UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI, CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE POLITICE, ADMINISTRATIVE ŞI ALECOMUNICĂRII

SPECIALIZAREA: ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ – MASTER

DISCIPLINA: PLANIFICARE STRATEGICĂ ÎN SECTORUL PUBLIC

STRATEGIA DE REGENERARE CULTURALĂ A COMUNITĂŢIIMUNICIPIULUI CÂMPIA TURZII 2014-2021

ÎNDRUMĂTOR: Prof. Dr. ADRIAN HUDREA

MASTERAND : CORDOŞ IOAN LIVIU

CLUJ-NAPOCA 2015

CUPRINS:

Rezumat executiv

Scurtă fundamentare teoretică

Cap.1 Aspecte generale

1.1. Istoricul instituţiei şi situaţia actuală

1.2. Analiza beneficiarilor

Cap. 2 Clarificări şi analize

2.1. Misiunea, valorile şi viziunea instituţiei

2.2. Analiza SWOT

2.3. Analiza PEST

2.4. Planificarea bazată scenarii- itemi

Cap. 3 Probleme şi soluţii

3.1. Identificarea problemelor

3.2. Soluţii propuse

Concluzii

Bibliografie

Rezumat executiv

Perioada de presiuni economice şi nenumărate

schimbări structurale în activităţile aducătoare de venituri

pe care o traversează Câmpia Turzii pune o amprentă severă

asupra întregii comunităţi locale.

Un moment extrem de dificil a fost prăbuşirea

industriei metalurgice, care pratic făcea parte din spiritul

comunităţii. Criza economică şi schimbările tot mai radicale

survenite au instaurat sentimente negative în rândul

cetăţenilor, precum lipsa de interes, lipsa implicării în

comunitate, neîncredere şi descurajare. Ca şi orice

comunitate, şi localnicii din Câmpia Turzii erau

practicanţii anumitor valori şi obieceiuri însă acestea par

a se pierde treptat în faţa provăcărilor dure survenite.

Primăria Municipiului Câmpia Turzii este conştientă de

faptul că se impune activarea comunităţii locale în

modalităţi inovative şi foarte concrete, prin care aceasta

să fie expusă unor exemple semnificative, să fie antrenată

în experienţe directe, cu efecte în regenerarea interesului,

în generarea de idei şi implicarea în soluţii pentru

dezvoltare locală sustenabilă.

Această abordare necesită integrarea unei multitudini

de aspecte importante pentru comunitate şi presupune

orientarea către implementare, către acţiune, în condiţiile

în care mentalitatea este componenta cu cel mai ridicat grad

de inerţie. În acest context a fost elaborată Strategia de

regenerare culturală a comunităţii Câmpia Turzii.

Pentru realizarea unui plan stategic de succes, este

necesară o cunoaştere foarte bună a instituţiei. Acesta este

principalul motiv pentru care am ales să realizez această

lucrare, plecând de la primăria în cauză. Fiind foarte

familiarizat cu cadrul intern al instituţiei datorită

locului de muncă dar şi cu cadrul extern acesteia, mi-a fost

uşor să identific principalele probleme cu care comunitatea

locală se confruntă.1

Scurtă fundamentare teoretică

Preocupările cu privire la viitorul societăţii umane

la nivel global sunt tot mai accentuate şi asta datorită

manifestărilor vizibile concretizate sub forma unor

1 A se vedea http://www.campiaturzii.ro/docs/strategia_culturala/strategia_culturala_2012-2020.pdf

modificări în interiorul instituţiilor create de însuşi

individul uman. Ca şi proces, evoluţia reprezintă o

caracteristică de bază a acestuia, ce nu numai că o acceptă,

dar o şi transmite mai departe prin prisma îmbunătăţirilor

pe care le aduce asupra creaţiei sale.

Instituţiile, reprezintă o astfel de creaţie umană, ce

odată cu trecerea timpului suferă permanent modificări menite

a creşte calitatea serviciilor pe care le oferă. Aceste

modificări definesc noţiunea de proces strategic.

Orice organizaţie este definită de o structură de

scopuri, programe, acţiuni, decizii şi alocări de resurse care

definesc ceea ce reprezintă organizaţia, motivează existenţa

acesteia şi a modului de acţiune, indicând „ce face?” exact

dar şi „de ce?”.

Prezenta lucrare prezintă un caz concret de planificare

strategică realizat de Primăria Câmpia Turzii cu privire la

Regenerarea culturală a comunităţii Municipiului Câmpia Turzii

2012-2020. Motivul pentru care am ales să mă raportez la

această instituţie este familiaritatea cu cadrul intern şi

extern al acesteia.

Colectarea datelor a fost realizată prin intermediul

metodei de cerectare- analiza documentelor. Concret, în acest sens

au fost utilizate date statistice, documente oficiale,

materiale de presă, ştiri online. Toate acestea reprezintă

texte scrise, vizuale. În cea mai mare parte informarea a fost

făcută în urma analizei paginii de internet oficiale a

instituţiei (http://www.campiaturzii.ro/).

În partea practică s-au folosit trei tipuri de analize

precum: analiza SWOT ce a permis analiza internă şi externă a

mediului instituţiei, analiza PEST prin intermediul căreia au

fost identificate presiunile venite din sfera celor patru zone

de influenţă (politic, social, economic şi tehnologic) asupra

instituţiei şi planificarea bazată pe scenarii-itemi pentru prevenire

unor „situaţii surpriză”.

S-a recurs la aceste trei modalităţi de analiză

deoarece nu presupun utilizarea unor date complexe ce

analizează toţi competitorii (ex. Teoria celor 5 forţe ale lui Porter)

din pespectiva manevrelor strategice specifice

particularităţilor fiecărora.

Cap. 1 Aspecte generale

1.1. Istoricul instituţiei şi situaţia actuală a Municipiului Câmpia Turzii

Scurtă descriere a orașului Câmpia Turzii2

Din punct de vedere fizico - geografic, municipiulCâmpia Turzii este aşezat în partea de sud - est a judeţuluiCluj, în imediata apropiere a malului drept al râului Arieşşi prin amplasarea sa este un nod de căi terestre decomunicaţie. Astfel, drumul naţional 15 leagă municipiulnostru de municipiile Turda (10 km), Cluj - Napoca (40 km)şi Târgu Mureş (65 km). De asemenea, localitatea noastrăeste străbătută de drumul european E 60, drum care asigurălegătura cu celelalte localităţi din ţară şi străinătate,facilitând în acelaşi timp accesul la cele două aeroporturiinternaţionale, Cluj - Napoca şi Târgu Mureş. Din anul 2005s-a început construcţia autostrăzii Braşov - Oradea ce vatrece prin partea de sud a municipiului. În partea de SE aoraşului se află Baza 71 Aeriană "Gen. Emanoil Ionescu". 2 A se vedea site-ul oficial al primăriei Câmpia Turzii, [ Online ] la adresa http://www.campiaturzii.ro/index.php?id_menu=2 secţiunea Home

     Magistrala de căi ferate Bucureşti-Oradea-EpiscopiaBihorului trece prin localitate şi asigură legătura cucelelalte localităţi din ţară şi străinătate, iar staţia CFRa municipiului este una dintre cele mai cunoscute dinTransilvania. 

Suprafaţa administrativ - teritorială 

Municipiul se întinde pe o suprafaţă de 2.379 ha, din

care 30% reprezintă intravilanul localităţii şi 70 %

suprafaţa în extravilan. 

Sub aspectul reţelelor stradale :

şoseaua internaţională E 60/DN 15 cu o lungime de 6,2

km;

reţeaua stradală urbană cuprinde un număr de 133 de

străzi cu o lungime totală de 47 km: 88 sunt asfaltate,

34 în curs de modernizare şi 11 nemodernizate.

Totalitatea căilor de comunicaţie aparţin domeniului

public.

reţele de iluminat: 47 km, nu există zone neacoperite

reţele de canalizare: 42 km, 91%

reţeaua de apă potabilă: 49 km,100 %

reţeaua de alimentare cu gaz: 58 km, 100%

Instituţii publice și sociale

      Municipalitatea acordă un interes deosebit pentru

dezvoltarea şi funcţionarea instituţiilor care deservesc

locuitorii municipiului.

     Cele 4 centre de protecţie socială şi

Organizaţiile Non Guvernamentale specializate susţin

strategiile de dezvoltare locală şi permit implicarea

cetăţenilor în acţiuni care le sprijină particularităţile de

grup. Politicile şi acţiunile autorităţilor locale în

colaborare cu instituţiile abilitate fac posibilă reducerea

marginalizării sociale, creşterea bunăstării comunităţii în

care trăim, educarea continuă a tineretului şi dezvoltarea

unor proiecte viabile pentru susţinerea tuturor categoriilor

sociale. 

Sănătate

     Personalul specializat din spitalul municipal,

cele 2 policlinici, 10 cabinete medicale individuale se

îngrijesc de sănătatea locuitorilor municipiului oferind

servicii de calitate prin profesionalism şi grija faţă de

pacient.

     Primăria şi Consiliul Local au susţinut

financiar achiziţionarea aparaturii performante în vederea

modernizării serviciilor medicale la nivel local.

(sediul Primăriei municipiului Câmpia Turzii)

1.1.1. Resurse culturale şi industriale importante

ECONOMIE

În timp, municipiul Câmpia Turzii a devenit deosebit deatractiv pentru investitori. În prezent, un număr mare deagenţi economici au ales municipiul nostru pentru a îşidezvolta afacerile. Domeniile în care activează sunt:industria metalurgică şi ceramică, automatizări industriale,industria textilă, construcţii civile şi industriale,transporturi de mărfuri şi persoane, agricultură(legumicultură, pesticide), comerţ şi servicii. După 1990 s-a extins considerabil libera iniţiativă, s-a revitalizatpotenţialul tehnic şi tehnologic al multor unităţi.Dezvoltarea relaţiilor de parteneriat cu firme dinstrăinătate, sporirea investiţilor, îmbunătăţireamanagementului fac din municipiul nostru unul dintre celemai importante centre de afaceri din această parte a ţării.În prezent există 1133 de firme care dezvoltă activităţieconomice şi 385 persoane fizice autorizate. Atuurile cucare Câmpia Turzii se prezintă în faţa investitorilor şi apartenerilor de afaceri sunt legate de puterea economică amunicipiului prin prezenţa unui agent economic industrialmetalurgic tradiţional cât şi a unui centru de afaceri carefac posibilă creşterea bunăstării şi dezvoltării comunităţiiîn care trăim.

INDUSTRIE

În industria metalurgică muncesc 3600 de anganjaţi având ceamai mare pondere din zonă de ocupare a forţei de muncă.

AGRICULTURA

Din punct de vedere geografic, municipiul nostru esteaşezat într-o zonă favorabilă culturii cerealelor şi alegumelor. Din suprafaţa de 1344 ha teren arabil, 1183 ha selucrează sub formă asociativă, iar 161 ha se lucrează în modindividual în gospodăriile populaţiei. Există 4 mariasociaţii agricole cu personalitate juridică şi o asociaţiefamilială.

SERVICII

O deosebită extensie au cunoscut serviciile cătrepopulaţie. Existând un plan de dezvoltare durabilă la

nivelul localităţii a activităţilor economice şi sociale,regiile autonome şi societăţile comerciale subordonateConsiliului local s-au transformat datorită creşteriivolumului de investiţii şi a îmbunătăţirii managementul.

COMERŢ

Câmpia Turzii este caracterizată printr-un comerţ binestructurat : 2 pieţe agroalimentare şi industriale PIAŢAUNIRII şi PIAŢA MICĂ, un OBOR şi reţeaua de magazine privatecare desfac o diversitate de mărfuri. Municipiul nostru esteun centru de aprovizionare şi pentru localităţile limitrofeîn special cu produse din unităţile: PLUS DISCOUNT S.C.S,PROFI, HENKEL, BEMA, BONDOR ALIMENT, FAMILLY, REMO, PERSE,VIVAL, DORA, CELESTE, JOLY, HAPY-ZONE, POLIANA, TOMI, CAMPAN- BAZAR, LIA, OLIVIA, DESREF, EUROCONSTRUCT, AMIC, DOMO,ZASS, ROMBIZ, MODENA, ROMANA, CASA PERDELELOR, LAURISI, CASAAUTO - reprezentanţa HUNDAY, IRINA, EMA CRIS, CRISTINA, 21IRIS, SE-CO, MAGNOLIA, FLORES, REAFARM, FARMAVET, ANIFARM.

ZONA INDUSTRIALĂ REIF

Fiind un centru urban cu valenţe importante, municipiulCâmpia Turzii îşi consolidează în permanenţă funcţiile,existând preocupări majore pentru o dezvoltare continuă azonei. În acest sens, pe o suprafaţă de 44 ha, este în cursde amenajare o zonă industrială, unde vor fi date înfolosinţă birouri pentru servicii, infrastructură şi haleindustriale. Investitorii interesaţi sunt în mareamajoritate străini, care activează în domenii precum:construcţii de maşini, subansamble electrice şi împachetareproduse cosmetice, industria produselor alimentare şiservicii către populaţie.

CENTRUL ZONAL DE AFACERI

Ca urmare a unei activităţi intense economice şicomerciale, în anul 2002 a luat fiinţă Centrul Zonal deAfaceri Câmpia Turzii din care fac parte întreprinderi mici,mijlocii şi întreprinzători particulari ce acoperă toatedomeniile economice. Societăţile dezvoltă relaţii comercialecu parteneri de afaceri români şi străini, participă lamisiuni economice, la târguri şi expoziţii naţionale şi

internaţionale, se ocupă în permanenţă de calificarea şireconversia profesională, contribuind la crearea de noilocuri de muncă. Automatizările industriale suntreprezentate de C.B. ELECTRIC S.R.L. care produce aparaturăelectronică industrială şi execută montaje mecanice şielectromecanice. S.C. GENTILIA CONSTRUCT S.R.L. realizeazăde la lucrari mici de finisaje interioare contractate insubantrepriza, la lucrari de mare anvergura avand postura deantreprenor general fiind un jucator important pe piata.Extinderea oraşului în domeniul urbanistic impune şidezvoltarea societăţilor de construcţii civile şiindustriale: S.C. ANCO CONSTRUCT S.R.L., S.C. TUDORCONSTRUCT S.R.L., RIANI 8 S.R.L., CASA CONSTRUCT S.R.L.,ASON CONSTRUCT S.R.L., DESREF S.R.L., S.C. INTEROIL S.R.L.,TRANSILVANIA IMPORT EXPORT S.R.L., TEFIR S.R.L. suntsocietăţi care asigură transportul intern şi internaţionalal mărfurilor, iar S.C. BENIDORM TRANS S.R.L., TIVER S.R.L.,DAGHEMANA S.R.L., S.C. CRIM - TRANS S.R.L. sunt câteva dinfirmele care efectuează transportul intern şi internaţionalal persoanelor, S.C. REMONT UTILAJE S.R.L. comercializeazalinii pentru îmbutelierea lichidelor alimentare, ofera deasemenea piese de schimb si service. Cateva firme dindomeniul tehnologia informatiei: Computer Center, SC CIPSETCOMPUTERS SRL, SC BITINTERCOM SRL, SC THC SRL. Cursuri deformare si reconversie profesională sunt organizate de cătreSC INFO MIAD SRL.

ONG-uri: Rotary Club Câmpia Turzii

Mechel Campia Turzii SA

Întreprinderea a luat fiinţă în anul 1920, începându-şiactivitatea ca producător de sârme şi cuie. Prin realizareaunor investiţii succesive a ajuns unul dintre cele mai maricombinate siderurgice din ţară şi străinătate. În prezent,sub conducerea concernului rus Mechel, societatea ocupă unloc semnificativ în industria siderurgică datoritădiversităţii ofertei sale de produse, a implementăriisistemului de management de mediu performant şi aautomatizării procesului de fabricaţie. După privatizarea

din 2003 societatea continuă modernizarea fluxurilortehnologice, a condiţiilor de muncă şi mediu. Se remarcătradiţia în domeniul metalurgic, prin producerea şicomercializarea de sârmă pentru cabluri, pentru arcuri,sârmă talon auto, sârmă şi electrozi pentru sudură, sârmă şitoroane pentru beton precomprimat, sârmă cablu de aluminiu,sârmă moale neagră, sârmă tare mată, sârmă moale zincată,cabluri de tracţiune, cuie, profile laminate, bare trase şioţel beton. Experienţa în domeniu de peste 80 ani,personalul specializat în toate activităţile, gamadiversificată a produselor oferite, precum şi atenţiaacordată calităţii şi mediului înconjurător fac dinS.C.MECHEL S.A. un partener de încredere atât pentruclienţii săi tradiţionali, cât şi pentru potenţialii noiparteneri.

COMPANIA DE APĂ ARIEŞ

Înfiinţarea Comunităţii Urbane Arieş a dat posibilitateaangajării unui nou serviciu către populaţie prin comasareaserviciilor efectuate de R.A.G.C.L. Câmpia Turzii şiR.A.T.A.C.F.L. Turda în Compania de Apă Arieş. Scopulînfiinţării acestei companii este de a accesa fondurilestructurale în vederea dezvoltării şi modernizării pe termenmediu şi lung a serviciilor de captare din sursele desuprafaţă a cantităţilor de apă necesare, tratarea apeipentru a-i asigura calitatea impusă de standarde, asigurareatransportului şi a distribuţiei de apă potabilă cătreconsumatori, asigurarea presiunii în reţea, colectarea,transportul şi epurarea apelor uzate. Calitatea apei estedată de filtrarea prin cărbune activ, o tehnologie modernăconsiderată la ora actuală una dintre cele mai performantedin ţară.

S.C. Compania de salubritate Campia Turzii S.A.

Prin adoptarea Hotararii Consiliului Local al MunicipiuluiCampia Turzii nr. 124/20.12.2012, privind aprobareamodificarii denumirii S.C. SLCIAS S.A. Câmpia Turzii in S.C.COMPANIA DE SALUBRITATE CAMPIA TURZII S.A., S.C. SLCIAS S.A.

Campia Turzii devine S.C. COMPANIA DE SALUBRITATE CAMPIATURZII S.A., Compania de Salubritate Campia Turzii S.A.

Societatea se înfiinţează în baza Hotărârii ConsiliuluiLocal nr. 37/29.08.2005 emisă în temeiul art. 36 din OUG nr.30/1997 privind reorganizarea unitatilor economice de statîn regii autonome sau în societati comerciale si inconformitate cu dispozitiile Legii nr. 31/1990 privindsocietatile comerciale, modificata si completata.

Conform art. 283 (4) din Legea nr. 31/1990 asociatul unic alS.C. COMPANIA DE SALUBRITATE CAMPIA TURZII S.A., esteMunicipiul Câmpia Turzii, în numele statului român, cusediul in Câmpia Turzii, str. Laminoriştilor, nr. 2, judetulCluj.

COMPANIA DE SALUBRITATE CAMPIA TURZII S.A. este organizatăsub forma unei societăţi pe actiuni cu capital integral destat.

Societatea are deschis un punct de lucru in Campia Turzii,str. Lamiroristilor, FN, jud. Cluj – Staţia de sortaredeşeuri reciclabile.

Antepriza de Constructii si Servicii Auxiliare

Actuala denumire a societatii comerciale ACSA SA dateazadin 1991 fiind succesoarea Anteprizei de ConstructiiIndustriale infiintata in anul 1967. Activitatea desfasuratasi experienta dobandita pe parcursul a peste 30 de ani deexistenta, in realizarea unor importante obiective din tarasi strainatate, ii permit abordarea oricarui gen de lucrari,indiferent de marimea si complexitatea acestora.Multitudinea si diversitatea operatiunilor pe caresocietatea le executa, asigura realizarea investitiilor “lacheie” in domeniul constructiilor industriale si speciale,civile, agrozootehnice, hidrotehnice, pentru transporturi sicomunicatii, alimentari cu apa si canalizare, pentrutransportul si distributia gazelor naturale si a lichidelor,etc. ACSA S.A. executa lucrari de constructii, montaj

tehnologic, izolatii si protectii anticorozive, zidariiindustriale si o mare varietate de instalatii (electrice,automatizare, masura si control, tehnologice, sanitare,incalzire, ventilatie, apa, gaze) si altele. Datoritapreocuparii permanente in directia perfectionariiactivitatii, a cresterii performantelor, eficientei siasigurarii calitatii, competitivitatea societatii a atins unnivel care ofera clientilor sai garantia unor lucrarirealizate la termenele convenite, cu respectarea exigentelorde calitate si care prezinta o mare siguranta in exploatare.

S.C. Domeniul Public

Societatea a fost înfiinţată în anul 1995, având caacţionar Consiliul Local Câmpia Turzii. Domeniul Public S.A.are ca principală sarcină executarea lucrărilor deîntreţinere şi reparaţii periodice a străzilor dinmunicipiul Câmpia Turzii, precum şi construcţia,modernizarea şi întreţinerea trotuarelor. În urmadezvoltării relaţiilor externe, municipalitatea din CâmpiaTurzii a derulat un proiect comun cu administraţia localădin Putten care a accesat un proiect cu finanţare europeanăîn domeniul spaţii verzi, spaţii deschise. Proiectul a datposibilitatea specializării şi aplicării unor metode şitehnologii moderne în realizarea de parcuri, zone verzi şi aunei arhitecturi peisagistice la standarde europene.

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Este prima unitate bancară din municipiu, iar îndecursul anilor a cunoscut o dezvoltare continuă. Înprezent, pune la dispoziţia clienţilor condiţii avantajoaseprintr-o diversificată ofertă de produse şi serviciibancare, care a determinat fidelizarea clienţilor.Specialiştii BCR oferă consiliere şi consultanţăprofesionistă. O prioritate a activităţii sale esteperfecţionarea continuă a serviciilor şi a angajaţilor,astfel încât calitatea să fie cea care face diferenţa.

BANCA ROMÂNĂ DE DEZVOLTARE - GRUP SOCIÉTÉ GÉNÉRALE

Obiectivul major al BRD este dezvoltarea fondului decomerţ, în cadrul unei strategii de parteneriat pe termenlung cu clienţii săi. Strategia de dezvoltare durabilă sebazează pe valorile împărtăşite la nivelul întregului GrupSociété Générale: profesionalismul, spiritul de echipă şiinovaţia. Contribuie la dezvoltarea companiilor şi amunicipalităţilor.3

1.2. Analiza beneficiarilor

Grupul ţintă a strategiei în cauză este format dinîntreaga comunitate locală, care, poate fi divizată îngrupuri specifice datorită unor trăsături particulare:

Întreaga populaţie. Se pleacă de la prezumţia căeste nevoie de o reîmprospătare colectivă a memoriei în ceeace priveşte istoricul oraşului.

Generaţia tânără (elevi, studenţi) acordă extrem depuţină importanţă acestor lucruri, de aceea un real succesar fi familiarizarea acestora cu aspectele istoricerelevante pentru localitatea în care trăiesc.

Şomerii, deoarece în ultimii ani s-au produs oserie de fenomene deloc benefice pentru industrie în oraşulCâmpia Turzii. Se urmăreşte stimularea acestora pentru apune din nou bazele unei industrii metalurgice în municipiu.

Antreprenorii, care pot adapta restructurareaculturala şi o pot dezvolta economic.Această categorie apopulaţiei a fost dată la o parte o dată cu apariţia crizeieconomice şi a dispariţiei fabricilor din localitate, însăunul dintre obiectivele majore se îndreaptă exact în acestsens: reinstaurarea fabricilor.

Firme, întreprinzători şi chiar şi ONG-uri potreaduce în practică exemple vechi din cultura economica.Ceeace se doreşte, este remodelarea cadrului economic şiresponsabilizarea în experimentarea de idei inovatoare.

3 A se vedea site-ul oficial al primăriei Câmpia Turzii, [ Online ] la adresa http://www.campiaturzii.ro/index.php?id_menu=2 Secţiunea Economia

Pensionarii, pentru exprienţele de viaţă şi pentrucă pot aduce exemple reale tinerilor.

ONG-uri, pentru că pot contribui la promovare darşi la mobilizarea cetăţenilor pentru a se implica.Acest gruppoate contribui semnificativ la sprijinirea grupurilorvulnerabile, lucru care se întâmplă în prezent pentru că înmunicipiul Câmpia Turzii exista un număr semnificativ deCentre pentru categoriile vulnerabile, însă se doreşte şistimularea cetăţenilor în acest sens.

Lideri informali, pentru că pot mobiliza cetăţeniiprin model propiu fără constrângeri. Se încearcă dezvoltareamentalităţii deschise, implicarea în activităţisocioculturale şi de voluntariat.

Personalităţi şi reprezentanţii marcanţi aimunicipiului din ţară sau din afară, care pot aduce exemplede reuşită pentru sprijinirea talentelor locale şiîncurajarea implicării în activităţile de artă şi sport.

În ceea ce priveşte beneficiarii indirecţi aceştia potfi: instituţii de educaţie, care pot promova istoria localădiseminând informaţia şi exemplele elocvente în domeniirelevante pentru comunitatea locală Acest tip de situaţieeste definită „impact [outcome] semnificativ”4

4 Hinţea, C., Management public, Cluj-Napoca: Accent, 2007, p. 54.

Cap. 2 Clarificări și analize

2.1. Misiunea, valorile şi viziunea instituţiei

În centrul dezvoltării municipiului se poziţionează

comunitatea, factorul cel mai activ în transformarea

cadrului natural, în amenajarea cadrului construit şi

organizarea economiei potrivit nevoilor membrilor

comunităţilor şi cerinţelor pieţii. Condiţiile şi evoluţiile

dure din ultimii zeci de ani tind să destructureze

comunitatea locală .

Comunitatea care işi uită valorile, istoria, pietrele

de temelie, îşi pierde orientarea în dezvoltarea prezentă şi

viitoare.

2.2. Analiza SWOT

Analiza SWOT sau analiza situaţională cuprinde două

planuri şi anume5 :

- Planul 1 ce cuprinde diagnoza internă a instituţiei

pentru stabilirea punctelor slabe (slăbiciuni) şi punctelor

tari (atuuri);

- Planul 2 în care se analizează mediul instituţiei din

perspectiva oportunităţilor şi ameninţărilor.

În acest sens, avem următoarele:

●•• Diagnoza mediului intern

Puncte tari

- existenţa unui procent important de personal tânăr,

capabil să se formeze în spiritul noilor exigente

survenite prin aplicarea principiilor de reformă

5 Hinţea, C., Hudrea, A., Planificare strategică, Bucureşti:Triton Books, 2013, p. 31.

- adresabilitate mare din toate judeţele ţării şi din

străinătate

- fond de dezvoltare constituit

- reţea informatică proprie

- personal cu pregătire in domenii diferite (atat in

domeniul medical cât si in alte domenii inrudite sau

complementare), ceea ce creste capacitatea de rezolvare

a unor problematici complexe

- participarea activp şi voluntară a membrilor

comunităţii

Puncte slabe

- rezistenţa la schimbare în condiţiile avalanşei de

informaţii şi reglementări;

- cadru restrâns de resurse financiare pentru motivarea

unor domenii fundamentale şi cu valoare istorică;

- disfuncţionalităţi ale fluxului informaţional în cadrul

comunităţii atât pe verticală cât şi pe orizontală

datorită numărului discrepanţelor de natură financiară

(de exemplu nu se acordă tinerilor şansa de implicare

şi participare activă pe piaţa forţei de muncă dar nici

în alte domenii);

- nivel de salarizare redus ceea ce implică o lipsă a

unor specialişti în anumite domenii de activitate;

- motivaţie intrinsecă scăzută, datorită slabei finanţări

şi neplata orelor suplimentare;

- distribuţie inegală a resurselor (costuri mari cu

utilităţile, personalul şi funcţionarea unor domenii şi

prea puţine în altele).

●•• Diagnoza mediului extern

Oportunităţi

-statutul de membru UE deschide noi posibilităţi de

finanţare pe proiecte din fonduri europene, creşterea

veniturilor fiind o oportunitate pentru modernizarea şi

dezvoltarea comunităţii

-susţinerea activităţilor extracuriculare

-colaborarea/schimbul de experienţe cu diferite

instituţii locale, naţionale sau din străinătate;

Ameninţări

- lipsa fondurilor guvernamentale pentru continuarea

lucrărilor de învestiţii;

-sistem legislativ instabil, complicat, adesea confuz,

restrictiv şi în conţinuă transformare

- lipsa de interes a comunităţii (adică a

beneficiarilor)

-libera circulaţie a persoanelor si facilităţile create

după aderarea Romaniei la Uniunea Europeană pentru

ocuparea de locuri de muncă induc riscul migrării

personalului de specialitate, mai ales a celui calificat

si performant

2.3. Analiza PEST

Procesul regenerării culturale a comunităţii Municipiului

Câmpia Turzii este influenţat permanent de patru mari zone

care exercită presiuni. Acestea sunt: factorii politici,

economici, sociali şi tehnologici.

Mediul politic : Pentru că discuţiile în această sferă sunt

foarte lungi o să mă opresc asupra unui domeniu care din

punctul meu este esenţial acestui proces de regenrare

culturală şi anume educaţia. Atât legislaţia în domeniul

educaţiei cât şi conducerea Ministerului Educaţie sunt

instabile. Acest fapt se poate observa prin intermediul

numărului ridicat de miniştri la acest minister, un total de

12 în ultimii 20 de ani. O dată cu schimbarea unui ministru

se poate modifica prin iniţiativa noului venit şi cadrul

legal în acest sens. Orice modificare are efecte vizibile

asupra promovabilităţii examenului de Capacitate şi a

Bacalaureatului (rata scăzută a numărului de elevi care

promovează este în scădere în ultimii ani). Un mediu

instabil, în permanentătransformare şi imprevizibil nu

favorizează domeniul educaţiei ce necesită stabilitate şi

riscuri minime.

Mediul economic:În Cluj-Napoca există un nivel de trăi ridicat

şi o economie înfloritoare, în ciuda crizei economice. Acest

factor a influenţat decisiv obţinerea de fonduri locale şi

fonduri

extrabugetare în scopul asigurării unui proces de dezvoltare

de calitate.

Mediul social: Din punct de vedere social, trebuie subliniată

influenţa culturii autohtone şi

mentalităţii, care acordă o mare valoare pregătirii

academice, de cultură generală, ce determină ca primele

opţiuni ale părinţilor şi elevilor la intrarea în ciclul

post-gimnazial să fie pentru liceele de prestigiu. În topul

preferinţelor la nivelul municipiului Câmpia Turzii se află

Liceul Pavel Dan.Şi pentru profesori, acest liceu reprezintă

o primă opţiune datorită prestigiului de care se bucură. În

acest sens, circulă o idee conform căruia atât profesorii

cât şi elevii de la acest liceu sunt cei mai bine pregătiţi.

Mediul tehnologic: Din punct de vedere tehnologic, se remarcă

introducerea la scară tot mai largă a echipamentelor

informatice şi a noilor tehnologii.

2.4. Planificarea bazată scenarii- itemi

Acest tip de planificare face referire la un număr

relativ mic (4-5) de elemente cheie

în viitor cu scop preventativ. Prin formularea unor situaţii

posibile viitoare, se obţine un cadrul de analiză relativ

simplu ce indică sectorul unde ar trebui să se aibă cea mai

mare grijă

Conceptul central pe care se bazează starategia este

schiţat mai jos; el utilizează relaţia de

interdependenţă, sistemică, între următoarele componente ale

culturii comunității privind

dezvoltarea sustenabilă și inteligentă:

a. Cultura mediului construit și natural: valorificarea istoriei

exprimată în obiective de

patrimoniu, creşterea actractivităţii oraşului, cultura

locurii, înţelegerea regulamentului de

urbanism ca instrument de creştere a valorii proprietăţii,

valorificarea naturii în oraş, a

împrejurimilor natrale, a peisajului etc;

b. Cultura socială: condiţiile pentru o comunitate deschisă,

sprijinirea talentelor locale,

dezvoltarea culturii/ deschiderii locale, conlucrarea cu

diaspora naţională şi internaţională, cu

personalităţi locale/naţionale/internaţionale, dezvoltarea

mentalităţii deschise, proactive şi

incluzive, sprijinirea grupurilor vulnerabile, implicarea în

acţiuni de voluntariat, sprijinirea

dezvoltării şi afirmării liderilor locali etc.;

c. Cultura economică: deschiderea spre antreprenoriat şi

asociere, conştientizarea potenţialului economic local,

curiozitatea şi responsabilitatea în experimentarea de idei

inovatoare de afaceri, deschiderea spre învăţare continuă,

interesul pentru afaceri sustenabile, conştiinţă economică

privind protejarea şi managementul inteligent al resurselor

locale etc..

Capitolul 3 Probleme şi

soluţii

3.1. Identificarea problemelor

1. Insuficienţa resurselor financiare şi totodată a tehnologiei

performante reduce calitatea serviciilor (medicale,

educaţionale, birocratice) care ar duce la

redirecţionarea anumitor cazuri spre sectorul privat.

Pentru soluţionarea acestei probleme ar fi necesară

intervenţia statului prin subvenţionare la

achiziţionarea aparaturii performante.

Unul dintre avantajele soluţionării problemei ar putea

fi îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale oferite

de spital.

2. Libera circulaţie a persoanelor şi facilităţile

create după aderarea României la Uniunea Europeană

pentru ocuparea de locuri de muncă induc riscul migrării

personalului de specialitate, mai ales a celui înalt

calificat şi performant. Acesta este atras de ofertele

de salarizare din afara ţării, existând o diferenţă

vizibilă între sectorul public al sănătăţii din România

şi cel din alte ţări, în special Germania şi Marea

Britanie. Cu toate că România este renumită pentru

universităţile din domeniul medicinei şi îi pregătesc

intens pe cei care urmează cursurile în cadrul acestora

se poate observa o lipsă a personalului calificat în

spitalele din ţară,. Statul nu reuşeşte să păstreze şi

să pună în valoare potenţialul absolvenţilor astfel

aceştia sunt tentaţi să părăsescă ţara pentru ofertele

din Occident unde remuneraţia este pe măsura muncii

prestate.

3. Degradarea clădirilor. De foarte mult timp nu au fost

realizate lucrări de reabilitare majore doar mici

retuşări unde a fost cazul a clădirilor cu valoare

culturală şi istorică din municipiu.

3.2. Soluții propuse

1.Pentru soluţionarea acestei probleme ar fi necesară

intervenţia statului prin subvenţionare la

achiziţionarea aparaturii performante. Printre dintre

avantajele soluţionării problemei ar putea fi

îmbunătăţirea calităţii serviciilor dar şi creşterea

nivelui de încredere a cetăţenilor în guvernare.

2. O soluţie posibilă pentru atragerea de personal

calificat ar fi motivarea acestora prin salarii

avantajoase şi oferirea de cursuri de perfecţionare

gratuite dar şi accesul tinerilor în câmpul muncii.

3. Reabilitarea construcţiilor.

Conclu

zii

Strategia de Regenerare Culturală constituie o

soluţie pentru sexragerea cetăţeanului din automatismele

cotidianului, asigurarea interacţiunii pe baza valorilor

locale, furnizarea de idei şi implicarea în implementarea de

soluţii pentru catalizarea comunităţii în raport cu nevoile

sale culturale, sociale, economice.

Planificarea strategică în acest caz a ajutat la

identificarea celor trei probleme majore

cu care se confruntă comunitatea: lipsa resurselor

principale în sprijinirea dezvoltării culturale , migrarea (

în special a tineretului) specialiştilor şi lipsa motivaţiei

în intrarea pe piaţa de muncă românească şi degradarea

clădirilor cu valoare istorică şi culturală pentru

municipiu.Tot în acest context au fost elaborate soluţii

pentru cele 3 probleme majore identificate, fapt care poate

duce la o dezvoltare a sentimentului de apartenenţă la

comunitate .

Bibliografie

Cărţi

1. Hinţea, C., Management public, Cluj-Napoca: Accent, 2007.

2. Hinţea, C., Hudrea, A., Planificare strategică, Bucureşti:TritonBooks, 2013.

3. Bryson.M, J., Planificarea strategică pentru organizaţii publice șinonprofit, Ch. :ARC,

2002.

Internet

Primăria Municipiului Câmpia Turzii, pagina Oficială{ Online} la pagina http://www.campiaturzii.ro/index.php?id_menu=2 , ultima accesare la data de 19 ianuarie 2015

Strategie culturală Câmpia Turzii, la pagina http://www.campiaturzii.ro/docs/strategia_culturala/strategia_culturala_2012-2020.pdf , ultima accesare la data de 20 ianuarie 2015