Managementul calitatii

MANAGEMENTUL CALITĂŢII

RezumatAcest capitol prezintă importanţa calităţii în domeniul

construcţiilor, legislaţia care guvernează acest domeniu, cauzele care generează noncalitate, ciclul calităţii, costurile şi sistemul calităţii în construcţii. În final sunt descrise sursele de informaţii, metodele şi tehnicile utilizate în planificarea, asigurarea şi controlul calităţii proiectelor de construcţii.

Cuprins12.1.Scurt istoric. Calitatea în legislaţia

românească şi internaţională. Concepte12.2. Ciclul calităţii12.3. Costurile calităţii12.4. Sistemul calităţii în construcţii12.5. Planificarea calităţii12.6. Asigurarea calităţii12.7. Controlul calităţii

335Managementul calităţii

12.1. Scurt istoric. Calitatea în legislaţiaromânească şi internaţională. Concepte

Activitatea de construcţii este recunoscută ca unadintre cele mai vechi preocupări ale omului şi sematerializează în medii construite în care sedesfăşoară întregul sistem de activităţi şi preocupăriumane (productive, sociale, culturale etc.). Deci,mediul construit influenţează totalitatea activităţilormateriale şi spirituale, fapt ce a condus, încă dinantichitate, la impunerea garanţiei calităţiiproducţiei de construcţii.

Astfel, "Codul lui Hammurabi", 1700 î. Hr.(descoperit în 1901 la Susa), făcea constructorulrăspunzător de calitatea şi rezistenţa operei sale prinprecizarea: "Dacă se prăbuşeşte casa (construcţia) şiomoară locatarii meşterul constructor va fi ucis".

Legiferarea şi organizarea asigurării calităţiiconstrucţiilor în ţara noastră este prezentă mai întâiîn "Memoriul despre lucrările săvârşite deDepartamentul Lucrărilor Publice" publicat la Iaşi în1856 prin care era creată "Poliţia asupra zidirilorprivate" care solicita ca:

- "toţi lucrătorii de zidiri să nu fie îngăduiţi alucra până ... nu-şi capătă atestatul Departamentuluidoveditoriu gradului de cunoaştere ce au";

- "în viitor toate clădirile să nu se mai zideascădecât cu cărămidă pe lat, iar acelea făcute cu cărămidăpe muchie să se prefacă" etc.

Calitatea construcţiilor trebuie să fie abordatăcomplex, ştiinţific, deoarece implicaţiile noncalităţii

336Managementul proiectelor de construcţii

sunt mult mai mari faţă de marea majoritate acelorlalte produse. Construcţiile, ca produse aleactivităţii umane, prezintă următoareleparticularităţi:

- consumă un capital foarte mare;- sunt supuse unui număr mare de factori aleatori,

imprevizibili, ca urmare a duratei mari de viaţă;- trebuie să satisfacă necesităţile a două, trei

generaţii, ceea ce face dificilă standardizarea şiprelungeşte perioada de acumulare a experienţeinecesare perfecţionării produselor;

- cu toate perfecţionările tehnologice, se menţinlucrări cu caracter artizanal la care calitateaeste dată de calificarea şi îndemânareaexecutantului;

- este dificil de apreciat un raport optim întrecreşterea costului execuţiei pentru îmbunătăţiricalitative şi reducerea pe această cale a costuluiexploatării;

- nu se admit defecte sau rebuturi (în speciallegate de stabilitate, rezistenţă, durabilitate şisiguranţă în exploatare) etc.

Calitatea construcţiilor nu este doar o problemă aconstructorului, ea este problemă naţională şi, înultimul timp, europeană sau chiar mondială. În acestsens, Uniunea Europeană (U.E.) a dat mandat ComitetuluiEuropean de Standardizare să stabilească norme princare, între statele membre, să se recunoască reciprocorganismele şi laboratoarele care să confirmecalitatea.


Institutul Român de Standardizare a aderat laComitetul European de Standardizare, precum şi laReţeaua Internaţională de Terminologie, fapt ce acondus la adoptarea normelor OrganizaţieiInternaţionale de Standardizare (I.S.O.) incluzându-leîn nomenclatorul de standarde româneşti, astfel:

-I.S.O. 8404/1994 - Calitate. Vocabular.-I.S.O. 9000/1994 - Standarde pentru conducerea

calităţii şi asigurarea calităţii. Ghid pentru selecţieşi utilizare.

-I.S.O. 9001/1994 - Sistemele calităţii. Modelpentru asigurarea calităţii în proiectare/dezvoltare,producţie, montaj şi service.

-I.S.O. 9002/1994 - Sistemele calităţii. Modelpentru asigurarea calităţii în producţie şi montaj.

-I.S.O. 9003/1994 - Sistemele calităţii. Modelpentru asigurarea calităţii în inspecţie şi încercareafinală.

-I.S.O. 9004/1994 - Conducerea calităţii şielemente ale sistemului calităţii. Ghid.

S-au adoptat, de asemenea, normative dinseriile I.S.O. 10.011/93 şi E.N. 45.000/1992.

Alinierea cerinţelor calităţii în construcţii, dinţara noastră, la cerinţele internaţionale s-amaterializat în Legea nr.10 - "Lege privind calitateaîn construcţii" adoptată la 18 ianuarie 1995 şipublicată în M.O. nr.12 din 24 ianuarie 1995.Prevederile acestei legi se aplică:

- construcţiilor de orice categorie şiinstalaţiilor aferente acestora - indiferent de formade proprietate sau destinaţie;


- lucrărilor de modernizare; modificare,transformare, consolidare şi reparaţii aleconstrucţiilor.

Pentru a obţine o construcţie de calitatecorespunzătoare sunt obligatorii realizarea şimenţinerea, pe întreaga durată de existenţă aconstrucţiilor, a următoarelor cerinţe:

- rezistenţă şi stabilitate;- siguranţă în exploatare;- siguranţă la foc;- igienă, sănătatea oamenilor, refacerea şi

protecţia mediului;- izolaţie termică, hidrofugă şi economie de

energie;- protecţie împotriva zgomotului.Managementul calităţii proiectului include

procesele necesare pentru asigurarea faptului căproiectul va satisface necesităţile pentru care a fostîntreprins. Managementul calităţii proiectului includeatât procesul (managementul proiectului) cât şiprodusul (obiectivul de construcţii), deoarece eşeculîn realizarea cerinţelor de performanţă în ambeledomenii poate avea consecinţe negative pentru toţistakeholderii.

Calitatea este ansamblul caracteristicilor uneientităţi (produs sau serviciu) referitoare la măsura încare aceasta este capabilă să satisfacă nevoileexplicite şi implicite ale beneficiarului1. Una dintreproblemele esenţiale ale managementului proiectelor1 Radu Victor, coordonator, “Managementul producţiei de construcţii”, Editura Sylvi, 1997.


este tocmai transformarea nevoilor implicite alebeneficiarului în nevoi explicite cât mai devreme peparcursul realizării proiectului (încă din faza deconcepţie). Prin satisfacerea nevoilor beneficiaruluise înţelege realizarea acestora conform aşteptărilor(specificaţiilor) – proiectul trebuie să producă ceeace s-a spus că va produce - şi chiar depăşirea acestora– rezultatul proiectului trebuie să satisfacă nevoilereale ale clientului.

Fiecare proiect este influenţat de cerinţespecifice privind calitatea, costul şi durata deexecuţie. Tendinţele impuse acestor trei parametri suntprezentate în graficul următor:

Figura 66. Triunghiul cost-calitate-durată

Evident că satisfacerea concomitentă a acestortrei cerinţe (reducerea costurilor şi a duratei deexecuţie în paralel cu creşterea calităţii) este greude realizat deoarece este posibilă doar în situaţiaunor modificări tehnice sau organizatoricespectaculoase.

Managerul de proiect are rolul de a asigura (încontinuarea activităţii de proiectare) realizarea

Durată de execuţie

Calitate

Cost


calităţii impuse în condiţii de costuri şi durateacceptabile.

J. Juran arată că 80% din cauzele noncalităţi suntimputabile proiectanţilor, managerilor, furnizorilor şidoar 20% sunt înregistrate în execuţie (datoratemuncitorilor).Neconcordanţe şi erori în proiectul tehnic:1. Schimbarea unei soluţii tehnice sau economice din

proiect cu unele nefundamentate sau nepotrivite;2. Management nepotrivit; interpretarea greşită a

proiectului;3. Influenţa negativă a participanţilor la realizarea

proiectului (furnizori, beneficiari etc.);4. Recepţia, manipularea, păstrarea necorespunzătoare a

materialelor;5. Controlul de calitate efectuat defectuos;6. Pregătirea profesională necorespunzătoare;7. Indisciplina la locul de muncă;8. Condiţii atmosferice necorespunzătoare;9. Alte cauze.

Frecvenţa noncalităţii, pe cauze specificeproiectelor de construcţii, poate fi redată într-ohistogramă Pareto:


Figura. 67. Frecvenţa noncalităţii evidenţiată pe

cauze

Managementul calităţii proiectului constă dinurmătoarele trei procese, care se intercondiţionează şise suprapun:1. Planificarea calităţii – identificarea standardelor

de calitate relevante pentru proiect şi stabilireamodalităţilor de a le satisface.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

10

20

30

40

50

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

25

15

53

1 11 112

Cauze ale noncalităţii

Numărul cauzelor

noncalităţii


2. Asigurarea calităţii – evaluarea pe baze regulate aperformanţelor înregistrate în realizareaproiectului pentru asigurarea satisfaceriistandardelor de calitate considerate relevante.

3. Controlul calităţii – monitorizarea rezultatelorproiectului pentru a verifica dacă acestea corespundstandardelor considerate relevante şi identificareamodalităţilor de a elimina cauzele generatoare deabateri negative.

12.2. Ciclul calităţii

Calitatea este asigurată, în toate etapele derealizare a unui proiect, pornind de la concepere-proiectare şi încheind cu punerea în funcţiune şiîntreţinerea pe toată durata de viaţă.

Ciclul calităţii este prezentat astfel:

Nevoile proprietaruluiÎntreţinere Exigenţele

clientuluiUtilizare Conceperea

produsului (serviciului)

Punere în funcţiune Calitate Dezvoltarea

proiectului

Creare - concepere

Întreţinere - menţinere

Proiectare

RealizareFurnizori


Proi

ecta

re

Recepţie Detalierea proiectului. Desene de execuţie

Echipare-montaj Pregătire forţă de muncă.

Execuţie. Comandă echipamente

Elaborare modele de organizare

Materiale şi echipamente

Figura 68. Ciclul calităţii unui proiect deconstrucţii (Adaptare după Joseph Kélada de la Şcoalade Înalte Studii Comerciale din Montreal)

După cum se observă din schema de mai sus, nevoileproprietarului sunt cele care imprimă nivelulcalităţii. Aceste nevoi sunt influenţate de destinaţiaproiectului dar şi de informaţiile din exploatareaproiectelor similare sau apropiate.

Cele mai multe caracteristici calitative suntimprimate proiectului în etapa de concepţie şiproiectare. Acestea sunt puţin costisitoare şi facil demodificat sau înlocuit. În etapa de proiectare pot firevizuite anumite idei din etapa de concepere fără aînregistra cheltuieli suplimentare semnificative.

Asigurarea materialelor şi echipamentelor laparametrii calitativi propuşi în etapa de proiectareelimină riscurile nerespectării calităţii din cauzaacestora.


Etapa de execuţie poate contribui la menţinerea,îmbunătăţirea sau diminuarea calităţii proiectului.Dacă se dispune de o documentaţie de proiectare bună,respectarea tuturor prescripţiilor conduce la ocalitate bună a proiectului sau, în cazul nerespectăriiacestor prescripţii, la o diminuare a calităţiiproiectului. Un proiect cu deficienţe calitative poatefi perfecţionat dacă, în execuţie, se depisteazăneconcordanţele care duc la reducerea calităţii şi sepropun modificări ale documentaţiei de proiectare caresă ridice calitatea proiectului. Una dintre cele maiimportante etape pentru configurarea calităţii unuiproiect viitor este cea de întreţinere-menţinere încare se pot observa pe viu funcţionarea proiectului şiimplicaţiile noncalităţii.

Toate abaterile de la calitatea propusă pentru unproiect provoacă anumite costuri suplimentare, mai micisau mai mari în funcţie de etapa în care ele seelimină.


Costul eliminării

abaterilor de la

calitate faţă de

costul iniţial (%)

20

40

60

80

100

120

140

Concepere

Proiectare

generală

Execuţie

Dare în funcţiu

ne

Exploatare

Figura 69. Etapele proiectului în care se depistează abaterea

0Etapa din ciclul de viaţă a

proiectului


12.3. Costurile calităţiiCu toate că factorii care influenţează calitatea

se pot identifica uşor, factorii care influenţeazăcostul calităţii sunt mai greu de identificat.

Conform standardelor internaţionale, costurilecalităţii sunt date de:

- costul studiului pieţei în privinţa cerinţelorde calitate;

- costul cercetării legat de îmbunătăţireacalităţii;

- costul proiectării legat de asigurareacerinţelor de calitate;

- costul asigurării calităţii resurselor necesareexecuţiei;

- costul organizării de şantier în legătură cuasigurarea realizării calităţii;

- costul exploatării legat de asigurareacalităţii;

- costul auditurilor de calitate ale sistemului,obiectului de construcţii etc.;

- costul pregătirii profesionale în domeniulcalităţii;

- costul prevenirii noncalităţii;- costul eliminării neconformităţilor de calitate;- costul evaluării calităţii.Cu cât creşte calitatea unei construcţii, cu atât

creşte şi costul lucrărilor de execuţie, dar scadeproporţional, datorită calităţii ridicate, costulexploatării construcţiei. Durata de folosire a


obiectelor de construcţii este foarte mare şi, deci,recuperarea costurilor suplimentare în execuţie esteuşor de realizat. Se pune însă întrebarea: "Cât de multputem creşte costul execuţiei pentru îmbunătăţireacalităţii?". Răspunsul la întrebare se poate da princalculul costului global al construcţiei (sumacosturilor de execuţie şi de exploatare) şi se prezintăca în diagrama următoare:


Figura 70. Optimizarea calităţii în funcţie decostul global

12.4. Sistemul calităţii în construcţii

Sistemul calităţii în construcţii se compune din:

- Reglementările tehnice în construcţii care sestabilesc prin regulamente şi proceduri şi care auca obiect concepţia, calculul, alcătuirea, execuţiaşi exploatarea construcţiilor.

- Calitatea produselor folosite la realizareaconstrucţiilor se certifică de către producător. Nuse folosesc produse fără certificarea calităţii.

COST MINIM

cost global

cost execuţie

cost exploatare

CALITATE

COST


- Agrementele tehnice pentru noi produse şi procedeecare stabilesc aptitudinea de utilizare, condiţiilede fabricaţie, de transport, de depozitare, depunere în operă şi de întreţinere a lor.

- Verificarea proiectelor, a execuţiei lucrărilor şiexpertizarea proiectelor şi a construcţiilor.

Proiectele se verifică obligatoriu de cătrespecialişti verificatori de proiecte atestaţi (alţiidecât cei ce au elaborat proiectul).

Execuţia este verificată de investitori prindiriginţi de specialitate iar expertizele tehnice aleproiectelor şi construcţiilor se efectuează numai decătre experţi tehnici autorizaţi.- Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii

constituie o obligaţie ce revine tuturor factorilorce participă la conceperea, realizarea şiexploatarea construcţiilor şi se materializeazăîntr-un sistem propriu fiecărui factor.

- Autorizarea şi acreditarea laboratoarelor de analizeşi încercări în construcţii se fac conformprevederilor legale.

- Activitatea metrologică în construcţii urmăreşteasigurarea, etalonarea, verificarea şi menţinerea înstare de funcţionare a mijloacelor de măsurare şicontrol necesare.

- Recepţia construcţiilor urmăreşte certificarearealizării acestora conform cu documentaţia deexecuţie şi cu cartea tehnică a construcţiei în carese înscriu date referitoare la realizarea şiexploatarea construcţiei. Se întocmeşte prin grijainvestitorului şi se predă proprietarului care aresarcina să o completeze la zi.


- Comportarea în exploatare şi intervenţiile în timpse înscriu în cartea tehnică. Intervenţiile(reconstruire, consolidare, transformare, extindere,reparaţii) se fac numai pe baza unui proiect avizatde proiectantul iniţial al clădirii sau de un experttehnic avizat.

- Postutilizarea construcţiilor se referă laactivităţile de dezafectare, demontare şi demolare aconstrucţiilor, de recondiţionare şi de refolosire aelementelor şi produselor recuperabile, precum şi dereciclare a deşeurilor cu asigurarea protecţieimediului potrivit legii.

- Controlul de stat al calităţii în construcţii seexercită de către "Inspecţia de stat în construcţii,lucrări publice, urbanism şi amenajareateritoriului" care urmăreşte aplicarea unitară aprevederilor legale privind calitatea construcţiilorla nivelul întregii ţări.

Dintre componentele sistemului calităţii înconstrucţii doar conducerea şi asigurarea calităţii înconstrucţii cade integral în sarcina constructorului.

12.5. Planificarea calităţii

Planificarea calităţii constă în identificareastandardelor de calitate relevante pentru proiect şistabilirea modalităţilor de a le satisface. Ea trebuierealizată în paralel şi corelată cu celelaltecomponente ale planificării proiectului. De exemplu,realizarea calităţii dorite poate solicita modificărila nivelul costurilor sau al programului de execuţie,


sau poate necesita o analiză de risc detaliată a uneianumite probleme care a fost identificată.

Pentru planificarea calităţii se utilizeazăurmătoarele surse de informaţii: Politica în domeniul calităţii. Aceasta constă în ansamblul

intenţiilor unei organizaţii referitoare lacalitate, aşa cum sunt ele exprimate de cătremanagementul de vârf al acesteia. În cazul în careorganizaţia care realizează proiectul nu are opolitică în domeniul calităţii sau la realizareaproiectului urmează să fie implicate mai multeorganizaţii (ceea ce reprezintă regula în domeniulconstrucţiilor), echipa managerială a proiectului(care include reprezentanţi ai stakeholderilorproiectului) trebuie să conceapă o politică acalităţii pentru proiectul respectiv.

Scopul proiectului şi descrierea produsului. Acestea includdocumentaţia tehnico-economică (contracte,proiectul, detalii de execuţie, specificaţiiletehnice, caietul de sarcini etc.). Sunt foarteimportante deoarece cuprind rezultatele majore carese aşteaptă, obiectivele stakeholderilor privindproiectul, detalii tehnice.

Standarde şi legislaţie aplicabile. Se includ prevederilelegislaţiei naţionale şi internaţionale (pentruproiectele de acest tip) referitoare la proiect.

Principalele metode şi tehnici utilizate înplanificarea calităţii sunt: Analize cost/beneficiu. Principalul beneficiu al

respectării specificaţiilor privind calitatea constăîn diminuarea volumului şi valorii lucrărilor caretrebuie refăcute, ceea ce înseamnă o creştere a


productivităţii, a satisfacţiei stakeholderilor şidiminuarea costurilor. Principalul cost alrespectării specificaţiilor privind calitatea estecel ocazionat de activităţile de management alcalităţii proiectului. Desigur, pentru ca o anumitămăsură privind calitatea să fie consideratăacceptabilă trebuie ca beneficiile pe care legenerează să depăşească costurile.

Analize comparative. Se compară practicile curente sauplanificate cu cele din alte proiecte similarepentru a se genera idei de perfecţionare şi pentru aavea un standard faţă de care să se evaluezeperformanţele.

Diagrame de flux. Se pot utiliza diagrame cauză-efect(numite şi diagrama Ishikawa, diagrama oaselor depeşte), care ilustrează modul în care diferite cauzeşi subcauze se relaţionează pentru a produce unanumit efect, şi diagrame de proces sau de sistem, carearată modul în care se relaţionează diferiteleelemente ale unui sistem. Diagramele de flux potajuta echipa de proiect să anticipeze unde şi cândpot apărea probleme referitoare la calitate şi peaceastă bază să identifice modalităţi de a lepreveni sau rezolva.

Experimente şi simulări. Acestea se pot utiliza pentru aidentifica impactul pe care îl au anumite variabileasupra proceselor şi produsului proiectului.

Planificarea proiectului se concretizează înurmătoarele rezultate: Planul de management al calităţii. Acesta descrie modul în

care echipa de proiect va operaţionaliza politica saîn domeniul calităţii, obiectivele, structurile,


responsabilităţile, procedurile, procesele şiresursele necesare pentru implementareamanagementului calităţii (controlul calităţii,asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii).Acest plan se poate concretiza în următoareledocumente: manualul calităţii, procedurile deasigurare a calităţii şi planul de control alcalităţii, verificări şi încercări.

Definiţii operaţionale. Acestea descriu, în termeni foartespecifici, elementele–de proces sau produs – aleproiectului şi modul în care acestea sunt măsurateîn procesul de control al calităţii. De exemplu, nueste suficient să spunem că respectarea termenelorplanificate este o măsură a managementuluicalităţii; trebuie indicat de asemenea dacă fiecareactivitate trebuie să înceapă conform planului, sausă se finalizeze conform acestuia.

Liste de control. Acestea sunt utilizate pentru averifica dacă un set obligatoriu de paşi a fostrespectat şi realizat.

12.6. Asigurarea calităţii

Asigurarea calităţii constă în evaluarea pe bazeregulate a performanţelor înregistrate în realizareaproiectului pentru asigurarea satisfacerii standardelorde calitate considerate relevante. Aceste activităţisunt realizate, de regulă, de către un Compartiment deAsigurare a Calităţii.


Conform “Regulamentului privind conducerea şiasigurarea calităţii în construcţii”2 părţile implicateîn realizarea proiectelor de construcţii au obligaţiasă: elaboreze şi să aplice sistemul de conducere şi

asigurare a calităţii în unitatea proprie; înfiinţeze compartimentele de asigurare a calităţii; elaboreze procedurile aferente sistemului; pregătească şi să califice personalul.

Legea privind calitatea în construcţii3 prevedeurmătoarele drepturi şi obligaţii pentru participanţiila realizarea obiectelor de construcţii:

a. investitorul: stabileşte nivelul calitativpentru proiectare şi execuţie; obţine avizele şiacordurile necesare; verifică execuţia prin diriginţide specialitate sau consultanţi; soluţioneazăneconformităţile, defectele în exploatare, deficienţelede proiectare; propune expertizarea construcţiei pentrurealizarea intervenţiilor.

b. proiectantul: precizează categoria deimportanţă a construcţiei; asigură prin proiecte şidetalii de execuţie calitatea construcţiei; prezintăproiectele specialiştilor verificatori atestaţi,stabiliţi de investitor, şi soluţioneazăneconcordanţele constatate; elaborează caietele desarcini, instrucţiunile tehnice pentru execuţie,exploatare, întreţinere, reparaţii şi urmărire acomportării construcţiei în timp; stabileşte fazele deexecuţie şi participă la verificarea calităţii

2 HG nr. 261/8 iunie 1994.3 Legea nr. 10/1995, “Lege privind calitatea în construcţii”.


acestora; elimină deficienţele de calitate încă dinfaza de proiectare.

c. executantul: sesizează investitorul asupraneconcordanţelor sau deficienţelor proiectului; începeconstrucţia numai pentru proiecte verificate şiconstrucţii autorizate; asigură realizarea niveluluicalitativ prevăzut al construcţiei; convoacă factoriiresponsabili la verificarea diferitelor stadii fiziceexecutate; soluţionează neconformităţile pe bazasoluţiilor proiectantului; sesisează Inspectoratul deStat în construcţii în legătură cu producereaaccidentelor tehnice pe durata execuţiei; readuceterenurile folosite pentru organizarea de şantier lastarea iniţială.

d. verificatorul de proiecte şi experţii tehnici:au aceeaşi răspundere ca şi proiectantul pentruproiectele acceptate şi răspund pentru soluţiile date.

e. proprietarul: efectuează la timp lucrările deîntreţinere şi reparaţii; completează şi actualizeazăcartea tehnică a construcţiei; execută modificări laconstrucţii numai pe bază de proiecte verificate şiautorizate.

f. administratorul şi utilizatorul: folosescconstrucţia conform instrucţiunilor din cartea tehnică;execută lucrări de întreţinere şi reparaţii (dacă seprevede acest lucru prin contractul cu proprietarul),urmăresc comportarea în exploatare; sesizează Inspecţiade stat în construcţii în legătură cu accidenteletehnice înregistrate.

Informaţiile de intrare în sistemul de asigurare acalităţii se preiau din: Planul de management al calităţii.


Rezultatele măsurătorilor de control al calităţii.

Definiţiile operaţionale.

Metodele şi tehnicile folosite în asigurareacalităţii sunt următoarele: Metodele şi tehnicile de planificare a calităţii.

Auditurile calităţii. Au ca obiectiv identificareaînvăţămintelor legate de îmbunătăţirea performanţeiîn cadrul proiectului curent sau în proiecteviitoare. Auditurile pot fi programate la dateprestabilite sau aleatoare. Ele pot fi realizate decătre specialişti interni sau consultanţi externi.

Rezultatul activităţilor de asigurare a calităţiieste îmbunătăţirea calităţii. Aceasta include adoptarea demăsuri şi acţiuni pentru creşterea eficacităţii şieficienţei proiectului astfel încât să se generezebeneficii sporite pentru stakeholderi.

12.7. Controlul calităţii

Controlul calităţii presupune monitorizarearezultatelor proiectului pentru a verifica dacă acesteacorespund standardelor considerate relevante şiidentificarea modalităţilor de a elimina cauzelegeneratoare de abateri negative.

Informaţiile de intrare pentru controlul calităţiisunt: Rezultatele realizării proiectului. Acestea includ atât

rezultatele care ţin de proces, cât şi pe cele careţin de produs. Alături de aceste rezultate efectivesunt necesare rezultatele planificate.


Planul de management al calităţii.

Definiţiile operaţionale.

Listele de control.

Principalele metode şi tehnici utilizate încontrolul calităţii includ: Inspecţia. Include activităţi de măsurare, examinare,

testare pentru a stabili dacă rezultatele corespundspecificaţiilor planificate. Inspecţii se potefectua: în faza premergătoare execuţiei lucrărilorde construcţii (examinarea şi verificareadocumentaţiei tehnico-economice, verificareacalităţii materialelor de construcţii şi aprefabricatelor, verificarea calităţii utilajelor,verificarea capabilităţii subantreprenorilor), înfaza executării lucrărilor de construcţii(verificarea calităţii lucrărilor de structură şi definisaj), în faza recepţiei, a exploatării saupostutilizării obiectelor de construcţii.

Diagramele de control. Acestea sunt reprezentări graficeale rezultatelor înregistrate, cu dinamica lor întimp. Sunt utilizate pentru a decide când abaterilerezultatelor depăşesc limitele considerateacceptabile şi se impune luarea unor măsuri decorecţie. Ele pot fi utilizate, spre exemplu, înmonitorizarea costurilor şi programului de execuţiea proiectului sau a erorilor în documentaţiaproiectului.

Diagramele Pareto. Sunt histograme care pun în evidenţăfrecvenţa de apariţie, în ordine descrescătoare, aanumitor rezultate în funcţie de cauzele care le-augenerat. Echipa de proiect ar trebui să acţioneze cuprioritate asupra cauzelor care au generat cel mai


mare număr de defecte (legea lui Pareto: un numărrelativ redus de cauze generează cea mai mare partea problemelor).

Diagrame de flux. Sunt utilizate pentru a analiza modulîn care au apărut problemele referitoare lacalitate.

Analiza tendinţei. Se utilizează pentru monitorizareaperformanţelor tehnice şi a performanţelorreferitoare la încadrarea în buget şi program (câteactivităţi într-o anumită perioadă au fost realizatecu abateri semnificative).

Rezultatele aplicării controlului calităţii sunt: Îmbunătăţirea calităţii.

Decizii de acceptare. În urma controlului anumite lucrărivor fi acceptate, altele vor fi respinse şi vornecesita refacerea lor.

Refacerea unor lucrări. Anumite lucrări, respinse laefectuarea controlului calităţii, trebuie refăcute.Aceasta antrenează depăşiri de costuri şi termene deexecuţie, deci trebuie evitate sau minimizate.

Completarea listelor de control. Listele de control secompletează pe măsura utilizării lor şi este util săfie arhivate împreună cu celelalte documente aleproiectului.

Ajustarea proceselor. Ca urmare a controlului estenecesar, în anumite situaţii, să se adopte acţiunicorective şi preventive.

O nouă teorie asupra calităţii lucrărilor deconstrucţii este Managementul Calităţii Totale.


În tabelul următor se face o paralelă întremanagementul tradiţional al calităţi şi managementulcalităţii totale.

Comparaţie între Managementul tradiţional al calităţii şi Managementul calităţii totale Tabelul 21

Managementul tradiţional al calităţii

Managementul calităţii totale

Calitate - produsele sunt conforme cu specificaţia;- se pune accent pe controlul final

- produsele sunt conforme cu nevoile consumatorilor;- se pune accent pe controlul calităţii procesului de producţie

Clienţi - înţelegerea parţială a nevoilor clienţilor

- proces sistematic de căutare, înţelegere şi satisfacere a necesităţilor clienţilor

Defecte - se admite un anumit procent de defecte, pierderi, retuşuri

- nu se admit erori (zero defecte în fabricaţie, zero probleme în exploatare)

Inovaţii - revoluţii tehnologice(automatizare)

- perfecţionare graduală şi continuă a fiecărei activităţi

Rezolvarea problemelor

- nesistematizat, la nivel administrativ saual specialiştilor

- în mod participativ, disciplinat; decizii pebaza unor informaţii precise


Sistemul de management al calităţii totale vizeazătoate aspectele activităţii firmei şi desemneazăcalitatea ca element strategic.

Strategia managementului calităţii totale seconcretizează în efortul integrat al tuturornivelurilor companiei pentru a creşte satisfacţiaclientului, prin realizarea practică a îmbunătăţirilorcontinue.

Managementul calităţii totale se impune înconstrucţii deoarece:

- construcţiile sunt cunoscute pentru calitateascăzută;

- există o lipsă de preocupare pentru respectareatermenelor de predare;

- nu se respectă costurile anticipate de client;- se înregistrează performanţe reduse la nivelul

firmei.Spre deosebire de industrie, în construcţii

calitatea este impusă de:- client;- arhitect;- proiectant;- experţi verificatori de proiect;- antreprenori generali;- subantreprenori;- furnizori de materiale şi utilaje.În condiţiile sistemului managementului calităţii

totale fiecare este clientul celuilalt.


Particular pentru construcţii este faptul căproprietarul este singurul "neexpert" şi totuşi el estecel care trebuie să ia deciziile cele mai importante.Proprietarul nu are experienţă deoarece el conduce unproiect o singură dată sau, în cel mai bun caz, laintervale mari de timp. Aceasta este cauza principalăcare generează conflicte între participanţi (legate demateriale, maşini, soluţii constructive, relaţii dintreoameni, bani etc.).

Particularităţile managementului calităţii totaleîn construcţii sunt date de nerepetabilitateaproiectelor abordate, ceea ce face ca resursele fiziceşi umane angajate în proiect să fie disponibilizate laîncheierea acestuia.

Calitatea, în domeniul construcţiilor, este, înprimul rând, o problemă de responsabilitate socială.Asigurarea securităţii şi confortului pentrubeneficiarii construcţiilor reprezintă o obligaţiemorală şi contractuală pentru firmele de construcţii.


Termeni cheie- calitate

- noncalitate

- managementul calităţii

- ciclul calităţii

- creare-concepere

- proiectare

- întreţinere – menţinere

- costurile calităţii

- sistemul calităţii în construcţii

- Comitetul European de Standardizare

- Institutul Român de Standardizare

- Organizaţia Internaţională de Standardizare

- reglementări tehnice în construcţii

- agremente tehnice

- controlul de stat al calităţii în construcţii

- planificarea calităţii

- asigurarea calităţii

- controlul calităţii

- politica în domeniul calităţii

- analiza cost - beneficiu

- analiza comparativă

- diagrame de flux

- experimente şi simulări

- definiţii operaţionale

- liste de control

- auditul calităţii

- inspecţie

- diagrama de control

- diagrama Pareto

- analiza tendinţei

- managementul calităţii totale

Întrebări1. De ce calitatea în construcţii are o importanţă

specială?


2. Cum este definită calitatea?3. Ce organisme internaţionale reglementează calitatea

în construcţii?4. Care sunt componentele ciclului calităţii şi ce

importanţă are cunoaşterea acestora?5. Din ce este compus costul calităţii în construcţii?6. Din ce se compune sistemul calităţii în construcţii?7. Ce metode şi tehnici se folosesc în planificarea

calităţii?8. Care sunt sursele de informaţii utilizate în

asigurarea calităţii?9. Care sunt rezultatele controlului calităţii?10. Care sunt obligaţiile principale, pe linia

asigurării calităţii, ce revin constructorului (darbeneficiarului, proiectantului, investitorului)?

11. De ce se impune implementarea managementuluicalităţii totale în construcţii?

Managementul calitatii

Documents

Transcript of Managementul calitatii