Proiect LA STATISTCĂ

Analiza în dinamică a ofertei şi cererii turistice în România în perioada 2000-2009

PROIECT LA STATISTCĂ

Din ”Baza de date proiect statistica MTC anul I -Cererea si oferta turistica 2000-2010” se preiau datelede la o regiune sau un județ (la alegere) pentruîntreaga perioadă privind:

Capacitatea de cazare în funcțiune în județul ”X”

Numărul de turisti sosiți în județul ”X” Nivelul înnoptărilor în județul ”X”

Se cere:1. Să se analizeze în dinamică oferta turistică în perioada 2000-20102. Să se analizeze în dinamică cererea turistică în per. 2000-20103. Reprezentări grafice și interpretare

În cele ce urmează este expus un model de proiect.

Vă doresc mult succes!

Cu stimă, Conf.univ. dr. Emilia Gogu

1


ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009 21.1...................................Note metodologice

2

1.2...........................Analiza ofertei turistice2

1.2.1...................Structura de primire turistică2

1.2.2Caracterizarea statistică a capacităţii de cazareîn funcţiune.........................................3

1.3................Analiza cererii turistice în România5

1.3.1..Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor5

1.3.2.........................Durata medie a sejurului7

1.3.3.............................Densitatea turistică8

2


1 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A OFERTEI ŞI CERERII TURISTICE ÎNROMÂNIA ÎN PERIOADA 2000-2009

1.1 Note metodologice

Pentru capacitatea și activitatea de cazare turistică, dateleprovin din rapoartele statistice completate de persoanelejuridice și fizice care au în proprietate sau administreazăstructuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică.

Pentru activitatea agenţilor de turism privind acţiunileturistice organizate, datele provin din rapoartele statisticecompletate de agenţiile de turism şi de către direcţiile deprotecţie şi asigurări sociale, oficiile de pensii,administraţiile de tabere şcolare, organizaţiile sindicale şialte instituţii care comercializează acţiuni turistice.

Datele privind turismul internaţional sunt furnizate de cătreMinisterul Administraţiei şi Internelor - Inspectoratul Generalal Politiei de Frontiera.

Activitatea de cazare turisticăNumărul turiştilor cazaţi în structurile de primire

turistică cu funcţiuni de cazare turistică cuprinde toatepersoanele (români şi străini) care călătoresc în afaralocalităţilor în care îşi au domiciliu stabil, pentru o perioadamai mica de 12 luni şi stau cel puţin o noapte într-o structurade primire turistică şi în zone vizitate din tară; motivulprincipal al călătoriei este altul decât acela de a desfăşura oactivitate remunerată în locurile vizitate.Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoana esteînregistrata într-o structură de primire turistică cu funcţiunide cazare turistică, indiferent daca fizic este prezentă sau nuîn camera.

Înregistrarea turistului străin care este cazat într-ostructura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turisticăse face după tara sau zona geografică de reşedinţă a acestuia.Indicii de utilizare neta a capacităţii de cazare turistică înfuncţiune se calculează prin raportarea numărului de înnoptărirealizate, la capacitatea de cazare turistică în funcţiune, dinperioada respectivă.

3


1.2 Analiza ofertei turistice

Caracterizarea statistică a ofertei turistice presupune pelângă determinarea forţei de muncă din activitatea turistică şianaliza potenţialului tehnico-material turistic şi a.

Din punct de vedere metodologic pentru capacitatea şiactivitatea de cazare turistică, datele provin din rapoartelestatistice completate de persoanele juridice şi fizice care auîn proprietate sau administrează structuri de primire turisticăcu funcţiuni de cazare turistică.

1.2.1 Structura de primire turistică

Prin structura de primire turistică cu funcţiuni de cazare turisticăse inţelege orice construcţie sau amenajare, care furnizează înmod permanent sau sezonier serviciul de cazare şi alte serviciispecifice pentru turişti.

Nu se cuprind în structurile de primire turistică cufuncţiuni de cazare turistică: structurile de primire folositeîn exclusivitate de posesori sau chiriaşi, pe o durata mai marede un an, indiferent de clasificarea acestora; locuinţelesecundare ale populaţiei, utilizate în scopuri turistice în modexclusiv de posesorii acestora; căminele, internatele şcolare peperioada anului şcolar, unităţile spitaliceşti (cu excepţiasanatoriilor şi a altor spaţii similare ce practică în modexclusiv activităţi turistice); vagoanele dormitor; adăposturileşi refugiile montane şi similare; barăcile şi dormitoarelepentru muncitori, căminele de bătrâni şi casele de copii.

In numărul structurilor de primire turistică cu funcţiuni decazare turistică sunt cuprinse structurile de primire turisticăexistente la 31 iulie din anul respectiv, fiind excluse cele acăror activitate a fost întreruptă pentru o perioada mai mare detimp, în vederea realizării unor reparaţii capitale sau pentrumodificări importante ale capacităţii de cazare sau/şi acategoriei de încadrare.

Diversitatea unităţilor de primire turistică din punct devedere al tipurilor de unităţi de primire în România estevariată formată din:

HoteluriHoteluri pentru tineretHosteluriHoteluri apartament

4


Hanuri si moteluri din care:MoteluriVile turisticeCabane de vanatoareBungalouriPopasuri turisticeCasute turisticeTabere de elevi si prescolariPensiuni turistice urbanePensiuni turistice ruraleAlte unități de primire

Prin structura de primire cu funcţiuni de cazare turistică se înțelegeorice construcție sau amenajare care furnizeaza în mod permanentsau sezonier serviciul de cazare turistică și alte serviciipentru turiști. Vilele turistice, bungalourile și pensiunileturistice se constituie ca structuri de primire turistică cufuncțiuni de cazare distincte, pentru fiecare cladire în partechiar dacă au o recepție comună.

1.2.2 Caracterizarea statistică a capacităţii de cazare în funcţiune

Capacitatea de cazare turistică în funcţiune reprezintă numărul delocuri de cazare puse la dispoziţia turiştilor de cătrestructurile de primire turistică cu funcţiuni de cazareturistică, înmulţit cu numărul de zile cât sunt deschisestructurile în perioada considerată. Se exclud locurile dincamerele sau structurile închise temporar din lipsă de turisti,pentru reparaţii sau alte motive. Relevant în caracterizareaofertei turistice este să analizăm şi capacitatea turistică înfuncţiune.

Pentru o prezentare obiectivă a ofertei este necesar săanalizăm capacitatea de cazare în funcțiune. Nivelul și dinamicaacestora este considerat ca fiind oferta efectiva de locuri decazare de care dispun structurile de cazare turistică.

Pentru o analiză în dinamică a acestui indicator apelăm laindicatorii seriei cronologice.

Tabelul 1.1 Modificările absolute şi relative ale capacităţii de cazareîn funcţiune în perioada 2000-2009

Ani

Capacitateaîn funcţiune(mii locuri-

zile)

Modificărileabsolute

Indicii dedinamică %

Ritmul dedinamică %

200 50197 - - - - - -5


AniCapacitateaîn funcţiune(mii locuri-

zile)

Modificărileabsolute

Indicii dedinamică %

Ritmul dedinamică %

02001 51882 1685 1685 103.4 103.4 3.4 3.4

2002 50752 555 -113 101.1 97.8 1.1 -2.2

2003 51632 1435 880 102.9 101.7 2.9 1.7

2004 53989 3792 2356 107.6 104.6 7.6 4.6

2005 54979 4782 990 109.5 101.8 9.5 1.8

2006 56500 6303 1521 112.6 102.8 12.6 2.8

2007 57138 6941 638 113.8 101.1 13.8 1.1

2008 59188 8991 2050 117,9 103,5 17,9 3,5

2009 61104 10907 1916 121,7 103,2 21,7 3,2

Total 547316 - 10907 - - - -

Sursa: Calcul după: Anuarul Statistic al României 2001-2010, INS Bucureşti

Analizând dinamica absolută și relativă a capacității înfuncțiune, din tabelul de mai sus putem observa că numărul demii locuri-zile a crescut considerabil în 2009 față de 2000 (cuaproximativ 11 mil. locuri-zile) Cele mai mari creșteri față deanul de bază an s-au înregistrat în anii 2007 cu 13,8% și 2008cu 17,9%. Față de anul precedent doar în 2002 avem descreșteride 2,2%, iar în restul perioadei creșteri de până la 4,6%(2004).

Pe ansamblu au rezultat următorii indicatori medii:Nivelul mediu al capacităţii în funcţiune

Modificarea medie absolută al capacităţii în funcţiune

6


Indicele mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune

= 1,0186 sau 101,86%

Ritmul mediu de dinamică al capacităţii în funcţiune= 101,86-100=1,86%

Pe ansamblu nivelul mediu al locurilor de cazare înfuncțiune în România în perioada 2000-2009 a fost de 54731,6 miilocuri/an, cu o creștere medie absolută de aproximativ un milionlocuri-zile/an respectiv o creștere relativă de 1,86%. Dacăcomparăm dinamica medie a capacității de cazare în funcțiune(101,86%) cu cea existentă (100,62%), se poate observa că primao devansează pe a doua, ceea ce semnifică faptul că a sporiteficiența ofertei de cazare prin procesul renovării sau acreșterii cererii turistice.

Figura 1

Pentru a estima capacitatea de cazare în funcțiune înurmătorii trei ani, vom folosi funcția de ajustare y = 1192x +48175, obținută prin metoda grafică.

Tabelul 2. Estimarea capacităţii de cazare existentă pentru perioada 2009-2013

Ani t (x)Valori ajustate după

funcţiay = 1192x + 48175

2011 12 624792012 13 636712013 14 64863

7


În condițiile în care factorii de influență în activitateaturistică vor menține același ritm și în următorii cinci ani, înanul 2013 în România capacitatea de cazare în funcțiune va fi deaproximativ 65 de milioane de locuri-zile.

1.3 Analiza cererii turistice în România

Potrivit noțiunilor, metodologiilor de calcul și a surselorde date1 ale Institutului Național de Statistică indicatoriiactivității turistice cuprind următoarele elemente:

Pornind de la datele statistice furnizate de InstitutulNațional de Statistică, privind cererea turistică, putem analizanivelul și dinamica următorilor indicatori:

nivelul sosirilor totale; nivelul înnoptărilor totale; durata medie a sejurului; densitatea turistică.Acești indicatori vor fi caracterizați atât în dinamică cât

și în structură astfel: pe total țară; pe regiuni de dezvoltare;pe principalele destinații; pe categorii de unități de cazareși după proveniența turiștilor.

1.3.1 Nivelul și dinamica sosirilor și a înnoptărilor

Nivelul sosirilor turiștilor în 2009 a fost aproximativ de 6mil. persoane, respectiv peste 17 de milioane de înnoptări.Aceste valori au cunoscut creșteri față de 2000 de peste 1 mil.în ceea ce privește numărul de turiști (24,8%) și o scădere deaproximativ 0,3 mil. înnoptări (1,8%) (Tabelul 3.)

Tabelul 3. Nivelul şi dinamica sosirilor, înnoptărilor în Româniaîn perioada 2000-2009

Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Totalînnoptă

ri(miizile)

Duratasejurului(zile/turist)

Modificareaabsolută faţă

de 2000

Dinamica faţăde 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări

2000 4920 17647 3,59 - - - -2001 4875 18122 3,72 -45 475 99,1 102,72002 4847 17277 3,56 -73 -370 98,5 97,92003 5057 17845 3,53 137 198 102, 101,1

1 https://statistici.insse.ro/shop8


Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Totalînnoptă

ri(miizile)

Duratasejurului(zile/turist)

Modificareaabsolută faţă

de 2000

Dinamica faţăde 2000%

sosiri înnoptări sosiri înnoptări8

20045639

185013,28 718 854

114,6 104,8

2005 5805 183733,16 885 726

118,0 104,1

2006 6216 189923,06 1296 1345

126,3 107,6

2007 6972 205932,95 2052 2947

141,7 116,7

2008 7125 207262,9 2205 3079

144,8 117,4

2009 6141 173252,82 1221 -322

124,8 98,2

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2010Nivelul cel mai scăzut al sosirilor în perioada analizată, s-a

înregistrat în anul 2002 (4847,5 mii sosiri) astfel, față deanul 2000 numărul acestora s-a diminuat cu 72,6 mii persoane,respectiv cu 1,5%, ca urmare a inundațiilor din țară cât și aevenimentelor sociale pe plan mondial din perioada 2000-2002.

Începând cu 2003 numărul total de sosiri și înnoptăriînregistrează creșteri succesive până în 2008, iar în anul 2009față de 2000, nivelul turiștilor a sporit cu 24,8%, iar cel alînnoptărilor s-a redus cu 1,8%.

În perioada 2001-2009 numărul turiștilor sosiți în unitățilede cazare turistică a înregistrat un ritm de creștere pestedinamica înnoptărilor, ceea ce semnifică o scădere a durateisejurului.

Pe ansamblul nivelul mediu al sosirilor în România în perioada2000-2009 a fost de 5759,7 mii turisti /an, cu o creștere medieabsolută de 135,6 mii persoane/an respectiv 2,4%. În aceașiperioada analizată nivelul innoptrărilor a scăzut cu 35,77 mii-zile/an respectiv -0,2%, ceea ce rezultă că în perioadaanalizată activitatea turistică a inregistrat o scadere aeficienței.

9


Figura 2Evoluția circulației turistice este determinată de acțiunea

diferitelor categorii de factori care alcătuiesc componenteleseriei cronologice date. Una din problemele principale aleanalizei acestor serii o reprezintă tocmai separareacomponentelor și evaluarea lor statistică. Pentru determinareatrendului sau a tendinței centrale am utilizat metode analitice.Metodele analitice de trend se bazează pe cronograma seriei cepermite alegerea funcției matematice care estimează cel mai binetendința generală a circulației turistice (Figura.2)..

Din analiza evoluției și din reprezentarea grafică 2. putemconcluziona că dinamica sosirilor cât și cea a înnoptărilor avuto evoluție crescătoare de la un an la altul. Pentru a estimanumărul de sosiri și înnoptări pentru următorii ani, vom utilizafuncția liniară rezultată din graficul 2.

Tabelul 4 Estimarea capacităţii de cazare existentă pentruperioada 2011-2013

Ani t(x)

Sosiri ajustate dupăfuncţia

y = 248,53x + 4392,8(mii turişti)

Înnoptari ajustate dupăfuncţia

y = 213,47x + 17366(mii zile-om)

2010 11 7126,6 19714,22011 12 7375,2 19927,62012 13 7623,7 20141,1

În condițiile în care factorii de influență în activitateaturistică vor menține același ritm, în 2012 ani în România se

10


vor înregistra peste 7,6 mil. turiști, ¾ de cererea turisticăfranceză sau belgiană2, iar nivelul innoptărilor va fi de peste20 milioane zile-om.

Potrivit funcției de ajustare parametrul cu caracter demărime medie al cererii turistice este de 4393 mii turisti șireflectă influența factorilor sistermatici. Iar influențaultimilor 10 ani asupra unităților de cazare este egal cu 248,53mii sosiri/an și exprimă viteza de schimbare a cererii atuncicând timpul se schimba cu o unitate.

Analiza comparativă a sosirilor și înnoptărilor în Româniaevidențiază un trend asemănător. Potrivit funcției de ajustaretermenul liber al ecuației este de 17366 mii zile-om șireflectă influența factorilor esențiali, iar viteza de schimbarea innoptățrilor atunci când timpul se schimba cu o unitate esteegală cu 213 mii zile-om.

1.3.2 Durata medie a sejurului

Raportând nivelul înnoptărilor la nivelul sosirilor obținemdurata medie a sejurlui.

În anul 2009 durata medie a sejurului a fost de 2,82zile/turist, cea mai mică înregistrată în ultimii zece ani.Durata cea mai mare a sejurului în această perioadă s-aînregistrat în 2001 de 3,72 zile/turist.

Figura 3

2 În Belgia în 2007 s-a înregistrat 12112 mii sosiri 11


Corelând nivelul sosirilor cu durata medie a sejurului, sepoate afirma că, deși numărul persoanelor care practică turismulîn România este în creștere, durata sejurului este în continuăscădere, aceasta putând fi cauzată de tarifele prea mari înneconcordanță cu calitatea serviciilor oferite. Astfel potrivitecuației de ajustare în medie durata sejurului se diminuează cu0,1 zile/an.

Tabelul 5. Sosirile, înnoptările, durata medie a sejurului şi densitatea turistică înRomânia

Ani

Totalsosiri(mii

persoane)

Totalînnoptări(mii zile)

Populaţiaţării(pers.)

Duratamedie a

sejurului(zile)

Densitateaturistică (la 100pers.)

0 1 2 3 4=2/1 5=1/32000 4920 17647 22455 3,59 21,92001 4875 18122 22430 3,72 21,72002 4847 17277 21833 3,56 22,22003 5057 17845 21773 3,53 23,22004 5639 18501 21711 3,28 26,02005 5805 18373 21659 3,16 26,82006 6216 18992 21610 3,06 28,82007 6972 20593 21565 2,95 32,32008 7125 20726 21504 2,90 33,12009 6141 17325 21470 2,82 28,6

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010 . INS Bucureşti 2011

1.3.3 Densitatea turistică

Un alt indicator important în analiza cererii estedensitatea turistică. Dacă dinamica duratei sejurului este înscădere continuă, densitatea turistică a înregistrat creșterisemnificative astfel: dacă în 2000 la fiecare al cincilealocuitor exista un turist, în 2009 raportul este de 3:1. Acestfapt derivă din creșterea numărului de turiști cât și a scăderiinumărului populației României.

Densitatea turistică în raport cu populaţia din zona X (turist/ la 100loc.)

Densitatea turistică în raport cu suprafaţa din zona X

12


Figura 4

Tabelul 5. Nivelul, structura şi dinamica turiştilor sosiţi după provenienţăîn perioada 2000-2009

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Total sosiri (mii pers.) 4920 4875 4847 5057 5639 5805 6216 6972 7125 6141Romani (mii pers.) 4053 3960 3848 3952 4279 4375 4836 5421 5659 4865Străini (mii pers.) 867 915 999 1105 1359 1430 1380 1551 1466 1276

Ponderea%

Romani 82,4 81,2 79,4 78,1 75,9 75,4 77,8 77,8 79,4 79,2Străini 17,6 18,8 20,6 21,9 24,1 24,6 22,2 22,2 20,5 20,7

Dinamica față de2000%

Romani - 97.7 94.9 97.5 105.6 107.9 119.3 133.7 139,6 120

Străini - 105.5 115.2 127.4 156.8 164.9 159.1 178.9 169 147,1

Sursa: Calcule după: Anuarul Statistic al României. Serii de timp 2000-2010. INS Bucureşti 2010

Din analiza sosirilor după proveniență, se poate observa căîn ultimii patru ani analizați, nivelul turiștilor atât românicât și de proveniență străină este în continuă creștere. Deasemenea în 2009 față de 2000 ritmul de dinamică a turiștilorstrăini (47,1%) a devansat cu mult ritmul de creștere alturiștilor români (20%).

13


Figura 5

Pe ansamblul perioadei analizate se înregistreazădescreșteri a cererii turistice, atât față de anul de bază câtși față de anul anterior. Această scădere poate fi argumentatăprin existența crizei economice. Sperăm că și în următorii anicererea turistică va înregistra un ritm de creștere.

14

Proiect LA STATISTCĂ

Documents

Transcript of Proiect LA STATISTCĂ