SUBIECTEDREPT ADMINISTRATIV

1. Noțiunea de administrație publică în sens material și în sens formal.

În sens material, prin administrație publică înțelegem aceaactivitate de organizare a executării și de executare în concreta legii, realizată prin acțiuni cu caracter de dispoziție sau acțiuni cu caracterde prestație.

În sens formal, administrația publică poate fi înțeleasă caun sistem de organe, de instituții cuprinzând diverse structuri administrative carerealizează activitatea de organizare a executării și de executare în concret a legii.

2. Principiul legalității.Principiul legalității constă în faptul că toate dispozițiile

pe care le ia statul trebuie să fie date pe cale generală șiimpersonală și că toate actele individuale ale statului trebuiefăcute în baza și în conformitate cu dispozițiile anterioare.Acest mod de definire vizează conformitatea acteloradministrative, ca acte ale administrație publice, cu legea caact al puterii legislative.

Acest principiu stă la baza controlului de legalitate aladministrației publice, incluzând și posibilitatea ca celnemulțumit să se adreseze justiției pentru verificarealegalității actelor administrative.

3. Principiul proporționalității.Principiul proporționalității presupune manifestarea proprie

de voință a administrației publice, raporturile de dreptadministrativ fiind caracterizate de inegalitatea părților.Promovarea interesului public se poate realiza și se realizeazădeseori chiar cu încălcarea interesului privat. Într-o astfel destare de drept, principiul proporționalității se impune cunecesitate și obligă la echilibru.(aceasta cu atât mai mult însituații excepționale: calamități, epizootii)

4. Principiul permanenței și continuității.

1

Principiul permanenței și continuității exprimă necesitateaorganizării și derulării continue a activității administrațieipublice, atât în latura sa materială cât și în latura formală.Este nevoie de continuitate atât în realizarea serviciilorpublice cât și în activitatea de organizare a executării șiexecutare în concret a legii.

5. Principiul transparenței decizionale.Scopul acestui principiu este sporirea gradului de

responsabilitate a administrației publice față de cetățean, cabeneficiar al deciziei administrative și stimularea paticipăriiactive a cetățenilor în procesul de luare a deciziiloradministrative și în procesul de elaborare a acteloradministrative.

Pentru asigurarea transparenței decizionale este necesar săse respecte următoarele reguli:a) informarea prealabilă , din oficiu, a persoanelor asupra

problemelor de interes public ce urmează să fie dezbătute deautoritățile administrației publice centrale și locale, precumși asupra proiectelor de acte normative;

b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite,lainițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare aproiectelor de acte normative;

c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziiloradministrative și în procesul de elaborare a proiectelor deacte normative cu respectarea următoarelor reguli:

- ședințele autorităților și instituțiilor publice să fiepublice;

- dezbaterile vor fi consemnate și făcute publice;- minutele acestor ședințe vor fi înregistrate, arhivate și

făcute publice, în condițiile legii.

6. Principiul bunei administrări.Conform acestui principiu, autoritățile publice, instituțiile

publice și celelalte unități prevăzute de lege sunt datoare săîși desfășoare activitatea în realizarea interesului general, cuun grad ridicat de profesionalism, în condiții de eficiență,eficacitate și economicitate a folosirii resurselor.

2

7. Dreptul administrativ.(definiție și trăsături)Definiție: Dreptul administrativ este ramura dreptului public carereglementeză, concret sau cu valoare de principiu, relațiilesociale din sfera administrației publice, precum și pe cele denatură conflictuală dintre autoritățile administrației publicesau structurile private , învestite cu autoritate publică, pe deo parte, și cei vătămați în drepturile lor prin acteleadministrative ale acestor autorități, pe de altă parte.Trăsături : Dreptul administrativ este o ramură distinctă adreptului public care cuprinde norme juridice care reglementeazărelații sociale: din sfera administrației publice; în legătură cu punerea în executare a legii, prin acte de

putere politică; de natură conflictuală dintre autoritățile administrației

publice sau structurile private; de natură conflictuală dintre autoritățile administrației și

cei vătămați în drepturile lor prin actele administrative aleacestor autorități;

care se formează în legătură cu organizarea și exercitareacompetenței în sistemul administrației publice.

8. Izvoarele dreptului administrativ.Izvoarele dreptului administrativ pot fi definite ca forme în

care se exprimă mornele dreptului administrativ, care nasc,modifică sau sting raporturi de drept administrativ.

În raport de autoritatea de la care provin și, implicit, deforța lor juridică, sunt considerate de doctrina juridică izvoareformale ale dreptului administrativ următoarele:

a) Constituția României și legile constituționale.- Constituția este cel mai important izvor de drept

administrativ;- cuprinde norme referitoare la organizarea principalelor

autorități ale administrației publice de stat sau locale și laraporturile dintre acestea și cetățeni;

- legile constituționale sunt izvor de drept administrativ înmăsura în care au ca obiect relații sociale din sferaadministrației publice.

b) Legea

3

- este cel de-al doilea izvor de drept administrativ în ordineaforței juridice, cu cele două specii ale sale legea organică(reglementată de art. 73(3) din Constituție) și legea ordinară ceintervine pentru reglementarea altor domenii decât celerezervate legilor organice.

c) Decretele Președintelui României- sunt considerate izvor de drept administrativ în măsura în

care au caracter normativ și cuprind norme de dreptadministrativ.

d) Ordonanțele Guvernului- se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare(delegare

legislativă);- au forță juridică egală cu legea;- majoritatea sunt izvoare de drept administrativ în măsura în

care cuprind norme de drept administrativ și au caracternormativ.

e) Hotărârile Guvernului- se emit pentru organizarea executării legilor;- sunt acte administrative;- cuprind norme care să faciliteze și să asigure corecta

aplicare a legii.f) Ordinele și instrucțiunile miniștrilor și ale

conducătorilor celorlalte autorități ale administrațieipublice centrale de specialitate.

- necesită caracter normativ pentru a fi izvoare de dreptadministrativ.

g) Ordinele cu conținut normativ ale prefecțilorh) Deciziile emise de conducătorii serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organeale administrației publice centrale

- sunt izvoare ale dreptului administrativ în măsura în carenasc modifică sau sting raporturi de drept administrativ.

i) Hotărârile Consiliilor județene, municipale, orășeneștiși comunale

- au caracter normativ.j) Dispozițiile primarilor

- având caracter individual nu pot fi izvoare de dreptadministrativ; prin excepție pot fi izvoare doar aceledispoziții care au caracter normativ.

4

k) Principiile generale ale dreptului administrativl) Tratatele și convențiile internaționale

- în măsura în care prin ratificare de către Parlament sau, dupăcaz, aprobare a Guvernului devin executorii în ordineajuridică internă și cuprin norme administrative.

9. Norma juridică de drept administrativ.(definiție, structuralogico-juridică)

Definiție: Norma juridică de drept administrativ este o specie anormei juridice, caracterizată de elementele specifice șitrăsături specifice respectiv, faptul că are ca obiectadministrația publică, are ca subiect o autoritate aadministrației publice și are ca scop realizarea funcțieiexecutive a statului.Structura logico-juridică:- ca orice normă juridică și norma de drept administrativ are o

structură logico-juridică, trihotomică, cuprinzând treielemente: ipoteza, dispoziția și sancțiunea.Ipoteza precizează împrejurările în care se aplică norma și

subiectele la care se referă și este foarte bine dezvoltată.Dispoziția arată conduita pe care trebuie să o urmeze

subiectele la care se referă; are, de regulă, o formăimperativă.

Sancțiunea prezintă consecințele, urmările juridice ce decurgdin nerespectarea conduitei indicate prin dispoziție. Nu seregăsește întotdeauna în mod expres, ci este dedusă în mod logicdin conținutul normei respective. Sancțiunile de dreptadministrativ pot fi : administrative disciplinare,administrative contravenționale, administrative patrimoniale, deprotecție a unor interese personale sau publice, de prevenție saude combatere a unor fapte antisociale.

10. Raportul juridic de drept administrativ.Definiție: Raporturile juridice de drept administrativ sunt o speciea raporturilor juridice care reglementează relațiile sociale cese circumscriu obiectului administrație publice și , în cadrulcărora, cel puțin unul dintre subiecte este statul, unitatea

5

administrativ-teritorială, aautoritățile publice sau instituțiilestatului și/sau ale unității administrativ-teritoriale.

Subiectele de drept administrativ acționează pe baza și înexecutarea legii, în virtutea puterii publice ce le esterecunoscută și prin procedee de autoritate, care îi dau dreptulde a pretinde o anumită conduită, subiectului subordonat(pasiv).În situația în care unul dintre subiecte este o autoritate destat, iar celălalt subiect o autoritate a administrației publicelocale sau o persoană fizică/juridică din afara sistemuluiadministrației publice se poate naște raporturi de colaboare saucooperare și nu doar de subordonare.Obiectul raporturilor de drept administrativ ține de conduitapărților.Conținutul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilorși obligațiilor care se nasc, se modifică sau se sting întresubiectele raporturilor de drept.

11. Raporturile juridice de dreptadministrativ care se formează în cadrul sistemuluiadministrației publice. a) Raporturi de subordonare ierarhică:

- subiectul activ se comportă și acționează ca o autoritateierarhic superioară față de celălalt subiect participant, carela rândul său face parte din sistemul administrației publice.

- autoritatea ierarhic superioară are, în baza acestui raport,dreptul de a conduce, îndruma, controla și anula acte emise deautoritatea ierarhic inferioară, putând chiar să dispună unelesancțiuni.

- Ex: Guvern – prefecțib) Raporturi de colaborare:

- subiectele sunt situate pe poziție de egalitate juridică șiacționează împreună la finalizarea unor sarcini comune.

- Ex: colaborarea dintre ministere.c) Raporturi de participare:

- se găsesc în situația în care la exercitarea unor atribuții pecare legea le conferă unor autorități colegiale participă maimulți subiecți.

- Ex: participarea miniștrilor la ședințele de Guvern.

6

12. Raporturi juridice ce se formează întresubiecte de drept care aparțin sistemului administrațieipublice și subiectele de drept aflate în afara acestuisistem.a) Raporturi de subordonare:

- subiectul activ , persoană administrativă, se situează pe opoziție supraordonată față de celălalt subiect care areobligația să se conformeze, să îndeplinescă prescripțiilegale.

b) Raporturi de utilizare a serviciilor publice:- subiectele active se manifestă ca prestatori de servicii

publice de interes general, de care pot beneficia subiecteleaflate în afara sistemului administrației publice.

c) Raporturi de colaborare și participare a unor terți larealizarea sarcinilor administrației publice.

- este vorba de persoane fizice sau juridice care, cu aprobareasau sub supravegherea persoanelor administrative, realizeazăunele servicii publice sau sarcini ale administrației.

- Ex: unitățile private de învățământ.d) Raporturi de natură procedurală:

- sunt generate de soluționarea unor conflicte juridice întresubiecte din interiorul sistemului administrației publice, câtși între subiecte din cadrul sistemului și persoane fizice saujuridice exterioare sistemului administrației publice.

13. Centralizarea administrativă.(noțiune șimanifestare)Centralizarea administrativă presupune plasarea tuturor

sarcinilor administrative dintr-un stat sub comanda unică aputerii centrale. Această concentrare a puterii în persoanaexclusivă a statului se manifestă asupra administrației, pe de oparte în plan organizatoric și pe de altă parte, în planfuncțional.

În plan organizatoric, regimul centralizat presupune:o existența unei administrații de stat strict ierarhizate și

caracterizate de existența unor raporturi de subordonare întreautoritățile administrației publice locale și cele centrale.

o numirea funcționarilor publici de conducere de la niveluladministrației locale se realizează de administrația centrală

7

, aceștia fiind direct răspunzători în fața celei din urmă demodul de îndeplinire a problemelor administrative cu care aufost însărcinați.În plan funcțional, se constată faptul că emiterea actului de

decizie este în competența autorităților centrale, iarautoritățile locale sunt responsabile de executarea acestora șiobligate să raporteze centrului despre executarea deciziei.

14. Avantajele și dezavantajelecentralizării.

Avantajele centralizării Dezavantajele centralizării asigură unitatea de scop și de

acțiune a autorităților centraleși locale;

funcționarea pe principiulsubordonării ierarhice presupunerealizarea sarciniloradministrative sub comanda unicăa puterii centrale;

înlătură suprapunerile peacelași nivel;

reduce numărul de paliere lastrictul necesar, asigurându-seastfel o coordonare promptă șieficientă cu efecte benefice peplanul cheltuielilor financiarenecesare funcționării acestora.

lipsa posibilitățilorinformative și a resurselor detimp alee administrațieicentrale conduce la reacțiiîntârziate sau lipsite decoerență și eficacitate;

supraaglomerareaadministrației publice centralece duce la consecințe negative;(analiza superficială a datelorprimite, etc.)

lipsa transparenței decizionaleîn administrația publică,datorată lipsei cadruluinecesar participăriicetățenilor și societățiicivile în procesul de luare adeciziilor administrative.

15. Descentralizarea administrativă.Termenul de descentralizare evocă ideea unei colectivități

locale înglobate în altă colectivitate mai vastă, dar care seadministrează ea însăși, adică girează propriile afaceri.

În plan organizatoric, descentralizarea presupune:o recunoașterea colectivităților locale în cadrul

colectivității naționale;o dotarea cu personalitate juridică de drept public a

circumscripțiilor administrative;

8

o în interiorul unităților administrativ-teritoriale,colectivitățile locale au dreptul să seautoadministreze;

o numirea funcționarilor publici din cadrul autoritățilorlocale nu se realizează de către administrația centralăde stat.

În plan funcțional, descentralizarea presupune:o existența dreptului autorităților locale de a soluționa și

decide, în nume propriu și în interesul populației locale;o autoritățile administrației publice locale nu mai sunt

numite de la centru fiind alese prin vot universal șidirect.

16. Avantajele și dezavantajeledescentralizării.Avantajele descentralizării Dezavantajele descentralizării

operativitate în soluționareaintereselor cetățenilor;

sporirea gradului de transparențădecizională și a gradului deresponsabilitate aladministrației publice localefață de cetățean;

participarea cetățenilor laalegerea autoritățiloradministrației publice locale;

utilizarea mai eficientă aresurselor materiale șifinanciare .

alegerea prin scrutin electoralal autorităților descentralizate,introduce politica de partid;

probleme ridicate în recrutareafuncționarilor publici.

17. Principiile descentralizării.a) Principiul subsidiarității care constă în exercitarea competențelor de

către autoritatea administrației publice locale situată lanivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean și caredispune de capacitatePrincipiul subsidiarității care constă înexercitarea competențelor de către autoritatea administrațieipublice locale situată la nivelul administrativ cel mai

9

apropiat de cetățean și care dispune de capacitateadministrativă necesară.

b) Principiul asigurării resurselor corespunzătoare competențelortransferate.

c) Principiul responsabilității autorităților administrației publicelocale în raport cu competențele ce le revin, care impuneobligativitatea realizării standardelor de calitate înfurnizarea serviciilor publice.

d) Principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil bazat pe criteriiși reguli obiective, care să nu constrângă activitateaautorităților administrației publice locale sau să limitezeautonomia locală financiară.

e) Principiul echității care implică asigurarea accesului tuturorcetățenilor la serviciile publice.

f) Principiul constrângerii bugetare care interzice utilizarea de cătreautoritățile administrației publice centrale a transferurilorspeciale sau a subvențiilor pentru acoperirea deficitelorfinale ale bugetelor locale.

18. Principiul deconcentrării.Deconcentrarea administrativă este un regim juridic

administrativ ce reprezintă o variantă a sistemului centralizatal administrației publice, situat între centralizare șidescentralizare administrativă. În acest regim administrativ,reprezentanții locali ai autorităților administrației publicecentrale, capătă unele drepturi de decizie proprie, iar anumiteprobleme care privesc unitățile administrativ-teritoriale suntscoase din competența organelor centrale și date spre decizie încompetența autorităților locale. Dacă aplicarea principiuluidescentralizării dă naștere administrației publice locale,deconcentrarea stă la baza organizării unui paliers teritorial aladministrației de stat. În România, aplicarea acestui principiu afundamentat organizarea și funcționarea Prefectului șiInstituției Prefectului, respectiv a serviciilor publicedeconcentrare, care deși se află în raporturi de subordonareierarhică cu autoritățile centrale care le-au înființat nu existăcondiția aprobării prealabile a șefului ierarhic de la centru.

19. Principiul autonomiei locale.

10

Carta Europeană a autonomiei locale, definește autonomialocală ca fiind : dreptul și capacitatea efectivă ale autorităților administrațieipublice locale de a soluționa și de a gestiona, în cadrul legii, în nume propriu și îninteresul populației locale, o parte importantă a treburilor publice. Acest drept seexercită de consilii sau adunări, compuse din membri aleși prinvot liber, secret, egal, direct și universal.

Limitele autonomiei locale: autoritățile administrațieipublice local au competența deplină de a-și exercita inițiativaîn toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competențelorlor sau care nu sunt atribuite unei alte autorități.

Controlul administrativ al autonomiei locale:- nu poate fi exercitat decât în formele și în cazurile

prevăzute de Constituția țării respective sau de legeaspecială.

- are ca rolul asigurarea asigurarea respectării legalității șia principilor constituționale.

- poate include și un control de oportunitate exercitat deautoritatea ierarhic superioară în ceea ce privește sarciniledelegate ei.Autonomia locală este numai administrativă și financiară,

fiind exercitată pe baza și în limitele legii și numai în ceea ceprivește organizarea, funcționarea, competențele și atribuțiilece aparțin țin de gestionarea comunei, orașului, municipiului saujudețului. Autonomia locală nu este o independență colectivitățiilocale față de stat și nici nu înseamnă că se autoguverneazăsingură ci statul recunoaște autonomia locală pentru a faceposibilă soluționarea mai eficientă a unor probleme locale.

20. Structura administrației publice. Administrația publică de stat este organizată pe douăpaliere:

palierul central:- Președintele României;- Guvernul;- Autoritățile administrației publice centrale de specialitate :

ministere, autorități, oficii, agenții, înființate însubordinea Guvernului sau a ministerelor, după caz.

- Autoritățile administrative autonome. palierul teritorial:

11

- Prefectul- Serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale

celorlalte autorități ale administrației publice centrale despecialitate.

21. Președintele României.(rolul, alegerea,mandatul)Conform Constituției rolul Președintelui României rezidă încalitatea de :

șef de stat șef al puterii executive garant al Constituției mediator între puterile statului.

Alegerea Președintelui României se realizează prin votuniversal, egal, direct, secret și liber exprimat, funcția dePreședinte al țării putând fi îndeplinită doar pentru cel multdouă mandate, de câte cinci ani fiecare, acestea putând fi șisuccesive. Rezultatul alegerilor Președintelui este calidat deCurtea Constituțională, după validare acesta urmând a depunejurământul în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședințăcomună, jurământul al cărui text este prevăzut chiar de cătreConstituție.

Mandatul Președintelui:- este de 5 ani- se exercită de la data depunerii jurământului până la data

depunerii jurământului de Președintele nou ales;- poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau

de catastrofă.

22. Atribuțiile Președintelui României peplan intern:

numește Guvernul în două etape distincte: desemnează uncandidat pentru funcția de prim-ministru și, respectiv,numește Guvernul pe baza votului de încredere acordat deParlament;

consultă Guvernul cu privire la problemele urgente și deimportanță deosebită;

participă la ședințele de Guvern în care se dezbat problemede interes național ;

12

adresează Parlamentului mesaje cu privire la principaleleprobleme politice ale națiunii;

dizolvă Parlamentul dacă în termen de 60 de zile nu aacordat votul de încredere pentru formarea unui nou Guvern,dar numai după respingerea a două solicitări de investire șidupă consultarea liderilor Camerelor;

inițiază consultări ale voinței poporului, prin referendum,cu privire la probleme de interes național.

23. Atribuțiile Președintelui Românieiprivind apărarea și în domeniul politicii externe.Atribuțiile Președintelui privind apărarea sunt:

este comandantul forțelor armate; este președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării; instituie starea de asediu sau starea de urgență în întreaga

țară sau în unele zone și solicită încuviințareaParlamentului în cel mult 5 zile;

conferă decorații și titluri de onoare, acordă gradele demareșal, de general și de amiral, numește în funcțiipublice, acordă grațierea individuală.Atribuțiile Președintelui în domeniul politicii externe :

încheie tratate internaționale în numele României, negociatede Guvern și le supune spre ratificare Parlamentului;

acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici aiRomâniei și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarearangului misiunilor diplomatice;

reprezentanții diplomatici ai altor state sunt acreditați pelângă Președintele României.

24. Actele Președintelui.În exercitarea atribuțiilor sale, Președintele României emite

decrete (care se publică în Monitorul Oficial al României.Decretele ce privesc chestiuni de politică externă, apărare,

acordarea de medalii, grațierea individuală se contrasemnează deprimul-ministru. Decretele sunt acte juridice cu caracteradministrativ care pot fi supuse controlului de legalitate pecalea acțiunii la instanța de contencios administrativ.

13

25. Guvernul.(rol, structură, procedura deinvestire)

Rol : Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe ațării și exercită conducerea generală a administrației publice.

Structura:- prim-ministru- miniștrii- alți membrii stabiliți prin lege organică.

Pot fi membrii ai Guvernului persoanele care:- au cetățenia română și domiciliul în țară- se bucură de exercițiul depturilor electorale- nu au suferit condamnări penale- nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate

prevăzute de lege.Procedura de investire(etape):

- desemnarea unui candidat de către Președintele României- alcătuirea listei Guvernului și a Programului de Guvernare- cererea votului de încredere al Parlamentului asupra listei

Guvernului și programului, adresată de candidatul la funcțiade prim-ministru

- acordarea votului de încredere al Parlamentului- depunerea jurământului în fața Președintelui României- numirea Guvernului de către Președintele României, în baza

votului de încredere.

26. Guvernul.(mandat, funcții)Mandatul : de la data depunerii jurământului până la datavalidării alegerilor parlamentare generale. Este de 4 ani. Poateinterveni încetarea mandatului și înaintea acestui termen fiecând e demis datorită retragerii votului de încredere alParlamentului, fie când primul-ministrul este în imposibilitateade a-și exercita atribuțiile mai mult de 45 de zile ori când esteîntr-una din situațiie prevăzute de art. 106 din Constituție. Funcții :

Funcția de strategie prin care se asigură elaborareastrategiei de punere în aplicare a Programului de guvernare.

Funcția de reglementare prin care se asigură elaborareacadrului normativ și instituțional necesar în vederearealizării obiectivelor strategice.

14

Funcția de administrare a proprietății statului care asigurăadministrarea proprietății publice și private a statului ,precum și gestionarea serviciilor pentru care statul esteresponsabil.

Funcția de reprezentare care asigură, în numele statuluiromân, reprezentarea pe plan intern și extern.

Funcția de autoritate de stat care asigură urmărirea șicontrolul aplicării și respectării reglementărilor îndomeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale,precum și în domeniile economic și social.

27. Atribuțiile Guvernului. exercită conducerea generală a administrației publice; inițiază proiecte de lege și le supune spre adoptare

Parlamentului; emite puncte de vedere asupra propunerilor legislative; emite hotărâri pentru organizarea executării legilor,

ordonanțe în temeiul unei legi speciale de abilitare șiordonanțe de urgență potrivit Constituției;

asigură executarea de către autoritățile administrațieipublice a legilor și a celorlalte dispoziții normative dateîn aplicarea acestora;

elaborează proiectele de lege a bugetului de stat și abugetului asigurărilor sociale de stat și le supune spreadoptare Parlamentului;

aprobă strategiile și programele de dezvoltare economică ațării, pe ramuri și domenii de activitate;

asigură realizarea politicii în domeniul social potrivitProgramului de guvernare;

asigură apărarea ordinii de drept, a liniștii publice șisiguranței cetățeanului, precum și a drepturilor șilibertăților cetățenilor;

aduce la îndeplinire măsurile adoptate, potrivit legii,pentru apărarea țării, scop în care organizează șiînzestrează forțele armate;

asigură realizarea politicii externe a țării; negociază tratatele, acordurile și convențiile

internaționale care angajează statul român;

15

negociază și încheie convenții și alte înțelegeriinternaționale la nivel guvernamental;

conduce și controlează activitatea ministerelor și acelorlalte organe centrale de specialitate din subordineasa;

asigură administrarea proprietății publice și private astatului;

acordă și retrage cetățenia română; aprobă renunțarea la cetățenia română; înființează , cu acordul Curții de Conturi, organe de

specialitate în subordinea sa.

28. Primul – ministru.- este figura politico-administrativă centrală a Guvernului.- conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia- reprezintă Guvernul în relațiile acestuia cu alte autorități

ale statului, cu instituții publice, partidele și alianțelepolitice, sindicatele, cu alte organizații neguvernamentale,precum și în relațiile internaționale;

- este vicepreședintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării șiexercită toate atribuțiile care derivă din această calitate;

- numește și eliberează din funcție :o conducătorii organelor de specialitate din

subordinea Guvernului, cu excepția miniștrilor,secretarului general și secretarilor adjuncți aiGuvernului;

o personalul din cadrul Cancelariei Primului-ministru,secretarii de stat, alte persoane care îndeplinescfuncții publice, în cazurile prevăzute de lege;

Alte atribuții ale primului-ministru constau în:- prezentarea în fața Camerei Deputaților și Senatului de

rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului;- răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt

adresate de către deputați sau senatori;- contrasemnează acele decrete emise de Președintele României,

pentru care Constituția prevede acest lucru;În îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin primul-ministruemite decizii.

16

29. Aparatul de lucru al Guvernului șifuncționarea Guvernului.Aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din:

Cancelaria Primului- ministru:- are personalitate juridică- este condusă de șeful cancelariei, care are rang de ministru- este coordonată direct de primul ministru.

Secretariatul General al Guvernului:- este condus de secretarul general al Guvernului- asigură derularea operațiunilor tehnice aferente actelor de

guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice,economice și tehnice ale activității Guvernului, precum șireprezentarea Guvernului în fața instanțelor judecătorești. Departamentul :

- nu are personalitate juridică și nici unități în subordine;- este subordonat primului-ministru;- are rolul de coordonare și sinteză în domenii de interes

general, în conformitate cu atribuțiile Guvernului; Alte structuri organizatorice cu atribuții specifice

stabilite prin hotărâre a Guvernului.Funcționarea Guvernului:

Guvernul se întrunește săptămânal sau ori de câte ori estenevoie în ședințe convocate și conduse de primul ministru. Încadrul acestor ședințe se dezbat probleme ale politicii interneși externe a țării, precum și aspecte privind conducerea generalăa administrației publice, adoptându-se măsurile corespunzătoare.Pot participa la ședințe, în calitate de invitați, conducători aiunor organe de specialitate din subordinea Guvernului ori aministerelor a căror prezență se apreciază a fi utilă, lasolicitarea primului-ministru.

30. Actele Guvernului.În exercitarea atribuțiilor sale Guvernul adoptă:

a) Hotărâri – se emit pentru organizarea executării legilor b) Ordonanțe simple – sunt rod al delegării legislativec) Ordonanțe de urgență – sunt adoptate în situații extraordinare

și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în

17

proprietate publică, nu pot afecta regimul instituțiilorfundamentale ale statului, drepturile, libertățile și nu potfi adoptate în domeniul legilor constituționale.

31. Ministerele. - sunt organe ale administrației publice centrale de

specialitate, care se organizează și funcționează numai însubordinea Guvernului având rolul de a realiza politicaguvernamentală în domeniile lor de activitate.

- sunt conduse de miniștrii- au personalitate juridică și sediul în Mun. București- ministrul emite ordine și instrucțiuni - în activitatea de conducere a ministerului, ministrul este

ajutat de unul sau mai mulți secretari de stat ce exercităatribuțiile delegate de acesta.

Atribuțiile ministerelor:- organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor,

ordonanțelor și hotărârilor Guvernului- elaborează și avizează proiecte de lege- acționează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului - fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual- reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme

internaționale- pot avea în subordinea lor servicii publice deconcentrate care

funcționează în unitățile administrativ-teritoriale.

32. Autoritățile administrației autonome.- pot fi înființate prin lege organică;- se află în raport de colaborare cu Guvernul;- conducerea lor este desemnată de Parlament , în fața căruia

sunt obligate să depună rapoarte de activitate;- au organe proprii de conducere și atribuții de specialitate;- cheltuielile necesare funcționării lor sunt prevăzute în

bugetul administrației centrale de stat.Autoritățile administrative autonome prevăzute înConstituție sunt:

- Avocatul Poporului- Serviciile de informații- Consiliul Legislativ

18

- Consiliul Suprem de Apărare a Țării- Curtea de Conturi- Consiliul Economic și Social. La acestea putem adăuga: Banca Națională a României, AcademiaRomână, Consiliul Național al Autovizualului.

33. Prefectul. (rolul, dimensiunea)Rol: Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate aleministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitățileadministrativ-teritoriale și exercită controlul asupralegalității actelor administrative ale consiliului local, aleprimarului, ale consiliului județean, etc.

Se cunoaște o dublă dimensiune a prefectului:1. Reprezentantul Guvernului2. Depozitarul autorității statului în județ, acesta fiind

garantul respectării legii și a ordinii publice la nivellocal.

Atribuții: - asigură aplicarea și respectarea Constituției- acționează pentru realizarea obiectivelor din Programul de

Guvern- acționează pentru păstrarea climatului de pace socială- verifică legalitatea actelor administrative.

Actele prefectului = ordine cu caracter individual saunormativ.

34. Tutela administrativă.Prefectul poate ataca, în fața instanței de contencios

administrativ, un act al consiliului județean, al celui local saual primarului, în cazul în care consideră acel act ilegal. Actulatacat e suspendat de drept. Atacarea actelor administrațieipublice locale, considerate nelegale, se face în urmaverificării legalității acestora, în fapt, a exercitării tuteleiadministrative, control specific de verificare a conformitățiiactivității acestor autorități cu legea. Cu cel puțin 10 zileînaintea introducerii acțiunii în contenciosul administrativ,prefectul va solicita autorităților care au emis actul,reanalizarea acestuia în vederea modificării sau, după caz, arevocării sale. Dacă autoritatea nu dă curs solicitării

19

acestuia , se va proceda la introducerea acțiunii de anulare aactului nelegal, la instanța de contencios administrativ.

35. Serviciile publice deconcentrate.- sunt rezultate ale deconcentrării administrative și sunt

autorități ale administrației publice de stat, organizate lanivelul unităților administrativ teritoriale în subordineadirectă a autorităților administrației publice centrale despecialitate.

- sunt conduse de un director executiv care emite decizii.- între acestea și prefect se stabilect raporturi de subordonare

ierarhică.

36. Constituirea si compunerea consiliuluilocal.Compunere:

- Consiliul local este alcătuit din consilieri locali aleși prinvot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, încondițiile stabilite de lege.

- numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabilește prinordin al Prefectului, în funcție de populația comunei sau aorașului raportată de Institutul Național de Statistică șiStudii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau,după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

Constituire: - în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor;- convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de

constituire se face de către Prefect;- la ședința de constituire pot participa Prefectul sau

reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedurade validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.Această ședință este legal constituită dacă participă 2/3 dinconsilierii aleși.

- Consiliul local se declară legal constituit dacă majoritateaconsilierilor locali validați au depus jurământul.

- constituirea se constată prin hotărâre adoptată cu votulmajorității consilierilor locali validați.

20

- Se alege apoi un președinte de instanță pe o perioadă de celmult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semnahotărârile adoptate de acesta.

37. Principiile de organizare aleadministrației publice.

Principiul descentralizării Principiul autonomiei locale Principiul deconcentrării serviciilor publice Principiul eligibilității autorităților administrației

publice locale Principiul legalității Principiul consultării cetățenilor în soluționarea

problemelor locale de interes deosebit.

38. Funcționarea consiliului local.Consiliul local se întrunește :

în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului; în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel

puțin 1/3 din nr. membrilor consilului.Ședințele consiliului local sunt publice și se desfășoară

legal, în prezența majorității consilierilor locali în funcție.Convocarea Consiliului local se realizează în scris prin

intermediul secretarului unității administrativ-teritoriale cucel puțin 5 zile înainte ședințelor ordinare, respectiv cu celpuțin 3 zile înaintea ședințelor extraordinare. Poate avea loc deîndată în caz de forță majoră și de maximă urgență pentrurezolvrea intereselor locuitorilor comunei, orasului.

39. Dizolvarea de drept a consililorlocale. Dizolvarea de drept a Consiliului local are loc dacă:

- nu se întrunește timp de 2 luni consecutive, deși a fostconvocat conform prevederilor legale;

- nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre- numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu

și nu se poate completa prin supleanți sau prin referendumlocal.

21

Primarul , viceprimarul, secretarul unității administrativ-teritoriale, prefectul sau orice altă persoană interesatăsesizează instanța de contencios administrativ cu privire ladizolvarea consiliului local. Hotărârea instanței este definitivăși se comunică prefectului.

40. Dizolvarea Consiliului local prinreferendum.

Dizolvarea Consiliului local prin referendum se realizează caurmare a organizării unui referendum în urma cererii adresateprefectului de cel puțin 25 % dintre cetățenii cu drept de votdintr-o unitate administrativ teritorială. Referendumul localeste organizat de către o comisie numită prin ordin alPrefectului, fiind valabil dacă s-au prezentat la urne cel puținjumătate plus unu din nr. total al locuitorilor cu drept de vot.Activitatea Consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumătate plus unu din nr.total al voturilor valabil exprimate.

41. Suspendarea mandatului de consilierlocal.

Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai încazul în care acesta a fost arestat preventiv. Suspendareadurează până la încetarea arestării preventive.

42. Dizolvarea Consiliului județean.Consiliul județean se dizolvă:

o de drept în cazul în care :- nu se întrunește timp de 2 luni consecutiv;- nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotărâre;- în situația în care nr. consilierilor se reduce sub jumătate

plus unu și nu se poate completa prin supleanți sau prinreferendum județean.

o prin referendum – referendumul se organizează ca urmare acererii adresate Prefectului de cel puțin 20% din nr.cetățenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale alejudețului și este organizat de o comisie compusă din prefect,un reprezentant al consiliului județean și un judecător de laTribunal. Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la

22

urne cel puțin jumătate plus unu din nr. total al locuitorilorcu drept de vot. Activitatea Consiliului județean înceteazăînainte de termen dacă s-au pronunțat în acest sens cel puținjumătate plus unu din nr. total al voturilor valabilexprimate. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii nouluiconsiliu județean se face de Guvern, la propunereaprefectului, în termen de maxim 90 de zile de la rămânereadefinitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin cares-a dizolvat Consiliul județean.

43. Actele președintelui Consiliuluijudețean și actele primarului.

Președintele Consiliului județean emite dispoziții cucaracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numaidupă ce sunt aduse la cunoștiință publică.

Primarul emite dispoziții cu caracter normativ sauindividual, ele devenind executorii numai după ce sunt aduse lacunoștiință publică.

44. Încetarea mandatului de primar.Mandatul primarului încetează:

o de drept la data depunerii jurământului de către noul primaro de drept înainte de expirarea duratei normale a mandatului în caz

de :- demisie- incompatibilitate- schimbare a domiciliului într-o altă unitate administrativ-

teritorială- condamnare printr-o hotărâre judecătorească definitivă- punere sub interdicție judecătorească- pierdere a drepturilor electorale- pierdere, prin demisie, a calității de membru al partidului

politic sau al organizației minorităților naționale pe a căreilistă a fost ales

- deces- imposibilitate a exercitării funcției datorită unei boli grave- neexercitare a mandatului, nejustificat, timp de 45 de zile

consecutiv.

23

o prin referendum local - se realizează ca urmare a organizării unuireferendum local în urma cererii adresate prefectului de celpuțin 25 % dintre cetățenii cu drept de vot dintr-o unitateadministrativ teritorială. Referendumul local este organizatde către o comisie numită prin ordin al Prefectului, fiindvalabil dacă s-au prezentat la urne cel puțin jumătate plusunu din nr. total al locuitorilor cu drept de vot. ActivitateaPrimarului încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat înacest sens cel puțin jumătate plus unu din nr. total alvoturilor valabil exprimate.

24