Concurs de Drept European – FIAT IUSTITIA MOOT COURT COMPETITIONS, Targu Mures, martie 2015
144
Transcript of Concurs de Drept European – FIAT IUSTITIA MOOT COURT COMPETITIONS, Targu Mures, martie 2015
CUPRINS
Cauza de Drept European supusă dezbaterilor............................................................................3
Anexa 1 – Extras din Constituția Histrianei................................................................................8
Anexa 2 – Extras din statutul asociației....................................................................................10
Anexa 3 – Ordonanța nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile...........................................12
Anexa 4 – Drop-in Legal Advice Clinic...................................................................................34
Anexa 5 – Extras din Codul Penal al Histrianei......................................................................107
Anexa 6 – Legea nr. 51/1995 privind profesia de avocat actualizată.....................................108
CAUZA MOSH PAVU ȘI ALȚII ÎMPOTRIVA REPUBLICII HISTRIANA
1. Histriana este o republică situată în sud-estul Europei, în nordul Peninsulei
Balcanice, având frontiere terestre, fluviale și maritime. Histriana se întinde pe o
suprafață de 238.000 km2, fiind una dintre cele mai întinse țări din Uniunea
Europeană. Interesul turistic este accentuat în teritoriul Histrianei atât datorită culturii
vechi și originale pe care o au locuitorii din mediul rural, precum și datorită varietății
și frumuseții formelor de relief, distribuite aproximativ egal pe teritoriul acesteia
(munți, dealuri, câmpii). Zona centrală a Histrianei este dominată de munții Dhaunos,
având 14 vârfuri peste 2000 m înălțime. Aceștia sunt înconjurați de platourile
Milcoviei și Transdhauniei și de câmpiile Pannonice și Gaetice. Fluviul Danubia
alcătuiește o mare parte a frontierei fluviale în zona sudică a Histrianei și se revarsă în
Marea Neagră, formând Delta Danubiană, a doua cea mai largă ca mărime și cea mai
conservată deltă din Europa, fiind arie protejată și rezervație a biosferei.
2. Hazaria este un centru urban multicultural, situat aproximativ în zona platoului
Transdhaunia. Hazaria se bazează în special pe industria textilă, fără a fi un centru
economic puternic dezvoltat. Cu toate acestea, este unul dintre orașele cu cele mai
multe locuri de recreere, fiind atractiv deoarece este situat în calea unui frumos râu,
râul Haz. În același timp, Hazaria este un centru administrativ reprezentativ, fiind
reședință de județ și orașul în care este situat sediul unor instituții regionale ale
statului, printre care sediul Curții de Apel.
3. Histriana este stat membru al Uniunii Europene, din anul 2007, după ce în prealabil
a parcurs anumite proceduri de asociere și preaderare. În prezent la nivel
constituțional, raportul dintre dreptul internațional și dreptul intern, inclusiv modul de
receptare a dreptului Uniunii Europene, este caracterizat de articolele 10, 11, 20 și 148
din Constituția Histrianei (a se vedea conținutul în anexa 1).
4. Sub aspect politico-social, una dintre perioadele definitorii din istoria Histrianei o
reprezintă perioada anului 1989, când Histriana a trecut, urmare a unei mișcări
populare puternice, de la regimul comunist la un regim democratic. Cu toate acestea,
pe parcursul dezvoltării sale, Histriana a rămas ani de zile tributară unor mentalități
instituționale din perioada anterioară anului 1990. Alte evenimente importante în ceea
ce privește dezvoltarea democratică pe termen lung a Histrianei le-au reprezentat
aderarea, în anul 1993, la Consiliul Europei și ratificarea Convenției europene pentru
apărarea drepturilor și libertăților fundamentale, în anul 1994.
5. În municipiul Hazaria, funcționează universitatea de stat Demetru Negulescu, care
poartă numele unuia dintre cei mai iluștri juriști internaționali ai Histrianei din secolul
XX. În cadrul universității, una dintre specializările de licență este Dreptul, studenții
de la această specializare fiind implicați în numeroase proiecte. Unul dintre aceste
proiecte a fost demarat în anul 2014 și constă în inițierea unei clinici juridice
universitare, având drept scop o pregătire universitară cu valențe practice pentru
studenți, dar și implicarea mai activă a studenților de la drept în viața socială a urbei.
6. Proiectul privind clinica juridică reunește un număr de 13 studenți din diferiți ani de
studiu, printre care pe unul dintre studenții pasionați: domnul Mosh Pavu. De
asemenea, acești studenți sunt sprijiniți, îndrumați și consiliați de mai multe cadre
didactice printre care profesorul Trandafir. Situația lui Mosh Pavu este specifică,
deoarece acesta este de origine română, însă este cetățean britanic, venit în Histriana
printr-un schimb de mobilități dintre universitatea parteneră din Londra și
Universitatea Demetru Negulescu. Mosh Pavu are și cetățenie română, tatăl său având
dublă cetățenie, română și britanică.
7. Profesorul Trandafir are în același timp calitatea de avocat și este unul dintre
fondatorii Asociației PBZ, membră a rețelei European Clinic Law Student Association
(ECLSA) al cărei scop este de a organiza activități cu caracter educațional, în special
pentru dezvoltarea competențelor și abilităților studențești, potrivit obiectului de
activitate al asociației (prezentat în anexa 2), constituită în temeiul Ordonanței nr.
26/2000 cu privire la asociații și fundații, cu modificările și completările ulterioare (al
cărei text este prezentat în anexa 3).
8. Asociația PBZ a încheiat cu Facultatea de Drept a Universității Demetru Negulescu
un contract de colaborare, având drept scop instruirea studenților prin inițierea și
desfășurarea proiectului de clinică juridică (clinic law). Ulterior, fiecare dintre cei 13
studenți au fost incluși în lista anexă la proiectul de pregătire, proiect întocmit și
redactat de Asociația PBZ, mai exact de profesorul Trandafir în persoană. Cu același
scop, studenții au încheiat un contract de voluntariat cu Asociația.
9. Întregul pachet de proceduri necesare desfășurării activității de clinic law a fost pus
la dispoziția Asociației de către studentul Mosh Pavu, care avea deja o oarecare
expertiză în domeniu, întrucât activase în primii trei ani, înainte de a veni prin
intermediul mobilității în Histriana (acesta era în prezent student în anul IV), în cadrul
Centrului de Clinic Law al universității sale de origine, centru care era constituit ca
membru al rețelei ECLSA (pachetul de proceduri este prezentat în versiunea originală
la anexa 4).
10. Prima cauză atribuită spre analiză, evaluare și instrumentare către comisia de
clinică juridică universitară vizează anularea unei hotărâri de consiliu local din
Hazaria, a cărei obiect îl reprezintă printre altele luarea unor măsuri administrative față
de persoanele care cresc sau îngrijesc câini, hotărâre prin care se acordau anumite
competențe organelor de poliție și unor servicii publice locale. Dealtfel, Histriana a
ratificat, încă din anul 2003, Convenția europeană pentru protecția animalelor de
companie.
11. Numeroase persoane au protestat față de prevederile acestei hotărâri a consiliului
local, inclusiv prin mass-media, apreciind că dă naștere la abuzuri din partea
autorităților poliției, fiind și în contradicție cu standardele internaționale în materie de
protecție a animalelor asumate pe cale convențională de Histriana. În special, faptul că
acei câini care erau fără stăpân și nerevendicați într-un termen de o lună de zile de un
posibil iubitor de animale erau eutanasiaţi iar blana acestora trimisă în vederea
valorificării pe piața comercială, dar și că hrănirea câinilor fără stăpân era sancționată
cu amendă, în măsura în care în prealabil nu era solicitat acordul proprietarilor de
imobile din zona de hrănire, au reprezentat principalele probleme care au generat
scandaluri media și proteste publice.
12. În luna octombrie 2014, instanța de judecată din Hazaria a fixat primul termen de
înfățișare a părților în procesul privind anularea hotărârii consiliului local, termen la
care s-a prezentat profesorul Trandafir, în calitate de avocat mandatat de Asociația
PBZ, însoțit de studentul Mosh Pavu, mandatat de asemenea de asociație să îl
secondeze pe profesorul Trandafir în fața instanței de judecată. Judecătorul de ședință
a luat act de mandatele părții contestatoare și a dat cuvântul părților pentru a se
pronunța asupra aspectelor procesuale desfășurate la primul termen. Asupra acestora în
mod direct și nemijlocit s-a pronunțat Mosh Pavu, intervenția sa fiind apreciată pozitiv
atât de profesorul Trandafir cât și de ceilalți 12 studenți aflați în sala de judecată la
momentul desfășurării ședinței. Mai mult decât atât, presa locală a fixat bine momentul
începerii dezbaterilor publice și a redat în termeni laudativi intervenția lui Mosh Pavu,
atât în privința conținutului acesteia cât și în privința apariției unei noi generații de
juriști, salutare și benefice pentru societate.
13. După primul termen de înfățișare a părților, consilierul juridic care reprezenta
interesele unității de poliție locală din Hazaria, a aflat că Mosh Pavu este doar un
student, sens în care a formulat o plângere penală împotriva acestuia și a profesorului
Trandafir. Plângerea a fost trimisă spre competentă soluționare către Parchetul de pe
lângă instanța de judecată. De asemenea, consilierul juridic a formulat note scrise către
instanță, pe care le-a depus la dosarul având ca obiect anularea hotărârii de consiliu
local, evocând cele aflate. Un nou termen a fost acordat pentru data de 16 martie 2015,
termen până la care instanța a pus în vedere părților să depună concluzii cu privire la
competența lui Mosh Pavu de a se prezenta în instanță.
14. În mod curios, plângerea penală a fost instrumentată de organele de cercetare
foarte repede, în sensul că într-o perioadă de 2 săptămâni procurorii au strâns probele
necesare pentru a dispune începerea urmăririi penale, punerea în mișcare a acțiunii
penale și trimiterea în judecată, formulată la data de 26 octombrie 2014. La aceeași
dată, profesorul Trandafir, împreună cu Mosh Pavu și ceilalți 12 studenți au fost
reținuți pentru 24 de ore, iar în 27 octombrie 2015 completul de judecată urmează să se
pronunțe asupra arestării acestora. Principala învinuire care li se aduce este că aceștia
au desfășurat activități de consultanță, asistare și reprezentare în afara Legii nr.51/1995
privind profesia de avocat, sens în care sunt aplicabile articolele 348 din Codul penal
histrian și 113 din Legea nr.51/1995 (actele normative de referință se găsesc la anexele
5 și 6).
15. Cu ocazia ședinței privind dispunerea măsurii arestării, inculpații au formulat un
punct de vedere referitor la legalitatea măsurii arestării, precum și la legalitatea
activității desfășurate de aceștia, apreciind că norma din legea avocaturii nu este
conformă cu dreptul uniunii europene, deoarece, de principiu, aduce atingere dreptului
persoanelor la educație, instruire și formare profesională. În concret, trimiterea
preliminară pe care inculpații cer instanței de judecată să o înainteze Curții de Justiție a
Uniunii Europene, cuprinde următoarele:
- Prevederile articolului 348 din Codul penal histrian și cele ale articolului 113 din
Legea nr.51/1995 privind profesia de avocat, sunt compatibile cu articolele 9, 165 și
166 din TFUE, în măsura în care prin aplicarea acestora se instaurează un obstacol
definitiv în privința unei educații și formări inițiale de un nivel cât mai ridicat la
nivelul tuturor statelor membre ale Uniunii Europene ?
- În măsura în care răspunsul este afirmativ, o interpretare a articolului 348 din Codul
penal histrian în sensul că exercitarea unei activități de consultanță, asistență și
reprezentare de către studenți la specializarea drept, sub directa îndrumare a unei
persoane autorizate să desfășoare asemenea activități, echivalează cu exercitarea fără
drept a unei profesii sau activități, este compatibilă cu prevederile articolelor 6 din
TUE și a articolelor 14 și 15 din Carta drepturilor fundamentale?
- În măsura în care normele Legii nr.51/1995 privind profesia de avocat, în ansamblul
lor exclud orice activitate de consultanță, asistare sau reprezentare juridică de către o
persoană care, își desfășoară activitatea în cadrul unei asociații non-lucrative,
constituite pe baza legislației naționale, în temeiul unui contract de voluntariat și cu
scopul inter alia de a se forma profesional, dar sub coordonarea explicită a unei
persoane care are statutul de avocat, atunci această lege este compatibilă cu
prevederile articolului 4(1), 5(1) și 6(1) din Directiva 98/5/CE Parlamentului
European și a Consiliului din 16 februarie 1998 de facilitare a exercitării cu caracter
permanent a profesiei de avocat într-un stat membru, altul decât cel în care s-a obținut
calificarea?
În cazul în care răspunsul este afirmativ atunci o asemenea Directivă cum este
Directiva 98/5/CE, este validă în raport cu prevederile articolului 9 din TFUE?
16. Instanța națională a apreciat ca fiind pertinentă cererea inculpaților, a respins
cererea de arestare a acestora și a formulat trmiterea preliminară, astfel cum a fost ea
solicitată de către inculpați.
17. Cauza a fost înregistrată sub nr. C- ARDAE –1/14 iar Curtea de Justiție a Uniunii
Europene urmează să se pronunțe la data de 15 martie 2015.
EXTRAS DIN CONSTITUȚIA HISTRIANEI
Relaţii
internaţionale
ARTICOLUL 10 Histriana întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest
cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe
celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
Dreptul
internaţional
şi dreptul
intern
ARTICOLUL 11 (1) Statul histrian se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-
credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul
intern.
(3) În cazul în care un tratat la care Histriana urmează să devină parte
cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc
numai după revizuirea Constituţiei.
Tratatele
internaţionale
privind
drepturile
omului
ARTICOLUL 20 (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile
cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia
Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la
care Histriana este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la
drepturile fundamentale ale omului, la care Histriana este parte, şi
legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia
cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai
favorabile.
Integrarea
în Uniunea
Europeană
ARTICOLUL 148 (1) Aderarea Histrianei la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în
scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al
exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute
în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei
Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul
deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter
obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu
respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi
pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii
Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele Histrianei, Guvernul şi autoritatea
judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate
din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele
actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării
instituţiilor Uniunii Europene.
EXTRAS DIN STATUTUL ASOCIAȚIEI
„OBIECTIVE ȘI ACTIVITĂȚI
1. OBIECTIVE
1. Asociația PBZ, membră a rețelei European Clinic Law Student Association
(ECLSA), este o asociație apolitică, independentă, și cu caracter non-profit, constituită
în scopul promovării studiului științelor juridice, dezvoltării profesionale a studenților
la specializarea drept și a juriștilor prin mijloace de responsabilizare socială, prin
crearea de programe și activități ce corespund principiilor și obiectivelor asociației.
2. SCOP
1. Să contribuie la educaţia juridică, să stimuleze înţelegerea reciprocă şi să promoveze
responsabilitatea socială a studenţilor la specializarea drept şi a tinerilor jurişti, în
special într-o formulă comună europeană.
3. MIJLOACE
1. Asociația urmărește promovarea principiilor menționate în prezentul statut și
atingerea obiectivelor sale prin:
(a) Crearea oportunităţilor pentru studenţii la drept în vederea dobândirii de
cunoştinţe juridice solide în spiritul dialogului critic şi a colaborării ştiinţifice intra- și
interuniversitare;
(b) Încurajarea studenţilor în drept să acţioneze pentru binele general al
societăţii;
(c) Promovarea de activități cu rolul de a dezvolta multilateral studenții la
specializarea drept cu scopul de a îi pregăti pentru exigențele profesiilor juridice, atât
teoretic cât și practic;
(d) Promovarea schimburilor interuniversitare și a mobilităților în cadrul
Uniunii Europene, precum și promovarea împărtășirii de bune-practici în domeniu
juridic.
4. ACTIVITĂȚI
1. Obiectul de activitate îl constituie:
(a) desfășurarea de activități de cercetare în domeniul dreptului;
(b) organizarea de seminarii ştiinţifice, sesiuni, conferinţe, colocvii, dezbateri,
stagii de practică, activități practice organizate și orice alte activități academice de
această natură care implică dezvoltarea cunoștințelor juridice;
(c) sprijinirea studenților în vederea dobândirii de cunoștințe despre alte sisteme
legale și drept comparat;
(d) dezvoltarea de programe pentru pregătirea studenților în scopul adaptării la
viaţa profesională;
(e) stimularea cooperării internaţionale, crearea de oportunităţi educaţionale
extraşcolare;
(f) organizarea de activități care să contribuie la educația juridică și dezvoltarea
spiritului civic a studenților în drept și al tinerilor juriști, inclusiv activități de clinică
juridică;”
ORDONANȚA NR. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - (1) Persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc desfăşurarea unor
activităţi în interes general sau în interesul unor colectivităţi locale ori, după caz, în
interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii în condiţiile
prezentei ordonanţe.
(2) Asociaţiile şi fundaţiile constituite potrivit prezentei ordonanţe sunt persoane
juridice de drept privat fără scop patrimonial.
(3) Partidele politice, sindicatele şi cultele religioase nu intră sub incidenţa prezentei
ordonanţe.
Art. 2. - Prezenta ordonanţă are ca scop crearea cadrului pentru:
a) exercitarea dreptului la liberă asociere;
b) promovarea valorilor civice, ale democraţiei şi statului de drept;
c) urmărirea realizării unui interes general, local sau, după caz, de grup;
d) facilitarea accesului asociaţiilor şi fundaţiilor la resurse private şi publice;
e) parteneriatul dintre autorităţile publice şi persoanele juridice de drept privat fără
scop patrimonial;
f) respectarea ordinii publice.
Art. 3. - Actele juridice de constituire a asociaţiilor şi fundaţiilor, încheiate în
condiţiile prezentei ordonanţe, sunt guvernate de legea civilă.
CAPITOLUL II
Înfiinţarea asociaţiilor şi a fundaţiilor
Secţiunea 1
Constituirea şi înscrierea asociaţiei
Art. 4. - Asociaţia este subiectul de drept constituit de trei sau mai multe persoane
care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun şi fără drept de restituire contribuţia
materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă pentru realizarea unor activităţi în
interes general, comunitar sau, după caz, în interesul lor, personal nepatrimonial.
Art. 5. - (1) Asociaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea în Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială
îşi are sediul.
(2) În temeiul dreptului constituţional la asociere, persoanele fizice se pot asocia fără a
constitui o persoană juridică atunci când realizarea scopului propus permite aceasta.
Art. 6. - (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, asociaţii încheie actul
constitutiv şi statutul asociaţiei, în formă autentică, sub sancţiunea nulităţii absolute.
(2) Actul constitutiv cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) datele de identificare a asociaţilor: numele sau denumirea şi, după caz, domiciliul
sau sediul acestora;
b) exprimarea voinţei de asociere şi a scopului propus;
c) denumirea asociaţiei;
d) sediul asociaţiei;
e) durata de funcţionare a asociaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresă a
termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul iniţial al asociaţiei; activul patrimonial, în valoare de cel puţin dublul
salariului minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei, este alcătuit din
aportul în natură şi/sau în bani al asociaţilor;
g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale
asociaţiei;
h) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a
personalităţii juridice;
i) semnăturile asociaţilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor de la lit. g) şi h);
b) explicitarea scopului şi a obiectivelor asociaţiei;
c) modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat;
d) drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
e) categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;
f) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
g) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei, cu respectarea dispoziţiilor art.
60.
(4) La autentificarea actului constitutiv şi a statutului asociaţiei se va prezenta dovada
eliberată de Ministerul Justiţiei privind disponibilitatea denumirii noii asociaţii.
Art. 7. - (1) Oricare dintre asociaţi, pe baza împuternicirii date în condiţiile art. 6 alin.
(2) lit. h), poate formula o cerere de înscriere a asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială urmează să-şi
aibă sediul.
(2) Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele documente:
a) actul constitutiv;
b) statutul asociaţiei;
c) acte doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial.
Art. 8. - (1) Asociaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii ei în Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) În termen de 3 zile de la depunerea cererii de înscriere şi a documentelor prevăzute
la art. 7 alin. (2) judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică legalitatea
acestora şi dispune, prin încheiere, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor.
(3) O dată cu efectuarea înscrierii, încheierea prin care s-a dispus înscrierea se
comunică, din oficiu, organului financiar local în a cărui rază teritorială se află sediul
asociaţiei, pentru evidenţa fiscală, cu menţionarea numărului de înscriere în Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 9. - (1) În cazul în care cerinţele legale pentru constituirea asociaţiei nu sunt
îndeplinite, judecătorul, la expirarea termenului prevăzut de art. 8 alin. (2), va cita, în
camera de consiliu, pe reprezentantul asociaţiei, punându-i în vedere, în scris, să
remedieze neregularităţile constatate până la termenul următor, care nu va fi mai mare
de o săptămână.
(2) Dacă neregularităţile constatate privesc dispoziţiile art. 37 alin. (2) din Constituţie,
pentru termenul fixat va fi citat şi parchetul de pe lângă instanţa sesizată, căruia i se
vor comunica, în copie, cererea de înscriere împreună cu actul constitutiv şi statutul
asociaţiei. În acest caz, punerea concluziilor de către procuror este obligatorie.
Art. 10. - (1) În situaţia în care, la termenul fixat, neregularităţile sunt înlăturate,
judecătorul, ascultând şi concluziile procurorului, dacă este cazul, va lua act despre
aceasta prin încheiere, dispunând înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi
fundaţiilor.
(2) În cazul în care neregularităţile nu au fost înlăturate sau, deşi legal citat,
reprezentantul asociaţiei lipseşte în mod nejustificat, judecătorul va respinge cererea
de înscriere prin încheiere motivată.
(3) Încheierile prevăzute în acest articol se vor pronunţa în cel mult 24 de ore de la
închiderea dezbaterilor şi se vor redacta în termen de cel mult 48 de ore de la
pronunţare.
Art. 11. - (1) Încheierile de admitere sau de respingere a cererii de înscriere sunt
supuse numai recursului.
(2) În cazul în care procurorul nu a participat la soluţionarea cererii, parchetului pe de
lângă instanţa sesizată i se vor comunica şi copii de pe actul constitutiv şi de pe
statutul asociaţiei, împreună cu încheierea de admitere ori de respingere a cererii de
înscriere, după caz.
(3) Termenul de recurs este de 5 zile şi curge de la data pronunţării, pentru cei care au
fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei care au lipsit.
(4) Recursul se soluţionează cu citarea părţilor, în camera de consiliu, de urgenţă şi cu
precădere. Dispoziţiile art. 10 alin. (3) cu privire la pronunţarea şi redactarea hotărârii
se aplică în mod corespunzător.
Art. 12. - (1) Înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, în conformitate cu art. 8,
se efectuează în ziua rămânerii irevocabile a încheierii de admitere, eliberându-se, la
cerere, reprezentantului asociaţiei sau mandatarului acesteia, un certificat de înscriere
care va cuprinde: denumirea asociaţiei, sediul acesteia, durata de funcţionare, numărul
şi data înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) În relaţiile cu terţii dovada personalităţii juridice se face cu certificatul de înscriere.
Art. 13. - (1) Asociaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, cu un număr
minim de 3 membri, organe de conducere proprii şi un patrimoniu distinct de cel al
asociaţiei.
(2) Filialele sunt entităţi cu personalitate juridică, putând încheia, în nume propriu,
acte juridice de administrare şi de conservare, în condiţiile stabilite de asociaţie prin
actul constitutiv al filialei. Ele pot încheia acte juridice de dispoziţie, în numele şi pe
seama asociaţiei, numai pe baza hotărârii prealabile a consiliului director al asociaţiei.
(3) Filiala se constituie prin hotărârea autentificată a adunării generale a asociaţiei.
Personalitatea juridică se dobândeşte de la data înscrierii filialei în Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor.
(4) În vederea înscrierii filialei, reprezentantul asociaţiei va depune cererea de
înscriere, împreună cu hotărârea de constituire a filialei şi cu actele doveditoare ale
sediului şi patrimoniului iniţial, la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială
urmează să-şi aibă sediul filiala. Dispoziţiile art. 9-12 sunt aplicabile în mod
corespunzător.
Art. 14. - Dacă asociaţia, prin natura scopului sau obiectivelor propuse, urmează să
desfăşoare activităţi pentru care, potrivit legii, sunt necesare autorizaţii administrative
prealabile, aceste activităţi nu vor putea fi iniţiate, sub sancţiunea dizolvării pe cale
judecătorească, decât după obţinerea autorizaţiilor respective.
Secţiunea a 2-a
Constituirea şi înscrierea fundaţiei
Art. 15. - (1) Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane
care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un
patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes
general sau, după caz, comunitar.
(2) Activul patrimonial iniţial al fundaţiei trebuie să includă bunuri în natură sau în
numerar, a căror valoare totală să fie de cel puţin 100 de ori salariul minim brut pe
economie, la data constituirii fundaţiei.
(3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul fundaţiilor al căror scop exclusiv,
sub sancţiunea dizolvării pe cale judecătorească, este efectuarea operaţiunilor de
colectare de fonduri care să fie puse la dispoziţia altor asociaţii sau fundaţii, în vederea
realizării de programe de către acestea din urmă, activul patrimonial iniţial poate avea
o valoare totală de cel puţin 20 de ori salariul minim brut pe economie.
Art. 16. - (1) În vederea dobândirii personalităţii juridice, fondatorul sau, după caz,
fondatorii încheie actul constitutiv şi statutul fundaţiei, în formă autentică, sub
sancţiunea nulităţii absolute.
(2) Actul constitutiv al fundaţiei cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) datele de identificare a fondatorului sau, după caz, a fondatorilor: numele sau
denumirea şi, după caz, domiciliul sau sediul acestora;
b) scopul fundaţiei;
c) denumirea fundaţiei;
d) sediul fundaţiei;
e) durata de funcţionare a fundaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresă a
termenului sau, după caz, pe termen nedeterminat;
f) patrimoniul iniţial al fundaţiei;
g) componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control ale
fundaţiei ori regulile pentru desemnarea membrilor acestor organe;
h) persoana sau persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de dobândire a
personalităţii juridice;
i) semnăturile fondatorului sau, după caz, ale fondatorilor.
(3) Statutul cuprinde, sub sancţiunea nulităţii absolute:
a) elementele prevăzute la alin. (2), cu excepţia celor de la lit. g) şi h);
b) explicitarea scopului şi a obiectivelor fundaţiei;
c) categoriile de resurse patrimoniale ale fundaţiei;
d) atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale fundaţiei;
e) procedura de desemnare şi de modificare a componenţei organelor de conducere,
administrare şi control, pe parcursul existenţei fundaţiei;
f) destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării fundaţiei, cu respectarea dispoziţiilor art. 60.
Art. 17. - (1) Fundaţia dobândeşte personalitate juridică prin înscrierea sa în Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială
îşi are sediul.
(2) Cererea de înscriere va fi însoţită de următoarele documente:
a) actul constituiv;
b) statutul;
c) acte doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial.
(3) Dispoziţiile art. 6 alin. (4), art. 7 alin. (1), art. 8-12 şi art. 14 se aplică în mod
corespunzător.
Art. 18. - (1) Fundaţia îşi poate constitui filiale, ca structuri teritoriale, pe baza
hotărârii autentificate a consiliului director, prin care le este alocat câte un patrimoniu.
(2) Filiala este condusă de un consiliu director propriu, alcătuit din cel puţin 3 membri.
(3) Dispoziţiile art. 13 alin. (2) şi (4) se aplică în mod corespunzător.
Art. 19. - (1) Moştenitorii şi creditorii personali ai fondatorilor au faţă de fundaţie
aceleaşi drepturi ca şi în cazul oricărei alte liberalităţi făcute de fondator.
(2) După înscrierea fundaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor, nici fondatorii şi
nici moştenitorii lor nu pot revoca actul constitutiv. De asemenea, după înscriere, actul
constitutiv nu mai poate fi atacat nici de către creditorii personali ai fondatorilor.
(3) Dacă fundaţia dobândeşte personalitate juridică după decesul fondatorului, efectele
liberalităţilor făcute de acesta în favoarea fundaţiei, anterior constituirii ei, se vor
produce de la data actului constitutiv, pentru fundaţiile înfiinţate prin acte între vii, şi
de la data morţii testatorului, pentru fundaţiile înfiinţate prin testament.
CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea asociaţiilor şi a fundaţiilor
Secţiunea 1
Organizarea şi funcţionarea asociaţiei
Art. 20. - Organele asociaţiei sunt:
a) adunarea generală;
b) consiliul director;
c) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Art. 21. - (1) Adunarea generală este organul de conducere, alcătuit din totalitatea
asociaţilor.
(2) Competenţa adunării generale cuprinde:
a) stabilirea strategiei şi a obiectivelor generale ale asociaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea membrilor consiliului director;
d) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
e) înfiinţarea de filiale;
f) modificarea actului constitutiv şi a statutului;
g) dizolvarea şi lichidarea asociaţiei, precum şi stabilirea destinaţiei bunurilor rămase
după lichidare;
h) orice alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
(3) Schimbarea sediului poate fi hotărâtă de către consiliul director, dacă această
atribuţie este prevăzută expres în statut.
(4) Adunarea generală se întruneşte cel puţin o dată pe an şi are drept de control
permanent asupra organelor prevăzute la art. 20 lit. b) şi c).
(5) Regulile privind organizarea şi funcţionarea adunării generale se stabilesc prin
statut.
Art. 22. - (1) Asociatul care, într-o anumită problemă supusă hotărârii adunării
generale, este interesat personal sau prin soţul său, ascendenţii sau descendenţii săi,
rudele în linie colaterală sau afinii săi până la gradul al patrulea inclusiv nu va putea
lua parte la deliberare şi nici la vot.
(2) Asociatul care încalcă dispoziţiile alin. (1) este răspunzător de daunele cauzate
asociaţiei dacă fără votul său nu s-ar fi putut obţine majoritatea cerută.
Art. 23. - (1) Hotărârile luate de adunarea generală, în limitele legii, ale actului
constitutiv şi/sau ale statutului sunt obligatorii chiar şi pentru asociaţii care nu au luat
parte la adunarea generală sau au votat împotrivă.
(2) Hotărârile adunării generale, contrare legii, actului constitutiv sau dispoziţiilor
cuprinse în statut, pot fi atacate în justiţie de către oricare dintre asociaţii care nu au
luat parte la adunarea generală sau care au votat împotrivă şi au cerut să se insereze
aceasta în procesul-verbal de şedinţă, în termen de 15 zile de la data când au luat
cunoştinţă despre hotărâre sau de la data când a avut loc şedinţa, după caz.
(3) Cererea de anulare se soluţionează în camera de consiliu de către judecătoria în
circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul. Hotărârea instanţei este supusă numai
recursului.
Art. 24. - (1) Consiliul director asigură punerea în executare a hotărârilor adunării
generale. El poate fi alcătuit şi din persoane din afara asociaţiei, în limita a cel mult o
pătrime din componenţa sa.
(2) În exercitarea competenţei sale, consiliul director:
a) prezintă adunării generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea
bugetului de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil, proiectul bugetului de venituri şi
cheltuieli şi proiectul programelor asociaţiei;
b) încheie acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
c) aprobă organigrama şi politica de personal ale asociaţiei, dacă prin statut nu se
prevede altfel;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
(3) Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se
stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de
funcţionare.
(4) Nu poate fi membru al consiliului director, iar dacă era, pierde această calitate
orice persoană care ocupă o funcţie de conducere în cadrul unei instituţii publice, dacă
asociaţia respectivă are ca scop sprijinirea activităţii acelei instituţii publice.
Art. 25. - Dispoziţiile art. 22 se aplică în mod corespunzător şi membrilor consiliului
director. Deciziile consiliului director, contrare legii, actului constitutiv sau statutului
asociaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23.
Art. 26. - Consiliul director poate împuternici una sau mai multe persoane cu funcţii
executive, inclusiv persoane care nu au calitatea de asociat ori sunt străine de asociaţie,
pentru a exercita atribuţiile prevăzute la art. 24 alin. (2) lit. b) şi d).
Art. 27. - (1) Controlul financiar intern al asociaţiei este asigurat de un cenzor.
(2) Pentru asociaţiile cu mai mult de 100 de membri înscrişi până la data întrunirii
ultimei adunări generale, controlul financiar intern se exercită de către o comisie de
cenzori.
(3) În realizarea competenţei sale cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori:
a) verifică modul în care este administrat patrimoniul asociaţiei;
b) întocmeşte rapoarte şi le prezintă adunării generale;
c) poate participa la şedinţele consiliului director fără drept de vot;
d) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute în statut sau stabilite de adunarea generală.
(4) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri, din care
majoritatea este formată din asociaţi. Membrii consiliului director nu pot fi cenzori.
(5) Regulile generale de organizare şi funcţionare ale comisiei de cenzori se aprobă de
adunarea generală. Comisia de cenzori îşi poate elabora un regulament intern de
funcţionare.
Secţiunea a 2-a
Organizarea şi funcţionarea fundaţiei
Art. 28. - Organele fundaţiei sunt:
a) consiliul director;
b) cenzorul sau, după caz, comisia de cenzori.
Art. 29. - (1) Consiliul director al fundaţiei este organul de conducere şi de
administrare al acesteia.
(2) Consiliul director asigură realizarea scopului şi obiectivelor fundaţiei, exercitând
următoarele atribuţii:
a) stabilirea strategiei generale şi a programelor fundaţiei;
b) aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli şi a bilanţului contabil;
c) alegerea şi revocarea cenzorului sau, după caz, a membrilor comisiei de cenzori;
d) înfiinţarea de filiale;
e) încheierea de acte juridice, în numele şi pe seama fundaţiei;
f) executarea bugetului de venituri şi cheltuieli;
g) aprobarea organigramei şi a strategiei de personal ale fundaţiei;
h) modificarea statutului fundaţiei;
i) îndeplinirea oricăror alte atribuţii prevăzute în lege sau în statut.
(3) Regulile generale privind organizarea şi funcţionarea consiliului director se
stabilesc prin statut. Consiliul director îşi poate elabora un regulament intern de
funcţionare.
(4) Dispoziţiile art. 22 şi 24 alin. (4) se aplică în mod corespunzător şi în ceea ce
priveşte membrii consiliului director. Deciziile contrare legii, actului constitutiv sau
statutului fundaţiei pot fi atacate în justiţie, în condiţiile prevăzute la art. 23, de
fondator sau de oricare dintre membrii consiliului director care a lipsit sau a votat
împotrivă şi a cerut să se insereze aceasta în procesul-verbal de şedinţă.
(5) Schimbarea scopului fundaţiei se face numai de către fondator sau de majoritatea
fondatorilor în viaţă. Dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţă, schimbarea
scopului fundaţiei se face numai cu întrunirea votului a patru cincimi din numărul
membrilor consiliului director.
(6) În toate cazurile, schimbarea scopului fundaţiei se poate face numai dacă acesta a
fost realizat în totalitate sau în parte ori dacă acesta nu mai poate fi îndeplinit.
(7) Prevederile art. 26 se aplică în mod corespunzător în privinţa atribuţiilor prevăzute
la alin. (2) lit. e) şi i).
Art. 30. - (1) Consiliul director se compune din cel puţin 3 membri desemnaţi de
fondator sau, după caz, de fondatori, la momentul constituirii fundaţiei.
(2) În cazul în care, pe parcursul funcţionării fundaţiei, componenţa consiliului
director nu se poate modifica în condiţiile stabilite de statut, instanţa prevăzută la art.
17 va desemna, pe cale de ordonanţă preşedinţială, la cererea oricărei persoane
interesate, persoanele care vor intra în componenţa consiliului director.
Art. 31. - (1) Comisia de cenzori este alcătuită dintr-un număr impar de membri.
(2) Dispoziţiile art. 27 se aplică în mod corespunzător.
Art. 32. - În cazul în care actul constitutiv nu cuprinde componenţa nominală a celor
dintâi organe ale fundaţiei, ci numai regulile stabilite de fondatori pentru desemnarea
membrilor acestora şi dacă nici unul dintre fondatori nu mai este în viaţă la data
constituirii fundaţiei, dispoziţiile art. 30 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
CAPITOLUL IV
Modificarea actului constitutiv şi a statutului asociaţiei sau fundaţiei
Art. 33. - (1) Modificarea actului constitutiv şi/sau a statutului asociaţiei se face prin
înscrierea modificării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei
în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzătoare
a prevederilor art. 8-12.
(2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoţită de procesul-verbal al adunării
generale, în formă autentificată, iar în cazul modificării sediului, de procesul-verbal al
şedinţei consiliului director, în formă autentificată, în situaţia prevăzută la art. 21 alin.
(3).
(3) Demersurile pentru autentificarea procesului-verbal şi înscrierea modificării se
întreprind de consiliul director. Pentru efectuarea formalităţilor la notarul public nu
este necesară prezenţa altor persoane decât aceea a membrilor consiliului director sau a
unora dintre ei, desemnaţi de adunarea generală ori de consiliul director, după caz.
(4) Menţiunea privitoare la schimbarea sediului se va opera, dacă este cazul, atât în
Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie se
află vechiul sediu, cât şi în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa
judecătoriei în a cărei circumscripţie se află noul sediu. În acest scop, o copie de pe
încheierea prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicată, din oficiu,
judecătoriei în circumscripţia căreia asociaţia urmează să-şi aibă noul sediu.
Art. 34. - Dispoziţiile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul modificării
actului constitutiv şi/sau a statutului fundaţiei.
CAPITOLUL V
Federaţia
Art. 35. - (1) Două sau mai multe asociaţii sau fundaţii se pot constitui în federaţie.
(2) Federaţiile dobândesc personalitate juridică proprie şi funcţionează în condiţiile
prevăzute de prezenta ordonanţă pentru asociaţiile fără scop patrimonial, condiţii care
li se aplică în mod corespunzător, cu excepţiile stabilite în prezentul capitol.
(3) Cererea de înscriere se soluţionează de tribunalul în circumscripţia căruia federaţia
urmează să îşi aibă sediul.
Art. 36. - (1) Federaţia devine persoană juridică din momentul înscrierii sale în
Registrul federaţiilor aflat la grefa tribunalului prevăzut la art. 35 alin. (3).
(2) Asociaţiile sau fundaţiile care constituie o federaţie îşi păstrează propria
personalitate juridică, inclusiv propriul patrimoniu.
Art. 37. - În cazul dizolvării federaţiilor, dacă nu se prevede altfel în statut, bunurile
rămase în urma lichidării se transmit, în cote egale, către persoanele juridice
constituente.
CAPITOLUL VI
Asociaţiile şi fundaţiile recunoscute ca fiind de utilitate publică
Art. 38. - (1) O asociaţie sau o fundaţie poate fi recunoscută de Guvernul Histrianei ca
fiind de utilitate publică dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiţii:
a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau comunitar, după caz;
b) funcţionează de cel puţin 3 ani şi a realizat o parte din obiectivele stabilite;
c) prezintă un raport din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare
semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit
de bilanţurile şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani;
d) valoarea activului patrimonial pe fiecare an în parte este cel puţin egală cu valoarea
patrimoniului iniţial.
(2) Guvernul Histrianei poate, la propunerea autorităţii administrative competente, să
acorde o dispensă de la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) dacă:
a) asociaţia sau fundaţia solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe
asociaţii sau fundaţii preexistente; şi,
b) fiecare dintre asociaţiile sau fundaţiile preexistente ar fi îndeplinit cele două
condiţii, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent.
Art. 39. - (1) Recunoaşterea unei asociaţii sau a unei fundaţii de utilitate publică se
face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată
adresează o cerere ministerului sau organului de specialitate al administraţiei publice
centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea.
(2) Conflictele de competenţă apărute între autorităţile publice prevăzute la alin. (1)
privind înregistrarea cererii se soluţionează, la sesizarea oricăreia dintre părţi, de către
Secretariatul General al Guvernului, în termen de 5 zile de la data înregistrării
sesizării.
(3) În vederea soluţionării conflictului, autorităţile publice prevăzute la alin. (1) sunt
obligate să pună la dispoziţie Secretariatului General al Guvernului toate informaţiile
necesare rezolvării acestuia. Ordinul secretarului general al Guvernului este definitiv.
Art. 40. - (1) Autoritatea administrativă competentă este obligată să examineze cererea
şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 38 în termen de cel mult 60 de zile. În cazul
în care constată îndeplinirea acestor condiţii, aceasta va propune Guvernului Histrianei
recunoaşterea. În caz contrar, autoritatea administrativă va transmite persoanei juridice
solicitante un răspuns motivat.
(2) În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii prevăzute la alin. (1), Guvernul
Histrianei decide asupra propunerii de recunoaştere. Dacă propunerea se respinge,
soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de autoritatea administrativă la care s-
a înregistrat cererea de recunoaştere.
Art. 41. - Recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei sau fundaţiei următoarele
drepturi şi obligaţii:
a) dreptul de a i se concesiona servicii publice fără caracter comercial, în condiţiile
legii;
b) dreptul preferenţial la resurse provenite din bugetul de stat şi din bugetele locale;
c) dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că asociaţia sau
fundaţia este recunoscută ca fiind de utilitate publică;
d) obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au
determinat recunoaşterea;
e) obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale
actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi bilanţurile
anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor
documente de către orice persoană interesată;
f) obligaţia de a publica, în extras, rapoartele de activitate şi bilanţurile anuale în
Monitorul Oficial al Histrianei, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al
persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Art. 42. - (1) Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată.
(2) În cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una sau mai multe dintre
condiţiile care au stat la baza recunoaşterii utilităţii publice, Guvernul, la propunerea
autorităţii administrative competente sau a Ministerului Justiţiei, va retrage actul de
recunoaştere.
(3) Retragerea va interveni şi în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 41.
(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorităţii administrative
competente, Ministerului Justiţiei sau Guvernului, de către orice altă asociaţie sau
fundaţie ori de către orice autoritate sau instituţie publică interesată.
Art. 43. - În cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei recunoscute ca fiind de utilitate
publică, bunurile rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului,
către alte asociaţii ori fundaţii cu scop similar sau către instituţii publice.
Art. 44. - Litigiile referitoare la recunoaşterea utilităţii publice a asociaţiilor şi
fundaţiilor interesate se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr.
29/1990, cu modificările ulterioare.
Art. 45. - Dispoziţiile prezentului capitol nu se aplică federaţiilor, dacă prin lege nu se
dispune altfel.
CAPITOLUL VII
Veniturile
Art. 46. - (1) Veniturile asociaţiilor sau federaţiilor provin din:
a) cotizaţiile membrilor;
b) dobânzile şi dividendele rezultate din plasarea sumelor disponibile, în condiţii
legale;
c) dividendele societăţilor comerciale înfiinţate de asociaţii sau de federaţii;
d) venituri realizate din activităţi economice directe;
e) donaţii, sponsorizări sau legate;
f) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale;
g) alte venituri prevăzute de lege.
(2) Veniturile fundaţiilor sunt cele prevăzute la alin. (1) lit. b)-g).
Art. 47. - Asociaţiile şi fundaţiile pot înfiinţa societăţi comerciale. Dividendele
obţinute de asociaţii şi fundaţii din activităţile acestor societăţi comerciale, dacă nu se
reinvestesc în aceleaşi societăţi comerciale, se folosesc obligatoriu pentru realizarea
scopului asociaţiei sau fundaţiei.
Art. 48. - Asociaţiile şi fundaţiile pot desfăşura orice alte activităţi economice directe,
dacă acestea au caracter accesoriu şi sunt în strânsă legătură cu scopul principal al
persoanei juridice.
CAPITOLUL VIII
Relaţiile cu autorităţile publice
Art. 49. - (1) Autorităţile administraţiei publice locale vor sprijini persoanele juridice
constituite în temeiul prezentei ordonanţe prin:
a) punerea la dispoziţia acestora, în funcţie de posibilităţi, a unor spaţii pentru sedii, în
condiţiile legii;
b) atribuirea, în funcţie de posibilităţi, a unor terenuri în scopul ridicării de construcţii
necesare desfăşurării activităţii lor.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale întocmesc, la cererea persoanelor juridice
îndreptăţite, liste de prioritate pentru atribuirea imobilelor prevăzute la alin. (1).
Art. 50. - Autorităţile publice sunt obligate să pună la dispoziţia asociaţiilor,
fundaţiilor şi federaţiilor informaţiile de interes public, în condiţiile legii.
Art. 51. - (1) În cadrul Camerelor Parlamentului, Preşedinţiei Histrianei,
Secretariatului General al Guvernului, instituţiei Avocatul Poporului, autorităţilor
administrative autonome, ministerelor, al celorlalte organe de specialitate ale
administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice locale
funcţionează structuri organizatorice pentru relaţia cu asociaţiile şi fundaţiile.
(2) Autorităţile publice menţionate la alin. (1) se pot consulta cu reprezentanţii
asociaţiilor şi fundaţiilor care îşi desfăşoară activitatea în sfera lor de competenţă, în
vederea stabilirii unor programe sau activităţi comune.
Art. 52. - (1) După constituirea lor, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile interesate vor
solicita autorităţilor administrative autonome, ministerelor, celorlalte organe de
specialitate ale administraţiei publice centrale şi autorităţilor administraţiei publice
locale să fie luate în evidenţa acestora, în funcţie de domeniul în care activează.
(2) Autorităţile publice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să ţină evidenţa asociaţiilor
şi fundaţiilor care li s-au adresat în acest scop.
(3) Conflictele de competenţă apărute între autorităţile publice prevăzute la alin. (1)
privind luarea în evidenţă se soluţionează, la cererea oricăreia dintre părţi, de către
Secretariatul General al Guvernului în termen de 5 zile de la data sesizării. Dispoziţiile
art. 39 alin. (3) se aplică în mod corespunzător.
(4) În toate cazurile, Ministerul Justiţiei va comunica, spre informare, autorităţiilor
publice competente prevăzute la alin. (1) copii de pe hotărârile judecătoreşti rămase
irevocabile, precum şi de pe înscrisurile doveditoare, în termen de 5 zile de la primirea
documentelor prevăzute la art. 74.
Art. 53. - Litigiile născute în legătură cu aplicarea dispoziţiilor prezentului capitol se
soluţionează în conformitate cu Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu
modificările ulterioare.
CAPITOLUL IX
Dizolvarea şi lichidarea
Secţiunea 1
Dizolvarea
Art. 54. - (1) Asociaţiile şi federaţiile se dizolvă:
a) de drept;
b) prin hotărârea judecătoriei sau a tribunalului, după caz;
c) prin hotărârea adunării generale.
(2) Fundaţiile se dizolvă:
a) de drept;
b) prin hotărârea judecătoriei.
Art. 55 - (1) Asociaţia se dizolvă de drept prin:
a) împlinirea duratei pentru care a fost constituită;
b) realizarea sau, după caz, imposibilitatea realizării scopului pentru care a fost
constituită, dacă în termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce
schimbarea acestui scop;
c) imposibilitatea constituirii adunării generale sau a constituirii consiliului director în
conformitate cu statutul asociaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de
la data la care, potrivit statutului, adunarea generală sau, după caz, consiliul director
trebuia constituit;
d) reducerea numărului de asociaţi sub limita fixată de lege, dacă acesta nu a fost
complinit timp de 3 luni.
(2) Constatarea dizolvării se realizează prin hotărârea judecătoriei în a cărei
circumscripţie se află sediul asociaţiei, la cererea oricărei persoane interesate.
Art. 56 - (1) Asociaţia se dizolvă, prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei
persoane interesate:
a) când scopul sau activitatea asociaţiei a devenit ilicită sau contrară ordinii publice;
b) când realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii
publice;
c) când asociaţia urmăreşte un alt scop decât cel pentru care s-a constituit;
d) când asociaţia a devenit insolvabilă;
e) în cazul prevăzut la art. 14.
(2) Instanţa competentă este judecătoria în circumscripţia căreia asociaţia îşi are sediul.
Art. 57. - Asociaţia se poate dizolva şi prin hotărârea adunării generale. În termen de
15 zile de la data şedinţei de dizolvare, procesul-verbal, în formă autentică, se depune
la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială îşi are sediul, pentru a fi înscris în
Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 58. - Fundaţia se dizolvă de drept în cazurile prevăzute la art. 55 alin. (1) lit. a) şi
b), precum şi în situaţia imposibilităţii constituirii consiliului director în conformitate
cu statutul fundaţiei, dacă această situaţie durează mai mult de un an de la data la care,
potrivit statutului, consiliul director trebuia constituit. Dispoziţiile art. 55 alin. (2) se
aplică în mod corespunzător.
Art. 59. - Dizolvarea fundaţiei prin hotărâre judecătorească se face în condiţiile art. 56,
care se aplică în mod corespunzător, precum şi în cazul nerespectării dispoziţiilor art.
15 alin. (3).
Art. 60. - (1) În cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei, bunurile rămase în urma
lichidării nu se pot transmite către persoane fizice.
(2) Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept
public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei
sau al fundaţiei.
(3) Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării lichidatorii nu au reuşit să
transmită bunurile în condiţiile alin. (2), precum şi în cazul în care statutul asociaţiei
sau al fundaţiei nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea
este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de
instanţa competentă unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.
(4) În cazul în care asociaţia sau fundaţia a fost dizolvată pentru motivele prevăzute la
art. 56 alin. (1) lit. a) - c), bunurile rămase după lichidare vor fi preluate de către stat,
prin Ministerul Finanţelor, sau, după caz, de comuna sau oraşul în a cărui rază
teritorială asociaţia sau fundaţia îşi avea sediul, dacă aceasta din urmă era de interes
local.
(5) Data transmiterii bunurilor este cea a întocmirii procesului-verbal de predare-
preluare, dacă prin acesta nu s-a stabilit o dată ulterioară.
Secţiunea a 2-a
Lichidarea
Art. 61. - (1) În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 55, 56, 58 şi 59, lichidatorii vor
fi numiţi prin însăşi hotărârea judecătorească.
(2) În cazul dizolvării prevăzute de art. 57, lichidatorii vor fi numiţi de către adunarea
generală, sub sancţiunea lipsirii de efecte juridice a hotărârii de dizolvare.
(3) În toate cazurile, mandatul consiliului director încetează o dată cu numirea
lichidatorilor.
(4) Lichidatorii vor putea fi persoane fizice sau persoane juridice. Reprezentanţii
permanenţi - persoane fizice ale persoanei juridice lichidatoare - trebuie să fie
lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.
Art. 62. - (1) Imediat după intrarea lor în funcţie, lichidatorii vor face inventarul şi vor
încheia un bilanţ care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului asociaţiei sau
ale fundaţiei.
(2) Lichidatorii sunt obligaţi să primească şi să păstreze registrele şi orice alte acte ale
asociaţiei sau fundaţiei. De asemenea, ei vor ţine un registru cu toate operaţiunile
lichidării în ordinea datei acestora.
(3) Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor.
Art. 63. - (1) Lichidatorii sunt obligaţi să continue operaţiunile juridice în curs, să
încaseze creanţele, să plătească creditorii şi, dacă numerarul este insuficient, să
transforme şi restul activului în bani, procedând la vânzarea prin licitaţie publică a
bunurilor mobile şi imobile.
(2) Lichidatorii pot realiza numai acele operaţiuni noi care sunt necesare finalizării
celor aflate în curs.
Art. 64. - (1) Suma cuvenită creditorului cunoscut care refuză să primească plata
creanţei sale se va consemna în contul său.
(2) Dacă plata creanţei nu se poate face imediat sau atunci când creanţa este contestată,
lichidarea nu se va declara terminată înainte de a se garanta creditorii.
Art. 65. - În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operaţiunile şi nu pot remite celor în
drept contul gestiunii decât după expirarea unui termen de 6 luni de la publicarea
dizolvării asociaţiei sau fundaţiei.
Art. 66. - Lichidatorii răspund solidar pentru daunele cauzate creditorilor din culpa lor.
Art. 67. - Atât faţă de asociaţie sau fundaţie, cât şi faţă de asociaţi sau, după caz,
fondatori, lichidatorii sunt supuşi regulilor mandatului.
Art. 68. - (1) După terminarea lichidării, lichidatorii sunt obligaţi ca în temen de două
luni să depună bilanţul, registrul jurnal şi un memorandum, declarând operaţiunile de
lichidare la Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor al judecătoriei în a cărei circumscripţie
teritorială îşi are sediul asociaţia sau fundaţia.
(2) Lichidatorii sunt obligaţi să îndeplinească toate procedurile pentru publicarea
lichidării şi radierea asociaţiei sau fundaţiei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
(3) Publicarea lichidării se face prin afişarea la uşa instanţei în a cărei circumscripţie
teritorială îşi are sediul persoana juridică, în temen de două luni de la terminarea
lichidării.
Art. 69. - Dacă în termen de 30 de zile libere de la depunerea bilanţului nu se
înregistrează nici o contestaţie, bilanţul se consideră definitiv aprobat şi lichidatorii, cu
autorizarea judecătoriei, vor remite celor în drept bunurile şi sumele rămase de la
lichidare, împreună cu toate registrele şi actele asociaţiei sau fundaţiei şi ale lichidării.
Numai după aceasta lichidatorii vor fi consideraţi descărcaţi şi li se va elibera, în acest
scop, un act constatator.
Art. 70. - (1) Contestaţiile la bilanţul lichidatorilor se pot formula de orice persoană
interesată la judecătoria în a cărei circumscripţie teritorială se află sediul persoanei
juridice lichidate.
(2) Toate contestaţiile se soluţionează printr-o singură hotărâre. Sentinţa pronunţată de
judecătorie este executorie şi este supusă numai recursului.
(3) După terminarea lichidării, lichidatorii trebuie să ceară radierea asociaţiei sau
fundaţiei din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.
Art. 71. - (1) Asociaţia sau fundaţia încetează a avea fiinţă la data radierii din Registrul
asociaţiilor şi fundaţiilor.
(2) Radierea se face în baza actului constatator eliberat lichidatorilor, în condiţiile
prevăzute la art. 69, prin care se atestă descărcarea acestora de obligaţiile asumate.
Art. 72. - Dispoziţiile prezentului capitol referitoare la dizolvarea şi lichidarea
asociaţiilor şi fundaţiilor se aplică, în mod corespunzător, şi în privinţa dizolvării şi
lichidării federaţiilor. Instanţa competentă este tribunalul în a cărui circumscripţie
teritorială se află sediul federaţiei supuse dizolvării şi lichidării.
CAPITOLUL X
Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial
Art. 73. - (1) Se constituie Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop
patrimonial - asociaţii, fundaţii şi federaţii -, denumit în continuare Registrul naţional,
în scopul evidenţei centralizate a acestora.
(2) Registrul naţional se ţine de Ministerul Justiţiei prin direcţia de specialitate.
Art. 74. - (1) În scopul constituirii şi funcţionării Registrului naţional, instanţele
judecătoreşti sunt obligate ca, din oficiu, să comunice Ministerului Justiţiei copii de pe
hotărârile judecătoreşti rămase irevocabile privind constituirea, modificarea şi
încetarea oricărei asociaţii, fundaţii sau federaţii, precum şi de pe înscrisurile
doveditoare, în termen de 3 zile de la data rămânerii irevocabile a fiecărei hotărâri
judecătoreşti.
(2) Asociaţiile şi fundaţiile recunoscute ca fiind de utilitate publică sunt obligate să
comunice Ministerului Justiţiei, în extras, copii de pe rapoartele de activitate şi
bilanţurile anuale, însoţite de dovada eliberată de Regia Autonomă
"Monitorul Oficial" că s-a solicitat publicarea acestora şi în Monitorul Oficial al
Histrianei, Partea a IV-a.
Art. 75. - (1) Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial este
public.
(2) Ministerul Justiţiei este obligat să elibereze, pe cheltuiala persoanei solicitante,
copii certificate de pe înregistrările efectuate în Registrul naţional şi de pe înscrisurile
doveditoare.
(3) Înscrisurile prevăzute la alin. (2) pot fi cerute şi eliberate şi prin corespondenţă.
(4) Datele din Registrul naţional pot fi redate şi arhivate şi sub formă de înregistrări pe
microfilme şi pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor.
CAPITOLUL XI
Dispoziţii speciale
Art. 76. - (1) Persoanele juridice străine fără scop patrimonial pot fi recunoscute în
Histriana, sub condiţia reciprocităţii, pe baza aprobării prealabile a Guvernului, prin
înscrierea în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor de la grefa Tribunalului Bucureşti,
dacă sunt valabil constituite în statul a cărui naţionalitate o au, iar scopurile lor
statutare nu contravin ordinii publice din Histriana.
(2) În acest scop, reprezentanţii persoanelor juridice străine trebuie să ataşeze la
cererea de înscriere următoarele documente, în copii autentificate şi traduceri
legalizate:
a) actul de constituire în statul a cărui naţionalitate o au persoanele juridice străine;
b) statutul (în măsura în care există ca act de sine stătător);
c) hotărârea organului de conducere a acelei persoane juridice, prin care se solicită
recunoaşterea în Histriana;
d) statutul viitoarei reprezentanţe în Histriana a acelei persoane juridice, cuprinzând
prevederi referitoare la sediu, la capacitatea juridică şi la persoanele care reprezintă
persoana juridică străină;
e) hotărârea Guvernului Histrianei de aprobare a cererii de recunoaştere în Histriana a
persoanei juridice solicitante.
(3) Dispoziţiile art. 8-12 şi ale art. 81 se aplică în mod corespunzător.
Art. 77. - (1) Asociaţiile şi fundaţiile constituite ca persoane juridice histriene de către
persoane fizice sau juridice străine pot dobândi pe întreaga durată de funcţionare
dreptul de proprietate şi orice alte drepturi reale asupra terenurilor necesare pentru
realizarea scopului pentru care au fost constituite.
(2) În cazul dizolvării şi lichidării asociaţiilor şi fundaţiilor prevăzute la alin. (1),
lichidatorii au obligaţia înstrăinării terenurilor în termen de cel mult un an, numai către
persoane care au capacitatea juridică de a dobândi astfel de bunuri. Termenul de un an
se calculează de la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoreşti prin care se
constată ori se dispune dizolvarea sau, după caz, de la data hotărârii de dizolvare
voluntară.
(3) În cazul nerespectării termenului de un an pentru înstrăinarea terenurilor prevăzute
la alin. (2), instanţa competentă va dispune vânzarea acestora prin licitaţie publică.
(4) În toate cazurile, bunurile rămase după lichidare, inclusiv terenurile neînstrăinate în
condiţiile alin. (2) şi (3) se atribuie cu respectarea dispoziţiilor art. 60.
CAPITOLUL XII
Dispoziţii tranzitorii şi finale
Art. 78. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare în termen de 3 luni de la data publicării
în Monitorul Oficial al Histrianei, Partea I.
Art. 79. - În termenul prevăzut la art. 78 Ministerul Justiţiei:
a) va elabora şi va adopta Regulamentul privind organizarea Registrului asociaţiilor şi
fundaţiilor, Registrului federaţiilor, precum şi a Registrului naţional al persoanelor
juridice fără scop patrimonial, care va cuprinde şi prevederi privind accesul la acest
registru al persoanelor juridice de drept public, al persoanelor juridice de drept privat,
precum şi al persoanelor fizice;
b) va stabili forma şi conţinutul certificatelor de înscriere prevăzute la art. 12 alin. (1)
şi la art. 17 alin. (3), precum şi condiţiile de eliberare a dovezii menţionate la art. 6
alin. (4).
Art. 80. - Dispoziţiile Decretului nr.31/1954 privind persoanele fizice şi persoanele
juridice se aplică, în mod corespunzător, şi asociaţiilor şi fundaţiilor, cu excepţia
acelor dispoziţii care sunt contrare reglementărilor stabilite prin prezenta ordonanţă.
Art. 81. - În privinţa asociaţiilor şi fundaţiilor care au calitatea de persoane juridice
străine sunt şi rămân aplicabile dispoziţiile art. 43 şi următoarele din Legea nr.
105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat.
Art. 82. - Cererile de autorizare a înfiinţării asociaţiilor, fundaţiilor, federaţiilor sau
uniunilor de persoane, aflate în curs de soluţionare pe rolul instanţelor de judecată
legal învestite la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, vor continua să fie
soluţionate de acele instanţe.
Art. 83. - (1) Asociaţiile şi fundaţiile constituite, până la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanţe, în condiţiile Legii nr. 21/1924 pentru persoanele juridice
(Asociaţii şi Fundaţii) îşi păstrează personalitatea juridică legal dobândită. Acestor
asociaţii şi fundaţii li se aplică, de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe,
regimul juridic prevăzut de aceasta.
(2) Uniunile, federaţiile sau grupările de persoane juridice, astfel cum sunt
reglementate de Legea nr. 21/1924, îşi păstrează personalitatea juridică şi, de la data
intrării în vigoare a prezentei ordonanţe, li se va aplica regimul juridic al federaţiilor
prevăzut de aceasta din urmă.
Art. 84. - (1) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe
registrele persoanelor juridice, aflate la grefa tribunalelor în circumscripţiile cărora
funcţionează persoanele juridice de drept privat prevăzute de Legea nr. 21/1924 vor fi
transmise judecătoriilor în ale căror circumscripţii teritoriale acestea îşi au sediul.
(2) În acelaşi termen, registrele uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa curţilor de apel
în circumscripţiile cărora funcţionează uniunile şi federaţiile prevăzute de Legea nr.
21/1924, vor fi transmise tribunalelor în circumscripţiile cărora acestea îşi au sediul.
(3) În vederea constituirii Registrului naţional prevăzut la art. 73, în termenul
menţionat la alin. (1), instanţele judecătoreşti sunt obligate să transmită Ministerului
Justiţiei copii de pe registrele asociaţiilor şi fundaţiilor, precum şi de pe registrele
uniunilor şi federaţiilor, aflate la grefa acestora.
Art. 85. - Persoanele juridice de utilitate publică - asociaţii, fundaţii sau alte organizaţii
de acest fel înfiinţate prin legi, ordonanţe, decrete-lege, hotărâri ale Guvernului sau
prin orice alte acte de drept public nu intră sub incidenţa prevederilor prezentei
ordonanţe, ci rămân supuse reglementărilor speciale care stau la baza înfiinţării şi
funcţionării lor.
Art. 86. - Pe data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe se abrogă Legea nr. 21/1924
pentru persoanele juridice (Asociaţii şi Fundaţii), publicată în Monitorul Oficial al
Histrianei, Partea I, nr.27 din 6 februarie 1924, cu modificările ulterioare, precum şi
orice alte dispoziţii contrare.
Drop-in Legal Advice Clinic
Director’s Manual 1st Edition
2
CONTENTS Preface and acknowledgments 4
I. INTRODUCTION
Why run a face-to-face drop-in advice clinic 6
II. THE CLINIC SERVICE
Levels of Advice 10
The Drop-In Clinic Client Pathway 14
Drop-In Clinic Reception Sheet 16
Drop-In Clinic Case Record 17
Standard Questions Booklet 19
Client Referral Sheet 37
Specialist Evening Sessions 38
Evening Appointment Case Record 39
Outputs in our first year 41
III. STUDENT VOLUNTEERS
Recruitment & Training 44
Progression & Retention 46
Feedback 48
Student Clinic Volunteer Agreement 49
2-day Initial Training Agenda 50
Sample Volunteer Rota 51
End of Placement Student Feedback Form 52
IV. RESOURCES
Funding, Staff, Premises & Insurance 55
Information Resources 57
Publicity 58
Sample letter requesting council directory listing 59
Sample press story 61
V. ADDITIONAL DOCUMENTS
Confidentiality policy 63
Equality and diversity policy 66
Complaints Procedure 70
3
Quick Benefits Checklist 71
Solicitor Lists template 72
PREFACE & ACKNOWLEDGMENTS
In October 2011, London South Bank University opened a new Drop-In Legal
Advice Clinic where law student volunteers – working under the supervision of
practising solicitors – provide free, on-the-spot, face-to-face legal advice to the
general public.
This manual is based upon our first year of operation. It is primarily aimed at
current or prospective Clinic Directors in Higher Education Institutions – that is,
people who are running clinical legal education projects or are thinking about
setting one up. The main purpose of the manual is to:
Provide an alternative model of clinical legal education to the ‘letters of
advice’ model (for which you can also find supporting documentation on the
LawWorks website);
Explain how to set-up and manage a face-to-face drop-in legal advice
service within a higher education institution;
Provide all the key forms and policies you will need; and
Give helpful, practical advice about problems you may face.
This manual was part-funded by a Higher Education Academy Teaching
Development Grant. We are also especially grateful for the support provided by
LawWorks, Southwark Legal Advice Network, staff at College of Law
Bloomsbury Pro Bono Services and the wider community of clinical legal
educators who have been so generous with advice and feedback. Most of all, we
are indebted to our first cohort of Student Clinic Volunteers whose outstanding
enthusiasm and commitment were invaluable to the success of our project:
Birgit Eismann Diana Allen Ike Ozoemene Blake Wilner Dominic Gilbert Joe Casey
Claudene Howell Gizela Aleksandrova Joseph Shead Claudia Estephane Goldie Evelyn Paul Hopkins
Deividas Karzinauskas Harry Stevens Sara Bidgoli Tony Dip
The text sections of the Manual are copyright to Dr John Russell, London South
Bank University (2013), and should only be reproduced as the complete Manual,
including this notice. The document sections may be separated from the text,
amended and reproduced in any way you find useful.
I.
INTRODUCTION
6
WHY RUN A FACE-TO-FACE
DROP-IN ADVICE CLINIC
Different institutions across the country are running a whole variety of
interesting clinical legal education projects that are unique to them.1
However, the underlying basis of most university law clinics is the ‘letters
of advice’ model as described by LawWorks in its “Sample Law School
Clinic Manual”.2 In this model, there is no public drop-in service.
Potential clients telephone the clinic and speak initially to the Centre
Administrator. The administrator passes brief details onto the
Supervising Solicitor who takes a view as to whether the inquiry is
appropriate to be handled by the clinic: “Factors taken into account
include urgency, complexity and available expertise and whether or not
the case is likely to be of educational benefit to the students.”3 If an
inquiry passes this assessment, then an initial appointment will be for
the client in at least one week’s time. A team of students will be
assigned to the matter and begin preliminary legal research based on
the information provided by the client in the initial telephone-call. After a
week of research, the students meet the client for the first time and
conduct a “fact-finding” interview where the giving of advice is strictly
prohibited. The client leaves. The students have a post-interview
review with the supervisor. There is a further reassessment as to
whether the inquiry is suitable to be handled by the clinic. If the inquiry is
deemed suitable, the students conduct further legal research and then
over at least the next two weeks draft successive versions of a letter of
advice for the supervisor to check. When the letter of advice is finally
approved, it is sent to the client. Advice is only given by writing.
The drop-in clinic model works much more like a Citizens Advice
Bureaux or Law Centre. The core service is open-door drop-in sessions
1 LawWorks Student Pro Bono Report 2011 and Lydia Bleasdale-Hill, The Experience of Establishing
and Maintaining Pro bono Projects within an Educational Setting: A Narrative (Sept 2011) – both at lawworks.org.uk. 2 Derived from an original manual authored by the law clinic staff at Sheffield Hallam University in
1999; revised by the College of Law in 2006. LawWorks Sample Law Clinic Handbook 2006 <http://www.lawworks.org.uk/index.php?cID=163&cType=document> accessed 25 August 2012. 3 ibid p7.
7
where members of public simply turn up, and are given on-the-spot face-
to-face legal advice. Working under supervision, student volunteers
interview and assess clients, research the enquiry while the client waits,
and then give information and generalist advice, and/or signpost and
refer to other local advice agencies and solicitors. There is also the
option to refer clients to the Clinic’s own appointment-based evening
sessions, where volunteer solicitors give face-to-face specialist advice in
a number of practice areas. Students shadow the volunteer solicitor, and
assist by writing up the attendance note.
The main benefits of the drop-in model include that with suitable
premises on the public highway and some local publicity, you are likely
to find yourself inundated with clients. You will develop close working
links with your local network of legal advice providers. And according to
Schön’s terminology of ‘high ground’ and ‘swamp’ that describes the
distinction between the rarefied artificiality of law exam problem
questions and the messy reality of the undigested world,4 students are
dropped in the deep end by making them the first point of client contact
without any prior filtering. They will be presented with people who do not
necessarily have a readily identifiable legal problem and learn to assist
clients in translating their concerns into legally recognisable categories
and provide concise explanations of legal concepts and processes which
will be entirely new to people. This intensively develops their interview
skills, practical legal knowledge and understanding of client care – in
particular, learning to be non-judgmental and non-discriminatory towards
clients and their problems, and providing the best possible service within
the time-constraints of a busy drop-in service.
The table below compares the two models. Although it is convenient to
describe them in opposition, there is clearly a lot of scope for picking and
mixing elements of both models – for example, it would be easy to use
the drop-in core service as your filter through which you can refer on to
any number of satellite clinical projects (which could include ‘letters of
4 Brayne, Duncan and Grimes, Clinical Legal Education: Active Learning in Your Law School
(Blackstone, 1998) pp35-36.
8
advice’ in particular practice areas where you have the available
expertise).
Letters of advice model Drop-in model
Enquiries are filtered for suitability
and educational benefit
No filtering whatsoever
Clinics can struggle to find suitable
clients5
There is generally
no shortage of clients
Advice in writing only Face-to-face advice
At least 3 weeks from client’s first
contact until the letter of advice
Legal advice is instantaneous
Tends to function separately from
the local legal advice network
Deeply embedded in the local legal
advice network
Students are forewarned about the
nature of the enquiry and research
it in advance
No forewarning or research prior to
meeting the client – students are
plunged into the swamp
No requirement for premises on the
public highway
Requires premises suitable for
public drop-in
Easy to restrict enquiries based on
available staff expertise
Difficult to restrict enquiries
because of the open door policy –
supervisors need to have a good
basic working knowledge of social
welfare law at generalist advice
level or above
Can proceed to casework and
representation
Can proceed to casework and
representation
5 Bleasdale-Hill (2011 – n1) confirms that written advice clinics can be “desperate for clients” and
available interview slots are unfilled (p11).
9
II.
THE CLINIC SERVICE
10
LEVELS OF ADVICE
In order to describe the drop-in model, it will help to explain the generally
accepted hierarchy of legal advice provision for social welfare matters.
The lowest level of advice is basic information. Typically, it will involve
giving a client a leaflet or a factsheet, or in some other way taking them
through standardised information which is not tailored to them as an
individual. Everyone can access that advice by going to the Citizens
Advice Bureau website, where they maintain a publicly available online
resource called adviceguide. If a client visits a CAB in the UK, they will
typically get a 10 minute triage appointment with a “gateway assessor”
who will see if they can resolve the enquiry at the level of basic
information.
The next level of advice is generalist advice. This is much more
sophisticated than basic information. The adviser is now dealing with the
client as an individual, tailoring advice to their particular circumstances.
It will be based on advice resources that the general public does not
have direct access to – principally, Advisernet which is a vast
subscription-only resource maintained by CAB, and supplemented by
various weighty practitioners handbooks on welfare benefits and other
matters. This is the second-tier of service at CABx in the UK. If the 10
minute “gateway assessor” appointment cannot resolve the enquiry,
then the client will go through to a full generalist advice appointment,
typically one hour long. This could be a one-off appointment, or you can
also have casework at that level – for example, complex debt
management where a client needs ongoing help (depending on what
funding the particular bureau has).
11
Generalist advice is a massively complex area, which will cover all social
welfare matters prior to legal proceedings. The CAB traditionally divides
generalist advice into:
Benefits and Tax
Credits
Consumer Goods &
Services Debt
Employment Family Housing
Immigration6
Generally it takes about 8-12 months to train as a CAB Generalist
Adviser – i.e. before an adviser would interview and advise clients on
their own, under the supervision of an advice session supervisor. In the
drop-in clinic model we employ much more intensive supervision
than the CABx in order than student volunteers give generalist
advice to clients from day one.
The next level up in the hierarchy is specialist legal advice for people
involved in (or in contemplation of) legal proceedings, provided by
solicitors or some other substitute services – for example, you might
obtain advocacy at tribunal level from the Free Representation Unit for
employment or social security tribunals. In the drop-in clinic model,
specialist legal advice is provided at the appointment-based
evening sessions where students shadow volunteer solicitors and
assist them by drafting the attendance note.
And then, just to introduce another couple of advice sector terms which
may be unfamiliar: at any point a client could be directed to another
service by signposting them (which is to send a client somewhere else
without having made an appointment for them – the adviser simply tell
them where to go) or referring them (which means the adviser does
contact the second agency and books the client in). And that choice
between signpost or referral will usually involve the adviser making an
assessment at to the merit of an enquiry – if you want to build up good
6 Since 1999, immigration advice has been regulated by the Office of Immigration Service
Commission. It is a criminal offence for anyone to give immigration advice or services in the UK unless they are regulated by the OISC, a regulated solicitor, barrister or legal executive (or European equivalent) or exempted by Ministerial Order.
12
referral links with other agencies, then you need to establish a reputation
for conducting effective triage so that if you seek to refer an enquiry to
another agency, they will know that it is worth their while to accept it and
will not be a waste of their resources.
Figure 1: Levels of Advice
Basic
Information
basic information -not tailored to the individual
e.g. from leaflets,
factsheets or Adviceguide (the
CAB publicly avalible
resource)
Generalist
Advice &
Casework
"generalist advice" -
individually appropriate
e.g. from Advisernet (the
CAB subscription-only resource)
Specialist
Advice &
Advocacy
Solicitor-level advice in
contemplation of legal proceedings
Signpost/
Referral
sending a client elsewhere with or
without having made a specific
arrangement
THE CLIENT PATHWAY
The drop-in clinic is a face-to-face generalist advice service, onto which you can
tack practice areas of appointment-based specialist advice depending on what links
you are able to develop with local law firms.
In our first year of operation, we ran two 3-hour daytime drop-in sessions each week
(next year we are adding a third session). Our publicity material said that we would:
Provide basic information on any topic;
Give generalist advice on any area of social welfare law in one-off one-hour
appointments (except immigration, because we are not a registered immigration
provider);
Signpost and refer to appropriate local advice agencies and legal services; and
Refer to the Clinic’s own evening appointment-based specialist advice sessions.
The daytime drop-in sessions worked as follows (figure 2):
One student acted as receptionist, taking initial details on a pro forma (the
students rotated reception duties each week).
Four other students worked in two teams of two. Each team had a dedicated
supervisor.
The supervisor and students collected a client from reception and took them to an
interview room.
We took initial instructions – that is, we got the client talking and found out what
the problem was, gathered all the relevant information (using our standard
questions booklet as a guide) and identified what the client wanted to achieve.
Next the interview was paused briefly and the client waited while we returned to
the base-room, researched the enquiry and formulated the advice.
Then we returned to the interview room and gave the client the appropriate
information and advice.
Finally, we wrote up a succinct advice note once the client had left.
We had a maximum one-hour time-limit to complete that whole process, so in
practice we advised approximately six clients in each 3-hour drop-in session.
Please find attached:
Drop-In Clinic Reception Sheet
Drop-In Clinic Case Record
Standard Questions Booklet
Client Referral Sheet
Figure 2: Drop-In Clinic Client Pathway
Reception
•Student receptionist takes initial details on pro forma, including DPA consent
Interview Part 1
•Fact-finding
•Identify subject area
•Ask appropriate questions
•Establish what client wants
•Take notes
Research enquiry
•Return to base-room and research enquiry using Advisernet and other resources in the office
•Take notes
Consult supervisor
•Agree the appropriate level of service for this enquiry
•Agree the content of the advice to the client
Interview Part 2
•Return to client with:
•information
•advice
•signposting
•referral - generalist or specialist
Finish the enquiry
•Complete any actions (e.g. a referral)
•Write up an accurate case record
Date [dd.mm.yy]: Ticket no:
DROP-IN CLINIC - RECEPTION SHEET
PLEASE COMPLETE AND SIGN THIS FORM AND RETURN IT TO THE RECEPTIONIST
Have you had advice from the LEGAL ADVICE CLINIC before? Yes [ ] No [ ]
If YES, have you come about the same problem today? Yes [ ] No [ ]
Title: First name (Please print): Last name (Please print):
Address:
Postcode: Phone number: May we leave a message? Yes [ ] No [ ]
Email (print clearly):
If this is your first visit to the Clinic - please fill in the following:
Age (tick one): under 16 16-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70 and over
Gender: Female [ ] Male [ ]
Do you have a disability? Yes [ ] No [ ]
Ethnic Group - Please tick beside your ethnic group White British
Mixed White & Black Caribbean
Indian
Black
Caribbean Chinese
White Irish
Mixed White & Black African
Pakistani Black African Other Group
Other White
Mixed White & Asian
Bangladeshi
Other Black
Other Mixed
Other Asian
How did you hear about us? (please tick)
Clinic flyer/leaflet [ ] CAB [ ] Friends/family [ ] University [ ]
GP/other health staff [ ] Other [ ] (please specify)
What do you want help with today? (please tick)
Debt [ ] Benefits & Tax Credits [ ] Employment [ ] Housing [ ] Immigration [ ]
Consumer goods & services [ ] Ending a Relationship [ ] Other [ ] please state:
Data Protection Act 1998
In order to help you we need to maintain a record of your case which may contain sensitive personal data. The law says we must get your consent to do this. Everything you tell us will be treated confidentially within the Clinic. For the purposes of the Act the Data Controller is [insert].
I give my consent to the Legal Advice Clinic to keep a confidential record of my
enquiry.
Signed: ………………………………………………………………………………………………..
DROP-IN CLINIC CASE RECORD Date [dd.mm.yy]:
Student Clinic Volunteers:
Supervisor:
Client’s Title:
Client’s First Name:
Client’s Last Name:
Address:
Post Code:
Email: [if provided]
Phone no: [if provided]
Leave
Message?:
Yes/No
Enquiry Type:
[Pick ONE EXISTING
category and delete the rest]
Benefits & Tax Credits
Consumer
Debt
Employment
Family
Housing
Immigration
Other: [specify the subject area]
Details of Enquiry:
[In the box below, write a full, accurate and concise record of what the client told you. Use
the standard questions for guidance about what are the relevant matters for each subject
area.]
The Client told me:
Information/Advice Given:
[In the box below, write a full, accurate and concise record of what
information/advice/material the client was given. You must indicate the source of the
information e.g. the Advisernet paragraph number]
Next Steps:
[In the box below, write what is happening next? Is the client taking some action? Is client
signposted/referred/ evening appointment?]
If signposted, where to:
[i.e. client directed to another
agency without an
appointment]
18
If referred:
[i.e. client directed to another
agency with a booked
appointment]
IF YOU ARE
REFERRING A
CLIENT TO THE
EVENING SESSION
OR ANOTHER
AGENCY YOU
MUST SCAN ANY
ADDITIONAL
DOCUMENTS AND
SAVE THEM IN
THE CLIENT
RECORDS
FOLDER
Referred to which Agency:
[if CAB, specify which one]
If referring for specialist legal advice
(internally or externally), is the client
eligible for legal aid? [Print and
attach your calculation results page.]
Eligible for legal aid/
Not eligible
Check client’s details are complete
above (inc. a phone number)
Yes/No
National Insurance Number:
[desirable, not essential]
Date of Birth:
[desirable, not essential]
Any access issues?
[e.g. interpreter needed]
Yes [specify]/No
Date of appointment:
Time of appointment:
Contact name at Agency:
Contact number at Agency:
Confirm that a Client Referral Form
was given to client:
Yes/No
Are there additional documents on
file? If so, have you scanned them
and saved them to Client Records?
Yes there are scanned
documents/ No there
are no additional
documents
Student Clinic Volunteers: You now need to:
Print this form & staple it together with the Reception Sheet and any other paperwork
(e.g. a legal aid assessment) – the Case Record should be uppermost.
Ask your supervisor to check and sign the Case Record (below)
File the signed Case Record.
Supervisor’s signature:
LEGAL ADVICE CLINIC
STANDARD QUESTIONS BOOKLET
EDITION 1.0
CONTENTS
Debt
Benefits & Tax Credits
Consumer
Employment
Family
Housing
Immigration
Other
20
DEBT
THE PROBLEM
Get a description of the problem. Roughly how much does the client owe in total What are the debts (i.e. are they priority or non-priority)? Are all the debts in the client’s name? Include what has led up to the situation (has income recently
decreased? Why?) and What outcome the client wants
HOUSING
If the client is owner occupier
Approximate value of house Whether there are any secured loans or charges on the
property Mortgage outstanding
If accommodation is rented; is the landlord:
The council Housing association Private
If none of the above, what is the client’s housing situation
HOUSEHOLD
Who is in the Client’s household and whether they are employed?
ANYTHING ELSE
Anything else about the client’s situation that needs noting e.g. savings,
assets, disabilities or illnesses? Asses client’s capability – could client
self-manage?
ACTION
What has client done about the problem so far? Has client tried to
negotiate with creditors?
21
BENEFITS AND TAX CREDITS
GENERAL DETAILS
1. Get a description of the problem; has there been a change of circumstances? When di this occur?
2. Ask what benefits/tax credits the client receives or has applied for 3. Is there an emergency? 4. Capture the following information to explore additional eligibilities:
INFORMATION NEEDED TO FIND OUT ELIGIBILITY
Who is in the household? List the names, gender, age and relationships of the household:
client partner dependant and adult children other family members (parents, relatives) boarders and anyone else in the household
CIRCUMSTANCES
Note any of the following specific circumstances for each person:
pregnant sick disabled with any industrial injury
or disease care for someone sick or
disabled
retired – aged 60/65 unemployed bringing up children working (how many
hours) widowed
Also because of special rules, watch out for people who are:
students over 18 Travellers In hospital or residential
care With no fixed abode
from abroad (i.e. clients or partner subject to immigration control)
on strike On leave from prison
22
CONSUMER – GOODS
GENERAL DETAILS
What are the goods and what is wrong with them?
Who did the client buy them from (name and address) and when did the client buy them?
How were they bought (at traders premises, tele-sales, mail order, internet, doorstep sale etc)?
Was there any indication that they were faulty at the time?
Was this pointed out?
Did the client check the goods?
MONEY INVOLVED
How much did the goods cost?
How was payment made?
In full Deposit only On credit Nothing paid
How did the client pay?
Cash Cheque Credit/store card Debit card Other
Does the client have any kind of receipt? (or copy of credit agreement)
ACTION
Has the client approached the trader? If so, what happened?
Would the client accept:
Money back Replacement Credit note Repair
23
CONSUMER – SERVICES
GENERAL DETAILS
What was the work that was supposed to be done?
What does the problem consist of?
Was there any written contract?
Who did the work?
When did the client find it was faulty?
MONEY INVOLVED
How much did the work cost?
In full Deposit Credit card Debit card Payment outstanding Other
Does the client have any kind of receipt?
ACTION
Has the client approached the trader if so, what happened?
Would the client accept
Money back Credit note Satisfactory rectification or completion
24
EMPLOYMENT – GENERAL
CLIENT DETAILS
Is client still working? If not when did they stop, and how did it end (dismissed/made redundant/walked out/suspended)?
Contract- does client have anything in writing e.g. letter, written statement etc.?
Employment status – watch out for indications of self employment, agency working, volunteers
The rules are different for some people who are not British nationals – does this apply to the client?
DETAILS OF CLIENTS JOB
Who is/was the client’s employer? Is the employer still trading?
How long has the client worked for employer? (check no breaks in service or transfer of company)
Date started?
Nature of the job?
DETAILS OF CLIENTS EMPLOYER
What is the name and address of the clients employer?
Check whether any changes to the company and whether it is still trading
DETAILS OF ISSUE
When did the issue first crop up?
RESOURCES
Is client a member of any Trade Union?
Does client have household insurance that includes legal expenses?
[The following pages cover ‘Losing a Job’ and ‘Problems at Work]
25
LOSING A JOB Was the client dismissed, made redundant, walked out, suspended?
Have they got another job?
REASONS FOR LOSING THE JOB
What reason for dismissal did the employer give?
What is client’s view for the reason for dismissal?
For specific reasons:
Redundancy
Any evidence ? payment, letter etc Who else was made redundant? (more than 20 people?) Watch out for discrimination in selection for redundancy
Capability
What is the history of the client’s performance? If client has been off sick, how long or how frequent, any sick
notes or medical evidence? What is in the job description about the issue? Does client have a disability that is involved?
Conduct
Who was involved, any dates and times, who said what, any witnesses
What does contract say about the issue? Has conduct been accepted for other employees? (watch out
for possible discrimination)
26
HISTORY
How and when was the client informed of the reasons for dismissal?
Was it set out in writing?
Was there a disciplinary meeting? If so, the date and what happened?
Was there an appeal? If so, the date and what happened?
Was client accompanied at either the meeting or the appeal?
When was client paid up to?
What outcome does the client want?
Job back Compensation References Other
27
PROBLEMS IN WORK
CLIENT WANTS TO CHANGE CURRENT TERMS OR ROLE
Has client asked the employer?
If so when and how? (in writing?)
How did the employer respond to the request:?
What does current contract say about the issue?
Anything in writing about the issue?
Any examples of change accepted for other employees? If, so watch out for possible discrimination?
Has the client raised a grievance?
How is employer likely to respond to client pursing the issue?
EMPLOYER WANTS TO CHANGE CURRENT TERMS OR
ROLE
When was request made and how? (in writing?)
How did client respond to request?
What reasons does client have for not accepting change>
What does current contract say about the issue?
Anything about the issue in writing?
Has the change been proposed for other employees? If not, watch out for possible discrimination
How may the employer respond to continued refusal by client?
28
FAMILY
GENERAL DETAILS
Are the client and partner married/ living together? How long for?
Does the client want to separate or stay together or not sure?
Is this a same sex relationship?
Has there been any violence?
Is the client or partner subject to immigration control? (don’t make assumptions, always check)
Do the partners agree about what should happen?
Is the client pregnant?
CHILDREN
Does the client have children living with them?
How old are the children?
Are they the children of the client and/or partner?
Are there any issues about where the children will live?
Are there any issues about the other partner’s contact with the children?
INCOME
Will the client have financial problems living on their own?
Does the family get any benefits?
Where does the client’s and the partner’s income com from (eg working, benefits, tax credits, pensions)?
THE HOME
Is the client’s present home rented or do they have a mortgage?
Is the home in joint names or in one name? (whose?)
Are there any issues about who stays in the home?
Does the client need to leave (or ask partner to leave) at short notice (eg. because of violence)?
BELONGINGS
Are there any issues about joint ownership?
Are there things on joint credit?
29
HOUSING STATUS
The first step with most housing enquiries is to find out housing
status. This determines most rights, and how secure a client is in
their home.
GENERAL DETAILS
When did the client move in?
If an owner, is there a mortgage?
In whose name(s) is the agreement?
What rent, if any, is paid?
Who is the client’s landlord? Who does client pay their rent to?
PRIVATE RENTED
Does the landlord live in the same building as the client?
Did the client move from another property owned by the same landlord?
Does the client share accommodation with anyone who is not in client’s household?
Has the client got a written agreement, letters, receipts for rent/deposit?
If nothing in writing, what did the client agree verbally?
Is there a verbal or written agreement for fixed term?
[The following pages consider ‘Housing Options’, ‘Eviction and
Harassment’ and ‘Homelessness’.]
30
HOUSING OPTIONS
A client may be looking for housing because they have none, they
have to leave soon, or their current accommodation is unsuitable.
Why is the client looking for accommodation?
Do they want to stay in their current accommodation?
SHORT TERM OPTIONS:
Does the client want emergency or temporary accommodation? Hostels or temporary accommodation projects Women’s refuge Homeless application to the local authority (see
‘Homelessness’) Family or friends
LONGER TERM OPTIONS:
Has the client applied for an allocation of housing, or transfer, through the local authority or housing associations?
Private rented accommodation – has the client got money available for upfront rent and deposit?
Homeless application to the local authority (see ‘Homelessness’)
31
EVICTION AND HARASSMENT
You must know the client’s housing status before you can give
advice.
LANDLORD/LENDER HAS GIVEN NOTICE
In whose name(s) is the agreement? What has been said or done so far? Has the client been given anything in writing? What reason(s) has the landlord/lender given? (specific
reasons may be needed depending on the client’s housing status)
Does the client dispute the reasons? Are there any rent/mortgage arrears? How many
weeks/months? Any reason for them? (e.g. delayed housing benefit payments) Name and address of landlord/lender.
ILLEGAL EVICTION IN RENTED ACCOMMODATION
What has the landlord (or someone instructed by them) done to make the client leave? For example: locked out, threats moved someone else in.
HARASSMENT IN HOUSING
Is it the landlord (or anyone instructed by them) who has made the client’s life difficult? e.g. cutting off gas/electric, changing locks, coming in uninvited, late night visits, racial/sexual abuse of client, threatened client?
32
HOMELESSNESS If a client applies to a local authority as homeless, the authority will
apply five tests to determine what duties are owned.
Who is in the household? (this includes anyone the client would normally live with) List the names, age and relationships:
Client Partner Dependent children Other family members (parents, relatives, carer)
TEST 1: ELIGIBILITY FOR ASSISTANCE
Is the client subject to immigration control, or not habitually resident?
TEST 2: LEGALLY HOMELESS
Where is the client living now?
Why does the client need to leave their current accommodation? When?
TEST 3: PRIORITY NEED
Is anyone in the household:
Are there any dependent children or is anyone pregnant?
Is the client homeless due to emergency e.g. flood, fire or other disaster?
Under 18?
Vulnerable because of illness, disability, or other reason (including violence or threats)?
Is anyone in the household:
Over 65 Been in care, prison or the armed forces? Experienced domestic abuse/violence? Note there are differences in how these categories are classed in England and Wales – check the information.
33
TEST 4: INTENTIONAL HOMELESSNESS
Why did the client leave their last accommodation? (Sometimes you will
also need to ask about earlier accommodation).
TEST 5: LOCAL CONNECTION
Which council district does the client want to apply to?
Has the client lived in that district? When and how long for? Is there a family member in the district they want to live near? Does anyone in the household have a job in the district? (not
casual employment) Is there a special reason for wanting to live in that district?
If the client has no connection with preferred district:
Does the client have a connection with another district? If so, does the client have a special reason why they do not
want to live there? For example, fleeing violence?
34
IMMIGRATION
If the client has an immigration inquiry, explain that the Clinic is not
licensed to give immigration advice.
However, if the client provides the following basic information, we can
direct them appropriately.
Where does the client live (i.e. which London borough)?
IS THE ENQUIRY ABOUT THE CLIENT OR SOMEONE
ABROAD?
Does the client or person concerned want to:
Come to the UK from abroad?
Change their immigration status or extend their stay whist in the UK?
Apply for British Citizenship?
Details of the person concerned in the enquiry
Name
Male or female
Age
Nationality and partner’s nationality
Are they/partner a British or EC citizen?
What is their/their partner’s current immigration status eg. Student, work permit holder, settled?
Is there a time limit on their stay in the UK?
If not the client, what is their relationship to the client eg. Spouse, parent, fiancée, child?
If coming from abroad
What country are they coming from?
What is their purpose in coming to the UK eg. Holiday, work, to settle here?
How long do they want to stay?
If coming to join the client, what is the client’s immigration status?
Where are they going to live?
35
How will they support themselves financially (eg. Savings, work, person in the UK will support them)?
If wanting to change status or extend their leave
When does their leave to stay in the UK run out?
For how long do they want to stay?
Why do they want to extend their leave or what status do they want to change to?
If wanting to apply for British Nationality
Is the client under 18?
What is their/their spouse’s present nationality?
Were they born or adopted in the UK? If so, when?
How long have they lived in the UK?
Was either of their parents born in the UK or acquired British Citizenship?
BEFORE LOOKING AT ANY FILE ITEMS,
CHECK WITH THE CLINIC DIRECTOR
36
OTHER
GENERAL DETAILS
Can you briefly describe what you want help with?
Capture any relevant dates.
Have you taken any action yourself so far? (If the client is involved in a legal process, try to understand which stage they have got to so far.)
What are you hoping we can do for you?
If we may need to signpost or refer, establish which borough the client lives in.
37
LEGAL ADVICE CLINIC
CLIENT REFERRAL SHEET
Client’s Title:
Client’s First Name:
Client’s Last Name:
You have been
referred to:
At:
Date of appointment:
Time of appointment:
Contact name at
Referral Agency:
Contact number at
Referral Agency:
We will forward
details of your
enquiry to the
specialist solicitor
You should bring the
following documents
with you to your
appointment:
All relevant paperwork
If you are unable to attend your appointment, please phone the Clinic
so we can reschedule your appointment
or offer it to someone else if you no longer require our help.
38
SPECIALIST EVENING SESSIONS
We opened with two weekly daytime drop-in sessions providing
generalist legal advice, and one weekly evening 3-hour appointment-
based session for specialist legal advice in family and housing law
provided by volunteer solicitors from local law firms Philcox Gray and
Wainwright Cummins. Subsequently, we added evening appointments
in employment law, long leaseholder matters and personal injury, with
volunteer solicitors from Anthony Gold and Russell-Cooke.
By the end of the year, we generally had two volunteer solicitors working
each evening session, with one student shadowing each of them. The
students would arrive 15 minutes before the appointment time and
familiarise themselves with the drop-in case records. They shadowed
the volunteer solicitor as they gave specialist advice. They took a careful
note and wrote up an attendance note, which the volunteer solicitor
checked and signed off.
We told clients that the evening appointments were one-off advice
sessions, and that we did not offer casework or representation ourselves
(however there is no reason at all why you could not do this if you have
the expertise and capacity). In most cases, this one-off session was
sufficient to resolve the enquiry (in the sense that the client had no
immediate need of further legal advice). In other cases:
We invited clients to return to the Clinic as the matter developed
and we could offer further help – and we had a small number of
clients who visited us a number of times as the same matter
unfolded.
Assisted the client with finding legal representation by signposting
or referring them to local solicitors.
The client was taken on by the volunteer solicitors as a client of their
firm (so long as it was made clear to the client that they had
complete freedom of choice in respect of instructing a solicitor);
Please find attached:
Evening Appointment Case Record
39
LEGAL ADVICE CLINIC EVENING
APPOINTMENT RECORD
Date [dd.mm.yy]:
Student Clinic
Volunteers:
Volunteer Solicitor:
Clinic Supervisor on
Duty:
Client’s Title:
Client’s First Name:
Client’s Last Name:
Enquiry Type:
[Pick ONE category
and delete the rest]
Housing
Family
Employment
Leaseholder
Personal Injury
Has a legal aid
assessment been
completed, and is the
client eligible for legal
aid? [Print and attach
your calculation results
page if this is a new
calculation.]
Details of Enquiry:
[In the box below, write a full, accurate and concise record of what the
client told you. Use the standard questions for guidance about what are
the relevant matters for each subject area.]
The Client told us:
Information/Advice Given:
[In the box below, write a full, accurate and concise record of what
40
information/advice/material the client was given. You should indicate any
source material (statue, case law, ]
Next Steps:
[In the box below, write what is happening next? Is the client taking
some action?]
Has the client been
taken on by the
volunteer solicitor firm?
[NB. It must be made
clear to the client that
they have complete
freedom of choice in
respect of instructing a
solicitor.]
Student Clinic Volunteers:
You now need to print this form & staple it together with any other
paperwork (e.g. a new legal aid assessment) – the Case Record should
be uppermost.
Ask the volunteer solicitor to check and sign the Case Record (below)
Attach the Case Record to the Daytime Record with a treasury tag.
File the signed Case Record.
Solicitor’s signature:
41
OUTPUTS IN OUR FIRST YEAR
It may be helpful to give an indication of our outputs in our first year.
Between September 2011 and May 2012 we were open for 27 weeks
and conducted 192 face-to-face client interviews. The vast majority of
our Clinic enquiries fell into the standard social welfare law categories
(figure 3).
Figure 3
Figure 4 illustrates the outcome of enquiries at the daytime drop-in
sessions. The vast majority – 62%, the blue portion – were resolved at
the level of generalist advice in the sense that the client was now able to
take action and had no immediate need for further legal advice (though
they might return to us or another service at a later stage, when there
had been some further development). Another very substantial portion –
25%, the yellow section - were referred to our own specialist advice
42
evening sessions. Only a very small portion of enquiries – 9%, the green
– were given basic information and signposted on; in practice, that was
all immigration enquiries and a small number of commercial cases that
were outside our expertise
The overwhelming majority were handled internally in our daytime or
evening sessions. These statistics show that we ran a very busy and
effective Clinic, with the majority of drop-in enquiries being resolved at
the level of generalist advice. The high resolution figure is important
because it means that we are providing a genuinely useful service for
the public, which in turn means that our students get a real sense of
satisfaction and completion from the work.
Figure 4
43
III.
STUDENT VOLUNTEERS
44
RECRUITMENT & TRAINING
For our first 2011-12 session, we recruited 20 student volunteers. We
selected applicants by way of application form and short interview. All
law students were invited to apply; however we recruited towards the
end of semester 2 to begin the following year, so in practice all our
volunteers would be in at least their second year of study before they
started their placement.
We required a minimum of sixteen 3-hour sessions in order to deem a
volunteer placement fulfilled. Upon completion of the placement, we
provided a Certificate of Clinical Legal Education Placement and
permitted the students to use the Clinic Directors as referees on any job
or training applications they made. We promised them a detailed
reference based on their work in the Clinic.
We gave our student volunteers two days initial training in the week
prior to Week 1 of the semester. This was jointly delivered by us and
local Citizens Advice Bureau staff and covered general matters such as
working with clients, interview skills, using information resources, our
policies and procedures, and how to refer and signpost to the local
community advice network.
All the rest of our training (i.e. all the substantive law) was delivered on-
the-job. This is very different to how the CABx trains and works. A CAB
Generalist Adviser training is much more front-loaded – there will
typically be many weeks of training sessions about the substantive law
before an adviser ever goes near a client, but once trained an adviser
works under arms-length supervision. One CAB Advice Session
Supervisor will supervise multiple Generalist Advisers working
individually (figure 5).
45
Figure 5: CABx supervision
We chose to run our project on a much more modelling and
experiential learning basis – partly from choice and wanting to ensure
the project had educational benefit (rather than simply being pro bono
work) and partly because we had no scope to timetable a longer initial
training. Our students work in teams of two with a dedicated supervisor.
This means we are committed to a very high staff/student ratio, and
there are no economies of scale in our model – if we want to add
another student team then we need to add another supervisor. If you
have scope for a longer initial training then you might think about altering
the supervision arrangements.
Figure 6: Drop-In Clinic Supervision
Supervisor
Generalist Adviser
Generalist Adviser
Generalist Adviser
Generalist Adviser
Supervisor
Student Student
46
By joining the LawWorks group of clinical legal education projects, our
student volunteers also had access to the comprehensive programme of
LawWorks training sessions. This programme cycles through a wide
range of social welfare matters and advice skills every semester. The
sessions are principally intended for volunteer solicitors working in
clinical projects and they are delivered at a fairly high level. We
encouraged our students to attend as many sessions as possible, or
listen to the accompanying podcasts available online. Generally students
found that they got more out of the training sessions once they had a
certain level of experience in the Clinic.
PROGRESSION & RETENTION
For our 2011-12 session, we recruited 20 volunteers. With hindsight, we
under-recruited. Two volunteers dropped out over the summer for
personal reasons and did not attend the initial training. Two volunteer
placements were terminated at the start of Semester 2 – one at the
student’s own request and one for persistent unreliability. Three further
students reluctantly withdrew from the project for personal reasons. We
still managed to run the Clinic very successfully, and never had to close
the Clinic due to low student numbers. However, we are recruiting
substantially more students for next year to give sufficient allowance for
terminated placements and withdrawals.
At the start of a student’s placement, the supervisor modelled every
stage of the 4-part process:
Taking initial instructions;
Researching the answer;
Feeding the advice back to the client; and
Writing up the case record.
But we very quickly moved on to collaborating with the students in the
process. Almost immediately, we required them to do the research and
write up the note (with less and less guidance as their placement
progressed).
47
Next we encouraged them to feed the advice back to the client when we
went back into the room. Finally, we invited them to take initial
instructions from the client.
In our 2011-12 session, all our students learnt to research real-life legal
issues and write professional quality case notes. Their writing skills –
their ability to identify what elements were legally relevant, and to
present that information clearly, precisely and concisely – improved
tremendously.
85% of students progressed to giving face-to-face advice to clients
– that is, once instructions had been taken, and the legal research was
done, they formulated the oral advice and delivered that in a clear,
systematic manner that was appropriate for the individual client.
69% progressed to taking initial client instructions, which we
consider the most challenging stage of the advice process – going into
the room without any forewarning, making sense of the client’s story and
asking all the relevant follow-up questions.
Given that it takes about 8-12 months to train as a CAB generalist
adviser, and we only have our students for 16 sessions (which equates
to 48 hours) we are very pleased with that progression rate; although we
are providing a very high level of on-the-job supervision – much more
than a CAB is able to do.
Originally, we hoped to retain our experienced volunteers into the
following year and pair them up with new recruits so that we were not
beginning from square one and training up all the students from scratch
every year. However, in practice this was impossible to arrange. Our
university managers wanted to see as many new students benefiting
from the project (rather than existing students taking up volunteer places
in the following year). In any event, the student teaching timetables gave
little scope to pair up students from different years in the same Clinic
session. Other institutions may not be restricted in this way, and may be
48
able to utilise experienced student volunteers to supplement direct
supervision by staff.
FEEDBACK
At the end of the year, student volunteers completed a two-page
feedback from. Overall, their feedback was excellent.
92% of students said their practical legal skills were very much
improved from taking part in the Clinic.
92% of students rated the Clinic placement as very good or
excellent overall
We were inclined to regard a successful placement as a student who
progressed all the way through to taking initial instructions, but judging
from the student feedback it was not necessary for a student to do that
in order to rate the project highly. Two students who did not manage to
progress to feeding back advice or to taking instructions, both said their
practical legal skills were very much improved, and rated the placement
as excellent. Even on its own the researching, writing up, and shadowing
the drop-in service and the specialist evening sessions was very
worthwhile for them.
Please find attached:
Student Clinic Volunteer Agreement
2-day Initial Training Agenda
Sample Volunteer Rota
End of Placement Student Feedback Form
LEGAL ADVICE CLINIC
STUDENT CLINIC VOLUNTEER AGREEMENT As a Student Clinic Volunteer, you are an important member of our staff and act as a
representative of the Legal Advice Clinic to the community at large. In order that there is a
clear understanding of what you can expect as a volunteer and what is expected of you by
the Clinic Directors, we ask you to read and sign the following Volunteer Agreement.
The Clinic will provide you with:
1. Comprehensive training and support in the work you do. 2. A reference for future employers describing your work once your minimum placement is
completed.
The Clinic requires that you:
1. Complete at least 16 advice sessions by [insert date]. 2. Arrive at the Clinic at least ten minutes before your advice sessions are due to begin. 3. Comply with the Rota Protocol, which includes:
a. Understanding that entering onto the Rota is to take responsibility for covering this session.
b. In exceptional circumstances if you cannot attend your session, to make prompt arrangements for an alternate Student Clinic Volunteer to attend in your place and to inform the Clinic Directors immediately by email of this swap.
c. Understand that your volunteer placement will be terminated without further notice if you fail to attend any session without good excuse and supporting evidence.
4. Comply with the Confidentiality Policy and ensure that the personal and case details of all clients of the Legal Advice Clinic are kept strictly confidential at all times.
5. Comply with the Equality and Diversity Policy and treat clients and other volunteers fairly, with dignity and respect, and without discrimination.
6. Keep your contact details up to date, in particular your mobile phone number.
I confirm:
I have read and accept the Student Clinic Volunteer Agreement.
I undertake to read and abide by the Legal Advice Clinic’s published policies and procedures.
I will respect the confidentiality of the Legal Advice Clinic and its clients at all times.
I understand that my placement will be terminated without further notice if I fail to attend any session without good excuse and supporting evidence.
Name of Student (BLOCK CAPITALS):
Student Number:
Signature:
Date:
LEGAL ADVICE CLINIC
INITIAL TRAINING AGENDA
Day 1
9:45 – 10:00 Arrival
10:00 – 1:00
Working with clients
Interview skills
Main enquiry areas
Sample questions
Case recording
Client confidentiality
How to work with difficult clients
CAB staff
1:00 – 1:45 Lunch (provided)
1:45 – 4:30
The CAB Adviceguide
Signposting and referral
Deciding next steps
Identifying discrimination
CAB staff
Day 2
9:45 – 10:00 Arrival
10:00 – 11:00
How will the Clinic work? - Client pathway - Levels of service
Initial Clinic policies and procedures - Confidentiality
- Anti-discrimination
Clinic Directors
11:00 – 12:15
Our specialist areas of law:
Family
Housing
Volunteer Solicitors
12:15 – 1:15 How to do a Legal aid assessment Clinic Directors
1:15 – 2:00 Lunch (provided)
2:00 – 3:00
Effective referrals for social welfare advice
Southwark Legal Advice Network
3:00 – 4:00 Advice role-play CAB staff
4:00 – 4:30
Volunteer Agreement
Volunteer Rota
Confirm contact details
Feedback forms
4:30 – ….. Food and drink at Clinic
LEGAL ADVICE CLINIC
SAMPLE WEEKLY VOLUNTEER ROTA
Week Date – Volunteers Clinic
Director on
duty
Week 1 Wednesday 28 Sept
Morning 11am-2pm
Reception
Team 1 – A
Team 1 – B
Team 2 – A
Team 2 – B
Week 1 Thursday 29 Sept
Afternoon 2pm-5pm
Reception
Team 1 – A
Team 1 – B
Team 2 – A
Team 2 – B
Week 1 Thursday 29 Sept
Evening 6pm-9pm
A N/A
B N/A
52
LEGAL ADVICE CLINIC END OF PLACEMENT
STUDENT FEEDBACK FORM 1) Did you complete your minimum Clinic placement in the agreed time (i.e. did you do 16 sessions
by 10 May 2012)?
Yes No
If you didn’t complete your placement, please explain briefly why not and whether your placement is rolling over into the next session. If you did complete your placement, please say whether or not you are continuing to volunteer in the Clinic.
2) In September 2011, you were given two days initial training in conjunction with the CAB. We
will have another two days training with the new cohort of volunteers in September 2012. In light of your experience, should we make changes or additions to the initial training?
3) Did you attend any additional LawWorks training sessions?
Yes No
If you did attend LawWorks sessions, did you find them helpful? If you didn’t attend any LawWorks sessions, why not?
4) Did you find the Legal Advice Clinic Facebook group useful? Should we continue it?
A [don’t run the FB group] B [I don’t mind either way] C [keep the FB group]
5) Did you attend any evening sessions at the Clinic?
Yes No
If you did attend evening sessions, how did you find them? If you didn’t, why not?
53
6) Roughly speaking, a volunteer’s progression through the daytime Clinic placement has 3 stages: (1) shadowing (2) giving advice and (3) taking instructions.
Did you progress onto giving advice? Yes No
Did you progress onto taking instructions? Yes No
Our biggest challenge at the Clinic is to progress volunteers onto taking instructions as quickly as we can, while making sure that we are providing a professional service to our clients. What could we do to further support you in progressing onto giving advice and taking instructions?
7) Have your practical skills been improved by taking part in the Clinic?
No Yes, a little improved
Yes, very much improved
Please comment on how your practical skills have (or have not) been improved:
8) Please rate the overall quality of your Clinic placement:
1 [poor] 2 [competent] 3 [good] 4 [very good] 5 [excellent]
PLEASE MAKE ANY FINAL COMMENTS ABOUT YOUR CLINIC PLACEMENT:
IV.
RESOURCES
55
FUNDING, STAFF, PREMISES &
INSURANCE
Our Drop-In Clinic is currently an extra-curricular clinical legal education
project. Our two Clinic Directors are both lecturers in law and practising
solicitors. Very significantly, both the Clinic Directors also have extensive
experience of delivering generalist advice drop-in services.
Approximately half their standard teaching allocation is given over to
Clinic supervision – so together this is approximate to one full-time
member of staff (there is no additional administrative support). In our first
year, we received generous donations from Russell-Cooke and
Anthony Gold solicitors. However, it is likely that we will need to embed
the Clinic to some extent to ensure its long-term financial viability and we
are still considering the best way of doing so.
The London South Bank University main site is located very close to
Elephant & Castle, a major transport hub in the London Borough of
Southwark. It is located on the south side of the Thames and bordered
by Lambeth and Lewisham, with the City of London and Tower Hamlets
north of the river. Tate Modern, the Royal Festival Hall, the Globe
Theatre and Borough food market are nearby. However, Southwark was
ranked the 17thmost deprived area out of 354 local authorities and
districts in the Indices of Multiple Deprivation 2004 based on an overall
aggregated measure of deprivation (income, employment, health,
education skills, crime etc). The Clinic premises are part of the campus
but on the high street – with a large street-level disabled-access
reception area, two interview rooms, a lockable back office and a base-
room teaching space.
It was very evident to us that there was a huge amount of unmet local
need for legal advice in social welfare matters. Early on in developing
our Clinic project we made a site visit to Peckham CAB and saw 60
people queuing when the doors opened at 10 am and another 30 who
arrived before the session ended. If you are unsure about the needs of
your local community, then start by contacting your local CAB and
56
Law Centres. They will be able to give you a clear idea of the nature of
the enquiries they deal with, and whether there is unmet need in your
area. It is very likely that there will be, even if it is not on your doorstep. If
you are a campus-based university, think about a town-based outreach.
Our Clinic is covered by our general University insurance. If your
institution insists that you obtain separate professional indemnity
insurance then you can do this easily and inexpensively. LawWorks
particularly recommends AdviceUK who are familiar with law clinic work:
http://www.adviceuk.org.uk/supporting-you.
With regard to security, you should note that every CAB in the country
runs an open-door public drop-in without any security whatsoever. We
have a general security team on campus but none in the Clinic building
itself. In 192 face-to-face interviews in the Clinic, we have only had one
client whose conduct required us to call the general university security
and he left once security arrived. It is certainly very challenging to have
to deal with situation like that while being observed by students looking
to you to model best practice, but handle it well and debrief it properly
and that becomes a very powerful learning experience. We would only
stress that you should have a precise understanding of exactly what
powers your security staff have (i.e. can they lay on hands and
physically remove someone from the premises, or do you need the
police in order to do that). We recommend that, prior to opening your
doors, you meet with your security team to discuss their powers and the
most effective way of contacting them urgently, and whether you should
call the police at the same time. However, it is important not to allow
very occasional difficult clients to have a disproportionate impact –
people tend to remember the extremes and recall the one client who
kicked off in reception rather than the 191 that did not. The prospect of
difficult clients should not put anyone off running a drop-in service. The
overwhelming majority of our clients are extremely satisfied and
effusive in their thanks and that gives students a powerful sense of
their capabilities.
57
INFORMATION RESOURCES
The most comprehensive information resource for civil social welfare
matters is Advisernet, the subscription-only resource published by
Citizens Advice. It is issued on CD-ROM in monthly updates. The annual
subscription charge for voluntary organisations is currently £539 + VAT:
http://www.citizensadvice.org.uk/index/adviser_resources/advisernet.htm
Note that Advisernet does not cover criminal matters. A basic LPC
textbook or practitioner manual, such as Hannibal and Mountford’s
Criminal Litigation Manual (OUP – updated annually) will plug that gap,
or you may be able to access electronic resources through your
institution’s existing subscriptions (e.g. Archbold Criminal Pleading,
Evidence and Practice is available as an e-book on Westlaw).
Citizens Advice also maintains the publicly-available web resource
called Adviceguide at http://www.adviceguide.org.uk. It can be a useful
basic starting-point, and source of general factsheets.
For benefit calculations, you will need a subscription to Quick Benefits
Calculator: http://www.lissongrovebenefits.co.uk/qbc.html. This software
is intended for ‘experienced advisors’. It is somewhat tricky to use –
especially in relation to tax credits. We are not aware of a more user-
friendly alternative.
In relation to welfare benefits, Child Poverty Action Group provides the
finest hard-copy resources and training events. Their Welfare Benefits
and Tax Credits Manual (updated annually) is essential:
http://www.cpag.org.uk/welfarerights
Disability Rights UK (formerly Disability Alliance) produces superior
resources on disability benefits, especially the beautifully readable
Disability Rights Manual (updated annually):
http://www.disabilityrightsuk.org
58
PUBLICITY
Do not underestimate how much publicity you will need to get sufficient
footfall through the door. Despite being located at a major South East
London transport hub where the local CAB will regularly have 60 people
queuing outside, we still had to do a substantial amount of local publicity
in the first few weeks to get started:
We sent out over 3,000 leaflets to every advice agency, library, GP
surgery, and anywhere else that we thought might have potential
clients.
We got our service listed in every online directory that we could find
(see letter below).
We networked extensively with local services.
We put a huge banner on the front of our building.
We drafted press stories for local free papers and websites.
After that we seemed to reach critical mass, and when we reopened
after the Christmas vacation, we had clients queuing up to be seen from
day one. We are planning to do another huge publicity blitz prior to
reopening in September, having been closed over the summer.
Lydia Bleasdale-Hill’s recent excellent survey of clinical legal education
projects also makes a number of suggestions about ways to publicise
your service.7
Please find attached:
Sample letter requesting council directory listing
Sample press story
7 See n1.
59
Legal Advice Clinic [insert date] Dear Anywhere Council Press Department I am writing to request that you add our legal advice service to your A-Z of local services; although we are based in Southwark, our service has no postcode restriction. The London South Bank University Legal Advice Clinic is a free drop-in service five minutes’ walk from Elephant & Castle staffed by LSBU Law Student Volunteers under the supervision of practising solicitors (myself and my colleague, Alan Russell). • We provide basic information on any topic • We provide generalist advice in welfare benefits, consumer issues,
employment, family and housing • We signpost and refer to appropriate local advice and legal services • We provide specialist legal advice in family, housing, and personal injury,
clinical negligence & criminal injury at Thursday evening sessions (accessible via referral from our daytime drop-in)
The Clinic is located at Caxton House, 13-16 Borough Road, Southwark SE1 0AA. Public drop-in sessions take place on Wed 11am-2pm and Thurs 2pm-5pm during term-time only (1 Feb - 10 May 2012). Our public telephone number is 020 7815 5450 and our email is [email protected]. I have included a summary of our service below and would be very grateful if you would add our service to your A-Z of services. With best wishes Dr John Russell Lecturer/Solicitor-Advocate (Higher Courts Civil Proceedings)
LSBU Legal Advice Clinic
60
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
London South Bank University Legal Advice Clinic is a free drop-in service five minutes’ walk from Elephant & Castle staffed by LSBU Law Student Volunteers under the supervision of practising solicitors. • We provide basic information on any topic; • We provide generalist advice in welfare benefits, consumer issues,
employment, family and housing; • We provide specialist legal advice in family, housing, personal
injury, clinical negligence & criminal injury at Thursday evening sessions (accessible via referral from our daytime drop-in);
The Clinic is located at Caxton House, 13-16 Borough Road, Southwark
SE1 0AA. You can find the directions at
http://www.lsbu.ac.uk/about/maps.shtml. Our service is not postcode
restricted.
Public drop-in sessions take place on: Wednesday 11am-2pm Thursday 2pm-5pm (during term-time only: 1 Feb - 10 May 2012) Tel.: 020 7815 5450 E-mail: [email protected] ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SAMPLE PRESS STORY:
LONDON SOUTH BANK UNIVERSITY OPENS A FREE LEGAL
ADVICE CLINIC
London South Bank University has a new Legal Advice Clinic at Elephant and Castle, staffed by
law student volunteers and supervised by practicing solicitors. The Clinic Directors, Alan Russell
and Dr John Russell, have 30 years of experience between them of working as solicitors and
advocates in private practice, law centres and advice services. Alan Russell says: ‘There’s a huge
demand for legal advice in inner London. The Legal Advice Clinic is part of the Southwark Legal
Advice Network and is an excellent addition to existing services”.
The Legal Advice Clinic allows public access to free, independent, and confidential advice, without
postcode restrictions. It provides basic information on any topic and generalist advice in housing,
debt, welfare benefits, family, consumer issues, and employment. Clients with issues relating to
housing and family have the opportunity to meet with specialist family and housing solicitors for
free initial advice (accessible through the daytime drop-in sessions only) from Philcox Gray & Co.,
and Wainwright & Cummings our partnership law firms.
Located in Caxton House, a short 5 minute walk from Elephant and Castle tube station, the Legal
Advice Clinic has seen approximately 30 clients with a variety of issues ranging from housing to
relationship breakdown, homelessness to child welfare and directing clients to agencies and
solicitors firms when more specialised advice was needed.
“One of the more pressing cases we’ve had in the clinic was a client who was suffering from
domestic violence and intended to move out of the family home. The Clinic volunteers gave her
immediate advice about the implications of such a move in respect of housing law and any future
divorce proceedings. She was referred to our evening session the same day and received free
legal advice from a specialist family law solicitor. She was subsequently taken on as a client by
that firm.” says Alan Russell.
Alan Russell says: “We’re really proud of the work we’ve done so far. It is not only a valuable
community service, helping Southwark residents to access legal advice quickly and easily, but it is
also a fantastic opportunity for our students to develop their workplace skills”. The Clinic is unique
in that it allows law students to gain firsthand experience working with clients in an environment
similar to that of Citizen’s Advice Bureaux.
The Legal Advice Clinic is located at Caxton House which is 16 Borough Road, Southwark SE1
0AA near St. George’s Circus, a short walk from the Elephant and Castle tube station and bus
routes. The clinic is a drop-in service with interviews of up to 45 minutes. The opening hours are
on Wednesdays from 11am – 2pm; and Thursdays from 2pm – 5pm during university term time 28
Sept-15 Dec 2011; and 31 Jan-10 May 2012.
V.
ADDITIONAL DOCUMENTS
LEGAL ADVICE CLINIC
VOLUNTEER CONFIDENTIALITY POLICY
THE FUNDAMENTAL PRINCIPLE OF CONFIDENTIALITY
Confidentiality is a fundamental principle of the Legal Advice Clinic. The Clinic
provides a wholly confidential service to clients.
Everyone working for the Clinic must have an understanding of the confidentiality
policy and its importance. Student Clinic Volunteers must have a practical
understanding of what confidentiality means for the operation of the Clinic, including
ensuring that Student Clinic Volunteers do not:
Discuss cases where they can be overheard by clients or people in the waiting
room.
Do not discuss cases with students who are not Student Clinic Volunteers.
A Student Clinic Volunteer should NEVER breach the principle of confidentiality.
The 3 CORE RULES of the confidentiality policy are as follows:
1. Nothing learned during the course of dealing with a client (including the fact that an enquiry has been made) will be passed to anyone outside the clinic without the client's express permission.
2. The Clinic will often refer clients onto other appropriate advice services. If a client agrees to information being given to a third party, there is no breach of confidentiality. YOU SHOULD ALWAYS GET CONFIRMATION FROM A CLINIC DIRECTOR BEFORE YOU CONTACT A THIRD PARTY.
3. There are some VERY EXCEPTIONAL circumstances in which a breach of confidentiality will be authorised. ONLY A CLINIC DIRECTOR IS AUTHORISED TO MAKE A DECISION TO BREACH CONFIDENTIALITY.
ENQUIRIES ON BEHALF OF A THIRD PARTY
If someone approaches the Clinic with an enquiry on behalf of someone else, you
can provide information and initial advice but must obtain a signed form of authority
from the third party before taking any action on his/her behalf.
64
• IF YOU ARE BEING INSTRUCTED BY A THIRD PARTY YOU SHOULD
RAISE THIS WITH THE CLINIC DIRECTOR DURING SUPERVISION.
TAKING CLIENT RECORDS FROM THE CLINIC
Student Clinic Volunteers should never take client records off the Clinic premises.
ACCESS TO RECORDS
Clients have the right to see their own case records and letters written or received
on their behalf. Copies may be given to clients, but the originals should be retained
in the Clinic files.
IF A CLIENT ASKS TO SEE THEIR CLINIC RECORD YOU SHOULD CONSULT A CLINIC DIRECTOR.
DISCLOSURE OF CRIMES
In England and Wales there is no duty to report a criminal offence, although it is an
offence to assist in the commission of a crime. Being aware that a crime might take
place is not, except in very unusual circumstances, assisting in the commission of
that crime.
IF DURING THE COURSE OF AN INTERVIEW A CLIENT BEGINS TO GIVE INFORMATION ABOUT CRIMINAL ACTIVITIES, YOU SHOULD PAUSE THE INTERVIEW AND CONSULT A CLINIC DIRECTOR.
SOCIAL SECURITY FRAUD
Under social security legislation there are two criminal offences concerning benefits:
making or assisting with fraudulent claims, and failing to notify changes of
circumstances concerning benefits.
The general rule is that the Clinic cannot assist a client in making or furthering a
fraudulent claim, but we have no obligation to report the offence. We will usually
warn the client of the potential consequences of benefit fraud and say that we
cannot advise them any further in relation to that particular matter.
IF YOU ARE CONCERNED THAT A CLIENT IS COMMITTING SOCIAL SECURITY FRAUD, YOU SHOULD RAISE THIS WITH THE CLINIC DIRECTOR DURING SUPERVISION.
65
CHILD ABUSE
There is no statutory obligation on the Clinic to report allegations of abuse against a
child, and this is not normally a reason to breach client confidentiality. It may be
appropriate to propose that the client report the matter to an appropriate agency and
give information about this process.
IF YOU ARE CONCERNED THAT A CHILD MAY BE AT RISK FROM PSYCHOLOGICAL OR PHYSICAL ABUSE, YOU SHOULD RAISE THIS WITH THE CLINIC DIRECTOR DURING SUPERVISION.
REVIEW
This policy will be reviewed annually or more regularly if we identify any non-
compliance or problem or in the light of emerging legislation or best practice that
could impact on this policy.
66
LEGAL ADVICE CLINIC
EQUALITY AND DIVERSITY POLICY FOR
VOLUNTEERS
1. INTRODUCTION
1.1 The Legal Advice Clinic is committed to providing a supportive and inclusive
culture for:
all those who need our services,
our volunteers, and
our staff.
We recognise the positive value of diversity, promoting equality and fairness,
and challenging discrimination.
We welcome our legal duties not to discriminate as a service provider. We aim
to go beyond the narrow scope of legislative compliance and follow best
practice, making equality, fairness and diversity a fundamental part of all our
activities. We recognise people with different backgrounds, skills, attitudes and
experiences bring fresh ideas and perceptions, and we wish to encourage and
harness these differences to make our services more relevant and
approachable.
1.2 The Legal Advice Clinic will not discriminate or tolerate discriminatory behaviour
on the grounds of race, colour, sex, gender identity (including transgender),
disability, nationality, national or ethnic origin, religion or belief, marital /
partnership or family status, caring responsibilities, sexual orientation, age,
social class, educational background, employment status, working pattern,
trade union membership or any other irrelevant factor.
2. SCOPE
2.1 This policy relates to the work undertaken by the Legal Advice Clinic involving
volunteers, including: meeting clients’ needs, service delivery, dealing with
67
other volunteers and staff, suppliers, supporters and other associated third
parties.
3. LEGAL OBLIGATIONS
3.1 Volunteers do not fall within the scope of the legislation listed below. However,
this list serves to illustrate to volunteers the framework within which the bureau
operates and that we are committed to providing our services in way which is
non-discriminatory and which values diversity.
3.2 The Equality Act 2010 harmonises and strengthens and replaces most previous
equality legislation. The following legislation is still relevant:
The Human Rights Act 1998.
The Work and Families Act 2006.
Employment Equal Treatment Framework Directive 2000 (as amended).
4. MEETING CLIENTS’ NEEDS
4.1 We are committed to treating all clients equally and fairly and to not
discriminating unlawfully against them. We will also, wherever possible, take
steps to promote equal opportunity. We will ensure that clients:
are given help that is relevant to their problem and situation
are treated fairly, with dignity and respect, and without discrimination
have their needs listened to, and met whenever possible.
4.2 The Legal Advice Clinic is committed to meeting the diverse needs of clients.
We will take steps to identify the needs of clients in our community and develop
policies and procedures accordingly. We aim to ensure that the services we
provide are accessible to all. We will consider whether particular groups are
predominant within our client base and devise appropriate policies / procedures
to meet their needs. Such groups include: men and women; carers; older
people; ethnic groups or nationalities and lesbian, gay or transgender people.
5. VOLUNTEERS
5.1 Volunteers contribute significantly to the diversity of the organisation. They can
expect to be treated fairly, with dignity and respect, and without discrimination.
68
They are likewise expected to treat others fairly, with dignity and respect, and
without discrimination. Due to the restrictions imposed by employment law,
volunteers are not entitled to the same rights and protections as employees.
6. IMPLEMENTING THE POLICY
6.1 RESPONSIBILITIES
6.1.1 The Clinic Directors are responsible for promoting this policy and ensuring it is
understood and complied with by all volunteers, dealing with breaches and
complaints (whether reported or not) seriously, speedily, sensitively and
confidentially and contributing ideas for the advancement of diversity principles
within the organisation. Clinic Directors are expected to be proactive in
identifying circumstances in which elements of the policy can benefit individual
volunteers, and encourage and support volunteers in making use of such
benefits.
6.1.2 All volunteers are expected to have read and understood this policy, to ensure
that they behave in accordance with its principles and requirements.
6.2 CONDUCT AND GENERAL STANDARDS OF BEHAVIOUR
6.2.1 All volunteers are expected to conduct themselves in a professional and
considerate manner at all times. The Legal Advice Clinic will not tolerate
behaviour such as:
making threats
physical violence
shouting
swearing at others
rudeness
isolating, ignoring or refusing to work with certain people
telling offensive jokes or name calling
displaying offensive material such as pornography or sexist / racist jokes, or the distribution of such material via email / text message or any other format
any other forms of harassment and victimisation.
69
6.2.2 The Legal Advice Clinic encourages volunteers to resolve misunderstandings
and problems informally wherever possible, depending on the circumstances.
However, whether dealt with informally or formally, it is important for a volunteer
who may have caused offence to understand that it is no defence to say that
they did not intend to do so, or to blame individuals for being over sensitive. It is
the impact of the behaviour, rather than the intent, that counts, and that should
shape the solution found both to the immediate problem and to preventing
further similar problems in the future.
6.3 COMPLAINTS OF DISCRIMINATION
6.3.1 The Legal Advice Clinic will treat seriously all complaints of unlawful
discrimination on any forbidden grounds made by employees, volunteers,
clients or other third parties and will take action where appropriate.
7. MONITORING
7.1 The Legal Advice Clinic will monitor and record equal opportunities information
about staff and volunteers, including trustees, on the basis of age, gender,
ethnicity and disability. We will store equal opportunities data as confidential
personal data and restrict access to this information. Equal opportunities
information will be used exclusively for the purposes of equal opportunities
monitoring and will have no bearing on opportunities or benefits.
8. REVIEW
8.1 This policy will be reviewed annually or more regularly if we identify any non-
compliance or problem or in the light of emerging legislation or best practice
that could impact on this policy.
Policy implementation date: 15 September 2011
Latest date for review: 15 September 2012
LEGAL ADVICE CLINIC
COMPLAINTS PROCEDURE
The Legal Advice Clinic is committed to providing a high quality of
service, including the prompt resolution of any complaints.
If you are unhappy with the service you have received, please ask to
speak to one of the Clinic Directors in the first instance.
If the Clinic Directors are unable to resolve the matter satisfactorily, you
may make a formal complaint in writing to the Head of the Law
Department. Please provide your name and address and the details of
your complaint, including the date on which it occurred. Your letter
should be clearly headed, ‘Formal Complaint’. We recommend that you
send your letter by recorded delivery and keep a copy for your own
reference. You should address your letter to:
[insert address]
We aim to send you an initial written acknowledgement of your
complaint within two weeks from the date of receipt. Your complaint will
be investigated and we aim to send you a final written decision within
eight weeks from the original date of receipt.
QUICK BENEFITS CHECKLIST
This checklist prompts you to obtain the most common information for a QB
calculation. It is not comprehensive, there may be other factors that should be
explored.
Clients Name:
Client DOB: Partner DOB:
Child DOB: (1) (2) (3)
Savings/Capital:
Disability:
ESA Status: Assessment Work Related Activity Group
Support Group
Work:
Claimant Hours: Gross: Net(Less Tax and NI):
Partner Hours: Gross: Net(Less Tax and NI): Gross Income:8
Claimant Current Financial Year:
Previous Financial Year:
Partner Current Financial Year:
Previous Financial Year:
Benefit Income:
Claimant:
Partner:
Other Income:
Claimant: Partner:
Rent/LHA: Monthly/Weekly
Council Tax: Monthly/Weekly
Non Dependants Gross Income
(1) (2) (3)
Owner/Occupier:
Outstanding Mortgage(s):
2 Oct. 1995: Pre / Post
Ground Rent (Annually/Monthly): Service Charges (Annually/Monthly):
Outstanding Home Improvement or Repair Loan(s)
2 Oct. 1995: Pre / Post
8 Financial year runs 6 April to 5 April.
72
SAMPLE SOLICITORS LIST
CRIMINAL LAW SOLICITORS The following solicitors offer specialist help in Criminal law. The LSC website indicates they have
government contracts to provide free legal advice to people who are financially eligible; however this may
depend on the particular offence you need advice about, the stage the matter has reached and how busy a
firm is at any given time.
Firm Address Best way to contact
Rae & Co t: 020 7407 6256
2C Trinity Street, London SE1 1DB Drop-in, phone or email
Murrays Partnership t: 020 7701 8653 www.themurraypartnership.co.uk
94-96 Walworth Road, London SE1 6SW Drop-in, phone, email or write
Steel & Shamash t: 020 7803 3999 www.steelandshamash.co.uk
12 Baylis Road, London SE1 7AA Drop-in, phone, email or write
Carter and Company t: 020 7183 7336 www.carterandcompany.co.uk
93-95 Borough High Street, London SE1 1NL
Drop-in, phone, email or write
Kaim Todner t: 020 7701 4747 www.kaimtodner.com
195 Walworth Road, London SE17 1RW Drop-in, phone, email or write
Knox & Co t: 020 7407 1010
2nd Floor, 85-87 Borough High Street, London SE1 1NH
Drop-in, phone, email or write
Atanda Solicitors t: 020 7231 3060 www.atandasolicitors.com
2nd Floor, 59-61 Old Kent Road, London SE1 4RF
Phone or email
A2 Solicitors t: 07956 314464
Southbank House, Black Prince Road, London SE1 7SJ
Phone
LSBU Legal Advice Clinic – Updated 12 April 2012
You can search for up-to-date information about legal practitioners in any geographical area by going to
Legal Adviser Finder (http://legaladviserfinder.justice.gov.uk/AdviserSearch.do)
or The Law Society (http://www.lawsociety.org.uk/choosingandusing/findasolicitor.law?=lshome)
73
EXTRAS DIN CODUL PENAL AL HISTRIANEI
Art. 348
Exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi
Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie
ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că
săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu
închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
LEGEA NR.51/1995 PRIVIND PROFESIA DE AVOCAT, ACTUALIZATĂ
Capitolul I - Dispozitii generale
Art. 1 (1) Profesia de avocat este libera si independenta, cu organizare si functionare
autonome, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(2) Profesia de avocat se exercita numai de avocatii inscrisi in tabloul baroului din care
fac parte, barou component al Uniunii Nationale a Barourilor din Histriana, denumita
in continuare U.N.B.R.
(3) Constituirea si functionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de
constituire si de inregistrare ale acestora sunt nule de drept. Nulitatea poate fi
constatata si din oficiu.
Art. 2 (1) In exercitarea profesiei avocatul este independent si se supune numai legii,
statutului profesiei si codului deontologic.
(2) Avocatul promoveaza si apara drepturile, libertatile si interesele legitime ale
omului.
(3) Avocatul are dreptul sa asiste si sa reprezinte persoanele fizice si juridice in fata
instantelor autoritatii judecatoresti si a altor organe de jurisdictie, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor si institutiilor publice, precum si in fata altor persoane
fizice sau juridice, care au obligatia sa permita si sa asigure avocatului desfasurarea
nestingherita a activitatii sale, in conditiile legii.
(4) Orice persoana are dreptul sa isi aleaga in mod liber avocatul.
(5) In exercitarea dreptului de aparare avocatul are dreptul si obligatia de a starui
pentru realizarea liberului acces la justitie, pentru un proces echitabil si intr-un termen
rezonabil.
Art. 3 (1) Activitatea avocatului se realizeaza prin:
a) consultatii si cereri cu caracter juridic;
b) asistenta si reprezentare juridica in fata instantelor judecatoresti, a organelor de
urmarire penala, a autoritatilor cu atributii jurisdictionale, a notarilor publici si a
executorilor judecatoresti, a organelor administratiei publice si a institutiilor, precum si
a altor persoane juridice, in conditiile legii;
c) redactarea de acte juridice, atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor prezentate spre autentificare;
d) asistarea si reprezentarea persoanelor fizice sau juridice interesate in fata altor
autoritati publice cu posibilitatea atestarii identitatii partilor, a continutului si a datei
actelor incheiate;
e) apararea si reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor si intereselor
legitime ale persoanelor fizice si juridice in raporturile acestora cu autoritatile publice,
cu institutiile si cu orice persoana histriană sau straina;
f) activitati de mediere;
g) activitati fiduciare constand in primirea in depozit, in numele si pe seama clientului,
de fonduri financiare si bunuri, rezultate din valorificarea sau executarea de titluri
executorii, dupa incheierea procedurii succesorale sau a lichidarii, precum si plasarea
si valorificarea acestora, in numele si pe seama clientului, activitati de administrare a
fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate;
h) stabilirea temporara a sediului pentru societati comerciale la sediul profesional al
avocatului si inregistrarea acestora, in numele si pe seama clientului, a partilor de
interes, a partilor sociale sau a actiunilor societatilor astfel inregistrate;
i) activitatile prevazute la lit. g) si h) se pot desfasura in temeiul unui nou contract de
asistenta juridica;
j) orice mijloace si cai proprii exercitarii dreptului de aparare, in conditiile legii.
(2) Activitatile prevazute la alin. (1) se exercita numai de avocat, daca legea nu
prevede altfel.
Art. 4 In exercitarea profesiei si in legatura cu aceasta avocatul este protejat de lege.
Art. 5 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat sunt: cabinete individuale, cabinete
asociate, societati civile profesionale sau societati profesionale cu raspundere limitata.
(2) In cabinetul individual isi poate exercita profesia un avocat definitiv, singur sau
impreuna cu alti avocati colaboratori.
(3) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitarii in comun a profesiei;
drepturile si obligatiile avocatilor titulari ai unor cabinete asociate isi pastreaza
caracterul personal si nu pot fi cedate. In mod corespunzator cabinetele individuale se
pot asocia si cu societatile civile profesionale.
(4) Cabinetele individuale se pot grupa pentru a-si crea facilitati tehnico-economice in
vederea exercitarii profesiei si isi pastreaza individualitatea in relatiile cu clientii. (5)
Societatea civila profesionala se constituie din 2 sau mai multi avocati definitivi. In
societatea civila profesionala isi pot exercita profesia si avocati colaboratori sau
avocati salarizati.
Societatea civila profesionala si avocatii care profeseaza in cadrul ei nu pot acorda
asistenta juridica persoanelor cu interese contrare.
(6) Cabinetele grupate, cabinetele asociate, societatile civile profesionale si societatile
profesionale cu raspundere limitata pot avea si proprietate comuna.
(7) Avocatul poate schimba oricand forma de exercitare a profesiei, cu instiintarea
baroului din care face parte.
(8) Avocatul nu isi poate exercita profesia, in acelasi timp, in mai multe forme de
exercitare a acesteia.
(9) Formele de exercitare a profesiei pot fi instrainate prin acte intre vii numai intre
avocati definitivi si aflati in exercitiul profesiei sau pot fi lichidate la incetarea calitatii,
cu respectarea regimului investitiilor reglementat prin prezenta lege.
Art. 6 (1) Societatea profesionala cu raspundere limitata este o societate civila cu
personalitate juridica, constituita in conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul
profesiei de avocat, prin asocierea a cel putin 2 avocati definitivi, aflati in exercitiul
profesiei, indiferent daca detin sau nu ori daca apartin sau nu unei alte forme de
exercitare a profesiei.
(2) Dobandirea personalitatii juridice a societatii profesionale cu raspundere limitata
are loc la data inregistrarii la barou a deciziei emise de catre consiliul baroului in a
carui raza teritoriala se afla sediul ei principal.
(3) Societatea profesionala cu raspundere limitata detine un patrimoniu de afectatiune.
(4) Obligatiile si raspunderea societatii profesionale cu raspundere limitata sunt
garantate cu patrimoniul de afectatiune.
Asociatii raspund personal, numai in limita aportului social al fiecaruia.
(5) In situatia in care societatea profesionala cu raspundere limitata se constituie din
avocati care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, acestea din urma pot sa
nu fie supuse lichidarii, daca asociatii convin astfel.
(6) Forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul, daca este cazul, isi
inceteaza activitatea profesionala desfasurata in nume propriu pe perioada in care
avocatul titular sau, dupa caz, avocatii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in
societatea profesionala cu raspundere limitata. Pe perioada in care forma de exercitare
a profesiei isi inceteaza activitatea din aceasta cauza, in Tabloul avocatilor se
mentioneaza corespunzator situatia privind incetarea activitatii, in conditiile prevazute
de Statutul profesiei de avocat.
(7) In cazul prestatiilor profesionale constand in asistenta si reprezentare juridica la
instante, parchete, organe de cercetare penala sau alte autoritati, societatea
profesionala cu raspundere limitata are obligatia de a mentiona in contractul incheiat
cu clientul numele avocatului/avocatilor ales/alesi sau acceptat/acceptati de client sa
asigure serviciul profesional, precum si acordarea sau, dupa caz, neacordarea dreptului
de substituire.
(8) Societatea profesionala cu raspundere limitata conduce contabilitatea in partida
simpla si este supusa regimului transparentei fiscale. Plata impozitului pe venit se face
de catre fiecare asociat, pentru venitul sau propriu.
Art. 7 Orice avocat, indiferent de forma de exercitare a profesiei, poate sa incheie conventii
de colaborare cu experti sau cu alti specialisti, in conditiile legii. Societatile civile
profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata pot incheia astfel de
conventii numai cu acordul tuturor asociatilor.
Art. 8 (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat si cabinetele grupate vor fi
individualizate prin denumire, dupa cum urmeaza:
a) in cazul cabinetului individual — numele avocatului titular, urmat de sintagma
cabinet de avocat;
b) in cazul cabinetelor asociate — numele tuturor titularilor, urmate de sintagma
cabinete de avocat asociate;
c) in cazul societatilor civile profesionale si al societatilor profesionale cu raspundere
limitata — numele a cel putin unuia dintre asociati, urmat de sintagma societate civila
de avocati sau, dupa caz, societate profesionala de avocati cu raspundere limitata;
d) in cazul cabinetelor grupate — numele fiecarui titular de cabinet, urmat de sintagma
cabinete de avocat grupate.
(2) Denumirea formei de exercitare a profesiei, individualizata potrivit alin. (1), poate
fi pastrata si dupa decesul sau plecarea unuia dintre asociati, cu acordul acestuia, sau,
dupa caz, al tuturor mostenitorilor celui decedat, exprimat in forma autentica.
(3) Denumirile prevazute la alin. (1) vor figura pe firmele cabinetelor sau societatilor,
in conditiile stabilite de statutul profesiei.
(4) In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de catre avocatii straini se pot
utiliza denumirea si numele formei de exercitare a profesiei din tara sau din strainatate,
in conditiile prezentului articol.
Art. 9 (1) Conventiile de grupare si de asociere a cabinetelor, actele de constituire a
societatilor civile profesionale de avocati si a societatilor profesionale cu raspundere
limitata, precum si conventiile prevazute la art. 7 se incheie in forma scrisa, cu
respectarea conditiilor de fond prevazute de lege si de statutul profesiei.
(2) Consiliul baroului sesizat verifica indeplinirea conditiilor legale si, constatand
indeplinirea lor, dispune inregistrarea conventiei in termen de o luna de la inregistrarea
cererii.
(3) Impotriva deciziei consiliului baroului orice persoana care se considera vatamata
intr-un drept sau interes legitim al sau poate formula plangere la organele de jurisdictie
profesionala, in conditiile prezentei legi si ale statutului profesiei.
(4) Barourile tin evidenta separata a avocatilor pentru fiecare forma de exercitare a
profesiei.
Art. 10 (1) Barourile si U.N.B.R. asigura exercitarea calificata a dreptului de aparare,
competenta si disciplina profesionala, protectia demnitatii si onoarei avocatilor
membri.
(2) In fiecare judet exista si functioneaza un singur barou membru al U.N.B.R., cu
sediul in localitatea de resedinta a judetului.
(3) Fiecare barou organizeaza si asigura functionarea a cate unui serviciu de asistenta
judiciara pe langa fiecare judecatorie. Consiliul baroului raspunde de organizarea si
functionarea acestui serviciu.
Art. 11 Avocatul este dator sa pastreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei
care i-a fost incredintata, cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege.
Capitolul II - Dobandirea calitatii de avocat
Sectiunea 1 - Conditiile de inscriere in avocatura
Art. 12 (1) Poate fi membru al unui barou din Histriana cel care indeplineste urmatoarele
conditii:
a) are exercitiul drepturilor civile si politice;
b) este licentiat al unei facultati de drept cu durata stabilita de lege;
c) nu se gaseste in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevazute de prezenta lege;
d) este apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea profesiei.
(2) Indeplinirea conditiei prevazute la lit. d) a alin. (1) trebuie dovedita cu certificat
medical de sanatate, eliberat pe baza constatarilor facute de o comisie medicala
constituita in conditiile prevazute in statutul profesiei.
Art. 13 (1) Membrul unui barou dintr-o alta tara poate exercita profesia de avocat in Histriana,
in cazul indeplinirii conditiilor prevazute de prezenta lege.
(2) Pentru a acorda consultanta juridica privind dreptul histrian, avocatul strain are
obligatia de a sustine un examen de verificare a cunostintelor de drept histrian si de
limba histriană, organizat de U.N.B.R.
(3) Avocatul strain poate exercita profesia de avocat in Histriana, la alegere, in cadrul
uneia dintre formele de organizare prevazute la art. 5.
(4) Avocatul strain nu poate pune concluzii orale sau scrise in fata instantelor
judecatoresti si a celorlalte organe jurisdictionale si judiciare, cu exceptia celor de
arbitraj international.
(5) Onorariile cuvenite avocatului strain se vor inregistra si se vor plati integral in
Histriana.
(6) Avocatul strain care exercita profesia in Histriana este obligat sa se inscrie in
tabloul special tinut de fiecare barou si se supune prevederilor prezentei legi, ale
statutului profesiei si codului deontologic.
Art. 14 Este nedemn de a fi avocat:
a) cel condamnat definitiv prin hotarare judecatoreasca la pedeapsa cu inchisoare
pentru savarsirea unei infractiuni intentionate, de natura sa aduca atingere prestigiului
profesiei;
b) cel care a savarsit abuzuri prin care au fost incalcate drepturile si libertatile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotarare judecatoreasca, sau a savarsit abateri
disciplinare grave, sanctionate cu masura excluderii din profesie, ca sanctiune
disciplinara;
c) cel caruia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita
prin hotarare judecatoreasca sau disciplinara;
d) falitul fraudulos, chiar reabilitat.
Art. 15 Exercitarea profesiei de avocat este incompatibila cu:
a) activitatea salarizata in cadrul altor profesii decat cea de avocat;
b) ocupatiile care lezeaza demnitatea si independenta profesiei de avocat sau bunele
moravuri;
c) exercitarea nemijlocita de fapte materiale de comert.
Art. 16 Exercitarea profesiei de avocat este compatibila cu:
a) calitatea de deputat sau senator, consilier in consiliile locale sau judetene;
b) activitati si functii didactice in invatamantul juridic superior;
c) activitatea literara si publicistica;
d) calitatea de arbitru, mediator, conciliator sau negociator, consilier fiscal, consilier in
proprietate intelectuala, consilier in proprietate industriala, traducator autorizat,
administrator sau lichidator in cadrul procedurilor de reorganizare si lichidare
judiciara, in conditiile legii.
Art. 17 (1) Primirea in profesie se realizeaza numai in baza unui examen organizat de
U.N.B.R., cel putin anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului
profesiei de avocat.
(2) Examenul pentru primirea in profesia de avocat se sustine in cadrul Institutului
National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar,
in centrele teritoriale ale acestuia, avand la baza o metodologie elaborata si aprobata de
Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului este unica la nivelul U.N.B.R., iar selectarea subiectelor se
face de comisia nationala de examen.
(4) Comisia nationala de examen este formata cu precadere din avocati – cadre
didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesia de avocat.
Desemnarea acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea
barourilor.
(5) Dispozitiile art. 102 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor
si procurorilor, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, se aplica in mod
corespunzator, precum si judecatorilor de la instantele internationale.
Art. 18 (1) La inceputul exercitarii profesiei avocatul efectueaza in mod obligatoriu un stagiu
de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, timp in care are calitatea de avocat
stagiar.
(2) Conditiile efectuarii stagiului, drepturile si obligatiile avocatului stagiar, ale
avocatului indrumator, precum si ale baroului fata de acestia sunt reglementate prin
statutul profesiei.
(3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumator, avocatii stagiari pot urma
cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formarii profesionale
initiale, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de avocat.
(4) Stagiul se suspenda in caz de lipsa motivata din profesie ori in caz de incetare a
indrumarii profesionale fara culpa avocatului stagiar. Perioada de stagiu anterior
efectuata se socoteste pentru indeplinirea stagiului.
(5) Dupa efectuarea stagiului avocatul stagiar va sustine examenul de definitivare.
(6) Avocatul stagiar respins de trei ori la examenul de definitivare va fi exclus din
profesie.
Art. 19 Activitatea unui avocat stagiar poate fi indrumata numai de avocati definitivi cu o
vechime de cel putin 6 ani in aceasta calitate si care se bucura de o reputatie
profesionala nestirbita.
Art. 20 (1) Calitatea de avocat definitiv se dobandeste in baza unui examen organizat de
U.N.B.R., anual si la nivel national, potrivit prezentei legi si Statutului profesiei de
avocat sau prin promovarea examenului de absolvire a Institutului National pentru
Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in conditiile prevazute de Statutul profesiei de
avocat.
(2) Examenul de definitivare se sustine in cadrul Institutului National pentru Pregatirea
si Perfectionarea Avocatilor si se desfasoara in mod unitar, pe centre teritoriale, avand
la baza o metodologie elaborata si aprobata de Consiliul U.N.B.R.
(3) Tematica examenului de definitivare este unica la nivelul U.N.B.R., iar selectarea
subiectelor se face de comisia nationala de examen.
(4) Comisia nationala de examen este formata, cu precadere, din avocati — cadre
didactice universitare, care au minimum 10 ani vechime in profesie. Desemnarea
acesteia se face de Comisia permanenta a U.N.B.R., la propunerea barourilor.
(5) Cel care a promovat examenul de primire in profesia de avocat si care pana la data
sustinerii examenului de primire in profesia de avocat a indeplinit functia de judecator,
procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani, dobandeste
calitatea de avocat definitiv, fara sustinerea examenului de definitivare prevazut la
alin. (1), cu conditia promovarii examenului de definitivat in profesia din care
provine.
(6) Dispozitiile alin. (5) se aplica si persoanelor care au promovat examenul de intrare
in profesia de avocat si care au indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul
Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale,
Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ timp de 5 ani
neintrerupti.
(7) Avocatul stagiar care a exercitat cel putin un mandat de parlamentar, primar,
viceprimar, presedinte de consiliu judetean sau vicepresedinte de consiliu judetean,
dobandeste la cerere calitatea de avocat definitiv.
(8) Avocatii — fosti judecatori nu pot pune concluzii la instantele unde au functionat,
iar fostii procurori si cadrele de politie nu pot acorda asistenta juridica la unitatea de
urmarire penala la care si-au desfasurat activitatea, timp de 5 ani de la incetarea
functiei respective.
Art. 21 (1) Profesia de avocat nu poate fi exercitata la instantele, precum si la parchetele de pe
langa acestea, inclusiv la Directia Nationala Anticoruptie, Directia de Investigare a
Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, Inalta Curte de Casatie si
Justitie sau la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde sotul
avocatului sau ruda ori afinul sau pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia
de judecator sau procuror, indiferent de sectia, directia, serviciul sau biroul in care isi
desfasoara activitatea.
(2) Dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator si avocatului al carui sot, ruda
ori afin pana la gradul al treilea inclusiv indeplineste functia de judecator la Curtea
Constitutionala ori functia de judecator financiar, consilier de conturi sau procuror
financiar la instantele Curtii de Conturi.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica cabinetului asociat, societatii civile sau societatii
profesionale cu raspundere limitata in care este asociat ori angajat cel caruia i se aplica
interdictia mentionata la alin. (1) si (2).
(4) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica si avocatului titular, avocatului asociat,
avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei, care se foloseste de forma de
organizare profesionala ori de raporturile de conlucrare profesionala stabilite in
conditiile legii in scopul eludarii acestor interdictii.
Art. 22 (1) La inscrierea in barou avocatul depune in fata consiliului baroului, in cadru
solemn, urmatorul juramant: "Jur sa respect si sa apar Constitutia si legile tarii,
drepturile si libertatile omului si sa exercit profesia de avocat cu cinste si demnitate.
Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"
(2) Juramantul poate fi depus si fara formula religioasa, in acest caz, juramantul va
incepe cu formula: "Jur pe onoare si constiinta!"
Art. 23 (1) Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecatorie si poate asista ori
reprezenta partea la organele si institutiile prevazute la art. 3.
(2) Avocatii stagiari, dupa inscrierea in barou, au obligatia sa urmeze cursurile
Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, in perioada de
stagiu.
(3) Avocatul definitiv are dreptul sa puna concluzii la toate instantele, cu exceptia
Inaltei Curti de Casatie si Justitie si Curtii Constitutionale, unde va putea pune
concluzii daca are o vechime neintrerupta in profesie de cel putin 5 ani de la
definitivare.
(4) Avocatul definitiv este obligat sa frecventeze formele de pregatire profesionala
continua organizate de barou, Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea
Avocatilor sau de formele de exercitare a profesiei, in conditiile prevazute de Statutul
profesiei de avocat.
Art. 24 (1) Baroul are obligatia sa intocmeasca anual tabloul avocatilor definitivi si stagiari in
ordine alfabetica, cu mentionarea numelui, prenumelui, titlului stiintific, datei
inscrierii in barou, sediului profesional, formei de exercitare a profesiei si a instantelor
la care au dreptul sa puna concluzii.
(2) A doua parte a tabloului va cuprinde cabinetele asociate, societatile civile
profesionale si societatile profesionale cu raspundere limitata, cu indicarea sediului si a
avocatilor care le compun.
(3) Prin grija baroului, tabloul anual al avocatilor si modificarile intervenite sunt
comunicate la inceputul fiecarui an instantelor judecatoresti, organelor de urmarire
penala si autoritatilor administrative ale judetului sau municipiului Bucuresti, precum
si U.N.B.R.
Art. 25 (1) Consiliul baroului emite decizii de trecere pe tabloul avocatilor incompatibili, la
cerere sau din oficiu, iar reinscrierea pe tabloul avocatilor cu drept de exercitare a
profesiei se face numai la cerere, dupa incetarea starii de incompatibilitate.
(2) In cazurile in care exista incompatibilitate, decizia de primire in profesie va
produce efectele numai de la data incetarii starii de incompatibilitate, care trebuie
rezolvata in termen de doua luni de la emiterea deciziei.
Art. 26 (1) Exercitarea oricarei activitati de asistenta juridica specifica profesiei de avocat si
prevazuta la art. 3 de catre o persoana fizica sau juridica ce nu are calitatea de avocat
inscris intr-un barou si pe tabloul avocatilor acelui barou constituie infractiune si se
pedepseste potrivit legii penale.
(2) Instantele sunt obligate sa verifice si sa se pronunte asupra calitatii de reprezentant
al unei persoane care se prezinta ca avocat, exercitand acte specifice acestei profesii si
folosind insemnele profesiei de avocat.
(3) Actele specifice profesiei de avocat, efectuate in mod public de o persoana care nu
a dobandit calitatea de avocat in conditiile prezentei legi, sunt nule daca s-a produs o
vatamare ce nu poate fi remediata in alt mod, in afara de cazul in care modul de
indeplinire a acestora a fost de natura sa produca o eroare comuna cu privire la
calitatea celui care le-a savarsit.
(4) In cazurile prevazute de prezentul articol, baroul are dreptul la actiune in
despagubiri impotriva persoanei fizice sau juridice care exercita fara drept profesia de
avocat.
(5) Sumele obtinute cu titlu de despagubiri potrivit alin. (4) vor fi cuprinse in bugetele
barourilor si vor fi folosite in mod exclusiv pentru organizarea activitatii de pregatire
profesionala a avocatilor, in conditiile legii.
Sectiunea 2 - Incetarea si suspendarea calitatii de avocat
Art. 27 Calitatea de avocat inceteaza:
a) prin renuntarea scrisa la exercitiul profesiei;
b) prin deces;
c) daca impotriva avocatului s-a luat masura excluderii din profesie ca sanctiune
disciplinara;
d) daca avocatul a fost condamnat definitiv pentru o fapta prevazuta de legea penala si
care il face nedemn de a fi avocat, conform legii.
Art. 28 Calitatea de avocat este suspendata:
a) in caz de incompatibilitate, pe durata existentei acestei stari;
b) pe perioada interdictiei de a profesa, dispusa prin hotarare judecatoreasca sau
disciplinara;
c) in caz de neplata totala sau partiala a taxelor si a contributiilor profesionale catre
barou, catre U.N.B.R. si catre sistemul propriu de asigurari sociale, timp de 3 luni de la
scadenta acestora si pana la lichidarea integrala a datoriilor;
d) la cererea scrisa a avocatului.
Capitolul III - Drepturile si indatoririle avocatului
Sectiunea 1 - Drepturile avocatilor
Art. 29 (1) Avocatul inscris in tabloul baroului are dreptul sa asiste si sa reprezinte orice
persoana fizica sau juridica, in temeiul unui contract incheiat in forma scrisa, care
dobandeste data certa prin inregistrarea in registrul oficial de evidenta.
(2) Avocatul, precum si clientul au dreptul sa renunte la contractul de asistenta juridica
sau sa il modifice de comun acord, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
Renuntarea unilaterala a clientului nu constituie cauza de exonerare pentru plata
onorariului cuvenit, pentru serviciile avocatiale prestate, precum si pentru acoperirea
cheltuielilor efectuate de avocat in interesul procesual al clientului.
Art. 30 Avocatul are dreptul de a alege si de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in
conditiile prevazute in prezenta lege si in statut.
Art. 31 (1) Pentru activitatea sa profesionala avocatul are dreptul la onorariu si la acoperirea
tuturor cheltuielilor facute in interesul procesual al clientului sau.
(2) In acest scop, avocatul poate sa isi deschida un cont bancar pentru incasarea
onorariilor si altul pentru depunerea sumelor primite de la client pentru cheltuieli
procesuale in interesul acestuia. Modul de administrare a sumelor predate de client
avocatului, pentru cheltuieli procesuale in interesul sau, va fi stabilit prin conventia
dintre avocat si client, in conditiile prevazute de statutul profesiei.
(3) Contractul de asistenta juridica, legal incheiat, este titlu executoriu. Investirea cu
formula executorie este de competenta judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla
sediul profesional al avocatului. Restantele din onorarii si alte cheltuieli efectuate de
avocat in interesul procesual al clientului sau se recupereaza potrivit dispozitiilor
statutului profesiei.
Art. 32
Contestatiile si reclamatiile privind onorariile se solutioneaza de decanul baroului.
Decizia decanului poate fi atacata la consiliul baroului, a carui hotarare este definitiva.
Art. 33 (1) Avocatii au propriul sistem de asigurari sociale.
(2) Sistemul de asigurari sociale al avocatilor este reglementat prin lege si se bazeaza
pe contributia acestora, precum si pe alte surse prevazute de lege ori de Statutul Casei
de Asigurari a Avocatilor.
(3) Timpul servit in avocatura este considerat vechime in munca.
(4) Avocatul are dreptul la recuperarea capacitatii de munca, in conditiile prevazute de
Statutul profesiei de avocat.
Art. 34 Constituie vechime in profesia de avocat perioada in care avocatul a exercitat functia
de judecator, procuror, notar, a indeplinit functii de specialitate juridica in aparatul
Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, Guvernului, Curtii Constitutionale,
Avocatului Poporului, Curtii de Conturi si Consiliului Legislativ, precum si perioada
in care acesta a fost suspendat din profesie in vederea exercitarii unei functii de
demnitate publica sau a unei functii asimilate cu functia de demnitate publica.
Art. 35 (1) Pentru asigurarea secretului profesional, actele si lucrarile cu caracter profesional
aflate asupra avocatului sau in cabinetul sau sunt inviolabile. Perchezitionarea
avocatului, a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de inscrisuri si bunuri nu
poate fi facuta decat de procuror, in baza unui mandat emis in conditiile legii.
(2) Nu vor putea fi ascultate si inregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice,
convorbirile telefonice ale avocatului si nici nu va putea fi interceptata si inregistrata
corespondenta sa cu caracter profesional, decat in conditiile si cu procedura prevazute
de lege.
Art. 36 (1) Contactul dintre avocat si clientul sau nu poate fi stanjenit sau controlat, direct sau
indirect, de niciun organ al statului.
(2) In cazul in care clientul se afla in stare de arest sau detentie, administratia locului
de arest ori detentie are obligatia de a lua masurile necesare pentru respectarea
drepturilor prevazute la alin. (1).
Art. 37 Avocatul care profeseaza individual, cabinetele asociate, societatea civila profesionala
si societatea profesionala cu raspundere limitata au dreptul la sediu profesional in
circumscriptia baroului in care sunt inscrisi si la sedii secundare in alt barou din tara
sau din strainatate unde sunt luati in evidenta.
Art. 38 Ministerul Justitiei este obligat sa asigure spatiile necesare in vederea desfasurarii
activitatii avocatilor in sediul instantelor judecatoresti.
Art. 39 (1) In exercitarea profesiei avocatii sunt ocrotiti de lege, fara a putea fi asimilati
functionarului public sau altui salariat.
(2) Amenintarea savarsita impotriva avocatului in timpul exercitarii profesiei si in
legatura cu aceasta se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda.
(3) Lovirea sau alte acte de violenta savarsite impotriva avocatului in conditiile alin.
(2) se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani.
(4) Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a partii vatamate, iar
pentru faptele prevazute la alin. (3), si din oficiu. Retragerea plangerii prealabile sau
impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
(5) In cazul infractiunilor prevazute la alin. (2) si (3), savarsite impotriva sotului sau a
unei rude apropiate a avocatului in scop de intimidare ori de razbunare in legatura cu
exercitarea de catre avocat a profesiei, limitele speciale de pedeapsa prevazute de lege
se majoreaza cu jumatate.
(6) Avocatul este obligat sa respecte solemnitatea sedintei de judecata, sa nu
foloseasca cuvinte sau expresii de natura a aduce atingere autoritatii, demnitatii si
onoarei completului de judecata, procurorului, celorlalti avocati si partilor ori
reprezentantilor acestora din proces.
(7) Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma
adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (6), in fata instantelor de judecata, a
organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si numai
daca aceste sustineri sunt in legatura cu apararea in acea cauza si sunt necesare
stabilirii adevarului.
(8) abrogat OUG 10/2011
(9) Nerespectarea de catre avocat a prevederilor alin. (6) si (7) constituie abatere
disciplinara grava. Raspunderea disciplinara nu exclude raspunderea juridica penala
sau civila, dupa caz.
Sectiunea 2 - Indatoririle avocatilor
Art. 40 Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate
sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele
de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste
constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si
de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori
natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest
sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere
disciplinara.
Art. 41 Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din
oficiu sau gratuit de catre barou.
Art. 42
Avocatul este obligat sa se asigure pentru raspunderea profesionala, in conditiile
stabilite prin statutul profesiei.
Art. 43 Avocatul este obligat sa participe la toate sedintele convocate de consiliul baroului, la
activitatile profesionale si la sedintele organelor de conducere din care face parte.
Absentarea repetata si in mod nejustificat constituie abatere disciplinara.
Art. 44 (1) Avocatul este obligat sa tina evidentele cerute de lege si de statut cu privire la
cauzele in care s-a angajat si sa achite cu regularitate si la timp taxele si contributiile
stabilite pentru formarea bugetului baroului si a fondurilor Casei de Asigurari a
Avocatilor din Histriana si ale filialelor. Bugetul U.N.B.R. este format din contributiile
barourilor, stabilite conform legii si statutului profesiei.
(2) Actele intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale cerute de lege,
precum si pentru legitimarea fata de terti a calitatii de reprezentant au forta probanta
deplina pana la inscrierea in fals.
Art. 45 Avocatul este obligat sa restituie actele ce i s-au incredintat persoanei de la care le-a
primit.
Art. 46 (1) Avocatul nu poate asista sau reprezenta parti cu interese contrare in aceeasi cauza
sau in cauze conexe si nu poate pleda impotriva partii care l-a consultat mai inainte in
legatura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii.
(2) Avocatul nu poate fi ascultat ca martor si nu poate furniza relatii niciunei autoritati
sau persoane cu privire la cauza care i-a fost incredintata, decat daca are dezlegarea
prealabila, expresa si scrisa din partea tuturor clientilor sai interesati in cauza.
(3) Calitatea de martor are intaietate fata de calitatea de avocat cu privire la faptele si
imprejurarile pe care acesta le-a cunoscut inainte de a fi devenit aparator sau
reprezentant al vreunei parti in cauza.
(4) Daca a fost ascultat ca martor, avocatul nu mai poate desfasura nicio activitate
profesionala in acea cauza.
(5) Avocatul nu poate indeplini functia de expert sau de traducator in cauza in care
este angajat aparator.
Art. 47 (1) Avocatul este obligat sa poarte roba in fata instantelor judecatoresti.
(2) Caracteristicile robei sunt cele stabilite prin statutul profesiei.
(3) Purtarea robei in afara incintei instantei judecatoresti este interzisa, cu exceptia
cazurilor in care avocatul este delegat de catre organele profesiei sa reprezinte baroul
sau U.N.B.R. intr-o ocazie care impune aceasta tinuta.
Art. 48 (1) Este interzis avocatului ca, in mod nemijlocit sau prin persoane interpuse, sa
foloseasca procedee incompatibile cu demnitatea profesiei in scopul dobandirii
clientelei.
(2) De asemenea, este interzis avocatului sa foloseasca mijloace de reclama sau de
publicitate in acelasi scop. Statutul stabileste cazurile si masura in care avocatul poate
informa publicul cu privire la exercitarea profesiei sale.
Capitolul IV - Organizarea profesiei de avocat
Sectiunea 1 - Baroul
Art. 49 (1) Profesia de avocat este organizata si functioneaza in baza principiului autonomiei,
in limitele competentelor prevazute in prezenta lege.
(2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot
secret.
(3) Organele de conducere colegiale iau hotarari numai prin vot deschis. Deliberarile si
votul constituie secret profesional.
Art. 50 (1) Baroul este constituit din toti avocatii dintr-un judet sau din municipiul Bucuresti.
Sediul baroului este in orasul de resedinta al judetului, respectiv in municipiul
Bucuresti.
(2) Baroul are personalitate juridica, patrimoniu si buget propriu.
(3) Contributia avocatilor la realizarea bugetului este stabilita de consiliul baroului.
(4) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activitati producatoare de venituri, in
conditiile legii.
Art. 51 (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
a) adunarea generala;
b) consiliul;
c) decanul.
(2) In cadrul baroului isi desfasoara activitatea comisia de cenzori si comisia de
disciplina. Organizarea, functionarea, precum si atributiile acestora sunt reglementate
potrivit Statutului profesiei de avocat.
Art. 52 (1) Adunarea generala este formata din toti avocatii inscrisi in tabloul baroului cu
drept de exercitare a profesiei.
(2) Adunarea generala are urmatoarele competente:
a) stabileste masuri pentru exercitarea profesiei in baroul respectiv, in limitele legii si
ale statutului;
b) alege si revoca decanul, membrii consiliului, membrii comisiei de cenzori si pe cei
ai comisiei de disciplina. Decanul este ales pentru un mandat de 4 ani si poate fi reales
o singura data. Decanul se alege dintre avocatii cu o vechime de minimum 10 ani in
profesie;
c) alege delegatii baroului la Congresul avocatilor;
d) aproba proiectul de buget al baroului si da descarcare consiliului cu privire la
activitatea si gestiunea sa.
Art. 53 (1) Adunarea generala ordinara se intruneste anual, in primul trimestru, la convocarea
consiliului baroului.
(2) Convocarea se face prin afisare la sediul baroului, la sediul serviciilor de asistenta
din judet si prin publicare intr-un ziar local cu cel putin 15 zile inainte de data
stabilita.
(3) Adunarea generala extraordinara poate fi convocata de consiliul sau de comisia de
cenzori ale baroului.
(4) La cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului consiliul este obligat sa
convoace adunarea generala extraordinara in termen de cel mult 15 zile de la primirea
cererii.
In acest caz procedura convocarii va fi efectuata cu cel putin 7 zile inainte de data
stabilita.
(5) Sedinta adunarii generale este condusa de decan impreuna cu 5 membri alesi prin
vot deschis de cei prezenti, dintre care unul va fi desemnat secretar. In caz de alegere
sau de revocare a decanului ori a membrilor consiliului niciunul dintre acestia nu va
face parte din prezidiu, iar sedinta va fi condusa de cel mai in varsta membru prezent.
Art. 54 (1) Adunarea generala este legal constituita cu participarea majoritatii membrilor sai.
(2) In cazul in care numarul legal nu este intrunit, iar pe ordinea de zi a sedintei nu este
inclusa alegerea organelor de conducere a baroului, prezidiul adunarii generale, de fata
cu cei prezenti, stabileste o noua adunare generala in termen de cel mult 15 zile de la
data primei convocari. Consiliul baroului are obligatia sa indeplineasca procedura
convocarii cu cel putin 7 zile inainte de data fixata.
(3) Adunarea generala convocata in conditiile alin. (2) este legal constituita cu
participarea a cel putin unei treimi din numarul total al membrilor sai.
(4) Hotararile adunarii generale se iau cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara
de cazurile in care legea prevede alt cvorum de sedinta si de vot.
Art. 55 (1) Adunarile generale de alegere a organelor de conducere a baroului sunt legal
constituite numai cu participarea majoritatii membrilor adunarii generale a baroului.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), in cazul barourilor care au in evidenta mai
mult de 500 de avocati cu drept de exercitare a profesiei, in cazul in care, la prima
convocare, numarul legal de participanti nu este intrunit sunt aplicabile, in mod
corespunzator, dispozitiile art. 54 alin. (2) si (3).
(3) Participarea la adunarea generala de alegere a organelor de conducere a baroului se
face personal. Avocatul membru al baroului nu poate delega exercitarea dreptului sau
de vot unui alt avocat.
Art. 56 (1) Consiliul baroului este format din 5 pana la 15 membri, alesi pe o perioada de 4 ani
si care au o vechime continua in profesie de minimum 8 ani. Decanul si prodecanul se
includ in acest numar.
(2) Consiliul baroului are urmatoarele atributii: a) adopta hotarari pentru aplicarea si
respectarea prevederilor prezentei legi si ale statutului profesiei;
b) duce la indeplinire hotararile Consiliului U.N.B.R. si ale adunarii generale a
baroului;
c) intocmeste, modifica si da publicitatii tabloul anual al avocatilor, membri ai
baroului, si il comunica celor in drept;
d) adopta masuri pentru organizarea controlului profesional, disciplinar si deontologic,
pentru solutionarea sesizarilor si reclamatiilor, in conditiile prevazute de lege si de
statutul profesiei;
e) verifica si constata indeplinirea conditiilor legale ale cererilor de primire in profesie
si aproba primirea in profesie cu examen sau cu scutire de examen;
f) hotaraste asupra starii de incompatibilitate si asupra incetarii acesteia;
g) solutioneaza cererile de transfer in conformitate cu prevederile legii si ale statutului
profesiei;
h) verifica si constata daca actele privind constituirea, modificarea si schimbarea
formelor de exercitare a profesiei, precum si conventiile de grupare sau de conlucrare
profesionala indeplinesc conditiile prevazute de lege si de statutul profesiei;
organizeaza si tine evidenta acestora;
i) coordoneaza activitatea filialelor sau sucursalelor Casei de Asigurari a Avocatilor
din raza de competenta;
j) organizeaza conferintele de stagiu, cercurile de studii si editeaza publicatiile
baroului;
k) organizeaza si indruma activitatea serviciilor de asistenta juridica din judet, potrivit
legii si statutului profesiei;
l) sesizeaza comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale avocatilor;
m) suspenda din exercitarea profesiei, pe durata neplatii taxelor, avocatul care nu
achita taxele si contributiile prevazute de lege si de statutul profesiei timp de 3 luni de
la scadenta acestora, daca a fost avertizat despre neplata si nu s-a conformat
obligatiei;
n) solutioneaza contestatiile impotriva deciziei decanului privind onorariile;
o) stabileste cota de contributie a avocatilor la bugetul baroului;
p) accepta donatiile si legatele facute baroului;
q) aproba statul de functii si angajeaza personalul baroului;
r) intocmeste proiectul de buget anual, pe care il supune adunarii generale si
administreaza patrimoniul baroului;
s) prezinta anual adunarii generale, spre aprobare, raportul de activitate a consiliului si
a decanului, de gestiune curenta si de gestionare a patrimoniului baroului;
t) alege prodecanul baroului;
u) solutioneaza plangerile si contestatiile impotriva deciziilor decanului baroului;
v) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de Consiliul U.N.B.R.
ori de biroul executiv al U.N.B.R.
Art. 57 Consiliul baroului lucreaza legal in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai
si ia hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 58 (1) Decanul baroului are urmatoarele competente:
a) reprezinta baroul in raporturile acestuia cu persoanele fizice si juridice din tara si
din strainatate;
b) convoaca si prezideaza sedintele consiliului baroului;
c) aproba cererile de asistenta juridica gratuita;
d) exercita caile de atac impotriva hotararilor comisiei de disciplina si impotriva
deciziilor consiliului baroului pentru care sunt prevazute cai de atac;
e) ordonanteaza cheltuielile baroului;
f) ia masuri privind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunarii generale
sau a consiliului baroului;
g) indeplineste orice alte atributii prevazute de lege sau hotarate de organele de
conducere ale U.N.B.R. si date in competenta sa.
(2) Prodecanul il inlocuieste pe decan la cererea sau in absenta acestuia.
(3) Daca decanul si prodecanul sunt in imposibilitate temporara de a-si exercita
functiile, consiliul baroului poate delega un consilier pentru a indeplini, in tot sau in
parte, atributiile decanului.
(4) La Baroul Bucuresti, consiliul baroului alege 2 prodecani. Decanul este inlocuit, la
cerere sau in absenta sa, de catre prodecanul pe care il desemneaza in scris.
Art. 59 Avocatul nemultumit de decizia decanului o poate ataca la consiliul baroului.
Sectiunea 2 - Uniunea Nationala a Barourilor din Histriana — U.N.B.R.
Art. 60
(1) Uniunea Nationala a Barourilor din Histriana — U.N.B.R. este formata din toate
barourile din Histriana si are sediul in capitala tarii, municipiul Bucuresti.
(2) U.N.B.R. este persoana juridica de interes public, are patrimoniu si buget proprii.
(3) Bugetul U.N.B.R. se formeaza din contributia barourilor in cote stabilite de
Congresul avocatilor. Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit si in activitati producatoare
de venituri, in conditiile legii.
(4) Baroul de avocati se constituie si functioneaza numai in cadrul U.N.B.R., potrivit
prezentei legi si statutului profesiei.
(5) U.N.B.R. este succesoarea de drept a Uniunii Avocatilor din Histriana.
(6) Folosirea fara drept a denumirilor "Barou", "Uniunea Nationala a Barourilor din
Histriana", "U.N.B.R." ori "Uniunea Avocatilor din Histriana" sau a denumirilor
specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat de catre orice persoana fizica sau
persoana juridica, indiferent de obiectul activitatii desfasurate de aceasta, precum si
folosirea insemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de avocat in alte conditii
decat cele prevazute de prezenta lege constituie infractiuni si se pedepsesc cu
inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda.
Art. 61 (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
a) Congresul avocatilor;
b) Consiliul U.N.B.R.;
c) Comisia permanenta a U.N.B.R.;
d) presedintele U.N.B.R.
(2) In cadrul U.N.B.R. se constituie si functioneaza:
a) Comisia centrala de cenzori;
b) Comisia centrala de disciplina;
c) aparatul tehnic-administrativ.
Art. 62 (1) Congresul avocatilor este constituit din delegati ai fiecarui barou, potrivit normei
de reprezentare stabilite de statutul profesiei, si din membrii Consiliului U.N.B.R.
(2) Congresul avocatilor se intruneste anual in sesiune ordinara, la convocarea
Consiliului U.N.B.R.
(3) La cererea a cel putin unei treimi din numarul barourilor, Consiliul U.N.B.R. este
obligat sa convoace Congresul avocatilor in sesiune extraordinara.
Art. 63 (1) Convocarea congresului se face cu cel putin o luna inainte de data stabilita, prin
instiintarea in scris a barourilor si prin publicare intr-un ziar central. Consiliile
barourilor sunt obligate sa afiseze data convocarii si ordinea de zi la sediul baroului si
la instantele judecatoresti din raza acestora.
(2) Barourile sunt obligate sa isi aleaga delegatii cu cel putin 10 zile inainte de
congres.
(3) Congresul este legal constituit in prezenta a doua treimi din numarul membrilor sai
si adopta hotarari cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 64 (1) Congresul avocatilor are urmatoarele atributii:
a) analizeaza si aproba raportul anual al Consiliului U.N.B.R.;
b) alege Comisia centrala de cenzori si Consiliul de conducere al Casei de Asigurari a
Avocatilor;
c) face propuneri autoritatilor cu drept de initiativa legislativa privind profesia de
avocat;
d) adopta si modifica statutul profesiei si statutul Casei de Asigurari a Avocatilor, in
conformitate cu prevederile prezentei legi si pe baza proiectelor intocmite de Consiliul
U.N.B.R.;
e) adopta hotarari privitoare la relatiile dintre barouri, perfectionarea pregatirii
profesionale si respectarea regulilor deontologice ale profesiei;
f) alege si revoca membrii Comisiei centrale de disciplina. Fiecare barou are dreptul de
a propune cate un candidat pentru Comisia centrala de disciplina. Competenta si
procedura de judecata ale Comisiei centrale de disciplina se stabilesc prin statut;
g) aproba bugetul anual al Casei de Asigurari a Avocatilor si executia bugetara
anuala;
h) aproba bugetul anual al U.N.B.R. si executia bugetara anuala a acestuia si stabileste
cota de contributie a barourilor la formarea bugetului U.N.B.R. Cheltuielile necesare
organizarii congreselor se suporta de catre fiecare barou in functie de numarul
reprezentantilor sai.
(2) Hotararile congresului sunt definitive si obligatorii pentru toate organele profesiei.
Art. 65 (1) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor si reprezentantii barourilor
alesi potrivit normei de reprezentare stabilite in statutul profesiei.
(2) Mandatul de membru al Consiliului U.N.B.R. este de 4 ani. In cazul incetarii
mandatului unuia dintre ei, inlocuitorul sau executa diferenta de mandat. Inlocuitorul
este desemnat in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) In caz de schimbare a decanului unui barou noul decan il inlocuieste de drept pe
predecesorul sau. Celelalte vacante sunt completate la proximul congres al avocatilor.
(4) Consiliul U.N.B.R. se intruneste trimestrial la convocarea presedintelui U.N.B.R.
Convocarea se face cu cel putin 15 zile inainte de data sedintei.
(5) La cererea a cel putin unei treimi din numarul membrilor Consiliului U.N.B.R. sau
in situatii exceptionale, presedintele U.N.B.R. va convoca Consiliul U.N.B.R. in
sedinta extraordinara, in cel mult 10 zile de la data solicitarii sau a evenimentului
justificativ.
(6) Consiliul U.N.B.R. lucreaza in prezenta a cel putin doua treimi din numarul
membrilor sai si adopta hotarari valabile cu votul majoritatii membrilor prezenti.
Art. 66 Consiliul U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Histriana si asigura
activitatea permanenta a U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor;
c) rezolva orice probleme interesand profesia de avocat intre sesiunile Congresului
avocatilor, cu exceptia acelora care sunt date in competenta exclusiva a Congresului
avocatilor;
d) exercita controlul asupra activitatii si asupra hotararilor Comisiei permanente a
U.N.B.R.;
e) organizeaza examenul de verificare a cunostintelor de drept histrian si de limba
histriana ale avocatilor straini;
f) organizeaza si conduce activitatea Institutului National de Pregatire si Perfectionare
a Avocatilor, constituit ca persoana juridica de drept privat nonprofit si care nu face
parte din sistemul national de invatamant si nu este supus procedurilor de autorizare si
acreditare;
g) adopta hotarari in toate problemele privind pregatirea si perfectionarea profesionala
a avocatilor, precum si recomandari privind relatiile dintre barouri;
h) organizeaza examenul de primire in profesia de avocat si de dobandire a titlului
profesional de avocat definitiv, in conditiile art. 17 si cu respectarea prevederilor
Statutului profesiei de avocat;
i) organizeaza si supravegheaza serviciul statistic general al U.N.B.R.;
j) organizeaza si editeaza publicatiile U.N.B.R. si sprijina publicatiile barourilor;
k) intocmeste proiectul de buget al U.N.B.R. si il supune spre aprobare Congresului
avocatilor, precum si executia bugetara anuala a bugetului U.N.B.R.;
l) intocmeste raportul anual de activitate si de gestiune a patrimoniului U.N.B.R. si le
supune spre aprobare Congresului avocatilor;
m) staruie pentru realizarea bugetului U.N.B.R. si executarea de catre barouri a
hotararilor adoptate de Congresul avocatilor si de Consiliul U.N.B.R.;
n) alege si revoca presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. si membrii Comisiei
permanente a U.N.B.R., dintre membrii sai, avocati cu o vechime mai mare de 10 ani
in profesie, pentru un mandat de 4 ani;
o) verifica legalitatea si temeinicia deciziilor de primire in profesie, date de catre
consiliile barourilor, la cererea persoanelor interesate;
p) anuleaza hotararile barourilor pentru cauze de nelegalitate si rezolva plangerile si
contestatiile facute impotriva hotararilor adoptate de consiliile barourilor, in cazurile
prevazute de lege si de statutul profesiei;
q) infiinteaza Casa Centrala de Credit si Ajutor a Avocatilor si controleaza activitatea
acesteia;
r) coordoneaza activitatea Casei de Asigurari a Avocatilor si adopta regulamentul
acesteia;
s) indeplineste si alte atributii prevazute de lege si adopta hotarari in interesul
profesiei, cu respectarea legii;
t) acorda, la propunerea Comisiei permanente a U.N.B.R., titlul de membru de onoare,
respectiv de presedinte de onoare al U.N.B.R.
Art. 67 Comisia permanenta a U.N.B.R. se compune din 15 membri, dintre care 5 membri sunt
reprezentanti ai Baroului Bucuresti, iar 10 membri sunt reprezentanti ai celorlalte
barouri din tara. Presedintele si vicepresedintii U.N.B.R. sunt membri de drept ai
Comisiei permanente a U.N.B.R. si se includ in cei 15 membri. Mandatul membrilor
Comisiei permanente a U.N.B.R. este de 4 ani. In caz de incetare a mandatului unui
membru al Comisiei permanente a U.N.B.R., desemnarea inlocuitorului se face pe
aceleasi criterii si inlocuitorul executa diferenta de mandat. Unul dintre membrii
Comisiei permanente a U.N.B.R. indeplineste functia de secretar al acesteia si este
desemnat prin vot de Comisia permanenta a U.N.B.R. Presedintele U.N.B.R. este si
presedintele Comisiei permanente a U.N.B.R.
Art. 68 (1) Comisia permanenta a U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) este organul executiv al Consiliului U.N.B.R., cu activitate permanenta si de
legatura cu barourile U.N.B.R.;
b) duce la indeplinire hotararile Congresului avocatilor si ale Consiliului U.N.B.R. si
supravegheaza executarea acestor hotarari de catre barouri, adoptand decizii
corespunzatoare;
c) organizeaza serviciile Consiliului U.N.B.R. si serviciile proprii si angajeaza
personalul acestora;
d) asigura executia bugetara si urmareste realizarea resurselor bugetului U.N.B.R.;
e) accepta donatiile si legatele facute U.N.B.R.;
f) in realizarea atributiilor sale, emite decizii executorii;
g) aproba propunerile barourilor de desemnare a comisiilor teritoriale necesare pentru
sustinerea examenului de intrare si definitivare in profesia de avocat.
(2) Comisia permanenta a U.N.B.R. este condusa de presedintele U.N.B.R. si lucreaza
valabil in prezenta majoritatii membrilor sai si tot astfel adopta deciziile.
(3) Comisia permanenta a U.N.B.R. indeplineste si alte atributii stabilite de lege sau de
organele ierarhice ale profesiei.
Art. 69 (1) Presedintele U.N.B.R. are urmatoarele atributii:
a) reprezinta U.N.B.R. in relatiile cu persoanele fizice si juridice din tara si din
strainatate;
b) incheie conventii, acorduri si contracte in numele U.N.B.R., cu autorizarea
Consiliului U.N.B.R.;
c) convoaca si conduce sedintele Consiliului U.N.B.R. si ale Comisiei permanente a
U.N.B.R.;
d) ordonanteaza cheltuielile bugetare si extrabugetare ale U.N.B.R.;
e) semneaza actele Consiliului si ale Comisiei permanente ale U.N.B.R.;
f) supravegheaza relatiile dintre structurile centrale ale profesiei si barouri, precum si
relatiile dintre barouri;
g) acorda sprijin si ajutor barourilor in relatiile lor cu autoritatile centrale si locale;
h) vegheaza la asigurarea conditiilor corespunzatoare de desfasurare a activitatii
avocatilor la instantele judecatoresti si la organele de urmarire penala.
(2) Presedintele este inlocuit, la cerere sau in absenta sa, de catre vicepresedintele pe
care il desemneaza in acest scop.
Art. 70 Consiliul U.N.B.R. stabileste personalul necesar indeplinirii atributiilor functiei pentru
presedintele U.N.B.R.
Capitolul V - Asistenta judiciara
Sectiunea 1 - Cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare
Art. 71 (1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele
forme:
a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de
procedura penala;
b) in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public
judiciar, in conditiile legii;
c) asistenta judiciara prin avocat, acordata la solicitarea organelor administratiei
publice locale.
(2) In cazuri de exceptie, daca drepturile persoanei lipsite de mijloace materiale ar fi
prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea cu titlu gratuit a
asistentei de specialitate juridica.
Art. 72
(1) In cazul in care, potrivit art. 11—19 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.
51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civila, aprobata cu modificari si
completari prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviintata cererea de ajutor public judiciar
sub forma asistentei prin avocat, cererea impreuna cu incheierea de incuviintare se
trimit de indata decanului baroului din circumscriptia acelei instante.
(2) Decanul baroului sau avocatul caruia decanul i-a delegat aceasta atributie va
desemna, in termen de 3 zile, un avocat inscris in Registrul de asistenta judiciara,
caruia ii transmite, odata cu instiintarea desemnarii, incheierea prevazuta la alin. (1).
Decanul baroului are obligatia de a comunica si beneficiarului ajutorului public
judiciar numele avocatului desemnat. Beneficiarul ajutorului public judiciar poate
solicita el insusi desemnarea unui anumit avocat, cu consimtamantul acestuia, in
conditiile legii.
Art. 73 (1) Avocatul desemnat potrivit art. 72 alin. (2) sa acorde ajutorul public judiciar nu
poate refuza aceasta sarcina profesionala decat in caz de conflict de interese sau pentru
alte motive justificate.
(2) Refuzul nejustificat de a prelua cazul sau de a continua executarea constituie
abatere disciplinara, in conditiile legii.
(3) Refuzul nejustificat al beneficiarului sau renuntarea unilaterala si nejustificata a
acestuia la asistenta acordata de avocatul desemnat duce la incetarea ajutorului public
sub forma asistentei prin avocat.
Art. 74 (1) Asistenta extrajudiciara prevazuta la art. 35 din Ordonanta de urgenta a Guvernului
nr. 51/2008, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 193/2008, se acorda
de Serviciul de asistenta judiciara constituit la nivelul fiecarui barou, pe baza unei
cereri al carei model se aproba de Departamentul de coordonare a asistentei judiciare,
care va cuprinde mentiuni privind obiectul si natura solicitarii de asistenta, identitatea,
codul numeric personal, domiciliul si starea materiala ale solicitantului si ale familiei
sale, atasandu-se inscrisuri doveditoare ale veniturilor acestuia si ale familiei sale,
precum si dovezi cu privire la obligatiile de intretinere sau de plata. Cererea va fi
insotita si de o declaratie pe propria raspundere a solicitantului, in sensul de a preciza
daca in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, in ce forma,
pentru ce cauza, precum si cuantumul acestui ajutor.
(2) Dovada starii materiale a solicitantului se face, in principal, cu urmatoarele
documente:
a) adeverinta eliberata de autoritatile competente sau de catre angajator, dupa caz, din
care sa rezulte veniturile profesionale ale solicitantului si ale celorlalti membri ai
familiei supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate in perioada prevazuta de
legislatia privind ajutorul public judiciar, sau sumele incasate cu titlu de pensie,
indemnizatie de somaj sau asigurari sociale si altele asemenea, incasate pe aceeasi
perioada;
b) livretul de familie si, dupa caz, certificatele de nastere ale copiilor;
c) certificatul de persoana cu handicap al solicitantului sau al copilului, dupa caz;
d) declaratie pe propria raspundere din care sa reiasa ca solicitantul si ceilalti membri
ai familiei nu beneficiaza de alte venituri suplimentare;
e) declaratie pe propria raspundere privind situatia patrimoniala a solicitantului si a
familiei sale;
f) declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca solicitantul si/sau celalalt
parinte natural ori adoptiv sau, dupa caz, o alta persoana careia i s-a incredintat copilul
in vederea adoptiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in regim de
urgenta ori a fost numita tutore se ocupa de cresterea si ingrijirea copilului si ca acesta
nu este incredintat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu
public autorizat sau unei persoane juridice;
g) dovada eliberata de autoritatile competente privind situatia bunurilor impozabile ale
solicitantului sau, dupa caz, ale celorlalti membri ai familiei;
h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenta judiciara, potrivit
legii.
(3) Cererea de acordare a asistentei extrajudiciare se depune la serviciul de asistenta
judiciara si se solutioneaza in termen de cel mult 15 zile lucratoare de la data
inregistrarii, prin decizie de admitere ori de respingere, dupa caz.
(4) In cazul admiterii cererii de acordare a asistentei extrajudiciare, decizia privind
acordarea de asistenta judiciara va cuprinde urmatoarele:
a) denumirea actului;
b) denumirea organului emitent;
c) temeiul legal si de fapt pentru emiterea deciziei;
d) persoana careia i se acorda asistenta extrajudiciara;
e) tipul sau forma asistentei extrajudiciare acordate;
f) data eliberarii, functia si semnatura persoanei care a eliberat actul respectiv.
(5) In temeiul deciziei de acordare a asistentei extrajudiciare, decanul baroului
competent desemneaza un avocat din Registrul de asistenta judiciara al baroului.
(6) Dupa posibilitati, decanul baroului poate aproba acordarea asistentei extrajudiciare
de catre un avocat ales de persoana careia i se acorda asistenta judiciara.
(7) Decizia prevazuta la alin. (3) se comunica solicitantului in termen de 5 zile
lucratoare de la data emiterii deciziei.
(8) Decizia de respingere a cererii de acordare a asistentei extrajudiciare poate fi
contestata la consiliul baroului, in termen de 5 zile de la comunicarea acesteia.
(9) Contestatiile formulate impotriva deciziei de respingere se solutioneaza de
consiliul baroului, cu caracter de urgenta la prima sedinta a consiliului baroului.
Art. 75 Avocatul care acorda asistenta judiciara potrivit prezentului capitol nu are dreptul sa
primeasca de la client sau de la cel aparat niciun fel de remuneratie sau de alte
mijloace de recompensa, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.
Sectiunea 2 - Organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare
Art. 76 (1) In cadrul U.N.B.R. se organizeaza Departamentul de coordonare a asistentei
judiciare, organ cu activitate permanenta, coordonat de un vicepresedinte al U.N.B.R.
Structura organizatorica a acestui departament se stabileste prin decizie a Comisiei
permanente a U.N.B.R.
(2) Departamentul de coordonare a asistentei judiciare emite decizii si norme
metodologice in limitele atributiilor conferite prin prezenta lege, in conditiile si cu
procedura prevazute de Statutul profesiei de avocat.
Art. 77 Departamentul de coordonare a asistentei judiciare exercita, in principal, urmatoarele
atributii:
a) desfasoara conducerea metodologica a activitatii de acordare a asistentei judiciare;
b) elaboreaza proiectul de Regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de
asistenta judiciara;
c) propune sau, dupa caz, avizeaza proiecte de protocoale ce se incheie cu autoritatile
publice competente in scopul obtinerii mijloacelor financiare necesare pentru
organizarea serviciilor de asistenta judiciara;
d) organizeaza Registrul national de asistenta judiciara pe baza registrelor intocmite de
barouri;
e) organizeaza si coordoneaza metodologia de plata a onorariilor pentru asistenta
judiciara acordata;
f) efectueaza controlul asupra asistentei judiciare acordate;
g) elaboreaza proiecte de acte normative in domeniul asistentei judiciare, pe care le
propune Ministerului Justitiei in vederea promovarii;
h) stabileste, impreuna cu Ministerul Justitiei, indicii statistici, tine evidenta statistica a
sistemului de asistenta judiciara si analizeaza informatiile necesare pentru planificarea
si coordonarea corecta a sistemului de asistenta judiciara;
i) colaboreaza cu Ministerul Justitiei pentru buna functionare si planificarea, inclusiv
din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenta judiciara;
j) popularizeaza sistemul de asistenta judiciara;
k) stabileste formularistica utilizata de barouri pentru organizarea activitatii de
asistenta judiciara si extrajudiciara, in conditiile legii;
l) reprezinta U.N.B.R. in domeniul asistentei judiciare, in cadrul colaborarii
internationale in materie, in conditiile legii sau ale Statutului profesiei de avocat.
Art. 78 In vederea organizarii activitatii de asistenta judiciara, barourile indeplinesc
urmatoarele atributii:
a) organizeaza serviciile de asistenta judiciara atat la nivelul fiecarui barou, cat si la
sediul fiecarei instante judecatoresti;
b) organizeaza si actualizeaza Registrul de asistenta judiciara al fiecarui barou pe baza
cererilor avocatilor, aprobate de consiliul baroului;
c) desemneaza avocatii inscrisi in Registrul de asistenta judiciara pentru acordarea
asistentei judiciare, tinand cont de experienta profesionala si de calificarea avocatului,
precum si de natura si complexitatea cazului, de celelalte desemnari ale acestuia
potrivit prezentei legi si de gradul de angajare al acestuia;
d) efectueaza controlul asupra acordarii asistentei judiciare de catre avocatii din cadrul
baroului;
e) organizeaza si executa programe de popularizare a sistemului de asistenta judiciara;
f) indeplinesc orice alte atributii prevazute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru
organizarea serviciilor de asistenta judiciara.
Art. 79 (1) Baroul organizeaza serviciile de asistenta judiciara la sediile tuturor instantelor
judecatoresti din judet, in spatii destinate exclusiv desfasurarii acestei activitati, care se
pun la dispozitie, in mod obligatoriu si cu titlu gratuit de Ministerul Justitiei sau, dupa
caz, de autoritatile administratiei publice locale.
(2) Serviciile de asistenta prevazute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv,
numit de consiliul baroului, si sunt coordonate de un membru al consiliului.
Organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara se realizeaza
potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului, in baza Regulamentului-cadru
pentru organizarea serviciilor de asistenta judiciara, aprobat de Consiliul U.N.B.R.
Art. 80 (1) Fiecare barou organizeaza Registrul de asistenta judiciara in care sunt inscrisi
avocatii ce pot fi desemnati pentru acordarea asistentei judiciare si a asistentei
extrajudiciare.
(2) Registrul este public, se pastreaza pe suport hartie si in format electronic si se
publica pe pagina de internet a fiecarui barou.
(3) Actualizarea Registrului de asistenta judiciara pentru urmatorul an calendaristic se
efectueaza pana la sfarsitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
(4) In cazuri exceptionale, in Registrul de asistenta judiciara pot fi operate modificari
si in cursul anului, potrivit procedurii prevazute pentru inscrierea in registru.
(5) U.N.B.R. organizeaza Registrul national de asistenta judiciara, constituit din
registrele de asistenta judiciara ale tuturor barourilor.
(6) Registrul national de asistenta judiciara se publica pe pagina de internet a U.N.B.R.
si se actualizeaza in mod automat odata cu actualizarea datelor din registrul fiecarui
barou.
Art. 81 (1) Pentru inscrierea in Registrul de asistenta judiciara, avocatul depune o cerere la
baroul din care face parte.
(2) Cererea prevazuta la alin. (1) se completeaza conform formularului aprobat de
Departamentul de coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R.
(3) Inscrierea avocatului in Registrul de asistenta judiciara se efectueaza in baza
deciziei consiliului baroului.
(4) Consiliul baroului poate, motivat, sa refuze inscrierea in registru sau sa radieze din
registru un avocat in urmatoarele cazuri:
a) daca avocatului solicitant i s-a aplicat o sanctiune disciplinara;
b) daca avocatul este invinuit pentru savarsirea unei infractiuni de drept comun;
c) daca s-a constatat incalcarea repetata a dispozitiilor prezentei legi sau calitatea
inferioara a asistentei judiciare acordate.
(5) Radierea din registru poate fi dispusa pentru o perioada de un an, iar daca se
constata savarsirea consecutiva a trei sau a mai multor abateri de la obligatiile
prevazute de prezenta lege, radierea se poate dispune pentru o perioada de pana la 3
ani.
(6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in registru, precum si masura
radierii unui avocat din registru pot fi contestate potrivit procedurii prevazute la cap.
VI din prezenta lege.
(7) Decizia de radiere din registru se aduce la cunostinta publicului prin afisare pe
pagina de internet a baroului, precum si pe pagina de internet a U.N.B.R.
Art. 82 (1) Pentru asistenta judiciara acordata, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu
stabilit de organul judiciar, potrivit naturii si volumului activitatii desfasurate, in
limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul Justitiei.
(2) Prin actul de incuviintare a asistentei judiciare, organul judiciar stabileste si
valoarea provizorie a onorariului avocatului.
(3) Dupa acordarea asistentei judiciare, avocatul intocmeste un referat scris cu privire
la prestatia avocatiala efectiva, conform formularului aprobat de Departamentul de
coordonare a asistentei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmarii
organului judiciar, care, in functie de volumul si complexitatea activitatii desfasurate
de avocat, precum si in raport cu durata, tipul si particularitatile cauzei, poate dispune
mentinerea sau majorarea onorariului stabilit initial.
(4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se inainteaza baroului, in vederea efectuarii
formalitatilor prevazute de lege pentru plata onorariilor.
(5) In cazul in care avocatul este sanctionat disciplinar, potrivit art. 86 alin. (1),
avocatul nu va primi onorariul in asigurarea asistentei judiciare pentru care a fost
desemnat, pentru acel caz.
Art. 83 (1) Plata onorariului pentru asistenta judiciara acordata se face lunar prin virament
bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevazute la art. 82 alin. (2), avizate de
consiliul baroului.
(2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, dupa caz, a remuneratiilor pentru
asistenta judiciara se vireaza, lunar, in conditiile legii, intr-un cont distinct, deschis de
fiecare barou. Respectarea de catre barouri a destinatiei fondurilor astfel virate face si
obiect al controlului U.N.B.R., in conditiile stabilite de Statutul profesiei de avocat.
Art. 84 U.N.B.R. si barourile conlucreaza cu Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al
Magistraturii, instantele judecatoresti, precum si cu parchetele de pe langa acestea, in
vederea desfasurarii in bune conditii a activitatii de acordare a asistentei judiciare
prevazute de prezentul capitol.
Art. 85 (1) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de
prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. si Ministerul
Justitiei, in conditiile legii.
(2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevazute la alin. (1) se asigura potrivit
art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu
modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pentru cheltuielile curente necesare functionarii serviciilor de asistenta judiciara
din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru
asistenta judiciara, fiecare barou isi constituie un fond prin retinerea a 1% din valoarea
acestor sume, aprobate si efectiv varsate. Retinerea procentului de 1% se face la
achitarea efectiva a onorariului catre avocatul indreptatit.
(4) Onorariile pentru asistenta judiciara acordata in oricare dintre formele prevazute de
prezentul capitol, la solicitarea organelor administratiei publice locale, se acorda din
fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocol incheiat de fiecare
barou cu acestea. In lipsa protocolului, sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul
prevazut la art. 82 alin. (1).
Capitolul VI - Raspunderea disciplinara
Art. 86 (1) Avocatul raspunde disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi sau
ale statutului, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de
conducere ale baroului sau ale uniunii, precum si pentru orice fapte savarsite in
legatura cu profesia sau in afara acesteia, care sunt de natura sa prejudicieze onoarea si
prestigiul profesiei sau ale institutiei.
(2) Avocatul care conduce asistenta judiciara de pe langa fiecare instanta este obligat
sa sesizeze in scris consiliului baroului faptele comise de orice avocat, in conditiile
prevederilor alin. (1).
(3) Instantele judecatoresti si parchetele Ministerului Public sunt obligate sa inainteze
consiliului baroului orice plangere facuta impotriva unui avocat si sa il instiinteze
despre orice actiune de urmarire penala sau de judecata pornita impotriva unui avocat.
Art. 87 (1) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare sunt de competenta
consiliului baroului.
(2) Anchetarea abaterii si exercitarea actiunii disciplinare privind decanii barourilor si
membrii Consiliului U.N.B.R. sunt de competenta Consiliului U.N.B.R. Persoana
anchetata sau trimisa in judecata disciplinara nu participa la luarea hotararii.
(3) Membrii comisiei permanente care sunt anchetati nu pot participa la dezbaterile
privind luarea deciziei de exercitare a actiunii disciplinare.
(4) In toate cazurile actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un
an de la data savarsirii abaterii.
Art. 88 (1) In cadrul fiecarui barou se organizeaza si functioneaza o comisie de disciplina care
judeca, in prima instanta si in complet de 3 membri, abaterile disciplinare savarsite de
avocatii din acel barou.
(2) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Comisia centrala de disciplina,
care judeca:
a) ca instanta de fond, in complet de 3 membri, abaterile savarsite de membrii
Consiliului U.N.B.R. si de decanii barourilor;
b) in contestatie, in complet de 5 membri, potrivit prevederilor statutului profesiei.
(3) Recursul declarat impotriva deciziei disciplinare a Comisiei centrale de disciplina,
ca instanta de fond, este judecat de Consiliul U.N.B.R. constituit ca instanta
disciplinara in plenul sau, in afara de persoana implicata in cauza.
(4) Impotriva hotararilor pronuntate potrivit alin. (2) si (3), partea interesata poate
declara recurs la sectia de contencios a Curtii de Apel Bucuresti, a carei hotarare este
definitiva si irevocabila.
(5) Procedura judecarii abaterilor disciplinare este stabilita in statutul profesiei si se
completeaza cu prevederile Codului de procedura civila.
Art. 89 (1) Sanctiunile disciplinare sunt:
a) mustrarea;
b) avertismentul;
c) amenda de la 50 lei la 500 lei, care se face venit la bugetul baroului. Plata amenzii
se va face in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii
disciplinare. Neachitarea in acest termen atrage suspendarea de drept din exercitiul
profesiei, pana la achitarea sumei. Limitele amenzii disciplinare se actualizeaza
periodic de catre Consiliul U.N.B.R., in functie de rata inflatiei.
d) interdictia de a exercita profesia pe o perioada de la o luna la un an;
e) excluderea din profesie.
(2) In perioada interdictiei avocatul nu poate presta sub nicio forma asistenta juridica,
nu poate face uz de calitatea de avocat si nu poate participa la activitatea organelor
profesiei.
(3) Impotriva deciziei disciplinare pot declara recurs persoana interesata, decanul
baroului si presedintele uniunii, in termen de 15 zile de la comunicare.
Art. 90 (1) In caz de abatere evidenta si grava, instanta disciplinara poate lua masura
suspendarii avocatului din exercitiul profesiei pana la judecarea definitiva a cauzei.
(2) Impotriva incheierii prin care s-a luat aceasta masura se poate declara recurs in
termen de 5 zile de la comunicare.
(3) Recursul este suspensiv de executare si va fi solutionat de urgenta.
Capitolul VII - Casa de Asigurari a Avocatilor
Art. 91
(1) In cadrul U.N.B.R. este organizata si functioneaza Casa de Asigurari a Avocatilor,
in scopul stabilirii si acordarii pensiilor si ajutoarelor sociale cuvenite avocatilor si
urmasilor acestora cu drepturi proprii la pensie, in conditiile prevazute de legea
speciala.
(2) Organizarea si functionarea Casei de Asigurari a Avocatilor se stabilesc de
Congresul avocatilor prin statutul acesteia.
Art. 92 (1) Sunt membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor toti avocatii in activitate, avocatii
pensionari si urmasii acestora cu drepturi proprii la pensie si la ajutoare sociale.
(2) Avocatul inscris in barou, cu drept de exercitare a profesiei, este obligat sa
contribuie la constituirea fondului Casei de Asigurari a Avocatilor. Contributia nu
poate fi mai mica decat suma stabilita de Consiliul U.N.B.R., astfel incat sa acopere
nevoile curente de plata ale Casei de Asigurari a Avocatilor. Avocatii pot face parte si
din alte forme de asigurari sociale.
Art. 93 (1) Casa de Asigurari a Avocatilor are personalitate juridica, patrimoniu si buget
propriu. Sediul sau este in municipiul Bucuresti. Patrimoniul sau poate fi folosit in
activitati economice producatoare de venituri, in conditiile legii, cu autorizarea
consiliului uniunii.
(2) Casa de Asigurari a Avocatilor poate infiinta sucursale sau filiale, in conditiile si
cu procedura prevazute in statutul de organizare si functionare a acesteia.
Art. 94 (1) Casa de Asigurari a Avocatilor este condusa si administrata de un consiliu format
din 5 membri, dintre care 3 avocati in activitate si 2 avocati pensionari, alesi de
congres pe o perioada de 4 ani.
(2) Consiliul alege din randurile sale un presedinte si un vicepresedinte. Unul dintre
membri, desemnat de presedinte, indeplineste si functia de secretar al consiliului.
Art. 95 (1) Controlul financiar al Casei de Asigurari a Avocatilor se exercita de catre comisia
de cenzori, compusa din 3 membri, dintre care 2 avocati in activitate si un avocat
pensionar.
(2) Barourile si avocatii sunt obligati sa puna la dispozitie comisiei de cenzori si
inspectorilor financiari ai Casei de Asigurari a Avocatilor toate datele privind
veniturile asupra carora se retine contributia pentru fondul de pensii si ajutoare
sociale.
Capitolul VIII - Exercitarea in Histriana a profesiei de catre avocatii care au
obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii
Europene si ale Spatiului Economic European
Sectiunea 1 - Dispozitii generale
Art. 96 (1) Dispozitiile prezentului capitol se aplica avocatilor care si-au obtinut calificarea
profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului
Economic European, care isi exercita profesia pe teritoriul Histrianiei:
a) in mod independent sau in asociere;
b) ca avocati salariati in Histriana;
c) prin prestare de servicii.
(2) Dispozitiile prezentului capitol sunt aplicabile si avocatilor care si-au obtinut
calificarea profesionala in Confederatia Elvetiana, care isi exercita profesia pe
teritoriul Histrianiei in oricare dintre modalitatile prevazute la alin. (1).
Art. 97 In sensul prezentului capitol:
a) avocat reprezinta orice persoana provenind dintr-un stat membru al Uniunii
Europene sau al Spatiului Economic European, care este autorizata sa-si desfasoare
activitatile profesionale sub titlul profesional corespunzator obtinut intr-un stat
membru;
b) stat membru de origine reprezinta statul membru al Uniunii Europene sau al
Spatiului Economic European, in care un avocat a obtinut dreptul de a utiliza unul
dintre titlurile profesionale prevazute la lit. a), inainte de a practica profesia de avocat
in Histriana;
c) titlu profesional din statul membru de origine reprezinta titlul profesional utilizat in
statul membru unde un avocat a obtinut dreptul de a folosi acest titlu, inainte de a
practica profesia de avocat in Histriana;
d) grupare reprezinta orice entitate, cu sau fara personalitate juridica, organizata
potrivit legislatiei unui stat membru, in cadrul careia avocatii isi desfasoara activitatile
profesionale impreuna, sub nume comun;
e) titlu profesional din Histriana reprezinta titlul profesional sub care un avocat este
inscris in Tabloul avocatilor din Histriana;
f) autoritatea histriana competenta este structura din cadrul U.N.B.R., desemnata
potrivit statutului.
Art. 98 Avocatii care profeseaza in Histriana sub titlul profesional din statul membru de
origine pot desfasura aceleasi activitati profesionale ca si avocatii care profeseaza sub
titlul profesional obtinut in Histriana, pot acorda asistenta juridica si pot reprezenta
persoane fizice sau persoane juridice in fata instantelor histriane, referitor la dreptul
statului membru de origine, dreptul comunitar, dreptul international, precum si dreptul
histrian, cu respectarea regulilor de procedura aplicabile in fata instantelor histriane.
Art. 99 (1) Avocatii care profeseaza in Histriana sub titlul profesional din statul membru de
origine vor folosi denumirea sub care isi desfasoara profesia in statul membru de
origine, exprimata in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului
membru de origine respectiv.
(2) Pe langa denumirea prevazuta la alin. (1), in denumire se va mentiona, alaturi de
forma juridica de exercitare a profesiei in Histriana, si forma juridica a gruparii din
statul membru de origine.
(3) Autoritatea histriana competenta poate cere unui avocat care profeseaza sub titlul
profesional obtinut in statul membru de origine sa indice gruparea profesionala din
care face parte in statul membru de origine sau autoritatea judiciara in cadrul careia
este admis sa-si exercite profesia, potrivit legii din statul membru de origine.
(4) Avocatul care obtine admiterea in profesia de avocat in Histriana in conditiile art.
100 sau 109 are dreptul sa foloseasca titlul profesional din statul membru de origine,
exprimat in limba oficiala sau in una dintre limbile oficiale ale statului membru de
origine, alaturi de titlul profesional corespunzator profesiei de avocat din Histriana.
Art. 100 (1) Indiferent de forma de exercitare a activitatii pe teritoriul Histrianiei, avocatii care
profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine pot solicita oricand
recunoasterea diplomelor, in vederea admiterii in profesia de avocat si a practicarii
acesteia sub titlul profesional din Histriana.
(2) In vederea recunoasterii diplomelor in Histriana, solicitantul va trebui sa sustina, la
alegere, un examen de verificare a cunostintelor sau sa efectueze un stagiu de 3 ani in
domeniul dreptului histrian.
(3) U.N.B.R. va stabili componenta comisiei de evaluare, precum si continutul si
modul de desfasurare ale examenului sau ale stagiului, dupa caz.
(4) La depunerea cererii de recunoastere a diplomei, in vederea determinarii
continutului si modului de desfasurare ale examenului sau ale perioadei de stagiu,
comisia de evaluare va verifica in prealabil daca experienta profesionala dobandita de
solicitant este de natura sa acopere in tot sau in parte diferentele existente intre dreptul
histrian si cel al statului membru de origine in care a fost obtinuta diploma, in vederea
exceptarii partiale sau totale de la indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (2).
(5) Prevederile prezentului articol se completeaza cu dispozitiile legislatiei-cadru
privind recunoasterea reciproca a calificarilor profesionale.
Art. 101 (1) Autoritatea competenta histriana si autoritatile competente din statele membre de
origine colaboreaza in vederea aplicarii corespunzatoare a dispozitiilor prezentei legi,
informatiile care se obtin in cadrul acestor colaborari fiind confidentiale. Colaborarea
se poate realiza si prin intermediul sistemului de informare in cadrul pietei interne, in
conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 49/2009 privind
libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii si libertatea de a furniza servicii in
Histriana, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 68/2010.
(2) Autoritatea competenta din statul membru de origine poate formula observatii in
cadrul procedurilor disciplinare care se desfasoara impotriva unui avocat care
profeseaza sub titlul profesional din acel stat.
Sectiunea 2 - Exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Histriana de catre
avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale
Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European
Art. 102 (1) In conditiile prezentei sectiuni, oricare dintre avocatii prevazuti la art. 97 lit. a)
poate desfasura pe teritoriul Histrianiei, cu caracter permanent si sub titlul profesional
din statul membru de origine, activitatile prevazute la art. 98.
(2) Avocatii care isi exercita in mod permanent activitatea pe teritoriul Histrianiei pot
dobandi titlul profesional din Histriana fie in conditiile prevazute la art. 100, fie
potrivit art. 109.
Art. 103 (1) Avocatul care doreste sa profeseze in Histriana sub titlul profesional din statul
membru in care si-a obtinut calificarea profesionala se inscrie in tabloul special tinut
de barourile histriane, in conditiile prezentului articol, ale art. 13 alin. (6) si ale
statutului profesiei.
(2) Autoritatea histriana competenta inscrie avocatul solicitant pe baza prezentarii unui
certificat care atesta inregistrarea lui la autoritatea competenta din statul membru de
origine. Autoritatea histriana competenta informeaza autoritatea competenta din statul
membru de origine despre inscriere.
(3) Certificatul prevazut la alin. (2) trebuie sa fie eliberat cu cel mult 3 luni inainte de
formularea cererii de inscriere in Tabloul avocatilor din Histriana.
(4) La publicarea numelor avocatilor inscrisi in Histriana, autoritatea histriana
competenta va publica si numele avocatilor inscrisi potrivit prezentei sectiuni.
Art. 104 (1) Avocatilor care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine li se
asigura reprezentarea corespunzatoare in asociatiile profesionale ale avocatilor din
Histriana, potrivit dispozitiilor prezentei legi si ale statutului profesiei; ei au cel putin
dreptul de a participa la alegerea organelor de conducere ale acestor asociatii.
(2) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine sunt
obligati fie sa se asigure pentru raspundere profesionala, in conditiile stabilite prin
statutul profesiei, fie sa devina membri ai Casei de Asigurari a Avocatilor, in conditiile
prevazute la cap. VII.
(3) Avocatii pot fi scutiti de obligatiile prevazute la alin. (2), daca fac dovada unei
asigurari platite sau a unei alte garantii date in conditiile legii statului membru de
origine, in masura in care asigurarea sau garantia este echivalenta din punctul de
vedere al conditiilor si al acoperirii. Daca acoperirea este doar partiala, avocatii trebuie
sa incheie o asigurare suplimentara pentru a acoperi aspectele care nu se regasesc in
asigurarea sau in garantia data potrivit reglementarilor din statul membru de origine.
Art. 105 Avocatii inscrisi in Histriana sub titlul profesional din statul membru de origine pot
profesa ca salariati in oricare dintre formele de organizare a profesiei, permise pentru
avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in Histriana.
Art. 106
Avocatii care profeseaza in Histriana sub titlul profesional din statul membru de
origine se supun acelorasi reguli de conduita profesionala prevazute in prezenta lege si
in statutul profesiei ca si avocatii care profeseaza sub titlul profesional obtinut in
Histriana, pentru activitatile desfasurate pe teritoriul tarii.
Art. 107 (1) Avocatii prevazuti in prezentul capitol raspund disciplinar pentru nerespectarea
prezentei legi sau a statutului, potrivit prevederilor cap. VI.
(2) Inainte de initierea procedurilor disciplinare impotriva unui avocat care profeseaza
sub titlul profesional din statul membru de origine, autoritatea histriana competenta
informeaza in cel mai scurt timp autoritatea competenta din statul membru de origine,
furnizand orice informatii utile in cauza.
(3) Autoritatea histriana competenta coopereaza cu autoritatea competenta din statul
membru de origine pe tot parcursul desfasurarii procedurilor disciplinare.
(4) Retragerea permanenta sau temporara de catre autoritatea competenta din statul
membru de origine a autorizatiei de exercitare a profesiei are ca efect obligatoriu
interdictia temporara sau permanenta ca avocatul in cauza sa profeseze in Histriana
sub titlul profesional din statul membru de origine.
Art. 108 (1) Unul sau mai multi avocati din aceeasi grupare ori din acelasi stat membru, care
profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine, pot profesa in Histriana
prin infiintarea unui sediu secundar al gruparii respective, organizat in orice forma de
exercitare a profesiei de avocat prevazuta de legea histriana.
(2) Profesia de avocat se poate exercita si in cadrul formelor asociate prevazute de
legea histriana, astfel:
a) mai multi avocati din diferite state membre, care profeseaza sub titlurile
profesionale din statele membre de origine;
b) unul sau mai multi avocati dintre cei prevazuti la lit. a) si unul sau mai multi avocati
din Histriana.
(3) Avocatul care intentioneaza sa profeseze sub titlul profesional din statul membru
de origine informeaza autoritatea histriana competenta despre faptul ca este membru al
unei forme de exercitare a profesiei in statul membru de origine si furnizeaza toate
detaliile relevante despre acea grupare.
Art. 109 (1) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care
isi desfasoara activitatea efectiv si cu regularitate, pe o perioada de cel putin 3 ani in
Histriana, in domeniul dreptului histrian sau al dreptului comunitar sunt admisi in
profesia de avocat in Histriana, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la
art. 100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor
civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate.
(2) In fata autoritatii histriane competente solicitantii trebuie sa faca dovada
desfasurarii cu regularitate a activitatii in Histriana pe o perioada de cel putin 3 ani in
domeniul dreptului histrian sau comunitar. In acest scop:
a) avocatii trebuie sa prezinte toate informatiile si documentele relevante cu privire la
numarul de cauze in care au acordat asistenta juridica, precum si cu privire la natura
acestora;
b) autoritatea histriana competenta poate sa verifice caracterul efectiv si regularitatea
activitatii desfasurate si poate cere avocatului, daca este necesar, sa ofere clarificari, in
scris sau verbal, cu privire la informatiile si documentele prevazute la lit. a).
(3) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine in
Histriana pot oricand sa ceara ca diplomele sa le fie recunoscute, potrivit dispozitiilor
art. 100, in vederea obtinerii admiterii in profesia de avocat in Histriana si a exercitarii
acesteia sub titlul profesional astfel obtinut.
(4) Avocatii care profeseaza sub titlul profesional din statul membru de origine si care
au desfasurat in mod efectiv si cu regularitate o activitate profesionala in Histriana pe
o perioada de cel putin 3 ani, dar pe o perioada mai scurta in domeniul dreptului
histrian, pot obtine admiterea in profesia de avocat si dreptul de a o practica sub titlul
profesional din Histriana, fara a fi necesara indeplinirea conditiilor prevazute la art.
100, cu respectarea prevederilor prezentei legi referitoare la exercitiul drepturilor
civile si politice si la cazurile de nedemnitate si incompatibilitate, dupa urmatoarea
procedura:
a) autoritatea histriana competenta ia in considerare desfasurarea efectiva si cu
regularitate a activitatii in perioada de cel putin 3 ani, cunostintele si experienta
profesionala dobandite in Histriana, precum si orice participare la prelegeri si
seminarii despre dreptul histrian sau deontologia profesiei de avocat;
b) solicitantul pune la dispozitia baroului histrian orice informatie si documentatie
relevanta, in special despre cauzele in care a acordat asistenta juridica.
(5) Decizia autoritatii histriane competente de a nu acorda inscrierea automata in cazul
in care nu s-a prezentat dovada ca cerintele prevazute la alin. (1) sau (4) au fost
indeplinite va fi motivata, comunicata solicitantului si baroului si supusa cailor de atac
prevazute de statutul profesiei.
(6) Desfasurarea efectiva si cu regularitate a activitatii avocatului in Histriana si
capacitatea sa de a o continua sunt evaluate pe baza unui interviu sustinut cu comisia
de evaluare prevazuta la art. 100.
(7) Autoritatea histriana competenta poate, printr-o decizie motivata si supusa cailor de
atac prevazute de statutul profesiei, sa refuze avocatului solicitant acordarea titlului
profesional de avocat in Histriana, daca se considera ca aceasta ar aduce atingere
ordinii publice, ca urmare a unor abateri disciplinare, a unor plangeri si incidente de
orice fel.
(8) Reprezentantii U.N.B.R. sunt obligati sa pastreze confidentialitatea informatiilor
primite cu ocazia examinarii cererii de acordare a titlului profesional in Histriana.
Sectiunea 3 - Exercitarea in Histriana, prin prestarea de servicii, a profesiei de
catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene si ale Spatiului
Economic European
Art. 110 (1) In conditiile prezentei sectiuni, avocatii provenind din statele membre ale Uniunii
Europene si ale Spatiului Economic European pot desfasura in Histriana activitati
profesionale care pot fi exercitate ocazional sub forma prestarii de servicii.
(2) Activitatea de prestare de servicii prevazuta la alin. (1) se exercita in Histriana prin
reprezentarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor fizice si persoanelor
juridice in justitie sau in fata autoritatilor publice, in conditiile prevazute pentru
avocatii stabiliti in acest stat, fara a fi necesara inscrierea in barou.
(3) Pentru exercitarea altor activitati decat cele mentionate la alin. (2), avocatul
respecta conditiile si regulile de conduita profesionala ale statului membru de origine,
precum si legislatia histriana privind profesia, in special cu privire la incompatibilitati,
la secretul profesional, la relatiile dintre avocati, la interdictia ca acelasi avocat sa
reprezinte doua parti avand interese contrarii, precum si la publicitate. Un avocat care
nu este stabilit in Histriana este tinut de respectarea acestor reguli numai in masura in
care respectarea lor este justificata obiectiv pentru asigurarea exercitarii corecte a
activitatilor de avocat, a demnitatii profesiei si a respectarii regulilor privind
incompatibilitatea.
Art. 111 (1) Autoritatea histriana competenta cere avocatului care presteaza servicii dovedirea
calitatii sale de avocat.
(2) In cazul nerespectarii obligatiilor prevazute la art. 110, autoritatea histriana
competenta stabileste prin statut consecintele acestei nerespectari.
(3) La verificarea cazului de nerespectare a obligatiilor prevazute la art. 110,
autoritatea histriana competenta poate solicita orice informatii profesionale utile cu
privire la persoana care presteaza servicii.
(4) Autoritatea histriana competenta va informa autoritatea competenta din statul
membru de origine despre orice decizie luata. Comunicarile prevazute de prezentul
alineat au caracter confidential.
Capitolul IX - Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 112 Prezenta lege va fi pusa in aplicare astfel:
a) actualele organe de conducere ale Uniunii Avocatilor din Histriana isi vor indeplini
in continuare atributiile, potrivit legii si statutului profesiei, ca organe de conducere ale
U.N.B.R., pe intreaga durata a mandatului pentru care au fost alese;
b) Consiliul U.N.B.R. va elabora proiectul statutului profesiei si il va adopta in termen
de cel mult 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi. Statutul profesiei va
fi publicat in Monitorul Oficial al Histrianiei, Partea I;
c) formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat se vor organiza si vor
functiona numai dupa intrarea in vigoare a noului statut al profesiei.
Art. 113 (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi persoanele fizice sau juridice care au fost
autorizate in baza altor acte normative ori au fost incuviintate prin hotarari
judecatoresti sa desfasoare activitati de consultanta, reprezentare sau asistenta juridica,
in orice domenii, isi inceteaza de drept activitatea. Continuarea unor asemenea
activitati constituie infractiune si se pedepseste potrivit legii penale.
(2) De asemenea, la data intrarii in vigoare a prezentei legi inceteaza de drept efectele
oricarui act normativ, administrativ sau jurisdictional prin care au fost recunoscute ori
incuviintate activitati de consultanta, reprezentare si asistenta juridica contrare
dispozitiilor prezentei legi.
(3) Prevederile alin. (1) si (2) nu se aplica profesiei de consilier juridic, care va fi
exercitata potrivit dispozitiilor Legii nr. 514/2003 privind organizarea si exercitarea
profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare.
(4) Consiliile si decanii barourilor au obligatia si autorizarea sa urmareasca ducerea la
indeplinire a prevederilor alin. (1) si (2) si sa ia masurile legale in acest sens.
Art. 114 La data intrarii in vigoare a prezentei legi, denumirea Uniunea Avocatilor din
Histriana se inlocuieste cu denumirea Uniunea Nationala a Barourilor din Histriana, in
toate actele normative.*)
-------------------
*) Fost art. 83, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 255/2004.
Art. 115 La data intrarii in vigoare a prezentei legi orice dispozitii contrare se abroga.**)
-------------------
**) Fost art. 84, introdus prin Legea nr. 255/2004.
Art. 116 Procedurile si formalitatile de autorizare prevazute de prezenta lege pot fi indeplinite si
prin intermediul punctului de contact unic, in conformitate cu prevederile Ordonantei
de urgenta a Guvernului nr. 49/2009, aprobata cu modificari si completari prin Legea
nr. 68/2010. Prevederile prezentului articol se aplica de la data operationalizarii
punctului de contact unic.
NOTA:
Reproducem mai jos prevederi care nu sunt incorporate in forma republicata a Legii
nr. 51/1995 si care se aplica, in continuare, ca dispozitii proprii ale actelor
modificatoare:
1. Art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru
organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
"Art. II
(1) Prezenta lege intra in vigoare la data aderarii Histrianiei la Uniunea Europeana.
(2) Dispozitiile aranjamentului provizoriu propus de Uniunea Europeana, referitoare la
restrictionarea pentru o perioada de maximum 7 ani a libertatii de circulatie a
avocatilor, se aplica pe baza de reciprocitate."
2. Art. II—V din Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr.
51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat:
"Art. II
(1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Statutul profesiei
de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Histrianiei, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie
2005, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica potrivit prevederilor
prezentei legi.
(2) In termenul prevazut la alin. (1), Consiliul Uniunii Nationale a Barourilor din
Histriana adopta Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenta
judiciara prevazut la art. 68^6***) lit. b) din Legea nr. 51/1995, republicata, cu
modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta lege.
------------------
***) Art. 68^6 a devenit prin renumerotare art. 77.
Art. III
Dispozitiile referitoare la societatile profesionale cu raspundere limitata din Legea nr.
51/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele
aduse prin prezenta lege, intra in vigoare dupa intrarea in vigoare a modificarilor
Statutului profesiei de avocat, prevazute la art. II.
Art. IV
Dispozitiile art. I pct. 7—9 se aplica si pentru examenele aflate in desfasurare la data
intrarii in vigoare a prezentei legi.
Art. V
In tot cuprinsul Legii nr. 51/1995, republicata, cu modificarile si completarile
ulterioare, sintagma Ťsocietate civila profesionala cu raspundere limitatať se
inlocuieste cu sintagma Ťsocietate profesionala cu raspundere limitatať."
