Proiect practica
Transcript of Proiect practica
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: FINANŢE BĂNCI
PROIECT DE PRACTICĂ
MAXICREDIT BCR- CREDIT NENOMINALIZAT GARANTAT CU IPOTECĂ, ÎN LEI
OCTOMBRIE 2013
1
CUPRINS
1. Prezentarea entității……………………………………………………………....3
1.1 Înființare, denumire, capital…………………………………………………….3
1.2 Domeniu de activitate……………………………………………………….......5
1.3 Structura organizatorică…………………………………………………………6
1.4 Modul de organizare și conducerea contabilității…………………………….....8
2. Credit de trezorerie nenominalizat ………………………………………..……10
2.1 Întocmirea documentației…………………………………………………...…11
2.2 Analiza bonității clientului…………………………………………………….11
2.3 Stabilirea scoringului…………………………………………………………..12
2.4 Acceptarea garanțiilor…………………………………………………………15
2.5 Acordarea creditului…………………………………………………………...16
3. Utilizarea instrumetelor de plată și decontare clasice și moderne………………17
3.1 Cecul…………………………………………………………………….……..17
3.2 Cambia……………………………………………………………………...….18
2
3.3 Ordin de plată………………………………………………………………….19
3.4 Bilet la ordin…………………………………………………………………...21
4. Anexe……………………………………………………………………………22
5. Bibliografie……………………………………………………………………...27
1. Prezentarea entității
1.1 Înființare, denumire, capital
Înființată prin Hotărâre de Guvern la 1 decembrie 1990 ca
societate pe acțiuni, Banca Comercială Română a început să
funcționeze prin preluarea portofoliului de credite pentru
industrie, gestionat anterior de Banca Națională, continuând
astfel o tradiție de peste 50 de ani de activitate comercială.
La acea dată, banca îşi începea activitatea cu o parte din
personalul transferat de la B.N.R., iar pe bază de protocol,
prelua un activ şi pasiv de 273 miliarde de lei. Activele băncii
erau aproape în totalitate materializate în credite bancare care
însumau 269 miliarde de lei. Activele proprii materializate în
mijloace fixe erau doar de 26 miliarde de lei.
În martie 1997, B.C.R. a fost prima bancă din România care a
ieșit pe piețele internaționale de capital, fără garanții
guvernamentale. Emisiunea inaugurală de euroobligațiuni în
valoare de 75 milioane de dolari, lansată cu sprijinul Băncii de
3
investiții “MERRILL LYNCH”, a constituit un succes, fiind
suprasubscrisă de investitori din Europa și S.U.A.
În decursul perioadei, B.C.R. a ajuns să dețină – în cadrul
sistemului – cea mai mare cotă pe piața depozitelor atrase de
populație. Devenind principala resursă pentru plasamente, acestea
au asigurat independența băncii de împrumuturile de la B.N.R. și
au contribuit la reducerea costurilor de finanțare.
Istoricul BCR
1990 - se constituie Banca Comercială Română prin preluarea activităţilor comerciale ale Băncii Naţionale a României
1998 - BCR deschide o filială la Chișinău, în Republica Moldova 1999 - BCR fuzionează prin absorbţie cu Bancorex 2001 - BCR Leasing se lansează pe piaţa românească 2003 - Privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acţiuni
către BERD şi IFC 2005 - Se înfiinţează BCR Asigurări de viaţă 2006 - Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziţionarea
Băncii Comerciale Române. Erste Bank a achiziţionat 61,8825% din
acţiunile BCR de la Guvernul Român, BERD şi IFC în urma achitării
a 3,75 miliarde Euro
2007 - BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piaţa românească 2008 - Banca Comercială Română vinde operaţiunile de asigurări
către Vienna Insurance Group 2008 - BCR Banca pentru Locuinţe intră pe piaţa românească 2009 - BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen
mediu – Medium Term Notes (MTN) – in valoare totala de 3 miliardeEUR.
4
Evolutia capitalului este poate cel mai important criteriu de
apreciere a fortei financiare a bancii. Erste Group Bank este
acționarul majoritar al BCR-ului.
La un capital social subscris de 12 miliarde lei in 1990 , incep
sa se adauge fondurile constituite , adica , capitalul total
creste in primii 5 ani de activitate la 577 miliarde lei .
La experiența acumulată se adaugă o alta ,nouă, urmare a
extinderii operațiunilor specifice tranziției și economiei de
piață . Astfel, în acest interval de timp, banca s-a dezvoltat
atât prin creșterea gamei de produse și servicii bancare pe care
le-a oferit până acum clientelei sale, cat și prin asimilarea
rapidă a altelor noi precum ar fi:
-extinderea la creditări pe termen mediu și lung pentruinvestiții;
-acordarea de credite în valută
-deschiderea de conturi în valută pentru persoane fizice șijuridice și efectuarea de operațiuni de schimb valutar
-derularea operațiuni de decontare, în numele clienților, aactivităților de comerț exterior.
Structură acționariat
Structură acţionariat la 31.08.2013
EGB Ceps Holding GmbH (societate deţinută 100% de Erste Group Bank AG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) 93,5731 %
SIF Oltenia 6,2973%
Acţionari persoane juridice române (inclusiv SIF Muntenia şi SIF Banat-Crişana care mai deţin câte o acţiune fiecare)
0,0015%
5
Alţi acţionari (persoane fizice) 0,1281%
Bilanțul contabil încheat la 31 decembrie 2012 a fost in sumă de
70.531.183 mii RON, în scădere față de 31 decembrie 2011 cu 4.5%.
Indicele de inflație pentru anul 2012 a fost de 4.95% ceea ce
înseamnă o scădere reală a activului bilanțier cu 9.0%.
1.2 Domeniu de activitate Banca se ocupă cu operațiuni bancare atât cu persoane
fizice cât si cu persoane juridice.
Banca Comercială Romană (BCR), membră a Erste Group, este cel mai
important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de
bancă universală (retail, corporate & investment banking,
trezorerie şi pieţe de capital), precum şi societăţile de profil
de pe piaţa leasingului, managementului activelor, pensiilor
private, a băncilor de locuinţe şi a serviciilor bancare prin
telefonul mobil. BCR este banca Nr.1 în România după valoarea
activelor (peste 16 mld EUR), banca Nr.1 după numărul de clienţi
şi banca Nr.1 pe segmentele de economisire şi creditare. BCR este
cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de
încredere al clienţilor şi după numărul celor pentru care BCR
este principală instituţie cu care fac banking.
BCR oferă gama completă de produse şi servicii financiare
prin intermediul unei reţele de 41 de centre de afaceri dedicate
companiilor şi 561 de unităţi retail localizate în majoritatea
oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori. BCR este
banca Nr.1 din România pe piaţa cardurilor şi a tranzacţiilor6
bancare, clienţii BCR având la dispoziţie cea mai mare reţea
naţională de ATM - peste 2.200 de bancomate şi POS - 13.500 de
terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi
servicii complete de Internet banking, phone-banking şi e-
commerce.
Pentru persoanle fizice, banca oferă o gamă largă de
servicii și produse bancare, cum ar fi: operațiuni bancare
(pachet cont current și carduri,contul pentru tineri, contul de
salariu, pachete pentru pensionari, plată facturi, 24 Banking,
transferuri de bani și alte servicii) ; creditare (refinanțare,
carduri de credit, credite de nevoi personale, credite pentru
casă, credite pentru tratamente medicale, leasing) ; economisire
și investire ( depozite la termen, planul de economii, contul de
economii, fonduri de investiții, Banca pentru investiții, pensii
private, asigurări de viață); asigurare și protecție ( asigurare
de viață și protecția venitului, asigurări pentru casă, asigurări
pentru mașină, casete de valori).
Pentru IMM-uri, banca oferă o serie de servicii și
produse precum: operațiuni curente, finanțări, depozite, produse
de trezorerie, pachetul ideal și loializarea clienților, iar
companiilor le oferă următoarele produse și servicii bancare:
cash management, finanțări, Trade finance, instrumente financiare
derivate, Cross Border, Interational Desk, loializarea
angajaților.
7
1.3 Structura organizatorică Banca Comercială Romană SA (BCR), este o societate pe
acțiuni administrată în sistem dualist,cu sediul în Municipiul
Bucuresti, Bd. Regina Elisabeta nr.5 inregistrată la Registrul
Comertului sub nr. J40/90/1991 și este parte componentă a Erste
Group Bank din Austria, formată din bănci si companii de servicii
financiare. Organizarea structurii de conducere a BCR
atat organele cu functie de supraveghere, respectiv Consiliul de
Supraveghere cat si organele cu functie de conducere, respectiv:
Adunarea Generala a Actionarilor, Comitetul Executiv.
Consiliul de Supraveghere supraveghează activitatea Comitetului
Executiv şi administrarea riscului de conformitate, precum şi
respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv al Băncii
şi hotărârilor Adunării Generale a Acţionarilor în desfăşurarea
activităţii Băncii.
Este format din şapte membrii, numiţi pe termen de trei ani, cu posibilitatea de a fi aleşi pe noi perioade de trei ani. Membrii Consiliului de Supraveghere:
nu pot fi membri ai Comitetului Executiv sau salariaţi ai Băncii; nu pot fi salariaţi şi nu pot deţine funcţia de membru în
Consiliul de Administraţie sau Consiliul de Supraveghere, ori de membru al directoratului sau funcţia de auditor financiar la o altă instituţie de credit din România;
trebuie să aibă competenţa, experienţa şi integritatea cerute de legislaţia şi regulamentele aplicabile şi de Politica de selecţieşi de remunerare a structurii de conducere în Grupul BCR.
8
Consiliul de Supraveghere se întruneşte în şedinţe periodice, o
data la trei luni. Atunci când este necesar, pot fi convocate
şedinţe speciale.
Atribuţiile şi responsabilităţile Consiliul de Supraveghere
sunt stabilite prin legislaţia aplicabilă.
- stabileşte, monitorizează si evaluează periodic (cel puţin
o dată pe an) structura si eficacitatea cadrului de
administrare a activităţii Băncii si a filialelor sale,
inclusiv politicile referitoare la acesta, revizuind (cel
puţin o dată pe an) si luând in considerare diferitele
riscuri, atât interne, cat si externe, la care Banca si
filialele sunt expuse
- aprobă şi revizuieşte în mod periodic (cel puţin anual)
strategia generală de afaceri, strategia de risc şi
politica generală de management al riscurilor, la nivelul
Băncii şi al subsidiarelor
- aprobă şi revizuieşte, periodic, statutul auditului intern
şi planul de audit intern, precum şi sfera de cuprindere a
auditului financiar şi frecvenţa angajamentelor de audit;
- aprobă liniile directoare privind politica de personal şi
structura organizaţională a băncii, până la nivelul
entităţilor independente, inclusiv, şi orice modificări
referitoare la aceasta.
9
AGA este organul de conducere al băncii, și este împărțită în
AGA ordinară și AGA extraordinară. AGA ordinară deliberează și
ia hotărâri cu privire la:
- discutarea, aprobarea sau modificarea Situaţiilor financiare
anuale, după ascultarea rapoartelor Consiliului de
Supraveghere, Comitetului Executiv şi auditorului financiar,
inclusiv a rapoartelor comitetelor Consiliului de
Supraveghere, dacă este cazul, şi stabilirea dividendelor,
rezervelor sau a altor distribuiri;
- alegerea și revocarea membrior Comisiei de Supraveghere;
- stabilirea remunerației cuvenite membrilor Consiliului de
Supraveghere pentru exercițiul în curs;
- aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi, dacă estecazul, a programului de activitate pentru exerciţiulfinanciar următor;
- aprobarea gajării, închirierii sau desfiinţării unităţilorBăncii;
AGA extraordinar ă deliberează și ia hotărâri cu privire la:
- reducerea capitalului social;
- reîntregirea capitalului social în vederea întrunirii
cerințelor prevăzute de lege cu privire la capitalul social
minim;
- fuziunea cu alte societăți sau divizarea Băncii;
- lichidarea și dizolvarea Băncii;
- emisiunea de obligațiuni;
- conversia acțiunilor dintr-o categorie în alta, etc.
10
Fiecare segment este structurat zonal pe 8 regiuni
geografice acoperind intreg teritoriul tarii astfel: zona
Centru (judetele: Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures,
Sibiu), Nord-Est (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava,
Vaslui), Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures,
Salaj, Satu Mare), Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati,
Tulcea, Vrancea), Sud (Arges, Calarasi, Dambovita, Giurgiu,
Ialomita, Prahova, Teleorman), Sud-Vest (Dolj, Gorj,
Mehedinti, Olt, Valcea), Vest (Arad, Caras- Severin,
Hunedoara, Timis) si Bucuresti. Segmentul retail cuprinde un
numar total de 667 unitati din care 170 de sucursale si 497 de
agentii, care vin in sprijinul persoanelor fizice, persoanelor
fizice autorizate, precum si a microintreprinderilor.
Grupul BCR
BCR fac parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca
pentru locuințe, BCR Pensii, Societate de Administrare a
Fondurilor de Pensii Private, BCR Leasing si BCR Chișinău.
1.4 Modul de organizare și conducere a contabilității
Conform Legii Contabilității nr. 82/1991, contabilitatea
instituților de credit trebuie să asigure înregistrarea
cronologică și sistematică, preluarea, publicarea și păstrarea
informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța
financiară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele
11
interne ale acestora, cât și în relațiile cu investitorii
prezenți și potențiali, creditorii financiari și comerciali,
clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.
Contabilitatea instituțiilor de credit de realizează în partidă
dublă. Conform art.8 din Legea contabilităţii nr.82/1991,
instituţiile de credit au obligaţia să efectueze inventarierea
generală a elementelor de activ şi de pasiv deţinute la începutul
activităţii, cel puţin o dată pe an pe parcursul funcţionării
lor, în cazul fuziunii sau încetării activităţii, precum şi în
alte situaţii prevăzute de lege. Documentele oficiale de
prezentare a situaţiei economico-financiare a instituţiilor de
credit sunt situaţiile financiare anuale, care trebuie să ofere o
imagine fidelă a poziţiei financiare, performanţei financiare şi
a celorlalte informaţii referitoare la activitatea desfăşurată.
Potrivit art.3 din Legea contabilităţii nr.82/1991,
contabilitatea se ţine în limba română şi în moneda naţională.
Contabilitatea operaţiunilor efectuate în valută se ţine atât în
moneda naţională, cât şi în valută, potrivit prevederilor
prezentelor reglementări. Pentru necesităţi proprii de informare,
instituţiile de credit pot opta pentru întocmirea situaţiilor
financiare şi într-o altă monedă.
Contabilitatea instituţiilor de credit, deşi reglementată de o
lege care se adresează tuturor societăților comerciale prezintă
unele particularități determinate de specificitatea activităţii
bancare. Astfel:
descentralizarea funcţiei contabile se datorează faptului că înactivitatea bancară fiecare operaţiune bancară se
12
traduce printr-o operaţiune contabilă ce seînregistrează la locul producerii ei. Asta nu înseamnăcă nu există un compartiment de contabilitate care săcentralizeze şi să prelucreze informaţia contabilă;
gradul de informatizare în contabilitate ca o consecinţădirectă a descentralizării şi a numărului mare deînregistrări contabile;
finalitatea activităţii contabile cuprinde în plus o serie deinformaţii despre bancă sau clienţii băncii, care suntutilizate de către organele de supraveghere bancară saude organele fiscale.
Răspunderea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii,
în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului,
respectiv persoanei care are obligaţia gestionării instituţiei de
credit. În acest scop, administratorul trebuie să asigure,
potrivit legii, condiţiile necesare pentru: întocmirea
documentelor justificative privind operaţiunile economico-
financiare; organizarea şi ţinerea corectă şi la zi a
contabilităţii; organizarea şi efectuarea inventarierii
elementelor de activ şi de pasiv, precum şi valorificarea
rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a
situaţiilor financiare, publicarea şi depunerea la termen a
acestora la organele în drept; păstrarea documentelor
justificative, a registrelor şi situaţiilor financiare şi
organizarea contabilităţii de gestiune adaptată la necesităţile
şi specificul instituţiei de credit. Atribuţiile directorului
financiar-contabil, ale contabilului-şef sau altei persoane
împuternicite să îndeplinească această funcţie, precum şi a
personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilităţii,
se stabilesc de către administrator, care are obligaţia
13
gestionării instituţiei de credit, potrivit legii. În cazul în
care contabilitatea instituţiei de credit se organizează şi se
ţine de către persoane juridice autorizate, răspunderea privind
ţinerea contabilităţii în conformitate cu normele contabile
revine şi acestor persoane, potrivit legii.
Operatiunile care se deruleaza în cadrul bancilor pot fi
grupate în functie de specificul exploatarii bancare în
urmatoarele categorii:
a) operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare;
b) operatiuni cu clientela;
c) operatiuni cu titluri si operatiuni diverse;
d) contabilitatea valorilor imobilizate;
e) capitaluri proprii, asimilate si provizioane;
f) contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor;
g) operatiuni în devize.
2. Credit de trezorerie nenominalizat Creditul de nevoi personale cu ipotecă MAXICREDIT BCR
Maxicredit de la BCR este un credit nenominalizat garantat
cu garanții reale mobiliare sau imobiliare. Principalele avantaje
ale acestui credit sunt următoarele:14
Finanțarea oricărui proiect personal, rapid și ușor, fărăfi necesară justificarea scopului utilizării banilor;
Posibilitatea refinanțării creditelor angajate de altebănci, inclusiv suplimentarea acestora;
Acordarea creditului fără aport propriu; Dobânda este fixă timp de 5 ani; Nu există risc valutar; Dacă salariul este intr-un cont BCR dobânda creditului este
mai mică cu 0,5 puncte procentuale.
Caracteristicile creditului sunt următoarele:
Creditul se acordă în moneda națională (RON)
Suma minimă acordată este de 22.000 RON
Suma maximă diferă în funcție de garanție:
- 1.760.000 RON în cazul în care creditul este garantat
cu un imobil dacă valoarea creditului reprezintă mai
mult de 75% din valoarea garanțiilor;
- 4.400.000 RON în cazul în care creditul este garantat
cu un imobil dacă valoarea creditului reprezintă cel
mult 75% din valoarea garanțiilor.
Termenul maxim de acordare este de 5 ani în cazul în
care se garantează cu un imobil, iar în cazul
creditului pentru refinanțare, acesta poate fi
solicitat pe perioade mai mari, de până la 25-30 de
ani.
2.1 Întocmirea documentației
Actele necesare pentru acordarea creditului sunt următoarele:
15
1. Acte de identitate pentru solicitanutul creditului, membrii
familiei, iar dacă există alte persoane care participă cu
veniturile lor la credit sunt necesare actele de identitate.
2. Documente care atestă realizarea de venituri, în cazul în
care creditul se acordă cu coplătitor sunt necesare
documente de venit si pentru acesta. Documentele diferă în
funcție de venitul realizat. Aceste venituri pot fi venituri
din salarii, pensii, dobânzii, dividende, chirii, comisioane
din vânzări, drepturi de autor, venituri din străinătate,
contracte de management alte venituri.
3. Factură de utilității ( cu cel mult 3 luni anterioară
solicitării creditului) numai în cazul în care solicitantul
nu deține credite la BCR sau la alte instituții financiare.
4. Acte de proprietate ale imobilului în garanție- diferă în
funcție de destinația reditului ( ex. copii după actul de
propretate înregistrat la Biroul de Carte Funciară, copii
după documentația cadastrală).
5. Cerere de solicitare a creditului, se completează în
momentul solicitării creditului, consilierul BCR îl va
îndruma pe solicitantul creditului în completarea acestui
document.
2.2 Analiza bonității clientului Bonitatea unui client reprezintă capacitatea de plată
a solicitantului credituli, respectiv încrederea pe care o
inspiră cineva atunci când solicită un credit.
16
Banca se confruntă cu o serie de riscuri, cel mai
important fiint riscul de credit, numit și risc de contrapartidă
sau risc de insolvabilitate a clientului. El constă în
probabilitatea de a pierde din nerespectarea de către clientul
debitor a clauzelor contractuale. Pierderea poate sa fie totală
sau partială. Acest risc crește o data cu numarul de clienți, cu
volumul creditului acordat și cu nivelul ratei dobânzii. În
gestiunea acestui risc, bancile urmaresc intocmirea și analizarea
unui dosar de creditare, stabilesc reguli de diviziune a riscului
si caută să-si diversifice portofoliul de credite.
Acordarea unui credit are la baza o previzionare a unor
venituri viitoare satisfacatoare ale debitorului. Ca principiu de
baza, banca nu acorda credit daca nu se poate estima ca
probabilitatea rambursarii este mai mare decat probabilitatea
nerambursării.
Procesul de creditare este o activitate complexă de
informare, evaluare, analiză și luare a deciziei, care incepe cu
cunoașterea clientelei sub raport juridic, economic, financiar
și managerial, apoi continuă cu stabilirea bonității clientului
în vederea determinării riscurilor semnificative cu care acesta
se confruntă, după care urmează analiza solocitării creditului
sub aspectul destinației și a capacității de rambursare a
acestuia, plata dobânzilor și a comisioanelor. Activitatea de
creditare înseamnă pentru bancă asumarea unor riscuri aferente
creditelor acordate, iar analiza trebuie să dea asigurări că
asemenea riscuri se pot accepta în anumite condiții de costuri și
17
garanții sau riscurile sunt prea mari și pot influența
semnificativ situația financiara a băncii și nu se recomandă
asumarea acestora.
În cazul creditului pentru nevoi personale
Maxicredit de la BCR, bonitatea clientului se referă la
încrederea pe care banca i-o acordă clientului.
În analiza bonității clientului sunt urmarite aspecte precum:
- corectitudinea în declararea datelor personale conform
cu actele în original precum și declararea corectă a
surselor de venit și veniturile personale;
- capacitatea de plată a clientului;
- vechimea la fiecare loc de muncă avut de client;
- locul de muncă actual al clientului; un loc de muncă
pe termen lung oferă băncii încrederea că, creditul va
fii rambursat la timp și fără întârzieri. Un loc de
muncă instabil nu ofera încrederea că solicitantul
creditului își va îndeplini la timp datoria lunară
față de bancă;
- seriozitatea în achitarea datoriilor fiscale și
financiare;
- gradul de îndatorare prezent al clientului;
- prezența garanțiilor (imobilul supus ipotecarii);
- seriozitatea în colaborarea cu banca.
2.3 Stabilirea scoringului
18
Scoringul este un instrument prin care se determină
capacitatea unei persoane de a plăti la timp obligațiile
financiare aferente creditelor. În cazul produselor oferite de
BCR, Credit Scoringul Efin.ro este un indicator care va arata
care sunt șansele clientului de a lua un credit de la această
bancă.
Interpretarea Scoringului Efin.ro:
Scoringul Efin.ro nu va indica o anumită cifră, ci va încadrează
intr-o anumită categorie de valori cum sunt 0-50, 50-80 si 80-100
care va indica dacă puteți sau nu să accesati imprumuturi:
- intre 0 si 50 de puncte: nu puteți lua credit;
- intre 50 si 80 de puncte: puteți lua credit de la anumite
institutii, iar de la altele nu (conform politicii de creditare a
fiecarei institutii);
- peste 80 de puncte: puteti lua creditul dorit de la majoritatea
bancilor si institutiilor
Scoringul va indica dacă puteți lua credit, dar suma imprumutului
este dată de valoarea veniturilor nete obtinuțe. Spre exemplu, o
persoana cu un venit net de 1,500 ron va obține un credit mult
mai mic decât o persoană cu venituri nete de 4,000 ron chiar dacă
scoringurile obținute sunt de aproximativ aceeași valoare.
Principalele componente ale Credit Scoringului
Credit Scoringul este calculat luând în considerare mai mulți
parametrii care au valori diferite pentru fiecare persoana.
Acesti parametrii sunt ponderati diferit in functie de influența
19
pe care o au in stabilirea riscului. Astfel, grupele principale
sunt:
- Date aplicant: pondere de 20%; -
Angajator și industrie: pondere de 15%;
- Surse de venit: pondere de 25%; -
Întârzieri la plată: pondere de 40%.
1. Date Aplicant: se iau in considerare vârsta, sexul, starea
civilă, numarul mebrilor de familie, nivelul de educatie si
vechimea la actualul domiciliu.
2. Surse de venit: acestea pot fi salarii, pensii, drepturi de
autor, persoana fizica autorizata, chirii, venituri din
strainatate, salariu navigator, venituri din agricultura,
administrator de firma, dividente si contracte de management.
3. Angajator si industrie: tipurile de angajator luate in calcul
de catre Credit Scoring sunt banca-IFN, companie multinationala,
institutie publica - de stat, organizatie guvernamentala, PFA sau
profesii libere, societate cu raspundere limitata SRL sau
societate pe actiuni SA. Sectoarele economice luate in
considerare sunt: asigurari, comert, educatie, finante,20
industrie, institutie publica - de stat, IT, juridic, sanatate,
constructii, telecomunicatii, transport si turism. Ca si la
angajator, exista doua categorii aparte intitulate inactiv - fara
ocupatie in prezent si inactiv pensionat pentru situatiile
descrise mai sus.
4. Întarzierile la plata: este categoria cu ce mai mare pondere
dintre cele patru avand in vedere ca aceasta indica disciplina
financiara a fiecarei persoane.
Exista cinci posibilitati: fara intarzieri, intarzieri sub 30 de
zile, intre 30 si 60 de zile, intre 60 si 90 de zile si peste 90
de zile. Mentionăm că pentru o persoană care are intarzieri de
peste 90 de zile este aproape imposibil să obtină credit.
Intarzierile la plata reprezinta capitolul cu cea mai mare
importanta in evaluarea riscului asociat unei persoane.
Intarzierile la plata se determina pe baza rapoartelor furnizate
de Biroul de Credite si Centrala Riscurilor Bancare si cuprind
statistici privind rambursarea creditelor si imprumuturilor in
ultimii ani. Este esential ca acest istoric de rambursare a
creditelor sa nu conțină nicio întarziere in ultimii doi ani.
Exemplu pentru calcularea scoringuluiDate personale
Sex: masculin
Varsta: 30 ani
Satare civila: casatorit
Numar membrii familie: 2 (sotie si 1 copil)21
Nivel educatie : universitate sau facultate
Salariu si angajator
Venit net lunar individual: salariu-4500 RON
Profesia: inginer
Tip angajator: societate pe actiuni
Sector economic: IT
Vechimea in munca la angajatorul actual: 3-10 ani
Rate la alte credite
Rate lunare: 800 RON pentru un credit auto
Întârzieri la plata: fara intarzieri
Rezultate scoring
Rezultate Scoring: Intre 80-100 puncte
Venit net lunar actual: 4500 ron
Total rate credite actuale: 800 ron
Grad de indatorare actual: 19%
Credit Scoringul ia in considerare cheltuieli de subzistenta in
valoare de 260 ron pe luna.
Acest scoring permite aplicarea pentru un alt credit.
2.4 Garanții si Asigurări
Maxicredit de la BCR se acordă în baza unor garanții șiasigurări:
- Iptecării în favoarea băncii a unuia sau a mai multorimobile aflate în proprietatea clientului saucoplătitorului.
22
- Asigurări pentru siguranța solicitantului credituluieste necesar încheierea următoarelor asiguări:
1. Asigurarea obligatorie a locuintelor (PAD) cesionată în
favoarea băncii.
2. Asigurarea facultativa a imobilului / imobilelor ce
constituie garanţia creditului, cesionată în favoarea
băncii; venim în sprijinul tău şi îţi oferim gratuit poliţa
de asigurare facultativa a imobilului, pe toată perioada de
creditare, la OMNIASIG VIG, dar poţi opta pentru asigurarea
facultativa a imobilului şi la o altă societate de
asigurări, costul poliţei fiind suportat în acest caz de
către tine.
3. Asigurare de şomaj (opţional, contra cost). Astfel, în caz
de pierdere involuntară a locului de muncă, invaliditate
totală şi permanentă sau incapacitate temporară de muncă,
creditul nu devine o povară. Împreună cu asigurarea de
şomaj ţi se va emite şi o asigurare de viaţă, de care
beneficiezi gratuit.
2.5 Acordarea creditului
Analiza acestui tip de credit este formată din trei
componente: analiza financiară, analiza juridică a imobilului și
evaluarea valorii pe piață a garanției. În cazul analizei
financiare, ea se derulează asemenea unui credit de nevoi
persoanale: după întocmirea dosarului de credit și semnarea23
cererii de credit, consilierul din bancă transmite solicitarea
către departamentul de analiză al băncii, care în cele mai multe
cazuri se află în sediul central al băncii, la Bucuresti. Analiza
dosarului constă în verificarea dacă datele de identificare
trecute în cererea de credit corespund actelor prezete în dosar.
De asemenea, se asigură că dosarul conține documentele necesare
analizei, conform regulilor interne ale băncii.
Ulterior, analistul contactează contabilul firmei, ca să i
se confirme că datele trecute în adeverința de salariu sunt
corecte și reale. Se verifică situația clientului în bazele de
date unde sunt înscrise creditele populației ( Biroul de Credit,
Centrala Riscurilor Bancare si Arhiva Electronica) pentru a se
asigura că nu au fost întârzieri la plata altor credite, sau că
solicitantul a fost corect și a declarat toate creditele pe care
le-a avut până în prezent.
După obținerea avizului financiar, următorul pas constă în
solicitarea opiniei legale cu privire la imobilul propus spre
ipotecare. În această etapă, actele imobilului ( extrasul de care
funciara, actul de dobandire ) sunt analizate la zi de
departamentul juridic al băncii pentru a se asigura că nu există
nicio piedică în privinț institurii ipotecii în favoarea băncii
și că imobilul este deținut în mod legal de către actualii
proprietari.
Pasul următor constă în apelarea la un expert în evaluarea
de imobile, care, în baza raportului de evaluare arată valoarea
justă de piață a imobilului cu care se garantează. În această
24
etapă este inclusă și o vizită a evaluatorului în interiorul
imobilului, pentru a culege informațiile necesare și a efectua
poze la încăperile locuinței.
După parcurgerea acestor trei etape, dacă cele trei
departamente au dat aviz pozitiv, dosarul este supus aprobării
finale. După aprobarea creditului, se semnează contractul de
credit, contractul de ipoteca și se încheie polița de aigurare
pentru imobil. Banii sunt puși la dispoziție în contul curent
deschis la BCR, de unde se pot ridica în numerar sau se pot
efectua transferuri.
3.Utilizarea instrumentelor de plată și decontare
clasice și moderne
Banca primeste in vederea remiterii spre încasare și
după caz , acceptarii și decontării, instrumente de plata de
debit (cec, cambie, bilet la ordin, ordin de plată, bilet la
ordin, acreditiv documentar etc.) Responsabilitatea privind
asigurarea corectei completări a instrumentelor de plată și
documentele aferente acestora(borderouri, documente
justificative) revine clientului. Banca nu acceptă spre procesare
instrumente de plată care nu îndeplinesc condițiile menționate de
prevederile legale în vigoare. Clientul trebuie să prezinte
documentele spre încasare ținând cont de termenele și circuitele25
în vigoare, asigurandu-se că nu se expune pierderii dreptului de
regres.
Pentru instrumentele de plată emise, clientul trebuie să
asigure disponibilul începand cu data emiterii pentru cecuri și
începand cu data scadenței pentru biletele la ordin si cambia
efectuand în mod corespunzator managementul lichiditatilor.
3.1 CECUL
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura,
in procesul creării sale, 3 persoane: tragătorul, trasul și
beneficiarul. Instrumentul este creat de tragător care, in baza
unui disponibil constituit in prealabil la o bancă, dă un ordin
neconditionat acesteia, care se afla in pozitie de tras, să
platească la prezentare o suma determinate unei terte persoane
sau insusi tragatorului emitent, aflat in pozitie de beneficiar.
Cecul cuprinde:
1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani;
3. Numele celui care trebuie sa platească (tras);
4. Arătarea locului unde plata trebuie facută;
5. Aratarea datei si a locului emiterii;
6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).
Cecul este un instrument de plata utilizat pe scara larga
in tarile cu economie avansata (in anii '80 mai mult de 90 % din
platile interne in SUA erau reglate prin cec), fiind utilizat in26
plati interne si internationale (inclusiv in turism). In tara
noastra cadrul legal al platii prin cec este dat de Legea nr.
59/ 1934 asupra cecului ,modificata prin Legea nr.83/ 1994.
Se poate deduce functiile cecului sunt:
a. instrument de retragere din soldul creditor al propriului
cont bancar;
b. instrument de plata cu moneda scripturala;
c. instrument de credit.
Cecul bancar este un instrument de plata prin care titularul
dă o instructiune bancii sale de a pune la dispozitie o anumita
suma de bani unei alte entitati/persoane nominalizate sau pentru
retragere de numerar de catre titular. Formal, cecul bancar este
un instrument de plata la vedere, purtator al unei creante care
da acces la moneda in momentul prezentarii la plata.
Emiterea unui cec fara ca tragatorul sa dispuna de fondurile
necesare (in descoperit de cont) atrage sanctiuni civile si
penale. In vederea efectuarii de operatiuni cu cecuri, banca
elibereaza tragatorului, contra cost, carnete de cecuri care
contin un numar de file standard (de regula 50 file), numite
blanchete. Pentru ca tragatorul sa poata sa emita cecuri, banca
acestuia ii pune la dispozitie formulare de cecuri in alb, dar
numai deca detine un disponibil in cont. Banca elibereaza
formulare in carnete de cecuri de 25, 50 si 100 file; aceste
formulare sunt tipizate. Posesorul formularului de cec
completeaza fila, o semneaza si o preda beneficiarului, care la
randul sau o va prezenta bancii sale spre incasare.27
Avantajele cecului bancar: pentru utilizator (tragator sau
beneficiar) avantajul consta in evitarea detinerii de numerar,
iar pentru autoritatile monetare si fiscale, in posibilitatea
controlului platilor.
3.2 CAMBIA
Cambia este un titlu de credit, sub semnatură privată , care
pune în legatura in procesul crearii sale trei persoane:
tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator
in calitate de creditor care da ordin debitorului sau, numit tras
sa platasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unui
beneficiar, fie la ordinul acestuia din urma.
Cambia cuprinde:
1. denumirea de cambie trecuta in insusi textul titlului si
exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu;
2. ordinul neconditionat de a plati o suma determinata;
3. numele acordat aceluia care trebuie sa plateasca (tras);
4. aratarea scadentei;
5. aratarea locului unde plata trebuie facuta;
6. numele acelui caruia sau la ordinul caruia plata trebuie
facuta;
7. aratarea datei si locului emiterii;
8. semnatura celui care emite cambia (tragator).
Denumirea de cambie trebuie sa figureze in textul ordinului
de a plati, dat prin intermediul cambiei, utilizand formula
28
consacrata "platiti in schimbul acestei cambii”.Lipsa denumirii
de cambie atrage nulitatea titlului.
Cambiile vor purta mentiuni clare privind ziua, luna si anul
emiterii pentru a permite calculul datei scadentei (in cazul
scadentei la o anumita perioada de la data emiterii),
Data emiterii trebuie sa fie unica, posibila si certa, chiar
daca pe cambie figureaza mai multi tragatori.Locul emiterii
trebuie sa figureze alaturi de data emiterii titlului. Cambia
fara aratarea scadentei este socotita platibila la vedere.Daca in
cambie sunt aratate mai multe locuri de plata, posesorul cambiei
o va putea prezenta pentru acceptare sau plata la oricare din
aceste locuri.In situatia in care o cambie este trasa la ordinul
tragatorului insusi, acesta se afla si in pozitiade beneficiara
al cambiei.
3.3 ORDIN DE PLATĂ
Ordinul de plată este o instrucțiune necondiționată,
dată în orice formă de emitent instituției receptoare, în mod
direct sau prin intermediul unui sistem de plăți, în scopul
punerii la dispoziția unui beneficiar a sumei de plată indicate
în ordinul de plată, prin creditarea unui cont al acestuia
deschis la instituția destinatară sau, după caz, prin eliberarea
sumei respectiveîn numerar, în condițiile în care:
a) instituția receptoare dispune de fondurile
corespunzătoare sumei de bani prevăzute în ordinul de plată fie
29
prin debitarea unui cont al emitentului, fie prin încasarea în
numerar a sumei respective de la emitent;
b) instrucțiunea nu prevede că plata trebuie să fie
efectuată la cererea beneficiarului;
Participanții la circuitul ordinului de plată sunt:
Emitentul - agentul economic nonbancar care emite
ordinul de plată pe cont propriu, în baza unui cont
deschis la o bancă
Beneficiarul - instituția/persoana desemnată prin
ordinul de plată de către plătitor (emitent), să
primească o sumă de bani
Banca inițiatoare - banca căreia i se adresează
ordinul de plată al emitentului și la care emitentul
are deschis contul bancar.
Banca destinatară - banca care recepționează și
acceptă ordinul de plată, în nume propriu sau pentru
un client al său, în calitate de beneficiar.
Banca inițiatoare poate fi aceași cu banca destinantară când
emitentul și beneficiarul au conturi deschise la aceași bancă.
Circuitul ordinului de plată
-emiterea de către plătitor a ordinului de plată
-recepția - operațiunea prin care o bancă recunoaște
primirea ordinului de plată și validitatea acestuia
30
-autentificarea - procedura de recunoaștere a persoanei pe
care emitentul ordinului de plată o autoriza să semneze autentic,
prin confruntarea semnaturii înscrise pe document cu cele din
fișa specimenului de semnătură, precum și prin diverse procedee
convenite cu banca pentru prevenirea plăților neautorizate
-acceptarea (autorizarea) - procedura prin care o bancă
recunoaște ca valabil un ordin de plată recepționat, obligandu-se
să execute serviciul de a transfera fondurile la termenele și în
condițiile dispuse de emitent
-refuzul - procedura utilizată în cazul în care banca
receptoare consideră că nu este posibil să execute ordinul de
plată dat de către emitent (în situația în care nu se acceptă
ordinul de plată are loc refuzul)
-executarea – procedura de emitere de către banca receptoare
a unui alt ordin de plată pentru a pune în aplicare un ordin de
plată acceptat anterior. Executarea presupune debitarea contului
emitentului și dupa caz creditarea contului beneficiarului dacă
ambii parteneri au conturi la aceiași unitate bancară. Fie
transmiterea ordinului de plată într-un sistem de plăți sau
transmiterea ordinului de plată către banca corespondentă.
3.4 BILET LA ORDIN
Biletul la ordin este un efect comercial, înscris prin
care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să
plătească o sumă de bani la scadență unei alte persoane numită
beneficiar, sau la ordinul acesteia. Ca formă, biletul la ordin
31
se aseamană cu o recunoaștere de datorie de către debitor, față
de creditorul său.
Fiind un titlu comercial de valoare, biletul la ordin
este un titlu de credit, la ordin, formal și complet, care
incorporează o obligație abstractă, autonomă și necondiționată,
de plată a unei sume de bani de către semnatarii săi, ținuți
solidar pentru executarea obligației.
Mențiunile esențiale pe care trebuie să le cuprindă un bilet
la ordin sunt următoarele:
-denumirea de bilet la ordin;
-data emisiunii;
-scadența;
-menționarea obligației personale și necondiționate de a
plăti suma de bani;
-numele beneficiarului;
-semnătura subscriitorului sau a emitentului;
-locul de plată.
În lipsa unuia din aceste elemente, biletul la ordin este
nul.
In calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale
biletul la ordin este utilizat mai ales de marile intreprinderi.
Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu intarziere in
vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa se
deconteze cu clientii prin intermediul cambiilor.
32
GRAFIC DE RAMBURSARE PENRU MAXICREDIT STANDARD SEPTEMBIE 2013
Vloare credit=90.000 RONDobanda=7%Perioada=5 ani
Numarul ratei
Sold credit
Cat se plateste din credit
Dobanda de plata
Rata lunara
190,000.
00 1,257.11 5251,782.1
1
288,742.
89 1,264.44 517.671,782.1
1
387,478.
45 1,271.82 510.291,782.1
1
486,206.
63 1,279.24 502.871,782.1
1
584,927.
40 1,286.70 495.411,782.1
1
683,640.
70 1,294.20 487.91,782.1
1
782,346.
50 1,301.75 480.351,782.1
1
36
881,044.
74 1,309.35 472.761,782.1
1
979,735.
40 1,316.98 465.121,782.1
1
1078,418.
41 1,324.67 457.441,782.1
1
1177,093.
74 1,332.39 449.711,782.1
1
1275,761.
35 1,340.17 441.941,782.1
1
1374,421.
18 1,347.98 434.121,782.1
1
1473,073.
20 1,355.85 426.261,782.1
1
1571,717.
35 1,363.76 418.351,782.1
1
1670,353.
60 1,371.71 410.41,782.1
1
1768,981.
88 1,379.71 402.391,782.1
1
1867,602.
17 1,387.76 394.351,782.1
1
1966,214.
41 1,395.86 386.251,782.1
1
2064,818.
55 1,404.00 378.111,782.1
1
2163,414.
55 1,412.19 369.921,782.1
1
2262,002.
36 1,420.43 361.681,782.1
1
2360,581.
93 1,428.71 353.391,782.1
1
2459,153.
22 1,437.05 345.061,782.1
1
2557,716.
17 1,445.43 336.681,782.1
1
2656,270.
74 1,453.86 328.251,782.1
1
2754,816.
88 1,462.34 319.771,782.1
1
2853,354.
54 1,470.87 311.231,782.1
1
37
2951,883.
67 1,479.45 302.651,782.1
1
3050,404.
21 1,488.08 294.021,782.1
1
3148,916.
13 1,496.76 285.341,782.1
1
3247,419.
37 1,505.49 276.611,782.1
1
3345,913.
87 1,514.28 267.831,782.1
1
3444,399.
59 1,523.11 2591,782.1
1
3542,876.
48 1,532.00 250.111,782.1
1
3641,344.
49 1,540.93 241.181,782.1
1
3739,803.
56 1,549.92 232.191,782.1
1
3838,253.
64 1,558.96 223.151,782.1
1
3936,694.
67 1,568.06 214.051,782.1
1
4035,126.
62 1,577.20 204.911,782.1
1
4133,549.
42 1,586.40 195.71,782.1
1
4231,963.
01 1,595.66 186.451,782.1
1
4330,367.
36 1,604.96 177.141,782.1
1
4428,762.
39 1,614.33 167.781,782.1
1
4527,148.
06 1,623.74 158.361,782.1
1
4625,524.
32 1,633.22 148.891,782.1
1
4723,891.
10 1,642.74 139.361,782.1
1
4822,248.
36 1,652.33 129.781,782.1
1
4920,596.
03 1,661.96 120.141,782.1
1
38
5018,934.
07 1,671.66 110.451,782.1
1
5117,262.
41 1,681.41 100.71,782.1
1
5215,581.
00 1,691.22 90.891,782.1
1
5313,889.
78 1,701.08 81.021,782.1
1
5412,188.
70 1,711.01 71.11,782.1
1
5510,477.
69 1,720.99 61.121,782.1
1
568,756.7
0 1,731.03 51.081,782.1
1
577,025.6
8 1,741.12 40.981,782.1
1
585,284.5
5 1,751.28 30.831,782.1
1
593,533.2
7 1,761.50 20.611,782.1
1
601,771.7
7 1,771.77 10.341,782.1
1
Observații:
În total pe credit se plătește 108,216 RON
Dobânda totală este de 16,926.47 RON
DAE este de 7,88%
Rata lunară este de 1,782.11 RON
39
5. Bibliografie
1. Legea Contabilității Nr. 82/1991 republicată
2. Sorina Botiș, “Produse și servicii bancare”, Editura
Universității Transilvania, Brașov, 2009
3. www.bcr.ro
4. http://www.efin.ro
40