Probleme rezolvate finante an II

1

Seminar 1 – FINANTE – FBC II – SEM I – 2012-2013 Finanţele întreprinderii – ramură a finanţelor, care analizează mecanismele şi metodele de procurare şi gestionare a resurselor financiare, sursa şi destinaţia acestora, în vederea satisfacerii diferitelor nevoi şi obţinerii de profituri. Finanţe – resurse financiare – fonduri băneşti La nivelul întreprinderii aceste fonduri pot proveni din:

− Aportul asociaţilor sau acţionarilor;

− Autofinanţare

− Creditare bancară;

− Finanţare bugetară. În contextul constituirii sau colectării acestor fonduri, în orice entitate economică vor trebui

luate decizii ce privesc: − în ce domenii de activitate trebuie investie resursele financiare deţinute de societate; − de unde, cum şi în ce condiţii se pot procura fondurile necesare finanţării activităţii

societăţii; − cât de mult şi sub ce formă trebuie returnate fondurile împrumutate.

Modalităţi de formare a capitalului

Decizia de finanţare, care stă la baza formării capitalului întreprinderii, poate fi realizată prin

două modalităţi, respectiv finanţare internă şi finanţare externă, astfel:

2

Schematic, structura capitalurilor potrivit bilanţului este următoarea:

Capitalul economic – format din activele fizice şi financiare ale unei societăŃi (activul brut al bilanŃului)

Capitalul financiar – suma adusă de asociaŃi sau acŃionari, la care se adaugă suma generată de activitatea proprie. Aşadar, capitalul financiar este compus din capitalul social şi din surplusul monetar acumulat de entitate. Capitalul financiar se poate obŃine şi prin deducerea datoriilor din capitalul economic al societăŃii.

3

Capitalurile proprii ale întreprinderii

Capitaluri

proprii

ContribuŃii externe

ContribuŃii

interne

ContribuŃia proprietarilor

(aporturi în numerar sau natură)

ContribuŃia statului, colectivitatilor

publice şi organismelor specializate

(prime sau subvenŃii nerambursabile)

AutofinanŃare

de menŃinere

(amortizări şi

provizioane)

netă

(participarea

angajaŃilor la

profit, etc) Surse de majorare a capitalurilor societăţii

4

Structura capitalurilor împrumutate

Indiferent de natura capitalului, propriu sau împrumutat, în orice finanţare, societăţile suportă

un cost al finanţării. Costul capitalului este rata de rentabilitate cerută de aducătorii de capital, fie că sunt acţionari,

fie că sunt creanţieri, altfel spus, costul capitalului este efortul financiar pe care trebuie să-l facă întreprinderea pentru aprovizionarea sa cu capitaluri. Pentru aducătorii de capital, acesta este egal cu rentabilitatea cerută pentru a-şi plasa capitalurile. În ultimă instanţă, costul capitalului este randamentul minim obţinut de investitori, în măsură să garanteze acţionarilor un câştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă în aceeaşi clasă de risc.

În determinarea costurilor capitalurilor putem grupa capitalurile astfel: ● capitaluri proprii – cost al capitalurilor proprii ● împrumuturi pe termen lung şi mijlociu ● împrumuturi pe termen scurt - cost al capitalurilor împrumutate ● împrumuturi tip leasing – costul leasingului

5

Seminar – STRUCTURA FINANCIARA

APLICATIA 1. Pasivul bilanţului unei societăţi comerciale se prezintă astfel: Cp = 1.400.000 u.m. Datorii la termen = 700.000 u.m. Datorii termen scurt = 950.000 u.m.

Să se stabilească capacitatea de îndatorare maximă. Rezolvare:

Cp = 1.400.000 Datorii termen = 700.000 cap. permanent = 2.100.000 Datorii pe termen scurt = 950.000 datorii totale = 1.650.000 Total pasiv = 3.050.000 u.m.

3

254,0

000.050.3

000.650.1 ≤==CIG ; 217,1000.400.1

000.650.1 ≤==CIG

2

133,0

000.100.2

000.700 ≤==CIT ; 150,0000.400.1

000.700 ≤==CIT .

Datorii totale = 2.800.000 ⇒ CIG = 2 Cim = 2.800.000 Înou = 1.150.000 ⇒ datorii la termen = 700.000 datorii termen scurt = 450.000

APLICATIA 2. Pasivul balanţei unei societăţi comerciale este: capital propriu = 250.000 u.m. datorii termen = 200.000 u.m. datorii termen scurt = 300.000 u.m.

Societatea doreşte un credit bancar nou de 100.000 u.m. Rezolvare:

Cap îndatorat = 450.000 u.m. (250.000 + 200.000) Datorii totale = 500.000 u.m. (200.000 + 300.000) Total pasiv = 750.000 u.m. (250.000 + 200.000 + 300.000)

3

266,0

000.750

000.500 ≤==CIG ; 22000.250

000.500 ≤==CIG

2

144,0

000.450

000.200 ≤==CIT ; 18,0000.250

000.200 ≤==CIT .

Datorii totale maxime = 2×250.000 = 500.000

APLICATIA 3. Capitalul propriu al unei societăţi comerciale este 420.000. datoriile la termen = 280.000. datoriile pe termen scurt = 500.000. Societatea doreşte să împrumute 350.000 lei.

Rezolvare: Cap îndatorat = 700.000 u.m. (420.000 + 280.000) Datorii totale = 780.000 u.m. (280.000 + 500.000) Total pasiv = 1.200.000 u.m. (420.000 + 280.000 + 500.000)

3

265,0

000.200.1

000.780 ≤==CIG ; 285,1000.420

000.780 ≤==CIG

2

14,0

000.700

000.280 ≤==CIT ; 166,0000.420

000.280 ≤==CIT .

Datorii totale maxime = 2×420.000 = 840.000 840.000 – 780.000 = 60.000 Datorii la termen = 280.000 + 350.000 = 630.000

6

Cap îndatorat = 1.050.000 u.m. (420.000 + 630.000) Datorii totale = 1.130.000 u.m. (630.000 + 500.000) Total pasiv = 1.550.000 u.m. (420.000 + 630.000 + 500.000)

3

272,0

000.550.1

000.130.1 ≥==CIG ; 269,2000.420

000.130.1 ≥==CIG

2

16,0

000.050.1

000.630 ≥==CIT ; 15,1000.420

000.630 ≥==CIT .

Notăm cu x minimul de capital propriu şi cu y maximul de datorii.

++=+=+

000.500000.280)000.420(2

000.350

yx

yx

−=+=+

000.602

000.350

yx

yx

==

333.253

667.96

y

x

Cap îndatorat = 1.050.000 u.m. (420.000 + 96.667 + 516.667) Datorii totale = 1.033.333 u.m. (280.000 + 253.333 + 500.000) Total pasiv = 1.550.000 u.m.

3

266,0

000.550.1

333.033.1 ===CIG ; 299,1667.516

000.033.1 ≤==CIG

2

150,0

000.050.1

333.533 ===CIT ; 1032,1667.516

333.533 ≥==CIT .

Datorii la termen = 516.667 533.333 – 516.667 = 16.667 Cap îndatorat = 1.033.334 u.m. Datorii totale = 1.033.334 u.m. Total pasiv = 1.550.001 u.m.

3

266,0

001.550.1

334.033.1 ≤==CIG ; 22667.516

334.033.1 ≤==CIG

2

133,0

001.550.1

667.516 ≤==CIT ; 11667.516

667.516 ≤==CIT .

APLICATIA 4. Pasivul bilanţier al unei întreprinderi este:

capital propriu = 1.200.000 datorii termen = 520.000 datorii termen scurt = 650.000

Se doreşte un credit de 1.600.000 lei. Rezolvare:

Cap îndatorat = 1.720.000 u.m. Datorii totale = 1.170.000 u.m. Total pasiv = 2.370.000 u.m.

3

249,0

000.370.2

000.170.1 ≤==CIG ; 297,0000.200.1

000.170.1 ≤==CIG

2

13,0

000.720.1

000.520 ≤==CIT ; 143,0000.200.1

000.520 ≤==CIT .

Datorii termen = 520.000 + 1.600.000 = 2.120.000.

7

Seminar

Aplicatia 1. Capitalul social al unei firme este format din 1000 de actiuni cu o valoare bursiera de 50 lei/actiune. Societatea emite 200 de actiuni noi la un pret de emisiune PE = 35 lei/actiune.

Sa se determine:

a.) valoarea de piata a actiunilor dupa majorarea capitalului b.) numarul drepturilor preferentiale de subscriere necesar pentru a cumpara o actiune noua c.) valoarea teoretica a drepturilor preferentiale de subscriere d.) suma platita pentru cumpararea unei noi actiuni, atat de vechii actionari cat si de cei noi.

a.) P1 = (N*P0+N’*PE)/(N+N’) =

= (1000*50+200*35) / (1000+200) = 47,5 lei/actiune

b.) NDPS = 1000/200 = 5 Vor trebui prezentate 5 drepturi preferentiale de subscriere pt. a cumpara o actiune noua la

pretul de 35 lei.

c.) DPS = P0-P1 = 50-47,5 = 2,5 lei sau DS = (P0-PE) / (N/N’+1) = (50-35)/(1000/200+1) = 2,5 lei

d.) Un actionar vechi va plati pt. o actiune noua PE = 35 lei, diferenta pana la 47,5 lei (valoarea de piata a actiunilor firmei) reprezentand cele 5 drepturi preferentiale de subscriere acordate de societate pentru compensarea pierderii financiare cauzate de diminuarea cursului actiunilor. valoarea celor 5 DPS = 5*2,5 = 12,5 lei

Noul actionar va plati pt. cumpararea unei noi actiuni suma de 47,5 lei, reprezentand valoarea de piata a unei actiuni dupa majorarea capitalului. Din aceasta suma va plati 35 lei societatii (pretul de emisiune) si va plati vechilor actionari 12,5 lei pentru cumpararea celor 5 drepturi preferentiale de subscriere (5*2,5).

Aplicatia 2. Bilantul simplificat al unei societati comerciale la 31.12.200X se prezinta astfel: ACTIV PASIV Activ imobilizat 14.000 Activ circulant 6.000 - Stocuri 1.000 - Creante 2.000 - Disponibilitati 3.000

Capital propriu 17.000 - Capital social (8000 actiuni) 16.000 - Rezerve 1.000 Datorii pe termen scurt 3.000

TOTAL 20.000 TOTAL 20.000 Se decide majorarea capitalului social cu 4.000 lei, printr-o emisiune de actiuni la PE = 2,2 lei, valoarea bursiera a vechilor actiuni fiind de 2,5 lei. Se cere:

a.) sa se determine prima de emisiune b.) sa se determine valoarea bilantiera a unei actiuni inainte de emisiune. c.) sa se reprezinte bilantul dupa inregistrarea modificarilor generate de majorarea capitalului. -------------------------------------------------------

8

a.) PE/actiune = PE - VN = 2,2 lei/actiune - 2 lei/actiune = 0,2 lei/actiune PE totala = 0,2 lei/actiune * nr. actiunilor emise = 0,2 * 2000 = 400 lei nr. actiunilor emise = 4.000 lei / valoare nominala = 4000lei / 2 lei/actiune = 2000 actiuni valoare nominala = capital social / numarul actiunilor = 16.000lei / 8000actiuni = 2 lei/actiune

b.) valoarea bilantiera inainte de majorare = capitaluri proprii / N = = 17.000lei / 8000 actiuni = 2,125 lei/actiune

c.) ACTIV PASIV Activ imobilizat 14.000 Activ circulant 10.400 Stocuri 1.000 Creante 2.000 Disponibilitati 3.000+ 2000*2,2 = 7.400

Capital propriu 21.400 Capital social (10000 actiuni) 20.000 Rezerve 1.000 Prime de emisiune 400 Datorii pe termen scurt 3.000

TOTAL 24.400 TOTAL 24.400

Aplicatia 3.Societatea comerciala prezentata anterior decide după majorarea capitalului prin aportul în numerar al acţionarilor, o noua majorare de capital prin incorporarea rezervelor si a primelor de emisiune, printr-o emisiune suplimentara de 700 de acţiuni cu aceeaşi valoare nominala cu cele existente. Se cere:

a.) valoarea teoretica a dreptului de atribuire b.) sa se reprezinte modificarile produse in cadrul bilantului ------------------------------------------------------------ a.) DA = P1 – P2 P0 – valoarea de piata a actiunilor inainte de prima emisiune P1 – valoarea de piata a actiunilor inainte de a doua emisiune = valoarea de piata a actiunilor dupa prima emisiune P2 – valoarea de piata a actiunilor dupa a doua emisiune N’ – numarul actiunilor emise cu ocazia primei majorari N” - numarul actiunilor emise la a doua majorare de capital

P1 = '

'0 **

NN

PNPN E

++

= actact

actleiactactleiact

2000.8000

./2,2*.2000./5,2*.8000

++

= 2,44lei/actiune

P2 = ( )

"'

"1

' **

NNN

PNPNN E

++++

= .7002000.8000

./0*.700./44,2*.10000actactact

actleiactactleiact

+++

=

= 2,28lei/actiune Pretul de emisiune este 0, deoarece aceste actiuni nu sunt vandute. Se distribuie in mod gratuit vechilor actionari. DA = 2,44lei/act. - 2,28lei/act. = 0,16 lei

b.) capitalul social dupa a doua majorare = 10700act. * 2lei/act. = 21400 lei

9

ACTIV PASIV Activ imobilizat 14.000 Activ circulant 10.400 Stocuri 1.000 Creante 2.000 Disponibilitati 7400

Capital propriu 21.400 Capital social (10700 actiuni) 21.400 Rezerve 0 Prime de emisiune 0 Datorii pe termen scurt 3.000

TOTAL 24.400 TOTAL 24.400 Majorarea capitalurilor prin aporturi noi în natur ă, presupune că intreprinderea va trebui să emită un număr de acŃiuni noi egal cu raportul dintre creşterea de capital şi preŃul de emisiune .

Nact noi = Creşterea de capital

Pen

Nact noi = numărul de acŃiuni noi

Pen = PreŃul de emisiune acŃiuni noi

Capitalizarea bursieră înainte de majorarea capitalului = N0 x P0

Unde :

No = numărul de acŃiuni vechi

P0 = cursul la bursă al vechilor acŃiuni

Capitalizarea bursieră după majorarea capitalului sau valoarea bursiera a intreprinderii va fi :

Vbi = (N0 x P0 ) + ( Nact noi x Pen)

Valoarea de piaŃă a unei acŃiuni după majorarea capitalului va fi :

Vpa =( N0 x P0) + (Nact noi x Pen )

N0 + Nact noi

Unde :

Vpa = valoarea de piaŃă a unei acŃiuni noi

Această valoare de piaŃă este mai mică decăt cursul la bursă al acŃiunilor vechi iar diferenŃa se determină astfel :

Dv = P0 – N0 x P0 + Nact noi x Pen

N0 + Nact noi

10

.AcŃionarul vechi pierde această diferenŃă pentru fiecare titlu, deci bogăŃia sa este diluată . Pentru a contracara acest efect negativ, legiuitorul acordă vechilor acŃionari un drept preferenŃial de subscriere asupra acŃiunilor noi, egal cu pierderea constatată . Numai acŃionarii vechi sunt autorizaŃi să achiziŃioneze acŃiunile noi la preŃul de emisiune şi numai într-un număr proporŃional cu titlurile pe care le deŃin deja . O acŃiune nouă va fi procurată de către acŃionarul vechi la preŃul de emisiune dacă acesta dispune de un număr de titluri vechi calculat pe baza raportului N0 / Nact noi .

Aşadar, pentru a achiziŃiona o acŃiune, noul acŃionar va plăti preŃul de emisiune plus un număr de drepturi preferenŃiale de subscriere .

RelaŃia de calcul a dreptului preferenŃial de subscriere este :

Ds = Nact noi x ( Pe – Pen ) sau Ds = P0 – N0 x P0 + Nact noi x Pen

N0 + Nact noi N0+ Nact noi

La emisiunea de acŃiuni noi, vechiul acŃionar are două posibilităŃi :

a. fie să subscrie proporŃional cu numărul de acŃiuni vechi deŃinute ;

b. să văndă drepturile de subscriere, astfel încăt el nu va pierde nimic, dar nici nu va căştiga .

Exemplu

O societate comercială prezintă următoarea situaŃie a capitalului social

Capital social 15.000 acŃiuni x 100 valoare nominală =.......................... 1.500.000 lei

Valoare bursieră 15.000 acŃiuni vechi x 150 lei cursul bursier.................2.250.000 lei

Emisiune acŃiuni noi = 3.000 acŃiuni noi x 125 lei preŃ emisiune ........ 375.000 lei

Valoare bursieră nouă 18.000 acŃiuni ................................................... 2.625.000 lei

- Valoarea bursieră a unei acŃiuni după noua emisiune = 2.625.000 = 145,83 lei

18.000

- Valoarea bursieră a unei acŃiuni vechi ...............................................................150 lei

După emisiune rezultă o pierdere teoretică, suportată de vechii acŃionari, pentru fiecare acŃiune deŃinută, de 150- 145,83 = 4,17 lei

11

În realitate, emisiunea de noi acŃiuni nu provoacă nici o pierdere pentru vechii acŃionari , ca urmare a reglementărilor legale privind dreptul preferenŃial de subscriere, pe care-l dobăndesc vechii acŃionari . Ei au dreptul de a cumpăra, preferenŃial, un număr de acŃiuni noi, proporŃional cu numărul de acŃiuni vechi deŃinute şi acest drept acŃionează compensatoriu faŃă de scăderea valorii bursiere a acŃiunilor .

Dreptul preferenŃial de subscriere este egal cu diferenŃa dintre cursul vechi al acŃiunilor şi noua valoare bursieră rezultată după efectuarea emisiunii , adică cu suma pe care, teoretic, o pierde vechiul acŃionar pentru fiecare acŃiune nouă deŃinută .

Ds = Nact noi x ( Pe – Pen ) sau Ds = P0 – N0 x P0 + Nact noi x Pen

N0 + Nact noi N0+ Nact noi

Ds = 3.000 ( 150-125) = 4,17 lei sau 150 – (15.000 x 150) + ( 3.000 x 125 = 4,17 lei

15.000 + 3.000 15.000 + 3.000

● Un deŃinător de 5 acŃiuni vechi poate cumpăra o acŃiune nouă ( respectănmdu-se proporŃia de

3.000 = 1/5 acŃiuni noi faŃă de acŃiuni vechi ) în condiŃiile beneficierii de dreptul preferenŃial de .

15.000

de subscriere , adică la preŃul de emisiune de 125 lei

5 x 4,17 = 20,85 lei

145,83 – 20,85 = 125 lei

● Capitalul unui acŃionar care deŃinea 5 acŃiuni vechi şi a cumpărat una nouă, în condiŃiile beneficierii de dreptul preferenŃial de subscriere, este de ( 5x150 ) + ( 1 x 125 ) = 875 lei, adică identic cu valoarea bursieră nouă a 6 acŃiuni ( 6x 145,83) = 875 lei

● Dacă acŃionarul vechi nu doreşte să cumpere acŃiuni noi în condiŃiile dreptului preferenŃial de subscriere sau nu are lichidităŃi pentru a putea cumpăra, el poate vinde dreptul său preferenŃial de subscriere altor cumpărători interesaŃi . În acest caz capitalul vechiului acŃionar este de 5 x 145,83 = 729,15 lei, prin urmare mai mic decăt valoarea bursieră pe care o avea înainte de emisiune 5x150 = 750 lei . cu suma de 20,85 lei. În schimb, el poate vinde dreptul său preferenŃial de subscriere şi primeşte 5x 4,17 = 20,85 lei, astfel că pe total el dispune de acelaşi capital avut înainte de emisiune 729,15 + 20,85 = 750 lei .

● Cumpărătorul de acŃiuni noi, care nu a fost acŃionar înainte, va plăti societăŃii comerciale contravaloarea unei acŃiuni la preŃul de emisiune de 125 lei şi, în plus, el trebuie să cumpere 5 drepturi de subscriere 5 x 4,17 = 20,85 lei , adică atăt căt reprezintă valoarea bursieră a unei acŃiuni noi .

12

Majorarea capitalului social prin incorporarea rezervelor

Exemplu

O societate comercială pe acŃiuni prezintă următoarea situaŃie contabilă a capitalul :

- 6.000 acŃiuni cu Vn = 300 ------------capital social = 1.800.000 lei

- fond de rezervă ........................................................ 700.000 lei

Total 2.500.000 lei

-Valoarea bursieră a unei acŃiune = 550 lei

- Capitalizarea bursieră 6.000 acŃiuni x 550 lei = 3.300.000 lei

Se decide creşterea capitalului social prin încorporarea unei părŃi a fondului de rezervă emiŃănd 2.000 acŃiuni noi cu Vn = 300 lei = 600.000 lei

După emisiune , situaŃia contabilă este următoarea :

- Capital social 2.400 .000 lei ( 1.800.000 + 600.000 ) - Fond de rezerva 100.000 lei ( 700.000 – 600.000 )

Total 2.500.000 lei

Valoarea bursieră a unei acŃiuni după emisiune este :

3.300.000 = 412,50 lei şi se pare că acŃionarul pierde pentru fiecare acŃiune 137,50 lei

6.000 + 2.000

adică 550 valoarea bursieră veche – 412,50 valoarea bursieră nouă . În realitate acŃionarul nu pierde nimic în urma operaŃiunii de emisiune întrucăt beneficază de dreptul de a i se atribui noi acŃiuni în mod gratuit care compensează pierderea bursieră.

Da = Nact noi x P0 = 2.000 x 550 = 137,50 lei

N o + Nact noi 6.000 + 2.000

13

Seminar Amortizarea împrumuturilor obligatare

Amortizarea obligaŃiunilor este operaŃiunea de rambursare a împrumutului obligatar în conformitate cu scadenŃele înscrise în contract. Această operaŃiune se poate realiza prin trei modalităŃi :

- prin anuităŃi constante - prin serii egale - amortizare unică la sfărşitul duratei împrumutului.

Amortizarea prin anuit ăŃi constante

În situaŃia amortizării prin anuităŃi contante societatea comercială achită în fiecare an o sumă constantă , reprezentănd amortismente plus dobănzi, în vederea stingerii treptate a datoriei .Prin urmare în totalul vărsămintelor anuale partea reprezentănd capitalul rambursat creşte în fiecare an , iar partea reprezentănd dobănda scade.

Amortizarea sau rambursarea prin anuităŃi constante se poate face la valoarea nominală (PR = VN) sau la primă de rambursare ( PR > VN ) .

a. Amortizarea la valoarea nominală prin anuit ăŃi constante

sau

Notăm :

A = anuităŃi, adică amortismentul anual plus dobănda a = amortismentul anual K = capitalul sau suma împrumutului obligatar N = numărul obligaŃiunilor emise Nr = numărul de obligaŃiuni rambursate anual nr =numărul de obligaŃiuni rămase de rambursat VN = valoarea nominală a obligaŃiunilor PE = preŃul de emisiune al obligaŃiunilor PR = preŃul de rambursare a obligaŃiunilor Pr = prima de rambursare pentru o obligaŃiune PR-VN D = rata dobănzii împrumutului dobănda nominală

i A = K --------- 1-(1+i)-t

i A = (N*VN) --------- (1-i)-t

14

De = rata efectivă a dobănzii influenŃată de prima de rambursare ▲D = suma anuală a dobănzii T = durata în ani a împrumutului obligatar i =D/100 = rata dobănzii la o unitate monetară Exemplu

Să se întocmească tabloul de amortizare a împrumutului obligatar, prin anuităŃi constante, la valoarea nominală a obligaŃiunilor, cunoscănd : împrumutul obligatar K= 20.000.000 lei , Numărul de obligaŃiuni emise N = 100.000 , Valoarea nominală a obligaŃiunilor VN = 200. preŃul de emisiune PE este egal cu valoarea nominală VN respectiv = 200, durata în ani a împrumutului obligatar T = 5 ani, dobănda nominală D = 9,20 %

A = 20.000.000 x 0,092....... = 5.168.559,58 lei 1- ( 1,092)-5

A = a + ▲D

FracŃiunea de capital a1 cuprinsă în anuitatea 1 este de

a1 = 5.168.559,58 – ( 0,092 x 20.000.000) = 3.328.559,58 lei

Numărul obligaŃiunilor rambursate

Nr1 = a1 = 3.328.559,58 = 16.642,79 = 16.643 VN 200 Nr2 = 16.642,79 x 1,092 = 18.173,93 = 18.174

Nr3 = 18.173,93 x 1,092 = 19.845,94 = 19.846

Nr 4 = 19.845,94 x 1,092 = 21.671,76 = 21.672

Nr 5 = 21.671,76 x 1,092 = 23.665,56 = 23.665

T Ani

amortizare 0

nr numărul

obligaŃiunilor rambursate

1

a Capitalul rambursat

anual 2

▲D Suma anuală a

dobănzii

3= 5x 9,20%

A AnuităŃi

4 = 2+3

Kr Capitalul de

restituit

5 = 5-2 1 16.643 3.328.600 1.840.000 5.168.600 16.671.400

2 18.174 3.634.800 1.533.769 5.168.569 13.036.600

3 19.846 3.969.200 1.199.367 5.168.567 9.067.400

4 21.672 4.334.200 834.200 5.168.400 4.733.200

5 23.665 4.733.200 435.454 5.168.654 -

Total 100.000 20.000.000 5.842.790 25.842.790 -

15

An 1 D = 20.000.000 x 9,2 % = 1.840.000 lei Kr = 20.000.000 – 3.328.600 = 16.671.400 lei An 2 a2 = 5.168.559,59 – ( 0,092 x 16.671.400 ) = 3.634.800 lei D = 16.671.400 x 9,20 % = 1.533.769 lei Kr = 16.671.400 – 3.634.800 = 13.036.600 lei An 3 a3 = 5.168.559,59 – ( 0,092 x 13.036.600) = 3.969.200 lei D= 13.036.600 x 9,20 % = 1.199.367 lei Kr = 13.036.600 – 3.969.200 = 9.067.400 lei An 4 a4 = 5.168.559,59 – ( 0,092x 9.067.400) = 4.334.200 lei D = 9.067.400 x 9,20% = 834.200 lei Kr = 9.067.400- 4.334.200 = 4.733.200 lei An 5 a5 = 5.168.559,59 – ( 0,092 x 4.733.200) = 4.733.200 lei D = 4.733.200 x 9,20 % = 435.454 lei b.Amortizarea la primă de rambursare prin anuităŃi contante AnuităŃile se calculează după aceeiaşi formulă ca şi în cazul rambursării la valoarea nominală, tabloul de amortizare se întocmeşte la fel , numai că se adaugă o coloana reprezentănd prima de rambursare pentru fiecare scadenŃă, în funcŃie de numărul obligaŃiunilor ce se rambursează şi de prima de rambursare PR-VN i A = K --------- 1-(1+i)-n i Nr = N --------- (1+i)n -1 De = D x VN PR Exemplu

Să se întocmească tabloul de amortizare al uni împrumut obligatar cu rambursare la primă, prin anuităŃi constante , cunoscănd următoarele : K= 100.000.000 lei , N = 100.000 lei , Vn = 1.000 lei , PR = 1.050 lei , D = 9,45 % . T = 6 ani

Pentru a obŃine numărul obligaŃiunilor ce se rambursează se poate proceda în două feluri : Nr 1 = N ......i............ = 100.000 x ....0,0945........... = 13.140 lei. ( 1+i ) 6 – 1 (1,0945 ) 6- 1 A = 100.000.000 lei x 0,0945 = 100.000.000 x 0,2259 = 22.590.000 lei

1- ( 1,0945)-6

16

a1 = 22.590.000 lei – ( 0,0945x 100.000.000 ) = 13.140.000 lei

Numărul obligaŃiunilor ( nr) amortizate la scadenŃele următoarele se obŃine uşor, întrucăt creşte în progresie geometrică cu raŃia (1+i ) , adică cu 0,0945, la fel ca în exerciŃiul precedent :

Nr 1 = a1 = 13.140.000 = 13.140 VN 1.000 Nr2 = 13.140 x 1,0945 = 14.382 lei

Nr 3 = 14.382 x 1,0945 = 15.741 lei

Nr 4 = 15.741 x 1,0945 = 17.229 lei

Nr 5 = 17.229 x 1,0945 = 18.857 lei

Nr 6 = 18.857 x 1,0945 = aproxim. 20.651 lei

T

Ani amortizare

0

Nr

Nr oblig. ramb. anual

1

a

Capitalul ramb. anual

2

▲D

Suma an. dobănzii

3= 5 x9,45

Pr

Prima de ramb.

4= 1x (PR-VN)

A

AnuităŃi

5= 2+3+4

Kr

Capitalul de restituit

6= 6-2

1 13.140 13.140.000 9.450.000 657.000 23.247.000 86.860.000

2 14.382 14.381.730 8.188.425 719.600 23.319.625 72.438.400

3 15.741 15.754.600 6.845.429 787.650 23.387.679 56.683.800

4 17.229 17.243.400 5.356.619 862.100 23.462.119 39.440.400

5 18.857 18.872.900 3.727.118 943.550 23.543.568 20.567.500

6 20.651 20.567.500 1.943.629 1.029.600 23.540.679 -

Total 100.000 100.000.000 5000.000

Anul 1 D = 100.000.000 lei x 9,45 % = 9.450.000 Pr = 13.140 x ( 1.050- 1.000) = 657.000 lei Anul 2 a2 = 22.590.000 lei - (0,0945 x 86.860.000) = 14.381.730 lei D = 86.860.000 x 9,45 % = 8.188.425 lei Pr = 14.392 x 50 = 719.600 lei Anul 3 a3 = 22.600.000 – ( 0.0945 x 72.438.400 ) = 15.754.600 lei D = 72.438.400 x 9,45 % = 6.845.429 lei Pr = 15.753 x 50 = 787.650 lei Anul 4 a4 = 22.600.000 – ( 0,0945 x 56.683.800 ) = 17.243.400 lei D = 56.683.800 x 9,45 % = 5.356.619 lei

17

Pr = 17.242 x 50 = 862.100 lei Anul 5 a5 = 22.600.000 – ( 0.0945 x 39.440.400 ) = 18.872.900 lei D = 39.440.400 x 9,45 % = 3.727.118 lei Pr = 18.871 x 50 = 943.550 lei Anul 6 a6 = 22.600.000 – ( 0,0945 x 20.567.500 ) = aproximativ = 20.567.500 lei D = 20.567.500 x 9,45 % = 1.943.629 lei Pr = 20.592 x 50 = 1.029.600 lei Amortizarea prin serii egale

Amortizarea prin serii egale rambursarea unui număr egal de obligaŃiuni în fiecare an . În această situaŃie capitalul rambursat este egal în fiecare an, iar suma dobănzii scade de la un an la altul . În consecinŃă cheltuielile financiare sunt mai mari la începutul anilor de rambursare şi scad treptat către sfărşitul duratei împrumutului . La fiecare scadenŃă societatea comercială rambursează acelaşi număr de obligaŃiuni. Dacă scadenŃa este anuală , numărul de obligaŃiuni de rambursat (n.r) este egal cu raportul dintre numărul obligaŃiunilor emise (N ) şi durata în ani a împrumutului obligatar (T ). nr = N T Rambursarea anuală la valoarea nominală nr = N x VN T Rambursarea anuală la preŃ de rambursare nr = N x VR T Suma anuală a dobănzii ▲D se calculează întotdeauna asupra capitalului rambursat : ▲D = n x VN x D / 100 = Kr x D / 100 AnuităŃile la valoarea nominală A = (N X VN ) + ( n x VN Xx D / 100) T AnuităŃile la preŃ de rambursare A = ( N x PR ) + ( n x VN x D / 100) T Exemplu

Să se întocmească tabloul de amortizare al uni împrumut obligatar, prin serii egale, cunoscănd următoarele : K = 100.000 actiuni cu VN 2.000 lei , D = 12 % , T = 5 ani , VR = 2.100 lei - Kr = Nx VN = 100.000 x 2.000 lei = 200.000.000 lei - nr = N = 100.000 = 20.000 T 5 - Pr = PR –VN = 2.100 – 2.000 = 100 Lei - ▲D 1 = K x D / 100 = 200.000.000 x 0,12 = 24.000.000 lei

18

T Ani de amortiz

.are 0

N.R Nr oblig. ramb.anl

1

a Capitalul rambursat

anual 2

▲D Suma anuală a

dobănzii

3 = 6x0,12

Pr Prima de

rambursare

4= 1-(VN-R)

A AnuităŃi

5 = 2+ 3+4

Kr Capitalul de

restituit

6 = 6-2 1 20.000 40.000.000 24.000.000 2.000.000 66.000.000 160.000.000

2 20.000 40.000.000 19.200.000 2.000.000 61.200.000 120.000.000

3 20.000 40.000.000 14.400.000 2.000.000 56.400.000 80.000.000

4 20.000 40.000.000 9.600.000 2.000.000 51.600.000 40.000.000

5 20.000 40.000.000 4.800.000 2.000.000 46.800.000 -

Total 100.000 200.000.000 72.000.000 10.000.000 282.000.000 -

Amortizarea în fază unică

Amortizarea unică la sfărşitul duratei împrumutului, se realizează în condiŃiile plăŃii anuale a dobănzilor. La sfărşitul fiecărui an se plătesc dobănzi asupra volumului total al împrumutului . ▲D = Kx D/100 = N x VN x D/ 100 Ramburasarea finală la valoarea nominală K = N X VN Rambursarea finală la preŃ de rambursare Nx PR ‚ K +N x Pr Aplicatia 1: Aveti in fata urmatoarea oferta pentru un credit de la BCR: Valoare: 300.000 RON Dobanda: 10% p.a. Scadenta 5 ani Rambursare in serii anuale egale Cum arata tabloul de amortizare pentru acest credit? Nota: tabloul de amortizare contine: Ani Capital rambursat Dobanda Anuitate Capital ramas Anuitate = Capital rambursat + Dobanda Tabloul de amortizare pentru prima situatie: Dupa cum vedeti in tablou am considerat ca rambursarea se face in serii anuale egale ceea ce inseamna

ca transele de capital rambursat sunt egale, dobanda se calculeaza la capitalul ramas si capitalul ramas = capitalul ramas din anul anterior – rambursarea

19

Aplicatia 2: Rambursarea nu se mai face in serii anuale egale ci sunt egale anuitatile... Aveti in fata urmatoarea oferta pentru un credit de la BCR:

Valoare: 300.000 RON Dobanda: 10% p.a. Scadenta 5 ani Rambursare in anuitati constante... Anuitati constate se obtin dupa formula: An = Capital imprumutat x (Dobanda / (1-(1+dobanda)^-perioada)) perioada = 5 ani capital imprumutat = 300.000 RON dobanda = 10%

Cum arata tabloul de amortizare pentru acest credit? OBS: Ca un tablou de amortizare sa fie completat corect trebuie ca pe ultimul an capitalul ramas de rambursat sa fie 0 si capitalul ramas de rambursat din penultimul an sa fie egal cu rambursarea din ultimul an. Ce se intampla daca vreti sa optati intr-o finantare pentru o anuitate constanta? Tabloul de amortizare se completeaza relativ invers. Se incepe mai intai cu calcularea anuitatilor constante dupa formula urmatoare: An constanta = 300.000 RON x 10% / [1-(1+10%)^(-5)] E primul pas in completarea tabelului in sensul ca la coloana anuitati vom completa pe toti anii aceeasi anuitate. Anuitatea constanta = 79.139 RON Tabloul dupa cum observati se completeaza din sensul opus: se incepe cu calculul anuitatilor constante. Dobanda pe primul an = 10% din 300.000 RON adica 30.000 RON => capitalul ramas = 79.139 RON - 30.000 RON = 49.139 RON In acest sens avem posibilitatea sa determinam acum Kramas pe primul an = 300.000 - 49.139 si putem astfel completa in continuare tabelul (pentru ca putem obtine dobanda pe anul II...) Tabelul in cazul anuitatilor constante se completeaza invers Teoretic formula anuitatilor constate este urmatoarea: An = Capital imprumutat x (Dobanda / (1-(1+dobanda)^-perioada))

Ce observati din acest tabel: 1. Am inceput completarea lui prin calcularea anuitatii cu formula data 2. Pe primul an cunosc dobanda (10% din capitalul ramas adica 300.000 RON) 3. Pot afla capitalul rambursat pe primul an adica 79.139 - 30.000 = 49.149 4. Pot afla acum capitalul ramas pe primul an adica 300.000 RON - 49.139 = 250.861 5. Daca stiu capitalul ramas pe primul an pot afla dobanda pe anul 2 si apoi pot completa din aproape in aproape tot tabelul.

20

Dobanda se plateste mai accelerat si creditul se ramburseaza mai incet (a se vedea ultimul tabel). Amortizarea unui credit este un lucru elementar pe care trebuie sa il cunoasteti. Aceasta amortizare se poate face:

- anuitati constante - transe anuale egale de credit rambursat - transa finala (caz in care se platesc doar dobanzi iar in ultimul an se ramburseaza tot creditul)

Anuitatile lunare pot fi si ele egale. Platile lunare, semestriale sau anuale in contul unei finantari se numesc anuitati.

21

Seminar –

- Sursă internă de finanţare destinată acoperirii nevoilor de finanţare ale exerciţiilor următoare, ca

expresie a valorii adăugate create de firmă; - presupune ca întreprinderea să-şi asigure dezvoltarea cu forţe proprii folosind drept resurse

de finanţare: o parte din profitul obţinut din exerciţiile anterioare şi din fondul de amortizare, acoperind atât nevoile de înlocuire şi dezvoltare a activelor imobilizate, cât şi creşterea activelor circulante;

- Factori: � Excedentul de resurse financiare generate de activitatea firmei – Capacitatea de

autofinanţare � Cota parte din resurse distribuite acţionarilor sub formă de dividend

CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE (CAF) –

− reprezintă un surplus monetary care se obţine ca rezultat al tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi effectuate de un agent economic, într-o perioadă de timp, luând în calcul şi incidenţa fiscală.

− sursă internă de finanţare destinată să asigure: - Finanţarea unor nevoi ale gestiunii curente - Creşterea fondului de rulment - Finanţarea noilor investiţii - Remunerarea capitalurilor investite

Metode de determinare: Metoda deductivă CAF = EBE +Alte venituri monetare - Alte cheltuieli monetare (** - anumite exceptii) sau CAF = EBE + Alte ven. expl – Alte ch.expl. + V.financiare – Ch.financiare + V.extraordinare – Ch.extraordinare – Impozitul pe profit

unde EBE = PBE + Amortiz sau

b) Metoda aditivă CAF = Rezultatul net al exerciţiului + Cheltuieli calculate – Venituri calculate – Venituri din cesiuni, subvenţii, etc

CAF =

Notă: Practic, calculul capacităţii de autofinanţare se efectuează pe baza datelor contabile cuprinse din contul de rezultat. Pe baza CAF se pot determina o serie de indicatori ai independenţei financiare:

22

a) Capacitatea de rambursare a datoriilor financiare =

b) Rata de finanţare a investiţiilor =

c) Rata de acoperire a dividendelor =

d) Rata de acoperire a rezultatului exerciţiului =

e) Rata de acoperire a excedentului brut al exploatării =

Obs. Nu toată capacitatea de autofinanţare rămâne la dispoziţia întreprinderii pentru necesităţi de finanţare internă, după cum este cazul: beneficiilor distribuite acţionarilor sub formă de dividend şi participaţiile salariaţilor la profit. Astfel, se poate de termina o capacitate de autofinanţare reală (sau autofinanţarea AF):

CAFreală =

AF – indicator de acoperire a performanţelor financiare ale întreprinderii ce rezindă din următoarele caracteristici importante:

- Sursă independentă, ce conferă întreprinderii autonomie financiară - Necesară în procesul de finanţare a investiţiilor proprii - Reduce îndatorarea şi reducerea cheltuililor financiare - Asigură atragerea capitalului extern şi a finanţărilor

AF sugerează potenţialilor investitori că întreprinderea are capacitatea de a utiliza efficient capitalurilor încredinţate şi de a asigura o remunerare stimulativă. Autofinanţarea poate fi:

� Autofinanţarea minimă – vizează menţinerea întreprinderii în stare de funcţionare pe seama sumelor recuperate din amortizări;

� Autofinanţarea de menţinere – determinată de sursele necesare pentru acoperirea cheltuielilor necesare menţinerii potenţialului productive şi reînnoirea imobilizărilor, dar şi acoperirea riscurilor de exploatare

� Autofinanţarea de dezvoltare – cuprinde pe lângă cea de menţinere o parte din rezultatul net al exerciţiului care să permit modernizarea şi creşterea capacităţii de producţie.

Ratele autofinanţării: a) rata autofinanţării imobilizărilor corporale =

b) rata autofinanţării globale =

Posibilităţi de creştere a AF:

- Creşterea CAF - Politică restrictivă a dividendelor

23

Aplicaţie practică: Utilizând datele din contul de rezultat de mai jos, să se determine capacitatea de autofinanţare pentru anul N+1

Elemente Obs N N+1

1 Venituri curente 2400 2900

2 Venituri din alte activitati curente 150 170

3 Venituri din productia stocata 80 -40

4 Venituri totale din exploatare 1+2+/-3 2630

5 Cheltuieli cu achizitia marfurilor 540 580

6 Cheltuieli cu variatia stocurilor -10 50

7 Cheltuieli de exploatare 5+/-6 530

8 Valoarea adaugata 4 - 7 2100

9 Cheltuieli salariale 1650 1700

10 Impozite si taxe 150 160

11 Excedent brut de exploatare (EBE) 8-9-10 300

12 Alte cheltuieli de exploatare (Amortizari) 27 130

13 Venituri financiare 8 10

14 Cheltuieli financiare 35 40

15 Rezultatul curent 11-12+13-14 246

16 Venituri extraordinare 10

17 Cheltuieli extraordinare 20

18 Participatii detinute in alte societati 25 25

19 Impozit pe profit (15+16-17-18)*T 100 100

20 Rezultatul net (15+16-17-18)*(1-T) 131 Capacitatea de autofinanţare se poate determina pornind de la structura contului de profit şi pierdere prin două metode : deductibilă şi adiţională .

a) Metoda deductibilă – potrivit acestei metode, capacitatea de autofinanţare este calculată ca diferenţă între veniturile încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor plăţi efective sau viitoare) . Potrivit procedeului deductiv se porne;te de la rezultatul brut de exploatare (EBE care semnifică rezultatul brut al activităţii industriale şi comerciale) din care se deduc succesiv celelalte cheltuieli plătibile ale intreprinderii (financiare şi extraordinare) la care se adaugă alte venituri încasabile (financiare şi extraordinare) .

Calcul CAF prin metoda deductibilă se realizează astfel : Execedentul brut de exploatare + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare + Venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor - Cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate + Venituri extraordinare fără :

◆ venituri din cesiunea imobilizărilor ;

◆cote- părţi din subvenţiile pentru investiţii virate asupra rezultatul net al exerciţiului ;

24

◆ reluări asupra provizioanelor extraordinare .

- Cheltuieli extraordinare fără :

◆ valoarea contabilă a imobilizărilor cedate ;

◆amortizări şi provizioane extraordinare calculate .

- Participarea salariaţilor la profit în ipoteza înregistrării acesteia ca o cheltuială deductibilă - Impozitul pe profit = Capacitatea de autofinanŃare a exerciŃiului Excedentul brut din exploatare reprezintă un cash – flow potenŃial brut din exploatare, în timp ce capacitatea de autofinanŃare este echivalentă unui cash- flow potenŃial net global . CAF cuprinde toate elementele care generează cash – flo-ul intreprinderii , fiind influenŃat de amortizări, provizioane şi impozitul pe profit .

b) Metoda adiŃională – în această situaŃie se porneşte de la rezultatul net al exerciŃiului la care se adaugă cheltuielile calculate (amortizări , provizioane etc) neplătibile la o anumită scadenŃă şi se scad veniturile calculate (reluări asupra provizioanelor) . În măsura în care capacitatea de autofinanŃare nu Ńine cont decăt de operaŃiunile de gestiune curentă, operaŃiunile extraordinare de capital ( veniturile din cedarea activelor) vor fi excluse din calcul :

CAF = Rezultatul net al exerciŃiului + Amortizări şi provizioane calculate - Cote – păr Ńi din subvenŃii pentru investiŃii virate asupra rezultatului exerciŃiului - Reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor - Venituri din cedarea elementelor de activ + Valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate În concluzie, capacitatea de autofinanŃare exprimă un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a intreprinderii şi nu are decăt un caracter potenŃial dacă nu este susŃinută prin mijloace financiare efective. În plus, nu este indicat să se exagereze în direcŃia autofinanŃării , întruc ăt există riscul decuplării intreprinderii de la pia Ńa financiară . În anumite împrejurări este mai avantajos pentru intreprindere să recurgă la resurse externe de finanŃare în locul autofianŃării .

Exemplu nr 1

Să se întocmească tabloul soldurilor intermediare de gestiune şi să se calculeze CAF prin cele două metode pe baza următoarelor date din contul de profit şi pierdere

1. Venituri a. Venituri din exploatare – total 3.000.000 lei din care - venituri din vănzarea mărfurilor 500.000 - venituri din activitatea de bază 2.000.000 - venituri din producţia stocată 100.000 - venituri din producţia de imobilizări 150.000

25

- subvenţii din exploatare 50.000 - alte venituri din exploatare 100.000 - reluări asupra prov din expl 100.000 b. Venituri financiare – total 80.000 lei din care - venituri din dobănzi 70.000 - reluări asupra prov financiare 10.000 c. Venituri extraordinare 300.000 lei din care - venituri din cesiunea imobilizărilor 250.000 - reluări asupra prov extraordinare 50.000 2.Cheltuieli a. Cheltuieli din exploatare –total 2.000.000 lei din care - cheltuieli privind mărfurile 400.000 - cheltuieli privind materiile prime 800.000 - cheltuieli prestate de terţi 500.000 - chelt impozite şi taxe 50.000 - cheltuieli cu personalul 80.000 - alte cheltuieli din exploatare 100.000 - chelt amort şi prov din expl 70.000 b. Cheltuieli financiare – total 60.000 lei din care - cheltuieli cu dobănzile 50.000 - chelt priv amortiz şi prov financiare 10.000 c. Cheltuieli extraordinare- total 200.000 lei din care - cheltuieli cu amenzi şi penalit 50.000 - valoarea netă contabilă a elementelor de 130.000 activ cedate - chelt cu amortiz şi prov excepţ. 20.000 Rezolvare

A. Determinarea soldurilor intermediare de gestiune

1. Marja comercială = Venit marfuri –Chelt mărfuri = 500.000 – 400.000 = 100.000 2. Producţia exerciţiului = Prod văndută + Producţia stocată + Producţia

imobilizată = 2.000.000 + 100.000 + 150.000 = 2.250.000 lei 3. Valoarea adăugată = MC + Pexerc – Cext. terti = 100.000 + 2.250.000 – (

800.000+ 500.000) = 1.050.000 lei 4. Execedentul brut din exploatare EBE = VA +Vsubv expl.+Alte venit expl –

Chelt personal – Chelt prot sociala - Alte chelt expl = 1.050.000 + 50.000 + 10.000 – 80.000- 50.000 – 100.000 = 880.000

5. Rezultatul din exploatare RE = EBE + Vproz. Expl.+ Alte venit expl calculate – Chelt amortiz din expl – Alte chelt expl. Calculate = 880.000 + 100.000 – 70.000 = 910.000 lei

26

6. Rezultatul curent al exercitiului = RE+ Vf –Cf = 910.000 + 80.000 – 60.000 = 930.000 lei .

7. Rezultatul brut al exercitiului = Rezultaul curent + Vextr-Ch extr = 930.000+ 300.000 -200.000 = 1.030.000 lei

8. Rezultatul net = Rezultatul brut – Impozitul pe profit = 1.030.000 – ( 1.030.000 x 16% ) = 1.030.000 – 164.800 = 865.200 lei

B Determinarea CAF

1. Metoda deductiva = EBE + Alte venituri incasabile – Alte chelt platibile = EBE + ( Alte venituri din exploatare + veniturile din dobanzi ) – ( Alte cheltuieli din exploatare + cheltuieli cu dobanzile + cheltuieli cu amenzi si penalitati+ impozitul pe profit ) = 880.000 + (100.000 + 70.000) – ( 100.000+ 50.000+50.000+164.800 ) = 880.000+ 170.000 - 364.800 = 685.200 lei

2. Metoda aditionala = Rezultatul net + Cheltuieli calculate – Venituri calculate = 865.200 + ( Chelt amortiz si proviz exploat+ Chelt cu amortiz si prov financiare + valoarea neta a activelor cedate + Chelt amort si prov extraordinare ) – ( Reluari asupra prov din exploatare + reluari asupra prov financiare + venituri din cesiunea activelor fixe + reluari asupra prov extraordinare ) = 865.200 + ( 70.000 + 10.000 + 130.000 + 20.000) – ( 100.000 + 10.000 + 250.000 + 50.000 ) = 865.200 + 230.000 – 410.000 = 685.200 lei

Temă:

1. Să se determine CAF (potenţială şi reală) a societăţii X, pe baza următoarelor informaţii: − Contul de rezultate

− venituri din activitatea curentă 9750 − venituri din alte activitati curente 250 − costul mărfurilor 5000 − salarii si asimilate 3375 − venituri extraordinare 120 − cheltuieli extraordinare 70 − venituri financiare 100 − cheltuieli financiare 280 − impozit pe profit (16%) − fond de amortizare 400

− Obligaţii faţă de acţionari (dividende) 300 − Obligaţii faţă de salariaţi (participaţii la profit) 71

2. Să se calculeze rezultatul net contabil şi capacitatea de autofinanţare, dacă se cunosc:

− venituri din activitatea curenta 700.000 − productia stocata 50.000 − cheltuieli cu achizitia marfurilor 300.000 − cheltuieli cu personalul 270.000 − fondul de amortizare 270.000 − cheltuieli financiare 88.000 − venituri extraordinare 45.000 − impozit pe profit (16%)

3. Să se calculeze VA, EBE, rezultatul curent, rezultatul net şi CAF, dacă se cunosc următoarele

informaţii:

27

− incasari din activitatea de baza 12.500 − incasari din alte activitati curente 350 − productia stocata 100 − costul marfurilor cumparate 7.400 − cheltuieli cu personalul 3.400 − alte cheltuieli de exploatare (amortizarea imobilizarilor) 1.500 − venituri financiare 90 − cheltuieli financiare 170 − venituri extraordinare 25 − cheltuieli extraordinare 20 − participaţii la alte întreprinderi 120 − impozit pe profit 172,9

28

Seminar

COSTUL CAPITALULUI

În finanţare, societăţile comerciale folosesc atât capitaluri proprii care au în ele un cost de

finanţare, cât şi capitaluri împrumutate care costă şi ele întreprinderea. Determinarea mărimii costului capitalului este importantă pentru:

► eficientizarea activităţii: trebuie ca mărimea costurilor să fie cât mai scăzută; ► alegerea structurii optime a firmei, adică raportul optim capitaluri proprii – capitaluri împrumutate.

Costul capitalului este rata de rentabilitate cerută de aducătorii de capital, fie că sunt acţionari, fie că sunt creanţieri, altfel spus, costul capitalului este efortul financiar pe care trebuie să-l facă întreprinderea pentru aprovizionarea sa cu capitaluri. Pentru aducătorii de capital, acesta este egal cu rentabilitatea cerută pentru a-şi plasa capitalurile. În ultimă instanţă, costul capitalului este randamentul minim obţinut de investitori, în măsură să garanteze acţionarilor un câştig comparabil celui pe care l-ar putea obţine pe piaţă în aceeaşi clasă de risc.

Costul capitalului propriu

Finanţarea prin fonduri proprii cuprinde finanţarea internă formată din finanţări din profitul

propriu, din amortizări şi din rezervele constituite şi finanţarea externă formată din acţiuni, noi aporturi de numerar şi conversia obligaţiunilor în acţiuni.

Astfel de surse apar ca „gratuite” dar practic, ele au un cost, căci aparţin acţionarilor şi dacă ar fi date acestora, ei ar putea să le plaseze cu remuneraţie. Capitalul propriu trebuie remunerat ca şi cel împrumutat în condiţiile pieţei.

Teoria financiară modernă acceptă ca regulă generală că, remunerarea fondurilor proprii trebuie să fie egală cu rata dobânzii fără risc plus o primă de risc. (a se vedea modelul CAPM) ► Rata dobânzii fără risc este dobânda minimă pe care ar putea-o primi acţionarii, dacă şi-ar investi capitalurile în plasamente fără nici un risc – cum ar fi obligaţiunile de stat – în loc de a le pune la dispoziţia diverşilor investitori, care inerent comportă un anumit risc, deci o rentabilitate incertă. ► Prima de risc reprezintă o majorare a rentabilităţii cerute de acţionari care să compenseze riscul asumat de aceştia când s-au hotărât să-şi plaseze disponibilităţile în acţiuni. Costul capitalului propriu pe baza modelului Capital Asset Pricing Model (MEDAF) este:

unde: CKpr – costul capitalului propriu Rf – free risk rate – rata rentabilităţii fără risc Rm – market risk rate – rentabilitatea medie a pieţei Rm-Rf - prima de risc a pieţei bursiere β – coeficient de evaluare a riscului systemic (β = 1 – riscul mediu al pieţei)

Un model de evaluare a capitalului propriu este Modelul Gordon- Shapiro de determinare a

costului acţiunilor, model ce ţine cont de randamentul acţiunilor şi creşterea previzibilă a dividendelor . 1. Actualizarea dividendelor - conform căruia valoarea unei acţiuni este egală cu

valoarea actualizată a fluxurilor de lichidităţi viitoare pe care le generează în dividende şi preţ (curs) de vânzare.

29

2. Modelul creşterii inconstante a dividendelor Dacă creşterea precedentă a unei firme a fost anormală (în sus sau în jos), fie din cauza unor

situaţii specifice, fie din cauza fluctuaţiilor economice generale, atunci investitorii nu vor extrapola rata de creştere pentru viitor.

► Dacă însă din profitul net se reţine o cotă α pentru capitalizare (autofinanţare), rata de creştere a dividendului va fi:

Rata de creştere a dividendului pe acţiune, se calculează şi se utilizează astfel, numai dacă

numărul de acţiuni rămâne acelaşi. ► Dacă profitul net este în întregime consumat pentru dividende, rata de creştere a dividendului va fi egală cu rentabilitatea financiară.

Întrucât creditorii financiari, respectiv băncile au fost remunerate prin dobânda plătită,

rentabilitatea financiară este rentabilitatea aşteptată de acţionari, respectiv rata capitalului propriu. Obs: Dacă se ţine cont de efectul fiscalităţii asupra profitului, atunci Rf se poate determina astfel:

Costul capitalului împrumutat Costul unei surse de finanţare şi deci, a împrumutului, se poate defini drept rata actuarială ce se

determină prin egalitatea dintre sumele primite cu titlu de împrumut, pe de o parte şi vărsămintele în contul rambursărilor periodice a plăţii remuneraţiei şi a altor cheltuieli financiare aferente capitalului împrumutat, pe de altă parte. Costul actuarial se calculează pentru fiecare modalitate de finanţare prin angajamente la termen: creditul bancar pe termen lung şi mijlociu, împrumutul obligatar şi creditul bail sau leasing.

Capitalul împrumutat reprezintă datorii făcute de întreprindere, pe o anumită perioadă de timp şi la un anumit cost stabilit prin contract. Acest cost se identifică a fi rata dobânzii.

Mărimea costului creditului bancar, respectiv suma dobânzii depinde de trei factori: volumul creditului, rata dobânzii şi timpul de creditare.

La creditele pe termen lung şi mijlociu se calculează şi dobândă compusă ceea ce înseamnă că,

la sfârşitul fiecărei perioade de plasament dobânzile se adaugă la capital, generând ele înseşi dobândă.

30

Costul aplicabil este determinat de doi factori: rata dobânzii şi comisioanele aferente. La rândul ei, rata dobânzii este formată din:

• rata dobânzii de referinţă, care poate fi rata oficială a scontului (rata aplicată de Banca Naţională a României la creditele acordate băncilor comerciale din ţară); rata dobânzii aplicată de primele bănci comerciale române către cei mai importanţi clienţi ai lor (PRIME RATE) sau poate fi o rată interbancară la creditele reciproce dintre bănci (BIBOR = Bucharest Interbank Operating Rate);

• majorarea ratei de referinţă pentru compensarea riscului implicat de tipul de credit: creditele de trezorerie prezintă un risc mai mare de nerambursare decât creditele de scont. În caz de insolvabilitate a debitorilor din credite de scont, aceştia pot fi urmăriţi şi pe calea judecătorească a dreptului cambial. Ca urmare, majorarea specifică creditelor de trezorerie poate ajunge până la 1,5 puncte, în timp ce la creditele de scont majorarea poate fi până la 0.5 puncte;

Costul real – apare atunci când aprecierea costului capitalului se face pe o perioadă mai mare de timp, respectiv acesta depinde de evoluţia în timp a ratei inflaţiei şi influenţa acesteia în modificarea valorii banilor în timp. În aceste condiţii, costul real al împrumutului depinde pe lângă rata dobânzii (rată nominală) şi de rata inflaţiei.

În aceste condiţii şi costul anual efectiv poate fi determinat astfel:

Costul total al capitalurilor

Dacă o societate este finanţată atât cu capital propriu, cât şi capital împrumutat, costul total al capitalului devine rentabilitatea cerută de piaţa financiară pentru fiecare categorie de titluri financiare (acţiuni, obligaţiuni, etc.) înmulţită cu ponderea ce o deţine fiecare, în finanţarea totală a societăţii. Astfel, costul total al capitalului (Ct) este:

Obs: Dacă se ia în calcul influenţa fiscalităţii, respectiv de aplicarea unui scut de impozit (1-T) (unde T reprezintă cota de impozit) asupra sumelor atrase şi investite, atunci costul capitalului total va fi:

31

Aplicatii: EX: Determinaţi rata reală a costului pentru un împrumut bancar de 1 mld. lei, cu o rată a dobânzii de 13,5% pe an, cu rambursarea întregii sume la sfârşitul celor doi ani. Se consideră că întreprinderea nu este plătitoare de impozit pe profit.

Costul real al unui împrumut este acela care egalează încasările actuale din fondurile împrumutate cu valoarea actuală a plăţilor viitoare privind rambursările şi dobânda viitoare. Rata reală a costului se determină din ecuaţia: VAN = 0

( )

010001

1000135

1

1352

=−+++

+.

...mil

a

milmil

a

mil

Soluţia ecuaţiei este : a = 13,5% Se observă că pentru o întreprindere care nu plăteşte impozit pe profit (pt. că nu obţine profit impozabil) rata reală a costului pentru capitalul împrumutat este egală cu rata nominală a dobânzii. EX.: Determinaţi rata reală a costului pentru un împrumutul bancar de mai sus în situaţia în care rambursarea împrumutului se face proporţional în timp (în tranşe egale).

Rata reală a costului se determină din ecuaţia:

( )

010001

500567

1

5001352

=−+++

++

...,..

mila

milmil

a

milmil

Soluţia ecuaţiei este : a = 13,5% Se observă că modalitatea de rambursare nu modifică costul real al împrumutului. EX.: Determinaţi rata reală a costului pentru un împrumutul bancar de mai sus în situaţia în care rambursarea împrumutului se face proporţional în timp (în tranşe egale) şi întreprinderea este plătitoare de impozit pe profit (cota impozitului T=40%).

Rata reală a costului se determină din ecuaţia:

( )

010001

50040567567

1

500401351352

=−+

+−++

+−.

.%*.,.,.%*..mil

a

milmilmil

a

milmilmil

Soluţia ecuaţiei este : a = 8,1% Sub incidenţa impozitului, costul împrumutului se determină după impunerea profitului. Dacă întreprinderea debitoare este profitabilă, dobânda pe care ea o va plăti în fiecare an creditorului său îi permite să realizeze economii de impozit. Pentru determinarea costului real al împrumutului întreprinderea trebuie deci să diminueze suma anuităţilor vărsate cu economiile de impozite realizate la dobânzile plătite. Obs.: În legătură cu rata de actualizare apar două interpretări: 1. de rată internă de rentabilitate şi 2. de rată reală a costului. Cele două noţiuni sunt identice fundamental, singura diferenţă dintre ele vine de la cei care fac interpretarea - după cum aceştia sunt creditori sau debitori. RIR relevă demersul investitorului (creditorului), în timp ce rata reală a costului rezultă din aprecierea împrumutatului (debitorului).

32

Costul mediu ponderat al capitalurilor

Exemplu Din pasivul bilanŃului unei societăŃi comerciale rezultă următoarele :

- capital social: 10.000.000.000 lei, format din 100.000 acŃiuni cu o valoare nominală de 100.000 lei pe acŃiune

- datorii pe termen lung: 2.000.000.000 lei - datorii pe termen mediu : 1.500.000.000 lei - datorii pe termen scurt : 1.000.000.000 lei

AcŃiunile societăŃii sunt cotate la bursă : - cursul actual : 150.000 lei / acŃiune - ultimul dividend :15.000 lei / acŃiune - creşterea prevăzută a ultimului dividend : 5 % Costul capitalului pe acŃiuni rata dividendului : 14 % Costul datoriilor pe termen lung : 11 % Costul datoriilor pe termen mediu: 10 % Costul datoriilor pe termen scurt : 13 % Să se calculeze costul mediu ponderat al capitalului folosind : a. metoda ponderării contabile b. metoda ponderării bursiere REZOLVARE Vom folosi următoarele notaŃii : Cmp – costul mediu ponderat Ps – ponderea fiecărei surse de capital în total capitaluri Cs – costul procentual al fiecărei surse de capital Cb – capitalizarea bursieră K % - noul cost în procente al capitalului evaluat la bursă D0 – ultimul dividend P0 – cursul unei acŃiuni la bursă N – numărul de acŃiuni Gs – rata de creştere a dividendului a. METODA PONDERĂRII CONTABILE Cmp % = ∑(Ps x Cs ) 100

33

Felul capitalului 1

Sume 2

Pondere % 3

Cost % 4

Cost mediu ponderat

5=(3x4)/100 Capital social 10.000.000.000 68,97 14 9,65 %

Datorii pe termen lung 2.000.000.000 13,79 11 1,52% Datorii pe termen mediu 1.500.000.000 10,34 10 1,09% Datorii pe termen scurt 1.000.000.000 6,90 13 0,90% Total 14.500.000.000 100 - 13,1%

1. Calculăm ponderile capitalurilor în total : Ponderea capitalului social : 10.000.000.000 x 100 = 68,96 % 14.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termen lung : 2.000.000.000 x 100 = 13,79 % 14.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termn mediu : 1.500.000.000 x 100 = 10,34 % 14.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termn scurt : 1.000.000.000 x 100 = 6.90 % 14.500.000.000 2.Calculăm costul mediu ponderat al capitalului (coloana 5) Cmp al capitalului social : pondere x cost = 68,97 x 14 = 9,65 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen lung : pondere x cost = 13,79 x 11 = 1,52 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen mediu : pondere x cost = 10,34 x 10 = 1,03 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen scurt : pondere x cost = 6,90 x 13 = 0,90 % 100 100

b. METODA PONDERĂRII BURSIERE

1. Capitalul social se transformă în capitalizare bursieră : Cb = N x P0 = 100.000 x 150.000 = 15.000.000.000 lei 2.Determinarea în procente al noului cost al capitalului evaluat la bursă :

34

K% = D0 + gs K% = 15.000 + 5 % = 0,1 + 0,05 = 0,15 = 15 % P0 150.000

Felul capitalului 1

Sume 2

Pondere% 3

Cost % 4

CMP 5=(3X4)/100

Capitalizare bursiera

15.000.000.000 76,92 K=15 11,54 %

Datorii pe termen lung

2.000.000.000 10,26 11 1,13 %

Datorii pe termen mediu

1.500.000.000 7,69 10 0,77%

Datorii pe termn scurt

1.000.000.000 5,13 13 0,67%

Total 19.500.000.000 100 - 14,11 % 1. Calculăm ponderile capitalurilor în total : Ponderea capitalului social : 15.000.000.000 x 100 = 76,92 % 19.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termen lung : 2.000.000.000 x 100 = 10,26 % 19.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termen mediu : 1.500.000.000 x 100 = 7,69 % 19.500.000.000 Ponderea datoriilor pe termen scurt : 1.000.000.000 x 100 = 5,13 % 19.500.000.000 2.Calculăm costul mediu ponderat al capitalului (coloana 5) Cmp al capitalului social : pondere x cost = 76,92 x 15 = 11,54 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen lung : pondere x cost = 10,26 x 11 = 1,13 %



35

Costul marginal al capitalurilor Exemplu Din pasivul unei societăŃi comerciale rezultă următoarele :

- capital social : 15.000.000.000 lei , format din 100.000 actiuni cu o valoare nominala de 150.000 lei / actiune

- datorii pe termn lung : 4.000.000.000 lei - datorii pe termen mediu: 2.600.000.000 lei - datorii pe termn scurt : 2.300.000.000 lei AcŃiunile societăŃii sunt cotate la bursă : - cursul actual : 250.000 lei / actiune - ultimul dividend: 20.000 lei / actiune - cresterea prevazuta a ultimului dividend : 6 % Costul capitalului pe actiuni ( rata dividendului ) : 12 % Costul datoriilor pe termen lung : 15 % Costul datoriilor pe termn mediu: 14 % Costul datoriilor pe termn scurt: 13 % Societatea face o noua investiŃie în valoare de 1.500.000.000 lei finanŃatî printr-un împrumut pe termen lung , pentru care va plăti o dobăndă de 16 %. Să se calculeze costul capitalului marginal, ştiind că s-a prevăzut ca această îndatorare suplimentară să antreneze noi exigenŃe din partea acŃionarilor şi anume o creştere a dividendului cu 3 %. Calculul se va face prin metoda ponderării bursiere. REZOLVARE A. Determinarea costului mediu ponderat al noului împrumut 1.Determinarea capitalizării bursiere. Capitalul social se transformă în capitalizare bursieră : Cb = N x P0 = 100.000 x 250.000 = 25.000.000.000 lei 2. Determinarea costului nou în procente al capitalului evaluat la bursă:

K% = D0 + gs K% = 20.000 + 3 % = 0,08 + 0,003 = 0,11 = 11% P0 250.000 3. Calculăm ponderile capitalurilor în total : Ponderea capitalizării bursiere : 25.000.000.000 x 100 = 70,62 % 35.400.000.000 Ponderea datoriilor pe termen lung : 4.000.000.000 x 100 = 11,3 % 35.400.000.000

36

Ponderea datoriilor pe termen mediu : 2.600.000.000 x 100 = 7,34 % 35.400.000.000 Ponderea datoriilor pe termen scurt : 2.300.000.000 x 100 = 6,5 % 35.400.000.000 Ponderea împrumutului nou pe termen lung : 1.500.000.000 x 100 = 4,24 % 35.400.000.000

Felul capitalului 1

Sume 2

Pondere % 3

Cost % 4

CMP % 5= (3x4)/100

Capitalizare bursiera

25.000.000.000 70,62% K=11 7,77%

Datorii pe termn lung

4.000.000.000 11,3% 15 1,7%

Datorii pe termn mediu

2.600.000.000 7,34% 14 1,03%


2.300.000.000 6,5% 13 0,85%

Imprumutul nou pe termn lung

1.500.000.000 4,24% 16 0,68%

Total 35.400.000.000 100 - 12,03 % 4.Calculăm costul mediu ponderat al capitalului (coloana 5) Cmp al capitalizării bursiere : pondere x cost = 70,62 x 11 = 7,77 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen lung : pondere x cost = 11,3 x 15 = 1,7%



Cmp al împrumutului nou : pondere x cst = 4,24 x 16 = 0,68 % 100 100

B. Determinarea costului mediu ponderat înante de noul împrumut

1.Determinarea capitalizării bursiere. Capitalul social se transformă în capitalizare bursieră : Cb = N x P0 = 100.000 x 250.000 = 25.000.000.000 lei

37

2. Determinarea costului nou în procente al capitalului evaluat la bursă:

K% = D0 + gs K% = 20.000 + 6 % = 0,08 + 0,006 = 0,14 = 14% P0 250.000 Felul capitalului

1 Sume

2 Pondere %

3 Cost %

4 CMP

5=(3X4)/100 Capitalizare

bursiera 25.000.000.000 73,75% K=14 10,32%

Datorii pe termn lung

4.000.000.000 11,8% 15 1,77%

Datorii pe termn mediu

2.600.000.000 7,67% 14 1,07%


2.300.000.000 6,78% 13 0,88%

Total 33.900.000.000 100 - 14,04% 3. Calculăm ponderile capitalurilor în total : Ponderea capitalizării bursiere : 25.000.000.000 x 100 = 73,75 % 33.900.000.000 Ponderea datoriilor pe termen lung : 4.000.000.000 x 100 = 11,8 % 33.900.000.000 Ponderea datoriilor pe termen mediu : 2.600.000.000 x 100 = 7,67 % 33.900.000.000 Ponderea datoriilor pe termen scurt : 2.300.000.000 x 100 = 6,78 % 33.900.000.000 4.Calculăm costul mediu ponderat al capitalului (coloana 5) Cmp al capitalizării bursiere : pondere x cost = 73,75 x 14 = 10,32 %

100 100 Cmp al datoriilor pe termen lung : pondere x cost = 11,8 x 15 = 1,77%


100 100 Cmp al datoriilor pe termen scurt : pondere x cost = 6,78 x 13 = 0,88 %

100 100

38

5. Determinarea costului marginal al capitalului

ExplicaŃii 1

Capitaluri totale marginale

2

Costul mediu ponderat 3

Total costuri marginale 4 = (2x3)/100

Înainte de noul împrumut

33.900.000.000 14,04 % 4.759.460.000

După noul împrumut 35.400.000.000 12,03% 4.258.620.000 DiferenŃe noul

împrumut 1.500.000.000 - 500.840.000

6.Determinarea costului marginal

Costul marginal = Total cost marginal x 100 Capital total marginal Costul marginal = 500.840.000 x 100 = 33,39 % 1.500.000.000 Dacă rentabilitatea firmei este mai mică decăt costul marginal în procente , atunci nu se contractează împrumutul respectiv. Dacă rentabilitatea firmei este mai mare decăt costul marginal în procente , atunci împrumutul se contractează.

39

Seminar Evaluarea intreprinderii a)Activul net, Activul net corijat, Capitalurile pe rmanente necesare exploatarii Se dau urmă toarele informaŃii referitoare la o societate comercială: ACTIV PASIV Imobilizări necorporale 100 Capitaluri proprii 1.000 - cheltuieli de constituire 50 - Capital social 400 - cheltuieli de cercetare-dezvolt. 50 - Prime legate de capital 100 Imobilizări corporale 1.000 - DiferenŃe din reevaluare 400 - Terenuri 100 - Rezultatul exerciŃiului 100 -Clădiri 300 Provizioane pentru riscuri şi 200 cheltuieli - Maşini şi utilaje 600 Datorii 1.300 Imobilizări financiare 200 - Împrumuturi şi datorii 700 asimilate - Titluri de participare XSRL 200 - Furnizori şi conturi asimilate 600 Total active imobilizate 1.300 Stocuri 600 - Materii prime şi materiale 400 - Produse finite 200 CreanŃe 400 - ClienŃi şi conturi asimilate 300 - Titluri de plasament Y SA 100 Conturi la bănci, casa, acreditive 200 Total active circulante 1.200 Total general activ 2.500 Total general pasiv 2.500 - cheltuielile de cercetare au o şansă de realizare de 50 % , cele reuşite oferind un profit actualizat suplimentar de 200 u.m - terenurile sunt evaluate la un preŃ de 500 u.m - clădirile sunr evaluate la un preŃ de 600 u.m - rata de amortizare pentru maşini şi utilaje utlizată în curs de firma analizată este de 20 % ( faŃă de rata de amortizare de 25 % care coincide cu media pe ramură. Rata de actualizare brută, pentru acestea este de 50%, uzura morală a utilajelor este evaluată printr-un coeficient de 40 %. - firma X srl este deŃinută în proent de 75 % şi o valoare a activului net corectat de 400 u.m - produsele finite pot fi văndute la un preŃ de 250 u.m ( 25 % fiind nevandabile) - clienŃii se împart în două categorii : 50 % în termenul de încasare şi 50 % mai vechi de un an - capitalizarea bursieră a acŃiunilor deŃinute la firma Y SA este de 50 u.m - se consideră că riscurile şi cheltuielile pentru care s-au prevăzut provizioanele au o şansă de 25 % a se produce. Se cere să se determine ;

40

1. Activul net contabil 2. Activul net corectat 3. Capitalurile permanente necesare exploatării CPNE

Rezolvare 1.Determinarea activului net contabil 1.1 Pe baza evaluării capitalurilor proprii ANC = CPR + PROV. =1.000 + 200 = 1.200 u.m 1.2 Prin aplicarea corecŃiilor pentru non-valori ANC = ANC – Ch constituire = 1.200 – 50 = 1.150um 2. Determinarea activului net corectat CorecŃii necesare asupra activului:

a. Cheltuieli de constituire, valoare zero u.m b. Cheltuieli de cercetere- dezvoltare, valoare 200 u.m c. Terenuri, valoare 500 u.m d. Clădiri, valoare 600 u.m e. CorecŃia valorii maşinilor şi utilajelor pentru amortizare

IMOc = IMOBp x ( 1- Ramortizare normală) / ( 1- Ramortizare efectivă) = Imob p x (1- 25% ) / ( 1- 20 %) = 562,5 u.m Imobilizările sunt evaluate la cost istoric , deci se impune actualizarea printr-un indice general de preŃ rata de actualizare brută).Valoarea lor devine 562,5 x ( 1 + 0,50) = 562,5 x 1,5% = 843,75u.m Ele sunt uzate morral în proporŃie de 40%, deci valoarea lor devine 843,75 x (1- 0,4 ) = 506,25um

f. Titlurile de participare 0,75% 400 = 300 u.m g. Stocurile de materii prime şi materlale sunt evaluate în continuare la costul istoric 400 u.m h. Produsele finite : 75 % x200 în valoare de 150 u.m vor fi văndute la preŃul de 250 u.m, 25 % x

200, în valaoare de 50 u.m , nu pot fi văndute ş se reevaluează la preŃ zero um i. ClienŃii şi conturile asimilate:

- 50 % în termenul de încasare valoare 50 % x 300 = 150 u.m valoare contabilă - 50 % mai vechi de un an 50 % x 300 % = 150 se evaluează la valoarea de zero u.m

j. titlurile de plasament valoare 50 u.m k . disponibilităŃile sunt evaluate în continuare la 200 u.m Activul brut corectat (ABC) devine : ABC = 0 + 200 + 500 + 600 + 506,25 + 300 + 400 + 250 + 0 +150 + 0 + 50 + 200 =3156,25 U.M Referitor la provizioane se consideră că 25 % din provizioane se comportă ca datorii 200 x 25 % =50u.m Datorii = 1.300 + 50 = 1.350 u.m În aceste condiŃii, valoarea activului net corectat devine : ANC = 3.165,25 – 1350 = 1.806,25 U.M 3.Determinarea capitalurilor permanente necesare exploatării CPNE CPNE = IMOnete + Nevoia de fond de rulment NFR IMO nete, imobilizări nete utilizate în exploatare sunt reprezentate de imobilizări corporale 500 + 600+506,25=1.606,25 NFR =Stocuri + Creanțe – Datorii din exploatare = 400 + 250 + 150 – 600= 200 u.m CPNE = 1606,25 + 200 = 1.806, 25 UM

41

Seminar - Evaluarea proiectelor de investitii Criteriul duratei de recuperare EX: Sa se determine durata de recuperare în cazul unui proiect de investitii de 100 mii lei care asigura timp de 5 ani CF-uri anuale de 25 mii lei Dr = 100/25 = 4 ani. EX: S.C. ABC S.A. doreste sa realizeze un proiect de investitii in valoare de 80 mii lei care asigura timp de 6 ani urmatoarea distributie a CF-urilor anuale:

1 2 3 4 5 6 CFa 13000 14000 14600 14800 14200 13600 CFcumulat 13000 27000 41600 56400 70600 84200 I de recuperat

67000 53000 38400 23600 9400

Sa se determine durata de recuperare a investitiei. Dr = 5 + (9400/13600)*12 = 5 ani 8 luni 9zile

EX: O societate comerciala are in vedere doua proiecte de investitii cu un cost egal cu 100 mii lei care prezinta pt. 7 ani urmatoarea distributie a CF-urilor anuale: -mii lei-

1 2 3 4 5 6 7 I1 20 30 40 35 30 0 0 I2 20 20 25 30 60 60 40 I1rec 80 50 10 I2rec 80 60 35 5 Pt. investitia 1: Dr = 3+(10/35)*12 = 3 ani 3 luni 13 zile Pt. investitia 2: Dr = 4+(5/60)*12 = 4 ani 1 luna

42

Seminar - Criteriul VAN si RIR

APLICATIE : Fie două proiecte de investiţii (P1 şi P2):

- lei - An 1 An 2 An 3 An 4 I01 = 70000 CFi1

25000

29000

34000

30000

I02 = 110000 CFi2

40000

47000

50000

43000

Determinaţi care dintre cele două investiţii este mai avantajoasă pentru întreprindere ştiind că ambele proiecte sunt finanţate atât din capitaluri proprii (în proporţie de 60%, pentru care acţionarii pretind o rentabilitate de 20%) cât şi din capitaluri împrumutate (în proporţie de 40%, pentru care s-a negociat o rată a dobânzii de 18% cu creditorii firmei). Se consideră că întreprinderea este plătitoare de impozit pe profit (cota impozitului T = 16%). Rezolvare: Se calculează VAN şi RIR pt. cele două proiecte. Rata de actualizare se determină astfel: a = 60%*20% + 40%*(18%-16%*18%) = 0,18 = 18%

VANa=18% (lei) RIR (%) Proiectul 1 8180,91 23,65 Proiectul 2 10263,44 22,63

Interpretarea rezultatelor: conform VAN: proiectul 2 este preferabil proiectului 1; conform RIR: proiectul 1 este preferabil proiectului 2; În realitate, nici unul dintre cele două criterii nu conţine soluţia absolută. În conformitate cu VAN, VNA2 > VNA1 cu 10263,44 lei– 8180,91 lei = 2082,53 lei, dar acest spor de valoare pentru întreprindere se obţine printr-un efort investiţional suplimentar de 40000 lei (110000 – 70000). În conformitate cu RIR, RIR1 > RIR2, însemnând că trebuie să optăm între a câştiga 23,65% asupra a 70000 lei sau 22,63% asupra a 110000 lei.

Pentru rezolvarea dilemei se va aplica metoda integrării. Se va calcula VAN şi RIR pentru diferenţa de efort investiţional şi diferenţa de fluxuri de trezorerie, stabilindu-se dacă este oportun să investim această diferenţă.

An 1 An 2 An 3 An 4 VANa=18% RIR ∆I0 = I02 – I01 = +40.000 lei ∆ CFi = CFi2 – CFi1

15000

18000

16000

13000

2082,53 lei

20,71%

VANa=18% = 15000/(1+0.18) + 18000/(1+0.18)2 + 16000/(1+0.18)3 + 13000/(1+0.18)4– 40000 = 2082,53 lei Determinarea RIR: a =20% VANa=20% = 528,55 lei a =21% VANa=21%= -212,88 lei A(20% ; 528,55 lei) B (21% ; -212,88 lei)

43

AB

A

AB

A

VANVAN

VANVAN

aa

aa

−−

=−

−

VAN=0 (a -20%) / (21% - 20%) = -528,55 lei / (-212,88 lei – 528,55 lei) a = 20,71% = RIR Grafic problema se poate reprezenta astfel:

Pentru o rată a costului capitalului (a) evoluând astfel se fac următoarele opţiuni: a ∈(0; 20,7%) – se va alege proiectul P2; a = 20,7% – se alege fie P1, fie P2; a ∈ (20,7%; 23,65%) – se alege proiectul P2 a ∈ [23,65%; +∞) – nu se alege nici P1 nici P2 (pe acest interval VAN este negativ pentru ambele proiecte) Studii de caz

Metode de evaluare a proiectelor de investiţii

1. Perioada ( termenul) de recuperare a investiţiei

Perioada de recuperare a investiţiei reprezintă numărul de ani necesari pentru ca fluxurile de numerar cumulate, generate de funcţionarea proiectului, să egaleze investiţia iniţială.

Criteriul de acceptabilitate : proiectele sunt acceptate numai dacă au o perioadă de recuperare cel puţin egală cu valoarea minimă stabilită de conducerea entităţii publice.

Perioada de recuperare actualizată : are aceeaşi semnificaţie ca şi perioada de recuperare simplă, singura diferenţă constănd în faptul că perioada de recuperare actualizată ia în calcul fluxurile de numerar cumulate după actualizarea lor.

Exemplu nr.1

44

Să se determine termenul de recuperare pentru un proiect de investiţii cu o cheltuială iniţială de 1 miliard lei şi cu venituri nete anuale de:

Anul Venituri nete (mil.lei)

1 100

2 200

3 300

4 400

5 500

6 600

Rezolvare:

Calculăm fluxurile de numerar cumulate:

Anul Venituri nete (mil.lei) Venitul net cumulat (mil.lei)

1 100 100

2 200 300

3 300 600

4 400 1.000

5 500 1.500

6 600 2.100

După calcularea veniturilor nete cumulate, căutăm în tabel anul în care s-a recuperat cheltuiala iniţială de 1 miliard, şi observăm că acest an este al patrulea. Aceasta înseamnă că perioada de recuperare a investiţiei este de 4 ani.

Exemplu nr.2

Să se determine perioada de recuperare actualizată pentru un proiect de investiţii cu o investiţie iniţială de 900 milioane u.m., care generează următoarele fluxuri nete de numerar:

45

Anul Venituri nete (mil.lei)

1 400

2 500

3 200

4 300

5 50

6 100

Considerăm o rată de actualizare de 20%.

Rezolvare:

Calculăm coeficientul de actualizare pentru fiecare an în parte: 1 (1+ i)ⁿ unde: i- rata de actualizare n- numărul de ani Pentru anul 1: 1 = 0,833 (1+ 20%)¹ Pentru anul 2 1 = 0,694 (1+ 20%)² Pentru anul 3: 1 = 0,579 (1+ 20%)³ Pentru anul 4: 1 = 0,482 (1+ 20%)4 Pentru anul 5: 1 = 0,402 (1+ 20%)5 Pentru anul 6: 1 = 0,335 (1+ 20%)6

46

Anii Fluxuri de numerar

(mil.u.m)

Coeficient de

actualizare

Fluxuri nete

actualizate

(mil.u.m)

1 400 0,833 333,2

2 500 0,694 347

3 200 0,579 115,8

4 300 0,482 144,6

5 50 0,402 20,1

6 100 0,335 33,5

Anii Fluxuri nete actualizate

(mil.u.m)

Fluxuri nete actualizate

cumulate (mil.u.m)

1 333,2 333,2

2 347 680,2

3 115,8 796

4 144,6 940,6

5 20,1 960,7

6 33,5 994,2

Observăm că în al patrulea an s-a depăşit valoarea incestiţiei iniţiale. Aceasta înseamnă că, în al treilea an s-au recuperat 796 milioane u.m., urmând ca în al patrulea an să se recupereze restul până la 900 milioane u.m. adică 900 – 796 = 104 milioane u.m. Problema se care se pune este să identificăm în câte luni s-a obţinut diferenţa de 104 milioane calculată. Cea mai simplă metodă este regula de trei simplă:

dacă 144,6 milioane s-au obţinut în 12 luni atunci 104 milioane se obţin în x luni x = 104 x 12 = aproximativ 9 luni 144,6 Aceasta înseamnă că investiţia iniţială se recuperează în 3 ani şi 9 luni. Exemplu nr.3

O entitate publică utilizează o perioadă de recuperare de 3 ani drept criteriu de selecţie a propunerilor investiţionale. Principalul motiv este riscul politic, în special acela de naţionalizare a activelor sale. În prezent, ea trebuie să ia în considerare două propuneri, una de investire a sumei de 600.000 u.m. pentru restrucurarea activităţii într-o mină de cositor din

47

Ardeal, cealaltă de investire a sumei de 1.000.000 u.m. pentru modernizarea unor faciltăţi portuare în Constanţa. Fluxurile nete de numerar estimate pentru cele două propuneri sunt:

Anul Mina din Ardeal (u.m) Portul din Constanţa (u.m)

1 300.000 300.000

2 200.000 300.000

3 150.000 300.000

4 100.000 200.000

5 80.000 200.000

6 ? 200.000

a) Care sunt perioadele de recuperare pentru aceste două investiţii? b) Ce proiect va fi acceptat conform criteriului utilizat de entitatea publică? c) Ce alte consideraţii pot fi importante pentru luarea deciziei? Rezolvare: a) Calculăm veniturile cumulate pentru cele două variante:

Anul Mina din Ardeal (fluxuri nete)

(u.m)

Mina din Ardeal

(fluxuri nete

cumulate) (u.m)

Portul din

Constanta

(fluxuri

nete)(u.m)

Portul din

Constanta

(fluxuri nete

cumulate)(u.m)

1 300.000 300.000 300.000 300.000

2 200.000 500.000 300.000 600.000

3 150.000 650.000 300.000 900.000

4 100.000 750.000 200.000 1.100.000

5 80.000 830.000 200.000 1.300.000

6 ? ? 200.000 1.500.000

Pentru mina din Ardeal:

Se observă din tabel că, din investiţia de 600.000 u.m., 500.000 u.m se recuperează în primii 2 ani, urmând ca în cel de-al 3-lea an să se recupereze restul de 100.000 u.m.

Calculăm în continuare în câte luni se recuperează restul investiţiei: dacă 150.000 u.m. s-au obţinut în 12 luni atunci 100.000 u.m. se obţin în x luni 100.000 x 12 x = ------------------ = 8 luni 150.000

48

Aceasta înseamnă că investiţia realizată în Ardeal se recuperează în 2 ani şi 8 luni.

Pentru portul din Constanta :

Se observă din tabel că din investiţia iniţială de 1.000.000 u.m.,900.000 u.m. se recuperează în 3 ani, restul de 100.000 u.m. urmând a fi recuperaţi pe durata celui de-al patrulea an. Calculăm în continuare câte luni din al patrulea an sunt necesare pentru recuperarea integrală a investiţiei:

dacă 200.000 u.m. s-au obţinut în 12 luni atunci 100.000 u.m. se obţin în x luni 100.000 x 12 x = ------------------ = 6 luni 200.000 Aceasta înseamnă că investiţia în portul din Constanta se recuperează în 3 ani şi 6 luni.

b) Pentru a decide care din cele 2 proiecte supuse analizei va fi ales trebuie să ţinem seama de faptul că, firma utilizează drept criteriu de selecţie a propunerilor investiţionale, o perioadă de recuperare de 3 ani. Se observă că investiţia din Ardeal are o perioadă de recuperare de 2 ani şi 8 luni, iar portul din Constanta are o perioadă de recuperare de 3 ani şi 6 luni.

c. Un aspect care merită să fie luat în seamă este acela că, în al 6-lea an, nu se cunoaşte fluxul de numerar pentru mina din Ardeal.

În aceste condiţii, dacă entitatea publică va ţine cont de acest lucru şi de faptul că fluxurile de numerar pentru portul din Constanta sunt certe şi aproximativ constante pe durata celor 6 ani, atunci probabil că va fi ales proiectul investiţional din Constanta . Dacă entitatea publică ţine cont doar de perioada de recuperare, atunci va fi ales proiectul investiţional din Ardeal.

2. Rata medie de rentabilitate Rmr = Profitul mediu anual x 100 Investiţii medii anuale Exemplu Să se determine rata medie de rentabilitate pe baza următoarelor informaţii:

Anii de exploatare ai proiectului de investiţii Indicatori

1 2 3 4 5

Profit

annual

500 480 340 450 250

Investiţii

anuale

1.000 950 870 900 850

Rezolvare:

49

500+480+340+450+250 Profit mediu anual: ----------------------------------- = 404 milioane lei 5 1.000+950+870+900+850 Investiţii medii anuale: ----------------------------------- = 914 milioane lei 5 404 mil.lei Rata medie de rentabilitate: ---------------- X 100 = 44,20% 914 mil.lei 3. Valoarea actualizată netă ( VAN ) VAN este o tehnică de actualizare a fluxurilor de numerar care actualizează toate fluxurile de numerar generate de proiect la o rată de actualizare egală cu costul capitalului şi apoi însumează aceste valori . VAN = -C0 + ∑ V (1+i)ⁿ Unde : C0 – investiţia iniţială V – venituri nete 1 coeficient de actualizare (1+I )ⁿ V venituri nete actualizate (1+i ) n În aceste condiţii formula devine : VAN = -C0 + ∑ Va Criteriul de acceptabilitate VAN > 0 proiectul este acceptabil VAN = 0 investiţia este marginală VAN < 0 proiectul un este acceptabil Exemplu nr.1 Folosind metoda valorii actualizate nete, să se stabilească dacă se acceptă următorul proiect de investiţii: cheltuiala iniţială:90.000 euro; venituri nete anuale sunt de: 10.000 euro în primul an 15.000 euro în al doilea an 23.000 euro în al treilea an 27.000 euro în al patrulea an 35.000 euro în al cincilea an 40.000 euro în al şaselea an - costul capitalului este de 15%.

50

Rezolvare: Pentru anul 1: 1 = 0,869 (1+ 15%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,756 (1+ 15%)² Pentru anul 3: 1 = 0,657 (1+ 15%)³ Pentru anul 4: 1 = 0,572 (1+ 15%)4 Pentru anul 5: 1 = 0,497 (1+ 15%)5 Pentru anul 6: 1 = 0,432 (1+ 15%)6 Calculăm veniturile nete actualizate:

Anii Venituri nete (euro) 1

Coefientul de actualizare

2

Venituri nete actualizate (euro)

3=1x2

1 10.000 0,869 8.690

2 15.000 0,756 11.340

3 23.000 0,657 15.111

4 27.000 0,572 15.444

5 35.000 0,497 17.395

6 40.000 0,432 17.280

TOTAL 85.260

VAN = -90.000+85.260= -4.740 EUR VAN < 0 » proiectul nu se acceptă. Exemplul nr.2 O entitate publică are în vedere în prezent acceptarea sau respingerea unuia din două proiecte investiţionale reciproc exclusive. Fiecare proiect implică o cheltuială imediată de 100.000 dolari. Managementul entităţii publice estimează că fluxurile de numerar nete de intrare pentru cele două proiecte vor fi precum urmează:

Anul Proiect A (dolari) Proiect B (dolari)

1 60.000 10.000

2 40.000 20.000

3 30.000 110.000

51

Se cere să se stabilească ce proiect de investiţii va selecţiona managementul firmei (ţinând cont de VAN) în situaţia în care costul capitalului este de (1) 6%; (2)12%. Rezolvare: Calculăm VAN pentru cele 2 proiecte de investiţii la un cost al capitalului de 6%. Calculăm coeficientul de actualizare pentru fiecare din cei 3 ani: Pentru anul 1: 1 = 0,943 (1+ 6%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,890 (1+ 6%)² Pentru anul 3: 1 = 0,840 (1+ 6%)³ Calculăm fluxurile de numerar actualizate pentru fiecare proiect în parte: dolari

Anii Fluxuri de numerar Proiect A

1

Fluxuri de numerar Proiect B

2

Coefi- cient de actuali-zare 3

Fluxuri de numerar

actualizate Proiect A 4=1x3

Fluxuri de numerar

actualizate Proiect B 5=2x3

1 60.000 10.000 0,943 56.580 9.430

2 40.000 20.000 0,890 35.600 17.800

3 30.000 110.000 0,840 25.200 92.400

Total - - - 117.380 119.630

VAN proiect A= - 100.000 + 117.380 = 17.380 dolari VAN proiect B= - 100.000 + 119.630 = 19.630 dolari Observăm că ambele proiecte au o VAN mai mare decât 0, dar întrucât acestea sunt proiecte reciproc exclusive, atunci managementul entităţii publice va alege proiectul pentru care VAN este mai mare, adică proiectul B. Dacă cele 2 proiecte ar fi independente, atunci managementul firmei le-ar fi ales pe amândouă, întrucât ambele au o VAN pozitivă. Calculăm VAN pentru cele 2 proiecte de investiţii la un cost al capitalului de 12%. Calculăm coeficientul de actualizare pentru fiecare din cei 3 ani: Pentru anul 1: 1 = 0,893 (1+ 12%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,797 (1+ 12%)² Pentru anul 3: 1 = 0,712 (1+ 12%)³ Calculăm fluxurile de numerar actualizate pentru fiecare proiect în parte:

52

dolari Anii Fluxuri de

numerar Proiect A 1

Fluxuri de numerar Proiect B 2

Coefi- cient de actuali-zare 3

Fluxuri de numerar actualizate Proiect A 4=1x3

Fluxuri de numerar actualizate Proiect B 5=2x3

1 60.000 10.000 0,893 53.580 8.930

2 40.000 20.000 0,797 31.880 15.940

3 30.000 110.000 0,712 21.360 78.320

Total - - - 106.820 103.190

VAN proiect A= - 100.000 + 106.820 = 6.820 dolari VAN proiect B= - 100.000 + 103.190 = 3.190 dolari Observăm că ambele proiecte au o VAN pozitivă, dar ţinând cont de faptul că ele sunt proiecte reciproc exclusive, atunci managementul entităţii publice va alege proiectul cu VAN cea mai mare, adică Proiectul A. 4. Indicatorul global de eficienţă (Ige ) ,Profitul actualizat (Pa ) Rata actualizată a rentabilităţii (Rar) Modelul de calcul : Ige = ∑ Va ∑ Ca Unde : Va = venituri actualizate, Ca = costuri actualizate Pa = ∑ Va - ∑Ca Rar = Pa x 100 ∑Ca Exemplul nr.1 Să se determine indicatorul global de eficienţă (Ige), profitul actualizat (Pa) şi rata actualizată a rentabilităţii (Rar) pentru un proiect de investiţii cunoscând următoarele date: -cheltuiala iniţială este de 1 miliard lei, din care 500 milioane în primul an, 300 milioane în al doilea an şi 200 milioane lei în al treilea an; -costurile anuale de producţie sunt în valoare de 200 milioane lei/an; -încasările anuale din vânzarea producţiei sunt de 600 milioane lei/an; -investiţia funcţionează 6 ani, dupî care rămâne o valoare reziduală de 100 milioane lei; -rata de actualizare este de 15%. Rezolvare: Calculăm coeficientul de actualizare pentru fiecare an: Pentru anul 1: 1 = 0,869 (1+ 15%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,756 (1+ 15%)²

53

Pentru anul 3: 1 = 0,657 (1+ 15%)³ Pentru anul 4: 1 = 0,572 (1+ 15%)4

Pentru anul 5: 1 = 0,497 (1+ 15%)5 Pentru anul 6: 1 = 0,432 (1+ 15%)6 Pentru anul 7: 1 = 0,376 (1+ 15%)7 Pentru anul 8: 1 = 0,327 (1+ 15%)8

Pentru anul 9: 1 ------------------- = 0,284 (1+ 15%)9

Anii Costuri

neactualizate (mil.lei)

1

Venituri neactualizate

(mil.lei) 2

Coef. de actualizare

3

Costuri actualizate (mil.lei) 4=1x3

Venituri actualizate (mil.lei) 5 = 2x3

1 500 - 0,869 434,5 -

2 300 - 0,756 226,8 -

3 200 - 0,657 131,4 -

4 200 600 0,572 114,4 343,2

5 200 600 0,497 99,4 298,2

6 200 600 0,432 86,4 259,2

7 200 600 0,376 75,2 225,6

8 200 600 0,327 65,4 196,2

9 200 600 0,284 56,8 170,4

100 0,284 - 28,4

Total - - - 1.290,3 1.521,2

∑ Va 1.521,2 Ige =------------ = ------------- = 1.179 ∑ Ca 1.290,3 Pa = ∑ Va - ∑ Ca = 1.521,2 – 1.290,3 = 230,9 mil.lei

54

Pa 230,9 Rar = ------ x100 = ----------x100 = 17,89% ∑ Ca 1.290,3 5. Rata internă de rentabilitate ( RIR ) Modelul de calcul – identificarea iterativă a lui RIR prin determinarea VAN la diferite rate de actualizare . RIR este acea rată de actualizare pentru care VAN = 0 ( valoarea actualizată a intrărilor de numerar viitoare generate de o investiţie egalează costul iniţial al investiţiei ) . Pentru determinarea RIR se poate folosi o formulă de aproximare : RIR = Rmin + ( Rmax –Rmin ) x ∑Vna Rmin ∑VnaRmin +│ ∑Vna Rmax │ Unde : Rmin – rata de actualizare minima Rmax – rata de actualizare maxima ∑Vna Rmin – suma veniturilor nete actualizate cu rata de actualizare minima ∑Vna Rmax – suma veniturilor nete actualizate cu rata de actualizare maxima Criteriul de acceptabilitate: RIR = r ; VAN = 0 – proiectul degaja un flux de numerar egal cu capitalul investit RIR <r ; VAN <0 – proiectul un este eficient RIR >r ; VAN >0 – proiectul este acceptabil Unde r = costal capitalului investit in project. Exemplu Se determine rata internă de rentabilitate pentru un proiect de investiţii avănd în vedere următoarele date : investiţia iniţială este de 1,1 miliarde lei, din care 400 milioane lei în primul an, 300 milioane lei în al doilea an, 200 milioane lei în al treilea an şi 200 milioane lei în al patrulea an costurile anuale de producţie sunt de 300 milioane lei pe an veniturile anuale din exploatarea roiectului sunt de 800 milioane lei pe an investiţia funcţionează 10 ani după care rămăne o valoare reziduală de 200 milioane lei. Rmin = 20 % , R max = 24 % Rezolvare Calculăm coeficientul de aczualizare pentru fiecare an, la un cost al capitalului de 20%. Pentru anul 1: 1 = 0,833 (1+ 20%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,694 (1+ 20%)² Pentru anul 3: 1 = 0,579 (1+ 20%)³ Pentru anul 4: 1 = 0,482 (1+ 20%)4

55


Pentru anul 9: 1 = 0,194 (1+ 20%)9 Pentru anul 10 1 = 0,161 (1+ 20%)10

Calculăm coeficientul de actualizare pentru fiecare an la un cost al capitalului de 24%. Pentru anul 1: 1 = 0,806 (1+ 24%)¹ Pentru anul 2: 1 = 0,650 (1+ 24%)² Pentru anul 3: 1 = 0,524 (1+ 24%)³ Pentru anul 4: 1 = 0,423 (1+ 24%)4


Pentru anul 9: 1 = 0,144 (1+ 24%)9 Pentru anul 10 1 = 0,116 (1+ 24%)10

56

Pentru calculul RIR vom folosi un tabel: Anii Costuri

(mil.lei) 1

Venituri (mil.lei)

2

Venit net

mil.lei 3=2-1

Coef. de actualizare Rmin=20%

4

Vna Rmin 5=3*4

Coef.act 6 Rmax=

24%

Vna Rmax 7 = 3x6

1 400 - -400 0,833 -333.2 0.806 -322.4

2 300 - -300 0,694 -208.2 0.650 -195

3 200 - -200 0,579 -115.8 0.524 -104.8

4 200 - -200 0,482 -96.4 0.423 -84.6

5 300 800 500 0,402 201 0.341 170.5

6 300 800 500 0,335 167.5 0.275 137.5

7 300 800 500 0,279 139.5 0.222 111

8 300 800 500 0,232 116 0.179 85

9 300 800 500 0,194 97 0.144 72

10 300 800 500 0,161 80.5 0.116 58

v.rez

.

- - 200 0.161 32.8 0.116 23.2

Tota

l

- - - 80,1 - -49.6

RIR = Rmin + ( Rmax-Rmin ) x ∑Vna Rmin = 20% + ( 24%- 20%) ∑VnaRmin + │∑Vna Rmax │ X 80,1 = 22,47% 80,1 + 49.6

SEMINAR NR

Metode de amortizare si implicatiile fiscale

Metodele de amortizare sunt selectate in functie de modul in care se estimeaza generarea beneficiilor economice viitoare asociate activului. Respectand principiul permanentei metodelor, metoda aleasa va fi respectata cu consecventa, cu exceptia cazurilor cand anumite modificari impun utilizarea altei metode. Valoarea amortizarii anuale se determina in functie de durata de viata utila sau pe baza unor indicatori fizici: numar de pise/produse obtinute, numar de km parcursi etc.

1. Metoda amortizarii liniare sau constante – este considerata a fi cea mai apropiata de amortizarea reala a imobilizarilor, si in consecinta cea mai justificata economic deoarece ”permite repartizarea uniforma a cheltuielilor cu amortizarea asupra duratei de utilizare a unei imobilizari. Aceasta metoda prezinta unele particularitati comparativ cu modalitatea de

57

aplicare practica in Romania. Acestea constau in aceea ca estimarea duratei de viata se face de catre entitatea patrimoniala care exploateaza activul respectiv, deducandu-se valoarea reziduala din valoarea initiala sau din valoarea reevaluata. In Romania duratele de viata ale activelor sunt prevazute in norme nationale, iar valoarea reziduala se determina cu ocazia vanzarii activelor sau in cazul unor litigii comerciale (distrugeri, sustrageri) adica ulterior determinarii amortizarii periodice. In Romania amortizarea liniara consta in repartizarea uniforma a valorii de intrare a imobilizarilor corporale pe intreaga durata de viata utila a acestora. Amortizarea liniara poate imbraca doua forme:

- amortismentul liniar temporal (amortizarea anuala = valoarea de intrare * cota de amortizare):

- cota de amortizare = 100/n sau amortizarea anuala = valoare de intrare/numar de ani; - amortismentul liniar functional - marimea amortizarii este determinata in functie de

utilizarea efectiva a bunului. Se practica de regula pentru mijloace de transport auto, masini utilaje instalatii de lucru a caror durata normala de functionare este reglementata in volumul de prestatii fizice: km parcursi, nr. ore de zbor; ore functionare (a = valoarea de intrare/volumul prest. normale* volumul prestatiilor efective). Exemplu: Un utilaj este achizitionat la data de 1.01.N la o valoare contabila de 100.000.000 lei. In cu o durata utila de viata de 5 ani. Valoarea reziduala estimata este de 15.000.000 ron. Intreprinderea utilizeaza metoda de amortizare liniara. Valoarea amortizabila = 100.000.000 – 15.000.000 = 85.000.000 lei Rata liniara 85.000.000/5 ani 17.000.000 lei

Exercitiul Valoare amortizare

Anuitate Amrtizare cumulata

Valoare neta contabila

N 85.000.000 17.000.000 17.000.000 68.000.000 N+1 68.000.000 17.000.000 34.000.000 51.000.000 N+2 51.000.000 17.000.000 51.000.000 34.000.000 N+3 34.000.000 17.000.000 68.000.000 17.000.000 N+4 17.000.000 17.000.000 85.000.000. 0

In cazul in care utilajul este achizitionat in cursul anului spre exemplul 01.03. N amortizarea se va inregistra astfel: Amortizarea fiscala este prezentata in continuare tinand cont de faptul ca durata utila de viata este egala cu durata normata prevazuta de regula fiscala. Prorata = 85.000.000/5 * 9/12= 12.750.000 lei in exercitiul N; Prorata = 85.000.000/5 *3/12= 4.250.000 lei in exercitiul N+ 5.

58

Exercitiul Valoare amortizare

Anuitate Amortizare fiscala cumulata

Valoare neta contabila

N 85.000.000 12.750.000 12.750.000 72.250.000 N+1 72.250.000 17.000.000 29.750.000 55.250.000 N+2 55.250.000 17.000.000 46.750.000 38.250.000 N+3 38.250.000 17.000.000 63.750.000 21.250.000 N+4 21.750.000 17.000.000 80.750.000 4.250.000 N+5 4.250.000 4.250.000 85.000.000 0

- Se observa ca pentru activele care intra in intreprindere in cursul perioadei, se aplica

prorata pentru numarul de luni de functionare a activului Valoare amortizabila se realizeaza in N+1 ani. 2. Metoda amortizarii degresive Metoda are drept scop de a incita la modernizarea aparatului productiv. Amortizarea este mai accentuata in primii ani de functionare. De asemenea, cheltuielile cu intretinerea si reparatiile cresc odata cu utilizarea bunurilor ceea ce face ca cheltuiala globala de exploatare reprezentata de amortizare si intretinere sa se uniformizeze in timp, deoarece unei amortizari mai ridicate i se asociaza o cheltuiala cu intretinerea mai scazuta in primii ani de functionare si invers in perioada de imbatranire a activului respectiv. Valoarea amortizarii se determina in functie de norma (cota de amortizare degresiva, calculata prin multiplicarea normei de amortizare liniara cu anumiti coeficienti, in functie de durata de viata utila a imobilizarilor si anume:

- 1.5 pentru o durata de viata utila cuprinsa intre 2 si cinci ani; - 2 pentru o durata de viata utila cuprinsa intre 5 si 10 ani; - 2.5 pentru o durata de viata utila de peste 10 ani.

Competenta pentru aprobarea regimului de amortizare degresiv, revine Consiliului de Administratie al agentului economic, respectiv admnistratorului in cazul persoanelor juridice fara scop lucrativ. In Romania se aplica doua variante a metodei si anume:

- fara influenta uzurii morale (AD1); - cu influenta uzurii morale (AD2).

Standardele Internationale de Contabilitate recomanda si alte variante si anume: - aplicarea unui procent de amortizare constant la o baza variabila (valoarea contabila

neta sau valoarea ramasa de amortizat); - aplicarea unui procent variabil de amortizare la o baza constanta; - proportional cu cantitatea de produse obtinute sau km parcursi.

2.a Amortizarea degresiva in varianta fara influenta uzurii morale (AD1) Pentru determinarea amortizarii se parcurg urmatoarele etape: -Se determina norma de amortizare degresiva (Nad) conform relatiei: Nad = ( 1 * 100 ) x K Dvu

59

Dvu = durata de viata utila K = coeficient de multiplicare (1.5, 2; 2.5) - Se determina amortizarea aferenta aprimului an (A1) prin inmultirea valorii de intrare (Vi) a imobilizarii cu norma de amortizare degresiva (Nad) A1= Vi * Nad - Se determina amortizarea aferenta anilor urmatori prin aplicarea normei de amortizare degresiva la valoarea ramasa de amortizat, pana in anul in care amortizarea calculata este egala sau mai mica decat amortizarea anuala, rezultata din impartirea valorii ramase la numarul de ani ramasi pana la expirarea duratei de viata utila. - Incepand din anul in care conditia nu mai este respectata, pana la expirarea duratei de viata utila imobilizarile se amortizeaza liniar luandu-se in continuare valoarea ramasa si durata ramasa de amortizat. Exemplu: Conform datelor prezentate anterior amortizarea degresiva se prezinta astfel:

Exercitiul Valoarea contabila

Valoarea amortizabila

Anuitate Amortizare cumulata

N 100.000.000 85.000.000 25.500.000 25.500.000 N+1 100.000.000 59.500.000 17.850.000 43.350.000 N+2 100.000.000 41.650.000 13.833.000 57.183.000 N+3 100.000.000 27.817.000 13 833.000 71.016.000 N+4 100.000.000 13.894.000 13.984.000 85.000.000 Rata liniara este egala cu 100/5 = 20 % Rata degresiva este egala cu 20% * 1.5 = 30% Valoarea amortizabila ex N = 100.000.000- 15.000.000 = 85.000.000 In exercitiul N = 85.000.000 * 30% = 25.500.000 În exerciţiul N+1 Valoarea rămasă = 85.000.000 – 25.500.000 = 59.500.000 lei 59.500.000 : 4 ani ramasi de amortizat = 14.875.000 lei 59.500.000 x 30% = 17.850.000 lei – se aplică amortizarea degresivă În execiţiul N+2 Valoarea rămasă 59.500.000 – 17.850.000 = 41.650.000 lei 41.650.000 lei : 3 ani rămaşi de amortizat = 13.833.000lei 41.650.000 x 30% = 12.495.000 lei - amortizarea calculată este mai mică decăt amortizarea anuală calculată ca raport între valoarea rămasă şi numărul de ani rămaşi pănă la expirarea duratei de viaţă , În consecinţă începănd cu anul N+ 2 se aplică amortizarea liniară . Perioada N

6811 Chelt. exploat. imob. = 281 Amortiz. imob 25.500.000 in N+1 6811 Chelt. exploat. Imob. = 281 Amortiz. imob. 17.850.000 in N+2, N+3

6811Chelt. expoatare imob. = 281 Amortiz. imob. = 13.833.000

60

Spre deosebire de amortizarea liniara, amortizarea degresiva permite in primul an o cheltuiala mai mare cu amortizarea de 12.750.000, iar in al doilea an cu 3.167.000. Din anul trei are loc o reduce a amortizarii cu 3.167.000 lei. 2.b. Amortizarea degresiva in varianta cu influenta uzurii morale (AD2) Caracteristica esentiala a metodei, rezida in luarea in calcul a influentei uzurii morale a imobilizarilor asupra amortizarii. Spre deosebire de prima varianta in aceasta situatie valoarea de intrare a imobilizarilor se recupereaza intr-un numar de ani mai redusi duratei de viata utila. Diferenta in ani este reprezentata de influenta uzurii morale (in aceasta perioada nu se mai inregistreaza cheltuieli cu amortizarea). Folosirea metodei cu influenţa uzurii morale conduce la o serie de modificări ale sistemului de amortizare degresivă prezentat. Pentru determinarea duratei de utilizare aferente uzurii morale trebuie iniţial stabilită durata de utilizare în care se realizează amortizarea integrală, atăt cea degresivă căt şi cea liniară. Durata de utilizare respectivă se determină în funcţie de durata de utilizare în regim liniar recalculate pe baza cotei medii de amortizare degresivă, prin scăderea acesteia din durata normală de amortizare Varianta de amortizare cu influenta uzurii morale se aplica pentru activele imobilizate a caror durata este mai mare de 5 ani. In ambele variante ale metodei degresive de amortizare, in prima perioada se inregistreaza cheltuieli cu amortizarea mai mari fapt care conduce la reducerea profitului impozabil si a impozitului pe profit iar in ultima perioada valoarea amortizarii va fi mai mica ceea ce va conduce la cresterea rezultatelor financiare si a impozitului pe profit in conditiile in care celelalte venituri si cheltuieli nu se modifica. Exemplu Se achiziţionează un activ imobilzat, cu o valoare de intrare de 12.000.000 lei şi o durată normală de utilizare de 12 ani .

- rata de amortizare este de 100/ 12 = 8,33 % - rata degresivă Rd este de 8,33 x 2,5 % = 20,825 % - durata de amortizare corespunzător regimului liniar recalculată în funcţie de rata

degresivă este de 100 / 20,825 = 4,802 aproximativ 5 ani - perioada în care se amortizează integral este de 12-5 = 7 ani, din care 2 ani in sistem

degresiv 7-5 si 5 ani in sistem liniar 7-2 = 5 ani. - Perioada corespunzătoare uzurii morale, pentru care nu se înregistrază amortizare

este de 12-7 ‚ 5 ani . - Amortizarea liniară este de 12.000.000 x 8,33 % = 1.000.000 lei

61

Situaţia comparativă a amortizării liniare şi degresive în cele două variante se prezintă astfel

Amortizare Liniară Amortizare degresivă AD1

Amortizare degresivă AD2

Anul

Valoare de amortizat

Amortizare anuală

Valoare netă contabilă

Amortizare anuală

Valoare netă contabilă

Amortizare anuală

0 1 2 3 4 5 6 1 12.000.000 1.000.000 2.000.000 2.499.000 12.000.000 2.499.000 2 12.000.000 1.000.000 9.501.000 1.978.583 9.501.000 1.978.583 3 12.000.000 1.000.000 7.522.417 1.566.543 7.522.417 1.504.483 4 12.000.000 1.000.000 5.955.874 1.240.311 6.017.934 1.504.483 5 12.000.000 1.000.000 4.715.563 982.016 4.513.451 1.504.483 6 12.000.000 1.000.000 3.733.547 777.511 3.008.968 1.504.483 7 12.000.000 1.000.000 2.956.036 615.594 1.504.485 1.504.485 8 12.000.000 1.000.000 2.340.442 487.397 - - 9 12.000.000 1.000.000 1.853.045 463.261 - - 10 12.000.000 1.000.000 1.389.784 463.261 - - 11 12.000.000 1.000.000 926.523 463.261 - - 12 12.000.000 1.000.000 463.262 463.262 - - Total 12.000.000 - 12.000.000 - 12.000.000

În cazul variantei AD1 – fără influenţa uzurii morale - cota de amortizare este de 20,825% şi se aplică la valoarea netă contabilă. În situaţia în care amortizarea degresivă astfel determinată este mai mică decăt raportul dintre valoarea rămasă şi numărul de ani rămaşi, se aplică amortizarea liniară. În cazul nostru, cota degresivă de 20,825 % devine mai mică decăt cota liniară în ultimii patru ani. În cazul variantei AD2 – cu influenţa uzurii morale – avem doi ani de amortizare degresivă şi cinci ani de amortizare liniară. Pentru ultimii 5 ani nu se calculează amortizare . Din punct de vedere al gestiunii fiscale , cea mai bună metodă este cea care reduce sarcina fiscală, prin majorarea cheltuielilor cu amortizarea. În primii patru ani amortizarea degresivă în ambele variante este mai favorabilă decăt amortizarea liniară din punct de vedere al sarcinii fiscale . Începănd cu al 5 an amortizarea degresivă în varianta AD1 devine mai puţin atractivă decăt amortizarea liniară. Din punct de vedere fiscal cea mai bună metodă de amortizare este amortizarea degresivă în varianta AD2, deoarece optimizează sarcina fiscală prin înregistrarea unei cheltuieli cu amortizarea mai mari în comparaţie cu celelalte metode pe o perioadă de 7 ani .După această perioadă entitatea poate să cedeze sau caseze imoblizarea şi să achiziţioneze alta urmănd a fi amortizată în aceleaşi condiţii .

62

3. Amortizarea accelerata

Amortizarea accelerata se aplica conform prevederilor legale numai la amortizarea echipamentelor tehnologice precum si pentru computere si echipamente periferice. Esenta consta in amortizarea in primul an de functionare a unei cote de 50% din valoarea de intrare a imobilizarilor corporale.

Pentru urmatoarea perioada, amortizarea anuala este calculata in functie de valoarea ramasa de amortizat si numarul de ani ramasi pana la expirarea duratei de viata utila.

Implicatiile fiscale ale amortizarii accelerate se manifesta prin includerea pe cheltuieli deductibile fiscal in primele 12 luni de exploatare, a unei cote de 50% din valoarea de intrare a imobilizarilor iar in urmatorii ani a diferentei ramase de amortizat.

Aceasta situatie conduce la cresterea cheltuielilor cu amortizarea in primul an de functionare si implicit a reducerii profitului impozabil si a impozitului pe profit. In urmatoarea perioada are loc o reducere a amortizarii si o crestere a rezultatelor si a impozitului pe profit datorat la bugetul statului. Exemplu La un mijloc fix cu o valoare de intrare de 6.000.000 lei şi o durată de funcţionare normală de 7 ani, amortizarea accelerată se determină astfel : Nr ani Amortizarea anuala Valoarea ramasa 1 6.000.000 x 50% = 3.000.000 3.000.000 2 500.000 2.500.000 3 500.000 2.000.000 4 500.000 1.500.000 5 500.000 1.000.000 6 500.000 500.000 7 500.000 -

63

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE FINANŢE BĂNCI CONTABILITATE

TESTE GRILĂ

FINANŢELE INTREPRINDERII

Subiectul nr.1

Fluxurile financiare au loc între :

a) persoane fizice; b) persoane juridice şi persoane fizice; c) persoane juridice ; d) persoane fizice şi juridice, persoane juridice şi în cadrul persoanelor juridice Precizaţi varianta corectă

R. D

Subiectul nr. 2

Intreprinderea se caracterizează din punct de vedere al finanţelor prin :

a) deţinerea de capital; b) participarea la un process de schimburi ; c) punerea în aplicare a unei funcţii de producţie şi servicii ; d) contextul statal . Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii .

R D

Subiectul nr 3

Mediul în care evoluează intreprinderea este structurat conform naturii relaţiilor dintre agenţii economici în următoarele componente :

a) contextul financiar ; b) contextul economic ; c) contextul politic; d) contextul social .

Precizaţi variantele corecte

R A, B , C

Subiectul nr 4

Printre teoriile privind obiectivul fundamental al intreprinderii se regăsesc :

64

a) teoriile manageriale ; b) teoriile economice neoclasice şi financiare ; c) teoriile semnalului şi de agent ; d) teoriile comportamentale .

Precizaţi variantele corecte .

R A, B, C , D

Subiectul nr 5

Printre obiectivele urmărite conform teoriilor directoriale se enumără :

a) mărimea profitului ; b) volumul investiţiilor ; c) maximizarea capitalizării bursiere ; d) efectivul de personal.

Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii .

R C

Subiectul nr 6

Incidenţa fluxurilor financiare asupra patrimoniului :

a) modifică volumul şi structura patrimoniului ; b) modifică structura patrimoniului ; c) nu au nici o inciodenţa aspura patrimoniului ; d) modifică volumul patrimoniului .

Precizaţi varianta corectă

R A

Subiectul nr 7

Contraprestaţia este o caracteristică a fluxurilor financiare :

a) da, directă şi imediatăîn toate cazurile ; b) da, numai în cazul transferurilor definitive ; c) da, indirectă şi fără legătură cu data transferurilor ; d) nu există nici un fel de contraprestaţie ; e) da, numai în cazul transferurilor temporare .

Precizaţi varianta corectă .

R C

Subiectul nr 8

Fluxurile financiare autonome sunt :

a) operaţiuni strict financiare : impozite, taxe , credite bancare , împrumuturiobligatare, prime de asigurare etc ;

b) toate fluxurile pozitive şi negative exprimate valoric ;

65

c) fluxurile pozitive şi negative decalate ; d) fluxurile pozitive şi negative concomitente .


R A

Subiectul nr 9

Metoda normativă de identificare a actului financiar presupune :

a) identificarea obligaţiilor asumate faţă de terţi prin contracte ; b) analiza economico - financiară faţă de terţi ; c) interpretarea financiară, în funcţie de anumiţi indicatori general utilizaţi de factori din

interiorul intreprinderii sau din afara ei . Precizaţi varianta corectă .

R C

Subiectul nr 10

Conţinutul finanţelor intreprinderii constă în :

a) organizarea fluxurilor financiare pozitive şi negative pentru desfăşurarea activităţii în condiţii de rentabilitate ;

b) ansamblul de măsuri şi activităţi care au ca obiect fenomenul financiar ; c) ansamblul de activităţi ce se desfăşoară prin intermediul derviciilor direcţiilor

financiare şi care se exprimă valoric . Precizaţi varianta corectă .

R A

Subiectul nr 11

Obiectivele finanţelor intreprinderii constau în :

a) stabilirea unui echilibru între nevoi şi resurse, în condiţiile unei rentabilităţi optime ; b) dimensionarea încasărilor şi plăţilor ; c) dimensionarea fondului de rulment şi a rentabilităţii ; d) stabilirea necesarului optim de active imobilizate şi active circulante .


R A

Subiectul nr 12

Echilibru financiar la nivel microeconomic reprezintă :

a) egalitatea dintre total activ şi total pasiv ; b) echilibru între încasări şi plăţi ; c) egalitatea dintre resurse disponibile şi datorii faţă de terţi ; d) egalitatea dintre nevoi de fonduri şi resurse acoperitoare, în condiţiile păstrării

capacităţii de plată , a lichidităţii financiare şi a solvabilităţii .

66


R D

Subiectul nr 13

Situaţia netă a capitalului propriu constă în :

a) capital social + creşteri ulterioare de capital ; b) capitalul propriu ; c) capital social + creşteri de capital + diferenţe pozitive din reevalări ; d) capitalul propriu – rezerve reglementate- subvenţii.


R D

Subiectul nr 14

Datoriile financiare ale intreprinderii se compun din :

a) credite furnizor, datorii fiscale , datorii sociale ; b) împrumuturi obligatare, împrumuturi de la instituţiile de credit ; c) aconturi şi avansuri primite .


RB

Subiectul nr 15

Eficienţa unui circuit financiar este asigurată de dezvoltarea următoarelor reguli:

a) regula echităţii ; b) regula transparenţei ; c) regula interdependenţei ; d) regula deschiderii .


R. A, B, C, D

Subiectul nr 16

Modalităţile de finanţare primare se pot grupa astfel :

a) finanţări directe ; b) finanţări intermediare ; c) finanţări indirecte ; d) finanţare proprie .

Precizaţi variantele care corespund realităţii

R A, B, C

Subiectul nr 17

67

În mod convenţional la nivelul unei intreprinderi se disting trei cicluri principale:

a) ciclul de exploatare ; b) ciclul de investiţii - amortizare ; c) ciclul operaţiunilor financiare ; d) ciclul operaţiunilor de comercializare ; Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii .

R D

Subiectul nr 18

Printre principiile finanţelor corporative se regăsesc :

a) preţul în timp al banilor ; b) relaţia rentabilitate- risc ; c) este important profitul şi nu fluxul net de trezorerie ; d) fiscalitatea nu influenţează deciziile financiare ; e) principiul mandatării .

Precizaţi variantele care nu corespund realităţii .

R C, D

Subiectul nr 19

Printre premisele de fundamentare a structurii financiare a intreprinderii se regăsesc :

a) necesarul de finanţat ; b) durata ciclului de exploatare ; c) dimensiunea intreprinderii ; d) importanţa acţionarilor minoritari ..


R A, B, C

Subiectul nr 20

Priutre riscurile economice ale unei intreprinderi se regăsesc :

a) stabilitatea cererii ; b) stabilitatea preţului de vănzare ; c) ponderea cheltuielilor fixe în totalul cheltuielilor firmei ; d) capacitatea de a ajusta preţurile produselor la costurile intrării.


R C, D

Subiectul nr 21

Printre criteriile de alegere a structurii financiare se regăsesc :

68

a) riscul afacerilor ; b) rentabilitatea ; c) dividendele acţionarilor ; d) destinaţia resurselor .

Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii

R C

Subiectul nr 22

Gradul de îndatorare globală se determină ca raport între :

a) datorii totale şi total pasiv ; b) datorii la termen şi capital permanent ; c) datorii totale şi capital propriu ; d) datorii la termen şi capitalul propriu ;


R B , D

Subiectul nr 23

Capitalul propriu al unei societăţi comerciale pe acţiuni este format din :

a) capital social + fond de rezervă ; b) capital social ; c) capital social + fond de rezervă + profitul nerepartizat + provizioane ; d) capitalul permanent .


R C

Subiectul nr 24

Diferenţa dintre încasări şi cheltuieli , exclusiv amortizarea poate căpăta destinaţii cum ar fi :

a) plata impozitului pe profit, adică partea cuvenită statului ; b) plata participării la profit , adică partea cuvenită salariaţilor ; c) plata dividendelor, adică partea cuvenită acţionarilor ; d) plata furnizorilor .


R D

Subiectul nr 25

Calculul CAF conform metodei deductibile cuprinde următoarele elemente :

a) rezultatul net al exerciţiului + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor + venituri

69

extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare ;

b) excedentul brut de exploatare + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor + venituri extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare ;

c) rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate – cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului – venituri din cedarea elementelor de activ – reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor ;

d) excedentul brut din exploatare + alte cheltuieli din exploatare - alte venituri din exploatare – venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor + cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate- venituri extraordinare.


R B

Subiectul nr 26

Calculul CAF conform metodei adiţionale cuprinde următoarele elemente :

a) rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate – cota părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatelor exerciţiului - venituri din cedarea elementelor de activ ;

b) rezultatul net al exerciţiului + alte venituri din exploatare + alte venituri financiare din exploatare + venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor + venituri extraordinare – alte cheltuieli de exploatare – cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate – cheltuieli extraordinare ;

c) excedentul brut din exploatare + alte cheltuieli din exploatare - alte venituri din exploatare – venituri financiare fără reluări asupra provizioanelor + cheltuieli financiare fără amortizări şi provizioane financiare calculate- venituri extraordinare ;

d) rezultatul net al exerciţiului + amortizări şi provizioane calculate + valoarea netă contabilă a elementelor de activ cedate – cote părţi din subvenţii pentru investiţii virate asupra rezultatului exerciţiului – venituri din cedarea elementelor de activ – reluări asupra amortismentelor şi provizioanelor .


R A

Subiectul nr 27

Corelaţia dintre autofinanţare şi politica de amortizare :

a) politica de amortizare poate influenţa negativ sau pozitiv capacitatea de autofinanţare ; b) politica de amortizare are o influenţă neutră asupra capacităţii de autofinanţare ; c) politica de amortizare are o influenţă negativă aupra capacităţii de autofinanţare; d) politica de amortizare are o influenţă pozitivă asupra capacităţii de autofinanţare.

Precizaţi varianta corectă.

R B

Subiectul nr 28

70

Corelaţia dintre autofinanţare şi repartizarea profiturilor :

a) creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă şi pentru distribuirea divedendelor ;

b) scade capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă şi distribuirea dividendelor ;

c) creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru fondul de rezervă ;

d) creşte capacitatea de autofinanţare, în cazul repartizării profiturilor pentru distribuiri de dividende.


R C

Subiectul nr 29

Referitor la corelaţia dintre autofinanţare şi împrumut care dintre următoarele afirmaţii nu sunt adevărate :

a) cu căt structura financiară este mai îndatorată, cu atăt cheltuielile financiare sunt mai mari reducănd politica de autofinanţare ;

b) autofinanţarea nu este aproape întotdeuna o condiţie necesară în vederea obţinerii unui împrumut ;

c) cu căt creşte capacitatea de autofinanţare cu atăt creşte şi posibilitatea apelării la credite;

d) cu căt structura financiară este mai îndatorată, cu atăt cheltuielile financiare sunt mai reduse crescănd politica de autofinanţare .

Precizaţi variantele care nu sunt adevărate .

R B, D

Subiectul nr 30

Majorarea de capital poate îmbrăca următoarele forme :

a) aporturi în numerar şi în natură ; b) încorporarea de rezerve ; c) convertirea creanţelor în acţiuni ; d) fuziunea şi absorţia .


R A, B, C, D

Subiectul nr 31

Majorarea capitalului social în Romănia se poate efectua prin :

a) aporturi noi în numerar şi în natură ; b) încorporarea rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ; c) compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia ; d) diferenţele favorabile din reevaluarea patrimoniului societăţii comerciale, după ce în

prealabil acestea au fost incluse în rezerve .

71


R A, B, C, D

Subiectul nr 32

Acţiunile sau certificatele de acţiuni sunt :

a) titluri mobiliare cu valoare garantată şi cu venituri certe ; b) titluri mobiliare cu valoare negarantată, dar cu venituri certe ; c) titluri mobiliare cu valoare negarantată şi cu venituri negarantate ; d) titluri mobiliare cu valoare garantată, dar cu venituri incerte .


Subiectul nr 32

Capitalul social este egal cu :

a) numărul de acţiuni x cursul bursier ; b) numărul de acţiuni x valoarea de emisiune ; c) numărul de acţiuni x valoarea nominală .


R C

Subiectul nr 33

Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend :

a) dau dreptul de a participa cu prioritate la distribuirea dividendelor ; b) dau dreptul de a participa la distribuirea dividendelor ; c) îşi pot majora raqndamentul în raport cu acţiunile ordinare ; d) dau dreptul de a participa retroactiv la distribuirea dividendelor pentru anii cănd nu s-

au distribuit dividende Precizaţi varianta corectă .

R A

Subiectul nr 34

Semnificaţia acţiunilor cu privilegiul de dividend cumulativ :

a) participă cu prioritate la distribuirea dividendelor ; b) participă la distribuirea dividendelor în toţi anii, indiferent de profitul afectat acestei

destinaţii ; c) îşi pot majora randamentul comparativ cu acţiunile fără aceste privilegiu ; d) dau dreptul de a participa retroactiv la distribuirea de dividende pentru anii cănd nu s-

au distribuit dividende . Precizaţi varianta corectă .

R D

Subiectul nr 35

72

Finanţările indirecte cuprind :

a) Instituţiile financiare nebancare ; b) împrumutul obligatar public ; c) leasing-ul ; d) credite bancare pe termen mijlociu .

Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii

R B

Subiectul nr 36

Printre cauzele care influenţează dezvoltarea împrumutului obligatar în economiile de piaţă se regăsesc :

a) concurenţa dintre emitenţii de obligaţiuni conduce la condiţii de emisiune atrăgătoare pentru subscriitori ;

b) reducerea, în anumite perioade, a dobănzii la plasamentele pe termen scurt favorizează, de asemenea, orientarea subscriitorilor către plasamente pe termen scurt ;

c) costul redus al creditelor bancare pentru finanţarea activităţii intreprinderilor ; d) apariţia unor organisme de plasament colectiv a obligaţiunilor care operează în contul

unor multitudini de mici subscriitori . Precizaţi variantele corecte.

R A, B , D

Subiectul nr 37

Împrumutul obligatar este :

a) un credit acordat de mai mulţi creditori unui singur debitor ; b) un credit acordat de o masă de debitori unui singur creditor ; c) un credit acordat de un debitor mai multor creditori .

Precizaţi varianta corectă ,

R A

Subiectul nr 38

Obligaţiunea sau certificatul de obligaţiune :

a) este un titlu de credit pentru deţinător ; b) este un titlu de credit pentru emitent ; c) este un titlu de creanţă pentru deţinător ; d) este un titlu de creanţă pentru deţinător şi de credit pentru emitent ; e) este un titlu de creanţă epntru emitent şi de credit pentru deţinător ; f) este un titlu de creanţă pentru emitent .


R D

Subiectul nr 39

73

Obligaţiunile conferă dreptul :

a) de proprietate şi cupoane ; b) de a primi cupoane anuale ; c) de a primi dividende anuale ; d) de coproprietate şi de participare la distribuirea profitului .


R B

Subiectul nr 40

Preţul de emisiune al obligaţiunilor poate fi :

a) egal sau mai mic decăt valoarea nominală ; b) mai mare decăt valoarea nominală ; c) mai mare, mai mic, sau egal cu valoarea nominală .


R C

Subiectul nr 41

Emisiunea la scount a obligaţiilor are loc atunci cănd :

a) preţul de emisiune = valoarea nominală ; b) preţul de emisiune < valoarea nominală ; c) preţul de emisiune > valoarea nominală .


R B

Subiectul nr 42

Preţul de rambursare a obligaţiunilor poate fi :

a) mai mare decăt valoarea nominală ; b) egal cu valoarea nominală ; c) mai mare, mai mic sau egal cu valoarea nominală ; d) mai mic de căt valoarea nominală .

Precizaţi varianta care corespunde realităţii.

R C

Subiectul nr 43

Suma unui împrumut obligatar este :

a) în funcţie de nevoile intreprinderii emitente şi de posibilităţile de absorţie ale pieţei financiare ;

b) limitată juridic ; c) în funcţie de nevoile de fonduri ale emitentului ; d) nelimitată juridic.

74


R A, B , C

Subiectul nr 44

Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt :

a) preţul de emisiune ; b) valoarea nominală ; c) durata împrumutului ; d) rata dobănzii; e) politica fiscală a guvernului . Precizaţi varianta care nu corespunde realităţii .

R E

Subiectul nr 45

Amortizarea obligaţiunilor se poate realiza prin următoarele modalităţi :

a) amortizarea accelerată ; b) amortizarea unică la sfărşitul duratei împrumutului ; c) amortizarea degresivă ; d) amortizarea prin anuităţi constante .


R A , C

Subiectul nr 46

Amortizarea împrumutului obligatar la valoarea nominală, prin anuităţi constante, presupune :

a) principalul şi sobanda sunt constante an de an ; b) suma dobănzii este constantă, iar principalul în creştere ; c) suma principalului scade continuu, iar suma dobănzii creşte continuu ; d) suma principalului creşte continuu, iar suma dobănzii scade continuu ; e) principalul este constant, iar suma dobănzii creşte continuu.


R D

Subiectul nr 47

Amortizarea împrumuturilor obligatare la primă de rambursare, prin anuităţi contante, presupune :

a) prima de rambursare creşte continuu iar dobănda scade continuu ; b) principalul rambursat creşte continuu iar dobănda scade continuu ; c) suma principalului scade continuu , iar suma dobănzii creşte continuu ; d) principalul şi dobănda sunt constante an de an .

75

Precizaţi variantele care nu corespund realităţii.

R C , D

Subiectul nr 48

Amortizarea împrumuturilor obligatare, prin serii egale presupune :

a) capitalul rambursat est egal în fiecare an , iar suma dobănzii scade de la un an la altul ; b) suma principalului scade continuu , iar suma dobănzii creşte continuu ; c) principalul şi dobănda sunt constante an de an .; d) prima de rambursare creşte continuu iar dobănda scade continuu . Precizaţi varianta corectă.

R A

Subiectul nr 49

Valoarea unui cupon anual este dată de :

a) VN X D /100 ; b) PR X D / 100 ; c) PE X D /100 ; d) Cursul obligaţiunii x D / 100.


R A

Subiectul nr 50

Plasamentul în obligaţiuni comportă remuneraţii :

a) mari, dar nesigure (cu risc) ; b) mari şi sigure (fără risc) ; c) mici , dar sigure ; d) mici şi nesigure .


R C

Subiectul nr 51

Printre modalităţile de gestionare a portofolilului se regăsesc :

a) gestionarea individuală ; b) gestionarea colectivă ; c) mandatul de gestiune ; d) participarea la un club de gestiune .


R A, B, C , D

Subiectul nr 52

76

Rentabilitatea unui portofoliu se obţine pe seama :

a) veniturile din dobănzi , comisioane şi speze bancare ; b) veniturile din dobănzi ; c) veniturile din cupoane ; d) veniturile din dividende , cupoane şi din creşterea cursului activelor financiare ce

formează portofoliul . Precizaţi varianta corectă.

R D

Subiectul nr 53

Gestiunea portofoliului presupune :

a) cumpărarea activelor financiare cănd cursul este scăzut, pentru a fi văndute cănd creşte cursul ;

b) verificarea permanentă a corelaţiei dintre rata dobănzii pe piaţa financiară şi cursul bursier ;

c) urmărirea evoluţiei cursului activelor la bursa de valori şi modificarea periodică a valorii lor în patrimoniu ;

d) alegerea unei structuri eficiente a titlului de portofoliu, cumpărarea şi selectarea lor în funcţie de rentabilitate şi risc ;

e) rentabilitatea şi securitatea capitalului investit în active financiare, îinănd cont şi de incidenţa fiscală .


R D

Subiectul nr 54

Cotarea acţiunilor la bursa de valori presupune :

a) creşterea cursului respectivelor active financiare ; b) creşterea gradului de lichiditate a capitalului ; c) creşterea rentabilităţii şi securităţii capitalului ; d) stabilizarea cursului acţiunilor .


R B

Subiectul nr 55

Goodvill-ul reprezintă :

a) totalitatea bunurilor aflate în proprietatea agentului economic pe care acesta le mobilizează pentru a-şi atinge obiectivele lucrative ;

b) ansamblul bunurilor care participă la activitatea curentă a unei intreprinderi ; c) acea fracţiune a valorii totale a intreprinderii asigurată de ansamblul componenteleor

sale intangibile specifice (reputaţia tehnică, componenţa personalului, calitatea managerială etc.) ;

77

d) capacitatea intreprinderii de a produce profit , şi nu valoarea în sime a aparatului productiv .


R C

Subiectul nr 56

Printre modalităţile de exprimare a valorii unei intreprinderi se regăsesc :

a) valoarea substanţială ; b) valoarea de randament ; c) valoarea matematică –contabilă ; d) valoarea bursieră ; e) valoarea de de achiziţia a elementelor patrimoniale .

Precizaţi varinatele corecte.

R A, B,C,D

Subiectul nr 57

Evaluarea sau reevaluarea unei intreprinderi este necesară :

a) numai în condiţii de criză inflaţionistă ; b) nu este necesară, deoarece valoarea patrimoniului este reflectată correct, prin bilanţuri

anuale, ca diferenţă dintre total activ şi datoriile din pasiv ; c) atăt în condiţii de stabilitate economică şi financiară, căt şi în condiţii de criză

inflaţionistă ; d) în condiţii de stabilitate economică determinată de eventualitatea lichidării

intreprinderii, fuziunii sau disocierii, creşterii de capital prin noi aporturi în numerar etc.


R C

Subiectul nr 58

Valoarea de randament este dată de :

a) beneficiul capitalizat al intreprinderii ; b) diferenţa dintre ansamblul bunurilor materiale şi financiare ale unei intreprinderi şi

ansamblul datoriilor sale ; c) totalitatea capitalurilor ce trebuie investite, pentru crearea , în condiţii normale, a unei

intreprinderi identice cu ceaq considerată ; d) valoarea de reconstituire corectată cu un coeficient de uzură .


R A

Subiectul nr 59

78

Valoarea unei intreprinderi, după metoda activului net corectat, se stabileşte astfel :

a) valoarea de intrare minus casări , amortizări şi alte valorificări către terţi ; b) activul recalculat, în funcţie de valoarea de înlocuire, valoarea de întrebuinţare sau

valoarea de piaţă ; c) activul contabil corectat în funcţie de valoarea de înlocuire – datoriile cotale contabile

corectate pe termen scurt , mediu şi lung ; d) valoarea de intrare , plus intrări, minus ieşiri .


R C

Subiectul nr 60

Valoarea unei intreprinderi , după metoda capitalului permanent, se stabileşte astfel :

a) capital propriu + datorii la termen ; b) activ imobilizat + fond de rulment ; c) capital permanent – datorii la termen ; d) capital permanent – resurse de trezorerie ; Precizaţi variantele care nu corespund realităţii .

R B, C, D

Subiectul nr 61

Valoarea de lichidare a unei intreprinderi este dată de :

a) valoarea de întrebuinţare pentru cumpărător, minus cheltuieli de publicitate, de radiere, comisioane, impozit pe venituri din lichidare ;

b) valoarea contabilă a patrimoniului corectată ( +/-) cu conmdiţiile conjucturii economice (favorabile sau nefavorabile ) ;

c) valoarea contabilă a patrimoniului recalculată, în funcţie de gradul de utilizare acceptabil pentru client ;

d) valoarea de lichidare este mai mare sau egală cu capitalul propriu investit de către intreprinzător .

Precizaţi varianta corectă..

R A

Subiectul nr 62

Printre metodele de evaluare a unei intreprinderi se regăsesc :

a) metode care se bazează pe valorile patrimoniale ale intreprinderii rezultate din activele şi pasivele bilanţiere

b) metode care se bazează pe valorile de randament ale capitalului c) metode care au la bază cotaţiile bursiere, comparaţiile etc d) metode care se bazează pe fluxurile disponibilităţilor băneşti rezultate din activitatea

desfăşurată de intreprindere

79


R A, B, C ,D

Subiectul nr 63

În funcţie de riscul care îl implică pentru perspectiva intreprinderii, investiţiile sunt :

a) de înlocuire ; b) de mobilizare ; c) de dezvoltare ; d) strategice ; e) tehnice.


R A, B , C, D

Subiectul nr 64

Decizia de investire, ca parte a politicii generale a intreprinderii :

a) este o decizie strategică pentru că vizează creşterea economică pentru o perioadă îndelungată ;

b) este o decizie financiară tactică, deoarece urmăreşte obţinerea de profit ; c) este o decizie managerială, întrucăt presupune o imobilizare de capital în prezent, în

speranţa unei rentabilităţi viitoare . Precizaţi varianta corectă.

R A

Subiectul nr 65

Elementele financiare ale unei investiţii sunt :

a) cheltuielile pentru investiţii ; b) durata de viaţă a unei investiţii ; c) beneficiile suplimentare sau economiile ; d) valoarea reziduală ; e) valoarea de randament .


R D

Subiectul nr 66

Printre criteriile de evaluare şi ierarhizare a investiţiilor se regăsesc :

a) criteriul rentabilităţii ; b) criteriul economic; c) criteriul lichidităţii d) criteriul riscului ;

80

e) criteriul social.. Precizaţi variantele corecte .

R A, C , D

Subiectul nr 67

Selectarea proiectelor de investiţii se face :

a) pe baza documentaţiei tehnico – economice ; b) pe baza criteriilor financiare ; c) pe baza studiilor de marketing, fiscal, financiar , social ; d) pe baza tuturor elementelor cuprinse la punctele a, b şi c.


R D

Subiectul nr 68

Criteriul rentabilităţii de selectare a investiţiilor presupune :

a) fondurile alocate să fie recuperate din beneficii şi fond de amortizare ; b) costul capitalului investit să fie mai mic decăt rentabilitatea proiectului de investiţii ; c) costul capitalului investit să fie mai mic decăt rata dobănzii pe piaţa financiară ;

d) rata rentabilităţii să fie mai mică decăt costul surselor de finanţare .


R B

Subiectul nr 69

Rata rentabilităţii interne (RRI) permite :

a) compararea valorii actuariale a excedentelor nete de exploatare a proiectelor de investiţii, cu capitalul investit în proiectele respective ;

b) compararea investiţiilor din punct de vedere al gradului de rentabilitate ; c) concluzii cu privire la faptul dacă investiţia este acceptabilă sau nu, adică dacă

rentabilitatea este mai mare, mai mică sau egală cu costul finanţării . Precizaţi varianta corectă

R B

Subiectul nr 70

Interpretarea indicatorului valoarea actuarială netă (VAN) :

a) VAN mai mare sau egal cu zero, invetiţia poate fi acceptată ; b) VAN mai mare ca zero, investiţia nu poate fi acceptată ; c) VAN mai mic ca zero, investiţia poate fi acceptată .


R A

81

Subiectul nr 71

Criteriul lichidităţii de selectare a investiţiilor permite :

a) selectarea investiţiilor , în funcţie de numărul anilor previzionaţi de funcţionare a obiectivelor construite

b) selectarea investiţiilor în funcţie de recuperarea valorii lor pe seama beneficiilor c) selectarea investiţiilor în funcţie de numărul anilor de funcţionare efectivă a obiectivelor

construite d) selectarea proiectelor, în funcţie de recuperarea valorii lor din beneficii+ fond de

amortizare Precizaţi varianta corectă

R D

Subiectul nr 72

Mobilizarea resurselor interne pentru investiţii reprezintă :

a) economii la fondurile utilizate numai în cazul investiţiilor executate în regie ; b) economii la fondurile utilizate pentru investiţii, comparativ cu valoarea proiectelor ; c) sursa determinantă pentru acoperirea cheltuielilor de investiţii ; d) diferenţa dintre valoarea investiţiilor realizate pănă la o anumită dată şi fondurile

consumate pănă la acea dată. Precizaţi varianta corectă

R D

Subiectul nr 74

Totalul cheltuielilor stabilit prin tabloul de finanţare- creditare a investiţiilor reprezintă:

a) valoarea proiectelor + mobilizări – imobilizări ; b) valoarea proiectelor – mobilizări + imobilizări + rambursări de credite şi plata

dobănzilor aferente creditelor pe termen mijlociu şi lung nerambursate la scadenţă ; c) valoarea proiectelor – mobilizări + imobilizări ; d) valoarea proiectelor + mobilizări – imobilizări + rambursări de credite şi plata

dobănzilor aferente ctreditelor pe termen mijlociu şi lung ; e) valoarea proiectelor – mobilizări + imobilizări + rambursări de credite şi plata

dobănzilor aferente creditelor pe termen scurt nerambursate. Preciăaţi varianta corectă

R B

Subiectul nr 75

Execedentul sau deficitul de resurse pentru investiţii se stabileşte :

a) fondul de dezvoltare – credite pe termen mijlociu sau lung pentru investiţii ;

82

b) necesarul de finanţat – fondul de amortizare ; c) necesarul de finanţat – (fondul de dezvoltare + credite pe termen mijlociu şi lung pentru

investiţii) ; d) totalul cheltuielilor pentru investiţii – (fondul de dezvoltare + credite pe termen mijlociu

sau lung pentru dezvoltare) ; e) totalul cheltuielilor pentru investiţii – fondul de dezvoltare .


R E

Subiectul nr 76

Suma dobănzilor la creditele pe termen mijlociu şi lung , cuprinsă în planul de finanţare-creditare a investiţiilor, se calculează :

a) asupra volumului creditelor ce se rambursează în exerciţiul curent ; b) asupra volumului creditelor nerambursate ; c) asupra creditelor primite efectiv în exerciţiile precedente ;


R B

Subiectul nr 77

Indicatorul lichididatea curentă se determină :

a) ca raport între activele curente şi pasivele curente x 100 ; b) ca raport între activele totale şi datoriile totale x 100 ; c) ca raport îîntre datoriile totale şi pasivele totale ; d) ca raport între cifra de afaceri şi activele circulante .


R B, C, D

Subiectul nr 78

Indicatorul solvabilitate se determină :

a) ca raport între activele curente şi pasivele curente x 100 ; b) ca raport între datorii totale şi active totale x 100 ; c) ca raport între active totale şi datorii totale x 100 ; d) ca raport între rezultatul brut şi capitalurile proprii x 100.


R C

Subiectul nr 79

Indicatorul grad de îndatorare se determină :

83

a) ca raport între pasive totale şi datorii totale x 100 ; b) ca raport între cifra de afaceri şi activele circulante ; c) ca raport între datorii totale şi pasive totale x 100 ; d) ca raport între activele totale şi datoriile totale x 100 .


R C

Subiectul nr 80

Indicatorul rentabilitatea financiară se determină :

a) ca raport între rezultatul brut şi capitalurile proprii x 100 ; b) ca raport între rezultatul net şi capitalul permanent x 100 ; c) ca raport între capitalurile proprii şi rezultatul brut x 100 ; d) ca raport între cifra de afaceri şi activele circulante .


R A

Subiectul nr 81

Conform reglementărilor contabile în domeniu, imobilizările corporale cuprind :

a) terenuri şi construcţii ; b) avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie ; c) concesiuni, brevete, licenţe şi mărci comerciale ; d) fondul comercial .


R A, B

Subiectul nr 82

Conform reglementărilor contabile în domeniu, imobilizările necorporale cuprind :

a) cheltuieli de constituire ; b) alte instalaţii, utilaje şi mobilier ; c) cheltuieli de dezvoltare ; d) instalaţii tehnice şi maşini ;


R B , D

Subiectul nr 83

Elementele de calcul ale amortizării activelor imobilizate sunt :

a) baza de calcul a amortizării ; b) durata de viaţă a imobilizărilor ; c) uzura fizică ;

84

d) metodele de amortizare . Precizaţi variantele corecte .

R A, B , D

Subiectul nr 84

În Romănia, conform reglementărilor contabile la data intrării în entitate, bunurile se evaluează la :

a) cost de achiiziţie ; b) valoarea justă ; c) cost de producţie ; d) preţ de livrare ; e) valoare de aport .


R D

Subiectul nr 85

Printre metodele de amortizare a imobilizărilor se regăsesc :

a) amortizarea constantă ; b) amortizarea degresivă fără influenţa uzurii morale ; c) amortizarea prin metota însumării cifrelor ; d) amortizarea regreivă .


R A, B, C, D

Subiectul nr 86

Activele imobilizate supuse amortizării se amortizează :

a) pe întreaga durată normală de funcţionare ; b) de la data intrării în funcţiune şi pănă la recuperarea integrală a valorii de intrare ; c) pe durata de viaţă economică .


R B

Subiectul nr 87

Calcularea fondului de amortizare, după metoda degresivă, presupune :

a) aplicarea cotei medii de amortizare liniară asupra valorii rămase de intrare a activelor imobilizate ;

b) aplicarea cotelor medii de amortizare liniară corectate asupra valorii rămase a activelor imobilizate ;

c) aplicarea cotelor medii de amortizare liniară corectate asupra valorii de intrare a activelor imobilizate .

85


R B

Subiectul nr 88

Calcularea fondului de amortizare, după metoda accelerată, presupune :

a) amortizarea în proporţie de pănă la 50% în primul an de funcţionare, iar pentru perioada rămasă se aplică metoda liniară ;

b) amortizarea în proporţie de 50 % în primul an, iar în anii următori se aplică metoda regresivă ;

c) amortizarea în proporţie de 60% în primul an funcţionare , iar pentru perioada următoare se aplică metoda progresivă .


R A

Subiectul nr 89

Înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate se realizează pe seama :

a) cheltuielilor extraordinare ; b) cheltuielilor de exploatare ; c) cheltuieli de exploatare şi cheltuieli extraordinare ; d) contului de profit şi pierdere .


R C

Subiectul nr 90

Pe piaţa financiară se pot practica următoarele tipuri de dobănzi :

a) dobănzi preferenţiale ; b) dobănzi legale ; c) dobănzi negative ; d) dobănzi promoţionale .


R A, B, C

Subiectul nr 91

Gestionarea riscului ratei dobănzii , constă în principal din următoarele operaţiuni :

a) evaluarea amplorii riscului existent pentru intreprinderi ; b) determinarea probalităţii producerii lui ; c) aplicarea unor măsuri de creştere a riscului ;

86

d) adoptarea unor politici de asigurare pentru situaţiile cănd măsurile de prevenire nu sunt suficiente .


R A, B, D

Subiectul nr 92

Printre tehnicile tradiţionale de protecţie împotriva riscului de dobăndă se regăsesc :

a) alegerea deliberată, fie a ratei fixe, fie a ratei variabile a dobănzii ; b) alegerea plasamentelor sau creditelor pe termen scurt, mediu sau lung ; c) alegerea unor contracte de împrumuturi, cu posibilitatea expresă de a nu putea

rambursa la anumite termene în avans ; d) divizarea împrumutului în două tranşe egale şi indexate invers .


R C

Subiectul nr 93

Tehnicile actuale de protecţie împotriva riscului de dobăndă cuprind :

a) swap pentru rata dobănzii ; b) contractul la termen pentru rata dobănzii ; c) opţiuni pentru rata dobănzii ; d) alegerea unor contracte de împrumuturi, cu posibilitatea expresă de a putea rambursa

la anumite termene în avans . Precizaţi variantele corecte

R A, B, C

Subiectul nr 94

Printre posibilităţile cumpărătorului de opţiuni se regăsesc :

a) are dreptul de a-şi exercita opţiunea ; b) cumpărătorul unei opţiuni de cumpărare are dreptul de a cumpăra active la un preţ

convenit şi la o dată prestabilită ; c) pierderea maximă pentru cumpărătorul de opţiuni este nelimitată ; d) căştigul maxim pentru cumpărătorul de opţiuni este prima .


R A, B

Subiectul nr 95

Printre posibilităţile vănzătorului de opţinui se regăsesc :

a) preia angajamentul ferm ;

87

b) vănzarea unei opţiuni de vănzare însemană angajamentul de a vinde la termen şi la un preţ convenit ;

c) pierderea maximă pentru vănzătorul de opţiuni este prima ; d) căştigul maxim pentru vănzătorul de opţiuni este nelimitat .


R C, D

Subiectul nr 96

Preţul opţiunii pentru rata dobănzii depinde de :

a) preţul de exerciţiu al opţiunii ; b) durata contractului ; c) caracteristicile pieţei ; d) amplitudinea oscilaţiei ratei dobănzii .


R A, B, C , D

Subiectul nr 97

Riscul valutar cuprinde :

a) riscul asupra operaţiunilor comerciale ; b) riscul neplăţii contravalorii prestaţiei de către client ; c) riscul asupra operaţiunilor financiare ; d) riscul de grup .


R A, C , D

Subiectul nr 98

Printre măsurile de protecţie împotriva riscului valutar în cadrul contractului se regăsesc :

a) clauza valutară ; b) clauza timp ; c) avansurile şi întărzierile ; d) clauza aur .


R C

Subiectul nr 99

Printre măsurile de protecţie împotriva riscului valutar în afara contractului se regăsesc:

a) creditele paralele ; b) politica compensaţiei ;

88

c) alegerea monedei de facturare; d) clauza diseminării riscului ; Precizaţi variantele corecte .

R A, B

Subiectul nr 100

Principalele tehnici de acoperire la termen a riscului valutar sunt :

a) swap – devize ; b) opţiuni pe devize ; c) contract la termen – devize ; d) clauza post stabilire preţ e) Precizaţi variantele corecte .

R A, B, C

Probleme rezolvate finante an II

Documents

Transcript of Probleme rezolvate finante an II