PROIECT DIDACTIC X-a A

PROIECT DIDACTIC

PROFESOR: Iszlai-Mester Mária

DATA: 03.04.2015

CLASA: a X-a A

ŞCOALA: Liceul Teoretic „Bocskai Istvan”, Miercurea Nirajului

OBIECTUL: Limba şi literatura română

SUBIECTUL: Flori de mucigai, de Tudor Arghezi

TIPUL LECŢIEI: mixtă

RESURSE EDUCAŢIONALE:

Competenţe specifice:

2.1: Aplicarea achiziţiilor lingvistice în receptarea mesajelor orale şi scrise, cu explicarearolului acestora în reliefarea mesajului;

2.2: Adecvarea strategiilor de lectură la specificul textelor literare studiate, în vedereaînţelegerii şi interpretării personalizate;

2.3: Compararea, pe baza unor criterii clar formulate, a unor viziuni despre lume, despre condiţiaumană sau despre artă, reflectate în textele studiate;

3.1. Compararea propriei interpretări a textelor studiate cu altele, realizate de colegi sau decritici şi istorici literari.

3.2. Utilizarea adecvată a conceptelor de teorie a literaturii în analiza şi în discutareatextelor literare studiate.

Competenţe derivate:

O.1.: Să integreze opera literară întru-un anumit context literar;

O.2: Să explice conceptul operaţional „estetica urâtului”;

O.3: Să exprime mesajul poeziei;

O.4: Să indice secvenţele poetice şi criteriile pentru delimitarea lor;

O.5: Să interpreteze sintagmele poetice cheie ale poeziei;

O.6: Să aprecieze realizarea artistică, noua perspectivă argheziană;

O.7: Să realizeze legături cu alte texte poetice studiate;

O.8: Să argumenteze caracterul de artă poetică al textului;

O.9: să argumenteze oral şi în scris propriile opinii a operei studiate;

STRATEGII DIDACTICE

Metode şi procedee:

Conversaţia euristicăActivitatea frontalăProblematizareaActivitatea individualăÎnvăţarea prin descoperireLucrul cu manualulExerciţiul creator

Mijloace didactice:

Manual pentru clasa a X-a, Ed. Corint, Bucureşti 2005 Fişe de lucru Schema lecţiei Tabla Capacităţile receptive specifice ale elevilor de clasa a X-a A Spaţiu de lucru: sala de clasă Timp de lucru: 50 de minute

Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe, activitate individuală;

Modalităţi de evaluare:

Evaluare frontală Evaluare formativă Evaluare prin calificative

BIBLIOGRAFIE:

1. George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, Bucuresti,Editura Minerva, 1988

2. G. I. Tohăneanu, Liviu Petru Bercea, Tudor Arghezi. Arte poetice , Bucuresti, EdituraAlbatros, 1987

3. Mircea Scarlat, Istoria poeziei româneşti, vol. III, Bucuresti,Editura Minerva, 1986

4. Nicolae Manolescu, Postfaţă la Tudor Arghezi- Poezii, Bucuresti, Editura Minerva, 1971

5. Mioriţa Baciu Got, Limba si literatura română pentru bacalaureat 2006, Editura Corint

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Nr.Crt

Evenimentelelecţiei

Competenţespecific

şiderivate

Conţinutul lecţiei Metodade

activitate

Modalităţi de

evaluare

Activitatea profesorului Activitatea elevului

1. Momentorganizatoric

Stabilirea ordinii în clasă, pregătirea materialelor necesare

Elevii îşipregătescmaterialele

pentru lecţie; notatrea absenţelor

necesare.

2.

Verificareatemei,

actualizarea şisistematizareacunoştinţeloraccumulateanterior(10 min)

C.1

C.2

Se verifică tema de casă:Elevii au avut ca temă decasa următorul exerciţiu:Scrieţi un eseu argumentative de 10-15 rânduri despre puterea iubirii pornind de la următoare afirmaţie: “Ceea ce a fost clădit peiubire nu poate fi doborât niciodat”.(Mircea Florian, Arta de a suferi)Întrucât în orele precedente s-a discutat cu elevii despre temele fundamentale ale creaţieilirice argheziene, desprePsalmii lui Arghezi /lirica existenţială , estetica urâtului profesorul va pune următoarele întrebări recapitulative elevilor:

- Care sunt temele fundamentale ale creaţieilirice argheziene?

-elevii citesc temele de casă şi corectez eventualele greşeli

Răspunsul elevilor:- tema filozofică (poezia autodefinirii, artapoetică, viziunea asupra morţii)- lirica existenţială- poezia iubirii (iubirea este un sentiment protector, iubita-soţie)-poezia socială

Conversaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

Conversaţia

euristică

Evaluareatemei pentru acasă prin aprecieriverbale.

Evaluare prin calificative verbale (de tipulbine, foarte bine, aproximativ)

C.2

C.1, 2

- Prin ce se caracterizează lirica existenţială?

- Care este tema general acelor 16 psalmi?

- poezia jocului, aboabei şi a fărâmei-poezia peisajului- poezia inscripţiilor

- este ilustrată dePsalmi- Arghezi fiind definit ca poet aflat “între credinţă şi tăgadă”- Arghezi a creat între anii 1927-1967 -16 psalmi publicaţi în mai multe volume de poezii- 9 dintre aceştia fac parte din volumul de debut “Cuvinte potrivite”, iar ceilalţi din volumele “Frunze”, “Poeme noi”; “Silabe”, “Noapte” - preocuparea permanent a lui Arghezi pentru

Conversaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

Conversaţia

euristică


C.2,3

- De unde s-a inspirit Arghezi în scrierea Psamilor?

- Cum aţi putea define psalmul? Ce este un psalm?

-În Psalmul [Te drămuiescî zgomot şi-n tăcere… care sunt ipostazele în care apare Dumnezeu şi dece?

- Care este conceptual pecare îl preia Arghezi de la scriitorul francez Charles Baudelaire şi cumaţi putea define acest concept?

problematica filozofică a relaţiei omului cu Dumnezeu

- raportul spiritual dintre omşi Divinitate, definirea omului şia Divinităţii şi a relaţiei dintre aceştia

- cei 151 de psalmicuprinşi în “Psaltirea “lui David- cei 4-5 ani petrecuţi de Arghezi ca monah şiapoui secretar al episcopului de Muntenia- o poezie religioasă cu character imnic, exprimă pietatea, încrederea, umilinţa şi proslăvirea lui

Activitate frontală

Evaluare formativăşi frontală


Cum se intitulează volumul de poezii a lui Arghezi semnificativ pentru estetica urâtului,iar a lui Charles Baudelaire?

Dumnezeu- elevii înşiră ipostazele în care apare Dumnezeu- estetica urâtului- manieră literară în care inovaţia stilisticăargheziană constă în revalorificarea cuvintelor, dându-le noi sensuri -orientare modernist a poezieiargheziene: închisori, viaţa degradantă etc.

“Flori de mucigai”;“Florile răului”

3. Anunţarea temeişi a

obiectivelorlecţiei

C.1,2

Se anunţă tema lecţiei şi obiectivele :Se va vorbi despre poeziaFlori de mucigai de Tudor Arghezi –artă poetică pentru estetica urâtului;se va integra opera literară într-un anumit context literar; vom indica secvenţele poeticeşi criteriile de

Ascultă cu atenţie

Notează titlul în caiete


delimitarea lor; vom interpreta sintagmele cheie ale poeziei; caracterul de artă poetică; mesajul poeziei;

Flori de mucigai de Tudor Arghezi-artă poetică pentru estetica urâtului-

C.1,2,3,4,5

Elevii vor asculta poeziaFlori de mucigai recitată chiar de Tudor Arghezi.După citire profesorul explică elevilor cuvintele necunoscute.Se va stabili faptul că poezia se află în deschderea volumul de poezii”Flori de mucigai”.Se vor reaminti cele învăţate despre volumul Flori de mucigai.- ca şi volumul de poevstiri intitulat sugestiv Poarta neagră şi volumul de poezii Flori de mucigai ilustrează tragicexperienţă de viaţă a luiTudor Arghezi, care

Ascultă cu atenţie.

Fac notiţe în caiete

Elevii răspund la întrebări

Activitate fronatală

Discuţii


4. Desfăşurarealecţiei

C.2

petrece o scurtă perioadăde detenţie în închisoarea de la Văcăreşti din cause politice.- lirica Flori de mucigai ilustrează estetica urâtului-o orientare modernist a poeziei argheziene: închisori, viaţa degradantă, tâlhari, ţigănci, spărgători, argintari care fac bani falşi etc.

Se va îndrepta atenţia asupra titlului poeziei. Profesorul îi întreabă peelevi dacă aceştia poet explica titlul poeziei.Se stabileşte faptul că în poezie sunt vizibile ca surse de inspiraţie moment din viaţa autorului Cum ar fi detenţia.

Elevii asociază cuvintele ce alcătuiesc titlul poeziei cu două sfere semantic, ceaa frumosului “flori” şi cea a urâtului “mucigai”;


Lucru în perechi

Evaluare prin calificative verbale (de tipulbine, foarte bine, aproximativ

Evaluare prin calificative verbale

Flori

Mucigai

C.3

Ideile sunt fixate de profesor şi notate pe tablă.Explicaţia profesorului evidenţiază estetica urâtului, influenţa baudelariană asupra lui Arghezi, construcţia oximoronică, semnificaţiile filozoficeale titlului.

Se impart fişe de lucru (ANEXA 1) privind structura poemului, semnificaţiile şi limbajul poetic. Pentru fiecare cerinţă se acordă-1-2 minute apoi se discută cu elevii.

Notează în caiete ideile fixate de profesor.

-persoana I a pronumelui şi a verbului - un monolog liric- monolog neadresat

- două secvenţe lirice inegale, unapolimorfă alcătuitădin 16 versuri, a doua un catren

- în întuneric, însingurătate, eraîntuneric, ploaiabătea afară;

Conversaţie

Activitate frontal

Lucru în echipă

Dezbatere

(de tipulbine, foarte bine, aproximativ)

Evaluare prin calificative verbale (de tipulbine, foarte bine,

C.3,4 Gr. 1Care sunt mărcile eului liric în această poezie?Având în vedere persoana pronumelor şi a verbeleor, ce este poezia? Ce observaţi în comparaţie cu Psalmii argehzieni?

Care este structura poeziei?

Gr.2Elevii sunt rugaţi să selecteze, pe rând, versurile în care vocea poetului dezvoltă cele trei idei esenţiale ale poeziei:-circumstanţele compunerii textului-modalitatea de redactarea noilor poeme;-prezentarea sintetică a NOILOR POEME

- “…cu unghia petencuială/ Pe unpărete de firidăgoală,/ cu puterileneajutate…”- “Sunt stihurifără an,/Stihuri degroapă,/De sete deapă/Şi de foame descrum,/Stihurile deacum.”

Subliniază cuvintele cheieNotează în caiete ideile de pe tablă

Analizează şi notează structura textului poeziei făcând împreună cu profesorul analiza

Activitate fronatală

Lucru in echipă

aproximativ)


C.4,5

Profesor va nota pe tablăelementele prin care se concretizează fiecare idee

Gr.3 - prima secvenţă sugerează dorinţa devoratoare a artistului de a se exprima în versuri, fiind dominat desetae de comunicare cu lumea; -în absenţa hârtiei, poetul recurge la pereţiicelulei -într-o solitudine impusăşi lipsindu-I uneltele scrisului, încearcă să zgârie “cu unghia pe tencuiaiă”- epitetul “firidă goală”, enumeraţiile “pe tencuială”, “pe mun părete”, “pe întuneric” sugerează ambianţa nefavorabilă actului

strofei polimorfe prin evidenţierea ideileor poetice înrelaţie cu mijloacele artistice din nou bazându-se pe elemente din biografia poetului.

-evangheliştii-inspiraţie divină

Conversaţia

Explicaţia

Activitate

frontală

Conversaţia

euristică

Evaluare prin calificative verbale (de tipulbine, foarte

C.2,3,4,5

poetic condiţiile vitregepentru creare

Cine sunt Luca, Marcu şi Ioan?- De ce credeţi căArghezi trimite cătrescrierea Evangheliilor?- Ce semnifică lipsaajutorului divin?

-Reprezintă animalesimbolice, în picturaortodoxă, asociate celorpatru evanghelişti. Solitudinea fiinţeicaptive într-un orizontal nesfârşitei nopţi esteproiectată cosmic prinraportarea la parinţiitextelor sacre Luca,Marcu şi Ioan asupracărora a coborât haruldivin, figurat prinsimbolurile biblice:taurul, leul şivulturul.Eul liric sedistanţează de mariiapostoli prin absenţailuminării: “cu puterileneajutate”

Stihuri- fără an -de foame -de sete -de groapă

-pierduse noţiuneatimpului,-care să treacăprin timp;-simte apropierea

Dezbatere

Activitate

bine, aproximativ)

Profesorul foloseşteurmătorul citat pentru aexplica elevilorsimbolurile din acesteversuri: “Pentru Matei unbărbat, pentru Marcu, unleu, pentru Luca, un bou,pentru Ioan, un vultur.Cel cu chip omenescînfăţişează tăria şiputerea împărătească; celcu chip de bouînfăţişează virtuteapreoţească şi jertfa;acela cu chip de vulturînfăţişeazş pogorâreaSfântului Duh”*

Secvenţa a II-a: Gr.41.Cuvântul stihuri apareîn 5 contexte diferite(explicit în 3 şisubînţeles în 2). Înfiecare dintre eledobândeşte o altăîncărcătură simbolică.Descoperiţisemnificaţiileversurilor: “Sunt stihuri fără an,

morţii,-imagine a goluluiexistenţial;-nevoi vitale carearată că e încăviu,-nevoia de trăiriarzătoare.

- tentativa esuatăde a descrie urâtulexistenţial cumijloacele poeticeclasice,- pierdereacredinţei/speranţei- credinţa a rămasca nevoie de atranscendeuniversul închis altemniţei.

- Alături de planulcreaţiei şi alcreatorului secristalizează înfinalul poezieiimaginea unuiunivers ostil,

fronatală

Activitate în grup


Evaluare prin calificative verbale (de tipulbine, foarte

Stihuri de groapă, De sete de apă Şi de foame de scrum Stihurile de acum.”2.Justificaţi asociereaversurilor cu instincteleelementare (setea,foamea)

Gr.51 .Cum interpretaţisimbolul:“Când mi s-a tocit unghiaîngerească Am lăsat-o să crească Şi nu a mai crescut…”4.Ce îi lipseşte poetuluipentru a putea crea?

Secvenţa a III-a1.Comentaţi primul versal acestei secvenţe,având în vedere cuvintelesubliniate: „Eraîntuneric. Ploaia băteadeparte afară.”

străin şiagresiv.Întunericulşi ploaiaîncurajeazăsuferinţa: pe de oparte e întunericulcelulei, spaţiulimitat, sufocant,dezolant prin“firida goală” şi“tencuiala”; pe dealtă parte e ploaia,amintindu-i deafară, spaţiu larg,liber- şi aceastageneratoare detristeţe.De aicisuferinţa care secere exprimată princuvânt.-“Unghiaîngerească”,epuizată şinimicită de eforteste retrasă,ascunsă, denerecunoscut,astfel încâtsarcina scrierii, acomunicării, estepreluată de

Conversaţie euristică


Dezbatere

bine, aproximativ)


2.Cum comentaţi grupareaadverbelor“departe, afară”?

3. Ce simbolizează mâna stângă?

“unghiile de lamâna stângă”, mânacare, înconformitate cu unstrăvechisimbolism, esteasociatămaleficului,demonicului.- Conform simbolismului creştin mâna stângă este de ladiavol, fiind asociată maleficului (versuri de inspiraţie demonică)- Mâna stângă e nepricepută “stângace” (versuri stângace-modestie a poetului)- Stânga este partea inimii (versuri scrise din inimă)


- Stânga se opune“dreptei” adică mâinii cu care scriu ceilalţi (versuri altfel)- Se poate scrie şi cu unghia şi cu mâna stângă atunci când nevoia de a scriepoezie este autentică, profundă.(nevoia de a scrie este implacabilă).

-Opţiunea finală a eului poetic echivalează cu un act de revoltă, cu un gest de sfidare a lumii ostile prinact creator, prin jertfa de sine.

6. Asigurarea feed-back-ului

C 4, 5 Se fac aprecieri în legătură cu nivelul şi calitatea activităţii

Evaluare prin calificat

elevilor.Profesorul sugerează soluţii-acolo unde este cazul-având în vedere eliminarea erorilor şi a lacunelor.

ive verbale (de tipulbine, foarte bine, aproximativ)

7. Asigurarearetenţiei şi atransferului

C.4,5 Se realizează prin întrebări privind lecţia parcursă.

Elevii răspund cu ajutorul schiţelor de pe tablă.


8. Tema pentruacasă

Ex. 4/p. 157 Ascultă cerinţele, adresează eventualele întrebări

ANEXA 1

GRUPA 1

1. Care sunt mărcile eului liric în această poezie?

2. Având în vedere persoana pronumelor şi a verbelor ce este poezia (ca procedeu literar si modde expunere)?

3. Ce observaţi în comparaţie cu Psalmii arghezieni? (adresat sau neadresat)

4. Cum se structurează poezia?

GRUPA 2

Citiţi versurile de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

“Le-am scris cu unghia pe tencuialăPe un părete de firidă goală,Pe întuneric, în singurătate,Cu puterile neajutateNici de taurul, nici de leul, nici de vulturulCare au lucrat împrejurulLui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.”

1. Care este dorinţa exprimată de poet în primele 2 versuri?

2. Identificaţi 2 motive literare în aceste versuri!

3. Care sunt circumstanţele (condiţiile) compunerii textului?

4. Ce modalităţi de redactare foloseşte poetul?

GRUPA 3


“Le-am scris cu unghia pe tencuialăPe un părete de firidă goală,Pe întuneric, în singurătate,Cu puterile neajutateNici de taurul, nici de leul, nici de vulturulCare au lucrat împrejurulLui Luca, lui Marcu şi lui Ioan.”

1. Cine sunt Luca, Marcu şi Ioan?

2. Ce credeţi că reprezintă leul, taurul şi vulturul?

GRUPA 4


“Sunt stihuri fără an,Stihuri de groapă,De sete de apăŞi de foame de scrum,Stihurile de acum.”

1. Identificaţi cuvintele din câmpul semantic al privaţiunii (lipsei, nevoi, sărăciei)?

2. Cum sunt noile poeme (stihuri)?

Grupa 5


Când mi s-a tocit unghia îngereascăAm lăsat-o să creascăŞi nu mi-a crescut -Sau nu o mai am cunoscut.

1. Ce figură de stil identificaţi în sintagma subliniată şi ce semnificaţie îi daţi?

2. Care este atitudinea poetului în ceea ce priveşte actul creaţiei? (aveţi în vedere versul al

doilea)

3. Ce îi lipseşte fiinţei poetice pentru a putea crea?

GRUPA 6


Era întuneric. Ploaia bătea departe, afară.Şi mă durea mâna ca o ghiarăNeputincioasă să se strângăŞi m-am silit să scriu cu unghiile de la mâna stângă.

1. Comentaţi primul vers al acestei secvenţe poetice.

2. Ce traduc timpurile verbelor din primele două versuri?

3. Care sunt trăirile poetului? Argumentaţi.

4. Ce simbolizează “mâna stângă”?

PROIECT DIDACTIC X-a A

Documents

Transcript of PROIECT DIDACTIC X-a A