PROGRAMA DE CURS OPTIONAL

An qcolar 2018-2019

ISTORIA IDEILOR POLITICE

Clasa a XI-a

Propunitor: prof. Daniela Voinea

ARGUMENT

Cunoa.qterea societifii qi a evolufiilor sale se poate realizadin perspective multiple, unadintre acestea fiind istoria ideilor politice. Ca toate gtiinlele sociale, istoria qtiinfelor politice secaructenzeazl,pintr-o efervescenl5 permanentS a cunoqtinfelor. Mult timp, gdndirea istorieilorqi a filosofilor a fost mareat6 de e6tre dihotomia o,ideitt - ,,frpt€'', posfulAndu-se fie influenfastructurilor sociale qi economice asupra cursului evenimentelor politice, fie autonomiapoliticului qi increderea in capacitatea fiin{elor umane de a qlefui identitatea societdlii.

Astdzi, istoricii adopti pozilii mai flexibile privind influenfa ideilor asupra mersuluisociet4lilor, estimdnd cf, menlinerea unei opozifii teoretice intre lumea,,inteligibilului" qi lumea*scnsibilului" constituie un obstacol in calea cunoaqterii istorice. Termenul idei politiceascunde realitdfi foarte diverse: in filozofie sau in qtiintele sociale, in general, se recurge la eafie pentru a evoca operele teoretice sau literare ale ,,marilor autori" ce reflecteazd asuprasociet[fi, fie pentru a desemna doctrinele, ideologiile, curentele de gdndire care domin6societatea la un moment dat. Nu se pot infelege marile curente ale gdndirii politice decdt prinrealizarea unor trimiteri, permanente la filozofie, drept qi la cunoqtin{ele sociale aparentindepdrtate de domeniul filosofiei.

Abordarea formdrii qi evoluliei ideilor politice trebuie s6 se realizeze din perspectivaprezent6rii genezei acestora qi a modalit6filor in care transformfuile structurilor politice, socialesau economice au influenJat aceasth genezd, mai ales in istoria Europei. De asemenea, arralizaformtrrii qi evolu{iei ideilor politice presupune qi aplecarea asupra istoriei relaliilor de puterecare insofesc zi de zi acfivneapolitic4. Reflec{ia asupra politicului nu const6 intotdeauna intr-ocdutare liberd a justifiei universale, ci qi in apdrarea intereselor unei institufii sau comunitdli.

Prin incursiunea in istoria ideilor politice pe care o oferi parcurgerea acestui curs,credem ci elevii au posibilitatea de a cunoaqte qi de a inlelege faptul cd teoriile politice nu suntnumai ni,ste construclii teoretice, ci gi faptul ci au o valoare strategici imediati, in m6sura incare sunt mobilizate, in mod regulat, in via{a public{ de actorii politici. ConsiderEm cd acestcurs poate fi abordat ca un liant intre studiul sociologiei generale qi al filosofiei, ca o anticamerdteoretic5, dar care qi aspecte aplicative, a unei educafii, culturi civice, determinativ democratici,care il poate ajuta pe t6nir sd in{eleagi necesitatea implicdrii sale ulterioare in viata ,,cetitii" incare trdiegte qi a responsabilizdrii sale civice permanente. Programa se adreseazi elevilor declasa a XI-a, profilul umanist qi este conceput[ pentru o ord pe s6ptdmdnd.

COMPETENTE GENERALE

1. Utilizarea conceptelor specifice qtiinlelor sociale pentru organizarea demersrnilor decunoaqtere qi explicare a unor docfrine, fapte, evenimente din viafa socialI fiecut6 qi

contemporantr.

2. Apliearea eunoEtintelor speeifiee gtiinlelor soeiale in abordarea eognitivi a unordemersuri referitoare la abordiri complementare ce po.t clarifica modalitiitile de formarea ideilor politice.

3. Analizarea evoluliei relafiilor de putere care insofesc zi de zi acliunea politicd, dinperspectiva respecttrrii drepturilor gi liberEfilor inalienabile ale omului.

4. Formarea qi manifestarea unui comportament social activ qi responsabil, adecvat uneilumi in schimbare.

5. Participarc a la luarea deciziilor qi la rezolvarea problemelor comunit2ifii.

M

COMPETENTB SPECIFICE $I UNITATI DE CoNTINUT

COMPETENTE SPECIT'ICE CONTINUTURI1.1 Definirea termenului istoria ideilorpolitice.1.2 Diferenfa dintre istoria ideilor politice qidoc t r inele s ociolosic e.

1. Ce reprezintl,istoria ideilor politice?

2.1Prezentarea evolufiei cunoagerii: de lagdndirea mitici la ra{iunea filosoficd.2.2 Caructenzarea generalS a filosofilor dinMilet ;i a desacralizdrii Etiinlei.2.3 Analizarca contribufiei ratiunii politiceqi democratice a cetdfii greceqti asupra noiiconceplii despre comunitate.2.4 Exemplificarea naqterii g6ndiriiumaniste: sofiqtii qi reac{ia socraticd saueliti smul cunoaqterii.2.5 Prezentarea modelului platonician deconstructie a cethEii ideale.2.6 Analizarea principiilor aristotelice dedefinire a omului qi a polis-ului.2.7 Identificarea contributiei filosofieiromane qi a dreptului roman la formareaunui nou tip de civilizalie.

2. Ratiunea filosoficd ;i deschidereaspaliului politic.2.1 Numdrul, noul operator al gdndirii qilimitele ambiliei filosofice.2.2 Solon qi cdutarea echilibrului politic.2.3 Sparta, primul model de cetdjenie.2.4 Naqterea modelului atenian qiconstituirea idealului democratic.2.5 Sofrqtii: omul devine ,,m5sura tuturorlucrurilor".2.6 Socrate qi politica.2.7 Cetatea ideald platoniciand Ei protejarealegilor.2.8 Omul, fiinfd social6.2.9 Regimurile, politicianul qi filosoful.2.10 Geniul constituliei romane: Cicero,Seneca, Marc Aureliu qi respectarea ra{iuniinaturale.

3.1 Caracteizarea generalE a gffndiriipolitice a Evului Mediu: de la ordineacreqtind la,,renaqterea" filosofici.3.2Prezentarea schemei generale a gAndiriiSfintului Augustin.3.3 Exemplificarea transformirilor sociale qia mutaliilor sociale din ,,cel de-al doilea EvMediu" (secolele XII-Xry)

3. Religie qi politic6 in Evul Mediu.3.1 Ascensiunea creqtinismului Ei doctrinaBisericii.3.2 Augustinismul politic (cetatea luiDumnezeu,gi cetatea oamenilor).3.3 Teologia sub influenla filosofiei: sintezalui Toma din Aquino.

4.I Prezerrtarea doctrinelor statului, de lateoriile absolutiste la modelul monarhieilimitate.4.2 Cwacteizarea absolutismului doctrinar.4.3 Exemplificarea procesului de trecere dela starea naturald la contractul social(Hobbes Ei modernitatea sistemului filosofichobbesian).4.4 Caructenzarea naqterii liberalismuluipolitic.4.5 Identifi carea particularitafllor proceselorde trecere de la Renaqtere la lluminism.4.6 Prezentarea premiselor g6ndirii politicemoderne.

4. Momentul Machiavelli: ruptura dintrepoliticd qi moral6.4. I Calit5file principelui machiavellic.4.2 Regele ,,ca trimis al lui Dumnezeu"(puterea absolutd).4. 3 Modemitatea sistemului fi losofi chobbesian.4.4 Jolnlocke qi limiteleputerii civile.4.5 Montesqieu qi separafia puterilor.4.6. Individul, raliunea, libertatea dinperspectiv[ iluministi.4.7 Thomas Morus qi lumea utopiei.4.8 Descartes, indoiala qi facultatea de ajudeca.4.9 Spinoza si libertatea de a sendi.

5. I Identificarea particularitifilor societifiiindustriale: utopii sociale, socialisme gigSndirea revolufionarS-5.2 Caracte Azarca specificului democra{iilordin secolul )Oil.

5. Miqcarea muncitoreasci qi gAndireasocialistii.5.1 Ideile socialistg g6ndirea manristil5.2 Variante bolqevice qi chineze alemamismului revoluf ionar.5.3 Socialism qi capitalism.5.4 eomunitiiti, identitili qi liberrate.5.5 Multiculturalismul, un rdspuns laeizaconqtiinlei moderne.5.6 Ciutarea libertifii absolute, infeindividualism ultraliberal si faditie libertard.

VALORI $I ATITUDINI

Aceasta programi iqi propune si formeze la elevi urmStoarele valori gi atitudini:

- ldrgireacdmpului,cognitiv;- responsabilitatea relafiondrii in raportirile social-culturale la tradifia istoricl a formdrii

congtiinlei morale;- echilibrul discernim6ntului faptic-relafional;

' $t.---"

SUGESTII METODOLOGICB

Prin aceastd programd ne propunem s6 accentu[m caracterul expozitiv dar qi practic,aplicativ al conceptelor frrndamentale ale qtiinlelor sociale, care constituie nucleul cognitiv alistoriei ideilor politice, prezentat din perspectiva dialogului peren al idea{iei inter qi

multisocioculturalitiitii, in devenirea spiritului iluminist al consacririi drepturilor qi libertililorfundamentale ale omului. De aceea, vom acorda un spa{iu generos metodelor activ-participative, problematizante, argumentative, dar qi portofoliului cognitiv.

in centrul preocupirilor noastre va fi necesitatea conturirii cdmpului informalional, cuvaloare de nucleu conceptual. De aceea, vom folosi pentru exemplificare determinafii generale

dm +i particulare ale evoluliilor ideilor social-politice care au reprezentat motoare aleprogresului social. Elevii vor fi incurajati sd descopere qi apoi sE opera{ionahzeze concepte cuvaloare de idee - fo45.in angrenajul umanistic european.

BIBLIOGRAFIE

Istoria ideilor politice - Oliver Nay, Editura Polirom, 2008.

Droit, leglslatioir et libertd - Fr. Hayek, Editura PUF, Paris,1995.Theorid de la justice - John Rawls, Seuil, Paris, 1987.

Despre multiculturalism Si politica diferenyei identitare - Jean-Luc Gignac, EdituraPocket, Paris,200l.Multiculturalismul - Adrea Senprini, Editura PUF, Paris,1997.

U YV,