DACIA NOVA GTI

SISTEMUL DE INJECTIE MONO – MOTRONIC( MA 1.7 )

Manual de service

1

1. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

Sistemul de injectie MONO – MOTRONIC, realizat de firma BOSCH, este

de tip (, n), unde:

= unghiul care indica pozitia clapetei si recunoaste sarcina

motorului,

n = turatia motorului.

Acestea sunt informatiile principale pentru unitatea de control

electronica (calculator), ce determina timpul de injectie de baza ( tI

); valoarea acestui timp de baza este corijata in functie de variatia

parametrilor cu evolutie lenta: Tlichid racire, Taer, valoarea Lambda ( ),

tensiunea bateriei.

La sistemul de injectie MONO – MOTRONIC, calculul avansului la

aprindere si comanda bobinei de aprindere sunt realizate de unitatea

de control electronica si tinand cont de evolutia parametrilor: Tlichid

racire, Taer, n (turatie motor).

Sistemul este fiabil si nu necesita reglaje; este un sistem de tip

autoadaptiv, care isi efectueaza corectiile necesare ale parametrilor

in timpul exploatarii motorului, tinand cont si de uzura acestuia in

timpul exploatarii.

2

Figura 1

DESCRIEREA SISTEMULUI SI A ELEMENTELOR COMPONENTE,CARACTERISTICI SI MOD DE DIAGNOSTICARE

Componentele sistemului de injectie MA 1.7 sunt (Fig.1):

1. Pompa electrica de combustibil;

3. Filtru combustibil;

4. Regulator presiune combustibil;

5. Injector;

6. Senzor Taer;

8. Potentiometru pentru clapeta;

9. Motoras pozitionare clapeta;

10. Electroventil recirculare vapori combustibil;

11. Canistra cu carbon activ;

3

Corp clapetainjector

12. Unitate de control electronica (calculator de injectie si

aprindere)’

13. Bobina de inductie;

14. Senzor Tlichid racire;

15. Senzor turatie si pozitie arbore cotit;

16. Senzor oxigen (Lambda);

17. Convertor catalitic;

18. Cablaj comanda injectie cu priza pentru diagnosticare

sistem.

Pe acest desen se mai pot identifica: 2. Rezervor de combustibil; 7.

Filtru de aer.

Circuitul de alimentare cu combustibil este format din: rezervor,

pompa electrica de combustibil, filtru de combustibil, unitate

centrala de injectie, conducte de alimentare si retur.

POMPA ELECTRICA DE BENZINA

Pompa electrica de benzina este fixata in

rezervor, fiind imersata in benzina si este

comandata de calculator, prin intermediul

releului R1. La punerea contactului, cu cheia

in pozitia M (motor), dar fara a se porni

motorul, pompa va fi alimentata cu curent numai pentru 3-4 sec. Pompa

va debita permanent numai atunci cand calculatorul primeste semnal de

la senzorul de turatie si trebuie sa asigure un debit de min. 65l/h

si presiunea de 1-1,1 barr la 12 V. Cauza unui debit insuficient

4

poate fi tensiunea mica de alimentare a pompei sau filtrul de

combustibil murdar.

ATENTIE: In sistemul de alimentare combustibilul ramane sub presiune

si dupa oprirea motorului; in cazul debransarii furtunelor tineti o

carpa in apropierea racordului pentru ca benzina sa nu ajunga pe

zonele fierbinti ale motorului.

Masurarea debitului se face astfel:

- Se branseaza returul de la corp-clapeta injector la un furtun ce va

debita combustibilul intr-un vas gradat de 2000 ml.

- Se alimenteaza pompa direct, pentru 1 minut pornind motorul, sau

prin scurtcircuitarea bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motorul

oprit.

FILTRUL DE BENZINA

Filtrul de benzina (Fig. 3) este amplasat in circuitul de alimentare

cu combustibil, dupa pompa de benzina si se afla sub caroserie in

imediata apropiere a rezervorului.

Elementul filtrant este din hartie

cu porozitatea de 0,01 mm. si are

rolul, foarte important de a

retine impuritatile ce ar ajunge

la regulatorul de presiune si injector.

5

Figura 3

ATENTIE: Filtrul de combustibil este prevazut la iesire cu o

sita metalica foarte fina ce poate retine eventulele particole de

hartie filtranta desprinsa, de aceea se va tine cont de sageata de pe

corpul filtrului, care indica sensul de curgere al combustibilului.

Filtrul va fi schimbat la maxim 30000 km.

UNITATEA CENTRALA DE INJECTIE (CORP CLAPETA INJECTOR)

Unitatea centrala de injectie (Fig.

4) este alcatuita din:

1- Partea superioara (partea

hidraulica);

2- Partea inferioara (corp-clapeta);

3- Regulator de presiune;

4- Injector;

5- Senzor Taer;

6- Intrare carburant;

7- Retur carburant;

A. Conector pentru senzor Taer si injector;

B. Conector pentru potentiometru clapeta;

C. Conector pentru intrerupator si motoras pozitionare clapeta.

Figura 4

6

REGULATORUL DE PRESIUNE

Este un regulator mecanic cu membrana ce asigura presiunea de

injectie de 0,9-1,1 barr.

Masurarea presiunii se face astfel:

- Se branseaza un racord T si un manometru de 0-4 barr la racordul de

intrare carburant in corpul clapeta.

- Se alimenteaza pompa pornind motorul, sau prin scurtciruitarea

bornelor 30 si 87 ale releului R1, cu motorul oprit.

SENZORUL TAER

Senzorul Taer (5) – (Fig. 4) masoara temperatura aerului apirat de

motor. Cunoscand ca densitatea aerului scade la cresterea

temperaturii, unitatea de control electronica va corecta timpul de

injectie (tI), pentru mentinerea raportului (aer/combustibil) optim.

Senzorul Taer este de tip NTC = coeficient de temperatura negativ,

adica la cresterea temperaturii rezistenta interna a acestuia va

scadea. El este alimentat la U = 5V (pin 13 calculator).

INJECTORUL

Injectorul (4) este situat deasupra clapetei, pentru a realiza o

alimentare optima si un amestec omogen al carburantului. Functia de

baza a injectorului este realizarea unei pulverizari foarte fne si

omogene a carburantului. Pentru aceasta carburantul se loveste de

7

peretele conic al injectorului (camera de pregatire a injectiei) si

apoi trece prin mai multe orificii (3-6) de dimensiune mica,

obtinandu-se astfel un jet de carburant de forma conica. Acesta este

pulverizat prin spatiul in forma de semiluna dintre clapeta si

perete, fara a lovi clapeta, ca in cazul unei pulverizari drepte care

se intalneste in cazul carburatorului.

Pentru a putea doza exact cantitatea de carburant, partile in

miscare ale injectorului sunt usoare, putand reliza o deplasare

rapida. Ventilul este scaldat in permanenta de carburant, evitandu-se

astfel incalzirea acestuia si formarea bulelor de combustibil. Timpul

cat injectorul ramane deschis, reprezinta timpul de injectie (tI) si

este cea mai importanta marime intr-un sistem de injectie.

Functionarea injectorului este comandata de unitatea de control

electronica (pin 35).

Timpul de injectie (tI) depinde de tensiunea bateriei de

acumulatori; daca in timpul functionarii apar fluctuatii de tensiune,

unitatea de control electronica va corecta timpul de injectie, astfel

incat raportul aer – combustibil sa fie optim ( = 1). In cazul unei

tensiuni scazute la pornire, valoarea tI va fi marita pentru a

compensa debitul mai mic al pompei electrice de combustibil.

O testare simpla a injectorului se realizeaza cu ajutorul lampii

stroboscopice. Se demonteaza filtrul de aer, se porneste motorul si

cu ajutorul lampii stroboscopice se vizualizeaza forma conica a

jetului de benzina.

Partea superioara (hidraulica) a unitatii centrale de injectie

nu se repara, ci se inlocuieste ansamblul corp clapeta injector.

8

Daca se defecteaza injectorul sau senzorul Taer, se inlocuiesc

ambele.

Conectorul pentru senzorul Taer si injector

are urmatoarele legaturi (conexiuni):

1. Senzor Taer (pin 13 calculator);

2. Alimentare (+) injector;

3. Comanda injector (pin 35 calculator

4. Masa (pin 27 calculator)

Figura 5

Verificarea functionarii injectorului se

face cu osciloscopul, care se va bransa

conform pozitiei “ A ” (Fig.6), deci in

paralel cu masa. Nu se va bransa ca in

pozitia “ B “ in paralel cu injectorul, deoarece va influenta

tranzistorul si da erori de semnal.

Figura 6

Pe ecranul osciloscopului va apare

un semnal de forma urmatoare

(Fig.7), din care putem afla

valoarea timpului de injectie = ti.

Valoarea timpului de injectie creste

cand tensiunea bateriei este sub 12

V.

9

Figura 7

POTENTIOMETRUL CLAPETEI

Este fixat pe unitatea de injectie in capatul axei clapetei si

este constituit dintr-un potentiometru cu dubla pista. Acesta este

alimentat cu + 5 V de la pin calculator, iar la actionarea clapetei

de acceleratie trimite un semnal de

tensiune proportionala cu pozitia

acesteia. Calculatorul va comanda

apoi injectorul si bobina de

inductie.

Potentiometrul are urmatoarele

componente:

1. Masa;

2. Potentiometru I;

3. Potentiometru II;

4. Alimentare (+)

5. Perii;

6. Izolator.

Figura 8

Potentiometrul este de fapt un dublu – potentiometru: primul

lucreaza in intervalul (00 – 220), iar al doilea intre (190 – 900). Se

observa existenta unei zone comune, intre (190 – 220), realizata

10

pentru o citire mai buna a necesarului de sarcina in zona sarcinilor

partiale, care este cea mai utilizata in exploatarea unui motor.

Conectorul potentiometrului clapetei are urmatoarele legaturi

(fig.9):

1. Masa (pin 27 calculator);

2. Potentiometru I (00 – 220);

3. Liber;

4. Potentiometru II (190 – 900);

5. Alimentare (+, pin 25 calculator).

Verificarea se face cu osciloscopul, procedand astfel:

- punem contactul motor;

- rotim cu mana parghia de comanda a acceleratiei;

- se branseaza osciloscopul la pinii 1 si 2 ai conectorului; daca

semnalul vizualizat apare ca o succesiune de linii drepte

orizontale, fara intreruperi, potentiometrul este bun (Fig.1)

In cazul defectarii, potentiometrul nu se repara, ci se va

inlocui partea inferioara a unitatii centrale de injectie.

MOTORASUL

Motorasul (9) – Fig.1) serveste la pozitionarea clapetei pentru

obtinerea turatiei de ralanti. El se afla intr-o carcasa impreuna cu

un intrerupator. Regimul de ralanti este recunoscut in momentul

inchiderii contactelor intrerupatorului (4) si este necesar mersului

normal la ralanti sau la frana de motor.

11

Figura 9 Figura 10

Calculatorul, prin pinii 32 si 34, va transmite un semnal

electric motorasului, care va pozitiona clapeta pentru obtinerea

turatiei de ralanti (850 50 rot/min).

Componente (fig.11):

1. Motoras pozitionare

clapeta;

2. Melc;

3. Roata melcata;

4. Contact intrerupator;

5. Burduf protectie.

Figura 11

Conectorul pentru intrerupator si motoras are urmatoarele

legaturi (12):

1,2. Alimentare motoras (pin 32, pin 34

calculator);

1. Intrerupator ralanti (pin 8 calculator);

12

2. Masa.

Bransand un ohmetru la pinii 3 si 4 ai calculatorului; se va observa

ca intrerupatorul are doua stari:

- inchis – in stare de functionare, continuitate

- deschis – in stare de repaus, R = .

Figura 12

SENZORUL DE TURATIE

Senzorul de turatie

(Fig.16) este de tip inductiv si se

compune din:

1. Magnet permanent;

2. Corp izolator;

4. Miez ferita;

5. Bobina;

Pe desen se mai disting:

3. Carter ambreiaj CV;

6. Volant cu danturare pentru senzor turatie.

13

Figura 16

Volantul are o danturare de 60 dinti echidistanti, din care 2

lipsesc. Spatiul celor 58 de dinti serveste la recunoasterea

turatiei, iar spatiul celor 2 dinti lipsa serveste la recunoasterea

pozitiei de referinta a arborelui cotit corespunzatoare cilindrilor

nr.1 si 4 la PMS.

Din acel moment incepe calculul pentru fiecare ciclu motor al tI,

astfel incat sa se afle la 1 0,5 mm. de varful danturii de pe

volanta.

Conectorul pentru senzorul de turatie are urmatoarele legaturi:

1,2. Captare semnal turatie;

3. Ecranare.

Pentru a verifica functionarea senzorului se branseaza pinii 1

si 2 ai conectorului sau pinii 3 si 21 ai calculatorului, la un

osciloscop. Un senzor bun va genera un semnal de forma urmatoare

(Fig.18):

A = Zona danturata;

B = Zona celor 2 dinti lipsa;

C = Zona aparitiei primului dinte.

Senzorul de turatie nu se repara, ci se

va inlocui.

14

Figura 17

IMPORTANT: Daca monitorul nu porneste se verifica daca avem semnal la

senzorul de turatie si valoarea semnalului Uss 2,5 V.

La montare, senzorul se impinge in locasul din carterul ambreiaj, cu

mana nu cu ciocanul; surubul de fixare se va strange la un cuplu de 8

2 Nm.

SENZORUL TMOTOR

Senzorul Tmotor (Fig.19) este de tip

NTC = coeficientul de temperatura

negativ, deci la cresterea

temperaturii, rezistenta interna a

acestuia va scadea.

Se

verifica cu ohmetrul conectat la

bornele senzorului, sau mai sigur cu un

voltmetru, in timpul functionarii

motorului. La motorul rece U = 5 V si

scade cu cat motorul se incalzeste.

Daca tensiunea scade lent, apoi scade

brusc, inseamna ca este un

scurtcircuit. Aceasta este o

diagnosticare exacta,

deoarece se face in regimul de

functionare. Senzorul Tmotor nu se repara

15

Fig.19

, ci se va inlocui; se strange la un

cuplu de 18 Nm.

Corespondenta R senzor = f (T)

T

[0C]-10 0 10 20 40 60 80 100

R

[]

920

0

590

0

370

0

250

0

118

0600 325 190

BOBINA DE INDUCTIE

Bobina de inductie (Fig.20) este de tip dubla – bobina cu

distributie stationara de tensiune, fara elemente in miscare.

Tensiunea din circuitul secundar al bobinei atinge 30 kV, distanta

dintre electrozii bujiilor trebuie sa fie de 0,8 mm, iar fisele de

bujii au o constructie speciala, fiind realizate dupa un concept nou

in privinta deparazitarii electrice.

16

Figura 20

Dupa ce s-a pus contactul motor,

bobina este alimentata cu tensiune (+ D.C);

ea este comandata prin (-) de unitatea de

control electronica, astfel: pentru bujiile

1 si 4 prin pinul 1 si pentru bujiile 2 si 3 prin pinul 19. Circuitul

secundar se inchide prin cele 2 bujii, la cilindrul aflat in faza de

compresie tensiunea scanteii este de aproximativ 20 kV, iar la

cilindrul aflat in faza de

evacuare, tensiunea auxiliara este de 250 – 300 V si de polaritate

inversa.

Exemplu:

pistonul 4 la compresie scanteia de aprindere ~ 20 kV;

pistonul 1 la evacuare scanteie auxiliara ~ 300 V.

Folosind un oscioscop se pot vizualiza cele doua tensiuni:

Figura 22 Figura 23

UNITATEA DE CONTROL ELECTRONICA

17

Figura 21

Unitatea de control electronica se afla in compartimentul motor

si este fixata de tabla de inchidere a cutiei de climatizare. Ea este

prevazuta cu 35 de pini si se branseaza la cablajul c-da injectie

printr-un conector cu 35 de pini. Intre unitatea de control si

componentele sistemului, informatiile circula conform schemei

urmatoare:

ATENTIE! In cazul efectuarii lucrarilor de sudura electrica la

autoturism, se vor debransa bateria, alternatorul si unitatea de

control electronica. In cazul efectuarii lucrarilor de vopsitorie de

retus, la peste 850C, unitatea de control electronica va fi demontata

de pe autoturism. La remontare, suruburile de fixare ale unitatii de

18

Pompa electrica

benzina

Electroventilrecirculare

Senzor

turatie (n)

UNITATE DECONTROL

ELECTRONICA

Incalzire sonda

oxigen

Bobina inductie

Taer

Tlichid racire

Ubaterie

Senzor

oxigen

Injector

Potentiometruclapeta ()

Intrerupatorclapeta

Motoraspozitionareclapeta

control vor fi bine stranse pentru a asigura un contact perfect cu

sasiul autoturismului.

Nu se va bransa sau debransa conectorul cablajului la calculator,

decat dupa debransarea bornei (-) a bateriei.

Corespondenta electrica dintre cei 35 de pini ai unitatii de

control electronice si elementele sistemului este conform Tabelului

nr.1, (pag. 15) si a schemei corespunzatoare.

Avand in vedere constructia speciala a conectorilor folositi la

acest sistem de injectie, debransarea lor se va face (numai dupa ce

s-a intrerupt contactul motor) apasand siguranta si apoi debransand;

la fel se va proceda si la bransarea acestora.

Mod de debransare (conform instructiunilor):

- la calculator – (vezi Fig.a) se trage siguranta 1 in sensul

sagetii, se rabate conectorul si se debranseaza;

- la sonde, bobina inductie - (vezi Fig.b) se apasa siguranta (2),

apoi se debranseaza conectorul.

Pentru bransare se apasa siguranta si apoi se realizeaza

bransarea.

- la legatura cu cablajul fata - (vezi Fig.c) se roteste caseta de

cuplare.

19

Figura a Figura b Figura c

Pinul 16 – este foarte important, deoarece asigura alimentarea

calculatorului cu (+) permanent, pentru memorarea defectelor ce pot

apare in timpul functionarii si pentru a introduce corectiile

necesare la pornire, deci este un sistem autoadaptiv. De asemenea el

tine cont de uzura in timp a motorului, introducand factori de

corectie pentru a readuce functionarea motorului la paramrtri

nominali. La rebransarea bateriei, calculatorul rememoreaza toate

datele si eventualele defectiuni din sistem, dupa aproximativ 20 de

minute de functionare a motorului.

Pinul 33 – este foarte important, deoarece asigura masa

calculatorului cu caroseria; de asemeni si pin 18.

Tabelul nr. 1Pozitie

consum.

Pincalculator

Componente(elem.sistem)

Pozitie

consum

Pincalculator

Componente(elem.sistem)

1

Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)

1Bobina aprindere (ZSK)

30 Calculator 30

Releu aer condi-tionat (clema 86)

2-

2-

31 Calculator 31Martor injectie (TS-2)

3 Calculator 3 Trad. 31/1 Martor - Jonctiune E

20

Fig.22Fig.23

turatie (N/BM)

injectie(TS-2)

4 Calculator 4Priza diagnosticare

32 Calculator 32Motoras poz. clapeta

5 - 5 - 33 Calculator 33 Masa motor

6 - 6-

34 Calculator 34Motoras poz. clapeta

7 - 7 - 35 Calculator 35 Injector (EV)

8 Calculator 8Motoras pozitieclapeta

36 Injector (EV) - Jonctiune D

9 Calculator 9Sonda oxigen (LSH)

37 Valva purjacanistra - (+) baterie

10 Calculator 10Sonda oxigen (LSH)

38 - - -

11

Calculator 11

Potentiometruclapeta (DKP)

39 Sonda oxigen (LSH) - Siguranta

10 A

12

Calculator 12

Potentiometruclapeta (DKP)

39/1 Jonctiune D - Siguranta 10 A

13 Calculator 13 Sonda Taer (NTC I) 40 Sonda oxigen

(LSH) - Masa motor

14 Calculator 14 Sonda Tapa (NTC II) - - - -

15 - 15 - - - - -

16 Calculator 16(+) baterie

43Motoras pozitie clapeta

- Masa motor

17 Calculator 17 Jonctiunea E - - - -

18 Calculator 18 Jonctiunea C - - - -

18/1 Masa motor - Jonctiunea C 46 Releu pompa

benzina (clema 87)

- Siguranta 10 A18/2 Ecranare pt.

3 si 21 - Jonctiunea C

18/3 Ecranare pt. 9 si 10 - Jonctiunea

C 46/1Pompa electrica benzina

- Siguranta 10 A

21

18/4 Ecranare pt. 19 - Jonctiunea

C 47Releu pompa benzina (clema 87)

- Jonctiune D18/5 Ecranare pt. 1 - Jonctiunea

C18/6 Priza

diagnosticare - Jonctiunea C - - - -

19

Calculator (scanteie aprindere cil. 1,4)

19Bobina aprindere (ZSK)

- - - -

68Bobina aprindere (ZSK)

-

Jonctiune G-

20 Calculator 20 Masa motor21 Calculator 21 Traductor

turatie 70Releu pompa benzina (clema 30)

- (+) baterie22 Calculator 22 Aer conditionat

23 Calculator 23 Masa caroserie 71

Releu principal (clema 30)

- (+) baterie24 Calculator 24 Turometru

(TS1)

25 Calculator 25 Potentiometru (DKP) - - - -

26 - - - 73 Jonctiune G - Jonctiune A

27 Calculator 27 Jonctiune B73/1 Jonctiune G -

Releu pompaBenzina (clema 85)27/1 Potentiometru

(DKP) - Jonctiune B

27/2 Senzor Tapa (NTC II) - Jonctiune B

73/2 Jonctiune G -Releu principal(clema 85)27/3 Senzor Taer

(NTC I) - Jonctiune B

28 Calculator 28Releu pompabenzina (clema 86)

74Releu principal(clema 86)

- Masa motor

75 Jonctiune A -Contact aprind.(clema 15)29 Calculator 29 Valva purja

canistra

CIRCUITUL DE RECIRCULARE AL VAPORILOR DE COMBUSTIBIL

Circuitul de recirculare al

vaporilor de combustibil (Fig. 24)

22

are drept scop reducerea poluarii mediului cu vapori de benzina si se

compune din:

1. Rezervor combustibil etans;

2. Canistra cu carbon activ;

3. Electroventil recirculare vapori benzina;

4. Priza aer curat.

Vaporii de benzina sunt absorbiti din rezervorul (1) in canistra

(2) cu granule de carbon activ si apoi ajung la electroventilul (3).

Deschiderea electroventilului este comandata de unitatea de control

electronica (pinul 29), in anumite conditii de functionare a

motorului.

Se va verifica acest circuit in privinta etansarii lui, a

functionarii electroventilului cat si a circulatiei libere a

vaporilor de benzina intre rezervor si canistra de carbon.

La montarea electroventilului se va tine cont de sensul de

circulatie al vaporilor de benzina, conform cu sageata inscriptionata

pe corpul acestuia, de la canistra la galeria de admisie.

SENZORUL OXIGEN (LAMBDA)

Senzorul oxigen (Lambda) (Fig. 25) este fixat pe tubul de coborare

primar, inaintea convertorului catalitic si are rolul de a determina

continutul de oxigen din gazele de esapament, a carui valoare este

23

Figura 24

functie de dozajul amestecului carburant. Se compune din urmatoarele

elemente:

1. Elementul ceramic (ZrO2);

2. Tub protector cu trei fante;

3. Corp metalic filetat;

4. Carcasa protectie;

5. Conexiune electrica;

6. Element de incalzire a

sondei.

Modul de functionare al senzorului se bazeaza pe proprietatea

ceramicii de a conduce ionii de oxigen, la temperaturi intre 300 –

8000C. Suprafata exterioara a elementului ceramic este in contact cu

gazele de esapament arse, iar suprafata interioara este in contact cu

aerul curat. Ca urmare, intre cele doua suprafete ale ceramicii va

apare o variatie de tensiune, ce va fi transmisa la unitatea de

control electronica (pin 9, pin 10). Aceasta compara valoarea primita

cu cea din memoria sa, corespunzatoare raportului stoichiometric λ =

1, conditie esentiala pentru a realiza depoluarea cu ajutorul

convertorului catalitic.

Principiul de reglare in bucla inchisa cu sonda Lambda este

conform schemei:

24

Figura 25

Admisie Injector Imbogatire(saracire)

Senzor CalculatorTensiune deEvacuare

Pentru ca senzorul de oxigen sa intre in functiune cat mai

repede dupa pornirea motorului, acesta este incalzit cu o rezistenta

incorporata, de tip PTC = coeficient de temperatura pozitiv.

Traseul de evacuare al gazelor de ardere trebuie sa fie perfect

etans pentru a nu avea erori de masurare a continutului de oxigen din

gazele arse.

Cuplul de strangere la fixarea senzorului este de 40 – 60 Nm.

IMPORTANT: Se va folosi numai benzina fara plumb; in caz

contrar, senzorul si catalizatorul vor fi distruse. Senzorul oxigen

se distruge in cazul supraincalzirii cauzate de pornirea dificila sau

de functionarea defectuoasa a motorului.

Corelatia dintre valoarea λ si

dozajul amestecului este aratata in

urmatorul grafic (Fig. 26).

Valorile limita ale tensiunii sunt

Uλ = 0,9 V pentru un amestec bogat si Uλ

= 0,1 V pentru amestecul sarac.

Intre acestea exista valoarea Uλ = 0,45 V, tensiune de referinta,

ce exista in memoria calculatorului si pe care o foloseste in cazul

defectarii sondei λ, motorul continuand sa functioneze.

Valoarea λ1 = 1 ± 0,02 este cea in zona careia are loc saltul de

tensiune caracteristic elementului ceramic, realizat in acest caz pe

baza de ZrO2.

Pentru a masura tensiunea generata de sonda λ se utilizeaza un

voltmetru ce are rezistenta interna RI = 10 MΩ. Acesta se va bransa la

25

Figura 26

sonda λ (pinii 3 si 4) sau la unitatea de control electronica (pinii

9 si 10).

CONVERTORUL CATALITIC

Convertorul catalitic (17) – (Fig. 17), este situat pe traseul

de evacuare al gazelor arse, intre tubul de coborare primar si

detentor. Este de tipul cu trei cai, deoarece realizeaza

transformarea simultana a celor trei gaze prezente in gazele de

evacuare, pe baza relatiilor:

Cm Hn + (m + n/4)O2 → m CO2 + n/2 H2O

2 CO + O2 → 2 CO2

2 NO + 2 CO → N2 + 2 CO2

Convertorul catalitic este format dintr-o structura tip fagure,

compusa dintr-un material ceramic imbracat cu un strat foarte subtire

de substanta catalitica activa (Platina, Rodiu, Paladiu) ce

accelereaza descompunerea chimica a substantelor nocive din gazele de

evacuare. Aceasta structura este protejata de un invelis de otel

inoxidabil, rezistent la temperaturi inalte si la actiunea agentilor

atmosferici.

Utilizarea convertorului catalitic si a sondei λ (Fig. 27) reduce

semnificativ continutul in substante nocive, comparatia cu un sistem

fara catalizator si sonda λ (Fig. 28) fiind urmatoarea:

26

Valorile maxime admise ale emisiilor poluante, in cazul folosirii

sondei λ si a convertorului catalitic, pentru motor cald, trebuie sa

se situeze la urmatoarele valori citite dupa ce turatia motorului a

fost adusa la 2500 rot/min. pentru aprox. 30 de secunde:

CO ≤ 0,3 % vol.

HC ≤ 60 p.p.m.

CO2 > 14 % vol.

MOD DE LUCRU IN CAZUL INTERVENTIILOR LA SISTEMULMONO – MOTRONIC

Inainte de pornirea motorului se verifica bransarea corecta a

bateriei si strangerea buna a bornelor.

Tensiunea maxima de alimentare a sistemului = 15 V. Tensiunea de

lucru a unitatii de control electronice = 5 – 15 V.

27

Figura 27 Figura 28

Bateria se debransa numai dupa ce motorul va fi oprit si cheia de

contact in pozitia “St” (contact luat).

La verificarea compresiei cilindrilor se va intrerupe alimentarea cu

curent a releelor sistemului de injectie.

Inaintea interventiei la instalatia de aprindere se va deconecta

aprinderea.

De exemplu, pentru: - schimbare componente motor;

- racordare la tester motor;

- racordare la standul de verificare.

Verificati asezarea (pozitionarea) cablajului in compartimentul

motor, pentru a nu fi in contact cu zonele fierbinti sau partile in

miscare ale motorului.

In cazul incarcarii bateriei de la un redresor, aceasta va fi

mai intai debransata de la instalatia electrica a autoturismului.

ATENTIE: 1. Pentru alimentare se va folosi numai benzina fara plumb,

in caz contrar catalizatorul va fi distrus. Nu folositi aditivi

pentru benzina sau ulei, decat cei recomandati de constructor.

2. Convertorul catalitic va fi ferit de lovituri.

3. Motorul trebuie sa fie in buna stare (carburatie,

injectie, aprindere) pentru a lucra in conditii normale convertorul

catalitic. Daca apar rateuri la aprindere, defecte de alimentare,

pierdere de putere atunci opriti autovehicolul, deoarece

supraincalzirea motorului duce implicit si la supraincalzirea

convertorului catalitic; acesta poate fi deteriorat si datorita

utilizarii prelungite a demarorului la pornire.

28

4. Daca s-a utilizat din greseala benzina cu plumb,

inaintea schimbarii sondei λ sau a convertorului catalitic, se

recomanda efectuarea a doua plinuri cu benzina fara plumb.

5. Avand in vedere presiunea mare din sistemul de

alimentare cu benzina, este necesar ca toate imbinarile dintre

conducte si furtune sa fie realizate cu coliere cu surub bine

stranse, pentru eliminarea eventualelor pierderi de combustibil care

ar putea duce la incendierea autoturismului.

IMPORTANT: Sistemul de injectie este protejat din punct de

vedere electric prin doua relee de protectie si doua sigurante

fuzibile amplasate pe un suport fix, pe partea fata a dublurii aripa

fata stanga. Releele protejeaza circuitele de alimentare astfel:

- un releu foloseste la alimentarea pompei electrice de

benzina, a rezistentei de incalzire a sondei de oxigen si a

injectorului;

- al doilea releu alimenteaza calculatorul (pin 17) si

martorul de injectie de la bordul autoturismului.

Sigurantele plate sunt de 10 A si se afla pe circuitul de

alimentare al pompei electrice de combustibil si al sondei de oxigen.

APARATURA NECESARA DIAGNOSTICARII SI MASURARIIPARAMETRILOR SISTEMULUI

- Aparat masura V, Ω-metru, clasa 20000Ω/V

- Manometru pt. lichide, 0 – 4 barr, cu racord “T”

- Tester KTS 300 sau AT 520, cu soft DACIA (MAI 1.7) si accesorii

pentru diagnoza seriala

29

- Vas gradat 0 – 2000 ml

OPERATIUNI DE CONTROL PRELIMINAR, INAINTEA DIAGNOSTICARII

- Componentele circuituluielectric de pornire sa fie instare buna: baterie, demaror,cablu

- Circuitul e vacuum pentruservofrana si supapa acesteiasa fie buna

- Carburant conform (benzina faraplumb) si in cantitatesuficienta (minim 5 litri)

- Motorul sa fie in buna staremecanica: compresie, reglajculbutori, calaj distributie,etc

- Filtru de carburantcorespunzator si montat corect

- Bujiile sa fie de tip WR8BC sisa aiba aspect uniform

- Circuitul de recirculare vaporibenzina in buna stare sineobturat

- Cablajul comanda injectiebenzina sa fie fixat ferm inpunctele de masa (carter CV,coloana directie) si + 12 V(demaror)

- Circuitul de alimentare aer:etanseitate intre componentelecircuitului, filtru de aer inbuna stare

- Etaseitatea traseului deesapament, (in special intregaleria evacuare, tub coborare,sonda

- Cablul de acceleratie sa nu fietensionat

- Cursa pedalei de acceleratie safie reglata astfel incat sapermita deschiderea completa aclapetei

MODUL DE OPERARE IN CAZUL INTERVENTIILOR SIDIAGNOSTICARII SISTEMULUI DE INJECTIE MONOPUNCT

M.A 1.7 MONTAT PE DACIA NOVA

1. INLOCUIRE UNITATE DE CONTROL ELECTRONIC

30

DEMONTARE Se debranseaza borna (-) a acumulatorului.

Se debranseaza conectorul de cuplare al unitatii la cablajul de

comanda injectie benzina, astfel:

- se trage siguranta (1) in sensul sagetii;

- se rabate conectorul in jurul punctului (2) in sensul sagetii

(a), astfel acesta debransandu-se;

- se demonteaza suruburile de de fixare a unitatii de control pe

partea centrala cutie climatizare

REMONTARE

Se strang suruburile ce fixeaza unitatea de control pe partea

centrala cutie climatizare.

Se branseaza conectorul de cuplare la cablajul comanda injectie

benzina, astfel:

- pozitionam conectorul in jurul punctului (2);

- rabatem conectorul in sensul sagetii (b), dupa care acesta

trebuie sa fie asigurat cu siguranta (1).

Se branseaza acumulatorul.

Probe functionale (testare sistem)

ATENTIE: La manevrarea unitatii de control electronic, aceasta va

fi ferita de socuri mecanice si de surse de caldura de peste 850 C. Se

31

va evita depunerea de impuritati pe contactele calculatorului si ale

conectorului, pentru a nu apare erori de semnal.

Unitatea de control se va bransa sau debransa, numai dupa ce s-a

deconectat borna (-) a bateriei.

2. INLOCUIRE CORP CLAPETA INJECTOR

DEMONTARE

Se debranseaza acumulatorul.

Se demonteaza tubul flexibil si capsula termostatica de la filtrul

de aer.

Se demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei superioare a

filtrului de aer, se scoate elementul filtrant, se debranseaza

furtunul reaspiratie de la filtrul de aer si de la corp clapeta

injector.

Se demonteaza piulitele de fixare a semicarcasei inferioare a

filtrului de aer.

Se demonteaza cablul de acceleratie de la corpul clapeta injector.

Se debranseaza furtunele de alimentare si retur si furtunul de

racordare la electroventil.

Se debranseaza conectorii de la corpul clapeta

injector, astfel:

- se apasa siguranta (3) in sensul sagetii (a);

- se debranseaza conectorul.

Se demonteaza suruburile de fixare a corpului clapeta pe flansa.

32

REMONTARE

Se efectueaza in ordine inversa demontarii; se va utiliza o

garnitura corp clapeta injector noua.

Probe functionale (testare functionare corp clapeta injector).

ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorate sonda de temperatura aer si

injectorul, corpul clapeta injector va fi ferit de lovituri.

Capacul de protectie al acestora se va indeparta numai dupa fixarea

corpului clapeta injector pe flansa.

Se va evita murdarirea cu impuritati a contactelor conectorilor si a

contactelor de la prizele corpului clapeta, pentru realizarea unor

conexiuni electrice perfecte.

Avand in vedere faptul ca in sistemul de alimentare, combustibilul se

afla sub presiune si dupa oprirea motorului, la debransarea traseului

de alimentare cu combustibil se va avea grija ca benzina din conducte

sa nu ajunga in contact cu suprafetele fierbinti ale motorului,

pentru a se evita posibilitatea incendierii autoturismului.

Furtunele de alimentare si retur carburant se vor fixa la racordurile

corespunzatoare ale corpului clapeta cu coliere bune, care vor fi

bine stranse, pentru a asigura etansarea sistemului de alimentare cu

combustibil.

3. INLOCUIRE SENZOR TURATIE

33

DEMONTARE

Se debranseaza conectorul de la senzorul de turatie

apasand siguranta (3), dupa care se debranseaza.

Se demonteaza surubul de fixare al senzorului pe

carterul ambreiaj

REMONTARE

Se efectueaza operatia in sensul invers demontarii.

Probe functionale (testare functionare senzor turatie).

ATENTIE: Pentru a nu fi deteriorat senzorul va fi introdus in

locasul din carterul ambreiaj prin impingere, nu cu ciocanul. Cuplul

de strangere surub fixare = 8 ± 2Nm.

4. INLOCUIRE SRNZOR TEMPERATURA MOTOR

DEMONTARE

Se debranseaza cablajul comanda injectie de la

senzor, apasand mai intai siguranta (3) in ensul

sagetii, dupa care se debranseaza aceasta.

Se demonteaza senzorul.

34

REMONTARE

Se efectueaza in ordine inversa demontarii. Se efectueaza aerisirea

si verificarea nivelului lichid racire in vas expansiune.

Probe functionale (testare functionare senzor temperatura motor).

ATENTIE: Se va feri senzorul de lovituri.

Strangerea senzorului la cuplu = max. 18 Nm.

5. INOCUIRE FILTRU COMBUSTIBIL

DEMONTARE

Se demonteaza colierele de fixare a furtunelor la filtru si se

debranseaza furtunele de la filtrul de combustibil.

REMONTARE

Se face in ordine inversa demontarii.

Probe functionale (etansare sistem alimentare combustibil).

ATENTIE: La montare filtrul nou se va pozitiona cu sageata de pe

corpul lui in sensul de curgere al combustibilului.

35

Furtunele se vor fixa cu coliere bune, care vor fi bine stranse,

pentru a asigura etanseitatea sistemului de alimentare cu

combustibil.

6. INLOCUIRE SENZOR OXIGEN

DEMONTARE

Se debranseaza conectorul de cuplare al senzorului

la cablajul comanda injectie benzina, astfel:

- se trage clapeta de blocare (1) in sensul

sagetii (a);

- se debranseaza conectorul.

Se demonteaza senzorul de pe tubul de coborare primar.

REMONTARE

Se opereaza in ordine inversa; la fixarea sondei se va unge filetul

acesteia cu 120 g. unsoare antigripaj.

Probe functionale (testare functionare senzor oxigen).

ATENTIE: Se va feri senzorul de socuri mecanice. Strangerea

senzorului se va face la un cuplu = 40 – 60 Nm, asigurandu-se astfel

etansarea intre sonda si tubul de coborare primar.

Traseul de evacuare al gazelor arse trebuie sa fie etans, pentru ca

senzorul oxigen sa preleveze valorile reale ale noxelor.

36

7. INLOCUIRE CANISTRA CARBON

DEMONTARE

Se scoate canistra din suportul de fixare, tragand in sus.

Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la canistra si se

debranseaza furtunele.

REMONTARE

Se procedeaza in ordine inversa demontarii.

ATENTIE: Se va tine cont la montare de sensul bransarii furtunelor

(circulatia vaporilor de benzina este de la conducta spre supapa

purjare canistra carbon). Se vor folosi coliere bune, care vor fi

bine stranse.

8. INLOCUIRE ELECTROVALVA PURJARE CANISTRA CARBON

DEMONTARE

Se debranseaza conectorul de cuplare a cablajului

comanda injectie benzina la electrovalva, apasand

siguranta (1), dupa care se debranseaza conectorul.

37

Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor la electrovalva si

se debranseaza furtunele.

REMONTARE

Se procedeza in ordine inversa demontarii.

Electrovalva purjare canistra se va monta astfel incat sageata de

pe corpul acesteia, sa fie orientata de le canistra spre corpul

clapeta injector.

9. INLOCUIRE BOBINA INDUCTIE

DEMONTARE

Se debranseaza conectorul cablajului comanda

injectie benzina de la bobina, astfel:

- se apasa siguranta (1) in sensul sagetii;

- se debranseaza conectorul de la bobina.

Se debranseaza fisele de bujii de la bobina.

Se demonteaza suruburile de fixare ale bobinei de pe placuta

inchidere chiulasa.

REMONTARE

Se procedeaza in ordinea inversa demontarii.

Probe functionale (testare aprindere).

38

ATENTIE: Bobina de inductie se va pozitiona pe placuta inchidere

chiulasa, astfel incat conectorul acesteia sa se afle spre partea

stanga a compartimentului motor.

Bransarea fiselor de bujii se face prin imperecherea intre numarul

din dreptul fiecarui plot al bobinei si numarul cilindrului

corespunzator al motorului.

Tensiunea mare din circuitul primar al bobinei este periculoasa.

10. INLOCUIRE CABLAJ FATA

DEMONTARE

Se debranseaza bateria.

Se debranseaza cablajul fata de la cablajul comanda injectie

benzina, rotind conectorul in sens invers acelor de ceasornic, apoi

se decupleaza.

Se debranseaza cablajul de la toti consumatorii din compartimentul

motor.

Se debranseaza cablajul fata de la cablajul plansa bord si cablajul

spate.

Se debranseaza cablajul fata de la consumatorii din habitaclu.

REMONTARE

Se procedeaza in ordine inversa demontarii.

39

Probe functionale (testarea completa a sistemului de injectie si

echipamentul electric).

ATENTIE: Cuplarea cablajului fata cu cablajul injectie benzina se

face astfel:

- se pozitioneaza cei doi conectori, avand sagetile de pe corpul lor

in linie;

- se roteste unul din coectori in sensul acelor de ceasornic, pana se

aude un “clic”, atunci cuplarea fiind realizata.

11. INLOCUIRE SET FISE BUJII

DEMONTARE

Se deebranseaza fisele de bujii si de la bobina.

REMONTARE

Se branseaza fisele la bujii si la ploturile corespunzatoare ale

bobinei de inductie.

Se branseaza acumulatorul.

Probe functionale (testare sistem aprindere).

40

ATENTIE: La montarea fiselor, acestea se vor bransa la cilindrul

corepondent numarului imprimat langa plotul de la bobina. Cuplul de

strangere bujii = 20 - 40 Nm.

12. INLOCUIRE POMPA ELECTRICA COMBUSTIBIL(nu necesita demontarea rezervorului de pe autoturism)

DEMONTARE

Se demonteaza suruburile de fixare ale capacului de vizitare

rezervor combustibil.

Se debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.

Se demonteaza colierele de fixare ale furtunelor si se debranseaza

furtunele de la capacul rezervorului.

Se desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic,

inelul de blocare al capacului rezervorului.

Se ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite

deblocarea clemei de fixare a suportului pompei in vasul protector;

se deblocheaza clema si se scoate din rezervor capacul acestuia si

suportul cu pompa electrica de benzina si transmitatorul de nivel.

Se debranseaza cablajul de alimentare de la pompa si transmitator

nivel combustibil.

Se demonteaza colierul de fixare al furtunului tur de la pompa.

Se demonteaza suruburile de fixare ale colierelor superioare si

inferioare ale pompei de combustibil.

Se degajeaza pompa electrica din colierele cu garnituri.

41

REMONTARE

Se executa operatiile in ordine inversa demontarii.

ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru fixarea

furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de

alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi

bine fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect. Forta

maxima aplicata terminalelor conectorilor (+ si -) pe directia axiala

a pompei sa nu fie mai mare de 80 N.

Inelul de blocare al capacului rezervorului va trebui sa asigure

fixarea etansa a capacului rezervorului.

13. INLOCUIRE SONDA NIVEL COMBUSTIBIL(nu necesita demontarea rezervorului de pe autoturism)

DEMONTARE

Se demonteaza suruburile de fixare a capacului vizitare rezervor

combustibil.

Se debranseaza cablajul spate de la capacul rezervorului.

Se demonteaza colierele de fixare a furtunelor si se debranseaza

furtunele de la capacul rezervorului.

42

Se desface prin rasucire in sens invers acelor de de ceasornic,

inelul de blocare al capacului rezervorului.

Se ridica putin capacul rezervorului, pentru a se permite

deblocarea clemei de fixare a suportului pompei in vasul protector;

se deblocheaza clema si se scoate din rezervor capacul acestuia si

suportul cu pompa electrica de benzina si sonda.

Se debranseaza cablajul sondei de nivel de la aceasta.

Se demonteaza suruburile de fixare a sondei.

REMONTARE

Se executa operatiile in ordine inversa demontarii.

ATENTIE: La montare se vor folosi coliere bune pentru fixarea

furtunelor, iar acestea vor fi bine stranse. Fisele cablajului de

alimentare al pompei si transmitatorului de nivel combustibil, vor fi

bine fixate, pentru a se realiza un contact electric perfect.

Inelul de blocare al capacului rezervorului va trebui sa asigure

fixarea etansa a capacului rezervorului.

43

14. INLOCUIRE CABLAJ SPATE

DEMONTARE

Se debranseaza bateria.

Se demonteaza garnisajele stanga.

Se demonteaza suruburile de fixare ale capacului vizitare rezervor

combustibil.

Se debranseaza cablajul spate de la cablajul fata.

Se debranseaza cablajul spate de la: contactorul frana mana, lampa

portbagaj, contact fix hayon, lampile spate, capacul rezervorului.

Se demonteaza suruburile de fixare a masei din compartimentul

portbagaj stanga.

Se degajeaza cablajul de pe autoturism.

REMONTARE

Se efectueaza operatiunile in sens invers demontarii.

Probe functionale, atat al sistemului de injectie privind

alimentarea cu combustibil, cat si al consumatorilor bransati la

cablajul spate.

44

SCHEMA ELECTRICA CABLAJ DACIA NOVA GTi

LEGENDA

1. Lampa semnalizare fata dreapta 46. Comutator climatizare2. Far dreapta a) lumini dedrum si intalnire b)pozitie

47. Lampa iluminare cutie acte

3. Termocontact G.M.V. racire 48. Alimentare radiocasetofon4. G.M.V. racire 49. Iluminare scrumiera5. Far stanga a) lumini dedrum si intalnire b)pozitie

50. Contact pornire - aprindere

6. Lampa semnalizare fata stanga 51. Masa coloana directie7. Releu comanda G.M.V. racire 52. Contactor stop8. Alternator 53. Avarie sistem franare9. Manocontact 54. Comutator stergator – spalator

parbriz10. Transmitator presiune ulei 55. Aparat comanda lumini si avertizare

sonora11. Claxon dreapta 56. Contactor avarie12. - 57. Contactor spalator geam hayon13. Claxon stanga 58. Contactor stergator geam hayon14. Bujii 59. Contactor dezaburire15. Proiector ceata dreapta 60. Contactor ON conectare lampa ceata16. Proiector ceata stanga 61. Contactor OFF deconectare lampa ceata17. Masa caroserie fata dreapta 62. Contactor frana mana18. Masa caroserie fata stanga 63. Masa geam hayon

45

19. Releu comanda proiectoare 64. Geam hayon cu dezaburire20. Portfuzibil proiectoare 65. Sonda nivel combustibil21. Contactor M.I 66. Lampa portbagaj22. Electrovalva carburator 67. Stergator geam hayon23. Transmitator temperatura motor 68. Contact mobil hayon24. Termocontact 69. Contact fix hayon25. Baterie 70. Lampa dreapta numar26. - 71. Lampa stanga numar27. Lampa anterolaterala dreapta 72. Lampa ceata stanga28. Lampa anterolaterala stanga 73. Lampa ceata dreapta29. Demaror 74. Lampa combinata spate dreapta30. G.M.V. climatizare 75. Lampa combinata spate stanga31. Stergator parbriz 76. -32. Pompa spalator parbriz 77. Masa caroserie spate stanga33. Pompa spalator geam hayon 78. Portfuzibil G.M.V. racire34. I.C.P. pompa frana 79. Portfuzibil lumini intalnire stanga35. Rezervor lichid frana 80. Portfuzibil lumini intalnire dreapta36. Placute sigurante 81. Portfuzibil lumini de drum stanga37. Tablou bord 82. Portfuzibil lumini de drum dreapta38. Soc 83. Lampa stop suplimentara39. Contactor usa fata stanga 84. Placuta frana stanga cu martor uzura40. Lampa plafoniera dreapta 85. Placuta frana dreapta cu martor uzura41. Lampa plafoniera stanga 86. Portfuzibil macarale electrice si

inchidere centralizata42. Contactor usa fata drepta 87. Pompa electrica benzina43. Contactor proiectoare ceata 88. Conector pentru cablaj injectie

benzina44. Bricheta electrica 89. Conector pt. macarale electrice si

inchidere centralizata45. Iluminare comanda climatizare 90. Ceas electronic

46