8 paginiMarþi, 3 septembrie 2019, nr. 160 (6455), anul XXIX

n DRAGOª BURIU, CEO NEWTONSLOTS: “Piaþa realitãþii virtuale vaajunge la 100 miliarde dolari pânãîn 2020”

PAGINA 7

n GEORGE PINTILEI, BAUM GAMES:“Industria jocurilor de noroc a atinso saturaþie” PAGINA 8

n MARIUS-SEBASTIAN IONESCU:“ONJN vizeazã noi reglementãripentru terminalele de pariuri”

PAGINA 2

n ODETA NESTOR, AOJND: “Piaþaonline nu influenþeazã piaþalandbase” PAGINA 3

n ÎN URMÃTORII CINCI ANI/Superbetþinteºte expansiunea internaþionalãºi o cifrã de afaceri de 1 miliard deeuro PAGINA 4

n LIVIU POPOVICI, ROMANIANBOOKMAKERS: “Sectorul nostru degambling a intrat în rândul celormai importante pieþe europene”

PAGINA 6

În plan legislativ, atenþia esteconcentratã, în momentul defaþã, pe Legea 129/2019, caretranspune directiva europeanã

împotriva spãlãrii banilor,evidenþiazã Dan Ghiþã,preºedintele ROMBET.

ÎN DOMENIUL JOCURILOR DE NOROC

Avem una dintre cele maimoderne legislaþii din Europa

Sectorul jocurilor de noroc a intratîn rândul celor mai importante pieþeeuropene de profil, subliniazã repre-zentanþii din domeniu. Potrivit lui Li-viu Popovici, preºedintele RomanianBookmakers, viitorul acestui dome-niu este strâns legat de nivelul de re-sponsabilitate ºi implicare so-cialã a organizatorilor. “Con-lucrarea între legiuitor ºi in-dustrie conduce spre iniþiati-ve de modernizare a cadruluilegislativ, cu efecte pozitiveasupra celor trei stakeholderiprincipali - clienþi, autoritãþiºi organizatori”, ne-a trans-mis Liviu Popovici.

În acest moment, avem una dintrecele mai moderne legislaþii din Euro-pa, deºi mai este loc de rafinare, un ni-vel echitabil al taxelor, controale ºimonitorizãri stricte, mai spune domniasa, adãugând: “Vorbim despre o indus-trie cu un aport din ce în ce mai însem-nat în activitatea economicã a Rom-âniei, care genereazã aproximativ45.000 de locuri de muncã ºi contribu-

ie cu circa 1 miliard de euro la PIB-ulþãrii ºi 300 de milioane de euro la bu-getul de stat, prin taxele directe, impo-zitul pe profit ºi alte taxe ºi contribuþiicolectate anual. Pot afirma cã menþi-nerea ºi chiar accentuarea trenduluiactual de maturizare ºi profesionaliza-

re a industriei reprezintã garan-þia dezvoltãrii sustenabile a in-dustriei”.

În plan legislativ, focusuleste, în momentul de faþã, peLegea 129/2019, care transpu-ne directiva europeanã împo-triva spãlãrii banilor, eviden-þiazã Dan Ghiþã, preºedinteleROMBET.

Pe acest subiect, Liviu Popovicine-a transmis: “Noua legislaþie privindprevenirea ºi combaterea spãlãrii ba-nilor aduce cu ea o serie de obligaþii însarcina operatorilor de jocuri de noroc.Notabilã este aceea de a prelua datelecu caracter personal pentru persoanelecare înregistreazã câºtiguri în valoarede minimum 2.000 de euro într-o sin-gurã operaþiune, ceea ce presupune le-

gitimarea clienþilor cu actul de identi-tate. Companiile de jocuri de noroctradiþionale vor fi nevoite sã soliciteclienþilor sã prezinte o copie dupã ac-tul de identitate la colectarea sumelormai mari de 2.000 de euro, ori sã dote-ze locaþiile cu dispozitive pentru co-pierea în format fizic sau digital a ace-stora. Dacã scãderea plafonului de ra-portare obligatorie cãtre ONPCSB, dela 15.000 de euro la 10.000 de euro, nuimpacteazã administrativ organizato-rii, aceºtia au, însã, obligaþia de identi-ficare a titularilor ºi raportare a tran-zacþiilor în valori mult mai mici, ºi de100 de lei, dacã acestea îndeplinesccondiþiile pentru a fi clasificate drepttranzacþii suspecte. Toate aceste noiobligaþii presupun o instruire supli-mentarã a angajaþilor, implementareade proceduri specifice ºi chiar angaja-rea de personal suplimentar”.

Anul acesta a avut un debut destulde dificil pentru industria jocurilor denoroc, ne-a spus, la rândul sãu, OdetaNestor, preºedintele Asociaþiei Orga-nizatorilor de Jocuri de Noroc la Dis-

tanþã (AOJND), fãcând referire laprevederile din Ordonanþa de urgenþãa Guvernului nr. 114/2018 privitoarela majorarea taxelor pentru jocurilede noroc ºi, implicit, la impactul ma-jor pe care aceasta l-a avut în piaþa deprofil: “Totuºi, companiile din indus-trie au reuºit sã se redreseze ºi sã seconformeze noilor schimbãri legisla-tive din domeniu fãrã a avea modifi-cãri substanþiale în funcþionare”.

Cea mai importantã laturã a pro-blematicii sectorului de gambling esteaceea cã prea puþine companii sunt dis-puse sã întreprindã un efort de mode-lare a imaginii industriei într-un modomogen ºi printr-un mesaj comun,atrage atenþia Doru Gheorghiu,preºedintele Aspecto Consulting.Domnia sa aratã cã tot mai mulþi ma-nageri au înþeles aceastã necesitate ºiau fãcut front comun în ultimii ani înacest sens, însã acest grup trebuie lãr-git pânã la a avea masa criticã necesarãemiterii unei strategii de imagine la ni-vel de industrie ºi a acelui mesaj co-mun, neapãrat necesar. n

EMILIA

OLESCU

PAGINA 2 Marþi, 3 septembrie 2019 SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

AUTORITATI

“ONJN vizeazã noi reglementãripentru terminalele de pariuri”

(Interviu cu Marius-Sebastian Ionescu, Preºedintele ONJN)

Reporter: Cum apreciaþi mer-sul industriei jocurilor de no-roc, în ultima perioadã?

Marius-Sebastian Ionescu: Anul 2018a adus modificãri legislative importante pepiaþa jocurilor de noroc. Vorbim în primulrând de unele modificãri de fiscalitate, ºiaici fac trimitere la Ordonanþa de Urgenþã aGuvernului nr. 18/2018 privind adoptareaunor mãsuri fiscal-bugetare ºi pentru modi-ficarea ºi completarea unor acte normative.Aºadar, începând cu luna martie 2018, ope-ratorii de jocuri de noroc online au fostobligaþi sã reþinã ºi sã vireze cãtre AgenþiaNaþionalã de Administrare Fiscalã impozi-tul aferent fiecãrei retrageri efectuate în nu-mele jucãtorilor. Aceastã mãsurã a avutdrept scop reducerea birocraþiei prin elimi-narea unui numãr semnificativ de declaraþiidepuse de persoanele fizice, prin comasa-rea unor formulare ºi diminuarea costuriloradministrative legate de procesarea decla-raþiilor.

De asemenea aceastã mãsurã a avut învedere ºi reducerea obligaþiilor pentru ju-cãtori, în sensul cã aceºtia nu mai trebuiesã-ºi gestioneze singuri, pe perioada unuian, câºtigurile din jocurile de noroc online,acest lucru fiind fãcut în baza legii de cãtreoperatori.

Totodatã, domeniul jocurilor de noroc afost îmbunãtãþit cu câteva modificãri defuncþionalitate. Legea nr. 250/2018 privindaprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guver-nului nr. 42/2015 pentru modificarea ºicompletarea unor acte normative din do-meniul jocurilor de noroc a instituit o nouãprevedere legalã care interzice afiºarea înexteriorul locaþiilor de jocuri de noroc avalorilor sau bunurilor acordate prin bonu-suri, promoþii sau “jack-pot”-uri reale sausimulate. Astfel, s-a avut în vedere atât sto-parea unor activitãþi care încurajeazã parti-ciparea la joc, mai ales din partea unor per-soane care nu sunt jucãtori, fiind atrase depotenþialele câºtiguri, cât ºi protecþia con-sumatorilor din domeniu, în sensul în care,prin afiºarea în exteriorul locaþiilor a unorpromoþii reale sau simulate, jucãtorilor li seinduce senzaþia cã pot câºtiga mult maimult la unii operatori, ceea ce duce la prac-tici de încurajare a jocului sau de practiciilegale, în sensul în care erau oferite unelepremii menþionate în mod general la care seafiºau fotografii foarte atrãgãtoare (maºinide lux, vacanþe etc.), iar în realitate premii-le erau diferite faþã de cele prezentate.

Prin Ordinul Preºedintelui ONJN nr.179/27.08.2018 a fost aprobat noul modelde declaraþie lunarã, sub forma unui formu-lar-tip pentru veniturile realizate de organi-zatorii jocurilor de noroc, care desfãºoarãactivitãþi de jocuri de noroc potrivit art. 10alin. (1) din Ordonanþa de urgenþã a Guver-nului nr. 77/2009 privind organizarea ºi ex-ploatarea jocurilor de noroc.

Ordonanþa de Urgenþã a Guvernului nr.114/2018 a instituit modificãri la nivelulONJN ºi a introdus taxe noi:

o activitate care va avea rolul de infor-mare corectã a jucãtorilor ºi de prevenire adependenþei în domeniul jocurilor de norocprin programe de protecþie a tinerilor ºi ju-cãtorilor ºi nu în ultimul rând programe desoluþionare a litigiilor ce pot apãrea întreorganizatorii ºi jucãtorii de jocuri de noroc;

modificarea taxei aferentã autorizaþieide exploatare a jocurilor de noroc tip slotmachines clasa A;

introducerea taxei lunare pentru organi-

zatorii de jocuri online, reprezentând 2% ºicalculatã la totalul taxelor de participareîncasate lunar. Ambele au avut în vedereasigurarea unui mai bun echilibru de taxareîntre diversele tipuri de jocuri de noroc, învederea asigurãrii unui mediu concuren-þial.

Reporter: Ce lipsuri legislative mai areacest segment?

Marius-Sebastian Ionescu: Orice do-meniu de activitate are o dinamicã operati-vã sau funcþionalã ºi socialã ºi este normalsã intervinã modificãri sau completãri înorice act normativ din orice domeniu regle-mentat, atât la nivel de Ordonanþã deUrgenþã, Hotãrâre de Guvern sau Ordin dePreºedinte.

În primul rând avem în desfãºurare unproiect de norme tehnice, denumit “Condiþiiminime tehnice de verificare a mijloacelorde joc”. Draftul de proiect a fost deja notifi-cat Comisiei Europene conform Directivei(UE) 2015/1535, iar în momentul în care ex-pirã perioada de aºteptare de trei luni - timpîn care Comisia ºi celelalte state membreexamineazã textul notificat ºi rãspund înmod adecvat - vom emite ºi ordinul tehnic.

Domeniul jocurilor de noroc este regle-mentat corespunzãtor, dar avem în vedereîn viitorul apropiat noi reglementãri legalepentru celelalte activitãþi de jocuri de no-roc, în special pentru terminalele de pariuri.

De asemenea, avem în vedere, într-untermen scurt, stabilirea de norme de verifi-care pentru modalitatea de colectare, secu-ritatea transmiterii ºi respectiv stocarea da-telor aferente mijloacelor de joc de tipslot-machine.

Reporter: Cum ne situãm faþã de cele-lalte þãri europene, în acest domeniu?

Marius-Sebastian Ionescu: Piaþa româ-neascã este una cu potenþial, industria jocu-rilor de noroc evoluând odatã cu dezvolta-rea tehnologiei. Dupã modificãrile legisla-tive operate pe parcursul ultimilor ani, pu-tem spune cã, în România, cadrul legislativa atins un nivel de maturitate, echilibru ºistabilitate, atingând cele mai înalte standar-de europene.

Condiþiile de licenþiere în România suntsimilare altor state europene. Orice ope-rator poate funcþiona legal pe teritoriulRomâniei, dacã bineînþeles îndeplineºte toa-te condiþiile prevãzute de lege.

Reporter: Ce perspective are aceastapiaþã, la noi?

Marius-Sebastian Ionescu: Aºa cumam precizat anterior, piaþa este stabilã ºiacoperã toate tipurile de activitãþi de jocuride noroc, fiind în concordanþã cu cerinþelejucãtorilor români.

Reporter: Ce ne puteþi spune despreimplementarea sistemelor informatice demonitorizare a activitãþii jocurilor de noroctradiþionale ºi la distanþã?

Marius-Sebastian Ionescu: Monitori-zarea activitãþii pentru operatorii la distanþãeste foarte bine reglementatã, având în ve-dere specificul acesteia ºi este verificatãanual (sau în funcþie de situaþie, mai des lasolicitarea ONJN) de auditori externi, careanalizeazã conform standardelor interna-þionale (ex ISAE 3000 privind auditul fi-nanciar sau ISO 27000 privind securitateainformaþiei). Avem în vedere stabilireaunor condiþii similare ºi pentru piaþa deland-based.

Reporter: Cum vedeþi funcþionareapieþei jocurilor online?

Marius-Sebastian Ionescu: Segmen-tul jocurilor de noroc online este foartebine reglementat ºi funcþional. Româniaeste un model de succes, fiind chiar unexemplu pentru alte þãri care se pregãtescsã reglementeze sau sã dezvolte acest do-meniu. Spre exemplu, încã de la reglemen-tare ºi pânã în prezent avem solicitãri de laalte state membre ale Uniunii Europene defurnizare de informaþii (asistenþã) cu privi-re la modul în care am reglementat dome-niul, ultima solicitare venind de la Autori-tatea de reglementare a jocurilor de norocdin Polonia.

În viitorul apropiat avem în vedere ºialte modificãri pentru includerea de noi ti-puri de activitãþi (activitãþile de tip Dailyfantasy sports DSF ºi altele).

Reporter: Care credeþi ca este ponderea

pieþei negre în domeniu?Marius-Sebastian Ionescu: În primul

rând vorbim despre un fenomen asupra cãru-ia nu poate fi fãcutã o cuantificare exactã ºicare cu siguranþã nu va dispãrea niciodatã întotalitate. Vã reamintesc cã, odatã cu înfiinþa-rea instituþiei, în anul 2013, au fost desfãºura-te în mod constant acþiuni menite sã descura-jeze practicile ilegale, cu accent pe publicita-tea/marketing-ul ºi/sau promovarea jocurilorde noroc on-line neautorizate, verificareacluburilor de poker, identificarea ºi scoatereadin piaþã a aparatelor tip slot-machine exploa-tate în condiþii ilegale, conformarea la cadrullegal a operatorilor economici care importã,produc ºi/sau comercializeazã mijloace dejoc, verificarea modului de calcul ºi platã aobligaþiilor fiscale specifice care decurg dinactivitatea de jocuri de noroc ºi vã pot spunecã fiecare abatere de la legislaþia specificã afost sancþionatã conform reglementãrilor învigoare.

În ceea ce priveºte platformele neli-cenþiate, legiuitorul a stabilit introducereaacestora pe lista neagrã. În urma verificãri-lor ºi documentãrilor permanente ale direc-þiei de specialitate din cadrul Oficiului,aceastã listã este constant actualizatã.

ONJN acþioneazã în interesul legii, alstatului ºi al cetãþenilor lui. Operatorii dejocuri de noroc, indiferent de mãrimea lor,au obligaþia de a pune la dispoziþia clienþi-lor doar servicii legale cu o corectã in-formare a jucãtorilor. Aceºtia trebuie sã-ºidesfãºoare activitatea cu respectarea legi-lor în realizarea scopului lor comercial, curespectarea principiilor de joc responsabil,de protecþie a jucãtorilor ºi a persoanelorvulnerabile, în special a interzicerii accesu-lui persoanelor minore.

Cu privire la piaþa neagrã a jocurilor denoroc tradiþionale, încã mai avem situaþii încare sloturile nu îndeplinesc condiþiile le-gale de autorizare sau unele persoane folo-sesc aparate cu serii dublate dupã aparateautorizate în mod legal, dar aceste situaþiisunt foarte puþine, nefiind relevante pentrupiaþã, în general.

Reporter: Cu cât au crescut veniturile

la bugetul de stat, anual, dupã licenþiereamai multor operatori din domeniu?

Marius-Sebastian Ionescu: Analizânddatele existente la nivelul instituþiei noa-stre, cuprinse în Rapoartele anuale de acti-vitate, documente publice pe pagina de in-ternet a instituþiei noastre, vã putem spunecã piaþa a pãstrat o evoluþie constantã ºiechilibratã, nefiind înregistrate creºterisemnificative, cum a fost cazul, spre exem-plu, în anul 2015, atunci când domeniul on-line a fost reglementat ºi aliniat cerinþeloreuropene.

Reporter: Câþi operatori online sunt li-cenþiaþi, în acest moment?

Marius-Sebastian Ionescu: Pe piaþaonline, activeazã la acest moment 23 ope-ratori licenþiaþi.

Reporter: Observaþi o tendinþã de mi-grare a jucãtorilor din cazinouri în mediulonline, dupã licenþierea operatorilor?

Marius-Sebastian Ionescu: Vorbimdespre tipologii diferite de jucãtori. Rezul-tatele studiilor efectuate în þãri precum Ita-lia, Spania ºi Franþa aratã cã reglementareaonline-ului nu afecteazã piaþa jocurilor denoroc tradiþionale. Deºi în România nu aufost realizare astfel de studii, conform evi-denþelor din raportãrile operatorilor, pânãîn acest moment am constatat cã nu existãaceastã tendinþã de migrare la care faceþireferire.

Reporter: Câþi bani aduce la buget,anual, întregul sector de gambling?

Marius-Sebastian Ionescu: Piaþa jocu-rilor de noroc din România este stabilã ºimaturã. Discutãm despre un domeniu cuimplicaþii importante la nivelul veniturilorbugetare. Industria jocurilor de noroc con-tribuie la bugetul de stat cu sume substan-þiale ºi nu vorbim aici doar de impozite ºitaxe de licenþã ºi autorizaþie, ci ºi de venitu-rile din activitãþile conexe.

În anul 2018, taxele speciale perceputeoperatorilor economici ce desfãºoarã acti-vitãþi de jocuri de noroc ºi activitãþi conexepe teritoriul României au depãºit 316 mi-lioane de euro. La acestea se mai adaugã ta-xele pe muncã (în domeniu fiind angajateun numãr de aproximativ 40.000 de persoa-ne), impozitul pe profit conform reglemen-tãrilor Codului Fiscal, precum ºi alte taxelegale colectate din activitatea pe orizonta-lã, respectiv tranzacþii între operatori, chi-rii, diverse achizitii, etc., însã toate acesteasunt gestionate de cãtre ANAF.

Gradul de încasare este unul foarte ridi-cat, de peste 95%, restul procentelor repre-zentând alte situaþii legale, respectiv insol-venþã sau faliment.

Reporter: În ce mod va fi influenþatãactivitatea din industrie de noua lege pen-tru prevenirea spãlãrii banilor?

Marius-Sebastian Ionescu: În opinianoastrã nu va fi influenþatã în mod semnifi-cativ, deoarece discutãm despre procedurideja existente în domeniile online ºi casino,prin urmare acestea vor fi extinse ºi cãtrecelelalte activitãþi de jocuri de noroc.

Reporter: Ce proiecte deruleazã acumONJN ºi ce prioritãþi are pentru perioadacare urmeazã?

Marius-Sebastian Ionescu: La aceastãdatã, ONJN deruleazã un proiect de achizi-þie publicã a unui Sisteminformatic care in-clude un modul special destinat activitãþiijocurilor de noroc tradiþionale ºi la distanþã,procesul fiind în faza de depunere a oferte-lor.

Sperãm ca aceastã procedurã sã seîncheie cu succes, iar la sfârºitul anuluiacesta, la nivelul ONJN sã fie implementatacest sistem informatic complex.

Printre principalele obiective ale acesteiinvestiþii se regãsesc:

- Implementarea unei soluþii care sã asi-gure transferul de date de la operatorii eco-nomici licenþiaþi, în vederea utilizãrii ace-stora în scopul diminuãrii evaziunii fiscaleîn domeniu ºi creºterea încasãrii taxelor ºiimpozitelor la bugetul de stat;

- Monitorizarea reþelelor de socializare,site-uri web si forumuri în vederea combate-rii sectorului ilegal al jocurilor de noroc, de-pistãrii ºi sancþionãrii conform dispozitiilorlegale din domeniul jocurilor de noroc.

Reporter: Mulþumesc! n

CU 15,88% MAI MULT DECÂT ÎN 2017

Profitul brut al Loteriei Române -aproape 119 milioane lei, în 2018

Loteria Românã a înregistrat, anul trecut, venituri totale depeste 1,07 miliarde lei, ceea ce reprezintã o creºtere de5,61% faþã de veniturile totale bugetate ºi de 17,08%

comparativ cu veniturile totale înregistrate în 2017. Profitul brutînregistrat în 2018 a depãºit 118,8 milioane lei, ceea ce reprezintão creºtere de 41,68% în comparaþie cu valoarea bugetatã ºi de15,88% faþã de profitul brut înregistrat în anul anterior.

Compania ne-a transmis cã, anul trecut, a repartizat ºi virat cãtreMinisterul Finanþelor Publice (acþionarul sãu majoritar) dividendeîn sumã de peste 169,3 milioane lei.

Loteria Românã are un nou sistem loteristic - SILOR -, dezvol-tat ºi implementat prin resurse proprii, din luna noiembrie a anului2018. Reprezentanþii companiei de stat subliniazã cã acesta repre-zintã un pas important în dezvoltarea ºi modernizarea companiei,în acord cu exigenþele tehnologiei actuale, cu respectarea standar-delor de calitate, securitate ºi integritate. În continuarea acestuiproces de modernizare, o prioritate majorã pentru companie o re-prezintã, la acest moment, dezvoltarea unui canal alternativ devânzare a produselor loteristice, în sistem online.

Compania Naþionalã Loteria Românã (CNLR) are în vedere ºi ex-tinderea reþelei de vânzare, în acest an, prin încheierea de noi partene-

riate cu retaileri importanþi, astfel încât sã ofere posibilitatea doritori-lor sã joace la loto “ori de câte ori se simt inspiraþi, chiar ºi atunci cândmerg la cumpãrãturi”. În prezent, reþeaua de vânzare a Loteriei Româ-ne numãrã peste 1900 de agenþii, proprii ºi mandatare, în cadrul com-paniei funcþionând peste 5.800 de aparate de videoloterie.

Printre altele, reprezentanþii CNLR ne-au transmis: “Am conti-nuat diversificarea produselor de tip loz instant, care se aflã pe untrend ascendent în preferinþele jucãtorilor. Astfel, anul acesta amlansat noi serii de loz în plic, lozuri randalinate ºi patru noi serii delozuri rãzuibile cu premii ºi tematicã atractivã, care acoperã o gamamare de preferinþe.

Jucãtorii Loteriei Române s-au bucurat ºi în acest an de numeroa-se câºtiguri la jocurile preferate. Dacã ar fi sã ne referim numai la jo-curile loto automatizate organizate de compania noastrã, în primeleºapte luni ale acestui an, Loteria Românã a acordat peste 3,65 milio-ane de câºtiguri, în valoare totalã de peste 127,15 milioane de euro,iar în anul 2018 au fost înregistrate peste 6,8 milioane de câºtiguri, învaloare totalã de aproximativ 228 milioane de euro. (…) În portofo-liul nostru se regãsesc produse considerate de acum tradiþionale - lo-zul în plic, jocul Pronosport, la care românii nu renunþã sã-ºi încercenorocul. Lor li se adaugã jocurile moderne - Loto 6/49, Noroc, Joker,Noroc Plus, Loto 5/40, Super Noroc, Videoloterie, lozuri rãzuibile,astfel încât, cu o gamã atât de diversificatã, reuºim sã rãspundemaºteptãrilor tuturor tipologiilor de jucãtori”.

Reprezentanþii Loteriei ne-au mai spus: “Anul acesta LoteriaRomânã aniverseazã 113 ani de activitate, fiind astfel una dintrecele mai vechi ºi longevive instituþii româneºti. Ceea ce nu s-aschimbat ºi continuã sã ne defineascã ºi în prezent este rolul impor-tant pe care instituþia noastrã, asemeni altor loterii de stat din Euro-pa, îl are în finanþarea proiectelor de interes public, ce vizeazã di-verse domenii, considerate prioritare, la un moment dat, în funcþiede nevoile fiecãrei perioade traversate.

În prezent, 2% din încasãrile companiei merg cãtre Fondul Na-þional Cultural, iar cea mai mare parte din profitul net este direcþio-nat, prin Ministerul Finanþelor Publice, cãtre bugetul de stat, subformã de dividende. În felul acesta, sume importante de bani seîntorc, indirect, în folosul cetãþenilor”.

Loteria Românã este condusã de Alexandru-Mircea Croitoru,care a preluat funcþia de director general în 11 aprilie 2019 de laOvidiu Iulian Portariuc, acesta din urmã ocupând fotoliul de ºef alinstituþiei în perioada 11.10.2017-10.04.2019. n

LA 28 IUNIE 2019

Taxele plãtite de operatorii dingambling - peste 894 milioane lei

Totalul taxelor plãtite de operatoriide jocuri de noroc, la 28 iunie2019, se ridicã la peste 894 milioa-

ne lei, din care contravaloarea taxelor pen-tru jocurile de noroc 844, 47 milioane,dupã cum ne-au transmis reprezentanþiiANAF.

Aceºti bani provin din taxele pentru or-ganizarea ºi exploatarea jocurilor de noroc,datorate pânã la 01.01.2014, care sunt însumã de minus 108.230 lei, taxele pentrujocurile de noroc plãtite în contul unic1.125 lei, regularizãrile periodice ale taxeianuale de autorizare a jocurilor de noroc -

aproape 173,5 milioane lei, sumele încasa-te de organizatorii jocurilor de noroc dintaxa de acces - 8,64 milioane, taxa pentruobþinerea licenþei de organizare a jocurilorde noroc – 19,4 milioane lei, taxa anualãpentru obþinerea autorizaþiei de exploatarea jocurilor de noroc- 527, 68 milioane lei,taxa specialã pentru videoloterie -16,76milioane, taxa de viciu pentru jocurile denoroc caracteristice slotmachine -71,4 mi-lioane lei, taxele administrative pentru soli-citarea licenþei pentru jocurile de noroc ladistanþã- 478.301, taxa lunarã aferentã ta-xelor de participare - 26,7 milioane lei.

De asemenea, conform sursei citate, dintaxa de timbru social asupra jocurilor denoroc au fost încasate 1,99 milioane lei, im-pozitul pe veniturile din jocurile de norocadus la buget 49,25 milioane lei, iar impo-zitul pe veniturile obþinute la jocuri de no-roc practicate în România de persoane fizi-ce nerezidente - 451.927 lei.

ANAF ne-a transmis: “Rezultatul fiscalse calculeazã ca diferenþã între veniturile ºicheltuielile înregistrate conform reglemen-tãrilor contabile aplicabile, din care se scadveniturile neimpozabile ºi deducerile fisca-le ºi la care se adaugã cheltuielile nededuc-tibile.

La stabilirea rezultatului fiscal se iau încalcul ºi elemente similare veniturilor ºicheltuielilor, precum ºi pierderile fiscalecare se recupereazã în conformitate cu pre-vederile legale în vigoare. Rezultatul fiscalpozitiv este profit impozabil, iar rezultatulfiscal negativ este pierdere fiscalã.

De asemenea, în ceea ce priveºte anumi-te categorii de contribuabili, cum ar fi ceicare desfãºoarã activitãþi de natura baruri-lor de noapte, cluburilor de noapte, discote-cilor sau cazinourilor, inclusiv persoanelejuridice care realizeazã aceste venituri înbaza unui contract de asociere, ºi în cazulcãrora impozitul pe profit datorat pentruaceste activitãþi este mai mic decât 5% dinveniturile respective, sunt obligaþi la plataimpozitului în cotã de 5% aplicat acestorvenituri înregistrate”.

Organizarea ºi exploatarea activitãþiide jocuri de noroc pe teritoriul Românieise desfãºoarã în condiþiile Ordonanþei deurgenþã a Guvernului nr. 77/2009 privindorganizarea si exploatarea jocurilor de no-roc, cu modificãrile ºl completãrile ulte-rioare. n

Marius-SebastianIonescu: Segmentuljocurilor de noroc onlineeste foarte bine reglementat ºi funcþional. Româniaeste un model de succes, fiind chiar un exemplupentru alte þãri care se pregãtesc sã reglementezesau sã dezvolte acest domeniu. Spre exemplu, încãde la reglementare ºi pânã în prezent avem solicitãride la alte state membre ale Uniunii Europene defurnizare de informaþii (asistenþã) cu privire lamodul în care am reglementat domeniul, ultimasolicitare venind de la Autoritatea de reglementare ajocurilor de noroc din Polonia”.

PAGINA 3 Marþi, 3 septembrie 2019SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

CONSULTANTADORU GHEORGHIU, ASPECTO CONSULTING & MANAGEMENT:

“Industria ezitã sã formuleze un mesajunitar care sã înlãture imaginea sa negativã”

Reporter: Cum a evoluat piaþa jocurilorde noroc în ultimul an?

Doru Gheorghiu: În termeni derestrângere, extindere sau reconfigurare apieþei prin apariþia de noi actori sau dispari-þia unor brand-uri, nu putem vorbi despreevoluþii semnificative. Piaþa jocurilor denoroc din România cunoaºte deja de câþivaani o saturaþie în aproape toate sectoarelesale.

M-aº opri asupra unui exemplu carearatã cã avem o piaþã de jocuri de norocmaturã ºi echilibratã. Este foarte intere-sant testul adus de majorãrile de taxe in-troduse de OUG 114/2018. Majorarea ta-xei per aparat slot machines cu 1000 deeuro nu s-a tradus, pânã acum, printr-unimpact în acest sector, deºi ar fi fost depresupus cã va urma o restrângere a nu-mãrului de aparate autorizate. Cel puþinacum, la aproape nouã luni de la emitereaOUG 114/2018, numãrul de aparate afla-te în exploatare nu s-a modificat semnifi-cativ. Sigur, considerând frecvenþa impu-sã de OUG 77/2009 privind autorizareade sloturi, nu putem spune cã a trecutmult timp, astfel cã efectele pot apãrea înlunile ce urmeazã. Totuºi, faptul cã indus-tria absoarbe aceastã majorare fãrã re-structurãri severe ale pieþei aratã cã majo-ritatea afacerilor sunt solide, proiectatepe termen lung ºi dispuse sã acceptemarje de profit mai mici. Astfel, cred cãindustria va absorbi pânã la urmã aceastãmajorare ºi pe o perioadã mai lungã fãrãun impact semnificativ, pentru cã majori-tatea deþinãtorilor în acest domeniu auînvãþat în ultimii ani ce înseamnã profitulresponsabil.

Reporter: Cum caracterizati acest sec-tor? Ce lipsuri are domeniul de gambling ºice soluþii existã, în opinia dumneavoastrã,pentru rezolvarea lor?

Doru Gheorghiu: Problema continuã aultimilor ani a fost aceea cã imaginea do-meniului a întrecut mereu realitatea, dar nuîn sensul dorit de industrie. Faima negativãa acestui domeniu continuã sã fie principa-la sa vulnerabilitate.

Percepþia socialã negativã asupra jocu-rilor de noroc este datã în mare mãsurã defenomenul adicþiei. Acesta existã în modreal, dar este mult amplificat în dezbaterilepublice de prejudecãþile sociale ºi printendinþa ca tragediile prezentate în massmedia sã fie promovate nu ca fapte singu-lare, ci cu conotaþii de fenomen social. Unexemplu concret: recent, la Turda, a avutloc un conflict în stradã, soldat din neferi-cire cu o moarte de om. Pentru simplulfapt cã aceastã dramã s-a petrecut în faþaunei sãli de jocuri, ºtirea emisã pe diversesurse media a fost invariabil legatã de jo-curile de noroc în sine ºi de prezumþia cãacestea genereazã frecvent asemeneadrame ºi comportamente. Astfel, imaginearespectivului brand a fost afectatã fãrã carespectivii sã fi cãlcat mãcar pragul acelei

sãli de jocuri!Ei bine, toatã aceastã presiune de imagi-

ne asupra domeniului este convertitã în modcontinuu, în iniþiative legislative de restric-þionare sau de majorare a taxãrii. Dacã pen-tru jurnalist este tentant sã prezinte o ºtire înnuanþe dramatice, pentru parlamentar devi-ne ofertant, mai ales în perioade electorale,sã emitã un proiect de lege care sã meargã pevalul prejudecãþii cã jocurile de noroc schi-lodesc societatea româneascã…

Industria s-a adresat obiectiv, corect ºide multe ori eficient acestor ameninþãriprin asociaþiile de reprezentare profesio-nalã. Nu reuºeºte încã sã se adreseze toc-mai sursei acestor ameninþãri, prin mode-larea imaginii sale. Ce cred eu cã trebuieaflat mai des din partea industriei este cã aajuns la o maturitate apreciabilã în zonaresponsabilitãþii sociale. Suportul oferitjucãtorilor cu probleme de Asociaþia JocResponsabil, programele de formare deru-late pentru angajaþii din domeniu sau dife-ritele proiecte de responsabilitate socialãderulate la nivel de companie ar trebuipromovate mai mult.

Cea mai importantã laturã a problemeieste însã aceea cã totuºi, prea puþine com-panii sunt dispuse sã întreprindã acestefort de modelare a imaginii industrieiîntr-un mod omogen ºi printr-un mesajcomun. ªi, repet, promovarea industriei,nu a propriului brand, pentru cã a te pro-mova drept un actor responsabil ca firmãnu rezolvã problema generalã. Tot maimulþi manageri au înþeles aceastã necesi-tate ºi au fãcut front comun în ultimii aniîn acest sens, însã acest grup trebuie lãrgitpânã la a avea masa criticã necesarã emi-terii unei strategii de imagine la nivel deindustrie ºi a acelui mesaj comun, neapã-

rat necesar.Reporter: Ce perspective are aceastã

piaþã la noi?Doru Gheorghiu: Cumindustria a atins

gradul de maturitate apreciabil, despre carevorbeam mai devreme, perspectivele saledepind acum în mare mãsurã de stabilitatealegislativã. Din pãcate, din perspectiva re-glementãrii, operatorul de jocuri de norocnu are predictibilitatea pe care ºi-o doreºte.Nu mã refer aici la zona de reglementarespecificã, respectiv OUG 77/2009 cu nor-mele aferente, pentru care ONJN a fost unreal partener de dialog ºi a determinat mo-dificãri juste ºi menite sã modernizeze pa-chetul legislativ cu incidenþã directã asupradomeniului. Mã refer la noi ºi noi amenin-þãri legislative de altã sorginte. Se îndesesc,de pildã, proiectele de reglementare localãadresate restrictiv jocurilor de noroc, aparproiecte legislative care propun sã mutãmjocurile la periferiile localitãþilor sau carevizeazã tot felul de alocãri de taxe fantezis-te cãtre alte domenii. Toate fãrã fundamen-tul unei cercetãri de impact. Este greu,astfel, sã avem o idee despre cum va arãtasau cât de mare va fi aceastã afacere înRomânia anului 2021. Vin alegerile, res-pectiv o perioadã în care, sub stimuli elec-torali, astfel de proiecte normative vin cu oºi mai mare frecvenþã...

Pe un domeniu cu dimensiunile de con-tribuþie bugetarã ca ale industriei de jocuride noroc, proiectele legislative trebuie ela-borate studiind foarte bine tocmai impactulaplicãrii ºi, consider eu, musai cu consulta-rea reprezentanþilor industriei ºi ai autoritã-þii dedicate ei. Este uºor sã spui în campanieelectoralã “Vreau sã închid maleficele jo-curi de noroc!”. Apoi, însã, cum te vei adre-sa gãurii bugetare cauzate de extincþia do-

meniului ºi, mai ales, celor care rãmân fãrãlocuri de muncã?

Reporter: Ce aºteptãri aveþi pentru pe-rioada care urmeazã, atât din punct de ve-dere legislativ, cât ºi al eradicãrii evaziuniifiscale, al investiþiilor noi din piaþã ºi al nu-mãrului de jucãtori?

Doru Gheorghiu: Evaziunea fiscalã pedomeniu este redusã la proporþii neînsem-nate prin instrumentele de control facilitatede OUG 77/2009 ºi aplicate cu eficienþã deONJN, astfel cã mult de dezbãtut pe aceas-tã temã nu este. De asemenea, cred cã pers-pectivei legislative m-am adresat destulmai devreme.

Este, însã, de purtat o discuþie privindstructura pieþei. Aici este de anticipat o po-larizare a afacerii cu jocuri de noroc cãtretot mai puþine companii. Cu alte cuvinte, pemãsurã ce marile branduri vor tot tinde sãse extindã, vor dispãrea companiile maimici, dimensiunile pieþei rãmânând, în ge-nere, aceleaºi. Acest fenomen se producedeja ºi este determinat de taxele tot maimari ºi mai dificil de susþinut de cãtre antre-prenorul mai mãrunt ca resurse ºi volum alafacerii deþinute, precum ºi de complexita-tea tot mai mare a necesitãþilor de confor-mare legislativã. Astfel, într-o piaþã satura-tã, diferenþa o vor face tot mai mult disponi-bilitatea de a efectua noi investiþii ºi de aaplica în business-ul tãu cu tot ce este nouîn domeniu, alocând permanent resurselecorespondente. Iar peste toate, vor fi deci-sive strategiile de marketing ºi promovare.ªi aici, tot companiile mari din piaþã suntavantajate.

Reporter: Ce dezvoltãri/investiþii pre-conizaþi pentru compania dumneavoastrãîn perioada urmãtoare?

Doru Gheorghiu: Aspecto Consulting& Management este un consultant care areuºit, în cei ºase ani de activitate, sã devinãun eficient partener pentru companiile careorganizeazã ºi exploateazã jocuri de noroc.S-a întâmplat asta tocmai pe fondul nevoiitot mai crescânde de a îmbunãtãþi imagineaindustriei în general ºi apoi nevoii tot maimari a operatorilor de jocuri ca, într-o con-curenþã tot mai veroasã, sã deþinã acele ideiºi strategii de promovare care sã facã dife-renþa.

Ne derulãm activitatea în relaþie cu com-panii de mari dimensiuni în domeniu, pecare, spun eu, le ajutãm eficient în aceastãtot mai importantã zonã. Apoi, ne propu-nem în continuare sã acordãm consultanþãîn zona de reprezentare profesionalã a do-meniului ºi de dialog cu instituþiile statului.Existã multe reuºite pentru compania noas-trã în aceastã arie, astfel cã dorim sãvalorizãm ºi pe mai departe experienþadobânditã.

Reporter: Care sunt noile tendinþe pepiaþa jocurilor de noroc?

Doru Gheorghiu: Aº remarca faptul cãtot mai multe afaceri dezvoltate în Rom-ânia capãtã dimensiuni care exced graniþe-

le. Iatã cã grupul Superbet este deja prezentºi pe alte pieþe, iar, recent, a fost subiectulunei tranzacþii notabile pentru întreg me-diul economic din România, respectiv o in-vestiþie de 175 milioane de euro fãcutã defondul de investiþii american Blackstone.Acesta este unul dintre cele mai mari dinlume, aºa cã pentru Superbet se poate des-chide, de ce nu?, chiar ºi orizontul de a intrape piaþa americanã, pe fondul liberalizãriipieþei de pariuri din SUA.

Baum Games este un alt exemplu desucces. Deja are o tradiþie în a exporta cabi-nete cu jocuri de producþie proprie ºi autoh-tonã pe diverse pieþe ºi chiar pe alte conti-nente. Mai mult, din ce ºtiu, nici aceastãcompanie nu se va opri la nivelul din pre-zent ºi este permanent interesatã deemergenþa în alte þãri.

În alt plan, este evident cã jocurile on-line vor câºtiga teren. Este însã o evoluþielentã, astfel cã nu aºteptãm o migrareimediatã ºi masivã a clienþilor de agenþiesau salã de jocuri pe platformele online.Aceasta se va produce totuºi inevitabil,graþie evoluþiei tehnologice ºi a apetituluinoilor generaþii pentru virtual. Foarteprobabil, pe un orizont de 5 ani sau poatechiar mai mult, jocurile online vor redu-ce, aºadar, din ecartul faþã de cele tradi-þionale. Ce se întâmplã chiar acum esteînsã cã tot mai mulþi jucãtori de pariurisau chiar ºi de cazinou sau sloturi îºipracticã pasiunea atât în salã, cât ºi princonturile deþinute pe platforme online.Nu mai putem vorbi de clienþi de landba-sed sau doar de online.

Reporter: În ce mod va fi in-fluenþatã activitatea companieide noua lege pentru prevenireaspãlãrii banilor?

Doru Gheorghiu: Este evi-dent cã noile reglementãri vorcrea reale dificultãþi managerilorde companii în demersul de con-formare. Trebuie însã acceptatcu obiectivitate cã acestea suntjuste, pentru cã vorbim despretranspunerea în legislaþia naþio-nalã a unei Directive emisã la ni-

velul comunitãþii europene. Am avut oca-zia sã reprezint industria la dezbaterile dinParlament, care au avut loc la momentulformulãrii noii legislaþii ºi pot spune cã aexistat realã deschidere, atât din partea le-gislativului, cât ºi a autoritãþii din domeniu,respectiv ONPCSB. Prin dezbaterea dinacel moment, am reuºit sã obþinem un pa-chet de reglementãri care sã satisfacã optimcei trei vectori implicaþi: nevoia satisfaceriidepline a cadrului setat de Directiva AML4, nevoia asigurãrii unui control cât maieficient asupra companiilor din perspectivacombaterii spãlãrii banilor ºi, deopotrivã,intenþia de a uºura, respectând primeledouã condiþii, sarcina operaþionalã impli-catã de companii.

Pe de altã parte, sunt încredinþat cãONPCSB va oferi un real suport operatori-lor de jocuri în demersul conformãrii în ur-mãtoarea perioadã.

Reporter: Mulþumesc! n

“Cei care guverneazã trebuie sã

aibã permanent în vedere cã, ori-

care sunt variabilele negative pe

care le invocã în relaþie cu aceastã

industrie, ea oferã ºi puncte fixe ºi

concrete: peste 560 milioane euro

colectare bugetarã ºi 45.000 de

angajaþi. Aºadar, orice nouã iniþia-

tivã de reglementare de naturã sã

destabilizeze radical aceºti para-

metri se va traduce în alte efecte,

pe care le va confrunta tot apara-

tul de stat”.

“Conformarea lanoile prevederiprivind combaterea spãlãrii banilor va determina un efortsemnificativ mai ales în zona operãrii de sloturi. Mã referîn special la aplicarea mãsurilor standard de cunoaºtere aclientelei. Astfel, orice client care va scoate din aparat uncâºtig mai mare sau echivalent cu 2000 de euro va trebuiidentificat. Practic, aceastã cerinþã va modifica în maremãsurã relaþia cu clientul ºi va aduce un efort operaþionalsuplimentar din partea companiei”.

“Piaþa online nu influenþeazã piaþa landbase”(Interviu cu Odeta Nestor, preºedintele Asociaþiei Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanþã - AOJND)

Reporter: 2019 a debutat sub auspiciileOUG 114. Care a fost influenþa noilor mãsurilegislative asupra pieþei jocurilor de noroc?

Odeta Nestor: Anul acesta a avut un de-but destul de dificil pentru industria jocuri-lor de noroc ºi mã refer chiar la noile preve-deri din Ordonanþa de urgenþã a Guvernuluinr. 114/2018 privitoare la majorarea taxelorpentru jocurile de noroc ºi, implicit, la im-pactul major pe care aceasta l-a avut în piaþade profil. Totuºi, companiile din industrieau reuºit sã se redreseze ºi sã se conformezenoilor schimbãri legislative din domeniufãrã a avea modificãri substanþiale în func-þionare. Subliniez cã funcþionarea în aceiaºiparametri a fost, sã spun aºa, forþatã ºi defaptul cã în special platformele de jocuri denoroc la distanþã, dar ºi foarte multe sloturiau fost autorizate deja pentru un an.

Vom vedea dupã un an (anul de autoriza-re) cum vor decide operatorii sã-ºi continueactivitatea ºidoardupãaceastãperioadãsevaputea face o analizã a dinamicii în funcþie denoile modificãri.

Reporter:Cemai trebuieacestui segmentca sã funcþioneze la parametri optimi?

Odeta Nestor: În opinia mea (ºi acumvorbesc strict în calitate de preºedinte alAOJND), ar trebui ca mãsurile de securizarea datelor ºi tranzacþiilor din landbase sã fieasemãnãtoare ºi adaptate, ca cele de online.Chiar dacã specificul de funcþionare este di-ferit, derularea jocului, a celorlalte produsespecifice (tip jackpot), a rezultatelor jocului

ºi a premiilor trebuie evidenþiate ºi controla-te strict în vederea împiedicãrii modificãriiacestora sau fraudãrii.

Reporter:Cumnesituãmfaþãdecelelalteþãri europene, în acest domeniu?

Odeta Nestor: Depinde din ce punct devedere ne raportãm la celelalte þãri europene.Dacã luãm în considerare legislaþia din do-meniu, spreexemplu din Malta - fãrã îndoialãun exemplu de bunã practicã pentru jocurilede noroc online - care este foarte permisivã(mai puþin privitor la taxele datorate), sau þãriprecum Franþa ºi Spania, unde legislaþia din

domeniu devinedin ce în ce mairestrictivã, aº spu-ne cã România, lamomentul actual,se aflã undeva lamijloc. În schimb,dupã cum recu-nosc cei mai mulþi

operatori, legislaþia din þara noastrã este binestructuratã, corespunde nevoiloroperatorilor,jucãtorii sunt mult mai bine protejaþi, iar sta-tul colecteazã în procent foarte mare taxelecuvenite pentru exploatarea acestui domeniude monopol.

Reporter: Cum vedeþi viitorul sectoruluinostru de gambling?

Odeta Nestor: Industria jocurilor de no-roc online a înregistrat, în ultimii ani, ocreºtere considerabilã, tot mai mulþi opera-tori alegând sã intre în domeniul jocurilor denoroc la distanþã sau sã îºi extindã busi-ness-ul pe care îl au în landbase ºi pe platfor-me online. Existã nenumãrate exemple dinalte pieþe din Europa ºi din lume, chiar studiide specialitate care confirmã cã acolo undeexistã o reglementare în zona online-ului,business-urile din landbase nu au fost afec-tate. Cele douã tipuri de activitãþi s-au dez-voltat în paralel, pentru cã tipul de jucãtorieste diferit, ceea ce poate fi remarcat ºi în

România.Reporter: Ce ne puteþi spune despre im-

plementarea sistemelor informatice de moni-torizare a activitãþii jocurilor de noroc tradi-þionale ºi la distanþã?

Odeta Nestor: Pentru domeniul onli-ne, legislaþia este foarte clarã. Plat-formele online dispun de servere safe (ladispoziþia ONJN) în care se stocheazãabsolut toate datele de identificare, dejoc, tranzacþii etc.) ºi de servere mirrorîn care ONJN poate face verificãri întimp real, la autorizare se depun audituriintegrate de securitate a platformelor dejoc (serverele softuri ºi comunicaþii), pe-riodic se fac raportãri de date în formatletric conform dispoziþiilor legale. Do-meniul online este foarte bine reglemen-tat ºi securizat. Desigur, ºi aici pot fi fã-cute modificãri ce þin de evoluþia tehno-logicã. Dar obiectivele legale rãmânaceleaºi.

Cu privire la jocurile tradiþionale, numã pot pronunþa deoarece excede ocupa-þiei mele. Ce pot însã sã vã spun este cãîncã de pe vremea când am condusONJN-ul am avut în vedere gradual secu-rizarea acestora. Spun gradual deoareceComisia Europeanã impune statelor sã nucearã operatorilor sã facã cheltuieli neju-stificate. Aceastã justificare presupunedocumentare (resurse de timp, bani ºi per-sonal). De aceea rolul (pe care l-am adopatºi impus ca preºedinte ONJN) a fost unulproactiv. În acest sens, am modificat legis-

laþia (OUG 92/2014) ºi am impus atuncispre exemplu elaborarea de noi ordine teh-nice pentru toate mijloacele de joc, am in-stituit prin lege comunicarea prin protocolsecurizat SAS pentru sloturi, centralizareadatelor în servere la operatori etc.

Reporter: Care credeþi cã este pondereapieþei negre în domeniu?

Odeta Nestor: De la înfiinþarea ONJN,prioritatea a fost eliminarea concurenþei ne-loiale fãcute de cei care operau fãrã licenþã ºifãrã autorizaþie. În opinia mea, piaþa neagrãeste, la acest moment, la cel mai redus nivelde la revoluþie pânã astãzi, pentru cã este re-glementatã ºi existã pârghii legale de con-trol. Desigur, piaþa neagrã nu va dispãrea de-finitiv niciodatã din nici un domeniu. Indu-stria s-a implicat activ în combaterea acestuifenomen, iar Direcþia de Control a ONJN areuºit sã destructureze acest tip de criminali-tate economicã, ce a produs prejudicii im-portante atât statului, dar ºi operatorilor cin-stiþi din industrie. Nu dispun de date concre-te, dar îmi amintesc cã în 2014, imediat dupãînfiinþarea Oficiului, am identificat, spreexemplu la aparatele slot-machine, un nu-mãr de peste 4.000 de aparate funcþionale înpiaþã, iar în acest an, conform raportuluiONJN, au fost identificate doar 200 de slo-turi la negru.

Reporter: Câþi operatori online sunt li-cenþiaþi, în acest moment?

Odeta Nestor: În România existã, lamomentul actual, 22 de operatori de jocuride noroc în online, majoritatea fiind numefoarte mari din domeniul jocurilor de no-roc.

Reporter: Observaþi o tendinþã de mi-grare a jucãtorilor din cazinouri în mediulonline, dupã licenþierea operatorilor?

Odeta Nestor: Dupã cum am mai men-þionat, existã studii în alte state europenecare au concluzionat faptul cã piaþa onlinenu influenþeazã piaþa landbase.

Tot mai mulþi operatori din landbasem-au contactat în ultima perioadã, în ideeade a-i îndruma ºi ajuta sã se decidã dacãîntr-adevãr online-ul reprezintã un viitorpentru business-ul lor, vãzându-l ca pe o di-versificare a activitãþii sau ca o modificare abusiness-ului pe viitor prin migrarea afaceriipe online. Consider cã se impun niºte anali-ze preliminare pentru a acorda opinii desprece reprezintã activitatea de jocuri de norocîn online pentru un organizator landbase.

Reporter: Vã mulþumesc! n

Odeta Nestor: "Industria jocurilor denoroc online a înregistrat, în ultimii ani, ocreºtere considerabilã, tot mai mulþioperatori alegând sã intre în domeniuljocurilor de noroc la distanþã sau sã îºiextindã business-ul pe care îl au înlandbase ºi pe platforme online".

EntertainmentArena Expo,la a 13-aediþie

Cea mai mare expoziþie adresatã indus-triei de divertisment din Europa de Est,Entertainment Arena Expo (EAE), se de-sfãºoarã, zilele acestea, în cadrul Comple-xului Expoziþional Romexpo din Bucu-reºti.

Ajunsã la a 13-a ediþie, expoziþia este or-ganizatã de Expo 24 România, iar ZiarulBURSA este partener media al evenimen-tului.

Expoziþia internaþionalã adresatã indu-striei de cazinouri ºi pariuri va reuni produ-cãtori ºi distribuitori de jocuri de noroc, ru-lete, jackpot-uri, VLT, AWP, jocuri de no-roc on-line, mobilier pentru sãlile de joc,componente ºi, în general, tot ceea ce þinede capitolul divertisment.

EAE se va desfãºura pe parcursul a treizile, în perioada 3–5 septembrie 2019.

În calitate de participanþi, vor fi prezentecompaniile cheie din industria jocurilor denoroc, atât din þarã, cât ºi din strãinãtate,precum ºi vizitatori din România ºi dinîntreaga lume, 20,3% dintre vizitatorii edi-þiei precedente reprezentând vizitatorii ex-terni. n

PAGINA 4 Marþi, 3 septembrie 2019 SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

ÎN URMÃTORII CINCI ANI

Superbet þinteºte expansiunea internaþionalãºi o cifrã de afaceri de 1 miliard de euro

(Interviu cu Vlad Ardeleanu, director general Superbet România)

l “În ultimii patru ani, Superbet a crescut de aproape patru ori” l “Am ajuns acolo unde doar visam în urmã cu câþiva ani: adicã peste tot”Reporter: Care sunt, în opinia dum-

neavoastrã, perspectivele care se deschidpentru Superbet, odatã cu intrarea în ac-þionariatul companiei a fondului ameri-can de investiþii Blackstone?

Vlad Ardeleanu: Blackstone este,alãturi de Carlyle ºi KKR, unul dintrecele mai mari fonduri de investiþii dinlume. Cu experienþã globalã în gestio-narea unor companii mult mai maridecât Superbet ºi infuzia de capital asi-gurate de Blackstone, perspectivele dedezvoltare ale Superbet sunt, practic,nelimitate.

Este un parteneriat prestigios care aadus la un loc cea mai importantã compa-nie de pariuri sportive ºi gaming dinRomânia ºi unul dintre cele mai mari fon-duri de investiþii din lume, iar ca managerºi antreprenor sunt onorat cã acest parte-neriat m-a gãsit alãturi de Superbet. Intra-rea fondului american de investiþii în ac-þionariat este o etapã extrem de importan-tã pentru viitorul grupului Superbet ºi, to-todatã, o premierã pentru întreg mediulde business românesc, þinând cont cã esteprima investiþie a Blackstone în Româ-nia. Un recent studiu al Deloitte, plaseazãaceastã tranzacþie în top 3 cele mai maritranzacþii din prima parte a acestui an.

Revenind la întrebarea punctualã, pelângã pieþele din Europa Centralã ºi deEst, cu sprijinul Blackstone avem încre-dere sã abordãm pieþe mature ca Spania,Italia, Germania. Iar odatã cu liberaliza-rea pieþei pariurilor din SUAºi având alã-turi un partener precum Blackstone, niciextinderea pe o astfel de piaþã nu ni se maipare un vis imposibil.

Blackstone va fi, aºadar, un accelera-tor pentru dezvoltarea viitoare a compa-niei, care va fi din ce în ce mai puþin unbusiness tradiþional de pariuri sportiveºi gaming ºi tot mai mult un business deentertainment bazat pe high-tech (reali-tatea virtualã, inteligenþa artificialãetc.).

Reporter: Care sunt direcþiile de dez-voltare ale Superbet pentru urmãtoriitrei - cinci ani? Aveþi în plan extindereaºi în alte þãri decât cele în care activaþiacum?

Vlad Ardeleanu: Dupã zece ani de laprima agenþie de pariuri sportive deschi-sã, Superbet este azi un business solid,validat de piaþa româneascã, fiind liderdetaºat al industriei de pariuri sportive &gaming. Astãzi opereazã o reþea de circa1.300 de agenþii la nivelul þãrii, are peste3.500 de angajaþi, o cifrã de afaceri de180 de milioane de euro anul trecut ºi esteunul dintre cei mai importanþi contributorila bugetul de stat, cu aproape 60 milioaneeuro, anul trecut. Pe scurt, din 2015 busi-ness-ul de retail s-a dublat (înglobândaici ºi extinderea pe piaþa polonezã, undesuntem prezenþi deocamdatã doar în reta-il). Dar online-ul a ajuns, în doi ani, laegalitate cu retail-ul. Deci putem spunecã în ultimii patru ani afacerea Superbet acrescut de aproape patru ori. Alãturi deBlackstone, obiectivele de extindere ºicreºtere ale Superbet capãtã o anvergurãcu adevãrat globalã. Þintim acum expan-siunea internaþionalã ºi pragul unei cifrede afaceri de 1 miliard de euro în urmãto-rii cinci ani.

Reporter: Ce cotã de piaþã aveþi înþara noastrã ºi cât de puternicã este con-curenþa în domeniul pariurilor sportive?

Vlad Ardeleanu: Superbet este liderde piaþã ca marketshare, atât în retail(land-based), cât ºi în online.

Pe segmentul “land-based”, piaþa sematurizeazã în mod evident ºi cei maibuni indicatori sunt competiþia puternicãºi o conturare destul de clarã a preferinþe-lor clienþilor. Iar pariorii din România parsã iubeascã produsele Superbet - avemlunar peste 16 milioane de pariuri plasa-te.

Reporter: În prezent, Superbet are lis-tatã la Bursa de Valori Bucureºti, pe seg-mentul alternativ de tranzacþionare(AeRO), o emisiune de obligaþiuni ceajung la maturitate anul viitor. Totodatã,în cadrul unei conferinþe organizate deZiarul BURSA în anul 2018, aþi declaratcã Superbet ia în considerare o posibilãlistare la Bursa de Valori Bucureºti, îna-intând anul 2020 drept un termen realistpentru realizarea acestui lucru. Þinândcont de intrarea in acþionariatul compa-niei a fondului Blackstone, cât de aproa-pe este listarea Superbet la bursa noastrã,în acest moment? Intenþionaþi sã folosiþi,în viitorul apropiat, mecanismele pieþeinoastre de capital, pentru finanþare?

Vlad Ardeleanu: Rãmânem aproapede piaþa de capital, dar este mai puþin pro-babil decât în trecut cã vom alege aceastacale de finanþare. Blackstone este un par-tener financiar cu resurse importante pecare le putem accesa în funcþie de nevoilede capitalizare ºi de planurile de dezvol-tare ale companiei.

Reporter: Trecând la sectorul de gam-bling, cum a evoluat piaþa jocurilor de no-roc din þara noastrã, în ultimul an?

Vlad Ardeleanu: Dinamica este încãsusþinutã, fiind o piaþã în curs de maturi-zare. Interesant este cã în primul trimes-tru al anului, creºterea PIB de 5% a venitdin trei sectoare cu o dinamicã specialã.Este vorba de IT&C, call-centere/serviciisuport ºi firmele de pariuri, încadrate laactivitãþi de spectacole, culturale ºi recre-ative. Toate cele trei sectoare au generat32 miliarde lei pe primul trimestru, foarte

aproape de valoarea generatã de indus-trie, adicã 42 miliarde lei.

Aºadar, alãturi de IT&C, serviciile su-port ºi activitãþile “recreative“ (inclusivagenþiile de pariuri) au crescut cu 8%pânã la 11% în pe primele trei luni, în in-dici de volum. Ca urmare a acesteicreºteri susþinute, industria noastrã aajuns sã aibã o contribuþie deloc de negli-jat în formarea PIB, contribuind cu un0,3% în 2018, procent care se va majoracu siguranþã în acest an.

Reporter: Ce neajunsuri mai are acestdomeniu?

Vlad Ardeleanu: Dupã adoptareaunei legislaþii extrem de stricte în 2015,industria de gambling ºi gaming dinRomânia nu se mai poate spune cã are lip-suri, ci cã are nevoie de ameliorãri, de unfine-tuning care sã o racordeze la dinami-ca vremurilor.

Ce pot spune este cã alinierea, coope-rarea ºi autoreglementarea reprezintãpaºii necesari pentru a asigura stabilita-tea ºi predictibilitatea industriei.

Reporter: Unde ne aflãm pe harta eu-ropeanã a gamblingului?

Vlad Ardeleanu: Dupã înfiinþareaONJN ºi adoptarea unui nou cadru legalde care am pomenit mai sus, Româniaeste consideratã un exemplu de bunepractici în regiune. Sunt, desigur, pieþelemature, cu tradiþie în pariuri sportive,precum Marea Britanie, Franþa, Germa-nia, Italia ºi care pot fi model de bunepractici, dar cu care suntem în mare mã-surã aliniaþi ºi prin prisma cadrului legi-slativ european împãrtãºit ca membri aiUniunii Europene (UE).

Reporter: La ce valoare se ridicã piaþaautohtonã a pariurilor?

Vlad Ardeleanu: Nu existã mãsurãtorifoarte recente care sã evalueze aceastãpiaþã, dar din estimãrile noastre ºi ale al-tor operatori, piaþa jocurilor de noroc aatins un nivel de 1,2 miliarde euro în2017 ºi de 1,5 miliarde euro în 2018. Esti-mãm cã anul acesta va creºte cu douã ci-fre.

Totodatã, sunt mãsurãtori care spun cãpeste un milion de români plaseazã înmod regulat pariuri sportive, 90% dintreaceºtia fiind bãrbaþi.

Superbet ruleazã circa 2 miliarde deeuro anual ºi, lunar, înregistreazã peste16 milioane de pariuri (bilete jucate).

Reporter: Mai existã piaþã neagrã înacest domeniu ºi la ce valoare se ridicã?

Vlad Ardeleanu: Este una dintre celemai reglementate industrii din economiaromâneascã, din 2015 încoace. Domeniuljocurilor de noroc este unul monitorizatfoarte atent de cãtre ANAF. În plus, toþioperatorii sunt conectaþi la un server aflatla dispoziþia ONJN, care urmãreºte întimp real, secundã cu secundã, veniturilepe care aceºtia le înregistreazã.

Reporter: Ce programe de interes pu-blic dedicate prevenirii ºi combaterii de-pendenþei de jocuri de noroc se aflã în de-rulare?

Vlad Ardeleanu: În prezent, putem ob-serva cã industria jocurilor de noroc puneun accent deosebit pe dezvoltarea de pro-grame de responsabilitate socialã, cu sco-pul de a avea un impact real în societate.

Prevenirea ºi combaterea problemelorlegate de jocurile de noroc este una dintreprioritãþile industriei noastre ºi totodatãmisiunea de bazã a Asociaþiei pe care osusþinem, “Joc Responsabil”, care deru-leazã ºi implementeazã programe de res-ponsabilitate socialã în domeniul educa-þiei, prevenþiei ºi intervenþiei pentru per-soanele care se confruntã cu probleme le-gate de jocul de noroc.

De altfel, Superbet este sponsorul pro-gramului de bazã al organizaþiei, Joc Res-ponsabil, cel mai important program de-dicat persoanelor ce se confruntã cu pro-bleme de joc ºi care oferã un ajutor realacestora. Programul are ca scop preveni-rea, identificarea ºi asistarea jucãtorilorcare au depãºit limita recreaþionalã apracticãrii jocurilor de noroc ºi propuneun program de intervenþie eficient, nudoar persoanelor direct afectate, ci ºi fa-miliilor acestora. În egalã mãsurã, dinco-lo de suportul oferit celor care se con-fruntã cu probleme, „Joc Responsabil”presupune ºi acþiuni de conºtientizare ºide training desfãºurate la nivelul agenþii-lor de pariuri ºi a sãlilor de jocuri.

Ceea ce este important sã menþionezeste faptul cã, pe lângã website-ul dedi-cat, al liniei de telefon gratuite de tipTEL-VERDE, în prezent, numãrul cabi-netelor de psihoterapie a ajuns la 6 cabi-nete deschise în Bucureºti (2), Cluj-Na-poca (1), Iaºi (1), Craiova (1) ºi Constan-þa (1) ºi cã, în paralel, a fost crescut numã-rul de ºedinþe gratuite de consiliere psi-hologicã de la douã, la cinci. Numãrul deºedinþe urmeazã sã fie extins, gradual,odatã cu dezvoltarea programului.

ªi pentru cã prin misiunea sa asumatãAsociaþia “Joc Responsabil” închidecercul, trebuie sã menþionez ºi progra-mul de educaþie Antrenat de Majorat,

care se desfãºoarã în licee din toatã þaraºi þinteºte adolescenþii care se apropie demajorat ºi pentru care activitãþile de jo-curi de noroc vor fi în curând permise.Acesta a fost gândit pentru a juca un du-blu rol. Acela de a educa tinerii astfelîncât sã poatã lua deciziile potrivite, sãcunoascã riscurile implicãrii în activitãþicare nu corespund nivelului lor de dez-voltare psiho-socialã ºi care le pot afectaevoluþia ulterioarã. Iar de aici derivã celde al doilea rol, acela de a preveni pro-blemele legate de jocul compulsiv. Se-minariile “Antrenat de Majorat” au locsub forma unor discuþii informale inte-ractive, în cadrul cãrora Dr. CristianAndrei, psihoterapeut, expert ºi ambasa-dor al Asociaþiei Joc Responsabil, levorbeºte elevilor din clasele a XI-a ºi aXII-a despre ce este cu adevãrat impor-tant în relaþionarea socialã ºi cum trebu-ie sã reacþioneze adolescenþii la tentaþii-le divertismentului adresat adulþilor.

Reporter: Care este profilul jucãtoru-lui român, comparativ cu cel european?

Vlad Ardeleanu: Studiile asupra pie-þei din România au evidenþiat faptul cãjucãtorii români sunt, în general, parioripe sume mici, ceea ce ne bucurã pentru cãasta înseamnã cã percep activitatea de jo-curi de noroc ca pe un mijloc de distracþieºi recreere, principalul mesaj al Superbetºi al întregii industrii de profil.

În rest, nu aº spune cã existã un ºablonnici pentru jucãtorul român, nici pentrucel european, ambele categorii fiind încontinuã transformare în acest moment,ca ºi industria. Existã niºte nuanþe însã -jucãtorul român este interesat în primulrând de fotbal ºi loto. Pentru pariorii dinpieþele mature, din Marea Britanie, spreexemplu, unde existã o mare tradiþie înacest domeniu, lucrurile sunt mai unifor-me, în sensul cã se pariazã pe sport, dar ºipe curse de cai, câini, cricket ºi altele.Mergând mai spre Rãsãritul Europei,comportamentele de consum tind spreconservatorism, cu note caracteristice dela zonã la zonã.

Reporter: Care sunt sporturile pe carepariazã românii ºi care este suma mediepariatã, respectiv câºtigurile medii?

Vlad Ardeleanu: Românii pariazã înprimul rând pe fotbal, care rãmâne “rege”ºi în materie de pariuri, urmat de tenis.Celelalte sporturi, precum handbalul saubaschetul cresc în preajma evenimentelormari, mai ales când sunt implicaþi ºi românisau echipe româneºti. De departe, cam-

pionatele internaþionale de fotbal (maiales cele în care joacã ºi fotbaliºtii români– Seria A, Premier League sau La Liga)sunt printre competitiile preferate de pa-riorii români.

Pe un trend crescãtor se aflã ºi loterii-le, iar în ultimul timp a crescut ºi numãruljucãtorilor care pariazã pe cursele de cai,cursele de câini, loterii ºi eSports.

Aº remarca aici ºi faptul cã generaþiatânãrã este mai puþin legatã de fotbal, pre-ferând jocurile pe calculator ºi realitãþilevirtuale.

Legat de mize, este greu de fãcut o me-die a sumelor pariate, dar majoritatea bi-letelor au mize mici, de la cea minimã de2 lei pânã la câteva zeci de lei. Existã însãºi jucãtori cu apetit de risc mai mare, darºi cu o disponibilitate financiarã maimare care pariazã sume mai mari, de ordi-nul miilor de lei, chiar. Noi, la Superbet,nu încurajãm însã acest tip de comporta-ment, pentru cã vrem ca totul sã rãmânã

în zona distracþiei.Reporter: Care este cel mai mare pre-

miu acordat în ultimul an de Superbet?Vlad Ardeleanu: Vã pot spune cã la

începutul anului, trei prieteni din Bucu-reºti au câºtigat cu un bilet de 15 lei, repe-tat de 20 de ori, suma totalã de 1.250.000de lei, adicã în jur de 270.000 de euro. Afost al doilea cel mai mare câºtig din isto-rie oferit de Superbet, primul fiind deaproape 300.000 de euro, câºtigat anultrecut de un parior din Bacãu.

Reporter: Care sunt sumele pe careSuperbet le pune la bãtaie în susþinereaanumitor echipe? Aveþi un sport preferatpe care mizaþi?

Vlad Ardeleanu: Sunt un om careiubeºte sportul ºi fac mult sport în timpulliber. Chiar ºi din perspectivã personalã,ºtiu cã, pentru ca oamenii sã te simtã me-reu aproape, este nevoie de o implicare

continuã ºi energicã mai ales în sfera do-meniului tãu de activitate. Cu mândrie,vã pot spune cã în acest an Superbet a fã-cut un progres uriaº din acest punct de ve-dere. Asta pentru cã sub sloganul#SusþinemSportulRomânesc am ajunsacolo unde doar visam în urmã cu câþivaani: adicã peste tot.

Fotbalul este “regele”, locomotivaparteneriatelor ºi sponsorizãrilor noastredin zona sportului. Suntem prezenþi peaproape toate stadioanele importante, in-diferent cã vorbim despre meciurile dinLiga 1, Liga a 2-a sau despre partideleechipelor noastre din preliminariile cu-pelor europene. Facem asta prin afiºajelede tip LED de pe marginea terenurilor dejoc, pe care aþi putut vedea logo-ul Super-bet ºi hashtagul nostru fie live, din tribu-nã, fie la televizor. Mai mult, avem onoa-rea sã sponsorizãm douã cluburi de tradi-þie din fotbalul românesc - CSM Politeh-nica Iaºi din prima ligã ºi Rapid Bucu-

reºti din a doua.Am mers ºi mai aproape de oameni ºi

am pãtruns la nivelul bazelor sportive decartier. Vor fi branduite cu numele Super-bet ºi le vom susþine activitatea. Am fãcutdeja asta cu Academia de tenis “Ilie Nãs-tase” din Bucureºti ºi urmeazã ºi alte tere-nuri de tenis, dar ºi de fotbal.

O campanie marca Superbet de aseme-nea foarte vizibilã ºi care încã se des-fãºoarã pe litoral este cea sub motto-ul Su-per Distracþia Continuã la Mare! Am de-schis 7 agenþii sezoniere în cele mai aglo-merate staþiuni pentru clienþii aflaþi în va-canþã, am avut concursuri cu premii ºi ac-tivãri pe plajã, ambarcaþiuni personaliza-te, am fost parteneri la unul dintre cele maitari concerte de la mare, alãturi de EuropaFM, dar ºi la o serie de turnee de volei peplajã. Mai mult decât atât, contribuim lacâºtigarea de cãtre Mihai Leu a Campio-

natului Naþional de Vitezã în Coastã, dar ºila succesul cicliºtilor de la Dinamo Bi-keXpert, multipli campioni naþionali laMountain Bike. Parteneriatelor de mai susle-am adãugat sponsorizãri în golf, ba-schet 3x3, dar ºi în alte proiecte din afarasportului.

Toamna va aduce cu sine ceva excep-þional pentru comunitatea ºahistã dinRomânia. Aº îndrãzni sã spun, la fel deexcepþional cum este pentru mediul lo-cal de business intrarea Blackstone înRomânia. Superbet s-a alãturat unorcompanii mondiale de renume, precumVivendi SA, Tata Steel India, Saint Lou-is Chess Club, Chess Promotions, LohiaFoundation sau DeepMind, compania deArtificial Intelligence a Google ºi a de-venit sponsorul celei de-a cincea ediþii aGrand Chess Tour, cea mai prestigioasãcompetiþie mondialã de ºah, comparabi-lã cu Formula 1, ca sã vã dau un reper,sau cu Liga Campionilor la fotbal. Unadintre cele opt etape ale Marelui Turneua primit numele Superbet Rapid & Blitzºi va fi gãzduitã de Bucureºti în noiem-brie anul acesta. Finala se va disputa laLondra.

Reporter: Cum aþi putea caracterizapiaþa pariurilor sportive din þara noastrã,din perspectiva raportului online versusland-based? Care sunt tendinþele dinacest punct de vedere?

Vlad Ardeleanu: Ca o tendinþã a pie-þei de retail (land-based), este uºor obser-vabilã o diminuare a numãrului de opera-tori. În contrapondere, în online creºteatât numãrul operatorilor, cât ºi rulajeleacestora.

Explicaþia este simplã - noile tehnolo-gii se reflectã cel mai rapid în online, iarjucãtorii, pe mãsura maturizãrii pieþei,devin din ce în ce mai “demanding”.Companiilor le este mai uºor sã se racor-deze în online la trenduri ºi cerinþe,adoptând cele mai noi tehnologii.

ªi expansiunea noastrã în pieþele maidezvoltate continuã, cel mai probabil, cubusinessul de digital, care a devenit astãzideja cea mai importantã componentã aafacerii Superbet. Marea provocare ºi to-todatã elementul esenþial pentru dezvol-tarea business-ului nostru este însã scala-bilitatea, dar ºi flexibilitatea tehnologiei.

Ca tendinþã, vã pot spune cã pariurilepe eroii din jocurile pe calculator sunt unnou trend în industria noastrã ºi în asta in-vestim ºi noi acum. Tinerii, mã refer aicila Millennials, consumã informaþia ºi im-plicit divertismentul diferit de ce suntemnoi obiºnuiþi. Cautã ceea ce noi numim“instant gratification”. Este motivul pen-tru care, atunci când urmãresc o competi-þie sportivã, preferã pariurile live, nu pecele pre-match. Este ºi motivul pentrucare pariurile live înregistreazã acum ceamai mare ratã de creºtere în business-ulnostru.

Reporter: Business care aþi spus cã vacreºte pânã la pragul de peste 1 miliardede euro în cinci ani, dupã încheierea par-teneriatului cu Blackstone… Ce înseam-nã parteneriatul Blackstone-Superbetpentru industrie?

Vlad Ardeleanu: Nu cred cã exagerezspunând cã tranzacþia din luna mai, cândun fond de investiþii de talia Blackstone adecis sã-ºi punã banii pe o companieromâneascã care pornea la drum acumzece ani cu o agenþie în afara Bucureºtiu-lui, reprezintã o tranzacþie-evenimentpentru antreprenoriatul din România.Mai mult, parteneriatul prestigiosBlackstone-Superbet aduce un plus deîncredere într-o industrie care nu s-a bu-curat de o imagine prea bunã, fapt generatde legislaþia laxã care exista pânã la mo-mentul 2015, pe care l-am discutat maisus.

Trãgând o primã linie, putem spune cãviziunea de expansiune globalã pe carefondatorii au avut-o de la bun început s-adovedit a fi cheia pentru succesul proiec-tului antreprenorial Superbet.

Reporter: Mulþumesc! n

COMPANII

Superbet este lider de piaþã ca marketshare, atât în retail (land-based), cât ºi în online. Pe segmentul

“land-based”, piaþa se maturizeazã în mod evident ºi cei mai buni indicatori sunt competiþia

puternicã ºi o conturare destul de clarã a preferinþelor clienþilor. Iar pariorii din România par sã

iubeascã produsele Superbet - avem lunar peste 16 milioane de pariuri plasate.

Cu o cifrã de afaceri de 180 de milioane de euro în 2018,Superbet estimeazã o creºtere de 40% pentru acest an. Rulajulanual (valoarea pariurilor plasate) se ridicã la 2 miliarde euro.Reþeaua de retail se întinde la circa 1.300 de agenþii, la nivelnaþional, iar numãrul de angajaþi se ridicã la 3.500.

Ca tendinþã, vã pot spune cã pariurile pe eroii din jocurile pecalculator sunt un nou trend în industria noastrã ºi în astainvestim ºi noi acum. Tinerii, mã refer aici la Millennials,consumã informaþia ºi implicit divertismentul diferit de cesuntem noi obiºnuiþi. Cautã ceea ce noi numim “instantgratification”. Este motivul pentru care, atunci când urmãresc ocompetiþie sportivã, preferã pariurile live, nu pe cele pre-match.Este ºi motivul pentru care pariurile live înregistreazã acum ceamai mare ratã de creºtere în business-ul nostru”.

PAGINA 5 Marþi, 3 septembrie 2019SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

PIATAREPREZENTANÞII ROMSLOT:

“Piaþajocurilordenorocestestabilãºimaturã”

Reporter: Care este trendul pieþei degambling?

ROMSLOT: Din punct de vedere alîncasãrilor la bugetul de stat, remarcãmuntrend crescãtor. Potrivit datelor oficiale,aportul sãlilor de jocuri de noroc care acti-veazã pe teritoriul României la bugetul destat a crescut constant în ultimii cinci ani,în 2018 fiind cu aproape 47% mai marefaþã de 2014, crescând nominal de la 2,34miliarde lei la 3,45 miliarde lei.

Din punct de vedere al legislaþiei, in-dustria jocurilor de noroc este mereu con-fruntatã cu noi rigori pe care trebuie sã lerespecte. Este, practic, un continuu pro-ces de adaptare la legislaþie, fie cã estevorba de reglementãri specifice, fie re-glementãri generale, care vizeazã ºi altesectoare. De exemplu, anul trecut a intratîn vigoare Legea 190/2018 privind pro-tecþia datelor cu caracter personal. Înacest context, ROMSLOT a redactat uncod de conduitã, împreunã cu alte asocia-þii din industrie, care a fost trimis autori-tãþilor spre aprobare. Alte modificãri le-gislative cu care am fost confruntaþi aufost cele prevãzute de OUG 114/2018: ocontribuþie privind finanþarea unei activi-tãþi privind responsabilitatea socialã îndomeniul jocurilor de noroc, care variazãîntre 1.000 ºi 5.000 euro/anual, dar ºi ma-jorarea taxei aferente autorizaþiei de ex-ploatare a jocurilor de noroc pentru slotmachine clasa A de la 2.600 euro la 3.600euro.

Totodatã, în luna iulie a acestui an a in-trat în vigoare ºi Legea nr. 129/2019 pen-tru prevenirea ºi combaterea spãlãriibanilor, care transpune o Directivã Euro-peanã, a patra în acest domeniu. Acest actnormativ vizeazã ºi operatorii de jocuride noroc º i , d in aceas tã cauzã ,ROMSLOT, în calitate de partener deîncredere în dialogul cu instituþiile statu-lui, s-a implicat activ în elaborarea legiiîncã de când aceasta era dezbãtutã de Gu-vern ºi apoi de Parlament.

Reporter: Cum caracterizaþi segmen-tul de slot-machines?

ROMSLOT: Sectorul de slot-machines,ca parte a industriei jocurilor de noroc dinRomânia, este unul dintre cele mai regle-mentate sectoare de activitate din Rom-ânia. Nu multã lume cunoaºte detaliile

funcþionãrii acestui sector ºi, de aceea, înspaþiul public sunt vehiculate diverse mi-turi cu privire la aceasta, precum acela cãgamblingul în aceastã þarã înseamnã banineimpozitaþi ºi un univers închis ºi nere-glementat. Nimic mai fals.

Organizatorii de jocuri de noroc res-pectã legea cu stricteþe, oferã locuri demuncã ºi, pe lângã taxele ºi impoziteledatorate similar de cãtre toþi operatoriieconomici, indiferent de sectorul în careactiveazã, în aceastã industrie se plãtescsuplimentar ºi anticipat ºi taxe de licenþãºi autorizare de exploatare specifice.

Avem un cadru legislativ foarte strictºi, totodatã, existã un organism guverna-mental, Oficiul Naþional pentru Jocuri deNoroc (ONJN), care autorizeazã, verifi-cã, monitorizeazã ºi controleazã întreagaactivitate din domeniul jocurilor de no-roc. Activitatea noastrã este reglementatãprintr-o lege de funcþionare specificã,Ordonanþa de urgenþã nr. 77/2009 privindorganizarea ºi exploatarea jocurilor denoroc, dar suntem confruntaþi constant cumulte alte rigori.

Privitor la soluþiile pe care le vedeminclusiv pentru îmbunãtãþirea cadrului defuncþionare a industriei de gambling, darºi pentru o mai bunã funcþionare cotidia-nã a operatorilor, ne dorim ca piaþa sã sealinieze la un set de principii, valori ºistandarde pe care membrii ROMSLOTle susþin ºi propun de la înfiinþarea aso-ciaþiei ºi care au în centru ideea de res-ponsabilitate: ca business responsabil,care urmãreºte obþinerea unui profit res-ponsabil, ne dorim, de exemplu, ca ºipracticile de marketing de la nivelul pie-þei sã se încadreze în aceastã paradigmã.La fel, relaþia cu jucãtorii. Plecãm de laideea de bazã cã jocurile de noroc sunt ºitrebuie sã rãmânã doar un mijloc de di-vertisment, nu o metodã de îmbogãþire.Considerãm cã ar fi în beneficiul tuturorpãrþilor – jucãtori, operatori ºi instituþiiale statului - dacã toatã piaþa s-ar raportala un set comun de rigori care sã încura-jeze responsabilitatea.

Reporter: Cum suntem vãzuþi din afa-rã?

ROMSLOT: ROMSLOT este mem-bru al EUROMAT – European Gamingand Amusement Federation, for ce reu-

neºte asociaþii profesionale similare din12 þãri europene. Din experienþa interac-þiunilor pe care le avem cu alte asociaþiiprofesionale din þãri europene, vã putemspune cã România este vãzutã de cãtrecelelalte þãri ca un exemplu de bune prac-tici. Industria jocurilor de noroc nu estereglementatã unitar la nivel european,deci fiecare þarã îºi stabileºte propriul ca-dru de reglementare, iar industria jocuri-lor de noroc din România este considera-tã una dintre cele mai reglementate ºicontrolate din spaþiul european.

Reporter: Ce perspective are aceastãpiaþã, la noi?

ROMSLOT: Piaþa jocurilor de norocdin România s-a maturizat, inclusiv înceea ce priveºte modul în care se des-fãºoarã relaþia dintre industrie ºi partici-panþi la joc. Se investeºte din ce în ce maimult în jocul responsabil, iar principiileacestuia sunt tot mai promovate. Perspec-tivele sunt de creºtere ºi putem spune cã,odatã cu aceastã maturizare, a crescut ºiresponsabilitatea.

Reporter: Cum v-au afectat mãsurilefiscale adoptate la începutul anului încurs?

ROMSLOT: Nicio industrie nu estefericitã vreodatã, ºi nu doar în România,atunci când se majoreazã nivelul de taxepe care trebuie sã le plãteascã cãtre stat.În dialogul nostru cu autoritãþile, am mi-litat mereu pentru echilibru ºi predictibi-litate în ceea ce priveºte mãsurile fiscale.Ce credem cã este foarte bine, lãsând la oparte nivelul taxelor, este faptul cã o partedin fondurile colectate de la industriemerg cãtre programe de susþinere ºi pro-movare a jocului responsabil, de comba-tere a adicþiilor sau cãtre susþinerea cine-matografiei româneºti. Un exemplu bunîn acest sens este contribuþia pe care or-ganizatorii de jocuri de noroc trebuie sã oaloce pentru susþinerea programelor deacest tip. În acest sens, OUG 114/2018prevede înfiinþarea pe lângã ONJN a uneiactivitãþi privind responsabilitatea socia-lã în domeniul jocurilor de noroc, finanþa-te prin contribuþii anuale ale operatorilorde jocuri. Este un pas important, care vineîn continuarea eforturilor industriei, care afinanþat de ani buni programe de respon-sabilitate socialã, ROMSLOT fiind chiarun pionier în acest domeniu.

Reporter: Câte aparate de tip slot ma-chine activeazã, legal, în piaþã ºi câte echi-pamente estimaþi cã funcþioneazã ilegal,comparativ cu începutul anului trecut?

ROMSLOT: Potrivit cifrelor oficialeprezentate de ONJN în decembrie 2018,în momentul de faþã existã 274 de opera-tori licenþiaþi de slot machines ºi 67.061aparate electronice de tip slot-machine li-

cenþiate.Toþi membrii noºtri îºi desfãºoarã acti-

vitatea în deplinã legalitate, noi nu avemniciun fel de informaþii cu privire la opera-torii care funcþioneazã ilegal.

Reporter: La ce valoare se ridicã piaþajocurilor de noroc?

ROMSLOT: Piaþa jocurilor de noroceste stabilã ºi maturã, cu contribuþii im-portante la bugetul de stat. Potrivit date-lor de la Ministerul de Finanþe, piaþa jo-curilor de noroc a depãºit valoarea de unmiliard de euro, dar o bunãparte din veniturile noa-stre merg la bugetulde stat sub formataxelor ºi impozi-telor, dar ºi a taxe-lor specifice. Caexemplu, doaraceste taxe spe-cifice (de auto-rizare ºi licenþã)s-au ridicat în2018 la aproape300 mil ioaneeuro, potrivit date-lor ONJN. La aces-tea se adaugã contri-buþia la economia naþio-nalã prin plata de servicii ºibunuri achiziþionate pentru desfãºura-rea activitãþii economice, alãturi deplata salariilor pentru cei peste46.000 de salariaþi din acest sec-tor.

Reporter: Ce ne puteþi spune despre im-plementarea sistemelor informatice de mo-nitorizare a activitãþii jocurilor de noroctradiþionale ºi la distanþã?

ROMSLOT: Considerãm cã este omãsurã pozitivã, cu beneficii atât pentruoperatori ºi autoritãþi, cât ºi pentru partici-panþii la activitatea de jocuri de noroc.

Reporter: Ce programe de interes pu-blic dedicate prevenirii ºi combaterii de-pendenþei de jocuri de noroc se aflã în de-rulare? Ce face asociaþia pe care o repre-zentaþi în acest sens?

ROMSLOT: ROMSLOT este fondatoral programului Joc Responsabil, singurulprogram naþional dedicat persoanelor carese confruntã cu manifestãri adictive ale jo-curilor de noroc ºi care oferã un ajutor spe-cializat participanþilor la joc ºi familiiloracestora. În timp, programul ºi-a asumat,pe lângã rolul de prevenþie ºi sprijinul pecare îl oferã jucãtorilor cu probleme, ºi peacela de a informa ºi instrui operatorii pen-tru asigurarea unei conduite responsabilefaþã de participanþii la jocuri de noroc.

Ulterior, acest program a fost extins ºiam obþinut ºi sprijinul altor asociaþii dinpiaþã pentru dezvoltarea sa. Astfel a luat

naºtere Asociaþia Joc Responsabil, un an-gajament ferm al felului în care dorim sãcontribuim la dezvoltarea industriei ºi laschimbarea percepþiei în ceea ce priveºtejocurile de noroc.

Programul Joc Responsabil oferã:1. O linie telefonicã gratuitã de tip

TEL-VERDE 0800.800.099, prin inter-mediul cãreia jucãtorii au posibilitatea dea lua legãtura cu un psiholog ºi de a primiconsiliere telefonicã gratuitã;

2. ªedinþe gratuite de evaluare ºi consi-liere la unul dintre cabinete-

le programului. În urmadiscuþiilor telefonice,

persoanele interesa-te pot cere sã fie re-direcþionate cãtrepsihologii cei maiapropiaþi din Bu-cureºt i , Iaº i ,Cluj , Craiovasau Constanþa;

3. Auto-testa-re online prin in-t e r m e d i u lsite-ului dedicat

www.jocresponsa-bil.ro;

4. Materiale deinformare în sãlilede joc;

5. Cursuri de in-struire cu angajaþii

din sãlile de joc susþi-nute de cãtre psihologii im-

plicaþi în program.“Joc Responsabil” are în spate experti-

za reputatului psiholog ºi psihiatru Dr.Cristian Andrei.

Reporter: Care este profilul jucãtoru-lui român?

ROMSLOT: Potrivit unui studiu GfKdin anul 2016, 15% dintre români au par-ticipat în 2015-2016 mãcar o datã la jocu-rile de noroc. Dintre aceºtia, majoritateaau indicat Loto drept cel mai practicatjoc de noroc. În topul preferinþelor ur-meazã pariurile sportive offline, jocuride tip slot machines, jocuri online sau jo-curi de cãrþi.

Conform studiului, jocurile de norocsunt preferate predominant de bãrbaþi, înproporþie de 82%, faþã de 18% femei. Deasemenea, cei mai mulþi dintre ei (33%)sunt tineri (18-24 ani). Astfel, cei maimulþi jucãtori cu frecvenþã sãptãmânalãsunt în general barbaþi tineri, cu vârstecuprinse între 18 ºi 24 de ani, necãsãto-riþi, din mediul urban.

Reporter: Noua lege pentru preveni-rea spãlãrii banilor are efecte asupra in-dustriei de gambling?

ROMSLOT: Pentru a putea evalua

efectele pe care legislaþia privind preve-nirea ºi combaterea spãlãrii banilor le areasupra sectorului de slot machines,ROMSLOT, împreunã cu alte asociaþii deprofil, a realizat o analizã de risc prin in-termediul unei dintre companiile din“Big 4”. Aceastã cercetare confirmã une-le dintre ipotezele lansate de Comisia Eu-ropeanã în analizele de risc dedicate gam-blingului ºi nu poziþioneazã sloturileprintre sectoarele vulnerabile în faþa reþe-lelor implicate în spãlare de bani sau fi-nanþare a terorismului. Având aceastãimagine clarã, au putut fi identificate maiuºor zonele care necesitã eforturi supli-mentare în procesul de conformare.

De asemenea, pentru o abordare cât maiparticipativã ºi coerentã cu demersurile au-toritãþilor, ROMSLOT a transmis acest stu-diu cãtre cele douã autoritãþi de reglemen-tare în acest domeniu, ONPCSB - OficiulNaþional de Prevenire ºi Combatere a Spã-lãrii Banilor ºi ONJN. Suntem de pãrere cão aliniere cât mai bunã este soluþia optimãpentru sustenabilitatea industriei, mai alesîn condiþiile în care urmeazã implementa-rea celei de-a cincea Directive Europeneprivind combaterea spãlãrii banilor. Ca ºiîn alte rânduri, ROMSLOT îºi doreºte sãcontribuie cât mai mult la acest proces prinagrearea unui set de bune practici ale indus-triei în ceea ce priveºte prevenirea ºi com-baterea spãlãrii banilor.

Sperãm ca, împreunã cu organismulcare va trebui sã redacteze normele tehnicesubsecvente Legii 129/2019, ONJN, dar ºicu ceilalþi jucãtori din piatã, sã putem ajun-ge la un set de mãsuri aplicabile, care sãofere un cadru de funcþionare cât mai co-rect ºi predictibil.

Reporter: Observaþi o tendinþã demigrare a jucãtorilor din cazinouri înmediul online, dupa licenþierea operato-rilor?

ROMSLOT: În ziua de astãzi, mediulonline are o influenþã crescândã în oricetip de business. Ca ºi în alte sectoare dinzona de gaming ºi entertainment, sectorulonline face o concurenþã tot mai puterni-cã sectorului land-based, iar acest fapt sedatoreazã în primul rând faptului cã oa-menii petrec pe zi tot mai mult timp înspaþiul online ºi tot mai puþin timp socia-lizând în viaþa realã. În acelaºi timp, jocu-rile de noroc sunt un mijloc de divertis-ment, nu o metodã de îmbogãþire, iar dinaceasta cauzã elementul decisiv va fi re-prezentat de calitatea experienþei pe careo are consumatorul. Consumatorii cautãexperienþe cât mai plãcute ºi originale, iardacã acestea vor fi furnizate de slot ma-chines, atunci jucãtorii vor prefera încontinuare sloturile.

Reporter: Mulþumesc! n

Piaþa jocurilor de noroc este stabilã ºi maturã, ne-au transmis reprezentanþii Asociaþiei Organi-zatorilor de Sloturi - ROMSLOT.

Aceºtia ne-au precizat cã, potrivit datelor oficiale, aportul sãlilor de jocuri de noroc care activeazãpe teritoriul României la bugetul de stat a crescut constant în ultimii cinci ani, în 2018 fiind cu apro-ape 47% mai mare faþã de 2014, crescând nominal de la 2,34 miliarde lei la 3,45 miliarde lei.ROMSLOT este o asociaþie a operatorilor ºi producãtorilor din industria jocurilor de noroc de tipslot-machine. Încã de la înfiinþare, ROMSLOT a reprezentat una dintre cele mai puternice voci în dia-logul cu autoritãþile, derulând acþiuni pentru o imagine realã a industriei. Principalele obiective aleROMSLOT sunt eficientizarea modului de reglementare a jocurilor de tip slot-machine ºi îmbunãtãþi-rea reputaþiei industriei.

ROMSLOTeste fondator al

programului JocResponsabil, singurul

program naþional dedicatpersoanelor care se confruntã

cu manifestãri adictive alejocurilor de noroc ºi careoferã un ajutor specializat

participanþilor la jocºi familiilor acestora.

PAGINA 6 Marþi, 3 septembrie 2019 SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

PIATALIVIU POPOVICI, ROMANIAN BOOKMAKERS:

“Sectorul nostru de gambling a intrat înrândul celor mai importante pieþe europene”

Reporter: Cum a fost ultimul an pentrucompaniile din sectorul jocurilor de noroc?

Liviu Popovici: Piaþa jocurilor de noroceste în dezvoltare, în special pe latura cali-tativã. Concurenþa este din ce în ce maimare ºi mai strânsã, însã, din fericire, înacelaºi context, asistãm ºi la o maturizare ºila un nivel mai ridicat de profesionalizare aindustriei de jocuri de noroc. Desigur, exis-tã încã zone perfectibile de cãtre toþi cei im-plicaþi, cum ar fi, de pildã, efortul nostrucomun pentru îmbunãtãþirea imaginii indus-triei, însã, în mare, piaþa este adaptatã. Întermeni legislativi, 2018 a fost un an cu im-portante modificãri ale cadrului de re-glementare ºi ne aºteptãm ca, în etapa urmã-toare, acestea sã se intensifice datã fiind pe-rioada electoralã cãtre care ne îndreptãm.

Reporter: Cum caracterizaþi legislatþiaacestui sector?

Liviu Popovici: Legislaþia dedicatã jo-curilor de noroc oferã un cadru corespun-zãtor, coerent, ceea ce determinã un climatcompetitiv echilibrat. În ultimul an, însã,industria nu a fost lipsitã de provocãri, cumodificãri ale cadrului legislativ, uneledintre ele provenite, de data aceasta, dinzone colaterale legislaþiei specifice. Rea-mintesc aici conformarea operatorilor laRegulamentul General de Protecþia a Date-lor, transpunerea pe plan naþional a Directi-vei CE 849/2015, respectiv proaspãta Lege129/2019 privind prevenirea ºi combatereaspãlãrii banilor, mãsurile fiscale instituiteprin OUG 114/2018, precum ºi mãsurilemai restrictive în zona promovãrii, publici-tãþii ºi marketingului. La toate acestea seadaugã ºi alte proiecte legislative de res-tricþionare a activitãþii operatorilor de jocu-ri aflate, în prezent, în dezbatere în Parla-ment ºi care aduc un nivel mare de impre-dictibilitate.

Printre lipsurile domeniului nostru degambling ar putea fi coeziunea ºi altruis-mul. ªi am sã subliniez aici deschiderea re-lativã a actorilor din aceastã industrie în avedea binele comun sau “the big picture”,astfel încât nivelul de sustenabilitate a aces-tei industrii sã creascã.

Totodatã, privind din perspectiva opera-torilor, dacã i-aþi întreba ce anume îºi do-resc din partea legiuitorilor, cu siguranþã cãrãspunsurile predominante ar fi legate destabilitatea legislativã ºi fiscalã.

Reporter: Aþi adus în discuþie subiectulintrãrii în vigoare a Legii pentru prevenireaºi combaterea spãlãrii banilor. În ce mãsurãinfluenþeazã sectorul de pariuri?

Liviu Popovici: Noua legislaþie privindprevenirea ºi combaterea spãlãrii baniloraduce cu ea o serie de obligaþii în sarcinaoperatorilor de jocuri de noroc. Notabilãeste aceea de a prelua datele cu caracterpersonal pentru persoanele care înregistrea-zã câºtiguri în valoare de minimum 2.000de euro într-o singurã operaþiune, ceea cepresupune legitimarea clienþilor cu actul deidentitate. Companiile de jocuri de noroctradiþionale vor fi nevoite sã solicite clienþi-lor sã prezinte o copie dupã actul de identi-tate la colectarea sumelor mai mari de2.000 de euro, ori sã doteze locaþiile cu dis-pozitive pentru copierea în format fizic saudigital a acestora. Dacã scãderea plafonuluide raportare obligatorie cãtre ONPCSB, dela 15.000 de euro la 10.000 de euro, nu im-pacteazã administrativ organizatorii,aceºtia au, însã, obligaþia de identificare atitularilor ºi raportare a tranzacþiilor în va-lori mult mai mici, ºi de 100 de lei, dacãacestea îndeplinesc condiþiile pentru a ficlasificate drept tranzacþii suspecte. Toate

aceste noi obligaþii presupun o instruire su-plimentarã a angajaþilor, implementarea deproceduri specifice ºi chiar angajarea depersonal suplimentar.

Reporter: Cum ne situãm faþã de cele-lalte þãri europene, în acest domeniu?

Liviu Popovici: În acest moment, avemuna dintre cele mai moderne legislaþii din Eu-ropa, deºi mai e loc de rafinare, un nivel echi-tabil al taxelor, controale ºi monitorizãri stric-te. Vorbim despre o industrie cu un aport dince în ce mai însemnat în activitatea economi-cã a României, care genereazã aproximativ45.000 de locuri de muncã ºi contribuie cuaproximativ 1 miliard de euro la PIB-ulRomâniei ºi 300 de milioane de euro la buge-tul de stat, prin taxele directe, impozitul peprofit ºi alte taxe ºi contribuþii colectateanual.

Reporter: Cum vedeþi aceastã piaþã înurmãtorii ani?

Liviu Popovici: Viitorul acestei pieþeþine aproape exclusiv de nivelul de confor-mare legalã ºi de responsabilitate al activi-tãþilor organizatorilor, de gradul de impli-care în proiecte sociale, de modul în caretrateazã atât clienþii, dar ºi angajaþii proprii.Pot afirma cã menþinerea ºi chiar accentua-rea trendului actual de maturizare ºi profe-sionalizare a industriei reprezintã garanþiadezvoltãrii sustenabile a industriei.

Reporter: Au avut loc fuziuni/achiziþii,exit-uri, falimente îndomeniu, înultimulan?

Liviu Popovici: Anumite ambiguitãþisau interpretãri forþate ale legislaþiei fiscaleau generat în trecutul nu foarte îndepãrtatsituaþii de insolvenþã ºi chiar faliment înrândul organizatorilor. Deºi nu este un ca-pitol închis, valul distructiv a trecut. Dez-voltarea ºi profesionalizarea pieþei a atras,dupã cum era normal într-un domeniu eco-nomic atât de dinamic, o serie de achiziþii ºiinvestiþii semnificative. Intrarea pe piaþã agrupului Fortuna ºi achiziþia de cãtre acestaa operaþiunii Casa Pariurilor, precum ºi in-vestiþia Blackstone în businessul Superbetsunt cele mai reprezentative evoluþii înacest peisaj ºi, mult mai important, un sem-nal foarte clar cã piaþa de gambling dinRomânia a intrat în rândul celor mai impor-tante pieþe la nivel european.

Reporter: Ce aºteptãri are RomanianBookmakers pentru perioada care urmea-zã, atât din punct de vedere legislativ, cât ºial eradicãrii evaziunii fiscale, al investiþii-lor noi din piaþã ºi al numãrului de jucãtori?

Liviu Popovici: Se impune mai întâi omenþiune: mãsurile de monitorizare ºi con-trol implementate în domeniul jocurilor denoroc au condus la un nivel extrem de scã-zut de evaziune fiscalã. Afirm aici fãrã reþi-nere cã propagarea acestui grad de confor-mare fiscalã ºi în celelalte domenii econo-mice ar conduce la o creºtere consistentã aveniturilor bugetare.

Cum spuneam ºi mai devreme, vom tra-versa curând o perioadã electoralã în carene aºteptãm ca iniþiativele legislative cuimpact major asupra acestui domeniu sã ca-pete o mai mare frecvenþã. Faptul cã eleapar denotã cã percepþia despre industrienu este cea pe care ne-o dorim. Ca atare,este nevoie ca industria sã depunã un maimare efort pentru îmbunãtãþirea imaginiipublice. Ce pot sã garantez este cã Roma-nian Bookmakers, împreunã cu celelalteasociaþii din industrie, va continua sã acþio-neze pentru creºterea gradului de confor-mare a operatorilor, dar ºi de implicare so-cialã cu scopul de a obþine aceastã îmbunã-tãþire. O percepþie pozitivã atrage dupã sinemult dorita stabilitate legislativã ºi fiscalã

ºi, implicit, o dezvoltare sustenabilã.Reporter: La cât se ridicã, acum, piaþa

neagrã în segmentul pariurilor ºi ce estimã-ri aveþi pentru anii urmãtori?

Liviu Popovici: Este important de pre-cizat cã, în ceea ce priveºte pariurile spor-tive tradiþionale, respectiv sectorul din in-dustrie pe care îl reprezentãm, nu putemvorbi despre o piaþã neagrã, despre pariuriilegale. Organizatorii de pariuri în cotã fixãsunt foarte strict supravegheaþi de cãtreOficiul Naþional pentru Jocuri de Noroc,prin intermediul sistemului informatic cen-tralizat prin care toate operaþiunile de pa-riuri sunt monitorizare în timp real. La opiaþã neagrã ne putem referi în nefericitaeventualitate în care forurile de decizie arda curs iniþiativelor legislative de restric-þionare artificialã ºi chiar de interzicere ajocurilor de noroc. Înþelegând prin asta co-rupþie, criminalitate ºi lipsa unei protecþiireale a jucãtorilor. Din pãcate, multe dintreaceste iniþiative sunt produsul cunoaºteriiinsuficiente a domeniului ºi a legislaþieicare îl guverneazã, a lipsei de dialog prea-labil cu reprezentanþii industriei. Roma-nian Bookmakers a propus deja o serie deamendamente privind proiectele de lege derestricþionare a jocurilor de noroc ºi sperãmsã ajungem, alãturi de iniþiatori, la un dia-log. Conlucrarea între legiuitor ºi reprezen-tanþii industriei, în mod cert, conduce spreiniþiative de modernizare a cadrului legi-slativ, cu efecte pozitive asupra celor treistakeholderi principali, clienþi, autoritãþi siorganizatori, spre mult dorita creºtere a ni-velului de protecþie a jucãtorilor, în speciala persoanelor vulnerabile, ºi, în final, spreîmbunãtãþirea percepþiei asupra acestei in-dustrii.

Reporter: La cât este evaluatã, în pre-zent, piata pariurilor tradiþionale?

Liviu Popovici: La aproximativ 200 demilioane de euro, însã, pentru moment, nebazãm doar pe estimãrile noastre. Ultimulstudiu referitor la impactul economic alacestui domeniu a fost realizat în 2012.

Reporter: Ce programe de interes pu-blic dedicate prevenirii ºi combaterii de-pendenþei de jocuri de noroc se aflã în deru-lare?

Liviu Popovici: Cel mai importantproiect derulat de Romanian Bookmakerseste, fãrã dubii, “Joc Responsabil”. Sun-tem, alãturi de Romslot ºi Rombet, mem-brii fondatori ai Asociaþiei cu acelaºinume, cãci din 2017 vorbim deja despre oentitate juridicã, ce dezvoltã programe de

educare ºi de prevenþie a dependenþei dejocuri de noroc precum ºi de consilierepsihologicã a persoanelor care au depãºitlimita recreaþionalã a practicãrii jocurilorde noroc. Prin susþinerea acestei Asociaþii,Romanian Bookmakers pune accent penevoia creºterii gradului de responsabili-zare ºi de implicare a tuturor operatorilordin industrie ºi pe faptul cã ne dorim ca re-sponsabilitatea socialã sã devinã o trãsã-turã a acestei industrii. Iar Asociaþia JocResponsabil este, fãrã îndoialã, expresiamaturizãrii industriei jocurilor de noroc.În scurta sa existenþã, de aproximativ doiani, au fost dezvoltate campanii de educa-re adresate tinerilor care se apropie devârsta la care vor avea acces la modalitãþi-le de divertisment destinate adulþilor - aºacum este cazul campaniei naþionale“Antrenat de Majorat” - au fost extinse,de la 2 la 5, numãrul de ºedinþe gratuiteoferite jucãtorilor care se confruntã cuprobleme ºi ne pregãtim sã urmãm ºi sã neadaptãm tendinþelor internaþionale prinlansarea serviciului non-stop de consilierede specialitate dedicatã jucãtorilor. Stu-diem, aºadar, cât mai multe direcþii de evo-luþie a Asociaþiei.

Reporter: S-au vehiculat, adesea, cifreimportante legate de jucãtorii cu probleme.Cum le comentaþi?

Liviu Popovici: Nu putem avansa decâtcifre oficiale, iar singura cercetare derulatãîn acest sens este cea care se referã la anul2016 ºi care a scos la ivealã un procent de0,6% din populaþia adultã a României, adicãa celor peste 18 ani, care au depãºit limitelejocului recreativ. Atrag atenþia asupra faptu-lui cã în acest procent nu se regãsesc “de-pendenþi”, ci jucãtori care se aflã pe un drumpericulos, dar la care pot renunþa încã fãrãajutor. De la existenþa unor probleme pânã lajocul patologic, compulsiv, este un drumdes-

tul de lung de parcurs, iar evaluarea situaþieireale se poate face doar cu specialiºti careînþeleg aceastã problematicã ºi cu studii depiaþã. Avem în plan ca, în viitorul apropiat,sã iniþiem o nouã astfel de cercetare, datãfiind dezvoltarea pieþei ºi vom reveni cu ci-fre actualizate, însã, atunci când ne referimla numãrul dependenþilor, în mod cert nuvorbim despre un fenomen care ameninþã sãne destabilizeze societatea.

Reporter: Pe ce pariazã oamenii, careeste suma medie pariatã ºi care sunt câºti-gurile medii?

Liviu Popovici: Fotbalul rãmâne fãrãîndoialã sportul preferat al pariorilor.Observãm însã din ce în ce mai mult o mi-grare cãtre alte sporturi, unele chiar exoticepentru români, cum ar fibaseball sau cricket. De al-tfel, un bun diferenþiator înpiaþa de pariuri este varie-tatea ofertei de pariuri.

Suma medie pe un biletde pariuri se încadreazã înintervalul 8-12 lei, variaþii-le fiind generate atât de ni-velul de venituri a parioru-lui, de tipul de produs pecare pariazã acesta, dar ºide gradul de cunoaºtere afenomenului sportiv.

Este bine-cunoscut faptulcã pariurile sportive rar ge-nereazã câºtiguri excepþio-nale, întrucât acestea depindmai puþin de hazard. Acestaeste ºi motivul unei distribu-þii mult mai largi a câºtiguri-lor.

Reporter: Pe ce sportse mizeazã mai mult - fot-bal, tenis, baschet...?

Liviu Popovici: Dacã

luãm în considerare cã sportul preferat alromânilor este fotbalul, atunciputem afirma ºi faptul cã estecel mai pariat. Urmeazã apoitenisul, handbalul ºi baschetul.Depinde de mai mulþi factori,cum ar fi de anotimpul în carene aflãm. Spre exemplu, în se-zonul rece se pariazã ºi pe spor-turi de iarnã. Fotbalul ia „cre-ma”, dar se pariazã ºi pe alte ti-puri de sporturi.

Reporter: Pariorii au mi-grat din zona offline cãtre ceaonline?

Liviu Popovici: Deschide-rea pieþei de online în Româniaa generat cu siguranþã o uºoarãmigrare dinspre retail, dar maiales aducerea la suprafaþã a pa-riorilor care erau deja activi pesite-urile nelicenþiate.

Reporter: Care este ponde-rea între cele douã moduri de a paria?

Liviu Popovici: Este greu de estimat,întrucât pariorul poate avea, simultan, maimulte conturi online, dar poate paria ºi înagenþii. Vorbim, de asemenea, despre pa-sionaþi care cautã cele mai bune cote, dar ºide pariorii ocazionali, respectiv despre ace-ia care apar în perioada evenimentelorsportive majore, precum CampionateleMondiale sau Europene de Fotbal.

Reporter: Aveþi statistici pe sexe ºi gru-pe de vârstã referitoare la cei care pariazã,în contextul în care, în sãli, se poate ob-serva o creºtere a numãrului de femei, carejoacã mai ales la loteriile internaþionale?

Liviu Popovici: Trebuie sã ne raportãmtot la studiul GfK la care am fãcut referire ºimai devreme, iar din acesta reiese cã 18%din jucãtorii cu frecvenþã sãptãmânalã suntfemei. Nu putem, astfel, evalua dacã existãsau nu o creºtere a numãrului de persoanede sex feminin.

Reporter: Care este viitorul în acest do-meniu?

Liviu Popovici: Suntem pe un drum po-zitiv, cu o evoluþie vizibilã a pieþei cãtreînscrierea ei în rândul celei mai moderne ºimature, nu numai din Europa, ci ºi dinîntreaga lume.

Reporter: Mulþumesc! n

Sectorul nostru de gambling a intrat în rândul celor mai importante pieþe europene,

subliniazã Liviu Popovici, preºedintele Romanian Bookmakers (Patronatul Organi-

zatorilor de Pariuri din România). Potrivit domniei sale, viitorul acestui domeniu este

strâns legat de nivelul de responsabilitate ºi implicare socialã a organizatorilor.

“Conlucrarea între legiuitor ºi industrie conduce spre iniþiative de modernizare a ca-

drului legislativ, cu efecte pozitive asupra celor trei stakeholderi principali - clienþi, au-

toritãþi ºi organizatori”, ne-a precizat Liviu Popovici, într-un interviu.

Preºedintele Patronatului Organizatorilor de Pariuri din România ne-a vorbit despre

provocãrile legislative prin care trec operatorii de jocuri de noroc, precum ºi despre

zonele cãtre care aceºtia trebuie sã se îndrepte pentru o dezvoltare sustenabilã a in-

dustriei - creºterea gradului de conformare a operatorilor ºi de implicare socialã.

Liviu Popovici: “Dacã luãm înconsiderare cã sportul preferat alromânilor este fotbalul, atunci putemafirma ºi faptul cã este cel mai pariat. Urmeazã apoi tenisul, handbalul ºibaschetul. Depinde de mai mulþi factori, cum ar fi de anotimpul în care neaflãm. Spre exemplu, în sezonul rece se pariazã ºi pe sporturi de iarnã.Fotbalul ia «crema», dar se pariazã ºi pe alte tipuri de sporturi”.

MARIUS STOI, DGL PRO:

“Piaþa jocurilor de noroc s-acontractat, în ultimul an”

P iaþa jocurilor de noroc s-a contractat, în ultimul an,dupã cum ne-a spus Marius Stoi, director general alDGL PRO. Domnia sa subliniazã cã acest sector este

bine reglementat, problemele sale fiind legate de shimbãrile

legislative, care nu þin cont de pãrerile industriei ºi câteodatãnici de cele ale ONJN.

Perspectivele domeniului sunt legate de perspectivele eco-nomice ale þãrii, este de pãrere domnul Stoi, care apreciazã cã,“dacã economia creºte, atunci vor fi bani ºi pentru distracþie”.

Domnia sa ne-a precizat: “Din punct de vedere legislativ ºial eradicãrii evaziunii fiscale, aº dori o colaborare mai strânsãcu instituþiile statului care sunt implicate în reglementarea ace-stui sector. Din punct de vedere al investiþiilor ºi numãrului dejucãtori, depinde de creºterea economicã. Aici vorbesc decreºterea economicã realã din buzunarele românilor, nu de ceaadusã din condei în statistici”.

Marius Stoi ne-a transmis cã noile mãsuri fiscale au afectatindustria de gambling prin scãderea vânzãrilor.

“Piaþa de profil are în continuare oportunitãþi de dezvoltare,dar investiþiile trebuie calibrate în funcþie în funcþie de numã-rul de jucãtori ºi de puterea lor de cumpãrare”, ne-a precizatdomnul Stoi.

Conform domniei sale, DGL PRO se axeazã foarte mult pedezvoltarea de produse noi, în special plãci de bazã ºi softuri.Fãrã a avea un buget fix de investiþii, compania investeºte îndezvoltare aproape toþi banii obþinuþi.

În prima jumãtate a acestui an, a fost înregistratã o cifrã deafaceri de 730.000 de lei, existând perspective de creºtere.Tendinþele pe piaþa de profil sunt de înnoire a echipamentelorºi de a oferi mai multe opþiuni jucãtorilor.

DGL PRO este producãtor de sloturi pentru jocurile de no-roc. Firma funcþioneazã sub acest nume încã din 2006. În pre-zent, societatea desfãºoarã o gamã largã de activitãþi în dome-niul jocurilor de noroc. n

“Legislaþia dedicatã jocurilorde noroc oferã un cadrucorespunzãtor, coerent, ceea cedeterminã un climat competitivechilibrat. În ultimul an, însã,industria nu a fost lipsitã deprovocãri, cu modificãri alecadrului legislativ, unele dintreele provenite, de data aceasta,din zone colaterale legislaþieispecifice”.

STUDIU ZION MARKET RESEARCH

Sectorul global de gamblingonline va ajunge la 94 miliardedolari, în cinci aniIndustria jocurilor de noroc online

(online gambling) va continua sãcreascã în anii urmãtori, conform

unei analize Zion Market Research, careprecizeazã cã nimic nu va putea opri aceas-tã evoluþie.

Studiul, preluat de calvinayre.com, pre-conizeazã cã sectorul global al jocurilor denoroc online va ajunge la 94,4 miliarde dedolari în cinci ani, de la 45,8 miliarde dedolari în urmã cu numai doi ani. Astfel, in-dustria va consemna o ratã anualã decreºtere agregatã (CAGR) de aproximativ10,9% între 2018 ºi 2024, conform sursei.

Potrivit analizei, cea mai mare parte acreºterii poate fi atribuitã pieþelor regionalelegale din Europa - care includ þãri precumPolonia, Malta, Republica Cehã, Franþa -,dar ºi zonei Asia Pacific. O creºtere a acce-sului la Internet, la nivel mondial, facilitea-zã, de asemenea, expansiunea jocurilor denoroc online, potrivit studiului care preci-zeazã cã aproximativ 46% din populaþia lu-mii avea acces la World Wide Web în 2016,ratã cu 2,5% mai mare faþã de anul prece-dent.

Expansiunea viitoare a jocurilor denoroc online va fi determinatã ºi de adop-tarea criptomonedelor. Analiza Zion afir-mã: “La începutul anului 2017, valoareatotalã a criptomonedelor era de aproxi-mativ 17,7 miliarde de dolari ºi se estime-azã cã aceasta va creºte în urmãtorii cinciani. Astfel, este anticipat faptul cã utili-zarea criptomonedelor în domeniul deonline gambling va creºte în timpul esti-mat”.

Cel mai mare segment de creºtere esteaºteptat în Europa, datoritã legalizãriidomeniului pe acest continent. Spania,Franþa, Italia ºi alte þãri s-au alãturat sause alãturã spaþiului, contribuind la crea-rea unui grup imens de jucãtori. Asia Pa-cific se apropie de nivelul din Europa, lafel ca America Latinã, scrie analizaZion, fãrã sã menþioneze modul în careSUA se încadreazã în schema de creºtereglobalã. n

PAGINA 7 Marþi, 3 septembrie 2019SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

PIATA

“Nu mai putem vorbi de piaþã neagrãîn sectorul jocurilor de noroc”

(Interviu cu Dan Ghiþã ºi Dan Iliovici, preºedintele, respectiv vicepreºedintele ROMBET)

Reporter: Cum a evoluat piaþa jocurilorde noroc în ultima perioadã?

Dan Ghiþã: Ultimul an poate fi caracte-rizat prin consolidare ºi precauþie. Schim-bãrile legislative care au survenit i-au de-terminat pe operatori sã se concentreze maimult cãtre stabilitate decât cãtre expansiu-ne.

Reporter: Ce neajunsuri are domeniulacesta ºi cum facem sã acoperim lipsurileexistente?

Dan Iliovici: Nu putem spune cã existãlipsuri, este o industrie maturã deja, binereglementatã. Este un domeniu importantal economiei româneºti, care contribuie cusute de milioane de euro la bugetul de stat,deci un domeniu cheie care este bine sã fieluat în calcul de fiecare datã când se facstrategii macroeconomice.

Reporter: Cum ne situãm faþã de cele-lalte þãri europene, în acest domeniu?

Dan Ghiþã: La nivel de reglementare,suntem vãzuþi ca un model de bune practi-ci. Legislaþia specificã este clarã, transpa-rentã, condiþiile de licenþiere sunt accesibi-le ºi în ton cu principiile economiei de pia-þã. În plan economic, bineînþeles lucrurilesunt direct proporþionale cu puterea decumpãrare de la noi, nu ne putem comparacu þãrile din vest. În zona Europei deSud-Est, suntem a doua þarã dupã Grecia lanivelul participãrii populaþiei la jocuri denoroc.

Reporter: Ce perspective are aceastãpiaþã, la noi?

Dan Ghiþã: Tocmai datoritã faptului cãfundaþia este solidã, perspectivele sunt fo-arte bune. Ne aºteptãm ca piaþa de retail sãse consolideze în continuare, cu o creºteremai temperatã faþã de anii trecuþi, iar piaþaonline sã creascã în continuare, pentru cãsuntem mult sub media europeanã în ceeace priveºte coºul mediu lunar alocat jocuri-lor online.

Reporter: Au avut loc exituri, insolven-þe, falimente sau, dimpotrivã, noi investiþiiîn domeniu?

Dan Ghiþã: Cel mai semnificativ lucrude menþionat la acest capitol îl reprezintã

achiziþia unui pachet minoritar de acþiuni laliderul pariurilor în cota fixã din þarã, Su-perbet, de cãtre fondul de investiþi ameri-can Blackstone. Este o premierã pentru pia-þã din România, în sensul achiziþiei de cãtreo corporaþie mondialã a unei pãrþi dintr-ocompanie nãscutã ºi crescutã doar în inte-riorul industriei de gambling autohton. Deinsolvenþe ºi falimente nu putem vorbiîntr-un context îngrijorãtor. Bineînþeles, in-dustria este un organism viu, avem sute decompanii operatoare, deþinãtoare de licenþãclasa întâi, ºi sute de companii suport, deþi-nãtoare de licenþã clasa a doua. Bineînþelescã anual vin ºi pleacã de pe piaþã companii.

Reporter: Ce aºteptãri are asociaþia pen-tru perioada care urmeazã, atât din punct devedere legislativ, cât ºi al eradicãrii evaziuniifiscale, al investiþiilor noi din piaþã ºi al nu-mãrului de jucãtori?

Dan Ghiþã: În plan legislativ, focusuleste în momentul de faþã pe Legea129/2019, cea care transpune directiva eu-ropeanã împotriva spãlãrii banilor. Avândîn vedere cã la începutul anului am avutparte de o altã creºtere a fiscalitãþii, prinprevederile OUG 114/2018, nu ne aºtep-tãm sã ne confruntãm cu noi creºteri detaxe. Din informaþiile noastre, existã com-panii mai ales din sfera jocurilor onlinecare urmãresc îndeaproape piaþa, dar încãnu existã niciun semnal concret cã o intrarepe piaþa din România a unui operator ex-tern este iminentã.

Reporter: La cât se ridicã, acum, piaþaneagrã ºi ce estimãri aveþi pentru anii urmã-tori?

Dan Iliovici: Nu cred cã existã nici lanivelul organismului de reglementare statis-tici legate de piaþa neagrã a jocurilor de no-roc. Având în vedere cã, de la înfiinþare,ONJN a dispus de un efectiv substanþial decontrolori în teritoriu, prin Direcþia Gene-ralã de Supraveghere ºi Control, avem toa-te motivele sã credemcã în ziua de astãzi numai putem vorbi de piaþã neagrã. Noi încu-rajãm membrii sã ne transmitã dacã au in-formaþii vis a vis de aceste aspecte pe razateritorialã unde opereazã, dar nu am primit

nicio sesizare ºi vã daþi seama cã aceºtia autoate motivele sã reclame operarea ilegalã,care pentru ei e concurenþã injustã.

Reporter: Câte aparate de tip slot ma-chine activeazã, legal, în piaþã ºi câte echi-pamente estimaþi cã funcþioneazã ilegal,comparativ cu începutul anului trecut?

Dan Ghiþã: Numãrul de sloturi aºacum reiese din raportul anual al ONJNeste de 70.743 sloturi cu câºtiguri nelimi-tate, ºi 4.473 sloturi cu câºtiguri limitate.Deºi numãrul sloturilor care funcþioneazãla un anumit moment în piaþã fluctueazã,pentru cã lunar se autorizeazã unele noi ºiexpirã autorizaþiile pentru altele, putemafirma cã în România în momentul de faþãfuncþioneazã în mod legal 75.000 de pos-turi de joc (slot clasa A, slot clasa B ºi rule-te).

Reporter: La ce valoare se ridicã piaþajocurilor de noroc?

Dan Ghiþã: În momentul de faþã avem

în stadiu de finalizare o cercetare de piaþãefectuatã de compania Deloitte, care va re-leva cu o mai mare precizie care sunt veni-turile operatorilor pe fiecare palier al pieþei,ºi vom face o conferinþã de presã la acelmoment pentru a anunþa rezultatele acestuistudio.

Reporter: Ce ne puteþi spune despreimplementarea sistemelor informatice demonitorizare a activitãþii jocurilor de noroctradiþionale ºi la distanþã?

Dan Iliovici: Aceastã mãsurã a fost înmod cert una de bun augur, care a discipli-nat piaþa ºi care a contribuit în mod sub-stanþial la eliminarea practicilor ilegale.Unele state au optat pentru un sistem uniccentralizator, care agregheazã dateleîntr-un mod unitar de la toþi operatorii, ºipoate acest lucru le face mai uºor de inter-pretat, dar la noi s-a optat pentru mai multesisteme, acestea fiind în grija operatorilorºi a licenþiaþilor clasa 2 care oferã astfel de

sisteme. Acest lucru poate fi o provocareîn materie de colectare, stocare ºi transmi-tere a datelor în terminalele la dispoziþiaONJN. În ceea ce priveºte jocurile online,deºi lucrurile par mai simple pentru cãaceºtia trebuie sã punã la dispoziþia ONJNun server în oglindã, unde practic se înre-gistreazã fiecare operaþiune precum în ser-verul central, ºi, mai mult decât atât, suntreglementate prin ordinul 47/2016 cucompletãrile ulterioare, toate rapoartelecare trebuie puse la dispoziþia ONJN, înfapt provocãrile sunt aceleaºi ca ºi pentrujocurile tradiþionale, pentru cã fiecareoperator are propriul sistem de evidenþã ºiraportare.

Reporter: Observaþi o tendinþã de mi-grare a jucãtorilor din cazinouri în mediulonline, dupã licenþierea operatorilor?

Dan Ghiþã: Nu, nu aceasta este realitatea,sau cel puþin nu încã. Faptul cã operatorii tra-diþionali au acumposibilitatea de a oferi ºi jo-

curi la distanþã îi ajutã sã diversifice ofertapentru proprii clienþi, oferindu-le practic ace-stora ºi posibilitatea “întâlnirii cu brandul” ºiîn mediul online. Acum clienþii au opþiuneasã joace în agenþie ºi acasã, rãmânând fidelioperatorului. Sigur, observãmîn alte domeniicum încet-încet piaþa se mutã din retail în on-line, dar acest lucru se va întâmpla în dome-niul jocurilor de noroc doar pe termen lung.Specificul joculuidenorocestecel alunei ac-tivitãþi sociale, jucãtorilor le place sã interac-þioneze, sã schimbe idei despre pariuri, de-spre jocuri, le place atmosfera unui casinolive. Aceste lucruri nu se pot replica în zonaonline.

Reporter: Ce programe de interespublic dedicate prevenirii ºi combateriidependenþei de jocuri de noroc se aflã înderulare? Ce face ROMBET în acestsens?

Dan Iliovici: Rombet, alãturi de cele-lalte asociaþii ale domeniului, este mem-bru fondator al Asociaþiei Joc Responsa-bil, entitate cu misiunea de a desfãºuraprograme sociale menite sã previnã ºi sãcombatã jocul patologic. Programul JRprinde anual tot mai mult contur, iar acti-vitãþile variazã de la acþiuni de terapie prinintermediul echipei de psihologi care ofe-rã consiliere fie la telefon, fie la cabinetelede specialitate, la acþiuni destinate tineri-lor tocmai în scopul unei mai mariconºtientizãri asupra ceea ce înseamnãnoroc, bani, divertisment ºi cum sã menþi-nã echilibrul între ele.

Reporter: Ce oportunitãþi de investiþiiare piaþa româneascã de profil?

Dan Ghiþã: Ca ºi în alte pieþe ajunse laun grad de maturitate, oportunitãþile celemai “vânate” sunt cele de tipul mergers andacquisitions. Existã operatori de tradiþie,dar care nu au resursele necesare unei dez-voltãri accelerate, aºa cã urmãresc infuziide capital, urmãresc sã atragã fie operatoristrãini care vor sã intre la noi în piaþã, fiefonduri de investiþii precum liderul Super-bet.

Reporter: Ce operatori ºi-au arãtat di-sponibilitatea sã investeascã la noi, în ulti-ma vreme ºi pe ce segment? Ce operatori auintrat în piaþa noastrã, anul trecut?

Dan Ghiþã: Informaþiile legate de ope-ratorii noi intraþi se regãsesc pe site-ulONJN. În anul 2018 ºi 2019 vorbim de pa-tru noi operatori online, toate cele patrucompanii având ºi activitãþi land based îna-intea obþinerii licenþei de operare online.ªase operatori de pariuri tradiþionale ºi-auobþinut licenþã, iar în ceea ce priveºte com-paniile care opereazã slot machine, acesteaau ajuns la 280.

Reporter: Vã mulþumesc! n

Focusul, în sectorul de gambling, pe plan legislativ, este, în momentul de

faþã, pe Legea 129/2019, care transpune directiva europeanã împotriva

spãlãrii banilor, ne-au precizat reprezentanþii ROMBET. Printre altele,

aceºtia ne-au spus cã, la nivel de reglementare, suntem vãzuþi în afarã ca

un model de bune practici.

Referitor la piaþa neagrã din domeniu, conform surselor citate, avem toate

motivele sã credem cã, în ziua de astãzi, nu mai putem vorbi de un astfel de

segment.

Despre provocãrile ºi evoluþia sectorului de gambling ne-au vorbit, într-un

interviu, Dan Ghiþã, preºedintele ROMBET ºi Dan Iliovici, vicepreºedintele

aceleiaºi asociaþii.

DRAGOª BURIU, CEO NEWTON SLOTS:

“Industria realitãþii virtuale va ajunge la 100miliarde dolari pânã în 2020”l “Realitatea virtualã câºtigã din ce în ce mai mult teren, deja se dezvoltã primele cazinouri VR”

Reporter: Cum caracterizaþi piaþa au-tohtonã de gambling?

Dragoº Buriu: Conform cifrelor publi-cate de INS pentru anul 2018, piaþa jocuri-lor de noroc se aflã pe locul al ºaselea înclasamentul celor mai mari creºteri ale ci-frelor de afaceri, cu un procent de 23,9%.Putem spune clar cã acest domeniu evolue-azã. Avem un cadru legislativ ce a facilitatintrarea noilor companii pe piaþã, a favori-zat o concurenþã sãnãtoasã între operatoriºi de aici axarea acestora pe servicii. Sã numai vorbim de accelerarea dezvoltãrii teh-nologice care, cel puþin pe partea de gam-bling online, îmbunãtãþeºte simþitor servi-ciile operatorilor ºi conduce la apariþia dejocuri noi. Ne bucurãm de reformarea ca-drului legislativ în ceea ce priveºte acesteactivitãþi. Poate o modificare a mãsurilor fi-scale în sectorul de gambling ar face piaþamai stabilã, corectã ºi complet funcþionalã.

Reporter: Suntem în linie cu celelalteþãri în acest domeniu?

Dragoº Buriu: Eforturile depuse deOficiul Naþional pentru Jocuri de Noroc ºidialogul continuu cu pãrþile interesate, res-pectiv organizaþii ce reprezintã operatori,au fãcut ca România sã se alinieze la regle-mentãri din state cu mare succes în acestdomeniu, þãri precum Marea Britanie sauMalta. Nu spun cã legile sunt perfecte înacest moment, dar drumul este deschis ºidirecþia în care ne îndreptãm este foartebunã. România este o piaþã atractivã caretrebuie luatã în considerare de marii opera-tori ce doresc sã se extindã în Europa deEst. Peste 65% din populaþie are acces lainternet, adicã peste 13 milioane de utiliza-tori. Dacã amintimºi de faptul cã suntempelocul al doilea în Europa în clasamentul vi-tezei de internet, atunci chiar putem spunecã România are multe posibilitãþi sã gãzdu-iascã operatori mari cu infrastructuri com-plexe.

Reporter: Care estimaþi cã este traiec-toria acestui sector?

Dragoº Buriu: Consider cã operatoriitrebuie sã se axeze în viitor pe sectorul online.Ar trebui sã înþeleagã faptul cã, prin pre-

zenþa online, pot sã-ºi extindã afacerea lanivel naþional ºi sã-ºi mãreascã baza declienþi. Fiecare schimbare este un nou plande afaceri, iar schimbãrile din sectoruliGaming din România sunt fundamentale.Existã un procent foarte ridicat de utilizato-ri de telefonie mobilã, România fiind unuldintre cei mai mari consumatori de telefoa-ne “smart” din Europa, în special datoritãconexiunii 4G. Piaþa româneascã începe sãse perfecþioneze în sectorul comerþuluielectronic, prin intermediul plãþilor onlineºi prin utilizarea metodelor disponibile on-line. Este adevãrat cã existã un paradox însistemul bancar, avem un procent ridicat deposesori de cont bancar ºi de card, dar utili-zarea lor este minimã. Cu toate acestea,existã o creºtere uriaºã a utilizãrii servicii-lor bancare online ºi a achiziþiilor onlineprin intermediul cardurilor de platã.

Pe partea legislativã nu aºteptãm schim-bãri majore în urmãtoarea perioadã, iar înceea ce priveºte datele care ajung la direcþiade Monitorizare, lucrurile sunt mult maiclare de când a fost introdusã obligativita-

tea sistemului informatic centralizator.Newton Slots încurajeazã practicile corec-te ºi pentru cã ne-am obiºnuit partenerii cuproduse ºi servicii de calitate, suntemmândri cã sistemul NEWTON a fost primulsistem informatic din România care a obþi-nut certificarea GLI, respectând astfel toateprevederile legale ºi Ordinul nr. 48 alpreºedintelui ONJN privind Procedurilepentru îndeplinirea condiþiilor de conectarea jocurilor de noroc de tip slot machine.

Reporter: Ce operatori noi avem în pia-þã?

Dragoº Buriu: Au fost câteva firme dinGermania ºi Polonia care au intrat pe piaþaromâneascã în anul 2018 ºi cu care amîncheiat deja contractele pentru furnizareasistemului de monitorizare. Sunt operatorimari, cu potenþial, ºi ne bucurãm cã au alesNewton Slots încã de la începutul activitã-þii pentru a construi un business stabil.

Reporter: Care sunt planurile de inve-stiþii ale companiei?

Dragoº Buriu: Pentru anul 2018 amdepãºit bugetul alocat investiþiilor, acesta

ajungând la aproape 3 milioane de euro, iarpentru acest an planurile sunt ºi mai mari ºine axãm, ca ºi pânã acum, pe dezvoltare.Lucrãm permanent la perfecþionarea echi-pamentelor hardware, a serviciilor oferitepartenerilor ºi anual lansãm produse noi.

Principala noastrã preocupare este dez-voltarea continuã a produselor ºi serviciilorbrandului Newton Slots, iar investiþiile ma-jore le facem în acest segment. Anul trecutam lansat noua interfaþã de conectareSmartbox ce înglobeazã anii de muncã ºiexperienþa acumulatã de departamentul nos-tru tehnic ºi de dezvoltare hardware; amreuºit sã producem o nouã versiune multmai performantã. Noua interfaþã modularãvine cu o carcasã metalicã, având groundcomun cu cel al aparatului ºi indicatoare lu-minoase de stare pentru toate conexiunile.Dispune chiar ºi de un slot pentru card SD,iar conexiunile sunt izolate galvanic. Þi-nem pasul cu dezvoltarea tehnologicã ºiimplementãm noile tendinþe în tot ce facempentru a furniza partenerilor noºtri soluþiipremium. Tot în anul 2019 am finalizat ºi

proiectul pentru noua versiune a modululuide Fidelizare Contactless cu LCD ºi Smart-watch ºi rezultatele ne-au depãºit aºteptã-rile.

Reporter: Cum a evoluat activitateacompaniei?

Dragoº Buriu: Comparativ cu anul2017, în anul 2018 am înregistrat o creºterede 34% a cifrei de afaceri. Ne-am focusatatât pe volumul producþiei, cât ºi pe struc-tura acesteia. Lansarea noilor echipamentene-a adus contracte noi cu operatori localiºi am intrat ºi pe piaþa din Georgia, iar fina-lizarea modulului Fidelizare Contactlesscu LCD ºi Smartwatch a crescut semnifica-tiv numãrul de instalãri pe piaþa din Româ-nia. Organizatorii trebuie sã gãseascã tottimpul noi modalitãþi de a-ºi menþine ac-tivitatea captivantã pentru jucãtori - ºinoi avem soluþia (sistemul informaticauditat NEWTON) - vor atrage noiclienþi, îºi vor promova locaþiile ºi îºi vorcrea o imagine de profesioniºti.

Reporter: Care sunt tendinþele în do-meniu?

Dragoº Buriu: Progresul tehnologiceste cel ce modificã foarte mult peisajulîn aceastã industrie. Se vorbeºte deja de-spre o nouã generaþie de jocuri de norocce implicã strategie - “skill-based games”

-, noi metode de platã bazate pe moneda di-gitalã Bitcoin ºi se pare cã realitatea virtua-lã câºtigã din ce în ce mai mult teren, deja sedezvoltã primele cazinouri VR. Liderii dinindustria mondialã estimeazã cã piaþa reali-tãþii virtuale va ajunge la 100 de miliarde dedolari pânã în anul 2020. Unele dintre ten-dinþele enumerate mai sus s-ar putea sã nuse potriveascã cu specificul pieþei noastre,unele dintre ele sunt doar în curs de dezvol-tare ºi nu sunt la fel de populare acum cumvor fi în viitor, important este sã alegem cuînþelepciune ºi sã le urmãm pe acelea carene vor aduce prosperitate ºi succes.

Reporter: Vã mulþumesc! n

Pentru anul 2018 amdepãºit bugetul alocatinvestiþiilor, acestaajungând la aproape

3 milioane de euro,iar pentru acest an planurile sunt ºi mai mari ºi neaxãm, ca ºi pânã acum, pe dezvoltare. Lucrãmpermanent la perfecþionarea echipamentelorhardware, a serviciilor oferite partenerilor ºi anuallansãm produse noi”.

PAGINA 8 Marþi, 3 septembrie 2019 SUPLIMENT GAMBLING/BURSA, NR. 160

COMPANII

“Sectorul jocurilor de noroc a atins o saturaþie”(Interviu cu George Pintilei, Director Marketing Baum Games)

l “Domeniul gamblingului a atins o stabilitate care se traduce în profituri responsabile, colectare bugetarã de sute de milioane de euro ºi un controleficient exercitat de autoritãþi asupra companiilor de profil”

Reporter: Unde se situeazã piaþa jocu-rilor de noroc din þara noastrã?

George Pintilei: Considerãm cã, în ulti-mii ani, domeniul jocurilor de noroc înRomânia a ajuns sub semnul stabilitãþii, însensul cã nu au mai fost mari modificãri deconfiguraþie a pieþei, cu excepþia, poate, acelor aduse de legiferarea jocurilor online.

Deºi industria se confruntã continuu cuameninþãrile de ordin legislativ, a reuºit sãse menþinã cam la aceleaºi dimensiuni înultima decadã, prin faptul cã tot mai mulþiactori din domeniu au înþeles ºi aplicat no-þiunea de profit responsabil. Asta s-artraduce în a-þi impune drept obiectiv ºi arãmâne în aceastã afacere, nu doar a obþineun profit cât mai mare astãzi. Avem, astfel,o industrie a jocurilor de noroc stabilã,ajunsã la un nivel care nu mai permite noidezvoltãri de afaceri de mari dimensiuni ºimaturã în mare parte a ei, înþelegând aici cãtot mai multe afaceri din domeniu sunt pro-iectate pe termen lung.

Reporter: Cum caracterizaþi acest sec-tor? Ce obstacole au mai rãmas în calea ac-tivitãþii companiilor de profil?

George Pintilei: Credem cã perpetuaproblemã a domeniului este cea reprezen-tatã de imaginea sa în exterior. Astfel, cene-am dori este ca aceastã industrie, pre-cum ºi activitatea de a practica jocurile denoroc sã fie reaºezate corect în mentalulcolectiv. Vorbind concret, cu toþii ºtim cãexistã efecte negative generate de jocurilede noroc, dar acestea sunt adesea ºi multexagerate în discursurile publice pe aceastãtemã. Cu prejudecãþile este însã greu deluptat ºi nu ne aºteptãmca ele sã disparã pes-te noapte…

Reporter: Cum ne situãm faþã de cele-lalte þãri europene, în acest domeniu?

GeorgePintilei:Graþiecadrului legislativmodernºi activitãþiiONJNde la înfiinþareasapânã în prezent, putemspune cã, din perspec-tiva gamblingului, România este în avangar-dã. Aceasta ar însemna cã þara noastrã se re-

gãseºte între statele care au înþeles cã autori-tatea trebuie sã aibã o abordare judicioasã înraporturile cu domeniul. Concret, aceastãabordare ar însemna cã misiunea principalã astatului este aceea de a diminua pânã la negli-jabil piaþa neagrã, cu toate efectele ei dãunã-toare. În România, se petrece acest lucru prinexercitarea unei taxãri ºi a unui control efi-ciente asupra pieþei ºi prin aplicarea prevede-rilor OUG 77/2009. Rezultatul este acela cãstatul romanreuºeºtesãcolectezeanualaproa-pe 600 de milioane de euro din sectorul gam-blingului, sãnu seconfruntecu o piaþãneagrãsau evaziune fiscalã relevante în domeniuljocurilor de noroc ºi sã asigure circa 40.000de locuri de muncã.

În aceste condiþii, singurul efect negativcare rãmâne de combãtut - ºi nu trebuie sãocolim acest subiect - rãmâne cel al adicþieide jocuri de noroc. Efortul de combatere aadicþiei trebuie sã fie unul continuu ºi sã im-plice toþi vectorii relevanþi sau care pot aduceaport relevant. Noi, companiile, statul, alteorganizaþii, cu toþii trebuie sã facem front co-mun în acet sens, dezvoltând proiecte ºiaplicând în România acele instrumente caresã reducã tot mai mult ºi acest fenomen.

Reporter: Care este viitorul pieþei jocu-rilor de noroc autohtone?

George Pintilei: Este logic de aºteptatca, în actualul cadru legislativ, piaþa sã rãmâ-nã, ca structurã ºi dimensiuni, la nivelul deacum. Ne confruntãm însã permanent încontinuare cu diverse proiecte legislative,astfel cã este greu de anticipat o evoluþiechiar ºi pe un orizont de un an - doi de laacest moment.

Reporter: Ce aºteptãri aveþi pentru pe-rioada care urmeazã, din punct de vederelegislativ ºi al eradicãrii evaziunii fiscale,al investiþiilor noi din piaþã ºi al numãruluide jucãtori?

George Pintilei: Ne dorim, la fel caîntreaga industrie, ca, la elaborarea de pro-iecte legislative, sã fim consultaþi prin aso-ciaþiile de reprezentare profesionalã. Con-siderãm cã, datã fiind tocmai contribuþiabugetarã pe care o aminteam mai devreme,orice proiect legislativ care ar provoca orestrângere a pieþei trebuie judicios anali-zat ca impact. ªi mã refer aici la ambelesensuri, respectiv evaluate atât impactulpozitiv, cât ºi cel negativ. ªi nu vizez aiciperspectiva sau interesele industriei, ci toc-mai perspectiva statului.

Mai concret spus, dacã restrângi masivacest domeniu sau dacã, mergând la ab-surd, îl închizi, ne vom confrunta cu dez-

voltarea pieþei negre, se va pierde aceastãcontribuþie bugetarã de sute de milioaneEUR ºi va trebui apoi ca statul sã confrunteºi aspectul disponibilizãrii celor aproape40.000 de angajaþi, câþi se regãsesc în pre-zent în industrie. Dacã, din contrã, emiþi uncadru legislativ prea permisiv, aceastã in-dustrie se va dezvolta disproporþionat, ca-uzând astfel alte efecte nedorite.

Prin urmare, credem în echilibru, res-pectiv în legiferarea cu stricteþe, dar justã, adomeniului, în taxarea sa la un nivel care sãpermitã afacerilor de profil sã activeze cuprofituri moderate ºi care sã asigure aportoptim pentru societate în termeni de contri-buþii bugetare. Credem cã acest echilibrueste, în mare mãsurã, atins în prezent, astfelcã orice iniþiativã legislativã nouã poate ge-nera migrene atât industriei, dar mai alesstatului. De aceea, este foarte importantãconsultarea mediului privat la elaborarealegislaþiei.

Reporter: În ce mod v-au afectat mãsu-rile fiscale adoptate la începutul acestui anprin OUG 114?

George Pintilei: Sigur cã niciunei afa-ceri, indiferent de natura sa, nu îi este con-venabilã o majorare de taxe cum este, depildã, cea reprezentatã de mãrirea cu 1000de euro a taxei de autorizare per aparat slot

machine. Înþelegem însã obiectiv nevoia decreºtere a colectãrii bugetare care a atrasmãsurile aduse pe finalul anului trecut deOUG 114.

Pe mai departe, rãmâne sã vedem în ur-mãtorii ani care vor fi efectele acestor mã-suri asupra pieþei. Este de aºteptat ca uneleafaceri sã aibã dificultãþi ºi chiar sã serestrângã, ca urmare a noii taxãri.

Reporter: Cum apreciaþi modul de im-pozitare a companiilor de jocuri online ºi acelor care organizeazã jocuri tradiþionale?Ce reglementãri credeþi cã ar fi necesare peacest segment?

George Pintilei: Considerãm cã fiecaredintre cele douã sectoare, respectiv cel landbased ºi cel online, sunt eficient legiferateîn prezent la nivelul OUG 77/2009. La for-mularea cadrului de reglementare s-a þinutcont în mod optim de specificul fiecãruiadintre cele douã tipuri de exploatare de jo-curi de noroc. Mai important este cã s-aavut în vedere ºi nevoia de a asigura un ca-dru concurenþial cât mai corect între tipuri-le de jocuri exploatate în România.

Reporter: Ce programe de interes pu-blic dedicate prevenirii ºi combaterii de-pendenþei de jocuri de noroc se aflã în deru-lare?

George Pintilei: În acest moment, pro-

iectele Asociaþiei “Joc Responsabil” repre-zintã referinþa în aceastã arie de activitate.Prin statutul de membru în asociaþiile de re-prezentare profesionalã care susþin proiec-tul “Joc Responsabil”, Baum Games esteangajatã activ în combaterea adicþiei de jo-curi de noroc.

Pe aceastã linie, ne bucurã, de asemenea,faptul cã statul aratã un tot mai mare interesfaþã de necesitatea de a ne adresa acestuiefect negativ al practicãrii de jocuri de no-roc. Astfel, ne aºteptãm la o intensificare aeforturilor fãcute pe aceastã direcþie. BaumGames va fi ºi pe mai departe un partenercert atât pentru autoritãþi, cât ºi pentru cele-lalte companii din domeniu care se dorescimplicate în ceea ce denumim cu toþii, dreptconcept ºi principiu, “Joc Responsabil”.

Se cuvine, pe de altã parte, sã aducem ºio relevantã precizare. Adesea, implicareamediului privat în combaterea adicþiei afost privitã cu circumspecþie în spaþiul pu-blic, pe motivul cã interesul unei companiieste de a-ºi mãri profiturile, nicidecum sãîndepãrteze sau sã “vindece” un client careaduce sume importante în sala de joc. Lu-crurile însã nu stau deloc în acest fel. AtâtBaum Games, cât ºi majoritatea celorlaltecompanii din domeniu nu doresc printreclienþi pe cei cu comportament adictiv,pentru cã problemele acestora ajung sã de-vinã ºi problemele companiei. O dramã ca-uzatã de jocurile de noroc devine o acutãproblemã de imagine. De dorit este nu acesttip de client, ci clientul echilibrat. Ne do-rim, aºadar, în sãlile noastre doar pe aceiclienþi care înþeleg jocul de noroc drept omodalitate de petrecere a timpului liber ºicare vin sã joace doar sumele pe care îºipermit sã le piardã fãrã a-ºi afecta viaþa, fa-milia, evoluþia socialã.

Reporter: Ce oportunitãþi de investiþiiare piaþa româneascã de profil?

George Pintilei: Poate cu excepþiasectorului de jocuri online, nu credem cãvom asista în perioada urmãtoare la inves-tiþii sau intrãri în piaþã notabile. Asta pen-tru cã industria de jocuri de noroc a atinsîn ultimii ani o saturaþie care nu prea maipermite dezvoltãri de noi afaceri în do-meniu.

Reporter: Ce investiþii intenþionaþi sãrealizaþi în acest an ºi ce buget aþi alocat înacest sens?

George Pintilei: Prioritatea noastrã oconstituie platforma de jocuri onlinewww.baumbet.ro. Clienþii Baum din onlineau deja ocazia sã experimenteze jocuri de

la noi provideri ºi multe alte surprize regã-site în platforma noastrã, iar acestea nuvor conteni sã vinã ºi în perioada urmãtoa-re. Ne dorim ca aceastã platformã sã seafirme dupã acelaºi parcurs în care a evo-luat brand-ul Baum, respectiv oferind oexperienþã de joc rafinatã ºi distinctã, ex-perienþa de joc “Baum”.

Apoi, am inaugurat recent douã noi sãliîn Cluj ºi urmeazã sã dezvoltãm reþeaua delocaþii Baum. Continuãm, de asemenea, sãdezvoltãm propriile jocuri, aºa cum amobiºnuit, dupã cum acordãm o atenþie totmai mare intrãrii pe noi pieþe din Europasau alte continente.

Reporter: Ce proiecte de investiþii aþiderulat anul trecut?

George Pintilei: Dezvoltarea ºi lansa-rea platformei noastre online a fost cea mainotabilã investiþie realizatã de companie înultima perioadã, indiscutabil.

Reporter: În ce mod va fi influenþatãactivitatea companiei de noua lege pentruprevenirea spãlãrii banilor?

George Pintilei: Existã deja o anumitãrumoare în industria de jocuri de noroc dinRomânia faþã de tot ce implicã necesaraconformare la noile norme privind comba-terea spãlãrii banilor. Este evident cã aces-te prevederi se vor traduce într-un efort in-vestiþional ºi operaþional suplimentar. Depildã, în special pentru sectorul de sloturi,a aplica mãsurile standard de cunoaºtere aclientelei presupune noi sarcini pentru an-gajaþi, deci va fi nevoie de training în acestsens. Apoi, pãstrarea datelor cu caracterpersonal, responsabilitãþile companieiprivind persoanele expuse public sau alteaspecte din cuprinsul legii 129/2019 înseamnãsarcini suplimentare complexe pentrucompanii, sarcini cãrora trebuie sã neadresãm în urmãtoarea perioadã.

Reporter: Existã o migrare a jucãtorilordin cazinouri în mediul online, dupã licen-þierea operatorilor?

George Pintilei: Nu se observã o ten-dinþã clarã în acest sens pânã acum. Proba-bil cã, în decurs de mai mulþi ani, vor fi ju-cãtori care vor migra spre online, dar acestfenomen se va produce treptat. Deocamda-tã, ce se întâmplã este cã nu mai existã ograniþã clarã între jucãtorul de online ºipracticantul de jocuri tradiþionale, în sensulcã mulþi dintre amatorii de jocuri din Româ-nia exerseazã ambele metode de divertis-ment, respectiv vin în sala de joc ºi deþin ºiconturi de jucãtori în online.

Reporter: Mulþumesc!

Turismul din Las Vegas ridicãveniturile Caesars Entertainment

Vizitatorii proprietãþilor Cae-sars Entertainment Corp. dinLas Vegas au sporit veniturilerealizate la nivel mondial de

operatorul american de cazinouri, în mareparte datoritã tarifelor în creºtere pentrucamerele de hotel ºi a cheltuielilor din re-staurante.

Compania Caesars, care se pregãteºtesã fie achiziþionatã de rivalul EldoradoResorts Inc., ºi-a redus cheltuielile anualecu 25 de milioane de dolari în aºteptareavânzãrii sale cãtre operatorul regional decazinouri, potrivit wsj.com.

În trimestrul al doilea din 2019, venitu-rile Caesars din vânzãri au sporit cu 4,9%,în ritm anual, la 2,2 miliarde de dolari. Înschimb, compania a consemnat o pierderenetã de 315 milioane de dolari în perioadamenþionatã, faþã de un profit de 29 de mi-lioane de dolari în anul anterior. Compa-nia a atribuit trecerea pe pierdere unor mo-tive financiare, nu operaþionale. Venituriledin operaþiuni au scãzut cu 4,6%, la 269milioane de dolari.

Veniturile au fost asigurate de turiºti ºide întâlnirile de grup din Las Vegas, inclu-siv cele de la renumitul cazinou CaesarsPalace. Compania a investit 1,2 miliarde dedolari în renovarea camerelor de hotel înultimii patru ani ºi jumãtate, iar pânã la fi-nalizarea achiziþiei sale de cãtre Eldorado,aproximativ 95% din proprietãþile Caesarsvor fi modernizate, potrivit Eldorado.

Caesars, la fel ca alte companii din sec-

torul jocurilor de noroc, se concentreazãtot mai mult pe hoteluri, divertisment ºi re-staurante, deoarece veniturile din jocuride noroc au scãzut.

Caesars va deschide nouã unitãþi de pa-riuri sportive în Indiana ºi Iowa, în sep-tembrie, în baza unei hotãrâri de anul tre-cut a Curþii Supreme a Statelor Unite aleAmericii, care a legalizat efectiv pariuriledin domeniu. Compania se aºteaptã sãofere pariuri pe evenimente sportive dinºapte state pânã la sfârºitul anului. “Conti-nuãm sã credem cã pariurile sportive vor fiun catalizator pentru creºterea companieiîn urmãtorii câþiva ani”, a spus directorulexecutiv al Caesars, Anthony Rodio.

În luna iunie, Eldorado, care opereazãcazinouri în principal pe pieþele mai mici,a convenit sã cumpere Caesars, una dintrecele mai mari companii de jocuri de noroc

din lume, pentru aproximativ 8,58 miliar-de de dolari în numerar ºi acþiuni, plus asu-marea datoriei. Compania combinatã vapãstra numele Caesars ºi va deveni cel maimare operator de cazinouri din SUA, cuaproximativ 60 de proprietãþi în 16 state.

Vânzarea este preconizatã se se încheieîn prima jumãtate a anului 2020. Eldoradoa menþionat cã a identificat economii decosturi de 500 de milioane de dolari carevor fi implementate în primul an dupãîncheierea acordului.

“Sunt încrezãtor cã unirea platformeiatractive a proprietãþilor deþinute de cazi-nourile regionale Eldorado cu activeleemblematice ale Caesars din Las Vegas ºiportofoliul regional va avea ca rezultatcrearea unei platforme de jocuri pregãtitãpentru succes pe termen lung”, a conchisRodio. n

Cele mai vechi cazinouri din lume,în Europal Primul cazinou a fost construit în Veneþia, în 1638

Când ne gândim la cazinouri, ne vine imediat în minte LasVegas - cu mega-resorturile sale -, însã primul cazinou din lumenu a fost construit în Vegas, nici mãcar în SUA, ci în Europa.Mai precis, acesta a fost ridicat în Veneþia (Italia): Casino di Ve-nezia, care ºi-a deschis porþile în “oraºul plutitor” în 1638, potri-vit underscoopfire.com.

Deºi nu se mai aflã în locaþia sa iniþialã, Casino di Veneziaeste gãzduit de palatul Ca’ Vendramin Calergi încã din anii1950. Fiind situat pe Marele Canal, vizitatorii pot ajunge cugondola la clãdirea ridicatã în stil renascentist.

Cazinoul este construit pe trei etaje, are sloturi, sãli de pokerºi jocuri de masã, toate pe niveluri separate. Varietatea jocurilorde masã este destul de extinsã: ruletã europeanã, ruletã america-nã ºi cu douã forme de Baccarat (Punto Banco ºi Che-min-de-Fer).

Tot în Europa, Casino de Spa din Valonia, Belgia, dateazã din1763. Acesta a suferit o serie de transformãri de-a lungul anilor, înspecial în 1918, când a fost reconstruit în urma unui incendiu.Oraºul Spa era frecventat în mod obiºnuit de regalitatea ºi nobiliidin Europa. Cu toate acestea, nu mai existã nimic de modã veche în

acest cazinou care are 152 de sloturi, jocuri de masã ºi chiar bingo.De asemenea, cazinoul gãzduieºte în mod regulat turnee.

Kurhaus, Baden-Baden, Germania, este un cazinou ce datea-zã din 1834, fiind situat la marginea zonei Pãdurea Neagrã. Estela fel de impresionant în exterior ºi în interior. Deºi este unuldintre cele mai luxoase cazinouri din regiune, nu este plin deturiºti. Cazinoul a fost descris de actriþa ºi cântãreaþa MarleneDietrich drept “cel mai frumos cazinou din lume”. Între zidurileneoclasice se desfãºoarã jocuri moderne, precum Poker ºi Slotu-ri. Acesta are ºi camere mai mici pentru poker ºi ruletã.

Tot în Europa, întâlnim Grand Casino din Monte Carlo, Mo-naco, ridicat în 1856. Cunoscut ºi drept Casino de Monte Carlo,acesta a fost utilizat recent pentru filmarea jocului de Poker dinfilmul Casino Royale. Nu numai cã este unul dintre cele mai ve-chi cazinouri din lume, dar este ºi unul dintre cele mai prestigio-ase. La Grand Casino cei interesaþi gãsesc toate jocurile de masãºi sloturi obiºnuite, precum ºi Trente et Qurante (joc popular înMonaco ºi Franþa) ºi Craps.

Fondatorul cazinoului este faimos pentru introducerea roþii uni-ce de ruletã, joc pe care el l-a adus la Monte Carlo. n

“Dacã ar fi sã oferim o definiþie co-

rectã a acesui domeniu, ar fi aceea

cã jocurile de divertisment repre-

zintã o formã de divertisment adre-

satã exclusiv adulþilor. Nu provoa-

cã invariabil dependenþe ºi drame,

dupã cum adicþiei reuºim sã ne

adresãm chiar noi, cei din mediul

privat cu tot mai mare eficienþã”.