www.cimec.ro

NESTOR ŞIMON - CĂRTURAR NĂSĂUDEAN, PRECURSOR AL GEOGRAFIEI REGIONALE ŞI

ISTORICE ROMÂNEŞTI

Ioan BÎCA, Adrian ONOFREIU

Nestor Şimon s-a născut la 6 ianuarie 1862, în localitatea Ragla, fostul District Năsăud, şi s-a stins din viaţă la 19 ianuarie 1915 la Năsăud. Parcursul său educaţional a prefigurat o puternică personalitate culturală şi preocupări ştiinţifice multilaterale: Şcoala primară în localitatea natală, Ragla, şi Şcoala trivială la Monor (1873-1875); Gimnaziul Superior Fundaţional greco-catolic la Năsăud (1875-1883); Facultatea de Drept la Universitatea "Ferencz J6zsef" Cluj (1883-1887), unde a obţinut titlul de doctor "juris universi" în anul 1897.

Încă din perioada studiilor la Universitatea din Cluj, Nestor Şimon a început activitatea de documentare pentru trecutul zonei de granită de la Năsăud, prin frecventarea cu deosebire a bibliotecii "Muzeului Ardel�an". În acelaşi timp a făcut şi călătorii în localităţile din fostul Regiment de graniţă de la Năsăud, pentru a aduna atât documente, cât şi informaţii de la cei care mai erau în viaţă şi care au avut funcţii în cadrul regimentului.

Revenit la Năsăud, şi-a continuat preocupările pentru studierea trecu­tului şi elaborarea unei istorii care să cuprindă toate faptele mai însemnate ale foştilor grăniceri de la Năsăud, o adevărată oglindă, în care urmaşii acestora puteau privi cu mândrie şi responsabilitate.

În perioada 1899-1914 Nestor Şimon a îndeplinit funcţia de secretar la Administraţia fondurilor grănicereşti năsăudene, unde a încercat să pună în ordine baza documentară a acestora. În această direcţie a ordonat şi organizat pe grupe importante, valoroasa arhivă a acestei instituţii. Activitatea sa în acest domeniu rămâne un exemplu grăitor a principiilor care guvernau atitudinea fată de documente a lui Nestor Şimon, rezultantă şi formării lui în directia

1 '

principală a scopului principal al instituţiei, asigurarea administrării, conser-vării şi valorificării patrimoniului grăniceresc.

În domeniul ştiinţific străduinţele sale au fost orientate pe două direcţii principale. Prima s-a concretizat în truda neîntreruptă pentru adunarea documentelor care se aflau în zona fostei graniţe militare, atât la instituţii (şcoli, biserici) cât mai ales la personalităţi din timpul sistemului militar. Aşa au fost salvate numeroase manuscrise şi documente care stau până astăzi mărturie pentru faptele glorioase ale înaintaşilor săi: memoriile lui Francisc Mihăilaşu, schiţa monografică a parohiei llva-Mare, documente referitoare la

111

www.cimec.ro

IOAN BÎCA, ADRIAN ONOFREIU

colonelul Storch, Atanasie Moţ Dâmbul, Basiliu Başotă, istorii ale regimen­tului, documente privind Revoluţia de la 1848-1849. Pentru adunarea acestora era în stare să jertfească sume de bani şi truda unor călătorii în localităţile unde se găseau acestea, într-un timp când comunicaţia nu era atât de facilă, în afară de necesitatea prezenţei la serviciul de la fonduri. A doua latură, şi cea mai prolifică, se referă la străduinţa lui pentru a elabora o istorie integrală şi integrată a zonei militarizate năsăudene. Finalitatea marelui său proiect al reconstituirii trecutului zonei se dorea o incursiune în domeniul instituţional, al organizării, funcţionării, faptelor de arme, a vieţii zilnice şi a portretelor bărbaţilor de seamă, toate subsumate ideii de măreţie a trecutului şi de a fi în beneficiul chiar a accederii principalilor colaboratori - cu "ajutorul familial sau spiritual al zonei" în categoria "nemuritorilor" din Academia Română.

Astfel putem să opinăm despre personalitatea evocată că s-a format în climatul intelectual al celei de a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, când societatea românească din Transilvania a resimţit din plin consecinţele Ausgleich-ului din 1867 şi a avut ca trăsătură esenţială devotamentul pe care l-a manifestat pentru orice cauză sau acţiune de ridicare şi luminare a neamului românesc. A beneficiat de faptul că prin origine şi apoi, locul unde şi-a desfă­şurat activitatea, a cunoscut şi apoi a exercitat tradiţiile unei zone în care liber­tatea, onoarea jurământului şi supunerea faţă de legi reprezentau un sum-um existenţial. La aceste repere s-au adăugat formaţia sa intelectuală - absolvent al dreptului - şi acribia, dublată de corectitudine, în activitatea desfăşurată un sfert de veac într-unul din posturile cheie ale Administraţiei fondurilor grăni­cereşti, aceea de secretar. Toate acestea au conturat o personalitate puternică, dornică de muncă şi cu mare aplecare spre cunoaşterea şi aprofundarea trecu­tului, atât al zonei de provenienţă, cât şi al arealului mai larg al populaţiei româneşti din Transilvania.

În calitatea sa oficială a desfăşurat o muncă grea şi de durată, reuşind să aducă în bună regulă actele care stăteau la baza deciziilor instituţiei care gestiona un patrimoniu material important - format din proprietăţi indivi­duale şi cumulative asupra pădurilor şi păşunilor alpine - moştenit ca urmare a prestării de aproape un veac a serviciului militar. În acelaşi timp a căutat, adunat, depozitat şi valorificat ca nimeni altul materialul documentar extrem de bogat şi dens în informaţii al/ şi despre zona fostului Regiment de graniţă de la Năsăud.

Preocupările lui Nestor Şimon legate de cunoaşterea teritoriul fostului Regiment de graniţă năsăudean au vizat, pe lângă aspectele social-istorice, şi geografia acestui ţinut, întrucât elementele cadrului natural în întrepătrundere cu factorul uman, au reprezentat suportul evenimentelor care au caracterizat acest spaţiu de referinţă.

În acest context, trebuie să menţionăm faptul că la vremea respectivă şcoala românească de geografie era în plină afirmare, iar Nestor Şimon a fost contemporan cu fondatorii geografiei moderne româneşti, respectiv Simion Mehedinţi (1868-1962), George Vâlsan (1885-1935), Constantin Brătescu (1882-1945), Vintilă Mihăilescu (1890-1978), Alexandru Dimitrescu-Aldem

112

www.cimec.ro

Nes tor Şimon - Cărturar năsăudean, precursor al geografiei regionale şi istorice româneşti

(1880-1919) şi Mihai David (1886-1954)1• Ca atare, Nestor Şimon s-a format în climatul cultural specific de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, perioadă marcată de importante prefaceri în geografia românească, a căror principale jaloane sunt reprezentate de înfiinţarea Societăţii Geografice Române, la 1875, şi a primei catedre de geografie la Universitatea din Bucureşti, în anul 1900. în anii ce au urmat, aveau să se contureze direcţiile fundamentale ale geografiei româneşti: geografia fizică, geografia umană şi economică şi geografia regională, de care Nestor Şimon nu era străin.

în opera sa, dedicată spaţiului descins din fostul regiment grăniceresc năsăudean, regăsim numeroase elemente de geografie istorică şi regională, care şi astăzi furnizează importante informaţii despre situaţia social-economică şi politică din vremurile respective. Spre exemplu, redăm mai jos un manuscris, extras din colecţia numită "Descrieri geografice şi topografice", care se referă la comuna Zagra, ilustrând într-un mod cât se poate de clar integrarea funcţi­onală a acestei entităţi în contextul geografic local:

"Zagra, comună mică în cercul Năsăudului. Staţiunea telegrafică e în Năsăud. E situată spre nord de la comuna Mocod, de-a lungul văii Cibleşului, care 7 km în sus de la vărsarea acestuia în râul Someş, şi anume pe ambele ţărmuri a râului Cibleş, în loc mai larg, la întâlnirea acestuia cu apa mai mică numită Cibleşel, la poala unei ramificaţii de munte ce formează o limbă de deal numită Codrişor. Ambele ape amintite se îmbină cam la 200 km din jos de sat, în partea sudică.

Teritoriul acestei comune, în timpurile vechi, a fost apătos, plin de lacuri, din care cauză o uliţă până astăzi se numeşte "Pe Tău". în grădina unde a fost în timpul graniţei militare cartierul de căpitan, a fost trestie şi se ţineau raţe sălbatice. O parte din comună, spre sud, se numeşte Trestie, aici sunt puţine case, din cauză că pământul e apătos. Partea comunei dintre apele Cibleş şi Cibleşel se numeşte Cibleşiu, iar partea situată pe ţărmul drept a râului Cibleş se numeşte Burbuleni, după coasta dealului din apropierea comunei.

Din cinci părţi se poate intra cu carul în comună: de către Poieni, Găureni, Salva, Mocod şi Curtuiuş. Sunt 15 strade numite de către popor uliţi, şi o piaţă. Două străzi, mai principale, sunt pavate cu piatră şi pe laturi au şanţuri. Celelalte sunt uliciori mai strâmte. Piaţa e în centrul comunei, în formă de trapez, cu o latură de 65 m lungime şi alta mai scurtă, de 45 m. în timpul graniţei militare aici se concentra Compania a 11-a de grăniceri şi din timpurile vechi şi până în anul 1870 aici se ţinea, în fiecare duminică, un târg săptămânal.

La început s-au clădit casele pe lângă coastele dealurilor, pentru că şesul era cuprins de apă, lacuri şi tot felul de arbori. Cu timpul s-a curăţit teritoriul, au stârpit lacurile şi au regulat cursul celor două ape ce se întrunesc aici, din care cauză şi casele sunt clădite şi situate cam neregulat. Astăzi în comună se află peste tot 297 edificii cuprinse sub 312 numere şi anume 28 case de piatră, 269 case de lemn, dintre care 247 acoperite cu draniţe şi 50 cu paie, acestea din urmă sunt rămăşiţe din timpurile vechi, pe când era şi acea datină că grajdurile se clădesc la

Geografia României, voi. L Ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1983, pp. 29-50.

113

www.cimec.ro

IOAN BÎCA, ADRIAN ONOFREIU

stradă, iar casele îndărăt, spre grădină, ferestrele caselor se făceau mici de tot şi pe lângă aceasta se înţepeneau în ele craci de lemn tari.

Această comună foarte veche e amintită în literile statutare a conven­tului mănăstirei din Cluj, din 21 Ianuarie 1440, sub numirea Zagra, împreună cu alte comune de pe Valea Someşului. Sub această numire se află în toate documentele vechi străine, precum şi în unele româneşti din anii 1691, 1698, 1723. Numirea vine de la cuvintele slave Za-spre şi gara-munte, şi aşa "Zagra", spre munte, satul de munte.

în această monografie, pe bază de tradiţiune, se zice că comuna Zagra, în trecutul îndepărtat, a fost aşezată în locul de sus, mai la început, că înainte de venirea saşilor în Ardeal a fost pe locul unde acum este comuna săsească Tărpiu (Trependorf). Nu este îndoială că aceasta aşa a trebuit să fie, căci zăgrenii, mult timp după venirea saşilor, au lucrat pământul cu aceştia dimpreună, la Tărpiu, iar saşi au lucrat loc aici, la Zagra, pe partea de hotar numită Vârtope. Totodată, documentează această aserţiune şi acea împrejurare că, până în timpul prezent, unele părţi de hotar de la Tărpiu încă tot mai poartă denumiri româneşti2•

Sub aspect ştiinţific şi metodologie, documentul descrie pe scurt geografia şi istoria comunei, într-un mod logic, fără ezitări şi confuzii, oferind numeroase informaţii legate de:

- aşezarea geografică a comunei, faţă de punctele cardinale, organismele hidrografice şi unităţile de relief ( e situată spre nord, de-a lungul văii, pe ambele ţărmuri, la poala unei ramificaţii de munte);

- situaţia terenului (pământ apătos); - condiţiile de mediu (trestie, raţe sălbatice); - acces, geometria şi starea tramei stradale (se poate intra cu carul,

străzi/uliţe pavate, piaţă de formă trapezoidală); - funcţiunile pieţei (târg săptămânal); - amenajări edilitare şi elemente de urbanism (curăţirea teritoriului,

stârpirea lacurilor, regularizarea cursurilor de ape, amplasarea şi caracteris­ticile edificiilor);

- elemente etnografice (amplasarea şi dimensiunile gospodăriilor în timpuri vechi);

- atestarea comunei, explicarea oiconimului, referinţe social-istorice. Analizând aceste text, ni se pare oportun să recunoaştem genialitatea

cărturarului, în exprimarea faptelor geografice, într-o perioadă când de-abia se aşezau bazele metodologice ale geografiei moderne româneşti. Fără să fie angrenat în vreun curent geografic, fără să fie dominat de vreun orgoliu meschin, iscat de tendintele vremii, Nestor Şimon extrage informatia din teren, , , o procesează cu mijloace tehnice avansate şi o redă succint, logic şi operativ, trasând coordonatele structural-funcţionale şi imagistice ale locului respectiv.

Trebuie să subliniem faptul că, în cadrul colecţiei de manuscrise mai sus menţionate, Nestor Şimon, descrie din perspectivă geografică arealele montane

Nestor Şimon, Descrieri geografia şi tapografice, la Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, colecţia Iulian Mllrţian, dosar 10, filele 172-174.

114

www.cimec.ro

Nes tor Şimon - Cărturar năsăudean, precursor al geografiei regionale şi istorice româneşti

din cadrul fostului regiment grăniceresc năsăudean, scoţând în evidenţă aspecte geomorfologice (limite, orohidrografie, parametrii geomorfometrici, procese morfosculpturale), hidrografice (sisteme hidrografice, izvoare, afluenţi), bioge­ografice (structura şi repartizarea covorului vegetal), precum şi aspecte de ordin practic, legate de valorificarea pădurilor şi păşunilor din regiunile respective3• De asemenea, trebuie menţionată bogăţia toponirnică din cadrul acestor manus­crise, care a fost valorificată prin intermediul unui dicţionar toponimic4.

în concluzie, la hotarul dintre secolele XIX şi XX, preocupările lui Nestor Şimon pentru zugrăvirea instituţiei de graniţă se materializează şi în domeniul geografiei, prin manuscrise care se înscriu pe linia geografiei istorice şi regionale, oferind informaţii relevante despre cadrul natural, social-economic şi istoric al perioadei respective. Din perspectivă metodologică, fenomenele şi entităţile geografice sunt abordate analitic şi sintetic, fiind comparate între ele şi raportate permanent la contextul social-economic al epocii în care se integrează. Prin urmare, chiar dacă nu era conştient de acest fapt, Nestor Şimon işi aducea contribuţia la fundamentarea arsenalului metodic al geografiei regionale şi istorice din România.

Opera lui Nestor Şimon reprezintă o adevărată geografie a spaţiului ocupat odinioară de Regimentul al II-lea de graniţă cu sediul la Năsăud, pe care s-a clădit ulterior conceptul de Ţara Năsăudului5• Pregătirea culturală şi iscusinţa cercetătorului, dublate de sentimentul apartenenţei la pattem-ul istoric al acestor locuri, ii asigură lui Nestor Şimon accesul la încărcătura geografică a spaţiului vital reprezentat prin teritoriul graniţei năsăudene şi o poziţie privile­giată în galeria celor care s-au preocupat de aceste meleaguri.

Cu toate că Nes tor Şimon nu este menţionat oficial ca unul dintre precur­sorii geografiei istorice şi regionale româneşti, valoarea manuscriselor semnate de acest cărturar năsăudean este remarcabilă, iar acestea, prin mesajul geografic pe care il conţin, pot fi considerate un izvor important de inspiraţie în cercetarea anumitor aspecte geografice din perioada contemporană, referitoare la arealul fostului Regiment grăniceresc năsăudean.

Lucrări publicate de autor: 1. Cartea de Aur a basericei romanesci gr. catolice din Ragla (comit. Bistriţa­

Năsăud), Ed. Preotului Român, Ousiu/Gherla, 1888.

Ibidem, f. 1-79; vezi şi Ioan Bâca, "Contribuţia dorumentelor de arhiDă la runoaşterea geografiei judeţului Bistriţa-Năsăud", în "Arhiva Someşană", Ni!săud, seria III, V, 2006, pp. 419-428. Nestor Şimon, Dic,tionar toponimie, volum ingrijit de Ioan Mureşan_ Adrian Onofreiu şi Mircea Prahase, Ed. Napoca Star, Ouj-Napoca, '2IXJ7, passim. Chiar dacă apreciem acribia ştiinţifică a tezei de doctorat, nu suntem intru totul de acord cu extensia ariei geografice a zonei foste militarizate, incluzAnd insă accente de extindere a spaţiului, cel puţin la nivel mentaL la o arie teritorială mai vastă. Anumite zone, Valea Ilişua, cu "bome limitative"

localităţile Căianul Mic, Spermezeu şi Târlişua, sunt încadrate in mod forţat, elin perspectiva cercetării istorice. O mai bună corelare a instrumentelor de cercetare a istoriei cu cele geografice şi analiza incepută dinspre "ceea ce a fost'' spre "ceea ce s-a păstrat la nivel mental", pot deschide o direcţie de studiu deosebit de interesantă in viitor. Vezi Oana-Ramona Dovan, Ţara Năsăudului, Ed. Presa Universitară Oujeană, Ouj-Napoca, 'li'IJJ.

115

www.cimec.ro

IOAN BÎCA, ADRIAN ONOFREIU

2. Mun#i Rodnei. Note critice asupra dizertaţiunii d-lui. Meru#u Vasile, profesor substitut în Năseud, scrisii în limba maghiară despre Munţii Rodnei, Braşov, 1904.

3. Vasile Naşcu. Viaţa şi faptele lui în legătură cu luptele grăniţerilor năsăudeni pentru asigurarea averilor şi fondurilor grănicereşti, Ed. Librăriei M. Onişor, Năsăud, 1911.

Lucrări publicate postum: 1. Nestor Şirnon, Dicţionar toponimie, volum îngrijit de Ioan Mureşan,

Adrian Onofreiu, Mircea Prahase, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2007. 2. Nestor Şimon, Starea regimentului şi evenimentele din anii 1848-1849,

editori Ioan Mureşan, Adrian Onofreiu, Mircea Prahase, în Arhivele-mărturii ale trecutului, Ed. Mesagerul, Bistriţa, 2007, pp. 49-305.

Studii şi articole publicate de autor: 1. Buna credinţă a patrioţilor noştri, în "Tribuna", Sibiu, anul IT, 1885,

nr. 131, p. 1 . 2 . Câteva cugetări despre starea noastră economică ş i culturală, în

"Transilvania", iunie 1886, pp. 42-46. 3. Unu cuvântu către urmaşii foştilor grăniceri din regimentul ] şi al li-lea

românescu de la Năsăud şi Orlat", în "Gazeta Transilvaniei", nr. 115/1887;

"Tribuna", nr. 119/1887; "Telegraful Român", nr. 57/1887. 4. Valachi civiliza#, în "Tribuna", nr. 133-142/1891. 5. Cibleşulu, în "Minerva", Bistriţa, nr. 1/1892, pp. 3-4. 6. Locotenentul George Pop din Leşu, în "Minerva", nr. 15-19/1892. 7. Unele evenimente mai importante din istoria teritoriului ce formează astăzi

comitatul Bistriţa-Năsăud, în "Minerva", nr. 1/1893, p. 23; nr. 5/1893, p. 45. 8. Vasile Naşcu. Viaţa şi faptele lui, în "Revista Bistriţei", Bistriţa, 1907,

nr. 30-33; 37-39; 41; 48; 51-52; 1908, nr. 26-28; 30-34; 36-52; 1909, nr. 7-9; 11-27; 29; 31-35; 37-41.

Studii publicate postum: 1. Adrian Onofreiu, Elena Darabont, Sorgintea Fondurilor grănicereşti

năsăudene. Mărturii documentare, (Formarea şi sorgintele de venite a fondului nostru de provente a-lu confinariloru), în "Arhiva Someşană" Năsăud, seria a III-a, I, 2002, pp. 225-270.

2. Adrian Onofreiu, Nestor Şimon - manuscrise inedite (Câteva pagini din trecutul Casinei române din Năsăud; Trei decenii din viaţa Despărţământului

"Asociaţiei Transilvane" din Năsăud), în Ibidem, III, 2004, pp. 469-493. 3. Adrian Onofreiu, Nestor Şimon - "MUNŢII RODNEI" sau un alt mod

de toponimie, în "Studii şi cercetări etnoculturale", Complexul Muzeal Bistriţa­Năsăud, Bistriţa, IX, 2004, pp. 211-239.

Lucrări şi studii despre personalitatea lui Nestor Şirnon: Lucrări:

116

www.cimec.ro

Nes tor Şimon - Cărturar năsăudean, precursor al geografiei regionale şi istorice româneşti

1. Nestor Şimon. 1915-2005. Corespondenţă, volum îngrijit de Adrian Onofreiu, Ed. Supergraph, Cluj-Napoca, 2005.

Studii: 1 . Adrian Onofreiu, Nestor Şimon - un istoric omis al graniţei năsăudene",

în "Anuarul Arhivelor Mureşene,Târgu-Mureş, 1, 2002, pp. 151-162. 2. ldem, Nestor Şimon -istoric al graniţei năsăudene, în "ArhivaSomeşană",

seria a III-a, 1, 2002, pp. 383-412. 3. ldem, Nestor Şimon - Omul şi opera, în Ibidem, Il, 2003, pp. 383-403; 4. ldem, Nestor Şimon - o posibilă colecţie arhivistică, în "Anuarul

Arhivelor Mureşene", III, 2004, pp. 301-321. 5. Adrian Onofreiu, Contribuţii documentare privind realizarea lucrării

"Istoria Şcoalelor Năsăudene, în "Studii şi cercetări etnoculturale", Bistriţa, X, 2005, pp. 251-278.

6. Sorin Mitu, O necesară reparaţie morală: posteritatea lui Nestor Şimon, în

"Arhiva Someşană", seria a III-a, Năsăud, IV, 2005, pp. 277-283. 7. Alin Şteopan, Nes tor Şimon, parte a spiritului năsăudean, în Ibidem, VIII,

2009, pp. 233-241.

NESTOR ŞIMON, A SCIENTIST FROM NĂSĂUD, PRECURSOR OF ROMANIAN REGIONAL ANO HISTORICAL GEOGRAPHY

Abstract

Nestor Simon was bom on January 6, 1862, in Ragla village, District of Năsăud and passed away at January, 19, 1915 in Năsăud. He attended the Faculty of Law at the University "Ferencz J6zsef" Cluj (1883-1887), where he obtained a Ph.D. "juris universi"

in 1897. Since the period of study at the University of Cluj, Nestor Şimon began

operating history documentaries for the past of the border area in Năsăud, making trips to places of former Border Regiment, to collect both documents and information from those who were alive.

In the period 1899-1914 Nestor Şimon acting as secretary to government funds of Năsăud border, where he tried to put in order the documentary.

Nestor Şimon' s concerns about knowing the former border regiment of Năsăud focused, in addition to socio-historical and geography of this land, whereas the natural elements in the interplay with the human factor, have represented the support for the events that were characterized this space of reference.

Thus, in his work, dedicated to this space descended from former Border Regiment of Năsăud, we can find numerous items of historical and regional geography, which even today provides important information about the socio-economic and politica! situation of those times.

117

www.cimec.ro