UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA’’ IAŞI

FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT

Disciplina: Managementul

timpului liber

Profesor Coordonator :

Lector Univ. Dr. Rus Cristian Mihail

Masterand :

BUTUNOI MARIUS

SEMESTRUL II

Iaşi, 2014

Managementul timpului petrecut pe internet

Prezentare Generală

Timpul este cea mai importantă sursă de stres. S-a

demonstrat că există importante legături între prezenţa

„stresorilor” datoraţi timpului şi nemulţumirea pe plan

profesional şi o serie de afecţiuni, cum sunt:

hipertensiunea, nivelul crescut al colesterolului,

îmbătrânirea prematură şi altele.

În situaţia unui management defectuos al timpului,

stresul se manifestă subtil, persoanele supuse la stres

tinzând să-şi accentueze comportamentul uzual: cele

retrase devin şi mai retrase şi necomunicative iar cei

care preferă singurătatea vor evita pe cât posibil şi

mai mult compania altor persoane. Iar cei care vor

lucra până târziu vor lucra şi mai mult, cu un orar

prelungit. Se pot adăuga dereglările de somn, izolarea

faţă de ceilalţi membri ai organizaţiei, abuzul de

medicamente. Toate acestea au drept consecinţă scăderea

eficacităţii şi chiar adâncirea proastei gestionări a

timpului.

Timpul folosit in scopul utilizării accesului pe

internet reprezintă din punct de vedere profesional un

adaos care poate fi manifestat prin diferite căi.

Prezenta internetului in viaţa cotidiană a schimbat

radical trăirile fiecărui individ şi din punct de

vedere profesional dar şi din punct de vedere social.

Navigarea pe internet în timpul liber presupune o

relaxare din punct de vedere psihic pentru a nu suprima

stresul pe care îl acumulam in timpul petrecut la locul

de munca sau la scoală.

Motivarea alegerii temei

Am ales aceasta tema deoarece sunt pasionat de

beneficiile pe care le poţi avea utilizând internetul.

In timpul liber, internetul reprezintă un mijloc de

relaxare pentru ca aici se găseşte tot ceea ce bine

dispune si ajuta la eliminarea stresului acumulat.

Internetul este o sursa infinita de informaţii ce te

pot ajuta la rezolvarea oricărei situaţii dificile.

Internetul reprezintă o provocare si aceasta cauza

determinând tot mai multe persoane sa utilizeze

internetul pentru un timp foarte îndelungat devenind

pentru mulţi o utilitate.

Foto: www.business24.ro

Capitolul I – Noțiuni de baza

Timpul liber este hobby-ul de baza al tuturor

persoanelor care cunosc prea bine noţiunea înfiorătoare

de "serviciu".

Toata lumea caută ca aceasta perioada sa fie cat

mai mare, sa încadreze cat mai multe ore, minute si

secunde, pentru a-si satisface micile plăceri ale

vieţii.

În ziua de astăzi Internetul este susţinut şi

întreţinut de o mulţime de firme comerciale.

El se bazează pe specificaţii tehnice foarte

detaliate, ca de exemplu pe aşa-numitele „protocoale de

comunicaţie”, care descriu toate regulile şi

protocoalele de transmitere a datelor în această reţea.

Odată cu dezvoltarea industriei Internetului au

apărut şi activităţi conexe care oferă o informare

alternativă pe toate domeniile vieţii sau chiar

posibilitatea de a avea acces instantaneu, online, la

informaţie: e-learning, audio-learning cu ajutorul

audiobooks ş.a.

Mai mult decât atât, ca aplicaţie a Internetului a

apărut întreaga branşă numită e-commerce - comerţul

electronic, prin care furnizorii de mărfuri şi servicii

dispun suplimentar de o piaţă de desfacere enormă:

Internetul.

1.Timpul petrecut pe internet – In Romania

Românii sunt pe locul al doilea în topul ţărilor

europene care petrec cel mai mult timp online, cu o

medie de 18,6 ore petrecute săptămânal pe internet,

conform celui mai recent studiu Mediascope.

Pe primul loc se clasează ucrainenii, cu 20 de ore

petrecute online pe săptămână. Românii sunt urmaţi în

top de turci, cu o medie de 18,3 petrecute pe internet

săptămânal.

La nivelul activităţilor desfăşurate online,

românii sunt şi printre cei care folosesc cel mai mult

mesageria instant.

Ei folosesc servicii de mesagerie instant cu 60%

mai mult pentru a comunica online decât media europeană

a utilizatorilor de internet.

E-mailul este folosit de aproximativ întreaga

populaţie de origine cehă cu acces la internet, iar

reţelele sociale profesionale sunt utilizate de mai

mult de 90% dintre portughezi.

2.Timpul petrecut pe internet – In Europa

În ceea ce priveşte clasamentul celor mai activi

europeni în mediul online, danezii fac recenzii şi dau

feedback după utilizarea anumitor produse şi servicii

de două ori mai mult decât media înregistrată la

nivelul întregii Europe.

Grecii sunt cei care folosesc cel mai mult

blogurile - ei scriu pe blog de două ori mai mult decât

media europeană.

Bulgarii fac cele mai multe apeluri telefonice

online, utilizând servicii cum ar fi Skype-ul, cu 89%

mai mult decât utilizatorul mediu european.

3.Timpul petrecut pe internet la vârste înaintate

Conform studiului, generaţia de 55+ ani este din ce

în ce mai activă pe internet. 36% dintre europenii cu

vârste de peste 55 de ani navighează pe internet şi

petrec aproximativ 10,4 ore pe săptămână online. 84%

dintre aceştia fac cumpărături online zilnic, iar 79%

folosesc e-mailul în fiecare zi.

Cei mai mulţi dintre utilizatorii europeni de 55+

ani conectaţi la internet vizitează preponderent site-

uri de ştiri (77%) şi se uită la televizor online

(34%).

4.Timpul petrecut pe internet-mobil

În ceea ce priveşte navigarea pe internet de pe

mobil, aceasta a crescut cu 42% faţă de 2010 la nivel

european. În prezent, 68% dintre europeni deţin un

mobil cu acces la internet, dintre care 44% folosesc un

smartphone.

În Marea Britanie, 6 din 10 englezi sunt posesori de

smartphone. Vârsta a 60% dintre deţinătorii europeni de

smartphone este de sub 35 de ani.

Totodată, 50,9% dintre europenii cu acces la

internet folosesc o tabletă pentru a sta online şi

petrec, în medie, 9,3 ore pe săptămână conectaţi la

internet de pe tabletă. Europenii care petrec cel mai

mult timp online de pe tabletă sunt norvegienii (26%),

urmaţi îndeaproape de britanici (25%).

La nivel european, există 426,9 milioane de

utilizatori de internet, ceea ce reprezintă 65% din

totalul populaţiei europene. Numărul acestora a crescut

cu 19% faţă de anul 2010.

Foto: www.alba24.ro

Capitolul II

Managementul inteligent al timpului

petrecut pe internet

Timpul este cea mai importanta resursa de care

dispunem pentru a ne putea atinge obiectivele la locul

de munca sau general vorbind, pe toata durata

calatoriei noastre in unica realitate pe care o

cunoaştem.

Cu toţii avem la dispoziţie acelaşi număr de ore in

decursul unei zile, saptamani, luni. In realitate, ziua

are tot 24 de ore si tot ce putem controla suntem noi

insine, intr-un mod in care sa nu mai risipim timpul

disponibil.

Faptul ca timpul înseamnă bani nu mai reprezintă o

noutate pentru nimeni. Totuşi, sa nu uitam ca banii nu

reuşesc sa fie decât un instrument de schimb comun

agreat si utilizat la scara larga pentru a ne acoperi

diverse necesitaţi.

Da, timpul înseamnă bani. Dar nu doar atât! Timpul

este o resursa de mare preţ pe care o ai la dispoziţie

pentru tine si scopurile tale.

Este acel lucru care te face egal cu oricine, care

nu te încadrează intr-o categorie sociala anume si care

este la dispoziţia ta. Tu poţi sa alegi in întregime

cum îl foloseşti.

Când vine vorba de timp, mai bogat este cel care

reuşeşte sa folosească cel mai bine orele pe care le

are la dispoziţie intr-o zi!

Obținerea profitului de pe urma timpului petrecut pe internet

Dar ce ar fi sa folosim inteligent acest timp alocat

internetului?

Google AdSense pay-per-click

În ultimii ani, mediul online a luat amploare. Pe

lângă prezenţa online pe site-uri dedicate, magazine

online sau diverse portaluri, publicitatea pe internet

a câştigat teren din ce în ce mai mult. Şi acest lucru

se întâmplă deoarece consumatorii sunt din ce în ce mai

conectaţi la mediul online prin unul sau mai multe

dispozitive (laptop, telefon, TV).

AdSense este o aplicaţie de publicitate de la

Google. Proprietarii de site-uri se pot înscrie în

program şi pot afişa reclame de tip text, imagine sau

video pe site-urile personale. Aceste reclame sunt

administrate de Google şi generează venituri fie pe

click fie pe afişare. Google a câştigat un profit de

2.34 miliarde dolari în primul semestru al anului 2011.

Google se foloseşte de tehnologia motorului de

căutare pentru a afişa reclame în funcţie de conţinutul

site-ului, locaţia user-ului, şi alţi factori. Cei ce

doresc să îşi facă publicitate prin Google se pot

înscrie în programul AdWords. AdSense este cea mai

folosită metodă de a afişa reclame, deoarece acestea se

pot personaliza şi "camufla" în culorile site-ului iar

conţinutul lor este relevant cu cel al site-ului pe

care sunt afişate.

Multe site-uri folosesc AdSense pentru a valorifica

importanţa site-ului; fiind cea mai cunoscută reţea de

publicitate. AdSense este foarte important pentru

publicitatea site-urilor mici care nu au resursele

necesare pentru o publicitate mai costisitoare.

1.Ads - Reclame

Cea mai mare reţea de advertising din lume, de pe

urma căreia unii bloggeri au reuşit sa devina milionari

in euro! Serviciul Google Adsense este foarte simplu:

înregistrarea cu un cont Google, înscrierea in

programul lor (link), după care aceştia vor crea

reclamele care sunt adăugate pe site. Reclamele pot

avea orice forme si infatisari doriţi (orizontale,

verticale, text, vizuale). Odată inserate reclamele pe

blog, se poate începe câştigarea banilor la fiecare

click pe care vizitatorii îl dau de pe site. Sistemul

este foarte simplu: advertiserii (cei care cumpăra

reclame) plătesc lui Google o anumita suma de bani

pentru a-si face reclama, Google preia comanda si

plasează reclamele pe site-urile partenerilor săi

(Publisheri – cei care folosesc Adsense), iar pentru

fiecare click efectuat pe reclama o parte din bani

revin proprietarului site-ului de pe care s-a dat

clickul, iar restul intra in contul Google.

Întrebarea e cat se câştiga pentru fiecare click –

o întrebare al cărei răspuns este relativ. Google

plăteşte publisherii in funcţie de banii pe care ii

încasează de la Advertiseri, iar aici incasarile diferă

de la nişa la nişa. Pentru a va forma o imagine, nişa

“jocuri online” se plăteşte uneori chiar si cu jumătate

de cent/click, însa altele pot ajunge si la 2 E!

Trebuie specificat: cu cat nişa este mai bine plătita,

cu atât mai greu o sa castigati audienta, din cauza

competiţiei acerbe.

2. Vânzarea advertorialelor

O alta sursa de venit pentru un blogger cat de cat

cunoscut este vânzarea de advertoriale sau “guest

posts”.

Advertorialul (“guest postul”) este un articol

scris cu scopul de a stârni interes audientei dvs.

vizavi de anumite servicii/produse oferite de alţii.

Spre exemplu, avem un blog de IT, iar un magazin de

calculatoare din Romania doreşte sa publice un articol

pe blog – articol in care scrie câteva cuvinte despre

calculatoare si prezintă serviciile oferite pe site-ul

lor, împreuna cu unul sau mai multe link-uri.

Aceasta modalitate de a promova o afacere este

foarte răspândita si are doua mari beneficii pentru

cumparatorul advertorialului: măreşte autoritatea site-

ului spre care merge linkul si poate câştiga clienţi

reali.

3.Vanzarea de linkuri

Chiar daca nu este privita prea bine de Google,

vânzarea de linkuri se practica foarte mult in Romania.

Preţul unui link creste odată cu valoarea pe care o

are blogul dvs. – număr vizitatori, PR (page rank),

vechimea domeniului, numărul de pagini pe blog.

Cel mai important factor îl reprezintă PR-ul pe

care îl are blogul, iar un link pe un blog de PR 4

poate trece lejer de 4 E / luna, in funcţie de nişa

utilizata. Se pot vinde peste 10 link-uri fara ca

aceasta calitate a blogului sa scadă.

4.Programe de afiliere

Un program de afiliere se diferenţiază de Google

Adsense sau alte programe de advertising prin simplul

fapt ca banii intra in cont doar când vizitatorii

accesează link-ul si cumpăra produsul din spatele

acestuia.

In cazul unui program de advertising se pot câştiga

bani atunci când vizitatorii dau click pe reclame, însa

in cazul reţelelor de afiliere se câştiga un procent

din totalul vânzărilor.

Spre exemplu: eMag oferă 3% din totalul vânzărilor

si un bonus de 100 ron la primii 50 de vizitatori

direcţionaţi către aceştia prin programul Profit Share

eMAG.ro

Modalităţile prin care un blogger poate scoate bani

sunt numeroase, iar cei care reuşesc sunt si cei care

nu pornesc doar cu ideea de a face bani, ci sunt

pasionaţi de nişa pe care o descriu in cuvinte proprii!

Foto:www.adsense.com

Capitolul III – Depresia si dependenta de internet

Pro sau Contra utilizării îndelungate a

internetului?

Legătura dintre aceste doua concepte a mai fost

studiata, utilizându-se atât Zung Depression Inventory

(ZDI – care însa este folosit mai rar in scop clinic)

cat si Beck Depression Inventory (BDI), mult mai

adecvat scopului urmărit (“The Relation Between

Depression and Internet Addiction”, Kimberly Young&

Robert Rodgers).

Cercetările in domeniul dependentelor au arătat ca

boli psihiatrice precum depresia sunt deseori asociate

cu alcoolismul si dependenta de droguri.

Si chiar mai mult, depresia insoteste si alte

comportamente addictive, cum ar fi dereglările

alimentare (bulimie) si jocurile de noroc.

Astfel, este de urmărit posibila legătura dintre

depresie si abuzul de internet. In cercetările lui

Young si Rodgers rezultatele obţinute la BDI s-au

încadrat Intr-o medie de 11, 2 (SD 13, 9), indicând

un nivel uşor pana la moderat al depresiei, in

comparaţie cu grupul de control.

De asemenea, cercetările in care s-a folosit ZDI au

oferit o medie de 38, 56 (SD=10,-24), indicând de

asemenea un nivel uşor pana la moderat al depresiei

comparative cu populaţia “normala”.

Astfel, depresia este un factor semnificativ in

dezvoltarea folosirii patologice a internetului (PIU =

Pathological Internet Use) (Young, Rodgers, 1998).

Aceste studii sugerează ca, o cunoaştere adecvata a

depresiei si PIU-lui pot ajuta la o detectare mai

rapida a lor, mai ales atunci când una este mascata

(ascunsa) de simptomele primare ale celuilalt

diagnostic.

Este probabil ca o stima de sine scăzuta, o

motivaţie scăzuta, teama de a fi respins si nevoia de

probare asociata depresiei contribuie la creşterea

folosirii internetului. Se poate presupune ca

depresivii sunt atraşi de comunicarea electronica

datorita anonimităţii pe care le-o asigura aceasta cale

de comunicare, ceea ce ii ajuta sa isi depaseasca

dificultăţile de relaţionare interpersonala din viaţa

reala.

Kiesller &co. (Young, Rodgers, 1998) a descoperit

ca, acesta comunicare mediata de computer slăbeşte

influenta sociala prin absenta elementelor paraverbale

(de exemplu, tonul ridicat al vocii) si a celor

nonverbale – privirile, gesturile, atingerile.

Astfel, dispariţia expresiei faciale, a inflexiunii

vocii si a contactului vizual face comunicarea

electronica mai puţin ameninţătoare, ajutând astfel

depresivii sa depaseasca sentimentele de inconfort si

intimidare care apar atunci când se întâlnesc si

vorbesc cu alţii.

Ei se simt mult mai confortabili in a impartasi

idei altora datorita controlului personal pe care îl

deţin asupra nivelului comunicării, având timp in a

plănui, contempla si scrie replicile înainte de a

trimite un mesaj electronic.

Protocolul de tratament ar trebui sa pună accent pe

condiţia psihiatrica primara, daca se detectează o

“înrudire” cu o problema de control a impulsului, ca

folosirea adictiva a internetului.

Managementul efectiv a unor astfel de simptome

psihiatrice pot corecta, in mod indirect, PIU.

Cercetările totuşi nu indica in mod clar daca

depresia a precedat folosire abuziva a internetului,

sau daca este o consecinţa a acesteia.

Young a arătat ca retragerea din relaţii

semnificative din viaţa reala este o consecinţa a PIU-

lui.

Deci, exista posibilitatea ca nivelul ridicat de

izolare sociala determinata de timpul excesiv petrecut

in fata computerului pot duce la o depresie crescuta,

mai degrabă decât aceasta ar fi o caută a utilizării

excesive a internetului.

O altă problemă a internetului e că fiecare vrea să

fie la curent. Indiferent de informaţie, simţim că

trebuie s-o avem într-o cantitate cât mai mare.

Şi de multe ori greşim când considerăm că noutatea

informaţiei bate importanţa ei. Nu tot ce e nou

contează.

Conform cercetărilor anterioare, ale lui Young si

Goldberg (1998), s-au identificat anumite simptome ce

însoţesc utilizarea excesiva a internetului.

Acestea sunt:

Schimbări drastice in stilul de viaţa pentru a

putea petrece mai mult timp pe net,scăderea activităţii

fizice generale;

Nepăsare fata de propria sănătate;

Evitarea unor importante activitati din viaţa, cu

scopul de a petrece mai mult timp pe net;

De privare de somn sau o schimbare in patternul/

ritmul somnului, cu scopul de a petrece mai mult timp

pe net;

O scădere in socializare, având ca rezultat

pierderea/ înstrăinarea prietenilor; neglijarea

familiei;

Refuzul in a petrece o perioada mai mare de timp

offline;

Dorinţa de a petrece tot mai mult timp online;

Neglijarea locului de munca si a obligaţiilor

personale.

Deşi Internetul a devenit una dintre cele mai

importante resurse de informaţii, utilizarea

necontrolata, patologica a Internetului – adică,

dependenta de Internet - poate avea un impact negativ

asupra performantelor şcolare, a relaţiilor de familie

si asupra stării emoţionale a adolescenţilor, fiind un

comportament cu semne si simptome similare cu cele ale

oricărei alte dependente.

Dependenta de Internet este definita ca o pierdere

compulsiva a controlului impulsurilor legate de

utilizarea Internetului (jocuri online, reţele sociale,

sesiuni-maraton de navigare pe Internet) care implica

in principal dependenta psihologica de Internet iar

simptomele sunt comparabile cu ale altor comportamente

adictive, cel mai apropiat fiind jocul de noroc

patologic.

Aproape fiecare studiu efectuat pe aceasta tema a

identificat nu numai o corelaţie directa intre vârsta

si dependenta de Internet, ci si, de asemenea, o

corelaţie intre vârsta si neglijarea

responsabilităţilor legate de munca sau scoală.

Prin urmare, adolescenţii si adulţii tineri sunt

mai susceptibili de a fi dependenţi de Internet decât

orice alta grupa de vârsta, si in rândul tuturor

persoanelor care suferă de aceasta dependenta,

adolescenţii si adulţii tineri sunt mai susceptibili de

a-si neglija de munca si scoală decât adulţii mai mari

cu acelaşi tip de comportament dependent.

Abuzul de internet este atât de frecvent incat DSM

("Manualul de diagnostic si statistica a tulburărilor

mentale"), care este publicat de Asociaţia Americana de

Psihiatrie, are in vedere, in prezent, adăugarea unui

asemenea diagnostic in următoarea sa ediţie propusa

pentru publicare, alături de alte probleme de sănătate

mintala, cum ar fi tulburarea bipolara, schizofrenie si

tulburările de personalitate.

Foto: www.getpic.com

Concluzii

Mai puţin timp in online.

Sa nu-ti întrerupi munca la fiecare X minute din

cauza mailului, Facebook-ului, messengerului, etc. Cu

fiecare click in plus, avem un minut in minus.

La fiecare clipa ce o petrecem in online, pierdem

minute serioase din munca ce o putem face, minute ce

ne-ar salva de la întârzierile ce ne pândesc după colt.

Este recomandat, sa facem diferenţa intre timpul

petrecut, in online, in interes personal si cel in

interes de servici. Deoarece, in multe cazuri, accesul

la internet al angajatului nu este limitat, acesta

poate considera in subconştient ca accesul la internet

este un drept de care poate beneficia pe deplin.

Este recomandat sa deschidem contul de mail atunci

când terminam task-urile importante si ideal ar fi sa

verificam mail-ul in jur de 3-4 ori pe zi. Nu este

necesara o verificare mai frecventa a contului de mail

deoarece si cei care ne trimit mail-urile, sunt

conştienţi ca răspunsul nu va fi imediat.

Internetul poate fi folosit pentru a dobândi si

transmite mari cantitati de informaţie pe toate

planurile.

Daca ne îngropam in activitati de tot felul, cu

diferite termene limita, fara sa ne oprim un pic si sa

analizam unde suntem si unde dorim sa ajungem, vom avea

mereu impresia ca suntem in criza de timp si ca nu

putem face mai nimic.

Daca însa avem grija sa ne stabilim clar

obiectivele si paşii prin care le vom atinge, vom fi

capabili sa renunţam la toate activităţile care nu sunt

strict necesare si sa ne focusam atenţia si energia pe

ceea ce contează cu adevărat pentru noi.

REPERE BIBLIOGRAFICE

www.mediafax.ro

www.gandul.info

www.newsit.com

www.pcinfo.com

www.helpline.info

www.hotspedia.ro

www.linkurisponsorizate.ro

www.capital.ro

www.adsense.com

www.tophabits.ro

www.eugenol.ro

www.docstoc.com

www.vafit.com

www.allblogs.ro