Post on 21-Feb-2023
1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Sistemul de injectie MONO – MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este
de tip (, n), unde:
= unghiul care indica pozitia clapetei si recunoaste sarcina
motorului,
n = turatia motorului.
Acestea sunt informatiile principale pentru unitatea de control
electronica (calculator), ce determina timpul de injectie de baza ( tI
); valoarea acestui timp de baza este corijata in functie de variatia
parametrilor cu evolutie lenta: Tlichid racire, Taer, valoarea Lambda ( ),
tensiunea bateriei.
La sistemul de injectie MONO – MOTRONIC, calculul avansului la
aprindere si comanda bobinei de aprindere sunt realizate de unitatea
de control electronica si tinand cont de evolutia parametrilor: Tlichid
racire, Taer, n (turatie motor).
Sistemul este fiabil si nu necesita reglaje; este un sistem de tip
autoadaptiv, care isi efectueaza corectiile necesare ale parametrilor
in timpul exploatarii motorului, tinand cont si de uzura acestuia in
timpul exploatarii.
2
Figura 1
DESCRIEREA SISTEMULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE,CARACTERISTICI SI MOD DE DIAGNOSTICARE
Componentele sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1):
1. Pompa electrica de combustibil;
3. Filtru combustibil;
4. Regulator presiune combustibil;
5. Injector;
6. Senzor Taer;
8. Potentiometru pentru clapeta;
9. Motoras pozitionare clapeta;
10. Electroventil recirculare vapori combustibil;
11. Canistra cu carbon activ;
3
Corp clapetainjector
12. Unitate de control electronica (calculator de injectie si
aprindere)’
13. Bobina de inductie;
14. Senzor Tlichid racire;
15. Senzor turatie si pozitie arbore cotit;
16. Senzor oxigen (Lambda);
17. Convertor catalitic;
18. Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare
sistem.
Pe acest desen se mai pot identifica: 2. Rezervor de combustibil; 7.
Filtru de aer.
Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor,
pompa electrica de combustibil, filtru de combustibil, unitate
centrala de injectie, conducte de alimentare si retur.
POMPA ELECTRICA DE BENZINA
Pompa electrica de benzina este fixata in
rezervor, fiind imersata in benzina si este
comandata de calculator, prin intermediul
releului R1. La punerea contactului, cu cheia
in pozitia M (motor), dar fara a se porni
motorul, pompa va fi alimentata cu curent numai pentru 3-4 sec. Pompa
va debita permanent numai atunci cand calculatorul primeste semnal de
la senzorul de turatie si trebuie sa asigure un debit de min. 65l/h
si presiunea de 1-1,1 barr la 12 V. Cauza unui debit insuficient
4
poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de
combustibil murdar.
ATENTIE: In sistemul de alimentare combustibilul ramane sub presiune
si dupa oprirea motorului; in cazul debransarii furtunelor tineti o
carpa in apropierea racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe
zonele fierbinti ale motorului.
Masurarea debitului se face astfel:
- Se branseaza returul de la corp-clapeta injector la un furtun ce va
debita combustibilul intr-un vas gradat de 2000 ml.
- Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind motorul, sau
prin scurtcircuitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motorul
oprit.
FILTRUL DE BENZINA
Filtrul de benzina (Fig. 3) este amplasat in circuitul de alimentare
cu combustibil, dupa pompa de benzina si se afla sub caroserie in
imediata apropiere a rezervorului.
Elementul filtrant este din hartie
cu porozitatea de 0,01 mm. si are
rolul, foarte important de a
retine impuritatile ce ar ajunge
la regulatorul de presiune si injector.
5
Figura 3
ATENTIE: Filtrul de combustibil este prevazut la iesire cu o
sita metalica foarte fina ce poate retine eventulele particole de
hartie filtranta desprinsa, de aceea se va tine cont de sageata de pe
corpul filtrului, care indica sensul de curgere al combustibilului.
Filtrul va fi schimbat la maxim 30000 km.
UNITATEA CENTRALA DE INJECTIE (CORP CLAPETA INJECTOR)
Unitatea centrala de injectie (Fig.
4) este alcatuita din:
1- Partea superioara (partea
hidraulica);
2- Partea inferioara (corp-clapeta);
3- Regulator de presiune;
4- Injector;
5- Senzor Taer;
6- Intrare carburant;
7- Retur carburant;
A. Conector pentru senzor Taer si injector;
B. Conector pentru potentiometru clapeta;
C. Conector pentru intrerupator si motoras pozitionare clapeta.
Figura 4
6
REGULATORUL DE PRESIUNE
Este un regulator mecanic cu membrana ce asigura presiunea de
injectie de 0,9-1,1 barr.
Masurarea presiunii se face astfel:
- Se branseaza un racord T si un manometru de 0-4 barr la racordul de
intrare carburant in corpul clapeta.
- Se alimenteaza pompa pornind motorul, sau prin scurtciruitarea
bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motorul oprit.
SENZORUL TAER
Senzorul Taer (5) – (Fig. 4) masoara temperatura aerului apirat de
motor. Cunoscand ca densitatea aerului scade la cresterea
temperaturii, unitatea de control electronica va corecta timpul de
injectie (tI), pentru mentinerea raportului (aer/combustibil) optim.
Senzorul Taer este de tip NTC = coeficient de temperatura negativ,
adica la cresterea temperaturii rezistenta interna a acestuia va
scadea. El este alimentat la U = 5V (pin 13 calculator).
INJECTORUL
Injectorul (4) este situat deasupra clapetei, pentru a realiza o
alimentare optima si un amestec omogen al carburantului. Functia de
baza a injectorului este realizarea unei pulverizari foarte fne si
omogene a carburantului. Pentru aceasta carburantul se loveste de
7
peretele conic al injectorului (camera de pregatire a injectiei) si
apoi trece prin mai multe orificii (3-6) de dimensiune mica,
obtinandu-se astfel un jet de carburant de forma conica. Acesta este
pulverizat prin spatiul in forma de semiluna dintre clapeta si
perete, fara a lovi clapeta, ca in cazul unei pulverizari drepte care
se intalneste in cazul carburatorului.
Pentru a putea doza exact cantitatea de carburant, partile in
miscare ale injectorului sunt usoare, putand reliza o deplasare
rapida. Ventilul este scaldat in permanenta de carburant, evitandu-se
astfel incalzirea acestuia si formarea bulelor de combustibil. Timpul
cat injectorul ramane deschis, reprezinta timpul de injectie (tI) si
este cea mai importanta marime intr-un sistem de injectie.
Functionarea injectorului este comandata de unitatea de control
electronica (pin 35).
Timpul de injectie (tI) depinde de tensiunea bateriei de
acumulatori; daca in timpul functionarii apar fluctuatii de tensiune,
unitatea de control electronica va corecta timpul de injectie, astfel
incat raportul aer – combustibil sa fie optim ( = 1). In cazul unei
tensiuni scazute la pornire, valoarea tI va fi marita pentru a
compensa debitul mai mic al pompei electrice de combustibil.
O testare simpla a injectorului se realizeaza cu ajutorul lampii
stroboscopice. Se demonteaza filtrul de aer, se porneste motorul si
cu ajutorul lampii stroboscopice se vizualizeaza forma conica a
jetului de benzina.
Partea superioara (hidraulica) a unitatii centrale de injectie
nu se repara, ci se inlocuieste ansamblul corp clapeta injector.
8
Daca se defecteaza injectorul sau senzorul Taer, se inlocuiesc
ambele.
Conectorul pentru senzorul Taer si injector
are urmatoarele legaturi (conexiuni):
1. Senzor Taer (pin 13 calculator);
2. Alimentare (+) injector;
3. Comanda injector (pin 35 calculator
4. Masa (pin 27 calculator)
Figura 5
Verificarea functionarii injectorului se
face cu osciloscopul, care se va bransa
conform pozitiei “ A ” (Fig.6), deci in
paralel cu masa. Nu se va bransa ca in
pozitia “ B “ in paralel cu injectorul, deoarece va influenta
tranzistorul si da erori de semnal.
Figura 6
Pe ecranul osciloscopului va apare
un semnal de forma urmatoare
(Fig.7), din care putem afla
valoarea timpului de injectie = ti.
Valoarea timpului de injectie creste
cand tensiunea bateriei este sub 12
V.
9
Figura 7
POTENTIOMETRUL CLAPETEI
Este fixat pe unitatea de injectie in capatul axei clapetei si
este constituit dintr-un potentiometru cu dubla pista. Acesta este
alimentat cu + 5 V de la pin calculator, iar la actionarea clapetei
de acceleratie trimite un semnal de
tensiune proportionala cu pozitia
acesteia. Calculatorul va comanda
apoi injectorul si bobina de
inductie.
Potentiometrul are urmatoarele
componente:
1. Masa;
2. Potentiometru I;
3. Potentiometru II;
4. Alimentare (+)
5. Perii;
6. Izolator.
Figura 8
Potentiometrul este de fapt un dublu – potentiometru: primul
lucreaza in intervalul (00 – 220), iar al doilea intre (190 – 900). Se
observa existenta unei zone comune, intre (190 – 220), realizata
10
pentru o citire mai buna a necesarului de sarcina in zona sarcinilor
partiale, care este cea mai utilizata in exploatarea unui motor.
Conectorul potentiometrului clapetei are urmatoarele legaturi
(fig.9):
1. Masa (pin 27 calculator);
2. Potentiometru I (00 – 220);
3. Liber;
4. Potentiometru II (190 – 900);
5. Alimentare (+, pin 25 calculator).
Verificarea se face cu osciloscopul, procedand astfel:
- punem contactul motor;
- rotim cu mana parghia de comanda a acceleratiei;
- se branseaza osciloscopul la pinii 1 si 2 ai conectorului; daca
semnalul vizualizat apare ca o succesiune de linii drepte
orizontale, fara intreruperi, potentiometrul este bun (Fig.1)
In cazul defectarii, potentiometrul nu se repara, ci se va
inlocui partea inferioara a unitatii centrale de injectie.
MOTORASUL
Motorasul (9) – Fig.1) serveste la pozitionarea clapetei pentru
obtinerea turatiei de ralanti. El se afla intr-o carcasa impreuna cu
un intrerupator. Regimul de ralanti este recunoscut in momentul
inchiderii contactelor intrerupatorului (4) si este necesar mersului
normal la ralanti sau la frana de motor.
11
Figura 9 Figura 10
Calculatorul, prin pinii 32 si 34, va transmite un semnal
electric motorasului, care va pozitiona clapeta pentru obtinerea
turatiei de ralanti (850 50 rot/min).
Componente (fig.11):
1. Motoras pozitionare
clapeta;
2. Melc;
3. Roata melcata;
4. Contact intrerupator;
5. Burduf protectie.
Figura 11
Conectorul pentru intrerupator si motoras are urmatoarele
legaturi (12):
1,2. Alimentare motoras (pin 32, pin 34
calculator);
1. Intrerupator ralanti (pin 8 calculator);
12
2. Masa.
Bransand un ohmetru la pinii 3 si 4 ai calculatorului; se va observa
ca intrerupatorul are doua stari:
- inchis – in stare de functionare, continuitate
- deschis – in stare de repaus, R = .
Figura 12
SENZORUL DE TURATIE
Senzorul de turatie
(Fig.16) este de tip inductiv si se
compune din:
1. Magnet permanent;
2. Corp izolator;
4. Miez ferita;
5. Bobina;
Pe desen se mai disting:
3. Carter ambreiaj CV;
6. Volant cu danturare pentru senzor turatie.
13
Figura 16
Volantul are o danturare de 60 dinti echidistanti, din care 2
lipsesc. Spatiul celor 58 de dinti serveste la recunoasterea
turatiei, iar spatiul celor 2 dinti lipsa serveste la recunoasterea
pozitiei de referinta a arborelui cotit corespunzatoare cilindrilor
nr.1 si 4 la PMS.
Din acel moment incepe calculul pentru fiecare ciclu motor al tI,
astfel incat sa se afle la 1 0,5 mm. de varful danturii de pe
volanta.
Conectorul pentru senzorul de turatie are urmatoarele legaturi:
1,2. Captare semnal turatie;
3. Ecranare.
Pentru a verifica functionarea senzorului se branseaza pinii 1
si 2 ai conectorului sau pinii 3 si 21 ai calculatorului, la un
osciloscop. Un senzor bun va genera un semnal de forma urmatoare
(Fig.18):
A = Zona danturata;
B = Zona celor 2 dinti lipsa;
C = Zona aparitiei primului dinte.
Senzorul de turatie nu se repara, ci se
va inlocui.
14
Figura 17
IMPORTANT: Daca monitorul nu porneste se verifica daca avem semnal la
senzorul de turatie si valoarea semnalului Uss 2,5 V.
La montare, senzorul se impinge in locasul din carterul ambreiaj, cu
mana nu cu ciocanul; surubul de fixare se va strange la un cuplu de 8
2 Nm.
SENZORUL TMOTOR
Senzorul Tmotor (Fig.19) este de tip
NTC = coeficientul de temperatura
negativ, deci la cresterea
temperaturii, rezistenta interna a
acestuia va scadea.
Se
verifica cu ohmetrul conectat la
bornele senzorului, sau mai sigur cu un
voltmetru, in timpul functionarii
motorului. La motorul rece U = 5 V si
scade cu cat motorul se incalzeste.
Daca tensiunea scade lent, apoi scade
brusc, inseamna ca este un
scurtcircuit. Aceasta este o
diagnosticare exacta,
deoarece se face in regimul de
functionare. Senzorul Tmotor nu se repara
15
Fig.19
, ci se va inlocui; se strange la un
cuplu de 18 Nm.
Corespondenta R senzor = f (T)
T
[0C]-10 0 10 20 40 60 80 100
R
[]
920
0
590
0
370
0
250
0
118
0600 325 190
BOBINA DE INDUCTIE
Bobina de inductie (Fig.20) este de tip dubla – bobina cu
distributie stationara de tensiune, fara elemente in miscare.
Tensiunea din circuitul secundar al bobinei atinge 30 kV, distanta
dintre electrozii bujiilor trebuie sa fie de 0,8 mm, iar fisele de
bujii au o constructie speciala, fiind realizate dupa un concept nou
in privinta deparazitarii electrice.
16
Figura 20
Dupa ce s-a pus contactul motor,
bobina este alimentata cu tensiune (+ D.C);
ea este comandata prin (-) de unitatea de
control electronica, astfel: pentru bujiile
1 si 4 prin pinul 1 si pentru bujiile 2 si 3 prin pinul 19. Circuitul
secundar se inchide prin cele 2 bujii, la cilindrul aflat in faza de
compresie tensiunea scanteii este de aproximativ 20 kV, iar la
cilindrul aflat in faza de
evacuare, tensiunea auxiliara este de 250 – 300 V si de polaritate
inversa.
Exemplu:
pistonul 4 la compresie scanteia de aprindere ~ 20 kV;
pistonul 1 la evacuare scanteie auxiliara ~ 300 V.
Folosind un oscioscop se pot vizualiza cele doua tensiuni:
Figura 22 Figura 23
UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICA
17
Figura 21
Unitatea de control electronica se afla in compartimentul motor
si este fixata de tabla de inchidere a cutiei de climatizare. Ea este
prevazuta cu 35 de pini si se branseaza la cablajul c-da injectie
printr-un conector cu 35 de pini. Intre unitatea de control si
componentele sistemului, informatiile circula conform schemei
urmatoare:
ATENTIE! In cazul efectuarii lucrarilor de sudura electrica la
autoturism, se vor debransa bateria, alternatorul si unitatea de
control electronica. In cazul efectuarii lucrarilor de vopsitorie de
retus, la peste 850C, unitatea de control electronica va fi demontata
de pe autoturism. La remontare, suruburile de fixare ale unitatii de
18
Pompa electrica
benzina
Electroventilrecirculare
Senzor
turatie (n)
UNITATE DECONTROL
ELECTRONICA
Incalzire sonda
oxigen
Bobina inductie
Taer
Tlichid racire
Ubaterie
Senzor
oxigen
Injector
Potentiometruclapeta ()
Intrerupatorclapeta
Motoraspozitionareclapeta
control vor fi bine stranse pentru a asigura un contact perfect cu
sasiul autoturismului.
Nu se va bransa sau debransa conectorul cablajului la calculator,
decat dupa debransarea bornei (-) a bateriei.
Corespondenta electrica dintre cei 35 de pini ai unitatii de
control electronice si elementele sistemului este conform Tabelului
nr.1, (pag. 15) si a schemei corespunzatoare.
Avand in vedere constructia speciala a conectorilor folositi la
acest sistem de injectie, debransarea lor se va face (numai dupa ce
s-a intrerupt contactul motor) apasand siguranta si apoi debransand;
la fel se va proceda si la bransarea acestora.
Mod de debransare (conform instructiunilor):
- la calculator – (vezi Fig.a) se trage siguranta 1 in sensul
sagetii, se rabate conectorul si se debranseaza;
- la sonde, bobina inductie - (vezi Fig.b) se apasa siguranta (2),
apoi se debranseaza conectorul.
Pentru bransare se apasa siguranta si apoi se realizeaza
bransarea.
- la legatura cu cablajul fata - (vezi Fig.c) se roteste caseta de
cuplare.
19
Figura a Figura b Figura c
Pinul 16 – este foarte important, deoarece asigura alimentarea
calculatorului cu (+) permanent, pentru memorarea defectelor ce pot
apare in timpul functionarii si pentru a introduce corectiile
necesare la pornire, deci este un sistem autoadaptiv. De asemenea el
tine cont de uzura in timp a motorului, introducand factori de
corectie pentru a readuce functionarea motorului la paramrtri
nominali. La rebransarea bateriei, calculatorul rememoreaza toate
datele si eventualele defectiuni din sistem, dupa aproximativ 20 de
minute de functionare a motorului.
Pinul 33 – este foarte important, deoarece asigura masa
calculatorului cu caroseria; de asemeni si pin 18.
Tabelul nr. 1Pozitie
consum.
Pincalculator
Componente(elem.sistem)
Pozitie
consum
Pincalculator
Componente(elem.sistem)
1
Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)
1Bobina aprindere (ZSK)
30 Calculator 30
Releu aer condi-tionat (clema 86)
2-
2-
31 Calculator 31Martor injectie (TS-2)
3 Calculator 3 Trad. 31/1 Martor - Jonctiune E
20
Fig.22Fig.23
turatie (N/BM)
injectie(TS-2)
4 Calculator 4Priza diagnosticare
32 Calculator 32Motoras poz. clapeta
5 - 5 - 33 Calculator 33 Masa motor
6 - 6-
34 Calculator 34Motoras poz. clapeta
7 - 7 - 35 Calculator 35 Injector (EV)
8 Calculator 8Motoras pozitieclapeta
36 Injector (EV) - Jonctiune D
9 Calculator 9Sonda oxigen (LSH)
37 Valva purjacanistra - (+) baterie
10 Calculator 10Sonda oxigen (LSH)
38 - - -
11
Calculator 11
Potentiometruclapeta (DKP)
39 Sonda oxigen (LSH) - Siguranta
10 A
12
Calculator 12
Potentiometruclapeta (DKP)
39/1 Jonctiune D - Siguranta 10 A
13 Calculator 13 Sonda Taer (NTC I) 40 Sonda oxigen
(LSH) - Masa motor
14 Calculator 14 Sonda Tapa (NTC II) - - - -
15 - 15 - - - - -
16 Calculator 16(+) baterie
43Motoras pozitie clapeta
- Masa motor
17 Calculator 17 Jonctiunea E - - - -
18 Calculator 18 Jonctiunea C - - - -
18/1 Masa motor - Jonctiunea C 46 Releu pompa
benzina (clema 87)
- Siguranta 10 A18/2 Ecranare pt.
3 si 21 - Jonctiunea C
18/3 Ecranare pt. 9 si 10 - Jonctiunea
C 46/1Pompa electrica benzina
- Siguranta 10 A
21
18/4 Ecranare pt. 19 - Jonctiunea
C 47Releu pompa benzina (clema 87)
- Jonctiune D18/5 Ecranare pt. 1 - Jonctiunea
C18/6 Priza
diagnosticare - Jonctiunea C - - - -
19
Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)
19Bobina aprindere (ZSK)
- - - -
68Bobina aprindere (ZSK)
-
Jonctiune G-
20 Calculator 20 Masa motor21 Calculator 21 Traductor
turatie 70Releu pompa benzina (clema 30)
- (+) baterie22 Calculator 22 Aer conditionat
23 Calculator 23 Masa caroserie 71
Releu principal (clema 30)
- (+) baterie24 Calculator 24 Turometru
(TS1)
25 Calculator 25 Potentiometru (DKP) - - - -
26 - - - 73 Jonctiune G - Jonctiune A
27 Calculator 27 Jonctiune B73/1 Jonctiune G -
Releu pompaBenzina (clema 85)27/1 Potentiometru
(DKP) - Jonctiune B
27/2 Senzor Tapa (NTC II) - Jonctiune B
73/2 Jonctiune G -Releu principal(clema 85)27/3 Senzor Taer
(NTC I) - Jonctiune B
28 Calculator 28Releu pompabenzina (clema 86)
74Releu principal(clema 86)
- Masa motor
75 Jonctiune A -Contact aprind.(clema 15)29 Calculator 29 Valva purja
canistra
CIRCUITUL DE RECIRCULARE AL VAPORILOR DE COMBUSTIBIL
Circuitul de recirculare al
vaporilor de combustibil (Fig. 24)
22
are drept scop reducerea poluarii mediului cu vapori de benzina si se
compune din:
1. Rezervor combustibil etans;
2. Canistra cu carbon activ;
3. Electroventil recirculare vapori benzina;
4. Priza aer curat.
Vaporii de benzina sunt absorbiti din rezervorul (1) in canistra
(2) cu granule de carbon activ si apoi ajung la electroventilul (3).
Deschiderea electroventilului este comandata de unitatea de control
electronica (pinul 29), in anumite conditii de functionare a
motorului.
Se va verifica acest circuit in privinta etansarii lui, a
functionarii electroventilului cat si a circulatiei libere a
vaporilor de benzina intre rezervor si canistra de carbon.
La montarea electroventilului se va tine cont de sensul de
circulatie al vaporilor de benzina, conform cu sageata inscriptionata
pe corpul acestuia, de la canistra la galeria de admisie.
SENZORUL OXIGEN (LAMBDA)
Senzorul oxigen (Lambda) (Fig. 25) este fixat pe tubul de coborare
primar, inaintea convertorului catalitic si are rolul de a determina
continutul de oxigen din gazele de esapament, a carui valoare este
23
Figura 24
functie de dozajul amestecului carburant. Se compune din urmatoarele
elemente:
1. Elementul ceramic (ZrO2);
2. Tub protector cu trei fante;
3. Corp metalic filetat;
4. Carcasa protectie;
5. Conexiune electrica;
6. Element de incalzire a
sondei.
Modul de functionare al senzorului se bazeaza pe proprietatea
ceramicii de a conduce ionii de oxigen, la temperaturi intre 300 –
8000C. Suprafata exterioara a elementului ceramic este in contact cu
gazele de esapament arse, iar suprafata interioara este in contact cu
aerul curat. Ca urmare, intre cele doua suprafete ale ceramicii va
apare o variatie de tensiune, ce va fi transmisa la unitatea de
control electronica (pin 9, pin 10). Aceasta compara valoarea primita
cu cea din memoria sa, corespunzatoare raportului stoichiometric λ =
1, conditie esentiala pentru a realiza depoluarea cu ajutorul
convertorului catalitic.
Principiul de reglare in bucla inchisa cu sonda Lambda este
conform schemei:
24
Figura 25
Admisie Injector Imbogatire(saracire)
Senzor CalculatorTensiune deEvacuare
Pentru ca senzorul de oxigen sa intre in functiune cat mai
repede dupa pornirea motorului, acesta este incalzit cu o rezistenta
incorporata, de tip PTC = coeficient de temperatura pozitiv.
Traseul de evacuare al gazelor de ardere trebuie sa fie perfect
etans pentru a nu avea erori de masurare a continutului de oxigen din
gazele arse.
Cuplul de strangere la fixarea senzorului este de 40 – 60 Nm.
IMPORTANT: Se va folosi numai benzina fara plumb; in caz
contrar, senzorul si catalizatorul vor fi distruse. Senzorul oxigen
se distruge in cazul supraincalzirii cauzate de pornirea dificila sau
de functionarea defectuoasa a motorului.
Corelatia dintre valoarea λ si
dozajul amestecului este aratata in
urmatorul grafic (Fig. 26).
Valorile limita ale tensiunii sunt
Uλ = 0,9 V pentru un amestec bogat si Uλ
= 0,1 V pentru amestecul sarac.
Intre acestea exista valoarea Uλ = 0,45 V, tensiune de referinta,
ce exista in memoria calculatorului si pe care o foloseste in cazul
defectarii sondei λ, motorul continuand sa functioneze.
Valoarea λ1 = 1 ± 0,02 este cea in zona careia are loc saltul de
tensiune caracteristic elementului ceramic, realizat in acest caz pe
baza de ZrO2.
Pentru a masura tensiunea generata de sonda λ se utilizeaza un
voltmetru ce are rezistenta interna RI = 10 MΩ. Acesta se va bransa la
25
Figura 26
sonda λ (pinii 3 si 4) sau la unitatea de control electronica (pinii
9 si 10).
CONVERTORUL CATALITIC
Convertorul catalitic (17) – (Fig. 17), este situat pe traseul
de evacuare al gazelor arse, intre tubul de coborare primar si
detentor. Este de tipul cu trei cai, deoarece realizeaza
transformarea simultana a celor trei gaze prezente in gazele de
evacuare, pe baza relatiilor:
Cm Hn + (m + n/4)O2 → m CO2 + n/2 H2O
2 CO + O2 → 2 CO2
2 NO + 2 CO → N2 + 2 CO2
Convertorul catalitic este format dintr-o structura tip fagure,
compusa dintr-un material ceramic imbracat cu un strat foarte subtire
de substanta catalitica activa (Platina, Rodiu, Paladiu) ce
accelereaza descompunerea chimica a substantelor nocive din gazele de
evacuare. Aceasta structura este protejata de un invelis de otel
inoxidabil, rezistent la temperaturi inalte si la actiunea agentilor
atmosferici.
Utilizarea convertorului catalitic si a sondei λ (Fig. 27) reduce
semnificativ continutul in substante nocive, comparatia cu un sistem
fara catalizator si sonda λ (Fig. 28) fiind urmatoarea:
26
Valorile maxime admise ale emisiilor poluante, in cazul folosirii
sondei λ si a convertorului catalitic, pentru motor cald, trebuie sa
se situeze la urmatoarele valori citite dupa ce turatia motorului a
fost adusa la 2500 rot/min. pentru aprox. 30 de secunde:
CO ≤ 0,3 % vol.
HC ≤ 60 p.p.m.
CO2 > 14 % vol.
MOD DE LUCRU IN CAZUL INTERVENTIILOR LA SISTEMULMONO – MOTRONIC
Inainte de pornirea motorului se verifica bransarea corecta a
bateriei si strangerea buna a bornelor.
Tensiunea maxima de alimentare a sistemului = 15 V. Tensiunea de
lucru a unitatii de control electronice = 5 – 15 V.
27
Figura 27 Figura 28
Bateria se debransa numai dupa ce motorul va fi oprit si cheia de
contact in pozitia “St” (contact luat).
La verificarea compresiei cilindrilor se va intrerupe alimentarea cu
curent a releelor sistemului de injectie.
Inaintea interventiei la instalatia de aprindere se va deconecta
aprinderea.
De exemplu, pentru: - schimbare componente motor;
- racordare la tester motor;
- racordare la standul de verificare.
Verificati asezarea (pozitionarea) cablajului in compartimentul
motor, pentru a nu fi in contact cu zonele fierbinti sau partile in
miscare ale motorului.
In cazul incarcarii bateriei de la un redresor, aceasta va fi
mai intai debransata de la instalatia electrica a autoturismului.
ATENTIE: 1. Pentru alimentare se va folosi numai benzina fara plumb,
in caz contrar catalizatorul va fi distrus. Nu folositi aditivi
pentru benzina sau ulei, decat cei recomandati de constructor.
2. Convertorul catalitic va fi ferit de lovituri.
3. Motorul trebuie sa fie in buna stare (carburatie,
injectie, aprindere) pentru a lucra in conditii normale convertorul
catalitic. Daca apar rateuri la aprindere, defecte de alimentare,
pierdere de putere atunci opriti autovehicolul, deoarece
supraincalzirea motorului duce implicit si la supraincalzirea
convertorului catalitic; acesta poate fi deteriorat si datorita
utilizarii prelungite a demarorului la pornire.
28
4. Daca s-a utilizat din greseala benzina cu plumb,
inaintea schimbarii sondei λ sau a convertorului catalitic, se
recomanda efectuarea a doua plinuri cu benzina fara plumb.
5. Avand in vedere presiunea mare din sistemul de
alimentare cu benzina, este necesar ca toate imbinarile dintre
conducte si furtune sa fie realizate cu coliere cu surub bine
stranse, pentru eliminarea eventualelor pierderi de combustibil care
ar putea duce la incendierea autoturismului.
IMPORTANT: Sistemul de injectie este protejat din punct de
vedere electric prin doua relee de protectie si doua sigurante
fuzibile amplasate pe un suport fix, pe partea fata a dublurii aripa
fata stanga. Releele protejeaza circuitele de alimentare astfel:
- un releu foloseste la alimentarea pompei electrice de
benzina, a rezistentei de incalzire a sondei de oxigen si a
injectorului;
- al doilea releu alimenteaza calculatorul (pin 17) si
martorul de injectie de la bordul autoturismului.
Sigurantele plate sunt de 10 A si se afla pe circuitul de
alimentare al pompei electrice de combustibil si al sondei de oxigen.
APARATURA NECESARA DIAGNOSTICARII SI MASURARIIPARAMETRILOR SISTEMULUI
- Aparat masura V, Ω-metru, clasa 20000Ω/V
- Manometru pt. lichide, 0 – 4 barr, cu racord “T”
- Tester KTS 300 sau AT 520, cu soft DACIA (MAI 1.7) si accesorii
pentru diagnoza seriala
29
- Vas gradat 0 – 2000 ml
OPERATIUNI DE CONTROL PRELIMINAR, INAINTEA DIAGNOSTICARII
- Componentele circuituluielectric de pornire sa fie instare buna: baterie, demaror,cablu
- Circuitul e vacuum pentruservofrana si supapa acesteiasa fie buna
- Carburant conform (benzina faraplumb) si in cantitatesuficienta (minim 5 litri)
- Motorul sa fie in buna staremecanica: compresie, reglajculbutori, calaj distributie,etc
- Filtru de carburantcorespunzator si montat corect
- Bujiile sa fie de tip WR8BC sisa aiba aspect uniform
- Circuitul de recirculare vaporibenzina in buna stare sineobturat
- Cablajul comanda injectiebenzina sa fie fixat ferm inpunctele de masa (carter CV,coloana directie) si + 12 V(demaror)
- Circuitul de alimentare aer:etanseitate intre componentelecircuitului, filtru de aer inbuna stare
- Etaseitatea traseului deesapament, (in special intregaleria evacuare, tub coborare,sonda
- Cablul de acceleratie sa nu fietensionat
- Cursa pedalei de acceleratie safie reglata astfel incat sapermita deschiderea completa aclapetei
MODUL DE OPERARE IN CAZUL INTERVENTIILOR SIDIAGNOSTICARII SISTEMULUI DE INJECTIE MONOPUNCT
M.A 1.7 MONTAT PE DACIA NOVA
1. INLOCUIRE UNITATE DE CONTROL ELECTRONIC
30
DEMONTARE Se debranseaza borna (-) a acumulatorului.
Se debranseaza conectorul de cuplare al unitatii la cablajul de
comanda injectie benzina, astfel:
- se trage siguranta (1) in sensul sagetii;
- se rabate conectorul in jurul punctului (2) in sensul sagetii
(a), astfel acesta debransandu-se;
- se demonteaza suruburile de de fixare a unitatii de control pe
partea centrala cutie climatizare
REMONTARE
Se strang suruburile ce fixeaza unitatea de control pe partea
centrala cutie climatizare.
Se branseaza conectorul de cuplare la cablajul comanda injectie
benzina, astfel:
- pozitionam conectorul in jurul punctului (2);
- rabatem conectorul in sensul sagetii (b), dupa care acesta
trebuie sa fie asigurat cu siguranta (1).
Se branseaza acumulatorul.
Probe functionale (testare sistem)
ATENTIE: La manevrarea unitatii de control electronic, aceasta va
fi ferita de socuri mecanice si de surse de caldura de peste 850 C. Se
31
va evita depunerea de impuritati pe contactele calculatorului si ale
conectorului, pentru a nu apare erori de semnal.
Unitatea de control se va bransa sau debransa, numai dupa ce s-a
deconectat borna (-) a bateriei.
2. INLOCUIRE CORP CLAPETA INJECTOR
DEMONTARE
Se debranseaza acumulatorul.
Se demonteaza tubul flexibil si capsula termostatica de la filtrul
de aer.
Se demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei superioare a
filtrului de aer, se scoate elementul filtrant, se debranseaza
furtunul reaspiratie de la filtrul de aer si de la corp clapeta
injector.
Se demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei inferioare a
filtrului de aer.
Se demonteaza cablul de acceleratie de la corpul clapeta injector.
Se debranseaza furtunele de alimentare si retur si furtunul de
racordare la electroventil.
Se debranseaza conectorii de la corpul clapeta
injector, astfel:
- se apasa siguranta (3) in sensul sagetii (a);
- se debranseaza conectorul.
Se demonteaza suruburile de fixare a corpului clapeta pe flansa.
32
REMONTARE
Se efectueaza in ordine inversa demontarii; se va utiliza o
garnitura corp clapeta injector noua.
Probe functionale (testare functionare corp clapeta injector).
ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorate sonda de temperatura aer si
injectorul, corpul clapeta injector va fi ferit de lovituri.
Capacul de protectie al acestora se va indeparta numai dupa fixarea
corpului clapeta injector pe flansa.
Se va evita murdarirea cu impuritati a contactelor conectorilor si a
contactelor de la prizele corpului clapeta, pentru realizarea unor
conexiuni electrice perfecte.
Avand in vedere faptul ca in sistemul de alimentare, combustibilul se
afla sub presiune si dupa oprirea motorului, la debransarea traseului
de alimentare cu combustibil se va avea grija ca benzina din conducte
sa nu ajunga in contact cu suprafetele fierbinti ale motorului,
pentru a se evita posibilitatea incendierii autoturismului.
Furtunele de alimentare si retur carburant se vor fixa la racordurile
corespunzatoare ale corpului clapeta cu coliere bune, care vor fi
bine stranse, pentru a asigura etansarea sistemului de alimentare cu
combustibil.
3. INLOCUIRE SENZOR TURATIE
33
DEMONTARE
Se debranseaza conectorul de la senzorul de turatie
apasand siguranta (3), dupa care se debranseaza.
Se demonteaza surubul de fixare al senzorului pe
carterul ambreiaj
REMONTARE
Se efectueaza operatia in sensul invers demontarii.
Probe functionale (testare functionare senzor turatie).
ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorat senzorul va fi introdus in
locasul din carterul ambreiaj prin impingere, nu cu ciocanul. Cuplul
de strangere surub fixare = 8 ± 2Nm.
4. INLOCUIRE SRNZOR TEMPERATURA MOTOR
DEMONTARE
Se debranseaza cablajul comanda injectie de la
senzor, apasand mai intai siguranta (3) in ensul
sagetii, dupa care se debranseaza aceasta.
Se demonteaza senzorul.
34
REMONTARE
Se efectueaza in ordine inversa demontarii. Se efectueaza aerisirea
si verificarea nivelului lichid racire in vas expansiune.
Probe functionale (testare functionare senzor temperatura motor).
ATENTIE: Se va feri senzorul de lovituri.
Strangerea senzorului la cuplu = max. 18 Nm.
5. INOCUIRE FILTRU COMBUSTIBIL
DEMONTARE
Se demonteaza colierele de fixare a furtunelor la filtru si se
debranseaza furtunele de la filtrul de combustibil.
REMONTARE
Se face in ordine inversa demontarii.
Probe functionale (etansare sistem alimentare combustibil).
ATENTIE: La montare filtrul nou se va pozitiona cu sageata de pe
corpul lui in sensul de curgere al combustibilului.
35
Furtunele se vor fixa cu coliere bune, care vor fi bine stranse,
pentru a asigura etanseitatea sistemului de alimentare cu
combustibil.
6. INLOCUIRE SENZOR OXIGEN
DEMONTARE
Se debranseaza conectorul de cuplare al senzorului
la cablajul comanda injectie benzina, astfel:
- se trage clapeta de blocare (1) in sensul
sagetii (a);
- se debranseaza conectorul.
Se demonteaza senzorul de pe tubul de coborare primar.
REMONTARE
Se opereaza in ordine inversa; la fixarea sondei se va unge filetul
acesteia cu 120 g. unsoare antigripaj.
Probe functionale (testare functionare senzor oxigen).
ATENTIE: Se va feri senzorul de socuri mecanice. Strangerea
senzorului se va face la un cuplu = 40 – 60 Nm, asigurandu-se astfel
etansarea intre sonda si tubul de coborare primar.
Traseul de evacuare al gazelor arse trebuie sa fie etans, pentru ca
senzorul oxigen sa preleveze valorile reale ale noxelor.
36
7. INLOCUIRE CANISTRA CARBON
DEMONTARE
Se scoate canistra din suportul de fixare, tragand in sus.
Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la canistra si se
debranseaza furtunele.
REMONTARE
Se procedeaza in ordine inversa demontarii.
ATENTIE: Se va tine cont la montare de sensul bransarii furtunelor
(circulatia vaporilor de benzina este de la conducta spre supapa
purjare canistra carbon). Se vor folosi coliere bune, care vor fi
bine stranse.
8. INLOCUIRE ELECTROVALVA PURJARE CANISTRA CARBON
DEMONTARE
Se debranseaza conectorul de cuplare a cablajului
comanda injectie benzina la electrovalva, apasand
siguranta (1), dupa care se debranseaza conectorul.
37
Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la electrovalva si
se debranseaza furtunele.
REMONTARE
Se procedeza in ordine inversa demontarii.
Electrovalva purjare canistra se va monta astfel incat sageata de
pe corpul acesteia, sa fie orientata de le canistra spre corpul
clapeta injector.
9. INLOCUIRE BOBINA INDUCTIE
DEMONTARE
Se debranseaza conectorul cablajului comanda
injectie benzina de la bobina, astfel:
- se apasa siguranta (1) in sensul sagetii;
- se debranseaza conectorul de la bobina.
Se debranseaza fisele de bujii de la bobina.
Se demonteaza suruburile de fixare ale bobinei de pe placuta
inchidere chiulasa.
REMONTARE
Se procedeaza in ordinea inversa demontarii.
Probe functionale (testare aprindere).
38
ATENTIE: Bobina de inductie se va pozitiona pe placuta inchidere
chiulasa, astfel incat conectorul acesteia sa se afle spre partea
stanga a compartimentului motor.
Bransarea fiselor de bujii se face prin imperecherea intre numarul
din dreptul fiecarui plot al bobinei si numarul cilindrului
corespunzator al motorului.
Tensiunea mare din circuitul primar al bobinei este periculoasa.
10. INLOCUIRE CABLAJ FATA
DEMONTARE
Se debranseaza bateria.
Se debranseaza cablajul fata de la cablajul comanda injectie
benzina, rotind conectorul in sens invers acelor de ceasornic, apoi
se decupleaza.
Se debranseaza cablajul de la toti consumatorii din compartimentul
motor.
Se debranseaza cablajul fata de la cablajul plansa bord si cablajul
spate.
Se debranseaza cablajul fata de la consumatorii din habitaclu.
REMONTARE
Se procedeaza in ordine inversa demontarii.
39
Probe functionale (testarea completa a sistemului de injectie si
echipamentul electric).
ATENTIE: Cuplarea cablajului fata cu cablajul injectie benzina se
face astfel:
- se pozitioneaza cei doi conectori, avand sagetile de pe corpul lor
in linie;
- se roteste unul din coectori in sensul acelor de ceasornic, pana se
aude un “clic”, atunci cuplarea fiind realizata.
11. INLOCUIRE SET FISE BUJII
DEMONTARE
Se deebranseaza fisele de bujii si de la bobina.
REMONTARE
Se branseaza fisele la bujii si la ploturile corespunzatoare ale
bobinei de inductie.
Se branseaza acumulatorul.
Probe functionale (testare sistem aprindere).
40
ATENTIE: La montarea fiselor, acestea se vor bransa la cilindrul
corepondent numarului imprimat langa plotul de la bobina. Cuplul de
strangere bujii = 20 - 40 Nm.
12. INLOCUIRE POMPA ELECTRICA COMBUSTIBIL(nu necesita demontarea rezervorului de pe autoturism)
DEMONTARE
Se demonteaza suruburile de fixare ale capacului de vizitare
rezervor combustibil.
Se debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.
Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor si se debranseaza
furtunele de la capacul rezervorului.
Se desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic,
inelul de blocare al capacului rezervorului.
Se ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite
deblocarea clemei de fixare a suportului pompei in vasul protector;
se deblocheaza clema si se scoate din rezervor capacul acestuia si
suportul cu pompa electrica de benzina si transmitatorul de nivel.
Se debranseaza cablajul de alimentare de la pompa si transmitator
nivel combustibil.
Se demonteaza colierul de fixare al furtunului tur de la pompa.
Se demonteaza suruburile de fixare ale colierelor superioare si
inferioare ale pompei de combustibil.
Se degajeaza pompa electrica din colierele cu garnituri.
41
REMONTARE
Se executa operatiile in ordine inversa demontarii.
ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru fixarea
furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de
alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi
bine fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect. Forta
maxima aplicata terminalelor conectorilor (+ si -) pe directia axiala
a pompei sa nu fie mai mare de 80 N.
Inelul de blocare al capacului rezervorului va trebui sa asigure
fixarea etansa a capacului rezervorului.
13. INLOCUIRE SONDA NIVEL COMBUSTIBIL(nu necesita demontarea rezervorului de pe autoturism)
DEMONTARE
Se demonteaza suruburile de fixare a capacului vizitare rezervor
combustibil.
Se debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.
Se demonteaza colierele de fixare a furtunelor si se debranseaza
furtunele de la capacul rezervorului.
42
Se desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic,
inelul de blocare al capacului rezervorului.
Se ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite
deblocarea clemei de fixare a suportului pompei in vasul protector;
se deblocheaza clema si se scoate din rezervor capacul acestuia si
suportul cu pompa electrica de benzina si sonda.
Se debranseaza cablajul sondei de nivel de la aceasta.
Se demonteaza suruburile de fixare a sondei.
REMONTARE
Se executa operatiile in ordine inversa demontarii.
ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru fixarea
furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de
alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi
bine fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect.
Inelul de blocare al capacului rezervorului va trebui sa asigure
fixarea etansa a capacului rezervorului.
43
14. INLOCUIRE CABLAJ SPATE
DEMONTARE
Se debranseaza bateria.
Se demonteaza garnisajele stanga.
Se demonteaza suruburile de fixare ale capacului vizitare rezervor
combustibil.
Se debranseaza cablajul spate de la cablajul fata.
Se debranseaza cablajul spate de la: contactorul frana mana, lampa
portbagaj, contact fix hayon, lampile spate, capacul rezervorului.
Se demonteaza suruburile de fixare a masei din compartimentul
portbagaj stanga.
Se degajeaza cablajul de pe autoturism.
REMONTARE
Se efectueaza operatiunile in sens invers demontarii.
Probe functionale, atat al sistemului de injectie privind
alimentarea cu combustibil, cat si al consumatorilor bransati la
cablajul spate.
44
SCHEMA ELECTRICA CABLAJ DACIA NOVA GTi
LEGENDA
1. Lampa semnalizare fata dreapta 46. Comutator climatizare2. Far dreapta a) lumini dedrum si intalnire b)pozitie
47. Lampa iluminare cutie acte
3. Termocontact G.M.V. racire 48. Alimentare radiocasetofon4. G.M.V. racire 49. Iluminare scrumiera5. Far stanga a) lumini dedrum si intalnire b)pozitie
50. Contact pornire - aprindere
6. Lampa semnalizare fata stanga 51. Masa coloana directie7. Releu comanda G.M.V. racire 52. Contactor stop8. Alternator 53. Avarie sistem franare9. Manocontact 54. Comutator stergator – spalator
parbriz10. Transmitator presiune ulei 55. Aparat comanda lumini si avertizare
sonora11. Claxon dreapta 56. Contactor avarie12. - 57. Contactor spalator geam hayon13. Claxon stanga 58. Contactor stergator geam hayon14. Bujii 59. Contactor dezaburire15. Proiector ceata dreapta 60. Contactor ON conectare lampa ceata16. Proiector ceata stanga 61. Contactor OFF deconectare lampa ceata17. Masa caroserie fata dreapta 62. Contactor frana mana18. Masa caroserie fata stanga 63. Masa geam hayon
45
19. Releu comanda proiectoare 64. Geam hayon cu dezaburire20. Portfuzibil proiectoare 65. Sonda nivel combustibil21. Contactor M.I 66. Lampa portbagaj22. Electrovalva carburator 67. Stergator geam hayon23. Transmitator temperatura motor 68. Contact mobil hayon24. Termocontact 69. Contact fix hayon25. Baterie 70. Lampa dreapta numar26. - 71. Lampa stanga numar27. Lampa anterolaterala dreapta 72. Lampa ceata stanga28. Lampa anterolaterala stanga 73. Lampa ceata dreapta29. Demaror 74. Lampa combinata spate dreapta30. G.M.V. climatizare 75. Lampa combinata spate stanga31. Stergator parbriz 76. -32. Pompa spalator parbriz 77. Masa caroserie spate stanga33. Pompa spalator geam hayon 78. Portfuzibil G.M.V. racire34. I.C.P. pompa frana 79. Portfuzibil lumini intalnire stanga35. Rezervor lichid frana 80. Portfuzibil lumini intalnire dreapta36. Placute sigurante 81. Portfuzibil lumini de drum stanga37. Tablou bord 82. Portfuzibil lumini de drum dreapta38. Soc 83. Lampa stop suplimentara39. Contactor usa fata stanga 84. Placuta frana stanga cu martor uzura40. Lampa plafoniera dreapta 85. Placuta frana dreapta cu martor uzura41. Lampa plafoniera stanga 86. Portfuzibil macarale electrice si
inchidere centralizata42. Contactor usa fata drepta 87. Pompa electrica benzina43. Contactor proiectoare ceata 88. Conector pentru cablaj injectie
benzina44. Bricheta electrica 89. Conector pt. macarale electrice si
inchidere centralizata45. Iluminare comanda climatizare 90. Ceas electronic
46