Tinerii se ˆ ıntreab ˘ a - Akamaihd.net

Adultiˆın devenire!

Cum poti cultiva calit˘

atile de

care ai nevoie ca s˘

a devii un

adult responsabil? Cartea

Tinerii seˆıntreab

˘a — R

˘as-

punsuri practice, volumul I,

te poate ajutaˆın acest sens.

Sfaturile din ea se bazeaz˘

a

pe principiile practice con-

semnateˆın Biblie. Cuv

ântul

lui Dumnezeu a ajutat mi-

lioane de oameni s˘

a fac˘

a

fat˘

a cu succes problemelor

vietii. Afl˘

a cum te poate ajuta

si pe tine!

Tinerii seˆıntreab

˘a

r˘

aspunsuri practiceVOLUMUL I

tine

riis

eˆın

trea

b˘a

VO

L.

Iyp

1-M

Aceast˘

a carte cuprindeurm

˘atoarele p

˘arti:

RELATIILE CUMEMBRII FAMILIEI

IDENTITATEA TA

LA SCOAL˘

ASI

ÎN AFARA EI

SEX, MORALITATESI IUBIRE

COMPORTAMENTAUTODISTRUCTIV

TIMPUL T˘

AU LIBER

ÎNCHINAREA TA

APENDICEPENTRU P

˘ARINTI

„Capacitatea de gândire va veghea asupra ta

si discern˘am

ântul te va ocroti.“

(Proverbele 2:11)

Dragi tineri,Tat

˘al vostru ceresc, Iehova Dumnezeu, v

˘a

iubeste foarte mult. El vrea s˘a fiti fericiti. Dar

poate v˘a

ˆıntrebati: „Chiar pot fi fericit

ˆın ziua de

azi?“. Este oˆıntrebare pertinent

˘a. La urma urmei,

viata noastr˘a nu este deloc lipsit

˘a de probleme.ˆ

In fiecare zi apar situatii care ne-ar putea face s˘a

ne pierdem bucuria. Dar iubitorul nostru Tat˘a ne

vineˆın ajutor! Cuv

ântul s

˘au ne ofer

˘a

ˆındrumarea

de care avem nevoie pentru a naviga pe apeleagitate ale vietii. Desi Biblia a fost scris

˘a cu mult

timpˆın urm

˘a, sfaturile sale sunt ast

˘azi la fel de

practice ca atunci când au fost consemnate

(Psalmul 119:98, 99; 2 Timotei 3:16, 17).Am preg

˘atit aceast

˘a publicatie pentru c

˘a v

˘a

iubim. Vrem s˘a fiti fericiti si s

˘a v

˘a tr

˘aiti viata

ˆın

cel mai bun mod posibil. De aceea, v˘a

ˆındemn

˘am

s˘a o cititi din scoart

˘a-n scoart

˘a si s

˘a o consultati

ori de câte ori apar probleme. Unul dintre

obiectivele acestei c˘arti este acela de a v

˘a ajuta

s˘a comunicati mai bine cu p

˘arintii vostri. Sper

˘am

c˘a veti citi sau chiar veti studia anumite p

˘arti din

eaˆımpreun

˘a cu ei. Profitati de

ˆıntelepciunea si

de experienta p˘arintilor vostri!

Cu mult drag,

Corpul de Guvernareal Martorilor lui Iehova

modelede urmat— index

Iacob 48

Iov 97

Moise 149

Rut 215

Timotei 287

Ti-a fost de folosaceasta carte? Lepoti scrie editorilorremarcile tale lacea mai convenabi-la adresa dintrecele mentionatepe ultima pagina.

Dragi tineri,Tat

˘al vostru ceresc, Iehova Dumnezeu, v

˘a

iubeste foarte mult. El vrea s˘a fiti fericiti. Dar

poate v˘a

ˆıntrebati: „Chiar pot fi fericit

ˆın ziua de

azi?“. Este oˆıntrebare pertinent

˘a. La urma urmei,

viata noastr˘a nu este deloc lipsit

˘a de probleme.ˆ

In fiecare zi apar situatii care ne-ar putea face s˘a

ne pierdem bucuria. Dar iubitorul nostru Tat˘a ne

vineˆın ajutor! Cuv

ântul s

˘au ne ofer

˘a

ˆındrumarea

de care avem nevoie pentru a naviga pe apeleagitate ale vietii. Desi Biblia a fost scris

˘a cu mult

timpˆın urm

˘a, sfaturile sale sunt ast

˘azi la fel de

practice ca atunci când au fost consemnate

(Psalmul 119:98, 99; 2 Timotei 3:16, 17).Am preg

˘atit aceast

˘a publicatie pentru c

˘a v

˘a

iubim. Vrem s˘a fiti fericiti si s

˘a v

˘a tr

˘aiti viata

ˆın

cel mai bun mod posibil. De aceea, v˘a

ˆındemn

˘am

s˘a o cititi din scoart

˘a-n scoart

˘a si s

˘a o consultati

ori de câte ori apar probleme. Unul dintre

obiectivele acestei c˘arti este acela de a v

˘a ajuta

s˘a comunicati mai bine cu p

˘arintii vostri. Sper

˘am

c˘a veti citi sau chiar veti studia anumite p

˘arti din

eaˆımpreun

˘a cu ei. Profitati de

ˆıntelepciunea si

de experienta p˘arintilor vostri!

Cu mult drag,

Corpul de Guvernareal Martorilor lui Iehova

modelede urmat— index

Iacob 48

Iov 97

Moise 149

Rut 215

Timotei 287

Ti-a fost de folosaceasta carte? Lepoti scrie editorilorremarcile tale lacea mai convenabi-la adresa dintrecele mentionatepe ultima pagina.

www.jw.org/contact

Numele

� 1993, 2011WATCH TOWER BIBLE AND TRACT SOCIETY OF PENNSYLVANIATinerii se ˆıntreaba — Raspunsuri practice, volumul I� Druck und Verlag:Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft, Selters/Ts.Tiparita ın decembrie 2015Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuitaın cadrul unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute prin donatii.Daca nu exista alta indicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

Numele unor tineri au fost schimbate.

Provenienta fotografiilor: pagina 241: � Gusto Productions/Photo Researchers, Inc.; pagina 244:cancer bucal: � Mediscan/Visuals Unlimited, Inc.; artera blocata: � Index Stock/Photolibrary;plaman afectat de cancer: � Arthur Glauberman/Photo Researchers, Inc.; pagina 245: RMN cerebral:� Mediscan/Visuals Unlimited, Inc.; rinichi afectat de cancer: � Dr. E. Walker/Photo Researchers, Inc.

Questions Young People Ask—Answers That Work, Volume 1 Romanian (yp1-M)Made in Germany Tiparita ın Germania

Tinerii se ıntreabaraspunsuri practice

VOLUMUL I

„Cum pot comunica mai bine cu p˘arintii?“, „Cum pot

s˘a-mi fac prieteni?“, „Ce e r

˘au

ˆın a face sex ocazional?“,

„De ce sunt atât de trist?“.

Dac˘a ti-ai pus aceste

ˆıntreb

˘ari, s

˘a stii c

˘a nu esti sin-

gurul. Probabil c˘a ai apelat la mai multe surse si ai primit

r˘aspunsuri contradictorii. Pentru ca tinerii s

˘a poat

˘a g

˘asi

sfaturi demne deˆıncredere, din ianuarie 1982,

ˆın revista

Treziti-va! aˆınceput s

˘a fie publicat

˘a seria de articole „Ti-

nerii seˆıntreab

˘a . . .“, ce se bazeaz

˘a pe Biblie. Chiar si

acum, dup˘a zeci de ani, aceste articole sunt citite cu mare

interes. Fiecare articol este rezultatul unor cercet˘ari aten-

te. De fapt, pentru a afla cum gândesc tinerii si ce simt ei,

redactorii revistei Treziti-va! au discutat cu sute de tineridin toat

˘a lumea!

Îns

˘a, ceea ce este si mai important, sfa-

turile din aceste articole se bazeaz˘a pe Cuv

ântul lui

Dumnezeu, Biblia.Prima editie a c

˘artii pe care o tii

ˆın m

ân

˘a a fost publi-

cat˘a

ˆın limba rom

ân

˘a

ˆın 1993.

Îns

˘a capitolele ei au fost

revizuite astfelˆınc

ât s

˘a-i ajute pe tineri s

˘a fac

˘a fat

˘a pro-

blemelor din prezent. Peste 30 de capitole se bazeaz˘a

pe unele articole „Tinerii seˆıntreab

˘a“ publicate

ˆıntre anii

2004 si 2011.Tinerii se

ˆıntreaba — Raspunsuri practice, volumul I,

ˆıti va oferi ajutorul de care ai nevoie pentru a deveni unadult responsabil. Sper

˘am c

˘a, aplic

ând sfaturile din

aceast˘a publicatie, te vei al

˘atura milioanelor de tineri si

de adulti, care, „prin folosire, si-au exersat capacitatea deˆıntelegere ca s

˘a deosebeasc

˘a binele si r

˘aul“ (Evrei 5:14).

Editorii

CUVˆ

ANTÎNAINTE

R˘aspunsuri practice

2 tinerii seˆıntreab

˘a

cartea cuprinde . . .

=versete cheie caresustin ideile principale

� SFAT

?STIAI C˘

A . . .

plan de actiune

CE P˘

ARERE AI?

ˆın plus . . .

jurnal

MODEL DE URMAT

sugestii practice carete pot ajuta s

˘a ai

succesˆın viat

˘a

informatiicare

ˆıti dau

de gˆandit

ı ocazii de a mentionaˆın scris

cum vei aplica materialul

˘ˆıntreb

˘ari care te vor ajuta

s˘a meditezi la cele citite

fiecare parte a c˘artii

seˆıncheie cu o pagin

˘a

de jurnal undeˆıti poti

asterne gˆandurile

unele personaje biblicesunt prezentate dreptexemple demne deimitat

cuprinsRELATIILE CU MEMBRII FAMILIEI

IDENTITATEATA

LA SCOAL˘

A SIˆIN AFARA EI

1 1 Cum pot comunica mai bine cu p˘

arintii? 7

2 De ce ne cert˘

am mereu? 14

3 Cum pot s˘

a obtin mai mult˘

a libertate? 21

4 De ce s-au desp˘

artit mama si tata? 28

5 Unul dintre p˘

arinti s-a rec˘

as˘

atorit — Cum m˘

a potadapta? 34

6 Cum pot s˘

a m˘

aˆınteleg mai bine cu fratii mei? 40

7 Sunt preg˘

atit s˘

a plec de acas˘

a? 49

2 8 Cum pot s˘

a-mi fac prieteni buni? 57

9 Cum pot s˘

a m˘

aˆımpotrivesc tentatiilor? 64

10 De ce ar trebui s˘

a am grij˘

a de s˘

an˘

atate? 71

11 Cu ce s˘

a m˘

aˆımbrac? 77

12 Cum pot s˘

a am mai mult˘

aˆıncredere

ˆın mine? 85

13 Ce pot face ca s˘

a nu mai fiu atˆ

at de trist? 91

14 De ce s˘

a nu-mi pun cap˘

at vietii? 98

15 Este gresit s˘

a-mi doresc mai mult˘

a intimitate? 105

16 Este normal s˘

a fiu atˆ

at deˆındurerat? 111

3 17 De ce mi-e team˘

a s˘

a vorbesc la scoal˘

a despre religiamea? 121

18 Cum s˘

a fac fat˘

a stresului de la scoal˘

a? 128

19 S˘

a m˘

a las de scoal˘

a? 134

20 Cum pot s˘

a m˘

aˆınteleg mai bine cu profesorul meu? 142

21 Cum s˘

a-mi folosesc mai bine timpul? 150

22ˆIntre dou

˘a culturi — Cum s

˘a m

˘a adaptez? 156

SEX, MORALITATE SI IUBIRE

COMPORTAMENTAUTODISTRUCTIV

TIMPULT˘

AU LIBER

ˆINCHINAREATA

Apendice: P˘

arintii seˆıntreab

˘a 289

4 23 Cum pot explica punctul de vedere biblic referitor lahomosexualitate? 165

24 Va tine mai mult la mine dac˘

a vom avea relatiisexuale? 172

25 Cum potˆınvinge obiceiul masturb

˘arii? 178

26 Este gresit sexul ocazional? 183

27 De ce nu m˘

a plac b˘

aietii? 188

28 De ce nu m˘

a plac fetele? 195

29 Cum pot sti dac˘

a e iubire adev˘

arat˘

a? 203

30 Sunt cu adev˘

arat preg˘

atit pentru c˘

as˘

atorie? 212

31 Cum s˘

a-mi revin dup˘

a o desp˘

artire? 221

32 Cum m˘

a pot proteja de agresorii sexuali? 228

5 33 Ce ar trebui s˘

a stiu despre fumat? 237

34 Ce e r˘

auˆın a bea peste m

˘asur

˘a? 246

35 Cum pot s˘

a m˘

a las de droguri? 252

6 36 Sunt dependent de tehnologie? 259

37 De ce nu m˘

a las˘

a p˘

arintii s˘

a m˘

a distrez? 265

7 38 Ce pot face caˆınchinarea la Dumnezeu s

˘a fie

pl˘

acut˘

a? 273

39 Cum s˘

a-mi ating obiectivele? 282

1R

EL

AT

IILE

CU

ME

MB

RII

FA

MIL

IEI

7C

om

un

ica

re1

4C

ert

uri

21

Lib

ert

ate

28

Div

ort

34

Re

c˘ as

˘ ato

rire

40

Fra

tisis

uro

ri4

9P

lec

are

ad

ea

ca

s˘ a

Cˆ

AND erai mai mic, probabil c˘a primii la care mergeai s

˘a

le ceri un sfat erau p˘arintii. Le spuneai tot ce se

ˆınt

âmpla

ˆın viata ta, lucruri importante sau banale.

Îti exprimai des-

chis gândurile si sentimentele si aveai

ˆıncredere

ˆın

ˆındru-

marea lor.

Acumˆıns

˘a, poate ai impresia c

˘a p

˘arintii nu te mai

ˆınte-

leg. „Într-o sear

˘a, la cin

˘a, am izbucnit

ˆın pl

âns si mi-am des-

chis inimaˆın fata p

˘arintilor“, spune o t

ân

˘ar

˘a pe nume Edie.

1

Cum pot comunicamai bine cu p

˘arintii?

„Am ıncercat din rasputeri sa le spun parintilorce simt, dar n-a iesit prea bine. Nici macar nu m-auascultat pana la capat. Mi-a fost atat de greu sa lespun prin ce trec si tot n-am rezolvat nimic!“ (Rosa)

Cum pot comunica mai bine cu p˘arintii? 7

„De ascultat m-au ascultat, dar nu cred c˘a m-au si

ˆınteles.“

Ce s-aˆınt

âmplat apoi? „M-am dus

ˆın camera mea si am

continuat s˘a pl

âng!“

Poate c˘a uneori preferi s

˘a nu le spui p

˘arintilor ce ai pe

suflet. „Vorbesc despre multe lucruri cu p˘arintii“, povestes-

te Christopher. „Dar sunt situatii când nu vreau s

˘a stie tot

ce gândesc.“

Este oare gresit s˘a p

˘astrezi unele g

ânduri doar pentru

tine? Nu neap˘arat, at

ât timp c

ât nu ai intentii ascunse (Pro-

verbele 3:32). Dar, fie c˘a p

˘arintii par s

˘a nu te

ˆınteleag

˘a, fie

c˘a tu eziti s

˘a te dest

˘ainui lor, un lucru este sigur: trebuie s

˘a

comunici cu ei, iar ei trebuie s˘a afle ce simti.

Dep˘

aseste obstacolele!Imagineaz

˘a-ti c

˘a mergi cu masina si, deodat

˘a, dai de un

obstacol. Ce faci, teˆıntorci din drum? Nu, cauti alt traseu.

Asa stau uneori lucrurile siˆın ce priveste comunicarea cu

p˘arintii. G

ândeste-te la urm

˘atoarele dou

˘a exemple.

Simti nevoia sa vorbesti cu parintii,dar ti se pare ca ei nu te asculta. „Mi-e greu s

˘a comunic

cu tata“, spune o tân

˘ar

˘a pe nume Leah. „Uneori, chiar

ˆın

timp ce-i povestesc ceva, m˘a-ntreab

˘a: «Scuz

˘a-m

˘a, cu mine

vorbeai?».“ÎNTREBARE: Ce-ar putea face Leah daca trebuie sa

discute ceva important cu tatal ei? Ea are cel putin treivariante.

OBSTACOLUL NR. 1

Asa cumˆıti poti continua

drumul chiar dac˘

aˆınt

âlnesti

un obstacol, tot asa poti g˘

asio modalitate de a vorbicu p

˘arintii t

˘ai!


˘a

S˘a vedem care ar putea fi rezultatul

ˆın cazul fiec

˘arei va-

riante.

Tat˘al lui Leah este

ˆıng

ândurat si nu-si d

˘a seama ce sim-

te ea. Prin urmare, dac˘a Leah alege varianta A, tat

˘al ei nu

vaˆıntelege de ce strig

˘a la el si, evident, nu va fi mai dispus

s-o asculte.În plus, ridic

ând tonul, Leah nu va demonstra

c˘a

ˆısi respect

˘a si

ˆısi onoreaz

˘a p

˘arintii (Efeseni 6:2). E

clar: dac˘a procedeaz

˘a asa, nu

va avea decât de pierdut.

Varianta B pare s˘a fie cea

mai usoar˘a. Dar, cu sigurant

˘a,

nu este si cea maiˆınteleap-

t˘a. De ce? Deoarece „planurile

esueaz˘a unde nu exist

˘a o dis-

cutie confidential˘a“ (Proverbe-

le 15:22). Pentru a face fat˘a


Varianta

AVarianta

BVarianta

C

S˘

a strige la tat˘

al ei. Leah tip˘a: „Nu

ˆıntelegi c

˘a e ceva important? De ce nu

m-asculti?“.

S˘

a nu-i mai vorbeasc˘

a tat˘

alui ei. Leahpur si simplu nu mai vorbeste despreproblema ei.

S˘

a astepte un moment prielnicsi atunci s

˘a-i spun

˘a tat

˘alui ei

ce o fr˘

amˆ

ant˘

a. Ea vorbeste directcu tat

˘al ei mai t

ârziu sau

ˆıi scrie

despre problema ei.

Ce variant˘a crezi c

˘a ar trebui s

˘a aleag

˘a Leah? ı ..........

Dac˘a ti-e greu s

˘a stai

de vorb˘a cu p

˘arintii

acas˘a, discut

˘a proble-

ma cu eiˆın timp ce v

˘a

plimbati, mergeti cumasina sau faceti cum-p

˘ar

˘aturi.

SFAT �

problemelor, Leah trebuie s˘a discute cu tat

˘al ei. Ca s

˘a o

poat˘a ajuta, el trebuie mai

ˆınt

âi s

˘a stie cu ce se confrunt

˘a

fiica lui. Ea nu va rezolva nimic dac˘a va

ˆınceta s

˘a comuni-

ce cu el.

Dac˘a alege

ˆıns

˘a varianta C, Leah nu va permite ca

vreun obstacol s-o opreasc˘a din drum. Ea va

ˆıncerca s

˘a dis-

cute alt˘a dat

˘a cu tat

˘al ei. Dac

˘a

decide s˘a-i scrie o scrisoare, va

reusi s˘a-si aleag

˘a bine cuvinte-

le si s˘a transmit

˘a exact ce do-

reste. S-ar putea ca astfel s˘a se

simt˘a mai bine. Citind scrisoa-

rea, tat˘al va afla ce a vrut Leah

s˘a-i spun

˘a si va

ˆıntelege proba-

bil mai bine cu ce problem˘a se

confrunt˘a ea. Dac

˘a Leah alege

varianta C, atât ea, cat si tat

˘al

ei vor avea de câstigat.

Ce variante crezi ca mai exista? Daca gasesti vreu-na, scrie-o mai jos, mentionand si posibilele rezultate.

ı ..................................................................................................

..................................................................................................

Parintii vor sa comunice cu tine, dartu preferi sa nu vorbesti. „Nimic nu e mai enervant dec

ât

s˘a ajungi acas

˘a dup

˘a o zi grea de scoal

˘a si s

˘a fii bombar-

dat˘a imediat cu

ˆıntreb

˘ari“, spune o t

ân

˘ar

˘a pe nume Sarah.

„Eu vreau s˘a uit de scoal

˘a, dar p

˘arintii

ˆıncep s

˘a m

˘a

ˆıntre-

„Nu-i ıntotdeauna usor sa comunici cuparintii. Totusi, cand te deschizi fata deei, simti ca ti se ia o piatra de pe inima.“(Devenye)

OBSTACOLUL NR. 2


˘a

Asa cum tie ti-ar puteafi greu s

˘a discuti cu

p˘arintii despre subiecte

mai delicate, tot asa siei s-ar putea simtinepreg

˘atiti si jenati

s˘a discute cu tine

astfel de subiecte.

STIAI C˘

A . . .?

be: «Cum a fost azi? Ai avut vreo problem˘a?».“ F

˘ar

˘a

ˆındoia-

l˘a, p

˘arintii lui Sarah au cele mai bune intentii c

ând

ˆıi pun

astfel deˆıntreb

˘ari. Totusi, ea se pl

ânge: „Mi-e greu s

˘a vor-

besc despre scoal˘a c

ând sunt obosit

˘a si stresat

˘a“.

ÎNTREBARE: Ce poate face Sarah ın aceasta situa-

tie? La fel caˆın exemplul anterior, ea are cel putin trei va-

riante.

S˘a vedem din nou care ar putea fi rezultatul

ˆın cazul fie-

c˘arei variante.

Sarah este stresat˘a si nu e dispus

˘a s

˘a vorbeasc

˘a. Dac

˘a

alege varianta A, ea va fi la fel de stresat˘a, dar se va simti

si vinovat˘a pentru c

˘a s-a r

˘astit la p

˘arinti (Proverbele 29:11).


Varianta

AVarianta

BVarianta

C

S˘

a refuze s˘

a vorbeasc˘

a. Sarahspune: „L

˘asati-m

˘a

ˆın pace! Nu vreau

s˘a vorbesc acum!“.

S˘

a vorbeasc˘

a. Desi este stresat˘a, ar

putea — de voie, de nevoie — s˘a le

r˘aspund

˘a p

˘arintilor la

ˆıntreb

˘ari.

S˘

a amˆ

ane discutia despre scoal˘

a,dar s

˘a continue conversatia

schimbˆ

and subiectul. Sarahˆıi roag

˘a

s˘a discute alt

˘a dat

˘a despre scoal

˘a,

când va fi

ˆıntr-o dispozitie mai bun

˘a.

Apoi, ar˘at

ând interes sincer, i-ar putea

ˆıntreba: „Dar vou

˘a, cum v-a mers azi?“.

Ce variant˘a crezi c

˘a ar trebui s

˘a aleag

˘a Sarah? ı .........

Cât despre p

˘arintii lui Sarah, cu certitudine nu vor fi

ˆın-

cântati de izbucnirea ei sau de t

˘acerea care urmeaz

˘a dup

˘a

aceea. Ei ar putea crede c˘a Sarah le ascunde ceva, iar dac

˘a

vor insista s˘a le spun

˘a despre ce este vorba, ea se va ener-

va si mai tare. Asadar, aceast˘a variant

˘a nu-i va fi de folos

nim˘anui.

Varianta B este evident mai bun˘a dec

ât varianta A. Cel

putin Sarah si p˘arintii ei vor sta de vorb

˘a. Dar, din moment

ce ea nu vrea, de fapt, s˘a vorbeasc

˘a, rezultatul nu va fi cel

dorit: o discutie deschis˘a si relaxat

˘a.

Alegând varianta C, Sarah se va simti mai bine pentru

c˘a discutia despre scoal

˘a se am

ân

˘a. P

˘arintii vor fi si ei mul-

tumiti v˘az

ând c

˘a ea se str

˘aduieste s

˘a converseze. Aceast

˘a

variant˘a va da, probabil, cele mai bune rezultate

ˆıntruc

ât

ambele p˘arti aplic

˘a principiul din Filipeni 2:4: „Fiecare s

˘a

se uite la foloasele celuilalt si nu la foloasele lui“ (Noul Tes-tament — Traducere

ˆın limba romana moderna, 2000).

Data viitoare cand nu voi dori sa discut cu parintii, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Daca parintii insista sa vorbim despre un anumitsubiect, iar eu nu sunt de acord, voi spune

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ

In legatura cu acest subiect, as vrea sa-iˆıntreb pe parinti:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

Nu transmite mesaje confuzeNu uita, ceea ce spui poate fi interpretat gresit de p

˘a-

rintii t˘ai. S

˘a presupunem c

˘a p

˘arintii te

ˆıntreab

˘a de ce esti

indispus. Tu spui: „Nu vreau s˘a vorbesc despre asta“. Dar

p˘arintii t

˘ai

ˆınteleg: „N-am destul

˘a

ˆıncredere

ˆın voi ca s

˘a v

˘a

spun ce simt. Mai bine vorbesc cu prietenii mei despreasta“. F

˘a acest exercitiu, not

ˆand mai jos r

˘aspunsurile tale.

Imagineaz˘a-ti c

˘a ai o problem

˘a dificil

˘a, iar p

˘arintii se ofer

˘a

s˘a te ajute.

Cand tu spui: „Stati linistiti, m˘a descurc si singur“.

Ei s-ar putea sa ınteleaga: ı ........................................

O reactie mai buna din partea ta ar fi: .......................

..................................................................................................

Care este concluzia? Alege-ti cu grij˘a cuvintele. Vorbes-

te pe un ton respectuos (Coloseni 4:6). Consider˘a-i pe p

˘a-

rintii t˘ai aliati, nu dusmani. Si s

˘a fim sinceri: ai nevoie de

multi aliati pentru a dep˘asi situatiile dificile prin care vei

trece.

= „Cu cur˘atie de inim

˘a voi vorbi,

buzele mele vor spune adev˘arul curat.“

(Iov 33:3, Cornilescu, 1996)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ˆIN CAPITOLUL URM

˘ATOR Dar dac

˘a problema nu este

comunicarea, ci faptul c˘

a v˘

a certati ori de cˆ

ate orivorbiti?


˘ Ce rol joac˘a

ˆıntr-o comunicare eficient

˘a alegerea

momentului potrivit? (Proverbele 25:11)

˘ De ce merit˘a s

˘a te str

˘aduiesti s

˘a comunici cu

p˘arintii? (Iov 12:12)

CE P˘

ARERE AI?

2

De cene cert

˘am

mereu?


˘a

ˆIn scena de la ınceputul acestui capitol, Raluca face trei lucruricare declanseaza cearta. Poti sa le identifici? Scrie raspunsurileın spatiile libere, apoi compara-le cu cele din chenarul „Raspunsuri“de la pagina 20.

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

ı

ÎTI sun

˘a cunoscut dialogul de mai sus? Te certi des cu p

˘a-

rintii? Dac˘a da, analizeaz

˘a pentru o clip

˘a situatia. Ce su-

biecte constituie, de obicei, motivul certurilor voastre? Bi-feaz

˘a r

˘aspunsurile care ti se potrivesc sau completeaz

˘a

spatiul liber de la „Altele“.

O Atitudine O Treburi casnice OÎmbracaminte

O Ora la care trebuie O Distractii O Prietenisa ma ıntorc acasa

O Sexul opus O Altele................................................

Indiferent de motiv, dup˘a o ceart

˘a, at

ât tu, cat si p

˘arintii

t˘ai, v

˘a simtiti groaznic. Ce-i drept, ai putea s

˘a taci, ba chiar

s˘a te prefaci c

˘a esti de acord cu ce spun ei. Dar vrea Dum-

nezeu s˘a faci asta? Nu. E adev

˘arat, Biblia spune: „Ono-

reaz˘a-i pe tat

˘al t

˘au si pe mama ta“ (Efeseni 6:2, 3).

Îns

˘a

E miercuri seara. Raluca, de 17 ani, tocmai si-aterminat treburile prin casa si, ın sfarsit, poate sa serelaxeze. Da drumul la televizor si se cufunda ınfotoliul ei preferat.

Chiar atunci apare mama ın usa si nu e ın cele maibune toane. „De ce-ti pierzi timpul la televizor ın locs-o ajuti pe sora ta la teme? Niciodata nu faci ce tise spune!“

„Iar ıncepe!“, bombane Raluca, destul de tare ca safie auzita.

Mama se apleaca spre ea si o ıntreaba: „Ce-ai spus,domnisoara?!“.

„Nimic, mama“, ofteaza Raluca, dandu-si ochiipeste cap.

Acum mama chiar se enerveaza. „Mie sa nu-mivorbesti pe tonul asta!“, spune ea.

„Dar tonul tau cum e?“, riposteaza Raluca.S-a terminat cu relaxarea . . . Tocmai a ınceput o

noua cearta.

ı

De ce ne cert˘am mereu? 15

Biblia teˆıncurajeaz

˘a si s

˘a-ti dezvolti ‘capacitatea de g

ândi-

re’ si s˘a-ti folosesti „puterea ratiunii“ (Proverbele 1:1–4;

Romani 12:1). Dac˘a vei face lucrul acesta,

ˆıti vei forma pro-

priile convingeri, iar unele s-ar putea s˘a nu coincid

˘a cu

ale p˘arintilor. Cu toate acestea,

ˆın familiile care aplic

˘a prin-

cipiile biblice, p˘arintii si copiii reusesc s

˘a comunice

ˆın mod

calm, chiar si atunci când nu v

˘ad lucrurile la fel (Colo-

seni 3:13).

Dar cum ti-ai putea exprima gândurile f

˘ar

˘a s

˘a trans-

formi o conversatie obisnuit˘a

ˆıntr-o ceart

˘a aprins

˘a? Este

usor s˘a zici: „E problema parintilor. Ei se iau mereu de

mine“. Gândeste-te

ˆıns

˘a: Tu nu-i poti schimba pe cei din

jur, deci nici pe p˘arinti. Singura persoan

˘a pe care o poti

schimba esti tu. Si fii sigur c˘a, dac

˘a

ˆıti faci partea pentru

a reduce tensiunile dintre voi, este mult mai probabil ca p˘a-

rintii s˘a-si p

˘astreze calmul si s

˘a te asculte c

ând ai ceva

de spus.

S˘a vedem deci ce poti face tu pentru a pune cap

˘at unei

certe. Dac˘a aplici urm

˘atoarele sugestii, s-ar putea s

˘a con-

stati cu surprindere c˘a poti comunica foarte bine cu p

˘arin-

tii t˘ai! Chiar si ei vor fi surprinsi!

˘ Gandeste ınainte de araspunde. C

ând simti c

˘a esti

criticat, nu spune primul lucrucare

ˆıti vine

ˆın minte. S

˘a presu-

punem c˘a mama

ˆıti zice: „De ce

n-ai sp˘alat vasele? Niciodata

nu faci ce ti se spune!“. Nu tegr

˘abi s

˘a r

˘aspunzi: „Iar m

˘a bati

la cap?“. Foloseste-ti capaci-tatea de g

ândire.

Încearc

˘a s

˘a

vezi dincolo de cuvintele ma-mei tale. De obicei, afirmatiile


˘a

Dac˘a depui eforturi s

˘a

aplanezi sau s˘a previi

conflictele, tieˆıti faci

viata mai usoar˘a. De

fapt, Biblia spune c˘a

o persoan˘a care are

„bun˘atate iubitoare

aduce r˘

asplat˘

asufletului s

˘au“

(Proverbele 11:17).

STIAI C˘

A . . .?

care contin cuvintele „ˆıntotdeauna“ si „niciodat

˘a“ nu trebu-

ieˆıntelese literal.

În spatele lor stau, de fapt, unele senti-

mente. Care ar putea fi ele?

Poate c˘a mama ta este frustrat

˘a,

ˆıntruc

ât simte c

˘a nu

reuseste s˘a le fac

˘a pe toate. S-ar putea ca ea s

˘a astepte

doar s˘a o asiguri de sprijinul t

˘au.

În acest caz, dac

˘a vei spu-

ne „Iar m˘a bati la cap?“, nu vei rezolva nimic, ci, mai degra-

b˘a, vei

ˆınr

˘aut

˘ati lucrurile. De ce nu

ˆıncerci s-o linistesti pe

mama ta? De exemplu, i-ai putea spune: „Îmi pare r

˘au.

Uite, chiar acum m˘a duc s

˘a sp

˘al vasele“. Dar fii atent s

˘a nu-i

vorbesti pe un ton sarcastic. Manifest˘a empatie si, proba-

bil, mama ta se va linisti siˆıti va spune care este adev

˘ara-

ta problem˘a.�

Scrie mai jos o afirmatie a mamei tale sau a tat˘alui t

˘au

care te-ar putea enerva.

ı..................................................................................................

Acum gândeste-te cum ai putea ar

˘ata prin r

˘aspunsul

t˘au c

˘a tii cont de sentimentele din spatele afirmatiei.

..................................................................................................

˘ Vorbeste cu respect.Michelle a

ˆınv

˘atat din proprie

experient˘a c

ât de important

este modulˆın care

ˆıi vorbeste

mamei. „Indiferent de proble-ma

ˆın discutie, ceea ce o de-

ranjeaz˘a pe mama este tonul

� Pentru mai multe informatii, vezi vo-lumul II, capitolul 21.

= „Inima celui drept se gândeste ce s

˘a

r˘aspund

˘a.“ (Proverbele 15:28)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

De ce ne cert˘am mereu? 17

Când p

˘arintii vorbesc

cu tine, opreste muzica,pune deoparte carteasau revista si uit

˘a-te

la ei.

SFAT �

meu“, spune ea. Dac˘a asa stau lucrurile si

ˆın cazul t

˘au, str

˘a-

duieste-te s˘a vorbesti rar, s

˘a nu ridici glasul si s

˘a nu-ti dai

ochii peste cap sau s˘a ar

˘ati

ˆın alt fel c

˘a discutia te enervea-

z˘a (Proverbele 30:17). Dac

˘a simti c

˘a nu te poti controla,

spune o scurt˘a rug

˘aciune

ˆın g

ând (Neemia 2:4). Bine

ˆınte-

les, nu te vei ruga s˘a scapi de cic

˘aleala p

˘arintilor, ci s

˘a te

poti st˘ap

âni si s

˘a nu pui paie pe foc (Iacov 1:26).

Scrie mai jos unele reactii verbale sau nonverbale pecare tinzi s

˘a le ai, dar pe care ar fi bine s

˘a le eviti.

Reactii verbale (ce spui):

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Reactii nonverbale (mimica si limbajul trupului):

..................................................................................................

..................................................................................................

˘ Asculta. Biblia spune: „Cine vorbeste mult nu se poa-te s

˘a nu greseasc

˘a“ (Proverbele 10:19, Cornilescu, 1996).

Permite-le deci p˘arintilor t

˘ai s

˘a vorbeasc

˘a si fii atent la ce

spun. Nu-iˆıntrerupe pentru a-ti justifica actiunile. Pur si

simplu ascult˘a-i. Dup

˘a ce vor termina de vorbit, vei avea su-

ficient timp s˘a le pui

ˆıntreb

˘ari sau s

˘a le explici cum vezi tu

lucrurile. Dar, dac˘a tii mortis s

˘a-ti spui p

˘arerea

ˆın acel mo-

ment, ai puteaˆınr

˘aut

˘ati situatia. Chiar dac

˘a ai multe de

„Uneori, pentru a-mi arata ca-i pare rau, mamama ımbratiseaza.

Îmi place cand face asta.

Apoi trecem peste ce s-a ıntamplat.ˆ

Incerc sama comport si eu la fel. Recunosc, nu mi-eusor sa las mandria la o parte si sa spunsincer «

Îmi pare rau», dar asta ajuta mult.“(Lauren)


˘a

spus, poate c˘a acel moment este „un timp pentru a t

˘acea“

(Eclesiastul 3:7).

˘ Fii gata sa-ti ceri iertare. Cˆand faci ceva ce provoa-

c˘a o ceart

˘a, este bine s

˘a spui „

ˆImi pare r

˘au“ (Romani

14:19). Ai putea s˘a spui c

˘a-ti pare r

˘au chiar si pentru c

˘a

s-a ajuns la o ceart˘a. Dac

˘a ti-e greu s

˘a le spui acest lucru

Cˆ

and te certicu mama ta sau cutat

˘al t

˘au este ca si

cum ai alerga pe loc— consumi mult

˘a

energie, dar nuajungi nic

˘aieri

Dintre sugestiile mentionateˆın acest capitol,

cel mai mult trebuie sa lucrez la

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Vreau sa aplic aceasta sugestieˆıncepand cu (scrie data) ....................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

p˘arintilor direct, asterne-ti sentimentele pe h

ârtie. Str

˘a-

duieste-te s˘a faci chiar mai mult: pe viitor

ˆıncearc

˘a s

˘a te

comportiˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a eviti conflictele (Matei 5:41). De

exemplu, dac˘a cearta s-a iscat pentru c

˘a ai neglijat unele

treburi casnice, f˘a-le o surpriz

˘a p

˘arintilor si ocup

˘a-te de ele,

chiar dac˘a nu te

ˆınc

ânt

˘a ideea. Nu este oare mai bine s

˘a

faci lucrurile care ti se cer decât s

˘a suporti consecintele

când p

˘arintii vor vedea c

˘a le-ai l

˘asat nef

˘acute? (Matei

21:28–31) Prin urmare, gândeste-te la foloasele pe care le

vei avea dac˘a faci tot ce poti ca s

˘a reduci tensiunile dintre

tine si p˘arinti.

Siˆın familiile reusite exist

˘a conflicte,

ˆıns

˘a membrii lor

stiu s˘a le rezolve cu calm. Pune

ˆın practic

˘a sugestiile din

acest articol si vei vedea c˘a poti discuta cu p

˘arintii — fara

s˘a v

˘a certati — chiar si cele mai dificile subiecte!

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Crezi c

˘a p

˘arintii ar trebui s

˘a-ti

acorde mai mult˘

a libertate? Dac˘

a da, ce poti face?


˘a

r˘

aspunsuri1.Fiindsarcastic˘a(„Iar

ˆıncepe!“),Ralucanua

f˘acutdec

âts

˘apun

˘apaiepefoc,enerv

ând-osimaitarepemamaei.

2.Prinmimic˘a(si-adatochiipestecap),aprovocat-opemamaei.

3.Întorc

ându-ivorba(„Dartonult

˘aucume?“),Ralucaa

ˆınr

˘aut

˘atit

simaimultsituatia.

˘ De ce cred unii tineri c˘a este bine s

˘a ai ultimul

cuvânt

ˆıntr-o ceart

˘a?

˘ De ce consider˘a Iehova c

˘a este ‘o nebunie’ s

˘a fii

cert˘aret? (Proverbele 20:3)

˘ Ce foloase vei avea dac˘a vei reduce tensiunile

dintre tine si p˘arinti?

CE P˘

ARERE AI?

3

Cum pot s˘

a obtinmai mult

˘a libertate?

„As dori ca parintii sa-mi acorde un pic mai multalibertate.“ (Sarah, 18 ani)

„ˆ

Ii ıntreb mereu pe parinti de ce nu au ıncredereın mine cand vreau sa ies cu prietenii. Iar ei ımispun: «

ˆIn tine avem ıncredere; n-avem ıncredere

ın prietenii tai».“ (Christine, 18 ani)

Tˆ

ANJESTI si tu dup˘a mai mult

˘a libertate, asemenea lui

Sarah si Christine? Pentru a o dobândi trebuie mai

ˆınt

âi s

˘a

câstigi

ˆıncrederea p

˘arintilor t

˘ai. De fapt,

ˆıncrederea se asea-

m˘an

˘a mult cu banii. Se c

âstig

˘a greu, dar se pierde usor. Si,

indiferent cât

˘a

ˆıncredere ti se acord

˘a, niciodata nu ti se pare

de-ajuns. „Ori de câte ori vreau s

˘a ies undeva, p

˘arintii m

˘a

bombardeaz˘a cu tot felul de

ˆıntreb

˘ari: unde merg, cu cine

merg, ce fac acolo si când m

˘a

ˆıntorc. Stiu c

˘a sunt p

˘arintii

mei, dar m˘a enerveaz

˘a c

ând m

˘a interogheaz

˘a asa!“, se pl

ân-

ge Iliana, care are 16 ani.

Ce poti face ca p˘arintii s

˘a aib

˘a mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın

tine si s˘a-ti acorde mai mult

˘a libertate?

Înainte de a r

˘aspun-

de la aceast˘a

ˆıntrebare, s

˘a vedem de ce este

ˆıncrederea un

subiect atât de delicat pentru multi p

˘arinti si copii.

Calea spre maturitate — un drum plin de obstacoleBiblia spune c

˘a „b

˘arbatul [va l

˘asa] pe tat

˘al s

˘au si pe

mama sa“ (Geneza 2:24). Bineˆınteles, acelasi lucru se poa-

te spune si despre femeie. Indiferent c˘a esti b

˘aiat sau fat

˘a,

adolescenta este o etap˘a esential

˘a pe calea spre maturita-

te, când vei fi preg

˘atit s

˘a p

˘ar

˘asesti casa p

˘arinteasc

˘a si, pro-

babil, s˘a-ti

ˆıntemeiezi o familie.�ˆ

Ins˘a trecerea de la adolescent

˘a la maturitate nu este ase-

menea unei usi pe care intri la o anumit˘a v

ârst

˘a, ci, mai de-

grab˘a, asemenea unei sc

˘ari pe care urci treapt

˘a dup

˘a treap-

t˘a. Este posibil

ˆıns

˘a ca tu si p

˘arintii t

˘ai s

˘a aveti p

˘areri diferite

cu privire la treapta pe care teafli

ˆın prezent. Maria, de exem-

plu, consider˘a c

˘a nu i se acord

˘a

suficient˘a

ˆıncredere

ˆın ce pri-

veste alegerea prietenilor. Easpune: „Desi am 20 de ani,

ˆınc

˘a

� Pentru mai multe informatii, vezi ca-pitolul 7 din acest volum.


˘a

P˘arintii care acord

˘a

libertate nelimitat˘a

nu dau dovad˘a de

iubire, ci de neglijent˘a.

STIAI C˘

A . . .?

avem discutii pe aceast˘a tem

˘a. P

˘arintii mei nu cred c

˘a pot

s˘a evit o situatie periculoas

˘a. Am

ˆıncercat s

˘a le spun c

˘a deja

am evitat astfel de situatii, dar n-a fost de-ajuns pentru ei!“

Dup˘a cum dezv

˘aluie cuvintele Mariei, problema

ˆıncrede-

rii poate genera mari tensiuniˆıntre copii si p

˘arinti. Asa stau

lucrurile siˆın familia ta? Dac

˘a da, ce poti face ca p

˘arintii s

˘a-ti

acorde mai mult˘a

ˆıncredere? Iar dac

˘a si-au pierdut

ˆıncrede-

rea din cauza actiunilor tale neˆıntelepte, ce poti face pentru

a le-o recâstiga?

Dovedeste-te demnde

ˆıncredereIat

˘a ce le-a scris apostolul

Pavel crestinilor din secolul I:„Dovediti mereu ce sunteti voiˆınsiv

˘a“ (2 Corinteni 13:5). Este

adev˘arat, Pavel nu li se adresa

adolescentilor,ˆıns

˘a principiul li

se aplic˘a si lor. Ti se va acorda

ˆıncredere

ˆın m

˘asura

ˆın care te

vei dovedi demn deˆıncredere.

Trecerea de la adolescent˘

a la maturitate,c

ând poti fi considerat demn de

ˆıncredere,

este asemenea unei sc˘

ari pe care urcitreapt

˘a dup

˘a treapt

˘a

COPIL˘

ARIE ADOLESCENT˘

A

MATURITATE

Cum pot s˘a obtin mai mult

˘a libertate? 23

În loc s

˘a compari res-

trictiile pe care le aiˆın

prezent cu libertateade care se bucur

˘a un

frate mai mare, maibine compar

˘a restrictii-

le pe care le aveaic

ând erai mai mic cu

libertatea de acum.

SFAT �

Asta nuˆınseamn

˘a c

˘a trebuie s

˘a fii perfect. La urma urmei,

toti gresim (Eclesiastul 7:20). Dar le dai cumva p˘arintilor

motive s˘a nu-ti acorde

ˆıncredere?

Pavel a mai scris: „Dorim s˘a ne purt

˘am cinstit

ˆın toate“

(Evrei 13:18).Întreab

˘a-te: C

ât de sincer am fost p

ân

˘a acum

cu p˘arintii c

ând le-am zis unde am mers si ce-am f

˘acut? Iat

˘a

ce au spus dou˘a fete care si-au dat seama c

˘a trebuie s

˘a fac

˘a

schimb˘ari

ˆın aceast

˘a privint

˘a. Dup

˘a ce citesti cuvintele lor,

r˘aspunde la

ˆıntreb

˘arile de mai jos.

Lori: „Îi trimiteam

ˆın secret e-mailuri unui b

˘aiat de

care-mi pl˘acea. P

˘arintii au aflat si mi-au spus s

˘a

ˆıncetez.

Le-am promis c˘a asa voi face, dar nu m-am tinut de cuv

ânt.

Povestea a durat cam un an:ˆıi trimiteam e-mailuri b

˘aiatu-

lui, p˘arintii aflau, eu

ˆımi ceream scuze si le promiteam c

˘a voi

ˆınceta, dar apoi o luam de la cap

˘at. Si, asa cum era de as-

teptat, p˘arintii si-au pierdut

ˆıncrederea

ˆın mine!“.

De ce si-au pierdut p˘arintii lui Lori

ˆıncrederea

ˆın ea?

ı ..................................................................................................

..................................................................................................

Dac˘a ai fi fost unul dintre p

˘arintii lui Lori, ce ai fi f

˘acut

si de ce? ..................................................................................

..................................................................................................

Ce crezi c˘a ar fi trebuit s

˘a fac

˘a Lori dup

˘a ce p

˘arintii au

stat de vorb˘a cu ea prima oar

˘a?

..................................................................................................

Beverly: „Când era vorba de b

˘aieti, p

˘arintii mei nu aveau

delocˆıncredere

ˆın mine. Abia acum

ˆınteleg de ce. Flirtam cu

„Vorbesc deschis cu parintii despreproblemele si ıngrijorarile mele. Cred caasta-i ajuta sa aiba ıncredere ın mine.“(Dianna)

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE,PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE,VEZI VOLUMUL II, CAPITOLUL 22VEZI VOLUMUL II, CAPITOLUL 22


˘a

doi b˘aieti mai mari dec

ât mine cu doi ani. Vorbeam cu ei la

telefon oreˆıntregi. La reuniuni, aproape c

˘a nu mai aveam

ochi pentru altcineva. P˘arintii mi-au «confiscat» telefonul

timp de o lun˘a si nu m-au mai l

˘asat s

˘a merg acolo unde erau

si acesti b˘aieti“.

Dac˘a ai fi fost unul dintre p

˘arintii lui Beverly, ce ai fi f

˘a-

cut si de ce? ı ........................................................................

..................................................................................................

Crezi c˘a restrictiile impuse de p

˘arintii lui Beverly erau

nerezonabile? Dac˘a da, de ce? ..............................................

..................................................................................................

Ce ar fi putut face Beverly pentru a recâstiga

ˆıncrederea

p˘arintilor? ...............................................................................

..................................................................................................

Cum poti recˆ

astigaˆıncrederea p

˘arintilor

Ce poti face dac˘a, la fel ca

ˆın cazul tinerilor mentionati

maiˆınainte, p

˘arintii si-au pierdut

ˆıncrederea

ˆın tine din cau-

za actiunilor tale? Dac˘a esti

ˆın aceast

˘a situatie, o poti schim-

ba! Cum?

Poate c˘a p

˘arintii vor avea mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın tine si

ˆıti vor acorda mai mult

˘a libertate dac

˘a vei demonstra c

˘a ai

simtul r˘aspunderii. Annette a

ˆınteles

ˆın cele din urm

˘a acest

lucru. „Când esti mai t

ân

˘ar, nu-ti dai seama c

ât este de im-

portant ca altii s˘a aib

˘a

ˆıncredere

ˆın tine. Acum m

˘a simt mai

responsabil˘a si vreau s

˘a actionez

ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a nu tr

˘a-

dezˆıncrederea p

˘arintilor“, spune ea. Lectia?

În loc s

˘a te

= „[Nu] folositi libertatea ca pe o scuz˘a

pentru a face r˘au.“ (1 Petru 2:16, Noul Testament

— Traducereˆın limba rom

ân

˘a modern

˘a, 2000)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a libertate? 25

plˆangi c

˘a p

˘arintii nu au

ˆıncredere

ˆın tine, str

˘aduieste-te s

˘a

le cˆastigi

ˆıncrederea prin comportamentul t

˘au. Probabil c

˘a

astfel vei obtine mai mult˘a libertate.

De exemplu, esti demn deˆıncredere

ˆın ce priveste as-

pectele amintiteˆın continuare? Bifeaz

˘a

ˆın lista de mai jos

domeniileˆın care trebuie s

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri.

O Sa ma ıntorc acasa O Sa-mi respect promisiunilela ora stabilita

O Sa fiu punctual O Sa-mi cheltuiesc baniiın mod ıntelept

O Sa-mi termin treburile O Sa ma ridic din pat dimineataprin casa fara sa traga parintii de mine

O Sa-mi pastrez camera curata O Sa spun adevarul

O Sa folosesc telefonul si O Sa-mi recunosc greselilecalculatorul ın mod echilibrat si sa-mi cer scuze

O Altele ................................................................................

Propune-ti sa demonstrezi c˘a esti demn de

ˆıncredere

ˆın

domeniile pe care le-ai bifat. Tine cont de urm˘atoarele sfa-

turi biblice: ‘Dezbr˘acati-v

˘a de vechea personalitate care co-

ı

Voiˆıncerca sa fiu mai demn de

ˆıncredere

ˆın urmatoarele

domenii:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Daca parintiiˆısi pierd

ˆıncrederea

ˆın mine, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

respunde purt˘arii voastre de alt

˘adat

˘a’ (Efeseni 4:22); „Da-ul

vostru s˘a

ˆınsemne Da“ (Iacov 5:12); „Spuneti adev

˘arul fie-

care aproapelui s˘au“ (Efeseni 4:25); „Ascultati de p

˘arintii

vostriˆın toate“ (Coloseni 3:20). Cu timpul, progresul t

˘au

va fi clar pentru ceilalti, inclusiv pentru p˘arintii t

˘ai (1 Timo-

tei 4:15).

Dar ce poti face dac˘a simti c

˘a,

ˆın pofida eforturilor tale,

p˘arintii nu-ti acord

˘a

ˆıncrederea pe care o meriti? Ai putea

s˘a discuti cu ei despre acest lucru.

În loc s

˘a le reprosezi c

˘a

ei nu au suficient˘a

ˆıncredere

ˆın tine,

ˆıntreab

˘a-i

ˆın mod res-

pectuos ce consider˘a c

˘a ar trebui s

˘a faci tu ca s

˘a le c

âstigi

ˆıncrederea. Spune-le ce obiective ai

ˆın acest sens.

Nu te astepta ca p˘arintii s

˘a fac

˘a imediat concesii. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, ei vor dori s

˘a se asigure c

˘a

ˆıti respecti promisiuni-

le. Profit˘a de ocazie ca s

˘a le ar

˘ati c

˘a esti demn de

ˆıncrede-

re. Cu timpul, p˘arintii vor avea mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın tine

siˆıti vor acorda mai mult

˘a libertate. Asa s-a

ˆınt

âmplat si cu

Beverly, mentionat˘a mai

ˆınainte. Ea a spus: „

Încrederea se

câstig

˘a greu si se pierde usor“. Apoi a ad

˘augat: „P

˘arintii

ˆın-

cep s˘a aib

˘a din nou

ˆıncredere

ˆın mine si asta-mi place!“.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum

ˆıti poti p

˘astra echilibrul dac

˘a

p˘

arintii t˘

ai au divortat si simti c˘

a totul se pr˘

abusesteˆın

jurul t˘

au?


˘a libertate? 27

˘ De ce ar putea ezita p˘arintii s

˘a-ti acorde mai

mult˘a libertate, chiar dac

˘a te str

˘aduiesti s

˘a fii

demn deˆıncredere?

˘ Cum este influentat˘a dispozitia p

˘arintilor de a-ti

acorda mai mult˘a libertate de modul

ˆın care

comunici cu ei?

CE P˘

ARERE AI?

4

De ce s-au desp˘

artitmama si tata?

„Eram acasa cu mama cand tata ne-a parasit.Aveam doar sase ani, deci nu ıntelegeam ce seıntampla. Stateam jos si ma uitam la televizor.O auzeam pe mama plangand si implorandu-l petata sa nu plece. El a coborat cu o valiza ın mana,s-a pus ın genunchi, m-a pupat si mi-a spus: «Tatite va iubi mereu». Dupa asta a plecat si nu l-ammai vazut mult timp. De atunci am ramas cuteama ca si mama va pleca.“ (Elaine, 19 ani)

Cˆ

AND p˘arintii divorteaz

˘a, ai impresia c

˘a totul se pr

˘abuses-

teˆın jurul t

˘au. Divortul poate p

˘area o dram

˘a care generea-

z˘a un sir nesf

ârsit de suferinte. Deseori, acesta d

˘a nastere

unor sentimente coplesitoare: rusine, mânie, neliniste, tea-

ma de a fi abandonat, vinov˘atie, depresie, un gol profund si

chiar dorinta de r˘azbunare.

Dac˘a p

˘arintii t

˘ai s-au desp

˘artit recent, poate c

˘a si tu ai ast-

fel de sentimente. Si este absolut normal,ˆıntruc

ât Creatorul

nostru doreste ca un copil s˘a fie crescut de ambii p

˘arinti (Efe-

seni 6:1–3). Acumˆıns

˘a unul dintre ei, probabil cel la care tineai

mult, nu mai este zilnic lâng

˘a tine. Daniel, care avea sapte ani

când p

˘arintii lui s-au desp

˘artit, spune: „

Îl admiram pe tata si

mi-ar fi pl˘acut s

˘a locuiesc cu el. Dar am fost dati

ˆın grija mamei“.

De ce se despart unii p˘

arintiDe multe ori, p

˘arintii

ˆısi ascund bine problemele, astfel c

˘a

desp˘artirea lor

ˆıi ia prin surprindere pe copii. „Am fost soca-

t˘a!“, spune Rachel, ai c

˘arei p

˘arinti au divortat c

ând ea avea 15

ani. „Mereu am crezut c˘a se iubesc!“ Chiar si atunci c

ând p

˘a-

rintii se ceart˘a, desp

˘artirea lor poate fi o lovitur

˘a neasteptat

˘a.

Uneori, p˘arintii se despart pentru c

˘a unul dintre ei este vi-

novat de imoralitate sexual˘a.

În acest caz, Dumnezeu permite

ca partenerul nevinovat s˘a divorteze si s

˘a se rec

˘as

˘atoreasc

˘a,

dac˘a doreste (Matei 19:9). Alteori, ‘m

ânia, strig

˘atele si vorbi-

rea jignitoare’ degenereaz˘a

ˆın violent

˘a, ceea ce-l face pe unul

dintre p˘arinti s

˘a se team

˘a nu numai pentru bun

˘astarea lui fizi-

c˘a, ci si pentru cea a copiilor (Efeseni 4:31).

Unele cupluri se despart din motive neˆıntemeiate.

În loc s

˘a

g˘aseasc

˘a o solutie la problemele lor, unii divorteaz

˘a din motive

egoiste, sub pretextul c˘a sunt „nefericiti“ sau c

˘a „nu se mai iu-

besc“. Acest lucruˆıi displace lui Dumnezeu. El „ur

˘aste divortul“

care are la baz˘a astfel de motive (Maleahi 2:16). Totodat

˘a, Isus

a l˘asat s

˘a se

ˆınteleag

˘a c

˘a este posibil ca unele familii s

˘a se destra-

me când unul dintre parteneri devine crestin (Matei 10:34–36).

De ce s-au desp˘artit mama si tata? 29

Dac˘a p

˘arintii t

˘ai

au avut o c˘asnicie

nefericit˘a nu

ˆınseamn

˘a

c˘a lucrurile vor sta la

felˆın cazul t

˘au.

STIAI C˘

A . . .?

Indiferent cum ar sta lucrurile, faptul c˘a p

˘arintii t

˘ai au

preferat s˘a p

˘astreze t

˘acerea sau s

˘a-ti dea doar r

˘aspunsuri

evazive laˆıntreb

˘arile tale cu privire la divort nu

ˆınseamn

˘a

c˘a ei nu te iubesc. Fiind coplesiti de propria durere, proba-

bil c˘a le este greu s

˘a vorbeasc

˘a despre divort (Proverbele

24:10). De asemenea, s-ar putea s˘a li se par

˘a dificil si jenant

s˘a-si recunoasc

˘a propriile greseli.

Ce poti faceIdentifica lucrurile de care ti-e teama.

Întruc

ât divortul

p˘arintilor

ˆıti poate schimba radical viata, s-ar putea s

˘a fii

ˆıngri-

jorat pentru lucruri pe careˆınainte le luai ca pe ceva de la sine

ˆınteles.

Îns

˘a chiar si

ˆın acest caz, poti reusi s

˘a-ti

ˆınvingi teme-

rile dac˘a mai

ˆınt

âi le identifici. Bifeaz

˘a

ˆın lista de mai jos lucrul

de care te temi cel mai mult sau scrie r˘aspunsul t

˘au la „Altele“.

O Voi fi abandonat si de celalalt parinte.O Familia mea nu va avea destui bani pentru a supravietui.O Si eu sunt de vina pentru ca parintii au divortat.O Daca ma voi casatori, si casnicia mea se va destrama.O Altele ................................................................................

Vorbeste despre ceea ce te ıngrijoreaza. Regele Solo-mon a spus c

˘a exist

˘a „un timp pentru a vorbi“ (Eclesiastul

3:7).Încearc

˘a deci s

˘a g

˘asesti momentul potrivit pentru a

vorbi cu p˘arintii t

˘ai despre lucrurile de care ti-e team

˘a si pe

care le-ai bifat mai sus. Spune-le cât esti de trist sau de tul-

burat. Probabil c˘a

ˆıti vor putea explica ce se

ˆınt

âmpl

˘a, iar

aceasta te va mai linisti. Dac˘a p

˘arintii t

˘ai nu vor sau nu pot

s˘a-ti ofere

ˆın acel moment aju-

torul de care ai nevoie, ai putealua initiativa de a vorbi cu unprieten matur

ˆın care ai

ˆıncre-

dere. Simplul fapt de a avea al˘a-

turi o persoan˘a care s

˘a te ascul-

teˆıti poate aduce o mare alinare

(Proverbele 17:17).

ı

PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE,PENTRU INFORMATII SUPLIMENTARE,

VEZI VOLUMUL II, CAPITOLUL 25VEZI VOLUMUL II, CAPITOLUL 2530 tinerii se

ˆıntreab

˘a

Mai presus de toate, nu uita c˘a Tat

˘al t

˘au ceresc, ‘Ascul-

t˘atorul rug

˘aciunii’, este mereu dispus s

˘a te asculte (Psalmul

65:2). Vars˘a-ti inima

ˆınaintea lui, ‘pentru c

˘a el se interesea-

z˘a de tine’ (1 Petru 5:7).

Ce s˘

a nu faciNu nutri resentimente.

„P˘arintii mei au fost egoisti“,

spune Daniel, citat mai devre-me. „Nu s-au g

ândit deloc la noi

si la modulˆın care ne va afec-

ta ceea ce au f˘acut.“ Este nor-

mal ca Daniel s˘a aib

˘a astfel de

sentimente. Poate c˘a el chiar

are dreptateˆın anumite privin-

te. Dar cum ai r˘aspunde la

ˆıntreb

˘arile de mai jos? Scrie r

˘as-

punsurile tale pe liniile punctate.

Ce efect poate avea asupra lui Daniel faptul c˘a manifest

˘a

ˆın continuare ur

˘a si resentimente? (Citeste Proverbele 29:22.)

ı..................................................................................................

De ce ar fi bine ca Daniel s˘a

ˆıncerce s

˘a-si ierte p

˘arintii pen-

tru suferinta pe care i-au provocat-o, chiar dac˘a nu-i va fi usor?

(Citeste Efeseni 4:31, 32.)

..................................................................................................

Cum l-ar putea ajuta pe Daniel adev˘arul fundamental men-

tionatˆın Romani 3:23 s

˘a-si priveasc

˘a p

˘arintii

ˆın mod obiectiv?

..................................................................................................

Nu adopta un comportament autodistructiv. Dennyˆısi

aminteste: „Eram trist si deprimat dup˘a divortul p

˘arintilor.

= „Este un timp . . . pentru a vindeca.“(Eclesiastul 3:1, 3)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


În cazul

ˆın care p

˘arintii

t˘ai au divortat, unul din-

tre ei sau, foarte proba-bil, am

ândoi au f

˘acut

greseli.Încearc

˘a s

˘a le

identifici pentru a nu lerepeta dac

˘a mai t

ârziu

vei decide s˘a te c

˘as

˘ato-

resti (Proverbele 27:12).

SFAT �

Amˆınceput s

˘a am probleme la scoal

˘a si am r

˘amas repetent

un an. Dup˘a aceea . . . am devenit bufonul clasei si intram

ˆın tot felul de conflicte“.

De ce crezi c˘a a ales Denny s

˘a fie bufonul clasei?

ı..................................................................................................

Care era probabil motivul pentru care intraˆın tot felul de

conflicte? .................................................................................

Dac˘a vrei s

˘a te r

˘azbuni pe p

˘arinti comport

ˆandu-te ur

ˆat,

cum te-ar putea ajuta principiul din Galateni 6:7 s˘a vezi lu-

crurile corect? .........................................................................

..................................................................................................

„Dupa ce mama ne-a parasit, eram deprimatasi plangeam ın fiecare zi. Dar m-am rugat des,mi-am ocupat timpul ajutandu-i pe altii si amramas aproape de prietenii maturi. Simt ca,ın felul acesta, Iehova Dumnezeu m-a ajutatsa depasesc situatia.“ (Natalie)

Pot sa discut despre temerile mele cu (scrie numeleunei persoane mature cu care ti-ar placea sa vorbesti)

..........................................................................................................................ˆ

In cazulˆın care voi simti dorinta de a ma razbuna

pe parinti comportandu-ma urat,ma voi putea stapani daca:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

La ce te poti asteptaˆın viitor

Pentru a te vindecaˆın urma unui

traumatism fizic, cum ar fi o fractur˘a,

este nevoie de s˘apt

˘am

âni sau chiar de

luniˆıntregi.

În mod asem

˘an

˘ator, pen-

tru ca r˘anile afective s

˘a se vindece, tre-

buie s˘a treac

˘a timp. Unii specialisti

sunt de p˘arere c

˘a efectele cele mai du-

reroase ale divortului dispar doar dup˘a

trei ani. Poate p˘area o perioad

˘a lung

˘a, dar nu uita c

˘a trebu-

ie s˘a se

ˆınt

âmple multe lucruri pentru ca viata ta s

˘a-si reia

cursul normal.

Maiˆınt

âi, trebuie reorganizate treburile casnice, neglija-

te din cauza divortului.În plus, si p

˘arintii au nevoie de timp

pentru a-si rec˘ap

˘ata echilibrul afectiv. Abia dup

˘a aceea

ˆıti

vor putea oferi sprijinul de care ai nevoie. Iar, pe m˘asur

˘a ce

viata ta va intraˆıntr-un ritm c

ât de c

ât normal, te vei simti

din ceˆın ce mai bine.

Cˆ

and ai bratul fracturat, procesulde vindecare este lung si dureros;la fel stau lucrurile si c

ând

ˆıti revii

dup˘

a divortul p˘

arintilor

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Esti

ˆıngrijorat deoarece unul dintre

p˘

arintii t˘

ai s-a rec˘

as˘

atorit? Cum poti face fat˘

a situatiei?


˘ De ce ar putea ezita p˘arintii s

˘a-ti vorbeasc

˘a despre

divortul lor?

˘ De ce este important s˘a nu uiti c

˘a divortul consti-

tuie o neˆıntelegere

ˆıntre p

˘arinti, nu

ˆıntre tine si ei?

CE P˘

ARERE AI?

PROBABIL c˘a mama ta sau

tat˘al t

˘au se bucur

˘a foarte

mult când se rec

˘as

˘atoreste.ˆ

In schimb, poate c˘a tu nu te

bucuri deloc! De ce? Rec˘as

˘atorirea unuia dintre p

˘arinti dis-

truge orice sperant˘a c

˘a ei vor mai fi vreodat

˘a

ˆımpreun

˘a.

În

plus, aceastaˆıti poate cauza mult

˘a suferint

˘a mai ales dac

˘a

are loc la scurt timp dup˘a moartea unui p

˘arinte drag.

Cum te-ai simtit când mama ta sau tat

˘al t

˘au s-a rec

˘as

˘a-

torit? Bifeaz˘a

ˆın dreptul r

˘aspunsului care ti se potriveste.

M-am simtit . . . ı O Bucuros O Nesigur O TradatO Gelos pe parintele vitregO Vinovat pentru ca am ınceput

sa-mi iubesc parintele vitreg

Sentimentul de vinov˘atie ar putea fi determinat de loia-

litatea fat˘a de p

˘arintele care nu mai este l

âng

˘a tine. Orica-

re ar fi cauza reactiei tale, unele dintre sentimentele men-tionate mai sus te-ar putea face s

˘a-ti exprimi

ˆın mod

distructiv durerea sufleteasc˘a.

5

Unul dintrep

˘arinti s-a

rec˘

as˘

atorit— Cum m

˘a

pot adapta?


˘a

De exemplu, poate c˘a-i faci viata amar

˘a p

˘arintelui vi-

treg. Sau chiarˆıncerci s

˘a provoci ne

ˆıntelegeri

ˆıntre p

˘a-

rintele natural si cel vitreg, sperând s

˘a-i desparti. Totusi,

un proverbˆıntelept avertizeaz

˘a: „Cine

ˆısi tulbur

˘a casa va

mosteni vânt“, adic

˘a nu va obtine nimic (Proverbele

11:29, Cornilescu, 1996). Ai grij˘a s

˘a nu cazi

ˆın aceast

˘a

capcan˘a. Iat

˘a c

âteva modalit

˘ati eficiente de a sc

˘apa de

zbuciumul sufletesc.

Provocarea nr. 1: Accept˘

a autoritateap

˘arintelui vitreg

Nu este usor s˘a te supui autorit

˘atii unui p

˘arinte vitreg.

Când

ˆıti cere s

˘a faci ceva, ai putea fi tentat s

˘a-i r

˘aspunzi

t˘aios: „Tu nu esti mama mea/tat

˘al meu!“. Un astfel de r

˘as-

puns ti-ar putea aduce satisfactie pe moment, dar dezv˘a-

luie o atitudine imatur˘a.ˆ

Ins˘a, dac

˘a accepti autoritatea p

˘arintelui vitreg, ar

˘ati c

˘a

urmezi sfatul Bibliei de ‘a fi maturˆın g

ândire’ (1 Corinteni

14:20, Noul Testament —Traducereˆın limba romana mo-

derna, 2000). De fapt, p˘arintele vitreg se achit

˘a de respon-

sabilit˘atile pe care le are un p

˘arinte natural, asadar merit

˘a

respect (Proverbele 1:8; Efeseni 6:1–4).Disciplinarea din partea p

˘arintelui vitreg este,

ˆın gene-

ral, o expresie a iubirii si a grijii sale fat˘a de tine (Prover-

bele 13:24). „Tat˘al meu vitreg ne disciplineaz

˘a“, spune

Yvonne, care are 18 ani, „dar asa trebuie s˘a fac

˘a orice tat

˘a.

Dac˘a m-as sup

˘ara pentru c

˘a-mi d

˘a sfaturi, as ar

˘ata c

˘a

nu-mi pas˘a c

˘a s-a

ˆıngrijit de noi pe plan material si spiri-

tualˆın toti acesti ani. Asta ar fi lips

˘a de recunostint

˘a.“

Totusi, poate c˘a ai motive

ˆıntemeiate s

˘a te pl

ângi.

În

acest caz, arat˘a c

˘a esti ‘matur’ urm

ând sfatul din Coloseni

3:13: „Continuati s˘a v

˘a suportati unii pe altii si, dac

˘a cine-

va are vreun motiv s˘a se pl

âng

˘a

ˆımpotriva altuia, s

˘a v

˘a ier-

tati cu m˘arinimie unii pe altii“.

Unul dintre p˘arinti s-a rec

˘as

˘atorit — Cum m

˘a pot adapta? 35

Scrie mai jos dou˘a sau mai multe calit

˘ati pe care le are

p˘arintele vitreg.

ı ...............................................................................................

..................................................................................................

Cum te-ar putea ajuta meditarea la calit˘atile p

˘arintelui

vitreg s˘a-l respecti mai mult?

..................................................................................................

Provocarea nr. 2:Învat

˘a s

˘a

ˆımparti cu altii si s

˘a cedezi

„Tata s-a rec˘as

˘atorit de dou

˘a ori“,

ˆısi aminteste Aaron,

ˆın v

ârst

˘a de 24 de ani. „De fiecare dat

˘a mi-a fost greu s

˘a

m˘a atasez de noua familie. La

ˆınceput, ei erau doar niste

str˘aini pentru mine, dar mi s-a spus c

˘a trebuie s

˘a-i iubesc.

Eram pur si simplu dezorientat.“

Probabil c˘a si tu te confrunti cu situatii dificile. De exem-

plu, poate c˘a trebuie s

˘a renunti la rolul pe care

ˆıl aveai

ˆın ca-

litate de copil mai mare sau de copil singur la p˘arinti. Dac

˘a

esti b˘aiat, probabil c

˘a mult timp te-ai considerat b

˘arbatul ca-

sei, rol pe care acumˆıl

ˆındeplineste tat

˘al t

˘au vitreg. Sau poa-

te c˘a situatia ta se aseam

˘an

˘a cu cea a lui Yvonne. Ea spu-

ne: „Tat˘al meu biologic nu-i acorda atentie mamei, asa c

˘a

eram obisnuit˘a s

˘a stau mereu cu ea. Dar, dup

˘a ce mama s-a

rec˘as

˘atorit, tat

˘al meu vitreg era foarte atent cu ea. Vorbeau

si petreceau mult timpˆımpreun

˘a. Simteam c

˘a o

ˆındep

˘arta

de mine. Pân

˘a la urm

˘a, am reusit s

˘a m

˘a adaptez“.

Cum ai putea s˘a te adaptezi

si tu, la fel ca Yvonne? „Rezo-nabilitatea voastr

˘a s

˘a fie cunos-

cut˘a de toti oamenii“,

ˆındeamn

˘a

Biblia (Filipeni 4:5). Termenuloriginal tradus prin „rezonabili-tate“

ˆınseamn

˘a „a ceda“ si des-


˘a

Si fratilor t˘ai vitregi

le-ar putea fi greus

˘a se adapteze

la noua situatie.

STIAI C˘

A . . .?

crie atitudinea celui care nu insist˘a asupra drepturilor sale.

Cum poti aplica acest sfat? 1) Nu tr˘ai din amintiri (Eclesias-

tul 7:10). 2) Fii dispus s˘a

ˆımparti cu mama sau cu tat

˘al vi-

treg, cu fratii sau cu surorile vitrege (1 Timotei 6:18). 3) Nu-itrata ca pe niste str

˘aini.

La care dintre aspectele de mai sus trebuie s˘a lucrezi mai

mult? ı ...................................................................................

Provocarea nr. 3: Accept˘

a situatiac

ând esti tratat diferit

„Tat˘al meu vitreg

ˆısi iubea copiii mult mai mult dec

ât ne

iubea pe mine si pe sora mea“, spune Tara. „Le cump˘ara

tot ce voiau s˘a m

˘an

ânce si

ˆınchiria filmele pe care doreau

s˘a le vad

˘a. Le f

˘acea toate poftele.“ Nu este usor s

˘a suporti

o astfel de situatie. Dar ce tepoate ajuta?

Încearc

˘a s

˘a

ˆınte-

legi de ce un p˘arinte vitreg ar

putea s˘a nu aib

˘a fat

˘a de tine

aceleasi sentimente pe care leare fat

˘a de propriul s

˘au copil.

Probabil c˘a aceasta nu se dato-

reaz˘a leg

˘aturii de s

ânge, ci fap-

tului c˘a au trecut prin multe

ˆımpreun

˘a de-a lungul timpului.

La urma urmei, este posibil casi tu s

˘a te simti mai apropiat de

p˘arintele t

˘au natural dec

ât de

cel vitreg.

= „Mai bun este sfârsitul unui lucru

decât

ˆınceputul lui. Mai bun este cel

r˘abd

˘ator dec

ât cel cu spiritul trufas.“(Eclesiastul 7:8)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘as

˘atorit — Cum m

˘a pot adapta? 37

Când tr

˘aiesti

ˆıntr-o

familie cu frati vitregide sex opus, poateap

˘area problema

atractiei sexuale.Impune-ti s

˘a nu te

gândesti la lucrurile

careˆıti pot st

ârni

dorintele sexuale siasigur

˘a-te c

˘a

ˆımbr

˘ac

˘a-

mintea si atitudinea tanu sunt provocatoare.

SFAT �

Este o mare diferent˘a

ˆıntre a fi tratat diferit si a fi tra-

tat nedrept. Oamenii au personalit˘ati diferite si necesit

˘ati

diferite. Asadar, nu te gˆandi mereu c

˘a p

˘arintele vitreg te

trateaz˘a diferit, ci

ˆıncearc

˘a s

˘a vezi dac

˘a el se str

˘aduieste

s˘a-ti satisfac

˘a necesit

˘atile.

Ce necesit˘ati

ˆıti satisface p

˘arintele vitreg?

ı ..................................................................................................

Ce necesit˘ati consideri c

˘a nu-ti sunt satisf

˘acute?

..................................................................................................

„A doua casatorie a mamei a sfarsit prin divort.Dar chiar si acum sunt foarte apropiata defratii mei vitregi. Aparitia lor ın viata mea afost unul dintre cele mai frumoase lucruricare mi s-au ıntamplat vreodata.“ (Tara)

Voiˆıncerca sa am mai mult respect fata de parintele meu

vitreg amintindu-mi urmatoarele lucruri bune pe carele-a facut pentru familie (scrie doua dintre ele):

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Daca fratii mei vitregi ma ignora, voi aplica principiuldin Romani 12:21 si voi proceda astfel:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

Dac˘a ai impresia c

˘a unele

necesit˘ati nu-ti sunt satisf

˘acu-

te, discut˘a respectuos cu p

˘arin-

tele vitreg despre acest lucru.

R˘

abdareaˆıti va fi r

˘aspl

˘atit

˘a!ˆ

In mod normal, sunt necesari câtiva ani pentru ca mem-

brii noii familii s˘a se acomodeze unii cu altii. Doar atunci

vor reusi s˘a tr

˘aiasc

˘a

ˆın armonie, chiar dac

˘a au obiceiuri si

principii diferite. Deci ai r˘abdare! Nu te astepta s

˘a ti se ara-

te imediat iubire sau s˘a fiti peste noapte o familie unit

˘a.

Când mama lui Thomas s-a rec

˘as

˘atorit, acestuia nu i-a

fost deloc usor. Mama lui avea patru copii, iar b˘arbatul cu

care s-a c˘as

˘atorit avea trei. Thomas a scris: „Nu ne

ˆıntele-

geam deloc, ne certam, ne b˘ateam, iar atmosfera era ex-

trem deˆıncordat

˘a“. Ce i-a ajutat s

˘a dep

˘aseasc

˘a situatia?

„Aplicând principiile biblice, am reusit s

˘a ne rezolv

˘am pro-

blemele.“

Cˆ

and dou˘

a familii se unesceste ca si c

ând se amestec

˘a

ap˘

a cu ciment — e nevoie detimp si de efort, dar produsulfinit poate fi puternic si durabil

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Poate c

˘a tu nu ai frati vitregi. Dar

ce poti face dac˘

a fratii t˘

ai adev˘

arati te scot din s˘

arite?


˘as

˘atorit — Cum m

˘a pot adapta? 39

˘ Ce crezi c˘a

ˆıi

ˆıngrijoreaz

˘a pe p

˘arintele sau pe

fratii t˘ai vitregi

ˆın leg

˘atur

˘a cu noua familie?

˘ De ce este important s˘a privesti

ˆın perspectiv

˘a

relatiile tale cu noii membri ai familiei?

CE P˘

ARERE AI?

EXIST˘

A familiiˆın care fratii sunt foarte apropiati. De exem-

plu, Felicia, de 19 ani, recunoaste: „Irena, sora mea de16 ani, este una dintre cele mai bune prietene ale mele“.Iar Carly, care are 17 ani, spune despre fratele ei de 20 deani, pe nume Eric: „Ne

ˆıntelegem de minune. Nu ne cert

˘am

niciodat˘a“.

Exist˘a

ˆıns

˘a si frati a c

˘aror relatie este asem

˘an

˘atoa-

re celei dintre Lauren si Marla. „Ne cert˘am din orice“,

spune Lauren, „chiar si din motive banale“. Sau poate

6

Cum pots

˘a m

˘a

ˆınteleg

mai binecu fratii mei?

Pe o scara de la 1 la 5,unde 1 ınseamna „distanta“,iar 5 „apropiata“, cum ai ca-

racteriza relatia cu fratii tai? ı ........


˘a

c˘a te reg

˘asesti

ˆın situatia lui

Alice, de 12 ani, care spu-ne despre Dennis, fratele eide 14 ani: „M

˘a scoate din

s˘arite! D

˘a buzna

ˆın camera

mea siˆımi «

ˆımprumut

˘a» lu-

crurile f˘ar

˘a s

˘a-mi cear

˘a voie.

Parc-ar fi un copil!“.

Ai si tu un frate sau osor

˘a care te scoate din s

˘ari-

te? Este adev˘arat, p

˘arintii au

responsabilitatea de a menti-ne pacea

ˆın familie. Totusi, mai

devreme sau mai târziu, va tre-

bui s˘a

ˆınveti s

˘a te

ˆıntelegi bine cu

altii. Si potiˆınv

˘ata asta chiar acas

˘a.

Gândeste-te la conflictele pe care

le ai cu fratele sau cu sora ta. Din ce cau-z

˘a v

˘a certati cel mai des? Bifeaz

˘a

ˆın lista de mai jos moti-

vele pentru care v˘a certati.

ıO Lucruri personale.Îmi „

ˆımprumut

˘a“ lucrurile f

˘ar

˘a

s˘a-mi cear

˘a voie.

O Conflicte de personalitate. Este egoist(˘a) sau lipsit(

˘a)

de consideratie oriˆıncearc

˘a s

˘a-mi controleze viata.

O Intimitate. Intr˘a

ˆın camera mea f

˘ar

˘a s

˘a bat

˘a la us

˘a sau

ˆımi citeste e-mailurile ori SMS-urile f

˘ar

˘a s

˘a-mi cear

˘a

voie.

O Altele .............................................................................

Cum pot s˘a m

˘a

ˆınteleg mai bine cu fratii mei? 41

Când apar ne

ˆıntelegeri

ˆıntre tine si fratii t

˘ai, ai vrea

s˘a poti identifica mai usor adev

˘arata problem

˘a? Dac

˘a

da, citeste ilustrarea lui Isus despre fiul care a plecat deacas

˘a si care si-a risipit mostenirea (Luca 15:11–32).

Observ˘a modul

ˆın care a reactionat fratele lui mai mare

când el s-a

ˆıntors acas

˘a. R

˘aspunde apoi la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

Ce incident a declansat reactia fratelui mai mare?

ı..................................................................................................

Care crezi c˘a a fost adev

˘arata problem

˘a?

..................................................................................................

Cum aˆıncercat tat

˘al s

˘a rezolve problema?

..................................................................................................

Ce trebuia s˘a fac

˘a fratele mai mare pentru a rezolva

problema?

..................................................................................................

..................................................................................................

Acum gândeste-te la o ceart

˘a recent

˘a pe care ai avut-o

cu fratele sau cu sora ta. Scrie apoi r˘aspunsul

ˆın dreptulˆ

ıntreb˘arilor de mai jos.

Ce incident a declansat cearta?

..................................................................................................

Care crezi c˘a ar putea fi adev

˘arata problem

˘a?

..................................................................................................

Ce reguli de baz˘a ati putea stabili

ˆımpreun

˘a pentru a

rezolva problema si a evita alte certuri?

..................................................................................................

identific˘

a adev˘

arata problem˘

a


˘a

Dac˘a fratele sau sora ta te enerveaz

˘a mereu — pentru

c˘a face pe seful sau nu-ti respect

˘a intimitatea — ti-ar pu-

tea fi greu s˘a nu ai resentimente.

Îns

˘a iat

˘a ce spune un pro-

verb biblic: „Strângerea nasului face s

˘a ias

˘a s

ânge si

ˆınt

˘a-

râtarea m

âniei duce la ceart

˘a“ (Proverbele 30:33). Dac

˘a

ˆıi

porti pic˘a fratelui t

˘au, s-ar putea s

˘a ai la un moment dat o

izbucnire de mânie, asa cum „str

ângerea nasului face s

˘a

ias˘a s

ânge“.

În acest caz, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a c

˘a lucrurile se vor

ˆınr

˘aut

˘ati (Proverbele 26:21). Dar ce poti face pentru ca sta-

rea ta de iritare s˘a nu duc

˘a la o ceart

˘a aprins

˘a? Mai

ˆınt

âi

trebuie s˘a identifici adevarata problem

˘a.

Incident sau problem˘

a?Ne

ˆıntelegerile dintre frati sunt asemenea cosurilor. La

suprafat˘a se vede o inflamatie ur

ât

˘a, dar cauza este de fapt

o infectieˆın profunzime.

În mod similar, o ceart

˘a ur

ât

˘a

ˆın-

tre frati nu este decât efectul „de suprafat

˘a“ al unei proble-

me mai profunde.Dac

˘a ai un cos, poate c

˘a te g

ândesti s

˘a-l storci. Dar ast-

fel ai trata doar simptomul, agravând probabil infectia.

În

plus, ai r˘am

âne si cu o cicatrice.

Îns

˘a mult mai bine ar fi s

˘a

tratezi infectia, evitând astfel aparitia altor cosuri. La fel

stau lucrurileˆın privinta ne

ˆıntelegerilor cu fratele sau cu

sora ta.Învat

˘a s

˘a identifici cauza lor si vei putea trece

peste celeˆınt

âmplate, ajung

ând exact la r

˘ad

˘acina

problemei. De asemenea, vei putea aplica sfatul

Neˆıntelegerile dintre frati sunt

asemenea cosurilor — pentrua sc

˘apa de ele trebuie s

˘a tratezi

cauza, nu doar simptomul

Dup˘a ce vei pleca de

acas˘a, vei fi

ˆınconjurat

de oameni care te voririta din c

ând

ˆın c

ând

— colegi de munc˘a si

alte persoane care potp

˘area nepoliticoase,

insensibile si egoiste.Familia este locul idealpentru a

ˆınv

˘ata

s˘a dep

˘asesti astfel

de problemeˆın mod

pasnic.

STIAI C˘

A . . .?

ˆınteleptului rege Solomon, care a scris: „Perspicacitatea

ˆıl

face pe omˆıncet la m

ânie“ (Proverbele 19:11).

De exemplu, Alice, citat˘a anterior, a spus despre frate-

le ei Dennis: „D˘a buzna

ˆın camera mea si

ˆımi «

ˆımprumut

˘a»

lucrurile f˘ar

˘a s

˘a-mi cear

˘a voie“. Acesta este un incident.

Dar, dup˘a p

˘arerea ta, care este adev

˘arata problem

˘a? Nu

cumva este o chestiune de respect? Alice ar puteaˆıncerca

s˘a rezolve ne

ˆıntelegerile spun

ându-i fratelui ei s

˘a nu mai in-

tre niciodata la eaˆın camer

˘a si s

˘a nu-i mai foloseasc

˘a lu-

crurile. Totusi, aceast˘a abordare nu ar trata dec

ât simpto-

mul si ar duce la si mai multe certuri.Îns

˘a, dac

˘a Alice l-ar

putea convinge pe Dennis s˘a aib

˘a respect fat

˘a de intimita-

tea ei si fat˘a de lucrurile ei personale, cu sigurant

˘a relatia

lor s-arˆımbun

˘at

˘ati.

Învat

˘a s

˘a rezolvi conflictele sau s

˘a le eviti

Identificarea problemei este doarˆınceputul. Dar ce poti

face pentru a o rezolva si pentru a evita alte conflicte? Iat˘a

sase pasi pe care i-ai putea urma:

1. Stabiliti de comunacord cateva reguli de baza.Uit

˘a-te la

ˆınceputul capitolului,

unde ai bifat motivul pentrucare

ˆıntre tine si fratele t

˘au

apar conflicte. Stabiliti apoiˆımpreun

˘a c

âteva reguli care vi-

zeaz˘a problema. De exemplu,

dac˘a lucrurile personale sunt

motivul certurilor voastre, re-gula nr. 1 ar putea fi: „Cere

ˆın-

totdeauna voieˆınainte s

˘a iei un

obiect care apartine altcuiva“.Iar regula nr. 2 ar putea fi:„Respect

˘a dreptul celuilalt de a


˘a

spune «Nu, nu poti folosi acest lucru»“. Când stabiliti regu-

lile, tineti cont de porunca lui Isus: „Tot ce vreti s˘a v

˘a fac

˘a

vou˘a oamenii faceti-le si voi la fel“ (Matei 7:12). Astfel, veti

fixa reguli pe care le puteti respecta atât tu, c

ât si fratele

t˘au. Nu uitati s

˘a vorbiti si cu p

˘arintii pentru a v

˘a asigura c

˘a

sunt de acord cu ele (Efeseni 6:1).

2. Respecta tu ınsuti regulile. Apostolul Pavel a scris:„Tu deci, care

ˆıl

ˆınveti pe altul, pe tine

ˆınsuti nu te

ˆınveti?

Tu, care predici: «S˘a nu furi», furi?“ (Romani 2:21). Cum

poti aplica acest principiu? Dac˘a vrei, de exemplu, ca fra-

tele t˘au s

˘a-ti respecte intimitatea, atunci si tu va trebui s

˘a

bati la us˘a

ˆınainte de a intra

ˆın camera lui sau s

˘a-i ceri voie

s˘a-i citesti e-mailurile ori SMS-urile.

3. Nu te supara usor. De ce este acesta un sfat bun?Deoarece, dup

˘a cum spune un proverb biblic, „m

ânia se

odihnesteˆın s

ânul celor f

˘ar

˘a minte“ (Eclesiastul 7:9). Dac

˘a

te superi usor, vei fi nefericit. Evident, fratele sau sorata va spune sau va face lucruri care te vor sup

˘ara.

În-

treab˘a-te

ˆıns

˘a: „Oare nu i-am f

˘acut si eu ceva asem

˘a-

n˘ator c

ândva?“ (Matei 7:1–5).

„Când aveam 13 ani, m

˘a cre-

deam foarte desteapt˘a si con-

sideram c˘a p

˘arerea mea era

cea mai important˘a si c

˘a tre-

buia s˘a fie ascultat

˘a“, poves-

teste Jenny. „Sora mea maimic

˘a trece acum printr-o faz

˘a

similar˘a. Asa c

˘a

ˆıncerc s

˘a nu

iauˆın seam

˘a tot ce spune.“

=„Rezonabilitatea voastr˘a s

˘a fie cunoscut

˘a

de toti oamenii!“ (Filipeni 4:5)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cum pot s˘a m

˘a


Dac˘a ai un frate sau

o sor˘a cu care ti-e greu

s˘a te

ˆıntelegi, priveste

pozitiv situatia. De fapt,el sau ea te ajut

˘a s

˘a

cultivi calit˘ati care

ˆıti

vor fi utileˆın viat

˘a!

SFAT �

4. Iarta si uita. Problemele grave trebuie discutate sirezolvate. Dar ar trebui oare s

˘a-i ceri socoteal

˘a fratelui sau

surorii tale pentru orice greseal˘a pe care o face? Lui Ieho-

va Dumnezeuˆıi place c

ând esti dispus ‘s

˘a treci peste f

˘ar

˘a-

delege’ (Proverbele 19:11). Alison,ˆın v

ârst

˘a de 19 ani, spu-

ne: „Eu si sora mea mai mic˘a, Rachel, reusim de obicei s

˘a

aplan˘am ne

ˆıntelegerile. Am

ândou

˘a ne cerem imediat ierta-

re si apoi vorbim despre ceea ce credem c˘a a cauzat con-

flictul. Uneori, amân s

˘a aduc problema

ˆın discutie p

ân

˘a

ˆın

ziua urm˘atoare. De multe ori, p

ân

˘a a doua zi dimineat

˘a

ˆımi

trece sup˘ararea, asa c

˘a nu mai deschid subiectul“.

5. Aduceti „cazul“ ınaintea parintilor. Dac˘a tu si fra-

tele t˘au n-ati reusit s

˘a solutionati o problem

˘a important

˘a,

„Fara fratii mei, cele mai dragi amintiri alemele nici n-ar exista. Celor care au frati, asvrea sa le spun: «Nu-i luati ca pe ceva de lasine ınteles!».“ (Marilyn)

Unele reguli de baza pe care le-as putea stabiliˆımpreuna cu fratii mei sunt

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Ca sa nu-i mai enervez asa de tare pe fratii mei,as putea sa

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

p˘arintii v

˘a pot ajuta s

˘a faceti pace (Romani 14:19). Nu uita

ˆıns

˘a: capacitatea de a rezolva conflictele f

˘ar

˘a ajutorul p

˘a-

rintilor este un barometru al maturit˘atii autentice.

6. Pretuieste calitatile fratilor tai. Fratii t˘ai au

ˆın mod

sigur calit˘ati care

ˆıti plac. Scrie mai jos un lucru pe care

ˆıl

apreciezi la fiecare dintre ei.

Numele Ce apreciez

ı....................................... ......................................................

....................................... ......................................................

....................................... ......................................................

....................................... ......................................................În loc s

˘a te concentrezi asupra defectelor fratilor t

˘ai, de

ce nu cauti ocazii s˘a le spui ce admiri la ei? (Psalmul 130:3;

Proverbele 15:23)

Biblia arat˘a c

˘a este posibil ca un frate s

˘a nu-ti fie

ˆıntot-

deauna cel mai apropiat tovar˘as (Proverbele 18:24). Cu

toate acestea, dac˘a tu si fratii t

˘ai ‘veti continua s

˘a v

˘a supor-

tati unii pe altii’, chiar si atunci când aveti ‘motive s

˘a v

˘a

plângeti’, prietenia voastr

˘a se va

ˆınt

˘ari (Coloseni 3:13).

Astfel, vei vedea c˘a fratii t

˘ai nu te vor mai irita at

ât de mult.

Si poate nici tu pe ei!

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum ai putea sti dac

˘a esti cu

adev˘

arat preg˘

atit s˘

a pleci de acas˘

a?

Cum pot s˘a m

˘a


˘ De ce este important s˘a faci deosebire

ˆıntre

un incident si o problem˘a?

˘ Care crezi c˘a sunt avantajele faptului de a avea

frati?

CE P˘

ARERE AI?

Iacob si fratele lui, Esau, nu si-au mai vorbit de ani dezile. De fapt, Esau

ˆıl ur

˘aste pe Iacob. Chiar dac

˘a Iacob

nu a f˘acut nimic r

˘au, el ia initiativa pentru a rezolva pro-

blema si este dispus s˘a lase de la el. Scopul lui nu este

de a castiga disputa, ci de a câstiga bun

˘avointa fratelui

s˘au. Iacob nu-si

ˆıncalc

˘a principiile, dar nici nu insist

˘a ca

fratele s˘au s

˘a-si cear

˘a iertare

ˆınainte sa se ımpace cu el

(Geneza 25:27–34; 27:30–41; 32:3–22; 33:1–9).Tu cum rezolvi ne

ˆıntelegerile cu membrii familiei?

Poate c˘a uneori esti convins c

˘a tu ai dreptate si c

˘a fratii

sau p˘arintii t

˘ai se

ˆınsal

˘a amarnic. Cum procedezi

ˆın ase-

menea situatii? Astepti ca cel˘alalt sa faca primul pas

sau actionezi ca Iacob? Esti dispus sa lasi de la tine dedragul p

˘acii c

ând nu sunt implicate principii biblice?

(1 Petru 3:8, 9) Iacob nu a permis ca mândria s

˘a-i des-

trame familia. El s-a umilit si l-a câstigat pe fratele s

˘au.

Vei face si tu la fel?

MODEL DE URMAT

Iacob

DORINTA de a fi independent poate ap˘area cu mult timp

ˆınainte de a fi preg

˘atit s

˘a pleci de acas

˘a. Acest lucru este

absolut normal. Adev˘arul este c

˘a, asa cum s-a ar

˘atat

ˆın ca-

pitolul 3, Dumnezeu a vrut de la bunˆınceput ca tinerii s

˘a se

maturizeze si, la un moment dat, s˘a-si lase tat

˘al si mama

pentru a-siˆıntemeia propria familie (Geneza 2:23, 24; Mar-

cu 10:7, 8). Dar cum poti sti dac˘a esti cu adev

˘arat preg

˘atit

7

Sunt preg˘

atits

˘a plec

de acas˘

a?

„Mi se pare uneori ca ceilalti ma desconsideradeoarece la 19 ani ınca stau cu parintii, ca si cumn-as fi adulta decat daca as locui singura.“ (Katie)

„Am aproape 20 de ani si ma deranjeaza enormca nu sunt stapana pe viata mea! Ma gandesc saplec de acasa.“ (Fiona)

Sunt preg˘atit s

˘a plec de acas

˘a? 49

s˘a pleci de acas

˘a? Iat

˘a trei

ˆıntreb

˘ari la care ar fi bine s

˘a r

˘as-

punzi. Prima este . . .

De ce vreau s˘

a plec de acas˘

a?Priveste urm

˘atoarea list

˘a. Numeroteaz

˘a

ˆın ordinea im-

portantei motivele pentru care vrei s˘a pleci.

ı ...... Sa scap de problemele de acasa...... Sa am mai multa libertate...... Sa castig respectul prietenilor...... Sa ajut un prieten care are nevoie de un coleg de camera...... Sa fac voluntariat ın alta zona...... Sa ınvat sa ma descurc singur...... Sa nu fiu o povara din punct de vedere financiar pentru parinti...... Altele ........................................................................

Niciunul dintre motivele enumerate mai sus nu este gre-sit

ˆın sine, dar trebuie s

˘a te g

ândesti bine de ce vrei,

ˆın rea-

litate, s˘a pleci de acas

˘a. De exemplu, dac

˘a vrei doar s

˘a scapi

de restrictii, te asteapt˘a o surpriz

˘a nepl

˘acut

˘a!

Danielle, care, la 20 de ani, a plecat pentru un timp deacas

˘a, a avut multe de

ˆınv

˘atat din aceast

˘a experient

˘a. Ea

m˘arturiseste: „Toti trebuie s

˘a tinem cont de unele restrictii

ˆın viat

˘a. C

ând locuiesti singur, programul de munc

˘a sau lip-

sa banilorˆıti impune anumite restrictii“. Carmen, care s-a

mutatˆıntr-o alt

˘a tar

˘a pentru sase luni, spune: „Mi-a pl

˘acut

mult,ˆıns

˘a adesea simteam c

˘a n-am deloc timp liber! Trebuia

s˘a m

˘a ocup de toate treburile casei: s

˘a fac cur

˘atenie, s

˘a re-

par unele lucruri, s˘a am grij

˘a de gr

˘adin

˘a, s

˘a sp

˘al haine, s

˘a

frec pardoseala si câte si mai

câte“.

Nu te gr˘abi s

˘a iei o decizie

doar pentru c˘a insist

˘a altii (Pro-

verbele 29:20). Chiar dac˘a ai

motiveˆıntemeiate s

˘a pleci de

lâng

˘a p

˘arinti, bunele intentii nu

sunt suficiente. Trebuie s˘a cu-


˘a

Dup˘a ce vei pleca

de acas˘a, fericirea ta

va depindeˆın mare

m˘asur

˘a de motivul

pentru care ai f˘acut

acest lucru.

STIAI C˘

A . . .?

nosti unele „tehnici de supravietuire“! Si asa ajungem la ur-m

˘atoarea

ˆıntrebare . . .

Sunt preg˘

atit?A te muta de acas

˘a pentru a tr

˘ai pe cont propriu este ca

si cum ai face o drumetieˆıntr-un tinut necunoscut. Te-ai

aventuraˆıntr-o astfel de c

˘al

˘atorie f

˘ar

˘a s

˘a stii s

˘a montezi cor-

tul, s˘a aprinzi focul, s

˘a g

˘atesti sau s

˘a te orientezi cu ajuto-

rul unei h˘arti? Putin probabil. Cu toate acestea, multi tineri

se mut˘a f

˘ar

˘a s

˘a stie cum se

ˆıntretine o cas

˘a.ˆ

Inteleptul rege Solomon a afirmat c˘a „cel prev

˘az

˘ator ia

aminte la pasii lui“ (Proverbele 14:15). Pentru a afla dac˘a esti

preg˘atit s

˘a fii „pe propriile picioare“, marcheaz

˘a cu � aptitudi-

nile pe care le ai deja si cu � cele la care trebuie s˘a mai lucrezi.

O Administrarea banilor: „N-a trebuit s˘a achit nicioda-

t˘a o factur

˘a din banii mei“, m

˘arturiseste Serena, de 19 ani.

„Mi-e fric˘a s

˘a plec de acas

˘a c

ând m

˘a g

ândesc c

˘a trebuie

s˘a-mi administrez singur

˘a banii.“ Cum poti

ˆınv

˘ata s

˘a-ti chel-

tuiesti banii cuˆıntelepciune?

Un proverb biblic spune: „Înteleptul va asculta si va

dobândi si mai mult

˘a

ˆınv

˘at

˘atur

˘a“

(Proverbele 1:5). Asadar, ar fi bines

˘a-i

ˆıntrebi pe p

˘arinti c

âti bani

ˆıi

trebuieˆın medie unei persoane

ca s˘a-si acopere cheltuielile lunare

= ‘B˘arbatul va l

˘asa pe tat

˘al s

˘au

si pe mama sa.’ (Matei 19:5)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

A te muta de acas˘

a pentru atr

˘ai pe cont propriu este ca si

cum ai face o drumetieˆıntr-un

tinut necunoscut —ˆınainte de a

pleca la drum trebuie s˘

aˆınveti

unele „tehnici de supravietuire“

Sunt preg˘atit s

˘a plec de acas

˘a? 51

legate de alimente, masin˘a, transport, chirie sau ratele pen-

tru locuint˘a. Apoi roag

˘a-i s

˘a te

ˆınvete s

˘a-ti

ˆıntocmesti un bu-

get si s˘a-ti achiti facturile.�

O Treburile casnice: Brian, care are 17 ani, recunoastec

˘a ceea ce-l sperie cel mai mult c

ând se g

ândeste s

˘a plece

de acas˘a este sp

˘alatul hainelor. Cum poti sti dac

˘a esti pre-

g˘atit s

˘a-ti porti singur de grij

˘a? Aron, un t

ân

˘ar de 20 de ani,

d˘a urm

˘atorul sfat: „

Încearc

˘a s

˘a tr

˘aiesti o s

˘apt

˘am

ân

˘a ca si

cum ai fi pe cont propriu. Cump˘ar

˘a alimente cu bani c

âsti-

gati de tine si g˘ateste-ti singur. Spal

˘a-ti si calc

˘a-ti singur hai-

nele. F˘a singur curat

ˆın cas

˘a. Mergi unde ai nevoie f

˘ar

˘a s

˘a

rogi pe cineva s˘a te ia si s

˘a te duc

˘a acolo“. Urm

ând acest

sfat, vei realiza dou˘a lucruri: 1)

ˆıti vei

ˆınsusi deprinderi va-

loroase si 2) vei aprecia mai mult eforturile p˘arintilor.

O Relatiile cu altii: Teˆıntelegi bine cu p

˘arintii si cu fra-

tii t˘ai? Dac

˘a nu, poate crezi c

˘a va fi mai usor c

ând te vei

muta cu un prieten. Gândeste-te

ˆıns

˘a la ce spune Eve,

ˆın

vârst

˘a de 18 ani: „Dou

˘a priete-

ne de-ale mele s-au mutatˆım-

preun˘a.

Înainte erau cele mai

bune prietene, dar dup˘a putin

timp nici nu se mai puteau su-porta: una era ordonat

˘a, cealal-

t˘a exact opusul; una avea pre-

ocup˘ari spirituale, cealalt

˘a nu

prea. Efectiv nu a mers!“.

Care este solutia? Erin, de


„E normal sa-ti doresti sa fii independent.Dar, daca vrei sa pleci de acasa doar pentrua scapa de reguli, ınseamna ca nu esti delocpregatit sa faci asta.“ (Aron)


˘a

Pentru o vreme,d

˘a-le p

˘arintilor suma

necesar˘a acoperirii

cheltuielilor tale legatede locuint

˘a, alimente

etc. Dac˘a nu reusesti

sau nu vrei s˘a-ti pl

˘a-

testi partea cât timp

stai acas˘a,

ˆınseamn

˘a

c˘a nu prea esti preg

˘atit

s˘a locuiesti singur.

SFAT�

18 ani, spune: „În familie poti

ˆınv

˘ata s

˘a fii

ˆın relatii bune cu

alte persoane. Aiciˆınveti s

˘a rezolvi problemele care apar si

s˘a lasi de la tine. Am observat c

˘a cei care pleac

˘a doar ca

s˘a nu mai aib

˘a certuri cu p

˘arintii

ˆınvat

˘a s

˘a fug

˘a de proble-

me, nu s˘a le rezolve“.

O Obiceiurile spirituale: Unii pleac˘a de acas

˘a cu inten-

tia clar˘a de a sc

˘apa de obiceiurile religioase ale p

˘arintilor.

Altii, desi sunt hot˘ar

âti s

˘a-si p

˘astreze un bun program de

studiere a Bibliei si de activit˘ati spirituale, ajung

ˆın scurt

˘a

vreme s˘a adopte obiceiuri rele. Cum poti evita ‘s

˘a naufra-

gieziˆın ce priveste credinta’? (1 Timotei 1:19)�

Iehova Dumnezeu vrea ca fiecare dintre noi s˘a constate

personal c˘a lucrurile

ˆın care crede reprezint

˘a adev

˘arul (Ro-

mani 12:1, 2). F˘a-ti un bun program

ˆın ce priveste studie-

rea Bibliei si activit˘atile spirituale si tine-te de el. Noteaz

˘a-ti-l

ˆın calendar si vezi dac

˘a reusesti s

˘a-l respecti timp de o lun

˘a

f˘ar

˘a ca p

˘arintii s

˘a te

ˆımping

˘a de la spate.ˆ

In sfârsit, a treia

ˆıntrebare la care trebuie s

˘a meditezi

este . . .

Ce obiectiv am?Vrei s

˘a pleci de acas

˘a ca s

˘a scapi de probleme? Sau ca

s˘a nu mai fii sub autoritatea p

˘arintilor? Dac

˘a da,

ˆınseamn

˘a

� Pentru mai multe informatii, vezi volumul II, capitolele 34 si 35.

Obiectivul pe care vreau sa-l ating mutandu-made acasa este

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

c˘a te g

ândesti mai degrab

˘a la ce lasi

ˆın urm

˘a dec

ât la ce

ˆıti

st˘a

ˆınainte. Dac

˘a procedezi astfel, este ca si cum ai condu-

ce o masin˘a uit

ându-te numai

ˆın oglinda retrovizoare. Dac

˘a

te concentrezi la ce se petreceˆın spate, nu mai vezi ce se

ˆın-

tâmpl

˘a

ˆın fat

˘a. Ce poti

ˆınv

˘ata de aici? Dac

˘a vrei s

˘a ai suc-

ces, nu te concentra asupra plecarii de acas˘a, ci asupra unui

obiectiv valoros.

Unii tineri Martori ai lui Iehova se mut˘a pentru a predica

ˆın alte zone din tara lor sau chiar

ˆın alte t

˘ari. Altii se mut

˘a ca

s˘a ajute la construirea unor locuri de

ˆınchinare sau ca s

˘a lu-

creze la o filial˘a a Martorilor lui Iehova. Iar altii consider

˘a c

˘a

este bine s˘a tr

˘aiasc

˘a o vreme singuri

ˆınainte de a se c

˘as

˘atori.�

Oricare ar fi obiectivul t˘au, g

ândeste-te bine

ˆınainte de a

lua o decizie. „Planurile celui harnicˆıi aduc cu sigurant

˘a fo-

los, dar cel pripit ajunge la lips˘a“, spune un proverb bi-

blic (Proverbele 21:5). Ascult˘a sfatul p

˘arintilor (Proverbele

23:22). Roag˘a-te lui Dumnezeu. Si,

ˆınainte de a lua o deci-

zie, tine cont de principiile biblice analizateˆın acest articol.ˆ

In loc s˘a te

ˆıntrebi „Sunt preg

˘atit s

˘a plec de acas

˘a?“, ar

trebui s˘a te

ˆıntrebi „Sunt preg

˘atit s

˘a-mi administrez propria

cas˘a?“. Dac

˘a r

˘aspunsul la ultima

ˆıntrebare este „Da“, proba-

bil c˘a esti preg

˘atit s

˘a tr

˘aiesti pe cont propriu.

�În unele culturi, copiii, mai ales fetele, locuiesc cu p

˘arintii p

ân

˘a se c

˘as

˘ato-

resc. Biblia nu d˘a sfaturi concrete

ˆın aceast

˘a privint

˘a.


˘a

˘ Cum te poate ajuta faptul de a r˘am

âne acas

˘a

pentru un timp, chiar dac˘a ti-e greu s

˘a te

ˆıntelegi

cu membrii familiei?

˘ Dac˘a locuiesti cu p

˘arintii, ce poti face pentru a-i

ajuta si,ˆın acelasi timp, pentru a te preg

˘ati s

˘a-ti

administrezi propria cas˘a?

CE P˘

ARERE AI?

55

Descrie o problema pe care ai avut-o recent cu unmembru al familiei.

Folosind sugestiile din aceasta parte a cartii, scriecum ai putea rezolva problema.

jurnal1RELATIILE CU MEMBRII FAMILIEI

ı

2ID

EN

TIT

AT

EA

TA5

7P

rie

ten

i6

4Te

nta

tii

71

S˘ an

˘ ata

te7

7ˆ Im

br

˘ ac

˘ am

inte

85

ˆ Inc

red

ere

ˆ ınsin

e9

1Tri

ste

te9

8S

inu

cid

ere

10

5In

tim

ita

te1

11

Du

rere

su

fle

tea

sc

˘ a

S-A SPUS c˘a cei mici au nevoie de tovar

˘asi de joac

˘a, iar

adolescentii, de prieteni. Care este diferenta?

Un tovaras de joacaˆıti tine companie.

Un prietenˆıti

ˆımpartaseste si valorile.

8

Cum pot s˘

a-mi facprieteni buni?

„Cand sunt nervoasa, simt nevoia sa spun cuivace am pe suflet. Cand sunt trista, doresc ca cinevasa-mi spuna ca totul va fi bine. Cand sunt fericita,vreau sa-mi ımpart bucuria cu cineva. Nu pot traifara prieteni.“ (Brittany)

Cum pot s˘a-mi fac prieteni buni? 57

Mai mult, Biblia spune c˘a „un tovar

˘as adev

˘arat iubes-

te tot timpul si este un frate care s-a n˘ascut pentru ziua

necazului“ (Proverbele 17:17). Aceste cuvinte vorbescdespre o prietenie mult mai profund

˘a dec

ât cea dintre doi

tovar˘asi de joac

˘a.

Adevar: Pe m˘asur

˘a ce te maturizezi, ai nevoie de

prieteni care1. au calitati deosebite2. respect

˘a norme morale

ˆınalte

3. au o influenta pozitiva asupra taÎntrebare: Cum poti g

˘asi prieteni care

ˆıntrunesc

aceste cerinte? S˘a le examin

˘am una c

âte una.

Cerinta nr. 1S

˘a aib

˘a calit

˘ati deosebite

Ce ar trebui sa stii. Nu toti cei ce pretind c˘a

ˆıti sunt

prieteni pot fi numiti, pe drept cuvânt, prieteni. Biblia

chiar spune c˘a „exist

˘a tovar

˘asi care sunt gata s

˘a se dis-

trug˘a unul pe altul“ (Proverbele 18:24). Lucrul acesta

poate p˘area exagerat. Dar g

ândeste-te: Ai avut vreoda-

t˘a un „prieten“ care a profitat de tine? Sau unul care te-a

vorbit pe la spate ori a r˘asp

ândit zvonuri false despre

tine? O astfel de experient˘a

ˆıti poate zdruncina

ˆıncrede-

reaˆın ceilalti.� Nu uita niciodat

˘a c

˘a, si

ˆın cazul prieteni-

lor, calitatea este mai important˘a dec

ât cantitatea!

Ce poti face. Alege-tiprieteni dintre cei care au ca-lit

˘ati demne de imitat.

� Fireste, cu totii gresim (Romani 3:23).Prin urmare, c

ând un prieten te r

˘anes-

te, dar apoiˆısi cere scuze cu sinceritate,

aminteste-ti c˘a „iubirea acoper

˘a o multi-

me de p˘acate“ (1 Petru 4:8).


˘a

Dumnezeu nu ep

˘artinitor,

ˆıns

˘a este

selectiv când stabileste

pe cine s˘a accepte ca

‘oaspeteˆın cortul s

˘au’

(Psalmul 15:1–5).

STIAI C˘

A . . .?

„Toti au o parere foarte buna despre prietena mea,Fiona. As vrea sa se vorbeasca la fel de frumos si despremine. Mi-ar placea sa am si eu o reputatie ca a ei. Ar fiextraordinar!“ (Yvette, 17 ani)

Fa acest exercitiu.1. Citeste Galateni 5:22, 23.2.

Întreab

˘a-te: „Au prietenii mei calit

˘ati precum cele

care alc˘atuiesc «rodul spiritului»?“.

3. Scrie mai jos numele prietenilor t˘ai apropiati.

În

dreptul fiec˘aruia, noteaz

˘a o calitate care

ˆıl caracterizeaz

˘a.

Numele Calitatea

ı ................................................ ..............................................

................................................ ..............................................

................................................ ..............................................

Sugestie: Dac˘a-ti vin

ˆın minte doar tr

˘as

˘aturi negati-

ve, poate c˘a e timpul s

˘a-ti faci

alti prieteni!

Cerinta nr. 2S

˘a respecte

norme moraleˆınalte

Ce ar trebui sa stii. Când

cauti cu disperare prieteni,risti s

˘a faci alegeri gresite. Bi-

blia spune: „Cine seˆıntov

˘ar

˘a-

seste cu cei f˘ar

˘a minte o duce

r˘au“ (Proverbele 13:20). Expresia „cei f

˘ar

˘a minte“ nu se

= „Exist˘a un prieten mai apropiat

decât un frate.“ (Proverbele 18:24)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


Respect˘a norme mora-

leˆınalte, iar cei ce se

str˘aduiesc s

˘a fac

˘a la

fel vor dori, probabil,s

˘a-ti fie prieteni.

Acestia sunt cei maibuni prieteni pe careˆıi poti avea!

SFAT �

refer˘a la cei care iau note mici sau la cei lipsiti de inteli-

gent˘a, ci mai degrab

˘a la cei care nu accept

˘a judecata s

˘a-

n˘atoas

˘a si prefer

˘a s

˘a duc

˘a o viat

˘a imoral

˘a. De astfel de

prieteni te poti lipsi!Ce poti face.

ˆIn loc s

˘a te

ˆımprietenesti cu oricine, fii

selectiv (Psalmul 26:4). Dar asta nuˆınseamn

˘a s

˘a ai pre-

judec˘ati. A fi selectiv

ˆınseamn

˘a a fi suficient de perspica-

ce pentru ‘a vedea deosebirea dintre cel drept si cel r˘au,

dintre cel ce-i slujeste lui Dumnezeu si cel ce nu-i slujes-te’ (Maleahi 3:18).

„Le sunt recunoscator parintilor ca m-au ajutat sa-mifac prieteni de varsta mea, tari din punct de vederespiritual.“ (Christopher, 13 ani)

Fa acest exercitiu.

Sugestie: Dac˘a ai r

˘aspuns afirmativ la

ˆıntreb

˘arile de

mai sus, ar fi bine s˘a-ti cauti prieteni care au norme mo-

rale maiˆınalte, prieteni care sunt crestini exemplari.

„Parintii m-au ındemnat sa rup legaturilecu un anumit grup de prieteni, dar ei erausingurii cu care-mi placea sa ies. Totusi,sfatul parintilor a fost ıntelept, iar candm-am trezit la realitate mi-am dat seamaca puteam sa-mi fac o multime de prietenimult mai buni.“ (Cole)

Mi-e teama ca prietenii ar putea insistasa fac ceva ce stiu ca este gresit?

ıO DaO Nu

Ezit sa le fac cunostinta parintilorcu prietenii mei de teama

ca nu le va placea de ei?O DaO Nu



ˆıntreab

˘a

Cerinta nr. 3S

˘a aib

˘a o influent

˘a pozitiv

˘a asupra ta

Ce ar trebui sa stii. Biblia afirm˘a: „Tov

˘ar

˘asiile rele

stric˘a obiceiurile folositoare“ (1 Corinteni 15:33). O t

â-

n˘ar

˘a pe nume Lauren m

˘arturiseste: „Colegii m

˘a accep-

tau numai dac˘a f

˘aceam ce-mi spuneau ei. M

˘a simteam

singur˘a, asa c

˘a am hot

˘ar

ât s

˘a m

˘a port ca ei pentru a m

˘a

integraˆın grupul lor“.

În cele din urm

˘a, Lauren si-a dat

seama c˘a, atunci c

ând accepti normele altora, poti deveni


Discut˘

a cu p˘

arintii despre prietenie.Întreab

˘a-i ce

fel de prieteni au avut când au fost de v

ârsta ta. Au une-

le regreteˆın ce priveste alegerile pe care le-au f

˘acut?

Dac˘a da, de ce?

Întreab

˘a-i cum ai putea evita unele pro-

bleme cu care s-au confruntat ei.

F˘

a-le cunostint˘

a p˘

arintilor cu prietenii t˘

ai. Dac˘a

eziti,ˆıntreab

˘a-te de ce. Stii despre prietenii t

˘ai ceva ce

i-ar deranjaˆın mod sigur pe p

˘arinti? Dac

˘a da, poate c

˘a

ar trebui s˘a fii mai atent c

ând

ˆıti alegi prietenii.

Ascult˘

a cu atentie. Arat˘a interes fat

˘a de bun

˘astarea

si preocup˘arile prietenilor t

˘ai (Filipeni 2:4).

Fii dispus s˘

a ierti. Nu astepta perfectiune. „Toti nepoticnim de multe ori“ (Iacov 3:2).

Nu fi posesiv cu prietenii t˘

ai. Nu te tine scai deei. Prietenii adev

˘arati vor fi l

âng

˘a tine c

ând vei avea ne-

voie de ei (Eclesiastul 4:9, 10).

ˆıncearc

˘a s

˘a aplici aceste sugestii

Ca sa-mi fac prieteni buni, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Dintre cei mai mari ca mine, as vreasa-i cunosc mai bine pe

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

asemenea unui pion pe o tabl˘a de sah, fiind manevrat

dup˘a bunul lor plac.

ˆIns

˘a meriti mai mult!

Ce poti face. Rupe orice leg˘atur

˘a cu cei care insist

˘a

s˘a te schimbi pentru a te conforma stilului lor de viat

˘a.

Dac˘a vei face acest lucru, poate c

˘a vei avea mai putini

prieteni, darˆıti va creste respectul de sine si vei g

˘asi prie-

teni mai buni, care vor avea o influent˘a pozitiv

˘a asupra

ta (Romani 12:2).„Prietenul meu, Clint, este un baiat cu capul pe umeri

si manifesta empatie. M-aˆıncurajat foarte mult.“ (Jason,

21 de ani)Fa acest exercitiu.

Ma ımbrac si vorbesc altfel sau ma comporturat doar pentru a fi pe placul prietenilor mei?

ıO DaO Nu

Merg ın locuri ın care, daca n-as ficu prietenii mei, nu m-as duce niciodata?

O DaO Nu

˘ Ce calit˘ati pretuiesti cel mai mult la un prieten,

si de ce?

˘ Ce calit˘ati crezi c

˘a ar trebui s

˘a cultivi pentru a fi

un prieten mai bun?

CE P˘

ARERE AI?

Sugestie: Dac˘a ai r

˘aspuns afirmativ la

ˆıntreb

˘arile

mentionate anterior, cere-le sfaturi p˘arintilor sau altei

persoane mature. Dac˘a esti Martor al lui Iehova, ai pu-

tea apela si la un b˘atr

ˆan crestin pentru a te ajuta s

˘a-ti g

˘a-

sesti prieteni care s˘a aib

˘a o influent

˘a mai bun

˘a asupra ta.

Cˆ

and accepti normelealtora doar pentrua fi aprobat de ei,poti deveni asemeneaunui pion pe o tabl

˘a

de sah, fiind manevratdup

˘a bunul lor plac

ˆIN CAPITOLUL URM

˘ATOR Te

ˆındeamn

˘a un asa-zis prieten

— sau poate inima ta — s˘

a faci lucruri rele? Afl˘

a cumte poti

ˆımpotrivi!


9

Cum pot s˘

a m˘

aˆımpotrivesctentatiilor?

Carmen este la petrecere doar de zece minute candvede doi baieti intrand cu cateva pungi mari. E clarce este ın ele. Cu catva timp ın urma, ıi auzise pe ceidoi zicand ca la petrecere va fi alcool „la discretie“.

Deodata, Carmen aude ın spatele ei o voce cu-noscuta: „Ce stai acolo si te uiti, DomnisoaraPlictiseala?“. Carmen se ıntoarce si o vede pe prie-tena ei Monica aducand doua sticle de bere abiadeschise. Monica ıi ıntinde o bere lui Carmen si ıizice: „Acum sa nu-mi spui ca esti prea mica sa tedistrezi si tu un pic!“.

Carmen vrea sa o refuze, dar tentatia e prea pu-ternica! Monica este prietena ei, iar Carmen nu vreasa fie catalogata drept . . . „Domnisoara Plictiseala“,cum a numit-o Monica.

ˆIn plus, Monica este una din-

tre fetele cuminti. Daca pana si ea bea, atunci care-iproblema? „E doar o bere“, ısi spune Carmen. „Laurma urmei, nu ma droghez, nici nu fac sex.“

Cˆ

AND esti tân

˘ar, tentatiile

ˆımbrac

˘a multe forme. Adesea,

ele au leg˘atur

˘a cu sexul opus. „Fetele de la scoal

˘a sunt foar-

te insistente“, spune Ramon, care are 17 ani. „Le place s˘a

te ating˘a ca s

˘a vad

˘a c

ât de multe

ˆısi pot permite cu tine.

Ele nuˆınteleg ce

ˆınseamn

˘a «Nu».“ Deanna, care are tot

17 ani, a constatat acelasi lucru. „A venit odat˘a la mine un

b˘aiat si m-a luat de dup

˘a mijloc“, spune ea. „I-am dat pes-

te mân

˘a si i-am zis: «Cum

ˆıti permiti? Nici m

˘acar nu te

cunosc!».“

Poate c˘a si tu te confrunti cu tentatii si ai, probabil, im-

presia c˘a nu se mai termin

˘a. Tentatiile pot fi asemenea

unor b˘at

˘ai insistente la us

˘a, chiar dac

˘a este pus semnul „Nu

deranjati“. Auzi si tu „b˘at

˘ai la us

˘a“ mai des dec

ât ai vrea?

De exemplu, te tenteaz˘a vreunul dintre urm

˘atoarele lu-

cruri?ı O Tigarile O Materialele pornografice

O Alcoolul O Sexul

O Drogurile O Altele..........................................

Dac˘a ai bifat

ˆın dreptul unuia dintre lucrurile de mai sus,

nu trage concluzia c˘a nu esti f

˘acut s

˘a fii un crestin ade-

v˘arat. Poti

ˆınv

˘ata s

˘a-ti controlezi dorintele gresite si s

˘a te

ˆımpotrivesti tentatiilor. Cum? Identific

ând cauzele. G

ân-

deste-te la urm˘atorii trei factori:

1. Imperfectiunea. Toti oamenii imperfecti suntˆıncli-

nati s˘a fac

˘a ce este r

˘au. Chiar si apostolul Pavel, un cres-

tin matur, a recunoscut cu sinceritate: „Când vreau s

˘a fac

ce este drept, r˘aul este prezent

ˆın mine“ (Romani 7:21).

Este clar c˘a p

ân

˘a si omul cu cele mai

ˆınalte norme morale

va simti din când

ˆın c

ând ‘dorinta c

˘arnii si dorinta ochilor’

(1 Ioan 2:16). Dar, dac˘a st

˘arui cu mintea asupra tentatiei

de a face ceva gresit, pur si simpluˆınr

˘aut

˘atesti situatia,

deoarece Biblia spune: „Dorinta, când devine roditoare, d

˘a

nastere p˘acatului“ (Iacov 1:15).

Cum pot s˘a m

˘a

ˆımpotrivesc tentatiilor? 65

2. Influentele din exterior. Tentatiile ne pândesc la tot

pasul. „La scoal˘a si la locul de munc

˘a, oamenii vorbesc

tot timpul despre sex“, spune Trudy. „Emisiunile TV si fil-mele prezint

˘a relatiile sexuale ca pe ceva fascinant, senza-

tional. Rareori sunt amintite si consecintele lor negative!“Trudy stie din proprie experient

˘a c

ât de puternic

˘a poate fi

influenta colegilor si a mass-mediei. „La 16 ani, credeamc

˘a iubesc cu adev

˘arat“, povesteste ea. „

Într-o zi, mama a

stat de vorb˘a cu mine si mi-a spus c

˘a, dac

˘a o tineam tot

asa, mai devreme sau mai târziu aveam s

˘a r

˘am

ân

ˆıns

˘arci-

nat˘a. Am fost socat

˘a! Cum se putea g

ândi mama la asa

ceva?! Dou˘a luni mai t

ârziu, eram

ˆıns

˘arcinat

˘a.“

3. „Dorintele tineretii.“ (2 Timotei 2:22) Aceast˘a ex-

presie se refer˘a la orice dorint

˘a specific

˘a tinerilor, cum ar

fi dorinta de a fi acceptat de ceilalti sau de a fi tratat ca unadult. Dac

˘a nu te str

˘aduiesti s

˘a tii sub control aceste dorin-

te — care, de fapt, nu sunt gresite —,ˆıti va fi mai greu s

˘a

teˆımpotrivesti tentatiilor. De

exemplu, dorinta de a fi tratatca un adult te poate determinas

˘a

ˆıntorci spatele valorilor pe

care ti le-au transmis p˘arintii.

Asa s-aˆınt

âmplat si cu Steve,

când avea 17 ani. El spune:

„M-am r˘azvr

˘atit

ˆımpotriva p

˘a-

rintilor si am f˘acut exact ce

ˆımi

spuseser˘a s

˘a nu fac, iar asta la

scurt timp dup˘a botez“.

Cum te potiˆımpotrivi

Este adev˘arat, influentele de

care s-a vorbit maiˆınainte sunt

puternice. Cu toate acestea, tepoti

ˆımpotrivi tentatiilor. Cum?



ˆıntreab

˘a

Dumnezeu a prezis c˘a

Isus avea s˘a r

˘am

ân

˘a fi-

del,ˆıns

˘a aceasta nu

ˆın-

seamn˘a c

˘a Isus fusese

programat s˘a asculte,

asemenea unui robot.Dimpotriv

˘a, el era

ˆın-

zestrat cu liber arbitru.Isus a ales s

˘a fie fidel,

asadar fidelitatea sa nua fost stabilit

˘a dinain-

te. Acesta este unuldintre motivele pentrucare el s-a rugat fier-binte c

ând a trecut prinˆ

ıncerc˘ari (Evrei 5:7).

STIAI C˘

A . . .?

˘ Maiˆınt

âi, identific

˘a tentatia c

˘areia

ˆıti este cel mai greu s

˘a

teˆımpotrivesti. (Poate deja ai f

˘acut lucrul acesta la pagina 65.)

˘ Apoi,ˆıntreab

˘a-te: „C

ând este cel mai probabil s

˘a apa-

r˘a aceast

˘a tentatie?“. Bifeaz

˘a

ˆın dreptul uneia dintre urm

˘a-

toarele situatii:

O cand sunt la scoala O cand sunt singur

O cand sunt la serviciu O altele ..........................................

Dac˘a stii cand ar putea ap

˘area o anumit

˘a tentatie, vei

reusi, probabil, s˘a o eviti. G

ândeste-te, de exemplu, la sce-

nariul prezentatˆın introducerea acestui capitol. Ce ar fi

putut-o constientiza pe Carmen c˘a la petrecere avea s

˘a dea

de probleme?

..................................................................................................

ı

Cum pot s˘a m

˘a

ˆımpotrivesc tentatiilor? 67

Ia o busol˘a si pozi-

tioneaz-o astfelˆınc

ât acul

s˘a se suprapun

˘a cu directia

nord marcat˘a pe cadran. Acum

apropie de ea un magnet. Ce seˆınt

âmpl

˘a? Acul nu mai indic

˘a nordul,

ci este atras de magnet.

Constiinta ta este asemenea unei bu-sole. Dac

˘a este instruit

˘a corespunz

˘ator, va in-

dica mereu „nordul“ si te va ajuta s˘a iei decizii

ˆın-

telepte.Îns

˘a, asemenea unui magnet, tov

˘ar

˘asiile

rele exercit˘a o atractie ce te poate

ˆındep

˘arta de nor-

mele tale morale. Lectia?Încearc

˘a s

˘a eviti oamenii si

situatiile care te-ar putea face s˘a-ti pierzi simtul moral

(Proverbele 13:20).

experiment

Cum ar fi putut evita tentatiaˆınc

˘a de la

ˆınceput?

ı ...............................................................................................

˘ Acum, c˘a ai identificat tentatia si ai

ˆınteles c

ând ar pu-

tea ap˘area, esti preg

˘atit s

˘a treci la actiune. Principala ta

preocupare trebuie s˘a fie reducerea sau chiar eliminarea

riscului de a te confrunta cu acea tentatie. Scrie mai jos ceai putea face.

..................................................................................................

..................................................................................................

(Exemple: Daca, atunci cand teˆıntorci de la scoala, te

ˆın-

talnesti mereu cu colegi care teˆındeamna sa fumezi, ai

putea sa-ti schimbi traseul. Sau, cand navighezi pe inter-net si

ˆıti apar frecvent mesaje cu continut pornografic, ai

putea sa-ti instalezi un program care sa le blocheze si sanu permita accesarea site-urilor pornografice. Iar candcauti ceva pe internet, ai putea fi mai concret cand intro-

duci cuvintele-cheieˆın motorul

de cautare.)Bine

ˆınteles c

˘a nu poti evi-

ta toate tentatiile. Mai devremesau mai t

ârziu, probabil c

˘a te vei

confrunta cu o tentatie puterni-c

˘a, exact c

ând nu te astepti. Ce

poti faceˆın acest sens?

Fii preg˘

atitC

ând „a fost ispitit de Sa-

tan“, Isus nu a stat pe gânduri,

„Ma ajuta mult sa stiu ca cea mai puternicaFiinta din univers este de partea mea si capot sa-i cer ajutorul oricand!“ (Christopher)


˘a

Foloseste chenarul„Presiuni din parteacolegilor — plan“, de lapaginile 132 si 133 alec

˘artii Tinerii se

ˆıntreab

˘a

— R˘

aspunsuri practice,volumul II, pentru a teg

ândi ce s

˘a r

˘aspunzi

când cineva te

ˆındeam-

n˘a s

˘a faci ceva gresit.

SFAT�

Pentru a-miˆıntari hotararea de a ma

ˆımpotrivi

tentatiilor, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Unii oameni, unele locuri si unele situatii pe care trebuiesa le evit sunt

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

ci l-a refuzat imediat (Marcu 1:13).De ce? Deoarece stia ce avea def

˘acut. Isus luase deja hot

˘ar

ˆarea

de a ascultaˆıntotdeauna de Tat

˘al

s˘au (Ioan 8:28, 29). El a spus cu

toat˘a sinceritatea: „Am cobor

ˆat

din cer ca s˘a fac nu vointa mea,

ci vointa celui care m-a trimis“(Ioan 6:38).

Scrie pe pagina urm˘atoare dou

˘a motive pentru

care ar trebui s˘a te

ˆımpotrivesti tentatiei cu care te con-

frunti cel mai des. De asemenea, mentioneaz˘a dou

˘a actiuni

pe care le-ai puteaˆıntreprinde si care te-ar ajuta s

˘a te

ˆım-

potrivesti tentatiei.

Cˆ

and cedezi tentatiilor,devii sclavul propriilor dorinte

De ce ar trebui s˘a te

ˆımpotrivesti:

1 ..............................................................................................

2 ..............................................................................................

Actiuni care te vor ajuta s˘a te

ˆımpotrivesti:

1 ..............................................................................................

2 ..............................................................................................

Nu uita, când cedezi tentatiilor, devii sclavul propriilor

dorinte (Tit 3:3). De ce s˘a permiti asta?

În loc s

˘a lasi ca do-

rintele s˘a pun

˘a st

˘ap

ânire pe tine, d

˘a dovad

˘a de maturitate

tinându-le sub control (Coloseni 3:5).

În plus, cere ajutor

ˆın rug

˘aciune pentru a putea continua s

˘a faci lucrul acesta

(Matei 6:13).�

� Vezi, de asemenea, capitolele 33 si 34 din acest volum.

=„Dumnezeu este fidel si nu va l

˘asa s

˘a fiti

ispititi peste ceea ce putetiˆındura,

ci,ˆımpreun

˘a cu ispita, va preg

˘ati si

calea de iesire, ca s-o puteti suporta.“(1 Corinteni 10:13)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Ai impresia c

˘a

ˆın ultima vreme te

misti cuˆıncetinitorul? Afl

˘a ce poti face pentru a avea o

s˘

an˘

atate mai bun˘

a si pentru a fi din nou plin de energie.


˘a

˘ Se confrunt˘a cu tentatii si fiintele perfecte?

(Geneza 6:1–3; Ioan 8:44)

˘ Când te

ˆımpotrivesti tentatiilor, ce efect

are fidelitatea ta asupra altora?(Proverbele 27:11; 1 Timotei 4:12)

CE P˘

ARERE AI?

ÎN VIAT

˘A exist

˘a lucruri pe

care tu, ca tân

˘ar, nu le poti ale-

ge, de exemplu p˘arintii, fratii

sau loculˆın care tr

˘aiesti. Si-

tuatia esteˆıns

˘a cu totul alta

când vine vorba de s

˘an

˘atatea

ta. Chiar dac˘a starea s

˘an

˘at

˘atii

10

De ce ar trebuis

˘a am grij

˘a de

s˘

an˘

atate?Bifeaza ın dreptul fiecarui obiectiv

pe care ai vrea sa-l atingi.ı O Sa nu ma ıngrijorez atat de mult

O Sa am stapanire de sineO Sa am mai multa ıncredere ın mineO Sa ma concentrez mai bineO Sa fiu mai energicO Sa am un ten mai frumosO Sa slabesc

71

este influentat˘a si de factori ereditari, ea depinde

ˆın mare m

˘a-

sur˘a de stilul de viat

˘a pe care

ˆıl alegi.�

„Dar sunt prea tân

˘ar ca s

˘a-mi fac griji cu privire la s

˘an

˘a-

tate!“,ˆıti spui probabil. Asa s

˘a fie oare? Arunc

˘a o privire pes-

te lista de la pagina 71. Câte obiective ai bifat?

Îti vine s

˘a crezi

sau nu, toate suntˆın str

âns

˘a leg

˘atur

˘a cu o s

˘an

˘atate bun

˘a.

Sau poateˆımp

˘art

˘asesti opinia lui Amber, de 17 ani, care

spune: „N-as puteaˆın niciun caz s

˘a m

˘an

ânc doar produse din

f˘ain

˘a integral

˘a, f

˘ar

˘a zah

˘ar sau cu continut sc

˘azut de gr

˘asimi!“.

Dar nu teˆıngrijora, nu trebuie s

˘a renunti complet la dulciuri

si s˘a faci jogging ore

ˆıntregi

ˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a.

În realita-

te, poate c˘a e nevoie s

˘a faci doar c

âteva schimb

˘ari ca s

˘a ar

˘ati

mai bine, s˘a te simti extraordinar si s

˘a fii

ˆın form

˘a. S

˘a vedem

cum au procedat alti tineri.

M˘

anˆ

anc˘

a echilibrat si vei ar˘

ata mai bineBiblia ne

ˆındeamn

˘a s

˘a fim moderati

ˆın obiceiuri. „Nu fi

printre . . . mânc

˘aciosii ne

ˆınfr

ânati“, se spune

ˆın Proverbele

23:20 (Traducerea literal˘

a nou˘

a, 2001).Îns

˘a acest sfat nu este

ˆıntotdeauna usor de urmat.

„Ca si altor adolescenti, mi-e foame tot timpul. P˘

arintii mi-auzis c

˘a stomacul meu e ca un sac f

˘ar

˘a fund!“ (Andrew, 15 ani)

„Deoarece nu-mi dau seama c˘

a unele alimenteˆımi fac r

˘au,

nu le consider atˆ

at de periculoase.“ (Danielle, 19 ani)Ar trebui oare s

˘a ai mai mult

˘a st

˘ap

ânire de sine

ˆın privin-

ta alimentatiei? Iat˘a c

âteva sfaturi care au dat rezultate

ˆın ca-

zul altor tineri:

Asculta ce-ti „spune“ sto-macul. „Obisnuiam s

˘a-mi cal-

culez caloriile“, spune Julia, de

� Este adev˘arat, multi oameni au pro-

bleme de s˘an

˘atate sau dizabilit

˘ati ce nu

depind de ei. Acest capitolˆıi poate ajuta

s˘a-si

ˆımbun

˘at

˘ateasc

˘a starea s

˘an

˘at

˘atii

ˆın

m˘asura

ˆın care acest lucru este posibil.


˘a

Exercitiile fizicestimuleaz

˘a eliberarea

de endorfineˆın creier —

substante chimice careatenueaz

˘a durerea si

creeaz˘a o stare de bine.

STIAI C˘

A . . .?

19 ani. „Dar acum, când simt c

˘a m-am s

˘aturat, pur si simplu

nu mai m˘an

ânc.“

Evita alimentele nesanatoase. „Dup˘a ce am

ˆıncetat s

˘a con-

sum b˘auturi carbogazoase, am sl

˘abit cinci kilograme

ˆıntr-o

lun˘a!“, spune Peter, de 21 de ani.

Renunta la obiceiurile ali-mentare daunatoare. „

Încerc s

˘a

nu-mi pun a doua oar˘a

ˆın farfu-

rie“, ne dezv˘aluie Erin, care are

19 ani.

Secretul succesului: Nu s˘ari

peste mese!În caz contrar, vei fi

lihnit si vei avea tendinta de a mânca prea mult.

De ce ar trebui s˘a am grij

˘a de s

˘an

˘atate? 73

„În adolescent

˘a eram supraponderal

˘a, iar acesta era

ultimul lucru pe care mi l-as fi dorit! Nu-mi pl˘acea deloc

cum ar˘atam si cum m

˘a simteam! Am

ˆıncercat s

˘a sl

˘a-

besc tinând tot felul de cure, dar

ˆıntotdeauna puneam la

loc kilogramele pierdute. La 15 aniˆıns

˘a, am decis s

˘a

fac o schimbare radical˘a. Voiam s

˘a sl

˘abesc folosind me-

toda corect˘

a — o metod˘a pe care puteam s-o respect

toat˘a viata. Mi-am cump

˘arat o carte care analiza princi-

pii fundamentale de nutritie si de exercitii fizice si amaplicat cele citite. Eram hot

˘ar

ât

˘a s

˘a nu renunt, chiar

dac˘a uneori m-as fi descurajat sau as fi vrut s-o las bal-

t˘a. Si ce credeti? A functionat!

Într-un singur an am sl

˘a-

bit 25 kg. Si de doi aniˆımi mentin greutatea. Nu cre-

deam c˘a este posibil acest lucru! Consider c

˘a am reusit

nu doar pentru c˘a am tinut regim, ci si pentru c

˘a mi-am

schimbat stilul de viat˘a.“ (Catherine, 18 ani)

„Mi-am schimbat stilul de viat˘

a“

E bine s˘a faci exercitii

fiziceˆımpreun

˘a cu cine-

va. Astfel, vei fi motivats

˘a te tii de program

— ca s˘a nu-l dezam

˘a-

gesti pe cel˘alalt.

SFAT �

F˘

a mai mult˘

a miscare si te vei simti extraordinarBiblia afirm

˘a: ‘Exercitiul fizic este de folos’ (1 Timotei 4:8).

Cu toate acestea, multi tineri nu sunt deloc dornici s˘a fac

˘a

exercitii fizice.

„Dac˘

a v-as spune cˆ

ati colegi de liceu au r˘

amas corigenti lasport, nu v-ar veni s

˘a credeti! Si era cea mai usoar

˘a materie!“

(Richard, 21 de ani)„Unii se g

ândesc: «De ce s

˘a alergi pe c

˘aldur

˘a, s

˘a transpiri

si s˘

a obosesti, cˆ

and poti s˘

a joci un joc video si s˘

a te identificicu un personaj care face toate acestea

ˆın locul t

˘au?».“ (Ruth,

22 de ani)Simti c

˘a obosesti chiar si numai la g

ândul c

˘a trebuie s

˘a faci

miscare? Dac˘a da, ia

ˆın considerare urm

˘atoarele trei foloase

pe care ti le-ar putea aduce un bun program de exercitii fizice.

1. Exercitiile fizice ıti ıntaresc sistemul imunitar. „Tataspunea mereu: «Dac

˘a nu-ti faci timp pentru putin sport, va

trebui s˘a-ti faci timp s

˘a fii bolnav»“, spune Rachel, de 19 ani.

2.În timpul exercitiilor fizice, creierul secreta substan-

te chimice care te linistesc. „Când am multe pe cap, alerga-

tul m˘a relaxeaz

˘a“, m

˘arturiseste o fat

˘a de 16 ani pe nume

„ Îmi place cum ma simt cand fac exercitiifizice. Iar cand vad ca arat mai bine, am maimulta ıncredere ın mine.“ (Emily)

S˘

an˘

atatea ta esteca o masin

˘a: dac

˘a

nu oˆıntretii, se va

deteriora


˘a

Emily. „Din punct de vedere fizic suntˆınviorat

˘a, iar pe plan

afectiv m˘a simt eliberat

˘a.“

3. Cand faci exercitii fizice, te si distrezi. „Îmi plac activi-

t˘atile

ˆın aer liber, asa c

˘a fac drumetii, m

˘a dau cu snowboardul,

ˆınot si merg cu bicicleta“, povesteste Ruth, de 22 de ani.

Secretul succesului: De trei ori pe s˘apt

˘am

ân

˘a, rezerv

˘a-ti

cel putin 20 de minute pentru o activitate fizic˘a intens

˘a care

s˘

a-ti plac˘

a.

Dormi suficient si vei fiˆın form

˘aˆ

In Biblie citim: „Mai bine o mân

˘a plin

˘a de odihn

˘a dec

ât

dou˘a m

âini pline de trud

˘a si goan

˘a dup

˘a v

ânt“ (Eclesiastul

4:6). Dac˘a nu te odihnesti suficient, nu vei fi

ˆın form

˘a.

„Dac˘

a nu dorm destul, nu sunt bun˘

a de nimic. Nu m˘

a potconcentra deloc!“ (Rachel, 19 ani)

„Pe la dou˘

a dup˘

a-amiaza m˘

a simt atˆ

at de obosit˘

a,ˆınc

ât as

putea adormi chiar si-n mijlocul unei conversatii!“ (Kristine,19 ani)

Ar trebui s˘a te odihnesti mai mult? Iat

˘a

ˆın continuare c

â-

teva sfaturi pe care le-au aplicat unii tineri.

Un obiectiv rezonabil pe care mi l-as putea fixacu privire la alimentatie este

.................................................................................................................................

Un obiectiv rezonabil pe care mi l-as putea fixacu privire la exercitiile fizice este

.................................................................................................................................

Luna viitoare voiˆıncerca sa dorm

ˆın medie ....... ore

pe noapteˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Nu te culca tarziu. „M˘a str

˘aduiesc s

˘a m

˘a duc la culcare

la o or˘a rezonabil

˘a“, spune Catherine, de 18 ani.

Pune capat conversatiilor. „Uneori prietenii m˘a sun

˘a

sauˆımi trimit SMS-uri noaptea t

ârziu“, spune Richard, care

are 21 de ani. „Totusi, de ceva vreme amˆınv

˘atat s

˘a pun ca-

p˘at conversatiilor la astfel de ore si, pur si simplu, merg la

culcare.“

Fii consecvent. „În ultimul timp am

ˆıncercat s

˘a m

˘a culc si

s˘a m

˘a trezesc

ˆın fiecare zi la aceeasi or

˘a“, spune Jennifer, de

20 de ani.

Secretul succesului: Fixeaz˘a-ti ca obiectiv s

˘a dormi cel

putin 8 ore pe noapte.

Dac˘a vei lua c

âteva m

˘asuri simple pentru a-ti

ˆıngriji s

˘an

˘a-

tatea, vei avea doar de câstigat. Nu uita: c

ând esti s

˘an

˘atos,

ar˘ati mai bine, te simti extraordinar si esti

ˆın form

˘a. Spre deo-

sebire de alte aspecte ale vietii, starea fizic˘a este un lucru asu-

pra c˘aruia poti avea control

ˆıntr-o anumit

˘a m

˘asur

˘a. Erin, de

19 ani, remarc˘a: „La urma urmei, s

˘an

˘atatea ta depinde de o

singur˘a persoan

˘a: de tine“.

= ‘Exercitiul fizic este de folos.’ (1 Timotei 4:8)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Nu reusesti s

˘a ajungi cu p

˘arintii

la un numitor comun cˆ

and vine vorba despre ce anumeconstituie o

ˆımbr

˘ac

˘aminte „de bun gust“? Afl

˘a ce ar

trebui s˘

a faci pentru a ajunge la oˆıntelegere.


˘a

˘ Ce influent˘a poate avea

ˆıngrijirea s

˘an

˘at

˘atii asupraˆ

ıncrederiiˆın propria persoan

˘a?

˘ Ce anume este si mai important decât

ˆıngrijirea

s˘an

˘at

˘atii fizice? (1 Timotei 4:8)

CE P˘

ARERE AI?

11

Cu ce s˘

a m˘

aˆımbrac?

Hadasa este gata sa iasa pe usa, dar parintilor ei nule vine sa-si creada ochilor.

„Cu hainele astea vrei sa iesi?“, o ıntreaba tatalconsternat.

„De ce nu?“, raspunde Hadasa, parand surprinsa. „Maduc la mall cu prietenii.“

„Nu pleci de-acasa ımbracata asa“, spune mama ei.„Dar, mama“, se plange Hadasa, „asta poarta toti

colegii.ˆ

In plus, hainele astea spun ceva despre mine“.„Ei bine, noua nu ne place ce spun!“, riposteaza tatal.

„Stii ceva, domnisoara, ori te duci si te schimbi, ori numai pleci nicaieri!“

77

CERTURILE din cauza hainelor nu sunt ceva nou. Poatec

˘a si p

˘arintii t

˘ai, c

ând erau de v

ârsta ta, au purtat „b

˘at

˘alii“

similare cu p˘arintii lor. Si probabil c

˘a s-au simtit asa cum

te simti si tu azi. Acumˆıns

˘a, fiindc

˘a au trecut de cealalt

˘a

parte a baricadei, apar mereu probleme când vrei s

˘a cum-

peri haine.

Tu spui: „E comod˘a!“.

Ei spun: „D˘a impresia de neglijent

˘a“.

Tu spui: „E superb˘a!“.

Ei spun: „E provocatoare“.

Tu spui: „E la jum˘atate de pret!“.

Ei spun: „Asa si trebuie . . . din moment ce jum˘atate din

ea lipseste!“.

Este posibil s˘a ajungeti la un acord? Cu sigurant

˘a!

Megan, care are acum 23 de ani, a aflat secretul. Ea spu-ne: „Nu este nevoie s

˘a se recurg

˘a la ceart

˘a. Se poate ajun-

ge la oˆıntelegere“.

Întelegere?

Înseamn

˘a oare c

˘a trebuie s

˘a

teˆımbraci ca si c

ând ai avea 40 de ani? Nici g

ând! Pentru

a ajunge la oˆıntelegere cu p

˘arintii, trebuie s

˘a stati si s

˘a dis-

cutati despre opiniile voastre diferite si s˘a g

˘asiti solutii care

s˘a v

˘a multumeasc

˘a pe toti. Avantajele?

1. Vei ar˘ata foarte bine, chiar si

ˆın ochii colegilor.

2. Probabil c˘a p

˘arintii nu te vor mai critica din cauza hai-

nelor tale.

3. V˘az

ând c

˘a dai dovad

˘a de maturitate

ˆın aceast

˘a pri-

vint˘a, s-ar putea s

˘a-ti acorde

mai mult˘a libertate.

S˘a zicem c

˘a ai v

˘azut online

sauˆıntr-un magazin o hain

˘a pe

care vrei neap˘arat s

˘a ti-o cum-

peri. Ce-ar fi bine s˘a faci mai

ˆınt

âi?


˘a

Prima impresie pe caresi-o fac altii despre tinedepinde adesea demodul

ˆın care esti

ˆımbr

˘acat.

STIAI C˘

A . . .?

Tine cont de principiile bibliceBiblia vorbeste surprinz

˘ator de putin despre felul

ˆın care

ar trebui s˘a ne

ˆımbr

˘ac

˘am. De fapt, pentru a citi toate sfa-

turile care se refer˘a direct la acest subiect, ai avea nevoie

doar de câteva minute.

Îns

˘a, citindu-le, ai descoperi princi-

pii clare si valoroase! S˘a analiz

˘am dou

˘a dintre ele.

˘ Biblia leˆındeamn

˘a pe femei s

˘a se aranjeze „cu mo-

destie si judecat˘a s

˘an

˘atoas

˘a“� (1 Timotei 2:9, 10).

Te sperie cuvântul „modestie“? Poate c

˘a te

ˆıntrebi:

„Trebuie s˘a m

˘a

ˆımbrac ca o c

˘alug

˘arit

˘a?“. Nicidecum!

În

acest context, a fi modestˆınseamn

˘a a purta o

ˆımbr

˘ac

˘amin-

te care arat˘a c

˘a ai respect de sine si consideratie fat

˘a de al-

tii (2 Corinteni 6:3). O gam˘a larg

˘a de articole vestimenta-

reˆıntruneste aceste criterii. „Cu putin efort, poti fi la mod

˘a

si f˘ar

˘a s

˘a adopti stiluri extravagante“, spune Danielle, care

are 23 de ani.

˘ Când face referire la

ˆınf

˘atisarea noastr

˘a, Biblia ne re-

comand˘a s

˘a ne concentr

˘am asupra ‘persoanei ascunse a ini-

mii’, sau, potrivit Noului Testament peˆıntelesul tuturor,

asupra ‘frumusetii noastre inte-rioare’ (1 Petru 3:4).

Dac˘a te

ˆımbraci indecent,

poate c˘a cei din jur vor

ˆıntoar-

ce pentru o clip˘a capul dup

˘a

� Cu toate c˘a asemenea sfaturi biblice

le sunt adresate femeilor, principiile carestau la baza lor li se aplic

˘a si b

˘arbatilor.

= „Podoaba voastr˘a s

˘a nu fie cea de afar

˘a,

care const˘a . . .

ˆın purtarea de mantii,

ci s˘a fie persoana ascuns

˘a a inimii.“

(1 Petru 3:3, 4)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cu ce s˘a m

˘a

ˆımbrac? 79

Evit˘a stilurile care pun

accentul pe senzualita-te. Altfel, vei da impre-sia c

˘a esti disperat

˘a si

c˘a te preocup

˘a excesiv

propria persoan˘a.

SFAT �

tine. Totusi, numai frumusetea interioar˘a te va ajuta s

˘a c

âs-

tigi si s˘a p

˘astrezi respectul celor maturi si al colegilor. Al

colegilor? Da, pân

˘a si ei si-ar putea da seama c

˘a e absurd

s˘a adopti stiluri excentrice. „Te dezgust

˘a c

ând vezi c

˘a fe-

meile se arunc˘a efectiv

ˆın bratele b

˘arbatilor prin felul

ˆın care

seˆımbrac

˘a!“, spune Brittany, de 16 ani. Kay este de aceeasi

p˘arere. Iat

˘a ce spune ea despre o fost

˘a prieten

˘a: „Tot ce

purta transmitea mesajul «Uitati-v˘a la mine!». Voia s

˘a atra-

g˘a privirile b

˘aietilor si de aceea

ˆıi pl

˘acea s

˘a se

ˆımbrace cu

cele mai provocatoare haine pe care le putea g˘asi“.

Cere p˘

arerea p˘

arintilorNu ar fi o idee bun

˘a s

˘a-ti pui niste haine provocatoare

ˆın geant

˘a si s

˘a te schimbi apoi la scoal

˘a. P

˘arintii vor avea

mai mult˘a

ˆıncredere

ˆın tine dac

˘a vei fi deschis

˘a si sincer

˘a

chiar siˆın privinta lucrurilor pe care crezi c

˘a le-ai putea face

Îmbr

˘ac

˘amintea

ta este ca opancart

˘a care

arat˘

a ce fel depersoan

˘a esti.

Ce mesajtransmite„pancarta“ pecare o porti?

mesajul

transmis ?


˘a

fara ca ei s˘a afle. Iar c

ând te g

ândesti s

˘a-ti cumperi ceva de

ˆımbr

˘acat, n-ar fi r

˘au s

˘a le ceri p

˘arerea (Proverbele 15:22).

(Vezi foaia de lucru „Alegerea hainelor“, de la paginile 82si 83.)

Dar de ce ar fi bine s˘a te consulti cu ei? Poate ai impre-

sia c˘a p

˘arintii pur si simplu nu vor sa te lase s

˘a fii

ˆın pas

cu moda.Îns

˘a nu e chiar asa. Probabil c

˘a mama ta si tat

˘al

t˘au privesc lucrurile din alt

˘a perspectiv

˘a. Dar nu tocmai de

asta ai uneori nevoie? Nataleine, de 17 ani, spune: „Ascultsfaturile p

˘arintilor fiindc

˘a nu vreau s

˘a m

˘a fac de r

âs pe stra-

d˘a sau s

˘a fiu criticat

˘a din cauza hainelor“.

„Cand vad fete care se ımbraca indecent,nu am prea mult respect fata de ele.

În

schimb, cand vad oameni purtand hainedecente si totusi de bun gust, ma gandescca asa mi-ar placea sa ma vada si pe mineceilalti.“ (Nataleine)

Un membru al familiei sau un prieten matur cu careas vrea sa ma consult

ˆınainte de a-mi cumpara

haine este

.................................................................................................................................

Data viitoare candˆımi voi cumpara haine, voi luaˆ

ın considerare urmatorii factori:

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

ˆIn ce fel ımi este utila parerea parinti-lor? ..............................................................

......................................................................

Poate fi modificat articolul de ımbra-caminte sau poate fi purtat cu altceva?

.....................................................................

......................................................................

foa

ied

elu

cru

—a

lege

rea

ha

ine

lor

Instr

ucti

uni:

F˘ ao

copie

aacest

or

pagin

i.R

oag

˘ a-i

pe

p˘ arinti

it

˘ ais

˘ acom

ple

teze

pagin

adin

dre

apta

,ia

rtu

com

ple

teaz-

ope

cea

din

stˆ anga.D

up

˘ aaceea,fa

ceti

schim

bde

foisi

dis

cuta

tir

˘ asp

unsu

rile

.V

˘ asu

rprind

unele

din

tre

ele

?C

e-a

tiaflat

fiecare

desp

repunctu

lde

vedere

alcelu

ilalt

?

putem ajunge la

pentru tine Gandeste-te la un ar-ticol de

ˆımbracaminte pe care vrei

sa-l porti sau sa-l cumperi.

De ce ıti place? Numeroteaza motivelede mai jos ın ordinea importantei.ı ...... E de firma

...... Va atrage privirile celor de sex opus

...... Le va placea colegilor

...... E comod

...... Are pret bun

...... Altele .................................................

Cand ıl vor vedea, probabil ca parintiivor spune:

O „ˆIn niciun caz!“.

O „Nu stiu ce sa zic“.O „E ın regula“.

Daca ei nu sunt de acord, motivular putea fi:

O „E provocator“.O „Da impresia de neglijenta“.O „E prea modern“.O „Ne face de rusine ca parinti“.O „E prea scump“.O Altele .....................................................

82

Este obiectia noastra o simpla chestiu-ne de gust?

O Da O Probabil O Nu

Poate fi modificat articolul de ımbra-caminte sau poate fi purtat cu altceva?

......................................................................

......................................................................

oˆıntelegere?

pentru p˘

arinti Gandeste-te la un articolde

ˆımbracaminte pe care copilul tau adolescent

vrea sa-l poarte sau sa-l cumpere.

De ce crezi ca ıi place? Numeroteazamotivele de mai jos ın ordinea ıncare crezi ca el le considera impor-tante.

...... E de firma

...... Va atrage privirile celor de sex opus

...... Le va placea colegilor

...... E comod

...... Are pret bun

...... Altele ...............................................

Prima mea reactie este:O „

ˆIn niciun caz!“.

O „Nu stiu ce sa zic“.O „E ın regula“.

Nu sunt de acord deoarece:O „E provocator“.O „Da impresia de neglijenta“.O „E prea modern“.O „Ne face de rusine ca parinti“.O „E prea scump“.O Altele ...................................................

decizia ................................................... 83

În plus, trebuie s

˘a recunosti c

˘a, at

ât timp c

ât locuiesti

ˆın

casa p˘arinteasc

˘a, te afli sub autoritatea p

˘arintilor (Coloseni

3:20). Totusi, dac˘a le vei

ˆıntelege punctul de vedere — iar

ei, pe al t˘au —, vei constata cu surprindere c

˘a puteti ajun-

ge foarte usor la un acord. Si astfel nu v˘a veti mai certa din

cauza hainelor!

Sugestie: Când probezi o hain

˘a, nu te opri la ce vezi

ˆın

oglind˘a. S-ar putea ca o tinut

˘a

ˆın aparent

˘a modest

˘a s

˘a nu

fie la fel când te asezi sau c

ând te apleci. Dac

˘a este posibil,

cere p˘arerea unuia dintre p

˘arinti sau a unui prieten matur.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Esti cel mai mare dusman al t

˘au?

Ce poti face dac˘

a nu esti multumit de tine?


˘a

Principiile biblice analizateˆın acest capitol vi se aplic

˘a

si vou˘a. Fiti modesti. L

˘asati s

˘a ias

˘a

ˆın evident

˘a persoana

ascuns˘a a inimii, sau frumusetea voastr

˘a interioar

˘a.

Înain-

te de a v˘a cump

˘ara haine,

ˆıntrebati-v

˘a: „Ce mesaj transmit

ele despre mine? Sunt euˆın realitate asa?“. Nu uitati c

˘a

ˆımbr

˘ac

˘amintea este un mod de a v

˘a exprima. Asigurati-v

˘a

c˘a

ˆımbr

˘ac

˘amintea voastr

˘a reflect

˘a convingerile pe care

le aveti!

pentru b˘

aieti

˘ De ce se ceart˘a adesea p

˘arintii cu copiii din

cauza hainelor?

˘ Ce calit˘ati poti dezvolta dac

˘a discuti cu p

˘arintii

despreˆımbr

˘ac

˘aminte?

CE P˘

ARERE AI?

12

Cum pots

˘a am mai mult

˘aˆ

ıncredereˆın mine?

Cand te privesti ın oglinda,ıti place ce vezi?

ıDa Nu

O O

Consideri ca esti talentat? O O

Faci fata presiunii colegilor? O O

Accepti criticile justificate? O O

Treci peste remarcile nedreptefacute la adresa ta? O O

Te simti iubit? O O

Te ıngrijesti de sanatatea ta? O O

Te bucuri de reusita altora? O Oˆ

In general, consideri careusesti ın ceea ce-ti propui? O O

Daca ai raspuns negativ lacateva dintre ıntrebarile de

mai sus, probabil ca nu-ti vezipartile bune deoarece nu prea

ai ıncredere ın tine. Acestcapitol te va ajuta sa-ti

descoperi punctele forte!

85

MAJORITATEA tinerilor se lupt˘a cu sentimente de nesi-

gurant˘a c

ând se g

ândesc la

ˆınf

˘atisarea si la capacit

˘atile lor

sau când se compar

˘a cu altii. Faci parte din aceast

˘a cate-

gorie? Dac˘a da, nu esti singurul!

„Sunt descurajata candˆımi vad defectele. De obicei,

sunt foarte critica cu mine.“ (Leticia)„Oricat de frumos ai fi,

ˆıntotdeauna va exista cineva care

arata mai bine decat tine!“ (Haley)„Nu ma simt deloc

ˆın largul meu cand sunt

ˆımpreuna cu

altii. Mi-e teama ca ma voi face de ras.“ (Rachel)Dac

˘a te reg

˘asesti

ˆın declaratiile de mai sus, nu dispera!

Problema se poate rezolva. S˘a analiz

˘am trei lucruri care te

vor ajuta s˘a ai mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın tine si s

˘a te vezi

ˆıntr-o

lumin˘a mai bun

˘a.

D˘

aruiesteVerset-cheie. „Este mai mult

˘a fericire

ˆın a da dec

ât

ˆın

a primi.“ (Faptele 20:35)

Ce ınseamna. Când

ˆıi ajuti pe altii, te ajuti pe tine.

În ce

sens? „Sufletul generos se vaˆıngr

˘asa si cine

ˆıi ud

˘a din bel-

sug pe altii va fi si el udat din belsug“, spune Biblia (Pro-verbele 11:25). F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a,

când

ˆıi ajuti pe altii, te simti ex-

traordinar!�„Ma gandesc la ce pot face

pentru altii siˆıncerc sa ajut

pe cineva din congregatie. Masimt mai bine cand le arat alto-ra iubire si atentie.“ (Breanna)

„Lucrarea de predicareˆıti aduce satisfactii pentru ca te

face sa nu te mai gandesti la tine, ci la altii.“ (Javon)

� Dac˘a esti un Martor al lui Iehova, g

ândeste-te c

ât

˘a bucurie poti avea

ˆımp

˘ar-

t˘asindu-le altora mesajul despre Regat (Isaia 52:7).


˘a

Modulˆın care te vezi tu

poate influenta modulˆın care te v

˘ad ceilalti

. . . sau chiar modulˆın

care te trateaz˘a.

STIAI C˘

A . . .?

Atentie: Nu ajuta doar ca s˘a primesti ceva

ˆın schimb

(Matei 6:2–4). Dac˘a d

˘aruiesti din motive gresite nu obtii re-

zultatul dorit.În general, oamenii

ˆısi dau seama c

ând totul

e numai de fatad˘a! (1 Tesaloniceni 2:5, 6)

Ce-ai putea face. Gândeste-te la o persoan

˘a pe care ai

ajutat-o. Cum se numeste si ce ai f˘acut pentru ea?ı ........

..................................................................................................

Cum te-ai simtit dup˘a aceea?

..................................................................................................

Gândeste-te la o alt

˘a persoan

˘a pe care ai putea s

˘a o

ajuti si scrie ce poti faceˆın mod concret pentru ea.

..................................................................................................

...................................................

F˘

a-ti prieteniVerset-cheie. „Un tovar

˘as

adev˘arat iubeste tot timpul si

este un frate care s-a n˘ascut

pentru ziua necazului.“ (Pro-verbele 17:17)

Ce ınseamna. Un prietenbun

ˆıti poate fi de mare ajutor

când treci prin necazuri (1 Sa-

muel 18:1; 19:2). Chiar si numai gândul c

˘a exist

˘a cineva

c˘aruia

ˆıi pas

˘a de tine te poate face s

˘a te simti mai bine

(1 Corinteni 16:17, 18). Asadar, apropie-te de cei care auo influent

˘a pozitiv

˘a asupra ta.

=„Fiecare s

˘a dovedeasc

˘a ce este

lucrarea lui si atunci va avea motiv deexultare numai cu privire la sine, nucompar

ându-se cu altii.“ (Galateni 6:4)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cum pot s˘a am mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın mine? 87

Nu te gândi c

˘a faci nu-

mai greseli si c˘a nu-ti

iese nimic bine nicioda-t

˘a. Astfel de exager

˘ari

nu fac decât s

˘a te des-

curajeze si mai mult.Recunoaste-ti greselile,dar fii constient si depunctele tale forte.

SFAT �

„Adevaratii prieteni nu te lasa la greu.“ (Donnell)„Uneori, cel mai important lucru este sa stii ca exista ci-

neva caruiaˆıi pasa cu adevarat de tine. Asta te face sa te

simti valoros.“ (Heather)Atentie: Asigur

˘a-te c

˘a prietenii te ajut

˘a s

˘a-ti ar

˘ati ade-

varata personalitate, nu una creat˘a de tine ca s

˘a te integrezi

ˆın grupul lor (Proverbele 13:20; 18:24; 1 Corinteni 15:33).Dac

˘a vei face lucruri ne

ˆıntelepte doar ca s

˘a-i impresionezi

pe altii, vei ajunge s˘a te simti folosit si f

˘ar

˘a valoare (Romani

6:21).

Ce-ai putea face. Scrie mai jos numele unui prietencare ti-ar putea oferi ajutorul potrivit ca s

˘a ai mai multa

ˆın-

credereˆın tine.

ı..................................................................................................

Ce ai putea face pentru a petrece mai mult timp cuaceast

˘a persoan

˘a? (Not

˘a: Nu trebuie s

˘a fiti neap

˘arat de

aceeasi vˆarst

˘a.)

Chiar dac˘

a gresesti, nu renuntaVerset-cheie. „Toti au p

˘ac

˘atuit si nu ajung la gloria lui

Dumnezeu.“ (Romani 3:23)

Ce ınseamna. Esti imperfect, nu poti nega acest lucru.Asta

ˆınseamn

˘a c

˘a vor fi momente c

ˆand vei spune sau chiar

vei face lucruri gresite (Romani 7:21–23; Iacov 3:2). Nupoti evita greselile,

ˆıns

˘a poti controla modul

ˆın care reac-

tionezi la ele. Biblia spune: „Cel drept, chiar dac˘a ar c

˘adea

de sapte ori, se va ridica“ (Proverbele 24:16).

„Poate ca o persoana arata foarte bine, dar seconsidera urata. Alta poate ca nu este preaatragatoare, dar se crede cea mai frumoasadin lume. Totul depinde de atitudine.“(Alyssa)


˘a

„Uneori, ne scade respectul de sine deoarece compa-ram punctele noastre slabe cu punctele forte ale altora.“(Kevin)

„Toti avem calitati si defecte. Trebuie sa fim mandri decalitatile noastre si sa lucram la corectarea defectelor.“(Lauren)

Atentie: Nu folosi imperfectiunea ca scuz˘a pentru a

practica p˘acatul (Galateni 5:13). Dac

˘a faci

ˆın mod deliberat

fapte rele, vei pierde cel mai important lucru: aprobarea luiIehova Dumnezeu! (Evrei 10:26, 27)

Ce-ai putea face. Scrie mai jos o calitate la care ai vreas

˘a faci

ˆımbun

˘at

˘atiri.

ı..................................................................................................

Scrieˆın dreptul calit

˘atii data la care

ˆıncepi s

˘a lucrezi la

ea. Folosind publicatiile Watchtower, f˘a cercet

˘ari pentru a

vedea ceˆımbun

˘at

˘atiri poti face si verific

˘a-ti progresul pes-

te o lun˘a.

Cand colegii ma vor critica, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Daca voi constata caˆımi vad numai defectele, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Valoarea ta real˘

aBiblia spune c

˘a „Dumne-

zeu este mai mare decât ini-

ma noastr˘a“ (1 Ioan 3:20).

Aceastaˆınseamn

˘a, printre

altele, c˘a el te consider

˘a va-

loros chiar dac˘a tu nu vezi

nimic valoros la tine. S˘a schimbe oare greselile pe care le faci

acest lucru? Gândeste-te c

˘a ai o bancnot

˘a de 100 de euro

care este putin rupt˘a. Ai arunca-o sau ai considera c

˘a nu are

nicio valoare din cauza acelui mic defect?În niciun caz! Ea

valoreaz˘a tot 100 de euro, cu sau f

˘ar

˘a defect.

La fel stau lucrurile si cu modulˆın care te priveste Dum-

nezeu. Chiar dac˘a ai defecte, el te consider

˘a valoros. El re-

marc˘a eforturile tale de a-i pl

˘acea si le pretuieste, indiferent

cât de mici ti s-ar p

˘area tie. Biblia ne d

˘a urm

˘atoarea asigura-

re: „Dumnezeu nu este nedrept ca s˘a uite lucrarea voastr

˘a si

iubirea pe care ati ar˘atat-o pentru numele s

˘au“ (Evrei 6:10).

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Esti coplesit uneori de tristete?

Dac˘

a da, ce ai putea face?

Valoarea unei bancnote nu scadedin cauza unui mic defect — nicivaloarea ta

ˆın ochii lui Dumnezeu

nu scade din cauza greselilor tale


˘a

˘ De ce ar putea ajunge mai ales tinerii s˘a nu aib

˘aˆ

ıncredereˆın ei?

˘ De ce este important s˘a ai,

ˆıntr-o anumit

˘a

m˘asur

˘a, respect de sine?

CE P˘

ARERE AI?

AI TRECUT si tu prin st˘ari asem

˘an

˘atoare cu ale lui Kellie

si Rick? Dac˘a da, nu te gr

˘abi s

˘a tragi concluzia c

˘a e ceva

ˆın

neregul˘a cu tine. Toti suntem tristi c

ˆateodat

˘a. Chiar si une-

le persoane fidele mentionateˆın Biblie au trecut prin ast-

fel de st˘ari (1 Samuel 1:6–8; Psalmul 35:14).

13

Ce pot face cas

˘a nu mai fiu

atˆ

at de trist?

„Ori de cate ori prietenii mei sunt cu moralul lapamant, eu ıi ajut sa-si rezolve problemele si sase simta mai bine. Dar putini stiu ca apoi ma ducacasa, ma ınchid ın camera mea si plang.“ (Kellie)

„Cand sunt trist, ma izolez. Daca sunt invitatundeva, gasesc o scuza ca sa nu merg. Reusescsa-mi ascund foarte bine tristetea de membriifamiliei. Ei cred ca totul e ın regula.“ (Rick)

91

Poate c˘a uneori stii de ce esti trist,

ˆıns

˘a alteori nu. Anna,

care are 19 ani, spune: „Nu trebuie s˘a te afli

ˆıntr-o situatie

ˆıngrozitoare ca s

˘a fii trist. Tristetea te poate cuprinde ori-

când, chiar dac

˘a n-ai probleme. E ciudat, dar se

ˆınt

âmpl

˘a!“.

Indiferent c˘a ai sau nu motive s

˘a fii trist, ce poti face

ˆın

asemenea momente?Încearc

˘a s

˘a aplici sfaturile de mai jos:

1. Spune ce simti. Când a trecut prin mari suferinte,

Iov a spus: „Voi vorbiˆın am

˘ar

˘aciunea sufletului meu!“ (Iov

10:1).

Kellie: „Dupa ce vorbesc cu cineva, simt ca mi se ia opiatra de pe inima.

În sfarsit, stiu si altii prin ce trec. Ast-

fel, ei pot sa-mi arunce o franghie, sa ma scoata din adan-curile tristetii si sa ma salveze“.

Sugestie: Scrie mai jos numele unui prieten pe care tepoti baza c

ând tristetea te copleseste.

ı..................................................................................................

2. Scrie ce simti. Când tristetea pare s

˘a-ti umbreasc

˘a

viata,ˆıncearc

˘a s

˘a-ti asterni g

ândurile pe h

ârtie.

În unii

psalmi, scrisi sub inspiratie divin˘a, David a exprimat senti-

mente de tristete profund˘a (Psalmul 6:6). Scrie si tu despre

sentimentele tale. Lucrul acesta te va ajuta ‘s˘a p

˘azesti

ˆın-

telepciunea practic˘a si capaci-

tatea de gândire’ (Proverbe-

le 3:21).

Heather: „Cand scriu cesimt, pot sa-mi pun gandurileˆın ordine si sa scap de confu-zia pe care mi-o provoaca tris-tetea. De fapt, daca reusestisa-ti exprimi sentimentele sisa le

ˆıntelegi, tristetea nu mai

este atat de apasatoare“.


˘a

E normal s˘a pl

ângi,

chiar dac˘a esti b

˘aiat.ˆ

Intr-un anumit momentdin viata sa, regeleDavid a recunoscut:„Toat

˘a noaptea

ˆımi

scald patul,ˆımi umplu

asternutul cu lacrimi“(Psalmul 6:6).

STIAI C˘

A . . .?

ca

s˘ a-t

ia

lun

gitr

iste

tea

sit

ua

tie

rea

cti

en

ega

tiv

˘ are

acti

em

aib

un

˘ a

Co

mp

lete

az

˘ ata

belu

l

Un

pro

feso

rm

afa

cesa

sim

tca

nusu

ntbu

nde

nim

ic

Nu

ma

mai

chin

uisa

ˆ ınva

tla

acea

mat

erie

Indi

ciu:

Vez

icap

itolu

l20

din

aces

tvol

um

Un

pri

eten

ma

igno

raR

asp

ande

sczv

onur

ide

nigr

atoa

rede

spre

elIn

dici

u:V

ezic

apito

lul1

0di

nvo

lum

ulII

Pari

ntii

mei

divo

rtea

zaA

mre

sent

imen

tefa

tade

unul

sau

fata

deam

biip

arin

tiIn

dici

u:V

ezic

apito

lul4

din

aces

tvol

um

ı..

....

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

Ce pot face ca s˘a nu mai fiu at

ˆat de trist? 93

Sugestie: Foloseste tabelul de la pagina 93 ca s˘a vezi

cum ai putea reactiona mai bineˆın unele situatii dificile.

Acest lucru te va ajuta s˘a-ti alungi tristetea.

3. Roaga-te. Biblia spune c˘a, dac

˘a te rogi cu privire la

ˆıngrijor

˘arile tale, ‘pacea lui Dumnezeu, care

ˆıntrece orice

gândire,

ˆıti va p

˘azi inima si mintea’ (Filipeni 4:6, 7).

Esther: „ˆ

Incercam sa-mi dau seama de ce eram atat dedeprimata, dar nu reuseam. L-am rugat pe Iehova sa maajute sa fiu bucuroasa. N-aveam niciun motiv sa fiu tristasi nu mai suportam starea

ˆın care eram. Pana la urma

mi-am revenit. Puterea rugaciunii nu trebuie subestima-ta niciodata!“.

Sugestie: Foloseste Psalmul 139:23, 24 ca model pen-tru rug

˘aciunile tale. Deschide-ti inima

ˆınaintea lui Iehova si

roag˘a-l s

˘a te ajute s

˘a

ˆıntelegi de ce esti trist.

Pe lâng

˘a sugestiile prezentate mai sus, vei descoperi

multe sfaturi valoroaseˆın Cuv

ântul lui Dumnezeu. Dac

˘a

ˆıti umpli mintea cu idei ziditoare din Biblie, te vei simti

mai bine (Psalmul 1:1–3). Potig

˘asi exemple de relat

˘ari biblice

ziditoareˆın paginile intitulate

„Model de urmat“, din fiecarevolum al acestei c

˘arti. Citind

pagina 227 din volumul II, veiobserva cum a reusit apostolulPavel s

˘a-si

ˆınving

˘a sentimen-

tele negative pe care le aveauneori din cauza imperfectiu-nilor sale.

=„Iehova este l

âng

˘a cei

cu inima frânt

˘a si

ˆıi salveaz

˘a pe

cei cu spiritul zdrobit.“ (Psalmul 34:18)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a

Scrie ce simti când esti

trist si ce crezi c˘a

ˆıti

provoac˘a aceast

˘a sta-

re. Dup˘a o lun

˘a, citeste

ce ai scris. Ai aceleasisentimente? Dac

˘a sta-

rea ta s-aˆımbun

˘at

˘atit,

noteaz˘a ce te-a ajutat.

SFAT�

Cˆ

and sentimentelede tristete persist

˘a

„În unele dimineti

ˆımi vi-

ne pur si simplu s˘a zac

ˆın

pat ca s˘a nu mai fac umbr

˘a

p˘am

ântului degeaba“, spune

Ryan. El sufer˘a de depresie

clinic˘a, si nu este singurul.

Studiile arat˘a c

˘a aproximativ

1 din 4 tineri au o anumit˘a

form˘a de depresie

ˆınainte de a

ajunge la maturitate.

Cumˆıti poti da seama dac

˘a su-

feri de depresie? Iat˘a c

âteva simp-

tome: schimb˘ari bruste de dispozitie si

de comportament, izolare social˘a, interes

sc˘azut fat

˘a de aproape toate activit

˘atile, o schimbare vizibi-

l˘a a obiceiurilor de alimentatie si de somn si sentimente pu-ternice de inutilitate sau de vinov

˘atie nejustificat

˘a.

Primind ajutorsi depun

ând

eforturi,poti iesi dinad

âncurile

tristetii

Pentru a avea o stare de spirit mai buna, m-as puteaimplica

ˆın urmatoarele activitati:

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Prietenii care ma pot ajuta sa nu mai fiu atat de tristsunt:

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Bineˆınteles, aproape oricine are, la un moment dat,

unul sau mai multe dintre aceste simptome. Dar, dac˘a aces-

tea se manifest˘a mai mult de dou

˘a s

˘apt

˘am

âni, ar fi bine s

˘a

vorbesti cu p˘arintii,

ˆıntruc

ât ar putea fi necesar un control

medical. Medicul poate stabili dac˘a tristetea ta are cauze

medicale.�

Dac˘a suferi de depresie clinic

˘a, nu trebuie s

˘a-ti fie rusi-

ne. Dup˘a ce au urmat un tratament, multi bolnavi de de-

presie auˆınceput s

˘a se simt

˘a mai bine, probabil cum nu se

mai simtiser˘a de mult timp! Indiferent c

˘a tristetea ta este

sau nu cauzat˘a de depresie, nu uita cuvintele m

âng

âietoa-

re din Psalmul 34:18: „Iehova este lâng

˘a cei cu inima fr

ân-

t˘a si

ˆıi salveaz

˘a pe cei cu spiritul zdrobit“.

� Când tristetea persist

˘a, unii tineri se g

ândesc s

˘a-si pun

˘a cap

˘at vietii. Dac

˘a

si tieˆıti trec prin minte astfel de g

ânduri, vorbeste f

˘ar

˘a

ˆınt

ârziere cu un adult

ˆın

care aiˆıncredere! (Pentru informatii suplimentare, vezi capitolul 14 din acest

volum.)

„Cand sunt trista, trebuie sa fiu atenta sa numa izolez. Bineınteles, uneori simt nevoiasa fiu singura ca sa-mi adun gandurile si saplang ın voie. Dar stiu ca apoi trebuie sa cautcompania altora ca sa nu ma mai gandesc lalucrurile care ma ıntristeaza.“ (Christine)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Ce poti face dac

˘a tristetea a

devenit atˆ

at de coplesitoare,ˆınc

ât te g

ândesti s

˘a-ti pui

cap˘

at vietii?


˘a

˘ De ce este bine s˘a pl

ângi?

˘ Cum te ajut˘a faptul de a fi

ˆın compania altora

s˘a dep

˘asesti momentele de tristete?

CE P˘

ARERE AI?

Viata lui Iov se schimba complet. Maiˆınt

âi

ˆısi pierde

orice surs˘a de venit, apoi

ˆısi pierde copiii

ˆın moarte, iar,

ˆın

cele din urm˘a, s

˘an

˘atatea. Totul se

ˆınt

âmpl

˘a repede si pe

neasteptate. Cuprins de disperare, Iov afirm˘a: „Sufletul

meu este dezgustat de viat˘a“. El spune c

˘a este „plin de ru-

sine si s˘atul de necaz“ (Iov 10:1, 15).

Îns

˘a, chiar dac

˘a se

confrunt˘a cu mari necazuri, el nu-i

ˆıntoarce spatele Creato-

rului s˘au (Iov 2:10). Desi viata lui se schimb

˘a, el r

˘am

âne

acelasi. Iov este, asadar, un exemplu de perseverenta.C

ând te confrunti cu probleme, si tu te-ai putea simti

„dezgustat de viat˘a“.

Îns

˘a, asemenea lui Iov, poti r

˘am

âne

acelasi cand apar schimbari ın viata ta, p˘astr

ându-ti fer-

m˘a hot

˘ar

ârea de a-i sluji lui Iehova Dumnezeu. Iacov a

scris: „Iat˘a c

˘a noi

ˆıi numim fericiti pe cei care au perseve-

rat. Ati auzit de perseverenta lui Iov si ati v˘azut

sfârsitul pe care i l-a dat Iehova, c

˘aci Iehova

este plin de tandr˘a afectiune si

ˆındur

˘ator“

(Iacov 5:11). Iehova a avut grij˘a de Iov si

va avea grija si de tine!

MODEL DE URMAT

Iov

14

De ce s˘

anu-mi pun

cap˘

at vietii?

„MAI bine s˘a mor dec

ât s

˘a tr

˘aiesc!“ Cine a rostit aceste cu-

vinte? Cineva f˘ar

˘a credint

˘a

ˆın Dumnezeu? Cineva care

ˆıl

p˘ar

˘asise pe Dumnezeu? Sau pe care Dumnezeu

ˆıl p

˘ar

˘asi-

se? Cine? Nimeni altul decât Iona, un b

˘arbat fidel, care

la un moment datˆın viat

˘a a fost cuprins de am

˘ar

˘aciune

(Iona 4:3).

Biblia nu spune c˘a Iona a fost pe punctul de a-si pune

cap˘at vietii. Cu toate acestea, cuvintele sale pline de dispe-

rare dezv˘aluie o realitate trist

˘a: chiar si un slujitor al lui Dum-

nezeu poate fi coplesit de durere (Psalmul 34:19).

Unii tineri sunt cuprinsi de o durere atât de mare,

ˆınc

ât

li se pare c˘a nu mai au niciun motiv s

˘a tr

˘aiasc

˘a. Ei ar putea

ˆımp

˘art

˘asi sentimentele Laurei, o fat

˘a de 16 ani, care spune:

„M˘a lupt cu depresia de ani de zile. M

˘a g

ândesc deseori s

˘a

m˘a sinucid“. Dac

˘a cineva ti-a spus c

˘a vrea s

˘a-si pun

˘a cap

˘at

vietii sau dac˘a tu

ˆınsuti te g

ândesti la asta, ce ai putea face?

S˘a vedem de ce apar astfel de g

ânduri.

Cauzele disper˘

ariiDe ce ajung unii s

˘a se g

ândeasc

˘a la sinucidere? Exist

˘a

mai multe motive. Tr˘aim „timpuri critice, c

˘arora cu greu li se

. . . face fat˘a“, iar multi adolescenti sunt foarte afectati de

presiunile vietii (2 Timotei 3:1). Apoi, din cauza imperfectiu-nii mostenite, unii pot ajunge s

˘a g

ândeasc

˘a negativ despre

propria persoan˘a si despre lumea

ˆın care tr

˘aiesc (Romani

7:22–24). Uneori, lucrul acesta seˆınt

âmpl

˘a din cauza unui

abuz.În alte cazuri, poate fi vorba de o problem

˘a de s

˘an

˘ata-

te. De exemplu,ˆıntr-o tar

˘a, se pare c

˘a peste 90% dintre cei

care s-au sinucis sufereau de o boal˘a psihic

˘a.�

Bineˆınteles, nimeni nu este imun la probleme. Biblia spu-

ne c˘a „toat

˘a creatia continu

˘a s

˘a geam

˘a

ˆımpreun

˘a si s

˘a sufe-

reˆımpreun

˘a“ (Romani 8:22). Nici tinerii nu fac exceptie. De

� Este demn de retinut, totusi, c˘a majoritatea tinerilor care sufer

˘a de o boal

˘a psihi-

c˘a nu se sinucid.

De ce s˘a nu-mi pun cap

˘at vietii? 99

fapt, ei pot fi profund afectati de unele situatii triste din via-ta lor, cum ar fi:

˘ moartea unei rude sau a unui prieten;

˘ moartea animalului de companie;

˘ conflicteˆın familie;

˘ rezultate slabe laˆınv

˘at

˘atur

˘a;

˘ dezam˘agire

ˆın dragoste;

˘ maltratare (inclusiv abuzul fizic sau sexual).

Este adev˘arat, mai devreme sau mai t

ârziu aproape toti

tinerii trec cel putin printr-una din situatiile mentionate ante-rior. De ce unii reusesc s

˘a dep

˘aseasc

˘a astfel de perioade fur-



ˆıntreab

˘a

Chiar si unele persoane fidele mentionateˆın Biblie

s-au simtit uneori coplesite deˆıngrijor

˘arile vietii. Iat

˘a

câteva exemple.

Rebeca: „Dac˘

a este asa, la ce bun s˘

a maitr

˘aiesc?“ (Geneza 25:22).

Moise: „Omoar˘

a-m˘

a, te rog, omoar˘

a-m˘

a, . . . ,ca s

˘a nu-mi v

˘ad nenorocirea!“ (Numerele 11:15).

Ilie: „O, Iehova, ia-mi sufletul, c˘

aci nu suntmai bun dec

ât str

˘amosii mei!“ (1 Regi 19:4).

Iov: „Oh, de m-ai ascundeˆın Seol, . . . de

mi-ai stabili un timp si ti-ai aminti apoi de mine!“(Iov 14:13).

Situatia celor mentionati mai sus s-a schimbatˆın cele din urm

˘a

ˆın bine si

ˆıntr-un mod la care nu

se asteptau. Poti fi sigur c˘a asa va fi si

ˆın cazul t

˘au!

dac˘

a te simti coplesit

tunoase din viat˘a, iar altii, nu? Potrivit specialistilor, tinerii

care se dau b˘atuti simt c

˘a nimeni nu poate s

˘a-i ajute si c

˘a nu

au nicio sperant˘a. Cu alte cuvinte, ei consider

˘a c

˘a nu exist

˘a

nicio solutie la problema lor. De fapt, ei nu vor s˘

a moar˘

a,vor doar s

˘a nu mai sufere.

Exist˘

a o cale de sc˘

apare?Poate c

˘a stii pe cineva care simte c

˘a a ajuns la cap

˘atul

puterilor. Sufer˘a at

ât de mult,

ˆınc

ât a spus c

˘a nu mai vrea

s˘a tr

˘aiasc

˘a.

În acest caz, ce poti face?

Dac˘a un prieten de-al t

˘au este at

ât de descurajat,

ˆınc

ât

vrea s˘a moar

˘a,

ˆıncearc

˘a s

˘a-l convingi s

˘a cear

˘a ajutor. Apoi,

indiferent de reactia lui, vorbeste cu un adult deˆıncredere.

Nu teˆıngrijora c

˘a vei distruge prietenia voastr

˘a. Vorbind cu

cineva despre problema prietenului t˘au, s-ar putea chiar s

˘a-i

salvezi viata!

Dar ce poti face dac˘a tu

ˆınsuti ai astfel de g

ânduri? Nu

teˆınchide

ˆın tine. Vorbeste cu cineva: cu unul dintre p

˘arinti,

cu un prieten sau cu altcineva c˘aruia

ˆıi pas

˘a de tine, care te

va asculta si va luaˆın serios ceea ce spui. Dac

˘a vorbesti de-

spre ceea ce te fr˘am

ânt

˘a, nu ai nimic de pierdut, ci numai de

câstigat.�

Desigur, problemele nu dispar doar vorbind despre ele.Îns

˘a sprijinul unui prieten demn de

ˆıncredere poate fi exact

ceea ce-ti trebuie pentru a privi situatiaˆın mod obiectiv sau

chiar pentru a g˘asi solutii practice.

Lucrurile se schimb˘

aC

ând esti descurajat, nu uita:

chiar dac˘a situatia ti se pare

f˘ar

˘a iesire, cu timpul, lucrurile

se vor schimba.Într-un anumit

� Crestinii care sunt descurajati mai au unajutor: b

˘atr

ânii de congregatie (Iacov 5:14, 15).

De ce s˘a nu-mi pun cap

˘at vietii? 101

Victimele sinucideriinu sunt doar cei care-sipun cap

˘at vietii, ci si

cei dragi care r˘am

ân

ˆın viat

˘a.

STIAI C˘

A . . . ?

moment, psalmistul David, care a stiut ceˆınseamn

˘a suferin-

ta, a putut s˘a spun

˘a

ˆın rug

˘aciune: „Tu mi-ai schimbat jalea

ˆın dans“ (Psalmul 30:11).

Evident, David nu se astepta ca viata lui s˘a fie numai dans

si veselie. El stia din proprie experient˘a c

˘a problemele apar

si dispar. Ai observat asta siˆın cazul t

˘au? Unele probleme

pot p˘area coplesitoare, cel putin pentru moment. Trebuie

deci s˘a ai r

˘abdare. Lucrurile se schimb

˘a, si de cele mai mul-

te oriˆın bine. Uneori, problemele se pot rezolva cum nici nu

te astepti. Alteori, poti g˘asi o solutie la care nici nu te-ai g

ân-

dit. Trebuie s˘a stii c

˘a problemele stresante nu vor r

˘am

âne

asa pentru totdeauna (2 Corinteni 4:17).

Valoarea rug˘

aciuniiCea mai important

˘a for-

m˘a de comunicare este rug

˘a-

ciunea. Te poti ruga asemenealui David, care a spus: „Cer-ceteaz

˘a-m

˘a, o, Dumnezeule, si

cunoaste-mi inima! Examinea-z

˘a-m

˘a si cunoaste-mi g

ândurile

tulbur˘atoare, vezi dac

˘a este

ˆın

Sentimentele de disperaresunt ca norii de furtun

˘a:

cu timpul, trec


˘a

Când esti cu moralul

la p˘am

ânt, f

˘a o plimba-

reˆın pas vioi. Faptul

de a iesi din cas˘a si de

a face putin˘a miscare

te poate linisti si tepoate face s

˘a te simti

mai bine.

SFAT�

Daca voi simti ca nu sunt bun de nimic si ca nimeninu ma iubeste, voi sta de vorba cu (scrie numeleunei persoane

ˆın care ai

ˆıncredere)

.................................................................................................................................

O binecuvantare din viata mea la care pot meditacu recunostinta este

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

mine vreo cale ce provoac˘a durere si condu-m

˘a pe calea ves-

niciei!“ (Psalmul 139:23, 24).

Rug˘aciunea nu este doar o modalitate de a face fat

˘a pro-

blemelor. Ea este un mijloc real de comunicare cu Ta-t

˘al t

˘au ceresc, care doreste ‘s

˘a-ti versi inima

ˆınaintea lui’

(Psalmul 62:8). Mediteaz˘a la urm

˘atoarele adev

˘aruri despre

Dumnezeu:

˘ El stie bine ce anume te-a descurajat (Psalmul 103:14).

˘ Te cunoaste mai bine decât te cunosti tu

ˆınsuti (1 Ioan

3:20).

˘ ‘Se intereseaz˘a de tine’ (1 Petru 5:7).

˘În lumea nou

˘a, Dumnezeu „va sterge orice lacrim

˘a“ din

ochii t˘ai (Revelatia 21:4).

=„Faceti-i cunoscute lui Dumnezeu

cererile voastre, iar pacea lui Dumnezeu,care

ˆıntrece orice g

ândire,

v˘a va p

˘azi inima si mintea.“

(Filipeni 4:6, 7)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cˆ

and cauza este o problem˘

a de s˘

an˘

atateAsa cum s-a mentionat mai

ˆınainte, g

ândurile suicidare

sunt cauzate adesea de anumite boli. Dac˘a si tu ai o astfel

de problem˘a, s

˘a nu-ti fie rusine s

˘a ceri ajutor. Isus a spus c

˘a

cei ce sufer˘a au nevoie de medic (Matei 9:12). Din fericire,

multe boli pot fi tratate. Iar tratamentul te poate ajuta s˘a te

simti mult mai bine!�

Biblia ofer˘a o promisiune cu adev

˘arat

ˆıncurajatoare —

ˆın

lumea nou˘a pe care o va aduce Dumnezeu, „niciun locuitor

nu va spune: «Sunt bolnav»“ (Isaia 33:24). Cu privire la aceltimp, Dumnezeu spune: „Nim

˘anui nu-i vor mai veni

ˆın min-

te lucrurile de maiˆınainte, nici nu-i vor mai urca

ˆın inim

˘a“

(Isaia 65:17).Între timp, str

˘aduieste-te s

˘a faci fat

˘a proble-

melor vietii, având

ˆıncredere c

˘a, la timpul stabilit de Dumne-

zeu, depresia va apartine trecutului (Revelatia 21:1–4).

� Pentru mai multe informatii, vezi capitolul 13 din acest volum.

„Uneori depresia era atat de apasatoare, ıncatımi doream pur si simplu sa mor. Acum ınsaduc din nou o viata normala, pentru caam perseverat ın rugaciune si am urmat untratament.“ (Heidi)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR P

˘arintii vor s

˘a stie tot ce se

ˆınt

âmpl

˘a

ˆın viata ta, chiar si unele lucruri pe care ti-ar

pl˘

acea s˘

a nu le stie. Vei reusi vreodat˘

a s˘

a ai mai mult˘

aintimitate?


˘a

˘ Chiar si problemele grave sunt temporare. Cumte poate ajuta meditarea la acest lucru?

˘ De ce se poate spune c˘a, prin sinucidere, proble-

mele cuiva sunt l˘asate

ˆın seama altei persoane?

CE P˘

ARERE AI?

15

Este gresit s˘

a-mi dorescmai mult

˘a intimitate?

Cˆ

AND erai mai mic, probabil c˘a nu-ti doreai prea mult

˘a in-

timitate. Nu te sup˘arai dac

˘a fr

˘atiorul t

˘au d

˘adea buzna la

tineˆın camer

˘a. Iar dac

˘a p

˘arintii te

ˆıntrebau ceva, r

˘aspun-

deai f˘ar

˘a ezitare. Pe atunci, viata ta era ca o carte deschi-

s˘a. Acum

ˆıns

˘a, poate c

˘a ai vrea s-o

ˆınchizi. „

Îmi place s

˘a tin

unele lucruri doar pentru mine“, spune Corey, un tân

˘ar de

14 ani. S˘a analiz

˘am dou

˘a domenii

ˆın care ti-ar putea fi greu

s˘a obtii mai mult

˘a intimitate.

Cˆ

and vrei s˘

a fii singurTi-ai putea dori s

˘a fii singur din motive

ˆıntemeiate. Poa-

te vrei doar ‘s˘a te odihnesti putin’ (Marcu 6:31). Sau poate

c˘a vrei s

˘a te rogi urm

ând

ˆındemnul dat de Isus discipolilor:

„Intr˘a

ˆın camera ta si, dup

˘a ce

ˆınchizi usa, roag

˘a-te Tat

˘alui

t˘au“ (Matei 6:6; Marcu 1:35). Problema e c

˘a, atunci c

ând

ˆınchizi usa camerei tale (dac

˘a

ai camera ta), s-ar putea ca p˘a-

rintii s˘a nu se g

ândeasc

˘a nea-

p˘arat c

˘a te rogi. Iar fratii t

˘ai

s-ar putea s˘a nu

ˆınteleag

˘a c

˘a

pur si simplu vrei s˘a fii singur.

Bifeaza ın dreptul reactiei pe care ai avea-odaca te-ai afla ıntr-una din situatiile demai jos:

1. Esti ın camera ta, usa este ınchisa sideodata da buzna fratele tau.

O „Nicio problema. Si eu fac uneori la fel.“O „Ce urat din partea lui! Daca ma-mbracam?“

2. Nici n-ai intrat bine pe usa, ca parintii siıncep sa te bombardeze cu ıntrebari: „Unde-aifost? Ce-ai facut? Cine mai era cu tine?“.

O „Nicio problema. Oricum, de obicei, le spun tot.“O „Ce enervant! N-au deloc ıncredere ın mine!“

ı


˘a

Cu cât esti mai deschis

cu p˘arintii, cu at

ât vor

fi mai putin suspiciosi.

STIAI C˘

A . . .?

Ce poti face.În loc s

˘a te certi cu ceilalti pentru c

˘a nu-ti

respect˘a intimitatea, aplic

˘a sugestiile de mai jos:

˘ Când e vorba de fratii t

˘ai,

ˆıncearc

˘a s

˘a stabilesti c

âte-

va reguli rezonabile ca s˘a poti avea timp si pentru tine.

Dac˘a e nevoie, roag

˘a-i pe p

˘arinti s

˘a te ajute

ˆın aceast

˘a pri-

vint˘a.�

˘ Când e vorba de p

˘arinti, str

˘aduieste-te s

˘a le

ˆıntelegi

punctul de vedere. „Uneori, p˘arintii m

˘a verific

˘a“, spune

Rebekah, de 16 ani. „Totusi, sincer˘a s

˘a fiu, si eu l-as veri-

fica pe copilul meu adolescent dac˘a as fi p

˘arinte, mai ales

c˘a tinerii de azi se confrunt

˘a cu multe tentatii.“

Întelegi si

tu de ce-si fac griji p˘arintii t

˘ai?

(Proverbele 19:11)

˘Întreab

˘a-te cu toat

˘a sin-

ceritatea: „Le-am dat cumvap

˘arintilor motive s

˘a cread

˘a c

˘a

fac ceva gresit când stau cu

usaˆınchis

˘a? Le spun at

ât de

putine lucruri despre ceea cefac,

ˆınc

ât se v

˘ad nevoiti s

˘a m

˘a

spioneze?“. Dac˘a ai r

˘aspuns cu

„nu“ la acesteˆıntreb

˘ari, dar ai

ˆın continuare impresia c

˘a p

˘a-

rintii nu auˆıncredere

ˆın tine,

spune-le cu calm si cu respectce simti. Asculta-i cu atentie

� Pentru mai multe informatii, vezi ca-pitolul 6 din acest volum.

= „S˘a faci tot posibilul s

˘a te prezinti

aprobatˆınaintea lui Dumnezeu, ca un

lucr˘ator care n-are de ce s

˘a-i fie rusine.“

(2 Timotei 2:15)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Este gresit s˘a-mi doresc mai mult

˘a intimitate? 107

Nu te plˆ

ange când vor-

besti cu p˘arintii t

˘ai

despre dorinta de aavea mai mult

˘a intimi-

tate. Spune-le ce teˆıngrijoreaz

˘a. Care este

diferenta? Dac˘a te

plângi,

ˆınseamn

˘a c

˘a

te concentrezi asupragreselilor pe care crezic

˘a le fac p

˘arintii.

Îns

˘a

faptul de a le spune cete

ˆıngrijoreaz

˘a v

˘a va

ajuta pe toti s˘a v

˘a

concentrati la g˘asirea

unei solutii.

SFAT �

când

ˆıti explic

˘a motivele pentru care

ˆısi fac griji si asigur

˘a-te

c˘a nu faci niciun lucru care i-ar putea determina s

˘a se

ˆın-

grijoreze si mai mult (Iacov 1:19).

Cˆ

andˆıti faci prieteni

Ca adolescent, este normal s˘a-ti faci prieteni din afara

familiei. Dar este la fel de normal ca p˘arintii s

˘a stie cine

sunt prietenii t˘ai si ce faci c

ând esti cu ei. Totusi, uneori

s-ar putea s˘a ai impresia c

˘a sunt exagerat de

ˆıngrijorati.

„Vreau doar s˘a folosesc telefonul sau e-mail-ul f

˘ar

˘a ca p

˘a-

rintii s˘a m

˘a

ˆıntrebe la fiecare 10 minute cu cine vorbesc“,

spune Amy, de 16 ani.

Ce poti face.În loc s

˘a lasi ca prieteniile tale s

˘a pun

˘a o

barier˘a

ˆıntre tine si p

˘arinti,

ˆıncearc

˘a s

˘a aplici urm

˘atoarele

sugestii:

˘ Vorbeste-le deschis p˘arintilor despre prietenii t

˘ai si

d˘a-le ocazia s

˘a-i cunoasc

˘a. Probabil c

˘a nu-ti place c

ând p

˘a-

rintii fac pe detectivii, dar au oare de ales având

ˆın vedere

c˘a nu stiu nimic despre prietenii t

˘ai? Prin urmare, cu c

ât

stiu mai multe despre cei cu careˆıti petreci timpul, cu at

ât

vor fi mai dispusi s˘a-i accepte ca prieteni ai t

˘ai.

˘ Fii sincer: Vrei mai mult˘a intimitate sau ai ceva de as-

cuns? Brittany, care are 22 de ani, spune: „Dac˘a locuiesti

cu p˘arintii, iar ei sunt

ˆıngrijorati

ˆın privinta ta, ar trebui s

˘a te

ˆıntrebi: «De ce s

˘a m-ascund din moment ce nu fac nimic

gresit?». Pe de alt˘a parte, dac

˘a simti nevoia s

˘a te ascunzi,

„Parintii nu vor sa ti se ıntample ceva rau.Poate uneori ai impresia ca ıti invadeazaintimitatea si nu ti se pare corect. Dar,sincera sa fiu, cred ca as face la fel daca as fiparinte.“ (Alana)


˘a

Pentru a castiga (sau recastiga)ˆıncrederea

parintilor, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

ˆınseamn

˘a c

˘a ceva nu e

ˆın regul

˘a“.

Solutii la problema taAcum ai ocazia s

˘a te

gândesti ce ai putea face

pentru a avea mai mult˘a intimitate

ˆın anumite situatii. Scrie

ˆın spatiile de mai jos r

˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘arile aferente fie-

c˘arui pas.

Pasul nr. 1: Identifica problema.În ce aspect al vietii

ˆıti doresti mai mult

˘a intimitate?

ı ..............................................................................................

..............................................................................................

Încrederea esteca banii — trebuiec

âstigat

˘a

Pasul nr. 2: Tine cont de punctul de vedere al pa-rintilor. Din ce motiv crezi c

˘a

ˆısi fac griji?

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

Pasul nr. 3: Cauta solutii.În ce mod ai putea s

˘a

ˆın-

r˘aut

˘atesti, f

˘ar

˘a s

˘a vrei, situatia? Ce schimb

˘ari ai putea

face? Cum ai vrea s˘a te ajute p

˘arintii?

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

Pasul nr. 4: Discuta problema. Scrie cum ai puteainitia cu p

˘arintii o discutie despre intimitate.

..............................................................................................

..............................................................................................

..............................................................................................

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR A adormit

ˆın moarte unul dintre

p˘

arintii t˘

ai? Dac˘

a da, unde poti g˘

asi mˆ

angˆ

aiere?


˘a

˘ De ce au p˘arintii dreptul s

˘a-ti pun

˘a

ˆıntreb

˘ari

pentru a afla ce seˆınt

âmpl

˘a

ˆın viata ta?

˘ Cum te vor ajuta eforturile de a comunica maibine cu p

˘arintii s

˘a comunici si cu alti adultiˆ

ın anii ce vor urma?

CE P˘

ARERE AI?

PUTINE lucruriˆın viat

˘a te afecteaz

˘a mai profund dec

ât moar-

tea unui p˘arinte. Prin urmare, s-ar putea s

˘a te lupti cu senti-

mente pe care nu le-ai mai avut niciodat˘a. Brian, care avea

13 ani când tat

˘al lui a murit

ˆın urma unui infarct, spune: „

În

searaˆın care am primit vestea, n-am fost

ˆın stare dec

ât s

˘a pl

ân-

gem si s˘a ne str

ângem

ˆın brate unii pe altii“. Natalie, care avea

16

Este normal s˘

a fiuat

ât de

ˆındurerat?

„Cand a murit mama, am fost complet ra-vasita. A lasat un gol imens ın urma ei. Eaa fost cea care a tinut unita familia.“ (Karyn)

Cu toate c˘a acest capitol se refer

˘a

ˆın special la moartea

unui p˘arinte, principiile analizate se aplic

˘a si atunci c

ând

un alt membru al familiei sau un prieten apropiat se stingedin viat

˘a.

10 ani când tat

˘al ei a murit de cancer,

ˆısi aminteste: „Nu stiam

cum s˘a reactionez. Nu simteam nimic. Eram ca de piatr

˘a“.

Moartea unei persoane dragi ne afecteaz˘a diferit pe fieca-

reˆın parte. Biblia spune: „Fiecare

ˆısi cunoaste rana si durerea“

(2 Cronici 6:29). Având

ˆın minte aceste cuvinte, g

ândeste-te o

clip˘a cum te-a afectat pe tine moartea unuia dintre p

˘arinti.

În-

cearc˘a s

˘a r

˘aspunzi la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari: 1) Ce ai simtit c

ând

ai aflat c˘a a murit? 2) Ce simti acum?�

ı 1 ...............................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

2 ...............................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

R˘aspunsurile tale arat

˘a, pro-

babil, c˘a durerea s-a mai atenuat.

Este cat se poate de normal.Asta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a ti-ai uitat

p˘arintele. Sau, dimpotriv

˘a, poa-

teˆıti dai seama c

˘a sentimentele

tale sunt la fel de intense, sauchiar mai intense. Probabil c

˘a

durerea ta este asemenea unorvaluri ce se

ˆınalt

˘a si coboar

˘a, iar

� Dac˘a

ˆıti este prea greu s

˘a r

˘aspunzi

acum la acesteˆıntreb

˘ari, ai putea

ˆıncerca

alt˘adat

˘a.

„M-am ınchis ın mine. Ar fi fost mult mai binedaca as fi vorbit despre ceea ce aveam pesuflet. As fi suportat mai usor durerea.“(David)

112 tinerii se ıntreaba

Plansul nu este unsemn de slabiciune.Chiar si barbatiputernici, precumAvraam, Iosif si David,au plans cand au fostındurerati (Geneza23:2; 50:1; 2 Samuel1:11, 12; 18:33).

STIAI C˘A . . .?

CHANTELLE „Tata era bolnav de aproximativ cinci ani,iar starea lui de sanatate se ınrautatea.Aveam 16 ani cand si-a luat viata.

Dupa aceea, mama aˆınceput sa ne

spuna mie si fratelui meu mai mare tot cese

ˆıntampla. Ne-a lasat chiar sa luam de-

ciziiˆın ce priveste

ˆınmormantarea. Asta

ne-a ajutat mult. Dupa parerea mea, co-piilor nu le place sa li se ascunda unelelucruri, mai ales cele importante, cumeste acesta. Cu trecerea timpului, amreusit sa vorbesc deschis despremoartea tatalui meu. Candsimteam nevoia sa plang,pur si simplu mergeam lao prietena sau altundevasi plangeam. Prin urmare,sfatul meu este: Dacasimti nevoia sa vorbesti cucineva, abordeaza unmembru al familiei sau unprieten. Fa tot ce este nece-sar pentru a-ti exprimadurerea.“LEAH„Cand aveam 19 ani, mama asuferit un atac cerebral sever, iar trei animai tarziu a murit. Dupa moartea ei, magandeam ca trebuie sa fiu puternica.Ultimul lucru de care avea tata nevoieera sa ma vada distrusa.ˆ

In copilarie, mama eramereu langa mine canderam bolnava sau nu masimteam bine.

ˆImi amin-

tesc atingerea mainilor ei

cand voia sa vada daca am febra. Ma doare cand vad ca nuo mai am alaturi.

ˆIncerc sa-mi reprim sentimentele, dar asta

nu-mi face bine. Asa ca, uneori, ma uit la poze doar ca sapot plange. Si discutiile cu prietenii ma ajuta. Biblia promiteca cei care au murit vor fi

ˆınviati

ˆın paradis pe pamant (Ioan

5:28, 29). Cand ma gandesc ca o voi vedea pe mama dinnou — si cand ma concentrez la ce trebuie sa fac pentru afi si eu acolo — durerea este mai usor de suportat.“BETHANY„As vrea sa-mi pot aminti cand i-am spustatalui meu ca-l iubesc. Sunt sigura ca i-am spus, desinu-mi amintesc. Dar mi-ar placea sa am acea amintire.Aveam doar cinci ani cand a murit.

Tata a facut un atac cerebralˆın somn si a fost dus de

urgenta la spital. Dimineata, cand m-am trezit, am aflat camurise. Dupa cele

ˆıntamplate, nu-mi placea sa vorbesc de-

spre tata, dar, mai tarziu, amajuns sa ascult cu drag ce mise povestea despre el, pentruca asta ma ajuta sa-l cunoscmai bine. Daca ti-ai pierdutunul dintre parinti

ˆın moarte,

sfatul meu este sa savurezi fie-care moment pe care l-atipetrecut

ˆımpreuna si sa scrii

acele amintiri pentru a nu leuita. Apoi, fa tot ce poti ca sa-tiˆıntaresti credinta pentru a fiacolo cand mama ta sau tataltau va fi

ˆınviat

ˆın lumea noua a

lui Dumnezeu.“

apoi „se sparg de t˘arm“ c

ând nici nu te astepti. Si asta este

normal, chiar dac˘a au trecut multi ani de la moartea p

˘arintelui

t˘au. Dar cum poti face fat

˘a durerii, indiferent de forma pe care

oˆımbrac

˘a?

Nu-ti retine lacrimile! Plânsul te ajut

˘a s

˘a te descarci. Cu

toate acestea, poate c˘a simti asemenea Aliciei, care avea 19 ani

când mama ei s-a stins din viat

˘a. Ea povesteste: „Credeam c

˘a,

dac˘a

ˆımi exteriorizam prea mult sentimentele, le d

˘adeam ce-

lorlalti impresia c˘a nu am credint

˘a“. Dar g

ândeste-te: Isus Cris-

tos a fost un om perfect, cu o credint˘a puternic

˘a

ˆın Dumnezeu.

Totusi, Biblia spune c˘a „i-au dat lacrimile“ c

ând a v

˘azut multi-

mileˆındurerate din cauza mortii prietenului s

˘au drag, Laz

˘ar

(Ioan 11:35). Prin urmare, nu-ti fie team˘a s

˘a pl

ângi. Asta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a

ˆıti lipseste credinta!

Alicia spune: „În cele din urm

˘a,

amˆınceput s

˘a pl

âng. Si am pl

âns

mult . . .ˆın fiecare zi“.�

� Nu te gândi c

˘a trebuie neap

˘arat s

˘a

plângi ca s

˘a-ti exprimi durerea. Oame-

niiˆısi manifest

˘a durerea

ˆın moduri diferi-

te. Trebuie s˘a retii un lucru: C

ând simti

c˘a-ti dau lacrimile,

ˆınseamn

˘a c

˘a atunci

este „un timp pentru a plânge“ (Eclesias-

tul 3:4).

Durerea poate fiasemenea unor valurice se sparg de tarmcand nici nu te astepti

Este normal sa fiu atat de ındurerat? 115

Pentru a face fata dure-rii provocate de pierde-rea unuia dintre parinti,ıti poate fi de mare aju-tor sa asterni ın scrisunele ganduri pe carele ai cu privire la el.

SFAT �

Mentioneaz˘

a cˆ

ateva amintiri pl˘

acute pe care le ai cu mama tasau cu tat

˘al t

˘au.

ı ��

��

��

Scrie ce ai vrea s˘

a-i fi spus cˆ

and eraˆınc

˘a

ˆın viat

˘a.

��

��

��

Imagineaz˘

a-ti c˘

a ai un frate mai mic care se lupt˘

a cu sentimentede vinov

˘atie cauzate de moartea p

˘arintelui vostru. Scrie ce

ai putea s˘

a-i spui ca s˘

a-i aduci mˆ

angˆ

aiere. (Asta te va ajutas

˘a-ti dai seama dac

˘a propriile sentimente de vinov

˘atie sunt

justificate.)

��

��

Scrie dou˘

a sau trei lucruri pe careˆıti doresti s

˘a le fi stiut despre

p˘

arintele care a murit, iar apoi roag˘

a-l pe cel care esteˆın viat

˘a

s˘

a discutati despre unul dintre ele.

��

��

Citeste Faptele 24:15. Cum te poate ajuta speranta mentionat˘

aˆın acest verset s

˘a faci fat

˘a durerii provocate de moartea unuia

dintre p˘

arinti?

��

��

asterne-ti gˆ

andurileˆın scris


˘a

Vorbeste despre sentimentele tale de vinovatie. „În fie-

care sear˘a, urcam

ˆın dormitorul mamei si

ˆıi d

˘adeam un pupic

ˆınainte de a merge la culcare“, povesteste Karyn, care avea13 ani c

ând mama ei a murit. „O singur

˘a dat

˘a nu am f

˘acut asta.ˆ

In dimineata urm˘atoare, mama s-a stins din viat

˘a. Oric

ât de

absurd ar p˘area, m

˘a simt vinovat

˘a pentru c

˘a nu am mers la ea

ˆın acea ultim

˘a sear

˘a si pentru tot ce s-a

ˆınt

âmplat

ˆın diminea-

ta urm˘atoare. Tata plecase

ˆın delegatie si ne spusese mie si

surorii mele s˘a avem grij

˘a de mama.

Îns

˘a noi am dormit p

ân

˘a

târziu, iar c

ând am mers

ˆın dormitor, ea nu mai respira. M-am

simtitˆıngrozitor, pentru c

˘a mama era bine c

ând a plecat tata!“

Asemenea lui Karyn, poate c˘a si tu te simti vinovat pentru

c˘a nu ai f

˘acut unele lucruri. Probabil c

˘a

ˆıti faci mereu reprosuri

de genul: „Dac˘a l-as fi convins pe tata s

˘a mearg

˘a la medic . . .“,

„Dac˘a as fi mers mai devreme s

˘a v

˘ad cum se simte mama . . .“.ˆ

In cazulˆın care te fr

˘am

ânt

˘a astfel de g

ânduri, nu uita: E firesc

s˘a-ti doresti s

˘a fi f

˘acut altfel unele lucruri. Adev

˘arul este c

˘a,

dac˘a ai fi stiut ce avea s

˘a se

ˆınt

âmple, cu sigurant

˘a ai fi facut

altfel unele lucruri. Dar nu ai stiut. Asadar, nu ai de ce s˘a te

simti vinovat! Nu esti raspunzator de moartea parintelui tau!�

Vorbeste despre ceea ce simti.În Proverbele 12:25 se

� Dac˘a astfel de g

ânduri continu

˘a s

˘a te macine, vorbeste despre sentimente-

le tale cu cel˘alalt p

˘arinte sau cu alt

˘a persoan

˘a matur

˘a. Cu timpul, vei dob

ândi

un punct de vedere mai echilibrat.

Daca ma voi simti coplesit de durere, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ

In legatura cu acest subiect, as vrea sa-lˆıntreb

pe parintele care esteˆın viata:

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

spune: „Un cuvânt bun . . .

ˆınveseleste“ (Cornilescu, 1996).

Dac˘a-ti reprimi sentimentele,

ˆıti va fi greu s

˘a faci fat

˘a durerii.ˆ

In schimb, dac˘a vei vorbi despre sentimentele tale cu cineva

deˆıncredere, vei avea parte de „un cuv

ânt bun“,

ˆıncurajator,

când vei fi trist.

Vorbeste-i lui Dumnezeu ın rugaciune. Te vei simti, pro-babil, mult mai bine dup

˘a ce ‘

ˆıti vei v

˘arsa inima

ˆınaintea lui’

Iehova Dumnezeu (Psalmul 62:8). Aceasta nu este o simpl˘a

terapie. Când te rogi, te adresezi ‘Dumnezeului oric

˘arei m

ân-

gâieri, care ne m

âng

âie

ˆın toate necazurile noastre’ (2 Corin-

teni 1:3, 4). O modalitate prin care Dumnezeu ne aduce mân-

gâiere este Cuv

ântul s

˘au, Biblia (Romani 15:4). Ar fi util s

˘a tii

laˆındem

ân

˘a o list

˘a cu versete care

ˆıti pot aduce alinare.�

Durerea provocat˘a de pierderea unei persoane dragi nu

trece peste noapte. Dar Biblia ne poate aduce mâng

âiere

deoarece ea ne d˘a asigurarea c

˘a,

ˆın lumea nou

˘a promis

˘a de

Dumnezeu, „moartea nu va mai fi. Nici jale, nici strig˘at, nici

durere nu vor mai fi“ (Revelatia 21:3, 4). Meditarea la acestepromisiuni te va ajuta si pe tine s

˘a faci fat

˘a durerii provocate

de pierderea unuia dintre p˘arinti.

� Unii au g˘asit m

âng

âiere citind urm

˘atoarele versete: Psalmii 34:18; 102:17;

147:3; Isaia 25:8; Ioan 5:28, 29.

=„[Dumnezeu] va sterge orice lacrim

˘a din ochii

lor si moartea nu va mai fi. Nici jale, nicistrig

˘at, nici durere nu vor mai fi. Lucrurile

de odinioar˘a au trecut.“ (Revelatia 21:4)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a

˘ De ce este bine s˘a te g

ândesti la amintirile

pl˘acute cu p

˘arintele pe care l-ai pierdut

ˆın moarte?

˘ Cum te poate ajuta s˘a faci fat

˘a durerii faptul de

a scrie ce gândesti?

CE P˘

ARERE AI?

Scrie trei calitati pe care le apreciezi la un prietenadevarat. Apoi scrie ce poti face pentru a dobandi saudezvolta si tu aceste calitati.

jurnal2IDENTITATEA TA

ı

119

3L

AS

CO

AL

˘ AS

Iˆ IN

AF

AR

AE

I1

21

ˆ Imp

˘ art

˘ asir

ea

co

nvin

ge

rilo

rre

ligio

ase

12

8L

up

tac

ustr

esu

l1

34

Ab

an

do

na

rea

sc

olii

14

2P

rofe

so

rii

15

0T

imp

ul

15

6M

ed

iulc

ultu

ral

17

De ce mi-eteam

˘a s

˘a

vorbescla scoal

˘a

desprereligia mea?

„Mi s-au ivit ocazii excelente sa le vorbesc colegilor de-spre religia mea, dar n-am putut sa scot o vorba.“ (Kaleb)

„O profesoara ne-a ıntrebat ce credeam despre evolu-tie. Mi-am dat seama ca era o ocazie perfecta de a vorbidespre convingerile mele, dar am ıncremenit si n-amscos o vorba. Mi-a parut tare rau dupa aceea.“ (Jasmine)

121

DAC˘

A esti un tân

˘ar Martor al lui Iehova, poate c

˘a te reg

˘a-

sestiˆın situatiile descrise de Kaleb si Jasmine. Asemenea

lor, probabil c˘a si tu iubesti adev

˘arurile biblice pe care le-ai

ˆınv

˘atat si vrei s

˘a le

ˆımp

˘art

˘asesti si altora. Dar poate c

˘a te

ˆıngrozesti chiar si numai la g

ândul c

˘a trebuie s

˘a vorbesti

despre convingerile tale. Cum ai putea fi mai curajos?În-

cearc˘a s

˘a aplici urm

˘atoarele sfaturi:

1. Identifica-ti temerile. Când te g

ândesti s

˘a vorbesti

despre religia ta, poate c˘a

ˆıti

ˆınchipui tot ce e mai r

˘au.

Îns

˘a,

uneori, ai putea s˘a-ti

ˆınvingi temerile vorbind despre ele.

Completeaza spatiile libere:

˘ Dac˘a le-as vorbi colegilor despre convingerile mele,

mi-e team˘a c

˘a: ı ...................................................................

..................................................................................................

Probabil ti-ar fi de folos stii c˘a si alti tineri crestini au

astfel de temeri. Christopher, de exemplu, care are 14 ani,recunoaste: „Mi-e team

˘a c

˘a ceilalti copii o s

˘a-si bat

˘a joc de

mine si o s˘a le zic

˘a tuturor c

˘a sunt un ciudat“. Kaleb, citat

laˆınceputul capitolului, spune: „Mi-era team

˘a c

˘a mi se vor

puneˆıntreb

˘ari la care nu voi putea r

˘aspunde“.

2. Accepta provocarea. Sunt temerile tale total nefon-date? Nu neap

˘arat. Ashley, care are 20 de ani,

ˆısi amintes-

te: „Unii copii pretindeau c˘a

sunt interesati de convingeri-le mele. Dar mai t

ârziu mi-au

r˘ast

˘alm

˘acit cuvintele si si-au

b˘atut joc de mine

ˆın fata alto-

ra“. Iat˘a ce i s-a

ˆınt

âmplat si lui

Nicole, care are 17 ani: „Unb

˘aiat a citit un verset mai

ˆınt

âi

din Biblia lui, apoi din a mea,iar redarea era diferit

˘a. A spus


˘a

Poate c˘a unii colegi

te admir˘a deoarece

respecti normelemorale ale Bibliei,dar sunt prea timizica s

˘a te

ˆıntrebe

despre convingeriletale religioase.

STIAI C˘

A . . .?

c˘a Biblia mea e modificat

˘a. Nu m

˘a asteptam la asta! Am

r˘amas f

˘ar

˘a cuvinte“.�

Astfel de situatii te-ar putea speria. Dar,ˆın loc s

˘a fugi

de ele, accept˘a-le ca pe o provocare si consider

˘a-le o par-

te fireasc˘a a vietii de crestin (2 Timotei 3:12). „Isus le-a

spus discipolilor c˘a vor fi persecutati. Asa c

˘a nu ne putem

astepta s˘a fie toti de acord cu convingerile noastre“, spu-

ne Matthew, care are 13 ani (Ioan 15:20).

3. Gandeste-te la foloase. Poate iesi ceva bun dintr-oexperient

˘a aparent negativ

˘a? Amber, care are 21 de ani,

este convins˘a de acest lucru. Ea spune: „E greu s

˘a le ex-

plici convingerile tale unor oameni care n-au respect fat˘a

de Biblie, dar asta te ajut˘a s

˘a le

ˆıntelegi tu

ˆınsuti mai bine“

(Romani 12:2).

Uita-te din nou la situatia pe care ai descris-o lapunctul 1. Gandeste-te la cel putin doua lucruri bunecare ar putea rezulta de aici si mentioneaza-le mai jos.

1 ...............................................................................................

2 ................................................Întreab

˘a-te: Nu ar fi cole-

gii mai putin insistenti dac˘a

mi-as exprima convingerile?Cum m

˘a va ajuta acest lucru

s˘a am mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın

� Traducerile Bibliei nu sunt identiceˆın

ce priveste exprimarea. Totusi, unele suntmai fidele textului original.

=‘Fiti

ˆıntotdeauna gata s

˘a prezentati o

ap˘arare

ˆınaintea oricui v

˘a cere motivul

sperantei voastre, f˘ac

ând

ˆıns

˘a aceasta cu

blândete si respect profund.’ (1 Petru 3:15)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

De ce mi-e team˘a s

˘a vorbesc la scoal

˘a despre religia mea? 123

În loc s

˘a le spui cole-

gilor ce ar trebui s˘a

cread˘a si ce nu, spu-

ne-le cu convingere cecrezi tu si de ce consi-deri logice concluziilela care ai ajuns.

SFAT �

mine? Cum vor fi influentate sentimentele mele fat˘a de

Iehova? Dar ale lui fat˘a de mine? (Proverbele 23:15)

4. Fii pregatit. „Inima celui drept se gândeste ce s

˘a r

˘as-

pund˘a“, se spune

ˆın Proverbele 15:28. E bine s

˘a te g

ân-

desti la ce vei spune tu, darˆıncearc

˘a s

˘a anticipezi si

ˆıntreb

˘a-

rile celorlalti. F˘a cercet

˘ari si preg

˘ateste-ti unele r

˘aspunsuri

pe care s˘a le poti da usor. (Vezi tabelul „Preg

˘ateste-ti r

˘as-

punsurile“, de la pagina 127.)

5.Începe o conversatie. Acum, c

˘a esti preg

˘atit s

˘a vor-

besti despre convingerile tale, cum ai puteaˆıncepe o con-

versatie? Ai mai multe optiuni. Când vrei s

˘a vorbesti de-

spre religia ta este ca atunci când vrei s

˘a

ˆınoti: unii intr

˘a

treptatˆın ap

˘a,

ˆın timp ce altii sar direct

ˆın ea. Si tu ai pu-

tea „ˆıncerca apa“

ˆıncep

ând o conversatie despre ceva ce

nu are leg˘atur

˘a cu religia.

Îns

˘a, dac

˘a te g

ândesti prea mult

la ce ar putea s˘a ias

˘a prost, cel mai bine ar fi s

˘a „sari


˘a

˘ „Ce faci vara asta?“ [Dup˘a ce primesti un r

˘aspuns,

vorbeste despre activit˘atile tale spirituale. Spune, de

exemplu, c˘a intentionezi s

˘a asisti la un congres sau

s˘a-ti intensifici serviciul crestin.]

˘ Mentioneaz˘a o stire de ultim

˘a or

˘a, apoi

ˆıntreab

˘a: „Ai

auzit si tu? Ce p˘

arere ai?“.

˘ „Crezi c˘

a situatia financiar˘

a a lumii [sau mentionea-z

˘a alt

˘a problem

˘a] se va

ˆımbun

˘at

˘ati? [Permite-i s

˘a r

˘as-

pund˘a.] De ce crezi asta?“

˘ „Creziˆın Dumnezeu?“

˘ „Cumˆıti imaginezi c

˘a va fi viata ta peste cinci ani?“

[Dup˘a ce primesti un r

˘aspuns, vorbeste despre obiecti-

vele tale spirituale.]

cum s˘

aˆıncepi o conversatie

Un coleg cu care as putea vorbi despre convingerile meleeste [scrie cel putin un nume]

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Subiectul care cred caˆıl va interesa cel mai mult este

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

directˆın ap

˘a“ (Luca

12:11, 12). „Gˆ

an-dul de a vorbi despreconvingerile mele m

˘a chinuia mai mult dec

ât faptul

ˆın sine“,

spune Andrew, care are 17 ani. „Îns

˘a, dup

˘a ce

ˆıncepeam

conversatia, totul mergea ca pe roate!“�

6. Fii prevazator. „Orice om prev˘az

˘ator actioneaz

˘a po-

trivit cunostintei“, a scris Solomon (Proverbele 13:16). Asacum nu te-ai arunca

ˆın ape putin ad

ânci, ai grij

˘a s

˘a nu te

arunciˆın discutii contradictorii, lipsite de sens. Nu uita c

˘a

este un timp pentru a vorbi si un timp pentru a t˘acea

� Vezi tabelul „Cum s˘a

ˆıncepi o conversatie“, de pe pagina anterioar

˘a.

Cˆ

and vrei s˘

a vorbesti desprereligia ta este ca atunci c

ând vrei

s˘

aˆınoti: poti „intra treptat

ˆın ap

˘a“

sau poti „s˘

ari directˆın ea“

(Eclesiastul 3:1, 7). Uneori, chiar si Isus a refuzat s˘a r

˘as-

pund˘a la anumite

ˆıntreb

˘ari (Matei 26:62, 63).

Dac˘a alegi s

˘a continui conversatia, ai putea da un r

˘as-

puns scurt si inteligent. De exemplu, dac˘a un coleg te ta-

chineaz˘a spun

ându-ti: „Tu de ce nu fumezi?“, ai putea s

˘a-i

r˘aspunzi: „Pentru c

˘a nu vreau s

˘a-mi afum pl

˘am

ânii!“.

În

functie de reactia colegului, vei decide dac˘a vei vorbi sau

nu despre convingerile tale.

Cele sase sugestii mentionateˆın acest capitol te vor aju-

ta ‘s˘a fii gata s

˘a-ti aperi credinta’ (1 Petru 3:15). Fireste, a

fi gata nuˆınseamn

˘a a nu avea niciodat

˘a emotii. Alana, care

are 18 ani, spune: „Când

ˆıti explici convingerile, desi ti-e

fric˘

a s-o faci, ai sentimentul c˘a ai realizat ceva: ti-ai

ˆınvins

teama si ti-ai asumat riscul unui eventual esec. Iar când to-

tul merge bine, te simti excelent. Esti fericit c˘a ai avut cura-

jul s˘a vorbesti“.

„Cand eram mai mic, nu voiam sa fiu diferitde ceilalti copii. Dar apoi mi-am dat seamacat de mult ma ajuta religia mea sa duc oviata mai buna. Asta m-a facut sa am maimulta ıncredere ın mine si sa fiu mandru deconvingerile mele.“ (Jason)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum ai putea face fat

˘a stresului

de la scoal˘

a?


˘a

˘ Care crezi c˘a ar putea fi un motiv pentru care

colegii iauˆın r

âs convingerile tale religioase?

˘ De ce este important s˘a fii sigur pe tine dac

˘a

alegi s˘a vorbesti despre convingerile tale?

CE P˘

ARERE AI?

pre

g˘ ate

ste

-ti

r˘ asp

un

su

rile

ˆ ıntr

eb

are

r˘ asp

un

su

rm˘ ato

are

aˆ ın

tre

ba

rer

˘ asp

un

s

Su

ge

sti

e:D

iscu

t˘ aace

stta

belc

up

˘ arintiis

icu

altit

ineri

crest

ini.

Com

ple

teaz

˘ ata

belu

l.A

poig

ˆ andest

e-te

laalte

ˆ ıntr

eb

˘ ari

pe

care

tile

-arpute

apune

cole

gii

sila

r˘ asp

unsu

rile

pe

care

le-a

ipute

ada.

Copi

az˘

a

tabe

lul!

neutralitate

De

ce

nu

salu

tidra

pelu

l?N

u-ti

iubest

ita

ra?

Resp

ect

tara

ˆ ınca

retr

˘ aie

sc,

darnu

oid

ola

triz

ez.

Decin-a

ilu

pta

pentr

uta

rata

?

Nu,s

imili

oane

de

Mart

ori

ail

uiI

ehova

din

alte

t˘ ari

n-a

rlu

pta

nic

iei

ˆ ımpotr

iva

ace

steit

˘ ari.

sˆ

ange

De

ce

nu

accepti

transf

uzi

ide

sˆ ange?

Acc

eptin

trave

nos

doarsu

bst

ante

care

nu

com

port

˘ arisc

uri,p

recu

mSID

Asa

uhepatit

˘ a.

ˆ Ins

˘ a,p

entr

uc

˘ aB

iblia

spune

s˘ ane

abtinem

de

las

ˆ ange,n

uacc

epttr

ansf

uzi

i.

Dardac

˘ avi

ata

taar

depin

de

de

transf

uzi

ade

sˆ ange?

Nu

te-a

rie

rta

Dum

neze

u?

ı..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

alegeri

SiX

est

eM

art

or

allu

iIe

hova

.Ela

f˘ acut

ast

asi

ast

a.

Tude

ce

nu

poti

face

lafe

l?

Noi

ˆ ınv

˘ at

˘ am

desp

rele

gile

lui

Dum

neze

u,d

arnu

ne

spal˘ a

nim

enic

reie

rul!

Fie

care

are

libert

ate

ade

aale

ge.

Atu

ncifiecare

face

ce

vrea?

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

creatie

De

ce

nu

cre

ziˆ ın

evo

luti

e?

De

ceas

crede?

Nic

ioam

enii

de

stiin

t˘ anu

au

aju

ns

laun

aco

rdasu

pra

ace

stuis

ubie

ctsi

,la

urm

aurm

ei,

eis

untexp

ert

i!

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

...

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

....

..

18

Cum s˘

a fac fat˘

astresului de la scoal

˘a?

„La scoala, presiunile erau atat de mari, ıncat demulte ori ımi venea sa plang si sa tip ın acelasitimp.“ (Sharon)

„Stresul de la scoala nu scade odata cu trecereaanilor, doar cauzele lui se schimba.“ (James)


˘a

SIMTI c˘a p

˘arintii t

˘ai pur si simplu nu

ˆınteleg c

ât de mare e

stresul de la scoal˘a? Este adev

˘arat, ei ti-ar putea spune c

˘a

nu ai de pl˘atit rate la cas

˘a sau de

ˆıntretinut o familie si nici nu

trebuie s˘a multumesti vreun patron.

Îns

˘a tu consideri, proba-

bil, c˘a esti la fel de stresat ca p

˘arintii t

˘ai, sau chiar mai mult.

Pân

˘a si drumul spre scoal

˘a si

ˆınapoi poate fi o surs

˘a de

stres. „De multe ori au locˆınc

˘aier

˘ari

ˆın autobuz“, spune o

fat˘a din Statele Unite pe nume Tara. „C

ând se

ˆınt

âmpl

˘a

asta, soferul opreste, ne d˘a jos pe toti si astfel

ˆınt

ârziem

cel putin o jum˘atate de or

˘a.“

Dar scapi de stres când ajungi la scoal

˘a? Nici vorb

˘a!

Probabil c˘a si tu treci prin situatiile descrise

ˆın continuare.

˘ Stresul cauzat de profesori„Profesorii vor sa

ˆınvat foarte bine si sa iau

ˆıntotdeau-

na cele mai mari note. Ma simt pur si simplu obligata sa lefac pe plac.“ (Sandra)

„Profesorii le impun elevilor —ˆın special celor mai capa-

bili — sa obtina rezultate foarte bune laˆınvatatura.“ (April)

„Chiar daca ti-ai fixat deja obiective valoroase, unii pro-fesori te fac sa te simti ca un gunoi daca nu urmezi instrui-rea superioara pe care ti-o propun ei.“ � (Naomi)Cum te afecteaza stresul cauzat de profesori?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

˘ Stresul cauzat de colegi„

În liceu, adolescentii au mai multa libertate si sunt mai

rebeli. Daca nu te porti ca ei, nu esti de gasca.“ (Kevin)„

În fiecare zi trebuie sa rezist tentatiei de a consuma al-

cool si de a face sex. Uneori mi-e greu sa fiu diferit de cei-lalti.“ (Aaron)


Cum s˘a fac fat

˘a stresului de la scoal

˘a? 129

„De cand amˆımplinit 12 ani, toti colegii ma

ˆıntreaba:

«Tu cand ai de gand sa-ti gasesti un prieten?». Asta mastreseaza cel mai mult.“ (Alexandria)

„Colegii au tot insistat sa ies cu un baiat. Pentru ca amrefuzat, au spus despre mine ca sunt lesbiana. Si pe atunciaveam numai 10 ani!“ (Christa)Cum te afecteaza stresul cauzat de colegi?

ı ................................................................................................

..................................................................................................

˘ Alti factori de stres. Bifeaza ın lista de mai jos ce anu-me te afecteaza cel mai mult sau scrie alta varianta.

O Testele

O Temele pentru acasa

O Asteptarile mari ale parintilor

O Propriile mele asteptari

O Cei care ma terorizeaza sau ma hartuiesc sexual

O Alti factori ...............................................................................

Patru pasi pentru a reduce stresulRealist vorbind, nu te poti astepta s

˘a treci prin anii de

scoal˘a f

˘ar

˘a stres. E adev

˘arat, prea mult stres poate fi d

˘aun

˘a-

tor.Înteleptul rege Solomon a scris: „Asuprirea

ˆıl poate face

pe celˆıntelept s

˘a se poarte nebuneste“ (Eclesiastul 7:7).

Îns

˘a

nu trebuie s˘a permiti s

˘a ti se

ˆın-

tâmple asta. Secretul este s

˘a

ˆınveti s

˘a tii stresul sub control.

Putem asem˘ana acest lucru

cu ridicarea greut˘atilor. Pen-

tru a atinge performanta dori-t

˘a, un halterofil trebuie s

˘a se

preg˘ateasc

˘a

ˆın mod corespun-

z˘ator, s

˘a nu ridice greut

˘ati prea


˘a

Dac˘a vei dormi

suficientˆın fiecare

noapte — cel putinopt ore — vei puteaface fat

˘a stresului

si,ˆın plus, ti se va

ˆımbun

˘at

˘ati memoria.

STIAI C˘

A . . .?

mari si s˘a efectueze corect ridic

˘arile. Ast-

fel,ˆısi va dezvolta o musculatur

˘a puterni-

c˘a si nu se va accidenta.

Îns

˘a, dac

˘a nu pro-

cedeaz˘a asa, ar putea suferi leziuni ale

muschilor sau chiar o fractur˘a.ˆ

In mod asem˘an

˘ator, si tu poti reusi s

˘a

te achiti de responsabilit˘atile pe care le ai

si s˘a tii stresul sub control astfel

ˆınc

ât

acesta s˘a nu-ti d

˘auneze. Cum? Iat

˘a c

â-

teva sugestii:

1. Identifica factorii de stres.„Cel prev

˘az

˘ator vede nenorocirea si

se ascunde, dar cei f˘ar

˘a experient

˘a merg mai departe si sufe-

r˘a consecintele“, spune un proverb

ˆıntelept (Proverbele 22:3).

Dar nu te poti „ascunde“ de stres dac˘a nu stii mai

ˆınt

âi ce

ˆıl

cauzeaz˘a. Uit

˘a-te la r

˘aspunsurile pe care le-ai bifat mai

ˆınain-

te. Ce factor de stres te afecteaz˘a cel mai mult acum?

2. Fa cercetari. De exemplu, dac˘a esti stresat din cau-

z˘a c

˘a ai multe teme de f

˘acut, analizeaz

˘a sugestiile din ca-

pitolul 13, volumul II. Sau, dac˘a se exercit

˘a presiuni asu-

pra ta ca s˘a ai relatii sexuale cu un coleg de clas

˘a, poti g

˘asi

sfaturi utileˆın capitolele 2, 5 si 15 din acelasi volum.

3. Nu amana. Problemele nu se vor rezolva dac˘a le ig-

nori. Dimpotriv˘a, ele se vor agrava, provoc

ându-ti si mai

mult stres. Odat˘a ce ai stabilit cum vei actiona cu privire la

un factor de stres, nu amâna lucrurile. Treci imediat la fap-

te! De exemplu, dac˘a esti un Martor al lui Iehova si te

Asa cum ridicˆ

and corectgreut

˘ati capeti mai mult

˘a

fort˘

a, tot asa tinˆ

and stresulsub control devii o persoan

˘a

mai puternic˘

a

Cum s˘a fac fat


˘a? 131

str˘aduiesti s

˘a tr

˘aiesti

ˆın armonie cu normele morale ale

Bibliei, dezv˘aluie-ti c

ât mai repede identitatea crestin

˘a.

Acest lucru te poate ajuta s˘a nu mai fii at

ât de stresat.

Marchet, de 20 de ani, remar-c

˘a: „La

ˆınceputul fiec

˘arui an

scolar, aduceamˆın discutie un

subiect careˆımi d

˘adea ocazia

s˘a vorbesc despre principiile

mele bazate pe Biblie. Mi-amdat seama c

˘a, dac

˘a l

˘asam s

˘a

treac˘a mai mult timp,

ˆımi era

mai greu s˘a spun c

˘a sunt Mar-

tor˘a. M-a ajutat mult faptul de

a-mi face cunoscute convinge-rile si de a tr

˘ai

ˆın armonie cu

ele pe parcursul anului“.

4. Cere ajutor. Chiar si celmai puternic halterofil are limi-tele lui. Cu sigurant

˘a, si tu le ai

pe ale tale. Dar nu trebuie s˘a-ti

„ În fiecare zi, ınainte sa ma duca la scoala,tata se ruga ımpreuna cu mine. Acest lucruımi dadea ıntotdeauna un sentiment desiguranta.“ (Liz)

Împarte problemele ca-re te streseaz

˘a

ˆın dou

˘a

categorii: cele cu privirela care poti face ceva sicele care nu depind detine. Mai

ˆınt

âi, concen-

treaz˘a-te la problemele

cu privire la care potiface ceva. Apoi, dup

˘a

ce toate aceste proble-me dispar — dac

˘a se va

ˆınt

âmpla vreodat

˘a as-

ta —, vei avea suficienttimp s

˘a te g

ândesti si la

problemele pe care nule poti rezolva.

SFAT�

Ca sa fac fata stresului, mi-am propus ca, atunci candeste posibil, sa merg la culcare la ora ı................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

porti singur povara (Galateni 6:2). Vorbeste cu p˘arintii t

˘ai

sau cu alti crestini maturi. Arat˘a-le ce ai r

˘aspuns la

ˆıntre-

b˘arile din acest capitol si cere-le sfatul.

Stres benefic?Desi pare greu de crezut, faptul c

˘a esti putin stresat este

un lucru bun.În ce sens? Aceasta arat

˘a c

˘a esti silitor si c

˘a

ai o constiint˘a care lucreaz

˘a. Iat

˘a cum

ˆıl descrie Biblia pe

un om care nu p˘area deloc stresat: „P

ân

˘a c

ând vei sta cul-

cat, lenesule? Când te vei scula din somnul t

˘au? S

˘a mai

dormi putin, s˘a mai atipesti putin, s

˘a-ti mai

ˆıncrucisezi pu-

tin mâinile ca s

˘a te culci, si s

˘ar

˘acia vine peste tine ca un

tâlhar, iar lipsa, ca un om

ˆınarmat“ (Proverbele 6:9–11).

O fat˘a de 16 ani pe nume Heidi a ajuns la urm

˘atoarea

concluzie: „Scoala ar putea p˘area un loc groaznic, dar la lo-

cul de munc˘a te vei confrunta cu aceleasi presiuni“. E ade-

v˘arat, nu este usor s

˘a faci fat

˘a stresului. Dar, dac

˘a vei reusi

s˘a-l tii sub control, nu-ti va d

˘auna. De fapt, te va face o per-

soan˘a mai puternic

˘a.

= ‘Aruncati-v˘a toate

ˆıngrijor

˘arile asupra

lui [Dumnezeu], pentru c˘a el se

intereseaz˘a de voi.’ (1 Petru 5:7)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Vor disp

˘area problemele tale

dac˘

a te lasi de scoal˘

a?

Cum s˘a fac fat


˘a? 133

˘ De ce ai fi si mai stresat dac˘a ai fi

perfectionist?

˘ Cu cine ai putea vorbi când esti coplesit

de stres?

CE P˘

ARERE AI?

SE POTRIVESC cele dou˘a

r˘aspunsuri? Chiar dac

˘a asa

stau lucrurile si estiˆınc

˘a elev,

probabil c˘a sunt zile

ˆın care

ai dori s˘a te lasi de scoal

˘a.ˆ

Iti sunt familiare urm˘atoare-

le remarci?

„Uneori eram atat de stresa-ta,

ˆıncat nici nu voiam sa ma dau jos

din pat.ˆ

Imi ziceam: «De ce trebuie sa mergla scoala si sa

ˆınvat lucruri pe care nu le voi folosi

niciodata?».“ (Rachel)

19

S˘

a m˘

a lasde scoal

˘a?

Cate clasecrezi ca

ar trebuisa faci? ı ..........

Cate clasear vrea

parintii taisa faci? .............


˘a

„De multe ori eram atat de satul de scoala, ca pur sisimplu

ˆımi doream sa renunt si sa ma angajez undeva.

Aveam impresia ca scoala nu-mi folosea la nimic; as fi vrutmai degraba sa castig niste bani

ˆın tot acest timp.“ (John)

„Liceul meu eraˆıntr-un cartier rau famat si n-am reu-

sit sa ma adaptez. N-aveam probleme laˆınvatatura,

ˆınsa

colegii nu ma acceptau, asa ca petreceam mult timp sin-gur. Mai erau elevi

ˆın situatia mea, dar nici macar ei nu

vorbeau cu mine. Ma batea gandul sa ma las de scoala.“(Ryan)

„Temeleˆımi luau patru ore

ˆın fiecare seara! Eram atat

de prinsa cu o multime de proiecte, de referate si de tes-te, toate unul dupa altul,

ˆıncat simteam ca nu mai fac fata

si voiam sa renunt.“ (Cindy)„La noi la scoala au fost conflicte violente

ˆıntre bande,

o alarma falsa cu bomba, trei tentative de sinucidere sichiar un caz de sinucidere. Uneori, mi se parea prea detot si-mi venea sa las totul balta!“ (Rose)

Te-ai confruntat si tu cu situatii similare? Dac˘a da, ce

situatie te-a f˘acut s

˘a-ti doresti s

˘a te lasi de scoal

˘a?

ı..................................................................................................

Poate chiar acum te gândesti serios s

˘a te lasi de scoa-

l˘a. Dar cum poti sti dac

˘a vrei s

˘a faci asta pentru c

˘a e mo-

mentul sau pentru c˘a pur si simplu te-ai s

˘aturat de ea?

Cˆ

ati ani de scoal˘

a s˘

a fac?Stiai c

˘a

ˆın unele t

˘ari

ˆınv

˘at

˘am

ântul obligatoriu este de

numai 5–8 clase?În altele

ˆıns

˘a, sunt obligatorii cel putin

10. Prin urmare, cerintele legale difer˘a de la tar

˘a la tar

˘a.ˆ

In plus,ˆın unele t

˘ari este permis

˘a scolarizarea la do-

miciliu, partial˘a sau total

˘a, elevul nefiind deci nevoit s

˘a

mearg˘a la o scoal

˘a obisnuit

˘a.

În acest caz, nu se poate

S˘a m

˘a las de scoal

˘a? 135

spune c˘a elevul se las

˘a de scoal

˘a, deoarece

ˆınvat

˘a acas

˘a

— cu permisiunea si sprijinul p˘arintilor.

Dac˘a te g

ândesti, totusi, s

˘a

ˆıntrerupi studiile

ˆınainte de

a absolvi clasele obligatorii — fie la o scoal˘a obisnuit

˘a, fie

la domiciliu —, trebuie s˘a iei

ˆın considerare urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

Ce spune legea? Asa cum s-a mentionat, durataˆınv

˘a-

t˘am

ântului obligatoriu difer

˘a de la o tar

˘a la alta. Care este

durataˆınv

˘at

˘am

ântului obligatoriu

ˆın tara ta? Ai terminat

aceste clase? Dac˘a ignori sfatul biblic de ‘a fi supus auto-

rit˘atilor superioare’ si renunti la scoal

˘a

ˆınainte de vre-

me,ˆınseamn

˘a c

˘a abandonezi scoala

ˆın mod nejustificat

(Romani 13:1).

Mi-am atins obiectivele legate de instruire? Ceobiective ai dori s

˘a atingi cu ajutorul instruirii scolare? Nu

esti sigur? Ar trebui s˘a fii! Altfel, esti asemenea unui om

care c˘al

˘atoreste cu trenul si nu stie unde vrea s

˘a ajung

˘a.

Asadar, discut˘a cu p

˘arintii si completeaz

˘a spatiile libere

din foaia de lucru „Obiectivele mele legate de instruire“,de la pagina 139. Aceasta te va ajuta s

˘a nu pierzi din ve-

dere scopul scolariz˘arii si s

˘a stabilesti

ˆımpreun

˘a cu p

˘arin-

tii durata ei (Proverbele 21:5).

Profesorii si alte persoaneˆıti vor da, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, sfa-

turiˆın privinta duratei instruirii.

Îns

˘a decizia final

˘a le

apartine p˘arintilor (Proverbele 1:8; Coloseni 3:20). Dac

˘a

renunti la scoal˘a

ˆınainte de a-ti atinge obiectivele pe

care le-ai fixatˆımpreun

˘a cu

p˘arintii,

ˆınseamn

˘a c

˘a abando-

nezi scoalaˆın mod nejustifi-

cat.

De ce vreau sa renunt? Aigrij

˘a s

˘a nu te am

˘agesti singur


˘a

Este mult mai probabilca tinerii care lipsescde la ore s

˘a ajung

˘a

s˘a abandoneze scoala.

STIAI C˘

A . . .?

(Ieremia 17:9). Oamenii au tendinta de a atribui intentiinobile unor actiuni

ˆın realitate egoiste (Iacov 1:22).

Scrie mai jos ce motive onorabile ai putea avea pentrua te l

˘asa de scoal

˘a.

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Acum, scrie unele motive egoiste.

..................................................................................................

..................................................................................................

Ce motive onorabile ai mentionat? Poate vrei s˘a-ti ajuti

financiar familia sau s˘a te implici

ˆıntr-o lucrare de volun-

tariat, de exemplu s˘a-i ajuti pe altii s

˘a-l cunoasc

˘a pe Dum-

nezeu. Dar care ar fi unele motive egoiste? Poate vrei s˘a

scapi de teste sau de teme. Dificultatea const˘a

ˆıns

˘a

ˆın a

identifica motivul principal si a vedea dac˘a este onorabil

sau egoist.

Ce-i atˆ

at de r˘

auˆın a te l

˘asa de scoal

˘a?

Dac˘a te-ai l

˘asa de scoal

˘a ar fi ca si cum ai s

˘ari din tren

ˆınainte de a ajunge la destinatie. Poate c

˘a trenul nu-ti ofe-

r˘a cele mai bune conditii de c

˘al

˘atorie, iar tovar

˘asii de drum

sunt neprietenosi. Totusi, dac˘a sari din tren, nu numai c

˘a

nu vei ajunge la destinatie, dar chiar te-ai putea r˘ani grav.ˆ

In mod similar, dac˘a te lasi de scoal

˘a, s-ar putea s

˘a nu-ti

atingi obiectivele legate de instruire siˆıti vei crea proble-

me: unele previzibile, altele imprevizibile.

Probleme previzibile: Este posibil s˘a-ti g

˘asesti mai

greu un loc de munc˘a, iar dac

˘a vei g

˘asi totusi unul,

= „Cel pripit ajunge la lips˘a.“

(Proverbele 21:5)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

S˘a m

˘a las de scoal

˘a? 137

vei avea un salariu mai micdec

ât dac

˘a ti-ai fi terminat

scoala. Pentru a avea un traic

ât de c

ât decent, va trebui

s˘a muncesti mai multe ore,

ˆıntr-un mediu care s-ar pu-tea s

˘a fie chiar mai nepl

˘acut

decât cel de la scoal

˘a.

Probleme imprevizibile: Cercet˘arile arat

˘a c

˘a tinerii

care abandoneaz˘a scoala sunt mai expusi riscului de a se

ˆımboln

˘avi, de a ajunge la

ˆınchisoare si chiar de a depinde

de programe de asistent˘a social

˘a.

Bineˆınteles, nici absolvirea scolii nu este

ˆın sine o ga-

rantie c˘a vei evita aceste probleme. Dar de ce s

˘a-ti asumi

ˆın mod inutil un astfel de risc?

Ce foloase ai dac˘

a nu te lasi de scoal˘

a?E adev

˘arat, dac

˘a tocmai ai luat o not

˘a mic

˘a la un test

sau ai avut o zi grea la scoal˘a, probabil c

˘a

ˆıti doresti s

˘a re-

nunti. Orice problem˘a viitoare

ar putea p˘area nesemnificati-

v˘a pe l

âng

˘a cea din prezent.

Totusi,ˆınainte de a alege ca-

lea minimei rezistente, medi-teaz

˘a la ceea ce au spus elevii

citati laˆınceputul acestui capi-

tol despre foloasele pe carele-au avut pentru c

˘a nu au

abandonat scoala.

Dac˘

a te-ai l˘

asa de scoal˘

aar fi ca si cum ai s

˘ari

din trenˆınainte de

a ajunge la destinatie


˘a

Dac˘a ti-e greu s

˘a faci

fat˘a mediului de la

scoal˘a, vezi dac

˘a nu

te-ai puteaˆınscrie la

programe scolarecare

ˆıti vor permite

s˘a termini studiile

mai repede.

SFAT�

Un rol important al instruirii este acela de a tepreg

˘ati pentru un loc de munc

˘a ce te va ajuta s

˘a te

ˆıntretii mai

ˆınt

âi pe tine si apoi familia pe care, pro-

babil, ti-o veiˆıntemeia (2 Tesaloniceni 3:10, 12). Te-ai

gˆ

andit ce loc de munc˘

a vrei s˘

a ai si cum te pot pre-g

˘ati anii de scoal

˘a pentru el? Ca s

˘a-ti dai seama dac

˘a

instruirea teˆındrum

˘a

ˆın directia corect

˘a, r

˘aspunde la

urm˘

atoareleˆıntreb

˘ari:

Care sunt punctele mele forte? (De exemplu, teˆıntelegi bine

cu cei din jur?Îti place s

˘a faci munci manuale, s

˘a realizezi

sau s˘a repari unele obiecte? Esti bun la analizarea si

rezolvarea problemelor?)

ı ..................................................................................................

Ce locuri de munc˘a mi-ar permite s

˘a-mi pun

ˆın valoare

punctele forte?

..................................................................................................

Ce posibilit˘ati de angajare exist

˘a

ˆın zona

ˆın care locuiesc?

..................................................................................................

Ce materii pe care le studiez acum m˘a preg

˘atesc pentru

a intraˆın c

âmpul muncii?

..................................................................................................

Ce optiuni legate de instruire m-ar ajuta s˘a-mi ating mai usor

obiectivele?

..................................................................................................

Nu uita, obiectivul t˘au este acela de a absolvi o scoal

˘a

care s˘a-ti fie util

˘a

ˆın viat

˘a. Nu c

˘adea

ˆıns

˘a nici

ˆın cealalt

˘a

extrem˘a, de a r

˘am

âne o vesnicie pe b

˘ancile scolii — cu alte

cuvinte de a nu coborˆı niciodat

˘a din tren — pentru a fugi de

responsabilit˘atile de adult.�

� Pentru mai multe informatii, vezi volumul II, capitolul 38.

obiectivele mele legate de instruire

„Amˆınvatat sa perseverez si sa fiu tare. Am mai

ˆın-

vatat ca de atitudinea ta depinde dacaˆıti place sau nu

ceea ce faci. Scoala m-a ajutat sa-miˆımbunatatesc apti-

tudinile artistice, ceea ce-mi va fi de folos dupa absolvi-re.“ (Rachel)

„Acum stiu ca, daca muncesc din greu,ˆımi pot atinge

obiectivele. La liceu urmez un curs tehnic ce ma va califi-ca pentru meseria la care visez: mecanic de tipografie.“(John)

„Deoarece nu am renuntat, stiu sa scriu si sa citescbine. Scoala m-a

ˆınvatat sa trag foloase de pe urma criti-

„Nu poti fugi de probleme. La scoala ınvetisa-ti sustii punctul de vedere, iar asta te vaajuta la locul de munca si ın alte situatii.“(Ramona)

Daca am probleme la o materie,ˆın loc sa ma las de

scoala, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Daca ma bate gandul sa ma las de scoala din cauzaoboselii, voi reusi sa fac fata situatiei daca

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

cilor si sa ma exprim clar si logic. Asta ma ajuta multˆın

serviciul crestin.“ (Ryan)„La scoala am

ˆınvatat sa rezolv problemele cu care

ma confruntamˆın clasa sau altundeva. Simt ca m-am

maturizat gasind solutii la problemele legate deˆınvatatu-

ra si de relatiile cu altii sau la cele de natura fizica.“(Cindy)

„Scoala m-a pregatit pentru greutatile de la locul demunca.

În plus, am trecut prin multe situatii care m-au

determinat sa examinez ce sta la baza credintei mele.Astfel, scoala m-a ajutat sa-mi

ˆıntaresc convingerile reli-

gioase.“ (Rose)Înteleptul rege Solomon a scris: „Mai bun este sf

ârsi-

tul unui lucru decât

ˆınceputul lui. Mai bun este cel r

˘abd

˘a-

tor decât cel cu spiritul trufas“ (Eclesiastul 7:8). Asadar,

ˆın loc s

˘a te lasi de scoal

˘a,

ˆıncearc

˘a s

˘a rezolvi cu r

˘abdare

problemele pe care le ai deˆınfruntat. Dac

˘a vei face asa,

vei constata c˘a, si

ˆın cazul scolii, sf

ârsitul e mai bun de-

cât

ˆınceputul.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Ce poti face dac

˘a nu-ti place s

˘a

mergi la scoal˘

a pentru c˘

a nu teˆıntelegi cu un profesor?

S˘a m

˘a las de scoal

˘a? 141

˘ De ce este important s˘a

ˆınveti s

˘a citesti, s

˘a scrii

si s˘a calculezi bine?

˘ Cum te poate ajuta fixarea unor obiective petermen scurt legate de instruire s

˘a profiti la

maximum de anii de scoal˘a?

˘ De ce este important s˘a stii c

ât de c

ât ce loc

de munc˘a ai vrea s

˘a ai dup

˘a terminarea scolii?

CE P˘

ARERE AI?

PRIETENII ti-i poti alege, dar profesorii nu, iar asta cel pu-tin c

ˆand esti elev. Poate c

˘a-ti plac toti profesorii. David, de

18 ani, spune: „N-am avut niciodat˘a probleme cu vreun

profesor. Euˆıi respectam, iar lor le pl

˘acea de mine“.

Sau poate c˘a unul dintre profesorii t

˘ai este ca profesoa-

ra descris˘a de Sarah, care are 11 ani: „Este foarte rea. Si

nuˆınteleg nimic din ce pred

˘a. Ori nu ne explic

˘a suficient

20

Cum pot s˘

a m˘

aˆınteleg mai bine cu

profesorul meu?Scrie numele

profesorului tau preferat.ı..................................

Ce ıti place la el? ..................................

Scrie numele profesorului cu careıti este cel mai greu sa te ıntelegi. ..................................


˘a

lectia, ori d˘a prea multe detalii“. Pentru a reusi s

˘a te

ˆınte-

legi mai bine cu profesorul t˘au, trebuie s

˘a identifici

ˆınt

âi

problema. Dup˘a aceea, vei fi mai preg

˘atit s-o dep

˘asesti. Bi-

feaz˘a

ˆın dreptul c

˘asutelor de mai jos ceea ce ti se potrives-

te sau scrie ce problem˘a ai.

ıO Mi-e greu sa-mi ınteleg profesorul

O Consider ca merit note mai mari

O Cred ca ceilalti sunt tratati preferential

O Sunt pedepsit mai mult decat ar trebui

O Simt ca sunt discriminat

O Altele ................................................................................

Ce te poate ajuta s˘a faci fat

˘a situatiei? Un prim pas ar

fi s˘a aplici sfatul dat de apostolul Petru. El a scris: „S

˘a aveti

toti acelasi mod de gândire,

ˆımp

˘art

˘asind aceleasi sentimen-

te“ (1 Petru 3:8). Ce te-ar putea face s˘a-l privesti cu alti ochi

pe un profesor „r˘au“? G

ândeste-te la c

âteva lucruri care

ti-ar putea fi de folos.

Profesorii sunt imperfecti. Au ciud˘ateniile lor, proble-

mele lor si chiar . . . prejudec˘ati. Discipolul Iacov a scris:

„Dac˘a cineva nu se poticneste

ˆın cuv

ânt, este un om per-

fect, capabil si s˘a-si tin

˘a

ˆın fr

âu tot corpul“ (Iacov 3:2).

Brianna, de 19 ani,ˆısi aminteste: „Profesoara mea de mate

nu prea avea r˘abdare si striga deseori la noi. De aceea, ne

era greu s-o respect˘am“. Ce o f

˘acea s

˘a se comporte asa?

Brianna spune: „În clas

˘a era mereu o debandad

˘a de nedes-

cris, iar colegii f˘aceau tot felul de prostii doar ca s-o ener-

veze si mai tare“.

Cu sigurant˘a,

ˆıti place c

ând un profesor

ˆıti trece cu ve-

derea greselile si imperfectiunile, mai ales dac˘a ai trecut

printr-o perioad˘a stresant

˘a. Ai putea face acelasi lucru

= „Tot ce vreti s˘a v

˘a fac

˘a vou

˘a oamenii

faceti-le si voi la fel.“ (Matei 7:12)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cum pot s˘a m

˘a

ˆınteleg mai bine cu profesorul meu? 143

pentru profesorul t˘au? Descrie un incident care a avut loc

recent la scoal˘a si scrie ce crezi c

˘a a dus la reactia profe-

sorului t˘au.

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Profesorii au elevii lor preferati. Gândeste-te la pro-

blemele cu care se confrunt˘a profesorii t

˘ai. C

âti dintre cole-

gii t˘ai vor s

˘a fie la or

˘a? C

âti dintre cei care vor s

˘a fie acolo

doresc si pot s˘a se concentreze la un anumit subiect o ju-

m˘atate de or

˘a sau mai mult? La c

âti dintre ei le place s

˘a-si

manifeste antipatia si s˘a-si descarce nervii pe profesori?

Acum imagineaz˘a-ti c

˘a trebuie s

˘a predai la 20, 30 sau chiar

mai multi colegi o lectie careˆıi intereseaz

˘a doar pe c

âtiva.

Nu ai fi tentat s˘a le acorzi mai mult

˘a atentie celor care par

interesati?

Este adev˘arat, ar putea fi enervant s

˘a vezi cu ochii t

˘ai

c˘a unii sunt favorizati. Natasha povesteste despre unul din-

tre profesorii ei: „Ne d˘adea un termen limit

˘a pentru pro-

iecte, darˆıntotdeauna f

˘acea exceptie

ˆın cazul fotbalistilor.

Ce coincident˘a! Era chiar antrenorul secund al echipei!“.

Dac˘a ti se

ˆınt

âmpl

˘a si tie ceva asem

˘an

˘ator,

ˆıntreab

˘a-te:

„Este tratat˘a cu superficialitate instruirea mea?“. Dac

˘a nu,

de ce s˘a te superi sau s

˘a fii in-

vidios?

Scrie mai jos ce poti facepentru a-i ar

˘ata profesorului

mai clar c˘a te intereseaz

˘a ceea

ce pred˘a.

...................................................

...................................................

...................................................


˘a

Profesorul t˘au a predat

aceleasi lectii de zecisau chiar de sute de orila alte clase. De aceea,i-ar putea fi greu s

˘a fie

la fel de entuziasmatca la

ˆınceput de ceea

ce pred˘a.

STIAI C˘

A . . .?

Profesorii ıi ınteleg uneorigresit pe elevi. S-ar puteaca un conflict de personalitatesau o ne

ˆıntelegere s

˘a-l fac

˘a pe

un profesor s˘a nu te agreeze.

Dac˘a pui

ˆıntreb

˘ari, ar putea

crede c˘a te r

˘azvr

˘atesti, iar dac

˘a

spui o glum˘a, c

˘a esti obraznic

sau c˘a te prostesti.

Ce poti face dac˘a esti

ˆınteles gresit? Biblia spune: „Nu

ˆıntoarceti nim

˘anui r

˘au pentru r

˘au. . . . Dac

˘a este posibil,

atât c

ât depinde de voi, fiti

ˆın pace cu toti oamenii“ (Romani

12:17, 18). Asadar, str˘aduieste-te s

˘a nu-l enervezi pe pro-

fesor. Evit˘a confrunt

˘arile inutile. Nu-i da motive s

˘a se pl

ân-

g˘a. Mai degrab

˘a,

ˆıncearc

˘a s

˘a fii prietenos. „Prietenos? Cu

el?“, ai putea spune. Da, fii manierat, salutându-l cu respect

când intr

˘a

ˆın clas

˘a. Dac

˘a esti mereu politicos, poate chiar

zâmbindu-i din c

ând

ˆın c

ând, s-ar putea s

˘a-si schimbe

p˘arerea despre tine (Romani

12:20, 21).

Ken, de exemplu, a avutprofesori care, deseori,

ˆıl

ˆınte-

legeau gresit. El spune: „Suntfoarte timid si nu vorbeam ni-ciodat

˘a cu profesorii“. Cum a

rezolvat el problema? „Pân

˘a la

urm˘a, mi-am dat seama c

˘a, de

cele mai multe ori, profesoriiˆıncercau s

˘a m

˘a ajute. Asa c

˘a

Profesorii sunt ca pietrele pe care p˘

asestic

ând traversezi un r

âu. Ei te pot ajuta s

˘a

ajungi de la nestiint˘

a la cunostint˘

a, dartu trebuie s

˘a faci pasii necesari

Cum pot s˘a m

˘a

ˆınteleg mai bine cu profesorul meu? 145

Dac˘a profesorul pare

plictisitor, concentrea-z

˘a-te asupra lectiei,

nu asupra persoanei.Ia notite, cere cu res-pect informatii supli-mentare si fii entuziastcu privire la subiectulˆın discutie. Entuziasmuleste molipsitor.

SFAT �

mi-am propus s˘a-i cunosc mai bine pe toti. Dup

˘a ce am f

˘a-

cut asta, notele mele au fost mult mai mari.“

Este adev˘arat, dac

˘a ai o atitudine prietenoas

˘a si esti co-

municativ nuˆınseamn

˘a neap

˘arat c

˘a

ˆıi vei c

âstiga pe profe-

sori. Ai r˘abdare. Regele Solomon a scris: „Prin r

˘abdare poa-

te fi convins un comandant [sau un profesor] si o limb˘a

blând

˘a poate zdrobi un os“ (Proverbele 25:15). Fii calm si

vorbeste cu blândete c

ând esti nedrept

˘atit. Poate c

˘a profe-

sorulˆısi va schimba p

˘arerea despre tine (Proverbele 15:1).

Dac˘a profesorul te

ˆıntelege gresit sau te trateaz

˘a

ˆın mod

nedrept, care este, de obicei, prima ta reactie?

ı..................................................................................................

Cum ar fi mai bine s˘a reactionezi?

..................................................................................................

Rezolvarea problemelorFaptul de a

ˆıntelege limitele profesorului este doar

ˆın-

ceputul. Cum poti rezolva o problem˘a? De exemplu, ce ai

putea face când ai una dintre urm

˘atoarele nemultumiri?

Merit o nota mai buna. Katrina spune: „Aveam 10 pelinie. Dar,

ˆıntr-un an, profesoara de stiinte mi-a dat un

4. Meritam mai mult. P˘arintii au vorbit cu directorul, dar

nu mi-a m˘arit nota dec

ât la 5. Eram foarte sup

˘arat

˘a“. Dac

˘a

si tu treci prin ceva asem˘an

˘ator, nu-l bombarda pe profe-

sorul t˘au cu acuzatii. Mai bine urmeaz

˘a exemplul persona-

jului biblic Natan. El a avut dificila misiune de a-l constien-tiza pe regele David de o greseal

˘a grav

˘a. Natan n-a dat

„M-am straduit sa ma ınteleg bine cu totiprofesorii. Stiu cum ıi cheama, iar daca-iıntalnesc pe strada, stau de vorba cu eicateva minute.“ (Carmen)


˘a

buznaˆın palat acuz

ându-l pe David

ˆın gura mare, ci l-a

abordat cu tact (2 Samuel 12:1–7).În mod asem

˘an

˘ator, si tu

ˆıl poti aborda cu umilint

˘a si

calm pe profesorul t˘au. Dac

˘a faci scandal ori

ˆıl acuzi de in-

competent˘a sau chiar mai r

˘au, nu-l vei c

âstiga de partea ta.ˆ

Incearc˘a s

˘a-l abordezi d

ând dovad

˘a de mai mult

˘a maturita-

te.Întreab

˘a-l mai

ˆınt

âi pe profesor ce sistem de notare fo-

loseste. Solomon a scris: „Dac˘a cineva r

˘aspunde

ˆınainte de

a asculta, este o nebunie si o umilire pentru el“ (Proverbe-le 18:13). Dup

˘a ce-l asculti, arat

˘a-i unde crezi c

˘a s-a f

˘acut

o greseal˘a. Chiar dac

˘a nu-ti va schimba nota, probabil c

˘a

profesorul va fi impresionat de maturitatea ta.

Cred ca profesorul meu are prejudecati. Gândeste-te

la Rachel. Ea avea numai 9 si 10ˆın carnet. Apoi, c

ând a

ajunsˆın clasa a VII-a, lucrurile s-au schimbat. Rachel spu-

ne: „Profesorul meu a f˘acut tot ce-a putut ca s

˘a m

˘a lase co-

rigent˘a“. De ce? El le-a dat de

ˆınteles foarte clar lui Rachel

si mamei sale c˘a nu-i pl

˘acea religia lor.

Pentru ca o ora plictisitoare sa fie maiinteresanta, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Daca mi se pare ca profesorul ma trateazanedrept, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Ce s-aˆınt

âmplat apoi? Rachel povesteste: „De fiecare

dat˘a c

ând

ˆımi d

˘adea note fiind evident influentat de preju-

dec˘ati, mama venea la scoal

˘a s

˘a discute cu el.

În cele din

urm˘a, m-a l

˘asat

ˆın pace“. Dac

˘a te confrunti cu aceeasi pro-

blem˘a, f

˘a-ti curaj s

˘a le vorbesti p

˘arintilor. Ei vor dori, cu si-

gurant˘a, s

˘a se adreseze profesorului sau conducerii scolii

pentru a g˘asi o solutie.

Priveste lucrurileˆın perspectiv

˘a

Bineˆınteles, nu toate problemele dificile pot fi rezolvate

cu usurint˘a. C

âteodat

˘a trebuie pur si simplu s

˘a perseverezi.

„Unul dintre profesori se purta foarte urât cu elevii“, spu-

ne Tanya. „De multe ori ne jignea spunând c

˘a suntem nis-

te prosti. Laˆınceput pl

ângeam, dar am

ˆınv

˘atat s

˘a nu iau

jignirile lui ca pe un afront personal. Mi-am v˘azut de trea-

b˘a si am

ˆıncercat s

˘a fiu activ

˘a la ora lui. Astfel, nu prea am

avut probleme cu el si am fost printre putinii din clas˘a care

au primit note cât de c

ât bune. Dup

˘a doi ani, profesorul a

fost dat afar˘a.“ˆ

Invat˘a s

˘a colaborezi cu un profesor dificil si vei c

âstiga

o deprindere valoroas˘a

ˆın viat

˘a, care

ˆıti va fi foarte util

˘a

când vei avea de-a face cu un sef dificil. De asemenea, c

ând

vei avea profesori buni, vei sti s˘a-i apreciezi.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Ti se pare c

˘a ziua are prea putine

ore? Afl˘

a ce poti face ca timpul s˘

a-ti fie prieten, nudusman.


˘a

˘ De ce este important s˘a te concentrezi mai mult

asupra lectiei decât asupra profesorului?

˘ Cum ar putea fi influentat modulˆın care se poart

˘a

profesorul cu tine de atitudinea pe care o ai fat˘a de

lectie?

CE P˘

ARERE AI?

Moise are multe avantaje. A fost crescutˆıntr-o cas

˘a

regal˘a — casa faraonului — si educat

ˆın toat

˘a ıntelepciu-

nea Egiptului (Faptele 7:22). Cumˆısi va folosi instruirea?

Ar putea cˆastiga faim

˘a, avere si putere. Totusi, el nu se

lasa influentat de tinerii din jurul lui si nici nu se las˘a

condus de dorinte egoiste. El decide s˘a-si foloseasc

˘a viata

ˆıntr-un mod care, f

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, ıi surprinde pe multi:

alege „s˘a fie maltratat cu poporul lui Dumnezeu“ (Evrei

11:25). Are Moise ceva de pierdut? Nu. Pentru c˘a alege

sa-i slujeasca lui Dumnezeu si sa ajute oamenii, viata luieste palpitant

˘a si plin

˘a de satisfactii.

Dac˘a ai posibilitatea s

˘a beneficiezi de o instruire bun

˘a,

cum te vei folosi de acest avantaj? Ai putea alerga dup˘a

bani si putere. Sau, asemenea lui Moise, ai putea faceˆın

viat˘a ceva cu adevarat folositor. Ai putea s

˘a-ti folosesti

capacit˘atile intelectuale si fizice ca s

˘a-i slujesti lui Dumne-

zeu si s˘a-ti ajuti semenii (Matei 22:35–40). Niciun alt mod

de viat˘a nu-ti poate aduce at

ˆatea satisfactii!

MODEL DE URMAT

Moise

TIMPUL este ca un cal n˘ar

˘avas — ca

s˘a-ti fie de folos, trebuie s

˘a

ˆınveti s

˘a-l

tii sub control. Dac˘a ai control asupra

timpului t˘au, probabil c

˘a vei fi mai pu-

tin stresat, vei avea note mai bune si p˘arintii vor avea mai

mult˘a

ˆıncredere

ˆın tine. Poate c

˘a-ti spui: „Sun

˘a bine, dar e

mai usor de zis decât de f

˘acut!“. E adev

˘arat, unele lucruri vor

fi o provocare, dar poti reusi! S˘a analiz

˘am c

âteva exemple.

Provocarea nr. 1: S˘

a-ti faci un programCe te-ar putea ımpiedica. P

ân

˘a si ideea de a-ti face un

program teˆıngrozeste probabil!

Îti place s

˘a fii spontan, nu

s˘a depinzi de o planificare.

Ce motive ai. Regele Solomon a scris: „Planurile celuiharnic

ˆıi aduc cu sigurant

˘a folos“ (Proverbele 21:5). Solo-

21

Cum s˘

a-mifolosescmai binetimpul?De cate ore ai mai

avea nevoie ıntr-o zi?ı.............................

Ce-ai face ınorele respective?

O As sta cu prieteniiO As dormiO As ınvataO Altele .........................


˘a

mon era un om ocupat. Era sot, tat˘a si rege, iar pe m

˘asu-

r˘a ce

ˆınainta

ˆın v

ârst

˘a era si mai ocupat. Cu sigurant

˘a, si tu

esti ocupat. Dar, cu trecerea anilor, vei avea si mai multede f

˘acut. Asadar, nu este mai

ˆıntelept s

˘a fii organizat

ˆınc

˘a

de pe-acum decât s

˘a lasi asta pe mai t

ârziu?

Ce spun unii tineri. „Acum sase luni amˆınceput sa-mi

fac un program, pentru ca voiam sa-mi fie mai usor. Separe ca asta a dat rezultate.“ (Joey)

„O planificare scrisa ma ajuta sa ma tin de program.Cand am prea multe de facut, eu si mama punem totul pehartie ca sa vedem cum ne putem ajuta una pe alta sa fa-cem ce ne-am propus.“ (Mallory)

Ce te va ajuta. Ai putea privi lucrurile astfel: S˘a zicem

c˘a pleci

ˆıntr-o c

˘al

˘atorie cu masina si fiecare membru al fa-

milieiˆısi arunc

˘a la

ˆınt

âmplare gentile

ˆın portbagaj. Se pare

c˘a nu vor

ˆınc

˘apea toate. Ce veti face? Ati putea s-o luati de

la cap˘at, pun

ând mai

ˆınt

âi bagajele mari si, apoi,

ˆın spatiul

r˘amas, bagajele mai mici.

Poti aplica aceeasi metod˘a si

ˆın viata ta. Dac

˘a

ˆıncepi

s˘a-ti umpli timpul cu lucruri m

˘arunte, risti s

˘a nu te mai poti

ocupa de cele importante. Ocup˘a-te mai

ˆınt

âi de lucrurile

importante si vei fi uimit s˘a vezi c

ât timp

ˆıti va r

˘am

âne pen-

tru celelalte (Filipeni 1:10).

Care sunt cele mai importante lucruri pe care trebuies

˘a le faci?

ı................................................ ................................................

................................................ ................................................

................................................ ................................................

= ‘Asigurati-v˘a de lucrurile mai importante.’

(Filipeni 1:10)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cum s˘a-mi folosesc mai bine timpul? 151

Acum stabileste-ti priorit˘atile. Numeroteaz

˘a

ˆın ordinea

importantei lucrurile pe care trebuie s˘a le faci. Dac

˘a te

ocupi maiˆınt

âi de lucrurile importante, vei vedea c

˘a

ˆıti va

r˘am

âne mult timp si pentru cele m

˘arunte!

Ce poti face. Ia-ti o agend˘a de buzunar si noteaz

˘a

ˆın

ordinea priorit˘atilor ce trebuie s

˘a faci. Sau poate c

˘a ti-ar

pl˘acea mai mult s

˘a folosesti:

O Calendarul de pe celular O Un carnetelO Calendarul de pe calculator O Calendarul de birou


a respecti programulCe te-ar putea ımpiedica. Vii de la scoal

˘a si vrei s

˘a te

relaxezi cateva minuteˆın fata televizorului. Sau ti-ai pro-

pus s˘a

ˆınveti pentru un test. Dar primesti un SMS: priete-

nii te invit˘a la film. Filmul nu poate s

˘a astepte, dar temele

le poti face mai târziu. „La urma urmei“,

ˆıti zici, „cred c

˘a m

˘a

descurc mai bineˆın conditii de stres.“

Ce motive ai. Poti lua o not˘a mai bun

˘a dac

˘a

ˆınveti c

ând

ai mintea limpede. Si-apoi, nu esti deja destul de stresat?De ce s

˘a stai p

ân

˘a noaptea t

ârziu si s

˘a te preg

˘atesti pe fug

˘a

pentru un test? Cum te vei simtiˆın dimineata urm

˘atoare?

Poate c˘a te vei trezi mai t

ârziu, vei fi foarte stresat, va tre-

bui s˘a pleci

ˆın grab

˘a si, probabil, vei

ˆınt

ârzia la ore (Prover-

bele 6:10, 11).Ce spun unii tineri. „

Îmi

place sa ma uit la televizor, sacant la chitara si sa stau cuprietenii. Nu-i nimic rau

ˆın lu-

crurile astea, dar din cauza lortind uneori sa neglijez lucruri-le mai importante si sa fac to-tul pe fuga.“ (Julian)

Ce te va ajuta. Nu-ti planifica doar lucruri pe care tre-buie s

˘a le faci, ci si lucruri pe care

ˆıti place s

˘a le faci. „E


˘a

Dac˘a

ˆıti propui s

˘a faci

prea multe lucruriˆıntr-o

zi, vei fi stresat. Dar,dac

˘a

ˆıti stabilesti priori-

t˘atile, vei sti

ˆın care

activit˘ati merit

˘a s

˘a te

implici siˆın care nu.

STIAI C˘

A . . .?

mai usor s˘a fac ce trebu-

ie când stiu c

˘a mai t

âr-

ziu voi face si lucruri care-miplac“, spune Julian.

Înc

˘a o su-

gestie: Fixeaz˘a-ti un obiectiv im-

portant, apoi stabileste-ti obiec-tive mai mici ca s

˘a te asiguri c

˘a

vei reusi s˘a faci ce ti-ai propus.

Ce poti face. Noteaz˘a unu

sau dou˘a obiective realiste pe

care le-ai putea atingeˆın urm

˘atoarele sase luni.

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Mentioneaz˘a un obiectiv realist pe care l-ai putea atin-

geˆın urm

˘atorii doi ani si scrie ce trebuie s

˘a faci

ˆınc

˘a de

pe-acum ca s˘a-l atingi.�

..................................................................................................

...................................................


a p˘

as-trezi ordinea si cur

˘atenia

Ce te-ar putea ımpiedica.Poate c

˘a te-ntrebi ce au de-a

face ordinea si cur˘atenia cu ad-

ministrarea timpului. La urmaurmei, e mai usor s

˘a lasi totul

vraiste. Poti s˘a-ti faci curat

ˆın


Timpul este ca un cal n˘

ar˘

avas— trebuie s

˘a

ˆınveti s

˘a-l tii sub control


Nuˆıncerca s

˘a aplici

toate sugestiile dinacest capitol

ˆın acelasi

timp. Pe parcursul luniiviitoare, aplic

˘a doar

una. Dup˘a ce reusesti

s-o puiˆın aplicare, lu-

creaz˘a la alta.

SFAT �

camer˘a si m

âine sau s

˘a nu-ti faci deloc! Nu te deranjeaz

˘a

dezordinea, asa c˘a nu e nicio problem

˘a. Sau este?

Ce motive ai. Dac˘a-ti p

˘astrezi camera ordonat

˘a si cura-

t˘a, n-ai s

˘a pierzi timp c

ând cauti ceva. Ba chiar vei fi mai

linistit (1 Corinteni 14:40).

Ce spun unii tineri. „Uneori n-am timp sa-mi pun hai-nele la loc si nu mai gasesc nimic

ˆın dezordinea din came-

ra.“ (Mandy)„Odata, mi-am cautat portofelul o saptamana

ˆıntreaga!

Chestia asta m-a stresat la culme! Nu l-am gasit decat dupace mi-am facut curat

ˆın camera.“ (Frank)

Ce te va ajuta.Încearc

˘a s

˘a-ti pui lucrurile la loc cat poti

de repede. F˘a asta cu regularitate si nu astepta p

ân

˘a c

ând

dezordinea devine de nesuportat.

Ce poti face. Formeaz˘a-ti obiceiul de a p

˘astra cur

˘ate-

nia si vei vedea c˘a-ti va fi mai usor

ˆın toate.

„Am auzit pe cineva spunand ın gluma ca,daca vrea sa se ıntalneasca cu mine la orapatru, ar trebui sa-mi zica sa vin pe la trei.Atunci mi-am dat seama ca trebuie sa-miadministrez mai bine timpul.“ (Ricky)

Activitatea careia i-as putea dedica mai putintimp este

..........................................................................................................................

Voi folosi timpul pe care-l voi castiga ca sa

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

Timpul este un bun de care tu, alti tineri, precum si p˘a-

rintii t˘ai dispuneti

ˆın egal

˘a m

˘asur

˘a

ˆın fiecare zi. Dac

˘a pierzi

acest bun, vei avea de suferit. Dac˘a

ˆıl administrezi cu

ˆınte-

lepciune, vei avea de câstigat. Alegerea este a ta.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Faci parte dintr-o familie de

imigranti? Nu te simtiˆın largul t

˘au nici la scoal

˘a, nici

acas˘

a? Afl˘

a cum poti privi situatia ta ca pe un avantaj.


uitându-te la televizor ı.........

jucând jocuri video.........

navigând pe internet.........

ascultând muzic

˘a.........

Total.........

Ore pe care le-as puteafolosi pentru lucruri

mai importante.........

cumˆımi petrec timpul?

Noteaz˘

a cˆ

ate ore petreciˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a

˘În ce fel

ˆıti va fi mai usor s

˘a-ti

ˆındeplinesti

responsabilit˘atile c

ând vei locui singur dac

˘a

ˆınvetiˆ

ınc˘a de pe acum s

˘a-ti planifici timpul?

˘ Ce potiˆınv

˘ata de la p

˘arintii t

˘ai

ˆın ce priveste

administrarea timpului?

˘ Dac˘a ai deja un program, cum

ˆıl poti modifica

astfelˆınc

ât s

˘a fie mai practic?

CE P˘

ARERE AI?

Tineriiˆıntre 8 si 18 ani petrec,

ˆın medie,

ˆıntr-o s

˘apt

˘am

ân

˘a:

44 de ore uitându-se

la televizor, jucând

jocuri video,comunic

ând pe

messenger siascult

ând muzic

˘a

30de ore la scoal˘a

17ore cu p˘arintii

22ˆIntre dou

˘a culturi

— Cum s˘

a m˘

aadaptez?

Este unuldintre parintiitai imigrant?ı O Da O Nu

Colegii de scoalasau profesorii vor-

besc alta limba sauprovin din alta cultu-

ra decat familia ta?O Da O Nu

Cˆ

AND p˘arintii t

˘ai au imigrat, au

ˆınt

âmpinat probleme se-

rioase. S-au trezit dintr-odat˘a

ˆın mijlocul unor oameni care

vorbeau alt˘a limb

˘a, aveau o cultur

˘a diferit

˘a si se

ˆımbr

˘acau

cu totul altfel. Erau complet diferiti de ceilalti. Din aceast˘a

cauz˘a au fost tratati, probabil,

ˆın mod nerespectuos sau au

fost victime ale prejudec˘atilor.

Ti s-aˆınt

âmplat si tie ceva asem

˘an

˘ator? Mai jos sunt

mentionate câteva probleme cu care s-au confruntat unii ti-

neri aflatiˆın aceeasi situatie. Bifeaz

˘a

ˆın dreptul celei care

crezi c˘a e cel mai greu de suportat.

O Ridiculizarea. Noor era doar o fetit˘a c

ând familia ei

a p˘ar

˘asit Iordania si s-a stabilit

ˆın America de Nord. Ea spu-

ne: „Neˆımbr

˘acam altfel dec

ât americanii, iar ei r

âdeau de

noi. Bineˆınteles c

˘a nu le

ˆıntelegeam umorul“.

O Criza de identitate. „M-am n˘ascut

ˆın Germania“,

spune o tân

˘ar

˘a pe nume Nadia. „P

˘arintii mei sunt italieni,

asa c˘a vorbeam germana cu accent italian, iar colegii

ˆımi

ziceau «imigrant˘a proast

˘a». C

ând merg

ˆın vacant

˘a

ˆın Italia,

ˆımi dau seama c

˘a vorbesc italiana cu accent german. Simt

c˘a nu am nicio identitate. Oriunde merg, sunt considerat

˘a

o str˘ain

˘a.“

O Prapastia dintre culturi acasa. Familia Anei a emi-grat

ˆın Anglia c

ând ea avea opt ani. Iat

˘a ce spune Ana: „Eu

„Parintii mei sunt italieni si ısi exprima deschis sen-timentele. Acum locuim ın Marea Britanie. Engleziipar foarte disciplinati si manierati. Simt ca nu apartinniciunei culturi: sunt prea italian ca sa fiu englez siprea englez ca sa fiu italian.“ (Giosue, Anglia)

„La scoala, profesorul ımi spunea sa ma uit la el candvorbeste. Dar, cand faceam asa acasa, tata ımi spuneaca sunt nepoliticos. Ma simteam prins ıntre doua cul-turi.“ (Patrick, nascut ın Franta din parinti algerieni)

Între dou


˘a m

˘a adaptez? 157

si fratele meu ne-am adaptat foarte usor la viata din Lon-dra. Dar p

˘arintilor mei, care tr

˘aiser

˘a at

âta vreme pe mica

insul˘a portughez

˘a Madeira, le-a fost foarte greu“.

Voeun avea doar trei ani când p

˘arintii ei au p

˘ar

˘asit

Cambodgia si s-au mutatˆın Australia. Ea povesteste: „P

˘a-

rintii nu s-au adaptat prea bine. De multe ori, tata se sup˘a-

ra r˘au de tot dac

˘a nu

ˆıntelegeam de ce g

ândeste sau se

comport˘a

ˆıntr-un anumit fel“.

O Bariera lingvistica acasa. Ian avea opt ani când a

emigratˆımpreun

˘a cu familia din Ecuador si s-a stabilit

ˆın

New York. Dup˘a ce a tr

˘ait

ˆın Statele Unite sase ani, el spu-

ne: „Vorbesc mai mult engleza decât spaniola. Profesorii

vorbescˆın englez

˘a, prietenii mei vorbesc

ˆın englez

˘a, iar cu

fratele meu vorbesc totˆın englez

˘a. Am ajuns s

˘a g

ândesc

ˆın

englez˘a si am

ˆınceput s

˘a uit spaniola“.

Lee, n˘ascut

˘a

ˆın Australia

din p˘arinti cambodgieni, spu-

ne: „Când vreau s

˘a le explic

p˘arintilor ce cred despre unele

lucruri,ˆımi dau seama c

˘a nu

vorbesc bine limba lor“.

Noor, citat˘a mai

ˆınainte,

spune: „Tata insista s˘a vorbim acas

˘a araba, limba lui ma-

tern˘a, dar noi nu voiam. Ni se p

˘area c

˘a araba era ca o va-

liz˘a grea, de care n-aveam nevoie. Prietenii nostri vorbeau

ˆın englez

˘a, iar programele TV pe care le urm

˘aream erau

totˆın englez

˘a. La ce ne trebuia araba?“.

Ce poti face?

Asa cum arat˘a comentariile de mai sus, nu esti singu-

rul care trece prin astfel de probleme.În loc s

˘a

ˆıncerci s

˘a

le rezolvi, ai putea fi tentat s˘a stergi orice urm

˘a a mediului

cultural din care provii si s˘a adopti cultura t

˘arii

ˆın care


˘a

Dac˘a stii bine dou

˘a

limbi, ai mai multesanse s

˘a-ti g

˘asesti

un loc de munc˘a.

STIAI C˘

A . . .?

tr˘aiesti. Dar, proced

ând astfel, probabil c

˘a i-ai ofensa pe

p˘arinti si tu

ˆınsuti ai fi frustrat.

În schimb, ai putea s

˘a re-

zolvi problemele si s˘a profiti de

ˆımprejur

˘arile

ˆın care te afli.

Gândeste-te la urm

˘atoarele sugestii:

Cum poti privi ridiculizarea. Orice-ai face, nu vei fi ni-ciodat

˘a pe placul tuturor. Cei c

˘arora le place s

˘a-i ridiculize-

ze pe altii vor g˘asi mereu motive s

˘a o fac

˘a (Proverbele

18:24). Asa c˘a nu-ti pierde timpul

ˆıncerc

ând s

˘a le corectezi

punctul de vedere,ˆıntruc

ât sunt orbiti de prejudec

˘ati.

Înte-

leptul rege Solomon a afirmat: „Batjocoritorul nu-l iubestepe cel care-l mustr

˘a“ (Proverbele 15:12). Comentariile

celor care au prejudec˘ati arat

˘a ignoranta lor, nicidecum

asa-zisele defecte ale victimelor.

Cum sa depasesti o criza de identitate. Este normals

˘a vrei s

˘a apartii unui grup, cum ar fi familia sau cei care

au aceeasi cultur˘a ca tine. Dar ar fi gresit s

˘a crezi c

˘a valoa-

rea ta depinde de mediul cultural sau familial. Poate c˘a oa-

menii te judec˘a

ˆın functie de aceste lucruri, dar Dumnezeu

nu face asta. Apostolul Petru a spus: „Dumnezeu nu estep

˘artinitor, ci,

ˆın orice natiune, omul care se teme de el

si practic˘a dreptatea este pri-

mit de el“ (Faptele 10:34, 35).Dac

˘a faci tot posibilul s

˘a-i fii

pl˘acut lui Iehova Dumnezeu, el

te va considera un membru alfamiliei sale (Isaia 43:10; Mar-cu 10:29, 30). Ce alt

˘a identita-

te ti-ai mai putea dori?

Cum sa construiesti opunte de legatura ıntre cele

= „Dumnezeu nu este p˘artinitor.“

(Faptele 10:34)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Între dou


˘a m

˘a adaptez? 159

Dac˘a, din cauza etniei

tale, colegii râd de

tine, ignor˘a-i, p

˘astr

ân-

du-tiˆın acelasi timp

simtul umorului. Dac˘a

faci asta, probabil c˘a

pân

˘a la urm

˘a se vor

plictisi s˘a fac

˘a glume

pe seama ta.

SFAT �

doua culturi. Aproapeˆın toate familiile exist

˘a diferente de

opinieˆıntre p

˘arinti si copii.

În cazul t

˘au, aceste diferente ar

putea fi accentuate — p˘arintii vor s

˘a tr

˘aiesti dup

˘a obiceiu-

rile t˘arii din care ai plecat, dar tu vrei s

˘a tr

˘aiesti dup

˘a obi-

ceiurile t˘arii

ˆın care te afli acum. Chiar si

ˆın aceast

˘a situa-

tie, dac˘a vrei s

˘a-ti mearg

˘a bine

ˆın viat

˘a, trebuie ‘s

˘a-i onorezi

pe tat˘al t

˘au si pe mama ta’ (Efeseni 6:2, 3).ˆ

In loc s˘a respingi obiceiurile p

˘arintilor pentru c

˘a nu-ti

plac,ˆıncearc

˘a s

˘a-ti dai seama de ce le respect

˘a (Proverbe-

le 2:10, 11).Întreab

˘a-te: Intr

˘a ele

ˆın contradictie cu princi-

piile biblice? Dac˘a nu, ce anume nu-mi place la acele

obiceiuri? Cum as putea s˘a le spun

ˆın mod respectuos p

˘a-

rintilor ce simt? (Faptele 5:29). Bineˆınteles,

ˆıti va fi mult

mai usor s˘a-ti onorezi p

˘arintii — s

˘a

ˆıntelegi cum g

ândesc

si s˘a-ti exprimi sentimentele — dac

˘a stii s

˘a vorbesti bine

limba lor.

Cum sa depasesti bariera lingvistica acasa. Unele fa-milii au constatat c

˘a, dac

˘a se str

˘aduiesc s

˘a vorbeasc

˘a aca-

s˘a numai

ˆın limba matern

˘a, copiii au un avantaj:

ˆınvat

˘a

foarte bine ambele limbi. Ai puteaˆıncerca s

˘a faci acest lu-

cru si la tine acas˘a. I-ai putea ruga pe p

˘arintii t

˘ai s

˘a te

ˆın-

vete s˘a scrii

ˆın acea limb

˘a. Stelios a crescut

ˆın Germania,

dar limba sa matern˘a este greaca. El spune: „Discutam zil-

nic cu p˘arintii un text biblic. Ei

ˆıl citeau cu glas tare si apoi

m˘a puneau s

˘a-l scriu dup

˘a dictare. Acum stiu s

˘a scriu si s

˘a

citesc siˆın greac

˘a, si

ˆın german

˘a“.

Care este un alt avantaj? Giosuè, citat mai

ˆınainte, spu-

ne: „Amˆınv

˘atat limba p

˘arintilor pentru c

˘a voiam s

˘a fiu

aproape de ei din punct de vedere afectiv si, mai ales, spi-

„Sunt fericit ca ıi pot ajuta pe altii. Le vorbescdin Biblie celor ce stiu rusa, franceza saumoldoveneasca.“ (Oleg)


˘a

ritual. Aceasta m-a ajutat s˘a

ˆınteleg ce simt ei, dar le-a per-

mis si lor s˘a m

˘a

ˆınteleag

˘a“.

O punte, nu o barier˘

aVei privi mediul cultural din care provii ca pe o barier

˘a

ˆın-

tre tine si ceilalti sau ca pe o punte de leg˘atur

˘a? Multi tineri

crestini si-au dat seama c˘a au un motiv

ˆın plus s

˘a construias-

c˘a o punte de leg

˘atur

˘a

ˆıntre culturi. Ei vor s

˘a le transmit

˘a si

altor imigranti vestea bun˘a despre Regatul lui Dumnezeu

(Matei 24:14; 28:19, 20). Salom˜ao, de exemplu, a emigrat

cu p˘arintii

ˆın Londra c

ˆand avea cinci ani. El spune: „Ce bine

e s˘a poti explica Scripturile

ˆın dou

˘a limbi! Aproape c

˘a uita-

sem limba matern˘a. Acum sunt

ˆıntr-o congregatie de limb

˘a

portughez˘a si vorbesc fluent si engleza, si portugheza“.

Poti alege s˘

a privestimediul cultural din careprovii ca pe o punte deleg

˘atur

˘a

ˆıntre tine si

ceilalti

Ca saˆınteleg mai bine limba pe care o vorbesc parintii

mei, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Noor, citat˘a anterior, si-a dat seama c

˘a era mare nevoie

de evanghelizatoriˆın teritoriul de limb

˘a arab

˘a. Ea spune:

„Iau lectii de arab˘a si m

˘a str

˘aduiesc s

˘a-mi aduc aminte ce

am uitat. Mi-am schimbat atitudinea. Vreau s˘a fiu corecta-

t˘a. Vreau s

˘a

ˆınv

˘at“.

Bineˆınteles, dac

˘a esti familiarizat cu dou

˘a culturi si vor-

besti dou˘a sau mai multe limbi, ai un mare avantaj. Cunos-

cˆand dou

˘a culturi, poti

ˆıntelege mai bine sentimentele oa-

menilor si le poti r˘aspunde mai usor la

ˆıntreb

˘arile pe care

le au despre Dumnezeu (Proverbele 15:23). Preeti, careeste de origine indian

˘a si s-a n

˘ascut

ˆın Anglia, spune: „Pen-

tru c˘a

ˆınteleg dou

˘a culturi, sunt mai sigur

˘a pe mine

ˆın lu-

crarea de predicare. Pot s˘a-i

ˆınteleg pe oamenii din ambele

medii culturale — le potˆıntelege convingerile si compor-

tamentul“.

N-ai putea s˘a privesti si tu situatia

ˆın care te afli ca pe

un avantaj, nu ca pe un dezavantaj? Nu uita, Iehova te iu-beste pentru ceea ce esti, nu pentru locul din care prove-niti tu si familia ta. N-ai putea, asemenea tinerilor citatianterior, s

˘a-ti folosesti cunostintele si experienta pentru a-i

ajuta pe cei care provin din acelasi mediu cultural ca al t˘au

s˘a-l cunoasc

˘a pe Iehova, Dumnezeul nostru iubitor si ne-

p˘artinitor? Aceasta te poate face cu adev

˘arat fericit! (Fap-

tele 20:35)


˘a

˘ Cum te poti cunoaste mai bine dac˘a stii mai

multe despre mediul cultural din care provinp

˘arintii t

˘ai?

˘ Ce avantaje aiˆın comparatie cu tinerii care nu

provin dintr-un mediu multicultural?

CE P˘

ARERE AI?

Scrie ce fel de elev esti si de ce te consideri astfel.

Mentioneazaˆın ce mod te-a ajutat scoala.

jurnal3LA SCOAL˘

A SIˆIN AFARA EI

ı

163

4S

EX

,MO

RA

LIT

AT

ES

IIU

BIR

E1

65

Ho

mo

se

xu

alit

ate

17

2S

ex

ˆ ına

inte

de

c˘ as

˘ ato

rie

17

8M

astu

rba

re1

83

Se

xo

ca

zio

na

l1

88

B˘ aie

ti1

95

Fe

te2

03

Iub

ire

ad

ev

˘ ara

t˘ a

21

2C

˘ as

˘ ato

rie

22

1D

esp

˘ art

ire

22

8A

gre

so

rise

xu

ali

DUP˘

A cum dovedeste exemplul de mai sus, putine lucrurist

ârnesc mai mult

˘a v

âlv

˘a

ˆın mass-media dec

ât aluziile sau de-

claratiile deschise ale unei celebrit˘ati referitoare la orientarea

sa homosexual˘a sau bisexual

˘a. Unii

ˆıi admir

˘a pe astfel de

23

Cum pot explica punctulde vedere biblic referitor

la homosexualitate?La o festivitate de premiere, doua actrite celebre se

ıntalnesc pe scena si se saruta pasional. Desi initialsunt socati, spectatorii le aclama apoi zgomotos.Homosexualii considera gestul un triumf, pe candscepticii ıl clasifica drept truc publicitar.

În urmatoarele

zile scena cu sarutul este difuzata de nenumarate ori lastiri si vizionata de milioane de oameni pe internet.

Punctul de vedere biblic referitor la homosexualitate 165

oameni spunând c

˘a sunt curajosi,

ˆın timp ce altii

ˆıi acuz

˘a de

depravare.În opinia altora, homosexualitatea nu este dec

ât

un stil de viat˘a alternativ. Daniel, care are 21 de ani, spune:

„La scoal˘a, p

ân

˘a si colegii heterosexuali ziceau c

˘a, dac

˘a ai

cevaˆımpotriva homosexualit

˘atii,

ˆınseamn

˘a c

˘a ai prejudec

˘ati

si esti intolerant“.

Atitudinile fat˘a de homosexualitate difer

˘a de la o genera-

tie la alta sau de la o tar˘a la alta. Cu toate acestea, crestinii

adev˘arati nu se las

˘a „purtati

ˆıncoace si-ncolo de orice v

ânt de

ˆınv

˘at

˘atur

˘a“, ci respect

˘a punctul de vedere al Bibliei

ˆın aceas-

t˘a privint

˘a (Efeseni 4:14).

Dar care este punctul de vedere biblic referitor la homo-sexualitate? Si, dac

˘a tr

˘aiesti potrivit normelor morale ale Bi-

bliei, ce le-ai putea spune celor care consider˘a c

˘a ai prejude-

c˘ati ori c

˘a esti intolerant sau chiar homofob?

În continuare

sunt prezentate câteva

ˆıntreb

˘ari si afirmatii, precum si ceea

ce ai putea r˘aspunde.

„Ce spune Biblia despre homosexualitate?“

„Biblia arat˘a clar c

˘a Dumnezeu a prev

˘azut ca relatiile se-

xuale s˘a aib

˘a loc doar

ˆıntre o femeie si un b

˘arbat si numai

ˆın

cadrul c˘as

˘atoriei (Geneza 1:27, 28; Leviticul 18:22; Prover-

bele 5:18, 19). Scripturile condamn˘a fornicatia,� care inclu-

de atât relatiile homosexuale, cat si cele heterosexuale ilicite

(Galateni 5:19–21).“

„Ce parere ai despre homo-sexualitate?“

„Nu-i ur˘asc pe homosexuali,

dar nu pot s˘a le aprob conduita.“

Nu uita: Dac˘a respecti co-

dul moral al Bibliei,ˆınseamn

˘a c

˘a

� Termenul biblic „fornicatie“ nu se refe-r

˘a doar la raporturile sexuale normale, ci

si la acte precum masturbarea altei persoa-ne, sexul oral sau anal.



ˆıntreab

˘a

În secolul I, unii oa-meni, care

ˆınainte de a

deveni crestini comise-ser

˘a acte homosexuale,

au reusit s˘a-si schimbe

conduita si s˘a fie „sp

˘a-

lati“, devenind curatiˆın

ochii lui Dumnezeu(1 Corinteni 6:9–11).

STIAI C˘

A . . .?

acesta este stilul de viata pe care ti l-ai ales si ai tot dreptulsa traiesti conform acestuia (Iosua 24:15). Nu trebuie s

˘a-ti fie

rusine de punctul t˘au de vedere (Psalmul 119:46).

„N-ar trebui crestinii sa-i trateze pe toti oamenii cu res-pect, indiferent de orientarea lor sexuala?“

„Bineˆınteles c

˘a ar trebui. Biblia ne

ˆındeamn

˘a: «Onorati oa-

meni de orice fel», sau, dup˘a cum este redat acest verset

ˆın

Noul Testament peˆıntelesul tuturor, «purtati-v

˘a respectuos

cu toat˘a lumea» (1 Petru 2:17). Prin urmare, crestinii adeva-

rati nu sunt homofobi. Ei se poart˘a cu bun

˘atate fat

˘a de toti

oamenii, inclusiv fat˘a de homosexuali (Matei 7:12).“

„Nu crezi ca punctul tau de vedere ıncurajeaza preju-decatile fata de homosexuali?“

„Absolut deloc. Eu resping conduita homosexual˘a, nu per-

soana.“Ai putea ad

˘auga: „S

˘a-ti dau un exemplu. Eu am ales s

˘a

nu fumez. De fapt, pân

˘a si ideea de a fuma m

˘a dezgust

˘a. Dar

s˘a presupunem c

˘a tu esti fum

˘ator si, evident, ai alt

˘a p

˘arere.

Eu n-as avea prejudec˘ati fat

˘a

de tine din cauza punctului t˘au

de vedere si sunt sigur c˘a nici

tu n-ai avea prejudec˘ati fat

˘a de

mine din cauza punctului meude vedere. Ei bine, acelasi prin-cipiu se aplic

˘a si

ˆın privinta p

˘a-

rerilor noastre diferite desprehomosexualitate“.

„Dar nu ne-a ınvatat Isusca trebuie sa fim toleranti?

În

=„Omor

âti deci m

˘adularele corpului vostru

care sunt pe p˘am

ânt

ˆın ce priveste fornica-

tia, necur˘atia, pofta sexual

˘a, dorintele rele

si l˘acomia, care este idolatrie.“ (Coloseni 3:5)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


Chiar dac˘a s-ar putea

s˘a te deranjeze condui-

ta celorlalti, când vor-

besti, evit˘a s

˘a afisezi

un aer de superioritate.Adev

˘arul este c

˘a, la fel

ca tine, ei au libertateade a alege

ˆın ce s

˘a

cread˘a.

SFAT �

Desi este un fenomenˆınt

âlnit at

ât

ˆın r

ândul b

˘aietilor,

cât si

ˆın r

ândul fetelor, se pare c

˘a bisexualitatea e din ce

ˆın ce mai des

ˆınt

âlnit

˘a la fete. Pentru unele, totul porneste

de la curiozitate. Lisa, care are 26 de ani, spune: „Când

filmele, emisiunile TV si muzica aducˆın atentia publicului

fete care se s˘arut

˘a cu fete, adolescentele vor fi tentate

s˘a

ˆıncerce si ele asta, mai ales dac

˘a nu consider

˘a c

˘a ar fi

ceva gresit“.

Pentru altele, se pare c˘a este vorba de o atractie real

˘a.

„La o petrecere am cunoscut dou˘a fete bisexuale“, spune

Vicky, de 13 ani, „si mai târziu am aflat de la o prieten

˘a

c˘a m

˘a pl

˘aceau.

În cele din urm

˘a, am

ˆınceput s

˘a-i scriu

SMS-uri uneia dintre ele si dup˘a un timp m-am simtit atra-

s˘a de ea“.

Ai avut vreodat˘a aceleasi sentimente ca Vicky? Multi

te vorˆındemna, probabil, s

˘a-ti accepti orientarea sexual

˘a

si s˘a declari deschis c

˘a esti bisexual

˘a. Trebuie s

˘a fii

ˆıns

˘a

constient˘a c

˘a atractia fat

˘a de persoane de acelasi sex

este de cele mai multe ori trec˘

atoare. Vicky si-a dat seamade acest lucru. La aceeasi concluzie a ajuns si Lisette,care are 16 ani. Ea spune: „Ceea ce m-a ajutat mult a fosts

˘a vorbesc cu p

˘arintii despre sentimentele mele. De ase-

menea, la orele de biologie amˆınv

˘atat c

˘a

ˆın corpul unui

adolescent au loc mari fluctuatii hormonale. Sunt convins˘a

c˘a, dac

˘a tinerii ar cunoaste mai bine ce se

ˆınt

âmpl

˘a

ˆın

corpul lor, arˆıntelege c

˘a atractia fat

˘a de persoane de ace-

lasi sex poate fi temporar˘a si nu s-ar mai simti presati s

˘a

devin˘a gay“.

Chiar dac˘a sentimentele tale par ad

ânc

ˆınr

˘ad

˘acinate si

nu doar ceva trec˘ator, Biblia

ˆıti pune

ˆın fat

˘a un obiectiv

realizabil: Poti alege s˘a nu dai curs dorintelor gresite, ori-

care ar fi ele.

ce se poate spune despre bisexualitate?


˘a

acest caz, n-ar trebui crestinii sa fie toleranti si cand e vor-ba de homosexualitate?“

„Isus nu si-aˆıncurajat continuatorii s

˘a accepte toate sti-

lurile de viat˘a, indiferent de natura lor. Dimpotriv

˘a, el a spus

c˘a «oricine manifesta credinta

ˆın el» poate fi salvat (Ioan

3:16). A manifesta credint˘a

ˆın Isus

ˆınseamn

˘a, printre altele,

a respecta normele morale stabilite de Dumnezeu, iar aces-tea interzic anumite tipuri de conduit

˘a, inclusiv homosexua-

litatea (Romani 1:26, 27).“

„Homosexualii nu-si pot schimba orientarea; asa senasc.“

„Biblia recunoaste c˘a unele

ˆınclinatii ale omului sunt

adânc

ˆınr

˘ad

˘acinate,

ˆıns

˘a nu d

˘a detalii de natur

˘a biologic

˘a re-

feritoare la homosexualitate (2 Corinteni 10:4, 5). Cu toatec

˘a unii se simt atrasi de persoane de acelasi sex, Biblia

ˆıi

ˆın-

deamn˘a pe crestini s

˘a evite actele homosexuale.“

Sugestie:În loc s

˘a te lansezi

ˆıntr-o dezbatere despre cau-

za impulsurilor homosexuale, subliniaz˘a mai degrab

˘a c

˘a ceea

ce interzice Biblia este conduita homosexua-l˘a. Poti face o comparatie spun

ând: „Stii,

multi sustin c˘a si comportamentul violent

are o cauz˘a genetic

˘a si, prin urmare, unii

sunt predispusi la violent˘a (Proverbele

29:22). Chiar dac˘a asa ar sta lucrurile,

probabil stii c˘a Biblia dezaprob

˘a izbuc-

nirile de mânie (Psalmul 37:8; Efe-

seni 4:31). Este aceasta o cerint˘a

nedreapt˘a doar pentru c

˘a unii sunt

ˆınclinati spre violent

˘a?“.

Cˆ

and este vorbade opinia majorit

˘atii,

crestinii adev˘

arati aucurajul de a „

ˆınota

ˆımpotriva curentului“

„Cum i-ar putea cere Dumnezeu cuiva care e atras depersoane de acelasi sex sa evite homosexualitatea? Ar fio dovada de cruzime!“

„Un astfel de rationament are la baz˘a conceptia gresit

˘a c

˘a

oamenii trebuie s˘a dea curs impulsurilor sexuale. Biblia

ˆıns

˘a

le confer˘a demnitate oamenilor ar

˘at

ˆand c

˘a, dac

˘a vor cu ade-

v˘arat, pot alege s

˘a nu dea fr

ˆau liber dorintelor sexuale nepo-

trivite (Coloseni 3:5).“

„Chiar daca nu esti gay, ar trebui sa-ti schimbi pare-rea despre homosexualitate.“

„Un coleg de scoala ma considera o persoanagroaznica pentru ca nu eram de acord cu stilulsau de viata. Dar cand i-am explicat ca nu-lrespingeam pe el ca persoana si cand a ıntelesca dezaprobam orice forma de imoralitate,nu doar homosexualitatea, a ınceput sa marespecte si chiar sa-mi ia apararea ın fataaltora.“ (Aubrey)

Daca cineva spune ca punctul de vedere biblic referitorla homosexualitate este depasit, voi spune

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Pentru a arata clar ca dezaprob „conduita“ homosexuala,nu „persoana“, voi spune

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

„S˘a presupunem c

˘a eu dezaprob jocurile de noroc, dar tu

nu. Ar fi corect s˘a insisti s

˘a-mi schimb punctul de vedere doar

pentru c˘a milioane de oameni joac

˘a jocuri de noroc?“

Nu uita: Homosexualii, ca de altfel majoritatea oameni-lor, respect

˘a anumite norme etice si, prin urmare, dezapro-

b˘a lucruri precum frauda, nedreptatea si r

˘azboiul. Si Biblia le

condamn˘a;

ˆıns

˘a ea condamn

˘a si anumite tipuri de conduit

˘a

sexual˘a, inclusiv homosexualitatea (1 Corinteni 6:9–11).

Asadar, punctul de vedere biblic nu este nerezonabil si nicinu promoveaz

˘a prejudec

˘atile. Biblia

ˆıi

ˆındeamn

˘a pe cei cu

ˆın-

clinatii homosexuale s˘a fac

˘a acelasi lucru pe care trebuie s

˘a-l

fac˘a si cei ce sunt atrasi de persoane de sex opus, adic

˘a ‘s

˘a

fug˘a de fornicatie’ (1 Corinteni 6:18).

Adev˘arul este c

˘a milioane de heterosexuali care vor s

˘a

respecte normele Bibliei manifest˘a st

˘ap

ânire de sine indife-

rent de tentatiile cu care s-ar putea confrunta. Printre ei senum

˘ar

˘a multi celibatari cu putine sanse de a se c

˘as

˘atori, dar

si multe persoane al c˘aror partener conjugal are o dizabilita-

te si este inapt din punct de vedere sexual. Toti acestia suntfericiti, desi nu-si pot satisface dorintele sexuale. Prin urma-re, si cei cu

ˆınclinatii homosexuale pot manifesta st

˘ap

ânire

de sine dac˘a doresc cu adev

˘arat s

˘a-i fie pl

˘acuti lui Dumnezeu

(Deuteronomul 30:19).ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Unele fete cred c

˘a, dac

˘a fac sex

cu prietenul lor, relatia lor se vaˆınt

˘ari. Dar lucrurile nu

stau deloc asa! Afl˘

a de ce.


˘ De ce are Dumnezeu dreptul s˘a le impun

˘a legi

morale oamenilor?

˘ Ce foloase ai dac˘a respecti legile morale ale

Bibliei?

CE P˘

ARERE AI?

24

Va tine mai mult lamine dac

˘a vom avea

relatii sexuale?Oana se ıntalneste cu Mihai doar de doua luni, dar i se

pare ca ıl cunoaste de cand lumea.ˆ

Isi trimit tot timpulSMS-uri, vorbesc ore ın sir la telefon si sunt pe aceeasi lun-gime de unda! Dar acum, ın timp ce stau ın masina sub clarde luna, Mihai vrea mai mult decat o simpla conversatie.

ˆIn ultimele doua luni, ei doar s-au tinut de mana si s-au

sarutat din cand ın cand. Oana nu vrea sa mearga mai de-parte, dar nici nu vrea sa-l piarda pe Mihai. Pana acum,

nimeni n-a facut-o sa se simta atat de speciala, atatde frumoasa. „La urma urmei“, ısi spune ea,

„ne iubim . . .“.


˘a

PROBABILˆıti dai seama unde s-ar putea s

˘a ajung

˘a cei doi.

Dar poate c˘a nu realizezi c

ât de mult s-ar

ˆınr

˘aut

˘ati situatia

dac˘a ar avea relatii sexuale. G

ândeste-te:

Când ignor

˘am o lege a fizicii, de exemplu legea gravita-

tiei, suport˘am consecintele. La fel se

ˆınt

âmpl

˘a si c

ând

ignor˘am o lege moral

˘a, cum este cea consemnat

˘a

ˆın 1 Te-

saloniceni 4:3: „S˘a v

˘a abtineti de la fornicatie“. Care sunt

consecintele dac˘a nu respect

˘am aceast

˘a porunc

˘a? Bi-

blia spune: „Cine practic˘a fornicatia p

˘ac

˘atuieste

ˆımpotri-

va propriului corp“ (1 Corinteni 6:18).În

ce sens? Pentru a afla r˘aspunsul,

ˆıncearc

˘a mai

ˆınt

âi s

˘a mentionezi trei urm

˘ari triste ale rela-

tiilor sexuale preconjugale.

1 ı...........................................................................................

2 ..............................................................................................

3 ..............................................................................................

Acum priveste ce ai scris. Ai mentionat cumva o boal˘a

transmisibil˘a sexual, o sarcin

˘a nedorit

˘a sau pierderea apro-

b˘arii lui Dumnezeu? Cu sigurant

˘a, acestea sunt consecinte

devastatoare aleˆınc

˘alc

˘arii legii divine cu privire la fornicatie.

Totusi, te-ai putea simti tentat s˘a ai astfel de relatii. Pro-

babilˆıti zici: „Mie n-o s

˘a mi se

ˆınt

âmple nimic r

˘au! La urma

urmei, nu fac toti asta?“. Colegii t˘ai de scoal

˘a se laud

˘a cu

aventurile lor si nu par s˘a sufere deloc. Sau poate c

˘a, ase-

menea Oanei, mentionat˘a la

ˆınceput, crezi c

˘a dac

˘a tu si

prietenul sau prietena ta veti avea relatii sexuale v˘a veti

apropia mai mult.În plus, cine

vrea s˘a fie luat

ˆın r

âs pentru c

˘a

este virgin? Nu-i mai bine s˘a

faci ce face toat˘a lumea?

Dar nu te pripi!În realitate,

nu toti tinerii au relatii sexuale.E adev

˘arat, din statistici reiese

c˘a foarte multi tineri fac sex.

De exemplu, un studiu efectuatˆın Statele Unite a dezv

˘aluit

c˘a, p

ân

˘a la terminarea liceului, 2 din 3 tineri

ˆısi

ˆıncep via-

ta sexual˘a. Dar asta

ˆınseamn

˘a c

˘a 1 din 3, un num

˘ar deloc

neglijabil, nuˆısi

ˆıncepe viata sexual

˘a. Si ce se poate spune

despre prima categorie? Cercet˘arile arat

˘a c

˘a multi dintre

acesti tineri au suportat una sau mai multe dintre urm˘atoa-

rele consecinte dureroase:CONSECINTA NR. 1 SENTIMENTE DE VINOV

˘ATIE. Ma-

joritatea tinerilor care au avut relatii sexuale preconjugalespun c

˘a, mai t

ârziu, au regretat acest lucru.


VEZI VOLUMUL II, CAPITOLELE 4 SI 5VEZI VOLUMUL II, CAPITOLELE 4 SI 5174 tinerii se

ˆıntreab

˘a

Este foarte probabil ca,dup

˘a ce face sex, un

b˘aiat s

˘a-si p

˘ar

˘aseasc

˘a

prietena si s˘a-si g

˘a-

seasc˘a pe altcineva.

STIAI C˘

A . . .?

CONSECINTA NR. 2 NEÎNCREDERE. Dup

˘a ce doi tineri

fac sex, fiecare seˆıntreab

˘a

ˆın sinea lui: „Cu cine a mai f

˘a-

cut cel˘alalt sex?“.

CONSECINTA NR. 3 DEZAM˘

AGIRE.În ad

âncul sufletului,

multe feteˆısi doresc s

˘a fie ocrotite, nu folosite. Si multi

b˘aieti recunosc c

˘a nu mai sunt at

ât de atrasi de o fat

˘a care

a cedat avansurilor lor.De asemenea, multi b

˘aieti au spus c

˘a nu s-ar c

˘as

˘atori

niciodat˘a cu o fat

˘a cu care au avut relatii sexuale. De ce?

Pentru c˘a prefer

˘a o fat

˘a cast

˘a!

Dac˘a esti fat

˘a, te surprinde sau poate chiar te

ˆınfurie

acest lucru? Atunci nu uita:În privinta relatiilor sexuale

preconjugale, lucrurile nu stau nici pe departe asa cum suntprezentate

ˆın filme si

ˆın emisiunile TV. Industria divertis-

mentelor idealizeaz˘a relatiile sexuale dintre adolescenti si

le prezint˘a ca pe o distractie inofensiv

˘a sau o dovad

˘a a iu-

birii adev˘arate. Dar nu fi naiv

˘a! Cei ce

ˆıncearc

˘a s

˘a te con-

ving˘a s

˘a ai relatii sexuale

ˆına-

inte de c˘as

˘atorie

ˆısi caut

˘a doar

propriile interese (1 Corinteni13:4, 5). La urma urmei, ti-arpericlita cineva care te iubestecu adevarat bun

˘astarea fizic

˘a

si afectiv˘a? (Proverbele 5:3, 4)

Sau te-ar pune cineva care tinecu adevarat la tine

ˆın situatia

de a-ti compromite prieteniacu Dumnezeu? (Evrei 13:4)

= „Fugiti de fornicatie! . . . Cine practic˘a

fornicatia p˘ac

˘atuieste

ˆımpotriva

propriului corp.“ (1 Corinteni 6:18)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Va tine mai mult la mine dac˘a vom avea relatii sexuale? 175

Iat˘a o regul

˘a pe care

ai putea s˘a o urmezi

ˆın

privinta comportamen-tului fat

˘a de o persoa-

n˘a de sex opus: Dac

˘a

e ceva ce n-ai vrea cap

˘arintii t

˘ai s

˘a vad

˘a,

atunci n-ar trebui s˘a

faci acel lucru.

SFAT �

Dac˘a esti b

˘aiat si

ˆıti dai

ˆınt

âlniri, sugestiile din acest ca-

pitol ar trebui s˘a te determine s

˘a te g

ândesti la relatia pe

care o ai.Întreab

˘a-te: „Tin cu adev

˘arat la prietena mea?“.ˆ

In cazulˆın care r

˘aspunsul este „da“, poti dovedi cel mai bine

lucrul acesta dac˘a ai taria de a respecta legile divine, dac

˘a

aiˆıntelepciunea de a evita situatiile tentante si dac

˘a pui

ˆın

mod iubitor interesele ei mai presus de ale tale. Procedând

astfel, sentimentele prietenei tale vor fi, probabil, aseme-nea celor ale tinerei Sulamita, care a spus: „Iubitul meu esteal meu, iar eu sunt a lui“ (C

ântarea c

ânt

˘arilor 2:16). Cu alte

cuvinte, vei fi eroul ei!

„Fiind un crestin adevarat, ai calitati care ıiatrag pe ceilalti. Prin urmare, trebuie sa fiimereu ın garda si sa respingi orice invitatiede a face ceva imoral. Pretuieste-ti calitatile!Nu renunta la ele usor!“ (Joshua)

Cand sunt cu cineva de sex opus, trebuie sa eviturmatoarele situatii:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Daca cineva de sex opus vrea sa neˆıntalnim

ˆıntr-un

loc retras, voi spune:

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

Indiferent c˘a esti b

˘aiat

sau fat˘a, dac

˘a ai ceda si ai

avea relatii sexualeˆınainte de

c˘as

˘atorie, te-ai

ˆınjosi, renun-

tând la ceva pretios (Romani

1:24). Nu e de mirare c˘a at

ât de

multi tineri se simt f˘ar

˘a valoare dup

˘a ce fac

sex. Ei au sentimentul c˘a, f

˘ar

˘a s

˘a-si dea seama, au l

˘a-

sat s˘a li se fure ceva pretios. Nu permite s

˘a ajungi si tu

ˆın

aceast˘a situatie! C

ând cineva

ˆıncearc

˘a s

˘a te conving

˘a s

˘a faci

sex spunându-ti: „Dac

˘a m-ai iubi, ai face asta!“, r

˘aspunde-i

cu fermitate: „Dac˘a tu m-ai iubi, nu mi-ai cere asa ceva!“.

Corpul t˘au este mult prea pretios ca s

˘a-l pui la dispozi-

tia oricui. Demonstreaz˘a c

˘a ai t

˘aria s

˘a respecti porunca lui

Dumnezeu de a te abtine de la fornicatie. Iar dac˘a

ˆıntr-o

bun˘a zi te vei c

˘as

˘atori, vei putea avea relatii sexuale si te

vei bucura pe deplin de ele, fiind scutit deˆıngrijor

˘arile, re-

gretele si sentimentele de nesigurant˘a at

ât de r

˘asp

ândite

ˆın r

ândul celor care au relatii sexuale preconjugale (Prover-

bele 7:22, 23; 1 Corinteni 7:3).

Dac˘

a ai avea relatii sexualepreconjugale ar fi ca si cumai folosi un tablou frumospe post de pres

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR C

ât de grav

˘a este masturbarea?

Va tine mai mult la mine dac˘a vom avea relatii sexuale? 177

˘ Desi relatiile sexuale preconjugale pot fi tentante,de ce ar trebui s

˘a le consideri gresite?

˘ Cum vei procedaˆın cazul

ˆın care cineva

ˆıti

propune s˘a faci sex?

CE P˘

ARERE AI?

LA PUBERTATE, dorintele sexuale pot deveni foarte pu-ternice. Prin urmare, ai putea ajunge s

˘a te masturbezi.�

Multi sunt de p˘arere c

˘a asta nu-i mare lucru, deoarece,

spun ei, „nu faci pe nimeni s˘a sufere“. Totusi, exist

˘a moti-

veˆıntemeiate pentru a evita aceast

˘a practic

˘a. Apostolul Pa-

vel a scris: „Omorâti deci m

˘adularele corpului vostru . . .

ˆın

ce priveste . . . pofta sexual˘a“ (Coloseni 3:5). Masturbarea

nu ‘omoar˘a’ pofta sexual

˘a, ci o alimenteaza.

În plus, g

ân-

deste-te la urm˘atoarele:

˘ Masturbarea d˘a nastere unor atitudini complet ego-

centrice. De exemplu, când se masturbeaz

˘a, o persoan

˘a

este absorbit˘a de pl

˘acerea fizic

˘a pe care o simte.

˘ Cine se masturbeaz˘a ajunge s

˘a-i considere pe cei de

sex opus simple obiecte, sau instrumente, pentru satisfa-cerea propriei pl

˘aceri.

˘ Persoana care se masturbeaz˘a dezvolt

˘a o g

ândire

egoist˘a si poate ajunge s

˘a nu mai g

˘aseasc

˘a satisfactie

ˆın re-

latiile sexuale din cadrul c˘as

˘atoriei.

� Masturbarea nu trebuie confundat˘a cu impulsurile sexuale involuntare. De

exemplu, un b˘aiat s-ar putea trezi excitat sexual sau ar putea avea o polutie

nocturn˘a.

În mod asem

˘an

˘ator, fetele s-ar putea excita involuntar, mai ales

ˆına-

inte sau dup˘a menstruatie.

În schimb, masturbarea presupune o autostimulare

sexual˘a intentionata.

25

Cum potˆınvinge

obiceiul masturb˘

arii?„Am ınceput sa ma masturbez cand aveam opt

ani. Mai tarziu, am aflat cum priveste Dumnezeuaceasta practica. Ma simteam ıngrozitor ori de cateori cedam tentatiei. «Cum poate Dumnezeu sa iu-beasca pe cineva ca mine?», ma ıntrebam.“ (Luiz)


˘a

În loc s

˘a recurgi la masturbare pentru a te elibera de im-

pulsurile sexuale reprimate, str˘aduieste-te s

˘a cultivi st

˘ap

â-

nire de sine (1 Tesaloniceni 4:4, 5). Pentru a te ajuta s˘a faci

lucrul acesta, Biblia te sf˘atuieste s

˘a eviti situatiile care ti-ar

putea stârni dorintele sexuale (Proverbele 5:8, 9). Sau ai

devenit deja sclavul acestui obicei? Probabil aiˆıncercat s

˘a

te opresti, dar f˘ar

˘a succes. Ar fi usor s


˘a

esti o cauz˘a pierdut

˘a, c

˘a pur si simplu nu poti tr

˘ai la

ˆın

˘alti-

mea normelor lui Dumnezeu. Asa s-a considerat un b˘aiat

pe nume Pedro. „Când recidivam, m

˘a simteam

ˆıngrozitor“,

spune el. „Credeam c˘a n-o s

˘a fiu iertat niciodat

˘a pentru

ceea ce f˘acusem.

Îmi era greu s

˘a m

˘a rog.“

Dac˘a si tu simti la fel, nu te descuraja! Situatia nu este

f˘ar

˘a iesire. Multi tineri — si multi adulti — au

ˆınvins obi-

ceiul masturb˘arii. Si tu

ˆıl poti

ˆınvinge!

Cum poti dep˘

asi sentimentele de vinov˘

atieAsa cum s-a spus deja, cei ce ajung s

˘a se masturbeze

sunt adesea coplesiti de sentimente de vinov˘atie. F

˘ar

˘a

ˆın-

doial˘a, ‘

ˆıntristarea dup

˘a vointa lui Dumnezeu’

ˆıti poate da

curajul s˘a

ˆınvingi acest obicei (2 Corinteni 7:11). Dar sen-

timentele exagerate de vinov˘atie pot avea exact efectul

opus. Te pot face s˘a te simti at

ât de descurajat,

ˆınc

ât pur

si simplu s˘a nu mai vrei s

˘a lupti

(Proverbele 24:10).Str

˘aduieste-te, asadar, s

˘a

vezi lucrurile cum sunt eleˆın

realitate. Masturbarea este oform

˘a de necur

˘atie. Ea poate

face din tine un ‘sclav a totfelul de dorinte si pl

˘aceri’ si

duce la atitudini nes˘an

˘atoase

(Tit 3:3). Totusi, masturbareanu este o form

˘a de imoralitate

Cum potˆınvinge obiceiul masturb

˘arii? 179

O persoan˘a slab

˘a poate

cedaˆın fata propriilor

dorinte sexuale. Dar unb

˘arbat sau o femeie

ˆın

adev˘aratul sens al

cuvântului manifest

˘a

st˘ap

ânire de sine chiar

si când nu este nimeni

de fat˘a.

STIAI C˘

A . . . ?

grav˘a, precum fornicatia (Iuda 7). Dac

˘a ai aceast

˘a proble-

m˘a, nu trebuie s


˘a ai comis un p

˘acat de

neiertat. Este important s˘a-ti tii sub control impulsurile se-

xuale si sa nu renunti niciodata la lupta!În urma unei recidive, ai putea fi foarte descurajat. Dac

˘a

te simti asa, nu uita cuvintele din Proverbele 24:16: „Celdrept, chiar dac

˘a ar c

˘adea de sapte ori, se va ridica, dar pe

cei r˘ai nenorocirea

ˆıi face s

˘a se poticneasc

˘a“. O c

˘adere de

moment nu face din tine o persoan˘a rea. Deci nu renunta!

Dimpotriv˘a, g

ândeste-te ce anume a dus la recidiv

˘a si

ˆın-

cearc˘a s

˘a eviti pe viitor acele lucruri.

F˘a-ti timp s

˘a meditezi la iubirea si la

ˆındurarea lui Dum-

nezeu. Psalmistul David, care a stiut ceˆınseamn

˘a sl

˘abiciunea,

a spus: „Asa cum un tat˘a arat

˘a

ˆındurare fat

˘a de fiii lui, tot asa

Iehova a ar˘atat

ˆındurare fat

˘a de cei ce se tem de el. C

˘aci el

stie bine din ce suntem f˘acuti,

ˆısi

aduce aminte c˘a suntem t

˘ar

ân

˘a“

(Psalmul 103:13, 14).Într-ade-

v˘ar, Iehova tine cont de imper-

fectiunea noastr˘a si este ‘gata s

˘a

ierte’ (Psalmul 86:5). Totusi, elvrea s

˘a depunem eforturi pen-

tru aˆınvinge obiceiul masturb

˘a-

rii. Asadar, ce poti faceˆın mod

practic?

Dac˘

aˆın timp ce alergi cazi,

nu trebuie s-o iei de la cap˘

at— dac

˘a recidivezi

ˆın ce

priveste masturbarea,progresul t

˘au nu este anulat


˘a

Roag˘a-te

ˆınainte ca im-

pulsurile sexuale s˘a

devin˘a puternice si

cere-i lui Iehova Dum-nezeu „puterea caredep

˘aseste normalul“

pentru a rezista tenta-tiei (2 Corinteni 4:7).

SFAT�

Gandeste-te la felul ın care te destinzi. Vizionezi fil-me sau programe TV ori accesezi site-uri care st

ârnesc do-

rintele sexuale? Psalmistul s-a rugatˆın mod

ˆıntelept lui

Dumnezeu: „Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor desar-te“ (Psalmul 119:37).�

Concentreaza-te asupra altor lucruri. Un crestin penume William d

˘a urm

˘atorul sfat: „

Înainte de a merge la cul-

care, citeste ceva ce are leg˘atur

˘a cu lucrurile spirituale. Este

foarte important s˘a-ti

ˆınchei ziua av

ând

ˆın minte o idee spi-

ritual˘a“ (Filipeni 4:8).

Vorbeste cu cineva despre problema ta. Chiar dac˘a

ti-e rusine, vorbeste cu o persoan˘a de

ˆıncredere. Acest


=„Fugi deci de dorintele tineretii si

urm˘areste dreptatea, credinta, iubirea,

pacea,ˆımpreun

˘a cu cei care-l cheam

˘a pe

Domnul dintr-o inim˘a curat

˘a.“ (2 Timotei 2:22)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Ma voi putea concentra la lucruri caste daca

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ

In loc sa cedez impulsurilor sexuale, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

lucru te poate ajuta s˘a

ˆınvingi obiceiul masturb

˘arii! Un cres-

tin pe nume David aˆınteles acest lucru. El spune: „Am dis-

cutat cu tataˆın particular. Nu voi uita niciodat

˘a cuvintele

lui. Cu un zâmbet

ˆıncurajator, el mi-a zis: «Sunt foarte m

ân-

dru de tine». El stia prin ce a trebuit s˘a trec p

ân

˘a s

˘a ajung

s˘a discut cu el. Nimic nu mi-ar fi ridicat mai mult moralul

si nu mi-ar fiˆınt

˘arit mai mult hot

˘ar

ârea!

Tata mi-a ar˘atat apoi c

âteva versete pentru a m

˘a ajuta

s˘a

ˆınteleg c

˘a nu mersesem prea departe si alte c

âteva pen-

tru a se asigura c˘a am

ˆınteles gravitatea conduitei mele rele.

El m-a sf˘atuit s

˘a

ˆıncerc s

˘a m

˘a st

˘ap

ânesc un timp, dup

˘a care

s˘a discut

˘am din nou. Mi-a spus s

˘a nu m

˘a descurajez dac

˘a

voi recidiva, ci s˘a

ˆıncerc s

˘a rezist o perioad

˘a mai lung

˘a data

viitoare“. La ce concluzie a ajuns David? El spune: „M-aajutat foarte mult faptul de a sti c

˘a cineva

ˆımi cunostea si-

tuatia si m˘a sustinea“.�

� Pentru mai multe informatii, vezi volumul II, paginile 239–241.

„De cand am depasit aceasta problema, am oconstiinta curata ınaintea lui Iehova si nu asschimba asta pentru nimic ın lume!“ (Sarah)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Sexul ocazional nu este o

chestiune lipsit˘

a de important˘

a. S˘

a vedem de ce.


˘a

˘ De ce este important s˘a-ti amintesti c

˘a Iehova

este ‘gata s˘a ierte’? (Psalmul 86:5)

˘Întruc

ât Dumnezeu, care l-a creat pe om cu

dorinte sexuale, spune c˘a ar trebui s

˘a cultivi

st˘ap

ânire de sine, ce

ˆıncredere are el cu privire

la tine?

CE P˘

ARERE AI?

ˆIN PREZENT, multi tineri se laud

˘a c

˘a fac sex ocazional f

˘ar

˘a

s˘a se implice afectiv. Unii chiar au cunostinte la care merg

doar pentru a face sex, f˘ar

˘a s

˘a se „complice“ cu o relatie

amoroas˘a.

Nu fi surprins dac˘a te atrage aceast

˘a idee (Ieremia

17:9). Edward, citat mai devreme, spune: „Multe fete mi-aupropus s

˘a facem sex. Cea mai grea lupt

˘a pe care o duc

ˆın

calitate de crestin este s˘a le refuz. E foarte greu s

˘a spui

26

Este gresitsexul ocazional?

„Tinerii se cupleaza doar ca sa vada cat dedeparte pot merge si cu cati pot face sex.“ (Penny)

„Baietii vorbesc fara nicio retinere despre asta.Se lauda ca, desi au o prietena, fac sex cu multealte fete.“ (Edward)

Este gresit sexul ocazional? 183

«nu»!“. La ce principii biblice te-ai putea gândi dac

˘a cineva

ˆıti propune s

˘a faci sex ocazional?

De ce este gresit sexul ocazionalFornicatia este un p

˘acat at

ât de grav,

ˆınc

ât cei care o

practic˘a „nu vor mosteni regatul lui Dumnezeu“ (1 Corin-

teni 6:9, 10). Bineˆınteles, acest lucru este valabil si c

ând

dou˘a persoane sunt „

ˆındr

˘agostite“, si c

ând fac sex ocazio-

nal. Pentru a rezista tentatieiˆın aceste situatii, trebuie s

˘a

privesti fornicatia asa cum o priveste Iehova.

„Sunt convinsa ca cel mai bun mod de viata este cel in-dicat de Iehova.“ (Karen, Canada)

„Nu uita ca ai parinti, ai multi prieteni si faci parte dintr-ocongregatie. Daca cedezi tenta-tiilor,

ˆıi dezamagesti pe toti!“

(Peter, Marea Britanie)Însusindu-ti punctul de ve-

dere al lui Iehova cu privire lafornicatie, vei putea ‘ur

ˆı r

˘aul’,

desi carnea imperfect˘a este

atras˘a de r

˘au (Psalmul 97:10).

De citit: Geneza 39:7–9.Remarc

˘a atitudinea curajoas

˘a

pe care a avut-o Iosifˆın fata

tentatiei sexuale si observ˘a ce

anume l-a ajutat s˘a-i reziste.

Fii mˆ

andru de convingerile taleDe obicei, tinerii sunt m

ândri s

˘a lupte pentru o cauz

˘a

ˆın

care cred. Tu ai privilegiul de a sustine normele lui Dum-nezeu prin conduita ta. S

˘a nu-ti fie rusine din cauza modu-

luiˆın care privesti relatiile sexuale preconjugale.

„Arata clar de laˆınceput ca ai principii morale.“ (Allen,

Germania)


˘a

Iehova a creat relatiilesexuale pentru a fi osurs

˘a de pl

˘acere

ˆın ca-

drul c˘as

˘atoriei. El dores-

te s˘a te bucuri de ele

potrivit scopului pentrucare au fost create si s

˘a

fii scutit deˆıngrijor

˘ari,

nesigurant˘a si regrete

— consecinte atât de

frecvente ale fornicatiei.

STIAI C˘

A . . .?

„ˆ

In liceu, baietii ma cunosteau si erau constientica n-aveau nicio sansa.“ (Vicky, Statele Unite)

Tinând cu t

˘arie la convingerile tale demonstrezi c

˘a

te maturizezi din punct de vedere spiritual (1 Corinteni14:20).

De citit: Proverbele 27:11. Gândeste-te c

˘a prin actiu-

nile tale corecteˆıi poti bucura inima lui Iehova!

Fii hot˘

arˆ

at!Este important s

˘a spui nu. Dar unii se pot g

ândi c

˘a re-

fuzi doar pentru a da impresia c˘a esti greu de cucerit.

„Absolut tot ce tine de tine — modulˆın care te

ˆımbraci,

cum si cu cine vorbesti, felulˆın care interactionezi cu oa-

menii — trebuie sa arate clar ca raspunsul tau este nega-tiv.“ (Joy, Nigeria)

„Trebuie sa arati clar ca niciodata nu vei face sex cu ei.Nu primi niciodata cadouri dela baietii care

ˆıncearca sa te se-

duca. Ei potˆıntoarce astfel de

gesturiˆımpotriva ta, conside-

rand ca le esti datoare.“ (Lara,Marea Britanie)

Dac˘a esti hot

˘ar

ât, Iehova te

va ajuta. Vorbind din proprieexperient

˘a, psalmistul David a

spus despre Iehova: „Cu cel loial te vei purta loial“ (Psal-mul 18:25).

„Fii tare! Cand un baiat mi-a facuto propunere indecenta, i-am spus:«Ia-ti mainile de pe mine!», m-amuitat urat la el si am plecat.“ (Ellen)


Slefuieste-ti calit˘atile

interioare (1 Petru3:3, 4). Cu c

ât esti o

persoan˘a mai bun

˘a,

cu atât mai bun

˘a va fi

persoana pe care o veiatrage.

SFAT �

De citit: 2 Cronici 16:9. Observ˘a c

˘a Iehova doreste s

˘a-i

ajute pe cei care vor s˘a fac

˘a ce este drept.

Fii prev˘

az˘

atorBiblia spune: „Cel prev

˘az

˘ator vede nenorocirea si se as-

cunde“ (Proverbele 22:3). Cum poti da ascultare acestuisfat? Fiind prev

˘az

˘ator!

„Evita cat poti de mult compania celor care vorbesc de-spre astfel de lucruri.“ (Naomi, Japonia)

„Nu le da informatii despre tine, de exemplu numarulde telefon sau adresa.“ (Diana, Marea Britanie)

Gˆandeste-te la cuvintele si la comportamentul t

˘au,

la prietenii pe careˆıi ai si la locurile unde mergi. Apoi

= „Faceti tot posibilul caˆın final s

˘a fiti

g˘asiti de [Dumnezeu] f

˘ar

˘a pat

˘a, f

˘ar

˘a

defect siˆın pace.“ (2 Petru 3:14)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Pot imita hotararea lui Iosif de a ramane curat dinpunct de vedere moral daca

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Nu voi repeta greseala pe care a facut-o Dina daca

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

ˆıntreab

˘a-te: „Nu cum-

va las eu s˘a se

ˆıntelea-

g˘a, f

˘ar

˘a s

˘a vreau, c

˘a-mi

doresc asta?“.

De citit: Geneza 34:1, 2. Ob-serv

˘a cum a ajuns o fat

˘a pe nume Dina

ˆıntr-o situatie criti-

c˘a pentru c

˘a a mers

ˆıntr-un loc nepotrivit.

Nu uita c˘a pentru Iehova Dumnezeu sexul ocazional nu

este o chestiune lipsit˘a de important

˘a si nu ar trebui s

˘a fie

nici pentru tine. Luând pozitie de partea a ceea ce este

drept,ˆıti vei p

˘astra o constiint

˘a curat

˘a

ˆınaintea lui Dumne-

zeu si respectul de sine. O fat˘a pe nume Carly spune:

„De ce s˘a te lasi «folosit» de cineva care nu vrea dec

ât s

˘a-si

satisfac˘a o pl

˘acere de moment? Tine la ceea ce ai cl

˘adit cu

atâtea eforturi!“.

Dac˘

a faci sex ocazional,te vinzi pe nimic

Gratis

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Ce fel de fete le plac b

˘aietilor?

R˘

aspunsul lor s-ar putea s˘

a te surprind˘

a!


˘ Desi relatiile sexuale imorale ar putea fi tentantepentru carnea imperfect

˘a, de ce sunt ele gresite?

˘ Ce vei face dac˘a cineva

ˆıti propune s

˘a ai relatii

sexuale?

CE P˘

ARERE AI?

27

De ce num

˘a plac

b˘

aietii?

I-am spus ca ma placmulti baieti. A ınceput sarada cand i-am zis cat de

caraghiosi sunt unii dintreprietenii mei.

ˆIn plus, stie

ca sunt desteapta, doarl-am corectat cand a vorbit.Oare cand are de gand sa

ma invite ın oras?

E atragatoare, darpare atat de superfi-

ciala! De-abia ma lasasa scot si eu o vorba, iarcand apuc sa zic ceva,imediat ma corecteaza.

Nu stiu cum sa scapmai repede de ea!

ÎTI faci griji c

˘a b

˘aietii nu se simt atrasi de tine? Multe fete

au acest sentiment, chiar si cele despre care crezi c˘a nu

ar avea niciun motiv. S˘a lu

˘am cazul lui Joanne. Arat

˘a bine,

este inteligent˘a si se exprim

˘a frumos. Totusi, ea spune:

„Deseori am impresia c˘a b

˘aietii nu m

˘a plac. C

âtiva de care

mi-a pl˘acut s-au ar

˘atat o vreme interesati de mine, dar

mai târziu nici m

˘acar nu mi-au mai vorbit!“.

Ce le place b˘aietilor la o fat

˘a? Ce nu le place? Ce poti

face pentru a atrage atentia unui tân

˘ar respectabil?

Ce s˘

a faci˘ Cunoaste-te pe tine ınsati.

Încep

ând de la v

ârsta

pubert˘atii, probabil te-ai simtit tot mai atras

˘a de b

˘aieti.

Poate c˘a de atunci ti-a pl

˘acut de mai multi, ceea ce este

normal. Dar dac˘a te-ai fi

ˆındr

˘agostit imediat de primul b

˘a-

iat care te-a atras, cel mai probabil ai fi riscat s˘a nu te ma-

turizeziˆındeajuns pe plan emotional si spiritual. Pentru a

cultiva tr˘as

˘aturi de caracter frumoase, pentru ‘a-ti

ˆınnoi

mintea’ ca s˘a iei decizii

ˆıntelepte si pentru a-ti atinge une-

le obiective personale este nevoie de timp (Romani 12:2;1 Corinteni 7:36; Coloseni 3:9, 10).

E adev˘arat, multi b

˘aieti sunt atrasi de fete care

ˆınc

˘a nu

si-au format convingeri ferme sau care sunt naive.Îns

˘a

astfel de b˘aieti sunt interesati mai degrab

˘a de cum arat

˘a

acele fete decât de cine sunt ele cu adev

˘arat. Spre deose-

bire de acestia, un tân

˘ar echilibrat va c

˘auta o fat

˘a care s

˘a-l

completeze prin calit˘atile ei (Matei 19:6).

Ce spun baietii: „O fat˘

a care are p˘

areri proprii sio personalitate bine definit

˘a mi se pare atr

˘ag

˘atoare“

(James).„Mi-ar pl

˘acea o fat

˘a care

ˆısi exprim

˘a opiniile cu since-

ritate si respect si care nu este pur si simplu de acord cutot ce spun. Chiar dac

˘a e frumoas

˘a, nu m

˘a simt bine c

ând

o fat˘

aˆımi zice numai ce vreau s

˘a aud.“ (Darren)

De ce nu m˘a plac b

˘aietii? 189

Ce p˘arere ai despre comentariile de mai

ˆınainte?

ı ................................................................................................

..................................................................................................

˘ Cultiva respect fata de altii. Asa cum tu simti nevoias

˘a fii iubit

˘a, b

˘aietii pe care

ˆıi cunosti

ˆısi doresc mult s

˘a fie res-

pectati. Nuˆınt

âmpl

˘ator

ˆıi spune Biblia sotului s

˘a-si iubeasc

˘a

sotia, iar sotiei, s˘a aib

˘a „respect profund“ fat

˘a de sotul ei (Efe-

seni 5:33).În armonie cu acest sfat

ˆıntelept, un sondaj reali-

zatˆın r

ândul a sute de b

˘aieti a dezv

˘aluit c

˘a mai bine de 60%

dintre ei pretuiesc respectul mai mult decât iubirea. Peste

70% dintre b˘arbatii mai

ˆın v

ârst

˘a au fost de aceeasi p

˘arere.

Respectul nuˆınseamn

˘a

ˆıns

˘a renegare de sine, adic

˘a re-

nuntarea la dreptul de a avea o p˘arere diferit

˘a si de a o ex-

prima (Geneza 21:10–12). Totusi, de felulˆın care

ˆıti exprimi

p˘arerea depinde dac

˘a un b

˘aiat se va simti sau nu atras de tine.

Dac˘a mereu

ˆıl contrazici sau

ˆıl corectezi, ar putea simti c

˘a nu

ˆıl respecti

ˆındeajuns. Dar, dac

˘a tii cont de punctul lui de ve-

dere siˆıi spui

ˆın ce privinte ti se pare demn de laud

˘a, el va fi

mult mai dispus s˘a-ti accepte opinia si s

˘a o aprecieze. Desi-

gur, un tân

˘ar cu discern

˘am

ânt va observa totodat

˘a dac

˘a te

porti respectuos cu membrii familiei si cu alte persoane.

Ce spun baietii: „Cred c˘

a respectul este cel mai impor-tant lucru la

ˆınceputul unei relatii. Iubirea poate ap

˘area mai

tˆ

arziu“. (Adrian)

„Recunosc ca deseori ma simt atras de o fatafrumoasa. Dar ımi trece repede daca ea nu areobiective concrete, care merita sa fie atinse.În schimb, cand stie ce vrea sa faca ın viata simai ales cand si-a atins deja cateva obiective,ea devine foarte atragatoare pentru mine.“(Damien)


˘a

„Dac˘

a o fat˘

a m˘

a poate respecta, sunt sigur c˘

a m˘

a poatesi iubi.“ (Mark)


ˆınainte?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

˘Îmbraca-te modest si pastreaza o buna igiena. Felul

ˆın care te

ˆımbraci si te aran-

jezi sunt indicii ale gândirii si

atitudinii tale. Cu multˆınainte

de aˆıncepe s

˘a vorbesti cu un

b˘aiat, vestimentatia ta i-a dez-

v˘aluit o multime de lucruri de-

spre tine. Dac˘a

ˆımbr

˘ac

˘amintea

ˆıti este bine aranjat

˘a si modes-

t˘a, ea va transmite un mesaj po-

zitiv (1 Timotei 2:9). Dar, dac˘a

este provocatoare sau denot˘a neglijent

˘a, mesajul va fi c

ât se

poate de clar — si, bineˆınteles, negativ!

Ce spun baietii: „Stilul vestimentar adoptat de o fat˘

a spu-ne multe despre atitudinea ei fat

˘a de viat

˘a. Dac

˘a se

ˆımbrac

˘a

indecent sau poart˘

a haine largi, nonconformiste,ˆınteleg c

˘a

vrea cu disperare s˘

a atrag˘

a atentia“ (Adrian).

Iubirea si respectul suntasemenea rotilor uneibiciclete — am

ândou

˘a

au un rol esential

De ce nu m˘a plac b

˘aietii? 191

Machiaz˘a-te discret!

Dac˘a exagerezi, poti

transmite un mesajgresit: c

˘a esti arogant

˘a

sau chiar c˘a vrei cu

disperare s˘a ti se

acorde atentie.

SFAT �

„M˘

a simt atras de o fat˘

a careˆısi

ˆıngrijeste p

˘arul, miroase

frumos si are un ton al vocii pl˘

acut. Chiar dac˘

a la un momentdat am fost atras de o fat

˘a frumoas

˘a, igiena ei precar

˘a mi-a

schimbat p˘

arerea despre ea.“ (Ryan)

„E adev˘

arat, o fat˘

a care seˆımbrac

˘a provocator m

˘a atrage

laˆınceput.

Îns

˘a nu acesta este tipul de fat

˘a cu care vreau s

˘a

ˆıncep o relatie.“ (Nicholas)


ˆınainte?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Ce s˘

a nu faci˘ Nu flirta. Femeile pot avea o influent

˘a foarte puterni-

c˘a asupra b

˘arbatilor. Aceast

˘a putere de atractie poate fi folo-

sit˘a

ˆın scop bun sau r

˘au (Geneza 29:17, 18; Proverbele

7:6–23). Dac˘a

ˆıti testezi puterea

de cucerire asupra oric˘arui b

˘aiat

pe careˆıl

ˆınt

âlnesti, cel mai pro-

babilˆıti vei crea reputatia de fat

˘a

care flirteaz˘a.

Ce spun baietii: „Un b˘

aiat eˆınc

ântat chiar si numai c

ând st

˘a

lˆ

ang˘

a o fat˘

a dr˘

agut˘

a si li se atingumerii. De aceea, cred c

˘a o fat

˘a

care te atinge desˆın timp ce vorbeste cu tine flirteaz

˘a“

(Nicholas).

„Dac˘

a o fat˘

a g˘

aseste mereu modalit˘

ati de a pune mˆ

ana pebratul fiec

˘arui b

˘aiat pe care

ˆıl

ˆınt

âlneste sau dac

˘a

ˆıi face ochi

dulci fiec˘

arui b˘

aiat care trece pe lˆ

ang˘

a ea, atunci trag conclu-zia c

˘a

ˆıi place s

˘a flirteze, iar asta nu mi se pare deloc atr

˘ag

˘a-

tor.“ (Jos´

e)

˘ Nu fi posesiva. Când un b

˘arbat si o femeie se c

˘as

˘ato-

resc, ei devin, asa cum spune Biblia, „o singur˘a carne“ (Ge-


˘a

Dac˘a pretinzi ca un b

˘a-

iat s˘a-ti acorde atentie

numai tie tot timpul,ti-ai putea compromiterelatia cu el.

STIAI C˘

A . . .?

neza 2:24).În aceast

˘a etap

˘a a relatiei lor, at

ât sotul, c

ât si

sotia renunt˘a la multe dintre libert

˘atile pe care le aveau, pro-

babil, când erau celibatari; ei

ˆısi iau un angajament unul fat

˘a

de cel˘alalt (1 Corinteni 7:32–34). Dar, dac

˘a esti

ˆın faza de

ˆın-

ceput a unei relatii, nu ai dreptul s˘a astepti un astfel de an-

gajament din partea unui tân

˘ar si nici el din partea ta.� De

fapt, când

ˆıi respecti dreptul de a iesi cu alti prieteni, ar pu-

tea fi si mai atras de tine. Iar modulˆın care

ˆısi va folosi aceas-

t˘a libertate va spune multe despre personalitatea lui (Prover-

bele 20:11).

Ce spun baietii: „Cred c˘

a o fat˘

a este posesiv˘

a dac˘

a vreas

˘a-mi stie orice miscare, nu are viat

˘a social

˘a si nu o preocu-

p˘

a decˆ

at persoana mea“ (Darren).„Dac

˘a o fat

˘a pe care am cunoscut-o recent

ˆımi trimite tot

timpul SMS-uri si vrea s˘

a stie cu cine sunt,ˆın special ce fete

suntˆın grupul cu care am iesit, acesta este un semnal de alar-

m˘

a.“ (Ryan)„O fat

˘a care nu-ti permite s

˘a petreci timp si cu prietenii si

care se sup˘

ar˘

a dac˘

a nu o inviti oriunde mergi este practic de-pendent

˘a de tine si, prin urmare, deloc atr

˘ag

˘atoare.“ (Adrian)

� Desigur, dup˘a ce un b

˘arbat si o femeie se logodesc, ei sunt, pe bun

˘a drep-

tate, r˘aspunz

˘atori

ˆıntr-o m

˘asur

˘a mai mare unul fat

˘a de cel

˘alalt.

Trasatura pe care vreau sa oˆımbunatatesc este

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı


ˆınainte?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Fii constient˘

a de propria ta valoareProbabil cunosti fete care ar face orice ca s

˘a atrag

˘a aten-

tia unui b˘aiat si s

˘a-i fie pe plac. Altele poate c

˘a

ˆısi coboar

˘a

standardele doar ca s˘a aib

˘a un prieten sau chiar un sot.

Îns

˘a

principiul „ce seam˘an

˘a omul, aceea va si secera“ se aplic

˘a si

ˆın acest aspect al vietii (Galateni 6:7–9). Dac

˘a nu te apreciezi

la adev˘arata valoare si nu pretuiesti standardele dup

˘a care

ˆın-

cerci s˘a tr

˘aiesti, probabil c

˘a nici b

˘aietii pe care

ˆıi vei atrage nu

vor face acest lucru.

Adev˘arul este c

˘a nu toti b

˘aietii te vor pl

˘acea, ceea ce, de

fapt, poate fi bine.În schimb, dac

˘a vei avea grij

˘a at

ât de fru-

musetea ta exterioar˘a, c

ât si de cea interioar

˘a, vei fi „de mare

valoareˆın ochii lui Dumnezeu“ si vei atrage b

˘aiatul potrivit

(1 Petru 3:4).

=„Farmecul poate fi

ˆınsel

˘ator si frumusetea

poate fi desart˘a, dar femeia care se teme

de Iehovaˆısi atrage laude.“

(Proverbele 31:30)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Dar, dac

˘a esti b

˘aiat, poate c

˘a te

ˆıntrebi: „De ce nu m

˘a plac fetele?“.


˘a

˘ Cum poti ar˘ata c

˘a respecti p

˘arerile si

sentimentele unui b˘aiat?


˘a esti constient

˘a de propria ta

valoare?

CE P˘

ARERE AI?

28

De ce num

˘a plac

fetele?

Am dat-o gata! I-am spustotul despre mine: ce

lucruri am, pe unde amfost, pe cine cunosc. Cred

ca moare dupa mine!

ˆImi vine sa fug

mancand pamantul!Chiar nu pricepe?Cum sa pun capat

conversatiei fara safiu nepoliticoasa?

Aspectul t˘au exterior

este mai putinimportant dec

ât ceea

ce estiˆın interior.

STIAI C˘

A . . .?

PROBABIL c˘a ai ajuns la v

ârsta la care

ˆıti poti da

ˆınt

âl-

niri si ti-ar pl˘acea s

˘a g

˘asesti o fat

˘a atr

˘ag

˘atoare care s

˘a

aib˘a aceleasi convingeri religioase ca tine (1 Corinteni

7:39). Totusi, ori de câte ori ai

ˆıncercat s

˘a

ˆıncepi o rela-

tie, ai dat-o-n bar˘a. Ce n-a mers? Se uit

˘a fetele numai

dup˘a b

˘aieti care arat

˘a foarte bine? „N-ar strica s

˘a aib

˘a

ceva muschi“, spune o fat˘a pe nume Lisa.

Îns

˘a majorita-

tea fetelor vor mai mult de-atât. „B

˘aietilor care arat

˘a

bine le lipsesc uneori calit˘ati importante“, spune Carrie,

de 18 ani.

Despre ce calit˘ati este vorba? Dac

˘a ai vrea s

˘a cunosti

mai bine o fat˘a, ce factori ar trebui s

˘a iei

ˆın considerare?

Si ce principii biblice ar fi bine s˘a ai

ˆın vedere?

Primul pasÎnainte de a

ˆıncepe s

˘a manifesti interes fat

˘a de o fat

˘a,

trebuie s˘a cunosti c

âteva lucruri de baz

˘a, care te vor aju-

ta s˘a te

ˆımprietenesti cu oricine. G

ândeste-te la sugestii-

le care urmeaz˘a.

˘ Fii manierat. Biblia spune c˘a iubirea „nu se com-

port˘a necuviincios“ (1 Corinteni 13:5). Dac

˘a esti manie-

rat dovedesti nu numai c˘a

ˆıti respecti semenii, dar si c

˘a

esti matur si cultivi calit˘ati crestine. Cu toate acestea, bu-

nele maniere nu sunt asemenea unui costum pe care-lˆımbraci ca s

˘a-i impresionezi pe altii, dar pe care-l dai jos

când ajungi acas

˘a.

Întreab

˘a-te: „Sunt manierat

ˆın relatii-

le cu membrii familiei?“. Dac˘a

r˘aspunsul t

˘au este „nu“, vei

p˘area fals c

ând vei

ˆıncerca s

˘a

fii manierat cu altii. Nu uitac

˘a, pentru a afla ce fel de per-

soan˘a esti

ˆın realitate, o fat

˘a


˘a

ˆınteleapt

˘a se va uita la modul

ˆın care te porti cu membrii

familiei (Efeseni 6:1, 2).Ce spun fetele: „

Îmi plac baietii care sunt manierati

ˆın lucruri mici, de exemplu deschizandu-mi usa, dar si

ˆın

lucruri mari, fiind amabili si politicosi nu numai cu mine,ci si cu familia mea“ (Tina).

„Nu-mi place deloc cand un baiat pe care abia l-amcunoscut

ˆıncepe sa-mi puna

ˆıntrebari prea personale, de

genul: «Ai prieten?», «Ce obiective ai?». E lipsa de poli-tete, iar asta ma face sa ma simt prost.“ (Kathy)

„Mi se pare jignitor cand baietii cred ca se pot juca cusentimentele noastre, ca si cum nu conteaza ce simtim sisuntem atat de disperate sa ne casatorim

ˆıncat vrem sa-i

facem sa le fie mila de noi.“ (Alexis)˘ Fii atent la igiena personala. Fiind curat, ar

˘ati

c˘a ai respect at

ât fat

˘a de cei din jur, c

ât si fat

˘a de tine

=„S

˘a v

˘a

ˆımbr

˘acati cu noua personalitate

care a fost creat˘a dup

˘a vointa lui

Dumnezeu,ˆın adev

˘arat

˘a dreptate

si loialitate.“ (Efeseni 4:24)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Bunele maniere nu suntasemenea unui costumpe care-l

ˆımbraci ca s

˘a-i

impresionezi pe altii,dar pe care-l dai josc

ând ajungi acas

˘a

(Matei 7:12). Dac˘a te respecti pe tine

ˆınsuti, foarte pro-

babil c˘a si ceilalti te vor respecta.

Îns

˘a, dac

˘a igiena ta

las˘a de dorit, eforturile de a impresiona o fat

˘a vor fi za-

darnice.Ce spun fetele: „Unui baiat caruia

ˆıi placea de mine

ˆıi mirosea gura. Pur si simplu n-am putut trece pesteasta!“ (Kelly).

˘Învata sa porti o conversatie. Baza unei relatii de

durat˘a este o bun

˘a comunicare. Asta

ˆınseamn

˘a s

˘a nu

vorbesti numai despre ce te intereseaz˘a pe tine, ci si de-

spre ce o intereseaz˘a pe prietena ta (Filipeni 2:3, 4).

În-

seamn˘a s

˘a asculti cu adev

˘arat ce are de spus si s

˘a tii cont

de p˘arerea ei.

Ce spun fetele: „ˆ

Imi plac baietii care sunt naturalicand vorbesc cu mine,

ˆısi amintesc ce le-am spus si pun

ˆıntrebari pentru a

ˆıntretine conversatia“ (Christine).

„Cred ca baietii sunt atrasi de ceea ce vad, iar fetelesunt mai atrase de ceea ce aud.“ (Laura)

„Este frumos sa primesti cadouri. Dar cand un baiatstie sa poarte o conversatie, sa te consoleze si sa te

ˆın-

curajeze . . . Uau!˘

Asta da baiat!“ (Amy)„Cunosc un baiat care este politicos si niciodata nu e

prea familiar. De fapt, avem conversatii interesante, farasa-mi zica ceva de genul: «Ce frumos mirosi» sau «Aratifoarte bine azi». Este atent la ce-i spun, iar asta ar face-ope orice fata sa se simta bine.“ (Beth)

„Baietii cred ca, pentru a cuceri o fata, trebuiesa se ımbrace sau sa arate ıntr-un anumit fel.Desi ınfatisarea are o oarecare importanta,cred ca multe fete se simt mai atrase de opersonalitate frumoasa.“ (Kate)



ˆıntreab

˘a

Întreab

˘a-i pe c

âtiva

adulti maturi care estecea mai important

˘a ca-

litate pe care ar trebuis

˘a o cultive un b

˘aiat,

apoi gândeste-te dac

˘a

nu cumva ai de lucratla acel aspect.

SFAT �

„Mi-ar placea sa cunosc mai bine pe cineva care aresimtul umorului, dar care stie sa vorbeasca si despre lu-cruri serioase, fara sa para fals.“ (Kelly)

˘ Fii o persoana responsabila. Biblia spune: „Fieca-re

ˆısi va purta propria sarcin

˘a“ (Galateni 6:5). Fetele nu

se vor simti atrase de un b˘aiat care nu este

ˆın stare s

˘a-si

p˘astreze locul de munc

˘a pentru c

˘a e lenes sau pentru c

˘a

petrece prea mult timp distrându-se.

Ce spun fetele: As vrea ca unii baieti sa fie mai res-ponsabili. Nu-mi place deloc de cei care nu sunt asa. Nufac o impresie buna“ (Carrie).

„Unii baieti nu au obiective clare. Cand le place de ofata, ei afla ce obiective are si spun: «Uau, exact astavreau sa fac si eu!». Dar actiunile lor arata contrariul.“(Beth)

Dac˘a vei fi o persoan

˘a responsabil

˘a, asa cum s-a ar

˘a-

tat mai sus, vei putea lega prietenii frumoase. Dar ce artrebui s

˘a faci dac

˘a te simti preg

˘atit s

˘a

ˆıncepi o relatie se-

rioas˘a cu o fat

˘a?

Al doilea pas

˘ Ia initiativa. Dac˘a tu crezi c

˘a o prieten

˘a pe care

o admiri ar putea fi o bun˘a

partener˘a de c

˘as

˘atorie, vor-

beste-i despre intentiile tale.Exprim

˘a-ti sentimentele clar

si deschis. Poate c˘a nu ti-e

deloc usor si ti-e team˘a c

˘a

vei fi refuzat.Îns

˘a, fiind dis-

pus s˘a iei initiativa, dove-

desti c˘a te-ai maturizat. To-

tusi, fii atent! Aceasta nu este

De ce nu m˘a plac fetele? 199

o cerereˆın c

˘as

˘atorie. Deci manifest

˘a discern

˘am

ânt. O

atitudine prea sobr˘a sau prea serioas

˘a poate intimida o

fat˘a

ˆın loc s-o atrag

˘a.

Ce spun fetele: „Nu pot citi gandurile oamenilor.Deci, daca un baiat vrea sa ma cunoasca mai bine, trebu-ie sa fie sincer si sa-mi spuna deschis asta“ (Nina).

„Vi s-ar putea parea ciudat daca, dupa un timp, prie-tenia voastra se transforma

ˆıntr-o relatie mai serioasa.

As aprecia daca cineva mi-ar spune direct ca vrea sa fimmai mult decat simpli prieteni.“ (Helen)

˘ Respecta decizia unei fete. Cum ai putea reactio-na c

ând o prieten

˘a

ˆıti spune c

˘a nu vrea s

˘a

ˆınceap

˘a o

relatie mai serioas˘a cu tine? Acord

˘a-i demnitate fiind

convins c˘a

ˆısi cunoaste inima si c

˘a pentru ea „nu“

ˆın-

seamn˘a „nu“. N-ai da dovad

˘a de maturitate dac

˘a ai co-

plesi-o cu insistentele tale. Dac˘a ignori refuzul clar al

unei fete — sau chiar te enervezi —, la binele cui te gân-

desti, de fapt: la binele ei sau la binele t˘au? (1 Corin-

teni 13:11)

Ce spun fetele: „Ma deranjeaza cand un baiat nu malasa

ˆın pace, desi l-am refuzat“ (Colleen).

„I-am explicat unui baiat ca nu ma interesa, dar tot in-sista sa-i dau numarul de telefon. Voiam sa fiu amabila,deoarece nu cred ca i-a fost usor sa-si ia inima-n dinti sisa-si exprime sentimentele. Dar la un moment dat a tre-buit sa fiu foarte categorica.“ (Sarah)

Ce s˘

a nu faciUnii b

˘aieti cred c

˘a e floare la ureche s

˘a cucereasc

˘a o

fat˘a. Ba chiar s-ar putea lua la

ˆıntrecere cu alti b

˘aieti ca

s˘a vad

˘a cine atrage privirile celor mai multe fete. Totusi,

o astfel de competitie este crud˘a si-ti va strica reputatia


˘a

Un domeniuˆın care as putea fi mai manierat

este

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

Pentru a-mi dezvolta capacitatea de comunicare, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

(Proverbele 20:11). Ca s˘a nu ajungi

ˆın aceast

˘a situatie,

teˆındemn

˘am s

˘a tii cont de urm

˘atoarele sfaturi.

˘ Nu flirta. Cel ce flirteaz˘a foloseste cuvinte lingusi-

toare si are un limbaj al trupului provocator. El nu are in-tentii serioase. O persoan

˘a cu o astfel de atitudine igno-

r˘a sfatul biblic de a le trata „pe [femeile] mai tinere, ca pe

niste surori, cu toat˘a castitatea“ (1 Timotei 5:2). B

˘aietii

care flirteaz˘a nu sunt prieteni adev

˘arati si, cu at

ât mai

putin, parteneri de c˘as

˘atorie buni. Fetele cu discern

˘a-

mânt stiu asta.

Ce spun fetele: „E foarte urat cand cinevaˆıti face

complimente si tu stii ca i-a zis exact aceleasi lucruri prie-tenei tale doar cu o luna

ˆın urma“ (Helen).

„Odat˘

a, un b˘

aiat dr˘

agut aˆınceput s

˘a flirteze cu mine.ˆ

Ins˘

a vorbea mai mult despre el. Cˆ

and o alt˘

a fat˘

a a intratˆın

vorb˘

a cu noi, aˆınceput s

˘a flirteze si cu ea. Acelasi lucru s-a

ˆınt

âmplat si cu a treia fat

˘a. Era ur

ât ce f

˘acea!“ (Tina)

˘ Nu te juca cu sentimentele unei fete. Nu te astep-ta ca prietenia cu o fat

˘a s

˘a functioneze dup

˘a aceleasi re-

guli ca prietenia cu un b˘aiat. De ce? G

ândeste-te: Dac

˘a-i

spui unui b˘aiat c

˘a

ˆıi st

˘a bine

ˆıntr-un costum nou sau vor-

besti mereu cu el si i te dest˘ainui, e putin probabil ca prie-

tenul t˘au s

˘a trag

˘a concluzia c

˘a te simti atras de el. Dar

dac˘a-i spui unei fete c

˘a arat

˘a bine sau vorbesti mereu cu

ea si i te dest˘ainui, mai mult ca sigur va crede c

˘a

ˆıti pla-

ce de ea.Ce spun fetele: „Baietii chiar nu

ˆınteleg ca nu se pot

purta cu fetele asa cum se poarta cu baietii care le suntprieteni“ (Sheryl).

„Cand un baiat face rost de numarul meu de telefonsi ma trezesc cu un mesaj de la el, ce sa

ˆınteleg? Uneori

poti sa ai o relatie de prietenie cu cineva prin mesaje sisa ajungi sa te simti atras de acea persoana. Dar, defapt, cat de bine poti cunoaste pe cineva prin mesaje?“(Mallory)

„Nu cred ca un baiatˆısi da seama cat de repede se

poateˆındragosti o fata, mai ales daca este atent si socia-

bil. Asta nuˆınseamna ca e disperata. Nu cred ca exista

fata care sa nu vrea sa gaseasca baiatul ideal si sa seˆın-

dragosteasca de el.“ (Alison)ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum

ˆıti poti da seama care este

diferenta dintre iubire si pasiune?


˘a


˘a ai respect fat

˘a de tine

ˆınsuti?


˘a ai respect fat

˘a de g

ândurile si

sentimentele unei fete?

CE P˘

ARERE AI?

PROBABIL c˘a nu ti-a fost prea greu s

˘a r

˘aspunzi la

ˆıntreb

˘a-

rile de mai sus. De fapt, teoretic, e usor s˘a vezi diferenta din-

tre iubire si pasiune.Îns

˘a totul se poate schimba

ˆın clipa

ˆın care

ˆınt

âlnesti b

˘aia-

tul sau fata visurilor tale. Simti dintr-odat˘a fluturi

ˆın stomac

si nimic nu mai conteaz˘a. Esti

ˆındr

˘agostit p

ân

˘a peste cap.

Dar gândeste-te: este iubire sau pasiune? Cum

ˆıti poti da

29

Cum potsti dac

˘a

e iubireadev

˘arat

˘a?

Raspunde la urmatoareleıntrebari:1.Cum ai defini iubirea?

ı ...........................................................

............................................................

2.Cum ai defini pasiunea?

..................................................................

..................................................................

3.Care crezi ca este diferenta dintre iubire si pasiune?

..................................................................................................

..................................................................................................

Te iubesc

Si eu te iubesc

Cum pot sti dac˘a e iubire adev

˘arat

˘a? 203

Tinerii careˆıncep si

rup cu usurint˘a o

relatie „se preg˘atesc“

pentru divortul de dup˘a

c˘as

˘atorie.

STIAI C˘

A . . .?

seama? Pentru a r˘aspunde la aceste

ˆıntreb

˘ari, s

˘a vedem cum

ti s-a schimbat, probabil, conceptia despre cei de sex opusˆın ultimii ani. De exemplu,

ˆıntreab

˘a-te:

˘ Cumˆıi vedeam pe cei de sex opus c

ând aveam cinci

ani?

˘ Cumˆıi v

˘ad acum?

R˘aspunsurile tale arat

˘a, probabil, c

˘a odat

˘a ce ai ajuns la

pubertate aiˆınceput s

˘a-i privesti altfel pe cei de sex opus.

„Fetele mi se par acum mai dr˘agute ca

ˆınainte“, spune Brian,

de 12 ani. Elaine, care are 16 ani,ˆısi aminteste o schimbare

care a avut locˆın urm

˘a cu c

âtiva ani: „Toate prietenele mele

auˆınceput s

˘a vorbeasc

˘a despre b

˘aieti, asa c

˘a

ˆımi st

˘atea g

ân-

dul numai la ei si m˘a

ˆındr

˘agosteam usor“.

Acum, c˘a cei de sex opus nu-ti sunt indiferenti, cum

ˆıti

poti st˘ap

âni aceste sentimente puternice?

În loc s

˘a le ignori

— ceea ce nu ar face decât s

˘a le intensifice —, poti consi-

dera aceast˘a situatie drept o ocazie excelent

˘a de a afla c

âte

ceva despre atractie, pasiune si iubire. Dac˘a vei

ˆıntelege

aceste trei fatete ale laturii sentimentale a vietii, vei fi scu-tit de suferinte inutile si,

ˆın timp, vei putea g

˘asi iubirea

adev˘arat

˘a.

ATRACTIE @ Ceea ce vezi„Eu si prietenii mei vorbim mereu despre fete.

Încerc

˘am

s˘

a discut˘

am si despre alte lucruri, dar dac˘

a trece o fat˘

a fru-moas

˘a pe l

âng

˘a noi, ei bine, uit

˘am despre ce vorbeam.“

(Alex)„Un b

˘aiat care m

˘a priveste

ˆın ochi,

ˆımi z

âmbeste frumos si

are un mers hot˘

arˆ

atˆımi atrage

atentia.“ (Laurie)E normal s

˘a te simti atras de

cineva care arat˘a bine. Dar ceea

ce vezi nu eˆıntotdeauna ceea ce


VEZI VOLUMUL II, CAPITOLELE 1 SI 3VEZI VOLUMUL II, CAPITOLELE 1 SI 3204 tinerii se

ˆıntreab

˘a

Ca s˘a-ti dai seama

cât de bine cunosti

o persoan˘a de care

te simti atras, r˘aspunde

laˆıntreb

˘arile din foaia

de lucru din volumul II,pagina 39 (pentru fete)si pagina 40 (pentrub

˘aieti).

SFAT �

pare a fi. De ce? Deoarece aparentele pot fiˆınsel

˘atoare.

Biblia spune: „Ca un inel de aurˆın r

âtul unui porc, asa este

femeia frumoas˘a care se

ˆındep

˘arteaz

˘a de

ˆıntelepciune“ (Pro-

verbele 11:22). Bineˆınteles, acest principiu se aplic

˘a si

ˆın ca-

zul b˘aietilor.

PASIUNE @ Ceea ce simti„C

ând aveam 12 ani, m-am

ˆındr

˘agostit nebuneste de un b

˘a-

iat. Dar, dup˘

a ce mi-a trecut,mi-am dat seama c

˘a

ˆımi pl

˘acu-

se de el doar pentru c˘

a toateprietenele mele umblau dup

˘a

b˘

aieti, iar el era b˘

aiat. Asta afost tot!“ (Elaine)

„M-amˆındr

˘agostit de multe

ori, dar de obicei m˘

a uitam doar la aspectul fizic. Dup˘

a ceaflam cum era persoana respectiv

˘a

ˆın interior,

ˆımi d

˘adeam

seama c˘

a nu eram atˆ

at de compatibili pe cˆ

at crezusem.“(Mark)

Pasiunea trezeste aceleasi sentimente ca iubirea. De fapt,iubirea presupune si sentimente romantice. Dar pasiunea siiubirea au la baz

˘a lucruri total diferite. Pasiunea provine

dintr-o reactie superficial˘a la calit

˘atile exterioare ale cuiva.ˆ

In plus, nu vede sl˘abiciunile acelei persoane si

ˆıi exagereaz

˘a

punctele forte. Prin urmare, pasiunea este la fel de solid˘a ca

un castel de nisip. „Nu tine mult“, spune o fat˘a pe nume

Fiona. „Poate c˘a

ˆıntr-o zi

ˆıti place de cineva, iar peste o lun

˘a

ai aceleasi sentimente, dar fat˘a de altcineva.“

=„Apele cele multe nu pot stinge iubirea,nici chiar r

âurile n-o pot duce cu ele.“

(Cântarea c

ânt

˘arilor 8:7)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘arat

˘a? 205

IUBIRE @ Ceea ce stii„C

ând e iubire, cred c

˘a ai un motiv serios s

˘a fii atras de

cineva, nu unul egoist.“ (David)„Consider c

˘a iubirea adev

˘arat

˘a se dezvolt

˘a

ˆın timp. La

ˆın-

ceput sunteti prieteni buni. Apoi,ˆıncetul cu

ˆıncetul, desco-

peri la acea persoan˘

a lucruri careˆıti plac si

ˆıncepi s

˘a ai sen-

timente pe care nu le-ai mai avut niciodat˘

a.“ (Judith)Iubirea se bazeaz

˘a pe o cunoastere profund

˘a a punctelor

forte si a punctelor slabe ale unei persoane. Nu e deci de mi-rare c

˘a Biblia descrie iubirea ca fiind mai mult dec

ât un sim-

plu sentiment. Ea spune c˘a iubirea este, printre altele, „

ˆın-

delung r˘abd

˘atoare si bun

˘a. . . .

Îndur

˘a totul, crede totul,

sper˘a totul, suport

˘a totul. Iubirea nu se termin

˘a niciodat

˘a“

(1 Corinteni 13:4, 7, 8). Iubirea determin˘a o persoan

˘a s

˘a se

comporte astfel deoarece se bazeaz˘a pe cunoastere, nu pe

credulitate sau ignorant˘a.

Un exemplu de iubire adev˘

arat˘

aRelatarea biblic

˘a despre Iacob si Rahela arat

˘a clar ce

ˆın-

seamn˘a iubirea adev

˘arat

˘a. Cei doi s-au

ˆınt

âlnit la o f

ânt

ân

˘a

unde Rahela venise pentru a ad˘apa oile tat

˘alui s

˘au. Iacob a

fost atras de ea imediat. De ce? Un motiv este c˘a era „fru-

moas˘a la trup si frumoas

˘a la fat

˘a“ (Geneza 29:17).

Pasiunea este la fel de solid˘

a ca un castel de nisip— dispare

ˆın scurt timp


˘a

Ca sa-mi dau seama daca sentimentele mele fata decineva sunt un indiciu al pasiunii sau al iubirii, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

Dar s˘a nu uit

˘am c

˘a iubirea adev

˘arat

˘a nu se bazeaz

˘a doar

pe atractia fizic˘a. Iacob n-a fost impresionat doar de frumu-

setea Rahelei. De fapt, Biblia spune c˘a, dup

˘a putin timp,

Iacob simtea mai mult decât atractie. El o „iubea pe Rahela“

(Geneza 29:18, Cornilescu, 2001).

A fost acesta finalul fericit al unei povesti de dragoste?Nu, mai era mult p

ân

˘a atunci. Tat

˘al Rahelei i-a cerut lui Iacob

s˘a astepte sapte ani pentru a se putea c

˘as

˘atori cu Rahela.

Chiar dac˘a pare nedrept, iubirea lui Iacob a fost pus

˘a la

ˆın-

cercare. Dac˘a ar fi fost vorba de o simpl

˘a pasiune, Iacob n-ar

fi asteptat atât. Doar iubirea adev

˘arat

˘a poate rezista probei

timpului. Asadar, ce s-aˆınt

âmplat? Biblia spune: „Si Iacob a

slujit sapte ani pentru Rahela, darˆın ochii lui au p

˘arut doar

câteva zile, pentru c

˘a o iubea“ (Geneza 29:20).

Ce potiˆınv

˘ata din exemplul lui Iacob si al Rahelei? C

˘a iu-

birea adev˘arat

˘a poate trece proba timpului. De asemenea,

„Iubirea poate depasi obstacolele, ın timpce pasiunea tinde sa se stinga atunci candsituatia se schimba sau apar probleme. Enevoie de mult timp pentru a cultiva iubireaadevarata.“ (Daniella)

˘ De ce i-a creat Dumnezeu pe oameni astfelˆınc

ât

s˘a simt

˘a o atractie puternic

˘a fat

˘a de persoanele de

sex opus?

˘ De ce multe relatii „de dragoste“ dintre adolescentise destram

˘a?

CE P˘

ARERE AI?

ea nu se bazeaz˘a numai pe atractia fizic

˘a. De fapt, un posi-

bil partener de c˘as

˘atorie poate fi cineva de care nu te simti

peste m˘asur

˘a de atras la prima vedere. Barbara, de exem-

plu, aˆınt

âlnit un t

ân

˘ar de care nu s-a simtit prea atras

˘a la

ˆınceput. „Dar pe m

˘asur

˘a ce

ˆıl cunosteam mai bine“, recu-

noaste ea, „situatia s-a schimbat. Am remarcat interesul luiStephen pentru alti oameni si faptul c

˘a punea

ˆıntotdeauna

interesele altora mai presus de ale sale. Stiam c˘a un sot bun

trebuie s˘a aib

˘a aceste calit

˘ati. Am fost atras

˘a de el si am

ˆın-

ceput s˘a-l iubesc“. A rezultat o c

˘asnicie durabil

˘a.

Când vei fi destul de matur pentru a-ti da

ˆınt

âlniri

ˆın ve-

derea c˘as

˘atoriei, cum

ˆıti vei da seama dac

˘a e iubire adev

˘a-

rat˘a? Poate c

˘a inima

ˆıti va sopti ceva, dar

ˆıncrede-te

ˆın ceea

ce-ti va spune mintea ta, instruit˘a biblic.

Încearc

˘a s

˘a cunosti

mai mult decât aspectul exterior al unui om. Acord

˘a relatiei

voastre timp s˘a se dezvolte. Nu uita, deseori pasiunea dis-

pare dup˘a o vreme.

Îns

˘a iubirea adev

˘arat

˘a ajunge,

ˆın timp,

s˘a fie tot mai puternic

˘a si devine ‘leg

˘atura perfect

˘a a unit

˘a-

tii’ (Coloseni 3:14).

Fii sigur c˘a poti g

˘asi o astfel de iubire, dac

˘a

ˆınveti s

˘a pri-

vesti dincolo de atractie (ceea ce vezi) si de pasiune (ceea cesimti). Urm

˘atoarele trei pagini te vor ajuta s

˘a faci asta.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR S

˘a presupunem c

˘a ti-ai g

˘asit

jum˘

atatea. Cumˆıti poti da seama dac

˘a esti preg

˘atit

pentru c˘

as˘

atorie?


˘a


˘arat

˘a? 209

Mihai si Iulia iesˆımpreun

˘a de 3 luni, iar Iulia spune

c˘a e „

ˆındr

˘agostit

˘a p

ân

˘a peste cap“. Mihai e nebun dup

˘a

ea.Îi spune chiar si cum s

˘a se

ˆımbrace si cu cine poate

s˘a-si petreac

˘a timpul. O trata ca pe o printes

˘a — p

ân

˘a

s˘apt

˘am

âna trecut

˘a, c

ând i-a tras o palm

˘a dup

˘a ce a

„prins-o“ vorbind cu alt b˘aiat.

El spune: „Iulia ar trebui s˘

a stie c˘

a mi-e foarte fric˘

as

˘a n-o pierd. De fapt, p

ân

˘a si g

ândul c

˘a cineva mi-ar pu-

tea fura prietena m˘

aˆınnebuneste.

Îmi pare r

˘au c

˘a am

lovit-o. Dar am f˘

acut asta pentru c˘

a nu suport nici m˘

acars

˘a se uite la altcineva.

În plus, mi-am cerut scuze!“.

Ea spune: „P˘

arintii spun c˘

a Mihaiˆıncearc

˘a s

˘a m

˘a

controleze, dar nu-i asa. El pur si simplu are standardeˆınalte — n-a

ˆıncercat niciodat

˘a s

˘a m

˘a forteze s

˘a fac ceva

imoral. Iar cˆ

and m-a lovit (asta nu le-am spus p˘

arintilor),vorbeam cu alt b

˘aiat. Mihai este gelos si acest lucru m

˘a

face s˘

a m˘

a simt flatat˘

a uneori. Oricum, a spus c˘

a-i parer

˘au si a promis c

˘a nu se va mai repeta“.

Tu ce spui? Este cevaˆın neregul

˘a

ˆın aceast

˘a rela-

tie? Dac˘a da, ce anume?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Ce ar trebui s˘a fac

˘a Iulia?

..................................................................................................

..................................................................................................

Tu ce ai face?

..................................................................................................

..................................................................................................

tu ce ai face?

Eduardˆısi d

˘a

ˆınt

âlniri cu Alisa de dou

˘a luni si a ob-

servat deja cât de art

˘agoas

˘a e, mai ales cu p

˘arintii. De

fapt, Alisa se ceart˘a mereu cu p

˘arintii si de obicei c

âsti-

g˘a. Ea tine cu

ˆınc

˘ap

˘at

ânare la punctul ei de vedere

pân

˘a c

ând p

˘arintii ajung la cap

˘atul puterilor si cedeaz

˘a.

Alisa s-a l˘audat

ˆın fata lui Eduard c

˘a

ˆıi „

ˆınv

ârte pe dege-

te“ pe p˘arinti.

El spune: „Alisa e foarte direct˘

a si nu cedeaz˘

aˆın

fata nim˘

anui, nici m˘

acarˆın fata p

˘arintilor. Tat

˘al ei poate

fi foarte enervant, asa c˘

a e normal ca ea s˘

a-si ias˘

a dinfire. Dar Alisa nu numai c

˘a tip

˘a, ea poate s

˘a si pl

âng

˘a,

s˘

a seˆımbufneze sau s

˘a se poarte foarte frumos. Face

orice ca s˘

a obtin˘

a ce vrea de la p˘

arinti“.

Ea spune: „Nu-mi pas˘

a cine esti, ce functie sau cepozitie ai,

ˆıti spun verde-n fat

˘a ce am de zis. Eduard, prie-

tenul meu, stie asta. A v˘

azut cum m˘

a port cu p˘

arintii“.

Tu ce spui? Este cevaˆın neregul

˘a

ˆın aceast

˘a rela-

tie? Dac˘a da, ce anume?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Ce ar trebui s˘a fac

˘a Eduard?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

Tu ce ai face?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

tu ce ai face?


˘a

Încearc

˘a s

˘a ghicesti ce cuv

ânt lipseste

ˆın afirmatiile

de mai jos. Scrieˆın spatiile libere cuv

ântul care se potri-

veste: iubire sau pasiune.

1. „� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � e oarb˘

a siˆıi place s

˘a fie asa. Nu-i pla-

ce s˘

a vad˘

a realitatea.“ (Calvin)

2. „Dac˘

a trebuie s˘

a-mi schimb comportamentul cˆ

and suntˆın preajma unei fete care-mi place, asta se numeste� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � .“ (Thomas)

3. „Poate c˘

a te deranjeaz˘

a ceva la cel˘

alalt. Dar dac˘

a evorba de � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , vrei totusi s

˘a fii cu acea per-

soan˘

a si s˘

a rezolvi problema.“ (Ryan)

4. „Cˆ

and e � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , singurele lucruri care te inte-reseaz

˘a sunt cele pe care le aveti

ˆın comun.“ (Claudia)

5. „Cˆ

and e vorba de � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , nuˆıncerci s

˘a as-

cunzi cine esti cu adev˘

arat.“ (Eve)

6. „� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � este un mod egoist de a obtine cevrei. Probabil vrei doar s

˘a spui c

˘a ai un prieten.“ (Allison)

7. „� � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � vede greselile si ciud˘

ateniile cuiva,dar poate tr

˘ai cu ele.“ (April)

8. „Cˆ

and e � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , nu poti spune de ce te atra-ge persoana respectiv

˘a. Pur si simplu te atrage.“ (David)

9. „Cˆ

and e vorba de � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , crezi c˘

a cel˘

alalt nugreseste.“ (Chelsea)

10. „Cˆ

and e � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � � , nu le mai privesti pe cele-lalte persoane de sex opus cum le priveai

ˆınainte, pentru

c˘

a vrei s˘

a fii loial.“ (Daniel)

R˘

aspunsuri: Pasiune: 1, 2, 4, 6, 8, 9. Iubire: 3, 5, 7, 10.

e iubire sau pasiune?


˘arat

˘a? 211

ÎNDOIELILE persistente cu privi-re la c

˘as

˘atorie sunt normale, chiar

si atunci când esti

ˆındr

˘agostit. V

˘a-

zând at

âtea c

˘asnicii nefericite si

30

Ti-ai gasit perechea si vaıntalniti de suficient timp casa fiti siguri ca va iubiti. Tesi vezi casatorit si fericireapare sa-ti bata la usa. Saunu?

În fata uneia dintre cele

mai importante decizii dinviata, ıncepi sa te ıntrebidaca esti cu adevaratpregatit pentru casatorie.

Suntcu adev

˘arat

preg˘

atitpentru

c˘

as˘

atorie?

rata crescând

˘a a divorturilor, este firesc s

˘a vrei s

˘a fii pre-

caut când vine vorba de un pas care

ˆıti va schimba radical

viata. Cum poti sti dac˘a esti preg

˘atit? Acum, mai mult ca

oricând, trebuie s

˘a

ˆındep

˘artezi orice iluzie pe care o ai cu pri-

vire la c˘as

˘atorie si s

˘a fii realist. De exemplu:

ILUZIA NR. 1 „Ne iubim si asta-i tot ce conteaza.“

Realitate: Iubirea nu-ti va pl˘ati facturile si nici nu-ti va

rezolva problemele financiare. De fapt, cercet˘atorii au ajuns

la concluzia c˘a banii sunt cauza principal

˘a a ne

ˆıntelegerilor

din familie si,ˆın cele din urm

˘a, a divortului. Un punct de ve-

dere nerealist cu privire la baniˆıti poate d

˘auna pe plan spi-

ritual si afectiv siˆıti poate deteriora relatia cu partenerul de

c˘as

˘atorie (1 Timotei 6:9, 10). Lectia? Nu astepta p

ân

˘a dupa

c˘as

˘atorie ca s

˘a discuti problema administr

˘arii banilor!

Biblia spune: „Cine dintre voi care vrea s˘a zideasc

˘a un

turn nu se asaz˘a mai

ˆınt

âi si nu calculeaz

˘a cheltuiala?“ (Luca

14:28).

Sugestie: Vorbeste cu viitorul partener acum,ˆınainte de

c˘as

˘atorie, despre modul

ˆın care v

˘a veti administra banii

(Proverbele 13:10). Gândeste-te la urm

˘atoarele

ˆıntreb

˘ari:

Cum ne vom administra bugetul? Vom avea un cont bancarcomun sau conturi separate? Care dintre noi ar fi mai po-trivit s

˘a tin

˘a evidenta cheltuielilor si s

˘a se asigure c

˘a suntem

la zi cu plata facturilor?� Câti bani poate cheltui fiecare f

˘ar

˘a

s˘a se consulte cu cel

˘alalt? Acum este momentul s

˘a

ˆıncepeti

s˘a lucrati ca echip

˘a! (Eclesiastul 4:9, 10)

ILUZIA NR. 2 „Vom fi un cuplu perfect deoarece suntemde acord ın toate, nu ne certam niciodata!“

Realitate: Dac˘a

ˆıntre voi nu apar niciodat

˘a ne

ˆıntelegeri

ˆınseamn

˘a c

˘a ati avut grij

˘a s

˘a evitati situatiile care pot duce

� ‘Sotia capabil˘a’ descris

˘a

ˆın Proverbele 31:10–28

ˆındeplinea responsabilit

˘ati

importante ce aveau leg˘atur

˘a direct

˘a cu bugetul familiei. Vezi versetele 13, 14,

16, 18 si 24.

Sunt cu adev˘arat preg

˘atit pentru c

˘as

˘atorie? 213

la un conflict. Dar dup˘a c

˘as

˘atorie nu veti putea face la fel!

De fapt, este imposibil ca dou˘a persoane imperfecte s

˘a fie

perfect compatibile, ele nu pot fi de acordˆın toate aspecte-

le (Romani 3:23; Iacov 3:2). Nu trebuie s˘a te g

ândesti nu-

mai la cât de bine v

˘a

ˆıntelegeti, ci si la modul

ˆın care reac-

tionati când apar ne

ˆıntelegeri.

Între doi oameni se creeaz

˘a

o leg˘atur

˘a puternic

˘a atunci c

ând recunosc deschis c

˘a exist

˘a

o problem˘a si se str

˘aduiesc s

˘a o rezolve cu maturitate si

ˆın

mod pasnic.

Biblia spune: „S˘a nu l

˘asati s

˘a se

ˆıncheie ziua f

˘ar

˘a s

˘a v

˘a

treac˘a m

ânia!“ (Efeseni 4:26, Noul Testament — Traduce-

reˆın limba romana moderna, 2000).

Sugestie: Gândeste-te bine la modul

ˆın care ai rezolvat

pân

˘a acum ne

ˆıntelegerile cu p

˘arintii si cu fratii t

˘ai. F

˘a un ta-

bel asem˘an

˘ator cu cel de la pagina 93 din acest volum sau

cu cel de la pagina 221 din volumul II. Scrie ceˆınt

âmpl

˘ari

au dus la conflicte, cum ai reactionat si cum ar fi fost maibine s

˘a reactionezi. De exemplu, dac

˘a atunci c

ând a ap

˘arut o

neˆıntelegere prima ta reactie a

fost s˘a dai fuga la tine

ˆın came-

r˘a si s

˘a tr

ântesti usa, scrie cum

ai putea reactiona mai bine, ast-fel

ˆınc

ât s

˘a rezolvi problema, nu

s-o agravezi. Dac˘a

ˆınveti

ˆınc

˘a

de pe acum s˘a reactionezi bine

la probleme, vei cultiva o calita-te esential

˘a pentru a avea o

c˘asnicie fericit

˘a.

= ‘B˘arbatul va l

˘asa pe tat

˘al s

˘au si

pe mama sa si se va alipi de sotia sasi vor deveni o singur

˘a carne.’

(Geneza 2:24)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

(Se continua la pagina 218)214 tinerii se

ˆıntreab

˘a

Vorbeste cu un cuplumai

ˆın v

ârst

˘a si

ˆıntrea-

b˘a-i ce sfat ar da unui

cuplu proasp˘at c

˘as

˘ato-

rit pentru a avea oc

˘asnicie fericit

˘a

(Proverbele 27:17).

SFAT�

V˘aduva Rut este un exemplu de loialitate. Ea alege

s˘a stea al

˘aturi de soacra ei mai

ˆın v

ârst

˘a, Naomi,

ˆın loc s

˘a

seˆıntoarc

˘a

ˆın orasul ei natal, unde ar avea o viat

˘a confor-

tabil˘a. Chiar dac

˘a

ˆın urma acestei alegeri are mai putine

sanse de a-si g˘asi un partener de c

˘as

˘atorie, Rut nu se g

ân-

deste numai la ea. Iubirea pentru Naomi si dorinta de afi ımpreuna cu poporul lui Iehova sunt mai importantepentru ea dec

ât faptul de a-si satisface imediat dorinta de

a se c˘as

˘atori (Rut 1:8–17).

Te gândesti s

˘a te c

˘as

˘atoresti? Atunci imit

˘a exemplul lui

Rut. Priveste dincolo de sentimente siˆıntreab

˘a-te ce cali-

t˘ati ar aprecia la tine viitorul partener. De exemplu, esti

loial si manifesti spirit de sacrificiu? Aplici principiile bi-blice chiar si atunci c

ând carnea imperfect

˘a te

ˆındeamn

˘a

s˘a faci altfel? Rut nu si-a c

˘autat cu disperare un partener

de c˘as

˘atorie. Totusi, cu timpul, si-a g

˘asit un sot care s-a

dovedit a fi un barbat matur si care avea aceleasi calit˘ati

ca ea, cea mai important˘a fiind iubirea pentru Dumnezeu.

Asa ar putea sta lucrurile siˆın cazul t

˘au.

MODEL DE URMAT

Rut

Analizeaz˘a

ˆıntreb

˘arile de pe aceste dou

˘a pagini.

Le-ai putea folosi ca baz˘a de discutie cu viitorul t

˘au

partener. Nu uita s˘a citesti versetele mentionate.

chestiuni financiare˚ Care este atitudinea ta cu privire la bani? (Evrei 13:5, 6)

˚ˆ

In ce aspecte legate de chestiunile financiare tedovedesti deja echilibrat? (Matei 6:19–21)

˚ Ai datorii? Dac˘

a da, ce pasi concreti ai f˘

acut pentru ale pl

˘ati? (Proverbele 22:7)

˚ Cˆ

at veti cheltui pentru organizarea nuntii? Dac˘

a va ficazul, ce

ˆımprumut crezi c

˘a ar fi rezonabil s

˘a faceti?

(Luca 14:28)

˚ Dup˘

a ce v˘

a c˘

as˘

atoriti, va fi necesar s˘

a lucratiam

ˆandoi? Dac

˘a da, cum v

˘a veti descurca cu

programele de lucru diferite si cu transportul?(Proverbele 15:22)

˚ Unde veti locui? Cˆ

at veti cheltui pentru chirie,m

ˆancare, haine si alte lucruri si cum veti acoperi

aceste cheltuieli? (Proverbele 24:27)

esti preg˘

atit pentru c˘

as˘

atorie?

Sunt cu adev˘arat preg

˘atit pentru c

˘as

˘atorie? 217

chestiuni familiale˚ Cum te

ˆıntelegi cu p

˘arintii si cu fratii t

˘ai? (Exodul 20:12;

Romani 12:18)

˚ Cum rezolviˆın prezent ne

ˆıntelegerile de acas

˘a?

(Coloseni 3:13)

˚ Dac˘

a esti o tˆ

an˘

ar˘

a, cum dovedesti c˘

a ai un „spiritbl

ˆand si linistit“? (1 Petru 3:4)

˚ Vreti s˘

a aveti copii? (Psalmul 127:3) Dac˘

a nu, ce metod˘

acontraceptiv

˘a veti folosi?

˚ Dac˘

a esti un tˆ

an˘

ar, cum te gˆ

andesti s˘

a iei initiativapentru a te

ˆıngriji pe plan spiritual de familia ta?

(Matei 5:3)

tr˘

as˘

aturi de personalitate˚ Cum ai dovedit p

ˆan

˘a acum c

˘a esti o persoan

˘a

care munceste din greu?(Proverbele 6:9–11; 31:17, 19, 21, 22, 27)

˚ Cum ai demonstrat spirit de sacrificiu? (Filipeni 2:4)

˚ Dac˘

a esti un tˆ

an˘

ar, cum ar˘

ati c˘

aˆıti poti

exercita autoritatea dup˘

a modelul l˘

asat de Isus?(Efeseni 5:25, 28, 29)

˚ Dac˘

a esti o tˆ

an˘

ar˘

a, cum demonstrezi c˘

a te poti supuneautorit

˘atii? (Efeseni 5:22–24)

ILUZIA NR. 3 „Dupa casatorie, ımi vor fi satisfacute toa-te dorintele sexuale.“

Realitate: Dac˘a esti c

˘as

˘atorit nu

ˆınseamn

˘a c

˘a vei face

sex când vrei tu. Nu uita, partenerul t

˘au conjugal are senti-

mente si trebuie s˘a tii cont de ele. Sincer vorbind, vor exis-

ta momente când partenerul t

˘au pur si simplu nu va avea

dispozitia necesar˘a pentru relatii intime. C

˘as

˘atoria nu-ti d

˘a

dreptul de a insista ca dorintele tale s˘a fie satisf

˘acute (1 Co-

rinteni 10:24). De fapt, st˘ap

ânirea de sine este vital

˘a si c

ând

esti celibatar, si când esti c

˘as

˘atorit (Galateni 5:22, 23).

Biblia spune: „Fiecare dintre voi s˘a stie cum s

˘a-si st

˘a-

pâneasc

˘a vasul

ˆın sfintenie si onoare, nu

ˆın pofte sexuale

lacome“ (1 Tesaloniceni 4:4, 5).

Sugestie: Analizeaz˘a-ti cu atentie tendintele si dorinte-

le sexuale si gândeste-te cum ti-ar putea afecta ele viitoarea

c˘asnicie. De exemplu, esti sclavul masturb

˘arii, o practic

˘a ce

denot˘a egoism? Ai avut obiceiul de a viziona materiale por-

nografice?Îti cam fug ochii, privind pe ascuns si cu intentii

imorale persoanele de sex opus?Întreab

˘a-te: „Dac

˘a mi-e

greu s˘a-mi st

˘ap

ânesc dorintele sexuale

ˆınainte de c

˘as

˘atorie,

cum voi reusi s˘a fac asta dup

˘a aceea?“ (Matei 5:27, 28).

Sau ai tendinta de a flirta si de „a zbura din floare-nfloare“, f

˘ac

ându-ti reputatia de fustangiu? Dac

˘a da, cum te

gândesti s

˘a

ˆınvingi aceast

˘a tendint

˘a dup

˘a c

˘as

˘atorie, c

ând

va trebui s˘a-ti manifesti afectiu-

nea fat˘a de o singur

˘a persoa-

n˘a, partenerul conjugal? (Pro-

verbele 5:15–17)ILUZIA NR. 4 „Casatoria mava face fericit.“

Realitate: Un celibatar ne-fericit va fi, de obicei, o persoa-n

˘a nefericit

˘a si dup

˘a ce se va

(Continuare de la pagina 214)


˘a

Într-o c

˘asnicie reusit

˘a,

sotul si sotia suntprieteni, comunic

˘a

bine, stiu s˘a-si rezolve

neˆıntelegerile si

consider˘a relatia lor

o leg˘atur

˘a pe viat

˘a.

STIAI C˘

A . . .?

Trasatura la care vreau sa lucrez pentru a-miˆımbunatati

relatia cu viitorul partener de casatorie este

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

c˘as

˘atori. De ce? Deoarece fe-

ricirea depinde mai mult deatitudine dec

ât de

ˆımpreju-

r˘ari (Proverbele 15:15). Cei

care au tendinta de a privi ne-gativ lucrurile se concentrea-z

˘a,

ˆın general, la ceea ce lipses-

teˆıntr-o relatie, nu la ce exist

˘a

ˆın

ea. Este mult mai bine s˘a cultivi si s

˘a dezvolti o atitudine po-

zitiv˘a c

ât timp esti celibatar. Astfel, dup

˘a c

˘as

˘atorie vei scoa-

te la iveal˘a ce este mai bun

ˆın tine si

ˆın partenerul t

˘au.

Biblia spune: „Mai bine ce vezi cu ochii decât s

˘a umbli

dup˘a pofta sufletului“ (Eclesiastul 6:9).

Sugestie: Uneori, o atitudine negativ˘a se naste

ˆın urma

unor astept˘ari nerealiste. Ia o foaie de h

ârtie si scrie

dou˘a sau trei astept

˘ari pe care le ai de la c

˘as

˘atorie. Cites-

te-le si apoiˆıntreab

˘a-te: „Se bazeaz

˘a astept

˘arile mele mai

mult pe fantezie decât pe realitate? Sunt ele alimentate de

Nu te „arunca“ˆın

c˘

as˘

atorie f˘

ar˘

a s˘

a stiimai

ˆınt

âi c

âte ceva

despre „apele“ˆın

care intri

mass-media, de filme sau de romane de dragoste? Arat˘a ele

c˘a m

˘a intereseaz

˘a ce

ˆımi va aduce c

˘as

˘atoria — probabil ma

va vindeca de singur˘atate,

ˆımi va satisface dorinta de a face

sex, ma va ridicaˆın ochii prietenilor?“. Dac

˘a da, va trebui s

˘a

ˆıncetezi s

˘a te g

ândesti la „tine“ si s

˘a

ˆıncepi s

˘a te g

ândesti la

„voi“. Pentru a face asta scrie dou˘a sau trei astept

˘ari pe care

le ai de la c˘as

˘atorie si care s

˘a v

˘a includ

˘a at

ât pe tine, cat si

pe viitorul t˘au partener.

Iluziile mentionate anterior pot s˘a-ti afecteze fericirea

ˆın

c˘asnicie. Asadar, str

˘aduieste-te s

˘a nu mai g

ândesti astfel si

s˘a ai un punct de vedere realist. Foaia de lucru de la pagi-

nile 216 si 217 v˘a poate ajuta pe tine si pe viitorul t

˘au par-

tenerˆın timp ce v

˘a preg

˘atiti pentru ceea ce poate fi una

dintre cele mai mari binecuvânt

˘ari — o c

˘asnicie fericit

˘a!

(Deuteronomul 24:5; Proverbele 5:18)

„Casatoria este un pas urias. E important sastii nu doar ın ce te bagi, dar si cu cine.“(Audra)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR C

ând te desparti, simti probabil

c˘

a ceva din tine moare. Cum poti face fat˘

a acesteisituatii?


˘a

˘În unele t

˘ari, numeroase c

˘as

˘atorii sf

ârsesc prin

divort. De ce crezi c˘a se

ˆınt

âmpl

˘a acest lucru?

˘ Ce pericole exist˘a dac

˘a te c

˘as

˘atoresti doar pentru

a sc˘apa de viata nefericit

˘a de acas

˘a?

˘ De ce va fi important s˘a aplici principiile Bibliei

dup˘a ce te vei c

˘as

˘atori?

CE P˘

ARERE AI?

31

Cum s˘

a-mi revindup

˘a o desp

˘artire?

„Eram prieteni de cinci ani si ieseam ımpreunade sase luni, cand el a vrut sa puna capat relatiei.Dar n-a putut sa-mi spuna direct, ci pur si simplunu mi-a mai vorbit. Ma simteam neputincioasa sieram foarte dezamagita. Ma tot ıntrebam: «Cuce-am gresit?».“ (Rachel)

221

O DESP˘

ARTIREˆıti poate r

˘api bucuria umpl

ându-ti ini-

ma de dezn˘adejde. S

˘a ne g

ândim, de exemplu, la Jeff

si Susan, care si-au datˆınt

âlniri doi ani. Cu timpul,

s-au apropiat tot mai mult.În fiecare zi, Jeff

ˆıi trimitea

SMS-uri lui Susan, spunându-i c

ât de mult tinea la ea.

Din când

ˆın c

ând,

ˆıi f

˘acea cadouri, ar

˘at

ându-i c

˘a era me-

reuˆın g

ândurile lui. „Jeff se str

˘aduia s

˘a m-asculte si s

˘a

m˘a

ˆınteleag

˘a“, spune Susan. „M

˘a f

˘acea s

˘a m

˘a simt deo-

sebit˘a.“

Nu dup˘a mult timp, Jeff si Susan vorbeau despre c

˘a-

s˘atorie si despre locul unde aveau s

˘a stea dup

˘a aceea.

Jeff chiar s-a interesat ce m˘asur

˘a avea Susan la inel.

Îns

˘a

apoi, din senin, a pus cap˘at relatiei! Susan a fost de-a

dreptul socat˘a. Cu toate c

˘a si-a continuat activit

˘atile zil-

nice, ea era distrus˘a! „Durerea m-a epuizat pe plan fizic

si psihic“, m˘arturiseste ea.�

Durerea desp˘

artiriiDac

˘a si tu ai trecut printr-o situatie asem

˘an

˘atoare,

probabil c˘a te

ˆıntrebi: „Oare o sa-mi revin vreodata?“. E

cât se poate de firesc s

˘a-ti pui aceast

˘a

ˆıntrebare. „Iubirea

e ca moartea de puternic˘a“, a scris regele Solomon (C

ân-

tarea cânt

˘arilor 8:6, Galaction si Radu). Asadar, destr

˘a-

marea unei relatii poate fi una dintre cele mai traumati-zante experiente prin care aitrecut p

ân

˘a acum. Pentru unii,

a fost ca si cum ceva din ei arfi murit. Este posibil chiar s

˘a

treci prin st˘ari tipice pierderii

unei persoane dragi, precum:

� Desi persoanele mentionate sunt desex feminin, principiile din acest capitol lise aplic

˘a si b

˘aietilor.


˘a

Majoritatea relatiilordintre adolescentiicare-si dau

ˆınt

âlniri nu

duc la c˘as

˘atorie. Iar

cele care duc totusi lac

˘as

˘atorie sf

ârsesc, de

multe ori, prin divort.

STIAI C˘

A . . .?

Susan, mentionat˘a la

ˆınceputul capitolului,si-a f

˘acut o list

˘a cu tex-

te biblice, pe care oconsulta c

ând se sim-

tea coplesit˘a. Si tu ti-ai

putea alc˘atui o list

˘a cu

unele versete citateˆın

acest capitol.

SFAT �Negarea. „Relatia nu s-aterminat. O sa se razgandeas-ca

ˆıntr-o zi, doua.“Mania. „Cum a putut sa-mi

faca una ca asta?ˆ

Il urasc!“Deprimarea. „Nimeni nu

ma va iubi vreodata.“Acceptarea. „Totul va fi

bine. Am suferit foarte mult,dar o sa-mi revin.“

Vestea bun˘a este c

˘a

ˆıti poti reveni.

În c

ât timp? Asta

depinde de mai multi factori, inclusiv de durata relatiei side stadiul ei. P

ân

˘a atunci

ˆıns

˘a, cum poti face fat

˘a durerii

coplesitoare?

Viata mergeˆınainte

Poate c˘a ai auzit zicala: „Timpul le vindec

˘a pe toate“.ˆ

Ins˘a aceste cuvinte ti s-ar putea p

˘area vorbe-n v

ânt c

ând

te desparti, c˘aci timpul nu este singura solutie. S

˘a ne g

ân-

dim: O t˘aietur

˘a se vindec

˘a

ˆın timp, dar acum doare. De

aceea, trebuie s˘a opresti s

ângerarea si s

˘a-ti calmezi dure-

rea, având totodat

˘a grij

˘a ca rana s

˘a nu se infecteze. La fel

este si cu r˘anile afective. E adev

˘a-

rat, acum dor, dar poti s˘a-ti

alini durerea si s˘a nu permiti

am˘ar

˘aciunii „s

˘a te infecte-

ze“. Timpulˆısi va face cu

Desp˘

artirea seaseam

˘an

˘a cu o

t˘

aietur˘

a: doare,dar cu timpulse vindec

˘a

Cum s˘a-mi revin dup

˘a o desp

˘artire? 223


˘a

Ti-a explicat de ce vrea s˘

a v˘

a desp˘

artiti? Dac˘

a da,scrie mai jos motivul, indiferent dac

˘a ti se pare sau nu

justificat.

ı..................................................................................................

..................................................................................................

Ce motive crezi c˘

a a mai avut?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

Crezi c˘

a ai fi putut preveni desp˘

artirea? Dac˘

a da, cumanume?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

Cum te poate ajuta aceast˘

a experient˘

a s˘

a te maturizezipe plan spiritual sau afectiv?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

Ai proceda diferit data viitoare?ˆIn ce fel?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

ce potˆınv

˘ata dintr-o desp

˘artire?

sigurant˘a partea. Dar tu? Cum ti-o poti face pe-a ta? Iat

˘a

unele sugestii:

˘ Nu-ti ınabusi durerea. Nu-i deloc gresit s˘a te des-

carci plâng

ând. De fapt, Biblia spune c

˘a exist

˘a „un timp

pentru a plânge“ si „un timp pentru a jeli“ (Eclesiastul

3:1, 4). Lacrimile nu sunt un semn de sl˘abiciune. Chiar si

David, un r˘azboinic ne

ˆınfricat, a fost c

ândva cuprins de

zbucium sufletesc. El a recunoscut: „M-am istovit suspi-n

ând; toat

˘a noaptea

ˆımi scald patul,

ˆımi umplu asternu-

tul cu lacrimi“ (Psalmul 6:6).

˘ Ai grija de sanatatea ta. Exercitiile fizice si o ali-mentatie s

˘an

˘atoas

˘a te vor ajuta s

˘a-ti recapeti energia pier-

dut˘a din cauza epuiz

˘arii afective. ‘Exercitiul fizic este de

folos’, afirm˘a Biblia (1 Timotei 4:8).

Cum ti-ai puteaˆıngriji mai bine sanatatea?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

˘ Mentine-te ocupata. Nu renunta la activit˘atile

care-ti plac. Si, mai ales acum, nu te izola! (Proverbele18:1) Caut

˘a compania celor care tin la tine si astfel te vei

concentra mai usor asupra lucrurilor pozitive.Ce obiective ti-ai putea fixa?

..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

= „[Iehova]ˆıi vindec

˘a pe cei cu inima fr

ânt

˘a

si le panseaz˘a r

˘anile care dor.“

(Psalmul 147:3)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a o desp

˘artire? 225

Pentru a-mi putea reveni dupa o despartire, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

Pentru a fi un partener mai bun cand voiˆıncepe

o noua relatie, voi lucra la

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

˘ Exprima-ti sentimentele ın rugaciune. Poate c˘a

ti-e greu s˘a te rogi. C

ând se despart, unii se simt tr

˘adati

de Dumnezeu. Eiˆısi zic: „M-am tot rugat s

˘a-mi gasesc un

partener! Si acum uite ce-am p˘atit!“ (Psalmul 10:1). Dar

ar fi totusi corect s˘a-l consideri pe Dumnezeu un simplu

„petitor ceresc“? Nu.În plus, el nici nu este de vin

˘a c

ând

cineva pune cap˘at unei relatii. Iat

˘a

ˆın ce lumin

˘a ni-l pre-

zint˘a Biblia pe Iehova: „El se intereseaza de voi“ (1 Petru

5:7). Asadar, deschide-ti inimaˆınaintea lui. Biblia ne

ˆın-

deamn˘a: „Faceti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voas-

tre, iar pacea lui Dumnezeu, careˆıntrece orice g

ândire, v

˘a

va p˘azi inima si mintea prin Cristos Isus“ (Filipeni 4:6, 7).

Ce i-ai putea spune lui Iehova cand lupti cu durereacauzata de o despartire?

ı ..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................

˘ Ce ai aflat despre tineˆıns

˘ati

ˆın urma acestei

relatii?

˘ Ce ai aflat despre persoanele de sex opus?

CE P˘

ARERE AI?

Privesteˆınainte

Dup˘a ce simti c

˘a rana ti s-a

ˆınchis, ar fi bine s

˘a reflec-

tezi la motivele desp˘artirii. C

ând vei fi preg

˘atit

˘a, va fi util

s˘a scrii r

˘aspunsurile la

ˆıntreb

˘arile din chenarul „Ce pot

ˆınv

˘ata dintr-o desp

˘artire?“, de la pagina 224.

Este clar, relatia n-a urmat cursul pe care ti l-ai dorit.Dar nu uita c

˘a, pe timp de furtun

˘a, s-ar putea s

˘a vezi doar

cerulˆıntunecat si ploaia care parc

˘a nu se mai termin

˘a.

Totusi,ˆıntr-un final, ea se opreste, iar cerul se

ˆınseninea-

z˘a.

În mod asem

˘an

˘ator, tinerii despre care s-a vorbit mai

sus au simtit cu timpul c˘a pot merge mai departe. Fii con-

vins˘a c

˘a si tu poti dep

˘asi durerea desp

˘artirii!

„Cu timpul, vei vedea lucrurile mai clar.Sentimentele nu vor mai fi atat de intense,asa ca vei putea sa privesti situatia ın modobiectiv si sa accepti ca totul s-a ıncheiat. Deasemenea, te vei cunoaste mai bine, vei sti ceastepti de la un partener de casatorie si cetrebuie sa eviti pentru a nu mai trece printr-osituatie asemanatoare.“ (Corrina)

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum te poti ap

˘ara de agresorii

sexuali?


˘a o desp

˘artire? 227

În fiecare an, milioane de persoane sunt violate sau suntagresate sexual

ˆın alte moduri, iar cercet

˘arile arat

˘a c

˘a tinta

principal˘a sunt tinerii. De exemplu,

ˆın Rom

ânia, potrivit unui

studiu despre abuzul asupra copiilor, efectuatˆın perioada

ianuarie-iulie 2010, peste 50% dintre victimele abuzului sexualerau copii cu v

ârsta cuprins

˘a

ˆıntre 14 si 17 ani. Av

ând

ˆın

vedere num˘arul tot mai mare de abuzuri, este vital s

˘a analizezi

acest subiect.�

ÎN PREZENT, num

˘arul agresorilor sexuali este din ce

ˆın ce

mai mare si, deseori, tinta lor sunt tinerii. Asemenea luiAnnette, unii tineri sunt acostati de str

˘aini. Altii sunt ata-

cati de vecini.În aceast

˘a situatie s-a aflat Natalie, care, la

doar 10 ani, a fost agresat˘a sexual de un adolescent ce lo-

cuiaˆın apropiere. Ea spune: „M-am speriat at

ât de tare si

mi-a fost atât de rusine,

ˆınc

ât la

ˆınceput nu am spus nim

˘a-

nui ce s-aˆınt

âmplat“.

Multi tineri au fost molestati sexual de un membru alfamiliei. „De la 5 p

ân

˘a la 12 ani am fost abuzat

˘a sexual de

� Desiˆın capitol este folosit

ˆın general genul feminin, principiile prezentate

se aplic˘a ambelor sexe.

32

Cum m˘

a pot protejade agresorii sexuali?„M-a prins si m-a trantit jos ınainte sa ınteleg ce

se ıntampla. Am facut tot posibilul sa scap. Amscos un spray paralizant, dar mi l-a smuls si l-aaruncat. Am ıncercat sa strig, dar n-am putut sascot niciun sunet. L-am ımpins, l-am lovit cupumnii si cu picioarele si l-am zgariat. Atunci amsimtit cum un cutit ımi strapunge pielea. N-am maiavut putere sa fac nimic.“ (Annette)


˘a

tat˘al meu“, spune o femeie pe nume Carmen. „

În cele din

urm˘a, la 20 de ani, l-am

ˆınfruntat. A zis c

˘a-i pare r

˘au, dar

dup˘a c

âteva luni m-a dat afar

˘a din cas

˘a.“

Abuzurile sexuale din partea vecinilor, a prietenilor saua membrilor familiei sunt la ordinea zilei, iar lucrul acestaeste alarmant.� Dar atacurile asupra tinerilor nu sunt cevanou. Astfel de lucruri dezgust

˘atoare s-au

ˆınt

âmplat si

ˆın pe-

rioada scrierii Bibliei (Ioel 3:3; Matei 2:16). Ast˘azi tr

˘aim

timpuri critice,ˆın care multor oameni le lipseste „afectiu-

nea natural˘a“ si, prin urmare, este ceva obisnuit ca fetele

— si chiar b˘aietii — s

˘a fie victime ale abuzurilor sexuale

(2 Timotei 3:1–3). Cu toate c˘a m

˘asurile de precautie nu

ˆıti

garanteazaˆın totalitate siguranta, poti face multe lucruri

pentru a te proteja. Analizeaz˘a urm

˘atoarele sfaturi:

Fii atenta. Când mergi pe strad

˘a, observ

˘a ce se

ˆınt

âm-

pl˘a

ˆın jurul t

˘au:

ˆın fat

˘a,

ˆın spate,

ˆın st

ânga si

ˆın dreapta. Se

stie c˘a unele zone sunt periculoase, mai ales noaptea. Evi-

t˘a, pe c

ât posibil, acele zone sau m

˘acar asigur

˘a-te c

˘a nu esti

singur˘a (Proverbele 27:12).

Nu transmite mesaje confuze. Nu flirta si nu teˆımbr

˘a-

ca provocator. Altfel, poti da impresia c˘a vrei s

˘a ai relatii

sexuale sau c˘a, cel putin, nu ai nimic

ˆımpotriv

˘a (1 Timotei

2:9, 10).

Stabileste limite. Dac˘a

ˆıti dai

ˆınt

âlniri, discut

˘a cu cea-

lalt˘a persoan

˘a si decideti care conduit

˘a este potrivit

˘a si care

nu.� Dup˘a ce stabiliti limitele, nu permite s

˘a ajungi

ˆın situa-

tii compromit˘atoare,

ˆın urma c

˘arora ai putea ajunge victi-

ma unui abuz (Proverbele 13:10).

Fii gata sa vorbesti. Nu este nimic r˘au

ˆın a spune ho-

t˘ar

ât: „Nu face asta!“ sau „Ia-ti m

âinile de pe mine!“. Nu te

�În unele cazuri, fetele au fost violate de cei cu care

ˆısi d

˘adeau

ˆınt

âlniri, fiind

fortate s˘a fac

˘a sex sau fiind drogate

ˆın acest scop.


Cum m˘a pot proteja de agresorii sexuali? 229

Unii agresori sexuali nu le forteaz˘a fizic pe fete, ci

le manipuleaz˘a sentimental. Cum? Ei le spun, probabil:

„Toat˘a lumea face sex“, „Nu va afla nimeni niciodat

˘a“

sau, asa cum s-a mentionatˆın capitolul 24 din acest vo-

lum, „Dac˘a m-ai iubi, ai face asta!“. Nu te l

˘asa

ˆınselat

˘a

de un b˘aiat care

ˆıncearc

˘a s

˘a te fac

˘a s

˘a crezi c

˘a sexul

este totuna cu iubirea. De fapt, cine gândeste astfel

ˆısi

urm˘areste doar propriile interese. Nu se g

ândeste la tine

sau la bun˘astarea ta.

În schimb, un b

˘arbat adev

˘arat va

pune interesele tale mai presus de ale lui si va ar˘ata c

˘a

are puterea de a respecta normele morale ale lui Dum-nezeu (1 Corinteni 10:24). El nu le va trata pe fete ca peniste obiecte pentru satisfacerea dorintelor sexuale.Dimpotriv

˘a, le va privi pe ‘tinere ca pe niste surori, cu

toat˘a castitatea’ (1 Timotei 5:1, 2).

„dac˘

a m-ai iubi . . .“

retine de team˘a c

˘a-ti vei pierde prietenul. Dac

˘a te p

˘ar

˘ases-

te din acest motiv,ˆınseamn

˘a c

˘a nu e demn de tine. La urma

urmei, tu meriti un b˘arbat adev

˘arat, care s

˘a aib

˘a respect

fat˘a de tine si fat

˘a de principiile tale.

Fii precauta cand esti online. Nu da niciodat˘a informa-

tii personale si nu posta pozecare arat

˘a unde locuiesti.�

Dac˘a primesti un mesaj

ˆın care

ti se propune s˘a ai relatii se-

xuale, cel mai bine ar fi s˘a nu

r˘aspunzi. Un zid de t

˘acere

ˆıi

face pe majoritatea agresoriloronline s

˘a se dea b

˘atuti.



˘a

În Rom

ânia, potrivit

unui raport recent,peste 60% dintrevictimele abuzurilorsexuale

ˆın r

ândul

minorilorˆıi cunosc

pe agresori.

STIAI C˘

A . . .?

Dac˘a ai fost victima

unui abuz sexual, f˘a-ti

o list˘a cu versete care

ˆıti pot aduce m

âng

âie-

re. Ai putea includePsalmii 37:28; 46:1;118:5–9; Proverbele17:17 si Filipeni 4:6, 7.

SFAT �

Sfaturile mentionate anterior te pot face mai putin vul-nerabil

˘a la un atac (Proverbele 22:3). Cu toate acestea, nu

vei putea controla mereu situatia. De exemplu, nu va fiˆın-

totdeauna posibil s˘a fii

ˆınsotit

˘a sau s

˘a eviti zonele pericu-

loase. Poate chiar locuiestiˆıntr-o astfel de zon

˘a.

Probabil stii din proprie experient˘a c

˘a se pot

ˆınt

âmpla

lucruri rele, chiar dac˘a te str

˘aduiesti s

˘a eviti problemele.

Poate c˘a, asemenea lui Annette, citat

˘a la

ˆınceput, ai fost

luat˘a prin surprindere si nu te-ai putut ap

˘ara. Sau, aseme-

nea lui Carmen, ai fost agresat˘a

ˆın copil

˘arie, c

ând nu aveai

nicio putere s˘a controlezi situatia sau s

˘a

ˆıntelegi pe deplin

ce seˆınt

âmpla. Cum poti

ˆınvinge sentimentele de vinov

˘a-

tie careˆıi chinuie pe cei ce au fost abuzati sexual?

Lupta cu vinov˘

atiaAnnette

ˆınc

˘a se simte vino-

vat˘a pentru ce s-a

ˆınt

âmplat.

„Sunt cel mai mare dusman almeu“, spune ea. „

Îmi tot vine

ˆın

minte ce s-aˆınt

âmplat

ˆın acea

noapte. Cred c˘a ar fi trebuit s

˘a

m˘a lupt mai mult cu el.

Îns

˘a

când am simtit cutitul

ˆın mine,

amˆıncremenit de fric

˘a. N-am

mai putut face nimic, dar simtc

˘a ar fi trebuit.“

=„

În zilele din urm

˘a vor fi timpuri critice,

c˘arora cu greu li se va face fat

˘a. C

˘aci

oamenii vor fi iubitori de sine, . . . f˘ar

˘a

afectiune natural˘a, . . . f

˘ar

˘a st

˘ap

ânire

de sine, cruzi, neiubitori de bine.“(2 Timotei 3:1–3)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Cum m˘a pot proteja de agresorii sexuali? 231

Si Natalie se lupt˘a cu sentimente de vinov

˘atie. Ea spu-

ne: „Nu trebuia s˘a fiu at

ât de credul

˘a. P

˘arintii ne-au spus

mie si surorii mele s˘a st

˘am

ˆımpreun

˘a c

ând ne juc

˘am afar

˘a,

dar nu i-am ascultat. Simt c˘a i-am dat vecinului nostru oca-

zia s˘a-mi fac

˘a r

˘au. Ceea ce s-a

ˆınt

âmplat mi-a afectat fami-

lia si m˘a simt vinovat

˘a pentru c

˘a le-am provocat at

âta du-

rere. Asta m˘a chinuie cel mai mult“.

Dac˘a ai si tu sentimente de vinov

˘atie asemenea lui

Annette sau Natalie, cum le potiˆınvinge? Trebuie s

˘a-ti fie

clar c˘a ai fost violat

˘a fara voia ta. Unii minimalizeaz

˘a pro-

blema spunând c

˘a „asa-s b

˘aietii“ si c

˘a victimele violului au

c˘autat-o cu lum

ânarea. Dar nicio fat

˘a nu merit

˘a s

˘a fie vio-

lat˘a. Dac

˘a ai fost victima unui act at

ât de odios, nu esti tu

de vina!Bine

ˆınteles, este mai usor s

˘a citesti „Nu esti tu de vin

˘a!“

decât s

˘a crezi acest lucru. Unele fete tin ascuns ce li s-a

ˆın-

tâmplat si sunt chinuite de vinov

˘atie si de alte sentimente

negative. Totusi, gândeste-te: t

˘acerea este

ˆın avantajul t

˘au

sau al agresorului? Ar merita s˘a iei

ˆın considerare alt

˘a po-

sibilitate.

Spune ce ti s-aˆınt

âmplat

Biblia relateaz˘a ce a spus Iov, un om drept, c

ând a tre-

cut prin mari suferinte: „Voi da frâu liber pl

ângerii mele, voi

vorbiˆın am

˘ar

˘aciunea sufletului meu!“ (Iov 10:1). Dac

˘a vei

face la fel, vei avea numai de câstigat. Faptul de a vorbi cu

o persoan˘a de

ˆıncredere despre ce ti s-a

ˆınt

âmplat te poa-

„E foarte greu sa vorbesti despre abuz, dareste cel mai bun lucru pe care-l poti face.Daca vorbesti, nu vei mai fi atat de trista si defurioasa si ıti vei putea recapata puterea.“(Natalie)


˘a

te ajuta,ˆın timp, s

˘a accepti situatia si s

˘a te eliberezi de sen-

timentele care te tulbur˘a.

De fapt, dac˘a esti Martor

˘a a lui Iehova, este important

s˘a vorbesti cu un b

˘atr

ân de congregatie despre cele

ˆınt

âm-

plate. Cuvintele mâng

âietoare ale unui p

˘astor iubitor te pot

asigura c˘a,

ˆıntruc

ât ai fost victima violului, nu porti povara

p˘acatului altuia. Annette a ajuns la aceeasi concluzie. Ea

spune: „Am vorbit cu o prieten˘a apropiat

˘a,

iar ea m-a sf˘atuit s

˘a stau de vor-

b˘a cu doi b

˘atr

âni crestini din

congregatia mea. M˘a bucur c

˘a

am f˘acut asta. Ei au discutat cu

mine de câteva ori si mi-au spus

exact ce aveam nevoie s˘a aud:

ceea ce s-aˆınt

âmplat nu a fost

din vina mea. Nimic n-a fost dinvina mea“.

Sentimentele provocatede abuz pot fi prea „grele“pentru a le purta singur

˘a.

De ce nu ceri ajutorvorbind cu cineva?

Cand ma voi simti vinovata pentru ce s-aˆıntamplat, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

˘ De ce este bine s˘a vorbesti despre abuz?

˘ Ce vi s-ar puteaˆınt

âmpla tie si altora dac

˘a

p˘astrezi t

˘acerea?

CE P˘

ARERE AI?

Dac˘a vorbesti despre ce s-a

ˆınt

âmplat si spui ce simti,

nu te vei l˘asa coplesit

˘a de m

ânie si de resentimente (Psal-

mul 37:8). De asemenea, te vei simti eliberat˘a, probabil

pentru prima oar˘a dup

˘a multi ani. Asa s-a simtit si Natalie

dup˘a ce le-a vorbit p

˘arintilor despre abuz. „Au fost al

˘aturi

de mine“, spune ea. „M-auˆıncurajat s

˘a vorbesc despre asta,

ceea ce m-a ajutat s˘a nu mai fiu at

ât de trist

˘a si de furioa-

s˘a.“ Natalie a g

˘asit m

âng

âiere si

ˆın rug

˘aciune. Ea spune:

„Faptul de a vorbi cu Dumnezeu m-a ajutat mai alesˆın mo-

menteleˆın care simteam c

˘a nu m

˘a pot deschide

ˆın fata unui

om. Când m

˘a rog, pot s

˘a vorbesc liber. Asta

ˆımi d

˘a un sen-

timent de pace si de liniste“.�

Si tu poti constata c˘a exist

˘a „un timp pentru a [te] vin-

deca“ (Eclesiastul 3:3). Bazeaz˘a-te pe sprijinul prietenilor,

care, asemenea b˘atr

ânilor descrisi

ˆın Isaia 32:2, sunt „ca

un ad˘apost

ˆımpotriva v

ântului si ca o ascunz

˘atoare

ˆımpo-

triva furtunii“.Îngrijeste-te din punct de vedere fizic si

afectiv. Odihneste-te suficient. Si, mai presus de toate, ba-zeaz

˘a-te pe Iehova, Dumnezeul oric

˘arei m

âng

âieri; el va

aduceˆın cur

ând o lume nou

˘a

ˆın care „r

˘auf

˘ac

˘atorii vor fi ni-

miciti, dar cei ce sper˘a

ˆın Iehova vor st

˘ap

âni p

˘am

ântul“

(Psalmul 37:9).

� Uneori, victimele abuzului ajung s˘a sufere de depresie sever

˘a.

În acest caz,

ar putea fiˆıntelept s

˘a se apeleze la un medic. Pentru mai multe informatii de-

spre modulˆın care se poate face fat

˘a sentimentelor tulbur

˘atoare, vezi capitole-

le 13 si 14 din acest volum.


˘a

Scrie trei principii dupa care esti hotarat sa traiesti.Mentioneaza motivele pentru care crezi ca fiecareprincipiu este

ˆıntelept.�

jurnal4SEX, MORALITATE SI IUBIRE

� De exemplu: „Nu voi face sex pˆan

˘a dup

˘a c

˘as

˘atorie si cred c

˘a aceasta este cea

mai bun˘a decizie deoarece . . .“. Asigur

˘a-te c

˘a ceea ce scrii constituie principiile tale

morale, nu ale altcuiva.

1.

2.

3.

ı

5C

OM

PO

RT

AM

EN

TA

UT

OD

IST

RU

CT

IV2

37

Fu

ma

t

24

6A

lco

ol

25

2D

rog

uri

33

Ce ar trebui s˘

a stiudespre fumat?

Care dintre urmatoareleafirmatii considerica ti se potrivesc?

Bifeaza ın dreptul lor.

O Sunt curios.O Sunt stresat.O Vreau sa fiu acceptat de altii.O Sunt ıngrijorat de greutatea mea.

ı

237

DAC˘

A ai bifat cel putinˆın dreptul uneia dintre afirmatiile de

la pagina 237,ˆınseamn

˘a c

˘a ai ceva

ˆın comun cu cei de-o v

âr-

st˘a cu tine care fumeaz

˘a sau care s-au g

ândit s

˘a fumeze.�

Iat˘a c

âteva exemple:

Satisfacerea curiozitatii. „M˘a tot

ˆıntrebam cum e s

˘a fu-

mezi, asa c˘a am acceptat o tigar

˘a de la o coleg

˘a, m-am furi-

sat afar˘a si am fumat-o.“ (Tracy)

Stresul si dorinta de a fi acceptat de altii. „Îi auzeam

mereu pe colegi spunând: «Am nevoie de-o tigar

˘a», iar apoi:

«Asa mai merge!». Când eram stresat

˘a,

ˆımi doream si eu s

˘a

fumez.“ (Nikki)

Scaderea ın greutate. „Unele fete fumeaz˘a ca s

˘a nu se

ˆıngrase. E mult mai usor dec

ât s

˘a tii regim.“ (Samantha)

Darˆınainte s

˘a aprinzi prima tigar

˘a — sau urm

˘atoa-

rea —, stai si gândeste-te. Nu fi asemenea unui peste care

se repede la momeal˘a. E adev

˘arat, el se alege cu ceva, dar

pl˘ateste scump! Urmeaz

˘a mai degrab

˘a sfatul Bibliei si folo-

� Desi acest capitol vorbeste despre fum˘atori, problemele si pericolele men-

tionate aici sunt aceleasi siˆın cazul persoanelor care mestec

˘a tutun.

Ce stiiˆın realitate despre fumat?

Marcheaza cu adevarat sau fals urmatoarele afirmatii.

a. Daca fumez, nu voi mai fiatat de stresat.

ıO Adevarat O Fals

b. Nu voi trage tot fumul ın plamani. O Adevarat O Fals

c. Fumatul nu-mi va afectasanatatea decat la batranete. O Adevarat O Fals

d. Daca fumez, fetele/baietiima vor placea mai mult. O Adevarat O Fals

e. Fumatul ma afecteazadoar pe mine. O Adevarat O Fals

f. Pe Dumnezeu nu-l intereseazadaca fumez sau nu. O Adevarat O Fals


˘a

seste-ti „capacitatea de a gândi clar“ (2 Petru 3:1).

În conti-

nuare sunt prezentate câteva aspecte la care ai putea medita.

R˘

aspunsuria. Fals. Desi fumatul reduce pe moment stresul cauzat de

simptomele de sevraj, oamenii de stiint˘a au descoperit c

˘a,

ˆın

realitate, din cauza nicotinei, nivelul hormonilor de strescreste.

b. Fals. Potrivit unor studii, peste 80% din particulelefumului de tigar

˘a inhalat r

˘am

ân

ˆın organism.

c. Fals. Desi riscurile cresc cu fiecare tigar˘a pe care o fu-

mezi, anumite efecte ale fumatului sunt imediate. Unii oa-meni devin dependenti chiar de la prima tigar

˘a. Capacitatea

pulmonar˘a scade si, foarte probabil, fum

˘atorul r

˘am

âne cu o

tuse persistent˘a. De asemenea,

fumatul provoac˘a

ˆımb

˘atr

ânirea

prematur˘a a pielii si creste ris-

cul aparitiei disfunctiilor sexua-le, a atacurilor de panic

˘a si a de-

presiei.

d. Fals. Cercet˘atorul Lloyd

Johnston a constatat c˘a adoles-

centii care fumeaz˘a sunt „mai

putin atr˘ag

˘atori pentru majori-

tatea persoanelor de sex opus“.

e. Fals. Fumatul pasiv ucideanual mii de persoane. Fum

ând,

Asemenea unui peste care serepede la momeal

˘a, fum

˘atorul

pl˘

ateste un pret prea marepentru o pl

˘acere de moment

Ce ar trebui s˘a stiu despre fumat? 239

Tutunul care nu sefumeaz

˘a, cum ar fi cel

care se mestec˘a, poate

elibera mai mult˘a

nicotin˘a dec

ât tig

˘arile

si contine aproximativ25 de substantecancerigene, carem

˘aresc riscul aparitiei

cancerului laringian sibucal.

STIAI C˘

A . . . ?

le faci r˘au membrilor familiei, prietenilor si chiar animalelor

de companie.

f. Fals. Cei care doresc s˘a-i fie pl

˘acuti lui Dumnezeu tre-

buie s˘a se curete de „tot ce murd

˘areste carnea“ (2 Corinteni

7:1). F˘ar

˘a

ˆındoial

˘a, fumatul murd

˘areste corpul. Dac

˘a alegi s

˘a

fumezi si deci s˘a nu fii curat, f

˘ac

ându-ti r

˘au tie si altora, nu

poti fi prieten cu Dumnezeu (Matei 22:39; Galateni 5:19–21).

Cum s˘

a teˆımpotrivesti tentatiei

Asadar, ce vei face dac˘a cineva

ˆıti ofer

˘a o tigar

˘a? De obi-

cei, este suficient s˘a spui cu hot

˘ar

âre: „Multumesc, dar nu

fumez“. Dac˘a persoana respectiv

˘a insist

˘a sau chiar te ia pes-

te picior, nu uita c˘a tu decizi. Ai putea spune ceva de genul:

˘ „Am aflat care sunt riscurile fumatului si m-am gândit

c˘a nu-i pentru mine“.

˘ „Mi-am f˘acut niste planuri importante de viitor si pen-

tru asta am nevoie de pl˘am

âni.“

˘ „E dreptul meu s˘a aleg ce s

˘a fac.“

Dar, asemenea tinerilor citatiˆın acest capitol, ti-ai putea

da seama c˘a cele mai mari presiuni vin din interior. Dac

˘a asa

stau lucrurile, poti s˘a te

ˆımpotrivesti acestei dorinte l

˘auntri-

ce meditând la

ˆıntreb

˘ari precum:

˘ Amˆıntr-adev

˘ar ceva de c

âstigat dac

˘a fumez? De exem-

plu, dac˘a aleg s

˘a fumez doar ca s

˘a fiu acceptat de altii, m

˘a

voi integraˆın grupul lor, desi am putine

ˆın comun cu ei? Chiar

vreau s˘a fiu acceptat de persoane care s-ar bucura s

˘a vad

˘a

c˘a-mi distrug s

˘an

˘atatea?

˘ Ce pret as pl˘ati dac

˘a as fuma? Merit

˘a s

˘a-mi sacrific s

˘a-

n˘atatea, s

˘a pierd respectul altora si, pe deasupra, si o gr

˘a-

mad˘a de bani?

„Cand cineva ımi ofera o tigara, zambescsi spun: «Multumesc, dar nu vreau sa maımbolnavesc de cancer».“ (Alana)


˘a


„Unii spun c˘a marijuana

ˆıi ajut

˘a s

˘a uite de

probleme si c˘a nu are efecte adverse“, afirm

˘a

Ellen, care locuiesteˆın Irlanda. Ai auzit si tu

afirmatii asem˘an

˘atoare? Compar

˘a urm

˘atoa-

rele p˘areri cu dovezile.

P˘

arere: Marijuana nu este d˘

aun˘

atoare.

Dovad˘

a: Efectele de durat˘a ale marijuanei, unele

dintre ele fiind bine cunoscute, sunt: sl˘abirea capacit

˘atii de

memorare si deˆınv

˘atare, tulbur

˘ari ale sistemului imunitar,

precum si aparitia unor disfunctii sexuale atât la b

˘arbati,

cât si la femei. Marijuana poate cauza crize de anxietate,

psihoz˘a si paranoia. Copiii ale c

˘aror mame au consumat

marijuanaˆın timpul sarcinii vor avea, foarte probabil, tulbu-

r˘ari de comportament si probleme

ˆın ce priveste concentra-

rea.În plus, vor

ˆınt

âmpina dificult

˘ati

ˆın luarea deciziilor.

P˘

arere: Fumul de marijuana nu este la fel de d˘

aun˘

atorca fumul de tutun.

Dovad˘

a:În comparatie cu fumul de tutun, fumul de ma-

rijuana contine de patru ori mai mult gudron, care se depu-ne pe c

˘aile respiratorii.

În plus, elibereaz

˘a

ˆın s

ânge de cinci

ori mai mult monoxid de carbon. Cinci tig˘ari cu marijuana

contin aceeasi cantitate de substante cancerigene cât un

pachet de tig˘ari cu tutun.

P˘

arere: Marijuana nu creeaz˘

a dependent˘

a.

Dovad˘

a: Tinerii cu tulbur˘ari mentale sau afective pot de-

veni usor dependenti de marijuana. Altii ajung dependentidup

˘a ce consum

˘a marijuana timp

ˆındelungat.

În plus, studii-

le arat˘a c

˘a,

ˆın cazul tinerilor care fumeaz

˘a marijuana, riscul

de a deveni dependenti si de alte droguri, cum ar fi cocaina,este mult mai mare.

este marijuanachiar at

ât de periculoas

˘a?

Nu te am˘agi spun

ân-

du-ti: „Trag doar unfum“. Dac

˘a g

ândesti

asa, cel mai probabilte vei apuca din nou defumat (Ieremia 17:9).

SFAT� ˘ As fi dispus s˘a renunt la

prietenia cu Dumnezeu pentruo tigar

˘a?

Dar ce poti face dac˘a esti

dependent de tutun? Cum potirenunta?

Cum s˘

a te lasi de fumat1. Convinge-te. F

˘a-ti o lis-

t˘a cu motivele pentru care vrei s

˘a te lasi de fumat si uit

˘a-te

pe ea cu regularitate. Dorinta de a fi curatˆın ochii lui Dum-

nezeu poate constitui o motivatie puternic˘a (Romani 12:1;

Efeseni 4:17–19).

2. Cere ajutor. Dac˘a fumezi pe ascuns, acum este mo-

mentul s˘a le spui celor apropiati c

˘a vrei s

˘a te lasi de fumat

si s˘a le ceri ajutorul. Dac

˘a doresti s

˘a-i slujesti lui Dumnezeu,

roag˘a-l s

˘a te ajute (1 Ioan 5:14).

3. Stabileste o data. Propune-ti s˘a te lasi de fumat

ˆın

aproximativ dou˘a s

˘apt

˘am

âni si noteaz

˘a-ti

ˆın calendar data

când vrei s

˘a faci asta. Informeaz

˘a-ti familia si prietenii cu pri-

vire la acea dat˘a.

4. Cauta si distruge.Înainte de data fixat

˘a, caut

˘a atent

prin camer˘a, prin masin

˘a si prin buzunarele hainelor, str

ân-

Daca un coleg insista sa fumez, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

ge toate tig˘arile pe care le g

˘asesti si distruge-le. Arunc

˘a bri-

chetele, chibriturile si scrumierele.

5. Suporta simptomele de sevraj. Bea mult suc de fruc-te sau ap

˘a si dormi mai mult. Nu uita c

˘a nepl

˘acerile sunt

temporare, pe când foloasele sunt de durat

˘a!

6. Evita tentatiile. Evit˘a situatiile si locurile

ˆın care ai fi

tentat s˘a fumezi, precum si compania altor fum

˘atori (Pro-

verbele 13:20).

Nu te l˘

asaˆınselatˆ

In fiecare an, companiile produc˘atoare de tig

˘ari chel-

tuiesc miliarde de dolari pe publicitate. Care este tinta lorpreferat

˘a?

Într-un document intern al unei companii produ-

c˘atoare de tig

˘ari se spune: „Adolescentii de ast

˘azi pot fi clien-

tii fideli de mâine“.

Nu le permite magnatilor industriei tutunului s˘a-ti ia ba-

nii din buzunar. Nu musca momeala lor. Nici ei si nici prie-tenii t

˘ai care fumeaz

˘a nu se g

ândesc la binele t

˘au. Mai de-

grab˘a urmeaz

˘a sfatul Bibliei si „

ˆınvat

˘a ce-ti este de folos“

(Isaia 48:17).

=„S

˘a ne cur

˘atim de orice murd

˘arie a

trupului.“ (2 Corinteni 7:1, Noul Testament

— Traducereˆın limba rom

ân

˘a modern

˘a, 2000)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Insist

˘a prietenii t

˘ai s

˘a consumi

alcool? Afl˘

a de ce trebuie s˘

a-ti cunosti limitele.


˘ De ce ai putea fi tentat s˘a fumezi, desi cunosti

pericolele?

˘ Ce te-a convins c˘a nu e bine s

˘a fumezi?

CE P˘

ARERE AI?

ce efect are tutunulasupra corpului t

˘au

În multe t

˘ari,

ˆın reclamele pentru tig

˘ari sunt prezentati

oameni s˘an

˘atosi. Av

ând

ˆın minte acele imagini, observ

˘a

efectul real pe careˆıl are fumatul asupra corpului t

˘au.

Gur˘

a si gˆ

atPoate cauza cancer

Limb˘a afectat

˘a de cancer

Inim˘

aÎngusteaz

˘a arterele

si le face rigide,ˆımpiedic

˘a

oxigenul s˘a ajung

˘a la inim

˘a

si creste riscul aparitiei bolilorde inim

˘a de aproximativ 4 ori

Arter˘a blocat

˘a

Pl˘

amˆ

ani Distrugealveolele pulmonare,produce inflamareac

˘ailor respiratorii si

creste riscul aparitieicancerului pulmonar

de aproximativ23 de ori

Pl˘am

ânul unui fum

˘ator

244

Creier Cresteriscul unui atacvascular cerebralde aproximativ4 ori

Piele Poate cau-za

ˆımb

˘atr

ˆanirea

prematur˘a

DintiˆIi

ˆıng

˘albeneste

Stomac Cauzeaz˘a cancer

Pancreas Cauzeaz˘a cancer

Vezica urinar˘

a Cauzeaz˘a cancer

RinichiCauzeaz

˘a

cancer

34

Ce e r˘

auˆın a bea

peste m˘

asur˘

a?Cum ai raspunde la urmatoarele ıntrebari?

Bifeaza ın dreptul raspunsului pe care l-ai da.

Ai colegi sau prieteni carebeau ın exces sau care consuma

alcool chiar daca sunt minori?ıO Da O Nu

Au ıncercat vreodata prietenii taisa te convinga sa bei? O Da O Nu

Ai consumat vreodataalcool ın exces? O Da O Nu

CEÎNSEAMN

˘A a bea peste m

˘asur

˘a? Unii spun c

˘a

ˆınseam-

n˘a pur si simplu s

˘a bei p

ân

˘a te

ˆımbeti. Un raport al Institu-

tului American de Cercet˘ari asupra Alcoolismului si Abuzu-

lui de Alcool prezint˘a problema

ˆın termeni mai concreti.

Potrivit acestui raport, a bea peste m˘asur

˘a

ˆınseamn

˘a

ˆın ge-

neral „a consuma cel putin 5 pahare unul dup˘a altul,

ˆın ca-

zul b˘arbatilor, si cel putin 4 pahare unul dup

˘a altul,

ˆın cazul

femeilor“.

Dac˘a ai fost tentat s

˘a consumi alcool

ˆın exces sau s

˘a bei

chiar dac˘a esti minor, s

˘a stii c

˘a nu esti singurul. Multi tineri

beauˆın exces.� Dar

ˆıntreab

˘a-te: „De ce vreau de fapt s

˘a

beau? Sunt constient de efectele pe care le-ar putea avea al-coolul asupra mea?“. De exemplu, citeste afirmatiile de maijos si spune dac

˘a le consideri adev

˘arate sau false. Apoi, ana-

lizeaz˘a dovezile care urmeaz

˘a.

a. Adolescentii beau doar pentru ca le place alcoolul.Raspuns: Fals. Potrivit unui studiu efectuat

ˆın Australia cu

privire la abuzul de alcool, 36% dintre tineri au b˘aut

ˆın pri-

mul rând pentru a fi acceptati de cei cu care

ˆısi petreceau

timpul.În Statele Unite, un studiu a ar

˘atat c

˘a 66% dintre

� Vezi chenarul „Cine sunt cei care beau?“, de la pagina 249.

a. Adolescentii beau doarpentru ca le place alcoolul.

ıO Adevarat O Fals

b. Adolescentii nu sunt la fel de afectatica adultii de abuzul de alcool deoarece

sunt mai tineri si mai sanatosi. O Adevarat O Fals

c. N-o sa mori daca bei mai mult. O Adevarat O Fals

d. Biblia condamna consumul de alcool. O Adevarat O Fals

e. Singura consecinta aconsumului excesiv de alcool

este o sanatate precara. O Adevarat O Fals

Ce e r˘au

ˆın a bea peste m

˘asur

˘a? 247

tineri au b˘aut din cauza presiunii exercitate de prieteni. To-

tusi, mai mult de jum˘atate au spus c

˘a au b

˘aut si pentru a

uita de probleme.

b. Adolescentii nu sunt la fel de afectati ca adultii deabuzul de alcool deoarece sunt mai tineri si mai sanatosi.Raspuns: Fals.

Într-un articol din revista Discover se spu-

ne: „Studii recente arat˘a c

˘a tinerii care beau se joac

˘a

ˆın rea-

litate cu focul“. De ce? „Capacitatea intelectual˘a a adolescen-

tilor care consum˘a alcool

ˆın exces poate fi grav afectat

˘a.“

Consumulˆındelungat de alcool poate provoca o form

˘a

sever˘a de acnee,

ˆımb

˘atr

ânirea prematur

˘a a pielii, crestere

ˆın

greutate, precum si dependent˘a de alcool si de droguri. De

asemenea, poate afecta grav sistemul nervos, ficatul si inima.

c. N-o sa mori daca bei mai mult. Raspuns: Fals. Când

se consum˘a alcool

ˆın exces, oxigenul nu mai ajunge la creier,

iar unele functii vitale ale organismului se pot deregla. Câ-

teva simptome sunt: stare de vom˘a, pierderea cunostintei si

o respiratie greoaie sau neregu-lat

˘a.

În unele cazuri, poate sur-

veni chiar moartea.

d. Biblia condamna consu-mul de alcool. Raspuns: Fals.Biblia nu condamn

˘a consumul

de alcool si nici nu le interzicetinerilor s

˘a se distreze (Psalmul

104:15; Eclesiastul 10:19). Bi-ne

ˆınteles, trebuie s

˘a ai v

ârsta

admis˘a de lege pentru a putea

consuma b˘auturi alcoolice (Ro-

mani 13:1).

= ‘Betivul va ajunge s˘arac.’

(Proverbele 23:21)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a

Potrivit unui studiu efec-tuat

ˆın SUA, „

ˆın cazul ti-

nerilor care obisnuiescs

˘a bea peste m

˘asur

˘a,

probabilitatea de a lipside la ore, de a nu reusis

˘a-si fac

˘a temele, de a

fi r˘aniti si de a provoca

pagube materiale estede opt ori mai mare de-c

ât

ˆın cazul celor care

nu au acest obicei“.

STIAI C˘

A . . .?

Totusi, Biblia avertizeaz˘a

ˆımpotriva consumului excesiv

de alcool. „Vinul este batjocoritor, b˘autura ametitoare este

g˘al

˘agioas

˘a, iar cine se abate de la calea dreapt

˘a din cauza ei

nu esteˆıntelept“, se spune

ˆın Proverbele 20:1. Alcoolul te

poate face s˘a te comporti prosteste! E adev

˘arat, pe moment

te-ai putea simti bine, dar, dac˘a bei peste m

˘asur

˘a, alcoolul

‘musc˘a asemenea unui sarpe’, provoc

ându-ti o multime de

probleme (Proverbele 23:32).

e. Singura consecinta aconsumului excesiv de alcooleste o sanatate precara. Ras-puns: Fals. Dac

˘a te

ˆımbeti, poti

ajunge usor victima a tot felulde atacuri, chiar a violului.

În

plus, ai putea deveni un pericolpentru altii, ajung

ând s

˘a faci lu-

cruri care nu-ti stauˆın caracter.

Ce e r˘au

ˆın a bea peste m

˘asur

˘a? 249

Conform unui studiu efectuatˆın r

ândul elevilor de

gimnaziu din Anglia, Scotia si Tara Galilor, „aproape 25%dintre copiii de 13 si 14 ani au recunoscut c

˘a «d

˘aduser

˘a

pe gât»,

ˆıntr-o singur

˘a repriz

˘a, cel putin 5 pahare de b

˘au-

tur˘a“. Aproximativ jum

˘atate dintre tinerii de 15 si 16 ani

au spus c˘a f

˘acuser

˘a acelasi lucru. Potrivit Ministerului

S˘an

˘at

˘atii si al Serviciilor Sociale din SUA, „aproximativ

10,4 milioane de adolescenti cu vârsta cuprins

˘a

ˆıntre

12 si 20 de ani au declarat c˘a obisnuiau s

˘a bea. Dintre

acestia, 5,1 milioane consumau alcoolˆın exces, printre ei

num˘ar

ându-se 2,3 milioane care se

ˆımb

˘atau de cel putin

cinci ori pe lun˘a“. Un studiu realizat

ˆın Australia a ar

˘atat

c˘a,

ˆın aceast

˘a tar

˘a, fetele obisnuiesc s

˘a bea mai mult de-

cât b

˘aietii, consum

ând

ˆıntre 13 si 30 de pahare o dat

˘a!

cine sunt cei care beau?

Identific˘a motivele pen-

tru care vrei s˘a bei.

Apoiˆıncearc

˘a s

˘a te

gândesti la modalit

˘ati

mai s˘an

˘atoase de a te

distra sau de a te cal-ma c

ând esti stresat.

SFAT �

Biblia te avertizeaz˘a c

˘a, dac

˘a bei peste m

˘asur

˘a, ‘vei vorbi lu-

cruri stricate’ (Proverbele 23:33). Altfel spus, te vei face der

âs! Alte consecinte dureroase pot fi rezultate slabe la scoa-

l˘a sau randament sc

˘azut la munc

˘a, pierderea prietenilor, un

dosar penal si s˘ar

˘acie (Proverbele 23:21).ˆ

Ins˘a, ceea ce este si mai important, g

ândeste-te la con-

secintele pe care le-ar putea avea abuzul de alcool asupraspiritualit

˘atii tale. Iehova Dumnezeu vrea s

˘a-i slujesti cu „toa-

t˘a mintea“, dar consumul excesiv de alcool

ˆıti afecteaz

˘a

ˆın

mod inutil capacitatea de gândire (Matei 22:37). Cuv

ântul lui

Dumnezeu nu condamn˘a doar ‘excesele de vin’, ci si ‘parti-

dele de b˘autur

˘a’ (1 Petru 4:3). Prin urmare, dac

˘a bei peste

m˘asur

˘a, actionezi

ˆımpotriva vointei Creatorului nostru si nu

te vei putea bucura de o prietenie strâns

˘a cu el.

Ce alegere vei face?Te vei lua dup

˘a colegii sau dup

˘a prietenii t

˘ai care consu-

m˘a alcool

ˆın exces? Biblia spune: „Nu stiti c

˘a, dac

˘a v

˘a pre-

zentati cuiva ca sclavi ca s˘a ascultati de el, sunteti sclavii lui

„Cand colegii ımi ofera bauturialcoolice, le spun ca nu e nevoie sabeau ca sa ma simt bine.“ (Mark)

Daca prietenii sau colegii vor sa maˆımbat cu ei,

le voi spune

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

fiindc˘a ascultati de el?“ (Romani 6:16). Vrei cu adev

˘arat s

˘a

devii sclavul prietenilor sau al alcoolului?

Ce ar trebui s˘a faci dac

˘a ai deja obiceiul de a bea peste

m˘asur

˘a? Cere f

˘ar

˘a

ˆınt

ârziere ajutor si vorbeste cu unul din-

tre p˘arinti sau cu un prieten matur. Roag

˘a-te lui Iehova Dum-

nezeu, implorându-l s

˘a te ajute. De fapt, el este „un ajutor

usor de g˘asit

ˆın timp de necaz“ (Psalmul 46:1). De obicei, ti-

nerii beau peste m˘asur

˘a sau consum

˘a alcool chiar dac

˘a sunt

minori din cauza influentei anturajului. De aceea, poate c˘a

va trebui s˘a faci schimb

˘ari radicale

ˆın ce priveste alegerea

prietenilor.�Nu va fi usor, dar cu ajutorul lui Iehova vei reusi.

� Pentru mai multe informatii, vezi capitolele 8 si 9 din acest volum si capi-tolul 15 din volumul II.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Afl

˘a cum te poti l

˘asa de droguri.

Alcoolul poatemusca asemeneaunui sarpe

Ce e r˘au

ˆın a bea peste m

˘asur

˘a? 251

˘ De ce vor prietenii t˘ai s

˘a se

ˆımbete

ˆımpreun

˘a

cu altii?

˘ Te vor pl˘acea mai mult fetele sau b

˘aietii dac

˘a vei

beaˆın exces? Spune de ce crezi asta.

CE P˘

ARERE AI?

ESTI cumva dependent de droguri? Probabil stii c˘a drogurile

ˆıti afecteaz

˘a mintea si corpul. Poate chiar ai

ˆıncercat s

˘a te lasi

de ele, dar ai recidivat. Dac˘a asa stau lucrurile, nu dispera. Al-

tii au reusit s˘a renunte la droguri, deci si tu poti! Observ

˘a

ˆın

continuare cum au reusit s˘a se lase de droguri trei persoane

din medii foarte diferite.

NUMEMartaMEDIUL DIN CARE PROVIN C

ând m-am n

˘ascut, mama nu era c

˘a-

s˘atorit

˘a. De aceea, eu si sora mea am crescut f

˘ar

˘a tat

˘a. Pe la 12

ani amˆınceput s

˘a merg la discotec

˘a

ˆımpreun

˘a cu o m

˘atus

˘a c

˘a-

reiaˆıi pl

˘acea mult s

˘a danseze. Eram foarte sociabil

˘a si, nu dup

˘a

mult timp, m-amˆımprietenit cu persoane care aveau o condui-

t˘a gresit

˘a. La 13 ani luam deja droguri, inclusiv cocain

˘a.

Îmi pl

˘a-

cea ce simteam, dar, dup˘a un timp, am

ˆınceput s

˘a am halucina-

tii si mi-era fric˘a de orice. Iar c

ând efectele drogurilor disp

˘areau,

m˘a g

ândeam numai la sinucidere. Voiam s

˘a renunt la ele, dar

n-aveam puterea necesar˘a.

CUM M-AM L˘

ASAT DE DROGURI Amˆınceput s

˘a

m˘a g

ândesc la Dumnezeu si chiar am mers de

câteva ori la biseric

˘a. Cu toate acestea,

m˘a simteam si mai deprimat

˘a. La 18

ani m-am mutat cu prietenul meu siam n

˘ascut un b

˘aiat.

Întruc

ât acum

aveam un copil, doream si mai mults

˘a-mi schimb modul de viat

˘a. O fos-

t˘a prieten

˘a s-a mutat vizavi de casa

ˆın care locuiam. C

ând m-a

vizitat si m-aˆıntrebat cum

35

Cum pot s˘

a m˘

a lasde droguri?

252

o duceam, mi-am v˘arsat inima

ˆın fata ei. Mi-a spus c

˘a devenise

Martor˘a a lui Iehova si s-a oferit s

˘a studieze Biblia cu mine, iar

eu am acceptat.

Am aflat c˘a stilul meu de viat

˘a nu-i era pl

˘acut lui Dumne-

zeu si c˘a trebuia s

˘a m

˘a las de droguri si de fumat. Dar drogu-

rile aveau o influent˘a puternic

˘a asupra mea.

În fiecare zi

ˆıl

imploram de multe ori pe Iehova s˘a m

˘a ajute s

˘a renunt la obi-

ceiurile mele rele. Voiam s˘a-i fiu pl

˘acut

˘a (Proverbele 27:11).

La sase luni dup˘a ce am

ˆınceput s

˘a studiez Biblia si s

˘a asist

laˆıntrunirile Martorilor lui Iehova, am reusit s

˘a m

˘a las de dro-

guri. Acum viata mea are sens. Nu mai sunt tot timpul depri-mat

˘a. Am cunoscut un b

˘arbat minunat, care

ˆımi

ˆımp

˘art

˘ases-

te convingerile, si ne-am c˘as

˘atorit.

Îmi cresc fiul potrivit

normelor biblice.Îi sunt foarte recunosc

˘atoare lui Iehova pen-

tru c˘a mi-a ascultat rug

˘aciunile si m-a ajutat!

NUMEMarcioMEDIUL DIN CARE PROVIN Am crescut

ˆıntr-o suburbie a lui San-

to André, un oras cu o populatie mare din statul S

ão Paulo (Bra-

zilia). Amˆınceput s

˘a fumez, s

˘a m

˘a droghez si s

˘a fur

ˆınc

˘a de mic.

Câtiva prieteni se ocupau cu furtul de masini si f

˘aceau trafic de

droguri. Unul dintre ei le d˘adea tinerilor din zona noas-

tr˘a droguri gratis. Odat

˘a ce deveneau dependenti,

acestia cump˘arau drogurile de

la el.

Politia patrula mereuˆın

zonaˆın care locuiam. Am fost

arestat de câteva ori pentru in-

fractiuni minore si o dat˘a sub

acuzatia de trafic de droguri.De multe ori ascundeam

ˆın

„ Întrucat traiesc potrivit normelor ınalte aleBibliei, am o viata fericita si plina de sens.“(Marta)

cas˘a armele si bunurile furate de

o band˘a.

Oamenilor le era fric˘a de

mine. Aveam ochii injectati si ra-reori z

âmbeam. De fapt, aveam

mereu o expresie fioroas˘a. Mi se

spunea Tufão (Taifun), deoarece provocam probleme oriunde

mergeam. De asemenea, consumam alcoolˆın exces si duceam

o viat˘a imoral

˘a. Multi dintre prietenii mei au murit sau au

ajuns laˆınchisoare. Eram at

ât de deprimat

ˆınc

ât am legat o

frânghie de creanga unui copac si am

ˆıncercat s

˘a m

˘a sp

ânzur.

CUM M-AM L˘

ASAT DE DROGURI L-am rugat pe Dumnezeu s˘a m

˘a

ajute.În cele din urm

˘a, i-am

ˆınt

âlnit pe Martorii lui Iehova si am

ˆınceput s

˘a studiez Biblia. Am aflat c

˘a Dumnezeu are un nume,

Iehova, c˘a se intereseaz

˘a de oameni si c

˘a

ˆıi ajut

˘a pe cei care se

str˘aduiesc s

˘a tr

˘aiasc

˘a potrivit normelor sale (Psalmul 83:18;

1 Petru 5:6, 7). Trebuia s˘a fac o multime de schimb

˘ari. Unul din-

tre cele mai dificile lucruri a fost s˘a

ˆınv

˘at s

˘a z

âmbesc.

Am continuat s˘a m

˘a rog lui Iehova pentru ajutor si am apli-

cat sfaturile Bibliei. Am rupt orice leg˘atur

˘a cu fostii mei „ca-

marazi“ si nu am mai mers prin baruri. Mi-am f˘acut prieteni

dintre cei care tr˘aiau potrivit normelor divine. A fost o lupt

˘a

grea, dar acum nu mai fur si nu mai provoc niciun fel de pro-bleme.

În plus, de peste zece ani nu mai consum droguri.

NUMECraigMEDIUL DIN CARE PROVIN

Am crescut la o ferm˘a

din Australia de Sud. Tat˘al

meu era alcoolic, iar mamaa divortat de el c

ând aveam

opt ani. Apoi s-a rec˘as

˘ato-

rit si am locuit cu ea pân

˘a

la 17ani. Atunci amˆınv

˘atat


˘a

Drogurile pot modificastructura si functiilecreierului.

STIAI C˘

A . . .?

s˘a tund oi si m-am al

˘aturat celor care f

˘aceau asta, merg

ând din

locˆın loc

ˆın c

˘autare de lucru. Am

ˆınceput s

˘a iau tot felul de dro-

guri si s˘a beau

ˆın exces. Mi-am l

˘asat p

˘arul lung, l-am dat cu cea-

r˘a si l-am

ˆımpletit

ˆın codite, pe care apoi le-am prins cu m

˘arge-

le. Am devenit invidios, violent si irascibil. Am ajuns de multeori la

ˆınchisoare.ˆ

In cele din urm˘a, m-am mutat

ˆıntr-un or

˘asel din Australia

de Vest si am locuit cu prietena mea, care era barmanit˘a la

hotelul din zon˘a. Am

ândoi fu-

mam si beam.În plus, aveam

propria cultur˘a de marijuana.

CUM M-AM L˘

ASAT DE DROGURI

Tocmai strânseser

˘am recolta de

marijuana când la usa casei noas-

tre d˘ar

˘ap

˘anate au b

˘atut Marto-

rii lui Iehova. Nu am acceptatimediat ce au spus ei. Cu trece-rea timpului, m-am convins c

˘a

ceea ce spune Biblia este adev˘a-

rat. Apoi,ˆıncetul cu

ˆıncetul, am

= „Iehova este forta si puterea mea.“(Isaia 12:2)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Dac˘a

ˆın trecut ai con-

sumat droguri, evit˘a pe

cât posibil persoanele,

locurile si lucrurile careau leg

˘atur

˘a cu vechiul

t˘au obicei. Cercet

˘arile

arat˘a c

˘a e suficient

s˘a le vezi pentru a se

treziˆın tine dorinta de

a te droga.

SFAT �

Daca recidivez, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

˘ De ce ar trebui o persoan˘a care vrea s

˘a se lase

de droguri s˘a-si schimbe complet stilul de viat

˘a?

˘ Cum o poate ajuta faptul de a cunoaste adev˘arul

despre Dumnezeu?

CE P˘

ARERE AI?

reusit s˘a-mi rezolv toate proble-

mele.Peste putin timp mi-am dat

seama c˘a trebuia s

˘a renunt la ma-

rijuana. Ce avea s˘a

ˆınsemne asta?

F˘acusem multe eforturi pentru a cultiva marijuana, asa c

˘a ini-

tial am vrut s-o dau cuiva. Dar am ajuns la concluzia c˘a nu era

o solutie bun˘a si am distrus-o. Ceea ce m-a ajutat mult

ˆın lup-

ta cu drogurile si cu alcoolul a fost rug˘aciunea. I-am cerut lui

Dumnezeu spiritul sfânt pentru a putea s

˘a c

âstig aceast

˘a lup-

t˘a. De asemenea, am rupt orice leg

˘atur

˘a cu cei care m

˘a

ˆın-

demnau s˘a-mi reiau vechile obiceiuri. Pe m

˘asur

˘a ce

ˆınv

˘atam

principiile biblice si le aplicamˆın viat

˘a, dob

ândeam echilibrul

afectiv de care aveam nevoie pentru a-mi corecta unele defec-te de personalitate. Prietena mea a

ˆınceput si ea s

˘a studieze

Biblia, schimbându-si obiceiurile si stilul de viat

˘a. Apoi ne-am

c˘as

˘atorit. De 21 de ani avem o s

˘an

˘atate mai bun

˘a.

În plus, am

fost binecuvântati cu doi copii care ne aduc mult

˘a bucurie. M

˘a

gândesc cu groaz

˘a cum ar fi fost viata mea dac

˘a Iehova nu

m-ar fi ajutat s˘a-mi schimb stilul de viat

˘a.

Cˆ

and renunti la drogurieste ca si cum ai fugidintr-o cas

˘a care arde

— lasi unele lucruriˆın

urm˘

a, darˆıti salvezi viata


˘a

Scrie cateva motive pentru care ai putea fi tentat safumezi, sa bei peste masura sau sa te droghezi.

Mentioneaza unele modalitati de a te distra sau dea te calma cand esti stresat, fara sa recurgi la uncomportament autodistructiv.

jurnal5COMPORTAMENT AUTODISTRUCTIV

ı

257

6T

IMP

UL

T˘ AU

LIB

ER

25

9Te

hn

olo

gie

26

5D

istr

ac

tie

Cˆ

AND p˘arintii aveau v

ˆarsta ta, radioul si televizorul erau

principalele mijloace electronice de informare. Pe atunci te-lefoanele erau doar telefoane, adic

˘a mijloace de a purta con-

versatii la distant˘a, si trebuiau conectate la o priz

˘a. Ti se

pare c˘a aceste lucruri sunt total dep

˘asite? O t

ˆan

˘ar

˘a pe nume

Anna asa crede. „P˘arintii mei au crescut

ˆın «Evul Mediu» al

tehnologiei“, spune ea. „Abia acumˆısi dau seama cum pot

folosi unele functii ale telefonului mobil!“

36

Sunt dependentde tehnologie?

„ˆ

Imi place la nebunie sa scriu SMS-uri. E cel maigrozav lucru din lume. Cred ca n-as putea trai faraasta!“ (Alan)

Sunt dependent de tehnologie? 259

În ziua de azi, poti s

˘a vorbesti cu cineva, s

˘a asculti mu-

zic˘a, s

˘a urm

˘aresti o emisiune, s

˘a joci un joc, s

˘a trimiti

e-mailuri prietenilor, s˘a faci fotografii si s

˘a intri pe inter-

net folosind un singur aparat, pe careˆıl tii

ˆın buzunar.

În-

trucât ai crescut

ˆın era telefoanelor mobile, a calculatoare-

lor, a televizorului si a internetului, ti se pare normal s˘a le

folosesti tot timpul.Îns

˘a p

˘arintii ar putea crede c

˘a ai ajuns

dependent de ele.În cazul

ˆın care

ˆısi exprim

˘a aceast

˘a

ˆın-

grijorare, nu le ignora cuvintele gândindu-te c

˘a sunt rupti

de realitate. „Dac˘a cineva r

˘aspunde

ˆınainte de a asculta,

este o nebunie“, a spusˆınteleptul rege Solomon (Prover-

bele 18:13).

Te-aiˆıntrebat de ce sunt

ˆıngrijorati p

˘arintii t

˘ai? F

˘a urm

˘a-

torul test ca s˘a vezi dac

˘a nu cumva prezinti „simptome“ ale

dependentei de tehnologie.

Afl˘

a dac˘

a esti dependentO enciclopedie defineste dependenta drept „persistarea

ˆıntr-un comportament ce implic

˘a excese, c

˘aruia o persoan

˘a

nu poate sau nu vrea s˘a-i pun

˘a cap

˘at,

ˆın ciuda consecinte-

lor lui d˘aun

˘atoare“ (Microsoft Encarta 2009). Analizeaz

˘a

elementele care compun aceast˘a definitie. Citeste comenta-

riile si gândeste-te dac

˘a nu cumva ai spus sau ai f

˘acut ceva

asem˘an

˘ator, iar apoi r

˘aspunde

laˆıntreb

˘arile aferente.

Comportament ce implicaexcese. „Pierdeam ore

ˆıntregi

cu jocurile video. Nu mai dor-meam suficient din cauza lor sivorbeam doar despre ele. Amajuns sa ma izolez de fami-lie. Pentru mine nu mai exis-ta decat lumea jocurilor video.“(Andrew)


˘a

Dac˘a postezi pe un

site poze cu tine saucomentarii despreactivit

˘atile tale, ele vor

putea fi accesate depotentiali angajatorisau de alte persoanesi dup

˘a ani de zile.

STIAI C˘

A . . .?

Cât timp crezi c

˘a ar fi bine s

˘a petreci zilnic folosind mij-

loacele de comunicare electronic˘a? ı .....................

Cât timp consider

˘a p

˘arintii t

˘ai c

˘a ar trebui s

˘a le folosesti?

.....................

Cât timp petreci

ˆın fiecare zi scriind SMS-uri, uit

ându-te

la televizor, postând fotografii si comentarii pe net, juc

ând

jocuri video etc.? .....................

Tinând cont de r

˘aspunsurile pe care le-ai dat, s-ar putea

spune c˘a folosesti prea mult mijloacele de comunicare elec-

tronic˘a? O Da O Nu

Nu poti sau nu vrei sa-i pui capat. „Parintii vad ca scriuSMS-uri tot timpul si-mi spun ca exagerez. Dar fata de altitineri de varsta mea, eu scriu foarte putine mesaje! Normal,ˆın comparatie cu parintii, scriu mai multe. Dar asta-i ca sicum ai compara un mar cu o portocala: ei au 40 de ani, iareu, 15.“ (Alan)

Ti-au spus p˘arintii sau prietenii c

˘a petreci prea mult timp

folosind un anumit mijloc de comunicare electronic˘a?

O Da O Nu

Ti-ai dat seama c˘a nu poti

sau nu vrei s˘a stabilesti limite

ˆın ce priveste folosirea lui?

O Da O Nu

Consecinte daunatoare.„Prietenii mei scriu mesaje tottimpul, chiar si cand sunt la vo-lan. Este extrem de periculos!“(Julie)

= „Nu deveniˆıntelept

ˆın propriii t

˘ai ochi.

Teme-te de Iehova si abate-te de la r˘au.“

(Proverbele 3:7)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Sunt dependent de tehnologie? 261

Pentru a-ti fixa limiteˆın ce priveste folosireatelefonului, spune-leprietenilor c

˘a vor exista

momente când nu vei

r˘aspunde imediat la

mesaje, apeluri saue-mailuri.

SFAT �

„Dupa ce am primit primul meu mobil, nu faceam altce-va decat sa dau telefoane si sa trimit SMS-uri. Asa mi-amstricat relatiile cu familia si chiar cu unii prieteni. Acum,cand ies cu prietenii si stam de vorba, vad ca unii dintre eiˆıntrerup mereu conversatia spunand: «Stai un pic! Trebuiesa raspund la un SMS». De asta nu mai sunt atat de apro-piata de acei prieteni.“ (Shirley)

Ai citit sau ai scris vreodat˘a un SMS

ˆın timp ce erai la

volan, la ore sau laˆıntrunirile crestine?

ı O Da O Nu

Când stai de vorb

˘a cu membrii familiei sau cu priete-

nii, obisnuiesti s˘a

ˆıntrerupi conversatia ca s

˘a r

˘aspunzi la

e-mailuri, la apeluri ori la SMS-uri? O Da O NuÎti fur

˘a mijloacele de comunicare electronic

˘a din orele de

somn sau te distrag de laˆınv

˘atat? O Da O Nu

Ai observat cumva c˘a trebuie s

˘a faci schimb

˘ari? Dac

˘a da,

mediteaz˘a la urm

˘atoarele sugestii.

Cum poti fi echilibratDac

˘a folosesti un mijloc de comunicare electronic

˘a

— un calculator, un telefon mobil sau un alt gadget —,pune-ti cele patru

ˆıntreb

˘ari care urmeaz

˘a. Aplic

ând sfaturi-

le bazate pe Biblie siˆındrum

˘arile simple prezentate

ˆın con-

tinuare, vei reusi s˘a fii st

˘ap

ân pe situatie si s

˘a eviti posibile-

le consecinte negative.˘ Despre ce fel de continut este vorba? „Concentrati-v

˘a g

ân-

durile asupra a tot ce e adev˘arat, bun si drept. G

ânditi-v

˘a la

„Am facut cateva lucruri care m-au ajutat sa numai fiu dependenta de televizor. Mi-am impussa nu mai stau atat de mult timp ın fata lui,am vorbit mereu cu mama despre problemamea si m-am rugat mult.“ (Kathleen)



ˆıntreab

˘a

Daca observ ca petrec prea mult timp la

.............................................................., voi folosi acest

aparat doar .................... pe saptamana.ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

acele lucruri care sunt curate siˆınc

ânt

˘atoare si

opriti-v˘a asupra p

˘artilor bune si frumoase din al-

tii.“ (Filipeni 4:8, Noul Testament peˆıntelesul tuturor)

� Ce sa faci: P˘astreaz

˘a leg

˘atura cu prietenii si cu fami-

lia. Relatati nout˘ati si idei ziditoare (Proverbele 25:25; Efe-

seni 4:29).

� Ce sa nu faci: Nu r˘asp

ândi b

ârfe, nu trimite fotogra-

fii sau SMS-uri cu continut imoral si nu urm˘ari videoclipuri

sau programe imorale (Coloseni 3:5; 1 Petru 4:15).˘ Cand folosesc un anumit gadget? „Pentru orice lucru esteun timp fixat.“ (Eclesiastul 3:1)

� Ce sa faci: Stabileste o limit˘a

ˆın ce priveste timpul pe-

trecut la telefon,ˆın fata televizorului, scriind SMS-uri sau ju-

când jocuri.

Cine e st˘

apˆ

anul? Tu sauaparatele electronice?

� Ce sa nu faci: Nu permite ca tehnologia s˘a-ti r

˘apeas-

c˘a din timpul dedicat familiei si prietenilor, studiului sau ac-

tivit˘atilor spirituale (Efeseni 5:15–17; Filipeni 2:4).

˘ Cu cine ımi petrec timpul? „Nu v˘a l

˘asati indusi

ˆın eroare.

Tov˘ar

˘asiile rele stric

˘a obiceiurile folositoare.“ (1Corinteni15:33)

� Ce sa faci: Foloseste tehnologia pentru a p˘astra le-

g˘atura cu prietenii care te ajut

˘a s

˘a cultivi obiceiuri s

˘an

˘atoa-

se (Proverbele 22:17).

� Ce sa nu faci: Nu te am˘agi: cu sigurant

˘a vei adopta lim-

bajul, modul de gândire si normele celor cu care alegi s

˘a so-

cializezi prin intermediul e-mailurilor, al SMS-urilor, al tele-vizorului sau al site-urilor de pe internet (Proverbele 13:20).

˘ Cat timp folosesc aceste gadgeturi? „S˘a v

˘a asigurati de lu-

crurile mai importante.“ (Filipeni 1:10)� Ce sa faci: Tine o evident

˘a a timpului pe care

ˆıl pe-

treci folosind mijloacele de comunicare electronic˘a.

� Ce sa nu faci: Nu ignora remarcile prietenilor sau sfa-turile p

˘arintilor dac

˘a

ˆıti spun c

˘a folosesti

ˆın exces un anumit

gadget (Proverbele 26:12).

Vorbind despre folosirea echilibrat˘a a tehnologiei, Andrew,

citat anterior, rezum˘a astfel ideea: „E distractiv s

˘a folosesti

gadgeturi, dar nu chiar tot timpul. Amˆınv

˘atat s

˘a nu permit teh-

nologiei s˘a ridice un zid

ˆıntre mine si familia sau prietenii mei“.

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Cum i-ai putea convinge pe

p˘

arinti s˘

a te lase s˘

a te distrezi?


˘a

˘ De ce ar putea fi greu s˘a-ti dai seama c

˘a esti

dependent de tehnologie?

˘ Ce s-ar puteaˆınt

âmpla dac

˘a nu reusesti

s˘a stabilesti limite

ˆın ce priveste folosirea

aparatelor electronice?

CE P˘

ARERE AI?

37

De ce nu m˘

a las˘

ap

˘arintii s

˘a m

˘a distrez?

Pentru Allison, o adolescenta din Australia, ziuade luni e cea mai stresanta zi de scoala.

„Toti vorbesc despre ce-au facut ın weekend“,spune ea. „Povestile lor te tin cu sufletul la gura!Fetele ımi zic ca s-au dus la nu stiu cate petreceri,ca s-au sarutat cu o gramada de baieti sau chiar caau fugit de politie . . . Pare ınspaimantator, dar sipalpitant! Se ıntorc acasa la cinci dimineata, iarparintilor lor nici ca le pasa. Eu, ın schimb, trebuiesa fiu ın pat cand ele abia ies ın oras!

Dupa ce ımi spun aventurile lor din weekend,colegele ma ıntreaba si pe mine ce-am facut. . . .Eu am mers la ıntruniri si ın lucrarea de predicare.Simt ca am ratat niste momente grozave. Asa cade obicei le spun ca n-am facut mare lucru. Atuncima ıntreaba de ce n-am iesit cu ele.

Dupa ce trece ziua de luni, te gandesti ca aiscapat. Da’ de unde! Martea toti ıncep sa-si facplanuri pentru urmatorul weekend. De multe oridoar stau si-i ascult. Ma simt lasata pe dinafara!“

ESTE ziua de luni la fel si pentru tine? Poate ai impresiac

˘a lumea din jurul t

˘au se distreaz

˘a de minune, dar tu esti

ˆınchis ca

ˆıntr-o colivie. Sau probabil te simti ca si c

ând ai

fiˆıntr-un parc de distractii,

ˆıns

˘a nu ai voie s

˘a te urci

ˆın ni-

mic. De fapt, nu vrei s˘a faci tot ce fac colegii t

˘ai, ci pur

si simplu s˘a te distrezi si tu din c

ând

ˆın c

ând! De exem-

plu, ce ti-ai dori cel mai mult s˘a faci

ˆın weekendul urm

˘ator?

O sa dansez O sa merg la un concert O alteleO sa ma duc la O sa vad un film ...........................

o petrecere

Ai nevoie de relaxare. De fapt, Creatorul t˘au vrea s

˘a te

bucuri de tinerete (Eclesiastul 3:1, 4). Si, chiar dac˘a uneori

ti se pare greu de crezut, si p˘arintii t

˘ai vor s

˘a te distrezi.

Totusi, probabil c˘a ei sunt

ˆıngrijorati pe bun

˘a dreptate,

deoarece nu stiu 1) ce vei face si 2)ˆın compania cui vei fi.

S˘a presupunem c

˘a esti invitat undeva, dar nu stii dac

˘a

p˘arintii te vor l

˘asa s

˘a mergi. Cum vei proceda? Analizea-

z˘a urm

˘atoarele trei optiuni si posibilele consecinte.

OPTIUNEA A NU CERI VOIE SI MERGIDe ce ai putea lua ın calcul aceasta optiune:

Vrei s˘a-ti impresionezi priete-

nii ar˘at

ându-le c

˘a esti inde-

pendent. Crezi c˘a stii mai bine

decât p

˘arintii ce trebuie s

˘a faci

sau probabil nu-ti pas˘a de p

˘a-

rerea lor (Proverbele 14:18).

Consecinte: Poate priete-nii t

˘ai vor fi impresionati, dar

vor mai afla ceva despre tine:c

˘a nu esti cinstit. Dac

˘a

ˆıti

ˆın-

seli p˘arintii, ti-ai putea

ˆınse-

la si prietenii. Mai mult, dac˘a

ı


˘a

Pentru c˘a te iubesc,

p˘arintii sunt foarte

precauti.Îns

˘a uneori ti

s-ar putea p˘area c

˘a

exagereaz˘a. Dac

˘a nu

ˆınteleg ce anume leceri sau dac

˘a simt c

˘a

le ascunzi unele lucruriimportante, probabilc

˘a r

˘aspunsul lor va fi

negativ.

STIAI C˘

A . . .?

p˘arintii vor afla, se vor simti dezam

˘agiti si tr

˘adati si cel

mai probabil te vor pedepsi! Asadar, nu e delocˆıntelept

s˘a iesi cu prietenii f

˘ar

˘a permisiunea p

˘arintilor (Prover-

bele 12:15).

OPTIUNEA B NU CERI VOIE SI NU MERGIDe ce ai putea lua ın calcul aceasta optiune: Dup

˘a

ce te gândesti bine,

ˆıti dai seama c

˘a activitatea respectiv

˘a

nu esteˆın armonie cu principiile tale sau c

˘a unii invitati

nu sunt o companie bun˘a (1 Corinteni 15:33; Filipeni 4:8).

Sau poate c˘a vrei s

˘a mergi, dar n-ai curaj s

˘a le ceri voie

p˘arintilor.

Consecinte: Dac˘a nu mergi deoarece stii c

˘a nu-i o idee

bun˘a, vei fi mai sigur pe tine c

ând le vei da r

˘aspunsul prie-

tenilor.Îns

˘a dac

˘a nu mergi doar pentru c

˘a nu

ˆındr

˘aznesti

s˘a le ceri voie p

˘arintilor, probabil vei r

˘am

âne acas

˘a g

ân-

dindu-te cu p˘arere de r

˘au c

˘a toti ceilalti se distreaz

˘a, iar

tu stai de unul singur.

OPTIUNEA C CERI VOIE SI ASTEPTI R˘

ASPUNSULDe ce ai putea lua ın cal-

cul aceasta optiune: Recu-nosti autoritatea p

˘arintilor si

tii cont de p˘arerea lor (Co-

loseni 3:20).Îi iubesti si nu

vrei s˘a-i superi

ˆınt

âlnindu-te

cu prietenii pe ascuns (Pro-verbele 10:1).

În plus, dac

˘a

vorbesti cu ei, ai ocazia s˘a le

spui ce gândesti.

=„Fiul meu, fiiˆıntelept si bucur

˘a-mi inima.“

(Proverbele 27:11)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

De ce nu m˘a las

˘a p

˘arintii s

˘a m

˘a distrez? 267

Când vrei s

˘a iesi cu

altii, f˘a-ti un plan de re-

zerv˘a.

Înainte s

˘a pleci,

gândeste-te ce vei face

sau ce vei spune astfelˆınc

ât, dac

˘a va fi nevoie,

s˘a poti pleca av

ând

constiinta curat˘a.

SFAT �

Consecinte: P˘arintii vor vedea c

˘a

ˆıi iubesti si

ˆıi res-

pecti. Iar dac˘a cererea ta li se pare rezonabil

˘a, e posibil s

˘a

te lase s˘a mergi.

De ce ar putea spune p˘

arintii „nu“Dar s

˘a presupunem c

˘a p

˘arintii

ˆıti spun „nu“. Asta ar

putea fi frustrant. Totusi, dac˘a te str

˘aduiesti s

˘a privesti lu-

crurile din punctul lor de vedere,ˆıti va fi mai usor s

˘a ac-

cepti restrictiile. Probabil c˘a ei nu te las

˘a s

˘a mergi din ur-

m˘atoarele motive:

Au mai multa cunostinta si experienta. Dac˘a ai avea

de ales, nu-i asa c˘a ai prefera s

˘a

ˆınoti

ˆın apropierea unei

plaje supravegheate de salvamari? Asta deoareceˆın timp

ce te distreziˆın ap

˘a, nu prea esti constient de pericole.

Salvamarii,ˆın schimb, datorit

˘a pozitiei

ˆın care se afl

˘a, le

pot sesiza imediat.În mod asem

˘an

˘ator, pentru c

˘a au mai mult

˘a cunos-

tint˘a si experient

˘a, p

˘arintii pot sesiza pericole pe care tu

nu le vezi. Asemenea salvamarilor, ei nu vor s˘a-ti strice

distractia, ci s˘a te ajute s

˘a eviti pericolele care ti-ar putea

r˘api bucuria.

Te iubesc. P˘arintii doresc foarte mult s

˘a te ocroteas-

c˘a.

Întruc

ât te iubesc, atunci c

ând este posibil vor spune

„da“,ˆıns

˘a c

ând este necesar, „nu“.

Înainte de a-ti da un

r˘aspuns, ei se

ˆıntreab

˘a mai

ˆınt

âi dac

˘a pot s

˘a te lase si apoi

s˘a suporte consecintele deciziei lor. R

˘aspunsul va fi „da“

„Eram tare prost cand eram mai mic. Unelelucruri «distractive» pe care le faceam atuncin-au mai fost atat de distractive dupa aceea.În cele din urma, suporti consecintele.

Îmi

pare rau ca nu i-am ascultat pe parinti.“(Brian)



ˆıntreab

˘a

numaiˆın cazul

ˆın care sunt pe deplin convinsi c

˘a nu ti se

vaˆınt

âmpla nimic r

˘au.

Ce poti face pentru a obtine un r˘

aspuns pozitivAici intr

˘a

ˆın joc patru factori.

Sinceritatea: Trebuie s˘a fii mai

ˆınt

âi sincer cu tine

ˆın-

suti.Întreab

˘a-te: „De ce vreau, de fapt, s

˘a merg? M

˘a in-

tereseaz˘a ce se va face sau vreau mai degrab

˘a s

˘a fiu ac-

ceptat de ceilalti? Va fi cumva prezent˘a o persoan

˘a de

care-mi place?“. Fii apoi sincer cu p˘arintii t

˘ai. Si ei au fost

tineri.În plus, te cunosc bine si probabil

ˆısi vor da seama

de ce-ti dorestiˆın realitate s

˘a mergi. Ei vor aprecia c

˘a

esti sincer, iar tu vei trage foloase dinˆıntelepciunea lor

Asemenea salvamarilor,p

˘arintii t

˘ai se afl

˘a

ˆıntr-o

pozitie care le permites

˘a vad

˘a pericolele

În cazul

ˆın care constiinta mea va fi tulburata de ceea

ce vad sau aud la o reuniune sau la un film, voi

.................................................................................................................................

.................................................................................................................................ˆ


.................................................................................................................................

.................................................................................................................................

plan de actiune

ı

(Proverbele 7:1, 2).În schimb, dac

˘a nu esti sincer, sanse-

le s˘a te cread

˘a si s

˘a primesti un r

˘aspuns pozitiv vor sc

˘a-

dea considerabil.

Momentul ales: Nu-ti bombarda p˘arintii cu cereri c

ând

tocmai au sosit de la munc˘a sau sunt ocupati cu altceva.

Vorbeste cu ei când sunt mai relaxati.

Îns

˘a nici nu astep-

ta pân

˘a

ˆın ultima clip

˘a, insist

ând apoi s

˘a-ti dea repede un

r˘aspuns. Nu le va pl

˘acea s

˘a ia o decizie pe fug

˘a.

Întreab

˘a-i

din timp, ca s˘a poat

˘a c

ânt

˘ari bine lucrurile, iar ei vor apre-

cia asta.

Detaliile: Nu fi vag. Spune-le p˘arintilor exact ce vrei

s˘a faci. Niciunui p

˘arinte nu-i place s

˘a aud

˘a r

˘aspunsul „Nu

stiu“, mai ales laˆıntreb

˘arile: „Cine mai merge?“, „Va fi pre-

zent si un adult responsabil?“ si „La ce or˘a se va termina?“.

Atitudinea: Nu-i considera pe p˘arinti dusmani, ci co-

echipieri. De fapt, asta si sunt! Dac˘a-i consideri aliati, nu-i

vei aborda pe un ton art˘agos, iar ei vor fi probabil mai dis-

pusi s˘a te asculte. Evit

˘a replici de genul: „N-aveti nicioda-

t˘a

ˆıncredere

ˆın mine!“, „Toti se duc!“ sau „Pe prietenii mei

ˆıi lasa p

˘arintii!“. Dovedeste-le c

˘a esti suficient de matur

ˆın-

cât s

˘a le accepti decizia si s-o respecti. Dac

˘a vei face asa,

si ei te vor respecta pe tine. Si cine stie . . . s-ar putea cadata viitoare s

˘a primesti un r

˘aspuns pozitiv!


˘a

˘ De ce ai putea ezita s˘a le dai p

˘arintilor toate

informatiile de care au nevoie pentru a lua odecizie?

˘ Ce ti s-ar puteaˆınt

âmpla dac

˘a p

˘arintii spun

„da“ doar pentru c˘a le-ai ascuns unele lucruri

importante?

CE P˘

ARERE AI?

Descrie oˆıntamplare recenta, cand parintii nu te-au

lasat sa mergi la o anumita activitate recreativa, si scriece crezi ca

ˆıi determina sa spuna uneori „nu“.

Ce lucruri mentionateˆın aceasta parte ai putea aplica

astfelˆıncat sansele de a primi un raspuns pozitiv din

partea parintilor sa fie mai mari?

jurnal6TIMPUL T˘

AU LIBER

ı

271

7ˆ IN

CH

INA

RE

ATA

27

3C

ep

oti

fac

ec

aˆ ın

ch

ina

rea

s˘ afie

pl˘ ac

ut

˘ a2

80

Ob

iec

tive

38

Ce pot face caˆınchinarea la Dumnezeu

s˘

a fie pl˘

acut˘

a?Ionut sta ıntins pe pat. Mama lui apare ın pragul usii.

„Ionut, scoala-te!“, spune ea pe un ton ferm. „Stii ca ınseara asta avem ıntrunire!“ Ionut are 16 ani si a fostcrescut ıntr-o familie de Martori ai lui Iehova. Asistareala ıntrunirile crestine face parte din programul lor obis-nuit.

Însa, de ceva timp, Ionut nu mai are nicio tragere

de inima sa mearga la ıntruniri.„O, mama, chiar trebuie sa merg?“, ofteaza el.„Nu te mai vaicari atata.

Îmbraca-te! Nu vreau sa ın-

tarziem iarasi!“, spune mama, dupa care se ıntoarce sipleaca.

„Uite care-i treaba, mama!“, riposteaza Ionut,vorbind destul de tare ca sa poata fi auzit.„O fi asta religia voastra, dar nu ınseamnaca trebuie sa fie si a mea.“

Îsi da seama ca

mama l-a auzit, ıntrucat s-a oprit pentru oclipa din mers. Fara sa-i raspunda, ea ısicontinua drumul.

Ionut se simte oarecum vinovat. El nuvrea sa o supere pe mama lui. Dar nicinu vrea sa-si ceara scuze.

Îi ramane un

singur lucru de facut . . .Oftand, Ionut ıncepe sa se ımbrace. Apoi ısi

spune: „Mai devreme sau mai tarziu, voi deci-de singur ce sa fac. Nu sunt asemenea celorde la Sala Regatului. Pur si simplu nusunt facut sa fiu Martor!“.

273

TI-AU trecut si tie prin minte astfel de gânduri? Ti se

pare uneori c˘a altii g

˘asesc pl

˘acere

ˆın activit

˘atile spiritua-

le,ˆın timp ce tu faci totul din inertie? De exemplu:

˘ Consideri c˘a studierea Bibliei nu e dec

ât o tem

˘a

ˆın

plus?

˘ Nu-ti place lucrarea din cas˘a

ˆın cas

˘a?

˘ Te plictisesti de obicei laˆıntrunirile crestine?

Dac˘a ai r

˘aspuns afirmativ, nu te descuraja. Poti g

˘asi

pl˘acere

ˆın serviciul adus lui Dumnezeu. S

˘a vedem cum.

PROVOCAREA NR. 1 S˘

a studiezi Biblia

De ce nu e usor. Poate c˘a nu esti studios din fire. Pro-

babil nu reusesti s˘a te concentrezi dec

ât putin timp si ti-e

greu s˘a stai

ˆıntr-un loc si s

˘a fii atent.

În plus, n-ai destul

deˆınv

˘atat pentru scoal

˘a?

De ce e necesar. Pe lâng

˘a faptul c

˘a este inspirat

˘a de

Dumnezeu, Biblia este „de folos ca s˘a

ˆınvete, s

˘a mustre,

s˘a

ˆındrepte lucrurile, s

˘a disciplineze“ (2 Timotei 3:16).

Studierea Bibliei si meditarea la cele citite te pot ajuta s˘a

privesti lucrurile dintr-o perspectiv˘a total diferit

˘a. La

urma urmei, niciun lucru valoros nu se obtine f˘ar

˘a efort.

Dac˘a vrei s

˘a fii bun

ˆıntr-un sport, trebuie s

˘a

ˆınveti regu-

lile jocului si s˘a te antrenezi. Dac

˘a vrei s

˘a fii s

˘an

˘atos, tre-

buie s˘a faci miscare.

În mod asem

˘an

˘ator,

dac˘a vrei s

˘a-l cunosti pe Creator, trebuie s

˘a

studiezi Cuvântul lui Dumnezeu.

Ce spun unii tineri. „Cand am intratla liceu, mi-am dat seama ca ajunsesemˆıntr-un moment decisiv al vietii mele. Cole-gii faceau tot felul de lucruri rele, iar eu atrebuit sa iau unele decizii. Atunci m-am

ˆın-

trebat: «Asta vreau sa fac? Oare ceea ce


˘a

m-auˆınvatat parintii chiar este adevarul?». A trebuit sa

aflu singura raspunsul.“ (Tshedza)„

ˆIntotdeauna am crezut ca ceea ce

ˆınvatasem era ade-

varul, dar a trebuit sa ma conving singur. Trebuia sa facˆın asa fel

ˆıncat religia

ˆın care fusesem crescut sa fie reli-

gia mea, nu doar religia familiei mele.“ (Nelisa)Ce poti face.

ˆIntocmeste-ti un program personal de

studiu care s˘a corespund

˘a necesit

˘atilor si domeniilor tale

de interes. Alege tu subiectele pe care vrei s˘a le studiezi.

Ar fi util s˘a examinezi cu atentie Biblia si s

˘a-ti analizezi

convingerile, folosindu-te de o carte, cum ar fi Ce neˆın-

vataˆın realitate Biblia?.�

Treci la actiune. Bifeaz˘a

ˆın dreptul a dou

˘a sau trei

subiecte biblice pe care ai dori s˘a le aprofundezi sau scrie

ˆın spatiile libere alte subiecte care te intereseaz

˘a.

O Exista Dumnezeu?

O Cum pot fi sigur ca scriitorii Bibliei au fost inspirati de Dumnezeu?

� Publicat˘a de Martorii lui Iehova.

=„Transformati-v

˘a prin

ˆınnoirea mintii

voastre, ca s˘a puteti constata voi

ˆınsiv

˘a

care este vointa cea bun˘a, pl

˘acut

˘a si

perfect˘a a lui Dumnezeu.“ (Romani 12:2)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Dac˘

a vrei s˘

a fii s˘

an˘

atos din punct devedere fizic, trebuie s

˘a faci miscare.

Dac˘

a vrei s˘

a fii s˘

an˘

atos din punct devedere spiritual, trebuie s

˘a studiezi

Cuvˆ

antul lui Dumnezeu

275

O De ce sa cred ın creatie, si nu ın evolutie?

O Ce este Regatul lui Dumnezeu si cum pot demonstra ca exista?

O Cum sa le explic altora convingerea mea referitoare la stareamortilor?

O De ce ar trebui sa fiu convins ca va fi o ınviere?

O Cum pot fi sigur care este religia adevarata?

ı..................................................................................................

..................................................................................................

..................................................................................................


a participi la lucrareade predicare

De ce nu e usor. Poate c˘a te sperie g

ândul de a le

vorbi altora despre Biblie sau de aˆınt

âlni

ˆın lucrare un

coleg de scoal˘a.

De ce e necesar. Isus le-a dat continuatorilor s˘ai ur-

m˘atoarea porunc

˘a: „Faceti discipoli . . . ,

ˆınv

˘at

ându-i

s˘a respecte tot ce v-am poruncit“ (Matei 28:19, 20).

Dar exist˘a si alte motive pentru a predica. Potrivit

unor studii,ˆın anumite t

˘ari majoritatea adolescenti-

lor credˆın Dumnezeu si

ˆın Biblie. Totusi, ei nu au osperant

˘a real

˘a de viitor.

În-

trucât studiezi Biblia, tu de-

tii exact informatiile pe caremulti dintre cei de-o v

ârst

˘a cu

tine le caut˘a si de care au

mare nevoie! Vorbindu-le al-tora despre convingerile tale,vei avea mai mult respect desine si, ceea ce este si mai im-portant, vei bucura inima luiIehova (Proverbele 27:11).


˘a

Nu este gresit s˘a-ti

examinezi convingerilereligioase. De fapt,pun

ându-ti

ˆıntreb

˘ari si

f˘ac

ând cercet

˘ari

ˆıti poti

da seama dac˘a ceea ce

crezi despre Dumnezeueste adev

˘arat (Faptele

17:11).

STIAI C˘

A . . .?

Ce spun unii tineri. „ˆ

Impreuna cu prietenul meu celmai bun am pregatit cateva introduceri eficiente si am

ˆın-

vatat cum sa depasim obiectiile si sa facem vizite ulte-rioare. De cand depun mai multe eforturi, lucrarea depredicare a

ˆınceput sa-mi placa.“ (Nelisa)

„O sora m-a ajutat enorm! Este cu sase ani mai mareca mine si ma ia cu ea

ˆın lucrare, iar uneori chiar ma scoa-

teˆın oras ca sa luam

ˆımpreuna micul dejun. Mi-a aratat

unele verseteˆıncurajatoare care m-au ajutat sa-mi corec-

tez modul de gandire. Acum manifest mai mult interesfata de oameni, si asta datorita exemplului ei minunat.

Îi

sunt foarte recunoscatoare!“ (Shontay)Ce poti face. Cu permisiunea p

˘arintilor, caut

˘a

ˆın con-

gregatie pe cineva mai mare ca tine, cu care s˘a iesi

ˆın lu-

crarea de predicare (Faptele 16:1–3). Biblia spune: „Fie-rul ascute fierul. Tot asa, un om ascute fata altui om“(Proverbele 27:17). Asociindu-te cu crestini mai

ˆın v

âr-

st˘a ca tine, care au o experient

˘a bogat

˘a, poti avea multe

foloase. „Când stai

ˆın compania celor mai mari ca tine te

simtiˆın largul t

˘au“, spune Alexis,

ˆın v

ârst

˘a de 19 ani.

Treci la actiune. Scrie mai jos numele cuiva din con-gregatie,

ˆın afar

˘a de p

˘arintii t

˘ai, care te-ar putea ajuta

ˆın

lucrarea de predicare.

ı..................................................................................................


a asisti laˆıntrunirile crestine

De ce nu e usor. Dup˘a ce ai stat toat

˘a ziua la scoal

˘a,

probabil c˘a nu mai ai chef s

˘a asculti

ˆınc

˘a o or

˘a sau dou

˘a

cuvânt

˘ari bazate pe Biblie.

De ce e necesar. Bibliaˆıi

ˆındeamn

˘a pe crestini: „S

˘a

ne interes˘am unii de altii ca s

˘a ne

ˆındemn

˘am la iubire si

la fapte bune, f˘ar

˘a s

˘a neglij

˘am

ˆıntrunirea noastr

˘a, cum

Ce pot face caˆınchinarea la Dumnezeu s

˘a fie pl

˘acut

˘a? 277

au unii obiceiul, ci s˘a ne

ˆıncuraj

˘am unii pe altii, si aceas-

ta cu atât mai mult cu c

ât vedeti c

˘a ziua se apropie!“

(Evrei 10:24, 25).Ce spun unii tineri. „E foarte important sa te prega-

testi pentruˆıntruniri. Uneori nu trebuie decat sa te mo-

bilizezi. Cand te pregatesti,ˆıntrunirile chiar

ˆıti plac, pen-

tru ca stii despre ce se discuta si poti participa si tu.“(Elda)

„La un moment dat, am observat ca, daca participamcu raspunsuri,

ˆıntrunirile deveneau mai interesante.“

(Jessica)Ce poti face. Rezerv

˘a-ti timp s

˘a te preg

˘atesti pen-

truˆıntruniri si, dac

˘a poti, d

˘a un r

˘aspuns. Astfel, vei

„Religia din care fac parte nu mai este doarreligia parintilor mei, ci si religia mea. Iehovaeste Dumnezeul meu si nu vreau sa fac nimicce mi-ar putea pune ın pericol relatia cu el.“(Samantha)

Îmi voi rezerva ......... minute

ˆın fiecare zi pentru

a citi din Biblie si ma voi pregati pentruˆıntruniri ......................

ˆın fiecare saptamana.

Pentru a ma concentra mai bine laˆıntruniri, voi

..........................................................................................................................

..........................................................................................................................ˆ


..........................................................................................................................

..........................................................................................................................

plan de actiune

ı

simti c˘a si tu contribui la pro-

gram.G

ândeste-te: Ce este mai

pl˘acut? S

˘a te uiti la un meci la

televizor sau s˘a joci chiar tu

pe teren? Evident, ai mai mul-t

˘a satisfactie ca juc

˘ator dec

ât

ca spectator. De ce nu ai privi astfel siˆıntrunirile?

Treci la actiune. Scrie mai josˆın ce zi din s

˘apt

˘am

â-

n˘a te-ai putea preg

˘ati pentru o

ˆıntrunire chiar si numai

30 de minute.

ı..................................................................................................

Multi tineri stiu din proprie experient˘a c

ât de adev

˘a-

rate sunt cuvintele din Psalmul 34:8: „Gustati si vedetice bun este Iehova!“. Nu-i asa c

˘a e mult mai pl

˘acut s

˘a

gusti o mâncare dec

ât doar sa ti se spuna c

ât de delicioa-

s˘a este? La fel stau lucrurile si cu

ˆınchinarea la Dumne-

zeu. Gust˘a si vezi tu

ˆınsuti c

ât de pl

˘acut e s

˘a participi la

activit˘atile spirituale! Biblia spune c

˘a pentru a fi fericiti

trebuie nu doar s˘a ascult

˘am, ci si ‘s

˘a

ˆınf

˘aptuim lucrarea’

(Iacov 1:25).

ÎN CAPITOLUL URM

˘ATOR Afl

˘a cum poti s

˘a-ti stabilesti

obiective si s˘

a le atingi.

Ce pot face caˆınchinarea la Dumnezeu s

˘a fie pl

˘acut

˘a? 279

Când esti la

ˆıntruniri,

scrieˆıntr-o agend

˘a idei-

le importante. Timpulva trece mai repede situ vei

ˆınv

˘ata mai usor!

SFAT �

˘ De ce activit˘atile spirituale li s-ar putea p

˘area

plictisitoare adolescentilor?

˘ La care dintre cele trei aspecte aleˆınchin

˘arii,

analizateˆın acest capitol, ai vrea s

˘a faciˆ

ımbun˘at

˘atiri?

CE P˘

ARERE AI?

Biblia spune: „Nu stiti ce va fi ziua de mâine“

(Iacov 4:14).În unele cazuri, moartea survine pe neas-

teptate si la o vârst

˘a t

ân

˘ar

˘a. Te

ˆındemn

˘am s

˘a citesti

experienta Catrinei si cea a lui Kyle. Observ˘a c

˘a, desi

au avut o viat˘a scurt

˘a, ei si-au f

˘acut un nume bun la

Dumnezeu fixându-si obiective spirituale si ating

ându-le

(Eclesiastul 7:1).

Catrina s-a stins din viat˘a la v

ârsta de 18 ani, dar la

13 ani ea avea deja un „plan de viat˘a“: o list

˘a cu obiec-

tive pe care voia s˘a le ating

˘a. Printre altele, dorea s

˘a

ˆın-

ceap˘a serviciul cu timp integral, s

˘a se mute

ˆıntr-o tar

˘a

ˆın care este nevoie de vestitori si s

˘a participe al

˘aturi de

tat˘al ei la construirea de S

˘ali ale Regatului. Catrina a

scris: „Mi-am dedicat viata lui Iehova Dumnezeu!“.Scopul ei era s

˘a tr

˘aiasc

˘a „

ˆın armonie cu normele lui,

ˆıntr-un mod care s

˘a-i bucure inima“. La

ˆınmorm

ântare,

Catrina a fost descris˘a drept „o t

ân

˘ar

˘a minunat

˘a, care

si-a f˘acut planuri de viitor

ˆın asa fel

ˆınc

ât Iehova s

˘a fie

ˆın centrul vietii ei“.

ei si-au fixat obiective

Înc

˘a de la o v

ârst

˘a fraged

˘a, Kyle a

ˆınv

˘atat s

˘a-si fixeze

obiective. El si-a pierdut viata la vârsta de 20 de ani

ˆıntr-un tragic accident de masin

˘a. Dup

˘a moartea lui, ru-

dele au g˘asit un „caiet cu obiective“, pe care Kyle

ˆıl

ˆın-

tocmise cu ajutorul mamei când avea doar patru ani.

Printre altele, el voia s˘a se boteze, s

˘a tin

˘a cuv

ânt

˘ari la

Sala Regatului si s˘a slujeasc

˘a la sediul mondial al Mar-

torilor lui Iehova, pentru a contribui la producerea litera-turii care

ˆıi ajut

˘a pe oameni s

˘a-l cunoasc

˘a pe Dumnezeu.

R˘asfoind caietul,

ˆıntocmit cu at

âtia ani

ˆın urm

˘a, mama

lui Kyle a spus: „Si-a atins toate aceste obiective“.

Dar tu? Ce obiective ti-ai fixat? Nu stii ce-ti va aduceziua de m

âine. Deci profit

˘a la maximum de fiecare zi!

Asemenea Catrinei si lui Kyle, foloseste-ti timpulˆın cel

mai bun mod posibil. Urmeaz˘a exemplul apostolului

Pavel, care, spre sfârsitul vietii, a spus: „M-am luptat

lupta cea bun˘a, mi-am sf

ârsit alergarea, am p

˘azit credin-

ta“ (2 Timotei 4:7). Urm˘atorul capitol te va ajuta s

˘a faci

tocmai acest lucru.

281

STIAI c˘a toate aceste do-

rinte pot deveni realita-te? Cum anume? Dac

˘a

ˆıti

vei fixa obiective si apoile vei atinge. S

˘a le anali-

z˘am pe r

ând:

Mai multa ıncrede-re. C

ând

ˆıti stabilesti

obiective mici si le realizezi, câstigi

ˆıncrederea de care ai ne-

voie pentru a-ti fixa si obiective mai mari.În plus, vei fi mai

sigur pe tine când va trebui s

˘a faci fat

˘a situatiilor dificile de

zi cu zi, cum ar fi presiunile din partea colegilor.

Mai multi prieteni. Oamenilor le place s˘a stea

ˆın com-

pania celor careˆısi stabilesc obiective rezonabile, cu alte cu-

vinte a celor care stiu ce vor s˘a fac

˘a si sunt dispusi s

˘a de-

pun˘a eforturi

ˆın acest sens.

Mai multa fericire. S˘a fim realisti: C

ând esti plictisit

sau doar astepti s˘a se

ˆınt

âmple ceva interesant

ˆın viata ta,

nu esti fericit.Îns

˘a dac

˘a

ˆıti propui obiective si le atingi te

simtiˆımplinit. Asadar, esti gata de actiune? Iat

˘a c

âteva sfa-

turi careˆıti vor fi de folos.�

� Desi aceste sugestii vizeaz˘a obiective pe termen scurt, principiile care stau

la baza lor se aplic˘a

ˆın egal

˘a m

˘asur

˘a si obiectivelor pe termen lung.

39

Cum s˘

a-mi atingobiectivele?

Ce ti-ai dori cel mai mult?ı O Sa ai mai multa ıncredere ın tine

O Sa ai mai multi prieteniO Sa fii mai fericit


˘a

1IDENTIFIC˘

A1. Gandeste-te ce obiective ti-ai putea fixa. D

˘a fr

âu

liber imaginatiei! Nu sta s˘a analizezi. Scrie pur si simplu

toate ideile care-ti vinˆın minte. Vezi dac

˘a reusesti s

˘a g

˘a-

sesti cel putin 10 posibilit˘ati.

2. Evalueaza-ti ideile. Care teˆınc

ânt

˘a cel mai mult?

Ce obiectiv ti se pare cel mai dificil? Pe care ai fi mândru

s˘a-l atingi? Nu uita: Este mai usor s

˘a atingi un obiectiv care

conteaz˘a mult pentru tine!

3. Stabileste-ti prioritatile. Numeroteaz˘a obiectivele

ˆın ordinea

ˆın care ai vrea s

˘a le atingi.

„Daca n-ai un obiectiv clar sau daca nu faciceva ca sa-l atingi, te poti descuraja usor.Dar cand ıti fixezi obiective si le realizezi,te simti foarte bine.“ (Reed)

Exemple

Prietenie S˘

a-mi fac un prieten care nu e de vˆ

ar-

sta mea. S˘

a reiau leg˘

atura cu un prieten vechi.

Sanatate S˘

a fac miscare cel putin o or˘

a si ju-

m˘

atateˆın fiecare s

˘apt

˘am

ân

˘a. S

˘a dorm opt ore pe

noapte.

Scoala S˘

a iau note mai bune la matematic˘

a. S˘

a

rezist presiunilor de a face un lucru gresit.

Spiritualitate S˘

a citesc din Biblie 15 minuteˆın

fiecare zi. S˘

a vorbescˆın aceast

˘a s

˘apt

˘am

ân

˘a cu

un coleg despre convingerile mele.

2PLANIFIC

˘A

Iat˘a ce ai pu-

tea face dup˘a ce ti-ai

stabilit un obiectiv:


˘a

Fixeaza un termen-limita.La urma urmei, un obiectiv

f˘ar

˘a un termen-limit

˘a

nu e decât un vis!

Planifica etapele pe caretrebuie sa le parcurgi.

Anticipeaza obstacolele.Apoi g

ândeste-te cum

le poti dep˘asi.

Ia-ti un angajament.Promite-ti c

˘a vei face tot

posibilul s˘a-ti atingi

obiectivul. Dup˘a aceea,

scrie data si semneaz˘a.

Noteaza-ti obiectivul.

Cu cât un obiectiv e

mai mare, cu atât te

vei simti maiˆımplinit

când

ˆıl vei atinge!

STIAI C˘

A . . .?

Sa ınvat limbajul mimico-gestual pentru a le

predica persoanelor cu deficiente de auz

1 iulie

Etape

1. S˘

a-mi fac rost de un manual de limbaj

mimico-gestual.

2. S˘

aˆınv

˘at zece semne noi

ˆın fiecare s

˘apt

˘am

ˆan

˘a.

3. S˘

a-i observ pe altii comunicˆ

and prin semne.

4. S˘

a rog pe cineva s˘

a verifice dac˘

a fac semnele corect.

Posibile obstacole

Nu cunosc pe nimeni care stie limbajul

mimico-gestual.

Cum le pot depasi

As putea s˘

a-mi descarcˆınregistr

˘ari video

ˆın limbajul

mimico-gestual de pe site-ul www.jw.org.

............................................................

Semn˘

atura

........................

Data

Obiectivele suntasemenea proiectelor— e nevoie de eforturipentru a le realiza

Nu intraˆın panic

˘a dac

˘a

nu reusesti s˘a respecti

cu strictete planul ini-tial. Fii dispus s

˘a faci

schimb˘ari pe m

˘asur

˘a

ce te apropii de atinge-rea obiectivului t

˘au.

SFAT �

3 ACTIONEAZ˘

A!Începe imediat.

Întreab

˘a-te: „Ce pot face chiar azi pen-

tru a-mi atinge obiectivul?“. Poate c˘a nu te-ai g

ândit

ˆınc

˘a la

toate detaliile, dar nu l˘asa ca asta s

˘a te

ˆımpiedice s

˘a faci

primul pas. Asa cum spune Biblia, „cine se uit˘a dup

˘a v

ânt

nu va sem˘ana si cine se uit

˘a la nori nu va secera“ (Eclesias-

tul 11:4). Prin urmare, gândeste-te la ceva ce poti face azi

— chiar dac˘a e un lucru mic — si apuc

˘a-te de treab

˘a!

Uita-te zilnic peste lista cu obiective. Aminteste-ti dece este important pentru tine fiecare obiectiv. Urm

˘areste-ti

progresul si pune Pˆın dreptul fiec

˘arei etape

ˆıncheiate sau

scrie data la care ai finalizat-o.

Foloseste-ti imaginatia. Priveste lucrurileˆın perspec-

tiv˘a si g

ândeste-te c

˘a ti-ai atins obiectivul. Nu-i asa c

˘a te

simtiˆımplinit? Apoi, vizualizeaz

˘a pe r

ând etapele ce trebu-

ie parcurse.În final,

ˆıncearc

˘a s

˘a te vezi la sf

ârsitul fiec

˘arei

etape si imagineaz˘a-ti ce sentiment deosebit vei avea c

ând

ˆıti vei atinge obiectivul. Asa c

˘a nu mai sta pe g

ânduri! Treci

la actiune!

= „Planurile celui harnicˆıi aduc

cu sigurant˘a folos.“ (Proverbele 21:5)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙


˘a

˘ Este realist s˘a te str

˘aduiesti s

˘a atingi mai multe

obiectiveˆın acelasi timp? (Filipeni 1:10)

˘ Dac˘a-ti stabilesti obiective

ˆınseamn

˘a oare c

˘a

trebuie s˘a-ti programezi fiecare minut din viat

˘a?

(Filipeni 4:5)

CE P˘

ARERE AI?

Timotei este pe punctul de a pleca de-acas˘a, dar nu

pentru a sc˘apa de familie, ci pentru a-l

ˆınsoti pe Pavel

ˆın

c˘al

˘atoriile sale misionare! Are, probabil,

ˆın jur de 20 de ani

si este deja un tanar responsabil, care se bucur˘a de „o

bun˘a m

˘arturie din partea fratilor din Listra si din Iconium“

(Faptele 16:2). Pavel e sigur c˘a Timotei poate realiza lu-

cruri mariˆın serviciul lui Dumnezeu. Si chiar asa stau

lucrurile!În anii care urmeaz

˘a, Timotei c

˘al

˘atoreste mult,

ajutând la formarea unor noi congregatii si

ˆınt

˘arindu-i pe

fratii si surorile sale. Datorit˘a calitatilor frumoase pe care

le are, Pavel ajunge s˘a-l

ˆındr

˘ageasc

˘a foarte mult. Iat

˘a ce le

scrie el filipenilor 11 ani mai târziu: „N-am pe nimeni altci-

neva cu o atitudine ca a lui, care s˘a se

ˆıngrijeasc

˘a cu ade-

v˘arat de voi“ (Filipeni 2:20).

Te pui si tu la dispozitie pentru a fi folositˆın serviciul

lui Iehova? Dac˘a da, vei avea parte de mari binecuv

ânt

˘ari!

Iehovaˆıi pretuieste mult pe tinerii care ‘se ofera de buna-

voie’ (Psalmul 110:3).În plus, poti fi sigur c

˘a Iehova

Dumnezeu ‘nu este nedrept ca s˘a uite lucrarea ta’

(Evrei 6:10).

MODEL DE URMAT

Timotei

Scrie ce anume te face sa crezi ca exista cu adevarat unDumnezeu iubitor.

Scrie doua obiectiveˆın legatura cu

ˆınchinarea ta pe care

ai dori sa ti le fixezi.

jurnal7ˆINCHINAREA TA

ı


˘a

��

Acestea sunt doar câteva dintre cele 17

ˆıntreb

˘ari

la care se va r˘aspunde

ˆın continuare. Apendicele este

ˆımp

˘artit

ˆın sase p

˘arti si face referire la capitolele co-

respunz˘atoare din volumele I si II ale c

˘artii Tinerii se

ˆıntreab

˘a — R

˘aspunsuri practice.

Citeste acest material. Dac˘a este posibil, analizea-

z˘a-l

ˆımpreun

˘a cu partenerul t

˘au. Apoi folositi sfaturile

mentionate pentru a v˘a ajuta copiii. R

˘aspunsurile pe

care le veti g˘asi aici sunt demne de

ˆıncredere. Ele

se bazeaz˘a pe Cuv

ântul lui Dumnezeu, Biblia, nu

peˆıntelepciunea limitat

˘a a omului imperfect (2 Timo-

tei 3:16, 17).��

A P E N D I C E

P˘

ARINTII SEÎNTREAB

˘A

„Ce-as putea face ca fiul sau fiica meas

˘a-mi vorbeasc

˘a deschis?“

„Ar trebui s˘

a fiu mai fermˆın ce priveste ora

la care s˘

a seˆıntoarc

˘a acas

˘a?“

„Cum mi-as putea ajuta fiica s˘

a aib˘

a un punctde vedere echilibrat cu privire la diet

˘a?“

290 Comunicare297 Reguli302 Independent

˘a

307 Sex siˆınt

âlniri

311 Probleme de natur˘

a afectiv˘

a315 Spiritualitate

Apendice 289

Este chiar atˆ

at de r˘

au dac˘

a m˘

a certcu partenerul meu sau cu copiii?

În c

˘asnicie, ne

ˆıntelegerile sunt inevitabile.

Îns

˘a modul

ˆın

care le rezolvati depinde de voi. Certurile dintre p˘arinti las

˘a

o amprent˘a ad

ânc

˘a asupra copiilor. Aceast

˘a chestiune meri-

t˘a toat

˘a atentia, deoarece c

˘asnicia voastr

˘a este un model pe

care copiiiˆıl vor urma, probabil, c

ând se vor c

˘as

˘atori. De ace-

ea, când apar ne

ˆıntelegeri, considerati-le ocazii de a le ar

˘ata

copiilor cum se rezolv˘a un conflict.

Încercati s

˘a aplicati urm

˘a-

toarele sugestii:

Fiti buni ascult˘atori. Biblia ne spune ‘s

˘a

fim prompti la ascultare,ˆınceti la vorbire,

ˆın-

ceti la mânie’ (Iacov 1:19). Nu puneti paie pe

foc ‘ˆıntorc

ând r

˘au pentru r

˘au’ (Romani 12:17).

Chiar dac˘a partenerul t

˘au nu pare dispus s

˘a asculte, tu poti

face asta.

Nu criticati, ci str˘aduiti-v

˘a s

˘a explicati. Spune-i

ˆın mod

calm partenerului cum te afecteaz˘a comportamentul lui („M

˘a

doare când . . .“).

Încearc

˘a s

˘a nu acuzi si s

˘a nu critici („Nu-ti

pas˘a de mine!“, „Niciodat

˘a nu asculti ce spun!“).

Amânati discutia. Uneori este bine s

˘a

ˆıntrerupeti discutia

si s-o reluati dup˘a ce v-ati linistit. Biblia spune: „

Începutul unei

dispute este ca rev˘arsarea unor ape, de aceea, pleac

˘a

ˆınain-

te s˘a izbucneasc

˘a cearta“ (Proverbele 17:14).

COMUNICARE

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLUL 2,SI VOLUMUL II,CAPITOLUL 24

CO

MU

NIC

AR

E


˘a

Cereti-v˘a scuze unul altuia si, dac

˘a e cazul, copiilor. Iat

˘a

ce spune Brianne, care are 14 ani: „Uneori, dup˘a ce se cear-

t˘a, p

˘arintii ne cer scuze mie si fratelui meu mai mare, deoa-

rece stiu cât de mult ne afecteaz

˘a certurile lor“. C

ând spu-

neti cu umilint˘a „

Îmi pare r

˘au“,

ˆıi

ˆınv

˘atati pe copiii vostri o

lectie foarte valoroas˘a.

Dar ce puteti faceˆın cazul

ˆın care problema const

˘a

ˆın cer-

turile cu copiii? Gânditi-v

˘a dac

˘a nu cumva, f

˘ar

˘a s

˘a v

˘a dati sea-

ma, puneti paie pe foc. De exemplu, recititi scenariul de laˆın-

ceputul capitolului 2, pagina 15, din acest volum. Cum aalimentat cearta mama Raluc

˘ai? Cum ati putea evita certuri-

le cu copilul vostru adolescent? Iat˘a c

âteva sugestii.

˘ Nu faceti afirmatii de genul „Tuˆıntotdeauna . . .“ sau

„Tu niciodat˘a . . .“. Astfel de afirmatii provoac

˘a o reactie de-

fensiv˘a.

În realitate, ele sunt doar exager

˘ari, iar copilul vos-

tru stie asta.În plus, el

ˆısi d

˘a seama c

˘a vorbiti asa pentru c

˘a

sunteti sup˘arati, nu pentru c

˘a el ar fi iresponsabil.

˘În loc s

˘a faceti afirmatii lipsite de tact, care

ˆıncep cu

pronumele „tu“, str˘aduiti-v

˘a s

˘a-i ar

˘atati copilului cum v

˘a afec-

teaz˘a comportamentul lui. Spuneti ceva de genul: „C

ând tu

. . . , m˘a simt . . .“. Desi pare greu de crezut, sentimentele

voastre sunt importante pentru copil. Dac˘a

ˆıi spuneti ce sim-

titi, el va fi probabil mai dispus s˘a colaboreze.�

˘ Oricât de greu v-ar fi, vorbiti cu el doar dup

˘a ce v-ati li-

nistit (Proverbele 29:22). Dac˘a motivul certei are leg

˘atur

˘a cu

treburile casnice, discutati problemaˆımpreun

˘a. Asterneti

ˆın

scris ce anume asteptati de la el si, dac˘a e necesar, mentio-

nati clar care vor fi consecinteleˆın cazul

ˆın care nu se achi-

t˘a de sarcinile

ˆıncredintate. Ascultati cu r

˘abdare ce are de

spus, chiar dac˘a sunteti de p

˘arere c

˘a nu are dreptate. Majo-

ritatea adolescentilor reactioneaz˘a mai bine c

ând sunt ascul-

tati decât atunci c

ând li se tine o predic

˘a.

�Îns

˘a, pentru a-l motiva, nu

ˆıncercati s

˘a-l faceti s

˘a se simt

˘a vinovat.

CO

MU

NIC

AR

E

Apendice 291

˘ Nu v˘a gr

˘abiti s

˘a trageti concluzia c

˘a fiul sau fiica voas-

tr˘a manifest

˘a un spirit de r

˘azvr

˘atire. Ceea ce vedeti nu este

decât o etap

˘a fireasc

˘a a procesului de maturizare. Poate v

˘a

contrazice doar ca s˘a v

˘a demonstreze c

˘a a crescut. Ar fi ne-

ˆıntelept s

˘a v

˘a lansati

ˆıntr-o ceart

˘a. Nu uitati: Copilul vostru va

ˆınv

˘ata o lectie valoroas

˘a v

˘az

ând cum reactionati la provoc

˘ari.

Fiti un exempluˆın ce priveste r

˘abdarea si

ˆındelunga r

˘abda-

re, iar fiul sau fiica voastr˘a foarte probabil v

˘a va imita (Gala-

teni 5:22, 23).

��

Cˆ

ate lucruri despre trecutul meuar trebui s

˘a stie copiii?

Imagineaz˘a-ti urm

˘atoarea situatie: Iei masa

ˆımpreun

˘a cu

sotul t˘au, cu fiica ta si cu niste prieteni de familie. La un mo-

ment dat, prietena ta spune ceva despre tân

˘a-

rul cu careˆıti d

˘adeai

ˆınt

âlniri

ˆınainte de a-l cu-

noaste pe sotul t˘au. Fiica ta aproape scap

˘a

furculita din mân

˘a. „Cum, ti-ai dat

ˆınt

âlniri si cu alt b

˘aiat?“,

exclam˘a ea. Nu i-ai vorbit niciodat

˘a fiicei tale despre asta, iar

acum vrea s˘a stie mai multe. Ce vei face?

Ca p˘arinte, ar trebui s

˘a te bucuri c

ând copilul

ˆıti pune

ˆın-

treb˘ari. La urma urmei, ori de c

âte ori copilul

ˆıti pune

ˆıntre-

b˘ari si ascult

˘a ce-i spui, voi, de fapt, comunicati — lucru pe

care si-l doreste orice p˘arinte.

Dar cât de multe ar trebui s

˘a-i dezv

˘alui copilului despre

trecutul t˘au? Probabil c

˘a nu vrei s

˘a-i povestesti unele

ˆınt

âm-

pl˘ari jenante. Totusi, uneori ar fi util s

˘a-i spui cu ce

ˆıncerc

˘ari

te-ai confruntat. De ce?

Gândeste-te la exemplul apostolului Pavel. Iat

˘a ce a m

˘ar-

turisit el: „Când vreau s

˘a fac ce este drept, r

˘aul este prezent

ˆın mine. . . . Nenorocitul de mine!“ (Romani 7:21–24). IehovaDumnezeu a inspirat aceste cuvinte, ele fiind consemnate

ˆın

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLUL 1

CO

MU

NIC

AR

E


˘a

Biblie spre folosul nostru. Si cu sigurant˘a sunt spre folosul

nostru, fiindc˘a toti ne reg

˘asim

ˆın aceste cuvinte sincere!

În mod asem

˘an

˘ator, dac

˘a le povestesti copiilor t

˘ai despre

alegerile bune, dar si despre greselile pe care le-ai f˘acut, ei

te vor puteaˆıntelege mai bine. Este adev

˘arat, tu ai crescut

ˆın alte vremuri.

Îns

˘a, desi timpurile s-au schimbat, natu-

ra uman˘a si principiile biblice au r

˘amas aceleasi (Psalmul

119:144). Dac˘a discuti despre dificult

˘atile cu care te-ai con-

fruntat si despre modulˆın care le-ai dep

˘asit,

ˆıi vei ajuta pe

copiii t˘ai s

˘a fac

˘a fat

˘a propriilor dificult

˘ati. „C

ând descoperi c

˘a

si p˘arintii t

˘ai s-au confruntat cu probleme asem

˘an

˘atoare ce-

lor cu care te confrunti tu,ˆıti dai seama c

˘a sunt oameni obis-

nuiti“, spune un tân

˘ar pe nume Cameron. „Data urm

˘atoare

când vei avea o problem

˘a te vei

ˆıntreba dac

˘a n-au trecut si

p˘arintii t

˘ai prin asa ceva“, adaug

˘a el.

Atentieˆıns

˘a: Nu toate discutiile trebuie s

˘a se termine cu

un sfat. Poate c˘a esti

ˆıngrijorat deoarece nu doresti ca fiul

sau fiica ta s˘a trag

˘a o concluzie gresit

˘a sau s

˘a se simt

˘a

ˆın-

drept˘atit s

˘a fac

˘a greseli asem

˘an

˘atoare. Dar,

ˆın loc s

˘a

ˆınchei

conversatia cu ceea ce ai vrea s˘a

ˆınvete din discutie („Iat

˘a de

ce tu nu trebuie niciodat˘a s

˘a . . .“), spune-i

ˆın c

âteva cuvinte

ce simti tu („Privindˆın urm

˘a, as vrea s

˘a nu fi f

˘acut cutare

lucru, deoarece . . .“). Astfel, copilul vaˆınv

˘ata o lectie valo-

roas˘a din experienta ta f

˘ar

˘a s

˘a aib

˘a sentimentul c

˘a i s-a tinut

o predic˘a (Efeseni 6:4).

��

Ce as putea face ca fiul sau fiica meas

˘a-mi vorbeasc

˘a deschis?

Când erau mici, copiii vostri v

˘a vorbeau probabil despre

orice. Dac˘a le puneati o

ˆıntrebare, ei v

˘a r

˘aspundeau f

˘ar

˘a s

˘a

ezite. De multe ori nici nu trebuia s˘a puneti

ˆıntreb

˘ari, deoa-

rece cuvintele tâsneau cum t

âsneste apa dintr-un gheizer.

Acumˆıns

˘a, c

ând sunt adolescenti, poate c

˘a vi se pare

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLELE 1 SI 2

CO

MU

NIC

AR

E

Apendice 293

imposibil s˘a-i faceti s

˘a vorbeasc

˘a si v

˘a simtiti ca si cum ati

ˆın-

cerca s˘a scoateti ap

˘a dintr-o f

ânt

ân

˘a secat

˘a. Probabil v

˘a spu-

neti: „Cu prietenii lor vorbesc. Atunci cu mine de ce nu vor-besc?“.

Nu considerati t˘acerea lor o dovad

˘a c

˘a v-au respins sau

c˘a nu vor s

˘a v

˘a amestecati

ˆın viata lor. Adev

˘arul este c

˘a ei

au nevoie de ajutorul vostru acum mai mult ca oricând. Po-

trivit unor studii, majoritatea adolescentilor apreciaz˘

a sfatu-rile p

˘arintilor mai mult dec

ât sfaturile colegilor sau dec

ât cele

din mass-media, iar lucrul acesta esteˆımbucur

˘ator.

Atunci de ce nu vor s˘a comunice cu voi? Observati de ce

se retin unii tineri s˘a discute cu p

˘arintii lor. V

˘a invit

˘am s

˘a r

˘as-

pundeti apoi laˆıntreb

˘arile care apar dup

˘a comentariile lor si

s˘a c

˘autati

ˆın Biblie versetele mentionate.

„Mi-e greu s˘

aˆıncep o discutie cu tata pentru c

˘a are

ˆıntotdeauna multe pe cap — lucruri legate de munc

˘a

si de congregatie. Nu g˘

asesc niciodat˘

a momentulpotrivit pentru a vorbi cu el.“ (Andrew)

Transmit f˘ar

˘a s

˘a vreau mesajul c

˘a sunt prea ocupat ca s

˘a

stau de vorb˘a cu copiii mei? Dac

˘a da, cum le pot ar

˘ata c

˘a sunt

dispus s˘a vorbesc cu ei? Mi-as putea rezerva timp s

˘a discut

cu eiˆın mod regulat? C

ând anume? (Deuteronomul 6:7)

„Cu lacrimiˆın ochi, i-am povestit mamei despre o

ceart˘

a pe care am avut-o la scoal˘

a. Voiam doar s˘

am

˘a consoleze;

ˆın schimb, ea m-a mustrat. De atunci

n-am mai discutat cu ea lucruri importante.“ (Kenji)

Cum reactionez când copiii vor s

˘a discute cu mine despre

o problem˘a? Chiar dac

˘a trebuie s

˘a-i corectez, n-as putea s

˘a-i

ascult cu empatieˆınainte de a le da sfaturi? (Iacov 1:19)

„De fiecare dat˘

a cˆ

and p˘

arintiiˆımi spun c

˘a putem

vorbi f˘

ar˘

a s˘

a se supere, pˆ

an˘

a la urm˘

a tot se sup˘

ar˘

a.

Un tˆ

an˘

ar se simte tr˘

adat cˆ

and seˆınt

âmpl

˘a asta.“

(Rachel)

CO

MU

NIC

AR

E


˘a

Când copilul meu

ˆımi spune ceva ce m

˘a sup

˘ar

˘a, ce ar tre-

bui s˘a fac pentru a-mi p

˘astra calmul? (Proverbele 10:19)

„Mi s-aˆınt

âmplat adesea s

˘a-i vorbesc mamei despre

lucruri personale si apoi s˘

a aflu c˘

a le-a spus imediat

si prietenelor ei. Mult˘

a vreme n-am mai avutˆıncre-

dereˆın ea.“ (Chantelle)

Ar˘at consideratie fat

˘a de sentimentele copilului meu, ne-

dezv˘aluind chestiunile personale despre care mi-a vorbit?

(Proverbele 25:9)

„Am o multime de lucruri despre care vreau s˘

a dis-

cut cu p˘

arintii. Ce bine ar fi dac˘

a arˆıncepe ei con-

versatia!“ (Courtney)

As putea lua initiativa s˘a vorbesc cu copilul meu? Care ar

fi cele mai potrivite momente pentru a face acest lucru? (Ecle-siastul 3:7)

Ca p˘arinte, ai numai de c

âstigat dac

˘a faci tot ce poti ca

s˘a comunici cu copilul t

˘au. S

˘a vedem

ˆın continuare ce spu-

ne o tân

˘ar

˘a de 17 ani din Japonia, pe nume Junko: „Odat

˘a,

i-am m˘arturisit mamei c

˘a m

˘a simteam mai

ˆın largul meu cu

colegii decât cu fratii din congregatie. Ziua urm

˘atoare am g

˘a-

sit pe birou o scrisoare de la ea.Îmi spunea c

˘a si ei i-a fost

greu s˘a-si fac

˘a prieteni

ˆın r

ândul colaboratorilor crestini c

ând

era de vârsta mea. Mi-a amintit exemplul unor oameni din ve-

chime, mentionatiˆın Biblie, care i-au slujit lui Dumnezeu desi

nimeni nu-i sustinea. Mama m˘a l

˘auda

ˆın scrisoare pentru

eforturile pe care le depusesem ca s˘a leg prietenii s

˘an

˘atoa-

se. Am fost surprins˘a c

ând am aflat c

˘a nu doar eu m

˘a con-

fruntam cu aceast˘a problem

˘a. Si mama trecuse prin astfel

de momente. Cuvintele ei m-au impresionat pân

˘a la lacrimi.

Mai mult, m-auˆıncurajat si mi-au dat puterea s

˘a fac ce este

bine“.

Asa cum a constatat mama lui Junko, adolescentii vorbescdeschis cu p

˘arintii lor numai c

ând sunt siguri c

˘a g

ândurile si

CO

MU

NIC

AR

E

Apendice 295

sentimentele lor nu vor fi criticate sau considerate ridicole.Dar ce puteti face

ˆın cazul

ˆın care copilul vostru pare iritat

sau chiar furios când v

˘a vorbeste? Str

˘aduiti-v

˘a s

˘a nu r

˘aspun-

deti cu aceeasi moned˘a (Romani 12:21; 1 Petru 2:23). Ori-

cât de greu v-ar putea fi, ar

˘atati prin exemplul vostru ce mod

de vorbire si de comportare asteptati din partea lui.

Nu uitati: Pân

˘a la maturitate, adolescentii se afl

˘a

ˆıntr-un

proces de tranzitie. Specialistii au observat c˘a,

ˆın aceast

˘a pe-

rioad˘a, adolescentii au un comportament schimb

˘ator, uneori

actionând foarte matur, iar alteori, copil

˘areste. Ce puteti face

dac˘a observati acest comportament la fiul sau fiica voastr

˘a,

ˆın special c

ând el sau ea se comport

˘a copil

˘areste?

Str˘aduiti-v

˘a s

˘a nu fiti critici si s

˘a nu v

˘a l

˘asati antrenati

ˆıntr-o disput

˘a copil

˘areasc

˘a. Considerati-l pe copilul vostru un

adultˆın devenire (1 Corinteni 13:11). De exemplu, dac

˘a fiul

sau fiica voastr˘a se comport

˘a copil

˘areste, iar apoi spune „De

ce m˘a tot cic

˘aliti?“, ati putea fi tentati s

˘a-i dati o replic

˘a dur

˘a.ˆ

Ins˘a, dac

˘a veti proceda asa, v

˘a veti pierde calmul, iar discu-

tia se va transforma foarte probabilˆıntr-o ceart

˘a.

În schimb,

ati putea spune: „V˘ad c

˘a esti sup

˘arat. Poate ar fi bine s

˘a vor-

bim despre asta mai târziu, c

ând te vei linisti“.

În felul aces-

ta, situatia va fi sub control. Acum, cadrul este preg˘atit pen-

tru o discutie, nu pentru o ceart˘

a.

CO

MU

NIC

AR

E


˘a

Ar trebui s˘

a fiu mai fermˆın ce priveste

ora la care s˘

a seˆıntoarc

˘a acas

˘a?

Pentru a putea r˘aspunde la aceast

˘a

ˆıntrebare, imagi-

nati-v˘a c

˘a v

˘a aflati

ˆın urm

˘atoarea situatie: A trecut o jum

˘a-

tate de or˘a de c

ând fiul vostru trebuia s

˘a se

ˆıntoarc

˘a acas

˘a. Deodat

˘a, usa se deschide

ˆın-

cet, iar voi v˘a spuneti

ˆın g

ând: „Sper

˘a c

˘a

ne-am dus la culcare“. Bineˆınteles c

˘a nu asa

stau lucrurile. De când stiati c

˘a trebuia s

˘a se

ˆıntoarc

˘a, nu v-ati miscat de l

âng

˘a us

˘a. Iar c

ând el intr

˘a

ˆın

sfârsit

ˆın cas

˘a, privirile vi se

ˆınt

âlnesc. Ce veti spune? Ce

veti face?

Exist˘a dou

˘a extreme: fie s

˘a v

˘a spuneti „Asa-s b

˘aietii“ si s

˘a

treceti cu vedereaˆınc

˘alcarea regulii, fie s

˘a-i ziceti „De-acum

ˆınainte nu mai mergi nic

˘aieri“.

Îns

˘a,

ˆın loc s

˘a actionati sub

impulsul momentului, ascultati maiˆınt

âi ce are de spus. Poa-

te c˘a a

ˆınt

ârziat dintr-un motiv

ˆıntemeiat. Folositi-v

˘a de situa-

tie pentru a v˘a ajuta fiul s

˘a

ˆınvete o lectie valoroas

˘a. Cum pu-

teti face aceasta?

Sugestie: Spuneti-i copilului c˘a veti discuta a doua zi de-

spre celeˆınt

âmplate. Apoi, g

˘asiti un moment potrivit si spu-

neti-i ce aveti de gând s

˘a faceti. Unii p

˘arinti procedeaz

˘a ast-

fel: Dac˘a fiul sau fiica lor

ˆınt

ârzie, data viitoare va trebui s

˘a

fie acas˘a cu o jum

˘atate de or

˘a mai devreme. Pe de alt

˘a par-

te, dac˘a fiul sau fiica voastr

˘a ajunge de fiecare dat

˘a la timp,

REGULI


RE

GU

LI

Apendice 297

dovedindu-se astfel deˆıncredere, i-ati putea acorda mai mul-

t˘a libertate, d

ându-i uneori voie s

˘a vin

˘a mai t

ârziu acas

˘a. Este

important ca fiul sau fiica voastr˘a s

˘a stie exact la ce or

˘a tre-

buie s˘a se

ˆıntoarc

˘a acas

˘a si care va fi pedeapsa dac

˘a ajun-

ge mai târziu. Bine

ˆınteles, va trebui apoi s

˘a si aplicati acea

pedeaps˘a.

Îns

˘a Biblia spune: „Rezonabilitatea voastr

˘a s

˘a fie cunos-

cut˘a de toti oamenii!“ (Filipeni 4:5). Asadar,

ˆınainte de a stabi-

li ora la care copilul vostru s˘a se

ˆıntoarc

˘a acas

˘a, ati putea s

˘a

discutati cu el si s˘a-l

ˆıntrebati la ce or

˘a ar vrea s

˘a se

ˆıntoar-

c˘a si de ce. Tineti cont de ceea ce spune. Iar dac

˘a s-a dove-

dit o persoan˘a responsabil

˘a,

ˆıi puteti

ˆındeplini dorinta, at

ât

timp cât este una rezonabil

˘a.

În viat

˘a, punctualitatea este foarte important

˘a. Prin urma-

re, fixarea unei ore la care copilul vostru s˘a se

ˆıntoarc

˘a aca-

s˘a nu are ca scop doar ocrotirea lui. O astfel de regul

˘a

ˆıl va

ajuta s˘a cultive o calitate care

ˆıi va fi de folos si dup

˘a ce va p

˘a-

r˘asi casa p

˘arinteasc

˘a (Proverbele 22:6).

��

Cum as putea aplana certuriledin cauza

ˆımbr

˘ac

˘amintei?

Gânditi-v

˘a la scenariul prezentat la pagina 77 din acest

volum. Imaginati-v˘a c

˘a Hadasa este fiica voastr

˘a. Fireste, ob-

servati c˘a

ˆımbr

˘ac

˘amintea ei este destul de su-

mar˘a; se vede cam mult, dup

˘a p

˘arerea voas-

tr˘a. Reactionati imediat spun

ând: „Stii ceva,

domnisoar˘a, ori te duci si te schimbi, ori nu mai

pleci nic˘

aieri!“. „Ultimatumul“ va da, probabil, rezultate. Laurma urmei, fiica voastr

˘a nu prea are de ales, trebuie s

˘a as-

culte.Îns

˘a cum o puteti ajuta s

˘a-si schimbe si modul de g

ân-

dire, nu doar vestimentatia?

˘În primul r

ând, nu uitati: Copilul vostru adolescent tre-

buie s˘

a fie preocupat la fel de mult ca voi, dac˘

a nu chiar mai


RE

GU

LI


˘a

mult, de consecintele faptului de a purta oˆımbr

˘ac

˘aminte in-

decent˘

a.În ad

âncul inimii, el nu-si doreste s

˘a arate ridicol sau

s˘a atrag

˘a

ˆın mod nepotrivit atentia celor din jur. Explicati-i cu

r˘abdare c

˘a hainele indecente nu-l fac mai atr

˘ag

˘ator.� Dati-i

solutii concrete.

˘În al doilea r

ând, fiti rezonabili.

Întrebati-v

˘a: „Se

ˆıncal-

c˘a vreun principiu biblic sau e doar o chestiune de gust?“

(2 Corinteni 1:24; 1 Timotei 2:9, 10). Dac˘a este doar o ches-

tiune de gust, n-ati putea face o concesie?

˘În al treilea r

ând, ar fi bine nu doar s

˘a-i spuneti copilu-

lui vostru ce nu este potrivit s˘a poarte, ci si s

˘a-l ajutati s

˘a-si

g˘aseasc

˘a haine adecvate. Pentru a discuta cu el, ati putea

folosi foile de lucru de la paginile 82 si 83 din acest volum.Timpul si eforturile v

˘a vor fi cu sigurant

˘a r

˘aspl

˘atite!

� Ca adolescent, copilul vostru este probabil foarte preocupat deˆınf

˘atisarea lui. Prin urma-

re, aveti grij˘a s

˘a nu-i transmiteti ideea c

˘a e ceva

ˆın neregul

˘a cu felul

ˆın care arat

˘a.

��

Ar trebui s˘

a-i permit copilului meus

˘a joace jocuri electronice?

Jocurile electronice nu mai sunt ca pe vremea când erati

voi adolescenti. Cum l-ati putea ajuta pe copilul vostru s˘a

identifice posibilele pericole si s˘a le evite?

Nu veti obtine mare lucru condamnând toa-

te jocurile electronice sau afirmând categoric

c˘a acestea sunt o pierdere de timp. Retineti:

Nu toate jocurile sunt rele! Totusi, ele pot s˘a creeze depen-

dent˘a. Prin urmare, observati c

ât timp petrece copilul vostru

jucându-se pe calculator si ce fel de jocuri prefer

˘a. Chiar l-ati

puteaˆıntreba:

˘ Ce joc le place colegilor t˘ai cel mai mult?

˘ Ce seˆınt

âmpl

˘a

ˆın joc?

˘ De ce crezi c˘a le place colegilor t

˘ai?

VEZI VOLUMUL II,CAPITOLUL 30

RE

GU

LI

Apendice 299

S-ar putea s˘a descoperiti c

˘a fiul sau fiica voastr

˘a stie de-

spre jocurile electronice mai multe decât credeati. Probabil

chiar a jucat unele jocuri pe care le considerati nepotrivite.Dac

˘a asa stau lucrurile, nu reactionati exagerat. Acum aveti

ocazia de a-l ajuta pe copil s˘a-si dezvolte capacitatea de

ˆın-

telegere (Evrei 5:14).

Puneti-iˆıntreb

˘ari care s

˘a-l ajute s

˘a

ˆınteleag

˘a de ce

ˆıl atrag

unele jocuri nepotrivite. De exemplu, l-ati puteaˆıntreba:

˘ Simti c˘a nu esti acceptat de colegi deoarece nu ai voie

s˘a joci acel joc?

Unii tineri joac˘a un anumit joc electronic ca s

˘a aib

˘a ce s

˘a

discute cu colegii. Dac˘a asa stau lucrurile si

ˆın cazul copilu-

lui vostru, probabil c˘a nu veti aborda problema la fel ca

ˆın si-

tuatiaˆın care ati sti c

˘a

ˆıl atrag jocurile s

ângeroase sau cu ten-

t˘a imoral

˘a (Coloseni 4:6).

Dar ce veti face dac˘a pe copilul vostru

ˆıl atrage ceea ce

este negativˆıntr-un anumit joc? Unii tineri s-ar putea justifica

imediat spunând c

˘a pe ei nu-i afecteaz

˘a scenele s

ângeroase

din jocurile pe calculator. „Dac˘a fac aceste lucruri

ˆıntr-un joc

nuˆınseamn

˘a c

˘a am s

˘a le fac si

ˆın viata real

˘a“, ar putea ar-

gumenta ei. Dac˘a si copilul vostru reactioneaz

˘a la fel,

ˆındrep-

tati-i atentia spre Psalmul 11:5. Asa cum reiese din verset,Iehova nu-i dezaprob

˘a doar pe cei ce sunt violenti, ci si pe cei

ce iubesc violenta. Acest principiu se aplic˘a, de asemenea, la

imoralitatea sexual˘a, precum si la orice conduit

˘a condamna-

t˘a de Cuv

ântul lui Dumnezeu (Psalmul 97:10).

Dac˘a jocurile electronice constituie o problem

˘a pentru co-

pilul vostru,ˆıncercati urm

˘atoarele:

˘ Nu-i permiteti s˘a joace jocuri electronice

ˆıntr-un loc re-

tras, cum este dormitorul.

˘ Stabiliti reguli clare. De exemplu, nu are voie s˘a se joa-

ceˆınainte de a-si termina temele, de a lua cina sau de a face

alte lucruri importante.

RE

GU

LI


˘a

˘ Subliniati importanta activit˘atilor ce pretind miscare.

˘ Supravegheati-lˆın timp ce se joac

˘a sau chiar jucati-v

˘a

ˆımpreun

˘a cu el din c

ând

ˆın c

ând.

Bineˆınteles, pentru a v

˘a putea sf

˘atui copiii

ˆın ce priveste

continutul unor jocuri electronice, trebuie s˘a aveti libertate de

exprimare. Asadar,ˆıntrebati-v

˘a: Ce fel de emisiuni si filme vi-

zionez? Nu v˘a am

˘agiti singuri: dac

˘a aveti dou

˘a norme, copiii

ˆısi vor da seama de asta!

��

Ce-as putea faceˆın cazul

ˆın care copilul meu

este dependent de mobil, de calculatorsau de alte aparate?

Petrece copilul vostru adolescent prea mult timp pe in-ternet sau scriind si citind SMS-uri? Tine mai mult la MP3playerul s

˘au dec

ât la voi? Ce-ati putea face

ˆın acest caz?

Ati putea pur si simplu s˘a-i luati aparatul.

Îns

˘a nu v

˘a gr

˘a-

biti s˘a trageti concluzia c

˘a toate aparatele electronice sunt

rele. La urma urmei, si voi folositi unele aparate ce nu exis-tau pe vremea p

˘arintilor vostri. Asadar,

ˆın loc s

˘a-i confiscati

aparatul — exceptând cazul

ˆın care aveti moti-

veˆıntemeiate s

˘a o faceti —, ar fi mai bine s

˘a

profitati de ocazie si s˘a-l

ˆınv

˘atati s

˘a foloseasc

˘a

astfel de mijloace de comunicareˆın mod

ˆıntelept si echilibrat.

Cum puteti face acest lucru?

Discutati problema cu fiul sau fiica voastr˘a. Mai

ˆınt

âi, spu-

neti-i de ce suntetiˆıngrijorati. Apoi, ascultati ce are de spus

(Proverbele 18:13). Dup˘a aceea, c

˘autati

ˆımpreun

˘a solutii

practice. S˘a nu v

˘a fie team

˘a s

˘a fixati limite clare, dar fiti si re-

zonabili. „Când pierdeam prea mult timp cu SMS-urile, p

˘arin-

tii nu mi-au luat mobilul, ci mi-au stabilit niste reguli de baz˘a“,

povesteste o adolescent˘a pe nume Ellen. „Modul

ˆın care au

abordat problema m˘a ajut

˘a s

˘a fiu echilibrat

˘a

ˆın privinta

SMS-urilor, chiar si atunci când p

˘arintii nu sunt

ˆın preajm

˘a.“


RE

GU

LI

Apendice 301

Dar dac˘a fiul sau fiica voastr

˘a reactioneaz

˘a defensiv? Nu

trageti imediat concluzia c˘a ati vorbit

ˆın v

ânt. Aveti r

˘abdare

si l˘asati-l s

˘a se g

ândeasc

˘a la ce i-ati spus. E posibil s

˘a fie deja

de acord cu voi si, dup˘a un timp, s

˘a fac

˘a schimb

˘arile nece-

sare. Multi tineri reactioneaz˘a la fel ca Hailey, care m

˘arturi-

seste: „M-am simtit jignit˘a c

ând p

˘arintii mi-au zis c

˘a eram de-

pendent˘a de calculator. Apoi

ˆıns

˘a, cu c

ât m

˘a g

ândeam mai

mult la ce mi-au spus, cu atât eram mai convins

˘a c

˘a aveau

dreptate“.

Cˆ

at de mult˘

a independent˘

aar trebui s

˘a-i acord copilului meu?

Aceast˘a

ˆıntrebare ar putea p

˘area complicat

˘a c

ând este

vorba de intimitatea copilului. S˘a presupunem, de exemplu,

INDEPENDENT˘

A


˘a

c˘a fiul vostru se afl

˘a

ˆın camera lui, iar usa este

ˆınchis

˘a. Ar

trebui oare s˘a intrati f

˘ar

˘a s

˘a bateti? Sau s

˘a zicem c

˘a fiica

voastr˘a si-a uitat mobilul acas

˘a fiindc

˘a a

plecat la scoal˘a

ˆın grab

˘a. Ar trebui oare s

˘a

aruncati o privire peste SMS-urile ei?

E greu de r˘aspuns la astfel de

ˆıntreb

˘ari. Ca p

˘arinti, aveti

dreptul s˘a stiti ce se petrece

ˆın viata copilului vostru adoles-

cent, precum si obligatia de a-l ocroti. Dar nu puteti fi la ne-sf

ârsit un „p

˘arinte-politist“, urm

˘arind cu suspiciune orice mis-

care a copilului. Asadar, cum puteti da dovad˘a de echilibru?

În primul r

ând, trebuie s

˘a recunoasteti c

˘a, dac

˘a un ado-

lescentˆısi doreste mai mult

˘a intimitate, nu

ˆınseamn

˘a neap

˘a-

rat c˘a a dat de bucluc. Adesea, aceasta este un semn de ma-

turizare. Intimitateaˆıi ajut

˘a pe adolescenti „s

˘a-si

ˆıncerce

aripile“ˆın timp ce leag

˘a prietenii si g

˘asesc solutii la proble-

me folosindu-si „puterea ratiunii“ (Romani 12:1, 2). Eaˆıi aju-

t˘a s

˘a-si dezvolte capacitatea de g

ândire, o calitate esential

˘a

pentru a deveni adulti cu simtul r˘aspunderii.

În plus, le d

˘a

ocazia s˘a reflecteze

ˆınainte de a lua decizii sau de a r

˘aspun-

de la uneleˆıntreb

˘ari dificile (Proverbele 15:28).

În al doilea r

ând, trebuie s

˘a fiti constienti c

˘a, dac

˘a veti

ˆın-

cerca s˘a controlati tot ce face copilul vostru,

ˆın inima lui ar

putea ap˘area resentimente si dorinta de r

˘azvr

˘atire (Efeseni

6:4; Coloseni 3:21).Înseamn

˘a aceasta c

˘a n-ar mai trebui s

˘a

v˘a implicati

ˆın viata lui? Nicidecum, c

˘aci r

˘am

âneti p

˘arintii lui.

Totusi, scopul vostru ar trebui s˘a fie acela de a-l ajuta s

˘a-si

exerseze constiinta (Deuteronomul 6:6, 7; Proverbele 22:6).Adev

˘arul este c

˘a

ˆındrumarea e mai eficient

˘a dec

ât suprave-

gherea.În al treilea r

ând, este bine s

˘a discutati cu copilul vostru.

Ascultati-l când

ˆısi exprim

˘a sentimentele. Exist

˘a situatii

ˆın care

ati putea ceda? Spuneti-i c˘a se va bucura de mai mult

˘a inti-

mitate dac˘a nu v

˘a

ˆınsal

˘a

ˆıncrederea. Explicati-i care vor fi con-

secinteleˆın caz contrar si tineti-v

˘a de cuv

ânt c

ând situatia o

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLELE 3 SI 15

IND

EP

EN

DE

NT

˘A

Apendice 303

cere. Fiti siguri c˘a

ˆıi puteti permite copilului s

˘a aib

˘a mai mul-

t˘a intimitate f

˘ar

˘a a renunta la rolul vostru de p

˘arinte grijuliu.

��

Cˆ

ate clase ar trebui s˘

a fac˘

a fiul sau fiica mea?

„Profesorii m˘a plictisesc

ˆıngrozitor!“ „Am

prea multe teme de f˘acut!“ „M

˘a lupt s

˘a iau

chiar si note de trecere! Ce rost are s˘a m

˘a mai

chinui?“ Din cauza unor astfel de dificult˘ati, unii tineri sunt

tentati s˘a abandoneze scoala

ˆınainte de a dob

ândi deprinde-

rile necesare pentru a-si câstiga existenta. Ce ati putea face

dac˘a fiul sau fiica voastr

˘a vrea s

˘a se lase de scoal

˘a?

Încer-

cati urm˘atoarele:

˘ Analizati-v˘

a propria atitudine fat˘

a de instruire. Ati con-siderat scoala o pierdere de vreme, un fel de „

ˆınchisoare“

ˆın

care a trebuit s˘a stati p

ân

˘a ati putut urm

˘ari obiective mai im-

portante? Dac˘a da, este posibil ca atitudinea voastr

˘a fat

˘a de

scoal˘a s

˘a-i fi influentat pe copii. Totusi, o bun

˘a instruire

ˆıi va

ajuta s˘a dob

ândeasc

˘a ‘

ˆıntelepciune practic

˘a si capacitate de

gândire’, calit

˘ati de care vor avea nevoie ca s

˘a-si ating

˘a obiec-

tivele (Proverbele 3:21).

˘ Asigurati-le un cadru potrivit. Unii copii ar putea lua notemai bune dac

˘a ar sti cum s

˘a

ˆınvete sau dac

˘a ar avea un ca-

dru adecvat.În acest sens, nu e nevoie dec

ât de un birou pe

care lucrurile s˘a fie asezate

ˆın ordine, de suficient

˘a lumin

˘a si

de câteva instrumente de cercetare. V

˘a puteti ajuta copilul

s˘a progreseze, at

ât pe plan scolar, c

ât si pe plan spiritual, asi-

gurându-i un cadru potrivit pentru a medita (compar

˘a cu 1 Ti-

motei 4:15).

˘ Implicati-v˘

a. Considerati-i pe profesori si pe consilieriiscolari aliati, nu dusmani. Faceti cunostint

˘a si stati de vorb

˘a

cu ei. Discutati despre obiectivele copilului vostru si despredificult

˘atile pe care le

ˆınt

âmpin

˘a. Dac

˘a

ˆıi este greu s

˘a ia note

bune,ˆıncercati s

˘a aflati cauza. De exemplu, crede cumva c

˘a,


IND

EP

EN

DE

NT

˘ A


˘a

dac˘a va fi un elev eminent, va ajunge tinta h

˘artuielilor? Are

probleme cu vreun profesor? Ce se poate spune despre ma-terii? Programa scolar

˘a ar trebui s

˘a-l ajute pe copil s

˘a-si atin-

g˘a potentialul, nu s

˘a-l

ˆımpov

˘areze. Sau e cumva vorba de o

problem˘a de natur

˘a fizic

˘a, de exemplu o vedere slab

˘a ori o tul-

burare deˆınv

˘atare?

Cu cât v

˘a veti implica mai mult

ˆın instruirea scolar

˘a si spi-

ritual˘a a copilului vostru, cu at

ât sansele lui de reusit

˘a vor fi

mai mari (Psalmul 127:4, 5).

��

Cum pot sti cˆ

and este preg˘

atitcopilul meu s

˘a plece de-acas

˘a?

Serena, mentionat˘a

ˆın capitolul 7 din acest

volum, se gândeste cu team

˘a la ziua

ˆın care

va trebui s˘a se mute singur

˘a. De ce? Ea m

˘ar-

turiseste: „Chiar si atunci când vreau s

˘a cump

˘ar ceva cu ba-

nii mei, tata nu m˘a las

˘a.

Îmi zice c

˘a asta-i datoria lui. Asa c

˘a

ideea de a-mi pl˘ati eu facturile m

˘a sperie!“. F

˘ar

˘a

ˆındoial

˘a

c˘a tat

˘al Serenei are cele mai bune intentii. Dar credeti c

˘a,

procedând astfel,

ˆısi ajut

˘a fiica s

˘a fie preg

˘atit

˘a pentru ziua

ˆın

care va fi la casa ei? (Proverbele 31:10, 18, 27)

Sunteti oare exagerat de grijulii cu copiii vostri? Dac˘a da,

vor fi ei preg˘atiti s

˘a tr

˘aiasc

˘a pe propriile picioare? Cum v

˘a pu-

teti da seama dac˘a procedati corect? Analizati, din perspec-

tiva unui p˘arinte, urm

˘atoarele patru aspecte, mentionate si

ˆın capitolul 7 la subtitlul „Sunt preg

˘atit?“.

Administrarea banilor. Stiu copiii vostri mai mari cum s˘a

completeze o declaratie de venit sau ce trebuie s˘a fac

˘a pen-

tru a respecta legile fiscale? (Romani 13:7) Stiu ei s˘a folo-

seasc˘a un card de credit cu simtul r

˘aspunderii? (Proverbele

22:7) Reusesc s˘a-si

ˆıntocmeasc

˘a un buget si s

˘a nu cheltuias-

c˘a mai mult dec

ât c

âstig

˘a? (Luca 14:28–30) Au avut bucuria

de a-si cump˘ara ceva cu bani c

âstigati de ei? Au simtit


IND

EP

EN

DE

NT

˘A

Apendice 305

vreodat˘a bucuria si mai mare de a d

˘arui din timpul si resur-

sele lor pentru a-i ajuta pe altii? (Faptele 20:35)

Treburile casnice. Stiu copiii vostri, atât fetele, c

ât si b

˘aie-

tii, s˘a g

˘ateasc

˘a? I-ati

ˆınv

˘atat s

˘a-si spele si s

˘a-si calce haine-

le?În cazul

ˆın care conduc, stiu ei s

˘a fac

˘a unele lucruri sim-

ple pentru aˆıntretine masina, de exemplu s

˘a schimbe o roat

˘a

ˆın caz de pan

˘a, o sigurant

˘a sau uleiul?

Relatiile cu altii. Când

ˆıntre copiii vostri mai mari apar ne-

ˆıntelegeri, interveniti

ˆıntotdeauna ca arbitru solution

ând voi

problema? Sau i-atiˆınv

˘atat s

˘a g

˘aseasc

˘a

ˆımpreun

˘a o solutie

pasnic˘a la problem

˘a si apoi s

˘a v

˘a anunte ce au decis? (Ma-

tei 5:23–25)

Obiceiurile spirituale. Le spuneti copiilorˆın ce s

˘a cread

˘a

sau le aduceti argumente? (2 Timotei 3:14, 15)În loc s

˘a le

r˘aspundeti la toate

ˆıntreb

˘arile de natur

˘a religioas

˘a sau mora-

l˘a, i-ati putea

ˆınv

˘ata s

˘a-si dezvolte ‘capacitatea de g

ândire’

(Proverbele 1:4). Sunteti un exemplu pentru copiii vostriˆın ce

priveste studierea Bibliei? Sau ati vrea s˘a-si formeze obiceiuri

mai bune de studiu?�

Cu sigurant˘a, pentru a-i instrui pe copii

ˆın domeniile amin-

tite e nevoie de timp si de multe eforturi.Îns

˘a, c

ând va veni

ziuaˆın care, cu lacrimi de tristete, dar si de bucurie, v

˘a veti

lua r˘amas-bun de la ei, veti vedea c

˘a a meritat!

� Vezi paginile 315–318.

IND

EP

EN

DE

NT

˘ A


˘a

Ar trebui s˘

a vorbesccu copilul meu despre sex?

Copiii vorbesc despre sex de la o vârst

˘a fraged

˘a. Biblia a

profetit cu mult timpˆın urm

˘a c

˘a „

ˆın zilele din urm

˘a“ vor fi „tim-

puri critice, c˘arora cu greu li se va face fat

˘a“ si c

˘a oamenii

vor fi „f˘ar

˘a st

˘ap

ânire de sine“, „mai degrab

˘a iubitori de pl

˘a-

ceri decât iubitori de Dumnezeu“ (2 Timotei 3:1, 3, 4). Obi-

ceiul foarte r˘asp

ândit de a face sex

ocazional este unul dintre multele in-dicii ale

ˆımplinirii acestei profetii.

Lumea de azi este foarte diferit˘a

de lumeaˆın care ati crescut voi.

În

anumite privinte,ˆıns

˘a, problemele au r

˘amas aceleasi. Asa-

dar, s˘a nu v

˘a simtiti coplesiti sau speriati c

ând vedeti cu ce

influente negative se confrunt˘a copiii vostri. Fiti mai degrab

˘a

hot˘ar

âti s

˘a-i ajutati s

˘a fac

˘a ceea ce i-a

ˆındemnat apostolul

Pavel pe crestini acum 2000 de ani: „Îmbr

˘acati-v

˘a cu armu-

ra complet˘a care provine de la Dumnezeu, ca s

˘a puteti r

˘am

â-

ne neclintitiˆımpotriva masinatiilor Diavolului“ (Efeseni 6:11).

Adev˘arul este c

˘a multi tineri crestini merit

˘a laude pentru c

˘a

lupt˘a s

˘a fac

˘a ce este drept,

ˆın pofida influentelor negative

prezente la tot pasul. Cumˆıi puteti ajuta pe copiii vostri s

˘a

fac˘a la fel?

O modalitate ar fi s˘a

ˆıncepeti discutia folosind unele ca-

pitole din partea a 4-a a acestui volum si din p˘artile 1 si 7 din

SEX SIÎNT

ÂLNIRI

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLELE 23, 25 SI 32,SI VOLUMUL II,CAPITOLELE 4–6, 28 SI 29

SE

XS

IÎN

TÂL

NIR

I

Apendice 307

volumul II. Aceste capitole contin pasaje biblice careˆındeam-

n˘a la meditare. Unele prezint

˘a personaje reale care au f

˘acut

ce este drept si au cules binecuvânt

˘ari sau au nesocotit legi-

le divine si au pl˘atit scump pentru asta. Altele contin princi-

pii ceˆıi pot ajuta pe copiii vostri s

˘a

ˆınteleag

˘a privilegiul m

˘a-

ret pe careˆıl au — si pe care-l aveti si voi — de a tr

˘ai

ˆın armonie

cu legile lui Dumnezeu.Încercati s

˘a analizati acest material

cât mai cur

ând.

��

Ar trebui s˘

a-i permit copilului meus

˘a

ˆınceap

˘a s

˘a-si dea

ˆınt

âlniri?

Mai devreme sau mai târziu, va veni timpul c

ând copiii

vostriˆısi vor da

ˆınt

âlniri. Phillip spune: „Nu trebuie s

˘a fac ni-

mic! Fetele vin la mine si-mi spun s˘a iesim undeva, iar eu m

˘a

ˆıntreb: «Ce s

˘a fac?» E greu s

˘a spui nu, fiindc

˘a unele sunt chiar

frumoase!“.

Cel mai bun lucru pe care l-ati puteaface ca p

˘arinti este s

˘a vorbiti cu copiii

vostri adolescenti despreˆınt

âlniri, probabil folosind ca baz

˘a

pentru discutie capitolul 1 din volumul II.Încercati s

˘a aflati

cum consider˘a fiul sau fiica voastr

˘a problemele cu care se

confrunt˘a la scoal

˘a sau chiar

ˆın congregatie. Uneori, astfel de

discutii pot fi purtate ‘acas˘a sau pe drum’, adic

˘a

ˆıntr-un ca-

dru mai putin oficial (Deuteronomul 6:6, 7). Dar, oricare ar ficadrul, nu uitati ‘s

˘a fiti prompti la ascultare,

ˆınceti la vorbire’

(Iacov 1:19).

Dac˘a fiicei sau fiului vostru

ˆıi place deja de cineva de sex

opus, nu intratiˆın panic

˘a. O adolescent

˘a spune: „C

ând tata

a aflat c˘a aveam un prieten, s-a sup

˘arat foc! A

ˆıncercat s

˘a

m˘a sperie pun

ându-mi tot felul de

ˆıntreb

˘ari despre c

˘as

˘atorie

si dac˘a eram preg

˘atit

˘a pentru asa ceva. Iar c

ând esti t

ân

˘ar,

asta te face s˘a vrei s

˘a continui acea relatie ca s

˘a le ar

˘ati p

˘a-

rintilor c˘a n-au dreptate!“.

VEZI VOLUMUL II,CAPITOLELE 1–3

SE

XS

Iˆ IN

Tˆ AL

NIR

I


˘a

În cazul

ˆın care copilul consider

˘a c

˘a pentru voi

ˆınt

âlnirile

sunt un subiect tabu, e posibil s˘a se

ˆınt

âmple ceva dureros:

si-ar putea daˆınt

âlniri pe ascuns. O t

ân

˘ar

˘a zice: „C

ând p

˘arin-

tii reactioneaz˘a exagerat,

ˆıi determin

˘a pe copii s

˘a-si ascund

˘a

mai bine relatia. Acestia nu-i vor pune cap˘at, dimpotriv

˘a, vor

deveni mai smecheri“.

P˘arinti, veti avea rezultate mai bune dac

˘a veti vorbi des-

chis cu copiii vostri! Brittany, care are 20 de ani, povesteste:„P

˘arintii au discutat

ˆıntotdeauna foarte deschis cu mine des-

preˆınt

âlniri. Pentru ei este important s

˘a stie de cine

ˆımi pla-

ce si cred c˘a lucrul acesta nu-i r

˘au deloc! Tata vorbeste cu

acea persoan˘a. C

ând

ˆıi

ˆıngrijoreaz

˘a ceva, p

˘arintii

ˆımi spun. De

obicei,ˆımi dau seama dac

˘a m

˘a intereseaz

˘a sau nu cineva

ˆınainte de a se pune problema

ˆınt

âlnirilor“.

Îns

˘a, dup

˘a ce ati citit capitolul 2 din volumul II, poate c

˘a

v˘a

ˆıntrebati dac


˘a si-ar da

ˆınt

âlniri f

˘ar

˘a s

˘a

v˘a spun

˘a. Observati comentariile c

âtorva tineri intervievati

ˆın

leg˘atur

˘a cu motivele pentru care unii sunt tentati s

˘a-si dea

ˆınt

âlniri pe ascuns. Apoi, g

ânditi-v

˘a la

ˆıntreb

˘arile ce

ˆınsotesc

aceste comentarii.

„Unii tineri nu g˘

asesc acas˘

a sprijinul de care aunevoie si

ˆıl caut

˘a la un prieten sau la o prieten

˘a.“

(Wendy)

P˘arinti, v

˘a

ˆıngrijiti

ˆın mod corespunz

˘ator de necesit

˘atile

afective ale copiilor vostri? Ati putea faceˆımbun

˘at

˘atiri? Care

ar fi acestea?

„Cˆ

and aveam 14 ani, un coleg venit din alt˘

a tar˘

am-a rugat s

˘a fiu prietena lui. Am fost de acord.

Îmi

pl˘

acea ideea de a m˘

a plimba cu un b˘

aiat de mˆ

an˘

a.“(Diane)

Dac˘a Diane ar fi fiica voastr

˘a, cum ati aborda acest subiect?

„Telefonul mobil te ajut˘

a foarte mult s˘

a-ti daiˆınt

âlniri

pe ascuns. P˘

arintii habar n-au ce faci!“ (Annette)

SE

XS

IÎN

TÂL

NIR

I

Apendice 309

Ce m˘asuri de precautie puteti lua

ˆın cazul

ˆın care copiii

vostri au telefon mobil?

„E floare la ureche s˘

a-ti daiˆınt

âlniri pe ascuns c

ând

p˘

arintii habar n-au ce faci si cu cineˆıti petreci

timpul.“ (Thomas)

Ati putea s˘a v

˘a implicati mai mult

ˆın viata copiilor vostri,

f˘ar

˘a a fi totusi prea restrictivi?

„De multe ori, copiii sunt singuri acas˘

a. Alteori, p˘

a-rintii sunt prea

ˆıncrez

˘atori c

ând le permit copiilor s

˘a

ias˘

a cu altii.“ (Nicholas)

Gânditi-v

˘a la prietenii copiilor vostri. Chiar stiti ce fac c

ând

suntˆımpreun

˘a?

„Unii pot fi tentati s˘

a-si deaˆınt

âlniri pe ascuns dac

˘a

p˘

arintii sunt peste m˘

asur˘

a de severi.“ (Paul)

Ce puteti face ca „rezonabilitatea voastr˘a s

˘a fie cunoscu-

t˘a“, f

˘ar

˘a a

ˆınc

˘alca totusi legile sau principiile biblice? (Fili-

peni 4:5)

„În primii ani ai adolescentei, aveam un respect

de sine sc˘

azut si doream mult s˘

a mi se acorde aten-tie. Am

ˆınceput s

˘a vorbesc prin mailuri cu un b

˘aiat

dintr-o congregatie apropiat˘

a si m-amˆındr

˘agostit de

el. M˘

a f˘

acea s˘

a m˘

a simt special˘

a.“ (Linda)

Cum credeti c˘a puteau fi satisf

˘acute mai bine necesit

˘ati-

le Lindeiˆın familie?

Ati putea folosi capitolul 2 din volumul II, precum si aceas-t

˘a parte din apendice pentru a discuta cu fiul sau cu fiica

voastr˘a. Cea mai bun

˘a modalitate de a v

˘a asigura c

˘a nu va

face nimic pe ascuns este s˘a comunicati sincer si deschis

(Proverbele 20:5).

SE

XS

Iˆ IN

Tˆ AL

NIR

I


˘a

Cum ar trebui s˘

a reactionez dac˘

a fiul sau fiica meavorbeste despre sinucidere?

În unele p

˘arti ale lumii se observ

˘a un fenomen

ˆıngrijor

˘a-

tor: cazurile de suicidˆın r

ândul adolescentilor sunt tot mai

frecvente.În Statele Unite, de exemplu,

sinuciderea este a treia cauz˘a de deces

ˆın r

ândul tinerilor cu v

ârsta cuprins

˘a

ˆın-

tre 15 si 25 de ani, iar num˘arul sinuci-

derilorˆın r

ândul copiilor cu v

ârsta cuprin-

s˘a

ˆıntre 10 si 14 ani s-a dublat

ˆın ultimele dou

˘a decenii. Cei

mai expusi riscului sunt tinerii care sufer˘a de o tulburare min-

tal˘a, care au avut

ˆın familie cazuri de suicid si care au mai

ˆıncercat s

˘a se sinucid

˘a. Iat

˘a c

âteva semne de avertizare ce

ar putea indica faptul c˘a un t

ân

˘ar se g

ândeste s

˘a-si ia viata:

˘ se izoleaz˘a de familie si de prieteni,

˘ nu mai are aceleasi obiceiuri alimentare si de somn,

˘ˆısi pierde interesul fat

˘a de activit

˘ati care

ˆınainte

ˆıi

pl˘aceau,

˘ prezint˘a schimb

˘ari vizibile de personalitate,

˘ se drogheaz˘a sau consum

˘a alcool

ˆın exces,

˘ renunt˘a la obiecte pe care

ˆınainte le pretuia,

˘ vorbeste despre moarte sauˆıl preocup

˘a subiecte ce

au leg˘atur

˘a cu moartea.

PROBLEMEDE NATUR

˘A

AFECTIV˘

A

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLELE 13 SI 14,SI VOLUMUL II,CAPITOLUL 26

PR

OB

LE

ME

DE

NA

TU

R˘A

AF

EC

TIV

˘A

Apendice 311

Una dintre cele mai mari greseli pe care le poate face unp

˘arinte este s

˘a ignore aceste semne de avertizare. Toate ame-

nint˘arile trebuie luate

ˆın serios. Nu v

˘a gr

˘abiti s

˘a trageti conclu-

zia c˘a fiul sau fiica voastr

˘a este doar

ˆıntr-o pas

˘a proast

˘a.

De asemenea, nu trebuie s˘a v

˘a fie rusine s

˘a cereti ajutor

pentru copilul vostru adolescent dac˘a acesta sufer

˘a de de-

presie grav˘a sau de o alt

˘a tulburare mintal

˘a. Iar dac

˘a sus-

pectati c˘a intentioneaz

˘a s

˘a-si ia viata, puneti-i

ˆıntreb

˘ari

ˆın le-

g˘atur

˘a cu intentiile lui. Unii cred c

˘a, dac

˘a vorbesti cu un

adolescent despre sinucidere,ˆıl

ˆıncurajezi s

˘a treac

˘a la fap-

te. Aceast˘

a conceptie este fals˘

a. Multi tineri accept˘a s

˘a vor-

beasc˘a despre asta c

ând p

˘arintii deschid subiectul. Prin ur-

mare, dac˘a fiul sau fiica voastr

˘a recunoaste c

˘a s-a g

ândit la

sinucidere,ˆıncercati s

˘a aflati dac

˘a a pus la cale un plan si,

eventual, cât este de detaliat. Cu c

ât planul este mai deta-

liat, cu atât mai repede trebuie s

˘a interveniti.

Nu trageti concluzia c˘a depresia va disp

˘area de la sine. Si

chiar dac˘a pare c

˘a a disp

˘arut, s

˘a nu credeti c

˘a problema s-a re-

zolvat. Dimpotriv˘a, acesta ar putea fi cel mai critic moment.

De ce? Deoarece un adolescent care trece printr-un episod dedepresie grav

˘a nu are suficient

˘a putere pentru a-si duce la

ˆın-

deplinire gândurile suicidare.

Îns

˘a, c

ând episodul trece si ado-

lescentulˆısi revine, el are puterea de a trece la fapte.

Esteˆıntr-adev

˘ar tragic c

˘a unii tineri cuprinsi de disperare

se gândesc s

˘a-si pun

˘a cap

˘at vietii. Lu

ând

ˆın seam

˘a semnele

de avertizare si reactionând la ele, p

˘arintii si alti adulti iubi-

tori ‘le vorbesc consolator sufletelor deprimate’ si sunt ase-menea unui loc de refugiu pentru tineri (1 Tesaloniceni 5:14).

��

Ar trebui s˘

a-mi ascund durereafat

˘a de copii?

Pierdereaˆın moarte a partenerului de viat

˘a este o expe-

rient˘a extrem de dureroas

˘a. Din nefericire, aceast

˘a tragedie


PR

OB

LE

ME

DE

NA

TU

R˘ A

AF

EC

TIV

˘ A


˘a

s-aˆınt

âmplat c

ând copilul t

˘au aflat la v

ârsta adolescentei are

nevoie de ajutorul t˘au. Cum ai putea s

˘a-l ajuti s

˘a fac

˘a fat

˘a

durerii, f˘ar

˘a a-ti ignora

ˆıns

˘a propriile sentimente?� Iat

˘a c

âte-

va sugestii:

˘ Nuˆıncerca s

˘a-ti ascunzi sentimentele. Fiul t

˘au a

ˆınv

˘a-

tat cele mai valoroase lectii de viat˘a de la tine. De aceast

˘a

dat˘a, el va

ˆınv

˘ata cum s

˘a fac

˘a fat

˘a durerii. Prin urmare, nu-ti

ascunde durerea gândindu-te c

˘a trebuie s

˘a fii tare pentru

copil, c˘aci, proced

ând astfel,

ˆıl vei determina s

˘a fac

˘a la fel.

Dimpotriv˘a, c

ând

ˆıti exprimi durerea sufleteasc

˘a, fiul t

˘au

ˆın-

vat˘a c

˘a este mai bine s

˘a-si exprime sentimentele dec

ât s

˘a

si le reprime si c˘a e normal s

˘a fie trist, dezam

˘agit sau chiar

furios.

˘Îndeamn

˘a-l s

˘a vorbeasc

˘a.

Încurajeaz

˘a-ti fiul s

˘a-si des-

chid˘a inima

ˆın fata ta,

ˆıns

˘a f

˘ar

˘a s

˘a-l fortezi. Dac

˘a vezi c

˘a ezi-

t˘a,

ˆıncearc

˘a s

˘a discuti

ˆımpreun

˘a cu el capitolul 16 din acest

volum. Vorbeste-i despre momentele frumoase pe care le-aipetrecut al

˘aturi de partenerul t

˘au. Recunoaste c

˘a-ti este greu

s˘a mergi

ˆınainte. Dac

˘a te va auzi exprim

ându-ti sentimente-

le, fiul t˘au va

ˆınv

˘ata s

˘a fac

˘a la fel.

˘ Recunoaste-ti limitele. Este normal s˘a vrei s

˘a-i acorzi

fiului t˘au sprijin

ˆıntr-o perioad

˘a grea ca aceasta. Nu uita

ˆıns

˘a

c˘a moartea partenerului te-a afectat profund. O vreme, nu vei

mai avea aceeasi t˘arie emotional

˘a, mintal

˘a si fizic

˘a (Prover-

bele 24:10). De aceea, s-ar putea s˘a ai nevoie de ajutorul

unor membri adulti ai familiei sau al unor prieteni maturi. Eo dovad

˘a de maturitate s

˘a ceri ajutor.

În Proverbele 11:2 se

spune: „Întelepciunea este cu cei modesti“.

Îns

˘a cel mai bun ajutor pe care-l poti primi vine de la

Iehova Dumnezeu, care le promiteˆınchin

˘atorilor s

˘ai: „Eu,

Iehova, Dumnezeul t˘au, te iau de m

âna dreapt

˘a, eu, Cel

care-ti spune: «Nu te teme! Eu te voi ajuta!»“ (Isaia 41:13).

� Pentru simplitate, vom folosi genul masculin. Fireste, principiile prezentate se aplic˘a

tinerilor de ambele sexe.

PR

OB

LE

ME

DE

NA

TU

R˘A

AF

EC

TIV

˘A

Apendice 313

��

Cum mi-as putea ajuta fiica s˘

a aib˘

a un punct devedere echilibrat cu privire la diet

˘a?

Ce puteti face dac˘a fiica voastr

˘a sufer

˘a de o tulburare ali-

mentar˘a?� Mai

ˆınt

âi,

ˆıncercati s

˘a

ˆıntelegeti de ce a recurs

fiica voastr˘a la acest comportament.

S-a observat c˘a multe tinere cu tulbur

˘ari alimentare au un

respect de sine sc˘azut si sunt perfectioniste, astept

ând prea

mult de la propria persoan˘a. Asigurati-v

˘a c

˘a nu

ˆıncurajati

aceste atitudini. Ajutati-o s˘a-si recapete

ˆıncre-

dereaˆın sine (1 Tesaloniceni 5:11).

De asemenea, analizati-v˘a propria atitudi-

ne fat˘a de m

âncare si greutate. Ati pus, f

˘ar

˘a

s˘a v

˘a dati seama, prea mare accent pe aceste chestiuni, fie

prin cuvinte, fie prin propriul exemplu? Nu uitati c˘a adoles-

centele sunt foarte preocupate deˆınf

˘atisarea lor. Chiar si sim-

plul fapt de a tachina o fat˘a spun

ându-i c

˘a este „gr

˘asut

˘a“ sau

c˘a a crescut ca din ap

˘a

ˆıi poate crea complexe, dac

˘a este

usor influentabil˘a.

Dup˘a ce ati meditat sub rug

˘aciune la aceast

˘a problem

˘a,

purtati o discutie sincer˘a cu fiica voastr

˘a. Iat

˘a c

âteva suges-

tiiˆın acest sens:

˘ Gânditi-v

˘a bine la ce veti spune si c

ând veti spune.

˘ Exprimati-v˘a f

˘ar

˘a ocolisuri

ˆıngrijorarea si dorinta de a

o ajuta.

˘ Nu fiti surprinsi dac˘a prima reactie va fi defensiv

˘a.

˘ Ascultati cu r˘abdare.

Dar, ceea ce este si mai important, fiti al˘aturi de fiica voas-

tr˘a

ˆın lupta ei cu tulburarea alimentar

˘a. Luptati ca familie!

� Pentru simplitate, vom folosi genul feminin. Fireste, principiile prezentate se aplic˘a tine-

rilor de ambele sexe.


PR

OB

LE

ME

DE

NA

TU

R˘ A

AF

EC

TIV

˘ A


˘a

Cum pot s˘

a le insuflu copiilor mei valori spiritualesi

ˆın perioada adolescentei?

Biblia spune c˘a Timotei a fost instruit din punct de vedere

spiritual „din pruncie“. Probabil c˘a si voi,

ˆın calitate de p

˘arinti,

ati procedat astfelˆın cazul copiilor vostri (2 Timotei 3:15).

Îns

˘a,

când copiii devin adolescenti, s-ar putea s

˘a

fie nevoie s˘a v

˘a adaptati metodele de preda-

re.În aceast

˘a perioad

˘a, copiii

ˆıncep s

˘a

ˆınte-

leag˘a mai bine notiuni complexe, abstracte,

pe care nu le puteau percepe când erau mai

mici. Acum, mai mult ca oricând, trebuie s

˘a faceti apel la ca-

pacitatea lor de a rationa (Romani 12:1).

Când i-a scris lui Timotei, Pavel a mentionat lucrurile pe

care Timotei ‘leˆınv

˘atase si pe care fusese convins s

˘a le crea-

d˘a’ (2 Timotei 3:14). Poate c

˘a acum copiii vostri trebuie s

˘a

fie ‘convinsi s˘a cread

˘a’ adev

˘arurile biblice pe care le cunosc

din pruncie. Pentru a le atinge inima, nu e suficient s˘a le spu-

neti pur si simplu ce s˘a fac

˘a sau

ˆın ce s

˘a cread

˘a. Ei trebuie

s˘a se conving

˘a singuri de aceste lucruri. Cum

ˆıi puteti aju-

ta? Creati-le ocazii s˘a mediteze si s

˘a r

˘aspund

˘a la

ˆıntreb

˘ari

precum:

˘ De ce pot fi convins c˘a Dumnezeu exist

˘a? (Romani

1:20)

˘ Cum pot sti dac˘a ceea ce m-au

ˆınv

˘atat p

˘arintii din Bi-

blie este adev˘arat? (Faptele 17:11)

SPIRITUALITATE

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLUL 38,SI VOLUMUL II,CAPITOLELE 34–36

SP

IRIT

UA

LIT

AT

E

Apendice 315

˘ Cum pot fi sigur c˘a principiile biblice sunt spre binele

meu? (Isaia 48:17, 18)

˘ De ce pot fi convins c˘a profetiile biblice se vor

ˆımplini? (Iosua 23:14)

˘ Ce anume m˘a convinge de ‘valoarea inestimabil

˘a

a cunostintei despre Cristos Isus’? (Filipeni 3:8)

˘ Ceˆınseamn

˘a pentru mine jertfa lui Cristos?

(2 Corinteni 5:14, 15; Galateni 2:20)

Poate c˘a v

˘a retineti s

˘a-i

ˆındemnati pe copii s

˘a mediteze

la astfel deˆıntreb

˘ari de team

˘a c

˘a nu vor reusi s

˘a r

˘aspund

˘a

la ele. Dar procedând astfel ar fi ca si cum ati ezita s

˘a v

˘a ui-

tati la indicatorul de combustibil de team˘a c

˘a va ar

˘ata c

˘a re-

zervorul este aproape gol.În acest caz, e mai bine s

˘a stiti din

timp, cât

ˆınc

˘a se poate remedia situatia!

În mod asem

˘an

˘ator,

acum — când copiii

ˆınc

˘a locuiesc cu voi — este timpul s

˘a-i aju-

tati s˘a-si analizeze credinta si ‘s

˘a se conving

˘a’ de lucrurile pe

care le-auˆınv

˘atat.�

S˘a nu vi se par

˘a ciudat dac


˘a v

˘a

ˆın-

treab˘a „De ce s

˘a cred asta?“. Diane, care are 22 de ani,

ˆısi

aminteste c˘a si ea a procedat astfel c

ând era adolescent

˘a.

Ea spune: „Nu voiam s˘a am

ˆındoieli cu privire la convingerile

mele. Dup˘a ce am g

˘asit r

˘aspunsuri clare la

ˆıntreb

˘arile pe care

mi le puneam, mi-am dat seama c˘a-mi pl

˘acea s

˘a fiu o Mar-

tor˘a a lui Iehova! C

ând eram

ˆıntrebat

˘a de ce nu f

˘aceam anu-

mite lucruri,ˆın loc s

˘a r

˘aspund «Nu-mi permite religia», spu-

neam «Nu cred c˘a e bine». Cu alte cuvinte,

ˆımi

ˆınsusisem

punctul de vedere biblic“.

Sugestie: Cum v˘a puteti ajuta copilul s

˘a rationeze pe baza

principiilor biblice? Când apare o problem

˘a, rugati-l s

˘a-si ima-

gineze c˘a el este p

˘arintele. De exemplu, s

˘a presupunem c

˘a

fiica voastr˘a v

˘a cere permisiunea s

˘a mearg

˘a la o petrecere

� Capitolul 36 din volumul IIˆıi poate ajuta pe adolescenti s

˘a-si foloseasc

˘a ratiunea pentru

a se convinge c˘a Dumnezeu exist

˘a.

SP

IRIT

UA

LIT

AT

E


˘a

despre care voi (dar si ea probabil) stiti c˘a nu e potrivit

˘a.

În

loc s˘a r

˘aspundeti pur si simplu „nu“, ati putea spune ceva de

genul: „As vrea s˘a te pui

ˆın locul meu. G

ândeste-te la petre-

cerea la care vrei s˘a mergi, f

˘a cercet

˘ari (de exemplu, capito-

lul 37 din acest volum sau capitolul 32 din volumul II) si dis-cut

˘am m

âine. Eu voi juca rolul t

˘au si

ˆıti voi cere voie s

˘a merg

la petrecere, iar tu,ˆın calitate de p

˘arinte,

ˆımi vei spune dac

˘a

este sau nu o idee bun˘a“.

��

Copilul nostru si-a pierdut interesul fat˘

a de lucrurilespirituale. Ce putem face?

În primul r

ând, nu v

˘a gr

˘abiti s

˘a trageti concluzia c

˘a a res-

pins religia voastr˘

a. De multe ori, problema este alta. Deexemplu, copilul vostru probabil:

˘ se confrunt˘a cu presiuni din partea colegilor si ezit

˘a

s˘a arate c

˘a respect

˘a principiile biblice,

ˆıntruc

ât asta

l-ar face diferit;

˘ vede c˘a alti tineri (chiar fratii s

˘ai) sunt crestini exem-

plari si se gândeste c

˘a e imposibil s

˘a fie ca ei;

˘ tânjeste dup

˘a prieteni, dar se simte singur sau nu-si

g˘aseste locul printre tinerii crestini;

˘ vede c˘a alti tineri „crestini“ duc o viat

˘a duplicitar

˘a;

˘ se str˘aduieste s

˘a-si formeze propria identitate si, prin

urmare, se simte obligat s˘a examineze valorile la care

tineti;

˘ vede c˘a ceilalti colegi fac lucruri rele si pare s

˘a le

mearg˘a bine;

˘ˆıncearc

˘a s

˘a c

âstige aprobarea p

˘arintelui necredincios.

Este important s˘a retineti c

˘a problemele de genul acesta

nu au leg˘atur

˘a cu principiile ce stau la

baza credintei voastre. Ele au leg˘atur

˘a

VEZI VOLUMUL I,CAPITOLUL 39,SI VOLUMUL II,CAPITOLELE 37 SI 38

SP

IRIT

UA

LIT

AT

E

Apendice 317

mai degrab˘a cu situatiile care, cel putin pentru moment, ne

ˆıngreuneaz

˘a eforturile de a duce o viat

˘a de crestin. Asadar,

ce puteti face pentru a-lˆıncuraja pe copil?

Faceti concesii, dar nu si compromisuri.Încercati s

˘a

ˆın-

telegeti ce anumeˆıl descurajeaz

˘a pe copilul vostru si faceti

schimb˘arile necesare, astfel

ˆınc

ât el s

˘a se afle

ˆıntr-un mediu

care s˘a-i permit

˘a s

˘a creasc

˘a pe plan spiritual (Proverbele

16:20). De exemplu, chenarul „Presiuni din partea colegilor— plan“, de la paginile 132 si 133 din volumul II,

ˆıl poate aju-

ta s˘a aib

˘a mai mult

˘a

ˆıncredere

ˆın el si mai mult curaj c

ând

se confrunt˘a cu presiuni la scoal

˘a. Sau, dac

˘a se simte singur,

poate c˘a va trebui s

˘a-l ajutati

ˆın mod concret s

˘a-si fac

˘a prie-

teni buni.

Alegeti-i un mentor. Uneori tinerii pot fiˆıncurajati de un

adult care nu face parte din familie. Cunoasteti un crestin alc

˘arui mod de viat

˘a ar putea fi un model pentru copilul vos-

tru?Încercati s

˘a faceti

ˆın asa fel

ˆınc

ât fiul sau fiica voastr

˘a

s˘a petreac

˘a timp cu aceast

˘a persoan

˘a. Asta nu

ˆınseamn

˘a c

˘a

v˘a neglijati responsabilit

˘atile pe care le aveti

ˆın calitate de p

˘a-

rinti. Gânditi-v

˘a la Timotei. El a avut mult de c

âstigat fiind

ˆın

compania apostolului Pavel, dar si Pavel a avut mult de câs-

tigat pentru c˘a Timotei a fost

ˆınsotitorul lui (Filipeni 2:20, 22).

Cât timp copilul locuieste cu voi, aveti dreptul s

˘a-i cereti

s˘a respecte programul vostru spiritual.

Îns

˘a trebuie s

˘a aveti

obiectivul de a-i s˘adi

ˆın inim

˘a iubirea pentru Dumnezeu, nu

de a-l determina s˘a actioneze

ˆın mod mecanic. Pentru a v

˘a

ajuta copilul s˘a accepte religia adev

˘arat

˘a, fiti voi

ˆınsiv

˘a un

exemplu.În plus, fiti rezonabili

ˆın astept

˘arile voastre.

Îngri-

jiti-v˘a ca el s

˘a aib

˘a un mentor si s

˘a se bucure de prietenii s

˘a-

n˘atoase. Probabil c

˘a si copilul vostru va spune

ˆıntr-o zi, ase-

menea psalmistului: „Iehova este stânca mea, fort

˘areata

mea si Cel ce m˘

a scap˘a“ (Psalmul 18:2).

SP

IRIT

UA

LIT

AT

E


˘a

TITLUL PAGINA

Identific˘

a adev˘

arata problem˘

a 42

Foaie de lucru — alegerea hainelor 82, 83

Ca s˘

a-ti alungi tristetea 93

Asterne-ti gˆ

andurileˆın scris 116

Preg˘

ateste-ti r˘

aspunsurile 127

Obiectivele mele legate de instruire 139

Tu ce ai face? 209, 210

E iubire sau pasiune? 211

Esti preg˘

atit pentru c˘

as˘

atorie? 216, 217

Ce potˆınv

˘ata dintr-o desp

˘artire? 224

foi de lucrucuprins

Pentru mai multe informatii,accesati site-ul www.jw.org

www.jw.org/en/teenagers

Doriti mai multe informatii?Puteti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Tinerii se ˆ ıntreab ˘ a - Akamaihd.net

Documents

Transcript of Tinerii se ˆ ıntreab ˘ a - Akamaihd.net