PODOABE MEDIEVALE DECORATE CU SÂRMĂ BUCLATĂ. CERCEII

Istoricul problemei

De la bun început, trebuie spus că pe teritoriul actual al României au fost descoperite un număr relativ important de podoabe care au fost ornamentate parţial cu sârmă buclată sau spiralată. În prezentul studiu, nu vom avea în vedere decât acele piese la care decorul în discuţie este cu buclele sau spirele distanţate între ele. Cerceii cu pandantiv sferic, din sârmă simplă care imită conturul petalelor florilor vor face subiectul unor studii viitoare. În aceeaşi situaţie sunt piesele, la care s-a observat utilizarea spiralei din fir de argint în formă de tub. Sârma buclată mai este documentată ca fiind element decorativ şi pe brăţări1.

Până în prezent, în literatura de specialitate din România acest tip de podoabe nu au făcut obiectul unui studiu special, de regulă fiind amintite doar analogii la piesele descoperite2. În afara spaţiului românesc, au mai fost oferite piese decorate similar în special provenite din Bulgaria3, şi parţial în Serbia4, Macedonia5, Bosnia-Herţegovina6 şi Ungaria7. Adrian Ioniţă, analizând piesele din spaţiul viitoarei Ţări Româneşti, menţionează că astfel de podoabe au fost cunoscute mai devreme şi în aria orizontului funerar de tip Bielo Brdo8, iar Luminiţa Dumitriu precizează că sunt descoperiţi şi în aria culturii Köttlach9. De remarcat ar fi că în această din urmă situaţie, cerceii apar uneori şi cu podoabe considerate ca aparţinând orizontului funerar de tip Bielo Brdo10, dar nu numai.

Originea motivului ornamental nu a fost abordată nici în literatura din spaţiul fostei Iugoslavii. Aici se remarcă totuşi faptul că, măcar au fost cartate podoabele la care s-a folosit sârma buclată sau spiralată11. De asemenea s-a încercat şi identificarea locurilor de utilizare a motivului ornamental. Conform studiului, la nivelul cercetărilor din anii ’80, limita nordică este în regiunea

1 Mesterházy 1991, p. 155, Fig. 6/1-2, p. 156, 167, Typentafel II. 15. 2 În acest sens, se poate vedea şi repertoriul descoperirilor din România inclus în prezentul studiu. 3 Diaconu, Baraschi 1977, p. 124; Damian 1993, p. 101; Dumitriu 2001, p. 40 nota 223. 4 Damian 1993, p. 101; Dumitriu 2001, p. 40, nota 223. 5 Dumitriu 2001, p. 40, nota 223. 6 Miletić 1975, p. 98-99. 7 Ioniţă 2005, p. 80; Dumitriu 2001, p. 40, nota 225. 8 Ioniţă 1996-1998, p. 311. 9 Dumitriu 2001, p. 40, nota 224. 10 Giesler 1981, p. 126. 11 Minić 1987, p. 73-81.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 66

Novgorodului, iar în sud Corintul. Deoarece acest gen de piese apare izolat în descoperirile culturii Bjelo Brdo, N. Miletić şi C. Ljubinković pledează pentru originea lor köttlachiană12.

În Slovacia, acest decor al cerceilor a fost considerat de origine orientală, fiind şi foarte rar întâlnit13. Tot aici s-a emis şi ideea originii bizantine a motivului14 de către Liubor Niederle, cu referire la descoperirea de la Pilin. La Malé Kosihy, exemplare de acest gen s-au identificat în mormintele 237 şi 440. În M. 237 (f. mat. II), această formă apare pe partea dreaptă a craniului în corelaţie cu inele pentru deget circulare şi din bandă de tablă. Într-un alt mormânt (440/f. ad. I), se află în conexiune cu inel fragmentar cu un capăt în –s şi inel 30 Giesler. Exemplarele de la Malé Kosihy se plasează în orizontul III, încadrat cronologic între secolele X-XI15.

În Austria, J. Giesler, care a realizat un important studiu asupra necropolelor de tip Bielo Brdo, le-a semnalat şi el prezenţa în spaţiul Bazinului Carpatic. Conform cronologiei sale, acest tip de cercei au fost întâlniţi atât în faza I cât şi în II. El le menţionează existenţa în cadrul necropolelor din Austria Inferioară (Gars-Thunau şi Köttlach), însă nu neglijează consistenţa materialului Bjelo Brdo. La Villach-Judendorf (Carinthia), această formă apare în corelaţie cu formele 14 a şi 11 b. J. Giesler este de părere că, în necropolele sârbe, bulgare, macedonene şi poloneze, aceste inele sunt mai numeroase în Evul Mediu dezvoltat. Se admite şi ipoteza lui L. Niederle conform căreia, acest tip de decor poate fi legat de cercul cultural bizantin16.

Pentru Ungaria medievală, subiectul a fost abordat într-o oarecare măsură

şi de către K. Mesterházy17, care a realizat şi o hartă a răspândirii lor în spaţiul menţionat18. Pe teritoriul Ungariei acest decor apare cu predilecţie pe inelele cu o extremitate în S. Au fost aminitite descoperirile de la Halimba-Cseres (M.258)19, Székesférvár-Rádiótelep (M.26)20, Szomotor şi Pilin-Sirmányhegy (M.74)21.

De remarcat ar fi şi faptul că ei apar şi în aria culturii Köttlach, la Köttlach-Glognitz22 şi Judendorf-Villach23, Gars-Thunau24. Motivul mai este

12 Mesterházy 1990, p. 105 sq; Giesler 1981, p. 126. 13 Vaña 1954, p. 64, 69, Tab. IV/26, p. 100 şi bibliografia aferentă. 14 Miletić 1975, p. 100. 15 Hanuliak 1994, p. 128-136, Pl. XLVII/D-1, LXXXVI/C-2. 16 Giesler 1981, p. 126 sqq., Niederle 1930, p. 126, sl. 63, 1. 17 Mesterházy 1990, p. 105. 18 Ibidem, p. 106, Abb. 8. 19 Török 1962, p. 161, Pl. LXXXVIII, M. 258 (piesa din centru). 20 Bakay 1965-1966 (1966), p. 58, Pl. XXVII/19, M. 26. 21 Mesterházy 1990, p. 105. 22 Korošec 1979, vol. II, T. 49/2. 23 Ibidem, vol. II, T. 56/2 c.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 67

surprins şi pe alte tipuri de cercei găsiţi în asociere clară cu obiecte de tip Köttlach25.

Forma 18 Giesler este prezentă nu doar în spaţiul sud-est european ci şi în fosta Cehoslovacie, Polonia (până la Buczek şi Legnicza) sau în aşezarea medieval timpurie de la Petersberg de lângă Basel (Elveţia)26.

O formă mult mai rară în Transilvania este cercelul simplu sau cu un capăt în S, decorat cu ajutorul unei sârmuliţe foarte subţiri (forma 18 Giesler, tipul 8 Mesterházy)27. Singura piesă din Transilvania se cunoaşte din necropola de la Alba Iulia-Staţia de Salvare şi aparţine fazei a II-a28.

Repertoriul descoperirilor din România

I. Necropole

I.1. Localitate: Alba Iulia (jud. Alba) Punct: Staţia de salvare Mormântul 6 Inventar: 1). verigă decorată cu sârmă buclată (pl. I/1). Piesa provine dintr-un mormânt, fiind găsită la unul din degetele defunctului. Diametrul piesei este de 24 mm. Bibliografie: Ciugudean 1996, p. 27, fig. 53; Dumitriu 2001, p. 40; Iambor 2005, p. 404, pl. LXXV/53; Ioniţă 2005, p. 80. I.2. Localitate: Craiova (jud. Dolj) Punct: Fântâna Obedeanu Contextul descoperirii: Într-o necropolă din care au fost cercetate 108 morminte datate în cursul secolelor XIII-XV, au fost recuperaţi cinci cercei decoraţi cu sârmă buclată. Aceştia sunt de două tipuri. 1-3). Primele trei, executate similar, au fost confecţionate din câte o verigă de argint pe care a fost înfăşurată o altă sârmă buclată, tot din argint. Pentru fixare, la capetele monturii buclate, a fost înfăşurată în jurul verigii sârmă simplă (pl. I/5-6). 4-5). Alte două exemplare, tot din argint, au veriga dintr-o sârmă mai groasă, îndoită în formă de semn de întrebare. În partea inferioară a tijei, sub montura de sârmă buclată, tija a fost îndoită în sus, formând un ochi. Pentru fixarea monturii a fost utilizat acelaşi procedeu ca la exemplarele precedente (pl. I/6-7). Bibliografie: Dumitriu 2001, p. 40, 118-119, Taf. 89/5-7; Ioniţă 2005, p. 80 nota 92, p. 125.

24 Giesler 1981, p. 126. 25 Ibidem, p. 127. 26 Ibidem, p. 127-128 şi notele 309 şi 310. 27 Dragotă 2006, p. 71. 28 Ciugudean 1996, 9, fig. 53. Piesa a fost considerată eronat drept inel pentru deget.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 68

I.3. Localitate: Hudum (com. Curteşti sau M. Eminescu, jud. Botoşani) Punct: Dealul Hudumului, necropola 1 Mormântul 73, –0,40 m; adult; SV-NE; întins pe spate, cu braţele pe abdomen; Inventar: 1). fragment de cercel din bronz (pl. I/9), decorat pe verigă cu sârmă buclată. Bibliografie: Damian 1993, p. 101; Ioniţă 2005, p. 80, nota 93; Spinei, Popovici-Baltă 1985, p. 81, fig. 5/7; Popovici 1987, p. 179, nota 60.

I.4. Localitate: Isaccea (jud. Tulcea) Punct: Necropolă Mormântul 25. mormânt plan; individual; înhumaţie; groapă simplă (1,70/0,65 m); –0,45 m; adult; V-E; întins pe spate, cu palmele aduse pe bazin; Inventar: 1-2). O pereche de pandantivi conici, din argint, de la cercei (pl. I/10-11). Au fost confecţionaţi dintr-o tijă de argint, îndoită la capete în formă de urechiuşă sau buclă (autorul cercetărilor spune ca sunt din bronz !). Pe ea au fost introduse câte un con din foiţă de argint de-corat pe toată suprafaţa cu sârmă buclată. La baza conului a fost introdusă pe tijă o plăcuţă metalică în formă de pâlnie cu gura în jos. 3). Inel de argint, din sârme torsionate. Bibliografie: Dumitriu 2001, p. 40, Taf. 18/1-2; Vasiliu 1984, p. 107-141, 519-540.

I.5. Localitate: Nufărul (com. Nufărul, jud. Tulcea) Punct: La Piatră Mormântul 42, –0,85 m; V-E; păstrat parţial (craniul şi membrele); Inventar: 1). colier de mărgele de sticlă, 2). un cercel din bronz (pl. I/14) şi 3). o verigă simplă Bibliografie: Damian 1993, p. 100, fig. 11/1, 110; Dumitriu 2001, p. 40, Taf. 78/ 10; Ioniţă 2005, p. 80, nota 94.

I.6. Localitate: Portăreşti (com. Giurgiţa, jud. Dolj) Punct: Cetăţuie Contextul descoperirii: necropolă de înhumaţie, datată pe baza monedelor găsite în a doua jumătate a secolului al XIV-lea. Mormântul 9, copil; Inventar: 1-2). doi cercei de bronz argintat (pl. I/17-18), decoraţi cu sârmă buclată. Decorul este distrus complet pe un exemplar, iar pe celălalt se mai păstrează fragmentar. Bibliografie: Dumitriu 2001, p. 40, 132-133, Taf. 94/20.

I.7. Localitate: Trifeşti (com. Trifeşti, jud. Iaşi) Punct: terasa inferioară a Prutului, la este de sat Mormântul 28, înhumaţie; V-E ? (pl. I/21). Mormântul 29, înhumaţie; V-E ? (pl. I/20). Bibliografie: Damian 1993, p. 101; Dumitriu 2001, p.40; Ioniţă 2005, p. 80, nota

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 69

93; Popovici 1987, p. 179, nota 59; Spinei 1982, p. 241, fig. 2/20-21; Spinei 1986, p. 240, 241, fig. 2/20-21; Spinei 1994, p. 464, fig. 30/12-13.

II. Aşezări II.1. Localitate: Borniş (com. Dragomireşti, jud. Neamţ) II.1.1. Punct: Silişte Contextul descoperirii: piesa a fost descoperită într-o locuinţă care a fost utili-zată în cursul secolului al XVII-lea. Bibliografie: Damian 1993, p. 101; Popovici 1987, p. 179, nota 58.

II.1.2. Punct: Mâleşti Contextul descoperirii: locuinţa nr. 2. Cercei de bronz argintat (pl. I/12-13) Bibliografie: Damian 1993, p. 101; Popovici 1985, p. 178, fig.6/6-7, p. 179-180.

II.2. Localitate: Coconi (com. Mănăstirea, jud. Ilfov) Punct: Căldarea Contextul descoperirii: Piesă găsită în partea de sud a aşezării. Cercelul este format dintr-o verigă circulară de argint (pl. I/2). În jurul ei a fost înfăşurată sârmă de argint buclată sau spiralată. Pentru a nu aluneca pe verigă, de o parte şi de alta a monturii, a fost înfăşurată în jurul verigii o altă sârmă simplă de argint. Dimensiuni: 44 x 39 mm. Bibliografie: Constantinescu 1972, p. 101, 247, pl. XIII/8; Damian 1993, p. 99; Dumitriu 2001, p. 40, 116, Taf. 87/8; Ioniţă 2005, p. 80, nota 92; Popovici 1987, p. 180, nota 62.

II.3. Localitate: Dridu (com. Dridu, jud. Ialomiţa) Punct: La Metereze Contextul descoperirii: dintre piesele de podoabă recuperate din aşezare şi necropolă, provine şi un cercel (pl. I/8) din bronz (dimensiuni: 29 x 28 mm) similar cu piesa de la Coconi. Bibliografie: Dumitriu 2001, p.40, 122, Taf. 90/9; Ioniţă 1996-1998, p. 311, 379, fig. 49/1, Ioniţă 2005, p. 128, 220, fig. 48/16.

II.4. Localitate: Păcuiul lui Soare (jud. Constanţa) Punct: Cetatea bizantină Contextul descoperirii: cei doi cercei (pl. I/15-16) provin din aşezarea datată din secolul al XIII-lea până spre 1422. Nu se precizează dacă provin dintr-un complex anume sau nu. Bibliografie: Damian 1993, p. 99; Diaconu, Baraschi 1977, p. 123, fig. 97/25, 28, p. 124; Dumitriu 2001, p. 40, Taf. 81/28, 31; Ioniţă 2005, p. 80, nota 94; Popovici 1987, p. 180, nota 64.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 70

Pl. I. - 1. Alba Iulia (după Ciugudean 1996); 2. Coconi (după Constantinescu 1972);

3-7. Craiova – Fântâna Obedeanu (după Dumitriu 2001); 8. Dridu – La Metereze (după Ioniţă 1996-1998); 9. Hudum (după Spinei, Popovici-Baltă 1985); 10-11. Isaccea (după Vasiliu 1984);

12-13. Mâleşti (după Popovici 1985); 14. Nufăru – La Piatră (după Dumitriu 2001); 15-16. Păcuiul lui Soare (după Diaconu, Baraschi 1977); 17-18. Portăreşti (după Dumitriu 2001);

19. Suceava (după Romstorfer 1913); 20-21. Trifeşti (după Spinei 1991).

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 71

Pl. II. - 1. Bizeljske (după Korošec 1969); 2-3. Dvograd; 4. Macvanska Mitrovica

(după Minić 1987); 5-6. Pilin (după Hampel 1905); 7-8. Male Kosihy (după Hanuliak 1994); 9. Halimba (după Mesterházy 1996).

II.5. Localitate: Suceava (jud. Suceava) Punct: Cetatea medievală Contextul descoperirii: cercel (pl. I/19) găsit “lângă turnul din afară 23”. Posibil să fie confecţionat din sârmă de argint. Bibliografie: Damian 1993, p. 101; Popovici 1987, p. 180, nota 61; Romstorfer 1913, p. 87, Pl. XI, stânga.

III. Descoperiri de tip neprecizat III.1. Localitate: Cetăţeni-Muscel (jud. Argeş) Punct: ? Contextul descoperirii: neprecizat. Bibliografie: Constantinescu 1972, p. 101, nota 117; Damian 1993, p. 99, Popovici 1987, p. 180, nota 63.

III.2. Localitate: Târgu Neamţ (jud. Neamţ) Punct: Cetatea Neamţului Contextul descoperirii: neprecizat. Bibliografie: Constantinescu 1972, p. 101, nota 117; Damian 1993, p. 101; Popovici 1987, p. 179, nota 57.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 72

Pl. III. - Lista localităţilor cu descoperiri de cercei: România: 1. Alba Iulia, 2. Borniş,

3. Cetatea Neamţului, 4. Cetăţeni-Muscel, 5. Coconi, 6. Craiova, 7. Dinogetia (?), 8. Dridu, 9. Hudum, 10. Isaccea, 11. Nufărul, 12. Mâleşti, 13. Păcuiul lui Soare, 14. Portăreşti, 15. Trifeşti;

Austria: 16. Gars Thunau, 17. Judendorf, 18. Köttlach; Bulgaria: 19. Hălma Tzarevetz, 20. Kaliakra, 21. Lukovit, 22. Maritza Iztok, 23. Sevtopolis; Croaţia: 24. Biljane Donje, 25. Kašić;

Grecia: 26. Corint; Macedonia: 27. Bitola, 28. Kočani, 29. Negotin, 30. Prilep; Serbia: 31. Brestovik, 32. Dobrača, 33. Donji Milanovac (Veliki Gradac),

34. Gradac (Doničko Brdo), 35. Korbovo, 36. Kuršumlia, 37. Mačvanska Mitrovica, 38. Niš, 39. Ribnica, 40. Surduk, 41. Trajanov Most, 42. Trnjane, 43. Vajuga, 44. Vinča, 45. Vojlovica;

Ungaria: 46. Baks, 47. Hajdubodrog, 48. Halimba, 49. Kiskeszi, 50. Majs, 51. Piliny, 52. Pusstaszentlásló, 53. Sellye, 54. Székesfehérvár, 55. Szomotor.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 73

Tipul descoperirilor

Cerceii decoraţi cu sârmă buclată, găsiţi pe teritoriul actual al României, provin din necropole, aşezări şi descoperiri de tip neprecizat. De remarcat este faptul că în nici unul din puncte nu a fost observată tezaurizarea lor.

Din punct de vedere funerar ei aparţin unor tipuri de necropole considerate diferite. Astfel, în Transilvania, piesa provine dintr-un cimitir atribuit orizontului funerar de tip Bielo Brdo (Alba Iulia-Staţia de Salvare)29. În Dobrogea, provin din necropole de epocă bizantină (Nufărul, Isaccea), contemporane cu cele de tip Bielo Brdo. O piesă, cea de la Dinogetia, este databilă topologic în aceeaşi vreme, însă nu este menţionat contextual descoperirii. Tot de aici, o parte a pieselor sunt din aşezări datate după pierderea teritoriilor de la Dunărea de Jos de către Imperiu (Păcuiul lui Soare).

În Moldova piesele au fost găsite în zona cetăţilor (Suceava, Cetatea Neamţului), dar şi în necropole din mediul rural (Hudum, Mâleşti, Trifeşti, Borniş).

În spaţiul viitoarei Ţări Româneşti, cerceii decoraţi cu sârmă buclată provin din descoperiri funerare (Craiova-Fântâna Obedeanu, Portăreşti-Cetăţuie), dar şi din aşezări (Coconi-Căldarea), ori de tip neprecizat (Dridu-La Metereze, Cetăţeni Muscel).

Materialele de producere

Cerceii descoperiţi până în prezent pe teritoriul actual al României au fost confecţionaţi din bronz (Hudum-Dealul Hudumului, necropola 2, Nufărul-La Piatră, Dridu-Metereze), argint (Craiova-Fântâna Obedeanu, Isaccea, Coconi-Căldarea) şi bronz argintat (Mâleşti, Portăreşti-Cetăţuie). Pentru exemplarul de la Suceava, putem bănui doar că a fost confecţionat din argint. În privinţa altor piese, precum cele de la Alba Iulia-Staţia de Salvare, Păcuiul lui Soare, Borniş, Cetăţeni-Muscel şi Cetatea Neamţului, nu dispunem de date privind materialul din care au fost produşi. Se poate observa că metalul din care au fost realizaţi nu are nici o legătură cu faptul că provin din mediul rural sau urban.

Tehnicile de execuţie I.1. Verigile

În ceea ce priveşte execuţia verigilor se pot distinge mai multe variante. I.1.1. Ce mai simplă dintre ele a fost îndoirea unei sârme mai groase în formă de cerc. Această metodă este observabilă în cazul pieselor descoperite în Transil- 29 Ioniţă 1996-1998, p. 311. Din păcate necropola nu a fost publicată integral, sau măcar atât cât a fost cercetat din ea. Este posibil ca de aici sa mai provină şi alte piese al căror model trebuie căutat în spaţiul sud-dunărean. În acest mod ne-am fi putut da seama în ce măsură comunitatea care folosea acest cimitir a fost influenţată sau poate chiar avea legături materiale şi culturale cu mediul balcanic. Interesant ar fi fost de văzut care este ponderea podoabelor şi accesoriilor vestimentare atribuibile orizontului stepic, a culturii materiale din spaţiul bizantin şi câte piese sunt comune.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 74

vania (pl. III/1) şi la podoabele de la Dunărea inferioară (pl. I/2-5, 8, 14-18). I.1.2. O a doua variantă constă în îndoirea unuia dintre capetele verigii spre exterior în formă de buclă. Procedeul a fost înregistrat în cazul cerceilor de la Trifeşti (pl. I/20). I.1.3. O ultimă variantă constă în îndoirea unuia dintre capete asemenea piesei menţionate mai sus, iar cel opus aplatizat în forma unui vârf de săgeată rombic, apoi perforat în zona centrală. Este cazul a două exemplare, unul descoperit la Suceava (pl. I/19), iar celălalt la Trifeşti (pl. I/21). Acest model de verigă a fost utilizat în spaţiul actual al României în special din secolele XIII-XIV, dar poate urca uneori până în veacul al XVI-lea.

I.2. Tijele

Utilizarea lor a fost sesizată în cazul pieselor de la Craiova-Fântâna Obedeanu şi Isaccea. I.2.1. Prima variantă de tijă constă în îndoirea capătului inferior în formă de buclă de dimensiuni mici. Aceasta putea avea un dublu rol. Primul era acela de a împiedica alunecarea monturii de pe tijă. De buclă sau de acest ochi se putea agăţa eventual un alt pandantiv, dar nu este neapărat necesar. Partea superioară a tijei era îndoită în formă de cerc, având rol de fixare de un material textil, de păr sau de ureche. Aspectul final al unui astfel de tije era acela de semn de întrebare (Craiova-Fântâna Obedeanu; pl. I/6-7). I.2.2. A doua variantă constă în îndoirea capetelor unei sârma în forma unor mici bucle, după introducerea monturilor, cu scopul de a le fixa, pe de o parte, iar pe de alta, după formarea pandantivului, de a-l monta sau agăţa de o verigă sau o altă tijă (pl. I/10-11; Isaccea).

O situaţie aparte o constituie două piese, din păcate păstrate parţial, descoperite la Mâleşti. Este greu de spus dacă sunt tije decorate sau reprezintă fragmente de verigă decorate cu sârmă buclată.

Primul exemplar (pl. I/12) a fost realizat dintr-o sârmă relativ subţire. Sârma din care a fost realizată posibila verigă se termină cu o buclă dublă, după care restul rămas după confecţionarea acesteia a fost îndreptat în jos şi înfăşurat în jurul ei (n.n. a sârmei).

Din al doilea exemplar se mai păstrează doar un fragment (pl. I/13) al cărui capăt era îndoit în forma unei mici bucle. Nu trebuie exclus ca cele două fragmente să fi fost ale aceleiaşi piese.

I.3. Decorul sau monturile

Pentru exemplarele care au avut decorul pe verigă, acesta este invariabil. El constă în înfăşurarea unei sârme buclate în jurul verigii, iar pentru o mai bună fixare a monturii, la capetele ei erau înfăşurate câte unui fir metalic pe suportul circular. O variantă este reprezentată de un exemplar descoperit la Trifeşti (pl.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 75

I/20). În acest caz, existau două monturi similare, distanţate, despărţite între ele de o sârmă înfăşurată în jurul verigii.

În cazul monturilor pe tijele sub forma unui semn de întrebare, procedeul de fixare al lor era similar.

Un caz aparte îl reprezintă pandantivii conici (pl. I/10-11) de la Isaccea. Sârma spiralată care decora conul a fost înfăşurată în jurul său tot în spirală, fără a putea preciza dacă de jos în sus sau invers. Pandantivi conici similari au mai fost descoperiţi şi la Dinogetia, dar sârma buclată de pe ei pare distrusă, iar spre deosebire de exemplarele de la Isaccea, decorul este executat cu sârmă filigranată30.

Tipologia pieselor din România

Tipul I. este reprezentat de exemplarele de la (Alba Iulia-Staţia de salvare, Coconi-Căldarea, Craiova-Fântâna Obedeanu, Dridu-La Metereze, Nufărul-La Piatră, Păcuiul lui Soare şi Portăreşti-Cetăţuie; pl. I/1-5, 8, 14, 15-18). Acesta a avut poate cea mai largă răspândire, fiind întâlnit la Korbovo31, Bizeljske32, Pilin-Sirmányhegy/M. 7433 etc.

Tipul Ia (Suceava, Trifeşti; pl. I/19, 21). Piesa de la Suceava a fost desco-perită foarte probabil în acelaşi context cu un alt cercel decorat cu o montură sferică din sârmă de argint. Piese similare au fost descoperite în Ţara Româ-nească în necropola de la Vadul Anei, fiind datate în cursul secolului al XVI-lea34. Din păcate contextul stratigrafic şi cronologia nu sunt foarte clare pentru acest exemplar. Exemplarul din a doua localitate a fost datat în cursul secolelor XIII-XIV.

Tipul Ib (Trifeşti; pl. I/20). Pentru acest exemplar nu dispunem momentan de analogii clare, dar pe baza datării generale a necropolei poate fi datat similar cu exemplarul precedent provenit din aceeaşi localitate.

Tipul II (Craiova-Fântâna Obedeanu; pl. I/6-7) are analogii în descoperiri din Macedonia, de la Prilep, Kočani35 sau din Serbia, la Ribnica36. În această din urmă localitate, în partea inferioară a tijei a mai fost agăţat un pandantiv din tablă.

Tipul III (Isaccea; pl. I/10-11), constă de fapt din pandantivii unor cercei. Pandantivi similari au mai fost descoperiţi doar la Niš37 şi Kočani38.

30 Dumitriu 2001, p. 34, 105, Taf. 57/7. Autoarea consideră că piesele de la Dinogetia şi cele de la Isaccea sunt de acelaşi tip. 31 Minić1987, p. 74, fig. I/1. 32 Korošec 1969, p. 245, T. 1/6, 4/6. 33 Hampel 1905, III, T. 526. 34 Dumitriu 2006, p. 349-350. Este vorba despre datarea generală a necropolei pe baza descoperi-rilor monetare. 35 Maneva 1992, Pl. 17/61/30 a, б, 23/a, б. 36 Minić1987, p. 74, fig. I/6. 37 Ibidem, p. 74, fig.I/4; Erčegović-Pavlović 1976 (1977), p. 96, T. IX, M. 38/5-6. 38 Maneva 1992, Pl. 16/24/8

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 76

Piesele de la Mâleşti şi Hudum-Dealul Hudumului, necropola 2 nu pot fi încadrate unui tip sau variante anume, nefiind întregi. În aceeaşi situaţie sunt şi piesele de la Borniş, Cetăţeni-Muscel şi Cetatea Neamţului, care nu au fost publicate cu ilustraţie sau descriere.

Cronologia pieselor din România

Cea mai timpurie piesă provine din cimitirul de la Alba Iulia-Staţia de salvare şi a fost datată în cursul secolului al XI-lea. Ea se încadrează tipului I. Urmează în ordine cronologică cerceii de la Nufărul (secolele XI-XII), Dridu-Metereze (secolele XI-XII), Craiova-Fântâna Obedeanu (secolele XIII-XIV), Coconi (secolele XIII-XIV), Păcuiul lui Soare (secolul al XIII-lea-1422) şi Portăreşti (secolul al XIV-lea). Din punct de vedere cronologic, durata lor de utilizare a fost până în cursul secolului al XIV-lea.

Tipul Ia este semnalat începând din secolele XIII-XIV (Trifeşti) până, probabil, în secolul XVI (Suceava)39.

Tipul II, prezent deocamdată doar printr-o descoperire (Craiova), a fost încadrat şi el secolelor XIII-XIV.

Tipul III a fost descoperit momentan doar în Dobrogea, la Isaccea şi posibil un exemplar la Dinogetia. Din punct de vedere cronologic ambele exemplare au fost atribuite secolelor XI-XII.

Răspândirea decorului cu sârmă buclată pe cerceii din sud-estul Europei

În spaţiul sud-est european, aceste piese au avut o răspândire relativ largă, inclusiv din punct de vedere cronologic.

Cei mai timpurii cercei decoraţi cu sârmă buclată se întâlnesc în aria culturii Köttlach, şi provin din Slovenia şi Austria. Tot în prima ţară menţionată, au mai fost descoperiţi la Gora na Bizeljski40.

Mai la sud, în Croaţia, cercei similari au fost descoperiţi în Kašić-Manastirine şi Biljane Donje-Begovača41.

În spaţiul vecin Croaţiei, piese similare au fost surprinse şi în Bosnia-Herţegovina, ca de exemplu la Župca şi la Mahovljani42.

În spaţiul Ungariei actuale, asemenea piese provin din necropolele de la Pilin43, Halimba44, Szomotor, Sellye (M.46), Majs (M.259), Pusztaszentlászló (M.155), Rákospalota, Hajdubodrog-Temetőhegy (M.57), Tiszalök-Kisvasasdomb

39 Din păcate, pentru descoperirea de aici nu dispunem de informaţii privind stratigrafia, contextul exact al descoperirii şi alte date care ar putea ajuta la o mai bună datare. 40 Korošec 1973, p. 132, Pl. V, M. 1. 41 Jelovina 1963, p. 103-104, Pl. XL/8, 9, M.256. 42 Miletić 1975, p. 98, 99, T. III/8. 43 Vaña 1954, p. 69, Tab. IV/26, p. 100. 44 Hampel 1905 III, 1905, 233, pl. 526, 1-2, Török 1962, p. 161, Pl. LXXXVIII, M.258.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 77

(M.70), Kiskeszi45, Székesfehérvár-Radiotelep (M.26)46 şi Sárrétudvari-Hízóföld47. Un număr mai mare de astfel de podoabe provine din Serbia, ca de

exemplu la Brestovik-Visoka Ravan48, Dobrača49, Trajanov Most, Korbovo50, Mačvanska Mitrovica (M.215)51, Trnjane (M.10352, 33253), Vajuga-Pesak (M.4554, 7455, 7756), Velesnica57, Ribnica58, Niš (M.38)59, Donićko Brdo60.

În Macedonia, cercei la care a fost utilizată sârma buclată au fost găsiţi la Prilep şi Bitola61. Tot aici a fost surprins decorul şi la cercei în formă de semn de întrebare (Negotin, Prilep, Kočani)62 sau pe pandantivii conici ai cerceilor (Kočani)63.

În Grecia, piese cu acelaţi tip de decor au fost găsite la Corint. Acestea au fost datate în cursul secolelor XI-XII64.

La sudul Dunării, în Bulgaria, astfel de exemplare au fost descoperite la Kaliacra65, Hălma Tzarevetz66, Lukovit67, Maritza Iztok68 şi Seutopolis69.

Din punct de vedere numeric, precum şi din punct de vedere al tipurilor de

cercei decoraţi în acest mod, ar fi de remarcat că deşi pot fi întâlniţi pe arii largi din Europa de sud-est şi nu numai, cele mai multe exemplare par a se concentra

45 Mesterházy 1990, p. 105. 46 Bakay 1965-1966 (1966), Pl. XXXVII/19. 47 Nepper 2002, p. 212, Pl. 317/1-2. 48 Ćorović-Ljubinković 1956, p. 135, fig. 4, Rândul 2, dreapta, p. 136, Erčegović-Pavlović 1970 (1972), p. 42, 53, fig. 3. 49 Garašanin, Garašanin 1954-1955, p. 195, 199, fig. 9/a-b, Erčegović-Pavlović 1970 (1972), p. 42, 53, fig. 3. 50 Erčegović-Pavlović 1970 (1972), p. 42-43, 53, fig. 3. 51 Erčegović-Pavlović 1980, p. 28, 47, Pl. 23, Pl. 39/5 (variantă a verigii de păr în formă de S cu sârmă buclată). 52 Marjanović-Vujović 1984, p. 23, Pl. VIII/1 M. 103. 53 Ibidem, p. 53, Pl. XXV/2, M. 332. 54 Marjanović-Vujović 1986, p.185, 196, 210, Pl.26/M. 45. 55 Ibidem, p.185, 197, 210, fig. 26/M. 74-3. 56 Ibidem, p. 185, 197, 205, fig. 13, p. 211, Pl. 27/1, M. 77. 57 Erčegović-Pavlović, Minić 1986, 297, fig. 4/2. 58 Ibidem, p. 292. 59 Erčegović-Pavlović 1976 (1977), p. 96, T. IX, M. 38/5-6. 60 Petrović 1962-1963 (1965), p. 283, fig. 28/2, p. 285. 61 Maneva 1992, Pl. 18/1/2, 59/1, 57/37, 57/30. 62 Ibidem, Pl. 17/Б/2, 31/138, 61/30 a, б, 23/a, б. 63 Ibidem, Pl. 16/24/8. 64 Davidson 1952, p. 252-253, Pl. 108/2025-2029. 65 Bobčeva 1978, p. 154, fig. VII/M. 98. 66 Nurkov, Pisarev 1979, p. 48, fig. 26, dreapta jos, Pisarev 1981, p. 107, fig. 5/a, dreapta sus. 67 Stancev, Naceva 1960, p. 89, fig. 9/26, 27, p. 92, fig. 11, mijloc, stânga. 68 Damian 1993, p. 101. 69 Čangova 1972, p. 116, fig. 94/4.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 78

în teritoriile bizantine. Aici moda a continuat şi în secolele următoare, după cucerirea Constantinopolului în anul 1204. Utilizarea lor a fost preluată în spaţiul nord-dunărean, în teritoriile est-carpatice, cel mai probabil în cursul secolului al XIII-lea, continuând şi în următorul. Motivul ornamental s-a păstrat sporadic şi în veacurile următoare, în special în Moldova, dar a mai fost întâlnit şi în sudul Banatului vestic.

Concentrarea pieselor în special în mediul balcanic, ar putea sugera apartenenţa motivului la mediul cultural bizantin. Faptul că aici se produc şi podoabe care imită prin sârma buclată decorul granulat ar putea fi un element în plus că tot în acest mediu utilizarea sârmei buclate în orfevrărie a luat o amploare semnificativă. Lipsa acestor podoabe în tezaure coroborată cu faptul că apar în complexe funerare sau chiar pierdute în locuinţe ori în afara lor demonstrează că nu au fost podoabe deosebite, obţinute cu un cost ridicat, iar în posesia lor puteau intra suficient de mulţi indivizi.

Un alt aspect care trebuie discutat este apariţia decorului în aria orizontului funerar de tip Bielo Brdo. A vorbi aici de moda utilizării acestor podoabe este puţin cam mult. Ele apar doar izolat şi în număr mic. Mai mult decât atât, sârma buclată a fost utilizată pe piesele comune, verigi simple sau verigi cu un capăt îndoit în forma literei S. Aceasta demonstrează că este vorba doar de un decor auxiliar. Astfel de practici, anume montarea sau fixarea pe o podoabă de un anumit tip de bază nu constituie o noutate pentru regiunile unde au fost întâlnite podoabe simple precum cele enumerate mai sus. A fost sesizată astfel lipirea granulelor pe partea aplatizată a verigii de păr (Şopotu Vechi-Mârvilă)70 sau introducerea unei mărgele pe verigă (Cladova-Dealul Carierei)71. Este de remarcat de asemenea că în aceeaşi situaţie se află şi alte podoabe, tot de influenţă bizantină sau balcanică (cercei cu pandantiv tip măciucă sau strugure), anume că în nici o necropolă din spaţiul Pannonic nu apare în cantităţi mari. Ea a fost adoptată doar de un număr redus de persoane, influenţate de moda şi tradiţiile bizantine. Un alt aspect care poate merită menţionat este acela că decorul, pentru veacurile IX-XII, apare predominant în spaţiul provinciilor fostului Imperiu Roman.

SILVIU OŢA, AUREL DRAGOTĂ

GABRIEL RUSTOIU, MATEI DRÎMBĂREAN

70 Oţa 2007-2008, p. 283, 291, 294, 302, Pl. II/3, 303, Pl. III/41 71 Oţa 2006, p. 246, Pl. 2, veriga de păr din dreapta, centru.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 79

MEDIEVAL JEWELS DECORATED WITH CURLED WIRE. EARRINGS

ABSTRACT

This study proposes a grouping of earrings decorated with curled wire, that were

discovered on the actual territory of Romania, a typology and chronology of them. An overview of the issue for the countries from Central Europe and of south-east was

presented at the beginning. There follows a repertoire of discoveries from Romania, organized on types of sites (necropolises, settlements and discoveries of unstated type). The type of discoveries has been analysed, as well as the manufacturing materials, execution techniques (for lock-rings, rods and decor).

Type I is represented by pieces from Alba Iulia-Staţia de salvare, Coconi-Căldarea, Craiova-Fântâna Obedeanu, Dridu-La Metereze, Nufărul-La Piatră, Păcuiul lui Soare and Portăreşti-Cetăţuie; Pl.1/1-5, 8, 14, 15-18. This had probably the widest spread, being encountered in Korbovo, Bizeljske, Pilin, etc.

Typology of pieces from Romania Type Ia (Suceava, Trifeşti; Pl.1/19, 21). The piece from Suceava was discovered probably

in the same context with another earring decorated with a round setting from silver wire. Similar pieces were discovered in Wallachia in the necropolis from Vadul Anei, being dated throughout the XVIth century. Unfortunately the stratigraphic context and chronology are not very evident for this piece. The piece from the second locality dates from the XIIIth-XIVth centuries.

Type Ib (Trifeşti; Pl. 1/20). At the moment we do not dispose of definite analogies for this piece, but on the base of general dating of the necropolis it may be dated similarly with the previous piece that came from the same locality.

Type II (Craiova-Fântâna Obedeanu; Pl. 1/6-7) has analogies in discoveries from Macedonia, from Prilep, Kočani or from Serbia, in Ribnica. In this last locality, a sheet pendant was additionally added in the lower part of the rod.

Type III (Isaccea; Pl.1/10-11) consists, in fact, of the pendants of some earrings. Similar pendants were also discovered only in Niš and Kočani.

Pieces from Mâleşti and Hudum-Dealul Hudumului, necropolis 2 cannot be framed within a certain type or variant, they not being whole pieces. In the same situation are pieces from Borniş, Cetăţeni-Muscel and Cetatea Neamţului, which were not published with illustration or depiction.

Chronology of pieces The earliest piece comes from the cemetery from Alba Iulia-Staţia de salvare and dates

from the XIth century. It is framed within type I. Chronologically follow the earrings from Nufărul (XIth-XIIth centuries), Dridu-Metereze (XIth-XIIth centuries), Craiova-Fântâna Obedeanu (XIIIth-XIVth centuries), Coconi (XIIIth-XIVth centuries), Păcuiul lui Soare (XIIIth century-1422) and Portăreşti (XIVth century). Chronologically, their period of utilization was until the XIVth century.

Type Ia is recorded beginning with the XIIIth-XIVth centuries (Trifeşti) until, probably, the XVIth century (Suceava).

Type II, present for now only by a discovery (Craiova), also dates from the XIIIth-XIVth centuries.

Type III was discovered for the moment only in Dobrogea, in Isaccea and possibly a piece in Dinogetia. Chronologically both pieces were attributed to XIth-XIIth centuries.

There follows the spread of decor on earrings in the central and southeastern European area.

Numerically, as well as from the point of view of the types of earrings decorated this way, worth noticing would be that although they may be encountered on spread areas from Europe of

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 80

south-east and not only, the most of the pieces seem to gather in Byzantine territories. This trend continued also during the following centuries, after Constantinople had been conquered in 1204. Their utilisation was taken over in the north-Danubian area, on eastern-Carpathian territories, most probably in the XIIIth century, continuing also in the following one. The decorative motif was preserved sporadically also in the following centuries, especially in Moldavia, but it was also encountered in the south of western Banat.

Concentration of pieces especially in the Balkan environment might suggest affiliation of the motif to the cultural Byzantine environment. The fact that here are produced also jewels that imitated by curled wire the granulated decor might be a furthermore element that utilization of curled wire in the goldsmith’s work developed significantly. Absence of these jewels in hoards connected with the fact that they appear in funerary complexes or even lost in dwellings or outside them, proves that they weren’t special jewels, obtained by high costs, and quite many persons could have had them.

Another aspect that must be discussed is the appearance of decor in the funerary horizon of Bielo Brdo type. To discuss here about the fashion of using these jewels is a little bit too much. They only appear isolated and in a small number. More than that, curled wire was used for common pieces, simple lock-rings or lock-rings with S shaped end. This demonstrates that it is only an auxiliary decor. Such practices, as setting or fastening on a jewel of a certain type of base is not a novelty for the regions where simple jewels as those above mentioned were encountered. This way was noticed the adhesion of particles on the flat side of the lock-rings (Şopotu Vechi-Mârvilă)72 or introduction of a bead on the lock-ring (Cladova-Dealul Carierei)73. Worth noticing is also the fact that other jewels are in the same situation, also of Byzantine or Balkan influence (earrings with pendant of club or grape type), that is in neither necropolis from the Pannonic area appear in great quantities. It was only adopted by a reduced number of persons, influenced by Byzantine fashion and customs. Another aspect which probably is worth being mentioned is that decor, for the IXth-XIIth centuries appears predominantly in the area of provinces from the former Roman Empire.

Abrevieri bibliografice Bakay 1965-1966 (1966) - K. Bakay, „Graberfelder aus den10-11. Jahrhunderten in der

Umgebung von Székesfehérvár und due Frage der fürstlichen Residenz I”, în Alba Regia, 6-7, 1965-1966 (1966), p. 43-88.

Bobčeva 1978 - L. Bobčeva, „Nekropole des 13.-14. Jhs. in Kaliakra”, în Izvestjia Varna, XIV (XXIV), 1978, p. 152-180.

Čangova 1972 - J. Čangova, Srednovekovno seliste nad trakijskaiaja grad Sevtopolis (XI-XIV v.), Sofia, 1972.

Ciugudean 1996 - H. Ciugudean, The Year One Thousand at Alba Iulia – Between history and archaeology, Catalogue of Exhibition, Alba Iulia, 1996.

Ćorović-Ljubinković 1956 - M. Ćorović-Ljubinković, „La nécropole slave de Brestovik. Rapport préliminaire des fouilles en 1953-1954”, în Archaeologia Iugoslavica, II, 1956, p. 131-137.

Constantinescu 1972 - N. Constantinescu, Coconi. Un sat din Câmpia Română în epoca lui Mircea cel Bătrân. Studiu arheologic şi istoric, Bucureşti, 1972.

72 Oţa 2007-2008, p. 283, 291, 294, 302, Pl. II/3, 303, Pl. III/41 73 Oţa 2006, p. 246, Pl. 2, lock-rings, view from the right, centre.

Podoabe medievale decorate cu sârmă buclată. Cerceii 81

Dragotă 2006 - A. Dragotă, Aspecte de multiculturalitate spirituală. Rit şi ritual funerar în Transilvania şi în Europa Centrală şi de sud-est (sec. IX-XI p. Chr.), Bibliotheca Septemcastrensis, XXIII, Alba Iulia, 2006.

Damian 1993 - O. Damian, „O necropolă medievală timpurie descoperită la Nufăru (jud. Tulcea)”, în SCIVA, 1, tomul 44, 1993, p. 81-113.

Davidson 1952 - G. R. Davidson, Corinth. XII. The minor objects, Princeton, New Jersey, 1952. Diaconu, Baraschi 1977 - P. Diaconu, S. Baraschi, Păcuiul lui Soare. Aşezarea medievală (secole-

le XIII-XV), vol. II, Bucureşti, 1977. Dumitriu 2001 - L. Dumitriu, Der Mittelalterliche Schmuck des Unteren Donaugebietes im 11.-15.

Jahrhundert, Bucureşti, 2001. Dumitriu 2006 - L. Dumitriu, “Objets de parure de la nécropole de Vadu Anei”, în Cercetări

Arheologice, 13, 2006, p. 341-362. Ercegović-Pavlović 1976 (1977) - S. Ercegović-Pavlović, „Srednjovekovna nekropola u Nišu”, în

Starinar, XXVI, 1976 (1977), p. 83-100, T. I-XVI. Ercegović-Pavlović 1980 - S. Ercegović-Pavlović, „Les nécropoles romaines et médiévales de

Maćvanska Mitrovica”, în Sirmium, XII, Beograd, 1980. Ercegović-Pavlović, Minić 1986 - S. Ercegović-Pavlović, D. Minić, „Site d'habitation médiéval à

Velesnica. Fouilles de 1981”, în Cahier des Portes de Fer, III, 1986, p. 289-301. Garašanin, Garašanin 1954-1955 (1956) - M. Garašanin, D. Garašanin, „La nécropole serbe

médiévale de Dobrača”, în Starinar, V-VI, 1954-1955 (1956), p. 191-204. Giesler 1981 - J. Giesler, „Untersuchungen zur Chronologie der Bjelo Brdo Kultur. Ein Beitrag zur

Archäologie des 10. und 11. Jahrhunderts im Karpatenbecken”, în PZ, 56, 1, 1981. Hampel 1905 III - J. Hampel, Alterthümer des frühen Mittelalters in Ungarn, Braunschweig, 1905. Hanuliak 1994- M. Hanuliak, Malé Kosihy. Pohrebisko z 10.-11. storočia, Nitra, 1994. Iambor 2005 - P. Iambor, Aşezări fortificate din Transilvania (sec. IX-XIII), Cluj-Napoca, 2005. Ioniţă 1996-1998 - A. Ioniţă, „La céramique du Haut Moyen Âge de Dridu "La Metereze" (Dèp.

de Ialomiţa)”, în Dacia, N.S., 40-42, 1996-1998, p. 305-382. Jelovina 1963 - D. Jelovina, Starohrvatske nekropole. Na području između rijeka zrmanje I cetine,

Split, 1963. Korošec 1954a - P. Korošec, Zgodnjesrednjeveška arheološka slika karantanskih slovanov, vol. 1,

Ljubljana, 1954. Korošec 1954b - P. Korošec, Zgodnjesrednjeveška arheološka slika karantanskih slovanov, vol. 2,

Ljubljana, 1954. Korošec 1969 - P. Korošec, „Raziskave na svetih Gorah na Bizeljskem”, în: Arh. Vest., XX,

Ljubljana, 1969. Korošec 1973 - P. Korošec, J. Korošec, „Svete Gore bei Bizeljsko in frühslawischer Zeit”, în

Balcanoslavica, 2 (1972), p. 125-136. Maneva 1992 - E. Maneva, Srednjovekoven nakit od Makedonija, Skopje, 1992. Marjanović-Vujović 1984 - G. Marjanović-Vujović, Trnjane. Serbian necropolis (11th-13th

century), Beograd, 1984. Marjanović-Vujović 1986 - G. Marjanović-Vujović, „Vajuga-Pešac. La nécropole médiévale II”,

în Cahiers des Portes de Fer, III, 1986, p. 184-237. Mesterházy 1990 - K. Mesterházy, „Bizánci és balkáni eredetű tárgyak a 10-11. századi magyar

sírleletekben I”, în Folia Archaeologica, XLI, 1990, p. 87-115. Mesterházy 1991 - K. Mesterházy, „Bizánci és balkáni eredetű tárgyak a 10-11. századi magyar

sírleletekben II”, în Folia Archaeologica, XLII, 1991, p. 145-177. Miletić 1975 - N. Miletić, „Elementi della cultura di Koettlach in Bosnia e Erzegovina”, în

Balcanoslavica, 4, 1975, p. 93-111. Minić 1987 - D. Minić, „Le fil tordu en spirale dans les bijoux médiévaux de Serbie”, în Starinar,

XXXVIII, 1987, p. 73-81.

S. Oţa, A. Dragotă, G. Rustoiu, M. Drîmbărean 82

Nepper 2002 - M. Nepper Ibolya, Hajdú- Bihar megye 10-11. szazádi sírleletei, I-II, Budapest-Debrecen, 2002.

Nurkov, Pisarev 1979 - H. Nurkov, A. Pisarev, „Manastirski komplecs na Hălma Tzarevetz”, în Godišnik na muzeite ot severna Bulgaria, 5, 1979, p. 42-49.

Oţa 2006 - S. Oţa, „The relations between the settlements and the necropolises of the Banat territory in the 11th-13th centuries”, în Acta Terrae Sepremcastrensis, V, 1, Special number (Bibliotheca Septemcastrensis, XVII). The Society of the Living the Community of the Dead (from Neolithic to the Christian Era). Proceedings of the 7th International Colloquium of Funerary Archaeology, Sibiu, 2006, p. 239-247.

Oţa 2007-2008 - S. Oţa, „Verigi de păr cu un capăt îndoit în forma literei S, descoperite pe teritoriul Banatului”, în Cercetări Arheologice, XIV-XV, 2007-2008, p. 269-303.

Petrović 1962-1963 (1965) - D. M. Petrović, „Srednjevekovna nekropola na Doničkom Brdu (Gradac kod Kragujevca) ”, în Starinar, XIII-XIV, 1962-1963 (1965), p. 275-291.

Pisarev 1981 - A. Pisarev, „Srednovekoven nekropol pri tzărkva No. 18 na Hălma Tzarevetz”, în Godišnik na muzeite ot severna Bulgaria, 7, 1981, p. 105-112.

Popovici 1987 - R. Popovici, „Cercetări arheologice în aşezarea rurală medievală Măleşti (secole-le XIV-XVII)”, în Arheologia Moldovei, XI, 1987, p. 169-190.

Romstorfer 1913 - K. A. Romstorfer, Cetatea Sucevii. Descrisă pe temeiul propriilor cercetări făcute între anii 1895 şi 1904, Bucureşti, 1913.

Spinei 1986 - V. Spinei, „Săpăturile de la Trifeşti (jud. Iaşi)”, în MCA (Vaslui, 1982), 16, Bucureşti, 1986, p. 237-242.

Spinei 1994 - V. Spinei, Moldova în secolele XI-XIV, Chişinău, 1994. Spinei, Popovici-Baltă 1985 - V. Spinei, R. Popovici-Baltă, „Cercetările arheologice din necropola

medievală de la Hudum, jud. Botoşani”, în Arheologia Moldovei, 10, 1985, p. 74-88. Spinei, Popovici 1988 - V. Spinei, R. Popovici, „Săpăturile arheologice din necropola medievală

de la Hudum (1987)”, în Arheologia Moldovei, XII, 1988, p. 233-247. Stancev, Naceva 1960 - St. Stancev, I. Naceva, „Srednovekoven bălgarski nekropol do Lukovit”,

în Izvestia Sofia, 23, 1960, p. 71-98. Török 1962 - Gy. Török, „Die Bewohner von Halimba im 10. und 11. Jahrhundert”, în

Archaeologia Hungarica, Series Nova, XXXIX, 1962, Budapesta, 1962. Vaña 1954 - Z. Vaña, „Les Magyars et les Slaves à la lumière des fouilles archéologiques du X-

XIIe siècle”, în Slovenská Archeológia, II, 1954, p. 51-104. Vasiliu 1984 - I. Vasiliu, „Cimitirul feudal-timpuriu de la Isaccea”, în Peuce, IX, 1984, p. 107-

141, 521-540. Cuvinte-cheie: cercei, cronologie, decor, podoabe, teritoriul României, spaţiu balcanic, tipologie. Key words: earrings, chronology, decor, jewels, territory of Romania, Balkan area, typology.