Revista Teatrul, nr. 3, anul XVI, martie 1970

Nr. 3 martie 1971

LI LIANA

TOMESCU Şi d ramă Ş' comed ie

MIHAIL DAVIDQGLU

O c h i i d r a g i ai b u n i c u l u i

https://biblioteca-digitala.ro

Nr. 3 (anu l XVI ) m a r t i e 1971

REVISTĂ LUNARA EDITATA DE

COMITETUL DE STAT PENTRU CULTURA Şl ARTĂ

Şl DE UNIUNEA SCRIITORILOR DIN REPUBLICA SOCIALISTA ROMÂNIA

Redactor şef RADU POPESCU

D I N S U M A R :

Z IUA MONDIALĂ A TEATRULUI

Semnează: PABLO NERUDA şi HORIA LOVINESCU

OCHII DRAGI Al BUNICULUI dramă în trei acte

de MIHAIL DAVIDOGLU

S A N D U E L I A D : D e s p r e t e a t r u l m i l i t a n t . O a m e n i ş i f a p t e d i n t r - o b i o g r a f i e n e s c r i s ă a t e a t r u l u i n o s t r u .

TEATRELE ÎN ÎNTÎMPINAREA SEMICENTENARULUI

ELOGIU LUI MIRON RADU PARASCHIVESCU

I L E A N A B E R L O G E A : T e a t r u l ş i p o l i t i c u l . P u b l i c u l î n t r e D a n t o n ş i R o b e s p i e r r e

AL. POPOVICI O zi cu

LILIANA TOMESCU

I L E A N A P O P O V I C I : C a p o d o p e r a î n v i a t ă

B . E L V I N : T e a t r u l e r o t i c

I O A N M A S O F F : P e t r e L i c i u

CRONICA DRAMATICA : S e m n e a z ă : M i r c e a G r i g o r e s c u , F l o r i n T o r n e a , M i r a l o s i f , A l . P o p o v i c i , V a l e r i a D u c e a , S e b a s t i a n C o s t i n , Mie R u s u , C . P a r a s c h i v e s c u , A l . C ă l i n e s c u , I r i n a T o m a , M i h a i C r i ş a n , D u m i t r u N e g r e a n u D . S O L O M O N : J u r n a l T . V .

AVIZIER: Ce joacă şi ce repetă teatrele din ţară

F o t o g r a f i i : l o a c h i m N a u m e s c u https://biblioteca-digitala.ro

A ZECEA ZI MONDIALĂ A TEATRULUI 27 MARTIE 1971

P A B L O N E R U D A

M e s a j I n t e r n a t i o n a l Undeva, la Montevideo sau poate la Caracas, am vâzut

Preţul de Arthur Miller. Mi-a plăcut pînâ la durere. Era un Ce-hov dur, necruţător, fârâ zîmbet.

Am plecat de la teatru şi l-am lăsat în urma mea : voiam să uit această amară exactitudine.

Am văzut în acelaşi an la Paris o piesă păroasă, cinica şi lipsită de măsură. Mi-a plăcut prin excesele ei, prin electrici-


tatea ei erotică, prin posibilităţile de rupere cu trecutul pe care le oferea.

Am plecat de la teatru şi am văzut cu dulce emoţie străzile gătite de iarnă, copacii neclintiţi, oamenii ocupaţi.

Am lăsat în urma mea această violenţă a teatrului, am uitat îndată paroxismul său premeditat.

Cred că epoca noastră oscilează între asemenea fluctuaţii, între adevărul care ne lasă nesatisfăcuţi şi o speranţă care nu e încă împlinită.

Teatrul a spart coaja unui enorm ou de struţ : noi, oamenii, aşteptăm stînd pe scaune, de la primul pînă la ultimul rînd, ca pasărea cea nouă să înceapă să umble, să zboare.

E limpede că zidurile s-au prăbuşit şi că pe cele şapte insule din cele şapte mări care alcătuiesc lumea, toţi vor să construiască, toţi vor să cunoască şi să recunoască, cu toţii vrem să ne vedem în teatru aşa cum am fost şi aşa cum vom f i .

Poezia e pîinea mea cea de toate zilele: nu sînt decît un poet din Chile, un om care se află aproape şi departe de fiecare dintre voi, bărbaţi şi femei ai teatrului mondial.

Mă încumet totuşi să mă gîndesc la ceea ce vom avea cîndva cu toţii : un teatru simplu dar nu simplist, critic fără a fi inuman, un teatru fără îngrădiri, care înaintează năvalnic ca un fluviu al Anzilor, impunîndu-şi pretutindeni propriile maluri.


HORIA LOYINESCU

2 4 d e o r e

a l e s c e n e i

Dacă nu mâ înşeală amintirea, e vorba de a X-a sărbătorire a „Zilei Mondiale a Teatrului". Doamne, cum trece vremea ! Ţin minte că la prima solemnitate de acest fel mi s-a cerut mie să vorbesc. Festivitatea a avut loc în sala Teatrului „Nottara". în prezidiu era Vraca, era...

Nu bănuiam, atunci, că scena de pe care îmi fineam cuvîn-tarea va deveni pentru mine a doua casă si obiectul principal al dragostei, amărăciunilor şi bucuriilor mele publice.


Dar dacâ trecerea timpului este neplâcutâ pentru indivizi, e reconfortant sâ vezi că ea consacrâ instituţii, sau mâcar intenţii, sau mâcar simboluri.

„Ziua Mondială a Teatrului" a început să aibă tradiţie. Destul de viguroasă pentru ca timp de 24 de ore, pentru toţi oamenii scenei de pe tot globul, de la autor la actor şi regizor, de la recuziter şi maşinist pînă la un anumit public, toate disputele să înceteze şi să se facă linişte în lumea atît de înşelătoare, de versatilă, de năbădăioasă şi atît de superb adevărată, a iluzionişti-lor şi comedianţilor. Faţă de alte categorii de artişti, omul de teatru are imensa libertate de a se declara deschis „simulant". E în atitudinea lui şi cinism şi sfidare şi modestie şi orgoliu şi devoţiune aproape fanatică pentru o cauză inefabilă.

Habar n-am cum va arăta peste cinci, zece sau 20 de ani arta teatrală, şi pentru că nu afişez un optimism şi certitudini convenţionale, am ajuns să-mi creez o reputaţie de Casandră. De fapt, atitudinea mea înseamnă doar melancolia mea de om de teatru ce ţine de o anumită epocă, şi nu condamnarea „magnificei iluzii", a jocului de oglinzi de care omenirea nu se va lipsi niciodată.

Iubitori ai Teatrului, să păstrăm o clipă de tăcere ! Tn această zi, de la Coasta de Fildeş pînă la Stockholm, de la Tokio la Paris, de la Moscova la San Francisco, comedianţii îşi simt cotul alături, cu măştile căzute, cu convingerea deodată gravă, că fără arta pe care o servesc, lumea ar fi mai obscură şi oamenii mai cenuşii, şi viaţa mai plată-

Vrăjitorilor ! Ştia sfînta biserică ce făcea, atunci cînd nu vă admitea îngroparea în cimitirele bine-credincioşilor. Servitorii iluziei au parte de alte locuri de veci.


S A N D U

E L I A D

Despre teatrul militant

OAMENI Şl FAPTE DINTR-O BIOGRAFIE NESCRISĂ A TEATRULUI NOSTRU

13 D E C E M B R I E 1918. Co l o ana l u n g ă , c o m p a c t ă , l ă c u l ă , a t ipograf i lor grev iş t i

că rora l i s-au a l ă t u r a i m u n c i t o r i d i n a l te r a m u r i , ş omer i — m ă a f l a m p r i n t re ei —

se î n d r e p t a spre c l u b u l P a r t i d u l u i Soc i a l i s t D e m o c r a t d i n s t r ada S f i n t u l I o n i c ă . I n

d rep t u l a te l i e re lor T e a t r u l u i N a ţ i o n a l , a r m a t a i n t î m p i n ă co l oana c u soma ţ i i şi r a f a l e

de m i t r a l i e r e . P r i m e l e r i n d u r i a le co loane i se răresc . R a f a l e l e se înteţesc, c a l d a r i m u l

e acoper i t de c a d a v r e , de s inge .

Pes te c i t e v a z i le s t răz i le d i n p r e a j m ă s in t reda te c i rcu la ţ ie i : se poa le v e d e a ce

a r ă m a s d i n sed i i d m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i : ferestre şi uş i s m u l s e , i n cur te r ă m ă ş i ţ e de

scaune şi mese , h i r l i i i n j a l n i ce m o r m a n e s ub c e r u l mobor i t de i a r n ă g rea .

S ub p res i unea m i ş c ă r i i m u n c i t o r e ş t i , c l u b u l a renăscu t c u r i n d d i n r u i n e . I n

f iecare s i m b ă l ă şi d u m i n i c ă s e a r a , la f e s t i v a l u r i l e a r t i s t i ce , d o u ă , tre i sute de m u n c i t o r i

se î n g h e s u i a u pe l i n g ă e s t r ada cit u n cearşaf , să a s cu l t e poez ie , m u z i c ă , s cene l e , mono loage .

C i ţ i va s t uden ţ i «>i şco l i lor de ar t ă d r a m a t i c ă e r a u ne l i p s i ţ i d i n p r og r am . D i n t r e aceşt ia :

Se rg i u D u i n i t r e s c u , V i c t o r i a M i e r l e s e u (az i ar t i s t ă e m e r i t ă ) . G h . D a m i a n (şi el ar t i s t

eme r i t ) . S a n d u E l i a d . A n i n a S a n d y . D e mu l t e o r i pro fesor i i noş t r i : Pe t r e S t u r d z a ,

( unu l d i n ce i m a i cu l t i v a ţ i a d o r i a i genera ţ ie i s a l e ) . I on M a n o l e s c u , R o m a l d B u l f i n s k i ,

A . M i h a l e s c u , a u urca t pe m i c u l p o d i u m d i n s t r ada S f i n t u l I o n i c ă . î n t ă r i n d c u ta lentu l

şi popu l a r i t a tea lor pres t ig iu l a ce l o r a c ţ i u n i a r t i s t i ce .

R e p e r t o r i u l c u p r i n d e a o g a m ă l a rgă de opere l i t e rare ; de la „ G r e v a f ierar i lor* '

de F r a n c o i s Coppee , pag in i d i n . .Mama " de G o r k i , mono logu l „Po f t ă b u n ă " d i n R u y B l a s ,

„ C o m u n a să t r ă i a s c ă ' , in t r aduce rea lu i B a r b u L ă z ă r e a n u , p i u ă la sch i ţe de Ca r ag i a l e ,

5 https://biblioteca-digitala.ro

Sergiu Dumitrescu, Sandu Eliad. Victoria Mierlescu şi Gh. Damian in 1921

— epoca recitalurilor la clubul din strada Sjintul Ionică

fabule de Gr. A lexandrescu , ve rsu r i sat ir ice de George Rane t t i . poezi i le l u i Eminescu , j

Coşbuc. Vlahuţă. ale muucilorilor-poeţi T h . Ncculuţă. I on Păun P inc io . Acestora l i se

adăugau, bineînţeles, mu l t e d i n producţiile sc r i i t o r i l o r şi poeţilor, pe a tunc i în p l ină

ac t iv i ta te creatoare. De pi ldă : V i c t o r E f t i i n i u . Bacovia . . .

Asemenea manifestări se desfăşurau destu l de des şi i n alte săli şi săliţe de p r i n

cart ierele muncitoreşti.

Se înt implau . .d in cauze neprevăzute*', uneor i şi derogări de Ia p rog r am . î m i a m i n

tesc despre o asemenea înt implare la sala . .Locomot iva" , d i n calea Griviţei. Mă a f l am

tocmai pe scenă. înfăşurat într-un steag roşu, în focu l interpretării p oemu l u i Comuna

să trăiască, c i nd d i n culise îl a ud pe Sergiu Dum i t r e s cu s t r i g indu-mi : . .Fug i , poliţia !""

I n adevăr, venise, d i n d buzna , m i n i m u l matracele , ope r i nd arestări. N o i a m reuşit să

sărim, pr in t r-o fereastră d i n spatele scenei, intr-o cur te , şi de acolo, p r i n uliţe dosnice,

am ev i t a t întilnirea cu oamen i i poliţiei şi cu metodele lor de „băgare a minţi lor în cap" .

Iţi ma i aminteşti. V i c t o r i a Mier lescu ? E r a i pe a tunc i abia cit o păsăruică ma i răsărită.

SPECTACOLE cu piese întregi erau aproape impos i b i l de real izat . N u se a f l au Ia

dispoziţie n i c i săli. n i c i han i de ch i r ie n u se găseau — era tare scumpă ! — n ic i ban i

pen t ru deco ru r i , afişaj...

Totuşi, c i nd şi c i nd . legînd sărăcie de sărăcie, l i p i n d hîrtii peste deco ru r i rebegite,

munc i n d noapte de noapte, cărind de acasă care ce putea, se înfiripa s t r i c t u l necesar

pen t ru ci le u n spectacol. I n asemenea condiţii , am real izat , aceeaşi m ină de oamen i ,

p r i n 1920—21 , piesa politică Dimineaţa albă de A l . Semo. în sala . .Tornis" d i n calea

Călăraşi.

Acuma , dacă t i ne re l u l de azi ar crede că spectacolele noastre po l i t ice aduceau c i t

de cît cu ceea ce se ştie despre spectacolele compan i i l o r . . L i v i n g Thea te r " sau

„Theâtre d u So le i l " . s-ar înşela. De-a l u ngu l an i l o r 1918—1936 (perioada ulterioară,

aceea a s ta tu lu i fascizat ar f o rma un cap i to l aparte^, guverne le , cite s-au succedat,

erau interesate să apere ord inea burgheză, a une i burghez i i în pl ină desfăşurare a aface

r i l o r veroase, a corupţiei pînă la t r o n . dar i n p r u n u l rînd a exploatării nemiloase a

m u n c i t o r i m i i şi ţărănimi i . Libertăţile, c i t erau ele. garantate , dragă doamne , de Const i

tuţie, erau supr imate de b unu l plac al p r i m u l u i comisar de circă poliţienească, de ze lu l

şi capr i c i u l p r i m u l u i cenzor pus să m i nu i e o foarfecă. I n asemenea condiţi i , cei ce

lucrau în teatru şi aveau o conştiinţă politică sau erau la curent — cu cite greutăţi —

despre tea t r i d angajat pe alte mer id i ane , de o seamă de a n ima t o r i , de exper imen te le

si cucer i r i le lor in arta spectacolu lu i , aveau i n i m i l e încătuşate şi gîndurilc forfecate.

I n c l ima t u l acesta, şi spectacolul Dimineaţa albă, scris în manieră simbolistă,

urmărind dest inu l unor munc i t o r i care. in bezna oprimări i nu t reau speranţa intr-o

zi a eliberării, a unei vieţi ma i bune. intr-o ..dimineaţă albă", se real iza ma i mu l t pe

p l anu l l i r i s m u l u i . Destul de mob i l i z a to r totuşi, ca să f i p u t u i atrage t re i săli p l ine de

munc i t o r i şi i n te lec tua l i , şi ca să fie opr i t la al patrulea spectacol. P ropr i e t a ru l sălii,

„poft 't" I ; ; Poliţie, s-a întors de acolo cu re fuzu l (Ic a ne ma i da sala. Aşa că am cărat

(i https://biblioteca-digitala.ro

acasă , f i eca re , boar fe le pe care le a d u s e s e m şi ne-am desp ă r ţ i t , c u g î n d u l l a o n o u ă

„real izare"*. C a r e a v e a să f ie lot a t î t de e f eme r ă .

I N A N I I d i n t r e cele d o u ă r ă z b o a i e a u f u n c ţ i o n a t s p o r a d i c şi co l ec t i ve teatra le

de ama t o r i m u n c i t o r i . S e l u p t a u şi e le c u ace leaş i op re l i ş t i , c u i den t i ce l i p s u r i ma te

r i a l e . A u reuş i t to tuş i să j oace A z i l u l de noap l e . S p e c t a c o l u l r ea l i z a t de p a s i o n a t u l

I . L e b l i , a v e a a t m o s f e r ă , a a v u t succes şi t o cma i de a ceea p o l i ţ i a 1-a s u spenda t . A u

m a i fost d e s i gu r şi a l te î n j g h e b ă r i s cen i ce a le co l ec t i ve l o r de t ea t r u de a m a t o r i m u n c i

tor i . D i n p ă c a t e , n u le-am v ă z u t şi n-aş pu t e a r e l a t a desp re e le .

T E A T R E L E P R O F E S I O N I S T E ca să p o a t ă v i e ţ u i , e r a u ob l igate să f ie a tente n u

n u m a i l a cos t u l m o n t ă r i l o r d a r şi , m a i a l e s , l a f l u c t u a ţ i i l e case i de b i l e te , dec i să se s u p u n ă

f ă r ă c r î cn i re gus t u l u i p u b l i c u l u i , a l c ă t u i t . î n b u n ă pa r t e , d i n p r o a s p ă t î m b o g ă ţ i ţ i de r ă z b o i ,

care-1 d e t e r m i n a u şi , i n f ond , e r a u s i ngu r i i i n m ă s u r ă să facă f a ţ ă p r e ţ u l u i r i d i c a t a l aces tor

b i l e le . M u n c i t o r i i , i n t e l e c t ua l i i , to ţ i c u s a l a r i i m i z e r e , a b i a d a c ă p u t e a u să-şi î n g ă d u i e

(şi a s t a c u sacr i f i c i i ) o „ i n t r a r e " l a c i nema tog ra f . Ob l i g a t e l a a s e m e n e a p ub l i c , s cene le

p ro fes ion i s te e r a u nevo i t e să p rez i n te u n r e p e r t o r i u u şo r d i g e r ab i l , opac l a p r ob l eme l e

m a j o r e a le t i m p u l u i .

D a r T e a t r u l N a ţ i o n a l ?

L ă c a ş u l m o d e l a l a r t e i noas t re teatra le îş i î n g ă d u i a u n r e pe r t o r i u de ca l i ta te ;

Iu i i-ar fi r e v e n i t i n s ă şi s a r c i n a de a a t rage m a s e l e l a rg i de spec ta to r i la m a n i f e s t ă r i l e

sa le a r t i s t i ce . N u m a i că , de l a această î n d a t o r i r e a b sen t a „ r ega l " . N-a f ă c u t n i m i c

s pec i a l p e n t r u a i n t e r e s a , n e c u m p e n t r u a d e p r i n d e pe m u n c i t o r i i d i n u z i ne l e şi î n t r e

p r i n d e r i l e Cap i t a l e i să i a şi e i loc i n fo to l i i le sa l e , să-i v a d ă spec taco le le , să facă

c u n o ş t i n ţ ă c u f a l anga de a u r a ac to r i l o r — şi de ce ca l i t a te ! — ca re o f i c i a u pe s c e n a s a .

P r e ţ u r i l e de i n t r a r e , deş i m a i ie f t ine dec î t l a tea tre le p a r t i c u l a r e , c o n s t i t u i a u t o t u ş i ,

f a ţă de v e n i t u l m u n c i t o r i l o r , u n l u x l a c a re c u g r e u p u t e a u v i s a .

I n s t a l u r i l e N a ţ i o n a l u l u i v e d e a i d o a r d i n C r ă c i u n î n Paş te c i te u n tes teme l s a u

o h a i n ă de doc a l b a s t r u . R a r v e n e a u m u n c i t o r i i l a T e a t r u l N a ţ i o n a l . Ş i c î n d v e n e a u ,

se s t r e c u r a u , l a o l a l t ă c u s t u d e n ţ i i , pr intr-o u ş i ţ ă l a t e r a l ă , d o s n i c ă , ş i u r c a u s c a r a in ter

m i n a b i l ă ca re d u c e a sp re ga le r i e . D e aco lo , de l a î n ă l ţ i m e , a c t o r i i e r a u v ă z u ţ i doa r î n

creştet. S ă m a i v o r b i m de . . poez i a " ga l e r i e i ?

I N C O N D I Ţ I I L E de ex i s ten ţ ă a le tea t re lo r p ro fes ion i s te e r a de a d m i r a t , i n ci te o

s t ag iune , i n i ţ i a t i v a de a se m o n t a şi spec taco le de n a t u r ă să sat is facă şi n e v o i a de

f r umos şi r i v n a u n e i a t i t u d i n i e t ice .

H o t ă r î r e a de a s p a r ge c e r c u l î n ch i s a l t ea t re lo r i n c a re se p e r i n d a , s t ag iune c u

s tag iune , ace laş i p u b l i c a v u t , de a d e s ch i d e a c ce s u l sp re s pec t a co l u l de a r t ă u n o r

p ă t u r i cit m a i l a rg i , a avut-o p r o f e so r u l N i c o l a e I o rga .

Stagiunea 1927—28 la Teatrul .,Caragiale". Satira politică „Ministrul" de

G / i . Brăescu. în distribuţie, printre alţii : Gh. Ciprian, Dida Solomon-

Calinia chi.

L I D E A L

l M A Z D A F A B R I C A T F R A N C E Z

55 v~^$P

P U B L I C I T A T E

in î iari» ţ i reviste, ai» ţar.» »«« S8r*iniî*«r,

R U D O L F

M O S S E

B U C U R E Ş T I

Cstes Victoriei. 31

ttSefO», J53 *», JM 4t $i JîT'flti

IN CONIMTIUNIL» C « L «

MAI A V A N T A J O A S E

M I N I S T R U L

DISTRIBUŢIA

K-Ct>t!ftHtt*r . . . • Mi. CţWHAK iwfcutfttx! Oh. ownam sim/tiir ^^ţ teţ j F»me». tttrte**t*l* - • "V/ M fo » .«ţii, g*utr*i - - . j£ Cfeiriţ f*if*<eut ,

«oVurt • • • • F, Mic»,-».< .f>.*«M>rii* .

•*»». Awwwta» ' • M*M*m i' 6 « * » . • J&JiSSS&W «rrfic feriţi*? • • I. CHîw«tt«tti i Hi*?*, tft** t»i fepuMit.C*-.

s». i>«r»K* C«- 1 «IniStfw- i *«Vt i l )*K iMv . . . . . . 1 ,'««*». •Mm-r.f^r* sS^"'iKatr-—•

:<•/ - f •>«! . . . M. ««rttfel* I

T E H ti I C A , Oimci* <J* ***** • • • • 8. M h » h . . . . . . . . . M ta«a K««te . . . . . . M , ffcBrttt» i»i»ljMi . . . . . . . C. KatroNt

t,!t»i»llr <t» Wm> i* l* *«**««>l» #s >*s Ow»««a«( SI»*» CAml»**»»

k i i C o l u m b i a f j ! ? CALEA VICTORIE I 13 (CASA FttAJCATTl) ^ WWi MAI B I N E ASOQTAL* &Q&HOFOAH£-PLACH>IANE


„ T e a t r u l P o p u l a r " , î n f i i n ţ a t c u t r u d ă , de P r o f e s o r , a f u n c ţ i o n a t , s u b e g i d a „ L i g i i

c u l t u r a l e " , l a e t a j u l u n e i c l ă d i r i a f l a t ă pe a c t u a l u l b u l e v a r d ( î b e o r g b i u - D e j , co l ţ c u s t r a d a

S a l i g n y . L a p a r t e r , f u n c ţ i o n a u n v a r i e t e u c u fe te , ş a m p a n i e şi c h i o l h a n u r i ; l a e t a j ,

r e g i z o r u l , s c r i i t o r u l , d r a m a t u r g u l , g r a f i c i a n u l , s c e n o g r a f u l V i c t o r I o n P o p a se l u p t a ,

c u o m i n ă de a c t o r i , să d e a v i a ţ ă v inu i r e p e r t o r i u b a z a t î n m o d s p e c i a l p e M o l i e r e ,

A l e c s a n d r i . C a r a g i a l e . S u c c e d î n d u - i c a r eg i z o r , a m l u p t a t şi e u să p ă s t r e z c a r a c t e r u l

p o p u l a r a l r e p e r t o r i u l u i şi a m c ă u t a t să a c t i v i z e z secţ ia d e t e a t r u p e n t r u c o p i i , î n f i i n

ţ a t ă de a ce l a ş i V i c t o r I o n P o p a . E r a p r i m u l t e a t r u p e n t r u c o p i i , l a n o i . A z i , p r i v i t d i n

p e r s p e c t i v a u n e i j u m ă t ă ţ i de s e c o l şi î n a m b i a n ţ a c u l t u r a l - soc i a l ă a v r e m i i , n u g r e ş i m

de l oc s i t u î n d „ T e a t r u l P o p u l a r " (şi p r i n p r e ţ u r i l e m o d i c e a l e b i l e t e l o r ) c a o p r i m ă

r e a l i z a r e , l a n o i . a u n u i t e a t r u p e n t r u m a s e l a r g i d e s p e c t a t o r i .

I N E P O C A de c a r e n e o c u p ă m n-au l i p s i t î n d r ă z n e l i l e d c a p r e z e n t a şi p e s c e n ă

a d e v ă r a t a f a ţ ă a s i s t e m u l u i po l i t i c ce s t ă p î n e a p e a t u n c i v i a ţ a ţ ă r i i .

I n a c e s t c a d r u se î n s c r i e , î n s t a g i u n e a 1 9 2 7 — 1 9 2 8 . m o n t a r e a d e c ă t r e . T e a t r u l

. . C a r a g i a l e " (se a f l a î n c l ă d i r e a , n i c i v o r b ă , c u a l t ă î n f ă ţ i ş a r e , î n c a r e se a f l ă a z i T e a t r u l

M i c ) , t e a t r u c o n d u s d e a c t r i ţ a D i d a S o l o m o n , a s a t i r e i po l i t i c e M i n i s t r u l de G h . B r ă e s c u .

P e n t r u c u n o a ş t e r e a c o n ţ i n u t u l u i p i e s e i ş i , c i n e ş t ie , poa te p e n t r u s t î r n i r e a i n t e r e s u l u i

v r e u n u i d i r e c t o r de t e a t r u î n c ă u t a r e a u n e i c o m e d i i d e c a l i t a t e , r e p r o d u c e m s u b i e c t u l

d i n p r o g r a m u l s ă l i i :

„ A c t u l I — A u t o r u l a r a t ă v i a ţ a l i p s i t ă de i n t e r e s , m e d i u l d e c ă z u t d i n c a r e se

r e c r u t e a z ă u n e o r i o a m e n i i de m î n a î n t î i a a i p o l i t i c i i . U n a v o c ă ţ e l de p r o v i n c i e , şe fu l

u n e i o r g a n i z a ţ i i p o l i t i c e l o c a l e , f ă r ă c r e d i t şi a u t o r i t a t e , a j u n g e m i n i s t r u p e n e a ş t e p t a t e

şi î m p a r t e l a c l u b p o s t u r i l e l o c a l e î n t r e p a r t i z a n i i s ă i .

A c t u l 2. — N e p r e g ă t i t p e n t r u s i t u a ţ i a c u ce r i t ă , m i n i s t r u l , a c c e s i b i l o r i c ă r e i p r o

p u n e r i de î m b o g ă ţ i r e n e c i n s t i t ă , c a d e zgomo tos .

A c t u l 3 . — D a r o a m e n i i p o l i t i c i c a şi p a s ă r e a F e n i x , r ă s a r d i n c e n u ş ă . D i n

î n c h i s o a r e a î n c a r e se a f l ă n u m a i p e n t r u m o t i v e de ş a n t a j , c o m b i n ă u n n o u p a r t i d d e

g u v e r n ă m î n t , c u o a m e n i i pe care- i î n şe l a se , d a r a c u m c u p r e t e n ţ i u n i m a i r i d i c a t e " .

A j u c a o a s e m e n e a p i e s ă , d e m a s c a t o a r e a î n s u ş i r e g i m u l u i c o n d u c ă t o r , e r a u n a c t

d e c u r a j . E l p u n e a î n j o c e x i s t e n ţ a t e a t r u l u i , m a i a l e s că se ş t i a c ă î n u m b r a l u i e r a

a c t i v şi „ p r i n ţ u l r o ş u " , p o r e c l ă s u b c a r e e r a c u n o s c u t c o m u n i s t u l S c a r l a t C a l l i m a c h i .

S T R E C U R A R E A î n l r - u n s p e c t a c o l de r e v i s t ă a u n u i c u p l e t s a u a u n u i s c h e c i

c u c o n ţ i n u t s o c i a l d e m a s c a t o r , a t r ă g e a m i i de s pe c t a t o r i d i n r i n d u l o a m e n i l o r m u n c i i .

Of-ul c e t ă ţ e a n u l u i , s p u s d e u n T ă n a s e , i i a d u c e a p o p u l a r u l u i a c t o r s i m p a t i i d eoseb i t e

d i n p a r t e a a ces t o r s p e c t a t o r i .

I n t i m p u l r e v o l u ţ i e i d i n S p a n i a , r e g i z o r u l şi p o e t u l I a c o b S t e r n b e r g a s c r i s ş i a

m o n t a t u n s pe c t a co l de r e v i s t ă . î n c a r e u n c u p r i n z ă t o r t a b l o u ( i n t i t u l a t , d a c ă - m i a d u c

b i ne a m i n t e , . . C a r m e n d o l o r o s a " ) e v o c a c u i n t e n s ă f o r ţ ă d r a m a t i c ă ş i p o e t i c ă t r a g e d i a

p o p o r u l u i s p a n i o l . S u t e şi s u l e de m u n c i t o r i l u a u c u a s a l t , sea r ă d e s ea r ă , b ă n c i l e

ş u b r e d e a l e t e a t r u l u i de v a r ă „ A r e n a V ă c ă r e ş t i " , u n d e se d e s f ă ş u r a s p e c t a c o l u l .

Î N T R E P R I N Z Ă T O R U L , deş i f i r a v u l G e m i — G . M . Z a m f i r e s c u — a r s d e toa te

f eb re l e s c e n e i , d e s c o p e r ă î n c l ă d i r e a r ă m a s ă m u l ţ i a n i „ I a r o ş u " , a a c t u a l u l u i T e a t r u

G i u l e ş t i , u n s u b s o l . G e m i f ace d i n p i v n i ţ a a c e e a u n . . A t e n e u P o p u l a r " şi l e o f e r ă

m u n c i t o r i l o r d e l a A t e l i e r e l e C . F . R . şi ce l o r de l a f a b r i c a d e ţ i g a r e t e , h r a n a s p i r i t u a l ă

d u p ă c a r e j i n d u i a u .

M u l t n-a t r ă i t î n s ă n i c i a ceas t ă scenă r i d i c a t ă c u t r u d ă şi n e c a z u r i . In t r-o b u n ă

z i . a u t o r i t ă ţ i l e v r e m i i a u a v u t g r i j ă să d e c i d ă î n c h i d e r e a l o c a l u l u i „ d i n m o t i v e d e s a l u

b r i t a t e , a d u n i n d u - s e aco l o m u l ţ i m u n c i t o r i ş i f a m i l i i l e l o r " .

D a c ă i s t o r i og r a f i i t e a t r u l u i r o m â n e s c n-au ez i t a t să f i x e z e d r e p t m o m e n t a l

n a ş t e r i i s a l e s p e c t a c o l u l d a t î n t r - u n s a l o n , a c e l a l d o m n i ţ e i R a l u C a r a g e a , d e ce a m

e z i t a n o i să c o n s e m n ă m f o r m e l e d e m i c r o-spec t a co l e , ţ i n u t e — d i n i n i ţ i a t i v a c e l u l e l o r

P a r t i d u l u i C o m u n i s t a f l a t î n i l ega l i t a t e — i n m u l t e . . s a l o a n e " (e a d e v ă r a t , d e p a r t e d e

a f i l u x o a s e o r i m ă c a r con f o r t a b i l e ) a l e u n o r f a m i l i i ( i a r e a d e v ă r a t , f ă r ă b l a z o n )

c o m u n i s t e s a u c u v e d e r i î n a i n t a t e , s p r i j i n i t o a r e a p o l i t i c i i P a r t i d u l u i şi p a r t i c i p a n t e l a

a c ţ i u n i l e de e l i n i ţ i a t e .

E t i c h e t a s u b c a r e se d e s f ă ş u r a u a s e m e n e a m i c r o-spec t a co l e e r a : c e a i l i t e ra r-

m u z i c a l . P r o g r a m e l e se c o m p u n e a u d i n r e c i t ă r i de p o e z i i , l e c t u r i d e sch i ţe şi s c e ne

d i n p iese (de p r e f e r i n ţ ă l u c r ă r i c u c i r c u l a ţ i e r e s t r i n s ă ) , a l t e r n î n d c u m i c i c once r t e v o c a l e ,

de p i a n s a u v i o a r ă . P a r t e a a r t i s t i c ă e r a p r e c e d a t ă d e o s c u r t ă c o n f e r i n ţ ă d e s p r e p r o b l e m e

de a r t ă şi l i t e r a t u r ă , d e z b ă t u t e î n s p i r i t u l i deo log i e i m a r x i s t e . D e m u l t e o r i c o n f e r i n ţ e l e

e v o l u a u î n d i s c u ţ i i a p r i n s e î n t r e c o n f e r e n ţ i a r şi a u d i t o r . L a a s e m e n e a „ c e a i u r i " a m

p u t u t şi e u i n f o r m a d e s p r e t e a t r u l l u i P i s c a t o r , B r e c h t , d e s p r e c e l a l l u i T a i r o f f , a l l u i

V a h t a n g o v . I n v i t a ţ i i l e e r a u l a n s a t e v e r b a l de o r g a n i z a t o r i i c e a i u l u i , e i r ă s p u n z î n d de


CASA ÎN TARE S-A p î

\\ MAI ÎS21 PRIMUL

(ONGRFS Al WKniUUM

COMUNIST OIN BOMINtÂ.

T o t a te i , m fiecare simbătâ şi duminică, pe o estradă cit un cearşaf, se

recita poezie...

s e l e c t a r e a i n v i t a ţ i l o r . N u se p e r c e p e a n i c i o t a x ă d e i n t r a r e , d a r f i e c a r e i n v i t a i p u n e a

c î ţ i v a l e i i n v a z a de l a i n t r a r e . S u m a s t r i n s ă m e r g e a l a „ a j u t o r u l r o ş u " s a u s p r i j i n e a

o a l t ă a c ţ i u n e i n i ţ i a t ă de P a r t i d . D a t o r i t ă a c e s t o r m i c r o-spec t a co l e , m u l ţ i o a m e n i a i

m u n c i i a u p u t u t să c u n o a s c ă o pe r e l i t e r a r e şi m u z i c a l e de i n a l t ă v a l o a r e a r t i s t i c ă şi

s o c i a l ă , f o r m e n o i d e a r t ă .

P E A C E E A Ş I L I N I E , a s t r ă d a n i e i de a f ace c u n o s c u t e m a r e l u i p u b l i c î n n o i r i l e

pe c a r e le-au a d u s a r t e i , f u r t u n o a s e l e f r ă m i n t ă r i s o c i a l e a l e t i m p u l u i , l i t e r a ţ i i ş i a r t i ş t i i

n o ş t r i , î n p r e o c u p a r e a l o r de a a t r age m a s e l e l a r g i s p r e p o z i ţ i i a v a n s a t e , c u c e r i t e m a i

a l es i n d o m e n i u l t e a t r a l , a u d e t e r m i n a t şi a c ţ i u n e a c e r c u l u i d i n j u r u l r e v i s t e i „ C o n t i m

p o r a n u l " , c o n d u s ă de I o n V i n e a . E v o r b a de o r g a n i z a r e a u n u i s p e c t a co l p o p u l a r d e

a r t ă n o u ă . P r o g r a m u l a fost a l c ă t u i t d i n p i e s a l u i E v r e i n o f f M o a r t e a vese l ă , d i n p o e z i i

de I o n V i n e a . T r i s t a n T z a r a . d i n p r o z a l u i L ^ r m u z ( i n t e r p r e t a t ă d e G . C i p r i a n ) , d i n

m u z i c ă d e E r i c S a t i e şi G e o r g e A u r i e , d i n d a n s u r i l i b e r e , n e c o n s t r i n s e de a c o m p a n i a

m e n t m u z i c a l . T o t u l , p r e f a ţ a t de v e r v a a c i d ă a l u i N . D . C o c e a , c u f i l i p i c e l a a d r e s a

a r t e i s t ă t u t e şi d r og an t e a v r e m i i . M ă b u c u r şi a z i . d u p ă a p r o a p e o j u m ă t a t e d e v e a c ,

că m-am n u m ă r a t p r i n t r e i n t e r p r e ţ i i a c e s t u i s p e c t a c o l , l a c a r e , de a l t f e l , m i - a m f ă c u t

şi d e b u t u l de r eg i z o r .

M u l t e a u fost a c ţ i u n i l e i n a n i i d i n t r e ce le d o u ă r ă z b o a i e , p e n t r u a face c u n o s c u t e

u n u i p u b l i c l a r g , p i e s e de f a c t u r ă n o u ă , m o d a l i t ă ţ i n o i de s pe c t a co l .

D a c ă a s e m e n e a a c ţ i u n i se c u v i n c o n s e m n a t e n u m a i i n a r i a r es t r i n s ă a u n u i

l a bo r a t o r t e a t r a l , a s t u d i o u r i l o r , s a u pot f i t r e cu t e ş i i n i n v e n t a r u l e f o r t u r i l o r de î n n o i r e

a t ea t r e l o r s l u j i n d m a s e l a r g i de s p e c t a t o r i , e o p r o b l e m ă c on t r o ve r s a t ă . . .

I N O R I C E C A Z , n u i n c o n t e x t u l de f a ţ ă e c a z u l să r e z o l v ă m c o n t r o v e r s a . Nu-m i

vo i p e r m i t e să i n t i r z i u de a c e e a a s u p r a a c e l o r s pec t a co l e c u c a r a c t e r de a v a n g a r d ă ,

c r ea t e p e n t r u a t r a g e r e a s p r e f o r m e n o i d e a r t ă a u n u i c on t i n gen t l ă r g i t de s p e c t a t o r i ,

î n s e m n ă r i l e de f a ţ ă n u a t i n g dec i t m a n i f e s t ă r i pe c a r e le-am c u n o s c u t n e m i j l o c i t . A ş a

f i i n d , l i pseş te c u d e s ă v i r ş i r e d i n e le c e e a c e , p r i n e l a n u l f o r ţ e l o r p r og r e s i s t e , s-a r e a l i z a i

i n c e l e l a l t e o raşe a l e ţ ă r i i . D e a c e e a , p u n c t u l pe c a r e t r e bu i e să-1 p u n a i c i . s p e r să

fie î n l ă t u r a t d e a l ţ i i , c a r e d e ţ i n şi a l t e i n f o r m a ţ i i şi po l e v o c a a l te î m p r e j u r ă r i a l e

l u p t e i P a r t i d u l u i d i n a n i i g r e i . p e n t r u o a r t ă p u s ă i n s l u j b a c e l o r m u l ţ i , o b i e c t i v a z i

r e a l i z a t — s u b c o n d u c e r e a P . C . R . — in d i m e n s i u n i l e s u r p r i n z ă t o a r e pe c a r e le c u n o a ş t e m .


A

In întâmpinarea Pregătiri intense

D i n t oa t ă ţ a ra n e v i n e cou r i a le u ne i a d e v ă r a t e î n t rece r i La ca re

teatre le p a r t i c i p ă , p r i n e fo r tu l de a aduce l a l u m i n a r a m p e i spec t a

cole de o d e p l i n ă ex i gen ţ ă .

S ă r b ă t o a r e a l u n i i M a i găseşte î n t r eaga m i ş c a r e t e a t r a l ă a d i ne p re

o c u p a t ă d e ob i e c t i v u l m a j o r a l p a r t i c i p ă r i i — p r i n s pec t a co l — l a

omag i u l u n a n i m a d u s P a r t i d u l u i C o m u n i s t R o m â n .

F a c e m loc u n o r g î n d u r i ş i e c o u r i c a re p r i n d v i a ţ ă z i de z i (d in t re

ca re , u ne l e l a a p a r i ţ i a a ces to r r i n d u r i v o r f i î m p l i n i t e s a u î n f a z a

f i n a l ă ) , d o v e d i n d a s t f e l p o z i ţ i a a r t i s t u l u i ce t ă ţean , p r e zen t l a această

s ă r b ă t o a r e pe scenă , î n d e p l i n i n d u - ş i m i s i u n e a s a de c i n s t e .

Interesul general R o l u r i p regă t i t e c u febr i l i t a te c rea toare , re

pet i ţ i i î n d e l u n g a t e , d u p ă spec taco le î n d e l u n g

ap l a uda t e de pub l i c : T e a t r u l N a ţ i o n a l „ I . L .

Carag ia le ' ' î n t â m p i n ă s e m i c e n t e n a r u l P a r t i d u

lu i C o m u n i s t R o m â n c u p a t r u p r em i e r e d i n

d r a m a t u r g i a n oa s t r ă c o n t e m p o r a n ă : Săptă-

mîna patimilor de P a u l Ang l i e i . Pisica în

noaptea Anului Nou de D . R . Pope seu , Să

nu-ţi faci prăvălie cu scară de E u g e n B a r b u ;

î n p r e a j m a da te i de 8 M a i , c o l e c t i v u l N a ţ i o

n a l u l u i b u cu r e ş t e an ne p rom i t e p r e m i e r a

u n u i text nou a l l u i A u r e l B a r a n g a i n t i t u l a t

Interesul general.

L a o repet i ţ i e , a l ă t u r i de a r t i s t u l p opo ru

l u i R a d u B e l i g a n . a f l ă m a m ă n u n t e î n p l u s :

..Iniţiator al unei efervescenţe fertile artei

scenice româneşti. Teatrul Naţional din Bucu

reşti a dovedit adeziunea publicului faţă de

texte reprezentative ale dramaturgiei noastre

contemporane. 0 trecere în revistă a acestor

succese este planificată pentru începutul lunii

mai. concomitent cu participarea teatrului la

Decada dramaturgiei organizată de Comitetul

de Stat pentru Cultură şi Artă. îndrăgiţi

actori ai Naţionalului au primit invitaţii —

şi le vor onora — oferind recitaluri de poezie

şi proză în întreprinderi şi instituţii. în

preajma marii aniversări.1', ne spune d i rec

to ru l T e a t r u l u i N a ţ i o n a l .

„Gasa l u i A l e c s a n d r i ' 1 , într-o c ău t a re p l i n ă

de responsab i l i t a t e a u n u i p ro f i l a r t i s t i c adec

vat g lo r ioase i sale t r ad i ţ i i , pregăteş te pen t r u

a n i v e r s a r e a ce lor 50 de a n i de l a î n f i i n ţ a r e a

P a r t i d u l u i o s e amă de m a n i f e s t ă r i omag i a l e .

D u p ă p r e m i e r a s c r i i t o r u l u i i eşean A n d i An-

dr ieş , a c ă r u i p i esă , Duet, a fost p u s ă î n

scenă de V i c t o r T u d o r P o p a , d r a m a t u r g u l

P a u l Co r ne l Ch i t i c pregă teş te u l t ime l e a m ă

nun te a le s c e n a r i u l u i s ă u i n t i t u l a t ( p rov i

zor iu ) Marele drum al încrederii. V a f i pus

în scenă de t î n ă r a reg i zoare C ă t ă l i n a Bu-

zo i a n u .

Simbol istoric T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j p regă teş te î n

c i ns tea z i l e i de 8 M a i p r e m i e r a p i ese i l u i

A l . V o i t i n , Avram lancu. V a f i a t re ia p re

m i e r ă c u o p iesă d i n d r a m a t u r g i a r o m â n e a s c ă

d u p ă Pisica în noaptea Anului Nou de D . R .

Popes cu , î n reg ia l u i V l a d M u g u r şi Fetele

Didinei de V i c t o r E f t i m i u , î n reg ia l u i V i c

tor T u d o r P o p a şi Geo rge G h e r a s i m . R e g i

z o r u l V a l M u g u r , oare v a p u n e î n scenă

p i esa l u i A l . V o i t i n , ne-a vo r b i t c u p a s i u n e

despre s i m b o l u l p u r t ă t o r de m e s a j a l aces te i

p iese, despre ac tua l i t a tea e i s t r i ngen t ă . E s t e

î n că o exp l i ca ţ i e a d ă r u i r i i c u care co lect i

v u l de i n te rp re ţ i p a r t i c i p ă l a r e a l i z a r e a spec

t aco lu l u i .

„ N o u l " T e a t r u N a ţ i o n a l d i n T i m i ş o a r a ,

d u p ă c u m ne mă r t u r i s e ş t e d i r e c t o r u l s ău ,

G h e o r g h e L e a b u , are anga j amen t e „ î n p l u s "

faţă de m a r e a s ă rb ă t oa re a an i ve r s ă r i i .

S c h i m b a r e a f i rme i a spor i t ex igen ţa şi auto

ex igen ţ ă c o l e c t i v u l u i , a dat v a l e n ţ e no i res

ponsab i l i t ă ţ i i a r t i s t i ce a o amen i l o r de tea t ru

t im i şo ren i . I n cu rând , î n t î m p i n i î n d s em i cen

t ena ru l , v a a ve a loc o t r ip le tă de p rem ie re

d in d r ama t u r g i a r o m â n e a s c ă : Pisica în noap-

1 0 https://biblioteca-digitala.ro

Semicentenarului pe toate scenele din ţară

tea Anului Nou de D . R . Popeseu , o n o u ă

comed ie a l u i A u r e l B a r a n g a , p r eoum şi u n

p o e m d r a m a t i c omag i a l . Fereastra de măr

gean de Cons t a n t i n B a n u . P e n t r u î n t î l n i r i l e

c u spec ta to r i i lor , l a l o cu r i l e de m u n c ă a le

aces to ra , t i ne r i i ac tor i a i N a ţ i o n a l u l u i t im i

şorean pregă tesc r e c i t a l u r i de poez ie c u care

vo r sus ţ ine p rog rame le uno r ser i l i t e ra re .

D u p ă Arca bunei speranţe de I. D. S î r b u ,

0 casă onorabilă de H o r i a L o v i n e s c u , Ca

mera de alături de P a u l E v e r a c , c o l e c t i v u l

c r a i o v e a n a p rezen ta t p r e m i e r a p iese i Lui

M â h n e a G h e o r g h i u Zodut taurului. I n î n t im-

p i n a r e a ce lor 50 de a n i de l a c r e a r e a P . C . R . ,

ac to r i i t e a t r u l u i v o r m a i p r e z en t a un rec i t a l

de poez i e p a t r i o t i c ă şi r e v o l u ţ i o n a r ă . A l e x a n

d r u D i n c ă , d i r e c t o r u l N a ţ i o n a l u l u i c r a i o v e a n .

ne-a i n f o rma t şi d e sp r e p a r t i c i p a r e a co lect i

v u l u i pe care-l conduce l a r e a l i z a r e a u n u i

g r and i os spec t aco l î n aer l i be r , ce v a a v e a

loc î n p r e a j m a z i l e i de 8 Ma i .

T e a t r u l d i n P lo ieş t i a prezen ta t de cu-

r î n d , î n co l abora re c u f o r m a ţ i i a le P a l a t u

lu i C u l t u r i i şi a le P a l a t u l u i P i o n i e r i l o r u n

spectacol-omontaj de v e r s u r i c u t i t lu l Oma

giu partidului. De s t i n a t să f ie p rezen t a t î n

faţa p u b l i c u l u i u no r m a r i î n t r e p r i n d e r i pra¬

hovene , spec t aco l u l v a fi i n t rodus şi î n re

pe r t o r i u l cu ren t . I n reg ia l u i A l e x e Maroo-

v i c i . ac to r i i S i l v i a Năs t a se-Dum i t r e scu .

E u s e b i u Ş te f ănescu , D u m i t r u P a l a de . M ă r i a

L ă z ă r e a n u , M ă r i a B o n d a r . Ang l i e i B r a t u .

V i c t o r B u c u r e s c u . M i r e ea A r a m ă şi George

F i l i p a u in terpre ta t v e r s u r i a v i n t a t e ded ica te

p a r t i d u l u i şi pa t r i e i . î n reg ia lu i H a r r y B l i ad

şi scenogra f i a F lo r i că i M ă l u r e a n u . co l ec t i vu l

p lo ieş tean pregăteşte u n spectaco l ag i ta tor ic

de o f o r m u l ă i n ed i t ă , ded ica t an i ve r s ă r i i s em i

c e n t e n a r u l u i , care se a d a u g ă une i su i te de

p rem ie re r omâne ş t i : Omul care... de H o r i a

L o v i n e s c u , Mirabel de A l . Popeseu , Anii ne

gri de A u r e l B a r a n g a si N. Mora r i i (ver

s i une n o u ă .

Horia Lovinescu: Omul care.. .

O m u l care . . . este cea de a doua piesă ori

ginală cu care sint prezent in această sta

giune. E o piesă dedicată muncii, eroismu

lui, celor care de multe ori prin sacrificiul

propriei lor vieţi apără cuceririle revolu

ţionare ale Patriei, de duşmanii dinafară şi

dinăuntru. Eroii sint oameni ai zilelor noas

tre, înzestraţi cu calităţi morale deosebite ;

conflictul piesei nu-l pot dezvălui încă, de

oarece structura ei poliţistă. neprevăzutul

pe care acţiunea contează impune aceasta.

Pentru prima oară abordez acest gen şi sper

că încercatul colectiv id teatrului ,.C. I.

Nottara". sub bagheta regizorală a lui George

Rafael. va realiza un spectacol pe măsura

evenimentului la a cărui sărbătorire parti

cipă toate teatrele.

Amza Săceanu: 0 trecere în revistă

Primăvara aceasta reprezintă pentru toate

teatrele bucureştene o adevărată sărbătoare

a dramaturgiei româneşti. Fiecare teatru şi-a

dedicat cele mai bune forţe, cele mai de

pline mijloace artistice marii sărbători. Aurel

Baranga. Horia Lovinescu. Paul Everac.

Eugen Barbu. Paul Angliei. Al. Voitin. ală

turi de D. Solomon, Ştefan Berciu. Th. Mă-

tiescu si Silvia Andreescu, Eugenia Busu-

ioceanu, Radu Bădilă. Ion Mustaţă şi Marin

Traian, iată numele dramaturgilor care vor

fi j)rezenţi pe afişele acestor microslagiuni

festive. Intîlnim deci autori, modalităţi tea

trale, stiluri şi genuri diverse care toate se

întrepătrund in obiectul principal, acela de

a căuta să surprindă omul contemporan, in

diferent de virsta sau îndeletnicirea sa.

Comitetul pentru Cultură şi Artă al Mu

nicipiului Bucureşti a iniţiat — şi teatrele au

răspuns eu entuziasm — o ..Săptămină n dra

maturgiei româneşti" : au răspuns cu acelaşi

entuziasm chemării noastre şi Teatrul Ar/fio-


A n i z a S ă ce anu

nai, Teatrul ..Ion Yasilescu" şi Filarmonica

..George Enescu".

O săptămină spectatorii bucureşteni se vor

intilni seară de seară cu premiere speciale,

cu succese româneşti mai vechi, toate prefi-

gurind într-un fel o sinteză a stadiului ac

tual de dezvoltare a dramaturgiei româneşti.

Este acesta omagiul artiştilor bucureşteni

alăturat celui adus prin muncă creatoare de

toţi cetăţenii ţării !

Paul Everac: Timotei şi cei lalţ i . . .

Personajul central al piesei mele A p e şi

og l i nz i , care va vedea lumina rampei la Tea

trul Mic, Timotei. nu e străin de Vintilă

Girţu din E x p l o z i e î n t î r z i a t ă , Boţogan din

Costache şi v i a ţ a i n t e r i oa r ă . Dobrian din Ş ta

feta n e v ă z u t ă şi Ylăsceanu din S i m p l e co

inc iden te .

Mai important mi se pare în ce măsură

aceste figuri de aici definesc momentul ac

tual, etapa actuală şi, deci evoluţia ; nu

numai pe cea obiectivă, dar şi pe cea din

concepţia despre personajul comunist con

temporan.

Vintilă Girţu explica şi se sacrifica pe

sine. într-un exces altruist. Boţogan explica,

punea la cale. era subtil şi avea umor :

duşmanii lui erau miei năravuri, prezenţa

lui era mereu infailibilă. Cu Dobrian, lupta

comunistă se mută pe aspecte de structură

şi comportă un risc concret. Yelceanu ajunge

la reflexia nuanţată, antidogmatică, şi la o

implicare substanţială a persoanei sale în

probleme de comportament şi conştiinţă.

Ipostaza cea nouă, care se numeşte Timo

tei. are de dus o luptă mult mai complexă,

în faţa unei galerii, mai simple dar mai

acute, de adversităţi. Nu mai e o luptă nu

mai politică, nici numai una socială, nici

morală. E o luptă cu concretul şi cu ab

stractul, eu evaziunea şi radicalismul, cu

dialectica vieţii-din-tnoarte şi a morţii-din-

viaţă. 0 luptă nespectaculoasă, şi, pînă la

un punct nedramatică. E numai o luptă, în

spiritul vieţii, nu un triumf dinainte asigurat.

Poate nu mai e nevoie să spun că aceste

ipostaze încearcă să configureze împreună su

fletul contemporan şi că pe Timotei îl soco

tesc un comunist reprezentativ.

Silvia Andreescu şi Th. Mănescu Despre Epoleţii invizibili

Ar fi frumos ca fiecare om să poarte pe

umeri nişte epoleţi invizibili. Vă aduceţi

aminte de i'ersul lui Labiş : „...Trist îi ob

serv, aruncindu-mi privirile peste „Invizioi-

lul meu epolef' ?

„Povestea" piesei transferă de pe scena

lumii pe scena teatrului citeva zile şi citeva

nopţi din furtunosul nostru 23 August. Vară

prelungită pînă azi şi dincolo de azi. De

aceea nu anecdotica primează, în accepţia

noastră, cel puţin, ci valabilitatea sensului

piesei.

Epoleţi vizibili, epoleţi invizibili... Unii în

uniforme strălucit ornamentate, alţii îşi

poartă uniforma în inimă. Problemă a tu

turor vremurilor, soluţionată radical numai

în fulgerarea revoluţiilor. cind strălucirile

dau la iveală, noi şi reale valori. Generalii

trec in pluton : ..un-doi, un-doi". „rupeţi

rindurile". soldaţii iau comanda. Problemă a

oricărui mediu. Eroului nostru ziua de mîine

îi aparţine. Cine-i va descoperi ..gradul" ?...

Nu simte nevoia să dovedească nimănui ce.

rang poartă sub uniforma-i mizerabilă şi tăi-

nuitoare. Doar sie-şi. Nu aşteaptă confirma

rea nimănui. Supremul lui orgoliu este să-şi

rămînă pînă la capăt fidel. Să-şi respecte

pînă la capăt cuvintul dat. Să fie pînă la

capăt egal cu sine însuşi. Aşa cum piscurile

nu sint egale cu mlaştina. Şi pentru că doar

egalii se recunosc între ei.

Pentru ca nicăieri şi niciodată să nu se

clatine încrederea in cuvintul dat. Şi prie

tenii să nu-şi trădeze prieteniile. Şi pămintul

să nu fie invadat de fiare.

Un mesaj, purtat un sfert de veac de sol

daţii fără trese ai timpului tiostru. pentru ca

revoluţia ..poporului de osindiţi" să-şi păs

treze intacte sensurile care-i şi dau raţiunea

de a fi : egalitatea întemeiată pe ierarhia

meritelor, solidaritatea, frăţia.

Ideal şi raţiune de a fi. a fiecăruia din

tre noi. pe care partidul le păstrează, in lu

mina Congresului al N-lea. ncalterate. Lui

îi dedicăm Epo le ţ i i i n v i z i b i l i .

V2 https://biblioteca-digitala.ro

„ P a t r u o a m e n i f ă r ă n u m e " de R a d u B ă d i l ă , î n repe t i ţ i e i e T e a t r u l „ B u l a n d r a " .

De l a s t i ngă : I o n B e s o i u , Geo rge U a n c e a , C ă t ă l i n a Pini t i l ie . Co rne l C o m a n

şi r eg i zo ru l Pe t re Popes-eu

Petre Popescu: Un mesaj revoluţionar

Am bucuria de a aduce la lumina rampei

piesa unui tînăr autor debutant : Radu Bă

dilă. Am parcurs alături de el fazele perfec

tării textului dramatic, munca literară de

laborator. Inspirată din lupta ilegală a co

muniştilor, mesajul revoluţionar al piesei e

dublat de o undă de poezie amară, de un

tragism uman impresionant prin forţa sim

plităţii sale. Desigur, poate, pentru un autor

prima lucrare nu poate fi concludentă, ci

urmează ca el să-şi dezvolte şi ulterior per

sonalitatea. Dar, lucrarea sa a fost îmbrăţi

şată cu multă căldură la Teatrul ..Bulandra".

de către colectivul de interpreţi (Cătălina

Pintilie. Gh. Oancea. Cornel Coman. Ion Be

soiu. Dinu Dumitrescu şi Gh. Andreescu.

Mihai Badiu şi Măria Gligor) care pe par

cursul repetiţiilor a marcat o vibrantă ade

ziune faţă de roluri. Cred că in timpul

muncii scenice au fost dezvăluite, amplifi

cate, momentele cheie ale piesei, semnificaţia

ei majoră. Sint convins că fiecare interpret

va aduce în acest spectacol omagial, cel mai

vibrant mesaj al personalităţii sale actori

ceşti.

Mircea Avram: în cetatea oţelului

Mă întorc ea director al teatrului din Re

şiţa, după un număr mai mare de ani. Aici,

in cetatea oţelului, primul spectacol din ca

drul activităţii mele directoriale va fi cel

cu piesa lui Davidoglu (in regia lui Euger

Vancea),' pe care o şi publică revista „Tea

trul". Reinnoim astfel colaborarea cu autorul

ale cărui surse de inspiraţie au plecat de

aici, de la oamenii Reşiţei, de la comuniştii

ei. Nu întîmplător. personajele au o filiaţie

cu altele din opera lui Davidoglu. Nu întîm

plător, mulţi oameni contemporani din ora

şul nostru se i'or recunoaşte în ei. Aniver

sarea Partidului, află Reşiţa in cel de al

doilea secol de activitate industrială ; la sfir-

şitul verii vom sărbători şi acest eveniment

tot cu o piesă de Davidoglu : S t r ă b u n u l şi

care împreună cu Ceta tea de foc şi piesa pe

care o repetăm închide ciclul unei trilogii

pe care o vom juca trei seri consecutive.

Spectacolul omagial dorim să fie in primul

rind spectacolul unei înalte calităţi artistice :

protagonist este Toma Dimitriu, scenografia

aparţine lui Liviu Ciulei, şi cei mai buni

membri ai echipei noastre artistice vor fi

prezenţi in el... Dorim să reciştigăm publicul

local la teatru, dorim să aducem teatrul re-

şiţean Ia nivelul actual al teatrului româ

nesc. Acesta e principalul nostru gînd în

preajma aniversării Partidului !


Samuel Fischler — Profesorul Bariu

din ..Oameni care tac" de Al. Voitin

La T. E. S. O a m e n i i ca re tac , o a m e n i i ca re nu-şi t ră

dează t ova r ă ş i i , o a m e n i i ca re l u p t ă şi ca re

şt iu să î n v i n g ă . C o m u n i ş t i i d i n p i e sa

Oameni care tac de A l . V o i t i n s înt o amen i

cu ra joş i şi ne î n f r i c a ţ i , aşa c u m ni-i evocă pe

i legal iş t i i s to r i a de l u p t ă şi de jer t fe a P a r t i

d u l u i C o m u n i s t R o m â n . P e r s o n a j u l pe care-1

va i n t e rp re t a S a m u e l F i s c h l e r , pe scena T e a

t r u l u i E v r e i e s c de S ta t d i n Bucu r e ş t i , n u este

un comun i s t . C u m v ă exp l i c a ţ i . S a m u e l

F i s c h l e r , m u t a ţ i i l e ps iho log ice a le pe r sona

j u l u i ?

— Vreau să subliniez, in primul rind, ade

ziunea lui responsabilă la lupta pentru idea

lurile noastre de azi. Profesorul meu este

unul dintre acei mulţi intelectuali pentru

care în ultimul război, acţiunea forţelor pro

gresiste, patriotice, conduse de Partidul Co

munist, a declanşat militantismul hotărit

pentru cauzei făuririi unui viitor luminos.

— C u m credeţ i că se v a înscr ie i n t e rp re

t a rea d u m n e a v o a s t r ă î n „ t r a d i ţ i a " i n t e r p re t ă

r i l o r ce s-au da t aces tu i r o l ?

— Regizorul George Teodorescu a trasat

o linie interpretativă care îmi convine, mă

ajută să evidenţiez cit mai nuanţat calităţile

personajului. ..Tradiţia" interpretării lui, în

acest caz nu mai este un jalon de referinţă

ci, mm curînd, un termen de raportare a

ambiţiei mele. Colegii mei. Abram Naimark

( A x i n t e ) , Tricy Abramovici ( R a d a ) , Ruchale

Heller-Seliapira ( F l o r a ) , Seidy Gliick ( M ă r i a ) ,

Mano Rippel ( Z i gu ) , Adrian Lupu ( M i n a i ) ,

Carol Marcovici ( C a s a p u ) , Benno Popliker

( S p i r u ) , Ozy Segally şi cu mine vom căuta

să prezentăm un spectacol agitatoric.

Tg. Mureş • Cluj • Sibiu Premiera pe care o pregăteşte colectivul

secţiei maghiare a Teatrului din Tg. Mureş,

în întîmpinarea zilei de 8 Mai, este î n a i n t e

de potop , piesă scrisă in 1936 de Nâgy

Istvan. Cu această lucrare erau lansaţi, acum

34 de ani, intr-un spectacol care a făcut

vilvă, autorul (pe atunci tinăr muncitor) şi

personajul său, Szanto, primul erou comunist

ce se încumeta să apară pe o scenă, în ţara

noastră. Fapt pentru care spectacolul, mon

tat la Teatrul Maghiar din Cluj, a şi fost,

de altfel, atunci repede interzis de autori

tăţi. Regizorul Gh. Harag poartă alături de

scenografa Florica Mălureanu. responsabili

tatea noii puneri în scenă. După cîte ne-a

declarat el, are ambiţia să realizeze un spec

tacol cu care să afirme un eveniment artistic

de bună calitate. Contează în acest scop pe

aportul unei distribuţii dintre cele mai pres

tigioase.

Obiectivele artistice ale Teatrului Maghiar

de Stat din Cluj ne-au fost prezentate succint

de Măria Bisztrai, directoarea colectivului :

— A m pregă t i t , p e n t r u î n t î m p i n a r e a s em i

c en t ena r u l u i P a r t i d u l u i , o su i t ă de p r em i e r e

d in d r a m a t u r g i a o r i g i n a l ă : Camera de ală

turi de P a u l E v e r a c c u care ne v o m pre

zen ta î n c a d r u l C o n c u r s u l u i şi F e s t i v a l u l u i

n a ţ i o n a l de ar tă d r a m a t i c ă . A p o i , p r o x i m a

p r e m i e r ă v a fi d r a m a t i z a r e a u ne i l u c r ă r i

pen t ru ca re , a u t o ru l e i , B a l i n t T i b o r , a p r i

mi t î n a n u l 1969 , p r e m i u l U n i u n i i S c r i i t o r i

lor, î n sf irş i t , î m p r e u n ă cu co leg i i m e i v o m

susţ ine un rec i t a l de v e r s u r i şi c în tece î n

p r e a j m a z i l e i de 8 M a i .

La Sibiu doi profesionişti ai televiziunii,

regizorul Petre Sava Băleanu şi artista sce

nografă Doina Levinţa, asigură coordonatele

viitoarei premiere : V r e m e a l i l i a c u l u i (Timp

şi adevăr) de Eugenia Busuioceanu. De altă

parte. Dan Alecsandrescu şi scenograful Tra-

uin Niţescu pregătesc C a m e r a de a l ă t u r i de

Paul Everac.

La secţia germană a aceluiaşi teatru se fac

ultimele pregătiri pentru noua versiune sce

nică a piesei N u s în t T u r n u l E i f f e l de Eca-

terina Oproiu. Regizorul spectacolului. Hans

Schuschnig. ne spune că după ce lucrarea

s-a bucurat de un îndelung succes pe scena

Hibiană aceeaşi scenă încearcă acum o reîn-

tilnire cu publicul, cu o nouă formulă a

spectacolului, şi cu o nouă distribuţie : Chris-

tian Maurer, Ingrid Oyntzen, Heinrich Mild-

ncr, Rosemarie Muller, Karin Fronius. Sce

nografia este semnată de Helinut Sturmer.


I n n u m ă r u l 11 1970 , s e m n ă t u r a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u a a p ă r u t p e n t r u

u l t i m a d a t ă în r e v i s t a n o a s t r ă . A m p i e r d u t o c o l a b o r a r e , p e c a r e p r e a pu ţ i n e a u

e g a l a t - o s a u o v o r p u t e a e g a l a , şi u n c o l a b o r a t o r d e ne în l ocu i t , c a p r e z e n ţ ă , c a

p r i e t e n i e , c a f i d e l i t a t e , c a s p i r i t , c a t o t c e e a ce d ă , n u d o a r s e c r e t a r u l u i d e r e d a c

ţ ie şi z e ţ a ru l u i , şi n u d o a r p a g i n i s c r i s e , c i î n t reg i i r e v i s t e şi în t reg i i r edac ţ i i , u n

s u f l u şi o v ă p a i e , u n a d a o s d e i d e i , d e s u f l e t şi d e p a s i u n e . C u o a m e n i c a M i r o n -

R a d u P a r a s c h i v e s c u , m u n c a d e p resă es te o b u c u r i e şi o n ob l e ţ e , d e f i e c a r e z i , d e

f i e c a r e c l i p ă .

S p r e sfîrşitul l u i d e c e m b r i e , j u r i u l d e d e c e r n a r e a p r e m i i l o r r e v i s t e i „Tea t r u l "

i-a o f e r i t c u o u n a n i m i t a t e r a r î n t î l n i t â î n a s e m e n e a împ r e j u r ă r i , p r e m i u l d e d r a

m a t u r g i e p e a n u l 1970 , p e n t r u c o m e d i a sa p oe t i c ă As ta- i c i u d a t !.... Am i c i ţ i a , d r a

g o s t e a , a d m i r a ţ i a d e c a r e se b u c u r a , a u f o s t c a u z e l e n u m a i a l e c ă l d u r i i suf leteşt i


c u c a r e a f o s t l u a t ă h o t â r î r e a . A r g u m e n t u l a l e g e r i i a f o s t n u m a i v a l o a r e a a c e s t e i

o p e r e , a i î t d e f r u m o a s ă .

V a i , n i c i o b u c u r i e a d e v ă r a t ă n u a p u t u t î n s o ţ i a c e s t o m a g i u ! P o e t u l i n t r a s e

d e f i n i t i v ă ?n r o b i a s u f e r i n ţ e i şi s u b r a z a m o r ţ i i , s u b a c ă r e i c o r o z i u n e c r e s c î n d â , d u l

c e l e , l i b e r u l s i m î n d r u l l u i s u r î s a b i a m a i i z b u t e a s ă s e î n c h e g e , r a r , p e b u z e l e d i n

c e î n c e m a i a l b e . L - a m v ă z u t d e c î t e v a o r i , d i n c e î n c e m a i c h i n u i ţ i — ş i e l ,

ş i n o i — d e s i n i s t r a z ă d ă r n i c i e a s i m u l a ţ i e i d e v o i e b u n ă şi o p t i m i s m , s i m u l a ţ i e c a r e

t r e b u i a s ă î n c o r o n e z e , g r o t e s c , s t r ă v e c h i r e l a ţ i i î n ! e m e i a t e n u m a i p e s i n c e r i t a t e , p e

c e a m a i a d î n c â s i n c e r i t a t e .

L a 1 7 f e b r u a r i e a m u r i t .

C e e a c e p i e r d e r e v i s t a n o a s t r ă , p r i n m o a r t e a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u ,

e s t e n u m a i u n s t r o p d i n t r -o m a r e , g r e a p i e r d e r e p e n t r u p o e z i a , l i t e r a t u r a , e s e i s

t i c a ş i p r e s a n o a s t r ă , p e n t r u c o n ş t i i n ţ a r o m â n e a s c ă a a c e s t e i e p o c i , î n g e n e r a l .

Ş i — c u t o a t e c ă o p e r a lu i l i t e r a r ă e s t e d i n t r e c e l e m a i i m p o r t a n t e a l e u l t i m e l o r

t r e i , p a t r u d e c e n i i — a m f i î n c l i n a ţ i s ă a f i r m ă m c ă c e a m a i g r e a p i e r d e r e o v o m

a v e a d e î n r e g i s t r a t î n a c e s t d i n u r m ă d o m e n i u : a l c o n ş t i i n ţ e i a c e s t e i e p o c i .

A f o s t u n c o m u r w V . U n c o m u n i s t d i n g e n e r a ţ i a i m e d i a t u r m ă t o a r e g e n e r a ţ i e i

e r o i c e c a r e a î n f i i n ţ a t p a r t i d u l , a c u m c i n c i z e c i d e a n i . U n i n t e l e c t u a l , u n s c r i i t o r

c o m u n i s t , u n u l d i n t r e p r i m i i f o r m a ţ i l a ş c o a l a p a r t i d u l u i , d e c u r î n d c t i t o r i t ş i o r g a

n i z a t e l î n s u ş i , ş i d u c î n d u - ş i v i a ţ a î n i l e g a l i t a t e şi c l a n d e s t i n i t a t e . P u t e r e a f o r m a t i v ă

a P a r t i d u l u i s-a d e z v ă l u i t î n t r e a g ă î n e d u c a r e a , î n f o r m a r e a a c e l e i g e n e r a ţ i i d e

t i n e r i i n t e l e c t u a l i c a r e , î n u l t i m u l d e c e n i u d i n a i n t e a r ă z b o i u l u i , a u d u s l u p t a c u

f a s c i s m u l , î n d o m e n i u l c u l t u r i i , a l a r t e i şi l i t e r a t u r i i . î n M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u ,

a c e a s t ă p u t e r e f o r m a t i v ă a d a t r o a d e s t r ă l u c i t o a r e , ş i m e r e u m a i s t r ă l u c i t o a r e ,

p î n ă î n u l t i m a c l i p ă . P u t i n i o a m e n i d i n a c e a s t ă e p o c ă , p u ţ i n i s c r i i t o r i , a u ş t i u t s ă

e x p r i m e , c u a t î t a a r m o n i e , c u a t î t a c o n v i n g e r e , c u a t î t a p r o f u n z i m e , e s e n ţ a i n t e l e c

t u a l i t ă ţ i i c o m u n i s t e : r i g o a r e a i m p l a c a b i l ă a d o c t r i n e i , f ă r ă d o g m a i i s m ş i s e c t a

r i s m ; l i b e r t a t e a şi î n d r ă z n e a l a i d e i l o r , f ă r ă c o n f u z i e şi f ă r ă a n a r h i e ; u n i t a t e a f r u

m o s u l u i , b i n e l u i şi a d e v ă r u l u i , f ă r ă î n g u s t i m i s c o l a s t i c e ; p a t r i o t i s m u l c e l m a i p a

t e t i c , f ă r ă m e g a l o m a n i i şi r e f u z u r i ş o v i n e ; i u b i r e a d e o a m e n i ş i î n c r e d e r e a op t i -

m i s ' ă î n p u t e r e a l o r n e l i m i t a t ă . T o a t e a c e s t e a , M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u l e - a

î n v ă ţ a t ş i l e - a d e p r i n s d e l a c o m u n i ş t i , d e l a P a r t i d , şi a ş t i u t s ă l e d e a , l a r î n d u - i ,

î n a l c ă t u i r e a , î n s c r i s u l ş i î n t o a t e m a n i f e s t ă r i l e s a l e , o e x c e p ţ i o n a l ă f o r ţ ă c o n v i n

g ă t o a r e , c u c e r i t o a r e . P r i n a c e a s t a , e l î n s u ş i a „ f o r m a t " , a f o s t u n f o r m a t i v . Tn

c i u d a o r o r i i l u i f e r o c e d e p e d a n t e r i e , a n e s c h i m b a t u l u i s ă u t e m p e r a m e n t d e

„ b ă i a t " , a s i m p l i t ă ţ i i ş i m o d e s t i e i s a l e , u n e o r i d e - a d r e p t u l e x a g e r a t e , M i r o n - R a d u

P a r a s c h i v e s c u a f o s t u n î n v ă ţ ă t o r , u n p e d a g o g , u n a p o s t o l . T o t d e a u n a î n t r e o a m e n i ,

t o t d e a u n a î n c o n j u r a t d e o a m e n i , m a i a l e s d e o a m e n i t i n e r i , p r i e ' . e n u l n o s t r u —

c a r e a c u n o s c u t şi a t î t e a c l i p e d e î n s i n g u r a r e şi d e t r i s t e ţ e — t r a n s m i t e a , o r i e n t a ,

c o n v i n g e a . I n f l u e n ţ a l u i M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u a f o s t f o a r t e p u t e r n i c ă , f o a r t e

î n t i n s ă , ş i , c u t i m p u l , u r m e l e e i v o r f i i d e n t i f i c a t e n u n u m a i î n p o e z i a g e n e r a ţ i i l o r

v i i t o a r e , d a r şi î n c o n ş t i i n ţ a m u l t o r , m u l t o r o a m e n i , d e a z i s i d e m î i n e , a u n o r

o a m e n i c a r e n u s î n t p o e ţ i şi c a r e n u s c r i u l i t e r a t u r ă . E s e n ţ a şi p e c e t e a a c e s t e i i n

f l u e n ţ e s î n t şi v o r fi c o m u n i s t e .

D i n c a u z a c o n d i ţ i i l o r d e a p a r i ţ i e a l e r e v i s t e i „ T e a t r u l " , l a c r i m a r e d a c ţ i e i n o a s

t r e e s t e p r i n t r e c e l e d i n u r m ă c a r e p i c ă p e o p a g i n ă o m a g i a l ă . D e a o f i p ă s t r a t ,

d e a o f i s t r i v i t a t î t a v r e m e î n t r e p l e o a p e , a m v r e a c a e a s ă a r d ă h î r t i a ş i s ă- i

p u n ă u n s i g i l i u d e s c r u m , — s i g i l i u a t o t c e a t r ă i t şi a m u r i t î n n o i , p r i n M i r o n -

R a d u P a r a s c h i v e s c u .


I O A X M A S S O F F

Împlinirea a o sută de ani de la naşterea

lui Petre Liciu (in ziua de 19 martie 1871.

la Focşani) constituie un prilej pentru a

aminti de contribuţia acestui artist dramatic

— atît de personal, atît de complex înzestrat

— la propăşirea şcolii româneşti de teatru.

După o scurtă carieră la Teatrul Naţional

din Iaşi, Petre Liciu a fost angajat, în 1892.

la Naţionalul din Bucureşti. Atmosfera în

teatru, în acel moment, era dintre cele mai

apăsătoare : moartea atît de timpurie a lui

Grigore Manolescu stirnise printre tinerii ac

tori, discipoli ai marelui dispărut, un senti

ment de adîncă descurajare ; publicul ocolea

teatrul. Repertoriul. în cea mai mare parte,

era neinteresant, aceeaşi conducere a teatru

lui, care dura de timp îndelungat, se arăta

depăşită de vreme.

Tînăr, fără nume, privit de unii cu ne

încredere, de alţii cu ostilitate, Liciu a ştiut

să polarizeze în jurul lui pe aceşti dezorien

taţi, insuflindu-le speranţa. încredinţat că

..marea reformă se cuvine să înceapă în sala

de repetiţii", intrucît studiul pieselor, tribu

tar încă ..şcolii vechi", lăsa mult de dorit.

Liciu, susţinut de un număr însemnat de ac

tori, a pornit să sfarme prejudecăţi adînc în

rădăcinate. Printre ele, una dintre cele mai

dăunătoare era aceea a compartimentării ac

torilor in aşa-zisele ..caractere dramatice"

după criteriul ..temperamentidui". dar mai

ales după însuşirile fizice. Chiar din Con

servator, începea această ..specializare", pre-

gătindu-se. standardizaţi. ..prim-amorezi". ..in

genue", ..comici brilianţi". ..cochete". ..intri

ganţi". ..mame şi taţi nobili", pentru fiecare

din aceste specialităţi funcţionind o anumită

tipologie. în realitate, deşi aceste bariere ar

tificiale nu puteau să nu fie escaladate de

talent şi de studiu ce nu ţineau seama de

strimtele clasificări, veritabile paturi ale lui

Procust. totuşi sistemul era deosebit de nociv,

frinînd. intirziind sau descurajind diversifi

carea, dezvoltarea artei dramatice, aceasta cu

atit mai mult cu cit dramaturgia, modernă

în epocă, nu mai crea tipuri rigid clasificate.

Liciu. in calitate de interpret, de regizor,

de profesor la Conservator, s-a străduit să

îndepărteze barierele artificiale ale ..speciali

zării", rămăşiţă a vechii doctrine a ..carac

terelor", ale ..categoriilor dramatice". Actorul

Liciu, temperament de o mare elasticitate,

stăpîn al unei întinse game de accente dra

matice, ce au mers de la farsă şi vodevil,

pînă la dramă şi tragedie, recepţiona cu fie

care rol o ..viaţă" venită din afară, pe care

o ..recrea" eu o atentă preocupare de adevăr,

prin jocul unei bogate fantezii, printr-un pă

trunzător spirit de observaţie. Fiecare rol.

fiecare transformare nu aminteau spectatori

lor pe cea precedentă, deşi ele erau ţîşnite din

liniile aceleiaşi feţe şi din privirile aceloraşi

ochi. Salturile actorului Liciu au fost cu ade¬

vărat ameţitoare : de la Rică Venturiano pînă

la Shylock. trecînd prin Stefăniţă din V i f o r u l

fu i Delavrancea. Isidor Ijechat din B a n i i lui

Mirbeau, Hlestakov din R e v i z o r u l lui Gogol.

Tokeramo din drama T a i f u n de Lengyel,

Cetăţeanul din O sc r i soa re p i e r d u t ă . Zeilig

Şor din M a n a s s e de Ronetti Roman.

încrezător în iditorid teatrului românesc,

Liciu şi-a luat sarcina îndrumării unei ple

iade de actori, ce ar fi trebuit să fie nu

numai talentaţi, dar şi cultivaţi — o seamă

dintre aceştia (Ion Manolescu, Tina Barbu.

Casimir Belcot. V. Maximilian. Alexandru

Mihalescu. Măria Filotti. Zaharia Birsan)

dind strălucire teatrului românesc în prima

jumătate a secohdui nostru.

Marea noastră actriţă Marioara Voiculescu.

elevă a lui Liciu. ne-a împărtăşit credinţa

că Liciu a fost. mai presus de orice, un pe

dagog, un profesor desăvirşit. un regizor

excef)ţional.

Cronicarul dramatic N. D. Cocea subliniază

..inteligenţa şi marea putere de compunere pe

care e stăpîn" Liciu. iar G. Ibrăilcanu după

ce il văzuse jucind în farse şi comedii unde

era ,.de un comic aşa de omenesc" se în

treba, după ce-l admirase în B a n i i , î n care

se arătase de un ..dramatism aşa dc natu

ral", — ..unde va ajunge în zborul lui, ar

tistul acesta mlădios şi sigur de sine ?"

Printre ceilalţi actori de seamă în epocă.

Petre Liciu nu putea fi confundat. Dar, la

41 de ani, viaţa i-a fost frîntă — o mare

pierdere pentru teatrul românesc.


O z i c u L i l i a n a

La capătul firului o voce bănuitoare. Parcă s-ar fi aşteptat să cerem un

bilet de favoare la... A d i o , C h a r l i e . . .

Liliana Tomescu nu şi-a schimbat tonalitatea nici după ce a aflat scopul

convorbirii. Poate îi „suspectează" pe ziarişti pentru că au scris rar despre ea,

ca şi cum e i ar fi vinovaţi că apariţiile sale pe scenă, în mari roluri, sint din

păcate, sporadice. Şi dacă numele Lilianei Tomescu nu a fost în fiecare seară

pe afiş, „cota'' popularităţii e i nu a scăzut de loc. A rămas un magnet —

şi ceea ce e cu totul remarcabil — pentru publicul de toate categoriile. Deci

şi pentru cei care vin să o vadă în Claudel, ca şi pentru cei care o preferă

într-o farsă oarecare — de pildă Adio, Charlie. Cum a izbutit deci, să cuce

rească spectatorii ? Cum de poate fi o dată tragică, vibrantă, sfişiată de tris

teţe, iar altă dată să inventeze gaguri care declanşează hohote de ris ? Se

cuvine să-i aflăm şi o scurtă biografic, atît pentru curiozitatea dv., cit şi

pentru volumele viitorilor istorici de teatru, care, sigur, nu o vor putea ignora.

— Sînt fiica unui medic, care, predestinare, cercetează „interioarele 4"

(dar nu şi caracterele) oamenilor de artă, lucrind ca radiolog la Policlinica


Da, sînt veşnic nemulţumitei...

Artelor. A m urmat la călugăriţe, apoi Şcoala Centrală. Ca orice ..biografie

interesantă", şi a mea cuprinde faptul că a m căzut la ..admitere'* la teatru,

î ncăpă ţ îna tă , de pe atunci, am frecventat voluntar cursuri le la toate cele trei

catedre de Actorie şi la sfirşitul anului am dat din nou examen şi... iar am

căzut. P înă la u rmă . am reuşit, am urmat . . c lasa" lui Minai Popescu şi am ter

minat studiile numai în trei ani . L a ..clasă" am jucat-o pe E l i z a Doolitt le. cu

care aveam să m ă întilinesc pe scena teatrului Armatei după opt ani , alături de

George Constantin. E un rol drag care mi-a dat aripi şi m-a înscris pe traiec

toria unui anume gen de roluri .

— Ai recrutai la teatrul Armatei şi i-ai rămas soldat, plutonier şi acum...

colonel credincios !

— Da ! Aic i am debutat sub auspicii le excelentului director care a fost

marele actor \ raca . grăd inar de tinere vlăstare, bucuros de succesul celor mai

tineri, aristocrat pe scenă şi de o mare distincţie în viaţă. Alătur i de el am

jucat in . .Ruptura" , după care nu m-ain mai despărţit de acest teatru. Sub

auspicii le , lui \ raca. generos cu talentul său şi mai generos faţă de al altora.

1\) https://biblioteca-digitala.ro

Sliakespeare şi Dostoici'ski Dacă sînt o vedetă ?

a u c r e s cu t m u l ţ i t i n e r i . N u c u n o s c e x a c t d e f i n i ţ i a . . a n i m a t o r u l u i " , d a r V r a e a

o p e r s o n i f i c a . A v e a — n u d e m a g o g i c — c i s i n c e r o m a r e î n c r e d e r e î n t i n e r i .

— Care e rolul în care crezi că ai realizat lucrul cel mai deplin ?

— Luna dezmoşteniţilor de O N e i l l . D a , a c e s t a e r o l u l î n c a r e a m da t

c e l m a i m u l t . C a u t e x p l i c a ţ i i , s e p o t g ă s i , s a u n u , d a r r o l u l a c e s t a m-a f ă c u t

să m ă î n t â l nesc c u a c e l e c l i p e i d e a l e , do r i t e de to ţ i a c t o r i i — c o n t o p i r e a c u

p e r s o n a j u l , v i b r a ţ i a l a u n i s o n . A m m a i d o r i t şi a l te r o l u r i , d a r le m a i a ş t ep t . . .

— Şi rolul în care nu ai dat satisfacţie ?

— N u c r e d că a m j u c a t c h i a r p r o s t î n v r e u n s p e c t a c o l !

— Rolul pe care-l iubeşti cel mai mult ?

— U l t i m u l !

— Deci A d i o , C h a r l i e ! (Convorbirea se desfăşura hminte de S c h i m b u l . !

— D a . . . Ş i . z ă u . că p i e s a nu e p r o a s t ă . E o c o m e d i e r e u ş i t ă . P o a t e

u n o r a n u le p l a c e d i n s n o b i s m . S i g u r , n u e S h a k e s p e a r e , S a r t r e , s a u B e c k e t t ,

u n Nume. P i e s a a r e i n s ă s i t u a ţ i i n e a ş t e p t a t e , b i n e r e z o l v a t e . E g r e u de j u c a t

într-o a s e m e n e a p i e s ă , e c o m p l i c a t , d a r e f oa r t e p l ă c u t . . . P u b l i c u l p l e a c ă fe r i c i t

de l a s p e c t a c o l , şi m ă î n t r e b d a c ă n u şi a s t a e, l a u r m a u r m e i , u n a d i n m e n i

r i le teatrului... P o a t e că a m f ă c u t e ro r i e s t e t i c e , d a r s p u n c e e a ce s im t . Ş i

de ce să a s c u n d e m , n o i a c t o r i i i u b i m m u l t p i e s e l e c a r e o b ţ i n s u c c e s !

— Ai parteneri de scenă favoriţi ?

— î m i p l a c e să j o c nu n u m a i c u a c t o r i b u n i , d a r şi c o n ş t i i n c i o ş i . C a

G e o r g e C o n s t a n t i n . . . şi a l ţ i i . . .

— Şi regizorul favorit ? La acest capitol vreau, să-ţi amintesc de faptul

că eşti socotită o actriţă dificilă.

— R e g i z o r u l f a vo r i t es te V l a d M u g u r , de c a r e m ă l eagă şi a m i n t i r i l e

d e b u t u l u i , şi a f i n i t ă ţ i a r t i s t i c e . P o a t e că s în t o a c t r i ţ ă d i f i c i l ă p e n t r u u n i i


Nu mi-e frică de rolurile de dramă Ştii ce greu e să faci să ridă lumea.

r e g i z o r i . N u a c c e p t o i d e e a r t i s t i c ă ce n u a r e a c o p e r i r e . S i n t o f a n a t i c ă a d e p l ă

a m u n c i i l a s p e c t a c o l î n co l eo t i v şi de a c e e a n u c r e d că e b i n e c a u n u l să

ordone şi to ţ i ce i l a l ţ i să e x e c u t e o rbeş t e f ă r ă a c r e d e î n c e e a ce s i n t i n v i t a ţ i

să f a c ă . I n a ce s t s e c t o r s î n t p e n t r u c o l a b o r a r e p a ş n i c ă şi m a i a l e s c r e a t o a r e .

— Deşi ai jucat şi multe roluri de dramă, publicul te cunoaşte iu pri

mul rind ca interpretă de comedii. Să fie o coincidenţă a faptului că genul

e mai popular ?

— D a , a m j u c a t m a i m u l t e c o m e d i i , deş i e m a i g r e u de j u c a t in a ce s t

g e n . N u mi-e f r i c ă a t î t de r o l u r i l e de d r a m ă ( in c a r e j o c o r i c î n d , c u p l ă c e r e ) ,

c i d e ce le d i n c o m e d i i , c a r e s în t m u l t m a i , . p e r i c u l o a s e " . î n f r u n ţ i p u b l i c u l

d i r e c t , s p e c t a t o r u l a ş t e a p t ă de l a t i ne t o tu l p e n t r u a rade, şi te s i m ţ i s i n g u r ,

p e s cen ă c a î n g r o a p a c u l e i . Ş t i i ce g r e u e să f a c i să r i d ă l u m e a . . . a r t i s t i c !

— Ce părere ai de rolurile tale din film sau de la T.V. ?

— î n f i l m e , a m j u c a t m a i de mu l t . . . N u mi-a p l ă c u t c e-am f ă c u t , d a r

î n g e n e r a l , n i c i nu-mi p l a c e m u n c a a s t a . . . Nu-m i p l a c e n i c i să j o c I a t e l e

v i z i u n e . A i c i t o tu l se f a c e p r e a r e p e d e , p r e a i n p r i p ă . . . Ş i a po i c e e a ce i z b u

teşt i să r e a l i z e z i pe m i c u l e c r a n p i e r e l a fe l de i u t e . . .

— Recunoşti că apariţiile laie in cadrul spectacolelor de revistă, de

estradă, au contribuit la ceea ce numim popularitate ?

— D a ! A m a p ă r u t p r i m a d a t ă pe s c e n a e s t r a d e i in c h i p de . . . n e g r e s ă .

G e n u l mi-a dat m a r i sa t i s fac ţ i i şi a m î n v ă ţ a t m u l t , s p u n a s t a n u F o r m a l , ci c a

t o a t ă c o n v i n g e r e a . V ă a m i n t i ţ i de ş l a g ă r u l „ C i n d d a n s e z c u e l " ? L - a m

l ansa t eu !

— Se spune că eşti o nemulţumită. De ce ?

— D a , s în t v e ş n i c n e m u l ţ u m i t ă in p r i m u l r i n d de m i n e . d o r e s c să po l

r e a l i z a m a i mu l t , m a i b i n e , a po i de un i i co leg i oare îşi f ac m e s e r i a func-

ţ i o n ă r e ş t e . M i-ar p l ă c e a c a toţ i o a m e n i i c a r e fac tea t ru să-l şi i u b e a s c ă a l t fe l


Să călătoresc mult. mult... Timidă... singuratică...

dec i t c a p e o s l u j b ă o a r e c a r e , să d o r e a s c ă să ş t ie oît m a i m u l t d e s p r e e l . . .

l a t ă d e ce s în t n e m u l ţ u m i t ă ! V i s e z s p e c t a c o l e î n c a r e t o ţ i i n t e r p r e ţ i i să a i b ă

aceeaş i v i b r a ţ i e , să r e a l i z e z e a r m o n i i l e F i l a r m o n i c e i d i n L o s A n g e l e s , să f ie

so l i ş t i si to ţ i — t o t o d a t ă — î n c h e g a ţ i i n u n i t a t e a a n s a m b l u l u i .

— Eşti o vedetă ?

— C r e d că p u b l i c u l m ă i u b e ş t e şi c r e d c ă v i n e l a t e a t r u să m ă v a d ă !

D a c ă a c e a s t a î n s e a m n ă a fi v e d e t ă . . . Ş i s p r e d e o s e b i r e d e o v e d e t ă a d e

v ă r a t ă , eu s înt o t i m i d ă , o s i n g u r a t e c ă . D a r a m n o r o c . Ş i a s t a e m a r e l u c r u .

— S i dacă ai lua-o de la capăt, ai mai face actorie ?

— N u !

— De ce ?

— N u pot să-ţi s p u n !

— Autori favoriţi ?

— S h a k e s p e a r e şi D o s t o i e v s k i !

— Regie ai vrea să faci ? Toţi actorii visează tainic să facă regie !

— N u , n-am n i c i o c h e m a r e , şi s p r e d e o s e b i r e de a l ţ i i , c a r e n u o a u ,

c a şi m i n e . e u c h i a r n i c i n u f a c !

— Ce crezi despre regizoare ?

— E g r e u d e r ă s p u n s , d e ş i c r e d c ă b ă r b a ţ i i (şi c a r e g i z o r i ) s i n t m a i

o b i e c t i v i şi d e c i m a i i n d e p e n d e n ţ i !

— Ce-ţi doreşti ? Dacă ai fi intr-uu basm. ce dorinţi ai cere să-ţi fie

îndeplinite ?

— S ă c ă l ă t o r e s c m u l t . m u l t d e l o t , î n toa te ţ ă r i l e . A m f ă c u t c i t e v a

t u r n e e în s t r ă i n ă t a t e . î n I s r a e l , I t a l i a ( c u T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n C l u j , a v i n d

u n p u b l i c de o m a r e r e c e p t i v i t a t e ) şi a f os t m i n u n a t . A ş v r e a să j o c m u l t ,

d a r să .şi c ă l ă t o r e s c m u l t . . .

— Mulţumesc, şi de abia aştept să te văd în S c h i m b u l . . .

Liliana Tomescu tie-a zimbit cu toţi dinţii... Era zîmbetul său de co

medie, sau cel de dramă ?...

...La urma urmei e treaba regizorilor.


ILEANA BERLOGEA

Publicul-între Danton şi Robespierre

î n t â l n i r i l e c u s t uden ţ i i me i . c rea tor i i de

m î i n e a i a r te i s pec t a co l u l u i , s în t î n t o t d e a u n a

o b i n e v e n i t ă confrunta ire de op i n i i , p r i l e j de

c u m p ă n i r e , de v e r i f i c a r e şi au t ove r i f i c a re a

pă re r i l o r şi de oco l i re a t e n d i n ţ e l o r de osi-

f i ca re . A m as is ta t de o u r î n d l a u n s e m i n a r

de i s t o r i a t e a t r u l u i r o m â n e s c , consac ra t i s p i

t i toare i c o m p a r a ţ i i d i n t re Dan ton-u l l u i C a m i l

P e t r e s c u şi Moartea lui Danton de G e o r g

B i i c h n e r şi Danton de R o n i a i n R o l l a n d .

D e z b ă t u t ă a n i l a r i n d , t ema a găs i t de f ie

ca re d a t ă r ă s p u n s u r i no i . sub l i n i i ndu-se ,

a p roape f ă r ă excep ţ ie , s upe r i o r i t a t ea l u c r ă r i i

r o m â n e ş t i , a d m i r a ţ i a rea lă f a ţ ă de c la r i t a tea

poz i ţ i e i l u i C a m i l P e t r e s c u , neces i t a tea p re

zenţe i ope re i pe scenă . A n u l aces ta a i n te r

v e n i t o s c h imba r e . N o i dez i de ra te a u fost

e x p r i m a t e c u a m b i g u a d a r a r z ă t oa rea p a

s i une p en t r u a t i t ud i ne a tânărului de 20 de

an i . P i e s a r o m â n e a s c ă şi-a păs t r a t p o z i ţ i a f a

v o r i z a t ă f a ţ ă de ce le la l te , s-au f o rmu l a t î n s ă

r e z e r ve f a ţ ă de m e s a j u l e i . P u b l i c u l doreş te

a s t ă z i u n spec taco l l u c i d şi t ă ios , c u l impe

z i m e a ide i l o r l u i R o b e s p i e r r e şi a p a s i u n i i

l u i Sa in t- Jus t , s t r u c t u r a t pe m ă s u r a s i s te

m u l u i nos t r u de v a l o r i , î n c ă r ca t c u c l a r i f i

căr i le exper i en ţe l o r noas t re r e vo l u ţ i o n a r e şi

po l i t i ce .

D a n t o n a exe rc i t a t î n t o t d e a u n a fasc ina ţ ie ,

c î ş t i g m d p r i n setea de v i a ţ ă , p r i n t r ă i rea

i m e d i a t ă şi to t a l ă a b u cu r i i l o r şi du re r i l o r ,

s l ă b i c i u n i l e l a e l , nefi i ind p a r c ă a l t c e v a decî t

s e m n e a le ad i n e i i l u i u m a n i t ă ţ i .

Şi t o tuş i , acest e rou — r o m a n t i c l a Geo rg

B i i c h n e r , m o n u m e n t a l l a R o n i a i n R o l l a n d .

c on t u r a t pe reac ţ i i per fect mo t i v a t e d i n

p u n c t de vede re ps i ho l og i c şi soc i a l l a C a m i l

P e t r e s c u — şi-a p i e r du t p a r c ă for ţa de a t r ac

ţ ie. Pe r sona l i t a t e a l u i n u m a i in teresează

dec î t î n m ă s u r a î n ca re d e v i n e m e t a f o r ă a

une i epoc i . A cedat în faţa l u i R o b e s p i e r r e ,

m a i p u ţ i n spec tacu los d a r iden t i f i ca t eu re

v o l u ţ i a , a r z î n d c u p a t i m ă p en t r u i dea l u l său .

C a m i l P e t r e s c u şi-a sc r i s p i esa c u i n t e n ţ i a

v ă d i t ă de a crea o d r a m ă po l i t i c ă , î m b r ă

ca tă î n să î n c ă l d u r a sen t imen te lo r , b oga t ă

dec i î n de ta l i i psd io log ice , c u accen te pe pro

b l eme le i n t ime a le e rou l u i . A şa cerea î n fond

d e cen i u l a l t re i l ea . A s t ă z i p i esa po l i t i c ă a re

a r ă s p u n d e a l tor ob l i g a ţ i i şi a se desena pe

al te ca rac te r i s t i c i . E l i b e r a t ă de f r ă m î n t ă r i

p as i ona l e , ea t rebu ie să ofere so lu ţ i i ob iec

t i ve a s u p r a p rob l eme l o r m a j o r e , să dea as t fe l

p r i l e j u l s pec t a t o ru l u i de a pa r t i c i p a atât a fec

t iv c i t şi i n t e l ec t ua l l a a c t u l creaţ ie i scen i ce ,

de a-i ses i z a c l a r s ensu r i l e , aşa fe l î nc î t ,

c o n f r u n t î n d u - l e ( even t ua l , e omp l e t i n du4e ) cu

expe r i en ţ a l u i , să p o a t ă t o t o da t ă pe rcepe le

gi le genera le a le i s to r i e i , d r u m u l e i î n v i i t o r .

P r e o c u p ă r i l e po l i t i ce , adeseor i aco idea t î n

d r a m a ps i ho l og i c ă b u r g h e z ă , s în t a c u m î n

da to r i re , c ond i ţ i e f u n d a m e n t a l ă a tea t ra l i i i

c o n t empo r an . I n f o r m a r e a î n zde le noas t re e

r a p i d ă , p r o m p t ă , c lară . T e l e v i z o r u l ne mode

lează , f ă r ă să vrean , d u p ă p rop r i de l u i leg i ,

ne î n lesneş te , p r i n c o m u n i c a r e a l u i s in te t i că ,

r e z u m a t i v ă , în ţe legerea i m e d i a t ă a sensu r i l o r ,

c h i a r î n a i n t e a f o r m u l ă r i i lor teoret ice, con

cep tua le .

M a r i l e t r a n s f o r m ă r i soc ia le a le v e a c u l u i

nos t ru a u spor i t c ons i de r ab i l r e sponsab i l i t a t e a

c iv i că , n e v o i a de pa r t i c i p a re l a m a r i l e hotă-

r i r i . O m u l de a z i n u m a i accep tă r o l u l de

p ion nepu t i n c i o s pe tab la de şah u n d e i se

stab i leş te soar ta , d inco lo de ho ta re le v o i n ţ e i

l u i . G l o b u l şi-a s ch imba t d i m e n s i u n i l e şi î n

fă ţ i şarea . Poa te fi s t r ă b ă t u t în c î teva ore

de l a un capă t la ce l ă l a l t , i a r şt i r i le a u ne

vo ie doa r de c i t eva c l i pe p en t r u a f i t r ans

m i se de l a u n m e r i d i a n l a a l t u l . I n d i f e r e n t

ce se î n t â m p l ă în tr-un colţ a l u n i v e r s u l u i

nos t ru , i nd iscre ţ i a o s t en t a t i v ă a unde l o r v e s

teşte tu turor e v e n i m e n t u l , t r a n s f o r m î n d pe

f iecare cetă ţean a l p ă m â n t u l u i în ma r t o r ocu

lar , u m p l î n d su f l e t u l o amen i l o r ou ma r i l e

b u cu r i i a le cuce r i r i l o r co lec t i ve . A r t a înec-


tează a m a i fi e v a z i u n e d i n cond i ţ i i l e r ea l i

t ă ţ i i , s au beţ ie m i r i f i c ă de c uv i n t e şi cu l o r i ;

ea a deven i t m ă r t u r i e ob i ec t i v ă , s t imu l â nd

med i t a ţ i a a s u p r a a d e v ă r u l u i s a u so lu ţ i i l o r ce

sc p r o p u n s i t ua ţ i i l o r c r i t i ce .

P r i l e j de î n t i l n i r i şi p a r t i c i p ă r i co lec t i ve ,

tea t ru l e chema t să a d u c ă şi el m ă r t u r i i con

crete pe m a r g i n e a ce lor m a i a r z ă t oa re pro

b leme a le ex is tenţe i noas t re , să con t r i bu ie

l.i f o rma rea une i a t i t ud i n i c on t empo r ane —

a t i t ud ine po l i t i c ă — la t r e z i r ea i n p r i m u l

r î nd a d i spoz i ţ i e i de a v o i . de a dec ide şi

de a ac ţ i ona în r a po r t u r i de coopera re cu

s emen i i , în bene f i c i u l b i n e l u i c o m u n .

Se vorbeş te d i n n ou de c r i z a t e a t r u l u i .

F i e c a r e p e r i o a d ă a c unoscu t u n proces ne l i

n i ş t i to r de cr i ză , o s epa r a re î n t r e ceea ce se

î n t î m p l a pe scenă şi ceea ce a ş t ep t au spec

tator i i să se î n t î m p l e ; şi î n t o t d e a u n a s-au

găs i t so lu ţ i i care au î n v i o r a t a r t a i n t e rp re

t a t i v ă , a u de t e rm ina t succese şi naş terea u no r

g lor i i a le p o d i u m u l u i , pe care ce i p r e zen ţ i

o seară s au o d u p ă - a m i a z ă î n s a l a de spec

taco l , îi socoteau d em i u r g i i u n e i l u m i de

i l u z i i . S a l v a r e a , de f iecare d a t ă , s-a desco

per i t într-o re fon t ă a r epe r t o r i u l u i , a m i j

loace lor de exp res i e actor iceşt i , î n a p a r i ţ i a

u nu i n ou creator .

Me t amor f o ze l e şi c ău t a rea f o rmu l e l o r ine

d i te au in t ra t a c u m în p r a c t i c a c o t i d i a n ă .

N u se poate spune că ne l i p sesc i de i l e , v a

r ie ta tea . D e la scena-cut ie l a a r e n a c i r c u l u i ,

de l a d r a m a ps i ho l og i c ă l a ce l m a i au ten t i c

documen t , totu l e u t i l i za t şi m e n i t u n e i no i

f ruc t i f i c ă r i î n tea t ru l c on t empo r an . T r a g e d i e

e sch i l i a n ă , co la j de . .ma te r i a l " d i n presă ,

comed ie s pan i o l ă . t r ag i comed ie e l i s abe t ană .

eseu d r ama t i c p i r a n d e l i a n . conf l i c t s tr indber-

g i an , d r a m ă ero ică , i m p r o v i z a ţ i e , p a n t o m i m ă

f u n a m b u l e s e ă , tea t ru poet ic , t ea t ru e x p e r i

menta l . . . ma i că ne l i psesc cuv i n t e l e pen t r u

a c up r i nde d i ve rs i t a t ea d e o p o t r i v ă a repor-

to r i u l u i ca şi a m o d a l i t ă ţ i l o r de r e a l i z a r e

actor icească , reg i zora l ă , scenograf ică . Ş i to

tuş i . . . p ub l i c u l se răreşte . C a u z a ? D e o c a m

da t ă , o s i m p l ă b ă n u i a l ă : c ă u t ă r i l e î m i p a r

că au loc . in b u n ă m ă s u r ă , î n a f a r a cunoaş

ter i i d o r i n ţ e l o r p u b l i c u l u i , de d r agu l i n o v a

ţ iei , dex te r i t ă ţ i i şi v i r t u o z i t ă ţ i i î n s ine . E

a d e v ă r a t , epoca noas t r ă a b u n d ă i n cercetăr i

soc io logice ; d a r în d o m e n i u l t e a t r u l u i n-au

p rea depă ş i t s t ad i u l s imp l e l o r cons t a t ă r i , l e

l ipseşte f e rmen t u l ac t i v , c rea tor , d e s ch i z ă t o r

do d r u m u r i .

F n l u c r u este s igur . T e a t r u l n u m a i es te

„ şcoa l ă " i n î n ţe lesu l pe care i-1 d ă d e a t re

cu t u l . A r t i s t u l n u m a i este î nves t i t cu d a

r u r i s u p r a o m e n e ş t i , de n a t u r ă să-i î n g ă d u i e

a a r ă t a ca l ea a d e v ă r u l u i . A s t ă z i p u b l i c u l

este ega lu l a r t i s t u l u i şi t rebu ie să s i m t ă

comunicarea, n u lecţ ia , dialogul, n u e x p l i c a

ţ ia , c l i m a t u l une i întilniri şi n u a l u ne i

s l u j i r i de l a a m v o n s a u de l a ca tedră .

P i c t o r u l îşi poate î n g ă d u i şi î n v r e m e a

noas t ră să l u c re ze p en t r u v i i t o r , poe tu l , de

a s e m e n e a , să scr ie p e n t r u a n u l 2000 . O m u l

de t ea t ru î n să , este ob l i ga to r i u legat d e

p rezen t . A c t u l s cen i c n u ex is tă întir-o sa l ă

goa l ă . Cea m a i desăvârş i t ă repet i ţ ie n u es te

a l t c eva decî t o cons t ruc ţ ie f ă r ă de v i a ţ ă ,

per fec tă , cu a d m i r a b i l e de ta l i i a r h i t e c t on i ce ,

c u m i n u n a t e e lemen te deco ra t i ve da r f ă r ă

c ă l d u r ă şi suf le t . S a l t u l de l a repet i ţ ie l a

spec taco l îl face p ub l i c u l , c u p a r t i c i p a r e a l u i

e n t u z i a s t ă , cu în ţe legerea o g l i n d i t ă î n p r i

v i r i , m a t e r i a l i z a t ă î n m i i de f i re n e v ă z u t e ,

t r ans fo rma te î n p u n ţ i de l e g ă t u r ă a r u n c a t e

j)este r a m p ă . C o n c l u z i a m a j o r ă l a care a j u n g e

Pe te r B r o o k î n con t r ove r sa t a l u i carte The

Empty Space este , că î n realitajte, p u b l i c u l

de ţ i ne m a j o r a i m p o r t a n ţ ă î n p r o ce su l c r e a

ţiei scen i ce : „Atâta v r e m e cît n u ex is tă u n

pub l i c , opera n u este t e r m i n a t ă . N i c i u n

au to r , n i c i u n reg i zor n u şi-ar do r i u n s pe c

taco l part icu lar* ' .

I s t o r i a t ea t ru lu i r o m â n e s c se s t r uc tu rează

şi ea pe l e g ă t u r a c ons t an t ă c u p u b l i c u l , p e

a p e l u l d i rec t , a c t i v l a „ o m u l d i n s t a l " . I n

n u m e l e p u b l i c u l u i a u vo rb i t î n t eme i e t o r i i

t e a t r u l u i , î n n u m e l e l u i , ş i P o m p i l i u E l i a d e :

. .Tea t ru l n u este o l ec tu r ă î n s i n gu r ă t a t e a

opere lor d r ama t i c e , c i o e x p e r i m e n t a r e a l o r

î n f a ţa p u b l i c u l u i " . M i h a i l S eba s t i a n a p re

c i za t , m a i a p roape de no i , n a t u r a a po r t u l u i

c rea tor a l p u b l i c u l u i i n c u v i n t e care se

ap rop ie s u r p r i n z ă t o r de cele rost i te a s t ă z i ,

d u p ă m a i m u l t de t re i decen i i , de Pe t e r

B r o o k : „ U n s i ngu r om — s p u n e a S e b a s t i a n

— n u poate f i specta tor . N u c red că ex is tă

ope ră care să rez is te une i a s emenea expe

r ien ţe . Hamlet j u c a t p en t r u un s i ngu r o m ,

t rebu ie să fie de ne în ţe les , fa l s , impos i b i l ,

î i t rebu ie d r a m e i , oricău-ei d r a m e , o a tmo

sferă spec ia l ă , f i z i că ap roape . R e s p i r a ţ i a m u l

ţ i m i i , ca fapt b io log ic , n u ca s imbo l , r e s

p i r a ţ i a atâtor v ie ţ i p rezen te este i n d i s pen

s ab i l ă " .

I n u l d in t re cele ma i m i n una t e e x e m p l e

de l egă t u r ă cu p ub l i c u l , de t r ans f o rmare fă

cu tă pentru pub l i c s-a pe t recu t î n t ea t ru l

nos t ru d u p ă 1944. T e a t r u l n u şi-a s c h i m b a t

m i m a i î n f ă ţ i ş a rea , pe c ro i a l a p u b l i c u l u i s ă u

o b i ş n u i t , c i a l up ta t să a d u c ă î n sală u n

nou spectator . A fost o p o r i o a d ă e r o i c ă ,


efervescentă , î n d r ă z n e a ţ ă , t inerească — d i f i

c i l ă şi , f i reşte , n u scu t i t ă de r i s c u l e ror i lo r .

A u su fe r i t me t amor f o ze r e p e r t o r i u l , i n t e rp re

t a rea , reg ia , scenogra f i a ; a c cen t u l a fost pus

pe m e s a j u l po l i t i c şi o i v i c , î n t e rmen i i nece

s a r i atunci, ceruţ i de o amen i i care f ă u r e a u

p en t r u p r i m a d a t ă o l u m e şi re la ţ i i soc ia le

î n c ă necunoscu t e pe me l eagu r i l e noas t re . A c

tor i i a u r e n u n ţ a t l a j o c u l so l i s t i c , l a v i r t u o z i

t ă ţ i g ra tu i te , i n tegr îndu-se a n s a m b l u l u i , con

s t i t u i nd r a po r t u r i ou pa r t ene r i i , î n f unc ţ i e

de m e d i u l î n c o n j u r ă t o r , de p rob l eme le so

c i a l e ma j o re . I on M a n o l e s c u a găs i t t e rmen i

p l i n i de a d m i r a ţ i e f a ţ ă de aces t p u b l i c :

„ ţ i n u t p î n ă a c u m depar te de b i ne f ace r i l e

cu l t u r i i . . . aceşti spec ta tor i d o r n i c i de a r t ă

a d e v ă r a t ă , a scu l t â nd c u î n c o r d a r e p i ese l e

ce le m a i grele'*...

D a r p u b l i c u l a ces t a , c h ema t a c u m 25 de

a n i să cunoască t ea t ru l , este familiarizat

as t ă z i c u t ea t ru l . Utec i ş t i i de a t u n c i s înt a z i

o a m e n i m a t u r i , î n s a l a de spec taco l a u p ă

t r uns cop i i i lor , poate c h i a r cop i i i c op i i do r

lor . . . A t i t u d i n e a lor f a ţ ă de tea t ru n u m a i

este acea de u l u i t ă a d m i r a ţ i e , î n contact c u

n e c u n o s c u t u l , c i de selecţie l u c i d ă , de r a

por tare l a neces i t ă ţ i l e lor i n te lec tua le şi

es te t ice .

P e n t r u o m u l de t ea t ru , l a r î ndu- i , p u b l i c u l

n u este o a b s t r a c ţ i u ne , c i o rea l i t a te . „ A c u m " ,

p en t r u a r ta s pec t a co l u l u i , p u b b c u l este un

i m p e r a t i v categor ic care-i d i r ec ţ i onează î n s ăş i

ex i s ten ţa . D o a r d r a m a t u r g u l bene f i c i a z ă , p r i n

tre o amen i i de t ea t ru , de şansa de a se pu t ea

ad resa pos te r i t ă ţ i i , de a g î n d i l a a p r ec i e r ea

genera ţ i i l o r v i i t o a re . Poa t e de aceea este

adeseor i cons i de ra t i n t r u s î n m a r e a f a m i l i e

a creatordoT spec t a co l u l u i , aceşt ia n e p u t â n d

să ex i s t e dec î t p r i n v e r d i c t u l actual — ne

m i j l oc i t — a l c on t empo ran i l o r . I s t o r i a l i te

r a t u r i i d r ama t i c e are o v i a ţ ă i n s ine ; i s tor ia

a r te i spec t aco l u l u i se scr ie n u m a i d u p ă c e

d a l e l e e v e n i m e n t u l u i a c t u a l s-au s t ins şi a u

deven i t t recut . G e o r g B i i c h n e r tră ieşte şi

f ă r ă m ă r t u r i a c on t empo r an i l o r Lua ; R a c h e l

s au D a v i d G a r r i e k 'nu fac par te d in i s tor ie

dec î t i n m ă s u r a în care î i r a p o r t ă m la fe lu l

c u m au r ă s p u n s gus t u l u i şi i d ea l u r i l o r c e l o r

ce i< iu v ă z u t .

Cunoaş te rea p u b l i c u l u i , a t r ă s ă t u r i l o r l u i

s p i r i t u a l e î n s e a m n ă î n rea l i t a te cunoaş t e rea

noas t r ă î n ş i n e . I a r t e a t r u l po l i t i c n u î n

s e a m n ă c î tuş i de p u ţ i n p r e zen ţ a n e a p ă r a t ă

pe scenă a e ven imen t e l o r eare-şi găsesc l o c u l

î n presă , oi dezba te rea l u c i d ă a s en su r i l o r

epoc i i noas t re , s e s i z a r e a , î n d i m e n s i u n i l e c o n

t e m p o r a n u l u i nos t r u , a c a r a c t e r u l u i său a c t i v r

d i n a m i c , de pa r t i c i p an t conş t i en t la marile-

dec i z i i şi o p ţ i u n i a le l u m i i . R o b e s p i e r r e 1-a

î n v i n s pe D a n t o n p en t r u că R o b e s p i e r r e este-

i deea , i a r D a n t o n p a s i u n e a . Şi p a s i u n i l e epoc i i

noas t re n u m a i a u vo i e să f ie oarbe şi co

p leş i t oa re c i conş t i en t şi de l i be ra t puse îm

s l u j b a m a r i l o r r ea l i z ă r i soc ia le şi a v i i t o

r u l u i .

Teatrul Naţional din Cluj : „Poveste neterminată"

de Al. Popovici. Regia : Rodica G. Radu. Sceno

grafia : T. Th. Ciupe

FOTOCRONICĂ

25. https://biblioteca-digitala.ro

Rec l ame

Ni s-au stricat dinţii de

cind sintem invitaţi să con

sumăm dulciuri, şi ne-am

făcut (unii dintre noi) obezi

dc cind reclama ne îndeamnă

să mincăm multe paste făi

noase. Dar nu ni s-au tocit

tălpile din cauză că afişe sau

reclame ne invită spectaculos

la teatru !

Pirpirie, pricăjită, ţinută în

..rezervaţia'' citorva străzi

dosnice, reclama teatrală e ca

şi inexistentă, chiar şi pe pa

nourile care îngrădeau clă

direa Teatrului Naţional

unde se făcea popularitate

unui anume tip de... bucă

tărie.

Atunci e firesc să ne mi

răm că pe stilpii de trolei-

bus. Teatrul Giuleşti a „în

drăznit" să ni-i arate pe Bă

nică, pe Stănculescu, pe Ma

riana Mihuţ în spectacolele

din repertoriu. Cam atît...

Sică Alexandrescu înălţa

cîndva baloane cu reclame,

tipărea titlul piesei, pe care

o juca, pe bancnote... (false)

îl înscria pe oglinzile vagoa

nelor de tren.

Din păcate, acum fantezia

parc-se că e în... „pauză".

Nici bietele vitrine scorojite

şi scofîlcite ale teatrelor nu

sînt totdeauna folosite ca

lumea. Uitate sînt vitrinele

librăriilor, diapozitivele cine

matografelor, şi altele şi al

tele... Dacă regizorii — mulţi

dintre ei — vor să violen

teze spectatorii, de ce nu-i

violentează şi în faze pre

mergătoare, ca trecători, citi

tori, consumatori în restau

rante, călători în troleibuze.

Unde sînt, în Gara de Nord,

ghidurile spectatorilor de

teatru, hărţile indicatoare ce

arată drumul spre intrarea

în sală ? Dar cele de la Bă-

neasa sau Otopcni ? Dar

acele construcţii dc metal —

ca la Cluj sau Iaşi — unde.

invirtindu-te in cerc. afli

totul despre programul ora

şului ? Sau, măcar în pasa

jele subterane fi-va oare şi

reclama teatrală la înălţime?

Pînă atunci aştept să fiu

chemat la teatru, de mirajul

străzii ! Dacă spectatorii a-

fi invitaţi să noteze cu 1x2

calitatea spectacolului. sau

în costul biletului li s-ar

face şi o asigurare pe viată

ADAS — poate că şi teatrele

ar sclipi în constelaţia recla

melor.

Si non e vero • • •

Spicuim din cronica amicu

lui X Y : „şi a r t r ebu i ca pe

v i i t o r d i scu ţ i i l e , mese le ro

tunde , a le T e l e v i z i u n i i să du

reze cît m a i p u ţ i n , să se

aco rde aces to ra u n s pa ţ i u re

strâns sp re fo losu l v i z u a l i t ă ţ i i ,

a l tm i n t e r i v o m as i s t a n u m a i

la e m i s i u n i p l i c t i coase . . . "

ş.a.m.d.

Telefon :

— Aici redacţia M. a Te

leviziunii. Dragă maestre

XY, vreţi să participaţi şi

dv. la o discuţie în cadrul...

— Cu plăcere, dar dacă nu

mai faceţi ca rîndul trecut.

Ori îmi acordaţi 20 de mi

nute pentru a-mi putea dez

volta teoriile, şi să ţineţi

seama ca tovarăşul să nu mă

întrerupă, ori de loc. Şi apoi.

mai învăţaţi operatorii cum

să umble cu prim-planurile.

Nu sîntem toţi Florin Pier

sic, dar dacă e discuţie, dis

cuţie să fie...

Publ ic i ta te

U n zelos c r i t i c de t ea t ru ,

f ireşte, i ub i to r al spec taco le

lor b une de o r i u nde — d i n

Cap i t a l ă ca şi d i n p r ov i n c i e

— se dep l a sea z ă d e u n ă z i , la

u n u l d i n teatre le d i n ţară ca

să as is te Ia p r em i e r a une i

p roaspe te p u n e r i î n scenă .

î ş i a n u n ţ a s e des i gu r —

d u p ă tot t i p i c u l b une l o r m a

n ie re — sos i rea . Ceea ce n u

1-a î m p i e d i c a t să f ie ter ib i l

de imp re s i o n a t , c i n d , n i c i n u

a puca se b ine să i n t re pe a r

tera ce-1 d u c e a sp re tea t ru ,

o s e amă de p ie ton i , l-au acos

tat, î n t reb îndu-1 d a c ă nu

c u m v a a re „ u n b i le t i n p l u s ! "

Ş i aşa — p î n ă l a uşa tea t ru

l u i , , ,n-aveţi u n b i let în

p l u s ! " d e v e n i s e u n le i t mo

tiv.. .

î n sa l ă , ro t i ndu-ş i p r i v i

rea , r ă m a s e p l ă c u t s u r p r i n s

să v a d ă — î n s t a l u r i , l a ba l

coane , î n lo j i — că tea t ru l

e r a t i cs i t de l ume .

„ B r a v o ! îşi z i ce . U i t e ce-n-

s e a m n ă să şt i i să f ac i pub l i

c i ta te" . . .

C r o n i c a scrisă a v e a şi ea

să c on semneze a l ă t u r i de opi

n i i l e p r i v i n d spec t aco l u l ca

a t a re , şi i m p r e s i a co losa lă pe

care i-a lăsat-o a tmos f e r a de

i n t î m p i n a r e a spec t aco l u l u i

de către p ub l i c , şi c u m n u se

m a i găsea u n loc , n i c i . . . în

p i c i oa re etc. etc.

E i , c î te teatre n-ar v r e a să

a i b ă u n a s e m e n e a d i rec to r

care-şi m o b i l i z e a z ă sa l a r i a ţ i i ,

r ude le şi p r i e t en i i , p en t r u

a-i t r im i t e să-1 acosteze pe

c r o n i c a r u l b u cu r e ş t e an c u u n

„n-aveţ i u n b i le t î n p l u s ! '

F i i n d c ă , s pec t a co l u l c u p r i

c i n a n-a m a i a puca t , d u p ă

p l e ca rea c r o n i c a r u l u i , să v a d ă

ce le sc r i se de e l . . . d i n l ipsă

de specta tor i . . .


Solemna taină a căsătoriei : Julieta

[Olivia Hussey) şi Romeo (Leonard

Whiting)

Capodopera înviată S i g u r i pe nob l e ţ ea de v e c h e ob î rş ie a tea

t r u l u i , p r i v i m de ob ice i c i nema tog r a f u l cu

u n fel de c ondescenden ţ ă ; să r e c unoa ş t em

însă că uneo r i r a po r t u l se r ă s t o a r n ă , şi a t u n c i

tot l es tu l ca re î m p i e d i c ă f i lmu l-produs r]o

c o n s u m să se î n a l ţ e î n s fera v a l o r i l o r d i s pa re

d e o d a t ă , m i n u n e a se săvârşeşte cu d e z i n vo l

t u r ă . Posibi l ;» pe r f ec ţ i une p r op r i e aces te i ar te

se m a n i f e s t ă cu acea l i m p e z i m e si s t r ă l u

c i re ce se c r i s t a l i z eaz ă în tr-o senza ţ ie do ac

ces f i r e s c la l u m e a a d e v ă r u r i l o r esenţ ia l i 1 .

Romeo şi Julieta de F r a n c o 7x v f f i re l l i este

u n a s e m e n e a t r i um f a l c i n ema t og r a f u l u i , p en

t ru oare i i p u t e m i n v i d i a d i n a d î n c i d suf le

t u lu i — c u a t î t m a i m u l t c u c i t se desfă

şoară pe p ropr i u l nos t ru ter i to r iu . X-am să

s.nun că o un i cu l f i lm S h a k e s p e a r e , pen t r u

i â tresărirea aceas ta apa r te , do viaţă vie.

a m m a i s imţ i t-o c i n d v a , l a Falstaff^u] lu i

D r son Weil les : d a r o p r ima oa ră c î n d c i n e v a

î nv i e această piesă î n c r e m e n i t ă in propr ia-î

l egendă .

Dacă n-ar fi dorit imp r e s i a cea m a i e le

m e n t a r ă şi cea ma i i zb i toare : aceea de pros

pe ţ ime , b.xistâ capodopere a le d r ama t u r g i e i

c l as i ce (şi Romeo şi Julieta a p a r ţ i n e , p r i n

exce len ţă , aceste i ca tegor i i , o reprezintă) că

rora t ocma i l a rga cunoaş te re , p opu l a r i z a r e a

„ s cheme i " p i u ă la v u l g a r i z a r e îi con feră u n

procent de u z u r ă : toată l u m e a ştie „po-


Julieta (Olivia Hussey) în noaptea

balului

vestea", ero i i au devenit p r o t o t i p u r i , s-au

„fixat" în imag in i cumva de serie ; de la

un oarecare n ive l de cultură, spectatori i

aşteaptă „scena ba l u l u i " , „scena ba l conu lu i " ,

„duelul". Orice nouă montare se izbeşte de

pre-judecată, i se conformează (dar surpr iza

lipseşte : se urmăreşte, ca la operă, o in ter

pretare sau al ta , pe par t i t u ra ştiută —

„vocea", „mişcarea"), o r i o brutalizează ma i

mu l t sau ma i puţin insp i ra t (stârnind i nva

r i ab i l proteste). F i l m u l l u i Ze f f i re l l i evadează

d in această dilemă : el e nou, candid ca o

primă lectură — nu polemizând ster i l cu

stratu l rece a l interpretărilor tradiţionale, ei

ignorindu-le senin. Po rn i nd de la datele

piesei, redueînd întrucîtva t ex t u l în rapor t

cu cerinţele d i nam ic i i f i l m u l u i , dar reclă-

dindu-1 s imul tan p r i n întâmplările şi acţiu

ni le sale, el creează o l ume i n care viaţa

ţâşneşte u imi toare , captivantă, şi în care ac

cidentalul i r umpe cu toată puterea sa de

vastatoare şi misterioasă. N im i c nu ma i e

prev i z ib i l în această curgere de fapte d ina

inte ştiute, m i i l e de sc l ip i r i ale rea lu l u i as

cunse în cutele fiecărui episod p r i n d p r i v i

toru l intr-o reţea de descoperir i . E cazul să

mai sub l in iem ce profundă cunoaştere a uma

nu l u i şi ce solidă cultură se întrezăresc sub

această aparentă candoare ?

Iată Verona — somptuoasă, leneşă şi arsă

de soare. N u e un loc convenţional, asupra

căruia e suspendată, ca un dest in , ura ab

stractă şi a tot cuprinzătoare a caselor r i v a l e ,

ci o cetate însufleţită, puţin inconştientă,

pentru ale cărei temperamente aprinse or ice

pretext de gîlceavă e bun ca să adune într^o

clipită, de sub po r t i cu r i şi d i n pieţe, un

furn icar de combatanţi. Spada smulsă f u l

gerător d in toacă şi p iatra ridicată d in d r um

pentru a l ov i adversarul întâmplător sînt

echivalente ; se moare uşor, d in nebăgare

de seamă, se p l inge fără metafizică, elibe-

r i n d un prea-plin de v i t a l i t a t e . Prinţul sosit

călare, u rmat de suită, despică zarva şi agi

taţia cu o mişcare energică şi implacabilă

ea un zbor de săgeată, strecurând f i o r u l unu i

avert isment : aşa nu se poate trăi. Sămânţa

morţii e contagioasă. Trebuie pus frâu por

n i r i l o r necugetate.

Dar soarele continuă să ardă deasupra

Veronei şi vîntul încins să poarte d i n loc

în loc p ra f u l . Ce pot face raţiunea şi s p i r i t u l

o r d i n i i , c ind Sudul respiră cu toţi p o r i i des

chişi ? Băieţandrii care n-au apucat să de

vină bărbaţi rătăcesc fără treabă în cete (cu

căpetenii şi agbiotanţi. ca oricînd şi o r i unde ) ,

căutându-şi p r i l e j u r i de petrecere. Sosirea

Do ic i i , împopoţonată, purtând un mesaj către

Romeo, e un astfel de p r i l e j excelent : bă

ieţii vor f i îndelung şi cu vo lup ta te obraz

n i c i , storcind m a x i m u m de distracţie d intr-un

atît de mărunt eveniment , ca să-şi ump le

t i m p u l . Tot aşa, încercând să-şi alunge p l ic

t i su l , vor p ie r i Mercu t io şi Tyba l t . Mercu t io

Romeo (Leonard Whiting) e prins şi

el în focul luptelor ucigaşe : duelul

cu Tybalt


« agasat de căldură şi cu n e r v i i la supra

faţă, ba ia de-a îmbrăcatelea e u n m o d destu l

«le cabo t i n de a-şi afişa o r i g i na l i t a tea . T y b a l t

•soseşte n u ca u n gen iu a l rău lu i o r i ca u n

•cavaler sălbatec şi b r u t a l , c i t o t ca u n bă-

ieţandru, niţel m a i trufaş şi m a i arţăgos, a l

•cărui t emperamen t vu l can i c se descarcă me

r e u în ra fa le . Cearta l o r începe fără an t ren ,

d i n provocări înflorite, i n t r a t e în ob ice i , apo i

scapără neaşteptat şi se umf lă , sub aţîţarea

une i ve r i t ab i l e ga l e r i i de supor te r i . Răn i t ,

Me rcu t i o m a i are de trăit câteva c l ipe , dar

p r i e t e n i i n u se dezmeticesc şi-i însoţesc ch i

n u i t u l urcuş pe t repte cu încurajări r i tm i ce ,

ne l i ps i t e de rezonanţe i ron ice . Doar moartea

l u i , neaşteptată şi irevocabilă, îi smulge în

tr-adevăr d i n copilărie, odată cu u l t ime l e

hohote de r i s . L u p t a d i n t r e Romeo şi T y b a l t

(şi d i n t r e p a r t i z a n i i lor ) e cu t o t u l a l tceva,

n u ma i are n i m i c de-a face cu elegantele

d u e l u r i s tud ia te de ac tor i la orele de scrimă.

Sîngele vărsat a i ncend ia t l umea . Sămînţa

morţi i a încolţit în cele m a i vu l ne r ab i l e v i c

t ime , şi caruse lu l n u se va o p r i p înă ce nu

va d is t ruge t o t u l . Ab i a în f i n a l , cînd l u m i n a

scade t rep ta t deasupra celor m a i nevinovaţi

d i n t r e morţ i , ca şi c u m n-ar ma i f i rămas

s-ie pe păm în t n i c i o speranţă, pedeapsa v a

f i împl in i tă .

î n l ăn ţu ind astfel bogata mişcare a l u m i i

c u fapte le răzleţe către se desenează la su

prafaţa e i . Z e f f i r e l l i obţine o copleşitoare sen

zaţie de adevăr trăit, d i nco lo de ho t a r u l

epoc i i şi a l une i f icţiuni cu putere de le

gendă. Dar m i r a c o l u l acestui f i l m este că

realizează aceasta i n s p i r i t u l cel m a i mode r n ,

fără a j e r t f i n im i c r e a l i smu l u i m i n o r al de

t a l i u l u i cenuşiu, tendinţelor spre so rd i d , p ro

za i smu l obişnuitelor v e r s i u n i ac tua l i zante .

Pen t r u a străbate distanţa d i n t r e epoci , re

g i zo ru l n u are nevoie de a i r t i f i c i u l Licenţelor

de cadru ; d impotr ivă , lasă t o t u l să se scalde

în splendoarea ambianţei r inascent is te . evo

cată cu u n r a f i n amen t a l c u l o r i i şi a l l u m i n i i

pe care l-am m a i văzut o singură dată (pen

t r u a l t t i m p , însă) pe ecran — în Ghepardul

l u i V i s con t i . Aşa c u m aceea era o desăvâr

şită l ume moartă, aceasta e o l ume în care

se trăieşte in tens şi c locot i tor . R a l u l Capu-

Ie t i l o r pare u n t ab l ou peste care s-ar f i su

f l a t viaţă. Ze f f i r e l l i n u e deloc i n h i b a t do

snoaba ..oroare de f r u m o s " — palate le , cos

tume le , grădini le, pînă şi pajiştea pe care

cidege f l o r i Pater Lorenzo s int încântătoare

în a rmon i a lor picturală. Frumuseţea c u l m i

nează în ero i : în o v a l u l de madonă a l c h i

p u l u i .Tul ietei , în och i i imenşi, în surîsul de

cop i l şi în r i s i d de femeie . în si lueta t r u p u

l u i go l a l l u i Romeo, zve l t ea un copac

tînăr — imag ine de o puoiita/te neverosimilă...

Concentrarea aceasta de frumuseţe vibrantă

creează m e d i u l în care circulă, f iresc, curenţii

v i i a i stărilor dense, saturate de au ten t i c i t a te ,

descăreândiu-se în reacţii a căror modern i t a te

e într-adevăr i zb i toare .

De a i c i . invenţia oare a făcut atîta senzaţie

încît aproape nu s-a ma i v o r b i t despre a l t

ceva ; d i s t r i bu i r ea , i n r o l u r i l e protagoniştilor,

Mercutio (John Mc. Enery — stingă),

sub aripa morţii

a imo r interpreţi de v i r s ta ero i lor . Poate că

această invenţie e un fe l de „ou a l l u i

Co lumb" , una d i n acele descoper i r i prea

s imp le şi esenţiale, la care au d r ep t u l n u

m a i sp i r i te le hărăzite cu d a r u l de a merge

d i rect la ţintă. Ab i a ast fe l , insă, povestea se

aşază deodată i n matca e i . se justifică verigă

cu verigă : iid>iroa totală şi definit ivă pe

cetluită intr-o clipă, e l anu l fără l i m i t e , în

flăcărarea, deznădejdea neagTă, lipsită de ocro

t i rea simţului de autoconservare — într-un

cuvînt, trăirea absolutului, accesibilă doar

fiinţelor sufleteşte in tacte . Trans fo rmarea lă

untrică antrenează m u l t ma i m u l t decît

poate p re t i nde prezenţa a do i ac tor i foar te

t i n e r i ; adolescenţa însăşi — starea de ado

lescenţă — dev ine persona ju l p r i n c i p a l ,

emană a tmosfera , tot ce se întâmplă îi apar

ţine (adulţii sînt nişte figuranţi care, inter-

punîndu-se mereu cu mo t i ve l e şi cu proiec

tele l o r . prea b ine ch ibzu i te ca să se împl i

nească, încurcă l u c r u r i l e cele ma i l impez i şi

dezlănţuie catastrofe) . îndrăznesc să a f i r m

că. ma i mu l t decât c u p l u l t ragic , ef ig ia şi

chintesenţa acestei stări este Mercu t i o , în

cea m a i originală v i z i une pe oare ne-n fost

dat s-o cunoaştem : exasperat şi prea s ingur ,

scupărind de inteligenţă şi fantezie şi Lro-

sindu-se i a răutăcioase inuti l i tăţ i , i ndo len t ,

ba t j oco r i t o r şi îndrăzneţ, a r l ech in tragic ju-

eîndu-se ciudat eu o batistă ce-i face mase i

u nu i cadavru , acest Mercu t i o . trecând p r i n

existenţă ca un meteor fără a-şi găsi nică

ier i l ocu l . poartă neliniştea. ins tab i l i t a tea .


Cortegiul mortuar : întreaga Veronă e copleşită

ur iaşa r is ipă dc energ ie a t inereţ i i . î n def i

n i t i v , t raged ia îi a p a r ţ i n e lu i — pen t r u că,

sp re deoseb i re de R o m e o şi de J u l i e t a , n-a

t ră i t î m p l i n i r e a , f ie ea şi de o s e cund ă , şi

nu s-a c r i s ta l i za t i n v r e u n gest.

B i ne î n ţ e l e s că ero i i aces tu i f i lm sînt to tuş i

J u l i e t a şi R o m e o , a d i c ă ado lescen ta n u e în

p r i m u l r î n d fu lger şi p r ă b u ş i r e , ci o spe

c ia lă „stare de g ra t i e " . A cea s t a se s imte de

la p r i m a i n t r a re a l u i R o m e o — in umb l e t u l

lu i p lu t i to r . în ges tu l de me l anco l i e şi răs fă ţ

cu care se r e a z emă de p i a t r ă . J u r ă m â n t u l

de dragoste a l m î i n i l o r î n l ă n ţ u i t e e încă pe

j u m ă t a t e un joc cop i l ă resc , î n care se ames

tecă doa r p res im ţ i r ea une i i n t ens i t ă ţ i neob i ş

nu i te , î n to re îndu-se de l a î n t î l n i r e , -Romeo

z b u r d ă de fer ic i re ca un m i n z . i a r c î nd e

os î nd i t la s u r g h i u n se t ăvă leş te pe jos de

d i spe ra re şi t r u p u l sub ţ i re i se f r î n ge , l i te

r a lmen t e , sub v a l u r i l e z b u c i u m u l u i , înc î t

Pa ter L o r e n z o t rebu ie să-1 b r u f t u i a s c ă spre

a-1 t rez i la rea l i t a te . î n zo r i i a m e n i n ţ ă t o r i

a i p r ime i ei n o p ţ i de i ub i r e . J u l i e t a , to

r op i t ă , n u în ţe lege sensu l c u v i n t e l o r pe

care le aude şi-1 a t rage i ns i s ten t pe R o m e o ,

cu ego i smu l i n c on ş t i e n t a l s enzua l i t ă ţ i i

ab i a d e z v ă l u i t e . Când . î n s p ă i m â n t a t ă de ho

tă rîrea p ă r i n ţ i l o r de a o s i l i să se m ă r i t e

cu P a r i s , a leargă la P a t e r L o r e n z o . so lu ţ ia

c o m p l i c a t ă şi s t r an ie pe care aces ta i-o oferă

îi s c h i m b ă într-o f r a c ţ i une de secundă î n

treg v î r t e j u l su f l e t u l u i , şi r ă s t u r n a r ea i se

vede în och i ca un sa l t mo r t a l re f lec ta t î n

tr-o o g l i n d ă . De la i n t u i ţ i e l a ges tu l l a c o m

cu care a p u c ă f l a cona şu l cu l i coare nu ex is tă

n i c i o pun te de trecere. As t f e l , sp i r i t ua l i t a tea

cea ma i d i a f a n ă se amestecă i n t im cu s im

ţirea t rează , i n e ă r c i n d poez i a cu e l e c t r i c i

tate : viaţa sentimentului se h r ă ne ş t e d i n

so lu l mus tos a l t u t u ro r d e t e m i i n ă r i l o r î n t r e

ţesute.

P u t e m i n v i d i a c i n ema t og r a f u l p en t r u aces t

f i lm , f i i n d c ă i z b î n d a n u e a m i j l o a ce l o r s a l e .

i n c ompa r ab i l m a i generoase , a une i t e hn i c i

desăvârş i te care s-ar fi s u b l ima t î n a r t ă —

ei a une i a t i t ud i n i c rea toare . Ze f f i r e l l i p ă

li u nde cu atâta n a t u r a l e ţ e ân m i e z u l u n i v e r

su l u i S b a k e s p e a r e pen t r u că res t i t u ie e ro i

lor uman i t a t e a p l e n a r ă , l ă s î ndu- i să-şi t r ă

iască v î r s t a , să-şi descopere emo ţ i i l e , să c u

noască u i m i r e a v i b r a ţ i e i s enzo r i a l e , să p r i

mească de l i ca te le a t i nger i şi du re roase le lo

v i t u r i a le l u m i i , d e sc i î r î n d a d e v ă r u l conc re t

al f i e c ă ru i a , de f i ecare d a t ă un i c . N i c i î n

che ie r o m a n t i c ă , n i c i î n che ie n a t u r a l i s t ă ,

n i c i ps iho log is t şi n i c i c on f o rm obses i i l o r n u

m a i p u ţ i n s chema t i ce a le t ea t ru l u i c r u z i m i i ,

acest Romeo şi Julieta rea l i zează u n e c h i l i

b ru v i t a l , o a t o e u p r i n z ă t o a r e în ţe legere a

. . substanţe i l i t e r a r e " ca exp r e s i e a ex is ten ţe i ,

î n v i o r a t de su f l u l re în t reg i to r . l i r i s m u l m a r i

lor sen t imen te î n f l o reş te c u a t î t m a i n ă v a l n i c .

Shakespea ro l og i a t i nde d emu l t spre d e m o n

straţ ia aces tor i de i ; d a r ce-ar pu tea r e a l i z a

teor ia cea ma i g en i a l ă , f ă r ă i n s p i r a ţ i a c r e a

toare '.'

A v e m în faţă un e x e m p l u (d in fe r i c i re )

impos i b i l de im i ta t . Ce fel de e c h i v a l e n t —

în l imba j p r op r i u — ar putea p roduce tea

t ru l , pen t ru a î n v i a , l a r â ndu l s ău , capo

dopera î n ghe ţ a t ă ?

Ileana Popovici


CRONICĂ LA CRONICA de B. ELVIN

t e a t r u l e r o t i c P r i n 1960 o re l ig ie a b i a î n f i r i p a t ă se răs-

p î n d e a f u l ge r ă t o r î n rind u r i l e t i n e re t u l u i

a m e r i c a n . Re î n t o a r c e r e a u r g e n t ă l a i nocen ta

p i e r d u t ă , s upe r i o r i t a t ea (ca pu te re de foc)

a f lo r i i con t r a m i t r a l i e r e i şi î nc rederea in

v i r t u ţ i l e regenera toare a le d ragos te i e r a u cele

t re i i l u z i i p ropaga te de n oua c red i n ţ ă . P r o

fe ţ i i e i se a r ă t a u ho tă râ ţ i să scu tu re con

ş t i i n ţa a t r o f i a t ă a societăţ i i de c o n s u m şi

men t a l i t a t e a e i a c h i z i t i v ă . E i op taseră pen

t r u u n i n o on f o rm i sm î n ca re se î m p l e t e a u

t e n d i n ţ e re t rograde ( s p a ima de p rogres , re

v o c a r e a c u ce r i r i l o r t ehn i c i i , e l og iu l v i e ţ i i p r i

m i t i v e ) c u a l te le î n a i n t a t e (pro tes tu l con t r a

r ă z b o i u l u i , neces i t a tea r eech i l i b r ă r i i b u n u r i

lor a ces t u i p ă m î n t ) , toate topi te î n t r-un fe l

de n i h d i s m p a s i v şi surâză tor , p u t â n d trece

c h i a r d rep t a n g a j a m e n t po l i t i c d a c ă n-ar fi

fost pe d e a s u p r a şi spe ran ţa de a conve r t i

s exua l i t a t e a î n c andoa re c on f o rm p a r a d o x u

lu i l u i D i d e r o t că m o r a l a face v i c i u l şi legea

creează c u l p ab i l i . F i l o z o f i a acestor p rooroc i

f ă r ă n r ă şi f ă r ă onânie e r a pe c i t de n a i v ă

pe a t î t de c o n f u z ă . E a a v e a să a i b ă d rep t

consec in ţ ă i m e d i a t ă cons t i t u i r ea uno r t r i b u r i

r e ven i t e l a n o m a d i s m şi ca re aleseseră u n

m o d de ex i s ten ţ ă r e f r ac t a r c i v i l i z a ţ i e i , u n

e r o t i sm ga lopan t , a g remen t a t cu d r ogu r i (se

a l i a u p a r a d i s u l n a t u r a l cu ce l a r t i f i c i a l ) şi

serbăr i u n de m u z i c a şi î m b r ă ţ i ş a r e a u n a n i m ă

o de ţ i nea fo r ţa de a m ă g i r e a u ne i j u i s ă r i

genera le a i n im i l o r . D i n c i nd i n c i n d , c r u

c i a ţ i i n e v i n o v ă ţ i e i şi a i n o n v i o l e n ţ e i , ca re

f l i r t au c u a b so l u t u l p r i n i n t e r m e d i u l a na r

h i s m u l u i , a l m a r i j u a n e i şi a l o rg i i l o r , se re

v ă r s a u pe d r u m u r i l e ţ ă r i i î n ace le man i f e s

ta ţ i i c a r ac te r i z a t e de r o m a n c i e r u l a m e r i c a n

Noaranam M a i l e r ca s a t u r n a l i i l e societăţ i i de

c o n s u m .

Ca de atâtea or i î n aces t v e a c l i t e r a t u r a

a n u n ţ a s e f u r t u n a . B a r z i i r ă t ă c i t o r i a i l u i „Bea t

genera t i o n " pe u rme l e m a r e l u i lor p r e c u r s o r

D y l a n T h o m o s , p r o c l a m a s e r ă pa te t i c , î n c ă d i n

d e cen i u l a l V l - l e a , n e v o i a de f r umos î m p o

t r iva nevo i i de p r i sos , c ravaş î ndu-ş i h i m e r e l e

sub soare . în p l i n aer şi t ă lm ă c i n d d i f i c u l

tatea de a fi în c a d r u l une i sens ib i l i t ă ţ i

apa r t e , ames tec e x p l o z i v de r evo l t ă şi de

senzua l i t a t e , de e x a s p e r a r e şi nos ta lg ie . T r u

b adu r i i l u i „Bea t genera ţ i o n " scriseseră de

fapt p r e l u d i u l aces te i m i ş c ă r i . O m i ş c a r e c a re

nu-i de loc s t r ă i n ă de ce lebre le spec taco le

Hair, Dyonisos '60, Oh. Calcuta !, şi ce le

la l te .

Nu-i m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că î n s u ş i d i n a

m i s m u l l ă u n t r i c a l t ea t ru l u i p regă tea , l a

r i n d u l l u i , d e zvo l t a r e a a ceea ce s-a n u m i t

— n u f ă r ă a bu z — tea t ru] erot ic . Căc i e ra

ceasu l c î n d s cena r edescope rea sub u m b r a

f a s c i n an t ă a l u i A r t a u d , „ poe t u l a b so l u t u l u i

c o r p o r a l " — c u m î l de f i nea c i n e v a , for ţa de

şoc a ges t u l u i , e x p r e s i v i t a t e a t r u p u l u i şi ca

pac i ta tea de a a c ţ i ona a s u p r a s i m ţ u r i l o r .

Căc i , e r a ora c î n d J u l i e n B e c k şi G r o t o v s k i ,

u r m ă r i ţ i de v i s u l u n e i so l i d a r i t ă ţ i î n t re scenă

şi sa lă , ântre r ea l i t a t e şi re f lec ţ i a e i , n ă d ă j -

d u i a u să r e a l i z e ze — p r i n i n t e r m e d i u l u n o r

fapte de v i a ţ ă f u n d a m e n t a l e şi c o m u n e tu

turor — m u l t r î v n i t a f u z i u ne . Opun i ndu-se

cu o ega l ă î n v e r ş u n a r e con t r a f ace r i l o r s i m

ţ i r i i , p l e d â nd c u o aceeaşi p a s i u n e pen t r u

au ten t i c i t a tea e i , B e c k şi G r o t o v s k i p r o f e s au

u n t ea t ru a l d e s pu i e r i i , a l n u d i t ă ţ i i , a l au t en

t i c i t ă ţ i i . E v i d e n t , „ L i v i n g " -u l n u t r ebu i a n i c i

o c l i p ă c on f unda t c u „Labo r a t o r "-u l . M a i

în tâ i , p e n t r u că B e c k u r m ă r e a să s f ideze s p i

r i t u l c onse rva t o r şi să s c anda l i z e z e — înce¬

pând c u ânsăşi f e l u l de v i a ţ ă a l t r u pe i sa le

— i r e sponsab i l i t a t ea co lec t i vă , i a r G r o t o w s k i

ţ i n tea să regăsească î n spec taco le le sa le i n t i

m i t a t ea p i e r d u t ă a o m u l u i c u e l î n s u ş i . Ş i

apo i , f i i n d c ă p r i m u l dorea să-şi exe rc i t e p re

s i u nea printr-o d e z l ă n ţ u i r e p ă t i m a ş ă şi ne

con t r o l a t ă , i a r ce l de a l do i l ea încerca să

c ap t i ve ze printr-o d i s c i p l i n ă a c o r p u l u i , cu

cer i tă p r i n exerc i ţ i i şi m e n ţ i n u t ă p r i n a n

t r enamen t . D a r oricât de ma r c a t e ar fi deose

b i r i le i n t re cele d o u ă a n s a m b l u r i ( d u p ă op i n i a

mea d i s t i nc ţ i i l e f i i nd m a i (aurind de t ehn i c ă

decî t de ob i e c t i v ) . J u l i e n B e c k , s p u n â n d că

spectaco le le sale cau t ă ..să a ccen tueze c a r a c

teru l s ac ru al v i e ţ i i , să lărgească mu l t c î m p u l

conş t i i n ţe i şi să d i s t r ug ă z i du r i l e şi bar ie

re le " , se în tâ lneşte eu G r o t o w s k i care dec l a r ă

3J https://biblioteca-digitala.ro

c ă a spera t ca p r i n spec taco le le sa le „să

a b a n d o n e z e tot ceea ce ne a p ă r ă , să r e n u n ţ e

l a tot ce ne a c o p e r ă , să c o m b a t ă tot ce ne

a s c u n d e " , î n t rucâ t „creaţ ia e u n ac t a l s i n

ce r i t ă ţ i i u m a n e " .

I n d i f e r e n t î n s ă de separa ţ i i l e s a u ap ro

p i e r i l e d i n t r e „ L i v i n g " şi „ L a b o r a t o r " , ce

l o r d o u ă ech i pe lena fost da t să t r ă i ască o

d u b l ă î n f r î n ge re : n u n u m a i că a u consta ta t

eşecu l t en ta t i ve lo r l o r de a î n f ă p t u i p r i n

m i j l o c i r e a u no r c e r e m o n i i p r ovoca t oa re , a

u n o r r i t u a l u r i , f u z i u n e a a c t o r u l u i cu a spec

t a t o ru l u i (şi a ceas t a p r i n t r e a l te le f i i n d c ă

ceea ce-i n u m a i tea t ru uc i de t e a t r u l ) , d a r

a u fost s i l i ţ i să ia ac t de m o d u l c u m p ro

g r a m u l lor a r t i s t i c a fost u t d i z a t în s copu r i

c on t r a r i i l u i î n su ş i . I n a d e v ă r , n ud i t a t e a a

fac i l i ta t t e renu l obscen i t ă ţ i i şi a fost t i r î t ă

de v a l u l gene r a l de opere po rnogra f i ce de

v e n i n d o m a r f ă . B e c k şi G r o t o w s k i care n ă

z u i a u să i n i ţ i e ze , f i ecare c u a l te m i j l o a c e , o

a r t ă u n de l o t u l să f ie s im ţ i t de p u b l i c d i

rect , p î n ă la r ă d ă c i n a de n e r v i şi de s înge

a d r a m e i , şi u n u l şi a l t u l m i l i t â n d con t ra

c onven i e n ţ e l o r s cene i , p e n t r u o s i ncer i t a te

f ă r ă i m p u d o a r e , s-au v ă z u t p u ş i f a ţ ă î n f a ţ ă

cu o ser ie de s u bp r odu se a r t i s t i ce , des t i na te

exc i t ă r i i şi i n t ra te pe scenă p r i n poa r t a

desch isă de exper i en ţe l e lor . D a c ă Georges

Ba t a i l l e a re drep ta te când de f i neş te e r o t i smu l

ca p u n c t u l u n de i n i m a e a b sen t ă , aces te

spec taco le e r a u erot ice . D a r n u m a i ân aces t

sens . ântrucât n u doa r i n i m a e r a ab sen t ă , d a r

şi t a l en tu l , d a r şi d o r i n ţ a de a s pune r e a l

men te c ev a . N i m i c d i n ceea ce p e n t r u o

con ş t i i n ţ ă c o n t e m p o r a n ă este acu t şi esenţ i a l

n u i n t r a ân c u p r i n s u l lor . a f l a t foarte de

parte de ne l i n i ş t i l e şi c ă u t ă r i l e t i m p u l u i

nos t r u . O r i c u m a r fi fost i n s ă e le , se ade

ve r e a v e r s u l l u i M a l l a r m e „ca rnea e t r i s tă " . . .

Z a d a r n i c se p re f ă ceau une le d i n t re aceste re

p rezen t a ţ i i a c onvoca m a r i l e Î n t r e b ă r i a le

ex is ten ţe i p r i n t r e n u d u r i : d e p r i s o s î n ce r cau

c î t eoda t ă să d e a i m a g i n i l o r s c ab roase a p a

ren ţa u ne i concep ţ i i ( u n i v e r s u l p rezen ta t , de

p d d ă , c a u n i m e n s l a g ă r de r e p r e s i u n e , u n de

p i n ă şi r a po r t u l ero t ic este ce l d i n t re c ă l ă u

şi v i c t i m ă ) ; i n u t i l se r e v e n d i c a u de l a a s p i

ra ţ i a de a i n t r e ţ i ne c u r e a l u l , ou v i s u l , c u

v o c a b u l a r u l , c u ges tu r i l e , r a po r t u r i de n e v i

n o v ă ţ i e şi pu r i t a te ; z a d a r n i c o b ţ i n e a u cîte

u n p r e m i u con tes t abd î n t r-un p a l m a r e s iu te

u i tat . E l e n u p ă t r u n d e a u n i c i d e c u m î n s fera

a r te i . O b s c e n e ca u n bo rde l , şi l u ng i ca o

căsn ic ie r a t a t ă , ele a v e a u să sfârşească p r i n

a se l eg i t ima : n u e r a u a l t c e v a dec î t o m a r f ă

v î n d u t ă d rep t o obses ie a u t e n t i c ă , e r a u un

suroga t de l a cap la c o ad ă , c h i a r şi u n

suroga t de e ro t i sm . E r a u i m p o s t u r ă şi tri-

şare. A t u n c i a d e v e n i t per fec t l i m p e d e că

aceste spec taco le n u î n s e m n a u n i c i d e c u m o

o fensă a d u s ă p r e j u d e c ă ţ i l o r şi con fo r t u l u i i n

te lec tua l ( c u m se î n t âmp l a s e c î n d v a c u Flo

rile răului şi c u Madame Bovary or i c u

Ulysse ce l a c u z a t de p r o c u r o r de a f i a t î t

de l u b r i c şi atît. de i g nob i l , ( înc î t n u m a i c i t i

rea u n o r p a s ag i i a r j i g n i c u r t e a d e j u d e c a t ă ) ,

c i p u r şi s i m p l u o n egu ţ ă t o r i e . 0 neguţă-

torie care p r e t i n dea că a p r o f u n d e a z ă pro

b l eme le de l a c e n t u r ă î n j os , şi t r ă i a de fap t

d i n absen ţ a or icăre i p r ob l eme . 0 n egu ţ ă t o r i e

care sus ţ inea că se ridică î m p o t r i v a ipocr i-

z i i l o r şi c e n z u r i l o r pseudo-mora le , d a r r e

ducea u n a d i n ce le m a i c o m p l e x e , m a i t i

r a n i c e şi m a i secrete c h e m ă r i a le o m u l u i

( n i c i o da t ă n u m a i b u cu r i e a c o r p u l u i ) , sursă

de exa l t a r e şi de s u f e r i n ţ ă , l a o s u m a r ă

a ţ î ţ a re a u n o r p r i v i r i c o n cup i s c en t e . Ş i e r a

as t fe l î n c ă u n m o d a l p r o d u c ă t o r i l o r cu

u r e chea c i u l i t ă l a cerer i l e p i e ţ i i , de a f r us t r a

i n d i v i d u a l i t a t e a de o rea l ă cunoaş te re a na

tur i i e i .


CRONICH

DfflMHTICft Teatrul Nafional „ I , L Caragiale"

SA NU ŢI FACI

PRAlfAUE CU SCARA

de Eugen Barbu

A u şi piesele de t e a t r u soarta l o r , n u n u

m a i cărţile. De pi ldă „prăvă l ia " l u i Eugen

Bărboi. Zidită de autor , a cum zece-doispre-

-zece a n i , scoasă în l u m e de rev i s ta „Tea

t r u l " în oc tombr ie 1962, supusă uno r avata

r u r i (chest i i de mob i l i e r , de persona l şi de

f i n a l ) , oare n u i-au mod i f i c a t n i c i faţada,

n i c i bogăţia interioară, „prăvăl ia cu scară"

şi-a găsit p a t r u v a d u r i prospere în . p rov i nc i e ,

— la C l u j , l a Botoşani, la Braşov şi l a P i

teşti — înainte de a se insta la şi a-şi r i d i c a

ob loanele p e n t r u o lungă perioadă de pros

per i ta te , la Bucureşti. Dar n u lîngă c i m i t i

r u l Sfînta V i n e r i , unde a visat-o a u t o r u l , c i

d i rec t în piaţa Amze i , unde clienţii po t f i

s i gu r i că se vo r bucura de serv ic i i l e une ia

d i n cele m a i omogene şi m a i b ine speciali-

zate echipe de interpreţi d i n cîte-i putea

pune la dispoziţie p a t r o n u l , R adu Be l i gan ,

şi responsabi la cu reg ia , Sanda M a n u .

At î t ava t a ru r i l e t e x t u l u i , cît şi succesivele

. amplasamente ale piesei pe scenele d i n ţară

a u c o n t r i b u i t l a cizelarea lucrături i ar t is t ice

a personaje lor , şi, m a i cu seamă, la adînci-

rea r e l i e f u l u i l i t e r a r a l t e x t u l u i , care, aşa

»oum ne apare acum , poate i n t r a pe sub por-

ticele ma jo re ale l i t e r a t u r i i d ramat ice româ

neşti de durată.

Lăsînd, p e n t r u m o m e n t , „pe tuşe" — cum

zice p a m f l e t a r u l spor t i v Eugen B a r b u — pro

b lemele p r i v i t o a r e l a cant i tatea de conţi

nu t d r ama t i c a l piesei şi la f e l u l c um a

fost pus acest conţinut în va loare pe scena

S t u d i o u l u i Naţional , v o m sub l i n i a , cu v i

goare , m e r i t u l „prăvăl iei ou scară" de a f i

.cea m a i suculentă evocare a une i speci i

Eugenia Popovici, Constantin Stănescu.

Rodica Popescu

umane f recvente , dar prea puţ in sau aproape

de loc t ransp lan ta te în bteratură. anume

„chiaburbnea urbană" , u n t i p de mică bu r

ghezie vorace , abjectă, apărut în d r o j d i a de

mizer ie a maha la le lo r , în cîrciumile dosite

pe acolo pe unde n u se t e rm i n a u de-a bi-

nelea d r u m u r i l e de ţară, dar n i c i n u înce

peau, ca l umea , t ro tuare le de oraş. U n t e r i

t o r i u „ ideal" p e n t r u „cul tura" acestei faune

kifecţioase 1-a cons t i t u i t uliţa patetică a Gr i-

viţei de altădată, arteră-martor a i ndus t r i a

lizării i nsa lubre , segment sub-urban în care

burghez ia indigenă, stăpîna oraşului negus

toresc de la S f i n t u l Gheorghe la Podu l Mogo-

şoaiei, r e f u l a cu aspr ime pe ve l e i t a r i i u rba

nizări i accelerate şi — cu forţa adm in i s t r a

tivă — pe m u n c i t o r i i prost plăt iţ i d i n

atelierele-negre. De l a gară la sfînta V i n e r i şi

de l a c i m i t i r la barieră (cu vedere la dreapta

spre gunoaie le d i n Grop i l e l u i Oua t u ) , ma

halaua a crescut, a p ro l i f e r a t în mocirlă şi

f u m , o f e r i n d oropsiţilor săi l o c u i t o r i , eşuaţi

do p r i n obscure f u n d u r i de ţară, i l u z i a s tu

p idă că ar f i bucureşteni, şi o consolare

în cîrciumi sord ide, cu şpriţ, salam şi secă-

rică, cele t r e i „f leuroane" de pe b l a zonu l

Cap i ta le i noastre de acum u n sfert de veac.

Aco lo a descoperit Eugen B a r b u „prăvă

l i a " , cu sen t imen tu l i n de s c r i p t i b i l a l ch irur-


Ilinca Tomoroveanu şi Raluca

Zamfirescu

g u l u i oare despică tumoarea . îi caută f i b re l e

şi nuc leu l de v e n i n , scoate la l um i n ă f iecare

e lement degenerat a l s t r u c t u r i i ma l i g ne , or i-

l>il dar şi grotesc în denaturarea l u i , des t i

nat morţi i şi totuşi v i u , încovoiat de toate

dezamăgiri le şi d u r e r i l e vietăţi i .

A u t o r u l a disecat c i r c i uma d e f u n c t u l u i

Enache Domnişor — erou i n v i z i b i l , însă

foar te prezent în dramă — pe o succesiune

de p l a n u r i , în l u n g şi-n l a t , p e n t r u a n u ne

scut i de n im i c d i n ce a fost a n ima l i t a t e pură

sau cel m u l t omenie convenţională în i n te

r i o r u l acestei celule sub-sociale. Dacă sed iu l

spe lunc i i . .La roata l u m i i " este foairte exact

i nd ica t , n i c i s i tuarea în t i m p n u este m a i

puţin precisă. .\e af lăm, aşadar, pe calea

Griviţei în i a rna teribilă d i n a n u l 1943 şi

în pr imăvara dantescă d i n 1944. Substanţa

dramatică a acestor coordonate este atît de

abundentă , iar des t i nu l oamen i l o r malaxaţ i în

•icele împrejurăr i atît de inega l . încît d r ama

t u r g u l n-are nevoie decît de talentul de a-i

aduna pe scenă şi a-i lăsa l i b e r i să se sfîşie

in spasmul une i agon i i generale.

E un eîştig p en t r u l i t e r a t u r a romanească

a z i le lor noastre că t ocma i Eugen Ba r bu a

fost i s p i t i t de magma aceasta c locot i toare a

subu rb i e i cîrciumăreşti. Frescele barb iene v o r

dă inu i cu forţă.

. .Prăvăl ia" este o foarte expresivă soră-

gearmănă cu „Groapa" . Este smulsă, cu v i r i -

t i t a te . în acelaşi s t i l de genetică artistică,

d i n p lasma aceleiaşi p e r i f e r i i , şi rămîne un

document, au ten t i c , anexat la ac tu l dc deces

al une i s t r u c t u r i sociale

Această compoziţie în c u l o r i , c i nd t u l b u r i ,

c ind v i o l en t e , are suficientă mişcare p e n t r u

a deven i şi o piesă de tea t ru echivalentă 1'

P robab i l că da.

Cu sau fără seară . .prăvăl ia" este o foar te

reuşită performanţă i n p e r f i d u l d o m e n i u de

scriere p e n t r u scenă. Totuşi, i n imod c i uda t ,

d i n cauza aglomerări i m a t e r i a l u l u i dc obser

vaţie satirică. „Prăvă l i a " r ămîne u n i d i m e n

sională. Eugen B a r b u creează şi lucrează

într-o geometr ie scenică personală. î n piesă,

c on f l i c t u l d r ama t i c este ex t e r i o r sau subînţe

les. Asistăm la r e l i e f u r i l e l u i esenţiale, fără

să l uăm par te la c inet ica l u i . T o t u l — sau

i n or ice caz foar te m u l t d i n conţ inutul m iş

cării d rama t i ce — s-a întâmplat înainte sau

se întâmplă în spaţiile alăturate. D r a m a ne

este povestită cu de t a l i i sugest ive, savuroase,

ne este m ima t ă , reprodusă, sugerată, re-ju-

cată, tratată în subsecvente şi elaborată în

conc luz i i — fără a m a i f i nevoie să asistăm

la o laborioasă desfăşurare istorică.

P rocedeu l este b u n într-un a n u m i t sens.

D i n e l rezultă por t re te a d m i r a b i l e , în l i n i i

t a r i , g r a v u r i acide, dar n u şi acţiuni d r ama

tice. Un id imens iona lă , ca o frescă evocatoare

de viaţă Ia suprafaţa a m i n t i r i i , . .prăvăl ia"

îi uă l u i Eugen B a r b u p r i l e j u l să creeze

v i r u l e n t e p ag i n i de sarcasm, i n co rpo ra t e de

f i n i t i v în l i t e r a t u r a noastră dramatică.

Să ne o p r i m la subiect . F a m i l i a cîrciuma-

r u l u i Domnişor d i n ul iţa Gniviţei moşteneşte

douăzeci şi c inc i de an i de s i f i l i s , de ave re ,

de v a d şi de cup i d i t a t e , circumstanţe şi c a l i

tăţi fireşti p e n t r u s t and i ngu l l o r social . De

a ic i rezultă u n „precis de d e compos i t i o n "

pe care-1 etalează Eugen B a r b u sub o ch i i

noştri, cu o freneziacă vervă. 0 cumnată f r i

volă se împarte z i ua şi noaptea între d o i

fraţi c r e t i n i . Energ i a l o r procreatoare le-a

fost i nega l distribuită de păr inţ i , d e f u n c t u l

d o m n Domnişor şi perena l u i soţie, E lena .

Aceasta n u putea f i , în l o te r i a d e s t i n u l u i ,

ma i potr ivi tă , m a i veridică, decît sferica şi

i n compa rab i l a Eugen i a Popov i c i , în faţa că

reia n i c i un senin de laudă şi n i c i u n

omag i u n u ar f i exagerat , după magn i f i c a sa

trăire — nu n u m a i creaţie artistică ! — d i n

fresca l u i Eugen B a r b u .

Soţia hiper-adulteră (interpretată de I l eana

Stana Ionescu) , m u l t i p l u uti l izată de fraţi l a

pa t şi l a cassă, are u n bă ia t care se v o l a t i

lizează, impe r sona l , în războiul abia schiţat

în piesă — şi o fetiţă, sărmană, ( I l i nca T o

moroveanu ) căzută — n u fără consimţă

mânt — vict imă ce lu i m a i b u n i n t e r p r e t a l

secăturilor-seducătoare d i n t e a t r u l românesc

actua l : D e m . Rădulcscu. X u ştiu, elocvenţa

l u i gesticulară ou p a l t o n u l o f i fost sau n-o

f i fost indicată de au to r ? 0 f i având sau

nu v reun amestec regizoarea piesei ? î n o r i ce

caz m e r i t u l i n t e r p r e t u l u i este în genera l atît

de strălucitor. încît i se cuv i ne una d i n cele

ma i copioase c u n u n i de ap l a u su r i d i n cîte

au exp loda t în sălile noastre do comedie .


Şi p en t r u cu v e n i v o r ba . N u m a i draeu

m a i poate şti, după spectacol , dacă Eugon

B a r b u a v r u t să creeze o comedie sau o

d ramă în „prăvă l i a " l u i „cu seară". Perso

na je le au suf lete amare şi aduc, odată cu

apariţ ia l o r în scenă, iz de t ragedie . Se uc i d

s is temat ic , de l i bera t , deşi n-ar ma i f i nevo ie ,

de v r eme ce participă co lec t iv şi i m p l a c a b i l

(a moar tea întregei l o r ca tegor i i . Să nu-ţi faci

prăvălie cu scară, este, aşadar, o dramă , pe

toate faţetele e i , de la obedienţa perversă a

se rv i t oa re i (bravo , Rod ica Popescu !) pînă la

nenoroc i t a de domnişoară A u r i c a , mod i s t a

de la r ub r i c a de ma r i a j e , căreia Rab ica

Zamfitrescu i-a dărui t , în cazu l de faţă, una

d i n cele m a i surprinzătoare compoziţi i sce

n ice .

F i o r d r ama t i c au şi lamentaţi i le popeşti

a le l u i M a t e i A l e x a n d r u , foar te convingător

în pe rsona ju l decrep i t a l l u i D u m i t r u D o m

nişor, p r i m ogeni t u r a c i r c i ume i , care dacă n u

e beat e f i l o zo f p o l t r o n şi, în ambele ipos

taze, es t rop ia t pe undeva . D i n această a l u i

josnică neput inţă , c op i i i f a m i l i e i sînt a i t u

t u r o r a şi a i n imănu i . Moştenirea se destramă,

contribuţia maseulă a f a l s u l u i gazetar Ionică

Pară (Dem. Rădulescu) e destinată p i e i r i i

p r e t i m p u r i i , c i r c i uma „La roata l u m i i " ia

foc într-unui d i n bombardamen te l e care au

n i m i c i t uliţa de la gară p înă l a Oua t u .

A t u n c i s-a născut, d i n sc rum , r o m a n u l

„Groapa" , şi frumuseţea n o u l u i car t ier .

Atâtea împrejurăr i şi caractere trag ice se

urzesc şi se împletesc în această piesă, încît

n i m i c n u ar f i destinat-o comed ie i .

Şi totuşi... S tran ie a fost soarta operei !

De a l t f e l , n i m i c n u ar f i putut-o ev i t a .

Cînd o scriere cu mu l t ă substanţă v i e încape

pe m î n a u no r ac to r i cu diabolică vervă, ca

Eugen ia Popov i c i şi D e m . Rădulescu, ea nu

se poate compor ta decît ca o v ie ta te : se

lasă furată de viaţă.

„Prăvă l i a " are atîta poezie comică i n t ex t ,

at îta au ten t i c i t a te în caractere şi c i o cn i r i atît

de plast ice i n t r e personaje , încît gl isada ei

pe povîrnişul m a r i i comed i i umane , unde a

îndrumat-o, fără e f o r t u r i , t a l e n t u l i n t e r p re

ţilor, a fost inevitabi lă . S in t m a r i piese de

a u t o r i . Sînt şi m a r i piese de ac to r i . „Pră

vă l i a " încl ină spre amândouă, d om i n a n t f i i n d

m e r i t u l s c r i i t o r u l u i p en t r u savuroasa f i de

l i t a t e a l e x i c u l u i de maha la , p e n t r u r igoarea

t i p o l og i e i , ve rva relatării şi a neîndurăto

r u l u i sama sin .

I n p le tora de mer i t e şi creaţii enumerate

m a i sus deava lma pen t r u a n u deter iora

v a l u l emoţiilor noastre spontane, de specta

to r , a m u i t a t oare ceva ce ar t r e b u i neapă

r a t adus am i n t e ? Da. U n m i c f a p t — cu

fermecătoarea l u i semnificaţie. A f i c ron icar

tea t ra l este câteodată u n p r i v i l e g i u , la tă , de

p i ldă , că n i se înt iniplă să vedem pe au to r i

i n sala de premieră, l i v i z i de spaimă, supţi

Dem. Rădulescu şi Ilinca Tomorovcanu

Petre Ghcorgliiu şi George Paul Avram


de ne încrederea î n e i î nş i ş i , sper ia ţ i de abe

ra ţ i i l e şi l u ng im i l e reg ie i , pe care ab i a a c u m

le b a g ă de seamă , be ţ i de b u c u r i a s u c ce su l u i ,

seduş i de f e r voa r ea u n u i gest s a u de seva

u n e i i n t o n a ţ i i pe oare n i c i i n t e rp re t u l n-o

găsise p î n ă a t u n c i .

L-am v ă z u t a c u m u n a n — şi nu-1 v o m

u i t a n i c i o d a t ă — pe M i r o n - R a d u P a r a s c h i

v e s c u sus , l a ga l e r i a t e a t r u l u i d i n B r ă d a ,

unde i se r e j u c a Asta-i ciudat !..., c u m v i b r a

f a sc i na t de c andoa r ea c u ca re j u c a Rod i o a

M a n d a c h e pe . .Mange l i c a " l u i . D e da ta

aceas t a , l a p r e m i e r a p ro t oco l a r ă a . . P r ăv ă

l i e i " , l-am ză r i t pe E u g e n B a r b u , a n o n i m

au tor , d i s t r i bu i t de el î n suş i u n d e v a p r i n

s t a l , p r i n t r e p r i v i t o r i , i nd i f e ren t l a ap l a u ze l e

ce î n t r e t ă i a u p rea des r ep re zen t a ţ i a , i n s en

s i b i l l a fuzee le de r isete care le s a l u t a u pe

E u g e n i a P o p o v i c i şi pe R a l u c a Z a m f i r e s c u .

I-am a d m i r a t re ţ inerea sobră . E r a — ne-am

spus no i — u n specta tor , ob iec t iv , de taşa t .

Aş i ! C i n d reg i zoa rea S a n d a M â n u , a p ă r u t ă

la r a m p ă dintr-o exce len tă p rop r i e i n i ţ i a t i v ă ,

1-a poft i t şi pe d u m n e a l u i pe scenă , B a r b u

s-a compor t a t c a ce l d i n u r m ă debu tan t . E r a

pra f de emo ţ i e . R ă t ă c i t de p l ăcere . N u s-a

u r ca t pe . . sca ra p r ă v ă l i e i " , — os ten ta t i v şi

de z i nvo l t p u s ă spre sa lă de reg i zoare , — ci

a luat-o pe depar te , p r i n n i ş te cu l oa re de

cu l i se , sp re a-şi d i s i m u l a emo ţ i a . P e n t r u

as t a , l-am iub i t .

N u v o m pune punc t aces te i c r on i c i f ă r ă

a s u b l i n i a , cu bucu r i e , că î n t r egu l a n s a m b l u

d i s t r i bu i t î n „ p r ă v ă l i e " s-a angrena t b ine

în a tmos fe r a spec t aco l u l u i . B a m a i m u l t , cre

d e m că no ta d r a m a t i c ă j u s t ă , v e r i t a b i l ă , a

fost î n ţe leasă şi e x p r i m a t ă per fec t de I l e a n a

S t a n a I o ne s cu . D e a s e m e n e a , Pe t re Gheor-

g h i u n i s-a p ă r u t foarte s i nce r şi a con t r i bu i t

s im ţ i t o r l a e d i n i b r a r e a t onu l u i . Geo rge P a u l

A v r a m , Cons t an t i n S t ănescu a u a p ă r u t î n

m o m e n t e m a i scur te , d a r c u efect b u n .

S cenog r a f i a ? D e ce n u „ d e c o r u l " ? L-a

cons t ru i t , cu a m ă n u n t e . M i h a i T o f a n . I d e m ,

reg i a , tot „ c o n s t r u i t ă " de S a n d a M a n u .

Aceas tă t a l e n t a t ă p ro fes ion i s t ă a p u n e r i i î n

scenă a r t rebu i să se t e a m ă de m a n i e r i s m ,

de „ l u n g i m i " î n r i t m şi de z a d a r n i c e r em i

n iscenţe . Ga lea G r i v i ţ e i — 1943 n-are n i m i c

de-a face c u Dos t o i e v s k i , n i c i m o n t a j u l c om

p l e x d i n Crimă şi pedeapsă c u v e r v a sat i

r ică şi c i n i s m u l f r anc , s pon t an d i n „ P r ă v ă l i a

c u scară" . R e s t u l , i n c l u s i v n a t u r a l i s m u l , a

me r s .

Mircea Grigorescu

PISICA IN NOAPTEA ANULUI NOU

de D. R. Popescu pe trei scene :

• Braşov

• Cluj

• Tirgu Mureş

Pisica în noaptea Anului Nou p o a r t ă d rep t

d a t ă a î n c he i e r i i sa le a n u l 1965 , a n a l u n u i

t u l b u r ă t o r m o m e n t de r e v i z u i r i şi r epa r a ţ i i

et ice î n soc ie ta tea noas t r ă : m o m e n t u l r e ab i

l i t ă r i i şi r e i n t eg r ă r i i î n v i a ţ a c i v i c ă a u n o r

foşt i d e ţ i n u ţ i po l i t i c i . 0 a ş e z ă m î n s ă , î n

r î n d u l l u c r ă r i l o r d r a m a t i c e no i a le l u i D u

m i t r u R a d u P o p e s c u . N u f i i n d c ă a b i a a c u m

— d u p ă u n î n d ă t i n a t s i s t em de p r i t oc i re —

a v ă z u t l u m i n a t i p a r u l u i * şi a r a m p e i , c i

p en t r u ecou l p r o a s p ă t şi p ă t r u n z ă t o r c e 4 răs-

p î ndeş t e şi d i n pe r s pec t i v a de a c u m , a a pe

lor aşeza te şi l impez i t e . A m c i t i t de a l t fe l

d i n această pe r spec t i v ă şi a m u r m ă r i t pe

scenă c u u n spor de emo ţ i e (pe t re i s cene ,

d e o c a m d a t ă : l a B r a ş o v , î n p r e m i e r ă pe ţ a r ă ,

l a C l u j ş i , î n f o cu l r e t u ş u r i l o r f i na l e , l a T g .

Mureş ) această n o u ă ,^piesă" a l u i D u m i t r u

R a d u P o p e s c u .

D r a m ă (sau comed ie a m a r ă ) a conş t i i n ţ e

lor p u se î n s i t ua ţ i a u n o r reve l a toa re con

f r u n t ă r i r ec i p roce , Pisica în noaptea Anului

Nou îş i poate r e v e n d i c a d i n z a r e a z i l e i de

a z i , d r e p t u l l a o j u d e c a t ă l i be r ă de i m p a c t u l

c l i m a t u l u i f i e rb i n t e a l c i r c ums t an ţ e l o r ce a u

inspirat-o şi î n care a fost c o n cepu t ă , l i b e r ă

şi de even t ua l e l e a p r e h e n s i u n i s a u reb i f ă r i

pe ca re , p r e a ap roape de ace le c i r c ums t a n ţ e ,

a c ţ i u nea şi p r ob l ema t i c a t e x t u l u i le-ar f i

pu t u t p r ovoca . Ceea ce s-a v r u t poate , a t u n c i ,

* „Teatrul", nr. 1/1971.


o s implă înceţoşare a luz ivă în t i t l u (şi în

zăcămintele parabo l i ce ale d r a m e i ) , se des

ch ide , as t fe l , spre o r i z o n t u r i p u r me ta fo r i ce .

Ceea ce a fost c u m v a a t u n c i u n rind (şi

u n caz f a m i l i a l pos ib i l ) d intr-o pagină a i s

t o r i e i structurării noastre c iv ice şi umane ,

creşte a cum , ca m o t i v şi ca m o t o r d r ama t i c ,

spre u n i r i t a n t dar reve l a to r act de sondaj

şi disecţie psiho-socială. î n adevăr, „pisica"

de care se face ades pomen i r e şi în piesă

(odată în postură de ,,mîţă în sac", a l tă

dată de „pisică neagră" aducăţoare de ne

noroc ; i c i vorb indu-se de j o c u l e i cu şoa

recele sau de f e r i c i r e a " e i în voluptăţ i le

b io log ice de peste a n , colo evocîndu-se o b i

ce iu l ei de a-şi acoper i scârna, o r i de a zgîria

sau de a se zgîria singură ca să poată ieşi

d in t r-o capcană) este — în aceste m u l t i p l e

ipostaze — m a i m u l t decît o s implă t r i m i

tere l a u n c omp l ex de a t i t u d i n i ce a u p u t u t

con f i gu ra l a u n m o m e n t da t — la m o m e n t u l

i s tor i c a l d r a m e i — „imperfecţiunile u ne i so

cietăţi" în proces de înnoire şi însănătoşire

spir i tuală, u n ave r t i smen t . U n i i a u crezut

că p o t — ba că sînt ch i a r îndreptăţ i ţ i — să

p r o f i t e de acele imperfecţiumi, să le specu

leze ( cum este ânvinovăţ i t u n u l d i n e ro i i

piesei) p e n t r u a se a f i r m a , p e n t r u a dob înd i

pu te re şi a-şi ed i f i ca o persona l i t a te şi u n

ros t în l u m e . Al ţ i i , d impotr ivă , covârşiţi sau

ruşinaţ i de p r o p r i a l o r slăbiciune, şi-au văzu t

destrămate v i s u r i l e şi e l anu r i l e spre r ea l i

zare, şi s<iu lăsat pradă renunţări lor şi re

semnări i în decădere o r i în med i oc r i t a t e .

Alţ i i au descoper i t în ra t a re vo l up t a t e a com

pensator ie a u ne i s ter i le lucidi tăţ i agresive

— în stare să recunoască şi să denunţe,

acolo unde se manifestă, i nech i ta tea şi ne

adevăru l , dar neputincioasă şi p rea neîncre

zătoare p e n t r u a deven i acţiune de restaurare

a c inste i şi a adevăru lu i . Fireşte, n i c i u n u l

d i n aceste cazur i n u e ma rca t de s e n t imen t u l

u ne i rea le satisfacţii a vieţi i . „Pisica" doarme ,

însă, drogată în sac... E nevoie doar de un

dec l ic — „Anu l N o u " , ou cerinţa de a-i

călca purif icaţi p r a g u l , dec i cu o întoarcere

bi lanţieră în experienţa de viaţă a fiecăruia

— p e n t r u ca nerezolvate le p rob l eme , ad ine i

şi dureroase, ale vieţi i , să iasă d r ama t i c la

vedere , cu t o t ce a fost î n ele t r e cu t cu ve

derea, călcat în p i c ioare , u m i l i t , otrăvit ,

înăbuşit . T r e c u t u l invadează aşadar, şi an

chetează p r e zen t u l ; înlesnind şi d i r i g u i n d

asp ru l proces a l au to-examenu lu i . D a r e l se

plantează ca o jenă, apo i ca o teamă în

i n i m a celor ce-au ştiut fo los i împrejurăr i le

t u l b u r i de a l tă dată , p e n t r u a-şi r o s t u i o j us

t i f i ca re şi o poziţie dacă n u demnă , cel puţ in

fermă în societate. Aceştia îşi i n te rz i c me

m o r i a , socotesc scandaloasă, şi primejdioasă

p en t r u e i , con f run ta rea cu t r e c u t u l . V o r f u g i

de el : f i e pe calea laşă a s i n uc i de r i i , f i e pe

calea n u m a i puţ in laşă a îndepărtăr i i l u i

sdnice. N u poţi însă, uc ide t r e c u t u l . O r i c i t

te-ai strădui să-1 i g n o r i , oricât crez i că-1 poţi

sug ruma . T r e c u t u l trăieşte în f iecare ca însăşi

rădăcina car iere i noastre umane . Şi n u puteau

„Pisica in noaptea Anului Nou" de

D. R. Popescu, pe scena Teatrului Dra

matic din Braşov. Sus : Mircea An-

dreescu. Virginia Marcu, Dan Săndu-

lescu, Costache Babii şi Ion Jugureanu.

Jos : Mada Florian şi George Gri-

dănuşu


„Pisica în noaptea Anului Nou" de D. R. Popescu. la Teatrul Naţional din Cluj

smu l ge această r ă d ă c i n ă , c h i a r d a c ă o s i m

ţ i m s a u o ş t im p u t r e d ă , f ă r ă a a t i nge f o ndu l

î n suş i a l f i i n ţ e i noas t re . F i e c a r e îş i s t r i g ă

a ş ada r , a c u m în a j u n de A n u l N o u . confrun-

t îndu-se c u t r ecu tu l s ău , n e f e r i c i r e a ce dos

peşte î n e l : f i ecare a r u n c ă a s u p r a ce l u i l a l t

v i n a ne f e r i c i r i i ce-1 m a c i n ă ; f i ecare desco

pe r ă î n ce l ă la l t m i n c i u n ă , po l t roner i e , l a ş i

tate, ego i sm : f i eca re rosteşte î n această m e

r e u m a i ne s t ă p ân i t ă d i s p u t ă m e g a r i c ă . d a c ă

n u a d e v ă r u l , a d e v ă r u l s ău p e r s ona l , desp re

v i a ţ ă — despre v i a ţ a pe care a fost î m p i e

d i ca t s-o t r ă i ască ; desp re o m — despre o m u l

d i n e l pe care a fost sd i t să-1 mu t i l e z e :

desp re i d e a l u r i — despre i d e a l u r i l e pe c a re

a fost nevo i t să le a b a n d o n e z e s a u să le

terfe lească .

E u n j oc d u r a l a d e v ă r u l u i . De c l a n ş a t î n

p iesă d e e l i b e r a r ea d i n î n c h i s o a r e şi de re

v e n i r e a î n s î n u l f a m i l i e i a u n u i p ă r i n t e : de

a c t u l ca re pe p l a n i s to r i c , a î n s e m n a t î n

c e pu t u l p e r i o a d e i de e l i b e r a r e a cetăţ i i î n

săş i , d e „ i m p e r f e c ţ i u n i l e " şi e ror i l e t r e cu t u

l u i . D r a m a ţ i ne î nsă să dez lege n u atât p ro

b l e m a r e i n t eg r ă r i i , cît p r o b l e m a în genere

a c onv i e ţ u i r i i , a a f i r m ă r i i şi r e a l i z ă r i i i n d i

v i d u l u i î n soc ie ta te şi p r i n soc ie ta te , n u î n

a f a r a n ic i d e a s u p r a sau î m p o t r i v a e i . E a se

des f ă şoa r ă pa rc ă s t r ă i n ă de r i go r i l e tea t ra le

c o n v e n ţ i o n a l e . îş i şerpu ieş te şi îşi r a m i f i c ă

a c ţ i u n e a într-o apa ren t t o t a l ă n e p ă s a r e f a ţ ă

de c eea ce s-ar n u m i o ed i f i c a re s i l og i s t i că ,

d c c lară ses i za re a a r gumen t e l o r ce p r o d u c e .

N e a f l ă m î nsă î n f a ţa u n u i e ş a f oda j d r a

m a t i c c a r e se r e c l amă î n s ubs t an ţ a l u i reve

l a toare de la ipo teza şi de la a tmos f e r a u n u i

c o şma r ca re p une s u b s e m n u l î n t r e b ă r i i

n a t u r a noas t r ă u m a n ă şi î n c a r e cu lo r i l e c a

şi da te l e i n t ime a l e r ea l i t ă ţ i l o r t r ă i te îş i po t

î n g ă d u i l u x u l n e d i s i m u l ă r i l o r , a l r os t i r i l o r

r ăsp ica te şi a l u n e i d e z o r d i n i spec i f i ce a p l a

nu r i l o r , a accen te lo r , a p r ob l eme l o r a t aca te .

E s t e ceea ce î n g ă d u i e şi m o n t ă r i l o r scen i ce o

d i ve r s i t a t e n e d e f i n i t ă de so l u ţ i i î n con f i gu

r a r e a şi s u b l i n i e r e a a d e v ă r u r i l o r — ş i a a de

v ă r u l u i — pe care pe r sona j e l e — ş i p i e s a —

l u i D . R . P o p e s c u le em i t c u „ m î n i a " Înge

rilor trişti — î n c h e i e t r ag i c ă s a u gro tesc

c o m i c ă , t ă ios or i pe s t r u n ă l i r i c ă , s t ăpân i t

ori d e z l ă n ţ u i t , or i du i os — to t deauna stră

b ă t u t d e u n a s p r i t şi î n d u r e r a t ( c î nd n u r e

tezat) e l a n spre pu r i t a te , sp re s i nce r i t a t e ,

spre omen i e .

•

P r i m u l r eg i zo r a l Îngerilor trişti, — E u g e n

M e r c u s — a fost şi Pisicii în noaptea Anului

Nou a u t o r u l ce le i d i n t â i p u n e r i î n scenă .

Poate e o î n t â m p l a r e , poate n u , d a r şi d e

astă d a t ă E u g e n M e r c u s s-a a r ă t a t a f i a v u t

. .m i n ă b u n ă " . T e x t u l l u c r ă r i i p o a r t ă v i r t u ţ i l e

une i p r i v i r i d i n t r -oda t ă c u p r i n z ă t o a r e şi ne-

e r a r h i z a t e a s u p r a u n u i u n i v e r s de p s i ho l og i i ,

expe r i en ţ e de v i a ţ ă şi ve l e i t ă ţ i . D r a m a se

zbate şi se dezba te închisă i n acest u n i v e r s ,

foarte d i f e r en ţ i a t ă î n t i p u r i , t o n u r i şi a t i t u

d i n i , d a r g reu de u r m ă r i t î n d i a l e c t i c a e i ,

c u m a r ă t a m , er is t ică . T e m p e r a m e n t c u m p ă n i t ,

E u g e n M e r c u s a c ă u t a t şi u r m ă r i t î n a p a

ren ta î ncă l eca re de p l a n u r i şi s e n s u r i a le

t ex t u l u i , f i l o nu l log ic f u n d a m e n t a l , a s c u n s ,

al j o c u l u i î n f i e rbân ta t pe care d r a m a t u r g u l

îl p ropune . A c ompa r t imen t a t s p a ţ i u l a m

b ian t al j o c u l u i şi a t recut a l t e r na t i v î n https://biblioteca-digitala.ro

p r i m p l an nodu r i l e de semnificaţie, ma jo ra

ale f i l o n u l u i p r i n c i p a l a l acţ iuni i . A i z b u t i t

ast fe l , -să marcheze ou aceeaşi v i r t u t e de

monstrat ivă şi notele p a r t i c u l a r e (t ipologice)

ale dezba te r i i şi notele e i de aparentă (dar

necesară) re laxare . E de reţinut că nota de

ipo te t i c coşmar se realizează în cel m a i rea

l is t ch i p , f i d e l , în f o n d , t e x t u l u i , care cere

ca trecerea de la convenţiile şi d is imulăr i le

realităţii, la real i tatea fără convenţii şi fără

d is imulăr i a coşmarului , «ă se facă doa r

pr in t r-o abia perceptibilă sch imbare de l u

mină — d i n crudă în uşor fantomatică. L u

m i n a aceasta coboară, încărcată de orna

mente fastuos on i r i ce , p e n t r u a r e v e n i însă

po pa rcu rsu l . . v i s u l u i " — p înă în f i n a l —

la l u m i n a famil iară a vieţii dc trezie : căci

v i s u l d i n ipiesă e în esenţă totuşi v iaţă . E l

nu poate f i însă acelaşi, a l t u t u r o r a . în ace

laşi t i m p . A i c i , în spectacolu l l u i Eugen

Mercus , este v i z i unea cutremurată a matmei

(care se descoperă vict imă a înde lung răb

dătoarei sale bunecredinţe) şi care d i n conu l

ei de l um ină (citeşte : d i n umbră) r ea l i

zează eşecul vieţii sale de m a m ă . de soţie

şi de m e m b r u al societăţii, p r i v i n d l umea

de e ro r i (şi oror i ) ce-o î n t împ ină şi o i n

c lude , la acest început de „An Nou" . . . Mada

F l o r i a n este, în acest r o l (aşa văzut) pusă

la grea încercare — obligată să centreze

în j u r u- i (prezenţă reţ inută, ou r evo l t e şi d u

r e r i mocn i t e , niciodată mărturisite) atenţia

spec ta to ru lu i . Acesta este însă so l i c i t a t cu

insistenţă zgomotoasă şi neliniştită de t r e p i

daţia mereu de p r i m p l a n a celorlalţi p ro

tagonişti. Totuşi, două momente-cheie (cel

a l „romanţelor" şi cel a l dec iz ie i de a s l u j i

adevărul . în po f i da prăbuşir i i sale) pu teau

scoate d i n rezervă f i g u r a m a m e i (compusă,

v i z i b i l , în contrast cu a ce lor la l te personaje,

d i n l i n i i ab ia schiţate şi d i n estompate cu

l o r i m i n o r e ) . A fost însă, în n u m i t a scenă a

romanţelor ( a l tm i n t e r i , ca atmosferă, înţelept

ferită de i sp i te le me l od r ame i ) . împiedicată

de u n par tener care şi-a cons t ru i t r o l u l sub

datele la care aspiră semnificaţia pe care

i-o conferă t e x t u l . E v o r b a de Gheorghe

Gr idănuşu a cărui acţiune scenică se lasă

dominată de masca pe care a împrumutat-o

tată lu i — amestec de desuet şi descumpănire.

I a r în scena m a r i i dec i z i i , accentele e i . deşi

o scot d i n matca une i prezenţe p înă a tunc i

şterse, n u po t egala şi m a i puţ in po t covîrşi

ascendentu l obţinut pe pa rcu rsu l spectaco

l u l u i , dc I on Juguireanu — cu o b ine dozată

şi, p r i n f i resc , convingătoare energie scenică,

în ..stăpînul de c l a n " A u r e l : de V i r g i n i i

M a r c u — m.iscînd în r o l u l G i l d e i cu i n t e l i

gent şi ve r s a t i l construită fe l i u i t a te , ob ida

une i purităţ i decăzute, dar n u şi trădate :

de savurosu l t andem Angela Costaehe şi Geta

Grapă care, în i n t e r l u d i i gras comice, au

p igmenta t acest coşmar al nerealizării sau a l

falselor realizări umane cu falsa fer ic i re a

unor existenţe p l u t i n d i nd i fe ren te şi deasupra

asperităţiloi t i m p u l u i şi realităţilor : de Mîr-

cea Andreescu (în f ra te le V i c to r ) şi de

Costaehe Bab i i (în c umna t u l I o n ) , a căror

Gh. Ionescu-Gion şi Anca Neculce

personal i tate s-ar f i d o r i t totuşi m a i decis

şi m a i r o t u n j i t af irmată, p e n t r u ca acţiunea

lor eontrapunctică. în r apo r t cu aceea a l u i

J ugu reanu (Aure l ) să depăşească va loarea

e f o r t u l u i lăudabi l . Aceeaşi remarcă pentru .

Dan Săndulescu în r o l u l m e d i c u l u i p s i h i a t r u

— în f o nd rezoneur a l d r a m e i — şi p e n t r u

V i c to r Ionescu — în r o l u l sinucigaşului E l i z e u ,

onctuos şi ou o frumoasă degajare aparentă,

dar uitând să pedaleze şi pe l a t u r a subte

rană a r o l u l u i , de trădător a l amiciţiei şi

de p a r ven i t pe uşa d i n dos a i s to r i e i .

Spectacolu l e cons t ru i t cu o echipă ale

cărei forţe s-au mu l ţ um i t îndeobşte cu me

r i t u l modest ie i profes iona le . De data aceasta,

e f o r t u l ei ne-a reţinut atenţia, m a i cu seamă

şi p en t r u valoroasele i n d i c i i (şi performanţe)

de preocupare stilistică pe care le marchează.

• Sub îndrumarea l u i V l a d M u g u r , la Na

ţionalul c lu jean . Pisica in noaptea Anului

Nou a fost prezentată d intr-o perspectivă

diferită. V l a d M u g u r pare a f i c i t i t i n d rama

l u i 1). R. Popescu. înaintea sensur i lor ei

genera l i / ab i l e , o dramă caracteristică ^ i n t e

lectualităţii. Prob lemele care se p u n şi îşi

caută, convu l s iona t , dezlegarea a i c i , se p u n

în adevăr une i l u m i popu la te i n p r i n c i p a l

de p ro f e so r i , c r i t i c i l i t e r a r i . med i c i , i n g i

ner i . . . Aşa f i i n d şi „culoarea locală" şi t o n u l

discuţiilor şi maniere le şi l i m b a j u l protago

niştilor s-au mu l a t , după o corespunzătoare,

prealabilă, epurare a t e x t u l u i , de ceea ce


este f r u s t î n e l , o r i d i spoz i ţ i e p i t o rescă , s a u

r em i n i s cen ţ ă a ob î r ş i i l o r joase soc ia le . „Coş

m a r u l " d r a m e i trece d i n r eg i s t r u l i po teze lo r

on i r i ce î n r eg i s t r u l eu fo r i i l o r d i v agan te a le

s t ă rdo r de beţ ie . P r o b l e m e l e de conş t i i n ţ ă

a le f am i l i e i n u se m a i î n t r u p e a z ă şi n u m a i

p r i n d v i a ţ ă , o a r e c u m d i n a f a r ă , î n o ch i i î n

g r i j o r a ţ i şi n e a j u t o r a ţ i a i m a m e i , (care , a i c i ,

l a C l u j , îşi r a re f i a z ă l a m a x i m u m p rezen ţ a :

R o d i c a D a m i n e s c u ) , c i î n m i n t e a , a b u r i t ă de

ş a m p a n i a r e v e l i o n u l u i , a „ ş e f u l u i " f am i l i e i ,

A u r e l ; î n ges tu l p l i n de s ine . c ondescenden t

or i po runc i t o r , c u care d o m i n ă l u m e a d i n

j u r , e l a s c u n d e î n f ond conş t i i n ţ a cea m a i

t rag ic obseda t ă de p r o p r i a e i ş ub re zen i e , cea

m a i t e m ă t o a r e de t î rcoa le le i n ch i z i t o r i a l e a le

t r ecu t u l u i

D r a m a l u i D . R . P o p e s c u se cen t rează

aşadar , î n v i z i u n e a l u i V l a d M u g u r , î n j u r u l

a ces tu i t recu t , pe r son i f i c a t ă î n p e r s o ana l u i

Tudor- ta t ă l , şi a l m o d u l u i î n c a re i n t em

pes t i va l u i i n t r a re î n scenă d i s locă du l ce l e

c l ima t sărbă toresc a l se r i i . 0 v a g ă a duce r e

am i n t e a Inspectorului de poliţie, p r i n a p a

r i ţ i a m i s t e r i oas ă a c ă r u i a , P r i e s t l e y pusese

sub s e m n u l î n t r e b ă r i i onorab i l i t a t ea şi mo

r a l a l u m i i b u rgheze , pa re să f i s t ă r u i t î n

V l a d M u g u r l a î n c h i p u i r e a spec t a co l u l u i s ă u .

Pă re rea aceas ta n i se i m p u n e c u a t î t m a i

m u l t c u cît I-a i n v i t a t pe G . I o nescu-G ion

să i n te rp re teze r o l u l . Ceea ce î n s e a m n ă că a

ş t iu t n u n u m a i că d i s t i nc ţ i a f ă r ă f i s u r ă a

ar te i l u i I o nescu-G ion se v a r epe r cu t a a s u

p r a î n t reg i i d i s t r i b u ţ i i , d a r m a i a les a ştiut,

î n ce m ă s u r ă i n s t r umen t e l e d iscreţ ie i c u care

ac t o ru l b u cu r e ş t e an ope rează c u p red i l ec ţ i e ,

se po t r i v e sc p e r s o n a j u l u i , t recer i i l u i c a lme ,

a pa ren t neu t re şi re t rac t i l e , daT de o n eb ă

n u i t ă î n c ă r c ă t u r ă e x p l o z i v ă , p r i n l u m e a

scene i . I n a d e v ă r , T u d o r ( Ionescu-Gion) p ă

t r unde de d e m u l t şi de depar te î n a m b i a n ţ a

de confor t , de b u n ă d i spoz i ţ i e şi p a r c ă de

b u n ă în ţe legere a c a se i î n oare, c ândva , f u

sese t a t ă . P ă t r u n d e r e a l u i , n u d ă de or i ce

re tor ică şi fa ls p a t e t i sm , t o tuş i c a l d încre

z ă toa re , e m t î m p i n a t ă — d inco lo de su r

p r i nde re , de e for tu l b u c u r i e i s a u de a scuns ă

j e n ă — ca u n rep roş , c a o c o n t i n u ă şi grea

î n t r eba re . G l a s u l l u i este teşit de m o d u l a ţ i i ,

ges tu l s terp de a fec ta ţ ie , m i ş ca rea f e r m ă , d a r

i n te r z i s ă os tenta ţ ie i . J o c u l l u i G i o n , m a i m u l t

j oc de p au ze şi de p r i v i r i , ne l i n i ş teş te , î n să ,

şi i n c i t ă n e b ă n u i t de p u t e r n i c j o c u l par te

ner i lor . I n c i t ă î n A n c a N e c u l c e - M a x i m i l i a n

( G d d a ) , j o c u l u ne i fa lse exa l t ă r i a c ă r n i i ,

c u o t r i s tă ş i obos i t ă n o n ş a l a n ţ ă , î n c a r e

m a i po ţ i b ă n u i t o t uş i , d i s p o n i b i l i t ă ţ i l a c a n

doare ; i n c i t ă î n George Mo t o i descoper i

r e a u n u i f eb r i l depoz i t de l uc i d i t a t e scep

t ică , po t r i v i t e r o l u l u i l u i V i c t o r ; a l ă t u r i de

el V i o r e l C o m ă n i c i ( Ion) — aces ta , m a i r e

ţ i n u t şi m a i l i n i a r d a r n u l i p s i t de adresă

— d ă cu autor i ta te r e p l i c a l u i V a l e n t i n o

D a i n . C a r e , l a r î ndu- i , t ră ieş te c u crescândă

v i o l e n ţ ă a neg ă r i i , a s p a ime i şi a ges tu lu i

c r i m i n a l r a t a rea ca om a l u i A u r e l . S i ngu re l e

a s u p r a cărora „ t r e c u t u l " n u operează , s in t

„ ra ţe le " l i n i ş t i t e , O c t a v i a şi V e t u r i a , a l că ror

pasa j i n t e r l u d i c p r i n d r a m ă e des t ina t od ih

n i to r r âsu lu i , d a r c ă r o i a M ă r i a B l ă n a r u (Ve

tur ia ) şi i n deoseb i M e l a n i a U r s u (Ootav ia )

le î m p r u m u t ă o a u r ă de neş t i u t ă d a r sem

n i f i c a t i v ă şi de loc d i s t o n a n t ă tr is teţe .

I n sf îrşi t — da r n u u l t i m a , n i c i u l t ima

pos i b i l ă — v i z i u n e a l u i G h . H a r a g , l a T g .

M u r e ş . C u m s p u n e a m , a m v ă z u t doa r un

„ ş n u r " — î n c ă c r u d , î n c ă ne legat , n e r i tma t ,

c u r o l u r i l e î n c ă n u de f i n i t i v d i s t r i bu i t e , î n c ă

nes t r un i t e , nere l ie fa te . (Excep ţ i e : I o n F i s -

c u t e a n u care p rom i t e să d o m i n e spec taco lu l

c u o n e p r e v ă z u t ă şi e l ocven t ă î m b i n a r e de

grotesc şi t r ag i c a r o l u l u i c en t r a l , A u r e l ,

pe care-1 s e cundea z ă t ă c u t ă , serv i l ă , u m b r i t ă

î n pe r sona l i t a t ea s a , L i v i a ( M a y a I n d r i e ş ,

i n te l i gen t f ă r ă p r e t en ţ i i scen i ce î n aces t r o l ) .

N u v o i p u t e a de a ceea , să d a u seamă dec î t

d e sp re i n t e n ţ i a r e g i z o r u l u i de a p i r a n de l l i z a

c u m v a , d r a m a , î n t r-un j oc „de-a ce-ar fi

d a c ă " a l a c t o r i l o r i n ş i ş i . A t m o s f e r a a j u n u l u i

de A n N o u se desenează şi ea , — l u m i n o s ,

p u t e r n i c co lo ra t ă de i n t e r ven ţ i i fo lc lor ice

e t c , toate î n t r-un con t ras t a decua t c u i po teza

de j o c a c o ş m a r u l u i . R e zu l t a t e l e nu_ s în t

l i ps i te de i n te res şi de e f i c ien ţă . E l e d e p i n d

to tuş i , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , de ceea ce şi de

c u m v o r face ac tor i i .

Florin Tornea

D U E T de Andi Andrieş pe două scene:

• lasi

• Botoşani N o u a p iesă a s c r i i t o r u l u i ieşean A n d i A n

dr ieş , Duet, se a l ă t u r ă p r i n p r e m i s e l e e i

uno r l u c r ă r i c u t e n d i n ţ e ca rac te r i s t i ce , co

m u n e m u l t o r a d i n t r e t i n e r i i n o ş t r i a u t o r i de

tea t ru . A n d i A n d r i e ş o p t e a z ă p e n t r u t e m a

de ac tua l i t a t e şi fo loseşte ca a r m ă u m o r u l

b onom . I n aceas tă n o u ă „ c omed i e î n 13 c a

p i t o l e " se desc i f rează l i m p e d e i n f l u e n ţ a E c a -

ter ine i O p r o i u , a l u i D . R . P o p e s c u , a l u i

M i r c e a R a d u I a c o b a n , ou tot co r t eg i u l l o r

de a t i t u d i n i şi m i j l o a ce e x p r e s i v e î n t â l n i t e

î n p i ese le c on t empo rane c u t i nere t , c u „d r a

me le i n t e g r ă r i i " a ces t u i a î n v i a ţ a soc ia lă . Ş i

î n Duet ca şi î n Grădina cu trandafiri

(p iesa de debu t a a u t o r u l u i ) , s e observă u n

a n u m e in teres p e n t r u dezba t e rea d e i de i , u n

sp i r i t p o l e m i c f a ţ ă de în ţe legerea u n o r no

ţ i u n i f u n d amen t a l e : m u n c ă , dragos te , a nga

j a r e . C a r a c t e r u l p ub l i c i s t i c ( decupa rea u n o r


aspecte d i n ex i s ten ţa c o t i d i a n ă , a u n o r s i

t u a ţ i i „ la z i " , f r e c v e n t comen ta te î n p resă ,

l a r ad io s a u l a t e l e v i z i u n e ) , gus t u l p e n t r u

u n spec tacu los de d i rec t ă acces ib i l i t a t e , t o n u l

s i n ce r , d i r e c t , f a m i l i a r — se a r a t ă a f i l a

A n d i A n d r i e ş î n su ş i r i s t a to rn i ce .

Duet desc r i e „ a v a t a r u r i l e " a d o i a b so l v en ţ i

a i U n i v e r s i t ă ţ i i , N i c şi L u c i i i , r e pa r t i z a ţ i c a

p ro fesor i l a ţ a r ă . D u p ă c on f o r t u l c i t a d i n , d u p ă

b i ne f ace r i l e c i v i l i z a ţ i e i , d u p ă d u ş u l c u a p ă

c a l d ă de l a c ă m i n u l s tuden ţesc , d u p ă f a r

m e c u l ore lor l i be re pe t recu te l a „ b a r u l de

l a co l ţ " , c u a tmos f e r a l u i zgomotos î n v ă l u i

toare ( m u z i c ă bea t şi pop , p ep s i şi c o n i a c ) ,

iată-i a c u m pe d r u m u r i d e s f unda t e , d o r m i n d

în o d ă i p a rdos i t e ou l u t , s p ă l î ndu-se l a fîn-

t î n ă , „ d i s t r î ndu-se " l a c h e r m e s e c u ţ u i c ă şi

c u m i c i , şi c u n e l i p s i t a Perdn i ţ ă . P e f u n d a l u l

p i to resc şi a m u z a n t caracter iza t ; a l „spec i f i

c u l u i " ce lor d o u ă m e d i i (e a d e v ă r a t , c ă a i c i

a u t o r u l n u a ocol i t c l i ş eu l , l o c u l c o m u n ) ,

se cons t ru ieş te o dezba te re î n j u r u l ,ycrizei

de a d a p t a r e " a ce lo r do i t i n e r i . Con t a c t u l c u

rea l i t a tea s a t u l u i , ou o a m e n i i p r i n ş i — c u

g r i j i l e şi r ă s p u n d e r i l e l o r — î n t r-un m o d d e

ex i s ten ţă m a i p u ţ i n c omod , p r o v o a c ă m u t a ţ i i

î n c on ş t i i n ţ a şi men t a l i t a t e a ce lor do i e ro i

ş i î i f a ce să î n ţ e l e agă p î n ă l a u r m ă neces i

ta tea i n t eg r ă r i i î n soc ie ta te . F o a r t e i n t e re

san t ă aceas tă „ sca r ă " a d e ^ a t e r i i , pe c a r e

ero i i l u i A n d r i e ş o u r c ă ( în p r e m i s ă ) p e n

t r u a descoper i a d e v ă r u l , p e n t r u a în ţe lege

ceea ce t rebu ie să ce r i şi ceea ce t r ebu i e

să d a i soc ie tă ţ i i , ceea c e ţ i se c u v i n e , l a

ceea c e o fe r i , ce se cere p u s î n c u m p ă n ă

pen t r u a s f î r ş i să te d e c i z i l a o d e f i n i t i v ă

a nga j a r e î n t r u s l u j i r e a i d e a l u r i l o r soc ia le .

D i n p ă c a t e , aceas t ă i dee m a j o r ă a c omed i e i

este , c u m a r ă t a m , d o a r e n u n ţ a t ă , doa r î n

s tare de p r e m i s ă d r a m a t i c ă . C red că a i c i , şi

n u î n l i p s a de i ned i t a t eme i s a u î n b a n a

l i ta tea s ub i e c t u l u i s în t de c ă u t a t n e a j u n s u

r i l e ce i se pot r ep ro şa no i i l u c r ă r i a l u i

A n d r i e ş . L u m e a ( „ş t i u t ă " ) a l u i A n d r i e ş t r ă

ieşte p r i n s u r p r i n d e r e a şi c o m u n i c a r e a n u

l i ps i te de n e r v r eve l a t o r a u no r aspec te şi

a d e v ă r u r i a le v i e ţ i i noas t re co t id iene , p r i n

sup le ţea d i a l ogu l u i şi v o c a ţ i a c o m i c ă a auto

r u l u i c o nden s a t ă m a i a l e s î n c î t eva t i p u r i

p i to reş t i (ce-i d rep t , de p l a n secunda r ) :

Co legu l , Co lega (pro fesor i , n e c h e m a ţ i d a r c u

p re t en ţ i i , c u i fose de i n t e l e c t u a l i ) , D i a f a n a

( t î n ă r ă a b s o l v e n t ă , p l u t i n d d e a s u p r a r e a l i

t ă ţ i l o r ) , M o ş u l ( ţ ă ran „ r a i s o n n e u r " ) . . .

I se poate î n s ă r ep ro ş a l u i A n d r i e ş esca

mo t a rea a s p e c t u l u i m a j o r d i n t ema de zba

te r i i sa le . A u t o r u l f ace i m p r e s i a că a ţ i n u t

să r ea l i z e ze o comed ie de categor ie u ş o a r ă ,

că n i c i n u şi-a p r opu s să d u c ă a n a l i z a p ro

b l eme i p î n ă l a u l t ime l e ei consec in ţe , n i c i

să-i d e a o dez legare ca tegor ică . E ceea ce

s lăbeşte d i n pu t e rea a r gumen t e l o r , des t i na te

să d u c ă l a l i m p e z i r e a cuge t u l u i , l a o p ţ i u n e a

f i n a l ă a ce lor do i t i n e r i ; e a po i , ceea ce

exp l i c ă teşirea c on f l i c t u l u i , p a l i d a c a r ac t e r i

za re a pe r sona j e l o r d e p r im-p lan , p l u t i r e a î n

e c h i v o c a a c ţ i u n i i lor d r ama t i c e . N i c i c u p l u l

ce lor do i t i n e r i N i c şi L u c h i (cu un p ro f i l

Nae Floca-Acileni (Launce) în „Doi

tineri din Verona'' de Shakespeare, la

Teatrul „Mihai Eminescu'' din Botoşani

i n t e l ec t ua l foarte să rac , c u o p s i ho l og i c s u

m a r ă , l a m e n t a b i l u n e o r i s u b r a p o r t u l i d e i l o r

ce n u t r e s c desp re dragos te , m u n c ă şi m a i

a les desp re i d e a l u l ex i s ten ţe i ( redus l a e i

l a c on f o r t u l c u a p ă c a l d ă l a r o b i n e t ) , n i c i

ce le la l te p e r sona j e p i l o n i a i c on f l i c t u l u i ,

D o c t o r u l , A g r o n o m u l , P r i m a r u l , O m u l ser ios

( exponen ţ i a i p e r i m e t r u l u i „ p o z i t i v " soc ia l ) n u

a u cons i s ten ţă d r a m a t i c ă , n i c i f a r m e c . I n c i t

A n d r i e ş n u a j u n g e să-şi r i d i c e c o m e d i a l a

n i v e l u l ace le i p i ese „ cu u n p r o n u n ţ a t c a

rac ter po l i t i c " , l a ca re a s p i r a e l î n s u ş i şi pe

ca re i-1 a t r i b u i e c r o n i c a r i i l o c a l i („Cronica'^

nr . 2/1971) şi n i c i să-i con fere u n s u b t e x t

bogat , o s ub t i l ă şi c o n v i n g ă t o a r e t ra tare a

uno r p r ob l eme c o n t e m p o r a n e .

D o r i n d î n c h i p l eg i t im să demons t r e ze

roade le c o l a bo r ă r i i sa le c u au t o r i i l o c a l i ,

T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n I a ş i a î m b r ă ţ i ş a t c u

c ă l d u r ă p i e s a l u i A n d r i e ş . î m p r e u n ă c u re

g i zo ru l V i c t o r T u d o r P o p a , t r upa i e şeană a

depus e fo r tu r i , i z b u t i n d nea ş t ep t a t e rezu l t a t e

î n v a l o r i f i c a r e a t ex t i d u i . P e r s o n a j e l e a u p r i n s

cu l oa re , r o l a ţ i de d i n t re e le a u fost m a i

n u a n ţ a t e , p e i s a j u l p s i ho l og i c a fost î m b o g ă ţ i t

c u a m ă n u n t e com ice , p i t o reş t i , s e m n i f i c a t i v e ;

s pec t aco l u l a a p ă r u t v i u şi a n t r e n an t , l u c r a t

c u p r o f e s i o na l i sm . S-a pu s î n e v i d e n ţ ă , de

p ă ş i n d s u u p l i s m u l suges t i i l o r l i t e r a re , c a r a c

t e ru l de dezba te re a l a c ţ i u n i i ( ex i s ten t d o a r

e m b r i o n a r î n text) b a c h i a r s-a l ă r g i t a r i a

de r ad i a ţ i e a dezba te r i i şi a s emn i f i c a ţ i i l o r

e i . N u m e r o a s e bune m o m e n t e com ice (scenele

d i n bar , i n t î l n i r i l e de l a şcoa lă , repe t i ţ i a de


l a c ă m i n u l c u l t u r a l , c h e r m e s a ) , s în t n u n u m a i

p l i n e de cu l oa re , de h a z , d a r se şi cons t i

t u ie î n tot atâtea p r i l e j u r i d e m e d i t a ţ i e a s u

p r a r ea l i t ă ţ i i . M o n t a r e a n u a pu tu t e c h d i h r a

t o t u ş i , c eea ce e ra d e zech i l i b r a t î n 'text,

ş i m a i a l es f i n a l u l p rec i p i t a t şi c o n v e n ţ i o n a l .

D e aceea , d a c ă exce lează î n p r i m a pa r te ,

s pec t a co l u l a p a r e secă tu i t d e v i goa re d u p ă

p a u z ă . R e p r e z e n t a ţ i a se b u c u r ă scenogra f i c

de o exp re s i v ă şi e c onom i coa s ă cons t ruc ţ ie

a l u i T . T h . G iupe . E a se b a z e a z ă î n s ă , î n

p r i n c i p a l pe v i r t u ţ i l e ac to r i l o r , pe au ten t i c i

tatea şi spon tane i t a tea j o c u l u i , pe ş t i i n ţ ă c om

p o z i ţ i o n a l ă , î n s pec i a l , e ro i i c en t r a l i a u do-

b i nd i t re l i e f şi v i a ţ ă . Pe t r e C i u bo t a r u (Nic)

a fost o f i g u r ă , c i n d p l i n ă de candoa re şi

h a z , c î n d p l i n ă de rea l ă g rav i t a t e . M a i re

ţ i n u t ă , d a r n u m a i p u ţ i n a u t e n t i c ă , a fost

şi D o m n i ţ a M ă r c u l e s c u ( L u c h i ) . î n Co lega

şi Co legu l , L i a n a M ă r g i n e a n u şi A d r i a n T u c a

au rea l i z a t d o u ă c o m p o z i ţ i i c u to tu l r e m a r

cab i l e . A m b i i i n t e rp re ţ i a u d e z v ă l u i t d i n co l o

de a p a r en ţ e , d i nco lo de d e s e n u l c o m i c sa

v u r o s , p e r i c o l u l soc i a l c o n ţ i n u t î n a ta r i

e x e m p l a r e u m a n e . F o a r t e b u n ă . A u r o r a R o

m a n î n D i a f a n a , ca şi P u i u V a s i l i u , care

ne-a î n f ă ţ i ş a t c u p i t o rescu l c u ven i t , u n m o ş

l u t r u ş i . . . . .modern " . Con s t a n t i n P o p a a de

sena t c h i p u l P r i m a r u l u i î n l i n i i v e r i d i c e , ge

nera toare de o rea lă emo ţ i e . î n fugare le sa l e

a p a r i ţ i i , D i o n i s i e V i t c u a fost un exce l en t

. .ospătar de t ip n o u " . I n r o l u r i l e i ngra te a le

D o c t o r u l u i . A g r o n o m u l u i . O m u l u i ser ios , a u

e v o l u a t c u exac t i t a te V a l e r i u B u r l a c i i . I o n

L a z u , M a r c e l F i n c h e l e s c u .

V e r s i u n e a de l a B o t o ş a n i a Duetului p re

zen t a t î n t u r n e u l a Bu cu r e ş t i a scos . î n

s c h i m b , î n c h i p v i o l e n t î n e v i d en ţ ă s l ăb i

c i un i l e p iese i . R e g i z o r u l V a l e r i u M o i s e s c u

n u a ape l a t l a b i n e c uno s cu t a l u i f an tez ie şi

c apac i t a t e i n v e n t i v ă , n u a c ă u t a t so lu ţ i i c a

pab i l e să s p r i j i n e s cen i c t ex t u l . H a r n i c u l co

l ec t i v b o t o ş ă n e a n a d e p u s z a d a r n i c e fo r tu r i

— d a r v ă d u v i t de u n r e a l s p r i j i n r eg i z o r a l ,

n-a fost î n m ă s u r ă să sepa re esen ţ i a l u l de

neesen ţ i a l , a l ăsa t să se p i a r d ă cu l oa rea ,

s a v o a r e a , p i t o rescu l , pos ib i le u n o r s i t ua ţ i i , şi

m a i a les a l ă sa t să se p i a r d ă ce le c î teva

p u ţ i n e semn i f i c a ţ i i . P e r sona j e l e a u evo l ua t

a p r o x i m a t i v sub nea ten t a , s a u p r e a f uga r a ,

s u p r a v e g h e r e a r e g i z o r u l u i , fap t c a re s-a răs-

f r î n t şi a s u p r a uno r ac tor i r e a lmen t e î n

zestraţ i ca re a r fi p u t u t să dea r o l u r i l o r re

l ief , n u a n ţ e şi c h i a r s t r ă luc i re . N e r e f e r i m î n

p r i m u l rind l a Cons t a n t i n M ă r u (N i c ) , l a

N a e F l o c a-Ae i l e n i ( P r i m a r u l ) , apo i l a A n a

V l ădescu (Co lega ) , S ică S t ănescu (Co legu l ) ,

I h l i c o I a r e sek (D i a f a n a ) . Aşa f i i n d , f i ecare

s-a descu rca t c u m a pu tu t , cu a rme l e pro

p r i e i l u i co rec t i t ud i n i p ro fes iona le .

In or ice caz , aşa i n exp r e s i v ă , pes t r i ţ ă şi

săracă , mon t a r ea Duetului do la Bo t o ş an i a

fost t o t u ş i a c cep t ab i l ă , c h i a r o n o r a b i l ă , f a ţ ă

de spec t aco l u l . .şoc" a l ace lu i aş i teatru cu

Doi tineri din Yerona. Aşa c u m s-a m a i

sc r i s şi c u m s-a comen t a t c u tr isteţe, s i ngu

ru l l u c r u au ten t i c şi a d e v ă r a t , s i n g u r u l e le

m e n t î n s tare să creeze o re la ţ i e f i i ească c u

p u b l i c u l a fost c î i ne le „Crab " . . . l u i L a u n c e .

R e s t U l , o j a l n i c ă e xh i b i ţ i e , u n „ r ă s f ă ţ " d u

reros a l t â n ă r u l u i reg i zor A l e x a V i s a r i o n , i n

care ne-am pus î n u r m a e x a m e n u l u i s ău de

a b so l v en ţ ă c u Cartofi prăjiţi cu orice de

W e s k e r , atâtea i(poate p r e a g răb i te ) n ă d e j d i .

N u s-a p u t u t u r m ă r i n i m i c d i n ceea ce a m f i

dor i t să p r e s u p u n e m că este S h a k e s p e a r e . d i n

f r umuse ţ e a p l edoa r i e i sa le p en t r u dragoste şi

p r ie ten ie . î n s c h i m b , ne-am pomen i t c u s t u

pefacţ ie v i o l e n t a ţ i i n sa lă , de no r i de p r a f

şi de t a l aş , de u n besme t i c du-te-vino „ac

to r i cesc " (nu e de mi i rare că o b ă b u ţ ă m a i

s labă de î nge r a i cn i t d e s p a i m ă ) . S-a m a i

pu tu t „ u r m ă r i " m o d u l c u m a c t o r i i t r a n s p i r a u

l u p t ând c u cu ţ i t e le î n d i n ţ i , d î n du-ş i p i c i oa re

î n spate , s ă r u t î n d eu fo r i c p o d e a u a p r ă f u i t ă ,

t ă v ă l i n du-se şi d e zb r ă c î ndu-se . autof lage l in-

du-se p e n t r u t r ă da re , c u ves te de a n t i l o p ă

'şi n u ea i n f u m u l po lonez Maica Ioana a

îngerilor pe to rsu l go l , c i peste c ă m a ş a cro i t ă

d u p ă u l t i m a m o d ă ) . B u t o a i e c u a p ă , f r î n g h i i ,

sche le te şi a l te a s e m e n e a e l emen te de r e c u

z i t ă , f ă r ă n i c i o l e g ă t u r ă c u t ex t u l , fo los i te

exh i b i ţ i o n i s t , f ă r ă n i c i o l og ică şi d i s ce rnă

mân t a r t i s t i c , n u m a i p e n t r u a d e m o n s t r a „so-

l u ţ i d e " r eg i zo ru l u i , d o r i n ţ a sa de a „ v i o

l e n t a " spec t a to ru l , de a s ub l i n i a ev i den t o

concepţie de.. . t ea t ru m o d e r n ! M ă c a r de n-ar

fi fost totu l î m p r u m u t a t , f a l s , v u l g a r . E

p ă c a t , m a i a les , c î n d te g i ndeş t i că aces t î n

d e p ă r t a t co lec t i v a ape l a t l a reg ia l u i A l e x a

V i s a r i o n c u î nc redere l e g i t i m ă într-o v a l o a r e

t ânără — şef a l p r o m o ţ i e i sa le , ou i n t e n ţ i a

de a ridica n i v e l u l a r t i s t i c a l p r o d u c ţ i e i , de

a v a l o r i f i c a şi s t imu l a forţe le ac tor iceş t i , de

a d a pos ib i l i t a te g r u p u l u i de t i ne r i ac tor i

(ven i t l a acest tea t ru c u ca l i f i c a rea î n a l t ă

de cei m a i b u n i d i n p r o m o ţ i a a n u l u i t recut )

să-şi de zvo l t e t a l en tu l şi ca l i t ă ţ i l e profe

s iona le .


Teatru! de Sfat „Valea Jiului" din Petroşani

PATRU OAMENI FARA NUME de Radu Bădilă

In i ţ iat iva t r u p e i t e a t r u l u i d i n Petroşani de

a v a l o r i f i c a , p r i n t r e p r ime l e , t e x t u l u n u i

t înăr au to r care s-a ap rop i a t de tema eroică

a l u p t e i de e l iberare naţ ională de sub j u g u l

fascist , se n u m ă r ă p r i n t r e actele de p a r t i

c i pa re omagială la an iversarea semicentena

r u l u i P a r t i d u l u i .

î n Patru oameni fără nume, Radu Răd i l ă

şi-a propus să l um ineze pr in t r-o situaţie l i

m i t ă şi cu u n numă r l i m i t a t de personaje

(un ofiţer, u n p i c t o r , fos t luptător în Spania ,

u n m u n c i t o r adolescent şi o tânără ilegalistă),

acţiuni le mob i l i z a toa re ale P a r t i d u l u i în rîn-

d u l u n o r combatanţi a n o n i m i d i n d iverse

ca tegor i i sociale. M i s i u nea modestă a celor

, y pa t r u oamen i fără n u m e " (de a răpi o per

sona l i ta te marcantă d i n SS) capătă u n sens

genera l i za to r suger ind contribuţia o m u l u i de

r înd la l up te le conduse de P a r t i d p en t r u

e l iberarea naţ ională şi socială a p o p o r u l u i .

D inco lo de amănun tu l p a r t i c u l a r a l fiecărei

b i o g r a f i i , d i nco lo de reacţiile şi a t i t u d i n i l e

d i f e r i t e în faţa răspunderi i sociale, d i nco lo

de ezitări, de frică şi derută (Ofiţerul este

bănu i t la u n m o m e n t da t de trădare), au to

r u l încearcă să f ixeze ceea ce-i uneşte pe

aceşti oamen i : sen t imente etice nob i l e , ge

neroase, ca ld u m a n i s m , ură împotr iva răz

b o i u l u i şi a r e g i m u l u i de exp loa ta re , dorinţă

de pace, încredere în v i i t o r u l p a t r i e i , d e m n i

tate şi f e rm i t a t e revoluţionară.

U n f i o r de dragoste, ab ia înf ir ipată între

Fată şi Ofiţer ; o undă delicată şi amară de

poezie ce însoţeşte des t i n u l d r ama t i c a l

e ro ine i care mioare fără să-şi m a i poată

vedea v i s u l împ l i n i t — stăruie cu discreţie

peste t u m u l t u l crîncenelor realităţi, peste în

cleştarea dramatică a persona je lor af la te în

t r-un m o m e n t dec is iv a l existenţei.

Intenţia l u i R a d u Răd i lă a fost să ur

mărească, în p r i m u l r înd şi în p r i m p l a n .

d r u m u l ps iho log ic , p rocesu l de conştiinţă al

celor p a t r u oamen i , evoluţia l o r în r a p o r t cu

m is i unea ce le era încredinţată — even imen t

m u l t aşteptat. Pract ic , a u t o r u l pare să f i

fos t însă, preocupat m a i m u l t de aspectele

•exterioare ale acţiuni i , de efectu l suspensu-

T i l o r , p r o p r i i p ieselor ixuiţiste. Aşa f i i n d , el

n-a inves t iga t ma i în amănun t şi ma i în

ad ine ps iho log ia persona je lor : ero i i piesei

sînt înzestraţi cu fîte o singură trăsătură i n

d i v i dua l ă , u-au .complexi tatea cerută uno r

Florin Plaur, Alexandru Zecii. Mihai

Clita şi Ruxandra Petru

personaje inves t i te cu funcţi i genera l izatoare .

P r o f i l u l lor ideologic şi m o r a l schiţat doar ,

reacţiile lor sumare , p rec ip i t a te , p r e c u m şi

ape lu l prea ins is tent a l a u t o r u l u i la clişee,

la d r u m u r i bătătorite şi l o c u r i comune m a i

t u t u r o r p iese lor cu problematică asemănă

toare, au ştirbit d i n elocvenţa i m a g i n i i d ra

mat i ce , au d i m i n u a t forţa emoţională a piesei .

M u n c a depusă de desto in ica echipă a Tea

t r u l u i d i n Petroşani p e n t r u real izarea spec

t a co l u l u i merită d i n p l i n laude . Reg i zo ru l

Călin F l o r i a n şi scenografu l Vaside Buz , de

opotrivă cu interpreţii, s-au remarca t p r i n-

tr-un apor t scenic esenţial l a re l ie farea su

gestivă a e lemente lor ideologice , ex is tente în

t e x t u l l u i R adu Bădi lă . Mo n t a r e a se ev iden

ţiază p r i n strădania c rea to r i l o r de a re leva

sobru , cu patos reţinut şi s imp l i t a t e , sem

nificaţiile confruntări i d rama t i ce . Dc no ta t

acurateţea în va l o r i f i c a rea , m a i ales a f i n a

l u l u i căruia i s-a acordat o aură de nobleţe

umană . Statică şi l ipsită, p r o p r i u v o r b i n d , de

intrigă, d rama l u i R adu Răd i l ă avea, în

deosebi, nevoie în unele momen te d i n partea

întîia (lipsită de ne rv d ramat i c ) de o ma i

mare concentrare , de o tens ionare şi d i na

m iza re a d i a l o g u l u i , de u n r i t m ma i v i b r a n t .

Remarcăm în montarea de la Petroşani

şi e f o r t u r i conştiincioase de por t re t i za re : l a

F l o r i n P l au r (a împ l in i t r o l u l Ofiţerului cu

o prezenţă autentică, evoluând cu sobrietate

şi fără a r t i f i c i i ) , la M i h a i Cl i ta (sincer, spon

tan , cu farmec i ngenuu în r o l u l Tânărului) ,

la R u x a n d r a Pet ru (prezenţă convingătoare

s u b l i n i i n d cu discreţie lirică atît cn tuz iasmelc

r i t şi „decepţiile" pe r sona j u l u i — Fa ta ) , la

Ştefan I l i e a marca t cu d r ama t i sm apariţia

O m u l u i de legătură). Doar A l e x a n d r u Zecii

a fost departe de r o l : o păcat, f i indcă e

vorba de un rol-oheie, dc ma t u r i t a t e politică.

Yaleria Ducea


Sanda Măria Dandu (Fifi), Constantin Răşchitor (Nicky),

Cristina Deleanu (Muchi) şi Dem. Rădulescu (Tiby)

Teatrul „Ion Vasilescu"

SICILIANA de Aurel Baranga

Cei ca re protes taseră l a p r e m i e r a Sicilienei

do a c u m zece a n i , i n vo c ând r i d i co le a rgu

men te p en t r u a d emons t r a neau ten t i c i t a t ea

ero i lor şi a s i t ua ţ i i l o r („La no i n u ex is tă

a s emenea c a z u r i " ) a u t ă cu t , u i t î n d sau ne

v o i n d să-şi m a i a m i n t e a s c ă de pen ib i l e l e

f i l i p i ce î n d r e p t a t e î m p o t r i v a a u t o r u l u i , care

î nsă , aşa c u m mă r t u r i s e ş t e , n u i-a pu tu t u i t a

şi ne p rom i t e să scr ie o Urmare la Siciliana,

i n s p i r a t ă d i n even imen t e l e de a t unc i . B i n e

înţe les v a f i tot o comed ie . C u m u l t a c i d .

N u e de neconcepu t ca să reed i teze d i s p u

tele apr ige a f la te l a sursă . D u p ă c u m e de

aş tep ta t c a , n e v r î n d a se recunoaş te î n ero i i

v i i t o a re i p i ese , foş t i i c u s u r g i i să p re fere t ă

ce rea , î n l o cu l c l i n c h e t u l u i de t i n i che l e . P î n ă

la acest de a l do i l ea ep i sod , ne este da t să

as i s t ăm l a o n o u ă p r e m i e r ă c u v e c h e a Sici-

liană. A m r e ţ i n u t î n c ă o d a t ă cu acest p r i l e j

a t racţ ia pe care o exerc i tă t ea t ru l l u i

B a r a n g a a s u p r a p u b l i c u l u i . R e l u a r e d u p ă o

l u n g ă ser ie de spectaco le pe p r i m a scenă a

ţ ă r i i , a c t u a l a v e r s i u n e scenică se b u c u r ă to

t uş i , de să l i a r h i p l i n e , de u n p ub l i c e x t r e m

de recep t i v . Ş i as t a în t imp ce c u n o a ş t e m

destu le e x e m p l e c u p iese l a care e necesară

i n t e r ven ţ i a t u bu l u i de ox i gen ch i a r de l a

p r e m i e r ă p e n t r u s u p r a v i e ţ u i r e .

I n t e r e s u l Sicilienei n i se p a r e a f i r ă m a s

nea l tera t . Ş i a s t ă z i s în t a b so l v en ţ i de f a c u l

tă ţ i a p a t i c i , şi a s t ă z i î n r e g i s t r ă m încercă r i d e

de ze r ţ i u ne , n e p o t i s m etc. D a c ă se v o r be ş t e

de o v e r s i u n e î n t i n e r i t ă a t u nc i această î n t i

ne r i r e t rebu ie s-o c ă u t ă m m a i m u l t î n d i s

t r i bu ţ i a n o u ă , d eco ru l şi p u n e r e a î n scenă

noi şi m a i p u ţ i n î n t ex t , c a re aduce , m i s-a

p ă r u t , foar te p u ţ i n e m o d i f i c ă r i sau a d ă u g i r i .

I n m o n t a r e a t i ne re i reg i zoa re O l i m p i a A r -

gh i r V a r a d i , f a r s a e s i m p l ă , desch i s ă , d a r n u

g i n d i t ă n i v e l a t o r , p e o l i n i e e x c l u s i v gro tescă

•cit de g reu e să j o c i s a u să te j oc i c u gro

tescu l şi cât d e adesea şi f ă r ă de ta len t s e

recurge l a e l , j u s t i f i c a t s au n u ) . E x i s t ă î n

spec taco l sa t i ră p o l e m i c ă şi desca l i f i c a t oa re

da r şi o f ă r âmă de a m ă r ă c i u n e , şi u n f i r i ce l

de poez ie ( a t unc i c î n d t î n ă r a doc to r i ţ ă s e

d u s ă m a i î n t î i de cântecul de s i renă a l c i t a

de le i v a descoper i î n cele d i n u r m ă f a r m e c u l

s im fon i e i pas to ra le , şi se v a dec ide să ră-

m î n ă l a ţ a ră , p e n t r u a-şi face da to r i a aco l o

unde este nevo i e de ea ) ,

Spec t aco l u l are m i ş c a re , a t î t a cîtă trebuie, ,

c îr l ige f ă r ă exces şi u m o r ne î ng roşa t . R e g i

zoarea se a ra t ă s p o n t a n ă şi e ch i l i b r a t ă î n

acelaş i t imp , i n v e n t i v ă şi sens ib i l ă .

Scenogra f i a (O lga M u ţ i u ) e c o n c e p u t ă de-

cora t i v i s t şi e cons t r u i t ă d i n p a n o u r i c u mo

t ive f lo ra le s au abs t rac te , f r umos colorate, ,

care creează o a m b i a n ţ ă p l ă c u t ă , l u m i n o a s ă ,

î n a c t u l do i , aceleaş i e l emen te de decor ,

s ch imba t e în t r-un reg i s t ru r u s t i c , creează u n

c a d r u poet ic . Cos tume le , poate cu une le i n

tenţ i i j u s t i f i c a t sa t i r i z an te , par te h i p p y , p a r t e

c l ovneş t i , s înt c ompuse ca l e i doscop i c . cu pe-


ttice d r ep t ungh i u l a r e î rd lo ra te . E l e a u dez

a v a n t a j u l de a face oa u n i i ac to r i să p a r ă

d e g h i z a ţ i .

D e m . R ă d u l e s c u , î n vede t ă , o b ţ i n e , cu ace

laş i r o l de la p r e m i e r ă , rezu l ta te le scon

tate. I n t r a r e a sa î n scenă — a s e m ă n ă t o a r e

c e l e i a u n u i r edu t ab i l luptătoT î n a r en ă , e

p u t e r n i c m a r c a t ă , j m n â n d î n u m b r ă , acope

r i n d , r e duc ând l a tăcere, p en t r u câteva c l ipe

pe ce i la l ţ i p a r t ene r i . S a n d a Matria D a n d u

(F i f i ) j o acă , l u c i d şi e ch i l i b r a t , o r ă z v r ă t i r e

t i m i d ă la î n o e p u t şi o eufor ie c u m p ă t a t ă l a

sf îrşit . Bebe , i n t e rp re ta t de S t e l i a n Cremen-

c i u c este c a m s u m b r u , de o tr isteţe c a m în

d e z a c o r d c u che i a spec t aco l u l u i , i a r M u c h i

( O i s t i n a De l e anu ) d e z i n v o l t ă , f rene t i că şi

s m u c i t ă atât cât cere r o l u l . D u n e a (Tache )

şi D o m i n i c S t anca (Anton) f ac c u u n u m o r

•sec d o u ă b une c o m p o z i ţ i i , i a r Cons t an t i n

R ă ş ch i t o r , c e v a m a i d e z l ă n ţ u i t , a r a t ă b u ne

resu r se com ice î n r o l u l N i k i .

Ilie Busu

Teatrul „George Bacovia" din Bacău

FflRă CASCADORI

de Mircea Radu lacoban N u este p u ţ i n să a i o i n t en ţ i e p o z i t i v ă .

Fără cascadori t i nde c h i a r c e v a m a i s us ,

e n u n ţ î n d o va l o roasă or ien ta re mo ra l i z a t o a re ,

pe o t e m ă î n t o t d e a u n a i n t e resan t ă : aceea a

r a p o r t u l u i d i n t re a c ţ i u n i l e i n d i v i d u a l e şi

s a n c ţ i u ne a lor soc ia lă . C u această i n t en ţ i e ,

imp res i ona t de des t i na ţ i a cascador i l o r , p r i n

tr-o p a r a b o l ă d r a m a t i c ă , M i r c e a R a d u l a

c oban îşi p r opune să i n c u l p e p rocedeu l

u no r a , de a scoate cas tane le d i n foc c u

mâ i n i l e a l to ra . I n acest scop , a i z vod i t o s i

t ua ţ i e excep ţ i o n a l ă — u n t rag ic acc i den t r u

t i e r — f a ţ ă de care , ac ţ i onând , u r m e a z ă a

se r apo r t a f iecare pe r sona j . Spec t a co l u l de

m a r e a z ă , î n t r-adevăr , c a o d e m o n s t r a ţ i e pe

m o t i v u l e n u n ţ a t , n u m a i că des făşurarea u l te

r i oa ră e m a i p u ţ i n s t r i ngen t ă . Fo l o s i t e de

au to r ea a rgumen te , pe rsona je l e n u depăşesc

n i c i u n m o m e n t această cond i ţ i e . P e n t r u a-şi

c r e a o oa recare cons is tenţă carac tero log ică ,

e r o i i p iese i îş i exp l i c ă ges tur i l e c u u n potop

de c uv i n t e cu rost şi f ă r ă , deb i t e a z ă p i l de ,

a pa ren t s emn i f i c a t i v e , d i n au tob iogra f i i l e lo r ,

î ş i a d m i n i s t r e a z ă reo ip roc e x e m p l e c u î n d o

i e ln i că opor tun i ta te . I n re l a ţ i i l o r lor d i n scenă

v o r l i c i t a v a l o r i i n su f i c i en te p en t r u a le

u r n i d i n s c h e m a t i s m şi a le a ng rena în t r-un

conf l i c t ed i f i ca tor şi p l a u z i b i l . C o l a j u l de n a i

v i t ă ţ i , de p a r ade c o n v e n ţ i o n a l e , de retor ică

/preţ ioasă a l ă t u r a t ă c a b o t i n i s m u l u i v e r ba l

gros, s p u l b e r ă î ncercăr i l e de t ens iona re a

a tmos fere i . I n acest con tex t , e fec tu l teatra l

e m e d i o c r u , ce l m o r a l i z a t o r se p i e rde : d u p ă

ce p r o b e a z ă l aş i t a tea ce l u i î m p r i c i n a t de ten

t a t i va fo los i r i i c a scado r i l o r p e n t r u a f ug i de

r ă s p u n d e r e , şi d u p ă ce d i v a g h e a z ă pe

alte teme o b u n ă b u c a t ă de v r e m e , spe r î nd

să descopere te m i r i u n d e f i r u l p i e rdu t al

d emons t r a ţ i e i , d e s c u m p ă n i t de p r op r i a sa ina-

bi l i ta te , a u t o ru l v a t r ebu i să a lerge în cu l i se

d u p ă p e r s o n a j u l r espec t i v , să-1 c o n v i n g ă să

Stelian Preda (Cezar) şi Anca

Alecsandra (Mona)

se r e î n toa rcă l a r a m p ă î n t r u au toc r i t i ca

f i n a l ă .

V i c t o r T u d o r P o p a a p u s t ex t u l pe scenă

cu m u l t ă amab i l i t a t e f a ţ ă de t rena fa l să pe

care o poa r t ă . C u a m b i ţ i i m a i m a r i , e ch i pa

de ac tor i a depus e for tur i p e n t r u a s upbn i

carenţe le pa r t i t u r i i . Exe r s a t ă ac t r i ţ ă . A n c a

A l e c s a n d r a a d i n a m i z a t r ep rezen t a ţ i a , c a lmând

ou r a f i n a m e n t şocurUe, ga l opu r i l e şi r a t eu r i l e

r ep l i c i i , ceea ce a da t p e r s on a j u l u i său , M o n a ,

u n curs cât de cît f i r esc şi i n te l i g i b i l . S te

l i a n P r e d a (Cezar R a d i a n ) a fost s u b m i n a t

de r o l u l v e de t e i de c l asă , p e c a r e d a v e a de

in terpre ta t . A î n c r op i t c h i p u l u n u i ac tor

arogant , d a r pe r i f e r i c , s u p r a î n c ă r c a t de ges

tu r i , l i p s i t de a l u r a i n f a t u a t ă a ce l u i pe care

t rebu ie să-1 reprez in te . E drep t , m a i m u l t

decî t ce i la l ţ i ac to r i , a a v u t de vo rb i t e no rm .

C o n v i n s de text , V a l e r i u P a s c u n u a f ă c u t

c red ib i l ă su fer in ţa b ă t r â n u l u i R a d i a n , dec î t

î n m o m e n t u l c r i ze i c a rd i a ce . M a i r e ze rva t ,

a t e n u î n d accen te l e l ung i l o r pasa je ep ice


. . evoca toare" d i n d i s c u r s u r i l e sa le . N i co l ae

Roş io r i i a acoper i t cu discreţ ie cozile l i p i te

rep l i c i l o r Co l o ne l u l u i său . D u e t u l c om i c Şo-

fer-Mi l i ţ i an . a fost i n te rpre ta t corect de P u i u

B u r n e a (Mif tode) şi G h e o r g h e S e r b i n a ( P l u

t on i e ru l ) , s t i r n i nd i l a r i t a tea do r i t ă de autor ,

f ă ră să î ngroaşe resu rse le t ex t u l u i . A m re

marcat-o pe S a n d a Gh i ou l e seu-Yo i c a ( Ioana)

în s i n gu r u l ro l b i ne doza t a l p i e se i , ou c a re

a fost cît se poate de î n ţe legă toa re . P r o b a b i l

că M a r i n I o n e s c u se m a i î n t r e ab ă şi a c u m

ce c au t ă pe scenă p e r s ona j u l s ău . No i n-am

dep is ta t r a ţ i u nea care î l a d u ce î n l u m i n a re

f lectoare lor pe B ă t r î n u l v â n z ă t o r de loz î n

rep l i c i l o r .

N e a p ă r a t t rebu ie să ne m a n i f e s t ă m grat i

t ud i nea pen t r u codu l de i n t e rp re t a re a s i m

bo lu r i l o r spec t aco l u l u i , pe care n i 1-a ofer i t

scenogra fu l T . T h . C i upe . G l a z u r a c u care

şi-a ga rn i s i t i n t en ţ i i l e este de l i c ioasă : o

o g l i n d ă , a f l a t ă î n s e r v i c i u l c i rcu la ţ ie i r u t i e re ,

are şi bogata semn i f i c a ţ i e de a răsfrânge. . .

m u t a ţ i i l e d i n conş t i i n ţ a pe r sona j e l o r ; mon-

t î n d sute de becu r i pe f i r m a m e n t u l şoselei ,

ne-a am i n t i t că o m u l t rebu ie să asp i re spre

stele : sub l i n i e r i l e lor l u m i n o a s e au fost însă

i nsu f i c i en te p en t r u a d a î n t ă r i r i semn i f i ca ţ i e i

r ep l i c i l o r

Dumitru Negreanu

Teatrul Mic

ZADARNICE JOCURI DE IUBIRE

de Shakespeare

C u o cur ioz i t a te l e g i t im ă a m aş tep ta t î n

scena rea aces te i d i n p r i m ă t inereţe p iesă

shakespea reană , a f a imoase i Love's Labour s

Lost a l căre i s c h i m b a t t i t lu d i n Zadarnicele

chinuri ale dragostei în Zadarnice jocuri de

iubire n u r ep re z i n t ă s i ngu r a , d a r n i c i cea

ma i f l a g r an t ă aba tere de l a l i t e ra şi s p i r i t u l

t ex tu l u i . F a i m o a s ă p iesă p r i n l a bo r i o a sa

exegeză cr i t ică p r i c i n u i t ă : p r i n reverbera ţ i a

ei i n conş t i i n ţ a uno r a lese şi e rud i te sp i r i te

eu ropene , şi m ă g îndesc l a T h o m a s M a n n a l

c ă r u i A d r i a n L e v e r k i i h n c o m p u n e pe aces t

text o m u z i c ă a căre i descr ie re lec tor i i n-o

po£ u i ta : t u l b u r ă t o a r e p iesă p r i n concen t ra

rea t ema t i c ă e m b r i o n a r ă da r c u a t î t m a i s u

gest ivă a m a r i l o r mo t i v e şi v a r i a ţ i u n i d i n

comed i i l e a m a r l i r i ce , d i n bu fonada com i c ă

şi s cep t i c i smu l t rag ic a l capodopere lo r de m a i

t î r z i u . M î n a i n ega l a b i l u l u i creator a l n a t u r i i

omeneş t i , o de scope r im şi o s i m ţ i m a i c i , c u

i n c i n t a rea şi vo l up t a t ea cu care a m v r e a să«

p r i v i m t impu r i i l e schiţe sau desene le î n c r e

ion a le u n u i L e o n a r d o d a V i n c i ! P u ţ i n j u

cată (pe scena noas t r ă î n p r e m i e r ă a b so l u t ă )

p u ţ i n c unoscu t ă pe al te scene a le l u m i i ,

această ope ră de î n c e p u t , (care v i n e t o t u ş i

d u p ă Comedia erorilor şi d u p ă îmblînzirecr

scorpiei) a r t i f i c i a l ă şi p re ţ i oasă , cu m u l t i p l e

che i şi a l u z i i — , se pa re l i m p e z i şi t r a n s p a

rente p en t r u ce i t r ă i ţ i î n acea D o l c c V i t a

d i n su i t a r eg i ne i E l i s a b e t h a şi a c o n t e l u i

de S o u t h a m p t o n — îşi p ă s t r eaz ă l a or ice l e c

t u r ă sc l i p i t oa re le f r u m u s e ţ i poet ice . î ncân t ă

toarele b rode r i i a le c a l a m b u r u l u i e legant ş i

s ucu l en ţ a l u i l i cen ţ i oasă , d a r şi g ra ţ ioasă . î n

tr-o a l t e r n a n ţ ă st i l is t ică de m a r e r a f i n a m e n t ,

p iesa prevesteşte , p r e c u m s p u n e a m , a c o r d u

rile m a r i l o r s im fon i i de ma t u r i t a t e : d e s l u ş i m

c î teva mo t i v e l i m p e z i : n ă p r a z n i c a naş tere a-

i ub i r i i , f a sc i na ţ i a do r i n ţ e i , b a r i e r a f r ag i l ă

d i n t re j u r ă m â n t şi s p e r j u r , t r ă da rea p r i e t e

n ie i . . . F o r i n d m a i a d î n c î n s ubs t an ţ a p i e se i ,

d e s cope r im î n d ă r ă t u l u ne i i n t r i g i s imple,-

poate d in t re cele m a i s imp l e î n c o m p a r a ţ i e

cu comp l i ca te l e c a d r i l u r i d i n Cum vă place

sau Visul unei nopţi de vară, ref lecţ ia

s h akespea rean ă g r a v ă ş i a t o t p ă t r u n z ă t o a r e ce

nu-şi p i e rde n i c i c î n d v a l a b i l i t a t e a , desp re

veşn ica ro t i re a m e c a n i s m u l u i omenesc .

P a t r u t i n e r i şi-au p r opu s o t e m p o r a r ă r e

c l u z i u n e m o n a h a l ă , p e n t r u a se deda s t u d i u

l u i şi c o n t e m p l ă r i i , re fug i indu-se de ispitele-

c iv i l i z a ţ i e i şi î n p r i m u l r î n d de t e n t a ţ i a

c r o s u l u i . Aceas t ă A c a d e m i e a N a v a r e i de-

v a n s î n d pe cea d i n P o r t - R o y a l , n u rez i s t ă

f ireşte l a a s a l t u l i u b i r i i . Reeunosc îndu-se-

s p e r j u r i şi t r ă d i ndu-ş i j u r ă m â n t u l , c a v a l e r i i

se p r e d a u ce lor p a t r u D i a n e , f r umoase ş i

l i be re î n v o r b e ; d a r , sp re deoseb i re de alte-

oomed i i , î n f i n a l n u a s i s t ă m l a d a n s u l ob i ş

nu i t a l pe rech i l o r n u p ţ i a l e ; j o c u l d r agos t e i ,

b a d i n e r i a , ca să fo l os im t e rmenu l l u i Ma-

rivaux de m a i t î r z i u , n u duce l a happy-end-

u l m a t r i m o n i a l aş tep ta t . Comed i a j o c u r i l o r -

zg lob i i , pas to ra l a bu r l escă , sa t i r a t ea t ru l u i î n

tea t ru , to tu l , se sfârşeşte ântr-o tona l i ta te

c r a v ă . A r i p a m o r ţ i i a p lu t i t î n v ă z d u h şi

B e r o w n e , t î n ă r scu t i e r a l s p i r i t u l u i s h ake-

spea r e an . r e m a r c ă : „p leca ţ i cu toţ i i , s cena

s-a înnoura t* ' . T i n e r i i s în t s u p u ş i de către

feme i l a p r oba ve r i f i c a t oa re a t i m p u l u i , i a r

c i n i c u l B e r o w n e pedeps i t să cunoasc ă s u

fe r i n ţa rea l ă a v i e ţ i i .

Aceas tă neaş t ep t a t ă t r ans l a ţ i e d r a m a t i c ă a

de t e rm ina t pe u n u l d i n comen ta to r i să con

s i de re s t r u c t u r a p iese i t i p i c ă p en t r u m i ş c a

r e a pe rsona je l o r s h akespea reene , de l a a r t i

f i c i a l l a n a t u r a l î n s copu l regăs i r i i e u l u i .

Ca să se regăsească , B e r o w n e şi p r i e t en i i să i ,

t rebuie să se t rădeze , să evadeze d i n spa ţ i u l

a r t i f i c i a l creat a l N a v a r e i , î n ce l n a t u r a l a l

i ub i r i i . P e n t r u a a j unge a i c i i n t e r v i n încer

că r i l e , p robe le /la care ero i i s înt s u pu ş i şi

desp re care j i u ş t im n i c i p î n ă în z i u a de a z i

c u m s-au soldat . U n f i n a l desch i s , un f i n a l

c i uda t , c u m c i u d a t e s a u n a i v e s înt a r t i c u

l a ţ i i l e p iese i . î n c a d r u l aceste i i n t r ig i s imple-


..Zadarnicele jocuri de iubire" pe scena Teatrului Mic. Bufonada teatrului

în teatru.

c i r cu l ă pes t r i ţa şi f u n a m b u l e s c a ga le r ie a

pe r sona j e l o r shakes ipeareene , şi or ic i t de fu

ga re le-ar f i u neo r i t r ă s ă t u r i l e , s t a tu ra l o r

n u e m a i p u ţ i n u r i a ş ă . D a c ă g r u p u l s ime t r i c

a l ce lor opt t i ne r i e des t u l de c o n v e n ţ i o n a l ,

ou excep ţ i a a d o u ă pe r sona j e — B e r o w n e —

. .portret a l a r t i s t u l u i î n tinereţe*" şi R o s a l ine

î n care se poate recunoaş te „ d o a m n a neag r ă

d i n s one t e " — î n t â l n i m î n s c h i m b a l te per

sona je c u tot id f abu loase : u n soi de D o n

Qu i j o t e . un „ a ţ o s " s p an i o l , s ă r ac l i p i t p ă m i n -

fcului, şi t r u f a ş nevo i e m a r e , î n d r ă go s t i t p î n ă

peste u r e c h i de o n e c u v i i n c i o a s ă şi r e a de

m u s c ă c i o b ă n i ţ ă ; u n se rv i t o r pe j u m ă t a t e

p ăs to r , pe j u m ă t a t e b u f o n , c u ae re de S a n c h o

P â n z a ş i c u l i m b a j u l l u i Toc i l ă , „ u n f r aged

p a j " , f e rmecă t o r ado lescen t shakespeareau i ;

apo i g r u p u l p e d a n ţ i l o r e r ud i ţ i , c o n d u ş i de

Ho l o f e r ne s , î n f u n d a ţ i î n „ o s p ă ţ u l l i m b i l o r " de

u n d e cu leg f i r i m i t u r i f ă r ă să p r i c e ap ă n i m i c :

î n sfârşit u n cu r t ean „francez"*, l i n g u ş i t o r şi

id io t , o c a r i c a t u r ă a l u i Ma l v og l i o într-o

s i n g u r ă cu loare . . .

S p r e m â h n i r e a şi d e z a m ă g i r e a noas t r ă , n-am

î n t î l n i t această h u n e şi n i c i aces te pe r sona j e

î n spec t aco l u l concepu t ca u n d i v e r t i smen t

a l T e a t r u l u i M i c , d a r d i v e r t i smen t c ă zn i t şi

f ă r ă h a z ; m a i a les f ă r ă s t i l . căci f i ecare .ac

tor j oacă de u n u l s i ngu r , d u p ă ş t i i n ţa sau

ne ş t i i n ţ a sa , şi aces t f ap t pa re i n c r ed i bU . ş t i u t ă

f i i n d r i goarea p r o f e s i o na l ă şi m u n c a peda

gog ică ou ac to r i i pe ca re o p ro fesează de

ob i ce i reg i zoarea S o r a n a C o r o a m ă . A m avu t

par te de u n j oc so l i s t i c , î n c a d r a t într-o d i a

g r a m ă de oara eteri z ă r i c ap r i c i o a se , şi î n c a r e

s-au v ă d i t î n p r i m u l r î n d c u s u r u r i de in ter

p re t a re : o cu r i oasă l i p s ă de a n t r e n a m e n t

pen t r u d u e l u l v e r b a l s h a k e s p e a r e a n , p e n t r u

i n c i s i v e l e şi s c ăpă r ă t oa re l e j o c u r i de c u v i n t e ,

o n e ade r en ţ ă l a t ipo log ie şi m a i a les r e z i s

ten ţă l a t recerea d in tr-un reg i s t ru d r a m a t i c

într-ai tu l , c ond i ţ i e ob l iga tor ie î n teatra l i ta-

tea aces te i p iese . E d i f i c i l î n aceste c ond i ţ i i

„să î m p ă r ţ i no te " i n t e rp re ţ i l o r , a v ând de a

face d e o p o t r i v ă c u ac to r i ve r i f i c a ţ i î n n e n u

m ă r a t e alte p r i l e j u r i , c u vedete de c i n e m a ,

de reală notor ie ta te , şi t i ne r i ou au ten t i ce

ca l i t ă ţ i da r cu to ţ i i înscr iş i a p r o ape f ă r ă e x

cepţ ie î n b a l a n ţ a p a s i v ă a e fo r tu l u i a r t i s t i c .

Ca a tare n u s-a desena t h m p e d e i deea spec

t aco l u l u i , m i ş c a rea d i rec toare a reg ie i . S-au

p i e rdu t ţ i n te le sa t i re i şi s en su l i dea t i c . D e

co ru r i l e l u i Ş te fan I l a b l i n s k i n-nu e x p r i m a t

n i c i e le n i m i c , i a r cos tume le ta len ta te i ar

t iste M i o a r a B u e s c u ( f rumoase î n î n v e c h i t a

l i n ie a m in i- jupe i ) a u v a l o r i f i c a t p i c i o a r e l e

f r umoase a le ac t r i ţe lor şi a u me ta fo r i z a t

n a i v , s i m p l u şi p u e r i l , t r a n s f o rma rea s c h i v

n i c i l o r d i n X a v a r a î n î n f l ă c ă r a ţ i a m a n ţ i . . .

p r i n smu l g e r e a u no r f iş i i de pos t av c e n u ş i u

şi î n l ocu i r ea lor cu roş i i f l o r i de i u b i r e p e

a l b ă , l i l i a l ă stofă. . . î n s c h i m b , m u z i c a fui

Ş te fan M a n g o i a n u a comen ta t c u sub t i l ă i n

te l i gen ţă , spec tacu l a r ă , c i t eva p u ţ i n e s cene

c u n e r v .

Mira Iosif


Teatrul „Nottara"

S C H I M B U L

de

Paul Claudel

M a i m u l t decî t o p iesă de tea t ru , Schimbul

este u n poem . I n t e r f e ren ţ a s a u m a i b i ne

z is subs t i t u i r ea aceas ta de genu r i l i t e ra re n u

î n s e a m n ă u n caz apar te î n l i t e r a t u r a d r a

m a t i c ă a l u i C l a u de l . T o t t ea t ru l s ău este u n

buche t de poeme , d i n t re ca re o b u n ă par te

s-au b u cu r a t de î n d e l u n g succes pe scene le

l u m i i . D i n gen i u l poet ic r ă s p î n d i t c u pro

f u z i une î n pag in i l e o l aude l i ene r e zu l t ă , de

a l t f e l , ca l i t a tea , d a r ş i d i f i c u l t a t ea , p i ese lo r

create de acest au tor , m a i c u s e amă c î nd

s înt „ puse î n scenă" , „ i n t e r p r e t a t e " şi „ v ă

z u t e " as t ă z i , l a i n t e r v a l de ap roape d o u ă

genera ţ i i de c î n d a u fost sc r i se .

A m spus a n u m e „ v ă z u t e " , „ i n t e rp re t a t e " ,

„ puse î n scenă" , a d i c ă a m a les t re i t e rmen i

î n l oc să s p u n e m , p u r şi s i m p l u , „ repre

zen ta te " , deoarece p e n t r u p iese le l u i P a u l

C l a u de l şi î n s pec i a l p e n t r u Schimbul, f ie

c a re d i n aceste t re i ca tegor i i de t r ans f i gu

ra re tea t ra l ă r i d i c ă p r ob l eme foarte grele de

estet ică şi de t e hn i c ă a scene i .

N u v o m s t ă r u i a s u p r a v i z i u n i i . F i e c a r e

specta tor — n u n u m a i r eg i z o r u l şi ac tor i i

l u i — poate a v e a o v i z i u n e p rop r i e a p oemu

l u i c l a u d e l i a n , f i e l a o l e c t u r ă d i rec t ă —

s i ngu r a c u a d e v ă r a t r e e o m a n d a b d ă — fie

l a p a r cu rge rea u n e i t r a d u ce r i — c u ser ioase

r i s c u r i l i t e ra re — f ie , î n sf îrş i t , l a u r m ă r i r e a ,

d i n fo to l iu , a u n u i spec taco l . I n acest d i n

u r m ă caz spec ta to ru l poate f i condus spre

u n i v e r s u l c l a u de l i a n pe d r u m u r i ce-1 v o r

i n tegra , f i resc , î n i n c a n t a ţ i a a u t o r u l u i — sau

pe că ră r i p iez i şe , d i n p r i c i n a că rora se v a

d e p ă r t a de tot ceea ce a m a i r ă m a s fer

m e c ă t o r î n p iese le l u i P a u l C l a u d e l : P o e z i a .

P e as t fe l de l ă t u r a l n i c e c ă r ă r i a m fost

î n d r u m a ţ i no i l a spec t aco l u l v ă z u t î n sub-

subso l u l t e a t r u l u i de p e b u l e v a r d u l cen t r a l .

C u t oa t ă î n d e l u n g a sa expe r i en ţ ă profe

s i ona l ă — s a u poate că t o cma i d i n c a u z a ei

— au t o ru l „ p u n e r i i î n scenă" , r eg i zo ru l I o n

O l t e a nu , ( emer i t ) , n u s^a r e s e m n a t să l u

creze pe v a r i a n t a „ p o e m " , c i a p u s peda l a ,

c u n ă d e j d e , pe v a r i a n t a „ d r a m ă " . E r o a r e

f a t a l ă p e n t r u a tmos fe ra spec t aco l u l u i . Aceas t ă

o p ţ i u n e reg i zo ra l ă n u a pu tu t a v e a n i c i —

ce l p u ţ i n — m e r i t u l de a face rep rezen t a ţ i a

m a i i sp i t i toare p en t r u „ma re l e p ub l i c " , de-

oatrece n i m e n i n-ar a v e a c u r a j u l să p r e t i n d ă

că anecdo ta p l a t ă d i n Schimbul, r ă c i t ă şi

r e î n c ă l z i t ă de zec i de or i , de l a C l a u de l

î n a i n t e şi de l a QlaudeJl î n a p o i , a r c on ţ i n e

un i s îmhure de con f l i c t d r a m a t i c v e r i t a b i l s a u

i n t e resan t p e n t r u i nd i f e ren t ce va r i e t a t e de

p ub l i c .

U n v a g amer i c an- i nd i a n , r ă t ă c i t , pare-se

p r i n A m e r i c a de s ud (pe u nde a popos i t

C l a u d e l î n pe reg r i n ă r i l e sa le d i p l oma t i c e şi

consu l a re ) m t î l n e ş t e şi i ubeş te o şi m a i p u ţ i n

d e f i n i t ă p e r s o an ă de sex d i a m e t r a l opus pe

care — d u p ă o b i ş n u i t a s educ ţ i u ne o i a de

nevas t ă . C u această du l ce p o v a r ă — deve

n i t ă î n p ă t i m a ş a i n t e rp re t a re a L i l i a n e i T o

m e s c u r ea lmen te o „ i sp i t ă v i e " , neo- ind ianu l

Ş te f an I o rdaohe r e v i n e î n S ta te le U n i t e a le

A m e r i e i i de N o r d , u n d e v a l a u n „ r a n c h "

s i tua t , s i m u l t a n , l î n g ă Ch i cago şi pe m a l u l

u n u i ocean — de ta l i i geograf ice care n-au

n i c i u n f e l de i m p o r t a n ţ ă . L a f e r m ă , Ş t e f an

şi L i l i a n a s în t a n g a j a ţ i pe post de pazn ic i-

boem i de către u n c u p l u „ m i x i n d r i l i c " , c u m

se s p u n e a pe v r e m u r i , p e n t r u o m a i prec isă

n u a n ţ ă de f in i to r ie , l a r e v i s t a „ U n u " . E a —

d e m o n u l c u p l u l u i de s t ă p î n i — a fost a r t i s t ă

şi a r ă m a s c u obses ia r o l u r i l o r d r ama t i c e .

E l — u n s ă r m a n i m b e c i l f ă r ă f an tez i e —

este „ agen t de s c h i m b " , r e p r e zen t a n t m u l t

p rea t i p i c a l b u r ghe z i e i a m e r i c a n e de pe l a

î n c e p u t u l v e a c u l u i cu ren t . D e c i , u n c u p l u

t î n ă i î n a v e n t u r ă a scenden t ă , u n c u p l u m a i

p u ţ i n t î n ă r î n d e s compune r e decaden t ă . D i n

„tac-în-tac", c u m s-ar z i ce l a b i l i a r d , c u p l u

r i le se d e z une s c , se r e c o m p u n pe al te coor

donate , i n d i a n u l moa re , L i l i a n a r ă m î n e c u

u n c op i l „ i n s p e " , a gen t u l d e s c h i m b n u şt ie

oui să dea n i ş te b a n i pe care nu-i v r e a

n i m e n i , c a s a i a foc , u n l e a g ă n p r i m i t i v se

b a l a n s e a z ă foarte e x p r e s i v , p e n t r u a e voca

s u c ce su l p i ese i Doi pe un balansoar, i a r

G i l d a M a r i n e s c u , c o s t u m a t ă î n n i ş te d r a pe r i i

f u n a m b u l e ş t i , şi foar te „ a r t i s t ă " î n r o l u l a r

t is te i , p u n e capă t , a ces tu i imbrog l i o s i m p l u ţ

ad res î ndu-ne f r a z a p l i n ă de o zgudu i t oa re

e l ocven ţ ă : „ A k k e r i e k k e r i u k e r i a n !"

A f l ă m , d i n p re f a ţ ă — t r a d u s ă ca şi î n t r eg

t ex t u l p i ese i , c u m u l t t a len t şi s im ţ a l

poez i e i , d e I . I g i r o ş a n u , că P a u l C l a u d e l

a v r u t să facă d i n Schimbul o p i esă de n a

t u r ă ps iho-f i z ică , d i n a cărei des f ă şu ra re să

rezu l te t r a n s cenden ţ a u n u i proces c h i m i c

p r o a sp ă t descoper i t , p r obab i l , pe l a 1900 , şi

a n u m e f u n c ţ i a „ c a t a l i z a t o r i l o r " î n sc l i imbu-

r i l e de s ubs t a n ţ ă . N u v o m s t ă ru i . Ca ta l i z a to

r u l p r opus î n p iesă f i i n d „ b a n u l " , se poate

cons ta ta , d i n cu rge rea p ă r ţ i i anecdo t i ce a

s pec t a co l u l u i , că b a n i i n u s e r vesc l a n i m i c .

D a r ce i m p o r t a n ţ ă a re ce se î n t î m p l ă s a u

n u se î n t î m p l ă î n această p iesă ? P a u l C l a u d e l

a v r u t să demons t r e ze f ac i l i t a tea s c h i m b u l u i

de p a s i u n i într-o l u m e a p r o x i m a t i v ă , con

f u z ă , n e d e f i n i t ă c u m pa re a fi l u m e a pseudo-

a m e r i c a n ă d i n sc r i e rea s a ? A i zbu t i t . î n t o c

m a i ca l a un tea t ru de p ă p u ş i , u nde per-


sona j e l e s în t ca rac te r i s t i ce p r i n l i n i i l e ex te

r i oa re , i a r n o d u l d r a m a t i c r edus — s au r i

d i c a t — p î n ă l a s c h e m a ges tu r i l o r esenţ ia le .

D a r n u sch i ţa de con f l i c t desue t p u t e a să

cap teze i n t e r e su l spec ta to r i l o r î n r e p r e z en

ta ţ i a a c t u a l ă d e l a „JNottara" , c i p r o f u z i u

nea poez i e i î n t ex t . C u m p u t e a f i a d u s ă pe

scenă această d i a f a n ă , i m p o n d e r a b i l ă , i ne fa

b i l ă î n c ă r c ă t u r ă de f a r m e c ? N o i n u ş t i m .

n e f i i n d de m e s e r i e reg i zo r i , î n s ă n i c i I o n

O l t e a n u n-a ş t iu t , f i i n d . P e u n d e v a , pe n i ş te

o r i f i c i i a le a p r o x i m a ţ i e i , p r i n c r ă p ă t u r i l e do

r i n ţ e i de a f ace p i e s a „ d r a m a t i c ă " , de a o

a n co r a î n b l a m a b i l a rea l i t a te soc ia lă a m e r i

c a n ă d i n t re a n i i 1899 şi 1901 , poez i a a z b u

r a t d i n scenă , l u î n d ou ea s i n gu r a j u s t i f i

c a r e p o s i b i l ă a s pec t a co l u l u i .

N e p a r e r ă u că „ p u n e r e a î n s cenă " n-a

găs i t c ă ra rea spre v i s . R e g r e t u l ne este j u s

t i f i ca t şi de î m p r e j u r a r e a că po teca s t r ăbă

t u t ă de n o i a t recu t , t o t u ş i , foar te pe a p r oape

de a d e v ă r a t u l m i e z a l p i e se i . O c o n t r i b u ţ i e

generoasă , î n o r i en t a rea s pec t a co l u l u i sp re

a d e v ă r a t a l u i t ona l i t a te , a u dat-o i n t e r p r e ţ i i .

V o m s u b l i n i a exce len ţa j o c u l u i p ă t i m a ş a l

L i l i a n e i T o m e s c u , p l i n de o s en zu a l ă f r u m u

seţe ca re f ace d i n aceas tă i n t e r p r e t ă u n a d i n

ce le m a i m a r i a r t i s te a l e s cene lo r noas t re .

Ş t e f an I o r d a c h e a v r u t şi c a m v r eo 7 5 %

— ca să v o r b i m î n t e rmen i c a t a l i z a t o r i —

a reuş i t să f ie u n i n d i a n-ame r i c a n de şcoa lă

f r anceză m o d e r n ă c u ges t i cu l a ţ i e „ l i i p p y " şi

v o c a l i z e „ b e a t " — ceea ce n u a con t r i bu i t

l a c l a r i t a tea concep ţ ie i s a l e desp re r o l , d a r

n i c i n u a d ă u n a t p o l i v a l e n ţ e i t a l e n t u l u i s ău .

M a i s în t î n p iesă do i h a r n i c i şi corecţ i ac

tor i : G i l d a M a r i n e s o u şi V a l S ă n d u l e s c u . A u

fost sacr i f i ca ţ i de reg ie c u a j u t o r u l u n e i

c o s t u m a ţ i i b i z a r e , de pa rod i e . î n deoseb i ,

m a s c a l u i V a l , t ip „ U n c h i u l S a m " le i t , gro

z a v de i n u t i l c a r agh i oas ă , a doved i t , aşa

c u m s p u n e a m u n d e v a , m a i s us , că r e g i z o r u l

a p u s o p e d a l ă g rea p e i deea r e a l i s m u l u i

î n t r-un p o e m „ p o r n i t " , e d rep t , d i n r e a l i

tate, d a r n i c i d e c u m r e s e m n a t î n c o n t u r u l ei

p r o z a i c .

M a n i e r i s t ă , f u m i s t ă şi c a m f r e u d i a n ă „sce

nog r a f i a " i m a g i n a t ă de T e o d o r a D i n u l e s c u .

Poa t e că î n a l t ă pa r te , î n a l t spec taco l vă-

z înd-o , a m f i s pus că a re h a z , u n p i c de

poez ie b i z a r ă şi u n p a r f u m de „ akke r i -uke r i " .

M a i m u l t ne-a re t i nu t a t en ţ i a co r t i n a , o

a m u z a n t ă i m p r o v i z a ţ i e de gu igno l . Ş i ne-a

p l ă c u t „ m u z i c a de scenă " , a d i c ă „ d u s t r a ţ i a

m u z i c a l ă " a l u i G h e o r g h e Cociş , per fec t ar

m o n i z a t ă cu s u b l i m u l p o e m u l u i c l a u d e l i a n ,

deş i ea este î n esenţă , „ conc re t ă " .

U n p a r a d o x a pa r en t — care a r a t ă c u m a r

f i t rebu i t mon t a t , c u i n s p i r a ţ i e l i b e r ă şi v i

b r a n t ă , î n t r eg aces t Schimb de l a „ N o t t a r a " .

M. G.

Teatrul Giuleşti

FREDDY

de Robert Thomas

C h i a r l a s f î r ş i tu l s pec t a co l u l u i a m a f la t că

F e r n a n d e l , (la care m ă g î n d i s e m pe tot pa r

c u r s u l r ep rezen ta ţ i e i ) a m u r i t ! A m u r i t dec i

„ F r e d d y " , a m u r i t m a r e l e i n t e r p re t care j u s

t i f i ca de f ap t ex i s ten ţa p i e se i .

P r i m u l m e r i t a l l u i R o b e r t T h o m a s stă

î n aceea că p i e s a , scrisă s pec i a l p e n t r u F e r

n a n d e l , 1-a r e adus pe scenă pe aces t m a m u t

a l c omed i e i .

A l do i l ea m e r i t a l l u i R o b e r t T h o m a s (a

c ă r u i car ieră p o a r t ă pece tea u n u i s u r p r i n

z ă t o r regres , de l a Capcana, o pe r a v i e ţ i i sa le ,

n u a m a i r euş i t dec î t auto-past işe) e a ce l a

că şt ie să s t ă p î n ea s c ă m e s e r i a s cene i , t r u c u

r i l e e i , p e n t r u că aşa c u m s i n gu r m ă r t u r i

seşte, a t u nc i c î n d scr ie u n r o l , „ a scu l t ă ac

tor i i , deb i t ându- l " . . .

A l t r edea m e r i t a l l u i T h o m a s e a ce l a că

a ş t iu t să abo rdeze u n sub iec t a t î t de s i m

pa t i c p u b l i c u l u i : l u m e a c i r c u l u i . E o reţetă

c v a s i s i gu r ă : c u l i s e l e t e a t r u l u i , c i r c , ope r ă ,

r edac ţ i i l e z i a r e l o r , p l a t ou r i l e d e f d m a r e . P u

b l i c u l se a m u z ă să p a r t i c i p e l a „secretu l

z e i l o r " , c u v o l u p t a t e a cop i i l o r ca re s t au î n

b u c ă t ă r i e l a p regă t i r ea ospeţelor . . . Omul care

primeşte palmele... Clovnul... Paiaţe... etc. . .

etc. . . i a t ă n u m a i c i t e v a a s e m e n e a reţete.

Freddy e o comed ie u ş u r i c ă ; T h o m a s a

t r a n sp l a n t a t a i c i „ re ţe ta " p o l i ţ i s m u l u i s ău c u

i n t e n ţ i a de a-i d a şi o a l u r ă c om i c ă . Abor-

d î n d ega l c o m e d i a şi g e n u l po l i ţ i s t , a u t o r u l

le c a m sărăceşte pe a m î n d o u ă p î n ă l a u r m ă ,

p en t r u că m i s t e r u l e d i l ua t , i a r s u b s t a n ţ a co

m i c ă fo r ţ a t ă . T i p u r i l e s în t c l a s i ce , de c a r t on ,

i a r t r i b u n a l u l e o cop ie s t a nda r d a come

d i i l o r i t a l i ene . î n acest c a d r u F r e d d y a fost

dor i t u n p e r s ona j de m a r i p r o p o r ţ i i şi d i

m e n s i u n i . D e s i g u r că u n t e a t r u care alege

p iesa îş i p r o p u n e n u n u m a i u n d i v e r t i s m e n t

ag reab i l ( pen t ru că p u b l i c u l i ubeş te j o c u l

de-a c i r c u l ) , c i . t o t oda t ă , şi u n succes de

casă. G e t a V l a d s-a s t r ă d u i t să ad i ncească

s ub s t a n ţ a u m a n ă a pe r sona j e l o r , să le dea

u n c rez scen i c , c o n d i m e n t î n d a c ţ i u n e a cu i n

t e r l ud i i de m a n e j (dar n u t o tdeauna n u m e

re le de c i r c a u fost fe r i c i t a s i m i l a t e a c

ţ i u n i i ) . . . N e m a i a m m t i m de f o r m i d a b i l a

r ea l i z a re a lu i I o n F i n t e ş t e a n u c a r e , p e n t r u


a j u c a i n Clovnul, s t ud i a se e n o r m , o b ţ i n i n d

un efect co losa l . S p e c t a c o l u l g i u l e ş t e an a r e

o acu ra te ţe şi u n a n u m e sur îs . U n s u r p l u s

de d i n a m i s m , o m a i s t rânsă l e g ă t u r ă scen ică

î n t re p e r sona j e , e de p r e s u p u s că se v o r

r e a l i z a pe p a r c u r s . S a n d a M u ş a t e s c u a j o n

g lat ou c î t e v a c u l o r i , î n c r o p i n d u n decor

v e s e l , de b u n gust .

D e s i g u r M d i ă d e s c u - B r ă i l a n u e F e r n a n d e l ,

şi nu-i p u t e a m p r e t i n de să f i e c a a t a r e . A c

to ru l , c î n d v a o m n i p r e z e n t s cen i c , a absen t a t

u n t i m p d i n r o l u r i l e de p r i m ă - m i n ă , p e n t r u

care v ă d i s e c h e m a r e şi t e m p e r a m e n t com ic ,

î n F r e d d y , M i h ă i l e s c u - B r ă i l a n u s-a s im ţ i t

m e r e u l a e l acasă . R o l u l e c o m p u s î n da te le

sa le p r i n c i p a l e , c u s u f i c i e n t ă v e r v ă şi

f an tez ie . A g i t a ţ i a scen ică cade u n e o r i î n go l ,

a l teor i e f o r ţ a t ă . F ă r ă î n d o i a l ă , r o l u l e foarte

d i f i c i l , i a r no i poa te p ă s t r ă m t e n d i n ţ a de a

n i d i m a g i n a pe F e r n a n d e l . . . Poate . . . D indu- i

C e z a r u l u i ce e a l C e z a r u l u i , să n u u i t ă m m o

men te l e d e s i ncer i t a te c o m i c ă î n c a r e l-am

r ecunoscu t pe B r ă i l a , ch i co te l i l e sa le f u r i o a se ,

m i ş ca rea scenică ce ni-1 a m i n t e ş t e vr ind-ne-

vrând î n P u n t i l a . î n t r -un t ip de po l i ţ i s t , con

cepu t fa ls l i v r e s c , Co rado N e g r e a n u s-a des

cu rca t c u ab i l i t a te , i a r T r a i a n D ă n c e a n u ră

m î n e m e r e u ace laş i , m a i m u l t dec î t u t U ,

ş le fu i to r de r o l u r i s e c unda r e . I l e a n a Ce r n a t

a t recu t p r i n scenă p a l i d ă şi i n cons i s t en t ă ,

i a r T e o d o r a M a z a n i t i s a c o m p u s c u v e r v ă

şi u m o r u n a l t rol-cl işeu, c ă r u i a i-a con fer i t

nu n u m a i p r e zen ţ ă scenică şi t e m p e r a m e n t ,

c i şi h a z . D a n T u f a r u a sch i ţ a t f uga r u n

t ip d e p l ay-boy , c u u n s trop de poez i e , u n

strop d e au to i ron ie . . . D o r i n a L a z ă r , I l e a n a

Coda r c e a , M i r c e a C r u c e a n u l-au se rv i t pe

Freddy d u p ă m ă s u r a r o l u r i l o r lor .

Al. Pop

SERI

DE TEATRU

A. T. M. S t u d i o u l A t e n e u l u i . I a t ă o fer ic i t ă şi gene

roasă i n i ţ i a t i v ă a Asoc i a ţ i e i O a m e n i l o r de

T e a t r u şi M u z i c ă . E a p r i l e j u i e ş t e — aşa c u m

a f i r m ă energ i ca şi i n i m o a s a v i c ep r e şed i n t ă

D i n a Cocea : „ r e î n t î l n i r i c u a c t o r i p r e f e r a ţ i " ,

„descoper i r i de no i t a len te " . Ho t ă r â t l u c r u ,

d u p ă c ă u t a r e a pe ca re o a re I a p u b l i c p r i m a

man i f e s t a re . — rec i t a l u l ac t r i ţe lor O l g a T u -

dorache şi I c a M a t a c h e — c u p i e sa Premieră

de J o h n C r o m w e l l — A . T . M . - u l a p o r n i t

în tr-un ceas b u n , j u s t i f i c i ndu-ş i as t fe l u n a

d i n m e n i r i l e sa le , aceea de s t i m u l profe

s i ona l . I a t ă o f o r m u l ă , ca re d u p ă ce le la l te

f o rme de spec taco l d i n a n i i t recu ţ i (în cerc

rea l i z a t de M i h a i D i m i u şi Colaj 1 de George

T e o d o r e s c u ) , v a fi f ă r ă doa r şi poate u r m a t ă

şi de a l te le , î n s tare să în lesnească o amen i

lor d e t ea t r u i n t âb i i r i f r uc t uoase . Ce-ar f i ,

b u n ă o a r ă , c a pe l ângă spec taco le , să se i n i

ţ ieze de că t re A . T . M . şi d i s cu ţ i i i n t r e p r o

fes ion i ş t i d a c ă n u c h i a r ou p u b l i c u l , pe m a r

g i nea u ne i a s a u a l t e i a d i n m o n t ă r i l e r e p r e

zen t a t i ve a le s t ag i un i i , d e zba t e r i legate d e

u n a s a u a l t a d i n p r ob l eme l e c a re ag i t ă , l a

un m o m e n t dat , l u m e a de t ea t ru şi c i te

a l te le . . . î n t r e b a r e a , de a l t m i n t e r i , n u e c h i a r

nou-nou ţ ă . . .

Premieră ( reg izor L a u r e n ţ i u A z i m i o a r ă )

s-a b u c u r a t de u n r e a l şi b i n eme r i t a t s ucces .

E l a p a r ţ i n e , c r ed , î n p r i m u l r î n d , i n t e r p r e

telor , f a i m e i şi s i m p a t i e i de care se b u c u r ă

O l ga T u d o r a c h e şi m a i a po i c u r i o z i t ă ţ i i f a ţ ă

de t e x t şi f a ţ ă de m o d a l i t a t e a p r e z e n t ă r i i

(un e x p e r i m e n t , de da t a a ceas t a , c onve r t i t

intr-un au t en t i c f ap t de a r t ă ) .

-\-am p r i v i t n i c i o d a t ă p e r sona j e l e O l g ă i

T u d o r a c h e , f ă r ă să î ncerc o emo ţ i e de ceea

ce e v i u şi s t r ă l uc i t o r , spec t acu los î n p r e

zen t a r ea lor . A m re t r ă i t aceas t ă e m o ţ i e şi

l a A t e n e u , u n d e O l g a T u d o r a c h e ne o fe ră

cea m a i recen t ă d i n r ea l i z ă r i l e e i , t u l b u r ă

toare şi i m p e t u o a s e .

P i e s a (o i n c u r s i u n e în v i a ţ a de cu l i se ) şi

r o l u l F a n n y E l l i s (o reuş i t ă r ad i og r a f i e î n

b iogra f i a u n e i t recu te vede t e a m e r i c a n e , che

m a t ă , l a c r e p u s c u l u l c a r i e r e i , să j o ace p e

A r k a d i n a , să m a i f a c ă p e n t r u o u l t i m ă o a r ă ,

poate , d o v a d a mă i e s t r i e i şi să-şi c o n f i r m e

g l o r i a de a l t ă d a t ă ) a u da t O l g ă i T u d o r a c h e

— p r i n s ub s t a n ţ a lo r , p r i n e x t r e m e l e l o r

spec t acu l oase , c o m p l e x u l de c o n t r a r i i şi s ub

t i le le i n te r fe r ă r i de p l a n u r i d i n t r e v i a ţ ă şi

a r t ă , d i n t re v i a ţ a p a r t i c u l a r ă a u n u i a c to r

şi cea de a doua l u i v i a ţ ă , a p e r s o n a j u l u i —

p r i l e j u l de a ne r e l e v a a d e v ă r a t a m ă s u r ă a

p r e a r e c u n o s c u t u l u i e i t a len t a r t i s t i c .

0 con top i re , o c o m u n i u n e a fec t i v ă c u per

s o n a j u l şi î n ace laş i t imp o d i soc ie re de e l ,

i-au p e r m i s i n t e rp re t e i d e o p o t r i v ă f o r a r e a

a d âncu r i l o r ps i ho l og i e i u m a n e şi a t a i n e l o r

p ro fes iona le . D u p ă p ă r e rea m e a , aceas tă pe r

f o r m a n ţ ă î n d ă r u i r e a a f ec t i v ă şi i n t e l e c t u a l ă

a b s o l u t ă , i n t ens i t a t ea i n c a n d e s c e n t ă a j o c u l u i

ei a t î t de p e r s o n a l , care ob l i g ă , p a r c ă , p e

au t o r i să s c r i e p e n t r u e a , s a u pe reg i zo r să

mon t e ze a n u m e p e n t r u ea u n spec taco l , a u

pu t u t f i c on t emp l a t e î n v o i e , a i c i , î n r e c i t a l ,

u n de O l g a T u d o r a c h e n-a m a i î m p ă r ţ i t d i n

s t r ă l uc i re c u p a r t e ne r i i , şi u n de a d m i r a b i l a

rep l i c ă atât de p o t r i v i t ă , de prec i să ş i s en

s ib i l ă d a t ă de I c a M a t a c h e , î n r o l u l Cab i-

n i e r e i , a a v u t d a r u l de a f a ce să e xp l o de z e

ca u n foc d e a r t i f i c i i , c u şi m a i m a r e f o r ţ ă ,

c u şi m a i m a r e conv i nge re şi s i nce r i t a t e , c u

a r z ă t oa re p a t i m ă , a m i n t i r i l e î n c ân t ă t oa re , i r o

n i i l e , obses i i l e , s a r c a s m u l , regre te le , sen t i

men te l e şi su fer in ţe le p e r s o n a j u l u i . î n înseş i

s i nce r i t a t ea şi t e m p e r a m e n t u l e i n ă v a l n i c , şi-a

găs i t O l ga T u d o r a c h e şi a c u m , ca şi a l t ă

d a t ă , u n a n i m a r ă s p l a t ă a a p l a u ze l o r . F e r i c i t

a c t o ru l c ă r u i a nu-i e t e a m ă să se a ra te „ î n

ha l a t şi p a p u c i " . Fe r i c i t ă , c r ed , este şi O l g a

T u d o r a c h e că şi-a pu tu t a r ă t a p e n t r u u n

m o m e n t f a ţ a e i , t ă i a t ă a s p r u î n p i a t r ă , aşa

c u m e ea , f ă r ă f a r d , d e z b r ă c a t ă de p o d o a b ă ,


O nouă revistă la Teatrul Evreiesc de Stat : „Pe placul tuturor'

de a r t i f i c i i , î n n o b i l a t ă şi î n s u f l e ţ i t ă de ta len t ,

de i n t e l i g en ţ ă , de m i ş c ă r i l e g î n d u l u i , de scă

p ă r a r e a och i l o r . Fe r i c i t ă că a p u t u t i n f i n a l ,

î n a cea s o m p t u o a s ă a p a r i ţ i e a A r k a d i n e i , să

ne d e z v ă l u i e c u m poate c ă p ă t a şi m a i m u l t ă

v a l o a r e , t a l e n t u l şi f em i n i t a t e a , c u a r t i f i c i i

şi podoabe . I n c on t u r a r e a A r k a d i n e i , a m

pu tu t ses i z a , p e n t r u m o m e n t , c u m se a p r i n d e

scânteia pe scenă , c h i a r î n fa ţa spec ta to r i l o r ,

a m pu tu t u r m ă r i c apac i t a t ea spec tacu loasă de

t r a n s pune r e , a v i d ă de şoc, a a ces t e i ac t r i ţe ,

s ec re t u l î n v i e r i i , e l a bo r ă r i i e x p r e s i v e l o r sa le

pe r sona j e , de m a r e sonor i ta te , c u r e f l e xe

me t a l i c e . Ş i d a c ă r e g r e t ăm c u a d e v ă r a t c e v a ,

r e g r e t ăm că n u i se o feră O l g ă i T u d o r a c h e

pos ib i l i t a tea de a j u c a c u a d e v ă r a t pe A r k a -

d i n a s a u a l te a s e m e n e a r o l u r i . Su f l e t p a s i o n a t

şi n e a s t âmpă r a t , O l ga i ubeş te p e r f o r m a n ţ e l e .

Neobos i t ă p reo teasă a T h a l i e i ea n u poate

să t acă m u l t ă v r e m e , p e n t r u că su f l e t u l e i

este m e r e u p l i n de s t r igă te şi d a r u r i , ga ta

m e r e u să se r eve r se . Ceea ce p e n t r u o r i c a re

a l t ă a c t r i ţ ă este ob i ec tu l u n e i c ă u t ă r i ane

vo i oase , ei i se o feră î n c l i i p f i resc . D u p ă

Baltagul, d u p ă Tango, d u p ă Fata care a

făcut o minune, l a A t e n e u a m î n t â l n i t m a i

l e sne ca o r i unde , ob i ec tu l c ă u t ă r i l o r e i , î n

treaga i z b u c n i r e a u n e i v i t a l i t ă ţ i a r t i s t i ce ,

c a r e nu s-a s i m ţ i t n i c i o d a t ă m a i t rează ca

a c u m . in p l i n ă ma tu r i t a t e .

I . Zamfir

Teatrul Evreiesc de Stat

PE PLACUL TUTUROR de Harry Eliad şi Iulian Schwartz

E î n î n s ă ş i t r a d i ţ i a t ea t ru l u i e v r e i e s c

spec t aco l u l m u z i c a l . B ă t r â n u l c e a so r n i c a r

G o l d f a d e n s c r i a p iese c u m u z i c ă , c a şi m a r e l e

său c o n t empo r an şi conce t ă ţ ean A l e c s a n d r i ,

i a r această ap l i c a ţ i e a stat l a b a z a m u l t o r

succese pe a f i şe le „ P o m u l u i v e r d e ' ' ( la I aş i )

s au a g r ă d i n i i . . J i g n i ţ a " ( la B u c u r e ş t i ) .

P u n c t u l de f i e rbere a l g e nu l u i a fost înscr is

de r eg i a u n u i S t e r nbe rg , s au de spec taco le le

t r upe i d i n V i l n a . D u p ă Mazeltov ne î n t i l n i m

dec i f i r esc c u o n o u ă rev is t ă . A r f i o cop i

lăr ie să m a i i n v o c ă m a r g u m e n t e e l abora te

in s l u j b a . . ac toru lu i to ta l " , p e n t r u a j u s t i

f ica p rezen ţa u n u i spec t aco l m u z i c a l . I m p e

r a t i v u l . . .ma jor a r t i s t i c , este şi r ă m î n e ce l

legat de . .casă" , de reţetă , de s u c ce su l l a

pub l i c . care-şi do reş te , i e r t a t să-i f i e , o

siestă a c t i v ă . E s t e şi ceea ce-şi p r o pune Pe

placul tuturor de H a r r y E l i a d şi I u l i a n

S c h w a r t z . () revistă a g reab i l ă , eu ţ i n u t ă lite-

: » i https://biblioteca-digitala.ro

r a r ă , c o n d i m e n t a t ă c u a r gumen te l e g enu l u i ,

î m b r ă c a t ă (şi t o t o da t ă d e zb r ă c a t ă ) a t î t c î t

t rebu ie . E x i s t ă o m i c ă u n d ă de poez ie , u n

u m o r d i s c re t ( uneor i p r e a d i scre t ) — c î teva

cup le te i ngen ioase ( „Cu legă toa re le de i m

p r e s i i " ) , î ncercă r i d e a se a dop t a „ve r su r i

c u l t e " l a rev i s t ă (Artiştii de Şt . 0 . Ios i f ) etc .

etc . , toate a l c ă t u i n d un cocte i l b i n e g î n d i t .

H a r r y E l i a d ca re a v ă d i t „ m â n ă b u n ă " î n

coordona te le g e n u l u i , a c o n d u s i ngen ios şi

acest spec taco l , d e s f ă ş u r i n d m u l t i p l e şi d i

ve r se p rocedee es t rad i s t i ce , u n e l e o r i g i na le ,

a l te le c l as i ce , d a r de b u n ş i s i gu r efect l a

pub l i c . E x i s t ă şi i n s p i r a t e m e l o d i i ( H .

S c h w a r t z m a n , E u g e n K o f f l e r , R o b e r t F l a v i a n

— une l e ş l agăre î n p e r s p e c t i v ă c a „ M e n d a l e "

de A u r e l G i r o v e a n u ) . F o l o s i n d f a s t u l d e car

ton şi pa ie te a l r ev i s t e i , f ee r i a c u scântei şi

u m b r e (d in p ă ca t e f a n t e z i a a capo ta t î n sce

ne t a „ C o n i a c u l se d e z l ă n ţ u i e " ) , P u i u G a n e a

a cons t ru i t u n d e c o r (şi i n s p i r a t e cos tume)

î n a l c ă r u i c a d r u S a n d u F e y e r a f ă c u t „sa lon

de d a n s " î n v ă ţ î n d u n g rup de t i n e r i să dan

seze ( un i i a u reuş i t ) ş i ceea ce e m a i i m

por tan t a înscenat c u des t u l ă f an tez ie une l e

momen t e coregra f i ce . D o u ă „ v e t e r a ne " a le

d a n s u l u i c o m i c ( R u d i F r i e d m a n şi So f i c a

S im i o ne s cu ) ş t iu să o b ţ i n ă a p l a u z e cu v a

r i an te le ace lu i a ş i d ans .

î n s f î rş i t , d a r n u î n cele d i n u r m ă , se

c u v i n e m e n ţ i o n a t a po r t u l u no r b u n i a c t o r i

c o m i c i : S a m u e l F i s c h l e r (at î t î n c o m p o z i ţ i e

d i scre tă , cat şi î n c u p l e t u l g r a s ) , M a n o

R i p p e l (cu a p l o m b , d i sc re t î n a bo r d a r e a re

p l i c i i c o m i c e ) . N u ş a G r u p p S t o i a n (cu o

v e r v ă î n d r ă c i t ă şi c u s t raşn ic t e m p e r a m e n t

s cen i c ) , a l ă t u r i de Son i a G u r m a n , L e o n i e

W a l d m a n - E l i a d (mu l t i p l u î n zes t r a t ă , cîntă-

reaţă şi d iscretă i n t e r p re t ă l i r i c ă ) , C a r o l

M a r c o v i c i , M i h a e l a K r e u t z e r şi t î n ă r u l r e c r u t

î n a l e t ea t r u l u i . A l b e r t K i t z l , a l c ă r u i debu t

este — n u doa r p e n t r u că aşa se s pune —

p r o m i ţ ă t o r .

A. P.

Teatrul National „Vasile Alecsandri" din laşi

CONVERTIREA CAPI TA NULUI BRASSBOUND de G. B. Shaw

F o r m i d a b i l u l succes de p ub l i c a l l u i S h a w

pe scene le noas t re (Femeia cu bani — 500

rep rezen t a ţ i i , s a u fe lu l c u m „ a p r i n s " Prima

piesă a lui Fanny) n u e e î n t o t d e a u n a î n r a

port d i rec t p r o p o r ţ i o n a l c u v a l o a r e a i n t r i n

secă a opere lor se lecţ ionate . Căruţa cu mere,

înapoi la Matusalcm s a u Cei şase din Calais

n u s-au j u c a t î n c ă . î n s c h i m b opere cons ide

rate de spec ia l i ş t i l a pe r i f e r i a g a l a x i e i l u i

Virgil Costin şi Carmen Barbu

G . B . S h a w , s t ră lucesc neaş tep t a t pe f i rma

m e n t u l n o s t r u t ea t ra l . P r o b a b i l că un succes

a s e m ă n ă t o r v a cunoaş t e şi spec t aco l u l Paquito

cel negru, c u m î n m o d atracţ ios şi p ub l i c i t a r

e i n t i t u l a t ă pe s cena N a ţ i o n a l u l u i i eşean Con

vertirea căpitanului Brassbound — u n a d i n

m a i p u ţ i n cunoscu te l e p i ese p e n t r u p u r i t a n i .

N u e u n m a r e tex t de S h a w , î n c ă r c ă t u r a l u i

i dea t i c ă e m a i u şoa r ă , cea i deo l og i c ă şi m a i

p u ţ i n ă (dacă î n 1909 G . K . Ches te r t on se

î n d o i a de v a l a b d i t a t e a p u n c t u l u i de v ede r e

f i l ozo f i c e x p u s de a r i s t o c r a t i c a L a d y C i c e l y ,

c u p r i v i r e l a opor tun i t a t ea r ă z b u n ă r i i j u s t i

ţ i a re a C ă p i t a n u l u i B r a s s b o u n d ) , d a r e n e î n

do ios u n text de m a x i m ă tea t ra l i t a te . Deş i e

scrisă î n a j u n u l s eco l u l u i n o s t r u (1899 ) , p ie

s a pa re o pa rod i e a f i lme l o r de a v e n t u r i d i n

se r i a Ş e i c u l u i A l b ; a d u ce î n scenă c u o

f r enez i e a e x o t i c u l u i u n ţ ă r m d i n M a r o c ,

u r m ă r i r i î n m u n ţ i i A t l a s , b a nde de b e d u i n i ,

o r ă p i r e d i p l o m a t i c ă , u n s u l t a n , u n şeic, u n

oad i u şi pe d e a s u p r a e c h i p a j u l u n u i c ruc i şă

tor a m e r i c a n ca re p a t r u l e a z ă î n M e d i t e r a n a

(. . . încă de pe a t unc i ) . . . D u p ă c u m v e d e m

p i e s a se p re t ea z ă agende i po l i t i ce i n t e r n a ţ i o

n a l e d i n 1970 ; d a r î n s pec t a co l u l g r a v , de o

obos i toare co rec t i t ud i ne cons t ru i t de reg i zoa

r e a Ma r i e t t a S a d o v a , n u t r a n s p a r des i gu r ,

a l u z i i l e „ l a z i " , ceea ce n u poate cons t i t u i

m o t i v de i m p u t a r e , d a r d i n p ă ca t e n u se coa

g u l e a z ă î n scenă n i c i h a z u l f l u i d a l s i t ua ţ i i

l o r , n i c i t en t a i r o n i c ă , c aus t i c i t a t ea a u t o r u l u i

ca re n u se d e z m i n t e n i c i a i c i , şi a t acă m a l i ţ i o s

c î teva i n s t i t u ţ i i r espec tab i l e ; î n c a z u l de

f a ţ ă . j u s t i ţ i a b r i t a n i c ă , m i s i o n a r i s m u l etc . De

concer tează şi f i n a l u l s en t imen t a l , m e l o d r a

ma t i c , ş t i u t f i i n d c î tă oroare a v e a S h a w de

s e n t i m e n t a l i s m , d a r dacă aşa a u s im ţ i t pro

tagon i ş t i i . . . D e z a m ă g e ş t e şi d e co r u l foarte t ra

d i ţ i o n a l , s e m n a t de M i h a i T o f a n , c u o m a r e

a l b as t r ă a l c ă t u i t ă d i n v a l u r i de ce lo fan u n

du i toare . . .

O d i s t r i b u ţ i e o m o g e n ă t r aduce ou m a x i m ă

co rec t i t ud i ne m u n c a pedagog i c ă a reg ie i , a s i

g u r ă acura te ţea m o n t ă r i i , d a r n u exp l i c ă l i p s a

e i de s t r ă l uc i re şi de r i tm . T e o f i l V î l c u , acest

ac tor de cursă l u n g ă a l N a ţ i o n a l u l u i ieşean ,

c o m p u n e î n l i n i i de f o r ţ ă u n B r a s s b o u n d î n

tuneca t , u n p a r i a r ă z v r ă t i t , p ă t r u n s de nob i l e

a v î n t u r i r o m a n t i c e ce se c o n s u m ă î n m o d r i

d i co l — aşa c u m a dor i t a u t o r u l ; I o n Lască r

aduce c u e l egan ţ ă g r av i t a t ea sobră a m is iona-


r u l u i scoţian ; Sau l Taişler într-o compoziţie

de ţ inută desenează p o r t r e t u l inocent a l gent-

l e m e n u l u i deopotrivă judecător şi b r i g and , i a r

Carmen B a r b u în u n i c u l şi f asc i nan tu l r o l

f e m i n i n a l piesei at inge doar d i n cînd în cînd

făptura pe r sona j u l u i . I n compoziţii le ep isod i

ce o culoare deosebită capătă pe rsona ju l

D r i n k w a t e r în desenul v i u şi p i toresc r e a l i

zat de V i r g i l i u Gostin, secondat cu s ta torn ic

şi exersat haz sucu lent de George Macove i .

î n figuraţia numeroasă s-au remarcat ve tera

n u l Constant in Sava şi t înărul actor consacrat

pe alte scene, Pap i i P a ndu r u .

M. I .

TEATRUL DE STAT

DIN

BAIA MARE

B u n u l r enume pe care şi 1-a atras de la

o w e m e sîrguinciosul co lect iv a l T e a t r u l u i

D r a m a t i c d i n Ba ia Ma re n u era l i p s i t , d i n

partea unora , de o nuanţă de condescendenţă.

Mer i t e l e sale erau acceptate ca atare, doar

p r i n rapor ta re — explicită sau n u — la

posibil ităţi le restrânse ale une i t r u pe d intr-o

p r o v i n c i e îndepărtată, unde , c um b ine se

ştie, se angajează, în genera l , n u m a i ac to r i i

care n^au găsit l o c u r i p r i n p rea jma Capita

le i , şi unde v i n să colaboreze n u m a i reg i

z o r i i m a i r a r sohcitaţi. 0 asemenea trupă

îşi îngăduie de obicei ambiţ i i modeste, i a r

dacă le şi acoperă la u n n i v e l m e d i u de

profesional izate , toată l umea e mu l ţ um i t ă .

Cum f a rmecu l şi consistenţa vieţii teatra le

se c ompun însă m a i degrabă d i n excepţii,

decît d i n cazur i regu la te , şi c u m prejudecăţi

de f e l u l celor de m a i sus se dovedesc — d i n

fer i c i re — n u m a i a ra reor i îndreptăţite, am

avu t agreabi la surpriză de a descoper i , pe

scena bă imăreană , u n loc unde se face tea t ru

adevărat, în nume le u n u i ideal a r t i s t i c su-

Sus : Vasile Prisăcaru, Sandu Popa

şi Larisa Stase Mweşan în „Lovitura"

de Sergiu Fărcăşan.

Mijloc : Vasile Prisăcaru şi Olga

Sirbul în „Clipe de viaţă'' de W. Sa-

royan.

Jos : Olga Sirbul şi Cazimir Tănase

iu „In amurg" de G. Hauptmann.


per ior ş i orgo l ios , f ă r ă r a b a t u r i c u j u s t i f i c a re

geogra f i că s a u a d m i n i s t r a t i v ă . O s t ra teg ie c u l

t u r a l ă b i ne g î n d i t ă a i z bu t i t să conso l i d e ze a i c i

o t r u p ă ser ioasă , t eme i n i c r j ao fes iona l i za tă .

e ch i l i b r a t ă şi o m o g e n ă . Aceeaş i s t ra teg ie , m i

nu ţ i o s e l a bo r a t ă de c onduce r e a t e a t r u l u i , a

reuş i t să a t r agă l a B a i a M a r e , î n v e d e r e a

une i co l abo r ă r i oare se a n u n ţ ă de v i i t o r ,

forţe r eg i z o r a l e de p r i m ă m ă r i m e şi — ceea ce

este î n c ă şi m a i i m p o r t a n t — să le deter

m i n e a t ra ta ou t oa t ă r ă s p u n d e r e a n u m e l u i

şi a t a l en t u l u i l o r spec taco le le mon t a t e a i c i .

Se în ţe lege de l a s i ne că e l emen t u l f u nda

m e n t a l a l aces te i s t ra teg i i este reper to r i i d .

N u m a i de modes t i e exces ivă n u poate fi

suspec ta t c r e z u l a r t i s t i c a l u n u i t e a t r u , care-

şi î nscr ie î n p r og r am , într-o s i n g u r ă stagiu-

une , t i t l u r i ca Lysistrata de A r i s t o f a n , Cada

vrul viu de To l s t o i , în amurg de G e r h a r t

H a u p t m a n n , Clipe de viaţă de W i l l i a m Sa-

r o y a n , ca re r e aduce î n ac tua l i t a te d r ama t i

z a r e a l u i M . S o r b u l d u p ă Ion, a l ă t u r i de

n e d r e p t ă ţ i t u l Sam a l l u i G . M . Z am f i r e s ou ,

şi c a r e , î n t e r i t o r i u l d r a m a t u r g i e i r o m â n e ş t i

c on t empo r ane , în ţe lege să ev i te comed ioa re l e

l a xe şi să se oprească l a texte de i n d i s c u t a

b i l ă r e z o n a n ţ ă a c t u a l ă , p r e c u m Lovitura l u i

S e r g i u F ă r c ă ş a n . U n as t fe l de r epe r t o r i u ,

oare n u ocoleşte n i c i î n d r ă z n e a l a p r e m i e r e i

pe ţ a r ă , n i c i pe aceea — poate şi m a i r i s

c a n t ă — a c o n f r u n t ă r i i ou m o d e l u l p res t ig ios ,

este de n a t u r ă să s t abdească , î n c ă d i n p le

c a re , o sa rc i nă c u l t u r a l ă şi a r t i s t i că e x t r e m

de d d i c i l ă , a căre i execu t a r e e p r e s ă r a t ă de

tot f e l u l de p r i m e j d i i . D o r aces t r epe r t o r i u

s t i m u l e a z ă a m b i ţ i i l e , răscoleşte energ i i l e , scoa

te l a l u m i n ă r e su r se l e de creaţ ie .

A r a v ă z u t t re i d i n t re p r em i e r e l e p r i m e i j u

m ă t ă ţ i a s t a g i u n i i b ă i m ă r e n e , şi e l e î m i p a r a

d emons t r a î n c h i p c o n v i n g ă t o r c ă n u m a i l a

această m i z ă r i d i c a t ă , u n co lec t i v t ea t r a l îşi

poate descoper i a d e v ă r a t a voca ţ i e . F i e c a r e

d i n t re ce le t re i spec taco le este e x p r e s i a con

cen t r a t ă a une i i de i de t ea t ru , a u n u i g î n d .

a une i i n t e n ţ i i l i m p e z i şi e l ocven te . F i e c a r e

este, î n acelaş i t imp , u n test de ma t u r i t a t e

şi u n p r i l e j de a f i r m a r e — s a u de c o n f i rma r e

— p e n t r u ac tor i .

Lovitura de S e r g i u F ă r c ă ş a n r ep re z i n t ă o

o p ţ i u n e de repertoriu, t e m e r a r ă d i n m a i m u l

te punc t e de vede re . I n u r m ă c u t re i s ta

g i u n i , ea a cunoscu t , pe m a i mu l t e scene

d i n ţ a ră , u n m a r e succes de p ub l i c , gra ţ ie

u n o r m o n t ă r i c u i n d i s c u t a bde ca l i t ă ţ i , care

i m p u n or i că re i r e l u ă r i u n t e r m e n d e c o m p a r a

ţie g reu de î n f r u n t a t . P e de a l t ă pa r te , p i e s a

î nsăş i a fost des t u l de con t rove rsa t ă , repro-

şîndu-i-se i n s t ab i l i t a t ea cons t ruc ţ ie i d r ama t i c e ,

n e s i g u r a n ţ a l i m b a j u l u i , i n t r u z i u n e a m i j l o a ce

lor de fo i le ton într-o dezba te re c o n c e p u t ă î n

p a r a m e t r i g r a v i . Se în ţe lege că toate aces tea

n u u ş u r e a z ă s a r c i n a r eg i z o r u l u i şi a ac to r i l o r

care se l asă pe b u n ă drep ta te cap t a ţ i de pa

s i u n e a p o l e m i c ă a p iese i , de ac tua l i t a t ea ei

n e m i j l o c i t ă , şi ca re t rebu ie să se s t r ădu i ască

să-i es tompeze c u s u r u r i l e .

L a B a i a M a r e această opera ţ ie a reuş i t î n

cea m a i m a r e par te . R e g i z o r u l b u c u r e ş t e a n

Pe t re P o p e s c u , de l a T e a t r u l „ L u c i a S t u r d z a

B u l a n d r a " , a î n t r e p r m s o d i s t i nc ţ i e n e t ă , p r i n

procedee de o m a r e s imp l i t a t e şi l i m p e z i m e ,

î n t r e p l a n u l r e a l şi ce l s imbo l i c a l p i ese i . I n

aces t c h i p , i d e i l e a u c ă p ă t a t re l ie f şi a s p r i m e ,

iar tona l i t a tea de a n s a m b l u a s pec t a co l u l u i a

d ob ând i t o n u a n ţ ă ag i t a t o r i c ă , foar te p o t r i v i t ă

cu i n t en ţ i i l e t e x t u l u i . D e l o c n e g l i j a b i l ă con

t r i b u ţ i a d e co r u l u i l u i G i u l i o T i n c u — o s t r u c

t u r ă de p l a n u r i c i r c u l a r e , c u t rep te ş i d e n i v e

l ă r i , ca re a î n g ă d u i t să se m a r c h e z e ou p r e c i

z i e , într-o c o m p o z i ţ i e p l a s t i c ă a b i l c on s t r u i t ă

de reg i zo r , f r e cven t e l e t r ece r i a l e p e r s ona j e l o r

d in t r-un p l a n a l a c ţ i u n i 1 i n ce l ă l a l t , şi c a re

şi-a p ă s t r a t f u n c ţ i o n a l i t a t e a şi î n j u m ă t a t e a

a d o u a a p i ese i , a t u n c i când p l a n u l s i m b o l i c

se topeşte î n ce l r e a l .

S t i l u l ag i t a tor i c a l r ep rezen ta ţ i e i , m â n u i t

c u consecven ţ ă , a c ondus î n s ă şi l a u n e l e

excese actor iceşt i d i n t re care ce l m a i v i z i

b i l este o a n u m e i ns i s t en ţ ă î n s u b l i n i e r e a

efeotelor r e p l i c i i , o a n u m e v i o l e n ţ ă care a n u

lează , u n eo r i , e fecte le s upe r i o a re a l e s uges t i e i ,

a le a l u z i e i , a le i r on i e i . D i n aces t p u n c t de

vede re , e vo l u ţ i a l u i S a n d u P o p a î n r o l u l

l u i B e n e d i c t S o v e j a m i s-a p ă r u t pe a l o c u r i

ex te r i oa r ă , n e a cope r i t ă de o t r ă i r e şi d e o

d u r e r e a u t e n t i c ă , î n c i u d a pe r sona l i t ă ţ i i şi

f a r m e c u l u i t â n ă r u l u i ac tor . L a r î n d u l s ă u ,

g r u p u l „ n e g a t i v d o r " ş i a l „ o sc i l a n ţ i l o r " , c u

p r i n z â n d ac to r i de i n d i s c u t a b i l ă fo r ţ ă ( V a s i l e

Cons t a n t i n eseu , T e o f d T u r t u r i c ă , V a s i l e P r i

s ăca ru , R a d u D i m i t r i u ) , s-a m i ş c a t m a i de

z i n v o l t î n p a s a j e l e c a r i c a t u r a l e , decât î n a c e

lea c a re p r e s u p u n e a u o a n u m i t ă d e z vo l t a r e

ps i ho l og i c ă , p r e c u m v i z i t a l u i M i t r o i s a u con

f r u n t a r e a T r a n d a f i r e s c u - S o v e j a , d i n u l t i m u l

act .

Capac i t ă ţ i l e de c o m p o z i ţ i e p s i ho l og i c ă a le

ac to r i l o r s-au v a l o r i f i c a t î n spec t aco l u l c u

d r a m a l u i Ger l ia i r t H a u p t m a n n In amurg.

T e m e r i t a t e a î ncercă r i i de a aduce î n fa ţa p u

b l i c u l u i r o m â n e s c , p en t r u p r i m a oa ră î n u l t i

m i i a n i . ope ra dens ă şi p a t e t i c ă a ce l u i m a i

impo r t a n t r e p r e zen t a n t a l n a t u r a l i s m u l u i ger

m a n , vo rbe ş t e o a r e c u m de l a s ine . V o i a d ă u g a

că r e z u l t a t u l aces te i î nce rcă r i este o n e î n d o

i e l n i c ă reuş i t ă , p r i n p r e c i z i a şi f i ne ţea dese

n u l u i ca rac te ro log i c , p r i n cons t ruc ţ i a m i n u

ţ ioasă a r e l a ţ i i l o r şi a a tmos fe re i , p r i n c a r a c

t e r u l c o n t i n u u şi g r ada t a l t e n s i u n i i suf le teş t i .

R e g i z o r u l P e t r u M d i a d şi scenogra fa E l e n a

F o r ţ u a u e pu r a t m o n t a r e a de de t a l i u l n a t u

ra l i s t , î n l o c u i n d b o g ă ţ i a a m b i a n ţ e i p r i n s u

gest ie şi s imbo l . S p a ţ i u l de dezvo l t a r e a d i

n a m i c i i con f l i c t ua l e s-a mu t a t as t fe l , î n î n

t reg ime , î n conş t i i n ţ a ero i lo r . î m p r e j u r a r e

care a p re t i ns ac to r i l o r u n efort s u p l imen t a r .

Ce i m a i m u l ţ i d i n t re ei i-au f ă c u t f a ţ ă într-

u n c h i p ou tot id s t imab i l . L-aş c i ta î n p r i m u l

r î nd pe C a z i m i r Tănase , came, d a c ă n-a a v u t

m e r e u sp i r i t u a l i t a t ea şi d i s t i nc ţ i a cerute de

ro l . a c ompensa t pr in t r-un p u t e r n i c t onus

d r ama t i c , printr-o ma r e for ţă de exp re s i e şi


de dn te r i o r i za re . L a acelaş i d i a p a z o n a u evo

l u a t O l ga S î r b u l , R a d u D i m i t r i u , V a s i l e Cons-

tautinescu, V a s i l e P r i s ă c a r u , p r e c u m şi o î ţ i va

d i n t r e ce i care a n sch i ţa t e x p r e s i v e po r t r e t e

î n p l a n u l s e cund : M i r c e a G r a u r , V i r g i l F ă t u ,

He i uc l eea N a r l y - R u z i u . D u p ă d e z i n v o l t u r a

a g r e a b i l ă a i n t e r p r e t ă r i i sa le d i n Lovitura,

T z e n k a V e l c e v a - R i n d e r s-a d i s t i ns a i c i prinitr-

u n f ior l i r i c s t ă p î n i t şi v i b r a n t .

S e m n ă t u r a l u i L i v i u C i u l e i pe spec t aco l u l

c u Clipe de viaţă de W i l l i a m S a r o y a n te d u ce

ou g î n d u l , d i n p r i m u l m o m e n t , l a u n „re-

m a k e " a l m a r e l u i spec taco l de l a T e a t r u l

, , L u c i a S t u r d z a R u l a n d r a " . A şa şi este, r e p r e

z en t a ţ i a b ă i m ă r e a n ă cons t i t u ie o re î nv i e re

a p r o a p e f i de l ă , şi a p a r i ţ i a u n u i d u p l i c a t —

des t i na t u n u i c u totu l a l t p u b l i c — d u p ă u n

mode l de o a s emenea v a l o a r e m i se pa re

a f i o i n i ţ i a t i v ă d e m n ă de t o a t ă s t i m a , care

n u şt i rbeşte c u n i m i c pea ^na i l i t a t e a co lec t i

v u l u i b ă i m ă r e a n , oi d i m p o t r i v ă , î i a d a u g ă

fa ţe te n e b ă n u i t e . A m regăs i t i n t a c t ă poez i a

a m a r ă a a c e l u i spec taco l , a e r u l l u i p u t e r n i c

d e v i a ţ ă şi de au ten t i c i t a t e , e vo l u ţ i a s ub t i l ă

•şi n u a n ţ a t ă a raporturilor omene ş t i . A m

regăs i t , m a i c u s e amă , m i n u ţ i a observa ţ ie i

ps iho log ice , ş t i i n ţ a de a cons t r u i ca rac te re le

d i n j u x t a p u n e r e a u n o r de ta l i i a p a r en t i n

d i f e r en t e , a duna te s ub ace laş i v ă l de ome

n i e şi candoa re . Ac t o r i i n u s-au l ăsa t i n t im i

d a ţ i de p res t i g i u l m o d e l u l u i , şi ce i m a i m u l ţ i

d i n t r e e i a u o b ţ i n u t a d ev ă r a t e p e r f o r m a n ţ e

d e a d e v ă r şi de s incer i t a te . A m rema r c a t , î n

spec i a l e xp r e s i v i t a t e a r e ţ i n u t ă a l u i V a s i l e

P r i s ă c a r u , e l a n u l n a i v şi generos a l l u i

M i r c e a G r a u r şi D u m i t r u D r ă g a n , d r ama t i s

m u l i n tens a l O l g ă i Sâ rbu l , p a t osu l concen

t ra t a l L a r i s e i S tase M u r e ş a n (care , î n Lo

vitura, e vo l u a se c u f i ne ţe şi c u u m o r ) , de

z i n v o l t u r a c a l d ă a l u i T e o f i l T u r t u r i c ă , p i to

r e s c u l c o m p o z i ţ i i l o r l u i V . F ă t u şi G a z i m i r

T ă n a s e , p r e c u m şi p r e c i z i a s i l ue te lo r desena te

s u m a r de Eca i t e r i na S a n d u , I o n S ă s ă r a n , Cor

n e l M i t i t e l u , Gheo r ghe L a z a r o v i c i şi a l ţ i i .

E v o l u ţ i a t e a t r u l u i d i n B a i a M a r e se pe

trece sub exce len te a u s p i c i i , şi d ac ă t r u p a

î se v a comp le t a — ceea ce este abso lu t

n e ce s a r — c u c î ţ i va b u n i a c t o r i t i n e r i , v a

pu t e a a s p i r a î n v i i t o a re l e s tag iun i i a o re

p u t a ţ i e î n c ă şi m a i so l i d ă .

Sebastian Costin

Teatrul Naţional din Timişoara

CUM S-flU LECUIT SUFERINŢELE D-LUI MOCKINPOTT de Peter Weiss

P r i m a man i f e s t a r e a t î n ă r u l u i T e a t r u Na

ţ i ona l d i n T i m i ş o a r a , d u p ă r e cen t a s a î nves

t i t u r ă c u acest t i t l u şi r e sponsab i l i t a t ea res

pec t i v ă , p a r e să d e m o n s t r e z e că tea t ru l n u

s-a i n t i m i d a t de so l emn i t a t ea i m p l i c a t ă î n

n o u l s ău a t r ibu t . D i m p o t r i v ă , spec t aco l u l c u

p i e s a l u i Pe te r W e i s s Cum s-au lecuit sufe

rinţele domnului Mockinpott p a re să e x p r i

m e î n m o d p r og r ama t i c l iotăirîrea de a-tşi

c l a m a t inereţea , ou u n t i m b r u p r o a s p ă t , ne-

sof ist ioat .

D r a m a t u r g u l de or ig ine g e r m a n ă , şi de ac

t u a l ă ce tă ţen ie suedeză , P e t e r W e i s s , b ine

c unoscu t î n l u m e î ndeoseb i p e n t r u p iese le

sa le Marat-Sade (Persecuţia şi asasinarea lui

Jean Paul Marat, în interpretarea grupului

de teatru al Ospiciului din Charenton sub

conducerea domnului de Sade), Ancheta şi

Cîntee despre momîia lusitană este p rezen t ,

p r i n spec t aco l u l t i m i ş o r e a n , p en t r u p r i m a

oa r ă pe o scenă r o m â n e a s c ă . S p r e deoseb i re

i n s ă de p iese le ca re b a u adus f a i m a , f ă c î n d

d i n e l u n u l d i n p r i n c i p a l i i p r omo to r i a i tea

t r u l u i documentar-po l i t i c a l z i l e lo r noas t re ,

Cum s-au lecuit suferinţele domnului Mockin

pott e o l u c r a r e de m a i m i c ă a m p l o a r e , o

g l u m ă t r is tă , î n s ă i l a t ă de au to r î n p a u z a de

o d i h n ă d in t re d o u ă p iese m a j o r e , de re

z o n a n ţ ă g r a v ă . To tuş i , n u l i p sesc , de a i c i ,

a t r i bu te le spec i f i ce s c r i s u l u i l u i Pe t e r W e i s s ,

— v e r s u r i l e s imp l e ca ace lea a le j o cu r i l o r de

cop i i , f u z i u n e a grotescă a c o m i c u l u i şi t r a

g i c u l u i , b u f o n ada o lovnescă fo los i t ă c a o

m a s c ă p e n t r u e x p r i m a r e a u no r a d e v ă r u r i p ro

f unde despre om , desp re soar ta o m u l u i î n

soc ietate . Intr-o i s to r ioa ră a l căre i sub iec t

e de o s imph t a t e ap roape copdă reasc ă , Pe t e r

W e i s s e x p r i m ă o idee pe care a m m a i înt î l-

nit-o î n opere le sa le , î n r o m a n u l autob io

g ra f i c Punctul de fugă (Fluchtpunkt) s a u î n

d i a l ogu l Convorbirea celor trei oameni care

merg, şi a n u m e , că f i i n ţ a u m a n ă e cond i

ţ i o n a t ă n u n u m a i de soc ie ta tea î n care tră

ieşte, c i şi de p r o p r i u l s ău punc t de vede re ,

c u m r e m a r c ă şi c r i t i c u l eng lez M a r t i n E s s l i n ,

î n t r-un recen t a r t i co l despre d r ama t u r g .

Mock i npo t t , u n nou C h a p l i n , s au u n nou

K a s p a r , o iun îl n u m e a u n ar t i co l d i n „Thea-

ter H e u t e " , s t r ăba te ş ch i op ă t â nd , f ă c î n d tumbe

ca ragh ioase şi împ iedLc indu-se la tot pasu l .


d r u m u l în ţe leger i i , l ăsând spec ta tor i l o r g r i j a

de a în ţe lege l a r î n d u l l o r , de a con t i nua

m e d i t a ţ i a d i n p u n c t u l î n ca re Pe t e r W e i s s

şi-a î n che i a t d e m o n s t r a ţ i a .

Spec t a co l u l t im i ş o r e an are a t r i bu te le i n

tegra le a le t i nere ţ i i , a t î t î n ceea ce p r i veş te

v î r s t a rea l i z a to r i l o r , c i t şi î n concep ţ i a şi

i n t e rp re t a rea sa . cu toate i m p l i c a ţ i i l e ce de

c u r g de a i c i .

T î n ă r a reg i zoa re A n c a O v a n e z îşi u r m e a z ă

î n ce r c ă r de î n c e p u t e î n p r ime l e sa le spec ta

co le de a fo los i i n t eg ra l s p a ţ i u l t ea t ra l , de

a-1 face să se p l i eze d u p ă v i z i u n e a şi v o i n ţ a

e i , de a-1 face să r ă s p u n d ă u no r cer in ţe de

e x p r i m a r e d e p ă ş i n d l im i t e l e î n gus t e şi r ig ide

a l e scenei-cut ie . E a îşi î ncepe spec t aco l u l d i n

foa ier , n u n u m a i p en t r u a l ă r g i a r i a de j oc

a i n t e rp re ţ i l o r , c i p e n t r u că doreş te să a t r agă

spec ta to r i i î n acest j oc , t r ans foamându- i d i n

p r i v i t o r i p a s i v i î n p a r t i c i p a n ţ i a c t i v i l a con

v en ţ i a tea t ra l ă şi, p r i n aceas t a , l a a c ţ i u nea

şi de tec tarea semn i f i c a ţ i i l o r p i ese i . E a şi-a

a les p en t r u d e m o n s t r a ţ i e pe ce i m a i t i ne r i

m e m b r i a i c o l e c t i v u l u i , f ă c î n du-ne as t fe l şi

p r oba ex is tenţe i î n c a d r u l a ces t u i t ea t ru a

u ne i ech i pe ca re , b i ne fo los i t ă , v a a v e a u n

c u v i n t de spus î n d e zvo l t a r e a v a l e n ţ e l o r a r

t i s t ice spec i f i ce p r o a s p ă t u l u i N a ţ i o n a l .

A ş a d a r , u r m î n d i n d i c a ţ i i l e reg i zoa re i , t i

n e r i i ac tor i se a f l ă î n foa ier î n c ă î n a i n t e de

a î n c epe spec t aco l u l , amestecându-se p r i n t r e

spec ta to r i , c o m u n i c î n d u - l e p r i n d i f u zo r date

desp re au to r şi d e sp re p i esă , p reven i ndu- i ,

p r eg ă t i n du- i p en t r u în ţe legerea s ensu r i l o r

aces te i a ( s î n tem la u n spec taco l ap roape d i

dac t i c , î n ca re s u r p r i z a n u m a i cons t i t u ie

u n e l emen t de a g r emen t ) , poves t indu- le cîte

c e v a despre tea t ru l d o c u m e n t a r şi despre

p r i n c i p i i l e t ea t ru l u i L i v i n g (de ce să n u f i m

şi no i „ â l a page " ? ) . Ş i d e o d a t ă , î n t imp ce

h u n i n i l e î n c ep să se s t i ngă î n foa ier , şocu l

se p r oduce : căci Mock i npo t t , î n p e r soana

l u i F l o r i n M ă c e l a r u . este a res ta t d i n m i j l o

c u l spec ta tor i l o r şi dus apo i î n cuşca de pe

scenă , d i n care v a î ncepe a c ţ i u n e a propr iu-

z isă a p iese i , spec ta to r i i n e d u m e r i ţ i g r ăb in-

dunse să-şi ocupe l ocu r i l e î n sa lă p e n t r u a

v e d e a ce se m a i î n t î m p l ă .

I n c l u d e r e a p u b l i c u l u i î n a c t u l spec t aco l u

l u i c o n t i n u ă î n sa lă , l e g ă t u r a d i n t re scenă

şi sală oper îndu-se , pe p l a n t ehn i c , p r i n

m o n t a r e a u no r trepte pe t oa t ă î n t i n d e r e a

p r o s c e n i u l u i , i a r pe p l a n u l i n t e r p r e t ă r i i , p r i n

p l a s a rea p e aceste trepte a g r u p u l u i de a c

tor i , care v o r cons t i t u i r î n d pe r î n d m a r

to r i i , c o r u l , comen ta to r i i , d a r şi p a r t i c i p a n ţ i i

l a a c ţ i u nea de pe scenă , şi ca re uneo r i v o r

cobor î î n m i j l o c u l spec ta tor i lo r . P r o c e d e u l n u

e n ou , des igur , d a r e e f i c ien t a t u nc i c î n d se

i n t e n ţ i o n e a z ă să se creeze u n spec taco l ag i

ta tor ic , a leg îndu-se moda l i t a t ea t ea t ru l u i de

pa r t i c i p a re , a t î t de î n d r ă g i t ă as t ăz i de către

ce i ce c au t ă „ î n n o i r e a " a r te i s pec t a co l u l u i

tea t ra l p r i n î n toarcerea a ces t u i a l a su rse le

sa le p r ima r e . Î n t r eba rea este d a c ă sub i ec t u l

şi s emn i f i c a ţ iUc p iese i l u i W e i s s se p re tează

lu o a semenea l a rgă pa r t i c i p a re a p u b l i c u l u i

n o s t r u şi , m a i a l e s , d a c ă p regă t i r ea d i n foa

i e r este su f i c i en t ă p en t r u c r e a r ea a m b i a n ţ e i

necesare i n c l u d e r i i conş t i en te a p u b l i c u l u i î n

c onven ţ i a spec t aco l u l u i . A cea s t a dep i nde , de

s igur , de g r a d u l d c în ţe legere şi do r e cep t i v i

tate a l spec ta tor i l o r , c a re n u cons t i t u i e , de

s igur , o m a s ă o m o g e n ă . Ş i , m a i a l e s , c u

c ond i ţ i a ca regu l i l e j o c i d u i să f ie respec ta te

cu consecven ţă şi c l a r i t a te . A i c i , m i se p a r e

că A n c a O v a n e z n-a găs i t t o t deauna m i j

loace le cele m a i po t r i v i t e , ames t e c î n d u n e o r i

p l a n u r i l e , n e g l i j î n d a l teor i une l e da te d e

s emn i f i c a ţ i e a le p i ese i .

J o c u l c u ghete le , i n v e r s a r e a , şi a po i r es t a

b i l i r e a l o r î n p o z i ţ i a n o r m a l ă , e l emen t c a

p i t a l , c ons t i t u i nd însăş i me t a f o r a p i ese i , a

t recu t ap roape neobse rva t î n spec taco l , e fec

tele î n c ă l ţ ă r i i s t r îmbe neav încf n i c i o i n f l u

en ţ ă a s u p r a m e r s u l u i l u i F l o r i n M ă c e l a r u —

Mock i npo t t . R e g i z o a r e a şi i n t e r p r e t u l a u p ă s

t ra t doa r u n a d i n ce le d o u ă l a t u r i a l e

c o n d i ţ i o n ă r i i i n d i v i d u l u i — soc ie ta tea , î nc l i-

n î n d b a l a n ţ a spre no ta t rag ică , m u t î n d a c

cen t u l spre a c u z a r e a categor ică şi i m d a t e r a l ă

a v i o l e n t ă r i i şi o p r i m ă r i i l i b e r t ă ţ i i i n d i v i

d u l u i , r ep rezen t a t ca v i c t i m ă i n c on ş t i e n t ă şi

n e v i n o v a t ă . V i z i u n e a s imp l i f i c a t oa re ş-a r ă s

f r ân t şi a s u p r a u n o r p a s a j e a le p iese i d i n

c a r e e l emen t u l de b u f o n a d ă şi grotesc a

d i s p ă r u t , î n l o c u i t f i i n d de u n r i t u a l d r a

ma t i c , de a l t fe l n u l i p s i t de poez ie .

T inere ţea p r i n î n c l i n a ţ i a e i spre sen t i n ţ e

categor ice , şi-a p u s pece tea pe o v i z i u n e s i m

p l i f i c a toa re a s u p r a p i ese i , d a r şi a s u p r a to

n u s u l u i gene ra l a l s pec t a co l u l u i , j u c a t c u

c o nv i n ge r e , c u p a s i u n e şi c ă l d u r ă con t ag i

oasă , de o e c h i p ă de a c t o r i ( F l o r i n M ă c e

l a r u , M i r o n Ş u v ă g ă u , I o n Coce r i u , V i o r e l

I l i e s c u , H o r i a G e o r g e s c u , T r a i a n B u z o i a n u ,

F l o r i n Tănase , Ş te f an S a s u , I r e n e F l a m a n ,

M i h a e l a B u t a , F l o r i n a Cerce l-Per i an ) ca re

a u s l u j i t c u a bnega ţ i e , î n deco ru l s i m p l u ş i

f u n c ţ i o n a l a l E m i l i e i J i v a n o v , i de i l e ( c h i a r

d a c ă n u i n t eg ra l va l o r i f i c a te ) u n u i t ex t d e

u n generos u m a n i s m .

î n aceeaşi z i , l a T e a t r u l G e r m a n d i n T i

m i ş o a r a , t â n ă ru l ac tor R a i m u n d B i n d e r c u

ce r ea s impa t i a şi a p l a u ze l e en tuz i as te a l e

s ă l i i , o c u p a t ă a p roape î n ex c l u s i v i t a t e , d e

u n p ub l i c t ânăr , j u c â nd c u o v e r v ă s c ă p ă r ă

toare r o l u l l u i T r u f f a l d i n o d i n Slugă la doi

stăpîni de G o l d o n i . Spec t a co l u l , pus î n scenă

de D a n R a d u I o n e s c u , a v e a r i t m , c u l o a r e ,

v i o i c i u n e , t empe r amen t , şi, î n c i u d a u n o r

r o l u r i s l ab se rv i t e de i n t e rp re ţ i c a m a n c h i

l oza ţ i (He lga S andho f , M i c h a e l H a u p t ) i z b u

tea să cap teze , să f a rmece , p r i n s p r i n t e nea l a

şi d e z i n v o l t u r a a l t o r a , şi m a i a les p r i n s i n

ce r i t a tea , v o i a b u n ă , f l ex i bd i t a t e a p r o m p t ă

şi c a ndoa r e a g h i d u ş ă a a ces t u i A r l e c c h i n o r

ca re a l e p ă d a t m a s c a şi c o s t u m u l c l a s i c a l

c o m m e d i e i d e lTa r t e , p rezen t î ndu-se ca u n

b ă i a t de l a ţ a r ă , descu l ţ şi z d r en ţ ă r o s , păs-

t r î n d î nsă u m o r u l şi ce ler i ta tea ac roba t i c ă a

s t r ă m o ş u l u i s ău .

Margareta Bărbuţă


TEATRUL

DE STAT

DIN TURDA

De foar te mu l t ă v r e m e , n u s-a p u t u t v o r b i

despre T e a t r u l d i n T u r d a în t e r m e n i cît de

cît r e v e l a t o r i ; f i e p e n t r u că producţi i le sale

n u stîrneau i n t e r e su l şi rămâneau ne lua te în

seamă, f i e p e n t r u că, l ua te în seamă, n u în

d r i t u i a u a se v o r b i despre ele c u prea de

osebită satisfacţie. L a toate acestea, se adăuga

şi T e a t r u l Naţ iona l d i n C l u j , sub u m b r a

prestigioasă a căruia i-a fost s o r t i t ech ipe i

d i n T u r d a să se mişte şi să resp i re , f i i n d

situată doar l a câţiva zeci de k d o m e t r i d i s

tanţă . De a i c i , d iscuţ ide, i n c e r t i t u d i m l e asu

pra legit imităţ i i une i existenţe a p r i o r i c ec l i p

sate, comp lexe le — poate, de i n f e r i o r i t a t e —

într-un cuvînt neşti inţa sau l i psa de vo inţă

de a ieşi d i n t r - un a n o n i m a t p r e l u n g i t , ap roape

f a t a l .

N u şt im exact ce s-a ânt împlat în u l t i m a

v r e m e l a T u r d a , da r p r o b a b i l că o anum i t ă

a t i t u d i n e m a i fermă i-a d e t e r m i n a t pe cei

răspunzător i să încerce ieşirea d i n umb r ă ,

să p un ă î n evidenţă v a l o r i l e l a ten te de care

d i s p u n , po tenţ îndude p r i n m i j l o c i r e a a l t o r a ,

v e r i f i c a t e , invitând adică în acest scop, d o i

reg i zo r i de au t o r i t a t e şi cu experienţă peda

gogică — V a l M u g u r şi V l a d M u g u r . P r i n

e i , într-adevăr, s-a p rodus ieşirea d i n ano

n i m a t . S a l t u l se datorează şi opţ iun i i reper

t o r i a l e : a lă tur i de Casa Bernardei Alba de

Feder ico Garc ia Lo r c a , piesa românească, r e

cent premia tă de rev is ta „Teatrul" , Asta-i

ciudat!... de M i r o n R a d u Parasch ivescu , de

cedat a c u m v reo l ună , spre tristeţea noastră,

a t u t u r o r .

Pag ină melancol ică şi caldă despre o amen i ,

u nde vibrează u n n e r v în f iecare cuvînt c i t

de s i m p l u şi se aude u n cântec î n f iecare

tăcere, piesa l u i M i r o n R a d u Parasch ivescu

e pusă în va loa re a i c i c u simţire şi f i d e l i

tate faţă de s p i r i t u l e i . I n Asta-i ciudat

o bătaie de i n imă p e n t r u o a m e n i să rman i ,

ţ intuiţ i la p e r i f e r i c , f ăp tur i care se zba t cu

l ipsa oricăror m i j l o a ce e lementare , obligaţi

Carmen Galin (de la Teatrul Naţional

din Cluj) şi Petru Dondoş in ,,Asta-i

ciudat .'" de M. R. Paraschivescu

să şi le p rocu re a l t f e l şi împotr iva adevăratei

l o r f i r i , e — t ranspus în m e d i u l românesc

de a c u m cîteva decen i i — u n ecou şi o as

piraţie l a frumuseţe, d i n aspiraţia făptur i lor

a lunga te de societate, ale „az i lu lu i de noapte ' '

g o r k i a n . E , peste toate , u n sunet spec i f ic ,

d i s t ins şi d iscre t , care se aude l impede şi

amar , d i n nosta lg ia de p u r i t a t e a acestor

fi inţe, care s-ar f i p u t u t rea l iza — asta-i


c i u d a t ! — într-o a l t ă c o n j u n c t u r ă i s tor ică şi

soc ia lă . N u c u l o a r e a , n u 'p i torescu l , n u a u r a

de or ig ina l i t a te s a u de u şo r e x o t i s m a a ces t u i

u n i v e r s spec i f i c d a u î n s ă v a l o a r e l u c r ă r i i , c i

a d e v ă r u l c o n ţ i n u t î n e a , d e s e n u l a u t en t i c a l

des t i ne lo r , f a p t u l că e depar te de or ice a r t i

f i c i u şi de o r i ce s i l i n ţ ă c o m p o z i ţ i o n a l ă . E a

se des f ă şoa r ă c r u d , ca o ţ î şn i re s p o n t a n ă de

sen t imen t e , c a o poez ie spusă l u m i i , c u r a t

şi c a n d i d , u n d e n u î n c a p e n i c i o s t r i den ţ ă ,

n i c i o i poc r i z i e . S-ar p u t e a v o r b i , m u l t şi c u

fo los , î n l e g ă t u r ă ou această p iesă , desp re

c î teva ches t i u n i a r z ă t o a re î n d r a m a t u r g i e —

ca , b u n ă o a r ă , re l a ţ i i l e d i n t r e i n s p i r a ţ i e şi

m e s a j , a t i t ud i ne şi e i oc i n ţ ă , poez ie şi n e v o i a

de a m e d i t a a e r o u l u i c o n t e m p o r a n — da r

n u , f i reşte , î n s p a ţ i u l restrâns a l aces tor con

s e m n ă r i .

R e g i a ( V a l M u g u r ) a t r an spus l u c r a r e a l u i

M i r o n R a d u P a r a s c h i v e s c u ou „ r e z o n a n ţ ă de

a m a r ă , d a r c a l d ă poez ie ' ' aşa c u m şi-a dor i t

( vez i c a i e t u l p r o g r a m ) . S cenog r a f u l (Cons tan

tin R u s s u ) a fost a ten t î n c r e i ona rea u n u i

c a d r u de pe r i f e r i e (d in care n-am înţe les u n

s i ngu r l u c r u : ce t rece pe sub p odu l a ce l a

de f ie r , d a c ă e x a c t pe s p a ţ i u l d e s ch i d e r i i

sa le se î n t i n d e c i r c i u m a şi o s t r ă d u ţ ă i n s i g

n i f i a n t ă ? U n pod p e n t r u o c â r c i umă — c ine

a r c ons t r u i ? ) . I n t e r p r e ţ i i a u fost c oncen

t ra ţ i î n r e d a r e a f r u m u s e ţ i i l ă u n t r i c e a ero i

lor — C a r m e n G a l i n (Mange l i c a ) , P u i u

N e a g u (Şarpe le) şi Con s t a n t i n M i r o n

(Broască) ţ i n ând pe u m e r i u n ed i f i c i u de

poez ie g r a v ă şi s e n s i b d ă , c u n u a n ţ e de l i ca te

de umor . I-au seconda t , b i ne , S m a r a M a r c u

i n r e c i t a l u r i l e s u s ţ i n u t e c u „cânt ice ţ igă

neş t i " , E m i l i a Bo t t a L u c a într-o apa r i ţ i e ep i

sod ică , n u şi t recă toare . Ce i la l ţ i c oech i p i e r i ,

eu s tângăc i i m a i m i c i s a u m a i m a r i , s-au

s t r ă d u i t să con t r i bu i e l a c r e a r ea u ne i a tmo

sfere des t i nse şi n a t u r a l e .

Ce l ă l a l t spec taco l , s e m n a t de r eg i zo ru l V l a d

M u g u r ( scenogra f i a , M i r c e a M a t c a b o j i , cos tu

mele — E v a B â r s a n ) , p u n e î n v a l o a r e an

s a m b l u l , p e n t r u că a n s a m b l u l este , c a să

z i c e m aşa , p e r s o n a j u l p r i n c i p a l d i n Casa

Bernardei Alba şi e v o l u ţ i a l u i e e l o cven t ă

î n m ă s u r a î n care se creează o t ens i une

rea lă î n t re i n d i v i d u a l i t ă ţ i l e care î l c o m p u n .

0 a s e m e n e a t ens i une a ex i s t a t , r eg i z o r u l ob-

ţ i n î n d pe d e a s u p r a şi u n desen suges t i v a l

m i ş c ă r i l o r , c e e a ce a con fe r i t s pec t a co l u l u i

e xp r e s i v i t a te şi a r m o n i e p l a s t i c ă . C e v a aus te r ,

p a r o d i i n d m o n u m e n t a l u l , ca şi des t ine le care

se frâng aco lo , creează M i r c e a M a t c a b o j i

p e n t r u s p a ţ i u l de j oc . D i n t r e pe r sona j e l e fe

m i n i n e , se d i s t i ng , p r i n f o r ţ ă şi s i ncer i t a te ,

E m a C e n a r i u ( L a P o n c i a ) şi E l e n a J i t c o v

(Mar t i t i o ) , M ă r i a A n d r e e a R a i c u (Ade l a ) şi

E m i l i a Bo t t a L u c a ( B e r n a r d a ) . Pes te toate,

şi î n p r i m u l rând . creaţ ia de m a r e e levaţ ie

a M ă r i e i C u p e e a ( M ă r i a J o s e f a ) .

U n c u v î n t de s t i m ă p e n t r u ţ i n u t a şi c a l i

ta tea i n f o r m a t i v ă a ca ie te lor-program.

C. Paraschivescu

..Casa Bernardei Alba" de Federico Garda horea în regia lui Vlad Mugur.

Scenografia Mircea Matcaboji. în prim plan : Emilia Botta Luca (Bernarda)


„Poveste de iarnă" de Shakespeare la Teatrul Maghiar de Stat

din Cluj. Regia : Tamas Major de la Teatrul Naţional din

Budapesta

TEATRUL MAGHIAR DE STAT DIN CLUJ

F ă r ă a f i de f i n i t o r i u , u n t u r neu , care

cons t i t u i e o m i c r o s t ag i u ne b u c u r e ş t e a n ă a

p res t i g i o su l u i T e a t r u M a g h i a r d e S t a t d i n

C l u j poate con t u r a u n p ro f i l . Ş i , ca p r i m ă

-constatare, n o t ă m ne l i n i ş t i t a c ău t a re , c h i a r

-dacă, u neo r i ec lect ică , e v i d e n t g h i d a t ă de

e x i g e n ţ ă şi î n t o t d e a u n a p o r n i t ă d i n bune

i n t e n ţ i i .

P r e z en ţ a l u i S h a k e s p e a r e , a l u i Cehov , a

. do i au to r i c on t empo r an i d i n ţa ra noas t r ă —

E v e r a c şi M e h e s — , a u n u i foar te i n te re

s a n t au to r d i n U n g a r i a — G y u l a I l l y e s —

d e m o n s t r e a z ă că r e pe r t o r i u l este g î n d i t sp re

t i n j u s t e c h i l i b r u c o m p o z i ţ i o n a l . Să a d ă u g ă m

Viforul de D e l a v r a n c e a , Tragedia omului de

M a d a c h , După cădere de M i l l e r , p iese ca re

*fa« pa r te d i n zes t rea p e r m a n e n t ă a tea t ru

l u i , p e n t r u î n reg i s t ra rea u n u i t ab l ou cit m a i

c omp l e t .

T u r n e u l a debu ta t c u s h a k e s p e a r e e a n a Po-

\veste de iarnă. E x p e r i m e n t a t u l r eg i zo r T a m a s

M a j o r (de l a T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n B u d a

pes ta ) , î n r e a l i z a r e a u n u i c a d r u f u n c ţ i o n a l

• de de s f ă ş u r a r e a a c ţ i u n i i , ca re să n u t r ădeze

c onven ţ i a , a l ă sa t to tuş i l oc u n u i deca l a j

î n t re i n t en ţ i a de a i m p r i m a spec t aco l u l u i o

• exp re s i e m o d e r n ă , c o n t e m p o r a n ă ş i , m o d u l

r o a r e c um ve t u s t d e c l a m a t o r i u , d e ros t i r e a

rep l i c i i . Aşa f i i n d , a c ţ i u n e a s-a scu rs a n e

vo ie , b oga t ă î n l u n g i m i e v i t a bde , i a r i n t en

ţ i i le m o n t ă r i i a u r ă m a s p r i n s e . an p i one ze l e "

c a d r u l u i p last ic . . . (Cos tume le s în t s u b con

s ideraţ i i estet ice. )

M a i u n i t a r g î n d i t . s pec t a co l u l c u Camera

de alături de P a i d E v e r a c , îşi l u m i n e a z ă î n

ch i p s emn i f i c a t i v f i n a l u l . F a m i l i a B o n d o c ,

care pa re s u d a t ă şi fer ic i tă — n i se î n f ă ţ i

şează , d i n t r-oda t ă roasă , m ă c i n a t ă de a m b i ţ i i

deşar te , de r ac i l e i n c u r a b i l e , de m i n c i u n ă şi

des f r îu . B e g i z o r u l 0 . B a p p a p o r t a rea l i z a t

d e m o n s t r a ţ i a uneo r i c a m m o n o c o r d , d a r c u

c red i n ţ ă şi c i n s t e p r o f e s i o n a l ă . A m redescope

rit c u aces t p r i l e j o v a l o r o a s ă a c t r i ţ ă : I l d i k o

V i t a l y o s , i n t e rp re t a A l i n e i B o n d o c , c u o p u

tern ică f o r ţ ă i n t e r i o a r ă , c u o p e r m a n e n t ă pa r

t i c ipare şi c u r e m a r c a b i l ă e conom ie de m i j

loace. N o t a b i l ă , de a s emenea , creaţ ia sobră ,

i n t e r i o r i z a t ă , a l u i G e r o L a s z l o î n r o l u l l u i

P a v e l C r i s t i a n . D o u ă i n e x p l i c a b d e greşel i de

d i s t r i b u ţ i e a u a l tera t to tuş i ţ i n u t a spectaco

l u l u i : K l a r a Sebok (a l t fe l o exce l en t ă a c

t r i ţ ă ) , depa r t e de i m a g i n e a M i r e i B o n d o c ,

or ic î t s-ar f i s t r ă d u i t să m icşo reze această

d i s t an ţ ă , şi G y u l a Po t e r i i , c ă r u i a i-au l i ps i t

v i c l e n i a r a f i n a t ă , sub t i l i t a tea şi s u a v a pe r f i

d ie a l u i F l a v i u V e n i a m i n . I n no t a sobră a

spec t aco l u l u i — deco ru l l u i P a u l B o r t n o v s k i .

P o a l e p en t r u m u l ţ i d i n t r e spec ta to r i p r e

zen ţa u ne i f a rse s pumoase , j u m ă t a t e v o d e v i l ,

j u m ă t a t e schec i eu poan te es t rad i s t i ce , a ri

d ica t s emne de î n t r eba re ; m a i a les i n con

tex tu l acestei selecţi i r eper to r i a l e . Casa cu

şajtte buclucuri de G y o r g y Mehes a re o i n

t r igă « u n f i r a v ă , d a r d i a l ogu l este s p u m o s .


file:///veste

Gyula Peterfi şi Ildiko Vitdlyos în

..Camera de alături" de Paul Everac,

în regia lui Otto Rappaport şi sceno

grafia lui Paul Bortnovschi

Gerii Lăszlo. Janos Marton şi Endre

Senkalszki in ..Favoritul" de Gyula

Illyes în regia lui lozsef Szabo

s p i r i t u a l şi, o r i c u m , se înscrie, i n con t i nua re , ,

pe l i n i a u n e i v e c h i tradiţ i i de farsă, cu t o t

a rsena lu l e i de qu i-pro-quo-ur i , i lustrată de-

maeştri a i g e n u l u i ca M o l n a r , L e n g y o l , Vas-

sary . D i n c o l o de aceasta, farsa e u n gen

gus ta t ; l umea v r e a să r îdă ! Să no tăm d i n

tr-o numeroasă distr ibuţ ie, o fermecătoare

actriţă de comedie — pe A n n a Szeles. apo i

pe M a r t o n A n d r a s i , L u j z a Orosz şi Pau l a

K r a s zna i , p r e c u m şi u n i n v e n t i v r eg i z o r ,

a c t o r i d Be la H o r v a t h .

A m m a i a v u t p r i l e j u l să sc r i u despre Fa

voritul l u i G y u l a I l l y e s . A m i n t e a m a t u n c i

c uv i n t e l e a u t o r u l u i : „în această piesă doa r '

costumele şi s a l u t u r i l e aparţ in e poc i i " . T e x t u l

conţine nenumăra te a l u z i i l a a c t ua l i t a t e , n u

întotdeauna desc i f ra te cu prec i z ie de r e g i z o r u l

Jozsef Szabo. Există î n spectacol o a num i t ă

tendinţă spre m o n u m e n t a l . E a v a a j u n g e

însă scop în sine ; e m e r i t u l u n o r bune rea

l izări actoriceşti : I l d i k o V i t a l y o s ( I u l i a ) , .

Gero Lasz lo (Va l e n t i n i a n ) , Sandor H e j j a

(Pa l l ad i us ) .

Trei surori — d r a m a nerealizări i , a f r u

museţi i i r os i t e în zadar , a încercării de f ugă

d i n rea l i t a te şi, i m p l i c i t , a ratăr i i , a f o s t

prezentată în v i z i u n e a r e g i z o r u l u i V l a d

M u g u r . Există o nelinişte permanentă î n

e r o i i l u i Cehov, o permanentă agitaţie i n

terioară, care se izbeşte de t a v a n u l prea

eoborît a l m i j l o a c e l o r cu care e i încearcă

să-şi real izeze v i se le . V l a d M u g u r a căutat

să expună această nelinişte într-un spaţiu

e n o r m , în care persona l i t a tea eroUor se-

estompa . Mon t a r e a a văd i t une le f i s u r i în

omogen i t a tea c o l e c t i v u l u i . P e n t r u că a r i c i t d e

b ine au încercat să se încadreze Magda St ief

I r i n a ) , S i l v i a Ghe l an (O lga) , Marda B i s z t r a i

^Maşa), Be la H o r v a t h (Ku l îgh in ) , Gero Laszlo-

Prozo rov ) sau M a r t o n A n d r a s i (Cebu tk in )

i n această atmosferă, e f o r t u r i l e a l t o r i n t e r

preţi ca G y u l a Pe t e r f i (Verşinin) sau Z o l t a n

Vadasz (Solionîi) s-au d o v e d i t z ada rn i ce .

B e m a r c a b i l , spaţiul de joc o f e r i t de sceno

g r a f u l H e l m u t St iLrmer.

Trei surori este o mon t a r e d e f i n i t o r i e pen

t r u a c t u a l u l s t a d i u p ro f e s i ona l a l T e a t r u l u i

M a g h i a r de Stat d i n C l u j . U n s t a d i u de f e

b r i l e căutăr i , de av în t , d a r şi de ez i t a re , de-

recep t i v i t a t e la n o u , dar şi de reţineri t r a d i

ţionaliste.

T e a t r u l apelează l a r eg i z o r i de no tor ie ta te , ,

şi îşi completează une le g o l u r i d i n co l e c t i v .

Există , v ăd i t o strădanie de înnoire în acest

t e a t r u u n d e se s imte că a c t o r i i n-au b ene

f i c i a t în totdeauna de o bună şcoală p r o f e

sională (vez i r e t o r i s m u l , a l t e o r i n a t u r a l i s m u l

m i j l o a ce l o r l o r de expres ie ) . D a r t o c m a i de

aceea marea l u i vo in ţă , şi sete de noutate , ,

t r ebu i e încurajate, c u l t i v a t e . Ceea ce a r e a

l i z a t cu V l a d M u g u r Naţ iona lu l c l u j e a n r

smulgîndu-se d i n t r - un c l i m a t de ru t i n ă , se-

cuv i ne să se petreacă şi în s înul c o l e c t i v u

l u i magh i a r . Există u n început , există f r u

moase şi bune intenţ i i , a c u m t rebu i e să se-

persevereze. E m a i g reu să păstrezi o v i c

t o r i e , decît s-o cucereşti.

Mihai Crisam


..Balul hoţilor'' de Jean Anouilh. Regia şi scenografia : Radu

Penciulescu

TEATRUL TINERETULUI

DIN PIATRA NEAMŢ

S p e c t a c o l u l Harap Alb d o b î n d e ş t e u n

ca rac te r p r og r ama t i c . I n l o cu l v e c h i l o r for

m u l e scen i ce a le feer ie i şi b a s m u l u i n a ţ i o n a l ,

e c h i p a p i e t r e an ă ne-a p ropus o ca l i g ra f i e

n o u ă , t i nerească , m o d e r n ă , l i p s i t ă de te r ib i

l i s m s a u os ten ta ţ ie . C a p t i v e a z ă i n v e n t i v i t a

tea , au ten t i c i t a tea d i fe r i te lo r so lu ţ i i scen i ce ş i .

m a i c u s e amă , un i t a t ea st i l is t ică a î n t reg i i

m o n t ă r i . M e r i t u l p r i n c i p a l a l c rea to r i l o r

s pec t a co l u l u i cons tă î n t r a duce rea p l a s t i c ă şi

v a l o r i f i c a r e a u m o r u l u i l u i C reangă ; fo r ţa şi

bog ă ţ i a de p i to resc a le opere i s înt t r a n spu se

în i m a g i n i scen ice sucu l en t e , d a r s t i l i za te c u

r a f i n a m e n t şi e l egan ţ ă . U n i v e r s u l f abu los î n

oare e ro i i v i e ţ u i esc şi-şi d e a p ă n ă î ncercă r i l e

p l i n e de c u r a j a fost cons t ru i t pe o l i n i e de

j o a c ă s p o n t a n ă şi a m u z a t ă (regia : Zoe An-

ghe l-S tanca ) . D e l a a r l c c h i n i şi d i n d i fer i te

punc te a le să l i i , u n poves t i to r (Corno l i u D a n

B o r c i a ) n e citeşte b a s m u l , î n t imp ce pe sce

n ă se ma t e r i a l i z e a z ă e x p r e s i v ş i ru l m i t i ce lo r

î n t î m p l ă r i . E l e se i l u s t rează p l i ne de v e r v ă

într-o r i t m i c ă s u s ţ i n u t ă , c u accen te pa rod i ce ,

cu sp i r i t u a l e r esu r se ma r i one t i s t i c e . c u v i r

t uo z i t ă ţ i de p a n t o m i m ă şi s ub l i n i e r i groteşt i ,

va len ţe le cosm i ce a le b a s m u l u i acord indu-se

c u d i m e n s i u n i l e l u i p ă m î n t e n e . A m ap rec i a t

în m o d deoseb i t m o d u l sub t i l î n care a fost

i n t rodus î n imag i n e a scenică f o l c l o ru l mo l

dovenesc .

G r a ţ i a şi p r e c i z i a de ba le t m o d e r n a î n

tregi i p u ne r i î n scenă se da to resc în p r i m u l

r î n d f an tez ie i şi t a l en t u l u i l u i G h e o r g h e Că

ci u l e a n u , care a desena t î n c h i p s p i r i t u a l î n

treaga m i ş ca re scen ică , apo i l u i L u c i a n Io-

nescu pen t r u i n s p i r a t a sa i l us t ra ţ i e m u z i c a l ă .

O c h i i spec ta tor i l o r de toate v i r s t e l e a u fost

î n c î n t a ţ i de j o c u l feer ic a l c u l o r do r . E l se

datoreş te d e o p o t r i v ă , d e co r u l u i de l i ca t şi s u

gest iv a l l u i V l a d i m i r P o p o v , e l emen te l o r sa le

p u ţ i n e , d a r deosebi t de e x p r e s i v e — de l a

p o d i u m u l neg ru , l ă cu i t , l a c i r c u l a r u l a l b

(cons t ru i t d i n p a n o u r i mob i l e ) , la s i s t emu l

z od i a ca l ce tu te l ează a c ţ i u nea — ca şi ado ra

b i le lor cos tume concepu te de D i a n a I o a n , o

scânteietoare exp l o z i e de c i u c u r i co loraţ i p r i n ş i

pe f ine osa tu r i me ta l i ce . F r u m o s , d i a f a n în-

v e ş m î n t a ţ i , ac to r i i a u evo l u a t cu h a z şi deo

sebit de conş t i i nc i os , s uge r i n d tot t i m p u l

spon tane i t a tea vo i t n a i v ă şi „cabot ină"* a tea

t r u l u i popu l a r . F e rmec ă t o a r e , p i to rească , spec

t acu loasă a fost a p a r i ţ i a şi e vo l u ţ i a l u i V a

l en t i n Ur i ţescu î n n ă z d r ă v a n u l C a l î n a r i p a t .


I n t e r p re t u l a reuş i t , c u bune efecte de s u

gestie c om i c ă , să i m p u n ă imag i n e a aceste i fa

bu loase î n t r u c h i p ă r i a n i m a l e . D i n ceata ce lor

c i n c i g i g an ţ i t e l u r i c i s-au d e sp r i n s p r i n e x

p res iv i t a tea i n t e rp re t ă r i i : Go r i l ă (Bor i s Pe-

troff) şi P ă s ă r i l ă (M i t i c ă P o p e s c u ) . G r a ţ i a

L u c i e i Ş te f ănescu-Dobre a concen t ra t a ten ţ i a

şi a s u p r a fetei l u i R o ş - I m p ă r a t . Cons t an t i n

Co joca r i i a con tu ra t c u c andoa re , cu emo ţ i e

l i r i că şi h a z d i sc re t , c l i i p u l l u i H a r a p A l b .

E a d e v ă r a t că mon t a r e a a p ă c ă t u i t p r i n

oarecare d e z e ch i l i b r u , p r i n ag l omera rea de

efecte com ice î n p r i m a par te , şi printr-o se

că tu i re a i n v e n ţ i i l o r scen ice i n pa r tea a doua .

To t aşa de a d e v ă r a t e că j o c u l u n o r a d i n i n

terpreţ i s-ar f i ceru t uneo r i c en zu r a t c u m a i

m u l t ă r igoare ar t i s t i că , d u p ă c u m u n poves t i

tor m a i p u ţ i n l i n i a r , a r f i a d ă u g a t u n spor de

cu loa re şi f a r m e c reprezen ta ţ i e i . î n a n s a m

b l u l s ău , mon t a r e a p o a r t ă î n să cu c ins te

. .marca f a b r i c i i " , d e z v ă l u i e a t i t ud i nea c rea

toare a co l e c t i v u l u i f a ţ ă de tex t , pof ta sa de

joc .

D i n p ăca t e , a doua reprezen ta ţ i e a t u r neu

l u i , Balul hoţilor, pe drep t cons i de ra t ă o

l u c r a r e de m î n a a doua a l u i A n o u i l h , a de

ru t a t p r i n ec l i p sa de f an tez ie , p r i n s c ă z u t u l

in teres a l l u i R a d u P e n c i u l e s c u f a ţ ă de pro

p r i a sa mon t a r e î n care a d e ţ i n u t — c u m u

l a rd — f u n c ţ i a de t ă l m ă c i t o r a l t e x t u l u i , de

decora tor a l scene i şi de reg izor a l spec t aco l u

l u i . G ra ţ i o s por tre t sa t i r i c l a a d r e s a u no r mo

r a v u r i d i n î n a l t a soc ietate , j oc c o n v e n ţ i o n a l cu

efecte s igure î n t re a p a r en ţ e şi esenţe, o at

mos fe r ă de consp i ra ţ i e şi m i s t e r , c u l o v i t u r i

de tea t ru spec i f i c v o d e v d u l u i po l i ţ i s t , con

s tan tă sursă de com i c , c o n t i n u ă s c h i m b a r e de

i d en t i t ă ţ i î n t re nob i l i şi p u n g a ş i , toate aces tea

au c ă p ă t a t i n spec taco lu l de l a P i a t r a N e a m ţ

u n rel ief l i ps i t de f a rmec şi de ha z , groso

l a n . A u r ă b u f n i t î n această rep rezen ta ţ i e su r

p r i n z ă t o a r e î n c l i n a ţ i i spre d de t a n t i sm , spre

j o c u l ex te r i o r , l i ps i t de n u a n ţ e şi s t ră luc i re .

Con t r i b u ţ i a cos tume lo r G a b r i e l e i N a z a r i e a

fost mer i t o r i e . I n s c h i m b deco ru l a d e z v ă l u i t

m a i p u ţ i n e semne de a t i t ud ine c rea toare , a

cont ras ta t p r i n c a r a c t e r u l s t i l i za t a l con

strucţ ie i cu l i p s a de exp res i v i t a t e (ba c h i a r

t end i n ţe l e de î ng roşa rc n a t u r a l i s t ă ) a le j o c u

l u i ac to r i cesc .

F a ţ ă dc spectaco le le bune — eta lon — a le

aceste i ech ipe , ne-am dep r i n s a cons i de ra că

ac tor i i de l a P i a t r a N e a m ţ pot v a l o r i f i c a şi

. . s a l v a " o p iesă . M ă r t u r i s i m că de da ta aceas

ta a m fost d e z a m ă g i ţ i . C î teva m o m e n t e b une

d i n j o c u l şi e vo l u ţ i a A d r i e i P a m f i l - A l m ă j a n

( L a d y H u r f ) şi a le l u i M i t i c ă P o p e s c u (care

a încercat o c ompo z i ţ i e i n t e resan t ă î n Peter-

bono — căpe ten i a p u n g a ş i l o r ) , ca şi p rezen ţa

ta lenta te lor actr i ţe O lga B u c ă t a r u ( E v a ) şi

L u c i a Ş te fănescu ( j u l i e t a ) n u au reuş i t să

a s c u n d ă s l ă b i c i u n i l e genera le a le aceste i su r

p r i n z ă t o r de nea ju to ra te m o n t ă r i .

V. D.

TEATRUL DE STAT

DIN PLOIEŞTI

Tn u l t i m a v r e m e — la r u b r i c a „cronica»

d r a m a t i c ă " a z i a re l o r noas t re şi , î n deoseb i '

î n „ S ă p t ă m î n a " ' ( p r o m p t ă î n î n reg is t ra rea fe

n o m e n u l u i tea t ra l şi, î n genera l , a ce l u i de

ar tă ) — t i t l u r i ca „a l te spectaco le p r o v i n

c i a l e " se i m p u n tot m a i m u l t c i t i t o ru l u i p r i n

f recven ţă . Spec taco le le ce lor d i n Bo toşan i , .

P i a t r a N e a m ţ , T u r d a , B a c ă u , Re ş i ţ a , C o n

s tan ţa , G a l a ţ i , P lo ieş t i . . . ( l i s ta , p î n ă l a apa

r i ţ ia aces tor r î n d u r i v a f i spor i t ă şi ou a l te

teatre) a u a duna t seară de seară pe b u c u

reş ten i , care s-au doved i t d o r n i c i de no i c u

noş t i n ţe . U n e l e d i n t re î n t i l n i r i a u fost c h i a r

ag reabde , une l e teatre d o v e d i n d a m b i ţ i i r e

per to r i a l e , a l te le , c i t eva i n t e r p re t ă r i no tab i l e , ,

d a r , d m p ă ca t e , cele m a i mu l t e a u r ă m a s

doa r cu amb i ţ i a . . .

C u m î n s ă , ob iec tu l r i n d u r i l o r de f a ţ ă nu-î»

cons t i tu ie a n a l i z a t u rnee lo r , m ă v o i op r i l a

spectaco le le t ea t ru l u i p l o i eş tean # d c ă r u i tur

n e u s-a des f ă şu ra t de-a l u n g u l a c i n c i zile.-

P lo i e ş t en i i a u porn i t spre Cap i t a l ă c u .

Xcvastă-mea se răzbună — comed ie m u z i

ca l ă , adap t a re şi p r e l u c r a r e de S . Anas t a-

sescu d u p ă E u g e n e L a b i c h e , şi Dragoste şi

aventură de G h . D u m b r ă v e a n u — de a seme

n e a o comed ie m u z i c a l ă , ho tă râ ţ i ( a l e ge

rea acestor t ex te ne-o dovedeş te ) să d e a

„reţete" de conv i e ţ u i r e c o n j u g a l ă . B u n e sau

rele ? N u con tează de v r e m e ce r ăspunderea»

o p o a r t ă doar au to r i i ! Ş i p l o i e ş t en i i şi-au

as i gu ra t c r ed i t u l f ă c î n d ape l — î n c a z u l p r i

m u l u i spec taco l — l a E u g e n e L a b i c h e c a re ,

de ce n-am recunoaşte-o, ne-a a m u z a t p en

t ru o seară.

Des i gu r , a m pu tea f i a cu za ţ i de u n a n u m i t

g rad de incu l i tură r e cunosc î nd că l a o p ie

sa ţă h a z l i e , care e sort i tă u i t ă r i i de t i m p u l

care î n gh i t e şi d evo rea z ă or ice creaţ ie c u

un a n u m i t g r ad d e pe r i s ab i h t a t e , a m r îs

l ao l a l t ă spec ia l i ş t i şi nespec i a l i şt i , că a m

u i ta t o seară să d e s p i c ă m f i r u l î n şap te

sprezece şi a m r e c uno s cu t că ex is tă f e m e i ge

loase , care-şi a b r u t i z e a z ă p r i n c ică lea l ă so ţu l

(dacă n u e r a c u m v a ) , că ex is tă f eme i care . . .

nu-s geloase (dar care se p r i cep dc m i n u n e

să-1 f acă pe soţ ge l os ) , că b ă r b a ţ i i s înt . . .

aşa c u m s în t : n i se v a reproşa că a m u i t a t

să ne r e v o l t ă m vis-â-vis de un t ex t b a n a l

' i i-aduce n i m i c n o u , î n ma te r i e de g e l o z i e

şi de m ă c i n a t n e r v i se v ede că n-am pro

gresat cu n i m i c , ce p ă c a t !) ; că î n l oc să-

r î d e m f ă r ă p re ten ţ i e , t r ebu i a să f i m ser ioş i .

V o r b a ceea : o femeie ge loasă e o a d e v ă r a t ă

t ragedie , şi a t u nc i , de ce să r î z i ?

A m u r m ă r i t e vo l u ţ i a u ne i ech ipe care a*

l uc ra t de-a l u ngu l a t re i acte pe pa r t i t u r i c e

p re zen t au r i s c u l u no r î ng roşă r i — at î t d e

tentante în acest gen ap roape r e vu i s t i c —


pând i ţ i f i i n d , l a m i c ă d i s t a n ţ ă , de v u l g a r i

tate, de care î n s ă mte i rpreţ i i n u po t f i a cu za ţ i .

Ne-a cucer i t j o c u l C ă t ă l i n e i V o r n i c , care

posedă o m a r e exp re s i v i t a t e scen ică , ca l i f i

c a t i v u l este d e t e rm i n a t de e vo l u ţ i a actr i ţe i

şi î n cea de-a d ou a comed ie m u z i c a l ă , res

pec t i v , Dragoste şi aventură, î n c a re , î n t r-un

ro l cons t ru i t pe c u to tu l a l te da te , d isponi-

bd i t ă ţ i l e ei ac tor iceş t i s în t ev i den te , şi , c unos

cu t f i i n d că greu ta tea î n aces t gen de spec ta

co le cade n u a t î t pe ceea ce se spune, ci pe

fe lu l cum se spune, p u t e m recunoaş te , f ă r ă

r e z e r ve , că ac t r i ţa a re m u l t ă v e r v ă c o m i c ă ,

v i o i c i u ne , f i i n d u n p a r t ene r pe c a re şi-1 pot

dor i m u l ţ i ac to r i de comed ie . A g r e a b d ă ,

M i o a r a B a b e ş (mtermezzo-ur i l e m u z i c a l e ,

reuş i te , pot f i suspec ta te c a a p a r ţ i n î n d u n u i

ac tor de opere tă ) ; S d v i u L a m b r i n o , p u ţ i n

h a n d i c a p a t de momen t e l e r e vu i s t i c e , (actor

de p r o z ă p r i n exce l en ţ ă ) , a sf îrş i t p r i n a f i

u n b u n p a r t ene r de j o c ; T i t i D u m i t r e s c u a

a vu t m u l t h a z , c î ş t iga t ş i p r i n da te le f i z i ce

de con t ras t d i n t r e e l ş i M i r e l M i n e r i i , î n

aces ta d i n u r m ă i d e n t i f i c ă m u n exce l en t a c

tor de comed ie .

P . S . Dragoste şi aventură — comed ie m u

z ica l ă de G h . D u m b r ă v e a n u .

D a ! A m a i fost o comed ie care şi-a pro

pus de a s e m e n e a să dea reţete de c onv i e ţ u i r e

c o n j u g a l ă . A i c i î n s ă , l a b ana l i t a t ea t e x t u l u i

s-a a d ă u g a t şi p r e t en ţ i a de a i m p u n e ,^reţete"

şi î n c ă p e u n t on foar te sen tenţ ios . N u era

c a zu l !

Irina Toma

Teatrul „Bulandra" PLflV STRINDBERG de Fr. Durrenmatt

P e n t r u Du i i r enma t t t ea t ru l c l a s i c ca şi l i

t e r a t u ra d r a m a t i c ă de t ip c l a s i c , a u î nce ta t

să m a i exerc i t e a s u p r a c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i

v r eo î n r i u r i r e . Ş i , d a c ă nu-i n e a p ă r a t c a z u l

să f ie a r u n c a t l a coş, t ea t ru l — aşa c u m

l-am apuca t şi c u m l-am cu l t i v a t de-a l u n

gu l t i m p u r i l o r — n u a r pu tea , d u p ă e l , î n

seco lu l nos t r u , să se v a l o r i f i c e şi să f ie gus

tat dec î t c u f u n c ţ i e m u z e a l ă , ca p iese de

m u z e u . (Ceea ce n-ar fi p î n ă l a u r m ă a l t

c e v a , dec î t , eu f em i s t i c , o t r im i t e re l a . . . f i a re

v e c h i ) . D e a i c i . de l a e u f e m i s m , i n t r ă m în

zona p a r a d o x u l u i : ca să d ă i n u i e şi a l t fe l —

ac t i v şi ac tua l — tea t ru l se cere p r i v i t ca

un c on t i n uu . .e imp de exper imente* ' şi s upus ,

ca a tare , une i ne înce ta te a c ţ i u n i de r e a n i

m a r e . I n această pe rspec t i v ă e c a z u l să ţ i

n e m s e a m a că , p r i n t r e a l te le , o m u l v r e m i l o r

de a z i a r f i i n a p t u ne i conş t i i n ţ e t rag ice

s a u , m ă rog , i n ape ten t p en t r u t raged ie şr

s i t ua ţ i i t rag ice ; că r ă s p u n s u r i l e v e c h i i t ra

ged i i l a m a r d e p r ob l eme de v i a ţ ă a r d o b î n d i

o m a i s po rn i c ă şi m a i a d e c v a t ă r e z o n a n ţ ă ,

d a c ă ele a r f i conver t i t e (ma i b i ne z is : răs

tu rna te ) î n grotesc şi c om i c . C u aces t fe l de

a v e d e a , D u r r e n m a t t , f i reşte, n u se a f l ă s i n

gu r ; tea t ru l său a f ă c u t epocă a l ă t u r i de o

p l e i a d ă de c o m b a t a n ţ i a i a n t i t e a t r u l u i , a i

c u l t i v ă r i i — dacă n u ch i a r a i c u l t u l u i —

g ro tescu l u i . Ş i n i m e n i , n u t ă g ă du i e ş t e r e z u l

ta te le aceste i d i s poz i ţ i i c rea toare , n i m e n i n u

le d i s cu t ă .

L u c r u r i l e î n c e p să p a r ă de ne în ţe les (şi

g r e u de acoper i t c h i a r c u a r g u m e n t u l p a r a

d oxu l u i ) a t u n c i c î n d c l as i c i t a tea şi opere le

de t ip c l a s i c s în t ele înse le scoase d i n m u

z e u l î n care D u r r e n m a t t le aşezase, şi s u pu se

u n u i r e g i m de r ă s t u r n a r e , de conve r t i r e î n

grotesc şi com ic . N u pot p u n e , a i c i , î n d i s

cu ţ i e c a z u l l u i S h a k e s p e a r e ( ^ r e an ima t " de

D u r r e n m a t t , o d a t ă c u Regele Ioan, m a i re

cent ou Titus Andronicus) p e n t r u că n u c u

nosc cazul de cît d i n z v o n p ub l i c (d in r e l a

t ă r i care i ns i s t ă , î n deoseb i î n ce p r i veş te

Titus Andronicus, a s u p r a î n t î m p i n ă r i i s c an

da l i z a t e ce i-a făcut-o p u b l i c u l g e r m a n ) . N i c i

c a z u l l u i Str indbetrg n u socotesc că a r m e r i t a

a i c i o p r e a î n d e l u n g ă adăs t a re . F i i n d c ă , n u

re la ţ i i l e D i i r r enma t t -S t r i n dbe rg in teresează

a i c i , şi f i i n d c ă , d u p ă t u r n e u l t ea t ru l u i K a m -

m e r s p i e l d i n M u n c h e n , cu p u t e r n i c a l u i de

m o n s t r a ţ i e actor icească , d inco lo de această

d e m o n s t r a ţ i e şi î n po f i da e i , S t r i n d be r g , a m

c red i n ţ a , n-a su fer i t , o r ice s-ar z i ce , n i c i o

m u t a ţ i e î n conş t i i n ţ a p u b l i c u l u i nos t r u , sp re

grotesc s au spre caragh ios — c u m pa re a fi

fost s copu l „ e x p e r i e n ţ e i " l u i D u r r e n m a t t p e

ope ra d r a m a t u r g u l u i s ued . D a r Play Strind

berg, această . . j oacă " împotriva l u i S t r i n d

berg, a fost p u s ă î n scenă şi l a no i , l a T e a

t r u l „ B u l a n d r a " . A fost p u s ă p rog r ama t i c ,

pe l i n i a m a g i s t r a l ă a p r o g r a m u l u i s ău , ca re

a po rn i t de l a G o r k i şi S h a k e s p e a r e şi a tre

cu t p r i n B r e c l i t şi B i i c h n e r , i n c ău t a rea şi

p u ne r e a i n re l ie f a m a r i l o r d r a m e şi p ro

b l eme ale u m a n i t ă ţ i i . P e l i n i a aces tu i p ro

g r a m , o h a l t ă a fost î ncerca t ă şi l a Dansul

morţii, d r a m a pe c a n a v a u a căre ia s-a „ j u

c a t " D u r r e n m a t t — re tez îndu- i , ca p l i c t i cos ,

şi m i ş e î ndu- i î n poante , d i a l ogu l ; m a i a les

r e d u c i n d f o ca r u l ei t u l b u r ă t o r t rag ic , c a i n

terz is c o n t e m p o r a n e i t ă ţ i i , l a u n p r i l e j de

farsă . Deoa rece , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , peste tot

j o c u l de c u v i n t e , f o rmu l a t de a u t o r u l adap

tă r i i ( „ d i n t raged ia m a t r i m o n i u l u i bu rghez

s-a a j u n s La o comed ie a t r aged ido r m a t r i m o

n i a l e b u r g h e z e " ) , ba c h i a r l u î n d de b u n i

t e rmen i i j o c u l u i de c uv i n t e , a s ub ţ i a Dansul

morţii la o m ă r u n t ă t raged ie a m a t r i m o n i u

l u i , î n s e a m n ă a c ă u t a şi p r e t ex t u l j u s t i f i c a t i v

pen t ru o . . r ă s t u rna re " î n f a r s ă , c l i i a r dacă

s-ar res imţ i î n ea ca o d ro j d i e , a m a r u l

t ragic d i n ca re a pu rces . N u e v o r b a

a i c i doar de o . .moda l i ta te l u c i d- i ron i c ă " şi


„ inc i s iv-sa t i r i că " , ( c um , l a r â ndu l l u i , p re tex

tează T e a t r u l „ B u l a n d r a " , p e n t r u a-şi j u s t i f i c a

expe r i en ţ a „ r e g i s t r u l u i " an t i-S t r i ndberg ) , c i de

o a t i t ud i ne fa ţ ă de c l a s i c i , pe ca re n u i-o

p u t e m i n te r z i ce l u i D u r r e n m a t t , d a r pe care

o a d o p t ă şi T e a t r u l „ B u l a n d r a " . Ceea ce ,

p e n t r u p r o g r a m u l s ău , e, ce l p u ţ i n cu r i os .

Deoa rece , i a r ă ş i , d a c ă s î n t em de a c o r d , că

n u se c u v i n e — ca f i i a i aces tu i secol — să

f im i n t i m i d a ţ i ( vo rba l u i B r e c h t ) de c l a s i c i ,

t rebu ie să f i m , d e o p o t r i v ă , de a co rd , c î n d

î i soco t im „p iese de m u z e u * , să-i t r a t ă m ca

a t a re , i a r c î nd c r e d e m că ei ne m a i s p u n

to tuş i c e v a , să-i l ă s ă m să ne s p u n ă ce au

şi ce pot să ne s p u n ă ( fo los ind toate m i j

loace le t ehn i ce pe care a m a j u n s a le a v e a

la î n d e m î n ă , şi toate cuce r i r i l e e x p r e s i v e de

care a m a j u n s să d i s p u n e m , p en t r u ca spusa

lor să ne p a r v i n ă î n tot ce c r e d e m î n ei

î n c ă a c t ua l şi s emn i f i c a t i v n o u ă şi t i m p u l u i

n o s t r u ) , şi n u să p u n e m pe s e ama lor s pusa

noas t r ă . J o a c a an t i-St r indberg a l u i D u r r e n

ma t t , v e n i t ă î n t r-un m o m e n t î n care S t r i n d

berg este d i n n ou c i t i t şi s tud i a t p e n t r u

scenă , l a e l acasă , t o cma i p e n t r u a r e l e v a

con t empo rane i t a t e a l i t e r a t u r i i l u i ( vez i Visul

î n reg i a l u i I n g m a r B e r g m a n ) , poate f i p r i

v i t ă ca u n exerc i ţ i u î n t r-un m o m e n t de „ go l

de p r o d u c ţ i e " p e n t r u d r a m a t u r g u l e l ve ţ i an .

P r e l u a t ă î n s ă î n t e a t r u l n o s t r u , ( d u p ă ce a

c unoscu t , l a p r ime l e sa le e fo r t u r i de a-1 i m

p u n e pe a u t o r u l Domnişoarei Iulia, î m p o

t r i v i r e a b u l e v a r d u l u i d e c ă z u t , şi d u p ă ce , d i n

aces t mo t i v , a a j u n s a nevo i e a ne fi f am i

l i a r ) această „ j o a c ă " poate a v e a d rep t ur

m a r e n u n u m a i o ( i m p o s i b i l ă , de alt fel)

m u t a r e a d r a m a t u r g u l u i pe t e renu l b u l e v a r

d u l u i , d a r şi o (aceasta , foarte p o s i b i l ă şi

pe r i cu loasă ) ex t i n de re a m o d e l u l u i şi expe

r ienţe i pe a l ţ i şi a l ţ i c l a s i c i . G r e u e înce

pu tu l . Să f ie aces ta p r o g r a m u l T e a t r u l u i

„ B u l a n d r a " ?

I n sf îrş i t , s pec t aco l u l (regia L i v i u C i u l e i ) .

G î n d i t î n l i t e ra t ex t u l u i a d a p t ă r i i , ba c h i a r

î n foarte m a r e m ă s u r ă , î n da te le m o d e l u l u i

s cen i c , r ea l i z a t de î n suş i a u t o r u l a d a p t ă r i i ,

s pec t aco l u l n-a a j u n s să adauge peste l i n i a

p r o f e s i ona l ă ş t i u t ă c u care ne^a dep r i n s tea

t ru l de pe S c h i t u M ă g u r e a n u . n i m i c reve

la tor . D u p ă g o r k i a n u l P r o t a sov , d i n Copiii

Soarelui ş i d u p ă Danton-u\ l u i B i i c h n e r .

L i v i u C i u l e i a c t o ru l , exce lează a c u m în com

poz i ţ i a groasă a u ne i a t i t u d i n i r i g i d m i l i t a

r i s t e , şi a u ne i os ten ta ţ i i m o r b i d c i n i ce (d in

oare se v r e a con f igura t , pe reg i s t ru grotesc ,

c h i p u l c ă p i t a n u l u i E d g a r ) . C l o d y B e r t o l a , ne

v o i t ă a j u c a „ an t i . . . " , î n r ăcea la „incisiv-iro-

n i c ă " c u care îşi co lo rează c h i p u l neves te i

a c r i t e de r a t a re , d e căsn ic ie p l a t ă şi c l a u

s t r a re , e to tuş i v i z i b i l t rasă spre ape le ad i ne i

şi t u l b u r i a le s t i l u l u i S t r i n dbe rg şi , f ă r ă v o i e ,

d e c i , p s i h o l og i z e a z ă , l i t e r a t u r i zează . I a r V i c t o r

R e b e n g i u c , acest ac tor de nem i j l o c i t e şi bogate

r e su r se p e n t r u t ea t ru l nou , oonversa t i v . este

o p r e zen ţ ă p a r c ă s t i nghe r i t ă de s ine î nsăş i ,

(deşi î l r ecuperează o a n u m i t ă , a scunsă , —

şi de b u n ă ca l i ta te , i ron ie , f a ţ ă de ro l d a r

p a r c ă şi f a ţ ă de t ex t u l „ m e c i u l u i " . (Play

Strindberg e cons t ru i t pe da te le şi î n r i t m u l

u n u i m e c i de b o x ) . I n o r i ce caz , a cea „ u n i

tate a c r ob a t i c ă " r e a b z a t ă d in tasun tr io acto

r i c e sc , l a care râvnea D u r r e n m a t t transfor-

m î n d Dansul morţii ( „p iesă de ac tor i " ) î n

Play Strindberg ( „p iesă p e n t r u ac tor i " ) e

g r e u să f ie sesizată î n f o r m u l a î n c hega t ă l a

T e a t r u l . . B u l a n d r a " .

FI. T.

R E C I T A L

Ina Oti l ia Ghiulea

N u e n o u f e n o m e n u l ! A c t o r i i v o r să de

v i n ă cântăreţ i , şi e x e m p l e i l u s t r e s t au i n

s l u j b a aces te i t emera re î ncercă r i . Să fie a i c i

oare v o r b a de v e c h e a t r ad i ţ i e b a l a d i n ă a

t r u ve r i l o r p o p u l a r i ca re r ec i t a u , c î n t a u , d an

s au şi d r e s a u n u n u m a i i n i m i l e spec ta tor i

lor, c i şi a n i m a l e l e s ă l ba t i ce ? ! C r a i o v e a n u l

T u d o r G h e o r g h e a desch i s ape t i t u l m u z i c a l

a l co legdor să i , şi ia tă-ne a c u m i n f a ţa u n u i

n ou r e c i t a l t ea t ra lo-muz ica l : I n a O t i l i a G h i u

lea . S e n s i b d ă ac t r i ţ ă , c u o m a r e Î n c l i n a ţ i e

p en t r u l u m e a c u v â n t u l u i s c r i s , c u l u c r ă r i t i

p ă r i t e (p iese, v e r s u r i ) , I n a O t i l i a G h i u l e a

l u p t ă , de u n a s i n g u r ă , de m u l t ă v r e m e pen

t ru a-şi a f i r m a pe rsona l i t a t ea m u z i c a l ă (cea

tea t ra l ă a p ă r â n d spo r ad i c pe s cena T e a t r u l u i

„ L u c i a S t u r d z a B u l a n d r a " ) , e vo l u ând c h i a r

şi î n i p o s t a z a de cân t ă rea ţ ă d e l oca l s a u bar ,

p e n t r u a se con f r un t a c u p u b l i c u l , p e n t r u

a-şi m o d e l a n o u l gen . G ă z d u i t ă pe s cena T e a

t r u l u i „ Ţ ă n d ă r i c ă " , a le c ă r u i „ N o c t u r n e "

s-au u n p u s spec ta tor i l o r oare n u m a i s în t

cop i i , I . O . G . a b o r d e a z ă u n r epe r t o r i u d e c

l i c : u n f r agmen t d i n B r e c h t , u n c în tec d i n

r e pe r t o r i u l l u i P i a f f , a l t u l d i n ce l a l l u i

B e c a u d , m u l t e v e r s u r i p r op r i i ( pu r t ând

ş ăga l n i c a nosta lg ie a o r a ş u l u i na t a l —

I a ş i ) , c u o a r doa re c e sugerează s t r ă d a n i a

de a se d o v e d i „ac tor t o t a l " . Ac t r i ţ a

rec i tă — cu u n p a t e t i sm g r av , c î n t ă , m a i

a les p iese d r ama t i c e , c u o i n tens i t a te şi o

voca ţ i e p rop r i e , se adresează e u r i tm i e i cu

ega lă d ă r u i r e . E a îşi c o n t u r e a z ă u n au topor

tret c o m p l e x , d i n a le c ă r u i c hena r e , r ă z b a t e

me r eu i n t e rp re t a scenică . M u n c a de e labo

rare a u n u i a s e m e n e a p r og r am , exerc i ţ i i le

î n d e l u n g a t e , l a care se a d a u g ă pe rsona l i t a t ea

şi f a r m e c u l p e r sona l , ne f ac să c o n s e m n ă m

aces t por t re t , i n v i t â n d t o t o d a t ă spre aseme

nea i n i ţ i a t i v e şi a l ţ i ac to r i , p e n t r u care l ă u

d ab i l a „ l u p t ă c u i n e r ţ i a " a I n ei O t i l i a

G h i u l e a poate cons t i t u i u n î n d e m n .

A. P.


MIHAIL DAVIDOGLU

„OCHII D R A G I A l

B U N I C U L U I " Dramă

în trei acte https://biblioteca-digitala.ro

P E R S O N A J E L E

PETRU ARJOCA

PA V E L

PETRUŢ

T1BERIU-TIBI

AARON GHERGHE1

VIOREL PRUNCU

GEORGE CLAIN

PONORAN ION

MARICA ARJOCA

ELSA

LIMA BREBENAR

JULIETA-JOLJ

ILL IA SYOBODA

74 de a n i

f i u l s ă u , 52 de a n i , i n g i n e r

f i u l l u i P a v e l . 26 de a n i , i n g i n e r

f i u l ce l m i c . 19 a n i

de v î r s t a l u i P e t r u A r j o c a

2 8 de a n i , i n g i n e r

3 0 de a n i , i n g i n e r

2 8 de a n i , p r im- top i t o i

so ţ i a l u i P a v e l

f a t a l o r , 2 4 de a n i , geolog

de aceeaş i v î r s t ă , i n g i n e r

v e r i ş o a r a L i v i e i , 2 8 de a n i i

n e p o a t a l u i P e t r u A r j o c a . de v î r s t a l u i T i b i


Actul I O faţă de cortină care reprezintă Reşiţa cu cauperele celor două furnale, coşul

şi o parte din platoul oţelăriei cu cele cinci coşuri ale sale. Ca un fundal sonor, şuerul

locomotivelor uzinale şi, la intervale regulate, ca o răsuflare de monstru astmatic,

eşapamentul gazelor de furnal.

Odaia de zi a familiei Arjoca, care, în acelaşi timp, ţine loc de sufragerie şi

cameră de lucru. Stînga, planul întîi, uşă spre camera lui Pavel. Tot stînga, planul doi,

o scară interioară, care duce înspre odaia lui Petru Arjoca şi aceea a Elsei. In fund,

intrarea principală şi uşa înspre bucătărie. Dreapta, planul doi, fereastră şi uşă larg

deschisă înspre verandă, iar planul întîi, uşă spre camera băieţilor.

In scenă Tibi şi verişoara acestuia, lulia. Cu un carton ve genunchi şi un capăt

de cărbune în mină, Tibi îi prinde silueta.

t U L I A ( înspre v e r a n d ă ) : Aşa , bun i cu l e .

Arde-1, trage-i ! S ă se m a i l a ude şi a l t ă d a t ă .

A A R O N (d in v e r a n d ă ) : M ă l a u d e u ? A u z i ,

ido le . nepoa t ă- ta as ta . . .

(C î teva b u f n i t u r i m a i pu t e rn i ce şi m a i

a les u n şu ier de l o c o m o t i v ă s c h i m b ă po za

I u l i e i . )

I U L I A : N u pot . N u m a i pot . A m să p lec

î n t r-un v i r f de mun te . . . pe m a l u l m ă r i i .

N u m a i să n-aud şu ie r de l o c o m o t i v ă şi zgo

mo t u l gaze lor de f u r n a l .

T 1 B T : M i n ţ i . M i n ţ i f ă r ă r u ş i n e . M a m a ta

a fost maca r ag i ţ ă . . . S ă p l u t e ş t i pe m a c a r a ,

l u n e c î n d peste p l a s m a de foc a me ta l u l u i . . .

I U L I A : I I u r ă s c U r ă s c şi f ocu l şi me t a l u l .

T I B I : Ce-i f r u m o s aco lo s u s . s î n t coşur i l e

o ţe l ă r ie i . C a n i ş te c o l u m n e . C o l u m n e e l i ne .

I U L I A : Nu-m i p l a ce f ocu l . V r e a u v e r de l e

c i m p i e i , a l b a s t r u l m ă r i i . . .

T I B I : A l b a s t r u şi v e r d e . C o m p o z i ţ i e de a h

a a s t r u şi v e r d e . (Aduce d i n c a m e r a sa u n

şeva le t c u r e spec t i v a p î n z ă şi o casetă c u

cu l o r i . I u l i e i , c a re po rn i se l a ţ i teră u n c în tec

v e c h i b ă n ă ţ e a n . ) N u . N u ! S l a b , moa l e . (Şi

t r e c î nd sub s c a r a i n t e r i o a r ă , u n de se a f l a

o ch i t a r ă e lectr ică , a t acă să scoa le şi m o r ţ i i

d i n morm in t e . ) R i t m . F o r ţ ă . E l a n . T e m p o ,

t empo .

A R J O C A (v i ne d i n v e r a n d ă ) : T i b i , T i b i ,

tc-am ruga t , ţ i-am spus . . .

A A R O N fi-a v e n i t d i n u r m ă , î n m î n ă c u

o t a b l ă de şah , şi p u ţ i n „ f ă c u t " c u m este.

re ia me l od i a l u i T i b i ) : U n c întec aco lo , ce-ţi

str ică .

A R J O C A : C în tec e ăs ta ? P a r c ă a i i n t ra t

c u j o a g ă r u l î n m ă g a r i i d i n B r e b u şi-i fe-

răs t ru ieş t i de v i i . (Pr iveş te î n sp re şeva let şi

p î n z a Iu i T i b i . ) M ă î n t r e b ce m ă f ă ceam

d a c ă n u e r a f ra te- lău Pe l r u ţ . . . (Cu och i i la

A a r o n , c a re , a ten t să n u r ă s t oa rne p iese le ,

îşi p ă s t r e a z ă e c h i l i b r u l a j u t a t de baston . )

E h e i , p e n s i o n a r i l o r c u h a i n e negre şi b a s t on ,

ce-aţi m a i î m b ă t r i n i t ! D e m i n e v o r b e s c ,

A a r o n . Ş i de t ine . ( M u t ă o p iesă , a po i ,

ferm.) E v r e m e a t i ne re t u l u i , A a r o n . S i n t

a n i i l o r .

A A R O N : L a P e t r u ţ te g î ndeş t i ?

A R J O C A : L a Pe t r u ţ , d a .

A A R O N : M ă m i r că nu-i găseşt i c u s u r şi

l u i . ( L a p r i v i r e a l u i P e t r u A r j o ca . ) P ă i , că

v-a adus n o r ă î n casă de aco lo , d i n G a l a ţ i .

A R J O C A : P e L i v i a a şt iut-o de a i c i . D e

m i c i cop i i se ş t i u . C a i e r i a fost . Parcă-i

v ă d p i c i o ruşe le c u m î i a l e rgau . . . Ş i-acuma

p l eacă . P l e ac ă , t r imes c u b u r s ă .

A A R O N : I do l e , e d e a j u n s să-i a u z i n u m e l e

şi ga ta . eşti topit .

A R J O C A : D-apoi a m şi de ce . Acu-s do i

a n i . c î nd m-au c h e m a t l a G a l a ţ i . î l ş t i a u

c u to ţ i i . N u că-mi e r a nepo t s a u f i i n d c ă a

v en i t l a e i şef de p r o m o ţ i e c u zece l a d i

p l o m ă . P e n t r u p r i c e pe r e a c u c a re s-a dove

dit . . . Ş i-acum p l eacă . P l e a c ă şi n u a m să-1

m a i v ă d . Nu-1 m a i a p u c .

A A R O N : C u m să nu-1 a p u c i ? V i n e e l . S e

î n toa rce . V i n e profesor . . . P r o f e so r doctor

peste oţel şi f o n t ă . Şi-n m i n a l u i . f u rna le le

c a j u c ă r i i l e c u ca re se j oacă cop i i i .

A R J O C A : N u , A a r o n . Nu-1 m a i a p u c e u .

M ă d u c , m ă p r ă p ă d e s c . ( I n t r a r e a l u i J o i i

p r i n u şa d i n f und a r up t a tmosfera . )

J O L I ( cu î m b r ă c ă m i n t e a ei ţ i p ă t o a r e , în

d r eap t a pe u n u m e r a ş c u m a i mu l t e roch i ţe

şi î n s t î nga c î teva p ă l ă r i i , işi face i n t r a r ea

c u u n ch ico t i t , apo i c u v o r b i r e a ei pe l t ică . )

A m ven i t . E u s in t .


A R J O C A : D e ce , J u l i e t a ? Te-a i f ă c u t pă lă-

r ieră . cusă toreasă ?

J O L I (a î n t i n s roch i i l e pe spe teaza s c a u n u

l u i ; cu u n z î m b e t cucer i tor ) : P e n t r u L i v i a .

Că d a c ă p l eacă acolo peste m ă r i şi ţ ă r i , n-or

să p lece n e c u n u n a ţ i , n u ? Ver i şoare s î n t em .

c u m s-o las f ă r ă o roch i ţ ă , aşa . m a i j imbir-

l ie ! l-am adus d o u ă . t re i , să-şi a leagă . .

Că-i s p u n e a m şi E l s e i . . .

A R J O C A : E l s a ! D e ce ? A ven i t ? Unde- i ?

C i n d a ven i t ?

E L S A (care i n t r ase p r i n f und şi c ă u t a să se

e l i be reze de rucsac ) : A c u m a , bun i c u l e . N u

m a i ce a m ven i t .

A R J O C A : M d a , v ă d . Parcă-i ho te l . U n u l

v i n e , a l t u l p l eacă .

E L S A : A u ven i t de l a G a l a ţ i , P e t r u ţ şi

L i v i a , ş t iu .

A R J O C A : C a să p lece . P e n t r u a s i a a u ven i t .

E L S A : Mi-a spus J o i i . Ş i mi-a spus şi

m a m a .

A A R O N : A h a î A i vo rb i t c u m a m a .

E L S A : A m vorb i t . J o s î n g r ă d i n ă . P l i veş te

sa l a t a .

A A R O N : P l i veş te sa l a t a ? E b ine . E foarte

b ine .

A R J O C A ( lu i A a r o n ) : G u r a !

E L S A : Ce este ? Ş i ce-i c u m a m a ? Ce-i

T i b i ? ( C u m T i b i îşi v e d e m a i depar te de

p i c tu r ă . ) D a r c e v a a fost.

J O L I : A fost.

A R J O C A : T u as t a , J u l i e t a , p e n t r u boar fe le

a l ea a i ven i t . s au . . . ?

J O L I : P l e c , m ă duc . Să v i e n u m a i L i v i a .

A u r ca t sus pe d e a l u l C r u c i i c u n iş te f lo

r ice le p en t r u b u n i c i şi s-a dus şi Pe t r u ţ cu

u n buche ţe l pen t ru tuşa S i l v i a . T r e b u i e să

p ice . . . D a c ă n-or fi pe l a o ţe l ă r ie . ( E l s e i .

m a i mu l t şopt i t . ) E m a r e d a n d a n a acolo. . .

Ce m a i ! A v a r i i , r e bu t u r i .

E L S A ( şop t i nd şi ea) : Ş i ce vorbeş t i aşa

î n şoap t ă ?

J O L I : Să n-audă b ă t r i n u l . C rede că n u se

ş l i e . D a ştie toa t ă u z i n a , toa tă Re ş i ţ a . ( I a r

şopt i t . ) Ce l p u ţ i n jos î n h a l ă , i a d u l pe pă-

m i n t . Nu-i loc de u n ac . E o h a l i m a şi-un

du-te v i n o ce n u s-a pomen i t . I s aco lo to ţ i

gag i i i de l a Comi te t , de l a D i rec ţ ie . D a ' tată-

t ă u P a v e l şi-a str îns sp r î ncen i l e şi pe to ţ i

i-a a lunga t . A c u m a î l face pe şe fu ' şi p une

o rd i ne . D a de s î m b ă t ă l a a m i a z ' şi p î n ă a z i

d i m i n e a ţ ă că a uşchit-o c u m a ş i n a şi dus a

fost, de as ta m u c l e s , u n c u v î n t n-a scos .

Hi-hi-hi ! N i c i pe unde . n i c i c u c ine . H i -

hi-hi !

A R J O C A (lui J o i i j : D e s t u l . D e s t u l , spu rcă

c i une . Ţi-ai deşer ta t s a c u l , ce m a i s ta i ?

J O L I ; î m i pa re r ă u . E u . . . E u . . . (Dă să-şi

s t r îngă roch i i le . )

A R J O C A : D a , tu . T u . ma ică- ta . T o t n e a m u l

v o s t r u B r e b e n a r . V ă ş t i u e u pe toţ i . ( F u

r ios , l u i Aa ron . ) D e ce n u m u ţ i ? U n d e ţi-s

g î n d u r i l e ?

A A R O N : M ă î n t r e b a m , P i t e r , d a c ă m a i ţ i i

m in te de r an j amen t e l e de l a v o i , c î n d e ra

să-ţi î nghe ţe f u r n a l u l t ă u u n u ' ?

A R J O C A (mohor î t ) : N-am u i ta t .

A A R O N : .. .Şi la P a v e l c i nd i st- p r ă b u ş e a

cup to r d u p ă cuptor . . .

A R J O C A : Ce v r e i să s pu i ?

A A R O N : Că e i . ăş t i a , m u l t r ă u ne-au

făcut . . . D a r s-au dus . s-au p r ă p ă d i t . Ş i A l ee

J ă m ă n a r şi L i v i u B r e b e n a r .

A R J O C A : L a ce-mi am i n t e ş t i ? Lasă-i aco lo

u nde i-a apuca t noap tea şi î n t u n e r i c u l .

A A R O N : P e b eu t u r a l u i D u m n e z e u , c u to ţ i

s f in ţ i i a g h e z m u i ţ i şi S f î n t a A n a care le toar

n ă î n p a h a r ă . C u m să nu-ţ i am in t e sc , c î nd

no r a as ta a voas t r ă . L i v i a . e d i n n e a m u l l u i

B r e b e n a r ! F a t a l u i .

A R J O C A (cu u n p u m n î n m ă s u ţ ă a dat jos

p iese le toate) : C i ne ţi-a ce ru t să-mi s p u i !

O r i s i ngu r n u ş t i am ? Ş t i u , n-aş m a i s t i i .

D a ' d a c ă i i e d r a g ă l u i Pe t r u ţ ! Ş i-apoi oa

m e n i s î n t em , A a r o n ! Ş i n-am s-o pedepsesc

pe f a t ă p e n t r u t i că loş i i l e t a t ă l u i e i . . . B i n e

nu-mi v i n e . D a r ce pot face ! Ce p u t em !

(Pr iveş te i n j u r şi r u ş i n a t s t r inge p iese le că

zute jos.)

T I B I (din d r ep t u l şeva le tu l u i ) : Degeaba .

E - n z a d a r , cop i le . C u s a u f ă r ă v o i a noa s t r ă ,

ce t rebu ie să se î n t î m p l e , se v a î n t î m p l ă .

A R J O C A : Ce ? Ce ? !

T I B I : Se v a î n t î m p l ă . Ş i n i m e n i n u le poate

s l a î m p o t r i v ă . N i c i v i i i . n i c i m o r ţ i i . F i i n d c ă

ma r t o r i mi-s stele le şi s f i n ţ i i d i n cer şi, d a c ă

v r e i . şi m a r t i r i i d i n i a d , d a r i u b i i e c a a l u i

frate-meu Pe t r u ţ şi a L i v i e i n u s-a m a i pro-

tocolat i n u r b e a as ta a n oa s t r ă de l a P ă i r u .

fec ior i i ' l u i A r j o c a ă l b ă t r î n , c a re î n 1788 .

s i ngur c u f eme i a l u i . F l o a r e a , şi o m i n ă de

or tac i a u ţ i n u t p iep t cete lor de t u r c i ca re

u r c a u d i n s p r e Bocşa şi Co l ţ a n i . î n sus pe

v a l e a B i r z a v e i .

• I O L I (care-i vo rb i s e în şoap t ă E l s e i i : M ă

T i b i . tu eşti c a n d r i u r ă u . C ă a i t r ă i t pe

al u n c i a să-i v ez i !

T I B I : S i n t t i n ă r şi t inereţea e s i n gu r a c u

noaştere a l u m i i . (Se u i t ă î n jur . ) N u a m

cu c ine c o m u n i c a , f i i n d c ă lumea-i b ă t r î n ă şi

b ă t r i ne ţea m in t e .

A R J O C A : M i n t eu ?

A A R O N : S a u poate eu ?

T I B I : D u m n e a t a , b u n i c u l e , eşt i t i n ă r . Ş i

d u m n e a t a . A a r o n . M a i b ă t r î n ă e J o i i (Aces

teia.) N u te e n e r v a că-ţi s t r i c i m a s c a .

E L S A : C u m po ţ i , T i b i ! A r e şi ea o i n i m ă .

T I B I : P roş t i i n u a u i n i m ă . I n s c h i m b , deş

tepţ i i . . . ( î n toa rce şeva l e t u l c u p î n z a l a z i d şi

trece î n a i n t e a lu i Pe t r u ţ . care i n t rase p r i n

f und . c u L i v i a . ) P e t r u ţ ! L i v i a ! D e c i n d v ă

aştept . . . (Se trage î napo i . ) Ce-i c u v o i ?

P E T R U Ţ : N i m i c .

T I B I : E i , n i m i c ! S-a î n t â m p l a t c e v a .

P E T R U Ţ : I n f iece c l i p ă se î n t î m p l ă cîte

c ev a . (E l se i . ) F r u m o a s ă e x c u r s i a '.' F r u

moasă . . .

T I B I : Spune-mi tu , L i v i a . . .

A R J O C A : D a r lasă-i î n pace , m ă . O r f i

os ten i ţ i . Ş i apo i f i ecare să te î n t r ebe , f ie

c ă r u i a să-i r ă s pun z i . . .

T I B I :Nu-i a s t a . ( L u i Petruţ . ) A i fost l a oţe

lăr ie .


P E T R U Ţ : A m fost.

L I V I A ( i z bucn i nd ) : N u m a i p l eacă . P e n t r u

ce a v ă z u t l a ta ică-său. Că r ă m î n e să-I

a ju te .

A R J O C A : P e n t r u n i ş te d e r a n j a m e n t e acolo. . .

O ţe l şi v i a ţ ă u ş o a r ă n u s-a pomen i t . Ce v r e i ?

Îs ca v apoa r e l e ace l ea ca re s t r ăba t m ă r i l e

b in tu i te de f u r t u n i şi c i c l oane . Ăs t a li-i

d r u m u l , şi a l t u l n u a u . T c d u c i u n d e t rebu ie .

L I V I A : A ş a i-am spus şi e u . ( L u i J o i i c a re

0 trage m e r e u î n sp re roch i i l e sale . ) M u l ţ u

mesc J o i i , n u mi-i c a p u l a c u m .

E L S A : P e t r u ţ , e c h i a r aşa ?

J O L I : I a d u l pe p ă m î n t . Ş t i u de l a p r i m ă

m i n ă . D e l a b ă i a t u l l u i C a l m u ţ c h i , ca re a

auz i t l a te le fon , c ind . . .

E L S A ( lu i Pe t r u ţ ) : Ş i c rez i că ta la s i ngu r

n u m a i dovedeş te ?

J O L I : E depă ş i t , ce m a i !

A R J O C A : lu i Jo i i ) : T u , c o ţ o f ano , ţine-ţi

p l i s cu l . (E l se i . ) C u m să n u dovedeasc ă !

P E T R U Ţ : N u ş t i u , b u n i c u l e . Aco l o l a e i

poa le . D a r a i c i i n casă. . . (E l se i . ) A i v o r b i t

c u m a m a ? ( L u i A r j o c a care s-a r i d i ca t for

n ă i n d . ; N u săr i , b u n i c u l e . M a m a n u mi-a

spus n i m i c . Ş i c u m o ş t iu şi o şt i i şi d u m

nea ta , n u v a s pune n i m i c , c h i a r de-ar f i să

1 se zd robească i n i m a . S-au găs i t e i î n s ă

a l ţ i i .

A A R O N : C i i n i i . R e p e d e să sf işie.

T I B I (care şi-a str îns caseta c u cu lo r i l e ) :

C l i n i i . C i i n i i şi t i ne r i i i ubesc a d e v ă r u l . A d e

v ă r u l doa re , sf iş ie. D a r m a i b i ne sf iş iat de

a d e v ă r , dec î t l i ns de m i n c i u n i . U r ă s c m i n

c i u n a .

J O L I : T i b i ăsla-i n e b u n .

A R J O C A (cu spate le l a J o i i . t i ner i l o r ) : As-

cu l t ă-mă a i c i . P e t r u ţ . Ş i tu , T i b i . E l s a , şi t u .

S in te ţ i des t u l de m a r i , d a r tot cop i i . S ă n u

u i t a ţ i as ta . Ş i ce se petrece î n t r e M a r i c a

şi P a v e l , i i p r i veş te pe e i . P r o b l e m a s-a î n

ch i s , î ş i v ede f i eca re de-ale l u i .

P E T R U Ţ : B u n i c u l e , eu n u p lec . N u m a i

p lec .

A R J O C A : T e fac i tu m a i b u n (Cu u n gest

l u i A a r on . ) H a i , A a r o n , să v e d e m şi no i ce-i

aco lo sus . Ş i P a v e l . ştie-1 c io r i l e . L a a n i i l u i

şi i s-a f ă c u t să z b u r d e . ( A u ieşit.)

T I B I (iese şi e l c u b ă t r î n i i ) : G e a b a , b u n i

cu le . M a i b i ne să p l i v i m c u m a m a s t ra tu r i l e

de sa la tă . F i i n d c ă s a l a t a a re v i t a m i n e , f i e r şi

mu l t , foar te m u l t a d e v ă r . (A ieşit.)

J O L I ( L i v i e i ) : C u m n a t u - t ă u ăs ta e sona t r ă u .

( î n m i n ă c u roch i i l e . ) S t a i î n c a m e r ă c u

E l s a , n u ? H a i să le încerc i . ( E l s e i , c a re c u

r u c s a c u l î n m i n ă , u r c ă pe s c a r a i n te r i oa r ă . ) :

î n c ă p u ţ i n şi a i să-mi ce r i şi t u u n mode l

de roch ie — r och i a ta de m i reasă . . . V a i . mi-

resele ! S ă f i i m i r e a s ă , ce-mi p l ace ! H a i şi

tu , l u l i a , că d a c ă s-au porn i t n u n ţ i l e , poate

ne p r i n d i n ser ie şi pe no i . H a i să le î n

cercaţ i . ( L e face loc să u r ce , apo i . de sus ,

L i v i e i . ) N u v i i ? ( L u i Petruţ . ) P e toţ i v-a dat

peste c ap e s c apada lu i ta ică-tău . D a r mie-mi

p l ace . A m o r u l , m i s t e r u l , moa r t e a m e a . ( \

d i s p ă r u t in sus . )

L I V I A (o petrece c u och i i , apo i l u i Pe t ru ţ ) :

Pe t r u ţ , poate că-i o s i m p l ă î n t î m p l a r e . P e

loc n u i-am da t a t en ţ i e , d a r a c uma . . .

P E T R L ' Ţ : C e v a c u ta ta ?

L I V I A : C u e l . E r a m l a c a f ea . N u m a i no i do i .

V o r b e a m de u n a , de a l t a şi e u , n u ş t i u de l a

ce m-am porn i t , î l î n t r e b d a c ă a fost de

fa ţă l a a c c i d en t u l ta t i i . „ A c c i d e n t u l t a t ă l u i

t ă u " , a scos e l c a u n ur le t . . . Ş i pe l oc , n i c i

n u ş t i u c i n d a ieşit . I-am auz i t m a ş i n a por

n i n d şi res tu l . . . R e s t u l i l ş t i i . A d i c ă nu-1

şti i şi nu-1 ştie n i m e n i . C i u d a t fe l de o a m e n i

m a i s in te ţ i . (B rusc . ) N u c u m v a , Pe t r u ţ , a i de

g i nd şi t u ? S ă te a s c u n z i , ad i că . . .

P E T R U Ţ : N u a m ce a s c unde .

L I V I A : A s t ă z i n u . D a r m a i î nco lo . . .

P E T R U Ţ : N i c i o d a t ă .

L I V I A : A i spus n i c i o d a t ă . J u r ă . N u j u r i .

V r e i să s p u i că-i de a j u n s c u v î n l u l t ă u .

A t u n c i r epe t ă că n-ai să-mi a s c u n z i n i m i c

n i c i oda t ă . S p u n e : „ N i c i o d a t ă " !

P E T R L ' Ţ : N i c i o d a t ă .

L I V I A : M i n ţ i . D a . M i n ţ i . F i i n d c ă ţi-a ven i t

uşor . P r e a u şo r . N i c i n-ai c l i p i t şi ga ta c u

r ă s pun su l . . . C u m s p u i că n-ai să-mi a s c u n z i

n i m i c , c i n d a c u m a , as t ă z i ? ! M i n ţ i . E ş t i u n

m i n c i n o s .

P E T R U Ţ : L i v i a , n i c i î n g l u m ă n u p e rm i t !

L I V I A : D a r s p u i că m ă i ubeş t i .

P E T R U Ţ : N u s p u n .

L I V I A : N i c i n u s p u i ! A d i c ă t rebu ie să ş t iu

s i n g u r ă .

P E T R U Ţ : D a . t rebu ie .

L I V I A : Ce să ş t i u ? Că m ă iubeş t i . . . M ă

i ubeş t i , le i u besc , ne i u b i m , a m să te i u besc .

M e r e u . T o t d e a u n a . V o r b e . V o r b e c a b u n ă

d i m i n e a ţ a . S a r a b u n ă . M u l ţ u m i m d u m n e a

voas t ră . B a t e v î n t u l î n s e a r a a s t a . D a , d i n

spre M o n i o m ba te , că a duce a m i r o s de f loare

d i n s p r e p ă d u r i l e lor de te i . V o r b e . (Pe a l t

ion.) M ă i ubeş t i ? A i p r i l e j u l să-mi d ovede ş t i .

Ş i nu-ţ i cer d o v e z i p r i n foc. S ă i n t r i i n foc

s a u să-ţi d a i moa r t e a .

P E T R U Ţ : L i v i a , i n v i a ţ ă s in t l u c r u r i c u c a re

n u se g l umeş t e .

L I V I A : A t u n c i spune-mi p e n t r u ce r ă m i i ?

P e n t r u c i ne ? C i n e ţi-a ceru t ? C i n d e u , de

c u m ne-au ieşit p a ş apoa r t e l e , n i c i că a m m a i

î nch i s och i i . C a să te a m m e r e u î n a i n t e . P i

c a m de s o m n şi î n c ă te p ă s t r a m sub p l eoape .

C u c h i p u l t ă u a d o r m e a m . C u t i ne î n o ch i

m ă d e ş t e p t a m . E r a i i n m i n e . Ş i c u m se p u t e a

a l t fe l ! C u m să m ă despa r t , c i n d ş t i a m c i t

tc-ai z b u c i u m a t şi te-ai z b ă t u t c a să m ă ie i

cu t ine . pe b u r s a ta !

P E T R U Ţ : P r o f e s o r u l a fost b i nevo i t o r .

L I V I A : Nu-i a d e v ă r a t . Ş t i u c i n d i-ai te le fonat

că b u r s a a j unge pen t r u a m i n d o i şi că f ă r ă

m i n e n u p l ec i .

P E T R U Ţ : Poa te să-i fi s pus .

L I V I A : Şi d u p ă tot ce-ai f ă cu t , v i i a cuma . . .

N u . nu . A i n t e r ven i t c e v a . Ş i-apoi c u m să

r ă m i n a i c i , c i n d s in t p l eca t ă ! Ş i d r u m u r i l e

ca re ne a ş teap t ă , le-am şi s t r ă b ă t u t . P e n t r u

t ine, c a să-ţi s p u n d i n a i n t e . D e t re i o r i . D e

tre izec i de or i le-am c ă l ă t o r i t şi a m f ă cu t i n

g ind lot d r u m u l . D u s şi î n tors . Ş i a c u m a , tu î


D a c ă aş c rede i n f a rmece şi ini-aş s p u n e aşa ,

că ţi-a f ă c u t c i n e v a să r ă m î i şi să n u m a i

p lec i . , . P e n t r u c i ne ? P e n t r u ce ?

P E T R U Ţ : Ş t i i .

L I V I A : N u . Că t a t ă l t ă u a re n i ş te n e c a z u r i

î n secţie.. . C a şi c u m e p r i m a oa r ă .

P E T R U Ţ : Nu-i v o r b a de ce se î n t î m p l ă c u

ta ta n u m a i aco lo , c i şi a i c i i n casă . N u pot

să-i l as aşa . N i c i pe e l , n i c i pe m a m a .

L I V I A : D a r ce ? N-am m a m ă şi e u ? Şi-i

s i n g u r ă şi nu-i fer ic i t ă . D a r e u v r e a u să f i u

fer ic i tă . . .

P E T R U Ţ : Ş i e u .

L I V I A : Ş i să-mi tră iesc v i a ţ a , aşa c u m o î n

ţeleg şi n u c u m mi-i i m p u s ă d i n a f a r ă . M a m a

n u m a i e l a p r i m a t inere ţe şi o l as aco lo

la i ns t i t u t cu s t u den ţ i i şi f o rmu l e l e e i . A i

fost de f a ţ ă şi a i a u z i t : „ C u b i ne , m a m ă " .

— „ C u b i ne şi d r u m b u n " , ne-a dor i t şi e a .

Ş i dacă-1 m a i a v e a m î n v i a ţ ă pe t a t a . (S-a

opr i t . ) V o r b e s c , v o r b e s c , d a r i n gol i ţ i v o r

besc . M a m a , t a t ă l t ă u , a i t ă i . P ă r i n ţ i i t ă i .

D a r să f i i a v u t o m i e de p ă r i n ţ i ş i p e n t r u

u n s i ngu r c u v î n t de a l t ău . . . î

P E T R L Ţ : L i v i a . să n u c r e z i că mi-e uşor .

A i v ă zu t-o jos î n g r ă d i n ă pe m a m a . D a c ă

s-ar p l î n g e , d a c ă a r s pune c e v a . T a c e . Toa t ă

v r e m e a tace . Mi-e t e a m ă .

L I V I A : î n s e a m n ă că eşti b u n b o t ă r î t .

P E T R U Ţ : D a , L i v i a .

L I V I A : D a c ă i-as v o r b i eu ? î m i d a i vo i e ?

P E T R U Ţ : N u .

L I V I A : A m în ţe les . î n ţ e l e g . Ţ i se o fe r ă p r i

l e j u l să v e z i l o c u r i şi să l e i n t î l n e ş t i c u oa

m e n i c u ca re pu t ea i s c h i m b a g î n d u r i , ide i . . .

Ş i p e n t r u u n cercetă tor de f o r m a ţ i a şi c u

pos i b i l i t ă ţ i l e t a le . a l u c r a î n l a bo ra t oa re c u o

a p a r a t u r ă şi u n i n s t r u m e n t a r u n i c e r a m a i

mu l t dec î t î n d r ă z n e a i să v i s e z i . . . D a r a i găs i t

î n t ine pu t e r ea să r e n u n ţ i . F o a r t e b i ne . N u

m a i că e u n u a m pu t e r ea , n u a m f o r m a ţ i a

ta. . . A c u m a nu-i v o r b a d a c ă p l ec i s a u ră

m î i , ci de v i a ţ a noa s t r ă e v o r b a . D e no i

do i . D a c ă s î n t e m u n u l p e n t r u ce l ă l a l t şi

d a c ă m a i a re v r e u n ros t să m e r g e m m a i

depar te . . . î

P E T R U Ţ : Ş i t u ? T u ce r ă s p u n s ţi-ai da t ?

L I V I A : N u a m î n c ă n i c i u n r ă s puns . . . D a r

s im t c u m m i se s t recoară i n i n i m ă o î n d o i a l ă .

(B rusc . ) T r e b u i e să vo rbesc c u m a m a ta .


L I V I A : B a d a . N u te teme . N u desp re no i

şi n i c i d e sp re ce t r e z i . D o a r aşa , desp re

f eme i . D e s p r e f eme i şi b ă r b a ţ i . F e m e i şi

cop i i . . . D e s p r e o a m e n i şi d r u m u l lor î n

v i a ţ ă , r o s t u l l o r , poate . (T rece î n sp re ieşire.)

J O L I (care cobora u r m a t ă de E l s a şi p rece

d a t ă de I u l i a , tus t re le c u r och i i l e sch imba te . )

L i v i a , d a c ă a m v ă z u t ş i-am v ă z u t că n u v i i .

le-am ruga t pe e le . . . ( î n s p r e r och i i l e fetelor.)

P o f t i m , a lege . P e n t r u c u n u n i e şi o r o ch i e de

d r u m , că n u o să p l eca ţ i doa r aşa. . .

L I V I A : N u m a i p l e c ă m . N u . Ş i n i c i de c u

n u n i e n u m a i e v o r b a .

J O L I : C u m ? Ser ios ? Pe t r u ţ , de ce tac i ?

F e t e l o r , să ş t i ţ i că aşa e. S p u n e a m a m a că

p î n ă l a u r m ă n u se face . Ş i e u , ca re m-ani

p regă t i t c u d o u ă roch i ţ e , j i m b i r l i i , g r o z a v e .

U n a p en t r u c u n u n i e şi u n a de seară , p e n t r u

m a s ă . Ş i pe cap c u o v o a l e t ă şi o p a n ă de

s t ru ţ . V ă m î n c a m pe toate. C a o f r a n ţ u z o a i c ă ,

ce m a i ! Să-i s p u n m a m e i . ( î n a i n t e de a ieşi.)

R o c h i i l e le l ăsa ţ i sus l a E l s a . (Aceste ia . ) V a i

E l s a . c u m i ţ i stă ! C a t u r n a t ă . N i c i că ţi-ar

t r ebu i a l t m o d e l . D a r poate că n i c i n u n t a ta

n u se m a i face . D a , d a . N u se m a i f ace . Că

a l t fe l n u p l e c a i i n e x c u r s i e s i n g u r ă , f ă r ă

V i o r e l . ( L i v i e i . ) Aşa-s, L i v i a , c u to ţ i . * că-i ş t i u

e u : „ M u - m u - m u " şi „n i-n i-n i " . P î n ă , m ă î n

ţe leg i . Ş i d u p ă aceea : C a r e eşt i d u m n e a t a , n u

te c unosc . I i ş t i u e u . î i ş t i u . (A ieşit.)

E L S A : A c u m a u m p l e tot o r a şu l . ( L i v i e i . )

Nu-i a d e v ă r a t ce i-ai s pu s .

L I V I A : B a d a . A d i c ă m a i e x a c t a m să-ţi pot

r ă s p u n d e m a i t î r z i u . ( L u i Pe t ru ţ . ) I n t i m p u l

ăs ta poate să-i s c r i i p r o f e so r u l u i că n u p l e c i

şi să n u m e a s c ă pe u n a l tu l . . . ( î l p r i veş te c u m

trece î n c a m e r a sa şi c u o p r i v i r e s u r î z ă t oa re

fete lor , iese p r i n u şa d i n fund . )

I U L I A ( pusă pe t raged ie) : A fost. A fost şi

n u m a i e. (Ga t a să u r ce pe s c a r a i n te r i oa r ă . )

C u t i ne , E l s a , c u m s-a î n t î m p l a t ? ( L a t ăce

rea E l s e i . ) J o i i vo rbeş te ce-i v i n e l a g u r ă ,

d a r n i c i să p l e c i de u n a s i n g u r ă , c i n d eşt i c a

şi l o god i t ă . N-ai u r c a t pe S e m e n i c c-a fost

V i o r e l d u p ă t ine c u m a ş i n a . A i f ă cu t R e t e

z a t u l ?

E L S A : V a l e a Ce r ne i . A m î no t a t aco lo î n

b a r a j .

I U L I A : A i v r u t să f i i s i n g u r ă . I n a d i n c u l

t ă u te s im ţ e a i n e l i n i ş t i t ă şi a i v r u t să te v e

r i f i c i . S ă şt i i dacă-ţ i l ipseşte s a u n u . C i u d a t .

N u ş t i m n i m i c , n i c i ce v r e m , n i c i î n co t r o

mergem . . . Şi-i d e a j u n s să se m i ş t e o f r u n z ă ,

ca să ne s c h i m b e t o a t ă v i a ţ a . (Către u ş ă l u i

Geo rge C l a i n ca re a i n t ra t c u u n sf ios „ B u n ă

z i u a " ) D o m n u ' C l a i n . D o m n i i ' Geo rge C l a i n .

G E O R G E (cu u n z î m b e t ) : B u n ă , I u l i a . R u n ă

E l s a . ( E l s e i . ) A m v e n i t c u t a ta şi c u V i o r e l .

(Se corectează . ) C u D o m n u ' V i o r e l P r u n c i i .

A u r ă m a s î n u r m ă . (Se re t rage l a o m ă s u ţ ă

s ub s c a r a i n t e r i oa r ă . )

I U L I A : S i n t b u c u r o a s ă . P e n t r u t i ne . V i o r e l

e u n t ip. Ş i ce i n te resan t . N u l-ai c rede i ng i

ner . C u b a r b a l u i parcă- i u n a r t i s t . Ş i b i n e

pus î n t o t d e a u n a . N u c a a l ţ i i de p a r c ă şi-au

a z v î r l i t pe spate h a i n e l e c u f u r c a .

G E O R G E (d in co l ţ u l s ău u nde , c u s e r v i e t a

la p i c i o a re , şi-a des f ă şu r a t pe m ă s u ţ ă n i ş t e

ro t i ţe şi tot c u p r i n s u l u n u i ceas de m î n ă . )

A s t a c u f u r c a şi h a i n e l e , a p ropo de m i n e ?

I U L I A : V a i , c u m pu t e ţ i s p u n e ! ( R u ş i n a t ă ,

p r i veş te spre s c a r a i n t e r i o a r ă , c a sp re s i n

g u r a s a l v a r e . I n t r a r e a l u i V i o r e l P r u n c u a

reţ inut-o , p e n t r u o c l i p ă , sus pe scară . A

d i s p ă r u t . )

G E O R G E ( în a r c a d ă c u o l u p ă de op t i c i a n ,

E l s e i , î n s p re cesu le ţu l pe carc-1 demontase . )

UJn co leg de l a ce rce ta re . R ă m î n e a m e r e u în

u r m ă .

V I O R E L (cu un hohot de rîs) : C i n e ? C e a s u l


sau co legu l ? P e d r a c u ! E ceasu l t ă u , G i c ă .

D i n t im id i t a te . F i i n d c ă ţi-e t e a m ă să-i p r i

veşt i pe ce i la l ţ i i n f a ţ ă şi n u şt i i ce să fac i

c u m î i n i l e , i ţ i s t r i c i c e a s u l . ( 0 p r i veş te pe

E l s a , a dm i r a t i v . ) Co l o sa l ! F o r m i d a b i l ! Ţi-a

pr i i t . S cu r t ă v a c a n ţ ă , d a r c u efect . (Se p l eacă

şi-i s ă r u t ă m î i n i l e , apo i şopt i t . ; Ce dor mi-a

fost de t ine. . . ( 0 roteşte.) A r ă ţ i co losa l , E l s a ,

p a ro l . Ş i ce r och i e f r u m o a s ă . î m i p l ace

mu l t .

E L S A : E a l u i J o i i . A m încercat-o n u m a i .

V I O R E L : Să-ţi f ac i u n a l a f e l . S a u pe

a p roape . M o r d u p ă feme i le b i ne î m b r ă c a t e ,

î n s e a m n ă că se respectă . î m i p l a c o amen i i

ca re se respectă . ( I z bucneş t e î n rîs.) Ce g r av

şi doc to ra l , n u ? N u mi-e i n ob i ce i . (Al t

hohot de rîs.)

E L S A ( pu ţ i n n e r voa s ă ) : A ş t ep t să-mi s pu i

ce-a fost aco lo , l a v o i . Ce-i c u t a l a ?

\ I 0 R E L : N u c u m v-a a j u n s l a u r e c h e , d a r

n i c i b i ne . M ă t em că b ă t r î n u l v a t r ebu i să

iasă pe tuşă .

E L S A : C u m as ta să i asă pe t u ş ă ? !

V I O R E L : A r c a n i i de pens i e . N u ? î n de f i

n i t i v , ce-i t rebu ie a i u r e a l a şi. . . ? !

G E O R G E (de l a l o cu l său) : Ş i pe c i ne să-1

lase i n loc ? D e s i g u r pe d u m n e a t a , care-i eşti

a d j u n c t .

V I O R E L (cu z i m b e t u l pe care-1 ş t im ) : A d

j unc t de secţie e şi S e r g i u . S e r g i u B e r b e c e .

E L S A (cu fur ie ) : A a r ă t a t . S-a v ă z u t c e

poate . P e e l 1-a l ă sa t ta ta s î m b ă t ă . în t r-o z i

ş i j u m ă t a t e , şi-a da t to tu l peste c ap .

V I O R E L : T u a i spus-o. T u . E l s a . (Pe alt

ton.) A s t a m i c u ' , Be r bece . . . S e r g i u R e r b e c e

c unoa ş t e secţia şi-i b u n tehno log . C a v i o a r a

d oua . d a . D a r n u să c o n d u c ă .

G E O R G E : Ş i pe c i ne v e z i d u m n e a t a v i o a r a

în ti ia ?

\ 1 0 R E L ( E l s e i , de p a r c ă Geo rge n i c i n-ar

f i ex i s ta t ) : V e z i t a t ă l t ă u , s p r i n c e n a t u l , c a

u n l up de m a r e , aşa c onduce secţia. . . P r e c i s ,

f ă r ă t e a m ă , f ă r ă ş ov ă i r e . L a e l n u se d i s c u t ă .

(S-a î n to rs î n s p r e Geo rge C l a i n . ) M-ai î n

t reba t . Geo rge C l a i n , d a c ă pe m i n e m ă v ă d

v i o a r a i n t i i a ? Ce pot să-ţi r ă s p u n d . A n i i i i

a m . A d e v ă r a t că pe a i c i l a v o i , n u c i obănesc

de mu l t . D a r c u t r a n s f e r u l , fac şase a n i de

s i d e r u rg i e . (Cu z î m b e t u l lu i . ) N u ş t i u . E l s a .

d a c ă m ă în ţe leg i . . . Se c h e a m ă că secţia tot

î n f am i l i e r ă m î n e . Ha-ha-ha ! Ş i r ă u n u mi-ar

s t a . (M î n g î i n d-o pe păr . ) Ce p ă r f r umos a i .

C a o mă t a se . . . S o ţ u l t ă u . E l s a , v a fi c i n e v a .

P e n t r u t ine , c a să ş t i i . (Se î n c l i n ă , c u u n

z imbe t l u i P a v e l ca re i n t r ase g r ă b i t p r i n

fund . )

P A V E L ( E l s e i , i n t recere) : Unde- i P e t r u ţ ?

L a e l ? ( F ă r ă a-i a ş tep ta r ă s p u n s u l , a t recut

în d reap ta ) : E u s i n t , t a t ă . A m o v o r b ă c u

t ine . (A tras uşa.)

V I O R E L : N-aş v r e a să f i u î n p i e l ea l u i

Pe t r u ţ . A fost s î m b ă t ă i n secţie l a B e r b e c e

ş i i-a vo rb i t de o m e t o d ă a l u i . Z e v z e c u 1 d c

B e r b e c e , d u p ă u r e c h e , f ă r ă n i c i u n g ra f i c ,

s-a şi pus să e l abo reze o şa r j ă a l i a t ă . ( D i n

d r e ap t a se a u d g l a su r i l e l u i P a v e l şi a l l u i

Pe t ru ţ . ) Ş e f u l n u i a r t ă . (Cu u n gest.) S i n t

c u m a ş i n a . H a i l a o p l i m b a r e . P î n ă se l i

n iş tesc. (Fo los i ndu-sc de p r i l e j u l că d i n f u n d

i n t r ă î n l ă n ţ u i t e , p a r c ă c u b ra ţe le , u n a î n

j u r u l ta l ie i ce le i l a l t e , L i v i a şi M a r i c a , a

atras-o pe E l s a î n v e r a n d ă . )

L I V I A (se î n toa rce î n sp re M a r i c a şi p r iv ind-o

lung) : D a c ă a i ş t i i c u m m-ai l i n i ş t i t ! î m i

t r e ceau p r i n cap o m i e de g î n d u r i . Ş i a c u m a ,

c u u n c u v î n t , u n s i n g u r c uv î n t . . . î m i d a i

vo i e să te s ă ru t . (Şi , a r une î ndu-se de g î t u l

M a r i c ă i , o s ă r u t ă l u n g , l u ng . A p o i , î n d r ep

t u l og l i n z i i , a r a n j î n d u - ş l o meşă . ) S i n t f r u

m o a s ă , n u ? Nu-i aşa că s în t f r u m o a s ă ?

Pe t r u ţ î m i s p u n e că s în t cea m a i f r u m o a s ă .

D a r e l e aşa de b u n . E b u n şi m ă i ubeş t e ,

ş t i u . Ş i e u î l i u be s c şi v r e a u să-l f ac fe r i c i t .

V r e a u ca î n f i e ca re d i m i n e a ţ ă , c î n d s-o t r e z i ,

să m ă găsească şi m a i f r u m o a s ă şi să m ă

i ubească m a i m u l t , m e r e u m a i mu l t .

M A R I C A : O h , cop i lu le . . . Ce cop i l ă eşt i .

L i v i a !

L I V I A : M a m a n-a fost fer ic i t ă c u ta ta , ş t i u .

N i c i o d a t ă nu-mi vo rbeş te de e l , ş i , c î n d o

î n t r e b , trece l a a l t c e v a . N u l-a i ub i t .

M A R I C A : Poa t e că l-a i ub i t . D a r c a şi ce le

la l te a le o m u l u i , i u b i r e a m o a r e şi e a c u

t i m p u l . D a c ă u n u l d i n do i n u a a v u t g r i j ă

să o u c i d ă c h i a r d in t r-un î n c e p u t .

L I V I A : Ş i c r e z i că tata. . . ? C ă i-a uc i s d r a

gostea . Nu-mi r ă s p u n z i . N i c i m a m a n u mi-a

r ă s p u n s . î n s e a m n ă că aşa este . N u ş t i u n i

m i c desp re e i . M a i a les de ta ta . Spune-m i

c e v a desp re e l . T r e b u i e să ş t i u . E t a t ă l meu . . .

N u te s u p ă r a , ş t i u că a i şi aşa des tu l e g r i j i

c u u n c h i u l P a v e l şi d r u m u r i l e l u i , d a r m ă

s im t c a o f i i c ă şi d u m n e a t a M a r i c ă , î m i eşti

c a o m a m ă . . . î m i d a i v o i e , î m i î n g ă d u i să-ţi

s p u n m a m ă ?

M A R I C A : Spune-m i M a r i c ă . c a şi p î n ă

a c u m .

L I V I A : D a r eşti m a m a l u i P e t r u ţ , c a şi

m a m a m e a .

M A R I C A : Ş i d a şi n u . C i n d ţi-o f i b i ne . a i

să-mi s p u i m a m ă . D a r l a g r eu , l a p r i m u l

v o s t r u n e c a z , d i n ţ i i î m p o t r i v a m e a a i să te

î n to rc i c a să t u n i şi să f u l ge r i . ( R î d e de

p rop r i i l e sa le c uv i n t e . R î d e şi L i v i a şi a b i a

i z b u cne s c a m î n d o u ă î n rîs.)

T I B I (d in v e r a n d ă ) : M a m a a r îs . n u ? (A

ven i t în scenă.) R i z i , m ă m i c u l e . r î z i . ( L i v i e i . )

L i v i a , d a c ă n u m a i p e n t r u a t î t a , că i-ai l u

m i n a t m a m e i fa ţa , şi î n c ă te a d o p t a m c a

soră şi c u m n a t ă . (Cu pa l e t a pe i n i m ă . ) A i

p r i e t en i a m e a . P r i e t e n i a şi p ro tec ţ i a m e a .

î m p o t r i v a o r i c u i .

M A R I C A ( lu i T i b i ) : E . m ă , ce te găs i . ( L i

v ie i . ) U i t e l a e l . p ro tec toru l . . .

(Cu b r a ţ u l în j u r u l ta l ie i L i v i e i t rec î n

bucă t ă r i e . )

J O L I (care v e n i s e d i n v e r a n d ă o d a t ă c u

Pe t r u ţ , a g i t î n d pa le ta ) : V a s ă z i c ă , c u n u n i a tot

se face . Î n s e a m n ă că şi j imb i r l i i l e me l e . chi-

cb i ţ i l e , roch i ţe le me le . . . (N-a m a i î n che i a t

v o r b i r e a că a t recut î n a p o i pe v e r a n d ă d u p ă

T i b i . )

P A V E L (v ine d i n c a m e r a l u i Pe t ru ţ ) : M-am

l ă m u r i t . ( L u i Pe t ru ţ . ) B e r b e c e a v r u t să

ap l i ce ide i le b ă i a t u l u i m e u . (Cu fur ie.) D a r


u n d e d r a c i i ' v ă t rez i ţ i ? S c h i m b ă m re ţe t a ru l .

f a c e m oţel pe cont p r o p r i u , f i eca re c u m î i

t r ă zneş te ? !

P E T R U Ţ : N u a m s c h i m b a t n i m i c . I-am pro

pus să t reacă c u aceeaşi ş a r j ă l a u n cup to r

m a i m a r c . A t î t .

P A V E L : A ce s t „ a t î t " e de-a d r e p t u l i n

conş t i en ţ ă .

P E T R U Ţ : T a t ă !

P A ^ E L : I n t e r v i i î n p r o ce s u l t e hn i c şi î n

d r ă z ne ş t i să m a i d e s c h i z i g u r a ? ! O r i n u şt i i

r i goa rea s i a s p r i m e a ca re se cere ?

P E T R U Ţ : Ş t i u .

P A V E L rA t unc i c u m de-ai p u t i u ? ! A i c i . P e

t r u ţ . e o l u p t ă i n c a re ne p u n e m p i e l ea l a

b ă t a i e . Z i de z i . O r i t rag i şi t r ag i , o r i te

d u c i d r a c u l u i să n u m a i î n c u r c i l o c u l de

p o m a n ă . . . Ş i aco lo u n d e no i ne j u c ă m v i a ţ a ,

tu c u n ă t ă r ă u l ă l a . . . !

P E T R U Ţ imoa le ; : U r m a să-i d a u reţeta şi

g r a f i c u l . Ş i d u p ă a ceea , c u a c o r d u l v o s t r u ,

a l secţiei . . .

P A V E L : A d i c ă a l m e u . I a r se î n fu r i e . )

A t u n c i , ce d r a c u ' . n-a stat să aş tep te ? Ce i-ai

su f l a t I a u r e c h e ? C u ce l-ai î n e î n t a t ? A h a !

S ă-m i facă o s u r p r i z ă . M u l ţ u m e s c p e n t r u su r

p r i z ă . C i n d a m i n t r a t d i m i n e a ţ a î n secţie şi

a m v ă z u t h a l a de jos : u n c o şma r . H i r o ş i m a .

H i r o ş i m a l a u n ceas d u p ă b o m b a r d a m e n t . Ş i

f ă r ă a s t a , şi secţia p a r c ă e u n S ing-S ing .

Toa t ă u z i n a c u och i i pe no i . P a r c ă a m f i

n iş te s ă l ba t i c i . Ş i pe u n d e v a , c h i a r s i n l e m să l

ba t i c i . A l t f e l , n u a m t r ă i i n s t a r ea a s t a de

n e r v i , de su resc i t a r e . O c o n t i n u ă e n e r v a r e .

( L u i Geo rge C l a i n , pe ca re n u m a i ce l-a

zăr i t . ) Geo rge C l a i n . n u c u m v a ? B a , d a . î ţ i

v ă d la p i c i oa re s e r v i e t a . Şi-n serv ie t ă d o s a r u l

c u s u l f u l . P a r i e z .

G E O R G E (a să l t a t se rv i e t a ) : E x a c t .

P A V E L : N u m ă i n te resează , ţ i-am spu s .

Nu-i p e n t r u secţia noa s t r ă .

P E T R U Ţ : F i i n d c ă o v e z i î n c r e m e n i t ă , c u m

este a c u m şi n u i n pe r spec t i v ă .

P A V E L : Să-mi r e z o l v e p rob l eme l e de as t ăz i .

P e n t r u as ta e p l ă t i t . I a r p e n t r u ce o f i

m î i n e . . .

P E T R U Ţ : D a r z i u a de m i i n e a şi î n c e p u t .

0 a m î n dosa re l e me l e : c u m să d a i o ţe l u r i

a l i a te l a cup toa re l e ta le m a r i .

P A V E L : Să m ă laş i î n pace . A m des tu l e

g r i j i şi f ă r ă a i u r e l i l e ta le .

P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u , t a t ă . N u s in t a i u

re l i . E t e za m e a de doc tora t .

P A V E L : O f i . A co l o l a v o i , l a I n s t i t u t , c u

cup t o r a şe să fug i c u ele s ub b r a ţ . ( î l p r i n d e

d c p iep t , c a d u p ă o c l i p ă să-i d e a d r u m u l

şi cu glas egal.) P l a t o u l şi c u p l o a r e l e noas t re

de 250 de tone n u s in t loc de j oacă şi n i c i

pe l uze u m b r i t e p e n t r u r e u n i u n i ş t i i n ţ i f i ce , c u

re fera te şi e x p u n e r i p ro şi c on t r a . Ce v r e i t u .

n u se poate . N u s-a auz i t . N u s-a pomen i t .

P E T R U Ţ : N u a i auz i t d u m n e a t a . S a u n u a i

v r u t să a u z i . F i i n d c ă o ţe l u l pe care-1 d a i

d u m n e a t a , l-ar pu tea face c u oa reca re ap ro

x i m a ţ i e şi u n c o v a c i . O r i c e c o v a c i m a i în-

dem i n a t e c .

P A V E L : i n d r ă z n e ş t i să s p u i ? !

P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u că d u m n e a t a n u

m a i i n d r ă z n e ş t i . A i i i n b ă t r i n i t .

P A V E L : Ş i-mi s p u i aşa î n f a ţ ă , d i rec t !

P E T R U Ţ : M-ai î n v ă ţ a t să f i u c i ns t i t .

P A V E L : O b r ă z n i c i a nu-i c i ns te . ( L u i Geo rge ,

eu d o s a r u l in m i n ă . ) Ş i v r e i să-1 c on t r a s em

nez ? O p r o b l e m ă r e zo l v a t ă de a c u ' t re i zec i

de a n i . Ag i t ă dosaru l . ) L o c u r i c o m u n e , da te

cunoscu te .

P E T R U Ţ : N o u l a pa re ca o s c l i p i r e , d a r tot

în c a d r u l v e c h i l o r i de i .

P A V E L îl taie) : A m des tu le s c l i p i r i aco lo

la m i n e i n secţie şi f ă r ă p ros t i a as ta . . . (Az-

\ ii le d o s a r u l î n sp re George şi t rece l a te le

fon, ca re s u n ă ins i s ten t . )

V I O R E L ' ca re v e n i s e î n p r a g , l u i G e o r g e ,

şopt i t ) : D ă - m i te rog d o s a r u l . Poa t e să-1 con

v i n g e u . (Cu d o s a r u l î n m i n ă t rece î n a p o i î n

v e r a n d ă de unde-1 c h e m a c u p r i v i r e a E l s a .

Şi-a s t r i ns şi Geo rge ce a v e a şi iese pe t recu t

de Pe t ru ţ . )

P E T R U Ţ ( t a t ă l u i său) : Mi-e r u ş i n e , t a t ă . E

u n gest n e d e m n de d u m n e a t a . (T rece l a e l ,

c u toate semne l e pe ca re le f ăcea t a t ă l s ă u să

r âm î i e . )

P A V E L ' ca re a scu l t a se l a te le fon d i n ce î n

ce m a i ene rva t ) : V-am ce ru t e u ? N u .

A t u n c i ! N i m i c . I n n i c i u n fe l . V e z i , Rogo-

be le . să te p r i n d n u m a i ! S ă m ă l ă sa ţ i î n

pace . N u v r e a u să a u d . N u m a i v r e a u . N i c i

mor t . A î nch i s te le fonu l , apo i î n sp re c a m e r a

lu i Pe t ru ţ ) : P e t r u ţ ! (Ma i tare . ) P e t r u ţ . n u

a u z i ! I z b i nd in uşă.) P e t r u ţ ! (Pe t ru ţ a v e

nit in scenă . j D e a s t a n u mi-ai spus . . . V a

să z ică eu fac ges tur i n e d e m n e , d a r tu . c a r e

in l i p sa m e a . n u n u m a i că-1 în torc i şi-1 s u

ceşti pe B e r b e c e , d a r repede să p l a se z i şi

jos in h a l ă o pu l be re . A s t a e d e m n ?

P E T R U Ţ : U n p ra f p e n t r u l i ngo t iere . R e d u c e

s u f l u r i l e l a ze ro . S p e r că a i să-1 î nce rc i . Să-1

ve r i f i c i m ă c a r .

P A V E L : N u v e r i f i c n i m i c . N i m i c . N i m i c ,

a u z i m ă ! L u i T ib i . ca re la s t r i g ă t u l lu i

P a v e l , a in t ra t o d a t ă c u ce i la l ţ i . C u m a u v e

ni t şi M a r i c a c u L i v i a . ) T i b i , pas a l e rg ă t o r

l a Rogobe te şi cere-i o v a l i z ă c u p r a f u r i a l e

d o m n u l u i doc tor . (Ara t ă î n sp re Pe t ru ţ . )

P E T R U Ţ : Ş i p i n ă l a u r m ă tot a i să-1 ve

r i f i c i . D i n d i s po z i ţ i a c o n d u c e r i i .

P A V E L : C u m ai spus ? !

M A R I C A : P a v e l ! P e t r u ţ ! D a r ce-i c u vo i ? !

C h i a r că m e r i t ă , u n p ra f d r a c u să-1 i a . . .

L I V I A ( lu i T i b i . şopt i t ) : I a v a l i z a şi fă-o scă

p a t ă i n B i r z a v a . S ă se t e rm i n e . (L-a scos

p r i n fund. )

P A V E L (pr iveşte in j u r şi apo i . i z b u c n i n d în

rîs : E h . c e ? Ce e s t e ? A m str iga t l a e l . ş i ?

N u s t r i c a , poate să-1 f i a t i n s . E-te-te l a ei !

M a m a . ca o c loşcă , aşa a săr i t . Şi tu , L i v i a .

n u te s pe r i a că n u ţi-I m ă n î n c . I ţ i m a i r ă

m î n e şi ţ ie . (O m î ng î i e . ) Ce s p u i . E l s a , f r u

m o a s ă c u m n a t ă - t a ? F r u m o a s ă . Ş i-mi p l ace ,

î m i p l a c t i ne r i i să fie f r u m o ş i .

E L S A : Şi b ă t r i n i i î n ţe l ep ţ i .

P A V E L : Ce ! V e z i că acu ' . . . ! î n ţ e l eg ina i-

că-ta. d a ' tu . . . !


E L S A : M a m a , da . . . C o n t i n u ă , de ce te-ai

opr i t ?

P A V E L : I a ! I a căraţ i-vă . ( L u i Pe t r u l . ) N u ,

Pe t r u ţ , c u t ine m a i a m c e v a . ( L i v i e i c a re da

să iasă cu Ma r i c a . ) A p r o p o . L i v i a , să n u u i t .

C î n d a p leca t ma ică-ta l a T i m i ş o a r a , a l ăsa t

u i ta te i n pod d o u ă l ă z i c u h i r t i i de l a b u

n i c i i t ă u . Uită-te p r i n e le . Op r e ş t e ce c r e z i

şi ce n u . să d ă m pe foc să n u î n cu rce l o c u l .

(O petrece c u och i i , apo i l u i Pe t ru ţ . ) Ţi-ani

vo rb i t aşa m a i . c u m n u t rebu ie . . . I n g ă d u -

ie-mi. S i n t şi eu intr-o d u n g ă . D e d i m i n e a ţ ă

toţ i c u g u r a pe m i n e şi a i m a i v en i t şi tu

cu astea . . .

P E T R U Ţ : î m i pa re r ă u . t a t ă , d a r . , a s t ea " e

m u n c a m e a de t re i a n i .

P A V E L ( iar se î n fu r i e ) : T e h n i c a n o u ă , ş t i u .

D e s c h i d e r e de d r u m u r i , m e r s u l n o s t r u î n a

in te . M u l ţ u m e s c , s înt s ă t u l . T e h n i c a i n s i ne

e o ca l am i t a t e . M a i a les l a m i n e , u n de pon

de rea o m u l u i e bo t ă r i t o a r e . T r e b u i e să răs

p u n z i , să ie i h o t ă r i r i . S ă i n t e r v i i i n f racţ i i de

s e cund ă . Nu-mi z ă p ă c i o a m e n i i să le d a i

peste cap re f l exe le , p e n t r u care mi-au tre

bu i t a n i şi a n i să-i f o rmez . N i c i n u şt i c i tă

energ ie u m a n ă se che l tu ieş te i n f i ecare f i r

d c m e t a l pe care-1 d ă m .

P E T R U Ţ : Ş t i u t a l ă . D a r de ce n e a p ă r a t să

a i n u m a i d u m n e a t a drep ta te ? N u c rez i că

s-ar pu tea să a v e m drep ta te şi no i , c u fe lu l

nos t ru de a v e d e a ? G e n e r a ţ i a m e a se v r e a

i n b e l ş ug . î n f e r i c i r e . N u a v e m t imp să aş

t e p t ă m . D e aceea î n d r ă z n i m .

P A V E L : P e n t r u t i ne . P e t r u ţ , e u s in t u n bă-

t r in . u n o m t e rm ina t .

P E T R L Ţ : î m i pa re r ă u . t a t ă . d a r d u m n e a t a

te opreş t i l a ce a fost şi n u se poate . N u se

poate .

P A V E L : V a s ă z i c ă u n r e t rog rad , as t a a m

a juns . . . Ş i d a c ă a i ş t i i . P e t r u ţ . c u m te-a aş

teptat r e t r og r adu l ă s l a ! Ş i a c uma . . . S ă n u te

s u p e r i . P e t r u ţ , d a r s în t b u cu r o s că p l ec i .

S î n t foarte b u cu ro s .

P E T R U Ţ : N u p l ec . N u m a i p l ec .

P A V E L : C u m ? Ce-ai spus ?

P E T R U Ţ : Că n u m a i p lec .

P A V E L : P e n t r u cercetăr i le tale ?

P E T R U Ţ : Ş i p e n t r u e le .

P A V E L : A c u m a , du-te. p l eacă . C i n d a i să

te î n t o r c i , să v i i l a m i n e sus i n secţie. A m

să-ţi d a u m i n ă l i be r ă . I n t r e t imp v e i fi î n

v ă ţ a t şi tu să n u te g r ăbeş t i , şi a t u n c i , i n

scară , d i n t r eap t ă i n t reap tă . . .

P E T R U Ţ : N u !

P A V E L : B a d a ! No i d ă m oţe l . m ă . Su t e

de m i i de tone.

P E T R U Ţ : D u m n e a t a , t a t ă , s p u i oţel şi î n

ţelegi oţe l . D a r n u de oţel e v o r b a . N u de

oţel . C i de v i a ţ a m e a . O r i p o r nesc c u î n d r ă z

nea l ă şi a s t a de î n d a t ă , şi v i a ţ a se des fă

şoară î n a i n t e a m e a i n m i ş ca re , c u u n c i m p

de a c ţ i u n e m e r e u m a i desch i s . . .

P A V E L : O r i ? !

P E T R U Ţ : O r i trăiesc de pe o z i pe a l t a şi

m ă a f u n d in m l a ş t i n a med i o c r i t ă ţ i i .

P A V E L !cu fur ie ) : A d i c ă eu . . . (S-a domol i t . )

Du-te P e t r u ţ u n d e t rebu ie şi c î n d te-i î n

toarce , v i n o l a m i n e .

P E T R U Ţ : î n a i n t e de a m ă c h e m a p e n t r u

b u r s ă , p ro f eso ru l mi-a ofer i t să-i f i u a s i s

tent . D a r n u p e n t r u as ta m-am n ă s c u t , c a să

şterg t ab l a , pe ca re o scr ie e l . L - a m re f u z a t ,

î n ţe l ege , t a l ă . că n i c i d um i t a l e nu-ţ i pot d a

alt r ă s p u n s .

P A V E L : Ş i a t u nc i !

P E T R U Ţ : R ă m i n . R ă m î n şi încerc ce-am

spus .

P A V E L : T r e b u i e să te şi p r i m e s c .

P E T R U Ţ : A i să m ă p r i m e ş t i .

P A V E L : D i n d i s po z i ţ i a c onduce r i i ?

P E T R U Ţ : N u . D a r f i i n d c ă a l t fe l n u m a i ieşi

c u o b r a z u l cu ra t .

P A V E L : N u m a i ies c u o b r a z u l cu ra t ? Ş i

mi-o s p u i aşa desch i s ? ( L a tăcerea l u i Pe-

t iu ţ . ) A d e v ă r a t , n u s t a u pe roze . D a r aş-

teap t ă-mă o z i . 0 z i , d o u ă .

P E T R U Ţ : T e aş tep t . ( C u m d i n v e r a n d ă i n

traseră E l s a şi V i o r e l P r u n c u , d o r n i c i să-i

vorbească l u i P a v e l , P e t r u ţ trece î n a p o i î n

c a m e r a sa.)

P A V E L ( E l s e i şi l u i V i o r e l ) : H a i , daţi-i d r u

m u l . Se pa re că m ă a ş teap t ă î n c ă u n logos.

S p e r că c e v a m a i s cu r t dec î t a găs i t Pe t r u ţ

să m ă p robozească . . . E v o r b a de vo i do i s a u

toi c u a f u r i s i t a as t a a m e a de secţie ? ( L u i

V io re l . ) A m v ă z u t că te-ai t recu t pe gra f i c

pen t r u s î m b ă t ă d u p ă a m i a z ă şi d u m i n i c ă . A i

şters n u m e l e m e u şi te-ai t recut pe d u m

neata . . . P e n t r u ce ? C a să ie i a s u p r a ta. S ă n u

c ad ă pe m i n e .

E L S A : V i o r e l . a i f ă c u t t u as t a ?

V I O R E L (modest) : T r e b u i a s-o fac . C i ne s int

eu ? U n ev a s i-necunoscut . Ce p u t e a m p i e r d e ?

N i ş t e ga loane pe ca re n u le a m . ( L u i P a v e l . )

Ş i şar ja de s i m b ă t ă a m salvat-o. A m trecut-o

la c on f r un t a r e i n a l t ă c lasă . R ă m i n e rebu tu l

de i e r i . D a r u n proces v e r b a l că p r a f u l ler-

m i c e i n a fost u d şi se a r a n j e a z ă . P r o c e s u l

v e r b a l e l a m i n e . N u m a i să-1 s e m n a ţ i .

P A V E L : N u .

V I O R E L : A ş a se face . l a t ă . Ş i c h i a r aşa a

fost.

P A V E L : N u . n u . Ş i , m ă rog. d c u nde p î n ă

u nde î m i s p u i tată ?

E L S A : Tă t i c u l e ! T a t ă , aşa găseşt i să-i r ăs

p u n z i ?

P A V E L : D a r c u m v r e i să-i r ă s p u n d , c i n d

n-a in t ra t b ine p r i n t re no i şi . . . !

E L S A : P e n t r u d u m n e a t a , t a t ă , c a să n u fi

r u ş i n a t .

P A V E L : E u n u pot fi r u ş i n a i . N u . Dec i t

în t r-un s i ngu r fe l . Să fac ce mi-a ce ru t . ( F e r m ,

lu i V iore l . ) Rebu tu- i a l n o s t r u , d i n v i n a

noas t r ă . Da-i u l t imu l . U r c e u aco lo şi p u n

ord ine . C a m a i m u ţ e l e , ca p i so i i , aşa o să u m

b l a ţ i p r i n secţie. ( L u i P o n o r a n Ion care in

trase bău t . ) Ce-i c u d u m n e a t a ? P o n o r a n I on

a l t re i l ea , tu eşti . n u ? T r e b u i a să f i i i n

s ch imb . . . T u eşti b ă u t . I o ane .

P O N O R A N : S i n t . S i n t , d om ' ş e f . Că a m o

f a l ă . O fa tă ca soare le . D a n i e l a . Op t ceasu r i

a re . 0 t ipesă v o i n i c ă şi f r u m o a s ă . N i c i ste le le


de pe cer n u au l u c i u l şi n u sc l i pesc ca

och i şo r i i c i .

E L S A : A i văzu t-o ?

P O N O R A N : N u , d a r aşa este. P a r c ă o şi v ă d

in bra ţe le me l c . 0 d u c î n bra ţe şi u r c c u ea

în l u n ă . T r e c pe l i n g ă l u n ă şi o r e c o m a n d :

„ D a n i e l a " . T r e c şi pe l i n g ă stele şi o reco

m a n d şi s te le lor . P i n ă d i nco lo de g a l a x i a

noas t ră u nde se v a î n t î l n i c u ze i i d i n po

veşt i . Ş i ze i i d i n poveş t i v o r s pune şi e i că-i

f r u m o a s ă . F r u m o a s ă şi deş teap t ă . De ş t e ap t ă

foc. C u m n u se a f l ă n i c i l a P a r i s , n i c i l a

L o n d r a şi i n n i c i o cap i t a l ă . . .

V I O R E L : . . .asiat ică. . .

P O N O R A N : . . .as iat ică , d o m ' V i o r e l . . . Dom"

V i o r e l e popu l a r , se şt ie. Da-i şi m i ş t oca r .

M a r e m i ş t oca r .

V I O R E L (E l se i ) : C u c ine l u c r ă m , p en t r u

c i ne ne uc i dem . . .

P O N O R A N : . . .Cu popo ru l . C u p opo r u l m u n

c i tor , d o m ' V i o r e l . ( L u i P ave l . ) A m ven i t

d o m ' şef l a d u m n e a t a , ca să be i u n p a h a r

pen t r u fata m e a , p en t r u D a n i e l a . Că-i o p u ş

toa ică ce n u s-a pomeni t . . . I n n i c i o cap i t a l ă . . .

As i a t i c ă , d o m ' V i o r e l . (A scos d i n b u z u n a r

o st ic lă şi u n paha r . L u i P a v e l , î n v r e m e ce

t o a r n ă î n pahar . ; M ă n î n c ă e i acolo ce n u

t rebu ie , c u m că te s c h i m b ă , î ţ i i a secţia. D a r

pen t r u no i , p en t r u m i ne , tot d u m n e a t a eşti

şe fu l . (Cu p a h a r u l î n t ins . ) P e n t r u pu ş t oa i c a

m e a , pen t r u fata m e a , p en t r u Dan i e l a . . .

P A V E L : P l eacă . A c u m a să p l ec i . S ă d is

p a r i . P i e i d i n a i n t e a m e a ! ( E l s e i , ca re i se

i n t c rpusese . j Să p l ec i şi tu . ( L u i V i o re l . ) Ş i

d u m n e a t a . P leca ţ i .

A R J O C A (care in t rase c u p u ţ i n m a i î n a i n t e ) :

P a v e l , o m u l e-n c a s a ta . (11 re în toarce pe

Pono r an care d ă d e a să iasă.) D ă , I o ane , p a

h a r u l i n coa . Ş i c u m s p u i că o c h e a m ă pe

fa t ă ? D a n i e l a , d a . A p ă i crească ea m a r e şi

f r u m o a s ă şi cu i n i m a f ie rb in te „a tat-său. Aşa .

( I i î n a p o i a z ă p a h a r u l gol , îl însoţeşte p î n ă l a

uşa d i n f und , pe unde n u m a i ce ieşiseră

E l s a şi V i o r e l , şi. ca şi c u m P a v e l n i c i n-ar

fi fost de fa ţă , desch ide uşa d i n sp re c a m e r a

l u i Pe t ru ţ şi acestuia,) : P e t r u ţ , t e a m ă mi-e că

a i drepta te şi t rebu ie să r ă m i i . D u p ă ce a m

v ă z u t eu aco lo , n u po ţ i să p lec i . N u . ( L u i

Pave l . ) V e z i , m ă , c u m se r ă z b u n ă ? T e î n

trebi c ine ? C i ne se r ă z b u n ă ? V i a ţ a . N i c i n u

şt i i c i nd te a r u n c ă deopar te .

P A V E L : V i a ţ a m ă a r u n c ă deopar te ?

A R J O C A : D a . v ia ţa . . . M a r i c ă , M a r i c ă , u n de

eşti ? ( L u i T i b i care i n t rase c u o v a l i z ă

goală .] Unde-i m a m a ?

( C u m T i b i a dat d i n u m e r i , b ă t r î n u l trece

î n bucă t ă r i e . )

P A V E L ( lu i T i b i care c ă u t a u n loc pen t r u

va l i z ă . ; : Ş i tu . ce tot u m b l i i c u v a l i z a a s t a ?

O r i unde n u m a i p leacă frate-lău . p lec i tu ?

(Nu i-a m a i aş teptat r ă s p u n s u l şi a ieşit.)

T I B I : Poa te . Poa te să p lec şi e u .

( I m p r o v i z e a z ă la c h i t a r a e lectr ică , sub p r i

v i r i l e a d m i r a t i v e a le I u l i e i care a in t ra t o d a t ă

c u el.)

I U L I A (i-a p r i n s m i n a ) : Op reş te . Opreş te şi

ascu l t ă-mă .

T I B I : Ce v r e i ? (Se aude o m a ş i n ă porn ind . )

T a t a ! I a r p l eacă . Ce-ai v r u t ?

I U L I A : S ă p l e c ă m şi no i . l a-mă , T i b i . Scoa-

le-niă de a i c i . N-am să-ţi ies d i n c u v î n t . A m

să-ţi f i u ca o u m b r ă , c a o r o ab ă . U n sclav

f ă r ă c uv i n t . l a -mă T i b i . Ţie ţi-e uşor . Po ţ i să

c işt ig i o r i c u m . L a c h i t a r a e lectr ică , c u p ic

tu ra , s a u l a v i o a r ă . C u b i j u t e r i i l e pe care

le fac i d i n z g u r ă de f u r n a l , d i n st ic lă . . . T u

eşti d ă r u i t c u toate d a r u r i l e şi e u n u a m

decî t d o r i n ţ a să p l ec , să v ă d l o cu r i no i , oa

m e n i no i .

T I B I : Ş i să s c r i i poez i i , m e r s i . N i m e n i n u

are nevo ie . ( L u i P e t r u A r j o c a care a ven i t

d i n b u c ă t ă r i e şi d ă să u rce î nspre c a m e r a

sa.) B u n i c u l e , a i fost l a m a m a , a i vo rb i t c u

ea . V ă d că a i convins-o.

A R J O C A : Ce . ce ? Ce s-o c o n v i n g ?

T I B I : Să-ţi î n g ă d u i e să te d u c i pe unde

u m b l ă ta ta . Pe u nde a fost şi s î m b ă t ă şi i e r i .

A R J O C A : D e u n d e şt i i ?

T I R I : P e d u m n e a t a te cunoaş te f i ecare . E

r u ş i ne ca P e t r u A r j o c a să u m b l e d i n o m î n

o m şi să î n t r ebe , d a r eu . . . M e r g c u l u l i a .

E x c u r s i e r i , c i ne ce are să-i î n t rebe ce cau t ă .

I i s p u i m a i î n co l o m a m e i , să ştie şi ea . . . H a i ,

ha i . b un i c u l e , n u te ne l i n i ş t i . E v r e m e a ti

ne re tu l u i . T i n e r i i , e i . . . (Se u i t ă d u p ă bun i c

c u m a u r ca t î n sp re c a m e r a sa , apo i I u l i e i

ca re a stat să ascu l te c u m s-a î n ch i s uşa în

u r m a b ă t r i n u l u i . ) H a i , h a i de .

( A u ieşit şi e i . 0 p a u z ă î n care n u se aude

dec î t u n şu ier de l o c o m o t i v ă , a l t şu ier . R ă

su f l a r ea de m o n s t r u as tma t i c a l gaze lor de

la f u r n a l şi L i v i a p ă t r u n d e p a l i d ă , c u c h i p u l

descompus . )

L I V I A : Pe t r u ţ ! O h , Pe t r u ţ !

P E T R U Ţ (v ine d i n c a m e r a sa . I n m î n ă cu

s t i lou l j : Ce ? Ţi-a spus b u n i c u l şi ţie ? T r e

bu ie să r ă m î n e m , da . . . D a r ce-i c u t ine ? Ce

este ? Ce s-a î n t i m p l a t ?

L I V I A : O h , P e t r u ţ ! P e n t r u cc t rebu i a să

u r c aco lo i n pod ca să m ă u i t p r i n h i r t i i ?

P e n t r u ce ?

P E T R U Ţ : D a r n u în ţe leg . N i m i c n u în ţe

leg.

L I V I A : S î n t e m neno roc i ţ i . P e n t r u to tdeauna .

P E T R U Ţ : Ce este ? Ce-ai aco lo ? 0 s c r i

soare .

L I V I A : 0 sc r i soa re , d a . D e l a b un i c a . P e n

t ru b u n i c u l . Citeşte.

P E T R U Ţ (parcurge scr i soarea ) : T a t a ! T a t a

şi b u n i c u l ! B u n i c u l m e u ? !

L I V I A : L-au î m p i n s sp re moa r t e pe t a t ă l

m e u . P e la ta şi pe u n c h i u l A lee .

P E T R U Ţ : E o m i n c i u n ă ? Nu-i a d e v ă r a t . N u

se poate. N u .

L I V I A : S c r i s o a r e a o d i n p r e z i u a m o r ţ i i . M u

r i b un z i i n u m in t . B u n i c a a spus a d e v ă r u l .

F i u l ei A lee şi t a t ă l m e u a u fost î m p i n ş i

spre moar te şi uc iş i de a i tă i . . . ( Smu l g î n du- i

d i n m î n ă s c r i s oa rea , citeşte.) „ î m i a b h o r ă că

l u c rez i pen t r u uc igaş i i f i u l u i nos t ru . Că le


vo rbeş t i , le î n t i n z i m i n a " (I I p r i veş te l u n g

pe P e t r u ţ , a po i c i t i n d rar . ) „ D i n u r a lor p ă

t i m a ş ă , n e a m u l A r j o c a , t a t ă l şi f i u l l-au î m

p i n s sp re s i n u c i d e r e şi moa r t e pe b u n u l şi

h l î n d u l n o s t r u g i ne re , pe L i v i u B r e b e n a r .

ca re s-a a r u n c a t . . . "

P E T R U Ţ : O m î r ş ă v i e ! O m i n c i u n ă . Nu-i

a d e v ă r a t . A i m e i nu-s uc igaş i .

L I V I A : I n s c h i m b , a i m e i d a .

P E T R U Ţ : Ş t i u . A u fost v r e m u r i l e gre le ca re

i-au a r u n c a t pe u n i i î m p o t r i v a ce lor la l ţ i . D a r ,

n-au f ă c u t a s t a . Nu-i a d e v ă r a t .

L I V I A : B a d a . M a i a les t a t ă l t ă u . Ţ i-am spus

că s î m b ă t ă l a c a f ea , l-am î n t r e b a t d a c ă a fost

d e faţă l a m o a r t e a ta t i i .

P E T R U Ţ : Mi-ai s p u s .

L I V I A : N u l o t u l . N u ţ i-am spus to tu l . Ş i

n i c i c u m a r ă t a , c î n d l-am î n t r eba t . E r a a l b

de parcă-i fug ise tot s înge le . Ş i sp r î ncene l e

c redea i că-i ta ie o b r a z u l î n d o u ă , aşa î i s-au

s l r î ns . C h i p u l l u i C a i n c î n d a fost î n t r e b a t

u n d e e A b e l , f r a te le l u i . U n c h i p de uc igaş .

P E T R U Ţ : L i v i a . dacă-i a d e v ă r a t ce spu i . . .

N u , n u . M a i b i ne î m i d a u moa r t e a . î m i d a u

moa r t e a . (Se p r ă bu şe ş t e pe j i l ţ u l de l emn . )

L I V I A ( p l î n g î n d î n hohote v i n e şi-1 p r i n de

de umer i ) : N u . N u v r e a u a s t a . N u , Pe t r u ţ .

n u !

P E T R U Ţ (s-a r i d i c a t d i n j i l ţ şi c u p r i v i r e

r ă t ăc i t ă ) : Dacă- i a d e v ă r a t , n u a m la ce să

t ră iesc . N u m a i a m l a ce.

c o r t i n a

A c t u l II Acelaşi decor. In scenă Elsa, Livia şi Petruţ. Elsa cu Livia pe canapea. Petruţ

burduşeşte o servietă cu dosare şi manuscrise.

E L S A (cu och i i roş i i , ca şi L i v i a de alt fel) :

î m i p a r e r ă u . O să-mi l i ps i ţ i . Ş i t u , P e t r u ţ .

Aş fi v ru t . . . V i s a m să f i m c u case le v e c i n e

şi-n f iecare seară să ne p o v e s t i m ce a fost

pes te z i . P r o s t i i . L a m e s e r i a m e a , o d a t ă s a u

l a d o u ă s ă p t ă m i n i să m ă v ă d pe acasă şi să

s p u n : m e r s i . L u i V i o r e l i-ar p l a ce să fac

l abora to r , d a r p e n t r u m ine . . .

P E T R U Ţ (d in l o cu l său) : L a ce vo rbeş t i .

E l s a ? Ţi-e t e a m ă să r ă m i i s i n g u r ă ?.. . S ă

n u r ă m î n e m cu g i n du r i l e noas t re . . .

L I V I A : Pe t r u ţ !

P E T R U Ţ : D a c ă aş f i s i gu r de c i n e v a că-i

v i n o v a t ! D a r pe c i ne ? P e c ine să-1 scot v i

nova t ? !

E L S A : V r e m u r i l e , Pe t ru ţ . V r e m u r i l e ! D a r

« u i î i fo loseşte să ştie a d e v ă r u l ? C u i ? P u

teţi să-mi r ă s p u n d e ţ i ? ! N u ş t i u . N u m a i ş t i u .

P a r c ă a u î n c e p u t toate să p l u t ească , aşa c a

pe a p ă , f ă r ă de u n r e a z i m , f ă r ă n i m i c s t ab i l .

.1.1 \ I A : L a ce le g î ndeş t i ? L a c i ne ?

E L S A : Şi l a v o i şi l a m i n e . L a f i ecare d i n

no i . ( A r ă t î n d î n sp re J o i i c a re a p ă t r u n s p r i n

fund. ) Ş i l a J o i i . D a , şi l a J o i i .

J O L I (d in prag) : A u z i ţ i ! A u z i ţ i şi b ă g a ţ i l a

ţest. Ş i m a i a les t u P e t r u ţ . Ş i tu , L i v i a . (A

v e n i t î n d r e p t u l l u i Pe t ru ţ . ) Te-a i î n t r eba t

ce-i c u e scapade l e l u i ta ică-tău . G a t a , ş t i u . Se

şt ie .

E L S A : N u ne in teresează .

J O L I : A fost v ă z u t d u m i n i c ă i e ş i nd de l a

o d o a m n ă . Hi-hi-hi !

E L S A : N u te-a î n t r eba t n i m e n i .

J O L I ( L i v i e i , in con t i nua re ) : D e la ma ică- la .

I l i-bi-bi ! C a să vede ţ i ce m ică- i l u m e a . Ş i

c u m se învâr teş te c u s cheps i s . Cine-i deş tep t ,

se învârteşte c u s cheps i s . Ş i tant i L u c i a şi ne

nea P a v e l . Hi-hi-hi !

E L S A : I s p r ăveş t e !

L I V I A : Ce-ai v r u t să s p u i ?

J O L I : Ce-am spus ? A ! Că tant i L u c i a şi c u

ta ică-său. . . Ş i ce-i r ă u î n a s t a că do i o amen i

se v ă d . aşa , d i n c i n d i n c i n d şi pe apuca te ?

Ce î n ă p r i veş t i aşa , E l s a ? A ţ i fost v e c i n i ,

nu ? I n aceeaşi cu r te .

7f> https://biblioteca-digitala.ro

E L S A : To-am ruga t să I a c i .

J O L I : D a r v e z i că m ie-mi p l ace . A m o r u l .

D ragos tea ! Ş i de o c o m p e n s a ţ i e , de p u ţ i n ă

dragoste a v e a nevo i e e l . t a t ă l t ă u . c u ce se

petrece acolo l a e i i n o ţe l ă r ie . U n i n f e r n . A u d

că v a fi scos ca n e co r e spun z ă t o r .

P E T R U Ţ (a săr i t d i n nou) : N u .

J O L I : S ă s p u n e m că v a f i n u m a i re t rog ra

da t . N u a re nevo i e şi aşa de o des t i nde re ,

de o deconec ta re ? Ş i dragostea . . . O h . d r a

gostea ! A fost u n f i lm — mi-a poves t i t m a m a

— g rozav . . .Dragos te d inco lo de m o a r t e " s a u

. .dc m o r m î n t " — n u m a i ş t iu . N u m a i că a i c i

nu-i n i c i o moa r t e — ad i c ă n i c i u n mo r t .

L I V I A : R a este. T a t a . Ta t ă l m e u .

J O L I : T a t ă l t ă u . d a ş t i u . Ş t i a m . D a r v o i a m

să a u d şi de l a t ine. . . L - a u î m p i n s spre

moar te — ţi-a spus şi m a m a .

E L S A ( lui Jo i i ) : A f a r ă ! I eş i a f a r ă ! A c u m .

pe loc . să ieşi .

P E T R I Ţ : N u . E l s a . n u . ( L u i J o i i . pe c a r ^

a readus-o.) J o i i . te rog să r ă m î i . E l s a . c r e z i

că-i v o m pu tea a l u nga pe toţ i ca re . . . Ş i d a c ă

ar t rebu i c a r e v a a l unga t , a t u nc i î n t î i pe m i n e

să m ă fi a l unga t . N u c r ed . N u pot c rede . D a r

prea se po t r i vesc .

M A R I C A fenre a v en i t d i n b uc ă t ă r i e ) : C i n e

a str igat ? P a r c ă tu , E l s a ?

E L S A da p r i v i r e a celor la l ţ i ) : N i m e n i . N-a

st i i îrat n i m e n i . ( C u m M a r i c a nu-şi i a och i i

dc la ea.) T i b i ? N u , n-a ven i t . D a r v i n e .

V i n e e l . ' M a r i c a a t recut î n apo i în bucă t ă r i e . )

P E T R U Ţ ( d up ă ea) : M a m ă ! M ă i c u ţ ă î M a m a

m e a b u n ă şi d r a g ă . (A ieşit d u p ă ea.)

J O L T : Nu-mi p l ace . U n b ă rba t . . . U n b ă r b a t

t rebu ie să f ie ta re . ( L i v i e i . ) E l s a ştie de

sc r i soare ? I-ai arătat-o ?

E L S A : N u şt iu de n i c i o s c r i soa re .

L I V I A : N u şt i i . D e o su t ă . de o m i e de or i

a i sucit-o şi-ai răsuci t-o. P e toate fetele . C r e

dea i că d o r m . A m stat c u och i i î n c h i ş i , d a r

n u d o r m e a m .

J O L T ( L i v i e i ) : Şi-n a f a r ă de v o i c ine m a i

ştie ? N i m e n i . M d a . te-a opr i t P e t r u ţ .

L I V I A : P e t r u ţ . e l le-a spus . E u n u a m v r u t .

î m i s p u n e a m că d e v r e m e ce tot p l e c ăm . . .

J O L I : ... Şi poate că n i c i n u v ă m a i î n

toarceţ i . . . A s t a a i v r u t să s p u i , n u ? D a . d a .

L a ce să m a i t u l bu r i ape le ? P e t ă cu te şi

d i scre t . C u d iscreţ ie . M a r e d iscreţ ie . (Pe al t

ton.) Ş i ce-au spus ? Ce-a spus tată-său ? Ş i

b ă t r î n u l ! M a i a les b ă t r î n u l .

E L S A : N i m i c a . N-au spus n i m i c a . F i i n d c ă l a

m u r d ă r i i , l a i n f am i i n u se r ă s p u n d e . ^Fo lo

s ind p r i l e j u l că a ven i t V i o r e l d i n c a m e r a

lu i P a v e l . t rece î n sp re e l . L u i V i o r e l c a re d ă

să-şi p u n ă ha ina . ) P l e c i ?

V I O R E L : D a . A m a v u t o d i scu ţ i e cu ta tă .

î n ţ e l eg că-i e ne r v a t şi . d a c ă v r e a aşa . îi s t au

si de p a r a t r ă sne t . D a r să-mi f ie c a pu l au r i t ,

— aşa-i l a p a r a t r ă sne t e , c a să n u se ox ideze . . .

I-am cerut să m ă n u m e a s c ă p r im-ad junc t . P e

s chemă locu-i l i be r . ( E l s e i . c a re , cu e l de

m i n ă . d ă să treacă î n c a m e r a lu i P a v e l . ) M ă

î ndo iesc că a i să-1 c onv i n g i . ( A u i n t r a t l a

P ave l . )

J O L I : Po ţ i să-mi s p u i c u m a pus m i n a pe

e l ? U r î t ă nu-i. D a r n i c i f r u m o a s ă c i ne şt ie

ce. V i o r e l se p o t r i v e a m a i b i ne c u t ine . Se

r ios . L i v i a .

L I V I A : C u z imbe t u l l u i d c cocotă ! N u pot

să-1 su f ă r .

J O L I : S p u i aşa . d a , l a o ad ică . . . M i e . ce

să-ţi s p u n . î m i p l ace şi n u m-aş da î n apo i . . .

D a r . ap ropo de s c r i soa re , n-ai să-mi s p u i că

n-au l ua t s e a m a .

L I V I A : C a şi c u m n i c i n-ar f i fost .

J O L T : S i n t t a r i . S î n t t a r i şi ş t i u s-o ia pe

coa i ă . D a r ce-i în i n i m a lor . . .

L I V I A ^care î n t re t imp a r a n j a s e dosare le în

serv ie tă ' : N u ş t i u . N o i p l e c ă m .

J O L I : C u m l-ai c o n v i n s ?

L I V I A : P e t r u ţ . E l mi-a ce ru t . (A î n ch i s ser

v ie ta . ) Să-mi fac şi e u v a l i z a . (A u r c a t pe

seara i n t e r i o a r ă . D e sus.) S o n e r i a . V e z i că

s u n ă c a r e v a . (A d i s p ă r u t . )

E L S A (care a v e n i t d i n c a m e r a t a t ă l u i s ău .

l u i Jo l i^ : M e r g eu să v ă d . ( L u i V i o r e l c a r e

v en i s e cu ea.) C i ne d r a c u o f i ? Că l a no i

n u se s u n ă . ( L u i V i o re l . ) C a p u l sus . S u s

c a p u l . V i o r e l . Ş i z îmbeş t e . Z î m b e s t e c u m

şt i i t u . P e al t ton.) î n ţ e l ege şi t u că n u se

poate. Nu-i t impu l po t r i v i t .

V I O R E L : B a de po t r i v i t e r a cel m a i po t r i

v i t . A c u m a pen t r u e l s în t o m u l de s t i n u l u i .

L u a m toate a s u p r a m e a . şi b u ne şi re l e . şi-T

sco team cu o b r a z u l cu ra t .

E L S A : l e să el ta ta şi aşa .

V I O R E L : N u ş t i u . Poa t e . M ă î ndo iesc . O r i

c u m , a ş t e p t am u n c u v î n t de l a t ine . U n c u

v î n t ca re n-a ven i t . A r t rebu i să m ă s u p ă r .

E L S A : N u te s upe r i d in t r-a t î t a .

V I O R E L : P r e a eşti s i gură pe t ine . A i cer t i

t ud i n i . M ă c r e z i legat de m î i n i şi p ic ioare . . .

E L S A (veselă) : Ş i nu-i aşa ?

V I O R E L : Ce r t i t u d i n e a e a m o r f ă , d uce l a saţ .

P î n ă l a u r m ă uc i de tot ce-i v i a ţ ă . T r e b u i e

u n fe rmen t .

E I S A : Ş i l-ai găs i t ?

V I O R E L : U n f e rmen t care să ne ap rop i e or i

să ne despa r t ă . S ă ne despa r t ă p e n t r u tot

d e auna .

E L S A : D e a co r d c u t ine . Şi dacă-ţi p l a ce

să-i s p u i f e rmen t , caută-1... Ş i c î n d ai să-1

srăsesti... S a u poate l-ai s i găs i t !

V I O R E L 'o î n f r u n t ă ) : Poa t e .

E L S A (dă să-i r ă s p u n d ă , d a r c u m soner ia a

î n cepu t să sune p r e l ung , e gata să iasă p r i n

f und . c î nd J o i i . c a re încercase tot f e l u l de

m a n e v r e să-i a t r agă a t en ţ i a l u i V i o r e l . s-a

aşezat pe j i l ţ u l de lemn . ) : E j i l ţ u l b u n i c u l u i .

Nu te aşeza .

J O L I : Ş i u n de v r e i să s t au ? î n b ra ţe le tale

s a u poate a le l u i V i o r e l ? (Aces t u i a , d u p ă ce

E l s a , l a o n o u ă c h e m a r e a soner ie i a ieşit.)

C h i a r , de ce n u ? U n c h i u ' i-a spus m a m e i că

n u m a i să-1 ochesc pe c a r e v a s i r es t u l să

n-am gr i j ă . Mi-1 p une e l pe p i c i oa re . Aşa a

spus . Ş i o face , ş t i u , că-i c i n e v a acolo l a

m in i s t e r . (A ven i t î n a i n t e a lu i V i o r e l şi

a ces t u i a , pr iv indu-1 în ochi . ) L a m i n i s t e r u l

v o s t r u . U n c h i u ' îi f reacă de g î lc i pe ce i de


p leacă . P e n l r u p a ş apoa r t e , m ă în ţe leg i . Că

l ă tor i i de s t ud i i , b u r se . T o a t e t r im i t e r i l e în

s t r ă i n ă t a t e pe l a e l t rec . că şi P e t r u ţ — ( î n

s p i c L i v i a , ca re cobora c u o va l i z ă . ) î n-

treab-o şi pe L i v i a . E f ra te le t a t ă l u i e i şi a

m a m e i . N u a re cop i i , n u a re pe n i m e n i , î n

a f a r ă de no i d o u ă .

V I O R E L (galant , îi a j u t ă L i v i e i să d u c ă

va l i z a . ) : î m i d a ţ i vo i e . (Şi c a şi c u m ar fi

văzu t-o p e n t r u î n t î i a oară . ) N u ş t i am . C u u n

a s e m e n e a u n c h i , c u m ave ţ i d u m n e a v o a s t r ă . . .

L a ce l m a i m i c s e m n şi o r i c i ne v-ar săr i

î n a i n t e . Ş i e u , d o m n i ţ ă . V r e a u să şt i ţ i că s in t

ga l a p en t r u o r i ce . A p e l a ţ i l a m i n e . î n or ice

loc şi-n or ice t imp .

L I V I A : E ş t i u l t i m u l o m l a ca re aş ape l a .

V I O R E L : U l t i m u l şi tot e o şansă .

L I V I A : E ş t i p l i n de d u m n e a t a .

V I O R E L : P l i n . d a r u n loc m a i e l i be r . P e n

l r u domnia-ta , d o m n i ţ ă . U n s e m n şi v ă n u

mesc d o a m n a v ie ţ i i me l e .

L I V I A : E ş t i u n ca ragh i os .

V I O R E L : S p r e a v ă a m u z a .

L I V I A : M ă p l ic t i seş t i . î n ţ e l ege .

V I O R E L : A m înţe les să v i n m a i t î r z i u . V ă

aş tept l a o m i c ă p l i m b a r e c u m a ş i n a . S ă

i e ş im d i n a tmos fe r a as ta p o l u a t ă . T e aş tept ,

d o m n i ţ ă .

L I V I A ( lu i J o i i , ca re s i de ra t ă , u r m ă r e ş t e d i a

logu l f ă r ă a în ţe lege m a r e l uc ru . ) : O m u l

ăs ta n u şt ie de r u ş i n e . ( E l s e i . ca re a re in t ra t

p a l i d ă şi ga ta să se p r ăbuşească . ) D a r ce

este ? Ce-i E l s a ? Ce s-a m a i i n t î m p l a t ? ( 0

sp r i j i n ă . )

E L S A (cu g l a su l spar t ) : L a m a n i a . L a m a m a ,

te rog.

V I O R E L ' d u p ă ce L i v i a şi E l s a au ieşit.) :

A s t a ce-o m a i f i ?

J O L I : A v e a i n m i n ă o t e l eg ramă . . .

V I O R E L : Ş i p en t r u o t e l eg ramă . . . ?

J O L I : A c u m a î m i vo rbeş t i şi î n a i n t e c i l a

fost L i v i a . p a r c ă n i c i n u e x i s t a m .

V I O R E L : P a r d o n !

J O L I : Ş i de u n c h i u l e u ţ i-am vo rb i t şi n u

L i v i a . D a r pe m i n e n u m-ai c h e m a t să m ă

iei c u m a ş i n a , să m ă scoţi d i n a tmos f e r a as ta

po l ua t ă . . . V o r b e a i de u n f e rmen t , a d i c ă s-o

fac i ge loasă pe E l s a . C h i a r . P rea- i c u n a s u l

pe sus . A r t r e bu i s-o p e d e p s i m . N u că m ă

o ie r . dar . . .

V I O R E L : C a fe rmen t . Ha-ha-ha !... î n def i

n i t iv . . . ( î n t imp ce J o i i se a r a n j e a z ă l a og l in

d ă . ' S i n t e u b u n la D u m n e z e u , d a r t rebu ie

să-1 a j u t şi e u . să-1 p u n i n s i t ua ţ i e .

J O L I : Ş i ce v a s pune E l s a ? A d i c ă ce ? î n

tre vo i n u este n i m i c . N i m i c , v r e a u să s p u n .

aşa. . . î n ţ e l eg i , n u ? U n d e m e r g e m ? L a

Bocşa că-i a e r u l cu ra t . S a u l a M o n i o m , î n

p ă d u r e a de tei . V a i . ce-mi p l a c f lor i le de t e i !

F l o r i l e , m o a r t e a m e a . ( A u ieşit p r i n f und .

N-au î nch i s b i ne u şa . că d i n b u c ă t ă r i e a ve

nit M a r i c a , s t r ăba te ho l u l şi t rece d i rect sp re

c a m e r a l u i P a v e l . î n u r m a e i E l s a şi L i v i a

eu Petruţ . )

M A R I C A (bate în uşă) : P a v e l . O te legra

m ă . O t e l eg r amă pen t r u t ine. ( P a v e l a ven i t

î n uşă , ia t e l eg r ama d i n m i n a M a r i c ă i , o

citeşte.) D e Ia c ine ? ( P a v e l tace.) E c e v a

de r ă u ?

P A V E L : N u . ( E gata să m a i adauge c e v a .

d a r l u i n d s e a m a l a P e t r u ţ şi L i v i a . a m î n d o i

t i ne r i , a m î n d o i f r u m o ş i şi c u u n z î m b e t care

i i p r i n d e ca într-o au r ă . ) N u . (Şi mo to l i nd

t e l eg rama o b a g ă î n b u zuna r . )

E L S A : D e ce nu-i s p u i , t a t ă , de l a c ine

este ? (Mar i c ă i . ) Mi-a fost t e a m ă . D i n tot

d e a u n a mi-e t e a m ă de te legrame . D e aceea

a m desfăcut-o. E de l a L u c i a J ă m ă n a r şi-i

t e l egra f i a ză că s-a g î n d i t m u l t şi că. . . (C i t ind

d i n memor i e . ) „ N u a re rost să-i m a i a s c u n

d e m . A d e v ă r u l e l e a c . "

P A V E L : M d a . A d e v ă r u l c l eac . A şa-m i s c r i e .

Ş i ce v r e i ? Ce vreţ i să ş t i ţ i ?

M A R I C A : N i m i c a . S î n t e m b u c u r o ş i că nu-s

veşt i re le . A t î t a .

E L S A : Doc to r L u c i a J ă m ă n a r a r p u l e a fi

m a i d iscretă c u mesag i i l e e i .

M A R I C A : E l s a !

E L S A ( c o n t i n u ă ; : C ă şi aşa des t u l se vo r

beşte i n tot o raşu l . . .

P A V E L : S p u n e . S p u n e m a i depar te .

E L S A : A i fost v ă z u t d u m i n i c ă i e ş i nd de l a

ea .

M A R I C A : Ş i ce ? N u a re vo i e ? Cop i i , s în

t em c u tata de 27 de a n i . Şi-n v r e m e a as ta

a m trecut şi b u n e şi re le . D a r c a s a a fost

casă şi c i n s t ea c ins te . I n t oa t ă v r e m e a . Ş i aşa

e şi as t ă z i . C a să ş t i ţ i .

E L S A : O h . m a m ă . m a m ă . c u m po ţ i f i aşa

de o a r b ă . (Şi . podid ind-o p l i n s u l , a b i a îşi

prăseşte d r u m u l j u n ă l a bucă t ă r i e . )

M A R I C A : E l s a ! A r t rebu i să-ţi fie r u ş i ne .

P e n t r u cop i i e i . m a n i a şi o a r b ă , î n c ă m a i

vede . (Pe a l t Ion.) P a v e l , a i v r u t să-mi spu i

c e v a .

P A V E L : A m v rut . M d a . ( L u i P e t r u ţ . ca re

t recuse pe s c a r a i n te r ioară . ) R ă m î i . R ă n i î i ,

P e t r u ţ . Ţi-am spus să r ă m i i . (D a r f ă ră de

un c u v î n t , Pe t ru ţ a d i s p ă r u t în sus . M a r i

căi.) Să-1 t r i m i ţ i l a m i ne . te rog . T r e b u i e

să s c h i m b ă m c î teva vo r be , no i i n t re no i . N u

m a i no i do i . ( D a r n u m a i a p u c ă să treacă

i u c a m e r a sa că a r even i t Pe t r u ţ .

P E T R U Ţ (cu u n dosa r pe care-1 i n t roduce

in s e r v i e t a sa şi aşa p l i n ă ) : L i v i a . d a c ă v r e i

să u r c i la b u n i c u l să-ţi ie i r ă m a s b u n şi tu .

T e rog mu l t . ( C u m L i v i a n u face n i c i un

gest. n ic i o mişcare . ) A t u n c i să-ţi ie i ră

mas b u n de l a m a m a şi de l a E l s a . ( î n

v r e m e ce L i v i a , f ă r ă de u n c u v î n t . de m i n ă

tai M a r i c a , t rece î n sp re b u c ă t ă r i e , lu i P a v e l . '

Ta t ă , e u a m să p lec . P l e c cu L i v i a . G i n d e a m

că o z i . d o u ă să m a i s t au . D a r v e z i că-i m a i

m a i b ine aşa . î n ţ e l e g i s i d u m n e a t a .

P A V E L (dur) : î n ţ e l eg .

A R J O C A care cobora pe seara i n t e r i oa r ă ,

c ă l c î nd a p ă s a t , t r eap t ă cu t reap tă ) : Ce a i de

înţe les , P a v e l ? A ven i t şi l a m i n e . Că-i gata

să p lece. ( L u i Petruţ . ' 1 C i ne ţi-a î n g ă d u i t ?

P A V E L : Ş i ce-i, t a t ă , d a c ă p leacă ? Se m a i

coace şi e l . Î n v a ţ ă ce a re de î n v ă ţ a t şi se

î n toarce . Tot l a no i se î n toa rce .

A R J O C A : N u . I n coastă c u m u i e r e a as ta ,

aşa c u m g indeş te ea a c u m , n u se m a i î n toar

ce . (S-a tras în j i l ţ . ' î n ţ e l ege . P a v e l , că ne-


no roc i r e a cea m a r e n u mi-i că p l eacă . D a r

c u c i ne p l e a c ă . E fa ta l u i L i v i u B r e b e n a r .

L i v i u B r e b e n a r i n p i c i oa re .

P E T R U Ţ : E i , b u n i c u l e , d a c ă o l u ă m i a r de

acolo . . . (A t recut î n b u c ă t ă r i e şi el . )

A R J O C A ( înspre s e r v i e t a de pe m a s ă ) : I-ai

v ă z u t s e r v i e t a . B u r d u ş i t ă de dosa re şi g r a

f ice şi î n s e m n ă r i c u t r ime t e r i şi n o t ă r i pe

ma rg i n e . L e - a a d u n a t toate ca să le v i n d ă .

Să le v i n d ă aco lo . E zes t rea c u ca re v r e a să

p lece . E de v i n z a r e . Ş i v i n z a r e a cere v i n z a r e .

P a v e l , L i v i a î l d u c e pe f i u l t ă u î n s p r e p i e i re

şi moa r t e , şi n u v r e a u . N u . T r e b u i e să-i v o r

beşt i , să-i s p u i d e scb i s . S ă şt ie şi c i ne i-a

fost t a t ă l şi c i ne e e a . l i s p u i ? S a u . de n u ,

i i s p u n e u .

P A V E L : N u . S ă n u f a c i a s t a , n u . B i e ţ i i

cop i i , mi-e m i l ă . Se ş t i u c u r a ţ i , f ă r ă de o

p a t ă . Ş i dintr-o d a t ă a d u c î n t r e e i u m b r a t i

c ă l o s u l u i ă l a de B r e b e n a r . N u . N u pot . N u

a m vo i e . T u n u şt i i ce î n s e a m n ă L i v i a pen

t r u e l .

A R J O C A : Poa t e că ş t iu .

P A V E L : C u c a p u l . l a t ă . C u c a p u l , c u m i n

tea , n u c u i n i m a . G îndeşte-te i n s ă l a i n i m a

l u i , i n i m ă î n f l ă c ă r a t ă . I n i m ă n e b u n ă de o m

l i n ă r .

A R J O C A : Ş i e u ? E u n-am i n i m ă ? O r i v r e i

să s p u i că-i m u l t de c i n d n-a b ă t u t n e b u n ă . . .

T r e b u i e , P a v e l .

P A V E L : A r f i c a şi c u m i-ai d a m o a r t e a .

A R J O C A : Poate-i aşa c u m s p u i t u , d a r a l t

leac să-1 î n t o r c î n sp re v i a ţ ă , n u v ă d . Ş i d a c ă

d r u m u l că t re v i a ţ ă î i ce re să t reacă p r i n î n

c e r c a r ea m o r ţ i i , c u î n t u n e r i c u l şi d u r e r e a

e i , a t u nc i aşa v a t r ebu i să f a c e m şi n o i .

P A V E L : Ş i d a c ă greşeşt i ! D a c ă L i v i a — î n

a f a r ă că-i fa ta l u i R r e b e n a r — e f ă r ă de v i n ă

şi o n ă p ă s t u i e ş t i ?

A R J O C A : A t u n c i pe m i n e c a d ă r ă s p u n d e r e a

şi n ă p a s t a şi r u ş i n e a de moa r t e c u c a r e a m

r u ş i n a t u n o m n e v i n o v a t . (Se r i d i c ă de pe

j i l ţ şi t r ec înd î n sp re f u n d , s t î nga , d e s ch i d e

uşa.) Ven i ţ i , i n t r a ţ i . V i n şi d u m n e a t a . L i v i a .

( L u i P e t r u ţ , a r ă t i n d j i l ţ u l . ) S-ar f i c u v e n i t ,

P e t r u ţ , să s ta i î n j i l ţ f u n d c ă h o l ă r î r e a c e a

m a r e , t u o i e i . ( C u m P e t r u ţ a r ă m a s deo

par te c u b r a ţ u l î n j u r u l L i v i e i , t rece e l î n

j i l ţ . ) M d a . N o i , c a să ne v i n ă l a n d u r i l e

bune . , , l i s p u n e a m s c a u n u l d r e p t ă ţ i i . L - a

c iop l i t d i n b a r d ă u n meş te r d i n n e a m u l

no s t r u .

P A V E L : T e a s c u l t ă m . C u s u p u n e r e te as

c u l t ă m , t a t ă .

A R J O C A : Te-aş fi v r u t m a i p u ţ i n s u p u s şi

ma i m u l t po rn i t să m ă ascu l ţ i . ( I z bucn i nd . )

N u ex is t ă . N u ex is t ă v o r b e să a s c u n d ă ade

v ă r u l . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i a d e v ă r u l e că p r e c u m

ie r i m-am b u c u r a t că p l e c i să te l u m i n e z i şi

să d e s ch i z i och i i pe l u m e a l a r g ă , tot aşa î ţ i

s p u n as tăz i : a c u m a n u po ţ i să p l ec i . N u a i

vo i e !

P E T R U Ţ : N u de p l ă ce re p lec . N u . Ş i f i i n d

că vorbeş t i de a d e v ă r , t r ebu i e să î n ţe leg i că

c u j u m ă t ă ţ i de r ă s p u n s u r i , c u j u m ă t a t e de

a d e v ă r n u pot t r ă i . N u pot. N u pot t r ă i c u

j u m ă t a t e de a d e v ă r . Ş i p l e c a r e a noas t r ă , î n

tr-un fel n i c i nu-i p l eca re . E o s i n u c i d e r e .

S î n t e m n iş te s i nuc i ga ş i ca re î n loc de p r ă

past ie se a r u n c ă i n a b i s u l , i n m a r e a , i n

ost i la s i n gu r ă t a t e f ă r ă d c î n t oa rce re a s t ră i

n ă t ă ţ i i .

M A R I C A : P e t r u ţ , c op i l u l m e u . O î i , P e t r u ţ !

P A V E L : I s p r ăve ş t e , M a r i c ă , c u p ros t i i l e . Ş i

tu , P e t r u ţ , dacă-i să p l e c i , p l eacă . Ş i f ă r ă

vo rbe .

A R J O C A : P l e a c ă . Ş i f ă r ă vo rbe . . .

P A V E L (gata să cedeze) : T a t ă s in t , n u ? Ce

pot face ? S ă l up t î m p o t r i v a c o p i l u l u i m e u ?

D a c ă d r u m u l ă s t a î l c rede că-i v i a ţ a l u i .

A R J O C A : Ce-i a i a , c rede e l ? Ş i de u n d e

g i n d u l ăs ta că d r u m u l l u i c u n u l şi a l nos

tru-i a l t u l ! V e z i , t u , P a v e l , a c u m a nu-i

v o r b a de P e t r u ţ , şi n i c i d a c ă se d u ce d i n co l o

să-şi c l ădească v i a ţ a p r i n t r e ă i a . Ş i nu-i v o r b a

n i c i de m i n e s a u de t ine . A c u m a - i v o r b a de

a d e v ă r şi m i n c i u n ă . V i a ţ a pe c a re a m tră i t-o,

in m i n c i u n ă a m trăit-o ? S p u n e . H a i , s p u n e !

P A V E L : C u m pot s pune ?

A R J O C A : I n m i n c i u n ă ne-am t r ă i t n o i v i a ţ a ?

O r i î n a d e v ă r . R ă s p u n d e .

P A V E L : I n a d e v ă r , t a t ă .

A R J O C A : A t u n c i c u m i i î n g ă d u i f i u l u i t ă u

să s p u r c e v i a ţ a ta şi a t a t ă l u i t ă u ? ! Ş i să

a r u n c e oeară şi r u ş i n e pe tot ce-am f ă c u t şi

g î n d i t !

P A V E L : N u te î n ţ e l eg , t a t ă .

A R J O C A : î n ţ e l e g i tu . î n ţ e l e g i b i ne . D a r

n-am să î n g ă d u i . Nu-i de a t î t a că n u vo i e s c

să-mi r u ş i n e ze v i a ţ a şi a n i i c i ţ i i-am t r ă i t .

D a r n i c i pe t o v a r ă ş i i c u ca re a m u m b l a t p r i n

v i a ţ ă şi a d u c e r e a lor am i n t e n-am să-i r u

ş inez . N u a u t r ă i t e i şi a u osten i t p e n t r u

aceea c a u n ţ i r f i n g ă u c u caş l a gu r ă . . . (Se

î n a l ţ ă d i n j i l ţ . ) Ş i d a c ă t rebu ie . . . . !

P A V E L : N u , t a t ă ! ( L u i P e t r u ţ şi L i v i e i . ) : Ce

fac c u v o i , m ă ! E h , t u , L i v i a , m i n d r ă să f i i

cît ţ i ne e l P e t r u ţ l a t ine , d a c ă şi d ragos tea ce

o p o a r t ă e l b u n i c u l u i său . . .

A R J O C A : F ă r ă . Nu-m i t rebu ie .

P A V E L : Ş t i u , t a t ă . ( L u i Pe t ru ţ . ) A m ş i aşa

des tu l e n e c a z u r i l a m i n e î n secţie. D a r s în t

ga ta să î ncerc l a u n u l d i n cup toa re l e m e l e

m a r i o ş a r j ă de oţel a l i a t d u p ă m e t o d a ta.

P E T R U Ţ : Ş t i u p e n t r u ce . C a să r ă m î n . D a r

n u r ă m î n .

P A V E L : I e r i te-ai r uga t de m i n e .

P E T R U Ţ : I e r i l u m e a a v e a a l t ă aşezare .

A R J O C A : Ş i a z i ? A z i ţi-a spus e a , că de ce

să n u î ncerc i m e t o d a ta as t a d i n co l o , că a i

să f i i şi b i ne p l ă t i t p e n t r u e a .

P E T R U Ţ : S ă s p u n e m că-i aşa . Că m u l t te-au

p l ă t i t pe d u m n e a t a s a u pe ta ta p e n t r u ce-aţi

f ă cu t . (Ta t ă l u i său.) C a să te scoa tă a c u m a

ne co r e spun z ă t o r .

P A V E L : N u m ă scoate n i m e n i . S a u d a c ă a i

auz i t tu c e v a . . .

E L S A : A a u z i t pe d r a c u .

P A V E L : B a şoap te le u m b l ă . U n e l e mi-au

a j u n s la u r e c h e şi m i e .

M A R I C A : D e c î nd s ta i să asc id ţ i şoap te le ce

se v o r b e s c ?

P A V E L : N u le a scu l t . V i n ele s i n gu re . S i m t

aşa p r i n ae r c a o p r e z en ţ ă , c a u n v ă l , ca o

ţ e s ă l u r ă .


A R J O C A : Poa l e r a un l i n ţ o l i u — un g iu lg iu ,

m ă .

P A V E L : Î n t o c m a i c u m spu i . U n g i u l g i u ,

t a l ă .

A R J O C A : Î n s e a m n ă că au drepta te . F i i n d c ă

pu t rega iu l şi moar tea d i n no i î ncepe . D i n no i

şi n u d i n a f a r ă .

P A V E L : A t u n c i c u adevă ra t . . .

E L S A : N u , ta tă .

M A R I C A : Nu-1 î n t r e r u pe pe ta t ă l t ă u . S p u

ne , P a v e l .

P A V E L : S p u n că n u s înt ce t rebu ie să f ie

u n şef.

M A R I C A : Să-ţi fie r u ş i ne , P a v e l , d a c ă c rez i

că aşa a i să-1 opreşt i l i n g ă t ine.

P A V E L : N u s p u n c u n i c i u n g î n d . Î n t r-un

fel a m r ă m a s î n u r m ă . O r i , m a i ş t i i , poate

n i c i oda t ă n u a m stat i n f run te .

E L S A : Ş t i u de unde , d i n ce-ţi v e n i . F i i n d c ă

ţi-a spus L i v i a că pe t a t ă l e i şi pe A lee . . .

L I V I A ( i zbucn ind ) : U n c h i u l A lee şi tata a u

stat cu u n cap î n a i n t e a voas t ră . S i de aceea .

P E T R U Ţ : Nu-i a dev ă r a t .

L I V I A : B a da . T e a m a , u r a lor î m p o t r i v a a

tot ce-i n ou , î m p o t r i v a ş t i in ţe i . Ş i dacă i e r i .

a i c i î n casă şi a fost î n s tare să-i a r unce s tu

d i u l I u i George C l a i n . d a r ă pe a t unc i la te i

care-i v e n e a î n a i n t e c u ide i no i . î n d r ă z ne ţ e . . . !

P E T R U Ţ : N u . N u ! (Celor de faţă . ) E o

m i n c i u n ă şi o m u r d ă r i e ca tot ce i-a t u rna t

m a m a l u i J o i i . ( L i v i e i . ) Şi-a po t r iv i t m i n c i u

n i le pe sc r i soa rea d e m e n ţ i a l ă a b un i c i i ta le .

A R J O C A : Ce f i u b u n . Ce s t raşn ic fec ior a i

P a v e l e . Ş i c u m are g r i j ă să te apere î n a i n t e a

nu ro r i i pe care ţi-o aduce î n casă.

L I V I A : Te-am rugat , Pe t r u ţ . ( D ă să-1 scoată.)

P A V E L : M a i s ta i . S l a i p u ţ i n , a c u m a te rog

eu . Ş i d umnea t a . L i v i a . (Acesteia . ) V r e a u să

şti i că dac ă î n p r i v i n ţ a p r i cepe r i i şi î n v ă

ţ ă t u r i i , de m i n e i ţ i î n g ă d u i să spu i or i ce .

F i i n d c ă or ic i t m-am s t r ă du i t şi a m î n v ă ţ a t ,

tot m ă s imt pe u n d e v a c u go lu r i , c u impro

v i z a ţ i i . D a r ta ta ! T a l a este o enc i c loped ie .

Aşa , c u m m ă a u z i . Ş i n i m i c d i n ci te ex is tă

î n l u m e a noas t r ă , nu-i s in t s l r ă i ne . C h i a r

dacă n u a auz i t de ele şi n u le-a ci t i t î n

v r e u n m a n u a l sau tratat de spec ia l i ta te .

P E T R U Ţ : Aşa , L i v i a . Ş i n u şt iu c u m poţ i

c rede că d intr-un comp l ex de in fer ior i ta te . . . !

P A V E L : T a t a î n c omp l ex de in fer ior i ta te !

D a r conş t ien t şi m i n d r u de ş t i i n ţa şi p r i cepe

rea l u i , n u a m v ă z u t om . A v e a şi o v o r b ă ,

că sus , aco lo l a f u r n a l . D u m n e z e u , e l e. Ş i

ca D u m n e z e u aşa se s imţea şi se pu r t a . C a u t ă

dc-I v e z i în z i le le de s ă rbă toa re c u p i ep tu l

l u c i n d de o rd ine şi d i s t i nc ţ i i .

L I V I A : H a i , Pe t ru ţ . (Acestu ia . ) Ş t i a m că

p î n ă l a u r m ă n u se pu tea să n u a j u n g ă şi l a

t i n i che le le as tea a le lor.

A R J O C A : A s t e a nu-s t in iche le . E c ins tea ,

fa la noas t r ă . E i n i m ă d i n i n i m a noas t r ă . S in-

gele nos t ru . P i c u r i de s înge d i n ocale le de

s înge cite ne-au a lergat p r i n i n i m ă şi ne-au

i n f i e rb î n t a t . C u s c l i p i r i de l a c r i m ă d i n l a

c r im i l e pe care le-am îngh i ţ i t f ă r ă să le p l în-

gem. Şi tu î n d r ă zneş t i să s pu i de n e amu l

nos t ru ca re a m fos l o amen i de c ins te . . . ? !

M A R I C A : Pe t r u ţ , d a c ă tot e v o r b a să p le

caţ i , duceţ i-vă şi n u ne m a i a m ă r î ţ i .

P E T R U Ţ : î m i pare r ă u de ce a spus L i v i a .

D a r ea d i n s up ă r a re şi tr isteţe.

A R J O C A : Tristeţea şi s u p ă r a r e a pe o amen i i

dc omen ie şi m a i omenoş i îi face , i a r pe cei

dc azvâr lă c u noro i . . .

L I V I A : Vorbe . . . C u m vo rbe au fost toate şi

c u n e a m u l şi s ingele şi l a c r im i l e . V o r b e .

V o r b e şi m i n c i u n i .

P E T R U Ţ : B u n i c u l n u m in t e .

L I V I A : Poate n u . D a r aşa l-au pur ta t şi

l-au î n v ă l u i t î n v o r be şi m i n c i u n i , că as tăz i

s ingur n u se m a i descurcă .

A R J O C A : S ă p lece . P leacă . P leca ţ i . ( D u p ă

ce a u ieşit.) P e n t r u u n c u v î n t ca ăs ta , l a

v r e m e a sa . . . C u m ? ! Nepo t u l m e u , Pe t r u ţ a l

m e u ! O h . D o a m n e , ţ ine-mă şi nu-mi î n t u

neca m i n ţ i l e că-1 u c i d . 11 u c i d !

P A V E L : Ta t ă !

M A R I C A : Ta t ă !

P E T R U Ţ (s-a re în tors ş i . d i n p rag . d u p ă tă

cerea care s-a lăsat.) : N u pot să p lec , aşa .

N u , f ă r ă să-mi i a u r ă m a s b un . Ş i-mi pare

r ă u , b un i c u l e , p en t r u ce ţi-a spus L i v i a .

A R J O C A : Vasăz i c ă . ţie Pe t r u ţ , pe u n d e v a

tot i ţ i pa re r ău . . . (Cu u n gest î l c h e a m ă î n

spre e l . apo i celorla l ţ i . ) P leca ţ i . P leca ţ i c u

toţ i i . Lăsaţ i-ne s i ngu r i . S ă v i e şi c a . ( L u i P e

truţ . ) O aduce c a r e v a d i n e i . T u , M a r i c ă , fă le

rog focu l i n sobă . N u şt iu ce a m , d a r m-a p ă

t runs aşa u n f r ig . ( L u i Pe t r u ţ , d u p ă ce au

ieşit c u toţi i .) Ş i aşa , iţ i pare r ă u pen t ru

b u n i c u l tău . . . ! E i , a t u nc i , ascultă-! ! ( î n sp re

serv ie ta d i n m i n a lu i Petruţ . ) D u c i acolo

s t r ă i n i l o r p u ţ i n u l cît i l şt i i şi pen t r u as ta

te-a ţ i n u t ţara l a şcol i şi te-a î n v ă ţ a t . C u

ban i i e i te-a ţ i n u t , d a r n u ca să v i n z i m a i

apoi . . .

P E T R U Ţ : N u v î n d n i m i c . (A lăsat se rv i e t a

pe masă . ) Nu-mi t rebu ie . N u i a u n i m i c , l a s

totu l . N u m a i să p lec . ( M î n ă î n m î n ă c u L i

v i a care a re intrat . ) Să p l e c ă m .

A R J O C A : Aşa s p u i a c u m a . Ş i poate şi

c rez i ce spu i . D a r m a i î n co l o , zes t rea c u c a r e

le-am înzes t ra t v a ţ i şn i . se v a cere s i n gu r ă să

o a duc i l a l u m i n ă . (Ma r i c ă i , care a ap r i n s

focu l î n sobă.) M u l ţ u m e s c , M a r i c ă . î ţ i m u l

ţ umesc . (Ma r i c a a ieşit.)

P E T R U Ţ ( d u p ă o tăcere iu care m i n t e a bă-

t r î n u l u i a leargă departe) : Zes t rea c u care

m-ai înzestrat . . . T e ascu l t , b un i cu l e .

A R J O C A (parcă a ven i t de depar te] : D e m i c

cop i l a i u r ca t c u m ine la f u rna l e , şi sus pe

p la tou l oţe lăr ie i şi-n jos i n ha le de t u rna re ,

că le ş t ia i ca n i m e n i a l t u l . C a u n cop i l de

t r u p ă in c a z a r m ă , aşa a i c rescu t p r i n t re oţe-

l a r i şi f u rna l i ş t i .

P E T R U Ţ ( in terv ine în v i s a r e a b ă t r î n u l u i ) :

C a u n cop i l de t r u p ă .

A R J O C A : Ş i cu l ă că tuş i i , l ă c ă tuş ai fost. si

e l ec t r i c i an cu e l ec t r i c i en i i , şi c u ş amo t o r i i

z i dar . Ş i a i rup t p r agu r i l a sute de grade şi

a i de tuna t ve t re şi-n c amere de f um a i intrat

p r in t re cei d i n ţ i i . A i dat şar je ca prim-topi-

lor s i cu h ă t r î n i i a i uns cu gud ron masclo-

tele.. .


P E T R U Ţ : Ş t i u p e n t r u ce-mi s p u i . b u n i c u l e .

A R J O C A ( con t i n u ă ) : ... i a r l a m i n e la cau-

pere . l a c a l d a i i n t r a t să le rez ideş t i , c a să

n u p i e r d e m t imp . Şi l a f u r n a l , c i n d e r a să

s c h i m b v reo g u r ă de v i n t şi s-o s m u l g fo

c u l u i , te g ă seam p r i n t r e l ă c ă t u ş i , c u ş apca pe

och i . n eg r u ca şi e i . c u g u r a s t r insă şi och i i

b r i c i , c u to ţ i i pache t , c a o h a i t ă de l u p i ce

se a r u n c ă pe p r a d ă . . .

P E T R U Ţ : C a o h a i t ă de l u p i . D a . b u n i c u l e .

A m a v u t c e v a de î n v ă ţ a t de l a d u m n e a t a .

A R J O C A : Ş i î n v ă ţ ă t u r a as t a . i n v ă ţ ă t u r a şi

p r i c epe rea ce a m durat-o. ceas de ceas şi z i

de z i . a n i de-a r i n d u l . v r e i să o d u c i t u aco lo

l a e i ?

P E T R U Ţ ' a ra t ă spre L i v i a ) : B u n i c u l e , v r e a u

.să f i u fer ic i t . S ă f i m fer ic i ţ i .

A R J O C A : P e n t r u m u l ţ i , to tu l este ţ i n t a u n d e

a j u n g . N u m a i că de s e a m ă e d r u m u l , v i a ţ a

pe ca re a i s t r ăbă tu t-o . Ce v i a ţ ă e aceea ca re

v ă a ş t eap t ă ? O v i a ţ ă de r u ş i n e , c l ă d i t ă pe

m i n c i u n ă şi v i n z a r e . Ş i c ume t r e l e as tea

m i n c i u n a şi v i n z a r e a v ă v o r î n so ţ i pe toate

d r u m u r i l e , pe toate c ă r ă r i l e . P e m u n ţ i şi

t i m p i i . P e î n t i n s u l ape lo r se v o r u r c a c u v o i

pe c o r ă b i i şi s ub p ă m î n t v o r cobor i şi-n ce

r u r i c i n d ve ţ i s u i , v o r s u i şi e le c ume t r e l e ,

f i i n d c ă vo r fi c u v o i , i n v o i . Ş i a c u m a :

du-te ! Duce ţ i-vă , d a c ă aşa v i-c v o i a .

( C u m P e t r u ţ trece să-şi a i s e r v i e t a , bă tr i-

nu l i-a luat-o î n a i n t e şi , desch i z ind-o , scoate

u n m a l d ă r de dosa re şi g ra f i ce . Se u i t ă l a

e le de p a r c ă le-ar cântăr i î n m i i n i . I n serv ie tă

nu m a i e n im ic . )

L I V I A : L u c r ă r i l e ta le . P e t r u ţ .

A R J O C A : L u c r ă r i l e l u i , d a . (Ş i , o d a t ă , c i n d

s-;.u aş tep ta t m a i p u ţ i n , desch i de po r t i ţ a so

bei şi î n dea s ă i n sobă m a l d ă r u l de h i r t i i şi

g ra f i ce . î n c h i d e uş i ţa şi c u spa te le l a sobă ,

ca un z i d de netrecut . ) S ă n u î ncerca ţ i

c a r e v a !

P E T R U Ţ : B u n i c u l e ! L a s ă-mă . C u m a i p u

tut ? ! Să scot ce sc m a i poate . D ă - m i vo i e .

A R J O C A : Fereş te . Depa r t e de m i n e , că v e z i

p u m n u l ăs ta . A t î t a mi-a r ă m a s d i n ce-am

fost. D a r să-1 ferească c e r u l pe c i ne l-oi m i r u i .

P E T R U Ţ (pr in t re l a c r i m i i : C u m a i pu tu t ,

b u n i c u l e ? C u ce i n i m ă ?

A R J O C A : C u i n i m a pe care mi-o şt i . ( L i

v i e i . ; T a c i . T a c i şi o v o r b ă n u a i scos . î m i

f ă c e a m socotea la că-mi v e i săr i i n o ch i . C a

o p i s i că s ă l ba t i c ă aşa te a ş t e p t a m să te

a r u n c i . Ş i c h i a r m ă î n t r e b a m cît de a d i n e

mi-or i n t r a in ob ra z să mi-1 sfişie gh i a re l e

tale vops i te . N u v ă d să-ţi p a r ă r ă u . D e loc

nu-ţ i pa re r ă u .

L I V I A : Nu-mi pa re r ă u .

A R J O C A : Ş i e u care-mi s p u n e a m că d c

aceea i i scoţi d i n ţ a r ă ca să s c h i m b i pe b a n i

ce şt ie. C u m v e z i , m ă soco team v i c l e a n ne

vo ie . A m şi găs i t c u m să-ţi s m u l g m a s c a şi

să-i d ovede s c c i ne eşti .

L I V I A : î n s e a m n ă că i a r î i b i ne .

A R J O C A : (sare î n sus) : A f u r i s i t a ! D e o

m ie de or i a f u r i s i t ă . « ) p r iveş te şi a po i sieşi.)

C ă f r u m o a s ă c ă u t ă t u r ă a re . (Trece î n sp re L i

v i a şi i a r porni t . ) M a i u şo r î m i e ra dacă-1

I r ăgea i d u p ă l ine pen t r u b an i . A t u n c i , pen

tru ce ? P e n t r u ce v r e i să p lec i ? N u v ă

p lace c u no i , n u staţ i . Ţara-i m a r c . ( L i v i e i . )

S a u ţara nu-ţ i p l ace ?

L I M A : M i l-a uc is pe tata .

A R J O C A : S i n g u r s-a uc i s . Ţa r a s-a scu t u

rat de e l . a l i l a . C u m le s c u t u r i d c u n v i e r m e

care-ţi u m b l ă pe p ie le . E r a m la î n c e p u t a r i .

T o c m a i ne p o r n e a m . N u ne-a fost uşor şi n u

a n i i n t î l n i t n u m a i p r i e t en i . I a r t a t ă l t ă u şi

A lee J ă m ă n a r . de moa r t e ne-au d u ş m ă n i t .

D a c ă ieşea pe a lo r . R e ş i ţ a t u f u r na l e l e şi

p l a tou l o ţe l ă r ie i a r f i fost l a p ă m i n t . R u i n ă

şi f iare v e c h i . U n p u s t i u f ă r ă de v i a ţ ă . A

t rebu i t să ne a p ă r ă m . Ne-am scu t u r a t de e i . . .

M d a . Ş i-am m e r s m a i depa r t e .

L I V I A : . . . î n sp re s o c i a l i sm . S o c i a l i s m u l d u m

neavoas t r ă !

A R J O C A : A l m e u , a l ţ ă r i i . E u s în t c u ţara .

Ţa ra e soc ia l i s tă , e u s in t soc ia l i s t . Ţa r a e

c o m u n i s t ă , c omun i s t s in t şi e u .

L I V I A : C u m s-ar s p une , c i ne se i ubeş te c u

m a m a , ă l a mi-e t a t ă .

A R J O C A : D a c ă v r e i şi aşa . N u m a i că pen

t ru o f a t ă nu-i v o r b i r e a c e a m a i p o t r i v i t ă .

No i s in tem cu ţ a ra d i n v e a c u r i şi n u ne-om

s c h i m b a as t ăz i .

L l \ I A : N u v ă cere n i m e n i . D a r lăsaţ i-ne pe

no i .

A R J O C A : Credeţ i că-n a l t ă par te e m a i b i ne

0 f i . N u a m încerca t . D a r ce a i t u , P e t r u ţ ,

de î m p ă r ţ i t c u ei şi e i c u l i n e ? N o i s î n t em

de a i c i d i n l o cu r i l e a s i e . B u n e . re l e , a le noas

tre s in t . N u m a i că e u le v ă z m a i f r umoase şi

m a i d rep te , şi n u de a z i . de i e r i . ( L u i P e

t ru ţ . ca re stătea a b ă t u t , l u i n d o m a p ă d i n

du lap . ) U n e x e m p l a r de a l t ă u .

P E T R U Ţ : R u n i c u l e . ş t i a m e u că n-ai i n i m a .

A R J O C A : Toa t ă noap tea le-am buch i s i t . C u

p r a f u l t ă u p e n t r u l ingot iere n-am p rea în ţe les .

D a r s c h i m b ă r i l e p en t r u f u r na l e c u r i d i c a r e a

p r e s i u n i i şi aco lo l a a g l omera re e f a i n . T a r e

f a in . Ş i p e n t r u cup toa re l e l u i P a v e l ce le m a r i

şi aco lo e s t raşn ic . ( î n t imp ce Pe t r u ţ foi-

le lează dosaru l . ) E to tu l c u m a fost. N-am

scos n i m i c .

P E T R U Ţ : C u m a fost, d a .

L I V I A (i-a tras d o s a r u l d i n m i i n i şi smu l-

g î n d foi le d i n i n t e r i o r le r upe b u c ă ţ i b u c ă

ţele) : S-a du s . S-a dus şi u l t i m u l e x e m p l a r .

C u p r a f u l p e n t r u l i ngot iere şi s c h i m b ă r i l e de

la f u r na l e . U i t e şi c up l o a r e l e c u o ţe l u r i î n a l t

a l i a te şi re ţe taru l . . . ( 0 foaie n u a lăsat-o în

treagă.)

A R J O C A (care ce rca s-o oprească) : C c f a c i ? !

P E T R U Ţ (a dat s-o î m p i e d i c e , d a r degea

ba . A r up t bucă ţ e l e şi u l t ime l e foi . ' : P e n

t r u ce-ai f ă c u t as t a ?

L I V I A : C u m pen t r u ce ? N u a i înţe les ? N u

î n ţe leg i ?

P E T R U Ţ : Ce în ţe leg e că m-ai f u ra t . M-ai

f u ra t d c tot ce a m g ind i t .

L I V I A : T c - a m fu ra t şi a m r ă m a s sărac i . D a r

de l a n i m i c şi î n c ă v o m po r n i d i n nou . n u

m a i că e i , lor c h i a r că n u a r ă m a s să le

laş i n i m i c .


A R J O C A (la p r i v i r e a î n ghe ţ a t ă de moar te a

l a i P e t r u l ) : S t a i . S t a i Pe t ru ţ eă m a i ş t iu u n

do sa r . E r a la P a v e l . (Trece î n c a m e r a lu i

P ave l . )

P E T R U Ţ (fer ic i t ) : D a . Geo rge C l a i n l-a c i t i t

ş i i l-am tlat t a l i i .

L I V I A : G e a b a de b u c u r i . L - a m s l r i n s eu şi

l-am pus c u ce le la l te .

P E T R U Ţ : A t u n c i , a tunc i . . . !

L I V I A : N-a m a i r ă m a s n i m i c . D a r t o cma i

c a să n u le r ă m i n ă n i m i c , n i m i c .

P E T R U Ţ : D e a ceea ?

L I V I A : D e a ceea .

P E T R U Ţ : Ş i c r e z i că a m să-ţi pot i e r ta ?

L I V I A : A i să-mi ier ţ i .

P E T R U Ţ : N u . Nu-ţ i i e r t .

L I V I A : A i să-mi ier ţ i ş i a i să u i ţ i . C u m

u i ţ i de u n v i s r ă u . N u m a i să ne d e p ă r t ă m de

a i c i . S ă p l e c ă m .

P E T R U Ţ : S ă p l e c ă m ? O r i c r e z i c ă a m să

m a i p l ec c u t ine ?

L I V I A : A i să p l ec i .


L I V I A : B a a i să v i i . V i i . F i i n d c ă n u de b i ne

a m făcut-o.

P E T R U Ţ : Ş t i u . D a r să n u m ă c r e z i orb şi

că nu-mi d a u s e a m a . D e a t î t a u r ă c î t ă po r ţ i

î n i n i m ă nu-i loc p e n t r u n i m e n i şi m a i p u ţ i n

p e n t r u m i n e .

L I V I A : P e t r u ţ , no i do i s î n t e m u n u l . U n u l

s i n gu r .

P E T R U Ţ : A m fost .

L I V I A : S î n t e m . Ş i as t a c i t o m f i . p i n ă l a

moar te . Ş i a c u m , te rog , f ă r ă p r i v i r e a as ta

de m a r t i r . Ş i d a c ă este u n m a r t i r a i c i de f a ţ ă

s în t e u . M i-a ţ i u c i s t a t ă l , m i l-aţi uc i s pe

u n c h i u l A l ee . g l o r i a , f a l a Reş i ţe i . . . Ş i a c u m a

tu , v o i , c a re v o r b i ţ i m e r e u de d rep ta te şi ade

v ă r , c î n d m i-am î n g ă d u i t şi e u c a i n n u m e l e

a d e v ă r u l u i şi a l d r ep t ă ţ i i . . . ( L a c h i p u l c a de

mor t a l l u i Pe t ru ţ . ) Te-a i r up t de m i ne .

P E T R U Ţ : D a .

L I V I A : P e n t r u a i t ă i ?

P E T R U Ţ : P e n t r u n i m e n i . P e n t r u m i n e . P e n

t ru că n u v r e a u să por t pe n i m e n i î n spa te .

Ş i m a i p u ţ i n c a d a v r u l t a t ă l u i t ă u .

L I V I A : B i e t u l t a ta . I n v î l v ă t a i a aceea de

f on t ă , n i c i c enuş ă . Poa t e o u m b r ă să m a i fi

r ă m a s . ( R i d i c ă de jos bucă ţe l e l e de h i r t ic . )

T e socoteşt i l ov i t , P e t r u ţ . V e z i că şi pe m i n e

m-am lov i t . D a r n u p u t e a m a l t fe l . (Pre f i r ă

p r i n t re degete bucă ţe l e l e de b î r t ie . ) E ţ ă r i n a .

Ţ ă r i n a pe c a re a m pref irat-o pe m o r m i n t u l

t a t ă l u i m e u . C u as ta a n i î n c he i a t şi n u a m

să-ţi m a i a m i n t e s c de e l n i c i o d a t ă . I ţ i f ă g ă

d u i e s c .

P E T R U Ţ ( f ă ră a o lu a î n s e a m ă , l u i P e t r u

A r j o c a ca re a re in t ra t ) : N u este . N u a i g ă

s i t , ş t i a m . ( I z bucneş t e în p l ins . )

L I V I A : P l i n g i c u a d e v ă r a t ? S ă n u fac i

a s t a , P e t r u ţ . Pe t r u ţ ! (Se a r u n c ă l a p i c i oa re le

lui . ) I a r t ă-mă . T e rog să m ă ierţ i . N u ş t i am .

N u ş t i a m ce î n s e a m n ă pen t r u t ine . Cere-mi .

Pe t r u ţ . O r i c e să-mi cer i şi c a să ş t iu eă

m-ai ier ta t . . . !

A R J O C A : Spune-i că n u a i să-1 t rag i de a i c i

d i n t r e no i . Că n i c i o d a t ă n u a i să d e s c h i z i

v o r b a de p l eca re . N u m a i a t î t să-i s p u i .

L I V I A : N u . n u . M a i b i ne m ă a r u n c , c a ta ta ,

de sus d c l a f u r n a l i n c ă l d a r e a de f o n t ă .

A R J O C A : D e z g u r ă . I n oa l a de z g u r ă .

L I V I A : Nu-i a d e v ă r a t .

A R J O C A : B a d a . N u a a v u t c u r a j u l să răs

p u n d ă p e n t r u ce a f ă c u t şi a fug i t . A fug i t şi

s-a î m p i e d e c a t . D e d e s u p t e r a oa l a de z g u r ă .

I n oa l a de z g u r ă fe t i ţo . A ş a , c a să r e s pec t ăm

a d e v ă r u l .

L I V I A : F i e şi-n z g u r ă . I n z g u r ă şi t i c ă loş ie .

V i n o , P e t r u ţ . P l e c ă m sărac i , d a r c u f r u n t e a

s u s . F a ţ ă i n f a ţ ă c u c on ş t i i n ţ a m e a n-ani

n i m i c să-mi reproşez .

P E T R U Ţ : N-ai n i m i c să-ţi reproşez i ? Poa t e

n i c i e u ? P l e c ă m c u f r u n t e a sus . . . M a i pot e u

ţ i ne f r un t ea sus şi să-1 p r i v e s c î n o ch i pe

c a r e v a ? C i n d m-am r u p t de a i me i . . . P e n

t r u a d e v ă r — aşa-mi s p u n e a m . Că n u pot t r ă i

c u j u m ă t ă ţ i de a d e v ă r . P e d r a c u ' ! P e n t r u

ce a m da t să-mi f r i ng v i a ţ a ! P e n t r u u n s c u i

pat ! E x i s t c i t s in t u n o m . V i a ţ a m e a se z i

deşte pe d emn i t a t e a m e a de o m . A ş a c re

d e a m . Ş i ce-ai f ă c u t d i n m i n e ! Ce-ai f ă c u t !

L I V I A : A t u n c i , n u v i i ?


L I V I A : E u l t i m u l t ă u c u v î n t ?

A R J O C A : L a ce-1 m a i î n t r e b i ? N e a m u l nos

t r u , A r j o c a , a re u n s i n gu r c u v î n t .

L I V I A ( d u p ă o p a u z ă , î n care t imp s-a a u

z i t o m a ş i n ă f r i n i n d b r u s c , şi o po r t i e r ă iz-

bindu-se) : U n s i n gu r c u v î n t , a m auz i t . . . ( L u i

P e t r u A r j o c a . ) I n z g u r ă s p u i că s-a a r u n c a t

ta ta ? I n oa l a de z g u r ă ? E i b i ne , î n z g u r ă

şi m l a ş t i n ă să m ă a r u n c şi e u . Ş i as t a să-mi

fie p edeapsa p e n t r u tot ce-am g î n d i t şi a m

v i sa t , ( i n t r a r e a l u i J o i i i-a opr i t z v âcne tu l de

p l îns . )

J O L I : A m trecut să f i ţ i v o i ce i d i n ţ i i ca re . . .

( L i v i e i . ) D o m n u l i n g i ne r P r u n c i i . V i o r e l

P r u n c i i . Hi-hi-hi !

L I V I A : E jos c u m a ş i n a . L - a m auz i t .

J O L I : Ş t i i ? M a i î n a i n t e , c u p u ţ i n m a i î n a

in te ţi-a ceru t să f i i d o a m n a v ie ţ i i l u i . . .

Hi-hi-hi ! Ş i-acuma . . .

L I V I A (o taie) : Ş i a c u m a , m ă a ş t eap t ă .

B i n e . V i n . 'Că t re Pet ru ţ . ) U l t i m u l t ă u c u

vânt . P e t r u A r j o c a , a fost . . nu " . A t u n c i î n

z gu r ă . I n z g u r ă şi m l a ş t i n ă , d a c ă aşa mi-e

des t i n u l .

P E T R L ' Ţ : N u . N u v r e au . (D ă să o op rească ,

d a r L i v i a ieşise ca o f u r i e . N-a m a i a puca t

să iasă d u p ă ea . că B ă t r î n u l l-a p r i n s i n

b ra ţe . L-a m a i î m p i e d i c a t şi z ă p ă c e a l a Iu i

J o i i , c a re n e î n ţ e l e g î n d n i m i c a fugi t d u p ă

ve r i şoa ra ei s-o l ă m u r e a s c ă poate.) B u n i c u l e ,

t rebu ie . D ă - m i d r u m u l . L a s ă-mă .

A R J O C A : L a ce ? L a ce să fug i ? T o t d r u

m u l îşi a ş t eap t ă o m u l ca re să-1 s t r ă b a t ă .

D a r s p u r c ă c i u n i l e as tea c a re v o r be s c , n i m i c a

n u fac . N i m i c a . ( î l duce î n sp re j i l ţ . )

P E T R U Ţ (s-a p r ă b u ş i t c u u n sfâşietor nu) :

N u . N u . A s t a , n u . (S-a s m u l s d i n m î i n i l e

b ă t r î n u l u i şi a fugit a f a r ă d u p ă L i v i a . )


A R J O C A (pr iveş te î n sp re u şa d i n f u n d , apo i

în j u r u l său . Se p l eacă să s t r î ngă bucă ţe l e l e

de b î r t i e de pe jos ca să le p u n ă cap l a c ap ,

da r c u u n g e a m ă t de n e p u t i n ţ ă a b i a le

a r u n c ă î n t oa t ă oda i a , şi t r e c î nd î n sp re bu

cătăr ie) : M a r i c a ! M a r i c a ! (Aceste ia . ) V i n

Bă da i c u m ă t u r a pe a i c i . ( L u i P a v e l , c a re

a v en i t şi el cu oche l a r i i pe nas şi n i ş te

tabele i n m î n ă . ) D e opr i t n u l-am opr i t . Ş i

a m făcut-o şi m a i . I-am da t pe foc h î r t i i l e

l u i toate. ( L a gestu l l u i P a v e l . ) Î m i pa re

r ă u . d a r asta-i. Dacă- l v e z i , dacă-ţ i v i n e î n a

inte, f ă ce-ţi ce re . in t ră- i î n v o i e . M d a . nu-mi

p l ace ce se pe t rece c u e l . V e z i t u . şi n o i

a m fost t i n e r i , d a r t i ne re t u l ăs ta de a z i .

a l t ă p l ă m a d ă de o a m e n i . C r e z i că-s ga ta să

s f a rme ce r u l c u creştetu l c a p u l u i şi o da t ă . . .

(Pe a l t ton.) O r i ş t i u e u ? Poa t e î n asta-i

t ă r i a lor . pu te rea . M ă g i ndesc l a fa ta a s t a .

Ia L i v i a : c ine a găs i t î n e l a t î t a î n v e r ş u

na re , a t î t a î n d i r j i r e î m p o t r i v a noas t r ă , d i n

dragoste p e n t r u t a t ă l s ău pe ca re n i c i n u

l-a cunoscu t , v a şt i să-şi i u beasc ă şi b ă r

ba t u l şi casa . . . Ş i e u n u a m în ţe les . Ş i ăs ta

ini-era doa r r ă s p u n s u l p e n t r u toate teme

r i le ca re m-au b intu i t . . . D a , d a . F o l o s i m

aceleaş i c u v i n t e , d a r p e n t r u f i eca re î n ţe l esu l

e a l tu . . . O r i . poate , m a i şt i i î I n a s t a stă şi

f r umuse ţ e a şi m i r e a s m a v i e ţ i i , că acelaş i c u

v î n t , de l a o m l a o m să a i b ă a l t c up r i n s . . .

M ă d u c d u p ă e i . N u ş t i u unde-s. d a r pe

u n d e v a t rebu ie să f ie . că n-or fi i n t r a t î n

p ă m î n t . Ş t i u pe c i n e v a ca re de î n d a t ă i-ar

crăsi. D a r T i b i nu-i. N u s-a î n to rs .

T I B I d i n fund ) : C i ne ? T i b i ? N u s-a î n

tors T i b i ? C a m i s t e r F i x d i n „ O c o l u l pă-

m î n t u l u i î n op tzec i de z i l e " , l a u l t i m a b ă

taie a pendu le i . . . (Ara t ă c e a s u l c u c u c d i n

perete.) A m să-i s p u n l u i Geo rge C l a i n să

p u n ă î n m i ş c a r e r u g i n a cu cuc clin pere te ,

să a v e m şi no i fa l i ţ i i noş t r i .

P A V E L du i T i b i ) : P i n ă a t u n c i , să n u o

ie i , tu f a l i t u le , pe coa j ă . U n d e - m i u m b l i ?

Pe u nde mi-ai fost ?

M A R I C A (care t e rm i n a se de m ă t u r a t , r i d i c ă

och i i şi z ă r i n d pe I u l i a S v o b o d a , c a r e se

ţ inea î n spate le lu i T i b i ) : T u , I u l i a . p l eacă .

R e p e d e , acasă , că te uc i de F l o r i c a . (A scos-o

pe uşă . )

T I R I : Că i-a d i s p ă r u t od r a s l a . Ş i l u i u n c h i u '

P i ş ta mo toc i c l e t a . S ă f i i s ă n ă t o a s ă , m a m ă .

Ş t i u că e c u m i n e .

P A V E L : Şi de t ine . c ine şt ie ?

A R J O C A : P a v e l , e u . E u l-am t r imes .

T I R I : P e u r m e l e p ro fe ţ i l o r . D a . m a m ă .

A R J O C A : A d i c ă a p leca t î n l o cu l m e u . Să-ţi

af le d r u m u r i l e pe u n d e u m b l i .

P A V E L : N-ai f ă cu t a s t a .

A R J O C A : A m f ăcu t .

T I R I : Ş i ce . t a t ă , dacă . . . ! (Celor la l ţ i . ) D a c ă

vreţ i să şt i ţ i . . .

M A R I C A : N u v r e a u . N u v r e a u să ş t iu

n im i c .

T I B I : T r e b u i e . U n d e c re z i că p l e ca ? A i c i

d u p ă C i l n i c . l a M o n i o m . Pe coas ta d i n a i n t e a

p ă d u r i i de tei . A r e u n fe l de p r i s acă . l a u n

să laş . Zece s t up i . Acolo-i e r a u d r u m u r i l e î n

toată s î m b ă t ă . Aco l o a şi î n n o p t a t . Ş t i u de

la o amen i .

M A R I C A (lui P a v e l ) : Te-a i fer i t de no i .

De ce ?

P A V E L (cu c a p u l p lecat ) : N-am v r u t să se

şt ie .

T I B I : C a so ldă ţe i i s t au s t up i i . P e d o u ă rîn-

d u r i . Şi-i u n b î z i i t şi u n z u m z e t de a l b i ne .

Ş i u n m i r o s d c f loare !

M A R I C A : P a v e l o d a t ă să m ă fi l ua t , or i

să-mi fi s pus n uma i . . .

P A A ' E L : Mi-a fost r u ş i n e . S ă n u se s p u n ă

că eu . . . N u ş t i am , M a r i c ă . că ţi-ar p l a ce . S ă

le v e z i c u m l u c r ea z ă , c u m z b o a r ă d i n f loare

î n f l oare . A j u n g i să le cunoş t i a p r o ape pe

f iecare . Ş i te cunosc şi e le . (Şopt i t . ) C î n d

v i n şi le d a u aşa u n fel de . . b u n ă z i u a " .

. .b îz-b iz" şi e le — ad i c ă-m i r ă s p u n d l a b u n ă

z i ua . . . D a r eu de toate-ţi v o r b e s c şi n u m a i

de d r u m u l m e u l a T i m i ş o a r a .

M A R I C A : î m i s p u i t u . A i să-mi s p u i a l t ă

d a t ă . A c u m a vorbeş te-mi de a l b i ne l e t a l e .

c u m le d a i b u n ă z i u a şi e le î ţ i r ă s p u n d cu

. .b îz-bîz" . ( A u ieşit p r i n f u n d ca do i î n

drăgost i ţ i . )

A R J O C A : O a m e n i î n t o a t ă f i r ea . I n s p i n a r e

cu o m i e de n e c a z u r i , c u b ă i a t u l c a re . D u m

ne zeu şt ie. . . Ş i e i c u „bîz-bîz" ' . (Şi-a l ua t

d i n c u i e r h a i n a şi p ă l ă r i a , şi-a l ua t s i bas to

n u l şi i e ş i nd p r i n d f u nd . sieşi.) Poa t e să

d a u peste P e t r u ţ şi L i v i a . S i ă i a c u „b î z-

b î z " . . . B î z a " l a c ap , asta-i. . . B i z a " . (A ieşit.)

T I B I ( E l s e i . ca re v e n i s e de l a î n c e p u t u l

s cene i , şi c u c a re , d u p ă p l e c a r e a p ă r i n ţ i l o r

v o r b i s e m e r e u în şoap t ă , i z b u c n i n d î n rîs l a

comen t a r i i l e b ă t r î n u l u i ) : „B î z-b î z " . „ B î z a " .

Ia c ap . (Pe al t ton.) A m m a i auz i t u n b î z î i t

aco lo . B î z î i a u î n do i . S t a i . E l s a că te i n te

resează. L-am v ă z u t î n m a r e t a nd re ţ e p e

d o m n u l V i o r e l . V i o r e l P r u n c i i c u J o i i . î n

ma r e t a nd re ţ e .

E L S A : N u .

T I B I : B a d a . Se r i o s . E r a u î n t r-un r a i d cu

m a ş i n a . C u r a b l i o n u l l u i n enea P i ş t a n-an>

putut să m ă ţ i n d u p ă e i .

E L S A : Nu-i a d e v ă r a t .

T I B I : E i . nu-i a d e v ă r a t . N u c u m v a ? ! T e

p o m e n e ş t i că-ţi p a re r ă u d u p ă o m u l ca re

r îde. . . Ti-1 a du c . Ţi-l a d u c î n a p o i . D a r spu-

ne-i. E l s a . să n u m a i r î d ă . O r i conv in^e- l

să ia pe g u r ă o po r ţ i e de as fa l t , topi t . S a u

si m a i b i ne . pasează-1 l u i J o i i , şi ducă-se.

Op t c u a b r i n z i i n o u ă . A m î n d o i c u z î m b e t u l

lor p e r s o n a l , v o r face u n r i c t us c u s i m e t r i e

b i l a t e ra l ă .

E L S A : T i b i . tu n u a i să f i i ser ios n i c i

o da t ă î

T I B I : E de ja le ! T r e b u i e să i-1 a d u c î n a p o i .

Ţi-1 aduc . Şi d a c ă n u m ă c r e z i ce ţ i-am

spus . să o î n t r eb i şi pe I u l i a . ( Ş u i e r î n d

î n sp re v e r a n d ă , I u l i e i care a in trat de î n

da tă . ) Fă-tc-ncoa I u l i e . Ş t i a m că eşti pe v e

r a n d ă . Spunc- i l u i E l s a . . .

E L S A : N u v r e a u să ş t i u . N u m ă i n t e r e

sează, l i p r i veş te ce fac .

T I B I : N u v r e i , n u t rebu ie . D a r pe J o i i tot

o l u x e z .


I U L I A : Ce-i c u J o i i ? E r a jos l a po r t i ţ ă .

A d i c ă o fi i n t ra t .

T I B I : L a t anc . ( î n v r e m e ce E l s a a fugit

in c a m e r a e i , I u l i e i , ş op t i ndu- i c e v a la

u reche . ) E ş t i t u î n s t a re , I u l i a ? Spune-mi

s a u t rebu ie să te a jut . . .

I U L I A : P e m i n e ? în t r-o c l i p ă , m a m a şi n u

m ă m a i r ecunoaş t e .

T I B I ( I u l i e i ca re se î n toa rce în v e r a n d ă ) :

I a de pe f r î n g h i e d i n ru fe le m a m e i , ce se

po t r i veş te . D e s c h i d e şi l ă d i ţ a şi a t î r n ă pe

t ine d i n s t i c l ă r ie , cît p o ţ i pu r t a . . . ( L u i J o i i .

ca re a i n t r a t p r i n fund . ) A , J o i i . Ce p l ăcere !

J O L I : A m ven i t d u p ă v a l i z a L i v i e i . As ta- i .

nu '.'

T I B I : A s t a . D a r t u , ce ? S i n g u r ă ? M e r e u

s i n g u r ă , s i n gu r i c ă ?

J O L I (cu v a l i z a î n m i n ă ) : C u m v e z i . D a r

n u p e n t r u m u l t ă v r eme . . .

T I B I : D e a s t a s în t s i gur . T o c m a i î m i s p u n e a

şi p r i c t e n u m e u p r i n ţ u . . .

J O L I : P r i e t e n u l t ă u p r i n ţ u l

T I B I : U n p r i n ţ i n d i a n . E - n v i z i t ă . A v e n i t

c u sora l u i .

J O L I (a l ă sa t v a l i z a jos) : U n p r i n ţ i n d i a n

î n v i z i t ă l a n o i ? (Se ap rop i e de T i b i . ) Ce

joc i aco lo î n p a b n ă ? 0 g r a n u l ă de z g u r ă ?

T I B I : G r a n u l ă de z g u r ă ? A s t a a u z i t o a t ă

z i u a aco lo l a v o i , a s t a repe ţ i . (Pe a l t ton.)

E o p e r u z e a n a t u r . I n s ta re b r u t ă , n e l u c r a t ă .

J O L I : N u s pune . Z ă u ?

T I B I : Z ă u . D e la p r i e t e nu l m e u . N u c ă u t a

că a i să-i v e z i î m b r ă c a ţ i aşa . c u m să-ţi s p u n ,

m a i pe i n d i a n e ş t e . D a r s in t p u t r e z i de bo

ga ţ i . A u o i n s u l ă cit B a n a t u l n o s t r u , p o d i t ă

toa t ă p i u ă î n s t r ă f u n d u r i n u m a i c u c ă r b u n e .

C ă r b u n e cocs i f i c ab i l !

J O L I : Ş i ce-i cu as ta ?

T I B I : E s t e . Că m a i a re a l te d o u ă i n s u l e

p l i ne c u m i n e r e u . C u m îs l a n o i p i e t re le ,

s l i n c i l e de p i a t r ă , acolo-i m i n e r e u l . C u u n

c o n ţ i n u t de f ier de su t ă l a su t ă . M i n e r e u

p lus cocs egal oţel .

J O L I : M-am l ă m u r i t . Ş i v re i să s pu i că a u

ven i t . . .

T I B I : P e n t r u u n con t rac t . U n con t r ac t

mons t r u . M i l i o a n e . Şi-n do l a r i .

J O L I : M i l i o a n e s p u i ?

T I B I : Ş i as ta nu-i n i m i c . D a r te-a v ă z u t .

Te-a v ă z u t şi i-ai p l ă c u t . Ş i c i n d i-am spus

că eşti d o m n i ş o a r ă şi l i beră . . . Ce m a i ! Te-a

v ă z u t D u m n e z e u . (A ra t ă î n s p r e v e r a n d ă de

unde i n t r a se I u l i a . ) L T ite-o pe so r a l u i . p r i n

ţesa. A m de g i nd să m ă î n f i g Ia ea . N u ştie

o b o a b ă r o m â n e ş t e şi i n d i a n e ş t e . n u ş t iu e u .

D a r n-are a face. ( î i face I u l i e i n i ş te sa la-

m a l e c u r i , apo i c u u n s e m n l u i J o i i să-1

imi te . ) R ă m î i , J o i i , p u ţ i n cu p r i n ţesa p î n ă il

a duc pe frate-său, p r i n ţ u l . ( Iu l ie i . ) M ă scu-

ză-m-aţi m a i n z e l . ( C l i p i n d , l u i Jo i i . ) E m a i

pe i n d i a ne ş t e . (A ieşit î n v e r a n d ă . )

J O L I : D o m n i ş o a r ă p r i n ţ e s ă . M a m z e l ă . F r o i -

l an . M o a , J ă . I a , ih . . . B i j u t e r i i a r e . Ş i a r c

şi u n s e m n roşu de p r i n ţ es ă , pe f run te . S ă

o i au c u b i n i ş o r u l . P o a l e se lasă c u u n

c a dou .

I U L I A : Ca-do.. . ?

J O L I : C a d o u , d a .

I U L I A : Ca-do ?

J O L I : C a d o u . Ca-dou. M o a . j ă . i a , i h . d u . U n

c a dou , p r i n ţ e so , simte-te, ce d r a c u ! C u d o u ă

i n s u l e de f ier şi u n a cît B a n a t u l n o s t r u

p o d i t ă c u c ă r b u n e , a i p u t ea să te s i m ţ i . M a i

a les c î n d a i pe t ine a t i tea p ie t roa ie . P r i n

ţesă, p r i n ţ e s ă , d a r zg î rc i t ă . U i t e şi p r i n ţ u .

F a l n i c b ă r b a t . (Şi-i face un s a l a m a l e c î n

fe lu l ei.)

T I B I : Cu-curu-cu .

J O L I : Asta-i l a e i , b u n ă z i ua . . . ( L u i T i b i . )

B o n j u r i c ă . Cu-curu-cu .

I U L I A (şi ea , l u i J o i i ) : Cu-curu-cu .

J O L I : C u c u r i g e l , p r i n ţ e s ă . C u c u r i g e l , p r i n ţ e .

D a , rogu-te, nu-mi v o r b i pe i n d i a n e ş t e . R u -

m e n i ş , p r i n ţ e , do i c i , n u şp r i h s t de Ioc ? Că

nemţeasca aşa p u ţ i n o c i ugu l e sc .

T I B I : I n g l i ş ?

J O L I : O ies . i es . Asta-i A t î t a c i u pesc . D a r

a m să î n v ă ţ . T r e b u i e . Că-mi s p u n e a şi V i o r e l .

U n d o m n i ng i ne r de a i c i . D r ă g u ţ , î n a l t c u

g rop i ţ e . V i o r e l P r u n c i i . M ă i a u c u e l . M ă

i ubeş te . ( M i m e a z ă c u m se i ubeş te c u V i o re l . )

T I B I : N e u . N e u . N e u . V i o r e l . A i . A i I ov i u .

J O L I : C u m ? P e m i n e ? M ă I ov i d u m n e a t a ?

( C u m T i b i d ă să o îmbră ţ i ş e ze . ) V ă l e u , s-a

r u ş i n a t s u r i o a r a , du l i e i . ) S t a i . S t a i , p r i n ţ e s ă ,

că nu-i n i m i c . P r i n ţ u ' şi e l c a b ă i a t u !

I U L I A (pe t onu l ei) : P r i n ţ u ' şi e l c a b ă i a t u î

(Şi s m u l g î n d u - i l u i T i b i b a r b a , fuge în ve

r a n d ă , n u f ă r ă a-i fi c î rp i t una . )

J O L I : T i b i ! T i b i , ş t i am . Ş i că ea e I u l i a .

Ş t i a m şi a s t a . Ş t i a m că v o i s in te ţ i . D a r ca

să v ă fac p l ă ce re , m-am p r e f ă c u t că c u . . .

( T i b i a t recu t î n g r a b ă pe v e r a n d ă . ) C r e d e a u

că m ă pros tesc pe m i n e . C h i a r şi-au găsi t

pe c i ne s-o pros tească ! P e J o i i ! (Sa l tă v a

l i z a . I n t r a r e a z g o m o t o a s ă a l u i A a r o n Gher-

ghe i şi a I u i P e t r u ţ . A m î n d o i b ă u ţ i . 0 re ţ in

i n uşă . )

A A R O N (d in u şă . c u i v a de a fa ră ) : A c o l o ,

T o m . Aco l o . S t a i şi vo rbeş te c u H a n s i . ( L u i

J o i i . i n t i n z î n d u - i o st iclă .) H a i , c u noi . . .

(C în t î nd . ) „ H a i c u no i l a R e c i ţ a / U n d e

M a i c a P r e c i s t a / L u c r ă s u s , l a m a c a r a " . (Cu

g l a su l de o m bău t . ) Cobo r de l a m i n e , d i n

s t r ada V î n t u l u i c u T o m şi H a n s i , co ţo fana . . .

( Jo i i c au t ă să i asă , d a r A a r o n n u p l eacă

d i n uşă . ) H a n s i tuşeşte ca m i n e şi l a t r ă ca

T o m . (Tuşeşte şi l a t ră . ) N u pot. P e co ţ o f an ă ,

eu a m î nvă ţ a t-o , d a r pe m i n e v e z i , n u pot

să m ă î n v ă ţ . . . C o b o r a m şi pe c ine c r e z i că-1

v ă d ? P e Pe t ru ţ . . . Nu-ţi m a i s p u n . cum . . .

D a r şi e u : h a i . c u m ine . . . ( I a r c in tă . ) . . H a i

c u m i n e Ia R e c i ţ a / Unde- i du l ce g u r i ţ a /

H a i cu m i n e . h a i " . Ş i dac-am v ă z u t şi-am

v ă z u t că-i f ie rbe s ingele . . . B i n e e r a să fi

ieşit cu b ă l a i e . D a i tu . d ă şi e l . l i z d robeş t i

n a s u l , î ţ i d e s ch i d e şi e l a r c a d a s a u iţ i r u p e

o u r e che să-ţi f l u t u re apo i pe l i n g ă cap ca

un e v an t a i l a con i ţe . . . D a s-a d u s s inge le


do p r i sos . S-a du s . ( C u m J o i i a folosi t c l i p a

cît e x e m p l i f i c a e l b ă t a i a şi a s c ă p a i pe uşă . )

S-a d u s . S-a d u s . să n u m a i v o r b i m . Ducă-se .

( L u i P e t r u ţ . ca re s-a l ă sa t să c a d ă î n j i l|u l

b ă t r î n u l u i . ) D e m u l t v i s a m e u să b e a u u n

ş naps şi n u a v e a m c u c i n e . T o m , c ă ţ e l u l ,

c î i ne , ce şt ie e l d i n b u c u r i i l e v i e ţ i i ? H a n s i .

c o ţ o f ana as ta a m e a , de f u r a t , f u r ă c i t do i .

de î n j u r a t , a i auzit-o c u m î n j u r ă . D a r feri t-a.

U n s t rop n u bea . Ş i i e p u r i i m e i . D r a c u ' a

m a i v ă z u t i e pu re bea t î Mi-e b i ne . m ă . Mi-e

b ine . Că a i s inge le l u i b u n i c u - t ă u . i d o l u l

Că şi e l c i n d să mi-o i a pe S i l v i a , şi e a . l a

î n c epu t , c a f eme i a , ce v r e i . n-a pu t u t să

spu i e d a . a po i c i n d i-a t ras i d o l u l o be ţ ie

ca a ceea c u m ş t ia e l . . . E h , d a şi S i l v i a , ce

o m ! 0 d a t ă f eme ie . N u se m a i ex i s t ă l a

noi . . . ( I a r c iu tă . ) . . H a i l a l uc ru-n R e c i ţ a /

U n d e m a i c a P r e c i s t a / L u c r ă sus l a m a

c a r a / H a i l a l u c r u . h a i " . ( I z bucneş te î n r îs .

apoi . ) D a r t u , m i se p a r e m i e . o r i n u p r e a

eşti v o r b ă r e ţ , m ă . (Şi i a r se po rneş t e să

c în te . D e astă d a t ă m e l o d i a pe ca re o cân

tase I u l i a l a ţ i teră . )

M A R I C A (care a i n t r a t de m î n ă c u P a v e l ) :

A . d u m n e a t a e r a i A a r o n ? ( L u i Pe t ru ţ . )

Pe t ru ţ . P e t r u ţ , j i l ţu* . E l o c u l l u i b u n i c u l .

P E T R U Ţ : Ş i ce ? L - a m m î n c a t ? O r i s-a

r ă s t u r n a t l u m e a c u s u s u l î n jos ? L u m e a - i

o po r c ă r i e . O g l u m ă s i n i s t r ă . E o m i n c i u n ă .

S c u i p pe î n t r eg p ă m i n t u l şi u n o m , u n s i n g u r

om n u se v a găs i . . .

M A R I C A : A a r o n , d u m n e a t a i-ai d a t să bea .

A A R O N : M a r l i c h e n l i ebe , M a r i c a eu . . . E u

l-am aghe zmu i t . A m nimer i t-o pros t , n u ?

M A R I C A : P r o s t a i n imer i t-o !

A A R O N : V ă d . V ă d şi s i ngu r . (Să l t î ndu-se

de pe canapea . ) A t u n c i , s a r a b u n ă . ( I n uşă . )

T o m , H a n s i , h a i că-i de j a l e . S ă m e r g e m .

(De a fară . ) „ H a i c u m in- l a R e c i ţ a / Unde- i

du l ce g u r i ţ a . . . "

P E T R U Ţ (îi p r i veş te pe a i l u i , apo i l a

P a v e l , d i n sen i n ) : Ce ? S ă n u f i u o b r a z n i c ?

Ş i ce mi-a fo los i t că a m fost c u m i n t e ?

De s t u l . A c u m a e t i m p u l să f i u şi e u o b r a z n i c .

Şi m i n c i n o s . Ş i h o ţ . Şi-o să-mi m e a r g ă b i ne .

Ş i b e ţ i v . Ş i tot ce s in te ţ i v o i ce i l a l ţ i .

M A R I C A : Aşa-i vo rbeş t i t u t a t ă l u i t ă u ?

P E T R U Ţ : A ş a . Ş i c u t i m p u l a m să a j u n g

şi e u u n r e t r og r ad c u m sc r i e l a ca r te . M î n d r u

pe ce a m ş t i u t c i n d v a . D o g m a t i c şi a n ch i l o z a t

î n f o rmu l e de m u l t f uma t e , d a r l a ocaz i i

c l ă n ţ ă u , m a r e c l ă n ţ ă u . . . Şi-n v i a ţ a de acasă o

să a m şi e u n i ş t e d r u m u r i a le m e l e . de c a re

n u v o i d a socotea lă n i m ă n u i . D r u m u r i l e m e l e

de s î m b ă t ă . I a r d r u m u r i l e î m i v o r f i c u

och i şi c u s p r î n cene , c u i ie şi peste lcă .

P A V E L : E ş t i bea t . A i b ă u t .

P E T R U Ţ : Ş i ? F a ţ ă c u a l ţ i i , şef i , p a r a şe f i ,

c u casă şi f am i l i e şi i b o v n i c e î n toate o ra

şele, s în t u n cop i l . (Och i î n och i c u P a v e l . )

U n cop i l n e v i n o v a t , d a . ( 0 p a l m ă de-a l u i

P a v e l i-a î n ch i s gura . )

P A V E L : E p r i m a p a l m ă pe ca re ţ i-am dat-o.

î m i p a r e r ă u . S ă m ă ier ţ i .

P E T R U Ţ (s-a trezit d i n beţie) : î n c e p u t u l

t r ebu i a să-1 facă c a r e v a . D e ce n u t a t ă l m e u '.'

I ţ i m u l ţ u m e s c p e n t r u p a l m ă . S p u i că-i p r i m a .

N u ş t i u dacă-i u l t i m a . D a r , o r i c u m , ăsta-i

u l t i m u l c u v î n t pe care-1 a u z i de l a m i n e .

(Se î n f u n d ă în j i l ţ . c a pen t r u veşn i c i e .

I n tăcerea ca re s-a l ă sa t , se a ude doa r v î n t u l

t a r e trece p r i n f r u n z i ş u l copac i lo r . )

M A R I C A : S ă s t r î ng ru fe l e . S e po rneş t e

p l oa i a .

P A V E L : M a i e. (Ascu l t ă v î n t u l de a f a r ă ,

p r i veş te i n j u r , apo i ) : M d a , să u r c ş i e u .

M a r i c ă , l a p l a t ou . ( L u i Pe t ru ţ . ) B i n e e r a să

fi c i t i t m a i c u a t en ţ i e note le şi g r a f i c u l t ă u

c u r e ţe l a ru l p e n t r u o ţe l u r i a l i a te . C u m s în t

î n u r m ă . d a c ă le î n c e r c a m l a cup toa re l e

me le m a r i . r e i n t r a m i n c i c l u , n o rma l . . . î m i

pare r ă u că s-a i n t i m p l a t aşa , t a re r ă u î m i

pare . Ş i a c u m . doreş te-mi no roc , l i n i t r ebu i e

noroc şi o seară b u n ă . Sea r ă b u n ă , P e t r u ţ .

R ă s p u n d e - m i l a s e a r a b u n ă .

T I B I (care, a j u t î n d-o pe ma ică-sa , i n t r a se

de pe v e r a n d ă c u u n b r a ţ de r u fe . t a t ă l u i

său) : S a r a b u n ă , t a t ă . S a r a b u n ă . (Se u i t ă

d u p ă P a v e l ca re a ieş i t pe t recu t de M a r i c a

şi. l u i Pe t r u ţ ) : Să-ţi f ie r u ş i n e , l-ai l ăsa t

să p lece f ă r ă să-i r ă s p u n z i , să-i do reş t i o

seară b u n ă . C î n d şt i i c i t î i este de greu . . .

P e t r u ţ , e u te-am i ub i t şi î n c ă te i ubesc . D a c ă

mi-a i cere . . . ! P e n t r u t ine şi m î n a mi-aş

tăia-o şi och i i m i i-aş d a . D a r n-am să-ţi

ier t că l-ai l ă sa t să p l ece î n noap te — o

noapte g rea . Şi-ţi s p u i că eşt i t î n ă r , că s în

tem t i ne r i . S î n t e m t i n e r i şi no i v o m s c h i m b a

fa ţa l u m i i , c ă l c î n d peste m i n c i u n ă şi ne

drep ta te , şi zdrob ind-o . M i n c i u n ă eşt i t u .

D e s u s , p î n ă jos m i n c i u n ă . H a i , r ă s p u n d e .

S p u n e că nu-i a d e v ă r a t . A ş a de t i n ă r şi aşa

de p u t r e d . N u se poate P e t r u ţ . P e t r u ţ , d r a

gu l m e u î P e n t r u m i n e a i fost m a i m u l t

decî t u n f ra te . A i fost u n s i m b o l , u n i d e a l .

E r a m m î n d r u de t ine . C ă u t a m să m ă por t

ea şi t ine . Ş i a c u m mi-ai î n c o v o i a t s p i n a r e a

şi mi-ai rupt-o. ( I z b u c n i n d î n p l î ns . ) N-am

să-ţi ier t . ( P r i n t r e l a c r im i . ) N u şt i i ce-i c u

L i v i a . N u şt i i . U n d e v a o f i s a u n u o f i .

Ducă-se şi o m i e de a n i , să n u m a i a u d n u m e

de f eme ie . (S-a m a i l in i ş t i t . ) A p leca t şi te

doare . C u m p l i t te doa re . Poa t e că şi pe m i n e

c i n d v a m-a d u r u t , d a r m-am a s c u n s . L â i

hohot de rîs şi n i m e n i n u te v e d e . n u te

s imte . N i c i să te b ă n u i a s c ă m ă c a r . D u r e r e a

n u se a r a t ă . S e b i r u i e . R î z i de ea . R i z i .

( I z bucneş t e î n t r-un hohot de rîs. D u p ă

p u ţ i n î n s ă şi r î su l şi p l î n s u l aşa î i se a m e s

tecă, î nc î t s i n gu r n u m a i şt ie. 0 p a l ă d c

v î n t . c u uşa ce a fost desch isă de P e t r u

A r j o c a l-a opri t . )

A R J O C A : Ce-i ? Ce ? I a r c o m i c ă r i i de a le

ta le , T i b i ? ( îş i scoate h a i n a , p ă l ă r i a , aga ţ ă

şi bas tonu l . ) C o m i c ă r i i , m ă .


T I B I : C o m i c ă r i i , b u n i c u l e , că aşa mi-e f i r e a .

A R J O C A : S-ar f i c u v e n i t să creşti î n c a s a

l u i ă s t a , A a r o n . L a A a r o n G h e r g h e i . A c o l o

n u e r a m i r a r e . C u i e p u r i i care-i ba t toba , c u

o c o ţ o f a n ă care f u r ă tot ce-i cade s u b c ioc

şi se ţ i ne de e l c a u n c i i n e , s ă l t î n d d i n p o m

i n p o m şi c u T o m , c o r c i t u r a l u i de c i i n e .

Şi ce n u a re ? P o r u m b e i m a l t e z i şi be lg ien i

u r i a ş i şi p o t î r n i c h e a i t a l i a n ă . . . (Se opreş te

d i n v o r b i r e şi pe a l t ton.) T a t a a p l e ca t ?

( L a a f i r m a ţ i a l u i T i b i . ) E m a r e n ă c a z u '

aco lo . ( L u i P e t r u ţ pe ca re a b i a a c u m î l ob

servă că-i î n j i l ţ u l său . ) A h a ! N u a v e n i t

c u t ine. . . N u a i găsit-o, s a u n u i-a p l ă c u t

c u m i-ai r ă s p u n s I a î n t r e b ă r i . (Cu fur ie . )

Ş i ce-ai v r e a ? Ce v r e i ? S ă v ă a d u c m ă r

tu r i e de l a to ţ i c a r e a u fost pe a t u n c i că

tat-său n u e r a dec î t u n po rc de c î i ne !...

D a c ă aş şti că as t a v ă l i n i ş teş te , m-aş p o r n i

să trec peste tot u n d e se a f l ă şi să cu l eg

m ă r t u r i e de l a f i eca re . H a i , r ă s p u n d e . L a e i

să m e r g or i să f i u f a ţ ă c u t a t ă l t ă u şi să-i

d a u c u r a j ?

T I B I : L a t a l a . b u n i c u l e . Du-te l a ta ta .

A R J O C A : P ă i aco lo . Ş i s-ar c u v e n i c a şi e l .

(T rece î n sp re Pe t ru ţ . ) T u , P e t r u ţ , n u a u z i

c i n d i ţ i v o r be s c ?

T I B I : Lasă-1, b u n i c u l e !

A R J O C A : D a r ce ? E v r e m e a de l ăsa t ?

O r i s în t e u o m u ' a c e l a ! ( 0 c l i p ă c a u t ă să

p r i n d ă p r i v i r e a l u i P e t r u ţ , d a r c u m aces ta

işi lasă c a p u l î n j o s , î l p r i n d e de p iep t .

P e t r u ţ se lasă moa l e , f ă r ă n i c i o î m p o t r i

v i re . ) C u m ? Ş i t u v r e i să s p u i că eşt i

P e t r u ţ , n epo t u l m e u ? ! F a l a m e a ! ( î l a z v î r l e

î n j i l ţ ş i , c u o fu r ie pe ca re n u şi-o stăpî-

neşte.) F i r - a r a f u r i s i t ă ! D e o m i e de o r i .

Ce a pu tu t face d i n e l o m u i e r e î n d r ă c i t ă .

O s u l e i de B r e b e n a r ! Că-i a r ă t e u . Şi-i bag

sub och i sc r i s n eg r u pe a l b . (Şi-a s m u l s d i n

c u i e r h a i n a , i a şi p ă l ă r i a c u b a s t o nu l şi por

neşte spre uşă . )

T I B I : U n d e să m e r g i pe p l o a i a şi f u r t u n a

as ta ?

A R J O C A : Nu-i a d i n t î i f u r t u n ă p r i n c a re

a m t recut . (Desch i de uşa . D e a f a r ă î l î n

tâmpină p r i m i i s tropi . )

T I B I : S ă v i n c u t i ne , b u n i c u l e , să te a j u t .

A R J O C A : N i m e n i n u a re c u m m ă a j u t a ,

T I B I : P e n t r u u n o m t i n ă r , b u n i c u l e , e m a i

uşor .

A R J O C A : A c u m a e v r e m e a noas t r ă , a bă-

t r i n i l o r . ( D i n u ş ă , c u o p r i v i r e î n sp re a m î n

doi nepoţ i i . ) E v r e m e a b ă t r i n i l o r , d a . (A

ieşit.)

c o r t i n a

Actul III Acelaşi decor. In scenă Petruţ, Elsa şi Marica. Petruţ în jilţ, aşa cum l-am lăsat,

numai că barba ii este mult crescută şi-i tare palid. Elsa, pe canapea, citeşte dintr-un

carnet şi face adnotări pe margine.

M A R I C A (cu o c i r p ă i n m î n ă îşi face de

l u c r u c u p r a f u l d c pe m o b i l ă . î n d r ep t u l

mese i , r i d i c i n d şe rve tu l de pe u n p la tou ) :

S-au răc i t . S ă le î ncă l zesc .

E L S A : P e n t r u a c i t a o a r ă ? ( L u i Pe t ru ţ . )

Să-ţi fie r u ş i n e . F a c i g r e v a f o ame i , g r e v a

tăcer i i , te p r i veş te . D a r ce-ai c u m a m a s-o

c h i n u i e ş t i şi pe e a !

M A R I C A : Lasă-1. E l s a . D a c ă a r f i n u m a i

pe at i ta . . . (Ca să treacă l a a l t c e v a , c u u n

gest î nspre ve r and ă . ) P a r c ă s-a m a i l impe

z i i , nu ? N u m a i p l o u ă . Ş i n i c i v i u l u i . ( L u i

Pe t ru ţ . ) N u v r e i , P e t r u ţ , să m ă n i n c i , nu-ţ i

cer . N i c i să-mi r ă s p u n z i . D a c ă n u v r e i , n u

t rebu ie . D a r să te o d i h n e ş t i . (Pe t ru ţ nu-i

r ă s punde . ) D a c ă aş şti ce să f ac , c u m să

ies, c u m să i e ş im d i n n ă c a z u l şi b l e s t e m u l

ăsta ! P a r c ă a m f i b l e s t ema ţ i . P î n ă m a i i e r i

e r a m cit se poate de b u c u r o ş i . Ce-mi p u t e a m

dor i m a i m u l t ? Cop i i b u n i , u n b ă r b a t b u n

şi aşezat . O casă f r u m o a s ă , şi î n d e s t u l a t ă c u

de toate.

E L S A : D a r n u s-a s c h i m b a t n i m i c . S î n t e m

aceiaş i ca re a m fost.


M A R I C A : N i m i c n u a m a i r ă m a s c u m a fost.

(A t resăr i t b rusc . ) Paş i . . . P a v e l . N u . T a t a .

( L u i P e t r u A r j o c a , c a şi c u m n-ar f i obser

v a t s t a rea î n c a re se a f lă . ) A stat p l oa i a .

A R J O C A (ostenit de moa r t e , d a r ce rc î nd să

se b i r u i e ) : A stat , d a .

M A R I C A ( în t i m p ce-1 a j u t ă să-şi scoată

h a i n a ) : A m fost î ng r i j o r a ţ i . . . T a r e î n g r i j o

ra ţ i . P e u n d e a i u m b l a t , t a t ă ?

A R J O C A : S i n g u r n u m a i ş t i u . (Gest sp re

Pe t ru ţ . ) A h a !

M A R I C A : D e i e r i n u s-a r i d i c a t de a i c i .

N u m a i c i n d a u z e a por t i ţ a . . . T e aş tep ta poate

pe d u m n e a t a s a u ş t iu eu . . . P e u n d e a i fost ?

A R J O C A : D a c ă a r f i să-ţi spun . . .

M A R I C A ( lu i Pe t ru ţ ) : Fă-i loc b u n i c u l u i .

A R J O C A : L a s ă . M a r i c ă . î m i p r i ve ş t i î n c ă l

ţ ă r i l e ? D a . a m u m b l a t c e v a .

M A R I C A : A i t recut şi pe l a P a v e l ?

A R J O C A : N-am m a i apuca t . D a r a m auz i t .

Ş t i u de l a oamen i . . . N u m ă î n t r e b a .

E L S A : E de r ă u , ş t im , a m auz i t .

A R J O C A : D e l a c i ne ? C i n e ţi-a spus ? Ăs ta

a l t ă u ?

M A R I C A : N u ş t i u t a t ă , ce ave ţ i f i ecare c u

e l . Ş i P a v e l şi d u m n e a t a . A c u m a şi E l s a . . .

I e r i s-au cer ta t c h i a r . N u ş t i u d i n ce s-au

l ua t . D e l a J o i i . parcă . . . Să-ţi î ncă l zesc , t a t ă .

c e v a de m î n c a r e . Ş t i u că nu-ţ i v i n e , d a r

t rebu ie . Ş i poate să te o d i h n e ş t i , să te î n

t i n z i . D e t re i zec i şi şase de c e a s u r i eşt i î n

p i c i oa re .

A R J O C A : L a s ă as ta . că de P a v e l v o r b e a m .

( E l s e i , î n v r e m e ce M a r i c a l u i n d p l a t ou l

de pe m a s ă , t rece î n bucă t ă r i e . ) Ş i ce ţi-a

spus ăs ta a l t ă u ?

E L S A : D e tata ? V i o r e l c rede că n u se m a i

poate n i m i c . N u m a i d a c ă i n t r ă î n pens ie . . .

I n t r-un fe l se v a o d i h n i şi e l .

A R J O C A : Ce o d i h n ă ? C a r e o d i h n ă ? S ă te

t rag i pe l i n g ă z i d u r i c a u n c î ine b ă t u t ! Ş i

nu-mi este de as ta , d a r p l eacă î n v i n s , r u

ş i na t . . . S ă ş t i i , E l s a , că cine-1 s fă tu ieş te aşa. . .

A s cu l t ă -mă , fe t i ţo . N u m-am temu t de n i

m e n i n i c i o d a t ă . D a r c î n d î l v ă d pe ăs ta a l

t ă u . c u z î m b e t u l l u i , m ă t rece aşa c a u n

f ior . M ă t em . P e n t r u t ine m ă t em , ce te

poate aş tep ta .

E L S A : Poa t e că n u m ă a ş t eap t ă n i m i c b u n .

D a r şt ie c i n e v a care-i b i ne l e şi care-i r ă u l ?

C î n d m e r g î m p r e u n ă şi pe r î n d îş i s c h i m b ă

î n f ă ţ i ş a rea că n u m a i şt i i a lege , care-i şi

c i n d .

A R J O C A (în loc să-i r ă s p u n d ă , t rece î n sp re

Pe t ru ţ . Ace s t u i a ) : N i c i t u n u şti deoseb i

care-i r ă u l şi care-i b i ne le ? T o t n-ai a j u n s

să-ţi r ă s p u n z i . (Scoate d i n b u z u n a r o m î n ă

d c h îr t i i . J P e m i n e , pe t a t ă l t ă u , pe ma i că- ta ,

n u ne-ai c rezu t . E ş t i o m cu car te , ţ i-am

adus m ă r t u r i e scrisă. H i r t i i . . . D c l a Ado l f

C l a i n , m o ş u l l u i Geo rge . P e v r e m e a aceea

a r ă s p u n s de f i e r u l v e c h i , şi a c u m a î n u r i n ă

e-n pens ie la C ă l a n . D e l a G r o p ş a n . c a r e

e-n pens i e şi e l şi-ţi poate m ă r t u r i s i şi p r i n

v i u g ra i că-i i n o raş , d a r mi-a a ş t e r nu t şi-n

sc r i s . . . Op t s p r e ze ce c e a s u r i a m a lerga t f ă r ă

o d i h n ă , c-am fost şi-n Bocşa . . . Ş i u n de n-am

fost. (Cu u n oftat.) D a c ă a m v ă z u t că î n a

i n t ea ta, v o r b a m e a n u trage d e a j u n s şi t re

bu i e să-mi în t ă resc c u v i n t u l c u s c r i s u l ce lor

a u stat de f a ţ ă . ţ i-am a d u s h î r t i i , n a ! S ă te

î n g r o p i s u b h i r t i i . (Şi-i a z v î r l e h î r t i i l e în

ob raz . Scocioreşte a l t b u z u n a r şi-i a z v î r l e

î n c ă u n p u m n de h î r t i i . P e t r u ţ le î n d e p ă r

tează . ) Nu-ţ i t rebu ie . Nu-ţ i m a i t r ebu i e . N i c i

n u te u i ţ i l a e le . M ă c r e z i pe c u v î n t . . . . S a u

n u te m a i i n te resează ? Ce s-a m a i pe t recu t

in tre t imp ?

E L S A : A d i s p ă r u t L i v i a . A p leca t . N u şt ie

n i m e n i u nde .

A R J O C A : Ş i ce ? S-a opr i t l u m e a î n loc ?

E L S A : Se c h e a m ă că d i n c a u z a noa s t r ă a

p leca t . ( A d u n î n d h î r t i i l e de jos. ) P e n t r u C3

a i u m b l a t să le s t r i ng i ? P e n t r u e l ?

A R J O C A : P e n t r u a d e v ă r . P e n t r u a d e v ă r ,

fe t i ţo . Că n e a m u l n o s t r u şi tot d r u m u l l u i pe

a d e v ă r e c l ă d i t . P e a d e v ă r şi c i ns te . S ă n u

u i ţ i a s t a . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i n i c i d u m n a t a , c a v a

le r a l s u sp i ne l o r .

(Şi-i a z v î r l e î n ob r a z o u l t i m ă h î r t i e pe

care o m a i găs ise . 0 c l i p ă e gata să se p r ă

buşească . Şi-a r e v e n i t de î n d a t ă . A c u m se

vede î nsă cît este de b ă t r î n şi i s tov i t . P e t r u ţ ,

ca re o d a t ă c u E l s a a u săr i t să-1 s p r i j i n e ,

n u m a i t rece î n a p o i î n j i l ţ şi, d u p ă o c ă u t a r e

de o c l i p ă , se repede î n c a m e r a sa . Se a ude

c u m trage uşa şi p a r c ă s-a p r ă bu ş i t . )

E L S A : T r e b u i e să-1 î n ţe leg i , b u n i c u l e . E

c a o r a n ă desch i să .

A R J O C A : 0 r a n ă desch i să ? Ş i ? U n d e a m

a j unge , d a c ă f iecare şi-ar î n f i g e gh i a re l e să

le r ăsucească î n c a r ne v i e ? ! O a r e n u a v e m

f iecare o r a n ă a noas t r ă ?

E L S A : Ş i d i m i n e a ţ a , b u n i c u l e ?

A R J O C A : D a r ce ? U ş o r î m i v i n e să t rec

p r i n v i a t ă , f ă r ă S i l v i a ? D a c ă a r f i n u m a i

c u m î m i v i n î n a i n t e ceasu r i l e şi z i le le f r ip te

cite i le-am f ă cu t ! Ş i n u le m a i pot î n t oa rce .

Ş i n i c i e i . S i l v i e i să-i v i n î n a i n t e şi să-i

s p u n . . . S ă ştie că-mi p a r e r ă u . C u m p l i t î m i

pare r ă u . (Se răsuceş te . L u i T i b i ca re i n

trase p r i n f u n d şi c on t r a r o b i c e i u l u i s ău ,

n i c i că-şi r i d i c ă capu l . ) E i , s p u ne , ce t ac i .

S p u n e ce a i de spus , că veş t i b une , ş t i u .

nu-mi a d u c i .

T I R I : Nu-ţ i a d u c . N u , b u n i c u l e . (Scu lu-

r îndu-se de p i c u r i i de p loa ie , m a i m u l t ca

să cîşt ige t imp.) A a r o n , ca să-1 î m p a c e pe

Pe t r u ţ c u l a t a . . . Ş t i i , p r a f u l l u i P e t r u ţ pen-


t r u l i ngo t ie re , nu-1 a r u n c a s e m î n B î r z a v a . I

l-am dat I u i A a r o n p e n t r u i e p u r i , să le aş tear

n ă aco lo î n co t l onu l lor . . . D a r e l n-a m a i

a p u c a t să des facă săcu le ţe le . Ş i ce ne-am

vo rb i t ? S ă le d u c ă tat i i .

A R J O C A : Ş i ?

T I B I : Le-a dus . Da " v e n i n d î ncoace , m i-am

z is că de a t î t a p loa ie , s-or f i uda t . I s u m e d e .

Ş i p r a f u l u m e d , şt i i d u m n e a t a . I a r s u f l u r i ,

i a r r e bu t u r i . M ă d u c să le s p u n .

A R J O C A : N u . P r e a t î r z i u . A c u m a a b i a că

i n t r ă i n p a n i c ă . E ş t i spe r i a t .

T I B I : S î n t .

A R J O C A : î n s e a m n ă că n u p r e a m a i a i î n

c rede re î n t a t ă l t ă u .

T I B I : N u m a i ş t i u . Ce-i de f ă cu t ?

A R J O C A : S ă n u ne p i e r d e m c u f i r ea . T r e

bu i e să r ă m î n e m î n p i c i oa re , să b i r u i m . S ă

b i r u i m , a u z i , m ă . ( M a r i c ă i , c a re a v e n i t c u

s np i e r ă şi o p une pe m a s ă , î n v r e m e ce E l s a

p u ne f a r f u r i i şi t a c î m u r L ) N u . N u mi-e a

m î n c a r e . N u m ă n î n c . Poa t e m a i t î r z i u . . .

( L u î n d s e a m a l a c h i p u r i l e lor . pe

a l t ton.) Ce-ar f i c op i i ? Ce-ar f i să

m a i c i n t ă m şi no i ? ( L u î n d ţ i tera

d in t r-un colţ , u nde o ştia.) T r e c i ,

E l s a , l a p i a n . (Desch i de uşa d i n s p r e

c a m e r a l u i P e t r u ţ . Aces tu i a . ) P e t r u ţ . poate

să-ţi i e i v i o a r a . S ă c i n t ă m ca î n v r e m u r i l e

bune . ( I n v r e m e ce M a r i c a a v e n i t c u v i o a r a

şi a r c u ş u l şi t rece î n c a m e r a l u i Pe t ru ţ . ) D o

d r a g u l m e u . P e t r u ţ . T e r o ag ă b u n i c u l , că

p i t a nu l de v a s . O r i n u s p u n e a i t u că eşti

c op i l de t r u p ă şi sectoare le noas t re cu i r a s a t e

pe o m a r e f u r t u n o a s ă ?

T I B I : C i n t e u , b u n i c u l e . ( L u î n d d i n m î n a

M a r i c ă i v i o a r a şi a r c u ş u l , î n cea rcă c î t eva

măsu r i . )

A R J O C A : A ş a ? Ş i aşa e b i ne . ( î ş i t rece

degetele peste s t rune le ţ i terei şi a po i ata-

c î n d d i n p l i n c î n t ecu l I u l i e i . ) D a , d a .

E L S A (c în tă o v r e m e şi apo i , b r u s c , smu l-

g îndu-se de l a p i an ) : N u pot , n u pot , n u .

( Iese p l î n g î n d . O d a t ă cu ea a ieşit şi Ma r i c a . )

A R J O C A : N u l u a s e a m a . T i b i . . . F e m e i l e , e h .

feme i le ! A ş a şi S i l v i a .

(C în t ă m a i depar te . D a r aşa c u m a î n c epu t ,

l a fe l de b r u s c s-a opr i t . L a s ă ţ i tera pe

m a s ă şi t rece să-şi i a h a i n a şi p ă l ă r i a . !

T I R I : Un-te d u c i ?

A R J O C A : N u ş t i u b ine n i c i eu . B ă n u i e s c

că acolo l a P a v e l . î i este p i e l ea t ă b ă c i t ă .

D a r v e z i . nu-1 pot l ăsa . Să-i d a u tăr ie . T r e

bu ie t ă r ie .

T I R I : B u n i c u l e , eu . . . ! (A a lergat pe ve

r a n d ă unde se aude c u m sparge , r upe . A re

ven i t c u c î teva p î n z e spar te , c u şas iu r i l e

rupte.) G a t a c u z m î n g ă l e a l a . M-am lăsa t .

P e n t r u to tdeauna . T r e c e u . D a c ă t rebu ie , s in t

c u in l ocu l lor. Şi-n fonta şi-n o ţe lu r i l e ca re

vo r c ă l ă t o r i p r i n ţ a r ă de a c u m î nco l o , tot

se v o r găs i î n s e m n e c u s înge d i n s inge le n e a

m u l u i nos t r u A r j o c a .

A R J O C A : N u . N u . T i b i . N u v r e a u şi n u

t rebu ie . C u P e t r u ţ e r a a l t c eva . P a r c ă e u l-aş

fi n ă s cu t . Aşa g i n d e a m . T u t rag i î n sp re a l

te le . A l t ă sp i ţ ă . C u m a fost şi D u m i . (Ara t ă

î n sp re P a v e l ca re i n t r a se ostenit . ) Să-ţi s p u n ă

şi ta ică-tău .

T I B I : D a c ă v r e i . d a c ă-m i c e r i . pot cît şi

P e t r u ţ . Ş i m a i mu l t . A m să-ţi d o vede s c . N u

v o i m a i f i n i m i c d i n ce l ca re a fost . N i c i

f i r ea , n i c i î n f ă ţ i ş a rea . I a r p r i m u l l u c r u , a m

să-mi d a u jos c h i c a . (A a le rga t î n sp re u ş ă .

D i n prag. ) B u n i c u l e , ta tă , u i t a ţ i-vă l a m i ne .

A v e ţ i v o i î n c redere î n m i n e . S ă nu-mi răs

p u n d e ţ i . N u t rebu ie . S ă i ' ă v ă d n u m a i o ch i i .

O c h i i . V ă m u l ţ u m e s c . I ţ i m u l ţ u m e s c , ta tă .

Şi-ţi m u l ţ u m e s c şi d u m i t a l e . b u n i c u l e .

A R J O C A (pr iveş te d u p ă T i b i , c î n d aces ta a

ieşit . L u i P a v e l . ) : Saltă-ţ i m ă c a p u l şi n u te

d a . ( î n sp re bucă t ă r i e . ) M a r i c a ! E l s a î M a

r i c a ! ( M a r i c ă i , c a re a v e n i t î n g r a b ă . ) P u n e

de m a s ă . M a r i c ă . Ş i tu . E l s a , c a u t ă pe u n

d e v a g l a j a de b e u t u r ă . D a m a i tare , c a de

z i le m a r i . V r e a u să î n c h i n p e n t r u n e a m u l

n o s t r u , că-n v e c i n u se p i e rde . (Desch i d e

uşa d i n sp re c a m e r a l u i Pe t r u ţ . Aces tu i a . )

H a i m ă şi tu , n ă r o d u ăs ta . V i n de bea să

te veseleşt i , că acu" nu-i v o r b a n i c i de m i n e .

n i c i de t ine. c i t i i v o r b a de noi toţ i . D e no i ,

n eamu l . . . H a i v i n ' şi nu-mi s t r i c a b u c u r i a ,

( î n t i n d e u n p r i m p a h a r l u i P a v e l . ) I a de

bea .

P A V E L : N u pot , t a t ă .

A R J O C A : I a t u , M a r i c ă . şi-1 bea , d a c ă fe

c i o r u l m e u a re a t î t a n e cuv i i n ţ ă . . . (Ma r i c ă i

ca re a da t peste cap b ă u t u r a . ) î m i p l ace ,

M a r i c ă , că eşti f eme ie v i t e a z ă . Să f i i b ă t u t

e u l u m e a î n l u n g şi lat şi o n o r ă m a i v i

tează n u g ă s e a m .

P A V E L : M a r i c a , v a t rebu i să ne v i n d e m

c a s a . C a s a şi m a ş i n a .

A R J O C A : ...Să-ţi v i n z i c a s a ? P e n t r u ce ?

P A V E L : C a să n u c ad ă pe secţie, pe oa

m e n i . S i n t e m la p ă m î n t . De ce să p l ă tească

ei ce a m s t r i ca t e u ? ( S u n ă te lefonul . )

M A R I C A ( lu i P a v e l . d u p ă ce a r i d i c a t r e

ceptoru l ) : D e sus . de l a p l a tou . P e n t r u t ine .

P a v e l i a r e cep t o ru l , d a r l-a l ăsa t de î n d a t ă

f ă r ă să m a i vo rbească . A l t ape l . P a v e l r i d i c ă

r ecep to ru l şi-1 l asă î n furcă . ) P a v e l , t u şt i i

m a i b ine ce t rebu ie să fac i . . . Ş i nu-i v o r b a

de casă şi n i c i de m a ş i n ă . Deş i a r t r ebu i

să-ţi a m i n t e ş t i că o par te a m şi e u i n tot ce-i

in j u r .

P A V E L : M a r i c a . n u c u m v a ? !

M A R I C A : O v r e m e — şi n u a fost scu r t ă ,

i a r n u c m i s-a p ă r u t c u m p l i t de l u n g ă — a i

fost p lecat l a f acu l t a te , şi-n t i m p u l ăs ta c u

c a s a şi cop i i i eu a m stat . 0 c l i p ă n u m-am

p l i n s . A m fost b u c u r o a s ă . B u c u r o a s ă şi m i n

ţi ră că v e i ieşi om î n v ă ţ a t , i ng i ne r .


P A V E L (aspr i i ) : T r e c i l a ce v r e i să-mi s p u i .

A d i c ă a m înţe les . Nu-mi î n g ă d u i să v i n d

c a sa . N i c i c a s a . n i c i m a ş i n a .

M A R I C A : Nu-ţ i î n g ă d u i .

E L S A : M a m ă !

M A R I C A : N u .

P A V E L : L a as ta n u m ă a ş t e p t a m .

M A R I C A : Nu-ţ i î n g ă d u i . . . A i să v i n z i c a s a .

Ş i m a ş i n a . Ş i m a i ce ? Să s p u n e m că a i să

te p l ă teş t i . Şi ? Asta-i tot ? D a r r u ş i n e a !

R u ş i n e a cu care a i să p lec i . . . C u u n p i c i o r

î n spate . T u . P a v e l A r j o c a , ca re n u ţi-ai p le

cat c a p u l î n a i n t e a n i m ă n u i .

P A V E L : N u , n u . P l ă tesc . P l ă tesc ce t rebu ie

şi p lec .

A R J O C A : N u are u n p i c de v l a g ă , u n pil

de s înge i n e l . N i c i e l , n i c i f i u l s ău . P e t r u ţ .

M A R I C A : A m fost m î n d r ă de t ine , P a v e l .

E r a i m î n d r i a m e a . Ş i m a i mul t . . . S p u n e a m

că a m do i b ă i e ţ i m a i m i c i . P e t r u ţ şi T i b i . Ş i

te a v e a m şi pe t ine care e r a i ce l m a i m î n

d r u s i m a i î n d r ă z n e ţ d i n toţ i t re i .

P A V E L : N u .

M A R I C A ' p r i n t re l a c r im i ) : D a . d a . D a .

P A V E L : N u . N u . N u !

A R J O C A : P a v e l , se poate r e c u p e r a tot. Ş i

c h i a r d a c ă a i să m a i a i g r eu t ă ţ i , d a r c u m

să-i l aş i c u c i m i t i r u l de aco lo î No i ă ş t i a ,

c i n d e să p l e c ă m de u n d e v a , l ă s ă m locur i l e

cu ra te , ca pa j i ş t i l e şi i z voa re l e de sus de pe

S e m e n i c .

P A V E L : N u . O a m e n i i s in t sper ia ţ i . î n s e a m n ă

că n u m a i c r ed î n m i n e . D e u nde pu t e rea

să b i r u i , c î n d n i c i eu s ingur . . . (A scos o

h î r t i e d i n b u zuna r . ) Ce r e r e a să i n t r u î n

pens ie .

E L S A : V i o r e l P r u n c i i ţi-a dat-o ?

P A V E L : V r e i să s p u i că o să u r ce î n l o cu l

m e u ? T o t î n f am i l i e . (S-a în tors î n sp re pe

rete, să se s t ăp inească . ) Ta t ă ! M a r i c ă ! E l s a !

O c h i i ni i-au v ă z u t v a l u r i de oţel . F l u v i i de

oţel mi-au cu rs pe d i n a i n t e a och i l o r şi n-am

c l ip i t . D a r a c u m u n ceas . c i n d mi-a î n t i n s

b i r t i a şi mi-a spus că de m i i n e z i n u m a i u r c

pe p la tou . . . ' î ş i trece p a l m a peste obraz . ;

Că m ă ţ i ne p re zen t p î n ă î m i fac f o rme le de

pens ie . . .

E L S A : Ş i d u m n e a t a , t a l ă , a i p r i m i t ?

P A V E L : A p o i nu-s eu p u i d e , g ă i n ă să-mi

sucească g i tu l u n p r i m ven i t ! Că-s n ă s c u t

şi c rescu t i n u z i n ă , şi s î n t e m m a i v e c h i a i c i

dec î t p l a t an i i de l a poa r t a u n u ' . (Pe a l t ton.)

Aşa a m vo rb i t e u aco lo . D a r a i c i . v e n i n d

spre casă . m i-am z is că degeaba , n u se poate .

S i n t v i n o v a t , p l ă tesc .

A R J O C A : P a v e l , tu-ţi s p u i că eşti v i n o v a t

şi că p l ă teş t i . P e n t r u P e t r u ţ . că de l a e l ţ i

se t rag toate... Şi n u că te-ai ţ i n u t c u d i n ţ i i

Ia ce a i ş t i u t d i n v e c h i , şi a c u m a , c î n d a

fost să î n d r ă z n e ş t i , n-ai c u r a j u l c a re se cere !...

R ă n i î i a t u n c i pe fuga a s i a a ta , p l ă teş te ce

a i de p l ă t i t şi c adă pe f i u l t ă u . că g r u m a

zu l el ţi l-a f r î n t .

P A N E L : N u , t a l ă , nu . S ă n u iasă c u m v a că

d i n c a u z a Iu i . N u v r e a u ! ( I n t r a rea lu i A a r o n

G h e r g h e i i-a cu rma t vorba . )

A R J O C A : M ă i . A a r o n , ce da i tu b u z n a

aşa ?

A A R O N : Săgea t a l u i D u m n e z e u şi p l o a i a şi

\ in tu i şi toate f u r t un i l e c u cite ne-a m i l u i t ,

eă n i m e n i n u a a le rga t aşa . V i n de l a co

mi te t , de l a F l o r i c a . M i r o s u l m e u î m i s p u n e a

că t rebu ie să fi v e n i t pe aco lo s c r i s o r i , s e s i

z ă r i . (A scos d i n b u z u n a r o h î r t i e pe c a re

o f l u t u r ă . ) A c u m a . F l o r i c a o f i c ău t i nd-o de

zor , d a r eu . . . ( F ace ges tu l c u m a f u ra t s c r i

soarea . ) E v o r b a de t i ne . P a v e l . Că p l e c i

d i n l u c r u , c i n d ţi se abate . Ş i c i te ! A l b i e

de po rc i te face . Nu-i s e m n a t ă şi scr isu- i p r e

f ă cu t . D a r e c i n e v a ca re v ă v i n e î n casă .

Ţ i n e . Poa t e să-i c uno ş t i s c r i s u l .

P A V E L (resp inge sc r i soa rea ) : Ş t i u de l a

c ine este.

A R J O C A : Şi m a i b i ne , d a c ă şt i i . D u , A a r o n .

s c r i s o a r ea î n a p o i să a j u n g ă u nde t rebu ie .

A A R O N : C u m . P i t e r ? T u . i do le . geaba a i

t r ă i t , că l a o a m e n i n i m i c n u p r i c ep i .

A R J O C A : V r e i să s p u i că d i n n i m i c u r i , d i n

vo rbe , c e v a tot o ieşi ? T o c m a i b i ne să-I

pece t lu i ască pe un laş şi u n f r i cos .

P A V E L : E i . t a t ă . ( L u i Aa ron . ) D u c i h i r t i a

u n de a spus ta ta . Ş i v i e i n l o cu l m e u ş m e

c h e r u l şi g i ne r i c ă . P e n t r u t ine , E l s a . c a să

şt i i .

E L S A : N u . t a t ă . N u v r e a u . N u v r e a u şi n u

t rebu ie . F ă r ă regre te , m a m ă , te rog. Dă-n i i

A a r o n . s c r i soa rea s-o d u c e u . (I-a smuls-o

d i n m i n ă şi t r ec î nd î n sp re uşa d i n f u nd , l u i

P o n o r a n I o n . care sta i n spa te le uş i i , cu

şapca î n m i n ă . ) Ta t ă l D a n i e l e i . 0 fi a v î n d

trei z i l e .

P O N O R A N : T r e i z i l e şi op tsprezece c e a s u r i —

a d i c ă nouă sp re zece . ( 0 u r m ă r e ş t e c u o p r i

v i r e de r e cuno ş t i n ţ ă , apo i l u i P a v e l . ) D o m "

şef, a i m e i îs gata p e n t r u şar j ă . Ş a r j a cu

v anad i u . . . 'Celor d i n j u r . ) T r e b u i e m a r e

a ten ţ ie . E u n oţel s pec i a l . P e n t r u t u rb i ne l e

de l a Po r ţ i l e de F i e r . ( L u i P ave l . ) A m v e

n i t d o m ' şef, î n t r-un suf le t . Că no i V-am

te lefonat , a d i c ă m a i s t r u l L u p ş a n .

'S-a t ras l î n g ă u ş ă unde r ă s p u n d e u no r î n

t r eb ă r i î n ş o ap t ă a le l u i Aa ron . )

A R J O C A 'se ap rop i e de P a v e l . Şop t i t ) : T«

d u c i . P a v e l .

P A V E L 'tot în şoap tă ) : N u . A m t e rm i n a l .

G a t a .

M A R I C A : B ie ţ i i cop i i !

P A V E L (aspru) : S ă n u p l î n g i .

M A R I C A : C u m să n u p l i ng , că-s c a o m a r e

de l a c r i m i !

A R J O C A : P e n t r u ce s pu i , M a r i c ă , b ie ţ i i

copi i ?

M A R I C A : P e n t r u e i . pen t r u P e t r u ţ şi E l s a .

O r i c î l s în t de l ov i ţ i , f a l a , m î n d r i a noas t r ă .


î n c ă i i ţ i nea î n p i c i oa re . D a r clacă se d ă

p i e rdu t şi ta la . . . E l s e i o să-i f ie g r eu . I-o fi

[rreu, d a r aco lo pe d e a l u r i şi v ă i , c u p rospec

ţ i u n i l e e i geologice se v a l u a e a c u m u n c a

şi o u i t a . Ş i clacă n u u i t ă . a r e f i r ea m e a .

Se d ă c u n e v o i a şi se ob i ş nu i e ş t e . Mi-e de

Pe t r u ţ . că-i d i n p a r t e a voas t r ă . N u r a b d ă ,

nu se p l eacă , n u cade , or ice a r f i . N u m a i că

o d a t ă c ă zu t , n u se m a i r i d i c ă .

P A V E L : B a n u . N u . F i i n d c ă eu . p e n t r u e l ,

p e n t r u Pe t ru ţ . . . Să-i l as c i m p l i b e r p en t r u

s c h i m b ă r i l e ce le g indeş te . . . Ş i p e n t r u ăs ta a l

E l s e i . . . Î m i s p u n e a m să n u le m a i s t a u î n

d r u m . D e aceea . . . P e n t r u ei m-am t ras

deopar te . . . Ş i v o i . a t î t a a ţ i î n ţe les , că d i n

s l ă b i c i une . . . (Ta t ă l u i său . ) Că m ă ţ i n c u

d i n ţ i i l a ce a m ş t i u t d i n v e c h i , şi a c u m a

c i n d e să î n d r ă z n e s c , n u m a i a m c u r a j u l

ca re se cere ? ! A p ă i . dacă-i pe aşa , s taţ i că

v ă a r ă t e u ca re mi-i c u r a j u l şi c i t îs de

tare s a u s lab . . . ! S p u n e , M a r i c ă , l u i P e t r u ţ

că a m u r c a t l a p l a t ou . L ' r c şi t o rn tot ce se

cere . Ş i f ă r ă dec l asă r i , f ă r ă r e b u t u r i . Ş i p e n

t ru ce a fost . v o i r e c u p e r a . V o i r e c u p e r a tot.

( D ă peste c ap p a h a r u l de r a c h i u care e ra

pe masă . )

A A R O N : A ş a ! A ş a ! Ş i l u i g i ne r i c ă ă s t a a l

nost ' c u z i m b e t u l l u i d r ă g ă l a ş şi p o l i t e ţ u r i l e

şi r i s u l c a n i ş t e c l opo ţe i de arg in t . . . N a j a !

N a j a , ş a rpe le c u c l opo ţe i , atinge-1. Atinge-1.

să n u se v a d ă . Ş i spu i e D o a m n e m u l ţ a m şi

c u a t î t a .

M A R I C A : P a v e l , f ă r ă p ros t i i .

P A V E L : F ă r ă . M a r i c a . (Cu un rîs şters.) Ş i

f ă r ă să ne v i n d e m c a s a şi f ă r ă să v i n d m a

ş i na . Ş i spuneţ i- i l u i P e t r u ţ că poate să î n

cerc . . . (Mar i c ă i . ) Î n c o t r o ?

M A R I C A : L a ma t e r n i t a t e . P e n t r u fe ţ i şoara

as ta a l u i .

P O N O R A N : . . . Dan i e l a . ( L u i P a v e l . ) M-au

scos f eme i l e a f a r ă şi n u m-au l ă sa t . Î m i d ă

d e a m o c h e n z i n ă , s a l a r i u l pe t oa t ă l u n a , n u

m a i să o i a u î n b r a ţe , s-o sa l t p u ţ i n . ( î i

s t recoară c e v a M a r i c ă i . ) l i s p u n e ţ i că-i de Ia

m i n e . de l a P o n o r a n I o n , care-i t a t ă l e i .

M A R I C A : . . .De l a P o n o r a n I o n . care-i t a t ă l

e i . l i s p u n . n-ai g r i j ă . ( Iese î n u r m a lor . )

A R J O C A : Ce s t a i A a r o n ? I a g l a j a a i a şi

t o a r n ă i n p a h a r e . Şi p e n t r u m i n e .

A A R O N : D a ' ce-i c u t i ne . ido le , că n-ai f i i n

a n u l m o r ţ i i !

A R J O C A : B a poa l e c h i a r i n c e a s i d a c e l a

care s p i n . (P r imeş te p a h a r u l , c iocneşte c u

Aaron . ) S ă t ră ieş t i A a r o n G h e r g h e i şi-ţi m u l

ţ umesc p e n t r u p r i e t e n i a ca re a i purtat-o c a

sei noas t re .

A A R O N : Şi ţ ie. ido le . Şi ţ ie.

A R J O C A : Şi in ie . da . N u m a i că eu a c u m a

m ă duc . . . A a r o n , eu an i să mo r . S i m t c u m

se ap rop i e , m ă î n v ă l u i e . . .

A A R O N : Nu !

A R J O C A : Moa r t e a m ă î n v ă l u i e . . . î m i s p u

n e am eă mi-oi trage s u f l a r e a să a p u c şi eu

pe t recerea as ta a noas t ră . . . D e d o u ă or i c i te

o su t ă de a n i de c î n d a r d f ă r ă de o p r i r e

focur i le f u r na l e l o r , e c e v a . I n toa t ă v r e m e a

a m stat ci te unu l . . . Ş i a c u m mor . M o r f ă r ă

să ş t iu d a c ă o b i r u i . . .

A A R O N : T u , P i t e r . la P e t r u ţ s au la P a v e l

le g î ndeş t i ?

A R J O C A : O b i r u i oare ?

A A R O N : C i n e ? P a v e l ?

A R J O C A : B i r u i e e l . îl ş t i u . il cunosc . . . Să

m a i a p u c c o n f r u n t a r e a , c i nd o p r i m i răs

p u n s u l ! O z i . c i t e v a c e a s u r i şi d u p ă aceea . . .

D a c ă o ieşi insă c u m nu-i b i ne ? ! Să le s ta i

pe a p roape , A a r o n .

A A R O N : Ce te-a apuca t , ido le ? D a c ă m a i

scoţi u n c u v î n t , o prost ie c a as t a . u r l u şi

e u , să ş t i i .

A R J O C A : M a i an i o r u g ă m i n t e , A a r o n . O m e

n i r e a , şt i i tu . n i m i c a n u î n v a ţ ă . T r e c e pe

l i n g ă toate c i l e a u fost. c a a b i a c u f i ecare

să i a î n v ă ţ ă t u r a de l a î n c epu t . D e aceea mi-e

î n g r i j ă de P e t r u ţ . T a r e mi-e i n g r i j ă eă

d u p ă ce n-oi m a i f i . . .

A A R O N : N u . n u . N i c i n u v r e a u să te m a i

a ud . P l e c . A n i p leca t . (Desch i de uşa d i n fund

?i. d i n p rag , şue r î nd . ) T o m . H a n s i . T o m . C a r e

s in teţ i a c o l o ? Se a u d e u n fel de l ă t ra t . 1

A R J O C A : Asta-i c o ţ o f a na , nu-i e o l a r l a .

A A R O N : T o m ! l ude eşt i . T o m ? S-a a s

c un s , a fugi t . D e f r i c a ta . ido le .

A R J O C A : R a de moa r t e fuge. că a s imţ i t-o

pe a p roape . (Se aude u n fel de , , H o ţ u ' .'

H o ţ u ' ! b l o ţ t f !".) Asta- i co ţ o f ana , n u ? N e a m

de c ioa ră , de co rb . N u se sper i e de a t î t a

că m a i e a i c i de f a ţ ă c a r e v a f ă r ă de f a ţ ă .

Tai' se a u d e c h e m a r e a „ H o ţ u ' ! Ho ţ i i " !

H o ţ u ' ! " . ) E i , c i ne e h o ţ u ' ? E u ? T u , A a r o n ?

S a u p a z n i c i i ' ă s ta a l m e u ? ! H o ţ u ' ăs ta c a r e

stă să-mi ia b u c u r i a d i n c e a s u l a ces t a d i n

u r m ă . . . D a r n-am să-i fac pe p l a c . (Şi-a luat

ha ina . )

A A R O N : Un-te d u c i ?

A R J O C A : L a P a v e l . N u ş t iu d i n ce . d a r m i

s-au l impez i t toate şi le v ă d aşa c u m s-au

fost aşezat . A m î n a i n t e a och i l o r , c a s c r i s ,

g r a f i c u l l u i Pe t r u ţ p en t r u cup toa re l e as tea

m a r i a le l u i P a v e l . Să-i a r ă t şi l u i . A i să-mi

s pu i că-s la p ă m i n t . . .

A A R O N : S i n g u r a i s pus .

A R J O C A : T r e b u i e . N u p l inge . A a r o n . S e c u

v e n e a să fac toate c i l e le-am f ăcu t . E r a u i n

m i n e şi a u u rca t o d a t ă cu m ine . . . H a i , v i n .

A A R O N : Eş t i topit .

A R J O C A : H a i . A c u m a cit is pe ş v u i i g şi a r e

o amen i i p r i n ş i i n g r eu l şar je i . P i u ă n u c a d

d i n p i c i oa re şi m a i ţ i n . m a i s u f l ă , să i n c e r t e

la c i n c i o ţe lu l a l ia t . P .D.- id c u v a n a d i u .

A A R O N : 1 n-să me rg i , că a b i a su f l i !

A R J O C A : T r e b u i e să-i s p u n .

A A R O N : M ă P i t e r , şi e u a m fost o ţe lar şi

ini-ani iub i t m e s e r i a . D a r p en t r u t ine e m a i

mul t . . . I m a i mu l t dec î t v i a ţ a .

A R J O C A : Poa l e . Poate unde-i însăş i v i a ţ a .

A A R O N : Nu ş t iu . Nu în ţe leg .


A R J O C A : B a în ţe leg i t u b i ne . ( A r ă t î n d î n

spre doorge C l a i n ca re a i n t ra t pe uşa r ă

m a s ă în t redesch isă . ) Uite-1 si pe George

C l a i n . (Aces tu ia . ) C a u n suf le t de şi-a p ier

du t t r u p u l şi a c u m a u m b l ă să-1 |Caute, aşa

te s t recor i şi tu pe a i c i . George . . . O a r e ce

cau ţ i ? Ce-ai p i e rdu t ? Ş i l a ce v i i ? L a c i ne ?

G E O R G E : N i m i c a . A m t recu t aşa .

A R J O C A : N u şti i pen t ru ce ai trecut . Să-ţi

s p u n eu : tot îţ i p l ace ţie să des f ac i c easu

r i le şi să le meş tereş t i . A m u n ceas care stă

şi mă g îndesc că poate tu. . .

G E O R G E (repede , a r ă t î n d î n sp re perete) :

C e a s u l c u c uc ?

A R J O C A : N u . R u g i n a as ta s-a opr i t î n a

inte de a m ă fi n ă s cu t e u . D a r a m d inco lo

u n ceas de s e amă . A l e s d i n m i i de cea su r i .

Ş i u n f i r de pra f . u n g r ă u n c i o r . i-a in t ra t

p r i n t re ro t i ţe . Poa te să-1 p r i cep i tu . I l ş t i i ,

c ă a ţ i fost p r i e ten i . (11 duce î nspre c a m e r a

lu i Pe t ru ţ . A desch i s uşa. ) M d a .

G E O R G E : Pe t ru ţ . . . ?

A R J O C A : Pe t r u ţ . d a . Ţie la cuc ţi-e c a p u l ,

v ă d . F i e a t unc i c u c u l , d a r să te u i ţ i şi l a

Pe t r u ţ .

G E O R G E (se u r c ă pe un scaun să dea jos

cucu l ) : P t i u î F r u m o a s ă b ă t a i e !

A R J O C A : N u ş t iu . I n t i m p u l v ie ţ i i n u mi-a

fost da t să-1 a u d c u m bate . Poa te a c u m a ,

c î n d o fi d u p ă . . .

'N-au ieşit b ine A a r o n şi P e t r u A r j o c a , şi

G e o r g e a şi î n c epu t să demon teze cucu l . )

G E O R G E ( înspre uşa că tre Pe t r u ţ . r ă m a s ă

deschisă) : T e î n t r eb i . Pe t r u ţ . ce-mi p l ace

a t î t a să u m b l u prin vech i t u r i l e şi a r c u r i l e

eu tot fe lu l de rot i ţe şi ş u r uhe l e ? A u o v i a ţ ă

a lor şi e u o ascu l t ş i , d a c ă se poate , găsesc

unde se î m p i e d e c ă şi c a un D u m n e z e u a l

c e a s u r i l o r î i a ju t să pornească m a i depar te .

Poa te u nde î n v i a ţ a as t a l a l l ă m ă î m p i e d e c şi

nu-mi pot face d r u m . cau t u n loc , u n locşor

u nde să î n s e m n c i t de cit şi eu . . . V e z i , f ie

care s imte n e v o i a să p a r ă şi e l c i n e v a , că

e pu t e r n i c , că e ascu l t a t , că-i iubit . . . ' C u c u l

a fost demon ta t î n cea ma i m a r e parte . )

C u c u l ăs ta p en t r u t oa t ă l u m e a şi c h i a r pen

t ru b u n i c u l t ă u e r a o r u g i n ă care şi-a t r ă i t

t r a i u l . D a r v e z i eă nu-i tocma i aşa. . . Nu-ţ i

p l ace că vo rbesc , ş t iu . N i c i m i e poate . Aş

v r e a şi e u să f iu s i ngu r şi n i m i c să nu-mi

a m i n t e a s c ă de z a d a r n i c a as ta fugă . . . D a r c ine

fuge ? T i m p u l n u . că e veşn ic . Uite-1 a i c i î n

rot i ţe le as tea . L-a f ixa t u n f i r de pra f . U n

veac şi m a i b ine m-a aş tep ta i f i r u l de praf

pe m ine . George C l a i n , alt f i r de pra f . Ş i

e u , p u l be re m a i m u l t ă a le rg , m ă grăbesc. . .

'Se a ude i i s u l l u i V i o r e l P r u n cu . ) A u z i ?

î n c ă u n u l foarte g r ăb i t . î ş i t r im i te e m i s a r

r îsu l lui de om care socoteşte că a l ua t c u

a r e n d ă v i a ţ a pen t ru to tdeauna ,

' î n v r e m e ce îşi vede de ceas . pe uşa d i n

fund au intrat E l s a şi V i o r e l P r u n c u . )

E L S A : N u şt iu ce ai găs i t să r î z i . Ţ i-am

spus că n u m ă in teresează pe r soana ta . N u

m ă in teresează şi n u v r e a u să te ş t i u . N u

m a i v r e a u . ( L a hoho tu l de rîs a l l u i V io re l . )

Dacă-ţ i p lace să te ascu l ţ i c u m r i z i , po f t im .

Deş i , c a să m ă e x p r i m aşa , n u te-a poft i t

n i m e n i in casă.

V I O R E L : S i n g u r m-am poft it . I n v i r t u t e a

o b i ş n u i n ţ e i . S p e r că n u m ă da i a f a r ă .

E L S A : D a c ă n u v a fi nevo ie . . . (Urcă , sus ,

l a ea.)

V I O R E L (dă să u rce şi e l . d a r e opr i t de

t u s ca l u i George) : Cine-i aco lo ? A , d u m

nea t a ! I a r a i c i ? O m u l cu su l f u l . B ă n u i a m

că o să te găsesc a i c i . I n t e resan t s t u d i u l

d um i t a l e .

G E O R G E : Ş t i u .

V I O R E L : Î m i p a r c r ă u eă nu-i al m e u . P e

c î n d l a dumnea t a . . . ( î i î n a p o i a z ă mapa . ) A i

să te î n g r o p i c u e l .

G E O R G E : Ş t i u .

V I O R E L : A t u n c i p e n t r u ce-1 m a i ţ i i ?

G E O R G E (l-a p r i v i t l u n g şi apo i . şu ierat ) :

Poa te ca să fac u n t roc , u n s c h i m b . (Direct . )

P r e zen ţ a d um i t a l e a i c i l a no i şi i n c a s a

A r j o c a e u n fel de p l a t f o r m ă de pe ca re să

v ă pu t e ţ i l a n s a u l t e r i o r pe s c a r a i e ra rh i c ă .

V I O R E L : Să s p u n e m .

G E O F i G E : V ă ofer o p l a t f o r m ă m a i r a p i d ă ,

m a i certă . ( î i a r a t ă mapa . ) S t u d i u l m e u .

V M d a u .

V I O R E L : Ş t i u p en t r u ce. C a să p lec . S ă

d i s p a r şi să-ţi las c î m p l i ber l a E l s a . I n

r egu l ă . S-a f ăcu t .

G E O R G E : C a să p leca ţ i . D o a r p e n t r u a l i t .

V I O R E L : E ş t i u n n a i v . D a r as ta te p r i veş te

pe d u m n e a t a . (Către E l s a , c a re cobor îse î n

tr-o cochetă roch ie de casă.) Ce e l egan t ă !

î m i pa re r ă u . d o m n i ţ ă , că n u a m l ua t s e ama

p î n ă a z i . D a r poate , u nde te-ai b o t ă r i t să ne

d e s p ă r ţ i m . s e n t imen t i d v i i t o a re i d i s t a n ţ ă r i

mi-a da t o acu i ta te în p r i v i r e . . . A p r o a p e

că-mi pa re r ă u . E r i d i c o l ce-ţi s p u n , d a r

î m i pare r ă u .

E L S A : Du-te. S ă ne l u ă m r ă m a s b u n ca do i

o a m e n i c i v i l i z a ţ i . A . să n u u i t . ( îş i scoate

d i n deget u n i ne l şi-1 pune pe m a r g i n e a

mese i . )

V I O R E L : N u p r i m e s c n i m i c î n a p o i . T e rog ,

E l s a , păstrează-I c a pe o am i n t i r e de l a

m i n e . ( î n d r e p l î n d u- ş i sp ina rea . ) U n gentle-

m e n . g e n t î c m e n r ă m î n e . A i v r u t l i be r t a tea ,

ţ i-am dat-o. F ă r ă c ond i ţ i i , f ără . . . (Răsuc i n-

du-se î n sp re George . ) A i r îs . D e ce ? R ă s

punde .

G E O R G E (cu c a p u l peste c ea su l lu i ) : N u

ş t iu ce v r e i .

V I O R E L : Scoate-ţi d i n och i po r c ă r i a as ta d c

l u p ă s i u i tă-te l a m i n e c î nd îţ i vo rbesc .

G E O R G E : Po f t im .

V I O R E L (pr in t re d i n ţ i ) : O r i — crez i că n u

po l păs t ra şi u n a şi a l t a ?

G E O R G E : N u .

V I O R E L : C u m . nu ? V e z i m ă , George C l a i n .

m ă C i c ă D o n J u a n , G i c ă R o m e o . — G i c ă

Catas t ro fă . . . M ă Ca tas t ro fă , d ac ă d e s ch i z i gu ra

şi te-ai b î l b î i t , ţ i-am cusut-o pen t r u tot

deauna . . . !


E L S A : D e ce-i vo rbeş t i aşa ? Ş i d u m n e a t a

Geo rge , de ce-i î n g ă d u i ? D e ce-i î n g ă d u i

să-ţi s p u n ă c u m î ţ i s p une ?

G E O R G E : A ş a m i se s pune : Ca tas t ro f ă .

F i i n d c ă d a c ă d e s c h i d g u r a e o ca tas t ro f ă . Ş i

d ac ă tac . p e n t r u n u n e tot ca tas t ro f ă e.

P E T R U Ţ ( v e n i n d d i n c a m e r a a l ă t u r a t ă ) :

A t u n c i a m să v o r b e s c e u .

V I O R E L : Vorbeş te s f i n x u l , ascu l t a ţ i . D u p ă

0 tăcere de o noap te şi o z i . . . ( L u i Pe t ru ţ . )

S-a t e rm i n a t c u g r e v a tăcer i i ?

P E T R U Ţ : C u m auz i . . .

V I O R E L : Ş i ce te-a h o t ă r î t ?

P E T R L Ţ : Ned rep t a t e a . N u pot să su f ă r ne

d rep ta tea . Se vede că as ta ni-e î n s înge şi-i

m a i tare c a no i . D e aceea î ţ i ce r să-i d a i

î n a p o i ce i-ai l ua t . T e m a l u i c u su l f u l .

V I O R E L : I n t r e n o i a i n t e r ven i t o înţele-

legere , u n s c h i m b de b u n ă vo i e şi nes i l i t

de n i m e n i . (Pe a l t ton.) N-are n i m e n i ce se

ames t e c a . Mi-a da t . i-am da t . Ş i se poate

c ă ce i-am da t e u să f ie m a i de v a l o a r e . A ş a

este, Geo rge C l a i n ?

G E O R G E : A ş a este.

P E T R U Ţ : A m au z i t tot. Aşa că . dă-i s t u

d i u l î n a p o i .

G E O R G E : A i auz i t , tot. tot ? Ş i p e n t r u ce

1 l-am da t ?

P E T R U Ţ : N u ş t i u p e n t r u ce i l-ai dat , d a r

ai să-1 p r i m e ş t i î n a p o i . ( L a ges tu l l u i George . )

C u v o i a s a u f ă r ă v o i a ta , ţi-1 v a d a .

V I O R E L : . . .Ca să f a c i d rep ta te , h a ? Nu-i

p en t r u d rep ta te şi ş t i u p e n t r u ce î m i cauţ i

r îcă . c u m şt i i ş i tu . F i i n d c ă de socoteşt i

î n c o r no r a t .

P E T R U Ţ : S ă tac i !

E L S A : S i n t şi e u de fa ţă . C u m îţi per-

m i ţ i !

V I O R E L : î n g ă d u i e , d o m n i ţ ă , să r ă s p u n d pe

tonu l l u i . A m şi eu s înge î n v i n e . ce d r a c u î

( L u i Pe t ru ţ . ) N u m ă d ă d e a m de o pa r t e să

m î n g î i a d m i r a b i l a c u n u n ă de a banos a u ne i

pe rsoane , pe ca re o c u n o a ş t e m î m p r e u n ă .

' E l s a a dat să p l ece , d a r î n u l t i m a c l i p ă

s-a opr i t . ) C u m şt i i , a m luat-o de a i c i c u

m a ş i n a . D a r pe d r u m , n u ş t i u ce a apucat-o

şi mi-a ceru t s-o d u c l a ga r ă . D u p ă c u m

spune m a m a l u i J o i i . o f i l a B u c u r e ş t i , l a

u n c h i u l s ău . D a r se î n toa rce . Ş i ce n u s-a

î n t i m p l a t , se v a î n t î m p l ă , f i i s i gu r .

P E T R U Ţ : Dă- i î n a p o i ce i-ai l u a t !

V I O R E L : A d i c ă t r adus în c odu l n o s t r u , să

n u p u n m i n a pe L i v i a . E i . a f l ă că n i m i c

n u m ă opreş te să p u n m i n a . Ş i ghe ru ţe l e ei

s u p e r b e or să-mi s c a r m e n e b a r b a ca u n p iep

tene. U n p i ep tene de f i l deş . (E l s e i . ) A i l ă sa t

i ne l u l pe m a r g i n e a m e s e i şi-ar pu t ea să c ad ă .

Pune-1 î n a p o i î n deget . I ţ i d a u u n m i n u t

să-1 pu i î n a p o i .

P E T R U Ţ : D e ce-i vo rbeş t i a s a ? D e ce ,

m ă ? !

V I O R E L : A l t ă p l a c ă . Dă-i î n a i n t e . S a u ţi-ai

t e rm i na t c u r a j u . . . ? G u r a de vo i .

E L S A : P e t r u ţ , trage-i u n a ! Trage- i şi în-

vaţa-1 să şt ie c ine s î n t em no i .

P E T R U Ţ : Ş t i u şi s i n gu r ce t rebu ie să fac .

(\ e n i n d î n a i n t e a l u i V i o r e l , e ga ta să r i d i c e

m î n a , d a r se reţ ine. ) E ş t i î n casă l a no i şi

n u v r e a u . Cere-i s cu ze sor-mi , şi I u i Geo rge

dă-i ce i-ai l ua t .

V I O R E L (E l s e i ) : D o m n i ţ ă , n u s in t o m u l

să-mi ta i p u n ţ i l e , m a i a les că s-ar p u t e a să

m a i m e r g e m pe aceeaşi p un t e .

E L S A : N i c i o d a t ă .

V I O R E L : N u se şt ie . d o m n i ţ ă . O r i c u m v ă

fac v o i a . (A l ua t i ne lu l . )

P E T R U Ţ : Ş i a c u m a , dă-i l u i Geo rge s t ud i u l .

( I n uşă . ) N u a i să p l e c i .

V I O R E L : I a m î n a de pe m i n e . A m fost

haske tba l i s t . Ş t i u f i gu r i şi a t a c u r i , că te fac

neom .

P E T R U Ţ : N-am fost b a ske t ba l i s t . Ş i c î n d

a m fost m i c m i se s p u n e a fe t i ţa . A s t a , m a i

apo i a b i a m-a s i l i t să m ă dovedesc b ă r b a t .

Ş i î m p o t r i v a f i r i i me l e a m î n c e p u t să fac

spor t . Ş i ce a fost m a i b r u t a l . A m f ă c u t

b o x ş i greco-romane şi j udo . A ş a că i a

s e a m a . O r i î i î n a p o i e z i ce-i a l l u i . . . !

V I O R E L : Î m i pa re r ă u p e n t r u t ine , d a r

se v ede că aşa s în te ţ i v o i . S ă d a ţ i c u c a p u l

î n z i d . Ş i t a t ă l t ă u . I-am spus să n u încerce

v a n a d i u l a c i n c i , i d eea ta de a l t fe l . . .

P E T R U Ţ : A î n d r ă z n i t ?

V I O R E L : D a c ă să te a r u n c i c u c a p u l i n z i d

se c h e a m ă î n d r ă z n e a l ă !

P E T R U Ţ (ca p e n t r u el) : F ă r ă g ra f i c , f ă r ă

reţetar. . .

G E O R G E (de l a l o c u l său) : L e a re . I le-am

dat e u . L e - a m re f ăcu t d i n m e m o r i e .

V I O R E L : V a s ă z i c ă tu ! T u . G i c ă Ca tas t ro f ă !

Ş i m a i v r e i să-ţi d a u s u l f u l ? ( L u i P e t r u ţ .

ca re a încercat să-i s m u l g ă mapa . ) B i n e , d ac ă

m ă si leşt i . N u fac dec î t să m ă a p ă r . Ş i a t a c u l

m e u tot a p ă r a r e este. Ţ i ne d a c ă v r e i . Î n g h i t e ,

î n c a sea z ă .

G E O R G E : P e t r u ţ . n u v r e a u . N u t rebu ie . T e

uc ide . N u v e z i că te u c i de .

P E T R I Ţ : N u te teme . Geo rge . N u te teme .

G E O R G E : Despar te- i E l s a , ce s ta i . . . ! Sîn-

gcrează . Li te-1 că-i p l i n de s înge .

E L S A : E b i ne . E b i ne , să m a i v e z i şi s i n

gele c u r g î n d .

V I O R E L : D o m n i ţ ă , n u te m a i r e c unos c . V o r

beşt i ca o v a l k i r i c . Ţi-e de a j u n s . P e t r u ţ ?

S a u m a i v r e i ?

E L S A : E ş t i generos b a ske t ba l i s t u l e . şi s i gu r

pe t ine . Atinge-1. P e t r u ţ . Atinge-1 să n u se

v a d ă .

G E O R G E : C i n e eşti tu ? C i ne s in te ţ i v o i ?

N u v ă în ţe leg .

E L S A : I a s e a m a b ine şi a i să î n ţe leg i .

G E O R G E : N u pot să supor t . N u pot. D e s

parte-i.

E L S A : T r e b u i e . T u c r e z i eă p en t r u t ine se

bat ? S a u p en t r u L i v i a ? Poa te n i c i e i n u

ş t iu p e n t r u ce . D a r t rebu ie . T r e b u i e să se

bată . . . O r i de cite or i de-a l u n gu l v i e ţ i i şi-au

ven i t fa ţă in fa ţă . u n u l d i n do i n u s-a m a i

r i d i ca t .

G E O R G E (a fugit în f und şi d e s c h i z î n d uşa") :

Nu-i n i m e n i ? Nu-i n i m e n i să-i d e spa r t ă ?


(Dc a f a r ă se a ude c h e m a r e a eo ţo fane i :

„ H o ţ u ' ! H o ţ u ' ! " )

K L S A : E pe a p r oape A a r o n , că-i a u d coţo

f ana . (Coţo fana s t r igă de as tă d a t ă m u l t m a i

l i m p e d e : „ H o ţ u " ! H o ţ u ' ! H o ţ u ' ! " V i o r e l s-a

în tors î n sp re uşă . su f i c i en t ca P e t r u ţ să-l

p r i n d ă în t r-un croşet care l-a dat pe podea . )

P E T R U Ţ : A s t a a fost p e n t r u ta ta şi toate

neca zu r i l e ci te le-a t ras . F i i n d c ă pe B e r b e c e

tu l-ai z ă d ă r i t ca să facă ce a f ă c u t . U n

c u v î n t n u i-a spus t a l a . N i c i m i c . C a să ştii

ce om e !

E L S A (în v r e m e ce V i o r e l se r i d i c ă de j os .

demon ta t r ă u , l u i Pe t r u ţ ) : C a p e n t r u o p r i

m ă r e p r i z ă , e b ine . . . C h i a r foarte, b i ne . N u

ma i că p e n t r u r e p r i z a a d o u a v-aş pof t i să

treceţi pe v e r a n d ă . E şi loc m a i m u l t . (A

desch is l a rg u şa şi i-a scos pe v e r a n d ă . ) A i c i

s înt l u c r u r i l e b u n i c i i S i l v i a şi a r f i p ă c a t .

( Începe să a r a n j e z e s caune l e şi tot ce-a fost

dep lasa t in c u r s u l b ă t ă i i . )

G E O R G E : E l s a , n u te î n ţe leg . C r e d e a m că

V i o r e l P r u n c u iţi p l ace , că-ţi p l a ce mu l t . Ş t i u

as ta şi ş t i u că a i să p l i ng i d u p ă e l .

E L S A : Poa te m a i t i r z i u . S a u n i c i a t u n c i .

G E O B G E : P l i n g i şi a c u m a i n i n i m a d u m i

tale. T e a u d . ( L a tăcerea ei.) A t u n c i , c u m ? !

C u m se î m p a c ă l i n i ş tea a s t a a ta şi i n ima . . .

Ş i p roş t i i ă ş t i a care-şi ca ră p u m n i i p a r c ă a r

fi c i ocane . Opreşte-i . T e rog . T e rog mu l t .

E L S A : T r e b u i e .

G E O R G E : D a r V i o r e l P r u n c u e m a i v o i n i c .

C u u n c ap m a i î n a l t . 11 uc i de . I l face n e o m .

M ă tem. Mi-e t e a m ă .

E L S A : N u m ă t em . Ş i d a c ă c i n e v a iese b ă

tut, e V i o r e l P r u n c u .

G E O R G E : D a r P e t r u ţ e s l ăb i t . Ş t i u de l a

T i b i că-i n e do rm i t şi n e m i n c a t .

E L S A : N i c i n u şt i i ce u ş o r se r e f ac o a m e n i i

c i n d a u veşt i b une . Ş i P e t r u ţ a p r i m i t d o u ă

veşt i b une . Şt ie unde-i L i v i a . Ş i şt ie că ta ta

a a vu t î n d r ă z n e a l a . . . (Cu dege tu l î n sp re P e

truţ ca re a v e n i t de pe v e r a n d ă . ) Ţ i-am

spus . n u ? L u i Pe t r u ţ . c u o c h i u l neg ru , b u z a

s înge r ind . ) E b ine . E foarte b i ne . Unde- i

a c u m b u n i c u l să-şi v a d ă s ă m î n ţ a , s t i r p a l u i

a f u r i s i t ă ? !

P E T R U Ţ ( lu i Geo rge , î n t i n z î n d u - i m a p a ) :

Ţ i n e ! Şi du-te l a B u c u r e ş t i , l a m i n i s t e r , l a

I ns t i t u t . A i să a i s ucces . 0 d a t ă , î n v i a ţ ă

să be i şi tu d i n v i n u l d u l c e a l l a u de i .

E L S A : Ascultă-1 Geo rge . Ascultă-1 şi n u o

să-ţi p a r ă r ă u . ( L u i Pe t ru ţ . ) Ş i a c u m , m ă i

f ra te-meu, î n t î i şi î n t î i t r e c i şi pune-ţ i c a p u l

s ub c i şmea . (Se î n t oa rce b r u s c . P r i n f u n d a

in trat M a r i c a . ; N i c i că se pu tea , m a m ă , să

v i i l a v r e m e m a i p o t r i v i t ă .

M A R I C A clin uşă : P e t r u ţ . m a m ă ! Ce-i c u

t ine ? C i ne le-a a r a n j a t aşa ?

E L S A : Nu-i ce c r e z i d u m n e a t a . A c ă z u t c u

ob r a zu l peste pa l e t a l u i T i b i şi-i p l i n de

vopsea . ' î l î n d e a m n ă pe P e t r u ţ î n sp re ba ie .

în t imp ce o m a i re ţ i ne pe ma ică-sa . A c e s

teia. ; Cine-i i n spa te le t ă u ? P e c i ne a s c u n z i ?

N u c u m v a v r eo p l i m b ă r e a ţ ă d i n R u c u r e ş l i ?

T r e c i n d p î n ă Ja uşă o a du ce pe L i v i a de

m i n ă . ) Ş t i a m că t rebu ie să v i i .

P E T R U Ţ ab i a şopt i t ) : L i v i a , L i v i a !

M A R I C A : S t a a f a r ă la p o r t i ţ ă şi n u î n d r ă z

nea . . . ( L u i Petruţ . ) C u c i ne tc-ai b ă t u t ? C u

c ine ? V a r z ă ţi-a f ă c u t u r e c h e a . Şi u i te , g u r a .

N u m a i as ta iţ i l i p sea să te p r i n d ă i n c opc i .

D i t a i g ă l i g a n u l şi se ba te ca un cop i l . ( U r

m a t ă de E l s a , îi î m p i n g e î n a i n t e a ei pe P e

t r u ţ şi L i v i a , ca re n u m a i con tenesc să se

uite u n u l la ce lă la l t . L i v i e i . ) L a s ă că-i s p u i .

î i s pu i lot. Şi c u m a i fost l a u n c h i u - t ă u şi

de aco lo l a m a m a . Ş i ce ţi-a s pus şi ea . . .

E b i ne P e t r u ţ . E b i ne . (l-a scos d i n scenă. )

G E O R G E (a urcat ceasu l eu c u c pe pere le ) :

C a să v e z i d i n ce le-ai opr i t . D i n t r-un f i r ,

u n f i r i c e l de pra f . (Aude paş i d i n s p r e v e

r a n d ă şi c oboa r ă î n d a t ă . A u in t ra t J o i i şi

V io re l . )

J O L I : E r a m jos c u L i v i a şi a m v ă z u t . A m

v ă z u t tot. ( L a tăcerea l u i V i o re l . ) Că-i e r a l u i

de C l a i n şi m a p a l u i . P e d r a cu ' . . . ! F i i n d c ă

tu eşti u n c i n e v a , u n d o m n , u n gen t l emen .

N e a m de ţ ă r a n i . M o m i r l a n i . ce să te a ş tep ţ i

de l a e i . Că-i s p u n e a m şi L i v i e i . . . P u t e a p l e c a

i n l u m e a l a r g ă şi s-a î n to rs l a ă ş t i a . ( I n t re

t imp l-a s c u t u r a t şi l-a d i ch i s i t . D î n d c u

och i i de Geo rge C l a i n , care-şi f ă cuse şi e l or

d i ne i n co l ţ i şo ru l lu i . ) A , d o m n u ' C l a i n . M a r e

b r i n z ă că ţi-a da t m a p a c u s u l f u l . N i m i c a

nu f a c i . N i m i c a .

G E O R G E ( lu i V i o r e l , d u p ă o ez i t a re ) : Dat*â

p l e c i de a i c i . d a c ă d i s p a r i , ( l i î n t i n d e mapa . )

J O L I ( lu i V i o r e l ) : la-o. Ia-o, ce m a i s t a i .

A m e u g r i j ă ca B u c u r e ş t i i să o p r i m e a s c ă de

u r g e n ţ ă şi să a j u n g ă c u p r i o r i t a t e i n d i s cu ţ i e .

(Şopt i t . ) A p o i , o c ă l ă t o r i e de s t u d i i i n s t ră i

n ă t a t e p e n t r u u n t i n ă r de ta lent , a t î t a m a i

poate şi u n ch i u " . D a r n u pe vo r be . N u m a i

m e r g pe v o r be . M ă î n ţ e l eg i .

V I O R E L : î n ţ e l e g . A m în ţe les .

( N u a u ieş i t b i n e ce i do i — cu m a p a , se

în ţe lege — că a şi i n t ra t î n t r-un suf le t I u l i a

Svoboda . )

I U L I A : L i v i a ! A ven i t . . . ( L u i P e t r u ţ , c a r e

a r e v e n i t d i n ba i e , spă l a t şi c u a l t ă c ămaş ă . )

G h i c i , P e t r u ţ , c i ne a v en i t ?

( N u m a i a ş t e ap t ă r ă s p u n s l a gh i c i t oa re

f i i n d c ă i n spa te le l u i P e t r u ţ v e n i s e L i v i a .

Ş i o d a t ă c u ea E l s a şi M a r i c a . I u l i a i z b u c

neşte î n rîs. R î d şi cei la l ţ i . )

E L S A ( in v r e m e ce P e t r u ţ şi L i v i a îş i v o r

besc î n ş o ap t ă , I u l i e i şi l u i George ) : Ş t i a m .

T a t a , de aceea a fost l a T i m i ş o a r a , c a s-o

î n t r e be pe t an t i L u c i a d a c ă să-i s p u n ă de

tată-său. . . A s t a a fost şi r o s t u l t e l eg rame i .

L I V I A : N u m a i că u n c h i u l P a v e l n u a a v u t

t ă r i a să-mi s p u n ă . A ce rca t aşa pe ocol i te , pe

a s cun s să nu-mi z d r obeasc ă i n i m a . I-a fost

m i l ă . D a r m i e de ce n u mi-a fost m i l ă să-i

s p u n c i te i-am s p u s . J u d e c a ţ i - m ă c u m v re ţ i ,

d a r n u mi-a fost m i l ă . J u d e c a ţ i - m ă , Ed s a şi

tu P e t r u ţ , v ă cer e u . J u d e c a ţ i - m ă , da ţ i -m i

p e d e a p s a pe ca re o socot i ţ i . O p r i m e s c d i n a

in te , o r i c a re a r f i .

M A R I C A : D e s t u l cu p ros t i i l e , cop i i . M a i

b ine a j u t a ţ i -mă să p u n m a s a .

L I V I A : D a r c u m pot v e n i î n a i n t e a voas t r ă

c a şi c u m n i m i c n u s-a î n t i m p l a t ? !


M A R I C A : N u s-a î n t â m p l a t n i m i c . Să-ţi i n l r c

b ine i n m i n t e . Ş i v o u ă tu tu ror .

L I V I A : Ş i c u m ? S ă v i n c u m î i n i l e cu ra te

şi f ă r ă p ă r e r i de r ă u ? D u p ă toate c i te v i

le-am spus şi le-am f ă c u t ? !

M A R I C A : C u m î i n i l e c u r a t e şi f ă r ă de p ă

re r i de r ă u . Ş i t u . P e t r u ţ , n u te f r ă m î n t a

n i c i t u . A m a j u n s să ne c u n o a ş t e m m a i b i ne ,

şi a s t a nu-i p u ţ i n .

L I V I A : D a r s im t n e v o i a să cer i e r t a re .

P e t r u ţ . a i să m ă ierţi ? A i să m ă po ţ i i e r t a ?

(P r i n t r e l a c r im i . ) I a r t ă şi u i t ă . T e rog . I n

g e n u n c h i , te rog.

A A R O N (care i n t r ase p r i n f u n d şi a desch i s

uşa l a r g ă c a T i b i să-1 poate a duce pe bu

n i c u l său) : L i v i a . î n v a ţ ă de l a m i n e , a l de

A r j o c a i a r t ă , d a r n u u i t ă . ( î n t r e t imp l-a

a d u s pe P e t r u A r j o c a p î n ă î n j i l ţ . ) N u u i t ă

a f u r i s i ţ i i . F i i n d c ă a l t c u m , l a ce m a i c ă u t a

ido lu l aco lo sus ? A v e a e l c e v a , o socotea lă

a lu i cu m e t a l u l şi a fost să-i p l ă t ească .

P E T R U Ţ : B u n i c u l e !

A R J O C A (îl m î n g î i e ) : E b ine P e t r u ţ . A c u m a

e b i ne .

T I B I : D a . L a b o r a t o r u l a r ă s p u n s că-i b i ne .

A R J O C A : Ş t i i . T i b i , că n u de asta-i v o r b a .

D a r t u , P e t r u ţ , pe u n d e a i fost ? P e unde-a i

u m b l a t ? Mi-ai l i ps i t . Mi-a i l ips i t mu l t . (Şi-şi

trece m î i n i l e pe o b r a z u l lu i . ) V i n ' şi t u

L i v i a . (Îşi t rece m î i n i l e şi pe o b r a z u l ei.)

D u p ă o b r a z u l şi î n f ă ţ i ş a rea ta . c i ne a r b ă n u i

că s ta i c u ghe ru ţ e l e ga ta să t a i şi să sf îş i i .

P E T R U Ţ : N u . b u n i c u l e .

A R J O C A : E i , n u . A p r i g ă f eme ie ţi-ai l u a t

Pe t r u ţ . D a r aşa ni-e ob i ce i u l d i n v e a c .

T I R I : D e Ia F l o a r e a , f e m e i a l u i P ă t r u , fe-

c io r i d lu i A r j o c a ă l b ă t r i n .

P E T R I Ţ (îl c o n t i n u ă ) : . . .care î n 1788 c u o

m i n ă de or tac i a ţ i n u t p i ep t tu rc i l o r . . .

A R J O C A : Şi-ţi s pu i : E i a u a v u t c u i ţ i n e

p iept . D a r no i . eu ? T e î n t r eb i c u ce a i să

te dovedeş t i . . . ! ( î l p r i veş t e lung. ) C u d r a

gostea , c u ne s t i n s a la sete p e n t r u d rep ta te şi

a d e v ă r . Î m p o t r i v a o r i c u i . C h i a r şi a t a t ă l u i

şi a b u n i c u l u i t ă u . (Cu u n gest.) N-ai ce te

r u ş i n a . Ş i n i c i no i ce i l a l ţ i de ce să ne s u

p ă r ă m . Se c u v e n e a să t r e c e m p r i n ce a m

trecut ca să ş t im cunoa ş t e d r u m u l c a re te

a ş t eap t ă , ((ia p en t r u s ine . ) E î n a i n t e a o ch i

lor m e i . 11 v ă d c u m se des f ă şoa r ă p î n ă de

par te , depar te . (S-a în tors î n sp re Pe t ru ţ . )

Eş t i pe d r u m u l n o s t r u d i n v e c h i . Să-1 stră

ba ţ i i n s ă n ă t a t e şi c i ns te . ( I n aceeaşi c l i p ă ,

d i n s e n i n , c î n d n u se aş tep ta n i m e n i , c e a s u l

cu c uc s un ă de t re i o r i : „Cu-cu, cu-cu .

cu-cu".) I l a u z i , A a r o n ! L-a i auz i t ? î n

s e a m n ă că ga ta , a t î t a mi-a fost.

P E T R U Ţ : N u , b u n i c u l e .

A R J O C A : R a d a . A ş a t rebu ie . E drep t şi

aşa se c u v i n e . C a o c u m p ă n ă . U n u l u r c ă , ce

l ă l a l t c oboa r ă . Ş i a c u m a a f l ă că-i t i m p u l să

u r c i tu . U r c ă P e t r u ţ . U r c ă să-ţi c iş t ig i d r ep

tu l . D r e p t u l c a o a m e n i i să te şt ie ca pe

u n u l de a i lor . Ş i t u T i b i , de ce tac i ? U n d e

ţi-s v o r be l e de d u h ? I a m ă u n c a r t o n şi u n

c ap ă t de c ă r b u n e şi cearcă să m e r g i pe ce

şt i i . I ţ i ce re b u n i c u l , să n u u i ţ i , T i b i .

T I R I : N-am să u i t , b u n i c u l e . N u u i t .

P E T R U Ţ : R u n i c u l e ! D r a g u l m e u , b u n u l

m e u b u n i c .

A R J O C A : A a r o n G h e r g h e i , u n d e ţi-e c o r b u l ,

c i o a r a , c o ţ o f ana vo r b i t o a r e . Porunceş le- i , m ă

A a r o n , să z boa re peste t o a t ă R e ş i ţ a , de l a

S t a v i l a l a M o c i u r , şi să s p u n ă că P e t r u

A r j o c a . . . Că P e t r u A r j o c a u r c ă i a r ă . C u p r i

ceperea l u i d i n b ă t r i n i , d a r c u î n v ă ţ ă t u r a şi

î n f ă ţ i ş a rea şi t ă r i a de o m t i n ă r .

P A V E L (care i n t rase ) : Ta t ă . C u m te s i m ţ i ,

tată ? !

A R J O C A : B i n e . E b i ne şi l a v o i , a co lo , ş t i u .

P r iveş te î n j u r şi c u p r i n z î n d u - i c u p r i v i r e a

pe toţi . ) A c u m a v o i a ţ i p l e c a poate p i n ă l a

M o n i o m , pe coas ta d i n f a ţa p ă d u r i i de te i cu

am i r o s de f loare şi z u m z e t de a l b i ne . N u pot

merge c u v o i . că mi-e d r u m u l l a a l t să laş ,

tot pe o coastă de dea l . . . C i n e p l i nge ? C i n e ?

A a r o n , n u t rebu ie . R ă s p u n d e . P a v e l , l a te le

fon. D e ce n u r ă s p u n z i ? Spune- le să n u

a i b ă g r i j ă , că v i n e aco lo P e t r u A r j o c a . P e t r u

A r j o c a . ă l t i n ă r . ( L u i Pe t ru ţ . ) Du-te. V r e a u

să te pe t rec c u och i i . ( D ă să se sa l te în t r-un

cot, d a r o d a t ă î i c ade c a p u l pe spate.)

P E T R L Ţ (s-a re în tors ) : B u n i c u l e !

P A V E L : T a t ă !

A R J O C A (cu u n zvâcnet şi-a să l ta t c a p u l şi

l u i Pe t ru ţ . ) L a ce te-ai î n to rs ? Ţ i-am spus

că v r e a u să te pe t rec c u och i i . Du-te, h a i .

P E T R U Ţ : S ă m ă pe t rec i c u och i i , d a . D a ,

b u n i c u l e . (Şi , f ă r ă să-şi i a o ch i i de l a och i i

b u n i c u l u i s ău , păşeşte î n sp re uşă şi . ma i

mu l t şopt i t . ) O c h i i ă ş t i a d r ag i !

T I B I (care-i m e r g e a a l ă t u r i ) : C a u n a b u r ,

aşa-ţi t r ime te u n sur îs să te însoţească . . . Să

te însoţească pe toate d r umu r i l e . . .

P E T R U Ţ (d in p rag , c u o u l t i m ă p r i v i r e î n

spre b u n i c u l său) : O c h i i d r a g i a i b un i c u l u i . . .

O h . v o i och i b u n i şi d r a g i !

Ş i o d a t ă c u u şa pe c a re o d e s ch i d e a

cobor î t încet

CORTINA


Din jurnalul unui telefob

Se c o n f i r m ă î n c ă o d a t ă i m e n s a impo r

t a n ţ ă pe care o are t e l e v i z i u ne a î n v i a ţ a

societăţ i i c o n t e m p o r a n e , i m p o r t a n ţ ă ce de

curge a t î t d i n m a r e a capac i t a te d i f u z i v ă a

t e l e v i z i u n i i , cît şi d i n pu te rea ei de a i n

f l u en ţ a conş t i i n ţ a soc ia lă , po l i t i c ă şi c u l t u

ra l ă a mase l o r .

L a î n t â ln i rea c u o a m e n i i de a r t ă şi c u l

t u r ă , care a a v u t loc l a 10 f eb rua r i e , t ova

r ă şu l N i co l a e Ceauşescu a f ă c u t c u n o s c u t ă

hotărârea Com i t e t u l u i E x e c u t i v a l p a r t i d u l u i

de a se c rea u n Con s i l i u N a ţ i o n a l a l r ad io

t e l e v i z i u n i i r o m â n e . . . o rgan i sm l a rg rep re

zen t a t i v , c u ca rac te r obştesc — d i n care să

facă par te conduce r i l e uno r o r g an i z a ţ i i eco

nom i ce cen t ra l e , a le u n o r m i n i s t e r e , a le

o r g an i z a ţ i i l o r de m a s ă şi obşteş t i , ale un iu-

ndo r de creaţ ie , o amen i de a r t ă şi c u l t u r ă

şi a l ţ i r e p r e zen t an ţ i a i o p i n i e i p ub l i c e , ca re

să as igure o r i en t a rea gene r a l ă a m u n c i i şi

c h i a r a p r og r ame l o r r a d i o t e l e v i z i u n i i . A c e a s t a

v a a j u t a c onduce rea cu ren t ă a i n s t i t u ţ i e i ,

î n t r egu l co lec t i v să r ă s p u n d ă m a i b i ne ce r i n

ţelor ac tua le a le soc ie tă ţ i i noas t r e " .

I a t ă , a ş ada r , că i n s t i t u ţ i a r a d i o t e l e v i z i u n i i

este cons i de ra t ă , pe b u n ă drep ta te , o i n s t i

t u ţ i e de in teres n a ţ i o n a l , a căre i ex i s t en ţ ă ş i

dezvo l t a re i m p l i c ă o r ă s p u n d e r e m a j o r ă , pro

b l eme l e ei f i i n d înseş i p r ob l eme l e soc ie tă ţ i i

noas t re con t empo rane . Aces t e f o rm i d ab i l e s is

t eme de c o m u n i c a r e , r ep rezen ta te de r a d i o

şi t e l e v i z i u ne , c on t r i b u i e d i n ce î n ce m a i

m u l t l a p r o ce s u l p r i n care soc ie ta tea i a c u

n o ş t i n ţ ă de s i n e , se a u t ode f i n e ş t e şi se auto-

d e t e r m i n ă . Se a r a t ă , dec i , pe d ep l i n î n t e m e

iat p r i n c i p i u l demoora t i c , l a r g de l i b e r a t i v , p e

ca re se b a z e a z ă n oua f o r m u l ă de c o n d u c e r e

şi î n d r u m a r e a r a d i o t e l e v i z i u n i i , p r i n c i p i u

ce e x p r i m ă , î n u l t i m ă i n s t a n ţ ă , creşterea ro

l u l u i soc ia l-educa t iv a l aces to r m i j l o a ce mo

de rne de c o m u n i c a r e ind iv id-sooietate . Sa l tu l "

pe ca re , î n n u m a i c î ţ i va a n i , l-a f ă c u t tele

v i z i u n e a — de l a reve la ţ i a tehn ico-ş t i i n ţ i f i că

s t r ic tă , l a f u n c ţ i a de f o rma re şi pe r fec ţ i ona re

m u l t i l a t e r a l ă a conş t i i n ţ e i — este spec tacu los

şi imp r e s i o n a n t , d a r şi a d u c ă t o r de m a r i

ob l i g a ţ i i . Aces t o r ob l i g a ţ i i , de l oc s imp l e ş i

u şoa re , v a t r ebu i să le f acă f a ţ ă C o n s i l i u l

n a ţ i o n a l a l r a d i o t e l e v i z i u n i i , o r g a n i sm care-

ne v a r e p r e z en t a pe n o i to ţ i , aşa n u m i ţ i i

t e lespec ta to r i . Se a m p l i f i c ă şi se î n n o b i l e a z ă ,

p r i n u r m a r e , n o ţ i u n e a de te lespecta tor . M a i

mu l t , a f i t e lespec ta tor d ev i n e o funcţie.

Duminică 10 ianuarie. Să-^mi r e i a u , dec i ,

î n s e m n ă r i l e de j u r n a l . T i m i ş o a r a a î m p l i n i t

o su t ă de a n i de t ea t r u r o m â n e s c , i a r tea

t ru l d i n T i m i ş o a r a — a c u m T e a t r u N a ţ i o

n a l — d o u ă z e c i şi c ine i de a n i de ex i s ten ţ ă .

C u acest p r i l e j , r e po r t e r u l Ar is tdde B u h o i u

are b u n a i n s p i r a ţ i e de a î n t r e b a pe c î ţ i va

cop i i : ee este tea t ru l ? R ă s p u n s u r i l e — n u

le r e p r oduc , f i i n d c ă le-as r ă p i f a r m e c u l —

dovedesc î n p r i m u l r î n d f ap t u l că , î n c ă l a o-

v î r s t ă c r u d ă , t e a t r u l e v ă z u t ca o mag i e poe

t ică , u n r e f l ex me t a f o r i c , s ub l ima t , a l r e a l u

l u i . (Scot d i n c a u z ă r ă s p u n s u r i l e m a i naive-

ale u no r î n c î n t ă t o r i p reşco la r i , c o n f o rm că

r o r a t e a t r u l a r fi ,,o casă" . D a r şi aloi s e

pu tea d i s t i nge , d i n tonu l r ă s p u n s u l u i s au

d i n p r i v i r i l e i rez i s t i b i l e a le m i c u ţ i l o r i n ter

v i e v a ţ i , că t e a t r u l n u e o casă oa reca re , ci

u n a deoseb i t ă . . . E c e v a , totuş i . . . ) Ce p r i v i

l eg iu e n o r m p e n t r u t ea t ru de a f i i n t r a t î n

conş t i i n ţ a o m e n i r i i , de l a v î r s t a i n f a n t i l ă

î n c ă , s ub a d e v ă r a t a sa iden t i ta te ! N u m a i ad

v e r s a r i i t e a t r u l u i m a i pot a f i r m a că tea t ru l '

e v i a ţ ă şi n u esenţa v ie ţ i i . . .

Luni 11 ianuarie. M A D A M E B O V A R Y . î n

v e r s i u n e sco ţ i ană şi î n se r i a l ! Să v e d e m cît

de au ten t i c v a f i . . b o v a r i s m u l " l u i F l a u b e r t

î n v i z i u n e a B .B .C .-u l u i d i n Glasgovv. . .

Joi 14 ianuarie. D a c ă D . I . S u c l i i a n u n u

ar fi ex i s t a t , t e l e v i z i u n e a a r f i t r ebu i t să-T

i nven t e ze . Co l o cv i i l e sa le pe m a r g i n e a is tor ie i

f i l m u l u i s î n t n e m a i p o m e n i t de proaspe te , de

sp i r i t u a l e , d e i n te l i gen te , exac t aşa c u m tre

b u i e să a r a t e d i z e r t a ţ i d e de la t e l ev i z i une , şi

n u d idact ic-pl i ict icoase, n e a f î n a t e , l ă l î i c u m s înt

a l te le . C u S u c h i a n u , l u m e a c i nema tog ra fu l u i .


Irina Petrescu şi Virgil Ogăşanu în „Febre" de Horia Lovinescu. Regia

Letiţia Popa

îşi p i e r de acea m a s c ă de n e p ă t r u n s pe care

şi-a compus-o de-a l u ngu l t i m p u l u i , d ev i ne

f a m i l i a r ă şi acces ib i l ă , p r e zen t ă , v i e , a r t i c u

l a t ă şi a t r ă g ă t oa re ca î n suş i p re zen t a t o ru l e i .

Aces t n e î n t r e cu t cozeu r ne oferă î n c ă o d a t ă

c i nema tog ra f u l , a l t fe l dec î t m u l ţ i î l ş t i am ,

şi n u m-ar m i r a ca pu t e rea l u i de seducţ ie

să e l im i n e p u r şi s i m p l u a l te i n t e r p re t ă r i a le

f i lmu l u i d i n c on ş t i i n ţ a t e l espec ta to ru lu i . O r i

c u m , dacă d em i t i z a r e a e u n fapt c r i t i c a l

o m u l u i m o d e r n , D . I . S u c l i i a n u î l j u s t i f i c ă

şi î l e x p r i m ă c u o i n d i s c u t a b i l ă pu te re de

conv i nge re .

Sîmbătă 16 iariuarie. U n g rup de exce lenţ i

ac tor i de comed ie (pr in t re oare R a d u B e l i g a n ,

M a r c e l A n g h e l e s c u , T o m a Ca r ag i u . Costaehe

A n t o n i u , M i h a i F o t i n o , M a r i n M o r a r i i , S te l a

P o p e s c u , Coca A n d r o n e s c u ) sub baghe ta ne

i s tov i t ă şi s i gură a l u i S ică A l e x a n d r e s c u .

ce l m a i consecven t şi m a i f ana t i c i n t e rp re t

a l l u i Ca rag i a l e , a u j u ca t c i t eva d i n schiţe le

m a r e l u i sc r i i t o r : Five o'clock, Lanţul slăbi

ciunilor, Amici. C. F. R.. Proces-verbal. v e r i

f icate î n i n t e rp re t a rea u no r b u n i ac tor i — în

m a r e ma jo r i t a t e aceiaş i d i n s ea r a as ta . C red

că a r fi i n t e resan t să se încerce d r a m a t i z a r e a ,

f ie si n u m a i pen t r u t e l ev i z i une , a u no r al te

scli iţe ca rag i a l i eno , i ned i te d i n acest p unc t

de vede re , deoarece n u c unosc au to r ma i

te legen ic dec î t Ca rag i a l e .

Duminică 17 ianuarie. L a s t ud i ou l N , cri¬

t icu l O v . S . C m l m i ă b i i c e a n u vorbeş te despre

tea t ru . Deob i ce i , c r i t i ca l i t e rară n u acordă

n i c i u n fe l de a ten ţ i e t ea t ru l u i , deş i apa r i ţ i a

c î l o rva v o l u m e de l i t e r a t u r ă d r a m a t i c ă a

scos î n u l t i m u l t imp c r i t i c a d i n s t a rea de

i n d i f e r en ţ ă . E s t e î m b u c u r ă t o r f ap tu l că u n u l

d i n t re cei m a i i m p o r t a n ţ i c r i t i c i l i t e r a r i se

p r o n u n ţ ă , l a o foarte p o p u l a r ă e m i s i u n e de

t e l ev i z i une , a s u p r a t ea t ru l u i r o m â n e s c con

t empo r an , v o r b i n d despre cele m a i ac tua le

p rob leme ale d r ama t u rg i e i . S i n t s emne , dec i ,

că t ea t ru l î ncepe să fie to lera t î n cetatea

l i t e ra tur i i . . .

Marţi 19 ianuarie. R e m a r c a b i l u l spectaco l

a l T e a t r u l u i M i c , î n reg i a r eg re t a t u l u i C r i n

T e o d o r e s c u , Preţul de A r t h u r M i l l e r —

t r ansm i s i r ep roşab i l pe m i c u l e c r a n . Ş i to

tuş i spec t aco l u l c o n t i n u ă să se j oace pe s cena

tea t ru lu i . Va s ă z i c ă t r a n sm i t e r e a l a t e l e v i z i u ne

a u n u i spec taco l de t ea t ru n u e o... inmor-

m in t a r e a spec t aco l u l u i , c u m c red un i i . . .

Poa te că e c h i a r un s t imu l en t p e n t r u spec

tatori de a-1 v e d e a pe scenă. . . A ş a d a r , n u era

ob l i ga tor iu ca t e l e v i z i u nea să p rez i n te , a n i

la r i n d , n u m a i spectaco le . .s le i te" pe scenă.


Duminică 24 ianuarie. C i tesc î n P r o g r a m

desp re f i l m u l 0 femeie distinsă : „ R o s a l i n d

R n s s e l şi R a y M i l l a n d . intr-o comed ie care

a stârnit hohote le de rîs a m i l i o a ne de spec

t a to r i " . L a ce b u n ast fe l de prezentăr i-re

c l a m ă , care n u a n g a j e a z ă c u n i m i c . în

s c h i m b , de mu l t e or i . c h i a r î n c a z u l de fa

ţ ă , exagerează î n g ro z i t o r ? ! F i l m u l ca re a

stârn i t . .hohotele de rîs a m d i o a n e de spec

t a t o r i " este o comed ie m o d e s t ă , de ser ie ,

c u m se f a c 2 0 pe a n î n A m e r i c a .

Limi 25 ianuarie. 0 n o u ă em i s i u n e . :

. . R ă m i n e ţ i pe recepţ ie " . T e l e v i z i u n e a î n

cearcă să a j u t e — ca şi î n a l te ţăr i — a u

to r i t ă ţ i l e . jKMvtru p r i n d e r e a u no r i n f r ac to r i .

D e b u t u l aces te i a c ţ i u n i soc ia le bune n u a

fost î n să p rea g rozav . U n i n f r ac to r care f a

c e spa rge r i l a g r ă d i n i ţ e de cop i i şi şcol i

şi se a l i m e n t e a z ă c u d u l c e a ţ ă don bo r c anu l

d i rec toa re i . . . M i z a d e v i n e , f a t a lmen te , m i n o

ră , p r i n v î r s t a m i n o r ă (ma i m u l t ca s igur)

a s p ă r g ă t o r u l u i . . . Să sj>erăm eă em i s i u nea

v a fi de folos m i l i ţ i e i , d a r să s p e r ă m că

t e l e v i z i u n i i i se v o r î n c r e d i n ţ a şi c a z u r i

m a i ser ioase . A l t m i n t e r i v o r r ă m î n e d i n ce

î n ce m a i p u ţ i n i te lespecta tor i „ p e recep

ţ ie" . . .

Vineri 29 ianuarie. E m i s i u n e a . . C ă m i n u l "

îşi face da to r i a conş t i i nc ios , cu s f a t u r i gos

podă re ş t i şi de m o d ă . d a r se o c u p ă şi de

juroblemele de educa ţ i e . D e aceea t rebu ie

v ă z u t ă n u n u m a i de ce i ca re v o r să-şi mo

b i leze a p a r t a m e n t u l s a u să-şi p regă tească

toa leta de p r i m ă v a r ă . . .

Luni 1 februarie. S-a î n che i a t s e r i a l u l

Madame Bovary. T e m e r e a lega tă de au ten

t ic i ta tea „ b o v a r i s m u l u i " s-a conformat . Se

r i a l u l n u a re n i c i o l e g ă t u r ă c u a tmos f e r a

l u i F l a u b e r t , c u cea p r i m ă m a r e d r a m ă a

n eeo i n un i e ă r i i , a a l i enă r i i . . . E r o i n a s e r i a l u

lu i este o m ă r u n t ă şi b a n a l ă feme ie de pro

v i n c i e , p u ţ i n oro tom a n ă . p u ţ i n m e g a l o m a n ă ,

i n c a p a b i l ă să-şi t r ă i ască d r a m a î n s i n g u r ă r i i ,

d i n p r i c i n a obses i i l o r c a r na l e . N i c i u r m ă de

M a d a m e R o v a r y . . .

Marţi 2 februarie. M I N U N A T A P A N T O -

F Ă R E A S A , acest s ub l im-na i v p o e m al d r a

goste i con j uga le , o c u p ă u n loc apa r t e î n tea

t r u l l u i G a r c i a L o r e a . E s t e z ona s en i n ă t ă ţ i i

poet ice a n e l i n i ş t i t u l u i L o r c a . E s t e î n toa rce

rea la s u b l i m u l omenesc , fuga de d e z n ă d e j d e

şi ur i t . S pec t a co l u l t e l e v i z i u n i i , cu ac tor i

foar te b u n i , a fost m a i m u l t o i n t e rp re t a re

coinic-l ir ic-burlescă a p o e m u l u i d r a m a t i c . U n

d i v e r t i smen t , b i ne j u ca t , şi atât.

Marţi 9 februarie. M e m o r a b i l ă seară d c

teatru . P e u n text n u c i ne ştie ce p r o f u n d ,

d a r per fect l u c r a t , c u o m î n ă de meş te r a l

t ea t ru l u i de t e l ev i z i u ne ( A l u n O w e n ) , a u

evo l ua t c î ţ i va d i n t re m a r i i a c to r i eng lez i :

P a u l Sco f i o l d , S e an C o n n e r y . A n n a Calder-

M a r s h a l l , î n p r e zen t a r e a l u i L a u r e n c e 01 i-

v i e r . P r i m - i d a n u r i l e l u i Seo f i e l d — de neu i t a t .

Vineri 12 februarie. O d i scu ţ i e desp re s is

t emu l n e r vo s şi l im i t e l e sup raso l i c i t ă r i i —

ra t a t ă . S-a u za t de t e rmen i , de s e m a n t i c ă

ined ico-soc io log ică , s-a ocol i t pe cît s-a pu tu t

t ema e m i s i u n i i (n ic i î n t r e b ă r i l e n-au stră

luc i t p r i n i n t e l i g en ţ ă ! ) , şi n u s-a spus n i m i c

esenţ ia l într-o p r o b l e m ă , se pa re , esenţ i a l ă a

c i v i l i z a ţ i e i m o d e m e . Poa te că î i v a da p r i n

c ap c u i v a să re i a t ema c u m a i m i d t ă ser io

z i ta te . . .

Col m a i i n te resan t m o m e n t a l te leper ioa-

dc i : e p i s odu l Ano l l o 14.

Dumitru Solomon


A V I Z I E R

BUCUREŞTI

Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra''

; . ; . : PREMIERĂ

Play Strindberg de F r i e d r i c h D i i r r e n m a t t .

Traducere : N . R e i t e r . ( P r e m i e r a : 27 f e b r u a

r ie 1 971 ) . Regia : L i v i u C i u l e i , î n co l abo ra re

c u P e t r e G h e o r g h i u . Decor şi costume : L i v i u

C i u l e i . Distribuţia : C l o d y B e r t o l a , L i v i u

C i u l e i , P e t r e G h e o r g h i u , V i c t o r R e b e n g i u c .

IN PREGĂTIRE

Revizorul de N . V . Gogo l . — adaptare

scenică de L u c i a n P i n t i l i e . Regia : L u c i a n

P in l iMe . Asistenţi regie : C ă t ă l i n a P i n t i l i e şi

Domn D r o n . Scenografia : P a u l B o r t n o v s k i .

Costume : M i m n a şi R a d u B o r u z e s c u . Distri

buţia : Toxna Cairagiu , V i r g i l Ogăşa inu , R o

d i c a T a p a l a g ă , M a r i a n a M i h u ţ , O c t a v i a n Co-

tescu , V i c t o r R e b e n g i u c , P e t r e G h e o r g h i u ,

Ş te f an B ă n i c ă , M i h a i P ă l ă d e s o u , P a u l S a v a ,

M i h a i M e r e u ţ ă , V a l l y V o i c u l e s c u , N i k y

W o l c z , V a s i l e E l o r e s c u , D u m i t r u Ono f r e i ,

A d r i a n G e o r g e s c u , M a r i u s P e p i n o , G h e o r g h e

O p r i n a , J e a n R e d e r , D a n D a m i a n , N i c o l a e

Mav i rod in , Ch i r i ţ ă M i s a i l e tc .

Povestiri din pădurea vieneză de D d o n

v o n H o r v a t h . Traducere : N . R e i t e r . Regia:

N. A l . T o s c a n i . Asistent regie : V i c t o r i a De-

i anu . Decoruri: D a n J i t i a n u . Costume :

George Ş t e f ănescu . Distribuţia : F o r y E t t e r l e ,

M a r i e t a R a r e ş , E m m e r i c h Schă f f e r , V i c t o r i a

D i n u , M ă r i a C ior tea-Gl igor , R o d i c a S u c i u ,

V i o l e t a A n d r e i , G h e o r g h e G h i ţ u l e s o u , G i n a

P e t r i n i , G h e o r g h e O p r i n a , D u m i t r u Ono f r e i ,

Geo rge S t i l u , I n a O t i l i a -Gh i u l e a , B e a t r i c e

B i e g a , G e t t a M ă r u t z ă , M i r c e a G o g a n , M i h a i

V a s i l e B o g h i ţ ă , M i h a i B a d i u , N o r a G i o n ,

V i r g i n i a A l e x a n d r u , M i r c e a C o r b u , G e o r g e

P e t r e a n u şi a l ţ i i .

P r i m a p iesă a l u i H o r v a t h j u c a t ă

î n ţ a ra n o a s t r ă : o i m a g i n e a s p r ă , d u r ă

a „vese le i V i e n e " — î n p e r i o a d a p re

m e r g ă t o a r e i n s t a l ă r i i l a pu t e re a f as

c i s m u l u i . N . A l . T o s c a n i r e v i n e pe

s c e n a T e a t r u l u i „ B u l a n d r a " , u n d e a

r e a l i z a t c î n d v a , T a c h e , I a n k e şi Cad î r . . .

Patru oameni fără nume de R a d u B ă d i l ă .

R e g i a : P e t r e P o p e s c u . Asistent regie : D u

m i t r u D u m i t r u . Scenografia : G e o r g e Ş te fă

n e s c u . Distribuţia: I o n B e s o i u , Geo rge

O a n c e a , C o r n e l C o m a n , C ă t ă l i n a P i n t i l i e , D i n u

D u m i t r e s c u , Geo rge A n d r e e s c u , M ă r i a Ciortea-

G l i g o r , M i h a i B a d i u etc.

— „ P a t r u o a m e n i f ă r ă n u m e , şi

u n au t o r î ncă . . . f ă r ă n u m e . 0 p i esă

i n s p i r a t ă d i n l u p t a i l ega l ă a c o m u

n i ş t i l o r şi u n au to r d e l a c a r e se aş

t eap t ă .

Teatrul Mic IN PREGĂTIRE

Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .

Regia : I o n Co j a r . Decoruri: Ş t e f a n H a L l i n s k i .

Costume : G a b r i e l a N a z a r i e . Regizor secund :

K a r i n R e x . Regia tehnică : M i m i M u n t e a n u .

Distribuţia : I o n M a r i n e s c u , C o n s t a n t i n Co-

d r e s c u , V a s i l e G h e o r g h i u , M i h a i D o g a r u , T a -

t i a na I e k e l , M a g d a P o p o v i c i , I o n C i p r i a n ,

N i c o l a e I f r i m , M i m i M u n t e a n u .

Cum se jefuieşte o bancă de S a m y F a y a d .

Traducere: A n g e l a I o a n . Regia : M i h a i B e

reche t . Decoruri : G i u l i o T i n c u . Costume :

N e l l y M e r o l a . Regia tehnică : N i c o l a e Dă-

n e s c u . Distribuţia: F l o r i n V a s i l i u , O l g a T u

do r a che , T a t i a n a I e k e l , D o i n a Tu ţescu , T u -

dore l P o p a , D i n u I a n c u l e s c u , A r o a d i e D o n o s ,

R o d i c a M a n d a c h e , M a r i n B e n e a .

Teatrul Evreiesc de Stat IN PREGĂTIRE

Oameni care tac de A l e x a n d r u V o i t i n .

Regia : Geo rge T e o d o r e s c u . Scenografia :

S o r i n H a b e r . Regia tehnică : I o s e a Bo l -

t e an sk i . Distribuţia : A b r a m N a i m a r k , B e a

t r i ce A b r a m o v i o i , R u e h a l e H e l l e r S c h a p i r a ,

S e i d y G l u c k , M a n o R i p p e l , S a m u e l F i s c h l e r ,

A d r i a n L u p u , B e n n o P o p l i c k e r , C a r o l Mar-

c o v i c i , O z y S e g a l l y .

O n o u ă ed i ţ i e a O a m e n i l o r ca re tac

p iesă j u c a t ă c u a n i î n u r m ă p e n u m e

roase scene . D i s t r i b u ţ i a c u p r i n d e a c

tor i de f r un t e a i T e a t r u l u i E v r e i e s c .

Teatrul „C. Tânase" ÎN PREGĂTIRE

Bimbirică c omed i e m u z i c a l ă de A u r e l Sto-

r i n ( d u p ă Baby Mine de E l i s a b e t M a y o ) .

Muzica : E l l y R o m a n . Regia : B . F ă l t i c i n e a n u .

Scenografia : P u i u G a n e a . Distribuţia : P u i u

Că l i nescu , Vas i î i c a Ta& t aman , H . N i c o l a i d e ,

D i d i I o n e s c u , C r i s t i n a S t ama t e , I o a n a M a t a

che , R i t a M ă r c u l e s c u , M a r i a n H o l d a n , D o d o

I o n e s c u , şi g r u p u l v o c a l „ S t u d i o 8" . Mişcare

coregrafică : S a n d u F a y e r . Dirijor : Co r ne l

P o p e s c u .

Groapa de E u g e n B a r b u . Muzica : R a d u

Ş e r b a n . Regia : N . D i n e sou . Scenografia :

P u i u G a n e a .


A V I Z I E R

Concert de tnuzică uşoară românească —

se lec ţ i un i d i n ce le m a i v a l o r o a se l u c r ă r i a le

compoz i t o r i l o r r o m â n i . S pec t a co l d ed i c a t se

m i c e n t e n a r u l u i P a r t i d u l u i Comun i s t R o m â n .

E s t e d i n n o u e v i d e n t ă , a m b i ţ i a T e a

t r u l u i . .Cons t an t i n T ă n a s e " de a de

p ă ş i l im i t e l e g e n u l u i , a b o r d i n d l u c r ă r i

c a r e so l ic i t ă î n p r i m u l r î n d ca l i t ă ţ i l e

actor iceşt i a le c o l e c t i v u l u i .

ARAD

Teatrul de Stat

PE AFIŞ

Măsură pentru măsură de W . S h a k e s p e a r e .

Regia : I v a n H e l m e r . Scenografia : T e o d o r

Cons t a n t i n e s cu . Regia tehnică : T e o d o r C a

ragea . Sufleur : S a n d u M a r i n . Distribuţia :

Cons t a n t i n A d a m o v i c i , Bon is O l i n e s c u (de l a

T e a t r u l N a ţ i o n a l d i n I a ş i ) , L i v i u M ă r t i n u ş ,

I o n P e t r a c h e , T e o d o r V u ş c a n , I u l i a n Gopa-

cea , I o n Bo r s t , N i co l a e L e h e n e , M i r c e a G h e r

d a n , I o n Cos tea , G e l u B o g d a n I v a ş c u , D a n

A n t o c i , Cos te l A t a n a s i u , Zoe M u s c a n , D o

r i n a P ă u n e s c u , S t e l a A d a m o v i c i , V i o r i c a

O a n c e a .

Duşmanul femeilor de V i r g i l S t oenescu .

Regia : Geo rge D i d i l e s c u . Muzica : V a s i l e

Vas i l a c he- j un i o r şi Ş t e f an R ă d u ţ . Scenogra

fia : E v a G y o r f f y . Regia tehnică : T e o d o r

Ca r agea . Sufleur : L i l i C a n a v e a . Distribuţia :

E m d i a D i m a - J u r c ă , M i r c e a G h e r d a n , V a s i l e

V a r g a n i c i , O v i d i u G r i g o r e s c u , V i o r i c a Po

pescu , H a n i b a l Teodo resou , G a b i D a i c u , M i

h a i P ă u n e s c u , M ă r i a B a r b o n i , O l i m p i a D i d i

l e s cu .

Crimă şi pedeapsă — d r a m a t i z a r e d u p ă

F . M . D o s t o i e v s k i — de I u l i a n Copacea . Re

gia : S z o m b a t i Otto . Scenografia : E v a

G y o r f f y . Regia tehnică : O c t a v i a n L a n g a .

Sufleur : S a n d u M a r i n . Distribuţia : I u l i a n

Copacea , I o n Cos tea , M a r i l e n a Ta raş , I o n

Pe t r a c he , J a n M a i d i k , G e l u B o g d a n I v a ş c u ,

M i ş u D r ă g o i , D o r i n a P ă u n e s c u , E l e n a Dră-

goi , Zoe M u s c a n , Cons t an t i n A d a m o v i c i , N i

co lae L e h e n e .

Mincinosul de Ca r l o G o l d o n i . Regia ; Con

s t an t i n A n a t o l (de l a T e a t r u l d i n T g . M u r e ş ) .

Scenografia : E v a G y o r f f y . Regia tehnică :

T e o d o r Garagea . Sufleur : S a n d u M a r i n . Dis¬

tribuţia : M i ş u D r ă g o i , M ă r i a B a r b o n i , V i o

r i c a P o p e s c u , G a b i D a i o u , I o n Cos tea , O v i

d i u G r i g o r e s c u , N i c o l a e L e h e n e , V a s i l e Va r-

gan i c i , I o n P e t r a c h e , A l e x . F i e r ă scu , M i r c e a

G h e r d a n , D a n A n t o c i , J a n M a i d i k .

Moartea ultimului golan de V i r g i l Stoe

n e s c u . Regia : D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenogra

fia : S e v e r F r e n ţ i u . Distribuţia ; O v i d i u G r i

go rescu , A l e x . F i e r ă s cu , V a s i l e V a r g a n i c i ,

D a n B u b u l i e i , Geo rge D i d i l e s c u , G a b i D a i c u ,

M a r i a n a S te re , V i o r i c a P o p e s c u .

Moftangiii — spec taco l de sch i ţe şi mo

men t e de I . L . Ca rag i a l e . Adaptarea scenică :

E . R o ş cov i c i . Scenografia : S e v e r F r e n ţ i u .

Distribuţia : L i v i u M ă r t i n u ş , M i ş u D r ă g o i ,

I o n Cos tea , O l i m p i a D i d i l e s c u , I o n Pe t r a c he ,

V a s i l e V a r g a n i c i , Ş t e f an N e a g r ă u , M i r c e a

G h e r d a n , D a n B u b u l i e i , I o n V ă r a n , D a n

A n t o c i , M ă r i a B a r b o n i , J a n M a i d i k .

Neînţelegerea de A l b e r t Gamus . Regia :

I v a n H e l m e r . Decoruri : H e l m u t Stui-mer.

Costume : E v a G y o r f f y . Regia tehnică :

Mao r i G r u m b e r g . Sufleur : C o r ne l i a G r i go

r e s c u . Distribuţia : Zoe M u s c a n , E l e n a D r ă

go i , G a b i D a i c u , I o n P e t r a c h e , I o a n Şe r b an .

ÎN PREGĂTIRE

Diluviul de V a s d e N i c o r o v i c i . Regia artis

tică : D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenografia : S e v e r

F r e n ţ i u . Distribuţia : B o r i s Ol i ineseu, Coste l

A t a n a s i u , G e l u I v a ş c u , N i c o l a e L e h e n e , A l e x .

F i e r ă scu , D a n A n t o c i , I o n Cos tea , I o n P e

t rache , M ă r i a B a r b o n i , O l i m p i a D i d i l e s c u ,

G a b i D a i c u , T e o d o r V u ş c a n , D o r i n a P ă u

n e s c u , C . A d a m o v i c i , M i r c e a G h e r d a n , E l e n a

D r ă g o i , V i o r i c a O a n c e a , I o n V ă r a n , George

D i d i l e s c u , B o r s t I o a n , H a n i b a l T e o d o r e s e u ,

M i ş u D r ă g o i , O v i d i u G r i g o r e s c u , V i c t o r i a

N e a m ţ u , L i v i u M ă r t i n u ş , Ş t e f a n N e a g r ă u , J a n

M a i d i k , Zoe M u s c a n , M i h a i P ă u n e s c u , I u

l i a n Copacea , V i o r i c a Popesou-P in t i l i e , E m i

l i a D i m a - J u r c ă , S t e l a A d a m o v i c i , V a s d e V a r

g an i c i , M a r i l e n a Ta raş , C r i s t i a n F r a n g o p o l ,

S a n d u M a r i n , T e o d o r C a r a g e a , O c t a v i a n

L a n g a , Ş e r b a n I o n , Co r av i ţ ă G h e o r g h e , P ă t r o i

I o an , T a k a c s M i h a i , D i n a F l o r i n , P k i t i c a n

I on , R e d e i I o n , B ă l a n E m i l , B i r o L u d o v i c .

Priveşte înapoi cu mînie de J o h n Osbo rne .

Regia artistică : D a n A l e c s a n d r e s c u . Sceno

grafia : M i r c e a M a t c a b o j i (de l a T e a t r u l N a

ţ i ona l C l u j ) . Distribuţia : B o r i s O l i n e s c u , I o n

Pe t r a che , G a b i D a i c u , D o r i n a P ă u n e s c u , N i

co lae L e h e n e .


A V I Z I E R

Colaboratori tehnici : T e o d o r Pe t r i l ă şi Ro-

z a l i a N i c o l i n (croi tor ie) ; G i s e l e S c h r o t (pă

lăr i i ) ; F r a n c i s c P a p p ( t imp l ă r i e ) ; E d m u n d

L e h n a r şi F i l i p Wa l l d ema r (bu ta for ie şi p i c

t u r ă ) ; Zoltam. B u g y i ( tap i ţer ie) ; G h e o r g h e

Preoup ( l um i n i ) : A l . R o v e a n u (efecte so

nore) ; I o l a n d a P a r d u t z (coa fură ) ; E l i s a b e t a

P e t c u şi B e l a F o r r e i t e r ( recuz i tă ) ; G h e o r g h e

Co r av i ţ ă ( m î n u i r e a deco ru r i l o r ) ; I o a n M i l i g

(mecan i c ) ; I o s i f S î r b u ţ (şef de p r oduc ţ i e ) ;

A n d r e i K r a i ţ e r (peruc i ) ; E m i l B ă l a n (re

cuz i t ă ) ; T e o d o r L ă s cu ţ , I o a n G r u b e r , G r i

gore T o r a c etc.

S c r i i t o r u l V a s i l e N i c o r o v i c i este d i n

n o u p r e zen t , pe s c e n a a r ă d a n ă , î n pos

t u r ă de d r a m a t u r g , c u u n m o m e n t

i n s p i r a t d i n z i l e l e t rag i ce a le i n u n d a

ţ i i l o r c a r e a u a v u t l oc , î n p r i m ă v a r a

t r e cu t ă , î n aces t oraş-erou.

BACĂU

Teatrul Dramatic „Bacovia"

PE AFIŞ

Othello de W i l i i a m S h a k e s p e a r e . Tradu

cere : I o n V i n e a . Regia : I o n O m e s c u . Sceno

grafia : D a n N e m ţ e a n u . Muzica de scenă :

R a d u Căp lescu . Regia tehnică : Geo rge M i t r u .

Sufleur : G e t t a M i t r u . Şef producţie : I os i f

C o b z a r u . Distribuţia : M i ş u R o z e a n u , V a l e r i u

P a s o u , G h e o r g h e S e r b i n a , F l o r i n B l ă n ă r e s c u ,

D a m i a n G r î ş m a r u (de l a T e a t r u l N a ţ i o n a l

.,1. L . C a r a g i a l e " î n r o l u l t i t u l a r ) , M i r c e a

B e l u , I o n B u l e a n d r ă ( I ago ) , M i r c e a Cre ţu .

A n d r e i I o n e s c u , I o a n a E n e ( D e s d e m o n a ) ,

L o r y C a m b o s , Con s t a n ţ a Zmeu-Pe l i n ,~ R a d u

Eugen- I t t u , Ş t e f an Ş e r b a n , G h . G u ţ e s c u , I o n

Ţ u c , G h . B î g i u .

Carlota de M i g u e l M i h u r a . Traducere :

V i c t o r i a G h e o r g h i u . Regia : Geo rge R a f a e l .

Decor : G i u l i o T i n c u . Costujne : L i d i a R a

d i a n . Muzica : A l e x a n d r u H r i s a n i d e . Asis

tent de regie : D o r e l Bo toşescu . Asistent-

pictor scenograf : M a r i a n a S t o i a n . Regia teh

nică : Geo rge M i t r u . Sufleur : G e t t a M i t r u .

Peruci : E l e n a P e l i p i a n . Şef producţie :

I. C o b z a r u . Distribuţia : A n d r e i I o n e s c u ,

M i ş u R o z e a n u , E v a P ă t r ă ş c a n u (de l a T e a

t ru l N a ţ i o n a l „ I . L . C a r a g i a l e " ) , L o r y C a m

bos, L u c i a M a i e r , A n t o n F d i p , M i r c e a B e l u ,

G h e o r g h e S e r b i n a , D o r e l A t a n a s i u , D o r e l

Bo toşescu , N i c o l a e R o ş i o r u , Y u k i Bo toşescu ,

Cons t an ţ a Z m e u . A n a Man i a I t t u .

IN PREGĂTIRE

Doamna Ministru de B . N u ş i c i .

L a d o u ă r e l u ă r i , o nou ta te : teme

r a r a î ncercare a a c t o r u l u i b u c u r e ş t e a n

D a m i a n C r î ş m a r u , de a i n t e r p r e t a ro

l u l O t he l l o .

BRĂILA

Teatrul Municipal „Măria Filotti"

PREMIERĂ

Jocul de-a vacanţa de M i h a i l S eb a s t i a n .

[Premiera : 20 f e b r ua r i e 1971 ) . Regia şi sce

nografia : V a l e r i u M o i s e s c u . Regia tehnică :

G i c ă D u m i t r e s c u . Sufleur : I o z e f i n a H a n g a n u .

Şef-producţie : T i t i P e t r e s c u . Distribuţia :

Nae N i c o l a e , I o n R o x i n , V i r g i n i a V e b e r ,

M i r c e a V a l e n t i n , M a r i a n a C e r c e l , D u m i t r u

D o b r i n , J e n y D u m i t r e s c u , N i c o l a e B u d e s c u ,

E l e n a A c i u , N i c o l a e Ţ ă r a n u .

IN PREGĂTIRE

Epoleţii invizibili de S i l v i a A n d r e e s c u şi

T h e o d o r M ă n e s c u . Regia : Y a n n i s V e a k i s .

Decoruri : D a n J i t i a n u . Costume : E l e n a I o

nescu . Regia tehnică : C . J u g ă n a r u . Distri

buţia : Pe t r e S i m i o n e s c u , I o n R o x i n , E u

gen i a E f t i m i e , T a n ţ i Negoescu , I l e a n a R a d u ,

G h e o r g h e Mo l dovam , N a e N i c o l a e , N i c o l a i e

Ivănescu-

Nu-ţi plătesc de E d u a r d o de F i l i p p o . Regia:

D u m i t r u D i n u l e s c u . Scenografia : G h e o r g h e

Ma te i . Sufleur : N i c o l a e G r i g o r e . Distribuţia :

Pet re S i m i o n e s c u , I l e a n a R a d u , M a r i l e n a

Neg ru , N i c o l a i e I v ă n e s c u , N i c o l a e C i o co i u ,

Ang l i e i D e a c , V i o r e l B r i n z a ş , S a b i n V . P o p ,

D o r e l M i h ă d e s c u , T a n ţ i Negoescu , S U v i a T a -

b a c u , A n a C r i s t i .

Totul în grădină de E d w a r d A l bee . Regia :

Y a n n i s V e a k i s . Decoruri : D a n J i t i a n u .

Costume : E l e n a I o n e s c u . Regia tehnică :

G i c ă D u m i t r e s c u . Sufleur : N . G r i go re . Şef

producţie : T i t i P e t r e s c u . Distribuţia : P e t r e

S i m i o n e s c u , M a r i a n a Ce r ce l , I l e a n a R a d u ,

B u j o r M a o r i n , M i r c e a V a l e n t i n , C a r m e n

R o x i n , D u m i t r u D o b r i n , M a r i l e n a N e g r u , N i

co lae C i o co i u , E l e n a A c i u .

„ E p o l e ţ i i " de d r a m a t u r g i a i l u i S i l

v i a A n d r e e s c u ş i T h e o d o r M ă n e s c u se

cos l a B r ă i l a .

T o t u l î n g r ă d i n ă — deş i a r p ă r e a

că a n u n ţ ă s t ag i unea es t i va l ă — v a

face b r ă i l c n i l o r c u n o ş t i n ţ a în . . . sa l ă ,

c u A l b e e , v ă z u t de Y a n n i s V e a k i s .


A V I Z I E R

BRAŞOV

Teatrul Dramatic

PE AFIŞ

0 noapte furtunoasă de I . L . Ca rag i a l e .

( P r e m i e r a : 12 sep t embr i e 1970 ) . Regia artis

tică : S ică A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l p opo r u l u i .

Scenografia : M i h a i T o f a n . Regia tehnică :

S o r i n Oc t a v . Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distri

buţia : M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l p opo ru

l u i , E . M i h ă d ă - R r a ş o v e a n u , G e t a G r a p ă ,

M i r c e a A n d r e e s c u , V i r g i n i a M a r c u , D a n

Dob re V i r g i l , M e l a n i a N i c u l e s c u , Ş t e f an Dedu-

F a r c a .

Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I . L .

Ca rag i a l e . ( P r e m i e r a : 12 s e p t e m b r i e 1970 ) .

Regia artistică : S i că A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l

p opo ru l u i . Scenografia : M i h a i T o f a n , Regia

tehnică : S o r i n Oc t av . Sufleur : M ă r i a L a v r i c .

Distribuţia : M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l

p opo ru l u i şi P a u l L a v r i c .

Take, Ianke şi Cadîr de V i c t o r I o n P o p a .

( P r e m i e r a : 28 o c t omb r i e 1970 ) . Regia artis

tică : I o n M a x i m i l i a n . Scenografia -. Gr i s t i na

U r d e a . Ilustraţia muzicală : A l e x a n d r u

P r â z s m â r y . Regia tehnică: I . S chonwe t t e r .

Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distribuţia : Ş te fan

A l e x a n d r e s c u , P a u l L a v r i c , Geo rge Gr i d ă-

n u ş u , Ange l a Cos taehe , E l e n a S t e s cu , B o r i s

G a v l i ţ c h i , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , G a b r i e l S ă n

d u l e s c u .

Micul infern de M i r c e a Ş te f ănescu . (P re

m i e r a : 14 i u n i e 1969 ) . Regia artistică : S i că

A l e x a n d r e s c u , a r t i s t a l p opo ru l u i . Scenogra

fia : C r i s t i n a U r d e a . Regia tehnică : S o r i n

Oc t av . Sufleur : A u r o r a C r ă c i u n . Distribuţia :

A n g e l a Cos taehe , M a r c e l A n g h e l e s c u , a r t i s t a l

p opo ru l u i , V i r g i n i a M a r c u , M i r c e a A n d r e e s c u ,

E . M i h ă d ă - B r a ş o v e a n u , L u m i n i ţ a B l ă n a r u .

G a b r i e l S ă n d u l e s c u .

Comedie cu olteni de G h e o r g h e V l a d .

( P r e m i e r a : 30 ap r i l i e 1970 ) . Regia artistică :

George G r i d ă n u ş u . Scenografia : I o n Cristo-

du lo . Regia tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Su

fleur : V a l e r i a A l be r t . Distribuţia : F l a v i u s

Cons t a n t i n e s cu , Cos taehe B a b i i , S a v u Raho-

v e a n u , B o r i s G a v l i ţ c h i , Geo rge F e r r a , Sido-

n i a L a z ă r , P u ş a P r o t o popes cu , M a d a F l o r i a n ,

Ş te fan A l e x a n d r e s c u , N i c o l a e A l b a n i , L u m i n i ţ a

B l ă n a r u , Ş t e f an D e d u - F a r c a , M i h a i B ă l a ş .

Gaiţele de A l . K i r i ţ eseu . ( P r e m i e r a : 16 m a i

1970 ) . Regia artistică: I o n S i m i o n e s c u . Sce

nografia : G r i s t i na U r d e a . Ilustraţia muzicală:

A l e x a n d r u P r â z s m â r y . Regia tehnică : I s i d o r

S chonwe t t e r . Sufleur : M ă r i a L a v r i c . Distri

buţia : A n g e l a Cos taehe , G e t a G r a p ă , S i m i n a

Negrea , V i o t o r i n a Q n i c e a n u , E l e n a S t e s c u ,

R u x a n d r a Ţ î n ţ u , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , V i r

g i n i a M a r o u , M i h a e l a M u r g u , P a u l L a v r i c .

I o n J u g u r e a n u , N i c o l a e C. N i c o l a e , A u r o r a

C r ă c i un

Madame Sans-Gene de V . S a r d o u şi

E . M o r e a u . ( P r e m i e r a : 27 i u l i e 1968 ) . Regia

artistică : M a r i e t t a S a d o v a . Asistent ; Ş te f an

A l e x a n d r e s c u . Decoruri : M i r c e a M a r o s i n .

Costume : C. R u s u . Sculptura : G r i s t i na

U r d e a . Asistent-costume : M ă r i a S t oenescu .

R e g i a tehnică : Con s t a n t i n G r a u r . Sufleur:

A u r o r a G r ă c i u n . Distribuţia : G e t a G r a p ă .

M a d a F l o r i a n , S i d o n i a L a z ă r , P u ş a Pro to

popescu , S i m o n a Neg rea , E m i l S i r i t i n o v i c i ,

Bo r i s G a v l i ţ c h i , Ş te f an D e d u - F a r c a , I o n J u

g u r e a n u , D a n S ă n d u l e s c u , D e l a s t V o i n e a

Cons t an t i n , Ş t e f an A l e x a n d r e s c u , N i c o l a e C.

N i co l ae , D a n D o b r e V i r g i l , M i r c e a A n d r e e s c u ,

N i co l a e A l b a n i , Geo rge F e r r a , V i c t o r i n a On i-

c e a n u , R u x a n d i r a Ţ î n ţ u , M i h a i P o p e s c u ,

George G r i d ă n u ş u , A l e x e S o l o v i e v , Zoe M ă r i a

A l b a n i .

Tango la Nisa de M i r c e a R a d u l a c o b a n .

( P r e m i e r a : 13 i a n u a r i e 1971 ) . Regia artis

tică : E u g e n M e r c u s de l a T e a t r u l de S ta t

T g . M u r e ş . Scenografia : G r i s t i n a U r d e a .

Regia tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Sufleur :

V a l e r i a A l be r t . Distribuţia : E . M i h ă i l ă-Bra-

ş o v e a n u , M i h a i B ă l a ş , S a v u R a h o v e a n u , M i

hae l a M u r g u , L u m i n i ţ a B l ă n a r u , D a n D o b r e

V i r g i l , F l a v i u s Con s t a n t i n e s c u , M e l a n i a N i

c u l e s c u , A l e x e S o l o v i e v .

Pisica în noaptea Anului Nou de D . R .

P o p e s c u . ( P r e m i e r a : 11 f e b r ua r i e 1971 ) .

Regia artistică şi scenografia : E u g e n M e r c u s

de l a T e a t r u l de S t a t T g . M u r e ş . Regia

tehnică : Cons t an t i n G r a u r . Sufleur : A u r o r a

C r ă c i u n . Distribuţia : D a n S ă n d u l e s c u , M i r

cea A n d r e e s c u , V i c t o r I o n e s c u , I o n J u g u

r e a n u , V i r g i n i a M a r c u , Ge t a G r a p ă , A n g e l a

Cos taehe , Cons t an ţ a C o m ă n o i u , Cos taehe

B a b i i , Geo rge G r i d ă n u ş u , M a d a F l o r i a n ,

M i h a i B ă l a s .

IN PREGĂTIRE

Omul cu mîrţoaga de G h . C i p r i a n . Regia

artistică : I o n S i m i o n e s c u . Scenografia : I o n

Cr i s todu lo . Distribuţia : N i co l a e C. N i c o l a e ,

M i h a i P o p e s c u , A l e x e S o l o v i e v , V i c t o r i n a

O n i o e a n u , Zoe M ă r i a A l b a n i , E l e n a S t e s c u ,

E m i l S i r i t i n o v i c i , B o r i s G a v l i ţ c h i , George

F e r r a , D e l a s t V o i n e a Cons t a n t i n , V a s i l e Mu-

reşan , N i co l a e A l b a n i .



A V I Z I E R

PETROŞANI

Teatrul de Stat „Valea Jiului" Timp şi adevăr de E u g e n i a B u s u i o c e a n u .

( P r e m i e r a : 4 ma r t i e 1971 ) . Regia artistică :

Că l i n F l o r i a n . Scenografia : V a s i l e B u z . Dis

tribuţia : N i c o l a e N i co l a e , D u m i t r u D r ă cea ,

I u l i a n V o i o u , M i h a i C l i t a , R u x a n d r a P e t r u ,

P a u l i n a C o d r e a n u , A n d r e e a P e t r e s c u , M i r c e a

Z a b a l o n , V a i e r D o n c a , Q a u d i a P o p e s c u , V a

s i le D u ţ u , M a r c e l P o p a .

Haplea, Neaţă şi Nătăfleaţă la circ de M a

r i n I o r d a . Regia artistică : M a r c e l Ş o m a .

Scenografia : A u r e l F l o r e a . Distribuţia : M i r

cea P în işoa i ră , Ş t e f a n i a D o n c a , N i c o l a e Gher-

ghe , Ş t e f an I l i e , L u c i a L u c a n , C o r v i n A l e x e .

Spargere la miezul nopţii de M i r o s l a v Mi-

t r ov i c i . Traducere : M i l a n Pet i rov ie i şi E u g e n

B . M a r i a n . Regia artistică : C ă l i n F l o r i a n .

Scenografia : A u r e l F l o r e a . Distribuţia : D u

m i t r u D r ă c e a , M a r c e l P o p a , I u l i a n V o i c u ,

P a u l i n a C o d r e a n u , G l a ud i a P o p e s c u , N i co l a e

N i co l ae .

I n p r e m i e r ă pe ţ a r ă , o ' f o a r t e s p i r i

t u a l ă comed i e i u g o s l a v ă ; spec ta to r i i

m i c i se v o r î n t î l n i c u u n u l d i n e ro i i ,

c a r e a u fost c î n d v a i u b i ţ i de p ă r i n ţ i i

l o r : H a p l e a .

PIATRA NEAMŢ

Teatrul Tineretului IN PREGĂTIRE


Regia : G a b r i e l Neg r i . Decorul şi costumele :

M i h a i M ă d e s c u . Asistent-regie : C o r n e l Ni-

coară . Ilustraţia muzicală : Co r ne l P o p e s c u .

Regia tehnică: E l e n a G a l i n . Sufleur : I s a-

be l a G a l i ţ ă . Şef-producţie : G h . P e t r e s c u . Dis

tribuţia ; C o r n e l i u D a n B o r c i a , S y b i l l a

O a n c e a , C o r n e l N i e o a r ă , E u g e n Apos t o l ,

Con s t a n t i n M a n e a , I o n M u s c ă .

Lupta pentru bărbaţi, continuă de C. T u r

tu r i că .

C o m e d i a , s u b i n t i t u l a t ă „ scanda los de ob i ş

n u i t ă " , n u se referă l a c l a s i c u l t r i u ngh i c on

j u g a l (deşi e v o r b a de do i b ă r b a ţ i şi o

f eme i e ) , a p a r ţ i n e u n u i d r a m a t u r g debu t an t :

Cons t a n t i n T u r t u r i c ă . Conduce r e a t ea t r u l u i a

p r om i s tot s p r i j i n u l u n u i g r up d e ac to r i e n

t u z i a ş t i , c a re şi-au l u a t r ă s p u n d e r e a de a

mon t a „pes te-p lan" , o p iesă , ca re v e d e pen

t r u p r i m a d a t ă l u m i n a r a m p e i . P i c t o r u l

N. C i on tea l u c reaz ă deco ru l şi cos tume le .

R e g i a a p a r ţ i n e c h i a r ac to r i l o r : Co r ne l N i

eoară , M a r g a R a v e l i d i s , I o n M u s c ă ( inter

preţ i i ) şi a u t o r u l u i .

I n u r m a m i c ro- tu rneu l u i T e a t r u l u i

T i n e r e t u l u i d i n P i a t r a N e a m ţ , l a B u c u

reşt i , î n l u n a i a n u a r i e a . c , d a t o r i t ă

c r on i c i l o r , a u r ă s u n a t c i t eva note de

s c ep t i c i sm . L a P i a t r a N e a m ţ , î n s ă , e n

t u z i a s m u l n-a d i s p ă r u t . . . L u p t a pen t r u

b ă r b a ţ i c o n t i n u ă . . .

PITEŞTI

Teatrul „A. Davila" S a l u t i n d i n i ţ i a t i v a a p a r i ţ i e i î n r e

v i s t a D v . a r u b r i c e i „ A v i z i e r " , o con

s i d e r ă m deoseb i t de p re ţ i oasă c a m a

t e r i a l i n f o r m a t i v , e a o g l i n d i n d foarte

conc re t a c t i v i t a t ea co l ec t i ve l o r tea t ra le

a le ţ ă r i i .

N ă d ă j d u i n d că această r u b r i c ă v a

fi m e n ţ i n u t ă şi î n n u m e r e l e v i i t oa re

a le r e v i s t e i , v ă t r a n s m i t e m , o d a t ă c u

p r e zen t a , da te le a c t i v i t ă ţ i i t ea t ru lu i

n o s t r u î n l u n a ap r i l i e 1971 .

C. Dinischiotu

Ecto-bar de D a n T ă r c h i l ă . ( P r e m i e r a :

23 f eb rua r i e 1971 ) .

Patru oameni fără nume d c R a d u B ă d i l ă .

( P r e m i e r a : 10 m a r t i e 1971 ) . Regia : V i r g i l

Ca lo tesou . Asistent : G i c ă G h e o r g h e . Sceno

grafia : A r h . A . I v ă n r a n u - D a m a s c h i n . Regia

tehnică : N i co l a e M e r a . Sufleur : S o n i a J ugă-

n a r u . Distribuţia : Ş t e f an M o i e s c u , D i m i t r i e

D u m i t r u , P e t r e D i n u l i u , D o r a Cher teş , Petro

T a n a s i e v i c i .


( P r e m i e r a : 26 m a r t i e 1971 ) . Regia : Const .

D i n i s c h i o t u . Scenografia : E m i l Mo i se . Ilus

traţia muzicală : M a g d a C a p i t a n o v i c i . Regia

tehnică : A u r e l D u m i n i c ă . Sufleur : Son i a

J u g ă n a r u . Distribuţia : I o n Focşa , D e m Ni-

cu l e s c u , V l a d Y a r k a , T r a i a n P î r l og , E l e n a

G u r g u l e s c u , A d i n a R a ţ i u , Cons t . Z ă r ne s cu ,

D u m i t r u I v a n , M i h a i Dob r e , E f t i m i e P o p o v i c i ,

A n g e l a R a d o s l a v e s c u , C y t h n i a P o p o v i c i , V i s-

t r i an R o m a n , Pe t r e D u m i t r e s c u , Cons t . Sta-

v r i l , Co r ne l P o e n a r u .

Sam de G . M . Z a m f i r e s c u .

IN PREGĂTIRE

Are pe cineva de A n g e l a B o c a n c o a . Regia :

Cons t . D i n i s c h i o t u . Asistent : I o n Focşa . Sce

nografia : A r h . A . I v ă n e a n u - D a m a s c h i n . Regia

tehnică : N i co l a e M e r a . Sufleur : D o r i n a D u

m i t r e s cu . Distribuţia : I o a n a C i t t a-Bac i u ,


A V I Z I E R

Const . Z ă r ne s cu , A d i n a R a ţ i u , I l e a n a Focşa .

T i t u s G u r g u l e s c u , E l e n a G u r g u l e s c u , T r ă i a u

P i r l og . M i o a r a I a t a n , M ă r g ă r i t a T u t o v e a n u .

D i m i t r i e D u m i t r u , A n g e l a R a d o s l a v e s c u .

SATU MARE

Teatrul de Nord Secţia română

PE AFIŞ

0 noapte furtunoasă şi Conu Leonida

faţă cu reaeţiunea de I . L . Ca rag i a l e . Regia :

M i h a i R a i c u . Scenografia : D e l i a I o a n i u .

Asistenţi de regie : N i co l a e P o p e n c i u şi

Geo rge M a t a c h e . Sufleur : A n a M i t e a . Distri

buţia : Pe t r e M o r a r u , D u m i t r u A n g l i e i , I o n

A n g h e l , V i o r i c a S u c i u , H o r i a D a n I o n e s c u .

Sebas t i a n C o m ă n i c i , M a r i a n G e o r g e s c u , I o n

Podo l e a nu , A n c a P a n d r e a .

Broadway Melody de J u r a Soy f e r . (Pre

m i e r ă pe ţară . ) Regia: D a n R a d u I o n e s c u .

Scenografia : A u r e l Co rdea . Muzica : R e m u s

Taşcău . Asistenţi de regie : N i c o l a e P o p e n c i u

şi H o r i a D a n I o n e s c u . Orchestraţia : P a i d

V a k a r c s . Conducerea muzicală : M a r t a Cor

dea . Regia tehnică : Geo rge A l b u . Sufleur :

R o d i c a G h i r a n . Distribuţia : N i c o l a e P o p e n

c i u , H o r i a D a n I o n e s c u , Pe t r e M o r a r u , I o n

H a i d u c , I o n T i f o r , Cos t i n P o p e s c u , I o n P o

do l e a nu , S eba s t i a n C o m ă n i c i . V i o r i c a S u c i u ,

R o d i c a M u ş e ţ e a n u , R o m e o M u ş e ţ e a n u , D e d a

G r a u r , M i h a i D r ă g o i , C a r m e n C in teză .

ţN PREGĂTIRE

Duelul (Domnişoara de Belle-Isle) de A l e

x a n d r u D u m a s - t a t ă l . Traducere : E r a s t i a

S e v e r . Regia : S e p t i m i u S e v e r . Asistent regie:

V i o r i c a S u c i u . Decor : L i v i u C i u l e i . Costume :

I o a n a G ă r de sou . Sufleur : R o d i c a G h i r a n . Dis

tribuţia : S e p t i m i u S e v e r , a r t i s t eme r i t (de

la T e a t r u l „ R u l a n d r a " ) , M a r i a n Geo r ge s cu ,

Pe t re M o r a r u , N i c o l a e P o p e n c i u , R o m e o

M u ş e ţ e a n u , I o n H a i d u c , Cos t i n P o p e s c u ,

M i h a i D r ă g o i , V i o l e t a B e r b i u c , V i o r i c a S u c i u ,

A n c a P a n d r e a , R o d i c a M u ş e ţ e a n u , D e d a

G r a u r , C a r m e n C i n t e z ă .


Regia : I o n D e l o r e a n u . Scenografia : D e l i a

I o a n i u . Asistent de regie : Geo rge M a t a c h e .

Sufleur : R o d i c a G h i r a n . Distribuţia : N i co l a e

P o p e n c i u , V i o l e t a B e r b i u c , I o n T i f o r , I o n

P o d o l e a n u , I o n H a i d u c , Cos t i n P o p e s c u .

Ciclopul de E u r i p i d e . Regia : M i h a i R a i o u .

Scenografia : A u r e l Co rdea . Asistent de regie :

D u m i t r u A n g h e l . Regia tehnică : Geo rge A l b u .

Sufleur : A n a M i t e a . Distribuţia : D u m i t r u

A n g h e l , Pe t r e M o r a r u , I o n A n g h e l , I o n T i f o r ,

I o n P o d o l e a n u , S e b a s t i a n C o m ă n i c i , M a r i a n

G e o r g e s c u . A I . M i t e a , Cos t i n P o p e s c u , I o n

H a i d u c , M i h a i D r ă g o i .

Timon din Atena de W . S h a k e s p e a r e . Re

gia : M i h a i R a i c u . Scenografia : A u r e l C o r d e a .

Paul face ordine (Director... o săptămină)

de A I . Popescu-Oradea . Direcţia de scenă :

I on D e l o r e a n u . Scenografia : D e l i a I o a n i u . '

Secţia maghiară iN PREGĂTIRE

Casa festivităţilor de K â n y â d i S â n d o r . Re

gia : K o v â c s F e r e n e . Decoruri : P a u l o v i o s

Lâsz l o . Costume : Sza t imâr i A g n e s . Distribu

ţia : A c s A l a j o s , G s i k y A n d r â s , E l e k e s E m m a ,

Zso ldos A r p â d , T o r o k hs tvân , B a r t i s I l d i k o ,

B o e r F e r e n e , K i s f a l u s s y B â l i n t , To th-Pâ l l

M i k l o s ş.a.

Amurgul lui Bolyai Jănos de K o c s i s Ist-

v â n . Regia : G y o n g y o s i G â b o r . Decor : Pau lo-

v i c s L â s z l o . Interpret unic : Z so l dos A r p â d .

Casele domnului Sartorius de G . B . S h a w .

Regia : K o v â c s Adâ im . Decoruri şi costume :

A u r e l Co rdea . Distribuţia : B o e r F e r e n e , Nâ-

d a i I s t v â n , K o r c s m â r o s J e n o , E l e k e s E m m a ,

D i o s z e g y I v a n ş.a.

U n a v i z i e r a b unden t , c u p r e m i e r e pe

ţ a r ă , c u p iese v e c h i şi n o i , de l a E u r i

p i de l a R a d u B ă d d ă , de l a D u m a s -

ta t ă l l a P o p e s c u - O r a d e a .

S e p t i m i u S e v e r îş i f ace „ m î n a " p en

t r u p i e s a , pe ca re o v a m o n t a şi l a

T e a t r u l „ B u l a n d r a " , î n c a d r u l u n u i

p r o g r a m , ce v ă de ş t e , ce l p u ţ i n , h ă r n i c i a

u n u i co l ec t i v t î n ă r !

SIBIU

Teatrul de Stat Secţia română

PE AFIŞ

Răzbunarea sufleurului de V . I . P o p a . Re

gia : H a n n s Sohu s chn i g . Scenografia : S o r i n

Popa . Ilustraţia muzicală : W o l f g a n g W e b e r .

Distribuţia : N i o u N i c u l e s c u , G e r a l d i n a B a -

sa r ab , M a r c e l M i r e a , A v r a m B e s o i u , P a u l

M o c a n u , M ă r i a M a g d a , R a d u B a s a r a b , Ma-


A V I Z I E R

r i u s N i ţ ă , I o n G h i ş e , P u i c a S t e r i a n , V a l e r i u

P a r a s c l i i v , M i r c e a H i n d o r e a n u , T e o d o r Por-

tărescu , M i r c e a B r e a z u .

Ploşniţa de V . M a i a k o v s k i . Regia : A n d r e i

Z a h a r i a . Scenografia : H e l m u t S t i i rme r . Mu

zica : C I r i d o n . Coregrafia : Han ins S cbu s ch-

nig . Distribuţia : Con s t a n t i n S t ă n e s cu , E u g e

n i a G i u r g i u - P a p a i a n i , S t e i i n a S to i eov i c i , L i v i a

B a b a , T e o d o r Po r t ă r e s cu , Cos te l R ă d u l e s c u

(art is t eme r i t ) , O v i d i u S t o i c b i ţ ă , V a s i l e Bo-

j e s c u , M i r c e a B î r l e a , A v r a m B e s o i u , M a r c e l

M i r e a , E m i l i a P o r o j a n , M i r c e a H i n d o r e a n u ,

L i g i a B o s s i e , M a n u e l a M a r i n e s c u , M i r c e a

B r e a z u , E u g e n i a D i m i t r i u - B a r c a n .

Nud cu vioară de Noe l C o w a r d . Regia :

A n d r e i Z a h a r i a . Scenografia : E r w i n K u t t l e r .

Distribuţia : R a d u Basa ra ' b , L i g i a B o s s i e ,

V i o r e l B r a n e a , L i v i a B a b a , M a n u e l a Mar i-

nesou J Codra t , I o n B u l e a n d r ă , G e r a l d i n a Ba- ,

s a r ab , N i c u N i c u l e s c u , K i t y S t r o e s cu , P u i c a '

Stexdan, V a l e r i u P a r a s c l i i v , M i r c e a B î r l e a ,

M a r c e l M i r e a .

Zamolxe d e L u c i a n B l a g a . Regia: A l e x a n d r u

Ta t o s . Asistent regie : V a l e r i u P a r a s c l i i v . De

coruri : H e l m u t S t i i rme r . Costume : M i r u n a

Bo ru ze sou . Distribuţia : V a l e r i u P a r a s c l u v ,

I o n B u l e a n d r ă , Cos te l Rădu le t scu (ar t is t eme

r i t ) , N i c u N i c u l e s c u , E u g e n i a G i u r g i u Papa-

i a n i , M i r c e a H i n d o r e a n u , A v r a m B e s o i u , I o n

G h i ş e , M a n u e l a Ma r i nescu-Cod ra t , M a r i u s

N i ţ ă , G a g a S t ă nescu , V a s i l e B o j e s c u , M i r c e a

B î r l ea , M a r c e l M i r e a .

Camera de alături de P a u l E v e r a c . Regia :

D a n A l e c s a n d r e s c u . Scenografia : T r a i a n Ni-

ţescu. Distribuţia : M i r c e a H i n d o r e a n u , O v i

d i u S t o i c h i ţ ă , V a l e r i u P a r a s c l i i v , N i c u N i c u

l e s cu , M ă r i a M a g d a , M a n u e l a Ma r i n e s c u-

Codra t , K i t y S t r oe scu , P u i c a S t e r i a n .

ÎN PREGĂTIRE


Regia ; P e t r e S a v a B ă l e a n u . Scenografia :

D o i n a L e v i n ţ a . Distribuţia : M i r c e a H i n d o

r e a n u , N i c u N i c u l e s c u , V a l e r i u P a r a s c l i i v ,

D i n i i B i t a n g , L i l i a n a L u p a n , M a n u e l a M a r i

nescu-Codra t , G e r a l d i n a Pe r şo i u , V i o r e l B r a

nea , R a d u B a s a r a b , L i g i a B o s s i e , M i r c e a B i r

l e a , M a r c e l M i r e a .

Nunta lui Figaro de B e a u m a r c h a i s . R e g i a ;

P e t r u M i h a i ] . Decoruri : G i u l i o T i n c u . Cos

tume : L i d i a R a d i a n .

Secţia germana

Portretul de A l . V o i t i n . Regia : H a n n s

S c h u s c h n i g . Scenografia : M ă r i a B o d o r . Ilus

traţia muzicală : H a n s G i l i i c h . Distribuţia :

K u r t Con r ad t , S i g r i d Z aoha r i a s , C h r i s t i a n

M a u r e r , S ieg f r iod S i e g m u n d .

S.O.S. !, Tata vrea să se însoare ! de H i l d a

F i s o h e r - U n t e r m a n s . Regia : H a n n s S c h u s c h

n ig . Scenografia : M ă r i a B o d o r . Distribuţia :

I t e i i i r i c l i M i l d n e r , A g a t l i a K l o o s , G e r t Brot-

sch i , F r a n z P o r s c h e , R o s e m a r i e M i i i l e r , K a r l -

l i e i nz M a u r e r , M i r c e a B r e a z u , M a r i e t t a L i s -

sa i , H i l d e U n t e r m a n s , B e a t r i c e Gu t t , Wo l f

gang E r n s t , K a r i n F r o n i u s .

Fizicienii de F r . D i i i i r enmat t . Regia : H a n n s

S c h u s c h n i g . Scenografia : H e l m u t S t u r m e r .

Distribuţia : B e a t r i c e Gu t t , H i l d e U n t e r m a n s ,

I n g r i d O y n t z e n , E r n s t H . G r o h , F r a n z K e l -

ler, F r a n z P o r s c h e , C l i r i s t i a n M a u r e r , K u r t

Con rad t , H e i n r i c h M i l d n e r , S ieg f r iod S ieg

m u n d , R o s e m a r i e M i i i l e r , G e r t R r o t s e h i , K a r l

he i n z M a u r e r , W o l f g a n g E r n s t , A m e K o n -

nc r t b , M i r c e a B r e a z u .

Bunbury de O s e a r W i l d e . Regia : H a n n s

S c h u s c l m i g . Decoruri : Con s t a n t i n R u s u . Cos

tume : M ă r i a S t oenescu . Ilustraţia muzicală :

Wo l f g a ng W e b e r . Distribuţia : C l i r i s t i a n M a u

rer , K u r t Con r ad t , C a r m e n M a r s c h a l l , I n g r i d

O y n t z e n , A r n e K o n n e r t h , R o s e m a r i e M i i i l e r ,

I l e i d r u n K a i n t z e l , U r s u l a A r m b r u s t e r , F r a n z

Po r sche , S i eg f r i ed S i e g m u n d .

ÎN PREGĂTIRE

Inimă rece ( d r ama t i z a r e d u p ă H a u f f de

C l i r i s t i a n M a u r e r şi K u r t Con r a d t ) . Regia :

C l i r i s t i a n M a u r e r . Scenografia şi costume :

M ă r i a Bodo r . Distribuţia : M i r c e a B r e a z u ,

U r s u l a A r m b r u s t e r , I n g r i d O y n t z e n , K u r t

Con rad t , A r n e K o n n e r t h , H e i n r i c h M i l d n e r ,

Wo l f g ang E ra i s t , F r a n z K e l l e r , S i eg f r i ed S i eg

m u n d , K a r l h e i n z M a u r e r , H e i d r u n K a i n t z e l ,

K a r i n F r o n i u s , E m s t H . G r o h , A l f o n s K o -

lowra t , G e r t B r o t s c h i , F r a n z P o r s c h e , Aga t be

K l o o s .

Liebelei de A r t h u r S c hn i t z l e r . Regia : P e

tre S a v a B ă l e a n u . Scenografia : D o i n a L e

v i n ţ a . Distribuţia : G e r t B r o t s c h i , R o s e m a r i e

M i i i l e r , I n g r i d O y n t z e n , K a r i n F r o n i u s , M i r

cea B r e a z u , K a r l h e i n z M a u r e r , H e i n r i c h

M i l d n e r .

, , I n i m ă r e c e " v ăde ş t e că t ea t ru l si-

b i a n a re o... i n i m ă c a l d ă p e n t r u cop i i . . .

I a t ă . î n t i l n i m n u m e l e a t î t de p u ţ i n j u

c a t u l u i — l a n o i — A r t h u r S c h n i t z l e r .

T i m p şi a d e v ă r , p i e s a m u l t j u c a t ă î n

ţ a ră , este şi a i c i p r e z e n t ă . — B e a u m a r

cha i s se a f l ă şi e l c u N u n t a l u i F i g a r o . . .

î n o r a şu l de pe C i b i n !

1 0 3 https://biblioteca-digitala.ro

A V I Z I E R Nr. 3 — MARTIE 1971

TG. MUREŞ Teatrul de Stat de pâpuşi Secţia română

Joaca de A l e x a n d r a D a v i d e s c u . Regia :

M ă r i a S i m e o n . Scenografia : A m b r u s I m r e .

Distribuţia : M ă r i a S i m e o n , R o d i c a A lba-

n e z u , A l e x a n d r u Pe rgbe , D r o m i h e t e G h i m a n ,

D o r i n a P o p .

Aventurile şoricelului Chiţ-Miţ de K o v â c s

I l d i k o . Regia : M ă r i a S i m e o n . Scenografia :

H a l l e r Ios i f . Distribuţia : R o d i c a A l b a n e z u ,

S l e f a n B a k a y , I l e a n a C o s m a , V i o r e l H . F r i -

c i u , D r o m i h e t e G h i m a n , A l e x a n d r u Pe rgbe ,

C ă t ă l i n a M i c l e a , D o r i n a P o p , P e t r u S i m e o n ,

R o d i c a T ă n a s e , T u d o r a D i n u ţ .

Secţia maghiară Irgum-Burgum-Benedek de V e r e s s Z o l t â n .

Regia : A n t a l P a u l . Scenografia : H a l l e r I os i f .

Distribuţia : A d o r j â n S â n d o r , K i s s F r a n o i s k a ,

N a g y K a t a l i n , Z s i g m o n d Jo zse f , K r o n E r n o ,

C z e d u l a Z s u z s a , Z s o l n a i Z o l t â n , I l l y e s G a b y ,

A l b u E r z s e b e t , O l y s e i K o r n e l i a , L o r i n c z E r z -

sebet .

^ î|C I N NUMERELE VI ITOARE A L E REVISTEI N O A S T R E VOM CONTINUA P U B L I C A R E A L A RUBRICA

A V I Z I E R A REPERTORI ILOR CE VOR FI C O M U N I C A T E ÎN TIMP U T I L

SUMAR A Z E C E A Z I M O N D I A L A A T E A T R U L U I

P a b l o N e r u d a — M e s a j i n t e r n a ţ i o n a l 1

H o r i a L o v i n e s c u — 24 de ore a le s cene i 3

•

S a n d u E l i a d — D e s p r e tea t ru l m i l i

t an t 5

* * * — I n î n t î m p i n a r e a S em i c en t e

n a r u l u i .

* * * — M i r o n - R a d u P a r a s c h i v e s c u .

I o a n Masso f f — C e n t e n a r u l P e t r e L i c i u

A l e c u P o p o v i c i — 0 z i c u L i l i a n a

T o m e s c u . . . . . . .

I l e a n a B e r l o g e a — P u b l i c u l

D a n t o n şi R o b e s p i e r r e

î n t r e

* * * — Ant i-note

I l e a n a P o p o v i c i — C a p o d o p e r a î n v i a t ă

B . E l v i n — T e a t r u l e ro t i c . . . .

C R O N I C A D R A M A T I C A

S e m n e a z ă : M i r c e a G r i g o r e s c u , F l o r i n

T o r n e a , V a l e r i a D u c e a , I l i e R u s u ,

D u m i t r u N e g r e a n u , M i r a I os i f ,

/ T . Z a m f i r , A l . P o p o v i c i , S e

b a s t i a n Cos t i n , M a r g a r e t a B ă r

b u ţ ă , C . P a r a s c h i v e s c u , M i h a i

C r i ş an , I r i n a T o m a . . . .

O C H I I D R A G I A I B U N I C U L U I

d r a m ă î n t r e i ac te de M i h a i l D a v i d o g l u

D . S o l o m o n — D i n j u r n a l u l u n u i

te lefob

A V I Z I E R . .

Redacţia şi administraţia, s tr . Constantin Miile nr. 5—7—9 — Bucureşti — Telefon 14.35.58.

Abonamentele se fac prin factorii poştali, prin oficiile poştale din întreaga ţară. Preţul unui abonament : 21 lei pe trei luni, 42 lei pe şase luni, 84 lei pe un an.


CONSILIUL POPULAR JUDEŢEAN ILFOV

TEATRUL DE REVISTĂ Şl COMEDIE

„ ION VASILESCU" Ş O S E A U A Ş T E F A N C E L M A R E Nr. 34

V Ă I N V I T Ă S Ă V I Z I O N A Ţ I S P E C T A C O L E L E S A L E :

SICILIANA ce leb ra comedie a lui Aurel Baranga

R e g i a : O l imp ia A rgh i r -Va rad i Scenog ra f i a : Olga Muţiu

FETELE DIDINEI o comed ie inedi tă de Victor Eft imiu

R e g i a : Căl in F lor ian S c e n o g r a f i a : Mihai Tofan

REVISTA LA...VOLAN de George Miha lache şi C iup i Rădulescu

Regia : Nico lae Frunze t t i Conducerea muzicală : Valenţ iu G r i go rescu

FLOARE DE CACTUS comedie de Bar i l le t şi Gredy

Regia : Că l in F lor ian Scenograf ia : Mihai Tofan

MINI-JAZZ CU MAXI-HAZ c o n c e r t - s p e c t a c o l de Sadi Rudeanu şi Horia Şerbânescu

R e g i a : Paul Miha i l Ionescu S c e n o g r a f i a : Mircea Nicolau

D i rec ţ ia muzicală : Edmond Deda

VIATA...0 COMEDIE spec taco l de A lecu Popov ic i după Vasile Alecsandr i

Muz ica de Edmond Deda R e g i a : O l imp ia A rgh i r -Va rad i Scenogra f i a : Mihai Gheorghe

Bi le te le se găsesc de vînzare la Agenţ ia de bilete din Cal . Victor ie i

nr. 56 A ( te l . 16.30.33) , la casa Teat ru lu i din Şos. Ştefan cel Mare nr. 34 ( te l . 12.27.45) şi la d i fuzor i i vo luntar i din înt repr inder i şi ins t i tu ţ i i .


TEATRUL DRAMATIC

BAIA MARE PREZINTĂ ÎN STAGIUNEA 1970-1971

ION p i e s ă în 3 a c t e d e M i h a i I S o r b u l

d u p ă r o m a n u l l u i L i v i u R e b r e a n u

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : P e t r e S a v a B ă l e a n u S c e n o g r a f i a : V i r g i l M i l o i a

ÎN AMURG d r a m ă în 3 a c t e d e G e r h a r t H a u p t m a n n

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : P e t r u M i h a i l S c e n o g r a f i a : E l e n a F o r ţ u

CLIPE DE VIAŢÂ d r a m ă în 3 a c t e d e W i l l i a m S a r o y a n

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : L i v i u C i u l e i S c e n o g r a f i a : L i v i u C i u l e i şi

G i u l i o T i n c u

LOVITURA p i e s ă în 3 a c t e de S e r g i u F ă r c ă ş a n

D i r e c ţ i a de s c e n ă : P e t r e P o p e s c u D e c o r u r i : G i u l i o T i n c u C o s t u m e :

D o r i s J u r g e a

ROUÂ Şl TUTUN p i e s ă în 2 a c t e de M i r c e a R a d u l a c o b a n

D i r e c ţ i a de s c e n ă : M a r i u s P o p e s c u S c e n o g r a f i a : G i u l i o T i n c u

Î N P R E G Ă T I R E :

CADAVRUL VIU d r a m ă de L .N . T o l s t o i

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : Ion D e l o r e a n u D e c o r u r i : M i r c e a M a t c a b o j i

LYSISTRATA c o m e d i e d e A r i s t o f a n

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : L u c i a n G i u r c h e s c u S c e n o g r a f i a : D a n N e m t e a n u

SAM p i e s ă în 3 a c t e d e G . M . Z a m f i r e s c u

D i r e c ţ i a d e s c e n ă : N .A I . T o s c a n i S c e n o g r a f i a : L i v iu C i u l e i

L e i 7.


Revista Teatrul, nr. 3, anul XVI, martie 1970

Documents

Transcript of Revista Teatrul, nr. 3, anul XVI, martie 1970