Universitatea din BucurestiFacultatea de Psihologie şi Ştiintele

Educaţiei

Particularităţi ale procesăriistimulilor vizuali la operatorul uman

Rezumat

Coordonator: Doctorand: Prof Univ Dr Mihai Anitei Mihaela (Chraif) Popa

Bucuresti 2009

2

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………..i

Capitolul 1 Procesarea stereoscopică a stimulior şi percepţia periferică.........................1

1.1. Procesarea vizuală a stimulilor la operatoruluman..............................................1

Capitolul 2 Teorii, modele şi aplicaţii în selecţia şi evaluarea psihologică......................6

Capitolul 3 Obiectivelecercetării..........................................................................................9

Capitolul 4 Studiiaplicative.................................................................................................10

Contextul teoretic al abordării studiilorpropuse...............................................................10

Studiul1....................................................................................................................................11

Studiul 2 Particularităţi ale procesării stimulilor vizuali şivederii steroscopice la operatoruluman..................................................................................................................13

Studiul 3 Construirea şi validarea unei baterii de teste psihologice pentru şoferi amatori

în condiţii experimentale delaborator..................................................................................17

Studiul 4 Construirea şi validarea unei baterii de testare aşoferilor amatori încondiţii reale de evaluarepsihologică.................................................................................22

Capitolul 5Concluzii..............................................................................................................30

Bibliografie...............................................................................................................................33

Introducere

Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze rolul evaluăriipsihologice cu ajutorul probelor moderne, computerizate dar şiimportanţa validării acestor instrumente înainte de a efectuaprocedurile de selecţie şi evaluare psihologică.

De remarcat este rigurozitatea şi detalierea studiilor ceprivesc cercetarea privind aspectelor legate de percepţia vizualăşi procesarea stereoscopică a fundalului şi obiectelor din fundal

2

(capitolul 1) precum şi aspecte practice ale aptitudinilor legatede timpul de reacţie, vederea stereoscopică, percepţia vizualăperiferică şi percepţia vizuală în câmpul central.

Selecţia şi evaluarea psihologică sunt acele procese în carepsihologii evaluatori vor trebui să folosească instrumente şiprocedee moderne cât mai apropiate de condiţiile de muncă cuajutorul cărora să stabilească profilele psihologice cât maidetaliate ale candidaţilor sau angajaţilor. Instrumentelepsihologice folosite însă trebuie validate în organizaţiilefolosite înainte de a fi aplicate în procesul de selecţie şievaluare psihologică a personalului. Validarea instrumentelor esteo procedură sofisticată care cere timp şi implicare din parteapsihologilor.

Din punctul de vedere al executării operaţiunilor, sarcinilorşi activităţilor la locul de muncă în vederea obţineriiperformanţelor scontate, operatorul uman va trebui să fie supusunei evaluări psihologice riguroare bazată pe verificarea aceloraptitudini, deprinderi şi capacităţi necesare unei bunedesfăşurări a activităţii la locul de muncă. În acest sens,capitolul 2 al lucrării de faţă vine în spijinul evidenţieriimetodelor şi modelelor care privesc selecţia şi evaluareapsihologică periodică dar şi a validării probelor psihologiceînainte de a fi folosite în practica. Conform acestor modele şiteorii orice psiholog înainte de a folosi probe de evaluare vatrebui să le valideze pe populaţia respectivă sau să foloseascăprobe validate corespunzător.

Prin studiile din capitolul 4 am dorit să evidenţiez rolul pecare îl joacă aceste procedee de validare folosind criteriile(sarcini, activităţi, operaţii şi acţiuni) şi metodologiavalidării realizată atât experimental într-o primă etapă cât şipractic pe subiecţi aflaţi în situaţia de examen real la şcolilede şoferi fără a şti că fac parte dintr-o cercetare.

Punctul forte al studiilor de validare constă în faptul că ampornit partea practică a acestei lucrări cu două studii devalidare pe plan experimental, folosind aparatura cu stimulivizuali din laboratorul de psihologie experimentală unde lucrezşi am avut oportunitatea de a construi secvenţele de stimuli şi ale modifica până la varianta optimă în care subiecţii puşi săefectueze aceste secvenţe nu puteau stabili un algoritm strategicde a obţine performanţe ridicate privind timpii de reacţie lastimulii vizuali.

Din ce în ce mai mult în ultimii ani şi la noi în ţară seapelează la simulatoarele auto sau testele pe calculator caresimulează condiţii de trafic, stimulări vizuale şi auditive.Autocontrolul sau înregistrarea şi evaluarea efectelor esteconsiderat o particularitate generală a organizării şi

3

desfăşurării comportamentului uman şi poate fi exersat prinutilizarea periodică a aparatelor şi programelor construitespecial pentru simularea stimulilor vizuali şi auditivi în câmpperiferic, aprecierii vitezelor şi distanţelor în câmp central,stimulilor auditivi, măsurarea timpului de reacţie etc.

Capitolul 1 Procesarea stereoscopică a stimulior şi percepţia periferică

Acest capitol sintetizează atât cercetării şi studiiautohtone şi internaţionale privind sistemul vizual şi procesareaviziuală a stimulilor cât şi un scurt istoric al stereoscopiei şiaparatelor care studiază vederea stereoscopică. Sistemele vizualşi auditiv acoperă o arie corticală mai mare în afara zonelorprimare de prelucrare decât sistemele senzoriale.

1.1. Procesarea vizuală a stimulilor la operatorul uman

Acest subcapitol eivdenţiază vederea ca unul dintre cele maiimportante simţuri ale omului. Având în vedere contextul muncii şial exercitării operaţiilor, sarcinilor şi activităţilor, seresimte necesitatea periodică de evaluare psihologică aoperatorului uman precum şi analiza performaţelor înregistrate deacesta la locul de muncă. Astfel, de maximă importanţă suntinformaţiile cu privire la percepţia vizuală, percepţia auditivăşi psihomotricitate precum şi exersarea acestor aptitudini învederea obţinerii de performanţe ridicate la locul de muncă.

În teza de doctorat este tratat pe larg acest subiect dinpunctul de vedere al analizei mecanismelor cognitive prin prismaneuroştiinţelor, pe lângă cortexul occipital, părţi semnificativeale lobilor temporali şi parietali sunt dedicate procesăriivizuale. Arii ale lobului frontal sunt implicate în mişcareaochilor şi în procesarea superioară a memoriei de lucru vizual-spaţială. Ariile întinse dedicate vederii reflectă cât de mult sebazează operatorul uman pe analizatorul vizual şi procesareavizuală. Procesarea informaţiei vizuale este, de asemenea, cel maicomplex şi cel mai bine înţeles sistem senzorial al creierului.

Un rol aparte îl joacă acuitatea vizuală care presupuneaptitudinea de a percepe lumina, contrastul dintre lumină şiîntuneric, de a recunoaşte o ţintă, de a avea câmpuri vizualeadecvate (Fleishman şi Reilly, 1995). Receptorii pentru formă

4

surprind contururile rotunde sau pătrate, precum şi direcţialiniilor. Texturile şi culorile precum pufos sau albastru suntprocesate de alte arii vizuale primare. În formarea percepţiilorvizuale, unele procese operează secvenţial, iar altele operează înparalel. Deşi vorbim despre procesarea vizuală ca un procesascendent de analiză rudimentară sau ca unităţi locale deinformaţie care sunt construite în percepte coerente, problema cuprivire la impactul procesării descendente sau al procesăriidirijată de percepţie asupra vederii este un subiect de dezbatere.(Grill-Spector şi Malach, 2004).

Datorită faptului că procesarea vizuală primară joacă un rolextrem de important atât în analiza percepţiei formelor şispaţiului dar şi a analizei muncii privind din perspectivaoperatorului uman şi a locului de muncă, acest subcapitol detalizăaspecte precum: funcţionarea aparatului vizual, detaliarea moduluide operare al celeulelor fotoreceptoare şi căile de conducere alimpulsului nervos către cortex.

Subcapitolele privind procesarea stereoscopică a stimulilorşi percepţia stereogramelor precum şi metode de procesare vizualăa stereogramelor, formarea imaginilor stereo au fost tratat înteza de doctorat mai amănunţit deoarece veredea stereoscopică şiformarea imaginilor stereoscopice reprezintă punctul forete alstudiilor prezentate în capitolul 4.

Vederea stereoscopică se poate exersa şi astfel exersândochii să privească mereu imagini stereoscopice. Studii şicercetări anterioare au demonstrat că interpretarea vizuală şiprocesarea stimulilor se învaţă în copilărie şi în specialprocesarea feţelor. Mecanismul elementar de procesare a imaginilorşi obiectelor este prezent încă de la naştere în cortexul vizualşi numai experienţa va duce la interpretări binoculare. Mai multdecât atât, vederea 3D depinde şi de musculatura ochilor. Dacă unochi are muşchii mai nedezvoltaţi în copilărie şi neexersaţi,acesta este suprimat parţial ca funcţie la nivelul neocortexului,neocortexul funcţionând doar cu impulsuri venite de la un singurochi (cel puternic).

Componentele vederii stereoscopice: 1) convergenţa ochilordată de musculatura oftalmică până în momentul în care esterecăpătată vederea dublă; 2) focalitatea cristalinului; 3)corectările după vederea stereoscopică (Diplopia fiziologică).

5

a bc dFigura 1 Vedere normală cu focalizare pe un obiect (a) procesare paralelă(b), procesare în cruciş(c) şi d) procesare divergentă. Sursa:Stereografic Corparation (1997)

În figura 1 se poate vedea modul în care globii ocularifocalizează un obiect în câmpul central pentru a procesainformaţia. În acest stadiu nu se poate procesa 3D informaţia şisă se observe stereogramelor.

Alte metode de procesare vizuală a stereogramelor şivizualizare 3D a obiectelor ascunse sunt metodele procesăriiparalele, în cruciş şi divergentă. Persoana care priveştestereograma îşi va focaliza după caz globii oculari înainte saudupă de linia verticală unde se află imaginea cu stereograma.Astfel din stereogramă se va detaşa obiectul ascuns sub formă 3 D(John, 1980).

În lucrarea sa Häkkinen (2007) prezintă numeroase studii şicercetări care vor fi prezentate în continuare. Aceste studii aureprezentat punctul de pornire în investigaţiile experimentale şistudiile de validare realizate în lucrarea de faţă.

Cu toate acestea, investigaţiile sistematice au început numaidupă studiile lui Nakayama şi Shimojo, care au arătat clar căsemi-acoperirile sunt semnificative în localizarea profundă aobiectelor monoculare, în formarea suprafeţei iluzorii şirivalitatea bioculară (Nakayama şi Shimojo, 1990; Shimojo şiNakayama, 1990, 1994).

Paradigma de cercetare a produs în ultimii ani rezultate ceindică faptul că stereopsia da Vinci este semnificativă, spreexemplu, în determinarea latenţei fuzionale a stereogramelor, înrezolvarea problemelor de corespondenţă, în percepţiile suprafeţeiiluzorii, în determinarea proprietăţilor suprafeţei, în integrareasuprafeţei din spatele figurilor ascunse, în procesarea direcţieivizuale a obiectelor monoculare şi in producerea perceptieivolumului în vederea 3D.

Captura stereoscopică

6

Nakayama şi Shimojo (1990) citaţi de către Häkinen (2007) audescris un fenomen în care obiectele monoculare localizateadiacent unui grup de obiecte bioculare crează percepţia unuicontur iluzoriu. Acest efect este prezentat în Figura 14 în care oparte din dreptunghiurile albe sunt vizibile numai cu ajutorulunui singur ochi.

Figura 2 Obiecte monoculare localizate adiacent unui grup de obiectebioculare crează percepţia unui contur iluzoriu. Sursa: Häkkinen (2007)

Figura 3 ilustrează o versiune schematică a acelei figuri 2 şievidenţiază că atunci când două dreptunghiuri vizibile numaiochiului stâng şi două dreptunghiuri vizibile numai ochiului dreptsunt localizate corespunzător între dreptunghiurile bioculare,două contururi iluzorii sunt percepute şi o suprafaţă iluzorie seformează între ele.

Figura 3 Ilustrarea schematică a figurii 2. Sursa: Häkkinen (2007)

Demonstraţia experimentală indică faptul că sistemul vizualpoate folosi informaţii despre semi-ascunderi pentru formareasuprafeţei.

În al treilea studiu experimental realizat de către Häkkinen(2007) s-a urmărit evidenţierea faptului că o suprafaţă fantomăare proprietăţi de suprafaţă similare cu o figură iluzorieobişnuită investigându-se o serie de aspecte bazale ale capturiistereo focalizate pe captura stereoscopică. Pornind de lailustrarea schemetică a capturii stereoscopice stereogramele suntconstruite pe baza acestui principiu şi se poate exemplifica custereograma din figura 4 care este prezentată la anexe în teza dedoctorat şi a fost folosită în primele două studii experimentale

7

în diferenţierea lotului de participanţi care văd stereoscopicîmpreună cu subtestul stereoscopie al probei viziotest.

Figura 4 Stereogramă OrhideeConform lui Nakayama şi Shimojo (1990) citaţi de către

Häkinen (2007) peroanele care văd strereoscopic vor detaşa pe bazagradientului de textură special trasat acea formă “captuastereoscopică” pe care o vor detaşa din fundal şi o vor viziona3D.

Prin subcapitolul “Prezentarea unui model matematic de crearea unui program soft ce simulează stereoscopia” am dorit săevidenţiez interesul şi preocuparea cercetătorilor în studiul şianaliza stereoscopiei dar şi implicarea acestora în simulareavederii stereoscopice. Astfel, ornind de la vederea stereoscopicăşi detaşarea imaginilor stereo din fundal cercetătorii au avasatşi modele matematice care stau la baza construirii programelorsoftware destinate transpunerii pe ecran a imaginilor 3D.

Aşa cum am menţionat în lucrare, există două cerinţeimportante pentru a transpune imagini stereoscopicetridimensionale pe un singur ecran (Stereografic corporation,1997):

- Software-ul trebuie să execute o proiecţie compensatorie aperspectivei fiecărui ochi, în acest fel simulând ceea cear vedea fiecare ochi dacă ar fi scufundat în lumeavirtuală tridimensională pe care se bazează interpretareasoftware-ului;

- Interpretarea pentru ochiul stâng şi pentru ochiul drepttrebuiesc formatate către display-ul computerului într-omanieră care să permită sistemului stereoscopic hardwaresă separe informaţiile de la ochiul stâng faţă de cele dela ochiul drept.

Prin subcapitolul “istoria afişajului stereoscopic” am dorit sărealizer o incursiune în afişajul stereoscopic şi realizareainstrumentelor care oferă imagini stereoscopice acelor persoanecare văd normal şi nu pot procesa stereoscopic mediulînconjurător.

8

Deşi ilustrarea stereoscopică nu e folosită la scală largăastăzi, aceasta are o istorie destul de lungă. De fapt, ilustrareastereoscopică precede fotografia. Sisteme pentru crearea şivizionarea imaginilor stereo au existat încă din anii 1830. Înanul 1832, Sir Charles Wheatstone (1938) a dezvoltat primulstereoscop (fig.1). Wheatstone a denumit instrumentul, dinlatinescul stereo, care înseamnă “solid” şi scop-, care înseamnă “avedea” (Rogers şi Bradshaw, 1993).

Figura 5. Primul stereoscop al lui Wheatstone (din Wheatstone1938) sursa: (Stereografic Corparation, 1997)

Acesta era un instrument bazat pe oglinzi (figura 5), proiectatpentru a arăta globilor oculari imagini neasemănătoare,asigurându-se ca fiecare dintre aceştia să vadă doar fotografiacare îi era destinată. În centrul dispozitivului se aflau douăoglinzi, montate într-o manieră triunghiulară, cu spatele aflat laun unghi 90°. Spre aceste oglinzi centrale erau orientate plăciverticale mobile, montate pe un şurub. Când şurubul era învârtit,plăcile se apropiau sau se depărtau de oglinzi. Pe aceste plăci,Wheatstone în timpul expunerii participanţilor la studiile saleexperimentale punea desene special făcute pentru acest instrument.Observatorii se plasau în faţa stereoscopului pe cât de aproapeposibil faţă de oglinzi, uitându-se fix în faţă. Când plăcile eraumutate până în poziţia în care imaginile ce erau lipite de ele secentrau în cele două oglinzi, un obiect tridimensional creat prinfuziunea acestor imagini putea fi observat (Wheatstone, 1938).Motivul pentru care Wheatstone a construit acest instrument eradorinţa acestuia de a investiga efectele micilor diferenţe văzuteîn imaginile percepute de către ochiul drept şi stâng atunci cândacestea priveau un obiect.

În continuarea istoriei stereoscopiei sunt analizate imaginistereo anaglifice şi evoluţia instrumentelor ce măsoarăstereoscopia pornind de la lucrarea de dizertaţie a lui Gary(2003) dar şi de la pagini web accesibile pe internet.

9

Astfel, amintesc pe scurt în figura (6 a,b,c) stereoscopulHolme şi Stereo-ochelari moderni, în teza de doctorat regăsindu-sedetaliat şi cu mai multe exemple şi alte instrumente şi aparatestereoscopice.

c

Figura 6, a şi b Stereo-ochelari moderni, cu mărime fixă , c)Stereoscop Holme Sursa: Greensdale şi Green (1974) citat de Gary (2003), pag. 11 şi pag 12

Continuând incursiunea în universul stereoscopiei, încapitolul 1 al tezei de doctorat sunt prezentate şi alte sistemeprecum cel mai popular sistem de vedere stereoscopică folosit şiîn ziua de astăzi, sistemul View-Master, sistem a intrat învânzări încă din anul 1939 şi a fost întotdeauna descris ca unsistem de divertisment. Sistemul constă dintr-un dispozitiv devizualizare şi un disc ce conţine şapte imagini stereoscopice.Imaginile sunt imprimate pe disc ca perechi stereo. Sistemul View-Master foloşeste două căi optice pentru a crea efectul stereo(Baird, 2001). De asemenea sunt prezentaţi şi ochelari cu ajutorulcărora se pot vedre imaginile stereoscopic precum şi alte modelede siteme cu vizualizare stereoscopică.

Abordând operatorul uman din punctul de vedere al timpului dereacţie ca răspuns la percepţia stimulilor din câmpul vizual,capitolul 1 al tezei de doctorat oferă numeroase cercetări şistudii efectuate de-a lungul timpului asupra timpului de reacţiela oameni.

În acest sens am destinat un subcapitol problematiciiabordării “timpului de reacţie ca răspuns la percepţia stimulilordin câmpul vizual” atât din perspectiva teoretică cât şi practicaplicativă timpul de reacţie.

Conform studiilor efectuate, psihologii au numit trei tipuride bază de experimente care studiază timpul de reacţie cuaplicaţie în activităţile desfăşurate ale operatorilor umani(Luce, 1986; Welford, 1980):

10

în experimentele simple care studiază timpul de reacţie,există un singur stimul şi un singur răspuns. „X la locaţiacunoscută”, „urmăreşte punctul”, şi „reacţia la sunet”măsoară timpi simpli de reacţie.

în experimentele de recunoaştere care studiază timpul dereacţie există anumiţi stimuli la care ar trebui să serăspundă („setul de memorie”) şi altele care ar trebui să nuprimească niciun răspuns („setul de distragere”). Există totun singur răspuns corect. „Recunoaşterea simbolurilor” şi„recunoaşterea tonurilor” sunt amândouă experimente derecunoaştere.

în experimentele de alegeri care studiază timpul de reacţie,utilizatorul trebuie să dea un răspuns care să corespundă custimulul, cum ar fi apăsarea unei chei care să corespundă cuo literă, dacă litera apare pe ecran. Programul Reaction Timenu foloseşte acest tip de experiment deoarece răspunsul esteîntotdeauna acordat apăsând tasta de spaţiu.Studii şi cercetări efectuate argumentează că, profesioniştii

care fac aceste experimente folosesc aproximativ 20-30 departicipanţi care efectuează între 100 şi 200 de teste de timp dereacţie fiecare pe şedinţă (Luce, 1986, Cap. 6) şi Sanders (1998,p. 23) recomandă o perioadă de practică, iar apoi colectarea a 300de timpi de reacţie pentru fiecare participant la cercetare. Deaceea experimentele cu 3 sau 4 participanţi care reacţionează doarla 10 stimuli calculându-se 10 timpi de reacţie pentru fiecareparticipant sunt foarte limitate. Iosif şi Moldovan Scholtz (1996)subliniază că pentru o operaţie de aproximativ o jumătate deminut, s-a putut nota că între 1000 şi 10 000 de repetări, timpulpoate varia cu încă câteva sutimi de minut. Astfe, autorul relevăcă procentul de scurtare a timpului devine tot mai mic odată cucreşterea frecvenţei de repetare. În conformitate cu studiile şicercetările ewfectuate, tmp de aproape 120 de ani, cifreleacceptate pentru media timpilor de reacţie simpli ai tinerilor(19-25 ani) sunt de aproximativ 190ms (0,19 secunde) pentrustimulii vizuali şi 160ms pentru stimulii auditivi (Galton, 1899;Fieandt et al., 1956; Welford, 1980; Brebner şi Welford, 1980).

Iosif şi Moldovan Scholtz (1996), evidenţiază că, criteriulesenţial al muncii de serie rezidă în executarea sarcinilor pe odurată de timp stabilită astfel că se poate vorbi de “viteza caabilitate sau deprindere” (Friedman, 1964). Acelaşi autorsubliniază faptul că reorganizarea activităţii este posibilă prinanticipare astfel că un semn devine un anunţ la ceea ce urmează.Activitatea de execuţie este reglată de indicii sau semne şisemnale pe care muncitorul le prelevează din interiorul(interiorul organismului să) sau exteriorul (câmpul acţiunii) pedurata efectuării sarcinilor la locul de muncă. Salvucci (2001) în

11

studiul său a propus o nouă abordare a efectelor in-car deinterfaţă în comportamentul şoferului folosind sisteme deprocesare cognitivă arhitecturală (calculatoare).

Capitolul 2 Teorii, modele şi aplicaţii în selecţia şi evaluarea psihologică

Acest capitol a luat naştere din dorinţa şi necesitateaevidenţierii importanţei analizei muncii în realizarea atât afişelor de post dar şi alegerii probelor de evaluare psiholoigcă aoperatorilor umani în concordanţă cu aptitudinile, deprinderile şicompetenţele operatorului uman dar şi cu operaţiile, sarcinile şiactivităţile pe care acesta le va defăsura la locul de muncă.

Astfel, aptitudinile, deprinderile, sentimentele şiinteresele, indiferent cât sunt de specifice pentru un individ,reprezintă realităţi psihologice interne care sunt mascate şiinaccesibile prin instrumentele cunoaşterii directe. Allport (1970)subliniază că la nivelul personalităţii, acelaşi fapt de conduităpoate fi determinat, la persoane diferite, de proprietăţipsihologice diferite. Măsurarea psihologică priveşte, în liniiprincipale, problema diferenţelor individuale cu referire directă latrăsăturile, particularităţile sau dimensiunile psihologice.

Măsurătorile psihologice, aşa cum apar din raportulpsihodiagnostic, reprezintă estimări realizate la nivelul unor scalenominale, ordinale sau de intervale. Scalele de rapoarte nu suntutilizate în măsurările psihologice (acest lucru este totuşi posibilcând este vorba de domeniul teoriei răspunsului la item sau alteoriei stărilor şi trăsăturilor latente, care au primit în ultimiiani o extensie considerabilă) (Pitariu, 2007).

Un aspect important legat de utilizarea testelor şiprocedurilor de testare psihologică se referă la calitateaintrinsecă a acestora, a obligativităţii respectării unorstandarde şi norme, precum şi reglementări legislative.

Referitor la procedurile de testare psihologică se au învedere câteva aspecte esenţiale: 1) cerinţe vizavi de prezentareatestului (Orice examen psihologic trebuie pregătit. Aceastăpregătire începe cu verificarea testului care va fi utilizat, nusub aspectul datelor psihometrice ci al felului în care acestaeste prezentat subiecţilor (este vorba mai mult de o extensie avalidităţii de aspect).

Bazele proiectării unui sistem de selecţie psihologică areprezentat punctual forte al lucrării de doctorat, şi din acest

12

considerent în capitolul 2 am prezentat pe larg metodologiarealizării şi validării unei baterii de evaluare psihologică.Pornind de la faptul că în linii generale, selecţia de personalurmăreşte două obiective: alegerea şi decizia de angajare apersonalului pentru o organizaţie şi decizia de schimbare alocului de muncă sau funcţiei, în interiorul organizaţiei.Important de precizat este un punct forte ale selecţiei depersonal precum că noţiunea de utilitate primează celei depotrivire a candidatului cu caracteristicile postului de muncă.Utilitatea se referă la rezultatele generale ale evaluăriiacţiunii de selecţie vis-a-vis de obiectivele şi resurseleorganizaţiei cât şi la succesele angajaţilor în contextul mediuluiorganizaţional (Roe, 1998; Schmidt şi Hunter, 1998; Hunter şiHunter, 1984).

În acest sens, figura prezintă o adaptare a paradigmeigenerale tradiţionale

după care se desfăşoară o cercetare care are în vedere proiectareaunui sistem de recrutare şi selecţie a personalului.

13

Analiza trebuinţelor de selecţie a

personalului din organizaţie

Analiza muncii

Studiul sarcinilor de muncă şi al

criteriilor de eficienţă

profesională

Studiul calităţilor individuale care

conduc la eficienţa profesională

Alegerea şi sau proiectarea predictorilor

Validarea procedurii de selecţie profesională

Studiul strategiei de selecţie şi a utilităţii

Recrutarea personalulu

i

Figura 7. O strategie de derulare a proiectării unui sistem de selecţie apersonalului (adaptată după Smith şi Robertson, 1993 citat de Pitariu, Radu şi Chraif,

2009).

O analiză la nivelul cerinţelor de personal se impuneîntotdeauna înainte de debutul unor studii de selecţie apersonalului deoarece presupune analiza unor statistici legate depersonalul existent precum acoperirea posturilor de muncă cu unpersonal adecvat, performanţele profesionale ale personaluluiexistent analiza posturilor de muncă individuale sau pe familiietc.

Aducând în discuţie validarea convergentă şi discriminativăprecum şi un studiu de validare convergentă realizat anterior, sepoate consemna faptul că se poate aplica şi pentru alte tipuri descale cu ajutorul cărora se apreciază criteriul (Pitariu şiChraif, 2009) precum: scale de măsurare a comportamentuluiobservat (BOS), scale de apreciere în trepte calitative, etc

Avantajul metodei de validare convergentă este aceea de aconferi o metodologie operaţională pentru a măsura validitatea deconstruct (Pitariu şi Chraif, 2009). Printr-o singură matrice deintercorelaţii este posibil să examinăm atât validitateaconvergentă cât şi cea discriminativă în mod simultan. Matriceamulti-trăsături multi-metodă este considerată ca fiind o metodăextrem de riguroasă pentru măsurarea validităţii de construct. Cutoate acestea, un dezavantaj al acestei metodei estecă fiecaretrăsătură cere a fi măsurată prin câteva metode, etse vorba deproiectarea unui design încrucişat sau prin replici multiple cumetode multiple.

Subcapitolul “Proiectarea unei proceduri de selecţie:problema predicţiei performanţelor profesionale” vine încontunuare să evidenţeze şi pe plan practic aplicativ printr-unexemplu importanţa predicţiei în evaluarea psihologică aoperatorului uman.Aşa cum, selecţia profesională are ca obiectiv delimitarea dintr-opopulaţie a celor mai potriviţi candidaţi care datorităaptitudinilor se vor încadra cel mai bine în specificul profesiei,un rol fundamental în selecţia de personal îl deţine faptul căprofesii diferite fac apel la individualizarea unor aptitudini sauconfiguraţii aptitudinale diferite şi că acestea sunt măsurabile.

Prin analiza muncii vor fi identificate aspectele critice aleprofesiei, acelea care sunt cele mai importante în obţinerea unorperformanţe profesionale calitativ superioare. În continuare, se

14

poate utiliza metodologia folosirii instrumentului F-JAS(Fleishman, 1975; Fleishman şi Reilly, 1995) pentru selectareaaptitudinilor implicate în caracteristicile postului respectiv.

Următoarea activitate a psihologului, specifică tot primeietape constă în identificarea ansamblului de aptitudini care suntimplicate în munca sa, în activităţile considerate critice.

Principala etapă şi totoda etapa cheie în munca psihologuluiconstă în selectarea din arsenalul de probe psihologice existentepe acelea care consideră că ar estima cel mai bine aptitudinile,deprinderile şi competenţele specifice postului respective.

Astfel, în acest subcapitol este prezentat un model devalidare la criteriu şi etapele acestei proceduri de validare pebaza unui exemplu de construire a unei baterii de teste pentruselecţia personalului pentru analişti-programatori (Pitariu, Raduşi Chraif, 2009).

Capitolul 3 Obiectivele cercetării

În acest capitol a fost evidenţiat faptul că teza dedoctorat este fundamentată pe de-o parte de importanţa predicţieiîn evaluarea psihologică pornind de la faptul că probelepsihologice trebuie să aibă valoare predictivă la locul de muncăal operatorului uman şi pe de altă parte de scopul general alinvestigării rolului percepţiei periferice, al procesării vizualede stimuli, şi al timpului de reacţie la stimulii vizuali înactivitatea desfăşurată de către operatorul uman.

Aspectele şi particularităţile care privesc stimulii vizualişi procesarea vizuală a acestora precum şi mecanismele superioarecare iau parte (percepţia, reprezentarea, memoria şi gândirea) demulte ori au impact puternic asupra unor caracteristici alelocului lor de muncă şi al unor trăsături personale aleoperatorului uman în manifestarea activităţii profesionale, arealizării cu eficienţă şi performanţe ridicate a sarcinilor lalocul de muncă.

Beneficiile studiilor descrise în cadrul acestei lucrări potfi grupate în următoarele categorii:

1. beneficii de ordin metodologic: construirea şi validareaa două baterii cu scop experimental construite din instrumenteşi aparatură psihofiziologică şi construirea şi validarea uneibaterii folosită în Uniunea Europeană la evaluarea psihologicăpentru obţinerea carnetului de conducere a autovehiculului,care este introdusă şi în legislaţia europeană;2. beneficii de ordin teoretic: construirea unor modeleexperimentale de validare la ctriterii din diferite domenii deactivitate bazate pe probe şi instrumente moderne care au la

15

bază studii şi cercetări din domeniile cele mai avansate aleneuroştiinţelor şi psihofiziologiei (capitolul 1).3. beneficii de ordin aplicativ: furnizarea unor dateconcrete privind reactivtatea psihomotrică la stimuli vizuali,măsurarea în mod riguros a percepţiei vizuale şi în special aevidenţeirii stereoscopiei la anumite persoane. Subliniereaşi evidenţerea faptului că la locul de muncă angajaţii trebuiesă fie evaluaţi periodic cu testel, instrumente şi aparaturăcare să evaluaze aptitudinile, deprinderile şi anumitedeficienţe. O evaluare superficială poate duce la reducereaperformanţelor la locul de muncă în îndeplinirea sarcinilordar şiîn imposibilitatea exercitării activităţii de muncă.Aceste informaţii pot fi utilizate de către psihologii

practicieni în scopul planificării unor acţiuni precum: acţiuni deintervenţie de tipul introducerii în training cognitiv aptitudinalal viitorilor angajaţi sau al operatorilor umani care se află înprocesul de produţie; acţiuni de psihodiagnostic organizaţional;acţiuni de efectuare a analizei muncii în vederea planificăriiacţiunilor de analiză a muncii; acţiuni de evaluare periodică apersonalului şi multe altele.

Capitolul 4 Studii aplicative

Contextul teoretic al abordării studiilorpropuse

Cadrul teoretic al cercetărilor realizate este constituit dinsursele teoretice şi practic aplicative menţionate în capitolul 1dar şi în capitolul 2. În plus faţă de sursele citate, se adaugăexperienţa în realizarea studiilor şi cercetărilor experimentalecu ajutorul aparatelor şi instrumentelor folosite în cele patrustudii realizate şi prezentate în acest capitol. Pornind de lacercetările lui Häkkinen (2007) şi Nakayama şi Shimojo (1990) darşi având în vedere modelul matematic de realizare a programuluisoftware care simulează stereoscopia (Stereografic corporation,

16

1997) au luat naştere ideile realizării studiilor 1 şi 2. Astfel,în primul studiu am pornit de la particularităţile procesuluiperceptiv, ale vederii stereoscopice şi de la aspectele practicaplicative al acestora în activităţile şi sarcinile la care estesupus operatorul uman. Pornind de la definirea percepţiei „ca unprim nivel la care se realizează gestaltul adică forma organizatăsau integrală” (Golu, 2000), precum şi de la caracterul fazic alpercepţiei: a) orientarea, b) explorarea, c) detecţia, d)discriminarea; e) identificarea, f) interpretarea (ibidem) amdorit să realizez legătura între modalitatea de procesare vizualăa informaţiei şi performanţele înregistrate de operatorul uman înactivităţi profesionale.

Astfel, în primul studiu am pornit de la interesul pentruevidenţierea diferenţelor semnificative statistic între persoanelecare văd stereoscopic şi cele care văd normal fără a putea procesavizual streoscopic gradientul de textură. Cel de al doilea şi celde-al treilea studiu experimental pornesc de la supozitia

Probele psihologice care intră în componenţa unei baterii deevaluare trebuie să fie validate şi etalonate corespunzătorpopulaţiei pe care se doreşte utilizarea lor (Stan, 2002). Dinperspectiva realizării demersului evaluării psihologice cu valoarepredictivă pentru realizarea performanţelor ridicate înîndeplinirea operaţiunilor, sarcinilor şi acţiunilor la locul demuncă Constantin (2004) subliniază necesitatea investigaţiei pebază de chestionare şi pe baza inventarelor de personalitate.Autorul expune modele de inventare de personalitate, metodologiaconstruirii acestora precum şi variante de validare a acestora.

Pornind de la interesul pentru validarea la criteriu dar şiconvergentă şi discriminativă (Anastasi, 1976; 1988; Stan, 2002;Pitariu, Radu şi Chraif, 2009) cele două studii exeprimentaleprecum şi cel de al patrulea practic aplicativ au fostfundamentale ştiinţific riguros. Mai mult decât atât validareabaterie de probe psihologice din cel de al patrulea studiuporneşte şi de la validări realizate în ţări europene de cătrecercetători care lucrează în departamentul cercetare dezvoltare alCompaniei Schuhfried (Hornke, Kuppers şi Etzel, 2000; Sommer,Herle, Hausler, Risser, Schutzhofer şi Chaloupka, 2008 ).

Pornind atât de la aspecte teoretice ale literaturii despecialitate internaţionale şi autohtone cât şi de la studiiştiinţifice privind partucularităţile percepţiei şi procesăriivizuale ale fundalului şi obiectelor precum şi riguroase studii devalidare cele patru studii prezentate în capitolul 4 denotă oimplicaţie profundă în cercetarea ştiinţifică necesară construiriişi validării probelor psihologice şi psihofiziologice în vedereaevaluării psihologice.

17

Studiul 1 Procesarea Stereoscopică şi percepţia periferică

1 Obiective

Obiectivul acestei cercetări a fost reliefareafaptului că participanţii care procesează stereograme obţinrezultate semnificativ statistic mai bune la procesarea în câmpcentral faţă de procesarea stimulilor în câmp periferic.

2 Ipoteze

1. Participanţii care procesează vizual stereograme au performanţesemnificativ statistic mai bune la procesarea stimulilor vizualiîn câmp central, decât participanţii care nu proceseazăstereograme.2. Participanţii care procesează vizual stereograme au performanţesemnificativ statistic reduse la procesarea stimulilor vizuali încâmp periferic faţă de participanţii care nu proceseazăstereograme.

3 Metoda3.1 Participanţi

Grupul experimental este alcătuit 41 de participanţi care

procesează stereogramele, vârstă între 18 şi 26 de ani (m=23,5ani,A.S=1.53), fete şi băieţi, studenţi ai Facultăţii de Psihologie şiŞtiinţele Educaţiei şi ai Facultăţii de Electronică. Grupul decontrol este constituit din 45 de participanţi, care nu proceseazăstereogramele, vârsta cuprinsă între 18 şi 26 de ani (m=21,8;A.S=1.86), fete şi băieţi, studenţi ai Facultăţii de Psihologie şiŞtiinţele Educaţiei şi ai Facultăţii de Electronică. 3.2 Instrumente şi aparate3.2.1. Aparatul Visiotest-Campitest (EAP, 1992) Anexa 14, 15 şi 16din teza de doctorat este un instrument pentru determinareacomplexă a particualităţilor vederii (evaluarea funcţiei vizuale)şi a câmpului vizual

18

3.2.2. Testul de percepţie periferică (Schuhfried, 1988) estedestinat evaluării aptitudinilor persoanelor de a percepe şiprocesa informaţiile vizuale periferice, punându-se accentulpe percepţiei rapidă a stimulilor intraţi în câmpul vizualdin părţile laterale.

3.2.3. Proba DEST de apreciere a vitezelor şi distanţelor(Schuhfried, 1992), permite o examinare a trei aspecte aleperformanţei: precizia estimărilor de viteză, corelarea armonioasăîntre simţuri şi reacţia motoare precum şi tendinţa spre reacţiiprecipitate. 3.3 Procedura de lucru cu probele psihologice

1. Procedura de lucru cu proba de percepţie periferică Prezentarea probei de percepţie periferică se face cuajutorul unui aparat special de testare, aparat ce încorporeazăaşa numita „Expunere periferică”, constând din diode emiţătoare delumină care sunt aranjate pe verticală şi pe orizontală şi permitstimulilor luminoşi să se propage de la periferie spre centrulcâmpului vizual. Stimulul din prim plan (globul) este prezentat peecranul aparatului iar subiectul îşi va concentra atenţia întimpul sarcinii asupra acestuia.2) Procedura de lucru cu testu DEST

Procedura utilizată pentru DEST constă în explicareaparticipanţilor a faptului că un mic dreptunghi se deplaseazăorizontal de-a lungul ecranului, parcurge o distanţă stabilită şiapoi dispare în faţa unei bariere “invizibile”. Sarcinaparticipantului constă în a apăsa o tastă exact în momentul cândcrede el că dreptunghiul ar atinge sfârşitul barierei, acestafiind marcat de o linie verticală la marginea ecranului.3) Procedura de lucru cu proba viziotest

Participanţii au fost instruiţi verbal să se aşeze cu globiioculari în faţa lentilelor aparatului şi să privescă relahatconform anexei 15 literele din tabelul luminat. Aceştia după operioadă de 30 secunde-1minut trebuiau să menţioneze dacă literelese pot observa stereoscopic (3D) şi care sunt acele litere conformcareului.4. Designul experimental1) Variabila independentă este reprezentată de nivelul de vederestereoscopică (grup care vede stereoscopic şi grup care nu vedestereoscopic)2)Variabile dependente1) Pentru testul de percepţie periferică, variabilele dependentesunt reprezentate de: media timpului de reacţie de răspuns lastimulii din partea dreaptă, partea stângă şi total (VMD, VMS,VMT), abaterea standard pentru evaluarea constanţei reacţiei,numărul de stimuli detectaţi la textul periferic de percepţie.

19

2) Pentru proba de percepţie în câmp central variabileledependente sunt reprezentate de: număr de aprecieri corecte,tendinţa de estimare, reacţii omise şi media erorilor de estimare(MEE) în aprecierea distanţelor şi vitezelor.

5 Rezultate şi discuţii Pentru a verifica ipotezele cercetării, a fost efectuatăanaliza şi discuţia datelor obţinute în urma aplicării probei DESTşi a probei de percepţie periferică pentru eşantioanele selectateconform criteriului „procesare stereoscopică a stereogramelor”.Datele colectate au fost prelucrate statistic şi rezultatele aufost prezentate într-un tabel cu „Media, abaterea standardsemnificaţia statistică la aplicarea testului t pentru cele douăgrupuri” pentru grupul 1 (nu procesează stereograme) şi grupul 2(procesează stereograme), în lucrarea de doctorat. Conform acestuitabel, grupul 2 care procesează setereograme (văd stereoscopicdistingând conturul formelor de fundal) are performanţe laprocesarea stimulilor în câmp periferic stâng, semnificativstatistic mai mici (t=-11,911); (p<0,001) decât grupul care nuprocesează stereograme grupul 1). Astfel pentru stimulii careintră în câmp periferic stâng, grupul 2 a obţinut media timpuluide reacţie mai mare decât grupul 1 (2,096>1,514). Aceast lucrueste relevat de graficul „box plot” pentru media timpilor dereacţie la procesarea stimulilor în câmp periferic stâng de cătreambele grupe separat.

a) b)

Fig. 8 Reprezentare „box plot” a mediei timpului de reacţie de răspuns lastimuli în câmp periferic a) stâng şi b) drept, pentru ambele grupuri.

De asemena, grupul 2 care procesează setereograme (vădstereoscopic distingând conturul formelor de fundal) a obţinutperformanţe la procesarea stimulilor şi în câmp periferic drept

20

semnificativ statistic mai slabe (t=-10,770); (p<0,001) decâtgrupul care nu procesează stereograme grupul 1). Astfel pentrustimulii care intră în câmp periferic stâng, grupul 2 (cu vederestereoscopică) a obţinut media timpului de reacţie mai mare decâtgrupul 1 (2,242>1,608). Aceast lucru este relevat şi de graficul„box plot” pentru media timpilor de reacţie la procesareastimulilor în câmp periferic drept, de către ambele grupe separat.

2. Concluzii şi propuneri

În urma analizei datelor efectuate şi a semnificaţiilorstatistice rezultate, ipotezele statistice au fost confirmate:participanţii care procesează stereograme au performanţesemnificativ statistic mai bune la procesarea stimulilor în câmpvizual central decât participanţii care nu procesează stereogramesi tot aceeaşi participanţi care procesează stereograme au obţinutperformanţe semnificativ statistic reduse la procesarea stimulilorvizuali în câmp periferic faţă de participanţii care nu proceseazăstereograme Analizând datele obţinute pentru variabila mediatimpului de reacţie total de răspuns la stimuli în câmp periferic(proba de percepţie periferică), grupul 1 a obţinut performanţesemnificativ statistic mai bune decât grupul 2 (t=-11,751);(p<0,001) adică timpi de reacţie mai mici. Analizând datele obţinute pentru variabila „mediaerorilor de estimare” în urma aplicării testului de apreciere avitezelor şi distanţelor în câmp central (proba DEST), grupul 2care procesează stereograme a obţinut performanţe semnificativstatistic superioare faţă de grupul 1 (t=11,229); (p<0,001), adicămedia erorilor de estimare a grupului 2 semnificativ statistic maimică decât media erorilor de estimare a grupului 1(20,363<41,182). Această performanţă este reliefată sugestiv şi dereprezentarea „box plot” a mediei erorilor de estimare pentru celedouă grupuri.

Studiul 2 Particularităţi ale procesării stimulilor vizuali şi vederii steroscopice la operatorul uman

2.1 Obiective

1. Evidenţierea de diferenţe semnificative statistic între celedouă loturi la probele psihologice şi psihofiziologice alese;

21

2. Realizarea unui model de regresie multiplă cu valoarepredictivă pentru operatorul uman în performanţele de reperare aindicilor bursieri aflaţi în mişcare pe monitoarele LCD aleagenţiilor de brokeraj.

2.2 Ipoteze

1. Există diferenţe semnificative statistic între lotul departicipanţi cu vedere stereoscopică şi lotul de participanţicu vedere normală sub aspectul procesării stimulior vizualiîn câmp periferic şi central.

1.1. Participanţii cu vedere stereoscopică realizeazăperformanţe semnificativ statistic superioare înapreciarea vitezelor şi distanţelor stimulilor din câmpulvizual central.

1.2. Participanţii cu vedere normală prezintă performanţesuperioare în procesarea stimulilor în câmpul vizualperiferic.

2. Variabilele probelor psihologice alese sunt predictori aiperformanţelor operatorilor umani în procesarea stimulilorvizuali reprezentaţi de indicii bursieri în mişcare pemonotiarele LCD.

2.3 Metoda

2.3.1 Participanţi

Participanţii au fost un număr de 112 studenti, anul I şianul II, Facultatea de Psihologie şi Stiinţele Educaţie,Universitatea din Bucuresti, băieţi şi fete, cu vârsta între 19 şi28 ani (m=22,1, A.S.=3,21). Aceştia au fost selectionaţi astfel:pentru testarea ipotezei 1 lotul 1 de control au fost aleşi aceistudenţi care nu văd steeroscopic (60 studenti); lotul 2 studenţicare văd stereoscopic (52 studenti). Criteriul de selectie a fostvederea stereoscopică şi s-au folosit 10 planşe cu stereograme(Anex1—Anexa 10) dar şi aparatul viziotest-subtestul stereoscopie.Pentru testarea ipotezei 2 s-au folosit aceeaşi participanţi darnefiind diferenţaţi în două loturi.

Pentru testarea ipotezei 2 s-au folosit datele colectate de laambele loturi pentru a realiza modelul de regresie pentru ambelegrupuri de subiecţi (cu vedere stereoscopică şi fără vederestereoscopică).

2.3.2. Instrumente şi aparate

22

2.3.2.1.Aparatul Visiotest-Campitest (EAP, 1992) este uninstrument pentru

determinarea complexă a particualităţilor vederii (evaluareafuncţiei vizuale) şi a câmpului vizual. Indicatori vizuali aufost prezentaţi la pagina 101 în cadrul studiului 1.

2.3.2.2. Testul de percepţie periferică (Schuhfried, 1988) estedestinat evaluării aptitudinilor persoanelor de a percepe şiprocesa informaţiile vizuale periferice, punându-se accentul pepercepţiei rapidă a stimulilor intraţi în câmpul vizual dinpărţile laterale.2.3.2.3. Proba DEST de apreciere a vitezelor şi distanţelor(Schuhfried, 1992), permite o examinare a trei aspecte aleperformanţei: precizia estimărilor de viteză, corelarea armonioasăîntre simţuri şi reacţia motoare. 2.3.2.4. Secvenţe de stimuli vizuali: Filmul de 5 minuteînregistrat de pe canalul de televiziune „Money Channel”reprezintă criteriul pentru cercetarea numărul 2, verificareaipotezei numărul 2.

Participanţii la această cercetare au efectuat un training acâte 5 ore timp de 2 zile conform shcemei 43. Aceştia au fostînvăţaţi să vizualizeze cotaţiile bursiere prezentate sub formă deindic bursieri crescători (cu verde) şi descrescători (cu roşu).S-au exersat aptitudinile de urmărire şi numărare a indicilircrescători alternând cu numărarea celor descrescători. 2.3.3. Procedura de lucru2.3.3.1. Procedura de lucru cu proba de percepţie periferică Prezentarea procedurii deaplicare a probei de percepţieperiferică a fost prezentată pe larg în studiul 1 la pagina 104.2.3.3.2. Procedura de lucru cu proba DESTProcedura utilizata pentru proba DEST a fost prezentată în stusiul1 la pagina 105.2.3.3.3. Procedura de lucru cu secvenţele de stimuli vizualidestinaţi criteriuluiFiecare participant la finalul perioadei de training cu indicibursieri a fost supus unui instructaj privind instrumentele şiprobele cu care vor fi evaluaţi. În privinţa secvenţelor destimuli vizuali cu indici bursieri participanţii au fost instruiţisă acţioneze tasta corespunzătoare indicilor crescători şi ceacorespunzătoare indicilor descrescători imediat ce aceştia îşi facapariţia în câmpul vizual.

2.3.3.4. procedura de lucru cu aparatul viziotest a fostprezentată în cadrul studiului 1 la pagina 105. 2. 4 Designul experimental

23

A) Pentru testarea ipotezei diferenţei dintre mediile celor douăloturi selecţionate în funcţie de criteriul „vedere stereoscopică”variabilele sunt:1) Variabila independentăNumăr de stereograme litere vizualizate de către fiecareparticipant la instrumentul viziotest. Numărul maxim destereograme litere este 7.2)Variabile dependente1) Pentru testul de percepţie periferică, variabilele dependentesunt reprezentate de: media timpului de reacţie de răspuns lastimulii din partea dreaptă, partea stângă şi total (VMD, VMS,VMT), abaterea standard pentru evaluarea constanţei reacţiei,numărul de stimuli detectaţi la textul periferic de percepţie.2) Pentru proba de percepţie în câmp central variabileledependente sunt reprezentate de: număr de aprecieri corecte,tendinţa de estimare, reacţii omise şi media erorilor de estimare(MEE) în aprecierea distanţelor şi vitezelor.B). Pentru testarea ipotezei numărul 2 conform căreia variabileletestelor alese sunt predictori ai performanţelor operatorilorumani în procesarea stimulilor vizuali reprezentaţi de indiciibursieri în mişcare pe monitoarele LCD, variabilele cercetăriisunt:

1) Variabile independente:

testul DEST- apreciera vitezelor şi distanţelor în câmp central:Aproximări corecte, subaprecieri, omisiuni, tendinţa de aproximareşi eroarea medie de estimare.Proba de percepţie periferică- VMT (valoarea medie a timpilortotali de reacţie la stimuli din partea stângă şi din parteadreaptă), VMD (valoarea medie a timpilor de reacţie la stimuli dinpartea dreaptă), şi VMS (valoarea medie a timpilor de reacţie lastimuli din partea stângă).2) Variabila dependentă: Numărul de indici bursieri crescători percepuţivizual în timp de 5 minute de către fiecare participant aşezat înfaţa monitorului LCD unde rulează cotaţiile bursiere (Anexa 13).Numărul maxim a fost luat de 50 indici bursieri crescători (100%).Design-ul experimental pentru testarea ipotezei numărul 2 este withinsubject’s design, adică un singur lot de participanţi care este supusla cele trei instumente şi criteriul selecţionat.

2.5 .Rezultate şi discutii

Primul pas în analiza datelor a constat în analizastatisticilor descriptive şi semnificaţia statistică a testului tdupă analiza normalităţii datelor colectate (Kolmogorov-Smirnov

24

semnificativ statistic) (Popa, 2008). Astfel, într-o primă etapăse analizează tabelul cu statisticile descriptive şi semnificaţiatestului t pentru cele două loturi experimental şi de control.Din acel tabel cu statistici descriptive şi semnificaţiastatistică a testului t se poate observa că între loturile aleseconform criteriului „vedere stereoscopică” există diferenţesemnificative statistic pentru variabilele: aproximări corecte(t=12.362; p<0.01); omisiuni (t=-2.295; p<0.05); tendinţa deaproximare (t=2.359; p<0.05); media erorii de estimare (t=-11.40;p<0.01); viziotest_stereoscopie (t=-17.29; p<0.01); criteriu(t=16.455; p<0.01); VMS (t=-13.510; p<0.01); VMD (t=-12.262;p<0.01); VMT (t=-12.553; p<0.01)

Folosind variabilele dependente ale testelor: DEST,viziotest-strereoscopie, percepţie periferică ca variabileindependente pentru un model de regresie se urmăreşte construireaunui model de regresie având ca predictori aceste variabileindependente iar pe post de criteriu, variabila dependentă sarcinăde efectuat (număr maxim de cotaţii bursiere ale căror indicebursier creşte sau scade cu minim 1 punct care pot fi numărate decătre fiecare subiect).

Analizând tabelul cu matricea de corelaţie între variabilelepredictori şi variabila criteriu se observă că variabileleindependente: răspunsuri corecte, media erorilor de estimare,viziotest-stereoscopie, VMS, VMD si VMD corelează semnificativstatistic (p<0.01) foarte puternic cu variabila dependentăcriteriu. Luând în consideraţie faptul că şi variabileleindependente corelează între ele s-au calculat de asemenea şicoeficenţii de corelaţie parţială.

Astfel, controlând variabila independentă viziotest s-auobţinut următoarele corelaţii: VMS corelează puternic şi invers cucriteriul (r=-0.56, p<0.01); VMD corelează puternic şi invers cucriteriu (r=-0.43, p<0.01); VMT corelează puternic şi invers cucriteriu (r=-0.54, p<0.01); şi variabila “Corecte” coreleazăpozitiv, semnificativ statistic cu Criteriu (r=0.41, p<0.01).

Calculând coeficinţii de corelaţie parţiali pentru variabilaVMS controlată s-a obţinut: variabila VMD corelează pozitiv,semnificativ statistic cu Criteriu (r=0.23; p<0.01); variabila VMTnu corelează semnificativ statistic cu Criteriu (r=0.034,p=0.73>0.05).

De asemenea, calculând coeficienţii de corelaţie parţialicontrolând variabila independentă VMT s-au obtinut rezultatele:corelaţie negativă puternic semnificativă statistic între VMS şicriteriu (r=-0.21, p<0.01) şi corelaţie pozitivă, semnificativăstatistic între VMD şi Criteriu (r=0.19, p<0.01).Table 1 Model Summary (b)

25

Model R R Pătrat R pătrat ajustat

Media erorii de estimare

1 0.781 (a)

0.609 0.598 2.186

a). Predictori: (constanta), VMT, omise, media erori de estimare, subaprecieri, corecte, tend de aproxiamre, viziotest, VMS, VMD.b). Dependent Variable: CRITERIU (numărul de cotaţii bursiere observate pe afişajul electronic al monitorului timp de 5 minute).Aşa cum reiese din tabelul 1 modelul de regresie ales realizează oreducere a erorii cu 60.9% din eroarea de estimare.

Conform tabelului “Modelul de regresie multiplă pentru variabila dependentă: număr de indic bursieri observaţi pe ecran” ecuaţia de regresie multiplă în urma selectării coeficenţilor β semnificativ statistic (p<0.05) este următoarea: Y= 54.49+0.18*Corecte-0.29*Viziotest/Stereograme-0.54*VMSY= 54.49+0.18*X1-0.29*X6-0.54*X7Y= criteriul număr de indic bursieri crescători sau descrescători observaţi pe ecranul LCD

Figura 9 Histograma Figura 10 Reprezentarea scatter plot

Aşa cum se observă în figura 10 există o corelaţie puternică,semnificativă statistic (p<0.05) între valorile observate şi celeexpectate. Modelul de regresie are valoare predictivă pentrucriteriul ales.

2.6. Concluzii şi propuneri

Conform acestor metodelor de procesare stereoscopică, persoanacare priveşte stereograma îşi va focaliza ochii înainte de liniaverticală, unde se află imaginea cu stereograma. Pornind de lamodelul matematic de creeare a unui software cu vizionare destereograme (Stereografic Corporation, 1997) precum şi cercetărileexperimentale prezentate în capitolul 1 (Häkkinen, 2007) prinstudiul de faţă am dorit validarea unei baterii de probe carevizează aptitudinile vizuale cu precădere vederea stereoscopică laun criteriu ales cin activitatăţile şi sarcinile de executat aleangajaţilor unei organizaţii de brokeraj. Trecând de parteincitantă a procesării stereogramelor şi a descoperi tainele artei

26

stereogramelor, persoanele care procesează stereograme, în modnatural fără a exersa în prealabil metodele enunţate au serioasedisfuncţii ale analizatorului vizual atât din punct de vedereanatomic cât şi funcţional.

Studiul 3 Construirea şi validarea unei baterii de teste psihologice pentru şoferi amatori în condiţii experimentale de laborator

A) Chestonarul de evaluare a performanţelor în conducerea autovehiculului

Obiectivul acestui studiu a constat în validarea unei bateriide teste psihologice de reactivitate la stimuli vizuali în câmpperiferic şi central precum şi proba stereoscopie a testuluiviziotest. Pentru a valida această baterie de teste s-au folositexperimental în laborator succesiuni de stimuli vizuali la careparticipanţii au fost puşi să reacţioneze psihomotric.

Procedura de construire a Chestionar de evaluare a performanţelor conducătorului de autovehicul (CEPCA 2008) a înregistrat etapele menţioate în teza de doctorat de la studiul 3 (Spector, 1991).

B) Studiul de validare3.1 Obiective specifice ale studiului1). Primul obiectiv specific a constat în realizarea unei bateriide testare a conducătorilor auto cu valoare predictivă înperformanţele înregistrate în traficul rutier.2). Cel de-al doile obiectiv specific s-a orientat pe evidenţiereatestului de percepţie stereoscopică ca predictor al performanţelorîn traficul rutier.3.2 Ipoteze1). Probele psihologice selectate în bateria de testare aşoferilor au valoare predictivă pentru performanţele înregistrateîn conducerea autovehiculului.2). Proba de percepţie stereoscopică are valoare predictivă pentruperformanţele înregistrate în conducerea autovehiculului.3.3 Metoda3.3.1 Participanţi

Participanţii au fost în număr de 133 studenţi, anul I şianul II, Facultatea de Psihologie şi Stiinţele Educaţie,Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Electronică, InstitutulPolitehnic, băieţi şi fete, cu vârsta între 19 şi 32 ani (m=22,1,

27

A.S.=3,21). Aceştia au fost selectionaţi aleator atât studenţicare văd steeoscopic dar şi cu vedere normală. Participanţii aufost selecţionaţi şi în funcţie de criteriul: deţine carnet deconducere a autovehiculului de minim 2 ani maxim 3 ani.

3.3.2 Instrumente şi aparate3.3.2.1. Aparatul Visiotest-Campitest (EAP, 1992) este uninstrument pentru determinarea complexă a particualităţilorvederii (evaluarea funcţiei vizuale) şi a câmpului vizual.Indicatori vizuali au fost prezentaţi la pagina 101 în cadrulStudiului numărul 1. 3.3.2.2. Testul de percepţie periferică (Schuhfried, 1988) estedestinat evaluării aptitudinilor persoanelor de a percepe şiprocesa informaţiile vizuale periferice, punându-se accentul pepercepţiei rapidă a stimulilor intraţi în câmpul vizual dinpărţile laterale.Prezentarea probei de percepţie periferică a fost realizată în studiul 1 (capitolul 4) de la pagina 101.3.3.2.3. Proba DEST de apreciere a vitezelor şi distanţelor(Schuhfried, 1992), permite o examinare a trei aspecte aleperformanţei: precizia estimărilor de viteză, corelarea armonioasăîntre simţuri şi reacţia motoare. Aceasta examinează capacitateaparticipantului de a estima viteza-distanţa şi pentru aceastaprezintă pe monitorul aparatului de testare un mic dreptunghi cese mută pe o direcţie orizontală cu viteză constantă din parteastângă în partea dreaptă. Pentru a evita repetarea prezentăriiprobei, aceasta este prezentată în amănunt la pagina 102 în cadrulstudiului 1.

3.3.2.4. Proba de timp de reacţi compus la culoare galbenă(Schuhfried, 2002b) Această probă se găseste prezentată în studiul4 de la pagina 144.

3.3.2.5. Chestionar de evaluare a performanţelor conducătorului deautovehicul (CEPCA 2008)

Chestionarul este realizat după o fişa de evaluarea aperformanţelor conducătorul de autovehicul aflat în traseu. Acestaare 11 itemi pe scala likert de la 1 (total dezacord) la 5 (acordtotal) (Anexa 12). Aplicat ca chestionar pilot, s-a obţinut AlphaCrombach=0.736 pentru cei 10 itemi (cel de-al 11-lea este itemultotal performanţe în trafic) şi un coeficeint de corelaţie 0.637(p>0.01) cu evaluarea obţinută pentru fiecare persoană examinatăcu ambele chestionare.

3.3.3. Procedura de lucru3.3.3.1. Procedura de lucru cu proba de percepţie periferică

28

Prezentarea procedurii deaplicare a probei de percepţieperiferică a fost prezentată pe larg în studiul 1 la pagina 104.3.3.3.2. Procedura de lucru cu proba DESTProcedura utilizata pentru proba DEST a fost prezentată în stusiul1 la pagina 105.3.3.3.3. Procedura de lucru cu criteriul: chestionarul CEPCA(2008)Chestionarul de evaluare a performanţelor în conducereaautovehiculului a fost completat de câte doi instructori pentrufiecare candidat (Anexa 12). Valoarea aprecierii finale pentrufiecare item şi total chestionar a fost reprezentat de mediavalorilor date de fiecare dintre cei doi instructori pentrufiecare candidat în timpul conducerii autovehiculului.3.3.3.4. procedura de lucru cu aparatul viziotest a fostprezentată în cadrul studiului 1 la pagina 105.3.3.3.5. procedura de lucru cu testul de timp de reacţie esteprezentată pe larg in studiul 4 pagina 150.

3.4. Design experimental1) variabile independente a) Pentru testul DEST de apreciere a vitezelor şi distanţelor

variabilele independente în modelul de regresie sunt: Numărulde aprecieri corecte, Subestimări, Omise, Tendinţa deestimare şi eroarea medie de estimare.

b) Pentru testul de percepţie periferică variabileleindependente ca predictori în modelul de regresie sunt: VMT(valoarea medie a timpilor totali de reacţie la stimuli dinpartea stângă şi din partea dreaptă), VMD (valoarea medie atimpilor de reacţie la stimuli din partea dreaptă), şi VMS(valoarea medie a timpilor de reacţie la stimuli din parteastângă).

c) Pentru testul de timp de reacţie compus (Modelul Donders) curăspuns la stimul culoare galbenă variabilele independentepentru modelul de regresie sunt: Timpul de reacţie total(Timp motor +timp decizie), Timpul motor şi timpul de decizieVariabile dependente

Ca variabile dependente au fost operaţionalizate 2 criterii aleunui chestionar construit şi validat convergent (Trochim, 2006;Pitariu şi Chraif, 2009) la şcoala de şoferi Ilioara cu unchestionar folosit de către instructorii şcolii de şoferi laaprecierea performanţelor cursanţilor în timpul conduceriiautovehiculului în traficul rutier.

Variabile dependente (criterii): menţinerea autovehicului înmers pe linie dreaptă şi total aprecieri performanţe în conducereaautovehiculului în trafic.

29

3.5. Rezultate şi discuţii

Rezultatele obţinute în urma colectării datelor şi analizeicu ajutorul regresiei multiple pentru realizarea unei baterii deteste pentru testarea aptitudinilor şoferilor amatori au fostinterpretate după cum urmează:Conform tabelului 22 se poate observa statistica descriptivăprivind mediile şi abaterile standard ale scorurilorparticipanţilor la evaluarea psihologică cu probele respective.Criteriul modelului de regresie liniară a fost „menţinereadirecţiei înainte pe traseu”. Valorile coeficienţilor decorelaţie între variabilele independente (predictori) şi criteriul„menţinerea direcţiei înainte pe traseu” au fost prezentate întabelul care evidsenţiază matricea de corelaţie între variabileleindependente ca predictori şi criteriul “menţinerea direcţieiînainte pe traseu”.

Din acestă matrice de corelaţie sunt evidenţiate corelaţiilesemnificative statistic precum şi cele nesemnificative statistic,negative şi pozitive dintre variabilele dependente şi celeindependente. Astfel variabilele independente: număr corect deestimări (0.34), şi tendinţa de estimare (r=0.26) sunt corelatepozitiv şi semnificativ statistic. Variabilele: eroarea medie deestimare (r=-0.63), viziotest stereoscopie (r=-0.53), VMS(r=0.56), VMD (r=-0.35) şi VMT (r=-0.57) sunt semnificativstatistic corelate cu criteriul (p<0.01).

Tabelul 2 Model Summary (b), N=134Model R R Pătrat R pătrat

ajustatEroarea medie

1 0.753(a)

0.567 0.558 2.189

a). Predictori: (constant), omise, media erorilor de estimare, Apreciericorecte, tendinţa de estimare, Viziotest-stereoscopie, VMS, VMD, VMT,Timp de decizie, Timp de reacţie, Timp motor.b). Dependent Variable: criterion (straight direction on road) Tabelul 24 evidenţiază că predictorii modelului de regresierealizează o reducere cu 56.7% a erorii de estimanre din varianţă.

În urma prezentării şi analizei tabelului cu coeficenţii β aiecuaţie de regresi precum şi a semnificaţiei statistice a lorecuaţia de regresie multiplă corespunzătoare este următoarea:

Y= 53.99+0.19*CORECTE+-0.29*Viziotest/Stereograms-0.49*VMSY= 53.99+0.19*X1-0.29*X7-0.49*X8Unde y= criteriul menţinerea direcţiei înainte

30

Astfel, modelul de regresie multiplă care expliciteazăcriteriul „mers în linie dreaptă pe traseu” are următoriipredictori: Nr corect de estimări (Corecte), proba de stereoscopie(Viziotest) şi VMS (media timpilor de reacţie de răspuns lastimulii de pe partea stângă).

Figura 11 Histograma pentru criteriul Figura 12 Modelulteoretic de regresie „Menţinerea direcţei înainte” valoriexpectate şi valori observate

Aşa cum se poate observa în figura 11 şi 12 există ocorelaţie puternică şi pozitivă între variabilele observate şicele expectate (pe baza datelor colectate cu predictorii). Modelulde regresie astfel construit are valoare predictivă pentrucriteriul „menţinerea direcţei în linie dreaptă în trafic”.

Relaţia predictori-criteriu pentru chestionarul de evaluare a performanţeleor în conducerea autovehiculului având ca criteriu “total apreciere performanţe”

În conformitate cu tabelului care prezintă statisticiledescriptive se vor analiza datele în urma realizării modelului deregresie liniară multiplă având criteriu performanţe totale înconducerea autovehiculului pe traseu.

Tabelul care prezintă matricea de corelaţie dintrevariabilele independente şi criteriul corespunzător evidenţiazăcorelaţiile dintre variabila dependente şi cele independente.Astfel, variabila dependentă criteriul „total performanţe înconducerea autovehiculului” corelează semnificativ statistic cuvariabilele independente variabilele: număr corect de estimări(0.58), media erorilor de estimare (r=-0.47), vizioteststereoscopie (r=-0.48), VMS (r=0.33), VMD (r=0.52) şi VMT (r=0.65)sunt pozitiv şi semnificativ statistic corelate cu criteriul(p<0.01).

În urma realizării analizei datelor se poate preciza faptulcă gradul de stereoscopie al participanţilor corelează puternicnegativ şi semnificativ statistic (p<0.01) cu performanţele

31

înregistrate în traficul rutier (total performanţe apreciate). Deasemenea timpul de reacţie corelează negativ şi semnificativstatistic cu gradul de stereoscopie al conducătorilorautovehiculului. Astfel, timpul de decizie (r=0.25) la stimululculoare galbenă este mai mic cu cât nivelul stereoscopiei este maimare. Această trăsatură poate pune participanţii la trafic însituaţii de reactivitate imprevizibilă şi necontrolată ladiferiţii stimuli ce pot apar în câmpul vizual.

Table 3 Model Summary (b), N=134Model R R Pătrat R pătrat

ajustatEroarea medie

1 0.720(a)

0.518 0.506 2.163

a). Predictori: (constant), omise, media erorilor de estimare, Apreciericorecte, tendinţa de estimare, Viziotest-stereoscopie, VMS, VMD, VMT,Timp de decizie, Timp de reacţie, Timp motor.b). Dependent Variable: criterion (total performanţe în conducereaautovehiculului)

Aşa cum reiese din tabelul 3 modelul regresiei multiple construitrealizează o reducere a erorii de estimare cu 51.8%.

Pornind de la valorile din tabelul care prezintă coeficenţii β(coeficienţii beta) şi nivelul semnificaţiei statistice alacestora (p<0.05), ecuaţia de regresie multiplă corespunzătoareeste următoarea:

Y=52.87+0.14*Corecte+0.23*Eroarea_medie_de_estimare-0.24*Viziotest/Stereograme+0.47*VMS+0.42*VMD+0.41*VMT+0.29*Timp_decizie+0.34*Timp_reacţie+0.32*timp_motor

Y=52.87+0.14*X1+0.23*X5+0.11*X6-0.24*X6+0.47*X7+0.42*X8+0.41*X9+0.29*X10+ 0.34*X11+0.32*X12Unde y= criteriul “total performanţe în conducereaautovehiculului”

Conform datelor obţinute, modelul de regresie multiplă careexplicitează criteriul „total performanţe evaluate pe traseu” areurmătorii predictori: Nr corect de estimări (Corecte), eroareamedie de estimare, proba de stereoscopie (Viziotest), VMS (media

32

timpilor de reacţie de răspuns la stimulii de pe partea stângă),VMD, VMT, Timp de reacţie, Timp motor şi timp de decizie.

Figura 13 Histograma pentru criteriul Figura 14 Modelulteoretic de regresie „total performanţe înregisrate în trafic”valori expectate şi valori observate

Figura 15 Graficul scatter-plot: corelaţia dintre predictori şi criteriutotal performanţe în trafic

După cum se poate observa în figura 15 există o corelaţieputernică şi pozitivă între variabilele observate şi celeexpectate (pe baza datelor colectate cu predictorii). Modelul deregresie astfel construit are valoare predictivă pentru criteriul„menţinerea direcţei în linie dreaptă în trafic” şi realizează oreducere a erorii de estimare cu 51.8% din total.

3.6. Concluzii şi propuneriAşa cum reiese din analiza datelor ipoteza statistică cu

privire la valoarea predictivă a probelor alese în compoziţiabaterie de evaluare a aptitudinilor pe cale experimentală s-aconfirmat doar pentru vatriabila “corecte” a probei DEST de

33

apreciere a vitezelor şi distanţelor, pentru variabila “VMS” aprobei de percepţie periferică şi pentru proba stereoscopie.

Modelul experimental implică faptul că stările în care semăsoară performanţa sunt controlate experimental. Sarcinile dinlaborator care simulează un aspect al operaţiunii de conducere alunui vehicul permit apariţia nivelului de control necesar, dar auca dezavantaj o validitate limitată. Sarcinile ce testează timpulde reacţie, de exemplu, ar putea avea o validitate de suprafaţă,dar sunt puţine dovezi care să susţină că timpii de reacţie suntcu adevărat o unitate de măsură validă pentru performanţa dintimpul conducerii unui vehicul (Aniţei, Mincu şi Chraif, 2008),sau că pot oferi vreo indicaţie referitoare la posibilitatea ca unsubiect să fie implicat într-un accident de circulaţie.

Modelele de regresie construite în capitolul 4 sunt valide şirealizează o reducere a erorii de estimare din varianţă înproporţie de 60.8% pentru primul model de regresie şi 51.8% pentrual doilea model de regresie având criteriul “total performanţe”.

Studiul 4 Construirea şi validarea unei baterii detestare a şoferilor amatori în condiţii reale deevaluare psihologică

4.1.ObiectiveObiectivul genereal acestui studiu a constat în validarea

unei baterii de teste psihologice folosind cele mai moderne probepsihologice de evaluare a aptitudinilor folosite în UniuneaEuropeană atât la examenul psihologic de selecţie de personal darşi care intră în compoziţia baterie de teste psihologice pentruevaluarea psihologică a celor ce doresc permis de conducere aautovehiculului.

Obiective specifice: 1) realizarea unui model de regresiemultiplă cu valoare predictivă pentru comportamentul la volan alşoferilor amatori având ca predictori variabilele probelorcomputerizate (Vienna tests system); 2) evidenţierea probei depercepţie stereoscopică ca predictor în performanţele înregistrateîn traficul rutier de către elevii şcolilor de şoferi, fiindintrodusă în modelul de regresie menţionat anterior (Ilioara şiTeo).4.2. Ipoteze

• Variabilele probelor alese în bateria de evaluare psihologicăconstruită sunt predictori ai performanţelor înregistrate înconducerea autovehiculului.

• Proba de percepţie stereoscopică este predictor alperformanţelor înregistrate în conducerea autovehiculului.

34

4.3. Metoda1.3.1. Participanţi

Pentru relizarea cercetării aplicative au fost folosiţiparticipanţi în condiţii reale de evaluare psihologică de laŞcoala de şoferi Ilioara şi Şcoala de Şoferi Teo în perioada 1iulie 2008-septembrie 2008. Participanţii au fost în număr de 302persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 55 ani (m=35.6,A.S=14.28), ambele genuri, atât din mediul rural cât şi din mediulurban, pentru prima dată la o şcoală de şoferi.

4.3.2. Instrumente şi Aparate

4.3.2.1. Proba Matricilor Adaptative Varianta 24 (Hornke, Etzelşi Rettig, 1999).Acest instrument psihologic (AMT/TMA) este un test non-verbalpentru evaluarea inteligentei generale, asa cum este relevată deaptitudinea de raţionament deductiv.

4.3.2.2.Proba de reactivitate la stimuli multipli (DT),(Schuhfried, 2002b; 2006)

Proba determinării sau de reactivitate la stimuli multipli (DT)este un test despre reacţii complexe multi-stimuli constând înprezentarea succesivă la intervale de milisecunde a stimulilorcoloraţi şi semnale acustice; participantul răspunzând apăsândbutoanele apropiate tabloului de răspuns si utilizând pedalele pentrupicioare. Proba de reactivitate la stimuli multipli este utilizat înmăsurarea reacţiei de toleranţă la stres şi aptitudinile asociate dea reacţiona la stimuli multipli.

Figura 16 Determination test (Schuhfried, 2002b; 2006)

4.3.2.3.Timpul de reacţie la stimul culoare galbenă (Schuhfried,2006c)

Testul de timp de reacţie RT (Schuhfried, 2006c), constă în:faza de instructaj, faza practică şi testul în sine. Monitorultrebuie să fie la aceeaşi înăltime ca panoul de răspuns. Estefoarte important să nu se poziţioneze monitorul deasupradesktopului. Panoul de răspuns trebuie poziţionat la aproximativ

35

15 cm în faţa monitorului, iar marginea de jos a monitorului artrebui aşezată la 10 cm deasupra suprafeţei de sus a panoului derăspuns.

Figura 17 Proba de timp de reacţie la culoare galbenă (Schuhfried,2006c)

4.3.2.4.. Proba psihologică Cognitrone (Schuhfried, 2007)Proba Cognitrone se bazează pe modelul teoretic al lui

Reulecke (citat de Schuhfried, 2002a; 2007) care exprimă atenţiaconcentrată ca pe o situatie care poate fi descrisă prin treivariabile: 1. energie-concentrarea necesită şi consumă energie;2.funcţia : funcţia concentrării este de a rezolva o sarcină;3.precizie: calitatea sarcinii. În formele testului cu timp delucru nelimitat, variabila “energie” definită de Reulecke citat deSchuhfried (ibidem) este măsurată cu timpul care îi ia subiectuluila primul set al nivelului preciziei şi scopului.

Figura 18 Proba Cognitrone (Schuhfried, 2007)4.3.2.5. Proba tahistoscop de percepţie a detaliilor cu limită de timp în traficul rutier (TAVTMB) (Schuhfried, 2006)

Proba tahitoscop are în compoziţie 19 itemi imagine.Participantul vede pentru o secundă imaginea unei situaţiirutiere. Acesta trebuie să indice obiectele relevante dinimagine.

Figura 19 Proba tahitoscop (Schuhfried, 2006a)

36

Variabilele testului sunt: număr de stimuli recunoscuţicorect şi număr de greşeli.

4.3.2.6. Aparatul Visiotest-Campitest (EAP, 1992) este uninstrument pentru determinarea complexă a particualităţilorvederii (evaluarea funcţiei vizuale) şi a câmpului vizual.Indicatori vizuali au fost prezentaţi la pagina 101 în cadrulStudiului 1.

4.3.2.7. Chestionar de evaluare a performanţelor conducătorului deautovehicul (CEPCA 2008)Chestionarul este realizat folosind ca model o fişă de evaluarea aperformanţelor conducătorul de autovehicul aflat în traseu. Fişade evaluare a fost folosită la şcoala de şoferi Ilioara peperioada aplicării bateriei de testare împreună cu chestionarulCEPCA. Chestionarul de evaluare a performanţelor conducătorilor deautovehicul în trafic denumit după iniţiale CEPCA aşa cum a fostconstruit şi validat convergent (Trochim, 2006 ; Pitariu, Radu şiChraif, 2009) la Şcoala de Şoferi Ilioara are 10 itemi pe scalaLikert de la 1 (total dezacord) la 5 (acord total) (Anexa 12).Aplicat ca, chestionar pilot, s-a obţinut Alpha Crombach=0.736pentru cei 10 itemi şi un coeficeint de corelaţie 0.637 (p>0.01)cu evaluarea obţinută pentru fiecare persoană examinată cu ambelechestionare. Astfel, un studiu pilot a fost publicat anteriorvalidării (Popa- Chraif, 2008).

4.3.3.Procedura de aplicare a probelor

4.3.3.1. procedura aplicării probei Matrici Adaptative Raven Administrare

Itemii sub forma stimulilor vizuali sunt prezentaţi succesivadaptativ – acesta se stabileşte după o fază iniţială şi apoi seprezintă doar itemii de nivelul de dificultate adaptataptitudinilor sale. Prin modul în care a fost construită proba nueste posibilă omiterea unui item sau reîntoarcerea la unulprecedent. Cele opt răspunsuri alternative la fiecare întrebarereduc probabilitatea răspunsurilor aleatorii.

Testul se continuă până când abaterea standard a erorii demăsurare scade sub un nivel critic sigur. În cele din urmă estepretestat pentru forma testului. 4.3.3.2. Proba de reactivitate la stimuli multipli (DT)

Participantului i se prezintă prin culori stimuli şi semnaleacustice. Acesta reacţionează acţionând butoanele apropiate de petabloul de răspuns. Stimulii sunt prezentaţi în trei moduridiferite: (1) în modul adaptativ, în care prezentarea vitezei se

37

reglează automat în funcţie de nivelul de performanţă alsubiectului; (2) în modul acţiunii fără timp limită şi (3) în modulde reacţie cu timp limită fixat. 4.3.3.3. Proba de timp de reacţie la culoarea galben Procedura de lucru

În această probă stimulii vizuali (galben) sunt prezentaţi peecran. Reacţia participantului este de a apăsa butonuldreptunghiular negru pe panoul de răspuns. Astfel, participantulţine degetul pe butonul auriu şi la apariţia stimulului luminosgalben pe ecran acesta apasă butonul de culore corespunzătoare depe panelul utilizatorului.4.3.3.4. Proba de evaluare cu stimuli succesivi vizuali Cognitrone

Prima pagina de pe ecran explică participantului că probaconstă în compararea unor figuri diferite. Aceasta pagina esteurmată de exemple a unor cazuri în care o figură este similarăsau nu uneia dintre cele patru figure de referinţă afişate (cuexepţia formularului S7 în care este prezentată doar o figură dereferinţă). 4.3.3.5. Procedura de lucru cu proba tahitoscop. Participanţiisunt instruiţi în mod obiectiv pe ecranul calculatorului undeefectuează proba corespunzător fiecărei etapă de lucru. Faza deadaptare cu stimulii imagini vizuale constă în prezentarea unuistimul de adaptare după care în cazul în care nu este efectuatcorect acesta se repetă până când participantul dă răspunsulcorect.

4.3.3.6. Procedura de lucru cu aparatul viziotest a fostprezentată în cadrul studiului 1 la pagina 105.

4.3.3.7. Chestionar de evaluare a performanţelor conducătorului deautovehicul (CEPCA 2008)

Chestionarul pilot CEPCA (anexa 12) a fost aplicatconconmitent cu fişa de evaluare folosită la Scoala de şoferiIlioara de către instructori pe traseu cu fiecare participant laevaluarea psihologică şi evaluarea performanţelor în conducereaautovehiculului. Astfel, în fiecare maşină de şcoală de şoferi aufost câte 2 instructori care au evaluat acelaşi subiect pe traseulde oraş. 4.4 Design experimental

a) Variabile independente1) variabile măsurate cu proba tahitoscop: număr de stimulirecunoscuţi corect, număr de stimuli incorecţi 2) variabile măsurate cu proba de reactivitate la stimuli multipli(test de determinare): număr de reacţii omise, număr de reacţiicorecte şi număr de reacţii incorecte

38

3) variabile măsurate cu proba de timp de reacţie compus: timp dereacţie total, timp de reacţie motor, dispersia timpului dereacţie total şi dispersia timpului de reacţie motor4) variabile măsurate cu proba cognitrone: număr corect de figurirecunoscute5) variabile măsurate cu proba AMT (matrici raven adaptative):număr corect de matrici completate corect6) variabile măsurate cu proba viziotest- subtestul de vederestereoscopică

b) Variabile dependente Variabile dependente (criterii): 1) curbădreapta intersecţie semnalizată, 2) timp frânareintersecţie şi stop pietoni şi 3) total aprecieriperformanţe în conducerea autovehiculului în trafic.

Aceste variabile dependente au fost măsurate pe scala Licketîn trepte calitative de la 1 (foarte slab) la 5 (foarte bine) (ase vedea la subcapitolul prezentarea instrumentelor).Designul experimental a fost within subject’s design deoarece acelaşi lot de302 de participanţi a fost supus atât la testele predictori cât şila apreciarea performanţelor pe parcursul traseului în traficrutier.

3. 5 Rezultate şi discuţiiLa acest subcapitol au fost prezentate şi pentru acest studiu tabele clare şi concise privind: 1). statisticle descriptive prezintând media şi abaterea standard atât pentru variabilele dependente cât şi pentru celel independente; 2) tabel care prezintă matricea de corelaţie între variabilele independente (predictori) şi cele dependente numite criterii; 3) tabele care evidenţiază valorile coeficenţilor de corelaţie R şi R pătrat pentru cele trei modele de regresie şi 4) tabele car evidenţiază coeficenţii β standardizaţi şi nivelul semnificaţiei statistice penntru fiecare în parte.

Într-o primă etapă au fost realizate o serie de analizecorelaţionale între variabilele independente şi cele dependente.Tabelul care prezintă corelaţiile atât între variabileleindependente şi cele dependente precum şi între cele independenteprezintă de fapt corelaţiile dintre variabilele probelorpsihologice şi psihofiziologice descrise şi cele trei criterii deevaluare a performanţeleor în conducerea autovehiculului.Astfel, analizând matricea de corelaţie, criteriul curbă dreaptaintersecţie semnalizare pe parcursul efectuării traseuluicorelează semnificativ statistic şi puternic pozitiv cuvariabilele independente (predictori): tahitoscop_corecte (34**),DT corecte(.27**), timp reacţie (.41**), timp motor(.32**).Acelaşi criteriu corelează negativ şi semnificativstatistic(p<0.05) cu variabilele independente predictori:

39

Viziotest-stereoscopie(-.34**), Dt omise(-.23**), şi tahitoincorecte(-.59*).

Aşa cum reiese tot din tabelul 38 criteriul timp frânare stopşi trecere pietoni pe parcursul efectuării traseului coreleazăsemnificativ statistic şi puternic pozitiv cu variabileleindependente (predictori): DT corecte(.38**), timp motor(.19*),dispersie timp motor (.17*), Cognitron(.28**) şi AMT (.27**).Acelaşi criteriu corelează negativ şi semnificativ statistic cuvariabilele independente predictori: Viziotest-stereoscopie(-.42**), Dt omise(-.41**), şi tahito incorecte(-.18*).

Analizând în continuare tabelul cu matricea de corelaţie dinpunctul de vedere al criteriul “total performanţe apreciate peparcursul efectuării traseului” este evidenţiat faptul că acestacorelează semnificativ statistic şi puternic pozitiv cuvariabilele independente (predictori): tahitoscop corecte(.46**),DT corecte(.53**), timp de reacţie(.38**), timp motor(.42**),dispersie timp reacţie(.31**), dispersie timp motor (.27**),Cognitron(.32**) şi AMT (.21**). Acelaşi criteriu coreleazănegativ şi semnificativ statistic (p<0.05) cu variabileleindependente predictori: Viziotest-stereoscopie(-.51**), DTomise(-.27**), şi tahito incorecte(-.32**).Aplicând din programul SPSS 17 regresia multiplă s-au obţinuturmătoarele date:1) Pentru criteriul “Curbă dreapta intersecţie semnalizată”Tabelul 4 Model Summary (b)

ModelR R Pătrat R pătr.

Ajust.Media erorii de estimare

1 0.70.7011

0.4920.492 0.4580.458 0.6270.627

a). Predictori: (constanta), Tahito_corecte, tahito_incorecte, AMT, DT omise, timp de reacţie, DT incorecte, DT corecte, timp reacţie dispersie,cognitrone, Viziotest-Stereoscopie.b). Variabila dependentă (criteriu): curbă dreapta la intersecţia semnalizată

Aşa cum reiese din tabelul 4 modelul de regresie multiplă realizează o reducere a erorii cu 49.2% din total eroare de estimare.

Astfel, variabilele independente ale probelor alese sunt predictori ai perofrmanţeleor înregistrate în conducerea autovehicului după cum sunt evidenţiate în tabelul care prezintă modelul de regresie multiplă pentru variabila dependentă “curbă dreapta la intersecţie semnalizată” în funcţie de coeficienţii standardizaţi Beta la prag de senificaţie statistică (p<0.01).

40

Astfel, în urma parcurgerii acestui tabel şi a respectării condiţiei de semnificaţie statistică (p<0.05), ecuaţia de regresiemultiplă este următoarea:

CRITERIU= 23.45+0.16*Tahit_corecte-0.34*tahito_incorecte+ 0.65*DT_corecte+0.31*TR_timp_motor +0.19*Cognitrone-0.28*Viziotest_Stereoscopie

Y= 23.45+0.16*X3-0.34*X4+ 0.65*X6+0.31*X9+0.19*X12-0.28*X14Unde criteriul Y reprezintă curbă dreapta la intersecţie semnalizată

Figura 20 Histograma Figura 21 valori observate şi valori expectate

Figura 20 evidenţiază histograma având ca variabilă dependentă curbă dreapta la intersecţie semnalizată. După cum se observă este caracterizată de o repartiţie normală în care majoritatea datelor se află situate între +/- 1 SEM. Se poate observa că regresia valorilor reziduale indică odistribuţie aproape normală a scorurilor variabilei dependentecurbă dreapta la intersecţie semnalizată (figura 69).

Figura 22 reprezentarea scatter plot între valorile criteriului şicele ale predictorilorÎn figura 22 se poate observa reprezentarea grafică a corelaţieidatelor prezise de către variabilele independente (scorurile lateste) şi cele măsurate care reprezintă performanţlele pentruprimul criteriu.2) Pentru Criteriul “Timp frânare stop şi trecere pietoni”Tabel 5 SummaryModel R R

Pătr.R pătrat ajustat

Eroarea medie de estimare

41

1 0.502

0.252 0.138 8.8254

a) Predictori: (Constant), tahitoscop corcte, tahitoscop incorecte, DTcrecte, Dt incorecte, DT, omise, TR, timp motor, disp TR, disp Tmotor, AMT, cognitrone

b) Variabila dependentă (criteriu): timp frânare stop şi trecere pietoniDin tabelul 5 reiese că variabilele independente

(predictorii) sunt puternic asociate cu variabila dependenta Criteriu. Folosind acest model se realizează o reducere cu 25.2% din eroarea de estimare.

Aşa cum reiese din tabelul care prezintă coeficienţii β standardizaţi ai dreptei de regresie se vor alege pentru modelul de regresie multiplă acei coeficienţi standardizaţi Beta semnificativ statistic (p<0.05).Astfel, ecuaţia de regresie multiplă este următoarea:

CRITERIU= 21.32+0.42*tahito_corecte- 0.31*tahito_incorecte-0.24*DT_omise+0.28*DT corecte-0.31*DTincorecte+0.36*TR_reacţie + 0.38*TR_motor+0.34*Cognitrone+0.38*AMT-0.42*Viziotest_stereoscopie

Y= 21.32+0.42*X3- 0.31*X4-0.24*X5+0.28*X6-0.31*X7+0.36*X8 + 0.38*X9+0.34*X12+0.38*X13-0.42*X14În ecuaţia de regresie prezentată, Y reprezintă criteriul timp frânare şi trecere pietoni.Conform tabelului cu coeficienţii β ai ecuaţiei de regresie histograma şi graficul scatter plot sunt reprezentate iîn figurile71, 72 şi 73.

42

Figura 23 Histograma frecvenţelor Figura 24 graficul scatter plot între valorile criteriului şi cele ale predictorilor

După cum se poate observa, figura 71 evidenţiază histogramaavând ca variabilă dependentă timpul de frânare şi stop pietoni.Aceasta este caracterizată de o repartiţie normală în caremajoritatea datelor se află situate între +/- 1SEM.3) Criteriul “total apreciere performanţe” conducători auto în trafic rutierTabel 6 SummaryModel R R

PătratR pătrat ajustat

Eroarea medie de estimare

1 0.742

0.550 0.526 0.669

a) Predictori: (Constant), tahitoscop corcte, tahitoscop incorecte, DT corecte, DT_incorecte, DT, omise TR, timp motor, disp_ TR, disp_Tmotor, AMT, cognitrone, viziotest-stereoscopieb)Variabila dependentă: total aprecieri ale perfromantelor în trafic

Aşa cum se poate observa în tabelul 6 predictorii modelului de regresie multiplă construit dau putere de explicitare şi reducere a erorii cu 55% (R pătrat) din total eroare de estimare.Tot din tabelul 6 reiese că variabilele independente (predictorii)sunt puternic asociate cu variabila dependentă Criteriu (74.2%).Analizând valurile coeficienţilor standardizaţi β (Beta) ai dreptei de regresie şi ţinând cont de nivelul de semnificaţie statistică (p<0.05) ecuaţia de regresie a acestui model în funcţiede predictorii selectaţi este următoarea:

CRITERIU=23.45+0.34*tahito_corecte-0.31*tahito_incorecte-0.14*DT_omise+0.31*DT corecte-0.21*DTincorecte+0.36*TR_reactie+0.35*TR_motor+0.35*Cognitron+0.24*AMT-0.34*Viziotest_stereoscopieY=23.45+0.34*X3-0.31*X4-0.14*X5+0.31*X6-0.21*X7+0.36*X8+0.35*X9+0.35*X12 +0.24*X13-0.34*X14Unde Y= total apreciere performanţe conducători auto în trafic rutier

43

Figura 25 Histograma frecvenţelor Figura 26Reprezentarea Scatter plot

Figura 25 evidenţiază histograma având ca variabilă

dependentă total apreciere performanţe conducători auto în traficrutier. După cum se observă este caracterizată de o repartiţienormală în care majoritatea datelor se află situate între +/-1SEM.

În figura 25 regresia valorilor reziduale indică odistribuţie aproape normală a scorurilor variabilei dependentetotal apreciere performanţe conducători auto în trafic rutier.Rezultatele statistice permit confirmarea ipotezei statisticeconform căreia variabilele probelor psihologice sunt predictori aicomportamentului conducătorului autovehiculului în traficulrutier. Orientarea norului de puncte este ascendentă ceea ceindică faptul că participanţii care au obţinut performanţeridicate la evaluarea psihologică cu ajutorul probelor predictoriau obţinut şi performanţe ridicate la evaluarea realizată petraseul stabilit de instructori după ce au fost realizate cele 30de ore de instructaj şi practică în conducerea autovehiculului.

4.6 Concluzii şi Propuneri Valorile obţinute în tabelele care evidenţiazăcoeficienţii β standardizaţ precum şi pragurile de semnificaţiestatistică confirmă ipotezele statistice enunţate şi evidenţiazăacele variabile predictor ale probelor alese în construireabateriei de evaluare psiholoigcă, care au valoare predictivăsemnificativă statistic (p<0.05) privind comportamentulconducătorului de autovehicul în traficul rutier.

Ceea ce diferenţiază acest studiu de cele anterioareexperimentale este că probele din compoziţia bateriei au fostvalidate şi etalonate pe eşantioane reprezentative din diferitetări europene (Risser, Chaloupka, Grundler, Sommer, Hausler şiKaufmann, 2008) şi sunt folosite în legislaţia din UniuneaEuropeană reprezentând modalidatea inclusă în lege de a testapsihologic personalul care conduce autovehicule dar şi şoferiiamatori. Testele computerizate Vienna Tests Sytem au fost primiteîn urma unui proiect de cecercetare în anul 2007 şi sunt destinateetalonării şi validării în special pentru şcolile de şoferi. Aşacum reiese din studiul de validare variabilele măsurate cuajutorul testelor sunt predictori ai performanţelor conducătorilorde autovehicule testaţi în condiţii reale de examinare la celedouă şcoli de şoferi din Bucureşti: Ilioara şi Tro.

44

Capitolul 5 Concluzii şi propuneri

Pornind de la dizertaţia lui Häkkinen (2007) în care suntprezentate numeroase studii şi cercetări care vizează aspectecognitive ale percepţiei vizuale, lucrarea de faţă impune o nouăviziune în evaluarea psihologică a operatorului uman: folosireainstrumentelor validate la criterii practice, utilizarea probelorprezentate cu ajutorul unei interfate moderne coputerizate,obiectivitatea instructajului, folosirea probelor psihofiziologiceîn evaluarea psihologică a operatorului uman. Aceste studiimenţionate în capitolul 1, au reprezentat punctul de pornire îninvestigaţiile experimentale şi studiile de validare realizate înlucrarea de faţă (Capitolul 4).

Capitolul al doilea vine să integreze partea de cercetăriştiiţifice cognitive prezentate în primul capitol şi să deavaloare practic aplicativă cercetărilor de laborator. Selecţia şievaluarea psihologică în vederea angajării dar şi a evaluăriipsihologice periodice (Pitariu, Radu şi Chraif, 2009) reprezintăetape cruciale în alegerea viitorilor angajaţi dar şi îninvestigarea periodică a potenţialului, aptitudinilor şideprinderilor acestora la locul de muncă. Instrumentelepsihologice folosite însă trebuie validate în organizaţiilefolosite înainte de a fi aplicate în procesul de selecţie şievaluare psihologică a personalului. Validarea instrumentelor esteo procedură sofisticată care cere timp şi implicare din parteapsihologilor. Prin studiile din capitolul 4 am dorit să evidenţiezrolul primordial pe care îl joacă aceste procedee de validarefolosind criteriile (sarcini, activităţi, operaţii şi acţiuni) şimetodologia validării realizată atât experimental într-o primăetapă cât şi practic pe subiecţi aflaţi în situaţia de examenreal la şcolile de şoferi fără a şti că fac parte dintr-ocercetare.

Punctul forte al studiilor de validare constă în faptul că ampornit partea practică a acestei lucrări cu două studii devalidare pe plan experimental, folosind aparatura cu stimulivizuali din laboratorul de psihologie experimentală unde lucrezşi am avut oportunitatea de a construi secvenţele de stimuli şi a

45

le modifica până la varianta optimă în care participanţii puşi săefectueze aceste secvenţe nu puteau stabili un algoritm strategicde a obţine performanţe ridicate privind timpii de reacţie lastimulii vizuali (Anţiei şi Chraif, 2008). Un exemplu ar fi faptulcă dacă într-o probă cum ar fi proba de percepţie periferică(Schuhfried, 1988) participanţii detecteză succesiunea de stimulivizuali luminoşi (un stimul din stânga urmat de un stimul dindreapta şi apoi împreună) repetitivă mereu în acelaşi algoritm,atunci începând cu o anumită secvenţă de stimuli aceştia vorreacţiona butonul de răspuns la stimilii vizuali semnificativstatistic mai repede obţinând timpi de reacţie mici şi astfelprofilele lor psihologice privind reactivitatea motorie vor fidistorsionate punând într-o lumină avantajoasă pe acei candidaţicare se folosesc acestă strategie.

Analiza datelor obţinute în urma aplicării testului dediferenţă semnificativă statistic între medii a dus la aspecterelevante ale efectelor vederii stereoscopice privind procesareastimulilor vizuali în câmpul periferic şi cel central aloperatorilor umani. Astfel, grupul care a fost ales pe bazacriteriului de procesare stereoscopică (văd stereoscopic atătstereogramele de la anexele 1-10 câr şi literele 3D de lasubtestul de stereoscopie al aparatului viziotest) au obţinutperformanţe la procesarea stimulilor atât în câmp periferic dreptsemnificativ statistic mai slabe (t=-10,770); (p<0,001) cât şi încâmp periferic stâng (t=-11,751); (p<0,001) (mediile timpilorde reacţie atât la stimulii din câmpul periferic stâng au fost maimari decât mediile timpilor de reacţie ale grupul cu vederenormală) decât grupul care nu procesează stereograme. Aceast lucrueste relevat şi de graficele „box plot” pentru media timpilor dereacţie la procesarea stimulilor în câmp periferic drept, de cătreambele grupe separat. Acestă cercetare a reprezentat punctul depornire pentru cele două studii experimentale prezentate înlucrarea de faţă studiul de validare a bateriei de testarepsihologică destinată şoferilor amatori (studiul 4) dar şinumeroase alte studii şi cercetări experimentale şi de validareprecum şi workshopuri şi comunicări la multiple Conferinţe şiCongrese Internaţionale ( Aniţei, Hiera şi Chraif, 2008; Aniţeişi Chraif 2008; Aniţei et al., 2009).

Având în vedre dubla calificare a mea atât domeniulpsihologiei cât şi în domeniul finanţe, bănci şi burse de valoriam reuşit să îmbin atât aspectele legate de necesitatea realizăriiîn urma analizei muncii a unui profil psihologic cât mai detaliatprivind agenţii bursieri care lucrează cu panouri cu stimulivizuali (brokerii) cât şi aspecte care privesc efectuareaoperaţiilor, sarcinilor şi activităţilor cu eficienţă ridicată înobţinerea de performanţe cât mai ridicate la locul de muncă. În

46

acest sens am încrecat să re-creez în laboratorul de psihologieexperimentală atmosfera de la locul de muncă al agenţilor bursieri(brokeri) utilizând ecrane LCD cu informaţii despre cotaţiilebursiere cu ajutorul videoclipurilor înregistrate la emisiunea“Money Channel”. Participanţii la acest studiu experiemental aufost introduşi într-un program de training de 5 zile unde s-audeprins cu operaţiile, sarcinile, activităţile şi acţiunile unuiagent bursier la locul de muncă. În vederea investigării şi aefectelor vederii stereoscopice asupra procesării stimulilorvizuali de pe ecranele LCD cu indici bursieri în deplasare(dreapta spre stânga) participanţi la studiu au fost evaluaţi cusubtestul de stereoscopie al probei viziotest şi cu albumul destereograme (anexa 1-10, anexa viziotest).

Realizând un model de regresie multiplă în care predictoriisunt variabilele probelor aplicate şi criteriu este sarcina deîndeplinit ca simulare a acţiunilor de la un loc de muncă real amdorit să validez o baterie de testare a aptitudinilor percepţieivizuale ale operatorilor umani în vederea evaluării psihologicepentru postul de muncă al unui agent bursier. Datele obţinute înurma aplicării regresiei liniare au fost pentru mine încurajatoareîn sensul că variabilele independente (predictorii) sunt puternicasociate cu variabila dependentă Criteriu (R pătrat=0.615) şimodelul de regresie astfel construit realizează o reducere cu61.50% eroarea de estimare.

Având în vedere rigurozitatea metodologică şi statistică şiacest studiu a fost fructificat în cadrul Conferinţelor şiCongreselor Internaţionale la nivel de workshopuri (Aniţei şiChraif, 2008; Aniţei, Schuhfried, Buzea şi Chraif, 2009) precum şicomunicări pe secţiuni şi publicaţii (ibidem).

Date fiind rezultatele încurajatoare obţinute folosinddemesul experimental la nivelul simulărilor şi construirii deprobe în laboratorul de psihologie experimentală al Facultăţii dePsihologie şi Ştiinţele Educaţiei, cel de al patrulea studiu estededicat în întregime construirii şi validării unei baterii deevaluare psihologică destinată şoferilor amatori dar şiprofesionişti de această dată în mediu real pe subiecţi aflaţi încontext real de examinare psihologică fără a simula testareapsihologică, la cele două şcoli de şoferi amatori: “Ilioara” şi“Teo”.

Cu toate că, probele folosite în acest studiu sunt variantemoderne ale celor folosite în studiile experimentale de laboratoranterioare, ceea ce diferenţiază şi reliefează cel de-al patruleastudiu comparativ cu cele anterioare experimentale (Studiul 1,studiul 2 şi studiul 3) este pe lângă faptul că se desfăşoară încontext real aşa cum am menţionat anterior şi faptul că că testeledin compoziţia bateriei sunt folosite în legislaţia din Uniunea

47

Europeană şi reprezintă modalidatea inclusă în lege de a evaluapsihologic personalul care conduce autovehicule dar şi şoferiiamatori.

Faptul că au fost folosite probe cu stimuli vizuali şi probecu stimuli imagine, evaluarea psihologică se apropie de mediulreal în conducerea autovehiculului prin prezentarea imaginilor cuintersecţii, pietoni şi semnalizatoare. Aşa cum se poate observa,în tabelul 45 predictorii modelului de regresie multiplă construitoferă o reducere a erorii cu 55% (R pătrat) din total varianţă.Astfel, modelul de regresie oferă o validare a bateriei deevaluare psihologică în care coeficientul de corelaţie alpredictorilor cu criteriul este puternic şi pozitiv (74.2%).Acest model de regresie realizat cu probele de evaluarepsihologică a aptitudinilor prezentate este sprijinit de studii şicercetări anterioare efectuate privind validarea unor baterii deevaluare psihologică a operatorilor umani în traficul rutierconstruite cu aceleaşi probe (Risser, Chaloupka, Grundler, Sommer,Hausler şi Kaufmann, 2008; Sommer şi Hausler, 2005; Sommer, Herle,Hausler, Risser, Schutzhofer şi Chaloupka, 2008).

Beneficiile studiilor descrise în cadrul acestei lucrări suntaşa cum am descris în capitolul 3 „Obiectivele cercetării”: 1) deordin metodologic: construirea şi validarea a două baterii cu scopexperimental construite din instrumente şi aparaturăpsihofiziologică şi construirea şi validarea unei baterii folosităîn Uniunea Europeană la evaluarea psihologică pentru obţinereacarnetului de conducere a autovehiculului (Sommer, Herle, Hausler,Risser, Schutzhofer şi Chaloupka, 2008); 2) beneficii de ordinteoretic: construirea unor modele experimentale de validare lacriterii din diferite domenii de activitate bazate pe teste şiinstrumente moderne; 3). beneficii de ordin aplicativ: furnizareaunor date concrete privind reactivtatea psihomotrică la stimulivizuali, măsurarea în mod riguros a percepţiei vizuale şi înspecial a evidenţeirii stereoscopiei şi efectelor acesteia în planacţional.

Cee ce aduce nou lucrarea de faţă este abordareaexperimentală a realizării unor proceduri de validare şiconstruire a unor baterii de testare a aptitudinilor în selecţiaşi evaluarea psihologică. La locul de muncă, operatorii umani suntpuşi în faţa efectuării operaţiilor, sarcinilor şi activităţilorcare de multe ori pun îi dificultatea finalizării şi obţinerii deperformanţe ridicate. Un rol aparte îl joacă probelepsihofiziologie care cu decenii în urmă erau folosite înlaboratoarele de evaluare psihologică (Roşca, 1972), dar care cutimpul au fost înlocuite cu instrumente creion hârtie mult maisimplu de aplicat.

48

Propunerea pe care o lansez în urma finalizării acesteilucrări constă în utilizarea probelor, instrumentelor şi testelormoderne în evaluarea şi selecţia psihologică doar în urmarealizării studiilor de validare şi acolo unde este util şinecesar conform fişei postului utilizarea probelorpsihofiziologice în compoziţia bateriilor de testare psihologicăpe lângă probele de memorie, raţionament, inteligenţă matematică,etc.

În urma experienţei acumulate cu studenţii în aplicareaprobelor psihologice şi preluararea şi analiza datelor înlaboratorul de psihologie experimentală, consider că metodologiastudiilor prezentate în capitolul 4 este indicată atâtstudenţilor aflaţi în primii ani de studii cât şi de cătrepsihologii practicieni în scopul realizării unor studii devalidare atât cu propriile instrumente construite cât şi cuinstrumente adaptate pe populaţie românească.

Bibliografie

Allport, G.W., Vernon, P.E., Lindzey, G. (1970). Manual: Study ofvalues. (3rdEdition).

Boston: Houghton Mifflin.

Anastasi, A. (1976). Psychological testing. Macmilian Publ. Co., Inc.,N.Y.

Anastasi, A. (1988). Psychological testing (6th edition). Macmilian Publ.Co., Inc., N.Y.

Anitei, M., Chraif, M. (2008). Designing a test battery for predicting thedriver behaviour, in volumul conferinţei Internaţionale cu participare

49

internaţională Education and Creativity for a Knowledge Society,Univeristatea "Titu Maiorescu", Ed Universităţii Titu Maiorescu,pp.11- 19.

Aniţei, M., Hiera, D., Chraif, M. (2008). Psihologiatransporturilor: Direcţii, perspective, implicaţii metodologice, în volumul Congresului Internaţional depsihologie,"Cercetări cantitative versus cercetări calitative",Sibiu-Păltiniş, workshop.

Aniţei, M., Schuhfred, G., Chraif, M. Buzea, E., (2009). Tehnicimoderne de elaborare şi validare a bateriilor de teste aptitudinale, workshop prezentat laconferinţa Eupsiro 2009, “Applied Psychology, the persone and thetechnologies of the XXI Century”, 8-11 October.

Baird, Keith. (2001). The View-Master Ultimate Reel List.http://ccwf.cc.utexas.edu/~number6/vm/

Brebner, J. T., şi Welford, A.T., (1980). Introduction: anhistorical background sketch. In A. T. Welford (Ed.), Reaction Times.Academic Press, New York, pp. 1-23.

Constantin, T., (2004). Evaluarea psihologică a personalului, EdituraPolirom, Iaşi.

E.A.P. (1992). Manualul probei Viziotest-Campitest, Editions Scientifiqueset Psychologiques, Paris.

Fieandt, K. von, Huhtala, A., Kullberg, P. şi Saarl, K. (1956).Personal tempo and phenomenal time at different age levels.Reports from the Psychological Institute, No. 2, University ofHelsinki.

Fleishman, E.A. (1975). Toward a taxonomy of human performance.American Psychologist, 30, p.1127-1149.

Fleishman, E.A. şi Reilly, M.E. (1995). Fleishman Job Analysis Survey (F-JAS). Management Research institute, Inc.

Friedman, G., (1964). Le travaille en miettes, Paris, NRF

Galton, F. (1899). On instruments for (1) testing perception ofdifferences of tint and for (2) determining reaction time. Journal ofthe Anthropological Institute, 19, pp. 27-29.

Golu, M. (2000). Fundamentele Psihologiei, Editura Fundaţiei România de mâine,Bucureşti.Greenslade, T.B. Jr. şi Green, M.W., the III-rd, (1973).Experiments with Stereoscopic Images", The Physics Teacher, 11,

50

pp. 215-221.,ttp://physics.kenyon.edu/EarlyApparatus/Optical_Recreations/Stereoscopes/Stereoscopes.html vizitat: 14.07.2008

Grill-Spector K şi Malach R (2004). The human visual cortex. AnnualRev Neuroscience, 27, p. 649-677.

Häkkinen, J. (2007). Half-occlusion Processing in Stereoscopic Vision, DoctoralDisertation

Department of Psychology,University of Helsinki, HelsinkiUniversity Printing House.

Hornke, L.F., Kuppers, A., Etzel, S., (2000). Konstruction undevaluation eines Adaptativen Matrizentest, Diagnostica ,46, pp.182-188.

Hornke, L.F., Etzel, S. şi Rettig, K. (1999). Adaptiver Matrizen Test.AMT, Computerprogramm mit Manual . Mödling: Schuhfried.

Hunter, J. E. şi Hunter, R. F. (1984). Validity and utility ofalternative predictors of job performance. Psychological Buletin, 96,pp.72-98.

Iosif, Ghe. şi Moldovan Scholtz, M., (1996). Psihologia muncii,Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti.

John, W., (1980), Investigative Ophthalmology and Visual Science,Association for Research in Vision and Ophthalmology, vol. 19, pp. 802-809.

Luce, R. D. (1986). Response Times: Their Role in InferringElementary Mental Organization. Oxford University Press, NewYork.

Nakayama, K., şi Shimojo, S. (1990). Da vinci stereopsis: Depthand subjective occluding contours from unpaired image points. VisionResearch, 30, pp.1811-1825.

Pitariu, H. D, Chraif, M. şi Radu, I. (2009). Selecţia şi evaluareapsihologică personalului.

Editura Societăţii de Stiinţe Cognitive, Cluj-Napoca.

Pitariu, H.D. (2007). Proiectarea fişelor de post, evaluarea posturilor de muncă şia

personalului. Ghid practic pentru managerii de resurse umane, Ediţiaa II-a revizuită Editura Irecson, Bucureşti.

51

Pitariu, H., Chraif, M. (2009). Validarea Convergentă a scalelorcu ancore comportamentale. Revista de psihologie a Academiei Române, nr 3-4.

Popa-Chraif, M. (2008). Predictori ai comportametului contraproductiv.Lucrările conferinţei internaţionale UTM Education andcreativity for a knowlwdge society, Ed. Universităţii TituMaiorescu.

Risser R., Chaloupka C., Grundler W., Sommer M., Hausler J. şiKaufmann C. (2008). Using non-linear methods to investigate thecriterion validity of traffic psychological test batteries. AccidentAnalysis and Prevention, 40, 1, pp. 149-157

Roe, R.A. (1998). Personnel selection: Principles, methods andtechniques. In: P.J.D. Drenth, Ch.J.

de Wolff and Hk. Thierry (Eds.) Handbook of Work and OrganizationalPsychologyVol.Hove:

Psychology Press; pp. 5-32.

Rogers, B. J., şi Bradshaw, M. F. (1993). Vertical disparities,differential perspective and

binocular stereopsis. Nature, 361(6409), pp.253-255.

Roşca, Al. (1972). Metodologie şi tehnici experimentale în psihologie. EdituraDidactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Salvucci, D. D. (2001). Predicting the efects of in-car interfaceson driver behavior using a cognitive architecture. In Human Factorsin Computing Systems: CHI 2001 Conference Proceedings, pp. 120}127. NewYork: ACM Press.

Sanders, A. F. (1998). Elements of Human Performance: Reaction Processes andAttention in Human Skill. Lawrence Erlbaum Associates, Publishers,Mahwah, New Jersey.Schmidt, F.L., şi Hunter, J.E. (1998). The validity and utility ofselection methods in personnel psychology: Practical andtheoretical implications of 85 years of research findings.Psychological Bulletin, 124, 2, pp.262-274.

Schuhfried, G., (1988). Test de percepţie periferică, Viena TestSystem. Developement and Production of Scientific Equipments A -2340 Modling, Austria.

Schuhfried, G., (2006a). Test tahitoscop, manualul testului.

52

Schuhfried, G., (2007). Testul Cognitrone, manualul testului. Paginaweb accesată: 20.03.2008 http://www.schuhfried.at/index.php?id=399&L=0

Schuhfried, G., (2002a). Cognitrone. Release 31.00. Moedling:Author.

Schuhfried, G., (2002b). Vienna Determination test. Release 29.00.Moedling: Author.

Schuhfried, G., (2006b). Determination test, manualul testului.

Schuhfried, G., (2006c).Timpul de reacţie la culoarea galben.Manualul testului

Schuhfried, G. (2008). Matrici adaptative raven, manualultestului.

Schuhfried, G., (1992). DEST-Test de apreciere a vitezelor şi distanţelor,Manualul testului, Viena Test System. Developement and Productionof Scientific Equipments A - 2340 Modling Hyrtlstrasse 45 Austria.

Shimojo, S., şi Nakayama, K. (1990). Real world occlusionconstraints and binocular rivalry.Vision Research, 30, 69-80.

Shimojo, S., şi Nakayama, K. (1994). Interocularly unpaired zonesescape local binocularmatching. Vision Research, 34, 1875-1881.

Smith, M. şi Robertson, I.T. (1993). The Theory & Practice ofSystematic Personnel Selection. London: The Macmillan Press Ltd.

Sommer, M., Herle, M., Hausler, J., Risser, R., Schutzhofer, B.,Chaloupka, Ch., (2008). Cognitive and personality determinants of fitness to drive,Transportation research Part F, 11, pp. 362-375.

Sommer, M. şi Hausler, J., (2005). Non-linear methods foridentification of Drivers at Risk to Cause Accidents. In L.Dorn (ed), Driving Behavior and training. Volume II (pp. 425-436).Hamphire: Ashgate.

Spector, P. E. (1991). Summated rating scale construction: Anintroduction, Series: Quantitative Applications in the SocialSciences. Thousand books, CA: Sage Publications, Inc.

53

Stan, A. (2002). Testul psihologic, evoluţie, construcţie,aplicaţii, Editura Polirom, Iaşi.

Stereografic Corparation (1997). Stereographics, Handbook of stereoscopy,developers handbook, Background on creating Images for ChrystalEyes and Simul Eyes,Capitolul 6, Pag. 41-54, vizitat la data de 12.02.2009: http://www.cs.unc.edu/Research/stc/FAQs/Stereo/stereo-handbook.pdf

Welford, A. T. (1980). Choice reaction time: Basic concepts. In A.T. Welford (Ed.), Reaction Times. Academic Press, New York, pp. 73-128.

Wheatstone, C. (1838). Contributions to the physiology of vision.—Part the First. On some remarkable, and hitherto unobserved, phænomena of binocularvision. Philosophical Transactions of the Royal Society of London, 128, pp.371-394.

http://www.vision3d.com/sghidden.html vizitat la 12.08.2007

54