REVI STA DE I STO TO M U L25. 7 2

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICE

A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

studiiREVI STA DE I STO E

DIN SIThLtI{

TIPATINITA BIJCURETEANA IN SECOLUL AL XVI-LEAL. DEM Ms) Y

CONTRIBli till LA ISTOLL\ RELATIILOR AGRARE INPERIOADA DESTRA\IARII FELIDALISNIULUI. AREND:AREAPE BAZA DREPTUI.I.1 1)E PROTINIISIS PREEMTIUNE)IN MOLDOVA

IUAYA CONSTANT) NECC 11

\ ASILE ALEC:,ANDRI DIPLOMATUI.DAN BEI1IN

P.N. 01.1:T i A 1.1:GiCkBILOR DE ENPilOPRIERE SI IMPRO-11-U1:TARI1i1.: OPEI1ATE IN 3AZA LEGILOR DE REFORMAAGRARA DIN 19.:1

1). ,NDRU

DOGUNIENTAliVIATAREGENZI IBEVISTA

SEM NALL

TO M U L25. 7 21

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

1

I:SF

I ,

. Ip. I I y I i I 11 il i 1

11 4 11 :I I ) . 1 1

II4 1 1 t

, 1 i 1

Ii ;

1 I ii 1

I

r

i

1

itNik,,,.:.&

ji 1: I ti

1 I I 1 Ir

1

L1.1 \

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE l$TIINTE SOCIALE POLITICE AREPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

SECTIA DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE

Comitetul de r edaccie

VASILE MACIU (redactor responsabil) ; MN APOSTOL (redactor res-ponsabil adjunct); NICHITA AD .ZILOAIE ; 1IIRON CONSTANTINESCU ;

LUDOVIC DEMENY ; GREORGHL I. IONITX ; VASILE LIVEANU ; AURELLOGIIIN ; TR .1 AN LUNGU ; D \\I SCIIIN MIOC ; STFPAN OLTEANU ;ARON PTTRIC ; TEFAN TEFXNESCU ; POILIPILIU TEODOR.

Prelrul unui abonament este de 180 lei.In lark abonamentele se primesc la oficiile postale, factoril

postali $i difuzorii voluntari de presa din lntreprinderl si institutii.Revistele se mai pot procuia (direct sau prin post l) si

prin PUNCTUL DE DESFACERE al Edilurii Academiei, slr.Gutenberg, nr. 3 his, sectorul IV.

La revue STUDII", REVISTA DE ISTORIE, paralt 6fois par an.

Toute commandc a l'etranger sera adressee a IntreprindercaROMPRESFILATELIA, Bolte postale 2001 telex 011631 Bucareq,Roumanie, ou a ses representants it I'btranger.

En Roumanie vous pourrcz vous abonner par les bureauxde poste au chez votre facteur.

Manuscrisele, cdrtile si revistele pentruschimb, precum si orice corespondentase vor trimite pe adresa Comitetului deredacUe at revistei Studii", revistilde istorie. Apare de 6 on pe an.

Adresa redactlel:B-dul Aviatorilor, nr. 1, Bucurestl,

tel. 18. 25.86.www.dacoromanica.ro

REVISTA oe ISTORIE

I TOM. 25, 1972, Nr. 2

SUMAR

Pag.

L. DEMgNY, Tiparnita bucure§teand In secolul al XVI-lea 203TEFANA SIMIONESCU, Noi date despre situatia interns §i externd a Moldovei

In anul 1538 intr-un izvor inedit 225IOANA CONSTANTINESCU, Contributii la istoria relatiilor agrare in perioada

destrAmArii feudalismului. Arendarea pe baza dreptului de protimisis(preemtiune) in Moldova 241

*DAN BERINDEI, Vasile Alecsandri diplomatul 257VALERIU $ OTROPA, Proiectul de constitutie al hil loan Cimpineanu In cone-

xiune cu actiunea sa pentru unitatea nationald §i cu ideologia social-politica a epocii sale 265

*D. $ANDRU, Evolutia lucrdrilor de expropriere 51 improprietArire operate in baza

legilor de reforms agrard din 1921 283

DOCUMENTAR

PAVEL BINDER, Stefan Mailat (circa 1502-1551), boier roman *i nobil tran-silvAnean. Date despre romanitatea lui 301

C. REZACHEVICI, Dona rectificari cronologice privind istoria Moldovei in veaculal XVII-lea 311

N. BIRDEANU, Porturile Romaniei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea 315

VIATA $TIINTIFICA

Activitatea Institutului de istorie N. Iorga" in anul 1971 ; Semicentenarul Mu-zeului de istorie a municipiului Bucure§ti ; Al doilea simpozion nationalDin istoria agriculturil In Romania" (D. $andru); Al treilea Congresinternational de studil cretane (Gh. Croft); Simpozionul international alistoricilor dreptului din Wile sud-estului Europei (Belgrad 1 si 2 noiembrie1971) (Gh. C.); Sesiuni de comunicAri *tiintifice organizate de Comitetelede culturd §1 educatie socialists judetene (Constantin .Ferban) 325

ss

www.dacoromanica.ro

200

Par.

RECENZII

L. BANYAI, Pe fagasul tradiliilor freifesti, Biblioteca de istorie, Bucuresti, 1971,286 p. (Lucian Boia) . 379

* Impotriva fascismului. Sesiunea stiintifica privind analiza critica demas-carea fascismului in Romania, 4-5 martie 1971, Bucuresti, Edit. politics,1971, 319 p. (M. Rusenescu) 383

TEFAN $TEFANESCU, Tara Romdneascd de la Basarab I Intemeietorul"ptrui la Mihai Viteazul, Bucuresti, Edit. Academiei, 1971, 174 p. + p1.(N. Stoicescu) 387

?OE DUMITRESCU-BUWLENGA, Renasterea, umanismul dialogul artelor,Bucuresti, Edit. Albatros, 1971, 272 p. (Dan A. Ldzdrescu) 389

REVISTA REVISTELOR

Revue des Etudes Sud-Est Europeennes, (Editions de l'Academie de la Re-publique Socialiste de Roumanie, Bucarest, t. VII VI II, 1969 1970)(Anca Iancu)

INSEMNARI

393

Istorla Romanist. N. STOICESCU, Dictionar al marilor dregdlori din TaraRomaneasca fi Moldova (sec. XIV XV II), Edit. enciclopedica roman&Bucuresti, 1971, 456 p. (Serban Papacostea); APOSTOL STAN, Le problemeagraire pendant la revolution de la 1848 en Valachie, Editions de l'Academie dela Republique Socialiste de Roumanie, La collection Bibliotheca HistoricaRomaniae, Bucarest, 1971, 154 p. (Anastasia Iordache); * * Studii deistorie a Banatului, II, Universitatea din Timisoara, 1970, 263 p. (CorneliuPopefi); * Pravila rilorului Lucaci 1581. Text stabilit, studiu intro-ductiv indica de I. Rizescu, Edit. Acad., Bucuresti, 1971, 246 p. text-I- 144 p. fotocopie in 8° (Mates Cazacu); Istorie universal& NESTORCAMARIANO, Alexandre Mavrocordato, le grand drogman. Son activitediplomatique 1673 - 1709, Thessaloniki, Institute for Balkan Studies, 1970,107 p. VIII pl. (Paul Cernovodeanu); * * Tanulmdnyok a magyarhelyi orkornuinyzat mdltjdbdl (Studii privitoare la trecutul istoric al auto-nomiei locale din Ungaria), Kozgazdasagi es Jogi Kanyvkiad6, Budapest,1971, 512 p. (Ludovic Dement'); WALTRAUD HEINDL, Graf Buol-Schauenstein in St. Petersburg und London (1848 - 1852). Zur Genesis desAntagonismus zwischen Osterreich und Rusaland, Edit. Hermann BohlausNachf., Viena-Koln-Graz, 1970, 155 p. (Michael Kroner) ; ALBERT SO-BOUL, La civilisation et la Revolution Francaise, vol. I, La crise de l'arwienregime, Paris, Arthaud, 1970, 634-638 p. 80 f. ilustr. (Nicolae Liu);ENRIQUE FLORESCANO, Precios del matz y crisis agricolas en Mexico( 1708 1810), Mexico El Colegio de Mexico" (1969), XIX + 253 p. cutab. 2 f. pl. -I- 2 1. sacs. (loan I. Neacsu) 401

INICOLAE BANESCUi 1878 1971 (Gh C) 421

..909DII". team! 25. nr. 2. D. 199-422. 1972.

si

§i

+

. . . . . . . . . ...... . . . . . . .,

. . . . . . . . ....... . . . . . . . . . .

+

+

www.dacoromanica.ro

00

REVISTA (:) ISTORIE

TOME 25, 1972, N° 2

SOMM AIREPage

L. DEMgNY, L'imprimerie bucarestoise au XVI° sit cle 203STEFANA SIMIONESCU, Nouvelles donnees concernant la situation de la Mol-

davie sur le plan interieur et exterieur en 1538, d'apres une sourceinedite 225

IOANA CONSTANTINESCU, Contributions a l'histoire des rapports agrairespendant la periode de desegregation du systeme Modal. L'afferrnage enapplication du droit de preemption en Moldavie 241

*DAN BERINDEI, Vasile Alecsandri, diplomate 257VALERIU SOTROPA, L'etroit rapport entre le projet de Constitution de Ion

Cimpineanu, son action visant a l'accomplissement de l'unite nationale et'Ideologic socio-politique de son époque 265

*D.: SANDRU L'evolution des travaux d'expropriation et de distribution de

terres, effectuees en vertu des lois de reforme agraire de 1921 283

DOCUMENTAIRE

PAVEL BINDER, Stefan Mailat (environ 1502-1551), boyard roumain etnoble transylvain. Donnees sur son origine roumaine 301

C. REZACHEV ICI, Deux rectifications chronologiques concernant l'histoire de laMoldavie an XVII° siecle 311

N. BIRDEANU, Les ports de la Roumanie dans la seconde moitie du XIXe siècle 315

LA VIE SCIENTIFIQUE

L'activite de l'Institut d'histoire N. Jorge en 1971 ; Semi-centenaire duMusee d'histoire du Municipe de Bucarest ; Le IIe symposium national

Aspects de l'histoire de l'agriculture en Roumanie (D. .Fandru); Le HleCongres international d'etudes cretoises (Gh. Cron(); Le symposium inter-national des historiens du droit des pays du Sud-Est de l'Europe (Bel-grade, 1" 2 novembre 1971) (Gh. C.); Sessions de communications scien-tifiques organisees par les Coma& de culture et d'education socialiste de-partementaux (Constantin .Ferban) 325

I

.

www.dacoromanica.ro

202

PateCOMPTES RENDUS

L. BANYAI, Pe fagasul tradiliilor frillesti (Dans la vole des traditions fraternel-les), Biblioteca de Istorie (Bibliotheque d'Histoire), Bucarest, 1971, 286 p.(Lucian Boia) 379Impotriva fascismului (Contre le fascisme) (La Session scientifique des4-5 mars 1971 concernant l'analyse critique et la denonciation du fascismeen Roumanie), Bucarest, Editions Politiques, 1971, 319 p. (M. Ruse-nescu) 3S3

TEFAN STEFANESCU, Tara Romelneascd de la Basarab I Intemetelorul *pind la Mihai Viteazul (La Valachie depuis Basarab Ier it Le fondateurjusqu'a Michel le Brave), Bucarest, Editions de l'Academie, 1971, 174 p(Nicolae Stoicescu) 387

ZOE DUMITRESCU-BU$ULENGA, Renasterea. Umanismul f i dialogut artelor(La Renaissance. L'humanisme et le dialogue des arts), Bucarest, EditionsAlbatros, 1971, 272 p. (Dan A. Laulrescu) '389

REVUE DES REVUES

1 Revue des etudes sud-est europeennes (Editions de l'Academie de la RepubliqueSocialiste de Roumanie, Bucarest), t. VII VIII, 1969 1970 (Anca Iancu) 393

NOTES

Istorla Rominiel (Histoire de Roumanie) N. STOICESCU, Dirfionar almarilor dregatori din Tara Romelneasca si Moldova (sec. XIV XV II)(Dictionnaire des grands dignitaires de Valachie et de Moldavie (XlVeXVIIe siecles)), Bucarest, Editions Encyclopediques Roumaines, 1971,456 p. (Serban Papacoslea); APO STOL STAN, Le probleme agraire pendantla revolution de 1848 en Valachie, Bucarest, Editions de l'Academie de laRepublique Socialiste de Roumanie, Collection Bibliotheca Historica Ro-maniae, 1971, 154 p. (Anastasie Iordache); * , Studit de tstorie aBanatului, II. (Etudes d'histoire du Banat II), Universite de Timisoara,1970, 263 p. (Corneliu Pope(i); , Pravda ritorului Lucaci. 1581.Text stabilit, studiu introductiv $i indice (Le code du rheteur Lucaci. 1581.Texte, etude introductive et index) par I. Rizescu, Bucarest, Editions del'Academie de la Republique Socialiste de Roumanie. 1971, 246 p. texte+ 144 p. photocopie in 8° (Motet Cazacu); Istorie UniversalA (IlistoireUniverselle) NESTOR CAMARIANO, Alexandre Illavrocordato, le granddrogman. Son calcite diplomalique 1673-1709, Thessaloniki, Institute forBalkan Studies, 1970, 107 p. + VIII pl. ( Paul Cernovodeanu);Tanulmdnyok a magyar helyi orkormanyzat malt Jdb6l (Etudes concernantle passe historique de l'autonomie locale de Hongrie), Khzgazdasagi esJogi KOnyvkiado, Budapest, 1971, 512 p. (Ludovic Demeny); WALTRAUDHEINDL, Graf Buol-Schauenstein in St. Petersburg und London (1848-1852). Zur Genesis des Antagonismus zwischen Osterreich und Russland, Edi-tions Hermann BOhlaus Nachf., Vienne -Kdln -Graz, 1970, 155 p. (MichaelKroner); ALBERT SOBOUL, La civilisation et la Revolution Francaise, vol.I, La crise de l'ancien regime, Paris, Arthaud, 1970, 634-638 p. -I- 80 f.illustrees (Nicolae Liu); ENRIQUE FLORESCANO, Precios del malt ycrisis agrtcolas en Mexico (1708-1810), Mexico, El Collegio de Mexico(1969), XIX + 253 p. + 2 planches + 2 facsimiles (loan I. Neacsu ) . . 901

INICOLAE BANESCUI 1878-1971 (Gh. C.) .. 421

,ESTUDII". tomul 25. nr. 2. p. 199 422, 1972.

. . . . . . . . . . ...... . . . .

t

a ,

, ,

s

www.dacoromanica.ro

TIP.ARNITA BUCURESTEAN.A. IN SECOLUL AL XVI-LEADE

L. DEMENY

Istoria tiparului bucurestean nu este Inca expusg intr-o monografiecuprinz6,toare, cu toate ca studii valoroase abordeazg unele din fazelelui mai importante. In chip deosebit a retinut atentia cercethtorilor activi-tatea tipografica, din epoca lui Constantin Brincoveanu, legatg mai alesde numele lui Antim Ivireanu. Se impune continuarea efortului In direcjiallmuririi etapelor principals ale reproducerii mecanice a cartii In orasulBucuresti in decursul veacurilor, pentru ca din aceste investigatii partialemai amgnuntite si mai aprofundate sa, se realizeze in viitorul nu prea inde-pitrtat o sintea, privitoare la istoricul tiparului si al cartii in cel maiimportant centru cultural al tgrii.

In studiul de fat/ ne propunem sa elucidg,m faza de Inceput a cArtiitipgrite bucurestene, fazg, care ping In prezent a rgmas total necunoscutAcercetatorilor roman. Intrebarea fireascg, pe care si-o puneau toli

In istoria tiparului romanesc era de ce printre cele 9 centre dinTara Romaneasa, §i Transilvania In care funcDionau tiparnite In cursulsecolului al XVI-lea nu era Inscris numele orasului Bucuresti, care inacea perioadI juca un rol important In istoria statului feudal de la sudde Carpati ? Abia din ultimul p'grar al secolului al XVII-lea era cunos-cutg, prima tipAritura iesitA, de sub teascurile bucurestene. Astfel se plasadeci Inceputul tiparului de aici, mult dupg, ce In diferite alte centremai putin insemnate din Transilvania, Tara Romaneasca si Moldova,aceasta artg, demonstrat din plin rostul social $i cultural. Lacuna nuera Insg, de natura realitAtii istorice, ci si de data aceasta din domeniulcunoasterii istorice mai profunde. 0 investigatie amAnuntit6, legat5, dedepistarea sistematic6 a tuturor exemplarelor de carte rom'aneascg chiri-lid, din secolul al XVI-lea aflate In targ, i straingtate a Inl5turat i aceas-151aeung, a dezlegat In chip convinggtor definitiv enigma. Inca din 1573la, Bucuresti, la manastirea denumitA ulterior Plumbuita, ieromonahulLavrentie ucenicul sau Iovan lucrau la pregUirea matritelor si a patrite-lor pentru cartea al c6rei manuscris se afla pe masa lor. Astfel cu o sutade ani mai Inainte de prima tiparnita bucuresteang, cunoscutg, ping acumfunctions de fapt prima tipografie legat6 de numele celor doi carturari.

.."311.1DrIn. tomil 25, nr. 2, p. 203 -224, 1972.

specia-listii

si

si

gi -a

www.dacoromanica.ro

204 L. DEMENY 2

Despre ieromonahul Lavrentie, tipograf roman din secolul al XVI-lease stia ping, nu de mult foarte putin. Singura carte care purta numele lui,cunoseuta In literatura romaneasea de specialitate, era Tetraevanghelulslavon, si aceasta numai dupl exemplarele incomplete pastrate la, Biblio-teca Universitatii Babes-Bolyai" din Cluj. Nu se stia cind, uncle si in ceimprejurari a tiparit acest carturar cartea amintita, desi presupuneri, ipo-teze diferite s-au enuntat mai multe, indeosebi In studiile romane,ti despretiparul chirilic transilvanean din secolul al XVI-lea.

La noi, Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie a fost semnalat pentruintiia oars de catre bibliotecarul din Cluj Ioan Rosu, care publica in 1925o seurta nota, mentionind eS Biblioteca Universitatii din Cluj are incolectia sa, pe linga raritatile si unicele publicate, o carte de importantaexceptionala, anume un Evanghelist slavon coresian, tipcirit la Brasov,inainte de anal 1570"1. Exemplarul a ajuns la Biblioteca Unit, ersitatiidin Cluj de la profesorul Cretu care diva spusele lui I. Rosu credeaca Tetraevanghelul a fost tiparit In 1512. Than Rosu nu se indoia eS siaceasta carte face parte din cartile coresiene". El releva insa uncle parti-cularitati care nu se intilnesc in nici una din car-tile cunoscute piny acum".

Inca in acelasi an, pe baza informatiilor furnizate de Ioan Bo§u,N. Iorga a inserat o seurta, dar interesanta comunicare intr-una din con-ferintele sale sustinute la sedintele obisnuite lunare la Academia Romans.Daca in nota lui I. Rosu Tetraevanghelul figura ca o tiparitura coresiana,N. Iorga afirmg clar eS Evangheliarul slavon aflat in diseutie a fost tipa-rit de un ieromonah Lavrentie pe la 1570, dud it cumpara de el staros-tele de Cernauti Brostog (Bruchstiick, prin poloneste)72. N. Iorga sub-linia si ideea ca Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie este un produsnecunoscut al tiparului pentru romani din secolul al XVI-lea". Tot N.Iorga a fost acela care a afirmat pentru prima data ea La\ rentie e diaconalLorint, de pe linga Coresi, eel cu Evangheliarul din 7087". De h aceastacomunicare incoace, parerile marelui istoric an lost acceptate de majorita-tea cercetatorilor romani.

Ping acum nu am reusit sa dam de urma studiului promis de loanRosului N. Iorga despre Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie ieromonahul.*tim doar eS Eugen Barbul publica o descriere de doul pagini in volumulconsacrat Bibliotecii universitare din Cluj 3. Autorul descrierii spune despretiparul earth c'a' in ea caracterele intrebuintate sent aceleasi ca la, cele-lalte tiparituri ale diaconului Coresi (vezi Evangheliarul romdnese din1560-1561), ear ca tipograf figureaza ieromonahul Lavrentie, care esteidentic cu tipograful Lorint, amintit in lucrarile lui Coresi". Eugen Barbulface o evidenta greseala afirmind despre filigranul de pe hirtiaturii ca ar fi o albina. Contrar altor incercari de datare, Eugen Barb 11fixeaza data tipariturii In secolul al XVI-lea, la inceputul deceniului al7 lea, considerind cartea realizata de ajutorul tipograf al diaconului Coresi,de ieromonahul Lavrentie". Interesante informatii ne dg, autorul descrieriidespre felul in care a ajuns cartea la Biblioteca Universitatii din Cluj. Se

1 loan Row, Cdrfi vechi romanesti, in Societatea de mime ", an. II (1925), nr. 7, p. 112.2 N. Iorga, Cea diniti istorie universald HI:OHM fn Transilvania, in Ana lele Academiei

Romane. Memoriile Sectiunii istorice", seria a III-a, t. IV (1925), p. 389.8 Eugen Barbul, Biblioteca Universildfii. . . din Cluj, Cluj, 1935, p. 100 102.

tiplri-

la

www.dacoromanica.ro

3 TIPARNITA BITCURESTEANA IN SEC. AL XVI-LEA 205

reproduce integral textul insemnarii din 1669, din care reiese ca tiparituraa fost cumparata de Cecovan Petru pe seama bisericii ortodoxe din Lugoj,undo s-a pastrat IAA,' In 1922, and ea a fost dusa la Cluj de profesoruluniversitar Iosif Popovici. La moartea acestuia, profesorul Emil Petrovici,membru marcant al Seminarului de slavistica al Universitatii din Cluj,a depus cartea la Biblioteca universitara. Subliniem insa ca exemplarulcu lnsemnarea din 1669 nu este unul i acela§i cu cel descris de Rolm,care provine din Moldova, dupa spusele lui Rosu, de la Roman. AstfelBiblioteca Universitatii din Cluj are de fapt doua exemplare.

Cea mai ampla examinare a cartii apare insa in Bibliografia romec-?eased veche. In Addogirile la volumul IV, profesorul universitar Dan Si-monescu a facut o foarte minutioasa *i. totodata interesanta descriere aexemplarului aflat In Cluj 4, sub titlul Evanghelie slavoneased, tiparita deieromonahul Lavrentie (Brasov, circa 1570), Redaktia mediobulgara.

Retinem doar citeva elemente din descrierea facuta, care ni se parmai importante. Mai intii, se mentioneaza faptul ca literele au marimeaF,ii infati§area literelor dintr-unele tiparituri coresiene (Intrebarea crefti-waged, Apostolul, Evanghelia romaneasca, Psaltirile). Hirtia §i filigraneleei stunt asemanatoare tipariturilor coresiene". Dupa o atenta, analiza afrontispiciilor §i ini(ialelor ornate, se precizeaza ca nici unul din aceste Iron-tispicii nu am mai intilnit in c'artile tiparite la not In sec. XVI, deli impleti-turile prezinta asemanari, In linii marl, cu cele din. primele tiparituri sla-vone§ti ale lui Macarie". Profesorul Dan Simonescu credo Ca parerea lui1\ . Iorga de6pre identitatea Lavrentie = Lorint este indreptatita" §iconfirmata. Care smut noile argumente aduse de profesorul Dan Simonescu Yintii mentioneaza dorania-sa ca zacialele E}i redactarea indicatiilor tipi-conale smut in Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie aceleasi ca §i in Evan-gheliarul lui Coresi din 1560-1561. Aceasta identitate, precum at identi-tatea tiparului, a hirtiei, cu aceleasi elemente ale cartilor coresiene, sintargumente sigure pentru a considera Evanghelia ca tiparitura facutala Brasov, in epoca lui Coresi. Ieromonahul Lavrentie, semnat in cola douafrontispicii amintite mai sus, nu poate fi decent tipograful §i gravorul carea lucrat la aceasta opera".

Pornind de la constatarea ca in 1562 Coresi tiparea un Tetraevanghelslavon la Brasov, profesorul Dan Simonescu credo ca noua editie aEvangheliarului nu o putea tipari Lavrentie (Lorint) decent intro 1562 §i1570, and ne putem mnchipui epuizata ediDia coresiana".

Despre Lavrentie §i tipariturile lui s-a scris §i in literatura rusa despecialitate. In mod inexplicabil, cele scrise de I. Karataev, A. F. Bicikovi A. I. Iatimirski au ocolit Insa atentia speciali§tilor roman, deli informa-

tiile oferite de ace§ti speciali§ti ai cartii §i manuscriselor slave permiteauo abordare mai temeinica a problemelor legate de activitatea lui Lavrentie.I. Karataev a atras atentia asupra faptului ca exists doua tetraevangheleslavone tiparite de Lavrentie. Primul e mnregistrat de el in bibliografiasa sub numarul 37, pe care dupa cum. marturise§te 1-a vazut In

4 Bibliografia romdneasca veche 1508-1830 de loan Bianu si Dan Simonescu, t. IV;Addogiri ;1 indreplari, Bucuresti, 1944, p. 13-15. Tot profesorul Dan Simonescu a procuratpentru Biblioteca Academiei, Inca Inainte de razboi, o fotocopie completA a exemplarului aflatla Cluj.

www.dacoromanica.ro

206 L. DENEENY 4

Sanctpetersburg la un particular"5. Bibliograful rus vorbeste Insa si deun alt tetraevanghel al lui Lavrentie, aflat la timpul Intocmirii lucr5;riisale la Muzeul public si Rumeantov din Moscova. Acest tetraevanghelfigureaza pentru prima data In literatura de specialitate In Raportul mu-zeului amintit pe anii 1873-18758. I. Karataev releva asemanarea acesteitiparituri Cu Tetraevanghelul lui Lavrentie vazut de el la Sanctpetersburg,dar stria el exists unele deosebiri atit In signatura caietelor, citsi In culegerea uneia dintre evanghelii". Acest fapt 1-a determinat pe spe-cialistul rus sa Inregistreze aceste tetraevanghele ca tiparituri deosebite,considerind, totodata, ca araIndou5, aceste editii ale Tetraevanghelulnian fost tiparite, dupa toate probabilitatile, in Ungrovlahia, in prima jum5,-tate a secolului al XVI-lea"8. A. F. Bicikov, Intocmind raportul Biblioteciipublice din Sanctpetersburg pe anul 1883 despre noile tiparituri chiriliceachizitionate, da o scurta descriere a Tetraevanghelului slavon al lui La-vrentie 9. Era Intocmai exemplarul vazut de I. Karataev. Ceea ce atrageInsa in mod deosebit atentia In descrierea facuta de A. F. Bicikov constaIn faptul ca el reproduce un fragment din epilogul c5,rtii, care se af15, pefila lipita pe coperta din spate. Dupa spusele lui Bicikov, fragmentul estescris de mina In secolul al XVII-lea. Este interesant de mentionat ca textulacestui fragment este identic cu textul unui fragment de epilog reprodussi de I. Karataev i despre care el spunea ca 1-a vazut undeva", afir-mind ca, dupa caractere de tipar, acest text apartine tiparului chirilicdin sud 1°. Lui A. I. Iatimirski fi revine meritul de a fi facut pentru primadata legatura intre toate aceste informatii. El arata ca fragmentul reprodusde Bicikov si Karataev reprezintil sfirsitul epilogului Tetraevangheluluislavon tiparit de Lavrentie, mai precis al exemplarului din Bibliotecapublica de la Sanctpetersburg 11. Din acest fragment de epilog reiese clarca Tetraevanghelul lui Lavrentie a fost tiparit la 1582. A. I. Iatimirskiafirma categoric ca el indiscutabil apartine tiparului romanesc". Pe ling&alto consideratii, Iatimirski subliniaza urmatoarele : Faptul ca, aceastaeste o tiparitur5, romoneasca arata precuvintarea lui Theofilact arhi-episcop de Ohrida . , ceea ce gasim In mod exclusiv numai In evanghe-Elle moldovenesti din secolul al XV-lea sau In copiile for mai tirzii facutede uniati"12. Pe aceste fapte se baza A. I. Iatimirski and, In recenzia publi-cat'a despre prima fascicula a Bibliografiei romanesti vechi, imputa auto-rilor ca nu au inclus Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie In lucrarea lor.

Tetraevanghelul lui Lavrentie nu a ocolit Tulsa nici atentia specialis-tilor bulgari. Inca din 1900 Evtim Sprostranov semnala exemplarul aflat

5 I. Karataev, Onucauue c.isaanuo-pyccnux nuue nanentimaimbix nupuiutoecnumu Gyn-ea.uu, vol. I, de la 1491 Ora la 1652, Sanctpetersburg, 1883, p. 109-110, nr. 37.

OlittleMb1 146.4zoitioeo u Py.utzugoecnoeo Myaeee aa 1873-1875 es., Moscova, 1875,p. 10-11.

7 I. Karataev, op. cit., p. 111, nr. 38.8 Ibidem, p. 111.

Onztiembt umnepamopcnoit ny6.aulutoii 6u6.auomenu aa 1883 eoa, Sanctpetersburg,1884, p. 238-239.

10 I. Karataev, op. cit., p. 201.u A. I. Iatimirski, Hoebia mpya no cmapoa ciraosmcnoa 6u64rtoepaOuu, Hanecvem

OTguientin pyccRoro Finn-Ea x C..110BeCHOCTH HainepaTopcKoll Atiagemnn Hari", V(1900), vol. 2.

12 Ibidem, p. 682.

°

°

www.dacoromanica.ro

5 TIPARNITA BUCURESTEANA IN SEC. AL XVI-LEA 207

azi la Biblioteca Muzeului de istorie bisericeasc5, de la Sofia, aratind cafn frontispiciul din carte figureaza numele lui Lavrentie ieromonahul 13,Mai tirziu, in 1920 Boris Tonev inregistra exemplarul de la Plovdiv,aratind numele tipografului Lavrentie ieromonahul i afirmind ca loculde tipa'rire a cartii ar fi Alba Iu lia 14. Tonev amintea apoi intr-o altslucrare a sa i fragmentul din Tetraevanghelul lui Lavrentie pastrat la Bi-blioteca nationals din Sofia 16, iar Ivan Gosev, bazindu-se pe asemanareadintre frontispiciul din cartea lui Lavrentie si uncle carti chirilice tiparitede Baidar si Vichentie Vukovid, credea ca Venetia ar fi fost locul detiparire a Tetraevanghelului 16. Informatia cea mai importanta cu privirela, activitatea lui Lavrentie ieromonahul a aparut insa intr-o publicatielocals din Bulgaria. Este vorba de culegerea de studii tiparita in 1931 laSvistov, cu ocazia implinirii a 75 de ani de existence a bibliotecii dinlocalitate. In studiul lui Gheorghi P. Hristov consacrat crotilor vechi simanuscriselor aflate la Biblioteca Elenka Kiril D. Avramov" se descrieun exemplar din Tetraevanghelul lui Lavrentie. El prezinta un interes apar-te, intrucit este unicul exemplar in care s-a pastrat partea de inceput

epilogului carjii. Autorul studiului reproducea, pe scurt continutul lui,aratind ca Lavrentie ieromonahul ajutat de ucenicul sau Iovan au lucratlinga Bucuresti pe ling5, riul Colentina, la manastirea, made este hramulSf. prooroc Ioan Botez5,torul", timp de 10 ani la pregatirea matritelor

patritelor. Gh. P. Hristov incearca s5, precizeze si data tiparirii cartiipornind de la indicatia epilogului in care se arata ca ea a fost imprimatais comanda lui Alexandru al II-lea si a arhiereului Evtimie 17. Acesteinformatii decisive in ce priveste locul de functionare a tiparnitei luiLavrentie an ocolit atentia speciahstilor, deli problema era dezbatuta dince in ce mai insistent.

In literatura de specialitate din Romania din ultimii ani, Tetraevan-ghelul lui Lavrentie (exemplarele de la Cluj) a atras din nou atentia.Regretatul Gebhard Bliicher a incercat o datare a cartii pe baza filigra-nelor, afirmind ca ea putea 85, fie terminate eel mai tirziu in 157518.Intr-un studiu ramas in manuscris la moartea premature a remarcabiluluifiligranilog publicat ulterior sub ingrijirea lui Gernot Nussbacher, G.Bliicher preciza si mai clar pa'rerea sa. Studiind exemplarul de la Cluj,el afirna ca Tetraevanghelul lui Lavrentie a fost tiparit in 1574 ± 1an"". G. 131licher punea aceasta tip5ritura in legatura cu o insemnare

13 E. Sprostranov, Onucs pynonucume e 6u6nuomenama npu ce. Cunoa Ha 6s4eapcnamatfspnea es CoOus, Sofia, 1900, p. 59.

14 B. Tonev, Onucs xa c.ammucnume pynonucu u cmaponetiamnu xxueu e 17noeauecnama6u6.etuomena, Sofia, 1920, p. 248.

14 B. Tonev, Onuca xa citaesmcnume pynonucu ea CoOmicsama napoona 6u6ituomena,vol. II, Sofia, 1923, p. 29.

26 Ivan Gosev, Cmapu aanucu u nadnucu, in FoAllininin na Co.,anacmin Ymuiep-CIITCT. BOrOCJIOBCKII gianynreT", vol. 14 (1937), p. 3.

17 Gheorghi P. Hristov, Cmaponettamnu nnueu u pynonucu ea itunumumnama 6u6.eu-omcna ea Ceuvfoe, In 106uneen C6opnuns na numaituufemo E.eenna u .1Cupuns AepaAtoeu"ea ep. Ceutifoe (Sviltov), 1931, p. 142-144.

18 Gebhard Blucher, Filigranele brasovene fi liparilurile chirilice din secolul al XVI-lea,In Revista bibliotecilor", XX (1967).

" Gebhard Bliicher, Considerafii filigranologice asupra Evangheliarului slavon" al luiLavrenlie. In Revista bibliotecilor", XXII (1969), nr. 12, p. 741-742.

§i

§i

§i

§i

1i

a

J: .

www.dacoromanica.ro

208 L. DP-14(1;NY 6

din socotelile ormului Bra§ov din. 12 decembrie 1573 privind vizita Inacest ora§ a episcopului (Wladika) §i a unui tipograf (Diaconus Buchdru-cher) pentru achizitionarea unei prese tipograf ice. Autorul presupune caacest Diaconus Buchdrucker este chiar ieromonahul Lavrentie" §i ca astfels-a intemeiat o tipografie noun, avind caracter ortodox-slavon" §i carefunctiona, sub conducerea, noului episcop al Transilvaniei, Eftimie, sfintitla 3 august 1572" Intr-un oral mai aproape de sediul noului episcop",§i nu la Brasov. Gernot Nussbacher, rerazind Inca o data exemplarele dela Cluj sub aspectul filigranologic, a confirmat parerea, lui G. Blucher.

Am relevat Intr -un studiu publicat nu de mult ca Tetraevanghellalui Lavrentie (exemplarul din Leningrad e identic ca tipar cu exempla -rele din Cluj §i de ht Biblioteca Academiei R. S. Romania) a fost tiparitin 1582, probabil In Transilvania 20. Am remarcat de asemenea ca aspectultipografic al c'a'rtii nu permite nisi o asemanare cu tipariturile coresiene saucele ale diaconului Lorint §i ca in acest caz identitatea Lavrentie-Lorinteste foarte problematic §i chiar discutabila 21. Amintim aici ca regretatulMircea Tomescu considera pe Lavrentie doar un gravor, §i nu tipograf 23.

In sfir§it, activitatea tipografica a ieromonahului Lavrentie a fostreluata de Al. Mare§ Intr -un studiu mai mare, prilejuit de o interesantadescoperire. Este vorba de citeva file dintr-o Psaltire slavoa necunoscuta,gasita Intr-o carte manuscris 33. Al Mare§ aduce astfel o contributie -valo-roasa la istoria tiparului romanesc din secolul al XVI-lea. El abordeazaproblema activitatii lui Lavrentie ieromonahul pe baza unor informatiimai bogate, publicind §i textul celor doua insemnari privitoare la vIn-zarea de dare Lavrentie a unui exemplar lui Bro§tog, fost staroste dePutna 24. Intrucit pe una din Insemnari figureaza anul 1576 §i tinind seamade filigranele hirtiei celor doua exemplare de la Biblioteca UniversitatiiBabe§-Bolyai" din Cluj, Al. Mare§ consider5, ca exemplarele aflate laCluj an fost tiparite inainte de 1576, iar la exemplarul de la Leningradepilogul purtind data de 1582 ar fi fost ata§at ulterior de la o alts cartea lui Lavrentie, de la un alt Tetraevanghel, tiparit tot de el. Mare§ estede acord cu subsemnatul ca Lavrentie §i Lorint sint doi tipografi diferiti,ca primul a avut o alts tiparn.45, §i ca lucra independent de cel de-aldoilea §i chiar de diaconul Coresi. El respinge totodata parerea lui Bliicherca informatia din 1573 privitoare la tipograful vladicai venit de la Bra§ovar fi fost Lavrentie.

Avind in vedere caracterul contradictoriu al informatiilor de caredispunem §i parerile diferite ce s-au exprimat ping, arum in literatura despecialitate romaneasca §i strains, am considerat util sa revenim asupraproblemelor legate de activitatea lui Lavrentie, en atit mai mull en cit

20 L. Demeny, Noi contribuiii la actioitatea tipograf lea a lui Laur nit , in Revisla biblio-tecilor", XXII (1969), nr. 4, p. 219-227.

21 Aspectul specific al tiparului lui Lavrentie a lost remarcat si de Ferenc Hervay, L'im-primerie cyrillique de Transyloanie au XV I-e siecle, in Magyar KOnyvszemle", 1965, nr. 3,p. 209-211, caracteriztndu -1 astfel : les caracteres d'origine inconnue".

22 Mircea Tomescu, Cartea romaneasca to perioada corestana, In Studia bibliologica",vol. III, partea I, Bucuresti, 1969, p. 353.

23 Al. Mares, Un capitol din istoria liparului romdnesc din secolul at XV l-lea Tipariturileieromonahului Lavrentie, in Studii si cercetari lingvistice", XXI (1970), nr. 6, p. 645 667.

24 La textul celor doua InsemnAri s-au strecurat multe greseli tipografice. Vezi rectificareafacuta de Al. Mare§ deci textul exact al insemnarilor in Studii si cercetAri lingvistice", XXII(1971), nr. 1.

5i

www.dacoromanica.ro


dispunem acum de informatii mai ample, si despre cea de-a doua tipa-riturg a lui Lavrentie, Tetraevanghelul slavon nedatat, aflat intr-un exem-plar la Biblioteca V. I. Lenin" din Moscova, iar altul la Biblioteca dinPlovdiv si despre care in literatura romaneasca de specialitate Inca; nu s-ascris nimic. Mai important Ins este faptul ca invatatul bulgar Peter Atanasova gasit un exemplar complet pe baza caruia da o solutie definitive loculu'unde a functionat tipografia lui Lavrentie.

SA examinam Inainte de toate care sint si unde se pastreaza exempla-rele depistate ping acum ale tetraevanghelelor tipgrite de Lavrentie. fnurma invest igatillor facute in bibliotecile din Romania si din strainatate,cunoastem in total 11 exemplare din tipariturile lui Lavrentie 25.

La capatul acestei prezentari istoriografice trebuie sa amintim studiulfundamental, recent aparut al specialistului bulgar Peter Atanasov 26.Acest studio este important mai ales pentru faptul CA reproduce pentruprima data integral textul fragmentului de epilog pastrat in exemplarulde la Svistov publicind si o fotografie a paginii respective. Invatatul bul-gar, folosindu-se de informatiile aparute in studiile de specialitate dinRomania, rewste sa lamureasca pe deplin con.vingator o serie de problememajore legate de activitatea tipografica a lui Lavrentie la Bucuresti. Subli-niem c5, in aspectele fundamentale cercetarile noastre se 1ntilnesc, iar recen-ta c115,torie de studii pe care am desfasurat-o in. Bulgaria ne-a folosit, ofe-rindu-ne prilejul pentru o confruntare In care punctele noastre de vederes-au dovedit a fi identice.

SA revenim insa la exemplarul din Leningrad, caci el confine acelfragment de epilog care a fost reprodus de I. Karataev, A. F. Bicikov,A. I. Iatimir,ki, iar In noi In studiul nostru amintit mai sus. Reiese clardin acest fragment ca Tetraevanghelul lui Lavrentie a fost tipgrit in 1582.Deoarece s 'in ridicat unele obiectii la datarea facuta de noi pe bazaepilogului, reamintim Inca o data faptele pe care ea se bazeaza.

In exemplarul de la Leningrad, la urma exists atasata o file sepa-rata, rupta in coltul de sus (fig. 1), pe care se gaseste urmatorul text :. . Cil.Al11HM, riE [tyro norptuuto, HCHP.I]HALHTE H HdC WCEAa TP8AHRIMIX

CE [SAVOCAOKH]TE, d HE KAMIETE, noiii HE [MCA Afit CT61, NH 4Fr-A6, H6 pSKd

RpEHHl, H At rp'kuilm H 04HHA6. GTE C'6tP6WH CE EL% ALTO lV 130}KAkCTBA

Xii71 x44Hli < --= 1582>.Caracterele poligrafice ale textului din epilog comparate cu carac-

terele textului de baza al Tetraevanghelvlui lui Lavrentie nu las5, nici oindoiala cg si aeeasta lila facea, parte din Tetraevanghelul amintit si nu esteo file rat-161A si atasata din intimplare la exemplarul din Leningrad. Dinacest punts de N edere dorim sa atragem atentia numai asupra citorva litere

as Biblioteca Universitatii Babes-Bolyai" din Cluj define 2 exemplare incomplete.Biblioteca Academici R. S. Romania 2 fragments din doua exemplare. La Biblioteca publicsde stat M. E. Saltlkov-Scedrin" din Leningrad se afla un exemplar incomplet, dar care pastreazasfirsitul din epilog, In care se vede data tiparirii cartii (1582). Muzeul sinodal din Sofia are unexemplar incomplet. Biblioteca din Svistov define un exemplar In care s-a pAstrat partea deInceput a epilogului, iar Biblioteca Iv. Vazov * din Plovdiv un exemplar incomplet, Bibliotecanationald din Sofia un fragment, precum Psaltirea semnalata de Al. Mares.

26 Peter Atanasov, tlemupueeaueedutuemo nartepommax Jlaepeumuti, In Cnzapo6b4eap-eha 4umeparnypa. Ilaciteammue u marnepua4u, vol. I, Sofia, 1971, p. 413 440. Cf. siP. Atanasov, Tipograria din Bucuresti a ieromonahului Laurentie, In Revista bibliotecilor",XXV (1972), nr. 3, p. 171-175.

ESAET

sir

www.dacoromanica.ro

210 L. DEMENY 8

de rind. Pentru a fi mai convinggtor, alaturi de textul fragmentului dinepilog (fig. 1), reproducem tot in mgrime naturald si un fragment din textulde bazd al Tetraevanghelului slavon al lui Lavrentie (fig. 2). Deosebit deevident este identitatea mai ales in cazul literelor s, s, T. t, X §i K.Mai exists hied si alte argumente care probeazg pentru a considera frag-mental de epilog ca apartiuiud Tetraevanghelvlui slavon al lui Lavrentie.Am mai relevat faptul si en altg ocazie ca, sub aspectul caracteristicilorpoligrafice, tiparul lui Lavrentie prezinta particularitati care it definescca ceva specific si unit in istoria tiparului romanese din secolul al XVI-lea. Acest tipar nu poate fi confundat cu nici unul din caracterele poli-grafice din Transilvania sau Tara Romaneasca. In felul acest a fragmentalde epilog nu putea sa proving de la vreo altg tiparitura ehirilieg roma-neased din secolul al XVI-lea, ci el apartine tiparnitei lui Lavrentie iero-monahul.

0 cercetare mai atentg a productiei tiparului chirilic european,in special sud-slav sirusesc, ne-a furnizat Ina,' un nou argument. Am pututconstata ca in tot tiparul chirilic european din secolul al XVI-lea nu existstiparituri care sg fie identice sub aspectul caracteristicilor poligrafice cutipariturile lui Lavrentie. Si in acest context, tiparul lui Lavrentie se deli-neste cu o individualitate de sine statatoare, unicg. Se exclude, in felulacesta, atasarea filei in discutie de la vreo altg tiparitura chirilica dinsecolul al XVI-lea in general. S-a remarcat ea textul epilogului in cc pri-veste formularea prezintg man asemanari in textul epilogului din uncletipgrituri sud-slave si liubaviciene 27. Asemgnarea sau formularea identicaa unor parti din epilog nu poate constitui hug un argument de atribuire,deoarece aceste texte an fost imprumutate, au circulat si insusi faptulca se regasese in acelasi timp In tipgrituri diferite arata eg, ele au cunoscuto rdspindire mai largg.

In sfirsit, nu putem incheia argumentarea noastrg Bra sd ne referim sila faptul ca fila lipitg de coperta interioara din spate a exemplarului lenin-gradean din Tetraevanghelul slavon al lui Lavrentie a fost copiat Inca dinsecolul al XVII-lea, intoemai textul fragmentului de epilog care se gases,itepe fila separatd analizatg mai sus. Amintim aici din nou ca textul epilo-gului la Tetraevanghelul lui Lavrentie trebuia sa fie tipgrit pe o fila sepa-rata, deoarece ultimul caiet (al 29-lea) avea pe toate cele 8 file textulapartinind celor patru evanghelii. Trebuia deci si in acest caz ca in multealtele (cf. Tetraevanghelul slavon al lui Cglin. din 15C5, Tetraevanghelul luiCoresi si Manaild din 1583 etc.) sa se ataseze una Eau doug, file separate,pe care 0, se tipareasca epilogul. Astfel, aceste file mai Nor se desfaceaudin leggtura eartii, ele in vicisitudinile timpului se deteriorau si dispareaumai repede. De aceea, de fapt din cele 10 exemplare cunoscute ping acum,numai exemplarul de la Leningrad a pgstrat dirsitul epilogului cgrtiitipdrite de Lavrentie.

Toate aceste argumente expuse de not intr-un alt studiu au fostconfirmate recent de exemplarul de la Svistov, care a decis definitiv dis-

27 Al. Marel, In Icgaturd cu activitalca tipografica a diaconului Lorinf, in Limba romanii",XIX (1970), nr. 2, p. 136-137.

www.dacoromanica.ro

9 TIPARNITA ELCURESTEANA IN SEC. AL XVI-LEA 211

puta in favoana, pIrarilor noastre de mai inainte. i in acest exemplars-a pAstrat doar un fragment din epilog, dar este vorba tocmai de acelfragment care lipseste din exemplarul leningrAdean. Precum a relevatPeter Atanasov, in exemplarul do la, Svistov s-a pAstrat prima fill dinepilog, deci inceputul textului, care in intregime a fost imprimat pe dou5file atasate dupl caietul al 29-lea (recte al 27-lea). Ceea ce este decisiv ec5, ultimul cuvint din textul pAstrat in exemplarul de la Svistov nu se ter-mina, ci so intrarupe, este despktit In doua, partea a doua a cuvintuluicontinuindu-se pe fragmentul de epilog pAstrat in exemplarul din Lenin-grad. In felul acesta, cele doul fragmente contin textul integral al epiloguluiTetraevanghelului ;lam?, tip5rit de Lavrentie ieromonahul. Cunoscindtextul fragmentului din Leningrad, reproducem in transcriere §i foto-grafic (fig. 3) fragmentul de la Svistov :

110HINti Hati 11% TPOHI4H flOKAAHtfAili Rh ineroasgomill5KOKh CKOE HCI1Al6HHTH CFh1itiA

KHHr4 H, KK CAMIOCAOKIE H IlMSA Cir0 pdAlf H d3h AUKOH-

TIE 11-1130KHOKAX6 ciio Age H 4110.3 Val, EASE Kix KjiCT'hiSHHA% H Cr61HAII

OrillAdt H timincaKk clfat AWE CHCHAA KHHrS 4iTKOpOR40K*CTIE, A.ME AXh C'T`1JH

41141hCKIMAIH OIrCTH LIY.pHrHA. 11:11 1103H4HIE H H.1141104ENif CAAKOCAOKIFO TI3HatIE ware Kix

fAHHhCTKt HOKAIHtliHdr0 I KTKd. 11.1i A1174 CIF04THKOA18 H k8iVORHKOA18111A4Hil HM110118

YHW 11H8dAP8 KOHKOAA HPH aprioni Kliph eireitri, aro paAii ass, Xs pcigh H

M10111111 HHOU,t IipmoNeKk ildKpfHTTI H 01r1EHH4 ilVadHh. TP8ArIA0 CE

EtUslak rim riorpilph Hd pEge KOMHTHIld H ChTKOPHA 0 AtonicT.ip Xp.im ciero ['ppm

ottrigt jrwrint IWAHd, H Kla HEM ClaTKOIThe0 THEMPH Cif TP8A140 I AtTla, AO-HAI>Ki ckvregHX0 zismrpme H AtiApf H 1104006 npkge poloce H ClairiCiech AllE1/04163Hit

CYE ENCTI&KHil KHKIrKI TiTflOVIAT.

TtAA,KE KOAEHtilikKAOHk AMA CE H Mi4HC ... A 110A141; RAH 11,301HTIMIll HAH nptnit-

Po linga informatiile cuprin3e in epilog ex3mplarele Tetraevanghe-lului tipArit de Lavrentie, plstrate in tarn sau in stflinItate, aduc lamuririnoi. S5, vedem ins5, mai intii pe cele din tars.

Exemplarele aflate la Biblioteca UniversitItii Babes-Bolyai" dinCluj contin noi stiri atit In ce priveste circulatia cartii, cit referitor laactivitatea ieromonah.ului Lavrentie. Am mai relevat cg pe primul exem-plar exists o insenmare din 1668, din care reiese ca el se afla atunci laLugoj : Am scris In luna august ziva 6 ! Aceast5 svinta carte carele sachiamI Evanghelie cump5ratu-o-a Cecovan Pgtru of Lugoj si a o datla svinta bisearecI din Lugoj ca s5 fie lui pomang pkintilor lui, iartine oare luoa de la svinta bisearec5 s5, fie bllst5mat de svinta Troit5;co este tatIl i Fiul Duhul Sfint. Dumnezeu adevIrat si s5 fie trecleat

procleat $i anathema Ili sI naib5, imparatiia cerului v5, veachi veacomamin. Am scris in luna lui august a 7-a zi in anul 7176 (1668)". Multmai importante sint Inslinsemn5rile de pe exemplarul al doilea, publicaterecent de Al. Mares.

Cele doul insemnIri, dupA cit se vede, ridic5 o serie de probleme.Intii se poate vedea c5, ieromonahul Lavrentie a fost intr-adevAr mesterul

HPO4HTd/71111f, Tamen,110:11kWINIEM

KA40Kh C 6 1114i

6i

si

sigi

www.dacoromanica.ro

212 L. DEMENY 10

tipograf care a imprimat cartea §i nu numai gravor care a executat xilo-travurile in care apare numele lui. In acest sens, N. Iorga a sesizatclar sensul primei insemnari, cu toate ca el aminte§te acest lucru doar intreacgt. Se vede clar ca Bro§tog vataful, fostul staroste, §i sotia lui cnea-ghinea Candachia au cumparat cartea de la ieromonahul Lavrentie.Interesant e cg, insemnarea incepe cu formula pe care o intilnim in modfrecvent in epilogurile cartilor chirilice din secolul al XVI-lea. Din pacatebug, ea se intrerupe la prima frazg, §i nu oferg elemente cronologice. Dinaceeasi insemnare aflam ca Brostog a cumparat cartea cu suma de 200zl. bani gata. In cea de-a doua insemnare, redactatg de altg mina, obser-vain ca suma platita de Bro§tog este alta, §i anume 145 zl. Subliniem cacifra 45 este scrisa cu aceeasi cernealg ca intreg textul, pe cind cifra100 (=P) este adaugatg, cu o alta cerneala. Apare clar din acest textea vinzarea-cumpararea a avut loc in timpul domniei lui Petru Schiopul,domnul Moldovei, §i, evident, cg, in aceastg, Cara. La sfirsitul insemnariieste scrisa cu altg, mina data de 5 februarie 1576 (§i nu 1570, cum spa-nea N. Iorga). Tocmai aceasta data ridicg, probleme. Petru voievod alMoldovei, amintit in insemnare este, evident, Petru Schiopul, care adomnii in Moldova de trei ori, in urmatorii ani : 14 iunie 1574 23 noiem-brie 1577 ; ianuarie 1578-2 noiembrie 1579 ; septembrie 1582 19 august1591. Data amintitg, mai sus cade pe perioada primei domnii, numaiea vine in contradictie cu data indicatg in fragmental de epilog din exem-plarul de la Leningrad, in care anul 1582 este indicat ca an de tiparirea cartii. Cartea nu putea 0, fie vinduta inainte de a fi existat.

sg, credem cg, data scris5, de alta ming, la sfirsitul insemnarii de pe exem-plarul din Cluj este cea discutabilg, §i nu data indicatg, in epilogul exem-plarului din Leningrad. Cea de-a treia domnie a lui Petra Schiopul,intro 1582 *i 1591, permite sa consideram actul de vinzare posterioarg ana-lui 1582. 0 atare concluzie ar putea sa fie confirmata de actul do &inkdat de Petru Schiopul la, Iasi in ziva de 18 aprilie 1584 lui Bro§tog, sti-roste de Putna. In acest document, domnul Moldovei arata ca au venitinaintea noastra a domnii mele §i dinaintea a for no§tri boieri moldovene0i sluga noastra Bro§tog, staroste de Patna, §i au cerut de la doin-nie mea un loc pustiu in tinut Putnii, intro Yrancea §i intre Susita preamindoo Vizautile, din muntele Gherghelgul pan in dealul citiaste loc domnescu. Si sluga noastra Bro§toc au dat Domnii mele paintcai grmi sg, fie de slujba domnii mele §i de triaba tarai. Deci domnie mea,am dat §i am miluit pe sluga noastra Bro§toc staroste de Putna, cu acelloc, piste tot unde iaste loc domnescu, pre amindoao Vizautile, ca sg, fieslugii noastre lui Bro§toc §i de la not uric cu tot venitul"28. Documentalare importantg, mare, precizind de doug ori cg. Bro§tog era staroste de Put-

28 Documente privind istoria Romdniei. Veacul al XV I, A, Moldova, vol. III, 1571-1590.Documentul s-a pastrat lntr-o traducere fAcuta la 1802. Rezumatul lui a Post semnalat deM. Costachescu, Documente moldovenesti lnainte de $tefan cel Mare, vol. II, Iasi, 1932, p. 176,care reproduce din rezumat urmatorul pasaj : Petru voievod aratA cA, viind 1naintea Domniisali Brostog starostile de Putna si cerind de la Domniia sa un loc pustilu, In tanutul Putnii,1ntre Vrancia si Intri SusIta, pe amtndouA Vizauttli, din muntele Ghergheleului pin In dialul

cit este loc domnesc i-au dat si 1-au miluit pe acel Brostog cu acel loc pisti tot, unde esteloc domnesc, pre amIndoul Vizautili". Subliniem cA aici numele starostelui se scrie Brostog,si nu Brostoc 1

Inch-Dam

Su. itii,

Susitli,

ca

www.dacoromanica.ro


na in 1584, pe cind in insemnarea din exemplarul de la Cluj al Tetraevan-ghetului el figureaza in calitate de vataf, fost staroste" ! Acest f apt lamu-reste greseala de datare din insemnare, care trebuie sa fi fost scrisa dupeanul 1584, caei in acest an Brostog figureaza in documentul citat mai susca fiind Inca staroste de Putna. Din pacate, de acest amanunt extremde important nu au tinut seama nici Gebhard Bliicher, nici Gernot Nuss-bacher, dar nici Al. Mares. Data aslaugata ulterior cu o alts mina, si nude tea care a scris insemnarea, trebuie in felul acesta sa fie considerateca fiind gresita, raminind In vigoare anul 1582 ca an de tiparire a cartii.Mai ramine de 15,murit problema filigranului, adicg problema data o hirtiefabricate in 1573-1574, putea sa fie folosita peste 7-8 ani sau nu ?Am vazut ca atit Gebhard Blucher Gernot Nussbacher, cit si Al. Maressint foarte intransigenti. Nu admit In nici un fel stocarea, hirtiei. Subli-niem Inca o data importanta exceptionall a studiilor de filigranologie Indomeniul datarii. Nu exists, indoiala ca aceste studii facute cu multa migalapot stabili cu suficienta certitudine data cind un stoc de hirtie a fostfabricat si a fost in proportie covirsitoare folosit. Nu putem insa safim de acord cu absolutizarea nici In acest domeniu. Incercarea de a punela indoiala o informatie certa, o datare care apare in epilogul unei carti,numai pentru faptul a nu se incadreaza in imaginea noastra obisnuita in.privin1a studiilor filigranologice i infirma anumite teze exagerate, numi se pare o metoda care sa duce la rezultate valabile in progresulstiintei. Ea poate eel mult sa consume o energie canalizata Intr-o direcjiegresita, pe o tale fare perspective. Doar sint atitea cazuri in istoria

filigranologice asupra carora ar merita sa meditam ne formula'raeoncluziile cu mai multa nuantare, cu mai putin exclusivism. Cazul luiLavrentie ieromonahul, dupe cum vom vedea in cele ce urmeaza, estetoemai acea exceptie care niciodata nu trebuie exclusa cu desavirsire Inafara de imprejurarea cind alte izvoare sau informatii of era suficientetemeiuri pentru afirmatii categorice. In general trebuie sa ne ferim de ab-solutizari, caci astfel in domeniul cunoasterii trecutului, ca si in alte do-menii ale stiintei, calea progresului ar fi Inchisa. Ar merita sa tinem seamamai mult de aceasta extrem de importanta precizare gnoseologica facutIcu atita maiestrie genialitate de marele V. I. Lenin.

Sa ne intoarcem Insa la cartile noastre, de la gnoseologia marxist-leninista la amanuntele tiparului rom'anesc din secolul al XVI-lea. Dacaexemplarele Tetraevanghelului slavon al lui Lavrentie aflate la Cluj ridicaprobleme not de datare, eel de la Moscova, din Biblioteca V. I. Lenin",no permite sa largim considerabil stirile despre ieromonahul Lavrentie incalitatea lui de meter tip ograf. Tetraevangheluilui Lavrentie aflat la Moscovareprezinta o noua culegere a textului fats de exemplarele din Cluj si dinLeningrad, din punct de vedere strict bibliografic o alts editie, iar dinpunctul de vedere al bibliografiei cartii vechi o alts tiparitufg, o alts carte,care ping in prezent nu a fost Inca inclusa In bibliografia veche romaneasca,deli I. Karataev o Inregistra ca atare.

Argurnentele care ne fac sg, eonsideram acest Tetraevanghet o altstiparitura, o alts editie a textului sint urmatoarele : o alts culegere atextului, un alt sistem de numaratoare a caietelor o alts hirtie folositla imprimare fats de Tetraevanghelul slavon cunoscut in exemplarcle din

si

stun-tei sf of

si

si

www.dacoromanica.ro

214 L. DEMENY 12

Cara *i din Leningrad. Daca exemplarele Tetraevanghelului slavon existentela, noi fn tarn *i la Leningrad datate de noi cu anul 1582 au fost tipgritepe hirtie braloveana din anii 1574-1575, atunci in cel de la Moscova s-afolosit o hirtie pe care piny acum nu am putut-o identifica. Filigranulreprezinta un animal, poate un berbec, din capul caruia, se ridica o crucedublg. La exemplarul din Moscova trebuie insg sa adaugam pe eel pas-trat in biblioteca Ivan Vazov" de la Plovdiv, care la fel este diferit decele din Leningrad, Svi*tov, Cluj *i Bucure*ti. La Plovdiv s-a pastratin conditii mai bune chiar un Tetraevanghel tipgrit do Lavrentie, absolutidentic cu exemplarul de la Moscova. Ambele exemplare sint fara epilog.

In Tetraevanghelul din 1582 caietele de opt file slut numerotate lainceput *i la sfir*it, ca in mai toate tipariturile romane*ti din secolul alXVI-lea. In schimb Tetraevanghelul lui Lavrentie cunoscut pe baza exem-plarelor din Moscova *i Plovdiv, la numgratoarea filelor se folose*te sis-temul tipariturilor chirilice venetiene, adicg exista signatura chirilicg acaietului numaratoarea cu cifre romane a primelor patru file din caiet(de exemplu B I, B II, B III, B 17rmatoarele patru file din caietramin nenumerotate, dar signatura numarului de caiet figureaza pe versoulultimei file din caiet.

Deosebirile de culegere slut foarte insemnate. Mai intii trebuie sasubliniem ca in Tetraevanghelul de la Moscova in eel de la Plovdiv existadeosebiri fats de Tetraevanghelul lui Lavrentie din 1582 in ce prive*teculegerea diferitelor tipuri de initiale mai cu seamy a initialelor B P(a se vedea, de exemplu, din caietul 3 filele 1-2, 5 *i 6 la initiala B, filele4° *i 6° la initiala P ; din caietul 4, filele 2°, 3°, 4°, 5°, 6v, 7r §i 81 la initialaB i filele 1° *i 8° la initiala P ; din caietul 5, filele 1°, 2°, 3r §i° 6° 8° la initialaB i filele 1° 4r la initiala P). Diferg, de asemenea, felul in care este culescolontitlul. Dacg, de exemplu, in Tetraevanghelul din 1582 colontitlul laevanghelia de la Marcu *i de la Luca este cules integral numeleevangheli.tilor, in Tetraevanghelul de la Moscova ele sint culese prescurtat.Ping la evanghelia de la Luca, textul este cules in ambele tiparituripaging de paging, de aid inainte apar deosebiri de la o paging la alta, insensul ca textul este a*ezat altfel in zat i citeodatg chiar un rind sauciteva cuvinte slut trecute pe pagina ce urmeaza. Acest lucru se remarcacu deosebire la inceputul evangheliei de la Luca (a se vedea, de exemplu,din caietul 20 fila 3r). Exista, de asemenea, deosebiri de ortografie, pre-cum in ce prive*te mezarea frontispiciilor cu numele lui Lavrentiegravat sau fgra textul gravat la mijlocul cercului din xilogravura (a sevedea inceputul evangheliei de la loan). Daca in Tetraevanghelul din1582 cuvintele ilpilmicnogit ENCE WT lloirta%1 Froro EBdHrMi Out adaugate demina in Tetraevanghelul de la Moscova *i Plovdiv ele sint culese gi tipa-rite cu cernealg ro*ie. Toate acestea arata clar ca ne aflam in fata uneinoi culegeri a textului in Tetraevanghelul lui Lavrentie fag de eel din 1582.

Se pune, desigur, intrebarea : dud a fost tiparita aceasta nouneditie a Tetraevanghelului slavon al lui Lavrentie ieromonahul cata-logul bibliotecii V. I. Lenin" din Moscova, cartea este inregistrata cafiind o tiparitura realizata inainte de 1560 1561. Aceasta datare nu arehug la baza o argumentare necesara. Coroborarea informatiilor oferitede toate exemplarele studiate de noi arunca o oarecare lumina *i in aceastaprivinta. Din acest punct de vedere, foarte important este studiul fili-

si

$i

f}i

In

5i

yi

oi

www.dacoromanica.ro

13 TIPARNITA BIJCURESTEANA IN SEC. AL XVI-LEA 215

granelor celui de-al doilea exemplar din Cluj. Exemplarul a lost tiparitpe hirtia brasoveana. Cartea, avind Insa o serie de file de tipar lipsa, carean lost inlocuite cu file pe care textul s-a scris cu mina, ea contine sifiligranul pe care 11 Intilnim in exemplarul de la Moscova. Unele din filelemanuscrise din cel de-al doilea exemplar din Cluj ca fila a 3-a din caietul28 are textul manuscris pe hirtia brasoveana, cu una din variantele de fili-gran brasovean care se gaseqte si pe filele tiparite. In schimb filele 1 si 8din caietul 13 (nenumerotat), 4 si 5 din caietul 22 si 1 si 8 din caietul27 au textul manuscris pe aceeasi hirtie pe care a fost tiparit exem-plarul aflat azi la Plovdiv si Moscova. Reiese din acest fapt ca editia iden-tificata pe baza exemplarului de la Moscova trebuia sa fie tiparita nu multinainte sau dupe editia cunoscuta pe baza exemplarelor din tara, si dela Leningrad, deci tot in jurul anului 1582. Sau ca filele de tipar an fostinlocuite in exemplarul al doilea de la Cluj cu file manuscrise pe hirtiaramasa, dupa, tiparirea exemplarului din Moscova si Plovdiv, sau ca maiintli a lost tiparita, editia din 1582, iar filele adaugate ulterior la exem-plarul al doilea de la Cluj au fost scrise pe hirtia pe care ieromonahulLavrentie a tipkit ulterior editia, de la Moscova si Plovdiv. Importanteste, deocamdata, ping, la adincirea investigatidlor filigranologice, ca dife-renta de timp intre tiparirea celor doua, editii nu putea sa, fie foarte mare.Inclinara, in felul acesta, sa datam si exemplarul de la Moscova alTetraevavghelului slavon tiparit de ieromonahul Lavrentie in jurul anului1582. Mentionam ca o anumita precizare din fragmentul de epilog al exem-plarului din Svistov, din care reiese ca matritele §i patritele an fostfolosite pentru prima data in tiparirea Tetraevanghelului din 1582, permitlui P. Atanasov sa afirme ca mai inainte s-a tipkit aceasta carte si dupa,aceea Tetraevanghelul de la Moscova si Plovdiv. Aceasta ar fi deci editiaa doua.

Cercetarea tipariturilor lui Lavrentie ieromonahul advice o ngfigure de tipograf si carturar pe arena istoriei culturii romanesti din seco-lul al XVI-lea. Nu vom mai insista aici asupra faptului ca ieromonahulLavrentie nu poate fi identificat cu diaconul Lorint. Aceasta parere expusade noi mai inainte incepe sa fie acceptata de mai multi specialisti, adu-eindu-se in discutie noi argumente in favoarea ei 29. Amintim doar ca nuputea sa aiba, nici o ratiune ca dupg ce Lorint a tiparit in 1579 Tetraevan-ghelul sa fi apucat sa tipareasca de doua, on in anii imediat dupa, aceastadata din nou textul celor patru evanghelii, creindu-si o noua, tiparnita,1aind o notia, garniture de litere.

Trebuie sa Inaintam pe fagasul cercetarii activitkii tipografice aieromonahului Lavrentie, in special in directia aspectului poligrafic altipariturilor sale, caul aceasta este azi posibil de realizat. Cunoastem unnumar apreciabil de exemplars din tipariturile sale. Studiul comparatival aspectului grafic dintre tiparul ieromonahului Lavrentie si restul tipa-

29 Astfel, profesorul Dan Simonescu, In studiul sAu recent publicat Un mare editor silipograf din secolul al XVI-lea : Coresi, In Studii cercetAri de bibliologie" XI (1969), p. 56,spune cA Lavrentie si Loring" se pare cA au lost doua persoane deosebite".

Al. Mares este Insa categoric In a nega identitatea Lorint-Lavrentie. El afirma Lavrentieieromonahul... nu poate fi una aceeasi persoanA cu Lorint..." (cf. In legaturd cu activitatealipcgrof led a diaconutui Lorint, In Limbs romAnA ", XIX (1970), nr. 2, p. 137).

2 St. Tstorie 2

gi

ci

www.dacoromanica.ro

216 L. DEMENY 14

riturilor chirilice de la noi din alts parte poate sa ne ofere noi punctede sprijin in abordarea problemei.

Sub aspeetul grafic, Tetraevanghelele tipaxite de Lavrentie au punctede intilnire cu tiparul chirilic transilvanean, dar cu tiparul chirilic vene-tian si sud-slav din secolul al XVI-lea.

acest sens pentru a oferi specialistilor noi puncte de identificarea unor exemplare necunoscute Inca, sau eventual a unor noi tiparituri reali-zate de Lavrentie ieromonahul si ucenicul sau Iovan, vom face o descriersmai ama,nuntita a frontispiciilor, vignetelor si a initialelor folosite In celedoua, Tetraevanghele.

Mai intii subliniem citeva traisaturi generale caracteristice tiparulnilui Lavrentie. Ambele tiparituri au format mare, cu 25 de rinduri pe pagina,,latimea zatului fiind de 122 mm, iar Inaltimea, a 10 rinduri de 92-94mm. Numai In unele cazuri, destul de rare (citeva file la Evanghelia dela Luca), Intilnim In exemplarele de la Moscova si Plovdiv 27 de rinduripe paging, cu inAltimea de 84 mm la 10 rinduri. Frontispiciile i vignetelesint aceleasi, dar In ce priveste initialele exists deosebiri important° intreTetraevanghelul din 1582 (datat) eel cunoscut pe baza exemplarelor dela Moscova $i Plovdiv. Aceste deosebiri, precum cele semnalate mai susne fac sa ne ocupam separat de ornamentarea lor.

Orniamentarea Tetraevanghelului slavon din 1582 cunoscut pe bazaexemplarelor de la Cluj, Bucuresti, Svistov, Leningrad si Sofia 3°.

Frontispiciu cu numele lui Lavrentie In mijloc (fig. 4) : 119 x 91 mm :8 6v ; 28 - 3'.

Frontispiciu fara, numele lui Lavrentie la mijloc (fig. 5) : 119 X 91MM. 1 - r ; 22 - 7°.

Vigneta : 121 x 28 mm : 8 4r ; 13 - 1r, 3° ; 22 5r, 5° ; 28 4` ;29 -

Initiale :

7 a) : 15 x 31 nun : 22 8'.7 b) : 15 x 34 min : 1 - 8", 8° ; 2 7°, 8° ; 3 1°, 2', ; 4 2', 4°, 6°,7r 5 _2 v, av, 3v 6 1v; 4v 7 4v; 6.; 7v 8 3v, 7', Sr 9

4', 4° ;10 - 5r ;11 - ;13 - 5r, 7°,8' ; 16 - 2r, 4°, 5°, 6r, 6v, 7',8r 17 4v, wr, 3v, 7v, 8v 18 ir; Iv, 2r; 2?; 6'19 ir; 6r 20 3v; 3v 22 37; 23 1r; 1', 2r; 7"24 5', 5° ; 26 3°, 4' ; 27 2°, 4°.

7 c) : 15 x 32 ram. : 2 3 3r, 4 3v 5 21, 6 4r,7' 9 rr;

0 7r j 10 r, 4r, 4°, 6' ; 11 - 4°, 6° ; 12 or

4', 6°, 8' ; 28 3'.

30 Mentionam ca in numerotarea caietelor la Tetraevanghelul lui Lavrentie din 1582 s-aprodus o incurcAtura. Caietele au signatura de la 1 la 12. La sfirsitul caietului 12, in loc designatura 12), este el (= 15). Caietul 13 nu are signaturit nici la Inceput, nici la sfirsit.Caietul 14 poartl signatura si (= 16), in loc de T (= 14). De alci inainte caietele poartA signa-tura cu doua numere mai mare decit numArul for de ordine. Noi am tinut seama de signaturape care o poarta caietele 14-29. Cifrele culese cu aldine indica numarul caietelor, cifrele de rindreprezinta fila din caiet, r = recto ; v verso.

si

l,i

1r

5r, 5°, ; 8", ; - 3',

-1`; 7r

5", - 2",-

if ( =

In 1i

1ili

-: - -

; - - ; - 1",

; - 2°, 8', 4', 5', 6', ;- - --1°, 2', ;

www.dacoromanica.ro

15 TIPARNITA BUCURE$TEANA IN SEC. AL XVI-LEA 217

7 d) : 16 X 27 rnm : 2 lr ; 4 7v, 8r 5 8: 2r 7 1v; 2°;8 - 8r ; 8v; 10 3r, 5v ; 13 3v ; 16 1r, 3r, 3v, 4r, 7°; 17 2r

19 6v, 7r ; 20 - 6°, 8r ; 24 2r, 6v ; 27 3r, 7r, 7v.7 e) : 16 X 34 : 2 8r, 8 "; 3- lr. 5v, 71' ; 4 lv, 7r, 7°; 8 7r ;

9 2v, 3r, 6r, 7v, 8r, W ; 10 4r, 7r ; 11 5v, 6v ; 20 5r, 6r ;21 7v, Sr ; 22 2v, 3r, 4r, 7'7; 23 - 4r, 5r ; 25 2v, 5v, 6v, 8" ;26 lv ;

7 f) & :

7 g) &

7 h) :

7 i) :

7 j) : 177 k) :

7 1)

27 2r; 6 ", 8` 28 iv.

18 X 31 mm : 3 7r, 7v; 4 -12 X 27 mm: 9 3r, 10 3v,8r ; 12 2v, 5v, 6r, r ; 28 2 r.

17 x 34 MM : 13 4°, 6v, 71' ;18 2r, 3r, 5r ; 19 - 3'7, 4r ; 20 -23 2°, 7v; 24 -7 °.16 X 38 min : 8 3r.

X 37 Mtn : 8 6v.

8 X 24 MM. : 13 - 2°.12 X 23 mm.: 12 7°.

3v, 4'7, 5v, 8r ; 5 1r, 3r, 5v, 6r.6v, 7'7, 8` 11 2" , 3` 3v. 4v, 7r,

16 2v, 5r, 61' ; 17 2v. 31", 7v ;31", 5v ; 21 1r, lv, 3r ; 22 - 1° ;

7 m) dl : 29 - 1r, 2r, 3v, 5r, 5v, 6r, 6v, 7r.7 n) P : 15 X 33 mm : 2 2r, 6r, 6v, 7r; 3 3v, 5r, 6°; 5 - 4r;

7 - 1r, 2r, 4r ; 9 3v ; 16 8" ; 17 ir, 1v, 4v 18 3v; 6",

7r, 8v; 19 1r, 2°; 20 1r, 1v, 3r, 4r, 5 r 21 - 3°; 23 3v,

8°; 24 1r, 3r, 4r, 4v, 8r; 25 5r, 5 °; 26 2r, 5r, 7r.7 0) P : 12 X 32 mm : 2 - 2r, 2v, 3'7, 4r, 5r, 5° ; 3 e, 4v, 6r, ;

4 - 3r, 4r; 6 2°, 8 °; 7 -1r, ; 10 6r, W ; 16 81 ; 17 8" ;18 3'7, 4r, W, 81' ; 19 2r, 21', 6r ; 20 1v, 2r, 4v, 7r ; 21 1r,

3v, 4v 24 ir, 1v, 4r, 4 26 2r, 7r.7 p) P: 7 X 32 min : 2 - 3r, 4 1°, 6 - 3r, 6v.7 r) P : 14 X 34 min : 2 - 6v; 5 - 1 °; 6 - 3v, 6v, 8`; 9 5r; 11 lv,

5v, 81' ; 12 1r, 4v; 24 31' ; 25 2r ; 26 - 5r, 7v 27 - 1..

7 s) P: 13 x27 min : 2 6" ; 3- 4r; 4 8'7; 5 4°, 7r; 7 2', 3`;11 2r, 5r ; 12 1v, 2r ; 25 5r ; 26 2°, 5°, 6'; 27 - 1r.

7 s) P : 6 6v; 9 - 5°.7 t) P : 10 x 25 mm : 18 - 1° ; 19 - ; 23 3v ; 24- 3r; 26 8`.7 .0 G : 19 x 35 MM. : 27 8" ; 28 - 2°.7 u)& : 18 X 37 MM 1- 1r; 8 4r ; 13 ; 22- 5r.7 V ) : 17 x 33 min : 22 - 5°.

Ornamentarea Tetraevanghelului tiparit de Lavrentie i cunoscut pebaza exemplarelor de la Moscova si Plovdiv este in general asem6ngtoarecu Tetraevanghelul din 1582. intilnim In el aceleasi frontispicii i vignete.Deosebirile mai insemnate se observl la initiale. intli de toate ele slutmai rudimentare, mai simple si ca aspect xilografic deosebite de celeale initialelor intilnite in Tetraevanghelul din 1582. Acest fapt, precumplasarea for deosebita, In text ne-au determinat sa oferim o prezentaremai detaliaM a lor.

; ;

;

1°,

-

:

fl

(;

:

8'

8v

-7°

- - 6 --

& mai - - -- 5°, ;

- - -- -- ---

4 -- 4°, 5°,- - 3°, ; -- - 8',-

- - --3', 25

-- -

- -- -

:

www.dacoromanica.ro

218 L. DEMENY 16

Initiale In Tetraevanghelul lui Lavrentie cunoscute pe baza exempla-relor din Plovdiv $i Moscova, :

8 a) K : 16 x 34 mm : 1 - 8r, 6v, 7r, 7v ; 2 1r, 7v ; 3 - 1r, lv, 3r,5v, 6r, 7r, 7v ; 4 4v, 5v, 6r, 7r, 8r ; 5 - 2r, 2v, 3r, 5v, Or, 8v ;6 - 4r, 5r, 7v ; 8 1r, 7v ; 9 lv, 2r, 6v, 7r ; 10 4r, 6v,7r ; 11 4r ; 13 4v, 6r, 7r, 8r.

8 b) K : 14 x 30 mm : 11 3v, 12 2v, 5v, 6r, 7v.8 c) K : 2 8r, 8v ; 3 - lv, 3r, 7r, 7v ; 4 1v, 2r, 3v, 4v, 7r ; 5 lr ;

4v. 7v ; 8 2v ; 9 2v, 3r, 4r, 4v, 6r, 7v, 8r, 8v ; 102v, 3r, 4r, 5r, 8v ; 11 lv, 4v, 5v, 6v ; 12 2r, 3r, 6\ ,8r ; 13 3r, 4r, 7r ; 18 1r, 2r, 6v ; 19 3v, 4r, 5r.

8 d) K : 3 - 2r, 2v; 4 7v, 8r; 5 8r, 8v, 7 7v; 8 21,, Sr, 8v.8 e) K: 16 x 32 mm : 5 2v, 3v ; lv, 2r ; 4v, 6v, 7v ; 8 1r,

3v, 7r, 7v, 8r ; 9 lv ; 10 - lv, 2r, 4v, 5v ; 11 lr, 6v ; 18 lv,2r, 3r, 4r, 5r, 6r ; 19 - lr.

8 f) K : 14 x 28 mm : 9 3r ; 10 7v, 8v ; 11 - 2r, 3r. 7r, Sr.8 g) K: 12 x 31 mm : 10 6r.8 h) 3: 16 x 35 mm : 8 6v.8 i) E: 12 x 26 mm : 8 5r.8 j) : 13 - 2v.8 k) ill: 12 x 29 mm : 12 - 7v.8 1) 11 : 13 3r.8 m) P: 3 4r ; 4- 8v; 7- 2v, 3r ; 9 5r, 5v; 18 8v.8 n) P : 10 x 23 mm : 2 - 6v ; 5 ir ; 18 lv.8 o) P : 13 x 34 mm : 2 3r, 5r ; 3 5r, 6r ; 5 4v ; G 3v ;7 lr,

lv, 2r.8 p) P : 13 x 34 mm. : 2 2r, 2v, 4r, 4v, 6r, 6v ; 3 3v, 4r, , 6v, 8v,

4 - lv, 3r, 4r ; 5 lv, 4r, 4v ; 6 2v, 3r, Sr, 8v 7 - 1r, 4r ;9- 3v; 10 - 6r; 11 - 5r; 12 1r, 2r; 18 Sr, 6v, 7r, 7v, 8v;19 -1r, 4v.

8 ,) P: 1 - 5v ; 8 4r ; 13 - 1r.8 s) GD : 19 x 34 mm : 2 2r, 3v, 5v, 6v, 7r.

Desigur, aceasta, descriere este lacunarl, avind in vedere faptulea, exemplarele de care dispunem sint in sine destul de prost conservate,sint doar fragmente.

Ornamentarea celor douil editii ale Tetraevanghelului lui Lavrentiearat5 destul de clar ca acest tipograf a avut In fata lui tipgrituri veneti-ene din care s-a inspirat la executarea cliseelor in lemn ale frontispiciilorsi initialelor. Avem In vedere, inainte de toate, Mineiut (le praznice, tipii,-rit de Boiidar Vukovio la 1538, si Triodul de post din 1561, tifarit de Vin-chentie Vukovid.

Trebuie sa vorbim macar pe scurt de hirtia pe care s-au tipArit exem-plarele de la Moscova si Plovdiv ale Tetraevanghelului lui Lavrentie. Hirtiaeste de diferite calitgti i eel putin de trei feluri. Ping la fila 2 din caie-

-

7

§i.

- -- -

6 -- - --- -

--

--

-

www.dacoromanica.ro

17 TIPARNITA BUCURE$TEANA IN SEC. AL XVI-LEA 219

tul 10 pc hirtie nu gasim nici un filigran. La imprimarea primelor 9 caietes-a folosit deei o hirtie care, dupa parerea noastra, este de provenientabra§oveana, fabricate spre sfir§itul deceniului al 8-lea. Aceasta hirtie ammai intilnit-o in Triodul de post al lui Coresi din 1578. Ea este de douafeluri : una mai groasa, cu firele mai dese ale sitei, §i cealalta mai sub-tire, cu firele mai rare. La hirtia mai groasa, distanta dintre 8 calu§i estede 140 mm, deci spatial dintre cei doi calu§i este de 28-29 mm, iarpe o lungime de 20 mm se numara 22 23 de vargaturi. La hirtia mai sub-tire, distanta dintre admit este aceea§i, dar numarul firelor de vargaturieste de 19 la 20 mm. Mentionam Ca, printre f ilele de hirtie mai subtire segase§te si o hirtie care are vargaturile mai dese.

sfir.it, la hirtia cu filigran distanta dintre calu§i este de 30 mm,iar pe o lungime de 20 mm se gasesc tot atitea vargaturi.

Exemplarele vazute de not la Moscova, Leningrad sau cele exami-nate mai recent in R. 1'. Bulgaria nu contin insemnari de nature istoricamai importante. Numai pe eel de la Svi§tov, pe coperta din spate este oinsemnare in slavona, care in traducere suns astfel : Am scris eu popa Iorgodin satul Kilifarovo.

Din toate aceste informatii se pot schita unele aspecte ale activitatiilui Lai rent ie, primul tipograf bucure§tean. Se impune o analiza mai deta-liata' a epilogului earth din 1582, reconstituit pe baza exemplarelor dinLeningrad *i Svistov.

Epilogul este suficient de lamurit. El impune de la sine cIteva con-eluzii definitive cu privire la activitatea lui Lavrentie ieromonahulpermite, totodata, sS formulam unele presupuneri, ipoteze care urmeazase fie verificate de progresul cercetarii.

Intli de toate nu mai poate fi nici o indoiala ca Lavrentie ieromonahula fost §i tipograf, nu numai gravor, cum au afirmat unii. El era calugarla o manastire, §i indeplinea §i functia de preot, dupa, cum indica §itermenul de ieromonah.

Singur marturise§te In epilog ca timp de 10 ani a lucrat impreunacu ucenicul sau Iovan pins cind a reu§it s& taie slovele, s& face matritelei cli§eele pentru carte, pe care a vazut-o gata abia in 1582 ! A lucrat el

hi man'a'stirea unde este hram Sfintul prooroc Ioan Botezatorpl". SuLli-niaza ca impreuna cu ucenicul sau singuri an facut tiparnita. Se confirmsastfel in intregime presupunerea pe care am facut-o cu ani in urma ca tipa-rul lui Lavrentie este un tipar nou, altul decit eel al lui Coresi sau Lorint,ca el nu poate fi identificat cu diaconul Lorint. Credem ca aceste fapte numai pot intra in discutie, precum nu mai comports controverse nici datado 1582.

0 alts concluzie indiscutabila consta in aceea ea la Bucure§ti a exis-tat in ultimul sfert al veacului al XVI-lea o tipografie, prima din istoriaacestui ora§. Ea este legate de numele lui Lavrentie §1 de numele uceniculuisau Iovan. Totodata, aceasta tipografie apare ca fiind patronata de domnulTarii Rom'ane§ti Alexandru §i de arhiereul Eftimie. Problema se pune lacare anume .Alexandru se refer& Lavrentie in epilogul cartii sale. Credemca acest domn era Alexandru al II-lea Mircea, nepotul lui Mihnea eel Rau.El n-a domnit insa in 1582, caci ultimul document emanat de el este datatdin 11 septembrie 1577. Tot in septembrie 1577 la domnie vine MihneaTurcitul, care domne§te intre 1577 §i iulie 1583. Astfel, in anul aparitiei

In

§i

www.dacoromanica.ro

220 L. DEMENY 18

cartii in Tara Romaneasca nu domnea, nici un Alexandru, ci Mihnea Tur-citul. Evident, se ridica iarki problema datarii cu anul 1582, caci Alexan-dru al II-lea Mircea domnea intre 1568 iunie 14 §i 1577 septembrie, neso-cotind acele patru zile de intrerupere and in 1574, In inceputul lunii mai,o§tile moldovene ale lui Ioan Voda eel Cumplit au pus la donmie pe

fiul lui PaArascu eel Bun, care a fost ucis de boierii suqinatori ai luiAlexandru. Care sint insa argumentele decisive in meutinerea pareriinoastre cd, in epilog nu exista nici o gre§eala in privinta datei, dar nici ince prive§te pe Alexandra voievod ca sprijinitor, patron alaturi de Eftimiearhiereul Am subliniat mai sus precizarea lui Lavrentie cd, el a lucratla carte timp de zece ani. Terminind tipdrirea in 1582, aceasta in.seanmaca el a inceput mama In 1573, cind domnea incd, Alexandru al II-leaMircea. Astfel Lavrentie si-a inceput activitatea in timpul dom_niei luiAlexandra al II-lea Mircea, care, alaturi de Eftimie, pe atunci rnitro-polit, a patronat de altfel editarea §1 a altor carti iesite de mil) tea,,curiletiparnitelor pamintene in deceniile 7 si 8 din secolul al XVI lea 31.

Anul 1573 a maifost pus in discutie legat de staruinta lui Alexandra-Voda de a procura de la sasi o tiparnita. La 11 iunie 1573 a fo,,t trimis decarte Alexandra un pope (ein Popa)" cu scopul de a procura de la sasio tiparnita (der Druckerei wegen) 32. Se vede ca afacerea nu ;,-a plata perfectadin care cauza au ramas pentru not invelite in tainele trecutului indepartat.La 12 decembrie a aceluiasi an din nou sosite la Brasov diaconultiparnicul (des Wladica Diaconos, Bruchdrucker)" impreund cu Inca patrupersoane. Scopul acestei solii era de a achizitiona o presa,33. S-au facut

ai Printre acestea este Sbornicul slavonese, partea a II-a, tiparit de Coresi in 1568. In epi-logul acestei carti se scrie : Cu voia Tatalui cu silinta Fiului si cu ajutorul Sfintuluis-au scris aceasta carte In zilele binecinstitorului $i de Christos iubitorului Io Alexandru voievod,mitropolit Iliad preasfintitul chir Evtimie" (Bibliografia romcineasca vechc, vol. I, p. 52). Oc/oi-hu/ slaoonesc din 1574, partea I, a fost tiparit de asemenea de Coresi din porunca lui Alevmdru-Voda. Din pricina aceasta se scrie In epilogul cArtii si eu deci, robul lui Christos Io Ale-xandru, voievodul Intregii tari a Ungrovlahiei, fiul marelui $i preabunului lo Mire a voie% od,am cunoscut si am Inteles domnia mea Imputinarea raritatea In Cara domniei mele a carpimaipreasfintitul

sus-amintite Octoih $i din dragoste catre lucru am dorit $i m-am sfatuit cu parintele nostrumitropolit chir Evtimie al intregii Tarii Romanesli $i am tiparit aceasta carte de

suflet folositoare Octoih ca sa fie in dar In cinste si spre lauda sfintelor biserici si Intru pome-nirea $i iertarea pacatelor strabunilor nostri $i parintilor si noun pacatosilor... Din poruncadomnului Io Alexandru voievod, eu pacatosul diacon Coresi am tiparit aceasta carte" (cf. ibi-dem, p. 60). Tot din porunca lui Alexandru voievod si a mitropolitului Evtimie a tiparit Coresi

partea a doua a Octoihului slavonesc la 1575 (cf. ibidem, p. 60-61). Sterna Tara Roma-nesti, incadrata 1ntr-o cununa de lauri, avind sub ea numele lui Alexandru Voda, se gasestesi fn alte carti chirilice tiparite la not in aceasta perioada.

In 1577 diaconul Coresi a tiparit o Psallire slavoneascii tot din porunca domnului IoAlexandru voievod $i a fiului sau lo Mihnea voievod si a preasfintitului mitropolit Scrafim"(cf. ibidem, p. 68). Subliniem faptul ca numele lui Alexandru al II-lea Mircea figureaza siintr-o tiparitura care a aparut la un an dupe moartea lui. Este vorba de Triodul slavonese, carea inceput sa fie imprimat la 24 august 1577 (deci cind Alexandru nu mai era voievod al Orli)si a fost terminate la data de 26 martie 1578. Din pricina aceasta $i eu robul lui DumnezeuIo Alexandru voievod Intregii IAA a Ungrovlahiei iubitului meu flu lo Mihnea voievod, amvazut $i am inteles domnia mea saracia imputinarea sfintelor carti In tarn domniei-mele si,iubitor de munca, am dorit sa se scrie aceste carti folositoare de suflet numite Triode, ca sa fiein dar cinste sfintelor biserici. Din porunca domnului Io Alexandru voievod $i a fiuluisau lo Mihnea voievod, eu pacatosul diacon Coresi am scris aceste carti cu 5 ucenici" (cf.ibidem, p. 69).

32 E. HurmuzakiN. Iorga, Documenle priviloare to isloria romdnilor, vol. XI, Bucuresti,1900, p. 809.

as Ibidem,p. 810.

si

si

si

si

sisi

in

Vin-

VIficlichii,

www.dacoromanica.ro


pins acum inulte presupuneri in privinta persoanei tipografului care alost trimis de Vladica. La fel s-a dezbatut §i problema tine era acestVladica'34. In lumina noilor informatii credem ca nu vom gre§i presupunindca tipograful pops sosit din Tara Romaneasca la Bra§ov, thud trimis dedoul ori, o data de domnul tarii Alexandru-Voda, a doua oars de Vladica,nu putea s5, fie altcineva decit Lavrentie ieromonahu135, iar Vladica, erainsu§i mitropolitul Tarii Romane§ti, Eftimie 36. Lavrentie era ieromonah§i activa la o manastire de ling& Bucuresti, precum afirma singur in textulepilogului fiind sprijinit de Alexandru-Voda §i do mitropolitul Eftimie inactiunea, lui de a tipari carpi. Reiese, pe de alts parte, ca,' el nu a rmitnici in urma celei de-a doua calatorii sa" obtina tiparnita de la Bra§ov, cadaltfel nu ar fi fost nevoit sa trudeasca impreun5, cu uceniculsau Iovan pen-tru a crew o noun tiparnita. In epilogul cartii sale a retinut tocmai acestsprijin initial de care s-a bucurat in activitatea sa din partea lui Alexandrual II-lea Mircea §i a mitropolitului Eftimie. Faptul ca pins la terminareacartii sale Alexandru Voda murise nu 1-a impiedicat 85, retina in epilognumele lui.

Epilogul carpi ne larnure§te k;i in privinta locului mai exact unde seafla tiparnita. In el se precizeaz5, clar ca este vorba de manastirea undeeAe hramul Sfintului prooroc Ioan Botezatorul" de linga ormul Bucurestipe riul Colentina". Dupa toate datele ce ne ofera documentele interne,este vorba de importantul laca§ de cultura care a jucat un rol importants,i in viata politica a tarii, Manastirea Plumbuita. Ridicata in a doua jum5,-tate a secolului al XVI-lea, Manastirea Plumbuita s-a bucurat de sprijinulunor domnitori ca Matei Basarab, Constantin erban §i Constantin Brinco-veanu. Pentru prima data In documentele interne ne intilnim cu aceastamitnastire in anal 1585. La 21 octombrie 1585, domnul Tariff Romane§tiMihnea Turcitul fixeaza intr-un document o serie de §tiri cu privire laintemeierea acestei manastiri. Reproducind aceste §tiri, vom incerca safixam §i rolul sau in viata cultura15, a Bucure§tiului in perioada cind aicia ctiva Lavrentie ieromonahul. Iata deci textul acestui important document :Pentru ca acest metoh de la Podul Colentinii fost-au zidit de raposatuPetru voevod 37 §i miluit. Apoi dupa petrecerea domnii-sale, raposatuluiPetru voievod, iar Dumnezeul au daruit pe raposatul parintele domnii meleAlexandru voevod a fi domn in scaunul domnii lui al Tarii Romane0i. Iardin vreme ce au ci§tigat cu buns vrerea lui Dumnezeu schiptrul stapinirii a

34 Fr. Pall, Cu privire la activitalea de lipograf a lui Coresi, In Studii cercetgri debibliologie ", vol. III, 1960, p. 262; Gebhard Bliicher, Considerafii filigranologice asupra Evan-ghcliarului al lui Lavrentie, In Revista bibliotecilor", an. XXII (1969), p. 714-742 ;Al. Mares, Un capitol din istoria tiparului romdnesc. p. 666 ; N. Iorga, Istoria bisericii ro-trinesti, vol. I, Vglenii de Munte, 1908, p. 145 $i 180; idem, Istoria literaturii romone, vol. I,ed. a 2-a, Bucurelti, 1925, p. 193-194 ; idem, Istoria romdnilor, vol. V, Bucuresti, 1937,p. 126.

85 In acest sens credem ca revenirea la ipoteza lui Blucher pe baza argumentelor mai noteste indreptAtitg. Prin urmare, parerea profesorului Francisc Pall preluati tacit de Al. Marescum cg acest tipograf ar fi Coresi o consideram, deocamdatg, infirmata.

" In acest sens ne asociem la pgrerea exprimatii de profesorul Fr. Pall, care afirma ca separe mult mai probabil cg e vorba de mitropolitul Tarn Romanesti" (cf. Fr. Pall, op. cit., p. 272).

87 In editia lui Sachelarescu urmeazg cuvintele omise din recenta publicatie din colectiade Documenle privind istoria Romdniei : fiul lui Mircea voevod" (cf. Sachelarescu I. preot,Din istoria Bucurestiului. Plumbuita, Bucurelti, 1940, p. 158).

slam.

si

www.dacoromanica.ro

222 L. DEMENY 20

toata Tara Rumnneascn, iar domniia-sa cu bunavointn iara*i au zidit maisus zisul metoh dela Colentina *i au cumpgrat pgrintele domnii meleAlexandru voevod trei pogoane de Nii de la Filimon, fiul Cindei din ora*,drept 10 000 aspri de argint gata. Si iar au dat *i au adaos §i baia noun,cea mare, cu toatn vama ei, ca Os fie domnii lui vecinicn pomenire sitfie la sfinta manastire ce sn nume*te metoh de la Colentina, de hrann *i deintarire, iar dumnezeie*tilor cglugari de trebuintn, iar rnposatului pkinte-lui domnii mele Alexandru voevod pomann, In veci" 38. Mihnea Turcitulnu numai en a confirmat daniile fkute mArdstirii de Alexandru al II-leaMircea, ci precum spune domniia mea i maica domnii mele Ecaterina,iarn*i 1-am intocmit, *i 1-am intarit acest mai sus zis metoh de la podulColentinei *i 1-am zidit fnsumi domniia mea maica domnii mele doamnaEcaterina, am zidit *i am fkut prea frumoas5, biserien mare *i am dat *iam adaos singur domniia mea maica domnii mele doamna Ecaterina eutoate cite sint de trebuintn podoabn bisericii, cu peloane cu multescale ca la o mnnIstire de lavra, cu vii, cu baia cea noun, en pravnlii in°rap' Bucure*ti §i cu mo*ii mori"39.

Bezultn din cele de mai sus atit faptul, stabilit in istoriografia noas-tra, 40, ca MInnstirea Plumbuita, intemeiatn de Petru eel Tinar (15591468), fiul lui Mircea Ciobanul, a fost inzestratn cu o serie de danii *iputernic sprijinitn de Alexandru al U-lea Mircea 41. Si acest f apt constituiaun motiv in plus pentru Lavrentie sA, pomeneasen in cartea sa pe Alexandru-Vodn.

Faptul cn este vorba de nannstirea denumitn in secolul al XVII-leaPlumbuita lAmure*te pe deplin un alt document emanat la aceea*i datacu Mihnea Turcitul. In el, domnul Tnrii Romane*ti inching, mannstireade la podul Colentina" de ling Bucure*ti sn fie metoh Mannstirii Xiro-potam din Sf. Munte Athos. Se spune in acest act : Drept aceea, la cerm-am ridicat cele dorite de sf. Duh le-am priceput entre sfinta dumne-zeiasca mnnIstire din Sfintul Munte numitn Xiropotam, unde este hramulcelor 40 mucenici *i i-am inchinat ca metoh mannstirea numitn de la podulColentinei, hramul sfintului slavitului prooroc Inainte MergntorulBotezntorul loan, in toate ocinile ei cu morile cu gradinile pome-turile din prejur i cu viile de pe dealul Bucure*tilor *i Baia mare din ormuldomniei mele cu prnvgliile" 42. Arnvazut c5, in epilogul cgrtii lui Lavrentiese vorbe*te de m5,nnstirea uncle este hram Sf. prooroc loan Botezntorul",deci indiscutabil tiparnita lui se afla la Mannstirea Plumbuita.

Cine era Iovan ucenicul lui Lavrentie f Este in orice caz un nume cutotal nou in istoria tiparului romanesc, un tipograf bucure*tean care tre-buie sä fi trait la Mannstirea Plumbuita alaturi de ieromonahul Lavrentie.

38 Documente privind istoria Romaniei, Veacul XVI, B, Tara Rom:Incased, vol. V, p. 212.39 Documente prioind istoria Romoniei, Veacul XVI, B, Tara Romdneascd, vol. V, p. 213.40 Dupa ce N. Iorga a sustinut (cf. Inscriplii din bisericile romdnesti, fast. I, Bucuresti,

1905, p. 81-82, $i Istoria bisericii romOnesti i a religioase a romdnilor, vol. I, Vdlenii deMunte, 1908, p. 137) ca ar fi fost vorba de Petru Radu Paisie, Ion Sachelarescu a demonstrat cacel care a Inceput ridicarea mandstirii a fost fiul lui Mircea Ciobanul si al doamnei Chiajna,Petru cel Tinar (cf. I. Sachelarescu, op. cit., p. 39).

41 Bibliografia monografiilor Si a studiilor publicate cu referire la Mdnastirea Plumbuita,vezi la N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale, Bucuresti, 1961.

42 Stoica Nicolaescu, Documente cu privire la istoricul Bucurestilor, In Bucuresti". Re-vista Muzeului municipiului Bucuresti, 1935, nr. 1, p. 102.

§i

§if}i §i

§i

§ti §i

§i §i§i §i §i

f}i

ote(ii

tai

www.dacoromanica.ro


Este greu, deocamdata, sa spunem ceva mai 15,murit cu privire la, persoanalui. S-ar putea sa fie vorba de acel Iovan, Ivan din familia Cotimbocilorcare se aflau in pira, cu logofatul Coresi. Mihnea-Voda porunceste celor 12boieri sa, faea dreptate in aceasta pricing 43. Mai verosimila ni se pare Inapresupunerea ca Iovan putea sa fie acel Ivan al lui Darciul, carefigureaza printre martorii pricinei de vinzare-cumparare a doua pravaliidin Bucuresti. La 5 iulie 1578 judele orasului i cei 12 pirgari confirmsfaptul ca jupanul Preda paharnic a cumparat doua pravalii de la Radul, fiullui Stoian eel Batrin cu stirea tuturor megiasilor si din jos si din sus si dina-intea a oameni buni i batrini i dinaintea, preotilor". Printre martori,alaturi de popa Bratu eel Bate]; popa Voico, popa Costandin, popa Bratul,fiul lui Dobreanul, popa Tudor, Matei diaconul i altii, depune marturie

Iovan al lui Darciul 44. La 28 noiembrie 1580, acelasi Preda paharnica eumparat in Bucuresti de la Radul, fiul lui Stoian, o casa cu grading culocul, oricIt se va alege imprejurul casei... dar cu ulita, pentru ca aceastaulita este a easei". Cumpararea s-a facut cu stirea tuturor megiesilor dinsus si din jos si inaintea preotilor inaintea oamenilor buni si a orasenilorbatrini", printre martori fiind, alaturi de popa Bratul eel Batrin, popaVoico, popa Matei $i Iovan al lui Darciul 45. Tot el apare tai printre martoriipreoti oameni buni batrini" din Bucuresti care shit de fata la cumpa-rarea unei pravillii de care Gheorghe Lamina de la Gaspar Magea la datade 4 februarie 1590 44. Tinlnd seama de faptul ca ma'nastirea aveagradini si vii, s-ar putea ca tocmai acest Ivan allui Darciul sa fi fosu ucenicullui Lavrentie. In mod sigur nu putem insa afirma identitatea. Poate cerce-tarile viitoare vor lamuri i aceasta interesanta problems.

Este clar ca, in lumina acestor informapii, la Bucuresti, incepind din1573 functiona o tipografie unde s-au imprimat dou5, editii din Tetra-evanghelul slavon §i o Psaltire. Astfel, nunaele orasului de pe DImbovitaso scrie printre cele 10 centre de pe teritoriul Romaniei in care functionautiparnite Inca in secolul al XVI-lea.

In ineheiere nu ne famine deeIt sa reafirmam din nou vechea noastraconvingere c5", este necesar sa continuam investigatiile in directia depistariituturor exemplarelor de carte veche chirilica din secolul al XVI-lea, cacipe aceasta tale se pot aduce not contributii la istoria cartii tiparuluiromanesc, care constituie aspectul decisiv al dezvoltarii culturale in aceLsecol pc meleagurile noastre.

L'IMPRIMEBIE BUCARESTOISE AU XVI' SIECLE

nEsum 8

Tout recemment encore on ne disposait que d'un nombre restreintde donnees sur l'imprimeur roumain Phieromoine Lavrentie du XVI'siècle. Dans aucun exemplaire des testes imprimes par ses soins et eonnus,

43 D.I.R., Veacul XVI, vol. IV, p. 392.44 Ibidem, p. 324.43 Ibidem, p. 493.48 Ibidem, vol. V. p. 431.

§i§i

§i §i

§i

gi

pravalii,

www.dacoromanica.ro

224 L. DE1VIENY 22

jusqu'a ces derniers temps n'a ete conserve l'epilogue contenant desindications sur le lieu et Pannee de leur impression. La litterature roumaineet etrangere de specialite compte bon nombre de suppositions quant aPactivite de cet erudit.

En partant des investigations de l'auteur dans les bibliotheques del'II.R.S.S. et de la R.P. de Bulgarie, ainsi que de la bibliographie etran-Ore de recente date (Petude du savant bulgare Peter Atanasov), it a 60etabli que l'imprimerie de Phieromoine Lavrentie fonctionnait durant ledernier quart du xvr siècle a Bucarest, notamment au monastereulterieurement connu sous le nom de Plumbuita, sis au bord de la rivierede Colentina. L'un des testes imprimis par Lavrentie, a savoir Tetraevan-ghelul (Les quatre evangiles) en slavon, a ote date sur la base de repiloguequi indique Palm& 1582. Les recherches de plus recent° date ont revelsque Lavrentie et son apprenti Iovan ont imprime trois ouvrages connusjusqu'a ce jour.

Alors que les sources déjà connues situent le debut de cette activitea Bucarest vers Pannee 1573, aujourd'hui nous sommes a memo d'affirmerqu'en dehors de l'imprimerie de Tirgovi§te, au XVI° siècle fonctionnaiten Valachie aussi celle de Bucarest.

Fig. 1. Sfir§itul epilogului din Tetraevanghelul lui Lavrentie (1582), exemplarulde la Leningrad.

Fig. 2. Fill( (fragment) din Tetraevanghelul lui Lavrentie (1582).

www.dacoromanica.ro

110/4 Ili g141,144(.4101 Op .44

1111hittri AHA WC6 ,..44./.4. VII 1441.--

rri 41/10(Mittirri tI064,K Hin40*Xv-a

OrrrAhi [nor r,th NS, MCA

Ef INN A ) Halr prt"wtot

OyNti

(se7t*PLSOLOiCli 6 I riAttirrO

Fig. 1

'6,ONiCi aito vrrTill'OA f41,16Irb._

ettliVANHA VPTATC) eltiA

eiMiki ellWrAiMillei raltdillWA 1'4

nieXii 'kip& NifIC4X6 rrilir A:at(.f AM. OrrCii evivi viprureik wni

tk,VERNH14 no gip( 62:i iern, city°Al. A , 41,011AT0111) C10113Afitt/KENti RITA

CI 6101/AMAAAAP

11 3Z 4r0 7 At fl.VATI t111RA,OiA UnifirlOrlick

VIrrO mot * trrtiCilitAt rig A a , s. )A t

Vi ON' evirAii TIATHX11) AHEX I'rITE

treAK GleCorr2Slit nitoo su,l,t,ciFig. 2

A-rt.

6

.4

MI I

kvic r p-fvf-P e-

ci)rr

41/4

Q c:;'

I

till6

T k,

4

a

7101

A,. 11"IffiVita.

..

- 7-

,

e.

www.dacoromanica.ro

rultoti t tiiptrapt nog 6 h tut4 fr! O't, 0 t iioniiiit4nTH Ctrhili 143/411

11?-01t,t. f.:44Hif snoitsx npoTtifrA Awn

otrofAfriR AAffeifirit 810iutititir,orreo 41,14 lima wg

itruTfCihtfn Kerr hitlicli 4 t NAPA'

C;AXis, C )47:61 Chita A nitro

; ilia, Ala, 041/4111 AflitiOnlAtti OCiOrrff

Avitop,iiiif ifgorrAitouig OrtiE0

refilatieiN a &116,41, titlile rrEi

efimilrocmi,orsA irt,i,g)t et-ro 41:FtiSoAd

fiV tioatisomV r (TAR i mitILO 4011504,A VIA ixiip ta- KVoL iA,k4FK

tiro 9414 i3kjil(piritii4ALNUM ash,064

arziOratliqio MOnAAgpairrit l tuLink. qv 01

,t1 tit ti ritili3ErfA Ariz HA 14t :itittirr WO.

irr CS- ny4e

.4 irckri,.fr 14:Tirtri iWAN,E 141111 O'er A6911X404

wiamtkitji 1,44/11. Arta 41,fx i 06er.t4n)t-Lpoypitli iim,fAr flklbiS 4 toy

Jog 044163Hli 011 cairiattit

o HA fill if boccinoitifit , *ma or .

Fig. 3. Incepulul epilogului din Telracuangliclul lui Lavrentie (1382), even).plarul de la Svi5lov.

-:-: -,,-:'-'46 .: I ,

.., t 407 _-AI 4'3' , 41 11.-

p,37, hplee.,x-.1 ..,

i!

ziusAxv f

eff+i Icatakirryyttrrisi#o" -..,

Ctl'r"105., 1.- .

04; Ft= 4. nom A .

'?

) fauximl. Ilia a

;464 ,.

. .- .

xt A (TM-VT; ICA

II%

L. ,:f ..-,

i r r M A O WI

,

fri aritta Xitci. 1 -111.1,1: ;Lir pri 111.

irattettO. .-

," A mat..._

e

.

6

r

.

i

*

www.dacoromanica.ro

1,1g

.Fr

unlis

pici

i dir

t Tet

ruev

ang

is u

lui

avre

nlie

158

2).

4tb

,-.

4.

Fig. 4-5. Frog Lisp.° din 1' et n he (1582).www.dacoromanica.ro

NOI DATE DESPRE SITUATIA INTERNA SI EXTERNAA MOLDOVEI IN ANUL 1538 INTR-UN IZVOR INEDIT

DE

STEFANA SIMIONESCU

Victoria Imperiului otoman la Mohacs in 1526 a determinat 1nsem-nate modificari in situatia politica din Europa central *i. sud-estica. Caurmare a acesiei batalii, Ungaria i-a pierdut independenta §i a intrat subsuzeranitate turca, iar Intre Ferdinand, arhiduce de Austria, §i ThanZapolya, voievodul Transilvaniei, s-a declan§at un lung conflict pentrumoOenirea coroanci ungare. Prabu§irea Ungariei la Mohacs, punind incontact direct Imperiul otoman cu eel habsburgic, 1-a silit pe acesta dinurma sa elaboreze un Intreg sistem de politica rasariteana, in cadrul caruiaa incercat sa atraga toate fortele interesate In oprirea inaintarii turce§ti ;In cadrul acestui sistem, un loc insemnat urma sa-1 ocupe Moldova 1.

Rohl activ jucat de Moldova In aceste confruntari, mai ales In primadomnie a liii Petru 1/are (1527-1538), ne este cunoseut din numeroaseinatcririle do arhiva. Din rind in dud, acestea sint intregite de unclede,.coperiri documentare, care aduc not §tiri despre aceasta perioada.

In paginile ce urmeaza prezentam un text nou, neintrat Inca incircuitul istoriografiei noastre ; este vorba despre scrisoarea adresata deStanislas GOrski, secretarul reginei Bona Sforza2, lui Clemens Ianicius,renumit poet polon In epoca Rena§terii, la data aceea student la Padova,

1 S. Papacostea, Moldova In epoca Reformei. Contribufie la istoria societafii moldovenestiin veacul al XV l-lea, in Studii", XI (1958), nr. 4, p. 57-76.

2 Staniflaus GOrski, nascut la 8 septembrie 1492 IWO oralul Plock, mort la 12 martie1572 la Cracovia, a Post unul dintre cei mai activi si fecunzi Invatati ai secolului al XVI-lea. AfAcut studii de teologie $i drept la Plock $i In Italia. !nth secretar al episcopului Cracoviei,vicecancelarul Poloniei, Petru Tomicki, este numit, cu ajutorul acestuia, In anul 1533 canonical Episcopici Cracoviei. Dupii moartea lui P. Tomicki (1535) este numit secretar al reginei Polo-niei, Bona Sforza, functie pe care o pastreaza ptna la sfIrsitul vietii. Atit ca secretar al vicecan-celarului Poloniei, tit si al reginei Bona a avut acces la arhivele episcopale si regale, cunoscindIndeaproape aspectele politicii si diplomatiei poloneze. Lucrarea cea mai importantA a lui GOrskieste colectia de documente, acte, scrisori Ada Tomiciana, din care a redactat primele volume sipc care a Inchinat-o binefAcAtorului sau, Petru Tomicki, In memoria cAruia a vrut sA lase unmonumentum acre perennius" (W. von Ketrzynski, Stanislaus Gorski. Canonicus von Plockund Krakau und seine Werke (f. I., La.), extras din Altpreussische Monatsschrift, vol. VIII, nr.5-6).

..STUDII". tomul 25. nr. 2. D. 225-240, 1972.

www.dacoromanica.ro

226 *TEFANA siMioNEscu 2

in care este amplu infatisata situatia Moldovei fn timpul si dupa campaniadin 1538 a sultanului Soliman al U-lea. Scrisoarea lui G6rski cuprinde unsir de elemente not menite sa intregeasca simtitor cunostintele noastredespre situatia interns si externs a Moldovei in legatura cu invazia oto-mana 3.

Amintiin ca in aeeasta scrisoare, ca si in alto izvoare polone, Moldovaapare sub denumirea de Valachia, ceea ce implies cunoasterea de c5trepoloni a identitatii de origine a locuitorilor din cele doug tari romane.

Pentru intelegerea documentului vom schita cadrul general In care aevoluat politica lui Petru Rare§ si elementele care au dus la deznodamintuldin 1538, urmind ca intr-un viitor studiu sä dezvoltam ideile enuntatea CUM .

RA,' masa fara rege si slabita mult de anarhia internii, Ungaria a devenitobiectul competitiei dintre Ferdinand4 si Zapolya ; cei doi rivali la stapi-nirea regatului ungar au incercat de la Inceput sd, clstige bunavointa sulta-nului Soliman, trimitind numeroase solii la Poarta ; in acelasi timp, fie-care dintre ei s-a straduit sa-si asigure sprijinul Tariff Romanesti si alMoldovei. Atentia for s-a indreptat in primul rind asupra MoldoN ei,care prin pozitia sa geografica si prin capacitatea ei militara, afirmata subdomniile anterioare, le putea oferi un concurs Insemnat.

Dar Petru Bares, abia insaunat In domnie la inceputul anului 1527si dorind sa-si consolideze tronul, nu se pronunta definitiv pentru nici unadin partile solicitante 5. Inclina totusi spre Zapolya care era sustinut deturci si care constituia pentru inceput o legatura mai putin primejdioasa ;nisi victoriile lui Ferdinand in anii 1526-1527 si izgonirea temporary alui Zapolya din Ungaria nu-1 hotarasc pe domnul Moldovei sit' se Indreptespre Habsburgi. Revenirea lui Zapolya cu ajutorul turcese si fagaduialaacestuia de a-i confirma stapinirile din Transilvania 7 it deteimina peRare§ sa se angajeze In lupta contra ferdinandistilor.

Ajutorul dat lui Zapolya si succesele militare dobindite in Transil-vania intarese simtitor pozitia si prestigiul domnului Moldovei, care isiconsolideaza aeum si influenta asupra Tarii Romanesti, unde una dinfiicele sale era casatorita cu voievodul Vlad (inecatul). Anii 1529-1530 aumarcat apogeul domniei lui Petru Rares.

3 Scrisoarea este editata partial (numai informatiile referitoate la regatul polon), In Cle-mens lanicius, Carmina, ed. Ludovicus Coviklienski, Cracovia, 1930, Appendix I : Epistolae abIanicio et ad Ianicium scriplae, p. 284-286.

4 Drepturile dinastice ale Habsburgilor In Ungaria, consfintite prin Congresul de la Vienadin 1515, se bazau pe casatoria lui Ferdinand cu Ana, sora regelui Ludovic el Uni,ariei (mortIn batalia de la Mohacs), care, la rindul lui, era casatorit cu Maria, sora lui Ferdinand.

6 Ferdinand trimite Intr-o prima solie pe Georg Reicherstorffer la domnul Moldovei,urmat de loan Cheh trimisul lui Zapolya.

6 A. Balcar, Darstellung der Kampfe Ferdinands I. mit den Osmancn unler BerOcksichti-gung gleichzeitiger Ereignisse in der Moldau, In Programm des griech.-orient. Gymnasiums in Sue-zava, 1871, p. 9 : Die Unterhandlungen fiihrten endlich dahin, dass Sultan Soliman II. am 27.Tanner 1528 in einer feierlichen Audienz das Schutz -und Trutz btindniss mit loan Zapolyaabgeschlossen und thin den KOnigstitel von Ungarn fur das Versprechen einer jahrlichen Gesand-schaft mit freiwilligen Geschencken verliehen hatte".

7 Aceste cetati erau Cetatea de Balta cu domeniul ei Ciceul cu 60 de sate, ambelestapinite si mai Inainte de domnii Moldovei, apoi Ungurasul cu un Intins tinut de 34 de sate,Bistrita cu 23 de sate $i Valea Rodnei cu 23 de sate, cu mine de our si de argint, toate posesiunide mare importanta economics" (Istoria Rom6niei, vol. II, Bucuresti, p. 635).

si

www.dacoromanica.ro

3 SITUATIA INTERNA $1 EXTERNA A MOLDOVEI IN 1538 227

Avind asigurata poziDia in Transilvania, domnul i §i orienteazaatentia spre Polonia in na'dejdea de a rezolva in favoarea sa vechiul litigiuteritorial intre cele doua tari 8. Infringerea, intr-un fel neasteptat, a luiPetru la, Obertyn 9, da nastere unui razboi de uzura, intrerupt din cind incind do tratative, care, practic, nu au dus la rezultatele sperate.

Cum Polonia intretinea relatii strinse cu Poarta, iar aceasta nuputea fi de acord cu actiuni care fi contrarian interesele, si, cum Zapolya

rindu-i era dependent de turci, Petru se orienteaza acum (ineepind cuanul 1532) spre Ferdinand de Habsburg, venind astfel in intimpinareaefortului acestuia de a-§i asigura sprijinul Moldovei. Aparent, Ferdinandera principalul exponent al luptei antiotornane ; practic insa, lipsa continuade mijloace pecuniare, a unei armate permanente, dificultatile interneprovocate mai ales de conflictele religioase generate de Reforma, ca §ilipsa efectiva de sprijin din partea lui Carol al V-lea, prins in lupta cuFranta, nu-i permiteau lui Ferdinand sa intreprinda nici o actiune militaramiotomana de mare amploare. In pclitica rasariteana a lui Ferdinand,

Moldova urma sa fie until din punctele de reazem pentru ineercarea deeucerire a Transilvaniei §i, pe un plan mai larg, in lupta impotriva turcilor,care amenintau acum Europa central (1529, 1532). De§i turcii se retra-sesera fara sa fi obtinut victorii, pericolul continua sa fie mare, iar ecbili-brul politic precar stabilit in Ungaria era amenintat.

Aceasta apropiere a lui Petru de Ferdinand nu impieteaza asuprabunLior sale relatii cu Zapolya. Actiunea lui Luigi Gritti in 1534 avea insa

grabeasca trecerea lui Petru de partea Habsburgilor1°. Gritti fusesetrimis de sultan in Ungaria pentru rezolvarea conflictului dintre cei doiprctordenti la coroana ungara. De o nemasurata ambitie, el dorea sadobindcasca pentru sine si pentru fiii sai stapinirea celor trei tari romanesti.Dezvaluindu-si intentiile inca de la inceput, el provoaca ostilitatea facto-rilor politici din Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania, dar ceea ce adat nemultumirii caracter general a fost uciderea din porunca, trimisuluisultahului a lui Emmerich Cibak, numit voievod al Transilvaniei de Miro-

Actiunea de pedepsire a lui Gritti a fost organizata de transilvanenisi moldoveni cu concursul muntenilor, dar se poate afirma cu certitudineca sufletul acestei actiuni a fost Petru Rare§ 12.

4.

8 N. lorga, Polonais et Roumains. Relations politiqucs,economiques, culturelles, Bucure5ti,1925, p. 31.

9 I. lirsti, Die auswartige Polilik des Peter Rms. Furst von Moldau (1527-1538), Viena,1908, p. 73 101.

1° Luigi Gritti -era fiul fostului bail venetian la Constantinorol si mai tirziu dogele AndreaGritti. Prin talentelc 5i Intinsele sale cunostinte In ti eburile europene cistigase fncrederea mareluivizir Ibrahim, ajungind atotputeinic la Foart5. Din insarcinarea conducerii imperiului, el aIndeplinit Insemnate misiuni in Eui opa centrala si sud-estica.

11 Wahrhaffte geschicht, ic // herr Ludovico Gritti // von Constantinopol in die \Vaf/Jachey unkommen, und in // Sybenbfirgen erschla/ /gen ist den 28. Sep/ tenbris 1534, in C. GOB-ner, Turcica. Die curopiiischen Tiirkcndrucke des XVI. Jahrhundczls, I Band, MDIMDL,Bucuresti, Berlin, MCMLXI, p. 251.

12 Pentru a Indeparta (ccl putin pentru un timp) banuielile turcilor, domnul Moldoveitrimite o scrisoare la Poarta In care invinuieste de omorirea solului otornan numai pc unguri(A. von Gevay, UrAunden und AcAlensliicke zur Gcschichte der Verhtillnisse zwischen osterreich,Ungcrn und der Norte im XV I. XV II. Jahrhundcrte, vol. II, Vicna, 1838, p. 11).

la,

sa

lyan.

'V

www.dacoromanica.ro

228 $ TEFANA SIMIONESCU 4

Dindui seama ca sultanul, care se afla arum in campanie in Persia,nu va lAsa nepedepsitI aceasta fapta, Petru se apropie §i mai mult deFerdinand in n'adejdea organiza,rii unei aetiuni antiotomane 13. La 4aprilie 1535, el Incheie cu Ferdinand un tratat de alianp prin care i0 asi-guru sprijinul diplomatic al acestuia In negocierile cu Polonia, concursulmilitar impotriva Portii §i confirmarea stapinirilor sale in Transilvania.Practic, acest tratat nu i-a fost de nici un folds lui Petru, care, in ciudainitiativelor diplomatiei habsburgice, nu a reu§it sa incheie pacea en Polo-nia ; in schimb, el a constituit §i unul din motivele campaniei intreprinsede Soliman in 1538 in Moldova.

Abia intors de pe frontul asiatic, sultanul se hotArkte la aceastacampanie din cauza organizarii Ligii sfinte" in iarna anului 1537 1538140 a semnArii in primlvara anului 1538 a pacii de la Oradea intre Ferdinand§i Zapolya prin care se reglementa eonflictul en privire la stilpinireaUngariei. Gravitatea situatiei create prin intelegerea celor doi concurentila stapinirea Ungariei 1-a determinat pe Soliman la o reactie military 15.

Conform obiceiului, conducerea Portii nu a anuntat directia si obiec-tivele campaniei, ceea ce lass in incertitudine problema intentiilor de ansam-blu ale sultanului (nu se :?tie dacA,, initial, el avea in vedere prelungirea inTransilvania §i in Ungaria a actiunii din Moldova). In cadrul pregatiriicampaniei, Soliman a dat ordin tatarilor i lui Zapolya sa trimit6 contin-gents in Moldova. Situatia lui Petru Rare era agravatl de faptul eh' nureu0se sg, Incheie pacea cu Polonia nici niacar in momentul intrarii tru-pelor otomane in Moldova.

Date fiind efectivele de care dispunea tam, precum ifolosirea tacticiitraditionale de lupta a moldovenilor, rezistenta militar5, era posibill. Faa fost insA practic impiedicatg de ostilitatea fa45, de domn a boierimiimoldovene, care i-a refuzat concursul 16 ; in timp ce domnul se afla inluptI cu fatarii la tefInef}ti, boierii nu 1-au anuntat de inaintarea turcilor ;mai mult, in momentul retragerii sale din fats otomanilor, ei nu i-au permisadapostirea intr-una din eetatile sale Intgrite pregatite de lupta.

18 Soliman, preocupat de consolidarea si extinderea stApinirii otomane alit In BAsarit,cit si In Apus, a intreprins mai multe campanii succesive spre Persia 1i Europa centrals!. Desimomentele propice pentru organizarea unui atac antiotoman erau ccle In care sultanul se afla inPersia, practic puterile europene nu au ajuns la nici o Intelegere Intre cle In aceasta privintA(B. von Palombini, Bilndniswerben abendliindischer Machle um Persien 1153 -1600, Wiesbaden,1969, p. 75-78).

14 Der Kaiser war nach seinen erfolgreichen Unternehmen gegen Hair act -Din Barba-rossa in Tunis gezwungen, gegen Franz zu kampfen, so dass er, auch wenn er es beabsichtigthatte, keine weiteren Schritte gegen die Tiirken unternehmen konnte. Zusammen mit PapstPaul III. bemiihte er sich jedoch angesichts der Tiirkengefahr im Jahre 1537 um einen Friedens-schluss mit Franz I. Bevor es dann 1538 in Nizza zu dem zehnjahrigen Waffenstillstand zwischendem Kaiser and dem franzosischen Ktinig kam, schiossen sich der Papst, der Kaiser, Ferdinandand Venedig am 8. Februar 1538 zu einer neuen Heiligen Liga" gegen die Tiirken zusammen"(B. von Palombini, Bdndniswerben abendlandischer Machte um Persien, p. 76).

14 Bine informat asupra desfasurarii politicii internationale europene, Soliman iii dadeaseama ca Liga sfintA" nu va realiza nimic Impotriva sa, chiar dupii Incheierea tratatului de pacepe 10 ani intre Francisc I si Carol al V-lea. Dar semnarea pacii de la Oradea lnsemna unireafortelor cu adevarat interesate in oprirea lnaintarii turcelti In Europa centralA. Cel putin pentruun timp discordia dintre cei doi fosti adversari disparea. Yn felul acesta, si tratatul lui Rare cuFerdinand semnat In 1535 capatA o greutate mai mare, far Incercarea de atragere a Poloniei spreLiga sporea ameninlarea pentru Poarta.

14 S. Gdrski afirrna : ... Sed timore et perfidia suorum praestare id non potuit".

,i

Qi

www.dacoromanica.ro

5 SITUATIA INTERNA $1 EXTERNA A MOLDOVEI IN 1538 229

Zapolya, determinat sa evite patrunderea turcilor in Transilvania,nu a dat nici un ajutor lui Rareq, far Ferdinand era prea departe pentru eatrupele promise sa ajunga, la timp 17.

In fata adversitatii Imprejurarilor oamenilor, Petru a fost silitsa paraseasca Cara ; vastul sistem de aliante pe care a Incercat Injghe-beze prin mijlocirea caruia a readus Moldova in marea politica euro-peana nu a dat rezultatele a§teptate.

Documentul pe care -1 editam Infati§eaza, in citeva pagini pline deinformatii insemnate, aspectele diplomatice §i militare legate de actiunealui Soliman In Moldova. Date not pot fi culese din acest document pentrucunomterea etapei finale a luptelor moldo-polone In ultimele luni ale celeidintli domnii a lui Petru Rare§, pentru actiunea diplomatica a lui Fer-dinand §i a lui Zapolya In Polonia, in favoarea lui Petru Rare§, pentruconditiile pacii incheiate intr-un tirziu Intro Polonia §i Moldova, pentrunegocierile turco-polone in ajunul campaniei otomane in Moldova, pentrudesfaprarea campaniei turco-tatare pentru planul de razboi al dom-nului ; deosebit de Insemnate ant referitoare la politica lui So-liman in Moldova dupe fuga lui Petru, la inscaunarea noului domn §i lanegocierile acestuia, cu Polonia ; in vor refine atentia speciali§tilortirile not referitoare la familia lui Petru Rarq.

ANEX A.18

Stanislaus Gorski Cracoviensis et Plocensis Canonicus Bonae Sfortiaereginae Poloniae secretarius, Ianicio Clementi scholai Patavino amico. 96..S.P.D.

Perscripsi tibi literis meis prioribus, quae apud nos agantur, nuncquae consequuta sift, et quem exitum tragoedia Valachici belli habuerit,ex his cognosce. Posteaque exercitus foster, cum duce suo magnificodomino Ioanne de Tarnow, Castellano Cracoviensi in Valachiam profectusest, accurrit hue Cracoviam, ad serenissimum Regem nostrum a serenis-simo Rege Ferdinando, nunctius ad medium August praeteriti, cumliteris, dolore et maestitia plenis, Caesarem Thurcorum cum valido exer-citu in Hungarian venire animo illam occupandi et Ioannem ac Ferdi-nandum ex ea pellendi. Scripsit etiam Rex ipse Ferdinandus, magnaesibi curae esse de servanda a Thurcis Hungaria, et idcirco misisse se IoanniRegi auxilia, sed quae tamen, contra vim Turcicam, non esse suffectura,

17 In timp ce armata otomana Inainta In Moldova, tarile europene se mai felicitau pentruorganizarea Ligii sfinte" $i a semniiril pacii de Ia Oradea (Hurninzaki, vol. II, partea 1, p. 171,K. Lanz, Correspondenz des Kaisers Karl V., vol. II, Leipzig, 1845, p. 291). Mai mult, domnulMoldovei se adresase direct lui Carol al V-lea, caruia Ii cere ajutor militar Inca din 1537. Imparatultergiverseaza asa de mult rczolvarea cererii, Inclt trimisul stiu, episcopul de Lund, primesteabia prin scrisoarea din 7 decembrie 1538 (scrisa din Toledo) Imputernicirea sä discute cu PetruRare iubitul pricten", care la data aceea era pribeag In Transilvania.

18 Acta Tomiciana, t. 18 zwodu Opalinskiego (1538-1539) (Tomus decimus octavusepistolarum, legationum, responsuum et rerum gestarum Sigismundi I regis Poloniae et magniducis Lithuaniac), f. 96 verso-104 ; Biblioteca K6rnick ; microfilm n. 2546 R Ia BiblioiekaNarodva din Varsovia.

§i

sfir§it,

si

www.dacoromanica.ro

230 STEFANA SIMIONESCU 6

si aliorum principum auxilia non accesserint. Acturum se etiam cum Cae-sare Carob fratre suo de subsidio Hungariae ferrendo, deque liberandis aTurcica tyrranide Christianis. Praeterea in Valachum quo cum bellumnobis fuit Serenissimos Ioannem et Ferdinandurn reges spem magnamreponere. Ideirco, Rex Ferdinandus rogabat Regem nostrum ut §i laborantiHungariae ferre opem non posset, saltem bellum hoc Valachicum, rei mineChristianae incommodum, in praesens poneret, hostibus Valachis parceret,in gratiam eos reciperet nee eos, suppetias Hungaris ferre volentes, belloimpediret. Anteaquam autem is nunctius Regis Ferdinaudi absol / / vereturaecurrit alter nunctius ac orator a Serenissimo Domino Ioanne RegeHungariae, Emericus de Pelssnetz consiliarius, praepositus Sancti NicolaiAlbe Rega lis, vir gravis et doctus haec eadem de Thurcorum in Ilungariarnadventu nuncians et cum auxilia a nobis regi suo turn vero pacein Valachopetens, ut is metu belli ex Polonia solutus vires suas cum Hungaris adver-sus Thurcos quod se facturum pollicebatur coniungeret. Promittens proipso Voievoda, quod pacem deinceps ac faedera cum Po Ionia 'firmiterservabit damna Regno illata resarciret, arbitrio Ioannis Regis, quernarbitrum sibi delegeret.

Responsum his Regibus est non credere Regem Poloniae, Valachum,bane quam petivit pacem, servare diu velle, neque ab assuetis dolis absti-nere posse. Sed nee Hungaris etiam si posset, ferre, auxilium velle, tamenne per Regem Poloniae stetisse videatur, quominus defensa sit Hungaria,commissum esse ab ipso Rege duci exercitus Poloni ut rem mitius inValachos agat, incendia, populations, maleficia fieri vetet videatque siquae per Reges promitantur, praestare Valachus posset nut vellet, dataquefuit plena potestas Duci ipsi exercitus tarn belli prosequendi quam pacisac faederis honesta ration constituendi. Postridie quam absoluti sunt hinunctii, venit ex Thurcia ab Erasino de Cretkow Castellano Brestensioratore Regis nostri ad Thurcum misso, servitor eius Lipski ; is reffertoratorem nostrum, ab imperatore Thurcorum absolutum fuisse, querntamen idem imperator, iter facere per Hungarian' non permisit, sed percampos et solitudines Tartareas in Poloniam redire praecepit. Refertpraeterea idem Lipski, Caesarem Thurcorum, relicto contra Regem Per-sarum firmo exercitu primum in Valachiam, inde in Transylvaniam post inreliquam Hungariam / / cum ducentis millitis bellatorum, cumque tor-

97 v mentis bellicis multis contendere, ut necato aut eiecto Valachorum Vole-voda, temerario ac inobediente subdito suo, terram illam occupet, etaliquem e suis Voievodam, in ea constituat ; post in Transylvanis neceLodovici Gritti et eius filiorum per eos occisorum ulturus hybernaque inHungaria faeturus.

Retulit praeterea idem Lipski, mandasse Thurcum Caesari Tharta-rorum, ut se cum copiis suis Thartaricis sequatur. Qui tamen iam anteaparatus iussa Turci expectabat. Narravit etiam idem Lipski, se ex Graeciavadens, ad Serenissimum Ioannem Hungariae Regem descendisse, qui cumeodem Lipski multa egit et mandata illi ad Regem nostrum dedit, obso-crans ne ilium Rex foster in tanto discrimine desereret et ut Valachum,auxilium Hungariae ferre volentem bello, non impediret. Collegerat tuneIoannes Rex non parvum exercitum proposito cum Thurcis confligendi etvitam ipsam, pro conservando Regno suo ponendi potius quam in tottantisque periculis et rerum incertitudine versari.

-0,

www.dacoromanica.ro

7 SITUATIA INTERNA $1 EX'rERNA A MOLDOVEI IN 1538 231

Interim arx Chocym in Valachia, per Ducem et exercitum nostrumoppugnabatur et cuniculis ductis suffodiebatur ; haec dum sic geruntur,monachus iaculandi peritus, in exercitu nostro globo emisso ignito turrimin arce succendit. Mox milites nostri, non expectato Ducis iussu nequemdinate instructi sub arcis muros succendunt. Ex his Doluski Rothmagis-tcr, ictus ex bombarda occubuit, quindecim vulnerati sunt. Iskriczki verocapitaneus Camenecensis dum hos ab oppugnatione revocat, ictu bombar-dae e castro in manu vulneratus fuit. Cumque pulveres sulfurei in cuni-culis ad arcem evertendam poni per nostros ceppissent, mox VoievodaValachorum / / cum quadraginta sex minibus suorum uno miliario a cas-tr is nostris, castra sua posuit, id actum est ad XXVIII Augusti praeteriti,et in loco paludibus circumfuso constitit. Inde nunctiis ad campiductoremnostrum pluries missis, pacemque petens pugna abstinuit vel quod maio-run vero exercitum nostrum crederet, vel quod fortunae suae diffideret,vel vim adventa[n]tis Turci expavescens, amicitiam tandem nostram etpacem necessariarn sibi videret. Ea est ei data cum aliis de causis turnq rod Ungariae Reges Ioannes et Ferdinandus hanc illi petebant turn deni-q le quod tolerabilior esset vicinus Valachus Christianus utique quampuispiam machmeticus praefectus a Thurco constitutus. Frecquentissimesi luiclerlr nunctii ex illy ora afferebantur Turcum hoc adventu Valachiamo cupare voluisse.

Data itaque pax est Valachis his conditionibus quay illi obtulerunt.1 rimum ut Terra Pokuczie pro qua susceptum bellum erat, ditionis sit,t ante fuit semper, Regis et Regni Poloniae, perpetuis temporibus, quam

Voievoda nunquam deinceps esset petiturus, cum iam turn in tempusM mpiternum pro se et successoribus suis Voievodis renunciavit. DamnaWain Regno illata resarciret, idque ex Ioannis et Ferdinandi Reguma .bitraria sentencia quorum utrique ipse Voievoda plenum super hib

cernendi permittebat potestatem. Captivi praeterea utrinque redde-r( lam. His conditionibus pax cum Valacho per capitaneum exercitusRegii constituta fuit, utrinque de servando foedere iuratum est, ex partequidem Voievodae iusiurandum praestiterunt consiliarii ab illo ad campi-ductorem nostrum venientes, pro Rege vicissim nostro, Tworowski castel-lanns Camenecensis ad Voivodam missus iureiiurando pacem et faedusfir mavit.

Cupiebat Voievoda et rogabat, ut campiductor noster ad se incastra eius accederet, verum is locum et dignitatem, regis sui observans, iread inferioris conditionis principem recusavit. At si privatus esset congredicum eo non recusaret. Vaievoda rursus cum nostro campicluctore transfl men Niestr in solo Regni Polonici quo evocabatur ingredi noluit, for-tasse conscientia rnultorurn makficiorum in regem et eius subditos admis-sorum eum terrente. Post tamen condictum erat utrinque ut in mediifluminis vado congrederentur ut hac ratione salva utrinsque sua dignitasesset. Verism haec ratio congressus ab utrisque est obmissa. Id tamencertum est quod Valachus magno desiderio optabat videre nostrum campi-dbctorem a quo tocies antea victus fususque esset.

Posteaque exercitus foster ex Valachiae finibus flumen transisset,Voievoda digressum nostrorum subsequutus ad unam rippam fluminis,quae est Valachiam versus subsistens accepto ingenti poculo pleno viniin testimonium amoris sui erga Polonos praebibit ad nostrum imperatorem

3 St. Istorie 2

98

www.dacoromanica.ro

232 $TEFANA SIMIONEScu 8

in salutem regis nostri et ipsius campiductoris promittens ex animo se,amicitiam, pacem faedusque non ictum, firme semper ac fideliter servarevoile. Oravit etiam ut Rex omnem noxam ei et culpam condonare confi-tens id quod ausus fuit fecisse partim suorum malis ac improvidis consiliispartim quorundam nostratium instigationibus. Intelligunt hoc loco ducemVladimiriensem et nonnullos alios, Russitas ex Volchinio, inter hos quaen-dam Czieskowicz in Caniow et Czirkasi capitaneum, id quod ita fuissedeprehensum est 19. Nam nunctius eius literas et mandata ad Valachumferens in itinere interceptus est et Cracoviam ad regem adductus in carce-rem coniectus erat.

99 // Rogabat insuper Voievoda nostrum campiductorem ut filium eiusregi nostro ad aularn aplicaret, quem Valachus ipse pollicebatur splendidein curia tenere pro sua ipsius et regia dignitate et quo veluti pignorequodam ac obside apud Regem existence certior foederis fides esset 20.

Postremo si qua vis magna Voievodae afferetur a Turcis ut cumrebus suis, thesauris, uxore, liberis, cognatis receptum in regno Poloniaehaberet.

Constituta cum Valacho pace et exercitu in regnum deducto propa-gate fuit huic exercitui nostro militia ad prohibendas excursions etmaleficia tam Valachorum quam Tartarorum, quos Caesar Turcarum dequa paulo inferius perscribam secum in Valachiam adduxerat. Nam haeceffera colluvies praedae avida late vagari solet, sod et ipse Caesar Turcarumrnonebat ut sub adventum suum in Valachiam exercitus noster non proculin finibus Valachiae ad prohibenda ipsa maleficia teneretur.

Dum haec ita ut suprascripsi geruntur affertur nunctius CaesaremTurcorum cum valido instructoque exercitu suorum cumque centuniquinquaginta milibus Tartarorum versus haec dominia adventare, adValachiam prirnum deinde Hungariam occupandam, Danubiumque exopposito Kiliae ponte ex navibus facto transsise, tartaricurn exercitumsecum Turcis ad oppidum Iassi coniunxisse.

Volebat quidem Voievoda Valachicus prohibere ingressum hostibusin terram suam. Nam qua ingressus est Turcus in Valachiam, arboresmagnas in densis silvis succidi prosternique iusserat relicta tantum modoangusta via, conatusque est ipse Vaievoda in hiis angustiis Turcos adoriri

99 v et ingressu//eos in suum dominium prohibere, sed timore et perfidia 811011.1-FM-praestare id non potuit. Et enim universi eius subditi cernentes villassuas a Tartaris qui Turcicum exercitum antecedebant cremari omniaque

19 Documentul confirms existenta unei partide promoldovene In Polonia, folosita cu diba-cie de Petru Rarel in lupta sa cu Sigismund (P. P. Panaitescu, Petru Rare; $i Moscova, extrasdin volumul In memoria lui Vasile Pdruan, Bucure1ti, 1934, p. 12).

2° Lui Petru Rare i se cunosc case fii : Bogdan (mort In 1533), din prima casatorie a sacu Maria, Ion (mort In 1532), Ilias, Stefan (nascu(i cam In anii 1529-1530), Constantin (nascutIn 1536), toti patru din casatoria lui Petru cu Elena Brancovici ; un alt fiu a fost lancu Sasul,a carui mama era o sasoaica, Ecaterina ; din toti, numai Iliac sau Stefan erau la o virsta potri-vita pentru a fi trimili ca ostatici. Dar cum Petru nu a apucat sa Incheie pacea cu polonii sideci nici sa Indeplineasea aceasta clauza a tratatului, nu se poate spune cu precizie dace estevorba de unul din cei doi fii amintiti mai sus sau de unul necunoscut noun (A. Armbruster,Hans Dernschwams Beziehungen zum Rumanenlum, art. In curs de aparitie ; N. lorga, Pre-tendenti domnesti in secolul at X VI-lea, In An. Acad. Rom.," seria a II-a, t. XIX (1896-1897),p. 211-219 ; S. Ulea, Portretul funerar at lui Ion, un fiu necunoscut at lui Petru Rare; $i datareaansamblului de piclurd de la Probola, in S.C.I.A., VI, nr. 1/1959, p. 61-70.

www.dacoromanica.ro

9 SITUATIA INTERNA EXTERNA A MOLDOVEI IN 1538 233

crudelibus praediis caedibusque compleri saluti suae consulentes fugere,pecore, frumento, omnique suppellectili in subita ilia invasion hostibusin domibus et agris relicta in montes et sylvas diffugerant. VoievodaValachus cum desertum se a suis videret, sensim [ T] stibus versus Polo-niam cedebat. Ad extremum quum omnibus aliis arcibus credere se nonauderet, quae etiam sunt per Turcos expugnatae ad arcem Choczim quaeuna ei adhuc superesse videbatur, spe sui illic conservandi accessissetin qua praesidia suorum habebat, cum ingredi conaretur, exclusus estsed et paulo post in camp° cum in stationibus quiesceret a subditis eiusimpetus in eum factus est. Is Turcos esse ratus relictis thesauris et omnisuppellectili preciosa quam serum ferebat cum uxore tantum et quinquecomitibus ex dominio EUO fugit, gum plcrique antequam res cognita fuisset,aiebant in Moschoviam fugisse, alii in Tartariam 21.

Turcus credebat ad nos in Poloniam ut in Lithuaniam, sed postcompertum est in Hungariam ilium perfugisse ad eas arses, quas illic exdonatione Regum Ungariae ipse et omnes alii Voievodae Valachiae obti-nent ad se ipso' in gravi aliquo casu conservandos. Ratione quarum arciumduarum iidem Voievode sunt fueruntque semper regibus et regno Hunga-riae omagiales. Filius profugi Voievodae is qui aulae regis nostri applicaridcbcbat dum patrem fugientem in Hungariam sequeretur, in montibuset sylvis est a Valachis occisus, cuius caput abscisum est, ac ad novumVoievodam allatum, de quo Voievoda post adscribam22.

Thureus videns ubique fugam Valachorum pagosque ab eis desertosinlubuit amplius incendia et populationes fieri, praemissoque // ante seVoievoda Multanorum qui ad iussum Turci, cum quatuor milhbus suorumvenerat ad continendos a fuga Valachiae populos benigna oratione ethumanitate sua pe]licere illos ad sua iura studuit, prornittens se nichilamplius iu eos crudele statuere velle, quandoquidem illi essent innocentes,quos ipse Caesar salvos ac incolumes, cum uxoribus, hberis et fortuniseorum omnibus conservare, ac ab omni cuiusvis vi et iniuria atque hosti-litate tueri semper ct benigne fovere vellet, in solo duntaxat Voievodadomino illorum immeritarn necem Ludovici Gritti et eius filiorum ulciscivoluisse. Delude velle se eis constituere Voievodam non alienigenam nonetiam Turcum alit quemvis alium qui terrori et formidini illis esset, qui-quam crudeliter in eos imperium exerceret sed hominem ritus eorum grae-canici et quern illi maerito aware et sese illi lubentes subdere deberent utpote qui esset ex vausto sangvine Voievodarum Valachiae Alexandriolim Voievodae filius. Dequo quis iste sit paucis absolvam.

21 In Incercarile sale de a crea un front antiotoman $i de a rezolva conflictul sau cuPolonia, Petru lndreptat atentia spre Moscova, unde a trimis citeva solii, spre tatariidin Crimeea, cu care a colaborat In clteva rinduri In lupta cu polonii (P. P. Panaitescu, PetroRare; qi Aloscova, p. 7 ; Acta Torniciana, t. 18 (1536-1540), microfilm, pagini diferite. De aicizvonurile cu prk ire la fuga sa fie la Moscova fie la -Mari.

22 Din cci lase fii, trei : Bias, Stefan $i Iancu Sasul au domnit, doi au murit lnainte de 1538,iar Constantin a murit dupa acest an ; este vorba, probabil, de un fiu necunoscut al lui PetruBares, caci Itirca aceasta se afla $i Intr-un izvor turcesc : Dusmanul care acum era liber (PetruRares. n.n.) cu cci doi fii ai sat s-a luptat mai departe. Voievodul Stefan (Cetne) i s-a Impo-trivit, 1-a batut $i a trimis lui Suleiman capul fiului acestuia", In M. Guboglu, Cronici olomane(lurce.li) privind romdne, Exlrase, vol. I, secolul al XVI-lea mijlocul secolului al XVII-lea,Bucuresti, 1966, p. 255.

100

91

siof -a 51

Wife

www.dacoromanica.ro

234 STEFANA SIMIONESCU 10

Alexander Voievodam Valachorum duxerat uxorem ex Constanti-nopoli Grece fidei feminam ; is moriens gravidam reliquit, quae antequampepperisset Constantinopolim ex Valachia demigravit vitans odic et moll-mina Valachorum, quos adversos ac malefidos sibi vidcbat, quo Constan-tinopoli manens genuit filium qui post in curia Caesaris Turci adolevit.the est quem Thurcus secum adducens Valachiae Voievodam constituitcui quam libenter parituri sunt Valachici populi nondum hoe inicio con-stat, sed parent tamen eius dominatui 23.

Cum haec in Valachia geruntur serenissimus Rex Ioannes uti pro-vidus princeps intentus ad se ipsum et regnum suum conservandum colle-gerat, ut fama est, centum millium exercitum ex Uungaris suis. Missaepraeterea illi dicebantur a serenissimo / / Rege Ferdimndo sex ut aliiaiebant decem milia Germanorum quorum dominos Laski palatines duxerat. Cum hac manu Rex Ioannes in Transylvania, ad Turci conatus inten-

roov tus fuit parratus vim sique regno suo a Thurcis inferretur propulsare.Parato enim animo ad confligendum cum Thurcis erat. Vcrum Thurcusnon attigit Hungariam, metune Hungarici exercitus an vero quod nonsatis temporis ad bellum hoc Hungaricum haberet ineerttun est. Ferebaturtamen quod non ita instructus venerat ut bello Hungarico pot uk'et satis-facere. Miserat tamen ad Regem Ioannem hominem uuni, qui percon-taretur quam ob causam Rex ipse tanta3 copias contraxisset, cum null°bello praemeretur. Responsum est per Regem vcrbis coloratis scilicet cir-cum Hungariam ab omni parte bella esse excitatq, quae non inedinerernsibi metum afferrent. Credere se etiam esse nonnullos cum alibi, trim veroin aula Caesaris, qui ei gratiam et amicitiam ipsius Caesaris ins ideqnt etexturbatum ilium regno suo velint. Proinde his praesidiis securitati suaead omnem necessitatem providere sibi ipsi voluis,e.

Sub id tempus belli Valachici redierat a Thum) orator roster Era b-mus de Cretkow castellanus Brzestensis, venerunt etiam trey legationsex eo -hello ad Regem nostrum, prima a Voievoda Valachiae (Apia o, se-cundo a novo Voievoda Stephano, tercia ab Imperatore Thureorum qua-rum unaquaeque quid egerit adnotabo. Et Petrus quidem Vote' oda moxa constituta nobiscum pace priusquam ex Valachia sea fugisset miserathue legatos suos ad firmandum iureiurando et literis regiis ftedus et pa-cem recess initam, qui ad Regem venientes non parwo tempore hie suntcommorati. Nam ad progressum rerum Valachicarum respectus lit bebatur,et frustra etiam erat aliquid cum his de firmanda pace agere, quum sub

lot illorum adventum Cracoviam fama ubique / / sparsq fuerit de f ig,a ipso-rum domini ex Valachia itaque posteaquam aline chute le( ationes suntabsolutae ipsi quoque legati profugi Voievodae sunt dimissi.

23 Pentru prima oars in istoria sa, Moldova nu-si alege singurti (lemma, el leest t este adussi numit direct de catre sultan. Stefan, numit Lacustil, pentru multele lAcuste ce pustiiser,t lavain vremea sa", era nepot de fiu lui Stefan ccl Mare ; anume, din cAs5toritt sa cu Marusca, ante-Hoard suirii sale pe tronul Moldovei, Stefan ccl Mare avusese tin fiu Alexandru, preferatul stirsi pe care dorea sa -1 alba urmas. Dar Alexandru, ostatic al tatMui s:iti In Constantinopol. moarein 1496, lasind un fiu, Stefan (numit 5i Stefan Alexandrovici), crescut la curtea turceasciS.Domnia sa a lost scurta fart noroc, c5ci boierii care cerusera indepartare2 lui Petri it °marlla 10 luni dup. suirea pe tron pentru incapacitatea sa de a relua teritoriul moltiovenesc trans-format de turci In raia In 1538 (A. D. Xcnopol, Isloria romanilor din Dacia Traianu, vol. IV,Bucurelti [19251, p. 248-250).

fl

www.dacoromanica.ro

11 SITUATIA 1NTERNA $1 EXTERNA A MOLDOVEI IN 1538 235

Die XXI Octobris Erasmus castellanus Brestensis orator respon-sum a Caesare Turcorum sibi datum Regi exposuit. Post introductus estKierdey legatus Thurci. Is post dictam salutacionem retulit quod Impe-rator Caesar suus Petrum Voievodam Valachiae malum ac inobedientemsubditum suum, Regis nostri hostem, de quo tocies Rex ipse foster Caesariquaestus est, ad eius terrain cum exercitu veniens castigaverit, alium locoeius Voievodam Stephanum constituerit, qui pacem et bonam vicinita-tem esset, cum Rege et regno Poloniae ob3ervaturus.

Rogabat deinde ut Rex foster cum suis regnicolis et subditis omni-bus pacem cum ipso novo Voievoda servet. Egit etiam ut exul Voievoda,quern Cesar Thurcorum credebat in Polonia fugisse, vinctus Kierdeiotradatur ad Caesarean deportandus. Adiecit ut Thurcicis et Valachicismercatoribus libarum sit in regnum et dominia Regis et nostris vicissimmercatoribus in Thurciam et Valachiam commeare. Ad haec mortuos essenonullos Thureicos mercatores in dominiis Regis nostri, quorum merceset bona derelicta ut propinquis eorum restituantur, par ius nostros inditione Thurcica habituros. Haec fuit summa legationis Kiedegi.

XXVIII Octobris, Abraham Valachus, orator a Stephanuo novovoievoda missus Cracoviam venit postridie a Rege auditus. Haec egit.DeclaraN it nomine sui Voievodae, quod beneficio et benignitate CaesarisThurcorum, dominus sues Voievoda Stephanus ad paternam heredita-riam sedem sit restitutus. / / Egit deinde de faedere inter Regem regnum-que Poloniae ac suum novum Voievodam et eius dominium sanciendo,promittens calf pacem quarn Petrus Voievoda exul pactus erat, etiamnoviun hum Voievodam observaturum, vetustis etiam Valachiae finibuscontentum esse, et iura bonae vicinitatis colere velle firmissime. Deindepostulabat tradi domino suo Theodorum fratrem Voievodae Petri profugiuna cum uxore, liberis cum thesauris etiam praedicti Vaievodae exulis,quos in eo moth Valachico, ad Camieniecz primum, inde ad ducem etiamConstantinolNiez in Volhin, ex Valachia fugiens secum asportaverat. Con-enienter hiis oratoribus, ut decuit responsum est, et quae postulabant

cum aequa essent facile stint concessa, unum fortasse [0] iniquius et polo-na irtute indignum commissum est. Is Theodor traditus est, Rege etsenato volente, in manibus non Abraham sed Kierdegii, non ad suppli-cium quidem sed ut ferro vinctus, perpetua, aut quamdiu liberet, apudThurcum esset captives, uxor quoque una cum eo tradita, iuvenis fae-mina, pulehritudine ac forma spectabili, multas specie et forma et gratiapraecellens. Rune Theodorem quum Kierdey per Valachiam secum ferret,Stephanus novas Voievoda, missis satellitibus, per vim rapi ad se iussitet naribus praecisis, cervices illi praecidi gladio 24 curavit. Quo facto vio-

24 Scrisoarea lui Gorski confirms stirile despre acest frate (dupa mama) al lui Petry Rares ;este primul document care atesta ca el a fost omorlt de Stefan Lacusta. Teodor, pircalab, fugecu fainhia si toata averea sa In Polonia, dupa sfirsitul campaniei din 1538. Printr-o scrisoareadresata lui Sigismund, Soliman cere extradarea lui Teodor a fiului salt (Hurmuzaki, vol. I,supl. II, p. 110 112). La sfirsitul lunii martie 1539 se stia ca polonezii trimisesera pe Teodorspre Constantinopol prin Moldova (N. Iorga, Studii istorice asupra Chiliei si Ceta(ii Albe,Bucuresti, 1899, p. 346-347), dar nu ajunsese Inca la destinatie. Drept pedeapsa, sultanulopreste pe unul din solii noului dome al Moldovei, dar acesta, in schimbul unei marl cantitatide piei de samur, °Mine eliberarea solului totodata dezlegare pentru oprirea lui Teodor. Sepresupune ca a lui este una din lespezile de mormlnt de la Biserica Sf. Dumitru din Suceava(I. Minea, Despre Teodor, fralele lui Petru Vodd Rares, In Cereetari istorice", VIII IX,1932-1933, nr. 3, p. 319-351).

\

101

I

si

si

www.dacoromanica.ro

236 $TEFANA SIMIONESCU 12

lento Kierdey orator Caesareus vehementer commotus esso dicebatur,quamvis hic Theodor vir adversus semper et inimicus fuerit Polonis, nonlevia damna eius consilio Regno Poloniae illata sint plerique tamen Polo-norum praecipue in Au la Regia, multum doluerunt hanc indignam eiusmortem.

Quarta Novembris dirnissi hic sunt exulis Voievodae Petri legati102 perhumaniter, qui cum valedicerent multum / / sapienter Regent monue-

runt, cum alia pleraque turn vero ne thurcico faederi et amicitiae confi-deret, quam non diutius servaret Thurcus, nisi quam dim ei expediret,proponeret sibi Rex, cum alia multa regna et dominia, quae sub specieeiusmodi faederum et amicitiae sunt per Thurcum occupata. turn veroGraeciam, Hungariam, novissime tributariam suani Provinciam Vala-chiam, quam tanto damno cladeque effecit, quanto nunquam a seculoesset auditum. Ingens enim pecoris et omnium rerun praeda per Tartarosauxiliares abacta, villae incussae, agri omnes depopulati, serves ferroneeati, omnes utriusque sexus homines, qui capi poterant in servitutemabducti, proinde Rex noster salubre consilium de servando regno et domi-niis suis caperet meminisset que haec quae Valachis nunc accidis,ent, sibiquoque et Regno suo accidere posse, Thurco precipue facto, nuns nobisviciniore. Sic mesti et flentes fortunamque suam deplorantes Cracoviadiscesserunt.

Dominus etiam Erasmus ex Thurcica legatione reversu, cognitisThurcicis consiliis, monet non esse amicitiae Thurcicae fidendum. lnterfuiprandio apud dominum Tharlonem Episcopum Premisliensein ubi interalios adfuit idem dominus Erasmus et dominus Ioannes de Thanezin mar-schallcus Curiae Regiae ; hii duo de rebus Thurcicis (uterque fait missusad Thurcum, seorsum et diversis temporibus in legatione publica) cummulta nobis audientibus disseruissent, hoc unum idem dominus inarschal-ens dixit, cum valediceret Caesari Constantinopoli, venit ad se LudovicusGritti, filius ducis Venetorum et multa secum secreta colloquens, hocetiam declaravit : esse quidem se in curia ac in servitiis ThurcartunCaesaris, tamen Christianum se esse, rebusque Christianis favere et proinde

102v quaecumque diceret pietate et studio rerum Christianarum / / se omniadicturum monens diligenter, ut Rex noster amicitiae Caesaris Thurcicinon crederet, quae et infida et pernitiosa unicuique earn accipienti esset.Nosse se iam animum huius Caesaris flagrantem immensa universo mundodominandi cupidine, idcirco Rex noster melioribus tandem de servandoRegno suo consiliis uteretur. Sed et labefactata haec nostra cum Thurcoamicicia videtur apud quem suspectos nos reddidimus ea pace quam ini-vimus cum Voievoda expulso, qui et Caesaris et noster hostis erat querncum Thurcus vindicaturus illuc adventaret nos urgere bello destitimus etpacem cum eo inivimus, quum tamen bello ilium persecuturos, nos ipsiCaesari per eundem dominum Erasmum Oratorem promiserimus. Hinegravis suspitio et odium non modo Caesaris sed omnium fere Thureorumin nos suscitatum est, quod etiam nonnulli homines Valachici, cum illoThurcus appulisset vans ex confictis mendaciis auxerunt. Propter quodBassae et alii Thurci saepenumero Regi nostro, coram ipso oratore nos -tro perfidiam exprobrarunt, crudeleque supplicium pluries sunt illi inter-ininati. Hine etiam factum erat quod Caesar non permiserit oratori nos -tro nec per Hungariam nec per fines Thartariae redditum in Poloniam,

www.dacoromanica.ro


sed eum penes se in castris semper habuerit, donee ad. Soczawam ventumesset cum castris. Inde est ad. nos dimissus cum Kierdeio oratore Caesa-ris Thurcorum, de quo supra scripsi.

Caesar adornans reditum ex Valachia in Graeciam tributum homi-num exegisse in Valachia dicebatur ; congregata esse ferebantur iuve-norum et puellarum sexaginta milia, quae sunt in Thurciam ductaPraeterea melioris et opulentioris soli in longum quinquaginta miliaria,in latum vero [loc alb.] miliaria, a terra Valachia ademit et CastroICilie et Belgrado adiunxit, ubi sunt et pascua pinguissima et apum exa-mina innumerabilia, mella suavissima in magna copia, bourn, equorum, / / losovium greges innumerabiles, quae erat maxima pars vectigalium Voievo-darum Valachiae. His rebus perfectis in Valachia constitutoque novoVoievoda et missa ad nos ut supradixi legation, Caesar versus Graeciamredire cepit. Tartari etiam ad sua redeuntes duas villas ditionis Regisnostri in Podolia depraedatas exusserunt. Fama erat serenissimum Re-gem Ioannem, socordiam Christianorum Principum in communi discri-mine cernentem et ob id rebus et saluti Regni sui prospicere volentem,Caesari Thurcorum in Graeciam regredienti, iusiurandum quoddam fecisse,et trecenta ducatorum millia e regno suo daturum se illi pactum esse,ad quam rem Rex Ferdinandus consensisse dicebatur. Quid deinceps tamRex ipse Ferdinandus, quam Rex Ioannes de servanda Hungaria captentconsilii incertum est, jactant quidem Germani expeditionem anni futuriin Thurcos et dira illis minitantur, sed haec gens ventosa est et vana etverbis solis beligeratur pictisque Lanczknechtis.

Res nostra iam magis in dies accisae redduntur et minorantur inparte orientali, ex qua sempiternum bellum habemus, nunc demum noninediocris iniectus est hominibus, qui futura prospiciunt, metus. Nun-tiatur siquidem imperatorem Thurcorum arces quattuor, in confinibusValachiae et Poloniae, construi mandasse, quae si extruentur, uti suntillic loca pro illis natura munita, magno sunt detrimento Podoliae et Rus-siae futurae. Caesar praeterea Praecopensis, adiutore imperatore Thur-corum extrucxit in Oczakow arcem munitissimam, et bombardis, tor-mentis et alio apparatu bellico munivit. Est autem hic Caesar Praeco-pensis adolescens artis bellicae peritus, ut pote qui a puero in castris Thur-cicis et bellis semper milliciam exercuerit, bellicae gloriae cupidus, tor-mentisque ad bella utitur, imperio / / Thurcarum paret, ut pote a quo 103 vest Princeps Tartarorum constitutus ac ad nostra mala intentus. Tam ita-que eum vicinum habemus, qui nos vel indormire diu non sinet, vel sorn-nolentos, opprimet qui nobis valde formidandus est, in his tantis dissen-sionibus nostris domesticis, et in malo regimine, ac in male ordinata rei-publica nostra, praesertim dum alter Rex noster senex est, alter puer,dum etiam sacrilego mercatu, tam sacra, quam prophana passim omniaveneunt. Quae peccata Deus severe ulciscitur. Camieniecz non magis iamnostra quam Thurcorum est. Consilia de eo dolo intercipienda ineuntur.Sin autem dolus non successerit, vis aperta intendetur. Nam nulla suntillic praesidia, cives et habitatores pauci et non instructi, Armenorum,

25 Stire neconfirmata de alte documente ; daca este exacta, poate fi considerat un tributde singe. Adaugtnd-o la celelalte cunoscute despre jafurile $i pradaciunile acute de turci (descrisesi In aceasta scrisoare), informatiile lui GOrski ne °felt o imagine mai Clara asupra dezastruluiMoldovei in aceasta perioada.

25.

51

www.dacoromanica.ro

238 *TEFANA SIMIONESCU 14

Thurcorum, Judeorum, Ruthenorum, maior numerus in. ea est quamChristianorum Romanae fidei hominum, qui in fide fluxi sunt et novacto-nibus gaudent, nec multum nostratibus favent. Quocirca nisi sanioianobis dens inspirarit consilia, gravissimus regni casus est metuendus. Quinetiam quod magis admirandum est, Thurcorum vicinitatem non horre-mus, Rodum cum Thurcus intercepisset, omnes Christiani fuimus in eocasu reipublicae Christianae perturbati, deque resistendo Thurco, perliteras, nunctios, legations, conventus illustres consulere se voile omnesin commune ostendebant, intra annum unum is conatus isque ardor dedolor refrixit. Facile hoc tam accerbum reipublicae Christianae vulnuse memoria deletum est. Rursus non multo post Nanderalba intercepta,doluimus quidem alterum propugnaculum Christianitatis ammisisse,verum brevi post eius calamitatis obliti sumus. Occiso post Ludolicorege Hungariae et maiore eius Regni parte per Thurcos occupata, non

104 diu in merore fuimus, quin etiam hoc casu Germania letata est, / spermsHungariam, quam solver inhiat, devorare iam se posse. Quum GermanosThurcica haec ealamitas invasisset, nos vicino malo nichil commoti sums 8.

Nunc, ut de nobis ipsis loquamur, Valachiam occupat Tureus, Lqueum nobis tendit, servitutem videmus, actum de nobis videmus, do -minms tamen in utramque aurem stertimus supini, alia potius quam quaepraesens exigit tempos, agimus, nulla bona, nulla salutaria capimus con-silia. Sapientes illi consiliarii mortui sunt, summa reipublicae partim adstultos partim ad eos est delata qui rei suae privatae studentes, ad volun-tatem Principis omnia loquuntur, non aeternitati reipublicae consulunt.Quid nostra, respublica aliud est, nisi fraudes, doli, sacrilegia et nundinaenefariae, reliqua non dico, hoc tantum dico, salvos nos esse non posse, siita ut facimus, mere pergamus praecipites. Multa sunt spud nos malainveterata quibus regnum laborat, sed quae recens invecta sunt, ea verosunt regno perniciosissima. Omnes haec vident vident, quid facto opusest et tamen adniti nolunt, ut bane fiat. Fato impellimur ad interitunt.Nam et in hoc publico conventu Regni, quod spew salutis praeberet,nihil est adhuc eonstitutum. Sed de hoc conventu paulo post aliis litteric,perscribam.

Nos certe non caremus culpa et nunc demum agnoscimus parumconsulte nos egisse, qui frequentibus quaerelis nostris de mala vicinitateValaehorum Turcum excivimus et hoc modo viciniorem eum nobis fc-cimus. Cuius vicinitas incipit nunc nobis esse formidini.

Habes acta trium mensium : Augusti,Septembris, Octobris, anni 1538.

REZUMATUL TEXTULUI LATIN

Scrisoarea este adresat/ de Stanislau GOrski, canonic de Plock .4iCracovia, secretarul reginei Bona Sforza, lui Clement Ianicius, student laPadova. Autorul prezinta evolutia conflictului moldo-polon §i situatiaMoldovei in leg/turg cu marea campanie a lui Soliman din 1538.

Dui)/ ce armata lui Ioan de Tarnow a Intreprins o noun ineursiuneIn Moldova, la regele Sigismund al Poloniei a sosit o solie din partea luiFerdinand de Habsburg ; acesta insist/ pe ling/ poloni s/ pun/ eapilt

-

www.dacoromanica.ro


ritzboiului en Moldova, data fiind iminenta unei not campanii otomane inEuropa ; seopul campaniei era, potrivit acestui mesaj, inlaturarea celordoi regi ai Ungariei, Joan Zapolya si Ferdinand de Austria, de curindreconciliati. Armate le acestora fiind insuficiente in fata fortelor otomane,sprijinul celorlalti principi cre§tini era absolut necesar. Razboiul dintrePetru Rare§ si Sigismund sustrage cauzei cre§tine fortele militare aleMoldovei in care cei doi regi ai Ungariei isi pun mari nadejdi.

Interventia lui Ferdinand a lost precedata de cea a lui Ioan Zapolya,al earui sol, Emerich de Pelsnecz, fagaduieste in numele domnului Mol-dovei ea, va accepta conditiile de pace propuse de poloni. Invocind pagu-bele pricinuite de incursiunile lui Petru Rares in regiunea de granita,Sigismund se arata refractar medierii.

In timp ce se desfkurau aceste negocieri s-a inapoiat din Turciaprin regiunile tataresti, servitorul solului polon la Poarta, Erasmus deCretkow, earuia turcii ii interzisera sa calatoreasea prin Ungaria ; el rela-teaza ea Soliman, lasindu-si armata in Persia, se pregateste sa intre inMoldova pentru a-1 pedepsi pe Petru Rare§ §i pentru a trece apoi in Tran-silvania si Ungaria, in seopul de a razbuna uciderea lui Gritti si a fiilorsai. Sultanul cere tatarilor sa fie gata de intervenlie.

Ioan Zapolya face intense pregatiri militare pentru a-si apara dom-nia. In acest tulip Petru prime§te conditiile de pace ale Poloniei, renuntala revendicarile sale teritoriale si accepta sa, plateasca despagubiri pentrudaunele provocate lui Sigismund. Captivii din ambele tabere urmau safie restituiti. Apliearea acestor conditii urma sa, se faca sub arbitrajulcomun al lui Ferdinand si Ioan Zapolya.

Petru Rares maga sa fie primit la curtea regala unul din fiii sai caostatee, pe care mma sa-1 intretina', cu toata, splendoarea. In cazul cindva fi silit sa-si parascasca Cara din prieina turcilor, domnul cere sa fieliber sa se retrvga eu familia §i averea in Polonia. Dupa incheierea trata-tului, armata polona s-a retras din Moldova.

Se relateaza apoi desfasurarea invaziei otomane in Moldova. Turciitree Dunarea pe un pod de vase si patrund in Ora. Pentru a ingreuia ina-intarea lor, domnul a dispus sa fie taiate padurile ; un singer drum ingustmai ramasese accesibil invadatorilor. Intre timp insa se produce invazia tata-rilor care pustiesc si incendiaza satele ; din calea for populatia se.retragein munti. Parasit de ai sai, Petru e in imposibilitate sä continue lupta sise retrage spre Polonia ; el pleaca in mare graba, lasind in lima o partedin avere. Tureii cred ea a fugit spre Polonia sae Crimeea, dar in realitateel s-a retras spre cetatile din Transilvania pe care domnii Moldovei leaveau ca feud de la read Ungariei. In drum unul din fiii sai este omoritsi capul sau trimis noului domn. Dupa fuga lui Petru, sultanul pune capatpustiirilor si cheama inapoi populatia fugita declarind ca singurul stop alactiunii sale a lost pedepsirea domnului fugar si inlocuirea cu Stefan

eu st .

Transilvania si Ungaria au intreprins in acest limp mari pregatiride razboi ; Ferdinand i-a trimis lui Zapolya soldati germani. Soliman insanu a patruns in Transilvania, dar a cerut explicatii pentru concentrarilede trupe la granita. In acest timp sosesc la Sigismund al Poloniei douasold, de la Stefan Lacusta si de la turci. Noul domn al Moldovei accepta,en aprobarea Portii, conditiile pacii incheiate cu. Polonia de Petru. Solul

lui

NI

www.dacoromanica.ro

240 $TEFANA SIMIONESCU 16

turc cere extrAdarea lui Petru despre care se credea Inca la Poarta ca s-arafla in Polonia. Solul noului domn cere predarea lui Teodor, fratele dom-nului, fugit in Po lonia cu toata averea, dar solul turc 11 is captiv pentrua-1 duce la, Poarta. Pe drum, in Moldova, 15tefan. Lacusta trimisoamenii care 1-au prins si omorit pe Teodor.

La retragerea sa din Moldova, sultanul a luat multi tineri baieti sifete, trimisi in Turcia, si multe Autorul relateaz5, pregatirile incurs in t`drile crestine in vederea unei not actiuni antiotomane.

Scrisoarea se incheie cu consideratii asupra situatiei internalionalea Poloniei dripI campania lui Soliman in Moldova.

NOUVELLES DONNEES CONCERNANT LA SITUATION DE LAMOLDAVIE SUR LE PLAN INTERIEUR ET EXTERIEUR EN 1538,

D'APRES UNE SOURCE INEDITE

BESUAIE

L'auteur presente une source historiographique inedite. Ii s'agitdune lettre de Stanislas GOrski, secretaire de la reine Bona Sforza dePologne, et qui contient une ample description des evenements politiquesenregistres sur le plan interieur et exterieur au temps de Petru Bares,prince de la Moldavie, pendant et apres la, campagne du sultan Solimanen 1538, ainsi que de nouvelles donnees sur la derniere &ape de la lutteentre la, Moldavie et la, Pologne, sur Pactivite diplomatique deployee parles rois" Ferdinand et Zapolya pour la conclusion de la, paix entrela Moldavie et la Pologne, sur le deroulement de l'action militaire desTures et des Tatars ; tres importantes sont les informations touchant lapolitique de Soliman en Moldavie apres la fuite de Petru Rare', de memeque les donnees sur la, famille de Petru Rare..

Pour mieux cornprendre cette lettre, l'auteur a esquisse le cadregeneral dans lequel a evolue la politique de Petra Pares ainsi que leselements qui ont conduit au denouement de 1538.

avutii.

Ji -a

www.dacoromanica.ro

CONTE IBUTII LA ISTORIA RELATIILOR AGRAR E INPER TOA.DA DESTRAMARII FEUDALISMULUI.

AR ENDAR EA PE BAZA DREPTULUI DE PROTIMISIS(PR E EMTI LINE) IN MOLDOVA

DE

IOANA CONSTANTINESCU

Ca §i in Tara Ronaneaseri, 1, §i nu intimplator, in a doua jumatatea secolului al XVIII-lea §i la inceputul celui urmator, intilnim frecventin Moldova practica exploatarii mo§iilor prin arendare fie elaca§ilor locui-tori, fie unei persoane, strains ob§tii, posesoare de capital. Fenomenularendd§iei in agriculture este un simptom al destramarii relatiilor feudale,fenomen care angajeaza, in acela§i timp, economia agrara pc calea pro-ductiei de marfuri.

n cele ce urmeaz'a, ne vom referi la sistemul de arendare a mo§iilorla locuitorii for producatorii directi in virtutea dreptului de pro-timisis (preemtiune) ce a functionat in Moldova de la mijlocul secoluluial XVIII-lea ping, in anul 1815, rind a fost desfiintat.

De§i de mare importanta pentru studierea relatiilor agrare in pe-rioada destramdrii feudalismului, fenomenul arendarii mo§iilor locuito-riloi nu s-a bucurat in istoriografia noastra de atentia cuvenita 2.

Climatul favorabil aparitiei §i raspindirii sistemului de arendare aino§iilor cdtre producatorii directi 1-au treat dezvoltarea micii productiide marfuri §i perceperea pe o scard, large a elacii §i dijmei in bani. Aien-darea mo§iei de catre locuitorii ei, in conditiile de dominatie a economieifeudale, reprezinta, in mdsura considerabila, rascumpdrarea baneasea a

1 Vezi I. Constantinescu, Conlribulii la isforia rela(iilor agrare in perioada deslramdriifeudalismului. Arendarea pe baza dreplului de prolimisis in Tara Ron-tea-leased, Studii", t. 18(1965), nr. 5, p. 1 039-1 056.

2 Referirile diversilor autori slat trecute in revistb In articolul sus-citat, p. 1 040. Maiamintim pe Radu Rosetti, Pilminlul, s6lenfi si sldpinii in Moldova, vol. 1, Bucuresti, 1907,p. 341 345, care se opreste asupra anaforalci din 20 februarie 1803, $i pc V. Mihordca, Rela-liile agrare din sec. a! X VII I-lea in Moldova, Bucuresti, 1968, p. 246-252, care trateaml un aspectal problemei, $i anume Luarea in arendil de calre turani a mosiei pe care o lucrau <! >,ea forma de laptil impoIriva boierescului (titlul unui paragraf) $.a.

..8113D1I", tomul 25. nr. 2. D. 241 296, 1972.

,

www.dacoromanica.ro

242 IOANA CONSTANTINES CU 2

tuturor obligatiilor feudale, intrucit principalul venit al mosiilor rezultadin acestea. Luind in arena, mosia, clacasii sint absolviti de obligatiilede claca si dijma3, dar, In plus, ei arendeaza, totodata rezerva si o seriede monopoluri feudale aducatoare de venituri, ca, de exemplu : dreptulde a vinde liber bauturi pe mosie, de a-si construi mori si alte instalatii(pentru care insa, uneori, plateau un adet <taxa > deosebit de arenclit),care la sfirsitul termenului ramineau stapinului fara a fi despagubiti decheltuielile facute 4. In acelasi timp isi asumau si o serie de obligatii :sa pazeasca, hotarele mosiei pentru a nu fi incalcate de vecini si, eventual,sa se judece cu propria for cheltuiala pentru restabilirea acestora ; sapazeasea, padurea (sa nu se taie copacii), sa Intretina in Mina, stare insta-latiile de pe mosie etc., conditii stipulate in once contract de arendate(de altfel, trebuie spus ca nu se deosebeau aproape eu ramie contractelede arena, ale clacasilor fats de cele ale arendasilor intermediari). De iarendarea mosiei de catre producatorii directi nu este o simply rascumpst-rare in bani a obligatiilor feudale prestate ping atunci in natura 5.

Raspindirea acestui sistem de arendare a fost favorizata in bun:masura de functionarea dreptului de protimisis (preferintii) la arendate,de care se bucurau clacasii in fats arendasilor strain de obstea satului.

Conform acestui drept, stapinul era obligat sa instiinteze mai Mtnpe locuitorii mosiei de intentia sa de a da in arena, mosia, si numai atuncicind acestia refuzau s-o is in conditiile aratate, putea s-o arendeze 111 -cuiva. Instiintarea se facea fie prin ispravnici, fie direct clileasilor chematila incheierea contractului de arendare, si deseori in aceste contracte aparementionat refuzul clacasilor la dreptul for de a lua in arenda mosia. Cinprocedeul era incalcat si mosia se arenda unor persoane striiine de obste,fhb', a fi oferita mai bath locuitorilor, acestia din urma, pe ban, dieptaluide protimisis, puteau s-o revendice, si arendasul intermediar era inlaturat.

Protimisisul clacasilor la arendarea mosiei pe care locuiau isi areoriginea in protimisisul cutumiar aplicat la instrainarea unor bunuri, caparnint, ca,s1 etc. 6 si este legat de caracterul feudal al proprietiltii asuprq,

3 Contractele locuitorilor dintr-o serie de sate ale manastirii Slatina, prin care iau in aren launcle mosii ale aceleiasi milndstiri, la 23 aprilie 1799 si apoi la 23 aprilie 1802, ilustreaza c anatura arenzii ca expresie baneasca a obligatiilor clacasesti : ... am facut cerire ca sa ne asar upentru cele ce santem datori a da la sfanta mAnastire pentru adetiul mosiei pc care not loco ntsi ne hranim, intli pentru boerescul nostru ce santem datori a lucra la manastire 12 zile Intr-an, at doile dijma... din semanaturi, zeciuiala din finat..." etc. Pentru toate acestea si altse obliga sd dea o suma de bani, reprezentind arenda (B.A.R., CLXXXVI 285, 288, 289, 2 ,

295, 296 etc.).4 B.A.R., CLXXXVI 285, 295, 297 etc. ; Docurnenle privind rclaliile ware in scco 1

al XV III-lca (citat in continuare D.B.A.), vol. II, Moldova, doe. nr. 593 din 10 septembr1793 : Deci ei <locuitorii> sa stapineasca si sa is venitul acestor doao mosii <Valea Sacs siCorlatele, ale m-rii Slatina> , din °Hilda <de la circiumi> , din jarini, din padure si din toatt,duprt obiceiu".

5 Desi deseori dijma si boierescul erau percepute In bani, nu putem aprecia ca In ac stcaz mosia era arendata locuitorilor. In samile mandstirilor din anii 1741-1712, egumenii t uconsiderau ea au arendat locuitorilor venitul mosiei atunci ctnd Inregistreaza diferite salde bani provenite din boieresc sau dijma (vezi Buletinul comisiei istorice a Romanici", vol. I,Bucuresti, 1915, p. 229-279).

6 Exists o problems a influentei bizantine In aceasta materie. Vezi Marcel Emerit. Lsolidarite du clan dans l'ancienne Roumanie, extrait de la Bibliotheque (le l'Institut francais dehautes etudes en Roumanie (Melanges, 1928), Bucuresti, 1929, p. 60, si Val. Georgescu, Prc n -fiunea in istoria dreplului romdnesc, Bucuresti, 1965, p. 284. Marcel Emerit este Insa dispus savada In acest drept mai degraba un obicei vechi romanesc, dar care n-a lasat dupd informatiasa urme documentare.

I

www.dacoromanica.ro

3 ARENDAREA PE BAZA DREPTULUI DE PROTIMISIS IN MOLDOVA 243

pamintului. Este, in ultima analiza", confirmarea dreptului de folosintlce-1 au producatorii directi asupra pamintului pe care locuiesc 7 in noileconditii create de generalizarea arendasiei in agriculturg,, fenomen careameninta acest drept 8. Convingerea aceasta ne-o dá si faptul ca, la 28mai 1767 8, Grigore Callimachi, reeditind ponturile" lui Grigore Ghica din1 ianuarie 1766, referitoare la nartul zilelor de boieresc, gaseste necesar saadauge un al 16-lea pont", prin care intareste locuitorilor dreptul dea se hrani" pe mosie, in cazul cind aceasta ar fi arendata ".

Dup6 parerea noastrg, aceasta nu este decit o masurI imediat pre-merggtoare si pregAtitoare consfintirii dreptului de protimisis al claca-silor la arendarea mosiei, provocatsa de urmarile fenomenului arendasieiIn agriculture, dar nu consfintirea insasi a protimisisului clacasilor 11.

Puterea centra16, interesat6", a vegheat la respectarea dreptului deprotimisis, cu tendinta vadita de a inlgtura unul din factorii provocatoriai fiigii abuzurile arendasilor avind totodatl in vedere si intatireaputerii economice a clacasilor birnici 12. Dar, fata de Tara Rom'aneascg,in Moldova, dreptul de protimisis al clacasilor la arendare preocupg legeamult mai tirziu, abia la inceputul secolului al XIX-lea. Nici Sobornicescuthe isov din 1785, considerat cel mai important act legislativ intern pinsla Codul Callimachi, deli trateaz6 regimul protimisisului la vinzare, alschimburilor si zalogirilor de mosii, nu se ocupa de protimisisul la aren-dare. Abia anaforaiva divanului din 20 februarie 1803 13 aminteste de unhrisov al domnitorului Mihail Sutu (1793 1795), care ar fi consfintit si

7 Radu Rosetti vedea in acest privilegiu o afirmare clara categorica a dreptului deolosinta al sateanului asupra hotarului locuit de el" (Pamintul, satenit stapinii in Moldova,

vol. I, p. 343).a Valentin Georgescu apreciaza ca protimisisul nu este un rest de vechi obiceiuri, ci

n obicei neu, prin care ob1tea reactioneaza in spirit conservator la noile conditii de exploatarea mosiilor, cind aceasta se face prin arendasia de tip premergator arendasiei capitaliste propriu-z s " (op. cit., p. 285).

9 Si nu 1768, ca la D. C. Sturdza-Scheianu, Acte .i legiuiri priuitoare la chestialarclneasca,vol. I, Bucuresti, 1907, p. 28-31 ; R. Rosetti, op. cit., p. 465-468, si Val. Georgescu, op.cit., p. 275. Vezi corect in D.R.A., vol. II, Moldova, p. 423.

10 Si de vor fi vindute cu anul niscaiva iarasi lacuitorii acei mosiei sa fie neopritidespre cei ce dupe vreme sa vor Intimpla cumparatori acei mosiei de a-si face toga hrana tor, sistapinii mosiilor, care vor ave mosii de vindut cu anu, sa le vinzacu aceasta tocmala, ca lacuitoriiacei mosii sä aiba voe de a-si face toata hrana tor, neoprindu-sa despre comparator" (D.B.A.,v 1. II, p. 423).

11 Nu sintem de acord cu afirmatia lui Valentin Georgescu (op. cit., p. 276) ca preocupareaprincipala a domniei, chid a inscris aceasta prevedere in legea tarn,a fost de a-i impieclica

pe tarani, provocati de eventuale abuzuri ale arendasului, sa recurga la protimisis...preocuparea principala este de-al inlatura (protimisisul. LC.) prin masuri care silteasca pe Omni in mod suficient pentru ca ei sa nu recurga sub forma de revendicare zgo-motoasa sau rugaminte staruitoare catre stapini la protimisis si la alungarea arendasului".De altfel, pins la 1767 nu intilnim, documentar, revendicarea protimisisului.

12 bI. Emerit arata ca, deli taranimea dependenta nu avea drept de protimisis la cumpa-rarea unor proprietati, totuli la arendari i se recunoalte acest drept, explicind legea ca fiind dic-tate de interese de moment : Les pays ayant besoin de repos et de travail it fallait eviter lesexactions des gros fermiers qui auraient pu provoquer la fuite des paysans et la ruine du domain"(op. cit., p. 60).

13 B.A.R., XXXIV/33, copie ; publicata prima data de A. Radulescu, Dreptizl de proli-mists la arendarea mosiilor, in Dreptul" (XXXXVI), 1907, nr. 40, p. 323-324 si apoi de RaduRosetti In Paminttzl, scltenii si stapinii in Moldova, Bucuresti, 1907, p. 487, precum si de D. C.Sturdza-Scheianu in Ache si legiuiri priuitoare la chestia faraneasea, Bucuresti, vol. I, 1907, p. 50.

$i§i

lini-stindu-i

niosii,

11015 -

www.dacoromanica.ro

24i IOANA CONSTANTINESCU 4

liniitat in acelasi timp protimisisul la arendare 14, taranii putind sa-si exer-cite acest drept numai clack' se pronuntau In primul an al contractului 15,ping la, data de 23 aprilie (Sf. Gheorghe)15b18. Dar faptul ca la 1803 sesimte nevoia confirmarii acestui drept in liniitile amintite determin5, peunii autori sa puna la Indoiala existenta hrisovului lui Mihail Sutu. Dealtfel, este puss sub semnul intrebarii legifera,rea, acestui drept chiarsi in 1803, dud, la 20 februarie, 15 boieri diva,niti cer, pe ling& confirmareahrisovului lui Mihail Sutu mentionat de ei, o nou5, conditionare a proti-misisului la arendare : sa fie acordat numai daca intreaga obste it va,revendica, chipurile, pentru a se evita, aseutirea contradictiilor din sinulobstii bazate pe inegalitatea de avere : iarasi cind va fi ca s& sa desprotiinisis lacuitorilor, In vreme euviincioasa de-1 vor ceri toi satenii (s.n.

asa sa li s& dei, iar daca sa vor alegi numai doi sau trei din cei maien puteri ca sa-1 tiara, nu gasim cu tale ca s5, sa de numai la dci sautrei, fiindca acie asupresc pe cei mai sgraci, dupa cum indestule pricinis-au intimplat " ". Indiferent dac5, aceasta anafora s-a bucurat sau nude o rezolutie domneasca, cert este ea In practice nu s-a tinut seama declauzele ei. Arend'arile catre fruntasii satului au continuat, intensificindprocesul de stratificare In sinul taranimii claca,se, dupa cum vom vedeamai jos.

Se observe deci ca, spre deosebire de Tara Romilneasca. uncle existao legiferare certa a protimisisului clacasilor la arendare ". in Moldova acestdrept este inregistrat de legislatia tarii numai cu scopul de a fi reglementat ,

conditionat si apoi desfiintat. Cu alte cuvinte, nu exists (sau nu se p5s-treaza !!) actul sau de nastere. Aceasta ar fi Inca o dovada ea el a aparutspontan, a actionat cu putere de obicei", derivat din dreptul stramosesede folosinta al clacasilor asupra, mosiei pe care locuiau.

Astfel unul din elementele vechi ale dreptului feudal, in anumiteconditii, a favorizat aparitia unui fenomen nou cu un potential de dizol-vare a relatiilor feudale.

Cu toate ca protimisisul clacasilor la arendare este tirziu inregistratde dreptul moldovenesc, el se exereit5, mai ales in virtutea obiceittluipamintului, Inca de la mijlocul secolului al XVIII-lea. Astfel, Ia 1767

14 Ca si in Tara Romaneasdi, la 22 decembrie 1791 (vezi I. Constantinescu, op. cil.,p. 1 043).

15 In domnie mariii sale Mihail Sut.ul vv., s-au hotarit Ca pentru acci ce vor cumparamosii in orinda pentru mai multi ani li lacuitorii ce sad pc dinsele vor cere protiinisis la incepu-tul celui dentii an, mai inainte de zioa sfintului Gheorghe, sa Ii sa de, iar trecind zioa insamnatasi apucind orindatorii a Intra in stapinire moliilor, pe urma de vor li ceri lacuitorii protiinisis,sa nu li sa de, ce sa staptneasca pins la 1mplinire anilor ce 55 vor cuprinde in zapis..."(B.A.R., path. XXXIV/33). Dar la 1811 este acordat dreptul de protiinisis clacasilor si (WOal treilea an de arenda a unei molii ce fusese initial arendata pc 5 ani unui boier, furs sa se tinaseama de prevederile acestei legi. Astfel spatarul Serban Negel, care luase In arenda pe 5 animolia Rinzesti (Falciu), a m-rii Aron Voda, este scos dupa trei ani, pc motiv ea asupreste pelocuitori, iar mosia este data acestora pe termen de trei ani (Aril. St. Iasi, Cond. Mitrop. II,f. 211v-213).

15 ble 23 aprilie, 1i nu 1 mai, cum afirma V. Mihordea in op. cif., p. 248.Anaforaua, deli s-a pastrat in original la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste

Romania, nu este insotita si de rezolutia domnitorului.17 Pravilniceasca condica, la 1780.

15

Si/.C.),

www.dacoromanica.ro

5 ARENDAREA PE BAZA DREPTULUI DE PROTIMISIS IN MOLDOVA 245.

lithe 10, locuitorii din Sapoteni i Cordareni (t. Boto*ani), catuneleDoljesti, se cred indrepatiti de a nu ingadui arendarea mosiei unor

boieri sau negustori Vii, alegindu-se zece dintre fruntmi, o iau pe seama-lor : Deci, sfatuindu-ne not toti oamenii ca sa nu mai ingadvim (s.n./.C.) a sa vinde venitul mo*iilor pe la boeri negutkori" 18, se arata, incontract. Locuitorii din Pastraveni (t. Neamt), satul manastirii Neamt,ping, la 19 ianuarie 1780 au tinut in arena, cu protimisire" mo*ia Buzatii,tot a mandstirii Neamt 19. La 1780, locuitorii din Sgbaoani, rrio*ia, manas-tirii Secu, cer dreptate" s5, li se arendeze for mo*ia, deoarece DumitruGrecul, care se da drept vechil, dar ei 11 stiu ca, este arenda*, le strie'dobiceiul ce-1 aveau pins atunci in relatiile for cu manastirea 20.

Perpetuarea si generalizarea fenomenului de arendare a mokUilordare produatorii directi ar fi putut duce la emanciparea acestorarascumpArarea parnintului cultivat de ei, determinind dezvoltarea econo-miei agrare din tgrile roman pe calea micii productii de marfuri.Dar,de Indatg ce stapinii de mo*ii *i-au putut da seama, de aceste consecinte,au luptat pentru limitarea apoi desfiintarea dreptului de protimisis alclacmilor la arendare. Frecventa proceselor pentru protimisis ofer5, o do-vad6 in plus c5, stapinii de mo*ii 11 preferau pe arendmul intermediar.In cele din urnia, la 15 ianuarie 1815, boierii cer direct desfiintarea aces-tui protimisis, argumentind tocmai cu frecventa proceselor aduc5,toarenu de putinl sgracie gi stringere lacuitorilor, standu cu necon-tenire judecindu-se". Domnitorul Scarlat Callimachi Intare*te anaforauadivanului la 9 februarie acelasi an, interzicind cu desavir*ire dreptul c15,-emilor la protimisis dind deplin5, libertate stapinului sä arendeze mo*iacui va voe : ... Ineredintindu-ne ca socotinta dumilor-sale boierilor estedreapta cu cuviinta de a conteni acest pricinuitoriu de pAgubire obi-ceiu, hotarlm domniea mea,, Impreung cu tot sfatul de ob*tie, ca de acum1nainte un protimisis ca acesta s5, fie cu totul oprit fie*tecare din sta-pinii mosiilor sa," fie slobod Intru deplina stapinire vinde venitulmo*iilor precum va vroi 17i oricui va vre *i contractul dintre vinzatorisi curnp5rAtori sa aib5, tarie" 21. Abrogarea protimisisului elacmilor layarendare corespundea in acelmi timp i intereselor marilor arendaktideci ale burgheziei In formare , a c5ror libertate de actiune era stinje-nita de acest drept. Interzicerea protimisisului la arendare se Incadreaza,,astfel, In serif], acelor masuri care aveau s5, ducA treptat la transformareadreptului de stgpinire feudal asupra parnIntului In drept burghez, prineliberarea lui de servitutile care it limitau 22.

Pentru a preveni insa, nemultumirea locuitorilor i abuzurile aren-da*ilor care n-ar mai fi avut a se teme de concurenta acestora, domnul,in acelakd hrisov din 9 februarie, da asigur5ri locuitorilor c5, arendaii abu-

18 Arh. 1st. Centr., Bucuresti, Alandslirea Dol jcfli, X/97.18 D.R.A., vol. 11, doc. nr. 499.28 Ibidcm, doc. nr. 508.21 V. A. Urechia, Isloria romdnilor, vol. X B, Bucuresti, 1900, p. 429.22 Intr-o anafora, databilA dui:a 1815, dupA ce se refuzA dreptul de protimisis ca megias

la arendarea unor mosii din tinutul Iasi, se face o foarte instructive; argumentare: Fieste-eine cu lucrul ski esti volnic a face ce va vre si a-I da cui va socoti si nu sS poate opri",considerindu-se ci acordarca dreptului de protimisis ar Insemna lezarea dreptului de stApinirea mosiei : cAci va se zica CA <stAptnul> nu-i la voe sa, ci esti la voe megiesilor sci, lucrucare nici Intr-un chip dreptate nu sufera" (B.A.R., CXXII/183).

manas-tirii

Si

*i

si

si in

si

si ingi1i

gi

gisi

www.dacoromanica.ro

246 IOANA CONSTANTINESCU 6

zivi vor fi scosi din stapinirea mosiilor arendate : insii, ca nu eumva §iorin.datorii in nadejdea acestii hotariri a ridicarii protimisisului de la locui-tori sä se ispiteasca a pasi peste ponturile domnesti sau peste mazarea cevor avea stapinii mosiei en locuitorii §i sa asuprease5, mai molt pe locui-tori, poruncim domnia mea dumisale vel logofat §i dumisale vel vistierea de se vor arata nescariva, locuitori en acestu feliu de jalobe, sit se cer-eeteza en amanuntul §i incredintindu-s5, de vireo urmare a orindatorilorimpotriva ponturilor gospod sau a a§azarii cu stapinii mosiilor, atunceaindata pe acei orindatori sa-i lipsasca, din stapinirea mosiilor Ma a li semai da, mai multa ascultare" 23.

DI [pa cum se va vedea mai jos, aceasta masuril s-a dovedit insa un sim-ple paliativ, nereusind sa inlature in practica jafurile §i faradelegile aren-da§ilor intermediari.

Interesant ca Regulamentul organic al Moldovei (art. 121) acordaprotimisis locuitorilor mosiei la incheierea invoielilor libere" pentruteren suplimentar (prisoase") celui prevazut de acelasi regulament.iceste invoieli sint, in ultima analiza, arendari sau subarendari, dar auun continut economic deosebit de eel al arendarilor catre claca§i de dina-intea Regulamentului organic.

In legatura cu istoria dreptului de protimisis in arendate, trebuie men-tionate si alte categorii de protimitari, si anume : rudele, coparta§ii §imegiesii. Fara sa cunoastem hrisoave domnesti care sa continue proti-misisul rudelor si copartasilor 24, el este destul de free-% ent intilnit in acteleparticulare. Astfel, la 1794, Catrina Cuza este silita sa anuleze contractulincheiat in aceeasi lung cu spatarul Mihalachi Costachi, prin care ii arendamosia Cuzlaul (t. Dorohoi) 28, §i sa primeasca, oferta varului sau, ArghirieCuza, care revendicase protimisis" 28. La 27 martie, 1726, paharuiculToniia Murgulet is in arena cu drept de protimisis parted de mosie dinIpotesti a varului sau. Iordachi Costachi, el insusi fiind razes, cu 3 partidin 5, in aceasta mosie 27. Acest protimisis al rudelor functioneaza si la1827 (supravietuind protimisisului claca§ilor), cind Neculae Racovita estepus in dreptul sau la arendarea satului Ciorastii (t. apartinindsurorii sale, printr-o rezolutie domneasca 28.

Protimisisul copartasilor (sau raze§ilor) este confirmat si dedocumentul din 24 noiembrie 1802 28, prin care postelnicul Gheorghe San-dulachi da in arenda mosia Rasipeni varului sau, ,.fiind razes cu el", §ideclara rasuflat" contractul ce-1 avea incheiat cu niste bulgari 38.

op.

23 V. A. Urechia, op. cit., p. 129.

24 Ca In Tara RomAneascil.25 B.A.R., CV/148.28 Ibidem, CVI/147.27 Arh. Ist. Centr., Bucure5ti, noi, AIMDCXXI 36.28 B.A.R., LXXII/224.20 Ibidem, CLXVI/103.38 Vezi 5i documentul din 5 iunic 1813 (B.A.R., CCLIX 77) etc. 5i Val. Georgescu,

cit., p. 274, notele 13-15.

Vas lui)

Achizifil

www.dacoromanica.ro


Protimisisul de megiesie, desi este clar afirmat Intr -o serie de docu-mente 31, este contestat la 1 octombrie 1813 : departamentul pricinilorstrain, din porunca domnitorului, scrie generalului consul rus hide-pArteze pe spAtarul Alexandru Mavrocordat,careluasecu silnicie in arendA,mosia Cioropcani, a manAstirii Aron-Vodg, supt cuvint ca cu megiesiealtei mosii a dumisale ce are acolo, s-ar protimisi sl tie si pe a manAstiriicu anul", motivind ca la vinzkile veniturilor de mosii cu anul, megiesienu are protimisis (s.n. I.C.), din multe pricini supgrAtoare fiind opritaacest fel de protimisire" (s.n./.C.) 22.

Fireste, principala categorie de protimitari rAmin tot clacasii. Acestfapt are un rol social si economic deosebit de important, rol pe care vomincerca analizam in paginile ce urmeaza.

Practica arend'Arii mosiilor catre tAxani este intilnitA Inca din primajumAtate a secolului al XVIII-lea. Cel mai vechi document cunoscut denoi, care atesta arendkile de mosii catre tkani, dateazA din 18 mai 1727.Este porunca domnitorului Grigore Ghica catre pircalabii de BacAu, inTama plingerii egumenului de la manastirea Bogdana, ca birsanii de laCasin, cArora le vinduse dijma de pe o movie, sA-si achite arenda 33.

Fenomenul este intilnit destul de frecvent in Intreaga tars, darindeosebi in regiunea de munte, unde conditiile naturale ingreuiau perce-perea clacii si a dijmei in naturg si unde relatiile producAtorilor cu piataerau mai frecvente. ManAstirea Slatina, de exemplu, obisnuia, pins lainceputul secolului al XIX-lea, sa-si arendeze o serie mare de mosii locui-torilor de pe ele 34.

Unele interese de moment ale stapinilor de pamint (mai ales 'lianas-tirile) an facut ca arendkile catre locuitorii mosiei sa continue si dupgdesfiintarea dreptului for de protimisis, cu toat'a', concurenta pe care aren-dasul intermediar o exercita liber. Dintr-o statistics intoemitg pentru pe-rioada 23 aprilie 1822-23 aprilie 1823, privind arenzile mosiilor din ti-nutul Neaint ale manastirilor inchinate, se poate vedea ea din totalul de21 arenclari inregistrate, 8 erau Monte locuitorilor (deci 38,09%) cu ovaloare de 34 300 lei din totalul de 77 400 lei (aproape jun-Mate) 33. Dar

431 La 1798, i Sc confirma serdarului Gb. Serban dreptul de protimisis la arendarea

mosiei Tulucesti Covurlui), a mAnastirii Cetatuia, drept ce-1 are cu megiesire mosieisale..." (Val. Georgescu, op. cit., p. 274. Vezi aici si alte exemple). Vezi si doc. din 5 iunie1813 despre acest protimisis la 1809 (B.A.R., CCLIX/77).

32 Arh. 1st. Centr., Bucuresti, Aron-Vothi, 11/84 original.33 D.R.A., vol. II, doc. nr. 95. Example de arendari la cliteasi, Incepind cu dccada a sap-

tea a secolului al XVIII-lea, vezi la Valentin Al. Georgescu, op. cil., p. 277, nota 25. Apoi : la10 septembrie 1779, locuitorii din Gauri, luind In arendA partea de movie a manastirii Vizantea,se 1nvoiesc cu egumenul sä alba a da la milnAstire cite 55 lei pe an si 50 oameni luerAtori intr-ozi" (D.R.A., vol. II, doc. nr. 497); vezi si doc. din 3 aprilie 1780 (pentru anul 1776B.A.R.,111/79); din 29 aprilie 1779 (pentru anii anteriori D.R.A., vol. II, doc. nr. 494); din 23 apri-lie 1806 (B.A.R., NICCLXXX/4) ; din 23 aprilie 1808 (ibidem, MCCXLIII/56) etc. etc.

34 Aiosiile Sabasa, NIAdeiul, Borca, Cotargasul, Valea Sack Corlatele, Gainesti, PoianaSod, poienile Arsita BAisAscului etc. (B.A.R., CLXXXVI/284, 285, 288, 289, 293-296, 298

; CLXXXVII/187, 188, 211, 212 s.a. ; DLXXVI/4435 Th. Codrescu, Uricariul, Iasi, 1892, vol. XX, p. 347-349. Vezi alte exemple de duprt

1815: doc. din 23 aprilie 1820 (B.A.R., CCCXXIX/67); doc. din 23 aprilie 1824 (B.A.R., IV/59) ;doc. din 19 aprilie 1825 (B.A.R., XXV/72) etc.

4 St. Istorle

sa -1

sa-1

(t.

111-rca

I

s.a.).

www.dacoromanica.ro


la 1833, din cele 725 de movii arendate, Inregistrate in statistica arenda-vilor, doar patru shit date locuitorilor 36.

Tinem sa precizam ca, spre deosebire de alti autori 37, noi nu consi-dera'm drept arendare acele invoieli existente Inca din secolul al XVII-leaprin care cei ce yin §i se avaza pe movie (laturavii indeosebi bajenari),sau numai lucreaza aici o bucata de pamint, se obliga sa dea dijma sinici invoielile pentru curaturi 38 destinate livezilor sau viilor, precum nisibezmenul. Invoielile" incheiate intre stapin cei ce yin sa se aveze pemovie, fenomen strins legat vi de politica de populare a tarii prin imigrare,nu le consideram arendari. Prin aceste Invoieli" nu se fixeaza un termende folosinta a moviei (ca in contractele de arendA) ; obligatiile pe care sile asuma locuitorii sint cele de clad, dijma, deci relatii feudale traditio-nale. Yn timp ce contractul de arenda, stanilind conditii noi, face caputercaobiceiului sa slabeasca, relatiile de claca i dijma sa se vtearga, Invoielilede care am vorbit le presupun. In plus, contractele de arendare a movieiinclud arendarea rezervei vi a unor monopoluri feudale (vinzarea vinu-lui etc.), a Intregului vent al moviei, pe cind Invoielile stabilesc doar rela-tii de productie (claca dijma).

Este drept insa ca raspindirea practicii lnvoielilor intre locuitoristapini, indeosebi atunci cind obligatiile erau stabilite in bani, a inles-nit trecerea la arendarea propriu-zisa a venitului moviei catre producatoriidire*.

Arendarea muntilor. Ava cum am mai aratat, fenomenul arendariicatre producatori a inceput mai ales in regiunea muntoasa prin arendareapavunilor vi a finetelor fie oierilor transilvaneni 39, care veneau cu turmelein muntii Moldovei, fie armenilor poloni sau celor localnici 49. In felulacesta se explica faptul ca dreptul de protimisis la arendare incepe safunctioneze in primul rind in legatura cu arendarea muntilor. Astfel, in2 ianuarie 1771, intr-o carte de judecata data manastirii Humor pentruclaca locuitorilor, divanul Moldovei hotara in privinta finetelor pap-nilor : ...Finatele ce sint pe mosiile manastirii sa popreasca, igumenulcite a fi de trebuinta manastirii ce mai trece sa dea lacuitorilor ce ved

36 Arh. St. Iasi, Vistieria, Tr. 875, op. 997, dos. 173, statistica arendasilor din 13tinuturi (lipsa datele pentru tinuturile Roman, Fdlciu si Cirligatura).

37 Radu Rosetti, op. cit., p. 34, citeaza ca exemplu de arendare actul din 1660 funk 25,prin care Vasile eel BatrIn din Virtop se Invoieste Ca, In schimbul dreptului de a am si cosi pemosia Virtop, sa dea dijma. Valentin Al. Georgescu, op. cit., p. 279, numestc arenda de tiptraditional" dreptul pe care 11 capata la 11 aprilie 1739 armenii cu cirezi", de la GrigoreGhica, sa coseasca fin cu voia proprietarilor... dind dijma locului". In acest sens, acelasiautor atribuie asezdmintului din 1741, al lui Constantin Mavrocordat (pentru oamenii strAinice se asezau pe mosii In conditii de dijma), un rol deosebit in dezvoltarea regimului arendarii(op. cit., p. 273, nota 8).

38 Valentin Al. Georgescu (op. cit., p. 273) considerd ca regimul de curAturd transformAdijma intr-o arena in natura".

38 Vezi exemple la V. Mihordea, Rela(iile agrare din secolul at XVIII-lea in Moldova,Bucuresti, 1968, p. 246.

40 Vezi exemple la Valentin Al. Georgescu, op. cit., p. 279. AmAnunte despre aren-darea In regiunea de munte, vezi C. Istrati, Des pre diferenfierea Iaranimii claw in regiunea de=trite a Moldovei la sfirsitul secolului al XV III-lea Inceputul secolului at XIX-lea, In ,.Studiisi cercetdri stiintifice, Istorie", Iasi, an. XII, fasc. 1, 1961.

tji

ft

1i

1i

gi

gi

si

si

8i

I

www.dacoromanica.ro

9 ARENDAREA PE BAZA DREPTULLTI DE PROTIMISIS IN MOLDOVA 249

pe mosiile manastirii vita va fi pentru trebuinta bucatelor lor, iar ce vaprisosi mai multe preste trebuinta for iara igimenul sa fie volnic sa o deacui va vrea". ...Pentru munti, pe unde sint locuri de stini, sa aiba lo-cuitorii a sa, tocmi cu stapinii muntilor si asa sa, puie sting, si cu pretulce ar da altii streini, (Find acei de loc, mai volnici sit fie acei de loc" 41.

Protimisisul la arendarea pkunilor si finetelor se mentine si dupa,1815, data la care protimisisul la arendarea mosiilor de aratura este anu-lat. La 31 octombrie 1820, Mihai Sutu, intarind regulamentul ce fixa re-gimul armenilor din Roman, le confirms acestora si dreptul de protimisisla arendarea mosiilor pentru pkunatul vitelor for si pentru finul ce-lfac 42.

Instructiva, este si anaforaua referitoare la pricing dintre hatmanul Cos-tache Ghica, vornicul Neculai Bals si comisul Vasile Ruset, pe de o parte,si manktirea Cetatuia, pe de alts parte, pentru protimisis la arendareamosiilor Rusani si Holboca (t. Iasi), pe care manastirea le (Muse spata-rului Joan Canano. Primii, pretinzind sa le rascumpere fiind megiesi",divanul face cunoscut ca, ...protimisis sä dot la mosiile ce be cumpareinegufatorii pentru pa-sune si pentru finaturi, iar nu si la unele ce sint pentrutarini" 93. Acest lucru se explica in primul rind prin importanta pe careo are in Moldova sectorul eresterii animalelor in cadrul economiei agrare.

*Cauze si conseeinfe. Cauza nemijloeit5, care determina pe clacasi

sa is in arenda mosia pe care locuiesc o constituie primejdia de a fi supusiunei exploatari sporite, ca urmare a aparitiei arendasului intermediarintre ei si stapinul mosiei. Mai precis, putem chiar afirma ca arendareade catre clacasi a fost determinata in primul rind de extinderea arendkieiin general si de amenintarea pe care o prezentau arendasii intermediari pen-tru locuitori. Cu foarte putine exceptii, cererile clacasilor de a lua ei inarenda mosia pe care locuiau sint provocate de abuzurile si faradelegilearendasilor. Claeasii obtin cistig de cauza in cele mai multe procese inten-tate arendasilor, deoarece abuzurile acestora puteau duce la depopulareasatelor si ruin mosiilor, iar in cele din urma la dezorganizarea fiscala.Amenintind cu fuga, clacasii reusesc sa obting fie protimisis la arendare,fie inlaturarea arendasului abuziv si aducerea unuia mai blind", sauimpun stapinului sa, nu mai dea in arena, mosia, ci s-o administreze pe centpropriu. Iata spre exemplificare citeva documente, dintre care uncle inedite :

La 10 iulie 1767, asa cum am mai aratat, zece locuitori fruntasi"din Sapoteni si Cordareni, in urma sfatului obstesc, luau in arenda veni-tul mosiei manastirii Doljesti pentru a inlatura pe vechii arendasi care lepricinuiau suparari 44. Intre timp, mosia fiind data din nou unor arendasistrain de obste 45, la 1802 locuitorii acelorasi sate, nemaiputind s-o aren-deze pe cont propriu, se obliga printr-un zapis la sarcini mult sporite fat&de man5stire, numai cu conditia, ca mosia sa nu se mai dea in arenda.

41 B.A.I1., Ms. rom. 111, I. 86-86 v. (subl. ms.). 0 carte identica este data tot in ia-nuarie 1771 $i manastirii Pingarati (D.R.A., doc. nr. 234).

42 Val. Georgescu, op. cit., p. 280-281.42 B.A.B., CXXII/183, copie nedatata, databila dupa 1815. Iata deci ca uncle forme

de protimisis la arendare persists $i dupa 1815. Val. Georgescu constata ca dupa 1815 docu-mentele cunoscute de not nu mai contin cazuri precise de exercitare rici a altor forme de proti-misis la arendare" (op. cit., p. 283).

44 Arh. 1st. Centr., Bucureiti, Ill -rca Doljf§ti, X/97.44 Ibidem, X/103, 104, 107.

www.dacoromanica.ro

250 10ANA CONSTANTINESCU 10

Vornicul de Cordgreni, iscglind zapisul, adaugg, : eu Sofronie, vorniculof Cordareni, cu sfatul nostru, adaogim mangstirii 8 zile mai mult decitponturile, numai sa fim in odihng" (s1 nu se mai arendeze mo§ia) 46.

La 15 mai 1796, locuitorii din Rogoje§ti scriu stApinului s'a" nu maiarendeze mo§ia lui Nicolae Butuce, care o Linea din 1794, deoarece dinpricina lui de mult ni-am fi fost impfd§tiet, de carii §i acu, vgzindu-1 Insat, foarte ne-am spariet ca nu vom pute ajunge sa stringem §i ceia ceam sgmAnat" ; cer ca mo0a s5, fie arendata altcuiva 47.

La amenintarea locuitorilor din Valea Sack, satul mAnastirii Slatina,ca ei tot satul sa vor rgsipi §i sa vor duce unde ii va Indrepta Dumnezeu,caci nu pot a mai suferi asuprelile §i nedreptgtile ce an suferit §i inc§i acum sufar de cltre acest Mgiggrdiciu" (arenda§u1), egumenul este snitsa arendeze locuitorilor, la 10 septembrie 1793, mo§iile Va lea Sacg, §iCorlgtelele, pe timp de 5 ani, cu o suing' de bmi chiar mai mica decitcea ()feria de alti arenda§i 48.

Locuitorii din T5earu§i, satul mangstirii Pobrata, in deceniul alTX-lea al secolului al XVIIT -lea, sint de asemenea protimisiti" la aren-.darea celor cinci sili§ti ce in de satul for (NgnApni, MArceni, Iurgani,Bode§ti §i TurbIta), deoarece arenda§ul moiei nu a respectat invoialace o avea cu locuitorii (facindu-le supgrari i asupriri, incit locuitoriiau fost silici a plati ei bmii ce da Brandaburul <arenda§ul > la mamas-tire §1 a scoate pe Brandaburul dintre din§ii")49.

Locuitorii dintr-un sat al cluceresei Ruxandra Catargi li averti-zeaz'a stgpina, la 23 aprilie 1802, c5, not p'a" din§ii <pe arenda§i > numai primim sit lie movie nicidecum ", amenintind cu fuga : c6 de or maiLinea ei mo§ia dg, acuma Incolo, ni sa sparge satu, ci da nu ne vei facedumneata dreptate, not ne ducem"5°.

La 1811, locuitorii mo§iei Rinje§ti (t. Falciu), a ingngstirii Aron-oda, plingindu-se ca sint asupriti de arenda§ul mo§iei, spititarul erban

Negel, obtin dreptul de a lua ei In arenda mo§ia 51.Aadar, legea protimisisului claca§ilor la arendare a servit acestora

ca arms eficace Impotriva exploatgrii arenda§ilor abu7ivi 52.48 Ibidem, X/112, doc. din mai 1812, foarte interesant pentru ilustrarea relatiilor de

productie din aceasta perioada. Totusi mosia, In iunie 1813, era arendata unui Elefterie Dumitriu.47 D.R.A., vol. II, doc. nr. 638.48 D.R.A., vol. II, doc. nr. 593; doc. nr. 589, nota 1 doc. nr. 620. Este drept ca la

aceasta sums se adauga obligatia clacasilor de a cosi manfistirii 100 de falci de fin Intr -osaptamlna unele corvezi (vezi doc. 292, din D.R.A.), ceea ce face ca In realitate pre-

arenzii sa fie de fapt mai mare.48 Ibidem, doc. din 18 decembrie 1797, nr. 670 (subl. ns.).5° B.A.R., MCCLXXXI/235 (subl. ns.).51 Arh. St. Iasi, Condica Mitropoliei II, f. 211 v.-213. Dar la 24 februarie 1812 diva-

nul insarcineaza pe ispravnicii de Falciu sä cerceteze jalba egumenului precum ca locuitorii nu-siplatesc la timp arenda si au arat locurile de flnat (Arh. Ist. Centr., Bucuresti, M-rca Aron l'odd,11/78). Alte exemple de arendari la clacasi, vezi doc. din 6 mai 1796 (B.A.R., DCXCIII/41)etc. etc.

52 V. Mihordea, tusk tratind arendarea mosiilor de catre claca5i numai ca una din for-mele de lupta a acestora Impotriva boierescului, apreciaza ea luarea In arenda a mosiei eraconsiderate de locuitori ca singura tale de a pune capat conflictelor pc care le aveau cu stdpiniiIn unele Orli" si ca fenomenul... era folosit de Omni, acolo unde aveau posibilitatea, impotrivaexploatarli stapinilor" (subl. ns.) (op. cit., p. 249). Dar documentul citat se refers la altceva,si nici d-sa, nici not nu am Intilnit vreun document din care sa reiasa ca luarea In arena a mosieide care locuitorii clacasi ar fi fost solutia care a rezolvat vreun conflict cu stiipinul mosieipentru boieresc.

Si

p]]

si

ai

www.dacoromanica.ro

11 ARENDAREA PE BAZA DREPTULIII DE PROTIMISIS IN MOLDOVA 251

Faptul ca majoritatea arendgrilor catre caeasi slut impose prinjudecatI duce si la concluzia ca stgpinii de mosii se eschivau sa arendeze

preferindu-1 pe arendasul intermediar. Dar pentru c6, legea dadeaprioritate elacasilor, sapinul si arendasul recurg la diferite subterfugiisi reusesc deseori sa eludeze prevederile legli. In felul acesta procedeazalogof5tul Theodor Bals pentru a lua in arena, la 23 aprilie 1806 52 /318,

patru niosii ale mtinitstirii Slatina (Sabasa, MAdeiul, Borca si CotArgasul),arendate pink" atunci locuitorilor. Arendasul recunoaste, printr-un zapisdat m5n5stirii in aeceasi zi in care s-a Incheiat si contractul de arenda,ca pentru ea nu eumva lAcuitorii sa sa scoali en vreun protimisis, s-aufacut alt contract din partea mlnastirii la mina me cu iconomie" (subl. ns.),(Cu inselgeiune), iscalit numai de egumen, pe care 11 declarA rasuflat"53(nul), rtiminind sa intre in vigoare contractul eel adevarat ce iaste infaritcu pecete manastirii si en ise5litura preasfintiei sale mitropolitul", dar carenu ni s-a pAstrat.

Locuitorii din Sabaoani, satul m'angstirii Secu, cerind protimisisla arendarea motiei, arat5 ca Dumitru Green nu doar ca, este vechil,precum ciL irtspundi, ce ar fi eu adevilrat cump5fator (arendas) ".

0 alt5 cauzil, a arend5rii mosiilor de c5tre elgeasi este de naturleconomies. in Moldova, unde Inc 5 de la sfirsitul secolului al XVIII-leaincepe .4 se pun/ problema pamintului, lipsa locurilor de hran5 pe mosiaunde locuiau determin5 pe elficasi s5 cumpere" pe alte mosii cu anul"(s5 arendeze) loc de arat, dar mai ales loc pentru pgsunat. Interesaut casi in aceste cazuri li se recunoaste dreptul de protimisis la arendare, indi-ferent dac5 mosia vizat5, apartinea aceluiasi stgpin sau nu. Reamintimexemplul satului PA,strAveni, care tinea in arena cu protimisire" mosiaBuzati, ambele ale mitinAstirii Neamt 55. Locuitorii din SpAtAresti, satulstolnicesei Salta Basot5, aratl ca pe mosia unde stau nu au loc de aratsi pa'sunat vitele si toatit hrana for" si-au fgeut-o pinli la 1784 pe mosiaAntelesti a mazilului Ion Volcinschi. Dar, intrucit acesta din urm5 refuz5aeum sa le-o mai Ilea for, oprind-o pentru sine, locuitorii din SpAtarestise socotesc indreptAtiti U.1 cearg ca CA a de porunel numitului jalui-toriu (mazilului Volcinschi) s5 be vinz5 for mosie cu anu". Divanul,care judee5 acest conflict, arat in anaforaua din 18 martie 1784 c5 ma-zilul nu poate fi obligat arendeze mosia dad, el nu irea, dar domni-torul coinpletcazfi in rezolutia pus5 la 22 martie : Iar cind numitulVolcinsehie a vinde venitul mosii cu anul, atunci acestie sgteni de Spa-faresti sa sa protimiscasca"56.

in competitie en locuitorii din Gginesti, locuitorii din Valea, Sack",obt'n drept de protimisis la arendarea poienilor Arsita Bgisescului, deoa-rece, deli an,b le sate rp ruin manastirii Slatina, care stgpineste sicces,te poieni, cei din Valea Sack" den vechi le-au mai tinut" si fiind

52 bls B.A.R., CCXXXVIT 232 ; vezi si CLXXXVI/309.53 Intr-ndeviir, suma arenzii declarata in acest contract pare suspect de mare 2 500 de

lei pc an 1i 20 de jderi fain de numai 790 de lei si 19 jderi cat plateau clacasii din celepatru sate, conform contractelor incheiate la 23 aprilie 1802 (ibidem, doc. 294, 295, 296),

51 D.R.A., vol. IT, doc. nr. 508, din 20 noiembrie 1780.Ibidcm, doc. 499, din 18 ianuarie 1780.

ss Ibidun, doc. nr. 531 (subl. ns.).

obstii,

E-d-si

"

mosiii"

www.dacoromanica.ro


str5,mtorati foarte cu trebuinta imasului pentru vitele lor" 57. Mo§iaStrbii, a manastirii Biwa, fusese luata in arenda, ping pe la 1778, de catreclacasii din Raucesti, satul manastirii Secului. Tinutit in arenda apoi,timp de 30 de ani, de catre Stefan Ve lea din Tirgu-Neamt, la 1808 esterevendicata din nou de &atm taranii raucesti, obtinind si carte domneascaprin care li se recunoaste protimisis ca vecini. Dar manamtirea Risea,la indemnul si cu sprijinul arendasului, refuza sa arendeze taranilor 58.La 1825, locuitorii din Valea Mare tineau in arenda parte din mosia Co-manului, a medelnicerului Dimitrie Candiano, pentru coasa finului 59.

Sistemul de arendare catre obstea satului a avut o serie de consecinteeconomice si sociale. Devi nu dispunem de o documentatie ample, necesaraunui studiu aprofundat al economiei obstei satesti arendare, putem totusisa ne facem o imagine a ceea ce insemna arendarea pentru clacasi.

Luind in arena mosia, producatorii obtin posibilitatea sa realizezeprin munca lor un vent care altfel ar fi fost insusit de dare arendasiiintermediari. In felul acesta puterea lor economice se intareste si in acelasitimp creste si posibilitatea lor de a se achita de obligatiile fiscale.

Satul arendas capata o autonomie economice, productivitatea munciicreste, legatura lui cu piata se intensifica, dreptul de folosinta al claca-silor asupra pamintului se intareste, incit, in cele din urma, acestia pretinddeseori ca sint chiar razesi, ca mosia este a lor.

Deosebit de ilustrativ pentru cele afirmate mai sus este exemplulsatelor Gala §i Largu ale manastirilor Neamt si Secu, tinute in arenda,ping la 1798, de carte locuitori. Din pricina conflictului dintre patura insta-rita si restul locuitorilor, egumenul celor dou5, manastiri refuza 06 lemai dea in arena, mosiile si cere clacasilor mijlocasi §i celor saraci o mar-turie ca slut multumiti cu noile masuri intreprinse de vechilul manastirii.Cei 61 de sateni care semneaza aceasta marturie arata printre altele :Adevgrat ca o sama pre bine an trait si n-au stiut multami lui Dumne-zau si stapinilor, ca era mai mult decit niste egumeni, ca unii zice, mainainte pins a nu fi vechil<ul > manastirilor intre noi, si tine locurilecele mai multe si bane, ca le-au apucat de la mosii si stramo§ii lor caniste razesi. Inca mai mult, era §i will dintr-acestia, ce face f unii luavite streine armenesti de crag, §i lua sute de lei, iar unii face fin de ne-gustorii ; iar unii, pans nu-i lucra eel lipsit si sarac, da loc de hrana,macar o palmg, fiindu a lor movie stramoseasca, iar ina nastireasca nisi sapomenea, si pe cei lipsiti si saraci ii osinde, iar pe noi, pe o sama, totungureni ne face, numai ei erau mosnasi, si la adet cum saracul, cumbagatul, iar la locul eel de hran5,, nu" 60.

Teama stapinilor de emanciparea clacasilor este dovedita si de clauzadestul de frecvent Intilnita in contractele de arendare ale locuitorilor, princare acestia isi recunose obligatiile de clacasi fata de stapinul mosiei.

B.A.R., DCLXXVI/44. Satenii din GAinesti iau, la 23 aprilie 1810, mosia pc carelocuiesc, pe un an de zile, reinnoind apoi contractul si la 23 aprilie 1811 (ibidem, CLXXXVII/187, 188). La 1799 si apoi la 1802, Poiana Soci este arendatil la sapte locuitori din Pirlul Plntii(ibidem, CLXXXVI/284, 293).

58 Arh. Ist. Centr., Bucuresti, M-rea Riga, VI 39.be Ibidem, noi, MMDCCLVII/65 ; vezi si M-rea Necni, XXIV/22 (doe. din 24

ianuarie 1805), si B.A.R., XXVI/136 (doc. din 23 aprilie 1809) etc." D.R.A., doc. nr. 682 (subl. ns.). Amanunte despre desfasurarea conflictului vezi la

C. Istrati, op. cit., p. 128.

vu-i

Achizifii

"

www.dacoromanica.ro


Dupl expirarea termenului sau in cazul cind nu vor respecta conditillede arendare, ei se obliga, prin contract din nou la clacl i dijma : Iar cindnu vom urma <nu vor respecta contractul >, sg, avem a lucra boeresc12 zile la ceia ce ne va rindui m-rea i on la ce loc i sa avem a dai dijmg din toate ..."

Ne oprim arum in mod special asupra uneia dintre cele mai impor-tante consecinte sociale generate de voile conditii economice create prinarendare, anume asupra intensificgrii procesului de stratificare in sinulobvtii arendare 62. In Moldova, acest proces cunoavte o amploare mai marefail de Tara Romitineascl.

Arenda,via practicat6 de obvtea satului, ducind la o oarecare indepen-del*, a clleavilor fats de feudal, a ascutit procesul de diferentiere econo-mica, a acestora ; din rindul for se ridica, fruntavii", care, in numeleobvtii sau pe cont propriu, incep sa arendeze singuri movia. Intrucit taraniiinstgriti prezentau pentru stIpinul moviei o garantie la plata arenzii intermen, contractele de arena', cgtre obvtea satului erau in general semnatede cAtre fruntavi", mentionindu-se uneori ca arendau in numele satului,dan de cele mai multe on arendau pe cont propriu.

In cazul cind nu se asocia intreaga obvte la arendarea moiei, ceicare nu contribuiau la banii arenzii urmau sa presteze consatenilor arendaviaceleavi obligatii feudale pe care le-ar fi prestat stApinului sau oricaruialt arendav, strain de obvte. Pal aici citeva exemple :

Sapte locuitori din satele Galu Largu, ale manAstirilor Neamt viSeen, care le tinuserl in arena, inainte de 1798, aratg ca procedaserl la7/ luatul dejmei i adetiului casglor k;i impgrtala erbii cum ne era voe, ca uniicc noi eram cumpcirdtori de venit". S'Argcimea satelor fiind nemultumita,

navte conflict, iar egurnenul refuzI sa mai arendeze fruntavilor.Se face o nou' redistribuire a locurilor de finat (conform legii care sta-bilea un numar limitA de vite pentru diferite categorii de Oxani), cucare ocazie se reduce mult suprafata de finat acordat sAtenilor. Decimiingstirea reuvevte In felul acesta sa rezolve conflictul dintre diferiteOturi ale targ,nimii, in favoarea sa 63.

Cei zece s'Ateni din Sapoteni Cordlreni, fruntavii satelor", luindin arena venitul moviei pe care locuiau, la 1767, se asigur5, prin contractea ceilalti oameni sa fie suet noi, intr-un cuvint intru o cis16 a dreptatii".Stabilindu-se venitul ce urma stringg de pe movie, se precizeazg :uiumul morilor, cu mina de crivm5,, cu dejma, cu pomet vi cu adetiulbocrescul oamenilor §i cu toatI dejma stupilor gi venitul moviilor "etc.".

Deci cei citiva arendavi exploatau restul obvtii i deseorirecurgeau la abuzuri, provocind nenumgrate procese. Acest lucru a servitdrept argument boierilor care cer domnitorului, la 20 februarie 1803, caprotimisisul cldcavilor la arendare sa nu fie recunoscut decit atunci cind

61 Din contractul locuitorilor din Borca si Madeiu cu m-rea Slatina, 23 aprilie 1799 (B.A.R.,CLXXXVII/285). Acelasi lucru si in contractele pentru alte mosii din aceeasi zi (ibidem, doc.288, 289 etc.).

62 Amanunte interesante despre diferentierea tgranilor in sinul obstii arendase, vezi laC. Istrati, op. cit., passim.

°a D.R.A., vol. II, doc. nr. 685 (subl. ns.) ; cf. C. Istrati, op. cit.44 Arh. Ist. Centr., Bucurestl, M-rea Dot jqti, X/97 (subl. ns.).

61.

vi

vivi

;,e mobile

vi

sisa -1

cUcasi

www.dacoromanica.ro


intreaga obste 11 va cere. Desi aceasta conditie nu s-a respectat, ea isiare semnifieatia ei.

Clauza ca impgrtirea locurilor de hrang sa se facg prin cislg dreaptg"intro sgteni, introdusg in multe contracte de arendg 68 cu scopul de a seevita abuzurile si neintelegerile din sinul obstii, a avut ca rezultat tocmaiascutirea contradictiilor prin accentuarea diferentierii dintre tgrani. Simplainegalitate de avere din rindurile tgranilor in conditiile arendgrii incepesa se transforme in inegalitate socialg : fruntasi" exploateazgpgtura mijlocase si s'graeg a targnimii. Reamintim mgrturia celor 61 delocuitori din satele Gain si Largu, citatg mai sus : Iar unii dintrefruntasi, ping nu-i lucra eel lipsit si sgrac, nu-i da loc de hrang, macarde o palmg, si la adet cum sgracul, cum bogatul, iar la locul eel dehrang, nu" 66. Locuttorii din Valea Sacg, satul mangstirii Slatina, sepling ea noi oamenii cei mai de mijloc si mai sgraci nu voim sit avemasupra noastrg 10 stgpini care trag asupra for si umblg pe noi no stri-ae" ; prefer& ca mosia sa se dea veehiului arendas 67.

Acest proces de stratificare economics si socialg a ta'rgnimii observgindeosebi in regiunea de munte, unde conditiile geografice au impusdezvoltarea micii productii de mgrfuri intr-o mai mare nasurg decitainrea. Spre sfirsitul perioadei analizate, acestor fruntasi" incepe sg lise spung chiaburi", imme ce defineste si mai bine diferentierea socialgdin sinul targnimii 68.

Desi practica arendgrii mosiilor Care clgeasi era destul de frecventgla sfirsitul secolului al XVLII-lea si inceputul celui uringtor, nu ajungesa so generalizeze si nici sa se maturizeze in continut ; este abandonatginainte ca aceasta sa poatg imprima directia dezvoltarii economiei agrarepe calea micii productii de mgrfuri la inceputul secolului al XIX-lea.

Una din dovezile nematurizgrii sale o constituie si faptul c& deseoriarenda este exprimatg nu numai in bani, ci si in produse si in zile-munel prestate pe rezerva stgpinului, fie eh' rezerva se afla pe aeeeasi 1110;10sau pe o alta invecinatg. Aceasta se datoreste in primul rind unei insufi-ciente dezvoltgri a pietei si aratg totodatg cg sapinul de pgmint nu s-arupt complet de procesul de productie. Asa, de exemplu, locuitorii dinCgbesti Tutova) arendeazg la 23 aprilie 1797 de la pitarul Sandu Oatvenitul mosiei Mecnesti pe un an de zile cu 10 lei si o clacg de 30 dooameni 69.

La 6 mai 1796, locuitori din Nadisa se invoiesc cu medelnicerulGheorghe Roset pentru arendarea pe un an a muntelui Pgcurilor inschimbul a 30 vedre de brinzg de of si trei zile de lucru cu cite 20 de

65 La 1799, ca si la 1802, In toate contactele de arenda ale locuitorilor din satele =Inas-tirii Slatina se mentioneaza : ... SA fim 1ndatorati a Imparti locurile pentru hrana noastrafacind cisla dreapta..." (B.A.R., CLXXXVI/285, 288, 289, 294-296 etc.).

ea D.R.A., nr. 682, doe. din 7 august 1798.Relatarea lntregului conflict vezi la C. 'strati, op. cit., p. 127.

se Contractul Giumatatenilor cu cheburii" este Insemnat pe actul din 4 ianuarie 1831,prin care doi locuitori din satul Giumatateni si un evreu iau In arenda pe doi ani mosia Giuma-tateni a stolnicesei Zmarandita Tomita cu 3 600 de lei pe an (Arh. St. Iasi, CXXXVI/64).

69 D.R.A., doe. nr. 618.

...

sa

(t.

67

ae

www.dacoromanica.ro

15 ARENDAREA PE BAZA DREPTULUI DE PROTIMISIS IN MOLDOVA :255.

oameni pe zi, iar in caz ea nu vor efectua in intregirne acestevor plati cite un leu pe zi 7°.

Locuitorii de pe mosia Petresti (t. Iasi) a Catincai Canta se invoiescpentru arenda pe anul 23 aprilie 1820-23 aprilie 1821 sa dea 550 de leipe an, achitati in doua termene ; sa coseasea 15 falci de iarba de peaceasta mosie si s-o transporte la Iasi ; sa praseasca si sa adune porumbulsernanat de stapinit si sa-1 puns in coserile pe care le vor repara ei ; sa-iaduca 50 de care lemne de foc la Iasi ete.n. De observat ca aceeasi mo-sie se dadea la 7 aprilie 1817 en 1 000 de lei pe an, la doi arendasi 72.Si exemple de acest gen sint Inca numeroase.

Intrucit realitatile din Moldova, legate de fenomenul arendarii mo-siilor la producatorii directi, sint asemanatoare multe ping la identiccu cele din Tara Romaneasca, concluziile ce le-am tras altadata pentruTara Romaneasca, ramin valabile si pentru Moldova.

Amintim numai ea sistemul de arendare a mosiilor la clacasi, deli nuindica pin el insusi aparil is relatiilor de productie capitaliste, marcheaza,t otusi o transformare importanta a relatiilor feudale prin faptul ea relatiilede dijma si claca sint Inlocuite printr-o relatie contractuala, de cele maimulte on baneasca. Obligatia platii in bani a arenzii pe linga faptul caa slabit dcpendenta feudala a producatorului fall de stapinul de ph'inint,a dus la intensificarea legaturilor micii gospodarii cu piata, deci la inten-sificarea micii productii de marfuri. Retinem de asemenea ca dreptul deprotimisis, desi legat de caracterul feudal al proprietatii asupra parnintu-lui, a favorizat in mare masura raspindirea sistemului de arendare laclacasi, fenomen care clucea, dupa cum am vazut, si pe aceasta tale,la destramarea relatiilor de productie feudale.

Arendarea mosiilor catre clacasi a ramas insa o simpla experientaa boeietatii de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputul celui de-alXIX-lea ; ponderea capitalurilor de care dispuneau marii arendasi, cucare producatorii directi nu an putut concura, ca si celelalte conditii amin-tite in cuprinsul lucrarii de fata au hotarit o alta cale de dezvoltarearendasiei in agricultura Moldovei.

CONTRIBUTION A L'HISTOIRE DES RAPPORTS AGRAIRESPENDANT LA PERIODE DE DESAGREGATION DU SYSTEMEFEODAL. L'AFFERMAGE EN APPLICATION DU DROIT DE PRE-

EMPTION EN MOLDAVIE

BISUMI

L'auteur aborde run des phenomenes socio-economiques specifiquesh la periode de transition de la soeiete Module a celle modern en Moldavie,h savoir Paffermage des domains fonciers aux producteurs directs. En

7° Ibidem, doc. nr. 637.71 B.A.R., CCCLI/191.72 Ibidem, CCCXXIX 67.

zile,

*

a

www.dacoromanica.ro


presentant les conditions dans lesquelles est apparu ce phenomene (ledeveloppement de la petite production marchande, la perception enespeces des obligations decoulant de la corvee et de la dime, l'exten-sion de la pratique des conventions conclues a l'amiable entre les paysanscorveables et les maitres de domains et les fermiers, la generalisationde l'affermage des domains fonciers, etc.), les facteurs qui ont favo-rise son extension (le droit de preemption, derivant du droit de pro-priete feodale de la terre) ainsi que les consequences socio-economiquesde ce phenomene (un certain degre d'emancipation des corveables, l'ap-profondissement de la division en couches sociales de la paysannerie),l'auteur montre que l'affermage paysan a pris fin sous l'influence de forcessuperieures (la suppression du droit de preemption, la concurrence descapitaux des grands fermiers, etc.), demeurant une experience de la societede la fin du XVTTT6 siecle et du debut du siècle suivant, mais laquelledoit etre prise en consideration par les specialistes du domain des rap-ports agraires.

www.dacoromanica.ro

VASILE ALECSANDRI DIPLOMATUL*DE

DAN BERINDEI

Vasile Alecsandri, acela care stria Nicolae Iorga, neintelegindu-1,poate, pe depl in a purtat o coroana fara spini si a stralucit fara sasufere si fara sa se mistnie"1, se inscrie prestigios in generatia fauritorilorstatului roman modern. Nascut In anul miscarii revolutionare de la 1821,situat printre conducatorii pasoptisti, apoi unul din ferventii slujitori aiUnirii .i nu numai prin versurile sale $i prin vecnic tinara ca si au-torul ei Hord a Unirii, fosta Hord a Ardealului de la 1848, partizanal improprietaririi taranilor in 1864 si cintaret entuziast al eroismuluiostasilor cuceritori ai independentei nationale, bardul de la Mircecti, deliindepartat cea mai mare parte a vietii sale de framintarile politice curente,a stint totdeauna a fi prezent in momentele hotaritoare ale napiunii, slujind-ocu a bnegatie. N-a fost doar un poet de lupte", cum frumos scrie tot Iorga2,ci, oricit ar parea de paradoxal, tinInd seama de caracterul destulde efemer al partieiparilor sale la viata politica, a vremii, unul din frun-taii complicatului proses istoric care a avut ca rezultat aparitia pe harta.Europei a slatnlui roman, ale &Anil limite firesti poetul le indicase lui Napo-leon al III-lea cu prilejul primei sale audiente din 1859. Daca, rolul saupe planul politicii interne a fost minor, in schimb Alecsandri, deli inbuns masura un diletant pe taaimul diplomatiei, a stint sa suplineasca opregatire specials prin inteligenta, talent, finete ci, mai ales, un ardentpatriotism si sä dea o insemnata contributie pe planul politicii externe 3.

Cunoscator de limbi strain, minuind indeosebi limba franc,ez/ cudeosebita eleganta, strabatind multo din %rile europene ci in unele zabo-vind timp Indelungat, ajunglud si in nordul Africii $i in Asia Mica, luind

* Comunicare prezentata la sesiunea festiva a Academiei Republicii Socialiste Romania(7 octombrie 1971).

1 N. Iorga, Oameni care au fost, vol. I, Bucuresti, 1934, p. 226.2 Ibidem, vol. II, p. 161.3 Mai vezi Cornelia Bodea, Vasile Alecsandri clitor de seamd at Romdniei moderne,

Studii", XXIV (1971), nr. 6 si de asemenea N. Corivan, Vasile Alecsandri. 1821-1890,In Diplomali iluslri, vol. II, Bucuresti, 1970, p. 231-275.

..sTUDI1". tome' 26. or. 2. D. 267 264. 1072.

In

-www.dacoromanica.ro

258 DAN BERINDEI 2

deci un contact direct, rentijlocit cu lumea exterioara natiunii sale, pe carede asemenea a cunoscut-o, din non in ciuda aparentei si linistitei nepl-sari si viziuni de suprafaca, in profunzinte, culegindu-i esenta in fritigezimea,cintecului popular, Alecsandri se situeaza printre figurile remarcabile dediplomati roman.

Perioada de studii la Paris, acolo unde se intilnise cu tinerii muntenisi unde incepuse, algturi de tovargsii generatiei sale, a judeca pe domnisi pe impgrati" expresia ii apartine lui Ghica, bunul salt prietenfost urn-la-a de reintoarcerea in patrie, de deceptia acestui adorator fer-vent" al ideilor de libertate, egalitate §i fraternitate in fata nomolului deprejudete absurde si de privilegiuri monstruoase"4 si de angajamentulpe care si 1-a luat fatg de sine insusi do a lupta pentru riisturnareastarii de lucruri existente : Mare cimp de lupte se Intinde dinainteanoastra, ! Dar lupta nu ne sparie, ca,ci ne sustine si ne animeaziti sperantaizbindei..."5. Ping la aceasta, drumul va fi lung, dar Alecsandri nu vasovitii, cum n-au sovalt nici ceilalti fii ai generatiei sale. A mai urmat operioaditi de preggtire pentru inceperea luptei hotitiritoare, dar Inca dinace5ti ani poetul si animatorul vietii cultural° din patria sa vadea 11n evi-dent interes pentru contactul cu lumea politics externs. Nu intimplator,in 1845, plecind la Constantinopol planuia intilnirea cu un sir de persona-

politice otomane 6.Drama tineretii sale, moartea tragica a Elenei Negri, 1-a intarit pe

poet in straduintele patriotice. Sg, intoarcem ceea ce ne-a ritimas dindragostea noastra ii scria Bglcescu in noiembrie 1847 , s-o intoarcenicatre tara noastra. Romiinia va fi iubita noastra. Intr-insa si printr-insasa reinnoina si sit, intgrim frgtia noastra... "7. In primitivara anului 1848,la sfirsitul lunii martie, cele 35 de puncte din petitia-proclamatie supuselui Mihail Sturdza an fost redactate, dupg, toate probabilitiitile, de Alec-sandri 8, si numele sau se intilneste apoi printre primii semnatari ai Prin-fipiilor noastre pentru ref°, marea patriei, plogramul cel mai inaintat al revo-lutionarilor moldoveni, intre revendicgrile cgruia era inscrisl si UnireaMoldovei si a Valahiei intr-un singur stat neatirnat romaneasc"9.

In toamna anului 1848, din Bucovina, unde trecuse dupa un primrefugiu transilvan, poetul luptator a plecat spre Paris cu inisiunea" dea pleda cauza" romilneasca pe linga guvernul provizoriu al Frantei719.Impreung cu Alexandru G. Golescu, emisarul guvernulni ref olution'irmuntean, Alecsandri a depus o neobosita, activitate, preocupat indeosebide propaganda prin presg. Timp de cinci luni de zile scria elGoleseu si cu mine ajutati de actualul redactor al ziarului « Presse d'Orient»,domnul de Beynes, ne fgeuram avocatii cauzei moldo-valahe, prin graisi prin scris. Apartamentul meu se transformase intr-un birou de redactie,de uncle porneau zilnic un mare numar de articole care-si gitiseau loc In

4 Vasile Alecsandri, Opere complete. Tcalru, vol. I, Bucuresti, 1875, p.6 Ibidem, p. X.6 G. C. Nicolescu, Viata lui Vasile Alecsandri, ed. a 2-a, Bucuresti, 1965, p. 118.7 N. Balcescu, Opere, editie critics G. Zane, vol. IV, Bucuresti, 1961, p. 82.8 G. Bogdan-Duica, Vasile Alecsandri, Bucuresti, 1926, p. 24.9 Valerian Popovici, Dezuollarea miscarii reuolutionare din Moldova dupd evenimentele dirt

rnartie 1848, In Studii cercetari stiintifice", Iasi, seria Stiinte sociale, 1954, p. 417-449.1° G. C. Nicolescu, op. cit., p. 210.

,

VIII.

si

www.dacoromanica.ro

3 VASILE ALECSANDRI DIPLOMATUL 259

gazete"11. La articole de gazete marturisea, la rindul sau, AlexandruG. Golescu am fost foarte mult ajutat de Vast le Alecsandri, carele ascris prin gazete de zece on mai mult decit puteam sa scriu eu"12. Afabilsi abil, cucerind prin personalitatea lui, Alecsandri a reusit sa-si creezeo retea de pretioase relatii si, totodata, sa reliefeze rolul poporului sau peplan european. Personalitati de talia unui Edgar Quinet Il vizitau 13,aratind prin aceasta pretuirea pe care o acordau ernisarului roman.

Neobositul calator a parasit In primavara anului 1849 Parisul pentruConstantinopol si Brusa. Balcescu, Intro timp, In misiune pe Rugg guver-nul Ungariei revolutionare, it cerea pe linga dinsul14, ceea ce indica dinnou ca poetul se bucura de o nelndoielnica reputatie printre compatriotiin ceea ce privea posibilitatile sale de negotiator. Alecsandri a revenitin capitala Frantei si apoi, la inceputul anului 1850, s-a reintors In patrie,uncle preluarea domniei de catre Grigore Ghica crease o noua situatie.

Revenirea in Moldova nu 1-a rapt pe poet do actiunile duse pe planextern in folosul natiunii romane. Timp de luni de zile, aproape In fie-care an, el a calatorit, mesager fen ent al cauzei romanesti, actionind din-colo de hotare pentru implinirea nazuintelot poporului sau. In 1852 aincereat a editeze Romania literara", care va aparea apoi trei ani maitirziu, dar mai Insemnate au fost, in ceea ce privea actiunea de propa-ganda, publicarea mai Intli In 1853 a volumului sau Les doinas, poesiesmoldaves, in traducerea revolutionarului emigrat muntean loan Voinescu,volum care a cunoscut peste doi ani o noua editie, a fost salutat cu elogiido Jules Michelet si a cunoscut in 1854 si o editie engleza si, apoi,in 1855 a volumului Ballades et chants populaires de la Roumanie, tradusIn franceza chiar de Alecsandri. ... Dupa parerea mea stria pe dreptcuvint Voinescu ziaristului filoroman Saint Marc Girardin prezentInd adoua editie a traduccrii sale , poemele sale, mai mult decit ale tuturorcelorlalti puteau da strainilor o idee despre obiceiurile noastre si despreearacterul propriu al tarii noastre..." 15. Poeziile lui Alecsandri, care auimpresionat, intro altii, si pe Prosper Merimee 16, eel ce i-a lost prieten,an avut neindoielnic un rol de inesaj adresat de romanii Inca necunoscuticercurilor de cultura europene.

Dar razboiul Crimeii se apropia de sfirsit. Dornic de a fi In contactdirect cu realitatea puternicei conflagratii, Alecsandri a vizitat In toamnaanului 1855 cimpurile de lupta din Crimeea, pentru ca apoi sa actionezepentru apararea drepturilor Principatelor, respingind tendintele Portiide a considera tole doua taxi parti integrante ale imperiului 17. Alaturi deceilalti fruntasi ai luptei unioniste la care el a contribuit puternic peplanul propagandei interne prin activitatea sa publicistiea militants ca

2

11 Ibidem, p. 213.12 G. Fotino, Din vrernea renaslerii nalionale a Tarii Ronuinesli. Boierii Golesli, vol. II,

Bucuresti, 1939, p. 270.13 Marta Anincanu, V. Alecsandri. Corespondenlel, Bucuresti, 1960, p. 239, 210.11 N. Batumi, Opere, ed. critic G. Zane, vol. IV, Bucuresti, 1964, p. 191.15 G. C. Nicolescu, op. cif., p. 298-299.16 Vezi N. N. Condeescu, Reia(iile lui Prosper Merimee cu Vasile Alecsandri, In lievista

(le filologie romanica germanicil", 1961, nr. 2, p. 225-237.17 D. A. Sturdza si altii, Acle si documenlc relaline la isloria renasierii Romanici, vol. III,

13ucure51i, 1889, p. 427 430.

si

www.dacoromanica.ro

260 DAN BERINDEI

eel mai de seams poet al Unirii Alecsandri s-a eyidentiat din nou indeo-sebi pe tarimul relatiilor externe. Personalitatea sa fermeca pe inter-locutori. Era un barbat aproape de virsta mea scria despre el EdouardGrenier, prezentindu-1 re poet in acei ani plesuv, ca si mine, cu ocoroana de par Inca de pe atunci carunt, foarte distins In manierele siimbracamintea sa ; privirea blinds si patrunzatoare sub sprincenegroaseca cele ale lui Moliere, o gura surizatoare, cu o mustata mare tunsa caperia », care-i dadea o falsa infatisare de tinar colonel, dar care, la primulzimbet, dezvelea albeata frumo§ilor sai dinti. In ciuda liniei cam asprea acestui rnustati si a acestor sprincene, v)ia buns si finetea acestuibet luminau dintr-o data aceasta, fizionomie placuta §i inteligenta" 18.Irnpresii similare trebuie sa fi produs Alecsandri cind, impreuna en Kogill-niceanu §i Ballet, dupa ce strabatuse in triumf drumul dintre Iasi si Bucu-resti, a dus In primavara anului 1857 membrilor Comisiei europene deinformare protestul unioni§tilor moldol eni impotriva abuzurilor si a sania-volniciilor ant oritatilor separatiste 19. Citev a luni mai tirziu. el a parasitMoldova pentru Paris, ca sa reia activitatea sa pe linga organele depressfranceze §i pe linga personalitatile vietii publice. Data as avea numeletau, spiritul tau, norocul tau si celelalte ii scria la inceputul anului 1858prietenul san loan Balaceanu m-a§ lansa in inaltele sfere ale lumiipolitice. Cu ceea ce s-a tradus din operele tale in frantuzeste, to ar fitrehuit sa patrunzi la Napoleon, la toti ministrii si la toti ambasadorii dela Paris... 720.

Se apropia insa momentul cind lui Alecsandri aveau sa-i revina sar-cini oficiale In domeniul politicii externe a Principatelor. In toamna anului1858, cind majoritatea climacamiei de trei a Moldovei a fost incredin-tata lui Anastase Panu si lui Vasile Sturza, reprezentanti ai Partidei na-tionale, in mod firesc functia de secretar de stat a fost data poetuluiluptator. Alecsandri a fost de la inceput la Inaltimea sarcinilor sale ;actionat ferm pentru acceptarea pe plan european a noii titulaturi dePrincipatele Unite, contestata de Austria habsburg,ica si afirmind drepturilede autonomie ale tarii a respins dirz tendintele de imixtiune ale lui Afif-bei, comisarul Portii 21. Ministru de externe al Moldovei sub noel domnitorsi prieten Alexandru Ioan Cuza, el a luat din nou calea strainatatii, de dat aaceasta in calitatea sa oficia16, pentru a obtine recunoasterea dublei ale-geri. infasurat in haina serioasa a diplomatiei", constient de raspun-derea sa, mare §i inspaimintatoare"22, Alecsandri a pArasit in luna fe-bruarie Iasii, Indreptindu-se in primul rind, spre Franta. A treia zi dupasosirea sa la Paris, la 13/25 februarie 1859, el era primit de Napoleonal III-lea, dupa ce cu o zi inainte, 1l vazuse pe Walewski. La 15/27 fe-bruarie, Vasile Alecsandri pleca In Londra, unde sarcina sa era mai grea,

is Barbu Slusanschi, Un pale francais, patriole moldaue : Edouard Grenicr en Moldavic,In Melanges d^ Mcole Roumaine en France", XI (1933), p. 58.

19 D. A. Sturdza si altii, op. cit., vol. IV, p. 327.29 Cornelia Bodea, Corespondent(' politica (1855 1859), vol. III, Bucuresti, 1963, p. 359

(Documente prioind Unirea Principalelor, vol. III).21 Vezi D. A. Sturdza si altii, op. cit., vol. VII, p. 597 si urm. ; Dan Berindei, Rapoartele

consulalului Auslriei din Iasi (1856-1859), Bucuresti, 1959, p. XLVIII I,V, 380 si urm.(Documente privind Unirea Principalelor, vol. II).

22 V. Alecsandri, Prozd, ed. G. C. Nicolescu, Bucuresti, 1966, p. 556.

zitn-

www.dacoromanica.ro


data fiind pozitia Angliei in problema Unirii, totusi el a reusit dup5,ce a fost lasat 85, astepte o saptamins 5, sa determine la o schimbare depozitie pe Malmesbury acel personagiu 'halt, demo si sever" , apa,-rind cauza Romaniei, pitic intre trei uriasi". In trecere apoi prin Paris,primit a doua oara de imparat, la 2/14 martie si vazind pe Walewski,Thouvenel, Lamartine, Kiselef si chiar si pe Hubner, ambasadorul dusmanosului Imperiu habsburgic, ministrul-poet pleca apoi spre Turin. Primitcu afabilitate si bunavointa, de Cavour, de Victor Emanuel al II-lea side generalul Lamarmora, Alecsandri fiind mai inainte recomandat celuidintii ca fiind dupa Cuza omul eel mai insemnat din Moldova"23,ministrul de externe al Moldovei a purtat apoi negocieri atit in Pieinont,cit si la Paris, uncle s-a reintors, si cu fruntasii emigratiei maghiare, alcaror reprezentant, generalul Klapka, tratase mai inainte la Iasi cu insusidomnitorul. Primit pentru a treia oara de Napoleon al III-lea intr-ovreme cind in conditiile izbucnirii si desfasurarii razboiului franco-sardo-austriac se punea si eventualitatea unei intrari in actiune romanesti,Alecsandri s-a reintors apoi, dupa armistitiul de la Villafranca, in taxa.'titre timp, la 2/14 aprilie, cinci dintre puterile europene recunoscuseradubla alegere, pentru ca, in septembrie, Imperiul habsburgic si eel otoma,nsa fie constrinse sa se incline in fata faptului implinit. Nu mica a fostcontributia lui Alecsandri in dobindirea acestei unanime recunoasteri.Chiar el va putea marturisi, citeva luni mai tirziu, intr-un act oficial, refe-rindu-se la propria-i persoana, ca timpul singur va demonstra parteade succes care revine in aceasta imprejurare reprezentantului Moldovei"24.

In tabara de linga Ploiesti, uncle strinsese, in vary anului 1859, osti-rile Principatelor Romfine, Alexandru Cuza a primit raportul ministruluisi prietenului sau. Era in tabara de la, Floresti scria Alecsandri domni-torului citiva ani mai tirziu. Ma intorceam din misinnile mele pe lingaimparatul Napoleon si regele Victor Emanuel si, intr-o frumoasa seara, vapovesteam drumurile mele la Paris, Londra, Turin ; bataliile mele cu pro-funzii diplomati englezi, cuvintele magalitoare asupra voastra spuse laTuilleries si la Palazzo Reale. Ma ascultati cu tot interesul ce-1 acordampovestirii lucrurilor neasteptate..."25.

Vasile Alecsandri a continuat sa ocupe postul de ministru de exter-ne al Moldovei pin& la 10 noiembrie 1859, far de la 10 octombrie 1859si pine la 28 mai 1860 pe eel de ministru de externe al Tarii Romanesti.Tiny de o lung, poetul Unirii a fost eel dintii ministru care a detinutaceea0 funetie in ambele tari. Cariera sa ministerial(' in timpul careiafi datorain diferite masuri, intre care proiectul infiintarii agentiei de laParis si organizarea biroului de corespondents 26 s-a incheiat la sfirsitul

23 /I carleggio Cavour-Nigra dal 1858 al 1861, vol. II, Bologna, 1927, p. 76.21 Dan Berindei, Lupla diplomatic(' a Principatelor Unite pentru desavirsirca Unirii

(24 ianuarie 1859 24 ianuarie 1862), In Sludii privind Unirea Principatelor, Bucure§ti, 1960,p. 420.

25 A. D. Xenopol, Domnia lui Cuza-Vodd, vol. II, Ia0, 1903, p. 311.26 Vezi Dan Berindei, Infiinfarea agentlei Principatelor Unite la Paris (26 august/17

septembrie 1860), in Studii", XIII (1960), nr. 6, p. 99-120, §i Cornelia C. Bodea, Din actiuncade pregatire a agentiei diplomatice de la Paris. Infiinlarea biroului de corespondent(' (1/13 ianuarie1860), In loc. cit., p. 121-150.

www.dacoromanica.ro

262 DAN BERINDEI 6

lunii mai 1860, o data cu retragerea de la guvern a prietenului sari IonGhica 27.

Ministru Alecsandri nu va mai fi, dar sarcini diplomatice el va maiavea. Spre sfirsitul lunii martie 1861, domnitorul 1-a trimis din nou inFranta si Italia pentru a explica dificultatile pe care i le crease problemaarmelor maghiare si pentru a obtine sprijinul mai eficient al celor douaputeri in vederea, obtinerii recunoasterii Unirii administrative. Din nou auavut loc fructuoase intrevederi cu Thouvenel, ministrul de externe alFrantei, cu printul Napoleon, cu Cavour si cu Victor Emanuel al II-lea 28.Ei, iubitul meu prieten stria Alecsandri lui Negri in acelasi an ,Baca -mi consult constiinta si o Intreb dacl douazeci de ani ne-am slujiten adevArat tara, constiinta imi raspunde : da, fArd ezitare... "29.

Spre toamna anului 1861, diplomatul poet s-a instalat pentru o vre-me la Paris, inlocuind pe fratele sAu, plecat in concediu, uI condue,ereaagentiei Principatelor Unite. De aici a trimis el, in ianuarie 1862, felici-tarile sale pentru infaptuirea Unirii administrative domnitorului Cuza.Acura scrisese el optimist viitorul se deschide imintea noastra liberde piedicile care opreau mersul nostru inainte ; ne ramine sa stim sa pro-Main de mijloacele care ne sint oferite pentru a ne ajunge scopul. Vora.ajunge eu tact, energie si patriotism, trei virtuti admirabile, a caror tri-nitate a facut intotdeauna miracole in formarea popoarelor"30. i tot laParis si-a incheiat el redactarea Istoriei misiilor pot itice 31 §i a ingrijitpublicarea volumului Grammaire de la langue Mitillake, care a apArutin 1862 sub semnatura V. Mircesco, pseudonim amintitor al Mircestilor.Lucrarea, ca si traducerile din deceniul anterior, nu reflecta nurnai sta-ruinte carturaresti, ci, poate, inainte de toate, ea se inscria ca o ac-tiune de temeinica propaganda culturala.

In 1863 lui Vasile Alecsandri i-a revenit din nou sa indeplineaseAo misiune peste hotare, de unde se intorsese cu un an mai inainte. Eveni-mentele revolutionare din Polonia pe plan extern si mai ales luptele poli-tice interne in cad:rul carora majoritatea Adunarii se opunea lui Ale-xandru Joan Cuza, 1-au determinat pe domnitor sa-1 trimitA pe Alecsandri, eficientul sau mesager din anii precedenti, pentru a dezbate acesteprobleme cu Napoleon al III-lea. Priniit initial de Drouyn de Lhuys,poetul diplomat 1-a vazut apoi pe impArat ; era sa fie ultima for intreve-dere. Ea a avut be la 18/30 noiembrie 186332.

In anii ce-au urmat, Alecsandri n-a mai participat la actiuni diplo-matice in timpul ultimei parti a domniei lui Cuza si cu atit mai putin inprima parte a domniei lui Carol de Hohenzollern. Dar in ultimul deceniual existentei sale, atunci clnd Romania isi cucerise independenta, s-a sim-it din nou nevoia de a se utiliza prestigiul european pe care arum virst-

nicul scriitor 11 avea. Inca din toamna anului 1877 Kogalniceanu, prie-27 Pentru participarea lui Alecsandri In guvernele din 1859-1860, vezi Dan Berindei,

;tivernele lui Alexandru Ioan Cuza. Lisle de minislri, In Revista arhivelor ", I I (1959), nr. 1,p. 148-149, 154.

28 Vezi G. C. Nicolescu, op. cil., p. 427 $i urm.29 Marta Anineanu, V. Alecsandri. Corespondentd, Bucuresli, 1960. p. 192.30 Idem, V. Alecsandri. Scrisori, Insemnari, Bucuresti, 1961, p. 30.

Publicatii partial un deceniu si jumatate mai tlrziu In Convorbiri literare ".32 G. C. Nicolescu, op. cit., p. 458; mai vezi I. HudiVi, Franla fi Cuza-Vodii. Looilura

do slat proirclald in 1863, Bucuresti, 1911, p. 90 $i urns.

37

www.dacoromanica.ro


tenul sau de tinerete, intentiona a-i incredin.ta agentia diplomatica de laBerlin, iar apoi, citeva luni mai tirziu, legatia de la Roma 33. Dar Alec-sandri a refuzat, ceea ce nu va mai face o jumatate de deceniu mai tirziu.Intro timp, in primavara anului 1882, poetul Incununat in 1878 defelib9i a intreprins un adevarat voiaj triumfal la Montpellier §i in sudulFran.tei, unde amintirea lui Alecsandri se mai pastra vie Inca patru de-cen.ii mai tirziu, cind aceleasi locuri vor fi vizitate de Elena V.A.carescu 34.

In 1881 Ion Ghica fusese n.v mit ministrul Romaniei la Londra. Virst-nicul poet a inceput §i el sa se gindeasca, a da curs invitatiilor ce i sefaceau de a ocupa un post similar si astfel s-a ajuns ca In primavaraanului 1885 Alecsandri sa porneascg spre Paris in calitate de ministruplenipotentiar 35. Prima vizita, chiar inainte de a se duce sa vada, legatia,a fost aceea pe care a facut-o vaduvei fostului sau prieten si domnitor,Elenei Cuza 36, si una dintre primele sale actiuni a fost organizarea par -ticiparii la doliul suferit de Franta prin moartea lui VictorHugo, al carui mare geniu a aruncat o stralucire aft de orbitoareasupra secolului nostru."37.

Timp de o jumatate de deceniu, Alecsandri a condus legatia romansde la Paris Intr -o perioada destul de dfficila, in. care politica oficiala. aRomaniei fusese orientate spre Puterile centrale. Destoinicul si inteligentulpoet a §tiut §i acum, la apusul vietii, sa se face cunoscut §i stimat fn cer-curile politice diplomatice din Franta. ... Sint obosit de mese, debaluri, de vizite, chinuri obligatorii a postului ce ocup"38, scria el cautind,mai ales in ultimii ani ai vietii, sa le ocoleasca, fn masura posibilului.Parisul nu-i mai aparea ca in tinerete. Ti descria acum ca acest furnicarurias, in care foiesc toate viciurile perfectionate ale civilizatiei moderne"38.

Boala 11 macina. In vara anului 1890, el s-a re'intors in Cara, in ul-timul sau concediu, parAsind fare s-o §tie, pentru totdeauna, postul saude ministru plenipotentiar. Oh ! dragul meu scria el lm Ghica la4/16 iunie ce bine e sa to regase§ti la tine acasa departe de maririlediplomatice si de discutiile politice"". Dar in aceeasi vara, inima gene-roasa nobila a poetului diplomat inceta sa mai bats.

Disparea unul din fauritorii statulm roman modern, om de cultura,admirat, dar si poet de lupta", care §i-a pus talentul in slujba implini-rii nazuintelor poporului sau. Alecsandri, scriitorul roman col mai cunos-cut in Europa epocii sale, a fost un permanent si neobosit propagatorliterar al cauzei poporului roman §i, totodata, in mai multe rinduri §imai ales in perioada fauririi statului national, ca §i In ultimii ani ai vietii,a dovedit o rare iscusinta diplomatica. De aceea el nu merits sa fie pre-tuit doar pentru versurile-i calde §i Inaripate, ca si pentru Intreaga-i acti,

33 G. C. Nicolescu, op cit., p. 577.34 Elena Vacarescu, V. Alecsandri, expresie a latinitalii romdnesti, In Calendarul femeii,

Cluj, 1929, p. 30, apud G. C. Nicolescu, op. cit., p. 617-618." El anunta vestea prietenului sau Ghica la 4/16 februarie 1885 (Marta Anineanu. V.

Al ecsandri. Scrisori, insemnari , p. 82).36 Idem, V. Alecsandri. Corespondenfa..., p. 22.37 Ibidem, p. 146.38 G. C. Nicolescu, op. cit., p. 640.39 Ibidem, p. 651.48 Marta Anineanu, V. Alecsandri. Corespondenfd..., p. 162.

5 St. Lstorie 2

romanesti

ri

www.dacoromanica.ro

264 DAN BERINDEI 8

vitate pe taximul culturii, ci qi ca unul din cei mai iscusiti diploma4iroman, ca tin stralucit reprezentant §i aparator al natiunii roman, alintereselor ei fundamentale.

VASILE ALECSANDRI DIPLOMATE

RESUME

Personnalite marquante de l'histoire de la Roumanie du XIX' siècle,l'un des leaders du processus historique qui s'est soldd par l'apparitionsur la carte de l'Europe de l'Etat roumain moderne, pate de prestigeuniversel, Vasile Alecsandri a ete en mome temps un diplomate talen-tueux. Diplomate revolutionnaire en 1848 1849, publiciste raarquanten Occident durant les annees suivantes, secrdtaire d'Etat et ministredes Affaires etrangeres de la Moldavie en 1858 1859, ministre des Af-faires etrangeres de la Valachie en 1859 1860, fondateur de l'agencediplomatique de la Roumanie a Paris, messages du prince Cuza en 1859 et1863, finalement ministre plenipotentiaire a Paris vers la fin de sa vie,void les moments les plus importants de Pactivite diplomatique d'Alec-sandri, prestigieux representant et defenseur de la nation roumaine et deses interks fondamentaux, caracterise a juste titre par N. Iorga comme« un pate combattant v.

www.dacoromanica.ro

PROIECTUL DE CONSTITUTIE AL LUI IOAN CIMPI-NEANU, IN CONEXIUNE CU ACTIUNEA SA PENTRU UNI-TATEA NATIONALA I CU IDEOLOGIA SOCIAL-POLITICA

A EPOCII SALEDE

VALERTU OTROPA

Printre cele mai caracteristice si importante acte progresiste cucontin.ut politic-juridic, din prima jumatate a secolului al XIX-lea, dintarile romane se numgra si proiectul de constitutie, care a fost IntoemitIn Tara Rornaneasca cu un. deceniu Inainte de revolutia, btughezo-demo-cratica din 1848 si a concentrat In formulari lapidare ideologia social-politica a Partidei nationale de aici, al carei conducator era loan Cimpi-neanu.

In elaborarea proiectului, contributia lui Cimpineanu a fost deci-siva ; de aceea numele sail este inseparabil legat de textul acestuia si tre-buie asezat pe frontispiciul lui 1.

Acest text, intitulat Constitutia rumanilor", Impreuna cu Actulde unire si independen.ta", proclamat cu foarte scurt timp Inainte deca.tre aceeasi grupare militants, si cu Actul de numire a suveranuluirumanilor", alcatuit concomitent cu proiectul si care constitute propriu-zis o sectiune introductiva, un. capitol Intregitor al sau, face parte dinansamblul actelor ce contin proiecte de constitutie, programe de reformesi revendicdri de drepturi, din tarile romane, din perioada destramariifeudalismului.

Aceste acte formeaza, prin numarul lor, prin bogatia continutuluifor si prin Insemnatatea problemelor pe care le ridica si a solutiilor pecare autorii for le propun on cauta sd, be impund, unul din mijloacelede exprimare cele mai Insemnate, una din manifestarile cele mai preg-nante ale conceptiilor social-politice si juridice din acea etapa de dezvol-

1 Manuscrisul original, cuprinzlnd textul bilingv (In limbile romAnii francezA) al pro-iectului, a fost descoperit de Cornelia Bodea, care a editat textul In documentata sa monografieLupta romdnilor pentru unitatea nationald 1834 1849, Bucuresti, Edit. Academiei, 1967, p. 220224. in lucrarea prezentA se utilizeazA textul din editia citata.

tomul 25, nr. 2, p. 205-281. 1972.

si

www.dacoromanica.ro

2C6 VALERIU $0TROPA 2

tare a societatii de pe teritoriul Romaniei. In ele se reflectil intereselede class ale diferitelor straturi ale societatii din acea vreme ; se reliefeazA,lupta, pentru dobindirea sau pentru mentinerea suprematiei economicepolitice ; se afirma contradictiile dintre grupurile sociale antagoniste. Nuin putine dintre ele ins./ in special in cele inaintate unor organe destat strain on in proclamatiile adresate poporului de atre revolutionari

iii afla expresia interesele intregii natiuni, ale tuturor claselor socialecomponente, se oglinde§te lupta pentru eliberarea tarii de asuprire exter-ns ; aceste acte, care dau glas aspiratiilor generale, vadesc orizontul na-tional al autorilor.

Prin sustinerea in scris on activitatea de realizare pe cale de actiunirevolutionare a acestor conceptii, clasele sociale in lupta au incercat §i

atunci and conceptiile §i interesele claselor respective corespundeau&Ali ascendente a dezvoltarii social-politice, tendintei de eliberaresocials i nationals au reu§it sa aijunga,, mai curin.d sau maifirzin, la concretizarea institutiilor §i a masurilor preconizate. 0 partedin procesul de realizare a avut loc inch in cursul perioadei amintite,prin adoptarea pe o cale sau alta a unora din institutiile masurile pro-puse. Numai ulterior revolutiei din 1848 (momentul culminant al acesteiperioade), ca o consecinta a formularii perseverente a revendicarilor §i adesfa§urarii actiunilor revolutionare de mare amploare de la sfir§itul peri-oadei, s-a ajuns, pe plan intern, pe cale de masuri legislative succesive,la realizarea in ansamblu a sistemului institutiilor politice-juridice cores-punzatoare dezvoltarii bazei social-economice, iar pe plan extern pe calede masuri politice curajoase on pe cale de lupta armata, la realizareaunni stat unit f}i independent.

Actele ideologice din acea, perioada, prin multiplicitatea aspectelorimplicatiilor, prezinta o deosebita complexitate, iar studierea for im-

pune, datorita acestor caracteristici, cercetarea in raport cu ansamblulvietii sociale din care fac parte, in conexitate cu celelalte aspect() aleintregului 2. Din cadrul acestui in.treg a§a cum subliniam intr-o lucrareanterioara ele nu pot nu trebuie sa fie detaate §i prezentatecomplet izolat73.

Aceasta constatare, valabila pentru ansamblul actelor, e valabilapentru partile lui, pentru fiecare act in parte, deci i i pentru actul in

cauza.Analiza acestuia impune, madar, o succinta schitare prealabilit a

conditiilor social-economice i politice care au determinat aparitia lui §icelorlalte acte ideologice contemporane.

In perioada care cuprinde a doua jumatate a veacului al XV111-lea§i intlia jumatate a veacului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltArii fortelor

2 V. I. Lenin, In lucrar ea Statistica sociologie, a demonstrat necesitatea studierii feno-menelor sociale In cadrul conditiilor concrete-istorice, necesitatea consider5rii faptelor In ansam-blul si In conexiunea for (Opere complete, ed. a 2-a, vol. 30, Bucuresti, Edit-politicA, 1964, p. 350).

3 Valeriu $otropa, Iniroducere bibliografie la istoria dreptului romdn, Cluj, CartcaRomaneascA, 1937, p. 12. Cf. tot acolo despre datoria istoricului dreptului de a pune evolutiaInstitutiilor In legAturA cu cea a Intregii vieti sociale, arlitind cauzele efectele In generallegAturile pe care be au acestea cu restul vietli sociale, din care ele fac parte integrantr.

§i

ji

tii

§i

Fji

si

pi

ci

si

www.dacoromanica.ro

3 PROIECTUL DE CONSTITUTIE AL LUI IOAN CIMPINEANU 267

de productie §i, consecutiv, a aparitiei §i accentuarii gradate a dezacorduluidintre acestea §i relatiile de productie, a avut loc in Moldova §i. TaraRom'aneasca, dupa, unele simptome premergatoare datind din perioadaprecedents, procesul destramarii feudalismului, prin descompunerea trep-tata a modului de productie feudal §i aparitia succesiva a unor elementeale modului de productie capitalist. Destramarea orinduirii feudale §iinfiriparea capitalismului s-au conturat tot mai clar in primele deceniiale secolului al XIX-lea, procesul intensificindu-se §i prezentind §i aspectenot in adincirea crizei orinduirii feudale §i in dezvoltarea relatiilor capita-liste de productie ; acest proces s-a accentuat progresiv, ajungind intr-ofaze acute catre mijlocul secolului al XIX-lea.

In acea epoch', pe plan intern, organizarea social-politica oglindeasuprematia clasei feudale, creatoare a statului de tip feudal, pe care itfolosea ca instrument de asigurare a intereselor sale §i de asuprire a cla-selor subordonate exploatate. Pe plan extern, situatia politica se carac-teriza prin dubla subordonare fall de puterea suzerana §i de cea protec-toare, acompaniata de frecvente ingerinte ale acestora in politica,interns.

In cursul acestei perioade de tranzitie de In feudalism In capitalism,lupta ideologica dintre nou §i vechi s-a manifestat deosebit de ascutit,fiind determinate nemijlocit de situatia econ.omica, §i politica a diverselorclase sociale §i de dezvoltarea for culturala. Clasele sociale ajunse, datoritasituatiei for economise, nivelului for cultural §i dezvoltarii con§tiintei forde class, la o conceptie ideologica proprie bine conturata, aflindu-se incontradictie antagonists sau neantagonista, cu alte clase on pa-tun sociale,§i-au aratat prin exponentii for punetele de vedere §i au propus on indicatsolutii privind organizarea statului, fie spre a o pune de acord cu dezvol-tarea bazei, fie spre a frina dezvoltarea acesteia. In cadrul acestei lupteideologice, paralela procesului inevitabil ad destramarii feudalismului §itrecerii pe plan economic de la vechi la nou, s-au manifestat curente deopinie progresiste §i curente de opinie retrograde. Cele progresiste aparti-neau in special claselor §i straturilor sociale, a caror dezvoltare economica,era impiedicata, care erau indepartate de la conducerea politica in cadrulstatului din acel timp §i, fiind purtatoare ale unei ideologii mai avansate,tindeau In instaurarea noului mod de productie §i In participarea la condu-cerea statului ; cele retrograde apartineau unor membri ai clasei feudale§i in special virfmilor acesteia, care tindeau, ca forte reactionare, la menti-nerea vechii situatii, a vechilor relatii de productie, la pastrarea vechilorprivilegii.

Lupta ideologica s-a accentuat cu deosebita putere in prima juma-tate a secolului al XIX-lea §i mai ales dupa mi§carea revolutionary din1821, modificinduli uncle aspecte dupa tratatul de la Adrianopol (carea adus uncle u§urari in raporturile cu puterea suzerana) §i dupa Regula-mentul organic (care a acordat unele drepturi boierimii midi §i maiputine burgheziei), ca'patind un caracter tot mai complex §i pregatindterenul pentru revolutia din 1848, ce avea s'a' ajunga In cea mai raspicataexprimare a punctului de vedere al noii clase, care, conform legilor dezvol-tarii sociale, trebuia sa preia rolul conducator in societate, in actele ela-borate in focal revolutiei.

www.dacoromanica.ro

268 VALERN $OTROPA 4

O intreagd serie de memorii, proiecte de constitutie, prog,radne dereforme sau de organizare a statului din aceastd perioada 4, au nazuit,pe de o parte, sd inspire, sä faciliteze on sd obtind pe diferite cai aplicareaunor solutii de reorganizare a statului, prin preconizarea adoptdrii unorinstitutii norme care dupd cum memoriile, proiectele i programeleemanau de la un.a, sau alta din clasele sau pdturile sociale ale vremiiurmgreau fie rasturnarea i inlocuirea totald, fie numai modificarea par-tialg, prin aducerea unor schimbgri sau ameliordril a vechiului mecanismde stat (cu pdstrarea insg, in acest din urml caz, a esentei vechii orindui-ri) ; pe de altd parte, au nazuit sd obtina o imbunatAtire a raporturilorexterne fie prin abolirea, totald a relatiilor de suzeranitate, fie prin limitareacontinutului for la minimum posibil.

Circumscriind fn time cercetarea elementelor social-politice careau cauzat si a evenimentelor care au inlesnit alcdtuirea, proiectului deconstitutie din 1838, constatam in anii imediat apropiati conceperii acestuiact o relief are tot mar intensd a fenomenelor relevate un avint al produc-tiei §i o ascutire a luptei sociale §i nationale.

Dupd intrarea in vigoare a Regulamentului organic $i instaurareala 1834 a domniilor regulamentare, a urmat o scurta perioada de aparentdrelaxare a activitgtii ideologice revendicative a paturilor nernultumite.In cei dintli patru ani de ocirmuire (1834 1838) ai domnilor regulamen-tari se aduc doar unele modificgri pe tale legislativa actului fundamental.Dar relaxarea amintita a fost, accentudm, nu.mai aparentd $i de scurtdduratd. 0 noun epocd de intensd activitate (1838 1840) se pregrttea.Este epoca aparitiei proiectului studiat.

Dezvoltarea social-economicd, contemporand actului cercetat pos-tula tot mai imperios punerea de acord a suprastructurii cu baza. Crizaorinduirii feudale se adincise dupd, desfiintarea, monopolului turcescedictarea celorlalte mdsuri favora,bile cresterii fortelor de productie lgr-girii pietei nationale. Relatiile de productie capitaliste se dezvoltd acumintr-un ritm mai accelerat. Clasa burghezd devine mai numeroasd $i maicomplexd ca structure. Procesul de formare a natiunii a ajuns in fazade incheiere, conturindu-se tot mai clar si mai hotarit ideile unitgtiipolitice. Un impuls la declansarea unor actiuni politico- ideologice formeazd

situatia precard a Principatelor in raporturile cu statele stigine mai mari.Actiunile impotriva opresiunii externe provenita din partea unor statefeudale limitrofe se manifestd In unele ocazii cu deosebitg acuitate. Ca oprevestire a revolutiei din 1848 an loc miscari revolutionare (la 1840in Tara Romaneasca, la 1846 in Moldova), In care clasa burghezd participdtot mai activ, miscari nazuind, pe plan intern, la rasturnarea dominaticimarii boierimi si la lichidarea relatiilor feudale, iar pe plan extern larealizarea independentei.

4 Despre ansamblul acestor acte se trateaza In lucrarca de sinteza Intocmita de sub-scmnatul In cadrul planului stiintific al Centrului de stiinte sociale Cluj, intitulata Proieelele deconstilufie, programele de reforme si pelifille de drepluri din Wile romdne In perioada deslramariifeudalismului (ms. In curs de publicare). Un repertoriu al memoriilor si al proiectelor de reformedin o parte a acestei perioade (1769-1830) si a teritoriului Romaniei (Tara Romaneasci). siMoldova) a Intocmit Vlad Georgescu, Memoires et projels de reforme dans les principaules rou-maines 1769 -1830, Bucarest, 1970.

tai

ri

Ii0i

www.dacoromanica.ro


Suprastructura politics -juridic* devenind anacronic1 i insuficienta,pentru descatusarea complefa a noilor forte de productie i pentru rea-lizarea aspiratiilor sociale i nationale, spar asociatii si grupari care tiedla inlaturarea orinduirii existente, fie ele societati sau asociatii literare,care urmaresc ins/ scopuri politice (Societatea filarmonica," dinBucuresti la 1833, Asociatia, literara a Romaniei" tot in Bucuresti, la1845, Maga, care trebuie mentionata Societatea pentru Invat/turapoporului roman", fundata, in 1839 la Paris, dar cu preconizarea unni aldoilea sediu la Bucuresti), fie asociatii grupari secrete cu scopuri revo-lutionare (cea a lui Cimpineanu In Tara Romaneasca la 1838; a comisuluiLeonte Radu in Moldova. la 183-9-,V, Filipescu in Tara Roma-neascI la 1840, FrAtia" la 1843 in Bucuresti, Asociatia patrioticl" inMoldova la 1846). Compuse din membri proveniti din diferite clase sociale.i mai ales din membri ai burgheziei ai boierimii liberale formati subinfluenta ideologic/ a principiilor revolutionare si a romantismulm fran-cez, in cadrul acestor grupari ideologia burgheza ajunge s/ se im-puna, In detrimentul celei feudale, chiar membrilor clasei boierestiin special celor tineri partasi la aceste grupari. Gindirea economica,politica-sociala, progresista, is un deosebit avant in. ultimul sfert de veaoanterior revolutiei din 1848, exprimindu-se In carpi, in invatamIut, inperiodice, in programele, manifestele painfletele politice. In specialin ultimul deceniu dinaintea anului 1848 a avut loc o intens/ activitatede pregatire ideologic*/ a revolutiei. Elementele progresiste ale societatiiromanesti, Inarmate cu o profun.da, cunoastere a acestei societati si a dezvol-tarii ei istorice, provenite din amintitele straturi sociale, luind contactcu ideologia mai inaintata a tarilor burgheze din Apus, foloseste acea ideo-logic In mod realist, In scopul rezolvarii In eft mai bone con.ditii a pro-blemelor locale. Ioan Cimpineanu, Nicolae Balcescu, Cezar Bolliac, GrigoreAlexandrescu, Ion Ghica, Nicolae Kretzulescu, Alexandru G. Golescu(Negru), fratii Radu Alexandru C. Golescu, Ion Voinescu II, DumitruFilipescu in Tara Romaneasca, Mihail Kogalniceanu, Vasile Alec-sandri, Constantin Negruzzi, Alecu Russo, Costache Negri, Teodor Ras-canu v.a. In Moldova se situeaza in fruntea acestor elemente. Dupa cumse remarca, majoritatea acestor nume sint purtate de viitori fruntasi airevolutiei din 1848. Cu dreptate s-a subliniat, asadar b, ca," in. orientareaactiunilor si in sprijinirea, planurilor lui Cimpineanu au jucat rol decisivuncle elemente, atunci tinere, ale generatiei de la 1848, care In acel anrevolutionar vor dezvolta $i duce mai departe programul Indelung pregatitce in 1838 se afla, intr-un stadiu avansat de elaborare.

La inceput se pune accent mai ales pe problemele national-politice.Astfel, In 1837, in Revue des deux mondes", Mihail Anagnosti pledeazapentru ema,nciparea Principatelor de sub suzeranitatea otomana, sau aaltei puteri feudale, pentru ,,chemarea for la viata", renasterea," forprin independent/ i unire. In 1838, Ion Ghica, In brosura Poids de lalfoldo-Valachie dans la question d'Orient, aparuta, tot la Paris, propune con-stituirea din cele doll/ Principate a unui stat independent, cu rang doregat, care sa, serveasca, drept obstacol in calea veleitatilor do expansiuneale marilor state feudale vecine.

6 Vezi, in acest sens, Cornelia Bodea, op. cit., p. 12 sqq.

si

gi

gi

gi

of

gi

gi

11

s.a.

www.dacoromanica.ro

270 VALERIU *OTROPA 6

Este caracteristicd pentru epoca anilor 1838-1840 §i in specialpentru activitatea de atunci a lui Ioan Cimpineanu §i a tineretului pro-gresist care-1 sprijinea ridicarea luptei pentru ideea unirii politico, de el§i partizanii sdi, pe o treapta superioard fatd de trecut, ajungindu-se lasituatia ca un agent polonez care era in relatii cu el putea scrie la 1838ca ideea unirii tuturor populatiilor romdne§ti sub acela§i sceptru ocupatoate min4ile"8. Gruparea in fruntea cdreia se afla Cimpineanu formula,concis, ideea unirii, in acela§i an, dupe ce constata ca cu un teritoriuimpartit §i risipit ar fi cu neputintd pentru roman sa se inipotriveascdprin ei 111§I§i puternicelor imperil care ii inconjoard", in acest memorabilpasaj : Staruim asupra necesitatii realizdrii fuziunli tuturor populatiilorromane§ti §i a reuniru for sub acela§i sceptru"7.

Calea considerate, in mod just §i realist, ca necesara pentru infdp-tuirea statului national era ridicarea armata. Deja in 1837, la o confe-hap' tinuta intro mai multi frunta§i roman §i polonezi la Paris, parti-cipantii roman an preconizat o rascoald menita a realiza marele statunitar Dacia", hotarindu-se ca trei dintre din§ii : doi G(olescu) §i unK(retzulescu) sa piece intard sere a oferi conducerea in acest scop unui oniinfluent" de aici : Ca(mpineanu)8.

Dar revendicirile sociale nu intirzie sa se produce, aldturi de celerationale, cu deosebitd tdrie. Programele de ref orme burghezo-liberalebleep sa se exprime pregnant in acela§i an 1838, until din promotorii forbind de asemenea, intro altii, loan Cimpineanu, lingd care se aliniaza,intru sustinerea acelora§i idei, elementele progresiste ale intelectualitatiimuntene, provenite din diverse categorii sociale. Actiunea condusd do elin acest sens, adicd in sensul proinovarii unei transformdri sociale pro-gresiste, era inlesnitd de dubla sa calitate : de membru al Adunarii Ob-§te§ti §i de frunta§ al grupdrii politice formate in sinul Societatii filar-monice, grupare care urmarea realizarea unor teluri social-politice progre-siste, Ca, de pildd 9 : garantia colectiva a puterilor europeue consecutivdesflintarii protectoratului wrist, dezrobirea tiganilor, egalitatea in fatalegii §i in materie de impozite, libertatea tiparului, responsabilitateamini§trilor, emanciparea mandstirilor inchinate, generalitatea §i gratuitateainvdtdmintului.

Intr-o scrisoare din 1 decembrie 1838 adresata lui Adam Czartoryski(conducatorul emigrantilor polonezi), Cimpineanu sintetiza prommul sau

6 Scrisoarea agentului \Verner- Woronicz Care Czartoryski, seful emigratiei polone,din 10 decembrie 1838, publicata la P. P. Panaitescu, Planurile lui loan COmpineanu pentruunitatea nafionala a romdnilor. Legaturile lui cu emigralia polona, In Anuarul Instilutului deistorie nalionald, Cluj, III, 1924-1925, p. 95. Deci, cum s-a remarcat, ideea ernancipArii ratio -nale ocupa primul plan In complexul ideologiei din acel moment istoric (cf. Constantin VlAdut,Ion Cdmpineanu (1798-1863), In Analele Institutului de sludii istorice si social-politice de petinga C.C. al P.C.R., 1968, nr. 5, p. 130).

7 Fragment din declara%ia de principii de la 1 noiembrie 1838,1a P. P. Panaitescu, op. cit.,p. 88, si la Cornelia Bodea, op. cit., p. 217.

8 In sensul ca persoana indicate prin literele Ca era Campineanu si ca actiunea a avutloc In 1837, vezi argumentele la Cornelia Bodea, op. cit., p. 13-15, de unde e redat $i pasajulprivind preconizarea rascoalei. Capitala viitoarei Dacii marl" trebuia.sa fie Bucureltiul,orasul In care doi din cei trei emisari au ajuns in 1838 (ibidem, p. 15).

9 Vezi I. C. Filitti, Domniile romdne sub Regulamentut Organic, 1834-1848, Bucuresti,1915, p. 112-113. Cf. I. Eliade-Radulescu, Issachar sau Echilibru intre antiteze, 1859-1869,p. 63.

www.dacoromanica.ro

7 PROIECTUL DE CONSTITUTTE AL LUI IOAN CIMPINEANU 271

Si al partidei nationale din Tara Romaneasca, pe care it caracteriza ca unprogram de libertate §i de regenerare. Acest program, arata el, preconiza,pe de o parte, realizarea obiectivelor de ordin national si politic : inde-pendenta prin eliberarea tarii de sub suprematia imperiilor vecine (cu ras-cumpararea de la turci a tributului) si prin excluderea oricarui amestecstrain in administratia interns 10, constituirea unui regat al Daciei"prin reunirea tuturor romanilor sub acelasi sceptru-,---intarirea dommeiprin asigurarea contra ambitiilor prin introducerea principiului ereditatii.Dar tot acest program inscria, printre punctele esentiale, obiectivulfundamental de ordin social : asigurarea bunei stari tuturor claselor farceexceptieu. Iar intr-o alts scrisoare, In care vorbea despre idealulscopul romanilor, Cimpineanu definea acest ideal §i scop nu numai printermenii : unire si independents, dar prin libertatea claselor sociale",conchizind ca acest ideal complex 2,e scopul nostru suprem"12.

Ideologia lui Cimpineanu si a tinerilor sal colaboratori sprijini-tori nu era, asadar, unilaterala in continut, ci multilaterala, iar ca originiea relief a atit preluarea unor idei autohtone naseute din propriile nevoi

aspiratii ale societatii romanesti, mostenite i adaugite in cursul deco-niilor anterioare, cit influenta iluminismului, liberalismului, romantis-mului si a ideilor revolutionare franceze, influents supusa unei stricteselectari tji unei interpretari creatoare potrivite conditiilor

incadrarea lui loan Cimpineanu in miscarile politice progresisteinitiate de grupari formate din membri ai Adunarii Obstesti sau ai unorasociatii literare a avut un efect practic determinant in desfasurarea unoractiuni care au pregatit revolutia din 1848, militind deja cu un deceniumai devrenie pentru majoritatea color mai importante idealuri ale aces-teia. Activitatea lui si a colaboratorilor sai s-a desfasurat pe diferitein general in doua moduri, prin doua metode de actiune : pe de o parte,in mod deschis, pe fats, in cadrul Adunarii Obstesti (in prima faza a afir-marii sale), pe de alts parte (in a doua faza), prin actiuni cu caracterconspirativ", prin incercarea de organizare in secret a fortelor nationalssi de coordombre a for cu alte forte ce aveau interese similare sau mani-festau simpatie pentru Cara noastra"13. Caracterul conspirativ al actiu-nilor din a doua etapg, rezulta, intre altele, din corespondenta lui Cimpi-neanu din acea etapa, precum si din obligarea prin juraminte a semnata-rilor Actului de unire si independenta", in finalul actului, la pastrarea

10 Se precizeazd aid ca romilnii se afla fats In fata cu trei imperii care vor sii-i protejezepentru a-i aservi".

11 Textul la P. P. Panaitescu, op. cit., p. 89-90 (despre continutul acestei scrisori, vezisi N. Iorga, Istoria romdnilor, IX, Bucuresti, 1939, p. 23-24) ; cf. si scrisoarea lui Cimpineanucare acelasi din 10 decembrie 1838, in care insista din nou asupra nevoii de a reuni pe romaniidin toate tdrile, pentru a fi in stare sd-si apere prin ci WOO teritoriul (ibidem, p. 91-92).

12 Vezi Al. Lapedatu, Ion Cdmpineanu (1798 - 1863), Bucuresti, 1937, p. 17.13 C. Vladut, op. cit., p. 130. Aceste actiuni sint amplu descrise la P. P. Panaitescu, op.

cit., si, pc baza unei documentatii mai largi, la Cornelia Bodea, op. cit.; vezi si Istoria Romoniei,vol. III, Bucuresti, Edit. Academiei, 1964, p. 990, 1 028-1 029, 1 064; N. Iorga, op. cit., IX,p. 22-24 ; N. Iorga, Generafia de la 1840 ,si 1848 fafa de concepfia unitafii politice, in Neamulromilnesc", XVII (1922), 28 mai si 3 iunie, precum si, in general, Ion Ghica, Ion Cermpineanu,discurs de receptie rostit la Academia Romani& la 28 martie 1880, introdus sub nr. XXV incolectia de scrisori catre Vasile Alecsandri, republicat in Ion Ghica, Opere, I, Bucuresti, Edit.pentru literaturd, 1967, p. 412-430.

locale.

fiof

ssf

¢f

fji

gisi

www.dacoromanica.ro

272 VALERIU OTROPA 8

.secretului asupra acelui act si asupra intelegerilor stabilite in legatura cua Iiunea, pina, in momentul reusitei acesteia.

In mod intemeiat, Ion Ghica, unul din corifeii revolutiei din. 1848,in discursul de receptie rostit in 1880 la Academia Romans, cuprinzindbiografia lui Cimpineanu, a elogiat rolul de precursor al acestuia, caracteri-zindu-1 oparator aprig al drepturilor nationale", evidentiind rolul luiin lupta politica $i recunoseInd ca, el a redeschis aceasta lupta si a inscriso paging frumoasa in istoria politics a Orli prin apararea ce a sustinutin contra acelor care voiau sa ne rapeasca autonomia"". Ceea ce nu a subli-niat in suficienta masura Ghica (in afar& de menDionarea participariiunor deputati solidari cu el la actiunea din cadrul Adunarii Obstesti)este faptul ea, in actiunea sa, Cimpineanu nu a fost singur, ci a fostajutat, in diferitele etape §i aspecte ale ei, de multipli si diversi colabo-ratori, fie acestia sprijinitori, sfatuitori sau comilitanti, fapt care a fostpe deplin evidentiat de noua istoriografie (vezi nota 5). 0 suit' demomente principale ale vietii sale ne invedereaza atit rolul si realizarilelui proprii, cit mai ales concordanta for cu ale altor participanti la acealupta. Astfel, cu ocazia reinfiintarii armatei nationale, cintata cu atita,avint de Vasile Cirlova, Cimpineanu a intrat in armata, la 1831, dinacelasi imbold patriotic ca si Balcescu, Cirlova §i altii. Rolul lui insufle-titer in miscarea teatrala si literal* deslasurat in calitatea de frunta§ alSocietatii filarmonice, era pe linia conceptiilor si a actiunii colaborato-rilor sai mai batrini si mai tineri. Rolul politic indeplinit ca deputat inAdunarea Obsteasca, s-a intregit cu ajutorul primit din partea altor mem-bri ai acestui corp reprezentativ, care s-au grupat in jurul sau. Distin-gindu-se prin lupta depusa in cadrul acestei Adunari pentru apararea imp°.triva introducerii in Regulamentul organic a unor prevederi care ar fipus Tara Romaneasca sub o tutela si mai apasatoare din partea curtilorsuzerana si protectoare, el s-a impus ca sef al actiunii politice ulterioarede mai mare amploare, prin intermediul careia s-a urmarit in principalrealizarea unui stat national independent. Prin calatoriile efectuate invederea obtinerii unui sprijin extern, prin stabilirea unor legaturi cu emi-grantii polonezi, ce urmareau eliberarea Poloniei de sub ocupatia strains,el a cautat calea de realizare a statului ronAnesc unitar, intrevazut deo serie de spirite entuziaste, care au preconizat in acel timp infaptuireaideii unirii, ce avea sä alba loc doar mai tirziu $i in etape. Ca dovadaca nu numai conceptiile sale nationale, dar $i cele sociale erau progTesiste

ca un semn al tariei lor, reliefata prin tendinta lui de a le infaptui, dea le traduce in viata tendinta concordanta cu aceea a celor mai avan-sate elemente din vremea sa serveste, intre altele, si faptul ca, preocu-pat de soarta claselor celor mai oprimate din acel timp, robii siel a trecut la masuri practice in favoarea acestora prin eliberarea robilorsi desfiintarea clacii de pe mosia sa 15.

Cea mai importanta categoric din ansamblul realizarilor lui Cimpi-neanu o formeaza formuliirile programatice ale ideilor de progres social

14 Ion Ghica, op. cit., I, p. 413.15 Ibidem, p. 421.

§i,

clacaon,

www.dacoromanica.ro

9 PROIECTUL DE CONSTITUTIE AL DUI IOAN CIMPINEANU 273

§i national care-1 frdmintau atit pe el, cit §i pe celelalte elemente progre-siste contemporane ale societdtii noastre, formulari sistemauice elaboratein parte de el singur, in parte In colaborare Cu unii dintre tovardsii saide actiune §i cuprinse in. esentd in proclamatiile de drepturi §i proiectelede organizare statala din noiembrie 1838. Aceste acte, impreund cu ac-tiunile desfasurate pe fatd on in secret §i cu ideile expuse in corespondentaadresata unor personalitati marcante strain, fi asigurA un loc de cinstein galeria marilor luptAtori pentru progres social si libertate nationals dinsecolul al XIX-lea din Cara noastra.

Prin activitatea sa ideologies, intensificath §i ajunsa, la punctul culmi-nant in 1838, el a cautat sd, precizeze §i sa largeascd, programul grupAriiconstituite sub conducerea sa, mergind pins la intocmirea, cu ajutorulunor coredactori, a unui scurf, dar substantial proiect progresist de consti-tutie. Acest proiect venea sa completeze declaratia de principii a Partideina,tionale din Tara Romaneascd, elaboratd la 1/13 noiembrie 1838 subuumele Act de unire §i independenta"16.

in acea declaratie, membrii acestei partide, adunati ca sa proclamedrepturile locului for §i a expune plingerile", se ridicA impotriva incdledriide catre marile puteri feudale vecnie a libertdtii patriei si exprimd cu deo-sebita forte si claritate ideea unitAtii tuturor romanilor §i cea a indepen-dentei for nationale, indicind, printre telurile lor, §i pe acela ca un noutrup de legi politice publice §i civile (printre care se intelege in primul rindproiectul de constitutie, ca lege fundamentals a statului. n. n.), sava alcatui pentru populu roman slobod si independent", precum §i alegerea,unui suveran al rumanilor" care sa respecte prevederile actului de unire

independents §i cele ale actului separat de numire a sa 17.Deosebit de originalA este incercarea de a preciza principalele inda-

toriri ale unei nation fatA de ea insAsi : a se conserva si a se perfectiona,in care scop fiii ei an obligatia a se apAra contra tiraniei, spre a salvapatria. CetAtenii scrie actul au datoria sfinta dA a lua iniciativa,da a sit apara impotriva tirani(e)i, dA a izbAvi patria, caci izbeivireanorodului este cea dintiia lege"18. Vorbindu-se de drepturile" §i liberta-tile" inculcate ale patriei, do suveranitatea" romaneascd ce trebuiesalvatd, de realizarea patriei libere", se declard in acest scop ruptAlegAtura dintre romitini §i PoartA, cu rascumpararea tributului, asiguratAprin o dare extraordinarii, in sarcina tutulor romanilor MIA cid osabire,dupd, stared §i puterea fiecAruia"19. Se preconizeazd un stat independent

unitar, care sa, cuprindA pe toti membrii imprdstiati (epars) ai natiei(toate nadduldrile raspindite ale neamului"), ce trebuie sa formeze unsingur popor, cirmuit de acelasi §ef §i condus de aceleasi legi (unulsingur norod obldduit da catre unul §1 acelasi sef §i stdpinit da aceleasi

10 TeN.tul integral al accstui act de deosebita importanta national-istoricil a Post editatin ambele variante : In cea ronailneasca de Cornelia Bodea, op. cit., p. 216-218, si In cea Iran-cczil de P. P. Panaitescu, op. cit., p. 87-89.

17 Vezi fragmentele sus citate, la Cornelia Bodea, op. cit., p. 216 $i 218.18 Cornelia Bodea, op. cit., p. 217. Ultima propozitic, redata In versiunea francezil prin

cuvintele le saint du peuplc est la premiere des lois", releva influenta vaditii a dictonului latinSofas reipublicac stiprema lex este.

19 Didern, p. 218. Modul de repartizare a acelei ddri, propus In act, forma o aplicare aprincip iului egalitatii In materic Iiscala.

tji

si

www.dacoromanica.ro

274 VALERIU $0TROPA 10

legi")20. Se prevede ereditatea tronului In familia celui ce va fi ales, iaracestuia i se impune obligatia de a giura nu numai a pazi condi-Vileacestui act vi acelea ce sa vor Inscrie in daosabitul act al numirii, ci Incada a face (ferici)rea rumanilor, a dobindi indepen(denta), a face aliati viprieteni lo(cului)"21. Observatia c5, Regulamentul organic, fiind redactatIn timpul unei ocupatii militate vi numai de catre o parte a celor care arfi trebuit sap' fie chemati la elaborarea lui, reprezinta un act tranzitoriu,e dublata de afirmarea necesitatii stringente a reformariiinstitutiilor vici-oase prin sine Insevi, nu numai prin modul for de adoptare. Acestei necesi-tati imperioase cauta sa raspunda proiectul de constitutie completat cuactul de nnmire a unui conducator de stat, care, potrivit actului de unite§i independenta, trebuia sa fie un. roman (rata precizarea clasei sociale)ce se bucura de increderea publica vi e cunoscut prin virtuDile vi patriotis-mul sau : lui Ii jur5, semnatarii actului, In Incheiere, ascultare vi credinta,angajindu.-se sa-vi sacrifice vietile vi averile pentru independenta patriei Zia.

Dat fiind c5, fragmentele citate contin preconizari privind masuricare in ca fond de domeniul reglementarilor constitutionale, rezulta cauncle prevederi ale Actului de unite vi independents" completeaza saulamuresc Intr-o annmita masura prevederile proiectului de constitutievi ale Actului de numire a suveranului" vi ca, prin urinate, pentru a cu-noavte integral sistemul politic-constitutional conceput de Partida natio-nala, in frunte cu Clmpineanu, e necesar sa ne adresam catre toate acestetrei acte redactate aproape concomitent, precum e necesar, cum vomvedea, sa ne adresam pentru lamuriri vi precizari complementare vicatre corespondenta acestuia on a contemporanilor

Actul de numire a suveranuluirumanilor" s-a Intocmit la 5/17 noiem-brie 1838 vi a continut, In afara de vase articole introductive, relative laacea numire, In care erau Inscrise masurile pentru perioada de constituirea noului stat, vi proiectul de lege fundamentals pe care 1.1 studiem. Cuprin-derea textului constitutiei la sfir§itul actului de numire a conducatoruluilarii a fost determinate de prioritatea temporala atribuita intrarii in vi-goare a acestui act, aplicarea constitutiei fiind prevazuta sa in.ceapa, po-trivit conceptiei autorilor actului, numai dupa efectuarea alegerii suvera-nului §i dupa realizarea de catre popor sub conducerea acestuia vi recuuoav-terea pe plan international a statului unitar vi independent.

Yn articolele de numire a suveranului 22, se preconizau masuri tranzi-torii importante pentru perioada de la data alegerii acestuia §i pins laterminarea razboiului pentru independents, ce se prevazube ca urma sainceapa In urma alegerii sale pe tale revolutionara. Se acorda suveranuluipe tot acest rastimp (cu adaosul : vi ping and Cara va fi Intarita prinaliante §icetati), putere dictatoriala ; se Inscria obligatia de a fi osta§ pentrutoti romanii In stare a purta armele ; se prevedea pedepsirea cu moarteaa tuturor tradatorilor dovediti din acest timp (intelegIndu-se prin tradaresau vinzare" lipsa Intru discipline, nesupunerea, neIngrijirea la a saledatorii" ; cercetarea era atribuitg, unei comisii compuse din trei membri,iar pentru executia pedepsei era prevazut un termen scurt, de 24 de ore) ;

20 Ibidem.zl Ibidcm.212 Ibidem, P. P. Panaitescu, op. cit., p. 89.22 Vezi textul for la Cornelia Bodea, op. cit., p. 219 220.

sai.

www.dacoromanica.ro

11 PROIECTUL DE CONSTITUTIE AL LUI IOAN CINIPINEANU 275

dreptul de grafiere vi de comutare a acelei pedepse era rezervat pentrusuveranul dictator" ; impozitele din perioada razboiului pentru indepen-denta (care, se subintelege, urmau sä fie prelevate la ordinul exclusiv alsuveranului cu puteri absolute in acea perioada) aveau sa fie limitatenumai de trebuintele statului vi cheltuielile razboiului" ; se limita inultimul articol, din nou, durata puterii dictatoriale a suveranului, aducindu-se precizarea ca ea va Inceta de drept la implinirea a vase luni de larecunoavterea independentei romanlior de catre toate puterile strain ; vise prevedea, pentru acest conducator de stat inzestrat cu puteri cvasi-absolute pe intervalul planuitului razboi de independents vi al scurteiperioade amintite de dupe terminarea lui, obligatia de a promulga, inacel moment, Constitutia al carei text era acolo anexat.

Cele trei acte, care inmanuncheate formeaza un Intreg indivizibil,rod al ideologiei unei grupari inchegate din elemente inaintate provenitedin boierimea liberals vi din burghezie, reliefeaza pregnant lupta pentruprogres vi pentru libertate interns vi externs din acea perioada. Eedactareaproiectului de constitutie demonstreaza in plus, vi in acest caz, adevarulformulat de Lenin ca toate revoluDiile burgheze urmaresc crearea unui regimconstitutional 23, adica, a unui regim care are la baza, o lege fundamentalsce garanteaza libertaDile vi formele de stat burgheze.

Constitutia rumanilor", cuprinsa in ultimul articol al Actului denumire al suveranului rumanilor", confine o serie de puncte sau para-grafe indicate prin literele a r. Faptul ca in textul punctului r se facetrimitere la un punct t care se afla intr-un fragment pierdut constituie odovada in sensul ca proiectul era alcatuit din mai multe puncte decit celeconservate ; prin urmare, ca textul lui nu ne-a parvenit integral. Reconsti-tuirea prevederilor mai importante din unele puncte cuprinse in textulInc a, neaflat se poate face pe baza anumitor precizari sau referinte, exis-tente in diverse corespondents pastrate. Textul cuprinde doua versiunijuxtapuse : una romans, alta franceza, intro care deosebirile Ant foartemici (ele vor fi semnalate pe parcurs). La redactarea versiunii franceze,contributia lui Felix Colson, secretar al consulatului francez din Bucurevtivi autos ulterior al unor pretioase scrieri despre farile roman, a fost esen-fiala. El pare sa fi colaborat cu Cimpineanu vi la formularea tehnica a uno-ra din prevederi.

Constitutia Incepe prin a arata, la punctul a, ca, statul proiectat alTarn Romanevti este o Zara a libertalii, un loc slobod" pentru toti ceicare locuiesc in el vi proclama, In acelavi punct, inalienabilitatea teritoriuluifarii. Din capul locului, deci se releveaza caracterul progresist al actuluivi orizontul national al autorului. Prima parte a punctului a este, evident,o expresie a liberalismului, a curentului ideologic exprimind conceptiaeconomics vi politica, progresista pentru acea vreme, elaborate de ideologiiburgheziei in ascensiune in cursul luptei contra feudalismului vi absolutis-mului monarhic, prin care, preconizindu-se egalitatea in drepturi a oame-nilor vi a nafiunilor, proclamindu-se libertafile cetatenevti vi urmarindu-segarantarea drepturilor individuale fall de arbitrarul guvernamental, seadopta ideea instaufa'rii regimului constitutional-parlamentar, a limitariiputerii suveranului prin parlament, a independentei puterilor legiuitoare

23 V. I. Lenin, Opere complete, ed. a 2-a, vol. 16, Bucure§ti, Edit. politick 1963, p. 14.www.dacoromanica.ro

276 VALERIU $OTROPA 12

§i judecatoreasca fata de cea executive, iar In economie acea a libereiconcurente §i a neinterventiei statului. A doua parte a acestui puntreprezinta o valorificare a dreptului istoric, care pretinde mentinerea inte-gritatii teritoriului locuit §i stapinit de veacuri de o najiune §i se opuneacapararii unor parti ale acelui teritoriu de catre alte state sub pretextulprimatului fortei.

In punctele imediat urra'atoare se proclama drepturile omului §i ceta-teanului. Este obipuita declaratie de drepturi, exprimata In unele cazuriseparat, in acte aparte, cuprinsa apoi in textul constitutiilor §i proiectelorde constitutii burgheze.

In primul rind 24 se trateaza despre egalitate, precizindu-se ca totiromanii shit egali in fata legii (deopotriva inaintea pravilii"), toti sintadmisibili (priimiti") In posturile civile §i militare, toti contribuie la sar-cinile statului a§a cum va stabili Adunarea natiei". Prin proclamareacu prioritate a egalitatii tuturor claselor In fata legii, functiilor §i impo-zitelor §i prin acordarea atributiei fixdrii impozitelor in competenta uneiAdunari reprezentative a Intregii natiuni, proiectul cauta sa desfiintezeIn primul rind racila cea mai evident& §i mai grave a vechiului regiinfeudal : inegalitatea Intre persoane, provenita din apartenenta de clas4 ince prive§te situatia politica §i juridica. Am subliniat mai sus (la nota19) ca modul de repartizare a darii extraordinare percepute in vederea ras-cumpararii tributului este de asemenea o aplicare a principiului egalitatii.0 aplicare a aceluimi principiu formeaza §i prevederea introducerii votaluiuniversal, care forma o idee scumpa lui Cimpineanu (vezi mai jos).

Apoi 25, proiectul proclama §i incearca sa formuleze garant ii privindlibertatea omului sub unele din multiplele ei aspecte : libertatea individuals,libertatea tiparului, libertatea cuvintului. In ce prive§te primul aspect,se prevede c6, libertatea individuals este garantata, ca nimeni nit poate fiurmarit §i arestat decIt in cazurile prevazute de lege §i dupe forniele pre-mise de ea, ca nimeni nu poate fi pedepsit inainte de a fi judecat. Liber-tatea tiparului este garantata prin prevederea ca toti romanii an dreptulde a publica §i a tipari parerile lor. Se stabile§te totodata ca toti romaniislut raspunzatori, potrivit prevederilor legii, pentru scrierile, cuvintele

faptele lor, lasindu-se legilor speciale precizarea cazurilor §itilor raspunderii. Prin specificarea privitoare la cuvintele" lor se su.binte-lege libertatea cuvintului, In limitele ce se vor determina de legile ordinare.Prin specificarea privitoare la faptele" lor, completata cu interdictia,mentionata a urmaririi §i a arestarii in afara cazurilor prevazute de lege,se exprima principiul fundamental de drept penal nullum crimen sinelege". Tot o aplicare a principiului libertatii formeaza §i preconizarea elibe-rarii claca§ilor din raporturile de servitute feudala (despre care vezi maideparte). In afara de libertatea personalti, cu care se ocupa In proiect,Cimpineanu §i ceilalti membri ai Partidei nationale erau preocupati In eelmai malt grad de realizarea §i asigurarea libertafii nationale, a libertatiiIntregului din care facea parte fiecare roman, care pentru ei forma o con-ditie a celei dintli §i In vederea careia era preconizata o suits, de masuri

24 Pct. b al proiectului.21 Pct. c d.

modalita-gi

www.dacoromanica.ro


in Actul de unire si independentg" si in Actul de numire a suveranuluirumanilor" : ruperea legaturii cu Poarta, ra'scumpgrarea tributului, torti-ficarea tariff, razboiul de eliberare, incheierea de aliante etc.

In continuare, dupg valorificarea in modul argtat a lozincii revolu-tionare burgheze : liberte, egalite, fraternite, se procedeazg la trasarea li-niilor fundamentale ale organizkii de stat, aplicindu-se in mod originalprincipiul burghez al separatiei puterilor" in stat (in realitate, putereade stat fiind units, este vorba de repartizarea formelor de activitate alestatului pe ramuri de organe). Acest principiu, cum se stie, in faza deinceput a ridicarii burgheziei a avut un rol progresist, urmarind limitareaabsolutismului monarhic si ingradirea unei puteri" prin celelalte, prinatribuirea fiecgreia unor organe diferite, neatirnate unul de altul, lucrindindependent si controlindu-se reciproc, dar cu timpul a suferit devieriesentiale, diferite dupa loc si accentuate tot mai mult cu trecerea timpului,pe masura dezvoltkii situatiei interne si internavionale.

In primul rind26, se delimiteaea drepturile si obligatiile conduckto-rului statului, suveranul rumanilor", precizindu-se ca persoana acestuiaeste inviolabila, ca lui ti apartine puterea executive, ca el este seful su-prom al statului si In aceasth calitate comanda armata (fortele de uscatsi navale : puterile de uscat si de ape "), declara razboiul, incheie pacea,incheie tratatele do aliani4 si de convert, numeste in toate functiile de ad-ministratie publics, elaboreaza regulamentele si ordonantele necesarepentru executarea legilor. Despre modul dobindirii tronului nu se trateazIin proiect ; el a fost WO, prevgzut in Actul de unire si independents"si mai pe larg si mai precis in Actul de numire a suveranului".Se preconizeazA acolo, pentru intliul suveran al statului national inde-pendent, o procedura extraordinary : alegerea sa (fara determinarea maide aproape a procedurii alegerii), iar pentru suveranii urmatori, ca proce-deu obisnuit, succesiunea in baza principiului ereditatii (cu scopul, martu-risit, al evitarii competitiilor si a ingerintelor strain ocazionate de acestea).

Puterea legislative apartine cumulativ suveranului si Reprezentanteinationale ; se prevede expres ca suveranul nu o poate exercita singur,pe 15nga initiativa lui find necesar consimtamintul (priimirea", care sesubintelege cá se efectueaz6, prin vet) al Reprezentantei national(). §efulstatului sanctioneazg si promulga, legile.

Yn ce priveste puterea judecatoreasca, se preyed() ca ea emana dela suveran, dreptatea dindu-se in numele sau de catre magistrati. Sepreconizeaza inarnovibilitatea magistratilor. Sentintele tribunalelor sevor iscali numai de catre judecatorii care le-au pronuntat. Abaterile (vi:nele") judeckorilor se vor pedepsi cu deosebita severitate ; definirea sisanctionarea for se vor reglementa prin lege specialg. Prin aceste pro-puneri se urmgreste ridicarea nivelului constiintei, garantarea indepen-dentei si inasprirea raspunderii corpului de magistrati.

Yn textul francez al proiectului este prevazut 27, si pentru timpurinormale, dreptul suveranului de gratiere si de comutare a nedepselor,care in textul rumanesc este inscris (nu in proiect, ci In actul introductiv)'

26 Punctele e j.27 Pct. h.28 Art. 5 al Actului de numire a suveranului".

www.dacoromanica.ro

278 VALERIU SOTROPA 14

numai pentru perioada de in.ceput, a constituirii prin lupta a statului.Se mai prevede 29 ca puterea dictatoriala (acordata in primele articolepentru perioada de constituire a statului) se acorda, sefului statuluipentru alte vremuri de razboi, survenite dup./ constituirea statului.

Inscriindu-se obligatia, mostenitorului tronului ca la suirea pe tronsa jure in fata Reprezentantei nationale ca va observa cu fidelitate Consti-tutia, se consacra implicit forma de monarhie constitutional/ a nouluistat 30. Aceasta prevedere reliefeaza constitutionalismul autorilor (inclusival autorului principal), conceptia constitutionalist / de care au fost sta.-piniti revolutionarii de la 1848 (cf. Petitia nationals de la Blaj, pct. 15,Proclamatia de la Islaz, pct. 22, si Proiectul de constitutie al lui liogal-niceanu), conceptie care postuleaza, conducerea statului pe baza unei legifundamentale cu caracter de lege a legilor".

Se precizeaza $1 ca suveranul va beneficia de o lista civil/ votata deReprezentanta nationala. Stabilirea in acest mod a listei civile (nu prinactul fundamental) avea drept scop, in conceptia autorilor proiectului,putinta adaptarii cuantumului ei nu numai la nevoile suveranului, darla posibilitatile poporului, la resursele tarii. Se preconizeaza, in vedereastimularii realizarilor in diferite domenii, crearea unui ordin de onoare civilsi militar 32, prin care se subintelege suveranul urma sa recompensezemoral meritele unor cetateni fat/ de patrie.

Proiectul prevede apoi 3 responsabilitatea ministrilor si a tuturorfunctionarilor (consider* aghentii suveranului") pentru actele indeplinitede ei in exercitiul functiunii. Se acorda numai reprezentantilor natiuniidreptul de a acuza pe ministri si de a-i traduce in. fata tribunalelor Orli.

Conceptia privind modul constituirir §i alcatuirii Adunarii (Repre-zentanta nationals ") este de caracter democratic. Aceasta reprezint/pe toti romanii, fara distinctie 34. Deoarece textul proiectului nu ne-aparvenit in intregime, lipsind o ILYA, modul alegerii Reprezentantei natio-nale 11 putem stabili numai in baza unei scrieri a lui Felix Colson, care neinformeaza ca toti romanii, Vara exceptie, in virsta de 25 de ani, tre-buiau sa fie electori §i eligibili" ea ideea de a introduce in Romaniavotul universal umplea de entuziasm pe Cimpineanu 35.

Printre atributiile, drepturile i obligatiile Reprezentantei nationalese mai inscriau in proiect : aprobarea (priimirea") impozitelor la cerereasuveranului, cu prevederea express ca in timp de pace" nici un impozit

29 Pct. i al proiectului de constitutie." Pct. j.31 Pct. p.32 Pct. k.33 Pct. t.34 Pct. q. Ideea cA un deputat reprezinta nu numai pe alegatorii din circumscriptia

electoral/ in care a fost ales, ci pe toti cetatenii statului, ca el e reprezentant al natiunii",rezultA si din alte proiecte de constitutie din acea perioadA (dc exemplu proiectul lui Kogal-niceanu de la 1848, despre care vezi studiul subsemnatului : Proiectul de constitutie al lui MihailKogalniceanu de la 1848, dezvoltare a unei comunicari stiintifice anterioare, In curs de publicare).Aceasta conceptie atragea ins/ consecinta cA, nefiind considerat ca reprezenttnd exclusiv pealegatorii din circumscriptia respective, deputatul nu putea fi revocat de cAtre acestia in cazulcind activitatea sa nu corespundea vointei lor.

Despre aceasta scriere, vezi Cornelia Bodea, op. cit., p. 224, nota 1. Conceptia lui Cim-pineanu privind votul universal era, aladar, mai avansatil decit cea a ideologilor de pint; atunci

chiar decit a multora din cei de la 1848.

i

u

si

ri

qi

www.dacoromanica.ro

15 PROIECTUL DE CONSTITUTIE AL LUI IOAN CIMPINEANU 27g

nu poate E prelevat fans acordul ei (precizare care justifica interpretareadata de not mai sus cu privire la modal de fixare a impozitelor in amp derazboi) ; votarea anuala a bugetului revizuirea aplicarii lui (cu alte cuvin-te controlarea, verificarea efectuarii cheltuielilor votate prealabil) ; con-trolul tuturor actelor de administratie ale ministrilor, fie ca ele privescadministratia interns sau relatiile extern (cu consecinta sus-mentionataa traducerii in fata justitiei) ; intocmirea de rapoarte catre seful statuluiin legatura cu tot ce atinge interesul general ; primirea de petitii (jalbi")de la particulari (prin acest din urma aspect se consacra implicit dreptulde petitionare al cetatenilor, neinscris expres fn partea despre drepturi

libertati a proiectului). In scopul intaririi pozitiei lor si al asigurariilibertatii opiniilor lor, se prevede ca membrii Reprezentantei nationalesint inviolabili i ca ei nu pot fi in judecata decit dupa ce Adunareaautorizeaza arestarea lor 36.

Printre altele, proiectul preconizeaza infiintarea, in afar de armatapermanents, a unei garzi nationale 37, propunere care va fi inscrisa ulte-rior in toate programele proiectele de la 1848. De asemenea, tot in lega-tura cu organizarea militara, el preconizeaza i inflintarea unei flote (pu-tore de apa", in textul francez marine") cu cheltuiala statului. Acesteprevederi evidentiaza grija specials a autorului principal al actului, militar(colonel) in armata Tsrii Romanesti, de a inzestra tam cu toate categoriileostasesti cunoscute atunci, prin urmare de a intari puterea de apararea tarii, stop care se reliefeaza gi din prevederea, amintita mai sus, a con-struirii unui sistem de cetati", adica de fortificatii militare.

Proiectul mai stabilegte gi obligatia pentru suveran de a publica, laBase luni dap& recunoagterea independentei, un corp complet de legi pu-blice, civile gi penale (textul francez e intru-citva diferit $i mai completla acest punct, precizind : un corps complet de lois publiques, civiles,commerciales, administratives et militaires"), legi care vor intra in vi-goare prin promulgarea numai de catre seful statului, dar vor fi revizuiredin zece fn zece ani cu consimtamintul Reprezentantei nationale 88. Pro-clamatia de la Islaz gi, dupa ea, proiectul de constitutie al lui Kogalniceanuaveau sa preconizeze in mod analog, la 1848, o revizuire periodica (din 15in 15 ani), insg, numai a legii fundamentale. In esenta, ideea revizuirii legis-latiei, inscrisa de Cimpineanu gi apoi de revolutionarii de la 1848 in pro-iectele lor, forma o recunoagtere a necesitatii adaptarii legislatiei la nevoilein continua dezvoltare ale bazei social-economice. Ceea ce forma o inad-vertenta in formularea concreta a acestei idei era periodizarea la date fireprestabilite a operatiunii de revizuire, conceptie care nu poate fi aplicabilain domeniul vietii sociale, in cuprinsul careia transformarile calitativechiar cantitative nu pot fi legate de termene. Pe de alts parte, prin preve-derea numai a promulgarii de catre suveran, proiectul srabeste rolul Adu-narii gi intareste rolul initial al sefului statului.

Cs aceasta situatie era insa conceputa ca temporara, rezulta atitdin prevederile examinate ping aici, eft gi din acordarea dreptului pentrutoti romamii ca, dap/ Base luni de la recunoasterea independentei, sa chib;

36 Punctele m, q §i r ale proiectului.37 Pct. n.38 Pct. o.

6 St. Istorie 2

vi

vi

vi

vi

vi

tcnoiti

www.dacoromanica.ro

280 VALERIU $0TROPA 16

zuiasca dezbaa (se subintelege : prin reprezentantii lor) asupra pro-punerilor care li se vor face de catre ministri (se trimite la un punt 39care se afla pe paginile pierdute).

In ce priveste situatia taranimii clgcase, care forma in acel momento probleml centrals a societAtii noastre, in textul partial care ne-a rAmasnu e cuprins5, vreo prevedere, ins'a se afla Med in.doialg in fragmentul dis-parut al textului. Faptul rezulta din aceeasi scriere a lui Felix Colson, carene raporteazg ca, potrivit conceptiei lui Cimpineanu, toti taranii deveneauliberi posesori ai p'aminturilor comunale toate comunele erauinzestrate cu partea de sol care le revenea potrivit vechiului obicei (decinu in masura redus'a prefazutl de Regulamentul organic, ci conform obi-ceiului anterior) 40, parte de care, in consecinta, mosierii urmam sa fieexpropriati.

Yn esentd, proiectul de constitutie elaborat cu colaborarea largo iefectivg, a lui Cimpineanu, impreunl cu Actul de numire a suveranuluirumanilor", cu care se afla reunit intr-un singur document prin forma

e sudat prin continut, formeaza o incercare de traducere in masuri prac-tice organizatorice a principiilor declaratiei cuprinse in Actul de unireindependentg," al Partidei nationals. El reprezint6 un act cu continutrevolutionar, cu multiple aspecte progresiste, care aspira la obtinerea liber-tatii independentei, la infAptuirea emanciparii sociale Eli politico a po-porului nostru. Yn acest sens, el propunea masuri precise in vederea

organizarii statului national unit Eli independent proiectat, masuriatit pentru timpul luptei armate de cistigare a neatirnarii, cit pentruperioada urnAtoare dobindirii garantarii acesteia, cind conducerea, ini-tial autoritara, trebuia s'a devina, burghezo-democratica, cu sistem parla-mentar, cu forma de stat : monarhia constitutionals.

Este unicul proiect romanesc de constitutie care a prevlzut fatuireaunui stat democratic printr-o lupta de cistigare a libertatii independen-tei lupta; ce n-ar fi putut incepe deck ca urmare a unei mi. cari revolu-tionare desfasurate in vederea dobindirii puterii si a inscris masuri Elireguli tranzitorii pentru faza initials a procesului de constituire a nouluistat. Prin aceasta latura, proiectul de constitutie al lui Ion Cimpineanucu partea introductivA a sa : actul de numire a suveranului, prezintitun caracter original si un aspect distinctly, aparte, intro toate proiectelede constitutie Eli programele de reforme elaborate in *He roman in perioa-da desteamarii feudalismului.

Yn restul prevederilor sale, acest proiect prezinta caractere comunocu celelalte proiecte de constitutie din acea perioada. Consacrind princi-piile ideologiei burgheze clasice" : al separatiei puterilor, al suveraniatiinationale, al suprematiei legii, al regimului reprezentativ, al responsa-bilitAtii functionarilor publici, al liberatii egalitatii omului Eii cetatea-nului etc., el se ridica la nivelul proiectelor de caracter inaintat care aveaus'a" fie elaborate cu un deceniu mai tirziu, in focul revolutiei din 1848, depa%-sind ca viziune proiectele precedents i contemporane.

39 Pet. t.49 Textul la Cornelia Bodea, op. cit., p. 224, nota 1.

sg

ca,

rea-

si

1i

gi 1i

gi1i

ti

lizitrii titi

p

8i

www.dacoromanica.ro


L'ETROIT RAPPORT ENTRE LE PROJET DE CONSTITUTION DEIOAN CIMPINEANU, SON ACTION VISANT L'ACCOMPLISSE-MENT DE L'UNITE NATIONALE ET L'IDEOLOGIE SOCIO-POLI-

TIQUE DE SON EPOQTJE

RESUAll

La pre,,ente etude porte sur le projet de Constitution elabore en 1838par loan Cimpineanu et ses collaborateurs, etroitement lie a, son actionvisant a l'accomplissement de l'unite nationale et a Pideologie socio-poli-tique do l'epoque a laquelle it a vecu.

Dans une courte introduction, ou it presente ce projet dans le con-texte de l'ideo logic du temps, l'auteur fait ressortir l'importance desactions a caractere revendicatif deployees sur le plan ideologique, actionsenregistrees durant la periode de desagregation du systeme Modal, en tautque moyens d'expression des conceptions socio-politiques et juridiquesdo cette &ape de developpement de la societe sur le territoire de la Rou-manie.

Dans une premiere partie, l'on examine la conjuncture sociale, eco-nomique et politique, Pevolution ideologique et les circonstances histori-ques qui out determine ou influence Pelaboration du projet, etant preciseque dans celui-ci s'est concretisee une bonne part du programme du Partinational de Valachie, axe sur deux idees directrices : le progres social d'unepart et de l'autre la liberte et Pindopendanee.

Apres avoir releve la place de choir occupee par Ioan Cimpineanudans l'action politique nationale de son temps, l'auteur fait ressortir lerole joue par la jeune generation de 1848 enthousiaste au debut deson activite en 1838 dans Polaboration de ses plans et l'appui qu'ellea accorde a cette action.

Dans la deuxieme partie de Petude l'on examine le systeme d'orga-nisation de l'Etat propose dans le projet, les principes sur lesquels it reposeet les elements juridiques dont it est construit. Etant precise que le systemeen question so fonde sur les principes de Pideologie bourgeoise « classique »(la separation des pouvoirs, la souverainete nationale, la suprematie de laloi, le regime representatif, la responsabilite des fonctionnaires publics,la liberte et Pega lite de Phomme et du citoyen, etc.), on souligne quo leprojet poursuivait la creation d'un Etat national, unifie, independant etconstitut ionnel.

L'auteur souligne en conclusion que le projet de constitution repre-sente, a cote de « L'acte de nomination du souverain des Roumains » auquelit est sonde par la forme et le contenu, un acte progressiste a caractererevolutionnaire, l'unique acte de Pepoque ayant envisagel'e dificationd'un Etat roumain democratique par une lutte mise au service de la liberteet de Pindependance, acte qui surpasse, quant a la vision politique, lesprojets precedents, en s'elevant au niveau des programmes elabores aufeu de la revolution de 1848.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

EVOLUTIA LUCRARILOR DE EXPROPRIERE §I IMPRO-PRIETARIRE OPERATE IN BAZA LEGILOR DE

REFORMA AGRARA. DIN 1921.DE

D. §ANDRII

In iulie 1921, textele legilor pentru expropriere §i improprietdrireau fost publicate in Monitorul oficialm. Cu acest act se incheia, dupd operioadd de peste patru ani de la deschiderea ei, una din etapele ref ormeiagrare : aceea a legiferdrii.

Pentru ca reforma agrard 0, se soldeze cu rezultate pozitive §i ime-diate, se impunea cu necesitate, intro altele, executarea intr-un timp eftmai scurt posibil a operatiilor de expropriere §i improprietdrire, astfel cape aceastd cale sd se asigure o stabilicate in noua structure a proprietatii.

La 1 ianuarie 1922 luerarile de aplicare a ref ormei, in baza legilordin 1921, au intrat in stadiul executiei practice. Proprietatile funciare,care nu fusesera supuse exproprierii prin decretele-legi din 1918 §i 1919§i care, in virtutea dispozitiilor din legile pentru reforma agrard, formauobiectul judecdtii instantelor de expropriere, treceau in proprietatea sta-tului, care urma sd le distribuie la improprietarirea individuald celor indrep-tat* a primi pa,mint sau ca pd§une on padure comunald. Aceastd operatic,aparent simpld, a suferit bud anaindri continue, astfel ca luerdrile de expro-priere §i, mai cu seams, cele de improprietdrire nu au putut fi ineheiatein multe comune nici dupd cloud, decenii de la intrarea in vigoare a legiloragrare.

In articolul de fate ne propunem sa urmA,rim evolutia lucrarilor dereformd agrara realizate in baza legilor din 1921. Abordarea, intr-un articol,a acestei teme nu ne permite sd, luam in dezbatere intregul complex defactori care au determinat sau au influentat operatiile de expropriere §i1 awroprietdrire. Pe acest considerent, ne vom opri numai asupra activi-tdtii desfa§urate de instantele de judecata §i de organele de executie tehnica,HA, a analiza, in mod detaliat, componenta qi procedura lor.

1 Vezi Monitorul of icial", nr. 82 din 17 iulie 1921 ; nr. 93 din 30 iulie 1921.

..8TDDII. tomul 25, nr. 2, D. 283-209, 1972.

www.dacoromanica.ro

284 D. *ANDRU 2

Una din cauzele care au facut ca reforma agrara sa se prelungeaseape o perioada de peste doua decenii trebuie cantata in sistemul de lucruimpus de legiuitor. Legile agrare fixau o procedure ampla a exproprieriisi improprietaririi, la realizarea careia trebuiau sa colaboreze un nutnarrelativ mare de institutii centrale sau locale.

Sarcina. coordonarii reformei era ineredintata Casei centrale a coo-peratiei si improprietaririi satenilor, Infiintata in ianuarb 19192. Ca organede judecata s-au treat instance speciale. Asupra imobilelor expropriabilehotarau, in prima instanta, comisiile de ocol ; pa'rtile interesate aveau drep-tul de a ataca, prin cereri de recurs, aceste hotariri la instanta judeteanasau regionals ; hotaririle comisiilor judetene sau regionale puteau fi ata-cate la Comitetul agrar, care era instanta supreme in materie de reformaagrara. Organele de improprietarire erau similare celor de expropriere ;aici exista in plus Ins Comitetul local 3.

Pe linga aceste instal* speciale, create in baza legilor din 1921, curt i-le de apel aveau calitatea sa judece apelurile asupra pretului pamintuluistabilit prin hotaririle de expropriere si improprietarire. Desi Inuit in 1932problemele de reforma agrara nu formau obiectul instantelor de dreptcomun, ele puteau judeca - si materialele documentare confirm ace,,tfapt 4 anumite litigii generate de aceasta.

Ca organ central de executie a lucrarilor tehnice se creeaza, in 1919,dependent de Casa centrals a cooperatiei si improprieLaririi, Direetiacadastrului, cu inspectoratele cadastrului in subordine 5.

Yn realizarea reformei agrare, sarcini importante reveneautehnic al Casei padurilor din Ministerul Agriculturii i Domeniilor,

consilieratelor agricole, prefecturilor, primariilor si altor institutii.In decursul anilor, in structura si In competenta unor organe au stir-

venit numeroase transformari 6. Dintre toate, cea mai importauta, carea adus modificari esentiale in sistemul de lucru, a fost cea realizata inbaza Legii din 2 noiembrie 1932, cind instantele specializate in judecareaproceselor de reform& au fost desfiintate, sarcinile for fiind preluate decatre instantele de drept comun 7.

S-ar gresi data s-ar stabili o legatura directs intre cadrul de judecatilfixat de legiuitor In 1921 si intentia cercurilor conducatoare din Romaniade a amina, pe aceasta cale, definitivarea exproprierii si Improprietaririi.

Vezi Monitorul of icial", nr. 225 din 3 16 ianuarie 1919.3 Ibidem, nr. 82 din 17 iulie 1921 ; nr. 93 din 30 iulie 1921.4 Vezi Arh. Ist. Cent., fond. Reforma agrard din 1921, jud. Riinnicu-SArat, dos. 45 1930,

1. 12; jud. Hunedoara, dos. 303/1931-1938, f. 11 -12; Arh. St. Deva, fond. Consilieratulagricol al judetului Hunedoara, dos. 2/1931, 1. 43 ; Dimineata" din 12 iulie 1928 ai din 20august 1928.

5 Monitorul of icial", nr. 225 din 3/16 ianuarie 1919.6 Vezi ibidem, nr. 291 din 26 martie 1922 ; nr. 80 din 20 aprilic 1921 ; nr. 68 din 25

martic 1925 ; nr. 169 din 2 august 1929 ; nr. 255 din 2 septembrie 1936 ; nr. 82 din 6 aprilie 1939 ;Dezbaterile Adun5rii deputatilor", aedinta din 22 mai 1923, p. 2154 ; 5edinta din 26 noiembrie1923, p. 258 ; aedinta din 15 decembrie 1926, p. 387 ; aedinta din 11 februarie 1928, p. 1 163 ;Buletinul agriculturii", Bucureati, an. IV (1923), vol. I, nr. 1 3, ianuariemartie, p. 5;Emil Petrini, Reforma agrard in Ardeal, In Viata agricola", an. XX (1929), nr. 9 10 din1-15 mai, p. 265-267, 270; Mircea Georgescu, Reforme agrare. Principii si melode in legiuirileromline qi sirdine, Bucureati, Bucovina", I. E. Toroutiu, 1943, p. 59.

4 Monitorul °tidal", nr. 257 din 2 noiembrie 1932.

3

www.dacoromanica.ro

3 LUCRARILE OPERATE IN BAZA LEGILOR DIN 1921 285

Este drept ea soluDia arendarii catre ob§tile sate§ti a pamintului expro-priat in vechea Romanie, in baza decretului-lege nr. 3 697/1918, careurmarea de fapt mentinerea pentru o vreme indelungata, a acestui sistemde exploatare a pamintului, a fost sustinuta in anii 1918 1920 de catrenumerosi oameni politici §i chiar de catre unii speciali§ti din domeniulagriculturii 8. Reactia taranimii, dornia, de a deveni proprietary deplin5,asupra pamintului expropriat 8, a snit ins5, cercurile conducatoare s5, aban-doneze aceasta formul5, si sa legifereze distribuirea terenului in proprie-tatea individuaM a satenilor indreptatiti la improprietarire.

Solutia improprietaririi individuale, odatA, acceptata, trebuia intap-tuitg intr-un timp scurt, pentru a nu produce perturbatii agriculturii.Numerosi ag,ronomi sau oameni politici, unii dintre ei cu influents si chiarcu functii de conducere in partidele din care faceau parte, au sesizat cusuficientA clarviziune perspectiva scaderii productiei agricole in faza detranzitie a pamintului de la mosieri catre targnime ". Cum reforma serealiza §i intr-o perioada cind intreaga economie a Orii era dezorganizatade pe urma razboiului, ei vedeau posibila depa§irea acestor dificultatiprin modernizarea agriculturii §i prin crearea unei stabilitati cit mai grab-nice In sistemul proprieatii.

Pe de alt, parte ins5,, cercurile guvernante, autind sa previny cri-tieile referitoare la incalcarea dreptului de proprietate, au impus o proce-dur5, conforms cu principiile care -1 sprijineau. Trecerea proceselor de expro-priere si improprietarire prin mai multe complete de judecata, departede a duce la aplicarea spiritului $i litcrii legii de ref orm5, agrara, a permisadeseori rnarilor proprietari sA, eludeze legea, cu concursul neniljlocit alinstantelor. Este suficient numai s5, mentionAm In aceasta directie ca pinsin 1926 un numar de circa 5 000 de marl proprietati au format de cite douron obiectul dezbaterilor celor trei instance de expropriere 11, fapt ce con-stituia o abatere de la principiul de drept burghez al autoritatii de lucrujudecat.

Instantele de judecat5,, de§i au decis, in primii ani de dupe intrareain vigoare a legilor agrare, asupra unui numar mare de cazuri de expro-priere, adeseori au complicat, prin procedura §i prin continutul hotaririloremanate, chestiunea exproprierii si improprietaririi din multe sate, comune

8 Vezi Const. Garoflid, Clicslia agrard in Romania, Bucuresti, 1920, p. 285, 290; ErnestGrintzesco, Le problPme de redressement agricole en Roumanie, Bucarest, 1931, p. 75 ; MititaConstantinescu, Politica economicd aplicatd. Agricullurd, economie rurald, coopera(ie, vol. II,Bucurelti, 1943, p. 7.

9 Vezi Tr. Lungu si M. Rusenescu, Acliuni de lupld ale fardnimii din Romania intre 19171921, in Studii", 1961, nr. 2, p. 308-310 ; Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricola a judetuluiGod, dos. 22 1919, f. 139-142 ; Arh. St. Falticeni, fond. Prefectura judetului Suceava, Serv.Ad-tiv, dos. 1 1919 1923, f. 13, 75.

19 Vezi G. Ionescu-isesti, Reforma agrara In Romania, Bucuresti, 1920, p. 15 ; ErnestGayraud, Reforma agrard ;i situalia economicd si financiard a (aril, in Viata agricola", an. XI(1920), nr. 2 din 15 ianuarie, p. 45-46 ; George Cipaianu, Inriurirea reformei agrare asupraproducfiunii agricole in Romania intregitd, In Arhiva pentru stiinta $i reforma sociala", Bucu-resti, an. II (1921), nr. 4, ianuarie, p. 513-514 ; Const. I. C. Bratianu, Agricultura in Romaniade eri ;i in Romania de miine, Bucuresti, 1919, p. 44-45.

11 A. Nasta, Reforma agrard st problemele agricole ale uiitorului, Bucurelti, 1926, p. 5.

www.dacoromanica.ro

286 b. ANDRU 4

sau chiar judete, creind situatii §ii conflicte !litre partile interesate care n-aumai putut fi solutionate in mod practic 12.

Adeseori, cercurile guvernante au luat, in decursul anilor, masurimenite sa determine o accelerare in ritmul de lucru al organelor reformei.Avind un caracter limitat §i fiind, partial §i nu o data, anihilate de in§i§ifactorii care trebuiau sa le aplice sau sa le coordoneze, uneori chiar de catreguverne, ele au dat, in majoritatea cazurilor, rezultate nesatisfacatoare.Astfel, contradictia dintre incercarile cercurilor guvernante de a definitiveref orma agrara, pentru a permite o stabilizare a proprietatii, §i caracterullimitat al masurilor initiate pentru desavinirea ei apare evidenta ci ea sub-liniaza, neputinta acestora de a desavir§i un act a carui necesitate o recu-no§teau.

Dupe numai patru ani de la inceperea lucrarilor de expropriere§i improprietarire, la 1 ianuarie 1926, guvernul liberal Bratianu a declaratref orma agrara incheiata. Declaratia sa se fonda pe realitatea ca pins laacea data comisiile de fond din vechiul regat §i Bucovina decisesera asupratuturor cazurilor de expropriere, incetinduli, astfel, activitatea 13. La1 iunie 1927, §i instantele similare din Transilvania au terminat proceseleizvorite din expropriere 14.

Acolo unde comisiile de ocol sau judetene decisesera asupra expro-prierii, pamintul a intrat in folosinta provizorie a taranilor. Conform cifre-lor consilieratelor agricole judetene referitoare la stadiul aplicarii reformeiagrare, pina, in anul 1925, in multe judete, mai ales din Transilvania, oparte insemnata din terenul expropriabil continua Inca sa se afle in mil-nile marilor proprietari. Astfel, in judetul Caras-Severin, din 780 386iugare se expropriasera numai 154 388 de iugare 15 j in judetul Alba, din157 407 iugare - doar 81 732 de iugare 16 j in judetul Salaj, din 222 135iugare, se expropriasera doar 117 582 de iugare 17 etc. 12. In 1926, trodguvernul Bratianu a declarat incheiate lucrarile de ref orma agrara, peste40% din suprafata supusa exproprierii in intreaga tars se afla in stapini-rea ruarilor proprietari 12.

La acea data, majoritatea hotaririlor de expropriere nu erau defini-tive §i executorii atit timp cit partile interesate le atacasera la Comitetul

12 Vezi, In legatura cu aceasta, situatiile din comunele Babadag, judetul Constanta(Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, jud. Constanta, doc. 121/1930-1931, f. 2-4) ;Boarta, judetul Tirnava Mare (ibidem, jud. Tirnava Mare, dos. 33/1930, f. 38) ; Tulghes, judetulCiuc (ibidem, jud. Ciuc, dos. 130/1933-1934, f. 6 si urm.) ; Izvoarele, judetul Mehedinti (ibidem,fond. Comitetul agrar, jud. Mehedinti, dos. 2/1931, f. 27-30) ; Bunesti, judetul Suceava (ibidem,jud. Suceava, dos. 2/1931, f. 8, 23-24); Miercurea Sibiului, judetul Sibiu (ibidem, jud. Sibiu,dos. 89/1923, 1. 11-42) ; GAvana, judetul Arges (ibidem, jud. Arges, dos. 28 1923, f. 3, 7, 15,17); Dezbaterile AdunSrii Deputatilor", §edinta din 14 decembrie 1923, p. 541.

13 A. Nasta, op. cit., p. 4.14 Vezi Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrarA din 1921, Ardeal, Generale, dos. 8/1926-

1928, f. 260-263 ; CuvIntul agronomilor", Bucuresti, nr. 2 din 1 februarie 1926, p. 34.16 Arh. Ist. Centr., fond. Comitet agrar, jud. Caras-Severin, dos. 74/1925, f. 7 si urm.16 Ibidem, jud. Alba, dos. 2/1924, 1. 2-26.17 Ibidem, jud. Salaj, dos. 37/1924, f. 2-33.16 Vezi ibidem, jud. Bihor, dos. 56/1924, f. 8-22 ; Arh. St. Tg.-Jiu, fond, Camera agricola

a judetului Gorj, dos. 974/1925, f. 28 ; Socialismul" din 1, 3 $i 9 februarie 1924 ; N. Adani-Wale si I. DIrdala, Actiuni fdranesti In Bucovina In perioada aplicOrii reformei agrare din 1921,in Studii", 1963, nr. 4, p. 873-874.

16 A. Nasta, op. cit., p. 4 -6; Gh. Z. Ionescu, Cu privire la tergiversarea aplicdrii reformeiagrare din 1921, In Studii si arlicole de istorie, vol. XIII, Bucuresti, 1969, p. 218 si urm.

www.dacoromanica.ro


agrar §i cit acesta nu decisese asupra lor. Instanta suprema in materie dereforma agrara judecase, de la 1 noiembrie 1922 ping, la sfir§itul anului1926, numai 7 000 din totalul de 15 000 de dosare de expropriere supuserevizuirii 20. La 1 iunie 1927, directorul Casei centrale a cooperatiei giimproprietaririi satenilor recuno§tea ca, pins la acea data, Comitetul agrarnu se pronuntase asupra celor 6 000 de marl proprietati expropriabile dinTransilvania, astfel Ca in aceasta provincie exproprierea nu primise pe niciuna din mo§ii o forms, definitive 21.

De§i in anii urmatori Comitetul agrar a hotarit asupra majoritatiicererilor de expropriere, la desfiintarea sa, survenita la 2 noiembrie 1932,continuau totu§i sa ramina un numar ridicat de dosare nerezolvate 22.In 1931-1932, de pada, in arhivele sale se aflau nesolutionate Inca,numai dintr-un judet, Maramure§, 134 de dosare de expropriere, unele dintreele inregistrate la forul suprem din 1922, care reprezentau o treime din_totalul mo§ierilor expropriati aici 23.

Trecerea, cu incepere de la 2 noiembrie 1932, a proceselor de expro-priere, ca de astfel kii a celor de improprietarire, in competenta instan-telor de drept comun, cu scopul de a determina o accelerare in mersulreformei, a dat, de multe ori, rezultate contrare, ducind la reluarea de lainceput a dezbaterilor §i la prelungirea unor procese ping In anii celui de-aldoilea razboi mondial.

In intreaga perioada de executare a operatiilor reformei agrare aexistat o evidenta rarainere in urrna a lucrarilor de improprietarire 24-la toate instantele de judecata, determinate, pe de o parte, de insa§i evo-lutia exproprierii, iar pe de alta parte de numarul ridicat de cereri Imre-gistrate la cornisii. Duca instantele de fond au putut, in general, solu-tiona petitiile taranilor, in schimb Comitetul agrar a fost depa§it in per-manenta in eapacitatea sa de lucru prin volumul acestora. In toamna.anului 1923 existau depuse la Comitetul agrar 101 354 de cereri de revizuireale satenilor 25. Cu toate ca, in decursul manor instanta suprema s-a pronun-tat asupra multora dintre ele, numarul lor, sporind, prin altele noi, s-a-mentinut, dupe 1925, aproape totdeauna In jurul cifrei de 75 00026.

Statisticile oficiale §i autorii care au folosit datele oferite de ele men-tioneaza ca in anii 1922-1924 s-a executat volumul eel mai ridicat delucrari in materie de reforms agrara, dupe care an cifrele care acesta sta-diul exproprierii oscileaza in jurul suprafetei globale de 6 milioane ha,.

20 Vezi C. Filipescu, Evolufia agricuiturii rorncine#i, Bucuresti, 1940, p. 380 381.In privinla num5rului de cereri judecate, vezi si Buletinul Comitetului agrar", Bucurelti,.1920.

21 Vezi Arh. 1st. Centr., fond. Reform agrara din 1921, Ardeal, Generale, dos. 8/19261 928, 1. 260-263.

22 Ibidem, jud. Severin, dos. 195/1931, f. 64 ; jud. Tecuci, dos. 29/1930-1931, f. 13 ;.Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricola a judetului Gorj, dos. 3435/1942.

23 Arh. Ist. Centr., fond. Comitet agrar, Generale, dos. 5/1931,1. 111 ; fond. Reforma agrara,din 1921, jud. Maramures, dos. 168/1931-1935, f. 64.

24 Vezi A. Nasta, op. cit., p. 4-6 ; Gh. Z. lonescu, op. cit., p. 218 $i urm.25 Dezbaterile Adun5rii Deputatilor", sedinta din 30 octombrie 1923, p. 813 ; sedinta

din 21 noiembrie 1923, p. 258.26 Vezi C. Filipescu, op. cit., p. 380-381. In ianuarie februarie 1929, de pilda, numai

din judetul Fillticeni s-au Inregistrat peste 1 200 de plingeri colective sau individuale legate deImproprietarire (cf. M. Rusenescu, V. Tatomir, Direclia Reforma agrare, In Revista arhivelor",nr. 2/1965, p. 209).

www.dacoromanica.ro

288 D. *ANDAU 6

cu diferente in plus sau minus de la un an la altul, care merg pin. laciteva sute de mii de ha", dupa cum unele proprietati erau scutite sauexpropriate de cdtre instance. Intre statisticile of iciale ale MinisteruluiAgriculturii Domeniilor $i intre corespondenta trimisd de aceeasi insti-tutie Consilieratelor agricole judetene in legAturd cu mersul lucrarilor dereforms agrara, exists contradictii evidente. Asa cum s-a mentionat,pind la sfirsitul anului 1926 Comitetul agrar nu se pronuutase nici mdcarpentru jumdtate din cererile de revizuire legate de expropriere. Or, la1 ianuarie 1927, statisticile indicau ca expropriatd o intindere de 5 962 000ha 28, suprafatd aproape egald cu cea expropriate in preajma celui de-aldoilea rdzboi mondial.

Din punct de vedere juridic, pe mosiile uncle taranii erau pusi infolosinta pdmintului expropriat, prin. hotdriri care nu aveau incd o formddefinitivd, ei erau arendasi ai iar acolo uncle foloseau pdmintulexpropriat prin hotdriri definitive, ei erau arendasi ai statului. Nici chiarpe niosiile unde exproprierea si improprietdrirea erau definitiv judecatetdranii nu erau proprietari de drept, atit timp cit operatiile tehnice dedefalcare a mosillor, de masuratoare si de parcelare cadastrall nu erau infdp-tuite. Pind in anul 1928, totalul mosiilor expropriate si date in debit seridicau la 10 785, cu 2 860 638 ha, iar a faranilor Improprietariti debi-t* pentru paminturile primite era de 1 045 09729. Asadar, si din acestpunct de vedere exists o neconcordanta intro statisticile care stabilesc in1928 totalul expropriat la 6 008 094 ha si numarul improprietaritilor la1 374623 de tarani 30 datele care atesta stadiul aplica'rii definitive areformei In acel an.

Nici chiar aceste mosii expropriate prin hotariri definitive, cu debi-tele de plata calculate, nu trebuie considerate ca avind lucrarile incheiate,intrucit la unele dintre ele operatale de parcelare sau pretul fixat erausupuse apelului. Aplicarea pe teren a lucrarilor tehnice de expropriereimproprietarire a constituit asa cum s-a recunoscut cea mai greyoperatie a reformei agrare 21. Cadastrul avea sarcina sa efectueze masu-ratoarea intregii suprafete expropriate, sa o parceleze in loturi t1i sa odistribuie la improprietarire. Aceasta misiune devenea cu atit mai dificilacu cit situatia proprietatii funciare nu era cunoscuta cu precizie si cu citmarii proprietari au iricercat sd sustraga intinderi 1nsemnate de teren dela expropriere.

27 Vezi Relafii agrare 171i§Ceift jaranesti in Romania. 1908 -1921, Bucuresti, Edit.politica, 1967, p. 558-559 ; Anuarul statistic al Romaniei", 1925, Bucurelti, p. 49 ; Cuvintulagronomilor", Bucuresti, nr. 2 din 1 februarie 1926, p. 34, 42-43 ; Anuarul statistic alRomanier, 1926, Bucuresti, p. 54; Leon Proca, Problema agriculturii romeinesti, Sibiu, 1931,p. 31 32 ; A. Frunzanescu, Evolutia chestiunit agrare in Romania. Prioire istoricd. Aspecleactuate. Tendinle, Bucurelti, 1939, p. 111 ; Argus" din 9 septembrie 1928 ; Anuarul statistical Romanier, 1928, Bucurelti, p. 93; Virgil N. Madgearu, Evolufia economiei romanesti dupartizboiul mondial, Bucuresti, 1940, p. 34, 77 ; Emil Petrini, La reforme agraire en Roumanie,Bucarest, 1931, p. 41, 49 ; G. Cipaianu, Aplicarea reformei agrare In legaturd cu organizareaproducjiunii noaslre agricole, In Democratia", Bucuresti, an. XVI (1928), nr. 8-9, august-septembrie, p. 3-5 ; Arh. Institutului de studii istorice si social politico de pe linga P.C.R.,fond. Casa regala, mapa 22.

28 Vezi Relaiii agrare miscari faranesti In Romania..., p. 588.29 G. Cipaianu, op. cit., p. 8.28 Vezi Anuarul statistic al RomAnier, 1928, Bucuresti, p. 76.21 A. Nasta, op. cit., p. 6.

gi

si

si

mogiilor,

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro


Proprietatea funciara pins la reforma agrara din 1918-1921 eracadastrala numai in Transilvania si Bucovina 32 §i nici aici in intregime.Pornind de la aceasta realitate, ministrul agriculturii, Const. Garoflid,afirma, intr-un interviu acordat ziarului Izbinda" din 2 noiembrie 1920,ca In cele doug provincii, data flind. cunoasterea precisa a intinderii pro-prietatii expropriabile, lucrarile de realizare a exproprierii si impro-prietaririi se vor executa intr-un timp scurf 33. Previziunea a fost infir-mata de rnersul operatiilor de reforma datorita faptului ca ea nu porneade la o cunoastere reala a starii de lucruri. In anii primului razboi mondial,in mapele cadastral3 de pe ling/ judecatoriile de carte funciara n-au maifost operate toate transformarile survenite in cadrulproprietatii 34, iar acestproces a continual §i dupd, legiferarea reformei agrare 35.

Faptul a permis ca la masuratoarea cadastrala efectuata de catreoperator' sa apara, adeseori, o neconcordanta intre suprafata declarata"1.4 mo§ieri la comisiile de expropriere §i intre cea gasita de ingineriigeodezi care aplicau lucrarile pe teren 33. Suficient de multe in vechiulregat 37, existente insa §i in Transilvania §i Bucovina, aceste diferentede suprafete gdsite in plus sau in minus au constituit, de multe ori, cauzeale conflictelor dintre tarani §i marii proprietari §i, aproape totdeauna,obiectul justitiei in materie de defalcare, masuratoare §i parcelarecadastrala.

De pe urnia operatiilor tehnice de aplicare a reformei se nasc name-roase procese care au dus, in multe comune ale tdrii, la aminarea

improprietaririi pe perioade lungi de Will). Proprietarul mosieiDulce§ti, judetul Roman, N. Vasiliu-Bolnavu, s-a judecat vreme de zeceani, intre 1928 si 1937, pentru modificarea liniei de defalcare, reusindsa obtina 61 de aminari, timp in care el a stapinit in plus o suprafatade 100 ha ce apartinea de drept taranilor improprietariti 38 ; judecareadefalcarii mosie" Cunpurile, judetul Putna, a lui Al. Zissu, inceputA in1929, nu era nici in 1937 incheiata 39 ; mosiile statului Titulesti-Cozienidin comuna Balinesti, judetul Buzau, expropriate prin decretul-lege din.1918, se aflau Inca la 8 octombrie 1940 in judecata Tribunalului judeteanBuzau pentru contestarea defalcarii 40 ; mo§ia Alberti, judetul Arges, apar-

32 Vezi dr. Pompil Cioban, Reforme agrare pentru Ardeal, Banat si confiniile militare,In Democratia", Bucuresti, an. VII (1919), nr. 3, aprilie, p. 156; Ion Vasiliu, Agricultura, inAspecte ale economiei romdnesti. Material documentar pentru cunoasterea unor probleme In cadr ulplanului economic, Consiliul Superior Economic, 1939, p. 71.

33 N. Adat.iloaie si I. DIrdalA, op. cit., p. 873-874." Arh. St. Radauti, fond. Prefectura judetului Radauti, dos. 1/1922, f. 153.32 Aril. Ist. Centr., fond. Reforma agrarA din 1921, jud. Maramures, dos. 342/1938 -1939,

f. 96.38 Vezi idem, vechiul regat, Generale, dos. 79/1927-1942, f. 132; jud. Putna, dos. 23/

1929-1936, f. 43 ; jud. Rimnicu-Sarat, dos. 37/1930-1937, 1. 5 ; fond. Comitet agrar, jud.Botosani, dos. 18 1925, f. 27 -30; jud. DImbovita, dos. 4/1928, 1. 12 -24; Arh. St. Radauti,fond. Prefectura judetului Radauti, dos. 1/1922, f. 153; Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricolda judetului Gorj, dos. 255/1922.

37 In august 1937 In judetul Putna, de pildt, se aflau In judecata la instance 17 contesta-tii de mAsuratoare (Arh. St. Focsani, fond. Prefectura judetului Putna, dos. 64/1937).

ae Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrarA din 1921, jud. Roman, dos. 81/1934-1937,1. 11-12, 22.

" Arh. St. Focsani, fond. Prefectura judetulul Putna, dos. 64/1937.10 Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrarA din 1921, jud. BuzAu, dos. 15/1925-1943,

f. 13.

defini-tivarii

www.dacoromanica.ro

290 D. SANDRU 8

tinind Eforiei spitalelor chile dm Bucure§ti, expropriate de Comisia deocol la 13 iulie 1922 §i distribuita ulterior la improprietarire, a obtdnutsentinta de rectificare a defalcarii, r6,masa definitive, abia la 14 august194341.

Efectul nedefinitivarii acestor operatii s-a rasfrint asupra situatieimateriale a taranimii, care a continuat, din aceasta cauza, sa plateascaani in §ir arenda asupra pamintului. Pe de alts parte, mentinerea taranilorpe loturi, sub forma de folosinta provizorie, i pericolul ce exista de a fisco§i de pe ele, prin retrocedarea unor cote de pamint fo§tilor proprietari,au determinat pe multi Varani &á nu mai recurga la ameliorarea lor, de peurma acestui act avind de suferit inski agricultura tarii 42.

Contestarea defalcarii, parcelarii sau masuratorii cadastrale ducea,in acela§i timp, la o suprainca'xcare a sarcinilor organelor cadastrului careau fost obligate, prin sentinte judecatore§ti, sa reface, in anumite cazuri,de doua sau chiar de mai multe ori, vechiul dispozitiv. Aceasta obligatiedevenea cu atit mai grea cu cit personalul specializat in lucrari geodeziceera redus numerice§te.

Operatiile de masuratoare au fost executate de DirecDia cadastruluide pe ling& Casa centrals, pe dousa cai : in regie, prin operatori aide topometrie de pe linga aceasta directie, ca functionari ai statului, §ipe calea concesionarii lucramilor la particulari, potrivit unui caiet de sarcini.

In primii ani de aplicare a reformei agrare, datorita unei activitatiintense a cadastrului, s-a efectuat un volum mare de masuratori. In 1919s-au masurat doar 95 545 ha ; in 1922 : 653 781 ha 43 j pine in 1925 au fostmasurate 5 198 410 ha, dintre care s-au parcelat 1 052 392 ha 44. In anii1926-1927, volumul lucrarilor de parcelare §i masuratoare a inregistrato cre§tere mica, astfel ca in multe comune unde hotaxirile de improprieta-rire erau definitive, taranii n-au putut intra totu§i in proprietatea cieplinaa pamintului45. Intinderea terenurilor expropriabile masurate se ridicala circa 6 milioane ha, deci abia la jumatate, iar cea a terenurilor par-celate la 1 100 000 ha, din totalul de 4 milioane ha, cite erau pind atuncide parcelat. In timp ce intre anii 1923 §i 1925 numarul mediu de hectaremasurate a fost de aproape 1 200 000 ha, in 1926 numa'rul acestora ascazut brusc la 400 000 ha". In 1928 erau masurate 7 746 988 ha ; 2 148 565 haerau masurate §i aveau aplicate dispozitivele pe teren, iar suprafataloturilor parcelate era de numai 968 842 ha 47.

41 Ibidem, jud. Arges, dos. 289/1935-1945, f. 1.45 Ibidem, fond. Ministerul de Interne, dos. 408/1924, 1. 4 ; Arh. St. Deva, fond. Consi-

lierat agricol, judetul Hunedoara, dos. 2/1931, 1. 13 ; Dezbaterile AdunArii Deputatilor",sedinta din 19 noiembrie 1923, p. 289 ; Const. I. C. Bratianu, Creditul agricol, In Democratia",Bucuresti, an. XV (1927), nr. 3, martie, p. 4-5 ; Virgil Potirca, Criza actuald economicd $i agri-cultura noastrd. Memoriu prezentat Adundrii generale a Uniunii Camerelor de agriculturd din 11 mai1933, Bucuresti, I. E. Toroutiu, 1933, p. 12.

45 Egon Nasta, Reforma agrard i cadastrul. Studiu critic, Bucuresti, Tipografia Uni-versul", 1932, p. 7.

44 A. Nasta, op. cit., p. 6.45 Arh. Ist. Centr., fond. Ministerul de Interne. dos. 395/1924, I. 2; 408/1924, f. 4;

855/1928,1. 19 ; fond. Reforma agrara din 1921, jud. Maramures, dos. 260/1934 1935, 1. 139-140,159; Dezbaterile AdunArii Deputatilor", sedinta din 18 decembrie 1925, p. 1 063.

46 Dezbaterile Adundrii Deputatilor", sedinta din 17 mai 1927, p. 3934 ; A. Nasta,op. cit., p. 6.

47 G. CipAianu, op. cit., p. 7; Constantin C. Damian, Reforma agrard din 1918 -1921.Studiu social-economic, Bucuresti, 1928, p. 66.

scold

www.dacoromanica.ro


Din 1919 ping in februarie 1932, Directia cadastrului a masurat intotal 10 919 983 ha, a efectuat calcule pentru 5 726 163 ha, a parcelat4 795 407 ha si a distribuit teren pentru vetre de sat not pe 96 085 ha 49.Trebuie facuta specificatia cg parte din aceste lucrfiri nu aveau un caracterdefinitiv, intrucit ele se efectuaserfi in baza unor hotfiriri de exproprieresau de improprietfirire contestate.

Ritmul relativ intens de aplicare a lucrfirilor tehnice din primii anipostbelici a lost posibil nu atit datoria numfirului relativ mare de operatorice au actionat in aceastfi directie, cit intensitatii munch desfasurate deei. In 1919 lucrfirile au inceput cu 20 de echipe, ajungindu-se ca in cursulanului 1925 cifra for sg, crease/ la peste 300 de echipe ce activau pe teren,in afar/ de circa 200 de calculatori, parcelatori §i desenatori ce-si desfa-surau activitatea in birouri. Paralel, la aceste lucrfiri si-au dat concursulaproape 1 500 de agronomi 49. Dupe 1926, numarul operatorilor autorizatise mentine ridicat, dar operatiile executate au inregistrat o tendintfi evi-dentfi de scadere, care se mentine aceeasi pin'a in anii celui de-al doilearfizboi mondial. In 1928-1930, numarul antreprenorilor de cadastrucare lucrau efectiv in intreaga taxa, nu depasea cifra de 200, iar col al echi-pelor de pe teren era de circa 500 50. La numarul mic de ingineri si tehni-cieni se adauga, lipsa aparaturii. Ca urmare a razboiului, inventarul ce-1poseda cadastrul a lost in mare masura descompletat 51. Se intilnesccazuri, ca in Bucovina, and operatorii cadastrului au executat masuratoa-rea si parcelarea cu o singura panglica 52. 0 incercare de inzestrare a cadas-trului cu aparatura modernfi s-a fficut in perioada crizei economics din1929-1933, cind s-au achizitionat aparate moderns de la Berlin, Viena,Budapesta si Varsovia, dar numarul for a fost mic in raport cu volumulde lucrari ce trebuia realizat 53.

Prin legile si regulamentele legilor agrare s-a prevfizut ca platalucrarilor 81 fie suportatfi de improprietariti, care trebuiau BA verse per-ceptorului fiscal suma de 220 de lei de hectar sau 120 lei de iugfir. Statulnu indeplinea deci decit o operatie de intermediar intro tfirani $i operatoriicadastrului. Directia cadastrului platea insa operatorilor sfiinumai 120 leipe hectar, de pe urma acestei operatii statul retinind la fiecare hectarsuma de 100 de lei 54. Media pretului masuratorii pins in ianuarie 1928,calculate de catre o comisie a Ministerului Agriculturii, stabilea pretulglobal al operatiilor de mfisurfitoare si parcelare la 105 lei, astfel ca statulobtinea un venit niediu la hectar distribuit la improprietfirire de 95 de lei 55.

48 Egon Nasta, op. cit., p. 7 ; vezi i Emil Petrini, Reforma agrard In Ardeal, in ViataagricolA", an. XX (1929), nr. 9-10 din 1-15 mai, p. 272-275.

45 A. Nasta, op. cit., p. 6 ; Viata agricold", an. XIX (1928), nr. 3 din 1 februarie, p. 73 ;Constantin C. Damian, op. cit., p. 67.

°° Egon Nasta, op. cit., p. 7. 0 situatie mai buntl se inregistra in Bucovina, dar §i aicinumArul operatorilor era insuficient In raport cu sarcinile avute (vezi Arh. St. Radauti, fond.Prefectura judetului Radiitill, dos. 16/1935, f. 14).

51 Vezi Arh. St. RAdauti, fond. Prefectura judetului liklauti, dos. 1/1922, f. 154.52 Vezi Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrarii din 1921, jud. Cimpulung, dos. 20/1930

1931, 1. 98.53 Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrarli din 1921, Vechiul regat, Generale, dos.

196/1933 1934, f. 236.64 Ibidem, f. 264 265.55 Egon Nasta, op. cit., p. 7-8.

www.dacoromanica.ro

202 D. *ANDRU 10

Cu toate aceste venituri realizate de stat, lucrarile au fest platiteping, in 1927 din credite extraordinare, farg, a fi insa achitate in intregime.Abia din 1928 fondurile necesare alocarii luerarilor de masuratoareau fost Inscrise in buget, dar, paralel, s-a mentinut §i sistemul platii grincredite extraordinare 57.

Incepind cu anul 1927, in lucrarile de aplicare tehnica a reformeiagrare din multe judete se inregistreaza o stagnare datorita nefinantariide &atm stat a acestora 58 sau blocarii fondurilor. In anii 1928-1929, inconditiile cind lipsa mijloacelor de finantare a operatiilor cadastrale n-apermis executarea lucrarilor de definitivare a improprietaririi, putinelefonduri care au fest puse la dispozitia cadastrului s-au destinat revizuiriilucrarilor de masuratoare a proprietatii imobiliare din Dobrogea ce fuseseverificata in 1882 §i 1886, in baza Legii pentru organizarea proprietatiiimobiliare din 3 aprilie 1882. Pretextul rectificarii gre§elilor facute pebaza reambularilor din 1882-1886 a fest gasita in explicatia cg, masura-tulle s-ar fi executat in acel timp cu lantul §i cg din aceasta caueg, statulfusese frustat de intinse suprafete, in stapinirea cgrora s-ar fi aflat atuncitkanii. Aceastl operaDie a costat statul o smug echivalentg, cu zece mili-oane de lei, in urma careia au fost descoperite doar 700-800 ha acaparate.Aproape intregul personal al Inspectoratului cadastral Constanta a fostangajat actiunea de verificare a reambularilor, astfel ca in acei ani inDobrogea nu s-a executat nisi o parcelare pe paminturile distribuite laimproprietarire 59. Mobilul acestei pretinse verificari ascundea intereselodirectorului Casei centrale a improprietkirii, G. Cipaianu, §i ale directo-rului cadastrului, ginerele acestuia, A. Nasta, care au incredintat lucrareafratelui celui din urma, lui Egon Nasta, de pe urma careia s-au incasatsume fabuloase pentru un velum redus de lucrki 60.

In 1929, cind atentia" cadastrului era concentrata asupra verifi-carii proprietatii din Dobrogea, Ministerul Agriculturii era asaltat curapoarte inteemite de prefectii de judete sau de consilierii agricoli carerevendicau masuri energice pentru reluarea operatiei de parcelare. Prefec-tul judetului Putna, de pilda, sublinia in raportul din 24 mai 1929 ca injudet existau multe conflicte, batai §i chiar mai mult, din cauza ca satenii§i comunele nu-§i cuno§teau loturile §i izlazurile pe care au fost improprie-tariti §i ca se puteau da suficiente exemple cind doi oameni arau acela§ilot61.

Ca urmare a starii de spirit existente In Transilvania, unde lucrarilede reforml imegistrau stadiul cel mai inapoiat, la 13 august 1930 subse-cretarul de stat al Ministerului Agriculturii a ordonat instituirea, in toatejudetele provinciei, a unor comisii de ancheta, compuse din prefect, consilieragricol sau subinspectorul general agronom, §eful ocolului silvic sau uninspector silvic, deputatul circumscriptiei respective, in calitate de infer-

Ibidem, p. 9 ; Dezbaterile Adunbrii Deputatilor", sedinta din 17 mai 1927, p. 3 934.57 Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, Vechiul regati Generale, dos. 196/

1933 1934, f. 230.Ibidem, Ardeal, Generale, dos. 8/1926-1928, f. 156.

se Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, jud. Tulcea, dos. 7 1928-1931, f.172-175, 184.

60 Ibidem, f. 172-174, 184.61 Arh. St. Focsani, fond. Prefectura judetului Putna, dos. 192/1929.

in

"

ls

www.dacoromanica.ro


mator, un reprezentant al comunelor, care sa examineze toate proble-inele izvorite din aplicarea ref ormei agrare, sa informeze ministerul asu-pra cazurilor nerezolvate face propuneri concrete de remediere 62.Comisiile de ancheta, conformindu-se acestui ordin, au scos la iveala,intre altele, intreruperea lucrarilor de punere in stapinire definitive ataranilor §i sistarea oricaror operatii cu caracter tehnic pe linia aplicariiref ormei agrare 6 dar masurile concrete propuse de acestea n-au prinsviata.

0 alts tentative de reluare a lucrarilor tehnice s-a facut in 1931.Prin Conventia de imprumut din. martie acelasi an, Ministerul Agricul-turii a obtinut un fond de 568 000 000 de lei, dintre care 73 000 000 delei au fost destinati achitarii lucr5,rilor de parcelare. La putin time dup5,distribuirea lui, Banca Nationale a Romaniei a blocat 28 milioane de leidin totalul sumei obtinute de agriculture, care a fost reluat din cota ceda-

cadastrului. Cum Directia cadastrului nu achitase, pentru lucrarileefectuate in anii anteriori, o sums de 45 milioane lei, rezulta ca intregulfond neblocat constituia in fapt un debit al Ministerului Agriculturii.Acesta a platit numai o parte din lucrarile restante, restul fiind destinatcontinuarii vechilor lucrari, incepute neterminate 64. In dorinta de ase relua operatiile de parcelare, Ministerul Agriculturii a decis ca lucrarileincepute §i neterminate sa se achite cu un scazamint intre 10 §i 50%.Operatiile, aproape gata executate, au fost distribuite, ca §i cea mai bunsaparatura, favoritilor noului director al cadastrului, Petre Andreevici,care a primit pentru micile corijari ale dispozitivelor de parcelare sumeintro 500 000 de lei si 2 000 000 de lei. Insu§i Petre Andreevici a incasat,pe aceasta tale, drept prime de 5% din valoarea lucrarilor, 600 000 de lei 65,

In conditiile cind Directia cadastrului, in frunte cu directorii ei, aufrustrat statul de milioane de lei, Ministerul Agriculturii, bazindu-se pefaptul ca pins atunci taranii dintr-o serie de comune angajasera, cu fon-duri proprii, ingineri topografi, cu scopul de a intra mai repede in proprie-tatea panaintului 66, a facut apol la ei, la Camerele agricole si la alte insti-tutii sa incerce sa finanteze, din propriile for fonduri, operatiile de parce-lare 67. Lipsa de bani a taranilor, atit de puternic resimtita de pe urmacrizei, a facut ca apelul ministerului sa gaseasca un slab ecou.

63 Arh. 1st. Centr., fond. Reforma agrar5 din 1921, jud. Alba, dos. 13/1929-1930, f. 48.63 Vezi ibidem, jud. Nasaud, dos. 30/1931-1932, f. 307 ; jud. Maramures, dos. 168/1931

1935, I. 64 65 ; fond. Comitet agrar, Generale, dos. 5/1931, f. 111 ; Arh. St. Timisoara, fond.Ocolul agricol central Timitoara, dos. 3/1932-1933, f. 87.

64 Egon Nasta, op. cit., p. 10 ; Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, Vechiulregat, Generale, dos. 196 1933-1934, f. 264 :165.

Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, Vechiul regat, Generale, dos. 196/1933-1934, f. 236, 238-239 ; vezi Universul" din 16 noiembrie 1932.

66 Vezi cazurile de la Tia Marc, Potlogeni Islaz, judetul Romanati 1st. Centr.,fond. Reforma agrara din 1921, jud. Romanati, dos. 45 1930-1931, f. 1) ; Preutesti, judetulBaia (ibidem, jud. Falticeni, dos. 5/1924-1945, f. 19) ; Negostina Siret, judetul Radauti(Arh. St. 116dauti, fond. Prefectura judetului Siret, dos. 9/1924, f. 67-68).

67 Vezi Arh. 1st. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, Vechiul regat, Generale, dos.173/1932, f. 2, 16 ; 196/1933-1934, f. 264-265 ; jud. Ctmpulung. dos. 9/1931, 1. 2-3 ;St. Radauti, fond Prefectura judetului RAdauti, dos. 22/1932, f. 172-173, 177 ; Egon Nasta,op. cit., p. 3 ; Buletinul informally al Ministerului Agriculturii Domeniilor", Bucuresti, an.III (1932), nr. 2 din 1 fcbruarie, p. 56 ; nr. 3 din 1 martie, p. 123, 126.

ta

66

(Arh.

Arh.

1i

0i of

¢i

5i5i

si

to

www.dacoromanica.ro

294 D. SANDRU 12

In 1933, in Alin/ perioada, de stagnare a lucrArilor de m/surgtoare§i parcelare cadastrall, institutia cadastrului §i a cartilor funciare au fostextinse §i in vechea Romanic) prin legea numita Voicu Nitescu" 68. Prinaceasta, se repara o gre§eall a legilor agrare care au omis sA, infiinteze, cuprilejul exproprierii §i improprietahrii, un cadastru funciar §i cartile fun-ciare. Pe baza ei, tot ansamblul lucrarilor de cadastrare cadea in sarcinaDirectiei cadastrului. Dar efectele extinderii cadastrului in vechiul regat auPost neinsemnate in raport cu scopul urnagait de legiuitor. Marius Gormsenaprecia cá dispozitiile legii au fost aplicate, pe ici, pe colo, in chipf oarte modest §i c/ lucfarile aveau mai degrabg, un caracter experimen-tal 6°. Astfel, pe baza legii din 1933 s-a efectuat cadastrarea numai a 76de comune, cu 159 000 ha, din judetul Efov 70. Din lips/ de fonduri, legeadin 1933 n-a putut fi macar aplicat/ pe cuprinsul intregii tari 71.

Dui)/ ie§irea RoManiei din criza economic/ a anilor 1929-1933,lucrarile de cadastrare au fost reluate intr-un ritm lent, care s-a mentinutacela§i ping in anii celui de-al doilea, rAzboi mondial. Definitivarea expro-prierii §i mai ales fixarea taranilor pe loturile de impropriethrire continuauastfel sa ramin/ in preajma celui de-al doilea razboi mondial chestiuneacea mai stringent/ a reformei agrare. 0 situatie de-a dreptul ingrijora-toare se crease din acest punct de vedere in judetul Maramure§, unde,In decembrie 1934, pe ling/ faptul ca la judecatorii se aflau Inca pe rol 4procese, la Tribunalul Sighet 26 de procese, iar la Curtea de apel Oradeaalte 25 de procese de expropriere, din 500 de mo§ii expropriate, unasingm% era masurata 72. Este inutil, credem, sa mai afatani raportain februarie 1935 §eful Serviciului agricol al acestui judet Directiei apli-carii reformei agrare cite consecinte decurg din faptul c5, aceste lucrarise g/sesc in stare de provizorat §i astazi ; conflicte intre indreptatiti ;conflicte intro proprietari §i indreptatiti ; dezavantaje pentru stat, cacinull poate incasa impozitele de pe terenurile expropriate, ne§tiind pecine trebuie sa urmgreascg ; fo§tii proprietari refuz/ plata sub cuvint casint expropiati, iar indrepthtitii la improprietArire 13i comunele sub cuvintc5, nu sint Inca improprietariti §i nu au macar certitudinea ca vor fi".In special remarca el suferg economia general/ a judetului, cacimo§iilor expropriate in mod provizoriu nu li se aduc ameliorari nici deproprietari, nici de taranii care se a§teapt/ din an in an sa fie schhnbatide pe un lot pe altul ".

68 Monitorul oficial", nr. 90 din 20 aprilie 1933. Prin Legea din 27 aprilie 1938, pentruunificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, institutia cadastrului se organiza, pe Intreagatall, dupa norme unitare (ibidem, nr. 95 din 27 aprilie 1938 ; dr. Mircea Georgescu, Perspectiveleregimului tabular de proprietate agrard, Cluj, 1939, p. 5-7). In 1939, Directia cadastrului a fostincorporata la Ministerul Justitiei ca Directie a cartilor funciare si a cadastrului funciar.

69 Marius Gromsen, Principalele probleme structurale ale agriculturii In Romania, in Pro-blema agrard, Bucuresti, Cartea romftneasca, 1946, p. 35.

70 Ion Vasiliu, op. cit., p. 71.71 Ibidem; N. Ghiulea, Comasarea, tntlia problemd a agriculturit noaslre, Bucuresti,

Biblioteca de politica economicA si social /, 1937, p. 23, 26.12 Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, jud. Maramures, dos. 7/1930, f. 4 ;

260/1934-1935, f. 139-142, 159; 168/1931-1935, f. 65 -66; 311/1936, f. 22, 55 si urm. Aici,ca si in alte judete din Transilvania, nu fuseserA lichidate nici litigiile de proprietate surveniteprin fixarea granitei cu statele vecine (vezi Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921,jud. Cams, dos. 29/1929-1944, f. 5 si urm. ; jud. Arad, dos. 331/1934, f. 1).

73 Ibidem, jud. Maramures, dos. 284/1935-1936, 1. 7.www.dacoromanica.ro


In perioada de dupg criza economics nu s-a inregistrat o cotiturgradicalg in definitivarea reformei agrare, astfel cg in preajma celui de-aldoilea rlzboi mondial, In special in Transilvania, problema rgminea apro-ape tot atit de complicate ca §i in perioada 1927-1933 74. Ping la 17 sep-tembrie 1938, in judetul Odorhei, de pilda, pe un numgr de 78 de proprie-tgti expropriate nu se aplicase Inca Improprietkirea din cauzg, cg, nu seintocmisera dispozitivele de parcelare, lax pe o altg, parte din ele nu seefectuaserg toate masurgtorile, intrucit lucrgrile tehnice nu fuseserg exe-cutate in Intregime 75 ; ping la 27 februarie 1939, in plasa Hunedoara lucrg-rile de expropriere erau incheiate in toate cele 55 de comune, dar impro-prietgrirea era definitiv aplicatg numai in sapte din acestea 76 ; la 14 august1939, in judetul Nasaud, 36 de mosii, sau aproape 50% din suprafataexpropriate nu erau masurate, far lucrgrile stagnau din lips& de specia-li§ti 77 ; la 8 mai 1940, in judetul Alba erau improprietgriti definitiv numai79,25% din cei ce stapineau pgmint in folosintg provizorie ; referatelede plata erau intocmite pentru 70,08% din suprafata expropriate, fardebitele definitive pentru 50,85 % din total 78.

De altfel, valoarea lucrgrilor de aplicare tehnicg executate in intrea-ga tars in anii 1934-1938 se ridica la o sums de 103 milioane de lei, ceeace reprezenta tin procent redus daca o conaparam cu costul total al lucra-rilor evaluat la 1 200 000 000 de lei executate din 1919 ping in 1938 79.Datele oficiale stabilesc ca intro 1 ianuarie 1919 §i 31 august 1937 fuseserg,ingsurate 10 865 818 ha, 1.61111111'nd de efectuat masuratori pe Inca 247 000ha 80. Calculele speciali§tilor fgcute pentru anul 1939 atesta o situatie carenu diferea prea vault de cea din 1937 : se mgsuraserg, pin& atunci, circa11 milioane ha, se parcelaserg 7 milioane ha §i alto 99 400 ha pentru ye-tre de sat 81. Cifra de mai sus, care reprezinta o intindere superioarg, pg-mintului expropriat si distribuit la improprietgrire, rezultg din nigsu-rarea atit a partii lgsate mo§ierului, cit §i a celei distribuite la improprie-tarire §i din includerea in calcule a lucrgrilor tehnice executate de maimulte ori. In 1939, mai erau de executat un volum ridicat de lucrgri pen-tru definitivarea reformei, a caror valoare se aprecia In 42 500 000 de lei.Astfel, mai erau de aplicat liniile de defalcare la un numar de 3 046 deino§ii expropriate, de intocmit proiectele si calculele a 4 600 de mosii cuo suprafata de 434 327 ha ; do parcelat pe teren 4 602 mosii cu o until-dere de 440 859 ha ; de masurat 180 739 ha, din care 115 739 ha expro-priate pentru improprietgrire §i 65 000 ha ca izlazuri ; de parcelat pe

74 Vezi ibidem, jud. Alba, dos. 383/1938, 1. 10 ; jud. Baca'', dos. 118/1933- 1944, f. 31 31 ;jud. Odorhei, dos. 128 1939, f. 1 ; jud. Satu-Mare, dos. 445/1932-1938, 1. 14, 20 ; jud. Severin,dos. 500 1938-1911, f. 8.

76 Ibidem, jud. Odorhei, dos. 122/1938-1939, f. 33-36.76 Arh. St. Deva, fond. Consilicratul agricol al judetului Hunedoara, dos. 22/1939.77 Arh. St. Bistrita, fond. Camera agricola a judetului NasAud, dos. 1068/1939, f. 12 ;

1105/1939, f. 70.78 Arh. St. Alba-Iulia, fond. Camera agricola a judetului Alba, dos. 1/1940, f. 10; vezi

situatia din 1939 din judetele Arad si Hunedoara (Arh. St. Timisoara, fond. Rezidenta TinaTimis, dos. 11 1939, f. 4).

79 Ion Vasiliu, op. cit., p. 71.80 Cf. Belafii agrare migdri faranqli In Romcinia.. p. 563-564.81 G. Ionescu-Sisesti, Indrumdri agricole. 35 conferinfe finale la radio Buczirefti, Bueuresti,

Edit. Universul", 1941, p. 290.

7 St. istorie 2

si

fi

www.dacoromanica.ro

296 D. $ANDRU 11

teren. 11 622 de locuri de casa atribuite definitiv la improprietarire 82.Aceasta situatie, intocmita de Consiliul Superior Economic, ne confirmscit de intirziate erau luerarile de reforms agrara in preajma razboiului.

Data fiind starea de provizorat a proprietkii din multe judete,Ministerul Justitiei a incereat, prin Directia cartilor funciare si a cadas-trului si cu concursul administratiilor judetene, sa initieze o actiune derezolvare a proceselor existents pe rol si sa aplice liniile de defalcare lamosiile definitiv expropriate. Sareina incheterii procesului de expro-priere §i improprietarire era ineredintata Comisiilor pentru lichidarealucrarilor de reform& agrara, create in acest stop, cite una in fiecare judet 83.

Multe comisii an constatat ca in procesele de expropriere si inapro-prietarire ramase pe rol nu se putea gasi usor o solutie aatorita compli-&aril in timp a ehestiunii. Inspectoratul Geniului rural de pe linga TinutulTimi§ remarca, in acest sens, in 1940, ca definitivarea ref ormei agrare,7)de§i inceputa in anii 1921/1922, este departe de a fi terminata. Forma-litatile legate de aplicarea legii §i procedura greoaie a judecatilor danastere si acuma Inca la nenumarate contestatii si arninari, care, in bede simplificare §i accelerare a executiei ref ormei,... in mod firesc o compliessi mai malt.

Sint procese si alte formalitki de aplicarea legii, care dureaza dela 1926-1928, fara a h se vedea Inca si astazi sfirsitul. S-au format dosareaft de voluminoase, incit judecatorii, care se perinda,... cu greu sau gresitreconstituie firul si obiectul initial al proceselor. Din aceasta cauza s-auprodus intirzieri mari in aplicarea lucrarilor cadastrale, de defalcareparcelare. Tot din aceasta cauza, debitele (anuitati de plata) nu au pututfi intocmite la timp. Lichidarea financial* pe ling& intirzieri, a suferit

complicatiuni din cauza ca referatele de plata intocinite la timp, pentru80%, an suferit ulterior modificari care au intrecut capacitates initialsa referatelor de plata" m.

Intr-o serie de judete, dat fiind numarul mare de procese purtate injurul exproprierii, dosarele de expropriere, inaproprietarire si ue defalca-re nu se mai aflau in arhive si nici nu se mai intrezarea posibilitatea dea putea fi regasite, astfel ca in comunele unde se crease o asemenea si-tuatie lucrarile de incheiere a ref ormei agrare nu puteau fi lichidate,dupa cum nici conflictele dintre parti inlaturate 88. In 1939, do pilda,organele de resort din judetul Hunedoara nu mai dispuneau nici inaearde date precise care sa ateste localitatile unde se realizase sau nu ref ormaagrara 86. 0 situatie similara o confirma la 16 ianuarie 1942 Ocolul

82 Ion Vasiliu, op. cit., p. 71 ; G. Ionescu-Sisesti (op. cit., p. 290), apreciaza In 1941 lacirca 260 000 ha suprafata nemilsurata si neparcelata Ina. Virgil N. Madgearu, op. cit., p. 77 ;Lucretiu PatrAscanu, Problcmcle de to :d ale Rcirenici, cd. a Ill-a revazuta, Edit. de stat,p. 79-80.

82 Arh. St. Calarasi, fond. Regiunea agricolA CAlArasi, dos. 2/1940, f. 29.84 Arh. St. Timisoara, fond. Rezidenta Tinut Timis, dos. 22 1939-1940, f. 1 -2; vezi

si raportul din 8 mai 1940 al Camerei agricole a judetului Alba (Arh. St. Alba-lulia, fond. Cameraagricola a judetului Alba, dos. 1/1940, f. 10).

ss Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, jud. Arges, dos. 1/1920-1944, f. 5si urm. ; Arh. St. Alba-Iulia, fond. Camera agricola a judetului Alba, dos. 3/1942, f. 293 ; Arh.St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricola a judetului Gorj, dos. 3641/1944 ; Arh. St. Satu-Mare, fond.Camera agricold a judetului Satu-Mare, dos. 32/1940, f. 152.

86 Arh. St. Deva, fond. Consilieratul agricol al judetului Hunedoara, dos. 22/1939.

si

ti

www.dacoromanica.ro


agricol Zlatna in raportul adresat Camerei agricole a judetului Alba".De altfel, chiar Directia cartilor funciare §i a cadastrului funciar recu-no§tea, la 3 iulie 1942, ca lipsa dosarelor, alaturi de existenta unordosare incomplete, de lipsa de aparare a partilor in instants §i de intirzie-rea expertizelor pe teren, constituiau numai unele din cauzele care faceauca reforma agrara sa, nu se poata, incheia 88. La 9 septembrie acela§i an,Comisia centrals pentru lichidarea lucrarilor de reforma agrara subliniaca in cele mai multe judete ale tarii ramasesera terenuri expropriate cu osituatie extrem de incurcata : procese aflate In curs de judecata de carenu se mai ocupa aproape nimeni, cit §i proprietati tarane§ti lipsite de garan-tia statorniciei §i supuse la toate riscurile provizoratului" 89. Para lel, InTransilvania §i Bucovina, cele mai niulte operatii de reforma a§a cumrecuno§tea insa§i Directia geniului rural in 1940 nu fusesera intabulatein cartile funciare ca sa se confirme mutatiile de proprietate ce derivaudin reforma, astfel ca improprietarirea raminea, In asemenea cazuri, subseranul provizoratului 9°.

0 urmare a masurilor initiate de comisiile judetene de lichidare areformei a fost aceea a solutionarii unor procese aflate pe rol, unele chiardin 1918, prea putine insa pentru ca prin aceste acte sa se determine ocotitura radicala In mersul reformei 91. Comisia pentru lichidarea lucrarilorde reforma agrara, din cadrul M.A.D., centralizind, la inceputul anului1943, datele de pe teritoriul de atunci al Romaniei, constata ca din 1 044de procese in curs de judecata la 1 aprilie 1942, dintre care 267 la Curtilede apel, iar 777 la tribunalele judetene piny la 1 octombrie 1942 fuseserasolutionate de curtile de apel doar 67 de procese sau 25% din ele, de catretribunale numai 75 sau 10% 92.

Parte dintre ele s-au incheiat ins/ cu pierderea pamtutului de catretarani, pentru care se luptasera ani de zile. Astfel, in 1940, ob§tile mo§-nenilor din Pinte§ti §i Stane§ti §i din comuna Chiojd, judetul Prahova,pierzind procesul cu societatea forestiera Drajna", sint exclu§i de pepa§une, societatii raminindu-i circa 10 000 ha de paduri §i goluri de munti93.Unele procese, in care era greu do intrevazut un final, s-au incheiat prin

87 Arh. St. Alba-Iulia, fond. Camera agricola a judetului Alba, dos. 3 1942, f. 21.88 Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricola a judetului Gorj, dos. 3435/1942.89 Ibidem.go Arh. St. Satu-Mare, fond. Camera agricola a judetului Satu-Mare, dos. 32/1940, f. 152.91 Astfel, in 1939-1940, In judetul 1 Iunedoara an Post Incheiate 9 procese, in Arad 3,

In Cara 2, In Timis-Torontal 2 (vezi Arh. St. Timisoara, fond. Rezidenta Tinut Timis, dos.22 1939 1940, 1. 1 2 ; fond. Ocolul agricol central Timisoara, dos. 17 1941, f. 16-17) ; vezi$i Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrar5 din 1921, jud. Constanta, dos. 212/1930-1942, f. 1, 65i urm. ; jud. Prahova, dos. 32 1926-1913, f. 10; jud. Bacau, dos. 118 1933-1944, f. 1-2, 611 ; jud. Putna, dos. 111/1941-1942, f. 44 -45; jud. Vilcea, dos. 128/1943, f. 2, 5; Arh. St.Alba-lulia, fond. Camera agricola a judetului Alba, dos. 3/1942, f. 4; Arh. St. Tg.-Jiu, fond.Camera agricola a judetului Gorj, dos. 3556/1943.

92 Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Camera agricolA a judetului Gorj, dos. 3 557/1943 (vezi Ordinul-circular nr. 26 465/8 februarie 1993 al M.A.D., Comisia centrals pentru lichidarea lucrArilorde reforma agrarA catre Camerele agricole judetene).

93 Arh. Ist. Centr., fond. Reforma agrara din 1921, jud. Prahova, dos. 94/1930-1937,f. 86 -89; Ioan P. Ioan, Influenfa Iruslurilor carlelurilor asupra agricullurii (Contribu(iuni toeconomia nafionala), Bucuresti, M.O., Imprimeriile statului, 1940, p. 41 -45; Viorica Moisuc,Uncle dale cu privire la silualia rnasclor populace In perioada 1938-1940, In Studii", 1964,nr. 6, p. 1 329-1 330.

si

www.dacoromanica.ro

298 D. *ANDRU 16

cedarea de tetra stat fo3tilor proprietari a unor plrti din mo3iile expro-priate. E3te cazul cu terenul recrocedlt foltulut mo3ier Armin Mickeyla Mall, judetul Trei Scaune, printr-un decret-lege din 1 martie 194094,cu donatia facuta Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon" din Iasi §i altele 95.

prin activitatea lor, comiisile de lichidare a reformei agrare n-audeterminat o accelerare evident in mersul lucrlrilor de definitivare areformei rezulta, din stadiul in care continuau sa, raining, multe procese,in special cele de la tribunale, al clror sfir§it nu se intrez'area cu u§urintI§i care puteau fi supuse revizuirii curtilor de apal 96, ca 3i din faptul cain anii celui de-al doilea razboi mondial pa rolul instantelor de judecat5,au fost depuse not procese. Astfel, la 14 octombrie 1940, contele CristoforDegenfeld deschide proces impotriva defalcaxii operate pe mosia sa Crucidin judetul Turda, invocind pretextul ca, pe aceasta tale i-au lost reluatein plus 20 de iugare 97; pa m.o3ia Bude§ti, judetul Arge3, a lui I. OlInesculDimitrie Lahovary §i Al. Calimachi, s-a aplicat defalcarea in 1928, darproprietarii s-au judecat cu statul impotriva modului cum a fost aplicatg,aceastI linie pinA la 7 marble 1943. Dupl ce defalcarea a pritnit sentintadefinitivl, ei au deschis un proces nou, revendicind majorarea pretuluipamintului 98. La 2 iunie 1944, avocatul statului a declarat apel impotrivacontestatiei admise de tribunal asupra parcearii mosiei Onaba, judetulGorj, a lui C. Bumbaru §i a celorlalti coposesori 99. Pentru defalcareamo§iei Pe§teana-Gorj a Eforiei spitalelor civile din Bucure§ti, executatIla 14 aprilie 1943, proprietara a deschis proces de contestare a lucrlaiila 4 noiembrie 19441 °0. Exemplele pot fi continuate 101, iar faptul ca multeprocese nu aveau in vara an.ului 1944 'Inca hotAriri definitive confirmodat5, in plus neincheierea reformei agrare in timpul celui de-al doilearAzboi mondial. In aceastI privint5,, arhivele ne oferl nu patine cazuride mo§ii supuse exproprierii §i destin Lte improprietkirii, care in 1945,dupi, legifera,rea nou reform.e agrare, nu se aflau 'Inca in sapinirea deli-nitiv5, a pranilor 102.

Yn concluzie, lucrArile de expropriere §i improprietgrire efectuatein baza legilor din 1921 au cunoscut o evolutie lentA, care a durat o p3ri-

94 loan P. loan, op. cit., p. 41-45.95 Viorica MASUC, op. cit., p. 1 330.93 Arh. 1st. Centr., fond. Reforms agrare din 1921, jud. Buzau, dos. 15/1925-1913,

f. 13; jud. Dimbovita, dos. 268/1913, f. 10; jud. Mehedinti, dos. 67 1930-1912, 1. 33; jud.Hunedaara, dos. 463 1931-1912, f. 8, 15, 54, 57, 64; 542 1935-1942, f. 62; 621/1936-1337,1. 21; Arh. St. Buzau, fond. Csm-ra agricold a judet.ului Buzau, dos. 36 1911 ; Arh. St. Tg.-Jiu,fond. Camera agricola a judetului Gorj, dos. 3435/1942, f. 180 ; 3637/1944.

97 Arh. 1st. Centr., fond. Ref an-us agrara din 1921, Ardeal, Generale, dos. 49/1910-1911,f. 6, 15.

98 Ibidem, jud. Arges, dos. 14/1923-1945, 1. 31, 41, 117, 149, 212, 220.99 Arh. St. Tg.-Jiu, fond. Csny-ra agricola a judetului Garj, dos. 3641 1944.100 Ibidem, dos. 3637/1944.lol Ibidem ; vezi 51 dos. 3435/1942, f. 125, 167 ; Arh. Ist. C.-ntr., fond. Reforms agrare

din 1921, jud. Dimbovita, dos. 26 1927-1943, f. 44, 55; jud. Argo', dos. 289/1935-1945,f. 1 ; jud. Tirnava Mica, dos. 553/1938-1941, f. 14 si urm. ; Arh. St. Buzau, fond. Prefecturajudet.ului Buzau, dos. 36 1911.

in in iulie 1915, d- pita, In comuna Albelti, judetul Arges, se calculau debitele de platapentru pasunea expropriate de la Epitropia spitalelor civile din Bucuresti (Arh. Ist. Centr..fend. R-forms agrarl din 1921, jud. Argos, dos. 264/1934-1947, f. 2-44) ; vezi $i situatiadin ac-la5i an a ter-nal ri arhiducelui Friedrich de Habsburg-Loraine din comunele Livezeni,Petrila $i Petrolani tern, jud. Hunedoara, dos. 50/1929-1945, f. 185 si urm.).

Ca,

(E)i

www.dacoromanica.ro


oadh de pest e douh decenii. De§i in primii ani de dupes legiferarea reformeis-a executat un volum relativ mare de lucrari, acestea nu aveau un carac-ter definitiv, intruelt ele erau realizate in conformitate cu hotaririle deexpropriere sau de improprietarire ce erau supuse unor noi revizuiri.

Dupes ce exproprierea §i Impropriethrirea an imbrIcat o formhjuridic definitive, operatiile tehnice ce trebuiau punh pe thrani instapinirea efectiva a phmintului, generind noi procese, au constituit oalts cauzgi a aminhrii definitivarii reforrnei. De pe urma acestui act anavut de suferit, in primul rind, thranii, dar el s-a rhsfrint negativ §i asupraevolutiei agriculturii

Lq.VOLUTION DES TRAVAUX D'EXPROPRIATION ET DEDISTRIBUTION DE TEERES, EFFEC TIJS EN VERTU DES LOIS

DE RIFORME AGRAIRE DE 1921

nilsumf:

L'expropriation et la distribution de terres cffectuees en vertu deslois de reforme agraire de 1921 ont abouti an prelevement d'environ 6millions d'hectares sur les domains des gros proprietaires et h lour attri-bution aux paysans. Mais cette mutation qui s'est °per& dans la structurede la propriete fonciere rurale nest pas demeuree sans effet pour ce quifut de la situation de l'agriculture et des agriculteurs. Si dans de nom-breux cas les travaux en question ont pu s'achever an bout de quelquesannees apres l'eniree en.vigueur des lois agraires, dans d'autres cas ils ontete tergiverses an long de vingt ans et plus.

Ce phenomene a ete determine par maintes causes : une compliqueeprocedure d'expropriation ct de distribution de terres, qui donnait libretours aux prods de revision ou de demander en appel ; la resistance oppo-se° par de nombreux proprietaires h l'expropriation de lairs domainesconcretisee dans des actions destinees h eluder les lois agraires, l'absencede mesures energique8 et efficientes de la part de 1'Etatvisant a paracheverl'expropriation et la distribution de terres, etc.

Sur les domains oii cette action avait ete close au point de vue juri-dique, les operations techniques d'atiribution.de terres aux paysans ontconstitue une autre cause de la tergiversation de la rlforme. L'Etat nedisposait pas d'un appareil de specialistes a meme d'executer un si grandvolume de travaux dans un court laps de temps. Pendant certaines periodes,les efforts des organes d'execution technique do la referme ont ete anni-hiles memo par les milieux gouvernants, qui n'ont pas finance les travauxde mesurage et de delimitation des parcelles. A partir de la periode decrise economique de 1929-1933, le rythme d'application de ces opera-tions diminue. Les statistiques officiellcs de la veille de la dcuxieme guerremondiale indiquaient un nombre relativement important de proprietesexproprides pour lesquelles les travaux techniques n'etaient pas encoreacheves. Ce sont les paysans qui en ont en le plus a souffrir, mais l'agricul-ture n'a ete epargnee elle ncn plus.

sa

Orli.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

D 0 C U M E N T AR

STEFAN;MAILAT (CIRCA 1502-1551), BOIER ROMAN SINOBIL TRANSILVA.NEAN. DATE DESPRE ROMANITA-

TEA LUIDE

PAVEL BINDER

Dupg ce Transilvania a trecut sub stapinirea regatului ungar, inaceasta provincie a inceput o lupta intre feudalitatea autohtona §i ceamaghiara. In secolele ce au urmat, multi dintre voievozii §i cnezii romani,ca sg-Si pastreze privilegiile §i 0, se incadreze in continuare in rindul clascisuprapuse, parasesc raligia ortodoxa, devin nobili maghiari §i pornesc pedrumul anevoios, uneori chinuitor, al disimilarii.

Atit istoriografia romana, cit §i cea maghiara s-au ocupat pe larg deistoria, nobililor transilvaneni de origine romtina care deopotriva apartinistoriei Romaniei, cit §i a Ungariei feudale 1. Numarul acestor person*era niai mare in Banatul muntos, Maramureq, Chioar, Hunedoara §i Faga-ral, unde prezenta compacts a populatiei §i a nobilimii romane a conservatindelung formele faudalismului autoliton. In cazul Fagaralului, Amla§ului,Ciceului §i Hategului, acest factor a fost intarit de indelungata stapinirepolitica a domnilor romani din tarile transcarpatice 2.

Biografia acestor nobili, in. conditiile regimului politic al UngarieiTransilvaniei feudale, unde romanii au fost exclu§i de la exercitarea drep-turilor ca membri ai nearnului tor, este plina de contradictii. Natiunile"§i religiile constitutional() excludeau de la participarea la viata publicssau politica poporul roman §i raligia lui ortodoxa. Personalitatile politicecarturarii de origine romana i§i puteau mentine drepturile numai ca nobili,

1 St. Lupsa, Calolicismul $i romanii din Ardeal $i Ungaria pina in anul 1556, 1929. Isto-ricul maghiar Toth Zoltan a rostit char o cuvintare inaugurala la primirea ca membru al Aca-deiniei maghiare destiintedespre problem-1e marxiste ale statului feudal maghiar multinationa I(cf. Toth Zoltan, Magyarok es romanok, Budapesta, 1966).

2 David Prodan, Bojaren and vecinii" des Landes Fogorasch im 16. and 17. Jahrhundert,Bucuresti, Edit. Academiel, 1967 ; Stefan StefAnescu, Miscari demografice in romane platin secolul al XVII-lea $f rolut for In unitatea poporulut roman, In Unilale si continuitate In istoria

oporului roman, Bucuresti, Edit. Academici, 1968, p. 197-202.

.s ruDir. tom 11 23, nr. 2, p. 301 300, 1972,

si

si

(Mile

www.dacoromanica.ro

302 PAVEL BINDER 2

ca membrii natiunii" feudale dominante 3. Astfel nu-i de mirare eaDragosestii din Maramure§, Iancu de Hunedoara, Gaspar Bichi§ dinCaransebes, Stefan Mailat din Tara Oltului, trecind la catolicism, oficials-au rupt de religia ortodox 4, uneori negind sau punind sub tacere chiaroriginea for romans.

Totusi cercetarea atentg a istoriei ne da cazuri strglucite despregermenii solidaritatii de neam, despre mindria de a afirma descendents forromans. Dragfiestii, dupd ce Bogdan-Voda i-a alungat din Moldova, devinmari feudali in nordul Ungariei si, desi deveniti catolici, nu neglijeaza sasusting Mangstirea ortodoxl Peri, focar de cultura romaneasca. NicolaeOlahus, nici in calitate de arhiepiscop catolic, sau Mihail Halici, ca rector alunei scoli calvine, nu neagg, ci, dimpotrivd, se mindresc cu originea bar.Iancu de Hunedoara se sprijing indeaproape pe cnezii si pe nobilii romanidin Banat si Hateg, ii promoveaza in diferite functii si dregdtorii. Toateaceste actiuni premerg solidaritatea de neam si intr-un sens pregdtescterenul pentru momentul Mihai Viteazul. Istoriografia romans a elucidatunele din aspectele vietii si activitgtii nobililor transilvaneni de origineenezialg, voievodall sau boiereascd.

In cele ce urmeaza incercgm sa scoatem in relief acele aspecte caredovedesc originea romaneascg a lui Stefan Mailat, puternicul doinn alFgggrasului si voievodul Transilvaniei in perioada imediat premerggtoareaparktiei prin.cipatului autonom. In cele ce urmeazg nu incercam nicidecuino istorie exhaustivgprivindbiografia si sinuoasa carierapolitica a lui Mailat,cu atit mai mult cu cit acest aspect este satisVa'cator dezbdtut atit de isto-riografia maghiarg 8, cit §i de cea romang6. In lucrarea noastra in.ceream satratdm doar acele probleme care leagg pe Mailat de stramosii sdi boieri dinComana de Jos, care dovedesc leggturile lui cu confratii romani si cu viataculturalg ortodoxg romans. Pe scurt, scopul nostru este incercarea dea-1 incadra in galeria personaliatilor romane§ti din Transilvania in epocazbuciumatg a veacului al XVI-lea.

1. Stefan Mailat se tragea dintr-o veche familie de boieri romanidin Tara Oltului. Bazindu-se pe frecventa onomasticului Mailat la cnejiiromani din valea Birzavei (districtul de Borzafew), Majlath Bela, biografullui *tefan Mailat, era de pdrere ca Mailatestii sint originari din Bant sieg Matei Mailat numai ulterior s-a stabilit la Comana 7. Din cercetgrile luiIoan de Puscariu 8 si Stefan Metes 9 §tim ca Matei Mailat, tatdl lui *tefan,era boier bastinas de Comana si cd in Tara Oltului si Tara Birsei onomasticulMailat se intilneste ping astdzi.

Matei Mailat, desi ortodox, a ajuns in curtea regalg, din Buda, fiindstolnicul regelui Vladislav al II-lea. Pentru slujbele facute curtii regale

3 D. Prodan, Suppler Libellus Valachorum, Bucuresti, Edit. stiintifien, 1967, p. 62-71.4 In 1456, Iancu de Hunedoara lua mSsuri de indeplirtare de pe domeniile sale a unora

dintre preotii ortodocsi (cf. St. Lupsa, or. cit., p. 100).5 Majlath Bela, Mayldd Islucin, Budapesta, 1889.6 Octavian Popa, 5teran Mailat, domnul Fagaravclui (1502-1550), in "Tara Birsei",

III, 1931, nr. 5 si 6 ; 1932, nr. 1.' Majlath Bela,Oklevelek Mayfrid Istodn tortenelehez, in Tnrteneti Tar", 1891, nr. I,

p. 621-623.8 I. Puscariu, Familiite nobile romdne, II, p. 224-226.° $t. Metes, Situafia ceonomica a romdnilor din Tara FOgaraului, 1, Cluj, 1935; M. A.

Constantinescu, Dicfionar onomastic romonesc, Bucuresti, Edit. Academici, 1963, p. 314.www.dacoromanica.ro

3 TEFAN MAILAT (CIRCA 1502-1551) 303

in 1509 primeste drept recompensA mosia Tintari (azi Dumbra,vita), cum-pgrata, pe vecie de la fratii Ladislau, Petru, Mihai §i Nicolae Forro 10. Inactul de donatie, Matei este numit Mailat Valahul, boierul nostru deComana" 11. In acelasi an, regele Vladislav porunceste conventului dinCluj Manastur sa, introduc6 pe boierul din Comana, Mailat Valahul, inposesiunea satului Tintari din comitatul .Alba, indicind ca, acest sat are infrunte pe cneazul Radu si precizind numele nobililor vecini 12. Din acest actreiese ea o parte din satul Tintari a Aims in continuare in stapinirea nobi-lului Blasiu Forro.

In aeela§i an Ioan de Barlabassy zalogeste lui Matei Mailat mosia sa,din satul Crihalma 13.

Din anul 1509 boierul roman din Comana a avut deci si a doua cali-tate socials, cea de nobil ungur si stapin feudal in comitatul invecinat.Alba. Legile feudalismului transilvan 11 obligau dcci ca si in religie sa seadapteze la noua, situatie social, dobindita,. Indat I c e in 1511 adopt/ religiacatolica, 14, Matei Mailat este introdus in posesiunea satului Crihalma, hive-cinat en nobilii din satele GrAnari, Retis, Valeni (Voldorf) si cu sasii dinlingra si Ticus 16. Cit timp a fost numai boier oltean, se preciza in docu-mente CA era roman; de Math ce devine nobil, din acte lipseste calitateasa national6.

Trecerea la catolicism insa, n-a insenanat renuntarea la credinta,strAbung. Preotii roman din Comana vor da prima educatie fiilor nouluinobil. De altfel onomasticile copiilor lui Matei salt romanesti : Comp,Negoita, loan, Dumitru, Marta. Insusi lui Stefan i se mai spunea si Zehan(Stan?) 16.

Tinarul Stefan a copilgrit atit la curtea boiereasea, din Comana, citsi la curia nobiliary din Tintari. Acest sat romanesc din Tara Birsei devine

1° 1507: han mir Forro Mihalem gegeben von wegen Snakendorff flor 10 ; 1508: per-cemus ab illis nobilibus Michaele et Nicolao Forth de possessione Snakendorf (cf. Quellen zurGeschichte der Stadt Kronstadt, I, Brasov, 1886, p. 183 (mai jos Quellen)).

11 Nobiles Michael, Petrus, Nicolaus et Ladislaus de Forro nobili Maylad Valacho boyaronividelicet nostro de Komana posscsiones Zunyogszegh" (cf. Maylath Bela, Oklevelek .. . ,p.624).

12 Facies possessionis Zunnyogzegh pred icte in dicto comitatu Albensi Transylvaneexistentis, vicinis : nobilus Johanne et Michaele Nemes de Hydveg (Haghig), Vitali Beldide Bodola (Budila), Francisco Literato et Philippo familiaribus egregii Pauli de Thomor castel-lani castri Fogoras, Benedicto filio Thoma de Zunyogzegh (Tintari), Thoma Lone iudice deFeketehalom (Codlea), Petro Fejer iobbagione Gaspari Sykesdy de Thererny in Hidegkut(Fintina) nec non Radul Kenezio et iobbagione nobilis Blasii de Forro in eadem Zunyogzegh(cf. Majlath Bela, Oklevelek..., p. 626).

13 Majlath Bela, Oklevelek..., p. 626-627.14 1511 : nobilis Maylady de Comana Boeronis praedictae Terrae Fogoras ex animo

factarn acceptandamque merito censentes ut potissime idem Mayladius, damnabili illi Grae-corum ab obedientia sacro sanctae Romanac Ecclesiae dudum deficientium (cf. loan cay. dePuscariu, Fragmente islorice despre bocrii din Tara Fogarasului, Sibiu, 1907, p. 77-80).

15 in 1512, loan Zapolya, voievodul Transilvaniei, porunceste conventului Cluj Manastursa-1 introduca pe nobilis Maylad de Komana boyaronis terra Fogoras" In posesiunea Kira-lyhalma vocata (in comitatu Albensi) Transylvaniae" (cf. ibidem, p. 626-629).

16 Nobilibus Komcha, Nagoycha, Johanni, Stephano et Demetrio filius ac Martha filieeiusdem (cf. ibidem, p. 629 ; Jacob Zorca, Monografia comunci VIlideni-Sibiu, 1896, p. 4). incitirea lui Joan cay. de Puscariu, fiul cel mai In virstil era Roncea $i al doilea Negutia : possessioKiralyhalma... memorato Mayladio de Komana nec non Romcha, Johani, Nagowicza, Zehaanet Dcmetrio filiis, ac puellae Marthae filiae (cf. Joan cay. de Puscariu, Fragmente, p. 77-80).

www.dacoromanica.ro

304 PAVEL BINDER 4

resedinta lui Matei, pentru care obtine dreptul jus gladii" (MG) si dreptulde ttrg (1518) 17.

Izvoarele contemporane consemneaza numeroase procese de hotar,mai ales pentru stapinirea padurilor, purtate Intro magistratul din Brasovsi familia Mailat 18. Din unul din aceste documente reiese ca sub stapinireanobilului roman se emiteau documente cu denumiri romanesti, astfel caIn hotarnicia din 1515 se pot citi sitoponirae ca Valea Caselor" si Stejar"19.

2. Dupa, ce Stefan urea pe treptele ierarhiei feudale, fratele situDumitru ramine la Tintari 2°. Romanii din Tintari, Schell Brasovului siRisnov adeseori cutreiera drumul dintre conacul lui Mailat si Tara Roma-neasca 21.

Sora lui Stefan, Marta Mailat, era casatorita cu Voicu Chiriac, boierdin Tara Romaneasca 22. Dupa 1547, posesiunea Tintari se Imparte intrevaduva lui Stefan, Ana, nascuta Nadasdi23, si urmasii lui Voicu, munteanulDraghici Chiriac si copiii lor, Dumitru si Marta, casatorita cu romanulVlad Uscat, eponimul si posesorul satului Vladeni 24. Desi satul Tintarifacea parte din comitatul Alba, si nu din Tara Fagarasului, deoarece a fostindelung stapinit de boieri roman olteni sau munteni, a fost consideratIn 1570 ca o mosie boiereasca 25. Dupa moartea lui Voicu Chiriac, primulWI sot, Marta Mailat se recasatoreste tot cu un roman, de aceasta data cuCostea Furca 28, orasean bogat din Schell Brasovului. Fiul lor, DumitruFurca, devine nobil si poseda parti din Tintari si Vladeni, odinioara Inglo-bate posesiunilor boierului Mailat " 27.

17 Majlath Bela, Okleoelek, p. 632-633.18 In 1514, voievodul Transilvaniei ordonA lui Mailat sä dovedeasck prin hrisoave dreptul

sau asupra pAdurii ocupate de la blrseni (ceteri Saxones regales in districtu Barcza commoran-tes silvas universas Sarkan Erdeye vocatas in circuitu dicte possessiones Zunyogszegh adiacen-tes") (cf. ibidem, p. 630-631, si Quellen, I, p. 266, 336).

12 Proces !litre Brasov si Matias Maylad de Zunyogzeg" : Uni rivulo excepto, quemvocant in lingva walachali Walya Kazylor, quails decurrit precise sub possessione Zunyogzeg.Item silvam aliam quercina alio vocabulo Stesary applant dempta quercina wlgo thcIghif-fa ..." (Arh. St. Brasov, Colectia Schnell, III, nr. 59, publicat de N. Iorga E. Hurmuzaki,Documente, XV,, p. 228, doc. CCCCXIII (Brasov, 1515)).

22 1536 : in Zunywgzeg circa Demetrium Maylath. 1540 aug. 9 : Item feria 2-da a LaurentiiDemetrius Maylad venit huc ex Transalpum, cui misi dono duos cantaros vini et 2 cubl. avenacasp. 3 (cf. Quellen, II, p. 461, 674).

22 1538 mai 12: Item dominica Jubilate quidam Walachis de Zunyogzeg cum literis aDemetrio Mayladt ratione Bosthar ex Bulgaria et Tatul de Rosnyo huc venit (cL ibidem, p. 561).

22 1546 martie 19 : venerunt huc Paulus Hayoschy et filius ipsius Kuriak do Zwnyokzeg(cf. Quellen, III, p. 340).

23 1547: ad Zwnyokzeg ad dominam Maylathne. Administratorul mosiei era spanulWolfgang : Wolfgang° comiti... zpano de Zwunyokzeg (cf. Quellen, III, p. 402, 439, 440, 446).

24 1570: Vitez16 Kurjak Demeter Kurjak Dragics fija Havasalfoldi es az 6 uga Marthaasszony Vadul Uzkat resze (cf. loan cay. de Puscariu, Fragmenle islorice.. p. 128).

25 1570: Dumitru Chiriac declarA ca bogy 6neki lffju JCnosnbval nines semmi oszt6marhbja, mert az az Jeszag 6 neki Boyerl Joszbga" (cf. ibidem, p. 129-130).

26 1570: Zunyogszegi Furka Demeter (ibidem, p. 128) ;1577: Nobilis Demetrius Furka de Zunyogzegh, filius quodam Corte Furka ex nobili

olim domina Martha Alaylad, filia egregii quondam Matthie Maylad, primum quondam VaykoCuryak relicta, deinda vera ipsius Corta Furka consorte (cf. N. Iorga E. Hurmuzaki, Documents,XV, p. 665, nr. 1 231 ; N. Iorga, Indreptdrl, Iniregiri la isloria romdnilor dupd arhive descoperilein arhioele sasesli I. Brasov, In Anal. Acad. Rom.", seria a II-a, t. 27, 1905, p. 137).

27 Totales et integras portiones possessionarias in poss. Zunyogzeg pracdicta et Laden(Vladenin.n.) vocatis omnio in comitata praedicto Albensis Transyluanas cxistentem at abihitasqua videlicet boyeronis Maylat prefuisset (cf. Arh. St. Brasov, Priuilcgii, nr. 551).

www.dacoromanica.ro

5 $TEFAN MAILAT (CIRCA 1502-1551) 305

Despre cei trei frati mai mari ai lui Stefan (Comsa, loan, Negoita)nu avem date. Nu este exclus ca ei sa se fi stabilit in Tara Roman.easca.In 1533, domnul Tarii Romanesti, intr-o epistoll latina trimisa voievo-dului transilvan. *tefan. Bathory, aminteste de boyaro n.oster May lathZpathar" 28.

3. Chiar despre voievodul Stefan lat avem numeroase doveziprivind originea sa romans. In afara de traditia familiala, care gasestestramosul sail in legendarul Radu Negru, descalecatorul Tara Romanesti23,majoritatea cronicarilor releva descendenta lui dintr-o familie romaneascasaraca. Aceste invinuiri", de altfel confirmate de documente, veneau dinpartea numerosilor dusmani, care prin acest mod urmareau defaimareacalitatii de nobil a voievodului atotputernic. Deoarece Stefan. Mai lat atrecut dintr-o tabara in alta, ajunsese sa aiba o situatie preponderenta, inTransilvania totodata numerosi dusmani atit in tabara lui Zapolya, eftsi in cea a lui Ferdinand. Asemenea marturii, adesea pline de venire, salttotusi pretioase, deoarece confirms romanitatea acestui ba'xbat care acontribuit la crearea statului de sine statator Transilvania

Istoricul Francisc Forgach stria ca Stefan Mailat se trage dintr-unoier valah din Tara Fagarasului, care ulterior ajunge cubicularul regeluiLudovic 31. Ambrozie Somogyi (Simigianus) precizeaza ca Stefan Mailatera de origine obscura, fiind fiul unui roman 32. 0 caracterizare negativaa voievodului se intilneste si la cronicarul sas cuprins in Album Oltar-dinum". Partinitatea acestor marturii se datoreaza fara indoiala atitu-dinii ostile a lui Mailat fall de Universitatea saseasca, deoarece, trecind in.tabara lui Zapolya, el a asediat Sibiul §i a luat sasilor scaunul Talmaciu. 33.Nicolae Densusianu a folosit tot acest citat pentru a dovedi romanismullui Mailat 34.

Gabriel Mindszenti, cronicarul de carte al lui Ioan Zapolya, descrieamanuntit campania pornita impotriva voievozilor rebeli. Cu aceastaocazie, multi din anturajul regelui au regretat ca Zapolya a acordat atentiesi a donat mosii dregatorii acestui Mailat, valah nemernic §i nenobil".

28 Maylath Bela, Oklevelek..., In Tortenelmi Tar", 1892, nr. 1, p. 77.29 I. Pulcariu, Familiile nobile romdnesti, II, p. 224.30 Calatori straini despre tante romerne, I, Bucuresti, 1968, p. 328, nota 57.31 A. Horanyi, Francisci Forgachii de Ghymes Pannonii... Rerum Hungctricum sui tem-

poris commentarii libri XXII, Posonii et Cassoviae, 1788, p. 301 ; apud Nagy Ivan, Magyaror-sztig csaladai czimerekkel es nemzedekrendi tdbldickal, VII, Pesta, 1860, p. 248-249.

32 Stephanum Mayladum, ex obscuro genere ortum, Patre Valachio (cf. Historia rerumHungaricarum et Transilvanicarurn ab anno 1490 usque 1606, publicata de I. C. Eder, Scriptoresrerun' Transsilvanorum, t. II, vol. I, Cibinii, 1800, p. 284).

33 Eodem Anno (1541) D. Stephanus Mayladus a duobus Waywodis vicinis captus, inTurciam captivitatem abducitur, fors non amplius rediturus. Periit. Er war ein schlechterWallach aus Zunioghzegh, wurde aber miitig, reich und ilbermiitig, hat dem Lande viel schle-elites gethan, und viel krieg und Noth Ober Land gebracht, und uns misellos Saxones oft und vielemungirt hat viel versprochen und gesprochen, aber wenig gehalten.

1551 : Die 2 May ist zu Galatha in Turkischer schwerer Gefangenschaft gestorben Step-hanus Maylad, Valachus astutissimus auri et lucri cupidissimus (cf. E. Trauschenfels, DeutscheFundgruben zur Geschichle Siebenburgens (Neue Folge), Brasov, 1860, p. 13, 19).

Istoriografia saseasca mai noua a recunoscut rombnitatea lui Mailat si a evidentiatcalit5tile lui spirituale militare (cf. Archiv des Vereins fur Sieb. Landeskunde", Neue Folge,II, p. 61).

31 N. Densuiianu, Monumenle pentru istoria Tierei Fagarasiului, Bucuresti, 1885, p. 121,nota 1.

Mai

§i

30.

si

1i

www.dacoromanica.ro

306 PAVEL BINDER 6

Sint semnificative, in acest sens, cuvintele regelui care a ordonat s5, i sedea sabia cu care s-a luptat Impotriva taranilor lui Gheorghe Doja, ca maimult nu merits capul nemernic al lui Mailat" 35.

4. Stefan Mailat, chiar dupA ce a ajuns voievod al Transilvaniei, n-arenuntat la legea stramos,easea. §i la avantajele oferite de cultura ortodoxa.La Comana tfaia popa Grama, preotul roman al voievodului" (popaGrama domini Waywodae popa Valachalis) 36. Margareta (Mu.ata) 37,n'aseutg in 1536, deli casatoritg cu nobili unguri (Andrei Bathori de Sintleu§i Ioan Iffiu de Mihitileni), traind pe vechile mo§ii stramo§e§ti Tintari §iCrihalma 33, a pastrat contactul cu mediul romanesc. In 1599, fiul ei,loan Iffiu, s-a logodit cu fiica lui Ieremia Movila, domnul Moldovci 39.Gabriel Mailat naseut in 15370 a luat parte la complotul impotriva lui loanSigismund §i la rascoala secuilor. Din casatoria sa en Ana Banffy a rezultatun singur fiu, Stefan, care a murit in 1595. Astfel familia lui Stefan Mailats-a stins in linie barbatease-a, inca pe la sfh*tul secolului al XVI-lea.

5. Stefan Mailat a dispus la Faggra§ de dieci priceputi atit in scriereacit §i in cea chirilica. De§i din actele cancelariei lui Mailat s-a pastrat

o singura scrisoare in limba slavong, putem afirma cg, el a fost singurulvoievod al Transilvaniei care a dispus de o cancelarie romanA in care seredactau hrisoave §i pentru uzul intern al Transilvaniei. Aceasta uzantiti aspart monopolul exclusivitatii folosirii limbii latine.

In scrisoarea amintita mai sus, nedatata, Mailat, intitulindu-sejupin §i judetul Fagara§ului : al vostru frate mai mic vecin lupin Mailat"cere judetului §i pirgarilor din Bralov, care prinsesefa un om din Grid,sa nu-1 condamne la moarte pinsi ce nu vor cerceta §i din§ii cazul 41.

Se pare c6 conducatorul cancelariei slavone a lui Mailat a fost Grama,fiul lui Popa Petru II din Schei, care mult timp a preotit la lia§inari,conducind sectia romans a notariatului magistratului din Sibiu 42. Dupaobiceiul timpului, Grama n-a fost numai preot scrib, ci a desf4urat osustinutA activitate diplomatica, fiind trimis in repetate rinduri in Prin-cipatele de dincoace de Carpati.

La inceputul carierei sale, Grama, fiul popei din Schei (filio popae), seglsea in slujba magistratului din Bra§ov. In anii 1521-1522 este trimisadeseori in Tara Romameascg, unde 11 gasim la curtea voievodului (misso

" Kemeny Jazsef $i Kovacs Istvan, Mindszenti Gabor naplaja I. Janos kirdly elete vcigs-zakaszaral, In Erdelgorszcig 7'61-Wield Tara, 1 (1540-1600), Cluj, 1837, p. 7 10).

36 Quellen, II, p. 632, 740.37 Die vero 26 hujus (Iunii) 1536 Anna vxor domini Maylad \Vayvodi transil. Enixa est

filiam Margaretam nomine, baptizata est ipso die Margaretha quam egovt compater baptizani(cf. Karl Fabritius, Aus alten Messbilchern and Brevieren, In Ver. Archiv", X, p. 382).

38 1570: Nagysagos Maylad Margita aszony az vitez16 Iffiu Janosne (cf. I. Pulcariu,Fragmente..., p. 128).

39 Monumenta Comilialia Regni Transsilvaniae, IV, p. 306 307.40 31 Juli 1537: Anna de Nadesch \Vayvodissa genuit puerum infantem gabri/el/ (cf.

K. Fabritius, op. cit., p. 382).41 loan Bogdan, Documenle .i regeste privitoare la rela(iile Tariff Romanesti cu Brasovul

Ungaria in secolul XV si XVI, Bucuresci, 1962, p. 315 ; Gr. Tocilescu, 534 documente istoriceslavo-romane din Tara Romaneasca si Moldova privitoare la Icgaturile cu Ardcalul 1346-1603,Bucurelti, 1931, p. 468-469, nr. 470.

42 A. Huttmann si P. Binder, Conlributii la biogrolia lui Filip Moldovanul, primul lipo-graf roman, in Limbs literatura", XV, 1968, p. 146 -149; Nicolae Sulica, Minunala cclatea Brasovului, Brasov, 1943, p. 19.

§i

;1

latin5

si

www.dacoromanica.ro

7 $TEFAN MAILAT (CIRCA 1502-1551) 307

ad do.ninum waywodam Tranialpinum) sau intilnim iscolind misearileintentiile turcilor (rerum explorandum, ad. videndum M3hemetbegh) 43.

Dupl anul 1533, Popa Grama, numit de Fagaras sau de Comanal SOgasea in slujba lui Stefan Mailat (familiaris magnificus domini waywodaede Fogaras, pop to Grama domini waywodae nostri). Socotelile Bravo-vului con3emneaza cheltuielile pricinuite de venirea lui Grama, care de aiciisi continua drumul spre Tara Romaneasca sau Moldova 41. Insemnareadin 18 noiembrie 1539 it numeste chiar preotul roman al voievodului ".In anii 1547-1550 infrunta greutatea drumului spre Tara Itomaneascasi la curtea domnului din Tirgoviste el incearca sa mijloceasca salvarea luiStefan, aruncat in temnita de la Iedicule 46. De altfel, acesti ani atit pentruAna Nadasdi, sotia lui Stefan, cit i pentru fratele salt Dumitru si chiarpentru Mircea Ciobanul se caracterizeaza prin cautari sfortari desperate dea-1 elibera din temnita turceasca 47.

6. Mai ales socotelile Brasovului, dar alte surse, dovedesc ca inanturajul nemijlocit al voievodului si al stapinului domeniului Fagaras segaseau numerosi nobili roman originari din Hunedoara $i Banat. Astfelaflam despre invatatul Matei din Densus 48, vigesimatorul vamilor dinTransilvania 49. Ca $i alti nobili cunoscatori ai limbii romane, Matei, ori-ginar din Densusul Hafegului, a fost trimis cu misiuni diplomatice atitin Tara Romaneasca, cit in Moldova 50. Dupa capturarea lui Mailat,Matei devine pircalabul cetatii Fogaras (Demschy Mathe, Purcklaw zewfogarass) 51.

Printre oamenii preferati ai lui Stefan Mailat se mai numarau nobilulroman banatean. din Mutnic Ludovicus Muthnaky 52 §i Michael Pestessydin Pestisul Hunedoarei, capitan suprem al ostirilor voievodale53; LudovicMitnoki din Fagaras este trimis dupa anul 1540 in diferite misiuni diplo-matice, mai ales la curtea lui Mircea Ciobanul 54.

Anturajul romanese al culla lui Mailat din Fagaras a imprimat uncaracter specific anilor 1534 -1540, cind nobilul din Tintari nu era numai

43 Quellen, I, p. 346, 347, 349, 353, 355-59, 367, 417.Quellen, 11, p. 300, 451, 459, 465, 508, 509, 517, 521, 528, 632, 677, 549, 559, 670,

45 Venn popa Grama domini waywodae popa Valachalis, cui misi dono coliridas..."(Quellen, II, p. 632).

45 1547: Laurentii Ztan baptisatus Valachus et missus cum Popa Grama in Transalpi-nam ad Myrche wayw. exp/ensis' fl. 1 asp. 25 ; 1550: venit etiam popa Grama de Fogaras (cf.Quellen, Ill, p. 399, 540). Despre activitatea diplomatica a lui Popa Grama, mai vezi StefanMetes, Istoria 6iscricit .i a vi (ii rcligioase a romdnilor din Transilvania si Ungaria, I, Sibiu,1935, p. 111.

47 1517 : Mayladth Demetrio de Zwnyokzeg Klutscher Transalpinensis ipse, fuit in Zwnyok-zeg (cf. Quellen, III, p. 384, 409 ; Majlatli Allficid Istvan, p. 75-107).

48 1523 : egregio domino Matheo literato Demsedii (cf. Quellen, I, p. 535; I. Puseariu,Fragment , p. 115-117).

42 1534: M. Dempsedy familiar' domini waywodae Stephan' Maylit qui pro occupandavigesima hue venit ; M. Demsedi vigesimatore (cf. Quellen, II, p. 377, 393, 405, 773 si 310, 349,674).

5° Q zcll n, II, p. 451 ; vol. III, p. 163.51 Q 1 lien, III, p. 88, 145, 386.52 1536: misi dono Lodouico Muthnaky familiar' magnir. dour. waywodae nostri ac

Radwl Portayr boyaroni Radwl waywodae (cf. Quellen, II, p. 415).53 1536 : Michael' Pestessy, gentium dom. waywodae nostri capitanus (cf. ibidem, p. 464).54 Ludovico Muthnaky ad Myrche waywodam misso (cf. Quellen, III, p. 281 si 167,

282).

672.

it

si

§i.

$i

44

13,11a,

ei

www.dacoromanica.ro

308 PAVEL BINDER 8

domnul liber al Tara Fagara§ului, dar §i voievodul Transilvaniei §i comitelesecuilor 55. Dupa Iancu de Hunedoara §i Bartolomeu Dragfi, el a fost altreilea nobil de origine romans care a reu§it sa ajunga voievod al Transil-vaniei §i nu era departe sa ajunga chiar craiul" acestei provincii.

Insa Mailat, pe care boierii roman 11 stimau ca pe un principe 56 n-afost numai domnul atotputernic al ducatului" Tara Fagaraplui. In sensoficiad, el facea parte din nobilimea ungara §i a fost privit ca atare.

Insa§i cariera sa politica se incadreaza in soarta generals a tuturorfeudalilor din regatul ungar in curs de destramare, fie ei unguri, croaIisau romani. El participa la tragica lupta de la Mohacs §i face parte din aularegala. In 1528 prime§te ca donatie de la regele Ferdinand cetatea §i dome-niul Fagara§ 57. In ochii germamlor din Transilvania sau ai romanilor dintarile transcarpatice, el era un nobil ungur, fiind numit Istvan Maylath 58.Pe linga limba romans, el a cunoscut bine, in viu grai §i in scris, limbilelatina §i maghiara. In 1530 se casatore§te cu Ana, sora palatinului TomaIsTadasdi, §i continua sa fie adeptul lui Ferdinand. Dupa ce conduce mi§careatransilvanenilor contra lui Ludovic Gritti, in 1534 este ales voievod. Inciuda du§maniei lui Zapolya §i a lui George Martinuzzi, Mailat se stradu-ie§te in anii 1539-1540 0, asigure independenta Transilvaniei §i sa obtinapentru el titlul de principe. Incercarea lui n-a reu§it, §i In 1541 este prins §ipredat sultanului de insu§i Petru Rare§ 59.

Scopul lucrarii noastre n-a fost istorisirea sau compilarea bogatelorrelatari despre viata lui Stefan Mailat. Am dorit doar sa contribuim cu notizvoare privitoare la dovedirea incontestabila a romanitatii lui : originea

55 In 1535, Intarind hoieronatul lui Ladislau Boier de Grid, el se intituleaza Nos Ste-phanus Maylat liber dominus terrae Fogaras, way Nvoda Transsylvaniae et Siculorum Comes"(cf. N. Densusianu, Monumente, p. 121 ; David Prodan, Iobdgia in Transilvania in secolul XVI,vol. II, Bucuresti, 1968, p. 11-13).

56 Haec arx est, veluti quidain paruus Ducatus, Subiecti enim sunt ei BojaroncsValachi qui arcis dominum obseruant, ut Principem" (cf. N. Olahi, Hungaria el Aida, Vindo-bonae, 1763, p. 69 ; Calatori straini, I, p. 493). Cuyinlele umanistului roman Nicolae Olahus,dupa toate probabilitatile, se refers la perioada stapinita de Mailat, cu care era In bune relatiide prietenie. Intr -o scrisoare trimisa lui Joan Zalay, comite de Bratislava (Pojon), Olahus pome-neste de Stefan Mailat ca de vechiul si bunul for amic comun (cf. Majlath Bela, op. cit., p. 17).

57 Ego Stephanus Maylad de Zunyogzegh aulae regiae familiaris ; egregii Stephani May-lad de Zwnyogzegh aulici scilices majestatis nostrae (cf. Fr. Schuller, UrLundliche Beitrage zurGeschichte Siebenbiirgcns von der Schlacht bet bis zum Frieden von Grosswardein, In Archv.des Vercines", XXVI, 1894, p. 266, 614-615).

58 Istwan Mailadt (1534) (cf. Fr. Schuller, op. cit., In Archly", vol. XXVIII, p. 572)si Petru Bares catre brasoveni : Auzim ca domnia voastra ati fi dat In ajutor lui Istvan Mailat,pc oamenii vostri, mercenari si puscasi... Tara Ardealului cm luat cu sabia si nu voi da-onimanuia, numai lui !arias Craiul" (1529-1531) (cf. $t. Niculescu, Documente slavo-romdne0icu privire la rclatiile Tarii Romdncfli si Moldova cu Ardeclul In secolele XV fi XVI, Bucuresti,1905, p. 153-155).

69 Caliztori stra'ini, I, p. 218 (G. Reicherstorffer). T6n egest rablast Bali bek Erdelyben IMajlatnak igezene hazaban helyeben I Hitot fogodast ton az csaszar kepeben I Hogy kiraly-lya teszi Erdely foldeben I Az moldvai vajda Peter vajda vala I ki az Bali bekkel akkorear ottvala / etc. (Cronica lui Tineldi Lantos Sebestyen) (cf. Szilady Aron, Regi Magyar k6ll6k lora, Ill,Budapesta, 1881, p. 277-278). Despre Mailat, mai vezi Istoria Romeinici, vol. II, Bucuresti,1962, p. 638-640, 654, 656.

Marks

www.dacoromanica.ro

$TEFAN MAILAT (CIRCA 1502 -1551) 309

sa dintr-o familie de boieri olteniinnobilati ; rudeniile romanestgiale fratilorsi surorilor sale si, apoi, parerile despre originea sa romang,. Mailat n-a fostcarturar si n-a afirmat in scris originea sa roman/. Cu toate acestea, prinfaptele sale diplomatice si politice, el a dovedit ca pastrat tinuta sa deboier roman din Tara Oltului. La curtea sa traia un preot si scrib roman careIndeplinea felurite misiuni diplomatice peste Carpati. In anturajul saudin lIgaras erau multi romani, in speta nobili din Hunedoara.

Mailat n-a ajuns i nici n-a putut sa ajungg la ideea solidaritAtii deneam. El a fost bun prieten cu domnul muntean, dar era aprig dusman luiPetru Rares. Aceasta atitudine insa nu era unica ; istoria feudala roma-neasca cunoaste destule cazuri de dusmanie chiar intre voievozii romaniai Moldovei si Tarii Romanesti.

Pe plan politic, el nu era statornic, ce adeseori a atras dup6 sinedezaprobarea contemporanilor. In ultima parte a vietii a militat ins totmai constient pentru independenta Transilvaniei. In acest context, viatasi activitatea lui Mailat, ultimul voievod roman al Transilvaniei, se potsocoti fructuoase si axate pe hula progresista a istoriei.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOUR RECTIFICARI CRONOLOGICE PRIVIND ISTORIAMOLDOVEI IN VEACUL AL XVII-LEA

DE

C. REZACHEVICI

I. DATA II ITAL1131 DE LA CORNUL LUI SAS (3/13 IULIE 1612)

Datarea balglidor purtate pe teritoriul Orli noastre in veacuriletrecute constituie o problems importantg pentru literatura istoricg mili-targ. In general s-a acordat mai puting atentie acestui ananunt, delise F}tie cit de mult poate influents soarta unei lupte momentul desfasu-rgrii ei. Cercetarea atenta a izvoarelor epocii relevg adesea necesitatearectificgrii unor date de Vatglii socotite ca sigure" si admise ca atare.

Lupta de la Cornul lui Sas 1 dintre stile lui Constantin Movi15,sprijinit de Stefan Potocki, si cele ale lui Stefan Tomsa, ajutat de turci,tAtari si munteni 2, a constituit preludiul stingerii easel" Movilestilor.Cronica lui Miron Costin inregistreazg doar faptul CI acest razboi a avutloc la Cornul lui Sas, v leato 7120" S. Data de lung si zi nu este precizatgnici in alte izvoare moldovene 4.

N. Iorga 5, Gh. I. Bratianu6, V. Motogna 7, N. C. Bejenaru 8,

1 Pentru localizarea ei, cf. I. Minea, 0 inovafie juridica a lui Aliron meld Barnovschi,extras din Intregiri", Iasi, 1932, p. 5, nota 4.

2 Cf. Miron Costin, Letopisetul rarit Moldovei, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 59-61 ;Ch. de Joppecourt, Istoria pe scurt. .., la A. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, II,Bucurcsti, 1863, p. 21-23, Hurmuzaki, Documenle, IV-2, p. 336-338, nr. CCCL IV si nr.urm., ibidem, Supl. I-1, p. 150-151 ; N. C. Bejenaru, $teran Tomsa II, Iasi, 1926, p. 23-24.

3 Miron Costin, op. cit., p. 61.4 Pentru documentele ulterioare care pomenesc lupta, cf. I. Minea, op. cit., p. 5-6,

nota 4.5 St. $i doc., IV, p. CII, Doamna lui Ieremia Vodd, In Anal. Acad. Rom.", seria a II-a,

t. XXXII, 1910, p. 1 037 ; Istoria armatet romeinesti, II, ed. a 2-a, Bucuresti, 1930, p. 110.6 0 oasle moldoveneascd acum fret veacuri, In Rev. ist.", II (1916), nr. 3 6, p. 58.7 Domnia tntata a lui Stefan Tomsa dupd izvoare unguresti, In Rev. ist.", XI (1925),

lir. 4-6, p. 79.8 Op. cit., p. 15, 21 25.

.4 UMW. tomtit 25, nr. 2, p. 311-314. 18;2.

8 St. Istorie 2www.dacoromanica.ro

312 C. REZACHEVICI 2

I. Moga9, I. Mineal° si C.C. Giurescull considers ca lupta a avut be la 19iulie st. n. 1612. Aceasfa data este mentionata in insemn'arile brasoveneale lui Simon Massa si Marcus Fuchs 12, reproduse ulterior si in ChroviconFuchsio-Lupino-Oltardinum 13, simpra parantez5, introdusa in relatareaevenimentelor din Transilvania. Nici un alt izvor nu confirml ins aceastainformatie.

In ultimul timp se afirma ca lupta ar fi avut loc la 23 iulie 1612 14.A fost trecuta insa cu vederea de catre istoriografia, din ultimele

trei decenii o relatare datoratct unui martor at evenimentelor. La 19 iuliest. n. 1612, adica, in ziva cind dupe& insemnarile brasovene ar fi avid loc

municipiul orasului Bistrita anunla deja pe G. Bcithory despredesfasurarea i rezultatele ei. In leg'atufa cu aceasta, scriau bistritenii,dintre oamenii nostri proprii" (informatorii) din Moldova 18, unul s-aintors simbata trecuta (verschienen Sambstag) si ne-a anuntat cA, Stefanvod5,, cu Mirzestii, oastea de Cara, i cu un num'ar de tatari, s-a ciocnitvreo doua mile de drum In jos de tirgul Iasi, cu Constantin si cumnatii luipoloni, trei zile, de miercuri pins vineri s-au luptat (subl. ns.) §i in cele dinurm'a' an fost batuti polonii" 18.

Trecind peste inforniatiile privind localizarea §i fortele care au par-ticipat la bAtalie, asupra arora staruim intr-o alts lucrare inchinataistoriei armatei romanesti, retinem ca lupta de la Cornul lui Sas, care s-adesfasurat In mai multe etape, a durat de miercuri pin& vineri". Cumdata de 19 iulie st. n. 1612, cind a fost redactata scrisoarea, cade intr-ojoi, rezultg, ca cele trei zile care ne intereseaz5, trebuie cautate In s'aptaminaanterioara, ele corespunzind datei de 11-13 iulie st. n. 17. In acest caz,informatorul bistritean, care s-a intors simbAta trecuta" (4/14 iulie) inTransilvania, aducea vestea victoriei lui Stefan Tomsa, a doua zi dupilincheierea bataliei 18. De 'aceea el n-a apucat se& afle nimic despre soarta luiConstantin Movila, pe care-1 credea prizonierul lui St. Tomsa.

9 Documenle privitoare la domnia lui Constantin Movild, In Anuar. Inst. de ist. nhi.",IV (1926-1927), p. 398.

10 Op, cit., p. 5, nota 4.11 Istoria rornanilor, III-1, ed. a 2-a, Bucuresti, 1944, p. 16 ; A. D. Xenopol nu indica

data de lurid si zi a batilliei (Isloria romanitor din Dacia Traiand, VI, ed. a 3-a, Bucuresti,1928, p. 66).

12 Auszug aus der Chronik von Simon Massa and Marcus Fuchs, in Quellen zur Gcschichleder Stadt Brasso, V, Brasov, 1909, p. 350.

13 Vol. I, ed. J. Trausch, Brasov, 1847, p. 257.14 Isloria Romania, vol. III, 1964, p. 129. In Istoria lumii In dale, Bucuresti, 1969,

p. 195, se revine la data de 19 iulie 1612.15 Pe care bistritenii Ii trimiteau In Ora vecina la porunca principelui tocmai pentru a

urmAri miscArile polonilor si ale lui C. Movila (Hurmuzaki, Documente, XV 2, p. 816-817,nr. AIDCXCV si urm., p. 848, nr. MDCXCVIII etc.).

16 A. Veress, Documenle privitoare la isloria Ardealului, Moldovel si Tdrii Romdn-sli,VIII, Bucuresti, 1935, p. 265. Documentul mentioneaza ca domnul Constantin Movila si StefanPotocki au dizut prizonieri laolaltA cu al(i boieri : Balica, Stroici, Boul vistier si fiul lui Viteke" (?).

17 Sau 1-3 iulie st.v. 1612.28 CA scrisoarea a fost redactatil de-abia peste clad zile rezultil si din faptul cd In en se

mentioneaza stirea despre o incursiune a turcilor, aliatii lui Stefan Tomsa, In Polonia, poste-rioara bAtaliei.

&Italia,

www.dacoromanica.ro

3 DOUA RECTIFICARI PRIVIND ISTORIA MOLDOVEI IN SEC. XVII 313

Din relatarile lui Miron Costin §i raportul ambasadorului francez laConstantinopol din 13 august 19 asupra desfasurarii bataliei rezulta caaceasta nu a durat mai malt de o zi. Mentionam totodata ca la 2/12 iulie1612 fit. Tomsa emite un act, scris la Iasi, prin care amines o judecata pingdupes asezarea oastei, peste seiptcimini" 20. La aceasta data, domnul seafla fie in oras, fie mai probabil in apropiere, in tabara sa la nord de Popri-cani, oricum lupta hotaritoare la vreo doul mile de drum in jos de tirgulIasi", nu avusese Inca loc. Ea s-a desfasurat dupa doua zile de hartuielitratative infructuoase intro C. Movila §i Husein-aga, comandantul ostiiturcesti trimise in ajutorul lui fit. Tomsa (11-12 iulie st. n.), despre carerelateaza pe larg Ch. de Joppecourt 21, la 13 iulie st. n., cind Tomsaparticipa la Mahe.

Incursiunea turcilor, tataiilor §i moldovenilor in Polonia, pe careTomsa o prevazuse la 2/12 iulie, cind anunta lasarea la vatra a ostii

peste doua saptamini, s-a desfasurat intr-adevar in acest interval 22,dupes victoria asupra lui Constantin Movil'd 23, §tirea despre aceasta fiindcunoscuta la BistriDa la 19 iulie, iar in Polonia Inca din 21 iulie st. n. 24.

Cum se explica insa data de 19 iulie st. n. ca zi a bataliei inscrisa ininsemna'rile lui S. Massa si M. Fuchs ? Probabil in aceasta zi bistritenii autrimis scrisori asemanatoare cu cea amintita mai sus §i oraselor sasesti, inprimul rind Brasovului. Mai tirziu, informatia care nu preciza decit zilelede saptamina cind s-au luptat" cele doul osti a fost inregistrata de croni-carii brasoveni, ca un fapt divers, sub data mentionata mai sus 25.

Dupes marturia informatorului bistritean care se afla in Moldova,analizata in contextul celorlalte informatii documentare, rezulta ca luptadecisivci de la Cornul lui Sas" a avut toe la 3/13 iulie 1612, mai devreme cucel putin o seiptdminit decit s-a crezut kind arum.

19 AiCiittlit pc baza unei scrisori primite din Moldova (Hurmuzaki, Documenle, Supl. I-1,p. 150, nr. CCXXXII).

20 D.I.R., A, XVII 3, p. 93. Intr-adevar, urmatorul act de Ia Stefan Tomsa scris la Iasieste din 17/27 iulie (ibidem, p. 94).

21 Isloria pe scurf..., In Tezaur de monumenle istorice, II, p. 20.22 La 16 iulie st. n. 1612 era cunoscut paste hotare ca din Moldova multi turd, tatari

si moldoveni au navalit in Polonia (Hurmuzaki, Documenle, IV-1, p. 477, nr. CCCCV1) ;cf. si relatarea de la Constantinopol din 10 august (Al. Cioranescu, Documenle priviloare la isloriaromdnilor din arhivele din Simancas, Bucuresti, 1940, p. 248).

23 N. C. Bejenaru considers ca inainte de 19 iulie 1612 data fatales a infringerii luiConstantin Movila, care revenise cu oaste polona in tars Stefan Tomsa navalise In Polonia,devastind jinuturile marginase" (op. cit., p. 15). Aceasta actiune a avut loc intr-adevar anteriordatei de 19 iulie, dar nu tnainte, ci, In chip firesc, dupa infringerea lui C. Movila,ostilor sale fiind urmarite pc drumul retragerii. Autorul amintit recunoaste ca actele emise pinsla aceasta data de St. Tomsa slut toate datate din Iasi, putem deci crede ca domnul nu sedeplasase din capitala sa", si faptul ca de la urcarca sa pe tron a incercat sa se Impace cu polonii,cautind cu once pret sa Impiedice razboiul" (op. cit., p. 16, 18). De altfel, numeroase izvoarearata ca C. Movila cu °stile polone an intrat In Moldova pe la sfirsitul lunii iunie sau Inceputullunii iulie, astfcl ca St. Tomsa nu ar fi putut patrunde in Polonia fares a intilni pe rivalul sau.Stirea despre patrunderea polonilor In Moldova era cunoscuta Ia Viena la 7 iulie st.n., iar la9 iulie, de Ia Praga, se anunta ea turcii II vor readuce din nou In scaun pc St. Tomsa (A. Veress,Documenle, VIII, p. 261, 26G). La 9 iulie G. Bathory anunta trimiterea de ajutoare turcestiimpotriva polonilor (Hurmuzaki, Documenle, 1V-1, p. 476, nr. CCCCIII ; cf. si informatii de laPoarta la 14 iulie, ibidem, IV-2, p. 335, nr. CCCLII, Supl. I-1, p. 147, nr. CCXXVIII, sidin Polonia la 16 iulie, I. C. Filitti, Din arhivele Vaticanului, II, Bucuresti, 1914, p. 118).

24 A. Veress, Documenle, VIII, p. 265, I. C. Filitti, loc. cit.26 Este posibila, de asemenea, o transcriere eronata a cifrci 19 In loc de 13, daces va fi

existat o alts informatie, care mentiona data exacta a luptei.

cloud

Insui

ramdsitele,

si

www.dacoromanica.ro

314 C. REZACHEVICI 4

II. PRIMADIE V rIIM A II 1.11F,LUI SERI) IN MOLD 3VA (2C MAI 1651)

urma marii ngvgliri tgarg§ti din 17 septembrie 1650 26, in Mol-dova are loc o reorganizare a sistemului de apgrare a hotarelor de rgsgrit.Apare un nou dreggtor, marele serdar, insarcinat cu paza tinuturilor amenin-tate de tgtari, purtind un nume turcesc, care insemna comandant (general)27,dupg parerea lui N. Iorga 28, pentru a se impune vecinilor pagini. In vremealui Miron Costin era socotit hatmanul al doilea", sau un fel de hatmande camp" (care la poloni urma dupg marele hatman al coroanei), avindffre§edinta, permanentg la granita tItgreascg" 29, la inceputul secoluluial XVIII-lea, sub ascultarea sa hind cglara§ii rinduiti la hotare 30.

Literatura istoricg, pornind de la datele cronicii lui Miron Costin,considerg c5, prima mentiune a serdarului ca dreggtor cu rosturi deter-minate" 31 este din anul 1653, crearea acestuia fiind puss pe bung dreptatefn leggturg cu nlvalirea tgtgrascg din 1650 32. Zn ceea ce priveste insdaparitia sa, marele serdar Stefan amintit de Miron Costin la 1653, in legitturd cu uneltirile lui Gh. Stefan, e documentat cu doi ani mai devreme.

La 20 mai 1651, agentul diplomatic suedez Johann Mayer in treceregrin Moldova Intilne§te steagurile de cglara§i care fgceau de strajg impo-triva tgtarilor" la hotare, sub comanda marelui serdar Stefan", pe care11 socote§te comandantul suprem al domnului" (des Hospodarn Gen.Major Herr Stephanus Sedar Wielky") 33, in realitate acesta conducinddoar Wile de la hotarul de rasarit al Orli. Dregatorul cu numele de mareserdar" a apdrut deci in Moldova dupti 17 septembrie 1650 Si inainte de20 mai 1651 34.

26 Data indicata de G. Kraus, Cronica Transilvaniei, 1608 -1665, ed. G. Duzinchevici,si E. Reus- Mtrza, Bucurelti, 1965, p. 143 ; Miron Costin nu indicA decit anul (Letopiselut TariiMoldovei, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 131).

27 A. V. Sava, Documenle priviloare la argil( fi finutut Orheiului, Bucurelti, 1944, p.XXIII ; N. Stoicescu, Sfatut domnesc fi marii dregalori in Tara Romdneased st Moldova, Bucu-resti, 1968, p. 256.

28 Istoria romdnilor In chipuri si icoane, II, Bucuresti, 1905, p. 156; St. si doc., XXII,p. 15.

29 Miron Costin, Poema polonii, in 0 pere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 239, 389.30 D. Cantemir, Descrierea Moldovci, ed. P. Pandrea, 1956, p. 167; V iala lid Constantin

Vodd Cantemir, ed. N. Iorga, 1924, p. 16.Cuvintul cu tntelesul generic... de capitan de oltire" se folosea si mai inainte (A. V.

Sava, op. cit., p. XXIIIXXV ; N. Stoicescu, op. cit., p. 256).32 A. V. Sava, op. cit., p. XXXVIII, lista serdarilor ; C. C. Giurescu, Istoria romdnilor,

111-2, p. 469; N. Stoicescu, op. cit., p. 258; N. Iorga indicA mijlocul secolului al XVII-lea,Para o precizare de an (St. gi doc., XXIV, p. 76).

33 Jurnal publicat In anexA la Gh. I. Constantin, Tagebuch des schwedischen DiplomatischenAgenten Johann Mayer fiber seine Reise durch die Moldau (12-31 Mai 1651), in Balcania",IIIII (1939-1940), Bucurelti, p. 369 $i trad. la Inst. de ist. N. Iorga". Stefan serdarul (cf.A. V. Sava, op. cit., p. XXV) nu trebuie confundat cu viitorul domn Gh. Stefan.

34 In 1651 apare In Tara Romaneasca capitanul de margine de la Focsani, mai apoi marecApitan (cf. N. Stoicescu, Curteni gi slujitori, Bucuresti, 1968, p. 258), In legaturA cu masurilede paza luate de Matei Basarab impotriva tdtarilor. In acelasi an, Stefan serdarul relateazalui J. Mayer despre masurile de pazA contra acestora luate de domnul muntean (Balcania",IIIII, p. 370). Cei doi dregatori, moldovean si muntean, apar deci In acelasi limp si cu accleastrosturi.

rn

31

www.dacoromanica.ro

PORTURILE ROMANIEI NIA LOUA JIThIATATEA SECOLULUI AL XIX-LEA

DE

N. BIRDEANU

Dupa revolutia din 1848 §i pina la sfinitul secolului al XIX-lea,Romania cunoa§te o puternica dezvoltare In toate ramurile economice.Acum au fost puse bazele marii industrii mecanice, a crescut productia Iniindustriile petroliera, forestiera, alimentara, textila, pieFariei, hirtiei §materialelor de constructii. Statul roman a adoptat legi protectioniste,favorizind dezvoltarea industriei nationale. S-a marit productia §i Insectoa-relo agriculturii.

0 puternica dezvoltare au cunoscut cane de comunicatie, comertulintern, sistemul de credit §i bancar. Dezvoltarea capitalismului a dus laintensificarea comertului exterior, sporind tot mai mult cantitatile de cere-ale, fructe, legume, bauturi, lemne exportate.

In cadrul dezvoltarii economice §i social-politice a Orli se dezvoltacu intensitate sporita navigatia pe Dunare §i Marea Neagra §i comertul deimport §i export prin porturile romane§ti. Porturile an cunoscut un procescontinuu de perfectionare §i modernizare.

1. NANIGAIA. SI PanTuumg PIRA L1 RAZI131UL DE INDEPEIDENTA

Aparitia §i dezvoltarea fortelor de productie capitaliste §i dezvol-tarea relatillor comerciale dintre state irnpuneau ca navigatia pe Dunare§i Marea Neagra, stingherita de dominatia otomana, sa fie libera. Astfel,Inca din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in urma tratatului dela Kuciuk-Kainargi (1774), a fost slabit monopolul turccsc, obtinindu-seInlesniri pentru comertul pe Dunare. Prin tratatul de la Adrianopol (1829),raialele Turnu, Giurgiu §i Braila an fost desfiintate. Navigatia corabilloraltor tari a devenit libera, §i Marea Neagra a Incetat sa mai fie un lacturcesc". Libertatea comertului a contribuit la largirea pietei interne §i afacut ca economia tarilor roman sa fie atrasa In orbita pietei mondiale.Cantitati din co In ce mai marl de cereale, provenite do pe =rile mo§iiboiere§ti, sint exportate prin porturi. Intensificarea navigatiei §i a trans-porturilor pe Dunare §i Marea Neagra a contribuit la dezvoltarea tuturorporturilor dunarene §i maritime ale tarilor roman. In afara de porturile

,STUDII", tonal 25, nr. 2, p 315 324 1072.www.dacoromanica.ro

316 N. BIRDEANU 2

mai vechi, cu traditii comerciale, apar porturi noi, impuse de necesitatilecomerciale 1.

Comertul cu tarile strain se face indeosebi prin porturile Brailasi Galati, care sint frecventate de vasele strains, In special dupe ce sint de-.cretate porturi libere (Porto-franco"), Galatiul din 1834, din timpul luiMihail 8turdza, iar Braila din 1836, din timpul lui Alexandru Ghica 2.

Despre Braila, eel mai mare port al Munteniei, Nicolae Iorga arataurmatoarele in Istoria comerfului romtlitesc : Braila a ajuns debuseul decapetenie al negotului muntean cu strainatatea. In timpul eel mai bun alanului, portul e plin de corabii turcesti, grecesti, austriace, sirbesti, fran-ceze, engleze, rusesti, care yin si incarca tot felul de produse muntene, pecare le transports la Constantinopol, Geneva, Marsilia si alte porturi" 3.In portul Braila an intrat 998 de nave in 1844 si 1 002 in 1846 4.

Principalul port din Moldova a ramas Galatiul. Dupe Galati si Brailaurmau. porturile Giurgiu, Turnu, Corabia si Calafat, prin care se exportaunumeroase produse. Despre Giurgiu, consulul francez la Bucuresti arata,in L'Illustration" in 1848, ca era schela cea mai vizitata, de calatori siunul din porturile cele mai interesante ale Principatului Valahiei "s.Citeva cifre sint elocvente pentru a ne da seama de valoarea comertuluiprin porturi in prima jumatate a secolului al XIX-lea.

Numarul vaselor intrate in portul Galati a crescut de la 263 in anul1833 la 1 064 in 18476.

Inca din anul 1843, negustorii din Braila an infiintat o asociatiecomerciale, stabilind si cite un reprezentant care sa incaseze o taxa de 4%asupra tuturor marfurilor importate si exportate, pentru a servi la con-struirea digurilor, repararea strazilor, paza marfurilor etc. 7.

La Galati era un santier de constructii navale. Acesta a lansat, in1838-1839, 17 vase cu rame si cu vele, care au navigat sub pavilionulMoldovei.

In 1829, Poarta a recunoscut Principatelor roman dreptul de navi-gatie cu nave proprii pe Dunare, in 1833 dreptul de pavilion national, iarin 1837 dreptul de navigatie pe mare. Ambele taxi au profitat de acestelibertati pentru construi modeste flote comerciale.

Navigatia pe Dunare spre Europa centrall era mult stingheritaInsa din cauza stincilor de la Portile de Fier. Vapoarele vieneze veneau nu-mai pins la Orsova, de unde se faceau transbordari costisitoare. Pasagerii,bagajele si marfurile trebuiau uransportate cu barcile, in conditii grele, prin-tre stinci 8. 0 alts piedica in dezvoltarea navigatiei pe Dunare o constituiau

Astfel, in Muntenia se dezvoltd portul Virciorova, prin care veneau marfurile austriecede la Orsova, Bechet In fata Rahovei, Turnu In fata Nicopolului, Zimnicea in fata Sistovului,Oltenita, Caldrasi si Piva Pietrei in rata Hirsovei (N. Deleanu si Lazar Maglasu, Isloricul mifcdri-lor munciloresli din porluri, Bucuresti, 1932, p. 28).

2 Arh. Directiei regionale NAVROM-Brdila, dos. 16 1866, nenumerotat.3 N. Iorga, Isloria comerfului romlnesc, ed. a 2-a, Bucuresti, 1925, p. 146.4 Isloria Romdniei, vol. III, Bucuresti, Edit. Academiei, 1964, p. 977.5 Registrul isloric al poriului Giurgiu, p. 4.6 Isloria Romdniei, vol. III, p. 977.7 Ibidem, p. 976.8 Intr-o lucrare se descriu astfel conditiile In care se trecea prin Portile de Fier : CA-

latoria se facca Intr-o luntre trasa de boi. Se opreste adesea pentru a schimbafringhiile, astfel o portiune de doud ceasuri tine 8-9 ceasuri" (Eugen I. PAunel, Caldlorie peDundre a prinfului Hermann Pucher-Muskan acum o suld de ani, 1937, p. 22).

simple...

a -ti

www.dacoromanica.ro

3 PORTURILE ROMANIEI (SEC. Mx) 317

gurile fluviului Dunarea vesnic impotmolite precum bancurile denisip ce se depuneau pe albia fluviului. 0 calatorie de la Turnu-Severinla Braila dura pins la 3 saptamin' chiar mai mult 9. Nici in porturi, nicipe nave nu existau mijloace de dragare a fluviului, pentru a asigura con-ditii bune de navigatie si de acostare la cheiuri. Manevrele se faceau rudi-mentar, navigatorii orientindu-se din ochi, dupa, maluri 1°.

Dezvoltarea industriei in a doua jumatate a secolului al XIX-lea atreat posibilitatea aparitiei unor mijloace modern de inlaturare abancurilor de nisip si de adincire a fluviului, de consolidare a malurilorsi de amenajare a danelor pentru acostarea navelor. Marilor puteri apu-sene, care importau cantitati insemnate de produse, le trebuiau puncte deincarcare a vapoarelor in conditii cit mai avantajoase. Yn acest stop aninceput sa fie construite canale, bazine si sa fie amenajate chiar si platformein porturi *.

Comisia europeang a Dunarii a curatat Dungrea de resturile de epaverdinase de la naufragii, stabilind geamanduri, borne si lumini care sa aratedrumul pentru navigatie. In 1861 a fost terminat de amenajat cu diguriprotectoare canalul Sulina, dind posibilitate unui numar tot mai mare denave sä, intre pe Dunare. Navele de mare au posibilitatea sd, urce pins laGalati si chiar pins la Braila, inlaturindu-se transborddrile care se faceaudin slepuri in aceste nave la Sulina. Navele incep sg remorcheze pe Dunarede la unu la patru slepuri, convoaiele putind sa urce ping la Turnu-Severin,marindu-se posibilitatile de transport 11.

Numarul navelor ce tree prin Sulina se mareste de la 2 500 cu 350 000de tone in 1857 la 3 500, cu 558 000 de tone in 1860 12.

Nevoia, de schimb cu tgrile apusene a determinat pe turd sa asigureo modernizare si a portului Constanta, care a stat, impreung cu Dobrogea,sub ocupatia otomana pins la rgzboiul de independents (1877 1878) *.

Aceleasi conditii le arata lucrarea Andersen in Romania. 0 calatorie pe Dunare acum osurd de ani referindu-se la tarmul sirbesc al Dunarii : La Cladova, pasagerii ¢i bagajele semuta intr-o bares mare cu acoperis de lemn, trasd In susul apei de vreo 50 de sirbi, cu funii demijloc ; unii din ei sar de pe mal pe plutele InconjurStoare, apoi In barci, lopatind... Putin dupdCladova, unde virtejurile devin primejdioase, calatorii coboard urmeaza drumul pe jos, sub pazagranicerilor sirbi, care vegheaza ca nimeni sa nu intre In contact cu locuitorii" (Marcel Roma-nescu, Andersen In Romania. 0 calatorie pe Dunare ammo suta de ani, Bucuresti, 1941, p. 12).

9 Intr-un articol al oficiosului Oesterreichische Schiffer-Zeitung" din Viena, intitulatNavigalia pe Dunare, se arata ca in asa-numita Valahie, pe atunci nu se interesa nimeni deDunare $i nu se facea nimic in interesul navigatiei" (C. I. Baicoianu, Dunarea, privire istorica,economica si politica, 1915, p. 153).

1° Vezi D. Bolintineanu, Calatorie pe Dunare si in Bulgaria, Bucuresti, 1859, p. 47.* Inca din 1856 s-a cerut Departamentului treburilor dinauntru al Tarii Romfinesti

sa aloce un fond pentru schimbarea prigavoarelor cheiurilor porturilor. Pentru Infiintareaprigavoarelor la Oltenita s-au cheltuit 259 lei $i 30 parale" (Arh. St. Bucuresti, fond. Min. Int.Div. rural-comunala, dos. 36 1844-1868, f. 3).

11 Ibidem, dos. 884/1855, f. 23, 29, 32.12 I. G. Munteanu, Cornisiunea europeana a Dunarii, Galati, 1937, p. 2.* Statul turc a concesionat companiei engleze Danube and Black Sea Railway Co Limi-

ted" linia ferata CernavodaConstanta. Aceasta a facut un chei de beton de 300 m lungime,pe amplasamentul caruia a cladit gara maritima un mal perpendicular pe acest chei, malul dane-lor, lung de 200 metri. In total au fost protejate 6 ha de apa. Bazinul avea 17-18 picioareadincime. La vinturi mai puternice apararea era insuficienta si vasele trebuiau sa iasa In larg.Yn anal 1860 s-a ridicat un far, dupd care sa se orienteze navele. Pentru exportul cerealelors-au construit magazii cu 3 etaje linga mal. Cerealele erau aduse pe linia ferata la partea superi-°ail a malului. De aid, cu vagonete erau duse pe linia ferata, la platforma portului (cf. VirgilCotovu, Portal Conslan /a, Bucuresti, 1936, p. 8).

si

si

$i

si

5i

www.dacoromanica.ro

318 N. BIRDEANU 4

Dupa constructia liniei ferate CernavodaConstanta (1858-1860),s-a amenajat portul de la Cernavoda, ckuia i s-au adaugat si citevamagazii de cereale. Din magazii, cerealele erau luate cu vagonete speciale,

duse pina, la vagoanele de cale ferata, de unde se transportau la Constanta.In port lucrau circa 600-800 de lucratori 18. Dupa razboiul de indepen-denta, ambele porturi au trecut In proprietatea statului roman.

In anul 1870 an Inceput lucrari hidraulice In portul Giurgiu, pentruamenajarea unui chei lung de 430 m. Cu un an mai tirziu s-a dat inantrepriza adincirea canalului din fata cheiului, pentru a usura scoatereanavelor din port 14.

Portul Corabia a luat fiinta In anu11862, la marginea satului Corabia,cu 2 km mai in amonte NO, de locul unde se afla in prezent. In 1874, el aluat denumirea de portul Corabia i s-a mutat in fata noului oral 15.

Incepind cu anul 1869 a luat o dezvoltare mai mare si portul Calafat,caruia i s-a construit un chei de lemn, care mai tirziu a fost inlocuit euunul din piatra 16.

Cu o traditie bogata este portul Turnu-Severin. In 1852, domnitorulBarbu *tirbei da drept de municipiu orasului si se amenajeaza portul.Cu citiva ani mai tirziu (1865) au fost reconstruite cheiurile portului 17.In anii 1857-1858, Societatea austriaca de navigatie (D.D.S.G.) a pusin functiune santierul naval de reparatii din Turnu-Severin 18. Este primalsantier din Romania care face reparatii generale la nave de mare capaci-tate pentru fluviu*.

Prima organizare a porturilor romane s-a facut In timpul lui Alexan-dru loan. Cuza, si anume in anul 1863. Legea din 1863 dadea dreptul ora-selor din lungul Dunarii sa Incaseze o taxa de cheiaj asupra valorii nvarfu-rilor, venit care trebuia utilizat numai la lucrilrile porturilor. Printr-onoun lege din 27 mai 1874 se instituie un comitet al porturilor pentru exer-citarea unui control asupra intrebuintArii acestor fonduri 19.

13 Ion I. Musat, Istoricul orasului Cernavodd, Bucuresti, 1938, p. 89.la Luptatorul" (Giurgiu), III (1901), nr. 2 din 2 decembrie.16 Registrul istoric al portului Corabia, p. 10. Negustorii din Romanati an cerut domni-

torului A. I. Cuza, Ca noul port sd-i poarte numele, dar domnitorul a refuzat, declarind cS Incanu Meuse destul pentru a merita asemenea onoare ; el a Incurajat Insa constructia portului s,ii-a dat denumirea de Mircea, dupa numele domnitorului Tarn Romdnesti Mircea cel Marla(M. Draghicescu, Istoricul principalelor puncle pe Dundre, de la gura Tisei pind la mare si pccoastcle mdrii, de la Varna la Odesa, Bucuresti, 1943, p. 192).

16 Schela Galafatului are o veche traditie. Aici se calilfdtuiau, adica se smolcau, cora-bile, de unde Ii vine si denumirea. Satul si schela de la Calafat s-au eliberat de la mosia BiscriciiSf. Ilie" din Craiova In 1855 (Registrul istoric at portului Gainful, p. 2).

17 Arh. St. Bucuresti, fond. Min. Int., Div. rural-comunald, 1844-1868, dos. 36, f. 11.Societatea austriacd de navigatie cu aburi Erste Priviligierte Oesterreichische Donau-Dampf-schiffahrts-Gesellschaft (DDSG) de pe Dunarc, Isi muta birourile In portul Turnu-Severin In1851, iar In 1853 Incheie un contract de Inchiriere a terenului de IM' Dunarc, de pe raza portului,pc Limp de 30 de ani (Arh. St. Turnu Severin, fond. Primaria orasului T. Severin, dos. 7/1843-1844, p. 4).

18 Rcgistrul istoric at portului T. Severin, p. 2.* In 1864, In cadrul santierului se fac reparatiile generale ale navelor de nizboi three

Silistra" si Arpad", iar In 1870-1871 se repara nava romaneascd Stefan cel Marc". La25 august 1879, locotenent-colonelul Murgescu, inspectorul general al porturilor, N. Voinescu,directorul prefecturii Mehedinti, si I. Marculescu, seful perceptor al vamii T.-Severin, delimiteaz5zona portului de la piciorul podului lui Traian pind la sant.ul de bariera al orasului (ibidem,p. 2-3).

19 Arh. Directiei regionals NAVROM-Braila, dos. secret 4/1873, p. 2.

§i

Qi

www.dacoromanica.ro

5 PORTURILE ROMANIEI (SEC. XIX) 319

Ca urmare a perfectiongrilor aduse si a dezvoltarii comertului,creste considcrabil exportul prin porturile Galati, Brgila, Giurgiu. Depildg, comertul Galatiului se ridica de la 48 milioane de franci in 1856 la150 milioane de fraud in 1873 20. Numgrul navelor intrate in port a crescutde la 1 064 de nave in 1847 la 3 118 in 1873 21.

Datoritg faptului cg in porturi soseau numeroase cgrute cu cereale,care nu puteau fi imediat descarcate si uneori se degradau mari cantitgtide produse ping se incarcau la nave*, comerciantii an construit magaziiin porturi, in care depozitau produsele 22. Pentru a se face fate necesitg-tilor mereu crescinde ale comertului, in legea vgmilor, votafg la 15 iunie1873, se introduce un articol care prevedea Infiintarea de antrepozite inmai multe porturi comerciale ale Romaniei pentru marfurile strain 23.

Dupg' Unirea Principatelor Romane, numgrul vaselor intrate siiesite in porturi a crescut de la an. la an. In 1863 au intrat in porturileromanesti 11 218 vase, cu o capacitate de 1 657 183 de tone, iar in 1871numgrul vaselor intrate in porturi a crescut la 13 363, cu o capacitate de2 113 249 de tone". Produsele care se exportau din Romania pe calea apeierau in special cerealele. In 1871, din intregul export, cerealele an ocupat81,90% 25. Tarile in care se faceau exporturile pe calea apei erau Imperiulotoman, Austro-Ungaria, Franta, Italia, Rusia.

In coca ce priveste importul, pe nave se aduceau in special produsede consurnatie : textile de bumbac si ling, pielgrie, coloniale, iar, cgtre sfir-situl secolului, fabricate din fier.

Cu toate progresele inregistrate, in calea dezvoltarii porturilor roma-nesti rrivi existau Inca, piedici. Veniturile porturilor erau date in arendaantr( prenorilor, prin licitatii organizate periodic N. Antreprenorii aveau totinter( stl de a obtine sume cit mai marl in perioada cit aveau arendateveniturile porturilor si manifestau mai putin interes pentru intretinereasau marina instalatiilcr pertuare.

De asernenea, politica vamalg inaugurath dupg 1875 a avut efectenegative pentru comertul dunarean. Avantajele acordate Austro-Ungarieisi Gcrinaniei prin conventia comercialg si prin tarifele de transport favo-rizau comertul de uscat in dauna celui maritim 27.

De avantajele navigatiei si comertului pe Dungre, Romania a bene -ficiat in mica masurg. Mai mult ca in oricare alt domeniu, capitalurileaustro-ungare, franceze, engleze, germane an acaparat comertul pe Dungre

20 Camera de comerciu si induslric Galati. Al IV-lea Congres al camerilor de comerciusiinduslrie din Romdnia, Galati, 1904, p. 75.

21 I. G. Munteanu, Porlurile ncastre maritime, Galati, 1935, p. 5.In anul 1869, Prefectura judetului Vlasca propune Ministerului lucrarilor publice ea

sa nu mai dea voie carutasilor sa vine cu produse In portul Giurgiu dace nu au coviltir la carutepentru a apara produsele de degradare (Arh. St. Giurgiu, fond. Prefectura judetului Vlasca,dos. 117 1869, f. 34).

22 I egislrul isloric at painful T. Meigurele, p. 2.23 Arh. Directici rcgionale NAVROM-Braila, dos. secret 4 1873, p. 2.24 Istoria Romaniet, vol. IV, Bucuresti, Edit. Academiei, 1964, p. 463-468.25 Ibidcm.20 Arh. St. Giurgiu, fond. Prefeclura judetului Vlasca, dos. 220/1878, nenumerotat.27 Antreprenorii care aveau In arenda veniturile porturilor nu au respectat intru totul

conventia comercialii dintre Austro- Ungaria si Romania. Din aceasta cauza, consiliul general alAustro-Ungariei a intervenit de mai multe on la Ministerul de Externe, acuzind porturile caprejudiciaza exportul Austro lingariei In Romania (Arh. St. Giurgiu, fond. Prefectura judetuluiVlasca, dos. 237(1878, p. 1). www.dacoromanica.ro

320 N. BIRDEANU 6

dup./ slabirea monopolului turcesc *. In aproape toate porturile an apa-rut §i s-au inmultit agentiile de vapoare ale firmelor straine, care se intre-ceau in monopolizarea produselor §i in exportul for spre alte tari §i conti-nente.

Un naijloc de acaparare a navigatiei §i a comertului dunarean 1-aconstituit Comisia economic/ a Dundrii, infiintata prin tratatul de pacede la Paris din 1856, ca urmare a razboiului Crimeii. Protestele unor ele-mente inaintate ale timpului, in frunte cu Mihail Kogalniceanu, nu au fostascultate. Permanentizind existenta C.E.D. §i marindu-i atributiile, marileputeri occidentale an impus §i taxe convenabile si regulamente de navi-gatie. Romania nu avea libertatea de a se folosi in voie de apele saledatorita, jugului otoman, pe de o parte, Si infiltrarii statelor apusene inproblemele navigatiei dunarene, pe de alts parte.

Conditii mult mai favorabile pentru dezvoltarea mijloacelor de navi-gatie romane§ti se creeaza, o data cu obtinerea independentei nationale.

2. DEZVOLTAREA PORTURILOR ItOMINE DE LA IIIZBOIUL DE INDEPEADENTAPINI LA SFillITUL SECOLULUI AL XIX-LEA

Porturile §i mijloacele de transport romane§ti s-au dezvoltat multmai rapid ca in etapa anterioara razboiului, pe masura ce se dezvoltauindustria §i comertul intern §i extern §i so incheiau not conventii comerciale.In aproape toate porturile an fost luate masuri pentru amenajarea bazinelori a cheiurilor, s-au marit spatiile de depozitare a marfurilor §i cerealelor.

In anul 1881, printr-un proiect de lege s-a hotarit constructia docurilordin Galati, Braila §i. Constanta. La Galati s-a construit §i bazinul docurilor,marindu-se considerabil capacitatea de incarcare §i descarcare a navelor28.Pentru depozitarea cerealelor s-a construit o mare magazie, cu 338 dosilozuri (celule) exagonale, far pentru marfuri o cladire cu doua etaje 29.Bazinul docurilor cu silozurile sale au fost special amenajate pentru im-port, iar bazinul pentru cherestea a fost amenajat special pentru exportulde cherestea, fiind singura instalatie de acest fel din tars 30 .

Avind in vedere pozitia geografica a portului §i insemnatatea sa eco-nomics, la Galati s-au infiintat in anul 1893 de catre patronii D.S. Fernic§i asociatii sai, D.D. Teodor Guiller §i I. Pomgollat, Uzinele de construe-tiuni mecanice §i turnatorie de fier i bronz", germenele viitorului §antiernaval de mai tirziu, cu 60 de lueratori la inceput, in majoritate straini,§i cu 12 CP 31. Incetul cu Incetul, antierul s-a dezvoltat, marindu-5i insta-latiile i capacitatea de lucru i forminduli un personal romanesc. In 1897,§antierul a fost dotat cu un doe plutitor, extinzindu-se activitatea sa pro-

* Prima mare societate de transport pentru calatori $i m5rfuri pe Dunilre, In a douajumatate a secolului al XIX-lea, a fost austriaca si a Inceput sá functioneze In 1851 (Arh. St.Bucuresti, fond. Ministerul de Razboi, dos. 587 1851, f. 2). Monarhia austriaca a facut marlsiortari pentru pastra hegemonia pe Dunare (vezi N. lorga, Isloria comerlului romdnesc,ed. a 2-a, Bucuresti, 1925, p. 181).

as Arh. St. Galati, fond. C5pitania portului Galati, dos. 1 1891, f. 91.29 Gh. N. Munteanu, Galati, Galati, 1927, p. 103.88 Emil Codreanu, Redresarea portului Galati, Galati, 1927, p. 4.81 $antierele roman de la Dundre. Socielalea anonimd. 1893 -1920, Bucuresti, 1921,

p. 3-4.

a-si

www.dacoromanica.ro


ductivg. Tot la Galati s-a amenajat Arsenalul marinei militare i s-a mgritIntraprinderea Gotz", una dintre cele mai marl fabrici de cherestea dinEuropa.

In Arsenalul marinei se faceau reparatii la navele militare $i con-structii de barci si de salupe. Printre cele mai in.semnate lucrari ale sale aufost, in 1898, reparatia generalg i cglgfatuirea crucisgtorului Elisabeta",a torpilorului Alexandru eel Bun", a canonierelor Bistrita", Siretul"Oltul", precum tran.sformgri diverse la iahtul Stefan eel Mare" 32.

0 dezvoltare insemnatg a cunoscut-o portul Braila *. Ping in 1891au fost date in folosintg bazinul, cheiurile 33, mai multe magazii i antre-pozite 31. La docuri s-au realizat ping la sfirsitul secolului pereul** danelorI-IV 35. In port se mai fac, in ultimul deceniu al secolului al XIX-lea,diferite luergri de imbungtatire a transporturilor i operatiilor de lack-cgri si descarcgri ca, : pavaje pe Bugg magaziile de cereale, linii ferate intromagazii si port. Dupg inaugurarea silozurilor a crescut considerabil trans-portul in port 36. Portul avea din 1894 un remorcher si din 1895 o nava',pentru dragaj.

Noi amenajari se fac, in aceastg perioadg, si la Giurgiu : o construetieimportanta a fost dragarea, in 1896, a canalului Sf. Gheorghe, apoirile de modernizare a portului, prin constructia unei platforme si a dougaripi de sprijinire a cheiului ; s-au mai realizat o cale feratg, stilpi de pri-poa,ne la chei, pavaje in port $i iluminarea acestuia cu 46 de felinare. Ca-nalul din fata cheiului a fost transformat apoi intr-un bazin, cheltuindu-sesums de 2 500 000 de lei. Iesirea din bazinera asiguratg prin. dragaje perma-nente de catre serviciul hidraulic din Giurgiu 37. Ping la sfirsitul secoluluis-au realizat digul de lemn si piatrg, doug pontoane metalice qi doug plat-forme pentru instalarea pontoanelor 38 s-a cumpgrat un atelier flotantde reparatii navale de la o societate englezg 39. Locul atelierului din scin-duri este lust, in 1899, de un atelier mai mare, din zidgrie, cu o sal demasini cu cazan cu aburi, de atelierul pentru lucrgri in fier o salpentru luergri in lemn 4°.

Portul avea in 1897 o divizie de dragaje, cu un pare de nave, compusdin : remoreherele Pasgrea" si Maria", navele dragoare Borcea"Ialomita" salupele Mangalia", Bratesul" i Smhdan". La acestease mai adauga, in anul urmgtor nava dragg Corabia" §i remorcherul

32 Arh. M.F.A., fond. Inspectoratul general al marinei, Inv. 1225/1898-1899, dos. 3/280,nenumerotat.

Prima delimitare a portului a fost fa'cuta In 1879 si a doua mai precisa si pe o maimare intindere in anul 1894 (Aril. Direc(iei regionale Navrom Braila, dos. secret, Ilionografiaporlului Braila, p. 4).

33 Registrat istoric al porlului Braila, p. 28.34 Arh. Directiei regionale NAN/RONI-Braila, dos. secret nr. 4, Monografia porlului

Braila, p. 2.** P .reu (percuri) este un strat de piatra care captuseste o suprafata de teren

Inclinata.Registrul istoric al portului Braila, p. 2.

36 Vezi Septemana" (Braila), I (1894), nr. 4 din 15 decembrie.32 Arh. st. Giurgiu, fond. Primaria orasului Giurgiu, dos. 13 1898, p. 27.38 Luptatorul" (Giurgiu), III (1901), nr. 2 din 2 decembrie, p. 27; Arh. St. Giurgiu,

fond. Primaria orasului Giurgiu, dos. 8 1893, f. 139.39 Arh. capitaniel portului Giurgiu, manuscris : Date legate de istoricul porlului Giurgiu.4° Arh. capitaniei portului Giurgiu, Istoricut §antierului Diviziei de dragaj din Giurgiu,

P. 1.

lucr5,-

as

si

ci si

¢i

www.dacoromanica.ro

322 N. BIRDEANU

Dunarea" 41. In 1899 s-au mai cumparat navele dragoare Virciorova"Severin", macaraua Cioroiu" §i pontoanele ridicatoare nr. 1 *i 2 42.

Lucrari de modernizare au lost facute dupa 1880 *i in port urileTr.-Magurele, Corabia §i Calafat. Tot arum s-a infiintat §i portul Zimnicea*.

Portul Tr.-Magurele pina in 1883 a fost lipsit de orice constructie.Dupa aceasta data s-a facut cheiul de lemn, care a lost inlocuit dupa 1900Cu un chei de piatra 43. In 1889 a inceput construirea cheiului de lemn alportului Corabia §i liniei ferate Corabia Piatra-Olt, care au contri-buit mult la dezvoltarea economics a acestei regiuni 44. Ca *i in celelalteporturi, in portul Calafat s-a facut intro 1883 *i 1885 un chei din lemn,care a fost inlocuit dupa citiva ani en unul din piatra 44. Pins la sfir*itulsecolului se fac not amenajari cheiului, pereului §1 platformelor etc. 4°.

Lucrari not se fac *i in portul Tr.-Severin. In 1891 au fost construi-te : cheiuri din piatra, a caror fundatie se incepuse Inca din 1883, douamagazii de marfuri §i o marchiza a serviciului hidraulic 47.

Pentru repararea parcului de vase cu care se facea, transportul desare in Serbia, Regia monopolurilor statului cumpara in iulie 1893 *an-tierul naval de la Societatea austriaca D.D.S.G., la suma de 240 000 lei 49.La inceput, *antierul a facut numai reparatii de nave, insa mai tirzititrece la o constructie de nava. fluviala.

0 atentie deosebita este acordata de statul roman dezvoltarii por-tului Constanta. La 29 martie 1885 s-a votat o lege pentru un credit de21 milioane de lei in vederea constructiei portului 49. Luerarile, incredin-tate firmei Adrien Hallier", au fost incepute in primavara anului 1896 5°.Pins in anul 1904 s-au realizat diguri in lungime de 1 381 m, cheiuri, farulmare, doua faruri mici, sirena §i farul de la Tuzla. Statul roman a cumpa,rat de la englezi toate instalatiile portuare din Constanta. In cadrul her-viciului de constructie al portului functions in 1900 *i un atelier do repa-ratii diverse 61. Cu toate anienajarile facute, portul Constatitti continuasa familia in urma porturilor Galati *i Braila in ccea co prive*1 e exportu-rile Romaniei 52. Char §i dupa cumpararea de calm statul roman a liniei

41 Arh. c5pitdniei porlului Giurgiu, Istaricul santicrului Diviziet de dragaj din Giurgiu,p. 1 2.

42 Ibidem.Portul Zimnicea se impartea In cloud puncte, Chichineitil" ntoaica". Cind apele

erau mari, incarcaturile se faceau la nord de Ostrovul Bujorescu, numit Adana Turceascil".Aici s-a facut un mic chei de lemn, denumit La silraric". De-abia In anul 1900 act fost abando-nate aceste puncte portul a fost mutat pe locul uncle se aria astazi (Rcgislrul isloric of portuluiT. Magurcle, p. 1).

43 Rcgislrul isloric al porlului T. ltltrgurcic, p. I.44 Rcgislrul istoric al poitului Corabia, p. 10.45 Rcgistrul istoric al porlului Calaral, p. 2.46 Arh. Serviciului NAVROM, portul Calafat, dos. Construqia cheiului, pereului si plat-

formelor 1898-1908.47 Rcgislrul isloric al porlului T. Scverin, p. 4.48 Ibidem.42 Monitorul oficial" (1885), nr. 1 din 2 aprilic.5° M. D. Ionescu, Cercelari asupra orctsului Constarda, Bucuresti, 1897, p. 5.51 Arh. St. Bucuresti, fond. Ministerul Lucrarilor Publice, dos. 3 1900, f. 13.52 Vezi Ghcorghe Halchiopol, Cliestiunca porturilor Galati, Braila si Constanta, Bucurest

1906, p. 10 20.

i

si

si5i

www.dacoromanica.ro


ferate CernavodaConstanta, in 1881, si dupg constructia podului de laCernavoda, in 1895, Constanta 'Amine in urma porturilor Galati si Braila".

Din 1879 si ping, in 1903, adica intr-un interval de 25 de ani, tonajultotal al bastimentelor intrate iesite din porturile Braila, Galati $i Con-stanta a fost urmatorul " :

Porturile Tonaj bastimente intrate Tonaj bastimente iesite

BrailaGalatiConstanta

41 459 112 tone30 072 371

8 270 929

41 900 540 tone29 409 3728 279 295

Dupa cum rezulta din acest tab31, tonajul Brailei este superior Ga-latiului cu 28%, iar Constantei cu 80%. La rindul sau, tonajul portuluiGalati este superior portului Constanta cu 75%.

Dupa deschiderea canalului Sulina, s-a reconstruit i portul Sulina,unde se faceau Inca numeroase transbordari de cereale din slepuri in vasede mare 55. Aici erau, in 1902, 23 de agenti de vapoare 56.

Foarte putin s-a dezvoltat portul Tulcea. Dintr-un raport al capi-tanului de port catre Inspectorul navigatiei aflam ca portul avea in 1908.niste diguri scurte si nu putea satisface cererile tot mai mari numeroaseale armatorilor. De aceea se faceau incarcari zilnice, fara pauze, nemai-raminind timp pentru intretinerea digurilor si a portului 57. Intretinereaporturilor a fost o problema nerezolvata in intregime pina la sfirsitul se-colului al XIX-lea. Ca'rausii poposeau direct pe platformele portuare.Personalul capitaniilor nu putea ridica operativ gunoaiele 58.

Ca urmare a lucrarilor de dezvoltare i perfectionare a porturilor asporit considerabil capacitatea acestora de primire, de incarcare si descarcarea navelor. Din statisticile oficiale ale vremii reiese ca numarul navelor in-trate in porturi gi deci $i al capacitatii de manevrat marfuri cereale acrescut de la an la an. Astfel, numarul navelor intrate in porturi a cres-cut de la 9 585 in 1860 59, la 17 486 in 1879 60, iar in 1897 s-a ridicat la33 934 61. Intiietatea in ceea ce priveste exportul a continuat sa fie deti-nuta de portul Braila, iar in ceea ce priveste importul de portul Galati.De pilda, in portul Braila au intrat in 1879 2192 de nave, iar numarulacestora a crescut la 5 204 62 In 1889. Media descarcarilor zilnice in portulBraila a crescut de la 145 de vagoane in 1882 la 615 vagoane in 189663.

53 Gazcta Brailei", I (1904), nr. 15 din 16 august.56 Bursa", I (1904), nr. 109 din 14 august, p. 670.66 Mama" (1933), nr. 1 din 1 aprilie.

Arh. St. Galati, fond. IGNP, dos. 8)1902, 1. 190.37 Arh. St. Galati, fond. IGNP, dos. 4/1901, f. 19.58 Ibidcm, dos. 20/1901, f. 54.59 Statistica RomOniel, Iasi, 1898, p. 381-382.60 Moise N. Pascu, Carlea jude(ului Couurlui, Bucuresti, 1891, p. 252.61 Mifearea porturilor 1896-1897, Galati, 1898, pp. 21-24.82 Mi,carea porturilor 1879-1889, Bucuresti, 1890, pp. 4-18.66 I. G. Munteanu, Porturile noaslre maritime, Galati, 1935, p. 4.

16

91

zi

si

www.dacoromanica.ro

324 N. BIRDEANU 10

Aceasta a Post §i cauza existentei unui numar mult mai mare de munci-tori portuari in Braila, decit in celelalte porturi romane§ti. Principaleleporturi dunarene, Braila §i Galati, au ajuns la o anumita specializare inceea ce prive0e natura exporturilor. Galatiul a devenit portul de exportal lemnului §i Braila al cerealelor.

La sfir§itul secolului al XIX-lea §i inceputul secolului al XX-lea,porturile romane§ti erau in plin proces de reconstructie §i modernizare.O data cu porturile se dezvolta §i mijloacele de navigatie ale Romaniei.Pe Dunare §i Marea Neagra apar tot mai multe nave sub pavilion nationalale celor doua servicii de navigatie romane§ti : N.F.R. §i S.M.R., §i aleparticularilor. N.F.R. avea un pare de 6 nave de calatori, 5 nave de mar-furi §i 50 de §lepuri 64. S.M.R. era deservit de doua, nave po§tale, o nava,mixta, Medeca", 5 nave de marfuri : Dobrogea", Bucure§ti",21Turnu-Severin" §i Constanta", doua §alupe §i patru remorchere 65.Navele de pasageri §i de marfuri deserveau 3 linii de navigatie spreOccident".

Spre sfir§itul secolului au sporit cantitatile de marfuri importate§i, mai ales, exportate prin porturi cu mijloace de navigatie romanesti

transporturile de calatori pe calea apei.Cre§terea volumului de marfuri manevrate, inmagazinate, incarcate

sau descarcate din nave a determinat nevoia unui numar tot mai marede brute de munch', in porturi. Spre deosebire de alte orar ale tariff, inporturi s-au concentrat mase mari de oameni in cautare de lucru *i insperanta unui trai mai bun. Cu toata cre§terea traficului comercial, por-turile nu au putut sä satisfaca cererile de angajare ale numero§ilor lucra-tori, care apareau mai ales in timpul verii §i toamna, cind erau conditiiprielnice de navigatie.

Nivelul de trai al muncitorilor portuari famine scazut, nefiind inpas cu perfectionkile tehnice ce se fac in porturi.

Munca din porturi nu era reglementata. Lucratorii erau la discre-tia §i bunul plat al exportatorilor, al vatafilor, al armatorilor §i al capi-tanilor de nave §i de porturi. Muncitorii de port nu aveau ore fixe de lucru,nici un salariu stabil. in porturi, iarna exists a§a-numitul sezon mort,cind Dunarea ingheta §i operatiile se intrerupeau. Navigatia fiind intre-rupta, nu se mai faceau incarcari §i descarcari de nave.

Numarul mare de muncitori flotanti contribuia la ascutirea conflic-telor, la adincirea contradictiilor de class. Goana dupa lucru in perioadade trafic inters, din timpul verii §i toamnei, agrava saracia §i mizeria dinporturi.

Exploatarea fara, margini din partea patronilor exportatori, a vata-filor §i a magazinerilor a determinat aparitia §i dezvoltarea unei puter-nice mi§cari a muncitorilor portuari pentru cucerirea unor conditii maibune de munca, §i de viata. De la forme §i metode papice de lupta, mun-citorii portuari ajung la mari actiuni greviste §i la conflicte singeroase cuorganele statului burghez. Astfel, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea,porturile romane§ti devin, in afara de importante centre comerciale, §iputernice centre muncitore§ti.

64 Economia national a", XIII (1889), nr. 21 din 20 mai, p. 461.65 Dare de seamd asupra exploaldrii S.M.R. pe limp de 12 ani, Bucuresti, 1908, p. 7.66 N. D. Ionescu, Dobrogca In pragul veacului X X, Bucuresti, 1904, p. 898.

Iasi",

ti

www.dacoromanica.ro

V I A T A S T I I N T I F I O A

ACTIVITATEA INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"TN ANUL 1971

Yll ziva de 15 ianuarie 1972 a avut loc la Institutul de istorie N. lorga" al Academieide Stiinte Sociale Politico sedinta de analiza a rezultatelor activitatii desfasurata In 1971si a planului pe anul 1972. Publicam mai jos darea de seams prezentata de directorultutului prof. univ. dr. Stefan Stefanescu.

Activitatea Institutului de istorie N. lorga" s-a desfasurat In anul 1971, in conditiileunor exigente sporite, generate de spiritul Innoitor al documentelor Partidului Comunist Ro-man, publicate gi dezbatute larg In cca de-a doua jumatate a anului trecut. Aceste documenteau deterininat examinarea lucida, constienta, responsabila a rezultatelor activitatii noastrestabilirca unui program care prin prevederile lui, traduse In fapte, sa marcheze cresterea roluluiistoriei In educatia patriotica, socialists a maselor. Redarea bogatiei de continut a istoriei cu sco-pul de a instrui $i a educa generatiile de tineri In spiritul dragostei pentru fauritorii istoriei estemama datorie a institutiei noastre, a obstii largi a istoricilor.

Parte integranta din teoria revolutionary, care lumineaza drumul nostru lnainte, istoria,In Intelegerea ei marxist-leninista dovedelte capacitatea creatoare si de lupta pentru mai binea poporului roman, arata ca progresul istoric este de neinvins.

Prin lucrarile publicate In anul 1971, realizate In planul Institutului sau In afara planului,membrii Institutului N. Iorga" au adus contributii, In unele cazuri deosebit de valoroase, laprogresul istoriografiei romanesti, la afirmarca ei pe plan international.

Dintre aparitiile editoriale importante ale anului 1971 si de care slut legate numelecercetlltorilor institutului amintim sintezele : Isloria Romdniei. Compendiu, ed. a II-a, sub red.prof. univ. Miron Constantinescu, C. Daicoviciu, St. Pascu (colaboratori din institut : Al. Por-teanu si I. M. Oprea), Sloria del populo romeno, Editori Riuniti, Roma, sub red. acad. A. Otetea( colaboratori din institut : St. Stefanescu, $. Papacostea, Fl. Constantiniu si I. Chiper), Dinistoria Dobrogci, vol. III (coautor $t. Stefanescu) ; monografille Oltenia sub skipinirea auslriacd1718 -1739 (autor $. Papacostea), Problema agrard In timpul revolutiei de la 1848 din TaraRomdneascei (autor Apostol Stan), Neagoe Basarab (autor Manole Neagoe) ; culegerlle de studilimpotriva fascismulut (colaboratori din institut : V. Liveanu, I. Chiper, Matei Ionescu, Tr.Udrea), Sludii de istorie contemporand (In limba franceza), vol. II (colaboratori : V. Liveanu,M. Rusenescu, E. Cimponeriu, Tr. Udrea), Reprezentantele diplornatice ale Romdniei, vol. II(colaboratori din institut : D. Berindei, E. Campus, V. Teodorescu, P. Oprescu, V. Netea,

tomul 25, nr. 2. p. 325-377, 1972.

Si

Si

, STUMP'.

Instil

www.dacoromanica.ro

326 VIATA 2

I. M. Oprea) ; Relatiile romano- bulgare de-a lungul veacurilor (colaborator St. Stefanescu) ;publieatIlle de Izvoaro : Evanglicliarul slavo-roman de la Sibiu 1551 -1553 (cu un substantialstudiu istoric introductiv de L. Demeny), Calatori sirdini despre tdrile romdne, vol. III (Ingrijitde M. Holban, M. Alexandrescu-Dersca si P. Cernovodeanu), Vatra Balce;tilor. Sludiu ;i docu-mente (Cornelia Bodea si P. Cernovodeanu), Rszboiul pentru independenfd nationalcl 1877 1878.Documente militare (coautor, D. Berindei) ; Instrumentele de lueru deosebit de necesare cercetariiistorice : Cum mdsurau strdmosii (autor, N. Stoicescu) ; Dicjionarul marilor dregcl tori to TaraRomaneasca $i Moldova, secolele XIV XV II (autor N. Stoiccscu) ; Bibliografia °militia aperiodicelor, vol .II, partea a II-a (colaborator din Institut : D. Berindei) ; Din cronica unor zileistorice (autori : V. Liveanu, Ec. Cimponeriu, Tr. Udrea, M. Rusenescu).

Planul de cercetare tiintifica at Inslilutului In anul 1971 a prevazut concentrarea efor-turilor potentialului de cercetare pe citeva probleme fundamentale relatiile dintre tarileromane, istorie social - economics, istorie politica, istoria institutiilor, a culturii $i a ideilor, loculRomaniei in istoria universals, relatiile extcrne ale Romaniei.

A fost partial realizata tema : 1. Relafiile dintre romdne in secolele XVII XVIII(autori : C. Serban, Al. Gonta, M. Neagoe, I. Bidian). Din motive objective, doi dintrc autori(Al. Gonta si M. Neagoe) nu si-au putut incheia contributiile tor. Ceilalti membri ai colecti-vului au predat studiile la termenul prevazut. Partea elaborate de C. Serban evidentiaza conti-nuarea, in forme noi, a politicii lui Mihai Viteazul, precum intensificarca relatiilor economicsdintre tarile romane in secolul al XVIII-lea, in pofida masurilor protectioniste instituite de catreCurtea din Viena. Documente inedite din arhivele Sibiului Brasovului i-au permis lui TanenBidian sa largeasca mult problematica schimbului de marfuri dintre tarile romane.

Au fost incheiate temele :Economia agrard in Moldova $i Tara Romaneasca In feudalismul limpuriu (80 p.) (autor,

St. Olteanu) din care se desprind rezultate lnsemnate despre inventarul practicile agricole.Miscari de populafie tntre cele trei (Sri romane fn evul mediu (326 p.) (autor, I. Corfus),

sint evidentiate noi aspecte ale mobilitatii sociale, Indeosebi ale transhumantel pentru primajumatate a sec. XIX.

Tocmelile agricole (1886 1907) (400 p.) autor Gh. Cristea. In lucrare este tratat istoricullegislatiei agrare exceptionale de dupe reforma din 1864, conditiile reale ale adoptarii legionde Invoieli agricole, precum aspectele multiple si complexe ale aplicarii acestor legi. Este pusintr -o lumina noun continutul de class al raporturilor dintre mosieri sau arendali tarani,reflectat in contractele de Invoieli agricole.

Istoria prefurilor din Tara Romdneascd in secolele XIV XV II (350 p.) (autori : D. Mioc,Ruxandra Cilmarasescu, Coralia Fotino). Lucrare noun, prin problematica ei, in istoriografiaromaneasca, este o importanta contributie la istoria economiei nationale, subliniaza specificulfenomenului romanesc In cadrul celui general european asupra caruia exista in ultima vreme obogata literatura. Cercetarca continua, tema flind extinsa pins la 1774 (pacea de la Kuciuk-Kainargi).

Politica intern?' a domniei In prima lreime a secolului at XV II-lea (80 p.) (autor-Lia Lehr).Se arata ca a existat contrar unor afirmatit facute in literatura noastra recenta o steins&colaborare intre domn boierime In clrmuirea tarii si nu o substituire a unui grup de boicriautoritatii centrals.

Emigralia romcinilor dupS 1848 si unilatea nationald (400 p. + 600 documente In anexa)(autor-C. Bodea). Un bogat material inedit 11 permite autoarei sa reliefeze atit curentele dinsinul emigratiei pasoptiste, cat manic actiuni 1ntreprinse de aceasta pentru atingerea idealuluiunitatii nationale. Slat aduse date noi referitoare la propaganda nationals in Apus, la luptapentru realizarea idealului national, la proiectele de confederare dunareana din anti 1850-1853si la cristalizarea programului si a mijloacelor de Infaptuire, pe sale revolutionary si pc etape,a unitatii nationale.

farile

si

*TuNTITIck

pi

pi

ai

pi

pi

pI

www.dacoromanica.ro

3 VIATA *TIINTIFICA 327

Lupta nationals a romanilor din Transilvanta (600 p.) (autor V. Netea). LucrareaInfatiseaza actiunile dc ordin politic, economic si cultural din anii 1850-1875 si tndeosebiorganizarea InvatAmIntului, a presei, ca forme de lupta nationald.

Guvernarea national-taranista In anti 1932-1933 (70 p.) (autor Venera Teodorescu)sint analizate frAmIntdrile dintre diferitele partide politice burgheze, rolul monarhiei In cadrulacestor frdmintdri, interesele de clasd, reactia maselor fag de mdsurile antipopulare ale guver-nului.

Organizatiile fasciste in Romania 1933 -1938 (130 p.) (autor I. Chiper). Este evidentiatabaza de clasd Ingusta a fascismului, factorii care au determinat ascensiunea organizatiilor fasciste

dintre ele si sprijinitorii for interni sau externs. Se demonstreazd ca aceste organizatiiau rdmas, de fapt, instrumente de manevrA ale altor forte politice, interne sau extern, care seIntilneau pe o platforms antidemocraticA, antimuncitoreasca, anticomunistd. Miscarea antifas-cista condusa de P.C.R. a fAcut imposibild instaurarea unui regim fascist In anii 1933-1937In Romania.

Slituatia interns a Romanici (sept. 1940august 1944) (200 p.) autor Tr. Udrea. Sintanalizate trdsaturile si diversele faze ale guvernarii antonesciene ; se demonstreaza cd pregatireainsurectiei nationals antifasciste s-a filcut In conditiile unei situatii revolutionare In Romania,care s-a accentuat In mod deosebit, Incepind cu iarna anului 1943-1944. Se aduc date not refe-ritoare la rolul P.C.R. In faurirea unui larg front patriotic antifascist, ceea ce a permis ca la23 August 1944 majoritatea covirsitoare a poporului roman sA participe activ la succesul insurectiei.

P.C.R. in 'data politica a Romaniei, temd inclusa In planul de cercetare al institutuluipentru marcarea semicentenarului P.C.R., a fost realizatd printr-o serie de studii ca : Particu-laritati ale strategiei politice a P.C.R. in revolutia populard. Revendicarile imediale obiectivulfinal de V. Liveanu, Actiuni ale Parlidului Comunist Roman pentru fdurirea Frontului Patrioticantifascist (1941 -1944) de Traian Udrea, Relatiile P.C.R. cu alle partide politice in anii 1923-1928 de M. Rusenescu, Alegerea depulatilor B.M.T. in parlament (iunie 1931) de Venera Teodo-rescu si Atitudinea P.C.R. fata de politica externd a Romeiniei (1933 -1940) de I. Chiper. Pri-nide trei studii au fost publicate In revista Studii" si, Intr-o forma modificatA, In vol. II dinEtudes d'Hisloire contemporaine de la Roumanie. Ultimele (Iona studii au stat la baza elabordriiunor comunicari si vor fi publicate In viitor.

Instilutii de drepl international in Wile romane (220 p.) (autori : Gh. Cront, Al. Herlea,C. Buc5an si Ana Popescu). Pe baza unui amplu material documentar este tratatd suveranitateatdrilor romane In raporturile diplomatice cu alte state ; se confirms o data mai mult, spiritulde toleranta existents In tdrile romane in evul mediu fata de strarni, precum si politica tdrilorromane de cooperare cu alte state.

colective in lumea medievald (60 p.) (autorFlorin Constantiniu). Autorul aurmdrit, mai ales pe baza izvoarelor privind rascoala lui Horea, psihologia taranimii rasculatesi a incercat sA surprinda aspectele comune cu miscdrile tardnesti din Europa medievald.

Istoriografia romaneasca intro cele cloud razboaie mondiale (autor V. Liveanu). Se relevdprogresul cercetdrilor istorice dupd 1918 si se prezintd diversele orientari din istoriografia ron- a -neasca interbelica, figura dominants a lui N. Iorga si grupul de cercetatori care i-au riunasapropiati de-a lungul Intregii perioade ; se analizeazd activitatea cercului de la Revista istoricaromans ", scoala de la Cluj si scoala de la Iasi, prcocupdrile metodologice si teoretice ale princi-palilor istorici din perioada interbelica. Cu toate cd in ansamblul istoriografiei tendinta domi-nantd din punct de vedere al conceptiilor generale era idealismul obiectiv, se constatd, In acelasitimp, influenta marxismului asupra istoricilor din Cara noastrd si Inceputul dezvoltarii istorio-grafici marxiste, promovate de P.C.R.

Nicolae lorga istoric al culturii (autor N. Liu), ternd inclusa pentru clteva luni Inplanul pe anul 1971, a fost realizata sub forma unei comunicari prezentate in sesiunea insti-tutului din iunie 1971.

9 St. Istorie 2

si relatiile

et

www.dacoromanica.ro

328 VIATA 'ruNTIFICA 4

Legaturile dintre revolutia din Principate cea din Franta in anul 1848 (80 p.) (autorTr. Ionescu). Este aratata lnsemnatatea mediului social francez, ca scoald revolutionary pentruviitorii conducatori ai revolutiei din Moldova si Tara Romaneasca, precum raportul dintreaceasta experientA programul revolutiei din Principate ; este studiata politica externs a guver-nului revolutionar In raport cu Franta, Incercarea de a obtine concursul guvernului francez

esecul final al acestei tentative ; este analizatd atitudinea Frantei neoficiale, a opiniei publicesi a presei, fats de situatia Principatelor.

romdno- engleze (1859 -1877) autor Beatrice Marinescu. Autoarea s-a straduitsd fixeze rolul Angliei in desfasurarea evenimentelor internationale, care au influentat luptapentru unire a Principatelor Romane. Parte integranta a politicii sale fat a de Imperiul otoman,atitudinea Angliei In problema unirii se explica in functie de principiul integritatii teritoriale aImperiului otoman, punct cardinal al politicii externe britanice In aceasta epoca. Acceptindunirea recunoscindu-1 pe Cuza, Anglia s-a straduit sa frineze tendinta spre independents anoului stat lupta de eliberare a celorlaltc popoare aflate sub stapinirea Portii.

Politica orientald a Veneliei in sccolul al XV-Iea (400 p.) autor Maria Matilda Alexan-drescu-Dersca Bulgaru. In cadrul unui studiu de ansamblu, ccl dintli de felul acesta In literaturaistorica, se fixeazd etapele politicii orientale a Venetiei, din epoca In care Infringerea de la Ankaraa deschis criza Imperiului otoman pind in vremea marelui razboi turco-venetian din 14631479, care a pus capat hegemoniei venetiene in Marea Egee. Sint analizate, In cuprinsul lucrarii,mijloacele folosite de Venetia pentru apararea intereselor ei comerciale In Mediterana rasari-teand $i In Marea Neagra conexiunea dintre aceasta politica si ansamblul pozit lei internationalea Republicii lagunelor.

Metode not in cercetarea istorica. Aplicarea matematicii (autori : V. Livcanu, M. Rusenescu, V. Medeleanu, C. Motei). Tema a fost valorificata In revista Studii", nr. 211971, p.307-332, In volumul Mathematics in Archaeology and Historical Sciences, Edinburg, 1971 siprin comunicari stiintifice sustinute cu prilejul diferitelor sesiuni la Bucuresti si Iasi. S-a con-turat posibilitatea elaborarii unui model matematic complex care indica actiunilc interactiunilefactorilor determinanti ai variatiei arenzii tdranesti. Acest model pane In lumina uncle legit.1 timai generale ale sistemului muncii In dijma.

Introdusa in plan cu caracter experimental, tema Aplicarea maim-1611th in istorie a capatatextensiune devine posibild publicarea unui volum de studii in aceasta directie cu conditiarezolvarii optime a accesului Ia un calculator. Multe din datele strinse piny acum nu an putut tivalorificate din cauza greutatilor de acces la calculator. Centrul de calcul al Universitatii dinBucuresti a oferit, In limita posibilitatilor, tot sprijinul. Atitudinea conducerii centrului consti-tuie nu numai un gest de stimulare a unor tendinte moderne In cercetarea intreprinsa, ci unmodel de colaborare Intre doua institutii stiintifice. Pentru a dezvolta preocuparile In directiaaplicdrii malemalicii in istorie este necesara angajarea unui matematician programator la institut.

In cadrul temelor privind coleclii de izvoare §i insirumenle de lucru a fost incheiat, potrivitprevederilor de plan, volumul III din seria B., Tara Romaneasca (1526-1535) al colecliei :Documenta Romaniae Historica, intocmit de un colectiv condus de D. Mioc. Volumul, pregatitIn cadrul seminarului de paleografie slava, evidentiaza scrupulul stiintific al echipei de paleogra-fie din institut. Un efort ce merits subliniat, an depus la alcatuirea indicilor Olimpia Diaconescu,Marieta Radulescu Mircea Grosu, care, deli au primit $i alte sarcini, an Incheiat lucrarea inbune conditiuni.

Din colectia Hurmuzaki an fost incheiate volumele :a) Rapoarlele consulare engleze (1800 1834), volum Intocmit de Paul Cernovodeanu.

Documentele aduc lamuriri In probleme ca, pozitia Principatelor in cadrul antagonismului anglo-francez in epoca razboaielor napoleoniene, atitudinea diplomatiei engleze tap de miscarea revo-lutionary de Ia 1821 si politica guvernelor britanice fatd de Wile romane In perioada 1828-1831In cadrul divergentelor anglo-ruse In problema orientala.

i

;i

si

di

ti

Reladile

i

p

i

www.dacoromanica.ro

5 VIATA $TIINTIFICA 329

b) Rapoarlele consulare ruse In anii 1821 -1827, volum intocmit de Lucia Tata, coor-donator P. Cernovodeanu. Materialul documentar aduce prelloase date cu privire la cunoastereaevenimentelor din 1821 si la situatia economics $i social-politica a tarilor romane din aceavreme.

Diclionar de institutii $i de lermeni medievdli (1800 p.) autori : 0. Sachelarie (coordona-tor al lucrarii), Al. Constantinescu, Tudor Voinea, Dan Lazarescu. Discutat recent In consiliulstiintific, In vederea trimiterii la tipar, este un instrument de lucru de mare utilitate, a caruinevoie se simte de multa vreme In istoriografia noastra.

Au Post modificate, In urma analizei In consiliul stiintific a situatiilor concrete intervenite,termenele de predare ale citorva lucrari : Istoria armatei romane in sccolul at XV III-lea f i primatreime a secolului al XIX-lea (autorC. Rezachevici) ; Circulatia monclara in Tara Romaneascasi Moldova sec. XIV XVII (autor N. Stoicescu) ; Procesul consolidorii statului nationalroman (autor Matei Ionescu) ; Social-dcmocratia problema na(ionald (autor Al. Porteanu) ;Romania in timpul primului razboi mondial (autori : A. Iordache, M. Iosa, P. Oprescu) ; Industrianziniera qi muncilorii minieri in anii 1918-1944 (autor Ec. Cimponeriu).

In urma reorganizarii muncii si a primirii de not sarcini, In urma transferului titularilorde teme la alte institute, a pensionarii for sau a desfacerii contractului de munca, au Post scoasedin plan temele : Relafii culturale intre Principale si Transilvania (1869 -1900) (autor R.mescu detasata la departamentul de informare, nou Infiintat) ; Descrierea statisticii a Princi-patului Moldovei (1833) (autor Alvina Lazea ; tema este In lucru la Directia generals a Arhive-lor Statului Bucurelti, A/vinei Lazea IncredintIndu-i-se alts tema) ; Gindirea filozotica in isto-riografia romaneasca la sfirsitul secolului al XIX-lea (autor Elena Meves transferata lacerere la Institutul de filozofie) ; N. Iorga, Sludii de istorie economics (sub Ingrijirea lui VasilMihordea titularul temei s-a pensionat) ; Istoria Banatultzi in epoca absolulismului lumina((autor H. Jaeger caruia i s-a desfacut contractul de munca).

S-au desfasurat, potrivit prevederilor de plan, continuind $i In 1972, pregatirea si ela-borarea lucrarilor

Conjunctura internafionala premergatoare izbucnirii cella dc-al doilea razboi mondial (autorI. Oprea). Materialul documentar reflects orientarea cercurilor conducatoare din Romania,In functie de conditiile politice interne si externe, de zdruncinarca echilibrului de forte pe planeuropean.

Al doilea dicta( de la Viena (autor Eliza Campus). In partea elaborate pina In prezentsint analizate antecedentele problemei In perioada imediat premergatoare primului razboi mondial$i In timpul conferintei de pace din 1919-1920. Un loc special, in cadrul acestei analize, 11 ocupdpolitica externs a Romanici In perioada neutralitatii problema reintrarii Romaniei In razboi,In noiembrie 1918.

Activitalea parlamentara din Romania in anii 1929-1937 (autori : Venera TeodorescuI. Chiper). Sint evidenliate 1nsemnate aspecte ale istoriei contemporane a Romaniei).

Relaliile Romciniei cu S.U.A. (1916 -1920) (autor I. Stanciu). Materialul documentarreflects influenta exercitata de politica externs americana asupra pozitiei internationale a Roma-niei Indeosebi la tratatul de pace de la Versailles atitudinea tarii noastre fatl de initiati-vele politicii americane.

Relaliile Romaniei cu Puterile Centrale (1883-1914) (autor Radulescu-Zoner). Sintstudiate conditiile interne $i externe care au determinat adeziunea Romaniei la Triplaevolutia politicii externe romanesti, In functie de contradictiile dintre Marile Puteri.

Fortele armale ale Romantei Mire 1866 1877 (autorRadu Vasile) cu importante dateinedite cu privire la organizarca armatei romane in anii premergatori cuceririi independenteide stat.

Soi-

Alianta,

p

-I.

www.dacoromanica.ro


Curente ,ci grupari politice in Romania 1859-1876 (autor Apostol Stan). Se desprindeconcluzia ea ptnA In preajma razboiului de independenta nu se poate vorbi de existenta unorpartide politice propriu-zise, organizate pe plan national, ci numai de curente $i grupari.

Siluatia politicd din Romania in 1866 (autor Gr. Chirita). Cercetarea s-a soldat cu depis-tarea unor materiale documentare interesante cu privire la actiunca politica externd pentruaducerea lui Carol de Hohenzollern, la demersurile Intreprinse pentru recunoasterea lui decdtre Turcia, la situatia social-economica si politica interns.

Jurisdictia consular in Tara Romaneascd in epoca regulamentard (autor I. R. Neacsu).Sint ardtate ingerintcle consulilor In treburile interne ale Principatelor, demersurile cercurilorconducatoare pentru a contracara actiunile acestor consuli, demersuri care au contribuit laimpunerea treptata a autonomiei Tarii Romanesti.

Moldova i Tara Romaneasca in politica habsburgied in sec. XVI (autor Stefana Simio-nescu). A fost redactat un capitol referitor la Incercarea Habsburgilor de a atrage Moldova Inlupta antiotomana (1527-1538), analizlndu -se interferentele dintre politica moldoveneasca

habsburgicA in legatura cu problema Transilvaniei, a Pocutiei si a luptei antiotomane.Istoria navigaliei romanesti pind la Tralalul de la Adrianopol (autor S. Columbeanu),

domeniu relativ nou de cercetare In istoriografia noastra.Istoria preturilor din Tara Romcineascd in secolul al XV III-lea (autor foana Constan-

tinescu, parte din lucrarea colectiva condusa de D. Mioc).Minerilul in Transilvania in sec. XII XI V (autor Emil Lazea).Istoricul invataminlului rural din Romdnia (1864 -1900) (autor N. Adaniloaie). Din

materialele documentare parcurse, rezulta dificultatile intImpinate In extinderea Invatamintuluila sate, lipsa de fonduri pentru Infiintarea de scoli pentru plata salariilor, num:trul mic alcadrelor cu o pregatire profesionala corespunzdtoare.

Inveibimintul in Tara Romanelsca in evul mediu (autor Maria Balan).Cullum romaneascd din Banal si legaturile cu celelalle tdri romcine in secolele XV I XX

(autor I. D. Suciu). Cercetarea izvoarelor documentare evidentiazA unitatea culturala a Intre-gului popor roman.

Literatura slava fi bizantino-slavd in Wile romane in secolele XIV XV II (autor RaduConstantinescu).

Tiparul in Transilvania in secolul at XVI -lea (liparul sdsesc fi maghiar) (autor L.D,meny).

La izvoare si instrumente de lucru a continuat va continua $i In 1972 activitatea la :Fontes Historiae Daco-Romanae a) Izvoare orientate, volum repartizat coleetivului

compus din : A. Decei, Monica Glteiu, I. Ciociltan ; b) lzvaare apusenc, volum Incredintatunui colectiv compus din : S. Papacostea, A. Armbruster, M. Cazacu. c) Izvoare sl we, capitolIncredintat lui Jan Sykora. d) Repertoria archeologica (titular Stefan Olteanu In colaborare cuInstitutul de arheologie din Bucure5ti). e) Izvoare bizantine (autor 5erbanTana5oca, de Ia Ins+ i-tutul de studii sud-est europene).

Documenta Romaniae Historica, Seria D, Relalii mire cele lrei Ida romane.}ti, vol. I(colaborare a institutului nostru prin sarcina Incredintata sefului sectorului de istorie medic,Damaschin Mioc cu Instit itul de istorie din Cluj si Institutul de istorie din Ia5i).

Inscripfii medievale ale Ronlniei. a) Inscriplii medievale, vol. II, Oltenia (C. BalanIn colaborare cu Centrul de cercetare din Sibiu).

Insemnari de pe cartea veche si manuscrise, a) vol. I, Insemnari de pe carti ci manuscrisedin Bucuresli (repartizat spre elaborare Aurorei

Dietionar isloric de personalitati si evenimenle din evul media (colectiv format din :0. Sachelarie, Al. Constantinescu, D. Lazarescu, T. Voinea).

Bibliografia isloriei medii a Romciniet (autor N. Stoicescu, ajutat pentru informatiamaghiara de Al. Herlea, pentru cea germana de A. Giindisch, de Ia Institutul de istorie din Cluj).

Hies).

si

Ii

si

www.dacoromanica.ro

7 VIATA *MIMI:FICA 331

Monumental instrument de lucru, care a presupus o munca extraordinard, desfAsurata pa maimulti ani.

Bibliografia secolului al XIX-lea (autori : N. Liu, Rodica Soimescu, Corina Pdtrascu,Valeriu Stan). A fost pregatit vol. III (N. Liu) $i vol. V (Valeriu Stan). Din trimestrul III s-auInceput primele operatii In vederea Intocmirii suplimentului pentru anii 1961-1970 (CorinaPdtrascu $i Rodica Soimescu).

Bibliografia analiticei a periodicelor (colectiv : D. I3erindei, Georgeta Penelea, GabrielaWagner). Lucrarca constituic o sursd de informare de o deosebita Insemnatate pentru istoriamoderns a Romanici.

CONSILIUL

Intrunit cu regularitate, Consiliul stiintific a acordat o atentie sporitd Imbuniltatiriiprogramului de cercetare al institutului realizarii Iui In bune condilii. Analiza trimestrialii aactivitatii desfasurate a permis o mai build cunoastere a realizArilor (Minute si In unele cazuri,a dificultatilor Intimpinate, a determinat luarea de masuri corespunzatoare. Au fost adoptatehotiirlri privind recuperarea unor ramIneri In urma. In vederea valorificArii prin publicare alucrarilor importante realizate In institut, consiliul a dezbatut lucrarile pregAtite pentru tipar

stabilit un program de analizA a lucrarilor Incheiate pe Intregul an 1972.0 serie de dificultatt Intimpinate la tiparirea lucrarilor, In special a celor de marl proportii,

a determinat repetate interventii la diferite edituri pentru includerea acestora In planurile foreditoriale.

Yn vederea fmbunatatirii informArii stiintifice si a dezvoltdrii cercetdrii In domenii caresa facd mai bine InteleasA istoria Romaniei sau In domenii In care istoriografia noastrA s-a ipusIn trecut pc plan international, Consiliul stiintific a adoptat mAsuri privind modificdri In structuraorganizatoricd a institutului $i mai buna utilizare a cadrelor de cercetare. Au fost constituite,un sector de istorie a nationalitatilor conlocuitoare un departament de informare, bibliografie

instrumente de lucru. Se preconizeazd s-au luat deja unele masuri pentru stimulareacercetarilor de istorie a slavilor, a Imperiului habsburgic si a monarhiei austro-ungare.

RestrIns, deocamdata, sectorul de istorie a nationalitdtilor conlocuitoare si-a Inceputactivitatea, stabilind legiituri cu colaboratorii externi din cadrul Institutului de arheologieistorie din Cluj, a centrelor de stiinte sociale din Tg. Mures $i Sibiu, ca si de la muzeele din Cluj,Tg. Mures, Timisoara, Oradea, Arad, Miercurea Ciuc, Sf. Gheorghe, Odorhei, Gheorghieni,Satu Mare. Planul de lucru al sectorului prevede editarea unor serii de izvoare istorice (Ur-kundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen ; Szakely okleveltar ; izvoare nara-tive In limba maghiard .5i germana), elaborarea unor studii privind diferite aspecte ale istorieinationalitdtilor conlocuitoare (secui, germani, sirbi), studii privind lupta comund a romanilorsi a nationalitatilor conlocuitoare.

Consiliul organul de conducere colectiva al institutului, va cAuta sit lArgeascatematica de cercetare a noului sector, In care un accent deosebit va fi pus pe traditiile istoriceInaintate ale nationalitatilor conlocuitoare, a luptei Ion comune cu poporul roman pentru unviitor luminos si care au contribuit la cimentarea unitatii noastre socialiste de azi.

Departamentul de informare, bibliografie instrumente de lucru, concentreazd eforturide investigatii In realizarea unor lucrdri, care nu pot fi Intocmite cleat de echipe de cercetiitori,bine organizate Si Indrumate. Calificarea celor care lucreazd in acest departament permite sase aprecieze ea rezultatele muncii for vor stimula nu numai cresterea nivelului cercetdril Ininstitutul nostru, ci, In general, nivelul cercetbrii istorice din tarn.

Reccptiv la initiativele menite sb creased rolul institutului, de factor polarizator al investi-gatiilor istorice desfilsurate de cercetatori din afara institutului, Consiliul stiintific a dat curs

STIINTIFIC

ti

ai ti-a

si

ti

stiintific,

ti

www.dacoromanica.ro

332 VIATA $TuNTIFICA 8

favorabil unui memoriu ce i-a fost adresat crelnd pe linga institut o comisie de heraldica $i genea-logie, a carei utilitate nu trebuie sa mai fie subliniata si care desfAsoara o activitate cc meritatoatA lauda. Este in curs de organizare, dupa modelul acestei comisii, si o Comisie de istoriea tehnicii.

Un capitol important al activitatii Consiliului stiintific in anul 1971 1-a constituit planulde manifestari stiintifice interne si externe, pregatirea participarii delegatilor institutului nostrula aceste manifestari ; a fost recent discutat programul comunicarilor, dezbatcrilor si sesiunilorinstitutului pentru perioada decembrie 1971 decembrie 1972, s-au luat masuri pentru aface si mai activa prezenta institutului la manifestarile stiintifice din Cara si de peste hotare.

0 atenlie sporita a acordat si va trebui sa acorde in continuare Consiliul stiintificproblemei cadrelor din institut (noi angajari, specializari, promovari, colaborare cu institutiisi istorici straini).

S-au luat decizii menite sa asigure un regim de munca de natura sa contribuic la Indepli-nirea in bune conditii a sarcinilor stiintifice, s-au adoptat, In cazuri de Incalcare a discipline!muncii si a planului, masuri corespunzatoare.

Consiliul a analizat, nu de mult, situatia Bibliotecii institutului, masurile care se impunpentru imbunatatirea activitatii acestui important compartiment al institutului. S-a discutatnecesitatea luarii In considerare a unor imbunatatiri a bazei tehnico-materiale a institutului(laborator, aparate de multiplicat, noi spatii de depozitare pentru biblioteca).

Se poate aprecia ca, In cursul anului 1971, a sporit considerabil rolul Consiliului stiintificca organ colectiv de conducere a institutului. Analiza activitatii Consiliului stiintific, ca si aactivitatii anuale a institutului releva, totodata, necesitatea ridicarii calitative a deeiziilor Con -siliului (exigente sporite fata de stabilirea duratei temelor si acordarea unor prelungiri, ca sifats de disciplina muncii), mai multa operativitate In indeplinirea sarcinilor stabilite.

SUST1NERI DE TEZE DE DOCTORA.T. CURSUR1

In cursul anului 1971 au lost sustinute patru teze de doctorat, elaborate de cercetaLoriai institutului. Adolf Armbruster, Romanitalea romanilor. Isloria unei idei (in curs de tiparirela Editura Academiei); Aurora flies, Cronica lui Radu Greccanu (tiparita deja de EdituraAcademiei); Georgeta Penelea, Bilciurile din Tara Romaneasca in perioada de destramare afeudalismului. Contribulii la dezvoltarea pie!ii interne (in curs de tiparire in cadrul colectieiBibliotheca Historica Romaniae"); Anastasia Iordache, Viola politica in Romania. 1910 1911(prevazutil in planul de cditare pe anul 1972 al Editurii stiintifice).

In cadrul pregatirii doctoratului au sustinut examene si referate Mate! Cazacu, MariaBalan, Manole Neagoe, Radu Vasile, Stefana Simionescu, Serban Radulescu-Zonor si lancuBidian (ultimii trei Inscrisi la doctorat In cursul anului 1971).

Mai multi cercetatori au frecventat cursurile de paleografie sau de limbi straine, organizateIn institut cu concursul unor specialisti (Damaschin Mioc paleografic slava ; Serban l'apacos-tea latina medievala ; Aurel Deed paleografie osmana ; Dan Lzarescu limba engleza ;Serban Radulescu-Zoner limba germana).

Vasile Liveanu a irecventat cursul de programare, organizat la Centrul de documentare,iar Constanta Motei cursul de matematica pentru stiintele sociale, tinut la UniversitaLe deacad. Gr. Moisil.

Recent, printr-un ordin al Ministerului Educatiei si Invatamintului, 6 membri ai Consi-liului stiintific ($t. Stefanescu, Dan Berindei, Nichita Adaniloaie, Ludovic Dzmthy, Vasile Li-veanu si Serban Papacostea) au fost numiti conducatori stiintifici la doctorat.

www.dacoromanica.ro


MIKAREA CADRELOR

In cursul anului 1971 In componenta personalului de cercetare si tehnico-administrativdin Institut an intervenit citeva schimbari. Au fost efectuate 9 angajari noi, dintre care doiabsolventi ai InvatamIntului superior promotia 1971 ; 6 dintre membrii institutului s-au pen-sionat, depasind limita de vIrsta. Au plecat din institut prin transfer 2 salariati, iar prindemisie 1 salariat ; s-a desfacut contractul de tunnel la 2 salariati.

Au fost promovati 7 salariati si s-au acordat 9 gradatii prin reducerea de termen.

PUBLICATII PERIODICE

Cele dourt reviste ale Sectiei de istorie si arheologie Studii" si Revue Roumaine d'His-1 oire", gazduite de institut si realizate In cea mai mare milsura prin munca cercetatorilorinstitutului an avut o aparitie regulata si au facut efortul, de loc usor, de a oglindi proble-matica istoriografiei romanesti actuate. In ele an fost publicate studii consacrate unor momentede seamy din istoria Romaniei si istoria universals, aniversarii unor evenimente sau personali-tati istorice.

Studiile publicate In numerele 3/1971 consacrate, de ambele reviste, aniversarii semi-centenarului Partidului Comunist Roman au abordat diferite aspecte sau momente din istoriapartidului, fiind contributii meritorii Ia cunoasterea rolului si locului P.C.R. In viata social-politica a Romaniei. Au fost marcate prin rubrici sau studii o serie de alte aniversari ale unormomente importante de istorie nationala sau universals, ale unor personalitati : 150 de anide la miscarea revolutionary condusa de Tudor Vladimirescu, 100 de ani de Ia nasterea luiN. Iorga ; 150 de ani de la moartea lui Petru Maior ; 150 de ani de la nasterea lui Vasile Alec-sandri, centenarul Comunei din Paris, Implinirea a cloud milenii si jumatate de la Intemeiereastatului Iranian.

In aparitia, In bune conditiuni, a celor dour reviste un rol insemnat au avut colectiveleredactionale. In conditiile unor colegii de redactie mai mult onorifice, munca a fost dusa la revistaStudii", in special de Matei Ionescu redactor responsabil adjunct si de Ion Apostol, secretarde redactie, sprijinit de Traian Ionescu si Mircea losa, cercetatori (care an lucrat In 1971 cujumatate de norms In redactie), iar la Revue Roumaine d'Histoire" de N. Fotino, redactorresponsabil adjunct si de Vasile Netea, secretar de redactie. Amintim aici si munca devotatadepusa de Madeleine Costescu, care a asigurat traducerea unei parti din Revue Roumained'Histoire", articole si recenzii (circa 24 de coli), pe Wig alte activitati depuse In cadrul De-partamentului de informare.

Schimbarea colegiilor de redactie intervenita in ultima vreme, va conduce, desigur,la o mai buns organizare a activitatii la cele dour reviste, la cresterea rolului acestora de organecentrale pc frontul nostru istoriografic, de orientare stiintifica si ideologies.

DIBLIOTECA

In perioada ianuarie 22 noiembrie 1971 au fost achizitionate prin Cartimex, C.L.D.C.,schimb si donatii 2 106 volume (carti si periodice). Revue Roumaine d'Histoire" este expediatala 380 de parteneri, Ruda." Ia 140 de parteneri, iar monografiile tot la 140 de parteneri.Biblioteca expediaza publicatiile institutului In 45 de tari si primeste publicatii din 37 de tali.

S-a realizat, de catre Corina Patrascu si Rodica Soimescu, depistarea lipsurilor de publi-catii romanesti din biblioteca (anii 1960-1971) In vederea achizitionarii for si s-a introdusmetoda precomenzii prin C.L.D.C.

www.dacoromanica.ro

334 VIATA 10

In ultimele luni au Post luate o serie de masuri pentru o mai Mina functionare a biblioteciiameliorarea schimbului de publicatii cu strainatatea.

In cadrul masurilor privind Imbunatatirea activitatii la biblioteca, Mircea Grosu a primitresponsabilitatea acestui sector si depune un deosebit interes pentru Indeplinirea In bune conditiia sarcinii primite.

RELATH INTERNATIONALE

In cursul anului 1971 s-au lnregistrat progrese pe linia extinderii, diversificarii ¢i orga;nizarii colaborarii dintre fstoricii romani si strain, dintre institutul nostru si institute cu profilsimilar din alte tart

Relatiile Internationale ale institutului au fost orientate In doua directii a) deplasaripeste hotare ale cercetatorilor pentru largirea documentatiei privind studierea unor problemede istorie romaneascA sau universalA, pe baza surselor istorice aflate In arhivele ¢i marile biblio-teci din strilinatate, pentru ridicarea nivelului for profesional ¢i schimb de experienta ; b)bunatatirea prezentei istoriografiei romane peste hotare, extinderea relatiilor si a contactelor,dezvoltarea unor forme organizate de colaborare, cu istoricii straini.

1. CALATORII DE STUDII $1 DOCUMENTARE PESTE HOTARE

Au efectuat calatorli de studii si documentare In strainatate : I. M. Oprea si Adolf Arm-bruster (R. P. Polona), Ec. Cimponeriu (R. P. Ungara), Tr. Udrea (R. S. Cehoslovaca), L. Demeny(R. P. Bulgaria), D. Mioc si Florin Constantiniu (U.R.S.S.), Neagoe Manole (S.U.A.), V. Netea(Italia).

Rezultatele acestor cAlatorii au Post fructuoase, au contribuit la realizarca In bune con-ditii a unor teme din planul curent sau de perspective. In rapoartele cercetatorilor care au facutdeplasari peste hotare se remarca importanta deosebita pentru istoria RomAniei a unor surseistorice aflate In arhivele ¢i bibliotecile strAine, insuficient cercetate si utilizate de istoriogratianoastra, se subliniaza necesitatea Inmultirii vizitelor ¢i marirli duratei calatoriilor de studiu.

2. PARTICIPARI LA CONGRESE, CONFERINTE, COLOCVII, SIMPOZIOANETIINTIFICE INTERNATIONALE

In cursul anului 1971 o serie de cercetatori din Institut au prezentat comunicari Incadrul unor manifestari stiintifice Internationale.

La conferinta de la Moscova, din 16-18 februarie, consacrata ccntcnarului Comunei dinParis, Gh. Cristea a prezentat comunicarea Ecoul Comunei din Paris in Romdnia.

La Sofia, la conferinta internationals tinuta Intre 21-25 aprilie pe tema Marile puteriBalcanii 1937-1941" si la care a participat ¢i o delegatie de istorici romani, condusa de

prof. univ. ,Stefan $tefanescu, Eliza Campus a prezentat comunicarea Tentative de create a minibloc balcanic at neutrilor, jar I. Chiper care a Indeplinit ¢i sarcina de secretar al delegatieicomunicarea Expansiunea economicd a German let nazisle in Balcani objective, melode, rezultale

1933 -1939.

La simpozionul international tinut In Iugoslavia Intre 3-9 octombrie cu tema : *aseveacuri de la Intemeierea orasului Krusevat", D. Alioc a prezentat comunicarea : Legdluri cullti-rale romdno-iugoslave in secolele XIV X Y.

TIENTTIFICA

:

lin-

qi

ai

www.dacoromanica.ro

11 VIATA $TIINT1FICA 335

In cursul deplasarii de studii In Polonia, Adolf Armbruster a luat parte la colocviulinternational consacrat cartografiei structurilor socio-religioase (Varsovia, 27-29 octombrie),prezentInd o informare despre stadiul actual al preocuparilor de cartografie istorico-bisericeascaIn Romania o comunicare despre Raportul dintre slat i biserica' la fnceputul uoievodatelor roma-nesti (sec. XI V X V I).

La colocviul Dimensiunile rczonantele anului 1871", care a avut loc Intre 28-30octombrie la Strasbouirg, Dan Berindei a prezentat comunicarea Ecourile evenimentelor dinFranfa in viola politica din Romania In anii 1870 -1871 $i a sustinut raportul consacrat EuropeiOrientate Balcanice, elaborat lmpreuna cu Nicolae Fotino.

La simpozionul Dezvoltarea culturii juridice In tarile Europei centrale orientate Inperioada 1948-1970" limit Intre 3-5 noiembrie la Smolenice (Slovacia), Al. Herlea a sustinutcomunicari despre Dezvollarea invalamintului juridic pfna la primul razboi mondial modificareafnvalamintului juridic superior roman In perioada interbelicd, iar Dan Lazarescu a prezentatcomunicarea Teoria modelelor instittzlionale si a avut citeva interventii. V. Liveanu a prezentatcomunicarea Selectarea faplelor istorice la Congresul de logics, metodologie si filozofia stiintei"(Bucuresti, 30 august-4 septembrie 1971), congres la care au mai participat Tr. UdreaN. Liu. Colectivul Institutului N. Iorga" a contribuit la buna organizare desfasurare acelui de Al XIV-lea Congres de studii bizantine" (Bucuresti, 6-12 septembrie 1971) importantamanifestare stiintifica la care au prezentat comunicari : Maria Alexandrescu-Dersca-Bulgaru,La seigneurie de Dobrolici, fief de Byzance; Paul Cernovodeanu, Viziunea Bizanfului In cronografesi alte (carte istorice romcinesti din sec. XVII XVIII ; $t. Olteanu, L'influence byzantine dansl'art du lissage au Bas-Danube (X XII6 siecles).

3. COLABORAREA INTERACADEMICA, PARTICIPAREA LA COMISII MIXTEMULTILATERALE, REPREZENTAREA IN ORGANISME $TIINTIFICE

INTERNATIONALE

In planurile de colaborare pentru anii 1971-1972 sau 1971-1973 ale Acadcmiei de5tiinte Sociale Politice a Republicii Socialiste Romania cu Academiile de din U.R.S.S.,Cehoslovacia, Bulgaria si Ungaria, Institutul N. Iorga" figureaza ca titular sau coordonatorprincipal din partea romans a unei serii de teme. Sarcinile care revin, In aceasta privinta, insti-tutului au tnceput sa fie partial realizate. Pentru viitor va trebui, insa, sa manifestam mai multiinitiativa preocupare pentru realizarea obiectivelor acordurilor interacademice.

Consiliul stiintific a aprobat, Inca la mijlocul anului 1971, temele propuse conduceriiAcademie' noastre pentru includerea for In noile acorduri de colaborare cu Academiile de Stiintedin Republica Democrats) Germans ¢i Polonia.

In cursul anului 1971 s-au Inregistrat rezultate pozitive in domeniul extinderii colaborariibilaterale dintre istoricii romani istoricii din alte tari. Comisia mixta de istorici romani si ma-ghiari, constituita cu un an In urma, a avut, Intre 1-4 iunie 1971, o sedinta de lucru la Buda-pesta. Din delegatia romans care s-a deplasat la Budapesta au facut parte si D. Berindei secre-tarul partil romane si Ludovic Demeny. Delegatia romans a prezentat un amplu raportasupra dezvoltarii istoriografiei romanesti In ultimul deceniu, raport Intocmit de Dan Berindei,Eliza Campus, Ludovic Demeny, loan Chiper, Augustin Deac, Camil Muresan Radu Popa.

edinta de la Budapesta a prilejuit tin larg schimb de vederi asupra directiilor de dez-voltare a istoriografiei din celc cloud tars ii a problemelor colaborarii reciproce, dovedind Incaodata utilitatea unor astfel de comisii mixte. Urmittoarea §edinta a comisiei va avea loc In lunafebruarie 1972, la Bucuresti.

si

si

si

si

sisi

si tiintit

si

si

si

fi

si

ft

www.dacoromanica.ro

336 VIATA 12

Intre 24 septembrie 1 octombrie 1971, la invitatia Institutului de istoric din Bratislava,directorul Institutului N. Iorga" a facut o calatorie In Slovacia. Cu acest prilej a fost semnatun protocol care asigura un cadru organizat $i de perspectivA colaborarii Intre cele doua institute.Protocolul prevede schimburi de studii, informatii microfilme, colaborarea in realizarea unorcercetari de interes comun, studierea posibilitatilor de asigurare, pe baza de reciprocitate, aunor schimburi de cercetatori pentru specializare.

Din partea istoricilor dintr-o serie de tali s-a manifestat interesul pentru constituireaunor comisii mixte de istorici. Se va actiona in viitor cu mai multi perseverenta pentru reali-zarea unor astfel de comisii, de nature sa dezvolte contactele colaborarea noastra cu cercetatori(de peste hotare.

In domeniul participarii la formele de colaborare internationals, In care este angajataAcademia de Stiinte Sociale Politice, mentionam ca Intre 25-27 martie 1971 a avut Joe laBudapesta cea de-a 1V -a consfatuire a Comisiei de colaborare multilateralA !Titre Academiile deStiinte din tarile socialiste In problema Istoria Marti Revo tufii Socialisle din Oclombrie. I. Chipera luat parte la consfatuire si a fost inclus In comisia nationala (constituita ulterior), destinatasa rezolve sarcinile ce decurg din participarea Academia noastre in comisia internationalsmentionata.

Serban Papacostea a fost cooptat in comisia nationala care colaboreaza cu Comitetulinternational de publicare a repertoriului de izvoarc medievale, cu sediul la Roma.

4. LUCRARI, STUDII, ARTICOLE ALE CERCETATORILOR DIN INSTITUTPUBLICATE IN STRAINATATE

In cursul anului 1971 s-au Inregistrat rezultate pozitive In domeniul colaborarii cerceta-torilor institutului la lucrari sau periodice publicate peste hotare.

In Italia a aparut In traducere Istoria poporului roman sub redactia acad. A. Otetea,la elaborarea careia au participat din Institutul N. Iorga" dupe cum s-a aratat mai multicercetatori.

Au publicat In reviste de specialitate de pestc hotare : S. Papacostea $i Adolf Armbruster(cite 2 studii, in R.F. G.), Cornelia Bodea (1 studiu, In S.U.A.), Matei Ionescu si C. Serban (cite1 studiu, In Italia), Vasile Liveanu, Viorica Medeleanu, Constanta Motel s.a. (1 studiu, in Anglia),I. Chiper (1 raport istoriografic, In U.R.S.S.).

5. OAMENI DE STIINTA STRAIN' IN VIZITA LA INSTITUT

Yn cursul anului 1971, In Institutul N. Iorga" au fost prezenti, pentru documentare,discutii sustinerea unor comunicari sau vizite protocolare si de informare peste 50de oaspeti strAini din 17 tari.

Printre vizitatorii straini s-au aflat cunoscuti profesori universitari cercetatori, diplo-mati. Amintim, dintre acestia pe Paul Lemerle si Albert Soboul (Frant.a), V. T. Pasuto, G. A.,Trukan, V. I. Miller, A F. Miler, P. Sovetov, P. Dimitriev (U.R.S.S.), B. Tvetkova $i N. Jccev(R. P. Bulgaria), acad. Zsigmond Pall Pach (R. P. Ungara), John Campbell, V. Mastny (S.U.A.),Margot Hegemann (R. D. Germano), D. Zakythinos Leandros Vranusis (Grecia), MichailKasser (Anglia), Mieczyslav Jaworovski (Polonia), H. Inalcik, Mullet Coferoglu, A. Gtilsbilgin(Turcia), Jacinto Bosch Villa (Spania).

TinsTTIFICA

Si

$tiincitice,

gi

si

si

gi

www.dacoromanica.ro

13 VIATA *TTINTIFICA 337

Au vizitat, de aseenea, institutul ambasadorii Turciei Algeriei, ca 51 alti membri aicorpului diplomatic acreditat la Bucuresti.

Yn cursul anului 1971 In institut au lucrat, pe diferite termene o serie de bursieri cerce-tatori straini, aflati la specializare In probleme de istorie a Romaniei, care au utilizat biblioteca$i au consultat specialisti.

ACTIVITATEA SOCIAL:i SI DE PROPAGARE A CLNOASTERII ISTORIEI

Criteriul principal de apreciere a activitatii Institutului de istorie N. lorga" este, faraIndoiala, determinat de realizarea optima a sarcinilor de plan. OrientIndu-si eforturile in primulrind spre elaborarea temelor de plan, cercetatorii institutului au Indeplinit, totodata, sialte nume-roase sarcini Incredintate, care totalizeaza un volum important de activitate de lnalta calificarepuss In slujba intcreselor generale, de raspIndire a rezultatelor cercetarii, de instruire educaresocialists a maselor.

Ceea ce am denumi cu un termen, poate impropriu, activitate extraplan, Inseamna tota-litatea cforturilor de popularizare a istoriei, desfasurate paralel cu elaborarea temelor de plan,Inseamna, de asemenea, ansamblul relatiilor sociale 5i a sarcinilor ce decurg din calitatea Insti-tutului de istorie N. lorga" de pivot al cercetarii istorice din Romania.

In anul 1971, ca $i In alti ani, institutul si colaboratorii sat au Post solicitati de forurilesuperioare, de Comitetul Central al Partidului Comunist Roman, de Consiliul de Stat, de Con-ducerea Academiei de Write Sociale $i Politice, de Consiliul pentru cultura educatie socialistssi de alte organe centrale, pentru indeplinirea unor sarcini speciale. Un numar important decercetatori au Post chemati sa-si spuna cuvintul si sa contribute efectiv la pregatirea exponatelorMuzeului de istorie a Republicii Socialiste Romania, In vederea deschiderii acestuia.

S-a dezvoltat In genere colaborarca Institutului cu alte institute de cercetare 5i Invatl-mint, cu societati $i cornisii deli, din acest punct de vedere, institutul poate face $itrcbuie sa fats si mai mult In viitor.

Bucurindu -se de un frumos prestigiu, institutul, prin membrii lui, este solicitat sa part"-cipe la diferite manifestari cultural-stiintifice, organizate In Bucuresti sau In provincie. Yn cursulanului 1971 au Post prezentate de membrii institutului 112 comunicari la diverse manifestaristiintifice (acestora li se adauga 22 de comunicari informilri la manifestari ltiintifice Interna-tionale alte numeroase interven(ii).

0 buns colaborare a realizat Institutul N. Iorga" cu Institutul de studii istorice si social -politice de pe linga C.C. al P.C.R., cu Facultatea de istorie a Universitatii Bucuresti, cu Centrulde studii cercetari de istorie teorie military, cu Asociatia de drept international 5i relapiInternationale, cu Societatea de stiinte istorice, cu Muzeul de istorie a municipiului Bucuresti$i cu alte muzee de istorie din twit

Institutii, $toll, Intreprinderi industrials au solicitat cercetatori ai institutului sa contri-buic la popularizarea unor momente de seams si a unor personalitati remarcabile din istoriapatriei noastre.

Numerosi cercetatori din institut au Indeplinit $i Indeplinesc sarcina de lectori la cabi-netele de partid, au prezentat conferinte pe teme istorice, la cererea unor organe municipale saujudetene de partid.

In total, In cursul anului 1971, cercetatorii institutului an prezentat 143 de conferinteIn Bucuresti si In numeroase localitati din Cara.

In acelasi context trebuie mentionate cele 40 de participari la emisiunca Radiodifuziuniiromane Memoria pamIntului romanesc", zecile de articole publicate In presa cotidiana centrals

locals, In periodice de cultura, In Magazin istorie ".

si

si

si

si

stiintifice,

sisi

si si

si

www.dacoromanica.ro

338 VIATA *TUNTIFICA 11

Ca reflex al Indeplinirii In mai bune conditiuni a functiei sociale a institutului s-a lure-gistrat un aflux sporit de scrisori din partea unor institutii sau persoane, izvorlte din pasiuneaexpeditorilor pentru trecutul istoric si bazate pe increderea 0 institutul poate sprijini valorifi-carea pasiunii lor, poate furniza informatii, poate interveni pentru apararea patrimoniului monu-mentelor istorice. La o parte din aceasta corespondenta s-au dat raspunsuri corespunzatoare.Masud organizatorice, adoptate de curind, vor permite institutului sd angajeze un dialog maisustinut cu tots aces care ii urnaresc cu interes activitatea si i se adreseaza in diferite problemecu continut istoric.

Progresul Inregistrat In mai bona organizare a muncii din institut, In cresterea numaruluide lucrari valoroase elaborate de membrii institutului, in prezenta mai active a institutuluiIn viata ideologica a capitalei si a Orli este in mare masura rezultatul climatului din institut,climat stimulant pentru pasiunea investigatiei stiintifice. Ma simt dator ca in acest momentimportant In viata institutului institut cu o restrInsa ierarhie administrativ stiintifica (poatecea mai restrInsa dintre toate institutele care au un numdr asa de mare de salariall) sib

exprim calde multumiri colaboratorilor directi, Consiliului stiintific, sefului de departament sisailor de sectoare, care cu devotament pentru institutie, s-au straduit, fiecare in domeniullui, sib face cit mai mult pentru prosperitatea institutiei, pentru prestigiul ei.

Un sentiment de gratitudine nutrim pentru conducerea Academies noastre, care a Postprezenta la toate manifestarile importante ale institutului, aratindu-ne o pretuire, la care sintemfoarte sensibili.

Nu pot sib inchei bilantul muncii noastre pe un an fara a spune ca activitatea de cercetaren-ar fi avut randamentul constatat dace n-am dispune de un bun aparat tehnico-administrativ,persoane cu simtul datoriei, priceputi si harnici, capabili sib inteleaga nevoile institutiei si sibdepuna eforturi pentru crearea unor conditii bune desfasurarii activitatii de cercetare.

Prezentind realizarile anului 1971, pretuind ceea ce a sporit prestigiul institutiei noastre,consideram, totodata, ca forta stiintifica pe care o reprezentam este hied &parte de a se fi reali-zat la nivelul cerintelor actuate, puse In fata frontului ideologic de conducerea P.C.R.

Yn anul In care am pdsit, obiectivele planului ne oblige la o mai mare exigenta cu noi,la un efort continuu, fara de care cum ne dam seama progresul In stiinta nu este posibil,la mai multa operativitate, In raspunsurile noastre, la comanda

Potrivit planului, In 1972, in domeniul Istoriei Romdniei, continua preocuparca de actin-cire a cunoasterii particularitatilor procesului istoric desfasurat pc teritoriul fibril, pentru a marcalocul istoriei Romaniei In istoria universals, in special in istoria sud-estului european. Cercetarimonografice de amploare sint consecrate marilor momente care au condus la crearea statuluimodern roman, la desdvIrsirea unitatii statale, la transformarile revolutionare ce s-au desfasuratsi se desfasoara sub ochii nostri. Sint prevAzute cercetari consacrate Revolufiei populare In Ro-mcinia (Lupta pentru instaurarea puteril populare, trecerea de la revolutia burghezo-democraticala revolutia socialists).

Sintem preocupati sib cunoastem mai bine, mai profund, mai exact aportul nationalita-tilor conlocuitoare la istoria noastra comuna. Pe 1Inga studii de istorie politica a maghiarilorsau a germanilor din Romania sint prevazute studii privind cultura maghiarib si germanedin Romania.

Continudm, In general, preocupari mai vechi In domeniul istoriei culturii si ideilor.

0 pondere Insemnata vor avea in preocuparile noastre pentru anul 1972 studiile privitoarela relatiile Romaniei cu alte state, vecine sau mai departate. Este vorba de statele europene

cu exceptia celor din sud-estul Europei, a caror istorie intro in preocuparea Institutului destudii sud-est curopene , dar si de state din afara Europei.

Planul institutului pe anul 1972 prevede si o crestere a preocuparii pentru studiile de istorieuniversals propriu-zisA : istoria diferitelor tars, aspecte importante din istoria for ca, de pada,caracteristici ale cuceririi puterii politico in Wile din Europa Centrala.

socials.

www.dacoromanica.ro

15 viATA STIINTIFICA 339

Este prevazuta continuarea activitatii la marile colectii nationale de izvoare, din publi-carca carora institutul si-a fault un punct de onoare, extinderea cercetarilor de metodo-logic a istorici.

0 mare atentie trebuie sa acordam realizarii, In cele mai bune conditii, a color doua lucraricontractate cu Prezidiul Academiei si a caror importanta nu-i nevoie sa o mai subliniem. Estevorba de Romania in limpul primului razboi mondial) autori Tr. Lungs, A. Iordache, M. Iosa,P. Oprescu, I. Oprea, col. Atanasiu (de Ia Centrul de istorie militarA) Cel de-al doilca dicta,

Viena, autor Eliza Campus).In procesul elaborarii tratatului de istorie nationala am constatat ca slnt probleme cu

caracter teoretic si de orientare, probleme de valorificare editorials, probleme de cadre stiinti-lice Si alto aspecte Intro care de maxima importanta este propaganda noastra peste hotarecare nu au fost discutate intr-un cadru larg, organizat, at Intregului front al istoricilor si dinaceasta cauza 'i -au gasit numai rezolvari partiale. Se simte nevoia institutul nostru vatrebui sa aiba el initiativa de a se convoca un congres national al cereetatorilor din dome-niul istorici. La acest congres ar urma sa fie discutate : orientarea tematica a cercetarilor, abor-darea temelor prioritare, indicate in documentele de partid, difuzarca rezultatelor noilor cerce-tAri in tara si in strainatate, combaterca diferitelor denaturari ale istoriei noastre In strainatate,raportul dialectic dintre national si international (deci intro fenomenul istoric national $i uni-versal), cresterea spiritului militant, partinic in stiinta istorici, legarea mai strinsa a cercetariidin domeniul istorici cu scoala, cu procesul de invatamint mediu ¢i universitar, cu publicul larg.

Paralel cu procesul de pregatire a acestei manifestari stiintifice de importanta nationala,apta sa produca un reviriinent in eercetarea istorica, ne gindim ca institutul nostru sa organi-zeze, reluind in conditii noi o veche traditie de mare eficienta in rindul publicului cum erauconfcrintele Ia Ateneul roman cicluri de conferinte anuale In care sa fie prezentate cadrelordidactice, activistilor de partid si de stat, publicului larg cole mai noi rezultate interpretariIn domeniul istoriei.

Exists posibilitatea ca In colaborare cu Invatamintul mediu universitar sa facemmai mult in directia elaborarii de manuale scolare si universitare care sa climine formulele ruti-nare depalite, inadvertentele, confuziile ideologice si sa participant in mai larga masura la pro-paganda prin conferinte, articole de presa, emisiuni de radio, in tara si in strainatate.

Inmul(irea diversificarea relatiilor internationale ale Romaniei socialiste se manifestapozitiv 1i in domeniul cercetarii istorice reclama o prezenta mai activa a noastra peste hotare,uncle publicul trebuie sa afle ca prezentul socialist al Romaniei lei are radacini Intr-un trecuten care ne minclrim, gi ca fora acest trecut cum se exprima, In termeni de o mare profunzimede gindire secretarul general al partidului nostru n-ar exista nici prezentul si n-am puteafauri nici viitorul".

I) ipa prezentarea raportului au luat cuvintul dr. Dan Berindei, seful departainentuluide informare, bibliografii instrumente de lucru, dr. Nicolae Stoicescu, dr. Vasile Netea,dr. Stefan Olteanu, dr. Ludovic Demeny, seful sectorului de istorie a nationalitatilor conlocuitoare,dr. Serban Papacostea, seful sectorului de istorie universals, Dan Lazarescu, dr. Vasile Liveanu,§eful sectorului de istorie contemporana a Romaniei, dr. Paul Cernovodeanu, dr. Sergiu Colum-beanu, dr. Ghcorghe Cront, Traian Udrea, Sorban Radulescu-Zoner, Alexandru Porteanu.Vorbitorii au apreciat ca raportul a reflectal cu fidelitate activitatea desfasurata de cercetatoriiInstittilului de istorie N. forge In anul 1971.

Discu(iile au pus In evidenta ecoul Mina In rindul cercetatorilor de propunerile dinraport referitoare Ia intierea de cadre Institut a unui Congres national al isloricilor §i la sporireaaportului social al institutului. In acest ullim sons s-a subliniat importanta reluarii unor tradi-tionale actiuni ca ciclurile de conferinte pentru marile public si s-a propus initierea editarii subcgida institutului a unei coleciii de lucrari de istoric de mici proportii, cu o tematica atractiva,

d' b

si

Si

si

sl

41

si

si

www.dacoromanica.ro

340 VIATA 16

elaborate pe baza ultimelor rezultate ale investigatiei istorice si destinate sa difuzeze In cete mailargi cercuri de cititori momente, evenimente si personalitati de seams din trecutul poporuluiroman si al istoriei. universale.

Dintre problemele importante care au retinut In mod deosebit atentia vorbitorilor, men-tionam : asigurarea necesarului de cadre specializate, alit In domenii devenite deficitare prinIncetarea activitatii unor specialisti reputati, Oft si In domenii noi ale cercetarii istorice dinRomania ; intensificarea substantiala a cercetarii unor perioade si momente importante ale istorieiRomaniei ca perioada cuprinsa Intre secolele X XIV, cel de-al doilea razboi mondial, revolutiasocialists ; problemele cercetarii stiintifice a istoriei nationalitatilor conlocuitoare din Romania ;initierea unor cercetari istorice zonate ; extinderea substantiala a studiilor de istorie univer-sala ; probleme ale documentarii ; necesitatea dezvoltarii bazei tehnico-materiale a institutului(laboratoare, aparate de multiplicat, noi spatii de depozitare) ; completarea si buna functionarea bibliotecii institutului cea mai importanta biblioteca de istorie din sud-estul Europci ;probleme ale schimbului de opinii si ale sustinerii unor teze cu riguroasa respectare a normeloreticii stiintifice.

In cuvintul rostit, vicepresedintele Academiei de Stiinte Sociale si Politice, Stefan Voicu,a apreciat succesele Inregistrate in activitatea institutului si caracterul pozitiv al dezbaterilorla care a asistat. Domnia sa a aratat, de asemenea, ca functia de pivot al cercetarii istorice dinRomania pe care o are institutul impune o mare raspundere In fixarea tematicii de cercetare,solicits intensificarea prezentei institutului dupa cum au remarcat si ceilalti vorbitorila manifestarile stiintifice interne si Internationale. Stefan Voicu a subliniat necesitatea ca pasi-unea In dezbaterile stiintifice sa nu se transforme In patima ca si necesitatea abordarii faril ideipreconcepute a problemelor care fac obiectul cercetarii istorice.

In Incheiere, a luat cuvintul prof. univ. dr. Stefan Stefanescu, care a aratat, Intre altele,ca sugestiile si concluziile degajate din analiza activitatii institutului In anul 1971 vor faceobiectul unei dezbateri temeinice In cadrul Consiliului stiintific cautindu-se solutiile cores-punzatoare sporirii aportului institutului la progresul istoriografiei romane si In general la dcz-voltarea stiintei, culturii si educatiei socialiste In Romania.

ANEXA I

PUBLICATIILE AIEMBEILOR INSTITUTULU1 PE AWL 1971

1. CARTI, STUDII, ARTICOLE $1 BIBLIOGRAFII IN PUBLICATIILE PERIODICEDE SPECIALITATE

Constantinescu, Miron, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Traian Lungu, Ion Oprca,Stefan Pascu, Aron Petric, Alexandru Porteanu, Gheorghe Smarandache : Istoria Romdniei.Compendiu. Editia a II-a revazuta si adaugita. Sub redactia prof. univ. Miron Constantinescu,acad. prof. Constantin Daicoviciu, prof. univ. Stefan Pascu. Editura Didactical si Pedagogics,Bucuresti, 1971, 592 p. + 15 h.Autori din Institut : Ion Oprea, Alex. Porteanu.

TLIfsITIFIcA

www.dacoromanica.ro

17 VIATA $niNTIFicA 341

Constantinescu, Miron, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Traian Lungu, Ion Oprea,Stefan Pascu, Alexandru Porteanu, Gheorghe Smarandache : Istoria Romania. Manual pentruclasa a XII-a. Editia a IV-a. Editura Didactics si Pedagogica, Bucuresti, 1971.Autori din Institut : Ion Oprea, Alex. Porteanu.

Constantinescu, Miron, Stefan Pascu, L. Banyai, V. Curticapeanu, I. Gheorghiu, C. Gtillner,I. Kovacs, C. Nutu, I. Oprea, V. Popeanga, A. Porteanu : Unification of the Romanian NationalState. The Union of Transylvania with Old Romania. Under the editorship of professor MironConstantinescu, professor Stefan Pascu. Ed. Academiei R.S.R., Bucuresti, 1971, 365 p. (Biblio-theca Historica Romaniae. Monografii, VII).Autori din Institut : Ion Oprea, Alex. Porteanu.Storia del popolo romeno. [Sub red. acad. A. Otetea]. Editori Riuniti, 1971, 501 p. + pl.Autori din Institut : St. Stefanescu, A. Otetea, S. Papacostea, I. Chiper, Fl. Constantiniu.

Adaniloaie, N. si Gh. Duzinchevici : Not mlirturit contemporane asupra miscarit din 1821. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 3-19.

Adaniloaie, N. : Ion Ionescu de la Brad, patriot progresist roman. In : In memoriam Ion lonescude la Brad. 1818 -1891, Edit. Academiei, 1971.

Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, M. M., Paul Cernovodeanu, Maria Holban : CalcItori strdini desprefacile romane, vol. III. Ed. stiintificil, Bucuresti, 1971, 767 p.

Alexandrescu Dcrsca- Bulgaru, M. M. : Pescuitul in Delta Dunarii in vremea stapinirii olomane.In : Pence", I 2, 1971, p. 267-282.

Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, : Celatea ¢i orasul Timi ,coara sub ocupana otomana. In :Timisoara in istorie si contemporaneitate, p. 59-72.

Armbruster, Adolf : Jacobus Ileraclides Despota und der Romaniliits- und Einheitsgedanke derRturanen. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 257-265.

Armbruster, Adolf : Zur IlerkunItsf rage und Siedlungsteschichte der Siebenburger Sachsen. In :Forschungen zur Yolks- und Landeskunde", XIV, 1971, nr. 1.

Armbruster, Adolf : Nochmals zur Galen Get en Dakensachsengleichung. In : Korespondenz-blatt des Arbeitkrcises fiir Siebenbilrgische Landeskunde", Innsbruck, 1971, nr. 3-4.

Armbruster, Adolf : Saxo-romanica. In : Sudostdeutsches Archiv", Munchen, XIV, 1971.

Armbruster, Adolf : Klein Karl Kurt (1897 - 1971). In. : Revue Roumaine d'Histoire", X,1971,nr. 4, p. 813.

Berindei, Dan, Leonida Loghin, Gheorghe Stocan : Razbaul pentru independenfa nalionala.1877 1878. Documente militare. Bucuresti, 1971, LII 4- 658 p.

Berindei, Dan, I. Lupu, N. Camariano, Ov. Papadima : Bibliografia analitied a periodicelor roma-nesti. vol. II, partea a II-a, Bucuresti, 1971.

Berindei, Dan : Rapports italo-roumains dans le domaine du journalisme pendant la periode duRisorgimento. In : Revue Roumaine d'Histoirc ", X, 1971, nr. 2, p. 313-328.

Berindei, Dan : N. Iorga et les moments de fettle du processus de constitution de la Roumanie mo-derne. in : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 623-640.Berindei, Dan : [Infiinfarea reprezentanfei diplomatice a Romania la] Madrid. In : Reprezen-tantele diplomatice ale Romaniei", vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971, p. 68-76.

Berindei, Dan : Programul misedrit revolufionare din 1821. In : Revista de filozofie", 18, 1971,nr. 6, p. 791-798.

M.

www.dacoromanica.ro

342 VIATA Tu.NTIFICA 18

Berindei, Dan : Palatul Cuza" din Iasi qi proprietarii sat din secolul XI X. In : BuletinulMonumentelor Istorice", 1971, nr. 1, p. 49-52.

Berindei, Dan : not privind conlucrarea muntenilor fi moldovenilor in lupta pentru UnireaPrincipatelor. In : File din trecutul istoric al judefului Prahova, Ploiesti, 1971, p. 5-14.

Berindei, Dan : Un ecou al apari(iei volumului lui V. Alecsandri Doine fi Lacramioare" (1853).In : Revista de istoric si teorie literara", 20, 1971, nr. 1, p. 173-175.

Berindei, Dan : Miscarea revolulionard condusa de Tudor Vladimirescu moment de seamy Inistoria Romdniei. In : Lupta de class ", LI, nr. 2, febr. 1971, p. 82-90.

Berindei, Dan, Emil Cojocaru : La crise orientate el le probleme des Principautes Rournaines enele 1821. Informations tirees des archives de Vienne. In : Revue des etudes sud-est europeennes",t. IX, 1971, nr. 2, p. 203-224.

Bodea, Cornelia : Calatori romcini peste holare. Cu .Tancu Alecsandri in Anglia fi Scotia la 1850.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 265-288.

Bodea, Cornelia : Vasile Alccsandri run des fondaleurs de la Roumanie moderne. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1047-1061.

Bodea, Cornelia : Vasile Alecsandri clilor de seamy al Romaniei moderne. In : Studii", XXIV,1971, nr. 6, p. 1097-1108.

Bodea, Cornelia : N. Beilcescu. Privire asupra treculului, prezenlului fi viitorului patriei noastre.Editia a II-a, Balcesti pc Topolog, 1971.

Bodea, Cornelia, Paul Cernovodeanu : Vatra Balcestilor. Sludiu si documenle. Balcesti pc Topo-log, 1971, 219 p. 12 pl. + 4 tabele genealogice.

Bodea, Cornelia : A portrait and a Fresco from the History of the Romanian People N. Bal-cescu. In : East European Quaterly", vol. V, nr. 2, p. 152-164.

Campus, Eliza : Nicolae lorga qi relafiile internalionale (1933 - 1939). In : Studii", XXIV,1971, nr. 4, p. 714-733.

Campus, Eliza : Le bloc des neutres (septembre decembre 1939). In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 5, p. 881-903.

Campus, Eliza : La Roumanie rentre en guerre (novembre 1918). In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 6, p. 1063-1069.

Campus, Eliza : Romania si conferinfele balcanice. In : Studii privind politica externs a Romdniei,Bucuresti, 1971.

Campus, Eliza : Despre politica externs a Romaniei In anii 1914 -191;. In : Revista romanade studil internationale", 1971, nr. 2 (12), p. 133-152.

Campus, Eliza : [Infiinfarea reprezentanfei diplomatice a Romaniei la] Praga. In : Reprezen-lanfele diplomatice ale Romdniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971, p. 181-200.

Cazacu, Matei : La Valachie et la bataille de Kossova. 1448. In : Revue des etudes sud-est euro-peennes", 1971, nr. 1, p. 131-139.

Cernovodeanu, Paul, M. M. Alexandrescu-Dersca-Bulgaru, Maria Holban : Calatori strain(despre farile romdne. vol. III. Ed. stiintifica, Bucuresti, 1971, 767 p.

Cernovodeanu, Paul : Preoccupations en matiere d'histoire universelle dans !'historiographicroirmaine all cours des XVII' et XVIII° siecles. Yu: Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971,nr. 2, p. 293 -312; nr. 4, p. 705-728.

Stiri

+

www.dacoromanica.ro

19 viATA 343

Cernovodeanu, Paul, Cornelia Bodea : Vatra Balce;tilor. Stadia ;I documente. Balcesti pe To-polog, 1971, 249 p. + 12 pl. + 4 tabele genealogice.

Cernovodeanu, Paul : Infiinfarea consulatulut englez in romdne (1803) ;I activilalea sa pindin 1807. In : Revista romans de studii Internationale", V, 1971, nr. 1, p. 139-162.

Cernovodeanu, Paul : 0 vedere a Bucure;tilor din 1688. In : Bucuresti, materiale de istoriemuzeografie", VIII, 1971, p. 121-127.

Chiper, I., V. Liveanu : Condifiile instaurdrit dictalurii legionaro-antonesciene. In : Impotrivafascismului. Sesiunea qtlinfifica privind analiza critica st demascarea fascismului in Romdnia,Bucuresti, Ed. politica, 1971, p. 164-181.

Chi per, I.: [0 pa6ome npo6.4emsort somucuu .ffsoeoemoponneeo compyOnusecmea Anadexua naysco fucutucmuttecKux cm pan] Coqua.auemusecsa-s Pecny6.ausa Pymbutus. In: Hm:DopmarkHott-111111 610J1IleTelib 111)067101110ft HOMHCCHH mitorocToponttero coTpygswiecma. AsagemultHap( cogliamicuttleciiitx CTpaH. Hc'ropilli BeJmKoft Oftm6pbcsoll CommancritnecitoliPeoomomm", Mocsoa, 1971, nr. 1, p. 26-28.

Cimponeriu, Ecaterina : 1935. An de luptd indirjild a muncitorilor din fabricile metalurgice ;ide la Alelierele C.F.R. In frunle cu P.C.R. impotriva ofensivei patronale a pericolului fascist.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1231-1244.

Cimponeriu, E. : Aspects de la tulle antifasciste des ouuriers mitallurgistes de Roumanie(1935-1936). In : Eludes d'hisloire contemporaine de la Roumanie, vol. II, Ed. Academiei, 1971,p. 99-131.Cimponeriu, E., V. Liveanu, M. Rusenescu, T. Udrea : Din cronica unor zile islorice, Bucuresti,1971, 240 p.

Columbeanu, Sergiu : I. C. Filitti (1879 - 1945). In : Revue Roumaine d'Histoire ", X, 1971,nr. 5, p. 869-879.

Constantinescu, Radu : Manuscrisele slavo- romdne ale vechit biblioteci sinodale din Moscova.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1029-1033.

Constantiniu, Florin, Horia C. Matei, Marcel D. Popa, Nicolae C. Nicolescu, Gheorghe Radu-lescu. Sub conducerea lui Const. C. Giurescu : Isloria Romania in date. Ed. Enciclopedica Ro-

Bucuresti, 1971, 524 p.

Constantiniu, Fl. : Considerafii pc marginea izvoarelor privind rela /iile agrare in secolul alXV III-lea. In: Revista Arhivelor", 1971, nr. 4.

Corfus, Ilie 0 none(' scrisoare a lui Miron Costin. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 237-252.

Corfus, Ilie : 0 dcscricre polond a uniformei armatei lui Ipsilante. In : Studii", XXIV, 1971,nr. 5, p. 1035-1036.

Cristea, Gheorghe : Romdnia §i Comma din Paris. In : Studii" , XXIV, 1971, nr. 2, p. 207-219.

Cront, Gheorghe Feudalismul bizantin. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 139-152 : Discutii.

Cront, Gh. : Nicolas Iorga, historien de ('Empire byzantin. In: Revue Roumaine d'Histoire",X, 1971, nr. 4, p. 683-692.

Dccei, Aurel : Din trecutul comun romdno-iranian. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 11091122.

Demeny, L., Emil Petrovici Evangheliarul slavo-roman de la Sibiu 1551 -1553. Ed. Academiei,Bucuresti, 1971, 420 p.

10 St. istorie 2

Wile

§i

mana,

STUCITWICA

Ii

www.dacoromanica.ro

344 VIATA $T1INTIFICA

Demeny, L. : Noi contribulit cu privire la lupta sociald si nafionala a romcinilor transilvanenila sfirsitul sccolului al XVIII-lea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1159-1186.

Gateiu, Monica Maria : Batalia de la Maldzgirt, moment crucial in istoria comund a Occiden(uluisi a Orientului. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1133-1141.

Gonta, Al. : lnceputul induslriei alcoolului in Moldova. In : Anuarul Institutului de istorie siarheologie din Iasi" ; VIII, 1971, p. 145-157.

Herlea, Alexandru : Relations de droit entre les pays roumains aux XIV° XVII le siecles.Yn : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 835-843.

Ionescu, Matei : Nicolae Iorga In momenlele dramalice ale istoriei contemporane romanesti. Yn :Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 683-690.

Ionescu, Matei : Tehnica si resorlurile teroarei in perioada dictaturii legionaro-antonesciene.In : Impotriva fascismului. Sesiunea stiinfifica privind analiza critica ;i demascarea fascismuluiin Romania, Bucuresti. Ed. politics, 1971, p. 194-205.

Ionescu, Matei : A propos du memoire de Edouard Bene§ d'octobre 1917. In : Rassegna Storicadel Risorgimento", Roma, Anno LVIII, Fascicolo I, Gennaio Marzo, 1971.

[Ionescu, Matei] : La Semicentenarul Partidului Comunist Roman. In : Studii", XXIV, 1971,nr. 3, p. 461-466 (Editorial).

[Ionescu, Maid] : Pentru un spirit militant In domeniul fliinfei istoriei. In : Studii", XXIV,nr. 6, 1971, p. IVI (Editorial).

Iordache, An., M. Iosa, Tr. Lungu : Titu Maiorescu. Insemnari zilnice. Studii", XXIV,1971, nr. 2, p. 369-380.

Iosa, Mircea : Clasele si paturile sociale din Romania la sf irsitul secolului al XIX-lea fi inceptitulsecolului al XX-lea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 289-306.

Iosa, 3Iircea : Nicolac lorga si evenimentele anilor 1914 -1918. In : Studii", XXIV, 197 1nr. 4, p. 691-700.

Iosa, M., An. Iordache, Tr. Lungu : Titu Maiorescu. Insemndri zilnice. In : Studii", XXI \ ,1971, nr. 2, p. 369-380.

Lazea, Emil : Pomii fructiferi si pomicultura in Transilvania in secolele XII XIV. In : Terranostra", 2, 1971.

Liu, Nicolae : Anul revolufionar 1821 in istoriografia romaneasca (Contribufie bibliograficu).Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 77-92.

Liveanu, V. : Parlicularitali ale strategiei politice a Partidului Comunist Roman in revolu fatpopulara. Revendidirile imediale si obiectivul final. LI : Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 581 607.

Liveanu, V., I. Chiper : Condifiile instaurarii dictaturii legionaro - anlonescicne. In : Impotrivafascismului. Sesiunea ftiinfifica privind analiza critica fi demascarea fascismului in Romania,Bucuresti. Ed. politica, 1971, p. 164-181.

Liveanu, V. : Forfele motrice ale dezvollarii istorice in gindirea lui Nicolae lorga. In : Lupta declasa", LI, nr. 6, iunie, 1971, p. 40-49.

Liveanu, V. (responsabilul temei), C. Lulea, S. Asanachescu, V. Medeleanu, C. Motei : Facloriideterminanli ai variafiilor arenzii faranesti la incepulul sccolului at XX-lea In Romania. In:Studii", XXIV ;1971 ,nr. 2, p. 307-331.

In:

In:

www.dacoromanica.ro

21 VIATA $T1INTIFICA 345

Liveanu, V., L. Asanachescu, C. Lulea, V. Medeleanu, C. Motei : Coefficients of correlation inhistorical research. In : Mathematics in the Archaeological and Historical Sciences", editedfor The Royal Society and the Romanian Academy by Edinburg University Press, 1971,p. 505-515.Liveanu, V., E. Cimponeriu, M. Rusenescu, T. Udrea : Din cronica unor zile istorice. Bucuresti,1971, 240 p.

Liveanu, V. : Particu turtles de la strategie polilique du Parli Communisle Roumain entre1944-1948. Revendications immediates et °Neely final. In : Etudes d'histoire conlemporaincde la Roumanie, vol. II, Ed. Academici, 1971, p. 177-213.

Liveanu, V. : 1933. Luptele revolutionare ale muncitorilor ceferisti si petrolisti. Bucuresti, 1971,p. 59-93.Marinescu, Beatrice et Serban Radulescu-Zoner : Le peuple roumain et la guerre franco-prussiennede 1870-1871. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2 p. 329-342.

Mihordea, V. : Les reglements fiscaux Midis par Constantin Mavrocordato en Valachie. In :Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 267-291.

Mihordea, V. : Le problemc des sources documenlaires dans l'o'uvre de Nicolae lorga. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 641-661.

Motel C., V. Liveanu (responsabilul temei), C. Lulea, S. Asanachescu, V. Medeleanu: Facloriideterminanfi ai variaiiilor arenzii faranesti la incepulul secolului al XX-lea in Romania. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 307-331.

Motel, C., V. Liveanu, L. Asankliescu, C. Lulea, V. Medeleanu : Coefficients of correlation inhistorical research. In : Mathematics in the Archaeological and Historical Sciences", editedfor the Royal Society and the Romanian Academy by Edinburg University Press, 1971,p. 505-515.

Neacsu, loan I. : Parliciparea pandurilor romdni la cea de-a doua luptd de la Dragasani (7-19iunie 1821). In Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 41-51. Cu o harta.

Neacsu, roan I.: Nuevos aspectos sobre las relaciones entre America Latina y Rumania (La segundamitad del XIX-e siglo). In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 905-910.

Neagoe, Manole : Neagoe Basarab. Ed. stiintifica, Bucuresti, 1971, 264 p.

Neagoe, Manole : Petru Maior, Istoria pentru tnceputul romdnilor In Dacia. Studiu introductivsi note de... vol. III. Ed. Albatros, 1970-1971. I: 279 p. ; II: 291 p.Netea, Vasile : Nicolae lorga. Micromonografie. Ed. Meridiane, 1971, 139 p. (versiuni In lim-bile francezd si englez5).

Netea, Vasile : Take lonescu. Ed. Meridiane, Bucuresti, 1971, 95 p. (versiuni to limbile fran-cez5, englezil, germanii).

Netea, Vasile : N. lorga apdrdtor si istoric al popoarclor din monarhia austro-ungara. InN. lorga, omul si opera, Ed. Junimea, Iasi, 1971.

Netea, Vasile : La diffusion de la Cazanie" de Varlaam en Transglvanie. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 369-376.

Netea, Vasile : N. lorga vu par ses contemporains roumains et strangers. Sa posterite. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 693-703.

Netea, Vasile : Activitatea publieistica si lilerard a lui N. Iorga. In : Studii", XXIV, 1971,nr. 4, p. 735-755

:

:

www.dacoromanica.ro

346 VIATA sTuNTIFICA 22

Netea, Vasile : Circulafia Cazaniei" lui Varlaam in Transiluania. In : Revista muzeelor",1971, nr. 3.

Netea, Vasile : [Infiinfarea reprezentartlei diplomalice a Romania la] Budapesta. In : Repre-zentcutfele diplomatice ale Romaniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971, p. 152-167.

Olteanu, tefan : Evolufia procesului de organizare statald la esl ;I sud de Carpafi in secoleleIXXIV. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 757-776. Cu o hada.

Olteanu, §t. : Aspecle ale dezvolletrii agriculturii pe teritorial Moldovei f i Taal Romanefli in sec.XXIV. In: Terra nostra", vol. II, 1971.

Olteanu, t. : Cele mai vechi mdrlurii arheologice privind extracfia qi reducerea minereului de Fierpe teritoriul Dobrogei. In : Studii si cercetari de istorie veche", tom. 22, 1971, nr. 2, p. 295-299.

Olteanu, t. : Rolul si local oraqului Bucuresti in conlexlul producfiei meflequgtireqli mcdievaledin Tara Romaneascei. In : Bucuresti. Materiale de istorie si muzeogratie", VIII, 1971.

Oprea, I. M. : [Infiinfarea reprezentanfei diplomatice a Romaniei la] Moscova. In : Reprezentan-fele diplomatice ale Romaniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971, p. 271 293.

Oprescu, Paul : [Infiinfarea reprezenlanfei diplomalice a Ronniniei la] Stockholm f i Oslo (Chris-tiania). In : Reprezentanfele diplomalice ale Romaniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971,p. 87 108.

Otetea, Andrei : Tudor Vladimirescu ;i revolufia din 1821. Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1971,564 p.

Otetea, Andrei : Tudor Vladimirescu '821. Bucuresti, 1971, 214 p. (Institutul de studii istoricesi social-politice de pe linga C.C. al P.C.R. Colec(ia Biblioteca de Istorie").

Otetea, Andrei : Tudor Vladimirescu darts la perspective de l'historiographie roumaine. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 3-24.

Papacostca, erban : Oltenia sub stdpinirca austriaca (1718-1739), Bucuresti, Ed. Academiei,1971, 342 p.

Penelea, Georgeta : Dale not despre miscarea revolufionarii condusa de Tudor Vladimirescu (refu-91(10 in districtul Brapv). In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 53 61.

Penelea, Georgeta : Conscripfia satelor brdnene in anal 1761. In : Terra nostra", II, 1971.

Porteanu, Al. : La Commune de Paris et le mouvemenL revolutionnaire democratique de Roumanie.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 343-368.

Porteanu, Alexandru : Lucrari bibliografice aparule Cu prilejul celui de al X I I l-lea congres mon-dial at stiinfelor istorice (Moscova, august 1970). In : Revista bibliotecilor", XXIV, 1971, nr. 10,p. 628 630.

Radulescu-Zoner, erban : La souverainete de la Roumanie el le probleme du Danube apres leCongres de Berlin. In : Revue des etudes sud-est europeennes", 1971, nr. 1, p. 118-152.

Radulescu-Zoner, §erban et Beatrice Marinescu : Le peuple roumain el la guerre franco-prussiennede 1870 -1871. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 329-342.

www.dacoromanica.ro

23 VIATA $TIINTIFicA 347

Rezachevici, Constantin : Batalia de la Gura Ni$covului (august 1601). Conlribujii privind istoriaTarit Ronine$li In epoca tut Mihal Viteazul gi activitatea milliard a ha Radu .5'erban tnainteadomniet. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1143-1157.Rusenescu, M. : Relajiile P.C.R. cu alte particle politice In anii 1923 -1929. In : Studii", XXIV,1971, nr. 5, p. 985-1008.

Rusenescu, M., V. Liveanu, E. Cimponeriu, T. Udrea : Din cronica unor zile istorice. Bucuresti,1971, 240 p.

Rusenescu, M. : Les relations du Parli Communiste Roumain avec d'autres partis politigtlesdurant la periode 1922 -1928. In : Etudes d'histoire contemporaine de la Roumanie, vol. II,Ed. Academiei, 1971, p. 19-46.

Contribufia intelectualilor la razboiul antihillerist. Ed. Military, 1971. [vol. colectiv. Printre autori :M. Rusenescu].

Sachelarie, Ovid : Les pdriodiques et les recueils de jurisprudence roumains au tours du derniersiecle. In : Revue roumaine des sciences sociales. Serie de sciences juridiques", t. 15, 1971,nr. 2.Simionescu, Stefana : Vorivarts. In : Presa muncitoreasca $i socialists din Romania 1917-1921,vol. III (in colaborare).

Stan, Apostol : Le probleme agraire pendant la revolution de 1848 en Valachie. Bucarest, Ed.Academiei, 1971, 151 p. (Bibliotheca Historica Romaniae).

Stan, Apostol : Les Principautes Unies el les conferences telegraphigues de Timiqoara (mai 1860juin 1862). In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 63 73.

Stan, Valeriu : Bibliographic hislorique concernant l'annee revolutionnaire 1821 dans les Princi-patties roumaines. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 215-233.

Stoicescu, N. : Cum masurau strcimoqii. Metrologia niedievala pe teriloriul Romdniei. [Cu o intro-ducere despre metrologia antics de acad. Emil Condurachi]. Bucuresti. Ed. stiintiticii, 1971,320 p. + 34 lig.Stoicescu, N. : Dicjionar at marilor dregatori din Tara Romcineascd $i Moldova (Sec. XIV XVII).Ed. enciclopedica. Bucuresti, 1971, 456 p.

Stoicescu, N. : Regimul fiscal al preofilor din Tara Romaneasca qi Moldova phut la RegulamentulOrganic. In : Biscrica Ortodoxa RomAnd", 1971, nr. 3 4, p. 335-354.

Stoicescu, N. : Bibliografia monumentelor feudale din Moldova, Wade R si S. In : MitropoliaOltenici", 1971, nr. 1-2, p. 127 -152; nr. 3 4, p. 295-324.

Stoicescu, N. : Cfleva documente despre acoperi$urile vechilor biserici. In : Buletinul Monumente-lor Istorice", XL, 1971, nr. 2, p. 65-66.

Stoicescu, N. : Lista marilor dregatori din Moldova. Anuarul Institutului de istorie dinIasi", VIII, 1971, p. 401-423.

Suciu, I. D. : N.A. Constantinescu (1885 - 1971). In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1293.

Suciu, I. D. : Lupla comuna romano-strba Impotriva dualismului habsburgic. In : Revista ro-'nand de studii internationale", 1971, nr. 3 4, p. 185-198.

Suciu, I. D. : Conferinfa de la Timigoara de la 1869. In : Timiqoara in istorie $i contemporaneitate,p. 81-90.Serban, C. : Francois d' Assisi et les franciscains dans l'historiographie roumaine. In : S. Francesconclla ricerca storica degli ullimi ottanto ant, Todi, 1971.

In :

www.dacoromanica.ro


Serban, Constantin : Bibliografia uzuala didactico-stiinfifica (publicalii pe 1969). In : Studii siarticole de istorie", XVI, 1971.

Serban, C. : Rolul economic si politico-militar at oraselor din Dobrogea de nord in secolele XV IXVIII. In : Pence", 1/2, 1971.

Stelanescu, Stefan (coautor) : Din istoria Dobrogci, vol. III, Bucuresti, Edit. Acadeinici R.S.R.,1971, 440 p.

Stetanescu, Stefan : Trasaturi comune si deosebiri in dezvollarea social - economics a Bulgariei siTarii Romanesti in secolele XIII XIV. In : Relafii romano-bulgarc dc-a lungul veacurilor. Sec.XII XIX. Studii, vol. I, Bucuresti, 1971, p. 57-60.

Stetanescu, Stefan : La demographic dimension de l'histoire". In : Recherches sur la philo-sophie des sciences, Bucuresti, 1971, p. 365-378.

Stefanescu, $tef an : Nicolas lorga. In ,,Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 603609.

Stefanescu, St.: Inceputurile statelor romdnesti In viziunea lui Nicolae lorga. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 4, p. 673-681.

Teodorescu Venera : [lnfiinfarea reprezentanfei diplomatice a Romaniei la] Lisabona. In : Repre-zenlcuifele diplomatice ale Romdniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971, p. 109-119.

Udrea, T. : Acfiuni ale P.C.R. pentru faurirea Frontulut Patriotic antifascist (1911 1944).In: Studii" XXIV, 1971, nr. 3, p. 537-561.

Udrea, T. : La politique exterieure de la diclature legionnaire-anlonescienne (septembre 1940janvier 1941). In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 971-990.

Udrea, T. : Politica externs a diclaturii legionaro- anlonesciene (sept. 1910 tan. 1941). In:Impotriva fascismului. Sesiunea stiinfifica privind analiza crilicd si demascarea fascismului InRomania, Bucuresti, Ed. politica, 1971, p. 223-234.

Udrea, T. : L'activite du Parti Communiste par la creation du Front Patriolique Anti I as-ciste (1941-1944). In : Etudes d'histoire contemporaine de la Roumanie, vol. II, Ed. Academiei,1971, p. 133-176.

Udrea, T., V. Liveanu, E. Cimponeriu, M. Rusenescu : Dirt cronica unor zile istorice, Bucuresti,1971, 240 p.

Wagner, Gabriela : Publicafiile membrilor Institutulut [de istorie N. lorga] pe anul 1970. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 399-414.

2. RECENZII, NOTE, /NSEMNARI, RELATARI

Activitatea Institutului de istorie N. Iorga" In anul 1970. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2,p. 381-399.

Angle de istorie". Institutul de studii istorice social-politice de pe linga C.C. al P.C.R., anXVI, 1970, nr. 1-6. Bucuresti, Ed. Sclnteia, 1184 p. (Apostol Ion. In : Studii", XXIV, 1971,nr. 3, p. 651-658).

Anuarul Institutului de istorie si arheologie A. D. Xenopol", Iasi, VII, 1970. (N. Stolcescu.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 807-810).

Apostol, I. : Sesiunea f i /NOM consacratd aniversarii unui siert de veac de la Conferinfa Nationale'a P.C.R. din octombrie 1945. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 153-156.

si

www.dacoromanica.ro

25 VIATA 349

A(postol), I. : Sesiunea stiinlificd jubiliard a Inslitutului de sludii islorice si social-politice de pelingd C.C. al P.C.R. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 809-810.

Ars G. L.: Entepucmcnoe aeuaweaue e Poccuu. Moscova, Ed. Nauka, 1970. (L.Demeny. In : Revista de relerate si recenzii. Istorie-Arheologie", VIII, 1971, nr. 1, p. 60-68).

Balestreri, Leonida : Breviario della storia del giornalismo genovese. Savona. 1970, 106 p. (DanBerindei. In : Revista de referate recenzii. Istorie-Arheologie". Centrul de intormaredocumentare In stiin(ele sociale politice. VIII, 1971, nr. 1, p. 56-59).

Barany, George : Stephen Szechenyi and the Awakening of Hungarian Nationalism, 1791 -1841.Princeton University Press, 1968, p. (Dan Berindei. In : Studii", XXIV, 1971,nr. 6, p. 1284-1285).

Baumgart, Winfried : Bibliographic zum Studium der neueren Geschichte, Alit einem Geleitwortvon Konrad Repgen. Bonn, 1969, XIII + 312 p. (Historisches Seminar der Rheinischen Frie-derich-Willielm-Universitat). (A. Armbruster. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1089).

BAlcescu, N. : Privire asupra starii de fall, asupra trecutului si viilorului patrici noastre. Editatde Cornelia Bodea. 1970, 43 p. ilustr. (Ex Studia et Acta Afusei Nicolae Balcescu). (PaulCernovodeanu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 182-183).

Bcrindci, Dan et Traian Lungu : Le xiir Congres international des sciences historiques et lacontribution de la delegation roumaine a ses travaux. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971,nr. 1, p. 193-200.

13ibliografia isloricd a Romanici. 1944-1969. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, XL + 386 p.(V. Stoicescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 861 863 ; Nicolae Liu. In : Revue Rou-maine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 911-915).

Bibliografia lucrdrilor stiinfifice ale cadrelor didaclice, vol. III. Bucuresti, 1970, I : 329 p. ; II :660 p. (Lucia Dumitrescu-Taf ta. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 586 587).

Bibliographic d'dludes balkaniques, vol. III, 1968, 404 p. (N. Stoicescu. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 810-812).

Bucur, Marin : Documenle inedite din arhivele franceze privitoare la romdni in secolul al XIX-lea.Bucuresti, Ed. Academiei, 1969, 362 p. (Nicolae Liu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X,1971, nr. 2, p. 393-396).

Buletinul ilIonumentelor Istorice. 1970. (V. Netea. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971,nr. 1, p. 186-188).

Camariano, Nestor : Alexandre Mavrocordato, le grand drogman. Son activite diplomatique 1673-1709. Institute for Balkan Studies Thessaloniki, 1970. 107 p. (S. Columbeanu. In : Revistaroman& de studii interna(ionale, nr. 2(12), 1971, p. 203-205).

Calatori strdini despre 7'd rile ronuine. vol. II. Bucuresti, Ed. stiintificA, 1970. XXXVIII + 668 p.(Dan A. Ldzdrescu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 554-558).

Chiper, Ion : La session de l' Institut d'Histoire N. lorga et de la Faculte d'histoire de Bucarest. In :Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 945-949.

Columbeanu, Sergiu : La session scientifique consacree du 150° anniversaire du mouvement revo-lutionnaire de 1821. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 953 955.

Constantinescu, Aliron, Constantin Daicoviciu, Hadrian Daicoviciu, Traian Lungu, Ion Oprea,tefan Pascu, Aron Petri; Alexandru Porteanu, Gheorghe Smarandache : Istoria Romdniei.

XVIII+487

6TuNTIFICA

1 Si

8i

+

www.dacoromanica.ro


Compendia. Bucuresti, Ed. didactics si pedagogica, 1970, 728 p. 16 pl. + 15 h. (ManolcscuRada sf Dan Berindei. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 167-174).

Constantiniu, Fl., Papacostea : Simpozionul de studii fanariote de la Salonic. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 2, p. 420-423.

Corbu, Constantin : Taranimea din Romania Intre 1864 si 1888. Ed. stiintifica, Bucuresti, 1970,229 p. (N. Adaniloaie. In : Studii", 1971, XXIV, nr. 2, p. 425-428, 31. losa. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 381-383 ; Apostol Stan. In : Anale de istorie", XVII,1971, nr. 2, p. 168-169).

Cristea, Gh. : Sesiunea sliinfifica consacrala centenarului Comunci din Paris. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 4, p. 813-819.

Cristea, Gh. : Conf erinfa de la Moscova consacrataaniversarii Comunci din Paris. In :,,Studii ",XXIV, 1971, nr. 4, p. 822-824.

Cucu, Vasile, Stefan Marian : Ghid-atlas al monumenlelor islorice, Ed. stiintifica, Bucuresti,1970, 411 p. (C. Rezachevici. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 581-582).

Cumidava. II. (Valeriu Stan. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1096-1100).

Demel, J. : Hisloria Rumunii. Ed. Institutului National Ossolinski, Wroclaw, 1970, 487 p.(Ilie Corfus. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 842-846).

Deutsch, Robert : Isloricii si siiinfa isioricd din Romdnia 1944-1969. Ed. stiintifica, Bucuresti,1970. 680 p. (V. Netea. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 181-182).

Diaconu, Petre : Les Petchenegues au Bas-Danube. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 158 p.(.St. 011eanu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 377-378).

Diplomafi ilustri. vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1970. (Ion Stanciu, In : Revue Rouma ined'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 175-180).

Documente din isloria Parlidului Comunist si a miscarii muncitoresti revolufionare din Romania(mai 1921august 1924). Ed. politica, Bucuresti, 1970, 822 p. (I. Apostol. In : Studii", XXIV,1971, nr. 5, p. 1051-1056).

Dumitrescu-Tafta, Lucia ; Marieta RSdulescu, Mircea Grosu : Aniversarea cenlenarului na5teriilui Nicolae lorga. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1037-1016.

Duparc, Pierre : Recueil des instructions donnees aux ambassadeurs el ministres de France &paisles Trait& de West phalie jusqu'a la Revolution Francaise. vol. XXIX, Turquic. Paris, 1969,LVI + 509 p. ( V. Mihordea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 432-438).

Eludes Historiques. vol. III, 1970. Budapesta. (L. Demeng. In Revista de referate si recenzii.Istorie-Arheologie", VIII, 1971, nr. 2, p. 136-140).

Pahl, M., I. Spalatelu : Garda de Tier organizafie terorista de tip fascist. Ed. politica, Bucuresti,1971. (loan Chiper. In : Lupta de clasa", LI, nr. 4, apr. 1971, p. 129-131).

Filozofia isloriei. Studii. Ed. politica, Bucuresti, 1969, 280 p. (Valerie Stan. In : Studii", XXIV,1971, nr. 1, p. 174 179).

Flora, Radu : Relafiile strbo-romane. Noi contribufii. Panciova, 1968, 406 p. 6 pl. ± 2 h.(1.D.Suciu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 446-419).

Forschungen zur Volks- and Landeskunde. 1959 1970. (Adolf Armbruster. In : Lupta de clasii",LI, nr. 4, apr. 1971, p. 140-143).

S.

+

+

www.dacoromanica.ro

27 VIATA TfiNTIFICA 351

Fossier, Robert : La terre et les hommes en Picardie jusgu'et la fin du XIIIe siecle. Tome I-II.Paris, Louvain, Nauwelaerts, 1968, I : 435 + IV (-VIII) p. + 18 f. pl. + 5 f.h., II : 437-821(-826) -I- 4 f. pl. + 5 f.h. (S. Columbeanu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 197-199).

Fourquin, Guy : Hisloire dconomique de l'Occident medieval. Paris, 1969, 446 p. ($erban Constantin.In : Studir, XXIV, 1971, nr. 6, p. 1276-1279).

Georgescu, Valentin Al. si Emanuela Popescu : Legislafia agrard a Tara Romiinesti (1775-1782). Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 236 p. facs. (Ovid Sachelarie. In: Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 918-922).

Georgescu, Vlad : Memoires et projels de reforme dans les Principautes roumaines 1769-1830.Association internationale d'etudes du Sud-Est europeen, Bucuresti, 1970, 197 p. (ApostolStan. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 859-861 ; I. D. Suciu. In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 4, p. 791-795).

Gogoneata, N. si A. Galateanu : Panail Musoiu. Antologie. Ed. politicA, Bucuresti, 1970, 215 p.(Ion Radu Vasile. In : Studii", XXIV, nr. 3, p. 663-665).

Griffin, Charles C. : Ensayos sobre hisloria de America. Caracas. Imprenta universitaria, 1969,285 (-287). p. (loan I. Ncacsu. In: Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 455-458).

Grosu, Mircea : Le ccntenaire de Nicolae Iorga. in : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971,nr. 6, p. 1105 1109.

Gunst, Peter : A mczogazdasdgi termeles torlenele lllagyarorszdgon (1920-1938). Budapesta,1970. (L. Demeny. In : Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie", VIII, 1971, nr. 2,p. 177 181).

GyOrgy Bonis-Alajos Degre : Tanylmanyok a Magyar hellyionkormdnyzat mulljdbol. (AlexandraHerlea. In : Revue Roumaine d'Histoire" X, 1971, nr. 6, p. 1100-1101).

Halecki, Oskar : Das Europlische Jahrlausend (trad. din engleza de Otto Wenniger). Salzburg,Otto Muller Verlag, 1969, 458 p. ( Tr. Ionescu-Niscov, In: Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 869871).

Hinrichs, Carl : Preussen als hislorischcs Problem. Gesammelte Abhandlungen. Herausgegebenvon Gerhard Ocstreich, Berlin, Walter de Gruyter et Co. 430 p. (Adolf Armbruster. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 4, p. 867-868).

Histoire mililaire de la Pologne. Problemes choisis. Sub redactla lui Witold Bilganski, PiotrStawecki 'anus \Vojtasik. Ed. Ministerului Apararii Nationale, Varsovia, 1970, 570 p. (C.Rezachevici. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 179-182).

Huscariu, N. : Alexandra Conslantinescu. Ed. politicA, Bucuresti, 1970, 256 p. (M. Rusenescu.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 189 -190).

Ionescu, Matei : Ccl de-al XL V -lea Congres de islorie a Risorgimentului consacrat centenaruluiunirii Romei cu Italia. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 163-165.

Ionescu, Matei : Le XLVe Congres d'histoire du Risorgimenlo, consacre au centenaire de l'unionde Rome avec l'Italie. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 414-417.

Ionescu, Vasile : Alexandra Ionescu. Stadia ci antologie. Ed. politicA, Bucuresti, 1970,254 p. (III. losa. In: Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 662-663).

Gh. I., Gh. Tutui : Frontal plugarilor. Bucuresti, 1970, 300 p. (Ion Stanciu. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 3, p. 645-648).

Gh.

Ionita,

+

5i

www.dacoromanica.ro


Isloria poporului roman. Sub redactia acad. Andrei Otetea. Ed. stiinfifica, Bucuresti, 1970.455 p. + 145 llustr. ± XI (ilustr. In culori. (A. Decei. In: Revue Roumaine d'Histoire", X,1971, nr. 1, p. 147-151).

Itlemopuueexue C8X314 napoaoe C.C.C.P. u Pyubmuu e XV naurze XVIII e. ,aoxyatenmu uxameptta.abs e mpex mom= Tome II, 1633-1673, Moscova, 1968, tome III, 1673-1711,Moscova, 1970. (Constantin Serban. In : Revue Roumaine X, 1971, nr. 4,p. 771 774).

Jara, Alvaro : Problemas y melodos de la historia economica hispano americana. Caracas, ImprenzaUniversitaria, 1969, 89( 93) p. (Ion I. Neacsu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 203-204).

Jablonickjr, J. si M. Kropilak : Slovnic slovenskeno ndrodnevo povatania. Editia a II-a, Bra-tislava, 1970, 338 p. (Tr. lonescu-Niscov, In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 453).

Kiraly, Bela K. : Hungary in the late eighteenth century. The decline of enlightened despotism.(Dan A. Leizarescu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 928-932).

Koltunov, G. A., B. G. Soloviev : Kypcnaa 6umea. Moscova, Voenizdat, 1970, 397 p.(Fl. Cons!antiniu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 451-453).

Rosary, Domokos : Bevezeles Magyarorszcig torteneti bibliogrdfidjaba. vol. I, Budapesta, 1970.(L. Deming §i Carol Vekov. In : Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie", VIII, 1971,nr. 5).

Kovacs, Endre : A. Kossulh-emigrdci6 is az europai szabadsdgmozgalmak. (L. Delany. In : Re-vue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1101-1103).

Kurds, Stan : Osadnictwo i zagadnienia wiejakie w Garlickien de polowy XVI w. In : Nad rzekaRopa. III, 1968, p. 61-91. (I. Corfus. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 864-866).

Lazzarini, Vittorio : Scritti di paleografia e diplomatica. Padova, 1969, XXIII + 360 p. ($erbanPapacostea. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 408-409).

Lazarescu, Dan A. : Problemalica Revolufiei franceze si molivarea sociald a Revolufiei (Pe margi-nea unei not st fundamentale lucrdri de islorie cantitativa). In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4,p. 801-808.

Liveanu, Vasile : Conf erinfa anglo-romans Malematica In arheologie ;i sliinfete istorice". InStudii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 351-363.

Liveanu, V. : Tendinfe actuate in stiinfele sociale (Al IV-lea Congres international de Logicd,Metodologie si Filozof ie a .Ftiinfei). In: Lupta de clasa", LI, nr. 10, oct. 1971, p. 87-93.

Livres recents parus sur Napoleon (C. Serban. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2,p. 399 404).

Lloyd, Cristopher : The British Seaman 1200-1860. A Social Survey. Londra, Collins, 1968,319 p. (S. Columbeanu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 451-455).

Loghin, I., si Ucrain C. : Aspecte militare ale revolufiei din 1848-1849 In Transilvania. Ed.militara, Bucuresti, 1970, 138 p. (Aposlol Stan. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971,nr. 2, p. 384-386).

Magyar Mezogazdasdgi Miizeum Kozlemenyei 1969 -1970. Budapesta, 1970. (L. Demeny. InRevista de referate si recenzii : Istorie-Arheologie", VIII, 1971, nr. 4, p. 515-520).

Marea conflagrafie a secolului al XX-lea. Ed. politica, Bucuresti, 1971, 735 p. (Eliza Campus. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1259-1265).

d'Histoire",

www.dacoromanica.ro

29 VIATA *TUNTIFICA 353

Marica, George Em. : Foaie pentru mince, inima si lileralurd. Ed. pentru literature, Bucuresti,1970. ( V, Nelca, In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 405 -406).

Marin, William, Gh. I. Oancea : Mtpcarea antijascista pi revolulia populard in Banat. Timisoara,1971, 352 p. (Tr. Udrea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1083-1086).

Alarmatia. 1969/1. (V. Netea. In : Revue Roumaine d'Histoire, X, 1971, nr. 2, p. 406-408).

Matei, Mircea D. : Sludii de istorie medievald romaneascd . (Moldova in sec. XIV- XVI). Suceava,1970. 204 p. (Constantin .erban. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 787-791).

Matichescu, Olimpiu, Elena Georgescu : I Mai in Romania. Ed. politica, Bucuresti, 1970, 366 p.(M. Rusenescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 648-650).

Alatichescu, 0. : Apdrarea patriotic& Ed. stiintifica, Bucuresti. (I. Chiper. In : Anale de istorie",XVII, 1971, nr. 6, p. 179-183).

Mazauric, C. : Sur la Revolution francaise. Contributions a l'histoire de la revolution bourgeoise.

Paris, 1970, 238 p. (Dan Berindei. In : Revista de referate si recenzii. Istorie-Arheologie",Centrul de informare documentare In stiin(.ele sociale sl politice, VIII, 1971, nr. 4, p. 417-419).

Neagoe, Manole : $teran eel Mare. Bucuresti. Ed. Albatros, 1970, 278 p. + 16 pl. ($t. Olteanu.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 2, p. 378-381).

Ncagoe, Stclian : Nicolae Codreanu. Ed. politica, Bucuresti, 1970, 184 p. (Valerie Stan. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 660-662).

Nctea, Vasile : C. A. Rosetti. Ed. stiintifica, Bucuresti, 1970, 444 p. (V. Mihordea. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 5, p. 1061 -1066; Dan A. Lazdrescu. In: Revue Roumaine d'Histoire", X,

1971, nr. 2, p. 386-391).Netca, Vasile : 0 zi din istoria Transilvaniei : 1 decembrie 1918. Ed. Albatros, Bucuresti, 1970,208 p. + 31 ilustr. (A. Decei. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 168-171 ;Nicolae Liu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 192-195).

Netca, Vasile : Take Ionescu. Ed. Meridiane, 1971, 95 p. (Eliza Campus. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 804-806 ; ?erban Radulescu-Zoner. In : Revista romans de studiiinterna(ionale", 1971, nr. 3).

Onu, Liviu Cronicari munleni. Ed. stlinlifica, Bucuresti, 1970, 216 p. (Aurora Iliep. In: RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 925-928).

Organizajii de mass legate pi ilegale create pi conduse de P.C.R. - 1921-1944. vol. I. Ed. politic6,Bucuresti, 1970, 579 p. (M. Rusenescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 659-660).

Papacostea, erban : Oltenia sub stapinirea austriacd (1718-1739). Bucuresti, Ed. Academiei,1971, 312 p. (N. Stoicescit : In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 774-778 ;gi in : Mitropolia Oltenici", 1971, nr. 3-4, p. 280-282) ; A. Arm5rusler. In : Sudost Forschun-gen", XXXI, 1971).

Pavlescu, Eugen : Meptepug pi neg3f la rorninii din sudul Transilvaniei (sec. XVII- XIX).Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 574 p. (L. Deming. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1067 -1072 ; Adolf Armbruster. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 572-575).

Poenaru, Daniela Cornel, Sirbu : Istoriograria economics romaneasca, Sludii de istorie a gindiriicconomice. 1970. (Alexandra Herlea. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1086 -1088).

Popa, Radu : Tara Maramurepulut in secolul al XIV-lea. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 304 p.(*fan Olteanu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1079-1081).

$i

9i

www.dacoromanica.ro

354 VIATA *TIENTIFICA 30

Popescu-Teiusan, Ilie si Vasile Netea : August Treboniu Laurian. V iota f i activitatea tut. Ed.didactica si pedagogic', Bucuresti, 1970, 304 p. (Nicolae Liu. In : Revue Roumaine d'Histoire",X, 1971, nr. 6, p. 1076-1078).

Porteanu, Al. : La fete du centenaire de is Societe pour fonds de theatre roumain en Transglvanie.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 594-597.

Porteanu, Alexandru : La session scientifique inlernalionale consacree all semicentenaire du RuhCommunist Roumain. In: Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 941-945.

Porteanu, Alexandru : La centieme anniversaire de la Commune de Paris. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 955-962.

Porteanu, Alexandru : Les publications de la Bibliotheque Astra" de Sibiu. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1089-1093.

Porteanu, Alexandru : Din publicahile bibliotccii Astra", Sibiu. (1909 - 1871). In : Studii",XXIV, 1971, nr. 6, p. 1245-1249.

Porteanu, Al. : Centenarul Societafii pentru fond de teatru roman din Transilvania". In : Studii",XXIV, 1971, nr. 5, p. 1046-1049.

Porteanu. Al. si Tr. Udrea : Lucrari de Lucre(iu PaIrdscanu consacrale isloriei moderne si contem-porane a Romdniei. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 3, p. 627-636.

Porteanu, Al. si Tr. Udrea : La reedit ion des oeuvres de Lucre(iu Patrascanu. In : Revue Roumained'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 545-554.

Potra, George si N. I. Simache : Contribufii la istoricul oraselor Ploicsti f i Tirgsor (1632 1857).Comitetul de culture si arta al municipiului Ploiesti, (f. 1.), 1970, 580 p. (N. Stoicescu. In : ctu-dii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 428-432).

Pour une histoire de l'alimentation. Recueil de travaux presentes par Jean Jacques IIemardinguer.Paris, A. Colin, 315 p. (S. Columbeanu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1285-1287).

Prodan. D. : Inca un Supplex libellus romcinese. 1804. Ed. Dacia, Cluj, 1970, 92 p. (Vasile Ncica.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1081-1083).

Publicahile periodice romcinesti (ziare, gazete, reviste). (N. Liu In : Revue Roumaine d'Histoire",X, 1971. nr. 1, p. 152-155).

RAdulescu, Andrei : Pagini din isloria dreplului romdnesc. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970,272 p. (Ovid Sachclarie. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 795 804).

Radulescu-Zoner, erban : Scsiunea shinnied A.D.I.R.I. In : Studii", XXIV, nr. 4, p. 811812.

Reflexions en marge d'un recent ouvragc sur le Mogen Age roumain. (,Stefan 011canu. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 778-781).

Relaciones diplomaticas hispano-mexicanas (1839-1898). Documentes precedentes del Archivode la Embajada de Espafia en Mexico. Serie I. Despachos generales, IV, 1816-1848. Mexico,El Colegio de Mexico", 1968, 281 p. (loan I. Neacsu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 10901091).

Reprezentanfele diplomatice ale Romciniei, vol. II, Ed. politica, Bucuresti, 1971. ($erban Radu-lescu-Zoner. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 6, p. 1071- 1073).www.dacoromanica.ro

31 VIATA $TIENTIFICA 355

Rettegi, Gyargy : Emlekezesre milld dolgok 1718 1784. Publicate cu o introducere §i note expli-cative de Sigismund Jako. Ed. Kriterion, Bucuresti, 1970, 564 p. (L. Deming. In : Studii",XXIV, 1971, nr. 4, p. 838-841).

Revista arhivelor, nr. 1/1970 (V. Netea. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1,p. 188-189).

Runciman, Steven : The Great Church in Captivity. A Study of the Patriarchate of Constanti-nople from the Eve of the Turkish Conquest to the Greek war of Independence. At the UniversityPress, 1968, X + 445 p. (Dan A. Lazdrescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 199-203).

Rumanian Studies. An International Annual of the Humanities and Social Sciences. EditorKeith Hitchins, University of Illinois, vol. I. Leiden, E. J. Brill, 1970, 225 p. (S. Columbeanu.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 846-852 ; Paul Cernovodeanu. In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 3, p. 579 581).

Rusu, Constantina : La session scientifique (Wide h Panniversaire de la naissance de F. Engels.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 592-594.

Rusu, Constantina : La commemoration de Petra Maior. In : Revue Roumaine d'Histoire",X, 1971, nr. 4, p. 815-816.

Russocki, Stanislaw, Stefan K. Kuczynski si Juliusz Willaume : Godlo, Barwy i Hymn Rzesczy-politej, Zarys Dzrejow. Warszawa, Wicdza Powszechna, 1970, 342 p. ($erban Papacostea. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 867).

Sargefia. VII. 1970. (N. Stoicescu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 583584).

Sauls, N. E. : Russia and the Mediteraneea. 1797 -1807. (Paul Cernovodeanu. In : Revista dereferate si recenzii. Istorie-Arheologie", VIII, 1971, nr. 5).

Stan, Valeriu : Sesiunea stiinfif ica consacratd aniversarii a 150 de ani de la miscarea revolulionarddin 1821. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 819-822.

Stoica de Hateg, Nicolae : Cronica Banalului. Studiu editie de Damaschin Mioc. Edit. Aca-demici, Bucuresti, 1969. 365 p. (I. D. Suciu. In : Studii", XXIV, 1961, nr. 4, p. 827-831).

Stoicescu, Nicolac : Bibliografia localitafilor si monumentelor feudale din Romdnia. I. Tara Ro-manescii. (Muntenia, Oltenia si Dobrogea). (Bucuresti), 1970. 798 p. (Paul Cernovodeanu. In :Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 781-784).

Stoicescu, N. : Cum mdsurau stramosii. Metrologia mcdievald pe teritoriul Romdniei. Ed. stiinti-fica, Bucuresti, 1971, 320 p. + 34 fig. (Alexandra Constantincscu. In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 5, p. 922 925).

Stadia Valachica. VII, 1970. 258 p. + pl. (N. Stoicescu. In : Revue Roumaine d'Histoire",X, 1971, nr. 5, p. 937 939).

Studii privind politica externd a Romdniei 1919 -1939. Ed. militarii, Bucuresti, 1969, 339 p.(Tr. Udrea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, p. 831-838).

Suciu, I. D. : Relafiile romdno -sirbe sicuropoennes", t.

romano-iugoslave in lucrdrile profesorului Radu Flora.In : Revue des etudes sud-cst IX, nr. 2, 1971, p. 269-274.

Serban, Constantin : A XV II-a sesiune de yard a cenlrului de studii superioare de civilizafie medic-vald din Poitiers (7 iulic 4 august 1970). In : Studii", XXIV, 1971, nr. 1, p. 158-160.

,Serban, Constantin : Le symposium L'epoque phanariote", Thessalonique, 21 -25 octobre 1970.In : Revue Roumaine d'Ilistoire ", X, 1971, nr. 2, p. 411-414.

§i

www.dacoromanica.ro

356 VIATA *TIINTIFicA 32

5incai, Gheorghe : Opere I. Hronica romdnilor. Eddie Ingrijita studiu asupra limbil de FloreaFugariu, prefata si note de 11-1anole Neagoe. torn. I-III. Ed. pentru Literatur5, Bucuresti,1967-1969. I : CCXXVIII + 603 p. + 20 pl. ; II : 451 p. + 10 pl. ; III : 379 p. 8 pl. (PaulCernovodeanu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 439-441).

StefAnescu, Stefan : Tara Romdneascd de la Basarab I Intemeielorul" pind la Mihai Viteazul.Ed. Academiei, 1970, 172 p. ilustr. (Istorie civiliza(ie). (Paul Cernovodeanu. In : RevueRoumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 916-918).

Tierras Nueves. Expansion territorial y occupation del suelo en America (siglos XVI- XIX).Alvaro Jara (editor). Mexico, El Colegio de Mexico, (1969). IX + 138 p. (loan I. Neacsu. In :Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1287-1289).

Udrea, Tr. ; L'analyse critique du fascisme en Roumanie. In : Revue Roumaine d'Histoire ",X, 1971, nr. 5, p. 950-952.

Unirea Transilvaniei cu Romdnia. 1 decembrie 1918. Bucuresti, Ed. politicA, 1970, 787 p. cu ilustr.(N. Liu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 159-162).

Urbariile Tdrii Fagarasului. vol. 1, 1601-1650. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 968 p. 1 h.(L. Demeny. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 568-572).

Valachica. Studii materiale de istorie a culturii, Tirgoviste, 1969. 295 p. (Paul Cernovodeanu.In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 5, p. 936-937).

Valachica" (Studio -). Studii si materiale de istorie a culturii. Publicatia Muzeului judeteanDImbovita. Tlrgoviste. vol. I, (1969) : 300 p. ; vol. II (1970) ; 358 p. (Constantinescu loana.In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1073-1077).

VatAmanu, Nicolae : Medicina veche romaneascd, Bucuresti, Ed. stiintifica, 1970. 238 p. ilustr.(Paul Cernovodeanu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 4, p. 784-787).

Vetulani, A : Poczalki na najstarszych wszechnic srodkowoeuropejskich. Wroclaw, Warszwa,Krakow, Zaklad Narodowy imienia Ossolinskich Wydawnictwo. 1970, 215 p. (Serban Papa-costea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 5, p. 1088-1089).

Vingt ans d'activite des Editiona militaires" de Bucarest. (V. Netea. In : Revue Roumaine d'His-toire", X, 1971, nr. 3, p. 585-586).

Boextto-uemoputtecnurzaocypita.a. Afoscova, 1970, nr. 1-12, 1536 p. (Constantiniu, Fl. §i MihaiIonescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 4, 853-858).

VulcAnescu, Romulus : Etnologie juridicd. Ed. Academiei, Bucuresti, 1970, 339 p. (Dan A. Liiza-rescu. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 2, p. 441-444).

Zane, Gheorghe : Industria din Romdnia In a doua jun-Wale a secolului al XI X-lea. Ed. Acade-miei, Bucuresti, 1970 (Iosa Mircea. In : Studii", XXIV, 1971, nr. 6, p. 1265-1268 ; PaulCernovodeanu. In : Revue Roumaine d'Histoire", X, 1971, nr. 3, p. 559-563).

Ziegler, G. : Paris et ses revolutions. Paris, 1970 (Dan Berindei. In : Revista de referate gi recenzii.

Istorie-Arheologie". Centrul de informare documentare In stiin(ele sociale politice, VIII,1971, nr. 3, p. 281-282).

Werner, K. F. : Les nations et le sentiment national dans l'Europe medievale (Dan Berindei. In :Revista de referate recenzii. Istorie-Arheologie", Centrul de informare documentare fnStiin(ele sociale politice. VIII, 1971, nr. 2, p. 112-113).

Wittstock, Oskar : Johannes Honterus, der Siebcnbiirger Humanist and Reformalor. Der Mann.Das Werk. Die Zeit. Gottingen, Vandenhoeck et Ruprecht. 1970, 340 p. (Adolf Armbruster.

5i

+

+ si

+

51

+

5i si

si si

5i

www.dacoromanica.ro

33 VIATA srinsrriFicA 357

In : Korrespondcnzblatt des Arbeitkreises ftir Siebenbilrgische Landeskunde, III Folge, 1971,p. 101-114).130 de ani de la aparifia Gazetei de Transilvania". Editat din initiativa Comitetului jude-tean pentru culturd si arta a filialei Societdtli de Stiinte istorice si a filialei Uniunii ziaristilorBrasov, 1969, 208 p. (Alexandra Porfeanu. In : Studii" XXIV, 1971, nr. 2, p. 444-446 ; Ale -xandru Herten. In : Revue Rournaine d'Histoire", X, 1971, nr. 1, p. 171-175).

Anexa I a fost Intocmita de Gabriela Wagner

ANEXA II

COMUNICARI PREZENTATE DE CERCETATORI AI INSTITUTULUI DE ISTORIE,,N. IORGA" LA 31ANIFESTAIII STIINTIFICE INTERNE 51 INTERNATIONALE IN CURSUL

ANULUI 1971

A. COMUNICARI PREZENTATE LA SESIUNI STIINTIFICF ORGANIZATEIN 1NSTITUT SAU IN SEDINTELE SECTI1LOR INSTITUTULUI

La Scsiunea stiintifica consacrata aniversdrii semicentenarului Partidului ComunistRoman, organizata de Institutul de istorie N. Iorga" Facultatea de istorie din Bucuresti(11 aprilie 1971)

Rusenescu Mihai, Relaliile Partidului Comunist Romdn cu celelalte partide politice in anii 19221928.

Chiper loan, Parlidul Comunist Roman si politica externd a Romdniei anii 1935-1939.Udrea Traian, Acjiunile P.C.R. pentru faurirea Frontului Patriotic Antifascist (1941-1944).dr. Liveanu Vasile, Caracterisfici ale strategiei P.C.R. in primii ani de dupa eliberare (1944 1947).Teodorcscu Venera, Alegerea deputafilor Blocului Muncitoresc Taranesc in Parlamentul din

iunie 1931.

dr. Cimponeriu Ecaterina, Uncle aspecte ale luptei antifascisle a muncilorilor metalurgisti din Ro-mdnia in anul 1935.prof. univ. dr. StefAnescu Stefan, Gavin( de inchidere.

La sesiunea anuald de comunicari a Institutului de istorie N. Iorga", consacrata Impli-nirii a 100 de ani de la nalterea Iui Nicolae Iorga (Bucuresti, 15 16 iunie 1971)

prof. univ. dr. Stefanescu Stefan, Nicolae lorga omul si opera.Ionescu Matei, Nicolae lorga momentele dramalice ale istoriei conlemporane.dr. Constantiniu Florin, Nicolae lorga si sludiul mentalitafilor colective.dr. Berindei Dan, Nicolae lorga si A. D. Xenopol.dr. Sachclarie Ovid., Nicolae lorga Si vecbiul drept romanesc.

si

to

In

www.dacoromanica.ro


dr. doe. Bodea Cornelia, Nicolae Iorga si Liga cullurald ".dr. erban Constantin, Not* de caldtorie ale lui Nicolae Iorga si valoarea for isloricd.dr. Iosa Mircea, Nicolae Iorga si desavIrsirea unildfii politice.dr. Liveanu Vasile, Repel are, lege, necesitale istoricd in conceplia lui Nicolae lorga.dr. Netea Vasile, Aclivitatea publicisticd si literard a lui Nicolae lorga.dr. Campus Eliza, Nicolae Iorga si relafiile internafionale (1933-1939).dr. doe. Cront Gheorghe, Cuvintdrile lui Nicolae Iorga priviloare la dezvollarea isloricd a popoare-

lor balcanice fn cuprinsul Imperiului bizanlin.dr. doe. Alexandrescu Bulgaru-Dersca Maria, Concepfia lui Nicolae Iorga despre isloria Imperiului

otoman.Liu Nicolae, Nicolac lorga istoric al cullurii.Rusenescu Mihai §i Eufrosina Popescu, Nicolae Iorga apardlor al fciranimii (1917 - 1921).

La sesiunea Inchinata Implinirii a 450 de ani de la moartea lui Neagoe Basarab (Bucuresti,27 septembrie 1971)

dr. Stoicescu Nicolae, Aclivitalea polilicd a lui Neagoe Basarab 10Invalaturile" &fire hied MuTeodosie.

Neagoe 3lanole, Politica externa a Tdrii Romdnesti in limpul domnici lui Neagoe Basarab.

Alte comunicari :

dr. Deed Aurel, Din trecutul comun romdno-iranian (Institut).dr. Columbeanu Sergiu, Unele aspccte ale istoriei navigafiei din Romania (Institut, 16 decembrie

1971).Cristea Gheorghe, Anteproiecte ale primei legi de Invoieli agricole (sector, 6 ianuarie).dr. Papacostea erban, La fnceputurile statului moldovenesc. Considerafii pe marginea unui izvor

inedit (sector, 19 martie 1971).dr. Suciu Ion D., Legdturile Banalului cu Tara Romcfneasca si Moldova (sector, 10 aprilie).Armbruster Adolf, Romcinii in cronica rimald a lui Otlokar de Stiria (sector, 11 mai 1971).dr. Iordache Anastasie, Declararea neutralitafit Romaniei (1914) (sector, 20 noiembric 1971).Bidian Iancu, Noi contribufit la relafiile economice dintre Transilvania si Tara Romdncascd in

sec. XV II (sector, 4 decembrie 1971).dr. Iosa Mircea, Consiliul de coroand din 1916 (sector, 4 decembrie 1971).Vasile Radu, Organi:arca armatei ruse (1856 -1877) (sector, 18 decembrie 1971).

B. COMUNICARI PREZENTATE IN CADRUL UNOR MANIFESTARIINTERNATIONALE SAU ORGANIZATE DE INSTITUTIL SOCIETATI SAU COMISII

CENTRALE DE STUD II CERCETARI

1. La manifestdri stiinfif ice internafionale :

La eel de-al IV-lea Congres international de logica, metodologie §i filozofic a tiintej(Bucuresti, 30 august-4 septembrie 1971).

dr. Liveanu Vasile, Seleclarea faptelor islorice.

STIINTIFICE

SI

www.dacoromanica.ro


La cel de-al XIV-lea Congres de studii bizantine (Bucuresti, 6 -12 septembrie 1971).

dr. doc. Alexandrescu-Dersca Bulgaru Maria, Despotatul lui Dobrolici, domeniu al Bizanfului.Cernovodeanu Paul, Viziunea Bizanfului in cronografe si alle texte istorice romcinesti din sec.

XVIIXVIII.dr. doc. Cront Glieorglie, Legea agrara bizantina in Wile sud- eslului europcan.dr. Olteanu Stefan, Influenfa bizantina in mestesugul lesulului la Dunarea de Jos (sec. X XII).

La conferinta consacratil centenarului Comunei din Paris (Moscova, 16-18 februarie1971).

Cristea Gheorghe, Ecoul Comunei din Paris in Romania.

La con ferint a Marne puteri Balcanii 1937-1941" (Sofia, 21 25 aprilic 1971).

dr. Campus Eliza, Tentative de creare a unui bloc balcanic al neutrilor.

Chiper loan, Expansiunea economics a Germaniei nazisle in Balcani: objective, melode, rezultate(1933 - 1939).

*La Congresul international de studii cretane" (Rhetymon, 17 24 septembrie 1971).

dr. doc. Cront Gheorghe, Patriarhul ecumenic Athanasios in Moldova (1642-1854

*La Simpozionul international Sase secole de la lntemeierea orasului Krusevar (3 -9

octombrie 1971).

Mioc Damaschin, Legdlurile cullurale romano-sirbe in sec. XIV XV.

La colocviul international consacrat cartografiei structurilor socio-religioase (Varsovia,27-29 octombrie 1971).

Armbruster Adolf, Informare privind sladiul actual at preocuparilor de carlografie istorico-reli-gioasa in Romania.

Armbruster Adolf, Raportul dinlre slat fi biserica la inceputul voievodatelor romcinesti (sec. XIVXVI).

*La colocviul international Dimensiunile si rezonantele anului 1871" (Strasbourg, 28-30

octombrie 1971).

dr. Berindei Dan, Ecourile evenimentelor din Franfa in viala politica' din Romania in anit 1870-1871.

dr. Berindei Dan (in colaborare cu N. Fotino), Raport privind Europa orientala si balcanica.

si

si

*

*

www.dacoromanica.ro

360 VIATA $TliNTIFICA 36

La simpozionul international al istoricilor dreptului din lathe sud-est europene (Belgrad,1-2 noiembrie 1971).

Cron( Gheorghe, Institufia juratorilor in fdrile romdne.

La simpozionul Dezvoltarea culturli juridice In tarile Europei centrale si orientale In perioada1948-1970" (Smolenice, 3-5 noiembrie 1971) :

Her lea Alexandru, Dezvoltarea Invdfamintului juridic In Romania pind la primul rdzboi mondial.Her lea Alexandru, Modificarea invaleunintului juridic superior roman in perioada interbelica.Lazarescu Dan, Teoria modelelor institufionale.

2. In cadrul unor manifestari stiinfifice interne :La sesiunea stiintifica consacrata aniversaril semicentenarului P.C.R., organizata de Aso-

ciatia de drept international si relatii internationale din R. S. Romania (Bucuresti, 8-9 aprilic1971) :

dr. Berindei Dan, Liniile directoare ale politica exlerne a Principatelor Unite (1859 - 1866).Chiper loan, P.C.R. in politica externs a Romdniei 1933 -1939.dr. Columbeanu Sergiu, Opozifia Divanului Tani Romanesti Impotriva ingerinfelor strdine in

administrafia interns (rdzboiul austro-ruso-lure din 1787 - 1792).Udrea Traian, P.C.R. f i politica externs a Romanici (1940-1944).Porteanu Alexandru, Comuna din Paris si romdnii.dr. Campus Eliza, Din politica externd a Romaniei In anul 1918.Rusenescu Mihai, Tratatcle romcino-f rancez si roman-italian (1926).

Ionescu Matei, Problema Transilvaniet reflectald In planurile si gindirea revolufionarilor drnItalia.

Iordache Anastase, Despre razboaiele balcanice.

La sesiunea stiintifica consacrata Centenarului Comunei din Paris (Bucuresti, 2-3 aprilic1971) :

Cristea Gheorghe, Ecoul Comunei din Paris in viola politicd a Romdniei.Porteanu Alexandru, Comuna din Paris In miscarea revolurionard democraticd din Romania

(1871 - 1893).

Liu Nicolae, Comuna din Paris In consliinfa si creafia literard romaneascd.dr. Suciu Ion D., Opinia publics romans din Transilvania si Banat st Comuna din Paris.

La sesiunea stiintified organizatA cu prilejul Implinirii a 150 de ani de la desfilsurareamiscarli revolutionare din 1821 (Bucuresti, 31 martie 1971) :

prof. univ. dr. Stefanescu Stefan, Cuvint de deschidere.

*

*

www.dacoromanica.ro

37 vrATA $TIINTIFIcA 361

dr. Berindei Dan, Programul miscarit revolufionare din 1821.dr. Adaniloaie Nichita, Miscarea din 1821 reflectald in rapoarlele consulare austriece.Neacsu loan, Luptele pandurilor si eteristilor de la Drdgasani din iunie 1821.dr. Serban Constantin, Ecoul miscdrii revolufionare din 1821 In presa europeand.dr. doc. Bodea Cornelia, Tudor Vladimirescu In viziunea fauritorilor Romdniei moderne.

La sesiunea consacrata Implinirii a 150 de ani de la miscarea revolutionary din 1821 (TurnuSeverin, 4-5 aprilie 1971) :

dr. Adaniloaie Nichita, Miscarca din 1821 reflectad in ropoartele consulare austriece.dr. Serban Constantin, Tudor Vladimirescu si miscarea rcvolufionard din 1821 in presa vremii.

La sesiunea stiintifica privind analiza critica a fascismului In Romania (Bucuresti, 4-5martie 1971) :

dr. Liveanu Vasile, loan Chiper, Condifiile instaurdrii diciaturii legionaro-antonesciene.Ionescu Matei, Terorismul regimului legionaro- anlonescian.Udrea Traian, Politica exlernd a dictaturii legionaro- anlonesciene (se ptembr ie 1940 ianuarie

1941).

*La seminarul national de gindire economic' moderns si contemporana pc tema Gindirea

economic' marxista In Romania" (Bucuresti, 26-28 aprilie 1971) :

dr. Liveanu Vasile, Problema dezvollarii in gindirca marxistd romdneasca din perioada 1880 -1940.

La sesiunea stiintifica consacrata comemorarii a 100 de ani de la nasterea lui NicolaeIorga, organizatS de Facultatea de istorie din Bucuresti, 7-8 'tulle 1971 :

prof. univ. dr. Stefanescu Stefan, Romaniile" in concepfia lui Nicolae lorga.

La sesiunea comemorativa organizata cu prilejul Implinirii a 150 de ani de la nasterealui Vasile Alecsandri (Bucuresti, 7 octombrie 1971) :

dr. Berindei Dan, Vasile Alccsandri, diplomatul.

*La sesiunea stiintifica organizata cu prilejul Implinirii a 2 500 ani de la Intemeierea statului

iranian (Bucuresti, 8 octombrie 1971) :

dr. Decei Aurel, Momente din istoria relaftilor romdno-iraniene.

www.dacoromanica.ro

362 VIATA 38

La simpozionul national de istorie agrara (Iasi, 5-7 noiembrie 1971).

dr. Corfus Ilie, Metode si probleme in cercelarea istoriei agrare.dr. Olteanu Stefan, Sensul si semnificafia Indeletnicirilor agrare fn Ireculul poporului roman.Constantinescu Ioana, Aspecle ale relaliilor agrare in perioada de descompunere a feudalismului

In Moldova si Tara Romdneasca. Sculelnicii si poslusnicii In economia domeniuluifeudal.

Gonta Alexandru, Produclia de cereale in Moldova intre anii 1812-1821 si furniturile dalorale

dr. Liveanu Vasile, Aplicarea ntaternaticii la istoria relajiilor agrare.Lazea Emil, Agricullura din Transilvania fn secolele XI XIV.dr. Columbeanu Sergiu, Uncle observalii privind importanfa pildurilor In economia romaneasca

(secolul XVIII prima jumdlalc a secolului al XIX).dr. Penelea Georgeta, Considerafii asupra comerfului extern al Tarii Ronuinesti dapci Tratalul

de la Adrianopole.Udrea Traian, Problema agrard in viziunea parlidelor politice in perioada 1940-1943.dr. Serban Constantin, Cileva dale privind produclia de cereale din Tara Romdneasca in secolul

XVIII.dr. Olteanu Stefan, Sensul si semnificafia Indeletnicirilor agrare In Ireculul poporului roman.

Alle comuniciiri :

dr. Netea Vasile, Aurel C. Popovici si problema federalizarii Austriei (A.D.I.R.I., 1 februarie1971).

Neacsu Joan (in colaborare), Panamericanismul: origini, evolulie contemporaneilate (A.D.I.R.I.,2 iunie 1971).

dr. Constantiniu Florin, Probleme actuate ale istoriografici mililare (Centrul de studii istorice siteorie militara", iunie 1971).

dr. Campus Eliza, Anal 1937, an de impas 1 njelegerit balcanice ( A.D.I.R.I.)dr. Berindei Dan, Colocviul de la Slrassbourg din oclombrie 1971 privind anal 1871 si influcnfa

lui in Europa (A.D.I.R.I.).dr. doc. Bodea Cornelia, Vasile Alecsandri, diplomalul (A.D.I.R.I.).dr. Campus Eliza, Reintrarea Romdniei In ritzboi (A.D.I.R.I.).dr. Liveanu Vasile, Aplicarea matemalicii in cercelarea isloricd (Comunicare prezentattl la Lecto-

ratul de Sociologie al Universita(ii Bucuresti).

C. ALTE COMUNICXRI PREZENTATE DE CERCETATORII INSTITUTULUI DEISTORIE N. IOR GA" IN ANUL 1971, IN CADRUL UNOR MANIFESTARI STIINTIFICE

LOCALE

La sesiunea stiintifica organizata de filiala Tirgoviste a Societatii de stilt* istorice (21mai 1971) :

dr. Adaniloaie Nichita, Miscarea din 1821 si programa' ci.dr. Serban Constantin, Miscarea revolulionara din 1821 oglindita in presa vremii.

zruNT1PICA

Inane; Porti.

*www.dacoromanica.ro

39 VIATA $TIINTIFICA

La sesiunea stiintifica organizata de Universitatea din Craiova (23 mai 1971) :

dr. Adaniloaie Nichita, Miscarea din 1821 oglindild in documente externe.

La sesiunea Muzeului judetean Arges din Pitesti 23-24 mai 1971 :

363

dr. Olteanu Stefan, Ro lul Si locul orasului Pilesli in cadrul produclici mestesugeiresti medievaledin Tara Romaneasca.

La sesiunea stiintifica organizata cu prilejul comemorarii a 450 de ani de In moartea luiNeagoe Basarab (Curtea de Arges, 14-15 octombrie 1971) :

Neagoe Manole, Concepfia despre domnie a lui Neagoe Basarab.dr. Serban Constantin, Prolocolul si ceremonialul diplomatic romanesc In vremea lui Neagoe Ba-

sarab.

La scsiunea Muzeului de istorie sf arheologie din Constanta, 21-22 octombrie 1971 :

dr. Olteanu Stefan, Vechi exploaldri miniere pe leritoriul Dobrogei.

La sesiunca Locul Tirgovistei In istoria si cultura poporului roman" (Tirgoviste, 23-24octombrie 1971) :

Lehr Lia, Organizarca administrativa a orasului Tfrgoviste In secolele XVI XVII.dr. Olteanu Stefan, Locul orasului Tfrgoviste In contextul dezvoltdrii producliei mestesugaresti

medievale din Tara Romeineascd.dr. Serban Constantin, inedile despre manufaclura de dicta din Tirgoviste de la sfirsitul sec.

XVIII.dr. Berindei Dan, Resedinfe domnesti din Tara Romdneascd (secolele XIV XVI).

La simpozionul Moldova si Orientul" organizat la Iasi, la 20-21 noiembrie 1971 :

dr. doc. Alexandrescu Dersca-Bulgaru M. M., Orientul fn concepfia istoried a lui N. lorga.Gonta Al. I., .$lefan cel Mare si Hoarda de Aur.

dr. Decei Aurel, Problema cafelei Mute de logoratul Mau la Istanbul.

La sesiunea stiinSilica Secolul XVI si renasterca romaneasca" (Rosiorii de Vede, 26noiembrie 1971) :

*

*

*

*

.Ffiri

*

www.dacoromanica.ro

364 VIATA $TIINTEFICA 40

dr. $erb an Constantin, Protocolul si cercmonialul diplomatic la Curtea lui Ncagoe Bas arab.Gonta I. Alexandru, Relafille cullurale dintre Moldova si Tara Romdneascd In sec. al XV I-lea.

La sesiunea stiintIfica organizatii Intre 2-4 decembrie 1971 cu ocazia sernicentenaruluiMuzeului de istorie a municipiului Bucuresti (1921-1971) :

dr. Olteanu $tetan, Producfia mestesugdreascd bucuresteand in contestul economiei medievale aVIM Romanesti.

dr. Serban Constantin, Rolul Bucurestilor In formarea cullurii ordsenesti in evul mediu.dr. Demeny Ludovic, Prima liparnifa bucuresteardi in secolul al XV I-lea.dr. Berindei Dan, Miscarea revolufionard din 1821 la Bucuresti.Udrea Traian, Pregatirea st desidsurarea insurectiei armate din august 1911 la Bucuresti.

Alle comunicari :

dr. Netea Vasile, Ce a fost miscarea memorandistd din Transilvania. Cauzele, desfdsurarea stprocesul ei (la Societatea de stiin(e istorice, Bucuresti, 12 ianuarie 1971).

dr. Decei Aurel, Lucretrile istorice ale lui Teruman Osman Aga din Timisoara priviloare to Banal(Timisoara).

dr. Suciu Ion D., Bandienii si Con-tuna dirt Paris (Lugoj).

dr. Suciu Ion D., Actualilalea lui Vincenfiu Babe; (Timisoara, 30 mai 1971).

Anexa II a lost tntocmita de loan Chiper.

SEMICENTENARUL MUZEULUI DE ISTORIE AMUNICIPIULUI RUMMEST'

Cu prilejul aniversarii a 50 de ani de la Infiintarea Muzeului de istorie a municipiuluiBucuresti In zilele de 2-4 decembrie 1971 a avut loc o sesiune stiintifica cu tema RolulBucurestilor In istoria nationals" si alte manifestari ocazionate de aceasta aniversare.

Activitatea desfasurata de aceasta institutie In cele cinci decenii de existenta a fostevocata de prof. Petre Dache, directorul muzeului.

Colectivul de cercetatori si specialist' ai Muzeului de istorie a municipiului Bucurestia fost felicitat cu aceasta ocazie de prof. univ. Stefan 1.efanescu, presedintele Sectiei de istoriesi arheologie a Academie' de *tiinte Sociale si Politice, prof. Ion Gh. Borca, vicepresedinteal Comitetului Executiv at Consiliului popular al municipiului Bucuresti, prof. Iulian Anto-nescu, directorul Directiei muzeelor din Consiliul cullurii si educalici socialiste, prof. dr. Flo-rian Georgescu, directorul Muzeului de istorie a Republicii Socialiste Romania, conf. dr. Ha-drian Daicoviciu, director adjunct stiintific al Muzeului de istorie a Transilvanici, si prof.

ift;

www.dacoromanica.ro

41 VIATA TriNTIFICA 365

Alum Saceanu, presedintele Comitetului de culture si educatie socialists al municipiului Bucu-resti.

In acecasi zi, In prezenta unei numeroase asistente, a Post inaugurate expozitia jubiliarrtMuzeul de istorie a municipiului Bucuresti la a 50-a aniversare" In care sint prezentateaspecte din activitatea colectivului muzeului, ca si un numar de picse istorice achizitionateIn ultimii ani.

Prezentarea comunicarilor stiintifice urmate de discutii a fost organizatil pe sectii :sectia I de istorie veche si medie si sectia a II-a de istorie moderns si contemporana.

La sectia I an lost prezentate urmatoarele comunicari : Importanla cercetarilor arheo-logice bucurestene din perioada 1923 1948 de Dinu V. Rosetti ; Descoperiri arheologice innecropola neolitica de la Cernica de prof. dr. doe. Gh. Cantacuzino si C. Fedorovici (Iasi) ;Figurinele antropomorfe descoperite la Dudesti de dr. Eugen Comsa ; Contribuyi la cunoastereaepocii bronzului in ceiitrul Cimpiei Romane de Sebastian Morintz, Done Serbanescu, BarbuIonescu (Oltenita); Vestigii getice cercetate la Bucuresti de Mioara Turcu ; Unele descoperirimonetare antice si rolul Bucurestilor In epoca geto-romans de prof. dr. Bucur Mitrea ; Untezaur de monede thasiene descoperit recent la Bucuresti de Maria Cojocarescu ; Centre meste-sugaresti din sec. V VI VII to Bucuresti de Victor Teodorescu (Ploiesti); Dezvollarea cerce-tarilor arheologice medievale la Bucuresti in anii 1953 1971 de Panait I. Panait ; Producliamestesugoreasca bucuresteana in contextul economiei medievale a pith Romcinesti de dr. StefanOlteanu ; Rolul Bucurestilor in formarea culturii orasenesti in evul media de dr. Constantin Serban ;Prima liparnifii bucuresteanii in sec. at XV I-lea de dr. Ludovic Demeny ; Orasul Bucuresti incadrul polilicii balcanice a lui Serban Cantacuzino de Radu Ciobanu ; Medicina in programul deinv'alamint at Academiei dornnesti de la Sf. Sava de dr. Nicolae Viltrtmanu ; Elnografie bucuresteaniiin sec. at XV III-lea de prof. univ. Aurelian Sacerdoteanu ; Cum am scris Istoria Bucurestilor"de prof. dr. doe. C. C. Giurescu ; Cartea bucuresteana din sec. at XV III-lea in satele transit-vanene de Ioana Cristache Panait ; Locul Manastirii Chiajna in arhitectura celei de-a doua jumalaya sec. at XV II I-lea din Cimpia Romcina de Aristide tefanescu ; Tineri bucuresteni aflalila studii in strainatate in prima jumatate a sec. al XIX-lea de Maria Stan ; Rolul Bucuresti-lor in procesul treccrii TOM Romanesti de la feudalism la capitalism de Liviu tefanescu ;illiscarea revoluyonara din 1821 la Bucuresti de dr. Dan Berindei ; Bucurestii si studenliitransilvaneni din strainalate de prof. dr. doc. Ion Ionascu ; Xavier Villacrosse, arhilect atBucurestilor (1837 1855) de Margareta Savin si Cristina Dinu ; Golestii in istoria Bucurestilorde Vasile Novae.

La sectia a II-a au Post prezentate urmatoarele comunicari : Bucurestii si Iasii inlapin pentru unirc de Maria Huminic-Teclean (Iasi) ; Struc(ura sociala a populayei bucurestenein a doua jumatate a sec. of XI X-lea de Stefan lonescu, Marturii ale Bucurestiului revolu-lionar de Aurel Dutu ; Rebut politic at Bucurestilor in lupta pentru deseivirsirea statuluiunitarroman de Aurelia Bunea (Cluj) ; Bucuresti important centru de sprijin a luptei popoarelor dinBalcani (1875-1877) de dr. Nicolae Ciachir ; Semnificalia recensamintului din 1878 la Bucu-resti de Alexandru D. Petrescu ; Tipografii folosite de miscarea socialist?" din Bucuresti ina doua jumatate a sec. at X X-lea de Victoria Roman ; Traditille Comunei din Paris in organiza-yile muncitoresti bucareslene pins la crearea P.C.R. de dr. Nicolae Copoiu ; Contribuya organi-zatiilor nuincitoresti din Bucuresti la afirmarea luplei proletariatului din Romania in anii 1899-1902 de dr. Ion Tacos ; &o/i si dascalt la Bucuresti in primele cloud decenii ale sec. XX deprof. univ. Mauriciu Kandel ; Socialistii bucuresteni in fruntea luptei pentru faurirea partiduluiconsecvcnt revolulionar in Romania Quite 1919 ianuarie 1920) de Gheorghe Comlosan (Timi-soara) ; ilIiscarea socialithi din Bucuresti, factor activ in lupin pentru crearea Partidului Comu-

www.dacoromanica.ro


nisi Roman de dr. Gheorghe tine; Opinia publics bucuresteana fa(d de procesul din Dea lulSpirit de dr. Marin C. Stanescu ; Universitafile de vara ale bucurestenilor de Frasin MunteanuRimnic (Wenn de Munte); Bucuresti capilald a luplelor proletariatului din Romania (1923-1933) de Nicolae Gh. Munteanu ; Activitatea Organizafiei Bucuresti a P.C.R. oglindita in Muzculde istorie a parlidului comunist, a miscarii revolutionare st democratice din Romania de Elisa-beta Ionita ; Urbanislica in concepfia P.C.R. (1921 1944) de Alexandru Mih5ileanu ; Bucuresti

centrul-pivol at miscarit antifasciste din Romania de dr. Gheorghe I. lonita ; Bucuresti cen-tru at miscarii de solidaritate internafionald a proletariatului roman (1921 -1939) de dr. IonBabici ; Local Bucurestilor in cadrul framintarilor politice din Romania in ajunul celui de-aldoilea rdzboi mondial de Ana Bene ; Pregatirea si desfasurarea insureefiei armate din august1944 la Bucuresti de Traian Udrea ; Insureclia nationala antifascista dirt Bucuresti oglinditafn documenlele germane ale vremii de dr. Dumitru Tutu ; Lupla maselor populare bucurestenesub conducerea P.C.R. pentru instaurarea guvernului democrat popular (6 martie 1945) de dr.Petru Bunta, George Protopopescu (Cluj); 6 Martie 1945 in Bucuresti de Alexandru Cebuc ;Dezvoltarea induslriei in cartierul Regie Basarab de Gheorghe Vasilescu ; Organizalia deBucuresti a P.C.R. In primii ani ai revoluyei populate (1944 -1947) de Gheorghe Tutui ;Clasa muncitoare bucuresteana si evolulia ei in anii constructiet socialisle de Nicolae Ionel ;Rolul intelectualitatii bucurestene In propagarea stiinfei si culturii In anii socialismului de GelcuMaksutovici; Dezvoltarea urbanistied a capitalei in anii socialismului de arh. Traian Stanescu ;Contribulia oamenilor muncii din capitald la realizarile remarcabile obfinule de poporul roman,sub conducerea parlidului, in anii constructiel socialisle de Olimpiu Popescu si dr. Iulian Cirtina.

AL DOILEA SIMPOZION NATIONAL DIN ISTORIAAGRICTILTURII IN ROMANIA"

In zilele de 5 -7 noiembrie 1971 s-au desfAsurat la Iasi lucrarile celui de-al doilea simpo-zion national Din istoria agriculturii in Romania, organizat de Institutul de istorie si arheologieA. D. Xenopol".

Simpozionul s-a bucurat de participarea unor cercetatori din domenii de activitate care,prin natura profilului tor, au leglturi directe sau contingente cu studiul istoriei agrare istorici,economisti, juristi, etnografi, muzeografi, agronomi. Acest fapt, precum si numilrul mare decomuniciiri 93 In total au Meat posibilA abordarea unor aspectc variate ale evolutici agri-culturii romAnesti.

In sedinta de deschidere au fost prezentate un numar de cinci comuniciiri de interes mailarg, tritre care amintim : I. Corfus, Melode si probleme fn cercetarea islorici agrare ; St. Olteanu,Sensul si semnificafia indelelnicirilor agrare in trecutul poporului roman ; V. Livcanu, Aplicareamatematicii la istoria retafiilor agrare. Apoi, lucrarile s-au desfAsurat pe patru sectii : I Istorievcche si medic ; II Istorie moderns ; III Istorie contemporana ; IV Istoriografie,etnografie, muzeografie.

Comunic5rile privind istoria agriculturii In epocile strAveche si veche au tratat difcritcaspecte ale principalelor ocupatii agricole ale populat.iilor autohtone, pe baza milrturiilor decultura materiala descoperite. 0 preocupare deosebita a dovcdit-o problema aparitiei agriculturiica o ocupatie economics de bazA a societAtii omenesti (V. Boroneant, Inceputul cultivariipamintului in zona Porfitor de Fier si M. Circiumaru, Analiza poicnied privind Inceputul culti-

www.dacoromanica.ro


varii plantelor in zona Por lilor de Fier), precum si cea a progreselor ulterioare Inregistrate, fieprin diversificarea ocupatiilor agricole, fie prin perfectionarea uneltelor (Marilena si AdrianFlorescu, Unelle agricole pe leritoriul Moldovei in mileniile III f i II i.e.n., si M. Petrescu-Dirnbc-vita, Secerea de bronz, ca unealla pentru agricultura). S-au comunicat, de asemenea, rezultatelecele mai noi ale cercetarilor arheologice privind ocupatiile agricole ale geto-dacilor (Silvia Teo-dor, Descoperiri de unelle dacice pe leriloriul Moldovei), precum si cele din epoca provincialA(N. Gostar, 0 scena agricola pe Columna lui Traian).

Un interes aparte 1-a prezentat, prin problema ridicata, comunicarea lui C. Pop, Formeleproprielatii agrare in Dacia Traiand, In care se analizeaza principalele categorii de proprie-tari si evolutia transformarilor In modul de stapinire asupra pamintului.

Comunicarile referitoare la istoria agriculturii din evul mediu prezintA o multitudine deaspecte, limitate insil, fie tematic, fie cronologic, In care o pondere relativ Insemnata o aucele care abordeaza cultura cerealelor, a vitei de vie si a altor plante (C. erban, Dateprivind productia de cereals din Tara Romcineasca in secolul al XV III-lea ; Al. Pap-Antal, Culluraplantelor agricole in scaunul Mures in lumina conscriptiei din anul 1722 ; T. Mateescu, Culluravilei de vie in Dobrogea in limpul stapinirii olomane; T. Groza, Contributii la istoria pomiculturiidin bazinul Falticeni).

Un alt grup de comunicAri urmaresc, pe perioade care variazA de la unul la clteva secole,principalele aspecte ale evolutiei agriculturii din anumite zone ale tArii (L. Ursutiu, Agriculturadomeniului Gurghiu In secolul at XV II-lea ; D. Ciurea, Contribufit la problema practicii agri-culturii in Moldova In secolul at XV III-lea).

In general, tematica de istorie medie a simpozionului a dovedit o preocupare mai intensapentru problematica agriculturii din Transilvania si mai redusa pentru Moldova si Tara Roma-neascA.

Reflectind dezvoltarca agriculturii In perioada ortnduirii capitaliste, comunicArile sectieide istorie moderns abordeazA, pe lingo. o serie de teme cu subiecte similare celor tratate siIn sectia I, aspecte noi, generate de angrenarea acestei ramuri de productie pe fAgasul capita-lismului industrializarea produselor agricole (N. Niculescu, Aspecte privind dezvoltarea industricide pretucrare a cerealelor din Romania; D. Puzdrea, Elemente privind istoria uleiurilor vegetatein Romania ; V. Rotaru 51 Emilia Joita, Industria zaharului in Romania), finantarea agriculturii(A. Losonti si V. M. Ungureanu, Sursele de finantare si de creditare a agriculturii in perioadadezvoltorii capitalismului in Transilvania) si allele.

In cadrul sectiei an precumpAnit subiectele de istorie agrara din perioada de Inceput acapitalismului (Al. Gonta, Productia de cereale in Moldova intre anti 1812 f i 1821 st furnituriledalorale Inallei Porfi ; C. Istrati, Probleme ale agriculturii din Moldova in preajma RegulamentuluiOrganic ; Gh. Platon, Orient area domeniului feudal in Moldova in vremea Regulamentului Organic ;S. Columbeanu, Unele observatii privind importanta pacturilor In economia romaneascii (secolulat XVIII-lea prima jumatate a secolului at XIX-lea; C. Hristea, Nivelul tchnic at apiculluriiromonesti in secolele at XVII I-lea si at XI X-lea, ref lectat in publicayi romcinesti si straine).

0 serie de aspecte ale problemei agrare slnt abordate In comunicilrile referitoare la sta-diul problemei agrare la un moment dat (Elena Gheran, Aspectul agrar at revoluliel de la 1848in Transilvania) sau Intr-o anumitA perioada (Marilena Uliescu, Curente economice si socialecare au influentat opera de legiferare agrara in perioada 1864 - 1938), la relatiile agrare (IoanaConstantinescu, Aspecte ale relatillor agrare In perioada de descompunere a feudalismului in Mol-dova si Tara Romaneasca. Scutelnicii si poslusnicii in economia domeniului feudal), la legislatiaagrara (V. Rusu, Din legisla!ia agrard a rcgimului burghezo-mosieresc), dar ele nu lipsesc, deliIi se acordA o pondere mai redusa, nici din celelalte comunicarl care urmAresc evolutia generalsa agriculturii romftnesti.

Sectia de istorie contemporana a grupat la uu loc, intr-o proportie mai mare decit cele-lalte, pe istorici, economisti, juristi si agronomi. Majoritatea comunicarilor au avut In vedere

www.dacoromanica.ro

368 VIATA STIINTIFICA 41

subiecte de interes national (V. Bozga, Criza agrard interbelicd in Romcinia, 1928 1939; A. Pri-cop, Reforma agrard din 1921 oglindild in documenle diplomalice belgiene; I. Saizu, Evo lufia agri-culturii in Romania iiilre 1922 si 1928; I. Bold, Evolulia ideii de integrare verticald in agriculturdromaneasci I; M. Trandafirescu, Momente din istoria asigurdrilor agricole in Roninia). 0 atentiespecials este acordata problemei agrare din tam noastra si diverselor solutii propuse sau !neer-cate pentru solutionarea ei (I. Agrigoroaiei, Parlidele polilice si problemele agriculturii rorncinestiin perioada 1918 -1921; Gh. I. Ionita, Ce vrem?" un inleresant program agrar al Frontuluiplugarilor; Tr. Udrea, Problema agrard in viziunea parlidelor polilice in perioada 1940-1945;Elena Zaharia, Lupta de idci privind rezolvarea problemei agrare in Romania in prima elapil arevolutiei populare).

Teinatica sectici pune In lumina, totodata, interesul manifestat de cercetatori, In specialde agronomi, pentru studiul unor initiative valoroase din trecutul apropiat, facute pe liniaameliorarii solului (C. V. Oprea, A. Onu, A. Cirnaru, Evolutia agriculturii din CimpiaTisci in raport cu dezvollarca lucrdrilor de imbunalcifiri funciare; V. Blidaru, Concepfii si realizdriin lehnica hidroameliorativd romand; I. Z. Lupe, Contribulie la istoria cullurilor foresliere de pro-lecfie a cimpului din Romania).

In fine, la sectia de Istoriografie, etnografie, muzeografie, accentul a cazut pc comu-nicarile care au urmarit activitatea unor personalitati din Romania In raport nemijlocit cu agri-cultura (I. Berceanu, Ion lonescu de la Brad, precursor al fli inlet conducerii productiei in agri-culturd; V. Bulgaru, G. D. Creangd statistician agrar-social si influenta sa asupra reformetagrare din 1921; Sonea, Gindirea cooperatista si ideile agronomice inaintate ale lui EugenBrole; V. Florea, Situafia perspeclivele salului romanesc in conceplia lui Virgil Madgearu).Lucrarile de etnografie (Georgeta Moraru-Popa, Plugul de lemn pe teritoriul Romdniei la sfirsitulsecolului at XIX-lea i in prima fumatate a secolului al XX-lea; A. Badea, Contribufii la cu-noasterea tipurilor vechi de unelle si a procedeelor de lucru in prelucrarea solului in zona Muresuluisuperior si in Cimpia Transilvaniei; N. Dunare, Forme traditionale de agriculturd in Tara Birsci)si cele de istoriografie Elisabeta Ionics, Problema agrard in perioada interbelicd oglindild inMuzeul de istorie a partidului comunist, a miscarii revolulionare democralice din Romania),ofera unele precizari not cu privire la unelte, la practica agricola si chiar la evolutia agriculturii.

Discutiile au reliefat, Intre altele, necesitatea Intreprinderii unor cercetari interdisci-plinare mai largi, care sa contribuie la Imbunatatirea continutului cercetarilor de istorie agrara,si concluzia ca studiul evolutiei agriculturii este capabil sa ofere unele solutii pentru agriculturaactuala.

Simpozionul s-a dovedit util prin faptul ca a prilejuit o confruntare de opinii a cerceta-torilor de diferite specialitati. 0 astfel de confruntare a facut posibila cunoasterea unor problemespeciale privind aceleasi aspecte ale dezvoltarii agriculturii In regiuni diferite ale 'aril, din celemai vechi timpuri pina In zilele noastre.

D. $andru

AL TREILEA CONGRES INTERNATIONAL DE STUDII CRETANE

1. SEAINIFICATIA ISTORIC.1 A CONGRESULUI

Cu o Indreptatita mindrie nationals, folosind colaborarca stiintifica internationals,poporul grec evoca din cinci In cinci ani trecutul sau istorie legal de insula Greta. Prin civili-

$t.

i

ft

www.dacoromanica.ro

45 V]ATA 369

zalla ei straveche, Greta a exercitat timp de aproape trei inilenii influente pozitive asupra po-poarelor din bazinul Marii Mediterane. In evul mediu si In epoca moderns, populatia Cretei s-aimpus atentiei omenirii prin eroica ei rezistenta Impotriva dominatiilor straine. Cercetarile arheo-logice, istorice si lingvistice efectuate cu privire la civilizatia cretana pun intr-o lumina nouninsemnatatea Cretci Ca regiune si centru de istorie universals. Interesul manifestat de numerosisavanti straini rata de civilizatia cretana antics si medievala a Indemnat pe oamenii de stiintadin Grecia sa organizeze In septembrie 1961 la Haraclion, In Greta, primul Congres internationalde studii cretane. Gel de-al doilea Congres a avut loc In aprilie 1966 In orasul Canea, iar In17-24 septembrie 1971 s-a tinut la Rhethymnon cel de-al treilea Congres.

Manifestarile stiintifice Internationale legate de istoria si civilizatia Cretei reflects con-ceptia dupa care se calauzeste In prezent statul grec de a mentine vechea cultura greaca Inatentia opiniei publice mondiale. Grecii se strilduiesc sa faca si pe aceasta cale cunoscut aportulfor istoric in patrimoniul culturii universale. Costul calatoriei, cazarea si masa, receptiile siexcursiile au fost oferite In mod gratuit tuturor participantilor la aceste congrese.

La cel de-al treilea Congres international de studii cretane au participat peste 150 de oa-meni de stiinta arheologi, istorici, lingvisti, folcloristi, juristi, economisti din 18 tari. Au fostreprczentate : Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Canada, Cipru, Elvetia, Franta, Republica Fede-rala a Germanici, Grecia, Israel, Italia, Iugoslavia, Liban, Olanda, Romania, Statele Unite aleAmericii de Nord, Suedia. Presedinte al congresului a fost profesorul Gheorghios Kourmoulisde la Universitatea din Atena, cunoscut lingvist si folclorist, originar din Creta. Secretar generalal congresului a fost prof. Manousos Manousakas, medievist de la Universitatea din Tesalonic,director al Institutului grec din Venetia.

Primul vicepresedinte al guvernului, Stylianos Pattakos, a deschis lucrarile congresuluiIn ziva de 18 septembrie 1971 printr-o ampla cuvintare, relevind valoarea istorica a culturiicretane, numele marilor invatati greci originari din Greta si luptele populatiei din Greta impo-triva ocupantilor straini. Cretanii s-a exprimat vicepresedintele guvernului grec au fostprimii oameni care au introdus In istoria universals conceptul de libertate si de organizarepolitica", pentru ca mult mai tlrziu, Isokratis, crainicul unificarii politice a tuturor grecilor, saspuna : Cetatile-state se intemeiaza bine nu pe baza decretelor, ci pe baza moravurilor"(ziarul local Vima", nr. 7 976 din 19 septembrie 1971). Au rostit apoi cuvintari introductivepresedintele si secretarul general al congresului, dupa care delegatii universitatilor si ai societa-1 ilor stiintifice din Grecia si reprezentantii congresistilor straini au prezentat salutul tor.

Ziarele locale din Rhethymnon au publicat articole speciale In intimpinarea acestuicongres si dad de scams privitoare la desfasurarea lucrarilor. Sub semnatura lui Mihail Papa-dakis, in articolul sau Bine ati venil, ziarul Kritiki Epitheorisis" (Revista cretana), nr. 7 723din 18 septembrie 1971, publics o caracterizare generals a civilizatiei actuale.

2. DESFASURAREA CONGRESULUI

Doua comunicari au fost prezentate in sedintele plenare. Profesorul Gheorghios Kour-moulis, presedintele congresului, a vorbit In ziva de 19 septembrie la Manastirea Arkadi despreProclamarea independentei Crelei, iar profesorul Manousos Manousakas, secretar general, aprezentat In aceeasi zi la Rhetymnon comunicarea Probleme si cerceteiri priviloare la insula Gretasub dominatia venefiand. Luerarile congresului s-au desfasurat In trei sectii. Comunicarile anavut In general ca obiect cercetarile proprii ale participantilor, privind inceputurile si dezvoltareaculturii cretane ca forma originals a culturii universale, precum si expuneri de date notreferitoare la istoria medic, moderns si conlemporana a Cretci, cu relevarea rolului acesteia In

LUCRIRILOR

§amf.erpreiCA

www.dacoromanica.ro

370 VIATA *TIINTIFICA 46

istoria universals, data fiind dezvoltarca ei proprie in cursul secolelor. Numeroase au fost comuni-cArile lntemeiate pe descoperirile arheologice si pe cercetilrile de arhivil.

In Seefia de preistorie si istorie (allied au fost prezentate si dezbatute comunicarile refe-ritoare la epoca neolitica (5000-3000 1.e.n.), civilizatia minoica (3000-1150 1.e.n.), epocagreaca (1150-72 1.e.n.) si epoca romans (72 1.e.n. 395). Au fost pusc In lumina importantedescoperiri de inscriptii, ceramica si monedcle cretane. Au retinut atentia participantilor, Intrealtele, expunerile prezentate de : istoricul cipriot Theodoros Papadopoullos (Problemelc antra-pologice ale civilizaliei minoice), istoricul grec Gheorghios Korres (Supravietuirile artei minoice),profesorul englez John Chadwick (Relaliile dinlre Knossos ;i celelalle stravechi afezari din Greta),lingvistul bulgar Vladimir Gheorghiev (Cele lrei stratua toponinzice ale Cretei vechi). Au fost, deasemenca, apreciate comunicarile prezentate de academicianul grec Anastasios Orlandos(Relatiile cela(ii Paros cu Greta in epoca elenistica), profesorul englez Joseph Tritsch (Justiliaregelui Minos), Peter Warren, directorul britanice de arheologie din Atena (Vechi a;ezaricretane anterioare epocii palatelor minoice), profesoara Adelina Piatkowshi din Romania (Rezis-ten(a creland Impotriva cuceririi romane comentala de Dion Cassius : 72-67 i.e.n.).

In Sectia de istorie medic si bizantina au fost prezentate comunicari privind istoria CreteiIncepind din anul 395: perioada bizantina, cucerirea araba, dominatia venetiana (1201-1669)si ocupatia turca (1669-1821). Au fost relevate not stiri istorice din arhivele italiene, grecestisi romanesti cu privire la Greta, precum si activitatea unor personalitati cretane In Virile dinOccident si din sud-estul Europei. Au fost dezbatute mai cu seams expunerile prezentate de :cercetatorul grec Panaghiotis Nikolopoulos (Manuscrise patrislice aflate in Greta), profesorulItalian Mario Vitti (Inflorirea literaturit cretane in secolele XVI XV II), profesorul francezFreddy Thiriet (Orawl Rhethymnon si districtul sou in secolul at XV-lca), arheologul americanGeorge Miles (Slipaturi in Heraclion privind epoca medievala), istoricul grec Hristu Patrinelis(Negustori cretani in Moldova si Polonia to finele secolului at XV-lea), cercetatorul cipriot KostasKyrris (Cretani participanli la cucerirea Mexicului), medievistul grec Manousos Manousakas(Invalatul cretan Daniil Fourlanos din secolul at XVI -lea).

Comunicarile congresistilor romani an retina In mod deosebit atenlia istoricilor dinaceastA sectie. Profesorul D. M. Pippidi a prezentat comunicarea intitulata Constantin Korniak-tos, om de afaceri cretan din secolul al XVI -lea, precum si comunicarca lui Andrei D. Pippidi,Un cretan din Rhethymnon in armata lui Mihai Viteazul. Eugen Stilnescu a vorbit despre Poe-mul cretanului Gheorghios Palamed Inchinat Itzi Mihai Viteazul. Comunicarea lui GheorglieCron(. s-a intitulat Patriarhul ecumenic Athanasios Palellaros In Moldova 1612 - 1654). Maria-AnaMusicescu a prezentat Piclura romdncascd din secolele XV I XVII si rela(iile ei cu scoalacrelana. Ariadna Camariano-Cioran a vorbit despre Manuscrisele lui Gherasim Vlahos din Gretafn Biblioteca Academiei Republicii Socialiste Romdnia.

In Sectia de istorie moderns si contemporana an fost dezbatute mai ales comuniciirilereferitoare la rolul Cretei In luptele pentru independenta politica a poporului grec. Au retinaatentia participantilor expunerile prezentate de : istoricul grec Ioannis Vasdravellis ($tiridespre Greta din arhivele turceqli ale Macedoniei), profesorul iugoslav Dimitrie Djordjevici (Ecoulrascoalei cretane din 1866 in Serbia), istoricul grec Vasileios Sfyroeras (Perioada modernd a Creleiin arhiva Societalii de istorie ;i etnologie), lingvistul grec Gheorghios Kourmoulis (Vechi namede familie din regiunea Rhethymnon), cercetatoarea libaneza Sylvia Agemian (Mihail Polychronis,pictor cretan in Siria la inceputul secolului al XI X-lea), lingvistul grec Dikaios Vaghiakakos(Elemente de limbo si folclor in Greta si Mani), folcloristul grec Dimitrios Qikonomidis (IeremiaKakavelas in traditia orals a poporului grec). A fost citita, In absenta au torului, comunicarca luiNestor Camariano despre Scrierile grecesti din Romdnia priviloare la ltzpla de eliberare a Crelei.Lucrarile din aceasta sectie s-au Inchciat cu comunicarca generalului grec Ioannis Alexakisintitulata Greta in primal ra zboi mondial (1914 1918).

Sco/ii

www.dacoromanica.ro

47 VIATA 371

Comunicarile prezentate in ccle trei scctii ale congresului s-au caracterizat prin efortulautorilor de a pune In lumina aspectele necunoscute ale trecutului istoric al Cretei, relatiilepoporului grec din Creta cu celelalte popoare si larga rilspIndire a culturii grecesti prin mijlocireaCretei In diferitc tad, Incepind din antichitate pins In timpurile actuale. Congresistii romaniau participat la dezbaterca inultor probleme In sedintele de lucru ale sectiilor. Profesorul D.M.Pippidi a fost invitat sa prezideze sedinta Sectiei de istorie medie din dupa-amiaza zilei de 22septembrie, iar Gheorghe Cront a fost invitat sa prezideze sedinta Sectiei de istorie moderns dindimineata zilei de 20 septembrie, precum si sedinta Sectiei de istorie medic din dimineata zileide 22 septembric.

Convorbirile cu Invatatii straini au Inlesnit congresistilor romani fecunde schimburi deopinii. Confrunt area conceptiilor istorice de pe pozitii metodologice diferite a fost pentru congre-sisti un prilej de cunoastere reciproca si de verificare utila a valorii propriilor for cercetari. Con-fruntati cu progresul actual al culturii universale, partea viabila din operele de cultura ale Gre-cici antice si ale Bizantului reflects permanenta prcocupare a omului de pretutindeni de a luptapentru propria sa libertatc si pentru propria sa patrie, Impotriva opresiunii sociale si Impotrivadominatiilor straine. Acest profund adevar istoric uneste pc Invatatii de pretutindeni.

Yn programul congresului au mai figurat vizite si excursii edificatoare In diferite regiuniale Cretei. Congresistii au vizitat sate si orase cretane, manastiri istorice, muzeele de arheologiedin Canea si Heraclion, precum si importantele vestigii ale civilizatiei minoice din Tylissos.

Sedinta plenara pentru Incheicrea lucrarilor congresului a avut Joe In ziva de 25 sep-tembrie In orasul Heraclion. S-au facut in aceasta sedinta propuneri pentru Infiintarea uneluniversitati in Creta, pentru organizarca unui muzeu de antropologie, pentru publicarea docu-mentclor din arhivele Venctiei, pentru constituirea unui Centru de cercetari toponomastice. Yncuvintarea sa, Stylianos Pattakos, primul vicepresedinte al guvernului grec, a relevat importantacongresului ca manifestare stiintifica de cooperare internationala. S-a hotarlt ca viitorul congresinternational de studii cretane sa aiba loc peste duct ani, in orasul Aghios Nikolaos. Comunica-rile prezentate In sectiile congresului vor fi publicate de catre Comitetul de organizare din Creta.

Congresul international de studii cretane dovedeste ca oamenii de stiinta de pretutindenigasesc In temele istorici universale nu numai stimulente pentru cercetarile for privitoare la fon-dul comun al culturii umane, ci si indemnuri proprii pentru a promova In tarile for spiritul decolaborare stiintifica internationals si de Intelegere Intre popoare.

Gh. Cron!

SIMPOZIONUL INTERNATIONAL AL ISTORICILOR DREPTU-LITIDIN TARILE SUD-ESTULUI EUROPEI

(Belgrad, 1 §i 2 noiembrie 1971)

I. METODA COAIPARATIVI. IN CERCETAREA DREPTULUI CONSUETUDINAR

Tema centrals a simpozionului a fost Drcplul consucludinar si aulonomiile locale to Balcani§i in Wile fnvecinale. Participantii la aceasta manifestare stiintifica internationala au aratatca istoricii dreptului au In prezent importanta sarcina de a pune in lumina atit adevarurile

3TIPITIPIcA

3r.

www.dacoromanica.ro

372 VIATA TnNTIFICA 43

esentiale ale istoriei, cit principille generale ale dreptului dupe care s-a calauzit viata social3 $ipolitica a popoarelor lor. Cu tot caracterul sau regional si etnic, conditionat de specificul de viatajuridical al fiecarui popor, dreptul consuetudinar se dovedeste a fi avut trasaturi internationa-le, constituind o parte din fondul comun de viata social supus legilor generale ale dezvoltariiistorice a popoarelor.

Cercetatorii mai vechi, care au studiat dreptul consuetudinar al popoarelor lor, au sta-r uit asupra caracterelor regionale etnice ale vechilor institutii juridice. Cltiva au relevatunele influente $i Imprumuturi straine, fare a face Irma cercetari aprofundate asupra continutuluicomun al vechilor institutii de drept consuetudinar. In ultimul timp, de buns seam's Indemnati $ide succesul stiintific al studiilor Intemciate pe conceptia materialists a istoriei, cercetatoriidreptului vechi se straduiesc sal examineze trecutul juridic al popoarelor lor, folosind $i metodacomparative In lucrarile lor.

Comunicarile prezentate dezbaterile care au avut loc in Simpozionul de la Beigradreflects preocuparea istoricilor dreptului de a asigura cercetarilor lor, prin metoda comparative,un orizont international. In multe comunicari au fost relevate fie influentele reciproce, fieImprumuturile unilaterale efectuate Intre popoarele din sud-estul Europei, In constituirca sidezvoltarea institutiilor lor bazate pe regulile dreptului nescris. Elementele de identitate gi celede analogie au fost explicate prin cooperarea pasnica a popoarelor, iar In anumite cazuriprin cuceririle militare, care au impus subordonarea politica a unor popoare fate de clasele domi-nante ale altor popoare.

Un stravechi continut tracic a fost recunoscut ca formlnd o parte din fondul istoric comunal popoarelor din sud-estul Europei. Acest fond stravechi, In strins contact cu lumca elenicii, afost apoi supus romanizarii. In cursul transfoi marilor etnografice care au avut loc ulterior,o parte din substratul comun s-a grecizat, alta s-a slavizat, iar alta a ramas romanica. Se recu-noaste ca, In acest lndelungat complicat proces istoric, dreptul consuctudinar nu a avutcaractere etnice exclusiviste imobile, ci a fost peste tot un drept comunicabil evolutivIn largul spatiu geografic al popoarelor din sud-estul Europei.

Cu un deosebit interes au fost discutate atit teza exclusivista privitoare la specificuloriginalitatea dreptului fiecarui popor, cit teza interactiunii formelor de viata juridical ale

popoarelor. S-a apreciat, totodatii, Ca studiul normelor de drept nu este temeinic dace nu seexamineaza aplicarea sau neaplicarea acestor norme In mediul social-politic al fiecarui popor.Multe lacune pot fi eliminate din propriile sale studii atunci dud cercetatorul examineazatrecutul juridic al poporului sau In raport cu institujiile corespunzatoare ale popoarelor Inveci-nate. Prin metoda comparative, cercetarile istorice cu privire la institutiile sociale,si politico Incepsal aiba caracter international. Acesta este principalul InvatamInt al simpozionului de la Belgrad.

II. DESFASURABEA SINIPOZIONULUI

Initiat si organizat de catre Comitetul interacademic pentru balcanologie si de catreInstitutul de studii balcanice al Academiei Sirbe de 3tiinte Arte, simpozionul a fost o rcu-niune de colaborare efectiva a istoricilor dreptului din tarile sud-estului Europe!. Au facutparte din comitetul de organizare case academicieni iugoslavi : Mehmed Begovici si VasaCiubrilovici din Beigrad, Branimir Gusici din Zagreb, Branislav Djurdjev din Sarajevo, FrancStele din Lyubljana si Mihail Petrusevski din Skopje. Secretar al simpozionului a fost cerceta-torul stiintific Dragoslav Antonievici.

Au luat parte la lucrari prezentlnd comunicari sau observatii asupra comunicarilor24 de iugoslavi, cinci greci, patru bulgari un roman, autorul prezentei expuneri. Lucrarile s-audesfasurat In dour sectii la sediul Academiei. 3edinta festive de deschidere a avut loc In dimi-

si

$i

si

si

si

I

i si

ft

si

LUCRIRILOR

si

si

www.dacoromanica.ro

99 VIATA 373

neata zilei de 1 noiembrie. In prezidiul acestei sedinte au luat loc pc ling reprezentantii Aca-demiei Sirbe si cite un reprezentant al tarilor participante la simpozion. Dupe academicianulVasa Ciubrilovici, directorul Institutului de studii balcanice, au rostit cuvinte de salut profe-sorul grec Charalambos Fragistas, delegatul roman si profesorul bulgar Mihail Andreev. S-acitit scrisoarea delegatului albanez, care nu a putut participa personal la lucrari.

Am ardtat in aceasta sedinta cd in Romania cercetarile privitoare la istoria dreptului seefectueaza in Academia de Still* Sociale si Politice si in universitatile din Bucuresti, Iasi siCluj, precizind ca grupul de cercetnori din Institutul de istorie N. Iorga" si cel din Institutulde studii sud-est europene au publicat importante izvoare si lucrdri istorico-juridice.

Cele cloud sectii ale simpozionului au tinut cite patru sedinte de comunicari. Textele rezu-mative ale comunicarilor, poligrafiate in limbile serbo-croatd si franceza, au fost difuzate parti-cipant.ilor in ajunul rcuniunii. In prima scdinta a sectiei I, prezidata de academicianul BranislavDjurdjev, au prezentat comunicari : 1. profesorul Borislav Blagojevici din Belgrad (11felodacomparative in sludiul dreptului consueludinar) ; 2. profesorul Mihail Andreev din Sofia (Dreptulconsueludinar al slavilor de sud si organizaliile lor de autogestiune in timpul dominaliet otomane);3. profesorul Mikolaos Pantazopoulos din Tesalonic (Obicciul element creator al dreptului neogrec).Asupra acestor comunicari au prezentat observatii academicianul B. Nedelkovici din Belgradsi delegatul roman.

In sectia a II-a, prima sedinta a fost prezidata de profesorul Charalambos Fragistas.Au prezentat comunicari : 1. academicianul Vasa Ciubrilovici (Societdlile patriarhale si dreplulfor consueludinar din Albania f t IIuntcncgru in evul mediu) ; 2. profesorul Sergij Vilfan din Lju-bljana (Autonomia si dreplul consucludinar la slavoni pincl la inceputul secolului al XX-lea);3. dr. Ante Marinovici, cercetator stiintific din Dubrovnik (Dreptul consueludinar ,si autonomiilein vcchea republicd a Dubrovnikului). Au urmat dezbateri si concluziile rostite de presedintelesedintei cu privire la interactiunea normclor juridice in trecutul popoarelor balcanice.

In cea de-a doua sedinta a sectiei I, prezidatd de profesorul Mihail Andreev, au prezentatcomunicari : 1. profesorul Gheorghe Grout (Institutia jurillorilor in Tara Romcineascd); 2. pro-fesoara Ljubinka Bogetici din Belgrad (Dreptul consuetudinar si autonomia pastorilor balcaniciin secolul al .X I X-lea fi la inccputul secolului al XX -lea) ; 3. profesorul Charalambos Papastathisdin Tesalonic (Biserica si dreptul consueludinar in Belcani in timpul dominaliei otomane); 4.a fost citit:i de catre delegatul roman, in absenta autorului, comunicarea lui Liviu Marcu,cercetator stiintific din Bucuresti (Obiceiurile juridice ca sistem normativ vicinal in Romdnia larincle secolului al X I X-lea $i inccputut cclui de-al X X-lea). In aceasta sedinta, MI% a fi fostinitial programat, a prezentat comunicarea sa si cercetatorul stiintific Doko Dokov din Sofia(Uncle obiceiuri juridice ale slavilor de sud). Asupra primei comunicari au exprimat apncieriprofesorii greci Ch. Fragistas si Const. Kerameus, iar cu privire la cea de-a treia academicianulVasa Ciubrilovici si profesorul N. Pantazopoulos.

In cea de-a doua sedinta a sectiei a If-a, prezidatil de academicianul Mehmed Begovicidin Belgrad, au prezentat comunicari : 1. Fani Milkova, cercetator stiintific din Sofia (Unclefunclit ale comunelor bulgare de (a fincle secolului al XIX-lea in raport cu dreptul consuetudinarbulgar si cu dreptul lure) ; 2. Maria Manolova, cercetator stiintific din Sofia (Situa(ia juridica acomunci bulgare la pride dominaliei otomane) ; 3. Mustafa Imamovici, docent universitar dinBelgrad (Comuncic rurale din Bosnia si Herlegovina in perioada 1878-1914). Au urmat discutii.Pre5edintele sedint.ei a relevat valoarea dreptului consuetudinar ca factor istoric al rezistenteipopoarclor sud-slave impotriva dominatiilor straine.

In cea de-a treia sedinta a sectiei I, prezidata de academicianul Vasa Ciubrilovici, auprezentat comunicdri : 1. academicianul Branislav Djurdjev din Sarajevo (Importanta Comile-lului muntenegrean in secolul al XV II-lea); 2. dr. Slavko Mijuskovici, cercetator stiintific dinKotor (Confreria marinarilor din [Color, pastratoarea norrnelor de drept consueludinar) ; 3. dr. Pe-tar Stojanovici, avocat din Titograd (Relefii ft influente reciproce mire dreplul consuetudinar fi

12 St. Lstorie 2

AbinNTIFIcA

www.dacoromanica.ro

374 VIATA sTrINTIFICA 50

legile din Montenegro). Dupa discutarea acestor comunicari, presedintele sedintei a scos In evi-denta faptul ca viata juridica a popoarelor sud-slave, reglementatd dupa normele dreptuluinescris, a contribuit la conservarea fiintei etnice a acestor popoare supuse dominatiei otomane.

In cea de-a treia sedinta a sectiei a II-a, prezidata de profesorul Gheorghe Cront, au pre-zentat comunicari : 1. profesorul Alexandar Hristov din Skopje (Crearea formelor de autonomicprin activitalea revolutionard din Macedonia la finele secolului al XIX-lea i ineeputul celuide-al XX-lea); 2. profesorul Hasan Kalesi din Pristina (Incercari turce$li de a revizot CodulLeka Dukadjini $i abolirea autonomiei triburilor albancze in secolul al XIX-lea); 3. dr. MohamedHadzijakici, cercetator stiintific din Sarajevo (Cileva tipuri de ora$e privilegiate in feudalismullure). Au urmat dezbateri cu aprecieri pozitive asupra celei de-a doua si celei de-a treia comunicari.

In cea de-a patra sedinta a sectiei I, prezidata de academicianul Diihail Petrusevski, auprezentat comunicari : 1. dr. Dragoljub Dragojlovici, cercetator stiintific din Belgrad (Instilu-((a colective la slavii din Balcani); 2. dr. Nikola Pavkovici, docent universitardin Belgrad (Geneza $i evolutia dreptului de preemfinne la slavii de sud) ; 3. dr. Dragoslav Anto-nievici, cercetator stiintific din Belgrad (Situafia persoanclor virstnice in dreptul consnetudinaral slavilor de Sud). Au prezentat observatii si aprecieri pozitive asupra acestor comunicari aca-demicianul Branislav Djurdjev, profesorul Mihail Amdreev si delegatul roman.

In cea de-a patra sedinta a sectiei a II-a, prezidata de profesorul Sergij Vilfan din Ljubl-jana, au prezentat comunicari : 1. dr. Ru2ica Guzina, profesoara la Universitatea din Belgrad(Reglemenlarea raporturilor de proprietate in Serbia pe baza dreptului consuctudinar in secolul alXI X-lca); 2. dr. Radomir Djurovici, profesor la Universitatea din Belgrad (Dreplul consueludi-nar relatiile agrare la popoarele iugoslave) ; 3. Vidak Vujacici, cercetator stiintific din Titograd(Mostenirea $i proprielatea in familia patriarhald din Montenegro). Dupa discutii, presedintelesedintei a conchis CA institutiile civile reglementate prin dreptul consuetudinar reprezinta formede viata juridica populara, care ilustreaza personalitatea istorica a popoarelor din Serbia siMontenegro.

In sedinta specials consacratA cooperarii istoricilor dreptului, convocata de directorulInstitutului de studii balcanice din Belgrad, academicianul Vasa Ciubrilovici a propus o tematicagenerald, care urmeaza sa fie comunicata In scris institutelor din Atena, Bucuresti, Sofia siTirana. Figureaza In aceasta tematica, Intre allele, problema administratillor locale din tdrilesud-estului Europei sub dominatia otomana, istoria bogomilismului In aceste tari, studiul istoricat pastoritului, cercetarca colectivA a arhivelor Athosului, editarea de reviste si lucrari in cola-borare. A fost oferit participantilor volumul al II-lea din publicatia Balcanica, anuar editat deInstitutul de studii balcanice din Belgrad.

Istoricii dreptului din tarile sud-estului Europei 1st lndreapta atentia sprc cercctarileinterdisciplinare, apreciaza utilitatea metodei comparative In studiul inslitu t iilor sociale, politicesi juridice ale popoarclor for si isi propun sa elaboreze In colaborare lucrari Intemeiatc pc docu-mentarea internationals a problemelor.

Gh. C.

SESTUNI DE COMUNICARI ORGANIZATE DECOMITETELE DE CULTURA I EDUCATIE SOCIALISTA

JUDETENE

Pe linia manifestarilor culturale menite sa evoce pagini din trecutul glorios at poporuluiroman si sa cinsteasca memoria lnaintasilor nostri, Comitetul pcntru culturA si educatie socialists

*TIINTIFICE

respansabilitbSi

www.dacoromanica.ro

51 VIATA $T1INTIEICA 375

Arges si Consiliul popular al orasului Curtea de Arges au organizat o sesiune stiintifica In orasulCurtea de Arges, in zilele de 14 si 15 octombrie 1971, consacratii prezentAril si adincirii unorprobleme politice, sociale si culturale ale epoch lui Neagoe Basarab, de la a carui moarte s-auIplinit la 15 septembrie crt. patru secole si jumdtate, sesiune la care au participat istorici,scriitori literari, istorici de arta, bibliologi, cadre didactice din invAtamIntul superior si liccal,scriitori, muzeografi din orasele Bucuresti, Pitesti si Curtea de Arges.

In ziva de 14 octombrie, in prezenta organelor de partid si de stat ale judeladui Argessi ale oraselor Pitesti si Curtea de Arges, prof. univ. Mihai Berza, directorul Institutului de studiisud est europene din Bucuresti, a rostit un cuvint de deschidere a lucrdrilor acestei sesiuni,In care a aratat nu numai locul pe care-1 ocupd domnia lui Neagoe Basarab in istoria poporuluiroman, dar si contributia valoroasd a acestuia la dezvoltarea artei si culturii romanesti medievale.

In continuare, in aceeasi zi si In ziva uratoare an fost expuse urmatoarele comunicari :Manolc Neagoe, Conceptia despre domnie a lui Neagoe Basarab ; Constantin 5erban, Prolocolulsi ceremonialul diplomatic la curtea lui Neagoe Basarab ; Florin Tuck Neagoe Basarab mare

; Nicolae Leonachescu, Asupra unor menhiuni ale Argesului Intr-un depozit carlograficgernian ; Paul Anglel, Neagoe Basarab sau palernilatea ; Edgar Papu, Inveifaturile luiNeagoe Basarab in contextul culturii Munteniei ; Aurelian Sacerdoteanu, Notule argesene ; RazvanTeodortscu, Locul Curfit de Arges la originile artei si culturii medievale romcinesti ; CorneliuDima Drdgan, Inscriptiile de la Arges in primul corp de inscriplii medievale romcinesti alcaluitdo Neof it Crelanul la 1747 ; Ion C. Chitin-ha, Semnificalia culturii din epoca lui Neagoe Basarab ;Emil Lazarescu, Momenlul Neagoe Basarab in istoria culturii romOnesti ; Tudose Dracu Moldo-veanu, Neagoe Basarab si sapaturile arheologice de la Arges ; Dan Zamfirescu, OriginalitateaInvaleiturilor lui Neagoe Basarab.

In comunicarile lor, vorbitorii au cautat sa prezinte cele mai interesante aspecte din viatasi do nnia lui Neagoe Basarab, si anume in domeniile politic, diplomatic, militar, cultural siartistic, pe de o parte, iar pc de alta sa pund In circuitul stiintific stiri not despre trecutulora5ului 5i judetului Arges. Astfel, comunicarile care au oglindit activitatea politica internsa lui Ncagoe Basarab an scos in evidenta conceptia teocratica a acestuia despre domnie,precum 5i rolul pe care 1-a avut acesta in stabilirea nornaelor de organizare si functionare adregiitorilor tarii Intr-o perioada de marl framintari sociale si politice. Cele consacrale politiciisale externe au scos In evidenta lnaltele sale calitati de diplomat In relatiile cu toti veciniiTarii Roanesti, cu Republica Venetiei, cu statul papal si cu Imperiul otoman, precum sinivelul curopean al protocolului si ceremonialul diplomatic intilnit la curtea doneascil dinTirgovi5te. Cu acela5i interes a fost urmilrita si comunicarea privind conceptiile domnului mun-tean In problemcle privitoare la purtarea rdzboiului, cu caracter defensiv si ofensiv, precum 5i amijloacelor de lupta utilizate pentru obi inerea unor succese militare imediate.

in fine, cele care au tratat aspecte din activitatea culturale si artistica' de fapt si

ccle mai numeroase au avut drept subiect cunoscuta lucrare cu caracter pareneticrile lui Neagoe Basarab ca. tre fiul sau Tcodosie ". Vorbitorii care au expus rezultatul cercetarilorfor au gisit cu acest prilej momentul sa dezbata din nou problema autenticitalii si paternitAtiici 5i sa ajungd in un punct de vedere comun, si anume ca acest valoros tratat de educatie politicssi morals este un produs al epocii In care a trait Neagoe Basarab, ca a fost redactat In secolulal XVI-lea si ca shit toate mativele sit se creadd ca Insusi domnul muntean a fost accla carea initiat, a patronat si a desilvirsit redactia finald a acestei In acela5i timp s-a aratatcontributia deoscbitd a acestei lucrari la dezvoltarea culturii romanesti In perioada de Inflorirea evului mediu, a influentei pe care a exercitat-o asupra culturii din tdrile vccine Tarii Roma-nesti, precum si locul important pc care ea 11 ocupd in cultura europeand a epoch. In cadrulaceleia5i tome an fost si accle comunicari care an subliniat lnalta valoare a monumentclor dearta rcalizate in cpoca accstui mare domn muntean, menite sa evoce nu numai contributia pri-

Invatatu-

lucrari.

www.dacoromanica.ro

376 VIATA $TILNTIFICA 52

mordiala a clementelor autohtone, dar influentele exercitate reciproc In lumea Inconjuratoarea sud-estului european.

tin loc deosebit 1 -au ocupat acele comunicari consacrate istoriei orasului $i judetuluiArges In evul mediu, In care au fost prezentate fie un important inventar de harti medievaleexistente In arhive straine In care slut semnalate elemente de toponimie argeseana, fie uncle vesti-gii din sapilturile arheologice efectuate la vechea curte domneasca din Curtea de Arge5, fieunele inscriptii semnalate de un contemporan de la mijiocul secolului al XVIII-Ica.

In incheierca lucrarilor sesiunii au luat cuvintul prof. univ. dr. doc. Ion C. Chitimia de laL'niversitatea din Bucuresti, Gr. Comartin si C. Mohanu din partea Comitetului de partid jude-lean Arges si orasenesc Curtea de Arges, care au remarcat importanta contributie a lucrariloracestui simpozion la Imbogatirea istoriografiei romanesti relativ la epoca marelui Neagoe Basarab.

In scopul valorificarii creatoare a trecutului glorios al poporului nostru a Post organizatdIn TIrgoviste o sesiune de comunicari stiintifice de care Consiliul popular al judetului DImbovil a,Comitetul de cultura si educalie socialistd al judetului Dimbovita Societatca de stiinte istoricedin R.S.R., Filiala Tlrgoviste In colaborare cu Inspectoratul scolar al judetului Dimbovita, lacare au luat parte, timp de cloua zile (23 -24 octombrie 1971), numerosi istorici, muzeografi,arheologi, arhitecli din Tirgoviste, Bucuresti si Cluj, precum si cadre didactice din orasul Tirgo-viste $i din judetul Dimbovita.

Lucrarile sesiunii au Post deschise de N. TabIrca, membru al C.C. al P.C.R., prim secretaral Comitetului judetean Dlmbovita al P.C.R., presedintele Comitetului executiv al Consiliuluipopular judetean Dimbovita, care In cuvintul sau de salut a aratat importanta acestei mani-festari scotind in evidenta, pe de o parte, legaturile strinse ale acestui oral cu cele-lalte orase romanesti, iar pe de alta integrarea organica a orasului Tlrgoviste In Intreaga istorica larii noastre de la originea sa medievala pina In zilele noastre.

A urmat apoi expunerea urmatoarelor comunicari : Dan Berindci, flesedinfe din TaraRomdneasca Mire secolele XV XV III ; N. Nistor, Legaturile Sibiului cu Tirgovistea in secoleleXV XVII; St. Olteanu, Load rolul Tirgovistei fn cadrul producliei mestesugeiresti medievaledin Tara Romemeasca; Lia Lehr, Organizarca administrativil a orasului Tirgoviste in secoleleXV I XVII ; Alexandru Matei, despre Tirgoviste in izvoarele narative transilvdnene dinsecolul al XV II-lea; Radu Gioglovan, Celatea Tirgovistei; Constantin Serban, Stiri inedile despremanufactura de sticla din Tirgoviste de la sfirsitul sccolului al XV III-lca; Mircea Grigorescu,

despre Tirgovistea medievald; Gabriel Mihaescu, Date not despre monumenteletirgovistene in lumina ullimelor cerceleiri arheologice; Petre Cristea, Prezente domnesti in Tirgo-vistea postvoievodalli; Daniel Popescu, Arhitectul Clavcl; Ion Calinescu, Tirgovistea si judetulDimbovita prezenl qi perspective.

In comunicarile prezentate au Post tratate principalele aspecte ale dezvoltitrii ora5uluiTirgoviste in multiseculara sa existents, anume In domeniul economic, social, politic, culturaletc. Astfel, s-au aratat conditiile istorice ale aparitiei dezvoltdrii micii productii de mdrfuri,felul cum s-a lncadrat productia mestesugareasca tIrgovisteand In coiitextul Intregii productiime5tesugaresti a Tara Romane5ti, care au Post primele manufacturi infiintate pe mo,ia acestuioral $i cum o Incercare de Infiintare a unei sticlarii la sfirsitul secolului al XVIII -Ica In acestora5 a Post obiectul unui lung proces brasovean, la ce nivel s-au dezvoltat relatiile econotniceale capitalei Tarii Romanesti cu Sibiul In perioada de Inflorire a evului mediu rolul pc care1 -au avut aceste cloud* ora5e In sporirea economiei urbane din Virile romane, a5a cum este oglin-dila fie In uncle izvoare narative transilviinene, fie In Insemnarile unor calatori straini dinevul mediu.

si

si

stiintifice,

si

.$tiri

Calatori straini

sisi

si

*

www.dacoromanica.ro

53 VIATA STENTIFICA 377

De asemenea, s-a aflat, din aceste comunicari, ce rol politic a Indeplinit orasul Tirgo-viste In evul mediu, ca resedinta domneasca, dar si In calitate de capitals a Tara Romanesti,timp In care a devenit nu numai nucicul principal al rezistentei nationale In lupta antioto-mana, dar si o asezare urbana, care s-a bucurat de o large autonomic administrative sijuridica.

In fine, a mai Lost evocata viata cotidiana a orasului de la primele sale Inceputuri,chiar Inainte de a deveni asezare urbana, pe baza cercetarilor arheologice 'Ana tlrziu In epocamoderns, pe baza cercetarilor de arhiva, chid Tirgovistea ocupd un loc important In dezvol-tarea politica si culturala a Romaniei, adeverit si In zilele noastre prin maretele realizari aleoamenilor muncii, care construiesc si In aceasta parte a tarii socialismul.

In incheierea lucrarilor, Tiberiu Varga, vicepresedintele Comitetului executiv al Consi-liului popular judetean Dimbovita, a subliniat valoroasa contributie a acestei sesiuni de comu-nicaii stiintifice la imbogatirea istoriografiei orasului Tlrgoviste si judetului DImbovita si impli-cit a istoriei poporului roman.

Cu acest prilej, participantli la aceasta importanta manifestare stiintifica au avut pri-lejul sa viziteze importante objective istorice si culturale din oral (Muzeul tiparului, Muzeulscriitorilor tIrgovisteni) si din judet (Manastirea Dealul, Manastirea Cobia, Casa memorialsI. C. Visarion" din Costesti Vale, Palatul brincovenesc de la Potlogi etc.) si ss asiste la un reu-sit Spectacol de sunct si lumina" organizat In incinta cornplexului muzeal de la Curtea dom-neasca din Tirgoviste.

Comitetul de cultura si educatie socialists din judetul Teleorman In colaborare cu sub-filiala din Rosiorii de Vede a Societatii de stiinte istorice din R.S.R. a organizat la Rosiorii deVede, In ziva de 26 noiembrie 1971, un simpozion cu tema Seco lul XVI si rcnasterea roma-neasca".

Lucrarile simpozionului, desfasurate In prezenta unui mare nurnar de cadre didacticesi muzeografi din orasul Rosiorii de Vede si din judetul Teleorman, au Post deschise de I. Puti-neanu, inspector la Consiliul de cultura si educatie socialists al judetului Teleorman, care aevocat figura lui Neagoe Basarab In contextul dezvoltarii culturii si artei romanesti In evulmediu.

A urmat apoi expunerea urmatoarelor comunicari : prof. univ. dr. doc. Ion I. Chitimia,Cullura din vremea tuff Neagoe Basarab In contextul european; A. Gonta, Relafille culturale dintreTara Romaneased ;i Moldova pe urma tuff Neagoe Basarab ; Constantin Serban, Diplomeniaromaneascd pe timpul tuff Neagoe Basarab; I. Mailat, Radu gramaticul, fiul judetului Teleorman.

In expunerile tor, vorbitoril au scos In evidenta nivelul la care a ajuns cultura roma-neascii in vremea lul Neagoe Basarab, puternica influents exercitata de aceasta asupra culturiipopoarelor din sudul Dunarii, contributia domnulul muntean la dezvoltarea tiparului, litera-turii parenetice, la Imbogatirea limbii literare, strinsele legaturi de familie stabilite In aceastavreme Intrc boierii munteni si cei moldoveni, au aratat contributia unor boieri munteni laconstruirea unor monumente de arta In Iasi In a doua jumatate a secolului al XVI-lea, andemonstrat caracterul european pe care 1-a avut diplomatia promovata de Neagoe Basarab,In sfIrsit au evocat figura necunoscuta a unui gramiltic muntean care a scris un evangheliarslavon, aflat azi In colectiile de manuscrise de la British Museum din Londra.

Cu acest prilej, participantii au avut posibilitatea sa viziteze importante institutii cultu-rale din orasul Rosiorii de Vede : Muzeul de arheologie, Muzeul rascoalei taranesti din 1907,Maniistirea Sardarcasa (ctitorie din sec. XVIII), precum si locuri memoriale legate de mis-carat muncitoreasca din localitate.

Constantin ,erbanwww.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

R E C E N ZII

L. BAN YAI, Pe fclgasul tradifiilor fI atesti, Biblioteca de istorie,Bueuresti, 1971, 286 p.

Carlca lui L. Banyai umple un gol in isto-riografia noastra si, din acest punct de vedere,reprezinta, Rua Indoialit, un eveniment edito-rial. Devine din cc In cc mai clar faptul caistoria poporului roman nu poate fi privityizolat, ci In strinsii legatura cu istoria altorpopoare. Cu alit mai valabila este ideea ca,In interiorul statului nostru, evolutia istoricaa romanilor trebuic legata si de istoria natio-nalitatilor conlocuitoare. Importanta

si politica a accstui punct de vedere esteconsiderabila. L. Banyai urniareste legaturade veacuri stability intro poporul roman,maghiari, germani si alte nationalitati de petcritoriul patriei noastre.

I'rima parte a cartii lui L. 13 anyai, intitu-lata Veacuri de conuictuire (p. 11-93), cu-prinde o epoca larga, de la formarea poporuluiroman pina la primul razboi mondial. Capi-tolul Origini explica procesul de nastere siaria de raspindire a poporului roman, subli-niind unitatea si continuitatea sa pe teritoriulpatriei noastre; prezinta apoi originca siasezarea ungurilor, la sfirsitul secoluluial IX-lea, In Panonia, urmlnd, In secoleleulterioarc, patrunderea unor triburi maghiareIn Transilvania ; in sfirsit, este descrisa ase-zarea secuilor si, apoi, a sasilor InTransilvania.

Capitolul urmator, TIesojul Bobtlnei, expli-cit procesul de formare a iobagiei, intensifi-carca asupririi feudale, cauze care au generatrascoala din 1437 si rilzboiul taranesc din1514, condus de Ghcorghe Doja, prilejuri de

Toraul 26. nr. 2. p. 381-3.4. 1972.

afirmare a solidaritatii color exploatati, indi-ferent de originea for etnica.

Capitolul antiolornane constatarelatiile strInse ale Transilvanici cu Moldovasi Tara Romaneasca de-a lungul intreguluiev mediu. Legaturile crau multiple : cconomi-ce, demografice, politico, militare, bisericestietc. In cadrul Ungariei medievale, Transilva-nia a constituit o unitate autonomy, orien-.tats mai mull spre celelalte lari romane.Unitatea s-a accentual ca urmare a lupteicomune Impotriva invazici otomane, a care!dcsfasurare, autorul o descrie, In linii marl,Incepind cu Innen de Hunedoara si terminindcu alianta color trei principate la mijloculsecolului al XVII-Ica.

Capitolul Lupla comund anlihabsburgieliprezinta soarta comuna a romanilor, a ma-ghiarilor si a celorlalte popoare asuprite Incadrul Imperiului habsburgic. Colaborarca din-tre cci exploatati s-a manifestat cu prilejulrascoalei lui Francisc Rakoczi al II-lea (1703-1711) si in timpul ritscoalei lui Horea (1784).Autorul prezinta miscarile sociale si nationalepina In ajunul revolutiei din 1848. Afirmareatot mai puternica a constiintei nationale nua Inlitturat idcea Infratirii popoarelor, expri-mata clar In ajunul rcvolutiei de romanulGeorge Bariliu, maghiarul SzentivanylMihaly si sasul St. Ludwig Roth.

In capitolul Revolutia de to 1818, autorulse refers la aspectele deoscbit de complexeale problemei nationale In acest an rcvolutio-

flea

Aliante

www.dacoromanica.ro

380 RECENZII 2

nar. Faptul ca nu s-a putut realiza un frontunit este explicat, In chip just, prin rigidi-tatea si gravele greseli ale guvernului revolu-tionar maghiar In problema nationala" (p. 611 ;aceste greseli au fost inlaturate, dar preatirziu, prin Proiectul de pacificare, semnat deL. Kossuth, N. Balcescu si C. Bolliac. Infrin-gerea revolutiilor de la 1818 a aratat insa nece-sitatea imperioasd a unirii celor exploatati,indiferent de nationalitate.

Capitolul Neoabsolulism $i pseudolibera-lism trateaza perioada cuprinsa Intre revolutiesi compromisul austro-ungar din 1867. Incadrul emigratiei europene, s-a stabilit o cola-borare Intre revolutionarii romani si maghiari,urmarindu-se realizarea unei confederatii apopoarelor asuprite din Europa centrals siralsariteana. Autorul se refera si la Unirea din1859, aratInd ca multi maghiari manifestausimpatie fats de Unirea Principatclor. vazindin aceasta un exemplu pentru continuarealuptei de independenta nationals fata de Habs-burgi" (p. 72). In timpul domniei lui Cuza aucontinuat lega'turile cu revolutionarii maghiari,care considerau Cara noastra o baza de ple-care in vederea declansarii insurectiei anti-habsburgice.

Capitolul Sislemul dualist al asupririi serefers la perioada cuprinsa Intre compromisuldin 1867 si izbucnirea primului razboi mon-dial. Desi conditiile au fost acum mai putinprielnice, totusi se pot inregistra diferiteactiuni comune romano-maghiare. Autorulaminteste interesanta personalitate a luiI.udovic Mocsary (1826-1916), care In cadrulPartidului Independentei reprezenta... luci-ditatea pentru adoptarea unei politici realisteIn problema nationals" (p. 80). Colaborarearomano-maghiara s-a manifcstat din phn Incadrul miscarii muncitoresti si socialiste (lu-crarea subliniaza rolul Asoziatiei din Timi-soara, condusd de Carol Farkas si Ion Ungu-reanu, precum si activitatea Partidului SocialDemocrat din Ungaria, Infiintat In 1890, Ininteriorul caruia romanii si-au constituit osectie aparte In 1905, editind din 1903 sigazeta Adevarul"). Pentru o atitudine rea-lista in problema nationals s-au pronuntatsi radicalii burghezi, condusi de Oscar Jaszi ;dintre intelectualii care au militat pentru apro-

pierea popoarclor asuprite merita sa fie amintitsi poetul Ady Endre.

Credem ea prima partc a cartii ar fi pututsa fie mai ampla, eventual divizindu-se inter-valid de 1000 (le ani cuprins aici, potrivitorinduirilor sociale ; astfel, o prima parte arfi putut trata evenimentele piny In ajunulrevolutiei din 1848, iar a doua parte ar fi mersping la dezmembrarea monarhiei habsburgice,ambele parti dispunind de un spatiu cores-punzator. In ce priveste perioada 1848-1918s-ar fi cuvenit o tratare mai detaliata a rela-tiilor romano-maghiare In timpul emigratiei,In vremea domniei lui Cuzal ; de aseinenea,pentru anii dualismului nu trebuiau trecutecu vederea relatiile dintre oamenii politiciburghezi roman' si maghiari, ale caror con-tacte au culminat cu tratativele din ajunulprimului razboi mondial. Tot referitor laperioada dualismului, se mai putea insistaasupra relatiilor dintre romAni si germani,mai ales sari 2. Titlul subcapitolului referitorla miscarea memorandista : Reluarea activis-mului nu este poate cel mai potrivit ; Memo-randumul din 1892 a Insemnat o incununarea tacticii pasiviste ; activismul s-a reluatabia la inceputul secolului al XX-lea, oficialprin conferinta P.N.R. din 1905.

Partea a doua a earth, intitulatd Luplasolidord revolulionlai (p. 97-131), descrieanii primului razboi mondial si revolutiamaghiara din 1919. Primul capitol, fn viltoareaprimului razboi mondial, se refers, In principal,la lupta antirazboinica a mas,lor si la intensi-

Date interesante asupra acestei pnrioadese gSsesc la Kovacs Endre, A Kossulh -cmi-grdcio es az eurOpoi szabadsagmozgalmok (E ni-gratia kosnithista si miscarile de eliberareeuropene), Budapesta, 1967.

2 Din partea romanilor a exi3tat in perma-nenta dorinta de cooperare cu sash. Cu putinlnaintea primului razboi mondial, GazetaTransilvaniei" (nr. 124 din 8 21 iunie 1914)lansa, sub semnatura istoricului I. Ursu, uncalduros apel : Mici insule Intr-o mare ro-manica, sasii stnt dcstinati a-si duce viatafor cu romanii, In cari vor trebui sa vadatovarasi de viata si de lupta pentru a ridicaArdealul la situatia pe care o merita... Facapel la sari, ca sa Inteleaga rostul tor... pe carenu-1 pot pastra decit in alianta en romanii, Incan vor trebui sa vada eel mai sincere tova-rasi pentru apararea intereselor tor, cari shitidentice cu cele ale romanilor".www.dacoromanica.ro

3 RECENZII 381

ficarca, spre sfirsitul rdzboiului, a miscariirevolutionare. In marile actiuni care au locacum se manifests solidaritatea tot mai strInsda maselor asuprite din monarhia habsburgica.Lupta maselor, a popoarelor asuprite, a consti-tuit principala cauza a dezmembrdrii imperiu-lui. Dupd cum arata autorul, miscarca revo-lutionara cc se intensifies Incepind cu lunaseptembrie 1918 In toate partile monarhieihabsburgice, o data cu prabusirea frontului,a dat lovitura de gratie dominatiei claselorstdpinitoare austriece si ungare, consfintindhoturirea popoarelor asuprite de a se desprirtide imperiul habsburgic si a forma state natio-nals (p. 109).

Capitolul Oamcnii muncii roma' ni, maghiari,gcrmani laolallti in Transilvania units cuRomania explica necesitatea istorica a pra-bu*ii Austro-Ungarici, prezentind apoi des-fasurarea revolutiei burghezo-democratice InUngaria si Transilvania. Este semnificativmanifestul din 3 noiembrie 1918 al intelectua-lilor maghiari (semnat, printre altii, de AdyEndre, Bela Bartok), care saluta nabtercastatului national maghiar eliberarea po-poarelor oprimate (reluind Insa ideca, acumdepdsitd, a unci confederatii) ; de asemenea,manifestul din 18 noiembrie al ConsiliuluiNational Roman, unde se aratil Ca natiunearomans din Ungaria gi Transilvania nu dorestesa stapineasca asupra altor neamuri"este gata a asigura fiecarui popor deplinalibertate nationals ". In continuare, autorulprezinta desfasurarea adunarii de la Alba-Iu-ha din 1 decembrie 1918, care a proclamatunirea Transilvaniei cu Romania. Cu totobstructionismul elcmentelor nationaliste

se subliniaza In lucrare masele largi ma-ghiare 1i germane din Transilvania au avutacecasi nazuinta cu poporul roman : instau-rarca unui regim democratic $i realizareadrepturilor nationale egale, proclamate laAlba - Julia" (p. 120). Urmeaza descrierea anu-lui revolutionar 1919 In Ungaria Romania.

Partea a trcia a luerarii, Sub flamura Par-tidului Comunist Roman, este cea mai binedocumentata $i mai interesanta, aduclnd multedate noi. Ea ocupa de fapt aproape jumatatedin carte (p. 135-262), autorul prezentindaid detaliat perioada interbelica si al doilea

razboi mondial. Primul capitol, Cristalizareaviefii politics in perioada postbelica, se refersla activitatea Consiliului Dirigent (19181920) In Transilvania, la reforma agrara din1921 (caracterul acesteia este apreciat ca pozi-tiv atit pentru tdranimea romans, cit si pen-tru cea maghiari din Transilvania"), la dez-voltarca vietii economice. Shit prezentatediferite actiuni realiste maghiare In legaturacu Transilvania, cum ar fi apelul publicat deOscar JAszi In Bukaresti hirlap", In 1921 3.Tot In accasta vreme se fondeaza UniuneaMaghiara (1921), transformata, In 1922, InPartidul Maghiar din Romania ; politica aces-tei organizatii a Post Insa conservatoare.

Capitolul urmator, Thlarirea unitatii deluptcl a oamenilor muncii romani, maghiari

de (die nalionalitali, prezinta crearea Parti-dului Comunist Roman, congresul sau decons tituire marcind Inchegarea solidaritatiide lupta constienta si trainica a oamenilormuncii de toate nationalitatile din Romania"(p. 150). Sint descrise apoi uncle curente de-mocratice din smut populatiei maghiare dinRomania (activitatea Partidului PopularMaghiar, socictatea literary Erdely Helikon",rcvista Korunk", Infiintatd In 1926).

In capitolul Madoszul in f runtea maselorpopulare maghiare din Romania, autorulprczinta activitatea Opozitiei Partidului Po-pular Maghiar, transformata apoi la 19-20august 1934 In Uniunea oamenilor munciimaghiari din Romania (Madosz). Activitatearevolutionary a acesteia, sub lndrumareaP.C.R., In strinsa legatura cu oamenii munciiromani, este descrisd amanuntit, autorul lu-crarii, Post secretar general at Madoszului,fiMd foarte bine informat In aceasta materie.

Urmeaza capitolul De la Anschluss in dic-talul de la Viena, care trateaza solidaritatearomano-maghiara In fata primejdiei fasciste.

a Cu pupa timp Inainte, Oscar JAszi vizi-tase Romania. N. Iorga noteaza (in Memorii,vol. III, p. 83-84) detaliat intrevederea din26 noiembrie 1920 cu sociologul omul politicmaghiar : Jaszi vine la mine. Un cap roma-nic, cu ochii aprinsi cu par alb scurt, dtrzpe frunte. Cu totul altceva declt ce asteptam...A venit ss cxpuie situatia din Ungaria

de lasa

ceara, ca democrat, concursul demo-crati... E ceva de student entuziast In acestom, care era speranta radicalilor maghiari...".

independente"

$i

$i

;i

si

0

3

www.dacoromanica.ro

382 RECENZII 4

In aceastA perioada, sub indrumarea P.C.R.,Madoszul a rnilitat pentru mobilizarea intr-unsingur suvoi de lupta a tuturor oamenilormuncii maghiari impotriva fascismului, sovi-nismului demagogiei revizioniste" (p. 214) ;un rol insemnat a avut In anii 1939-1940si gazeta Erdely magyar sze". Presiuneaputerilor fasciste a dus Insd la impunerea dic-tatului de la Viena prin care Romania pierdeao populatie de 2 667 007 locuitori, 50,2 % dinacestia fiind romani

actiunilorsi 37,1 % maghiari. In

organizarea de protest impotrivadictatului a jucat un rol Madoszul.

Capitolul Lupla comuna impotriva dicta -lurii .i a ocupafiei horthisteprezintd anii celui de-al doilea rdzboi mondial ;autorul se referd la persecullile horthiste Innordul Transilvaniei, insistind asupra reali-zaril unei strinse cooperari a oamenilor munciiromani maghiari, impotriva fascismului $irdzboiului. In lncheierea capitolului shit des-crise insurectia nationald antifascistdluptele care an dus la eliberarea norduluiTransilvaniei pind la 25 octombrie 1944.

Ultima parte a cdrtii, Liberi ,si egali Indrepturi, descrie anii ce au urmat celui de-aldoilea rdzboi mondial, aratIndu-se rezolvareaproblemei nationale in Romania de astAzi.Citeva date sInt semnificative. Cititorilormaghiari din Cara noastra scrie autorulle stau la dispozitie 41 de ziare reviste,intr-un tiraj de peste 500 000 de exemplare,la o singuril aparitie. In perioada 1966-1970an apdrut, la diferite edituri, in limbile ma-ghiard, germand, slrbo-croatd, ucraineandidil, 1 501 titluri in 7 335 700 de exemplare"(p. 277). Din cei 218 membri titulari corer::

pondenti ai Academiei de White Sociale siPolitice, 27 apartin nationalitatilor conlocui-toare. Din 465 de deputati ai Marii AdundriNationale, alesi In 1968, 403 sint romani,41 maghiari, 12 germani, 9 de alte nationalitAti.

Imbratisind intreaga problematica a istorieiraporturilor dintre poporul roman, maghiari,germani alte nationalitati tntr -o sin-tezd de aproape 300 de pagini, volumul Pcfaga;u1 Iradifiiior frate;li ar fi putut cu greusd reflecte o lumina la fel de puternicd asupratuturor perioadelor si evenimentelor. Dupdcum am aratat, cred ca prima parte s-ar ficuvenit a fi mai dezvoltatil, mai amilnunlitil,In timp ce paginile referitoare la istoria con-temporand slat deosebit de interesante $i

bogate In fapte. Oricare ar fi inegalitatilecartii, ansamblul este insd remarcabil, consti-tuind, subliniem Inca o data, prima lucrarc dinistoriografia noastra care trateazd in Intregimeaceasta problemd. Dacd un specialist ar fipreferat, poate, o lucrare mai ampld (vi, desi-gur, o bibliografie cit mai completd, care, dinpacate, lipseste), pentru publicul larg lucrarcava fi, Ears indoiald, mai accesibild In formaactuald.

Pentru atinge pe deplin scopul, carlealui L. BSnyai va trebui sa reprezinte un Incc-put $i un lndemn. Fiecare capitol, fiecaresubcapitol arata cit de vasta este problematicaraporturilor dintre romani 1i cei care Wieselaolaltd cu ei. In acest dorneniu este de dorito cercetare amanuntita, In care sit fie angre-nat un numdr cit mai mare de specialisti.Credem ca rezultatele unci aseinenea cercetilrivor fi deosebit de fructuoasc.

Lucian Bola

impotriva fascismului. Sesiunea stiintifica privind analiza critics sidemascarea fascismului in Romania, 4-5 martie 1971; Bucuresti,

Edit. politica, 1971, 319 p.

Lucrarea recenzatd cuprinde, intr-un pre-;los manunchi, comunicarile sesiunii

organizate intre 4 si 5 martie 1971 de

Academia de $tiinte Sociale PoliticeR. S. Romania si Institutul de studii istoricesi social-politice de pe lIngd C.C. al P.C.R.,lice

5i

si

mililarr-fasaiste

gt

si

si

si

51

a-5i

51 a

stiinti..

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII 383

in care stilt Infatisate aspecte privind rolulnefast al fascismului In tara noastra, ca siprctutindeni.

Studierea si analiza critics a aparitiei siascensiunil organizatiilor fasciste spre acapa-rarea puterii de stat 1st au motivarea nu numaiIntr-o simple cercetare, ci mai ales In conside-rente de ordin politic si ideologic ce privesceducatla maselor si In special a tinerelor gene-ratii.

Istoriografia noastra s-a preocupat Indea-proape de miscarea antifascists, tema carecontinua sa fie In atentia istoricilor ; in schimbproblemei fascismului, factorilor interni siextern' care au favorizat aparitia organizatiilorfasciste le-a acordat o mai mica atentie. Apa-ritia acestei culegeri se Inscrie pe linia preo-cuparil permanente a istoriografiei epociicontemporane, aceea de a acoperi din petelealbe care privesc societatca romancasca dintrecele doua rilzboaie mcn bale.

Desigur dupA cum rnarturiseste In cu-vintul de deschidere I. Popescu-Puturi stu-diile aduc noi date si fapte, dar mai ramlnInca aspecte pentru a caror deslusire vor finecesare cercetari ulterioare".

In studiul Conditiile apariliei fascismuluipc plan mondial si lupin poporului romanimpotriva fascismului international, prof. univ.dr. Valter Roman arata ca fascismul a aparutca o forma de existents politica a mareluicapital monopolist, promovind pe primul planal actiunii politice demagogia socials si vio-lenta, rasismul si asasinatul, exterminarea fi-zica a adversarilor politici, a elementelor de-mocratice, instigarea fatisa la razboi, urma-rind Inrobirea unor lntregi popoare. Fascis-mul nu reprezinta 'ma o treapta inevitabila inevolutia capitalismului.

Ocuptndu -se de ideologia si programul so-cial-politic al fascismului, autorul arata ella noi ideologia miscarli legionare a constituitun conglomerat de conceptii confuze, retro-grade, nationaliste si soviniste.

Inca din primul moment al instaurarii laputere a hitlerismului In Germania, cercuriledemocratice si progresiste din tara noastra,In frunte cu clasa muncitoare, an declansatsi sustinut o lupta dirza Impotriva fascismu-lui. Autorul releva, In aceasta privinta, cazuri

concrete, cum ar fi lupta voluntarilor romaniin Spania, Franta etc.

Pe baza unui bogat material documentar,Petre Me, In articolul Relatiile dintre Gardade Fier §i Germania nazista, Inlatura ideile pecare le mai flutura unii pseudoistorici almiscarii legionare, anume ca legionarii an ar fiavut sprijinul Germaniei hitleriste sau, recu-nosclnd aceste legaturi, condamna Germaniaca a abandonat" miscarea legionara In ia-nuarie 1941. Autorul se refers la cazuri con-crete ca acela privind consfatuirea din 23 iunie1934, unde s-a discutat problema distribuiriifondurilor germane pentru Romania, sprijinulsi simpatia oficiala fats de legionari acordatede diplomatii germani In februarie 1937 cuprilejul Inmormintarii legionarilor Mota siMarin sau cu ocazia procesului lui C. Z. Co-dreanu etc.

Prof. univ. dr. Aron Petrie, In studiul sauCu privire la periodizarea fascismului In Ro-mania, fixeaza etapele prin care a trecut fas-cismul din tam noastra. 0 prima etapa ar fiptna la sfirsitul crizei economice (1933),etapa caracterizatd prin Incercarea de contu-rare a doctrinei, a programelor si a tacticilororganizatiilor fasciste ; a doua etapa se re-fers la anii 1933-1937, caracterizata printendintele de ascensiune spre putere ale orga-nizatiilor de extrema dreapta ; perioada dic-taturii regale este considerate a treia etapa(februarie 1938 august 1940) si, In sfirsit,ultima etapa din 1940 pine In august 1944.Periodizarea propusa de autor se bazeazape o serie de factori interni, ca evolutia vietiieconomice si social-politice, structura organi-zatorica, doctrine, programele si activitateagruparilor fasciste etc. Elemente ale organi-zatiilor fasciste au mai actionat un timp sidupa august 1944. Nu cumva aceasta ar fiultima etapa?*.

Continutul regimului politic instaurat Inseptembrie 1940 constituie obiectul studiuluiconf. univ. dr. Gh. Zaharia intitulat Caracte-rul instaurarii dictaturii legionaro-antonesciene.Regimul politic fascist instaurat In septembrie

La p. 271 prof. univ. Miron Constanti-nescu afirma ca In perioada anilor 19441948 miscarea legionara a fost complet de-mascata si sfartmata.

,

'

www.dacoromanica.ro

384 RECENZII 6

1940 a fost o dictatura a celor mai reactionare,mai ovine si mai agresive cercuri politice aleclaselor dominante, a caror expresie bazapolitica a constituit-o Garda de fier. Rebeliu-nea din ianuarie 1941 n-a schimbat caracterulregimului. Autorul conchide cd, fail a se con-funda cu regimul hitlerist, regimul antones-cian a ramas o variants de fascism pind lainsurectia din august 1944, insurectie initiatdde P.C.R., organizata si infaptuita in colabo-rare cu alte forte antihitleriste, insurectie carea doborit fascismul si a dcschis calea licltidariilui si a bazelor care 1-au generat.

Constanta Bogdan, in studiul Bata social-economicd a fascismului in Romdnia, relevdsprijinul concret dat de oameni politici Garziide fier, cit si incercarile legionarilor de a-sicrea o baza economics proprie momentuluiIn care reusiserd sa acapareze puterea politica.Cit priveste baza socials a fascismului Intam noastra, autoarea afirma cd aceasta alost expresia fractiunii ultrareactionare a ma-relui capital si a aristocratlei funciare, fali-mental% politiceste, interesatd In Inlocuireastatului parlamentar cu un stat totalitar.Fascismul s-a bucurat de unele adeziuni inrindurile burghezii, In marea masa amuncitorilor neavind succes. In rindurileintelectualilor, adeziunea a fost redusii. Pro-blema bazei sociale a fascismului In Romaniava trebui Inca studiata In lumina unei analizecantitative pentru a pune in evidentd stareade fapt a adeziunii partiale la fascism a unorelemente care in mod normal, conform inte-reselor tor, nu ar fi trebuit sd se aldture miscdriilegionare.

In perioada 1940 august 1944, Romaniaa fost numitd aliata" a Germaniei, In fondea a fost o ocupata, iar Germania hitle-ristA a practicat un jaf de proportii urialeIn economia romaneascd, pe care si-a subor-donat-o intereselor ei. Aceasta problems esteabordatd de catre prof. univ. dr. N. N. Con-stantinescu intr-un studiu intitulat Subordo-narea economies romdnesti de cdtre Germaniahillerista si folosirea In aces( stop de (Aire ea agrupdrilor fascisle. Autorul conchide cd jafuleconomic la care a fost supusd Romania decatre hitleristi s-a ridicat, dupd calcule incom-plete, la circa 63 de miliarde de lei 1938,

adicd peste 446 000 000 de dolari valutA 1938,la care trebuie addugate pagubele savirsiteIntre 23 august-25 octombrie 1944 de atmtrupele hi tleriste hortiste In retragere,ceca ce ar duce la ;ulna de 660 753 500 dedolari S.U.A. valuta 1938.

0 contributie meritoric la studierea con-ditiilor instaurdrii dictaturii legionare estearticolul semnat de V. Livcanu Chiper,intitulat Condifitie inslaurdrii dictaturii legio-naro-antonesciene. Pe baza unui bogat materialdocumentar edit si inedit, autorii arata cd,In primele zile dupd dictatul de la Viena,legionarii, profitind de starea de derutdconsternare care cuprinsese opinia publicscea mai largd din Romania, au Incercatau izbutit, cu largul concurs al Germanieinaziste, sa instaureze dictatura legionard-antonesciand. La 14 septembrie, odata cuanuntarea noului guvern cu majoritate legional* Romania a fost decretatd stat nationa-legionar.

Dr. Fl. Nedelcu, in articolul Pactul deneagresiune electorald origini si consecinfeasupra evolutiet vicfit politice, abordcazdproblema intelegerii de neagresiune electoraldIncheiatd la 25 noiembrie 1937 de Iuliu Maniucu partidul Totul pentru tard" PartidulNational-Liberal al lui Gh. Bratianu. Pactulreprezenta In realitate o coalitie politica In-dreptatA impotriva regelui Carol al II-lea sipe un alt plan impotriva fortelor democratice.

0 problems interesantd este aceea studiatdde dr. M. Fail si dr. I. Spalatelu in articolulContradicliile dintre generalul Antonescu siGarda de fier in perioada septembrie 1940ianuarie 1941. Pentru a inlesni analiza feno-menului pus in discutie, autorii schiteazd operiodizare : 1. o colaborare sui generis (sep-tembrienoiembrie 1940) ; 2. aparitia pcprim plan a unor puternice contradictii Intrecele doud grupdri (decembrie 1940 primelecloud decade ale lunii ianuarie 1941) si 3.sfirsitul colabordrii dintre gruparea militardcondusd de I. Antonescu $i Garda de Her Inurma rebeliunii din 21-23 ianuarie 1941.Este subliniat faptul cd singurul mobil defond al contradictiilor dintre Antonesculegionari a fost lupta pentru suprematie,pentru dominatia absoluta in stat.

micii

tars

si T.

si

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII 385

Pe linia cercetarii miscarii legionare se Inscrie

si articolul Garda de tier in parlamentulRomaniei, semnat de Stclian Neagoe. Autorulse refers la demagogia deputatilor gardistiIn anii 1931-1933, In frunte cu CorneliuZ. Codreanu.

In articolul sau Tehnica si resorturite teroa-rci in perioada dictaturii legionaro-anlones-cicne, Matei Ionescu subliniaza ca terorismulridicat la rangul unei politici de stat (cAruiai-au cazut victima numeroase personalitatipolitice si culturale, printre care N. lorga,V. Madgearu etc.) a constituit o trilsaturAcaracteristica si dominant. a Intregii guvernarilegionare, culminind cu crimele la care s-audedat legionarii In zilele de 21-23 ianuarie1941.

Traian Udrea, In studiul Polilica externa adicluturii legionaro-antonesciene (septembrie1940 ianuarie 1941), pe baza unor docu-mente noi, releva caracterul antipatriotic siantinational al acestei politici, subliniind,Intre altele, consecintele negative pentruinteresele vitale ale poporului roman prinadcrarea Romanic' la pactul tripartit, adu-cerea trupelor germane In tarn, Intreruperearelatillor economice si diplomatice cu fostelesale aliate, transformarea tarii Intr-o baza deaprovizionare a Germaniei hitleriste.

Intr-un interesant articol, intitulat Pene!raga idcologiei naziste in Romania, dr. AurelPetri fixeaza Inceputurile acesteia dup. ve-nirea lui Hitler la putere. Penetratia nazistOa cunoscut o dezvoltare continua, sprijinindinstaurarea regimului militaro-legionar, darca nu a pdtruns In Intreaga opinie roma-neasca. Conceptiile naziste, antisovietismul,ideile national-socialiste cu privire la nouaordine curopeand etc. nu an prins raddcini Inrindurile clasei muncitoare, ale tardnimii, aleintelectualitiitii etc.

Referiri importante cu privire la ideologialegionard si cu precddere a Invatilturii debazd" a lui Mae Ionescu se fac In articolul0 ideologic" monstruoasa, semnat de prof.univ. G. Ivascu. Cultul mortii si al reinnoiriide dupA moarte, dispretul pentrupentru om si pentru progres sInt numai citevaaspecte ale doctrinei mistice a lui N. Ionescu.Legionarismul si literatura se intituleazA stu-

diul semnat de prof. dr. docent 8erban Ciocu-lescu. Literatura lirica legionarA, dupa cumsustine autorul, e aproape integral dedicataslAvirli lui Corneliu Zelea Codreanu. Poezialegionara Isi clstigase un drept de ultima oraIn persoana lui Aron Cotrus, iar proza Isigdsise In sfIrsit romancierul In persoana unuioarecare Mircea Streinu.

Dr. Gh. I. Ionita, specialist In perioada1934-1940, este prezent In lucrare cu studiulLupta partidului comunist, a misearii munci-toresti Bi democratice din Romania impotrivaorganizatillor fasciste, luptd care a interesatIn mod firesc masele cele mai largi clasamuncitoare, taranimea, intelectualitatea, stu-dentimea, functionarimea, meseriasii etc. Au-torul releva aspecte ale concentrarii intr-unfront comun antifascist a tuturor organiza-fiilor revolutionare, semnificatia acorduluide la Tebea etc. 0 contributie de seama lademascarea fascismului a adus-o si presaantifascista a vremii, unde au colaborat nume-roase personalitati stiintifice si culturale.

InfatisInd diferite actiuni de lupta alecomunistilor din diverse Intreprinderi Impo-triva legionarilor, dr. Maria Covaci, In studiulLupta P.C.R. Impotriva diclaturii militaro-gardiste, releva ea aversiunea fata de miscareagardista si politica acesteia si-au manifestat-osi alte curente politice. In cele cinci luni deguvernare militaro-gardista s-a creat In lardun puternic curent antilegionar. S-au gasit peaceeasi platforma antilegionara grupari poli-tice de diferite nuance si cu interese diverse.Elaborind o tacticI junta, corespunzatoareetapei istorice respective, P.C.R. a reusit sAstring In jurul sau toate fortele poporului Invederea rdsturndrii dictaturii antonesciene.

Instaurarea dictaturii legionareanto-nesciene a insemnat si dezlantuirea unei crunteprigoane Bovine. Masele populare au condam-nat persecutiile sadice, incercdrile de InvrAjbirenationald. Prof. univ. dr. docent BAnyaiLaszlo, In studiul sdu Lupla comuna a oame-nilor muncii ro'nini si maghiari impotrivadiclaturii milli iro-f tsctsle si a cotropirii hor-thiste, arata ca unitatea de luptd a oamenilormuncii romAni, maghiari si de alte nationali-tati s-a manifestat In cadrul multor actiunicomune. conduse de partidul comunist. Rela-

viola,

www.dacoromanica.ro

386 RECENZII 8

tind cazuri concrete care au avut loc intreanii 1940 si 1944, profesorul Banyai conchidecA zeci de mii de militanti comunisti si anti-fascisti roman, maghiari si de alto naTionali-tati din nordul Transilvaniei au constituit oforts de care se temeau autoritatile horthiste.

Un studiu cu un pronuntat caracter memo-rialistic este Reichul si legionarii in prinulvaraanului 1940, semnat de dr. docent prof.M. Ghelmegeanu, care in calitate de fostministru de interne In guvernul Tatarescu,relateaza conjunctura international) din pri-mavara anului 1940, clnd legionarii, cu aju-torul Germaniei hitleriste, au cautat sa for -teze mina regelui Carol al II-lea si sa-sicroiascA drum spre putere. Intrucit Carol alII-lea n-a consimtit sa le asigure decit oprezenta simbolicd In noul guvern Gigurtu,legionarii tree din nou In opozitie si Intre-prind diverse actiuni.

Tot cu caracter memorialistic se prezintasi studiul prof. univ. dr. docent C. C. Giurescuintitulat Amintiri de la Faculklea de litere dinBucuregli privind perioada regimului legionar(seplembrie 1940 ianuarie 1941). Autorulmentioneaza de la Inceput ca, din cei 24 deprofesori cit nurr Ara Facultatea de litere dinBucuresti In toamna anului 1940, numai unulsingur era lnregimentat in Garda de fier.Numarul studentilor legionari constituic o

minoritate, regimul legionar negasind decit oaderenta minimala in cadrul facultatii. Autoruldescrie aspecte privind Incercarile de epurarea profesorilor din timpul rebeliunii legionare.

Lucrarea se Incheie cu consideratiileconcluzive ale prof. univ. Miron Constanti-nescu, presedintele Academiei de $tiinteSociale si Politice a R. S. Romania, asupracomunicarilor tinute in sesiune, cit si in generalasupra miscarii legionare. Domnia-sa afirmaca cercetarile trebuie continuate si aprofun-date pe toate laturile : istorice, politice, socio-logice, filozofice, deoarece pInd In prezentproblema fascismului nu a fost analizata decitsumar. Vor trebui examinate In mod specialconditiile interne ale aparitiei fascismului siIn special a Garzii de fier, care timp de treidecenii a Insemnat paginile istoriei noastre cuteroare si faradelegi : Nu exists In Intreagaistorie politica a Romaniei pagini mai singe-

roase si mai hidoase decit acelea Inscrise deGarda de fier... In tot decursul activitattisale, aceasta grupare a acumulat un imensnumar de cruzimi, jafuri si masacre Impotrivaproletaiiatului, a taranimii muncitoare, aintelectualitatii Inaintate din Tara noastra",se spune In concluziile domniei-sale (p. 259).Aparitia acestor organizatii trebuie legata decontextul realitatii societatii romanesti deatunci, anume de conditiile unei tad putindezvoltate cum era Romania antebelicA. Cecace a dus la aparitia Garzii de fier a fost con-tradictia fundamentals din societatea roma-neasca, contradictia dintrc clasele exploata-toare si masele populare muncitoresti si tarit-nesti. Garda de fier a reprezentat astfel alitpaturile cele mai retrograde ale burgheziei,cit si cercurile cele mai reactionare ale mosic-rimii si chiaburimii.

Va trebui examinat si precizat momentulIn care Garda de fier a devenit agentura fas-cistii, intructt nu Inca de la infiintarea LcgiuniiArhanghelului Mihail" s-a situat in aceastapostura. 0 analiza consistenta trebuie facutilsi momentelor cind miscarea legionara dobin-disc o oarecare Inriurire in mase, si aceistaIn mod distinct pe categorii si clase sociale.Domnia-sa subliniaza ca orientarea GArziide fier a fost nu numai antitarancasca, ciIn primul rind antinationala to toate proble-mole fundamentale ale poporului nostru.

Inca de la formarca sa, Partidul ComunistRoman a luat pozitie hotarita lmpotriva cu-rentelor de extrema dreapta ; atunci cind s aconstituit Garda de fier, aceasta a fost eonsi-derata forta cea mai periculoasa in rindurileextremei drepte si a fost demaseata sirata ca atare. In perioada 1933-1937, cindGarda de tier a fost In plina ascensiune, Par-tidul Comunist Roman, Uniunea TineretuluiComunist, uncle organizatii ale Partiduluisocial-democrat si ale Tinerctului social-demo-crat au desfasurat marl actiuni pentru a com-bate legionarismul atit In Intreprinderileindustriale, de transport, cit si in scoli si insti-tutii de Invatamint superior", se mai afirmaIn concluziile domniei-sale (p. 271).

Prezentata sub forma unei culegeri, printratarea unor momente semnificative din

infie-

www.dacoromanica.ro

9 RECENZII

activitatea miscarii legionare si In general aorganizat.iilor fasciste din tura noastra, cit siprin directiile de viitor in cercetarea acesteiprobleme, lucrarea are o unitate. Ea consti-tute o demascare a fascismului, a uneltirilor

387

si a practicilor criminale folosite, a roluluifunest pe care I-a avut acest instrument alhitlerismului In Cara noastra, Garda de fier.

M. Rusenescu

TEFAN TEFA.NESCIJ, Tara Roindneaseei de la Basarab I intemeietorul"pind la Mihai iteazul, Bucure§ti, Edit. Academiei, 1971, 174 p. + pl.

Editura Academiei inaugureaza cu aceastacarte o idee fericita, materializata In colectiaIstorie si civilizatie", menita sa faca cunos-cute unui public cif mai larg, lntr -o forma citmai accesibila, momente si personalitati desea ma din istoria atit de framoasii a patrieinoastre.

Uvertura este semnata de cunoscutulmedievist Stefan Stefanescu, care prezinta citi-torilor istoria Tarn Romanesti In secoleleXIVXVI. Cartea se Imparte In patru capi-tole, din care primul are si rolul de intro-ducere.

acest prim capitol, intitulat Tradifiaduco romand si luniea barbard", autorul pre-zinta pe scurt etnogeneza si originea poporuluiroman, aparitia si consolidarea relatiilor feu-dale, primele formatiuni politice si procesul deinchegare a statului feudal al Tarii Romanesti.Autorul subliniaza rolul deosebit al constiinteioriginii romane pentru istoria patriei noastre,aratind ca traditia descendentei daco-ro-mane a jucat In rindul populatiei de la nordulDunarii rolul de idee politica lona ; alaturi stRostrata de comunitatea de limbs, ea a men-tinut si a Intarit coeziunca acestei populatiiIntr-un corp etnic distinct, deasupra caruia Invremea mileniului de navaliri barbare apa-rea numele popoarclor care Intr-un momentsau altul au stapinit nominal pc teritoriul ve-chii Daco-Romanii" (p. 13). Traditia romani-taitii a fost atit de puternica, tacit toti scriitorilstrain' care au venit In contact cu poporulnostru au remarcat nu numai aceasta reali-tate, dar si faptul ca romanii se mindreau cuaceasta origine si tincau sa li se spuna astfel,nu vlahi cum is ziceau uncle popoare straine.

Forta traditiei era atit de puternica si con-*Uinta originii etnice atit de vie, Melt eel din-t!! stat care a luat nastere pe teritoriul Ro-manic! nord-dunarene s-a numit Tara Roma-neasca" (p. 30).

Foarte interesanta ni se pare si explicatiaabsentei poporului nostru din izvoarele isto-rice In anumite perioade ; autorul arata caaceste izvoare notau nu atit stabilitatea,nu atilt cursul normal In desfasurarea istoriel,cit mai ales miscarea, marile schimbari, numelepopoarelor nomade ajunse in stapinirea tinu-turilor romanesti" (p. 16).

Autorul vorbeste pe larg de vlahil de lasudul Dunarii, unde ei sint amintiti de nume-roase izvoare si unde au jucat un rol de seamyIn infiintarea Imperiului vlaho-bulgar, care aIntretinut relatii strinse cu romanii de la nor-dul Dunarii.

Urmatorul moment important este diplo-ma din 1247, care reflects un stadiu avansatde organizare a formallunilor politice roma-nesti" (p. 25), proces continuat sf dezvoltatapoi de urmasii conducatorilor politici amin-titi la 1247 si desavIrsit de Basarab lute-meietorul".

Urmatorul capitol eel mai lung din lu-crare (63 p.) are un titlu foarte sugestivConfruntarea socielafii romanesli In secoleleXIV XV I cu ideea de pace si de rdzboi. Auto-rul analizeaza aici cu deosebita perspicacitatepolitica externs a domnilor Tarii Romanesti,care au stiut sa foloseasca, dupa Imprejurari,In interesul tariff, arta diplomatic' sau sabia,cordialitatea In relatiile cu alte state cu simtulcicmnitatii". Un loc deosebit ocupa in acestcapitol cum este si firesc glorioasele

In

e e

www.dacoromanica.ro

388 RECENZII 10

lupte pentru apararea independentei, condusede marii voievozi Mircea cel Batrin, VladTepe5 sau Radu de la Afumati. Autorul sub-liniazd cu multd convingere rolul legAturilordintre tarile romAne, Indeosebi In lupta forcomund pentru apararea independentei ame-nintate de turci. El arata, de pildA, ca Stefancel Mare a intervenit In Tara RomAneascapentru a Impiedica aservirea ei de cdtre turcisau ca. Iancu de Hunedoara a intervenitactiv In Tara Romaneasca si In Moldova... InInfdptuirea planului sau de actiuni antioto-mane".

Capitolul al III-lea are ca obiect Capitu-!elide" cu Poarla olomand si siluafia politicaa Tait Romdnesti sub dominatia otomand.Aici autorul supune unei minutioase analizeproblema existentei acestor asa-zise capitu-latii". Scopul acestor capitulatii crea(ie asecolului al XVIII-lea era acela de a dovediilegalitatea sporirii nemdsurate a haraciului$i a celorialte dart, precum si a numirii domnilorde-a dreptul de care Poartd" (p. 109). Con -statind ca spre deosebire de Moldova capi-tulatiile Tarii Romanesti nu au fost supuseunei cercetari minutioase, autorul Intreprindeo asemenea cercetare. Facind analogie cu si-tuatia din Moldova, Stefan Stefdnescu ajungela concluzia ca, In redactarea din secolul alXVIII-lea a capitulatiilor, autorii for au por-nit de la start de lucruri reale, pe care traditiaistorica le-a pastrat, transmis uneori corn-pletat cu elemente specifice, proprii unor anu-mite perioade, dar ca la bazA exists un fondistoric real, cert" (p. 117).

Autorul analizeaza apoi situatia de fapta Tara Romanesti sub dominatia otomand,dovedind cu argumente convingatoare cadomnia pastrat Intr-o mare masurd atri-butele suveranitatii, ca turcii nu aveau drep-tul sa se aseze pe teritoriul tern. FArA lndoialdca aceasta problemd a dominatiei otomanees te una din problemele centrale ale istorieino astre. De aceea cred ca bine a Mut autorulcd a insistat asupra ei. Mi se pare InsA ca esteputin cam exagerat sa vorbim de distruge-rea sistcmului de aparare a tarn, format dinreteaua de cetati" (p. 125), deoarece In secolulal XVI-lea Tara Romaneasca spre deose-bire de Moldova nu mai dispunea de o

asemenca retea ; precum se s tie, cele dotalimportante cetati de la Dundre, Turnu 5iGiurgiu, fusesera cucerite de turci Inca dindeceniul al doilea al sccolului al XV-lea. Inplus, nu am impresia ca garda turceascd s-astabilit In capitala Orli" (p. 125), deoarece oasemenea garda este amintita numai In timpulanumitor domnii de la mijlocul secolului alXVI-lea.

Sint analizate apoi obligapile t Aril fats dePoarta 5i se scoate In relief rolul ncgativ aldominatiei otomane pentru dezvoltarea social-economied a Tara Romane5ti. 0 problemdasupra careia lmi exprim uncle rezerve esteaccea a existentei asa-numitului monopolturcesc In domeniul comertului exterior" (p.130). Am impresia cit aici not am exagerat pu tinadmitind accasta notiune, deoarece tArile ro-mane au continuat se Intretind relatii corner-dale cu alte tart 5i In timpul dominatiei oto-mane. Poate ca ar fi mai potrivita notiunea decvasimonopol sau ceva asernanator, accastadeoarece nu a existat un monopol In sensulriguros exact al cuvintului.

Ultimul capitol se intituleazd foarte frumosEpopcca romdncascd de to sfirsitul secoluluiat XV I-lea 1i el prezinta lupta Intr-adevrir deepopee condusa de unul din marii noltri eroi,problema foarte cunoscuta autorului, care aadus uncle pretioase contributii la Intelegereaei mai deplind. Sint urinal-Re 5i explicatetoate actiunile mai de seams ale acestui maredomn, care a rcalizat prima unire politica atdrilor romAne, polita" sa platitd apoi cuviata. Autorul aratd ca unirca tdrilor romAnedin anii 1599-1600 a fost determinatd denecesitatea crearii unui puternic front anti-otoman. Ea a fost Inlesnitd de legaturile eco-nomics, politice culturalc dintre cele treistate, de existenta constiintei unitatii de neam$i a faptului ca altddatd, In vechime, celc treitart formau o singurd imitate etnicd-teritorialdsub numele de Dacia" (p. 166). Capitolul seIncheie cu aceste frumoase cuvinte : In aniide grea Incercare pentru poporul nostru,Mihai Viteazul a fost o calauza, un imbold larezistentd Indemn la luptd ; numele exem-plul lui au Intarit energiile populare $i au dusla victorie" (p. 171).

si

si-a si

Si si

www.dacoromanica.ro

11 RECENZII

In concluzie, autorul subliniaza faptul caistoria Tdrii Romanesti In epoca de care seocupa este de rapt o istorie a unei Inversu-nate rezistente", In care primejdia a augumen-tat vointa de a nu ceda imixtiunii straine"si In care ideea de unitate a fost totdeaunaprezenta : Nutrita de Intreg poporul roman,fiecarc provincie Incercind s-o rcalizeze atuncichid forta ei parea ca Ii permite sa o face,aceasta idee a devenit rapt pentru scurttimp In vremea lui "Mihai Viteazul. Actul

389

°data sugerat, vremea n-avea decit sa-iaccentueze necesitatea si sa-i Inlesneascdrealizarea definitive ".

Foarte bine informata, scrisa Intr-un stilcald, respirind un puternic patriotism, lucra-rea lui Stefan 8tefilnescu este, fArao noun contributie de pre la cunoasterea maiprofunda a trecutului patriei noastre, trecutalit de scump noun tuturor.

N. Sloicesm

ZOE DUMITRES CU-BI=TLENGA, Renasterea, umanismid si, dialogulartelor, Bucuresti, Edit .Albatros, 1971, 272 p.

Problematica Renasterii deschisa, printr-oserie de afirmaxii lapidare, de Jules Micheletsi de Jakob Burckhardt, la mijlocul secoluluitrecut, a continuat sit fie dezbatuta Intr-ocomplexitate de pozitii interpretative din ceIn ce mai mare, ajungtnd astazi sit /mparta-sasca fervoarea de care s-au bucurat In ultimeledecenii cercetarile si dezbaterile asupra Auf-

rung-ului si asupra Barocului. Abordatadin diferite unghiuri de privire, Renasterea,ca fenomen de largA, aproape unica, respiratieeuropeana, se bucurA de pretuirea actuala aunui mare numar de savanti si cercetatorieuropeni si americani, care II consacra lucrari,studii, articole si, din ce in ce mai mult, pemasura progresaril spiritului comparatist sia mentalitatii cooperarii internationale, coloc-vii si simpozioane.

Tara noastra a participat la discutia pro-blematicii Renasterii printr-un mic numar delucrAri, considerate Insa de o valoare certA.Mai Intli cele trei volume ale profesoruluiP. P. Negulescu, consacrate analizei exhausti-ve a Filozofiei Renasterii. Apoi lucrarea, recentreeditata cu analiza problemelor si bibliogra-fia la zi, a profesorului Andrei Otetea : Re-naslerea si Reforma. In sfIrsit, cu miniaturile,foarte apreciate si scrise Intr-un stil fermecii-tor, ale lui Const. Antoniade, consacrate lui

Machiavelli, Aretino si altor figuri din Cin-gueeenlo, si cu foarte recentele investigatil aleprofesorului Edgar Papu asupra Lumilorimaginare ale Renaslerii.

De foarte curind, literatura istorica roma-neasca s-a Imbogatit cu o noun lucrare asupraRenasterii, datorita prof. Zoe Dumitrescu-Bu-sulenga. Aparuta In Editura Albatros, 1971,lucrarea are un titlu deosebit de promitatorsi pe care, de altfel, continutul nu-1 dezminte :Renaslerea, umanismul si dialogul arlelor.

Intr-adevar, Renasterea a fost o prolife-rare a spiritului umanist, vibrind In Italia Incadin secolul al XII-lea. Proliferare care a sfir-sit prin a cuprindc, intre aripile ei, cea maimare parte a Europei, raspindindu-si parfumul,In acelasi timp Imbatator si revigorator, toc-mai In preajma ofilirii unei eflorescente carenu mai putea suporta crivatul nemilos alfanatismului si obscurantismului. 8i a fost,mai presus de toate, un ispititor si permanentdialog Intre om si nenurnaratele lui'On dialog a carui actualizare o Incearca sio izbuteste autoarca lucrarii.

Cu o mare siguranta In organizarea mate-rialului si a idcilor, Zoe Dumitrescu-Busulengaabordcaza problematica Renasterii pe treicapitole, care shit tot atitea etape ale vibratiei

Indoiala,

stiliii.

www.dacoromanica.ro

390 RECENZII 12

spiritului renascentist : 1. Prolegomenele spi-rituale ale Renasterii si tnchegarea curenluluirenascentist, care sfirseste prin a triumfa inarta socials prin excelenta, cea mai complexasi mai stilistica : arldlectura. 2. Linia platoni-zantii a Renasterii, implicind nu numai o repu-diere, mai mult sau mai putin marturisita, adimensiunilor spirituale statice medievale, cisi o selectie esentiala Intre firele spirituale aleantichitatil cu predominarea dinamismuluiplatonician In dauna inventarelor statice detip aristotelic. In sfirsit, 3. Amurgul titanilorcuprinde, In mai putin de 20 de pagini, o vi-ziune veridica a cauzelor risipirii Renasteriiintre cele patru vinturi ale spiritului.

Intre aceste capitole Inlantuite logic seintercaleaza un al patrulea, proiectind o scricde lumini asupra unui fenomen literar singu-lar al Renasterii, si anume asupra literaturiiburlesti si asupra spiritului parodic al Re-nasterii.

Inventariind liniilc de luta prin care uma-nismul s-a infiltrat si Inchegat In cultura euro-peana Inca medievala, autoarea nu se sfiestesa mentioneze fenomenele, Inca singular; aleevului mediu de mijloc, si sa citeze nume deprecursori ca Gerbert, Mihail Psellos si chiar,cu anumite limite, Jean de Meung. Degajtndmarile linii de fortil si modelele umaniste[Atena Roma, Roma Bizant, Bizant Ita-lia (in special Florenta), Italia Europa],autoarea situeazil astfel cadrul geografic si

spiritual In limitele caruia vor vibra, succesivsi nuantat, tensiunile umaniste si renascen-tiste.

In jocul subtil de forte care a dus la inche-garca curenlului umanist european, autoareadetecteaza curenlul unificalor care a dus lasolidarilalea intelectualilor continentului substindardul de azur al republicei literilor",patrie ideals a umanistilor europeni, de laPetrarca la Erasmus, si al carei centru necon-testat ramlne Italia". Urma'rind lunga si lentastratificare, vreme de mai bine de un sfert demileniu, a ideologiei umaniste, autoarea Int11-neste in mare masuril ideile dezvoltate, Incadin 1947, de unul din marii istorici contem-porant ai Renasteril, si anume de Roberto

Weiss, care, Intr-o conferinta tinutil la Uni-versity College din Londra, insistase asuprarolului fundamental desi multa vreme negli-jat de cercetatori pc care 1-au jucat juristiiitalieni (formati la scoala din Bolonia si pusiIn slujba republicilor sau principilor Italiei),In elaborarea noilor tensiuni intelectuale, laicesi ciceroniene, care au pregatit climatul re-nascentist 1. Ca si Weiss, dar cu o mai preg-nanta aprofundare a nuantelor, autoarea ni-iInfilliseaza pe Lovato dei Lovati, AlbertinoMusato, Coluccio Salutati, Lionardo BruniAretino, Giannozzo Manetti si continua cuportretele unor Niccolo Niccoli, Poggio Brae-ciolini, Flavio Biondo da Forli, Lorenzo Valla,Marsilio Ficino, Leone Battista Alberti, papaAenca Silvio Piccolomini, Pico della Miran-dola, pentru Incheia primul capitol cu schi-tarea a doua personalitati singulare si con-trastive, fara de care, evident, Renasterea nusi-ar fi atins uncle din supremele valente :Lorenzo de Medici, patronul si coordonatorultensiunilor renascentiste din locul geometrical Florentei, orasul fara de care Renasterean-ar fi avut maestatca si plenitudinea ci spe-cificil, si Leonardo da Vinci, cea mai complexiisi mai caracteristica dintre uriasele personali-tali ale Renasterii.

Una din marile calitat.i ale autoareieste capacitatea de sinteza, redata printr-oremarcabila economic de mijloace verbale.Semnalam astfel conciziunea de medalie aunor formulari esentiale : scnsul plenitudiniiumane", masiva campanie de readucere aGreciei vechi pe pdminlul Italiei prin transfer demanuscrise" (subl. ns.); ambitia lui LionardoBruni de a fixa in stil clasicizant istoria pro-priei sale cetati" si astfel reusita laicizariiisloriei" ; curiozitatea filologica laird ", pre-tuirea timpului" (de catre Giannozzo Manctti)ca o intuitie moderns etc. In fond, umanismul,cu Inflorirea lui renascentista, se construieste,

1 Asupra tezclor lui Roberto Weiss, re-cent consemnate In nr. 105 din mai 1969(p. 1-16) al lui Bulletin of the Institute ofHistorical Research", cf. o dare de seams asubsemnatului, sub titlul de Umanismul me-dieval si umanismul renasterii (Renasterea,prerenasterea si anleprerenasterea), In Sludii"-an. 23, 1970, nr. 4, p. 795-800.www.dacoromanica.ro

13 RECENZII 391

evident, si In jurul unor not notiuni a timpului1i a spa( iului. Nici spatial, nici timpul renas-centist nu mai sint spatiul sl timpul evului me-diu. Sint, in acelasi timp, si mai largi, si mairestrinse. Dar ceca ce le diferentiaza in esentade evul mediu este mai ales noul Film In careshit concepute, ritm care s-a transmis In maremasura Intregii gindiri moderne si a contri-buit, cum foarte judicios observa autoarea, laechivalenta dintre actiunilc umanistilor stale cuccritorilor de noi pamInturi". uma-nisuiul tirziu, continua autoarea, siasa-zisa piraterie a unor umanisti ca MartinFrobisher, Walter Raleigh, Francis Drake sialtii avea radacini nu numai In datele si lucru-rile economice" (pag. 56).

Tensiunile umaniste tind astfel sa largeasca,sIi dilateze si lumea, si cosmosul pe masura<Matadi energetics a spiritului uman, a inte-ligentei individuale creatoare. De aid, cumobsorva autoarea, propensia spre cunoa5tereaintegrals aflata Ia sufletele cele mai nobile, celemai evoluate ; si, de asemenca, nevoia abso-lute de libertate" (p. 61). Este, In acela5itimp, o cleschidere, o elasticizare atit ale spi-ritului omenesc, eft si ale societatii medievale,sfirsita si sleita de Incorsetarea birocratica,rigidizanta si obscurantista, a bisericii si mo-narhiei. Sterilitatii administrative care ea-racterizcaza sfirsitul evului mediu, i se opuneumanismul, aducind o neliniste noun, care nucoincide cu nelini5tea mortii, atit de generali-zata in secolele XIV si XV, dupa marea !neer-care a ciumei din 1349-1352. Umanistii deter-mina astfel, prin gindirea for deschisa spreviitor si infinit, o noud echilibrare a for felorinlelecluale ?i malerialc. Ei smulg fideistilorprimatul intuitiei mistice 5i se straduiesc s-ocxprime In termeni intelectuali, pastrindu-iadincimea sociomorala si pipaind socialul Instrafundurile instinctului vital, pentru a-1

aseza iara5i pe om pe traiectoria elanuluivital creator de care-1 indepartase rigiditateaconcepPor medievale decadente si sterili-zante, prin marginirea for intelectuala si princonsecintele educative ale birocratizarii gin-dirii scolastice. Si astfel sageata inventieicreatoare, smulsa din tolba culturit umanistede reflectie si exegeza antics, a ajuns, un mo-ment, sa Infloreasca In libertate si sa vibreze

In piatra si marmora arhilecturti umaniste, §iin urbanismul, In toate domeniile, preconizatde Baldassare Castiglione, de Leonardo daVinci 5i de Michelangelo Buonarotti.

Intr-un mod ingenios, autoarea deriva unuldin firele platonismului renascentist dincurtile de amor provensale medievale si, maidiscutabil, din augustianism. Platonismul, defapt, deschide perspective noi, pe care gindireastatistics si statics de inventariere de tipsolipsistic, a aristotelismului Inflorit in sco-lastica, nu le-ar fi putut concepe. In mod firesc,linia gindirii platonizante sileste filozofia safats un salt In stiintele sociale, scumpe luiSoerate : In morals 5i politica. Si, printr-unreflex firesc, temerile paroxistice medievale,insuficient potolite de religie si educatie, ra-bufnesc In temperamente renascentiste singu-lare si In primul rind In sufletul titanic al luiMichelangelo, sub forma unei torsiuni dra-niatice !titre nazuintele sufletului 5i rigorilelimitative ale trupului material. Frinturi demacrocosm si de microcosm tree prin timpulobservatiei marilor arti5ti ai Renasterii, con-siders autoarea, In analiza atit de find pe careo face mentalului shakespearian, astfel cumse manifests mai ales in cea mai tipic renas-centista si italienizanta dintre operele lui,celebrele sonete de inspiratie petrarchista.

Paranteza consacrata spiritului burlescal Renasterii este pe deplin justificata si pre-tuie5te si pentru justa Intelegere a anumitorpoteci ale operei shakespeariene, pe care mergpail unor Touchstone, Feste, Autolycus sausir Toby Belch. Poteci pe care un spirit post-clasicizant si, In fond, marginit, Ca al luiVoltaire, nu le putea concepe. Burla provinedin evul mediu, ca o reactie sanatoasa a po-porului fats de mizeriile existentei feudale, 5ia fost receptata de umanistii cei mai vestiti,In frunte cu Erasmus din Rotterdam si cuThomas Morus, pentru a nu mai vorbi deBoccaccio si de Rabelais. Nici Dante n-a dis-pretuit-o, iar Luiggi Pulci sau Aretino, PoggioBracciolini si chiar Baldassare Castiglioneau pretuit-o si cultivat-o. Inflorita In novellellesau In fabliaux, apoi in romanul picaro §i Incomediile rustice si facetii, burla a constituit

$ienglea

www.dacoromanica.ro

s92 RECENZII 14

o mare Portal de derivatie intelectuala $i socia-ls, un triumf al imaginatiei creatoare intr-unmediu voit peiorativizat.

*Amurgul Renasterii, ca $i acel al evului

mediu, atit de admirabil poetizat de Huin-zinga, este analizat de autoare In contextulunui fenomen specific, si firesc, de oboseala.Manifestarea esentiald a acestui fenomen desleire a fortelor creatoare, vitale, ale umanis-mului si renascentismului o detecteaza autoa-rea In substituirea criteriului cantitativ cri-teriului calitativ, eminamente creator, al Re-nasterii. Modelele, care au avut un rol atit deesential In dinamizarea $i revigorarea spiri-tului european prin imitatia creatoare a anti-chitatii mediteraneene, se dilueaza In stilurisi precepte, In genuri literare prestabilite siIn pedanterie stilistica purista, de proiectiealexandrine. Rezultate ale eruditiei medievale,noile directii ale spiritului religios european ausnit spiritul european sa devieze de la liniadre apta, larga si maiestoasd, pe care se anga-jase villa atunci, sub magia spiritului clasicsi a vibratiei de medalie a retoricii stilisticeciceroniene. Momentul in care, In al treileadeceniu al secolului al XVI-lea, umanismulsi spiritul Renasterii alaturi de el ref uza,prin glasul autorizat al celui mai celebru din-

tre reprezentantii lui, Erasmus din Rotterdam,sail lmpreune apele cu acelea ale Reformeilutherane, este unul din momentele solemne aleevolutiei spiritului european. Pe acest refuzs-a cladit 1ntreaga spiritualitate barna a Con-trareformei si s-au pus bazele spiritului stlin-tific european si ale clasicismului. Si astfcl,ca toate marile idei $i curente din istoria ome-nirii, spiritul umanismului si al Renasteriia apus ca sa poata renaste iarasi, in secolulal XVIII-lea, sub numele de Aufklarung, apil-stud, de data aceasta cu tot bagajul stiintei $itehnicii europene, asupra vechiului curentmedieval, rigidizant $i obscurantist, carepindeste din umbra, la fiecare pas, inteligentaeuropeana. Sau, cum atit de pregnant se ex-prima autoarea in final, printr-una din aceleformule sintetice si atit de dense al caror secret 11 are : Umanismul este, In fiece epoca aistoriei europene, cea mai frumoasa amintireintelectuala a tilrilor batfinului continent, sio cheziisie pastrata pentru certitudinile pri-vitoare la soarta viitoare a omului. Din oncecriza grave, umanitatea poate ie5i sprijinindu-se pe acest solid suport, singur In stare saconstituie rampa de lansare a cercetarii stiin-tifice contemporane".

Dan A. Lazar sett

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR

Revue des Etudes Seed-Est Europeennes" (Editions de l'Academie de laROpublique Socialiste de Roumanie, Bucarest, t. VII VIII, 1969-1970)

Revista ce formeazd obiectul prezentariinoastre a aparut in cursul anilor 1969, 1970, Incite patru numere anual.

Studiile, articolele, numeroasele contributiigrupatc tematic sub tillurl sugestive, retinatentia prin aportul pc care-1 aduc la cunoas-terea diferitelor domenii de viata economics,socials, politica si culturala a popoarelor dinsud-estul Europei. Astfel studiile publicatereflects rezultatele °Minute in cercetarca sud-est europeand romaneascd. Dar nu numai attt,revista prezinta cilitorilor numeroase contri-butii semnate de savanti din alte taxi preocu-part de problemele sud-est europene, fapt ccarata prestigiul de care se bucura acest forstiintific romanesc, locul de scams pe care 1ocupa in viata stiintifica din aceasta zona.

Vom alege, spre a face o succinta prezen-tare, studiile ce intereseaza direct domeniulistoriei, fie ca este vorba de istorie politica,economics sau culturala. Cu regret vom Elsadeoparte interesantele contributii din domeniullingvisticii Mihaiescu, E. Mihai latoiu), etnografiei folclorului (A. Fochi),istoriei de arta (Ana-Maria Musicescu, E.Costescu).

Semnalain in mod special primul numar alanului 1969, care a avut un rost omagial,fiind Inchinat celel de-a 90-a aniversari abizantinologului roman Nicolae Banescu. Pri-nos adus activitatii stiintifice a savantuluiroman, volumul cuprinde, pe linga bibliogra-fia lucrarilor sale, un numar de 29 de articole

..STUDII". tomul 25. nr. 2,, D. 393-399. 1972.

apartinind unor reputati oameni de stiintadin Ora' si de peste hotare, articole ce seraportcaza tematic la epoca problemeleasupra carora a lucrat Nicolae Banescu. Arti-cole omagiale se mai ELBA $i In numerele 3 $i4 ale aceluiasi an. Ne afliim astfel In prezentaunui important numar de cercetari asupraevului mediu sud-est european $i, mai exact,asupra unei perioade ce merge ping in veaculal XV-lea.

Mentionam, in cadrul problemelor de istorieveche arheologie, corpusul de monumentein cea mai mare parte inedit pe care-1 publicsMaria Alexandrescu Vianu In Les sarcophagesromains de Dobroudja; Commentaire epi-graphique (Em. Popescu) (t. VIII, nr. 2, 1970,p. 269-328).

Istoria Bizantului sub diversele ei latiniocupa un loc considerabil, data fiind Impreju-rarea specials mentionata deja a existentciunui volum intreg ale carui studii se Inscriuin aceste preocupari.

Observatii legate de aspectele social-eco-nomice ale istoriei bizantine ni le °fell J.Irmscher In Erwtigungen zum friihbyzantini-schen Gesellschaftssystem (t. VII, nr. 1, 1969,p. 121-125), trectnd in revista opiniile emiseasupra societatii bizantine din vremea marilorinvazii pins in secolul al XII -Iea, ceea ce-iingaduie sa constate ca, alaturi de regimurilesociale locale, trebuie luate in considerarestructurile sociale ale triburilor migratoare,care $i -au exercitat influenta asupra formarii

(II. Scdrld-si

si

l

www.dacoromanica.ro

394 REVISTA REVISTELOR 2

societatii bizantine ping in secalul al XII-lea.Savantul sovietic A. P. Ka Man, in Wartnemouno ucmoinioeamoll naccaase e Memo-puu Homina Hum-taxa" (t. VII, nr. 3, 1969,p. 469-473), analizind un pasaj din istoriculKinnamos, di o noud interpretare unortermeni pind azi gresit intelesi, cc ascundprocesul de inchinare feudali, deci de feuda-lizare a Bizantului sub forma eteriei, invremea lui Manuel I. 0 prezentare astadiului actual al cereetarii asupra celor cloudinstitutii prin care poporul putea sa -$i mani-feste vointa sa in Imperiul bizantin o faceGh. Cront in Les domes et les partis politiguesdans l'Empire byzantin aux Ve VII` siedes(t. VII, nr. 4, 1969, p. 671-674). In preocu-parile privind istoria Bizantului in vremeamarilor invazii se inscriu studiile semnate deH. Evert Kappesowa Recherches sur la colo-nisation slave h Byzance (t. VII, nr. 1, 1969,p. 63-71) si N. Pigulevskaya, Note sur lesrelations de Byzance et de Huns au vr siècle(t. VII, nr. 1, 1969, p. 199-203). Autoareaprimului studiu, abordind problema schimbd-rilor etnice si sociale pe care le-a provocat colo-nizarea in masa a slavilor In Peninsula Balca-

sugereazd ideea cd elementul slay a Ince-put sa se grecizeze Inainte de restabilirea autori-tatii bizantine. Este ridicata problemamodificirilor sociale cauzate de colonizareaslavd, folosind ca izvor de studiu Codul rural.Articolul lui N. Pigulevskaya, oprindu-seasupra unui supliment al cronicii siriene a luiZaharia Retorul, urmareste destinele uneimisiuni crestine venite din Armenia care acrebtinat un trib hun, probabil pe col alsabirilor.

0 serie de contributii se ocupd de cercetareainstitutiilor bizantine. In Eludes sur l'histoireadministrative de l'Empire byzantin (t. VII,nr. 1, 1969, p. 81-89), R. Guilland prezinticiteva functii din vremea Imperiului bizantintimpuriu, pe acelea de skouteiros, protokc.-mes, praetor plebis. Acelabi autor, In Contri-bution a la prosopographie de l'Empire byzan-tin. Les Patrices sous les regnes de Theophile(829-812) et de Michel III (842-867) (t.VIII, nr. 1, 1970, p. 593-610), di o lista apatricienilor bizantini din vremea imparatilorTheofil si Mihail al III-lea.

Noi puncte de vedere privind istoria capi-talei bizantine le gdsim In articolul lui S. Run-ciman Constantinople-Istanbul (t. VII, nr. 1,1969, p. 205-208), care, urmarind vechiledenumiri ale capitalei imperiale, arata caaceea de Istanbul este intilnitd Inca dinsecolul al XIII-lea la arabii Ibn al AthirAbul Fida ; J. Gouillard in Un quartier"d'emigres palcsliniens a Constantinople an

siecle? (t. VII, nr. 1, 1969, p. 73 76)ridica o problemd de demografie urband,accea a carticrelor nationale cc incep Si apardin Constantinopol din secolul X, pornind de laanaliza unui fapt anterior din veacul IX, cindcalugari emigranti din Palestina se asazd cupermisiunea imparatultd Mihail I la Chora ;E. Frances In Constantinople byzantine auxXIVe et XVe siecles. Population. Commerce.Metiers (t. VII, nr. 2, 1969, p. 405-412)face o scurtA schita a situatiei populatiei (eau-tind sd stabileasca numirul locuitorilor Inajunul exodului), comertului, meseriilor dinConstantinopol in ultima sa perioadd de exis-tent:A.

Zona geografica a Dundrii de jos formeaziobiectul de studiu al unui mare numir dearticole. Astfel, in Byzance ou Bizone (t. VII,nr. 2, 1969, p. 400-404), VI. Iliescu se ocu-pa de unul din cele mai framintate momenteale istoriei tiirmului apusean al 111rii Negredin a doua jumdtate a secolului IV I.e.n.,In vremea regelui Ateas, chid a avut loc primaasezare a scitilor in aceasta regiune.

P. Diaconu in Une information de SkylitzesCedrenos a la lumiere de l'archeologie (t. VII,nr. 1, 1969, p. 43-49) coroboreazil stirilecronicarului bizantin Skylitzes referitoare laluptele ce au avut loc in 979 intro bizantini sikievieni in fata Silistrei cu rezultatele ulti-melor sapaturi arheologice facute asupra for-tdretelor din Dobrogea la care apar ziduricanstruite In vremea lui loan Tzimiskes.

Pentru istoria stapiniril bizantine in aceastazoni geografica In secolul XI aduce date not :V. Laurent Deux nouveaux gouverneurs de laBulgarie byzantine. Le pros dre NicephoreBatatzes et le proloproedre Gregoire (t. VII,nr. 1, 1969, p. 143-150), continulnd cerce-tarea initiatd de N. BAnescu, care a stabilit pebaza mArturillor slgilografice lista guverna-

nick

IX°

9i

II

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR

torilor bizantini ai ternelor Bulgariei Pari-strion, identifica pe aceea5i baza numele a doiguvernatori necunoscuti ai temei Bulgaria dela sfir5itul secolului XI, Nicefor Batatzes dupA1070 51 Grigore Intro 1078 51 1096. Redatareaunei inscriptii de la Silistra este facutA de IhorSevEenko In A Byzantine inscription fromSilistra reinterpreted (t. VII, nr. 4, 1969,p. 581 -598).

Circulatia hyperperului In regiunea Dunariide jos In veacurile XI- XV a Post urinal-1ULde 0. Iliescu In L'hyperpere byzantin au Bas-Danube du XI` au XV6 sitele (t. VII, nr. 1,1969, p. 109-118), autorul stabilind treiperioade ale circulatiei acestei monede deschimb : cea de la sfIr5itul secolului XI la1204, cea din 1219 1327 51 cea din 1327 -1437, dupa aceasta datA supravietuind doarsub forma numirii date unei taxe vamale.Anexa articolului cuprinde prezentarea des-copeiirilor de hyperperi bittufi Intre 1222 511327, ca 5i o hada a difuzarii acestei monedela Dunarea de Jos Intro 1093 51 1327.

Mai semnalam articolele semnate de A.Garzya Un lettre du milieu du XII` siecle :Nicephore Basilakes (t. VIII, nr. 4, 1970,p. 611-621), care confine o sinteza a biogra-fici Si productiei lilerare a unuia din oameniide liters a perioadci Comnenilor. Destineleunui alt personaj mull discutat se lAmurescIn articolul lui G. G. Litavrin intitulat Tpunucb.ota Muxama lIce.ma Xanzananoxy Roma-Away (t. VII, nr. 3, 1969, p. 455-468).Sint facute completari $1 se aduc date noi pentrucariera lui Katakalon Kekaumenos din perioada1057-1066 pe baza scrisorilor lui Mihail Psel-los. Preocupat de problema eclosiunii elenis-mului modern, J. Irmscher, in Nikita alsZentrum des griechischen Patriotismus (t.VIII, nr. 1, 1970, p. 33-47), releva faptulca Imperiul de la Niccea a lost a.5ezat pc bazaumanismului postbizantin.

Probleme de textologie numismaticashit abordate de articolele : Sur deux termesgrecs concernant l'ecriture a l'epoque byzantine(t. VII, nr. 1, 1969, p. 151-154), semnat dePaul Lemerle ; An Imperial Lectionary inthe Monastery of Dionysiu on Mount Athos.Its Origin and its Wanderings (t. VII, nr. 1,1969, p. 239-253) de K. Weitzmann, In

395

care se stabilelte originea 51 se urrn5re5tecirculafia tetraevanghelului alcatuit Intre 105751 1059 pentru Manastirea Studion, semnalin-du-se o Insemnare din veacul al XVI-lea adomnului RomAne5ti Mircea Ciobanul,care a ferecat manuscrisul 511-a (Unlit

Dyonisiu ; Articolul Das sogenannte Ge-schichtswerk De Administrando Imperio" (t.VII, nr. 1, 1969, p. 77-80), al cArui autor,V. Grecu, aratA ca, in urma analizei continu-tului, De Administrando Imperio, apare ca ocrestomatie alcatuita de Constantin al VII-leaPorphyrogenetul pentru folosul printului mo5-tenitor ; Cruces der Basilakestradition (t. VII,nr. 1, 1969, p. 255-258) de P. Wirth ;Theodore Studite et la 38 invention de la Tetedu Precurseur (t. VII, nr. 1, 1969, p. 91-93)de F. Halkin, care restabile5te paternitateaunui text al lui Theodor Studitul pusa laIndoiala de Du Cange ; Anonymes Pamphletgegcn eine byzantinische Mafia" (t. VII,nr. 1, 1969, p. 95-107), care cuprinde o

noun editie insotita de traduccre a unui pamfletdin veacul al XIV-lea, alcatuita de H. Hun-ger, $ Un apografo della Cronaca dei Toccoprodotlo da Nicola Sof lanes (t. VII, nr. 1, 1969,p. 209-213), semnat de G. Schire ; J. Lydos etto Tabula o latine (t. VII, nr. 1, 1969, p. 231 -37), In care N. erban Tanaioca analizeazaun text referitor la teatrul din Roma datoratlui loan Lydos, ale cArui cuno5tinte asuprasubiectului se arata a fi fragmentare. Stabili-rea numelor proprii ale personajelor istoricemitologice de provenienta italianA ce se inttl-nese in textele teatrului cretan din ultimeledecade ale secolului XVI 51 Inceputul secoluluiXVII iI conduc pe E. Kriaras, In Noms pro-pres de provenance italienne dans le Theatre ocrelois - Degre d'erndition des auteurs (t. VII,nr. 1, 1969, p. 135-141), la concluzii refe-ritoare la umanismul autorilor cretani. I.Barnea, In Plombs by:antins de la collectionMichel C. Stoutzo (t. VII, nr. 1, 1969, p. 21 -37) prezintA o colectie de 258 de plumburi decomert sigilii de provenientA dobrogeana ceilustreaza legaturile Dobrogii cu unele ora5easiatice. Falsitatea unei monede bizantine dinveacul al XIII-lea este doveditA de T. BartelbUna falsa ntoneta di Issaco II e Alessio IV(1203-1204) (t. VII, nr. 1, 1969, p. 35-39).

51

5i

Tarn

5I

tirii

a

of

a

www.dacoromanica.ro


Cunoscut prin cercetarile sale asupra doc-trinei dualiste a bogoznililor, Iv. Dujeevurmareste In Aux origines des courants dua-listes h Byzance et chez les Slaves meridionaux(t. VII, nr. 1, 1969, p. 51-62) influenta cul-tului mithriac asupra doctrinelor dualiste InBizant asupra bogomilismului, ca caile pecare s-au exercitat aceste influente.

0 trecere In revista a principalelor bazilicipaleocrestine din Grecia insulele arhipela-gului de pIna In secolele VIVII o faceR. Janin In Les basiliques paleochretiennes despays grecs (t. VII, nr. 1, 1969, p. 127-132).

Puncte de vedere not asupra pozitiei unorcetati le aduc : A. Bolsacov Ghimpu InLa localisation de la forteresse Turris (t. VII,nr. 4, 1969, p. 686-690), care identificacetatea Tunis cu cea greceasca ulterior roma-ns de la Tyras ; Taverdet Gerard, In Au sujetdu toponyme Markellai-Marcellae" (t. VII,nr. 2, 1969, p. 397-399); V. Be§evliev InProcopiana (t. VII, nr. 1, 1969, p. 39-41),ce reconstituie forma unor nume de cetatigasite In lucrarea lui Procopius intitulataDe aedificiis.

0 serie de contributii se refers la diverseaspecte ale istoriei relatiilor dintre popoareledin sud-estul Europei. Este vorba de re-latiile economice in bazinul Marl Negre,subiect abordat de P. Racine, Le marchegenois de la soie en 1288 (t. VIII, nr. 3, 1970,p. 403-417), pe baza unui material ineditdeosebit de interesant, un inventar al cartu-larlilor notarului genovez Enricus GuglielmusRubeus.

Surprinderea relatiilor politice la Dunareade mijloc in vremea patrunderii maghiarilorIn Gesla hungarorum a notarului anonim 1 -apreocupat pe Gyula Moravcsik in Der unga-rische Anonymus fiber die Bulgaren and Grie-chen (t. VII, nr. 1, 1969, p. 167-174). FaptulCA cronica notarului maghiar contine remi-niscence ale luptelor faptelor lui Kean(Krum) $i ale lui Salan f1 conduce pe autorla concluzia ca Anonimul a folosit o sursahunica azi pierduta. Eugen Stanescu, Inarticolul sau Autour d'une (elite de DemetriosKydones expediee en Valachie (t. VII, nr. 1,1969, p. 221-230), Intareste, printr-o de-monstratie ce is fn considerare situatia politica

a Tariff Romanesti In raport cu tarile balcaniceinteresul pe care aceasta putea sa-1 trezeasca

Bizantului, parerea ca Demetrios Kydones aexpediat in Tara Romaneasca, In 1386, oscrisoare catre un prieten al sau.

Tot asupra relatiilor politice din Balcanide la sfIrsitul secolului XIV zaboveste $i Fr.Pall in Considerazioni sulfa partecipazione ve-neziana alla crociala anlioltomana di Nicopoli(1396) (t. VII, nr. 1, 1969, p. 181-197).Printr-o analiza minutioasa a surselor istoricese face dovada neparticiparii Venetlei la cru-ciada din 1396, a necooperarii escadrei vene-tiene cu trupele cruciate terestre.

Contributie pretioasa la cunoasterea istorieiTarii Romanesti, studiul lui N. Constantinescuintitulat La residence d' Arges des voivodesroumains des XIII` et XIV` siecles. Problemesde chronologie a la lamiere des recentes recherchesarcheologiques (t. VIII, nr. 1, 1970, p. 5-31)readuce in discutie, pc baza ultimelor cercetariarheologice, o serie de probleme de cronologielegate de ansamblul curtii domnesti, cea maiveche resedinta voievodala cunoscuta pentruMuntenia veacului XIV. Una dintre cele maiinteresante concluzii pare sa fie aceca cacurtea domneasca din vremea lui Basarab siVladislav se Intemeiaza pc o locuire anteri-oara unde In secolul XIII se va fi aflat rese-dinta lui Seneslau. Ultima construct:le aansamblului a fost biserica donmeasca dinvremea lui Vladislav I.

Iletin In chip deosebit atentia o scric demateriale ce au fost grupate sub titlul sugestivCdldlori sud-est europene. Utilitateastudiilor din aceasta rubrics este deosebitil,caci ele aduc un plus de informatic ant pentrutrecutul nostru, cit $i pentru acela al altorpopoare balcanice, pentru care acest gen deizvoare narative reprezinta marturii deosebitde valoroase. Dovada shit informatiile denatura politica si militara privind Imperiulotoman, ca $i acelca referitoare la regimul agrar

felul de trai al populatiei din Serbia si Bul-garia ce se desprind din jurnalul de calatorieal lui H. Cavendish. P. Cernovodeanu InLe voyage de Henry Cavendish dans les Balkansau cours de l'annee 1589 (t. VIII, nr. 3, 1970,p. 419-433) alatura traducerii sub forma derezumat lnsotit de excerpte largi a jurnalului

si

l

fi

sisi

www.dacoromanica.ro


calatoriei lui H. Cavendish alcatuit de Fox,omul sau de incredere, un comentariu asupraprovenientei manuscrisului imprejurariloralcatuirii sale. Asa cum a facut-o $i In altearticole aparute In paginile aceleiali reviste,Maria Holban, printr-o riguroasa analiza cri-tics a textelor, lamureste, In Au lour de Par-cevich (t. VIII, nr. 4, 1969, p. 613-646),o problema dace nu controversata, eel Minobscure aceea a misiunilor diplomatice cucare P. Parcevich, secretarul arhiepiscopuluicatolic de Marcianopolis, ar fi Post Investit deregele Poloniei domnii tarilor romane lingacuria papala republica Venetiei. Autoareadovedeste printr-o demonstratie minutloasafalsurile comise de Parcevich In corespondentaoficiala, destramInd mitul pretinsei activitatia lui Parcevich, de care au Post convinsi cerce-tatorii premergatori.

V. MOaradze In articolul sau PpyauncKurinymemecmeennuK XVIII eexa Hotta reaeoa-nutuounu o Monaoee u Banaxuu (t. VIII,nr. 3, 1970, p. 435-459) ne face cu-noscuta o parte a jurnalului de calatorie alcalatorului georgian Iona Ghedevanisvili.Textul prezinta un anumit interes pentruistoria Moldovei din 1780-1792, din perioadarazboiului ruso-turc $i a pacii de la Iasi.Un jurnal de calatorie anonim de la sfirsitulsecolului al XVIII-lea (cuprinzind drumulde la Londra la Constantinopol parcurs in 60de zile) este atribuit de G. F. Cushing unuiadintre insotitorii lui John Sibthorp, Dr. Da Ro-w ay, In Dr Dalloway's itinerary (t. VIII,nr. 3, 1970, p. 461-480).

Relatiile politice ale Romaniei independen-ts cu tarile din sud-estul Europei grupeazaciteva articole. Pe baza unei bogate informatiiinedite C. Velichi studiaza relatiile romano-grecesti in perioadele 1866-1879 Les relationsroumano-grecques durant la periode 1866 -1879(t. VIII, nr. 3, 1970, p. 525-548) $i 18791911 in Les relations roumano-grecques pendantla periode 1879-1911 (t. VII, nr. 3, 1969,p. 509-542). Sint prezentate lupta comunapentru independenta nationals a popoarelorbalcanice inlaturarea asupririi otomane,negocierile secrete pentru o alianta bipartite(intre Grecia Romania) si pentru una cvadri-partita (Romania, Grecia, Serbia, Munte-

negru). Cel de-al doilea studiu urmareste evo-lutia sinuoasa a relatiilor politice dintre celedoua tilri dupe aparitia legatiei romane de laAtena (1879) si a oficiilor diplomatice ale Gre-ciei In Romania pins In ajunul izbucnirii raz-boaielor balcanice.

Problema relatiilor politice-militare ro-mano-sirbe din a doua jumatate a secoluluial XIX-lea (1859-1866) este tratata de C. Ca-zanisteanu In Ober den Abschluss eines ru-meinisch-serbischen Biindnisvertrages im sie-beaten Jahrzehnt des 19. Jh. (t. VIII, nr. 1,1970, p. 121-131). Articolul aduce o nouainterpretare $i completare a faptelor stiutedespre misiunea ofiterului roman Herkt inSerbia in 1862 si 1865. Se arata ca scopulurmarit a Post acela al incheierii unei intelegeripolitice-militare de Intrajutorare care s-afacut in august 1862.

Bogatia continutului originalitatea punc-telor de vedere confers articolelor aparutesub titlurile Isloria ideilcr, Carte §i culturd,Relatii cullurale un interes sporit, dat flindfaptul ca se axeaza pe probleme variate din-tr-un domeniu mai putin studiat, acela alistoriei culturii sud-est europene.

Studiul In doua parti Les inlellectuels duSud-Est europeen au XvIr siecle I, II (t. VIII,1970, nr. 2, p. 181-230, si nr. 4, p. 623668), semnat de Virgil Candea, este o anchetaintreprinsa asupra intelectualilor veacului alXVII-lea, epoca de un deosebit interes pentrucristalizarea unor mentalitati, atitudini siidealuri predominante din viata spirituals aEuropei sud-estice, dintr-un spatiu geograficcuprinzInd toata aria de culture idei aMediteranei orientale. Este studiat mediulcultural din care proveneau acesti intelectuali$i institutiile in care ei se formau. Analizaarata ca formatia for era in urma In raport cuepoca. Remediile acestei ramineri In urmasint cautate, se arata in articol, fie intr-unprogram de redresare doctrinal% fie In Occi-dent, ceea ce insemna nu numai preluarcaprogramelor de educatie trimiterea de stu-denti in universitatile italiene, ci acordul datunor inovatii, decl implicit unor concesiidoctrinare. Capitole speciale se ocupd deprezentarea fondului doctrinar $i etic al inte-lectualilor sud-est europeni din epoca studiata.

si

gi

00

7i

Si

si

si

p

www.dacoromanica.ro


Cea de-a doua parte a studiului cuprinde dife-rite categorii de intelectuali fie turci sau inte-grati culturii islamice, crestini (greci, slavi desud, romani), renegati convertiti, ulema,dragomani, teologi conservatori umanisticu idei avansate. In Incheiere se releva achi-zitiile antitraditionale care definesc mutatiaintelectuala ce se produce In Europa de sud-estIn cursul celei de-a doua jumatati a secoluluial XV II -lea.

Punctul de plecare at articolului lui Al.Dutu An Interpreter of South East European.History: Titus de Moldavia (t. VIII, nr. 3,1970, p. 517-523) este editia engleza a uneilucrari aparute in veacul al XVII-lea (1694),intitulata Letters of the Turkish Spy, at cardautor este Titus de Moldavia, om deosebit decultivat, cunoscator al mai multor limbiorientate, preot catolic aflat In anturajul luiRichelieu $i Mazarin.

Lucrarea lui Carl G011ner Der Einflu 13 derGlittinger Universitlit auf die Aufkliirungsphilo-sophie in lizzmiinien (t. VII, 4, 1969, p. 599-611) se lnscrie pe linia cercetarilor intreprinseasupra epocii luminilor, ea cautind sa eviden-licze influenta exercitata de Universitatea dinGottingen asupra filozofiei romanesti a epocii.

Urmarind preocupiirile culturale ale luiNicolae Rosetti Rosnovanu, cunoscut pinyamnia doar din activitatea sa politica, VladGeorgescu In Preoccupations cullurelles chezN. Roselli- Rosnovanu (t. VIII, nr. 2, 1970,p. 231-239) evoca Inceputul carierei acestuia,perioada 1818-1821, clnd Rosetti Rosno-vanu is contact cu cultura civilizatia frau-ceza. Urmeaza un examen at activitatii saleculturale, activitate desfasuratd sub impulsulcontactelor cu Occidentul, a carei importantadepaseste frontierele Moldovei. Figura omuluide cultura Rosetti Rosnovanu se detaseazasi din comentariul fault de N. Isar Deuxcorrespondents de N. Rosetti Rosnovanu, Coreyet Guilford. Une Wire de Piccolo (t. VIII,nr. 2, 1970, p. 365-372) pe marginea unorscrisori inedite. Scrisoarea lui N. Piccolopune In lumina rolul jucat de Rosetti Rosno-vanu In introducerea InvatilmIntului lancaste-rian la noi si de aici in Balcani.

Un memoriu, piny arum inedit, Intocrnit InInchisoare de ideologul miscarii din 1810,

Mitica Filipescu, Insotit de o prezentarc avietii si a personalitatii autorului, este publicatde Emil Virtosu sub titlul Reformes socialeset economigues proposers par Milica Filipescuen 1841. Un memoire inedit (t. VIII, nr. 1,1970, p. 109-120).

Pentru Inceputurile tiparului romanesc sefac noi precizari de catre L. Demeny In Oa enest-on dans la recherche concernant les debutsde l'imprimerie en langue roumaine? (t. VIII,1970, nr. 2, p. 241-268), In care autorulrevine pentru expune punctele de vedere sia Infatisa principalele fapte argumente pccare se bazeaza concluziile sale asupra Incepu-tului tiparului In limbs romana. Slut prezen-tate argumentele tezelor sale despre existentatiparnitei chirilice la Sibiu In mijlocul secoluluial XVI-lea tiparirea aici de catre Filip dinMoldova una aceeasi persoana cu PhilippusPictor sau Mahler a mai multor carti chirilice,printre care si Catechismul romanesc din 1J41.

Contributii noi interesante aduc artico-lele ce se ocupa de studiul relatiilor culturale,literare dintre popoarele din spatiul sud-csteuropean. Scopul for este de a stabili cc esteoriginal si ce nu, ce este propriu ce este co-mun In cultura acestor popoare.

Personalitatea cronicarului grec ConstantinDaponte se contureaza In articolul lui NestorCamariano Constantin Dapontes et les Princi-pautes Roumaines (t. VIII, nr. 3, 1970, p.481-494). Sintetic slut Infatisate toatecunoscute referitoare la cronicarul grec, fa-cindu-se unele corectitri asupra unor afirmatiieronate. Materiale inedite din fondurile Arid-velor statului din Bucuresti (documente dinperioada 1775-1826) privind ajutoarele acor-date de domnii fanarioti unui numar de scoligrecesti slnt publicate de catre Gh. PirnutaIn Documents concernant les aides accordecs parles pays roumains aux icoles grecqucs de l'e-tranger (t. VII, nr. 4, 1969, p. 647-655).Semnalam gi nota lui C. Dima Dragan referi-toare la Le pafriarche Chrysanthe Notaras etle docleur Jean Comnene eludiants h Padouc(t. VII, nr. 4, 1969, p. 691-693).

Cornelia Papacostea Daniclopolu semncazadoua studii consacratc cercetarii vietii cultu-rale din sinul comunitatilor greccsti dinBucuresti La vie cullurelle de la commu-

allele

si51

91

a-5ii

5i

5I

51

si

www.dacoromanica.ro


naute grecque de Bucarest dans la seconde moiliedu XIXe siecle (t. VII, nr. 2, 1969, p. 311-333)5i din Braila, Galati, Giurgiu, Tulcea, Sulina,Constanta, Calafat La vie culturclle descommunautes grecqucs de Roumanie dans lascconde moilie du XIXe siecle (t. VII, nr. 3,1969, p. 475-493). Pc baza unui materialinformativ bogat, provenit in cea mai mareparte din periodicele grecesti ale vremii ceapareau la Bucuresti provincie, slut prezen-tate toate aspectele vietii culturale : biserica,5coala, societatile culturale, tipografiile, presa,tipariturile, teatrul, personalitatile culturalemai importante activitatea lor.

Printre contributiile care pun In luminarolul jucat de Ora noastrd In promovareami5cArii nationals de eliberare a popoarelordin Balcani in secolul trecut se Inscrie si mate-rialul lui Tr. lonescu-Niscov Jan UrbanJarniket la colonic albanaise de Roumanie a la fin dusiecle dcrnier (t. VII, nr. 4, 1969, p. 657-670). Pe baza unei bogate informatii ineditese aduc date interesante asupra legaturilor pecare le-a stabilit savantul cell cu lumea alba-neza, prin intermediul limbii si al mediuluiromanesc.

Una din concluziile interesante ce se deta-5eazA din studiul relatiilor literare romano-bulgare din perioada 1878-1916 Intreprins deElena Siupiur, intitulat Les relations WM-raires roumano-bulgares pendant la periode1878-1916 (t. VIII, nr. 3, 1970, p. 495-515),este aceca a orientarli acestora care domeniulstiintific. Se subliniaza rolul pe care 1-aujucat In evolutia natura raporturilor lite-rare publicaliile periodice, la acea data mij-locul principal de difuzare a literaturii.Aceeasi cercetatoare identificA pe autorul unorreportaje privind insurectia bulgara din apri-lie 1876 aparute In ziarul Tclegraful", inarticolul Kiriak 7'ankov est-il l'auteur desreportages du Telegraful"? (t. VII, nr. 4,1969,p. 681-685).

Nu lipsesc din paginile revistei nici arti-colele consacrate unor complexe probleme deistorie a dreptului si a institutiilor. Lui Val.Al. Gcorgescu i se datoreaza publicarea in

continuare a unor manuscrise juridice roma-ne,ti din veacurile XV XIX In Presentationde quelques manuscrils juridiques de Valachicet de 11Ioldavie (XVe XIXe siècle), II (t. VII,nr. 2, 1969, p. 335 -365). Tot Val. Al. Geor-gescu, care cu un alt prilej a publicat un studiucu caracter monografic privind opera juridicaa lui Fotino in Un manuscrit parisiendu 4 Nomikon Procheiron (Bucaresl 1766) deMichel Folino (Pholeinopoulos) (t. VIII, nr. 2,1970, p. 329-363), prezintd un text necu-noscut al operei juridice a lui Fotino pastratIn manuscrisul paiizian 1323, copie a Manualu-lui de legi elaborat in 1766.

Cercetarilor 'acute asupra institutiei cne-zatului, de a carei origine s-a ocupat roanBogdan (Despre cnejii romani), li se adaugao alta a lui Th. Trapcea, cu titlul L'organisationkneziale" au Banat du milieu du XVIII sièclean debut du XIXe siecle (t. VII, nr. 3, 1969,p. 495-508). Studiul aduce o serie de infor-matii interesante cu privire la supravietuireaIntr-o forma modificata a institutiei cnejilorIn Banat, supravietuire datorata unor condi-tii speciale : autonomia populatiei romanestidin districtele valahice, mai ales din celc reu-nite In universitas kneziorum et aliorumvalahorum", precurn rolul de institutieintermediary pe care 1-a jucat ea Intre popula-tia romAneasca autohtona 5i diferitii cuceri-tori.

In Incheiere, atragem atentia asupra mate-rialelor publicate la rubricile Discussions",Comptes rendus" 5i Notices bibliographi-ques", ca gi asupra cronicilor consacrate unorimportante manifestari 5tiintifice sud-est euro-pene.

InsistAm asupra prestigiului de care sebucurA acest for al cercetarilor sud-est euro-pene din tara noastra reflectat atlt In ecourilepe care be au Intr -o serie de reviste strainemateriale publicate In paginile sale, eh 5i princolaborarca internationals tot mai numeroasade care se bucurA.

Anca lancu

Mihail

Si

si

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NS E M N A R I

ISTORIA ROMANIEI

N. STOICESCU, Dictionar at marilor dre-gillori din Tara Romaneasca ft Moldova (sec.XIVXVII), Bucuresti, Edit. enciclo-pedica romana, 1971, 456 p.

Efortul sistematic al lui N. Stoicescu de ada istoriografiei romanesti instrumentele delucru care sä reInnoiasca obiectivele si di-rectiile de investigatie se dovedeste remarcabilde fecund. Dupe un sir de valoroase contributiibibliografice Intre care se cuvine amintitaIn rindul !nth Bibliograf la localilafilor $i

monumenlelor feudale din Romania (2 vol.aparute 'Ana acum), dupii o excelenta lucra-re de metrologie medievala, care, incontestabil,va contribui la progresul studiilor privindeconomia societatii feudale, N. Stoicescu daacum la iveala acest dictionar al marilor dre-gatori din Tara Romaneasca si Moldova Insecolele XIV XVII, destinat sa slujeasca,cum se va vedea, unor ample si multiple cerce-tad de istorie nationala.

Monografia Inchinata sfatului domnesc 11recomanda cu prisosinta pe autorul ei pentruintocmirea unui dictionar ca cel de fata. Studiulacestei institutii fundamentale a structurilorpolitice medievale, N. Stoicescu 1-a intemeiatpc examinarea $i analiza exhaustive a mate-rialului documentar intern si pe cunoastereaaprofundata a unel bogate literaturi de spe-cialitate. Acum, N. Stoicescu ne pune la inde-mina dosarele" personale ale marilor dregatoripe temeiul carora si-a elaborat lucrarea despresfatul domnesc ; dispunem, asadar, de ele-mentele de constructie $i de infrastructure ale

..STUDII", tomul 25. nr. 2, p. 401 410. 1072

amintitei monografil, elemente care, adunate$i sistematizate intr-un cadru de sine statator,capata functia unui instrument de lucru deexceptionala valoare.

Dictionarul lui N. Stoicescu ofera dateleesentiale despre circa 950 de boieri ajunsi infruntea ierarhiel politice si administrative aMoldovei si Tarsi Romanesti. Dace, prin lir.:mare, nu avem de-a face asa turn sintemde altminteri avertizati si In introducerecu o lucrare de genealogie, intruclt, din ansam-blul familiilor boieresti, autorul a ales numaipe acei membri care au strabatut trepteleunor cariere publice, dobindind uneori demni-tatea suprema domnia , trebuie imediataratat ca dictionarul nu se dispenseaza sinici nu se putea dispensa de aportul cerce-taril genealogice. Numai ca, de asta data,genealogia nu este chemata sa dezvaluie ve-chimea sau nobletea unui neam, ci sa luminezeaspecte de baza ale istoriei suprastructuriisociale $i politice medievale.

Dictionarul include pe toti marii dregatoridin Moldova si Tara Romaneasca despre caresursele ofera un minimum de informatie (deaceea au fost lasati la o parte circa 100 deboieri, membri al sfatului, cunoscuti numaiprin semnalarea nominala). Pentru fiecarepersonaj, In masura Ingaduita de izvoare, seindica numele parintilor (eventual al socrilor),al sotiei, al descendentilor si rudelor mai apro-piate, cursus honorum, principalele momenteale biografiei celui indicat, data mortii silocul inmormIntarii, ctitorii de asezaminteecleziastice. Fiecare articol este lnsotit de onote bibliografice in cadrul careia se indica

www.dacoromanica.ro

402 /NsEALNARI 2

izvoarcle si principalele lucrari privind res-pectivul boier.

Simpla enumerare a structurli lucriirii rele-vA valoarea deosebita a dictionarului, face inu-tila demonstratia utilitatii ei. DictionarulInchide In fisele biografice, rinduite cronologic(pe secole) si alfabetic, dinamica sociald sipolitica a societatii medievale romanesti, subhive 14111 unei expuneri, ciireia caracterul dedictionar enciclopedic al luerarii Ii impuneobservarea unor canoane reci de prezentare adatelor, si ascunde confruntarile politice careIn momentele de paroxism au insingerat pagi-nile conflictelor dintre domn 5i boierime saudintre gruparile boieresti. Aceasta istoric, careconstituie continutul yield politice a Moldoveisi Tara Romanesti In evul mediu, va puteafi de acum Inainte studiata Intr -o noua per-spective datorita stradaniilor lui N. Stoi-cescu.

Noul dictionar este o piatra de temcliepentru viitoarele cercetari asupra boierimii,clasa conducatoare a societatii feudale. El vapermite investigarea de astd data practiccompletes a ceea ce am numi establishment-ulsocietatii medievale romanesti. Vom puteacunoaste, Intr-o rnasurd cu mull mai satisfd-catoare decit plat acum, chipul In care serecrutau marii dregatori, principalii factoripolitici ai celor doua tad romanesti, relatiiledintre domn si familiile boieresti si dintrefamiliile boieresti Insesi. Se va vedea acum,pe o solids baza documentary, In ce masurdse poate vorbi de o noua boierime", de oprimenire a cadrelor boieresti ca urmare a tale-rilor masive de boieri ordonate de domniautoritari de felul lui Mircea Ciobanul. Conti-nuitate sau hiatus, marile familii sau oameninoi, mari stapIni de pamint sau clienti aidomnului, citi si chid, In ce raport si de ccsint numai citeva din lungul sir de intrebaricare Isi vor putea gas! rdspuns pe baza datelorf urnizate de acest dictionar.

In problemele astazi atit de obscure saucontroversate ale patrunderit elementelor Le-vantine In rindurile boierimii autohtone, aleconcurentei dintre bastinasi si straini, aleluptelor dintre factiunile boiere5ti, dictionaruladuce informatia sigurd pc care se poatc claditemeinic. Se vor putea studia, spre pilda,

problemele originii asa-numitilor prefanarioti,ale sensului grupArii boicrilor In jurul marilorfamilii care Ysi disputau controlul domniei Ina doua jumatate a secolului al XVII-Ica, atitin Tara Romaneasca, ell si In Moldova, precum

cele legate de raportul dintre boierie si dre-g:Rorie.

De-a lungul intregii sale lucari, autorul desdovada de o excelenta stdpinire a sursclor 5ia bibliografiei, a imensului material documcn-tar explorat alit de minutios si de rodnic.Dicfionarul marilor dregeitori din Tara Roma-neased si Moldova, instrument de lucru indis-pensabil oricarei cercetari de medievisticaromaneasca, va contribui In chip substantialla progresul acestci discipline.

.erban Papacostea

APOSTOL STAN, Le probleme agraire pen-dant la revolution de 1848 en Valachie,Editions de l'Academie de la RepubliqueSocialiste de Roumanie, La collectionBibliotheca Historica Romaniae, Bucarest,1971, 154 p.

In orinduirile precapitaliste problema agra-rS era primordiala. Celelalte probleme exis-tente gravitau in jurul acesteia, punerea saurealizarea for fiind In functie de stadiul istoricde dezvoltare a relatiilor de productie, agricul-tura fiind ramura economics prin excelenlapredominantd. Toate clasele 5i categoriile soci-ale se confruntau politic si ideologic pe temeitilproblemei agrare. Partidele politice Insesi auPost rezultatul unei infruntdri acerbe si uneisciziuni produse in rindurile clasei dominantedeterminate de diverge!) tele de principii cuprivire la cdile de rezolvare a acestei acuteprobleme, care a afectat intregul proces istoricde formare a statului national roman modern.

Pasionanta sub toate aspectele, problemaagrarS a fost totusi insuficient cercetata intrecut, uneori chiar denaturatd. InvcstigareaprofundA si analiza dialecticd a relatiilor agrare

si

www.dacoromanica.ro

3 INSEMNARI 403

ar fi evidentiat, desigur, numeroasele Wiper-feciinni ale regimului politic.

Lucrarea lui Apostol Stan, de fapt 0 sintezaa unci ample monografii sustinute ca teza dedoetorat, se integreazd eforturilor depuse Inultimele decenii spre elucidarea trasaturiloresentialc, a caracterului specific 1i a cailorproprii de rezolvare a problemei agrare InRoainia. De altminteri, aceasta lucrare nueste decit finalitatea unor mai Indelungi strii-danii ale autorului, In scopul analizel temeinicea unora din numeroasele aspecte ale relatiiloragrare In perioada revolutiei din 1848.

Conceputa pe baza unui bogat materialdocumentar, In mare parte inedit, lucrareadedicatil problemei agrare In timpul revolutieide la 1818 In Tara Romaneascd constituieo imbed a vietii sociale din lurnea satelor, Inplind efervescenta, spre mijlocul secolului alXIX lea, secol In care s-au Implinit o mareparte din dezideratele arzatoare ale poporuluiroman.

Dupi o scurta introducere, in fapt o expu-nere de motive asupra importantei necesi-Vita tratilrii subiectului, autorul analizeazd,Intr un prim capitol, Problema agrard Ingindirea social-politicd din epoca Regulamen-tului organic (1831-1848)". Pe baza unorimportante surse documentare, mai alesstalls tici, autorul evidentiaza cu date concreteconditiile tot mai grele de mimed $i de traiale taranimii. Cresterea cererii de cereale-mar-fa pc plata internationald, deci dezvoltareac dntermina intensificarea exploa-tarn laranimii. Din totalul satelor existente,trei sferturi erau locuite de taranimea depen-denti. In cadrul acestui capitol se face oterneinica §i sistematica analiza a situatieidranimii, relevindu-se In profunzime cauzele

revoltclor continue ale taranimii si in generestarca de spirit revolutionary de la sate Inpreajma izbucnirii revolutiei. Critics severd asistemului politic de catre elementele progre-siste ale burghcziei In ascensiune, atit In presii,cit si prin brosuri sau lucrari mai ample, acti-vitatca revolutionara clandestine erau menitesa ridice poporul la lupta pentru dreptatesociald nationals. Incerearile, cu caracterlocal, de Imbundtatire a situatiei tdranimiidin partea unor proprietari cu vederi liberale

dovedeau ca numai prin acloptarea unui pro-gram agrar general se putea ajunge la rezultatebune si de durata.

Capitolul urmiltor este dedicatprogramului agrar al revolutiei dinTara Romaneasca, care Impreundmasuri, era menit

analizei1848 incu alte

sa produed schimbarearevolutionard a trecerii de la feudalism lacapitalism. Autorul analizeaza, apoi, cauzeleraminerii In urma a tarilor romane In compa-retie cu statele dezvoltate din Europa. Caleaeliberarii taranilor era cea a transformariifor din clacasi in proprietari deplini ai loturilorce be aveau In folosinta.

In capitolele urmatoare, autorul anali-zeaza : implicatiile social-politice ale proble-mei agrare, ridicarea la lupta a tardnimiiIn timpul revolutiei, lucrdrile comisiei pro-

dizolvarea ei, lupta tdrdnimu pentruapararea revolutiei dupa 13 septembrie 1848.

Autorul remarca faptul deosebit de impor-tant cd revolutia din 1848 a avut de partea samajoritatea tdranimii dependente. Taranii auparticipat la Izlaz, iar apoi an sprijinitactiunile revolutionare care an urmat. Deteama unor puternice atacuri contrarevolu-tionare, guvernul provizoriu amina aplicareaprogramului agrar. Numai un mic grup derevolutionari, In frunte cu N. Balceseu s-adeclarat pentru aplicarea imediata a progra-mului, printr-un decret. Autorul, pe bund drep-tate, precizeaza ca ezitdrile in aplicarea pro-gramului agrar nu erau lipsite de temei :Este incontestabil ca ratiunile de politicaexterna, teama de a nu vedea boierii conser-vatori detasati total de ei in urma unei actiuniprecipitate, ccea ce ar fi provocat o interventiemilitary a puterilor suzerane protectoare,au determinat majoritatea conducatorilor re-volutiei sa amine aplicarea programului agrar"(p. 56). Asadar, cauze obiective, care au lostneglijate in unele studii de pia acum. De alt-minteri, fara aplicarea programului agrar,precum si a altor masuri, revolutia a Post Ina -bu de armatele celor cloud marl puteri.

In mod judicios, autorul formuleaza unelejudecati de valoare cu privire la personalitati

evenimente, la Infruntarea de interese Intreelementele conservatoare liberale, atit Intimpul actiunilor revolutionare, cit si In co-

prietatli

58

fl

si

si

siri

www.dacoromanica.ro

404 INSEMNARI 4

misia proprietatii, rolul tarAnimii ca princi-paid forty de soc a detasamentelor revolutio-nare, patriotismul ei fierbinte avintul Inluptd contra asupririi sociale nationale, chiardupd 13 septembrie 1848. indbusirea miscari-lor tardnesti s-a dovedit dificild pentru cdima-cdmia instaurata Ia cirma statului dupd intra-rea trupelor straine. Revoltele tdranesti auPost Infrinte numai prin interventia detasa-mentelor militare.

In concluzie, autorul evidentiazil ca, desiInfrintd, revolutia a avut puternice urmdri pen-tru evenimentele de mai tirziu, care au condusla infaptuirea statului national roman modern.

Calitati incontestabile, dovedite de un stilfluent, o argumentare rigurospasiune In cdutarea adevdrului istoric, staumarturie unei luerari stiintifice de maturitatea autorului sau.

Firelte, se pot face uncle observatii critice,dar acestea nu sint de naturd a modifica apre-cierile de ordin general. Printre altele, s-ar fiimpus, de pilda, o delimitare politica mai clarda fortelor adverse aflate In luptd, In sensulconstituirii viitoarelor partide politice : libe-ralii conservatorii, de altfel frecvente Intext ca atare, dar fail a se fi tras o concluziecorespunzdtoare.

Din analiza desfAsurdrii unor unsaid Ord-nesti rezultd, uneori, o amplificare lard temeia caracterului for : Aliscarile sociale...reprezentau o forma de negare a sistemuluifeudal" (p. 20). Or, este evident ca tardnimeanu tintea in doborirea sistemului feudal, ciIa Imbunatatirea conditiilor ei de muncd trai.Rolul acesta Il putea avea numai burghezia asacum si afirma, de altfel, autorul Ia pagina 21.

Nu pare cuprinzilloare categoria de sistemsocio-economic" sau socio-politic" data deautor regimului regulamentar, care, reiesedin lucrarc, era mult mai complex, avindalte trdsAturi. Insasi folosirea a cloud denumiripentru sistemul politic este de naturd a creaconfuzii (pagina 25 $i urm.). Astfel Ion He-liade-Radulescu critics sistemul socio-politic,iar N. Balcescu pe cel socio-economic. Care edeosebirea? Nu este vorba In fapt de unulacelasi regim politic, cel regulamentar?

In legatura cu calea de trecere de la feu-dalism la capitalism in tdrile romAne s-ar putea

pune intrebarea : erau posibile Improprietari-rea taranilor schimbarea regimului politic lamijlocul secolului al XIX-lea, chid nu avuseseloc acest proces In marile imperii vecine abso-lutiste?

Se stie doar ea reforma agrard din 1864 n-adus la lichidarea tuturor formelor de exploa-tare feudald a taranimii. Prin urmare, existauuncle limite obiective ale punerii In aplicare aprogramelor revolutionare de la 1848, care n-auPost sesizate de care cei mai inflacdratimilitanti, printre care si N. Balcescu, to scopulstabilirii exacte a dificultdtilor posibile.

Taranimea, afirma adeseori autorul, eradirect interesata In rezolvarea problemei agra-re, alaturindu-se cu entuziasm fortelor revo-lutionare. Dar intelegerea de care ea a con-ceptiilor burgheze era mai putin posibila.Era bine, in consecintd, sd se evite formularelunor astfel de rationamente : dezbaterileasupra principiului de proprietate to cadrulComisiei si mai ales interventiile taranilors-au desfasurat In spiritul conceptiilor bur-gheze" (p. 109), Intruclt ideologia burghezaabia Incepuse a pdtrunde In masele populare.Tdranii erau patrunsi mai degrabd de spirituldreptatii izvorlt direct din practica socials.

Pentru a nu se crea uncle confuzii, eranecesard o explicatie mai amply asupra a ceeace lntelegeau contemporanii prin Edellsocialiste sau comuniste ale epocii" (p. 109).

In majoritatea lor, observatiile critice sereferd la terminologie, la determinarea conti-nutului notiunilor categoriilor politice, eco-nomice sociale, operatic dificild, de altfel,nu numai pentru istorici, dar pentru cerce-tAtorii istoriei filozofici. Prin urmare, problemeIncd to curs de clarificare, controversate, carediminueazd doar in mica masurd valoarea, inansamblu, a lucrdrii.

Analizata In contextul actual al noii isto-riografii, cartea lui Apostol Stan, conceputdin baza unui amplu variat material docu-mentar interpretatd cu un riguros spirit cri-tic, va fi o opera utild specialistilor In istoriamodernd a Romaniei. Initiativa publicariiintr-o limbs de circulatie internationald sejustified pe deplin, sporind, °data mai mult,prestigiul istoriografiei romanesti peste hotare.

Anaslasie Iordache

99

si

ti

9

si

9II

11

II

www.dacoromanica.ro

5 INSEMNARI

* * * STUD11 DE ISTORIE A BANATU-LUI, II, UNIVERSITATEA DIN TI-MISOARA 1970, 263 p.

Al doilea volum de Sludii de islorie a Ba-nalului prezinta rezultatul noilor cercetariintreprinse in legatura cu istoria acestei partia tarii noastre. Studiile aparute, prin bogatiainformatiilor, cit si prin valoarea interpretariiacestora, reusesc sa confirme utilitatea ini-tialivei Universitatii din Timisoara, care Incade la primul volum s-a aratat de bun augur.In acelasi timp se reliefeaza st importantacontinua a preocuparilor privind istoriamenite sfi scoata la lumina pagini din trecutulpoporului nostru, dintr-o anumita regiune, con-tribuindu-se si in acest fel la adincirea cunos-tintelor privitoare la istoria nationals.

Rod al eforturilor unor cercetatori timi-soreni, cit si al unor prestigiosi istorici dinCara noastra, volumul incepe cu un studiu dedeosebitS importanta pentru cercetarile pri-

itoore la istoria Banatului, intitulat Surseleislorice turcesii privind stiipinirea asupra Ba-nalului (p. 9-21), apartinind lui Aurel Decei.Bun cunoscator al sursclor istorice turcesti,autorul seninaleaza izvoarele privitoare laistoria Banatului, referindu se numai la mate-rialele accesibile din bibliotecile si arhivele dintani. La aceste-i se adauga si microfilmele rca-lizate la Istanbul si Ankara de catre turco-logii AL Guboglu si M. Mehmed, astfel ca oserie de scrieri istorice turcesti inedite an fostpuse la indemtna istoricilor nostri. Dintreacestea, mai multe se refers la evenimentelesecolelor al XVII-lea si al XV III -lea din Banat.

Al doilea studiu, Caldloria lui Evliya Celebiefendi in Banal (p. 23-60), apartine lui MihailGuboglu. Cu acest prilej este publicata pentruprima data in limba romana descrierca cala-toriei cunoscutului Evliya Celebi, care a cutrei-erat toate colturile Imperiului otoman.

Din monumentala sa opera geografica-isto-rick In zece volume, intitulata Seyahataname(Cartca calatoriilor), M. Guboglu ne prezintaIntr-o erudita traducere partea referitoare laBanat. Astfel cititorul la cunostinta cu des-crierea facuta de calatorul turc orasuluiTimisoara, a fortificatiilor sale, precum si a

405

fortaretelor Faget, Lipova, Arad, Siria, Soi-mus, Lugoj, Orsova. Urmarite cu interes, des-crierile de calatorie evident devin utile Inmasura In care slut confirmate si de alte stiriistorice.

Lista localitedilor din Banat de la sfirsitulsecolului at XVIII-lea (p. 61-68) este pre-zentata de Pavel Binder (Brasov), pe bazaunui Conscriplio Districtuum, apartinind co-lectici Marsigli. Sint prezentate 390 de locali-tati banatene, cele mai multe aflindu-se peteritoriul tarii noastre, cu denumirea originara,cit si cu cea actuala.

Francisc Pall, In studiul Informaiii ineditedespre refugiaii bulgari In Banat spre sfirsitulsec. XVIII (p. 69 90), pe baza unor infor-matii inedite provenite din arhivele din Roma,se refers la uncle date privind pc bulgariirefugiati In Banat, cit si la figura interesantaa misionarului catolic Stefan Lupi. Datele sintculese si din corespondenta altor misionari, cabulgarii Mihail Mirkovici si Nicolae Kasil si caitalianul Fedele Rocchi, pe care acestia auavut-o cu Propaganda Fide din Roma. Pebaza unei erudite analize se reconstituie figuralui Stefan Lupi, necunoscut pins acum Inliteratura istorica, eft si uncle aspecte ale isto-riei sud-est curopene de la sfirsitul veacului alXVIII-lea. Studiul istoricului Francisc Palleste Insotit si de textul documentelor la carese refers.

Contribuiii la istorictil Invaidminiului Ingranifa milliard bdnSleand la sfirsilul secoluluiat XVIII -lea si la fnceputul secolului atXIX-lea (p. 91 110), de Costin Fenesan,este un documentat studiu care ne °fell datedetaliate, pe Iocalitati, a numaruluia categoriilor acestora, a numArului elevilorsi invatatorilor din granita militara banateana.Bogat documentat, studiul utilizeazA si mate-rial de arhiva, precum si tabele statisticeminutioase.

Lucrarea lui Aurel Tints ColonizSri for -(ale de refugiaii spanioli si ilalieni In Banat1716-1740 (p. 111-139) se refers la primaperioada a colonizarii habsburgice in Banat,cind an fost adusi un numar insemnat de ita-Heal si spanioli, originari din provinciile ita-liene de sub stapinirea Austriei. Aceste colo-nizari erau menite sl asigure cadrele necesare

N

locals,

scolilor,

www.dacoromanica.ro

406 INSEMNAR/ 6

dezvoltarii unor ramuri de productic, Indeosebia mineritului. Desi Administratia a f dcut marlcheltuicli cu transportul si pensiile acordateacestora, conditiile for de trai erau destul dedificile. Autorul foloselte documente inedite,unele din arhivelc vieneze, pe care le si publicsIn anexa, reusind sa aduca o valoroasa contri-butie la cunoasterca trecutului Banatului.

Un alt studiu, Caltitori straini despre Banatsi Timisoara (sec. XVIII XIX), semnat deAlexandru Rusu si Constantin Rudneanu seretell la faptul ca, in cursul istoriei sale zbu-ciumate, Banatul a fost vizitat de numerosicalatori, dintre care unii au lasat valoroasemarturii. Astfel Johann Lehman (1785), con-tele Hoffmannscgg (1793), Fr. Griselini (1774),Auguste de Legarde (1828), Ana de Carlovitz(1816), Karl Koch (1843), John Paget (1835),Anatole Demidoff (1840).

0 bund parte din calatori shit militari, careau Insotit armatele austriece In diferite lupte,sau agenti europeni cu diferite misiuni. 0valoare deosebita o reprezinta Istoria Banatu-lui timisan a lui Griselini, tradusa si publicatAla Bucuresti in anu11926. La interesul pe care-1prezinta acest studiu contribuie o hartAcu itinerarele urmate de calAtorii respectivi.

Asocialiile inviifaloresti din Banat In a douajunuitate a secolului at XIX-lea (p. 155 172)de Victor T!rcovnicu se refers la asociatiileprofesionale ale invatatorilor, care au contri-buit la imbunatatirea procesului de InvAtAmint,la orientarea progresista a Invatatorilor, lacresterea solidaritatii lor, la promovarea cul-turii In mase. Aceste asociatii ale invatatorilordin Banat, asa cum subliniaza autorul, s-auconstituit sub impulsul asociatiilor munci-toresti, jucind un rol important in promovareaintereselor profesionale, materiale si moraleale invatatorilor banateni.

In studiul I. Slavici si I. Sirbu studenfi laViena (p. 173-198), Ion Ionascu abordeazao problemA interesanta a studentilor romancare frecventau diferite universitati din still-natate. Dintre acestia se insists cu deosebireasupra lui I. Slavici si I. Sirbu, tincri banatenilipsiti de mijloace materiale. Sint publicatecorespondenta acestora, eft memoriul princare solicits societatii, Transilvania" burselenecesare continuArii studiilor.

I. D. Suciu In Ideologia ziarului Drep-talea" 1893 -1898 (p. 199 201) releva im-portanta rolului pe care acest ziar 1-a avut Inlupta romanilor banateni pentru libertate so-ciala si national!. Platforma-program aDreptatii" este alcAtuita de Valeriu Braniste,aparitia ziarului fiind motivata prin necesi-tatea solidaritatii nationale" tocmai Intr-unmoment important al luptei romanilor dinaceastA parte a tarii, anumc In preajma pro-cesului Memorandumului. In cei patru ani deaparitie, Dreptatea" a sustinut solidaritateanational!, a luptat pentru unitatca statala apoporului roman, a dus o politica de apropiere

sustinere a intereselor clasei muncitoare si ataranimii.

Un alt studiu, publicat in volumul la carene referim, intitulat Din viafa si activitatea luiEmanuil Ungurianu (p. 205-218), apartinelui Th. N. TrApcea. In acest studiu se relic-feaza activitatea desfasurata de Em. UngurianuIn lupta poporului din care lama parte. PA-truns de ideea necesitatii culturalizarii mase-lor, conditie, dupd el, esentiala pentru ridicareabunastarii materiale si a constiintei nationalea poporului roman, Ungurianu a actionat Inacest sens prin infiintarea, ajutorarca si sub-ventionarea de scoli de toate gradele, prininfiintarea, stimularea si activizarea institu-tiilor de cultura. Studiul, relevind personali-tatea multilateral! a animatorului si patriotu-lui Em. Ungurianu, reuseste sA-i defineascalocul pe care-1 merita in istoria tarii noastre.

Traian Bunescu, In Manirestafii protesta-tare ale maselor populare din Banal Impotrivadictatului de la Viena (p. 219 236), pe bazaunor documente inedite, din diferite arhive,reconstituie un capitol important din istoriapoporului nostru. In cadrul sirului de mani-f estatli de protest ale poporului nostru impo-triva dictatului de la Viena, demonstratiaantifascist! a maselor populare din Timisoara°curia un loc deosebit. Studiul relevd rolul con-ducator al P.C.R. in organizarea acestor maul-festatii protestatare impotriva odiosului dictat.

Yn lucrarea Din lupla tineretului comunistde la Resifa, 1930 -1940 (p. 237-245), Gh. I.Oancea prezintA activitatea politica si ideologi-ca a tineretului utecist, precum si integrarcaacestuia In lupta fortelor revolutionare din

si

si

si

i

www.dacoromanica.ro

7 1NSEmNARI 407

Romania. Tinerelul si organizatia sa revolu-tionary au constituit, In anii grel ai ilegalitatii,un pretios ajutor al partidului in marile bataliide class, in lupta dusil impotriva regimului deexploatare, impotriva rilzbohilui, pearl' apa-rarea independentei 5i suveranitatii patriei.

Volumul se incheie cu un alt studiu de isto-rie contemporana, Das Freie Wort (Cuvintulliber) (p. 237 215), de Marin Wiliam. Dinlucrare se reliefiaza ideea ca acest ziar, aparutla Resita In perioada 1932-1933 (in total 25de numere), a jucat un rol pozitiv In dezvolta-rca constiintei clasci muncitoare din Resita,cit si din alte centre industriale ale Banatului,Autorul releva programul ziarului, care a Im-bratisat o gama largo de probleme, avind opozitie consecvent antifascists si anLihillerista,combatind In rindul populatiei muncitoaregermane din Banat influentele propagandelhitleriste. Prin toate acestea, Das Frac Wortface parte intevala, conchide autorul, dinpresa progresista aparuta In limba germanti Intara noastra.

Cornelia Po pcli

Pravila ritaalai Lucaci 1581. Text sta-bilit, studiu introductiv si indice de 1. Ri-zescu, Edit. Acad., Bucuresti, 1971, 246 p.text i 111 p. fotocopic in 8°

Nu poate fi Indeajuns salutata initiativaInstitutului de lingvistica din Bucuresti de ada la lumina recline texte romane5t1 dinsecolul al XVI-lea, adevarate pietre de temelieale linibii noastre litei are. Pu vila slavona siromans a ritoruhri si sholasticului" Lucaci,

turar moldovean din a doua jumatate asLcolului al XVI-lea, este una din aceste lucraricare Isi a5teptan editorul de aproape 400 deani. Considerata drept eel mai vechi manuscrisjuridic romanesc, ea nu a beneficiat, pina laactuala editie, de cercetari de larga respiratie.Editia lui I. Rizescu vine sa umple acest gol,adaugind transcrierii textului romanese alPravilei (p. 159-183) o Introducere (p. 7-33), un Stadia de limba (p. 35-145), un Indice

de cuvinle (p. 185-214) si reproducerea foto-grafica a textului slay cu traducerea roma-neasca interliniara (p. 247-390). Ne aflamdeci In fata unci editii de limit nivel stiintific,pc linia celor mai bune traditii de editare detexte.

Daca analiza limbii si indicelc de cuvinteutilizate de Lucaci vadesc Insushile literate 51bogiitia de vocabular ale acestuia, In schimbcontribulla editorului adauga elemente noi ladosarul Inca deschis al vechilor noastre legiuiriizvorul Pravilei lui 1 ucaci nu a Post moldove-nesc, iar traducerea In romaneste a primelorpravile s-a facut cu citeva decenii inainte de1581 In Muntenia sau sudul Ardealului (p. 32).Sint aici concluzii de cea mai mare imporlantilpentru istoria literaturii noastre vechi In ge-nem. Sintem de aceea In drept sa speram simai mult din editarea 5i studierea amanuntitaa altor monumente juridice si de limbs roma-neasca din secolele XVI XVII.

Cite\ a observatii de detaliu asupra per-soanei lui Lucaci ritor si sholastic nu vor fi,credem, faro kilos : afirmatia lui N.N. siN. Smochina potrivit carcia Lucaci ar fi ori-ginar din satul Coste5ti pc Ciuhur se bazeazape un document din 1576 api ilie 14 de la Petru5chiopul, pastrat In regest (Biblioteca Acade-miei R.S.R., ins. 2812, f. 96 v), al carui texteste urnialorul : Uric di la Petru v(oe)vod,intaritor lui Lucociu diiac, ficior Nastii, pe o atriia parte din satul Costestii ci iaste pre M-inim, unde cade (1)n Prutu si cu moara ciiaste pre Ciuhur, unde cade in Prut si cumoara ci iaste din gios pre Ciuhur, carsau cumparat-o muma lui, Nastea, cu pretdoao sute galbini tatarasti". Vinziitorul satu-lui era un oarecai e Gliga, in vreinea domnieilui Stefan Rare5 (Dc(amente ilivind isloria Ro-nainiei, A, Moldova, veac. XVI, vol III,p. 62 63, prescurtat DIR). Suita de regesteprivind satul Costesti aflata in acest manu-scris ar putea aduce date noi asupra lui Lucaci,desigur daca admitem identificarea Lucacidine din 1576 = Lucaci ritor 5i sholastic laManastirea Putna In 1581. De In acelsi diaccunoa5tem si doua documente, unul din 1571iulie 15, pastrat doar intr-o copic (DIR,ibidem, p. 3), si un original din 2 iunie 1575(ibidem, p. 55, la Arhivele Statului Bucuresti,

a ,

www.dacoromanica.ro

408 INSEMNARI

ManAstirea Pobrata, X11/2). Compararea tex-tului acestui document cu scrisoarea Pravileiar putea duce la concluzii importante, pe careinsa le rezervAm editorului, multumindu-neaici cu semnalarea lor.

Pentru identificarea persoanei lui Lucaciritorul, mai avem posibilitatca alegerii luiLucaci, marele logotat al lui Stefan Rams,intre 1551 aprilie 28 .i 1552 mai 14 (ibidem,vol. II, p. 6-33 ; observam cii el nu apare inlucrarea lui N. Stoicescu, Diclionar at marilordregatori din Tara Rotraineasca ;i Moldova,sec. XIVXVII, Bucuresti, 1971, la p. 314,unde Ii era local). Sa fie tot el boierul Lucoci,mort lnainte de 26 noiembrie 1587, care laseManastirii Sf. Sava" din Iasi bani, vita sialtelc (D1R, ibidem, vol. III, p. 369 370).Nu credem.

0 altA problemil pe care editorul nu o re-zolva este aceca a importantei preveclirilorpravilei pentru societatea moldoveand dina doua jumatate a secolului al XVI-lea. Erauele aplicate sau nu? Daca ar fi sa judecamdupe situatia celui care a comandat PravdaEustatie fostul episcop de Roman, retras laManastirea Putna ca schimnicul Eremiaele nu puteau fi aplicate, cad nu vedem undear fi putut el sA judece cazurile enumerate inPravila sfintului Vasile cel Mare (In versiuneaIndulcitA" a lui loan Postitorul Ajuna-sul" dupe ritorul Lucaci). Astfel pentru crime,sfintui Vasile dA 15 an! de post (Ioan Posti-torul si Lucaci doar 5), pentru a nu cita dealt

8

un exemplu. insa pentru omor In acecasivreme In Moldova se punea capul" sau seplateau compozipi foarte marl rudelor victi-mei si domnului, ca de altfel 5i in Muntenia.H. H. Stahl a aratat de curind in mod con-vingator ca textele de legi bizantino-slavenu erau aproape niciodatA aplicate in practicA,domnii boierii conformindu-se obiceiului pa-mintului pita tirziu In secolul al XVIII-lea(Conlroverse de islorie socials romaneasca,Bucuresti, 1969, p. 17 -28; S. Papacostea,Oltenia sub slapinirea austriacit. 1718-1739,Bucuresti, 1971, p. 267 si urm.). Desigur, incazul nostru este vorba de justitia ecleziasticA,insa ca de obicci se ocupa de cazurile mArunte,cum ar fi casatoria intre rude apropiate, adul-ter, concubinaj, necinstirca bisericii, judecareapreotilor care nu-si fac datoria etc. (P. P.Panaitescu, cap. Biserica, in vol. Vial(' feudaldin Tara Ronulneasca ;i Moldova (sec. XIVXVII), Bucuresti, 1957, p. 453). In legaturacu acestea pot fi puse amanuntitele analize aleinrudirilor, sementiile" din pravill, a carorcunoastere era deci necesara judecatoruluibisericesc. RAmine nu mai put.in de studiatpentru viitor inodul de aplicare al prevederi-lor pravilelor manuscrise In judecatile agentilordomniei, ai boierilor $i al manastirilor. Atunclse va putea sublinia mai corect intreagaportani.A a acestui grup insemnat de opereale litcraturii romane vechi.

ISTORIE UNIVERSALX

NESTOR CAMARIANO, Alexandre Mavro-cordalo, le grand drogman. Son activitediplomatigue 1673-1709, Thessaloniki, In-stitute for Balkan Studies, 1970, 107 p.+ VIII pl.

Figura atit de interesanta a marelui drago-man al Portil sfetnic de taina al Divanului

alsoPfriluov), Alexandru Mavrocordat

Maki Cazacu

(1641-1709), unul din negociatoril pad! de laKarlowitz (1699) si inaintas al families ce adat o serie de domni Moldovei Tarii RomA-nesti in perioada fanariota, s-a bucurat deatentia cuvenita din partea istoricilor sud-estu-lui european Incti din vcacul trecut. Numeroa-selor articole, studii si lucrari mai vechi apA-rute cu privire la multilaterala activitate des-fasurata de Exaporit atit pe plan politic, cit

.si

in2-

si

si

p

www.dacoromanica.ro

9 INSEMNARI 409

si cultural, li s-a adaugat recent monografia cer-cctatorului Nestor Camariano, dedicata In spe-cial activitatii diplomatice a carturarului grec.

Precedath de un scurt capitol tratind desprefamilia, educatia si studiile lui Mavrocordatpina la promovarea sa In slujba de mare dra-goman al Portii (1673), lucrarea este consacra-ta, cu precadere, rolului jucat de influentuldregator In negocierile Portii cu Austria, Fran-ta si Rusia, In special in perioada atit deagitata a razboiului dintre Liga sfintA" SiImperiul otoman, izbucnit dupa asediul Vienei(1683).

N. Camariano dezvaluie originea lui Ale-xandru Mavrocordat, fiu at unui Niculae,fruntas din Chios strAmutat In Fanarul Con-stantinopolului si al Roxanei, vaduva luiAlexandru Cuconul, domn al Tarii Romanesti(1623-1627) si al Moldovei (1629-1630) ;dupa studii de medicina si filozofie urmate launiversitatile din Padova si Bologna (1664),tinarul spudeu s-a reintors la Constantinopol,unde si-a desavirsit cultura si cunostintele inlimbi orientale. A manifestat, de timpuriu,preocupari culturale In special In domeniulistoriei, teologiei si litcraturii clasiceasupra carora autorul monografiei se opresteIn treacat ; Exaporitul a lasat de asemenea sio bogata corespondenta, editata, In maremasura, acum aproape un veac de Th. Liva-das 1. Datorita pregatirii sale si a meritelordobindite pe linga persoana marelui vizir Ah-med Kopralii, Mavrocordat a fost numit maredragoman al Portii la moartea detinatoruluislujbei, Panaiotaki Nicusios Mamona (2 oc-tombrie 1673), la rindul situ un grec instruitsi influent 2. Meritele lui Mavrocordat In do-

1 Atragem aici atentia asupra faptului cade curind a lost scos la licitalic la Londra unmanuscris grec de 222 de file din colectiaGuilford, continind 109 scrisori ale Exapori-tului (cu 9 in plus fata de cele editate de Li-vadas) si 75 ale fiului sat', Nicolae Voda(cf. Dan Simonescu, Monumenle ale culluriinoasire de vinzare la o licila(ie publicil dinLondra, In Apulum...", Alba-lulia, VIII(1971), p. 217).

2 Pentru raporturile din Ire cei doi, amintimsi articolul nefolosit de N. Camariano atlui P. Gh. Zerlendis, rlavayterrIg Ntxolicnoczoci 'AAA acv8po4 MocupoxopSdro; dipxowregMuxoyLo3v, In Isblat.orrixil 'EnervE;", I(1918), p. 161-176.

meniul diplomatiei au reiesit In special inperioada negocierilor de pace initiate de turdcu austriecii si aliatii for din Liga sfinta"dupa 1689, culminInd cu tratativele de laKarlowitz, care au pus capat razboiului princoncesii teritoriale moderate din partea oto-manilor, In pofida grelelor InfrIngeri suferitepc ctmpurile de lupta.

Rolul de politician abil al Exaporitului side bun cunoscator al mentalitatii cercurilordiriguitoare de la Constantinopol s-a vadit

dupa cum subliniaza autorul sf Indecursul spinoaselor discutii sustinute cureprezentantii lui Ludovic al XIV-lea la Poar-ta, care au solicitat, In zadar, de la turci pu-nerea locurilor de pelerinaj din Palestina subprotectia misionarilor catolici ; de asemeneaactivitatea plind de zel a lui Mavrocordat Inspecial dupa Incheierea pacii de la Constanti-nopol Intro rusi si turd (1700) a fost pusapentru a tempera avintul belicos al otomanilordornici sa profite de pe urma greutatilor Intim-pinate de Petru col Mare In luptele sale Impo-triva lui Carol al XII-lea al Sucdiei, Indemnindpe dregatorii Portii la moderatie st prudenta.Cu putin timp inainte de moartea sa (23decembrie 1709), Exaporitul a avut satisfactiade a-si vedea pe unul din Ili, Nicolae, inaltatca domn in scaunul Moldovei (6 noiembrie).

Nestor Camariano a tratat cu competentasi acuratete subiectul atit de pretentios si

dificil al activitatii diplomatice desfasuratede Alexandru Mavrocordat timp de aproapepatru decenii, bazlndu-se In general pe unmaterial documentar variat si destul de bogat.Cu toate acestea, lucrarea prezinta Inca uneledeficiente mai ales din punct de vedereinterpretativ comportind unele discutii sieste susceptibila de completari si sub raportbibliografic.

In primul rind s-ar put ea imputa autoruluio anumita partialitate In tratarea subiectului,prin idealizarea figurii lui Alexandru Mavro-cordat, ale chrui calitati au fost, pe drept,reliefate, dar In schimb, scaderile sale, redatemull mai estompat. Totodata, figura Exapo-ritului apare in cadrul lucrarii excesiv de sin-gularizatd, fara a se arata ca de fapt el era

www.dacoromanica.ro

410 INSEMITARI 10

exponentul acelei paturi a societatii grecestidin a doua jumAtate a veacului al XVII-lea,care trecind peste prejudecatile religioasesocotise util a se pune In slujba statului oto-man, spre a supravietui din punct de vedereetnic si a -li apara interesele de class. Aceeasitendinta de hipertrofiere a meritelor diplo-matice reale, desigur, ale lui Mavrocor-dat se constata si In capitolul In care sintprezentate negocierile de pace de la Karlo-witz, unde activitatea celorlalti reprezentanti,austrieci, poloni, rusi, venetieni, dar In speciala mediatorilor anglo-olandezi, este prea dimi-nuatA In raport cu aceea a marelui dragoman,socotit aproape ca un factotum al imperiuluiturcesc.

De asemenea, deli autorul face mentiunidisparate in decursul lucrarii la legaturileExaporitului cu diferiti domni sau dregAtoridin Tara Romaneasca si Moldova, In specialcu Cantacuzinestii si cu Brincoveanu, soco-tim CA ar fi fost mult mai indicata prezentareafor Intr-un capitol special absent din mono-grafie dedicat legaturilor lui Mavrocordatcu Wile romane (inclusiv Transilvania),unde aceste raporturi ar fi fost tratate maiamplu si intr-un cadru unitar.

0 alta lacunA a lucrArii consta si din ine-xistenta unui capitol separat pentru relatillemarelui dragoman cu Anglia si Olanda, aicAror reprezentanti diplomatici la Poarta autinut strinse si multiple legAturi cu Mavrocor-dat mai ales In decursul tratativelor de laKarlowitz, unde lordul William Paget si JacobColyer au jucat importantul rol de mediatoriIntre partite beligerante. Socotim In acest sensca autorului i-ar fi fost utila consultarea mono-grafiilor dedicate pacii de la Karlowitz 3,

8 E. Shepherd Creasy, The Peace of Car-lowitz A. D. 1699, In Dublin UniversityMagazine", august 1857, p. 158-167 ; R. vanZuijien van Nijevelt, De Vrede van Carlowitz,Utrecht, 1883 ; M. Popovie, Der Friede vonKarlowitz (1699), Leipzig, 1893, 73 p. ; I.Acsady, A karloviczi beke tOrtenele, 1699(Istoria pacii de la Karlowitz, 1699), Budapesta.1899, 80 p. etc., iar mai recent W. B. Munson,The Peace of Karlowitz (tezA de doctorat,Universitatea din Illinois, 1940), si R. A. Amou

El Haj, Ottoman Diplomacy at Karlo-witz, In Journal of The American OrientalSociety", nr. 4/1967, p. 498-512.

unde ar fi gasit informatii pentru aspecteleevocate.

In aceeasi ordine de idei, dorim a precizaea figura 1i activitatea lui Alexandru Mavro-cordat au Yost pe larg evocate in cuprinsulmemorialului alcatuit cu privire la ambasadasa In Imperiul otoman de sir William TrumbullIntre 1687 si 1691 4, care, deli situat pe pozitiiostile 1i uneori vAdit subiective fatA de atot-puternicul dragoman, Ii recunostea totulimarea cultura si abilitatea In domeniul diplo-matiei. Acest raport este cu atit mai Insemnatcu cit confirmii Ii afirmatia autorului fAcutain legatura cu persoana lui Scarlat, buniculdupA mama al lui Mavrocordat. Intr-adevarfarA a putea fi identificat cu un contemporanal sAu, carturarul Scarlat Vlassios, asa cumau Incercat, chiar recent, s-o demonstreze unitcercetatori greet , bunicul Exaporitului afost un bogat gelep constantinopolitan, Imbo-gAtit de pe urma negottilui 5 ; Insuli tatAl luiMavrocordat precizeaza aceeali sursa apracticat, In conditii modeste, comertml cumuselina si pinzeturi In cartierul Galata dincapitala Imperiului otoman 6. In sflrlit, rela-Und despre Inceputurile carierei marelui drago-man, ambasadorul englez precizeaza ca Una-rul grec a fost remarcat de marele vizir AhmedKOprillii prim serviciile aduse, ca medic, fami-Bei sale'. Rezerva pe care au manifestat-o,

4 British Museum, MSS Add. 34799:Memorials( 1) of my Embassy in Constanti-nople, f. 28-37 (In microfilm la BibliotecaCentrals de Stat a R.S.R., M 35/65).

5 Mauro Cordato was born of Greekparents ; his mother was the daughter ofScarlatto, who in those times had an office ofconsiderabile Profit, calld the Surugi Bachi,one that provides sheep for the Seraglio"(ibidem, f. 28).

6 TatAl Exaporitului a handsom youngfellow, native of Scio, .... lied ( I) in Galata& sold the Dimitees & ordinary she(e)ttesof that Countrie in a poor shop" (ibidem).

7 Ibidem. Pentru activitatea de medic alui Mavrocordat, mai semnalain si urmatoa-rele studii neamintite de N. Camarianoale lui P. Vallery-Radot, Un medecin diplo-mate : le docteur Alexandre Mavrocordato(1641 - 1709), in La Pressc Medicate", LXVIII(1960), nr. 89 (31 Dec.), p. 2349 1i urm., siG. BrAtescu, Alexandru Mavrocordat Era-poritul # medicina romdneasca, In Viata me-dicalA", XIII (1966), nr. 20, p. 1417-1422.www.dacoromanica.ro

11 IITSEINNARI 411

la inceput, fats de Mavrocordat, diplomatiienglezi acreditati la Poartd, s-a datorat pro-babil si faptului ca unul din inamicii si detrac-torii sal, Tanachi Porphyrita, fost talmaci atambasadei imperialilor la Constantinopol, iarmai tirziu capuchehaie a lui Constantin Brill-coveanu si dragoman al flotei otomane, se aflaIn strinse raporturi atit cu Trumbull, en si culordul Paget 9. Totodata pentru negocierilelui Mavrocordat, ca reprezentant al pArtiiturcesti, cu ministru imperiali incepind din1689 si relatiile sale cu rezidentul Olandei laConstantinopol, Colyer, se gdsesc date pre-lioase in culegerea de rapoarte ale ambasa-dorilor olandezi la Viena intre 1670 si 17209,iar pentru raporturile cu Polonia in monogra-fia lui W. Konopczynski"

In privinta legdturilor Exaporitului cuaustriecii mai dorim sa semnaldm autoruluiamanuntele pe care le dd abatele Simperto,autorul jurnalului de calatorie al emisaruluiimperial la Poartd, contele Wolffgang vonOttingcn, trimis in Turcia la sfirsitul anului1699 pentru ratificarea tratatului de pace de laKarlowitz. In acest izvor se face o relatarefoarte amanuntita a negocierilor trimisuluiaustriac cu dregAtorii otomani, insistindu-seasupra intrevederilor avute cu Mavrocordat,

Acesta din urmA In scrisoarca adre-sata la 2/12 octombrie 1693 lui George Step-ney, reprezentantul Angliei la Dresda regre-ta netntelegerile survenite Intro Porphyritasi curtea din Viena si pleda insistent pentrureluarea legdturilor dintre imperiali si capu-chehaia munteand, foarte bine informataasupra actiunilor Portii. Rccomandarea fa-cutit cancelarului Kinsky de Stepney la 5/15ianuarie 1694 In favoarea lui Porphyrita seexplicd, asadar, prin rugamintea facutd dePaget, si an datorita unor relatii de prietenie

inexistente de fapt Intre rezidentul en-glez In Saxonia si dragomanul grec din Con-stantinopol, dupd cum presupune, In mod ero-nat, N. Camariano la pagina 29 a lucrdriisale.

Vezi G. von Antal J.C.H. de Pater,Weensche Gezardschapsberichlen van 1670 to1720 (Rapoartele ambasadorilor din Vienaintre 1670 si 1720), vol. I : 1670 1697S-Gravenhagen, 1929, p. 391-392, doc. 157;p. 404-405, doc. 164 ; p. 428, doc. 175 ;p. 429-430, doc. 176; p. 434, doc. 178;p. 434-436 doc. 179 etc.

" Cf. Polska a Turcja, 1683-1792, War-szawa, 1936, p. 9-37.

socotit principalul purtator de cuvInt atdelegatiei turcestin. In sfirsit, cu privire larolul jucat de Exaporit In evolutia raporturi-lor dintre Rusia si Imperiul otoman dupd1700 se pot folosi si unele date extrase dincorespondenta lui Brincoveanu, a lui TheodorCorbea s.a. cu demnitarii rust is

InteresantA incercare de sintezd privindunele aspecte ale activitatii diplomatice depusede Alexandru Mavrocordat In serviciul Portiiin ultimele decenil ale veacului al XV1I-leasi la inceputul celui de-al XVIII-lea, mono-grafia lui Nestor Camariano putind primiImbundtatiri intr-o viitoare editie are totusimeritul de a fi scos in evidentd rolul de seamyjucat de acest Inzestrat cArturar grec in politicaImperiului otoman Intr-una din perioadelecele mai critice ale existentei sale.

Paul Cernovodeanu

* * Tanulmdnyok a magyar helyi iirkor-mdnyzal mulljeibOl (Studii privitoare latrecutul istoric al autonomiei locale dinUngaria), Kozgazdasagi es Jogi Ktinyv-kiadd, Budapest, 1971, 512 p.

Sub redactia a doi cunoscuti specialisti aiistoriei statului si dreptului din Ungaria, pro-fesorul Bdnis Gyorgy si cercetatorul DegreAlajos, a aparut recent o interesanta culegerede studii In care shit abordate aspecte diferiteale evolutiei istorice a autonomiei locale dinUngaria fn secolele XVXX. Lucrarea a fost

11 Diarium oder Aussfilhrliche curiose ReissBeschreibung von Wien nach Conslaiilinopelund... wider zuriick in Teulschland... dess......Grafen und Herrn... Wolffgang zu Oellin-gen..., Augsburg, 1701, p. 123, 126-127,144, 151, 154, 169 etc.

12 Hcmoputrecxue CBI= napoaoe CCCPu Pymbinuu 8 XV xana.tto XVIII e. (Re-latiile istorice dintre popoarele U.R.S.S. siRomdnia), vol. III : 1673-1711, Moscova,1970, p. 139, doc. 39 ; p. 157, doc. 45 ; p. 197,doc. 54 ; p. 223, doc. 66.

B

9

www.dacoromanica.ro

412 INSENNARI 12

conceputa initial ca o sinteza referitoare laistoricul organelor reprezentative din tiara ve-cina. S-a constatat Insa ca studiile preliminariinu ofera Inca un temei suficient de solid pentruo sinteza bazata pe conceptia materialist-dia-lectica. Astfel s-a ajuns la concluzia Ca mai Intiitrebuie lamurite o serie de aspecte particulare,cercetate in detaliu, mai ales continutul de classal organelor reprezentative in diferite epociistorice, publicind contributiile astfel elaborateintr-un volum de studii inchinat aniversariia 25 de ant de la eliberarea Ungariei.

Din cele 17 studii de dimensiuni diferite,cinci se refers la epoca feudala, tar restulde 12 la perioada moderns si contemporana,mergind pins la 1945.

Bacskai Vera abordeaza intr-un amplustudiu evolutia autonomiei tirgurilor In seco-lele XV si XVI. Ea arata felul in care auaparut organele autonomiei locale (consiliul,judele si juratii) si continutul for de clasd.Studiind atent si adunlnd cu migala toatedatele despre juzii si juratii unor orase, autoa-rea reuseste sä infatiseze un tablou concludental compozitiei de clasa a acelora care faceauparte din aceste organe. Arata, de exemplu,ca timp de decenii functia de jude era detinutade aceeasi persoana sau de persoane din aceeasifamilie de cetateni instariti ai tirgului. Ea serefers si la unele aspecte ale luptei pentrulargirea autonomiei, dar si impotriva acapa-raril functiilor de un grup foarte restrins decetateni.

Este de asemenea interesant studiul sem-nat de Degre Alajos cu privire la adunarilecomitatense din secolele XVI XVII. Adu-'tante generale comitatense, aparute ca insti-tutie In secolul al XIII-lea, se cristalizeazadefinitiv ca organul principal al autonomicilocale din comitate. Studiind hotaririle acestoradunari din comitatul Zala publicate In Corpusstatulorum Hungariac, Degre Incearca sa sta-bileasca perioada cit tineau adunarile, locultor, felul de convocare, compozitia for de class,problemele pe care be dezbateau, componentalor. Fiind vorba de adunari generale ale nobi-limii din comitat, ele se ocupa de discutarea siaplicarea poruncii puterii centrale, de treburilegenerale ale comitatului, de raspunsurile careurmau sa fie date In numcle comitatului la

misiuni straine, de apelurile judiciare facutela comitat, de judecarea proceselor intentateunor nobili, de cereri si plingeri particulare side protestele ce urmau sa fie trecute In proto-coalele adunarii comitatului. Un capitol impor-tant din studiu se ocupa de felul In care functio-na adunarea si de Intocmirea protocoalelor.

Tirnitz Jeasef prezintd pe larg activitateaconsiliului cel mare" al orasului liber regescSopron In perioada dintre 1526 si 1711. Acestconsiliu, initial organ at luptei impotriva patri-ciatului, In secolul at XVI -lea devine un instru-ment in mina orasenimii Instarite.

0 problems interesanta abordeazil siKomordczy Gyorgy In studiul situ referitor lasistemul de reprezentare In orasul DebretinIn secolele XVI XVII, acest oras atit de spe-cific, cu puternice trasaturi agrare si o po-pulatie corespunzatoare acestei structuri ceo-nomice. Autorul incearca sa stabileasett listamembrilor marelui consiliu pe o perioada deun secol si jumatate, lista juratilor si a juzilor.Aceste liste shit foarte instructive, citci coin-parindu-le cu listele de impozit oferd un tablouconcludent despre compozitia sociald si pro-fesionala a membrilor forurilor conducatoaredin oral. Pentru o perioada mai tirzie (seco-lele XVII XIX) se studiaza activitatea sicompozitia consiliului ordsenesc al tirguluiSzombathely aflat sub jurisdictia episcopala.Lengyel Alfred trece dincolo de zidurile orasu-lui medieval si Incearca sa reconstruiascaconducerea si autonomia satelor de lobagi su-puse jurisdictiei nobilimii clericale in epocade destramare a feudalismului.

Revolutia din 1818 a adus o radicals schim-bare in alcgerea organelor reprezentative si

despre felul In care s-a realizat acest salt neinformeaza Balazs Peter In studiul privindalegerile la 1818 In orasul si judetul Gyor.

Un numar de sapte studii abordeaza pro-blema autonomiei judetelor, oraselor si comu-nelor In epoca capitalists. Balogh Istvanstudiaza transformarca autonomici comita-tense pe exemplul judetului Szabolcs, KanyarJozsef, analizlnd comitatul Somogy, UjlakyZoltan comitatul Haj du, pe rind acelasi procesIn cadrul oraselor este prezentat de SimonffyEmil In cazul orasului Zalaegerszeg, de Hor-vath Ferenc cu privire la orasul Szombathelywww.dacoromanica.ro

13 INSEMNARI 413

$i de Schneider Miklos In privinta orasuluiSzentes. Reinnoirea autonomiei comunale Inepoca burgheza se analizeaza In studiul luiScary Istvan, care cerceteaza activitatea cor-pului reprezentativ din comuna GyorszigetIn perioada dualista.

Ultimele trei studii se refers la perioadadintre cele dour rdzboaie mondiale, perioadaregimului contrarevolutionar din Ungaria.Farkas Gabor prezintA activitatea corpuluilegislativ din comitatul Fejer intre 1919 si1944, pc cind Szabo Ferenc analizeaza aso-ciatiile economice judetene exponente aleintereselor mosierimii din acea perioada. Stu-diul semnat de Sarkozi Zoltan, studiazdfoarte nuantat activitatea Camerei de comertsi industrie din Budapesta Intre 1920 Ii 1945.

Desi spatiul restrtns nu ne permite sa pre-zenta'm decit foarte fugitiv tematica volumu-lui, se poate constata si din aceasta ca studiilepublicate In carte cuprind aspecte variate, aducIn circuitul teze teme noi, bazIndu-se pe un bogat material de faptc.

Ludovic Dement'

NVALTRAUD HEINDL, Graf Buol-Scha-uenstein in St. Petersburg und London(1848 1852). Zur Genesis des Antagonismszwischcn Osterreich und Russland, Edit.Hermann Bohlaus Nachf., Viena-KOln-Graz, 1970, 155 p.

Monografia apare ca al IX-lea volum alserici Studien zur Geschichte der osterrei-chisch-ungarischen Monarchic", editata deComisia pentru istoria monarhici austro-un-gare a Academiei de Stiinte Austriece. Volu-mele apdrute pind In prezent In aceastA serieaduc, In bunA parte, contributii valoroasereferitoare la istoria teritoriilor romanesti,care s-au aflat pInd In 1918 sub stapinireaaustro-ungard. Ne gindim, bunaoard, la volu-mul al III-lea despre miscarea nationals aromanilor din Bucovina : Die rumanische

Nationalbewegung in der Bukowina und derDako-Romanismus" (1965) de Erich Proko-powitsch.

Scopul principal urmdrit de monografiade care ne ocup5m aid este reabilitarea luiBuol-Schauenstein In calitate de ambasadoraustriac la Petersburg (1848-1850) si Londra(1851-1852) si ca ministru de externe Intimpul razboiului Crimeii. Spre deosebire deistoriografia de pins acum, care vede In Buolautorul principal al rupturii dintre RusiaAustria In razboiul din 1853-1856, autoareamonografiei cautd sa demonstreze, folosind unbogat material arhivistic inedit, cA de faptaceasta evolutie Iii are radacinile deja fnpolitica guvernului Schwarzenberg, pe careBuol a reprezentat-o In Petersburg 1i Londra.

Pe istoi icul roman nu-1 intereseaza insa,in primul rind, aceastA chestiune. De acecadorim sa ne oprim asupra acelor probleme alemonografiei care au tangenta cu istoria Orlinoastre.

Lucrarea aduce o serie de amanunte noiin legatura cu interventia trupelor tariste Im-potriva revolutiei din Transilvania Ungaria.Se demonstreaza cu noi date faptul ca intra-rea acestora In Transilvania nu s-a produs inurma apelului unor autoritati civile sasesti sauromanesti din Sibiu si Brasov, ci doar in urmacererii generalului austriac Puchner catregeneralul fortelor tariste din Tara Roma-neasca, Ltiders, si in urma conventiei IncheiateIntre guvernul si curtea de la Viena Peters-burg. Interesante shit apoi relatarile despredisensiunile dintre comandamentul trupelorruselti austriece In timpul interventieicontrarevolutionarc Incercarea cabinetuluide la Viena de a diminua contributia RusieiIn inabusirea revolutiei.

In legatura cu motivele care au determinatRusia tarista sa vina In ajutorul Imperiuluihabsburgic, monografia citata demonstreazaclar ca ea nu s-a facut din dragoste pentruAustria" sau din fidelitate cavalereasca"rezultata din promisiunea data clndva detarul Nicolae imparatului Francisc I. Asa cumo sublinia deja pe atunci Buol In depesele sale,dar diplomati personalitati politice alevremii, printre care chiar tarul cancelarulsax' Nesselrode In declaratii confidentiale,

stiintific si

si

si

si

sisi

si alti sisi

www.dacoromanica.ro

414 INSEMNARI 14

Rusia a recurs la acest ajutor" din nevoi deautoaparare, de teams ca revolutia ar puteasa se extinda si in Imperiul Romanovilor.0 Austrie conservative constitute, in afara deaceasta, un bastion care apara Rusia de mis-carile liberale si putea fi contrapusa PrusieiIn Europa centrala. In lumina acestor fapte,se arata in lucrare, teza vehiculata in isto-riografie, despre lipsa de recunostinta a Austrieifat de Rusia in timpul razboiului CrimeiiIsi pierde orice temei. Citindu-1 pe diplomatulsi scriitorul rus Jomini, W. Heindl scrie :Politica nu permits astfel de sentimente.Ea este o stiinta a ratiunii $i calculului".

Autoarea citeaza mai multe exemple dincare reiese aversiunea ofiterilor $i soldatilorrusi MO de interventia contrarevolutionaradin Ungaria si Transilvania.

Istoricul roman mai gaseste apoi in lucrareadespre diplomatul austriac o serie de informa-Iii pretioase referitoare la jocul diplomatic dintimpul crizei orientale In ajunul razboiuluiCrimeii. Se scoate In evidenta mai ales rolulAngliei In racirea relatiilor dintre Rusia $lAustria si intreaga conjuncture internationalscare a impus lmperiului habsburgic o revizuirea politicii sale fat de partenerul din 1849.

Michael Kroner

ALBERT SOBOUL, La civilisation el la Re-volution Francaise, vol. I, La crise de l'an-cicn regime, Paris, Arthaud, 1970, 634638 p. -I- 80 f. ilustr.

Publieata In prestigioasa colectie Lesgrands civilisations", de sub conducerea luiRaymond Bloch, dupe La civilisation de l'Oc-cideni de Jacques Le Goff, tradusa recent $i inromaneste, sau La civilisation de l'Europe clas-sique de Pierre Chaunu, noua carte a profe-sorului de la Sorbona Albert Soboul, directorulapreciatei reviste Annales historiques de laRevolution Franealse", incoroneaza o activi-

tate de aproape un sfert de veac pentru inter-pretarea pe baze materialiste a RevolutieiFranceze. In afara de compendiul bine cunos-cut si mereu reeditat sub diferite forme Ince-pind cu 1948, tradus si in romaneste, citam caaparute sub semnatura sa In ultimii ani :Le proses de Louis XV I, in colectia Archives"a Editurii Juillard, La France a la veille de laRjvolulion. I. Economic et sociele §i contributiafundamentals pentru studiul problemei : Pay-sans, Jacobins et sans-culottes. Eludes d'histoirerevolutionnaire, toate publicate in 1966, LeDirectoire el be Consulat, In 1967, Les sans-cu-lottes, In colectia Politique" de la editions duSeuil, 1968, sau La premiere republique. 1792-1804 la Calmann-Levy In acelasi an.

Demonstrind ca civilizatia francezA a Costdominate in a doua jumatate a veacului alXVIII-lea de Criza vechiului regim", primulvolum din La civilisation et la Revolution Fran-false e dedicat de fapt studiului preliminariilorrevolutiel.

Sintetizind rezultatele cercetarilor ante-rioare ale sale si ale altora , sprijinindu-seIn primul rind pe datele demografice $i eco-nomice, factrid apel la metode moderne caistoria comparative sau istoria cantitativa,autorul distribuie materia In functie de claselesociale si de contradictiile for economise,politice sau ideologise care au dus la punctulde rupture revolutionarA ".

Dupe o introducere care fixeaza punctul devedere al autorului asupra definirii roluluiistoric al secolului luminilor" (incununatprin revolutie", acesta ocupa un loc excep-tional In evolutia lumii contemporane") si ametodologiei celei mai adecvate pentru studiulvechiului regim", prima parte a carpi, intitu-lata La terre et les paysans", studiaza cadrulde munch si existents al maselor taranesti,in esenta feudal si aristocratic. Sint cercetatein acest stop raporturile dintre seniori $i tarani,dintre preturile agricole si veniturile funciare.Sint subliniate tarele vechiului sistem agrar,bazat pe dijmA, corvezi $i alte indatoririfeudale, precum si pe o tehnica agricola rudi-mentara, diferentierile In rindurile taranirnii,cu creiterea importantei taranimil prole-tare", devenita grupul social eel mai numerosdin vechea Fran/A". Deoarece In perloadelewww.dacoromanica.ro

15 /NsEMNARI 415

de criza, venitul proprietarului feudal urea lamaximum, in vreme ce acela al taranului sala-riat sau venitul mixt al micului proprietar sca-dean la minimum, scaderea salariilor, ampli-ficata de agravarea sarcinilor fiscale, zdro-beste" In preajma anului 1789 marea masa ataranimii", cu alte cuvinte a natiunii", Invreme ce privilegiile ajung la paroxism.Aceasta era contradictia fundamentals aveacului". Ea va fi rezolvata in timpul revo-luliei prin exproprierea feudalitatii", darde-abia la 17 iulie 1793. Intr-un capitol spe-cial, dedicat mentalitatii si culturii tara-nesti", se conchidea Pe drept cuvint ca, dacapoporul de la tars" a acceptat revolutia,doleantele social-economice, nu iluminismuldiluat al almanahurilor si cartilor de cintece1-au determinat sä dea aristocratiei lovituramortals ". Iar daca asupra abolirii privilegii-lor feudale taranimea era unanima, in ce pri-veste caile de rezolvare a problemei pamin-tului" au aparut Inca de la sfirsitul vechiuluiregim antagonismele viitoare. De aid caracterulmoderat, odata feudalitatea abolita, a opereiagrare a revolutiei, care, daca multiplica numa-rul micilor proprietari, mentine si marea pro-prictate.

Partea a doua a cartii, intitulata L'Aris-tocratie", defineste particularitatile diferitelorcategorii ale acesteia In capitolul L'epee, lamitre et la robe" si caracterul ei parazitar InRichesse et train de vie de l'aristocratie".Sc scoate In evidenta caracterul reactionaral ideologiei aristocratice" bazata pe o pre-tinsa superioritate biologics sau morals, peapologia catolicismului si a altor valori tra-ditionale Impotriva rationalismului iluminist,pe teoriile reactiunii antiabsolutiste si parla-mentare. Este drept, o parte a aristocratieireclama reformarea institutillor, dar numai Inprofitul sau. In acest sens, liberalismul aristo-cratic (libertatea individuald, monarhie consti-tutionals chiar, prin convocarea regulate astatelor generale, reformarea administratiei lo-cale etc.) se dovedeste stramosul liberalismu-lui conservator al monarhiei cenzitare". El seasociaza spre sfirsitul secolului al XVIII-leacu exclusivismul nobiliar" s1 crearea mituluide casts. De aceea, daca revolutia nu a fostIntru totul burgheza, a fost cu siguranta

antiaristocratica si antifeudahl". Un interesdeosebit prezinta capitolul prin care A. Sobouldemonstreaza, pe baza studiului comparativ aldiverselor tentative de despotism luminat",ca de fapt In gindirea filozofilor si fiziocratilor,conceptul nu avea acelasi sens cu cel din prac-tica suveranilor luminati". Preocuparile a-cestora fie In centrul, fie In rasaritul Europei,vizau nevoile aparatului birocratic sf admi-nistrativ sau ale stimularii capitalismuluiincipient In slujba intereselor intaririi puteriicentrale. E fals ca despotismul luminat" arfi dus In Franta la rezultate analoge cu revo-lutia, pretinzind mai putine pierderi. Eroarease datoreaza confundarii acestor rezultate

ca la H. Pirenne cu rationalizarea sta-tului". A intari puterea centrals si a unificastatul, a reglementa organizarea sa adminis-trative Insemna, pe drept cuvint, completareaoperei monarhiei. Dar Revolutia franceza aInsemnat de asemenea monarhie constitutio-nals, apoi republics lovituri decisive pentrudespotismul luminat. De aceea adeptii acestuiaau condamnat si combatut revolutia, care aInsemnat abolirea privilegiilor, eliberarea tara-nului, egalitatea In drepturi, aristocratiaatinsa in averea si autoritatea ei socials.

Cea de-a treia parte a carpi istoricului fran-cez, intitulata Bourgeois et burgeoisie",priveste specificul si evolutia a ceea ce vechiulregim tntelegea prin Tiers Etat", de la miculmeserias sau comerciant, rentierul si clerul dejos la marea burghezie financiara, comercialasau industrials si profesiunile liberale". Dupece In clteva pagini se Incearca definirea bur-gheziei, class social& multiforma cu limitasuperioara rigida, de ordin juridic, fata denobilime, dar cu limita inferioara dificil dedeterminat spre categoriile populare, se stu-diaza caracteristicile structurale, mentalitateasi evolutia diferitelor paturi ale acesteia. Eamintita originea funciar tilraneasca a bur-gheziei franceze In ansamblu, chiar daca n-aulipsit de-a lungul vremii infiltratiile eterogenesau Incercarile de a interesa nobilimea In acti-vitati specific burgheze. In acest sens se men-tioneaza Incercarea ratata a regalitatii de a con-stitui din burghezia de afaceri" o nobilimecomerciala" sau aceca a unor ginditori ilu-rninisti ca Voltaire de a interesa In comert

www.dacoromanica.ro

416 mrsErmARt 16

nobilimea francezd dupe modelul aristocratieiengleze. De altfel, avansul economic al Angliei,rilminerea In urma a Frantei din punct devedere comercial si mai ales industrial deve-neau tot mai evidente In a doua jumdtate aveacului al XVIII-lea. Revolutia industrialdpretindea revolutia politica si sociald. 0 contri-butie Insemnata la pregatirea acesteia dinurma a adus intelectualitatea care rupe cuvalorile traditionale : Societatii statice mos-tenite din evul mediu, unde speranta secristaliza asupra vietii viitoare, Incepea sa ise substituie o societate dinamicA, mobild,In care individul se emancipa, visa libertatesi uitind de cealalta lume, se destepta fericiriipamIntesti". E subliniatd In acest sens in-fluenta filozofilor si a filozofiei de la Descartessau John Locke la Voltaire, Diderot sauCondorcet. Cu toate variantele la care circum-stantele, intcresele sociale divergente, diferi-tele curente de idei au supus regenerarea insti-tutiilor sociale si politice In desfasurarea revo-lutiei franceze, prerevolutia" din 1788-1789,revolutia liberald de la 1789-1791, revolutiademocraticd si guvernul revolutionar din1793 1794 concord In a-i justifica pentrumotive diferite titlul de flied a Luminilor".

Ultima parte, Le Quatrieme Etat", ededicata mediilor populare" ordsenesti, masaeterogend careia ar fi anacronic sa i se deadenumirea de clasd muncitoare". I se refuzA

cele da mase plebeiene", prepro-letariat" sau sansculotterie", ultima utilizataIn epoca revolutiei, propunindu-se In schimbaceea de mase orasenesti de tip vechi".Ea a fost definita Intre altii de Necker, cdruiai se datoresc analizele cele mai remarcabile",drept clasa societatii pe care o compuntoti cei care traiesc din munca mlinilor lor"se afla la discretia legii proprietarilor", aconcurentei si urgentei trebuintelor, fiindnevoiti sa se multumeasca cu un minimum desalariu pretins de nevoile simple ale vielii.In aceasta categoric sociald definita printr-oformulare primitiva a legii de aramd a sala-riilor" intrau calfele si ucenicii atelierelormestesugaresti sau lucratorii Intreprinderilormanufacturiere ale cdror conflicte sociale facobiectul unei atentii speciale. Situatia maselor

populare urbane se agraveazd In secolul alXVIII-Ica, pe mdsura fluctuatiei demograficesi cresterii populatiei prin emigratia rurala,a pauperizdrii continue a categoriilor salariate,reduse la mizerie, lipsite de plinea zilnica sicoplesite de munca abrutizantd. Sectiunea selncheie cu un capitol asupra culturii si menta-litatii maselor populare ordsenesti. Se insistscu acest prilej asupra serbdrilor populare, cartcdtre sfirsitul vechiului regim se !nearedsimptomatic de semnificatii politice, asupraaluneedrii spre sociabilitatea profand" aconfreriilor de penitenti", a multiplicAriiscolilor de Invatamint elementar, dar si atavernelor sau a altor localuri publice populare,a difuzdrii tot mai numeroaselor brosuri, asa-zisa literatord de colportaj", prin care serdspindesc In special ideile lui J. J. Rousseau.Yu zorii revolutiei, se consemnau In pdturilecele mai populare primele indica ale desteptd-rii constiintei de clasd".

Concluziile cartli scot In evidentA faptul ca,dace In 1787 aristocratia feudald a dat semnalulrevoltei, masele populare, prin violenta lor,an permis In cele din urma burgheziei sa orastoarne. Criza economics si criza fiscald s-autransformat In criza generald a vechiuluiregim, facind necesard revolutia prin acurnularea si exagerarea tuturor contradictiilorlstorice", cele esentiale fiind Intrupate Incloud clase antagoniste : aristocratia si burghc-zia. Clod mizeria sS foametea au facut do nesu-portat pentru masele populare de la oral side la tars structura tosasi a regimului, a Ince-put revolutia.

Un tablou cronologic, un index alfabeticdocumentar, o bibliografie orientativd asupraprincipalelor probleme abordate, hdrti, pla-nuri, grafice, precum si o ilustratie bogatacompleteazd imaginea unei epoci de profundeframIntari si contradietii, pregAtind revolutiacare sa pima temeliile civilizatiei moderne".

La capatul acestei succinte prezentdri, nepermitem se ne insusim aprecierea conducilto-rului colectiei, expusa In prefatil. Tinindseama, observa acesta, de abudenta informa-tionala si de arta cu care, distingind si relnno-dlnd diferitele fire din tesatura realului, ne-alArgit si relnnoit esential perspectiva asupra

Ina a

www.dacoromanica.ro

17 INsEmNARI 417

epocii, nu poti sä nu fit cuprins de admiratiein rata unor opere" ca aceea a lui AlbertSoboul".

Nicolae Liu

ENRIQUE FLORESCANO, Precios del maltU crisis agricolas en Mexico (1708 1810),Mexico El Colegio de Mexico" (1969),XIX + 253 p. cu tab. + 2 f.p]. + 2 f.facs.

Interesanta lucrare pe care o prezentamacurn constitute teza de doctorat In istorie aautorului pc care a sustinut-o la Universitateadin Paris in anul 1967. Accasta a fost elaboratepe baza unci vaste si erudite documentArireferitoare la miscarea pretului porumbului InNoua Spanie (Mexicul de astral) din perioada1721 1310.

Volumul con(ine : o prefald, trei(stibimpdr(ite in 11 capitols) concluzii. Inanexa are patru apendici, care reconstitutestria preturilor porumbului cc au fost extrasedin registrele (le conturi ale grinarelor de re-zerva si ale pietelor de grille (los libros de cuen-las de pOsito y alhOndiga). Cele patru tabeleslut intocmite pe ani si luni si uneori chiar pes5ptamini zile, pentru importantele categoriide porumb din Mexic, precum 5i pentru canti-tdtile de porumb vindute lunar In piata capi-talci Mexicului. Se Incheie cu o lista a izvoare-lor (manuscrise si tiparite), o bibliografie alucriirilor relative la llexic si Ia istoria fluctua-tiilor economice.

In prefata, autorul subliniaza importantaistoriei economice pentru Cara sa, care timp demai multe secole a fost dominatit de proble-mete pamintului. Aici el avertizeazd pe cititordespre efectele teribile ocazionate de variatiilede necrezut, brute repetate ale pretuluiporumbului alimentul de baza al populatietMexicului , care au provocat scumpete, foa-

mete, Insotite adeseori de epidemii, Inchiderealucrului In mine si ateliere, declinul comertului,concedierile lucratorilor pe mosii, emigratiamasiva a celor fat% de lucru catre zonele maiputin atinse de scumpete foamete, ruinareaagricultorilor mici mijlocii, clstiguri nema-surate ale marilor molieri speculanti,

somajului, cersetoriei crimei, destra-marea structurilor taranesti tensiune socialsla oral. Aceasta explica relattile dintre fluc-tuatiunile preturilor, precum gravele cala-mint', care au dezarticulat economia si aulovit atit de puternic pe oamenii de la Carasi din oral, au provocat rascoale populare,incendieri ale locuintelor autoritatilor etc.

Tot aici autorul mai releva metodele sitehnicile istoriografiei economice franceze, pccare si le-a insusit din lectura operei prof.Ernest Labrousse, intitulata Fluctuafii econo-mice si istorie sociald, editatd la Madrid Inanul 1962, precum ajutorul profesorilor de la3coala practice de Matte studii de Ia Sorbona(sectia a VI-a), pentru convertirea dezordona-telor serii de preturi Intr-un instrument deriguroasa analiza istorica.

In fine, mentioneaz5 indrumarea la cerce-tarea In arhive critica primelor conceptefilcute de dr. Silvio Zavala, prof. Luis ChavezOrozco ; ajutorul cursurilor operelor lui F.Braude], P. Vilar, P. Goubert, J. Meuvret,E. Le Roy Ladurie si in mod cu totul specialajutorul care i-a fost acordat de cunoscutuleconomist Ruggiero Romano, cdruia autoruli-a dedicat lucrarea sa.

In partea Intti, intitulatd Primele studiiasupra prefurilor din Noua Spanie: rezullalesi perspective, autorul face un scurt excursIn istoria economicil cu stabilirea zonelor pie-telor regionale, unde el a gAsit izvoarelc dcbazd pentru istoria preturilor. Mentioneaziiimportanta studiilor In aceasta problems redac-tate de americanii L. Guthrie, W. Borah 5iS. F. Cook pentru perioada colonials pina laanul 1700. Subliniaza c5, Incepind din decadaanului 1930, In Mexic au Inceput sä se elaborezestudii sistematice In aceasta directie. 0 dovadaa interesului care s-a acordat acestei disci-pline o constitute seria de studii care nitre anti

parti

si

st

marl-rea si

gi

B

i

5i

Si

gi

II

1i

Ii

www.dacoromanica.ro

418 INSEMNARI 18

1940 si 1965 au dedicat-o istoricil mexicanitemelor de istorie economics si socials (p. 4)1.

Cu privire la metodologie, autorul reco-manda reconstituirea pretului porumbului Incomparatie cu salariile, pe care o considers casingura metoda riguroasd de care dispunempentru a cunoaste consecintele produse demiscarea preturilor asupra situaliet persoanelor,pentru a cunoaste costal viefii lntr -o epocaprecarA a txecutului sau de-a lungul diferitelorsecole (p. 11).

Preturile din registrele comunale, fiind sta-bilite pe baza unui tarif, pot fi de asemeneautilizate in lipsa izvoarelor indicate in primacategoric.

Autorul mai pune la dispozitia cercetariloro publicatie completa si integrals a listelor depreturi, In asa fel ca cei care nu shit de acord cuinterprctarile date sit aiba posibilitatea ca sit leinterpreteze singuri fara sit mai repete muncade cercetare (p. 37-38).

In cea de-a doua parte, intitulata Un izvorpentru studiul prefurilor din Noua Spanie:registrele de conturi ale grinarelor de rezerva sipiefele de grine, autorul explica caracteristicileacestor registre, care justified utilizarea lor caizvoare importante si omogene pentru istoriapreturilor In perioada colonials.

El subliniaza ca In capitala Mexicului seconsuinau anual Intre 160 000 si 200 000 defanegas 2 de porumb si ca, in anii de marevinzare (ani de lipsa)", pe plata de grine sevindeau lntre 110 000 si 130 000 de fanegas,In timp ce in anii cu recoltA buns" vInzarilescadeau pina la 70 000 si 40 000 de fanegas,fapt pe care-1 explica autorul prin autoconsumsi prin aceea ca restul de porumb se vindea Inafara pietei (p. 59-60).

1 Enrique Florescano si Alejandra MorenoToscano, Historia economica y social, In His-toria Mexicana", vol. XV, octombrie 1965martie 1966, p. 310-378. Vezi si prezentareaMalta de loan I. Neacsu, In Studii. Revistade istorie", t. 21(1968), nr. 2, p. 399-400, larubrica Revista revistelor". Luis ChavezOrozco (1933), Alfonso Teja Zabre (1935), Mi-guel Othon de Mendizabal (1938) au publicatluerari In care se Incearca o aplicare a ideilormarxiste la istoria Mexicului.

2 Fanega = masura spaniola de capaci-tate de aproximativ 55,5 litri si agrara deaproximativ 64,5 ari.

Mai departe se releva importanta regiuniiChalco, principalul centru de aprovizionare alorasului Mexic in secolul al XVIII-leacare este situata la sud-est de capitala, deunde grinele si alte provizii se transportau peapa cu ajutorul ambarcatiunilor pina in piatd.Din acea regiune se aducea porumbul eel maibun si ccl mai scump din toata Cara.

Tot in aceasta parte a lucrarii se face oampla prezentare a masurilor si monedelorutilizate In secolul al XVIII-lea cu echi-valentele lor. Se mai explicit originea monedeiamericane el peso", care a Inlocuit treptatcelelalte monede spaniole.

Partea a treia, Fluctuafiunile prefurilorporumbului si consecinfele sale economice sisociale, are o scurta introducere, In care autorulsubliniaza caracterul de pionier" al studiuluisat', iar concluziile sale generale cu toate caa utilizat un mare numar de documentetrebuie acceptate ca o ipoteza pe care cercetd-rile viitoare be vor confirma sau modifica(p. 87).

In ceea ce priveste miscarea sezonierd arecoltelor, arata ea In anii and an Post recolteabundente (1727 1728, 1735 1736, 17131745 si In special in anii exceptionali dintre1763-1766) cu toate ca preturile porumbuluiau scAzut, totusi In orasul Mexic vInzarile deporumb nu au crescut In pietzle de grine. Elconstata ca acest fenomen se datoreste faptuluics populatia indigena cultiva porumb In im-prejurimile orasului pe petecile lor de pamint(pegujales"), care satisfaceau nevoile familii-lor lor in anii de abundenta dupa stringerearecoltelor cind ei nu apelau la porumbulce se vindea pe plata de grine (p. 89 91).

Pe de alts parte, nici marii proprietari depamInt nu aduceau porumb pe plata, pe care11 inmagazinau In hambare special aine-najate (Irojes), urmind sit -1 vIndd la un pretridicat In anii de criza. Tocmai In aces ani delipsa indigenii erau nevoiti sit cumpere inun pret mai ridicat porumbul necesar Intre-tinerii familiilor lor. In acei an' de seceta,efectele crizei, pe lings indigent, loveau si petoti locuitorii din Noua Spanie (p. 92). Inorasul Mexic, cererea de porumb era maimare, deoarece acesta constituia alimentul dewww.dacoromanica.ro

19 INSEMNARI 419

baza al indigenilor, pe chid griul era consu-mat In mod special de catre grupul albi-lor.

In anii de fluctuatii sczoniere minime, pre-tul unei fanega de porumb crestea de la 12pine la 20 de procente ; de la 26 la 33 de pro-cente in anii de fluctuatii medii si de la 38 la61 de procente In cazurile de maxima fluctuatie(p. 107).

Miscarile ciclice economice dominate inspecial de catre factorli meteorologici aulovit In anii de seceta regiunile continentaleale tarii cu o economie agrara inchisa (lipsitede cal de comunicatil $i de mijloace de trans-port); In schimb regiunile maritime orien-tate catre comert si protejate de o politica all-mentara care favoriza aprovizionarea cu grine

erau lovite mai putin (p. 112).In secolul al XVIII-lea inttlnim in Mexic

crize care, ca si In Europa, se succeda aproxi-mativ la 10 ani. Marea criza mexicana din1785-1786 a Post provocata datorita multorperturbatii meteorologice, cu consecinte eco-nomice si sociale nemaiintilnite (p. 129).Populatia saraca din orasul Mexic a jefuitsi ars grinarele unor marl mosieri (p. 143).Pentru a atenua nemunumirea generala,viceregele a ordonat ca zilerii indieni ce lucraula mosii sa primeasca In continuare ratiile dealimente si In special cele de porumb (p. 147).Pierderea recoltelor a Post generala. Nordul,Occidentul, centrul $i aproape toate Noua Spa-nic au Post cuprinse de foamete (p. 148).

In primii ant ai secolului at XIX-lea, Hum-boldt povestea ca orasul Mexic numara 20 000pins la 30 000 de oameni fail ocupatie (p. 142).Pierderea recoltelor $i In special a celei din1785-1786 an avut urmari nefaste si in altesectoare. Efectele crizei s-au resimtit In cres-catoriile de vile, In mine, in industrie si Incomert.

Crizele agricole au avut marl consecintesociale si demografice, care le-am enuntatla inceputul acestei prezentari. Cu toate acesteatinem sa remarcam In mod special ca in NouaSpanie calificata de Humboldt ca tam

inegalitatilor" era normal ca acolo sa semanifesto si agresiuni sub forma cetelor debanditi" (bandoleros) care atacau la drumulmare, precum si casele mosierilor sau aleconducerii minelor (p. 165). Marile exploziiale acestui fenomen urmeaza si coincid cu con-vulsiunile economice si demografice (p. 169).

Fara Indoiala, revolutia de independentacondusa de Hidalgo $i Morelos an Post conse-cinte ale zilelor teribile din anul foametei",la care a participat In mod activ generatia caresuferise din cauza ei (p. 176).

Ultimil 24 de ani dinaintea revolutiei din1810, crizele agricole din 1785-1786 au rele-vat tuturor locuitorilor Noii Spanii inegali-tatea provocata de structura socials, dauneleimense derivate din cauza marii proprietatifunciare si a contribuit ca sa formeze o gene-retie constienta de acest dezechilibru (p. 177).

La aceasta a Inlesnit In mare masura fap-tul ca In ultima perioada se produsese undezechilibru intre oferta si cerere. Expansiu-nea marilor proprietari funciari $i crestereademografice an creat conditii grele pentrupopulatia tarii, care depindea de productiamosierilor (p. 190).

In concluzia sa, autorul subliniaza ca impo-sibilitatea substituirii porumbului, monopolulofertei pe care o exercita marea proprietate $iconditiire meteorologice an cauzat diferente depreturi care s-au Inregistrat In cursul unui ansau at unui ciclu. La sfirsitul secolului alXVIII-lea, o mica societate" de mosieridomina cimpul si orasul. In 1810 aceste impre-jurari au adincit si mai mult prApastia caresepara pe Arad de bogatl, fapt ce faceainsuportabile discriminarile sociale.

Publicarea acestui interesant volum, indud de faptul ca ne introduce intr-un aspectat istoriei economice a Mexicului, ne sugereaza$i aplicarea unor metode tehnice de prelucrarea datelor statistice la conditiile specifice aleOrli noastre.

Joan I. Neacsu

www.dacoromanica.ro

I NICOLAE BANESCU I

1878-1971

Profesorul Nicolae Banescu s-a stins din viata in ziva de 10 sep-tembrie 1971, in virsta de 93 de ani. A fost un stralucit interpret al istoriei

culturii Bizantului i totodata cum. 1-a caracterizat Nicolae Iorgaun raspinditor al acelui larg spirit al Renasterii senine, surizatoarearmonioase, care de pretutindeni trebuie invocat (Discursuri de receptie,LXXII, Bucuresti, 1938, p. 31-38).

Nascut in Mara* la 16 decembrie 1878, Nicolae Banescu facutstudiile liceale i universitare la Bucuresti. S-a specializat apoi in studiullimbii §i literaturii bizantine la Universitatea din 11Iiinchen., publicind in1914 lucrarea Die Entwicklung des griechischen Futurum,s, pe baza careiai s-a acordat titlul de doctor cu mentiunea Magna cum laude.

A functionat ca profesor de liceu la Craiova 4i in Bucuresti, apoi catitular al catedrei de istorie bizantina la Universitatea din Cluj (19191937) si la Universitatea din Bucuresti (1938-1947). A fost ales, in 1919,membru corespondent al Acadeiniei Romane, iar in 1938 membru activ.A fost membru al Societatii de studii bizantine din Atena, vicepreseclintede onoare al Asociatiei internationale de studii bizantine presedinte deonoare al Societatii roman de studii bizantine.

imbinind activitatea didactics cu cea stfintifica, Nicolae Banescus-a dcdicat de tinar cercetarilor istorice, avind o remarcabila pasiunepentru studiul antichitatii grecesti i pentru bizantinologie. A editat texteinsotite de studii din operele clasicilor : Eschil, Sofocle, Euripide, Plutarh.A publicat scrieri literare bizantine i poeme populare grecesti.

Nicolae Banescu figureaza printre istoricii care au demonstratpe temeiul izvoarelor documentare ca Bizantul a fost continuatorul roma-nitatii in sud-estul Europei. A publicat mai intli studiul Les premierstemoignages byzantins sur les Roumains du Bas-Danube (1922), apoi stu-diul La domination byzantine sur les regions du Bas-Danube (1927)ulterior, Bizanful si romanitatea la Dundrea de Jos (1938). Temeinica estei lucrarea sa Les duchOs byzantins de Paristrion (Paradounavon) et de

Bulgarie (1946). Rezultatele finale ale cercetatilor sale de istorie bizantinaurmau sa fie cuprinse in lucrarea de sinteza Istoria Imperiului bizantin,pe care savantul o avea in pregatire, fara a fi putut s-o termine.

15 St. Istorie 2

gigi

gi

gi,

- www.dacoromanica.ro

422 INSEMNARI 2

Nicolae Banescu a acordat o atentie deosebita istoriei sociale'si s-astraduit sa studieze contradictiile interne ale societatii bizantine. A. pusIn lumina apasarea populatiei sarace de catre cei bogati §i abuzurileaparatului administrativ. In comunicarea intitulata Patriarhul Athanasiossi Andronic II Paleologul, prezentata In sedinta Academiei Romane din6 martie 1942, el a relevat politica funesta, a oligarbiei bizantine de laInceputul secolului al XIV-lea §i luptele sociale care au determinat « lune-carea imperiului In lunga sa agonie n piny la cucerirea de catre turci. Inva-tatul a socotit legitim dreptul de rezistenta al asupritilor si a consideratprotestul social factor al progresului istoric.

Cu aceeasi atentie, el a cercetat §i mandestarile de protest socialdin istoria poporului roman. A scris pagini vibrante despre Tudor Vladi-mirescu §i a publicat scrisori ale revolutionarilor de la 1848. In 1907, ela stigmatizat masacrarea taranilor rasculati 1mpotriva exploatarii movie-resti. In noiembrie 1940, cu riscul propriei sale vieDi, a Infierat asasinarealui Nicolae Iorga.

Nicolae Banescu a ramas activ §i in anii inaintati ai vietii sale. Ceicare 1-au cunoscut fn. activitatea sa din anii 1949-1952, la Institutul deistorie N. Iorga", an admirat agerimea, mintii sale, pasiunea §i competentasa pentru cercetarile istorice. A fost astfel prezent cu contributia sa pozi-tiva si in faza de trecere de la vechea la noua istoriografie romaneasca.In 1964 i s-a acordat titlul de profesor emerit. In 1971, Editura Albatrosi-a publicat volumul Chipuri din istoria Bizantului. In ziva stingerii luidin viata, la 10 septembrie 1971, istoricii participanti la cel de-al XIV-leaCongres international de studii bizantine, prin cuvintul profesorului PaulLemerle, presedintele congresului, au exprimat omagiul for me morieisavantului roman.

Gheorghe Croft

www.dacoromanica.ro

REVISTE PUBLICATE IN EDITURAACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

STUDII REVISTA DE ISTORIEREVUE ROUMAINE D'HISTOIRESTUDII $1 CERCETARI DE ISTORIE VECHEDACIA. REVUE D'ARCHEOLOGIE ET D'HISTOIRE ANCIENNEREVUE DES ETUDES SUD-EST EUROPEENNESANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE CLUJANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE $1 ARHEOLOGIE A. D. XENOPOL" IA51STUDII $1 CERCETARI DE ISTORIA ARTEI

SERIA ARTA PLASTICASERIA TEATRU MUZ1CA CI NEMATOGRAFIE

REVUE ROUMAINE D'HISTOIRE DE L'ARTSTUDII CLASICE

Editura Academiei Republicii Socialiste Romaniastr. Gutenberg 3 bis, Bucure§ti

www.dacoromanica.ro

Studii, revistA de istorie, publica In prima parte studii, note si comu-nicari originale, de nivel stiintlfic superior, din domeniul istoriei medii, modernesi contemporane a Romania si universale. In partea a done a revistci, de tutor-mare stiintifica, sumarul este completat cu rubricile : Probleme ale istoriografieicontemporane (Studii documentare), Discuili, Viata stiintifIca, Recenzii, Revistarevistelor, InsemnAri, in care se publicA materiale privitoare la manifestAri stun-tifice din tarA si strAinAtate si Ant prezentate cele mai rccente lucrAri si reviste despecialitate aparute In tail si peste hotare.

NOTA CATRE AUTORI

Autoril sint rugati sil trImita studiile, notele sl comunicArile, precum simaterialele ce se Incadreaza In celelalte rubrici, dactilografiate la douA rinduri,In patru exemplare, trimiterile infrapaginale filnd numerotate In continuare. Deasemenca, documentele vor fi dactilografiate, iar pentru cele In limbil strAine seva anexa traducerea. Ilustratille vor fi plasate la sfIrsitul textului.

Numele autorilor va fi precedat de initialA. Titlurile revistelor citate in biblio-grafie vor fi prescurtate conform uzantelor Internationale.

Autorii au dreptul la un numAr de 50 de extrase gratuit.Responsabilitatea asupra continutulul materialelor revine In exclusivitate

autorilor. Manuscrisele nepublicate nu se restituie.Corespondenta privind manuscrisele, schimbul de publicatii etc. se va tri-

mite pe adresa Comitctului de redactie, 13-dul Aviatorilor nr. 1, Bucuresti.

www.dacoromanica.ro

LUCRARI APARUTE IN EDITURAACADEMIE! SOCIALISTE ROMANIA

D. TUDOR, Pudurilr r,d0:11,. de la\' ' a111 110111a!),It.oa ',It' hi I atempietortyl ping lo, %Win'

\ 0," les au ;!,'t,,

Nleolae istorie nl 111,,:iiiittitui 1! tar

ARIADNA , \ it 1 i \ 4:1111:111iik din Ulu ana -fa ,f Iasi ,

\ 1"-1ront,.;11) hultiat dess hiniful .f.;1011:iluur.4v XIX,.

aSI .1 `J.' vallomitic et soelaux tumuli!. au

\ STEFAN III ! Din 0.,.n.1,1 III, i I

I'\ 1971,I of the dCrd,ii;,1 he Union 01;"

j, \,, p.trolului rutulneic

30

REPUBLICII

Oulu lrea de Jos, Istorie eivilizatle 2", 1971, 211 p., 15 lei.

STEFAN BasarabVitenzul, IsLorie qi civilizatie 1", 1970, 176 p., 15 lei.

V. Maitres du sol et paysans Prineipautes Itomnalues X' IIIHistorica Romaniae 36", 1971, 281 p., 11 lei.

° Ionia Culegere de Eugen Staneseu,

1971, 251 p., lei.doumesti

istoricS 23 lei.: Studii, vol, I, 1971, 445

p.. 28 lei,Rauvements XIX° sleek, Bibliotheca

Historica Rontaniae 33", 1971, 335 p., 13,50 lei.ION istorla vol.

rica Romaniae 440 p., 37 lei.lionninian State, of Transilemilit with

sub redactla prof. Miron Constantinescu $i prof. Stefan BibliotheesPoses, HistoriesRomaniae, Monografii VII ', 1971, 368 p., 30 lei.

BOYCE, Contrlbuill in Istorla Biblioteca istoric5XXXI", 1971, 521 p., 29 Isl.

I. P. ..Informatt," 1606 Lei --

si

,15,30

XII-

,

e.

1438581

-

www.dacoromanica.ro

REVI STA DE I STO TO M U L25. 7 2

Documents

Transcript of REVI STA DE I STO TO M U L25. 7 2