Contrabanda cu tutun - din nou pe culmi istorice - Ziarul BURSA

n Wael El Ghadban: “Piaţa românească de lux mai are câţiva paşi să atingă nivelul de dinaintea crizei”

Sorana Mantho: “Banii din

comerţul ilicit pot alimenta zonele de conlict şi crima organizată”

PAGINA 2

n ANAF: “Contrabanda cu ţigarete este o problemă naţională”

În condiţiile în care comerţul ilicit cu ţigări a

reintrat pe o pantă ascendentă, atât industria

de proil, cât şi autorităţile consideră necesară

implementarea unei noi Strategii la nivel na-

ţional. Producătorii sunt de părere că această

Strategie ar trebui să implice şi decidenţii în

materie de politici iscale. Aceştia mai solicită

reimplementarea de urgenţă a Ordinului ANAF

de control al traicului, suspendat în campania

electorală.

n Adrian Popa: “Peste jumătate din produsele de contrabandă sunt de provenienţă necunoscută”

PAGINA 4

n Gilda Lazăr: “Consiliul Concurenţei, îngrijorat de creşterea contrabandei”

PAGINA 3

PAGINA 5

PAGINA 4

Supliment distribuit gratuit împreună cu ziarul BURSA

Joi, 26 martie 2015, nr. 59 (5394), anul XXIV 8 pagini

Evoluţia comErţului ilicit

cu ţigarEtE% piaţa de consum

Sursa: NovEl rESEarch

2010 2011 2012

10

15

20

25

30

35

40

2013 2014ian

2015

19 2

Nivelul contrabandei cu ţigări a atins un nou

record, situându-se, în ianuarie 2015,

la cel mai înalt nivel din ultimii patru ani

- 19,2% -, de la 15,9%, la inalul lunii

decembrie, potrivit datelor furnizate de

compania de cercetare Novel Research.

Reprezentanţii industriei sunt de părere

că, deja, comerţul ilicit cu tutun devine o

problemă socială, cu implicaţii nu numai

asupra veniturilor la bugetele publice,

dar şi asupra sănătăţii consumatorilor.

În argoul traicanţilor de ţigări, “biscuiţii” reprezintă marca Winston, “roşiile” - marca Viceroy, iar alte mărci sunt denumite “lumânări”.

coNtrabaNda, la NivEl rEcord

%

36

,3

22

,5

13 15

,4 15

,7

19

,2

Contrabanda cu tutun - din nou pe culmi istorice

Una din cinci ţiga-rete alate în piaţă este de contraban-dă - aceasta este concluzia studiului

Novel Research din luna ianuarie, care arată că piaţa neagră a tutu-nului a crescut vertiginos, de la 15,4% în noiembrie 2014 la 19,2% în prima lună a acestui an. Aceas-tă pondere bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

Marian Marcu, directorul com-paniei de cercetare Novel Research, a spus, recent, că, în ianuarie, co-merţul ilegal cu ţigarete a înregis-trat creşteri importante în majori-tatea regiunilor ţării.

Domnia sa a precizat: “Creşteri semniicative ale comerţului ilegal s-au înregistrat în regiunile Vest (plus 6,2 puncte procentuale, până

la 29,4%) şi Sud-Vest (plus 4,4 p.p., până la 26,3%). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră rămâne, ca şi pe parcursul anului 2014, cea de Nord-Est, care în ianuarie 2015 a înregistrat o creştere de 10,8 p.p., atingând 41,2%. Din punct de ve-dere al provenienţei, şi în ianuarie 2015 «cheap whites» (n.r. ţigarete-le produse legal, dar fabricate cu singurul scop să ie traicate în alte state decât cele pentru care sunt plătite taxele aferente) au continu-at să deţină cea mai mare pondere pe piaţa neagră, şi anume 51,3%. Ponderea produselor provenite din Moldova, Ucraina şi Serbia rămâne relativ constantă (20,8%; 19,8%, respectiv 2,5%)”.

Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria, consideră că evoluţia abruptă a contrabandei din luna ianuarie este

în mare măsură rezultatul politici-lor iscale necorelate cu eforturile de combatere a acestui fenomen.

Domnia sa a declarat: “La acestea se adaugă contextul geo-politic: conlictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inlaţia din Repu-blica Moldova, care se relectă în preţurile ţigaretelor din ţările ve-cine şi reprezintă un stimul pen-tru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic traic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bune-lor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor proita de această breşă. Chiar şi o realizare înde-lung aşteptată în domeniul infras-tructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are

impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe fronti-era internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă”.

Sorana Mantho, Director Cor-porate Affairs Philip Morris (PMI) România, este de părere că, deja, “comerţul ilicit cu tutun de-vine o problemă socială, cu impli-caţii nu numai asupra veniturilor la bugetele publice, dar şi asupra sănătăţii consumatorilor”.

Un aspect îngrijorător al evo-luţiei comerţului ilicit ţine de structura “portofoliului” de ţiga-rete traicate, respectiv de ponde-rea foarte mare a pachetelor de tip “illicit whites” (aşa numitele “cheap whites”), opinează domnia sa.

Emilia OlEsCu

(continuare în pagina 6)

PAGINA 2 Joi, 26 martie 2015 TABAC/BURSA, NR. 59

“Banii din comerþul ilicit pot alimentazonele de conflict ºi crima organizatã”

(Interviu cu Sorana Mantho, Director Corporate Affairs pentru Philip Morris în România)

Reporter: Cea mai arzãtoareproblemã a sectorului tutunului estecreºterea acceleratã a comerþul ilicitcu þigarete. Ponderea acestuia în to-tal piaþã a ajuns, în ianuarie, la19,2%, în condiþiile în care ANAF,prin procesul de reorganizare, ºi-apropus chiar eradicarea evaziuniifiscale. Cum apreciaþi acest trend alcontrabandei cu tutun ºi ce evoluþieare industria, în aceste condiþii?

Sorana Mantho: Piaþa de tutunse aflã pe un trend descendent decâþiva ani, din cauza unei combinaþiide factori. Printre aceºtia, menþio-nãm o uºoarã scãdere a incidenþeifumatului ºi a consumului zilnicmediu estimat. De asemenea, co-merþul ilicit cu þigarete a câºtigatmult teren pe piaþa localã de tutun,reprezentând, în momentul de faþã,o cincime din aceasta.

Existã mai mulþi factori care aualimentat creºterea acestui tip de co-merþ, în ultimele luni. Unul dintreaceºtia este diferenþa de preþ care seadânceºte în continuare, comparativcu þãrile vecine (de exemplu, cuUcraina). Un alt factor este micultrafic de frontierã activ, care esteresponsabil de creºterea cantitãþii deþigarete aduse din Moldova.

Considerãm cã nivelul comerþu-lui ilicit este îngrijorãtor atât pentrustat, care pierde venituri semnifica-tive la buget, cât ºi pentru industriatutunului.

Problema pieþei ilegale nu maipoate fi tratatã doar cã una comer-cialã, care implicã riscuri ºi prejudi-cii numai la nivelul unei companiisau al unui brand anume, ºi nicimãcar ca o problemã limitatã la in-dustria tutunului.

Comerþul ilicit cu þigarete nu estedoar o problemã naþionalã, ci devineo problemã a întregii Uniuni Euro-pene, dacã ne gândim cã Românianu este doar o piaþã de desfacere, ciºi o piaþã de intrare a acestor produ-se în Uniunea Europeanã. Parado-xal, în timp ce noi suntem alarmaþide creºterea comerþului ilicit la gra-niþele Uniunii Europene, parlamen-tul irlandez face paºi rapizi în adop-tarea pe plan local a pachetelor ge-nerice pentru þigaretele legitime.Dacã ne uitãm la comportamentul ºiopþiunile consumatorilor de produsede pe piaþa neagrã, putem întreve-dea cã pachetele generice vor gene-ra creºteri ºi mai mari ale incidenþeiilicitului. În situaþia pachetelor de þi-

garete fãrã elemente de branding,pentru contrabandiºti lucrurile vor fimult mai simple, iar pentru consu-matori va fi imposibil de diferenþiatîntre un pachet comercializat legi-tim ºi unul de pe piaþa neagrã.Opþiunea acestora din urmã va fi de-terminatã doar de criteriul preþ.

În orice caz, suntem de pãrere cãprocesul de reorganizare iniþiat deANAF, împreunã cu Banca Mon-dialã, este benefic pentru toate pãrþi-le implicate ºi ar putea duce lacreºteri de venituri la buget. Respon-sabilitatea fiscalã a cetãþenilor este oparte esenþialã a eforturilor între-prinse de autoritãþi în vederea con-solidãrii statului de drept, iar acestedemersuri pot avea efecte beneficeîn lupta împotriva comerþului ilicit.Prin urmare, salutãm orice iniþiativede acest fel.

Reporter: Cum aþi descrie efec-tele negative pe care evoluþia con-trabandei din ultima vreme le vaavea supra consumatorilor ºi asuprabugetului de stat?

Sorana Mantho: Trebuie men-þionat cã, dacã în 2010 produsele detip «illicit whites» (n.r. þigareteleproduse legal, dar fabricate cu sin-gurul scop sã fie traficate în alte sta-te decât cele pentru care sunt plãtitetaxele aferente) aveau o cotã de nu-mai 9,7% din total comerþ ilicit, în2014 ele au depãºit 50% ºi s-aumenþinut în jurul acestui nivel pânãîn prezent.

În cazul acestor produse, ca ºiîn cazul produselor contrafãcute,existã zero trasabilitate: consu-matorul nu poate identifica origi-nea þigãrilor ºi - se pare - nici nueste preocupat de aspectele de ca-litate a produsului.

Aºadar, principalul aspect nega-tiv în evoluþia pieþei îl reprezintãpreferinþa constantã a consumatori-lor români pentru aºa-numitele „illi-cit whites”, respectiv þigaretele decontrabandã, dar care au fost produ-se legal într-o anumitã þarã. Acestlucru înseamnã cã, în ceea ce pri-veºte sortimentele ieftine, consuma-torii sunt cu adevãrat sensibili la ori-ce fluctuaþie de preþ ºi profitã de toa-te oportunitãþile care le ies în cale,fãrã sã ia în considerare potenþialeleconsecinþe - din punct de vedereeconomic ºi social.

Se contureazã un comportamental consumatorilor care cautã numaiopþiunea cea mai accesibilã ca preþ,

indiferent de consecinþe sau de peri-cole.

În acelaºi timp, comerþul ilicit cututun reduce drastic nivelul venitu-rilor bugetare, fiecare punct procen-tual al pieþei de contrabandãreprezentând pierderi labugetul de stat deaproximativ 35-40de milioane deeuro. Accizele latutun ºi TVA-ulcare se aplicãvânzãrilor lega-le de produsedin tutun repre-zintã o parte im-portantã din contri-buþiile la bugetul destat. Aºadar, este crucial sãreducem comerþul ilicit ºi sã creºtemcolectarea de accize ºi TVA, pentrucã mai puþini bani la bugetul de stats-ar putea traduce în noi taxe pentrucontribuabilii oneºti.

Din cauza proliferãrii comerþuluiilicit, în special în Nord-Estul þãrii,ºi luând în considerare echilibrulgeo-strategic precar din acea regiu-ne, este uºor de observat cã baniiproveniþi din comerþul ilicit cu þiga-rete pot alimenta zonele de conflictºi crima organizatã. Industria tutu-nului este afectatã serios de acest fe-nomen, din moment ce consumato-rii cumpãrã þigarete care sunt produ-se în condiþii necorespunzãtoare ºipot conþine, de multe ori, ingredien-te periculoase, interzise consumu-lui. Astfel, putem observa cã indu-stria tutunului este prejudiciatã înmai multe moduri: brandurile noa-stre sunt afectate de þigaretele con-trafãcute, vânzãrile sunt diminuateîn zonele în care nevoile consuma-torilor sunt acoperite de furnizoriiiliciþi, iar percepþia generalã asupraindustriei tutunului se altereazã.

Reporter: Cât a încasat statul,anul trecut, din taxele ºi accizeleplãtite de industria tutunului?

Sorana Mantho: În 2014, acci-zele la tutun au contribuit cu 2,7 mi-liarde euro la bugetul de stat,aflându-se pe locul al doilea dupãindustria petrolului ºi a gazelor.

Reporter: Ce estimãri aveþi pen-tru acest an, în ceea ce priveºte piaþatutunului ºi evoluþia contrabandei,þinând cont de noul mod de calcul alaccizei?

Sorana Mantho: Suntem opti-miºti cã, odatã ce autoritãþile vor

adopta un set de mãsuri cumulative,împreunã cu reprezentanþii industrieitutunului, printre care urmãrirea tra-seului pachetelor de þigarete sau se-curizarea suplimentarã a frontiere-lor, jucãtorii din comerþul ilicit vorvedea cã au oportunitãþi de businessreduse.

Aºa cum am vãzut în trecut, reac-þia consumatorilor la mãsuri bruºtepresupune înlocuirea þigaretelorscumpe cu alternative mai ieftine,aceºtia apelând la furnizorii ilegali,care le pot vinde aceleaºi þigarete -sau orice alt fel de þigarete, de altfel- la un preþ mai mic, având în vederecã pentru acestea nu s-au plãtit taxe.

Reporter: Ce mãsuri a luat in-dustria pentru reducerea niveluluicontrabadei cu tutun ºi produse dintutun?

Sorana Mantho: Philip Morrisare pe piaþã un sistem complex deurmãrire ºi depistare, care a con-tribuit la menþinerea unui nivelfoarte scãzut al comerþului ilicitînregistrat pentru branduri le

noastre. Anul trecut, cota þigarete-lor noastre pe piaþa ilegalã a fostde numai 3,8% ºi a scãzut laînceputul acestui an.

În orice caz, de vreme ce co-merþul ilicit ºi consecinþele saleafecteazã tot mai mulþi oameni, de-venind o problemã de importanþãnaþionalã, colaborãm cu celelaltecompanii din industrie, precum ºicu autoritãþile, pentru a lupta împo-triva comerþului ilegal prin toatemijloacele posibile.

Anul trecut am semnat un acordcu Direcþia Generalã a Vãmilor ºisuntem pregãtiþi sã asigurãm trai-ning ofiþerilor vamali, bazându-nepe expertiza noastrã internaþionalã.Suntem deschiºi ºi dispuºi sã ajutãmîn orice mod care s-ar putea dovedieficient, deoarece comerþul ilicit s-aextins pânã la o cincime din întregulvolum al pieþei ºi a devenit o adevã-ratã problemã socialã.

Contextul geopolitic actual ºi an-gajamentele pe care þara noastrã ºile-a asumat pentru aderarea la Spa-þiul Schengen contribuie la necesi-tatea de reducere ºi control a co-merþului ilicit cu þigarete. Din mo-ment ce comerþul ilicit devine oproblemã de importanþã naþionalã,în opinia noastrã, este nevoie dedezvoltarea unei Strategii Naþiona-le pentru controlul eficient al pieþeinegre. Rolul autoritãþilor este esen-þial în aceastã problemã, având învedere cã activitãþile infracþionalelegate ºi finanþate de comerþul ilicitcu þigarete sunt în plinã desfãºurareºi tot mai creative.

Reporter: Cum a evoluat activi-tatea companiei, în ultimul an?

Sorana Mantho: Fiind o compa-nie listatã la bursã, Philip Morris aredoar raportãri globale, nu furnizeazãdate specifice pentru o anumitã þarã.

Reporter: Ce investiþii aþi reali-zat anul trecut ºi ce planuri de inve-stiþii aveþi pentru anul în curs?

Sorana Mantho: Anul trecut amfãcut investiþii în fabrica din Oto-peni, pentru cã ne-am extins capa-citatea de producþie. În total, pânãla finalul anului 2014, investiþiilerealizate în fabrica din Româniase ridicau la 450 milioane lei.Anul acesta ne continuãm investi-þiile, în special în recrutarea denoi talente, pentru cã avem nevoiesã angajãm ºi sã pregãtim specia-liºti care sã contribuie la creºtereacompaniei.

De asemenea, ne-am propus sãcreºtem capacitatea de producþie înfabrica din Otopeni ºi sã ne optimi-

zãm toate operaþiunile, pentru a re-duce ºi mai mult impactul asupramediului.

Reporter: Cât din producþia deþigarete exportaþi ºi în ce þãri?

Sorana Mantho: Principala noastrãpiaþã de export este Italia, urmatãde Bulgaria, Albania, Cehia, Slo-vacia ºi alte þãri din Uniunea Eu-ropeanã. Fabrica din Otopenieste una dintre cele mai impor-tante facilitãþi de producþie alePMI, având o linie de producþiemodernã ºi specialiºti competenþi.Suntem deseori aleºi ca furnizorpentru partenerii noºtri comer-ciali din regiune, datoritã nive-lului calitativ ºi promptitudinii,dar ºi datoritã noilor investiþii înfabricã. Anul trecut, Camera deComerþ a României a situat com-pania noastrã pe primul loc în to-pul exportatorilor de produse dintutun.

Reporter: Câþi angajaþi are com-pania?

Sorana Mantho: Am ajuns la oechipã de peste 1.000 de angajaþi,în unitatea de producþie ºi în diviziacomercialã. Pentru fabrica din Oto-peni, am angajat 100 de persoanepe parcursul ultimului an, iar în2015 intenþionãm sã mai angajãmîncã 40.

Reporter: Ce produse aþi lansatîn ultima vreme?

Sorana Mantho: În ultimii ani,ne-am concentrat pe inovaþie, prindezvoltarea de produse ce oferãconsumatorilor experienþe noi.Am creat noi produse sub siglaMarlboro ºi Chesterfield, pe carele-am introdus cu succes pe piaþã.Procesul de inovaþie va continuaanul acesta.

Reporter: Care este portofoliulde produse pe care le comecializaþiîn prezent pe piaþa noastrã?

Sorana Mantho: PortofoliulPhilip Morris include branduri pre-cum Marlboro, L&M, Parliament,Virginia Slims ºi Chesterfield.Brandurile noastre se adapteazãcontinuu preferinþelor consumatori-lor ºi, desigur, intenþionãm ca în2015 sã facem schimbãri care vorrãspunde celor mai înalte aºteptãriale acestora.

Reporter: Ce cifrã de afaceri aþirealizat la nivel de grup?

Sorana Mantho: În 2014, PhilipMorris International a raportat veni-turi nete de 29,8 miliarde dolari, ex-cluzând accizele, ºi venituri din ex-ploatare de 11,7 miliarde dolari.

Reporter: Mulþumesc!n

Din cauza proliferãrii comerþului ilicit, în special

în Nord-Estul þãrii, ºi luând în considerare echili-

brul geostrategic precar din acea regiune, este

uºor de observat cã banii proveniþi din comerþul

ilicit cu þigarete pot alimenta zonele de conflict ºi

crima organizatã, este de pãrere Sorana Mantho,

Director Corporate Affairs pentru Philip Morris în

România.

Domnia sa ne-a vorbit, în cadrul unui amplu interviu,

atât despre evoluþia sectorului pe care îl reprezintã,

cât ºi despre evoluþia contrabandei cu tutun ºi despre

efectele pe care acest fenomen îl au asupra consuma-

torilor, industriei ºi bugetului.

PMI este unul dintre cei trei mari producãtori de þiga-

rete din þara noastrã, dispunând de o unitate de pro-

ducþie în Otopeni. Pe lângã piaþa internã, principalele

þãri de export sunt Italia, Bulgaria, Albania, Cehia,

Slovacia ºi alte þãri din Uniunea Europeanã. Philip

Morris are, în România, o echipã de peste 1.000 de

angajaþi.

În þara noastrã, toate companiile din industriatutunului au fost preocupate sã identifice cãi desusþinere a acþiunilor autoritãþilor în combatereacomerþului ilicit, mizând tocmai pe expertiza in-ternaþionalã ºi pe soluþiile ºi proiectele care audat rezultate în alte þãri, ne-a mai declarat Sora-na Mantho.

Reprezentantul PMI spune cã, potrivit reco-mandãrilor noii Directive Europene a tutunu-lui, 40/2014, au fost identificate deja, la nivelde industrie, soluþii pentru creºterea gradului

de trasabilitate a produselor din tutun. Acestesoluþii ar permite autoritãþilor monitorizarea di-stribuþiei ºi verificarea autenticitãþii produselorºi ar reprezenta o ameninþare serioasã pentrupiaþa produselor contrafãcute. Nu în ultimulrând, ele ar conduce la îmbunãtãþirea colectãriitaxelor datorate pe produsele comercializatelegal, o mizã financiarã foarte mare pentru au-toritãþi, în condiþiile în care industria tutunuluireprezintã a doua mare categorie de contribua-bili la bugetul de stat, dupã companiile de pe-

trol ºi gaze.“Vecinii noºtri din afara UE au sisteme de

taxare foarte diferite ºi preþuri ale þigaretelorde 2-3 ori mai mici decât în România. Cu une-le state vecine avem încheiate tratate de liberãcirculaþie în zona de graniþã. Micul trafic dinzonele limitrofe frontierei nu trebuie sã capeteanvergurã - aici, rolul autoritãþilor este esen-þial, deoarece activitatea infracþionalã legatãde comerþul ilicit este permanentã ºi plinã decreativitate”, a conchis doamna Mantho.

“Vecinii noºtridin afara UE au

sisteme de taxare foartediferite ºi preþuri aleþigaretelor de 2-3 ori

mai mici decâtîn România”.

COMPANII

PAGINA 3 Joi, 26 martie 2015

COMPANIITABAC/BURSA, NR. 59

GILDA LAZÃR, JTI:

“Consiliul Concurenþei,îngrijorat de creºterea

contrabandei”

Anul trecut a fost un an alrecordurilor negative,apreciazã Gilda Lazãr,Director Corporate

Affairs & Communications, JTIRomânia, Moldova ºi Bulgaria.

Domnia sa evidenþiazã cã, în modnormal, când face referire la industriape care o reprezintã, ar trebui sã ana-lizeze cererea ºi oferta, trendurilepieþei, posibilitãþile de inovaþie, cali-tatea produselor oferite, lansãri noietc., dar cã sectorul tutunului este di-ferit de restul sectoarelor din FMCG(industria bunurilor de larg consum).

“Noi depindem într-o foarte maremãsurã de politicile fiscale, de capa-citatea autoritãþilor de a reduce piaþaneagrã ºi de cadrul de reglementa-re”, ne-a spus doamna Lazãr, subli-niind: “2014 a fost un an al recordu-rilor negative. Mai întâi, cursul lacare se calculeazã acciza a fost artifi-cial «indexat» cu inflaþia, ceea ce apus presiune pe preþurile legale ºi apropulsat media contrabandei din2014 la un nivel record în ultimii pa-tru ani, de circa 16%, comparativ cumedia anualã din 2013 de 13,7%.Ulterior, acelaºi curs record stabilitpentru 2014 a fost fixat ºi pentru cal-culul accizei din 2015. Un raportleu/euro de 4,74 nu a mai avut prece-dent, în ultimii zece ani, în România!Plãtim, aºadar, acciza la un cursuriaº, fictiv, din cauza caruia s-aajuns la devansarea calendarului deaccizare din 2018 în 2015! În plus,structura accizei a fost schimbatã,astfel încât povara fiscalã este maimare în segmentele de jos ale pieþei,cele mai vulnerabile la contrabandã.Un alt record negativ - preþurile pen-tru þigaretele de contrabandã se men-tin de trei ani la 8-9 lei pe pachet, întimp ce preþurile pentru cele mai ief-tine þigarete de pe piaþa legalã au cre-scut vertiginos, îndreptandu-se cãtre12,5-13 lei pachetul!”

JTI: “Pentru cã ANAF a

trecut printr-un proces de

reorganizare, funcþionarea

instituþiei la parametri

optimi a fost ºi mai

dificilã”

“Anul trecut a scãzut piaþa legalã,ceea ce a afectat toate pãrþile impli-cate: companiile, bugetul, dar ºi

consumatorii. Pentru þigaretele carese vând în oboare, pieþe ºi la staþiilede metrou nu existã standarde de ca-litate, nu ºtim unde au fost depozi-tate sau cum au fost transportateacestea. Recent, am citit o ºtire carefãcea referire la o capturã a Poliþieide Frontierã din zona Maramureº,care descoperise zeci de mii de pa-chete de þigarete în scorburi de co-paci ºi în adãposturile pentru ani-male. În alte cazuri, þigaretele suntlipite direct pe corp, cu scotch, sauascunse în lenjeria intimã. Se ºtie cãtutunul dãuneazã sãnãtãþii. Þigare-tele de contrabandã dãuneazã, însã,foarte grav ºi bugetului de stat ºi so-cietãþii, în general. Pentru un pachetde þigarete vândut pe piaþa neagrã,aportul bugetar este zero. În plus,orice autoritate de aplicare a legii vaspune cã reþelele folosite în traficulilegal cu produse din tutun pot fioricând utilizate ºi pentru traficul cudroguri sau persoane”.

Pentru cã Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã (ANAF) a tre-cut printr-un proces de restructurareºi reorganizare, funcþionarea institu-þiei la parametrioptimi a fost ºimai dificilã, ne-adeclarat GildaLazãr.

Domnia sa ne-aprecizat cã, înmomentul de faþã,un lucrãtor vamalare o normã de control în trafic cumult peste cea a colegilor din stateleUniunii Europene.

Un aspect pe care domnia sa îl evi-denþiazã este cã nivelul pieþei negrenu poate fi redus doar prin eforturileANAF, ale Direcþiei Generale a Vã-milor, ale Poliþiei de Frontierã sau aleInspectoratului General al Poliþiei.Este nevoie de o nouã Strategie la ni-vel naþional, care sã implice ºi deci-denþii în materie de politici fiscale,întrucât factorul principal care ducela creºterea pieþei negre este politicafiscalã, susþine doamna Lazãr.

Reprezentantul JTI aminteºte: “În2010, dupã ce acciza a crescut cu50% în mai puþin de nouã luni, con-trabanda a devenit principalul jucã-tor pe piaþa þigaretelor, cu o cotã depeste 36%. La momentul respectiv,reducerea pieþei negre a devenit oprioritate pe agenda Consiliului Su-

prem de Apãrare a Þãrii, fiind elabo-rat un Plan naþional strategic de com-batere a comerþului ilegal cu þigarete.Ar fi de dorit sã nu aºteptãm o nouãcreºtere a contrabandei pânã la astfelde praguri record, ca sã trecem laelaborarea unei Strategii naþionalede combatere a comerþului ilegal cuþigarete, care sã prevadã mãsuri con-crete ºi care sã includã toate pãrþileimplicate, de la decidenþii politicilorfiscale pânã la autoritãþile directrãspunzãtoare de reducerea pieþeinegre. De altfel, însuºi ConsiliulConcurenþei, la încheirea investiga-þiei pe piaþa tutunului, anul trecut, arecomandat Guvernului României“crearea unui grup regional de com-batere a comerþului ilicit cu þigarete,format, pe de o parte, din reprezen-tanþi ai autoritãþilor române cu atri-buþii specifice în domeniu, respectivMFP, ANAF, DGV, MAI, IGP, Jan-darmeria Românã, Politia localã,precum ºi autoritãþi similare dinMoldova, Ucraina, Bulgaria ºi Ser-bia ºi, pe de altã parte, din reprezen-tanþi ai companiilor din industria þi-garetelor, în vederea identificãriimãsurilor pe termen scurt, mediu ºilung, de reducere a impactului co-mertului ilicit, implementarea ºi ur-mãrirea acestora”.

Gilda Lazãr: “Industria

tutunului funcþioneazã în

primul rând ca agent al

fiscului”

Industria tutunului funcþioneazãîn primul rând ca agent al fiscului,opineazã reprezentantul JTI, subli-niind cã producãtorii de þigarete co-lecteazã taxele de la consumatori ºile vireazã la buget, circa 80% dinpreþul unui pachet de þigarete legaleînsemnând taxe.

Un punct procentual de contra-bandã se traduce prin pierderi la bu-getul de stat de 35 de milioane deeuro, reitereazã domnia sa, arãtând

cã, la un nivel me-diu al contraban-dei de 16% anultrecut, pierderileanualizate sunt dea p r o x i m a t i v500-600 milioanede euro la bugetulde stat. La un ni-

vel de peste 19% al contrabandei,pierderile cresc pânã la aproape 700milioane euro, atrage atenþia repre-zentantul JTI, adãugând: “Compa-niile de tutun au plãtit, anul trecut, labugetul de stat circa 2,7 miliarde deeuro, reprezentând accize, TVA, altetaxe ºi contribuþii. Industria tutunuluieste al doilea mare contribuabil la bu-getul de stat, dupã companiile petro-liere. Circa 40% din veniturile buge-tare din accize provin din accizele latutun. Industria tutunului contribuiesemnificativ la pozitivareabalanþeideplãþi a României”.

Anul trecut, þara noastrã a avut, lacapitolul produsele agroalimentare,un excedent comercial record de514,3 milioane de euro, datorat, înprincipal, exporturilor de þigãri ºi se-minþe de rapiþã, conformMinisteruluiAgriculturii.

Gilda Lazãr subliniazã cã, potrivit

MADR, în 2014, valoarea exporturi-lor cu produse din tutun a atins 699,1milioane euro, cu 193,1 milioaneeuro mai mult decât în 2013.

Gilda Lazãr: “A apãrut,în premierã, contrabanda cuproduse premium”

Gilda Lazãr se declarã pesimistã cuprivire la evoluþia pieþei tutunului în2015.

Domnia sa ne-a precizat: “Þinândcont de modificãrile care þin de cur-sul de schimb folosit pentru calcululaccizei, precum ºi de schimbareastructurii acesteia, dar ºi de trendulde creºtere abruptã pe care îl înre-gistreazã contrabanda în ianuarie, nuputem decât sã fim pesimiºti.Observãm cã, în proiectul noului CodFiscal, în avalanºa de tãieri de TVA,taxe, impozite, accize ºi contribuþii,singurele care continuã sã creascãsunt accizele pentru þigarete, carevor ajunge încã din aprilie 2015 lanivelul prevãzut pentru 2018, de-vansând cu aproape trei ani þinta sti-pulatã de Directiva Europeanã pri-vind taxarea þigaretelor. Lipsa de sta-bilitate, coerenþã ºi predictibilitatecaracterizeazã, în momentul de faþã,aproape orice tip de iniþiativã în poli-ticã ºi în administraþia publicã. Latoate acestea se adaugã situaþia con-flictualã din Ucraina, devalorizareagrivnei ºi devalorizarea leului mol-dovenesc, factori care influenþeazãpreþurile din þãrile vecine ºi care nufac decât sã favorizeze expansiuneacomerþului ilegal cu þigarete. ªtiaþicã, la Craiova, în anumite magazine,se vinde tutun la kilogram? ªtiaþi cã,în Ucraina, un pachet de Kent costãechivalentul a 40 de eurocenþi? Iatã,efectele se vãd deja. Aapãrut, în pre-mierã, contrabanda cu produse pre-mium. Solicitãm, aºadar, reimple-mentarea Ordinului 230 al ANAF,de control al traficului, ordin suspen-dat în campania electoralã”.

Reprezentantul JTI subliniazã cãsocietatea pe care o reprezintã a fostprima companie de tutun care a ini-þiat colaborarea cu autoritãþile înscopul combaterii traficului ilegalcu þigarete, prin încheierea unuiparteneriat cu ANAF, în 2005. Ulte-rior, compania a semnat parteneria-te sau protocoale cu Autoritatea Na-þionalã a Vãmilor, Inspectoratul Ge-neral al Poliþiei ºi cu Poliþia deFrontierã. “Începând cu 2010, JTI adonat Vãmii 43 de câini instruiþi pen-tru depistarea þigaretelor de contra-bandã ºi maºini special echipate. To-todatã, JTI oferã autoritãþilor sprijinpentru identificarea produselor con-trafãcute, descoperirea marcajelorfalse, informaþii referitoare la tehni-ca procesului de fabricaþie a þigarete-lor. În toamna anului trecut, cele treimari companii de tutun au semnat unProtocol de colaborare cuANAF-DGV, în scopul combateriipieþei negre”, ne-a mai spus domniasa.

Doamna Lazãr a subliniat cã JTI aîncheiat, în 2007, un Acord pe 15 anicu Comisia Europeanã, în baza cãruiaplãteºte 400 milioane dolari, prin in-termediul OLAF, pentru combatereacomerþului ilicit. De asemenea, în ca-zuri de confiscãri mai mari de 50.000

de þigarete, compania plãteºte inte-gral diferenþa de taxe dintre statul încare au fost confiscate ºi cel cãruia îierau destinate. “În cazul în care con-fiscãrile totalizeazã, într-un an, 90milioane þigarete, diferenþa de taxeeste plãtitã de patru ori. Din banii vi-raþi de OLAF de la JTI, ANAF acumpãrat, recent, câteva sute de auto-turismedestinate brigãzii antifraudã ºiDGV”, ne-a explicat Gilda Lazãr.

JTI a marcat o nouã etapã

în procesul de intrare pe

piaþa produselor

cu vaporizare

JTI România a inaugurat, anul tre-cut, noul sediu al companiei, rezultatal unei investiþii de circa 7 milioanede euro. Clãdirea dispune de circa5.000 mp ºi gãzduieºte peste 200 deangajaþi.

Compania a mai investit în pregãti-rea profesionalã a angajaþilor, în mãr-cile proprii ºi în modernizarea fabri-cii.

“Faptul cã investim permanent îndezvoltarea oamenilor noºtri a fostdemonstrat ºi de primirea, pentru aldoilea an la rând, a certificãrii TopEmployer în România. JTI este, ºi lanivel global, unul dintre cei cinci ceimai buni angajatori care au primitaceastã certificare”, a þinut sã precize-ze doamna Lazãr.

JTI a continuat sã deruleze progra-mele de responsabilitate socialã.

Compania exportã circa 70% dinproducþia anualã realizatã în þaranoastrã, în peste 50 de þãri din întreagalume.

Pentru cele douã entitãþi, de pro-ducþie (JTI Manufacturing) ºi de co-mercializare a þigaretelor (JTI Tra-ding), cifra de afaceri cumulatã a fost,în 2013, de circa 730 milioane euro.

În sediul din Bucureºti, în fabricã ºiîn cele peste 30 de birouri din þarã, JTIdispune de aproximativ 1.000 de an-gajaþi.

Anul trecut, compania a lansat ur-mãtoarele produse: Winston Plus (învariantele Red, Blue ºi XSpression),Sobranie Refine (Black, White,Chrome), Benson & Hedges (Black,Silver, Black 100, Silver 100), CamelFilters 100s, Winchester Menthol,Winchester roºu ºi 100 roºu - pachetcartonat.

În portofoliul JTI destinat pieþeilocale se aflã produse din categoriaPrestige (Sobranie); Premium (Ca-mel, Glamour); Value & Base (Win-ston, Winchester, Benson & Hedges,Monte Carlo, More).

Venitul de bazã realizat la nivel degrup, în exerciþiul financiar încheiatla 31 decembrie 2014, a fost de 11,9miliarde dolari.

JTI a anunþat, recent, achiziþiona-rea mãrcilor înregistrate ale Ploom,reprezentând o nouã etapã în proce-sul de intrare a companiei pe piaþaproduselor cu vaporizare. De aseme-nea, JTI a anunþat achiziþia e-Lites,brand aparþinând companiei Zande-ra.

“La nivel local, ca ºi la nivel glo-bal, continuãm sã investim în calita-tea produselor noastre, în oameni ºiîn programele de responsabilitatesocialã”, a conchis Gilda Lazãr. n

Grupare de criminalitateorganizatã, descoperitã

cu suportul SRIAutoritãþile din judeþele Timiº

ºi Arad suspecteazã cã, în perioa-da august 2014 - februarie 2015,pe raza celor douã judeþe ºi a unorlocalitãþi limitrofe a acþionat ogrupare de criminalitate organi-zatã transfrontalierã, care a avutca principalã preocupare infrac-þionalã con-trabanda cuþigãri, prove-nite în specialdin Ucraina.

Din pro-bele admi-nistrate de autoritãþi, rezultã cãþigãrile provenite din contraban-dã, în zona respectivã, erau achi-ziþionate în special de pe raza ju-deþului Suceava, fiind transpor-tate cu regularitate de 3-4 ori pesãptãmânã, în autovehicule pre-vãzute cu spaþii special amenaja-te, ulterior fiind depozitate la di-ferite adrese, în vederea comer-cializãrii.

S-a reþinut cã, în perioada men-þionatã, membrii grupãrii infrac-þionale au efectuat peste 24 de detransporturi, reuºind sã achiziþio-neze ºi ulterior sã comercializezepeste 150 de baxuri de þigareteprovenite din contrabandã, în va-loare de aproximativ 250.000 deeuro.

La sediul DIICOT - ServiciulTeritorial Timiºoara urmau sã fieaduse, în vederea audierii, un nu-mãr de 26 de persoane.

Suportul de specialitate a fostasigurat de Serviciul Român deInformaþii ºi Serviciul OperaþiuniSpeciale Timiºoara. Totodatã, lapercheziþii au participat ºi efecti-ve din cadrul Grupãrii Mobile deJandarmi Timiºoara ºi IJJ Sucea-va.

Þigaretede contrabandã de

72.000 de lei,la Salonta

În data de 7 martie, la PTF Sa-lonta, din judeþul Bihor, s-a pre-zentat, pe sensul de ieºire dinþarã, pentru efectuarea formali-tãþilor de frontierã, cetãþeanulucrainean Oleh H., în vârstã de37 de ani, care conducea o autou-tilitarã marca Mercedes BenzSprinter, însoþit de cetãþeanulucrainean Rustam P., în vârstã de38 de ani.

La controlul specific efectuat,au fost desco-perite ascun-se, între com-partimentulmarfã ºi spa-þiul destinatpasagerilor,într-un loc special amenajat, maimulte pachete de þigarete marcaMarlboro Gold Night, pe careerau aplicate timbre de Ucraina,pentru care cei doi nu posedaudocumente de provenienþã.

Persoanele în cauzã au declaratcã þigãrile nu le aparþin ºi cã nuºtiau cã o cantitate de þigãri se aflãascunsã în autovehicul.

Produsele au fost inventariate,rezultând 189.980 de þigarete, învaloare totalã de aproximativ72.000 de lei. Atât þigãrile, cât ºiautovehiculul, în valoare deaproximativ 20.000 lei, au fostreþinute în vederea confiscãrii,iar cetãþenilor ucrainieni li s-auîntocmit acte de urmãrire penalã,pentru sãvârºirea infracþiunii dedeþinere în afara antrepozituluifiscal, fãrã sã fie marcate co-respunzãtor.

Þigãri ascunseîn adãposturile

animalelor ºi scorburilecopacilor

În zona de Frontierã SighetuMarmaþiei a fost declanºatã, în 4martie, o acþiune pe linia comba-terii contrabandei cu þigãri deprovenienþã ucraineanã.

În urma monitorizãrii zonei decompetenþã ºi a unor mãsuri spe-cifice, poliþiºtii de frontierã auobservat, pe o pãºune dintre loca-litãþile Onceºti ºi Berbeºti, jud.Maramureº, trei bãrbaþi care tran-sportau, în spate, mai multe cole-te voluminoase.


Gilda Lazãr: “Problema fumatului în spaþiile publice nu este lipsa legislaþiei, ci neaplicarea celei existente”Parlamentarul Aurelia Cristea are o iniþiativã legislati-vã care vizeazã interzicerea totalã a fumatului în lo-curile publice.“Intenþionez sã depun proiectul în Parlament dupã oconsultare prealabilã cu toþi actorii implicaþi: Ministe-rul Sãnãtãþii, Ministerul Educaþiei, mass-media, re-prezentanþii industriei HoReCa ºi ai societãþii civile -militanþi antifumat, pacienþi, studenþi, elevi, etc.",se aratã în comunicatul de presã prin care doamnadeputat îºi anunþã iniþiativa legislativã.Referitor la afirmaþiile de mai sus, Gilda Lazãr co-menteazã: "În toatã aceastã enumerare a «actorilorimplicaþi», nu este menþionatã industria tutunului.Iniþiativa este cu atât mai ciudatã cu cât însãºi iniþia-toarea recunoaºte cã mai sunt douã proiecte similareîn Parlament, unul de prin 2010, altul care abia s-adezbãtut în Senat sãptãmânile trecute.De ce nu a depus amendamente la proiectele existen-te, în calitate de deputat, numai domnia sa poa-te sã explice.Este ca ºi cum s-ar fi epuizat subiectele de legi-ferare, fumatul în locurile publice rãmânândsingura mare problemã a românilor. Aceastã in-flaþie de iniþiative cu variaþiuni pe aceeaºi temãreprezintã, în mod cert, o modalitate foarte efi-cientã pentru un politician de a câºtiga popula-ritate. Este la modã sã fii împotriva industriei tu-tunului ºi sã te arãþi îngrijorat de sãnãtatea na-þiunii, a lumii chiar, propunând interzicerea to-talã a fumatului în spaþiile publice închise, bachiar ºi pe terase, în parcuri sau grãdini,blamând o aºa-zisã indolenþã în respectareaunei aºa-zise «legislaþii europene», semãnândconfuzie ºi invocând exemple selectate special

pentru a servi cauza, la toate acestea adãugându-sestatistici de mâna a doua, cu cifre care se contrazicvizibil, dar pe care nimeni nu îndrãzneºte sã le con-trazicã, datã fiind cauza nobilã pe care o reprezintã.Sã le luãm pe rând:Nu este adevãrat cã România este codaºa Europei înmaterie. În România, fumatul în locurile publice estelegiferat prin Legea 349/2002, ale cãrei prevederi ausuferit de-a lungul anilor o serie de modificãri, cele maiimportante datând din 2007. Pentru restaurante ºibaruri, legea prevede separarea efectivã a spaþiilor,alocate în proporþie de 50% pentru fumãtori ºinefumãtori, astfel încât fumul sã nu poatã pãtrunde înacestea din urmã. În acelaºi timp, proprietarii saumanagerii localurilor cu o suprafaþã de sub 100 mppot decide dacã spaþiile respective sã fie alocate ex-clusiv pentru fumãtori sau nefumãtori, cu afiºareacorespunzãtoare a acestei informaþii. În ceea ce pri-

veºte instituþiile publice, legea prevede interzicereafumatului în spaþiile comune, de trecere ºi în birouri.Este permis fumatul doar în spaþii special amenajate(marcate, dotate ºi ventilate corespunzãtor).Datoritã acestor dispoziþii, legislaþia din România esteuna dintre cele mai echilibrate ºi avansate, indicândsoluþii rezonabile, nediscriminatorii, þinand cont decosturile micilor întreprinzãtori, dar ºi de acomodareaºi drepturile celor douã categorii de consumatori (fu-mãtori-nefumãtori). Problema în România nu este,deci, lipsa legislaþiei, ci neaplicarea ei, ignorarea pre-vederilor legale de cãtre autoritãþile de control ºi decãtre subiecþii legii (proprietari de localuri, adminisra-tori de clãdiri etc). Iar soluþia nu este înãsprirea legii, cirespectarea ei.Invocarea sintagmei «legislaþie europeanã» esteînºelãtoare. «Legislaþia europeanã», adicã acte nor-mative comunitare cu caracter obligatoriu înseamnã

Regulament, Directivã, Decizie. Ei bine, nu exi-stã niciun act normativ european care sã preva-dã obligaþia interzicerii fumatului în spaþiile pu-blice, iar acreditarea ideii cã România nu se con-formeazã legislaþiei europene este una completfalsã! Existã, într-adevar, o Recomandare aConsiliului European de a proteja cetãþenii deexpunerea la fumul de þigarã, însã, aºa cum ara-tã ºi denumirea, este vorba de «o recomanda-re», care nu are titlu obligatoriu pentru statelemembre, motiv pentru care fiecare stat mem-bru a legiferat diferit pe acest subiect, de la in-terdicþie totalã, de exemplu în Irlanda ºi þãrilenordice, pânã la restricþii rezonabile, cum ar fi,de exemplu, Germania, Austria sau România.O altã confuzie persistentã constã în trimiterile

repetate la Noua Directivã a Tutunului (TPD2). Eibine, nici vechea Directivã, transpusã în Legea349/2002, nici noua Directivã, care urmeazã sã fietranspusã în legislaþia naþionalã pânã la 20 mai 2016,nu reglementeazã fumatul în locurile publice, obiectulacestora fiind “fabricarea ºi comercializarea”.Revenind la proiectul menþionat, exemplele altor þãriaratã cã interzicerea fumatului în spaþiile publice nuare consecinþe directe asupra incidenþei fumatului. ÎnSpania, Grecia sau Bulgaria fumatul în spaþiile publiceeste interzis, dar prevalenþa fumatului este mai maredecât în România (peste media europeanã). De preci-zat cã studiul GATS realizat de Ministerul Sãnãtãþii ºipublicat pe site-ul ministerului aratã cã prevalenþa fu-matului este de 26,7%, sub media europeanã de28%. Sunt þãri UE unde prevalenþa este peste mediaeuropeanã (ex. Austria, Germania, Polonia, Ungaria,Spania, Grecia). Nu atât industria tutunului, cât maidegrabã sectorul HoReCa ar fi cel afectat. Reprezen-tanþii HoReCa din Bulgaria susþin cã interdicþia a aduspierderi statului, sectorului HoReCa ºi pieþei muncii(114 milioane de euro ºi pierderea a 30.000 de locuride muncã)”.Prin proiectul menþionat, se doreºte interzicerea totalãa fumatului în spaþiile publice închise ºi, pe cale deconsecinþã, desfiinþarea spaþiilor speciale pentrufumãtori.Recent, Senatul a aprobat interzicerea completã afumatului în spaþiile autoritãþilor ºi instituþiilor pu-blice centrale ºi locale, ale instituþiilor ºi unitãþilorde învãþãmânt, precum ºi în unitãþile sanitare, destat ºi private. Proiectul urmeazã sã fie dezbãtut ºiîn Camera Deputaþilor, care este camerã decizio-nalã. n

"Anul trecut a fost un

an al recordurilor

negative", dupã cum

ne-a declarat

Gilda Lazãr.


COMPANIITABAC/BURSA, NR. 59

ADRIAN POPA, BAT:

“Peste jumãtate din produselede contrabandã suntde provenienþã necunoscutã”

(Interviu cu Adrian Popa, Corporate & Regulatory Affairs Director, British American Tobacco România)l “Credem cu tãrie cã a sosit momentul pentru implementarea unor mãsuri speciale de luptã împotriva contrabandei cu þigarete”

Reporter: Anul trecut, pe piaþatutunului, au avut loc creºteri impor-tante de preþuri. Care este explicaþia?

Adrian Popa: Chiar dacãprognoza pentru 2014 era una opti-mistã datoritã aprecierii leului faþãde euro, decizia luatã în decembrie2013, de a indexa cursul de schimbeuro/leu folosit pentru accize, a avutefecte negative care s-au tradus, înspecial, prin contracþia pieþei legalede þigarete în favoarea celei ilegale.

Acesta a fost motivul pentru care,în2014,preþurile þigareteloraucrescutnefiresc de mult, în contradicþie curealitãþile economice, adâncind ºimai mult diferenþele de preþ dintrepiaþa româneascã ºi vecinii noºtri -Moldova, Ucraina ºi Serbia. Devalo-rizarea Grivnei din Ucraina ºi “rãzbo-iul de preþuri” din Moldova, combi-nate cu creºterea forþatã din Româniaau adus diferenþele la niveluri maimari decât cele consemnate în2009-2010, perioadã în care contra-banda cu þigarete a atins maximulistoric de 36% din totalul consumu-lui.

De exemplu, un pachet de Kentcostã, în România, 15 lei, iar în Mol-dova de cinci ori mai puþin, iar un pa-chet de Pall Mall costã, în þara noastrã14 lei, iar în Moldova de ºapte ori maipuþin.

Dacã adãugãm ºi faptul cã înRomânia am depãºit ºi nivelul preþu-rilor din Bulgaria ºi Ungaria, este clarcã, geografic, suntem înconjuraþi depieþe cu preþuri mai mici. Dacã

România era, pânã nu de mult, o þarãde tranziþie a þigãrilor cãtre Europa deVest, iatã cã, treptat, devine din ce înce mai mult o piaþã de destinaþie.

Reporter: Nivelul comerþului ili-cit cu þigarete este din nou într-ocreºtere alertã, în ianuarie fiind înre-gistrat un nivel al contrabandei de19,2% din piaþã…

Adrian Popa:

Saltul de 4 puncteprocentuale con-semnat în ianuarie2015 (n.r. faþã denivelul contraban-dei înregistrat la fi-nalul anului trecut)nu face decât sãîntãreascã afirma-þiile de mai sus.

Reporter: Caresunt efectele acestui fenomen?

Adrian Popa: Orice creºtere a ni-velului contrabandei se traduce prinpierderi, atât pentru bugetul statului,cât ºi pentru jucãtorii din piaþã. Însume absolute, ca urmare a faptuluicã, în medie, 80% din preþul plãtit deconsumator reprezintã taxe, pierde-rea cea mai mare este a statului. Fie-care punct procentual de contrabandãva produce pierderi anuale de circa40 de milioane de euro (accize, TVA,impozit pe profit, contribuþii la asigu-rãrile sociale, etc.) la bugetul statului.Pentru industrie, efectele se traduc înpierderi de bani, volume ºi, în ultimãinstanþã, în nevoia de re-dimensiona-re a resurselor (cheltuieli ºi investiþii).

Acesta este motivul pentru careconsiderãm cã suntem partenerii gu-vernului în efortul de a scãdea contra-banda.

Reporter: Care este cel mai îngri-jorãtor aspect din acest domeniu?

Adrian Popa: La o analizã aten-tã a rezultatelor cercetãrii Novel

Research, ne îngri-joreazã ºi faptul cã,în comparaþie cuanul record 2010,peste 50% din pro-dusele de contra-bandã care ajung înRomânia sunt deprovenienþã necu-noscutã, tipice cri-mei organizate.

Credem cu tãriecã a sosit momentul

pentru implementarea unor mãsurispeciale de luptã împotriva contra-bandei cu þigarete. Istoria recentã de-monstreazã cã autoritãþile românesunt capabile sã facã faþã acesteiameninþãri în creºtere evidentã,aplicând reglementãrile bune ºi efi-ciente deja existente (de exempluOrdinul Preºedintelui ANAF230/2014 care limiteazã cantitatea deþigarete ce poate fi introdusã în Rom-ânia prin punctele de trecere de lafrontiera externã a UE la 2 pachete/7zile), care, în mod ciudat, nu se apli-cã, dar ºi prin revizuirea ºi înnoireaunor iniþiative puse în practicã în2010.

Reporter: Mulþumesc! n

Þigãri ascunse înadãposturile animalelorºi scorburile copacilor

(urmare din pagina 3)Deºi au încercat sã fugã, per-

soanele în cauzã au fost reþinute,fiind descoperite 27 de baxuricare conþineau þigãri de prove-nienþã ucraineanã, iar în imedia-tã apropiere, într-un adãpost deanimale ºi în scorbura unui co-pac, încã 47 de baxuri, din ace-laºi lot.

Cele trei persoane, domiciliatepe raza jud. Maramureº, care aurecunoscut implicarea în activita-tea infracþionalã, declarând cã auvrut sã facã bani din contrabandã,împreunã cu þigãrile de contra-bandã, au fost reþinute.

A doua zi dimineaþã, au maifost descoperite zece colete cu þi-gãri - 41.927 de pachete de dife-rite mãrci, de provenienþã ucrai-neanã, în valoare de 374.000 delei, întreaga cantitate fiind ridica-tã în vederea confiscãrii.

Cei trei tineri sunt cercetaþiacum pentru sãvârºirea infracþiu-nii de contrabandã.

Colete “pescuite” culanseta, pe malul Prutului

11.000 de pachete de þigãri dediferite mãrci, în valoare de apro-

x i m a t i v122.155 lei, aufost gãsite încolete tran-sportate de pa-tru persoane,cetãþeni români,la frontiera Tu-

tora, din judeþul Iaºi, în data de 3martie.

Poliþiºtii de frontierã au reþinutpersoanele, care au trecut ilegalþigãrile, trãgând coletele cu lanse-te de pescuit, de pe malul moldo-venesc al râului Prut.


“Piaþa româneascã de lux mai are câþivapaºi sã atingã nivelul de dinaintea crizei”

(Interviu cu Wael El Ghadban, director general al Brands International)

Reporter: Cum a evoluat piaþatrabucurilor, în ultimul an?

Wael El Ghadban: Aº puteaspune cã foarte bine. Brands Inter-national este pe piaþã de mai bine dezece ani, dar ultimul an a fost unuldeosebit, prin faptul cã au apãrut ju-cãtori noi, cu produse din diverseþãri, ceea ce a adus un nou suflu ºimai multã notorietate produsului însine. A fost un an de creºtere, dupãmai mulþi ani în care scopul a fostmenþinerea volumelor la nivelul dedinaintea crizei.

Reporter: Ce estimãri aveþipentru acest an, pentru piaþatrabucurilor?

Wael El Ghadban: Fãrã aintra în cifre, suntem opti-miºti pentru 2015. Desigur,piaþa de lux din România maiare câþiva paºi de fãcut pânãsã ajungã la nivelul pe care îlavea înainte sã înceapã criza,iar noi depindem, ca toþi ceilalþi, decreºterea consumului, de puterea decumpãrare etc. Dar, repet, suntemoptimiºti!

Reporter: Cum comentaþi nive-lul la care se aflã comerþul ilicit cututun, respectiv 19,2% în ianuarie?Cum vã afecteazã aceastã piaþã nea-grã?

Wael El Ghadban: În domeniultrabucurilor, al tutunului, comerþulilicit, din pãcate, se întâlneºte înmajoritatea teritoriilor. Din punctulmeu de vedere, eradicarea acestuiaeste un þel foarte ambiþios, poate

chiar prea ambiþios, dar în mod claraceastã evaziune poate fi minimiza-tã. Restrângerea fenomenului aravea, cu siguranþã, un efect vizibil ºiimediat în industrie. O altã mareproblemã cu care ne mai confrun-tãm, însã, în acest context, este co-mercializarea ilicitã de trabucuricontrafãcute. Multe dintre trabucu-rile de pe piaþa neagrã nu sunt origi-nale, puþini fiind încã cei care potface diferenþa, aceasta fiind, totuºi,una majorã.

Reporter: Cum apreciaþi nivelultaxelor în domeniul tutunului?

Wael El Ghadban: Este foarteimportant sã înþelegem cã oricecreºtere de preþ, mai ales într-o piaþãde niºã ºi într-o astfel de industrie,conduce la creºterea contrabandei.Cu atât mai mult se petrece acest fe-nomen dacã þãrile vecine nu imple-menteazã acelaºi nivel de taxare.Diferenþa mare de preþ încurajeazãpiaþa neagrã.

Reporter: Ce investiþii aþi rea-lizat anul trecut ºi ce planuri de in-vestiþii aveþi pentru anul în curs?

Wael El Ghadban: În ultimii 3-4

ani, criza s-a manifestat ºi la noi,prin scãderea consumului. Eforturi-le noastre s-au canalizat, printre al-tele, cãtre susþinerea unui nivel devânzãri stabil ºi cãtre menþinereacalitãþii produselor ºi serviciilor no-astre. Desigur cã reuºite au existat.Am adus în România branduri derenume, atât din domeniul tutunu-lui, iar aici mã refer la: faimoaseletrabucuri Arturo Fuente, preferateleamericanilor; La Aurora, un brandde renume mondial din Republica

Dominicanã; Mac Baren, poa-te cel mai cunoscut brand detutun de rulat ºi de pipã din Eu-ropa, precum ºi la Bossner, unbrand nou, lansat abia în de-cembrie 2014.

Am reuºit sã aducem înRomânia ºi romul Barcelo, unprodus nou în spectrul portofo-liului nostru, dar a cãrui noto-rietate în þãri ca Spania sau Ma-

rea Britanie ne-a impresionat. Nu înultimul rând, sfârºitul anului 2014ne-a prins la deschiderea primului“cigar lounge” autentic din Bucu-reºti, cu cel mai mare “walk in humi-dor” (n.r. camerã specialã care asigu-rã o umiditate ºi o temperaturã con-stantã, permiþând pãstrarea calitãþilorºi maturarea tutunului) din România:El Unico Cigar Lounge. În 2015, neconcentrãm pe extinderea portofoliu-lui Brands International, dar ºi pedezvoltarea teritorialã a lanþului demagazine specializate El Unico.

Reporter: Ce produse aþi lansat în

ultima vreme?Wael El Ghadban: În noiembrie

2014, am avut plãcerea sã lansãmediþia limitatã Caesar Purus Domi-nicanus, în douã vitole (n.r. sor-timente): Preferido ºi Belicoso. Aceastãlinie reprezintã primul trabuc fãcutdupã reþeta a ºapte români. Ceiºapte, printre care mã numãr ºi eu,sunt membrii clubului Caesar, iar cuajutorul fabricii La Aurora din Re-publica Dominicanã, am reuºit sãfacem un prim trabuc care se poate

gãsi doar în România, doar în maga-zinele El Unico. Pe de altã parte,dacã vorbim de lansãri, în mai vomlansa una dintre cele mai premiatenoi familii de trabucuri dominicane:Untamed.

Reporter: Care este portofoliulde produse pe care le comercializaþiîn prezent pe piaþa româneascã?

Wael El Ghadban: FilozofiaBrands International se fundamen-teazã în conceptul de unicitate. Prinurmare, pentru toate brandurile din

portofoliul nostru suntem unic im-portator autorizat: Habanos, S.T.Du-pont, Promocigar, La Aurora, ArturoFuente, Mac Baren, Barcelo Rum ºiAl Fakher.

Reporter: Ce cotã de piaþã aveþila noi?

Wael El Ghadban: Din nou, fãrãa da cifre, trabucul cubanez este celmai apreciat ºi cel mai bine vânduttrabuc din lume ºi acelaºi trend semenþine ºi în România.

Reporter: Mulþumesc! n

Piaþa de lux din þara noastrã mai are

câþiva paºi de fãcut pânã sã ajungã la

nivelul pe care îl avea înainte sã

înceapã criza, este de pãrere Wael El

Ghadban, director general al Brands

International.

Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui

interviu, cã o mare problemã cu

care se confruntã domeniul pe care

îl reprezintã este comercializarea

ilicitã de trabucuri contrafãcute.

“Multe dintre trabucurile de pe piaþa

neagrã nu sunt originale, puþini fiind

încã cei care pot face diferenþa, aceasta

fiind, totuºi, una majorã”, ne-a explicat

domnia sa.

Wael El Ghadban este unul dintre cei

mai influenþi oameni de afaceri de

origine libanezã din þara noastrã.

Domnul El Ghadban conduce Brands

International, distribuitor de

trabucuri, unic importator al unor

branduri de renume mondial ºi

companie mamã a lanþului El Unico,

ce comercializeazã produse de lux din

tutun.

“Multe dintre trabucurile de pe

piaþa neagrã nu sunt originale,

puþini fiind încã cei care pot

face diferenþa, aceasta fiind,

totuºi, una majorã”.

Peste 50% din produsele de contrabandã care ajung în þara noastrã suntde provenienþã necunoscutã, tipice crimei organizate, potrivit domnuluiAdrian Popa, Corporate & Regulatory Affairs Director în cadrul BritishAmerican Tobacco (BAT) România.În acest context, domnia sa considerã cã a sosit momentul pentru imple-mentarea unor mãsuri speciale de luptã împotriva contrabandei cu þiga-rete.Adrian Popa ne-a vorbit, în cadrul unui interviu, despre piaþa de tutun,precum ºi despre evoluþia taxelor ºi creºterea contrabandei în domeniu.

“40milioane euro -

pierderile anuale labuget, pentrufiecare punctprocentual decontrabandã”.


PIATATABAC/BURSA, NR. 59

ANAF: “Contrabanda cu þigareteeste o problemã naþionalã”

Contrabanda cu þigaretereprezintã o problemãnaþionalã, atât prin pier-derile cauzate, cât ºi

prin amploarea fenomenului, suntde pãrere reprezentanþii AgenþieiNaþionale de Administrare Fiscalã(ANAF), care menþioneazã cã pro-blematica pieþei negre a tutunuluieste una complexã.

Sursele citate subliniazã cãRomânia ocupã o poziþie geostrate-gicã importantã, fiind situatã la in-tersecþia rutelor de comerþ rutier careleagã Uniunea Europeanã de þãri ter-þe ºi având cea mai extinsã frontierãexternã a UE cu þãri nemembre, careau sisteme de taxare diferite.

“Actualmente, vama se confruntãcu un mediu în schimbare foarte ra-pidã: schimburi comerciale interna-þionale sporite, dar ºi ameninþãri glo-bale, precum trafic de droguri, crimãorganizatã, trafic ilicit de þigarete,comerþ cu produse periculoase etc.Evoluþia industriei tutunului depin-de de politicile fiscale, cadrul de re-glementare ºi capacitatea autoritãþi-lor de a combate contrabanda. Moti-vele ce stau la baza creºterii comer-tului ilicit þin de aceste aspecte”, opi-neazã surseleamintite.

Acestea au învedere accesibi-litatea þigarete-lor, diferenþelede preþ de la oþarã la alta(costul unui pa-chet de þigarete în Moldova sauUcraina este ºi de 4-5 ori mai micdecât în România), precum ºi faptulcã preþul þigaretelor pe piaþa neagrãeste considerabil mai mic (preþulmediu al þigaretelor provenite dinUcraina a scãzut, în luna ianuarie2015, de la 9 lei/pachet la 8,2 lei/pa-chet).

Vor fi reintroduse mãsurile

specifice de control la

frontierele Sighet, Halmeu

ºi Siret

Întrucât atât analizele DirecþieiGenerale a Vãmilor (DGV), cât ºistudiul independent finanþat de in-dustrie relevã o creºtere a traficuluiilicit cu þigarete pe zona deNord-Vest, cele douã pãrþi au stabilitcã, pe termen scurt, imediat ce capa-citatea administrativã va permite,mãsurile specifice de control vor fireintroduse la Birourile Vamale deFrontierã Sighet, Halmeu ºi Siret,ne-au spus reprezentanþii ANAF.

Planul de acþiune al DGV pe aceastãtemã cuprinde urmãtoarele mãsuri:

achiziþionarea de echipe canine an-titabac; achiziþionarea de scanereperformante, mobile ºi fixe, fãrãsursã radioactivã; achiziþionarea(îmbunãtãþirea celor existente) deechipamente ºi sisteme IT, în vede-rea realizãrii obiectivului; conti-nuarea demersurilor de încheiere a

unor protocoalede colaborare cuadministraþi i levamale din þãrilevecine (Ucraina,Ungaria, Bulga-ria); implementa-rea, inclusiv cuajutorul indus-

triei, a unui set de mãsuri privind in-struirea profesionalã a lucrãtorilorvamali pentru dezvoltarea unei cul-turi antifraudã în cadrul organizaþieivamale; mãsuri de întãrire a activi-tãþii de analizã de risc specificã pre-venirii ºi combaterii traficului ilicitcu þigarete; organizarea de controa-le inopinate, bazate pe analize sauinformaþii proprii, ale industriei saualtor agenþii de aplicare a legii, înzonele de risc; realizarea de acþiunicomune cu administraþiile vamaleale statelor terþe vecine; acþiuni ope-rative pe rutele de transport, în pie-þe, târguri sau în orice zonã, locaþieunde existã date cã sunt sãvârºitefapte de fraudã vamalã ºi evaziunefiscalã.

Pentru facilitarea comerþului legi-tim ºi lupta împotriva fraudei suntnecesare proceduri ºi procese va-male simple, rapide, uniformizate,susþin sursele citate, apreciind:“Este, prin urmare, oportun sã fieutilizate toate instrumentele, tehno-logiile moderne, sã se promoveze încontinuare aplicarea uniformã a le-gislaþiei vamale ºi a abordãrilor mo-derne ale controlului vamal”.

ANAF: “Combaterea

comerþului ilicit, într-o

Strategie Naþionalã pentru

2015-2018”

Reprezentanþii ANAF considerãcã dimensiunea pieþei negre de tutunimpune adoptarea de mãsuri concre-te, ce ar trebui sã facã obiectul uneiStrategii Naþionale de combatere acomerþului ilegal cu þigarete, pentruperioada 2015-2018, care sã vizezeîmbunãtãþirea cadrului de reglemen-tare ºi mãsurile concrete ce trebuieimplementate de cãtre toate institu-þiile responsabile.

Pe acest fond, ANAF a propus in-dustriei producãtoare de þigarete (cucare a încheiat Protocoale de colabo-rare) elaborarea unei astfel de Strate-gii Naþionale, care, acum, este înfaza de proiect ºi care urmeazã sã fietransmisã jucãtorilor din domeniuspre consultare, dupã cum ne-auspus reprezentanþii Agenþiei.

Sursele citate subliniazã cã unpunct procentual de contrabandãînseamnã pierderi la buget de circa35 de milioane de euro, precizând cã,anul trecut, Direcþia Generalã a Vã-milor a confiscat o cantitate de81.738.674 de þigarete, comparativcu 37.084.832 þigarete confiscate în2013.

Direcþia Generalã a Vãmilor aavut în vedere (în anul 2014) maimulte mãsuri în domeniul combate-rii contrabandei cu þigarete. Printreacestea se numãrã: mãsurile deîmbunãtãþire a capacitãþii administra-tive (achiziþionarea de autoturismepentru supravegherea vamalã ºifiscalã; întãrirea activitãþii de analizãde risc ºi a celei de colectare a infor-maþiilor utile în analiza de risc; reali-zarea pregãtirii profesionale a lucrã-

torilor vamali; implementarea pro-iectului HERCULE III 2014-2020în vederea combaterii traficului ilicitcu þigarete; participarea la operaþiu-nea regionalã „Trafic ilicit de þigare-te 2014”, al cãrui scop a fost depista-rea ºi diminuarea încãlcãrilor legi-slaþiei vamale legate de traficul ilicitde produse din tutun); mãsurile pri-vind îmbunãtãþirea cooperãrii peacest domeniu (semnarea de proto-coale de colaborare cu marii produ-cãtori de þigarete; semnarea de pro-tocoale de cooperare între DirecþiaGeneralã a Vãmilor ºi administraþii-le vamale din Republica Modova ºiRepublica Serbia; întãrirea colabo-rãrii cu instituþiile internaþionale(OLAF, EUBAM, SELEC); efec-tuarea unui schimb rapid de infor-

maþii cu statele terþe (Moldova,Ucraina, Serbia); mãsurile specificede control (utilizarea echipelor cani-ne ca mijloc eficient de prevenire ºicombatere a fraudelor vamale, a tra-ficului de droguri ºi a contrabandei îngeneral; efectuarea de verificãri inopi-nate cu ajutorul echipelor canine la bi-rourile vamale de frontierã ºi pe cãiledecomunicaþii; implementareademã-suri specifice de control al traficului înpunctele de trecere a frontierei; moni-torizarea transporturilor de þigarete su-sceptibilede fraudãºimãsuri înconse-cinþã.

Sursele citate ne-au spus: “ANAF,prin Direcþia Generalã a Vãmilor, vacontinua sã acþioneze ferm în vedereareducerii contrabandei ºi va identificamãsurile administrative, organizato-rice ºi operaþionale, care sã contribuiela diminuarea traficului ilicit de þiga-rete, inclusiv cu sprijinul industriei.Acum sunt active, cu sprijinul produ-cãtorilor de þigarete, 33 de echipe ca-nine specializate pentru detectarea þi-garetelor ºi 11 echipe canine cu dublãspecializare - depistare droguri ºi þiga-rete. Un document similar protocolu-lui încheiat între ANAF/DGV ºiAdministraþia vamalã din Moldova ºiSerbia va fi convenit ºi cu Ucraina,acest demers aflându-se în faza de«scrisoare de intenþie».

Întrucât reducerea traficului ilicitde þigarete depinde atât de atribuþiile,cât ºi de capacitatea administrativã aANAF ºi a altor instituþii de aplicarea legii, Direcþia Generalã a Vãmilorºi reprezentanþii industriei producã-toare de þigarete au apreciat necesarãºi posibilã iniþierea unui documentde lucru la nivel naþional, care sã cu-prindã principalele direcþii de acþiu-ne ºi mãsurile concrete naþionale deimplementat de cãtre toate instituþii-le din domeniu”. n

Colete “pescuite” culanseta, pe malul Prutului(urmare din pagina 4)

A fost dispusã confiscarea þi-garetelor ºi a fost întocmitã lucra-re penalã sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de contrabandã.

Cercetãrile continuã, împreu-nã cu autoritãþile de frontierãdin R. Moldova, în vederea sta-bilirii întregii arii infracþionaleºi depistãrii tuturor persoanelorimplicate.

Mai multe acþiunide contrabandã,

la final de februarieÎn zona SPF Rãdãuþi - ITPF Si-

ghetu Marmaþiei, poliþiºtii defrontierã au oprit pentru control,în 27 februarie, pe raza localitãþiiVicovu de Sus, un autoturismmarca Hyundai Santa Fe, condusde un cetãþean român în vârstã de44 ani, domiciliat în judeþul Su-ceava.

În autotu-rism, au fostgãsite ascun-se în bord,portiere ºiroata de re-zervã, 2.530de pachete cu þigãri, de diferitemãrci, de provenienþã ucraineanã.

Întreagã cantitate de þigãri, învaloare de 25.300 lei, a fost ridi-catã în vederea confiscãrii, iar au-toturismul în valoare de 10.000lei a fost indisponibilizat la sediulSPF Brodina, în vedereacontinuãrii cercetãrilor.

La aceeaºi datã, pe raza locali-tãþii Valea Viºeului, jud. Mara-mureº, într-un autoturism al cãruiºofer, la observarea patrulei poli-þiei de frontierã, a demarat întrombã, încercând sã fugã, au fostdescoperite mai multe baxuri ceconþineau 5.960 pachete cu þigãridin Ucraina, în valoare de 52.800lei, cantitatea fiind ridicatã învederea confiscãrii.

În 25 februarie, poliþiºtii de fron-tierã de la PF Viºeu de Sus au orga-nizat ºi desfãºurat o acþiune, înzona de responsabilitate, pe liniacombaterii contrabandei cu þigãri.

Afost identificat un autoturismmarca Skoda,ce avea înp o r t b a g a jºase colete cuþigãri.Toto-datã, în apro-piere a maifost descope-rit un autoturism, marca BMW,care avea rolul de antemergãtor înasigurarea transportului ilegal deþigãri.

Pe timpul verificãrilor, s-a con-statat cã autoturismul marcaBMW este radiat din circulaþiedin luna ianuarie 2015.

Lucrãtori din cadrul aceluiaºisector, pe timpul unei acþiuni pelinia combaterii contrabandei cuproduse accizabile din tutun, audepistat în trafic, pe raza localitã-þii Bogdan Vodã, jud. Maramu-reº, un autoturism al cãrui ºofer,la observarea patrulei poliþiei defrontierã, a întors ºi a virat pe ostradã lãturalnicã.

Drept urmare, s-a trecut la ur-mãrirea autovehiculului, care afost descoperit abandonat. Lacontrolul efectuat asupra acestuiaau fost descoperite mai multe ba-xuri cu þigãri, fapt pentru care afost condus la sediul sectorului, învederea continuãrii cercetãrilor.

Þigãrile aflate în autoturism aufost inventariate, rezultând canti-tatea de 15.370 de pachete, în va-loare de 136.000 lei.

Trafic ilegal, cu caiiÎn zona de Frontierã Iaºi, în

timpul unei acþiuni specifice, unautoturism marca Renault Lagu-na, condus de un cetãþean românde 29 ani, însoþit de un tânãr de 24de ani cu antecedente penale(fiind depistat în anii 2013 ºi2014 cã încearcã sã introducã ile-gal þigaretede contra-bandã înR o mâ n i a ) ,t r a n s p o r t amai multe co-lete volumi-noase, încãr-cate cu 7.880 de pachete marcaAshima.


Anul trecut, producþia de tutun a fostde 56.807 tone, faþã de 48.308 toneîn 2013, conform datelor InstitutuluiNaþional de Statisticã.Acestea aratã cã valoarea livrãrilordin 2014 s-a ridicat la 2,19 miliardelei, în comparaþie cu 1,98 miliarde lei- valoarea livrãrilor din 2013.

Veniturile încasate din accize

pentru vânzarea produselor

din tutun, conform execuþiei

bugetului de stat, în anul 2014,

au fost urmãtoarele:

ü Accize încasate din vânzarea produselordin tutun - 8.240.912.151 lei;

ü Accize încasate din vânzarea de þigarete -

8.233.718.516 lei;ü Accize încasate din vânzarea de þigãri

ºi þigãri de foi - 1.543.079 lei;ü Accize încasate din vânzarea de tu-

tun de fumat fin tãiat,destinat rulãriide þigarete - 4.962.156 lei;

ü Accize încasate din vânzarea altor tu-tunuri de fumat - 796.192 lei;

ü Accize încasate din vânzarea produ-selor din tutun datorate pânã la 31 ia-nuarie 2011 - minus 107.792 lei.

Anul trecut, conform datele furnizatede compania Novel, volumul comer-þului ilicit cu þigarete s-a situat între15,4% ºi 17% din întreaga piaþã.În ceea ce priveºte provenienþaacestora, distribuþia în funcþie de ori-gine a fost urmãtoarea:

46%- aºa numitele „Cheap whites” (þiga-rete produse legal într-o fabricã ceare aprobarea unei autoritãþi de licen-þiere, destinate pieþei negre a þigare-telor), înregistrându-se o creºtere dela 33,4% în anul 2013;

19,5%- produse din Republica Moldova, cuo tendinþã descrescãtoare, având învedere cã în anul 2013 acestea au re-prezentat 22,9%;

19,3%- au provenit din Ucraina, cu tendinþãdescrescãtoare de la 24,5%, în anul2013;

4,4%- produse de tip Duty Free, înre-gistrându-se o creºtere de la 4%, în2013;

2,6%- produse fabricate în Serbia, în scã-dere de la 9,3%, în anul precedent.

CORNELIA LEÞICAI, ASOCIAÞIA ORGANIZAÞIA PROFESIONALÃ PE FILIERA TUTUN:

“Piaþa cultivatorilor de la noi stã foarteprost faþã de celelalte þãri”Þ

ara noastrã se situeazã foartejos faþã de celelalte state înceea ce priveºte piaþa cultiva-torilor de tutun, ne-a spus

Cornelia Leþicai, preºedintele Aso-ciaþiei Organizaþia Profesionalã peFiliera Tutun.

Domnia sa ne-a spus cã, înRomânia, se cultivã tutun, prepon-derent Burley, în zonele din vestul ºisudul þãrii ºi izolat în Moldova.

Doamna Leþicai subliniazã cãsubvenþia din domeniu se aflã încontinuã scãdere faþã de anii prece-denþi.

Domnia sa ne-a declarat: “Nicimãcar la bancã, plata complementa-rã la tutun nu este acceptatã pe postde garanþie, în cazul în care un culti-vator ar dori sã-ºi modernizeze sausã-ºi mãreascã exploataþia”.

Cornelia Leþicai menþioneazã cã,la nivel de producþie primarã, nu nelipseºte legislaþia, ci mãsurile desprijin.

MADR: “Din 2010,

numãrul fermierilor care

au solicitat sprijin pe

suprafaþã, relativ constant”

Potrivit reprezentanþilor Ministe-rului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Ru-rale (MADR), sprijinul acordat cul-

tivatorilor de tutun a avut în vedere oalocare al cãrui cuantum a fost con-stant, în ultimii ani. În 2013 ºi 2014,pe lângã plata unicã pe suprafaþãcare se acordã pentru majoritateaculturilor agricole, cultura de tutun abeneficiat de o platã naþionalã directcomplementarã, de 1.300 deeuro/hectar.

Formele de sprijin pentru anul

2015 sunt: schemele de sprijin finan-þate din bugetul comunitar (plãþi pesuprafaþã); schemele de sprijin fi-nantate din bugetul naþional (ajutoa-re naþionale tranzitorii) ºi schemelede ajutor de stat (motorina).

Începând cu anul 2010, când sche-mele de platã au fost decuplate deproducþie, atât suprafaþa, cât ºi nu-mãrul de fermieri care au solicitat

sprijin pe suprafaþã de la APIAa fostrelativ constant, ne-au mai precizatsursele citate.

Suprafaþa de tutun cultivatã, anultrecut, la noi, a fost de 960 de hecta-re, dupã cum ne-au spus reprezen-tanþii MADR, care estimeazã cã, în2015, va fi cultivatã aproximativaceeaºi suprafaþã.

Judeþele în care se cultivã tutunsunt Argeº, Dâmboviþa, Dolj, Te-leorman, Ilfov, Ialomiþa, Mureº,Vaslui, Olt, Galaþi. Anul trecut aufost înscriºi în evidenþele APIA348 de fermieri, producþia de tu-tun obþinutã fiind de circa 1.525tone. n

Date privind evoluþia suprafeþelor ºi a producþiei în România

Specificare UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Suprafaþa mii ha 1,1 1,2 0,9 1,5 1,7 1,3 0,9 0,7

Producþia medie Kg/ha 1.025 1.916 1.842 1.939 1.524 1.066 1.442 1.648

Producþia totalã mii to 1,1 2,4 1,6 3 2,6 1,3 1,4 1,2

Tutunul este o plantã care îºiare originea în Mexic, unde,în secolul al VI-lea, a fostutilizatã în ritualurimagico-religioase. Aceastãplantã creºte spontan înAmerica de Sud, unde estecunoscutã sub denumirea debacon, tiutium, tabac sauduhan.

Istoria tutunului are rãdãciniîn perioada în care America afost descoperitã de CristoforColumb. Acesta a lãsatprimele urme de fumat, dupãcare, în 1519, navigatoriispanioli ai lui Columb s-auîntors cu frunze de tutun înPeninsula Ibericã.

Tutunul a început sã fiecultivat în Europa, înOrientul Apropiat ºi mai apoiîn Africa, Asia ºi Oceania. ÎnChina ºi India, marinariispanioli l-au introdus în anii1.600-1.605.

În þãrile române, cele maivechi însemnãri cu privire lafumat dateazã din anul 1722.

Acum, în România, se cultivãvarietatea de tutun Burley.

PAGINA 6 Joi, 26 martie 2015 TABAC/BURSA, NR. 59

CONTRABANDA

IGPF:“Traficul ilegal cu þigãri a luato amploare deosebitã, la frontierele þãrii”T

raficul cu þigãri de contra-bandã ºi alte bunuri de largconsum/accizabile repre-zintã una dintre principa-

lele manifestãri ale infracþionalitãþiila graniþele þãrii noastre, fenomencare are ramificaþii la nivelul între-gului stat, dupã cum reiese din anali-za fenomenelor infracþionale tran-sfrontaliere înregistrate la nivelulfrontierei dintre România ºi þãrilevecine, ne-au spus reprezentanþiiInspectoratului General al Poliþiei deFrontierã (IGPF).

Aceºtia susþin cã traficul ilegal cuþigãri a luat o amploare deosebitã, înultimii ani, la frontierele þãrii, trafi-canþii mizând pe „profitul” pe care îlpot obþine din comercializarea „lanegru”, atât pe pieþele de desfaceredin þara noastrã, cât si pe cele dinOccident, unde preþul unui pachetde þigãri ajunge sã fie chiar de 4 orimai mare decât în þãrile de origine.

“În majoritatea cazurilor, þigãrilede contrabandã au fost depistate atâtîn punctele de trecere a frontierei,ascunse în mijloace de transport, câtºi în zona de competenþã, pe comuni-caþiile din apropie-rea frontierei. Þigã-rile sunt achiziþio-nate fãrã documen-te legale, cu intenþiade a fi comerciali-zate pe pieþele dininteriorul þãrii”,ne-au spus surselecitate.

Poliþiºtii de fron-tierã spun cã, din cazuistica înregi-stratã, au fost constatate mai multemodalitãþi de acþiune la care recurgtraficanþii de þigarete. Dintre ace-stea, se evidenþiazã folosirea contai-nerelor ºi a serviciilor unor firme detransport pentru introducerea ºitransportul þigãrilor de contrabandãpe teritoriul României; traversareafâºiei de demarcaþie prin locurile încare aceasta prezintã condiþii de re-lief greu accesibile mijloacelor autodin dotarea poliþiei de frontierã; di-simularea þigãrilor în autoturismevechi, modificate sau cu incinteascunse, pentru limitarea pierderilorîn cazul confiscãrii; precum ºi ape-larea la transportatori care efectuea-zã regulat curse externe, atât pe spa-þiul ex-sovietic (de provenienþã aproduselor), cât ºi în statele occi-dentale (pieþele principale de desfa-cere a þigaretelor netimbrate), fiind

preferate îndeosebi autocamioanele ceintroduc în þarã legume, fructe, com-bustibili sau ºerveþele de hârtie etc.

Cele mai active frontiere,

din punct de vedere al

încercãrilor de introducere

a þigãrilor în þara noastrã,

sunt cele de Nord, Est ºi

Sud-Vest

Cele mai active frontiere, dinpunct de vedere al încercãrilor deintroducere a þigãrilor în þaranoastrã, sunt cele de Nord, Est ºiSud-Vest, potrivit reprezentanþilorIGPF.

Aceºtia ne-au declarat: “La fron-tiera de Nord, sunt predominante þi-gãrile de origine din Ucraina, con-trabandiºtii fiind organizaþi în ade-vãrate grupuri infracþionale, cu seg-mente în strãinãtate, la frontierã ºi îninteriorul þãrii. Acestia încearcã tre-cerea pachetelor de þigãri (baxuri)peste frontiera «verde», în specialnoaptea. În aceasta zonã, sunt de-scoperite aproape zilnic persoane

care încearcã sã tra-verseze frontieratransportând þigãride contrabandã, de-seori politiºtii defrontierã fiind ne-voiþi sã foloseascãarmamentul din do-tare pentru reþine-rea lor, în confor-mitate cu prevede-

rile legii, deoarece nu se supun so-maþiilor legale. De asemenea, înPTF Siret Rutier ºi în PTF VicºaniFeroviar au fost descoperite capturimari de þigarete.

La frontiera de Est, sunt predomi-nante þigãrile de origine din R. Mol-dova (þigãri de calitate inferioarã -Plai, Doina, Plugarul, MT), introdu-cerea acestora în þarã fiind realizatãprin punctele de frontierã, fie în can-titãþi mari, în mijloace de transportspecial amenajate, fie în cantitãþimici - încadrate plafonului vamal -de cãtre persoane fizice. Punctele deTrecere a Frontierei din aceastãzonã unde s-au înregistrat cele maimari capturi de tigari, în anul 2014,sunt: PTF Constanþa Sud - Agigea -peste 2.500.000 pachete de þigãri ºiPTF Albiþa Rutier - peste 900.000pachete de þigãri.

În judeþele din Sud-Vestul þãrii

sunt descoperite, în general, þigãride calitate medie ºi superioarã, achi-ziþionate din magazinele duty-free ºitransportate peste frontierã, în canti-tãþi mici, de persoane fizice”.

Traficanþii provin,

preponderent,

din România, Ucraina ºi

Republica Moldova

Din cazuistica înregistratã, s-aconstatat cã traficanþii provin, pre-ponderent, din România, Ucraina ºiRepublica Moldova, fiind urmaþi decei din Turcia, Rusia, Bulgaria, Ser-bia (þãri din afara spaþiului comuni-tar), precum ºi din alte state, precumGrecia, Ungaria etc.

Cele mai traficate mãrci de þigãriau fost, anul trecut, L&M, Plugarul,Doina, Jin Ling, Ronson, Marble,Monte Carlo, Marlboro.

În 2014, poliþiºtii de frontierã aureþinut, în vederea confiscãrii,8.752.150 pachete de þigãri, cu o va-loare aproximativã de 77 milioanede lei. De asemenea, au fost depista-te 44 de grupuri organizate, în vede-

rea sãvârºirii infracþiunii de contra-bandã cu þigãri, în care au fost iden-tificate 366 persoane.

În luna ianuarie a acestui an, aufost confiscate de poliþiºtii de fron-tierã aproximativ 300.000 de pache-te de þigãri.

Poliþia de Frontierã Românã acþio-neazã în sistem integrat, alãturi dealte structuri ale Ministerului Aface-rilor Interne ºi de instituþii ale statuluicu atribuþii în domeniul fiscal, pentrucombaterea contrabandei, contrafa-cerii ºi comerþului ilegal cu produsede tutun, susþin sursele citate.

Acestea subliniazã cã acþiunileintegrate sunt derulate inclusiv înzona de competenþã a Poliþiei deFrontierã, puncte de trecere a fron-tierei ºi zona de frontierã, fiindadoptate mai multe mãsuri: inten-sif icarea acþiunilor informa-tiv-operativ ºi cercetarea calificatãa cazurilor înregistrate, fãrã a se li-mita doar la captura propriu-zisã,în vederea depistãrii întregii reþelede traficanþi; continuarea acþiuni-lor pe linia prevenirii ºi combateriitraficului cu bunuri ºi în special al

celui cu þigãri, prin implicarea maiactivã a tuturor factorilor respon-sabili; monitorizarea continuã decãtre factorii de conducere a tutu-ror aspectelor ce au legãturã cu fe-nomenul contrabandei, sub toateformele, care se manifestã în zone-le de responsabilitate.

“Complexitatea sub care semanifesta fenomenul infractionaltransfrontalier impune, pe lângãadoptarea unor mãsuri de naturã orga-nizatoricã, instituþionalã, legislativã,acþionalã ºi logisticã, ºi intensificareacolaborãrii tuturor instituþiilor cu re-sponsabilitãþi în asigurarea ordinii pu-blice ºi combaterii eficiente a feno-menului infracþional, pe plan intern”,ne-au spus reprezentanþii IGPF.

Aceºtia ne-au precizat cã, în anul2015, vor fi continuate campaniile deinformare a opiniei publice cu privirela riscurile implicãrii cetãþenilor încontrabanda cu þigarete, precum ºiimportanþa, civicã ºi socialã, a susþi-nerii poliþiºtilor de frontierã, în acti-vitatea pe care aceºtia o desfãºoarã,din partea persoanelor care domici-liazã în zona de frontierã. n

Trafic ilegal, cu caii(urmare din pagina 5)

Cei doi tineri au declarat cã augãsit coletele la ieºirea din satulBosia ºi intenþionau sã le tran-sporte la o secþie de poliþie de peraza municipiului Iaºi.

De asemenea, poliþiºti de fron-tierã din cadrul Sectorului Iaºi auorganizat o acþiune specificã, îndata de 4 februarie, pe timpul cã-reia au depistat, pe malul râului

Prut, cinci co-lete ce conþi-neau cantita-tea de 6.880pachete de þi-gãri de diferitemãrci.

Þigãrile descoperite în celedouã cazuri, în valoare totalã de141.317 lei, au fost ridicate învederea confiscãrii, în cauzãfiind efectuate cercetãri subaspectul sãvârºirii infracþiunii decontrabandã.

Cercetãrile continuã împreunãcu autoritãþile de frontierã alestatului vecin, în vederea stabili-rii întregii arii infracþionale ºipentru identificarea tuturor per-soanelor implicate.

Tot la Iaºi, în 5 februarie, unechipaj al poliþiei de frontierã,care executã misiunea cu auto-specialã dotatã cu aparaturã determoviziune, a observat, pe di-recþia localitãþii de frontierãVânãtori, un atelaj hipo, care sedeplasa dinspre fâºia de protecþiecãtre interiorul þãrii.

Cele douã persoane implicateau declarat cã se aflau în zonã pen-tru a demola o clãdire abandonatãdin cadrul unei ferme pãrãsite.

În urma controlului atelajului,au fost descoperite, pe lângã di-verse unelte, ºi mai multe pache-te de þigãri marca Plugarul, cutimbru de acciza R. Moldova, pecare cei doi au declarat cã le-aucumpãrat din municipiul Galaþipentru consumul propriu.

Extinzând cercetãrile în zonã,în apropierea fâºiei de protecþie,într-un canal colector, autoritãþi-le au descoperit 20 de saci de ra-fie, în care se aflau pachete cu þi-garete din acelaºi lot.

În urma inventarierii celor 20de saci, a rezultat un numãr de17.201 pachete þigarete, în valoa-re de 75.836 lei, care au fost ridi-cate în vederea confiscãrii.

Unul dintre cei doi români amai fost depistat de poliþiºtii defrontierã gãlãþeni în anul 2009, încadrul operaþiunii Mateloþii,încercând sã introducã ilegal þiga-rete de contrabandã în România.

Þigãri fabricateîn Grecia,

la bordul unei nave730 de pachete de þigãri marca

Assos, fabricate în Grecia, aufost identificate, în 5 februarie, lanivelul 3 al unei nave sub pavi-lion Panama, cu un echipaj for-mat din 13 marinari, navã aflatãla încãrcare cu cereale în PortulGalaþi.

Extinzând cercetãrile, echipade control a mai descoperit înplafonul sãlii de comandã a navei

alte 1.470 deþigarete, ace-eaºi marcã.

Ofiþerul se-cund, un cetã-þean sirian învârstã de 25de ani, a de-

clarat cã þigãrile îi aparþin ºi cãle-a cumpãrat din Turcia, inten-þionând sã le comercializeze.

Conform prevederilor legale, afost luatã mãsura reþinerii þigare-telor, în valoare totalã de 5.404lei, în vederea confiscãrii, cetã-þeanul sirian fiind sancþionatcontravenþional cu amendã, învaloare de 10.000 lei.

Contrabandãºi împuºcãturi

În 31 ianuarie, pe raza locali-tãþii de frontierã Teceu Mic, ju-deþul Maramureº, localitate si-tuatã pe malul românesc al râu-lui Tisa, au fost surprinse maimulte persoane de sex masculincare trecuserã prin apã, dinUcraina, ºi depozitau pe malulromânesc, unde se aflã staþiona-tã o autoutilitarã, mai multe co-lete voluminoase.


Printre cazurile reprezentative de contrabandã de la nivelul anului trecut,pe care poliþiºtii de frontierã le evidenþiazã, se numãrã urmãtoarele:

Ø “În data de 13 aprilie 2014, în jurulorei 10.20, în urma unei acþiuni pe liniaprevenirii ºi combaterii traficului ilicit cututun, desfãºuratã la Punctul de Trece-re a Frontierei Albiþa, politiºtii de fron-tierã, în colaborare cu lucrãtorii vamali,au descoperit ºi indisponibilizat în vede-rea confiscãrii 76.000 pachete de þiga-rete, în valoare de 684.000 lei, careerau ascunse în pereþii laterali ai uneicisterne marca SD Coach Works, care

avea ca destinaþie municipiul Ploieºti.Ø În 4 martie 2014, în cadrul unor ac-þiuni complexe pentru destructurareaunui grup infracþional organizat, spe-cializat în traficul ilegal cu produse ac-cizabile, politiºtii de frontierã din ca-drul Gãrzii de Coastã ºi InspectoratuluiGeneral al Poliþiei de Frontierã, sub co-ordonarea unui procuror din cadrulParchetului Curþii de Apel Constanþa,au efectuat 16 percheziþii domiciliare

pe raza judeþului Constanþa ºi ãn muni-cipiul Bucureºti.În urma acestor percheziþii, au fost ri-dicate în vederea confiscãrii7.490.000 de þigarete (374.500 pa-chete de þigãri), 835 sticle de whi-skey ºi indisponibilizate în vedereacontinuãrii cercetãrilor un auto-tir, 13autoturisme, un microbuz cu remor-cã, suma de 12.800 euro, 195.035lei, 680 dinari sârbeºti, 121 leva ºi 20dolari.Ø În data de 16 iunie a.c., în cadrulunei acþiuni desfãºurate în Portul Con-stanþa Sud-Agigea, poliþiºti de frontie-rã din cadrul Gãrzii de Coastã, în cola-borare cu lucrãtorii vamali, au depistatºi indisponibilizat 993.110 pachete cuþigarete mãrcile Ashima ºi Marble,susceptibile a fi contrafãcute, în valoa-re de aproximativ 2.300.000 eurodacã ar fi originale. Acestea se aflau îndouã containere sosite în Portul Con-stanþa Sud Agigea. Politiºtii de frontie-rã au întocmit lucrare penalã subaspectul sãvârºirii infracþiunii de pune-re în circulaþie, fãrã drept, a unui pro-dus purtând o marcã identicã sau simi-larã cu o marcã înregistratã pentru pro-duse identice sau similare ºi care pre-judiciazã pe titularul mãrcii înregistra-te, faptã prevãzutã ºi sancþionatã deart. 90, alin. 1, lit. b din Legea84/1998 republicatã”. n

În luna ianuariea acestui an, au fost

confiscate de poliþiºtiide frontierãaproximativ

300.000de pachete de þigãri.

Contrabanda cu tutun -din nou pe culmi istorice(urmare din pagina 1)

Adrian Popa, Corporate & Re-gulatory Affairs Director în cadrulB r i t i s h A m e r i c a n T o b a c c oRomânia, menþioneazã cã, dinpunct de vedere geografic, suntemînconjuraþi de pieþe cu preþuri maimici, subliniind cã, dacã Româniaera, pânã nu de mult, o þarã de tran-ziþie a þigãrilor cãtre Europa deVest, treptat, devine din ce în cemai mult o piaþã de destinaþie pen-tru aceste produse.

Campanie împotriva

contrabandei, în 15 judeþe

de frontierã

În contextul creºterii accelerate acomerþului ilicit cu þigarete, sãptãmânatrecutã a fost lansatã o nouã campa-nie publicã de conºtientizare a efec-telor negative ale contrabandei, careva fi derulatã în perioada martie - iu-nie, în 15 judeþe din apropierea gra-niþelor de vest, sud-vest, nord ºinord-est - cele mai afectate de co-merþul ilegal cu þigarete.

Campania se va desfãºura în parte-neriat cu Direcþia Generalã a Vãmilor,din cadrul Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã, cu sprijinulInspectoratului Teritorial al Poliþiei deFrontierã Timiºoara ºi al Inspectoratu-lui de Poliþie Judeþean Timiº, fiind ini-þiatã de Euromonitor Business Consul-ting Services, cu susþinerea JTI.

Cristina Vasiloiu, director generalal Euromonitor Business ConsultingServices, a declarat: „Lansãm aceastãcampanie publicã în regiuni de fron-tierã, pentru cã aceste zone sunt, din-totdeauna, cele mai vulnerabile la

contrabandã. În þãrile vecine, care nusunt membre ale Uniunii Europene ºicare aplicã alt sistem de taxare decâtcel comunitar, preþul unui pachet deþigarete este ºi de 5-6 ori mai micdecât în România. Drept urmare,profitul contrabandiºtilor este imens.Mesajul campaniei, «Aparenþeleînºealã» are rolul de a evidenþia fap-tul cã reþelele de contrabandiºti,începând cu furnizorii ºi terminând

cu vânzãtorii, profitã îndeosebi de peurma celor cu venituri modeste. Estenevoie ca fiecare dintre noi sã înþe-leagã cã piaþa neagrã e o plagã pentrusocietate, iar cine cumpãrã un pachetde þigarete aparent «ieftine», de con-trabandã, se lasã, de fapt, furat ºicontribuie direct la creºterea crimi-nalitãþii”.

La rândul sãu, comisarul-ºef IliuþãCumpãnaºu, ºeful InspectoratuluiTeritorial al Poliþiei de FrontierãTimiºoara, a subliniat: „Având în ve-dere inclusiv prejudiciile aduse bu-getului de stat, Poliþia de FrontierãRomânã a întreprins ºi va continua sãaplice, independent sau împreunã cucelelalte instituþii abilitate, mãsuriferme în toate zonele de competenþã,în vederea depistãrii ºi sancþionãriipersoanelor implicate în traficul ile-gal cu bunuri de larg consum ºi pro-duse accizabile, precum ºi reþinerii învederea confiscãrii a mãrfurilor trafi-cate. Dovadã stau acþiunile operativedesfãºurate permanent de instituþianoastrã pentru anihilarea grupurilorinfracþionale, precum ºi capturile deþigarete de contrabandã înregistrateîn zona noastrã de competenþã”.

Domnia sa este de pãrere cã unrol important în prevenirea ºi com-baterea fenomenului de contrabandãîl au cetãþenii, care pot sprijini auto-ritãþile statului prin semnalarea unorastfel de activitãþi infracþionale.

Ion Mirescu, din cadrul Inspecto-ratului Judeþean de Poliþie Timiº,menþioneazã cã autoritãþile organi-zeazã în mod continuu acþiuni specifi-ce în municipiile ºi oraºele timiºene,pentru combaterea faptelor ilegale decomercializare stradalã a þigaretelor ºia altor produse accizabile. n

Cristina Vasiloiu:“Este nevoie ca fiecare

dintre noi sã înþeleagã cãpiaþa neagrã e o plagã

pentru societate, iar cinecumpãrã un pachet de

þigarete aparent «ieftine»,de contrabandã, se lasã de

fapt furat ºi contribuiedirect la creºterea

criminalitãþii”.

Consiliul Concurenþeirecomandã crearea unuiGrup regional decombatere a contrabandei

Consiliul Concurenþei (CC) alansat o campanie la nivelnaþional (Constanþa, Piatra

Neamþ, Baia Mare ºi Craiova), pen-tru informarea actorilor economiciºi a marelui public cu privire la rolulpreventiv ºi corectiv, prin consilie-rea mediului de afaceri ºi a autoritã-þilor publice, ca urmare a diverselorinvestigaþii sau a analizelor aprofun-date ale diferitelor pieþe, ori de câteori observã dezechilibre, elementecare perturbã me-diul concurenþialsau practici carepot afecta competi-þia loialã.

Potrivit unui co-municat al CC, au-toritatea a oferitunele recomandãriviabile pentru ju-cãtorii de pe piaþaberii, zahãrului,apelor minerale,tutunului, servicii-lor medicale, pre-cum ºi în cazulconcentrãrilor eco-nomice din secto-rul de retail.

La încheiereainvestigaþiei pe piaþa þigaretelor,Consiliul a constatat perturbãri alepieþei, cauzate de fenomenul încreºtere al contrabandei ºi contrafa-cerii. În vederea identificãrii mãsu-rilor pe termen scurt, mediu ºi lung,de reducere a impactului comerþuluiilicit, autoritatea de concurenþã a re-comandat Guvernului sã creeze unGrup regional de combatere a co-merþului ilicit cu þigarete, format din

reprezentanþi ai autoritãþilor românecu atribuþiuni în domeniu - Ministe-rul Finanþelor, ANAF, DGV, MAI,IGPR, Jandarmeria ºi Poliþia Lo-calã, ai autoritãþilor similare dinMoldova, Ucraina, Bulgaria ºi Ser-bia, precum ºi ai industriei þigarete-lor.

De asemenea, CC a cerut compa-niilor British American Tobacco, JTInternational ºi Philip Morris sãtransmitã informãri periodice, timp de

trei ani, în luna ia-nuarie, cu privire lamãsurile întreprinseîmpreunã cu autori-tãþile competente.Totodatã, ConsiliulConcurenþei a cerutMinisterului Finan-þelor sã modificeprocedura de publi-care a listei preþuri-lor maxime ale þiga-retelor.

Prin recoman-dãri ºi cerinþe cla-re º i speci f ice ,formulate cãtrec o m p a n i i , G u-vern, ministere ºidiverse instituþii

publice ºi prin cerinþe de raporta-re anualã referitoare la implemen-tarea recomandãrilor ºi angaja-mentelor, în perioade determina-te de timp, autoritatea de concu-renþã monitorizeazã evoluþiile,asigurând suport în construireastrategiilor de afaceri ºi contribu-ind la crearea unui mediu echita-bil pentru toate pãrþile implicate:companii, consumatori, stat. n

La încheiereainvestigaþiei pe piaþa

þigaretelor, Consiliul aconstatat perturbãriale pieþei cauzate de

fenomenul în creºterea contrabandei ºi

contrafacerii.

PAGINA 7 Joi, 26 martie 2015TABAC/BURSA, NR. 59

PIATA EXTERNA

STUDIU:

Companiile de tutunþintesc pieþele emergente,pentru creºterea vânzãrilorl China, cel mai mare consumator de tutun la nivel mondial

Vânzãrile de þigarete autotalizat 722 miliarde dedolari, în 2013, fiind co-mercializate peste 5,7

trilioane de þigãri cãtre peste un mi-liard de fumãtori în întreaga lumea,potrivit unui studiu „Campaign forTobacco-Free Kids” din august2014, asupra pieþei globale a þigare-telor.

Între 2001 ºi 2013, volumul acrescut cu 7%, în timp ce valoareavânzãrilor a urcat cu 117%. Analiºtiiestimeazã cã, în urmãtorii cinci ani,industria tutunului va continua sãcreascã, cu 4% în volum ºi cu 29%,în valoare, potrivit studiului citat.

La nivel global, consu-mul de þigarete creºte înþãri cu venituri mici ºimedii ºi scade în þãri cuvenituri mari.

Vânzãrile se mutã dinþãrile dezvoltate, precumcele din Europa de Vest,unde scade prevalenþa fu-matului ºi unde activita-tea companiilor de tutun

este mai restricþionatã de politici gu-vernamentale, cãtre pieþe emergen-te, precum cele din Asia sau Africa,unde reglementãrile sunt relaxate,populaþiile sunt în creºtere, iarveniturile, de asemenea.

Între 2005 ºi 2013, vânzãrile deþigarete în þãrile asiatice ºi din cen-trul ºi estul Africii au crescut, întimp ce alte regiuni au înregistratscãderi.

60% din vânzãrile de

þigarete – în cinci þãri

Cele mai mari cinci naþiuni con-sumatoare de tutun – China, Rusia,

Statele Unite, Japonia ºi Indonezia –cumuleazã 60% din volumul de þi-gãri vândute în 2013, conformstudiului citat.

ªapte dintre primele zece pieþe deþigarete erau þãri emergente, dintrecare patru sunt þãri din zona Asia -Pacific, în 2013.

În timp ce vânzãrile se extind penoi pieþe, cotele jucãtorilor din indu-strie se consolideazã, iar piaþa estecontrolatã de câteva companii inter-naþionale.

În 2011, puþin peste 50% dinvânzãrile globale erau controlate decompanii transnaþionale de tutun.Acestea au ajuns la o cotã de peste

83%, pânã în 2013.În ultimii cinci ani, pia-

þa internaþionalã de tutuna fost dominatã de cincicompanii: China NationalTobacco Corporation,Philip Morris Internatio-nal, British American To-bacco, Japan TobaccoInternational ºi ImperialTobacco. n

RAPORTATLA PUTEREADE CUMPÃRARE

Preþul þigaretelorvândute înRomânia - celmai mare din UE

Preþul þigaretelor diferã foartemult de la o þarã la alta, dupã cumaratã studiile de specialitate.

De subliniat este diferenþa depreþ între produsele comercializa-te în þara noastrã ºi cele din statelevecine care nu sunt membre aleUniunii Europene (Ucraina, Bela-rus, Moldova). În Ucraina, din cau-za devalorizãrii grivnei, un pachetde þigarete premium costã 0,40euro, de zece ori mai puþin decâtîn România.

Chiar dacã, la o primã vedere, încomparaþie cu þãri din vestul Euro-pei, ca Franþa sau Marea Britanie,preþul unui pachet de þigarete dinRomânia pare mic, de fapt, rapor-tat la puterea de cumpãrare, estecel mai mare din UE. Astfel, dacãluãm ca punct de reper pentru sa-lariul mediu ultimele date Eurostatdin 2013, un consumator din Ma-rea Britanie poate cumpãra, dincâºtigul mediu lunar, circa 470 depachete de þigarete, unul din Fran-þa peste 550, iar unul din Luxem-burg mai mult de 1.000.Spre comparaþie, un consumatordin România poate cumpãra, dinsalariul mediu, aproximativ 190de pachete de þigarete, potrivitcercetãrilor.

În România, consumatorul alo-cã, în medie, 23% din venitul sãuzilnic ca sã cumpere þigarete. Lapolul opus, în Austria ºi Luxem-burg, o persoanã care fumeazãalocã, în acelaºi scop, 7% ºi,respectiv, 5% din venit. În Polo-nia, accesibilitatea se situeazã la16%, în Cehia - la 15%, iar în Bul-garia - la 19%.

În ceea ce priveºte pondereaaccizei ºi a taxelor totale în pre-þul mediu ponderat al unui pa-chet de þigarete, þara noastrã seaflã în topul þãrilor UE, cu oproporþie de 78% a taxelor înpreþul pachetului, depãºind sta-te ca Italia, Belgia, Austria, Da-nemarca, Elveþia. n

China National Tobacco Corporation (CNTC) este deþinutã ºioperatã de guvernul chinez ºi este cel mai mare producãtor de þi-garete din lume, cu o cotã de 43%. CNTC îºi vinde majoritateaproduselor în China, doar 1% din producþie mergând la export.

Philip Morris International (PMI) este o companie din StateleUnite cu sediul central la Lausanne, Elveþia. PMI controleazãestimativ 14% din piaþa internaþionalã a þigaretelor ºi este ceamai profitabilã companie de tutun din lume.PMI îºi vinde produsele doar în afara SUA, dupã ce s-a despãrþitde compania mamã Altria, în 2008. Compania opereazã în peste180 de þãri.Vânzãrile cãtre Asia impulsioneazã creºterea PMI, iar companiava continua sã se concentreze pe vânzãrile în þãri precum Indo-nezia ºi Filipine, în acelaºi timp extinzându-se ºi în Bangladesh,China, India ºi Vietnam, dupã cum reiese din studiul citat.

British American Tobacco (BAT) este o companie din MareaBritanie, cu sediul în Londra. Compania vinde în 200 de þãri,controlând 12% din piaþa internaþionalã.71% din producþia BAT este distributã în pieþe emergente, iar com-pania se concentreazã pe creºterea vânzãrilor în pieþele asiatice.

Japan Tobacco International (JTI) este divizia internaþionalã aJapan Tobacco (JT) ºi are sediul la Geneva, în Elveþia. Guvernuljaponez deþine 33% din JT.JTI opereazã în 120 de þãri ºi controleazã 9% din piaþa globalã deþigarete.Vânzãrile la nivel internaþional reprezintã peste 50% din profitu-rile JT, iar JTI continuã sã se extindã pe pieþele emergente, in-clusiv prin achiziþia companiei de tutun din Sudan.

Imperial Tobacco Group este o companie din Marea Britanie,care controleazã 5% din piaþa internaþionalã.Imperial opereazã în peste 160 de pieþe, 56% din producþieajungând în Africa, Orientul Mijlociu, Europa de Est ºi Asia.

Top 10piaþa de þigarete

dupã volum

ÞaraVolum

(milioane þigarete)

China 2.517.769,8

Rusia 347.233,6

USA 285.150,7

Indonezia* 221.173,3

Japonia 195.037,8

India 100.901,7

Turcia 92.247,5

Coreea de Sud 88.455,6

Filipine 86.652,3

Vietnam 85.301,4

* cu excepþia þigãrilor de foi kreteks(cu aromã de cuiºoare)

Sursa: Euromonitor International, 2013

Sursa: Estimãri ale industrieibazate pe date CE, EIU, FMI

Parlamentul britanic a aprobat, recent, introducerea, deanul viitor, a unui ambalaj neutru pentru þigãri, în ciudaopoziþiei producãtorilor din aceastã industrie. Marea Brita-nie a devenit a doua þarã europeanã, dupã Irlanda, careadoptã o astfel de legislaþie, pachetele neutre de þigãrifiind introduse pentru prima datã în lume în Australia, lasfârºitul anului 2012. Acestea vor avea aceeaºi formã ºiculoare, marca specificã apãrând discret, fãrã logo, înca-dratã de o serie de avertismente privind pericolele pe carele prezintã fumatul.


AUTORITATITABAC/BURSA, NR. 59

BANI EUROPENI PENTRU LUPTA ANTIFRAUDÃ,PRIN PROGRAMUL HERCULE 2014-2020

Europa pune la bãtaie70 milioane euro pentrucombaterea contrabandei

Lupta împotriva cotrabandei cututun continuã sã fie un domeniu im-portant de interes în cadrul progra-mului antifraudã “Hercule III”, fi-nanþat din fonduri europene, dimen-sionat la 104,9 milioane euro, în pe-rioada 2014-2020

Peste 70 de milioane de euro vor fidestinate combaterii contrabandeicu tutun, în cadrul acestui program,potrivit Comisiei Europene, carearatã cã statele Uniunii pierd, dinaceastã activitate criminalã, cel puþin10 miliarde de euro anual.

“Prin finanþarea scanerelor cu razeX ºi a altor echipamente tehnice înporturi ºi aeroporturi, de exemplu,Hercule III poate creºte capacitateastatelor membre sã lupte cu acest fe-nomen”, potrivit Comisiei Europene.

De altfel, þara noastrã a atras fon-duri prin programul Hercule II 2013,în proiectul “Împreunã în luptaîmpotriva contrabandei cu þigarete ºitutun”. Obiectivul principal al pro-iectului a fost îmbunãtãþirea experti-zei personalului din cadrul autoritã-þilor de aplicare a legii, implicat înprevenirea ºi combaterea fraudei,privind rolul utilizãrii câinilor dresa-þi în activitãþi de investigare ºi depi-stare a tutunului ºi þigaretelor contra-fãcute ºi de contrabandã ºi protejareaintereselor UE.

Beneficiarul proiectului, în sumãde 54.175 euro, a fost Inspectoratulde Poliþie Cãlãraºi, 80% din sumã re-prezentând finanþare nerambursabilã.

13,7 milioane de euro,

finanþarea antifraudã în

2014

Pentru anul trecut, Comisia Euro-peanã a pus la dispoziþie 13,7 milioa-ne de euro pentru a sprijini statelemembre în combaterea fraudei. Bu-getul pentru asistenþa tehnicã a fostde 10,3 milioane de euro.

O noutate a programului “HerculeIII” este aceea cã statele membre potaplica pentru o finanþare mult maiconsistentã decât pânã acum, depânã la 80% din costurile totale ale

unui anumit proiect.Sunt eligibile acþiuni care întãresc

capacitatea tehnicã ºi operaþionalã avãmilor ºi a autoritãþilor care aplicãlegea. În cazuri excepþionale ºi justi-ficate corespunzãtor, finanþarea poa-te fi majoratã pânã la 90%.

Aproximativ 3,4 milioane de eurodin Programul Hercule III au fost de-dicate stagiilor de pregãtire profesio-nalã, seminariilor ºi conferinþelor.

Programele Hercule I ºi

Hercule II - 110,3 milioane

de euro

Lansat în 2004, programul Hercu-le ºi-a propus sã combatã frauda, co-rupþia ºi alte activitãþi ilegale careafecteazã finanþele UE, inclusiv con-trabanda cu þigãri ºi contrafacerea.

Hercule I (2004-2006), cu un bu-get de 11,8 milioane de euro, ºi Her-cule II (2007-2013), cu un buget de98,5 milioane de euro, i-au permisOficiului European de Luptã Anti-fraudã (OLAF) sã ofere cursuri deformare pentru circa 5.300 de agenþiai serviciilor însãrcinate cu aplicarealegii (de exemplu, în domeniul teh-nicilor criminalistice computerizateºi al utilizãrii echipamentelor de spe-cialitate), precum ºi asistenþã pentrudiverse asociaþii europene ale avoca-þilor, magistraþilor ºi altor specialiºtidin domeniul juridic; sã furnizezeasistenþã tehnicã ºi sprijin informaticautoritãþilor naþionale; sã acorde au-toritãþilor naþionale ºi regionale dinstatele membre numeroase subvenþiipentru achiziþionarea de echipamen-te tehnice sofisticate (scanere cu razeX, baze de date ºi instrumente infor-matice de investigare), menite sãcontribuie la consolidarea capacitã-þilor operaþionale ale agenþiilor carerãspund de aplicarea legii, potrivitunui raport al OLAF.

Aceste eforturi au permis confisca-rea unor cantitãþi mari de þigãri, tu-tun ºi alte bunuri de contrabandã,recuperarea unor sume mari, pre-cum ºi arestarea ºi condamnareamai multor persoane implicate înactivitãþi de contrabandã. n

MFP: “Industria tutunului depindede politicile fiscale ºi de capacitateade combatere a contrabandei”

Evoluþia industriei tutunu-lui depinde de politicilefiscale, de cadrul de regle-mentare ºi de capacitatea

autoritãþilor de combatere a contra-bandei, ne-au spus oficialii Ministe-rului Finanþelor Publice (MFP).

Aceºtia ne-au explicat cã, potrivitprevederilor actuale, nivelul de acciza-re a þigaretelor, stabilit în lei, va fi aju-stat anual, începândcudatade1aprilie,prin actualizarea cu rata inflaþiei.

“Mãsura a fost adoptatã în vede-rea prevenirii fluctuaþiilor venituri-lor din accize la bugetul de stat înfuncþie de variaþiile de curs valutarlei/euro, stabilite de Banca CentralãEuropeanã la data de 1 octombrie afiecãrui an, pe baza cãruia se stabi-lea nivelul în lei al accizelor pentruanul urmãtor, precum ºi pentrupãstrarea valorii reale a acestor ve-nituri ºi a predictibilitãþii atât pentrubugetul de stat, cât ºi pentru mediul deafaceri”, ne-au precizat reprezentan-þii MFP.

“Prin proiectul de lege privind re-scrierea Codului Fiscal nu se aducmodificãri faþã de reglementãrile ac-tuale, din punct de vedere al accize-lor aplicabile þigaretelor”, au punctatsursele citate, menþionând: “Modifi-cãrile efectuate începând cu 1 ianua-rie 2015, prin stabilirea nivelului deimpozitare în lei/unitatea de mãsurã,au fost discutate ºi agreate cuproducãtorii de þigarete.

Pentru anul 2014, valoarea în lei aaccizelor s-a realizat prin transforma-rea nivelurilor exprimate în euro, pebaza cursului de schimb valutar stabi-lit de Banca Centralã Europeanã înprima zi lucrãtoare a lunii octombriedin anul 2012, actualizat cu media

anualã a indicelui preþurilor de con-sum (n.r. rata inflaþiei), calculatã înluna septembrie a anului 2013. Pentruperioada 1 ianuarie - 31 martie 2015,s-a menþinut nivelul în lei aplicat þiga-retelor în anul 2014. Începând cu 1aprilie 2015, se are în vedere calen-darul de creºtere gradualã a accizeiminime la 90 euro/1000 þigarete ºistabilirea în lei a accizei utilizatepentru anul 2014. În situaþia statisti-cã de raportare transmisã ComisieiEuropene, valoarea în euro a accizeiminime pentru þigarete, utilizândcursul de schimb valutar stabilit deBanca Centralã Europeanã în prima zilucrãtoare a lunii octombrie din anul2014,estede90,65euro/1000 þigarete.Corelativ, s-a preluat ºi procentul legalaferent accizei ad-valorem de 14%,aferent datei de 1 ianuarie 2018”.

Potrivit prevederilor actuale, ni-velurile de impozitare stabilite înlei/unitatea de mãsurã vor fi ajustateanual, prin actualizarea cu creºtereapreþurilor de consum (rata inflaþiei)din ultimele 12 luni, calculatã în lunaseptembrie a anului anterior celui deaplicare, faþã de perioada octombrie2013 - septembrie 2014, comunicatãoficial de Institutul Naþional de Sta-tisticã pânã la data de 15 octombrie.

Oficialii MFP ne-au declarat:“Aceastã problematicã a contraban-dei cu þigarete este una foarte com-plexã, având în vedere cã þara noa-strã este situatã la intersecþia rutelorde comerþ rutier care leagã UniuneaEuropeanã de state terþe. Ocupãm opoziþie geostrategicã importantã, de-þinând cea mai extinsã frontierã ex-ternã a UE - peste 2.000 de km - cuþãri nemembre, care au sisteme de ta-xare diferite. De aceea, avem în ve-

dere, printre altele, diferenþele dintrepreþul þigaretelor de la noi ºi cele dinalte state ºi puterea de cumpãrare dinþara noastrã”.

ANAF, prin Direcþia Generalã aVãmilor, a propus celor trei produ-cãtori de þigarete - Japan TobaccoInternational, British American To-bacco ºi Philip Morris International -elaborarea unei Strategii Naþionalede combatere a comerþului ilicit cuþigarete pentru perioada 2015-2018,în vederea îmbunãtãþirii cadrului dereglementare ºi mãsurilor concretece trebuie implementate în modconcertat de cãtre toate instituþiileresponsabile. Strategia naþionalã esteîn faza de proiect ºi urmeazã sã fietransmisã industriei producãtoare deþigarete spre consultare, dupã cumne-au spus reprezentanþii Ministeru-lui de Finanþe.

Industria de profil considerã nece-sarã ºi posibilã iniþierea unui docu-

ment de lucru la nivel naþional, caresã cuprindã principalele direcþii deacþiune ºi mãsurile concrete naþiona-le de implementat de cãtre toateinstituþiile din domeniu.

“ANAF va continua sã acþionezeferm în vederea reducerii contra-bandei ºi va identifica mãsurile admi-nistrative, organizatorice ºi operaþio-nale care sã contribuie la diminuareatraficului ilicit de þigarete, inclusivcu sprijinul industriei.

Obiectivul Agenþiei Naþionale deAdministrare Fiscalã (ANAF) esteasigurarea unei colectãri optime a ta-xelor, în scopul creºterii veniturilor labugetul de stat ºi, în acest context, au-toritãþile vamale joacã un rol esenþial,misiunea lor fiind sã asigure în oricemoment echilibrul dintre protecþiasocietãþii ºi facilitarea comerþuluiprin controlul lanþului de aprovizio-nare, atât la graniþa externã, cât ºi îninteriorul UE. Pentru facilitarea co-

merþului legitim ºi pentru lupta împo-triva fraudei sunt necesare proceduriºi procese vamale simple, rapide, uni-formizate. Este, prin urmare, oportunsã fie utilizate toate instrumentele,tehnologiile moderne, sã se promo-veze în continuare aplicarea uniformãa legislaþiei vamale ºi a abordãrilormoderne ale controlului vamal”, auconchis sursele citate. n

Contrabandãºi împuºcãturi

(urmare din pagina 6)La intervenþia poliþiºtilor de

frontierã, bãrbaþii nu s-au supus,fapt pentru care a fost executat,conform procedurilor legale învigoare, un foc de avertisment înplan vertical.

Nici de aceastã datã persoaneleîn cauzã nu s-au oprit, aban-donând coletele ºi sãrind în apelerâului Tisa, retrãgându-se înUcraina. La faþa locului au fost de-scoperite 27 de colete ce conþineauþigãri ºi un microbuz marcaVolkswagen, înmatriculat înRomânia, cu care ar fi urmat sã fietransportate þigãrile.

Cele 18.780 de pachete cu þi-gãri de provenienþã ucraineanã,în valoare de 167.000 lei, au fostridicate în vederea confiscãrii,iar microbuzul a fost indisponi-bilizat pentru continuarea cerce-tãrilor.

Poliþiºtii de frontierãdin Moldova s-au implicat

în identificareaunor traficanþi

Pe direcþia localitãþii de frontie-rã Horodiºtea, doi bãrbaþi încãr-cau, în 21 ianuarie, colete volumi-noase în douã autovehicule deteren, parcate în apropierea ma-lului românesc al rãului Prut.Cele douã persoane nu s-au su-pus somaþiilor legale ºi au fugit,

abandonândmijloacele detransport.

În interio-rul unuia din-tre autovehi-cule, înmatri-

culate în Bulgaria, au fost de-scoperite 35 de colete, ce conþi-neau 17.500 pachete de þigaretede diferite mãrci, cu timbru deaccizã R. Moldova.

Poliþiºtii noºtri de frontierã auprocedat la informarea omologi-lor din Republica Moldova de-spre evenimentul de frontierãprodus. La data de 23 ianuarie au-toritãþile de frontierã din Moldo-va au informat cã, în urmã cerce-tãrilor efectuate, au identificatºapte persoane implicate în acti-vitatea infracþionalã.

Þigaretele, în valoare de156.247 lei, au fost ridicate în ve-derea confiscãrii, iar autovehicu-lele în valoare de 22.100 lei au fostindisponibilizate pânã la finaliza-rea cercetãrilor.

Autovehicul de maretonaj, abandonat detraficantul de tutun

Un autovehicul de mare tonajse deplasa dinspre frontiera destat spre interiorul þãrii, în data de17 ianuarie.

Pe razã localitãþii de frontierãFrãtãuþii Noi, din judeþul Sucea-va, poliþiºtii de frontierã au proce-dat la oprirea acestuia, folosindsemnalele acustice ºi luminoaseale autospecialei din dotare, însãºoferul a ignorat semnalele, con-tinuându-ºi deplasarea în marevitezã.

Ulterior, poliþiºtii de frontierãau executat 12 focuri de aver-tisment în plan vertical, cu re-spectarea prevederilor legale,însã nici de aceastã datã ºoferulnu a oprit, virând pe un terenagricol ºi abandonând camio-nul.

Autovehiculul era neînmatri-culat ºi plin cu þigãri de prove-nienþã ucraineanã. Acesta a fostcondus la sediul Poliþiei de Fron-tierã, unde, în urma inventarieriiþigãrilor, a rezultat cantitatea de88.720 pachete, de diferite mãrci,din Ucraina.

Þigãrile, care valorau peste200.000 de euro, au fost ridicateîn vederea confiscãrii, iar camio-nul în valoare de 22.000 de lei, afost indisponibilizat la sediul Po-liþiei de Frontierã.

Cercetãrile se efectueazã subcoordonarea unui procuror dincadrul Parchetului de pe lângãJudecãtoria Rãdãuþi, în vedereaidentificãrii persoanelor impli-cate ºi a documentãrii întregiiactivitãþi infracþionale, fiindanunþate despre eveniment ºiautoritãþile de frontierã dinUcraina. n

Opiniile reprezentanþilor industriei faþã de nivelul accizei la tutun sunt di-ferite. În timp ce unii susþin cã politica societãþilor pe care le conduc estesã respecte reglementãrile din domeniu ºi nu comenteazã pe margineamodului de calcul al acestei taxe, reprezentanþii JTI se aratã deranjaþi denivelul la care a ajuns acciza ºi de modul în care aceasta a fost stabilitã.Gilda Lazãr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI

România, Moldova ºi Bulgaria, ne-a spus: “De anul acesta, denomina-rea a fost schimbatã în lei, dar conversia s-a fãcut la cursul artificialde 4,74 lei/euro, raportarea la UE fãcându-se, însã, la cursul BCE co-respunzãtor anului 2015, de 4,41 lei/euro. Prin urmare, acciza totalã,care, potrivit calendarului, ar fi trebuit sã fie 86,96 euro în aprilie cu-rent, este de fapt 93,46 euro.

86,96 euro x 4,74 = 412,19 lei (noua accizã totalã efectivã)412,19 lei : 4,41= 93,46 euroÎn concluzie, 86,96 euro = 93,19 euro (!?), o aberaþie pentru caredoamna Postolache, profesoara mea de matematicã din ºcoala gene-ralã, m-ar fi lãsat repetentã, chiar dacã ºtiam “puntea mãgarului” (te-orema lui Pitagora)”.

Ministerul Finanþelor Publice a menþi-nut valoarea de anul trecut a accize-lor, care vor fi calculate de acum îna-inte în lei - nu în euro la cursul BCE dela 1 octombrie, ca pânã în prezent -,din 2016 urmând sã fie indexate curata inflaþiei. Specialiºtii susþin cãîngheþarea accizei la valoarea de anultrecut reprezintã, de fapt, creºtereaacestei taxe, în contextul în care,dacã ar fi fost pãstratã vechea formu-lã de calcul, valoarea accizei ar fi tre-buit sã scadã, întrucât cursul deschimb anunþat de BCE a scãzut.Codul Fiscal încã în vigoare prevedecã accizele sunt determinate în bazacursului de schimb valutar stabilit deBanca Centralã Europeanã (BCE) înprima zi lucrãtoare a lunii octombrie aanului precedent celui pentru care secalculeazã valoarea accizei.Potrivit reglementãrilor fiscale, prinexcepþie de la prevederile menþionateanterior, în situaþia în care cursul deschimb valutar stabilit în prima zi lu-crãtoare a lunii octombrie din anulprecedent este mai mic decât cursulde schimb valutar stabilit în prima zilucrãtoare a lunii octombrie din anulanterior anului precedent, valoarea înlei a accizelor se determinã printransformarea sumelor exprimate înechivalent euro, pe baza cursului deschimb valutar stabilit în prima zi lu-crãtoare a lunii octombrie din anul an-terior anului precedent, valoare ac-tualizatã cu media anualã a inflaþiei,calculatã în luna septembrie din anulprecedent.În baza acestor dispoziþii ºi þinând contde faptul cã valoarea cursului deschimb leu/euro la 1 octombrie 2014(4,4093 lei/euro) a fost mai micã decâtcea din 1 octombrie 2013 (4,4485lei/euro), cursul de schimb în baza cã-ruia ar fi trebuit calculate accizele pen-tru 2015 ar fi fost cel din 2013, de4,4485 lei/euro. Acesta ar fi urmat sãfie actualizat cu media anualã a infla-þiei, calculatã în septembrie 2014, po-trivit aceloraºi norme în vigoare.Pe aceleaºi considerente, anul trecutGuvernul a luat în considerare cursulBCE din 2012, de 4,5223 lei/euro,care a fost indexat cu rata inflaþei, de4,77%, ajungându-se, astfel, la uncurs de 4,7380 lei/euro, la care a fostcalculatã acciza din 2014.

Contrabanda cu tutun - din nou pe culmi istorice - Ziarul BURSA

Documents

Transcript of Contrabanda cu tutun - din nou pe culmi istorice - Ziarul BURSA