Introducere

Pe parcursul desfasurarii activitatii economice , toate

entitatile de pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de forma

de organizare interactioneaza cu alte parti cum ar

fi:intreprinzatori, organizatii si institutii publice, salariati si

alte persoane. Aceste relatii presupun un schimb reciproc de bunuri

si servicii contra numerar si documente banesti. Organizarea si

evidenta corecta a operatiunilor cu numerar amelioreaza disciplina

financiara a entitatii, ii asigura stabilitate si siguranta pe

piata. In prezent, majoritatea decontarilor cu intre agentii

economici se efectueaza prin virament. Totusi nu exista persoane

fizice sau juridice care pot sa-si desfasoare activitatea

operationala fara a efectua incasari si plati de numerar.

Numerarul a fost, este si va fi un instrument important in

activitatea economica a fiecarei entitati. Deci, fiecare entitate

economica trebuie sa-si organizeze activitatea in asa fel, ca

consumind minimum – sa obtina maximum.

Concepţia de autofinaţare, care stă la baza organizării şi

funcţionării întreprinderii, determină creşterea rolului şi

funcţiilor finanţelor, inclusiv a banilor în stimularea creşterii

cantitative şi calitative a producţiei, asigurarea echilibrului

financiar şi valutar, formarea şi utilizarea eficientă a

mijloacelor întreprinderii.

Necesitatea studierii temei prezente în proiectul de an

este determinată de rolul important al mijloacelor băneşti în

asigurarea proceselor economice, în reglarea circuitului economic

3

la nivel micro şi macroeconomic, în asigurarea unei lichidităţi

înalte a bilanţului contabil.

Obiectivul lucrarii consta in studiul contabilitatii

fluxurilor de numerar si reflectarii lor in situatiile financiare,

evidentierea neajunsurilr existente si elaborarea unor propuneri de

a le inlatura. Pentru realizarea copului propus se impun

urmatoarele sarcini:

examinarea componentei si clasificarii numerarului;

studiul perfectarii documentelor si a modului de contabilizare

a numerarului in casierie si in conturile curente la banci;

examinarea modului de contabilizare a numerarului in transfer

si a documentelor banesti;

studiul modului de prezentare a informatiilor aferente

numerarului in sutuatiile financiare.

La etapa actuală, preocupările contabilităţii numerarului se

enumeră:

a) Controlul efectuării plăţilor facturilor.

b) Primirea împrumuturilor de la debitori.

c) Urmărirea cheltuielilor efectuate cu achitarea plăţii din

contul de decontare, valutar şi din casă.

d) Administrarea numerarului bănesc al întreprinderii.

Proiectul de an aferent temei contabilităţii numerarului s-a

efectuat în baza datelor ale întreprinderii „Fani” S.R.L .

Această întreprindere este înregistrată de Camera de

Înregistrare de pe lîngă Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova

cu numarul 1002601003845 din17.07.1995. Sediul societatii:

Republica Moldova, r.Criuleni, s. Magdacesti.

4

Principalele tipuri de activităţi realizate de S.R.L.

„Fani”

1. Autoservicii internationale;

2. Reparatia si intretinerea autovehicolului;

3. Agricultura.

La „Fani” SRL, asigurarea controlului şi reflectarea în

conturi contabile a operaţiunilor economice, prezentarea

informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor financiare în

termenele stabilite, se efectuează de contabil-şef.

Politicile contabile ale entitatii sint elaborate conform

Standartelor Nationale de Contabilitate si altor acte normative.

Principalii indicatori ce caracterizeaza rezultatele

activitatii econimico-finaciare a „Fani” S.R.L. sunt prezentati in

Tabelul 1.

Indicatori Anul

precedent

2012

Anul de

gestiune 2013

Abaterea

absoluta

(+;-)1.Venitul din

vînzări,mii lei

1 858 588 4 394 447 +2535859

2.Costul

vînzărilor,mii lei

348150 121787 -226363

3.Profitul brut,mii

lei

1510438 4272660 +2762222

4.Rezultatul din

activitatea

operaţtională.mii

93225 88555 -4670

5

lei5.Profitul pînă la

impozitare,mii lei

93225 88555 -4670

6.Profitul net, mii

lei

7.Valoarea medie a

activelor,mii lei

82 038

5428141

77 934

5625345.5

-4104

+197204.5

8.Valoarea medie a

capitalului

propriu,mii lei

30001238 3422483 + 421245

9.Rentabilitatea

vînzărilor, % (rd.3

: rd 1)*100

81.27 97.23 +15.96

10.Rentabilitatea

activelor, %

(rd.5 : rd.7)*100

1.72 1.57 -0.15

11.Rentabilitatea

capitalului

propriu,% (rd.6 :

rd. 8)*100

2.73 2.28 - 0.45

Conform rezultatelor obtinute din Tabelul 1 se poate

constata ca activitatea economico-financiara a entitatii economice

„Fani” S.R.L este determinata de o scadere negativa a indicatorilor

principali.

Astfel, veniturilel din vinzari au crescut in anul 2013

comparativ cu anul 2012, atingind valoarea de 4 394 447 lei. Acesta

6

dinamica se apreciaza pozitiv,in primul rind, datorita faptului ca

ea a majorat profitul brut cu 2 762 222 lei.

Deaseamenea o modificare pozitiva a fost inregistrata de

costul vinzarilor care a scazut cu 226 363 lei.

Un indicator destul de important in aprecierea

activitatii economico financiare a entitatii este rezultatul din

activitatea operationala, care se micsoreaza indicind o valoare de

88 555 lei.

In perioda de gestiune s-a constatat o scadere atit a

profitului pina la impozitare,cit si a profitului net. Astfel,

profitul pina la impozitare s-a micsorat cu 4 670 lei si profitul

net respectiv cu 4 104 lei.

De asemenea, este important de a constata rentabilitatea

entitatii economice, aceasta reprezentind capacitatea entitatii de

a realiza profit si reflectind eficacitatea activitatii sale. Prin

urmare, rentabilitaea vinzarilor se majoreaza de la 81.27 % pina

la 97.23 % sau cu 15.96 %.

Putem concluziona ca „Fani” S.R.L. depune efort pentru

a-si majora principalii indicatori economici si pentru a-si putea

mentine la un nivel eficient activitatea sa.

Proiectul este lcatuit din: introducere, patru paragrafe

teoretice si practice, concluzii si recomandari, bibliografie si

anexe.

In Introducere este argumentata actualitatea temei, sint

definite scopul si sarcinile cercetarii, precum si se prezinta

entitatea in cadrul careia s-au efectuat investigatiile.

7

§ 1. Caracteristica generala, functiile, componenta si

esenta numerarului

Apariţia banilor s-a produs multe mii de ani în urmă. Aceasta a

fost legată de trecerea la schimburile dezvoltate şi permanente a

bunurilor. Ei au apărut şi evaluat ca un instrument de facilitate a

schimburilor, a desfăşuării vieţii economice. Banul a intrat în

existenţa socială ca un element de legătură între om şi viaţa sa

economică. Uneori imaginea bunului a jucat şi roluri negative,

influenţînd destine individuale şi colective.

Noţiunea de ban s-a reflectat în numeroase reflectări pe măsură

ce banul a pătruns tot mai mult în viaţa economică, s-a modificat

în timp reflectînd în conţinutul său transformările calitative

petrecute în plan economic şi social la care a fost supusă

societatea umană din epoca apariţiei banului pînă în prezent.

Evoluţia banilor şi principalele ei tendinţe pot fi puse în

evidenţă prin marcarea formelor de bani cunoscute în istorie.

Prima formă de existenţă a banilor au cunoscut-o banii-bunuri

adică cele mai căutate bunuri dintr-o anumită zonă s-au impus

spontan în rolul de bani (animale, ceai, blănuri).

Treptat banii- bunuri s-au restrîns la metal preţios, acesta

impunîndu-se valorii lor intriseci: valoare mare sub volum mic.

Apoi au apărut banii monedă de aur bătute, emise şi garantate

de autorităţi emitente. Erodarea materialului preţios prin

folosirea şi falsificarea de mare amploare au făcut necesare

apariţia înlocuitoarelor-banii bilete de bancă, ce atestau

existenţa banilor în depozitele unei anumite bănci.

8

Mai tîrziu au apărut bani de hîrtie ca simboluri ale băncilor

cu valoare deplină. Aceşti bani şi-au îndeplinit şi îşi îndeplinesc

funcţiile în baza încrederii populaţiei, dintr-o anumită ţară.

Banii de credit – au apărut nevoia de a facilita creditul în

general, creditul comercial în special.

Banii de hirtie, semne băneşti avînd curs forţat, fără a fi

convertibil în aurul monetar, respectiv fără a fi convetibil în

general, caracterizează starea celor mai multe monede naţionale

contemporane.Banii au fost şi sunt un mijloc care duce spre un

imens număr de scopuri, ei deţin o poziţie cheie în mecanismul de

funcţionare a oricărei economii naţionale reflectînd sintetic

schimbul structurii acestuia. Banii au devenit indespensabili în

relaţiile zilnice şi pe termen între oameni, agenţi economici şi

economii naţionale.

Agenţii economici la încheierea contractelor comerciale

utilizeză forme de decontare care asigură o încasare în cel mai

scurt timp a mijloacelor băneşti pentru serviciile prestate sau

mărfurile expediate, de asemenea urmăresc prevenirea oricăror

riscuri şi perderi.

Rolul banilor în economie este pus în evidenţă de funcţiile pe

care acestea le îndeplinesc în cadrul vieţii economice. Conform

teoriei obiective a valorii, banii îndeplinesc următoarele funcţii:

măsură a valorii, mijloc de circulaţie, mijloc de plată, mijloc de

conservare a valorii şi bani universali.

Economiştii contemporani pun accentul pe rolul banilor în

procesul schimbului de mărfuri în ansamblul mecanismului de rigoare

9

a vieţii economice. Din această perspectivă majoritatea se opresc

asupra următoarelor fucţii:

1.Funcţia de mijloc de schimb. Este principala funcţie a banilor şi

constă în aceea că moneda este mijlocul schimbului. Procesul de

schimb se scindează în două acte diferite: vînzări în care o

anumită marfă se schimbă cu o anumită cantitate de bani, şi

cumpărarea, în care moneda este folosită de către deţinător, pentru

achitarea obligaţiilor, rezultate din tranzacţiile ce-i furnizează

bunuri solicitate. Pentru indeplinirea acestor funcţii este necesar

să existe o anumită cantitate de bani în circulaţie.

2.Funcţia de conservare a valorii. Banii îndeplinesc această funcţie

deoarece ei apar ca întruchipare a avuţiei. Obţinerea banilor prin

vînzarea bunurilor şi serviciilor dă posibilitatea economisirii

lor, adică al altui tip de consumaţie. Economisirea este posibilă

numai datorită existenţei folosirii banilor. Acest lucru necesită

garanţia menţinerii valorii şi a posibilităţii stocării acesteea.

3.Funcţia de măsurare a valorii. Este o funcţie deosebit de

importantă. În concepţia clasică, banii de aur îndeplinesc această

funcţie deoarece ei însuşi sunt marfă şi au valoare. Banii în

această funcţie se prezintă ca o oglindă în care se reflectă

valoarea tuturor celorlalte mărfuri din societate. Pentru a

îndeplini această funcţie nu este nevoie de prezenaţa banilor

alături de marfa a cărei valoare o măsoară, ci este suficient ca ei

să existe în societate.

4.Funcţia de mijloc de plată. Banii îndeplinesc funcţia de mijloc de

plată şi în afara schimbului de mărfuri pentru orice fel de plăţi:

credite băneşti, impozite, salarii, burse, pensii etc.

10

5.Funcţia de bani universali. Acestă funcţie se exercită în cadrul

relaţiilor internaţionale. Ei sunt folosiţi pentru facilitarea

schimburilor economice dintre ţări, a comerţului internaţional, a

turismului, pentru transferuri de tehnologii, pentru investiţii în

străinătate, împrumuturi internaţionale etc.

Evidienţa contabilă a mijloacelor băneşti are o mare importanţă

asupra organizării circulaţiei băneşti, disciplinei privind

plăţile, folosirea resurselor financiare cu succes.

Principalele sarcini care stau în faţa contabilităţii mijloacelor băneşti sunt

următoarele:

1. Controlul îndeplinirii corecte şi conform legii a

documentelor privind operaţiunile cu mijloace băneşti decontările

cambiilor, reflectarea lor deplină şi la timp în contabilitate.

2. Respectarea regulilor privind folosirea mijloacelor

băneşti după destinaţie în corespundere cu limitele evidenţei.

3. Asigurarea deplinătăţii şi corectitudinii decontărilor

după toate tipurile de plată, relevarea datoriilor debitoare şi

creditoare, mijloacelor de decontare în valută străină.

4. Organizarea şi efectuarea la date anumite stabilite a

inventarierii mijloacelor băneşti şi prezentarea rezultatelor,

documentelor de decontare, asigurarea perceperii şi stingerea

datoriei debitoare şi creditoare.

5. Asigurarea integrităţii mijloacelor băneşti, a

documentelor în casă şi în alte locuri (cont de decontare etc.),

asigurarea neîntreruptă a întreprinderii cu mijloace băneşti pentru

toate necesităţile ei.

11

6. Căutarea căilor mai raţionale de introducere a banilor

liberi în circulaţie ca izvor de investiţii financiare ce aduc

venit în viitor.

Desfasurarea activitatii economice a intreprinderii

genereaza, alaturi de fluxuri de materiale, marfuri, servicii,

lucrari si fluxuri monetare. Organizarea si gestiunea fluxurilor

banesti de intrare si iesire au scopul asigurarii eficientiei

utilizarii lor si lichiditatii intreprinderii.

Decontările în cadrul relaţiilor necesită aplicarea

mijloacelor băneşti. Acestea din urmă sunt active cu cel mai înalt

grad de lichiditate şi cuprind disponibilităţi băneşti în casieria

întreprinderii, depozite, conturile curente în valută naţională,

valută străină şi alte conturi la bănci.

Mijloacele băneşti ale întreprinderii pot fi clasificate după

diferite criterii:

a) in dependenta de valuta in care sunt exprimate:

mijloace banesti in valuta nationala;

mijloace banesti in valuta straina;

b) in dependenta de locul pastrarii si forma de existenta:

mijloace banesti in numerar;

mijloace banesti in conturi bancare;

Alte mijloace banesti (documente banesti etc.);

c) in functie de posibilitatea utilizarii:

mijloace banesti legate;

mijloace banesti nelegate.

12

Mijloace banesti legate sunt disponibilitati banesti care

apartin intreprinderii cu drept de proprietate,dar care nu pot fi

utilizate din cauza unor factori determinati. Din ele fac parte

conturile bancare sechestrate,blocate pina la clarificarea

imprejurarilor respective,precum si soldul de compensare in

conturile mijloacelor banesti. Soldul de compensare in conturile

mijloacelor banesti reprezinta suma minima care trebuie sa existe

in caseria intreprinderii sau in conturi bancare incalitate de gaj

(asigurare) al creditelor acordate. Suma soldului de compensare se

determina in accord cu banca, in dependenta de conditiile

contractului de credit.

Mijloacele banesti nelegate constituie mijloacele banesti care

apartin intreprinderii si pot fi utilizate liber de catre ea.Suma

mijloacelor banesti prezinta un interes pentru toti utilizatorii

informatiei contabile interni si externi privind luarea unor

decizii legate de activitatea intreprinderii. Uneori valoarea

ridicata a mijloacelor banesti determina un coeficient inalt al

lichiditatii iar ponderea ridicată a mijloacelor băneşti legate

poate semnala starea de insolvabilitate a întreprinderii.

Bilantul contabil in vigoare nu prevede posture in care ar fi

reflectata suma mijloacelor banesti legate. Aceste sume sunt

dezvaluite in anexe la bilantul contabil, in a caror baza se face

analiza situatiei economico-financiare a intreprinderii.

Contabilitatea mijloacelor băneşti asigură evidenţa existenţei

şi mişcării disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă.

Informaţiile contabile cu privire la aceste elemente patrimoniale

permit studierea şi aprecierea lichidităţii întreprinderii,

13

stabilirea situaţiei acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de

gestiune şi determinarea capacităţii de plată a unităţii economice.

Prin calculele contabilităţii se urmăreşte gestionarea corectă a

numerarului şi a altor valori aflate în casieria unităţii

economice, respectarea plafoanelor de casă, controlul asupra

operaţiilor ce privesc avansurile spre decontare.

Sporirea, utilizarea corectă şi păstrarea mijloacelor băneşti

este sarcina principală a contabilităţii. De respectarea acestei

sarcini depinde solvabilitatea întreprinderii, achitarea la timp a

datoriilor faţă de personal, decontărilor cu furnizorii, cu bugetul

şi alte decontări. Contabilitatea mijloacelor băneşti, a

operaţiunilor de decontare şi creditare are o importanţă în

organizarea corectă a circulaţiei mijloacelor băneşti, a

decontărilor în cadrul economiei naţionale, în utilizarea efectivă

a resurselor financiare. Obiectivul principal al contabilităţii

mijloacelor băneşti este ţinerea corectă a evidenţei disponibilului

bănesc atât în casă cât şi în conturi la bănci, corectitudinea şi

eficienţa utilizării acestora precum şi asigurarea păstrării

banilor şi a documentelor băneşti. De aici şi rezultă următoarele

obiective care sunt primordiale în contabilitatea mijloacelor

băneşti:

1. Oportunitatea şi corectitudinea efectuării decontărilor

necesare atât prin intermediul contului de decontare cât şi a

mijloacelor băneşti din casă.

2. Reflectarea deplină şi operativă a disponibilităţilor şi

mişcării acestora în registrele evidenţei contabile.

14

3. Respectarea regulilor de utilizare a mijloacelor băneşti

după destinaţie.

4. Efectuarea la timp a inventarierii şi respectarea termenilor

de achitare a datoriilor ebitoare şi creditoare.

5. Controlul păstrării disponibilităţilor în casierie, în

contul de decontare şi alte conturi în bancă.

6. Controlul respectării disciplinei de achitare, oportunitatea

virării sumelor pentru mărfurile procurate şi serviciile prestate.

Ţinând seama de importanţa mijloacelor băneşti, organizarea

raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv important al

contabilităţii în acest domeniu. Acest obiectiv constă în

asigurarea echilibrului financiar permanent şi a unei eficienţe

raţionale a întregii activităţi, care se realizează printr-un

complex de activităţi şi instrumente, cum sunt programele de

activitate şi bugetele de venituri şi cheltuieli, exprimate în

bani, la toate secţiunile lor, dar mai ales printr-o urmărire

permanentă şi sistematică a activităţilor economico-financiare.

Legat de acest obiectiv este şi calcularea unor indicatori

sintetici de mare importanţă cum sunt: lichiditatea patrimonială,

solvabilitatea patrimonială, profitul net, rata profitului şi

alţii.

§ 2. Contabilitatea numerarului in casierie

15

La întreprinderea „Fani” S.R.L. păstrarea numerarului şi

efectuarea decontărilor în numerar se realizează prin intermediul

casieriei.

Ordinea efectuării operaţiilor de casă şi contabilitatea

disponibilităţilor băneşti din casieria înteprinderii este

organizată în conformitate cu „ Norme pentru efectuarea

operaţiunilor de casă în economia naţională a Republicii Moldova”

aprobate prin Hotărîrea Guvernului RM nr.764 din 25 noiembrie 1992

cu completările şi modificările ulterioare.

Casieria reprezintă o încăpere izolată, amenajată special

cu alarmă, cu dispozitive care nu permit intrarea persoanelor

străine, cu safeuri metalice pentru păstrarea banilor şi a

hîrtiilor de valoare, cu două uşi, prima cu deschidereîn afară şi

trebuie să dispună de două lăcăţi, iar a doua se deschide în

interior şi are un lacăt. Ambele uşi trebuie să fie confecţionate

din fier. În timpul executării operaţiunilor de casă , uşa de la

casierie trebuie să fie închsă din interior.

Persoanele care nu au contribuţie la casieria

întreprinderii le este interzisă întrarea. Cheile de la safeuri şi

ştampile se păstrează la casier, iar duplicatele cheilor

împachetate într-o cutie semnată şi sigilată de către casier, se

păstrează la conducătorul întrprinderii. Nu mai rar de o dată în

trimestru se verifică existenţa acestora, de către comisia

specială.

Contabililor şi altor lucrători care au dreptul să

semneze documentele de casă li se interzice de a îndeplini

16

funcţiile casierului, în afară de întreprinderile mici la care nu

se prevede în personalul scriptic funcţia de casier.

Pentru efectuarea plăţilor din casierie, achitarea

salariului pentru deplasări şi alte necesităţi ale înteprinderii,

se primesc de la bancă mijloace băneşti. Întreprinderilor li se

permite a deţine banii în numerar în casă în orice sumă, anulîndu-

se plafonul de casă la momentul actual. Sumele primite de la bancă

pentru achitarea salariului, eliberări sub formă de avansuri şi în

alte scopuri pot fi reţinute în casieria întreprinderii nu mai mult

de trei zile lucrătoare, inclusiv ziua primirii banilor de la

bancă.

Conform Normelor, întreprinderea eliberează numerarul

spre decontare pentru cheltuieli operaţionale şi de gospodărire,

în mărimea şi termenul stabilite de conducătorul întreprinderii,

dar pe o perioadă nu mai mare de lună. Numerarul în casierie este

primit din contul de decontare, din vînzările în numerar a

produselor, mărfurilor, în urma rambursării avansurilor neutilizate

de titular de avans.

Pentru primirea numerarului în casierie din contul

curent in valuta nationala, casierul întocmeşte „Delegaţie de

retragere a numerarului”(Anexa1).

Delegație de retragere a numerarului reprezintă un instrument

de decontare prin care titularul delegaţiei dă ordin băncii de a

elibera o sumă indicată în delegţia persoanei împuternicite,

indicată în delegaţie. Aceste delegaţii sunt documente ce sunt

prezentate în formă simplă.

17

Pentru primirea numerarului de la bancă delegaţia

îndeplinit este semnat de conducătorul întreprinderii şi

contabilul-şef sau altă persoană cu dreptul de a pune

semnătura.Delegaţia se îndeplineşte cu pixul, şi în el nu se permit

corectări. În delegaţie se indică denumirea,codul fiscal şi

localitatea emitentului, numele şi prenumele persoanei responsabile

de retragere a numerarului, suma solicitată în cifre şi în litere,

semnăturile emitentului. Deasemenea delegaţia cuprinde suma

divizată după destinaţie remunerarea muncii, avans pentru

cheltuieli gospodăreşti, restituirea împrumutului; semnăturile

emitentului- prima este a conducătorului, a doua a contabilului-

şef, adeverite prin ştampila întreprinderii, datele din buletinul

de identitate al persoanei care primeşte numerarul.

Întreprinderile au dreptul să utilizeze mijloacele băneşti numai

în scopul care a fost indicat în delaţie. Delegaţia este valabilă

timp de o zi.

La intrarea mijloacelor băneşti în casierie din contul

de decontare, rambursarea avansurilor spre decontare neutilizate de

către titularii de avans , achitarea creanţelor de către personal

pentru mărfurile cumpărate în numerar ,returnarea

împrumuturilor ,încasări de vînzări se întocmeşte „dispoziţia de

încasare”,care se semnează de către contabilul-şef (Anexa 2). La

perfectarea acestui document se întocmeşte concomitent şi chitanţa,

după care se aplică şi ştampila întreprinderii în aşa mod încît să

cuprindă atît dispoziţia cît şi chitanţa.

Apoi chitanţa se detaşează şi se eliberează persoanei

care a plătit mijloace băneşti , drept confirmare de depunere a

18

numerarului, sau în caz cînd sînt primiţi de la băncile comerciale

se anexează la extrasul de cont drept document justificativ.

Eliberarea numerarului din casieria întreprinderii,

deseori se ridică pentru achitarea salariului, eliberarea

avansurilor spre decontarea titularilor de avans, alte cheltuieli

pentru necesităţile general –administrative ale întreprinderii.

Documentul de bază care se perfectează la eliberarea banilor din

casă este „Dispoziţie de plată” (Anexa 3).

Casierul are dreptul să elibereze numerarul numai

persoanei indicate în dispoziţia de plată. În cazul eliberării

altor persoane, în baza procurii vizată la notar.

În dispoziţia de plată pe lîngă datele persoanei care

trebuie să primească banii, se înscriu şi datele persoanei

împuternicite, care nemijlocit a primit aceşti bani. În borderoul

de plată înainte de locul pentru semnătura de primire a banilor

casierul înscrie „pe procură” şi anexează procura la dispoziţia de

plată.

Dispoziţiile de încasare şi de plată se îndeplinesc

în mod clar şi concis de către contabil sau casier. În afară de

persoana ce a efectuat operaţiunea economică, aceste documente se

semnează: cele de încasare de contabilul-şef, cele de plată de

conducătorul întrepinderii şi contabilul-şef. Dispoziţiile de casă

care nu au semnăturile respective nu sînt primite spre executare de

către casier. La eliberarea numerarului, casierul cere de la

persoana care-i primeşte buletinul de identitate care confirmă

personalitatea lui, în care înscrie în document numărul de serie,

iar persoana beneficiară semnează documentul precum că a primit

19

banii. Este necesar de menţionat că pînă la transmiterea

dispoziţiilor de plată şi de încasare în casierie ele se

înregistrează de contabil în „Registrul de înregistrare a

documentelor privind intrările şi ieşirile de mijloace băneşti”.

După încasarea sau eliberarea numerarului, documentele

de casă sînt semnate şi de către casier şi se aplică ştampila

„Încasat” pe dispoziţiile de încasări, şi „Achitat” pe cele de

plată, indicînduse data, luna, anul. Dispoziţia de plată de casă

poate fi achitată numai în ziua perfectării ei şi după

eliberareaaaa banilor conform acesteia, aplicîndu-se amprenta

ştampilei „Achitat”.

La „FANI” S.R.L. aceste operaţii au loc conform

regulamentului în vigoare, descris mai sus. Persoana care a primit

mijloacele băneşti semnează dispoziţia de plată, indicînd suma

primită în litere şi banii în cifre.

În dependenţă de întreprindere, salariul, premiile,

îndemnizaţiile pot fi eliberate cu sau fără întocmirea unei

dispoziţii de plată de casă pentru fiecare persoană în parte.

Această metodă se foloseşte de obicei la întreprinderile mici, unde

numărul de personal scriptic e mic sau în cazul unde personalul

doreşte ca salariul să fie confidenţial.

La „FANI” S.R.L. calcularea salariului se efectuează

perfectînd „Stat de calcul” (Anexa 4). Acest document se

intocmeste sa sfirsitul fiecarei luni. După aceasta la suma efectiv

plătită se întocmeşte o dispoziţie de plată de casă.

20

La sfîrşitul zilei de lucru datele documentelor de

încasare şi de plată sunt înscrise de către casier în „Registrul de

casă”, care trebuie să fie numerotat, sigilat şi ştampilat(Anexa

5). Numărul foilor din registrul de casă este confirmat de

semnăturile conducătorului întreprinderii şi contabilul-şef.

Registrul de casă la întreprindere trebuie să fie numai într-un

exemplar. Înscrierea în el trebuie să se efectueze în două

exemplare prin foaia indigo. Primul exemplar rămîne în registrul de

casă, iar al doilea se detaşează şi serveşte în calitate de dare de

seamă a casierului. Ambele exemplare se numerotează cu unul şi

acelaşi număr.

Zilnic la sfirşitul zilei de lucru casierul

calculează totalul operaţiilor efectuate în ziua curentă, transcrie

soldul final ca sold iniţial pe următoarea foaie şi transmite în

contabilitate. Al doilea exemplar din registrul de casă, împreună

cu documentele anexate, contra semnăturii contabilului în

exemplarul întîi al registrului de casă prezintă darea de seamă a

casierului. Dacă întreprinderea nu are multe operaţii se permite

ca casierul să întocmească darea de seamă odată în 3-5 zile.

Controlul asupra ţinerii corecte a registrului de casă

e asigurat de contabilul-şef al întreprinderii.

Raportul casierului primit în contabilitate se supune

prelucrării. Se verifică fiecare înregistrare din raportul de casă

cu documentul primar. Contabilul compară soldul iniţial cu soldul

final din raportul precedent al casierului şi controlează dacă

corect au fost calculate rulajele şi soldul final.

21

Evidenţa operaţiunilor privind existenţa şi fluxurile

mijloacelor băneşti în casieria întreprinderii se ţine în contul de

activ 241 „Casa”. În debitul contului se înregistrează încasările

de mijloace băneşti în casieria întreprinderii în valută

naţională,iar în creditul contului – plăţile de mijloace băneşti

din casierie în baza documentelor justificative întocmite. Soldul

contului 241 „Casa” e debitor şi reprezintă numerarul existent în

casieria întrepriderii la finele perioadei de gestiune.

La contul 241 „Casa” pot fi deschise următoarele

subconturi:

241.1 „Casa în monedaă naţională”

241.2 „Casa în valută străină”, care se utilizează în

cazul eliberării avansurilor spre decontare în valută străină

pentru delegarea personalului întreprinderii peste hotarele

Republicii Moldova.

241.3 „Numerar în casierie legat” destinat numerarului

din casierie, blocării sau gajării disponibilităţilor băneşti în

numerar.

La „FANI” S.R.L. e deschis subcontul 241.1 „Casa în valută

naţională”.

În perioada analizată la întreprinderea „FANI” S.R.L.

operaţiunile efectuate nu au cuprins toate formulele contabile, de

aceea formulele contabile sunt prezentate cu sume arbitrare.

În luna decembrie , anul 2012 la „FANI” S.R.L. contul 241

„Casa” s-a debitat prin creditul următoarelor conturi, prin

22

operaţiile care s-au înregistrat în registrul contului 241”Casa”

(Anexa 6) .

1. Debit contul 241.1 „Casa” – 83 600 lei.

Credit contul 221.1 „Creante comerciale din tara”-83 600

lei.

În luna decembrie, anul 2012 la „FANI” SRL

contul 241 „Casa” s-a creditat prin debitul următoarelor conturi,

prin operaţiile care s-au înregistrat în registrul contului

241”Casa” (Anexa 6).

1. Debit contul 531.1”Datorii salariale”-10 042,99 lei.

Credit contul 241”Casa”- 10 042,99 lei.

2. Debit contul 227.1” Creanţe pe termen scurt ale

personalului” -71 050 lei

Credit contul 241”Casa”- 71 050 lei.

3. Debit contul 532.1 „Datorii fata de titulatii de avans” -

8 214,26 lei

Credit contul 241”Casa”- 8 214,26 lei

Pentru a executa unele sarcini de serviciu la întreprindere

se determină lista unor persoane cărora li se încredinţează această

executare. Aceste persoane poartă denumirea de titulari de avans.

Pentru ca persoana respectivă să plece în deplasare, la

întreprindere se emite „Ordin de deplasare”, în conformitate cu

care persoana completează foaia de deplasare (Anexa 7). În baza

acestui document persoana respectivă primeşte un avans pentru a

pleca în deplasare. Avansul este plătit din casieria

23

întreprinderii,în conformitate cu dispoziţia de plată. Aceste

avansuri sunt destinate acoperirii cheltuielilor de deplasare, care

includ cheltuieli de călătorie, cheltuieli privind cazarea, diurna.

Componenţa şi modul de determinare a cheltuielilor de

deplasare este reglementat de „Regulamentul privind modul de

delegare a lucrătorilor întreprinderilor, instituţiilor şi

organizaţiilor din Republica Moldova, aprobat prin Hotărîrea

Guvernului Republicii Moldova nr.805 din 07.11.94., cu modificările

şi completările ulterioare. Acest document reglementează plata

cheltuielilor de deplasare în cazul deplasării lucrătorilor pe

teritoriul Republicii Moldova şi în ţările CSI, exclusiv Ţările

Baltice.

În caz de deplasare în celelalte ţări străine,

întreprinderile se conduc de regulamentul privind „Deplasarea în

străinătate a lucrătorilor întreprinderilor şi agenţilor economici”

aprobată prin Hotărîrile Guvernului Republicii Moldova nr.613 din

04.09.95. cu schimbările şi completările Hotărîrilor Guvernului

Republicii Moldova nr.180 din 27.03.96. şi nr.579 din 25.10.96 cu

modificarile si completarile ulterioare.

În orice loc a deplasării foaia de deplasare trebuie

vizată. La întoarcerea din deplasare persoana dată timp de 5 zile,

este obligată să întocmească un „Decont de avans” (Anexa 8).La el

se anexează documentele primare care justifică toate cheltuielile

pe parcursul deplasării. Decontul de avans se prezintă la

contabilitate, unde se supune prelucrării.

La „FANI” SRL, în perioada de gestiune analizată, nu s-au

înregistrat operaţii economice privind cheltuielile de deplasare,

24

astfel formulele contabile respective se vor înregistra cu sume

arbitrare.

1. În caz de eliberare din casierie a sumelor spre

decontare, acordării împrumuturilor persoanele, se

înregistreză formula contabilă :

Debit contul 226 „Creanţe ale personalului „- 250000 lei.

Credit contul 241 „Casa”- 250000 lei .

2. Restituirea avansurilor primite pe temen scurt se

contabilizează prin înregistrarea contabilă :

Debit contul 523 „Avansuri primite curente „ - 3400 lei.

Credit contul 241 „ Casa” - 3400 lei.

La sfîrşitul perioadei de gestiune datele registrului

sintetic se trec în Cartea Mare pe contul 241 „Casa” unde este

înregistrat soldul la începutul lunii. Apoi se înregistrează

conturile corespondente cu acest cont pe credit. Rulajul debitor

se calculează în situaţia pentru contul 241 „Casa”. Prin compararea

rezultatelor obţinute, calculăm soldul la sfîrşitul lunii curente,

care va prezenta soldul iniţial pentru luna viitoare.

§ 3. Contabilitatea numerarului din conturile curente în

valută naţională

25

Toate întreprinderile, indiferent de forma juridică de

organizare a acestora, sunt obligate să păstreze mijloacele băneşti

temporar libere în instituţiile bancare.

La cererea agentului economic, băncile comerciale pot deschide

diferite tipuri de conturi bancare: conturi curente, conturi de

depozit, conturi de împrumut, conturi provizorii, precum şi conturi

pentru tranzacţii în valută naţională sau în valută străină.

Modul de deschidere, administrare şi închidere a conturilor

bancare este reglementat de prevederile Regulamentului privind deschiderea

şi închiderea conturilor la băncile din Republica Moldova, aprobat prin Hotărârea

Consiliului de Administraţie al B.N.M. nr.415 din 30.12.1999 cu

modoficarile şi completările ulterioare.

Pentru păstrarea mijloacelor băneşti libere, efectuarea plăţilor

şi încasărilor întreprinderile deschid conturi curente la băncile

comerciale, prin care sunt efectuate operaţiuni de decontare.

Conform legislaţiei în vigoare, fiecare agent economic poate

deschide mai multe conturi curente în valută naţională în diferite

bănci, indiferent de amplasarea teritorial-administrativă a

acestuia.

Operaţiunile economice pot fi efectuate în contul curent numai

după înregistrarea acestui cont la inspectoratele fiscale de stat

teritoriale.

În scopul deschiderii unui cont curent agentul economic rezident

prezintă la instituţia bancară următoarele documente:

cererea de deschidere a contului, după un formular tipizat;

26

copia certificatului de înregistrare a întreprinderii sau

alte documente care confirmă înregistrarea de stat conform

legislaţiei în vigoare;

copia statutului, regulamentului sau contractului de

constituire etc.;

copia certificatului de atribuire a codului fiscal, în

cazul când legislaţia prevede atribuirea acestuia;

fişa cu specimene de semnături şi amprenta ştampilei;

extrasul din Registrul Comercial de Stat ce confirmă

persoana autorizată să administreze întreprinderea;

alte documente la cererea băncii.

Copiile documentelor prezentate trebuie autentificate la

notar.

Persoanele juridice nerezidente, la deschiderea contului

curent, prezintă de asemenea copia documentului care confirmă

statutul legal în Republica Moldova şi copia documentului care

confirmă înregistrarea de stat în ţara de provenienţă.

La deschiderea contului curent între titularul de cont şi

instituţia bancară se încheie un contract privind deservirea de

casă şi decontările.

Conturile curente pot fi închise definitiv în baza cererii

titularului de cont, deciziei fondatorilor întreprinderii sau a

organului care a constituit întreprinderea, hotărârii instanţei de

judecată sau în alte cazuri prevăzute de legislaţia în vigoare, sau

27

convenţional, în cazul când nu au fost efectuate operaţiuni o

perioadă îndelungată, de obicei, doi ani.

Banca comercială efectuează încasarea şi virarea mijloacelor

băneşti din contul curent în succesiunea şi mărimea în care au fost

primite documentele de decontare respective. Modul de efectuare a

decontărilor în Republica Moldova este reglementat de Regulamentul cu

privire la transferul de credit nr.373 din 21.04.2006, cu modificările şi

completările ulterioare.

Tranzacţiile privind încasările şi plăţile în conturile curente

se efectuează de către bancă conform documentelor bancare tipizate

care trebuie certificate prin semnăturile persoanelor indicate în

fişa cu specimenele de semnături şi amprenta ştampilei şi anume:

ordin de plată, ( anexa 9 )reprezentând un ordin de a

transfera beneficiarului o anumită sumă de bani, utilizată

pentru stingerea datoriilor financiare şi comerciale ale

întreprinderii;

delegatie de retragere a numerarului, prin care

emitentuldelegatiei dă ordin băncii de a plăti o sumă

determinată de bani la prezentarea unei delegatii de către

beneficiarul;

ordin incasso (anexa 10 ) care reprezintă ordinul

beneficiarului privind transferarea incontestabilă a unei

anumite sume de mijloace băneşti din contul plătitorului

fără acordul lui. Drept bază de întocmire a ordinului

incaso servesc titlurile executorii, contractele sau actele

legislative care prevăd dreptul încasării incontestabile.

28

Inspectoratele Fiscale de Stat emit ordine incaso pentru

încasarea impozitelor restante, judecătoriile – pentru

plata pretenţiilor altor întreprinderi, băncile – pentru

încasarea datoriilor privind creditele nerambursate şi

dobânzile aferente lor etc.

Documentele de decontare trebuie să corespundă cerinţelor

legislaţiei în vigoare privind structura, conţinutul, dimensiunile

şi modul de legalizare. Ele trebuie întocmite numai în limba de

stat, în două, trei sau patru exemplare şi sunt valabile de la o zi

până la trei zile lucrătoare.

Întreprinderea primeşte de la bancă periodic, de obicei, după

fiecare tranzacţie bancară, extrase de cont cu anexarea la ele a

documentelor, în baza cărora au fost întocmite înregistrările în

extrasul de cont. Extrasul de cont ( anexa 11 )este un document

bancar care prezintă titularului de cont descifrarea mişcărilor pe

contul curent şi permite verificarea egalităţii soldului final

debitor de pe contul contabil din registrul contabil cu soldul

final pe contul bancar indicat în ultimul extras de cont, iar

documentele anexate – veridicitatea mişcărilor pe contul curent

efectuate de către bancă.

Evidenţa analitică a mijloacelor băneşti se ţine pe bănci

comerciale la care sunt deschise conturile curente, pe tipuri de

mijloace băneşti legate şi nelegate.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi mişcarea

mijloacelor băneşti în valută naţională, înregistrate în contul

curent al întreprinderii la bancă, este destinat contul de activ

242 „Conturi curente în monedă naţională”. În debitul acestui cont se

29

reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională, iar în

credit – utilizarea mijloacelor băneşti. Soldul acestui cont este

debitor şi reprezintă suma mijloacelor băneşti în contul curent la

finele perioadei de gestiune.

La contul 242 „Conturi curente in moneda nationala” pot fi

deschise urmatoarele subconturi:

- 242.1 „Numerar la conturi nelegat”;

- 242.2 „Numerar la conturi legat” destinat pentru

evidenţa distinctă a mijloacelor băneşti blocate,

sechestrate, gajate

În contul curent se reflectă mijloacele băneşti încasate pentru

produsele, mărfurile vândute, serviciile prestate cumpărătorilor şi

clienţilor, achitarea creanţelor, primirea creditelor bancare şi

împrumuturilor, depunerea mijloacelor băneşti din casieria

întreprinderii etc.

Întreprinderea „FANI” SRL are deschis un cont curent la

instituţiile bancare. Acest cont este deschis la BC „Victoriabank”

filiala nr 3, cu numărul atribuit – 225100000103357. Acest cont a

fost deschis, respectînd toate procedurile corespunzătoare

legislaţiei.

Documentele spre plată se execută în limita soldului din

contul curent .

30

Eliberarea banilor în numerar şi viramentele în conturi,

se efectuează de către bancă, conform documentelor bancare, care

reprezintă nişte formulare tipizate, necesită legalizare prin

semnătura persoanelor indicate în fişa cu specimene desemnături şi

amprenta ştampilei.

Responsabilitatea privind perceperea corectă a mijloacelor

băneşti o poartă beneficiarul.

Întreprinderea periodic primeşte de la bancă extrase de cont cu

anexarea la ele a documentelor în baza cărora au fost întocmite

înregistrările în extrasul de cont. Acesta, la rîndul său trebuie

să dispună de aşa rechizite precum: sold iniţial, cont personal al

întreprinderii, data extrasului, rulajele pe credit şi pe debit,

denumirea băncii care a eliberat extrasul, semnătura persoanei care

a verificat extrasul de cont din partea băncii. Extrasul de cont nu

este altceva decît un document bancar, ce prezintă titularului de

cont descifrarea mişcărilor pe contul curent. Păstrînd mijloacele

băneşti ale întreprinderii banca se consideră debitor faţă de

client, de aceea soldurile mijloacelor băneşti precum şi întrările

în contul curent se înregistrează în creditul contului de

decontare, iar ieşirile de mijloace băneşti în debitul contului.

Vărsarea banilor din casieria întreprinderii „FANI „SRL la

conturile bancare se efectuează „ Ordin de incasare” . Acesta se

întocmeşete în 3 exemplare, unul pentru contabilitatea băncii,

altul pentru casieria instituţiei bancare, al treilea pentru

client. Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi

mişcarea mijloacelor băneşti în valută naţională, înregistrate în

contul de decontare ale întreprinderii la instituţia bancară este

31

destinat contul de activ 242 ” Conturi curente in moneda nationala

” . În debitul contului 242 „Conturi curente in moneda nationala”

se reflectă încasarea mijloacelor băneşti în valută naţională la

contul de decontare ale întreprinderii, iar în credit se oglindeşte

utilizarea mijloacelor baneşti. Soldul acestui cont este debitor şi

reprezintă existenţa mijloacelor băneşti la contul de decontare la

finele perioadei de gestiune.

La contul 242 „Conturi curente in moneda nationala” pot fi

deschise următoarele subconturi:

- 242.1 „Numerar la conturi nelegat ”;

- 242.2 „Numerar la conturi legat ” destinat pentru

evidenţa distinctă a mijloacelor băneşti blocate, sechestrate,

gajate.

În anul 2013 , luna decembrie, la „FANI” SRL au fost

efectuate operaţii economice, care s-au înregistrat în Registrul

contului 242 „ Conturi curente in moneda nationala ”.

1. Încasarea mijloacelor băneşti la contul de decontare :

din vînzarea mărfurilor, prestării serviciilor se

reflectă prin formula:

Debit contul 242 „Conturi curente in moneda nationala”-169

906,64 lei.

Credit contul 221”Creante comerciale”- 169 906,64 lei.

În perioada analizată , luna decembrie, anul 2013 ,

„FANI” SRL şi-a achitat datoriile sale faţă de părţile nelegate

32

privind operaţiile comerciale. Această situaţie se reflectă prin

formula contabilă:

Debit contul 521.1 „ Datorii comerciale in tara ”- 405

232,88 lei

Credit contul 242 „ Conturi curente in moneda nationala ”-

405 232,88 lei.

a) Achitarea comisionului bancar pentru serviciile

prestatede instituţia bancară se reflectă prin formula contabilă:

Debit Contul 713.9 „Alte cheltuieli administrative” – 480,6

lei

Credit contul 242 „Conturi curente in moneda nationala” –

480,6 lei.

b) „ FANI ” SRL şi-a achitat datoriile sale faţă de buget

privind taxele locale. Această situaţie s-a reflecta prin formula

contabilă:

Debit contul 534 „Datoriifata de buget” – 8 150,48 lei.

Credit contul 242 „Conturi curente in moneda nationala” – 8

150,48 lei.

c) În luna decembrie achitarea datoriilor faţă de companiile

de asigurări se va înregistra prin înregistrarea contabilă:

Debit contul 533 „ Datorii privind asigurarile sociale si

medicale ”-9 285,36 lei

Credit contul 242 „ Conturi curente in moneda nationala ”-

9 285,36 lei.

33

Operaţiile economice privind mişcarea mijloacelor băneşti

la contul de decontare se reflectă în registru pentru contul 242

„Conturi curente in moneda nationala”. Acest registru se

oragnizează pe tipuri de activităţi şi anume: operaţională,

investiţională, financiară.

În registrul contului 242 „Conturi curente in moneda

nationala” se înscriu operaţiile economice pe debit şi pe credit.

La sfîrşitul perioadei, datele din acest registru se utilizează la

întocmirea Raportului privind fluxul mijloacelor băneşti şi se trec

în Cartea Mare, unde se înscrie rulajul debitor al contului 242

„ Conturi curente in moneda nationala ” de la creditul conturilor

corespondente şi total rulaj creditor. În baza acestora şi a

soldului iniţial se calculează soldul final al mijloacelor băneşti,

la contul curent, care trebuie să coincidă cu soldul final din

extrasul de cont de la sfîrşitul perioadei de gestiune .

§ 4 Contabilitatea numerarului în conturile curente în

valută străină.

Întreprinderea „FANI” SRL nu are cont curent în valută

străină de aceea vom reflecta formulele contabile cu sume

arbitrare.

Diverse întreprinderi de pe teritoriul Republicii Moldova,

desfăşoară activităţi economice externe, efectuînd astfel

operaţiuni în valută străină. Operaţiunile în valută străină

reprezintă un gen de activitate ce include tranzacţii privind

cumpărarea şi vînzarea valutei străine, precum şi alte operaţiuni

34

cu aplicarea valutei străine şi a mijloacelor de plată în valută

străină. Conform „Regulamentului privind deschiderea şi închiderea

conturilor la băncile din Republica Moldova” nr 415 din

30.12.1999., cu modificările şi completările ulterioare, şi

„Regulamentului privind reglementarea valutară pe teritoriul

Republicii Moldova” aprobat prin Hotărîrea Consiliului de

Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei (proces verbal nr.2

din 13.01.94), cu modificările şi completările ulterioare,

instituţiile bancare autorizate deschid unor astfel de

întreprinderi conturi curente în valută străină. Aceste acte

normative permit oricărei întreprinderi de a-şi deschide mai multe

conturi în orice valută străină.

Pentru deschiderea unui asemenea cont este necesar de

prezenta următoarele documente:

1)Cerere de deschidere a contului, după un formular

tipizat, semnată de conducător şi contabil-şef;

2)Copia certificatului de înregistrare a

întreprinderii la Camera de Înregistrare de Stat, de pe lîngă

Ministerul Justiţiei al Republicii Moldova, vizată notarial.

3)Copia statutului, regulamentului sau contractului de

constituire, vizată notarial.

4)Copia certificatului de atribuire a codului fiscal,

în cazul cînd legislaţia prevede atribuirea acestuia, vizată

notarial;

5)Extrasul din Registru Comercial de Stat, care

confirmă persoana autorizată să administreze întreprinderea;

35

6)Fişa cu specimene de semnături şi ştampila

întreprinderii;

7)Alte documente la cererea băncii.

După verificarea documentelor menţionate, banca conform

deciziei conducătorului sau altei persoane împuternicite, deschide

întreprinderii contul valutar, atribuindu-i numărul respectiv.

Odată cu deshiderea contului valutar, se încheie un

contract de deservire între instituţia bancară şi întreprindere. În

acest contract, se stipulează în primul rînd drepturile şi

obligaţiile părţilor, nomenclatorul serviciilor prestate de bancă,

comisioanele.

Întreprinderea „FANI” SRL are deschis un singur Cont curent în

valută străina cu numărul 225100000103357 la Banca Comercială

„Victoriabank” filiala nr 3. Acest cont a fost deschis,

respectîndu-se toate prcedurile corespunzătoare legislaţiei în

vigoare.

Pentru efectuarea operaţiunilor în valută străină precum:

achitarea datoriilor aferente contractelor care prevăd importul de

mărfuri şi servicii, rambursarea creditelor în valută străină,

achitarea cheltuielilor de deplasare în stăinătate; orice

întreprindere poate procura valuta străină respectivă.

În asemenea caz, este necesar de a prezenta institiţiei

bancare o cerere, în care se reflectă destinaţia valutei străine

procurate, documente care confirmă necesitatea procurării valutei

străine, termenul de executare. Dacă în cazul cînd întreprinderea

nu a utilizat-o în termenul stabilit de la data procurării valutei

36

străine, conform scopului de procurare ea este obligată să o

propună pentri vînzarea băncii autorizate.

Valuta străină poate fi eliberată sau primită din contul

valutar numai prin virament, dacă o altă modalitate nu e prevăzută

de Banca Naţională a Moldovei. Însă pentru cheltuielile de

deplasare în străinătate, precum şi alte cheltuieli prevăzute de

„Regulamentul cu privire la detaşarea angajaţilor întreprinderilor,

instituţiilor şi oganizaţiilor din Republica Moldova” aprobat prin

Hotărîrea Guvernului Republicii Moldava nr 836 din 24.06.02., se

permite eliberarea în numerar, de la contul valutar. Valuta străină

eliberată în numerar pentru cheltuieli de deplasare nu trebuie să

depăşească suma echivalentă a 5000 dolari SUA, lunar pentru

fiecare persoană detaşată peste hotarele Republicii Moldova.

Deasemenea banaca autorizată eliberează şi permisiunea

corespunzătoare de scoatere a valutei străine.În cazul cînd se

depăşeşte suma de 5000 dolari SUA este necesar de a se elibera

autorizaţia Băncii Naţionale a Moldovei.

Întreprinderile nu au dreptul de a transfera mijloace

băneşti din contul valutar în conturile valutare ale

întreprinderilor, care sunt rezidente ale Republicii Moldova,

excepţie fiind băncile autorizate.

În ceea ce priveşte transferurile din contul valutar în

conturile ale întreprinderilor care nu sunt rezidente ale

teritoriului Republicii Moldova, acestea se efectuează în cadrul

operaţiunilor curente internaţionale (procurării sau vînzării

mărfurilor, materialelor, serviciilor şi altor active circulante

contra valută străină, primirea sau acordarea creditelor în valută

37

străină, precum şi a transferurilor de capital (plasamente în

capitalul statutar al întreprinderilor străine, procurării

titlurilor de valoare); se realizează fără autorizaţia Băncii

Naţionale a Moldovei. Asemenea transferuri se permit cu condiţia că

mijloacele băneşti din contul valutar au fost reflectate în

limitele operaţiunilor curente internaţionale, procurate pe piaţa

valutară internă sau înregistrate pe alte căi ce nu contravin

legislaţiei în vigoare în domeniul respectiv.

În cazul efectuării transferurilor din contul valutar,

orice întreprindere este obligată să prezinte băncii documentele de

confirmare a necesităţilor de efectuare a plăţilor, conţinînd date

privind suma plăţii.

Pentru generalizarea informaţiei privind existenţa şi

circulaţia mijloacelor băneşti în valută străină în conturile

valutare la băncile de pe teritoriul Republicii Moldova şi din

străinătate se utilizează contul de activ 243 „Cont curent în

valută stăina”. În debitul contului se reflectă încasarea

mijloacelor băneşti în valută străină, iar în creditul contului se

oglindeşte utilizarea mijloacelor băneşti în valută străină. Soldul

contului 243 „Cont curent în valută stăina” este debitor şi

reprezintă existenţa mijloacelor băneşti în valută străină la

finele perioadei de gestiune.

La contul 243 „Cont curent în valută stăina” se pot

deschide aşa subconturi:

a)243.1 „Numerar la conturi in tara” destinat pentru

înregistrarea operaţiunilor în valută străină efectuate de

38

întreprinderi prin intermediul conturilor valutare deschise în

instituţiile bancare de pe teritoriul Republicii Moldova.

b)243.2 „ Numerar la conturi in strainatate ” se

utilizează de acele întreprinderi care dispun de autorizaţia

Băcii Naţionale a Moldovei, pentru a deschide conturi valutare

în străinătate şi a efectua operaţiuni în valută străină prin

intermediul acestor conturi.

c)243.3 „ Numerar la conturi legat ” este utilizat

pentru evidenţa mijloacelor băneşti în valută străină,

blocate, gajate şi sechestrate.

Evidenţa analitică se ţine pe fiece tip de valută străină,

recalculată în valută naţională. Recalcularea se efectuează în baza

cursului de schimb valutar, oficial sabilit de Banca Naţională a

Moldovei la data efectuării operaţiunii adică data încasării

mijloacelor băneşti în valută străină, sau a transferării acestora.

Înregistrările în contul 243 „Cont curent în valută

străina” se efectuează în baza extrasului de cont eliberat de

bancă, la care întreprinderea se deserveşte. În acest extras se

indică data, cursul de schimb valutar stabilit de Banca Naţională a

Moldovei, codul şi denumirea valutei străine, soldul la începutul

zilei şi sfîrşitul zilei, rulajele debit şi creditor. La acest

extras se anexează documentele, care confirmă efectuarea

operaţiunilor economice respective.

Ca urmare a survenirii modificărilor în cursul de schimb

valutar între data efectuării operaţiunii economice în valută

39

străină şi data achitării creanţelor şi datoriilor referitoare la

aceasta apar diferenţe de curs valutar.

Diferenţa de curs valutar rezultă din înregistrarea în

contabilitate şi rapoarte financiare a aceleaşi operaţiuni în

valută străină la diferite cursuri de schimb valutar, precum şi din

recalcularea mijloacelor băneşti, datoriilor, creanţelor,

capitalului nevărsat în valută străină, la data întocmirii

bilanţului.

Aceste diferenţe se clasifică după două criterii:

- În funcţie de caracterul modificării cursului de schimb

al valutei străine, se disting:

a)diferenţe de curs favorabile

b)diferenţe de curs nefavorabile

-În funcţie de tipul operaţiunii în valută străină se

cunosc:

a) diferenţe de curs aferente operaţiunilor curente

b) diferenţe de curs aferente operaţiunilor privind fluxul

de capital.

În cazul creşterii cursului de schimb al valutei străine

faţă de valuta naţională, în posturile de activ ale Bilanţului,

inclusiv în postul 420 „Contul curent in valuta straina ” se

înregistrează diferenţele de curs favorabile, iar în cazul scăderii

cursului de schimb al valutei străine faţă de valuta naţională-

diferenţe de curs nefavorabile.

40

Modul de determinare, constatare, reflectare în

contabilitate a diferenţelor de curs valutar în cazul efectuării

operaţiunilor în valută străină este reglamentat de prevederile

Standartului Naţional de contabilitate nr. 21 „Efectele variaţiei

cursurilor valutare”.

Prin intermediul contului valutar, întreprinderile pot

efectua operaţiuni privind fluxul de capital, inclusiv cele ce se

referă la formarea capitalului statutar, în cazul depunerii în

valută străină. În asemenea situaţii la contul 243 „Cont curent în

valută străina” se vor reflecta decontările aferente apariţiei şi

achitării datoriilor privind aportul fondatorilor. Datoriile în

valută străină se echivalează conform cursului de schimb valutar,

oficial stabilit de Banca Naţională a Moldovei, la data semnării

actelor de constituire inclusiv şi în cazul reînregistrării mărimii

capitalului statutar, şi la data încasării mijloacelor băneşti şi a

altor bunuri cu valoare monetară. Recalcularea se efectuiază la

finele perioadei de gestiune. Prin urmare diferenţele de curs

valutar aferente aportului la capitalul statutar se determină cu

diferenţă dintre echivalentul în lei al datoriei la data apariţiei

acestora şi data încasării mijloacelor de la fondatori, în vederea

achitării ei. Aceste diferenţe aferente operaţiunilor, privind

aporturile la capitalul statutar se reflectă la contul 312

„Capitalul suplimentar,” subcontul 312.2 „Diferenţe din anularea

sau instrainarea partilor sociale retrase ”. În debitul acestui

cont se reflectă diferenţele nefavorabile, iar în creditul acestuia

se înregistrează diferenţele favorabile.

41

Întrucît „ FANI ” SRL nu a înregistrat asemenea operaţiuni

privind aporturile la capitalul statutar, voi prezenta un exemplu

arbitrar:

Examplu- Întreprinderea investitoare „Trust” deţine o cotă

de participaţie în capitalul statutar al întrprindrii mixte „Mia”

în mărime de 15000 Euro. Cursul de schimb valutar la data semnării

contractului de constituire este de 16,3042 lei pentru un Euro.

Pînă la data înregistrării întreprinderii, fondatorii străini au

virat la contul valutar provizoriu 20% din capitalul statutar.

Cursul de schimb valutar la data transferării a constituit

16,4075 lei pentru un Euro.

Peste o lună după înregistrarea întrprinderii, fondatorii

şi-au achitat integral datoriile în ceea ce priveşte cotele de

participaţie la capitalul statutar. Cursul de schimb valutar, la

data achitării datoriilor a constituit 16,1037 lei pentru un Euro.

Conform acestei situaţii, în contabilitate este necesar de a

reflecta formule contabile următoare:

1)Reflectarea depunerilor investitorilor străini

capitalul statutar al întrprinderii se înregistrează prin

formula contabilă:

Debit contul 243 „Cont curent în valută străina”- 48912,60

lei

Credit contul 311 „Capitalul social”- 48912,60 lei

(15000.02 * 16.3042).

2)Oglindirea diferenţelor de curs valutar favorabil

se reflectă prin :

42

Debit contul 243 „Cont curent în valută străina”- 309,90

lei

Credit contul 312 „Capitalul suplimentar”- 309,90 lei

(3000 * 16,4075-48912,60).

3)Reflectarea cotei neachitate privind depunerile

investitorilor străini în capitalul statutar se înregistrează

prin :

Debit contul 313 „Capital nevărsat”- 195650,40 lei

Credit contul 311 „Capital social”- 195650,40 lei (12000

Euro * 16,3042).

4)Achitarea datoriilor aferente aporturilor

fondatorilor străini la capitalul statutar se reflectă prin

formula:

Debit contul 243 „Cont curent în valută străina”- 193244,40

lei.

Credit contul 313 „Capital nevărsat” – 193244,40 lei (12000

Euro * 16,1037).

5) Reflectarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile se

înregistrează:

Debit contul 312 „Capital suplimentar”- 2406 lei.

Credit contul 313 „Capital nevărsat”- 2406 lei (193244,40-

195650,40).

După cum am menţionat anterior, mai există şi diferenţe de

curs valutar aferente operaţionale curente. Deasemenea se va

prezenta un exemplu arbitrar aferente acestor operaţiuni, întrucît

43

„ FANI ” SRL nu a înregistrat asemenea operaţiuni în perioada de

gestiune analizată:

Exemplu: Întreprinderea „Mind” a emis o factură unui

cumpărător din Gremania pentru livrarea produselor cu o valoare

contractuală de 1800 Euro. Costul efectiv al produselor vîndute a

constituit 108000 lei. Conform condiţiilor contractului se necesită

achitarea anticipată a produselor. Cursul de schimb la data

încasării plăţii anticipate de la cumpărătorul belgian pentru

livrarea ulterioară a constituit 16,7042 lei pentru un Euro. La

momentul întocmirii bilanţului contabil, cursul a înregistrat o

scădere de pînă la 16,1297 lei pentru un Euro.

Conform acestor operaţii se vor întocmi aşa formule

contabile precum:

a)Înregistrarea la contul valutar a plăţii anticipate

pentru livrarea ulterioară se va reflecta prin:

Debit contul 243 „ Cont curent în valută străina ”-

297082,80 lei (18000 Euro x 16,5046)

Credit contul 523 „ Avansuri primite curente ”- 297082,80

lei.

b)Reflectarea valorii de vînzare a produselor se

înregistrează prin:

Debit contul 221 „ Creanţe comerciale ”-300675,60 lei.

Credit contul 611 „ Venituri din vînzări ”-300675,60 lei

(18000 Euro x 16,7042).

44

c)Trecerea în cont a sumei avansului primit anterior

se reflectă prin:

Debit contul 523 „ Avansuri primite curente ”-29702,80 lei,

Credit contul 221 „ Creanţe comerciale”-29702,80 lei.

d)Decontarea costului efectiv a costului produselor

vîndute se va oglindi:

Debit contul 711 „Costul vînzărilor”-10800 lei,

Credit contul 216 „Produse”-10800 lei.

e)Reflectarea diferenţelor de curs valutar aferente

facturilor comerciale se va înregistra prin:

Debit contul 722”Cheltuieli ale activităţii financiare”-

3592,80 lei,

Credit contul 221 „Creanţe pe termen scurt privind

facturile comerciale”-3592,80 lei.

f)Reflectarea diferenţelor de curs valutar aferente

soldului de mijloace băneşti la contul valutar se va oglindi

prin:

Debit contul 722 „ Cheltuieli finaciare ”-6748,20 lei,

Credit contul 243 „ Cont curent în valută străina ”-6748,20

lei.

Evidenţa sintetică a conturilor valutare se ţine în

registrul privind contul 243 „Cont curent în valută străina”. Acest

registru conţine tipurile de activităţi, conturile corespondente şi

perioadele şi se întocmeşte manual sau automatizat. La sfîrşitul

45

perioadei de gestiune informaţia din acest registru se trece în

Cartea Mare ( anexa 12).

Incheiere Contabilitatea numerarului are o importanţă deosebită în

organizarea şi gestionarea fluxurilor băneşti de intrare şi ieşire

şi are ca scop asigurarea eficienţei utilizării lor de către

întreprindere.

În procesul activităţii „FANI” SRL execută decontări cu

furnizorii pentru mărfurile şi materialele procurate, servicii

prestate, cu cumpărătorii pentru produsele procurate de ei, cu

instituţiile creditare pentru împrumuturi şi alte operaţii

financiare, cu bugetul şi organele de control financiar pentru

diverse plăţi, cu alte organizaţii şi personal, pentru diferite

operaţiuni.

Efectuînd o generalizare a materialului expus în proiectul de

an respectiv, constatăm că organizarea şi ţinerea evidenţei

contabile a mijloacelor băneşti se efectuează conform legislaţiei

în vigoare. Pentru păstrarea banilor în numerar şi efectuarea

decontărilor contra numerar la „FANI” SRL se respectă disciplina de

casă . Un aspect pozitiv în scopul perfecţionării continuie a

cunoştinţelor profesionale putem menţiona că „ FANI” SRL respectă

toate modificările privind regulamentele, normele şi instrucţiunile

aprobate prin Hotărîrea Consiliului de Administraţie a Băncii

Naţionale a Moldovei şi cele ale Guvernului Republicii Moldova.

Deasemenea „ FANI” SRL duce evidenţa contabilă a mijloacelor

46

băneşti conform Standardelor Naţionale de Contabilitate, ceea ce

dă dovadă că „ FANI” SRL duce o disciplină strictă în ceea ce

priveşte mişcarea mijloacelor băneşti.

Din punct de vedere al contabilităţii putem menţiona unele

propuneri în ceea ce priveşte perfecţionarea evidenţei mijloacelor

băneşti, deţinute de „ FANI ” SRL:

1. Efectuarea la timp şi corect a calculelor transferurilor

necesare atît prin virament cît şi numerar.

2. Înregistrarea deplină şi operativă a mijloacelor băneşti în

registrul de evidenţă a fluxurilor operaţiunilor de decontare.

3. Organizarea şi efectuarea inventarierii mijloacelor băneşti în

termenii stabiliţi

4. Efectuarea operaţiunilor şi utilizarea mijloacelor băneşti în

corespundere cu legislaţia în vigoare.

5. Controlul numerarului şi păstrarea banilor în casă şi în

conturi curente în lei.

După cum am menţionat în context „ FANI” SRL îşi păstrează

mijloacele sale băneşti la BC „Victoriabank” filiala nr3. În contul

curent în lei, intrările şi ieşirile de mijloace băneşti se

efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare. La capitolul

analitic se observă că întreprinderea dispune de o insuficienţă de

mijloace băneşti. Erorile în procesul de vînzare provin din

realizarea în perioada de gestiune la un sortiment ce nu corespunde

cerinţelor anumitor categorii ale populaţiei, fapt ce conduce la

majorarea datoriilor.

Pentru normalizarea situaţiei financiare putem menţiona careva

propuneri:

47

a) De a controla raportul dintre creanţe şi datorii. Depăşirea

considerabilă a creanţelor de către datorii, crează un pericol

în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a întreprinderii

şi apare necesitatea de a atrage surse financiare

suplimentare.

b) De a orienta după posibilităţi spre mărirea numărului de

clienţi cu scopul micşorării riscului de neachitare de către

clienţii monopolişti.

c) De a verifica situaţia decontărilor privind datoriile

expirate. În condiţiile inflaţiei orice amînare a plăţilor

duce la aceea că întreprinderea real primeşte numai o parte

din valoarea lucrărilor executate. Deaceea se necesită de a

lărgi sistema plăţilor în avans.

d) De a stabili la timp tipurile inadmisibile de creanţe şi

datorii la care se referă: mărfuri şi produse expediate, dar

neachitate la timp; datorii expirate furnizorilor, în bugetul

de stat.

Din cele expuse pînă acum, putem menţiona că, cu toate că

„ FANI” SRL dispune de unele puncte slabe ea funcţionează într-un

sistem economic de piaţă, ceea ce ne face să deducem că ea are

tendinţe majore de îmbunătăţire a situaţiei sale în viitorul

apropiat.

Deci, activitatea „ FANI” SRL în viitor depinde de deciziile

luate în ceea ce priveşte stabilirea strategiei şi politicii optime

în condiţiile actuale ale economiei de piaţă, de către conducerea

întreprinderii.

48

Bibliografia

I. Acte legislative şi normative

1. Bazele conceptuale ale pregatirii si prezentarii rapoartelor

financiare, aprobate prin ordinul Ministerului Finantelor al

Republicii Moldova nr. 174 din 25.12.1997. In: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr. 88-91 din 30.12.1997.

2. Normele pentru efectuarea operaţiunilor de casă în economia

naţională a RM, aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr.764

din 25.11.1992.

3. Standartului Naţional de Contabilitate 21 ”Efectele

variaţiilor cursurilor valutare”, aprobat prin ordinal

Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.16 din

29.01.1999 .

4. Standartului Naţional de Contabilitate 7 „Raportul privind

fluxul de mijloace băneşti”.

5. „Deplasarea în străinătate a lucrătorilor întreprinderilor

şi agenţilor economici” aprobată prin Hotărîrile Guvernului

Republicii Moldova nr.613 din 04.09.95. cu schimbările şi

completările Hotărîrilor Guvernului Republicii Moldova

nr.180 din 27.03.96. şi nr.579 din 25.10.96.

6. Regulamentul privind deschiderea, modificarea şi închiderea

conturilor la băncile autorizate din Republica Moldova,

aprobat prin Hotărîrea BNM nr.297 din 25.11.

7. Regulamentul privind reglementarea valutară pe teritoriul

Republicii Moldova din 13.01.94 /Monitorul Oficial al

49

R.Moldova nr.54-55/161 din 18.06.1998”, cu modificările şi

completările ulterioare aprobat prin Hotărîrea Consiliului

de Administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei.

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

1 Belverd, E. ş.a. Principiile de bază ale contabilităţii.

Chişinău:Arc, 2000.

2 Nederiţa, A. ş. a. Contabilitate financiară. Ediţia a

II-a. Chişinău: ACAP, 2003.

3 Nederiţa, A. Corespondenţa conturilor contabile. Chişinău:

Contabilitate şi audit, 2007.

4 N. Ţiriulnicova, ş.a. Analiza rapoartelor financiare,

Chişinău: ACAP, 2011, pag. 307-320.

Anexe

50