Subiecte rezolvate histologie – partial(sem. 1)

Re-editate – versiunea 2011 | Postate pe 20 feb 2011 | Alex

Ţesutul epitelial1.Ţesutul epitelial - caractere generaleTesutul epitelial este tesutul cel mai raspandit in organism.Principalele caracteristici: este format din celule ce au un aspect de mase celulare compacte spatiile intercelulare sunt foarte reduse (au putina substanta extracelulara) celulele sunt unite prin jonctiuniorice epiteliu are doua suprafete: libera (orientata catre mediul extern) si atasatala tesutul conjunctiv, intotdeauna ancorata la el printr-o masa acelulara (bogata inproteine si glicozaminoglicani sulfatati) care formeaza membrana bazala (MB).Rolul sau este asemanator cu al membranei celulare, dar relativ la organ sianume: separa selful de non-self si monitorizeaza, controleaza si modificasubstantele care il traverseaza.Caracterul ubicuitar al tesutului epitelial este determinat de origineaembriologica a sa care este in oricare dintre cele trei foite embrionare: din ectoderm deriva:

epidermul si derivatele sale (par, unghii) glandele tegumentare (sudoripare si sebacee) epiteliul cavitatii bucale, nazale si anale unele glande endocrine: adenohipofiza

din endoderm deriva: tubul digestiv si aparatul respirator parenchimul glandelor anexe digestive glandele endocrine (paratiroida, tiroida si timusul)

din mezoderm deriva: corticosuprarenala endoteliile mezoteliile

Tesutul epitelial este lipsit de vase sangvine si limfatice (este avascular).Vasele sangvine aflate in tesutul conjunctiv nu traverseaza MB si tesutulepitelial este hranit prin difuziune. Spre exemplu, in cazul epiteliuluipluristratificat, celulele aflate in contact cu MB sunt mai bine hranite decatcele aflate la o distanta mai mare de MB. Exista si un epiteliu vascularizat: striavasculara, care se gaseste in urechea interna, pe peretele lateral al canaluluicohlear.Este bine inervat, prin terminatii nervoase libere, distribuite in mod neuniform,in retea butonata, retea in cosulet sau retea nebutonata. Anumite epitelii nu auterminatii nervoase libere pentru durere, ceea ce permite efectuarea anumitormanevre fara anestezie (raclarea epiteliului gastric si intestinal pentrubiopsie, cauterizarea colului uterin).

1 | P a g e

Tesutul epitelial are capacitatea de regenerare (proces fiziologic prin care suntinlocuite celulele uzate, prin activitate mitotica neintrerupta a unor celulenediferentiate din epiteliu, numite celule stem). Rata de inlocuire a unuiepiteliu variaza in limite foarte largi: epiteliul intestinal se inlocuieste in2-5 zile (cel mai rapid) iar epidermul se inlocuieste in 30 zile (cel mai lent).

2.Epiteliile de acoperire unistratificate - descriere, localizare, rolAlcatuieste invelisuri membranare, adeseori cu rol de protectie.

Poate fi clasificat dupa numarul de straturi in epiteliu simplu(unistratificat) si epiteliu stratificat (pluristratificat). Deci epiteliile potfi: simple(unistratificate)

pavimentoase (scuamoase) cubice cilindrice (columnare, prismatice)

Epiteliile pavimentoase simple (scuamoase)Seamana cu solzii pestilor, au nuclei alungiti si turtiti, deci acest tesut

apare ca un sir de nuclei turtiti. Acest epiteliu actioneaza ca o bariera simplapermeabila, asigurand un tranzit selectiv de gaze si metaboliti.

Ex.: epiteliul alveolei pulmonare, ramura descendenta a ansei Henle, foitaparietala a capsulei Bowman. Mezoteliile si endoteliile sunt tot epitelii simplescuamoase. Endoteliul este epiteliul care captuseste orice tip de vas.Mezoteliile intra in structura seroaselor, alcatuind membrana ce captusestecavitatile inchise ale organismului (pleura, pericard, peritoneu).

Epiteliul simplu cubicLatimea si inaltimea celulelor este aproximativ egala. Nucleul este rotund

si situat central de regula. D.p.d.v. functional acest epiteliu este destinatabsorbtiei sau secretiei (in functie de sens). Exista si locuri unde are rol deprotectie. Exemple: ramura ascendenta a ansei Henle si segmentul distal altubului urinifer, canalele glandelor exocrine (intralobulare) care se varsa inducte (canale interlobulare), epiteliul de acoperire al ovarelor.

Epiteliul simplu cilindricEste format dintr-un rand de celule inalte (inaltimea este de 2-3 ori mai

mare decat latimea). Nucleii sunt alungiti si ovalari, asezati spre MB (darexista si cazuri cand sunt asezati central sau chiar apical). Poate aveaspecializari la nivel apical (cili, microvili, stereocili).

Exemple: tubul digestiv (stomac, intestinul subtire si cea mai mare parte aintestinului gros), caile genitale feminine (trompele uterine si uterul),segmentul proximal al tubului urinifer, glandele exocrine - ductele striate.

Functii: de secretie si absorbtie (absorbtia este marita datorita prezentei

microvililor); de transport al moleculelor de-a lungul celulei (realizat de catre cili)

2 | P a g e

3.Epiteliile de acoperire stratificate - descriere, localizare, rol stratificate:

pavimentoase (cheratinizate sau necheratinizate) cubice cilindrice

Epiteliul stratificat scuamosEste alcatuit din mai multe randuri de celule. Doar stratul superficial este

scuamos (nucleii sunt turtiti numai la suprafata, in rest fiind rotunzi).Este de doua tipuri:

1. cheratinizat (cornos)2. necheratinizat (moale) Deosebirile intre cele doua tipuri apar la nivelul stratului superficial.

In cazul epiteliului cheratinizat, celulele de la suprafata acumuleazaproteine (cheratine) si astfel ele isi pierd nucleii. Acesta este cazulepidermului, care este impermeabil pentru apa si are un rol protector impotrivafactorilor fizici, chimici si infectiosi.Asigura rezistenta mai mare la factoriiinfectiosi.

In cazul epiteliului necheratinizat, celulele superficiale au si ele incitoplasma granule de cheratina dar ele isi pastreaza nucleii. Acest epiteliueste localizat in primele segmente ale tubului digestiv (cavitate bucala,faringe, esofag), epiteliul anterior al corneei., epiteliul vaginal. Acestepiteliu are un rol protector dar este permeabil pentru unele molecule mici sipentru apa.

Epiteliul stratificat cubic si cilindricSunt slab intalnite la adult. La embrion se gaseste frecvent epiteliul

stratificat cilindric.Epiteliul stratificat cubic se gaseste la adult in peretii unor ducte

interlobulare a unor glande exocrine, in peretele canalului de secretie aglandelor sudoripare, in peretele foliculilor ovarieni. Peretele este format dindoua randuri de nuclei.

Epiteliul stratificat cilindric se gaseste pe suprafata respiratorie aepiglotei si in conjunctiva palpebrala.La suprafata celulele sunt cilindricecu 2 randuri de nuclei mai alungiti.

4.Epiteliul pseudostratificat - descriere, localizare, rol.Epiteliul pseudostratificat cilindric

Este o forma particulara de epiteliu simplu. Toate celulele au raport directcu MB, dar sunt de inaltimi diferite astfel incat doar unele ajung la suprafata.Prin urmare, si nucleii ajung la inaltimi diferite.

Poate prezenta la nivelul membranei apicale specializari (cili saustereocili).

Epiteliul pseudostratificat cilindric ciliat se mai numeste si epiteliu detip respirator deoarece se gaseste numai in arborele traheobronsic.

Epiteliul pseudostratificat cilindric cu stereocili se gaseste in caile genitale masculine, in epididim si canalul deferent. Stereocilii se vad si la microscopul optic si la cel electronic, fiind putin mai lungi decat cilii

3 | P a g e

5.Epiteliul de tranzţie - descriere, localizare, rolEpiteliul se mai numeste si uroteliu deoarece se gaseste numai in caile urinare(calice mici, calice mari, bazinet, ureter, vezica urinara, partea proximala auretrei). Epiteliul se mai numeste si polimorf deoarece este format din celulecare au diferite forme (celule din stratul bazal - cubice, celule in racheta,celule umbeliforme - in forma de umbrela).

Acest epiteliu este o forma speciala de epiteliu stratificat.Celulele din stratul bazal sunt celule germinative.Celulele in racheta prezinta un pol latit, indreptat spre stratul celulelor

umbeliforme si un pol efilat (ingustat) indreptat spre stratul bazal.Celulele umbeliforme sunt uni- sau binucleate si acopera 2-3 celule in

racheta.Epiteliul de tranzitie isi modifica forma celulelor si numarul de straturi.

Modificarea numarului de straturi se datoreste si faptului ca (probabil) toatecelulele acestui epiteliu sunt ancorate la MB. Atunci cand se exercita opresiune, celulele gliseaza unele pe langa altele si se reduce numarul destraturi de celule.

Modificarea formei celulare se realizeaza in special la celuleleumbeliforme. Prin studii de microscopie electronica s-au observat pe membranaacestor celule “arii dense ale celulelor umbeliforme”. Acestea reprezinta nisteinvaginari ale membranei care constituie rezerve membranare. Cand celula urinaraeste goala, ariile se vad clar iar cand celula este plina, ariile dispar, caurmare a intinderii membranei celulare, proces care se produce cu ajutorulmiofibrilelor din citoplasma.

Epiteliul este impermeabil, constituind o bariera osmotica. Aceasta functieeste data de organizarea membranei celulare care are o compozitie chimica bogatain sfingolipide.

6.Epiteliile glandulare exocrine - definiţie, clasificareGlandele pot fi:

exocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul extern (cu sau faraajutorul canalelor de secretie)

endocrine - isi varsa produsii de secretie in mediul intern (preferential insange)

Glandele exocrinePartea lor profunda alcatuieste unitatea secretorie si se numeste adenomerul

glandular. El pastreaza legatura cu lama epiteliala prin intermediul canalelor deexcretie. El vine in raport cu vase limfatice si sangvine si cu membrana bazala.

Clasificarea glandelor exocrine dupa structura se poate face dupa: numarul de celule din glanda exocrina aspectul sistemului canalicular aspectul adenomerului

Dupa numarul de celule din glanda, glandele exocrine pot fi unicelulare saumulticelulare. Exista un singur tip de glanda exocrina unicelulara: celulacaliciforma (are forma de cupa), care se gaseste in epiteliul respirator sau inepiteliul digestiv. Restul glandelor exocrine sunt multicelulare.

4 | P a g e

Uneori celulele din glanda exocrina se diferentiaza intr-un epiteliu deinvelis, ceea ce va duce la formarea unei glande intraepiteliale (in mucoasanazala). Aceasta contine celule ce formeaza un epiteliu de invelis si celulesecretorii, formand mase compacte asociate unui sistem canalicular.

Glanda exocrina isi varsa produsii de secretie intr-o cavitate cu sau faraajutorul canalelor de excretie. Clasificarea glandelor dupa sistemul canalicularse face in simple si compuse. Glandele simple au un canal unic de excretie,neramificat. Glandele compuse au un canal de secretie ramificat.

Clasificarea glandelor dupa forma adenomerului se face in glande tubulare,acinoase sau alveolare.

Adenomerul tubular poate fi: unic si drept (glande tubulare drepte) unic dar ramificat (glande tubulare ramificate) contort (glande tubulare glomerulare)

Adenomerul acinar se aseamana cu cel alveolar, cu precizarea ca cel alveolarare un scurt canal prin care se varsa in canalul excretor, canal care laadenomerul acinar lipseste. Exista si glande tubulo-acinoase si tubulo-alveolare.

Pentru definirea corecta a tipului unei glande se folosesc doua adjective:unul referitor la forma canalelor si al doilea referitor la forma adenomerului.Exista astfel urmatoarele tipuri de glande: glanda simpla tubulara dreapta (glanda intestinala - glanda Lieberkühn) glanda simpla tubulara ramificata (glandele stomacului - fundice si pilorice si

glandele duodenale Brünner) glanda simpla tubulara glomerulara (glanda sudoripara) glanda simpla alveolara sau alveolara ramificata (glanda sebacee) glanda simpla acinoasa (glanda lacrimala) glanda compusa acinoasa (glanda parotida) glanda compusa tubuloacinoasa (glandele sublinguale si submaxilare) glanda compusa tubuloalveolara (glanda mamara)

Glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa produsii de secretie inglande seroase, glande mucoase si glande mixte (seromucoase sau mucoseroase)

Glandele mucoase secreta mucus. Mucusul contine proteine inalt glicozilate(mucine). Celulele glandelor mucoase au un continut ridicat de glicoziltransferaze (necesare glicozilarii proteinelor), care se gasesc in aparatulGolgi.

Glandele seroase au o secretie cu aspect apos, care contine protein-enzime.Exemplu: glanda parotida.

Glandele mixte pot fi: seromucoase (glanda submandibulara) - au o secretie predominant seroasa mucoseroase (glanda sublinguala) - au o secretie predominant mucoasa

De asemenea, glandele exocrine mai pot fi clasificate si dupa mecanismul deexcretie in glande merocrine, apocrine sau holocrine.

Majoritatea glandelor sunt merocrine. Acestea isi elimina produsii prinexocitoza.

Glandele apocrine isi acumuleaza produsii de secretie la polul apical sipentru excretie se rupe membrana care se pierde, impreuna cu o parte dincitoplasma apicala. Exemple: glanda mamara si glandele ceruminoase, care producceara si se gasesc in conductul auditiv extern.

5 | P a g e

In cazul glandelor holocrine, produsii de secretie invadeaza toata celula,ceea ce duce la moartea celulei. Eliminarea produsilor de secretie se va faceprin eliminarea intregii celule moarte. Exemplu: glanda sebacee.

7.Membrana bazala - caracteristici, metode de evidenţiere la microscopul optic, ultrastructură, funcţii.Este o componenta a matricei extracelulare ce stabileste raporturi constante cuorice tip de proteina. Are in componenta proteine si glicozaminoglicanisulfatati.

Caracteristici: MB are o grosime variabila (aprox. cateva zeci de microni) ce se evidentiaza la

microscopul optic, care are o putere separatoare de 0,2. In coloratii uzualeMB nu se vede la microscopul optic. Pentru evidentiere se folosesc metodehistochimice. Atfel, prin metoda PAS, datorita continutului ridicat de glucide,MB apare in rosu purpuriu. Prin impregnare argentica cu precipitarea sarurilorde argint, MB este neagra datorita continutului crescut de fibre de reticulina.Cea mai fina MB este cea din epiteliul vezicii urinare, astfel incat pana laaparitia microscopului electronic existenta membranei bazale in raport cuepiteliul era incerta.

MB are un aspect variat: in mod obisnuit apare ca o structura liniara, uneoriinsa are un aspect ondulat datorita unor proiectii ale tesutului conjunctivspre epiteliu, proiectii numite papile conjunctive.

MB are o compozitie chimica variata (in functie de localizarea epiteliului).Astfel, in orice MB exista 5 componente chimice majore (permanente) si anume:colagen tip IV (o proteina fibroasa), laminina (glicoproteina), entactina(glicoproteina), heparansulfat, fibronectina (glicoproteina). Colagenul,laminina, entactina si heparansulfatul sunt secretate de celulele epitelialeiar fibronectina este secretata de celulele din matrice. Aceste componentechimice majore sunt secretate de celulele epiteliale sprijinite pe membrana siin parte de celulele conjunctive din matricea extracelulara.

La examinarea prin microscopie electronica de transmisie, membrana bazala areaspect fin, granular, ce are drept corespondent morfologic o retea de fibrinafoarte fina.

De la polul bazal al celulelor epiteliale la matricea extracelulara, membranabazala are trei componente care pot fi evidentiate la microscopul electronic:lamina lucida (rara) care apare ca o regiune electronotransparenta, laminadensa (bazalis) care apare ca o banda electronodensa, lamina fibroreticularis(retea de fibre ce contine un alt tip de colagen, colagen tip III, care seorganizeaza formand fibre de reticulina care se vad prin impregnare argentica).

Functiile membranei bazale: reprezinta o interfata de adezivitate intre epiteliu si matricea extracelulara:

celulele epiteliale se ancoreaza la membrana bazala care, la randul ei, arecontact cu celulele tesutului conjunctiv.

este o bariera permeabila si selectiva. Dintre componentele MB, asigurapermeabilitatea GAG sulfatati care, prin multiplele lor sarcini negative, seorganizeaza in pori cu diametrul variabil.

6 | P a g e

controleaza organizarea si diferentierea celulara. Ea mediaza interactiuneadintre receptorii de suprafata, ce apartin celulei epiteliale, si diversemolecule din matricea extracelulara.

8.Polaritatea celulei epitelialeIndiferent de localizare, tesutul epitelial indeplineste numeroase roluri. El areproprietatea de polaritate, care este de doua feluri: polaritatea tesutului epitelial (tisulara)polaritatea celulei epiteliale (celularaPolaritatea tisulara

Tesutul epitelial are polaritate datorita rolului de bariera pe care-lindeplineste, separand doua medii cu compozitie diferita. Tesutul epitelial aredeci doua suprafete:1. suprafata libera orientata spre mediul extern sau lumen2. suprafata orientata spre membrana bazala

Tesutul epitelial este o bariera pentru factori fizici, chimici etc.La unele epitelii, suprafata spre mediul extern are specializari. In cazul

tesutului pluristratificat, stratul liber este cel specializat si deci este binestructurat. La epiteliul pluristratificat pavimentos cheratinizat, suprafatalibera este reprezentata de cheratina iar celulele specializate se numesccheratinocite. La epiteliul simplu, spre mediul extern apar specializarimembranare.

Polaritatea celularaPolaritatea celulara consta in existenta la nivelul membranei celulelor

epiteliale a unor domenii membranare distincte, ce difera intre ele d.p.d.v.biochimic, structural si functional. In mod obisnuit, o celula epiteliala aredoua domenii membranare:1. apical (spre lumenul organului)2. laterobazal (spre tesutul conjunctiv)

Cele doua domenii vin in contact cu compartimente cu continut diferitd.p.d.v. al lichidului extracelular.Elemente de definire a polaritatii cele doua domenii membranare difera d.p.d.v. biochimic si apare astfel

asimetria biochimica a suprafetei membranei (diferenta intre membrana apicalasi cea laterobazala).

existenta jonctiunilor stranse (zonulae ocludens) si realizarea contactelorintercelulare ce sunt asigurate prin molecule de adezivitate celulara sidispozitive jonctionale. Interactiunile celulelor epiteliale pot fi de douatipuri:cu celule epiteliale adiacente numite interactiuni (contacte) celula –celula cu matricea extracelulara numite interactiuni celula - substratdispozitia caracteristica a organitelor celulare si a componentelor de citoschelet in citoplasmaStabilirea polaritatii celulei epiteliale este un proces complex, determinat genetic, care parcurge mai multe etape. Afectarea unei functii determina aparitiaunei disfunctii celulare care va duce la aparitia unei boli. Deci, daca celula epiteliala are polaritate, ea va functiona normal, iar pierderea polaritatii ducela aparitia unei boli. S-au descris mai multe afectiuni cu localizare diferita, in care alterarea integritatii epiteliale nu este cauza dar apare ca o consecinta

7 | P a g e

a bolii. Dintre acestea enumeram: carcinoamele, insuficinta renala acuta prin ischemie, boala Davidson (boala cu microvili inclusi), boala rinichiului polichistic

9.Celula epitelială - specializări ale membranei plasmatice apicaleSpecializari ale membranei celulare apicale

Ele au diverse roluri: marirea suprafetei de absorbtie (microvilii sistereocilii), transport de molecule si celule (cilii), sau rol senzorial(stereocilii). Microvilii sunt specializari ce se disting numai la microscopul electronic. Ei

reprezinta forme de organizare stabila a filamentelor de actina. In celulaepiteliala sunt frecventi si sunt in general scurti. Aceste specializari suntcacteristice celulelor implicate in absorbtie. Ei apar fie izolati (la distantevariabile, avand forma si dimensiuni diferite) fie grupati (acopera intreagasuprafata membranara si au aceeasi forma si acelasi diametru).

Microvilii egali, cand sunt grupati au corespondenti in microscopia optica:platoul striat (o zona striata la polul apical cu striatii perpendiculare pesuprafata celulei) si margine in perie (aspect de fire la polul apical).

Exista diferente intre platoul striat si marginea in perie. Marginea inperie prezinta microvili mai lungi care au citoscheletul axial mai putindezvoltat ceea ce permite variatia lungimii lor; ei se rup usor (suntfriabili), ceea ce le da un aspect neregulat. Marginea in perie apare la polulapical al nefrocitului, in segmentul proximal al tubului urinifer. Platoulstriat apare la polul apical al enterocitului.

Stereocilii se disting si la microscopul electronic si la cel optic. Lamicroscopul optic se aseamana cu niste cili mai lungi. Studiile de microscopieelectronica au aratat ca denumirea este improprie, stereocilii fiind de faptniste microvili. Ei sunt mai lungi decat microvilii obisnuiti, mai subtiri siadeseori ramificati. Rolul stereocililor depinde de localizarea epiteliului. Inunele localizari au rol in marirea absorbtiei (epiteliul cailor genitalemasculine: epididim si canal deferent). In epiteliile receptoare din urecheainterna (organul Corti, crestele ampulare etc) au rol senzorial.

Cilii apar si in microscopia optica si in cea electronica. Spre deosebire demicrovili si stereocili, cilii sunt alcatuiti din microtubuli. Ei reprezintaspecializari membranare cu mobilitate, asigurand miscari ondulatorii (in val).Au rol in transportul moleculelor sau celulelor de-a lungul epiteliului.Ex.:epiteliul de tip respirator, epiteliul trompelor uterine.

10.Celule epiteliale specializate pentru transportCelule epiteliale specializate pentru transport

Aceste celule poseda mecanisme de transport selectiv de Na+ si K+. Ele aupompe membranare cu activitate ATP-azica si anumite particularitati structurale.

Prototipul acestui tip de epiteliu este nefrocitul din segmentul proximal altubului urinifer. Aceasta celula are mai multe particularitati: La nivelul membranei bazale exista invaginari citoplasmatice dar care nu sunt

insotite de membrana bazala. Astfel este marita suprafata activa membranara. Laacest nivel se gasesc pompele cu activitate ATP-azica.

8 | P a g e

La nivelul membranei bazale apar si compartimente, ca urmare a numeroaselorinvaginari citoplasmatice. In aceste compartimente exista mitocondrii alungitece prezinta numeroase criste. Ele realizeaza aportul crescut de ATP necesarpompelor.

La nivelul membranei laterale, in partea sa apicala exista jonctiuni stranse,care impiedica retrodifuzia ionilor pompati (directioneaza fluxul de ioni).

Si la nivelul membranei laterale exista interdigitatii. La nivelul membranei apicale exista microvili care maresc suprafata de

absorbtie.Nefrocitul asigura transportul de Na+ din lumen spre mediul intern. Acest

proces cuprinde mai multe etape: Na+ este preluat din lumenul tubului, prin membrana apicala, prin difuziune

prin canale ionice, ca urmare a gradientului de concentratie si electric. Ionulde Na+ este insotit si de ionul de Cl- si de molecule de H2O, prin osmoza.

Ionul de Na+ este pompat in mediul intern (sange), insotit de ionul de Cl- side molecule de H2O.

Epiteliul tubului urinifer are mai multe roluri: reprezinta o bariera activa prin care se controleaza concentratia de apa si de

ioni. are loc concentrarea unor medii prin deplasarea apei.

In functie de sensul de deplasare al ionilor au loc procese de absorbtie sausecretie. Atunci cand deplasarea se face in sens apico-bazal au loc procese deabsorbtie, iar cand deplasarea se face in sens bazo-apical au loc procese desecretie.

Reabsorbtia de ioni are loc in: nefrocitele din segmentul proximal al tubului urinifer nefrocitele din segmentul distal al tubului urinifer celulele din ductele striate epiteliul tubului digestiv peretii colecistului

Secretia de ioni are loc in: procesele ciliare - ghemuri de capilare care intra in alcatuirea tunicii medii

a globului ocular. Secretia are loc la nivelul celulelor endoteliale alecapilarelor

plexurile coroide - formatiuni din SNC ce reprezinta invaginari ale piamaterspre ventriculii cerebrali. Prezinta un ax conjunctiv si un epiteliu deacoperire care secreta ioni. Ele sunt responsabile de secretia lichiduluicefalorahidian (LCR).

Deplasarea ionilor se face mai degraba prin spatiul intercelular decat transcelular, adica ionii patrund in celula prin membrana apicala si, dupa ce au trecut de zona jonctiunilor stranse, ies prin membrana laterala in spatiul intercelular si ajung pe aceasta cale in mediul intern. Acest traseu este preferabil traseului transcelular datorita consumului mai scazut de energie

11.Celule epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de proteineCelulele epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de proteine

9 | P a g e

Aceste celule se pot gasi in glande exocrine, endocrine sau paracrine.Celulele au polaritate morfologica: citoplasma bazala este bazofila iarcitoplasma apicala este acidofila sau bazofila dupa natura proteinei secretate.

Cu ajutorul microscopului electronic s-a observat localizarea diferitelororganite dupa cum urmeaza: la polul bazal - organitele specializate pentru sinteza proteinelor: ribozomi

si reticul endopasmic rugos aparatul Golgi este situat supranuclear granulele de secretie in zona apicala (apar dense la fluxul de electroni)

Proteinele sintetizate pot fi:enzime digestive (secretate de celulele seroase) - glanda parotida, submandibulara, pancreasul exocrin proteine plasmatice - hepatocitul, care secreta albumine, globuline,

fibrinogen. hormoni - paratiroida, care sintetizeaza si secreta parathormon.

Sinteza proteinelor este continua.Secretia proteinelor poate fi continua sau intermitenta. In cazul secretiei

continue celula nu face depozite intracelulare de produs de secretie(hepatocitul). In cazul secretiei intermitente produsul de secretie se acumuleazain granule de secretie care alcatuiesc depozite intracelulare.

Produsul de secretie poate fi eliberat prin canale de excretie (glandaexocrine), intr-un capilar (glanda endocrina) sau in lichidul interstitial(glanda paracrina).

Prototipul celulei care sintetizeaza si secreta proteine este celula dinacinul pancreatic.

Etapele ciclului secretor in celula pancreatica sunt urmatoarele: Asimilarea aminoacizilor de catre celula epiteliala. Celula poate sintetiza

proteine numai pe baza aminoacizilor preluati din mediul intern. Preluarea serealizeaza la polul bazal si se face in mod activ, necesitand un transportorcare este specific pentru fiecare tip de aminoacid.

Sinteza lantului polipeptidic la nivelul ribozomilor atasati la reticululendoplasmic rugos. Moleculele proteice sintetizate vor patrunde in lumenul REunde va avea loc segregarea (inlaturarea moleculei semnal).

Acumularea in aparatul Golgi. Transportul de la reticulul endoplasmic la fataconvexa a cisternelor golgiene se face cu ajutorul veziculelor saumicroveziculelor de transport ce iau nastere prin inmugurire din cisternelereticulului endoplasmic. In aparatul Golgi are loc condensarea, agregareamoleculelor proteice.

Formarea granulelor de secretie. Granulele se formeaza prin inmugurireacisternelor aparatului Golgi. Granulele de secretie devin din ce in ce maidense la fluxul de electroni pe masura ce se apropie de polul apical alcelulei. Granula de zimogen este specifica pancreasului exocrin. Granulele dezimogen contin amestec de protein-enzime active si inactive (amilaza, lipaza,ribonucleaza, colesterol esteraza, tripsinogen, procarboxipeptidaza etc)

Transportul granulelor de secretie. Se realizeaza cu ajutorul elementelor decitoschelet (microtubuli si microfilamente). S-a dovedit experimental casubstantele care distrug citoscheletul au ca efect incetarea migrariiveziculelor. Colchicina duce la depolimerizarea microtubulilor iar

10 | P a g e

citochalazina B afecteaza microfilamentele. Aceste substante determina oprireagranulelor de secretie la nivelul aparatului Golgi.

Procesul de migrare este dependent si de consumul energetic, deci o substantacare produce decuplare proceselor de oxido-reducere are ca efect si oprireaveziculelor de secretie.

Procesul este independent de intensitatea sintezei proteice. Astfel,cicloheximida, o substanta care blocheaza transferul unui aminoacid de pe ARNtspecific pe lantul polipeptidic, ducand la blocarea sintezei proteice, nuafecteaza transportul veziculelor de secretie.Eliminarea produsului de secretie care are loc prin exocitoza. Exocitoza are

loc numai la polul apical si niciodata prin membrana bazala sau laterala. Are loco interactiune intre proteinele din endomembrana granulelor cu proteinele din membrana apicala a celulei. Apoi are loc o rearanjare structurala a celor doua membrane care vor fuziona. Granula de secretie se deschide astfel spre exterior si continutul sau este eliminat din celula

12.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de amine şi polipeptide miciCelule epiteliale specializate pentru sinteza si secretia de amine si polipeptide mici

Se mai numesc si celule APUD (Amine Precursor Uptake and Decarboxilation).Notiunea a fost introdusa de Pearse.

Aminele pot fi preluate din circulatie de catre celule sau pot fisintetizate de catre celule din precursori, proces realizat de celulele APUD.Aceste celule au un continut mare in aminoacid decarboxilaza.

Ele sunt celule endocrine sau paracrine, au distibutie difuza si sunt deobicei localizate intraepitelial, fiind izolate sau in grupuri mici. CeluleleAPUD se gasesc de-a lungul tubului digestiv de la esofag pana la canalul anal siin structura canalelor care se varsa in intestin (canalul coledoc si canalulWirsung). Aceste celule alcatuiesc axa gastro-entero-pancreatica. Ele se maigasesc si in epiteliul respirator, in structura glandelor tiroida si paratiroida,in aparatul urogenital si in piele.

La microscopul optic citoplasma celulelor APUD este bazofila si celulelesunt greu de diferentiat de restul celulelor. Deci sunt necesare metode specialede diferentiere:1. Precipitarea cu saruri de Ag (solutie amoniacala de AgNO3). Celulele pot fi

argentafine sau argirofile. Celulele argentafine retin Ag care precipita directdin solutie. Celulele argirofile necesita un reducator din mediul extern pentrua putea retine Ag.

2. Oxidarea cu dicromat de potasiu (K2Cr2O7) pentru celulele cromafine. Celuleleenterocromafine se gasesc in tubul digestiv si se pot oxida cu K2Cr2O7.

3. Metacromazia cu albastru de toluidina dar dupa o hidroliza acida.4. Fluorescenta indusa de formaldehida.5. Imunocitochimie - metoda cea mai folosita actual. Se folosesc anticorpi

monoclonali cu ajutorul carora se fac determinari foarte precise ale tipului decelule APUD studiate. Se mai pot folosi markeri, prin intermediul carora sepune in evidenta o populatie de celule APUD. Markeri pot fi: enolaza neuronala,specifica sistemului neuroendocrin, dar care se gaseste si in sistemul nervos);

11 | P a g e

proteina PG P9.5 (Protein Gene Product 9.5), care este o proteina solubila ceapare in celulele APUD cu exceptia celor intestinale si careia nu i se cunoastefunctia; cromograninele si secretograninele (initial se gasesc inmedulosuprarenala) care sunt proteine solubile ce contribuie la descarcareagranulelor de secretie.

6. Hibridizare in situ: celulele sunt identificate dupa continutul in ARNmspecific.

In microscopia electronica celulele APUD apar sub doua forme: inchise saudeschise, in functie de raportul polului apical cu lumenul organului. La celuleledeschise, polul apical vine in contact direct cu lumenul. Uneori au si microvili.Celulele inchise au polul apical acoperit de o alta celula epiteliala, deci nuintra in raport direct cu lumenul.

La celulele APUD organitele sunt slab reprezentate. Concentratia depolipeptide este cuprinsa intre 10-6 si 10-9 g/ml. Granulele de secretie suntaglomerate spre polul bazal al celulei. Granulele de secretie au forma,dimensiuni si densitati la fluxul de electroni diferite. Produsul de secretieeste un amestec de substante format din: amine, alaturi de unul sau mai multihormoni proteici, cromogranine, secretogranine, Ca2+ si ATP. Eliminarea granulelorse face prin polul bazal atunci cand celula este endocrina sau paracrina darexista si cazuri cand eliminarea se face prin polul apical. Eliberarea se faceprin exocitoza discontinua, in functie de stimuli.

Actualmente, notiunea de celule APUD a fost inlocuita de conceptul de SistemNeuroendocrin Difuz. Se numesc sistem neuroendocrin deoarece aceste celule auproprietati care amintesc atat de neuron cat si de celula endocrina clasica. Subactiunea unui stimul specific, este eliberat mesagerul chimic care actioneaza invecinatate sau la distanta (caracter de celula endocrina). Celula prezintaactivitate electrica ce creste in timpul eliminarii produsului (caracter decelula nervoasa).

13.Celulele epiteliale specializate pentru sinteza şi secreţia de glicoproteine.Sunt celule endocrine sau celule exocrine. Celulele exocrine sunt celulelemucoase: celula caliciforma, celulele gastrice, celulele din acinii mucosi.Celulele endocrine sunt celulele din adenohipofiza care secreta hormoni tropi:proopiomelanocortina (POMC), gonadotropina etc.

Prototipul celulelor specializate pentru sinteza si secretia deglicoproteine este celula caliciforma. Ea este localizata intraepitelial. Lamicroscopul optic, in coloratie uzuala (hemalaun-eozina), celula caliciforma areun pol apical dilatat, palid, cu aspect vacuolar (deoarece prin coloratie HE sepierd glucidele) si un pol bazal efilat (ingustat). Prin coloratie PAS, glucidelese pastreaza si poate fi examinat polul apical si platoul striat.

In microscopia electronica, dispozitia organitelor explica procesul desinteza si secretie: Reticulul endoplasmic rugos se gaseste la polul bazal Mitocondriile se gasesc intre cisternele RE rugos Aparatul Golgi se gaseste supranuclear si are o extindere mare

12 | P a g e

Granulele de secretie se acumuleaza la polul apical pe care il destind,datorita faptului ca sunt foarte multe si mari.

Exista si cativa microviliProcesul de sinteza al glicoproteinelor incepe cu asimilarea aminoacizilor

din mediul extern, apoi urmeaza sinteza lantului polipeptidic in ribozomiiatasati RE rugos. Lantul trece apoi in lumenul RE rugos unde are loc segregarea,dupa care este transportat prin microvezicule la aparatul Golgi. Aici are locelaborarea si atasarea componentei glucidice la lantul polipeptidic. De asemeneaglicoproteina este apoi sulfatata rezultand o glicoproteina sulfatata. De aici,dupa ambalarea in granule de secretie are loc transportul spre membrana apicalacu ajutorul elemnetelor de citoschelet si apoi exocitoza.

Granulele de secretie din celula caliciforma sau alte celule mucoase sunt granule de mucina. Atunci cand are loc fuzionarea endomembranei granulei de secretie cu membrana celulara are loc o modificare a permeabilitatii pentru apa, care va patrunde in granula de secretie si va hidrata continutul acesteia. Astfelse formeaza mucusul. Mucusul este deci mucina hidratata

14.Celule epiteliale specializate pentru sinteza de lipideCelulele specializate in sinteza si secretia de lipide

Pot fi celule endocrine sau exocrine. Celulele exocrine sunt cele din glandasebacee unde secretia este o mixtura de lipide cu celule dezintegrate. Celuleleendocrine sunt celulele care sintetizeaza steroizi: celulele gonadale (celuleleLeydig la barbat si celulele foliculare si luteale la femeie), si celulele dincorticosuprarenala.

Prototipul celulelor specializate in sinteza si secretia de lipide suntcelulele care secreta steroizi. La microscopul optic, in coloratie uzuala, ele auforma poligonala, cu nucleul central, eucromatic. Citoplasma este acidofila si cuaspect vacuolar datorat picaturilor de lipide pline cu precursor al hormonilorsteroici (colesterol esterificat).

La microscopul electronic se observa un continut mare de reticul endoplasmicneted (REN) si mitocondrii cu criste tubuloveziculare. Nu se cunoastesemnificatia acestor criste mitocondriale speciale. Intre mitocondrii si RENexista stranse relatii functionale si structurale. Relatia structurala este datade faptul ca mitocondriile se afla printre cisternele REN. Relatia functionalaeste data de cooperarea dintre enzimele REN cu enzimele mitocondriale (unele dinenzimele necesare procesului de sinteza apartin REN iar altele apartinmitocondriilor). Astfel, sinteza colesterolului din acetat este catalizata deenzime din REN, transformarea colesterolului in pregnenolona (prima etapa inprocesul de sinteza propriu-zisa a hormonilor steroici) este catalizata de enzimemitocondriale iar restul etapelor pana la obtinerea diversilor hormoni steroicise parcurg datorita enzimelor din REN.

15.Celule mioepitelialeCelule epiteliale specializate pentru contractie (celulele mioepiteliale)Sunt localizate intre membrana bazala a unei celule epiteliale si membrana

bazala (MB) a tesutului epitelial. Se gasesc la nivelul adenomerilor (alveole sauacini) si al ductelor din anumite glande exocrine: glandele salivare, lacrimale,sudoripare si mamare.

13 | P a g e

La microscopul optic apar ca niste prelungiri care incercuiesc alveolele,acinii sau ductele. Prezinta putina citoplasma.

La microscopul electronic, in citoplasma se observa:1. existenta filamentelor intermediare de citocheratina, fapt care atesta originea

lor epiteliala2. existenta proteinelor contractile (actina, miozina si tropomiozina), organizate

in mod asemanator cu cele din fibra musculara neteda3. existenta jonctiunilor gap si a desmozomilor. Jonctiunile gap se formeaza intre

celulele mioepiteliale alaturate, fapt care asigura actiunea sincrona acelulelor mioepiteliale. Desmozomii se formeaza intre celulele epiteliale sicelulele din unitatile secretorii sau din ducte si astfel se produce o tensiuneasupra unitatii secretorii si se ajuta la eliminarea granulelor de secretie.

16 + 17.Procesul de cheratinizareAre loc in epiteliul pavimentos stratificat. Procesul principal consta in sintezasi depozitarea intracelulara a cheratinei, proces ce are loc pe masura ce celulainainteaza dinspre stratul bazal spre cel superficial. In celulele superficialese va forma o masa proteica rezistenta si compacta care este bogata in cisteina,deci are un continut mare de sulf.

Cheratina este rezultatul a doua procese ce au loc in celula:1. sinteza de citocheratina (condensarea filamentelor intermediare de

citocheratina = tonofilamente)2. impregnarea citocheratinei cu proteine speciale (cheratohialina si filagrina)

Timpul necesar variaza in raport cu localizarea epiteliului si este cuprinsintre 20 si 45 de zile.

Prin aceste doua procese se formeaza cheratina moale, care se deosebeste decea dura (existenta la nivelul derivatelor epidermului - unghii, par). Cheratinamoale este saraca in sulf, bogata in grasimi, pastreaza proprietatea deflexibilitate, se poate descuama.

Acest epiteliu are doua corpuri: un corp mucos si un corp cornos. El are maimulte straturi: bazal (generator), spinos, granular, cornos (care are douasubstraturi: stratul lucidum si stratul cornos propriu-zis).

Cheratinocitele alcatuiesc cele doua compartimente ale epidermului:compartimentul proliferativ si cel functional. Cheratinocitele sunt siele de mai multe feluri, in functie de stratul in care se afla:cheratinocite bazale (care se gasesc numai in compartimentulproliferativ), si cheratinocite spinoase, granulare sau cornoase, carealcatuiesc impreuna compartimentul functional.

Compartimentul proliferativ este alcatuit din celule cubice sau usorcolumnare, cu citoplasma bazofila. Exista cantitati mari de poliribozomi,mitocondrii si putin aparat Golgi, ceea ce dovedeste sinteza crescuta de proteinestructurale. Cheratinocitele bazale stabilesc jonctiuni desmozomale cu celulelesupraiacente (celule spinoase) si hemidesmozomi cu membrana bazala. Acestecheratinocite prezinta mitoze crescute.

Compartimentul functional este alcatuit din celelalte tipuri decheratinocite (granulare, spinoase si cornoase). Cheratinocitele din stratulcornos se numesc corneocite.

14 | P a g e

Dupa procesul de cheratinizare, celula devine o masa proteica inconjurata decorpi lamelari. Acest strat are mai multe roluri: asigura rezistenta mecanica reprezinta componenta epidermului cu rol de bariera: impiedica patrunderea

microorganismelor la nivelul epidermului este impermeabila pentru apa

Celulele superficiale se pierd, se descuameaza, fiind celule care acumuleazao mare cantitate de fosfataza acida

Ţesut conjunctiv1.Matricea extracelulara (conjunctiva) - organizare molecularaMatricea conjunctiva extracelulara este un ansamblu de molecule proteice sipolizaharidice secretate local de celulele conjunctive si asamblate intr-o reteafoarte bine organizata. In trecut s-a crezut ca este o masa inerta cu rol destabilizare. Acum matricea este considerata un mediu extracelular in carecelulele migreaza, prolifereaza, cresc, se diferentiaza, capata forma si functie.Ele au nevoie de macromoleculele matricei conjunctive. Pe macromolecule sefixeaza factorii de crestere si hormonii care formeaza un ansamblu masiv desemnale pentru celulele conjunctive.

Toate macromoleculele au un turn-over de reinnoire, deci sunt produse inpermanenta si se degradeaza mereu cu ajutorul unor enzime secretate tot decelulele conjunctive. Toate macromoleculele sunt in interactiune cu celuleleconjunctive, doar ca unele interactioneaza direct (prezinta receptori specificipe membrana celulei conjunctive) si altele interactioneaza indirect prinintermediul unor proteine de adezivitate.

Dintre receptorii implicati in interactiunea matrice - celula enumeram:integrine, receptori integrine-like si receptorii non-integrine. Proteinele deadezivitate implicate in interactiunea matrice - celula sunt: fibronectina silaminina.

Macromoleculele sunt secretate de majoritatea celulelor conjunctive cuexceptia celulelor sangvine mature. Compozitia moleculelor depinde de tipul decelula, de gradul de diferentiere al celulelor si de statusul metabolic alcelulei

2.Molecule ale matricei conjunctive care intervin in adezivitatea de tip celula – matriceSunt reprezentate de 1) glicoproteine structural (ancorare celulara) –fibronectina, tenasceina, laminina, entactina, trombospondinina,condronectina si de 2) receptori de membrane (de tip integrine, nonintegrine si integrine like).Fibronectina – izolata in culturile celulare de fibroblaste.Se poateprezenta sub forma dimerica(in sange) si multimerica(in matriceaconjunctiva). Dimerul are 440.000 daltoni, este format din 2 subunitatialfa si 2 subunitati beta unite la capatul carboxi terminal prin puntidisulfurice. Fiecare subunitate este alcatuita din 45-60 reziduri de

15 | P a g e

aminoacizi.si e alc din 3 subunitati I, II , III. Subunitatile II au 60 –70 reziduri , sub III 90reziduri. Are rol structural in organizareamatricei conjunctive extracelulare. Se va lega la suprafata celulei princapatul amino terminal si carboxi terminal.Molecula constituie unintermediar pentru legarea altor glicoproteine de adezivitate. Estereceptor de legare la suprafata celulara. Asigura stabilitatea fizica atesutului conjunctiv.Laminina - 900.000 daltoni. Dimer format dintr o subinitate alfa si 2subunitati beta. Cele 3 subunitati se asambleaza intr-o structuraaseamanatoare cu o cruce. Bratul lung al crucii este format central din subA alfa in jurul careia se dispun in dublu helix subunit beta. Pe bratelescurte exista locusuri de legare la alti proteoglicani, la collagen siproteoglicani cu heparina.Laminina este forma laminei bazale. Se leaga de collagen si are rolstructural.Tenasceina – hexamer proteic cu 6 subunitati. Fiecare are aspect de bat sisunt dispuse in jurul unui domeniu globular.Nu are receptor pt membranecelulara. Se leaga prin intermediul proteoglicanilor.Entactina – monomer cu aspect de bat de tobosar.Nu are receptori.Se leagala membrane celulara prin intermediul lamininei.Trombospondinina – pusa in evidenta in sange.Secretata de trombociteCondronectina – matricea conjunctiva a cartilajului. Faciliteaza atasareacondrocitelor si a condroblastelor in tesutul conjunctiv.

3. Molecule ale matricei conjunctive care asigura hidratarea si consistenta acesteia

4.Biosinteza colagenului.Cuprinde doua mari etape, etapa intracelulara si etapa extracelulara.

Etapa intracelulara Formarea veziculelor de endocitoza prin care isi preia prolina si lizina. Transcriptia si traducerea

Lanturile 1 si 2 sunt codificate de gene de pe cromozomii 17 (1) si 7(2). Ele sunt copiate pe molecule de ARNm care vor ajunge in citoplasma lanivelul ribozomilor atasati RE. Ribozomii sunt atasati reticulului endoplasmicdeoarece se produc proteine de export. Aici are loc traducerea in urma careiarezulta lanturile pro1 si pro2 care sunt foarte lungi si foarte grele (au ogreutate moleculara de aprox. 154000 daltoni). Lanturile pro au o portiunecentrala, colagenica si doua capete necolagenice (capatul amino terminal sicapatul carboxi terminal). Cele doua capete alcatuiesc peptidele de extensie.La capatul amino terminal peptida de extensie se numeste peptida semnal. Lacapatul carboxi terminal peptida de extensie se numeste peptida extra.

Peptida semnal va fi scindata enzimatic dupa patrunderea in lumenul RE cuajutorul unei proteaze. Peptida extra are rol in initierea si controlareaspiralizarii lanturilor in jurul unui ax propriu si in formarea tripluluihelix.

16 | P a g e

Modificari postranslationale Clivarea secventei semnal cu ajutorul unor proteaze din lumenul RE. Hidroxilarea reziduurilor de prolina si lizina. Procesul este catalizat de doua

enzime: peptidil-prolin hidroxilaza si peptidil-lizin hidroxilaza. Seformeaza 3-hidroxi-prolina, 4-hidroxi-prolina, 3-hidroxi-lizina si 4-hidroxi-lizina. In afara de aceste enzime mai sunt necesare vitamina C(care are un rol foarte important), ionii Fe, -ceto-glutaratul sioxigenul.

Glicozilarea polipeptidului, care are loc la hidroxilizina. Se face cu ajutorulenzimelor galactozil transferaza si glucozil transferaza. Se transferagalactoza si glucozil-galactoza la resturile de hidroxilizina.

Formarea triplului helix de procolagen, proces care este initiat de peptida extra(capatul carboxi terminal al lantului pro. Lanturile se spiralizeazain jurul unui ax propriu iar apoi se spiralizeaza unul in raport cucelalalt si rezulta triplul helix. Intre lanturi apar legaturi covalentesi de hidrogen care vor stabiliza molecula nou formata, procolagenul.Aceasta molecula are doar partea centrala organizata in triplu helix,partile laterale fiind paralele si spiralizate doar in jurul axeiproprii.

Impachetarea procolagenului in macrovezicule golgiene Deplasarea macroveziculelor in ectoplasma periferica care se face cu ajutorul

microfilamentelor si al microtubulilor. Exocitoza procolagenului.Etapa extracelulara

Formarea tropocolagenului are loc din molecule de procolagen care, ajunse inspatiul extracelular, sunt clivate sub actiunea unor procolagen peptidaze.Clivarea are loc la capetele nespiralizate in triplu helix, unde seindeparteaza jumatate din capetele nespiralizate si rezulta astfeltropocolagenul.

In situatia colagenului fibrilar, mai departe va avea loc polimerizarea(asamblarea in fibrile si apoi in fibre). Polimerizarea se desfasoara in felulurmator: la nivelul hidroxilizinei actioneaza o enzima, liziloxidaza caredezamineaza oxidativ hidroxilizina si va rezulta o aldehida reactiva. Apoi sestabilesc legaturi transversale, cross-link-ari, intre moleculele apropiate.Moleculele de colagen se dispun in fibrile cu diametrul intre 20 si 200 nm.

5.Tipuri de colagen (clasificare)Colagenul este de 25 de tipuri care reprezinta combinari ale lanturilor 1 si 2.Dintre acestea, 15 tipuri sunt foarte bine cunoscute d.p.d.v. molecular sifunctional, iar din acestea, 5 tipuri sunt cele mai raspandite.

Se poate face o clasificare dupa raportul dintre colagen si matrice: colagen fibrilar, care se organizeaza in fibrile si formeaza fibre de colagen

sau reticulina colagen afibrilar care nu formeaza fibrile deoarece atat la capul amino

terminal cat si la cel carboxi terminal prezinta domenii globulare, careimpiedica polimerizarea in fibrile.

Tipuri de colagen fibrilar

17 | P a g e

Este colagenul de tip I, II, III, V, IX, X si XI. Colagenul de tip I, II,III, V si XI formeaza fibrile omogene (contin doar molecule de tip I, doarmolecule de tip II etc.). Colagenul de tip IX si X formeaza fibrile heterogene.Colagenul afibrilar se va atasa periodic la fibrilele de colagen si va formaretele bidimensionale in structura laminelor bazale (colagenul de tip IV).Fiecare tip de colagen are in componenta tipuri specifice de lanturi 1 sau 2 (incolagenul de tip I avem lanturi 1(I), in colagenul de tip II avem lanturi 2(II)etc.). Colagenul de tip I. Este alcatuit din doua lanturi 1(I) si un lant 2(I) sau

din trei lanturi 1(I). Are cea mai larga raspandire (aprox. 90% din totcolagenul). Este localizat in tesutul conjunctiv din piele, tendon, ligament,dentina, sclera, fascia musculara, capsula organului. Este rezistent laintindere si tensiune.

Colagenul de tip II (colagenul cartilajului). Este alcatuit din trei lanturi1(II)si se gaseste in cartilajul hialin si elastic, notocord si discurileintervertebrale. El asigura forma si rezistenta la deformare.

Colagenul de tip III. Este format din trei lanturi 1(III). Se gaseste instroma conjunctiva a unor organe: uter, ficat, splina, rinichi, plaman, instructura muschiului neted, a vaselor sangvine si in pielea fetala. El intra incomponenta fibrelor de reticulina. Are un rol structural si elasticitar.

Colagen de tip IV. Este format din trei lanturi de tip 1(IV) sau din treilanturi de tip 2(IV). El reprezinta colagenul amorf din laminele bazale aleepiteliilor, endoteliilor vasculare, epiteliilor din glomerulii renali si dincristalin. Are rol de suport si de bariera de filtrare.Colagen de tip V. Este format din doua lanturi de tip 1(V) si un lant de tip

2(V). Este colagenul din laminele bazale ale celulelor musculare striate sinetede, laminele bazale ale celulelor Schwann, celulelor gliale si epiteliuluiplacentar. Are rol in principal de support

6.Fibra de colagen - aspectul la microscopul optic, ultrastructuraFibrele de colagen sunt formate din colagen de tip I, II, V, IX, X, XI. Ele dsuntcele mai groase fibre ale tesutului conjunctiv si au un diametru de aproximativ20 m. Ele nu se ramifica si nu se anastomozeaza. Se dispun sub forma de benzi,panglici sau manunchiuri cu fibre paralele care se pot aseza fie in toatedirectiile formand retele, fie paralel formand tesutul conjunctiv ordonat.

Tehnici de colorare: coloratie universala - hemelaun-eozina - colagenul apare roz; coloratii topografice:

Van Gieson - colagenul apare rosu; AZAN - colagenul apare albastru; Mallory - colagenul apare albastru; - Masson - colagenul apare verde

7.Fibra de reticulina şi fibra elasticFibrele de reticulina

Fibrele de reticulina sunt cele mai subtiri, avand un diametru de 1 m. Seramifica si se anastomozeaza formand retele. Nu se vad in coloratie HE deoareceexista foarte multe fragmente oligozaharidice care nu fixeaza nici hemalaunul,

18 | P a g e

nici eozina. Fibrele de reticulina se vad in coloratia PAS unde apar rosu violet.Se mai evidentiaza si prin impregnarea argentica deoarece sunt fibre argirofile.Elastina

Elastina reprezinta 6% din proteinele structurale. Molecula are urmatoareacompozitie: glicina - 33%: prolina - 10-13% putina lizina 50-60% aminoacizi nepolari de genul dezmozinei si izodezmozinei.

Molecula are o greutate de 72000 daltoni.Dezmozina si izodezmozina sunt responsabile de caracterul puternic hidrofob

al moleculei si de caracterul sau elastic. Biosinteza elastinei

Cuprinde doua etape: intracelulara si extracelulara. Sinteza este realizatade aceleasi celule ca si sinteza colagenului.

Etapa intracelulara decurge la fel ca la colagen, doar ca nu are lochidroxilarea, glicozilarea si spiralizarea. Molecula rezultata se numestetropoelastina si are un aspect neregulat, rasucit.

In etapa extracelulara tropoelastina va polimeriza. Este nevoie mai intai deo dezaminare a lizinei realizata cu ajutorul liziloxidazei. Rezulta astfelaldehide reactive intre care se vor forma punti covalente si necovalente. Puntilecovalente mentin distantate moleculele de elastina in polimer, atat in intinderecat si in relaxare.

La microscopul electronic are un aspect amorf, astructurat, dens la fluxulde electroni.

Sistemul fibrelor elastice este alcatuit din: fibre de elastina, fibre deoxitalan, si fibre de elaunina. Fibrele de oxitalan si cele de elauninareprezinta precursori ai fibrelor elastice mature, dar ele se gasesc atat intesutul embrionar, cat si in cel adult.

Fibrele oxitalanice se gasesc in zone de maxima rezistenta: in ligamentulalveolo-dentar, in zonula lui Zinn, in dermul pielii. Ele sunt alcatuite dinnumeroase fibrile de fibrilina (glicoproteina care se sintetizeaza in paralel cutropoelestina).

Fibrele de elaunina se gasesc in dermul pielii, in special in jurulglandelor sudoripare. Sunt alcatuite din microfibrile de fibrilina si cantitativariabile de elastina polimerizata, care se dispune sub forma de spoturipoliciclice, disociind microfibrilele de fibrilina. Pe masura ce elastina crestesi este eliminata extracelular, microfibrilele de elastina conflueaza si sedispun in mijlocul fibrei. Atunci microfibrilele de fibrilina se dispun radial siatfel se formeaza fibra elastica matura.

Fibrele elastice au un diametru de 5 m (intermediar intre fibrele dereticulina si cele de colagen). Ele se ramifica si se anastomozeaza. In coloratieHE apar roz. Cu orceina se coloreaza in brun roscat, cu aldehid-fuxina Gömori innegru, iar cu resorcin-fuxina Weigert in rosu.

19 | P a g e

8.Clasificarea celulelor conjunctive, mecanisme de cooperare intercelulară, exempleCelulele conjunctive, spre deosebire de cele epiteliale nu prezinta polaritate.Ele intervin activ atat in procesul de secretie al matricei cat si in procesul dedegradare a acesteia. Celulele conjunctive secreta enzime lizozomale care vordegrada matricea, care se reinnoieste permanent. Cele mai multe celuleconjunctive stabilesc contacte cu matricea conjunctiva: contacte directe saucontacte mediate de receptori sau de glicoproteine de adezivitate.

Clasificarea celulelor conjunctive D.p.d.v. al provenientei

celule fixe - stabilesc contacte stranse cu matricea conjunctiva;componentii au proprietatea de interconvertibilitate (un component sepoate transforma in altul), proces care se realizeaza pe orizontala saupe verticala. Procesul realizat pe verticala nu este reversibil.

fibroblast fibrocit condroblast condrocit osteoblast ostocit celula adipoasa celula musculara neteda (mai ales in peretii vaselor) - este un

miofibroblast cu echipament contractil - microfilamente de actina simiozina.

Celulele libere - nu stabilesc jonctiuni focale cu matricea leucocitele granulare (neutrofile, eozinofile, bazofile) - trec prin

diapedeza prin peretele capilarelor sau venulelor si ajung intesutul conjunctiv lax.

limfocitele B (devin plasmocite) limfocitele T circulante monocitele (devin macrofage) mastocitele celulele pigmentare

9.Clasificarea ţesuturilor conjunctive (exemple).Tesuturi conjunctive propriu-zise:

tesuturi conjunctive laxepropriu-zisspecial care este de mai multe feluri:

lamelarareolar (fenestrat)spinocelular

tesuturi conjunctive fibroase (dense):semiordonatordonat

Tesuturi conjunctive cu functii specialetesut conjunctiv reticulat:

mieloidlimfoid

tesut conjunctiv elastic

20 | P a g e

tesut conjunctiv adiposalbbrun

tesut mucoidtesuturi conjunctive scheletale:

tesut cartilaginos:hialinelasticfibros

tesut ososlamelar haversianlamelar trabecular

articulatii

10.Ţesutul conjunctiv laxTesuturi rile conjunctive laxe1. propriu-zise2. speciale:

lamelar (fasciile)areolar sau fenestrat (epiploon)spinocelular (corticala ovarului, endometru)

Tesutul conjunctiv lax propriu-zisEste tesutul cel mai raspandit in organismul uman:

Formeaza mucoasele impreuna cu epiteliile de acoperire si cele glandulare. Instructura mucoaselor el reprezinta corionul.

Il mai gasim in stroma conjunctiva a organelor parenchimatoase (tesutulconjunctiv lax reprezinta scheletul iar umplutura este reprezentata de celuleleepiteliale).

Se mai gaseste in axul conjunctivo-vascular al seroasei peritoneale.in axul conjunctivo-vascular al vilozitatilor intestinalein adventicea tubului digestiv si a vaselor de sangein regiunea superficiala a dermului (dermul papilar).in structura capilaruluiin endotenoniuin peritenoniuin endomiusiumin perimisiumin endonervin perinerv

In structura lui se gasesc in proportii egale fibre, celule si substantafundamentala.

Celulele pot fi fixe sau mobile. celulele fixe sunt fibroblastele si fibrocitelecelulele mobile sunt celule imuno-reactive (mastocitelele, macrofagele,

plasmocitele, celulele cu efect citotoxic) sau celule accesorii, provenite dinsange (limfocitele TH si macrofagele). Prin aceste celule mobile tesutulintervine in imunitate, in apararea locala atat in RI celular cat si umoral.

21 | P a g e

Fibrelele sunt de toate categoriile (colagen, elastina, reticulina) inproportii aproximativ egale. Fibrele de colagen se dispun in benzi sau panglici.Ele sunt acidofile si se coloreaza in roz. Benzile sunt formate din fibre decolagen dispuse paralel intre ele. Benzile se dispun ulterior in diferite ungiurifara sa se ramifice sau sa se anastomozeza. Fibrele de elastina se ramifica si seanastomozeaza formand retele cu ochiuri neregulate. Si ele sunt acidofile si secoloreaza in roz. Fibrele de reticulina nu se vizualizeaza in coloratie HEdatorita resturilor zaharidice. Ele se pot evidentia prin impregnare argenticasau reactie PAS pozitiva. Aceste fibre sunt ramificate si anastomozate. Inochiurile retelei se dispun celule si substanta fundamentala.

Substanta fundamentala are un procent mare de GAG nesulfatati. De asemeneamai contine si PG mai ales cei cu heparan sulfat si cei cu condroitin sulfat,keratan sulfat si dermatan sulfat. Datorita continutului mare in GAG si PG ea secoloreaza palid in HE. Substanta fundamentala mai contine glicoproteine deadezivitate (fibronectina, entactina si tenasceina).

Vascularizatia este foarte bogata, se face prin vase de calibru minim(capilare, arteriole, venule).

Inervatia este bogata, prin fibre vasomotorii si fibre senzitive, sub formade terminatii nervoase libere sau terminatii incapsulate.

Tesutul conjunctiv lax lamelarEste bogat in fibre de colagen si elastina dispuse in lamele paralele. Au

celule de tip fix (fibroblaste si fibrocite). Se gaseste in fascia superficialasi profunda a muschilor.

Tesutul conjunctiv lax areolar (fenestrat)Este bogat in fibre de colagen care formeaza o retea cu ochiuri foarte largi

(de 2-3 ori mai largi decat in tesutul conjunctiv lax propriu-zis). Celulele suntfixe sau mobile. Se gaseste in epiploon.

Tesut conjunctiv lax spinocelularSe gaseste in corticala ovarului, in jurul foliculilor ovarieni, in

endometru si in jurul glandelor uterine. Se caracterizeaza printr-o predominatacelulara (celule mezenchimale si fibroblaste). Au putina substanta fundamentalasi fibre subtiri de reticulina. Celulele se dispun in vartejuri in jurulformatiunilor foliculare.

11.Ţesuturile conjunctive dense ordonate: tendonul şi aponevrozaTesutul conjunctiv dens ordonat

Intra in structura aponevrozelor si tendoanelor. Ambele formatiuni suntinextensibile si asigura insertia muschiului pe os. Aponevroza este pentrumuschii lati iar tendonul este pentru muschii lungi (ai membrelor).

AponevrozaAponevroza poate fi simpla sau compusa. Cele simple sunt alcatuite din 2

foite conjunctive suprapuse iar cele compuse sunt alcatuite din 3 foiteconjunctive suprapuse.

Organizare: predomina fibrele de colagen care sunt paralele intre ele intr-ofoita si sunt perpendiculare pe fibrele din foitele supra si subiacente.Substanta fundamentala este putina si celulele sunt reprezentate de fibroblastecu forme extrem de variate datorita spatiilor mici dintre fibrele conjunctive. Au

22 | P a g e

o structura avasculara (hranirea se face prin difuziune) iar inervatia estesenzitiva si se face prin terminatii nervoase libere.

TendonulTendoanele primare si secundare se unesc si formeaza tendonul tertiar

(compus).Tendonul primar - pe sectiune longitudinala se observa ca fibrele de colagen sunt dispuse

paralel in benzi care la randul lor sunt dispuse paralel. Spatiile dintre fibresunt mici si contin substanta fundamentala si celule. Celulele sunt fibroblastesi fibrocite si se numesc tenocite. Ele au niste prelungiri in forma de aripioaresi se mai numesc celule aliforme. Ele apar dispuse metameric, in siruri paralele.Ele sunt extrem de aplatizate si mai au o caracteristica: bigeminismul (douacelule fiice rezultate prin diviziune sunt asezate una langa alta datoritaimposibilitatii de deplasara).

- pe sectiune transversala tendonul primar are forme ovalare sau poligonale.Aici se observa aspectul celulelor aliforme. Prelungirile lor imbraca fibrele decolagen marind rezistenta. Fiecare tendon primar este invelit la periferie deendotenonium (tesut conjunctiv lax propriu-zis avascular?).

Mai multe tendoane primare formeaza tendonul secundar care este invelit deperitenonium, care este foarte bine vascularizat. Hranirea tendonului se face peseama peritenoniului cu rol de asemenea in cresterea in lungime si in grosime. Inperitenoniu se mai gasesc corpusculii incapsulati Pacini.

Mai multe tendoane secundate formeaza tendonul compus (tertiar). Epitenoniulinveleste la exterior tendonul compus. Este tesut conjunctiv dens semiordonat.Intre epitenoniu si tendon mai exista o lama de tesut conjunctiv lax iar in afarase afla mezotenonul. Mezotenonul este format din tesut conjunctiv lax simezoteliul. Mezoteliul este o teaca sinoviala care se dedubleaza din loc in locsi formeaza bursele sinoviale in care se afla lichidul sinovial. Lichidulsinovial contine apa, ioni, proteine, GAG si PG.

Jonctiunea-tendon os: se realizeaza diferit in functie de locul unde se inseratendonul (pe diafiza sau pe epifiza). Diferentele se datoreaza osificarilordiferite ale celor doua straturi osoase.

Jonctiunea tendon-diafiza: fibrele de colagen de la nivelul tendonuluistrabat periostul diafizei si ajung in corticala diafizara unde se intrepatrundcu fibrele de colagen ale osteoanelor .Acestea sunt fibrele lui Sharpey.

Jonctiunea tendon-epifiza: intre tendon si epifiza se formeaza un tesutconjunctiv cartilaginos hialin de alunecare. Acest tesut se caracterizeaza prinpredominanta fibrelor de colagen, substanta fundamentala calcificata si celulecartilaginoase.

Jonctiunea tendon-muschi: Endotenonul se continua cu endomisium, peritenonul cuperimisium si epitenonul cu epimisium. Fibra musculara care ia contact cutendonul se termina cu prelungiri digitiforme. Fe frontul citoplasmatic alprelungirilor se prind de membrana celulara filamentele subtiri de actina aleultimului sarcomer. Pe frontul extracelular membrana celulara a prelungirilordigitiforme este dublata de o lamina bazala impreuna cu care formeaza sarcolema.Fibrele de colagen de la nivelul tendonului se prind in portiunile declive aleprelungirilor digitiforme direct pe membrana fibrei musculare in aceste portiuniperforand lamina bazala. Legatura se intareste prin laminina si fibronectina. In

23 | P a g e

jurul fiecarei prelungiri digitiforme se vor localiza circular numeroase fibre dereticulina care vor creste rezistenta jonctiunii miotendinoase. Aceasta jonctiuneeste foarte activa d.p.d.v. functional. Aici se realizaeaza atat crestereamuschiului cat si a tendonului.

12.Ţesutul conjunctiv dens neordonatTesutul conjunctiv dens semiordonat (fibros)

Localizare:in dermul pielii (in partea profunda - dermul reticular)in capsulele conjunctive ale organelorin structura scleroticii si a corneeiin epitenoniuin epimisiumin epinervin structura durei materin submucoasa organelor tubului digestiv

Organizare: predomina fibrele de colagen si elastina, putina substantafundamentala si putine celule.

Fibrele de colagen sunt organizate in benzi (panglici) care contin fibre decolagen paralele si apoi benzile sunt dispuse in toate directiile si chiar suntondulate. Fibrele elastice se dispun si ele in toate directiile ramificandu-se.Ele constituie o pasla pentru fibrele de colagen.

Substanta fundamentala este putina si nu se coloreaza in HE datoritaprezentei abundente a GAG si PG.

Celulele sunt fibroblaste si fibrocite (celule fixe) dar si macrofage,mastocite, plasmocite, neutrofile.

Vascularizatia este bogata si se face prin vase de calibru minim.Inervatia este bogata si se face prin fibre vasomotorii si fibre senzitive

(terminatii nervoase libere dar mai ales terminatii nervoase incapsulate).Rolul acestui tesut: in general asigura rezistenta la tractiuni.

13.Ţesutul conjunctiv elasticTesutul conjunctiv elastic

Are o raspandire extrem de restransa si anume:ligamentele galbene de la nivelul cefeiligamentele articulareligamentul suspensor al penisului.

Structura: predomina fibrele elastice dispuse in retea, substantafundamentala, celule conjunctive (in special celule fixe). Elementele elastice levom gasi insa larg raspandite in peretele vaselor formate din lamele elasticedispuse concentric. Tot elemente elastice apar si in stroma conjunctiva aplamanului dubland peretele alveolar.

14.Ţesutul conjunctiv reticularTesutul reticulat

Este de doua feluri:1. mieloid (maduva rosie hematogena)2. limfoid (in organele limfoformatoare). Organele limfoformatoare sunt:

24 | P a g e

ggl. limfaticipulpa alba a splineiplacile Peyer din intestinamigdaleOrganizare: fibre de reticulina care se dispun sub forma unui fibroreticul,

celule conjunctive (o parte din ele vor forma citoreticul care se va suprapunepeste fibroreticul). In ochiurile celor doua retele se gasesc substantafundamentala si celule conjunctive libere.

Tipuri de celule: celule reticulare de tip fibroblastoid - aceste celule sunt de fapt un fibroblast

cu mai multe prelungiri care se unesc cu prelungirile altor celule prinjontiuni gap. Aceste celule formeaza citoreticulul. Celula are nucleu centraleucromatic, citoplasma bazofila si este implicata in secretia matriceiconjunctive si a rol structural (formeaza citoreticulul).

celule reticulare de tip histioid - au rol macrofag. Pot fi fixe sau libere si sesclerozeaza de regula in mansoane perivasculare. Ca aspect structural celulelepot avea ..................................... Rol de fagocitoza si pinocitoza.De asemenea ele colaboreaza cu limfocitele B si T in realizarea RI umoral sicelular. Limfocitele T sunt localizate in zonele timodependente iar limfociteleB sunt localizate in zonele timoindependente.

celula reticulara interdigitalecelule reticulare foliculare dendritice. Ultimele doua clase decelule sunt greu

de diferentiat intre ele (doar prin imunofluorescenta si ME). Aceste douatipuri de celule colaboreaza cu macrofagele in elaborarea RI mediat umoral sicelular.

15.Ţesutul adipos alb.Adipocitul alb are diametru de 100-120 m. Adipocitele se organizeaza in lobuliseparati de septuri formate din tesut conjunctiv lax ce aduce vase de sange inapropierea adipocitelor. Un capilar corespunde la 2-3 adipocite albe. Tot astfelajung terminatiunile nervoase adrenergice si colinergice. Celula apare ca un inelcu pecete. Incluziunea lipidica se prezinta ca o picatura unica (tesutunilocular). Citoplasma si nucleul sunt impinse la periferie. Bula se dizolva inparafina si in hidrocarburi benzenice. Citoplasma este acidofila iar nucleulreprezinta pecetea inelului. Tot in tesut se observa numeroase capilare. La ME seobserva ca incluziunea nu este invelita de endomembrana si ocupa cea mai mareparte a celulei impingand nucleul la periferie.

Nucleul este alungit, eucromatic. Organitele sunt mitocondrii cu criste tubulare si RE neted. Membrana

celulara este dublata la exterior de o lamina bazala care la randul ei estedublata de o retea fibroreticulara. Aceasta lamina bazala este comuna pentru maimulte adipocite. Intre adipocite exista substanta fundamentala, fibre dereticulina, capilare si filete nervoase adrenergice si colinergice care se oprescla nivelul laminei bazale unde-si varsa mediatorul, acesta ajungand in celulaprin difuziune.

Rolul acestor celule este in metabolismul lipidelor, in lipogeneza silipoliza. Lipogeneza se face din glicerol si acizi grasi (1 molecula de glicerolsi 3 molecule de acizi grasi formeaza 1 molecula de triglicerid). Glicerolul se

25 | P a g e

obtine prin aport exogen sau prin glicoliza iar acizii grasi pot fi sintetizat“de novo” sau provin din sursa endohepatica.

Acizii grasi proveniti exogen sunt absorbiti fie direct in circulatiasangvina fie in circulatia limfatica sub forma de chilomicroni. Chilomicronii audiametrul de 3 m, au un miez central format de triglicerid si colesterolesterificat si o parte periferica formata din colesterol liber, proteine sifosfolipide.

La nivelul capilarelor chilomicronii se desfac sub actiunealipoproteinlipazei secerata de celulele endoteliale. Acizii grasi rezultati ramanlegati de proteine si astfel vor traversa lamina bazala a adipocitului alb siapoi membrana celulara si ajung in citoplasma unde formeaza din nou trigliceride.Depozitele adipoase sunt permanent reinnoite. Cel mai lipogenetic hormon esteinsulina care permeabilizeaza membrana adipocitului pentru glucoza. Lipoliza estecontrolata de glucagon.

16.Ţesutul adipos brunIn acest tesut exista caroteni (pigmenti) prezenti in citoplasma. Vascularizatiaeste mai bogata (1 capilar la 1 adipocit). Citocromii sunt numerosi (existamitocondrii multe). Astfel se explica culoarea bruna. Acest tesut ocupa 5-6% dingreutate la nastere. Este intalnit doar in viata fetala si in primele 5 luni dela nastere. El este localizat:cervicalretrosternalsubscapularretrosimfizarin mediastinul profundin regiunea inghinala.

Acest tesut are rol de protectie termica.Organizare: adipocitele brune sunt asezate in paniculi separati de septuri

conjunctive formate din tesut conjunctiv lax cu foarte multe vase de sange (1capilar la 1 adipocit). Terminatiunile nervoase sunt de tip adrenergic. Existaputina substanta fundamentala si putine fibre de reticulina.

La MO celula are forma poligonala cu nucleul dispus central. In adipocitexista mai multe bule lipidice care nu conflueaza datorita prezentei unor septuricitoplasmatice. Citoplasma este spumoasa cu numeroase gauri pentru ca si aici sedizolva in parafina incluziunile de lipide.

Adipocitul brun este mult mai mic - are un diametru de 30-40 m.La ME se observa perinuclear numeroase picaturi lipidice nedelimitate de

endomembrane ci doar separate de septuri citoplasmatice. In restul citoplasmeiexista mitocondrii cu criste si REN cu rol in sinteza lipidelor. Membranaadipocitului brun este dublata de o lamina bazala inconjurata de o reteafibroreticulara. Lamina bazala este proprie fiecarui adipocit.

Filetele nervoase adrenergice strabat lamina bazala si vin in contact directcu membrana adipocitului. Cand scade temperatura mediului inconjurator sedescarca norepinefrina care va stimula adenilat ciclaza ce duce la cresteracantitatii de cAMP care stimuleaza protein kinaza care va determina arderaacizilor grasi in ciclul Krebs ceea ce duce la formarea de energie. Tot odata

26 | P a g e

este inhibata ATP sintetaza si astfel toata energia formata este disipata subforma de caldura.

17.Celula mezenchimalăEste prezenta in principal in tesutul embrionar dar si in tesuturile conjunctiveadulte in apropierea vaselor de sange. Au originea in mezodermul embrionar sau inmezoectoderm pentru celulele din extremitatea cefalica.

Celula are urmatorul aspect la microscopul optic: celula are 20-30 m, forma neregulata cu prelungiri nucleul ocupa mai mult de jumatate din citoplasma blastele au citoplasma bazofila din cauza RE si ribozomilor foarte dezvoltati

ca urmare a sintezei intense de proteine nucleul este rotund sau ovalar si eucromatic (palid colorat) citoplasma este slab bazofila

La microscopul electronic celula mezenchimala apare astfel: are prelungiri raportul nucleoplasmatic este supraunitar nucleul prezinta 1-2 incizuri (identatii). La nivelul lor se dezvolta

organitele celulare: RE si mitocondrii nucleul este incarcat cu eucromatina si are un nucleol excentric in citoplasma apar grupari poliribozomale bine dezvoltate. mitocondriile, RE rugos si aparatul Golgi din citoplasma sunt slab reprezentate

Celula mezenchimala are urmatoarele roluri Reprezinta originea celor mai multe celule conjunctive fixe Secreta matricea conjunctiva extracelulara care este lipsita de fibre in acest

stadiu Induce diferentierea epiteliilor

18.FibroblasulFormeaza o familie mare de constituienti celulari: fibroblastele, fibrocitele simiofibroblastele.

FibroblasteleSunt cele mai active si mai raspandite celule ale tesutului conjunctiv. Au

originea in celula mezenchimala.Au urmatorul aspect la microscopul optic:

au forma alungita dar neregulata, cu numeroase prelungiri au raportul nucleo-plasmatic supraunitar nucleul are forma ovalar-alungita, este palid colorat si prezinta un nucleol

evident localizat in zona mai bombata a celulei citoplasma este puternic bazofila

La microscopul electronic apar urmatoarele particularitati: celula stabileste contacte focale cu matricea dar si jonctiuni gap cu alte

celule in citoplasma se evidentiaza foarte multi ribozomi liberi (poliribozomi) si RE

rugos exista foarte multe mitocondrii, aparatul Golgi este bine reprezentat, cu alte

cuvinte, intreg aparatul de sinteza proteica este foarte bine dezvoltat

27 | P a g e

citoscheletul este de asemenea bine dezvoltat, format din microfilamente deactina si miozina, microtubuli si filamente intermediare de desmina sitimetina.

Fibroblastele au urmatoarele roluri:1. Fibroblastul secreta toate macromoleculele matricei conjunctive: tropocolagen,

tropoelastina, fibrilina, glicozaminoglicani si proteoglicani precum si toatecele sase proteine de adezivitate.

2. Fibroblastele secreta proenzimele lizozomale de tipul colagenazei, elastazei,hialuronidazei, glucuronidazei si catepsinei C care intervin in digestiamatricei conjunctive.

3. Fibroblastele secreta factorul de proliferare (stimuleaza dezvoltareamicrocirculatiei)

4. Fibroblastele intervin in secretia de interferon , care este mult mai activdecat interferonul secretat de macrofage. El intervine in apararea antiviralasi antitumorala.

5. Modulatia: fibroblastele sunt interconvertibile atat pe orizontala cat si peverticala.

6. Nonechivalenta: fibroblastele difera intre ele in functie de tipul de tesutconjunctiv caruia ii apartin si chiar in cadrul aceluiasi tip de tesutconjunctiv, in functie de localizare. O dovada in acest sens avem daca setransplanteaza bucati de derm din pielea palmara sau plantara in pielea de lanivelul trunchiului. Pielea trunchiului se va ingrosa ca urmare afibroblastelor care sunt diferite si induc diferentele epiteliale

19.MastocitulEle sunt localizate in dermul pielii sau in mucoasa si submucoasa tubuluidigestiv sau a cailor respiratorii.

La microscopul optic mastocitul apare in urmatorul fel: are forma rotunda sau ovalara cu diametrul de 20-30 m. nucleul este rotund, excentric, palid colorat, veziculos si prezinta un nucleol

evident. are putina citoplasma si este slab acidofila. Acidofilia este mascata de

prezenta in citoplasma a numeroase granule mastocitare. Granulele pot fiortocromatice (se coloreaza in aceeasi culoare pe care o are si colorantulfolosit) sau metacromatice (atunci cand se coloreaza prezinta alta culoare decatcolorantul folosit - schimba culoarea colorantului). Se folosesc coloranticationici de anilina: albastru de toluidina - granulatiile ortocromatice se vorcolora in albastru iar granulatiile metacromatice se vor colora in rosu-violet.

La microscopul electronic mai observam: nucleul care aparea palid colorat la microscopul optic aici este incarcat de

eucromatina; prezinta un nucleol excentric citoplasma are organitele comune slab reprezentate, intreaga citoplasma fiind

ocupata de granule opace la fluxul de electroni ce au dimensiuni variate (intre0,2-2 m).

granulele mastocitare au urmatorul continut:1. proteoglicani cu heparan sulfat (subpopulatie a heparinei cu rol

anticoagulant) sau cu condroitin sulfat (mastocitele cu condroitin sulfatse numesc mastocite mucoase)

28 | P a g e

2. histamina3. proteaze neutre4. factorul chemotactic al eozinofilelor, responsabil de socul anafilactic.

membrana celulara prezinta pseudopode cu citoschelet cortical alcatuit dinfilamente de actina. Acest citoschelet este bine reprezentat.

la nivelul membranei s-au identificat receptori IgE (reagine). Aceeasireceptori se identifica si in membrana bazofilelor

la nivelul membranei mastocitelor se evidentiaza sinteza leucotrienelor, careajuta la formarea complexului antigen-anticorp [Ag-Ac] pe suprafatamastocitului.

Mastocitele au mai multe roluri, in special in reactiile dehipersensibilizare imediata, dintre care cea mai de temut este socul anafilactic,o urgenta medicala. Intr-un soc anafilactic se realizeaza un edem insotit debronhospasm. Substante care induc socul sunt veninul de viespe, penicilina sauantitoxina antitetanica. In cazul in care un organism vine in contact pentruprima data cu un astfel de alergogen, se va induce secretia de IgE prinplasmocite. IgE au receptori specifici in membrana mastocitelor si a bazofilelor.Este denumita celula paracrina ce elibereaza subst cu rol active in reactii dehipersensibilizare imediata.

La un al doilea contact al organismului cu acelasi antigen, antigenele vorgasi anticorpi deja formati si se vor fixa pe ei. Deci, pe membrana mastocituluivor exista complexe [Ag-Ac], care vor determina doua reactii:1. degranulare mastocitara cu sau fara mastocitolizaformare de leucotriene in membrana mastocituluiDegranularea mastocitara cu mastocitoliza

Este o urmare a faptului ca nou formatele complexe [Ag-Ac] din membranamastocitara vor declansa un lant de mecanisme dupa cum urmeaza: este activataadenilat ciclaza care va duce la fomarea de AMPc. AMPc activeaza o proteinkinazacare va determina deschiderea unor canale de calciu. Ca urmare a deschideriicanalelor de calciu, creste influxul de calciu fapt care determina fuzionareagranulelor mastocitare intre ele si apoi cu membrana celulara. Astfel granuleleisi vor varsa continutul la exterior, fapt care poate sa duca sau nu ladegradarea celulei in intregime.

Histamina determina cresterea permeabilitatii capilare. Astfel, prinperetele capilar va exista un aflux mare de eozinofile si neutrofile care suntatrase prin chemostatism pozitiv de catre factorul chemotactic al eozinofilelorcare se afla in granulele mastocitare si care acum a fost imprastiat in lichidulinterstitial. Neutrofilele si eozinofilele genereaza mastocitoliza in lant careva duce si la eliberarea mai multor granule mastocitare.

Alt efect consta in contractia muschilor netezi din peretii bronhiilor sibronhiolelor mergand pana la bronhospasm si moarte daca nu se intervine cu unbronhodilatator puternic: adrenalina.

Formarea de leucotriene in membrana mastocituluiComplexul [Ag-Ac] stimuleaza fosfolipaza din membrana celulara care va

induce sinteza de acid arahidonic din care se sintetizeaza leucotriene.Leucotrienele pe masura ce se produc se elibereaza in matricea extracelulara. Eleau un rol antagonic histaminei: relaxeaza musculatura neteda. Cam la 1-2 ore dupa

29 | P a g e

reactie, histamina este anihilata prin leucotriene de catre mastocit si prinhistaminoxidaza de catre eozinofile.

Mastocitele mai sunt denumite si celule paracrine deoarece actioneaza localprin produsul de secretie eliberat in afara celulei.

20.HistiomacrofagulHISTIOMACROFAGULEste o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric, cunucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata.

La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator: nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleoli

evidenti citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi,

lizozomi citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace

(fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid). exista si fagolizozomi si pinolizozomi exista de asemenea si corpi reziduali

Macrofagele au urmatoarele functii:1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza

poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori.2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei,

hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matriceiconjunctive.

3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel desecretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th

(helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediatumoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specificasau nespecifica.

4. Secreta interferonii , , . Interferonul este cel mai important, avand rolin apararea antivirala si antitumorala.

5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza intesuturile in care se gasesc.

MacrofagulAre originea in monocitele circulante.Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care

prezinta trei compartimente:1. compartimentul medular2. compartimentul sangvin3. compartimentul tisular.

Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care sediferentiaza pe linie monocitara in monoblast promonocit monocit.

Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:

1. macrofagul liber (histiomacrofag)2. macrofagul fix (histiocit)

30 | P a g e

La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si in cea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sange

21.Sistemul monocitar macrofagic.Totalitatea macrofagelor formeaza sistemul fagocitar mononuclear care prezintatrei compartimente:1. compartimentul medular2. compartimentul sangvin3. compartimentul tisular.

Compartimentul medular este format din celule stem pluripotente care sediferentiaza pe linie monocitara in monoblast promonocit monocit.

Compartimentul sangvin este format din totalitatea monocitelor circulante.Compartimentul tisular este format din doua tipuri de celule:

1. macrofagul liber (histiomacrofag)2. macrofagul fix (histiocit)

La nivel tisular ele se afla in dermul pielii, in mucoasa digestiva si incea respi ratorie. Ele se grupeaza de regula in apropierea vaselor de sangeHistiocitul

Este o celula cu dimensiuni intre 10-15 m, cu nucleu tahicromatic,excentric, cu citoplasma acidofila, mai mult sau mai putin omogena.

HistomacrofagulEste o celula cu dimensiunile intre 30-40 m, cu nucleu veziculos excentric,

cu nucleol evident. Citoplasma este acidofila si puternic granulata.La microscopul electronic, histiomacrofagul se prezinta in felul urmator:

nucleu reniform, situat excentric, incarcat cu eucromatina si cu nucleolievidenti

citoplasma contine organite comune: mitocondrii, RE rugos, complex Golgi,lizozomi

citoplasma mai contine numeroase vezicule clare (pinozomi) sau opace(fagozomi), in functie de tipul antigenului (lichid sau solid).

exista si fagolizozomi si pinolizozomi exista de asemenea si corpi reziduali

Macrofagele au urmatoarele functii:1. Fagocitoza si pinocitoza. Macrofagul fagociteaza particule mari. Fagocitoza

poate fi specifica sau nespecifica. Ea este mediata de receptori.2. Secreta proenzime lizozomale de tipul colagenazei, elastazei, erochinazei,

hialuronidazei sau glucuronidazei. Enzimele intervin in digestia matriceiconjunctive.

3. Secreta citokine care activeaza la randul lor alte celule (sunt un fel desecretii paracrine). Dintre citokine, interleukina 1 activeaza limfocitele Th

(helper), care vor interveni in cooperarea din cadrul raspunsului imun mediatumoral. Interleukina 1 mai activeaza si celulele cu citotoxicitate specificasau nespecifica.

4. Secreta interferonii , , . Interferonul este cel mai important, avand rolin apararea antivirala si antitumorala.

5. Secreta factorul de proliferare al fibroblastelor, inducand fibroza intesuturile in care se gasesc.

31 | P a g e

Componentii sistemul fagocitar mononuclear1. Macrofagele de tip histiomacrofag si histiocit din tesutul conjunctiv lax si

dens aflat in dermul pielii si mucoasele digestiva si respiratorie.2. Celulele Kupffer din ficat3. Macrofagele alveolare, numite celule cu praf sau prafoase, din plaman.4. Macrofagele din tesutul conjunctiv reticulat din splina, foliculii limfatici,

maduva rosie hematogena si timus5. Macrofagele pleurale si peritoneale din seroasele cavitare6. Osteoclastele din tesutul osos7. Celulele gliale din SNC, numite microglii

Celulele Langerhans din epiderm

22.PlasmocitulAre originea in limfocitele B circulante.

Sunt localizate: in dermul pielii, in mucoasele si submucoasele digestive sirespiratorii.

La microscopul optic plasmocitul apare in felul urmator: celula ovalara cu dimensiunea de 30 m nucleu rotund sau ovalar dispus excentric, in jurul caruia se observa un aspect

de cadran de ceas sau roata cu spite. are nucleoli evidenti citoplasma este abundenta si in cea mai mare parte bazofila; o mica zona din

apropierea nucleului ramane mai palid colorata sau acidofila. in zonele in care citoplasma este bazofila, exista mici vacuole mai palid

colorate sau cu tenta acidofila. Aceste zone sunt corpusculii lui Russel(lanturi polipeptidice aflate in trecere prin RE rugos)

La microscopul electronic observam: membrana plasmocitara prezinta microvili nucleul apare rotund, excentric, cu o alternanta regulata de eucromatina

(spatiile dintre spite) si heterocrmatina (spitele rotii) in citoplasma abundenta se afla RE rugos responsabil de bazofilie. Unde RE

rugos lipseste citoplasma este acidofila (in jurul nucleului unde se gasescaparatul Golgi, mitocondrii si elemente de citoschelet).

Rolurile plasmocitului sunt:Sintetizeaza anticorpi denumiti imunoglobuline. Imunoglobulinele secretate

de plasmocit sunt: IgG - imunoglobulina libera in plasma, fixata pe receptorii specifici de pe

suprafata limfocitelor B. Pot interveni in procesul de axonizare aantigenelor.

IgM este prezenta pe suprafata limfocitelor B unde se fixeaza pe receptoriispecifici.

IgA este secretata de plasmocite in forma dimerica si apoi este transferatacelulelor epiteliale din epiderm unde se fixeaza pe receptorii specificiintervenind in procesele de aparare locala la nivelul pielii.

IgD - se fixeaza pe receptorii specifici de pe suprafata limfocitelor B. IgE (reagine) - are receptori specifici pe mastocite si bazofile si intervine

in reactiile de hipersensibilizare imediata.Raspunsul imun mediat umoral

32 | P a g e

Poate fi de doua feluri: primar sau secundar.Raspunsul imun umoral primarOrganismul vine in contact cu un anumit antigen pentru prima data. Acum

limfocitele B se vor blastiza (celula adulta redevine celula tanara) si areraportul nucleoplasmatic supraunitar. Nucleul este eucromatic, activ, citoplasmaeste bazofila, cu aparatul de sinteza proteica foarte bine dezvoltat. Acestelimfoblaste se vor divide intens si se vor diferentia pe doua linii celulare:1. linia limfoblaste limfocite cu memorie2. linia limfoblaste plasmoblaste plasmocite.

Plasmocitele vor sintetiza anticorpi.In raspunsul primar mediat umoral toate aceste evenimente au nevoie de

celule imune accesorii (macrofage, limfocite Th).Raspunsul imun umoral secundarAre loc la al doilea contact al organismului cu un anumit antigen. In acest

caz nu mai este necesara prezenta celulelor imune accesorii pentru ca existalimfocite B cu memorie care se blastizeaza si rezulta limfoblaste cu memorie carese vor diferentia pe doua linii celulare:1. linia de limfocite B cu memorie2. linia limfoblast centrobalst centrocit

23.MelanocitulCelulele pigmentare (melanocitele)

Sunt celule care produc pigmenti. Celula melanofora este o celula caredepoziteaza pigmentii produsi de melanocite.

La microscopul optic celula pigmentara apare in felul urmator: are aspect de fulg de nea sau floare de gheata nucleul este rotund si dispus central citoplasma are granulatii brune care nu necesita coloratie speciala. Granulele

se numesc melanozomi.La microscopul electronic mai putem observa in plus:

sinteza de melanina porneste de la aminoacidul tirozina: tirozina 3, 4dihidroxifenil alanina (DOPA) melanina. Prima etapa a sirului de reactiieste catalizata de enzima tirozinaza.

melanozomii cu granule de melanina (pigmentul) pot fi primari, secundari,tertiari sau cuaternari.

melanozomii primari, secundari si tertiari se gasesc in celulapigmentara

melanozomii cuaternari se gasesc in cheratinocite (celulelemelanofore)

Trecerea pigmentului din celula pigmentara in cheratinocit se face prinsecretie citocrina. Dispersia pigmentului este data de ACTH.

Tesutul osos si cartilaginos

1.Matricea osului haversian (lamelar) - organizare microscopicăMatricea osoasa

33 | P a g e

Este alcatuita din lamele care sunt in general in numar de 3-7, dar potajunge pana la 20 si din lacune , in care se gasesc osteocite care au prelungirice patrund in canalicule ce se anastomozeaza.

Lamelele (4-20) sunt dispuse concentric in jurul unui canal vascularlongitudinal cu diametrul de 50-90 m. Acest canal vascular se mai numeste sicanal haversian. Osteonul are un diametru de 200-300 m. Osteoanele pot fiprimare, secundare etc. Lamelele sunt si ele de mai multe feluri: lamele T(intunecate sau lamele A (alternanate), alternanad lamelele longitudinale (L) cucele transversale (T). La periferia osteoanelor secundare exista linia de ciment,care contine mai putin colagen, mai putin fosfor si mai mult sulf.

Intre osteoane exista sistemul lamelar interstitial, angular. De asemenea,la periferie mai exista un sistem circumferential intern si extern, in corticalaoaselor lungi. Lamelele din sistemul trabecular nu prezinta canale vasculare(haversiene) si se hranesc prin difuziune din spatiul inconjurator.

Canalele vasculare sunt de doua feluri: longitudinale si transversale.Canalele longitudinale se mai numesc si haversiene si reprezinta capilarefenestrate sau chiar venule. Ele sunt marginite de celule turtite (mezenchimala,osteoblast in repaus, osteocit in activitate). Aceste celule sun asezate probabilin strat continuu, unite prin jonctiuni gap cu osteocitele din lacune. Acestecelule alcatuiesc bariera os - celule. Canalele transversale sau oblice se mai numesc siVolkmann si nu sunt inconjurate de lamele.

Periostul este alcatuit din doua straturi: extern, alcatuit din fibre(Sharpey) si bogat vascularizat si un strat intern, osteogenic, alcatuit dincelule.

Endostul este alcatuit din celule aplatizate si acopera peretii tuturorcavitatilor osoase din osul spongios precum si canalele vasculare haversiene siVolkmann din osul compact. La osul spongios endostul reprezinta stratul periferical stromei medulare.

2.Substanţa organică a matricei osoaseSubstanta organica intra in alcatuirea fibrelor si a substantei fundamentale. Eada reactii PAS pozitive, metacromazie (pozitiva sau negativa), este acidofila sise poate evidentia prin incorporare de sulf.

Substanta fundamentala este amorfa. Ea contine proteine necolagenicespecifice tesutului conjunctiv dar si proteine necolagenice specifice tesutuluiosos.:osteocalcina, osteopontina, sialoproteina osoasa. Osteocalcina siosteopontina se leaga de hidroxiapatita. Sialoproteina se leaga de celula. Suntimportante 1, 25-dihidroxi vitamina D, cu rol in sinteza proteinelor necolagenicesi vitamina K (osteocalcina).

Fibrele (colagenul ) reprezinta 90% din totalul de substanta organica.Colagenul este de tip I, fibrele au diametru de 50-70 nm, si o periodicitate de67 nm, fiind bogat in lizina hidroxilata. Prezinta numeroase legaturitransversale, avand o mare rezistenta mecanica si la agenti acii. Fibrele au unaranjament bine orientat. Ele alcatuiesc lamelele intunecate sau luminoase,existand diferente de orientare si/sau cantitative. Fibrele sunt dispusehelicoidal in raport cu substanta minerala. Pasul helixului se modifica de la olamela la alta.

34 | P a g e

3.Substanţa minerală a matricei osoaseSubstanta minerala reprezinta 65% din totalul de substanta uscata. Ea apara ca depozite submicroscopice de fosfat de calciu care se transforma in hidroxiapatita. La ora actuala exista o disputa cu privire la starea substantei anorganice in os. Nu se stie daca substanta este de la inceput sub forma de cristale sau fosfatul de calciu este amorf in timp ce hidroxiapatita este cristalina. Cristalele de hidroxiapatita sunt de forma unor bastonase cu lungimeade 40 nm si diametrul de 1,5-3 nm, distribuite pe o lungime de 60-70 nm in lungulfibrelor de colagen. Aranjarea colagenului este astfel facuta incat sa dea nastere unor goluri in interiorul unei retele ordonate. Golurile au dimensiuni de40 nm / 2,5 nm si aici sunt dispuse cristalele. Substanta anorganica mai contine ioni citrat (la suprafata cristalului), ioni carbonat, substante fosfatice, fluor(inlocuieste OH). Izotopii radioactivi ai Ca si P pot inlocui ..........stabil. Mai este prezent plumbul, strontiul, radiul. In ostomalacie sau rahitism substanta anorganica poate scadea pana la o proportie de 35%. Hidroxiapatita are formula Ca10(PO4)6(OH)2

4.Celulele osteogeneratoareCelulele osteogeneratoare sunt de fapt aceeasi tip celula dar in faze functionalediferite. Celulele osteoprogenitoare () provin din celula mezenchimala primitiva si dau

nastere condroblastilor si osteoblastilor. Ele se gasesc la nivelulsuprafetelor osoase libere (endost, periost, trabecule, cartilaj calcifiat,metafiza osului in crestere). Osteoblastele in repaus se aseamana morfologic cuaceste celule, fiind cel putin o parte din celulele ce marginesc osul adult.

Osteoblastele () depun osteoidul (matricea osoasa). Ele sunt celule columnare sauepiteloide care se gasesc la suprafata osului si cand sunt inactive au unaspect scuamos. Sunt celule sintetizatoare de proteine, produc factori decrestere care actioneaza autocrin sau paracrin, contin fosfataza acida. Seleaga de osteoblastele vecine prin jonctiuni gap, prezinta receptori pentruhormoni, vitamine, citokine. Spre exemplu, parathormonul actioneaza asupraosteoblastelor care produc factori de stimulare a osteoclastelor. Secreetaprocolagenoza din care rezzulta colagenoza care lizeaza osteoidul potentandactivitatea osteoclastelor. Au un mic rol in resorbtia osoasa, resorbind oportiune mica de osteoid, dupa care intervin osteocitele.

Osteocitele () se gasesc in lacune, prezinta prelungiri care patrund inniste canalicule si se anastomozeaza cu prelungirile osteocitelor vecineprin jonctiuni gap. Aceste prelungiri formeaza un fel de retea.Osteocitele prezinta o activitate dar redusa. Ele au organite “inregresie”. Se stie ca osteocitele provin din osteoblaste dartransformarea osteocitelor inapoi in osteoblaste este controversata

5.OsteoclasteleOsteoclastele au un diametru de 150 m, prezinta cate 50 de nuclei in fiecarecelula, si se gasesc in niste lacune speciale, numite Howship.

Celulele sunt polarizate: nucleii se afla la polul opus frontului osos iarinspre frontul osos prezinta o margine in perie (margine dantelata) care inrepaus dispare. Prezinta numerosi lizozomi primari, cu diametrul de 0,5-3 m care

35 | P a g e

contin fosfataza acida rezistenta la tartrat si divarese enzime proteolitice. Inosteoclaste exista o zona numita compartiment subosteoclastic, in care mediuleste puternic acid si care este echivalenta unui lizozom secundar. Mediul aciddin acest compartiment este obtinut cu ajutorul unei pompe protonice ATPdependenta care pompeaza in zona subosteoclastica protonii obtinuti cu ajurorulanhidrazei carbonice. Acest compartiment este inconjurat de o zona de inchidere.Spre periferie mai exista si o zona “clara” deasupra careia se afla margineadantelata (in perie) care este bogata in actina si mai este numita si zonafilamentoasa.

Originea osteoclastelor se afla in precursori comuni cu monocitele sigranulocitele, in maduva osoasa. Osteoclastele se obtin prin fuzionareaprecursorilor, proces care este dependent de un factor necunoscut. Insamonocitele fuzionate nu au proprietati osteoclastice, desi provin din aceeasiprecursori ca si osteoclastele.

Receptorii pentru calcitonina inhiba activitatea osteoclastelor darele sunt sensibile la factorul de stimulare a osteoclastelor, secretat deosteoblasti la actiunea parathormonului

6. Osificarea endomembranara (generalitati)Are loc la nivelul oaselor frontal, parietal si partial pentru oasele

temporale, occipital, mandibular, maxilare, corpii claviculelor.Osificarea se face din tesut conjunctiv primitiv, bine vascularizat ce contine

numeroase celule mezenchimale. Aceste celule se transforma in osteoblasti caredepun osteoidul care apoi se va mineraliza. Osteoblastele se transforma apoi inosteocite si se obtine osul fibros care este neregulat si contine numeroase fibrede colagen. Osul fibros mai cuprinde si vase de sange, si nu e lamelar. Elrealizeaza spongioasa primara. Prin condensarea tesutului conjunctiv aflat laperiferie se formeaza periostul si endostul. Mai departe are loc compactarea(pentru osul compact) sau umplerea spatiilor libere (osul trabecular).

7.Osificarea encondrală (generalităţi)Osificarea encondrala

Are loc in centrii primari, secundari, la baza craniului, la nivelulcoloanei vertebrale, in oasele lungi si la extremitatile oaselor. Centrii deosificare reprezinta modificari ale tesutului cartilaginos prin aparitia unormuguri periostali vasculari.

Cartilajul sufera modificari zonale dinspre epifiza spre diafiza. La acestnivel celulele vor fi dispuse pe mai multe zone:cartilaj de rezervazona de proliferarezona de maturare (celulele cresc)zona de generare - unde are loc calcifierea matricei in sens longitudinal si nu

la nivelul septurilor transversale. linia de eroziune (frontul de osificare) unde se gasesc vase (anse capilare) si

celule mezenchimale nediferentiate care vor da nastere diferitelor celuleosoase precum si celule stem hematopoietice.

Intr-o etapa ulterioara are loc distrugerea septurilor transversale, care nusunt mineralizate.

36 | P a g e

In procesul de osificare mai inatai se formeaza osteoblastii care depunosteoidul pe cartilajul calcificat si se formeaza astfel spongioasa primara. Apoiactioneaza osteoclastele si se formeaza spongioasa secundara (lame obtinute prinresorbtie care formeaza osul).

Procesul actioneaza de la diafiza inspre epifiza. Apare gulerasul periostalepifizar.

Centrii secundari apar dupa nastere la nivelul epifizelor. Sub pericondru nuse depune osteoid.

8. Modelarea si remodelarea osoasa (generalitati)

Unitatile multicelulare ale osului - unitati de remodelare osoasa (BMU)Aceste unitati realizeaza remodelarea osoasa. De asemenea, dupa varsta de un

an, ele asigura transformarea osului primar in os secundar. Tot BMU realizeazalamelele interstitiale.

Repararea osoasa - vindecarea fracturilor1. Etapa inflamatorie - Hemsitomul formarea coagului fibros, dureaza 3-4 zile2. Etapa reparatorie - se poate forma un calus moale, fibros sau un calus dur,

fibrocartilaginos si se formeaza osul primitiv. Etapa dureaza 3-6 luni.3. Etapa de remodelare - osul lamelar inlocuieste osul primitiv. Remodelarea

dureaza ani, uneori pana la 7 ani.Vindecarea se poate face in mai multe feluri:

1. Vindecare prin calus extern - la oasele aparut eprin osificare encondrala,calusul este cartilaginos (dur) iar la oasele aparute prin osificare demembrana, calusul este fibros, care da nastere osului primar.

2. Vindecarea trabeculara - se formeaza os nou pe trabeculele deja existente,atunci cand leziunea este mica.

3. Vindecarea osoasa primara - prin BMU. “Oboseala osoasa” are ca substrat microfisuri la nivelul osului.

9.Organizarea microscopică generală a ţesuturilor cartilaginoaseStructura:Compartimentul celular: -condroblaste (celulele tinere ale tesutului cartilaginous cu activitate mitotica intensa) -condrocite – isi vor pastra capacitatea de diviziune si secretie (mai scazuta decat la nivelul condroblastelor) in citoplasma. Condtocitele sunt organite mai slab reprezentate.Ocpa compartimente numite lacune. Sunt asezate fie izolat fie in gr izogene coronare.Pe langa acestea se mai vad si celulele pericondrului.(cellule stem pt condroblaste).

-Acoperit de pericondru, cu excepţia cartilajului fibros.-Este avascular; nutrienţii difuzează din vasele de la nivelul pericondrului prin matrice până la condrocite

Pricondrul este format din tesut conjunctiv dens semiordonat ce contine vase ce vor asigura hranirea cartilajului avascular.Hranirea se face cu ajutorul nutrientilor ce vor difuza prin matricea cartilag pana la nivelul condrocitelor.Fibre conjunctive de collagen I, II, elastic +subst fundamental.

37 | P a g e

La MO se observa pericondrul cu cele 2 straturi fibrilar si cellular bogat in celulele periocondrului.Sub el sunt condroblastele celule turtite alungite, nucleu eucromatic cu nucleol vizibil si condrocite.Compartimentul matricial:Format din matrice teritoriala si interteritoriala. Teritoriala – intens bazofila si se afla in vecinatatea gr celulare.Este intens bazofila. Interteritoriala – mai putin bazofila. -fibre conjunctive ( de colagen tip I, II sau elastice ) -substanţa fundamentală

10.Condrocitele din ţesutul cartilaginos hialinCondrocitele

Au forma elipsoidala, avand membrana celulara paralela cu marginea lacunei,sau, daca se gaseste mai in profunzimea lacunei, are forma hemisferica saurotunjita. Celula (celulele) ocupa intreaga lacuna. Prezinta incluzzii deglicogen si lipide, are aparat Golgi si reticul endoplasmic rugos, care sunt maidezvoltate in perioadele de sinteza. Ele sintetizeaza toate componentele matriceisimultan: colagen, proteoglicani, acid hialuronic.

La periferie prezinta un invelis matricial pericelular format din proteoglicani, cu aspect de pasla si cu grosimea de 1-3 m. Urmatorul strat este inelul lacunar, format din fibrile de colagen, ca un cosulet. Apoi urmeaza matricea teritoriala formata din condroitin sulfat, avand o grosime de 50 m si cu o structura intens bazofila. Condrocitele embrionare pot avea un mic................. Pe suprafata au caveole, microvili. Condrocitul hipertrofic are o sinteteza scazuta de colagen II, proteoglicani si inhibitori de protease

11.Colagenul din matricea cartilajului hialinColagenul reprezinta 40% din greutatea uscata a cartilajului. El este de tip

II, iar diametrul fibrilelor este de 15-45 nm. Ele nu se asambleaza in fascicule groase, si formeaza o retea in matrice. Colagenul nu exista in matricea pericelulara. Arhitectura fibrilelor este dictata de conditiile mecanice si in general sunt tangentiale la pericondru.. Mai exista si alte tipuri de colagen: IX, X, XI. Colagenul de tip IX sau XI se gaseste asociat cu fibre de colagen de tip II iar colagenul de tip X se gaseste numai in zona de cartilaj hipertrofic. De asemenea mai exista si colagen de tip I si fibronectina care sunt localizate numai in zona hipertrofa, in portiunea inferioara-Are o structura omogena la microscopul optic. -Este bazofila. -Se coloreaza metacromatic cu coloranti cationici, Azur A, albastru de toluidina,care formeaza cplx impreuna cu (GAG). -Nu se evidentiaza fibrilele colagenice->evid dupa digestia GAG cu HE-aspect bazofil-Matricea teritoriala este bazofila datorita condroitin sulfatului.-Componentele matricei sunt colagenul si substanta fundamentala care este amorfa

12.Substanţa fundamentală a matricei cartilajului hialinSubstanta fundamentala este un gel cu proprietati speciale. Ea contine

proteoglicani (PG) formati dintr-un miez proteic numit “agrecan” si aproximativ50 GAG (condroitin sulfat, keratan sulfat) atasati agrecanului. Acidul hialuronic

38 | P a g e

leaga apoi aproximativ 100 PG prin proteine de legatura, intre PG fiind o distanade 30 nm. PG se gasesc la distante regulate de-a lungul fibrei de colagen. Cuajutorul microscopului electronic se poate vizualiza reteaua de PG care apare inelul urmator: fibrile fine, discrete, corespunzatoare lanturilor de GAG sifibrile groase, evidente, corespunzand miezurilor proteice. Agregatele de PGrealizeaza un gel puternic hidratat. Apa reprezinta 70-80% din greutateacartilajului. Ea se depune structurat, in staturi, fiind atasata gruparilor COO-

si SO42-. Aceasta structura explica rezistenta la compresie.Condronectina este o glicoproteina fibronectin-like. Ea este incorporata pe

suprafata condrocitelor si se leaga de colagenul de tip II si de GAG. Aceastaproteina modifica atasarea celulelor la matricea cartilaginoasa.

13.Cartilajul elasticLocalizare: in urechea externa, peretii cailor auditive, trompa lui Eustache, inepiglota, cartilajele corniculate si cuneiforme.

Aspectul sau macroscopic este mai opac si galbui, flexibil.Este alcatuit din condrocite similare celor de la tesutul hialin, asezate in

lacune izolate sau grupate cate 2-4 in grupe izogene. Matricea este mai putinbogata si prezinta numeroase fibre elastice ramificate.

Originea lor este in ariile primare ale tesutului conjunctiv care contincelule conjunctive ramificate si fibre care nu sunt nici colagen nici elastina.Se dezvolta ca in ariile tesutului hialin dar dobandesc caracteristiciletesutului cartilaginos elastic. Tesitul conjunctiv de la periferie da nasterepericondrului.

Rolul importantei matricei este demonstrat de experimentul cu papaina

14.FibrocartilajulSe aseamna foarte mult cu tesutul conjunctiv dens regulat. Cele doua tesuturisunt adesea unul in contnuarea celuilalt, alcatuind ligamentele si tendoanele cese insera pe os.

Localizare: discuri intervertebrale, simfiza pubiana, unele cartilajearticulare.

Sinteza in condrocit a componentelor matriciale:In RER dureaza 10 minute, in aparatul Golgi dureaza 30 minute, iar in

granulele secretorii stau 2-3 ore. Condroitin sulfatul si GAG sunt adaugati inaparatul Golgi iar in granulele secretorii exista un material filamentos(colagen) si un material granular (PG). PG sunt secretati ca monomeri siasamblati pe acid hialuronic extracelular.

Aceeasi celula cartilaginoasa secreta concomitent toate componentelematricei.

Organizarea microscopica se face pe baza unor condrocite dispuse in siruriintre manunchiuri groase de fibre de colagen de tip I. Nu are pericondru si esteacidofil datorita colagenului. Condrocitele sunt situate in lacune inconjurate dematrice extracelulara bazofila datorita condroitin sulfatului si keratansulfatului.

Discul intervertebralVertebrele sunt acoperite de cartilaj hialin iar discul se afla in centru si

e format din fibrocartilaj. Nucleul pulpos este derivat din notocord si este39 | P a g e

format din acid hialuronic si putine celule. Fibrocartilajul este alcatuit dinlamele formate din manunchiuri de fibre de colagen de tip I si care se termina incartilajul hialin al vertebrelor. Lamelele adiacente au directii oblice daropuse, de aici aparand aspectul penat.

Pericondrul este prezent in toate cartilajele mai putin in cartilajularticular. Este un tesut conjunctiv dens, mai bogat in celule in parteaindreptata spre cartilaj. Celulele se diferentiaza in condroblaste . Continecolagen de tip I.

Histofiziologia cartilajuluicartilajul are rezistenta crescuta la compresiunecartilajul ajuta la diminuarea la minim a frecarii in articulatiicartilajul este responsabil de crestera in lungime a oaselorcartilajul contine numeroase proteine, vitamina C, vitamina D, calciu, fosfat.

Absenta acestor principii din alimentatie duce la rahitism si osteomalacie.Acumularea de matrice fara sa se osifice duce la aparitia unor oase mai usordeformabile sub actiunea diferitelor forte mecanice.

Hipofiza produce STH care este responsabil de aparitia nanismului, gigantismuluisi acromegaliei.

daca celulele cartilaginoase mor atunci cartilajul este invadat de vase sangvinesi fagocite si are loc fibrozarea.

extractia cartilajului impiedica angiogenezatransplantul de cartilaj NU este urmat de rejectie deoarece este nevascularizat

si prin urmare nu permite patrunderea limfocitelor si a imunoglobulinelor.

Sangele periferic1.Granulocitul neutrofil - aspectul la microscopul optic, ultrastructură, funcţie-Au originea in MRH.-Dupa raportul cu peretele vascular exista doua populatii de neutrofile:circulante si marginale (au tendinta de aderare).-Numarul 3.000 - 6.000 / mmc.-Durata de viata este de 6 h in sange dupa care trec in tesuturi unde au o duratamedie de viata de 4 zile.-Au rol in apararea antiinfectioasa, apartinand sistemului fagocitar.- In sange ele au stadiul de evolutie final, diferentiat. Ele nu se mai divid sise pot autoelimina, activandu-si programul genetic de autodistrugere.-La MO se calculeaza dimensiunea lor 10 -12 m, N/C = 1 : 1. -Celulele au un singur nucleu care este segmentat. Celulele sunt PMN(polimorfonucleare) avand nucleul lobat. -La celulele tinere nucleul este nesegmentat, in banda. Nucleul se va segmenta in2, 3, 4, sau 5 lobi.-Citoplasma prezinta granulatii mici, colorate roz sau rosu-portocaliu si unelegranulatii colorate in albastru-violet. Ele sunt raspandite uniform incitoplasma. Se poate vedea un apendice, ca un bat de toba - corpusculul Barr.-Distributia granulelor la microscopul electronic arata ca in vecinatateamembranei exista mai putine granule si mai multe structuri ale citoscheletului.

40 | P a g e

In momentul aderarii la endoteliul vascular miscarea neutrofilului este de tipamoeboidal care se face ca urmare a rearanjarii citoscheletului.-Continutul granulelor a fost studiat prin histochimie. Granulele pot fi de douafeluri primare (comune) si secundare (specifice), clasificare care s-a facut dupaafinitatile tinctoriale. Granulele primare sunt azurofile si dau reactii pozitivepentru coloranti azur. Ele contin un set de enzime lizozomale. Granulelespecifice nu au aceleasi enzime specifice si au proteine bazice numitefagocitone. Aceste granule asigura capacitatea neutrofilului de a fagocitabacterii.

D.p.d.v. functional neutrofilele se clasifica in: celule inactive si celuleactivate.

Celulele activate prezinta pe suprafata lor anumite molecule de adeziune cuajutorul carora se ataseaza la celulele ce captusesc vasele, migreaza apoi intesuturi unde ingera particulele straine pe care apoi le digera.

Etapele distrugerii microorganismelor:1. Identificarea microorganismelor prin factori chemotactici care sunt niste

compusi chimici pe care celula ii detecteaza ca fiind prezenti in mediu iarapoi are loc raspunsul celular, neutrofilul migrand spre zona din organism undeconcentratia factorilor detectati este maxima.

2. Apoi celulele se ataseaza de vas, strabat peretele endotelial la locul dejonctiune intre doua celule endoteliale, distrugand membrana celulara cu enzimanumita colagenaza. Neutrofilele trec apoi in tesutul conjunctiv prin miscariamoeboidale si ajung la locul unde concentratia de microorganisme este maxima.

3. Distrugerea, liza microorganismelor.4. Prelucrarea materialului rezultat din liza.

Atasarea neutrofilelor atat la celulele endoteliale cat si la tesutulconjunctiv se face prin molecule de adeziune care se gasesc fie pe leucocite fiepe celulele epiteliale sau pe celulele tesutului conjunctiv. Exemple de moleculede adeziune: ICAM 1 (molecula de adeziune intercelulara - intercelular adhesion molecule) ELAM 1 (endothelial-leukocyte adhesion molecule)

Exemple de factori chemotactici: peptide scurte, cu radicali N-formil diferite tipuri de componente ale sistemului complement mesageri ai mastocitelor?: metaboliti ai acidului arahidonic.

Ingestia este precedata de procesul de opsonizare (bacteria este acoperitadin loc in loc de proteine de tip Ig sau elemente componente ale sistemuluicomplement). Opsonizarea reprezinta acoperirea unei molecule (particule)bacteriene cu proteine plasmatice recunoscute de receptorii neutrofilului casemnal pentru ingestie. Rolul opsonizarii este de a reduce mobilitateamicroorganismului si de a recunoaste particula antigenica.

In momentul recunoasterii, citoscheletul neutrofilului se distruge, siveziculele de fagocitoza sunt internalizate. Ulterior veziculele de fagocitozafuzioneaza cu granulele neutrofilului si are loc o degranulare (eliberareacontinutului granular spre vezicula de fagocitoza). In acest moment se activeazaproductia de radicali liberi care ulterior desfac elementele componente alemicroorganismelor ingerate. Pentru neutrofile, degranularea are loc in citoplasma

41 | P a g e

celulei, spre deosebire de bazofile si eozinofile unde degranulare are locextracelular, uneori cu efecte toxice asupra organismului propriu.

2.Granulocitul eozinofil - aspectul la microscopul optic, ultrastructură, funcţie-Se gasesc atat in sange cat si in unele tesuturi. Sunt bine reprezentate intesuturile ce au contact direct cu mediul extern: aparatul respirator, digestiv,genito-urinar.-Numarul este de 450 / l (mmc). Raportul de eozinofile in sange / tesuturi este1 / 300. Numarul lor creste in infectiile parazitare.-Durata de viata este mai mare dacat la neutrofile, fiind de cateva saptamani.-La MO se stabilesc dimensiunile de 10-12 m, raportul nucleu / citoplasma este 1: 1. Nucleul poate fi nesegmentat sau, mai frecvent, are doi lobi iar nucleul areun aspect caracteristic, in forma de desaga. Citoplasma se coloreaza in rosuportocaliu cu eozina iar granulele se coloreaza eozinofil.-La ME, gran. au in centru un miez cristaloid caracteristic, dif de la o speciela alta. D.p.d.v. histochimic granulele contin: un set de hidrolaze lizozomale un set de proteine cationice

Rolul functional: Fagocitoza si liza bacteriana, putin importanta in vivo. S-a experimentat acest

lucru pe sobolani, modificandu-li-se formula leucocitara. Li se scotneutrofilele si li se introduce un numar egal de eozinofile. Ulterior, soareciimor din cauza unor infectii cu germeni obisnuiti. Concluzia este ca uneleeozinofile sunt capabile de fagocitoza dar ele nu pot suplini lipsaneutrofilelor.

Apararea in infectiile cu paraziti multicelulari. In infectiile parazitare,celulele sistemului imun detecteaza celulele straine, secreta o serie demolecule implicate in comunicarea intercelulara, numite limfokine caredetermina elaborarea unui raspuns mai specific fata de acest tip de infectie.Ca urmare, creste numarul de eozinofile, creste concentratia unui anume tip deanticorpi, din familia IgE.

Moleculele de Ac se ataseaza de parazit, recunoscand proteinele de suprafata. Eozinofilele au receptori ce recunosc celalalt domeniu al anticorpului si prin intermediul lui se ataseaza de celula parazitara. Apoi are loc procesul de degranulare care este citotoxic pentru celulele parazitare. Procesul de degranulare se face in spatiul extracelular si prin urmare el poate provoca un raspuns si din partea celulelor proprii ale organismului. Pot aparea astfel asa numitele boli alergice, caracterizate printr-o hipersensibilitate a propriilor celule la actiunea eozinofilelor asupra parazitilor. Aceasta hipersensibilitate se poate manifesta chiar in absenta parazitului si prezenta doar a antigenului

3.Granulocitul bazofil - aspectul la microscopul optic, ultrastructură, funcţie-Sunt celule cu proprietati asemanatoare cu mastocitele.-Numarul lor este intre 15-50 / mmc, aproximativ 100 milioane in total inorganism.

42 | P a g e

-Au durata scurta de viata. In sange se gasesc sub forma de celule diferentiate,ce nu se divid.*La MO se stabilesc diametrul - 12-25 m, N/C= 1 : 1-forma nucleului- de potcoava la cele tinere sau bilobat la cele adulte. -Citoplasma este abundenta, si adesea tinde sa aiba o tenta bazofila. Existagranule foarte neuniforme d.p.d.v. al conturului care se coloreaza cu un colorantbazic si apar in albastru inchis pana la negru. Granulele se suprapun si pestenucleu. -Continutul granulelor este hidrosolubil, si de aceea, pe frotiu, la spalareintensa, continutul granulelor se poate dizolva.

*La ME se vad organitele: aparatul Golgi, RE, mitocondrii si incluziunile -granule de glicogen.-Granulele sunt rotunde sau ovale si specifice. Au un continut de histamina,heparina si alti mediatori. Nu au enzime lizozomale.

Rolul lor functional este incert. Datorita faptului ca reprezinta oproportie mica din totalul de leucocite adesea exista tendinta de a se consideraneimportante. Degranularea lor rapida poate avea insa consecinte grave. In acestecazuri au loc pusee hipersensibile, cand se elibereaza anticorpi IgE.

Bazofilele au pe suprafata lor receptori pentru IgE. Cand o persoanahiperreactiva produce IgE acestea pe de o parte circula in sange, pe de altaparte se leaga de bazofile. La reexpunerea acelei persoane la acelasi antigen,bazofilele cu anticoprii atasati fixeaza antigenul respectiv, se degranuleaza siastfel se pot produce diferite tipuri de reactii alergice, de la astm bronsicpana la urticarie acuta si chiar soc anafilactic, care este cel mai grav dintrebolile alergice.

4.Monocitul - aspectul la microscopul optic, ultrastructură, funcţieSunt celule aflate in trecere prin sange unde stau 1/2-1 zi. Ele ajung intesuturi unde isi schimba morfologia (se transforma in macrofage). Exemple:macrofagele din tesutul conjunctiv din ficat, din plaman.

Sunt in numar de 300-500 / mmc.La MO apar ca fiind celule mari, cu diametrul pana la 20 m. Raportul nucleu

/ citoplasma este 2 : 1 iar nucleul are forma de potcoava. In nucleu eucromatinasi heterocromatina alterneaza, dand aspectul de tabla de sah. Citoplasma estebazofila si apare colorata in albastru intens. Uneori exista granulatii mici ceapar roz palid.

La ME se observa RE, ribozomi liberi si mitocondrii. Granulele au enzimelizozomale.

Rolul fagocitelor mononucleare:1. secreta diversi compusi (proteici sau neproteici)2. ingera diferite particule de dimensiuni mari (celule intregi sau resturi

celulare)3. coopereaza cu limfocitele mai ales4. fagocitoza (functia principala) - ingera celulele imbatranite (vezi splina

pentru eritrocite). Eritrocitele exprima semnale de degenerescenta care suntrecunoscute si fagocitate. De asemenea fagocitele pot inghiti proteine straine,resturi celulare, produsi fiziologici formati in exces (factori de coagulare).

43 | P a g e

Mecanismul de transport poate fi pinocitoza (pentru faza fluida), endocitoza(pentru particulele solide) sau fagocitoza (vezi neutrofilul).

Diferente intre neutrofil si macrofag: macrofagul utilizeaza un set amplu de molecule de adeziune macrofagul poate fagocita particule dupa ce au fost opsonizate cu mai multe

tipuri de anticorpi. macrofagele se pot deplasa sub actiunea factorilor chemotactici sintetizati de

limfocite macrofagele au receptori pentru manoza (se gaseste in capsula bacteriana) si

astfel bacteria poate fi fagocitata fara opsonizare.

5.Limfocitul- structură, funcţie-Exista atat in sange cat si in organele limfoide. -Ca numar sunt 5-10 miliarde in sange si 2*1012 in diferite organe limfoide.-Durata de viata este lunga deoarece cea mai mare parte sunt recirculate: sange organe limfoide sange organe limfoide sange ..........-O particularitate a limfocitelor consta in afinitatea proprie fiecarui limfocitpentru un anume organ limfoid. Pe suprafata limfocitului se exprima un receptorpentru care exista un contrareceptor potrivit in endoteliul organului limfoid.

La MO, dupa dimensiuni, se pot distinge 3 categorii de limfocite: mici (cudiametrul 6-8 m), mari (diametrul de 12-18 m) si intermediare cu dimensiuniintermediare. Raportul nucleu / citplasama este de 4 : 1 sau 3 : 1. Formanucleului este rotunda sau indentata, pozitia lui este excentrica, nucleolul esteabsent. Nucleul se coloreaza cu colorant bazic si apare in “pata de cerneala”.Citoplasma este ca un inel subtire perinuclear si este albastra ca “cerul senin”.

Cf. th clasice limfoc apartin agranulocite-> azi : unele limf au granule incitopl la fel ca unele monocite.

S-a stabilit ca exista mai multe populatii celulare: unele se maturizeaza intimus si sunt deci timodependente - limfocitele T. Altele se maturizeaza inmaduva osoasa la om - limfocitele B (bone marrow). Acestea din urma, la pasare,se dezvolta in bursa lui Fabricius.

Dupa studierea la ME s-a stabilit ca nu exista diferente intre limfocitele Bsi T in stare inactiva. In stare activata apar mici diferente: limfocitele T activate au diametrul mai mare decat al celulei inactive, nucleul

mai putin condensat, iar in citoplasma apar cateva cisterne ale RE si cativaribozomi liberi.

limfocitele B activate au dimensiuni mult mai mari decat ale celulei inactive,iar citoplasma este plina cu RER. Aceste celule sunt specializate in sintezaanticorpilor care se face in stadiul final de diferentiere - plasmocitul.

Sistemul imun cuprinde milioane de clone (familii) de limfocite. Limfociteledin fiecare familie poseda un receptor de suprafata unic - apartine doar acesteifamilii. Acest receptor permite legarea unui determinant antigenic specific.

Cele doua mari populatii de limfocite sunt limfocitele B, specializate insinteza de anticorpi, si limfocitele T care participa la raspunsul imun.Diferentierea la MO intre cele doua clase nu se poate face iar la ME existadiferente doar intre formele activate ale limfocitelor, diferente care seevidentiaza prin metode imunocitochimice (identificarea unor markeri desuprafata)

44 | P a g e

6.Trombocitul - structură, funcţieNumarul200.000 - 400.000 / mmc. Cresterea numarului se numeste trombocitoza iar

scaderea numarului se numeste trombocitopenie si insotesc boli ale sangelui sauboli generale.

DiametrulEste cel mai mic element figurat al sangelui avand un diametru de 3-4 m. FormaEste ovalara, in stare proaspata sau cu margine crenelata in stare uscata.Structura si ultrastructura trombocituluiEste anucleat.Citoplasma prezinta doua zone: centrala, intunecata - granulomer, si una

periferica, clara - hialomer.GranulomerulEste format din vezicule de diferite marimi si opacitati, inconjurate

fiecare de o endomembrana. Unele vezicule sunt organite celulare, foarte putinela numar insa; 2-3 mitocondrii cu rare criste, cativa ribozomi liberi, catevavezicule golgiene, putin RE, numar mic de lizozomi (granulele ).

Veziculele dense au diametrul de 250-300 nm si contin serotonina,epinefrina, norepinefrina, ATP, ADP, ioni Ca2+. Veziculele sunt implicate directin coagulare si contin: tromboxan A2, trombospondina, prostaglandine G2, H2,factorul VIII (Willebrand).

HialomerulPrezinta 3 sisteme canaliculare, de la exterior spre interior:

1. Sistem canalicular deschis - tubi care comunica cu invaginarile membraneiplachetare, favorizand schimbul dintre mediul intern si mediul extern.

2. Sistem tubular dens alcatuit din tubi anastomozati asezati ca un inel inhialuromer. Pot fi tubi ai RE.

3. Sistem marginal reprezentat de un inel de microtubuli care mentin formacelulei.

Exista proteine speciale cu rol in coagulare: trombostenina factorul III plachetar factorul IV plachetar

Toate aceste structuri stau asezate pe citoscheletul format dinmicrofilamente de actina si miozina si microtubuli. Citoscheletul are rol desuport, mentine forma celulei, asigura deplasarea sau contractia in formareacheagului sangvin.

Membrana plachetara este lipoproteica, mozaicata, cu glicocalix la exterior.Prezinta frecvente invaginari care comunica cu sistemul canalicular deschis prinintermediul carora se fac schimburi bidimensionale. De asemenea ea poate emiteprelungiri sub forma unor valuri ondulate cu ajutorul carora se deplaseaza. Laexterior se gasesc receptori pentru factorii plasmatici cu rol in coagulareasangelui.

Durata de viataVariaza de la cateva ore pana la 3-4 zile. Ele parasesc vasul si patrund in

tesuturile conjunctive unde sunt fagocitate de macrofage.

45 | P a g e

OrigineaSe formeaza in MRH pe linie megacariocitara, provenind din megacariocit care

are 60 nuclei. Trombocitele sunt astfel fragmente din citoplasmamegacariocitelor.

FunctiiPlachetele intervin direct in coagularea sangelui. Aderarea trombocitelor

are loc in momentul in care se lizeaza peretele vasului. Ele intra in actiune intrei etape:1. Aderarea la peretele lezat2. Agregarea la locul leziunii3. Metamorfoza vascoasa

AderareaPlachetele se lipesc de endoteliul vaselor langa locul lezat si lipirea este

favorizata de colagenul din peretele vasului cu care stabilesc legaturi.AgregareaReprezinta formarea de grupuri de plachete la locul de lezare. Aceasta este

favorizata de colagen si alti componenti din plachete: serotonina, ADP, ATP,tromboxanul A2, Ca2+.

Metamorfoza vascoasaTrombocitele isi modifica forma si structura, acumuleaza apa, endomembranele

se rup si continutul veziculelor se raspandeste in toata citoplasma dandu-i unaspect vascos, astructurat. Apoi membrana plachetara se rupe si intreg continutulcitoplasmic se raspandeste incepand procesul de coagulare.

Procesul de coagulareExista mai multe tipuri de factori:

1. tisulari - tromboplastina - factorul tisular principal2. plasmatici - protrombina si fibrinogenul3. plachetari - serotonina, ADP/ATP4. prezenti atat in trombocit cat si in plasma - Ca2+, trombostenina

Procesul de coagulare are mai multe etape:1. Intr-o prima etapa tromboplastina va actiona supra protrombinei si o va

transforma in trombina.2. Trombina actioneaza asupra fibrinogenului care se transforma in fibrina care

este o masa de fibre cu directii diferite ce formeaza o pseudoretea.3. Apoi factorii plachetari cu rol contractil (serotonina, Ca2+) contracta masa de

fibrina si se formeaza cheagul sangvin4. Complexul plasminogenul - plasmina asigura hemoliza (trombocitoliza) cheagului

sangvin. Acest complex este format din 4 tipuri de molecule:

1. plasminogen2. plasmina3. inhibitori ai complexului4. stimulatori ai complexului

Plasminogenul se transforma enzimatic in plasmina si aceasta esteinfluentata de inhibitorii si stimulatorii complexului.

Hemofilia este un defect enzimatic, determinat genetic si care impiedicatransformarea fibrinogenului in fibrina. Astfel, orice rana poate fi mortala.

Plachetele mai au si alte functii decat cele din coagularea sangvina:46 | P a g e

Intervin in procesele inflamatorii si elibereaza substante care stimuleazachemostatismul neutrofilelor la locul de invazie microbiana, neutrofilele fiindprimele care actioneaza.

Pot endocita bacterii si virusuri dar nu le pot distruge deoarece au uncontinut redus de hidrolaze acide.

Pot interveni in procesul imun prin emiterea de substante care stimuleazaproducerea de imunoglobuline (in special IgG)

Pot interveni in vindecarea ranilor eliberand substante care stimuleazamiogeneza si angiogeneza (formarea de noi capilare)

7.Hematia - structură, funcţie.Dimensiuni 8,6 m la hematia circulanta 7,5 m la hematia uscata

Dimensiunile mari ale hematiilor: macrocite (10 m) sau megalocite (12 m)insotesc anemiile sau alte boli ale sangelui. Diametre scazute (microcite) seintalnesc in anemii. Poate exista si anizocitoza (diametre diferite).

Forma discocit (forma clasica, fiziologica) - in plan frontal are forma rotunjita iar

in plan sagital are forma de disc biconcav (piscot). sferocit - hemati rotunjite, cu forma de balon echinocit - au forma de sfera dar membrana celulara emite prelungiri de

lungime, forma si grosime egala si situate la distante egale unele de altele.Aceasta forma apare atunci cand concentratia de ATP din celula sau din exteriorscade.

stomatocite - sunt celule rotunjite care prezinta o infundatura. Aceasta formaapare cand in mediul extern apare o modificare a pH-ului.

ovalocite - hematii de forma ovalara acantocite - celulele au forma sferica dar membrana emite prelungiri de lungimi

si grosimi diferite asezate la distante inegale. Aceasta forma poate sa devinasi ireversibila in unele boli, spre exemplu in ciroza hepatica.

De asemenea exista si hematii cu forma ireversibila, patologice: drepanocitele - hematii in forma de secera leptocite - hematii turtiteHematia circulanta este anucleata (la om).

Citoplasma: dispar toate organitele celulare si raman doar microfilamentelesi microtubulii care formeaza citoscheletul si mentin forma celulei. Este posibilsa ramana membrana nucleara care va forma inelele Cabat. Tot din nucleu ramanresturi de cromatina sub forma de granule bazofile - granulele Jolly.

Proteinele sunt proteine structurale si protein enzime. Proteinelestructurale pot fi fibroase, alungite si alcatuiesc o pseudoretea cu ochiuridiferite in care se gasesc proteine structurale de forma globulara. Proteinenzimele sunt: lactat dehidrogenaza (enzima a glicolizei anaerobe) enzime din suntul pentozic - glucozo-6-fosfat dehidrogenaza, 6-fosfogluconat

dehidrogenaza ATPaza urme de catalaza

47 | P a g e

anhidraza carbonica - intervine in legarea CO2

hemoglobina - ocupa 33% din greutatea hematiei care are 40% substanta uscata intotal. Este formata dintr-o parte proteica - globina si partea de hem care estealcatuita din protoporfirina IX si Fe2+.

In formarea Hb (hemoglobinei) exista mai multe etape:1. Se formeaza globina in RER. 2. Se formeaza protoporfirina IX3. Se leaga Fe la protoporfirina si se formeaza hemul4. Se unesc globina si hemul

Durata de viata120 zile. Hematiile imbatranite ajung in ficat sau splina unde sunt

fagocitate de macrofage si sunt apoi atacate de lizozomi care contin hidrolazeacide. Hematia se descompune si se elibereaza Fe care reintra in circulatie siajunge in maduva rosie hematogena ajutand la formarea de noi hematii. Astfel serealizeaza circuitul Fe in organism.

OrigineaEste in maduva rosie hematogena, hematopoietica sau hematoformatoare (MRH)

care da nastere elementelor figurate ale sangelui. Aceasta se gaseste in oaselelate (stern, coxal) si in corpurile vertebrelor.

FunctiileEste transportoare de gaze, factorul principal fiin Hb care leaga si

dezleaga rapid O2 sub actiunea methemoglobin reductazei si CO2 sub actiuneacarboanhidrazei. Se poate forma si o legatura ireversibila incarboxihemoglobina determinata de legarea monoxidului de carbon - CO.

8.Formula leucocitară, semnificaţia funcţională.In maduva se formeaza toate elementele sanguine.Se gasesc mai putine hematii decat in sangele periferic si se gasesc mai multe cellule albe, mononucleare.Eritroblastul,monoblastul au un nucleu f mare, eucromatic, poate fi usor.Citoplasma e bazofila.Granulatiile apar la celulele immature.Pe monocot nu exista granulatii. Pe masura ce se matureaza scad si ca dimensiuni.Ce iese din maduva iese fara nucleu.=ct. in diferentierea nr. total de leuk. circulante in cele 5 tipuri de leuk.,exprim procentual si respectiv in nr. absolut, fiecare dintre acestea indeplinindo fct. specifica.-Proporţie relativă = formula leucocitară

Neutrofile: 40-75% Eozinofile: 3% granulocite Bazofile: 0,5%

Limfocite: 25-50% agranulocite Monocite: 1-5%

Leucocitoză -Splenectomie -Boli inflamatorii

48 | P a g e

-Leucemii -Stress -Arsuri -După tratam. cu: epinefrina, aspirina, heparina, corticosteroizi

LeucopenieInsuficienţă a măduvei osoase hematogeneLupus eritematosBoli hepaticeAntibiotice, barbiturice,anticonvulsivante, diuretice, citostatice

Hematopoieza1.Hematopoieza prenatală (etape).Etapa prenatala

Exista mai multe locuri: etapa mezoblastica (mezenchimala, prehepatica) care dureaza in perioada L1-L3

de viata intrauterina (I.U.). Hematopoieza are loc in insulele sangvine dinperetele sacului vitelin. Apar primii precursori ai celulelor liniei rosii,care au doua particularitati: sunt nucleate si contin Hb Gower - embrinara (2

2). etapa hepatosplenica: se suprapune partial peste prima etapa, durand L2-L9 I.U.

La un anumit moment este cea mai importanta (in L4-L5 I.U.) dupa care scade caimportanta datorita etapei mieloide. In L3-L4 apar granulocitele iar in L5 aparlimfocitele. Precursorii liniei rosii au HbF (fetala) - 22. Productia de HbFscade treptat, la nastere fiind de 2% din totalul de Hb pentru ca mai tarziu sadispara.

etapa mieloida - debuteza semnificativ la sfarsitul L3 - inceputul L4 I.U. Eacreste ca importanta in a doua jumatate a sarcinii. Precursorii liniei rosii auHbA (adult - 22).

2.Eritropoieza: caractere generale, etapeSeria rosie - eritropoieza

Celula stem proeritroblast eritroblast bazofil eritroblastpolicromatofil eritroblast acidofil eritrocit. In linia rosie nucleul este rotund.Cantitatea de ARN scade pe parcursul evolutiei datorita scaderii sintezeiproteice.

Proeritroblastul Diametru 20-25 m Nucleu ocupa 80% din volumul celulr, este eucromatic, prezinta mai multi

nucleoli Citoplasma este intens bazofila

Eritroblastul bazofil Diametru 16-18 m Nucleu necondensat, uneori se vad nucleoli, alteori nu; uneori prezinta halou

perinuclear Citoplasma mai putin intens bazofila

49 | P a g e

Eritroblastul policromatofil Diametru 15 m Nucleu destul de condensat (heterocromatina abundenta) Citoplasma isi modifica nuanta: exista putini ribozomi si apare Hb in

citoplasma, deci coexista acidofilia si bazofilia. La ME se observa ca numarulde organite scade foarte mult.

Eritroblast ortocromatofil (aceeasi nuanta cu celula adulta - acidofil) Diametru 10-12m Nucleu condensat la maxim (exista doar heterocromatina), nu are nucleoli Citoplasma contine o cantitate crescuta de Hb care ii determina acidofilia. La

ME se observa eliminarea celor mai multe dintre organite.In stadiul final celulele expulzeaza nucleul, membrana celulara se reface si

se formeaza reticulocitul.Reticulocitul

Diametru 7m Nucleu - nu exista Citoplasma este diferita de cea a hematiilor adulte prin prezenta catorva

resturi de organiteEle raman 12-48 de ore in circulatie dupa care sunt eliminate. Se

evidentiaza cu o coloratie speciala - albastru de Crecil stralucitor.Reticulocitele reprezinta 1% din elementele circulante. Un numar crescut dereticulocite arata o anemie.

Pentru seria rosie, maduva nu este un compartiment de depozit, toateeelementele liniei rosii fiind eliberate in circulatie, spre deosebire de celulelegranulocitare ce pot stocate in maduva atunci cand organismul le necesita.

In maduva, raportul intre precursorii liniei rosii si precursorii liniegranulocitarea este invers fata de formula leucocitara, in maduva existande de 3-4 ori mai multi precursori ai granulocitelor decat ai eritrocitelor.

Nucleii eliminati de eritroblasti sunt fagocitati de macrofagele din MRH. Deaceea exista o asociere intre hematopoieza si aceste macrofage.

Timpul necesar este de 20 de ore pentru primele etape, pentru ca ultimeleetape sa se desfasoare lent.

3.Granulocitopoieza: caractere generale, etapeSeria granulocitara

Celula stem mieloblast promielocit mielocit (neutrofil, eozinofil saubazofil) metamielocit (neutrofil, eozinofil sau bazofil) granulocitnesegmentat granulocit segmentat.

Mieloblast Diametru 20 m Nucleu mare, usor indentat sau oval, isi modifica conturul, are cromatina laxa

si multi nucleoli raportul nucleu/citoplasma = 4 : 1, Citoplasma este putina, are tenta bazofila si nu are granule.

Proeritroblastul seamana cu mieloblastul.Promielocitul

Diametru 10-20 m Nucleu scade in volum, este compact, se observa cativa nucleoli

50 | P a g e

Citoplasma este mai multa (volumul celular fiind constant) si se detecteazaprimele granulatii (granulele primare, nespecifice, azurofile)

De la acest punct mai departe cele trei linii granulocitare se diferentiaza,dupa cum urmeaza:

Mielocitul neutrofil Diametru 18 m (celula isi reduce volumul) Nucleul se compactizeaza mult, are forma ovala, uneori rotund; materialul

nuclear este granulat, heterocromatic, uneori prezinta nucleoli, alteori nu;raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 pana la 1 : 1.

Citoplasma are nuanta tranzitorie intre bazofil si acidofil (albastru - rosu);prezinta ambele tipuri de granulatii

Metamielocitul neutrofil Diametru 12-18 m (volum relativ constant) Nucleul - conturul sau prefigureaza forma nucleului la neutrofilul segemntat

(potcoava), are heterocromatina, nu exista nucleoli, raportul nucleu /citoplasma este 1 :1

Citoplasma isi modifica afinitatea tinctorial (unele sunt tranzitorii iaraltele au citoplasam acidofila); apar granulele specifice, secundare.

Neutrofilele nesegmentate Diametru este mai mic, pana la 16 m Nucleu in banda sau sub forma de potcoava, nesegmentat Citoplasma este la fel ca la neutrofilul adult

Din neutrofilul nesegmentat se formeaza neutrofilul segmentat si uneorineutrofilul hipersegmentat.

Mielocitul eozinofil Diametru 18 m Nucleu - forma sa prefigureaza forma nucleului viitoarei celule; sinteza

proteinelor incepe sa scada, cromatin este mai agregata, uneori are nucleoli,alteori nu; raportul nucleu / citoplasma este 2 : 1 sau 1 : 1.

Citoplasma are culoare tranzitorie (albastru-rosiatic); granulele sunteozinofile

Metamielocitul eozinofil Diametru 18 m Nucleu are forma precis conturata (potcava, rinichi), cromatina este mai

compacta; scade raportul nucleu / citoplasma pana la 1 : 1 Citoplasma este acidofila, granulele sunt numeroase cantitativ

Eozinofilul nesegmentat (tanar) Diametru 16 m Nucleu cu forma de potcoava, raportul nucleu / citoplasma este 1 : 1 Citoplasma este identica cu cea a eozinofilului matur

Mielocitul bazofil Diametru 18 m Nucleu oval sau indentat, cromatina usor impachetata, raportul nucleu /

citoplasma este 2 : 1 pana la 1 : 1 Citoplasma are tenta albastruie, moderata cantitativ si apar granule specifice,

intens colorateMetamielocitul bazofil

Diametru 18 m51 | P a g e

Nucleu in forma de potcoava, cromatina intens colorata, nucleolii nu se vad;scade usor raportul nucleu / citoplasma

Citoplasma are tenta albastruie si granule specifice in numar mareBazofilul tanar nesegmentatAre toate caaracteristicile bazofilului adult mai putin forma nucleului care

este alungita, nesegmentata.

4.Trombocitopoieza: caractere generale, etapeCelula stem megacarioblast promegacariocit megacariocit trombocitogen

trombocite.Precursorii au talie foarte foarte mare, iar diametrul lor creste pe masura

ce se apropie de faza finala. Nucleul este foarte mare si creste in dimensiunide-a lungul liniei deoarece precursorii isi multiplica numarul de cromozomi faradiviziune. Se obtin celule cu grad inalt de ploidie.

Megacarioblastul Diametru 50 m Nucleu cu mai multi nucleoli, cromatina este putin compactata; raportul

nucleu / citoplasma este de 4 : 1 Citoplasma este bazofila

Promegacariocitul Diametru 80 m Nucleu cu cromatina mai compacata dar oricum laxa, raportul nucleu / citoplasma

variaza de la 4 : 1 pana la 1 : 1 Citoplasma cu mici granule azurofile

Megacariocitul trombocitogen Diametru pana la 160 m Nucleu lobulat, intens impachetat, colorat bazic, fara nucleoli; raportul

nucleu / citoplasma variaza de la 1 : 1 pan la 1 : 12 Citoplasma are o tenta palid albastruie cu granule azurofile distribite uniform

La sfarsitul perioadei de diferentiere megacarioblastele se ataseaza la peretele vascular, membrana lor emite prelungiri plicaturate, trec prin peretele vascular iar fluxul snagvin detaseaza din citoplasma megacariocitului plachete

5.Limfocitopoieza (etape)Celula stem limfoblast limfocit tanar limfocit adult

Nu toate etapele de diferentiere au loc in MRH, unele limfocitediferentiindu-se si in timus.

Limfoblastele Diametru 20 m (celula mare) Nucleu este mai putin compactat, prezinta 1-2 nucleoli; se pastreaza raportul

nucleu / citoplasma de 4 : 1 pe toata linia (caracteristica a limfocitelor) Citoplasma este putina si bazofila; nu se vad granule citoplasmatice

Limfocitul tanar Diametru 9-18 m (dupa populatia careia ii apartin d.p.d.v morfologic - mari,

intermediare, mici) Nucleu este dens, fixeaza o cantitate mare de colorant bazic, are rar nucleoli Citoplasma - nu se identifica prezenta granulelor

52 | P a g e

6.Monocitopoieza (etape)Celula stem monoblast monocit tanar monocit adult

Monoblastul Diametru 12-20 m (se pastreaza pe toata seria) Nucleu este rotund, oval, usor plicaturat, compactat, volumul sau scazand de-a

lungul liniei monocitare; raportul nucleu / citoplasma este 4 : 1. Citoplasma este bazofila, nu se vad granulatii

Monocitul tanar Diametru 12-20 m Nucleu cu forma si aspect apropiat de cel adult (plicaturat cu cromatina

dispusa in tabla de sah), nucleolul finnd uneori prezent; raportul nucleu /citoplasma 3 : 1 pana la 2 : 1

Citoplasma devine abundenta datorita compactarii nucleului, are tenta bazofila,exista granule fine, azurofile, vizibile la limita de rezolutie a MO.

7.Celulele stem - caractere generale, clasificare• nediferenţiate • au capacitatea de autoîntreţinere (self-renewal)• se diferenţiază sub acţiunea unor stimuli specifici • răspund la mecanisme de control complexe • o celulă stem stă la originea tuturor liniilor hematopoietice • Au capacitate migratorie • Morfologie asemănătoare cu a limfocitului şi/sau monocitului • Pot coloniza: maduva osoasă grasă, splina, ficatul

Tipuri: -CFU (Colony Forming Unit) – celulă capabilă să formeze in vivo sau in vitro o colonie decelule de un anumit tip

• Potenţialitate – capacitatea de a se diferenţia în tipuri particulare decelule (toti-, pluri-, multi-, bi-, uni-) - CS totipotente- pot da nastere unui organism-CS pluripotente- dau nastere mai multor tipuri de tesuturi- CSmultipotente- dau nastere multor tipuri celulare din acelasi

tesut/organism-CS embrionare- derivate din embrioni in stadiul de blastocist (Z 7)

-se multiplica indefinit in cultura-se pot diferentia in cel. derivate din toate cele 3 straturi

embrionare-CS adulte (somatice) - fac parte din tes/organele post-natale

-capacit. de diferentiere limitata la tipurile cel.specifice tes./organului respectiv

-tipuri: hematopoietice, mezenchimale, neurale, musculare,hepatice etc.

Ţesut muscular1.Aspectul la M.O. al ţesutului muscular striatMuschiul striat cardiac

53 | P a g e

Este localizat in miocard. Sunt in total aprox. 2 miliarde de celule. HIPERTROFIE - cresterea volumului organului prin cresterea volumului

elementelor componente (celulelor).HIPERPLAZIE - cresterea volumului organului prin cresterea numarului

elementelor componente (celule).Lungimea fibrei 100 m, latimea (diametrul) - 15 m. Isi pot dubla volumul,

diametrul ajungand pan la 30 m (in hipertrofie). Celulele au un singur nucleu, asezat central. Prezinta striatii transversale

care insa lipsesc in jurul nucleului. Pe masura inaintarii in varsta seacumuleaza pigmenti de imbatranire (hipofuxina). Celulel pot fi ramificate dar nuse anastomozzeaza. atasearea cap la cap a celulelor se face prin discuriintercalare care se obsrva mai bine pe preparate colorate cu hematoxilinafosfotoxica. Discurile apar ca niste ingrosari transversale in scara la capetelecelulei. Ele se mai numesc striurile scalariforme Eberth. Printre celule segasesc structuri fine conjunctivale.

Caracteristic acestui tip de tesut este vascularizatia de tip terminal.Astfel, celulele dintr-un anumit teritoriu sunt toate dependente de un anume vas,ceea ce explica procesele ce au loc in infarctul miocardic acut.

La ME discurile intercalare apar ca niste formatiuni alcatuite din complexejonctionale, prezentand portiuni transversale si longitudinale. Portiuniletransversale sunt alcatuite din jonctiuni cu rol strict de adeziune (dezmozomi sijonctiuni intermediare). Portiunile longitudinale sunt alcatuite din jonctiunicomunicante (gap, nexus). Acestea din urma asigura continuitatea electrica.

Si celulele cardiace au sistem de tubi T. Ele sunt in numar mai mare decatin fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatiea RS formand diadele.

Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile careocupa 35% din volumul celulei, restul fiind in cantitate mica.

Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striatscheletic. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractiaeste controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. De asememnea exista ocalciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care suntsensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori potdeschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au inplus granule atriale. Aceste granule contin un precursor al factoruluinatriuretic. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+

din organism. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. Eliberarea granulelorse face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumuluisangvin.

Celulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial

si nodulul atrioventricular. Au forma rotunda sau ovala, nucleul mare estesituat central. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putinemitocondrii si cisterne de RS. Intre aceste celule se stabilesc jonctiunidesmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie)prin discuri intercalare.

54 | P a g e

Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Eleau rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. Stabilesc jonctiunicu celulele P si cu miocardiocitele de lucru.

Celulele Purkinje sunt mai mari, au citoplasma clara. La ME se observa in vecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axul longitudinal al celulei. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemul tubilor T. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. Nu prezinta disc intercalar

2.Miofibrila striată - organizare ultrastructurală-substr. contractil in fbr. musc. scheletica este repr. de miofibrilele striate.-miofibrilele sunt striateSunt structuri cilindrice filamentoase

Diametru : 1-2,5 µm Aspect striat – succesiune de benzi intunecate si clare banda A - banda Anizotropa, banda intunecata. banda H - (Hensen) o regiune mai palida aflata la jumatatea benzii A. banda M - (ger.mittelscheibe = de mijloc) la mijlocul benzii H. banda I - banda Izotropa de lumina polarizata banda clara. banda Z - (ger.zwischen = intre) este o regiune intunecata la mijlocul

benzii I. Ultrastructura

-miofibrilele sunt alc. din subunit. ordonate paralel cu axa longitudinala,numite miofilamente.->puse in evid.: ME-2 tipuri miofilamente: - filamente subtiri –dimensiuni 5-6 nm/ 2 µm

- filamente groase- dimanesiuni 10-11 nm/ 1,5 µm-dispuse longitudinal de-a lg miofibrilei -> fil. groase- in mijloculsarcomerului-corespund zonei oc. de banda A, iar la niv. benzii I se gasesc numaifilam. subtiri, care pornesc de o p si de alta a benzii Z si patrund in discul Apana la limitele zonei H; cu exceptia benzii M, unde se gasesc numai filam.groase, restul benzii A este constit. dintr-o interdigitare a fil. groase sisubtiri- pe secti transv. s-a obs. ca dispoz. 3D a miofilam are un inalt grad deordonare. Filam groase sunt despartite prin spatii de 30-45 nm, alcatuind unmodel hexagonal, iar fil. subtiri sunt dispuse dupa un model hexagonal a.i. laniv. benzii A, unde miofilam. se interdigiteaza, fiec. filam. gros are in jurulsau 6 filam. subtiri si fiec filam subtire este inconj de 3 fil. groase, dist.care separa un fil. subtire de un fil. gros= 13nm-pe spf. fil. groase- punti transversale-> apar la ME ca proiectii laterale,perpendiculare pe axa filam groase, avand latimea de 4-5 nm si lungimea de 6-13nm si se extind catre fil. subtiri pe care par sa le atinga-> cca. 200-220 punti/fil. gros-pe un fil. subtire, care e in mijl a 3 fil. groase- cate o punte transv de lafil groase la fiecare 14,3 nm.

3.Mecanismul contracţiei în ţesutul striat scheleticTeoria contractiei musculare (1957) - mecanismul “puntilor transversale”

elaborat de Huxley. Mecanismul contractiei se bazeaza pe cicluri de asocieri si55 | P a g e

disocieri intre monomerii de actina si proeminentele laterale ale miozinei. Intimpul contractiei nici unul dintre cele doua filamente nu se scurteaza cigliseaza, aluneca unele printre altele. Se scurteaza insa distanta dintre douabenzi Z. Filamentele subtiri aluneca spre centrul sarcomerului. La fiecare ciclude atasare-dezatasare actina-miozina filamentele se deplaseaza cu 5-10 nm.- Relaxarea musculara inseamna revenirea la starea initiala.- In timpul contractiei, prin intermediul tubilor t se transmite o unda dedepolarizare. In RS exista un sistem care detecteaza schimbarea de potential sica uramre se deschid canalele de Ca si Ca este eliberat in citoplasma. Atuncicreste concentratia de Ca in citoplasma si creste astfel si probabilitatea casubunitatile C ale troponinei sa ataseze Ca. In acest moment se modifica asezareain spatiu a complexului troponinei, ridicandu-se actiunea inhibitorie atroponinei I. Complexul troponina-tropomiozina elibereaza atunci locul deinteractiun de actina si se realizeaza interactiunea actina-miozina. In acestmoment se da posibilitetea de actiune a ATPazei care se gaseste pe proeminentelelaterale ale miozinei. Actina (filamentele subtiri) este trasa (gliseaza).- Apoi intra in actiune mecanismele de reacumulare a Ca in RS, concentratia Ca incitoplasma scazand pana se atinge “concentratia critica”. In acest moment Ca sedesprinde de pe subunitatea C a troponinei si complexul troponina-tropomiozinarevine la starea initiala, de repaus.

În timpul contr., filam. de actină şi miozină îşi păstrează lung., darsarcomerele se scurtează. Banda A îşi păstrează mărimea, dar pierde stria H,în timp ce cele 2 ½ de bandă I de la niv. sarcomerului (cele 2 hemidiscuriclare) se scurtează. S-a obs. că numai leg. actinei cu miozina determ.hidroliza ATP-ului de pe capetele glob. de miozină, elib. astfel energie.În muşchiul relaxat, miozina nu se poate lega de actină, ptr. că situsul deleg. al molec. de actină cu miozina - mascat de complexul troponină-tropomiozină de pe filam. de actină.În timpul depol., elib. calciului din RS şi creşterea conc. de calciu, vaduce la fix. pe situsul ptr. calciu al troponinei (subunit. Tn-C) a ionilorde calciu – cu modif. conform. complexului troponină-tropomiozină, carealunecă mai adânc în şanţul form. de lanţurile de actină (helixul actinei),demascând (descoperind) situsul de leg. la miozină al molec. de actină.Form. leg. între filam. de actină şi cele de miozină determ. hidroliza ATP-ului, de pe capetele glob. ale miozinei, cu prod. de ADP şi elib. deenergie.

4.Celula musculară striată cardiacă (lucrătoare) şi scheletică - asemănări şi deosebiri structurale şi ultrastructurale Tesutul muscular striat scheletic – se intalneste la nivelul tubului digestive,cav bucale faringeloui, ½ sup esofag, la nivelul sfincterului anal extern.Intlnit la nivelul globilor ocular (mm extrinsexi), laringelui,sfincterului uretral extern.Celule musculare cilindrice, fibre musculare lungi ce alcatuiesc fascicule de fibre musculare cu numerosi nucleoli situati la periferie. Longitudinal; celulele sunt cilindrice paralele intreele, multinucleate.Citoplasma este striata cu numeroase striatii date de alternanta cu zone clare si intunecate. Intre celule exista tesut

56 | P a g e

conjunctiv si capilare sangvine. Nucleii sunt tahicromatici cu numeroase striatii. Pt evid striatiilor se foloseste metoda hamatoxilina ferica.Transversal: celulele apar poligonale si in aceeasi celula pot fi surprinsimai multi nuclei. Citoplasma este neomogena.Tesutul muscular striat cardiac – localizat in miocard. Cuprinde celule musculare cardiac(miocardocite lucratoare) si celulele sistemului excitoconducator(celule B,T, Purkinje.Genereaza si conduc impulsurile electrice.Celulele sunt dispuse in masa )

5.Diagnosticul diferenţial la microscopul optic între ţesutul muscular striat scheletic şi ţesutul muscular cardiac

Ts. musc. striat scheletic- ASPECT LA MO• Alcatuit din fascicule lungi de celule cilindrice, multinucleate• Celula musculara=fibra musculara Sectiune longitudinala

• Cilindrice, paralele intre ele • Lungime – zeci de cm• Diametru – 10-100 µm• L/D = 1000-10000• Multinucleate 20-40 nuclei /cm lungime • Nuclei periferici sub sarcolema • Citoplasma = sarcoplasma- striata – alternanta de zone clare si

intunecate • Intre celule exista tesut conjunctiv si capilare sanguine Sectiune transversala:

– Celulele apar poligonale – In aceeasi celula pot fi surprinsi mai multi nuclei– Nucleii - rotunzi, localizati la periferie – Citoplasma - neomogena datorita miofibrilelor ce apar ca niste puncte

fine pe toata suprafata sectiunii – Intre celule exista capilare si tesut conjunctiv

• Ts. musc. cardiac- ASPECT LA M.O. • Sectiune longitudinala:

– Lungime : 85-100 µm – Diametru : 15 µm – Nucleu unic central, rotund, eucromatic, cu nucleol evident – Citoplasma prezinta striatii transversale – Zona perinucleara este lipsita de striatii, contine granule brune de

LIPOFUSCINA– Intre celule – tesut conjunctiv si o retea foarte bogata de capilare

si nervi – Celulele sunt alungite si ramificate, situate in coloane – Intre doua celule succesive - linii transverse, DISCURI INTERCALARE

sau STRIURI SCALARIFORME = complexe jonctionale • Sectiune transversala:

– Celulele au aspect poligonal 57 | P a g e

– Nucleul central, rotund, eucromatic – Nucleul nu este vizibil in toate celulele, fiind localizat la niveluri

diferite fata de planul sectiunii – Zona perinucleara –clara -fara striatii – Intre celule- tesut conjunctiv si capilare sanguine– Tesutul conjunctiv se poate pune in evidenta prin coloratii tricrome

6.Sarcomerul - definiţie, organizare, ultrastructură= unitatea fundamentala de struct. si funtie a miofibrilei-se intinde de-a lg miofibrilei pe o distanta de 2,5 µm, fiind delim. de 2 benziZ-cuprinde in mijl o banda A in intregime si de o p si de alta cate o jum. dinbenzile I adiacente.

Discul clar : Format numai din filamente subtiri (l=1µm, Φ=8nm)

Discul intunecat: Format din filamente groase si subtiri Fiecare filament gros este inconjurat de 6 filamente subtiri Banda H: Numai filamente groase (l=1,6µm, Φ=15nm) Linia M Numai filamente groase. Filamentele sunt legate intre ele prin

punti fine formate de proteinele MUltrastructura-compon. (miofilam. si benzile M si Z) sunt alc. din agregate supramoleculareproteice-dpdv. al contractiei- prot miofibrilare (contractile) se (:) in 3:a)proteine contractile fundamentale- miozina - 45%, 470kD- localiz. in sarcomer: filam. groase- actina- 20%, 42kD; stim activit ATP-azica a miozinei- localiz in sarcomer: fil. subtirib)prot. contractile reglatoare – tropomiozina- 5%, 70 kD- localiz: fil. subtiri-molec. este un bastonas lung de 40nm, se leaga de actina; impreuna cu cplx.troponinic regleaza interact. miozina-actina-troponina -5%, 76kD- in fil. subtiri- 3 subunit: tropon. C-leaga ioni Ca / I-inhiba actina / T-se leaga de tropomiozc)alte prot miofbrl.- alfa-, beta-, gamma-, eu- ACTININA, titina, nebulina etc.

7.Organizarea miofilamentelor subţiri si groase în fibra musculară striatăFilamentele subtiri sunt formate din: actina si proteine reglatoare (tropomiozinasi troponina). -Actina este alcatuita din actina F (fibrilara) al carui lant formeaza un dubluhelix. Prin polimerizarea actinei G (globulara) se formeaza actina F. Fiecaremonomer de actina poseda un situs de interactiune cu miozina. - Tropomiozina este o proteina fibrilara. Ea este infasurata si asezata in santulpe care il formeaza actina F. De moleculele de tropomiozina sunt atasate la distanta de 40nm (7 monomeri de actina G) complexe de troponina.

58 | P a g e

- Troponina = complex ce prezinta 3 subunitati: troponina C care leaga ionii Ca2+. troponina T care se ataseaza de tropomiozina troponina I care inhiba interactiunea actina-miozina

Organizarea miofilamentelor groase în fibra musculară striată-Filamentele groase contin doar molecule de miozina -Meromiozina are doua lanturi : unul usor (L) si unul greu (H). -Molecula de miozina are o parte orizontala si o proeminenta globulara -Sute de molecule de miozina sunt asamblate pentru a da nastere filamentelor groase -In Filamentele groase moleculele de miozina sunt dispuse in seturi antiparalele.

-Pe o jumatate a filamentelor groase proeminenta laterala este orientata intr-o directie iar pe cealalta jumatate este orientata in directia opusa

8. Reticulul sarcoplasmatic si sistemul tubilor T – asemanari si deosebiri intre celulele musculare striate scheletice si cardiace

Muschiul scheleticSarcolema are acelasi model structural ca membrana celulara in general. Ea

este alcatuita dintr-o plasmalema cu glicocalix. La exterior prezinta o membranabazala formata de matricea celulara condensata. Caracteristic sarcolemei estefaptul ca mambrana bazala poseda un sistem tubular, sistemul tubilor T (transversi) carereprezinta o prelungire a spatiului extracelular in interiorul celulei pana invecinatatea miofibrilelor. Din loc in loc exista structuri sub forma unorinvaginari ale sarcolemei cu diametru de 100 nm care poarta numele de caveole. Laacest nivel sunt adunate toate componentele unor cai de semnalizaretransmembranara.

Reticulul sarcoplasmic (RS)Ii este caracteristica capacitatea de a stoca o cantitate mare de Ca2+. La ME

se observa ca RS este de doua feluri: jonctional - RS prezinta o regiune cu cisterne mai dilatate care fac jonctiunea

cu sistemul tubilor T. liber - partea din RS ce nu vine in contact cu sistemul tubilor T.

In interior Ca2+este legat de o proteina care se numeste calsechestrina.Aceasta asigura o concentratie de Ca in RS de 10.000 - 100.000 de ori mai maredecat in citosol. Acumularea Ca in RS se face cu ajutorul unei proteine dinmembrana RS (calciuATPaza) care preia Ca din citoplasma in RS. In membrana RSexista o serie de canale ionice ce permit eliberarea rapida a Ca in virtuteagradientului de concentratie dinspre RS spre citoplasma atunci cand sedeclanseaza contractia.

Muschiul cardiacSi celulele cardiace au sistem de tubi T. Ele sunt in numar mai mare decat

in fibrele musculare striate scheletic si stabilesc contacte doar cu o terminatiea RS formand diadele.

Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striatscheletic. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractiaeste controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. De asememnea exista o

59 | P a g e

calciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care suntsensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori potdeschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

9. Celulele sistemului excitoconductor miocardic: organizare la microscopul optic si electronicCelulele tesutului excitoconductor sunt de 3 tipuri: Celule P (pacemaker) care genereaza impulsuri electrice in nodulul sinoatrial

si nodulul atrioventricular. Au forma rotunda sau ovala, nucleul mare estesituat central. Aparatul contractil este slab reprezentat si au putinemitocondrii si cisterne de RS. Intre aceste celule se stabilesc jonctiunidesmozomale. de asemenea ele mai sunt legate si de celulele T (de tranzitie)prin discuri intercalare.

Celulele T (de tranzitie) prezinta mai multe mitocondrii si cisterne de RS. Eleau rol de preluare si raspandire a impulsurilor electrice. Stabilesc jonctiunicu celulele P si cu miocardiocitele de lucru.

Celulele Purkinje sunt mai mari, au citoplasma clara. La ME se observa invecinatatea membranei materiale contractile cu orientare paralela cu axullongitudinal al celulei. Ele au mai multe mitocondrii si lipseste sistemultubilor T. Stabilesc jonctiuni de tip gap sau desmozomi. Nu prezinta discintercalar.

10. Organite celulare comune si specifice in celula musculara cardiaca, enumerare si roluri

Dintre organitele comune cel mai bine reprezentate sunt mitocondriile care ocupa 35% din volumul celulei, restul fiind in cantitate mica.

11.Discurile intercalare-ultrastructură, rolEste un complex jonctional localizat intre doua celule musculare cardiace -Are doua portiuni in functie de directia miofibrilelor Transversala -Zonula adherens – zona de ancorare a filamentelor de actina aleultimului sarcomer

-Macula adherens( desmozom)- rol principal de ancorare Portiunea longitudinala este formata din jonctiuni de tip GAP cu rol

in continuitate ionica.Aspect polygonal.Nucleu central rotund eucromatic cu nucleoli

evidenti.zona perinucleara este clara.Intre cellule exista tesut conjunctivsi capilare sangvine.

Longitudinala – jonctiune GAP – continuitate ionica – tesutul se comporta ca unsincitiu

12. Cuplarea excitatie – contractie in miocardocitele lucratoare. Rolul....

Materialul contractil este asemanator ca organizare cu cel de la m. striatscheletic. El are dispozitie ordonata dar nu o respecta in totalitate. Contractiaeste controlata de oscilatiile concentratiei de Ca2+. De asememnea exista ocalciuATPaza care acumuleaza Ca2+ in RS, canale de calciu in membrana RS care sunt

60 | P a g e

sensibile la mediatori chimici (IP3 - inozitol trifosfat). Acesti mediatori potdeschide canalele care duc la trecerea Ca din RS in citoplasmic.

Miocardiocitele atriale sunt asemanatoare cu cele ventriculare dar au inplus granule atriale. Aceste granule contin un precursor al factoruluinatriuretic. Factorul natriuretic este de natura endogena ajuta la eliminarea Na+

din organism. El are efect antagonic fata de ADH si ACTH. Eliberarea granulelorse face atunci cand celulele sunt tensionate datorita cresterii volumuluisangvin.

13. Forma, dimensiunile si dispunerea in tesut a fibrelor musculare netede. Localizarea muschiului neted in organism (exemple)

Forma fuziforma dar exista si unele “ramoase” care sunt ramificate cuprelungiri ( in iris, tunica medie aorta).

Dimensiuni: lungimea 20 m - 1 mm. Au lungimea de 1 mm la stomac si uterulgravid. Diametrul este de 5 m. Raportul diametru / lungime variaza de la 1/5pana la 1/100, fiind mai mic fata de cel de la fibra scheletica.

Localizare in organele cavitare (cu perete si lumen). Peretele este format din mai multe

tunici, una fiind m. neted. Exemple: arborele respirator - de la trahee pana la ductul alveolar arborele vascular - tot cu exceptia capilarelor si venulelor, ce au

peretele subtire, fara tunica musculara neteda dar totusi celulemusculare speciale (pericite) care sunt de fapt celule contractile siajuta la progresia coloanei sangvine

tubul digestiv - din 1/3 mijlocie a esofagului pana la rect aparatul urinar - de la ureter pana la uretra aparatul genital feminin - tube uterine pana la vagin aparatul genital masculin - epididim, canalul deferent, veziculele

seminale, prostata, penisul. glandele exocrine:

ductele excretoare (glandele salivare, caile biliare etc) portiunea secretorie (acinii glandelor salivare etc) - este

inconjurata de celule mioepiteliale care ajuta la eliminareaprodusului de secretie.

organele de simt: in piele - m. piloerectori globii oculari - m. irisului, m. intrinseci (ciliari)

celule izolate sau fascicule foarte mici raspandite in tesutul conjunctiv.Acestea se gasesc in:

capsulele organelor (ggl. limfatici, splina etc) pleura viscerala ligamentele largi ale uterului tesutul conjunctiv subcutanat, in unele zone speciale (zona mamelonara,

perineu, scrot, orbita)

61 | P a g e

14.Sarcolema fibrei musculare netede: specializări ultrastructuraleAre aceeasi structura ca si membrana celulara obisnuita cu mici particularitati:jonctiunile celulare - de tip gap (nexus), adherens (fascia adherens) saudigitiforme.

Jonctiunea gap realizeaza comunicarea directa intre celule prin canale cudiametrul de 1500..., ceea ce permite trecerea ionilor de Ca, acesta fiindimplicat in generarea potentialului de actiune (PA) si in mecanismul decontractie-excitatie.

Fibra musculara neteda are automatism (genereaza impulsuri). Exista zonepacemaker care genereaza PA ce se raspandesc in masa cu ajutorului jonctiunilorgap ce permit raspandirea instantanee a Ca in celule. Are loc o cuplareelectrotonica. Exista si o cuplare metabolica.

Fasciile adherens si jonctiunile digitiforme solidarizeaza mecanic celulele.Astfel are loc sumarea contractiilor celulelor alaturate care se manifesta ca ocontractie uniforma.

La nivelul sarcolemei exista formatiuni specifice, in cantitate crescuta.Acestea sunt caveolele si densificariile (ariile dense).

Caveolele reprezinta niste invaginatii ale membranei. A nu se confunda cualte invaginari. Adancimea este de 120 nm, latimea maxima este de 70 nm iardeschiderea este de 35 nm. Ele sunt cvasipermanente, stabilitatea lor fiind datade citoschelet. Ele reprezinta prelungiri ale spatiului extracelular spreinteriorul celulei. Cu toate acestea mediul din interiorul caveolei este diferitfata de ccel din spatiul extracelular, mai ales in ceea ce privesta Ca,concentratia sa fiind de 2-3 ori mai concentrat decat in mediul extracelular. Inconcluzie, caveolele participa la traficul ionilor de Ca, ceea ce le aseamana cutubii T.

Ariile dense (densificarile membranei) au dimensiuni de 100-400 nm. Atatcaveolele cat si ariile dense sunt asezate alternativ pe meridianele acestui fus.Compozitia chimica a ariilor este asigurata de 2 proteine (vinculina si talina)care apartin clasei de proteine de legare a actinei (ABP - actine bindingprotein). Ele sunt proteine de ancorare a actinei la mambrana celulara, realizandlegatura intre actina si citoscheletul membranie celulare.

Pe preparatele de ME se observa ca actina se insera in unghi ascutit la nivelul ariilor dense

15.Organizarea ultrastructurală a aparatului contractil în fibra musculară netedă-Mecanismul contractil include actina si miozina. -Asezarea lor spatiala este diferita de a celulelor striate (nu apar sarcomere) -Filamentele de actina sunt foarte lungi -Filamentele de miozina pot ramane complet suprapuse cu filamentele lungi de actina la schimbari foarte mari ale lungimii musculare (pana la de 10 ori schimbare a lungimii).-Benzi de actina si miozina alternante, formeaza rudimente de miofilamente.-Filamentele de miozina nu sunt bipolare (F.M.Striata) ci lateral-polare. Pentruo latura a filamentului capetele proemina intr-o directie, in cealalata latura capetele proemina in directie opusa.

62 | P a g e

-Filamentele de actina sunt solidarizate de ”corpi densi” (benzi Z rudimentare) -Distribuiti in toata citoplasma,

-dimensiuni :sute de nm -proteine de legare a actinei: -actinina si filamina. -rol: solidariz capetele filam de actina prin punti transvers

-filamentele de actina: 6-8 nm -filamentele de miozina:12-15 nm -filamentele intermediare: 11 nm

16.Structura moleculei de miozină şi a filamentului gros în fibra musculară netedăFilamentele de miozina sunt formate din multe molecule de miozina. M. striat nu are punti transversale pe toata lungimea sa (in portiunea benzii H nu are punti transversale) in timp ce m. neted are punti transversale pe toata lungimea filamentului gros. Lungimea filamentului gros la m. neted este de 3 ori mai mare decat la m. striat. De aceea interactiunea actina-miozina este pe o distanta mai mare si prin urmare m. neted se scurteaza mai mult. In m. striat, unui filament gros ii corespund 2 fialmente subtiri. Inm. neted, unui fialment gros ii coerspund 8-15 filamente subtiri, de aceea o punte transversala in m. neted trage mai multe filamente de actina si deci forta de contractie este mai mica

17.Organizarea moleculară a filamentului subţire în fibra musculară netedă

Actina - la baza filamentelor sta actina F care este alcatuita dindoua lanturi proteice filamentoase. Fiecare dintre cele doua lanturi estealcatuit din mai multi monomeri de actina G. Aceste lanturi de actina suntstabilizate de tropomiozina care are forma de bastonas ce subintinde 7monomeri de actina. Moleculele tropomiozinei sunt situate in santul dintrecele doua lanturi ale actinei F. Tropomiozina mascheaza situsul deinteractiune intre actina si miozina in relaxare. La acest nivel existadiferente fata de m. striat. La m. striat, starea tropomiozinei estecontrolata de troponina care prin subunitatea C leaga Ca si se activeazamodificand si conformatia tropomiozinei. La m. neted rolul troponinei Ceste preluat de catre calmodulina care este o proteina solubila in citosol.Prin legarea a 4 ioni de Ca ea se activeaza si actioneaza asupracaldesmonei care la randul ei actioneaza asupra tropomiozinei sideterminand modificarea ei conformationala, ce are ca efect expunereasitusului de interactiune actina-miozina. 18.Histofiziologia muşchiului neted: particularitaţile contracţiei şi, substratul molecular şi structural al acestoraHistofiziologia muschiului neted

63 | P a g e

Mecanismul contractieiConsta in alunecarea filamentelor de actina in raport cu cele de

miozina datorita puntilor transversale. Are loc o dubla reglare acontractiei: una actioneaza asupra filamentelor groase prin MLCK si se produce

fosforilarea acestui lant care are drept consecinta declansareaactivitatii situsului ATPazic

alta actioneaza asupra tropomiozinei prin CD (caldesmona) si astfel semodifica conformatia tropomiozinei cu expunerea situsului deinteractiune actina-miozina.

De asememnea un rol important in mecanismul de contractie il auproteinele de legare a actinei (ABP) care controleaza polimerizarea sipozitionarea moleculelor de actina.

Particularitatile contractiei forta de contractie e scazuta (datorita nr. mic de punti transversale) viteza de contractie e scazuta (datorita activitatii ATPazice scazute) capacitatea de scurtare e crescuta (datorita existentei puntilor

transversale pe toata lungimea filamentului gros)Particularitati functionale

Activitatea contractila ritmica spontana - au loc contractii cu frecventa siamplitudine constanta dependenta de muschi. - acestia fiind m. fazici. Existainsa si m. tonici care au un tonus spontan, o stare de contractie sustinuta,tradusa printr-o miograma in platou

Contractia e modulata de urmatorii liganzi, prin legare la receptorii de pemembrana celulei musculare netede:

neurotransmitatori hormoni prostaglandine

Prezinta dubla inervatie vegetativa, excitatorie si inhibitorie; sinapsele suntabsente. Acetilcolina poate influenta procesul contractil la nivelul placiimotorii. Aceste molecule (toti liganzii) actioneaza la nivelul receptorilor. Eiactiuni de tip elastic: intr-un loc poate fi inhibitor iar in alt loc poate fistimulator al contractiei. Actiunea lor depinde de tipul de receptor exprimatin membrana celulara si de tipul de mecanism de transductie ce are loc incelula.

Fibrele sunt cuplate electric prin jonctiuni gap si cuplate mecanic prin jonctiuni adherens. Aceste jonctiuni asigura functionalitatea tesutului

19. Clasificarea functionala a muschilor netezi Mm. netezi unitari (viscerali, vasculari) - au activitate ritmica spontana,

initiata in arii pacemaker. Se contracta ca o unitate. U multe jonctiuni gapcare asigura raspandirea PA si au o inervatie slaba (o terminatie nervoasainerveaza un fascicul de fibre: 100-300 fibre).

Mm. netezi multiunitari (iris, mm. ciliari, mm. piloerectori, tunica medie avaselor mari). Fiecare fibra se contracta independent. Au putine jonctiuni gap

64 | P a g e

si nu au contractii spontane. de asememnea fiecare fibra este inervata de oterminatie nervoasa libera.

Mm. netezi intermediari (vezicula seminala, canalul deferent) Nu au actiunespontana, au numar moderat de jonctiuni gap si o terminatie nervoasa liberainerveaza un fascicul mic de fibre.

20.Fenotipurile contractil şi secretor ale fibrei musculare netede adulte Starea contractila - celula este oprita in G1. Aceasta stare este mentinuta de

inhibitori ai proliferarii, celula avand receptori pentru acesti factori.Celula nu are receptori pentru factorii mitogeni (de stimulare a cresterii), eaeste refractara la acestia. De asemenea, in acest stadiu celula raspunde laagentii care contracta. Spre exemplu, m. neted vascular raspunde laangiotensina II. In aceasta etapa celula nu sintetizeaza matrice extracelulara.

Starea secretorie - celula iese din G1. Ea raspunde la factorii mitogeni (spreexemplu PDGF). Nu se contracta dar sintetizeaza matrice extracelulara (colagen,fibre elastice, proteoglicani).

Aceste doua fenotipuri sunt foarte bine exprimate la m. neted vascular.Atfel se explica ateroscleorza, boala a celulelor musculare netede, in carecreste numarul celulelor secretoare. De-a lungul timpului s-au elaborat mai multemodele experimentale ale aterosclerozei.

Initial, dintr-un motiv oarecare, are loc lezarea endoteliului vascular,ceea ce determina expunerea matricei extracelulare aflate sub endoteliu la fluxulsangvin. Are loc aderarea plachetelor si se formeaza un trombus plachetar, ceeace duce la eliberarea PDGF si a altor factori existenti in granule. Daca cresteconcentratia PDGF sunt stimulate celulele secretorii ale m. neted. Acestea devincapabile sa secrete PDGF si concentratia acestuia creste si mai mult.Concentratia PDGF crescand din ce in ce mai mult are loc cooptarea celulelor dintipul contractil in cel secretor. Celulele secretorii migreaza in intima vasuluilezat unde secreeta matrice extracelulara ce determina placa de aterom. La toateacestea se adauga si faptul ca celulele secretorii au si receptori pentru LDL(“carausii colesterolului”). Atunci LDL sunt internalizate in celula si acestease blocheaza, ceea ce duce la crestera volumului placii de aterom.

Ţesutul şi sistemul nervos1.Clasificarea neuronilor după criterii morfologice şi funcţionale. Localizare, exempleClasificarea neuronilor se poate face dupa mai multe criterii:

1. dupa numarul de prelungiri: neuroni unipolari: la adult nu exista, acestia existand doar la nevertebrate si

in viata intrauterina. In viata I.U. neuronii migreaza dintr-un loc in altuliar axonul este indreptat spre directia miscarii si e folosit la deplasare

neuroni bipolari - foarte rari, de natura senzitiva: in retina neuronii olfactivi neuronii cu sediul in ggl. acusticovestibulari VIII

65 | P a g e

neuroni pseudounipolari - au o singura prelungire la adult dar in viata I.U. aufost neuroni bipolari. Ulterior aceste doua prelungiri se apropie una de altasi se unesc formand un trunchi comun care se ramifica apoi in “T”. Aceastaprelungire in forma de T este axon dar culege si informatii. Astfel suntneuronii din ggl, spinali senzitivi, situati pe radacina posterioara a n.spinal.

neuroni multipolari - sunt foarte complicati. Exista numeroase forme de neuronimultipolari. Ei prezinta un corp stelat. De acest tip sunt:

neuronii din coarnele anterioare ale maduvei spinarii neuronii din scoarta cerebrala care sunt:

stelati in scoarta cerebrala fusiformi in stratul polimorf piramidali in stratul pyramidal

2. Dupa forma axonului: celule cu cosulet - axonul este scurt si prezinta multe ramificatii ce

infasoara corpul celulei ca un cos. Acestea sunt celulele Purkinje din scoartacerebeloasa

celulele in panza de paianjen - in scoarta cerbrala celulele in dublu buchet - in scoarta cerebrala

3. Dupa lungimea axonului: neuroni de proiectie, cu axonul foarte lung. Pot fi motorii sau senzitivi. Sunt

Golgi tip I. Realizeaza proiectia pe scoarta cerebrala a tuturor regiunilorcorpului.

neuroni de asociatie (Golgi tip II) - neuroni cu axonul scurt, de tipintegrator

4. Dupa invelisul axonului: neuroni mielinici - au viteza mare de conducere, proportionala cu grosimea

tecii si grosimea fibrei neuroni amielinici - au viteza mica de conducere

Numarul neuronilor este de ordinul 109. Numarul de neuroni senzitivi simotori e constant filogenetic. Numarul de neuroni integratori creste pe scarafilogenetica si este maxim la om

2.Soma neuronală - aspect la microscopul optic, ultrastructură şi funcţieSoma (pericarionul) are rol trofic (intretine axonul), de receptie si deintegrare a semnalelor. El contine nucleul care este mare, eucromatic, cu nucleolevident datorita sintezei crescute de proteine. Exista insa si exceptii - neuronicu nucleu mic tahicromatic. Nucleul este central sau periferic. Fiindeucromaatic, la femei se vede corpusculul Barr atasat de nucleol sau membrananucleara.

In citoplasma contine: corpi Nissl care se pot observa cu coloratie speciala la baza dendritelor si

lipsind in conul axonal si fiind alcatuit din RER si poliribozomi liberi REN foarte abundent, cu rol in eliberarea Ca pentru cresterea concentratiei

sale citosolice, fenomen ce participa la transmiterea impulsului nervos. Aparat Golgi - foarte bine dezvoltat

66 | P a g e

Vezicule sinaptice, care se formeaza la acest nivel pentru ca mai apoi samigreze pana la terminatia axonala. Aceste sunt putine. In neuronii vegetativisimpatici ele sunt umplute cu catecolamine si dense la fluxul de electroni. Audiametrul de 60-80 nm.

Vezicule de neurosecretie - contin peptide si neurofizine care sunt eliberatein capilare. Ele au dimensiuni de 100-300 nm, se gasesc in hipotalamus si suntdense la fluxul de electroni. Complexele formate din peptide si neurofizineeste depozitat in neurohipofiza de unde este eliberat in circulatie.

Mitocondrii Rezerve de picaturi lipidice Lizozomi - de-a lungul timpului acestia se incarca cu un material - lipofuscina

- pigment cu semnificatie fiziologica necunoscuta ce se acumuleaza cu varsta. Melanina (la unii neuroni - neuronii din substanta neagra din diencefal - locus

coeruleus) Centrioli - prezenti in toti neuronii, avand rol in organizarea fusului nuclear

si a microtubulilor. 1 cil cu semnificatie necunoscuta

3.Dendritele - aspect la microscopul optic, ultrastructură şi funcţieDendritele reprezinta prelungiri ale somei care contin corpi Nissl si toateorganitele celulare, abundente la baza dendritei si din ce in ce mai putine lavarf, unde exista mai multe elemente de citoschelet. Contin multi microtubuli sineurofilamente. Transportul dendritic poate fi anterograd (se face cu viteza de 3mm/h si se transporta proteine si organite, ex: mitocondria) si retrograd.

Principala functie a denritelor este receptia. Dendritele prezinta specializari cvasipermanente - muguri (spini) dedritici care primesc sinapsele. Acestia au un material dens la fluxul de electroni, prezinta microtubuli si aparatul spinului, alcatuit din cisterne paralele unite prin material electronodens. Numarul spinilor de pe ficare dendrita variaza. Daca se taie aferentele numarul spinilor scade

4.Axonul - aspectul la microscopul optic, ultrastructură şi funcţieAxonul este unic. El are mai multe parti: con si segment initial. Aici lipsesc corpusculii Nissl, insa prezinta numerosi

microtubuli, microfilamente si neurofilamente care se vad cu impregnareargentica. Rolul acestei regiuni este de a declansa impulsul nervos deoareceeste zona cu cel mai mic prag de excitabilitate.

segmentul de conducere care poate fi mielinic sau amielinic terminatiile axonale formate din butonii terminali (sinaptici, de pasaj)

Transportul axonal poate fi rapid sau lent. transportul rapid se poate face anterograd (cu viteza 100-400 mm/zi) sau

retrograd (100-200 mm/zi). Se transporta organitele cu endomembrane(mitocondrii), vezicule cu mediatori si componentele membranei. Transportul seface de-a lungul microtubulilor cu ajutorul proteinelor motorii care sunt dedoua feluri: kinezina, efectueaza transportul anterograd si syneina careefectueaza transportul retrograd. Aceste proteine mediaza interactiuneamicrotubulului cu organitele. De asemenea exista si o reciclare locala, rapidaa veziculelor cu mediatori.

67 | P a g e

transportul lent se face numai anterograd cu viteza de 1-3 mm/zi, avand unmecanism necunoscut. Se transporta proteine solubile (enzime, monomeri)

5.Polarizarea dinamică: definiţie, baze morfofuncţionale3. Polarizare dinamică – “Semnalele dintr-un circuit neural se propagă într-o

singură direcţie […] Informaţia circulă dinspre dendritele unui axon înspre corpul celular şi apoi de-a lungul axonului către terminaţiile presinaptice […]”

Exista o polarizare dinamica a neuronului: impulsul nervos circula doar de la dendrita si pericarion catre axon. Aceasta specializare se datoreaza membranei neuronale.

6.Sinapsele chimice: ultrastructură, clasificare morfofuncţionalăNeurotransmiţătorii au efect rapid (latenţă 1-2 ms)• NT inhibitori:

– GABA (acid -amino-butiric) – glicina – purine (adenozina, AMP, ADP, ATP)

• NT excitatori – glutamat – aspartat – taurina

• NT cu efecte dependente de tipul receptorului:– acetilcolina – noradrenalina – serotonina – dopamina – Durată mai mare a efectului, latenţă mai mare – O substanţă poate acţiona ca neurotransmiţător, neuromodulator sau

neurohormon (uneori).– Neuromodulatorii pot fi peptide comune cu sistemul neuroendocrin

difuz: colecistokinina, b-endorfina, substanţa P, angiotensina, VIP– Efecte pe membrana presinaptică (modulează exocitoza) şi postsinaptică

influentează legarea mediatorilor de receptori

7.Substanţe neuroactive: definiţie, clasificare, exemple, principii de funcţionare în sinapse

• Un neuron foloseşte mai multe substanţe neuroactive• Aceeaşi moleculă are efecte diferite în funcţie de context (în principal

tipul de receptor de care se leagă)• Dopamina coexistă în neuronii trunchiului cerebral cu peptide precum

colecistokinina. • Funcţionează ca:

• neurotransmiţător când este eliberată de neuronii din substantia nigra.

• neurohormon eliberat din neuronii hipotalamici (nucleul arcuat) în adenohipofiza (inhibă secreţia de prolactină)

68 | P a g e

• Excită, inhibă sau modulează activitatea celulei ţintă, în funcţie de naturareceptorului din membrana postsinaptică.

Substante neuroactive gaze: NO (oxid nitric), CO monoamine:

catecolamine: adrenalina, noradrenalina, dopamina amine din triptofan: serotonina, triptamina aspartat glutamat GABA glicina taurina

peptide: actioneaza ca neuromodulatori: colecistokinina, endorfine, encefaline,

neurotensina, substanta P, VIP actioneaza ca neurohormoni: LH-RH, TSH-RH, somatostatina, vasopresina

purine: adenozina, AMP, ADP, ATPIn unele celule se formeaza NO sau CO. No se formeaza sub actiunea NO

sintetazei, din arginina iar CO se formeaza sub actiunea hemoxigenazei din hem.NO actioneaza ca neurotransmitator inhibitor, activeaza GMPc, activeaza pompa deextruzie a Ca, ceea ce duce la scaderea Ca intracelular (efect inhibitor). Deasemenea NO mai este folosit in unele terminatii nervoase vegetative din m.netezi cum ar fi cei din corpii cavernosi (vezi erectia, vezi aplicarea Viagra)dar si pe m. netezi vasculari. De aceea NO poate determina accidente vascularemajore. Injecarea NO in SNC determina cascatul.

8. Sinapsa glutaminergica: sinteza si circuitul mediatorilor chimici

9.Mecanismul exocitozei şi reciclării veziculelor sinapticeExocitoza este declansata de cresterea Ca intracelular. Ca activeaza

calmodulina, care se transforma in kinaza si fosforileaza sinapsinele I si II.Sinapsinele sunt proteine de legare a actinei: au un capat pe actina si un capatpe veziculele de mediatori. In repaus veziculele se gasesc in asteptare. Candsinapsina se desprinde este determinata deplasarea veziculelor catre membranapresinaptica. Interactiunea veziculelor cu membrana este mediata de douaproteine: sinaptotagmina si sinaptofizina.

10.Fibrele nervoase amielinice din SNP si SNC - aspectul la microscopul optic, ultrastructură, localizareFibrele nervoase

Sunt formate din axoni si din microglii. fibrele nervoase periferice - formeaza nervii care reprezinta fascicule de fibre

nervoase. Fibrele nervoase pot fi amielinice (inconjurate doar de celuleScwwann) si fibre mielinice (inconjurate de celule Schwann ce au format taecade mielina). O celula Schwann poate acoperi mai multi axoni saau un singuraxon.

fibrele nervoase centrale pot fi amielinice (“libere” in componenta neuropilului) saumielinice, invelite de prelungiri ale oligodendrogliilor care formeaza teaca de

69 | P a g e

mielina. Acestea intra in componenta substantei albe. Teaca de mielina se observa cu impregnare argentica. Ea se formeaza prin

succesiunea celulelor Schwann. Intre doua noduri Ranvier, se afla o celulaSchwann care acopera cu citoplasma ei axonul. De asemenea, in teaca de mielinaexista din loc in loc linii clare numite incizuri Schmidt-Landermann.

Formarea tecii de mielinaInitial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaza doua prelungiri in

jurul fibrei, in sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon). Acesteprelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului. Straturile succesive alemembranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielinareprezinta suprapuneri ale membranei celulei Schwann. La exterior are mezaxonextern si fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern.

11. Teaca de mielina in SNP si SNC – aspect la m.o. ultrastructura histogeneza functiile mielinei

Teaca de mielina se observa cu impregnare argentica. Ea se formeaza prinsuccesiunea celulelor Schwann. Intre doua noduri Ranvier, se afla o celulaSchwann care acopera cu citoplasma ei axonul. De asemenea, in teaca de mielinaexista din loc in loc linii clare numite incizuri Schmidt-Landermann.

Formarea tecii de mielinaInitial fibra este amielinica iar celula Schwann formeaza doua prelungiri in

jurul fibrei, in sensuri opuse (formeaza un mezoaxon sau mezaxon). Acesteprelungiri cresc in mod spiralat in jurul axonului. Straturile succesive alemembranei celulei Schwann fuzioneaza intre ele si deci teaca de mielinareprezinta suprapuneri ale membranei celulei Schwann. La exterior are mezaxonextern si fibrele se rotesc ajungand la mezaxon intern.

Functiile mielinice: creste viteza de conducere a impulsului nervos de la 1 m/s la 120 m/s deoarece

la nivelul internodului este o zona cu rezistenta mare si capacitanta mica.Aceasta se datoreaza faptului ca la acest nivel membrana axonala are ocompozitie moleculara diferita. La nivelul internodului canalele ionice suntrare, acestea fiind adunate la nivelul nodurilor Ranvier.

asigura nutritia axonului deoarece mediaza raporturile cu exteriorul. Deasemenea, celulele Scwann au si rol in regenerara axonilor dupa traumatisme.

12.Celulele satelite periferice: definiţie, localizare, rolCelulele satelite: cel. gliale mici ce înconjoară neuronii ggl. periferici

(senzitivi, vegetativi). Realizează izolarea electrică şi intervin în schimburilemetabolice

Celulele gliale sunt de mai multe feluri: in SNC se numesc nevroglii (neuroglii):

o astrocite o oligodendrocite o microglii o celule ependimare

in SNP: o celulele Schwann o celulele satelite

70 | P a g e

Celulele satelite      Sunt celule Schwann ce se gasesc in ggl. spinali, cranieni sau vegetativi. Ele se gasesc in mai multe locuri:

in ggl. spinali si cranieni - formeaza o capsula ce inconjoara complet pericarionul neuronilor pseudounipolari, care nu primesc sinapse

in ggl. vegetativi - formeaza o capsula discontinua in jurul perikarionului neuronilor multipolari care primesc sinapse.

tot in ggl. spinali si cranieni formeaza o teaca de mielina in jurul segmentului convolut al axonului neuronului pseudounipolar.

in ggl. vestibulocohlear - formeaza teaca de mielina in jurul axonilor neuronilor bipolari

13.Astrocitele: aspectul la microscopul optic, ultrastructură, localizare, rol

• Ultrastructură:– filamente intermediare 8nm – GFAP (Glial Fibrillary Acidic Protein); există şi

prelungiri fără GFAP, în formă de văluri– granule de glicogen– lamina bazală

vezicule delimitate mb• 20-50% din volumul creierului

(celule gliale : neuroni 10:1)• Tipuri morfologice: protoplasmice (subst. cenuşie) şi fibroase (subst. albă)• Morfologie:

– celule stelate, cu prelungiri (observabil folosind impregnare argentică, nu HE)

– nucleu rotund, eucromatic, fără nucleol • Morfologie:

– a. fibros – subst. albă, prelungiri subţiri, puţin ramificate– a. protoplasmatic – subst. cenuşie, prelungiri mai groase, foarte

ramificate • Prelungirile astrocitelor formează un strat continuu la periferia SNC

Celule “în candelabru”, “penate• Astrocitele protoplasmatice sunt organizate în domenii ce nu se suprapun• Sinapsele unui domeniu interacţionează cu un singur astrocit

Astrocit fibros Astrocit protoplasmaticAspect laMO

forma stelata nucleu sferic, eucromatic,

central prelungiri subtiri, putin

ramificate citoplasma cu gliofibrile (se

vad cu impregnare argentica)

prelungiri groase siramificate

citoplasma omogena

71 | P a g e

Aspect laME

contine filamenteintermediare (gliofilamente)avand un diametru de 8 nm sialcatuite din GFAP (proteinaacidafibrilara gliala cugreutatea moleculara de 51kD).

granule de glicogen prezinta lamina bazala

contine rare filamenteintermediare (gliofilamente),izolate, avand un diametru de8 nm si alcatuite din GFAP.

granule de glicogen prezinta lamina bazala

Locali-zaresitipuri

predomina in substanta alba glia limitans - la periferia

SNC, subpial (celule incandelabru, celule penate)

perivasculare in jurulcapilarelor sangvine pe careaplica “picioruse”

predomina in substantacenusie

astrocite velate - in jurulsinapselor (nevrogliaBergmann - cerebel, celulaMuller - in retina)

Functiile:1. Homeostazia mediului neuronal:

• sechestrarea/redistribuţia K+ extracelular rezultat din PA neuronaleîndepărtarea neurotransmiţătorilor din sinapse: preiau glutamatul sinaptic şi îlconvertesc în glutamină → butonul presinaptic. Protejează neuronii împotrivaexcitotoxicităţii (apoptoză neuronală datorată angajării prelungite a receptorilor Gluîn ischemia cerebrală

2. Suport metabolic pentru neuroni:• Reglează fluxul sangvin cerebral local• Produc lactat prin glicoliză → suport energetic pentru neuroni• Sinteza precursorilor glutamatului şi GABA• Detoxifierea amoniului• Produc factori trofici pentru neuroni – NGF (Nerve Growth Factor), BDNF

(Brain-Derived Neurotrophic Factor), GDNF (Glial-DNF) etc. Intervin îndezvoltarea SN, răspunsului regenerativ postlezional, dar şi încondiţii bazale

Stimularea neuronală aferentă determină influx de Ca2+ în astrocite şi vasodilataţie mediată de glutamat 3. Modularea transmiterii sinaptice

a. Eliberare de substanţe neuroactive: glutamat, taurină, ATP, peptide (enkefaline, endoteline) indusă de valurile de Ca. Prezintă vezicule de exocitoză şi moleculele necesare procesului.

Modularea transmiterii sinapticeb. Diminuarea concentraţiei de neurotransmiţător în sinapsă: Glu prin

transportori, sau acetilcolină prin eliberarea de liganzi specifici 4. În dezvoltarea SN:

c. Celule stem gliale şi neuronale.La om adult – zona subventriculară (pereţii laterali ai ventr. I şi II, girul dentat) conţine celule ce se divid.

5. În circumstanţe patologice:

72 | P a g e

c. Răspund la leziuni traumatice, inflamatorii, infecţii: astrocitoză/glioză

d. Hipertrofia astrocitelor, creşterea cantitativă a filamentelor intermediare, proliferare

e. Proliferare şi în scleroza multiplă

14.Oligodendroglia: aspectul la microscopul optic, ultrastructură, localizare, rol

• Celule gliale cu prelungiri mai puţin ramificate• Derivă din precusori comuni cu astrocitele• MO:

– formă ovală– nucleu rotund, heterocromatic– prelungiri puţine, groase, puţin ramificate– în apropierea corpilor neuronali (subst. cenuşie)– interfasciculare (subst. albă), dispuse în şiruri

• ME:– citoplasmă electronodensă– nu au lamină bazală– mitocondrii, RER, microtubuli

• Realizează învelişul de mielină la nivelul substanţei albe a CNS. Exprimă proteine specifice: MBP – proteina bazică a mielinei (Myelin Basic Protein)

• Un oligodendrocit mielinizează mai mulţi axoni: prelungiri lameliforme, turtite

• Ţinta atacului autoimun în scleroza multiplă

15.Bariera sânge - creier: structură, rolCapilarele cerebrale sunt continue, celulele fiind unite prin jonctiuni stranse(ocludens) care sunt foarte selective. Transportul se face prin transcitozaredusa, fiind foarte selectiv. Permeabilitatea difera in functie de substanta: mare - pentru H2O, CO2 si O2

mica - pentru glucoza, Na+, K+, Mg2+, Cl-, HCO3-, HPO3

2-, uree foarte mica: saruri biliare, catecolamine circulante extrem de mica (aprox. zero) - pentru proteine

• Formată din celulele endoteliale ale capilarelor cerebrale • Capilarele cerebrale

– continue – jonctiuni strânse (occludens) foarte selective – transcitoza redusă, foarte selectivă

Permeabilitatea diferă în funcţie de substanţă:• mare - pentru H2O, CO2 si O2• mică

– glucoză, uree – ioni (Na+, K+, Mg2+, Cl-, HCO3-, HPO32-)

• foarte mică: – săruri biliare, catecolamine circulante

73 | P a g e

• extrem de mică (practic nulă) - pentru proteine Functii:Funcţiile barierei sânge-creier:• menţine constanţa mediului extracelular • protejează creierul de toxinele circulante • previne pătrunderea neurotransmiţătorilor în circulaţia generală. • Alterarea barierei prin modificarea permeabilităţii endoteliului ca urmare a

ischemiei poate duce la edem cerebral

16.Celule ependimare: structură, tipuri, roluri• Căptuşesc cavităţile SNC, acoperă plexul coroid

Structura: sunt asezate pe un singur rand (aranjament epitelial - epiteliul ependimar), deci celulele au polaritate. Domeniul apical prezinta: microvilei si cili (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III. Domeniul laterobazal este turtit, (cu exceptia celulelor de pe podeaua ventriculului III, care se numesc fanicite si a caror membrana bazala trimite o prelungire spre eminenta mediana sau alte zone).

• Celule polarizate, aşezate pe un singur rând – aranjament epitelial– Domeniu apical cu cili şi microvili– Domeniu laterobazal turtit– Excepţie: celulele de pe podeaua ventriculului III (tanicite) fără

cili şi cu un proces bazal spre profunzime (eminenţa mediană)• Exprimă markeri gliali• ME:• multe mitocondrii, aparat Golgi apical, RER• joncţiuni gap şi adherens• lipsesc joncţiunile occludens, cu excepţia celulelor plexului coroid• În zone speciale (organe circumventriculare) celulele ependimare sunt

absente sau foarte subţiri:• organul

subcomisural• OVLT (Organum

vasculosum laminaeterminalis)

• area postremaFunctii:

• Secreţia LCR şi bariera sânge – LCR la nivelul plexului coroid• Formează bariera LCR – creier (în rest)

17. Plexurile coroide si bariera sange- lichid cefalorahidianSecreta LCR (14-36 ml/h). Volumul total al LCR este 150 ml. Aceste plexuri

sunt formate prin apozitia dintre piamater cu vas sangvine si epiteliul ependimarce captuseste ventriculii. Suprafata este cutata si are o suprafata totala de 200cmp. Ea are doua straturi:1. piamater cu vase sangvine2. celulele ependimare

Pliurile se numesc vilozitati coroide. O vilozitate coroida este formatadin:

74 | P a g e

epiteliul ependimar vase piale aferente retea capilara vase piale eferente

Celulele ependimare coroidiene sunt cuboidale, cu nucleu sferic, mitocondriimulte si RE abundent. Domeniul apical prezinta marginea in perie formata demicrovili bulbosi.

18. MeningeleSNC (creierul si maduva spinarii) este invelit de meninge care mediaza

contactul cu cavitatea osoasa. Meninigele este alcatuit din duramater, piamater si arahnoida (de la exterior spre interior).

Sistemul nervos central este adăpostit în canalul rahidian (măduva spinării) şi în cavitatea craniană(encefalul). Aceste structuri nervoase sunt învelite detrei foiţe de protecţienumite meninge: duramater, arahnoida şi piamater. Dura-mater (saupachimeningele) este învelitoarea externă de culoare albă, mai groasă decât celelalte două dar mai puţin vascularizată s i prezintă 2 porţiuni:

craniană (saucerebrală )-este aderentă la compactele osoaseşi formează endostul care emite expansiuni sau prelungiri ce separă emisferele cerebrale(sau coasa creierului)şi/sau protejează cerebelul separându-l de emisferele cerebrale sau cortul cerebelos.

spinală (saurahidiană)-are forma unei teci cilindice cu diametrul mai mare decât al măduvei spinăriişi realizează, cu canalul vertebral, spaţiul epidural, plin cuţesut adipos semifluid. Arahnoida este o învelitoare subţire, de natură conjunctivo-vasculară ce

realizează cu foiţa dura-mater-spaţiul subdural (conţine o cantitate redusă de lichid)şi cu foiţa pia-mater-spaţiul leptomeningic (sausubarahnoidian) plin cu lichid cefalo-rahidian.

Pia-mater (sauleptomeningele) este o învelitoare conjunctivo-vasculară, foarte subţireşi transparentă ce aderă intim la substanţa nervoasă ş i urmăreşte toate accidentele de relief.

Lichidul cefalo-rahidian are rol de protecţie a sistemul nervos. Este un lichid limpede, uşor alcalin, secretat în interiorul cavităţilor cerebrale deplexurile coroidiene

19. Lichidul cefalorahidian: formare, circulatie si roluriEste produs de catre plexurile coroide in cantitate de 0,35 ml/min (500

ml/zi). De asemenea LCR mai este produs si prin curgerea fluidului extracelularprin epiteliul ependimar din ventriculi (ex.: area postrema din ventriculul IV)

LCR este in cantitate de 150 ml dintre care 30 ml se gasesc in ventriculiiar 120 se gasesc in spatiul subarahnoidian.

LCR curge din ventriculii I, II, III si IV in spatiul subarahnoidian. Dinspatiul sub arahnoidian o mica parte se scurge prin spatiile perineurale dinjurul radacinilor nervilor spinali si cranieni iar cea mai mare parte se scurgeprin specializari ale arahnoidei (vilozitati arahnoidiene) in sinusurile venoasemari din grosimea durei mater (ex.: sinusul sagital)

Functii: mentine mediul fluid necesar creierului

75 | P a g e

protectie mecanica comunicausor cu fluidul extracelular pentru ca bariera LCR-creier e permeabila este locul de excretie a metabolitilor tesutului nervos asigura preluarea de catre creier din LCR a substantelor necesare

20.Nervul periferic (tecile nervilor periferici)Teci conjunctive:• Epinevru

– ţes. conj. dens semiordonat; fibre de colagen şi elastice groase, longitudinale; fibroblaşti, adipocite; vase de sânge mici – vasa nervorum

– Dispare distal, se continuă cu dura proximal• Perinevru – înveleşte fasciculele de fibre nervoase

– ţes. conj cu fibre col. şi elastice– extern şi intern 8-12 straturi de fibroblaste; celule cu aspect

endoteliform mărginite de lamină bazală, cu joncţ. occludens → barierădelimitează compartimentul perineural

– spre periferie -> teaca Henle (un singur strat)– se continuă cu pia-arahnoida– formează bariera sânge - nerv

• Între perinevru şi endonevru – compartiment perineural• Endonevru – înveleşte fibrele nervoase

– Localizat între MB a cel. Schwann şi perinevru.– Ţ. conj. lax cu strat extern şi strat intern– Fibroblaste, mastocite– capilare continue cu joncţ. strânse impermeabile– corpusculi Renaut– extern – fluid extracelular din compartimentul perineural

The endMult succes !

76 | P a g e