Variantă electronică

123. Mitoc, com. Mitoc, jud. Botoşani

Punct: Valea Izvorului Cod sit: 38385.01 Colectiv: Vasile Chirica – responsabil, Mădălin Văleanu (CNMM

Iaşi), Gabriel Davidescu, A. Saraiman, L. Bireescu (UMK Iaşi)

Staţiunea paleolitică de la Mitoc - Valea Izvorului este cunoscută de la mijlocul secolului trecut. În 1956, N. Zaharia şi C. S. Nicolăescu-Plopşor efectuează, pe locul denumit atunci Dealul Sărăturii, mai multe sondaje stratigrafice, identificând şase nivele de locuire, la adâncimi diferite: niv. I, -4,30 m; niv. II, -3,10 m; niv. II, -2,40 -2,30 m; niv. IV, -1,60 -1,30 m; niv. V, -01,30 -0,80 m; niv. VI, -0,80 -0,50 m, precizând că primele cinci nivele au caracter musteroid, iar al şaselea este de aspect lamelar, dar cu elemente szeletiene. Cercetările sunt reluate în anul 1963, de către Maria Bitiri care efectuează mai multe secţiuni şi identifică bogate resturi de locuire (numai materiale litice). M. Bitiri consideră că a identificat aici (locul este denumit Valea Izvorului) secvenţe de locuire aparţinând perioadei de trecere dintre paleoliticul mijlociu şi cel superior, sau de la începutul paleoliticului superior. Considerăm necesar să precizăm că, din punct de vedere stratigrafic şi al analizelor de polen, nu s-au putut evidenţia elemente de diferenţiere între categoriile de sediment. Pe de altă parte, caracteristicile

acestui tehno-complex au suscitat interpretări diferite, din punct de vedere tehnic şi tipologic. Astfel, în mai multe studii, M. Bitiri apreciază ca a identificat la Valea Izvorului „un atelier de cioplire”, care aparţine „începuturilor paleoliticului superior” de pe teritoriul României. Al. Păunescu a identificat două „niveluri de locuire”, primul fiind, tehnico-tipologic, similar cu Musterianul IV şi V de la Ripiceni - Izvor; al doilea „nivel” nu este precizat. La rândul său, V. Chirica apreciază că la Mitoc-Valea Izvorului ar putea exista două entităţi tehnico-tipologice: una, cu profunde elemente aparţinând paleoliticului mijlociu: bifaciale, racloare, denticulate, piese cu scobituri retuşate; alta, de aspect laminar, aparţinând paleoliticului superior, cu gratoare (inclusiv carenate), burine, străpungătoare etc. Lipsa unui profil stratigrafic (arheologic şi geo-pedologic), al autorilor cercetărilor, face dificilă racordarea descoperirilor. În 1980 s-a încercat realizarea unui profil al adâncimilor la care au fost descoperite materialele litice tipice, ceea ce a condus la interpretarea existenţei unui intens amestec al categoriilor de piese finite. Dacă se face abstracţie de cele două entităţi, s-ar putea accepta ideea existenţei unui tehnocomplex aparţinând perioadei de trecere de la paleoliticul mijlociu la paleoliticul superior, evidenţiată şi la est de Prut. Pe de altă parte, paleoliticienii români au evidenţiat caracterul net preponderent al tehnicii Levallois, cu precizarea că nu numai aşchiile (retuşate sau nu), dar chiar şi suporturile laminare (pe care au fost realizate unele străpungătoare) au fost detaşate prin tehnica Levallois. Al. Păunescu a emis ipoteza provenienţei acestui tehnocomplex dintr-o aşezare musteriană, situată în amonte, dar acestă aşezare musteriană nu a fost identificată până în prezent. În anul 2002 au fost reluate cercetările sistematice la Mitoc-Valea Izvorului. Acestea au însemnat o cercetare de suprafaţă detaliată, cu scopul identificării zonelor de locuire paleolitică de aici şi de localizare a amplasamentelor secţiunilor arheologice realizate anterior, precum şi efectuarea unor noi secţiuni pentru stabilirea stratigrafiei arheologice şi pedologice. În urma cercetărilor intreprinse de noi, au fost recoltate unelte şi aşchii de silex şi a fost identificat amplasamentul uneia dintre secţiunile realizate aici în 1963, la circa 150-200 m în amonte de Izvorul Mare, în grădina locuitoarei Toma Eugenia. Nu s-a reuşit identificarea cu exactitate a amplasamentelor secţiunilor realizate de N. Zaharia şi C.S. Nicolaescu-Plopşor, datorită unor procese geologice şi lucrări edilitare, această acţiune fiind amânată pentru anul 2003. Au fost realizate trei secţiuni, două în partea de nord-vest a satului, în spatele fostelor grajduri ale C.A.P.-ului, în partea superioară a Văii Izvorului, acolo de unde au fost recoltate prin cercetarea de suprafaţă unele artefacte paleolitice, şi una în grădina locuitorului Constantinescu Gh., aflată în apropierea locului în care Maria Bitiri a realizat unul din sondaje.

În cele două secţiuni realizate în partea superioară a Văii Izvorului, au fost puse în evidenţă sporadice urme de locuire paleolitică, luându-se probe pentru analize pedologice. Sondajele au însumat o suprafaţă de circa 40 m2, ajungându-se la adâncimea de -2,5 m. Secţiunea realizată în grădina locuitorului Constantinescu Gh. a avut o suprafaţă de 20 m2 şi adâncimea de -2,8m. Stratul de humus are o grosime de 1,60 - 1,80 m, sub care au apărut depozitele loessoide. Au fost semnalate sporadice urme paleolitice în acest sector şi, în urma finalizării analizelor pedologice, putem aprecia că este încă prematur să afirmăm dacă suntem cu certitudine în afara zonei de locuire paleolitică, datorită unor procese de levigare, cu aspect foarte local, situaţie întâlnită şi la Malu Galben, în diferite puncte ale suprafeţei săpate. Precizăm că staţiunea de la Mitoc-Malu Galben se află situată la circa 200 m în aval de Valea Izvorului. Secţiunea a treia va fi continuată, în campania viitoare, până la intersecţia cu cea realizată de M. Bitiri. Pe lângă cercetările arheologice, au fost întreprinse în zonă şi o serie de cercetări geografice şi geologice. Continuarea cercetărilor, pe noi criterii ştiinţifice, eventual cu participarea unor specialişti ai Universităţii din Lille – Franţa, se impune pentru reanalizarea întregului tehnocomplex litic şi a contextului arheologic, date fiind diferenţierile de interpretare, stratigrafică şi tehnico-tipologică, dintre sondajele efectuate în 1956 şi acelea realizate începând din 1963. Cercetările arheologice au fost finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor, prin CNMM Iaşi şi susţinute de Facultatea de Istorie – Geografie din cadrul Universităţii „M. Kogălniceanu“ Iaşi, Consiliul Local al comunei Mitoc şi Societatea ACREMIS Iaşi. Bibliografie: M. Bitiri, 1965a - Cu privire la începuturile paleoliticului superior în România, SCIV

16, 1. M. Bitiri, 1965b - Consideraţii asupra prezenţei unor forme de unelte bifaciale în

aşezările paleolitice din România, SCIV 16, 3. M. Bitiri, 1987 - Paleoliticul de la Mitoc-Valea Izvorului. Probleme privind începuturile

paleoliticului superior pe teritoriul României, SCIV 38, 3. M. Bitiri, M. Cârciumaru, 1978 - Atelierul de la Mitoc-Valea Izvorului şi locul lui în

cronologia paleoliticului României, SCIVA 29, 4. V. Chirica, 1988 - Unele observaţii cu privire la începuturile paleoliticului superior în

zona Prutului Mijlociu, Arheologia Moldovei 12. C.S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1959a - Raport preliminar asupra cercetărilor

paleolitice din anul 1956, Materiale 5. C.S. Nicolăescu-Plopşor, N. Zaharia, 1956b - Cercetările de la Mitoc, Materiale 6. Al. Păunescu, 1987 - Începuturile paleoliticului superior în Moldova, SCIVA 38, 2.

Al. Păunescu, 1993 - Ripiceni-Izvor. Paleolitic şi Mezolitic. Studiu monografic.

Pl. 1 - Plan general al săpăturilor

Anexa 4 Mitoc – Valea Izvorului (123) BULETIN DE ANALIZĂ PEDOLOGICĂ MITOC - VALEA IZVORULUI (jud. BOTOŞANI), 2002, secţiunile 1 şi 2 Cernoziom tipic pe luturi loessoide, modificat antropic.

Principalele însuşiri morfologice ale profilului de sol: Până la adâncimea de 140cm (0-140cm) solul prezintă un

impact antropic de prelucrare şi amestecare a orizontului cu material din orizontul de bioacumulare (Am), cu început de trecere A/C, precum şi cu material din orizont Cca. Solul este modificat antropic, practic din solul zonal cernoziom tipic este transformat în antroposol molic cu intensă omogenizare a materialului de sol. 0-40 cm: orizont de bioacumulare (Am) Culoare în stare umedă: negricioasă Culoare în stare uscată: brun închisă Crome <2 la materialul în stare umedă Textură: mijlocie (lutoasă) Structură glomerulară, moderat dezvoltată Stare de umiditate a solului: umed Consistenţa solului în stare umedă: friabil (fr) Consistenţa solului în stare uscată: slab coeziv (sc) Clasa de plasticitate a solului: slab plastic (sp) Clasa de adezivitate a materialului de sol: slab adeziv (sa) Clasa de compactare a solului: slab compact (sc) Clasa de cimentare: slab cimentat (sc) 40-60cm: orizont amestecat A/C şi C/A, rezultat din amestecul de sol de suprafaţă cu cel de la nivelul orizontului de trecere A/C Culoare în stare umedă: negricioasă Culoare în stare uscată: brun închisă Crome <3,5 la materialul în stare umedă Textura: lutoasă (mijlocie) Structura: grăunţoasă, moderat dezvoltată (md), cu agregate structurale de mărime medie (dimensiune de peste 5mm) Consistenţa solului în stare umedă: friabilă (fr) Consistenţa solului în stare uscată: moderat coezivă (mc) Clasa de plasticitate a solului: modest plastic (mp) Clasa de adezivitate a materialului de sol: uşor adeziv (ma), uşor tasat Clasa de compactitate a solului: modest compact Clasa de cimentare: slab cimentat (sc) 60-80cm: orizont de amestec A/C cu material din orizontul Am Culoare în stare umedă: brun închisă Culoare în stare uscată: brun cenuşie Crome <3,5 la materialul în stare umedă Textura: mijlocie Structura: grăunţoasă bine dezvoltată (bd) şi cu mărime medie a agregatelor structurale (md) Consistenţa în stare umedă: tare (ferm, simbol – ta) Consistenţa în stare uscată: moderat coezivă (mc) Clasa de plasticitate: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate a materialului de sol: modest adeziv (ma) Clasa de compactitate a solului: moderat compact(mc) Clasa de cimentare a solului este mediu cimentat

80-100cm: orizont de amestec antropogen A/C cu material de sol din Am Culoare în stare umedă: brun închisă Culoare în stare uscată: brun cenuşie Crome <3,5 la materialul în stare umedă Textură: mijlocie Structura: grăunţoasă medie (mc) moderat dezvoltată (md) Starea de umiditate a solului: umedă (um) Textura: mijlocie Structura: este moderat dezvoltată (md), cu agregate structurate de mărime medie (me). Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm, simbol – ta) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: moderat coeziv (mc) Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic(mp) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv(ma) Clasa de compactitate a solului este moderat compact(mc) Clasa de cimentare: mijlocie Neoformaţiuni chimice de CaCO3 sub formă de pseudomicelii 100-120cm: orizont amestecat prin influenţă antropică Culoare în stare umedă: brun cenuşie Culoare în stare uscată: brun gălbui marmorat Crome <2,5 în stare umedă Textura: mijlocie nediferenţiată pe profil Structura: mic grăunţoasă moderat dezvoltat (md), cu agregate de mărime mică (mc) Starea de umiditate a solului este: umedă(um) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm, simbol – ta) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: este dur Clasa de plasticitate a solului: moderată (mp) Clasa de adezivitate: moderat adeziv (ma) Clasa de compactitate a solului: moderat compact (mc) Clasa de cimentare a solului: puternic cimentat (pc). Neoformaţiuni: sub formă de pete CaCO3. 120-140cm: este un orizont cu caractere de orizont de trecere A/C cu culori de orizont Am şi orizont Cca Culoare în stare umedă: brun cenuşiu cu nuanţe marmorate în stare umedă Culoare în stare uscată: brun gălbui pătat în stare uscată Crome <3,5 la materialul în stare umedă. Textura: mijlocie Structura: slab mijlocie, dezvoltată cu agregate structurale de mărime mică în stare uscată şi tendinţă de aglomerare în stare umedă Clasa de compactitate a solului: moderat compact (mc) Clasa de cimentare a solului în stare uscată: puternic cimentat (pc) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat coeziv (mc) Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic(mp) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: dur (du) 140-160cm: orizont Cca cu amestec de material humifer Culoare în stare umedă: brun cenuşiu Culoare în stare uscată: gălbui marmorată cu pete frecvente de neoformaţiuni chimice de CaCO3 Textura: mijlocie Structura: slab dezvoltată (sd) cu agregate structurale de mărime mică Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: dur (du). Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate: moderat adeziv (ma)

Clasa de compactitate: mijlocie. 160-180cm: orizont Cca cu infiltrări de material humifer de Culoare în stare umedă: brun cenuşie Culoare în stare uscată: brun gălbuie cu nuanţe roşcate Textura: mijlocie Structura: slab dezvoltată cu agregate structurale de mărime mică Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm, simbol – ta) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: moderat coeziv (mc) Clasa de plasticitate: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate a solului: moderat adeziv (ma) Clasa de compactitate: slab compactă (sc) Prezintă numeroase neoformaţiuni de CaCO3 şi oxizi de fier semihidrataţi sau slab deshidrataţi. 180-200cm: Orizont Cca Culoare în stare umedă: brun cenuşie Culoare în stare uscată: brun gălbuie Textură: mijlocie Structură: mic grăunţoasă, slab dezvoltată (sd) cu agregate structurale de mărime mică Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: dur (du) Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate a solului: moderat coeziv Clasa de compactitate: moderat compact Clasa de cimentare a solului: moderat cimentat. 200-220cm: orizont de trecere spre materialul parental (luturi loessoide) Culoare în stare umedă: brun gălbui Culoare în stare uscată: gălbui cu nuanţe albicioase date de neoformaţiuni chimice de CaCo3 În stare uscată solul este nestructurat. 220-240cm: roca parentală de culoare brun gălbuie şi stare umedă şi gălbuie cu pete albicioase de CaCo3, materialul parental este poros şi face efervescenţă cu HCl. Anexa 5 Mitoc – Valea Izvorului (123) BULETIN DE ANALIZĂ PEDOLOGICĂ MITOC - VALEA IZVORULUI (jud. BOTOŞANI), secţiunea 3 Cernoziom tipic pe luturi loessoide, modificat antropic

Pe adâncimea 0-100 cm, solul prezintă o omogenizare a

materialului, cu amestec de material humifer de la suprafaţa sub influenţă antropică. 0-40 cm: Orizont de bioacumulare Am Culoare în stare umedă: negricioasă Culoare în stare uscată: brun închis Crome<2 la materialul în stare umedă Textura solului: mijlocie Structura solului: glomerulară, moderat dezvoltată (md) cu agregate structurale de mărime mică (simbol mi) Starea de umiditate a solului: reavăn (rv) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: foarte friabil (ff) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: slab coeziv (sc)

Clasa de plasticitate a solului: slab plastic Clasă de adezivitate: slab adeziv (sa) Clasa de compactitate a solului: slab compact (sc) Clasa de cimentare a solului: slab cimentat 40-60cm: orizont amestec A/C şi C/A având culori intense humifere închise la culoare (ca şi până la adâncimea de 0-40cm) Culoare în stare umedă: brun negricioasă Culoare în stare uscată: brun închisă Crome <2 la materialul în stare umedă. Textura solului: mijlocie Structura solului: grăunţoasă bine dezvoltată (md), cu agregate structurale de mărime mică (mi). Starea de umiditate a solului: jilav (ji). Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: friabil (fr) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: coeziv (mc) Clasa de plasticitate a solului: slab plastic (sp). Clasa de adezivitate: slab adeziv (sa). Clasa de compactitate a solului: moderat compact (mc) Clasa de cimentare a solului: slab cimentat (sc) 60-80cm: orizont de trecere Ac cu amestec de material humifer în orizontul de bioacumulare Culoare în stare umedă: brun închisă Culoare în stare uscată: brun închis cu nuanţe ruginii Crome < 3,5 Textura solului: mijlocie, nediferenţiată pe profil. Structura solului: poliedric subangulară bine dezvoltată (md) cu agregate structurale mijlocie (me) Starea de umiditate a solului: umedă (um) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: ferm (tare- simbol ta) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: dur (du) Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate a solului: moderat adeziv (ma) Clasa de capacitate a solului: moderat compact (mc) Clasa de cimentare a solului: mijlociu cimentat 80-100cm: orizont de trecere A/C cu amestec de material humifer dinspre suprafaţă Culoarea în stare umedă: brun închisă Culoarea în stare uscată: brun cenuşie cu nuanţe roşcate Crome şi valori <3,5 la materialul în stare umedă Textura solului: mijlocie, nediferenţiată pe profil Structura solului: poliedric subangulară, bine dezvoltată (bd) cu agregate structurale de mărime medie (me) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: ferm (tare) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: dur (du) Clasa de umiditate a solului: umed (um) Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (me) Clasa de compactitate a solului: moderat compact (nc) Clasa de cimentare a solului: mijlocie (me). 100-120cm: orizont de trecere A/C Culoarea în stare umedă: brun cenuşie Culoarea în stare uscată: brun gălbuie cu numeroase pete şi concreţiuni de CaCO3 Textura solului: mijlocie Structura solului: mic poliedrică slab dezvoltată (sd) cu agregate structurale de mărime mică Starea de umiditate a solului: umedă (ud)

Starea de capacitate:moderat compact Starea de consistenţă a solului în stare umedă: foarte tare (ft) Starea de consistenţă a solului în stare uscată: dură. Clasa de plasticitate a solului: moderat plastic (mp) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (ma) 120-140cm: orizont Cca Culoarea în stare umedă: brun gălbui cu nuanţe marmorate Culoarea în stare uscată: gălbui albicioasă cu numeroase neoformaţiuni chimice de CaCO3 sub formă de pete, concreţiuni şi pseudomicelii Textura solului: mijlocie Structura solului: slab structurat cu agregate structurale mici grăunţoase Clasa de umiditate a solului: umedă (ud) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: foarte tare (ft) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: este foarte dur (fd) Clasa de plasticitate a solului: plastic (md) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (ma) Clasa de cimentare a solului: moderat cimentat (mc) 140-160cm: orizont trecere spre materialul parental Culoarea în stare umedă: brun gălbui Culoarea în stare uscată: galben cu pete albicioase în stare uscată, cu numeroase pete şi concreţiuni de CaCO3 Structura solului: astructurat Clasa de umiditate a solului: umedă (ud) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: ferm (tare –simbol ta) Clasa de consistenţă a solului în stare uscată: foarte dur (fd) Clasa de plasticitate a solului: plastic (md) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (ma) Clasa de cimentare a solului: moderat cimentat (mc) 160-180cm: material parental sedimentar de tipul luturilor loessoide cu numeroase neoformaţiuni chimice de ca CO3 sub formă de pete şi concreţiuni Culoarea în stare umedă: deschise brun gălbui Culoarea în stare uscată: gălbui cu pete albicioase Clasa de umiditate a solului: umedă (ud) Clasa de consistenţă a solului în stare umedă: tare (ferm) Clasa de consistenţă a solului în stare în stare uscată: solul este foarte dur Clasa de plasticitate a solului: plastic (md) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (ma) Clasa de cimentare a solului: moderat cimentat (mc) 180-200cm: material patental de tipul luturilor loessoide Culoarea în stare umedă: deschise brun gălbui Culoarea în stare uscată: gălbui cu pete albicioase Starea de consistenţă a solului în stare umedă: foarte tare Starea de consistenţă a solului în stare uscată este foarte dur Clasa de plasticitate a solului: plastic (md) Clasa de adezivitate a materialului de sol: moderat adeziv (ma) Clasa de cimentare a solului: moderat cimentat (mc) 200-220cm: material patental de tipul luturilor loessoide Culoarea în stare umedă: deschise brun gălbui Culoarea în stare uscată: gălbui cu pete albicioase Clasa de consistenţă în stare umedă: foarte tare Clasa de consistenţă în stare uscată: foarte densă