A. V. BOLDUR Profesor fa U.niversitatea din Iaşi

ISTORIA ·BASARABIEI Contributii la studiul istoriei Românilor

Vol.l.

EPOCILE VECHI· (Până la sec. XVII) "

www.dacoromanica.ro

1436 - 1936

www.dacoromanica.ro

SOTIEI MELEZINAIDA BOLDUR,

TOVARMA DE VIEATA,INCHIN ACEAS TA LUCR ARE.

www.dacoromanica.ro

A. V. BOLDURProfesor la UniversItatea din Taal

ISTORIA BASARABIEI

Contributii la studiul istoriei Romani lor

Vol. F.EPOCILE VECHI

(Pena 13 sec. XVII)

CH.I1NAUTipografia ,DREPTATEA' (Pasaj)

1 9 3 7www.dacoromanica.ro

PREFA TA.Pentru a judeca o carte cred ca printre allele e nevoie set'

fie cunoscute $i motivole aparitiei ei. Lucrarea de fatti a lost con-ceputa intetiu ca o istorie a provinciei moldovenefti retsdritene subdorn inctliunea rush, deoarece in literatura noastrei istorica lipsefteo expunere cornplectez de acest fel.

Intre limp inset-, a survenit ideea seirbeitorirei a 500 .de anidela momentul aparltiei Chisindului in documentele istorice. Soco-team ca mie, titularul catedrei de istoria Romcinilor la Facultateade 7eologie din Chifinc1u, imi incumbd datoria morals de a scrieistoria orafului Chifinclu, incadratci in istoria provinciei fi a nea-mului intreg. Farce acest cadru istoria oraplui ar fi nu numaiincomplectti, ci fi unilateralei, produceind, chiar faro voie, o im-presie grefitei ca oraful acesta n'ar fi avut o alts istoria, deceitacea din timpul desvolteirii lui sub Rufi.

Astfel s'a ajuns la ideea Istoriei Basarabiei", unde s'aroglindi in mod ameinuntit fi desvoltarea capitalei acestei provinciioraful Chi$inclu.

Deci lucrarea mea potrivit scopului ei, ar frebui set fie olucrare de sintetizare a materialului istoric $i totodatei una depopularizare a rozultatelor, la can a ajuns $llinta noastra istoricti.Am putut asigura ceirtii mete acest caracter numai in ce prive$telimba, care este simpler' fi, dupa cat se pare, destul de populareipentru un om ce s'ar intoresa de istoria $i provinciei. Nutot tip e in ce priveqte continutul.

N'am putut sti compilez, repetOnd uneori peireri cu IWOgre$ite, mai ales cteelea ce denatureazd sensul procesului de evo-lutie noastrd istoricti. Desvoltarea istorica a Romemiei n'a fostpuss suficient in legeiturti cu etapele istorice, prin can au !recutpopocrele europene. Trebuia sei gdsesc puncte de asemetnare,reis-punzcindu-rni la intrebarea pe cat de importantd, pe atcit fi fireascei:poporul romdnesc e un popor de istorie asiaticti sau europeanci,cu alte cuvinte, in ce mtisurei a repetat el schema istoricet euro-pound ? Se intelege dela sine ca pe aceasid cafe iretuiau sci fiescoase in evidentd $i treiseiturile originale ale istoriei noastrenationale.

Am ales pentru cornparatii criteriul formelor social-politice,prefer-On:M-1 multor altar principii, nu pentru motivul ca, fiMdistoric-jurist, cif fi fast dispus mai mull pentru no(iuni juridice, ci

lard

www.dacoromanica.ro

pentru acel avantagiu ca formele social-politice formeazei diferitestiluri ale societatii i ne permit relativ mai uqor se- fragemconcluzii i asupra deosebirilor nafionale.

Am evitat prin urmare se- pun la baza desvoltarii noastreistorice vr'un principiu abstract $i universal, care in majoritatea:azurilor tradeaza simpatiile autorului i nu corespunde adevei-rului isforic, supreme lege a oriceirei cercetari istorice. Sperastfel procedeind, am putut, in mcisura puterilor mele modeste, se-met apropiu de cunoasterea personaliteifii noastre nationcle incornunitatea statelor europene ,ci respectiv se- scot in evidenfei rostulprovinciei in formarea acestei personalitcifi.

Urmarind scopul acesta, am cautat se- geisesc o explicafieadecuatd a enigmei persisten(ei culturii slavone la Romani inprimele timpuri ale existenfei for politice ca Stat. Am apelat laun material nou. Migrafiunea Slavilor fi Romcinilor, teoriiie isto-ricilor ru$i, toponimia istoricei, compa5-afii cu diferite fenonume dinistoria ruse, Brodnicii, Bolohovenii fi Berladnicii, pu$i lute° luminanouei, teoria pluralists a intemeierii Moldovei, prezintei o sank dechestiuni, cari au afras din partea mea o deosebitei atenfie fi can',spec, vor confribui catuf de pufin la leimurirea acestei enigma.

Toate acestea ma indrepteifesc se- afirm ca lucrarea mea nueste o lucrare de simply sintezei $i popularizare, ci o contribufiela studiul istoriei noastre nafionale.

Mi s'ar putea repro$a ca unele din aceste probleme ar ne-cesita in prealabil monografii. A$ accepta acest repro$, dacei notam dispune fn faro de tot materialul (mai ales rusesc), ce estenecesar pentru cercetarile acestea speciale, Si deal timpu1, in caretreiim, rear justifica un ritm mai accelerat pentru scoalerea laiveald a studiilor $llinfifice. Mai mult ca criceind, se adeverefteprincipiul filosofiei entice : Totul curge". Vremea noastrei cereca ideea se- nu fie finutei prea mult subt facer°, ci dimpotrivei se-fie lansatei in circulafie publicci cat mai urgent. Dace- unul nureufefte pe deplin, vine altul, care it cornplecteazei sou it combate,aduceind dovezi contrarii. Adevarul in fine se stabilefte, ca unrezultat firesc al muncii spirituale colective.

Iatci de ce am preferat set' atrag atenfia gandirii noastreistorice asupra unor chestiuni importante din iStoria Romanilorfare' a a$tepta timpul, ceind a$ putea sec le prezint intro arm&tura cornplectei.

Pentru justificarea titlului lucreirii imi mai reimcine explicpcistrarea numelui Basarabia". Nu l'am ocolit prin intrebuinfareaaltor denumiri, ca de exemplu, provincia dintre Prut Nistru",

se)

fi

ca,

www.dacoromanica.ro

provincia de rascirit a Moldovei etc., can din punct de vedereistoric sunt mai exacte, dar prezinta inconvenience de lungime $ide... lipsa judecatii objective. Rusii au extins asupra intregei pro-vincii door numele vechiu al Bugeacului Basarabia", care areradcicini adeinci in istoria noastra nationalci, faro a inventa untermen nou, pe ceind fratii nostri de peste munfi i$i numesc pro-vincia cu un nume de provenienta cornplect ungureascci Ardeal"si nimeni nu-1 ocoleste, ca pe un termen strain. E timpul sci

numele Basarabia", recunosccind ca provincia aceastaeste a noastra, afa cum este, $i cu numele ei actual.

In ce prive$te bibliografia, n'am urmcirit scopul de a prezentao bibliografie complecki. Am cciutat numai sci nu scap din vedereceva, ce ar fi cu totul indispensabil. Unele lacune provin din cauzaca am tiparit lucrarea mea treptat, incepcind din Noembrie 1935qi scotcind aproximativ cote o could pe hind. De aceea n'am putututiliza unele lucrari, publicate in acest rcistimp, ca de exemplu,primele doud volume (de fapt trei) din opera monumentalci a d-luiN. Iorga lstoria Romcinilor", ce au apcirvi in 1936, dar atunciceind partile respective din lucrarea mea ercu tipcirite, lucrareainteresantd a d-lui Aurelian Sacerdofeanu Consideratii asupraIstoriei Romdnilor in evul mediu" si unele alte lucrciri utile.

Incheind prefa(a mea, tin sci exprim pe aceasta cale senti-mentele mele de profundci recunoftintcl d-lui Primar al orafuluiChi$inau Ion Costin, ce s'a aratat a fectat de interesele culturaleale ora$ului, pentru sprijinul, pe care a binevoit sa -1 acorde

mele din partea Primciriei, in schimbul unui nurnar de 1.000de exemplare, gi membrilor Delegatiei Consiliului Municipal.

Totodatcl multumesc $i Consiliului Facultatii de Teologie dinChisinau pentru bunavointa de a -mi fi acordat un imprumut.

Lucrarea a fast plcinuita in doud volume, in total aproximativpond la 500 -600 de pagini. lima depe amyl se vede ca ea vadepti$i cu mull aceasta

12 Maiu 1937.Chifiraiu.

rea-biliteim

lu-crarii

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERECAPITOLUL I.

Istoriografia romans.

Istoriografia romaneasca se imparte in trei perioade :1. Perioada anali§tilor si cronicarilor, pans la a doua juma-tate a secolului al XVIII-lea, 2. Dela aceasta data si pansla sfar§itul veacului al XIX-lea, perioada primilor istorici sia adunarii materialului istoric §i 3. Perioada contemporana.',dela sfarsitul veacului al XIX-lea- incoace 1).

Dupes cum se observes, descrierea trecutului nostru sedeschide, ca §i la alte popoare, cu analisti si cronicari, cesunt caracterizati prin povestirea simpla necritica a faptelorvazute sau auzite. Primii nostri analisti au fost calugarii din.manastirile Moldovei. Ei scriau sub influenta analelor bul-ga.'resti si sarbesti, in limba bulgara (cronica lui Macarie,episcop de Roman, scrisa la 1542, si a continuatorului sauEftimie, egumenul dela Neamt). Analele muntenesti suntmai sarace.

In secolul al XVII-lea prin boieri se introduce la notinfluenta poloneza. Prima cronica a Moldovei, scrisa in lim-ba moldoveneasca, sub influenta culturii poloneze, este cro-nica lui Grigore Ureche, fost mare vornic.

Aceasta cronica s'a pastrat intr'o copie adaogita deSimion Dascalul intre anii 1648-1660. In ea vedem primeleafirmatiuni ale constiintei nationale.

Mult mai clar insa este exprimata constiinta originiicomune a tuturor Romanilor la Miron Costin, logofat, incronica sa Letopisetul Moldovei" dela 1594 p.Ina la 1662 siin alts. opera a sa Descalecatul din.taiu", in care el se si-leste sa lamureasca originea poporului roman.

1) LOAN BOGDAN in Isforiografia ronuind ,vi problemele ei actuale"discurs de receptie la Academia Romani, Buc. 19°5, impArte,te istoriografia ro-mans. In trei periosde astfel: 1. perioada analistilor (sec. XV--XVI), a. perioada.cronicarilor (sec. XVII XVIII) si 3. perioada istoricilor (xvnixix) (pag. 4).

In lucrarea d-lui N. IORGA : Isforia liferafurii romOne in sec. XVIII",se trateaza foarte amitnuntit istoriografia romans, dela inceputul ei pant la secolul al XVIII-lea inclusiv. Vezi deasemenea N. IORGA : Isforia poporului romanese, vol. I, Bue., 1922, pag. 11i8.

www.dacoromanica.ro

Fiul lui, Nicolae, a continuat Letopiseful Moldovei"(1662-1711) $i a scris deasemenea despre originea poporuluiroman.

In sarsit Ion Neculce a urmat pe Miron Costin,zandu-se pe spusele batranilor pans la Duca Voda, iar delaacesta epoca a scris ce a vazut, ca un contemporan 1).

Cu Dimitrie Cantemir incepe perioada istoriografieipropriu zise. El se ridica cu mult peste nivelul cronicarilor.

Cartea lui Descrierea Moldovei", publicata de primadata in traducere germane depe man.uscris latin in anul 1769-1770, iar in traducere romaneasca deabia in 1825 la mana'stireaNeamtului, prezinta o adevarata epoca.' in cunoasterea trecu-tului poporului roman.

Din felul cum este redactata aceasta opera, cu toate caautorul povesteste unele lucruri vazute personal, se observagradul desvoltat al simtului sau critic si o metodaevidenta in tratarea chestiunilor.

Intr'o forma destul de lapidara, ¢i inteun volum relativscurt, Dimitrie Canteinir reuseste sal ne dea nu numai celemai generale stiri despre situatia geografica a Moldovei, bo-gatiile ei organizarea administrative, ci, in mare masura,i despie asezarea social-economical, raporturile dintre cla-

sele sociale, drepturile vechi ale Moldovei, judecata, obiceiu-rile populatiei, pe scurt, cultura generals.

Celelalte lucrari ale lui Hronicul Romano-Moldo-V1a-.

1) C. GIURESCU. Letopisetal Moldovei pawl la Aron Vodel(1359-2695), intocmit dupl. Grigore Ureche, letrate Logofitul gi altii, de Simion

1916.Daec61u1, Buc.M. KOGALNICEANU. Cronicele Romiinier, IIII, ed. II, Buc., 1872.C. GIURESCU. Miron Costin De neamul Moldovenilor, din ce fare au

iefit strilmofii for ", Buc. 1924.EUGEN BARWINSKI. Mironis Costini. Chronicon Terrae Moldaviae ab

Aarone Principe (ed. Comis. Istorice a Roznaniel).C. GIURESCU. Interpolirile qi data scrierii lui M. Costin De neamul

Moldovenilor" (Buletin. Comic. Istorire a Romlniei, vol. III).JULIAN MAIUNESCU. Documente relative la Ion Neculce (Bulet. Coin.

Istorice a Romttniei, vol. V).P. P. PANAITESCU. Influen(a polond in joperele lui Grigore Ureche ,ci

Miron Costin (Memor. Sect. Iatorice, Reda 3, vol. IV, 1924.-1926, pag. 149282).I. MINEA. Letopisitele moldovenefti scrise slavonefte (XercetAri leto-

rice' , Iaqi, 1926 No. 1, pag. 29o-368.)I. BOGDAN. Vechile cronice n oldoveneffi Wind la Ureche, Buc., 1891.I. BOGDAN. Cronice inedite atingeitoare de Istoria RomOnilor,Buc., 1898.L BOGDAN. Letopieeid lui Ararie (Mem. Sect. Iet. a Ac. R., eerie 3,

2909, pag. 67-914).

2

ba,

§tiintifica

§i

§i,

Tdrii

www.dacoromanica.ro

hilor" §i Vieata lui Constantin Cantemir" inteun fel sau altulcomplecteaza aceasta principals lucrare.

Cu deplini dreptate, I. Bogdan afirma in 1905, ca. Di-mitrie Cantemir este primul istoric al Romani lor" §i ca.Descrierea Moldovei pentru not este ceea ce e Germanialui Tacit pentru inceputurile istoriei germane" 1).

D. Cantemir con.sacr'a un capitol limbii romane§ti, undeafirma puritatea ei Latina, precum §i. puritatea sangelui ro-man, §i prin aceasta. devise precursor al §coalei istorice ar-delene a lui Samuil Clain, Gheorghe Sincai §i Petru Major 2).

Aceasta §coala de§i nu a adus ceva nou in tratarea e-volutiei istorice a poporului roman, a contribuit mult la tre-zirea con§tiintei nationale a Romani lor.

Pe la sfar§itul secolului al XVIII-lea §i inceputul vea-cului al XIX -lea incep sa aparai §i lucrarile istoricilor strainidespre Romani.

In 1781 lucrarea elvetianului Sulzer trateaza despreDacia 8).

Iar la inceputul secolului al XIX-lea apare prima luc-rtre a istoricului austriac Engel despre Moldova §1 Valahia",relativ buna pentru timpul sau, in felul scrierilor grele alehivaltatilor germani. Aceasta carte este considerate ca primalucrare serioasa, tratand despre,provinciile noastre 4).

Mai tarziu apare in limba greaca o lucrare:in trei volume alui Dionisie Foteinos sub titlul Istoria vechei Dacii" (1819).

In 1840 la Petersburg, Iurii Venelin publics Documentevalaho-bulgare sau daco-slavone", cari in cele 400 de paginiau deschis istoricilor no§tri o lume Cu totul noua.

2) JOAN BOGDAN. Isforiografia rota:n(1, Buc. 2905, p. 8. Despre D.Cantemir avem trei monogracti:

*t. CIOBANU. Dimitrie Cantemir in Rusia (Acad. Rom., Mem. Sect. Ist.seria III, t. II, 1925).

L MINEA. Despre Dimitrie Cantemir. Omul. Scriitorul. Domniforul.laqi, 1 92 6.

G. PASCU. Via fa §ti operele lui D. Cantemir, Bucureqti. 1924.Pentru partea geograficA a Descrierei Moldovei" avem doll& lucrari: G.

VALSAN. Harfa Moldovei de Dimitrie Cantemir" (Ac. Rom, Mem. Sect. 1st.,seria 3, t. VI, 1926) qi P. P. PANAITESCU. Confribufii la opera geograficd alid Dimitrie Cantemir (Ac. Rom., Mem. Sect. 1st., seria 3, t. VIII, 1928).

Despre editiile Descrierei Moldovei' ve4 in prefat1 la ultima editie, tra-ducere a d-lui Gh. ADAMESCU, Buc. 2935.

2) PETRU MAIOR. Istoria pentru inceputul Romdnilor, 1812.8) Geschichte des fransalpinisen Daciens, Wien, 1781.

Geschichte der Moldau and Walachei. Allgemeine Welthisforie,Teil, 4 Bd., Halle, 1804.

3

.494)

www.dacoromanica.ro

Avand ca baza lucrarea lui Engel, Mihail Kogalniceanuin 1837 expune istoria Romanilor 1). Tot el incepe adunareadocumentelor, infiintand in 1841 Arhiva Romaneasca" pentrupublicarea acestor documente; tipare§te la Ia§i Intre 18451852 Letopisete ale Moldovei" In trei volume, editie carenu §i-a. pierdut insemnatatea nici pans azi.

In acela§ timp in revista Magazinul istoric pentruDacia", care aparea In 1845-1847, se publican letopiseteleTarii Romane§ti. Sufletul acestei reviste era N. Balcescu.

A. Papiu Ilarian. la Bucure§ti publics Intre anii 1862-1864 Tezaurul de monumente istorice pentru Romania" intrei volume.

B. P. Hasdeu, istoric §i lingvist, infiinteaza, in 1865Arhiva istorica. a Romaniei", unde public& foarte Ingrijit§i exact cele mai insemnate documente.

La Ia§i in 1E52 Codrescu incepe sa. publice Uricariul".B. P. Hasdeu nu se margine§te numai la adunarea docu-

mentelor, ci desfa§oara o activitate stiintifica foarte intensa,publicand In 1865Ioan. Vocla. cel Cumplit" §i in 1872Istoria critics a Romanilor", unde s'a ocupat de cercetareaperioadei geto-dace §i originei principatelor. In acela§ timp,scoate cateva reviste (Intre anii 1858-1859): Traian"Co-lumna lui Traian" §i Revista Noua.'", in cari gasim impor-tante articole semnate propriu, cat §i de alti istorici (cum arfi Radu Rosetti etc.)

Insa un adevarat monument istoric ne prezinta colectiadocumentelor Academiei Roman.e. Baza acestei colectii estepus& de Eudoxiu Hurmuzachi, care a adunat multe documente,xasite In arhivele curtii imperiale §i ale ministerului de razboiudin Viena. Publicatia a inceput in 1876 sub titlu de Docu-mente privitoare la istoria Romanilor", §i pane: In momentulde fat& este cuprinsa In cateva zeci de volume.

Tot Academia a continuat §i publicarea colectiei de do-cumente,inceputa la 1885 de D. Sturdza §i intitulata Acte §idocumente relative la istoria rena§terii Romaniei".

Numai, dupes ce a fost adunat In abundenta.' materialulistoric,izvorul direct al informatiunilor despre trecut, audevenit posibile sinteze voluminoase §i bine injghebate.

Donce lucrari, cari expun sistematic tot trecutul popo-

1) M. KOGALNITSCHAN, Histoire de la Moldavie, de la Valachie etdes Valaques trcuisdanubiens, Berlin, i837.

4 www.dacoromanica.ro

rului roman (una a lui A. D. Xenopol cealalta. a d-luiN. Iorga) prezinta un punct de plecare pentru o epoca nova.

Nu mai este vorba de primele imprumuturi ale pa'reri-lor strain (M. Kogalniceanu) sau de emisiunea unor teoriifanteziste sau arbitrare, de cari ne vom ocupa mai tarziu(B. P. Hasdeu). Generalizarile se fac strict pe baza docu-mentelor si de prima data trecutul nostru se infatiseaz& in-tr'o expunere clara in concluzii, bogata in date, si pe cat eraposibil, obiectiva.

A. D. Xenopol publica.' sinteza sa in anii 1888-1893,apoi o complecteaza in 1902 prin monografia asupra lui CuzaVoda '), iar peste trei ani (1905) apare in limba german.a sin-teza d-lui N. Iorga 2).

Tot in aceasta vreme s'a distins prin lucrarile sale demare importanta $i D. Onciul a).

Cu in.ceputul veacului al XX-lea pan& in momentulde fata, stiinta istoriei nationale a capatat o desvoltare foarteputernica.

Activitatea d-lui N. Iorga intrece orice asteptari. Nuexist& nici un domeniu, in care d-sa sa nu fi lasat urmelecercetarilor sale. Biserica, scoala, literatura, vieata socialaeconomic& a poporului roman, comertul, industria, organi-zarea statului, misca'rile sociale ideile politice, politica ex-terns, armata, toate manifestarile vietii §i toate ramurile eiau atras atentia acestui ilustru autor atat de fecund. Decinu e de mirare ca a aparut o carte specials de aproxima-tiv 300 de pagini, consacrata numai bibliografieipublicate de d-sa 4).

In deosebi Basarabia, trebue sa-i fie mult recunosca-toare, prin faptul ca i-a consacrat o atentie mai mare ca ce-lorlalte provincii, studiindu -i trecutul destinele.

Cetatea Alba si Chilia, Basarabia n.oastra", ca o pro.vincie national& roman& ra'pita.' dela Romani, continuitateaneamului romanesc in Basarabia, raporturile ruso-romane

1) latoria Romcinilor din Dacia Traiancr (vol. I NI) qi astoria haCuza-Vodcr, vol. I-11.

2) Geschichie des rumdnischen Volkes im Rahmen seiner Siaaisbildun.gen, Bd. Ili, z906, Gotha.

8) D. ONCIUL: Teoria lui Roesler (1885), Originile principatelor romdne41899), Romdnii ia Dacia Traiand pcind la intemeierea 'principatelor (chest-hi.sea romlai.) (19oa) 9i mai tgrziu, Din istoria Romdniei (1914).

4) BARBU TEODORESCU. Bibliografia isforial fi literard a lui N. Iorga,1890-1934, Bueurefti 1936.

5

si

lucrarilor,

gi

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

repercusiunile for asupra Basarabieitoate acestea subiecte §imulte altele au format obiectul unor minutioase cercetari.

Nu mai vorbim de adunarea materialului istoric in Stu-dii §i documente", care prezinta un izvor foarte pretios pen-tru cercetarea trecutului nostru.

Nu avem posibilitate sa caracterizam chiar §i pe scurtlucrarile activitatea desfa§urata de un. §ir de istorici deseams cari s'au ocupat sau de examinarea unor chestiuni a-parte, §i de sintetizarea materialului sau, in 'sfar§it, de adu-narea documentelor istorice.

Unii ne-au parasit, cum sunt Radu Rosetti, Titu Maio-rescu, Gr. Tocilescu, V. Parvan, I. Bogdan, C. Giurescu,altii lucreaza cu mare succes, restabilind tabloul trecutuluinostru §i datorita carora, in timpul din urma, literatura noa-stra." istorica, s'a imbogatit considerabil.

In loc sa prezentara aci o privire generals asupraacestor istorici, preferam sa facem caracteristici

par tiale pe masura expunerii noastre in lega..tura cu diferiteprobleme §i sa recomandam' spre consultare lucrarea d-luiC. C. Giurescu : Consideratii asupra istoriografiei roma-ne§ti in ultimii douazeci de ani" ').

Recent a aparut primul volum din cele trei anuntateale lucrarii aceluia§i autor Istoria Romanilor" in edituraFun.datiilor Regale. Aceasta lucrare promite sä. fie foarte in-teresanta.

Trebuie deasemenea sa nota.m. §i succesele, obtinute intimpul din urma, in acele domenii cari de obiceiu se tratea-za separat de istoria Romanilor, spre exemplu: istoria drep-tului romanesc, istoria artei etc., precum §i in §tiintele inru-dite cu istoria Romanilor sau ajutatoare ei [lingvistica, nu-mismatica, arheologia §i vechea geografie istorica].

Involuntar ni se pune intrebarea, daca printre o seam&de oameni cari lucreaza pe taramul cercetarilor trecutuluipoporului romanesc, se definesc diferite §coli.

Nu am putea sa facem aceasta afirmatiune, intrucatsunteml convin§i ca cel mult poate fi vorba de nuance in-:clinatorii sau tendinte §i. nu de o sums de trasaturi, care arfi suficienta pentru a trasa liniile de demarcatie intre diferitiautori.

Nu numai odata s'a afirmat ca lucrarile d-lui I. Andrie-1) Extras din .Revista Istorice, anul XII, No, 7.-9, 3926. Valenii de

Monte, 1926.

6

ac-tivitalii

gi

www.dacoromanica.ro

§escu §i mai ales ale decedatului V. Pa.rvanua intemeiat onou& §coals istorica. romineasca. : istorico-arheologica" in loculcelei vechi romantice"

Aceasta nou& *coal& s'ar deosebi de cealalta.' prin urma-toarele ; 1) e o §coals obiectivista., care nu este puss In slujbarevendicarilor nationale; nu creaza. apocrife §i mite, ci is rea-litatea asa cum e, dupes .cea mai atentl examinare a ei; toe-mai prin aceasta trasatura se explica faptul ca ea a reevaluatinsemnItatea mitului latinitatii noastre pure, reduc&ndu-1 lajusta lui valoare; 2) §coala noua." a deschis in §tiinta istorieinationale orizonturi noui, ala.turandu-i capitole despre geto-dacismul nostru pe baza de thracizare" a materialului respectiv§i prin aceasta, a introdus in istorie asa zisa, preistoria §iprotoistoria ; 3) §coala noua a facut legatura. intre istoria natio-nals §i cultura occidentals, din care prima face parte §i 4) dupesmetodele sale §coala noua se bazeazi numai pe un materialistoric real, intrebuintand mijloacele de lucru ale arheologiei.

Acela, care ar indrAzni sa. tagaduiasca. succesele obtinutein timpul din urma. de arheologia. romanessca.', ar fi ridicol.Atat de evidente sunt ele.

Cu toate acestea credem, ca din punct de vedere siste-matic nu e posibil s& vorbim de o noua. scoala istorico-ar-heologica.".

Arheologia lucreaza asupra trecutului pentru care nu ni s'auplstrat marturii istorice sau acolo, unde ele sunt insuficiente.

Menirea ei este de a face lumina. in acele domenii ale tre-cutului omenesc unde e Inca. plin intuneric, mai precis de aistoriza" trecutul, de a trece perioadele de timp, supuse cer-cetArilor arheologice, din domeniul arheologiei in domeniul§tiintei istorice.

i istoria §i arheologia an cdmpatinta for proprie, de§inici limitele intre ele nu sunt bine distincte, §i nici din punctde vedere personal nu se poate interzice unui istoric de a seocupa de arheologie §i unui arheolog de a se ocupa de istorie.

Prin sforta'rile din timpul din urma. arheologia rom.ineasca.a &cut ceea ce a trebuit sa. faces : a ie§it din fade §i s'a arA-tat puternicl. Prin metoda intrebuintatl ea a influentat asu-pra §tiintei noastre istorice. Azi, nu mai sunt posibile fanteziicu pretentiuni de a fi §tiintifice. Totul se bazeaz& pe mate-rialul strict obiectiv. Ipotezele au domeniul for redus, modest.

Iasi de aici §i pan& la afirmatia aparitiei unei §coli is-torice noui este o distant& foarte mare.

7

.

www.dacoromanica.ro

$tiinta istoriei nationale, in starea ei actuala, desigur areneajunsuri. De exemplu, ar fi de dorit ca ea sa se ocupe maimult de problemele sociale economice.

Ins& toate neajunsurile stiintei noastre istorice la un locnu indreptatesc caracterizarea ei ca romantics ".

Prin urmare, constatam in aceasta siinta diferite nuance,diferite preocupari i diferite probleme, dupa felul fiecaruiistoric de a vedea, insa nu diferite

8

4i

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 2.

Epocele istoriei romane fi impeirtirea ei in perioade.

Orice periodizare a materialului istoric prezinta cevarelativ si intrucatva arbitrar.

Vieata concretes se aseaza." in. unele rubrici abstracte.Cercetatorul calla in.voluntar in evolujia istorica ceea ce-1 in-tereseaza din punct de vedere al schemei stabilite si usoruita celelalte laturi ale vietii.

Cu toate neajunsurile oricarei periodizari, Lath ca aceastasa fie bine distincta nu se poate face nici o sinteza.' istorica.Periodizarea este ordine. Pentru ca lipsurile ei sa fie pe catposibil reduse, e nevoie ca la baza ei sa fie pus fundamentumdivisionis" cel mai esential si cel mai cup' inzator.

Care ar fi el pentru istoria nationala a Romanilor?Primul care a impartit istoria romans in perioade a fost

Engel. El privea principatele romane ca taxi dependente deregatul ungar 1). De aceea batalia dela Mohaci din. 1526, dupescare vechiul regat ungar a fost desfiintat, devine data im-portanta si in istoria principatelor noastre. Aceasta istoriese imparte de Engel in urmatoarele rubrici: 1] istoria vechea tarii pang la intemeierea principatelor, 2] perioada delaintemeiere panes la 1526, 3] perioada dela 1526 pans la Fana-rioti si 4] perioada Fanariotilor, in care traia insusi autorul.

Aceasta periodizare e prea invechita pentru ca sa neoprim asupra ei mai mutt.

Xenopol pune la baza impartirii in perioade criteriulinfluentelor culturale si astfel deosebeste patru perioade : 1]istoria veche, in care se cuprinde epoca formarii nationalitatiiromane din an. 513 i. de H. §i panes la intemeierea principatelor,2] istoria medie, adica. epoca slavonismului, dela intemeiereaprincipatelor rani la Matei Basarab si Vasile Lupul (1290-1633), 3] istoria modern& cu dominatiunea influentei grecesti,dela Matei Basarab si Vasile Lupurpana la'revolutia din 1821si 4] istoria contemporana, dela 1821 incoace, sau'epoca roma-nismuiui3).

1) Geschichfe der Moldau and Walachei, 18o4.2) XENOPOL. liforia Romtinilor, 1888-1895 9i Histoire des Roumains,

1896.

9

www.dacoromanica.ro

In precuvantare" autorul explica. punctul sau de ve-dere astfel : Elementul osebitor al acestor perioade nu poate filuat din taptele politice, cari nu cuprind ceva caracteristic delasecol la secol... Daces cautcim insei la vieata culturalei, care toc-mai pare a lipsi din tdrile romeine, geisim in cureind o ,deosebireradicals intre momentele ei, cari constitz.lesc tot atdtea perioadedeosebite in istoria acestei vier I).

Punctul de vedere cultural al lui Xenopol a provocatobiectiuni serioase din partea lui D. Onciul. El a aratat ca.epoca slavonismului era, in realitate, cu mult mai vechedecat principatele, unde ea, sau mai bine zis, limbs slavo-neasca, intrebuintata ca limbs bisericeasca §i oficiala, s'a men-tinut catva timp, ca urmare a acelei influentemai vechi,odinioarain politica §i cultural" 2).

Apoi se aduc §i unele obiectiuni de ordin general, cacinu dupes influente culturale straine se pot determina peri-oadele in istoria unui popor cu civilizatie proprie.

D. N. Iorga face urmatoarea impartire a istoriei romane1] Romanii parka la intemeierea principatului Tarii Roma.-ne§ti, 2] Timpul neatarnarii §i al atarnarii mai slobode deImperiul otoman pans la moartea lui Ion Voda. cel Cumplit[1574], 3] Apalsaltoarea suzeranitate turceasca pans la Fana-rioti, 4] Timpul Fanariotilor §i 5] Na4terea §i izbanda simtu-lui national §i starea actuala a poporului roman 3).

Dupes cum a observat sificlent de just Onciul, impartireae fa'cutal dupes gradul de in.dependenta §i dependents politica,obiectandu-se ca in perioada apasatoarei suzeranitati, nuincape bine domnia lui Mihai Viteazul, iar in perioada dela1821 incoace nu poate sal intre istoria Romaniei contempo-rane, a Romaniei dinastice §i nici. acelei constitutionale sauindependente 4).

Insu§i Onciul propune criteriul national-politic. El insa.it intelege foarte ingust, ca : impartire dupes vechile dinastii

dupes noua dinastie" 5). Conform cu aceasta parere istoriaRomanilor se imparte in urmatoarele patru perioade : 1] is-toria veche pans la intemeierea statului roman, 2] perioadavechilor dinastii national; care se poate numi istoria medie,

1) Istoria Romiindor din Dacia Traiand, editia an. 2925, vol. 1, pag. i 2.a) D, ONCIUL. Epocele istoriei roman?. fi impdriirea ei, Buc. 2906, pag. 9.3) Geschichte des riandnischen Volkes im Rahmen seiner Siaaisbildun-

gen, 2906.4) ONCIUL. Ibidem, pag.5) Ibidem, pag. i4.

10

ao.

pi

www.dacoromanica.ro

3] perioada domnilor din diferite familii, care se poate numiistoria noul, vi 4] istoria co atemporana dela. 1866 iacoace 1).

E interesant faptul ca, stabilind aceste epoci, autorul aLost preocupat vi de ration.amente abstracte numerice. Unistoric german Ottocar Lorenz in lucrarea sa : Die geschi-chtswissenschaft in Hauptrichtungen and Aufgaben <Berlin1886), vorbeste de secol, ca o masura de timp naturals a tu-turor evenimentelor istorice, masura a trei generatiuni ome-nesti : tats, fiu vi nepot. Ca unitati de ma'sura mai marl, seiau 300 vi 600 de ani.

In 1919 Onciul ilustreaza, cum perioadele contin cite un-secol, trei secole vi vase secole 2) vi reduce num'arul perioa-delor la trei : 11 epoca veche dela secolul I vi pang. la sfar-situ]. secolului VIII, can.d. asezarea Bulgarilor in peninsulabalcanica a desavarsit izolarea elementului roman din DaciaTraiana de restul lumei latine, 2] epoca medie (sec. VIIIXIV) cu inceputurile de organizare politica sub influenta bul-gara vi cea ungara vi lupta.' cu ea vi 3] epoca noua cu dinastiilenationale.

Constatam deci ca in aceasta Rolla incercare de diviziunea istoriei roman.e D. Onciul s'a indepartat de principiul di-nastic, mentinandu-1 ca baza numai la a treia perioada.

Pe ambele incercari ale lui Onciul le consideram artifi-ciale. Prima, pentruci este bazata pe principiul dinastic vi nupe vicisitudinile esentiale ale vietii poporului, a doua, pen-,truca de fapt, pentru un timp prea lung dela veacul XIV

pans in zilele noastre, foarte bogat in evenimente, formeazao singurA perioada.

I. Lupas intro lucrare, consacrata in special impartiriiistoriei Romanilor in perioade, se bazeaza pe criteriul orga-nic- national (morfologic) vi in acelas timp cauta.' concordanteaproximative nu numai cu epocile istoriei universale, dar vicu fazele de desvoltare sin.cronistica a celor trei provincii ro-manesti". Autorul propune urmatoarea impartire : 1] epocaveche sau epoca formatiunii poporului roman (pins la 1241);2] epoca medie sau epoca organizarii politice, culturale, sociale

economice a voevodatelor vi principatelor romane (pan& la1593); 3] epoca n.oua sau epoca tendin.telor de unitate natio-nals, politica, religioasa vi cultural& (pin& la 1821) vi 4] epoca

1) Ibidem, pag. 29.2) Fazele desvoltarii istorice a poporului fi statului roman, IA 29ao.,

11

si

www.dacoromanica.ro

contemporana sau epoca infiptuirii succesive a unitatii na-tionale 1).

In sarsit, d. Constantinescu-Iasi intrio brosura special&insists asupra necesitatii de a studia istoria Romani lor dinpunct de vedere sociologic, dand preponderenta factorului eco-nomic-social. Din acest punct de. vedere d-sa propune de a.se divide istoria Romanilor in urmatoarele epoci: 1] panssecolul V dupa Hristos, istoria veche; 2] dela secolul V sipang. la Inceputul veacului XVI istoria medie, care are ur-matoarele trei subdiviziuni: perioada de formatiune a poporu..lui roman (sec. VVIII), feudalitatea (sec. IXXIII) sidecadenta feudalitatii (secol. XIVXV); 3] epoca modern&(1500-1821) si 4] epoca contemporana (dela influenta revolu-tiei franceze sau mai exact dela 1821 si pang. azi). 2)

Noi prea putin cunoastem despre timpul de mai inain-te de intemeierea principatelor pentru ca definim, cafeudalitate, iar timpul care a urmat definim ca deca-denta feudalitatii cu toate ca tocmai atunci a inceput deabiasa se cla'deasca feudalismul romanesc.

Socotim gresita si tratarea intr'o singura perioada a zecesecole (VXV), atat de variate in evenimente istorice.

La baza impartirii istorice rationale in perioade trebuiesa stea doul idei calauzitoare: 1] ideea nationals, adica ideeaformarii statului romanesc, si 2] ideea socials, adica ideeaformelor social-politice, prin cari a (recut societatea roma-neasca.

.Din primul punct de vedere istoria noastra se impartein doul perioade marl: 1] perioada inainte de intemeiereaprincipatelor romane, sau perioada zamislirii statului roman.si a plamadirii omului national roman, perioada care incepecu dominatiunea Scitilor pe teritoriul actual romanesc, si treceprin. Dacia independents, Dacia romans si prin na'valirile bar-bare si se terming cu incercari de organizare politic& la Sud.(Imperiul bulgaro-roman) si la Nord (Brodnicii, Bolohoveniisi Berladnicii) si 2] a doua perioada este perioada statelorromane, care Incepe cu intemeierea principatelor si se ter.-mina cu contopirea for §i formarea .Komaniei Mari.

Pentru prima perioada avem suficiente stiri pentru

Epocele principale in isforia Romanilor, Cluj, 2 eclitie, 192&pag. 21 22 S. a.

3) Caracferisfica impartirea isforiei Romaniei. 0 noug conceptie,iagi, 1926.

12

in.

sari

nu

LUPA.

pi

I.

www.dacoromanica.ro

ca sä putem restabili in intregime procesele sociale politice,prin cari au trecut Romanii.

Altfel se prezinta chestiunea cu a doua perioada. Aiciavem adunate mii de documente, ceeace ne permite nu numai

redam in general mersul evenimentelor, ci aratamtransformarile sociale politice ale principatelor.

Ce criteriu trebue sa se min.uiasca." pentru a concepeebolutia acestor transformari ?

Voi fi, mi se pare, in cadrul unei bune tradijii a isto-riografiei noastre, daces voi repeta ceea ce a scris °data I.Bogdan :

A studia populatia tarilor romiine, din punct de vedereetnografic Si statistic, a studia originea fi organizarea satelor,orig:nea # organizarea °raptor, a studia sistemul de apcirare attdrilor prin cetati qi prin organizarea for militant a studia ori-ginea qi transformarile marei proprietati teritoriale sau a nobili-mii, a studia natura puterii domnefti, a studia conditiile econo-mice ale diferitelor close sociale raporturile ce s'au stabilitintre ele in cursul secolelor pe baza acestor conditii, a studiaformele dreptului vechiu sau obiceiul pamtintului, desvoltareaartei literaturii, a cauta sa patrundem in sufletul strdmofilar...este, credem, cu mult mai interesant decdt cunoafterea nizboai-elor, a intrigilor de curte, a rivalikitilor de partide, a interventiilorstrdine, de cari sunt prea pline expunerile istoriei romeme".

Prin urmare centrul gravitatii in toata expunerea noas-tra a .istoriei, ne obligam sa trecem asupra elementelor ei so-ciale in sensul general al cuvantului.

Ins& facem parte din lumea apuseana a Europei si amtrecut, ca si ea, prin formele ei social-politice. Acura s'a evi-dentiat ca $i bransa cea mai avansata spre Orient ,a lumiislave: Rusii, au trecut prin schema desvoltarii. statelor europene.

Deci, sa vedem, cari sunt aceste forme §i, cum si candam trecut not prin ele?

Statul feudal, monarhia de stari sociale, monarhia ab-solutists si statul constitutional burgheziata calea pe careau strabatut-o europenii in mod general: unii tot sirul aces-tor forme, altii cu exceptia monarhiei absolutiste (Anglia,Ungaria).

Dar prima chestiune a feudalismului in principatele ro-mane provoaca indoieli obiectiuni, ceea ce ne sileste safacem o scurta excursiune in istoria morfologica a Stateloreuropene pentru a scoate material de comparatii.

l) I. BOGDAN, Istoriografia romans pag. 20.13

gi

gi sagi

fi

yi

gi

as

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 3.

Succesiunea istoricd a formelor social-politice in state(europene.

Afirmarea existentei in trecutul romanesc a feudalismu-lui, nu se bucura la noi de prea mare popularitate.

$tefan Zeletin cu dreptate a remarcat ca in aceastachestiune exists o deosebire de vederi intre istoricii no§tri,de exemplu N. Iorga §i Radu Rosetti, §i economi§tii sociologi,ca C. Dobrogeanu-Gherea, d. C. Garoflid §i d. I. N. An-ghelescu.

In timp ce primii tagaduesc feudalismul roman.esc, ceidin urma." dimpotriva, vorbesc de un regim feudal roman,ca de un lucru dela sine inteles.

Zeletin explica. aceasta deosebire de vederi astfel : Candprin feudalism se intelege regimul agrar, in care monarhulare dreptul de stapanire asupra intregului pamant al tarn,trecan.d dreptul de folosinta vremelnica asupra unor anumitiindivizi-feudali sub anumite obligatii, atunci se va tagaduiexistenta unui feudalism roman cu bun temeiu : Domniiprincipatelor romane nu au avut acest drept 2). Dr. Gr. Ma-jor, care incline a crede *contrariul, se in§ala de sigur. 3).

Aceasta chestiune insa e farce insemnatate pentru eco-nomi§ti sau sociologi : ce-i prive§te pe ace§ti cercetatori inregiinul feudal, e structura sa economics §i raporturile intreclasele sociale, altoite pe aceasta: structura. Acestea au ajuns,insa, in cursul evolutiei, sa is acela caracter la noi, ca in

1) Burghezia romcind, Bucurcoi, 1925, pag. 272; note 2.Autorul se refers la N. large. Constakiri isforice cu privire la vieata

agrard a Romdnilor, Bucur., 2908. p. 46 note.In alts parte a aceetei lucriri gaeira qi o caracteristie.1 generalA, care mina

astfel : ,Vieata agrard a Romanilor se poate rezuma in aceaeti formula : tali de.drept romaneec", aqezate intre regiuni eemi-feudale in sone apusean qi intre olun%e raeariteana cu caracterul romano-bieantin... Un .drept roraanese clew:chit deprincipiile romane qi de obiceiurile feudale a foot recunoecut de toti aceia cariau avut Romani, de dincoace eau de dincolo do Dunare, in etapanirea lor. Aceddrept... (are) indoite radacini tracicecele`mai puternice qi mai adanciqi slave`.Ibidem, pag. 5.

2) Politica agrard la Romani, pag. 462.

14

www.dacoromanica.ro

Apus. Atat modul de productie a vechiului nostru regim ag-rar, cat raporturile intre proprietari muncitori au avutun caracter feudal".

La aceasta autorul mai adaoga o caracteristica gene-;alb: a feudalismului, definindu-1 astfel :

Taranii erau aSezati pe boieresti $i aveau In-datorirea ca in schimbul pamantului primit pentru cultivaresa dea boierului o dare In naturadijmasi un numar de zile

muncipe an-claca..Acelas raport domneste intre proprie-tarul de pamant, muncitorul sau, peste tot, in vechiul re-gam al statelor europene. Istoria da acestui regim numelespecial de feudalism" 9.

Intr' o asemenea formulare a notiunii feudalismului eprea multi simplificare, care de fapt poate sa duca la dena-turarea sensului fenomenelor istorice, cari ne intereseaza.

Numai sub un raport autorul are deplina dreptate. Ina-inte de a denumi o serie de fenomene prin notiunea de feu-dalism, trebuie sa fie stabilit absolut precis cuprinsul aces-tei idei.

Acest cuvant serve to pentru denumirea, unui fenomendin cele mai Insemnate in istoria omenirii, defineste acelregim, care s'a instalat in toate statele Occidentului europeanin evul mediu si care purta denumirea de regim Nodal, Lehns-wesen, feudal system, feodalismo.

Cu timpul, insa, s'a observat ca multe din trasaturilefeudalismului medieval european se afla si in istoria vechiu-lui Orient, a Greciei $i Romei (Griechische Mittelalter")chiar in istoria societatii patriarhale.

Treptat aplicarea termenului de feudalism a Inceput safie prea largita.

Deci not putem intrebuinta acest cuvant numai in sen-sul lui restrictiv, in sensul feudalismului medieval.

Cea mai populara difinitie a feudalismului printre isto-rici, este cea a lui Guizot, pe care acest autor a dat-o Incartea sa Hzstoire de la civilisation en France", §i careconsta in trei tra'saturi esentiale: 1) insemnatatea specials aproprietatii fonciare, care deli este plina.' i ereditara, dar inacelas, timp este conditionals, insotita de unele obligatiunifats de cei mai marl, dela cari aceasta proprietate se &idea;2) confundarea notiunii proprietatii cu notiunea puterii de

9 flurghezia romano, pag. 171.

15

rnosiile

gi si

yi

si

si

'5i

www.dacoromanica.ro

stat, imperiumul, adica.insuirea de care mo§ieri mari a drep-turilor puterii publice, 3) o subordonare a tuturor proprieta-rilor de mo§ii, unor altora, in a§a fel, incest sa se infiptu-iascl din ei o societate organicg.

Totu§i autorul face §i o rezerva, cum. ca in ceea ce pH-ve§te aceasta ultima traisaura, organicitatea nu trebue sa LidexageratA. Integritatea §i unitatea societatii feudale era oclaldire mai mult inchipuia, creates mai tarziu in capetelesavantilor 1).

Dupes aceasta definitie a feudalismului, care in ordin0cronologicg., a Lost prima definitie generals a deosebirilormedievale a vietii franceze, s'au fa'cut mai multe incercetide a o complecta §i a o modifica, de care Fustel de Coo-langes, Flach, P. Roth, G. Waitz, Vinogradov §. a. 2).

Cea mai esentiala tra'sauth a feudalismului consta.'faptul ca.' el este un regim social politic, bazat pe agriculture,ca mo§ia mare se bucurg, in el de drepturi, pe cari fa timpu4lenoastre le are numai puterea statului (judecata, administra-tia) §i, in sfax§it, ca proprietatea mare fonciara. este legatesde gospodaria marunta a oamenilor, cari din munca p&p:Ian-tului i§i procures mijloacele de existents.

Rimantul, care este fundamentul societatii medievale,nu este proprietatea fonciara. contemporana... El este feud, adi-ca o posesiune, primit'a din partea unei persoane mai maxi(suzeranul), conditioaat5. de indeplinirea unor servicii.

De aci decurge institutul vassalita.tii §i patronatului.Oamenii din punct de vedere social slabi, cereau §i capatauapaarea celor mari §i tari (commendare) §i pe aceasta calese crea o ierarhie de dependents, a caei piramidI se termi-ng cu cel mai mare proprietar mo§ier, senior, suzeran al va-salilor mari.

Posesiunea pa.mantului era delimitate nu numai din sus,

GUIZOT. Histoire generale de la civilisation en France, , 1845 q. a.2) FUSTEL DE COULANGES. Histoire des institutions politiques de l'an-

cienne France, vol. I, 1874,JACQUES FLACH. Les origines de l'ancienne France, Paris, vol. I.III,

1886, 1893, 1904.P. ROTH. Geschichte .des Beneficialweseris von der dltesten Zeiten bis

ins Zehnte Jahrhunderf, 1850; Feudalitiit and Unterthanenverband, 2863.G. WALTZ. Deutsche Verfassungsgeschichte, 1844 qi urm.VINOGRADOV. Mai. multe 'Licari in domeniul feudalismului englez, pre-

lucrate in lucrarea in limba Mo#a medievald in Anglia", 1911.

16

tin

1)

rust:

www.dacoromanica.ro

ci si din jos. Acei cari nu se socoteau ca facAnd parte .dinsocietatea medievall, muncitorii pa.mantului de o parte, simosierli de alts parte erau legati reciproc. Mosierii nu pu-teau lucra pa.'mantul Para ei, iar acesti din urma." nu puteautrai fara ingrijirea pamantului strain.

De aceea fata de unul gi acelasi lot existau doua -feluride proprietati, o proprietate a acelei persoane care avea u-nele drepturi asupra pa'mantului, mai ales dreptul la serviciisau Bari (dominium directum sau eminens) §i o alts proprie-tate a acelui care detinea efectiv pamantul in exploatare siscotea din el venituri (dominium utile).

Alta specie a prJprietatii medievale conditionale erauasa zisele beneficii (benilicium). Principii si regii pentru a,rasplati serviciile slugilor le donau pamant in posesiune con-ditionala, temporara. Treptat insa aceasta." posesiune se tran-sforma in posesiune ereditara. Tot asa posturile In slujbaregilor transformau in posturi, succedate din tats in fiu.

Mosiile capa.'tau drepturile de putere public& si prin asazise imunitati (immunitas). Unele mosii, prin gratia regeluise exceptau din regula generall de supunere in ce privestejudecata si perceperea veniturilor. Prin institutul imunitatiipopulatia mosiei era scoasa de sub judecata regeasca.' si desub birul regesc. Drepturile acestea de a judeca si de a per-cepe biruri trxeau pe seama proprietarilor mosieri, cari con-curau cu agentii locali ai putarii publice.

Ceea ce la inceput era numai o simpla excei4ie, maitarziu devine un fenomen obisnuit.

Definitia foarte scura si sumara." a feudalismului, pecare am schitat-o, este bazata.' mai mult pe practica Franteimedievale. In celelalte tari europene se observau abateri delaea. In conformitate cu conditiunile sale istorice, feudalismulfor in mai multe privinti se deosebea de acest sistem tipic.

Asa de exemplu, in Franta regimul feudal a dus insecolul al XII-lea la con centrarea ierarhiei la strangerea re-latiilor feudale. Din aceasta cauz& a apa'rut monarhia regeluifeudal, ca senior general.

In Italia acest proces nu a avut loc, pentruca in parteaei, care intra In monarhia lui Carol cel Mare, tronul a de-venit eligibil, servind astfel nasterea tulburarilor, in carepermanent se amestecau seniorii.

Cand insa, Italia a inceput si se reintegreze, bazele a-cestui proces nu erau nicidecunr feudale, ci municipale, co.

17

se

$i

si

www.dacoromanica.ro

munale, adica. Italia a fost reintegrate gratie tar,gurilor, co-mertului gi breslelor de meserii.

In Germania medievala dezintegrarea feudala, farami-tarea puterii publice, care a ajuns in mai multe maini aleprincipilor marunti, nu duce la concentrarea puterii publicein felul francez, ci se permanentizeaza. Acesti principi ca-

suveranitatea terktoriala (Landeshoheit) si ei devin sta.-pani (Landesherren), persoane imediate" (imediati), adicastapani directi fare intermediul cuiva, in dependenta vassalsdirects de Imparat, care era ales.

In Anglia feudalismul niciodata nu a calcat unitateastatului. Normanii cari, 4n calitate de cuceritori ai Angliei,trebuiau sa se simta mai strans legati reciproc in mijloculpopulatiei cucerite, au dat tarii un sistem feudal, in care re-gele pastra dominatiunea.

In dependenta directs de rege se afla un numar in-semnat de feudali; dupe Domesday book 1400 de feudali(barones maiores, barones minores), dela cari Linea paman-tul alt numar de 7.900 persoane (milites).

In Anglia contrar practicei din Franta existau rela-tine directe 'intre seniori Si vasalii vasalilor (milites). Sibaronii milites depuneau in mod egal juramantul de Cre-dinta regelui.

Prin urmare in fiecare lard feudalismul avea tidstiturispecifice na(ionale, desi pretutindeni in linii generale se re-petau aceleasi fenomen.e, pe cari le den.urniM feudalism.

In secolele XIVXV prima juma.'tate a secoluluial XVI-lea regimul feudal capita o noua infatisare, trans-formandu-se in monarhia de sari sociale.

Baza economics socials, sau mai precis raporturilesociale dintre clasele sociale raman aproape aceleasi cu deo-sebire ca apar targurile, cari se adapteaza sistemului politicsi social existent. Cu timpul insa, ele pretind in a influentavieata statului.

Raporturile dintre clasele sociale se reglementeaza, trans-formand clasele in sari sociale, definite si delimitate juridi-ceste prin insusirea unor obligatiuni drepturi.

Treptat pe masura ce creste insemnatatea starilor so-ciale, regele crede de cuviinta, sau este nevoit sä se sfatuiascacu reprezentantii for (clerul, boierimea burghezia). Aparereprezentanta sarilor sociale, asa zise Etats gen. eraux", assam-bleele reprezentative, Reichstag.

18

pat.&

si

si

si

Si

91

9i

www.dacoromanica.ro

Reprezentanta aceasta era in diferite tari foarte variatal.Dela tipul francez de trei stari sociale existau multe

abateri. De exemplu, in Aragonia exista reprezentanta sepa-Tat& a boierimii marl (nobles) $i mid. (caballeros).

In Suedia luau parte in reprezentanta parlamentuluimedieval $i taranii liberi, cari formau o categorie a parte.

Pe de alts parte in Polonia in asa zisa. izba poselska"luau parte exclusiv nobilii, iar targovetii nu erau consultati.

In marele Ducat litvanian orasele nu erau desvoltate,deaceea t&rgovetii nu faceau parte din. seimul lituan. me-dieval.

In Cehia reprezentanta oraselor era foarte slabs, aproa-pe inexistent& nobilimea era impartit& fn dou& ordine",camere.

In sfarsit in Anglia burghezimea lua parte in camerade jos impreuna cu nobilimea mica.

Ceea ce rAmanea pretutindeni ca o tr&s&tura. comuna.era impArtirea populatiei in sari sociale gi consultarea forde ca'tre rege. 1)

In fine monarhia de stari sociale se transforms in mo-narhia absolutists.

Regele doming asupra tuturor stalrilor sociale, desfiin-teaza orice reprezentanta a lor, fiindca nu mai are nevoie deele. El organizeaza func4ionarimea, care sta. in deplin& de-pendenta de el, aduna intretine o armat& regulates careii sta la dispozitie §i introduce principiul satisfacerii ne-voilor materiale publice printeun buget al statului pe bazaperceperii impozitelor directe in folosul statului.

Dupes, aceste scurte lamuriri din evolutia general& a po-poarelor europene, putern trece la chestiunea, daces in istorianoastra.' naltional& a existat feudalismul apusean.

1) Din imensa bibliografie in chestiunea parlamentului monarhiei de ',Uri so-ciale notam cateva mai importante:

Fr. TEZNER. Technik and Geist des standisch-monarhischen Staaisrechts(y01 XIX, Die Staats and Socialevissenschaftlichen Forechungen, Schneoller).

R. GNEIST. Englische Verfassangsgeschichte.PICOT. Histoire des Etats genera= 1376, s. a.

19

si

si

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 4.

Feudalismul fi steirile sociale in principatele romeine.

S'ar parea ca noi suntem mai apropiati de Apus, decatRusia, prin urmare mai degraba, deck Rusii, am fi in-dreptatiti sa asteptam o constatare a identitatii evolutieinoastre istorice cu cea a tarilor apusene.

De fapt, nu este asa. Pe cand la Rusi s'au inmultit pa.-rerile in favoarea existentei in trecutul Rusiei a feudalismului,cei mai de seams istorici ai nostri tagaduesc existenta feu-dalismului in trecutul romanesc.

Fara indoiala, aceasta provine din cauza ea pen tru corn-paratii se is ordinea medievala.' franceza. Si intrucat noi nucorespundem cu tipul francez, raspunsul negativ al istoricilornostri este cu totul firesc.

Totusi ceva in felul feudalismului medieval, principa-tele romane au trait. De aceea chestiunea ar trebui sa fiepuss altfel. Ar trebui ca noi sa ne intrebam, in ce sens s'arputea vorbi de existenta in trecutul nostru a regimului feudal,

daca.' asemanarea care exist& e importanta sau neinsemnata.Mai intaiu de toate, pans la intemeierea principatelor,

dupa cum se stie, existau numai statulete mici. Oriunde dam,la inceput, de Romcini,scrie Radu Rosetti, ii gasim trtiindin sate octirmuite de cneji. Aceasta alcatuire este in Lint&la Slavii ce se asezase in tarile noastre si a fost mostenitade Romani. Asema.'narea era desavarsita.", caci vedem pe Ro-manii dela Nordul Duna.'rii, deli ei alcatuiau o natiune nu-meroasa, raspandita dela Tisa pans la Marea Neagra.' si delaBug pang la Turnul-Severin, despa'rtiti statulete miciCara nici o coeziune" ').

Farce nici o indoiall principatele la inceput aveau invieata for interns o coeziune prea usoara i artificiala.

Numai foarte treptat s'a intarit puterea centralizatoarea principelui, inconjurat de sfetnicii sai.

Statulete mici, deli pierdeau insemnatatea forfind pusi in dependents de principe, totusi nu se topeaucu desavarsire, ca fenomenele sociale.

1) RADU ROSETTI. Despre originea ,ei transformcIrile clasei siliptini-ioare din Moldova, Buc., 2906, p. 26.

20

si ca

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Imediat ce pamanturile libere au disparut, oameni ener-gici lacomi, an inceput acea acaparare rapitoare, care estecaracteristica pentru aceste timpuri in toate tarile europene.Terenurile incetul cu incetul se concentrau in mainile aces-tor oameni, cari se porecleau boieri fares de cari acei carimunceau pamantul nu puteau sa se intretina.

Centralizarea nu trebue sa fie inteleasa in sensul actualal cuvantului. Proprietatea mare si latifundiara din acel timpera legates de gospodaria ma'runtg.

Numai o parte relativ mica din mosie se lucra de mo-sier, cealalta parte se dadea de el cu chirie.

Bogkia proprietarului consta nu in marimea rentei ag-ricole, ci in cantitatea mare a supusilor lui, agricultori mici,cari arendau pamantul, luandu-si obligatia de a da dijma si aface claca.

*i din punct de vedere politic intern si din punct devedere economic principatele la inceput prezentau un tabloude desintegrare §i desagregare.

Domnitorul adica $i el in majoritatea cazurilor un boiercel mai mare si tare, si-a insusit dreptul de a lua in folo-sul sau mice movie, devenita vacant& in urma lipsei demostenitori. Gracie acestui drept avutiile domnesti se rotun-geau.

Apoi aceasta a dat nastere la parerea ca intregulmint al statului apartin.e domnitorului, ca el este proprieta-rul superior al Orli, deci fiecare mutatie a dreptului de pro-prietate trebuie si fie recunoscuta de el si consfintita.

Pentru orice abateri dela dreptul comun de proprietatese cerea consimtamantul Domnului.

Daniile particularilor catra manastiri trebuiau sa fieneaparat aprobate de Domn.

Daniile domnesti catre manastiri puteau fi temporaresau definitive. In cazul din urma Domnul trebuia s& con.,firme irevocabilitatea daniei.

Mircea eel Batran anunta prin ordin domnesc in pri-vinta daniei raanastirei Tismana : Sa stiti el un cneazsau Boer al domniei mele nu aveti safiti ocina, ()baba. si caastazi sau maine iarasi sa v& iau si sa va dau altuia, ci yetifi sub stapanirea manastirii Tismana" 1).

1) I. MINEA 91 L. T. BOGA. Cum se moilensau mosii1e in Tara Ro-maneascd pond 12 sfarfitul seco!ului al XVI-lea, vol. I, 14, 2933, pag. 19Autorii se referi la Al. tefuleseu. Doeumentele elavo-roman, relative la GorjTg. Jiul, 19o8, pag. 13 -14.

21

si

si

nicI

pa-

www.dacoromanica.ro

Aceste fenomene ne Marturisesc ca in trecutul nostruexistau doll& notiuni de proprietate, caracteristice pentrufeudalismul medieval: dominium eminens dominium utile.

Spre aceste interesante notiuni, indreptat dejaatentia cercetitorii no§trii).

Proprietatea nu era absolutg, neconditionata., ca acum.Cunoatem is trecutul ronAnesc §i alts notiune feu-

lala.' care sta.' in stransa legatura cu drepturile Domnitorului,proprietar superior. El delega proprietarilor dreptul de

udecata asupra populatiei. In cazul acesta drega'torii dom-ne§ti nu puteau sá. se amestece in exercitarea acestei func-tiuni pe.moia privilegiati de atre proprietarul ei.

Domnitorii nu numai odata au recunoscut boierilordreptul de a judeca populajia, care locuia pe pamanturilelor, farce nici un amestec din partea instantelor judeck'tore§tiobi§nuite.

Lata", de exemplu, in 1434 Oct. 8 Stefan Voevod d'aru-e§te lui Giurgiu Atoc un sat la obar§ia S'aratei.

In uric se scrie: I-am dat un sat la obar$ia Sdratei,undeeste jude Tata Ilie, sa le fie for judecie, uric, $i sub uric sdnu se dea nimanui. $i alt Met s'd nu alba, ci sa fie numai decurtea noastrd din Ia$i" (HErb cowteui) Aa He Hmarorb pant AaAIMKarf OT's aainero Anva Orb 2C11") 2).

Un alt caz : In 1437 Iunie 30, Ilie Voevod, darue§te luiToader Pobrateanu satul Ciule§ti in jos de lia.rla.'u§i suburicse scrie in acest documents5. nu-1 dam nimanui, nici-°data, pe alt judecator sa nu J- aibl, afara. pe Domnia mea§i Cita orawl nostru, caltra. Suceava" (HHoro cygga 0 HeHmaerb")3).

Cazurile ar putea fi inmultite.Cu toata. dreptatea I. Bogdan generalizeaza", spunand:Cuveintul ohabnic" avea infelesul de scutit prin urmare

ohaba" (slay. oxa6a) era la not ceea ce in Apus se chema exe-

1) A. V. GA.DEI. Contribufiuni pentru isforia sociald a fib-anima noas-fre, Buc., 19o4, pag. 23.

DINU C. ARION. Incercare asupra dominiului eminent din principateleMunteniei ci Moldovei in secolele XIV fi XV in Inchinarea lui N. Iorga",Cluj, 1931, pag. 19 23.

IOAN C. FILITTI. Proprietatea solului in principatele romOne, mind la1864, Buc., 1936, pag. 80-1o9.

a) M. COSTACHESCU. Documenfe moldovenecti inainie de Stefan celMare, Iogi, 1931, vol. I. p. 398-399.

a) Ibidem, pag. 520 -- 521.

22

si-au

:a

si

pi

pi

www.dacoromanica.ro

cutio", immunitas". Mosie ohabnica era asa dar o proprie-tate, scutita de anurnite (Uri slujbe domnesti, in deobstede toate afara.' de cea military ".

In Moldova, desi acest termen se intrebuinta rar, fe-nomenul identic exista.

i apoi autorul conchide:Expliccirile acestea, scoase din textele unor documente ne-

utilizate incei sau nebcigate in seams, aruncei o lumina nouci a-supra donafiunilor perpetue fi asupra imuniteitii, cloud instituflicomune tcirilor noastre fi celor apusene, in cari feudalismul eracu mutt mai vechiu" 1).

Deci era la noi in aceasta privinta exact ca in Franca,uncle proprietarul privilegiat avea dreptul sa judece pe toticari se culca $i se scoala (couchans et levans) pe terenul sau".

Existenta in obiceiurile vechi domnesti a beneficiiloreste recunoscuta si de Radu Rosetti, care scrie urmatoarele:

Spre a reisplciti credinta ,si slujbele ceitre dansii sr ceitretarei, a unora din supu$1i tor, Domnii fcicurei dintr'insii noi std-peini de sate, claruindu-le din aRzeirile scitefti cari slujiau o-coalelor tecrgurilor, din cele confiscate dela dusmani sau delatreidcitori, din locurile pustii si din braniftele domnesti, cari al-ceituiau rezervele Domnului"

Inteadeva'r s'au pastrat pama la noi o multime de do-cumente cu danii (beneficii") boierilor manastirilor. Dinele se vede, ca recompensarea muncii meritelor slujilordomnesti nu era ocazionala, ci forma o practices obisnuita.

Dat fiind caracterul conditional al proprietatii funciare,nu putea sa nu existe, cu sigurantal, obiceiul de inchi-nare", adica de cautare a sprijinului din partea celor tari, $ipatronajul, adica proteguirea for oferita celor slabi.

Domnitorul inchina Cara regelui Poloniei sau principeluiLituaniei sau regalui Ungariei sau, in sfarsit, sultanului Tur-ciei, iar boierii, la randul tor, inchinau pamanturile for Dom-.nitorului.

Comparatia trecutului nostru medieval cu timpul feudalfrancez ne arata unele .deosebiri importante.

1) Isloriografia romans, Buc., 2905, pag. 25. Deasemenea despre utopianohabnice vechi:

I. BOGDAN. Documental Rdzenilar din 1484 si organizarea arnateimoldovene in secolul XV, Memoriile Seetiel Istorice, seria III, 2908, vol. XXX,pag. 363 --364.

2) RADU ROSETTI. lbidem, pag. Si.

23

2).

gi

pisi

si

www.dacoromanica.ro

In Occident feudalism nu este numai faxAmitarea pu-terii, ci acapararei ei, de proprietari-mosieri maH. Imuni-Utile, de cari ei se bucurau, In majoritatea lor, le serveau pentrulairgirea sferei lor de influent& pentru uzurparea unor drep-turi, deli limitate, ale suveranitalii politice.

Aceasta uzurpare lipsea in istoria noastra. Drumul ladomnie era determinat in cele mai dese cazuri de factorulpoliticei externe. Principatele romane erau inconjurate destatele dusmane. Pretendentii la scaun domnesc trebuiau saposede in primul rand o adevArat& art& de a cunoastede a folosi la timp util spre binele lor conjunctura externa,raporturile diferitelor state intre ele *si cu principatele ro-mane. In asemenea cazuri imunitatea nu putea sa fie o bazi.spre ascen.dentd. Bani, dib&cia, indrIzneala iata ce creapretendentilor situatia. Si iata de ce principiul ereditar la .

succesiunea puterii in statele romane avea o sfer& restrins&de aplicare, iar boierii, alegand pe Domn, trebuiau s& tin&cont de situatia extern.a. a larii.

Mai tarziu, c&nd feudalismul era deja in functiune, totfactorul extern a impiedicat pe principi in.t&reasca.' pu-terea sa devin& atotputernici. Boierii se transformau inprincipi pur simplu din cauza agregrii lor de curtea tur-ceasca suverana. Postul de Domnitor se vindea de Turci nunumai boierilor indigeni, ci chiar persoanelor strAine de neami tara..

Prin urmare in aceste timpuri dependenta politic& deTurcia denatura procesul de crestere desvoltare a forteiproprietarilor vasali".

Domnitorul nu era cu drepturi nelimitate, ci in cele maidese cazuri functionar superior al Porjii Otomane.

Ideea puterii basilevsului autocrat din Bizant influentaasupra mentalititii guvernantilor tIrilor romane, chiar delainceputul aparitiei lor pe scena istorica. Ins& modelele bizan-tine nu puteau s& fie urmate pe solul romanesc intocmai.Conjunctura extern& nu permitea principilor sä devin& atot-puternici. Ei aveau nevoie de sprijinul boierilor, de serviciuli fidelitatea lor.

E interesant s& menjionam aci parerea d-lui Ioan Filitti,care, deli recunoaste existenta dominiului eminent" al Suve-ranului, cu toate acestea afirma ca nici acest drept, nici da-rurile de p&m.int pe care el be face, nici dependenta perso-nail in care unii oameni de rand se pot afla fats de niste

24

$i

s&-si

si

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

stapani, nici raporturile dintre proprietari si coloni, nu con-stitue feudalitatea".

Din cele ce urmeaza.' se vede, de unde provine aceastaafirmatie prea categorica... Autorul crede, cal despre feudali-tate poate fi vorba numai acolo, unde s'a produs anarhizare".Feudalitatea continua. autorul, a derivat dintr'o slcibire aputerii centrale. Ccind Suveranul n'a mai lost in stare sei-si im-pue autoritatea pe intreg teritoriul, a delegat de nevoie unor par-ticulari puternici, car i si-au impeirtit, odatei cu teriforiul suve-ranitatea. Proprietatea feudald apare astfel ca o concesie silitei aSuveranului, care mufti prilej de a relua ce a dat, dupci cumfeudalul std mereu pregiitit pentru a apiira ci parka ce a do-bandit".9.

Aceasta interpretare a fenomenelor feudalismului nucorespunde cu feudalismul din mai multe tari sau, poate,raspunde intocmai numai evolutiei sistemului feudal din Franta,tipul clasic al feudalismului. In. celelalte el se raspandeadeseori farce anarhizare" si farce rapirea drepturilor domni-torului, avan.d in fiecare tars trasaturi speciale.

Mai ales frapanta este lipsa de uzurpare naturals" inistoria rusa.

Pavlov-Silvanschi, care este initiatorul parerii ca, intrecutul Rusiei a existat feudalismul, constatand acestaa explicat-o prin faptul ca familia domneasca se inmulteamereu si fiecare membru isi lua partea sa de mostenire, ceeace ducea la faramitarea principatelor. Aceasta ar fi prevenitridicarea boierilor cucerirea puterii de catre ei 2).

Autorul nu-si pune intrebarea, de unde provine aceastade o sebire int eresanta.

Proprielatea solului in principaiele romane pcinci la 1864, Bucureyti

3935.. pag. 208.-109.2) In cartea ea Jeadalismul in Rusia yacht'', S. Pet. 19o7, autorul preci-

zeazii asupra acestei chestiuni astfel :,Unele qi aceleaqi forte iqi manifestri actianea for in Occident qi la noi; din

cauza hazardului, bine cunoscut istoricilor, ele pe diferite cai iqi g&sesc ieqire, insit

in rezultat dau aceeayi flriimitare a puterii statului printr'o sumedenie de proprie-tari maxi qi marunti, cu drepturi suverane sau semi-suverane. La noi, ca qi inOccident pinantul trebuia sa se dividfi in mod inevitabil. impartindu-se in mici lumiladependente. In momentul diviziunii coapte la noi s'a aflat o multime de principipretendenti cu drepturi ereditare. Ei an inlocuit la noi pe feudalii occidentali, carian acapirat drepturile suverane. Lupartirile an prevenit uzurpare. Impartireasus` a prevenit im2irtirea din jos., Principizarea. pim'antalui a prevenit ,boie-rizaree lui. (pag. 9a a. a.).

25

1)

.din

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Credem, insa, ca ea se datoreste conceptiei puterii su-veranului, mostenite de Rusi dela Bizant..

Principii rusi, cu toata dominants in statuletele lot' aspiritului particular, au imprumutat ceva din complexul idei-lor bizantine despre puterea statului.

Aceeasi lips& de uzurpare se poate constata $i la noi.Feudalizarea" se face in mod pasnic, cu voia principelui,farce uzurpari cu deplina pastrare a prestigiului puteriiDomnitorului.

Am avut in istoria feudalismului nostru un proces ana-log celui rusesc derivat deasemenea, cel putin in ce pri-veste puterea Domnitorului, din mentalitatile Bizantului.

Ne deosebeste de feudalismul rusesc o trasaturi im-portanta : pe cared la Rusi o case princiara" se inmulteafaramitea puterea, infiintand pentru fiecare principe udeluri",adica teritorii mai mici de stapanire, la noi luptau pentruputere cateva familii, cateva curti. Preten.dentii nu puteau sä-siasigure o stapanire mai durabila, conjunctura nu le permiteasa devina puternici, autocrati. Prin forta lucrurilor, gratieluptei pentru trop obstacolelor pe cari trebuiau sa treaca,pang. ce ajungeau la domnie, ei erau nevoiti sa alba in ve-dere interesele boierilor.

A doua deosebire care sta in strans& legatura cu ceadintaiu este urmatoarea. : practica imunitatilor era mai slab des7voltata, decat in Franta.

A treia : ierarhia vasala la noi nu avea trasaturi binepronuntate.

Nu ar fi exclus, marturiseste d. I. Filitti, ca curtenii"in Moldova si robii" in Muntenia sa fi fost subvasali '), insaei aveau indatoriri directe fata. de Domn.

In sfarsit ultima deosebire : in Occident, taranimea se aflaintr'o stare de dependenta juridic& bine pronuntate. In Frantadomina serbia. Iar precursorii serbilor erau robii, asezati pepamanturile mosierilor.

In principatele roman, taranii erau atat arendasi liberi,deli despre libertatea for deplina, de fapt, nu. poate fi vorba,'cat $i cei lipsiti de libertate.

Cu toate aceste deosebiri se poate afirma ca in trecutulprincipatelor a existat feudalismul medieval.

Prin multele for trasaturi vieata for a fest inrudita cu1) L FILITTI. Propriefarii solului in frecutul principatelor ronine,

294 pag. 29 9i arm,

26

gi

Buc.

si

si

gi

,gi

www.dacoromanica.ro

vieata epocii feudale din Virile europene occidentale. Numaitreptat dela spiritul feudal particular, statele romane treceaula spiritul public al statelor noui.

In secolul al XVII-lea a inceput desvoltarea targoveti-lor, nu si a targurilor, ca unitati conaunale bine distincte, siorganizarea breslelor profesionale.

Principatele treceau prin perioada regimului de starisociale.

S'a schimbat In conformitate cu aceasta si Sfatul extra-ordinar al Domnului.

Iata cateva exemple :In. a doua domnie in Moldova a lui Constantin Voda

Racovita. Cehan, feciorul lui Mihai Voda, dupes cum ne po-vesteste Enaki Kogalniceanu, 1) pentru desfiintarea vacaritu-lui a fost convocat la Iasi, un sfat al boierilor tarii, la careau luat parte cite sapte locuitori din toate tinuturile: mazalisi ruptasi.

S'a straits toata boierimea si mazilii, si negutitorii, sitoata.' Cara ce se adunase".

S'a facut un. mare sfat cu toata boierimea fares, Msg.,precizare a celorlalti participanti si In prima domnie a luiConstantin Voda Racovita, pentru a lua hotarare in chesti-uni financiare si de impozite 2).

In a treia domnie a lui Constantin Voda Mavrocordats'a facut un sobor mare" pentru desfiintarea starii de ye-cin, la care au fost invitati la Iasi nu numai boierii, ci sivecinii din toate tinuturile 3).

In domnia lui Ion Vocla. Mavrocordat, feciorul lui Ne-culai Vocla, la curtea domneasca s'a tinut un sfat pentru ju-decarea unui .vreu, care a calomniat pe Domnitor, unde auluat parte boierii cei mari cu boierii §i fara de boierii", totinegutitorii tarei" din Iasi si toti musafirii Turci, ce se aflau la

si cadiul4).Dar mai ales este interesant Sfatul din timpul lui Leon

Voda Tomsa.Cunoastem un hrisov care a fost dat dupes consultarea

unei aduna'ri, compuse din toata Para, boierii mari si micisi rosii si mazali si toti slujitorii".

1) Letopiseful Moldouei,'M. KOGALNICEANU, Cronicele, vol. III,pag. 23o.

2) Ibidem, Cap. VII, pag. 219.Ibidem, Cap. VI, pag. 214.Ibidem, Cap. IV, pag. 209-21o.

27

a)

Tdrii

4)

www.dacoromanica.ro

Acest Sfat mare de obste, care se convoca in cazuriextraordinare, a fun.ctionat pans la sfar§itul epocii fanariote.El cuprindea, dupes cum afirma d. Filitti, pe langa sfetniciimaxi in functie $i iesiti din slujba., pe boierii mai marunti inactivitate sau mazali Si pe capitanii de slujitori.

Era Tara legald" 1).E interesant ca, dupes cum se constaa dintr'un rava§ al

lui Nacul, vornic de Campulung, rebelul boier MihalceaHancu, ajunging la Iasi, convoaca, dupes obiceiul timpului,,,ca in alte manifestatii ale tare, pe mazali si curteani $i delatarguri targoveti si dela toate manastirile ate doi calugariale§i". Scopul acestei adunari a fost trimiterea soliei la Poarta 2)

Sfatul mare de obste" era o reprezentanta a starilorsociale", asemanatoare cu alte institutii de acest gen din epocamonarhiei de sari socia le din Apus.

Sfatul se convoca numai dupes voia si bunul plac alDomnitorului, in imprejurari mai importante.

Dupes caracterul sau Sfatul era mai degraba o consfa.'-tuire a Domnitorului cu functionarii sai, cleat o adevaratareprezentanta a tarii, compusa din starile sociale.

Insa, e curios de notat, ca Sfatul mare de obste, avea multaasema'nare cu Zemschii Sobor" rus care, ca si Sfat mare laRomani, se convoca cand se simtea vr'o nevoie acuaconstatuirii.

Exists o asemanare $i in ce prive§te caracterul, compu-nerea si insemnatatea lor.

Latchin, care a studiat Zemschii Sobor" din Rusia, aconstatat ca in Rusia, unde starile sociale au fost create maimult artificial de insusi statul, mai ales in interesele fiscului,

deci nu puteau prinde raclacini adanci in societate, Sobo-rul, deli avea un caracter medieval de sari sociale, ins& nuSri a§a masura, cat adunarile analoage din Apus. Impartireain camere corporative in Rusia era imposibila. Nu putea fivorba nici de spiritul corporativ al Soborului. El nu avea sivr'o competinta. proprie 3).

Cliucevschi a adaugat la aceasta ca Soboarele ruse"

1) IOAN C. FILITTI. Despra vechea organizare administrativd a princi-patelor romdne, R_uc. 1929, p. 22--23.

2) N. IORGA. Istoria (drii prin cei mici. Revieta istorici, 1921, No, 3,pag. 26.

8) V. LATCHIN. Zemskie Sobord drevnei Rusi, S. Pet., 1885, pag.291-400 gi a.

28

a

i

25 -63

.

si

www.dacoromanica.ro

din veacul al XVI-lea se compuneau din functionari, nu eraude fapt, cleat unele consfcituiri extraordinare ale guvernului cuproprii lui agenti". Soborul rus a fost provocat la vieata denecesitatile administrative $i nu de lupta politics. Numai insecolul al XVII-lea Soborul se desvolta, transformandu-seintro adunare reprezentative

Aceasta desvoltare cu totul slabs a Soborului nu i-aimpiedicat pe istoricii rusi sa.-1 califice ca reprezentanta. ru-se a starilor sociale, a carei adunare este asemanatoare cuadunarile reprezentative din epoca monarhiei de sta'ri socialedin Apus.

Credem ca noi dispunem de acest drept de compararea sfaturilor noastre maxi de obste pentru cazuri extraordi-nare cu adunarile de mai sus.

Spre deosebire de Rusia si alte taxi, in principatele ro-mane nu s'a putut desvolta absolutismul. E lesne de inteles,ce anume a impiedicat instalarea la noi a acestui regim.

Principatele erau subjugate Turcilor. Donmitorii, fiindtemporari, nu se puteau gandfla reorganizarea statului $i in-farirea puterii domnesti. Ei nu puteau face nici macar unbuget stabil, intrucat exigentele turcesti deseori se schimbau,deasemenea nu puteau'organiza o armata.

Ei au reusit sa infaptuiasca. un singur corelat al monar-hiei absolutiste: pentru nevoile fiscale au creat inceputulfun.ctionarimii.

Generalul Kiselev cu Regulamentul lui organic a pustemelii serioase pentru reorganizarea statului.

Obsteasca Adunare" era un parlament, care cu rada-cina sa era Inca in epoca regimului de sari sociale.

Cu toate acestea, ocupandu-se foartt serios de organi-zarea armatei nationale finantelor, Regulamentul organicin conditiuni prielnice ar putea duce la crearea absolutismu-lui, deoarece se tie ca absolutismul s'a bazat pe armata,finante, independente de starile sociale, pe functionarime.

Insa pastrarea suzeranitatii turcesti asupra principate-lor continua sa impiedice transformarea respective.

Din cauza imposibilitalii monarhiei absolutiste, pe cailaturalnice deghizate, s'a pregatit terenul pentru nastereaoligarhiei romane.

Aceasta pe planul social. In ce priveste planul po-1) CLIUCEVSCHI. Isforia rasa, vol, II, Moscova, 2906, pag. 476-604, ji

vol. III.

29

1).

gi

9i

si

9i

www.dacoromanica.ro

li tic, principatele romane din monarhia de stari sociale autrecut direct la un regim constitutional eprezentativ. Incer-carile timide In stil absolutist ale domnitorilor nostri princi-pele Bibescu Cuza-Voda, bine inteles nu pot fi .socotitesuficiente pentru a da denumire unei epoci a parte.

Prin urmare din punct de vedere al regimurilor social-politice, Romanii au trecut prin urmatoarele perioade: 1. Delaintemeierea principatelor pans la inceputul secolului alXVII-lea epoca feudalismului medieval, 2. Dela secolul alXVII-lea pans la prima jumatate a secolului al XIX-lea(1821 sau 1866) epoca monarhiei de staxi sociale si 3. Epocacontemporana a monarhiei constitutionale burgheze.

In conformitate cu principiile de mai sus, materialulistoric va fi impa'rtit in urmatoarele rubrici :

Partea I. Inceputurile neamului romanesc.Partea II. Navalirile barbare.Partea III. Incercari de organizare politics. Epoca pri-

mitive.Partea IV. Intemeierea principatelor romane. Feudalismul

romanesc.Partea V. Regimul starilor sociale.Partea VI. Epoca contemporana a monarhiei constitu-

tionale burgheze. Basarabia Instrainata. Uni-rea tuturor Romanilor.

30

$i

$i

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA I,INCEPUTURILE NEAMUL UI R OMANESC.

. CAPITOLUL 5.Getii qi Dacii sub dominatiunea Scilicet. Tarmul Marii

Negre.Getii, Dacii ai Scitii.

Primele inceputuri ale istoriei noastre nationale se pierdin negura trecutului. Arheologia se sileste sä ni le restabi-leasca. Se fac sapaturi in diferite locuri ale tarii. Obiectelegasite treptat imbogatesc cunostintele noastre despre omulprimitiv, care a trait pe pamantul romanesc. Printr'altele s'aufacut sapaturi si in Basarabia, unde avem acum doua statiunipaleolitice, satele Chisla-Nedjimova (12 km.. de Hotin) Cor-man (deasemenea in judetul Hotin), precum o statiune neo-'litica la Petreni (judetul Soroca)1).

Nu ne vom ocupa de acest timp preistoric prea indepartat.lasam arheologiei. Incepem dela data, de cand ni s'au pas-

trat .marturii istorice.Abia din secolul al VI i, d. H. ne vin primele stiri des-

pre stramosii nostri. Parintele istoriei Herodot ne povestestedespre pamantul, astazi ocupat de Romani, in legatura cucampania lui Darius, regele Persilor, impotriva Scitilor inanul 513 i. d. H. Acest teritoriu era populat de Daci §i Ge4i.

bazandu-se pe marturia lui Strabon, care afirmaca Dacii Getii vorbesc una aceeasi limbs, sunt de pa.-rere ca Dacii Getii nu sunt doua triburi ?erudite, ci unul,care a fost denumit de RomaniDaci, iar de GreciGeti.

Mai vine in sprijinul acestei preconizari marturia luiIustin, ce arata ca. Dacii sunt din samintia Getilor".

I) N. M. MOROViN. Noui contribufiuni preistorice asupra Basarabieide Nord. Mem. Sect. §tiint. ale Acad. Rom. t. VI (1929), p.

L, CICALENCO. Eludes sur revolution de la ceramique neolithique peintealmainienne. L Petreny en Bessarabie. Obzor Praehietoricky, V-VI, (1926-27). Praha.

31

sisi

II

Unii,$i si

si

$i

1 17 .

www.dacoromanica.ro

Altii iau in consideratie ceea ce scrie Strabon despreasezarea Dacilor Getilor: Getii sunt asezati spre Pont (Ma-rea Neagra), iar Dacii in spre Germania si izvoarele fluviu-lui ; partea superioaral a raului pa.na.' la cataracta (Portile defier) se numeste Danubius si trece mai ales pe langa. Daci;partea inferloara." pang. la Pont, de care Getii se invecineaza,se numeste Istros" 1).

Deasemenea Plinius ne spune cá. campia §i sesurilesunt ocupate de Iazigii Sarmati, muntii padurile, pan5. la11131 Patissus; de Dacii cei alunga4i de Iazigi din c.impie" 2)

Interpetand aceasta m.grturie, Xenopol stabileste urrna."-toarele migratii ale Dacilor : Mai intaiu respinsi de Mace-doneni, ei trec Dungrea impreuna cu Getii si se opresc incampia munteana. Vin aici peste Daci Iazigii (cari la inceputlocuiau de cealalta parte a Boristenului, apoi se stra'mula.catre Nistru si Pont si mai tarziu tocmai pe timpul impara-tilor roman trec o parte din ei peste Carpa(ii moldovenestiin Dacia si se aseaza acolo sub numele de Iazigii Meta-nasti). Dacii trec in Transilvania si sub pre siunea Iazigilorsunt impinsi tot mai spre Apusul acestei cari si in BanatulTimisoarei" 8).

Prin urmare Getii Dacii se deosebesc prin locurilepe cari le ocupau.

Dupes provenienta for etrxica. Getii Dacii sunt Traci,formai:id cea mai numeroasa cea mai insemn.ata. ramura. afor 4). Herodot denumeste pe Geti cei mai vrednici si maidrepti dintre Traci" 5). In afara. de ei printre Traci erau cu-noscuti : Odrizi (la sud de muntii Balcani), Besii (intre muntiiBalcani i Rodope, cu centru Bessapara), Crobyzii (intreCallatis, Mangalia de azi, Odessos, azi Varna), Moesii(intre Dungre i muntii Balcani ; dupes numele for a fost nu-mita mai tarziu aceasta regiune Moesia").

Se afirma. Agatirsii ar fi fa'cand parte din marea

1) STRABON. Geographicd, VII, 3, § 23.a) PLINIUS. Historia Naturalis, Per, 12.3) A. D. XENOPOL. Istoria Ronitinilor din Dacia Traiand, vol. I. Dacia

anteromani qi Dacia romans, Buc. 1926, pag. 46 Ili 46.4) STRABON, VII, 3,§2; considerau pe Geti ea Thraci`.W. TOMASCHEK. Die alien Thraker. Eine ethnologische Untersucliung,

1-11, Wien, i893-1894. Sitzungsberichte der Wiener Academie, philoc-histor.KI., t. 128, 23o, 131.

5) HERODOT. Historiae, IV. 93-96.STRABON. VII, 3. § 10. DIO CASSIUS, LI, 22.

32

si

sisi

si si

sisi

si

ca. si

,,Grecii

www.dacoromanica.ro

familie a Tracilor. Agatir§ii locuiau in. Transilvania §i se ocu-pau atat de agriculture, cat §i de exploatarea minelor de aur.Despre ei se poveste§te ca aveau legi in versuri 2).

Cu Tracii erau vecini: la Nord Germanii, la Nord-EstSlavii, la ApusGermanii §i Celtii, la Est Cimerianii §iScitii §i la Sud de Dunare Ilirii §i Grecii.

Pe la anul 1000 1. d. H. incepe marea migratiune a pc).poarelor barbare din Est spre Vest. Intaiu se produce inva-ziunea cimeriana §i apoi in urma ei cea a Scitilor. V. Parvanemite ipoteze in privinta directiilor, in cari s'a produs invaziaScitilor. Autorul stabile§te ca Scitii au mers: 1) prin. NordulMoldovei §i Bucovina spre Silezia, Brandenburg §i Transilva-nia, adica la Nord-Vest §i Vest, 2) prin Moldova de mijloc §ide Sud spre muntii Ardealului, 3) prin. campia Munteniei,Oltenia, Banat peste Dunare spre marea Adriatica §i, in-sfar§it, 4) pe malul drept al Dunarii §i prin Dobrogea spre Ma-rea Marmara 2). Fire§te unele elemente autohtone, cari lo-cuiau pe teritoriul Moldovei §i Munteniei, de mai tarziu, aufost fortate de aceste navaliri sa se mute mai la Nord sau maila Sud, erau deci impinse silite sä-§i caute alte a§ezari.

Astfel se explica migratiunea Dacilor pans la Vistulaspre Nord §i pane la Marea Adriatica, Marea Egee §i MareaMarmara la Sud.

Despre pa.'mantul rominesc §i popoarele, cari it sta'pa.neau,precum §i despre Geti §i Daci,-stra.'mo§ii no§tri,-Herodot po-veste§te urmatoarele.

Fiind suparat de invaziunile scitice perpetui pe terito-riul Persiei, regele Darius se hota.' taste a intreprinde o ex-peditie specials impotriva for prin Europa. El trece Bosfo-rul tracic pe un pod de vase, iar Elenii din. Asia minors,sunt trimi§i inainte pe Mare. Sosind la Dunare, ei Ii con-struesc un pod acolo, uncle fluviul incepe a se Imparti In

1) HERODOT, 1V, 49, 104 s. a.NIEBUHR, KI. histor. Schriften, 1928, vol. I, pag. 377, merge qi mai departe,

identifieand pe Agatirqi cu Geti. Sunt contraverse qi in ce priveqte locul, uncleerau stabiliti Agatirqii. Aga de exemplu, B. P. Hasdeu in ,Isforia crifice, pag. 189,aerie ea Agatirqii locuiau in ,zona submunteani a TArii Rominegti", iar LEONIDAMALINESCU se aileqte, a ne convingii cele dou& regate ale Agatiryilor, pe-cari ii identifici cu Alazonii qi-i considers Traci seitizati, erau situate aproxima-tiv pe Nistru in judetele de mai arziu Tighina qi Balta, care regiune cuprinde azitipul specific de populatie: Moldoveni deosebiti de restul locuitorilor Moldovei'. (1)Raul Maria in cazul acesta nu ar fi Murequl, ci vre un riiu din Suck' Basarabiei,spre exemplu, Ialpugul eau Cogtilnicul. Scurf compendiu de not confribufii la Isla-ria Pdrfilor Dundrene, Fagiraq, 293o, pag. 8o -81.

2) V. PARVAN. Gefica. 0 protoistorie a Daciei. Mem. Sect. ht. AoadRom., Seri& 3, Vol III, pag. 6-8.

33

eg

si

si

www.dacoromanica.ro

brate, probabil undeva in apropiere de Tulcea sau Isaccea.In drum spre Dunare multe neamuri tracice i se in.chinaufarce lupta, inspaimantate de numa'rul mare al ostirii. Getiicari se cred nemuritori", s'au hotarat sa reziste indaranic.Insa ei au fost supusi in.data, cu toate ca sunt cei mai vi-teji i cei mai cinstiti dintre Traci".

Pe podul construit de Greci, Darius trece Dunareaantra in Scitia (in actuala Basarabie). Trecand podul, el daordin sä-1 distruga, insa, sfatuit de oameni prudenti, revineasupra hotararii, incredintand paza podului Grecilor ionieni.In timp de 60 zile el crede sa." ispraveasca. cu Scitii. Aflanddespre campania lui Darius, .Scitii trimit soli la diferite po-poare vecine : Agatirsi, Neuri (la Nord de Basarabia), An-drofagi, Melanhleni, Geloni, Budini s. a., In scop de a in-treprinde o actiune comuna de Impotrivire. Unii fagaduescajutorul cerut, cei mai multi insa. refuza. Scitii sunt nevoidsa urmeze o tactics pasiva de retragere sistematica, pentru

atrage pe Darius in fundul stepei.Calculul s'a dovedit a fi bun. Darius se cufunda in steps,

iar can.d ajunge dincolo de rail' Tanais, Scitii din rea cre-dinta 11 atrag in teritoriile, stapanite de acele popoare barbarevecine, cari le-au refuzat ajutor Androfagii,Neurii). Iar o parte din Sciti, sub conducerea lui Scopasis,se indreapta spre Dunare intrand in contact cu Grecii, cepazeau podul, se sileste convinga sa distruga podul, insanu reuseste, intrucat pieirea Ili Darius nu corespundea cu in-teresele Grecilor. Dandu-si seama de pericolul, in care se afla.',Darius, ;pe neasteptate pentru Sciti, lass campurile de lupta. In-torcandu-se cu mare iuteala., el reuseste sa treaca podul indarat.

Herodot ne multe alte informatii despre Sciti.Denumirea Scitilor este dupes numele tarului lorSco-

loti", iar Grecii i-au numit Sciti".Scitii se ocupau cu agricultura, mai ales In vederea co-

mertului extern. 0 parte din ei erau nomazi. Calipizii (Eleno-Sciti), sema.' nau grail pentru con.sumul intern '). Scitii-Basilei,

1) In privinta Kalipizilor (Kallipidai), pe cari Herodot ii pomeneqte intreBug qi Nistru, TOMASCHEK qi MULLER, dup5 ei qi V. PARVAN, cred ete. BuntKarpidae, pe cari. scriitorul Skymnos ii pomeneqte intre gurile Dungrii qi Scytaplugari. Ptolemaeus, cat gi celelalte izvoare, localizeazi pe Karpioi, Harpioi, Karpii,Karpian ii, Karpo-Dakai, Carpi, in Moldova qi Basarabia pIng. la Nistru qi Dunare.Muntii Moldovei, ,.Karpates °roe' (Ptolemaeus), probabil, cg se trag dela ei.SCHUTTE dimpotrivg crede c5. Carpii locuiau numai in Galitia Vesticii, V. PAR-VAN. Getica, pag. 239..24o.

34

$i

a-I

(Melanhlenii,

$i,

des

.

gi

www.dacoromanica.ro

locuitorii Crimeei, erau socotiti ca cea mai privilegiata ra-murl a acestui popor 1).

Herodot afirma. ca jara Scitilor seamAn cu un drept-unghiu. Partea ei de Sud se intinde spre taxmul MATH Negredela gurile Dunaxii, dincolo de Geros, phial la lacul /Vleotis 2).Pamantul, unde erau a§ezati Scitii, era udat de raurile : Istros(Dunalrea), Tiras (Nistru), Porata sau grece§te Pyretus (Pru-tul), Araros (Siretul), Naparis (Ialomita), Ordessos (Arge*),Tiarantos (Oltul) §i Maris (Mure§u1). De cealalta parte aNistrului erau: Hypanis (Bugul), Boristhenes (Nipru), Gerrhus(Conca la.nga Nipru, paralela. lui), Tanais (Mius) 8).

Scitii ocupau §i Dobrogea, care se numea atunci ScytiaMica. (Scythia Minor). Callatis (Mangalia de astazi) In se-colul al III-lea I. d. H. era un stat scitic. Erau acolo §i altiregi sciti.

Despre Sciti s'a scris foarte mult, existand o literaturefoarte abundent.i.

S'au nascut mari contraverse In privinta druraului, pecare ra ficut Darius. Pe istorici i-a preocupat, pina; unde aajuns el?

Unii, bazandu-se pe faptul ca Herodot nu spune nimicdespre trecerea trupelor persane peste raurile Scitiei, consi-

1) HERODOT, IV, 17.-- 20.2) HERODOT, IV, 101.8) HERODOT, 1V, 4, 61 --67. Identificare a rilurilor prezinta dificultati,

deoarece Herodot nu avea idei geografice dare. Informatiunile lui no coincidcu realitatea de azi. Am preferat interpretarea lui F. BRUN, unul din cei maicompetinti cunoscatori ai geografiei istorice vechi a litoralului Marii Negre, delacare am imprumutat qi harta Scitiei cu unele schimbari. Cernomorie. Colectia cer-cetarilor domeniul geografiei istorice a Rusiei de Sud [1862-18771, Odessa-I-11, 1879-1880.

35

In

www.dacoromanica.ro

(ler& c& de fapt Darius nu a mers prea departe, daca nu s'achinuit chiar numai in pusta Getilor", adica. in BugeaculBasarabiei, §i s'a intors 1).

Altii las& chestiunea far& precizare, constat&nd ca toatesfortarile de a glsi adev&rul raman infructuoase 2).

Cei mai multi cred, ca Darius a mers la Est pan& lar&ul Don, sau eel putin a trecut Nistru 8).

Exist& §i o parere ciudata", cum. ca". tarul Per§ilor a ajunscu o§tirea sa pan& in Asia §i China 4).

In sfar§it, un autor cu totul altfel interpreteaza poves-tirea lui Herodot, care din cauza unor confuziuni nu ar firedat exact itinerariul campaniei lui Darius. Darius ar fi mers.nu la Est, ci la Nord, pana.' la vestitele balti din Sud deora§ul Pinsk 5).

Originea etnicl a Scitilor se discuta : unii ii socotescTurci (C. F. Neumann), altii Mongoli (Niebuhr, Scbafarik),sari Arieni (Grimm, 1VIiillenhoff) §i, in sfar§it, unii a.utoriru§i cred ca ei sunt Slavi (P. Polevoi, Samocvasov §. a.). Po-levoi se bazeaz& pe asemanarea Scitilor cu Slavii in moravuri, 6)iar Samocvasov pune parerea sa in leg&tura cu teoria leaga-nului national al Slavilor (Scitia) §i al Ru§ilor (Sarmatia) 7).

Dominatiunea scitica. asupra Dacil or, intre an. 700 §i300 i. d. H., se socote§te de istoricii no§tri o epoca.' de deca-dent& a Daciei, diametral opus& epocii posterioare celtice, de-oarece Celtii au adus cu ei intrebuintarea fierului §i prin aceastaau contribuit la renafferea intarirea a neam urilor getice. 8)

1) NADEJDIN. Scyfia lui Herodot, Memorille Socieatii de istorie si an-tichititi din Odessa, vol. 1, pag. 3-114.

SCHAFARIK. Slavische Alterthiimer, 2843, 1, chip& traducers rust alui Bodianschi, Moscova, 1837. vol. I, cartea 2, pag. 270.

3) F. BRUN. Op. citat.4) DE GUINES. Memoire dans lequel on entreprend de fixer is situation

de quelques peuples ecythcs dont it est parle dans Herodot [Mem. de l'Acad desXXXV, p. 639-672]. Citatie dup& Brun.5) ElCHVALD. Dorpater larblicher,1834. Citez chip& Brun.6) Schife de istoria rusli in monumentele vie fit, vol. I, perioada veche,

S.-Pet., 2879. pag. 64.7) Istoria dreptului rusesc, 1884, vol. II.8) V. PARVAN. Getica,pag. 296. Din imensa literature despre Scyti is

cele atom lucr&ri, indicate mai sus, adaogam urmatoarele :ROB. MOLLER. Die geografische Tafel nach den Angaben Herodots.

2882 [Reichenberg, Jahrbericht].MAIR. Das Land der Skythen bei Herodot, 2886.REICHARDT. Die Landeskunde von Skythien nach Herodot, Halle, 2889,LAPPO- DANILEVSCHL Antichitdfile scytice, 2887. Memoriile SocietAtii

Arheologice din Petersburg, vol. IV (in limbs rust).CONT. TOLSTOI gi KONDACOV. Antichitlifile ruse in monumentele

de artd, voL II. Antichiatile Scyto-sarmatice, S.-Pet. 1889, (in limbo rust).Vezi deasemenea mai jos Incritride, aritate la chestiunea colonizirii greoesti

a malului Marii Negre.

36

2)

Inger.,

www.dacoromanica.ro

Grecii pe Negre.Colonizarea tarmului Marii Negre de Greci incepe Inca

din secolul al VIILlea i. d. H. 1). Marea Neagra in loc deAxinos Pontos, adica neospitaliera, treptat devine Euxinos, pri-Tnitoare de strain. Malul ei e acoperit cu diferite §i lium.e-Toase colonii. Cei mai activi colonizatori erau Milezieni,Grecii. din Milet. In secolele VII §i VI i. d. H. pe malulnordic al Marii Negre apar coloniile lor: Panticapeea, Nim-feea, Teodosia, Olbia. Se infiinteaza deasemenea coloniile do-rice: Heraclia §i Hersonesul. Iar Ionenii au ridicat pe peninsulaTaman in fata Panticapeei, marea colonie Fanagoria.

Panticapeea in an. 438 i. d. H. a devenit capitala unuinou stat Imperial Pontic al Bosforului", situat pe mare partea Crimeei, al carui trecut a fost reconstituit cu multe ama."-nunte in lucrarile lui M. Rostovtzeff. Panticapeea dominaasupra stramtoarei: Bosforul Kimerian, care despartea Pon-tul Euxin de lacul Meotis (Marea Azov), §i asupra tarmuluiMesrii Negre din partea Caucazului pans la muntii caucazieni..Statul acesta intretinea legaturi comerciale cu Athena, ap-rovizionndu -1 cu cereale, cu Tazos, Rodos, Milet etc.

Mai aproape de not era situates mare colonie a Olbiei,ora§ul Boristeneitilor, un centru pentru comert de cereale cupopoarele barbare : Alazonii, Kalipizii §i Scitii. In secolulIII i. a. H. Olbia incepe sa decades. Fat4 de Sciti iii pastra.autonomia. Ins4 o lovitura putemici i-a fost data de Getiintre an. 50-60 i. d. H. Dion Chrysostomos scrie despre acea-

1) V. PARVAN. La penetration hilenique et hellenistique dans la valleedu Danube. Bulet. Sect. Ist. Acad. Rom. vol, X, 2923, pag. 23-47,

NEUMANN. Die Hellenen im Skythenlande, 2855.MINNS. Scythians and Greeks, Cambridge, 2913.

t_or_M. ROSTOVTZEFF. Iranians and Greeks in South Russia. O 1 1922.BEKKER. Mall Pontului Euzin dela Istros fi Nina la Boristhenes.

snorille SocietAtii de istorie si antichitAti din Odessa, vol. 111 (in limbs rues.).CONT. UVAROV. Cercetari asupra antichitatilor Rusiei Sudice, vol. 1,-11.

.2852 1 853, (in limbs rusi).MOMMSEN. Ramiche Geschichie, vol. V. cap. 111.E- MEYER. Geschichte des Alterthums, vol. 11, §§ 286-289.V. LAT A.§EV, Cercetare despre istoria organizarea politica a era -

4ului Olbia, S.-Pet, 2887 (in limbs. rued).M. ROSTOVTZEFF. The Bosporan Kingdom, (Cambridge Ancient His-

tory, vol. 111, Cambridge, 293o, pag. 661-589).M. ROSTOVTZEFF. Skythien und der Bosforus, Bd. 1. Kritische Uebar

nicht der schriftlithen und arhaologischen Quellen, Berlin, 2931.

37

tarn

gi

jOrmul

Me--

www.dacoromanica.ro

sta astfel : Ultima si cea mai strasnica pustiire i s'a Warn,-plat nu mai tarziu, decat cu 150 ani mai inainte ; Getii 1-auocupat, precum i celelalte orase pe partea stanga a Pontuluipang la Apolonia. Din aceasta cauza.", afacerile Elenilor aucazut in mare desordine, deoarece unele orase n'au fost res-tabilite de loc, altele prost, Inca au navalit asupra for bar-barii". Olbia a fost restabilitg in urma dorintei Scitilor, carisimteau nevoie de comert, Insg nu posedau indeletniciri co-merciale. Aceasta perioada dureazg mina in timpurile lui Ale-xandru Sever, and orasul Olbia dispare cu desavar§ire depefata pamantului, sub presiunea barbarilor. Cu secolul III d.H. istoria Olbiei se terming.

In cuprinsul Basarabiei actuale exista atunci la limanulNistrului, o colonie greaca.' foarte bogata, Tyras. Acest ora§juca un rol foarte insemnat in comertul extern al populatieidin acele locuri. Se exportau prin el : cereale, vite, peste, miere,ceara, sare, blani, lemne de constructie, sclavi etc., §i seimportau : uleiu, yin, postavuri de lama, vase de lut i obiectede lux. Mai ales in mod intensiv se facea negotul cu sclavi.Sclavii, proveniti din Geti Daci, erau la Athena a§a denumerosi, ineat numele de Daos a devenit general pentru sclavi.

La Sud de Dunare au fost intemeiate : pe o insula aMarii,,aproape de farm Histria; colonia Ionienilor Tomi,actuala Constanta, vestita.' prin sederea in ea a poetuluiOvidiu; colonia Dorienilor Callatis (actuala Mangalia); Bi-zone (actuala Cavarna), Grunoi, numit mai tarziu Dionysopo-lis (Balcic), Odessus (Varna) s. a.

Scitii nu numai ca tolerau pe Greci, ci deseori. intraucu ei in relajii de bung vecinatate, jucand un rol de mijlo-citori intre ei ceilalti barbari mai indepartati de Mare, profitand astfel depe urma acestor negocieri.

Fiecare colonie prezenta o republics in miniature, avandIn fruiitea sa un arhont, ajutat de sfatul oamenilor mai insta-rili Hotararile sfatului se aprobau de adunarea ge-neralg a tuturor cetatenilor, iar hotararile aprobate capatauo putere obligatorie pentru toti. In unele cazuri arhont setransforma in tiran, un sef cu puteri nelimitate, sau basilevs,care activa In limitele legilor. Colonistii au imprumutat acestsistem de administrare din Athena.

Emigrantii greci -au adus cu ei in mijlocul barbari-lor credinta cresting, limba i civilizatia. Ei au Contribuitla umanizarea moravurilor. In templele ce le construiau

38

(vuli").

li

si

si

www.dacoromanica.ro

pe cele mai frumoase locuri, nu se aduceau Iui Dumne2eujertve §i ei n'aveau obiceiul Scijilor, ca in timpul jure:-mantului sä. bea yin, amestecat cu sange. Limba elena. a de-venit dominants pe ta.rmul Negre. Toate oraqele erauconstruite dupg planul ora§elor elene, cu acropole, agora,teatre etc.

Dupa negustori qi arhitecji au venit sa. se stabileasa§i maiqtrii artei. Tocmai prin aceasta se explica. faptul ea sa.-paturile in Rusia de Sud, au descoperit In movile funerare sci-tice multe obiecte de arta, frumos facute qi perfect ornate, caritoate poarta." pecetea artei grece§ti, sau sunt cel putin sub in-fluenta el. Deosebit de importante sure obiectele, gasite inmovila de pe Maga. Kerci sub denumirea Kull -Oba", adiciin limba Tatarilor pamantul cenu§ei". Pe un vas gasit acoloavem diferite scene pitore§ti din vieata Scijilor 1),

CONTELE I. TOLSTOI IA N. CONDACOV. Antichitalile ruse, vol. ILS.-Pet., 1889, pag. 14t es a.

30

Maxii

1)

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 6.

Dacia.

Lupin Docile)? cu Macedoneni. Celli!.Dupes ce Darius a suferit un eec in campania sa im

potriva Scitilor, timp mai mult de un secol i jumatate Scitiidominau asupra pamintului, populat de Daci §i Geti far&nici o piedica 1).

Intre anii 342 §i 338 i. d. H. aflam despre activitateala gurile Dunarii in actuala Basarabie de Sud a regelui getAtheas. Cand insa acesta i§i intinde puterea peste Dobrosea, regele Macedoniei Filip al II-lea in anul 341 i. d. H_intreprinde o campanie impotriva lui §i impotriva Scitilor-Trecand Dunarea, Filip pe nea§teptate ataca pe regele get§i ii distruge armata.

Razboiul Scitilor cu Macedonenii a avut un rol fatalpentru dominatiunea politica. a Scitilor. Ei se retrag pesteNistru la Nord de Marea Neagra. Getii tree in masse mar./pe malul sting al Dunarii pans la Nistru. Centrul puteriitfor se mutes din Sudul Dunarii la Nord de el. Ei se intaresaacolo in a§a mAsura, incest Indraznesc sa.' se ra.zboiasca cut.Alexandru cel Mare, facand expeditii in Macedonia. Incep.nenumaratele conflicte intre Macedoneni §i Geti.

In anul 335 Alexandru ataca pe Tribali. Ei se refugiaza_pe insula Peuce dintre gurile Dunarii. Ne putand lua insularAlexandru trece Dunarea intro noapte §i ataca. pe Geti_Trecerea lui se efectuiaza." pe barci primitive ale populatieilocale facute din copaci §i scobite (monoxile). Alexandru IAsqte pe malul sting al Dunarii un lan intins de gran, batepe Geti, ii urma'reste 'Ana la un ora§ getic, construit delemn, it is §i it arde. Apoi se intoarce cu o prada insemnata 1).

De aci rezulta ca Getii erau bine stabiliti pe malulsang al Dunarii, se ocupau de agriculture, incetand vieata_de nomazi, §i erau destul de instariti.

1) V. PARVAN. Getica. 0 protoistorie a Daciei, 1926.H. HUBERT. Les Celtes et texpansion celtique jusqu'd tepoque de kr

Tine, 1-11, Paris. 1932.V. PARVAN. La Dacie a tepoque celtique. Compte-Renaus des Seances

de 1'Academie des Inscriptions et Belles-Lettres, Paris 1926 [Avril-Mai].I. ANDRIE§ESCU. Contribufiuni la Dacia inainte de Romani, lagi, 41-12,I. ANDRIE§ESCU. Dela preistorie la evul media, 2924.GR. TOCILESCU. Dacia inainte de Romani, 1880.I) STRABON. VII, 3 § 8; ARRIANUS. Anabasis, 1, 1 4.

40

www.dacoromanica.ro

In anul 327-326 i. d. H. un general macedonean al luiAlexandru cel Mare Zopyrion Intreprinde o expeditie im-potriva Getilor. In Moldova de Sud §i probabil in BugeaculBasarabiei se ch.' lupta, in care geaeralul este ucis, iar ar-rnata, lui distrusts.

Urmeaz1 apoi un. conflict §i mai insemnat intre Lysi-:mach, urma§ul lui Alexandru cel Mare, §i regele Getilor Dro-mihaetes. In acest ra.zboiu pe la anul 300 i. d. H., nefericitpentru regele macedonean, a fost luat ca prizonier fiul luiLysimach Agathocles. Degi prins, Getii nu se poarfa cu eldupa regulele barbare obi§nuite, ci 11 trimit acas.i §i Incacu daruri.

Totu§i Lysimach nu simte nici o recuno§tinta. Tocmestearmata mai puternica. anul 292 i. d. H. incepe o

nouts campanie impotriva lui Dromihaetes. Din cauza lip -sei de aprovizionare, armata sa se descompune, este incon-jurata de Geti §i cade prizonierA., impreung cu conducatorulei Lysimach. Si de data aceasta Dromichaetes nu-i face luiLysimach nici un rau, ci dimpotrivgil nume§te tats ", 31 ducean ora§ul Helis (poate piscul Crasanilor din Baragan) 1) §i

°fera o mass, uncle se servete pentru Macedoneni mln-cari fine §i bune in vase de argint, in timp ce Getii serveauminciiri simple, pe mese de lemn §i in vase de lemn. Intimpul mesei Dromihaetes, oferindu-i lui Lysimach bAutura,

intreaba, ce masa o socoate mai buns : macedoneana, saucea a. Getilor. Lysimach raspunde ca. prima. Atunci Dro-mihaetes din nou ii pune intrebarea, de ce, avand atata stra-lucire bogatie in Macedonia, vine sa facts cuceriri In sa.-rAcia Getilor. Lysimach ru§inat recunoa§te gre§eala §i pro-mite, sa nu mai faces In viitor razboiu impotriva Getilorcedeaza toate petatile, ocupate de el mai Inainte 2). Ce felde cetati erau, nu se sties

Dela inceputul veacului al IV,lea d. H. incepe inva-iunea Celtilor, cari din Occidentul indepartat al Europei

1) D. GH. NASTASE afirmL, fir& a aduce clovezi, cl pe bratul Chiliei, petoe* actualei Chilli baearabene, se aflg Helie. central puterii Getilor clepe timpultregelui Dromihaetes. In sec. XII tot aci pe bratul Chiliei vechea Helie reaparesub nutnele bizantinului ,,Chele`. ,Gurik fi Basarabice, (,Vista Balm-mabiei', 2932, Martie, pag. 26). Comp. cu N. IORGA, care eerie, c& numai de Chiliainsular& (actual& Etichi--Chilia) poate fi vorba pin& tarziu. Studii isiorice asupraChiliei i Cea(ii-Alte pag. 31.

2) DIODORUS SICULUS, XXI, 12. § 8.

4i

ro si In

gi.

si

punfiril

.

dl

j.

www.dacoromanica.ro

nAvalesc mai ales spre tarile, situate in partea mijlocie a Eu-ropei, mergand de-a-lungul Dunarii si de-a-lungul Carpajilor,Edna. la Boristhenes. Nimic nu-i impiedica. in aceasta mis-care spre locuri noui : nici muntii, nici raurile, cari in ceamai mare parte sateau de-a-curmezisul acestei misari. Uneleneamuri celtice se aseaza mai temeinic in interiorul teritoriu-lui geto-dac. Anartii se stabilesc intre Tisa si Somes, Bri-tolagii (sau Britogalii) patrund in Sudul Moldovei si actualaBasarabie, avand aici ca centru Aliobrix, iar dincolo de Du-nare in Dobrogea Noviodunum (Isaccea de azi). La SuddeDunare Scordiscii intemeiaza Singidunum (Belgradul de azi).

Se afirma cá. §i Tevriscii sunt de origin& celt.i. Ei erau sta-biliti in Moldova de Nord si in Galitia. Pe malul sting si dreptal Nistrului ei intemeiaza orasele Carrodunum, Maetonium, Vi-bantavarium si Eractum. Numai denumirea unuia din acesteorase confine terminajia dunum, caracteristical pentru Celli.

E Interesant ca Celtii In mi§carea for spre tArile noastreau atras cu ei si alte neamuri, anume poporul german.Bastarnii, care se aseaza in Galitia, Podolia si partea nor-dia. a Basarabiei. Impotriva acestor Bastarni la inceputulsecolului al II-lea i. d. H. Getii au dus un razboiu, ins& n'auputut repurta vr'un succes, lipsindu-le curajul. De aceea re-gele for Oroles le-a aplicat o pedeapsa infamanta: le-a po-runcit sa: se culce cu capul in partea de jos a patului in lo-cul picioarelor si sa; Indeplineasc& toate serviciile feminine.

Mai mult de o sut& de ani Getii depe malul Wang alDunarii au suferit dominatiunea celtia, pan& cand marele forrege Buerebista, creand un mare stat, compus din toate tri-burile dace si gete, reuseste s&-i elibereze.Dada independenth.

Pe la anul 50 1. d. H. Buerebista intinde puterea sa laSud pang. la muntii Haemus in Balcani, la Est pan& la gu-rile Bugului, wide era situat orasul Olbia, avand frontier&la Nord Carpajii si Nistru, iar la Vestlocurile wade traiauBoii. Dupes marturia lui Strabon, Buerebista a creat aceastaIraparAtie mare, impunand Getilor abstin.enta. sobrietate ciascultare de porunci". El era socotit primejdios si pentru Ro-mani, fiindca, trecand Dunarea, prada Thracia, Elyria, si peCeltii din regiunile Thracilor, iar pe Boi si Teurisci i-aeters de pe faVa p&mantului").

1) STRABON, VII, 5, § 11.

42www.dacoromanica.ro

Dimpotriva.' fats de coloniile grecesti el aplica o poli-tics de prietenie.

Cativa nobili nemultumiti pun capat zilelor lui Buere-bista, omorandu-1 in orasul pi in.cipal al Daciei Sarmisege-thuza (azi Gradistea din Transilvania).

Regatul lui se imparte intre cativa pretendenti. Catretimpul expeditiei, pe care o face imparatul August, dcmniauurmAtorii regi geti: Com.osicus, Coryll us, Dicomes, Cotiso.In Dobrogea erau: Roles, Dapyx i Zyraxes. Acest din urml,al carui regat era situat langa gurile Dunaxii, fiind atacat

invins de generalul roman Crassus, fuge impreuna cu te-zaurul sau la Sciti", sau de fapt la Geti Bastarni din Ba-sarabia si Moldova de Sud.

Primele cuceriri romane in mijlocul Dacilor au avut loc inDobrogea (din Moesia Scytia Mica). Statele dacice aici aufost repede distruse. Dupa ele cad sub dominatiunea romans

coloniile grecesti. Guvernatorul Moesiei Tiberius PlautiusSilvanus Aelianus in anii 52 §i 53 d. H., facand o expedijieimpotriva Sarmajilor, trece pe malul NIA/ ii Negre in. Basa-rabia i cucereste colonia greceasa Tyra s dela gurile Nis-trului, apoi merge peste Nistru, ocupa. Olbia la gura Bugului simai departe Hersonesul. Semnul exterior al supunerii aces-tor localitati Romei era schimbarea numathrei anilor; delaan. 57 d. H., anul cuceririi, a inceput o era.' noug.

Se crede ca Aelianus a ridicat al doilea val dela Vestspre Est in Tara Romaneasca mai la Nord de primul val allui Cato, $i valul moldovenesc, care incepe dela Poiana pe

'43

qi

§i

§i

pi

www.dacoromanica.ro

Siret in judetul Tecuci se terming la Cetatea Alba, in scojde a apAra teritoriile de lAng,1 Marea Neagra, recent cucerite.

Intre Romani, cuceritorii lumii antice, i Daci conti-nuau neintelegeri i ciocniri, ca un preludiu pentrucea mare, care se Intrevedea Intre ei In viitor..

Simtind apropierea pericolului, Dacii 1 i manifests ten-dinta de reorganizare a statului lor. In fruntea lui se punegratie abdicarii generale a ;regelui Daras energicul Decebal,care reuseste sg unease& pe toti Dacii Getii inteun singurstat unitar, intinzandu-i hotarele pan& la Tisa Nistru, avancila Sud ca frontiers DunArea.

In scop de a avea mina' liberA, impotriva Romanilor,Decebal stabileste raporturi bune cu Sarmatii, Bastarnii $iRoxolanii.

In anul 96 d:. H. el trece in Moesia hand pradA, trium-feaza.. Domitian, pe atunci imparatul. Romanilor, trimitecontra lui pe un general viteaz Cornelius Fuscus, care ins&a suferit cea mai mare infrangere si in toiul luptei a Lostucis.Dupa el urmeaza.' generalul Tertius hilianus, care a Lost maifericit. In fata lui Decebal a fost nevoit sa se retraga. Dardid diferite imprejura..ri guvernul roman n'a putut utilizasuccesele militare ale generalului sau.

Lui Decebal i se propune pace, foarte avantajoasA, carea si fost incheiata. I s'au pus la dispozitie ingineri militari

specialisti pentru construirea podurilor instrumentelorde.rlzboiu gi, in afarA de aceasta, Roma a consimtit sa pla-teasc& Daciei un tribut anual, fapt unic in istoria raporturi-lor Romanilor cu barbarii gray pentru prestigiul Romei 2).

In ce priveste organizarea social& a regatului getd-dac,societatea se impartea In trei clase: 1] nobilii sau htarabos--tes"h 2] oamenii simpli liberi si 3] sclavii sau robii. Primii purertau o caciula specials si se numeau pileati. Oamenii simplinu aveau pe cap pararii cAciuli, ins& in schimb purtatipArul lung si se numiau Oman 2)4 Unii din nobili fun.ctionauca sfetnici pe 'Aug& rege, luand parte la Sfatul regelui",bilii alegeau pe regi marii preoti.

Marele preot se bucura in stat de un deosebit prestigiu,fiind al doilea om dupes rege. El traia intro pesters deptmuntele Kogheonon. La locuinta sa venea unedri tegele, pen-

1) DIO CASSIUS, LXVII, 7.2) IORDANES X; DIO CASSIUS, LXVIII, 13.

44

lupta

$i,in.

si

§i

si

Si

9i

9i

si

si

www.dacoromanica.ro

tru a-i cere parerea in cazuri mai importante. Pe timpul luiBuerebista marele preot era Deceneus 1). Religia Getilor eracu mult superioara religiilor barbare. Principiul ei de bazaera nemurirea, continuarea vietii in alt plan al existentei, ala-turi de zeul for Zalmoxis 2). La ei exista, 4nsa, un obiceiu,care apropia religia for de celelalte religii barbare. Din patruin patru ani Getii alegeau prin sort un sol, care trebuia sscomunice zeitalii toate nevoile doleantele poporului. Pen-tru a cunoaste, daces staruintele solului au avut succes, Getiiasvarleau pe solul ales In sus si el cadea deasupra a trei

Moartea solului insemna raspunsul favorabil al zeului.Daces dimpotriva solul scapa cu vieata, aceasta se interpretsin sensul, ca el n'a fost bun $i in locul lui se trimeteaaltul 3).

Religia influenta asupra virtutilor militare ale GetilorCrezand ca moartea atrage dupes sine numai stramutarea inalts lume, ei luptau Earl frica i inspirau dusmanilor oroare.

Drapelul. Dacilor avea o forma de balaur, cu cap deJup cu gura deschisa, Lima din metal, si cu un corp, care seaseamana cu trupul sarpelui.

Cea mai prin.cipall ocupatie a Dacilor era agriculture.Insa ei se indeletniceau cu cresterea vitelor pescaria,exploatau sarea i, daces vom socoti ca. Agatirsii sunt Getisau Daci, trebue sa le atribuim Getilor i Dacilor exploa-tarea aurului. Getii stiau sä. lucreze fierul obiectele casnice,Sapaturile au descoperit obiecte de arta dacics, lucrate foartefrumos.

Cine an Los Getii dupi provenienta for etnica? 4)Am atirmat mai sus ca sunt Thraci. Cea mai mare parte

1) STRABON, VII, 3, §5.2) HERODOT, IV, 96 s. a.8) HERODOT, IV, 94.4) A. XENOPOL. Isforil Romeinilor, 2926, vol. I, p. 48-64.SCHAFARIK. Slavische Afierthamer, I, pag. 243 qi 714.I. RAICI. Istoria diferitalor popoare mai ales a Bulgarilor, Croati-

lor qi Sirbilor, Viena, 1794. pag. 13-14.F. BRUN. Despre rudenia Getilor 3i Dacilor fi a acesfora din urma cu

precum fi a Rama/1110r cu Romani, Colectia articolelor ,Cernomorie (in 1. rusa),vol. I, Odessa, 1879, pag, 241-227 qi in special pag. 265 q. a.

SAMOCVASOV. Istoria dreptului rusesc, 1884, vol. 11.B. P. HASDEU. Originile piisforiei la Romani (.Columna lui Traian'. 1874)

p. 202).A. NACCO. Istoria Basarabiei din fimpurile cele mai v2chi, Odessa, vol.

pag. 240 q. a.

45

gi

slaw',

Slava,

gi

si gi

¢i

www.dacoromanica.ro

din istoricii no§tri, precum §i Schafarik, sustin aceasta pgrere.Altii afirmk ca ei sunt Germani. A§a, de exemplu, Jacob

Grimm in Geschichte des deuts. Sprache", crede gre§it capatria de origine a Getilor a fost Germania §i se sprijina pescrierea istoricului got Jordanes, care §i cartea sa des-pre GO a intitulat-o De Getarum sive Gothorum originet rebus gestis". Aceasta pgrere o impartg§e§te §i istoricul un-gar Bonfini.

Unii autori se silesc sa dovedeascg originea slaves aGetilor, bazandu-se, intr'altele, pe faptul ca o localitate da-cicg, purta denumirea de Cerna (slovone§te inseamna n.egru").Xenopol a aratat ca.' de fapt aceasta denumire sung. altfel:la PtolemaeusTsierna (Dierna), iar in tabula PeutingerianaTierna '). Prin urmare cuvantul acesta nu se pronunta cu su-netul slay ci". Parerea despre originea slava este impg.rtg.§itsin cea mai mare parte de autorii slavi, ca de exemplu de Samo-cvasov, Brun §. a. Iar Maciejowski merge in exagergrile salepang.' acolo, incat ii considerg. pe Geti drept urma§i ai tribu-lui slay Poliane.

A patra pgrere este in favoarea Celtilor. Daco-Getii arfi Celti (Fr. Muller, Rosny, Ioan Maiorescu, Obedeanu). Celtiiau facut mai multe drumuri prin Orientul Europei. Au ajunspang. in Asia, unde au format poporul Galatilor.

In fine mai sunt §i teorii mixte, ca spre exemplu: afir-matiun.ea lui B. P. Hasdeu, cg. Dacii ar fi fost un poporcelto-trac, sau cea a unui arhimandrit Joan. Raici, dupes careSlavii, Gotii §i Getii sunt unul §i acela§ popor, cel putin lainceput nu se distingeau prin nimic, sau in sfar§it parerea luiA. Nacco cum ca. Dacii erau compu§i din trei elemente :Thraci, Celti §i Slavi.

Din teoriile de mai sus numai cea track se bazeaza pemarturiile scriitorilor vechi. Herodot, Strabon, Dio Cassius§. a., ne marturisesc cg. Dacii §i Getii sunt din neamul Tra-cilor sau vorbesc limba traces. Celorlalte teorii, lipse§te obazg solids. Uneori ele sunt influentate de interese politiceeau intelese a natiunilor, din cari fac parte autorii.

1) Tabula Peutingeriana, descoperita de inviitatul german Peutinger, este uafel de plan de distante, o copie depe un exemplar, compus in 276-289 d. H.(dupes pitrerea altora, in 193-211 sau in 26i -28o) gi in tot cazul corectat ultimadata in timpul imp1ratului Teodosie II in an. 423 d. H. Tabula se piistreazi labiblioteca statului din Viena.

46www.dacoromanica.ro

Dacia Romani si Moesia Inferioarg.°data cu venirea lui Traian la carma Romei, un impa-

rat cu mari insusiri militare si administrative, poreclit opti-mus princeps", situatia se schimba considerabil 1). El se raz-boieste impotriva Dacilor in an. 101-102 d. H. birue laTapae. Pe la inceputul iernii razboiul inceteaza.", spre a reincepein primavara an. 102.

De doui on Dacii propun pace, ins& far& succes. GandRomanii erau aproape de capitala Daciei Sarmisegethuza,Decebal se hotara.'ste sä se dna personal la Traian. Fiindprimit de imparat, el ingenunche la picioarele lui. Traian con-smite sa Inchee pace. Decebal se obliga.' sa inapoieze toatearmele, masinele mesterii primiti dela Romani, sa extradezepe dezertori, sa distruga toate cetatile, sa renunte la toatecuceririle &cute in afara de propria sa tars, sa aiba pe prie-tenii Romei de prietenii sai pe dusmanii ei de dusmaniisai in sfarsit, sa nu primeasca nici un Roman civil sau mi-litar in slujba sa. Statul dac mai cedeaza in favoarea Romei,Oltenia sau 0 parte insemnata din ea. Gamizoana romans ra-mine in Sarmisegetuza.

Decebal, insa., nu a respectat conditiunile pacii. Erau,dealtfel, foarte grele. Dandu-$i seama ca. un nou razboiueste inevitabil, Traian intareste malul Duna'rii porun.cestearhitectului Apolodor din Damasc sa construiasca un podde piatra peste Dunare, Langa orasul Drobetis (azi Turnu-Severin).

In prima'vara anului 105, podul fiMd terminat, Traianincepe o nou campanie. Incercarea de atentat pus la cale im-potriva lui, de Decebal, nu reuseste.Deasemenea ultimatumuladresat lui Traian de regele dac de a se retrage sub amenin.-

1) V. VASCHIDE. Histoire de la conquete de la Dacie et des corps d'armiequi y onf prix part, Paris, 19133.

ASCHBACH. Ueber Trajans steinerne Donaubriicke, Wien, 1858.K. GOOS. Untersuchungen fiber die Inner° 2rhalfnisse des Trajanischen

Daciens. Archly Siebenburg. Landesk, XII, 2877.C, DE LA SERGE. Essai sur le regne de Trajan, Paris 2877.J. JUNG. Romer and Romanen in den Donauliindern, Iiistorischetnogra-

phische Studien, Innsbruck, 1887.J. JUNG. Fasten der Prouinz Dazien mit Beitragen zur ramischen Verwal-

tungsgeschichte, Innsbruck, 1894.A. DOMASZEWSKI. Zur Geschichte der romischen Provinzialverwaltung

IV. Dacia. Rhein. Muzeurn far Phil, 48, 1893.V. PARVAN. Cciteva cuvinte cu privire la organizafia provinciei Dacia

Traiana, Buc. i906.F. HOROVITZ. Despre organizafia adminisfrativd a Daciei Traiane pad.

la Marcu Aureliu, ,Cercetari Istorice", 1929-1931.

47

sl

sisi,

sisi

Iasi, VVII,

www.dacoromanica.ro

tarea asasinarii generalului roman Longinus, arestat de Daci,nu produce nici un efect : Longinus primeste In Inchisoareotrava. Traian inainteaza., cucereste orasui Sarmisegethuza$i.-1 distruge. In urma acestei infrangeri cumplite, Decebal sesinucide, junghiindu-se cu sabia. Capul lui that, i se aducelui Traian.

Imparatul se Intoarce la Roma, jubiland victoria. Insemnul izbanzii el fondeaza orasul Nicopolis, adicl cetateavictoriei (azi ruinele Stari Nikiup"). Iar in 113 d. H. po-porul roman In amintirea faptelor glorioase din luptele luiTraian impotriva Dacilor ridica Columna lui Traian", Inbraul, care o orneaza, in cele. 124 tablouri basoreliefuri suntinsirate diferite scene din istoria razboiului. Ele sunt foarteinstructive din punct de vedere al cunoasterii vielii Daci-lor'). In afar/ de aceasta, Maga satul Adam-Clissi 2), se ri-ck/ dou/ monumente : primul pentru cinstirea eroilor romani,cAzuti pe campul si al doilea dedicat zeului MarteR/zbunatorul" pentru iztanda asupra barbarilor.

Dacia a fost supusa. Romanilor si a suferit o inraurireprofunda din partea culturii romane. Aceasta inraurire a fostatat de puternicl, incat Getii Dacii romanizati au p/stratcu sfin.tenie darurile acestei culturi dupg. ce Roma a lasatDacia in voia soartei, In jocul orb al conjuncturii interna..tionale de atunci. Nu e de mirare. In istoria popoarelor culturasuperioara nu numai odata s'a. ara..tat biruitoare, pus/ in fataculturilor mai slabe.

Despre organizarea social/ a Daciei aflam de la vestitulgeograf al lumii vechi Ptolemaeus, care ne povesteste despretriburile dacice din cuprinsul Daciei Traiane, orasele forocupatiile populatiei.

Hotarele Daciei erau : linia Carpatilor nordici, la VestTisa, la SudDunarea, la Est rain Hieraso3 (Siret) 8).

1) W. FROEHNER. La colonne frajane d'apres le surmoulage executeRome en 1861-186a reproduite en phototypographie par Gustave Arosa, 1 vol.text + 4 vol. planse, Paris 1872-1874.

T. ANTONESCU. Columna lui Trojan, 2910.2) Gr. TOCILESCU. Monumental dela Adam-Klissi, Viena, 2898.T. ANTONESCU. Le trophee d'Adam-Klissi, Etude archeologique,14, 19o5.V. PARVAN. Cetatel Tropdeunz. Consideratii istorice, Buc. 1912.8) A. XENOPOL afirma ca Ptolemaeus in aritarea hotarelor nu este exact- 9i

ca st&panirea roman& nu s'a intim macar pan& la Siret: ar fi foot absurd, caRomanii ea fi deparlit hotarul firesc al muntilor moldovenesti, pentru intinanstapinirea pe o 4uvita ingust& de pimiint, agez&ta dincolo de acei muuti, In lumeabarbarl. Istoria Romdnilor, Vol. pag. 165.

48

bataliilor,

sisi

si

sl

nioi.a.9i

i,

www.dacoromanica.ro

In Dacia curgeau urmatoarele rauri Argesul (Argessos),Barzava (orasul dac Berzobis), Somesul (Samus), Oltul (Aluta),Tisa, Muresul (Maris), Motrul (Amutrion) Cerna. CapitalaDaciei era Ulpia Trajana", oras, construit pe locul capitaleidace, distruse de Romani,Sarmisegethuza.

)gmlimmommor

.- t.wi-Pi as .

TR/4/MA

mciA KOPIANA

MOESIA INF

1

PO NT kJ

EUXiNUS

In Dacia locuiau nu mai putin de 15 triburi dacice. Prin.tre orasele dacice unele erau cunos cute mai inainte, ca : Po-rolissum (astazi-Moigrad), Apullum (astazi Alba Iulia), Po-taisa (astazi Turda), Germisara, Azizis, Berzobis, Acidava,Napoca (astazi Cluj), Drobeta (astazi Turnul Severin],Dierna (Orsova), Sucidava, Amutrium. Altele se pome-nesc pentru prima data, anume : in MoldovaDocidava, Arco-.badara, Trifulon, Patridava, Carsidava, Petrodava, Utidavasi la Rasarit de SiretZargidava, Tamasidava, Piroboridava ;in Ardeal Marcodava; in MunteniaZusidava, Netidava,Sornon; in Banat zurobara, in Oltenia Arcina etc.

Terminatia oraselor in dava este specifica daca, dupa cumspecifics traca este pars (Bessapara) specifica. celtiaaununr.Basarabia, o parte din Moldova si o fa:sic de pAmant la Du-rare prin Muntenia erau in afar& de hotarele Daciei. Acesteteritorii, excluzand partea nordica a Basarabiei, raceau partedin Moesia Inferioara, o alts provincie a Imperiului roman.Moesia Inferioara era supusa influentei culturii romane inaceeasi nasura, ca si Dacia. Deci faptul ca populatia Basa-rabiei se afla in alt compartiment" administrativ roman, de-cat populatia Daciei, nu avea insemnatate. Ambele provinciiau fost romanizate.

Mutarea in aceasti colonie romans a multor familii ale

49

§i

pi

.

www.dacoromanica.ro

functionarilor militarilor din interiorul Imperiului, organi-zarea provinciei dupes tipul lui, superioritatea evidenta a cul-turii romane, imprumutarea de ca..tre Geti a limbii romane,cu mult mai desvoltate, decat limba dacica etc., toate aces-tea au contribuit la romanizare.

Prin urmare elementul geto-dac a format baza etnica aromanismului, peste care s'a adaogat influenta puternica ro-mans. Istoricii romani vechi din Ardeal Gheorghe SincaiPetru Major ') in aprecierea elementului roman in civilizatiaromans merg Si mai departe, afirmand ca. Romanii sunt des-cendenti directi ai colonistilor romani din Dacia si ca. Getii

Dacii n'ar fi jucat nici un rol in formarea nationalitatiiromane. Aceste afirmatiuni exagerate se socotesc azi arbitrarei nefondate. In timpul de fates nimeni nu poate tagadui im-

portanta Getilor Dacilor in procesul de plamadire a omu-lui national roman.

Din punct de vedere administrativ Dacia, in anul 119-120 (timpul imparatului. Hadrian) a Lost impa'rtita In doua. :Dacia superior (la Nord) $i Dacia inferior" (la Sud). In anii158-159 sub dominatiunea lui Antoninus Pius, Dacia a fostimpartita. in trei: Dacia Porolissensis", Dacia Apulensis"Dacia Malvensis". Prima cuprindea partea de Nord a Ar-dealului, avea capitala Porolissum (astazi Moigrad), adoua restul Ardealului $i Banatul cu capitala Apullum (Alba-Julia) si a treiaOltenia, Muntenia $i partea sudica. a Mol-dovei, capitala ei a fost Malva, care in.sa nu se s tie, unde seafla.

Dacia era socotita provincie imparateasca si nu sena-toriala. In fruntea Daciei statea un reprezentant al impara-tului, care avea denumirea de Legatus Augusti pro praetore", .jar apoi i s'a dat in grad mai mai e pro consule". El a fostajutat de un. consiliu Consilium Provinciarum Daciarumtrium", un organ superior local, cu resedinta la SarmisegetuzaIn competinta lui intrau afacerile de incetatenire, eliberareasclavilor, jurisdictia etc.

Ca si in timpul Daciei independente, alaturi de persoanasuperioara cjvjla, statea marele preot incoronat" : Sacerdosarae Augusti nostri coronatus Daciarum Ill".

Romanii au adus cu ei in Dacia cultele zeilor italo-gre-cesti : Jupiter, Junona, Martie s. a. Alaturi de acestia se to-

1) GH. §INCAI. Chronica Romanilor, Is*, 2853, pag. 7 a.P. MAIOR. Istoria pentru incepatul Romanilor, Buda-Pesta, 1813, pag. 5.

50

..

si

si

9i

9i

9i

9i

www.dacoromanica.ro

lerau §i cativa zei orientali, ca de exemplu Jupiter Doliche-nus §i Mithras. Tot gratie tolerantei religioase romane a pat-runs in Dacia §i cre§tinismul.

D. N. Iorga crede ca ideile cre§tine s'au raspandit in.Dacia in urma comertului prin porturile dobrogene. Raspan-direa mergea u§or, intrucat religia Getilor §i Dacilor cuprin-dea multe elemente asemanatoare invataturii cre§tine : cre-dinta inteun singur Dumnezeu, dispret pentru vieatateasel, fratie. In veacul IIl poate, in veacul IV de sigur,cre§tinii din Scitia Mica i§i avura alcatuirile §i bisericilelor" '). De aceea§i parere sunt d. Popescu-Spineni §i Const.C. Giurescu, can sustin ca ideile cre§tine s'au raspandit inaintede sfar§itul veacului III d. H. 2).

Ceilalti istorici leaga raspandirea cre§tinismului la Dacicu datele de mai tarziu : Parvan-veacul al V-lea (predicamisionara. a Sf. Nicetas, episcopul Remesianei din Sudul Du-narii), Onciul §. a. veacul al VII -lea 3).

E foarte greu de precizat momentul, cand majoritateaGetilor §i Dacilor au trecut la cre§tinism, in.sa raspandireaideilor cre§tine printre ei a trebuit sä. se Inceapa din veaculal III-lea, daces nu chiar mai inainte. In tot cazul cre§tinismulroman are un caracter pronuntat latin, intrucat cuvintile, in-trebuintate in religie, sunt de origine Latina, spre exemplu :biserica (basilica), Dumnezeu (Domine Deus), a boteza (bap-tizare), cruce (crux), pacat (peccatum) etc.

In provincie erau stabiliti diferiti functionari, dupes mo-delul administratiei provinciale romane din alte locuri, §i uni-tati de trupe militare. Ar fi gre§it sá. credem, ca in cohorteleromane erau numai Romani curati. Traian a adus in Daciape Greci, Thraco-Illyri, Celti etc. Cu toate acestea coloni§tiiromani, indeferent de provenienta for etnica, contribuiau laraspandirea culturii romane printre Geti §i Daci, fiindca sin-guri erau educati in aceasta cultures, deci erau purtatorii ei.

Pentru apararea provinciei, in diferite locuri s'au con-

1) N. IORGA. Istoria bisericii romdne$fi, voL I, 1929, p. 13., ai !storkpoporului romdnesc, Buc., vol. 1, 1922, pag. 66-68.

2) I. POPESCUSPINENI, Vechimsa cregtinismulai la:Romani, Buc. 03+pag. .(z g. a.

CONST. C. GIURESCU, Istoria Romanilor, Buc. 1935, vol. I, pag. 193 9. u.3) V. PARVAN. Confributii epigrafice la isforia crectinismulai daco-re-

man, 1911 pag. 197.D. ONCIUL. Originile principatelor romane, 1899.

51.

Oman-

www.dacoromanica.ro

struit cetati (castre), s'au facut intIrituri (castele) si s'au ri-dicat valuri de pamint.

Din punct de vedere al drepturilor populatia se impar-tea in trei categorii : 1] colonist:i, cari se bucurau de toate drep-turile cetateniei romane, 2] locuitorii municipiilor, cari aveaunumai o parte din aceste drepturi si 3] peregrinii, ceilalti lo-cuitori ai provinciei, de" fapt locuitorii satelor (vicus), Dacii.Colonistii, In ce 1 mai mare parte, erau cetAteni ai Imperiului.In categoria 1 for intrau si veteranii. Dupes un serviciu, de-pus statului timp de 25 ani, ei obtineau dreptul la cetateniaromans, un lot de pamant, ca rasplata muncii, si ajutor b1-nesc. Numii dupi edictul lui Caracala din 212 d. H. dreptulcetateniei romane a Lost extins asupra tuturor locuitorilorImperiului roman.

In afar& de aceste categorii mai erau : 1] sclavii saurobii, cari erau lipsiti de drepturi personale (oameni cump-a-rati sau prizonieri) si 2] dupi cum cred unii, an existat inDacia si colonii", adic& ta.rani, legaji de pamant (adscriptiglebae").

Vieata economic& prezenta o continuare a vietii eco-nomise din timpul Daciei independente, deoarece principaleleocupatii ale grosului popula4iei erau dictate de varietatea pro-ductiei solului.

Agricultura $i cresterea vitelor, ca si inainte, forma ceamai insemnatl ocupatie a locuitorilor Daciei. Ins& nu suntneglijate $i meseriile. Dacia are un numar mare de specialistimineri, fierari, luntrasi, negustori etc. Dacia a ajuns s& de-vin a. un sprijin puternic la refacerea fin.antelor romane...Minele de aur, trecute in patrimoniul imperial, erau un mareizvor ce alimenta visteria" ').

In vieata economic& a Daciei romane se poate deosebidoua perioade distincte : prima sub Traian, care isi indreapt&toat& atentia in directia exploatarii minelor, si a doll& catresfirsitul veacului al II-lea d. H. si inctputul veacului al III-lea,epoca lui Septimiu Sever. Inscriptiile descoperite ne-au arl-tat existenta In orasul Apullum a colegiilor de meseriasi,ceea ce dovedeste inflorirea economic& a Daciei. Aceasta epoca.se bazeaz& aproape exclusiv pe exploatarea agriculturii, cres-terea vitelor si exploatarea lemnelor" 2).

a) V. CRISTESCU. Vieafa economics" a Daciei romane. Contributiuni la coreconstituire istorica. Piteqti, 1929, pag. 131.

1) Ibidem, pag. 132.

52www.dacoromanica.ro

Daciei.,

Atata timp, cat traia imparatul Traian, barbarii nu in-diazneau sa tulbure pacea Daciei. Situatia s'a schimbat dupesmoartea lui (an. 117 d. H.). Imparatul Hadrian (117-138 d.H.) se gandea sa para'seasca Dacia, insa a fost re(:inut delaaceasta de prietenii

Sub Marcus Aurelius (161-180 d. H.) incep navaliriIebarbare. Pentru apararea Daciei imparatii romani sunt ne-voiti sa lupte impotriva diferitilor vrajmasi : Marcomanii, Cos-tobocii, Dacii liberi 1), Gotii impreuna cu Dacii liberi, Carpii,Dacii liberi Sarmatii, Carpii, dar mai ales impotriva Go-tilor. In an. 248 Gotii, deli sunt respinsi de imparatul Tra-ian Decius, care in amintirea victoriei bate moneda cu legenda,,Dacia Felix", nu se descurajeaza de loc, aparand din nou la250. In timpul imparatilor Gallus (252 -254), Valerianus (254260) si Gallienus (260-268) Gotii prada Dacia, Moesia in-ferioara. i tarmul Marii Negre.

Aceste na'valiri pun Roma pe ganduri, dovedind ca apa-rarea provinciilor transdanubiene cere multe eforturi si sac-rificii. Totodata interesele Imperiului sunt primejduite. In tim-pul imparatului Aurelian (271-274 d. H.) Gotii in frunte cugeneralul for Canabaudes apar din nou In Dacia.. ImparatulAurelian, deli obtine o izbanda, totusi crede ca pastrareamai departe a Daciei, nu este utila gi folosete prilejul vic-toriei pentru incheierea unei paci durabile. El convine cu Goatii si le cedeze Dacia si o parte insemnata. din Moesia In-ferioara.

Dunarea devine granita Imperiului. Aurelian infiinteaza.Dacia pe malul drept al Dunarii, Intre Moesia superioara.'cea inferioara.

Prin urmare Dacia s'a gasit subt stapanirea romana 165de ani (106-271 d. H.).

Unii istorici strain interpreteaza parasirea Daciei in sen-sul ca. Aurelian a mutat pe malul drept al Dunarii impreunacu functionarii romani si populatia Daciei. S'a Invocat au-toritatea biografului lui Aurelian, Flavius Vopiscus, care scriadespre parasirea Daciei, ca. Aurelian, vazand Iliricul devastatsi Moesia pierduta, a parasit Dacia, ne mai avand speranta. a

1) Imp. Comodue 118o-192 d. 11.1 dupi. o expeditie impotriva DacilorIL mutat In Dacia 12.000 de &milli ale lor.

DIO CASSIUS, LXXI, 13.

53

PNrilsirea

s'ai.

i 1,

si

0i

li-ter:

www.dacoromanica.ro

o mentine, §i a retras din ea armata pe provinciali; oa-menii luati de acolo i-a a§ezat in Moesia" §i a numit nounprovincie Intre dou/ Moesii Dacia aureliana" ')

Istoricii no§tri resping aceasta interpretare, ca ten.den.-tioasl, socotind-o inspirata din dorinta de a dovedi ca stra-mo§ii nostri au parasit pamantul, pe care it °cup/ ast/zi

A. Xenopol arata ca singurul izvor de informatie desprep/r/sirea Daciei, Flavius Vopiscus avea misiune de istorio-graf oficial, §i fire§te dorea sa induiceasca abandonarea Da-ciei, acest eveniment regretabil pentru Romani. Gotii au in-ceput sä prade Dacia cu mult Inainte de an. 270; pe timpullui Gal lien ea era aproape pierduta, iar Aurelian n'a facut,cleat sa recunoascal o stare de fapt. Cu toate acestea Incacu 10 ani Inainte de p/ra.'sirea Daciei oficial, gasim In eapopulatie get/ §i daca. Aveau posibilitate sá. se mute numaiputinii bogati. Grosul populajiei nu putea sa. fug/ 2).

Despre aceea§i chestiune d. N. Iorga scrie: Taranilorde pe campia intinsa, pastorilor de pe inAltimile muntiloracestor tovara'§i sau rude ai noilor barbari, toate acestea (adi-ca Daciei de Romani) le erau absolut indiferente,§i continuitatea elementului roman pe amandoul malurileDunarii nu fu stanjenit/ prin masura lui Aurelian" 8).

La intrebarea, cine au fost acei mutati pe malul dreptal Dunarii, d. C. C. Giurescu faspunde: Nu sunt decat tru-pele, functionarii §i bogata§ii... In toate timpurile §i la toatepopoarele, multimea, acea legates prin Indeletnicirile ei depAmantul care o han.e§te, multimea nu fuge. N'au fugit niciGaloromanii in fata Francilor, n'au fugit nici Italienii In fataGotilor §i apoi a Langobarzilor, n'au fugit nici mai tarziu

Grecii §i Bulgarii in fata Turcilor. N'am fugit nicinot in fata Ta'tarilor, dar nici strAmo§ii no§tri, Dacoro-manii, fata Gotilor". 4) In afar/ de aceasta cea mai bung

1) Aureliano, XXXIX : ,Quum vastatum Illyricum ac Moesiam deperditanaviderit, provinciam trans Danubium, Daciam a Traiano constitutam, sublato exercitnet provincialibus reliquit, desperans earn posse retineri, abductosque ex ea populosin Moesiam collocavit, appelavitque suam Daciam quae nunc duas Meesias dividit%Aproape aceleaqi afirmaliuni grisim qi la EUTROPIUS in Breviarium, IX, 16, careintt'altele eerie : . Abductosque Romanos ex urbibus et agris Daciae, in Media Moe-sia collocavit`.

2) A. XENOPOL. Istoria Ron-Anilor, vol. I, pag. 216-222.a) N. IORGA. Istoria poporului romeinesc, vol. 1, pag. 80.4) CONST. C. GIURESCU. Istoria Romeinilor, vol. 1, Bucuretiti, 1935, pag.

166-366.

54

si

Ro-

&Ali,asa

partsirea

In

.

www.dacoromanica.ro

dovada a continuitatii prezinta limba poporului roman, carepentru toate categoriile esentiale ale vietii omene§ti intrebuin-teaza termeni latini. Si tot Romanii au dat §i numele po-porului nostru". ')

Daces in chestiunea aceasta n'ar fi Lost la mijloc intereselepolitice ale unor autori cari cauta sa dovedeasca drepturilevecinilor no§tri asupra teritoriului romanesc in detrimentulstatului roman, ea probabil nici n'ar Li existat. Sau, in mo-mentul aparitiei ar fi fost socotita.

Oricat ar fi staruit Aurelian sa stramute populatia, pu-terea lui era marginita. Seful unei provincii cedate, nu maie in stare sa is cu el intreaga ei populatie. Massele imenseale poporului nu mai puteau fi mutate cu sila. Ce motiveexistau pentru a le determina la mutare benevola? Teama deGoti? Insa populatia de atunci era oarecum deprinsa cu ase-menea navaliri. Insu§i faptul cedarii provinciei n'o dispuneala mutare. Cine putea sa-i asigure ca Gotii nu vor inaintamai departe pe malul drept al Dunarii in Dacia n.oua au-reliana? Abandonarea provinciei era semnul slabiciunii Ro-mei §i in mod firesc psihologic trebuia sa. retina populatiaprovinciei la asociere cu Romanii, oricat de bune ar fi amin-tirile dominatiunii romane in Dacia.

Dar ceea ce este §i mai important: e suficient sa corn-.param intinderea Daciei Traiane §i partii de Nord a MoesieiInferioare cu intinderea Daciei aureliane", a unui uria§ cuun pitic, pentru ca sa fie clar .ca stramutarea intregei popu-latii, era contrazisa de legile naturii. Iar daces s'a mutat defapt numai o parte din populatia provinciei, continuitatea e-lementului roman §i dacic in Dacia parasites a fost asigurata.

1) lbidem, pag. 2 68-27 2.

55

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 7.

Basarabia in timpul Daciei Moesiei Inferioare.

Provincia dintre Prut Nistru, azi Basarabia, in tre-cutul sa.'u a fost strans legate de destinele intregului pamantromanesc. Cu mici exceptii, cari mai mult se refers la tim-pul initial al existentei sale istorice, ea a jucat un rol demargine pentru acest pamant, rolul de a primi asupra sa inprimul rand atacuri din partea numerosilor diferitilor bar-bari navalitori.

Basarabia este clelimitate de fluviile Dunarea, Nistru,Prut Marea Neagra. Denumirea acestor rauri se trage dintimpuri foarte vechi.

Despre Dunare Strabon scrie, ca deli Dacii gi, Getiivorbesc aceeasi limbs, primii ii numesc Danuios, cei din urma.Istros 1). Grecii 4i numeau Istron, RomaniiDanuvion., GotiiDunavis, SlaviiDunav, Ungurii Duna 2).

In privinta originii acestor denumiri s'au emis diferitepareri.

Pentru originea tracica a cuvantului Dunare pledeazaB. P. Hasdeu, dupe care Dunarea ar fi un thracic donare",&gator de nouri. Albanescul re" inseamna nouri, iar radi-calul da" in toate limbile europene exprima ideea de a da",a purta" 8).

Altii sunt de parere ca denumirea Dunarii provine dinlimba celtica, unde dane inseamna. fortis", tare .(Mu-llenhoff) 4).

Dupe Diculescu Dunarea este dacul Danaris, prefa-cut in Donaris" ,.Dunaris" sub influenta Gotilor Gepi-zilor, la cari era Donavis" $i Dunavis". Sufixul aris" estedacic (se aude in Naparis") provine dela vechiul cuvantpersan papas "izvor. Iar radicalul dan" in vechea limbapersang (danu") insemna eau. La Goti Gepizi dan" s'aprefa."cut in dun" 5).

1) STRABON, Vll, 3, 13.PTOLEMAEUS, III, 8, 3.2) NIC. DRAGANU: Romanii in veacurile IXXIV pe baza ioponimiei

si onomasticei, Buc., 1933, pag. 666-567.8) Istoria criticd a Ronidnilor, vol. I, pag. 293-294.4) MULLENHOFF. Donau, Dunav, Dunaj. Archly fur elavische Philologie,

I, 1876, pag. 29o.5) C. DICULESCU. Die Ghepiden, 1922, 1, pag. 99 zoo.

56.

§i

§i

§i §i

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

In sfarsit ultima parere, cea -mai intemeiata din toate, esteca. Dunarea provine din limbile scita sarmatica. Bazandu-sepe cercetarile lui Minns, Tomaschek Sobolevscky, Parvancrede ca. denumirea Dunarii are provenienja scito-sarmatica.Danu" (in limba osetina don") inseamna fluviu istru"in limbile indoeuropene are aceeasi insemnatate de rau",curen t" 1).

Fiind in general de aceeasi parere, Victor Motogna faceurmatoarea precizare Ister" derives din tulpina indoeuro-peana stru" a curge, deci ister" este fluviu. Iar dan" saudon," in limba osetina inseamna fluviu. Osetinii sunt ur-masii directi ai vechilor Alani, o semintie a neamului sar-matic. Denumirea veche a fluviului Volga Ra" provine dinaceeasi tulpina sru", care ne-a dat in greceste reo" si areacelasi inteles de fluviu. Prin urmare Dunarea se compunedin Don + ra" 2).

Nistru se numea in vechime Tyras (la Strabon Pto-lemaeus) si mai tarziuDanastris (la Constantin. Porphiro-genetul) 2). Vasmer trimite pentru radicalul primului nume lacuvantul iranic tura", ce inseamna furtunos, rapid, si lacuvantul curdic tur", ce inseamna salbatic 4). In ce privesteDanastris", cuvantul acesta are aceeasi origine ca §i Du-ngrea ySl Nipru (Danapris), derivand din iranicul don" (apa,rau) ra" (sau sru")tot rau 5).

Denumirea raului Prut provine dela un radical scitic.La Sciti Prutul se numea Porata, la Greci Pyretos. Con-stantin Porphyrogennetos cunoaste pentru acest rail formaaproape actuala Brutos" cea peceneaga Burat" 6).

1) V. PARVAN. Consideratiuni asupra unor nume de rauri daco-scytice.Mem. Sect. Ist. Ac. Rom., seria III, vol. I.

MINNS. Ibidem, pag. 38.TOMASCHEK, Ibidem, II, CXXXI, pag. 98.SOBOLEVSCKIJ. Arhiv fiir Slavische Philologie, XXVII, 1905, pag. 243, a442) V. MOTOGNA. Etimologia Dundrii" ca dovada pentru continuitatea

poporului roman in Dacia Traiani. ,Revieta istorice, 1921, No. 7 -9, pag.267, 269-272.

a) STRABOX, I, 2, 1; II, 4, 6; VII 1, 13 9. a-PTOLEMAEUS, III, 5, 7 s. a.CONSTANTIN PORPHYROGENNETOS. De administrando imperio, C. 42.4) Citez dupi. N. DRAGANU. Ibidem, pag. 675.5) VICTOR MOTOGNA. Ibidem.VON BERNHARD MUNKACSI. Ueber die Nahmen der Fliisse Don,

Volga and Ob. ,,KOriisi--CsomaArhivum". 1994, Pebr. 25, pag. 301 ' 3o 2.6) HERODOT, IV, 48.CONSTANTIN PORPHYROGENNETOS. Ibidem, C. 38.

57

§i

§i

§1

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

Prime le §tiri istorice in privin.ta populatiei provinciei nevorbesc despre Sciti si Greci. Cei dintaiu, carora le apartin.eadominatiunea politick trebuie sa fi locuit pretutindeni, iarGrecii, cari an venit sa faca la not colonii, si purtau denu-mirea de Tiriti, erau a5ezati in sudul Basarabiei in apropierede coloniile, infiintate de ei pe tarmul Ma'rii Negre $i la gurilefluviului Nistru. ').

BASARABIAV ECHE

(A(yrEROMANP 51 plemAriA)

ammimimmiscv AMEMInilIMMO

Herodot, care a trait in secolul al V-lea i. d. H., nu nespune nimic, daca prin pa'rtile acestei provincii locuiau Ge--tii. Raspunsul afirmativ la aceasta intrebare reiese, insk din

.1) BEKKER. Tiras fi Tiri(ii. Memoriile Societitii de Istorie yi Antiohitatidin Odessa, vol. II, 1849.

58

0°4c. tr`eib''"1 1,354

odo

EllUterUM

A C) eLIPIDAVA

7)

0 <m.c.i.

ON t a 4G. S P ..?.... 2

re,-3 0

a

limwmN,

www.dacoromanica.ro

faptul ca Alexandru cel Mare in expedilia sa peste DunareIn maul 335 i. d. H. a ga'sit deja pe Geti pe malul sang alacestui fluviu. E imposibil sa nu fi Lost ei atunci §i la gurileDunarii In Basarabia, intrucat not §tim ca putin mai tarziucele mai vii relatii intre ambele maluri ale raului se intre-tineau tocmai la aceasta portiune inferioara a fluviului §i a-nume de Geji. La Inceputul secolului I d. H. Strabon pome-ngte despre pusta Getica" in sudul Basarabiei, intrebuin-tand, firgte, o denumire care exista mai de mult

Din secolul al II-lea i. d. H. Romanii antra in concu-renta cu Grecii, iar In secolul Liu a§ezarea Romanilor in a-ceste parti este un fenomen general. O fa§ie larger in stingaDunarii pare scrie V. PArvan.sa fi fost anexata Inca dinaintede Domitian (an. 51-96 d. H.), dela Severin. §i pang. laCetatea-Alba" 2). In timpul cand Dacia a fost anexata, de Ro-mani §i transforznata in provincie, partea de Sud a Basara-biei era cuprinsa.' in Moesia Inferior". Aceasta provincie ro-mans cuprindea partea nordica a actualei Bulgarii, Dobro-gea, Muntenia langa Dunare dela Olt spre rasarit, Moldovadela Siret spre rasarit, Basarabia pan& la Tiras (Nistru) in-clusiv 8). Popoarele care locuiau pe acest teritoriu erau Getii§i Bastarnii, Britolagii (in sudul Moldoviei dela Siret pan/la Prut §i In sudul Basarabiei) §i Grecii (de pe langa," ora§ulTiras) 4).

Imparatul Traian a organizat nu numai Dacia, ci §i Mo-esia Inferior. Ora§ele grece§ti erau ocupate cu garnizoaneleromane. Sarmatilor, cari stateau peste Nistru, el le platea sti-pendii dela stat, Insarcinandu-i cu politia impotriva celorlaltibarbari, mai indepartati 6).

Tot in partea de Sud a Basarabiei, mai tarziu, in seco-

I) STRABON, VII, 3,34. Iat4 cum deacrie el pustia Getilor: .Intre Geti giMare, care se intinde dela letru gi p'ani la Tyras, este pustiul Getilor, tot ges gif4r4 apa. In acel pustiu s'a incurcat Darius al lui Hystaspes in timpul and tre-cuse Istrul impotriva Scitilor gi a font in primejdie eX piarit de sete cu toat4

pan& ce tarziu a inteles situatia ea qi s'a intors. Tot acolo mai tarziu dupi.aceea Lysimachos, care a pornit contra Getilor gi regelui for Dromichaetes, nu nu-mai ci a pierdut 131talia, dar a Lost 9i print; de viu, scApAnd numai prin gratiabarbarului`.

2) V. PARVAN. Getica, pag. 666-666.8) ALEXANDRU PHILIPPIDE. Originea Romcinilor, Iagi, vol. I, 1926,

pag. 41.4) Ibidem, pag. 284.5) V. PARVAN. Ibidem.

59

1).

ogti-rea

www.dacoromanica.ro

lul al II-lea d. H., Ptolemaeus aseata. pe Carpii, despre cariam vorbit mai sus.

In ce priveste Nordul Basarabiei, care inainte de cuce-rirea Daciei de Romani, intra in. compunerea Daciei Indepen-dente, el era populat de Geti, cari purtau denumirea, impru-mutat& dela fluviu Tiras, de Tirageti", adica.' Geti dela Tiras.La Strabon ei sunt numiti Tyregetii" '), iar la PtolemaeusTyrangeti" 2)

Ce fel de orase existau pe atunci in Basarabia?Centrul civilizatiei veche se afla in partea de Sud a

Basarabiei. Acolo la gurile marilor fluvii. Dunare si Nistruse creau asezIrile omenesti. Periplul lui Skylax de Karyanda(probabil din secolul al IV-lea i. d. H.) vorbeste de doua.orase : Niconion sl Ofiusa. Scymnos din Chios (sec. I) stiedeja orasul Tiras. Iar geograful Stefan din Bizant (din seco-lul al V-lea d. H.) marturiseste ca orasul Tyras se numea siOfiusa 0).

Desi existenta orasului Tyras in cele mai vechi timpurinu provoaca indoieli, totusi Strabon nu ne vorbeste de el.La gura raului Tyras scrie el este un turn numit al luiNeoptolemos si un sat numit al lui Hermonax. Daces to ridiciin susul raului pang la o suta patruzeci de stadii, ga'se§ti deo parte si de alta cate un oras, unul Niconia si altul la stangaOphiussa. Locuitorii depe Tanga ram spun ca mai este un oras,daces mai mere in sus Inc. dougzeci de stadii" 4).

S'ar pa'rea la prima vedere ca ta.'cerea aceasta in pri-vinta orasului Tyras, trebuie sa fie interpretati in favoareaidentificarii orasului Tyras cu orasul Ophiussa, pe care Strabon.31 cun.oaste. Dar cu aceasta nu se potriveste, ceea ce aflatala Ptolemaeus (sec. II d. H.). Intre Prut si Dunare el aratiurmatoarele localitali : Niconion, Ophiusa, Tyras, iar la Vesttie varsarea Nistrului satul (komi") Ermonactos si orasulArpis 5). Prin urmare, dupes marturia acestui geograf, careintotdeauna ne des informajiuni mai exacte, cleat ceilalti geo-grafi vechi, Tyras nu coincidea cu Ofiusa.

In afara. de aceste orase trebuia sa mai fie in Basara-

1) VII, 3, § 37,2) PTOLEMAEUS, Geographia, III, io, z3.8) N. IORGA. Siudii istorice asupra Chiliei Buo., 190o,

pag. 16 16.

4) STRABON. VII, 3, i6.PTOLEMAEUS. III, X, 16.

60

qi Ceidtii-Albe.

5)

STRABON,

www.dacoromanica.ro

bia urmatoarele : 1) Pyroboridava, al carui nume este com-pus din PyrPyretus (Prut), BorBoreion sau Boreostoma,una din gurile Dunarii, terminatia tipica daces Dava, ceeace ar insemna ca acest oras a fost situat intre Prut gurileDunarii in Basarabia 1), 2) Tamasidava in care se aude denu-mirea de mai tarziu a orasului Reni Tomarova ; radicalulToma este cuvantul grecesc prescurtat stoma" gura; tot un-deva pe la gurile Dunarii $i Prutului trebuie sa fi fost acestoral Tamasidava, daces nu chiar in locul actualului oras Reni.Nu este exclus, ca sä. mai fie in Basarabia : 1) Dociporata(Porata-Prutul; Doci" probabil inseamna Daci"), 2) Car-sidava (poate Carpsidava, dela numele poporului Carpi) si 3)Carrodunum. 0 precizare este imposibila. Afirmatia unorautori, cum ca. in Basarabia se aflau i alte orase din celepomenite de autorii vechi, ne fiind bine intemeiata, provoacaindoieli 2).

Basarabia in timpul dominatiunii rusesti a atras atentiaamatorilor rusi de antichitati. Cu intemeierea Societatii Im-periale de istorie Si antichitati in orasul Odessa Basarabeniitle o parte (Constantin Stamati, Ion Suruceanu s. a.) si pro-fesorii Universitatii din Odessa (Murzachevici, Brun, Kociu-binschi, von Stern s. a.) au cercetat unele localitati din Ba-sarabia, din punt de vedere arheologic istoric, si, dupicum se exprima, decedatul P. Gore, au adunat i au carat dinBasarabia, mai ales din Cetatea-Alba, o multime de obiecteantice vechi de un mare interes" 8). Muzeul acestei socie-tati poseda, o cantitate considerabill de obiecte vechi, gasitein Basarabia, iar biblioteca societatii un numar de docu-mente vechi.

1) Socotim gregit]i parerea lui M. HRUSEVSKYJ despre originea ,coisto-boceang." a denuroirii acestui orag. La Coistoboci a foot un rege cu numele Pie-porus, ce amintegte ,Petoporiani` din Tabula Peutingeriani, iar aceastit din nrmlaenumire se apropie de ,Pyroboridava". Interpretarea mea mi se pare cu mult mainaturall. Geschichte des ucrainischen (ruthenischen) Volkes, I Bd. Urgeschichte

'des Landes and des Volkes. Anfinge des Kijever Staates, 'Leipzig, 3906, pag. 122.2) ALEXEI NACCO cauti. in Basarabia Suzidava, Ziridava, Ruzidava, Cle-

pidava, Patridava, Sergidava, Setidava g. a. Istoria Basarabiei din timpurile celemai vechi, Odessa. 1874, voL I, pag. 326. Nu este convingftoare nisi parereaunora clt actualul Ismail ar proveni din vechiul orag ,Smornes`. Denumirea pcipn-lari. a oragului Ismail ,Smil" nu are mimic comun cu ,Smornes`, Bind o simplllprescurtare din ,Ismail`.

Anuarul Comisiunei Monumentelor Istorice, sectia din Basarabia, Chiginitu, 2924, PAUL GORE. Cavdnt inainte, pag. III IV,

61

si

si$i

si

§i

a)

www.dacoromanica.ro

Rezultatele studierii unora din aceste obiecte istoriceaufost apoi publicate in Memoriile Societa'tii. din Odessa" §i inlucrari aparte. Printre descoperirile arheologice cea mai insem-nata trebue sa fie socotita inscriptia greco-latina din timpulTiragetilor, ga'sita pe o piatra In satul Corotnoe, la o de-partare de 33 kilometri dela Tiraspol spre Sud ').

E o comunicare a lui Ovinios Tertullos, legatul impa-ratului roman, pentru Moesia Inferioare,', sub dominatia luiSever si Caracala, prin care locuitorilor regiunii Tiranilor lise anun.ta un. decret din partea imparatului. Conform de-cretului locuitorii Tiranei erau scutiti de plata vamii nu nu-mai pentru marfuri, cari vin pentru nevoile for proprii, cii pentru negot. Privilegiu se acorda numai acelora, cari sunt

demni de a fi cetateni.Cand anume aceasta regiune a Lost transformata in pro-

vincie, se vede din decret: anul 201 d. H. corespunde cu an.145 al erei Tiranilor. Prin urmare era Tiranilor s'a inceputin anul 56 sau 57 d. H. in timpul imparatului Nerone. Ca-lendarul Tiranilor era Inca in uz si in veacul al III -lea d. H.

Au Lost gasite multe monede, referitoare la istoria ora-sului Tyras i Tiranilor, atat din timpul existentei autonomea acestui oras, cat si imperiale romane. Aceste monede anpe avers chipul divinitatii principale a orasului Demetra,uneori-al lui Apolon. Delfinius, mai rar alts divinitai, iar perevers taurul sau furtuna cu atributele belsugului etc. 2).

E interesant ca in viile Navrodschi din Cetatea-Alba aLost descoperita o statuie de marmora, reprezentand un taur,al carei infatisarea coincide cu aceea a taurului depe moue-de 2). D. P. Nicorescu crede ca statuia aceasta, e o copie fa-cuta pe la starsitul secolului al IV-lea sau inceputul celuide al III-lea i, d. H. depe o statuie votiva in vr'un sanctuaral Demetrei.

1) F. BRUN. Insula Tiragefilor inscriptia greco-latind, geisitd in satulCorotnoe. (Xernomorie, vol. 1, pag.

2) I. V. IURGHEV1CI. Monedele orasului Tyras. Memoriile Societatii deistorie 9i antichititi din Odessa, vol. XV, (2889), p. 1 .12.

13. 0. BURACICOV. Catalogul general al monedelor din coloniile elenedepe malul nordic al Pontului Euxin, Odessa, 2884.

A. A. KOCIUBINSCHI. Tura (Tyras)Belgorod-Akkerman, Odessa, 1901pag. 5 9. u.

E. H. MINNS. Op. cit.3) P. NICORESCU. Taurul pe monedele dela Tyras. Anuarul Comisiunii

Monumentelor Istorice, Sectia Basarabia, 1928, pag.

62

pi3. -i3).

.

81.-138.

www.dacoromanica.ro

Un cap al taurului de piatra.' a Lost gasit printre ruineleOlbiei Inca. sub dominatiunea rusk 9. Astfel de tauri au Lostga'siti §i in alte pa'rti ale coloniilor vechi grece§ti.

Au mai Lost gisite vase, §tampile §i grafite cu ins-criptii 2).

In anul 1918 din initiativa Muzeului Militar Nationaldin Bucure§ti la Cetatea-Alba au Lost &cute de d. P. Nico-rescu, asistat de d. Gr. Avakian, sapaturi. Au fost gasite di-ferite obiecte vechi : tipare de gloante, varfuri de sageti, piacide fier, cuie, fragmente de teracota.", de sfe§nice, de lulele etc.In afara de cetate au Lost gasite de d. Avakian un numair detoarte, caramizi, tigle cu §tampile §i grafite. Pe aceste din.urma sunt gravate nume ale diferitelor zeita.'ti. Obiectele gA-site se refers la timpul dela. secolul V i. d. H. §i pana lasecolul I d. H. 8).

Din timpul roman in Basarabia s'au pastrat doua valuride pamant, construite In scop de aparare a teritoriului im-potriva barbarilor. Primul, inferior, incepe la Prut §i satulVadul lui Isac, avand directia spre partile superioare ale la-curilor Ialpuh, Cotlabug §i Chitai §i se opre§te la lacul Cun-ducului. Al doilea val, valul superior, incepe dela Prut maijos de ora§ul Leova §i merge spre Nord-Est mai sus deCau§eni pang la satul Chircae§ti, judetul Tighina, apoi is di-rectia raului Botna §i se terming la Nistru. In popor s'a pas-trat denumirea for de valurile lui Traian".

In literatura istorica exists diferite pa.'reri In privintaoriginii for 4).

1) A. NACCO. Ibidem, vol. I, pag. 96. Autorul se intreabL, dac& nu cumvataurul are legg.turii. cu sterna Basarabiei.

2) BEKKER. D2spre inscriptii pe amforele grece$ti (Mem. Soc. de 1st. 9iAnt. din Odesa, vol. V) fi Noua colec(ie a inscrip(iilor pe vasele vechi dinRusia de Sud (Ibidem, vol. VII).

B. LATYSCHEV. Inscriptiones aniiquae orae septentrionalis Ponti Euxinigrecae et latinae. Petropoli. vol. I, 1886, Inscriptiones Tyrae, Olbiae, Cherso-nesi Tauricae, aliorum locorum a Danubio usque ad Regnum Bosporanum.

3) Articole din ,Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice, sectia Basara-bia', 1931:

P. NICORESCU. Lucrdrile de coasolidare f 1 de restaurar2 la Cetaiea-Albd, pag. A R11- -12-.

Gr. AVAKIAN. Siipdiurile dela Cetatea-Albil, pag. 47'-'104.Gr. AVAK1AN. $tiri noud din Tyras, pag. 1o5 -114. In afar& de aceasta:P. NICORESCU. Scavi e scoperte a Tyras (,,Ephemeris dacoromane, II,

Roma, 1924).Gr. AVAK1AN. ,Cronica Numismatica qi Arheologice, 1924, 1VV; 1925

VI; 2927, VII.4) A. NACCO. Isioria Basarabiei din timpurile cele mai vechi, vol. 1,

Odessa, 1874, pag. .376-378.VELTMAN. Schita vechei istorii a Basarabiei, Moscova, 1828.

63www.dacoromanica.ro

Un. autor rus vechiu, Veltman este de parere ca valu-rile de pamant In Basarabia de Sud au fast ridicate de Bas-tarni pentru aparare in contra Romani lor.

Un alt autor Nacco, cu dreptate, obiecteaza.' ca Bastarniin'au locuit In Sudul Basarabiei emite din partea sa pawrerea ca valurile sunt construit! de Geti impotriva Bastarni-lor In veacul al III-lea i. d. H. $i nici decum impotriva luiTraian, care ducea razboaie nu in Basarabia, ci in Muntenia siTransilvania.

Exists i parerea cum ca valurile sunt ridicate In anui376 d. H. de Goti impotriva Hunilor. In sprijinul acestei teoriise aduce marturia, dealtfel prea vaga, a lui Amian Marcella(an. 390), care scrie ca Athanaric i Fridighern, regiigotilor, au construit pentru apararea impotriva regelui Huni lorValamir un parete intre Nistru Dunare".

D. I. Nistor nu crede in vechimea prea mare a valu,-filer. Bazandu-se pe faptul coincidentei acestor valuri cu ho-tarele Tatarlacului, d-sa crede ca valul de jos a fost construitde ratari (sec. XIIIXIV) pentru a se apara impotriva ra-ialelor turcesti Chiba $i Ismail, iar valul de sus pent=apararea in contra Moldovei libere 1).

In sfarsit majoritatea istoricilor nostri cred ca valurilesunt de prevenient& romans, fiind ridicate de guvernatorul.Moesiei Inferioare Tiberius Silvanus Aelianus. Printre ei senumara Xenopol, care scrie : Romanii au tras sprerarea Dobrogei, acele valuri intinse de pamant intarite Cu la-ga're de soldati prin. Basarabia actual& si Moldova sudica.Ca aceste valuri, cunoscute astazi sub numele de valul luiTraian, nu erau menite a apara Dacia, ci Dobrogea, se vedede pe indreptarea for transversals fats cu rata-lie ce se varsa.

Dunare din Moldova si Basarabia nu longitudinalprecum ar fi cerut-o apararea Daciei" 2).

Cea mai intemeiata trebue sa fie socotifa aceasta din urma.teorie. Romanii posedau o technics a apararii militare, foarteavaiasati 3n comparatie cu popoarele barbare. Ei aveau ne-voie de aparare a Sudului Basarabiei, in care atunci se con-centra toati. chiteseata culturii romane pentru Basarabia

popoarele din apropiere, pe clad barbarii nu stiau tecnicaapararii erau mai mult o populatie nomads, curgataare, de-cat stabila.

1) I. NISTOR. Isforia Basarabiei, Cernauti, 1923. pag. 140 -142.2) A. XENOPOL. Isfaria Romdnilor, vol. 1, pag. i55.

64

§i apa-

Si

in $i

§i

gi

Vizir

gi

gi

www.dacoromanica.ro

Coincidenta hotarelor Tatarlacului cu intinderea terito-riului, cuprinsa intre ambele valuri, nu formeaza dovada pentruprovenienfa tatareasca a acestor valuri. Tatarii pur simpluau putut sa se foloseasca de valuri, pe cari ei le au gasit. CuTurcii ei nu se razboiau, ffind un instrument docil al poli-ticii externe turcesti, si n'aveau nevoie sa construiasca va-luri impotriva lor.

Din toata expunerea de mai sus reiese ca baza princi-pals a neamului romanesc o formeaza.' triburile tracice Getii

Dacii, cari, cazand sub dominatiunea romans, au impru-mutat limba cultura romans. Pe vremurile acelea ea juca unrol de cultura mondiala un mijloc puternic de luminare apopoarelor barbare.

Desi numai partea meridionala a Basarabiei facea partedin Moesia Inferioara, supusa romanizarii impreuna cu Dacia,cealalta.' parte nordica ramanand independents, totusi se poateafirma, ca. a Lost romanizata intreaga Basarabie. In timpulroman existau legaturi intre Sudul Nordul Basarabiei.Partea superioara' a Basarabiei intra in raza de influents co-merciala si cultural& a gurilor Dunarii orasului Tyras. Colmertul dus de Greci apoi de Romani, nu putea sa existe,decat in conditiuni de cele mai stranse legaturi cu Tiragetiiliberi (din Hinterland) $i chiar cu barbarii.

In afara de aceasta se stie ca Getii Dacii liberi, desinu intrau in compunerea Daciei si Moesiei Inferioare, totusiplateau Romanilor un tribut anual, semnul raporturilor de ooarecare dependent& politica a acestor popoare, de Romani.

Iar dupa parasirea Daciei de cAtre Romani, au venitGotii cari au infaptuit din nou comunitatea stransa a tuturorGetilor i Dacilor, deschiz 'and posibilitatea raspandirii cul-turii romane in masura egala printre ei, influenta for proprieculturall ne hind adanca i serioasa.

65

§i

§i§i

§i

§i

§i§i

§i

www.dacoromanica.ro

PA RTEA ILNAVALIRILE BARBARE.

CAPITOLUL 8.

Nam:Virile barbare fi influenfa for asupra poporuluiromanesc.

Gotii, Sarmatii, Hunii, Gepizii, Longobarzii, Avarii,Gotii au deschis o serie intreaga de navairi barbare,

cari au durat pans la veacul al XIII-lea 1). Pe pamantul ro-manesc s'au perindat diferite neamuri primitive. Unele dinele exercitau numai dominatiunea politics si nu se amestecattin mersul vietii interne a poporului romanesc. Altele dimpo-triva", au lasat urme foarte adanci in psihologia lui, limba siorganizarea socials. Le vom lua pe Tand.

Gotii, un popor de neam germanic, erau impartiti indoua triburi marl: 1] Ostrogotii sau Greuthungii (dela cu-vantul griut-nisip), can liaiau dincolo de Nistru, in stepele'ruse pans la raul Don, si 2] Vizigotii sau Tervingii (delacuvantultriu-arbore), can ocupau Dacia Traiana (Transilva-nia, Muntenia) si Moesia Inferioara. (Moldova si Basarabia)si erau condusi de regii din neamul Baltilor (Balth-viteaz).Prin urmare Nistrul forma granita intre aceste doua ramuriale poporului got 2).

In timpul Gotilor raspandirea crestinismului pe pamaa-tul romanesc, is proportii insemnate. Episcopul Ulfila intrean. 364-375 d. H. a crestinat pe Goti, iar episcopul orasu-lui Remesiana din Dacia Mediteranea, Nicetas, la sfarsitulveacului al IV-lea si inceputul veacului al V-lea d. H., a

I) C. DICULESCU. Die Wandalen and die Goten in Ungarn and Ru-mdnien, Le;pzig 1923.

F. BRUN. Gotii Mill* Negre fi urmele afldrii for continue in Rusia deSad. Colectia articolelor ,Cernomorie", vol II, 188o, pag. 189 -.241.

2) In timpul ravilirilor gotice pc teritoriul romanesc se mai Alm tribu-rile germanice: Bastarnii, Quazii, Marcomanii, Vandalii, Taifalii qi Gepizii.

66www.dacoromanica.ro

adus la crestinism pe Dacii de pe ambele maluri ale Dunariiprecum si pe Goti Besi. El predica in limba latina. Petimpul lui, crestinismul s'a transformat la Daci inteun curentreligios puternic.

Concomitent cu Gotii si partial mai inainte de ei, Inca.din veacul I i. d. H., s'au instalat pe pamantul romanescSarmatii (Iazigii §i Roxolanii, acesti din urma intre PrutNistru). Sarmatii erau Iranieni.

Conlocuirea Gotilor Sarmatilor a durat Rana' la n.5.-valirea Hunilor din an. 375 d. H., un trib din rasa Mongoli-lor, pornit spre Vest din Nordul Chinei '). Intre muntii Cau-caz, Ural si raul Don, locuiau pe atunci Alanii. un neaminrudit cu Scitii Sarmatii. Alanii nu au putut rezista in-vaziei hunice, dupes cum nu erau in stare sa se impotriveascanavalitorilor mongoli Ostrogotii, locuitori ai ta'rmului MariiNegre. Ostrogotii se misca in directia spre Vest, impingandpe Vizigoti. Acestia din urma la randul tor, inainteaza spreVest si Sud. 0 mare parte din ei trece Dunarea incearca.sa se aseze in peninsula balcanica, ins& nu ramane acolopentru totdeauna, ci navaleste in Italia, Gallia si Spania.

Hunii ()cup& tot teritoriul din stanga Dunarii pans laNistru, farce exceptia pustei panonice. In anul 433 sau 434 d.H., conducerea Hunilor revine lui Attila, pe care traditiapoporana Pa poreclit ciocanul lumii" biciul lui Dum-nezeu".

Dupes cateva expeditii la Sudul Europei, in an. 454, seproduce un razboiu intre Hunii Gepizii, neam germanic 2).Hunii se imprastie, iar Gepizii devin stapani ai fostului im-periu hunic. Dacia a fost stapaniti de Gepizi pans la an.

566, cand ei au fost batuti de Longobarzi Avari (slavonesteObri").

E foarte probabil ca in tot timpul dominatiunii gepideasupra teritoriului romanesc, Hunii sa. fi pastrat Sudul Ba-sarabiei. Istoricul Gotilor Iornan d, po'vesteste ca fiii lui Attiladupes infrangerea suferita din partea Gepizilor, s'au mentinutIn stepele dintre Marea Neagra. i Dunare, denumite Hu-nivar". Cuvantul var" inseamna in limba hunica cetate.Hunivar" se afla, dupes cat se pare, in Basarabia. Deci Ba-

1) AMEDEE TIERRY. Hisfoire crAffila of de ses successeurs, Paris, 18562) C. DICULESCU. Die Gepiden. Forechungen zur Geschichte Daziens ins

frUhen Mittelalter and zur Vorgeschichte des rumanischen Volkes, Leipzig, 1922.

67

si

$i

$i

si

si

si

si

qi

si

www.dacoromanica.ro

sarabia a fost parasites de Huni numai in urma ivirii Ava-rilor la Dundre in anul 562 si a distrugerii ulterioare a do-minatiunii hunice in anul 566.

Avarii insd nu rdman mult timp in Basarabia fostaDacie, ci trec in Panonia, unde ei intervin in mod perma-nent in raporturile dintre popoarele occidentale. Pierzand rdb-darea, Impdratul Carol Cel Mare, le declares in 791 rdzboiu sidupes 8 ani de luptd, u distruge complect.

Prin urmare neamurile germanice (Go(ii si Gepizii), dupesparasirea Daciei Traiane de Romani, politiceste stdpanescteritoriul Daciei de doud. ori, Intre an. 271-375 §i 454-566.Neamurile germanice nu au avut o inraurire prea simtitoareasupra popula(iei autohtone din fosta Dacie Moesia Infe-rioard 1). Din limba gotica ne-a rdmas cuvantul hot" poate,denumirea raului Moldova, care ar con(ine in radicalulgoticul mulde", praf 2). Aceea,i afirmatie despre o influentscu totul neinsemnatd, o putem face si in privinta Avarilor.

Slavii.Dimpotrivd, o insemndtate mare in vieata poporului ro-

man au avut Slavii, pe cari u vedem stabili(i pe teritoriulromanesc in veacul V si VI d. H. 3). Dela scriitorii bizan-tini din secolul al VI-lea, afldm ca Avarii, Sclavinii si Antii,locuiau dincolo de Dundre in apropiere de malul ei. Avariierau asezati In campia Tisei, Sclavinii in campia munteandAntii in Moldova si Basarabia de Sud, pe tdrmul MariiNeg re.

Inmul(indu-se pe pdmantul romanesc, Slavii intreprindnenumdrate expeditii in peninsula balconied', uneori o inva-deaza.' in sensul adevarat al cuvantului. Instigati de Bizan-tini, Avarii luptd in an. 581 cu Slavii, insa farce succes. Bi-z,antinii sunt nevoi(i a stavili ei invaziunea slaves, organizand

1) D. DICULESCU afirma contrariul, crezIncl co. ROm'anii fate de Gcpizi,crau in stare de supunere qi ca. de atunci isi trage originea intelesul de halb-freier Bauer" at cuvantului ,rumen`. Die Gepiden, I, pag. 271-173, 496 si a.Ceilalti istorici, insa, atribue originea sensului specific al cuvantului Truman` tint-pului Slavilor.

2) A. XENOPOL. Isioria Rondindor, vol. II, pag. 17.3) L. NIEDERLE. Manuel de l'aniiquiii slave, vol. Paris.

1933-1926.P. SCHAFARIK. Slavische Alterthiimer, trad. ruse:, Moscova, 1847.CONT. I. TOLSTOI gi N. CONDACOV. Antichitalile ruse, St.-Pet

2889, voL H.

68

§i

§i§i,

sau,

gi

I-11,

www.dacoromanica.ro

cateva exPeditii pe malul stang al Dunarii. In una din eleIn an. 602 d. H. alaturi de Bizantini au luat parte in ra.'zboiulImpotriva Sclavinilor si Antii.

Slavii din tinuturile noastre apar(ineau ramurii for su-dice, adica se asemlnau cu Slavii amesteca4i si asimilati deBulgari, cu Serbii si cu Croatii. Aceasta presupunere se tragedin caracterul cuvintelor slave, adoptate de limba romana,*i din toponimia romaneasca 1).

Raurile din Romania de azi, poarta denumiri slave, cade exemplu: Bistrita Grant repede"), Putna (puti", drum),Ramnicul (raba", peste), Prahova (prah", praf, pulbere),Dambovita (damb, dub", stejar) 2) etc. Multe orase au de-.asemenea nume slavonesti: Craiova (orasul craiului), Targo-viste (targ", oras, asezare de comert), Zimnicea (zemnic",bordeiu), Zlatna (zlat", aur), Soroca (cototana") etc. 3).

Romani au Imprumutat dela Slavi numeroase prefixe(raz", prea", etc.), sufixe (ici", ac", nita",'iste", et" etc.),

chiar cuvinte intregi, ca : drag, clarz, strasnic, obraz, nä-dejdea, precupet, cosnita, brazda, snop, smantana, deal, pod-gorie, boier, cneaz, voevod, stapan, jupan, rob, s. a. m. d.,astfel Incest se afirrna.' de lingvistii nostri ca doua cincimi dinIntreg patrimoniul limbii romane, sunt de provenienta slava.

Convietuirea comuna. cu Slavi, a Influentat asupraprimelor forme de organiiare socials a Romanilor.

Toate acestea Ii indreptatesc pe istoricii nostri sa afirmeca influenta elementului slay la formarea nationalitatii noastre,este asa de evidenta, incest putem zice, farce exagerare, ca.

,,nici nu poate fi vorba de popor roman inainte de absorbireaelementelor slave de catre populatia bastinasa romans, incursul sec. VIX,"4) si ca. suntem un popor romanic decoloratura slava, dupes cum Francezii, Italienii, Spaniolii suntpopoare romanice de coloratura germana" 5). Influenta Sla-vilor asupra Romanilor este aratata.' si de A. D. Xenopol,care scrie ca. era un timp can.d se privea ca un pa'cat in

4) CONST. C. GIURESCU. Istoria Romanilor, pag. 212.2) A. D. XENOPOL demonstreazi. ci din afluentii Prutului de stanga pi

de dreapta mai mull de jum&tate an numiri slavonesti, ca de exemplu: Cerneava,Subaul, Camianca, Corovia, VolovAtul, etc. Istoria Romdailor, vol. II, 2925, pag. 66.

3) Dupfi. DIMITRIE CANTEMIR, D2scrierea Moldovei, pag. i7, Sorocainainte de a purta acest nume slay, se numea

4) I. BOGDAN. Istoriografia romand, pag. 21.5) CONST. C. GIURESCU. Istoria Romdnilor, pag. 210.

69

si

psi

,Alchioola2.

www.dacoromanica.ro

contra nationalitatii romane, de a sustinea inraurirea slavaasupra Romani lor, cautand prin toate mijloacele a o in.con-jura in expunerile istorice... Acuma insa, cand nationalitateanoastra latina este recunoscuta de toti, nu mai avem nevoiede asemenea mestesuguri pentru a o dovedi" 1).

Tocmai din cauza influentei prea mari a Slavilor asupraculturii romane, e foarte important sa insistam mai multasupra chestiunilor, care este vechimea Slavilor pe teritoriulromanesc $i in peninsula balcanica, cand $i de unde au apa-rut ei, cand $i pe ce cai s'au retras.

Autorii slavi din dorinta de a dovedi extensiunea Sla-vilor, se silesc sa probeze cal patria for primitive a fost te-ritoriul romanesc. La inceput acesti autori au mers pangacolo, incat au declarat pur $i simplu ca. Thracii sunt Slavi 2).Teoria traces a originii Slavilor e reprezentata prin PoloneziiLelewel $i Belowski. Nu era strain ace stor exagerari panela un punct insa $i vestitul Schafarik in lucrarea sa Ueberdie Abkunft der Slawen" (1828), unde el afirma ca. Slavii lo-cuiau amestecati cu Traci si Epiroti impreuna, Inca din vechi-me. Numai in cealalta lucrare despre Antichitatile Slave" ela admi is ca. aparitia Slavilor in Tracia se datoreste $i izgoniriiSlavilor din Carpati.

A doua teorie indrazneata este teoria scito-sarmatico-dac.i. Ea a fost desvoltata de istoricul dreptului rusesc Sa-mocvasov 3). Patria primitive a Slavilor, scrie el, a fost re-giunea Scitiei vechi, Intre Dunare $i Nipru ; iar patria pri-mitive a Slavilor rusi, a fost regiunea Vechei Sarmatii, careera situates deasupra cataractelor Niprului in guberniilede mai tarziu Kievscaia, Poltayscaia, judetele sudice ale gu-berniei Cernigovscaia $i Curscaia, precum $i judetele yes-tice ale guberniei Harcovscaia. Sarmatia s'a format gratieemigrarii Slavilor din patria patriarhala, Scitia, sau impAra."-tia Dacilor. Procesul de colonizare a Slavilor a pus baza $ialtor ramificatiuni ale Slavilor. De exemplu, mutarea Slavilorin bazinul raului Morava, a avut ca urmare organizarea adoua state gentilice, a Moravilor $i a Cehilor. Cucerirea Da-

1) A. XENOPOL. Istoria RomOnilor din Dada Traiana, vol. 1. 2925,pag. 66. Comp. pi ce ea ce scrie d. N. IORGA despre formarea poporului roml-nese sub influenta slavonii, Istoria poporului romdnesc, vol. 1. pag. 253-266.

2) C. JIRECEK. Istoria Bulgarilor, traducere rust, cap. 11, pag. 88-89.3) SAMOCVASOV. Istoria dreptului rusesc, Varsovia, 2888, vol. I-11.

'vol. 1, pag. 231.238 g. a. (ed. 1884, vol. II).

70www.dacoromanica.ro

ciei de Traian, a provocat printre Daci procesul de migratiunespre regiunile pustii ale raului Vistula. Astfel s'a format sta-tul Polonezilor. S'a indreptat procesul de colonizare si in di-rectia Niprului. Dacii, cari s'au asezat in bazinul Nipru-lui, au infiintat statul Arsi", statul Rosilor, in care s'a des-.voltat etniceste nationalitatea slavo-ruse, impartia apoi indiferite neamuri : Poliani, Drevleani, Dregovici, Severiani", etc.

Pentru a motiva teza sa, Samocvasov se refer& la ur-matoarele fenomene : 1) In regiunea Niprului se afla.' diferitedenumiri de localitati de provenienta." romans, de exemplu :Romen, Romni, Volhovti, etc., cari se trag din Roma, Ro-manii, in forma slaveVlahi, Volohi; 2) in urma sapaturilor,au fost descoperite monede cu efigii imperiale romane si 3)in movilele sapate, au fost gasite monumente de arta roman&din perioada Imperiului roman.

Samocvasov respinge teoria lui Bayer, Mommsen, Hil-debrandt s. a., cari explica prezenta aceasta a monedelorromane in Europa Centrals, prin raporturile comerciale aleRomanilor cu tarmul Marii Baltice, §i mai ales prin corner-tul de chilimbar. Autorul arata c& aceasta teorie se bazeaz&pe marturia lui Plinius cel tanar (v. I d. H.), care scrie caimparatul Nerone a trimis pe un ostas roman pentru a afla,uncle este tara posesoare de chilimbar. Chilimbarul ven.ea laRomani prin intermediul Venezilor. Din acest fapt, dupa pa-rere a autorului, se poate trage concluzia ca tara chilimba-rului a fost vizitatg de Romani o singura data. Tacit, IuliusCezar, Strabon, ne marturisesc ca tarile spre Est de raulElba si spre Nord de Carpati, nu sunt cunoscute Romanilor.

Prin sapaturi au fost gasite monedele exclusiv a impa-ratilor romani din veacul I, II §i III d. H., ceeace inseamna."ca ele nu sunt de provenienta. comerciall : in comori rezul-tate din comert se gasesc de obiceiu monedele diferitelor.statesi nu ale unui singur, cum e cazul de fataaiutorul banuiesteca ele formeaza averea, luata de emigrantii-colonisti, la pa-rasirea patriei, la fel cu colonistii spanioli si englezi, cariluau cu ei argintul european la mutarea for in America. SI-paturile au dat comori numai din timpul pan'a.' la SeptimiuSever (193-200 d. H). De aceea se poate crede, ca. dupaaceasta data, emigrarile au incetat.

La teoria lui Samocvasov au aderat istoricii rusi : An-tonovici Bagalei. Un alt istoric rus, Zagoschin, socoateaceasta teorie ca ingenioasa §i cu toate acestea crede ca. pro-

71

§i

www.dacoromanica.ro

blema rucieniei Scitilor cu Slavii Inca nu este intemeiatapozitiv.

Ambele aceste teorii sunt pe atat false, pe cat de pretenti-oase. Dupes aparitia monografiei Tracilor a lui Tomaschek §i alucrarii Getica.'" a lui Parvan, au devenit imposibile improvi-zatii istorice i incercari de mistificare etnologica. Tracii nusunt Slavi, dupa cum nu sunt Slavi nici Dacii Getii, deoareceprezinta doua ginti apropiate ale neamului trac. Aceste con-cluzii ferme, bazate pe marturiile istoricilor gi autorilor vechi,au sapat la temelie teoria traces a Slavilor.

A doua teorie e gresita.' si din alt punct de vedere. Ea-sta.' in contrazicere cu argumentele sale proprii, pe cari leinvoca. In regiunea Niprului puteau sa se mute Dacii nero-manizati sau romanizati. Acceptand prima ipoteza, ramaneinexplicabila toponimia roman& si romana a regiunii Ni-prului. In al doilea caz, mutarea elementelor dacice romaiai-zate, nu ar fi putut sa se produces inainte de sfarsitul yea-cului II d. H., caci abia in anul 106 d. H. a avut loc cuce-rirea Daciei de Romani. Avand in vedere posibilitatea relativ-tarzie a mutarii, cum ne putem explica prezenta in comoria monedelor din veacul I si prima jumatate a veacului II d.H. ? Probabil aceste monede, gasite in Rusia, necesita o alterexplicatie. Oare nu inseamna aceasta ca. tot Bayer, Mommsens. a. au avut dreptate, afirmand provenienta comercialacomoarelor ? Se stie ca comertul de chilimbar pe atunci se-Ikea de preferinta cu Romani. El a continuat pa.ns la sfar-situl secolului IV. Existau cateva drumuri pentru acest co-rnert, dintre cari unul trecea prin Europa central& direct pans.in Italia, altul mai vechiu, trecea prin Vistula, Bugul Vestic,Pripeati, Nipru pana." la Marea Neagra $i la colonia gre-ceasca Olbia.

In ce priveste movilele cu obiecte de art& romans, eledovedesc insemnatatea culturii romane, faima ei chiar printrepopoarele barbare. Deci nu e de mirare ca unele obiecte dearta romans patrundeau pang. la Nipru, dupa cum in tim-purile si mai vechi, Sci ii apreciau obiectele de arta greac.1._

In afar& de aceasta, provoaca Indoieli teza principal&despre slavismul Sarmatilor. Schafarik combate energic pa-rerea despre caracterul slay al Sarmatilor. El scrie ca. Sar-matii erau de neam midean, locuiau 'intre Don, Volga $i Cau-caz, aproximativ pe la an. 633-605 1. d. H. si apar in Eu-ropa pe la an. 94 1. d. H. sub nume de Roxolani, Iazigi

72

a

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Alani 1). In alt loc al lucrarii sale, el se impotriveste oricarorincercari de comparatie $i identificare a Slavilor cu Sciti, Sar-maji, Huni, Avari etc.

In sfarsit, Samocvasov nu vorbeste nimic despre to-ponimia cu caracter romanesc din regiunile Volaniei, Podo-liei si Galitiei, cu toate ca toponimia din regiunea Nipruluista cu ea in stransa legatura, fund numai o veriga din lan-01 intreg al fenomenelor toponimice romanesti din Rusia.Pentru a nu anticipa, notam aci, ca denumirile romanesti dintoate aceste regiuni, au o alts origine si o alts insemnatate,cleat o presupune autorul.

Insuccesul teoriilor de mai sus, a shit pe cercetatori, sarenunte la ideea de a sustine temeinic asezarile slave pe pa-mantul romanesc si in peninsula balcanica, I. de H. Istoriciislavi au fost nevoiti sa fact concesiuni. Dupa conceptii mainoui, Slavii s'au asezat la Dunare in secolele IV $i V d. H.

Istoricul polon. Surowiecki, este de parere ca Slavii s'auapropiat de Dunare numai dupa caderea Hunilor, iar trece-rea for peste Dunare, pe malul ei drept, ar fi avut loc nu-mai catre sfarsitul veacului V 2). Un alt autor, istoricul rusHilferding, crede ca aceasta mutare a Slavilor, a fost deter-minate de succesele razboinice a lui Attila $i urmandu-i pildaei tree Dunarea in secolul V d. H. Trecerea aceasta dureazapang la jumatatea secolului VII 3).

In sfarsit si Schafarik est° aproape de aceleasi pareri,Boar cu uncle variatiuni 4). Slavii, scrie el, apar pe scena is-torica generala, la inceputul secolului VI d. H. Insa e certca ei nu puteau sa vine din Asia, deoarece nici un poporindo-european n'a vent sa se stabileasca." in Europa asa detarziu. Deci ei erau in Europa aborigeni.

Procopius (552 d. H.) marturiseste : In vechime (to pa-laion") Slavii (Sclavinis) si Antii (Antes) aveau un singurnume : Sporii (Sporoi")... Cea mai mare parte din teritoriilede dincolo de Istru, apartine lor" 5). Un alt autor, scriitorul

1) Slavische Alferthiimer, § 16 (12) qi § 23 (2). Dup.& traducerea nisi dinIliallsa cellt a lui BODIANSCHI, Moscova, 1837, vol. L cartea II, pag. 323, qicartea III, pag. 263.

2) V. la JIRECEK. Istoria Bulgarilor, trad. rust, pag. 9 1 .3) A. HILFERDING. Istoria Sdrbilor ;i Bulgarilor, Moscova, 1865, pag.

n, 7 9. a.4) SCHAFARIK. Slavische Alferthiimer, trad. rusl,vol. 1, § §6, 7, 10, 23 g. a.5) PROCOPII CAESARIENSIS. De Bello Gothico, libri IV, III, c. 14.

73www.dacoromanica.ro

got Iornand (a. 552) scrie : Peste Dunare se afla Dacia,delimitate ca de o coroana de muntii inalti, pe a caror partestanga, nordica, incepand dela poalele Vistulei, trdeste pe unspatiu imens, un popor numeros, Vinidi... De preferinta ei senumesc Sclavii $i Antii. Sclavinii locuiesc pe teritoriul delaorasul Nouietunense lacul Musianus, pan. la Nipru, iar laNord pans la Vistula; la ei baltile padurile tnlocuiesc ora-sele. Antii, cei mai viteji dintre ei, locuiesc in imprejurimilePontului dela Nistru pang. la Nipru"

Primii Slavi au fost Neurii Budinii lui Herodot. Slaviisub nume de Venezii, locuiau in Illyria Panonia inaintede Hristos. Insa. Celtii i-au s =lit sa se mute peste Carpati laVenezii dela Nord. In acelas timp, Gotii au acaparat tarmulMaxii Baltice, oprind comertul de chilimbar, pe care it fa-ceau Slavii, in calitate de intermediari, silindu-i sa se mutemai departe de mare. Cucerirea Daciei de catre Traian a des-chis Romanilor drumul in Cara Venezilor, situate intre parteasuperioara a Nistrului $i Nipru. Cand la sfarsitul secoluluiII d. H. a inceput miscarea Gotilor dela Marea Baltica spresud, Slavii au ocupat locurile tor.

Schafarik, totusi, recunoaste ca aceasta prima perioadain vieata Slavilor este sombre i indoielnia".

M. Drinov a incercat se dovedeasca ca colonizareapartilor dunarene de Slavi, a inceput in secolul III d. H. sia durat pan& la secolul VII. La parerea lui Drinov se aso-ciaza. §i Jirecec, desi adaogi ca chestiunea aceasta nu poate

socotita rezolvata definitiv" 2).Cei mai multi dintre autori, cari s'au ocupat de pro-

blema vechimii Slavilor pe pamantul romanesc si in penin-sula balcanied, invoca' urmatoarele -motive ale acestei vechimi:1] Denumirile slave, ca de exemplu Cerna" etc., despre caria fost vorba mai" sus. 2] Marturia lui Priscos, care povestesteca autohtonii din Cara, care se intindea intre Dun.are ca-pitala ei Axila, beau o bautura, numita medos". Al. Philip-pide a remarcat in privinta valoarei acestui argument ea,cuvantul medos" a putut sa fie german, slay, sau roman,deci nu este o dovada suficienta a existentei vechi a Slavi-tfor in Dacia. 3] Prezenta poporului Venedi" (o denumire

JORNANDIS (s. JORDANIS). De Gefarum sive Gothorum origine eirebus gestis, c. 5.

2) 'M. DRINOV. Colonizarea prin Slavi a peninsulei balcanice, Moscova,x873, pag. 176. Citez clop& JIRECEC, ibidan, pag. 9i 92.

74

1).

fi

§i

I)

sisi

sisi

si

www.dacoromanica.ro

germana. a poporului slay) pe tabula Peutingeriana. La Nordde Alpes Bastarnae" (Carpati) sunt aratati In ea dela Vestspre Est: Venedi, Sarmatae, Bastarni, Daci, Petoporiani. Inafara de aceasta, Intre cursul de jos al Dunarii $i primul ramspre Est, care se varsa in Mare (probabil Nistru), aproapeparalel cu Dunarea, sunt insemnate dela Vest spre Est: Piti,Gaete, Vagae, Venedi. Aceasta nu inseamna, dupes cum aobservat foarte just Al. Philippide, ca. Venedii locuiau lagura Dunarii, ci pur si simplu ca locuiau utideva Intre Du-nare si Nistru. Pe de alts parte, oricare ar fi data scrieriitabulei, este incontestabil ca ea a fost corectata: in secolul Vd. H. si ar fi foarte greu sl afirmam cu toata hotarirea noastra.cal aceste stiri despre Venedi nu sunt redactate in timpul co-recta'rii tabulei, ci dateaza. din chiar momentul compun.eriiei, din secolul III, dupa cum ar dori autorii slavi.

Se poate admite cel mult ca primele asezari slave in-cep din secolul IV, conform cu marturia lui Caesarius deNazianz, care scria despre Slavii, asezati la Dunare : Scla-vinii, asa nurniti Danuvii, unii maranca pans si titele fe-meilor pentru ca sunt pline de lapte ; pe sugaci Ii omoara cupietre, ca pe soareci,iar altii din contra, nu vor sa manancenici mancarile obisnuite de came ; unii tra.'esc din capul lor,in anarhie, si pe sefii for vremelnici ii omoara. Intr'una... Atatin timpul mesei, cat si fiind in drum, maiaa.nca vulpi, matesalbatice alte fiare si urla, ca cand se striga unii pealtii. Iar altii din contra, sunt cumpatati In mancare si suntsupusi si plecati oricui" ').

Insa. Slavii se raspandesc si devin un factor importantin raporturile cu alte popoare din timpul navalirilor barbare,.numai in secolul V si VI d. H.

Can sunt raporturile for cu Daco-Romanii ? In aceastaprivinta, dupa cat se pare, nu avem date, In afara de ceeacene povesteste foarte scurt cronica ruseasa. a lui Nestor, careconfine trei locuri interesante.

Povestind despre Impartirea diferitelor regiuni Intre fiiilui Noe, Intre Sim, Ham si Jafet, cronica insira popoarelede semintia lui Jafet. In randul for gasim pe Anglii,Galitienii, Volohii, Romanii, Nemtii, Carolingii, Venetienii,Franc ii" 2).

Apoi, terminand cu enumerarea diferitelor popoare si se-

1) V. la AL. PHILIPPIDE, ibiaem, vol. I, pag. 333.1 Cronica Lavrentievscaia, ed. ComiRiunii Arheografice, S. Pet., 1897, pag. 4

75

si lupii,C

www.dacoromanica.ro

mintii, cronicarul atinge chestiunea Slavilor ValahilorDupes scurgerea multor timpuri (no MHOBtVlo we Bpemsnitx73)s'au asezat Slavii la DunAre, unde este acum tara Ungu-reasca." i Bulga'reasca.' (Yropbcga 3em.ria H Bonrapbcxa")... farcand an venit peste Slavii dela Dunare Valahii, (Bonxorai.60 HanteAmeml Ha C.110B11111 Ha AyHaricim") §i s'au asezat prin-tre ei 1-au constrans pe ei (x chatuehn BL HHXL H Hamm-mem, HMI "), acesti Slavi s'au dus s'au asezat pe Vistula' 1)..

In starsit, sub anul 898 (6406), povestind despre nava-lirea Ungurilor, cronicarul rus scrie : (Ungurii) au venit dinRasa.rit s'au in.dreptat grabit prin muntii cei inali, caris'au numit unguresti si au 1n.ceput sa.' se lupte cu Volohiicu Slavii cari traiau acolo. Caci erau asezati acolo mai 1nainteSlavii, Volohii au ocupat (nplunna") tara Slavilor ; ins&dupes aceasta Ungurii an gonit pe Volohii (BombxH") si aumostenit tara aceasta i s'au asezat cu Slavii impreuna pecari i-au supus, si de atuncit.tara se chiama. Ungureasca."2),

Din cetirea acestor pasagii tragem urmatoarele con-cluzii : 1) Cronicarul rus cunoaste pe Volohi si-i deosebestede Romani (Ramleani"). Prin urmare interpretarea unora,cum ca cronicarul prin Volohi" intelege pe Romani' 3),sea in contrazicere cu textul. Deasemenea este gresia sirerea lui Schafarik 4), care starue s'a dovedeasca cal prin Vo-lohi, cronicarul intelege pe Celli, deoarece aceasta ipoteza nuare la baza ei nici o dovada serioasa. Mai mult cleat aceasta,autorul cade intro situatie foarte grea, tanacind textul cro-nicei lui Nestor despre Unguri, Slavi Volohi. Aici el enevoit sa.' declare ca.' Nestor (?) face confuziune din cauzaasema' na." rii numelui Vlahilor-Celli cu numele Vlahilor-Daci 5)..2) In cronica.' nu se precizeaza, carei date se atribue venirea.Volohilor peste Slavi. Probabil e vorba numai de uneleepizoade ale ocuparii teritoriului astazi unguresc

Ibidem, pag. 5. La G. POPA:LISSEANU,Isvoarele Istoriei Romanilor", vol. VII. Cronies lui Nestor, Buc., i935, pag. 34, pasagiul acesta e tradusgregit : in loc de ,timpuri" se traduce ,ani`, in loc de ,au venit peste Slavi Va

cetim ,Valahii au atacat pe Slavi` qi in loc de ,i-au constrans4 asuprire. Povestirea cronicei nu are aici ,sens riaboinie, ci mai degrabi sens decolonizare, insotitil de presiune.

Cronica Lavrentieoscaia, pag. 94a) 11RECEK. lbidem, cap. ill, pag. 97.4) SCIIAFARIK. Ibidem vol. I, cartea I § 5, pag. 394.5) Ibidem, vol. I, cartea II, § i 1, pag. 86.

76

pa.-

bulga-

1)

labii"

-25.

gi

sisi

gisi

gi

gi

si

si

9

www.dacoromanica.ro

resc, despre cari cronicarul a auzit. Orice albs interpretarear fi intro vadita contrazicere cu tot ce stim not despreVolohi (Daco-Romani) si Slavi si ordinea for de aparitie peteritoriul romanesc si teritoriile vecine. 3) Povestirea despreUnguri nu adaoga nimic nou in ceea ce priveste Slavii, insae foarte pretioasa din punct de vedere al raporturilor intreUnguri si Vlahi. La navalirea Ungurilor in Transilvania,Valahii erau deja stabiliti acolo. Fiind alungaji de Unguri,Romanii si-au indreptat exodul for silit, probabil in directiaNord-Estului, deoarece curand dupe aceasta (considerandtimpul in seas istoric cu secole, nu cu anii), apar la Nord-Estin.cercari de organizare politica romaneasca, chestiune, decare ne vom ocupa in alt loc al lucrarii noastre.

Expunerea precedents ne aratA.' ca problema originiiSlavilor, una din cele mai dificile chestiuni istorice, nu si-aapatat pans acum o rezolvire definitive. Se trag ei oare dinScitii, Sarmatii, Neurii, Budinii, Venezii Marii Baltice, etc.eine stie ?!

Sta, insI, in afar& de indoiala, faptul cä. ei erau ra;span-diti pe teritoriul romanesc prin veacurile VVI d. H. si oparte din ei a trecut Dunarea, and e s'a asezat printre Bul-gari. Dar cealalta parte ? Care a fost soarta ei istorica ? Is-.toricii nostri cred cal ceilalti Slavi au ramas pe teritoriul ro-manesc si s'au topit in mijlocul populatiei daco-romane, des-nationalizandu-se.

Cum s'a intamplat aceasta ? Populatia slaves era foartenumeroasa si ar fi riscant sa credem ca superioritatea culturiiromane a fost suficienta pentru ca massele largi ale popu-latiei slave, sal fie cucerite de aceasta cultural. Trebuia nea-parat sal contribue la acest proces de desnationalizare si ocauth reala, obiectiva. Socotim ca a intervenit si faptul ra-rirei densitatii populatiei slave, datorita emigratiei Slavilorde pe teritoriul romanesc spre Nord-Est.

Tocmai acest fapt afirma istoricul rus V. Kliucevschi,care, fare sa vrea, vine &a.' ne inlesneasca cunoasterea pro-cesului de desvoltare a poporului romanesc '). El se bazeaza pescrierile arabului Masudi, din deceniu al cincilea al veaculuiX, care afirma ca o ginta." principall slaves, cu nume Va-linana", avea in fruntea sa pe un rege, caruia i se supuneauceilalti regi slavi. InsA cu timpul au inceput intre ei diferite

Istoria rusd, Moscova, 1904, vol. I, pag. 123-129.

77

1)

www.dacoromanica.ro

neintelegeri certuri, asociatia for s'a descompus si fiecaregintes si-a ales pe un rege independent. Valinana" sunt Vo-lanianii", sau Dulebii" din cronica lui Nestor, cari traiaulanga. Carpati, pe Bugul Vestic. Dulebii la inceput dominauasupra tuturor Slavilor duceau lupte cu Bizantini. Scriito-rii bizantini din veacul VI $i inceputul veacului VII, cons-tata o miscare neobisnuita printre Slavi. Imparatul Mau-riciu, care a luptat mult cu Slavi, scrie, ca ei tra.'esc ca §i tal-hari, intotdeauna gata sa se ridice pentru a se muta. Despreaceeasi pasiune a Slavilor pentru mutari scrie Procopius.

Aceasta mobilitate se explica prin urma'rile ei. Bizantinii,vorbesc despre navalirile expeditiile Slavilor in interiorulimperiului, pans la al doilea sfert al secolului VII. Aproxi-mativ din acest timp, inceteaza atat aceste navaliri, cat si in-formatiile bizantine despre Slavii din stanga Dunarii. Slaviidispar $i din nou apar in scrierile bizantine mai ta.rziuin secolul al IX-lea, cand din nou incep atacurile for impo-triva Bizantului, insa de astadata din alts parte, prin caleaMarii Negre $i sub un nume nou Rusi". Incetarea naval-rilor slave pe teritoriul Imperiului, a Lost o urmare a reflu-xului slay din Carpati, prin jumatatea secolului VII d. H.

La aceasta parere interesanta putem ada.'oga, ca inaintede a se forma Maga. Carpati o mare forts, care sa supunape ceilalti Slavi, trebuiau sa se ralieze la Dulebii din Carpati

elementele slave din locurile apropiate. Acceptand pgre-rea lui Kliucevschi, trebuie sa admitem ca o parte insem-nata.' de Slavi s'a retras de pe teritoriul romanesc in directiade Not d-Est, inainte de al doilea sfert al secolului VII d. H.si prin aceasta a inlesnit procesul de asimilare la culturadaco-romance a celorlalte elemente slave, ra.'mase pe acest te-ritoriu. Prin. urmare, Slavii s'au impartit in trei grupuri mari:o parte a trecut Dunarea, cealalta s'a retras spre Nord-Estin regiunea Bugului superior $i restul a ramas in mijloculDaco-romanilor pentru a fi ulterior complect asimilati de ei.Bulgarii.

Dupes Slavi yin in atingere cu poporul romanesc Bul-garii 1). Ei pornesc din regiunile centrale ale Asiei, se sta-

1) C. I. JIRECEC. Geschichte der Bulgaren, Prag, 1876, traducere ruses de,F. Brun Ili V. Palauzov. Odessa, 1878. Traducerea germana a apitrut in acelaqi ancu publicarea lucritrit in limbs celki, a caret titlu este ,Dejiny naroda butharskehe,v Praze, 1876.

A. L. POGODIN. Istoria Bulgariei. S.-Pct., 191o.A. HILFERDING. Istoria Sdrbilor fi Bulgarilor, Moscova, 1865.

78

gi

gi

si

si

www.dacoromanica.ro

bilesc intre Don si Volga si formeaza sub regele for Kubrat(585-643) hanatul bulgar la Nordul Marii Negre. Kubrat moare(in an. 643) si regatul se imparte intre cei cinci fii ai lui. Ins&navalesc asupra Bulgarilor Chazarii, cari ii ?roping mai de-parte spre Vest. Unul din fiii lui Kubrat, Isperih (Asparuh),trece Nistrul prin partea lui mijlocie, se indreapta spre Sud,trece Dunarea si se stabileste in regiunea deltei Peuce".Apoi isi largeste hotarele si se stabileste definitiv ?titre Du-flare, Balcani si Marea Neagra. Isperih moare in anul 702.Succesorii lui, fie in mod pasnic, fie prin lupte cu Bizantinii,

pastreaza. hotarele intacte, uneori reusind sa le la.'rgeasca.In timpul regelui Pressian si fiul lui Boris, in anul 864,

Bulgarii au fost convertiti la crestinism, dupes o revolt& boie-reasca, inecata in. singe. Se intemeiaza arhiepiscopia bulgara,puss in dependenta jurisdictional& de Patriarhia din Bizant.Sub Simeon, se introduce la Bulgari alfabetul chirilic, carea fost adaptat de Sarbi, Rusi si Romani.

Regatul bulgar a respins cu succes navalirea Ungurilor,cari cautau sa se stabileasca in Basarabia la Atelcuz, insa asuferit lovituri puternice din partea altor inamici. Principelerus Sviatoslav, in an. 969, cucereste Pereiaslavetul la Dunare.Marindu-si, insa, pretentiile sale fats de Bizant, el este batutde Bizantini, cari, alungandu-1, ocupa partea rasariteana aBulgariei. Sub impa'ratul bizantin Vasilie al II-lea, poreclitBulgaroctonul, adica uciga'torul de Bulgari, cade si parteaapuseana a Bulgariei. In anul 1018, statul bulgar este distrussi dispare.

Bulgarii au lasat urme in vieata religioasi a Roma-nilor. Dupes cum am vazut din cele de mai sus, Daco-ro-naanii au inceput sa fie. crestinati inca in veacul al III-lea siinceputul veacului al IV-lea. Crestinismul introdus la ei, aveaun caracter latin. Dela sfarsitul veacului al IX-lea, cresti-nismul acesta se inlocueste cu cel slavon, primit de Bulgari.Ravnind la castigarea nouilor adepti, patrunsi de un senti-ment de fanatism religios, Bulgarii au impus Romanilor cres-tinismul tor. Inlocuirea crestinismului roman cu cel bulgar(sau slavon), a fost datorita unei apasAri exterioare", su-punerii canonice a Romanilor (Valahilor) unui scaun bul-garesc ').

1) A. XENOPOL Ibidem, vol. 11, 2925, pag. 225, 229 q. a.

79

f§i

www.dacoromanica.ro

Ungurii.La sfar§itul secolului al IX-lea §i la inceputul veacului

al X-lea, in partea rasariteana a Europei se produc serioaseschimbari. Apar cateva state §i dominatiuni politice noui :Rusia, Polonia, Pecenegii Cumanii §i Chazaria tangs raulrusesc Don.

Chazarilor au fost supu§i Ungurii, cari locuiau intrefluviul Volga §i muntii Ural. Tara Ungurilor se numea Le-bedia", dupa numele celui dintaiu voevod ungur, Lebedias 1).Constantin Porphyrogennetul ne poveste§te ca, Ungurii aufost nevoiti sa; parAseasca tara. for Lebedia, fiindca au na-valit asupra tor, precum §i asupra Chazarilor, in an. 834,Pecenegii, numiti Kangar. 0 parte din Unguri s'au indreptatIn Persia prin Caucaz, cealalta parte a mers in tara Atelkuz(in limba ungara.' Etelcoz) 2), unde curg raurile Baruh, Kuvu,Trul, Vrut Si Seret. Aceste rauri, dupa cum se pare, pot fiidentificate : Vrut, Trul §i Seret cu Prut, Nistru (TuraTiras, turcete Turla) 3) §i Siret, iar Baruh §i Kuvu, cu Bugulsi Ingul. Centrul acestei regiuni era in Bugeac. Aici Ungurii

1) N. IORGA. Histoire des Roumains de Transylvanie et de Hongrie,vol. Buc, 1915-1916.

N. IORGA. Les plus anciennes chroniques hongroises et le pass4 des Rou-mains. Bull. Sect. Hist. Acad. Roam. IX, 1921, p. 193-223.

D. ONCIUL. Romdnii fi Ungurii in trecut, scriere postuma. Mein. Sect.Ist. Ac. Rom., Seria 111, vol. IX, 1928-1929, pag.

2) CONSTANTIN PORPHYROGENNETUL. De administrando imperio, C.(.O potamos Etel").

Atelkoz' inseamna ungureste ,Locul la Atel'. ,Atel" e denumirea fluviuluiVolga la popoare de steps. Istoricul ungar Fessler (,Geschichte von Ungava") acmis ipoteza cum ca Ungurii apropiindu-se de Dunare, un fluviu, necunnscut tor,i-au dat numele fluviului Volga, pe care Fau parasit. A. HILFERDING. IsforiaSerbilor Bulgarilor, Moscova, 1855, pag. 110, nota. Dimpotriva, A. COCIU-BINSCHI crede ca accst rau, despre care vorbeste Constantin Porphyrogennetul,este afluentul Nistrului, Ikel. El formeaza hotarul intre judetele Orhei qi Lapusnaqi se varsa in Nistru la Cosernita. Aici in Basarabia qi-au facut locuinte intainUngurii qi apoi Pecenegii. Tura (Tyras) Belgorod Akkerman inscrip(ialui nova lapidarii din 1454, Odessa, 1901, pag. 15, nota. D. N. IORGA. Isfo-ria poporului romcinesc,vol.1, pag. 107, traduce Atelcue : cu ,insula inteun flu -

viu mare', referindu-se la Zeuss, p. 751, qi trimitand pentru comp. la Raster, Rom-Studien, p. 165.

Sunt de parere ca Dunarea mai degraba se aseamina cu Volga, decalun afluent al Nistrului. Tot* aceasta nu exclude derivatia numelui acestui afluentIchel` din ,Etel', deoarece in toponimia istorica, repetarea denumirilor este anfenomen obisnuit.

3) Nistru TurIa : D. CANTEMIR. Descrierea Moldouei, pag. 6.

80

§i

40

si

si

I-11,

a9 -64.

yi

www.dacoromanica.ro

aleg ca conducator pe Arpad. In urma propunerii ademe-nitoare a Bizantinilor, la sfarsitul secolului al IX-lea, Un-gurii navalesc in Bulgaria si o pustiesc. La randul for Bul-garii, aliati cu Pecenegii, raspund prin o expeditie neastep-tata peste Dunare in Atelcuz, pe care o distrug complecta-mente. Locul Ungurilor i1 ocupa Pecenegii.

Iar Ungurii, conform cronicei anonime a secretaruluiregelui Bela, se indreapta spre Miaza-Noapte, trec prin Car-patii nordici si se coboara la Tisa 1).

Istoricii unguri afirma ca. Ungurii din Atelcuz s'ar fiindreptat direct spre Apus prin Carpatii Moldovenesti si auocupat Ardealul Inca in anul 884. Din acesti primi aborigenis'ar fi tras Secuii de astazi. Marturia cronicei anonime a nota-rului regelui Bela se contests de ei, intrucat ea confine dovadaprezentei Romani lor (Vlahilor) in Ardeal, inainte de venireaUngurilor in acele locuri. Conform acestei cronici, Ungurii lavenirea si asezarea for in Carpati au gasit trei ducate straineneunguresti, a lui Menumort intre Some si Mures, al luiGlad in Banat si al lui Gelu in Ardeal. Glad a Lost ajutatde Bulgari si Romani (Blacil. Gelu se Intitula dux Blaco-rum". Toti trei au Lost 2)

Despre prezenta Romani lor in. Ardeal, dupa cum amaratat mai sus ne vorbeste si cronica rusa a lui Nestor. Din eaaflarn ca Ungurii, trecand muntii, au Inceput sä lupte cu Va-Iahii si Slavii cari locuiau acolo".

Intinderea stapanirii unguresti dureaza dela veacul alXI-lea si pans la secolul al XIII-lea, infaptuindu-se in catevaetape, din cari cele mai importante sunt : colonizarea Ardea-lului cu Germani Sasi (prin veacul al XII-lea), asezareaSecuilor (secol. XIXIII) si chemarea Cavalerilor Teutoni(secol. XIII).

In anul 1001 regele ungar Stefan, a Lost incoronat. Intimpul lui, Ungurii trec la cretinism.

Ungurii au influentat asupra limbii romanesti, ins& inschimb si ei au suferit influenta romineasca. Din limba un-gara sunt Imprumutate cuvintele : belsug, chin, gazda,gingas,

1) Pupa cronica anoniml a regelui Bela, ducele Arpad a ocupat tot paraln-tul dintre Tisa gi Budrug, pin& Ia Ugosa in anul 9o3 G. POPA-LISSEANU. lz-voarele Istoriei Romani/or, Bue. x 934, vol. I. Faptele Ungurilor de secretarul ano-nim al regelui Bela, cap. XIV. Caracteristica °curt& a acestei cronici, vezi la- N.IORGA. Istoria poporului romdnesc, trad., vol. I, pag. io9.

2) POPA-LISSEANU. Ibidem, cap. XI, XXVI, XXVII, XXVIII s. a.

SI

isi

invinsi"

www.dacoromanica.ro

hotar, neam, oral, pilda, tAga'duire, talpa, parcalab (porkolab),etc. 1) Denumirea unor orase este ungarA, ca de exemplu :Baca.u, Har lau, etc.

Pecenegii Cumanii.

Dupg. Unguri navglesc pe teritoriul romanesc Pecenegii§i Cumanii, doua.' ginti de neam turc, inruditi cu Bulgarii 2).In izvoare istorice li se dau diferite denumiri. Bizantinii iinumesc Patinaki" si Kangar", UnguriiBisseni si Bessi.Vechea for patrie era regiunea dintre Ural si Volga, unde aulocuit mai inainte Ungurii. Pecenegii se imparteau in 13 tri-buri, din can cele mai insemnate erau Uzii, dela cuvantuluz" liber (ruseste Torki" sau Turci) sl Berindeii.

Pecenegii apar la not pe la an. 890, ocupand regiuneadela Nipru pans in Panonia. Kedrenos scrie: Pacinatii ocupasesurile de dincolo de Istru, dela fluviul Boristenes pang.. laPanonia si, fiind nomazi, isi duc vieata vesnic sub corturi" 3).La sfarsitul veacului al X-lea ei fac expeditii in peninsulabalcanica. In anii 1036-1038 ei sufer o mare infrangere dinpartea principelui rus Iaroslav din Chiev. Pe la an. 1055 ei

1) Dealtfel in privinta cuvAntului ,parcalab" exist& mai multe pAreri. A.KOCIUBINSCHI 11 derivi din cuvAntul german ,Burgrar, patruns prin interme-diul Cehilor, la cari a lust forma de ,purkrabi". Contele Osterman ci impiirfireaTurciei, si Tura (Tyras) Belgorod Akkerman, pag. 63, nota, pag. 33, nota.GRIGOROVICI it derive din purki". cuvIntul bizantin (mijloace, avere, venit).De aci ar fi qi Purcarii" din Basarabia. Memoritle anticarului asupra cdldtorieila Calca i Calmius", Odessa, 1874, p. 45 (citatie dupg Kociubinschi).

2) N. IORGA. Imperial Cumanilor ci domnia lui Bdsdrabd. Un capitol dincolaboratia romAno-barbari in Evul Media. IVlem. Sect. Ist. Acad. Rom., seriat. VIII, 927-1928, p. 97-103.

D-r JOAN FERENT. Cumanii episcopia lor. Blaj, 2931.J. NEMETH. Die Inschriften des Schatzes von Nagy-Szent-Mikloer

Mit zwei Anhingen: 1. Die Sprache der Petschenegen and Ko nanen. II. DieUngarische Kerbschrift, BudapestLeipzig, 2932.

COMES GEZA KUUN. Codex Cumanicus bibliothecae ad templum diviMarci Venetiarum. Budapestini, 2880.

P. V. GOLUBOVSCHI. Pecenegii, Torcii Poloviii pond la niivalireaTiitarilor, Kiev, 1884 (in 1. msg.).

ARISTOV. Despre farce Poloutilor (Memor. Institutului Istorico-Filologicdin Nejin) (in J. ruse.).

K. Fr. NEUMANN. Die Volker des siidlichen Russian& in ihrer ge-schichtlichen Entwikelung, Leipzig, 1865.

a) KEDRENOS. Compendium Historiarum (Migne, Patrol. ser. II, t. 122,2889, p. 313). Comp. gi CONSTANTIN PORPHYROGENNETUL. De adm. im-perio, c. 37.

82

3,

ai

www.dacoromanica.ro

sunt batuti de Cumani §i sub presiunea acestora, se mutespeste Dunare, cedandu-§i locurile Cumanilor. Acolo, in noualor a§ezare, Pecenegii nu numai °data. ataca. pe Bizantini. 0parte din ace§ti barbari au colonizat regiunea Moglenei.

In anul 1123 a avut loc a§a zisul sfar§it al Pecenegi-lor", ei fiind zdrobiti de imparatul loan Comnenul. Dupacumplita lor infrangere, ei, cati au mai ramas, se imprastieprin peninsula balcanica.

Locul Pecenegilor it ocupa Osmanli, cari vorbeau aceea§ilimbs cu Pecenegii §i se numeau pe ei in§i§i Hun" sau Kun",dela cuvantul Kom" sau Kum", ce inseamna nisip, pustie,stepa, des. Deci Cumanii sunt locuitorii stepei. Ru§ii i-au nu-mit Polovti, derivat dela pole", camp, §es. Cronica ruses alui Nestor se exprima astfel despre ei : Polovtii, cari vin dinstepe". Uneori Cumanii sunt numiti Kipciaki". Ei se im-parteau in 8 triburi, ale caror denumiri erau imprumutate, 7dela culoarea cailor : albastra, gris, neagra, intunecata, etc.si la unul Iazi Capan", dela demnitatea socials deosebita.Cronicele ruse, dau numele conducatorilor lor, vorbind des-pre Boniac, Tugor-Khan, Tmuto, Itlar, Kytan, Curia, Sart' .

cel Batran, Conceac, Baciman, etc. Cumanii se ocupau cu pas-toritul erau nomazi.

Imperiul Cumanilor se impartea in doua regiuni maxiCumania Alba, in partea rasariteana intre Nipru si Ural, siCu mania Neagra, la partea apuseana, ca..tre Nipru, Dunare giCarpati. Negru inseamns tributar, birnic, iar alb om liber 1).Cumania Alba era condusa de horda principals, iar CumaniaNeagra de horda cu o mai mica. insemnatate. Din prima iz-vora toata fora politica a Cumanilor, in a doua locuiau multepopoare subjugate 2).

In anul 1237, navalesc in Cumania Alba. MongoliiPutin mai tarziu, in an. 1239, ei inving pe Cumani in

stepa Astrahanului §i Marii Negre.Vine apoi randul Alanilor, cari cu toata impotrivirea lor,

sub conducerea lui CaciarOgala, sunt infranti. 0 parte dinei (vre-o 10.000) fuge din Cumania Alba in Moldova (in cup-

1) K. FR. NEUMANN. Ibidem, pag. 98, el. a.

2) Regiunea rcisaritcanai a Pica Romlnesti si Moldova, dupe deshintareastapanirii cumane, pastrat in denumire epitetul .negru', numindu-se TaraRoaaneasca: : turceste Kara - [flak, bulgareste qi sArbeste Kara-Vlasia, greceqte.Mauro-Vlachia; Moldova turcegte Kara-Bogdan. Moldovenii din timpul neatArnarii,se numeau Ak-Ulakh, ceea cc inseam:a Valahi-Albi.

§i

Td-tari.

qi-au

83

www.dacoromanica.ro

rinsul Cumaniei Negre), insa din cauza apa.'sdrii continue ul-terioare din partea acelorasi inamici, trece pe la an. 1300 inImperiul bizantin 1). Dupes Aiani sunt ba..tuti de ratari si

Incepe marea invazie mongols in Europa.Cumanii fug in diferite directii. Hanul for Iona, se in-

dreapta. spre Dundre, iar Cothen (Cuthen), socrul principeluigalitian Daniil. Romanovici, cu 40.000 corturi canted adapostin Ungaria. Regele ei Bela al IV-lea, it primeste si ii punela dispozitie campia Tisei si a Dundrii. Ins& dupes ce si Un-garia sufere na..valirea Tatarilor, Ungurii bdnuesc pe Cumanide intelegere cu Tatarii si din cauza acestor suspiciuni, it ucidpe Cothen. Se produce o revolts a Cumanilor, dupes care oparte din ei pleacd peste Dundre in Dobrogea, si mai de-parte Rind la Egypt, altii raman, insd intelesi cu Tatarii.

Cumanii se adaptau relativ usor civilizatiei acelor po-poare, cu cari in cursul istoriei for veneau in atingere.Prin aceasta se explica faptul ca. in Bulgaria a putut sa fieintemeiatd o dinastie cumand a Terterizilor, si femeile cu-mane deveneau sotii ale regilor straini, cum era, de exemplu:regina Elisabeta, sotia lui tefan al V-lea (1270-1272), fiica.regelui Cothen, sotia lui Ionita, regele Romdnilor si Bulga-rilor si sotiile diferitilor principi rusi.

Cumanii au inceput sa treaca la crestinism. In 1228 afost numit de Papa episcop Teodoric pentru predicarea cresti-nismului la Cumani. Au trecut la crestinism conducatorii forBasti si Bortz (Borz). Nd'vdlirea Tatarilor a oprit acest pro-ces de luminare si convertire religioasd a Cumanilor.

Se crede de unii, ca acest popor, care se mai numea si a datnumele eau orasului Iasi. Gh. GHIBANESCU. Originde Iasi,1904, ai D-r I. FERENT. Cumanii episcopia lor. Biaj, i931, pag. 79. Dim-potrivii N. IORGA in ,Isioria poporului romdnesc, 1922, vol. I, pag. 239, cri-tic& cam tare incercirile de a dovedi vechirnea prea mare a acestui °rag, aiirm5.nd,totodati el !aqui a Lost ,numai un sat, care s'a numit astfel dupes un taran cu nu-saele de Lay, ai localitati cu acelasi nume se gisesc in t'irile romlnesti, papa de-parte in muntii Olteniei; astfel avem Valea Iasului gi Gura lasului, in diferitetinuturi din Muntenia, ba chiar poezia popular& povesteste la zidirea vestitei ma-nastiri a Argesului de un ,las purciras'. Aceasta se potriveste cu marturia luiD. CANTEMIR, care in .,Descrierea Moldovei", pag. 11-12, scrie: ,Inainte deaceasta (orasul Iasi) era un sat prost, locuit de vre-o trei, patru tarani, intemeiatpentru o moat* pe care o stlip&nea un batr&n numit loan, zis la diminutiv siAvem aci o legend& popularA, pe care Cantemir a imprumutat-o far& nici o cri-tica. In afar& de aceasta, din toponimia istorica atim, el nu tAranii dadeau numelesatelor, ci boierii, iar in epoca primit?va, capii neamurilor. De aceea asi socoti perfectjustificate attit scepticismul unor autori fat& de povestirea lui Cantemir, cst si silintafor de a legs destinele lasilor de un trecut mai indepartat.

84

,,AW,

Iaqi%

0.Arhiva.,

ii

www.dacoromanica.ro

Dela Cumani ni s'a pastrat un manuscris din an. 1301 siun dictionar cuman, ceeace ne permite sg stabilim atat ca-racterul turc (in parte persan) al limbii cumane, cat si in-fluenta ti asupra limbii si toponimiei romanesti.

Pecenegii si Cumanii au influentat asupra vietii Roma-nilor. Un numar de rauri poarta numele de Peceneaga, Pe-cenega, Pecenisca, etc. In judetul Alba exista un sat Besinau.Gasim si in alte parti denumiri asemana."toare. Deasemeneaexista si cateva site cu denumirea de Comani; intr'un docu-ment din 1385 (in timpul lui Dan Voevod), se vorbeste despresatul Vadul Cumanilor". 0 serie intreaga.' de denumiri aleoraselor, este de provenien(g cumana, ca de exemplu : Barlad,Tecuciu, Vaslui, Covurlui, Galati, Falciu, s. a. 1). Turtucaia,Tutracanul cuman dela Dunare, se trage dela Tmutaracanul,pe care Cumanii ii aveau la malul Marii Negre, pe peninsulacaucaziana, in faja Crimeei.

Din limba cumana, au Lost imprumutate de Romani cu-vintele : beciu, olat, toiu, chibrit, habar (inseamna lucruri nouires novae), maidan. (inseamna locus planus"), murdar (in-seamna meretrix", femee prostituata), taman (inseamna per-fectum") s. a. 2).

In timpul din urma se evidentiazi tot mai mult ca Cu-manii (sau Chipciacii") au jucat in soarta poporului roma.-nesc, precum si a altor popoare, un rol mult mai considerabil,&cat se credea pang acum. A. Bruce Boswell arata 3) ca eiau precedat si au pregatit pe Tatari, au mutat spre Nordcentrul de greutate al Rusilor Chievului, pe care-1 priviau camarea for cetate ", au dat nume de ale for atator popoarevecine, intre altii Bulgarilor (Osen-Asan, Terterii), primindsi ei pentru hanii for nume rusesti ca : Gleb, Iurii, si au aju-tat aparitia statului bulgar dela Tarnova, de dincolo de Du-nare. Ei au prevenit pe Maghiari de a coloniza sesul mun.-tean, care astfel a Lost tinut deschis pentru ridicarea urnuitoarea principatelor romcinesti". $eful cuman Borz, avea principatulsau la Campulung, dela el puterea putea sg treaca prin Se-neslau :la Basaraba. Prin urmare, nu ar fi exclus ca Hana-tul Cumanilor se*, se continue in domnia a toatel Tara Romemeasccr

1) A. RHIL1PPIDE. Originea Romemilor, vol. II, pag. 364-378.2) GEZA KUUN, %Warn, pag. 272, 274, 3o4, 3o5, 286.3) The Slavonic Review, 1927, p. 68-85. Nu am avut la indemilnit acest

studiu. Redau continutul lui in transpunerea N. IORGA. Imperial Cumanilor,pag. 3-5.

85

d-lui

www.dacoromanica.ro

Chiar si numele de Basarabi si Basarabia, sta. in directa.'legatura cu dominatiunea Cumanilor. In cronicele anonimepoloneze, gasim numele Bessarabi" in mai multe variante :Bersabeni, Bersabensi, Bersabeis, Bersabis, Sarsabis, Bessa-rabis '). Istoricii $i geografii streini i-au identificat cu Cu-manii. Cuvantul Bersabeni", nu este decat o modificare nein-semnata a numelui popular la Poloni al popoarelor maho-metane in forma de Bezerrnen" si in special al Cumanilor(in pronuntarea for Basarban"). La Rusi exista respectivnumele de Basurman". Cu dreptate d. T. Hotnog afirma ca:numai asa s'ar putea explica numele Bazarabski Brod" (Va-dum Bessarabicum) al localitItii Ostrocol de pe malul rauluiStrucz, aproape de Ostrog, despre care vorbeste Sarniciusin Descriptio veteris et novae Poloniae" si afirmatia aces-tuia (c. a. 1600) cä, Besarabes" locuesc intre Nistru si Dungre.

Aceasta denumire a Cumanilor, data for de popoare, cucari convietuiau ei, a fost imprumutata si de necumani. Peteritoriul romanesc ea a devenit un nume vechiu $i cu oraspandire foarte mare", ajungand cateodata a fi chiar numede tigan, prin urmare s'a coborit 'Ana la cele mai inferioaretrepte sociale 2).

Sudul Basarabiei capata denumirea de Basarabia", con-comitent cu numele cuman de Bugeac" sau putin mai tarziu.

Propunerea d-lui G. Bratianu de a vedea in numele Ba-sarab" un derivat din Bazar." ta.' rg, ne pare mai putin ye-rosimila 8), ca si celelalte pareri de ex.: parerea fui B. P. Hasdeu,care considera cuvantul Basarabia" o compozitiune din titlulban si din numele de familie Saraba" 4) si pArerea lui D.Onciul, despre Basaraba" ca metateza din Bessapara" 5).

1) T. HOTNOG. Bersabend` din cronicele crechi poloneze. Arhive,XXXIV, 1927, No. a9, p. 69-77.

N. DRAGANU. Romcinii in ueacurile IXXIV pe bara to,Donimiei fionomasticei, Buc. 1933, pag. 52o -627.

"Vadat Basarabiei ", notita din ,Note qi interpreari narunte, ,Cercetiri.Istorice", Iasi, 2925, No. 2, p. 4o8.

2) ION CONEA. Basarabii din Argef. Despre originea for teritoriali qi et-nick, Buc., 2936. (Extras din ,Riinduiala", an. 1. No. 2), pag. b0 -11.

3) ,,Revista istorici. Romani.", I, 1931, p. 238.4) B. P. HASDEU. Etimologicum Magnum Romaniae. Dictionarul Enka

i,torice ii poporane, Buc. 2893, t. III, pag. 2550,5) D. ONCIUL. Originile principatelor, pag. 226.

86www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 9.

Basarabia in timpul navalirilor barbare.Dupes cum am vazut, Basarabia in timpul navalirilor

barbare forma un fel de coridor de trecere a lor. Venind saudin partea nordica a Europei (Gotii Gepizii), sau din imen-sele stepe asiatice cea ruses (ceilalti barbari), toate popoa-rele barbare, cu exceptia Gepizilor, puneau primul picior pepamantul romanesc, trecand Nistru prin diferitele lui puncte.Dupes o sedere, lungs sau vremelnica, ele porneau mai de-parte spre Sud dealungul Dunarii (Gotii, Hunii, Pecenegii,Cumanii), on peste Dunare (Bulgarii), sau, in sfarsit, spreNord-Vest (Avarii, o parte din Huai, Ungurii, Tatarii).

In diferite masure ele au influentat asupra Basarabiei.Insa cea mai mare influents se datoreste desigur SlavilorCumanilor.

Slavii au lasat urmele for in organizarea socials, cala ceilalti aborigeniRomani, din alte parti ale teritoriuluiromanesc, si in denumirea unor localitati basarabene (Soroca,Tarnova, langa. targul Edinet) si a raurilor (Lopatinet, Racovetdin jud. Hotin s. a. m. d.).

In privinta numelui raului (si judetului) Lapusna, existso divergenta de pareri. A. Xenopol socoate ca. Lapusna, ala-turi de Sarata Tigheciul, este o numire romaneasca, Ara.'a arata componenta lexical a cuvantului 9. Th. Holban derivesaceasta denumire din verbul romanesc a lopli" 2). Dimpo-triva, d. N. Iorga afirma ca Lapusna este un cuvant impru-mutat de Romani de la Slavi 8). In cazul acesta, rada.'cina luiar fi lopuh" (laptuc, brustur), sau lapus", cuvant impru-mutat dela Bulgari, laptucul.

Colationand ambele pareri cu documentele istorice, fa-cem urmatoarele constatari. Acest nume apare : in documen-tul din 31 Iulie 1431, ca Lopasna"4), in documentul din 25

1) A. XENOPOL. Istoria Romcinikr, vol. II, pag. 66.2) Th. HOLBAN. Romanii pe teritoriul polonez pcina'n secolul XVI. Re.:

zumat al tezei de doctorat. ,Arhive, Iali, 193o, No. 3-4, pag. 241.3) N. IORGA. Istoria poporului romanesc, vol. 1, pag. 259.4) M. COSTACHESCU. Ibidem, vol. 1, pag. 325-326.

87

$i.

9i9i

si

www.dacoromanica.ro

August 1454 ca Lopu§na" 1) §i in sfar§it, in documentul din1 Aprilie 1470 ca Lapu§na" 2).

Care din aceste trei denumiri trebue sa fie socotita maiveche, mai apropiata de numele initial de botez? Daca primacu sunetul a" in radical (pa§"), s'ar parea ca e de ales primaparere, insa ea nu ne,explica aparitia sunetului §". In istoriaRusiei din veacul al XIII exists o denumire asemanatoare. Unafluent al raului Oca, paralel cu raul Moscva, in Cara Vla-dimiro-Suzdalscaia", se numea Lopasna". Nu cred, Irma, casa fie vr'o legatura intre aceste doua ra.uri (al nostru §i celrusesc), atat de indepartate unul de altul, §i cu lipsa complectade raporturi reciproce.

Daca numele initial al Lapu§nei ar contine sunetul u",atunci ar fi de preferat a doua parere. In limbile slave su-netul h" in mod firesc la modificari, trece in sunetul §".

Insa in ipoteza sunetului u", ar fi posibila §i o inter-pretare, in sensul provenientei neslave a acestui cuvant. Nuar fi, de exemplu, exclus, ca el sa fie o simpla modificare anumelui Ialpuh", pe care it poarfa un ran mare din Basarabiade Sud. A cest rau incepe mai sus de gurile raului Lapu§na, §itraverseaza toata intinderea Bugeacului pentru a se varsa inlacul cu acela§ nume in apropierea gurilor Dunarii. E oare acestnume tataresc sau, poate, tot cumanic ? E greu de spus. 0modificare a acestui nume o avem in numele afluentului

Finala et", e slavena §i, farce indoiala, posterioaraformarii cuvantului. Mai, avem §i satul Ialpugeni, cu o ter-minatie, dupa cum se vede, romaneasca.

Deci pe un teritoriu relativ mic, ca intindere, denumireaIalpuhul" se repeta des in diferite forme. Nu ar fi firesc samai admitem §i un alt caz de asemenea fel ?! Modific'arilesuccesive prin cari a putut trece denumirea Lapu§nei in de-cursul unui timp mai mult sau mai putin indelungat, ar fiurmatoarele : lalpuh-Fna, Ialpuf-Fna, Lapuf-Fna, LcipurFna.

Se intelege ca spicuirile de mai sus nu sunt decat ipo-tetice. Ele nu inchid chestiunea, dupa cum nu o rezolva niciparerile emise de pans acum.

Deosebit de mare a fost inraurirea Cumanilor. In timpulstapamirei tor, se cristalizau a§ezarile Romanilor. Ele luauforme mai precise, mai trainice.

1) Ibiclem, vol. II, pag. 511.2) I. BOGDAN. Documenfele lui .Stefan cel Mare, vol. I, pag. 144.

88

Ialpuget.

www.dacoromanica.ro

Toponimia Basarabiei pastreaza numeroase urme aleaflarii for prin partile ei. La Sud avem cateva sate cu de-numiri pronuntat cumane. Satul Copciac din jud. Tighinapoarta numele Cumanilor : Kipciak si Cuman, sunt sinonime I).

Targul Tobac de langa ora§ul Bolgrad, in limba cumanainseamna discul, cercul 2). Satul Borceczc provine dela nu-mele cuman Borz, roma.n.este Borci si Borcea. Satul Tuzlape malul .IVIarii, provine dela tuz", pusta si praf (desertum,pulvis) 3). Targul Atachi in fata orasului Movilau de cealaltaparte a Nistrului, se trage dela Ottac", ce inseamna insulasi nu este exclus ca Atachi sä. fi fost in vechime situat langao insula a Nistrului, astazi disparuta. Doua sate cu aceeasidenumire, Otaki (Otacile)sau Ataki, exist& §i in judetul Hotin0 asemenea repetare a denumirii principale, prezinta un fe-nomen bine cunoscut in toponimia istorica 4). Taxabiani langaSculeni pe Prut, confine in terminatie sufixul aba", carac-teristic numelor de persoane in limba cuman Taxaba" esteun nume cuman, dupa cum tot cuman este numele Talaba,Tancaba, Caraba, etc.

Satelt. Chisilia Mare si Mica langa Baimaclia, jud. Is-mail, precum si satul Chisioglo, tot din acela§ judet, au inradicalul for, cuvantul cuman : Kisi", ce inseamna om" 5).Un nume de sat cu Kisi" ar avea sensul de seliste. SatulChisioglo un.este in numele sau in afara de influenta cumana,$i cea bulgara. Oglo" (sau Onglo") inseamna in limba bul-gara unghiu".

0 serie de sate poarta denumiri cu terminatia specificcumana. ui" : Acui langa. Cainari, jud. Tighina, Acui de jos§i Acui de sus langa Baimaclia, jud. Ismail, Calmalui, langaCarpineni, jud. Ismail, Caracui langa Gura-Galbena'. jud. Ti-

1) Din raportul misionarului catolic Vilhelm de Ruysbrock (Bubruquis) dinan. 1254 se vede ca Cumanii se numeau ,,Capcbat` (Kipceaki). HURMUZAKI. Do-cumeuie, I, Buc. 1887, pag. 268. Dupi Cumani gi Tatarii se nundau Kipceaki.0 urmit a intrebuintarii acestui cuvant de Titari este satul Tatar-Copciac.

2) GEZA KUUN. Ibidem, pag. 124 Ili 285.D. CANTEMIR. Descrierea Moldovei, pag. 25, tiirgul Tobac este ridicat

din ruinele vechiului ()ray Tint, in tinutul lui, poate pe locul, unde era vechiulAepolium.

3) GEZA KUUN. Ibidem, pag. 29o.4) Ibidem, pag. 257. In recens'imantul ruses° din 1817rin Basarabia se intre-

buinteazti sand Otaki, and Otaci. Memoriile Comisiunii Arhivelor basarabene, vol.Chiginau, 1907.

5) GEZA KUUN. Ibidem, 263 gi 173,

89

,;

RI,

www.dacoromanica.ro

ghina (cara." cumaneste inseamna, negru), Cupcui langa. targulLeova, Cugurlu% langa orasul Ismail si langa Carpineni, jud.Ismail. Un lac la gurile Dunarii are deasemenea numele deCugurlui.

Se pare ca si lacul Kunduc confine in radicalul sau nu-mele Cumanilor Kun".

0 ramasita. a Pecenegilor este satul Beseni, langa targulTelenesti, jud. BAAL

Numele afluentului raului Nistru, din stanga lui,ragor-loc, care se varsa. in Nistru mai sus de Criuleni,si Malovata,provine dela cuvantul cuman Igarlic" invidia 1).

Tot in aceasta vreme, probabil, Sudul Basarabiei capatadenumirea de Bugeac, sau cumaneste Bucgac" (bucigac"),ce inseamna unghiu (angulus") 2). Odata cu aceasta sau pu-tin mai tarziu, el se mai numeste cumaneste Basarabia".

Dar ceea ce este si mai interesant, e ca pe timpuiCumanilortrebuie sa fi aparut denumirile oraselor basarabene : Tighina,Hotin i Chisinau.

Asupra asemanarii denumirii orasului Tighina cu cuvan-tul cuman Tegana", ce inseamna labrum", buza, cymbium"si pelvis", vase, lighean, a atras de mult atentia stiintei, is-toricul Kuun, care in prefata la codul Cumanilor, scrie :

Nu numai orasul cetatea Tighinei, ci si valea intreaga dincele mai vechi timpuri a fost numita Tighina, din cauza fi-gurii ei topografice, care foarte mult se aseamana cu o buza " 3).

Intro monografie asupra Cetatii Tighina, d. $t. Ciobanus'a ocupat de etimologia cuvantului Tighina, stabilind ca inprimele documente istorice, Tighina apare sub forma de Tia-ghiania" Teghini", iar in documente posterioare, sub formade Teghini", Tiaghini" i Teaghinea" 4). D-sa e de parereca denumirea acestei localitati este tatareasca, aducand insprijinul acestei pareri urmatoarele argumente : In limba turcaexists cuvantul teghine", ceea ce inseamna galeate, babe",coyate. Aceeasi insemnatate are cuvantul si in limba ta-tareasca. In dialectul cumanic, gasim cuvantul tagina", ceea-ce inseamna ceasca mare, blid, taler, iar in dialectul kirghiz

1) lbidem, pag. 255,2) Ibident, pag. 302 qi 215. La Bulgari Sudul Basarabiei purta denumirea de

adici iar la Unguri ,,Atelcue.8) lbidem, introducere, pag. XXXV, qi pag. 124, 97, 285.4) Cetatea Tighina, Chiginau, 1928, (extras din Anuarul Comisiunii Mo-

numentelor Istorice, sectia din Basarabia), pag. 7-8.

90

.unghiu`,

gi

si

,Ongle,

www.dacoromanica.ro

-cuvantul Tegana", cewa mare de lemn, covara '). Apoiautorul se refers la faptul ca denumirile toponimice turce§tidela noi, din epoca dinaintea venirii Turcilor, sunt de originetatara. $i in sfa.rit, sensului cuvantului corespunde formacovatita" a localitatii, inconjurata." de dealuri. Denumiri dupesforma terenului sunt foarte practicate In toponimie (ca de e-xemplu: Cau§eni, dela forma cauului, Gaureni Copancadela groapa cu apes, etc).

Ne pronuntam in favoarea originii cumane a cuvantuluiTighina. Dominatiunea cumana este anterioara venirii Tata-rilor prig partile teritoriului romanesc. In afara de aceastaCumanii au produs o inraurire instmnata asupra destinelorpoporului roman. Altfel se prezinta chestiunea influentei Ta-tarilor. Cu ei ob§tea romaneasca, a venit in contact putinInainte de Intemeierea principatelor, adica atunci cand con-§tiinta de sine a populatiei romane§ti era desvoltata deja in-tr'o masura oarecare. In ce prive§te Basarabia, contactul eicu Tatarii a avut loc §i mai tarziu. Din aceasta cauza, in-fluenta Tatarilor, acestor navalitori, deveniti in sfax§it sub-sidiarii Turcilor, a fost modesta, ramanand cu mult in urma,In comparajie cu cea cumana, exercitata Inca in timpul ante-rior al primelor incercari de organizare politica romaneasca.Atat din punct de vedere al prioritatii cumane ca timp, cat§i din punct de vedere al proportiei de influenta asupravietii Romanilor, trebuie sa dam preferinta parerii despreoriginea cumana a localitatii Tighina.

In special in Basarabia, dupes cum am demonstrat maisus, s'au pastrat in toponimia ra urilor §i a§ezarilor omene§ti,numeroase urme ale dominatiunii Cumanilor. Cuvantul cu-man Tegana" dupes sensul sau, foarte bine se potrive§te cuforma localitatii Tighina. Tocmai pe aceasta coincidenta ad-mirabila, s'a bazat autorul lucrarii asupra codului limbii cu-mane Kuun, emitand parerea despre originea cumana a cu-vantului Tighina.

De aceea in cautarea originii numelui Tighina, nu pu-tem sl ne oprim la dominatiunea Tatarilor, ci trebue sa mer-gem mai departe, mai In fundul timpurilor vechi, papa laImperiul Cumanilor.

Ora§ul Hotin poarta numele regelui Cothen, (sau Cu-

1) Autorul eiteaz& in note pe W. -RADLOFF. Versuch eines Worierbu-ches der TurkDialekie, vol. lIT, S.-Pet., 1 905.

91

gi

si

www.dacoromanica.ro

then), faimosul conduca'tor al Cumanilor, Primiti de Unguri.Parerea unora, cari derivai denumirea acestui oral dela nu-mele regelui Getilor Cotizon (sau Cotizo), este artificiala siarbitrara, lasand far& explicatie disparijia sunetului z". Nuputea proveni denumirea Hotin nici dela numele poporuluide neam celt, Kothinii, cari n'au trait in Basarabia, ci undevala Nord-Estul Ungariei I). E interesant ca in lista oraselorruse din cronica ruseasca, orasul Hotin" e numit Hoten"(XoTtirb") 2).

In sfarsit si capitala Basarabiei Chisindu" tot din limbscumana isi trage originea numelui. Dar chestiunea cere inprealabil o lamurire. S'au emis diferite pareri in privintaoriginii acestei denumiri. :

Den.umirea Chisinaului ar proveni dela cuvintele: chifla-nouti". E o parere, pe care nu se tie cine primul a lansat-o,insa ea a intrat foarte usor in circulatie, devenind banal& 3).Ea este prea putin serioasa pentru ca sa o discutam. In do-cumentele din veacul al XV-lea Chisinaul se numeste Ke-senev", ceea ce nu are nirnic cu chisla-noua".

Altii atribue geneza acestei localitati cuvantului ucrai-nean kefeni", buzunar 4), care ar fi fost dat in.secolul al XVII-lea, deoarece el prezinta pe atunci un puntde comer international, unde s! adunau negustorii din toatepartile: Turci, Tatari, Moldoveni, Armeni, etc. Din motivede nepotrivire cronologica. (Chisinaul este cunoscut din vea-cul al XV-lea), trebue sa respingem aceasta. parere.

D. Ion Halippa socoate ca originea numelui capitalei Ba-sarabiei e tatareasca. Autorul se bazeaza pe nume tataresti,cari se intalnesc in partea de jos a orasului. Biserica Nas-terii Maicei Domnului" poarta numele de Mazarachi", unnume tataresc care inseamna cimitir, schit. Deasemenea unizvor, tot prin partite acelea, se numeste mina acum Bur-cut" (tatareste spirit ran"). Chisinau ar fi provenit dela dou5.cuvinte tataresti kefen" §i aul"5). Primul inseamna capela,

I) D1O CASSIUS, LXXI, c. 12.2) Cronica Voscresenscaia. Colectia complecti a cronicelor, vol, VII, S.

Pet., 1866, pag. 24o.a) A. KOCIUBINSCHI. Contele Andrei Ivanovici Osterman fi imp drfirea

Turciei, Odessa, 1899. Citatie dip ,Lucrarea jubiliar4 a orasului1812-1912, Chisin&u, 1912, p. 1 3.

4) Memoriile Comisiunei Arhivelor basarabene, vol. pag. 398.5) Ibidem, pag. 399.

92

comun

Chisinaului

I, Chiviniu,

lata-le

si

www.dacoromanica.ro

schit, manastire, iar aul" inseamna catun, seliste ingradita.Prin urmare Kesenaul" ar Inseamna cat un manastiresc. Decibazandu-se pe aceasta, autorul a putut admite ca Chisinaulisi trage originea dinainte de anul 1420, cand a fost luat delamanastirea Chisno-varzaresti si dat boierului Vena. E po-sibil ca orasul sa fi Lost infiintat si inainte de anul 1352,intrucat in anul acesta Basarabia a Lost complect curatita deTatari gratie staruintei lui Andrei Latcovici, un conduca-tor-ostas al lui Ludovic, regele Ungariei.

Desi primele documente istorice despre Chisinau for-meaz5 obiectul cercetarilor ulterioare, e nevoie sa stabilimaci, anticipand, care este actul initial, dela care porneste is-toria orasului, si care, deci, este prima lui denumire.

Romanul dupa origine, Iurii (Guts) Venelin, a emis pa-rarea ca istoria orasului Chisinau incepe dela documentul din25 Aprilie 1420, cu privirt la manastirea Chisno-Varzar 9. Prinacest document se daruiau boierului Vena unele mosii. Ladelimitarea hotarelor se spunea : Hotarele acelui sat, ce esteal manastirei Kisnovarzaresti pe Bucovat, in sus de prisacalui Acibcov, in sus de Gradistea, mai sus de Lozova, prinpodul Grlanici dela Krinita mica la, Krinita mare, iar delaKrinita mare prin susul spre Tern ovsca poiana". Din textulacesta Venelin a conchis ca Bucovatul este Bacul si manas-tirea este numita a Chisinaului (Kisn.o"), iar hotarele i-ar fiamintit imprejurimile orasului Chisinau. Prin urmare a tre-buit sa fie undeva langa Chisinau manastirea lui Varzar, dis-trusts cu timpul.

A. Kociubinschi pentru inceputul Chisinaului, s'a refe-rit la un alt document, anume la documentul din 17 Juliet436, prin. care Ilie si Stefan Voevod, intaresc lui Vanea lo-gofatul, satele pe Raut, Procopintii, Macicautii, Cozaroutii,Fa.ntS,na-Alba si la gura Volcintii si la Itchil, intre Crotolcii aproape de Bac, impotriva Chisinaului (KeFenev")lui Akbac,

la Lantana, unde este selistea tatareasca" 2). Pe baza acestuidocument, autorul credea ca intemeietorul Chisinaului, a Lostun oarecare tatar Akbas, ca Chisinau era o noun ", adicao seliste din multe alte chicle Vital-esti pe Bac. Prin Krinitase intelegea fa.nta.'na in partea de jos a orasului 8).

1) Gramotele Vlaho-bulgare sau daco-slavone, S. Pet., 184o, pag. 6o, No. 102) M. COSTACHESCLI. Documentele moldouenefti inainte de Stefan cel

Mare, )4, vol. 1931, pag. 459-467.3) A. KOCIUBINSCHI.

93

chisla

),lbidem.

www.dacoromanica.ro

D. St. Ciobanu a supus criticii documentul din 1420,aratand ca. in el e vorba de manastirea Varzaresti la o de-partare de vre-o sasezeci de kilometri dela Chisinau, asezatanu departe de inceputul rauletului Bacovat, afluentul Bacu-lui. Cuvantul Chisno" probabil ca a fost rau citit de catreromanticul slavist, care in actele publicate de el face o mul-time de greseli de asa natura, si acest cuvant probabil sungaltfel" 1). Autorul socoate ca primul document istoric referitorla Chisinau, este cel dela 1436 si ca istoria acestui oral seincepe cu mult mai inainte de aceasta data, poate cg chiarla inceputul asezgrii Moldovenilor in regiunea Nistrului". Ince priveste denumirea orasului, autorul crede ca este de pro-venienta ungureasca, derivand dintr'un cuvant maghiar, poatedela Kisjeno (Jeno cel mic), de -uncle provine si denumireaorasului Chisinau din Ardeal, sau dela cuvintele Keszenlevo,Keszen, Kiszinel" 2).

In sprijinul teoriei sale, d. $t. Ciobanu invoca. faptulexistentei in Basarabia a unor denumiri unguresti : Ghidi-ghisi, dela Hedeges (locul rece), Miclauseni (satul lui Nico-lae), Orhei de la Orhely, cetate de pazg., Mica.uti, Telesgu,Vascauti, precum si izvorul de la.nga Chisinau Burcut, de laBorcut fantgna de yin". In afarg de aceasta se cunosccolonizarile maghiare din Moldova, cum este regiunea Ba-cgului. $i in Basarabia satul Ciubarciu, situat pe Nistru la odistantg de vre-o 30 de kilometri mai jos de Tighina, pevremuri a fost un orasel locuit de unguri husiti, emigrati petimpurile lui Alexandru cel Bun si ceva mai tarziu".

Suntem si not de parere ca primul document, dela careincepe istoria orasului Chisinau, este cel dela 1436 si socotimperfect intemeiata critica de mai sus a insemnatatii docu-inentului dela 1420. Cu toate acestea, nu putem adera lateoriile existente asupra originii denumirii orasului Chisinau,nici la cele vechi, nici la eel noua (ungureasca"), pe carene o prezinta. d. $t. Ciobanu. Din denumirile de mai sus,numai una, eel mult doua, par a fi cu adevarat unguresti :ele sunt Ghidighici si Orhei. Aproape sigur slavone suntVascautii si Micautii si tatareasca este Burcut. In ce pri-veste colonizarile unguresti, ele sunt sau contemporane pri-

1) *T. CIOBANU. Chifindul, ed. Comie. Monum. Istorice, eectia Basarabie41925, pag. 27.

2) Ibidem, pag. 13.

94 www.dacoromanica.ro

melor documente istorice despre Chisinau, sau mai tarzii,ceea ce inseamna ca Chisin.aul a existat inainte de venireaUngurilor prin partile Moldovei.

Socotim ca denumirea orasului Chisinau trebue sa fiepuss in legatura cu cea mai apropiata de figurarea Chisinauluiin documente si cea mai lungs stapanire barbarg in Basa-rabia, pecenego-cumana dela sarsitul secolului al IX-lea sipang. la a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Aceasta do-minatiune barbara a produs multe reperc usiuni asupra soar-tei istorice a Romanilor si a lasat urmele sale si in cuprin-sul actualei Basarabii.

Daca vom examina codul Cumanilor, vom gasi acolo uncuvant, care perfect de bine se potriveste cu denumirea Chi-sinaului : Kesena". Sensul cuvantului este redat in cuvintelelatinesti : fossa" si bustum", adica ghindichiu sau locul undese inmormanteaza mortii, cimitir. Subliniez ca in primul do-cument istoric, Chisinaul apare ca KeRnev", adica Kesene"cu sufixul slay v", conform cu limba oficiala de atunci.Constat ca din toate identificarile anterioare, acea pe care opropun, este cea mai apropiata de text, s'ar putea spune esingura adecuata lui ').

E interesant ca §i numele proprietarului localitatii aretemeiu in limba cumana ; Akbas" este compus din ac", ceinseamna alb" si bas", latineste caput" si principium",ce in limba romance ar putea fi redat prin capetenie". DeciAlbul sef" sau seful alb" iata sensul numelui, poate po-recla proprietarului acestei localitati 2).

In documentele istorice posterioare, in loc de Acbas"gasim Alban ", ce putea sa fie o modificare a numelui, adap-tata limbii romanesti, in felul Alb-Fbas", prescurtatAlbas" 8).

Se intelege cá. aceea§i origine are §i Chesenaul Maresau Rosu", despre care vom vorbi in alts parte a lucrarii, unnume insusit acestui oral important spre deosebire de satulsau selistea Chisinau al lui Acbas, localitate relativ putininsemnatal.

1) GEZA KUUN. Ibidem, pag. 262 9i 222. Radicalul denumirii ',Kee in-seamna redat in latincste vicis", romanegte ',local' eau ,postul`. Ibidem pag.262 ei 175.

2) Ibidem, pag. 248 9i 1o8; 299, io9 9i 31.3) Nu ar fi pare acest Alba§ un stramoe al lui Albul, cu care incepe nea-

mul lui Giurgiu dcla Frabluti 9i al lui Stanciul parcilabul dela Cetatea-A114Genealogia la N. COSTACHESCU. Documentele moldovenefii inainie de Stefancel Mare, /asi, 1931, vol. I, pag. 431-437.

95www.dacoromanica.ro

Chi§inaul din Transilvania putea sa nu alba nici olegatura cu localitalile acestea din Basarabia, intrucat mor-minte §i cimitire existau oriunde pe teritoriul dominatiuniicumane §i Kesena" nu prezinta nimic particular, osebitor.

Din expunerea de mai sus, se vede clar, cat de mare,cu to-tul nebanuita, a fost influenta cumana.' asupra Basarabiei, ceeace ne dovede§te ca aceasta provincie in perioada cumanica.'imparta§ea soarta intregului pamant romane sc.

Comertul cu Tarmul Marii Negre pe care in timpul Sci-tilor it faceau Grecii, acum in timpul navalirilor barbarefac Bizantinii. Ei servesc de legatura intre lumea civilizataa Mediter,inei diferiti barbari, cari §tiau sa pretuiascaavantagiile acestui comert. Bizantinii insa, nu recurg la co-lonizare, ca mijloc mai serios §i temeinic de legaturi comer-ciale, ci se marginesc la simplul schimb al marfurilor, pe careit asigura numai prin ridicarea castelelor.

In felul acesta pentru nevoile lor, ei in intelegere cubarbari, au construit, poate prin secolul al VI-lea sau al

la limanul Nistrului o cetate, care e posibil sa fifost pe locul actualei Cetatii-Alb e. In izvoarele istorice dinveacul al X-lea, ga'sim doua denumiri ale acestei cetati, dia-metral opuse: Maurocastron" (Cetatea-Neagra.) Aspron"sau Asprocastron" (Castelul Alb sau Cetatea-Alba). Aceastadin urma denumire, a fost intrebuintata. de Pecenegi (§i even-tual de Romani). Genovezilor de mai tarziu li s'a transmisprima denumire.

Prin ce se explica faptul ca una §i aceea§i cetate pareaunora neagra (Grecilor §i Genovezilor) §i altora alba. (Pece-negilor) Z

D. N. Iorga explica ',acest fapt astfel: Pentru Pecenegiputeau sa fie albe zidurile de piatra ale castelului", iar pen-tru Greci castelul ca o ruins putea sa fie negru" 1).

Poate ar fi de preferat o alts interpretare. Cetatea laridicarea ei putea sa fie numita. Maurocastron.

Mai tarziu Pecenegii sau Cumanii, sub influents sla-vona, o numesc Cetatea-Alba. Era un obiceiu foarte raspanditla Ru§i, de a boteza cu acest nume de Cetate-Alba, sauBelgorod", cetati de piatra, atat la rauri, cat §i in campie.Aproape fiecare cetate mai mare §i mai importanta.', daca nupurta numele simplu de gorodisce", gorodca", gorodoc",

1) Siudd isforice asupra Chiliei gi pag. 27.

96

§i

§i

CeNtii-AMe,

11

VII-lea,

www.dacoromanica.ro

etc., adica loc ingradit §i intarit, purta numele de Belgorod.Deci denumirea Alba." putea sal fie pur §i simplu un impru-mut dela Silva din Rusia veche, facut de Pecenegi sauCumani.

Dece Genovezii de mai tarziu din aceste doua denumiriau preferat tocmai pe Neagra.'", nu se §tie. Poate din cauzaca. Cetatea se afla In Cumania Neagra", tributara, §i denu-mirea de Neagra." li se parea mai potrivita.

Dupes cuceririle tatareti, Maurocastron", ca nume,dispare, dar nu cu desavar§ire. Francezul Lannoy, care la1421 vizitase Cetatea-Alba a la'sat o descriere a calato-riei sale '), o numete Maucastre ou Bellegard", adica §iitalienete, cum o numeau in strainatate, dupes obiceiul localBelgorod" (Cetatea-Alba).

Tot in timpul, despre care tratam, a fost intemeiata.'Chiba insulara, Eski-Kilia de azi, denumita.' mai tarziu deGenovezi Licostomo. Numele acesta provine dela Lico-Stoma,ce In limba greaca. inseamna." gura lupului". Probabil acestnume grecesc a fost dat cetatii de care ziditorii ei Greci. In.secolele XlI XIV o stapaneau Bizantinii. In izvoare istoricegasim pentru ea diferite denumiri grece§ti, cari suns: Kili,Kelion, Kellion, Kellia Lykostomon".

Imperiul bizantin, mai mult teoretic, avea ambele ceta.'tiin posesiunea sa. In secolul al XIII-lea Cetatea-Alba cadesub Tatari, iar Kilia devine un loc de exil pentru unele per-soane inalte (ca patriarhul din Constantinopole Iosif, silit saabdice de imparatul Mihail Paleologul). In secolul al XIV-lea Cetatea Kilia e in atarnare economics patriarhala.

Incheind expunerea de fats semnalez §i o influenta bar-bara asupra unor rauri basarabene, a carei originea nu estetocmai clara. E vorba de raurile cahul, Kogalnicul §i afluen-tul Reutului Kula. In unele limbi asiatice cuvantul gul",kula", pe care il auzim In aceste denumiri, inseamna izvor,rau. Tot acest cuvant sta la baza numelor raurilor ruse§ti,cari curg spre Marea Neagra : Tiligul, Ingul, Ingulet 2).

1) Traducere romAneaset reprodust de B. P. HASDEU in Arhiva Istorica.`,I, 1, p. 13o. Traducere rust de F. BRUN in ,Memoriile Societitii de Istorie siAntichitati din Odessa', vol. III, pag. 443 I. u. Scull& privire la N. LORCA.Isforia Romdnilor prim ccildfori, Buc., 1928, vol, I, pag. 66 9. u.

2) SCI- IAFARIK. Ibidem, § 22. In traducere rust. vol. f, cartea II, pag.225. Autorul se refers la Kappen. Ueb. Alterth. u. Kunst., p. 29. Cu Kogalniculse aseamtni denumirea Agalingus din Tabula Peutingeriant.

97

si

$i

§i

ai

www.dacoromanica.ro

Harta pe care o prezint aci este bazata In parte pe mar-turii istorice si In parte pe concluzii si presupuneri, sugeratede toponimia istorica a Basarabiei, $i prin urmare cuprindepe langa date pozitive, ferme, si un element ipotetic.

BASARABIAIN PERIOADA

NAVALIRILOR BARBARE

IA 61 (ASO

DENUMIRILE SOUTHBASARABIEI:

011GLU (La Bulgaril.

ATELCUZ (La Unguri).

BUCIGAC si

BASARABIA (La CumanA. /Am trecut in scurta revista toate peripetiile soartei is-

torice a pamantului romanesc si mai cu seams a unei partidin. el, Basarabia, sub ngvalirile barbare. Care este sensulacestei perioade In destinele neamului ?

Aceasta epoca foarte dinamica, uneori invaluita.' de mis-ter, ne arata vieata Romanilor, vesnic sub apgsarea hoardelorsalbatice, pe cari le trimiteau una dupa alta stepele Asieisi stepa ruseascg. In desfasurarea evenimentelor din acesttimp, observam prezenta unui adevgrat dramatism istoric. Po-

98

ATARI

NG

www.dacoromanica.ro

porului romanesc, daco-roman de odinioard, i-se punea pro-blema de o importan.ta capitals : a birui sau a fi invins, aca§tiga preponderenta etnica." §i culturala, sau a fi strivit derotile trenului nebun, care, aducand mereu ndvalitori noui,improspata lupta §i o indarjea.

A recunoa§te odata pentru totdeauna inferioritatea sa canumar, on a ga.'si in lupta de fiecare zi, metode noui de re-zistenta §i biruinta, iata dilema, pe care o simteau viu stra-mo§ii no§tri. Odat5. cu darzenie, altadata cu umilinta §i abili-tate, °data.' cu arma, altadata cu uneltele agricole in mans, treceapoporul romanesc prin toate obstacolele §i prin toate primejdiile,pe cari i-le a§ternea vieata. El a ie§it victorios din momentefoarte critice, unice in vieata lui, Aline de amenintare de pieire.Cate §i cate morminte ale diferitelor ginti batrana isto-rie ? I Multe din ele au cazut pe campul luptelor politice, eco-nomise, sociale §i culturale. Foarte multe au disparut corn-plect, lasand numai urme slabe ale influentei lor.

Poporul romanesc §i-a mentinut pozitiile castigate, in-multind §i intarin.d pa trimoniul sufletesc §i material, cu carea pornit pe scena istorica. La baza sa etnica culturala,daco-romans, el a adaogat diferite alte elemente, devenind pu-tin got, putin gepid, putin bulgar §i mai mult decat putin slay,cuman, etc. etc. Cu toate acestea, dintr'un astfel de amalgam,el a §tiut sa creeze ceva unitar §i individual. Bazandu-se peaceasta, el a clpatat cu deplin drept un loc de cinste in co-munitatea popoarelor lumii.

Epoca navalirilor barbare nu merit& nici inteun caz dis-pretul, fiind parte components a istoriei nationale, inerenta ei

99

,tie

si

www.dacoromanica.ro

PARTEA III,INCERCARI DE ORGANIZARE POLITICA.

EPOCA PRIMITIVA

CAPITOLUL 10.

Chestiunea Romcinilor.

Perioada navalirilor barbare dureaza, de fapt, pans laveacul al XIII-lea inclusiv, cuprinzand na.valirea ultimilornavalitori Tatari. Insa am socotit de cuviinta sa separ in-teo expunere aparte veacurile XII si XIII, pentru a le tratasub un aspect special. Acesta este timpul primelor incercaride organizare politic.. Acum se manifests spiritul nationalde adunare la un loc a tuturor branselor rasletite si dispa-rate a poporului roman, care cauta sa iasa din regimul so-cial primitiv, gentilic, promoveze un regim nou, bazatpe principiul teritorial. In aceste timpuri se naste statul ro-manesc. Dar inainte de a trece la primele incercari de or-ganizare politic., e nevoe in prealabil sa raspundem la o in-trebare, pe care am atins-o lute() masura oarecare: dacesbarbarii au stapanit pamantul romanesc un timp foarte in-delungat, unde au fost atunci Daco-romanii ?

Romanii apar sub numele for pe acest pamant, abia inveacul al XI-lea $i al XII-lea e firesca intrebarea, undelocuiau ei secole in.tregi dela retragerea legiunilor aurelian.e?

Aceasta intrebare, pe care istoricii o numesc chestiu-n.ea Romanilor", a provocat diferite raspunsuri. Lipsa de ma-terial pozitiv a ajutat nasterea teoriilor, diametral opuse. Pecand unii afirma continuitatea elementului daco-roman de-astanga Dunarii, altii o contests.

Prirnul care a formulat obiectiuni impotriva continuita'tiia fost Sulzer 1). La el gasim late° forma initial& toate ele-mentele teoriei posterioare, desvoltate de Roesler. El scrie

1) FR. JOS. SULZER. Geschichie des iransalpinischen Daciens,08i-1782, vol. II, pag. 12-20, 6a-6o 9, a.

si

si sa

si

Wien,

100 www.dacoromanica.ro

ca. actualii Valahi nu sunt aborigeni ai pamantului lor, ci unpopor venit mai tarziu, din Illyria, Macedonia sau muntiiHaemus, deci din Sudul Dunarii. Daca, se intreaba el, Va-lahii au trait intotdeauna in Dacia, dece nu si-au pastratacest nume ? De ce Romanii din Transilvania nu-si numescCara, in care traiesc, cu un nume rornanesc, ci Ardeal, numeunguresc Erdeli, ceea ce inseamna regiunea padurilor ?

Inca nu se poate spune precis, daces trebue sa socotimpe Valahi ca tragandu-se din Romani sau din Slavi, cu cariau ata'ta asemanare in obiceiuri.

La aceasta tezi Robert Roesler a adaogat ca elementuldac supus, care nutrea ura in contra Romei, nu a intrat in.contact cu cultura romans l). Dacia era o provincie pur co-lonials. Romanismul nu avea in ea radacini serioase. Dupes-Earlsirea Daciei de Aurelian, au inceput invaziile barbare,din cari cea slaves a contribuit foarte mult la schimbareadesavarsita a caracterului etnic al Dacilor..Aceasta s'a pro-dus pe la mijlocul secolului al V1-lea d. H. Romanii erauconcentrati in Tessalia, Illyria, Moesia si Scitia. Numai pela sfarsitul veacului al X1.1, ei din nou au trecut pe parteastang5. a Dunarii.

Aceeasi teza a fost sustinuta si de istoricul ungar P.Hunfalvy, care atirma c5. Romanii sunt Moesi si Bessi ro-manizati, veniti sa. se stabileasca.' de-a stanga Dunarii prinsecolul al X-lea. Aceasta. teorie a atras de partea sa $i. pealti istorici strAini, ca spre exemplu pe C. de la Berge 2).

Am dat mai sus raspuns la obiecjiunile, facute de teoriacliscontinuitatii, prin afirmarea sederii continue a D3.00-romanilor in fostele provincii roman.e : Dacia si Moesia In-ferior. In felul acesta se distruge baza principals a aces-tei teorii.

In ce priveste intrebarea, de ce nu s'a pastrat nurneleDacia si de ce Transilvania se numeste la Romani Ardeal slnu altfel, e suficient sa remarclm ca. autorul nu vrea sa.lines socoteala. de presiunea navalitorilor. Daca s'ar fi pas-trat denumirea Dacia, apoi probabil nu am fi discutat notacuma aceastg chestiune, chestiunea aazisa a Romanilor.

Pe de alts parte, afirmatia lui Roesler, cum ca Daciinu au intrat in. contact cu cultura romans, este neserioasa,

1) R. ROESLER. Rowtinische Studien, Leipzig, pag. 45, 75, 336 -336 I. a.2) P. HUNFALVY. Di? Rurntinen and ihre Anspruche. Wien and Tes-

chen, 3883. C. de la BERGE. Op. cit.

101www.dacoromanica.ro

intrucat se izbe§te de persistenta acestei culturi pe pamantul.actual romanesc. Unde gasim explicatia ei, dace nu in ro-manizarea Dacilor ?

Cealalta teorie este teoria continuitatii, pe care o sustiriistoricii romani A. Xenopol, B. P. Hasdeu, N. Iorga, D. OnciulC. C. Giurescu §. a., iar din strainii, mai ales Jung, Pic,BoretkiBergfeld in cartea sa de popularizare a istoriei Ro-manilor in limba ruse, §. a. 9.

Am aratat mai sus motivele, pentru cari se afirma ca.Romanii sau Daco-romanii sunt descendenti ai populatieiromanizate din Dacia, care a continuat sa locuiasca in aceastaprovincie §i dupe parasirea ei de Catre Aurelian. E locul sa_adaogam aci, ea teoria discontin.uitatii a avut darul sa pro-duce o impresie profunda asupra celeilalte teorii, in urma_carui fapt partizanii continuitatii pe langa recunoa*terea lo-cuirii permanente a Daco-romanilor de-a-stanga Dunarii, aumai admis §i mutarea in aceste parti a elementelor romandin dreapta acestui fluviu. In. procesul de formare a natio-nalitAtii romane, unii dau mai multa insemnatate elementelorramase, altii trec centrul gravitatii asupra elementelor ro-mane, venite din dreapta Dunarii.

Se pare ca cea mai pronuntata pozitie in aceasta din.urma directie, o ocupa Alexandru Philippide, care aduce in_discutie urmatoarele considerente 2) :

Din timpul cand Pannonia Inferior a fost ocupata deHuth in anul 377, romanismul s'a desvoltat numai in pe-ninsula balcanica". Populatia romans rare din Moesia In-ferior transdanubian.a, cat nu va fi fugit de-a dreapta Du-narii, a disparut in mijlocul barbarilor, iar populatia multmai deasa romans din Dacia, din partea transdanubiana aMoesiei Superior §i din Sud-Estul Pannoniei Inferior, a fost-

I) A. XENOPOL. Istoria Romanilor fi teoria lui Roesler, Iasi, 1884.B. P. HASDEU. Istoria criticd a Romcinilor, Buc., 1876, vol. 1, p. 3o6-3o7.N. IORGA. Istoria poporului rom dnesc, vol. I.D. ONCIUL. Originile principatelor romcine, 1899. Teoria lui Roesler (,,Con -

vorbiri literare" XIX, 1886), gi Roma nii in Dacia Traiancl panel la intemeie rectprincipatelor, Buc. 1902.

C. C. GIURESCU. Istoria Romanilor, vol. I.JULIUS JUNG. Roemer and Romanen in den Donauldndern. Innsbrukk,.

2877 (2 ed. 1887).JOS. LAD. PIC. Ueber die Abstammung der Rumdnen, Leipzig, 1880.BORETKIBERGFELD. Istoria Romemiei, S. Pet., 1909. (in 1. ruse), pag. 26-2) Originea Romanilor, Ia2i, 1925, pag. 864-858 9. a.

102 www.dacoromanica.ro

stramutata in mare parte de-a-dreapta fluviului, iar cat& amai camas pe loc, on s'a contopit, cu on s'a pAs-trat pans la venirea Romanilor de peste Dunare, cu cari s'aasimilat complect din punct de vedere al limbii". Pans insecolul VI licariau Inca cele din urma forte de romanizare.Dacii romanizati in insasi Dacia, au fost putini la numar.

De aceea la formarea na tiunii romane au contribuit Da-cii de-a dreapta Dunarii, din Moesia Superior si Moesia In-ferior. La elementele romanizate s'au mai adaogat : Alanii,Astingii (Vandalii), Avarii, Bastarnii, Bessii, Carpii, Geman-drii, Gepizii, Germanii de neam nehotarlt, Gotii, Herulii,Hunii, Marcomanii, Sadagarii, Sarmatii, Scyrii, Slavii, Tai-falii, Vandalii. Au navalit far& ins& a se stabili : Boranii,Bulgarii, Costabocii, Peucii sau Peucinii, Roxolanii, Uru-gundii. Din conglomeratul acesta s'a miscut limba romaneascain urma preponderentei pe care a avut-o unul din neamuri,cel thrac". Cand s'au scurs Romanii pe partea stAnga. a Du-narii, nu se tie precis. Se poate presupune numai, ca aceastas'a infaptuit treptat dela inceputul secolului al VII-lea s'aterminat pe la intaia juma."tate a secolului al X1E-lea, inclu-siv. Se poate observa usor ca acesta parere e aproape infavoarea discontinuitatii.

0 parere asemanatoare insa lara precizari amanunte,sustinea Inainte de A. Philippide, Eudoxiu Hurmuzaki. ,E1afirma ca." poporul mixt al Vlahilor (Romanilor) s'a nascutgrade contopirii in una a elementelor autohtone din Moesia,a locuitorilor romani de odinioara din orasele dunarene si acelor stramutati pe malul drept al Dunarii de impa'ratul Au-relian.. Plamadirea nationalitatii roman s'a facut in munteleHaemus. In al noualea secol d. H., in timpul Imperiului Va-laho-bulgar, stapinirea lui fiind intinsa. §i peste malul stangal Dunarii, aceste elemente an trecut in Valahia au popu-lat-o

La cellalt pol extrem se afla. A. Xenopol $i B. P. Has -deu. Primul. afirma Rominii nu an putut veni din. Moesia,deoarece in ea era putina populatie romanizata. Nationali-tatea romans a fost format& exclusiv din Daco-romanii, co-boriti din muntii Ardealului 2). B. P. Hasdeu arata ca ele-mentele romanizate s'au retras dupa parasirea Daciei de Ro-

EUDOXIU HURMUZAKI. Fragmente zur Geschichte der Rumdnen,Euc., 1878, vol. I, pag. i x.

a) Istoria Romanifor, vol. , p. 233.

103

$i').

ca

1)

si

.

www.dacoromanica.ro

mani, in Oltenia pans la Valea Hategului. Acolo s'a nascutsi s'a desvoltat nationAlitatea romans. Dela secolul VI si pan&la XIV, Oltenii s'au 144 peste Ardeal, Temisana, Munte-nia, etc." 1).

Ceilalti autori presupun ca nationalitatea romans s'adesvoltat atat datorita elementelor ramase in fosta Dacie, catsi celor venite din dreapta Dunarii. Cei mai multi afirma ca.Daco-romanii s'au retras in munti, ocupandu-se cu pastoritul,si au fost apoi ajutati de elementele din partea dreaptaDunarii, cari au trecut pe malul sting al acestui fluviu, intimpul Imperiului bulgar si mai inainte chiar. Pic precizeaza.ca Dacii s'au retras in muntii Apusului, incepand dela Mar-maros pans in Sud-Vestul Transilvaniei 2).

D. Onciul impartaseste parerea lui B. P. Hasdeu ca. Ro-manii au trait dupes pa.rasirea Daciei in Oltenia si Sud-VestulTransilvaniei si totodata regreta ca. Xenopol n'a admis exis-tenta populatiei romanizate in Moesia. Admitand aceasta dinurma posibilitate, s'ar usura sarcina de a explica unitateadialectelor romane si nu ar fi fost pentru A. Xenopol nevo:ede a tagadui rudenia Macedo-romanilor cu Daco-romani 8).

Un loc cu totul aparte it ocupa G. Sincai si P. Maior,.dupes a caror parere, mentionata de mine mai sus, Romaniinu ar fi fost elementele romanizate din Dacia, ci descendentiicolonistilor din aceasta provincie, neamestecati cu Daci.

Acest punct de vedere le este sugerat de asa zisa vechetraditiune istorica.", despre care vorbeste D. Onciul in micasa monografie si pe care o caracterizeaza astfel: vechea tra-ditie istorica este precizata de Bonfini prin marturiile scrii-torilor antici. Bonfini (t1502), un umanist italian din epocarenasterii si istoriograf al Ungariei la curtea regelui MatiasCorvin, a dat cea dintai expunere istorica despre inceputuIRomanilor (Rerum Hungaricarum Decades", 1771). Tratanain scrierea sa asupra istoriei Ungariei, despre Dacia si ches-tiuni legate cu istoria ei, el socotea pe Romani ca urmasiai colonistilor romani. In timpul Romanii ramasi in

1) Istoria critics a Romeindor, vol. I, Buc. 1875, pag. 305-307.2) J. L. PIC. Ibidem.a) Teoria lui Roesler, pag. 38o-383. Comp. deasemenea: Originile prin

cipaielor romdne, pag. 32, Romanii in Dacia Traiand pond la intemeierea prin-cipaielor, pag. 16, qi Tradifia istorica" in chestiunea originilor romaine, Anal_Ac. Roc Memor. Sect. Ist seria II, vol. XXIX, pag. 565-585 (o bibliograficabundenti).

104

a

navalirii,

www.dacoromanica.ro

Dacia, s'au refugiat in mun.ti. Urmasii for s'au coborit invati la descglecarea Tariff Romanesti si a Moldovei 1).

D. Onciul, desi pretinde ca este si el de acord cu tra-ditiunea istoria, se indepgrteazi de ea, fa..cand concesiunecurentului autohtoniei", intemeiat cel dintaiu de Thunmann.(Untersuchungen fiber die Geschichte des ostlichen europa-ischen. Volker, 1774), care la baza istoriei Romanilor punepe Daci urmasii lor. Aceasta concesiune se invedereazaprin urmaAoarea afirmatiune: Traditia istorica nu excludeci la formarea nationalitItii romane in Dacia au contribuitbine inteles elementul autohton romanizat, ca cel romantransdanubian. Dar aceste elemente mai mult sau mai putinaccesorii, nu puteau aibi insemn&tatea ce le dau teoriilecontrare" 2).

In starea actuala.. a istoriografiei romane, vechea tra-ditie" atat in forma ei curates, cat siin cea slabita prin con-cesiuni, nu mai joaca nici un rol. Ca punct de plecare pentruistoria Romanilor serveste nu colonistii roman ", ci DaciiGetii romanizati.

Prin urmare teoria continuititii daco-romane pe paman-tul romanesc a luat doug forme : 1] forma monist& daces inaprecierea rolului elementelor in procesul de formare a na-ionalitalii se pune accentul pe un sing-ur element,

fie el autohton stabil $i permanent pe malul stang al Durarii,fie venit aci din partea dreapta a acestui fluviu, sau 2] formadualist& daces se des insemnItate in ma.'sur5. egala, sau aproapeegala, ambelor elemente.

Care din ele corespunde cu realitatea istorica ?Pentru a rIspunde la aceasta intrebare trebue intaiu sa

ne dim bine seama, daces elementele ramase in fosta Daciedupi parasirea ei de Romani, erau in stare singure, far. niciun ajutor din afara, dupi atatea navaliri barbare, sa injghebeTara romineasca.'". Se pare ca rg.spun.sul negativ nu pro-voacl nici o indoiala. Rominii nu erau nimiciti, ins& nu sesimteau in stare sa intemeieze statul romanesc, farce un afluxde populatie in imprejur:iri favorabile, din dreaptaPrin urmare teoria monista.. cade dela sine.

Inseamn.a oare aceasta ca ne poate satisface teoria dua-Noi stim ca: statele romane Muntenia si Moldova s'au

intemeiat pe doua.. cai diferite. Moldova nu este un. produs1) Traditiunea isforicd, ibidem, pag, 578 qi 673.2) lbidem, pag. 684.

105

romane

Dunarii.

si

ei ei

sa

ei

lista ?

www.dacoromanica.ro

al intinderii muntenesti, ci un rezultat al descalecarii dinMaramure§, cel putin dupa conceptia cronicarilor, deci ince-putul tarii moldovenesti are un caracter pronuntat nordic.Avand aceasta in vedere, teoria continuitatii daco-romane pepamantul romanesc, ar trebui sa is o forma a unei teoriitrialiste.

De fapt, insa, nici in felul acesta adevarul istoric nu ar ficomplect descoperit. Ar mai ramane intrebarea, ce anume ele-mente au descalecat din Maramure§ §i daca ele au fost suficienteca numar, §i tari ca forts, pentru Intemeierea unui stat nou.Credem ca nu, §i ca. era necesar un surplus de forte roma-nesti din afara, pentru ca sa apara pe scena istorica statulmoldovenesc. De unde puteau veni ele? Dela Nord de Nistru,din acele locuri, unde rasar bate° forma nehotarita si oare-cum misterioasa, primele incercari de organizare politica ro-maneasca.

Afirmatia noastra pare a fi prea apodictica si, poate,indoielnica. Deocamdat& punem numai aceasta problem&pentru a aduce mai tarziu argumente in sprijinul tezei noastre.In cazul daca o admitem, inseamna ca procesul de organizarepolitica a Romanilor nu a fost unitar, ci multilateral, si teoriacontinuitatii ipso fapto se transforms intro teorie pluralist&Pentru Muntenia din Sud de Dunare si pentru Moldovadin Nord de Nistru, s'au scurs elementele romanesti spre apune baza formatiunilor politite. Numai cu ajutorul romanimiidin toate pcirtile, a devenit posibilii crearea statelor romone.

Pentru a proba aceasta teza e nevoie sa. aratam Intaiu,cum a devenit posibila scurgerea pe pamantul romanesc aelementelor romane din Sud de Dunare si apoi sa trecem lacealalta chestiune a imigrariiRomanilor In Moldova dela Nord.

106www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 11.

Prime le inceputuri ale organizatiei politice.

Imperiul valaho-bulgar.Cu totul pe nea§teptate, dintr'o mi§care populara in

contra oprimarii bizantine apare in an. 1185 Imperiul valaho-bulgar '). Cu intentia de e a aduna bani pentru celebrareafastuoasa a nuntii sale cu fiica regelui ungar Bela a III-lea,imparatul Isac al II-lea Anghelos a decretat dari noui in na-tura, cari trebuiau sa fie luate depe vite. Aceste dari aulovit greu mai ales in pastorii roman din muntii Haemus.Ei trimit pe doi frati Petru Asan in solie la imparat.Fratii insa se in.torc farce nici un rezultat. Ba Asan amai fost §i palmuit. Petru §i Asan se hotarasc a indemnapoporul roman la rasculare §i reu§esc sa provoace revolta.Impreuna cu Romanii se ra.'scoala Bulgarii. Asan este proc-lamat rege.

Romanii §i Bulgarii au dus Cu succes multe lupte im-potriva Bizantinilor. Dupa o infra-ngere Petru §i Asan fugpeste Dunare la Cumani, cari stapaneau atunci pamantulMunteniei. Obtinand ajutorul lor, fratii din nou apar la Su-dul Dunarii §i prada Tracia 2).

Isac Anghelos intreprinde o expeditie, dar este infrantsi in 1195 e detronat. Urma§ul lui, Alexie al III-lea Anghelos(1195 1203), in ceea ce prive§te luptele cu Valahii §i Bulgarii,

1) C. JIRECEK. Ibidem, cap. XIV, data trad. rusl, pag. 295 g. uA. POGODIN. Ibidem, pag. 67 9. u.V. VASILIEVSCHI. Vizantia i peceneghi (Bizantul 9i Pecenegii). Revista

Ministerului Instructiunii Publice, S.-Pet., 3871, No. 3 i 9i 12.A. D. XENOPOL. L'empire valacho-bulgare. ,Rev. Histor.` t. 47, 1891.

pag. 277 -3o8.A. D. XENOPOL Istoria Romdnilor, vol. II, pag. 223-256.N. IORGA. Istoria Romdnilor din Peninsula Balcanicd, Buc. 1919,CONST. C. GIURESCU. Despre Vlahia Asaneqtilor, Cluj, 1931.2) La Niketas Choniates gisim povestirea epopeei valaho-bulgare. NIKETAS

CHONIATES. De Isaacio Angelo, lib. I, 6. Traducerea partials de G. Murnu.Anal. Acad. Rom. Memor. Sect. Igor. seria II, vol. XXVIII, Buc. 1906. pag. 377-462. Despre acest istoric interesant:: K. KRUMBACHER Geschichte der byzan-iinischen Literatur, 2 Anil., Miinchen, 2897, gi F. USPENSCIII. Autorul bizarz-tM Niketas .Choniates, S.-Pet., 1874. (in limbs, rusA).

107

§i

si

www.dacoromanica.ro

nu este nici el mai fericit. In 1196 moare Asan, asasinat de unboier Ivanco, care pune mama pe capitals Imperiului .valaho-bulgar Tarnovo, o cetate din Haemus. Fiind urma.rit de Petru, elfuge la Constantinopole. In anul urmator (1197) aceeasi soarta.tragic& o are $i Petru, fiind ucis de boierii nemultumiti.

Scaunul vacant 11 ocupa al treilea frate Ionita, care inscurt timp reuseste nu numai sIlairgeascg hotarele Imperiuluivalaho-bulgar, ci sa fie recunoscut de Bizantini si de Papa carege. In 1204 cardinalul Leo unge pe arhiepiscopul Vasiliedin Tarnovo ca primat al Bulgarilor Vlahilor, iar pe Ionitaca rege. In schimb Ionita ii trimLte papei o scrisoare de su-punere Romei a bisericei valaho-bulgare.

In acelasi an in Imperiul bizantin are loc un evenimentfoarte important : cavalerii, porniti in cruciata a IV, ocup&Constantinopole intemeiaza. Imperiul latin", sub condu-cerea lui Balduin. de Flandra. Ionita cere sa fie recunoscutde ei, insa primeste un raspuns negativ, in urma caruia senasc lupte intre el Latinii. In 1205 se produce o lupta. la.Adrianopole, intre Ionita, ajutat de Cumani, de o partearmata lui Balduin de alts parte. Latinenii" au fost zdrobiti.Balduin cade prizonier, este dus la Tarnovo moare in chi-nuri. Fratele lui Balduin Henric, is acum fra.nele Imperiuluilatin. Ionita continua lupta, insa in timpul asediului orasuluiSalonik, este omorit de comandantul cuman, aliatul sau,Manaster.

Lui Ionita ii urmeaza. intaiu Borila (1207-1218) si apoiIoan Asan al II-lea, fiul lui Asan (1218-1241), care se laudaca. a cucerit toate tarile dela Adrianopole pans la Durazzo,Zara greceasca.', cea albaneza.' cea sarbeasca". Pe la mijlo -cul secolului al XIII dinastia Asanestilor se stings.

Asan, Petru Ionita au fost, dupa aratarile izvoareloristorice, Vlahi sau Romani, deli insusi numele de Asan estecuman 1).

pupa moartea lui Ionita, elementul roman in Imperiulvalaho-bulgar slabeste dispare. Imperiul se transform&inteun stat exclusiv bulgar.

Cu existenta istorica.' a acestui Imperiu este legates ocontroversy printre is toricii romani. Unii, ca D. Onciul, afirm&ca el s'ar fi intins pe partea sta.nga. a Dunarii, dupa des-facerea sa, a dat nastere Munteniei. Altii referindu-se la fa-

1) In cronica rust a lui Nestor inadnim numele Osen sau. Asen, ca auraede principe cuman.

108

si

si

si

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

cerea izvoarelor in aceastal privinta, refuza sa admits o ast-fel de latire a Imperiului, disparitia populatiei ro-mane din cuprinsul lui, atat prin desnationalizarea ei in mij-locul Slavilor, cat $i prin emigrArile pe partea stanga a Dunarii.A. Xenopol combate ambele pAreri pe motivul ca intre Ro-manii din Nord si cei din Sud ca un cuiu despartitor s'aintrodus navalirea Slavilor", cari ocupau Moesia. Fiecaredin aceste popoare (roman) scrie A. Xenopol --iii urmA caleasa deosebita, si ei nu mai venires in nici o atingere unul cualtul, cleat doar in chip individual $i intamplAtor. Romaniidin Impara'tia Asanilor nu au trecut nici cand in Dacia Tra-iana, nici acestia nu au venit aici din statul Romano-Bul-gar" 1).

Argumentul principal, pe care it invoacA autorul, nueste convingAtor. Populatia slava nu a putut opri legaturileintre ambele maluri ale Dunarii, dupes cum de fapt ea nu aoprit nici intelegerea intre Asan Cumanii gi ajutorul forpeste DunAre.

Ravna autorului de a nu recunoaste nici o posibilitate,cat de mica, a trecerii elementului roman din partea dreaptaa Dunarii pe cea din stanga, iii are explicatia in spiritul luirectiliniar combativ, provocat de teoria lui Roesler. I separe, ca admitand posibilitatea trecerii Romanilor la Nord,in mod indirect se des sprijin teoriei lui Roesler, care afirmg.ca Romanii au emigrat pe pArnantul lor, tarziu, din dreaptaDunarii. In realitate, nu aceasta parte a teoriei lui Roeslereste esentiala. Dupes cum am vAzut, miezul acestei teorii IlformeazA afirmatia ca Daco-romanii n'au ramas in fosta DacieRomans, dupes pirlsirea ei de Aurelian. Celelalte pAreri alelui, nu sunt legate in mod absolut irevocabil cu teza debaza, deci acceptarea for nu ar insemn.a Inca raliere la teorialui Roesler in general.

Pe de aks parte, ar fi prea artificial sa explicam dis-paritia, oarecum brusca, din compunerea Imperiului valaho-bulgar, a Romanilor, prin emigrarea for la Sudul Balcanilorsau prin desnationalizare. Unii din ei si-au pierdut obarsia,altii au emigrat, poate la Sud, in.sA cea mai mare parte, par-tea covarsitoare a acestei populatii, neapArat, trebuia sa fitrecut DunArea, ajutand astfel cristalizarea nationals a ro-manimii la Nordul Dunarii.

1) A. XENOPOL. Istoria Romanilor, vol. II, pag. 253-254.

109

si explica

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Voevodate cnezate romane0i.A§ezarile Romani lor pe pamantul romanesc devin din ce

in ce mai compacte. La venirea Ungurilor Transilvania,existau dincolo de muntii Carpati, trei voevodate : a lui Menu-morut, a lui Gelu §i a lui Glad, toate trei populate de Romani.Pe la Inceputul secolului al XIII-lea exists tara Eigarawlui,care se nume§te terra Blacorum". In jurul ora§ului Turnu-Severin apare Banatul Severinului, intemeiat de Unguri, careavea o populatie romans, condusa de ban, guvernator unguresc.

In 1247 regele Ungariei Bela IV, a daruit Ioanitilor, ca-valeri ai ordinului Sfantului loan din Ierusalim, tara Seve-rinului" cu muntii ce tin de dInsa §i cu toate celelalte de-pendinte, de asemenea cu cnezatele lui Ioan §i Farca§, pansla raul Olt, afara de tara cnezatului lui Litovoi Voevod, pecare o lasam Romanilor precum au tinut-o ei pans acum".S'a cedat o jumatate din toate foloasele §i veniturile. In afarade aceasta se mai da. ordinului intreaga Cumanie dela rail].Oh §i dela Alpii Transilvani, in acelea§i conditiuni, ca §itara Severinului, afara de tara lui Seneslau, voevodul Ro-manilor, pe care o lasam acestora ca sal o tie ca §i pang acum,in aceleai conditiuni, ca §i cele amintite mai sus pantru taraLitua". Avem aci o dovada a existentei a doua voevodateindependente sau cel mult tributare regilor unguri, pe maluldrept al Oltului in Oltenia a lui Litovoiu, celalalt la rasaritde acest rau, a lui Seneslau, precum §i a voevodatelor, dinpunct de vedere politic mai inferioare, deck acestea, condusede Ioan §i Farca..

Poate nu este lipsita de temeiu §i ipoteza d-lui N. Iorga§i Banescu, cum ca cnezatele lui Tatos (zis §i Halls), Sestlav§i Sala sau Sacea, cari se Intindeau inca la sfar§itul vea-cului al XI-lea la Dunarea de jos in Dobrogea, dela Silistra§i 'Ana dincolo de Vicina, erau roma.neSi ').

1) N. IORGA. Cele dintdiu cristalizdri de Stat ale Romanilor. .Revietaht.', 1919, pag. 103, i13.

N. BANESCU. Cele mai vechi ffiri bizuntine asupra Romeinilor delaDundrea de jos. Anuarul Id. Nationale, Cluj, I, 1921-192.2, pag. 138-160.

N. IORGA. Istoria Romanilor ci a civilizatiei lor, Buc. 193o, pag. 6o.Critica acestei pireri vezi la : CONSTANTIN C. GIURESCU. 0 mud

sintezd a trecutului nostru, Buc. 1932, pag. 48 ¢i 116, ¢i Istoria Romanilor,vol I, pag. 311312. V. BOGREA in ,Anuarul Institutului de Istorie National&din Cluj', I, 1921-1922, pag. 38o, II, 1923, p, 353, III, 29-14-1925, p. 509-511.I. FERENT, Ibidem pag. 17.

110

1n

oft

www.dacoromanica.ro

Prin urmare toate acestea ne servesc de dovada cä. Inciuda n&valirilor barbare Romanii continuau sa existe pe pa-mantul romanesc §i aveau a§ezari sociale rudimentare, pentruca ffind ajutati de scurgerea romanimii din alte parti, sa in-temeieze statele romane§ti. Din Sudul Dun:aril au venit Va-labii, parasind Imperiul valaho-bulgar. Cine a venit din Nord§i Est ? La aceasta Intrebare ne va raspunde examinarea da-telor despre Brodnici, Bolohoveni §i Berladnici.

Tara Brodnicilor.Brodnicii prezintl pentru istoriografia noastra una din

cele mai interesante probleme, intrucat exist& de mult ba-nuiala ca ei erau Romani §i este sigur ca locuiau in mareparte in afara granitelor noastre actuale. Vom examinaintaiu izvoarele, cari au dat prilej sa se vo-rbeasca de aceastachestiune, apoi parerile emise, §i in sfar§it vom in cerca sl-idam o deslegare, tragand concluzii.

De Brodnici se vorbe§te in doul diplome ale regilor un-guri, In dou& bule ale papilor §i in cronice (ruse §i bizantine).

Iata continutul acestor mentiuni:In anul 1222, la 7 Maiu, regele Ungariei Andrei al II-lea,

confirm& donatiunea ce o facuse mai inainte Cavalerilor Teu-toni din tara Barsei §i le concede sa nu pl&teasca nici ovama, cand vor trece prin tara Secuilor (per terram Siculo-rum) sau prin. tara Romanilor (per terrain Blacorum). In dip-loma, prin care se da acest privilegiu §i care a fost confir-mat& §i de Papa la 19 Decembrie 1222, intre altele se vor-bWe §i de granitele Brodnicilor, In felul urmator : Castrum,quod Cruceburg nominatur, a fine terre Cruceburg terrainque vadit usque ad terminos Prodnicorum et ab indaginibusAlmaye in parte altera vadit usque ortum aquae, que vo-catur Burza, et inde progreditur usque ad Danu bium" ').Prin urmare este vorba de castelul Crucii Cruceburg §i odeun teritoriu care duce pan& la hotarele Brodnicilor. TaraBrodnicilor este in afar& de Carpati, in afar& de MontesNivium". Acestea sunt primele tras&turi, pe cari le culegempentru definirea Brodnicilor din acest pretios document istoric.

E interesant ca bula papal& din 1222 Inter regalisexcelentiae insignia", prin care Honoriu III (1216 1227) con-

1) ZIMMERMANN WERNERMULLER. Urkundenbuch, Hermanstaat,2892, vol. I, p. 19-23. La E. HURMUZAKI. Documente prioitoare la isforiaRomailor, vol. 1, Buc. 1887, pag. 74-76.

111

§i

www.dacoromanica.ro

firma diploma lui Andrei II, regele Ungariei, a§a cum a fostcunoscuta la inceput, continea in loc de ad terminos Prod-nicorum" ad terminos Blacorum". Aceasta inlocuire anumelui Brodnicilor cu numele de Valachi, adica. Romani, a.dat prilej lui Hunfalvy sa emits pa.'rerea ca. Brodnicii suntRomani 9, pa.'rerea impa.'rta§ita apoi de Radu Rosetti 2); de A.Bunea 3), §i Romulus Can.dea 4). Cand s'a publicat textul critical acestei bule la Zimmermann, s'a vazut ca in original sta.tot Prodnicorum", §i nu Blacorum".

Versiunea ad terminos Blacorum", avea de baza. uncopilariu dela inceputul secolului al XV-lea, al ca.' rui autor pro-pune deci cea dintaiu identificare a Brodnicilor cu Romani" 5).

Iata §i celelalte documente.In 1227 papa Grigorie IX nume§te pe arhiepiscopul din.

Strigonu ca legat apostolic in lard. Cumanilor §i in Tara ve-cina ei, Brodnic, pe care crede sa-o converteasca (inCumania et Brodnic terra illa vecina, de cuius gentis con-versione speratur"), §i it autoriza sa predice, sa boteze, sa in-fiinteze biserici §i sa numeasca preoti §i episcopi 6).

In 1254 Bela IV, regele Ungariei, scrie papei InocentiuIV ca. Tatarii voiesc sa navaleasca din nou asupra Ungariei§i roaga pe pontifice sa-i dea ajutor in contra Tatarilor, pre-cum §i in contra Rutenilor, Cumanilor, Brodnicilor, popoarevecine cu Ungaria din partea de rasarit, §i in contra Bulga-rilor §i Bosniacilor. Regele se plange ca aceste popoare as-culta de Tatari 7).

HUNFALVY. Die Rumdnen and ihre Ansprliche, Wicn Tesc hen1883, p. 83.

Brodnicii. Revista NouS., III, Buc. 189o, pag. 61.8) A. BUNEA. Incercare de istoria Ronuinilor pima la 1382, Buc. 1912,

p, 129.4) ROMULUS CANDEA. Der Katholizismus in den Donauflirstentiimern.

Leipzig, 1917, p. 3.5) N. IORGA. Brodnicii fi Romarzii. 0 problems din vechea istorie a Ro-

mAnilor. Mem. Sect. Ist. Ac. Rom., seria 3, tomul VIII, 1927-1928, peg s48.6) E. HURMUZAKI. Ibidem, pag. 102.7) Ibidem, pag. 259-262: ,Quasi ovile sepibus sit diversis infidcliun ge-

neribus circumseptum, utpote Ruthenorum, Cumanorum, Brodrzicorum a parte orientis;Bulgarorum et Boznensium hereticorun-. a parte mcridici, contra quos etiam adpresens per nostrum exercitum dimicamur; Alamanorum vero a parte occidcntis etaquilonis, a quibus propter consimilem profesionem in alte parte : ,Etspecialiter regiones, que ex parte orientis cum regno nostro contcrminantur, auntRuscia, Cumania, Brodnici, Bulgaria, que in magna parte nostro dominio anteasubiacebant, ymmo etiam contra totam cristianitatem condixcrunt`.

112

cu

2)

Gadd. 5i

www.dacoromanica.ro

Din aceste documente se desprinde ca Brodnicii erauun stat, o tara. (terra), vecina cu Ruscia (Galitia), cel putinin 1254, si cu Cumania.

Pentru prima data se pomeneste in cronici despre Brod-nici in anul 1147. Ei apar pe malurile raului Oca, un afluental fluviului Volga, alaturi de Cumani, ajutand pe principelerus Sviatoslav, in urmatoarele imprejurari 1). Exista atunci omare cearta.' intre principele Iziaslav Mstislavici, martle prin-cipe al Chievului, si Sviatoslav Olgovici, principe al Novgo-rodului-Seversk, care si-a gasitaliati in Polovti (principii Tiun-rak Camos), Ivan Berladnic si puternicul Iurii Dolgoruchiidin principatul Suzdali. Sviatoslav avea ca tints dobandireascaunului din Chiev. Dup un atac din partea lui Iziaslav,Sviatoslav fuge la Nord inspre Briansk si Caraciov. Fiindurmarit de drugina chieveana sub conducerea lui *yarn. cu3.000 de pedestri, Sviatoslav fuge mai departe in tara Viati-cilor (la Nord-Est).

Aflandu-se la Poltesc (probabil Polotc), ii yin in ajutordin partea lui Iurie Dolgorukii, 1.000 de oameni Breni...ti",drugina Belozerscaia". Probabil e vorba de Brodnici", cari,de mai multe on in cronicele ruse se numesc Broniki".Faptul ca ei sunt numiti drugina Belozerscaia" inseamnaca ei erau angajati de principele Iurii Dolgorukii sa fie depaza la punctul cel mai nordic al principatului Suzdal Be-loozero" (Lacul alb). Angajarea de drugina era in obiceiultimpului. Fiecare principe avea pe oamenii sai, cari it ajutaula indeplinirea functiunilor, in primul rand la paza si asi-gurarea pacii atat in interiorul tarii, cat si la granitele ei.

Aceasta tire pe care o contine cronica manastirei Sfan-tului 1patie se real altfel is cronica Niconova. Acolo se spu-ne ca Iurii Dolgoruki din Suzdali, i-a trimis lui Sviatoslavin ajutor 14.000 Bronici, farce a aeata, de unde s'au luat ei :din drugina sa proprie, sau din tara Brodnicilor 2).

Sviatoslav pleaca in sfarsit la Deviogorsk, unde ii maivin in ajutor, un grup de Polovti (Cumani) si Brodnicii. Credca.' acesti din urma Brodnici erau veniti din tara Brodnicilor,intrucat lipseste indicatia, cá. sunt druginici".

E interesant ca Ivan Berladnic al pairaisqte pe Sviatos-

1) Cronica Ipatieuscaia, Colectia complecti a cronicelor ruse, ed. ComisiuniiArheografice, vol. II, S.-Pet., i843, pag. 27, 29, 3o, 3i -34 Comp. D. ILOVAISCIII.Istoria Rusiei, vol. I. Perioada Chievului, Moscova, 2876, pag. 22J s. a.

2) Cronica Niconova, Ibidem, vol. IX, S.-Pet. 286a, pag 272.

113

si

www.dacoromanica.ro

lay imediat ce acesta incepe sa fuga. El se desparte de fu-gar si merge la Rostislay din Smolensc, aliatul lui Iziaslav,luand dela Sviatoslav si o recompense baneasca : 200 grivnede argint si 12 grivne de aur. Conchidem cu deplin drept aBrodnicii nu sunt identici cu Berladnicii.

Apoi aflam despre Brodnici din istoria bizantina: dintimpul infiintarii Imperiului romano-bulgar. In armata pecare au trimis-o peste Dunare Cumanii pentru a ajuta pe Vala-hii si Bulgarii, erau Valahi din stanga Dunarii si Bordonii"sau Brodnicii".

Ne i atoarcem la cronicele ruse. In anul 1216 se poyes-teste despre un razboiu intre doua* principate itordice ruse:Novgorod si Suzdali. In fruntea primului era Mstislav Msti-slavici Udaloi, in fruntea celui de al doilea statea Iaroslay.Primul avea ca aliati pe Volodimir Riuricovici cu Smolnenii$i principele Constantin. din Rostov. De partea celuilalt erau:principele Iurii, Muromti, Brodniti (altadati li se spune intextul cronicei: Bronniki"), Gorodciane si toata puterea prin-cipatului Suzdal '). Iaroslav a fost invins. Iurii a fugit inorasul Vladimir, iar Iaroslav in Pereiaslavli. Se pare caaici e vorba de aceeasi drugina a Brodnicilor din Beloozero,despre care s'a vorbit mai sus.

In sfarsit in anul 1223 ei iau parte la lupta dela Calca(afluent al Donului) in imprejurari, pe cari cronica ruses zisa.Academia., le reds in felul urmator. Luptau Rusii si Tatarii.De partea principilor rusi erau Brodnicii $i Cumanii. Acestidin urma intr'un moment critic, au inceput sa fuga, produ-and prin aceasta un mare rail os tirii ruse. Rrincipele Mstis-lay din Chiev ramane pe un munte in apropiere de raul Ca-lca pentru continuarea luptei si incepe sa face intarituri. Maierau cu el doi voevozi $i doi principi. Erau si Brodnitii bat-rani" cu voevodul for Ploscanea si el blestematul a sarutatcrucea principelui Mstislav si ambilor principi c5. nu-i vabate si ii va rasa pentru rascumparare (iscup") si amagind,blestematul i-a predat legati Tatarilor, orasul (intaritura)a fost ocupat, oamenii ucisi", iar principii prizonieri rusi, pusisub sanduri, pe cari s'au asezat Tatarii, triumand $i jubi-land victoria 2).

'1 Cronica Academicescaia, Anexi la Cronica Lavrentievseaia, ed. 3897,pag. 469, 472, 474.

2) Cronica rasa, redactia pastrata. la Academia Spirituald dela Moscova.Dula anexa la Cronica Lavrentievseaia, ed. 3 a Comisiunii Arheografice, S.-Pet.,3897, pag. 482.

114www.dacoromanica.ro

Mi-am permis sä. recurg tocmai la aceasta redactie acronicelor ruse pentru a lamuri o nedumerire. D. Onciul, ha-zandu-se pe scrierile istoricului rus Karamzin, care la randulsau avea ca principalul izvor de informatie cronica Voscre-senscaia, 11 numeste pe voevodul Brodnicilor Ploskinia". Fiindins/ de pArere c5. Brodnicii sunt Romani, Onciul credea canumele lui adevarat ar trebui sa fie Ploscanea ').

Supunand aceasta parere unei critici severe, dr. IoanFerent scrie : A preface apoi pe Ploskinia al analelor rusestiin Ploscanea si a vedea inteinsul un. Roman, ne pare un jocfilologic, Para aka' valoal e cleat aceea a unui haz" 2).

Colationand textele din cronicele Voscresenscaia si Aca-demicescaia, a trebuit sa constat c5. in aceasta din urma,voevodul Brodnicilor este denumit Ploscanea" (cu a") exactasa, cum it preconizase cu spiritul sau patrunzator D. Onciul.

La aceasta se reduce tot ce se gaseste spus despre Brod-nici in acele cronice ruse, unde ne-am E. putut astepta lavr'o informatie despre ei 3).

Problema Brodnicilor a fost mult discutata atat de au-torii straini, cat si de Romani.

Istoricul rus Karamzin ii considers crestini, can locuiauin stepele Donului printre barbari, se asemanau cu ei prinvieata lor salbatica si, probabil, se recrutau dintre Rusiipribegi. Pentru o recompense baneasca. ei faceau serviciuldiferitilor principi rusi in certele lor" 4).

Ilovaischi ii numeste precursori ai Cazacilor" 5).Miclosich derives cuvantul brodnic" din brod + nic

podar 6).Impreuna cu Karamzin, Veselago crede ca Brodnicii

sunt un popor viteaz crestin si probabil rus de origine, care,locuia undeva in apropiere de Marea Neagra' sau MareaAzov. Denumirea poporului arata profesiunea lui, deoarece

1) D. ONCIUL, Originile principatelor roma ne, 1899, pag. 90-91 qi 239,nota 29. Comp. IA Cronica Voscresenscaia, ed. Com. Arheografice, S.-Pet., 2856,

pag. 132.2) Cumanii fi episcopia lor, Blaj, 1931, pag, 129.3) Colectia complectii a cronicelor ruse, S.-Pet., 1846 -1848: vol. I.,

Cronicele Lavrentievscaia qi Troitcaia, vol. II. Ipatievscaia, III cronicele Nov-gorodului, IV cronicele Pscovului, V cronicele zise Sofiiskie, VI qi VIIcronica Voscresenscaia, IX cronica Niconova.

4) N. M. KARAMZIN, Istoria statului rusesc, S.-Pet., 2889, vol. II, pag. 1995) D. ILOVAISCHI, Ibidem, pag. 221.6) N. DRAGANU, Ibidem, pag. 575.

115

www.dacoromanica.ro

in limba sarba.': brodari inseamna marinar, brod vas, brodannavigabil, brodolomnaufragiu 1).

Hrusevskyj Ii socoteste pe Brodnici un popor slay 2).0 mare varietate de pa.' reri gasim si in literatura isto-

rica romans. N. Iorga crede ca. Brodnicii nu pot fi cautati,decat la vadurile dobrogene si basarabene ale Dunarii simarilor ei afluenti, acolo unde e vadul dela Isaccea, marelevad, vadul dela Macin, vadul lui Isac pe Prut, Vadul-lui-Voda pe Nistru" 3). D-sa este Impotriva parerii ca. Brodniciisunt Romani, argumentand astfel : Dace in veacul al XII-leaInca ar fi fost o organizatie romaneasca in stare sa duce.asa de departe lupte cand cu Turanienii, cand alaturi deTuranieni, evident ca am fi avut de multa. vreme o formapolitics determinate in regiunile Moldovei, unde ea aparela jumatatea secolului XIV-lea. Trebuie lasati de o partedeci acesti Brodnici al caror nume va fi avut sensul derivatde pribegi", pe care-1 mentioneaza Onciul si a caror ase-manare cu Cazacii Donului se poate mentinea".

Tot in partea de jos a Moldovei cauta tam Brodnicilorsi Radu Rosetti, identificandu-i cu Barladeni ai lui IvancoBerladnic 4).

A. Bunea si C. Kogalniceanu scot denumirea Brodnic"din cuvantul brdo", munte. Deci brdo-nic", ar insemnamuntean. Tara Brodnicilor se intindea dela raul Milcov pansla Dunare, spre rasar:t si spre miaza-zi 5).

Victor Motogna gaseste cu totul alts explicatie cuvan-tului Brodnic", afirmand ca el se trage dela Bron." sauBran si Brodnicii" ar putea insemna pazitorii trecatoarelor".Vrancenii sunt identici cu ,.Branici" sau Brodnici ". Prinurmare Cara Brodnicilor s'ar afla la Nord de raul Milcov 6).

1) P. I. BELAVENET. Dacd e necesard Rusiei f iota fi insemniitateaflotei in istoria rush, S. Pct., fail data, pag. 14.

2) M. IIRUSEVSKYJ. Geschichte des ucrainischen (ruthenischen) Volkes,vol. I, Leipzig, 1906, pag. 197, (,die Slavische Beviilkerung").

3) N. IORGA. Brodnicii ,gi Roma' nii., pag. 15o.4) RAUU ROSETTI. Brodnicii. Revista Noua", Bucuresti. An. III, 1890,

pag. 56, 58 9. a,5) A. BUNEA. Incercare. de istoria Romemilor pail la 1382, pag. 13c-311.C. KOGALNICEANU. Romeinii de dincolo de Carpati sub dominatiunea

Ungurilor, pond la intemeierea Tdrii Roma nesti fi a Moldovei. ,Arhiva", Iasi,19.3o, pag. 98.

6) VICTOR MOTOGNA. Tara Brodnicilor fi Vrancea. Revista Istorica',InnuarieMartie, 1922, pag. 55-62.

116

al

www.dacoromanica.ro

I. Ferent afirma. ca Brodnicii sunt Berendeii. Brodnicii,scrie acest autor, prezinta toate semnele unui popor nomad,mutandu-se din loc in loc, intocmai ca Mongolii Cumanii,un popor pagan. Locuind la vadurile Niprului, Berendei, un.trib de neam turcesc, au Post numiti de catre Rusi, Brodnici,nume care li-a ramas $i la vadurile Siretului in Moldova deSud 1).

In sfarsit, Const. C. Giurescu lass chestiunea Brodni-cilor far. piecizare, socotind ca. lipseste Inca materialul cu-venit pentru un raspuns definitiv. Totusi banuieste ca.' Brod-nicii sunt Romani $i pune tara Brodnicilor pe langa vadu-rile raurilor din rasaritul Munteniei, probabil $i din SudulMoldovei" 2).

Din diplomele bulele de mai sus desprindem uneletrasaturi pentru definirea locului, unde traiau Brodnicii. Dacatara lor se afla in vecinatatea teritoriului, ocupat de cavaleriiTeutoni, aceasta inseamna ca nu o putem vedea situata, cleatla Nord-Est de acest teritoriu. Orice aka interpretare arcontrazice izvoarele ruse. Ele vorbesc de lega.' turi vii intreBrodnicii Rusii dau sa se inteleaga ca soarta istorica aaruncat acest popor in mijlocul principatelor ruse. Pe de altsparte indicatiunea : la raisarit de Ungaria" nu inseamna neapa.-rat ca. tara Brodnicilor era chiar vecina cu Ungaria $i era situatain Moldova mijlocie sau de Sud. Autorii diplomelor bu-elor nu aveau nevoie sa fie cat mai exacti, deoarece vor-beau de fenomene, foarte bine cunoscute de toata lumea dintimpul lor; de aceea definitiile acestor texte sunt prea vagi,avand un sens relativ.

Varietatea raspunsurilor la aceasta chestiune din lite-ratura istorica, se explica prin lipsa materialului pozitiv, ca-pabil sa lamureasea chestiunea odata pentru totdeauna. Pentrua inlatura acest neajuns am supus cercetarii atat croniceleruse, cat toponimia Volaniei, Podoliei, Chievului $i Galitiei.

Cercetand cronicele, am constatat ca in ele figureazaorasul Broda, a carui denumire da de ban.uit o legatura.' cuBrodnicii. Vestitul Vladimir Monomah, marele principe alChievului, in testamentul sau, lasat fiilor intercalat incronica nu tocmai potrivit sub anul 1096, povestind autobio-

1) Cumanii episcopia lor, Blaj, 1931, pag. 127 128. 0 eritics scurti,dar judicioasA, a parerii d-lui Ferent gisim la VICTOR MOTOGNA: ,Brodnicii'.,,Revista Istorice, 2923, No. 7-9, pag. 119.121.

2) Istoria Romeinilor, vol. 1, pag. 313, 317.

117

gi

gi

si

gi

ti

sai

0i

www.dacoromanica.ro

grafia sa, spune ca Intr'o primavara s'a dus laIaropolc, prin-cepele rus din Vladimir-Volanschii, pentru a merge impreunaimpotriva orasului Brodi ( I( ApoHonxy coBoxya.mbeg HaBpoAbl"). In. toamna aceluiasi an a mers cu Cernigovti, Po-lovti (Cumanii) Citeevici impotriva orasului Minsc : nu alasat in el nici un om, nici o vita, iar iarna din nou s'a dusla Iaropolc a se aduna impotriva orasului Brodi, $i, continuepovestitorul, dragostea mare am facut 1).

In testament nu s'a precizat, in ce an anume au avutloc aceste razboaie. Insa din insirarea 'evenimentelor din cro-nica, se poate stabili aceasta data. In anul 1080 Vladimir s'aluptat cu Torti (Polovti), fiind trimis de tatal sau Vsevolod.Dupes aceasta au trecut Inca trei ierni, ocupate de diferitealte fapte razboinice. In 1084 Iaropolc este deposedat de prin.-cipatul sau Vladimir-Volanskii, de ca.' tre Rostislavici. Vse-volod, trimite pe fiul sau Vladimir (Monomah), sa-1 alungepe Rostislavici; Vladimir Monomah reuseste in insarcinareasa restitue tronul lui Iaropolc. In an. 1085, Iaropolc nutreaintentiuni razboinice impotriva lui Vsevolod, fiind sf5.tuit desfetnicii sai rai. Impotriva lui se indreapta Vladimir. Iaro-polc este nevoit sa fuga la Polonezi (Liahi"). In anul ur-mator el se intoarce $i face pace cu Vsevolod $i Vladimir,insa traieste putin timp, fiind ucis de un oarecare Neradtea" 2).Prin urmare, dupa toate probabilitatile, ambele expeditii im-potriva orasului Brodi puteau sa se produces numai in anul1084, poate chiar imediat dupa.' restabilirea lui Iaropolc inscaunul principatului Vladimir, ca un semn de fratie.

Este interesant ca pentru a intreprinde aceste navaliriasupra orasului Brodi, principele Vladimir vine la Iaropolcpentru a se aduna, nu invers. Aceasta in.seamna ca Brodierau mai aproape de orasul Vladimir-Volanskii in care sedeaIaropolc, decat de orasul Kiev, unde avea resedinta Vse-volod Iaroslavici fiul sau Vladimir (Monomah). OrasulBrodi trebue sa fi Post acel oiasel Brodi, pe care it vedemacum pe .harta geografica la Sud-Est de orasul Vladimir,.Volanschii.

Din textul cronicei nu se vede, daces orasul Brodi aPost ocupat de Vladimir Mcmomahul Iaropolc. Expresiu-nea : dragostea mare am. facut", ne marturiseste numai cas'a facut o intelegere, insa.' fares precizare, in ce anume consta

1) Cronica Lavrentieuscaia, pag. 239.2) Ibidem, pag. 198 .- 200.

118

§i

§i

i§i§i

§i

www.dacoromanica.ro

ea. De aceea afirmatiunea lui Barsov ca Brodi era un orasde hotar al principatului Volaniei este cu totul gresital, avandla baza sa exclusiv pasagiul din acest testament, pe care l'amreprodus

Oare sa fi fost orasul Brodi capitala Brodnicilor,centrul for politic si administiativ 1 Nu ne in.doim cá. Brodiera un oras mare, deopotriva cu cele mai insemnate oraseruse, deoarece Vladimir in testamentul sau vorbeste de el,puna.ndu-1 allturi de celelalte centre ale vietii ruse : Rostov,Smolensc, Pereiaslavli, Polotk, Cernigov, s. a. Intrucat avem

o marturie istorica serioasa din partea regilor Ungarieipapilor, cum a exista cu putin mai tarziu o tara. a Brodni-cilor, e natural sá. conchidem ca Brodi fusese orasul Brod-nicilor. Si dup.& situatia sa geografici foarte apropiata de Un-garia, dupa vecinatatea sa cu Cumania Galitia, el co-respunde trIsIturilor, pe cari ni be dau documentele istoricede mai sus.

Trebue sá. mai avem in vedere ca in cronicele ruse, de-numirile populatiei provin sau dela caracterul teritoriuluiunde locuieste (Drevliane, Poliane, Polovti, etc.), sau delaorasul din care se trage, ca de exemplu Volanti, K iian.e,Smolniani, Varevti, Pereiaslavli, Novogorodti, Galiciani, etc. 2).Prin urmare numele de Brodnici putea sa aibi la baza sasau caracterul teritoriului, unde locuiau ei, sau denumireaorasului for principal. In cazul de Ltd.', ambele elementecoincid. Orasul Brodi este situat intro regiune foartetinoasa, udata de multe ra.uri, relativ mici, cu vaduri bIlti,regiune cunoscuta sub numele de Baltile Pinsk". Brodnic"provine dela cuvantul slay brod"vad inseamna locuitoral regiunii vadurilor. Aceeasi ra.dacina o are si denumireaorasului Brodi.

Pentru a verifica, daces ipoteza mea are temeiu in topo-nimia istorica din aceste pa.rti, am supus cercetarii o hartsveche amanuntiti a Rusiei, compus& dintr'o suta de bucati,care se pastreaza. la Biblioteca Municipiului Chisinau. Exa-minarea atenta a buatilor respective ale Vol&niei, Podoliei,Galitiei regiunii Chievului, a confirmat presupunerile mele.In harta toponimica ronaneascA, pe care o dau mai jos, amarsatat rezultatele acestei examinAri.

1) N. P. BARSOV. Geografia istoricd rush. Geografia cronicei lui Nestor.Vargcrria, 1885, pag. 123 gi 290 (in limba

2) Cronica Niconova, pag. 275, 177, 18o-181, 197 9. a.

119

si

si si

si si

mils-si

sl

si

rusi).

').

www.dacoromanica.ro

Tara Bol ohovenilor ( Zemlea Bolohovscaia").Despre Bolohoveni si tara for avem putine stiri istorice.

Ele ne permit totusi sa tragem cateva concluzii importanteasupra acestei tari I).

Prima men.tiune asupra for a cronicei ruse se refer/ laanul 1150. Principele Vladimirco din Halici merge spreChiev prin orasul Bolohov : *i ii vine lui Iziaslav (mareleprincipe al Chievului) vestea ca Volodimirco a trecut Bolo-hovo, merge alaturea de orasul Munarev la Volodarev" 2).

A doua mentiune se refer/ la anul 1172. PrincipeleMstislav Iziaslavici, din orasul Vladimir-Volanschi, avandca aliati pe Ha licieni sl cativa principi rusi, a reusit sa ocupeChievul, ins/ nu a putut ocupa cetatea vecina.' Vasgorod sia fost nevoit sa se retraga. Ostirea adverse iesind din cetate,Pa urmarit pe principele Mstislav, ajungandu-1 la Borohov(Bolohov), si s'a intors 3).

Prin urmare in ambele aceste cazuri orasul Bolohov,care probabil era centrul Orli Bolohovenilor, se prezinta caceva neutru, prin care trec ostirile principilor rusi si atata.Altfel vedem lucrurile in stirile posterioare.

In 1231 principii Bolohoveni (omit! KH51311 BWIOXOBbCgilia)cu trupele lor, iau parte la razboiul regelui Ungariei Andrei

1) Cronica rasa Ipatievscaia. Colectia complecti a cronicelor ruse, vol. II.N. P. DWHEVICI. Tara Bolohovsca insemndtatea sa in istoria rusa.

Operele congresului arheologic (al III-lea) din Chiev, 1874, vol. II.A. S. PETRUSEVICI. Cine au lost cnejii Bolohoveni? 2877.MIKLOSICHKALUZNIACKI. Wanderung der Rumunen, Wien, 1879.

pag. 4o g. u.

N. MOLCEANOVSCHI. Schita stirilor despre Tara Podoliei pad la 1434Memoriile Universitiitii din Chiev, 2883.

N. P. DA:XHEVICI. Ipotezele (domtisli") cele mai noui despre Bolo-boo Bolohoveni. Memoriile Universitiitii din Chiev, 1884, No. 6.

N, P. BARSOV. Geografia istoricd rusi. Geografia cronicei lui Nestor.Vargovia. 2885.

FILEVICI. Lupta Poloniei Litvei-Rusi, p2ntru succesiunea Halicio-Vladimireand. Revista Ministerului Instructiunii Publice, S. Pet., 2889, Noembriegi Decembrie. -

P. N. BATIU:5COV. Podolia. Descriere istoricii, S. Pet., 1891, pag. 28-25.D. ONCIUL. Dragos fi Bogdan. ,Convorbiri Lite rare', 1885, vol. XVIII.TH. 110LBAN. Romemii pe teritoriul polonez, pond la secolul XVI.

Arhiva, I930, XXXVII, (NG. 3-4), pag. 238-243 (rezumat al tezei de doctorat).DUMITRU MOTOTOLESCU. Ius Valachicum in Polonia, Buc. 1916.2) Cronica Ipatievscaia. Ibidem, pag. 5o.3) Ibidem, pag. 101.

120

1Cf

§i

www.dacoromanica.ro

II pentru Halici cu principele halicio-volanian Daniil, findaliatii Ungurilor ').

In 1235 principii bolohoveni impreuna cu Halicienii ra." s-culati, apar ca asediatori ai ora§ului Kamenet. Acestora. g eraaparat de un grup de boieri ai lui Daniil din Halici, carein urma rascoalei Halicienilor a fugit la regele ungur. Boieriilui Daniil ie§ind din Kamenet, au ajuns pe Halicienii infi-deli", cari au inceput sal fugal, §i toti principii bolohoveniau Lost luati prizonieri 2).

Intre anii 1235-1240, Bolohovenii intreprind o campanieimpotriva principelui polonez Boleslavli al Mazoviei. Desprerezultatele dezastruoase pentru ei ale acestui razboiu, se po-veste§te in cronicele ruse sub o data posterioarg, an. 1241In acest an principele rus Rostislav, a adunat pe principiibolohoveni §i un grup de Halicieni §i a atacat ora§ul Ba-cota 8). Un. oarecare Kuril, probalil voevoda acestui ora., areu§it sal -1 apere §i asediatorii s'au retras. Insal principeleHaliciului Daniil, afland despre vizita nea§teptatal a princi-pilor bolohoveni, s'a hotarit sal mearga impotriva lor. Intrandin tara lor, el a dat foc ora§elor §i i-a pradat. Daniil, luandmulti prizonieri, s'a intors. Au Lost ocupate de el ora*ele bo-lohovene : Derevici, Gubin §i Co bud, Cudin, Gorodet, Bojs-lcai, Diadicov. Daniil a ocupat tara Bolohovenilor §i a ars-o(orryp HAHHBI ammo BO.HOXOBbCKDO H noinexba), deoa-rece i-au lasat Taltarii pentru ca sal le dea gram §i malai (meiul).

1) Ibidem, pag. 172.2) Ibidem, pag. 174. Socotina neintemeiatg pgrerea lui Barsov, cum el acest

eras Kamenet nu este acel din Podolia, ci era situat undeva la Nord de rani Ho-mor, afluent al Sluciului. BARSOV. Ibidem, pag. 287-289. Textul cronicei sungastfel : flow= raamee Ha Kameaeal, a aca.Bonoxmcgia lamas caRam; if nosonaina Xomopy magma KO Hasearpo, mime IICIOH%Beam. amount% InterpretAnd corect teatul, trebue sg-1 intelegem astfel ,Auvenit Halicienii la Kamenet, si toti principii bolohoveneni cu ei au mere dupe ceau juptat la Horror si au luat (acolo) multi prizonieri`. Probabil e vorba de uncleorase, situate la Nord de raid Horror din cuprinsul principatului volgnean (eau maiprecis halicio-volgnean). In ce priveste Kamenetul, e foarte probabil ca el el fiLost intaiu sub obladuirea Bolohovenilor si eg fi trecut apoi in mlinile lui Daniil,principele din Haliciu, fapt in urma cgruia Bolohovenii in 1235 se si eocoteau indrept reocupe. Aceastg eoncluzie se confirma indirect prin ceea ce se spunein cronica rue& sub an. 1228 despre calea principelni cuman Kotian. El a trecuttoga& tara Haliciului si ludnd direetia inspre tara Polovtilor, nu s'a indreptat laasediatorii orasului Kamenet. Cronica ipafietYscaia, pag. 167. Rezultg eg Kame-netul nu intra in componenta principatului halician.

3) Cronica Ipatievscaia, ibidem, pag. 179-380.

121

mce

:

sa-1

no a

www.dacoromanica.ro

Daniil avea o mare ciudi impotriva lor, vazlnd ca ei pun.marl sperante in Tatari.

Povestind despre aceasta, cronicarul aduce aminte caDaniil le-a lacut Bolohovenilor un mare bine, oprind peBoleslavli, principele Mazoviei, de a prada tara Bolohovsca.Daniil l'a intrebat : De ce ai venit in tara mea, pe care nuam dat-o for ?" Acela a raspuns : Nu sunt ostasii tai, ciprincipii osebifi" (use CyTb BOH TM', HO CyTb 0006HiH KHR314`)§i vroia sa-i prade. Bolohovenii i-au promis lui Daniilvor fi supusi (osff ice o6ingawacg pa6or13 6brne) ci in urmarugaciunilor for (,osthrb xte MOJIHLIAHMCB") Daniil Vasilcoaveau de gaud sa porneasca. impotriva lui Boleslavli un razboiu.Lisa Vasilco l'a convins si se retraga Si i-a dat multe daruripentru mantuirea Bolohovenilor.

Cronicarul mai adaoga din partea sa o Deoa-rece nu au tinut minte pentru bunatate, Dumnezeu le a datrasplata, n.e ramanand in orasul for nimic, ce nu ar fi fostluat ca prizes ". Probabil prin oral se intelege Bolohov, fiindvorba de oras (la singular).

In sfarsit, ultima mentiune se refer& la an. 1257 9. Da-niil Romanovici, principele Haliciului, a luptat cu Tatari. Omullui Daniil, Dionisie Pavlovici a ocupat Mejibojie. Oamenii lui,precum oamenii lui Vasilco, fratele sa.' u, au atacat Bolohov

oamenii lui Lev, fiul lui Daniil, au luptat impotriva ora-sului Pobojie si Tatarilor. Primavara Daniil a trimis pe fiulsau $varna sä continue lupta mai departe; el a reusit säocupe Gorodoc Semoti, toate orasele, supuse Tatarilor,Gorodesc si pe rata Teterev, pana. la Gidicev, si in sfarsit,Vozviagl (Novograd-Volansc de mai tarziu). Dupes ocupa-rea oraselor au venit la Daniil Beloberejtii, Ciarniatintiitoti Bolohovtii (0 no nem) nmoula Bbno6epexavh,ma(H, H BCH BOJIOXOBIAH KO Aanny").

In literatura istorica.' s'au emis cateva pareri despre taraBolohovenilor principii bolohoveni. Examinand stirile cro-nicei ruse, Daschevici a ajuns la concluzia, ca aceasta taxsse intindea prin partile superioare ale Bugului sudic $i aleraului Sluci, pang la varsarea in el a afluentului Homor,precum prin partile superioare ale raului Teterev. TaraBolohovenilor era situates intre principatele Halici, Volanisi. Chiev si ocupa partea de Sud a judetului NovogradVolAnschii, partea rasariteana a judetelor Staroconstantinov-

122

Ibidem, pag. 194 196.

1 i

si

si morals:

sisi

si

siH liapaa-

si

si

www.dacoromanica.ro

schii i Proscurovschii, intreg judetul Leticevschi probabilpartea sud-vestica a judetului Jitomirschi, partea vestica ajudetului Berdicevschii. Autorul Ii considers pe Bolohoveni untrib rus a parte, bazandu-se pe vecinatatea lor cu principa-tele ruse, independenta lor, vieata lor statornica, principalalor ocupatie fiind agricultura, pe denumirile slave ale ora-selor bolohovene. Aproape toti autorii rusi, cu cateva ex-ceptii, impartasesc aceasta parere.

Barsov, urmand parerea istoricilor tarii Haliciului Sa-ranevici Zubritki, crede ca Bolohovenii sunt o ginta. po-loveta. (cumana) pacificator, la fel cu Clobucii negri (TorkiiBerendeii, Kouii).

Un alt autor rus Petrusevici Miklosich Kaluzniackiintemeiaza teoria romaneasca a originii Bolohovenilor. Ambiicred ca Bolohovenii sunt Romani, cari au venit in bazinulNistrului Bugului sudic la inceputul secolului al XIII-lea,fiind chemati de principele Haliciului Roman Mstislavici,pentru a-1 ajuta Impotriva atacului, pe care el il astepta dinpartea Vlahilor si Cumanilor.

Netemeinicia parerii lui Daschevici e evidenta. Vecina-tatea nu poate servi ca dovada a caracterului etnic rusesc alBolohovenilor. Vecini cu Rusii erau Cumanii Poloneziis. a. popoare. Nima.'nui nu i-ar fi dat prin gand ca pe aceastabaza sa faces concluzii despre originea ruses a Cumanilor saua Polonezilor. Nu sunt mai convingatoare $i. celelalte argu-mente, privitoare la Bolohoveni Si vieata lor. Iar denumirileslave ale oraselor bolohovene cel mult ar putea sä ne dove-deasca. prezenta influentei ruse la Bolohoveni, dupes cum, deexemplu, denumirea capitalei Imperiului rusesc Petersburg, nuinseamna ca acest oras era locuit de Nemti sau Olandezi.

Cu totul arbitrary este a doua parere despre caracteruletnic cuman al Bolohovenilor, ne avand la baza sa un alt argu-ment, decat cel negativ ca Bolohovenii nu sunt Rusi.

RAmane in putere a treia parare despre provenienta ro-maneasca a Bolohovenilor, care in afara de indicatia denu-mirii (Slavii numeau pe Romani Vlahi" sau Valahi") maiare la baza toponimia romaneasca a regiunii Bolohovenilori caracterul special al istoriei lor.

Rezumand datele cronicei ruse, putem face urmatoarelecon statari:

Cen.trul Bolohovenilor, orasnl Bolohov, era situat undevape drumul direct intre orasul Halici Chiev. In acelas timp,

123

sisi

si

si

si

si si

si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

probabil, el era si un punct apropiat de drumul direct intreVladimir-Volanschii Chiev. Prin. urmare Bolohov nu poatefi orasul halician Bolehov, care in izvoarele istorice estenumit villa Valahorum"

Tara Bolohovenilor este independents, insa puss vesnicsub amenintarea pierderii acestei independente in urma pre-tentiilor principatului HalicioVolanean. Chiarsi aparand °datatara Bolohovenilor, principele halician nu face aceasta, decatdin motive e'goiste de a-si pa'stra aceasta tara pentru sine.

Cu navalirea Tatarilor situatia se schimba brusc. Bo-lohovenii se supun lor, obligandu-se s/ plateasca un tributanual in natures si castigand prin aceasta o neatarnare in ad-ministratia for interns. Punand sperante in ocrotirea Tata-rilor, ei ataca principatul Halicio-Volanean, dar sunt infranti.Daniil arde orasele bolohovene, cari sunt identificate de au-torii rusi cu urmatoarele localitati : Derevici, cu Derevici dinjudetul Novograd-Volanschii, Gubin cu Gubin din judetulStaroconstantinovschii, Kobud cu Butovti din judetul No-vograd-Volanschii, Kudin cu Kudinca i Bojscai cu Bojicovtidin judetul Leticevschii Didiacov cu Diacovti din judetulLitinschii. Lang/ trei din aceste orate : Derevici, Gubin. siCudinca, se gasesc pang. acuma unele rAma..ite ale intaritu-rilor i valurilor de pamant.

Probabil tara Bolohovenilor dupes aceasta i i mai pas-treaza libertat rata de Daniil, care se temea de maniatarilor. Insa in 1257 o serie intreaga de orase cade sub pu-terea lui. I se supun si Bolohovenii, tara for fiind Incorpo-rata de principatul galitian.Lupta halicio-bolohoveana in totcursul ei plina.' de momente foarte dramatice, are loc In pe-rioada existentei contopite a doua prin.cipate: Halici Vla-dimir-Volan.schii. In asemenea imprejurari securitatea Bo-lohovenilor trebuia si se simta periclitata. In.darjirea for efoarte

Sunt insa dare cauzele infrangerli tor. Bolohovenii traiescintr'un regim pur gentilic. Cronica nu ne des nici un numeal cnejilor bolohoveni, probabil din cauza ca acesti cneji erauinferiori principilor rusi. In acelasi regim social se aflauBrodnicii, ceeace se adevereste prin epitetul intrebuintat decronicarul rus Brodnicii ba.'trani". Principatele ruse, delimai pastrau unele ra.ria§ite din trecutul for gentilic, totusierau cladite pe principiul teritorial.

1) MIKLOSICH-KALUZNIACKI. Ibidem pag. 44.

124

Ta-

$i.

gi

si

gi

gi

igi

www.dacoromanica.ro

Din ciocnirea a doua regimuri, unul conservator si in-flexibil altul progresiv, primul, fireste, trebuia sa cedeze

Prin urmare infreingerea Bolohovenilor este o consecinfdlogicd a luptei dintre cloud structure sociale, una mai inaintatilSi altd inapoiatd.

Deli atat tara Bolohovenilor, cat si tara Brodnicilor, eraucompuse, dupes cum vom vedea mai jos, din unul acelasisubstrat omenescRomanii, si au avut una aceeasi soartaistorica, ele au o existenta distincta, sunt tare diferite. Primaare grija numai de ceea ce se petrece la granitele ei vestice si maiales in principatul galitian si este amicala Tatarilor, a douase amesteca foarte intens in luptele interne ale principilorrusi si la inceput lupta alaturi de Rusi impotriva Tatari lor.Numai din momentul infrangerii Rusilor, ea I i schimba po-litica fats de Mongolii-biruitori.

Toponimia regiunilor Volania, Podolia, Chiev qi Galitia.Toponimia ne confirms aceste concluzii. In regiunile

Volania, Podolia, Chiev Galitia, ea ne arata o concentrarea elementului romanesc, pe care Slavii ii numeau Volohi,Bolohi, Vlahi, Vlasi, etc".

Prin partile superioare ale raurilor: Bugul sudic, Tete-rev, Sluci, Gorani, Stari, Seretul Nistrului si Sbruci gasimmulte localitati, can poarta denumirea voloha", in formacurates sau schimbata.

Ceea ce in primul rand bate la ochi, sunt trei denumirioriginale, pe can nu le intalnim aiurea: Voscodavie",,Voscodavti" pe raul Gorani Voscodavinti" in regiuneaChievului. bate far& indoiala, derives din cuvantul modelVolosco-dava". In cel mai perfect mod se reds aci caracte-rul acestor ele sunt populate de Romani (Volohi),can se trag din neamul dac (localitatile dacice au terminatiespecifics ,,dava ").

In afara de aceasta, gasim aici o multime de nume, canpastreaza amintirea a§ezarilor romane§ti, ca de exemplu : Vo-loscovti, Volcovciki, Volcovti (intre partile superioare aleraurilor Sluci Gorani), Volcovti (la inceputurile Buguluisudic), Volosovti, Volosovca, Volcinti, Voloscov, Volcovte,Volocisc, Vilhoveti, Volcovciki, Volcovoe, Volcovtivas, Vi-(lava Mlodava, Satanov (Satu nou), $atava (probabil $a-dava) i Liatava (probabil Liadava), Olceadaev de sus si 01-ceadaev de jos (probabil Olcea-dava), precum trei denumiri:

125

si

sisi

si

sisi

localitati:

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Golovciti (langa Dubno) §i Golovcinti §i Goloscov (la ince-puturile Bugului sudic), sensul carora se descopere prin corn-paratie cu o localitate din Basarabia, judetul Soroca, carepoarta doua denumiri : Golovcinti §i Volo§nita (volostearuses Badicani, langa targul Edinet) 1).

Apoi gasim trei denumiri, derivate din Brodi §i Brod-niki : Bronniki, Bronic §i Bronita la Nistru (langa Moghilevsau Movilau), §i o serie intreaga de numiri, asemanatoare cudenumirile ora§elor §i raurilor romane§ti din Moldova §iBasarabia : de doua on Hotin §i odata. Hotinca, Tulcea, dedoua on Tulcin, Brailov, Brailovca, Kotiujani, Dunaevti, Du-naev, Lopu§anie, Birleadca §i Berlavca, §i o denumire roma.-neasca elocventa : Singura (langa ora§ul Jitomir), asemana-toare cu denumirea corn. Singureni din jud. Balti.

Tot prin partile acestea gasim toate oraele bolohovene,pomenite In cronica : Derevici, Gubin, Butovti §i derivate dinaceasta din urma, Butki (de 2 ori) §i Budki, Bozikovti, Ku-dinca, Diacovti.

Intre Rovno §i Dubno gasim Plosca, deia care probabil pro-vine numele voevodului BrodnicilorPloscanea. Aceasta denu-mire se repeta de doua ori in partile sudice ale Bugului in-ferior.

Nu departe de Jitomir gasim Troianov, care apoi serepeta in forma de Troianca la Sudul Bugului inferior. IntreNipru §i acest Bug vedem o serie de denumiri, cari au aceea0,provenienta dela Volohi": Vil§anita, 01§anita, 01§ani, 01§a-nca (de trei ori), Olhovet (de doua ori).

Pe Bugul superior §i Stari vedem : Volo§chi, Volostoc,Gnidava, Troianovca, Vlodava, Olhovet. La Sud-Vest gasimVoloscov, Golosco, Olhovet, Voloscizna, Bolehov, Volo-vet, Volovoe.

Denumiri asemanatoare gasim §i in Nordul Basarabiei,unde avem un Volo§cov pe Nistru, Golovcinti (Volo§ni(a),despre care am vorbit mai sus, §i Bolohovca langa Hotin.Nu am gasit aceasta. din urma localitate pe harts, insa des-pre existenta acestui sat aflam dela calatorul polonez ErasmOtwinowski, care calatorind in an. 1557 prin #a rile noastrea dormit in camp la Bolochowca, sat langa Hotin 2).

1) B. T. .11EBIITCHIR. Cancorb naceneemarb Mims Beccapa6crcofiry6epHiff, Chiginiu, 2913, pag. io5 (lista locurilor populate din Basarabia).

2) P. P. PANAITESCU. Cciliitori poloni in fdrile romane, Buc., 193o,pag. 6.

126www.dacoromanica.ro

Mosia Lungeni, pe raul Reut, Tanga satul Lunga, senumea in 1807 Vadul Tarii". Tot in acest an mosia langasatul Pravila sau Pragila, pe partea dreapta a Reutului, senumea Borodniceni ').

In Moldova exists o localitate, care in trecut purta nu-mele de Brodi sau Brudi. E vorba de satul Tutora din ju-detul Iasi, asezat pe malul drep al Prutului, la varsarea inel a raului Bahlui. In 1471 i se zicea : la Tutora na brodu" 2).

Ceea ce ne surprinde si mai mult, este faptul identi-tatii depline a doua.' denumiri de rauri : 1. Homor, afluent alraului Sluci, la granita de Nord a tarii Bolohovenilor, siHomor, afluent al raului Moldova, raul descalecarii moldo-venesti, si 2. Seret, afluent al Nistrului si Seret, afluent alDunarii. Numele de Seret este de origine slavona, fiind for-mat din Sered", adica. mijloc", dupa cum de exemplu,Sreda" sau Sereda" inseamna mijlocul saptamanii 8).

In sfarsit o coincidenta semnificativa prezinta si denu-mirea Plosca din Bucovina, identica cu Plosca din Tara Brod-nicilor. Plosca bucovineana se afla pe raul Putila, afluent alCeremusului, la Nord-Vest de raurile Moldova si Homor. Iarpe Nistru gasim. Brodoc 4).

La aceasta trebue sal adaogam ca. in Polonia se aflasate cu drept valah sau numai locuite de Romani aproape500, cea mai mare parte (118) in districtul Sanoc, si restulin districtele Sambor, Przemysl, Belz, Lwow si Halicz 5). Amara..tat pe harta noastra numai cele mai importante din acestelocalitati in partea rasariteana a acestei regiuni.

Toate acestea ne dovedesc ca. la Nord de pa'rnantul, as-tazi ocupat de Romani, se aflau, si in parte se mai aflain momentul de fats, asezari intinse romanesti. Mai ales auLost indesate aceste asezari in regiunea, de care ne ocupa..m.

I) Memoriile Comisiunii arhivelor basarabene, vol. I, pag. 396.2) Geografia Blaviana 1662, vol. II, lib. VI, pag. 9-1o, citata dupg BA-

TIU§COV. Basarabia, pag. 36.M. COSTACHESCU. Documentele moldovenefti 1. de ..5t. cel Mare, vol.

pag. 611.2) Explicatia acestui nume de ciitre cronica noastrii prin cuvantul unguresc

,Siretem" place), pe care Lasliu Craiu I -ar fi rostit pe tiirmul Siretulni,dupi ce Tatarii, biituti de el, an trecut acest ran, nu este decat o simpla legendb..M.KOGALNICEANU, vol. I, pag. 377 (apendics I).

4) Dr. I. NISTOR. Der Nationale Kampf in der Bucovina, Buc., 1919,v. harta geografica a Bucovinei in anexii.

6) Th. HOLBAN. lbidem, pag. 242 9. a.

127

Ghat

II,

www.dacoromanica.ro

Erau adevarate roiri de elemente romanesti sta in afara.de Indoiala faptul Ca in urma slavizarii acestei regiuni, multedenumiri din acele, cari erau inainte romanesti, cu timpul anfost prefacute in slave.

Daces ne vom limita numai la acele localitai, unde de-numirile cu caracter valah" se repeta mai des, si vom credeca numai pe aceasta intindere erau situate ambele tari roma-nesti, tara Brodnicilor tara Bolohovenilor, hotarele for vatrebui sa. le determinam in felul urrnator: dela gura Siretuluila Nistru in sus pe linia Siretului pang la inceputul rauluiBug vestic, de acolo in sus prin partile superioare ale rauluiStari apoi spre 1.3.1.11 Gorani la punctul Hotinca, care poatefi socotit aproximativ ca jumatate a cursului acestui eau, deaci linia coboara pans la gura Homorului la varsarea lui inSluci, trecand peste Sluci, merge pang. la Jitomir, cobo-rind la Sud-Est, trece printr'o parte a regiunii Chievuluispre Bugul sudic nu departe de Bratlav, de acolo se coboara.spre Nistru, mai jos de Brodnita, si merge peste Nistru, in-globand actualele judete Hotin, Soroca, o parte din Balti oparte din Moldova nordica si din Bucovina.

Pentru partea nordica a Moldovei, dispunem si de omarturie istorica a lui Niketas Choniates dela sfarsitul yea-cului al XII-lea, care ne povesteste privitor la an. 1164 ea.in Moldova Tanga hotarele principatului Halici, locuiau Vlahii.Nepotul imparatului Manuil, Andronic Komnenos, scapan.ddin inchisoare si fiind urmarit, fuge peste Dunare spre Ga-litia fiind aproape de tinta sa: hotarele acestei tari, esteprins de Valahi i predat imparatului ').

Aceasta marturie se intareste prin inscriptia, gasita.pe o piatra dela Sjouhem in Gotland, pe care e scris ca untanar Vareg Rosfos a fost ucis in drum spre strainatate deBlacumen.", cari au fost identificati de R. Ekblom cu Wa-lachen". Itinerariul celui ucis a fost Vistula-Bug, spre Bi-zant. Inscriptia dateaza mai devreme de sfarsitul secoluluial XI-lea 2).

1) NIKETAS CHONIATES. De Manuele imperatore, 1. IV [ed. Bonn.p. 171].

2) V. BOGREA. Blacumen. Anuar. de Ist. Nat. Cluj, III, 2924-1925, p. 526,Nu putem trecem cu vedere piirerea lui Dr. GHERGHEI., despre notiu-

nea cuvtmtului vlach'. El se trage dela cuvAntul Cumanilor ,ulah', -- cal. Formalui mongols cu aceeasi insemnatate este J...TInch'. Cn acefasi sens Normanii in-trebuintau cuviintul eau Cciteaa contributiuni la cuprinsul no-(iunii cuvOnfului Vlach". ,Convorbiri Literare`, Buc. 1920, No. 6 -6, Pag. 345

128

ea

,Blak"

si

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

TERESPOLO

LEND A

SOSNrITA

AVOWS0

UEREFINSCA%ILA

ONO0

VET

0 BAESTLI TOM.

*1.OBROOIATiE f

° VIADAVA

La

HELM

0 KRASNOBROO

0VOLOSCOV

Lialiov TA

Duda 0

"fr1 0

BRONITo PiN5C

oVELIHOVICI

,$)ccz

if) 0 GORODOC

TROIANOLICAKOVELO VoOLOSCHI

VLADi M IR- VOLAN5C

0KALUSOV

CUNCEI BROD

ViOiNi0

TORCIN

° LUTKVOLOSTOC o

POLONNAi Ap0

ej

BEN ORK4BRAN6

aioov

MAGHEACVO CS

DERVAJAHA o

VGOLOSCO lotSCC100

CAMENO-BROG LEtT8ERG (LVOV)

SAM000

OLHOVET00

VO

0 STR1 I

o BOLEHOV

sir VOLOcUEToevi

QoTlOLOIOE (EtERIIE 2E)

CHIC

ABM

01E5E00

5-6

KRPVICI

FBRONNITA

PR I NATI

GORODEL

CDOBRONNOE

PoLI°ANA

VOLINIFIo KIVERTI

'DANAONC

B ONIK

eLoSca

o VICIN

0104 PR iP I AT

PE REI3RODIE0

S.

CA ME NCA

o N

0 HoziNoa Mot:WInkcio I. (lei

vACOryiE

U 0 eRaNiovoROVNOo "

GOLOVC11 I o 01,1.0DAVA

(*ONOau

0 LC 0 VOE

NOTIN

SA PANDA)

TUeLCEA

057000°

VOLOSCOVTI

° LUCIN(KIo ° BRONNIKI

P01. AN

BROoDtj DUNAEV 0KREMENETVOSOODAVI

BUTKi ° ° 4r1110 UTISTARiii-TA4Ajo

ELOGOR'

L .P

AVMASLICINIICIENA

Gat IR

0 GALI1

ANTE

MIC

LP

9.amid -a

BRCOVNA

STANISLAVOV o

4

LCOVti o

NOPOL

NO!,

C

-cjim0Nov GOAN PR.OSCHROY GOL.OV.CINT:IBO0 \ a

't V GOIISCOV.:.

SOALATo 0ERNORUDA

TREMBOVL

BARDAROVCR

colloggsof

votcovcild

LENCAll

CA DFiNCO TI

.5j 01100

ST ARO- COAST ANT NOVI

f5COROST

sER6 05108000 SERBSCRIA

NOM)

CURMANI

K II ANco

OD VOLANSC

oivIAGL)

POL

0RUE EACI

oTISMENIIA

41/

vuiloaTi(mIc

VIDRVA YOLCOVTiViil

NEMEF7GiNTI

0SAT RN OV

o VII HOVETI

mem

Itt

o OVRUCi

o TRTARINOVICI

OGORODISC

o e MiLENiKR A NCR \

MIME NAM BROD

K A riv.,Noi BROD

EABRODIA o 1

copRiscEi

GITOMIR0

NNOEo

CODA AK I

DEREVICI

TROIANOVO

oGORODICI

IN

Tar iNovcA\ C4i L'11 EVS C °L'AN"

ORODSC

GUBERNIO

KIEV o

OLS ANCA OifiRE).

0

VOLOSOV ABERDICE...."

o'rERF4PoL

°vac i i

080801o CUMANOVCA

vow/MOTT'

SOCOLOV BROD

UDINCA

DI

\

LET TIN .0 VINNITO.--,

CC I MICUL1NT1 1

0CAR0Ci401

0 .TATARISCA

BOo

0 VOLOOKIMARE) BUM

TERNAVA0

TL oLiRTAVAED DUNAEVT1

A fAVA

SCALA 0

oVOLCOYTE

L.0COLOMEAo 0 .

ALICIA OIKI0 HOTi$

g CHCIMRplAtt, f S,

O

PA? (CHCELANiNAY,tt

LIFO

0CAMENITA

Il

CERNAUTIClt I

BUCOVINR" "It

. OBRA ovDou oVLA

BUDKIBRAILOVCR

KOT °BUTKI° 0BIRLI ROCA

°OLCEADAEV DE SUSVILHOVEji

L/TA cod

VOLOGov 0

00LCERDAEV DE j05

VEND IC IAN(

4

SOROCA0

BASP11613i

A

BRAT LW 0

ROD

°SCALA

'-rucit40

OLSANCABERLAVCA

O

cce

M OLSANITA0

00L.V4NT

Gum ANT

CERNICOV 0

VS A NITA

BRAN 'TA

OCIOVET

OLHOVET,

KALNi8OLOTA

:oMASLOV BROD

,RI

in k0V`OL 10POL

T ERNOVGA 0

0 0IL H. V.

o

...-

PLOS 0'RO:A NCR

2 IZ ..ENNOI

noLeavcA.-..-- ,BROD T.: tINIONIN BROD

BAL

GOLOSCOVPLOSCA0

KODSJ4k

Harta toponimica. Brodnicii Bolohovenii.

0

O7.

/es.

0

s

e CO

'

\-.°

s'.

VIIIr.,

x...

O

° 46C 1:10

BUB iN 6)\-1

S.

1P1

.0

a

CIN.

J

\\

04' %if

I

o

TE.

cr

\0 A

oUJANI

&

/I% Vit 4

1 u1?4,

0

00LIA

TROIANCA.

f

°!

fl,

th,.1

III 'DC

atwww.dacoromanica.ro

Daces din teritoriul, fixat mai sus, am exclude partea,pe care autorii rusi au rezervat-o pentru Bolohoveni, restular ra'.manea pentru Brodnici.

Determinand teritoriul, trebue sa aratam, daces hotarelelui coincid cu hotarele a doul tari vecine, principatul Halici laVest si principatul Vladimir-Volanschii la Nord-Vest.

Defin.andu-le Barsov recunoaste ca cronica lui Nestorconfine prea putine stiri $i precizari atat in ce priveste ho-tarele tarn Peremisliului $i Terebovliului, care s'a transforimat apoi In principatul Haliciului, cat si In ce priveste ho-tarele principatului Vladimir-Volanschii. Cu toate acestea,numai pe baza unor informatiuni foarte sgarcite, autorul isipermite sal schiteze hotarele tariff Haliciului prea larg.

El crede ca hotarele ei au fost Siretul Dunarii pansla Mare, inclusiv regiunea Prutului si Nistrului, si linia intreNistru si Bug 9. Care este temeiul acestei pareri ? Autorulse sprijina pe evenimentele din veacul al X-lea : tratatele luiOleg $i Igor cu Grecii, expeditiile lui Sviatoslav si Vladimircel Sfant in Bulgaria, si mai ales pe vieata sbuciumata.' a luiIvanco Berladnic. Toate acestea nu au nimic comun cu ches-tiunea noastra si fund niste evenimente ocazionale si nedu-rabile, cu caracter rusesc in general, nu halician in special,nu contin de loc indicatiuni de hotare. A trebuit o maredozy de fantezie pentru ca hotarele Haliciului sä fie deter-minate departe spre Sud.

Nu sunt exacte aceste hotare $i la ra'sa.rit. Bazandu-semai mult pe indicatiile cronicelor ruse, autorul afirma ca ora-sele pe Nistru Vasilev, Usita, Bacota si Calius se aflau incuprinsul principatului Halici 2). E o gresala destul de frec-yenta In &Atli de geografie istorica.". Cronicarul povesteste nu-mai despre cele mai importante evenimente si nu urmareteneaparat pas cu pas toate peripetiile istorice ale fiecarei lo-calitati, pe cand geografii istorici, intalnind in cronica vre-oindicatie de localitate, macar o sin.gura data, o socot sufi-cienta pentru a schita pe baza ei hotarele principatelor, delipoate in cursul evenimentelor posterioare, nementionate incronica, cutare sau cutare localitate a trecut de vre-o catevaon din mans in maul.

Pentru chestiunea, de care ne ocupam, toate indiciile topo,nimice se impotrivesc unei asemenea interpretari a lui Barsovr

') BARSOV. Ibirlem, pag. 1 io-126.2) Ibidem, pag. 1:6-117.

129

www.dacoromanica.ro

In afara. de aceasta e nevoie sa.' mai avem in vedere §iacel seas foarte relativ al hotarelor vechi, pe care II subli-niaza.' bine d-na A. E. Efimenco. Povestind despre epocaudelurilor" a Rusiei vechi, autorul o caracterizeaza astfelStatul in treptele sale initiale de evolutie, nu se supune de-finitiilor teritoriale exacte. Daces statul lui Oleg admitan.dca se poate Intrebuinta aci notiunea statuluicuprindea ora§eleKiev §i Novgorod, aceasta nu inseamna de loc, ca acestuiprincipe ii apartinea Intreg teritoriul dintre aceste ora§e, ci nu-mai ca el exercita o putere asupra acestor doua puncte finale pedrumul din Varegi la Greci", prin urmare avea §i o oa-recare influent& pe toata. intinderea acestui drum, poate in-sotita Inca de acapararea §i altor puncte pe ambele parti aledrumului. Definirea frontierelor in sensul actual al cuveintului,adica pe linia periferiilor organismului politic, pentru aceasta epoceiinifiald nu este posibild : se poate defini teritoriul numai, fie zisaga, dupes punctele lui centrale, orate drumurile fluviale".

Dupes aceasta premiss generall autorul, caracterizandIn scurt principatele ruse, situate intre raurile Vistula, Pri-piati, Nipru §i Bug, adauga Nu trebue sh". credem ca prin-cipatele ruse erau unitati neschimbatoare. Dimpotriva.', ele seaflau in permanents actiune §i odata se aliau sub putereaunui principe, altidati se despa.' rteau. Unele bucati din terito-riul for treceau din mama in mans. Inlauntrul regiunilor se for-luau udeluri", adica impartituri regionale noui. Bine intelesexista §i o forts centripetala, care facea ca o populatie sä.devina o unitate politica. Contribuiau la aceasta, con§tiintarudeniei etnice, identitatea intereselor comerciale, indus-triale §i celelalte. In fiecare regiune exista un centru, uneorimai mult de unul, al intereselor ob*te§ti, ca de exemplu Inprincipatul Volaniei ora§ele Vladimir i Lutk, in principatulHalici intaiu Peremasli §i Cerveni, apoi Halici §i mai tarziuHolm §i Liov".

In conformitate cu aceasta facem toate rezervele cuve-nite. Hotarele tarilor romanesti (a Brodnicilor §i a Boloho-venilor) au, ca §i hotarele tarilor vecine cu ele, un. senscu totul relativ. Granitele de a tunci nu erau impermea-bile" §i pazite a§a, cum sunt pazite ele azi. Seful unuiprincipat putea sa treats cu o#irea sa prin Cara vecine, dace

1) A. E. EFIMENCO, Istoria poporului ucrainean, I, II, S.-Pet., 1906vol. I, pag. 33-35 a. a. (In limbs ruses),

130

').

si

s t

.

www.dacoromanica.ro

era cert cä. el nu nutreste scopuri ra'zboinice fates de aceastatara. De aceea vedem ca principele Haliciului pentru a pa-trunde in tara Chievului trece prin tara Bolohovenilor ne-stanjenit, chiar alaturea de capitala for Bolohov. Nici nuexista o alts posibilitate de trecere, tara aceasta fiind situatesla mijloc, intre Halici si Chiev.

Numai incepand cu veacul al XIV-lea, se stabileste maitemeinic in aceasta parte a Europei notiunea hotarului, calithe de demarcatie, pa.'zita de stat in mod organizat.

Am stabilit mai sus ipoteza ca. orasul Brodi era capi-tala Brodnicilor. Bolohovenii aveau de capitala' orasul Bo-lohov. Azi pe teritoriul fost al Bolohovenilor nu exista lo-calitate, purtand acest nume. Unde era situat el si cu ceasezare din cele existente azi poate sa fie identificat? Textulcronicei ne des sa intelegern ca el se afla undeva nu departede Megibojie si Pobojie. Primul din aceste orase este actua-lul Medjiboj. Laugh.' el se afla Goloscov care are o situatiecentrals fates de celelalte orase bolohovene si care trebue sa fifost mai inainte Bolohov (Voloscov).

S'au pastrat panes acum doua linii de valuri de pamantPrimul asa zis Ziniev val" incepe la Ecaterinopol (Kalni-bolot) la o departare de 15 verste la Sud de Zvenigorodca si seintinde in directia sud-vestics alaturi de raul Gni loi Tichici, unafluent al Bugului, si de satele Latasovo (jud. Zvenigorodschi),Sverdlicov, Nerubaico, Podvasocoe, Nalivaico (jud. Umanskii)spre Bug si se terming la raul Codama in judetul Balta. Vor-bind despre valul acesta, Barsov noteaza : Acest val puteasa fie o intaritura de hotar a tarii Bolohovenilor, care in sec.XIIXIII ocupa regiunea superioara a Bugului si ale careihotare sud-estice trebuiau ss treaca tocmai pe aci" 1), celputin, adaug, in perioada initiala.' a existentei acestei taxi.

Cellalt val de pa.'mant, numit de popor Troianov val ",se intinde, dupes Plater, in gubernia. Podolscaia dela Nistruspre Sbruci, in judetele Usita, Kamenet si Proscurov, iar,dupes Marczinski, incepe in- judetul Usita, trece prin judetulKamenetului si continua. pans la targul Satanov (Satu Nou)pe Sbruci si de aci se intinde in Galitia panes la targul Ma-gherov. In unele locuri valul acesta are inaltimea de 3,5 pang.la 5,5 metri. In privinta insemnatatii acestui val, Schafarikscrie Marimea lui si o multime de monede romane, cari au

BARSOV. Ibidem, pag. 299.

.131

:

www.dacoromanica.ro

fost gasite langa el, marturisesc clar ca.' el a fost ridicat deimparatii romani. Marczinski deasemenea crede ca el a fostconstruit pentru delimitarea granitelor Daciei din poruncaimparatului Traian, in preajma an. 106, §i aceasta e foaiteverosimil" 1).

Din cele ce pr!ced §tim ca hotarele Daciei nu se in-tindeau apes de departe. De aceea siguranta cu care se afirma.'provenienta romans a acestui val, cunoscut sub nume deTroian, nu are nici un temeiu. Dimpotriva, avem motive sscredem ca acest val a fost facut de Brodnici pentru aparareata.'rii for impotriva ofensivei haliciene, intrucat granitele acesteitaxi coincid cu linia valului in marea parte a intinderii lui,iar pe cat nu coincid, valul arata, probabil, hotarele initiale aleacestei taxi. Era firesc ca Brodnicii sa.-1 numeasca.' acest valcu numele de Traian, despre care trebuiau sa aiba amintiri,emigrand, dupes cum vom vedea de pe teritoriul fostei Dacii.

Berladnicii.Ne mai ramane sa explicam, unde locuiau $i ce insem-

natate aveau Berladnicii. Chestiunea Berladnicilor s'a discu-tat in literatura istorica romanesca pe larg in legatura cuchestiunea principelui Ivan Berladnic si a principatului Bar-lad" 1). Sunt, la dreptul vorbind, doua chestiuni: una a prim-cipatului Barladului §i alta a Berladnicilor. Le vom examinape rand.

B. P. Hasdeu a publicat o diploma a lui Ivanco Berlad-nic din an. 1134, 1ntaiu in Instructiunea Publics" No. 1, 1,1860, p. 8, fares comentarii si apoi In ziarul Traian", I, 1869,p. 199, intr'un articol intitulat: Limbs slaves la RomAni pangla anal 1400". Diploma In traducere suns astfel: In numele

1) SCIIAFARIK. Ibidem. Trad. rusi, vol. I, cartes II, § 22, pag, 247,250(Autorul in referi la Plater, Geografia Europei, pi Marczinski, Opis. Paola).

2) I. BOGDAN. Diploma barladeanii din 1134 ci principatul BarladuluiAn. Ac. Rom. Mem. Sect. 1st., seria 2, t. XI, 1888-2889, p. 65 --112.

TEODOR BALAN. Berladnicii, CernAuti, 1928.P. P. PANAITESCU. Diploma barladeanii din 1134 0 hrisovul lui Jurg

Koriatovici din 1374. ,Revista Istorica Romlne, II, fasc. I, 1932, p. 46-58.R. ROSETTI. Staid biirladean. ,Revista Noue, an. II, 1889, Buc., p.

464 4. u.N. IORGA. Brodnicii ,Si Romemii. Ibidem, p. 149.A. I. SOBOLEVSCHI. Diploma principelui Ivanco Berladnic din anal

1134. Memoriile congresului (al VIII-lea) arheologic din Moscova, 289o, II.N. P. BARSOV. Ibidem, pag. 113.-116, 285.

132www.dacoromanica.ro

Tatalui si al Fiului (si al Sf. Duh amin). Eu Ivanco Ros-tislavici din scaunul galitian, principe de Bar lad, ma.rturisesc(sc. fac cunoscut) negustorilor din Mesembria, sa nu pia-teasca vama.' in orasul nostru in Galiciul mic la descarcare,afara de Bar lad si Tecuciu si de orasele noastre (sc. cele-lalte), iar la exportul feluritelor marfuri locale, unguresti,rusesti bohemiesti, sa.' nu plateasca nicaeri, afar& de Gali-ciul mic, voevodul va pedepsi (sc. pe neascultatori); $i laaceasta fagaduinta (sc. mea). Dela nasterea lui Christos 1134ani, Luna Maiu 20 zile" 1).

Din aceasta diploma. ar reiesi ca in secolul al XII-lea aexistat principatul Barladului Ivanco a fost principele con-ducator al lui. Examinarea acestei diplome din punct de ye-dere fonetic, ortografic si diplomatic, facuta.' de I. Bogdan, adovedit ca diploma e falser 2).

D. N. Iorga a mai aratat ca. Haliciul mic, adica Gala-ful, nu apare in documentele istorice mai de vreme de vea-cul al XVI-lea 8).

Iar d. P. P. Panaitescu a mers si mai departe, aruncandvina falsului asupra lui B. P. Hasdeu. Articolul d-sale poarta.'subtitlu : Falsurile patriotice ale lui B. P. Hasdeu". Insis-tand asupra deosebirilor in text, dat de Hasdeu de doua.' ori,i negasind alts explicatie a variantelor, decat dorinja de a

susjine un lucru neadeva.'rat, autorul afirma ca documentule fals 4).

Ne impotrivim cu toata.' convingerea unei asemenea in-terpretari, pe care o socotira ofensatoare memoriei lui B. P.Hasdeu. Nu ne indoim ca documentul e fals, Iasi argumen-tele de invin.uire sunt vadit insuficiente. Cel mult poatefi vorba de utilizarea prea libera, poate arbitrara, a mate-rialului istoric. Dar in lac sa.' formulam invinuiri, ar fi depreferat sa cautam o alts explicatie a deosebirilor intre dougtexte ale diplomei. A putut sa se inta.mple ceva mai simplu:autorul a copiat textul diplomei, care apoi i s'a parut in uneleparti indoielnic i, ne avand posibilitate de a-1 compara cuoriginalul, permis sa facer corectari doar in baza memo-

1) I. BOGDAN, ibidem, pag. 71, not&2) D. ILIE BARBULESCU credo totuai c5. diploma e autentici, proluandu-s:

in media bulgarorutenesc. Curentele literare la Romani in perioada elavonismu-lui cultural, 1928, pag. 11 (pi 19.

a) N. IORGA. Starlit fi documente, V, 1903, pag. 596-597.4) P. P. PANAITESCU. Ibidem, pag. 6.

133

sigi

si

si-a

www.dacoromanica.ro

riei sale. B. P. Hasdeu a fost convins, dupa ce s'a facut cri-tica diplomei, ca.' rgina.ne nesguduitai in picioare autentici-tatea ei" I).

Recunoa,tem ca sub raportul technicei §tiintifice docu-mentare, acest procedeu este inadmisibil, dar nu formeazaInca. un corpus delicti pentru o invinuire grava de fals, fieel §i patriotic 2).

Dar inchiderea chestiunii principatului nu Inseamna incarezolvirea chestiunii Berladnicilor in general, deoarece despreIvanco Berladnic §i Berladnici se vorbWe in cronicele rusede mai multe ori. Cine au fost ei ?

Principele Ivanco Rostislavici Berladnic apare in cronicaIpatievscaia de prima data sub anul 1144, ca pretendent lascaunul Haliciului, §i rama.ne insufletit de aceste pretentii cattraie§te, pana. la 1162.

In 1144, in timpul cand Volodimir din Halici era lavanat la Tismianici, Halicienii l'au rugat pe Ivanco dinZvenigorod sa vines s'a ocupe scaunul Haliciului. Volodimirafland, s'a grabit sa se intoarca. §i a inceput lupta cu Ivanco,care a durat 3 s'a.ptamani. Pierzand razboiul, Ivanco fuge laDunare, §i apoi prin campii, la Vsevolod, principele de Chiev 8).

In 1146 are loc lupta intre Iziaslav, principele Chievului§i Sviatoslav Olgovici din Novgorod. Am vazut ca printrealiatii acestuia din urma. se aflau Ivanco Berladnic cu dru-gina lui §i Polovti. Sviatoslav o is la fuga.. Ivanco 11 pa".th-seste, luand dela el 200 grivne de argint §i 12 grivne de our 4).

In an. 1157 Ivanco se afla la lurii Vladimirovici dinSuzdali, care la cererea lui Iaroslav din Halici, avea intentiasa.-i predea pe Ivanco, roses. a fost retinut dela aceasta faptade mitropolit §i egumeni 5).

In 1159 cererea se repeta, fiind fa'cuta acum lui IziaslavDavadovici din Chiev, un de se afla atunci Ivanco. Iziaslavrefuzg, Msg. Ivanco, temandu-se, probabil, ca. Iziaslav se vara.sgandi, fuge la Polovti §i impreuna cu ei, prada ora§eledepe malul Dunarii §i pe pescari. A dunand o multime de

1) Negru-Vodcl, pag. XCVI.2) Spre cieusebire de P. P. Panaiteseu T. BALAN crede cif .diploma btirla-

dean& este un falsifieat constituit in secolul al XV-lea de un Malorus din regiu-nea Haliciuluito Widen), pag. 17.

3) Cronica Ipaiievscaia. Ibidem, vol. II, 1843, pag. 2 O.4) Ibidem, -Tong. 27 -28.5) Ibidem, pag. 8o-81.

134 www.dacoromanica.ro

Polovti si 6.090 de Berladnici, el se duce la Cucelmina is odepartare de 35-40 km. de Hotin si la Usita (peste Nistru,aproape de Kamenet), unde incepe lupta cu Iaroslay. 300 desmerdi galitieni (patura social& inferioara) trec de partea lui,insa. din cauza neintelegerilor cu Polovti, acest din urma seretrag si Ivanco, suferind infrangerea, fuge tot la IziaslavDavadovici din Chiev ').

La 1162 Ivanco moare la Solun fiind otravit 2).Despre Berladnici (Bra.' Ivanco), se vorbeste separat sub

anti]. 1160, and Rostislav Mstislavici, asezandu-se pe scaunulChievului si afland vestea ca Berladnicii au ocupat Olesie", aI rimis pe oamenii sai sa lupta impotriva lor. Ajungandu-i la,,Dtini", Rusii i-au batut si i-au captivat 8).

Iar despre Barlad se vorbeste separat sub an. 1174.Frincipele Andrei din Suzdali spune fratilor Rostislavici :,,De nu voiti sa faceti pe voia mea, tu, Riurice, du-te laSmolensc la fratele tau in otcina ta, iar tu, Davide, du-te isBerlad, caci in tara ruseasca nu-ti ingadui sa. stai" 4).

In vechime termenul rusesc" se aplica exclusiv princi-patului Chievului si tocmai in sensul acesta se vorbeste inpasag'ul citat. Prin urmare Berlad nu facea parte din acestprincipat, totusi nu era prea departe de cotnunitatea princi-patelor din vechea Rusie. Aceasta concluzie se desprindedin faptul ca un principe rus nu putea sa fie trimis, cleatundeva aproape si, fireste, la un oras care se afla intr'o oare-care dependenta.' de aceasta comunitate a oraselor ruse. Des-pre vre-o legatura a Rusilor cu Barladul Moldovei, nu avemnici o marturie istorica, nici o dovada. Trebuia deci sa. 'fieun alt Berlad, mai apropiat de Rusi. Care anume si unclear fi fost el ?. Cred ca deslegarea enigmei ne-o da tot toponimia regiu-nilor, de care am vorbit mai sus. In coltul sudic al tariiBolohovenilor, nu departe de Nistru, se afla Birleadca", carene aminteste numele vechiului Berlad" al cronicei. Din lo-calitatea aceasta Ivanco. Berladnic putea sa supraveghezeusor tot ce se petrece in tara Haliciului, din sanul ca'reia afost rupt, iar in momentele critice s5. fuga la Dunare, cobo-

I) Ibidem, pag. 85 S4.2) Ibidem, pag. 91.3) Ibidem, pag. 86.4) Ibidem, par, 109.

135

www.dacoromanica.ro

rind pe Nistru pe plute cu Berladnicii sai. Stim ca el aspirasa ocupe scaunul acestui principat, in care avea inainte $iun oras in posesiune, un udel", anume Zvenigorod. Fiindun om foarte consecvent energic, vieata sa intreaga el aconsacrat-o luptei pentru dobandirea scaunului galitian. Nuexista pentru principele Daniil un alt adversar mai primej-dios. Insa. aceleasi sentimente de ura fats de principatulHaliciuluibutreau Bolohovenii, cari vedeau existenta forproprie amenintata din partea acestui principat. Rivalitateala ei nu era un fenomen ocazional, ci un principiu de vieata.sau moarte.

In asemenea imprejurari nu ar fi straniu, data. Boloho-venii i-ar fi dat inamicului lui Daniil Ivanco un oras din-tr'ale for in udel", in administrare provizorie sau definitive,anume crawl Berlad (Berlad-ca), pentru ca satisfacandu-1intrucatva, sa-1 aiba ca prieten politic, gala de ajutor lm-potriva Galitienilor.

Insa, Ivanco Berladnic era un principe din arborelegenealogic al principilor rusi. Un udel" obtinut °data. deun principe rus In Cara Bolohovenilor, deli strains, totusilntr'o masura rusificata, putea sa mai fie dat in administrarea

altor principi rusi. Precedentul era treat. Acesta e motivuladevarat, pentru care principele Andrei din Suzdali a socotitde cuviinta sa-1 trimita pe David in. Berlad, care cu moartealui Ivanco Berladnic a devenit vacant sau cel putin exigibilIn caz de nevoe.

In baza celor de mai sus, e clay ca parerea despre Ber-ladnici, ca fugari, pribegi, vagabonzi aventurieri, lansatade prima data !de istoricul rus Karamzin impartasita. dePic, nu are temeiu 1). Deasemenea nu poate fi acceptata niciargumentarea acestei pa'reri, pe care o gasim la T. Balan.D-sa afirma ca. Berladnicii n'au fost un popor, ci un elementsocial; ca berladnic inseamna. contrabandist, talhar, hot, fra-nctiror, condotier, pribeag, vagabond $i ca exista in Moldovade sus drumul barladului", care itcepe la hotarul taro Mol-dov ei la paraul Colacin, se terming la satul Sepenic si aresensul de drumul hotului" 2). Autorul insists asupra fap-tului ca acest drum nu se afla in nici :o legatura cu orasulBarlad. E fireasca aceasta lipsa de legatura. Drumul bar-

1) PIC. Ibidem, pag. 109.2) T. BALAN. Ibidem, pag, 9 lo, 13 9. a.

136

gi

gi

gi

gigi

www.dacoromanica.ro

ladului" marcheaza probabil calea, prin care se scurgeau inMoldova de Nord-Est Berladnicii, impreuna.' cu Brodnicii siBolohovenii, si atata tot.

Am aratat mai sus, ca. Berladnicii nu sunt identici cuBrodnicii; dupa. cum credea R. Rosetti '). Deci avea dreptateD. Onciul, care tigaduia aceasta identitate si in acelasi timpadmitea ca Berladnicii erau vecini si aveau o organizatiepolitics asemanatoare 2).

In ce priveste spiritul razboinic si aventuros, it posedauin suficienta. ma'sura.' nu numai Berladnicii, ci si toti principiirusi din. acea vreme si mai cu seams popoarele navalitoare.

Cuvantul Berlad nu provine dela slavul berlo", padureuscata, cum cred unii, ci dela cumanicul sau arabul bilad"1ce inseamna.' oral, tars, targ 3). Prin urmare Berladnic arinsemna locuitor al targului. Berladnic in sensul stabilit demine inseamna locuitor al orasului Berlad (Birleadca), caretrebue sa fi fost udelul" principelui Ivanco.

Migratiunea Romanilor navalirea Tatarilor.Dupa ce am expus datele pozitive, privitoare la ase-

zarea Romanilor in regiunea Volaniei, Podoliei, Chievului siGalitiei, imi ramane sa explic aparitia for in aceasta regiune,cat si disparitia posterioara.

Imigrarea Romanilor in aceasta regiune, trebue sa fiavut loc foarte de vreme. Credem ca aparitia for se atribueveacului al VII-lea, acel timp, and Slavii, despartindu-sede Carpati, se ridica. spre Nord. Din practica migratiunii po-poarelor din epoca navalirilor barbare, se stie ca. aproapeLiecare migratiune pornita de un popor cu initiativa, isi ga'seasau insotitori sau urmasi. Deseori se intampla ca un popor,mutandu-se cu domiciliu, sa atraga cu sine in nouile locurii pe alte popoare vecine, cari it urmau din sentimentul

de imitatie sau din dorinta de a se imbogati. Celtii au adusin tarile romanesti pe Bastarnii. Gotii au fost insotiti. deTaifalii si Victoalii. Romanii erau insotitorii Slavilor. Ca. toc-mai atat de timpuriu s'au mutat aci Romanii, reiesa. din faptulca ei in. locurile de asezari noui, aveau in spatele for pe Ga-litieni, cari s'au mutat aici is veacul al VII-lea. Galitieniiapanineau familiei slave a Volanenilor (Dulebilor).

1) R. ROSETTI. Brodnicii. Ibidem, pag. 56 -6i.2) D. ONCIUL. Originile principatelor romane, pag. 239.2) AL. PHILIPPIDE. Ibidem, vol. II, pag. 366.

137

qi

www.dacoromanica.ro

Indicatiuni indirecte despre vechimea Romani lor ne pre-zinta denumirile Voscodavinti", despre cari am vorbitmai sus.

Nu ar fi exclus ca o parte de Romani sa se fi mutatdin partile superioare ale Moldovei Basarabiei la Nord,.direct prin. Nistru, care nici odata n'a jucat un rol de stavilaserioasa in migratiunea popoarelor. Insa §i aceasta putea saaib5. loc foarte de vreme, concomitent sau in curand dupesemigrarea Slavilor la Nord de pe pamantul romanesc. Brod-nicii si Bolohovenii, pe cari Ii vedem in actiune in secoleleXI-XIII in comunitatea principatelor slave, au suferit o in-raurire foarte adanca din partea Slavilor rusi, Incest oraselefor cele mai iinportante, aveau denumiri pronuntat slave, cade exemplu : Derevici, Diadicov, etc. Aceasta inraurire nuputea sa fie, cleat un produs al indelungatei corxvietuiri ro-man.o-slave.

Probabil la inceput extensiunea romaneasca la Nord depamantul romanesc, a fast cu mutt mai mare, cleat o aratahotarele, pe cari le-am schitat mai sus, expunand toponimia re-giunii Volaniei, Podoliei, Chievului gi Galitiei. Brodnicii ocupauo buns parte din Galitia de mai tarziu si numai treptat an ce-dat-o Rusilor galitieni, iar Bolohovenii aveau asezarilepans la raul Codama valul, care trece prin acele locuri..Ei, insa.', s'au retras putin mai la Nord, In urma inaintarilorprin aceste parti a chievenilor.

Catre jumatatea secolului al XIII-lea, se produce in vieataEuropei Orientale un mare eveniment : ncividirea Tatarilor subconducerea hanului Batu, nepotul lui Cinghis-han '). Trecandmuntii Ural In 1236, ei pornesc spre raul Volga si in drumspre Vest sterg depe fata- pamantului taratul Bulgarilor Ca-mei. Aceeasi soarta. o au principatele ruse Riazan si Vladi-mir. Dupes diferite alte devastari, Batu coboara.' In stepeleMarii Negre, unde bate pe Cumani. In. 1240 el apare In re-giunea Chievului dupa o scurta asediere a acestuia, II

1) A. SACERDOTEANU. Marea invazie taireascd qi Sud-Estul euro-pean, Buc., 1933.

, A. SACERDOTEANU. Guillaume de Rubrouk et les Roumains au milieu

du XIII siècle, Paris, 1930.V. §OTROPA. Talarii in valea Rodnei. Anuarul de Istorie National,

1924.-1925, p. 255 274.GEN. T. NICOLAU. Invazia Tatarilor fi prima ocupare a Buda-Pestei.

Buc. 193o.

138

$i,

Cluj,

si

si

?pi

si

www.dacoromanica.ro

ocupa.. Sgomotul, produs de sca.rt5.itul carelor tatIresti, urle-tul cgmilelor nechezul cailor, inabu§ea vocea omeneascain acest oral.

Din Chiev .Tatarii au pornit in trei directii : la Vestprin Volania spre Polonia, la Sud-Vest prin Cara Haliciuluiin Ungaria gi la Sud prin. Podolia, Nistru si Cernauti sprep5mantul rominesc (pirtile Moldovei $i Munteniei). Re-gale ungar Bela al IV-lea, s'a impotrivit Tatarilor, ins& a su-Lark cea mai cumplita infrangere.

In primavara an. 1242, Tatarii s'au retras. Batu s'a in-tors in stepele raului Volga, unde a intemeiat hanatulsub denumirea de Hordes de Aur" sau a Chipciacilor", cucapitala Sarai. Dela Virile subjugate el cerea tribut lara. ase amesteca prea mult in treburile for interne ').

Navalind pe pamantul ronanesc, Tatarii au mIturat" peceilalti barbari, iar prin retragerea din sesurile Moldovei,ei au lasat locul liber pentru Romanii coboritori din munti2)i pentru acei can vor fi vault aci din Nord-Est.

Invaziunea tatareasca a avut cea mai mare insemnatatepentru istoria Romanilor din Rusia vestica. Tara Brodnici-lor, probabil, a Lost devastate de Tatari. Bolohovenii s'ausupus deindatA $i au scapat de ororile devastarii. Irma siunora altora Tatarii au deschis calea migratiunii noui, ca-lea revenirii, intoarcerii la plmantul natal, la leagamul na-tional. Pe caile invaziunii ta.'taresti pe pamantul romanesc,Romanii din Rusia vestica au inceput sa se coboare la Sud.Dela sfa.r§itul secolului al XIII-lea $i mai ales dela incepu-tul secolului al XIV-lea, Brodnicii si Bolohovenii au inceputsa. paraseasca. tarile for in. mase pentru a se concentra inpartile superioare ;ti mijlocii ale Moldovei. Nu toti au apucat

2) In literatura istorici ruses dominatiunea Titarilor se apreciazi in moddiferit. KOSTOMAROV crede cg Rusia dupi namAlirca TAtarilor a (hyena prada=altar/ a hanilor, iar populatia s'a transformat in robi. LEONTOVICI merge fimai departe, adaugand ca Rusii au imprumutat dela Tatari 9i conceptiile juridice:tarul, ca proprietarul suprem at teritoriului statului, gerbia tiranilor, serviciul mi-litar obligatoriu, etc. VLADIMIRSCIII.BUDANOV, dimpotriva, afirmi ea legilemongolice nu an fost cunoscute in Rusia de loc. Impreuni cu el, S. SOLOVIOVcrede ca Tatarii nu se amestecau in administratia interns a Orilor supuse, multu-mindu-se numai cu tributul. Adevarul it giisim la mijloc, lam ace ste doul teorii. Inrealitate Tatarii nu se

foramestecau in treburile interne ale principatelor ruse, insa.

influentau asupra in mod indirect, sustiniind pe unele in dauna altora, decxemplu sustinand pe principatul Moscovei in lupta lui cu principatul Tvcri. Deciamestecul for a Lost de natura externA, nu interns.

2) I. BOGDAN. Diploma barlcideana fi principatul Bdrladului. An. Ac.Rom. seria II, tom. XI 1888-1889 pag. 111 -112.

139

gi

ti

sau,

www.dacoromanica.ro

aceasta cale. 0 parte s'a indreptat spre Polonia, alts partespre vaile Ucrainei Niprului i unii au lamas pe loc pen-tru ca in scurt timp sa fie desnationalizati complect, lasanddupa.' sine numai o amin tire slabs a sederii for aici in topo-nimia regiunilor ruse.

Emigrarea a avut ca urmare pe pamantul Moldovei des-calecarea moldoveneasca si intemeierea principatului Moldo-vei, iar In celelalte taxi, cari au fost atinse de migratiuneaRomani lor, fenomenul dreptului deosebit, asigurat pentru Ro-mani, asa zis Jus Valachicum". Jus Valachicum" a fostutilizat de Brodnicii Bolohovenii, cari an parasit tarile forspre a se stabili in tarile straine. Acest Jus Valachicum"care era cunoscut Romani lor din. Ungaria, a fost imprumu-tat de ei, deoarece el corespundea. foarte bine cu nevoile forsociale si etnice in Wile straine, unde s'au stabilit.

In lucrarea sa interesanta. despre Jus Valachicum" inPolonia, d. Dumitru Mototolescu supune studierii atenteacest fenomen juridic din vieata poporului romanesc instral-nat. D-sa arata ca imigrarile populatiei romane in aceasta.tars sunt cunoscute cam dela Inceputul secolului al XIV-lea.iar imigrari neinsemnate sunt pomenite si in secolele al XII-lea.

X1II-lea" ') $i ca aceste imigrari au continuat si mai tarziuin veacul XIV si mai ales XV, atat din Transilvania, catsi din Moldova.

Fireste jus Valachicum" nu era zweat in special pen-t= emigrantii din Cara Brodnicilor taxa Bolohovenilor,ci pentru toti emigrantii Romani. autorul nu puteaurmareasca problema sub acest aspect, care ne intereseaza...Daca s'ar putea stabili provenienta imigrarilor dupa tari pebaza documentelor istorice poloneze, aceasta ne ar lamurivolumul emigrarii in Polonia a Brodnicilor $i a Bolohovenilor..

Drepturile, cuprinse in Jus Valachicum", erau destulde insemnate, intrucat populatia romaneasca se bucura deurmatoarele favoruri : 1) grivnele de amend& ramineau in sat,2) exista pentru judecati un tribunal electiv de batrani,3) se recunoastea libertatea intrunirilor in scop gospodaresc,4) munca campului pentru proprietarul pamantului era inlo-cuita prin zeciuelile din vite, gran, legume 2). Cu generali-

1) DUMITRU MOTOTOLESCU. Jus Valachicum in Polonia, Buc., 2926,pag. 9. Despre ,Jus Val" in Galitia v. R. ROSETTI. Peimanful, pag. 52-77.

2) In aceste patru puncte a fost formulat ,Jus Valachicum" de B. P. HAS-DEU. Arhiva Isioria, I, a, pag. 253.

140

Si

gi

gi

gi

gisa

www.dacoromanica.ro

zarea dreptului polonez i extinderea jurisdictiei starostiilorjus Valachicum" a fost restrans desfiintat 1).Tivertii Ulicii.

Unii autori slavi afirma.' ca in cuprinsul actualei Ba-sarabie traliau in veacurile XIXII Tivertii Ulicii, cariar fi Lost Slavi 2).

In aceasta.' afirmare ei se bazau pe un pasagiu din cro-nica lui Nestor, pe care it ceteau astfel : Iar Ulucii Tivertiisedeau pe Nistru, se apropiau de Duna're (prisedeahu").Erau multi; sedeau pe Nistru sau pang. la Mare $i sunt ora-sele for pan.I azi, se numeau de Greci Scitia Mare (Veli-caia Scufi") 3),

In privinta acestui text s'au emis di ferite pa'reri.Unii, ca de ex. Tatiscev, &and apropiere intre rani

Uglu, afluent al Niprului, gi Ulicii (sau, cum uneori se po-meneste in cronice, Uglicii), erau de pArere ca ei locuiau departea stangg. a Niprului 4). Nadejdin ii plasa in actuala Ba-sarabie, sustinand ca satul Peresecina din jud. Orheiu ar fiLost vechiul for oral Peresecen denumirea for Uglici ar fiprovenit dela cuvantul unghiu", slavoneste ugol" sau uglu",taitareste Budjeac", nume pe care it purta partea sudicg. a Ba-sarabiei 5).

Aceasta pa'rere nu s'a bucurat de prea mare successdeoarece Lambin si Bacicov au dovedit ca poporul acestatrebue sa se fi numit Ulici si nu Uglici. Locuinta for pro-

ar fi fost regiunea Bugului Si Nistrului, unde locuiaupan& la limanul Nistrului 6). Aceasta pa'rere a Lost

sprijinitg. si de Sahmatov, care a propus s& fie cetit textulcronicei : ctIoxy no Box JAirbeTpy", §edeau pe Bug Nistru,cu alte cuvinte intre Bug si Nistru 7).

Tivertilor si Ulicilor se atribue de autorii rusi oraselepustii pe Nistru, despre cari vorbeste Constantin Porphyro-gennetul (De administrando Imperio, c. 37) : Tuggati, Kra-kicati, Salmacati, etc. 8).

1) D. MOTOTOLESCU. Ibidem, pag. 128-129.2) P. N. BATIUSCOV. Basarabia, S.-Pet., 2892, pag. 34 9. 11.

3) Cronica Lavrentievscaia, ed. III, S.-Pet., i897, pag. 12.4) BARSOV. lbidem, pag. 96:5) NADEJDIN. Despre situafia orafului Peresecina. Memoriile Societatii

de letorie qi Antichititi din Odecm, vol. I.6) BARSOV. Ibidem, pag. 97-98.7) M. HRUSEVSI(YJ. Ibidem, vol. I, pag. 590 -59i.8) BARSOV. lbidem, peg. 112 - 113.

141

sii

si

si

$i

$i cá.

babillsi Tivertii,

si

www.dacoromanica.ro

Din aceasta regiune, dupes parerea lui Barsov, Tivertii§i Ulucii s'ar fi mutat treptat la Vest in Basarabia, Mol-dova, Muntenia, in regiunea Prutului, Culmutuilui §i Ialomitei,unde se pastreaza denumirile Zaluci pe Prut, in judetul Hotin,Sulici la Sud-Est de Boto§ani, Luciu pe raul Culmutui laSud-Est de Braila §i Uluite pe rani Ialomita. Aproape deaceste seli§ti gasim satele Preziceni qi Presa.cina, care neamintesc Peresecen" al cronicei. E probabil ca sub pre -siunea Ungurilor aceste popoare au mers spre Nord, in sus peNistru, mai aproape de Carpati, in actuala Galitie §i Un-garia nord-estica ').

In ce privete nationalitatea acestor doug., popoare totiautorii ru§i cred ca ei sunt Slavi, in afara de Ilovaischi,care se silete sa dovedeasca.' ca ei sunt Bulgari ai MariiNegre : Tiverti ar ti Tarici §i locuiau pe malul Marii Negreintre Nipru §i Marea Azov 2). Unde e adevarul ?

In privinla Ulicilor nu gasim in cranica ceva pozitiv.St a. in afara de indoiala Insa, ca ei locuiau 3n basinul partilorinferioare ale Bugului sudic, langa. Mare, §i atingeau locuin-tele Tivertilor, cari erau a§ezati intre Bug §i Nistru. Cine aufost ei, nu se *tie, numai Slavi nu. In cronica ruses cetim :lat./ care este limba slaves in Rusia : Poliane, Derevliane,Novgorodti, Polociane, Dregovici, Sever, Bujane, fiindca §e-deau pe Bug, apoi Velaniani" 8). E posibil oare ca, facindaceasta enumerare, cronicarul sa uite cg fac parte din neamulslay §i Tivertii §i Ulicii, de§i vorbe§te despre ei abia pestedoua pagini. Indicatiunea cronicarului rus este atat de cate-gorica, incest orice incercare de a afirma caracterul slav alacestor popoare va ra.'ma.ne intotdeauna zadarnica.

E mai greu insa sa treci dela aceasta definitiune ne-gatives la cea pozitiva : care anume este provenienta etnicaa acestor popoare ?

Pentru Ulicii e imposibil sa. gase,ti vre'o alts indicatiune,decat tratarea for in repetate randuri, cu foarte rare exceptii,impreuna cu Tiverti, de unde putem deduce ca ei sunt unpopor, inrudit cu Tivertii.

In ce prive§te ace§tia din urma, cronica confine un pa-

1) Ibidem, pag. 99 100.2) Ibidem. pag. 216 qi 273. Autorul citeazli lucrarea lui ILOVAISCHI:

Cerceiciri asupra originilor Rusiei. (.113mcgaais o 689a,.11 Pycle, 2 ed.).8) Cronica Laurentieuscaia. Ibidem, pag. 10. Aceasta se repeti qi in alto

cronicc ruse.

142

www.dacoromanica.ro

sagiu, care in ordinea fireasca a interpretarii contextului, artrebui sa fie luat in sensul provenientei lor etnice. Mer-gand impotriva Grecilor, scrie cronicarul, principele rus Olega luat cu sine pentru razboiu o multime de Varegi, Slo-

Ciudi, Crivici, Merea, Derevliane, Radi-mici, si Poliane, Severo, Viatici, si Horvati, Si Dulebi siTiverti, cari sunt tolcovini, acestia toti se numeau de GreciScitia Mare" 1). Cuvantul tolcovini" ramane pans acum oenigma.. Incercarea lui Partatki, bazandu-se pe sensul pejo-rativ at cuvantului tluc" la Gutuli (canalie", golan" etc.),de a vedea in cuvantul acesta un cuvant de ocara 2), nupoate sa fie luat in consideratie. In alte diferite cazuri cro-nicarul intrebuinteaza.' expresiuni de blam, ca de exemplublestematul" etc., insa numai daca dupa mersul povestiriipersonagiul, despre care e vorba, merits aceasta pentru anu-mite fapte rele in tot cazul, cronicarul nici odata." nu secoboara pans la vulgarisme. Iar aci la o simpla enumerare apopoarelor ar fi imposibil sa fie intrebuintat un cuvant de ocara,ci dimpotriva ne-am putea astepta la o indicatie a prove-nientei for etnice.

Cea mai fireasca interpretare a cuvantului tolcovini"ar fi sensul Bolhovini", adica Blahii sau Volohii, Romanii.S'ar putea sa existe in limba poporana rusa-galitiana pentruRomani acest cuvant stricat, avand la baza sa Boloh", cuterminatia in". In cantecele Rusilor galitieni de mai tarziu,era intrebuintat cuvantul Volohin" cu intelesul de Roman 3).In expeditia lui Oleg nu au luat parte Ulicii ; altfel poates'ar fi spus despre ei ca. sunt tolcovini". Desigur ca numaisingura aceasta. asemanare dintre doll& cuvinte nu ar fi su-ficienta pentru afirmatiunea mea, daca nu ar veni In spri-jinul ei alte considerente.

$tim ca Teuriscii locuiau in partile superioare ale Nis-trului i aveau orasele for pe acest fluviu. Unde sunt ei intimpul istoric de care vorbeste cronicarul rus? Se poate oaretagadui o asemanare surprinzatoare, batAtoare la ochi lntredenumirea for slavicul Tiverti? In limba slava a cronica-rului, Teuriscii tocmai asa trebuiau sa sune: Tivertil

1) lbidem, pag. 29.2) BARSOV. Ibi dem, pag. 273 274.8) GR. NANDRIS. Les rapports entre la Moldavie et l'Ukraine d'apres is

folelore ukrainien. Melanges de l'ecole roumaine en France,1924,prem. partie, pag. 34nota: Holovateki. Narodn via pesni Halitscoi i Ongorscoi Roussi, IV, p. 364).

143

siveni, si si si si si

si si

si,

si

si

si

(in

www.dacoromanica.ro

Dupa cum am aratat mai sus, unii cred ca Teuriscii suntCelli. Sunt de pirere, bazandu-m& pe Ptolemaeus, care punepe Teuriscii in randul popoarelor dacice, ca ei au fost Daci 1).

In afara de aceasta marturie istorica, trebuie sa negan.dim $i la explicatia celor scrise de Anna Comnena, fiicaimparatului bizantin. Alexie Comnenul (1081- 1118), cum ca.Pacinatii erau apasati de poporul Getilor" 2). Pecenegii sta.-teau atunci intre Nipru si Dunare. Cuvantul Geti" nu maiintalnim in alte scrieri bizantine din acest timp. Prin urmaretrebuia sa existe un popor, care avea cel putin aceeasi obarsie,ca Getii. Care poate sa." fie acest popor, daca nu Tivertii(Teuriscii), despre cart stim precis ca traiau tot in acestelocuri aveau numeroase asezari, orase.

Cu totul arbitrary e parerea lui F. Brun, care afirma caAntii, amestecandu-se cu Tervingii (Gotii), au inceput sa fienumiti Tiverti, fn analogie cu poporul Rosi, care slavizan-du-se a transmis numele sau Polianilor, sau cu Slavii deSud, cari amestecandu-se cu Bulgari, au inceput sa fie numiticu numele lor" 8). Intre cuvintele Tervingii" Tiverti" nueste nici o asemanare, pe cand sunetele eu" si sci" dincuvantul Teuriscii" in limbile slave in mod natural se trans-form& in ev" (sau iv) si 0". Pe de alts parte aceasta ipo-teza a fost emisa de autor, ca in sprijinul ei sa fie adusmacar un singur argument serios. Nimic, in afara de simplyanalogie de mai sus.

Oricare ar fi originea etnica a Tivertilor si Ulicilor, fieei Daco-romani, fie Celli, se pare insa.' neincloielnic ca ei inmarea for massy, s'au varsat in lumea romaneasca, boloho-veana brodniceasca din Sud-Vestul Rusiei, fireste, oparte din ei a trecut Nistru pentru a se aseza in partilenordice ale Basarabiei, unde igi aveau dominatiunea Brod-nicii $i, probabil Bolohovenii.

In afara de argumentele, aduse de Barsov si de faptulca. Peresecina" din judetul Oiheiu e probabil o repetare adenumirii acelui oral al Ulicilor pe Nipru Peresecen.", pecare Rusii l'au putut lua numai dupa o asediere de trei ani 4),in harta toponimica.' a regiunilor Volaniei, Podoliei, Chievu-

1) Invoe ei autoritatea lui A. XENOPOL, Isioria Roninilor, vol. I, pag. 139,Alexias VII', ed. Migne din ,Patrol.", e. II, t. 131, 1864, p. 661.

3) F. BRUN. Gotii Mcirii Negre, colectia de articole ,Cernomoric", vol.II, pag. 2o6-2o7.

4) An. 914. Cronica Niconova, pag. 41.

144

§i

§i

§i

fara

§i §i,

2)

www.dacoromanica.ro

lui si Galitiei, gasim cu totul la Nord, nu departe de orasulLutk, satul Kiverti" (Tiverti), ceea ce e un semn ca Ti-ver tii s'au ridicat in sus, asezandu-se ata.t pe toata intinde-rea drumului pan' la acest punct, in tara Bolohovenilor,si la Brodnici, cat §i pe teritoriul principatului Volaniei.

Basarabia in timpul primelor incercari de organizare politica.Din expunerea de mai sus se contureaza." rolul, pe care

Pa jucat Nordul Basarabiei in procesul de organizare politicaa Rominiloi. Aceastai bucata de pamant lacea parte din tä-rile romane ale Brodnicilor si Bolohovenilor si prin urmarerealiza de fapt legatura dintre pamantul moldovenesc si pa-inantul vremelnic al Romanilor dincolo de Nistru, la Nord.

Altfel se prezinta chestiunea cu Sudul Basarabiei 1). Am-bele porturi importante basarabene, Chilia-Veche si Cetatea-Alba, se aflau, din punct de vedere economic, dela veaculal XII-lea si panal la sfarsitul veacului al XIII-lea si chiarinceputul veacului al XIV-lea, sub influen.ta directs a co-mertului genovez.

Trecerea aproape a intregului comer pe 1VIarea Neagra.'in mainile Genovezilor dateaza dela tratatul dela Nymphaion.din 13 Martie 1261 intre imparatul Mihail Paleologul si Ge-novezii. Coloniile for se inmultesc. Se creeaza. in Crimeia inlocul actualei Feodosii o colonie mare Caffa. Se infiinteazgin an. 1314 un oficiu comun genovez pentru toate coloniilefor depe malul Mara Negre. Rivalii lor, Venetieni, pierd In-semnatatea si in 1360 au nevoie de o interventie pe langaguvernul genovez pentru ca sa se admits si for sa fac5. comert,.alaturi de Genovezi, mai darji si mai fericiti.

Genovezii se aflau, ca negustori, la Chilia-Veche (Li-costomo) si la Cetatea-Alba (Maurocastron), unde isi aveaucastele, exportand din aceste locuri, precum si in generaldepe malul Marii Negre, peste, piei lucrate, sclavi, camesairata.' §i gran, de care Genua avea mare nevoie.

In mod teoretic ambele aceste localitati se aflau subdominatiun.ea politica. a Imperiului bizantin. Cui insa apar-tineau ele in realitate ?

D. N. Iorga crede ca soarta acestor orase n'a fostidentica.

1) N. IORGA. Siudii isiorice asupra Chdiei Ceidfii-Albe, cap. III, pag..39-59.

MURZACHEVICI. Isioria coloniilor genoueze, Odessa, 1847.

145

ci

www.dacoromanica.ro

In ce priveste Chilia-Veche", scrie d-sa, e de admis caacest oral apartinea Bulgarilor, cari stapaniau Dobrogea".Ralzboiul dintre Genovezi si Dobrotici in.cepe in 1370, iar in1381 il vedem Licostomo genovez. De aci autorul conchideII vor fi cucerit (Genovezii) dela Dobrotici" 4).

Cellalt oral, Cetatea-Alba, a fost probabil inta.iu in mai-nile Tatarilor, deoarece un act al regelui Ungariei din 1368pomeneste pe Dimitrie domnul Tatarilor" (Demetrius prin-ceps Tartarorum), care avea legaturi cu Brasovul si le pro-mitea brasovenilor trecerea prin vamI in tranzit, ara. platataxelor. Nicaeri aiurea, cleat in Cetatea-Alba, nu putem.aseza pe acest print ta.'faxesc, poate judecand dupes nume

crestinat, care va fi avut sub stapa.nirea sa paxtile de josale Moldovei, dincolo si dincoace de Prut". In 1410 Cetatea-Alba apare intr'un document istoric, ca localitate genoveza. 2).S'ar putea totusi crede ca Tatarii" acestui principe tata-resc n'ar fi decat numai locuitori roman din Tara de jos 8).La Cetatea-Alba mai era un numAr de Evrei, asezati In car-tier special, si o colonie genoveza. 0 colonie genoveza erasi la Chilia-Veche 4).

Ambele pareri sunt, dupes cum am va..zut, ipotetice, ba-zate pe interpretarea unor fapte istorice, petrecute dupes in-temeierea statului moldovenesc. La inceput teritoriul Moldo-vei era ma.rginit din toate pairtile si primii principi moldo-veni nu erau in stare sal cucereasca si s. apere intreagaIntindere a teritoriuiui, pe care era asezata populatia roma.'-neasc.a. Ne pare ins& dubioasa stapanirea bulga'reasca.' a Chi-liei, avand in vedere posesiunile imediate ale Tatarilor 5).

Pe de aka parte, ava.n.d in vedere, ca populatia.oraselorCetatea-Alba. si Chilia era romaneasc.i, nu credem ca domi-natiunea genoveza sa fi fost prea eficace, depasind dreptu-rile obisnuite de autonomie a coloniilor propriu zise. Domi-natiunea genoveza trebue sa fi fost limitata. numai la exer-citarea dreptului de administrare a populatiei genoveze.

Coloniile genoveze, scrie d. G. BrAtianu, aveau la in-

1) N. IORGA. Ibidem, pag. So vi 62.2) N. IORGA. Ibidem, pag. 57-69.2) N. IORGA. Istoria comerfului rometnesc. Epoca veche, Bac. 2925

pag. 49.4) Ibidem, pag. 35.5) G. I. BRATIANU. Recherches sur Vicina et Cetatea-Alb'd, Buc., 2936,

pag. 229 v. a.

146www.dacoromanica.ro

ceput o importanta exclusiv comerciala", capata o insem-natate palitica i comerciala numai in secolul al XIV-lea.Aceasta transformare se poate constata In Crimeia, PeraTrepizond, unde Genovezii iii construiau fortificatii defen-sive. Cetatea-Alba nu ui -a pastrat constructii genoveze. Pro-babil ins& schimbat infa.'tisarea cartierul ei genovez ').

In sprijinul rolului politic limitat al Genovezilor In SudulBasarabiei, ne mai referim $i la asa zisa ,, lista oraselor ruse'din cronica ruses, unde sunt pomenite Cetatea-Alba ,i Chilies.Sensul acestei liste este ca pe malul stang al Dunarii ora-sele, populate in majoritatea for de Romani, aveau ca limbaoficiala limba ruses 2).

Numai astfel putem explica faptul dependentei bi-sericesti a unui punct asa de indepartat de pamantul rusesc,al Ceta'tii-Albe, de mitropolia Chievului, asemanator cuinfluenta bisericeasca ruses, exercitata din Galitia asuprapartilor nordice ale Basarabiei, impreuna cu Nordul Mol-dovei 3).

Catva timp dupes intemeierea Moldovei, In 1374, Ghe-orghe Koriatovici, largind hotarele Moldovei, is In sta'pa-nirea sa Cetatea-Alba prin aceasta statul moldovenescdin punct de vedere bisericesc, este divizat In doua : Nordulcu invoirea patriarhului din Ohrida, formeaza o unitate bi-sericeasca independents, dupes ce a rupt legatura cu eparhiaHaliciului, iar Sudul mai tine la eparhia Chievului.

Dependenta bisericeasca de principatele ruse in tim-pul acesta initial al existentei statului moldovenesc, ser-veste de dovada a influentei culturale ruse asupra Romani-lor si face sa admitem, ca fireasca, intrebuintarea limbii ruse,ca limb& oficiala, si in orasele basarabene moldovenesti deSud, ca Cetatea-Alba.' Chilia.

1) Ibidem, pag. 303.2) Vezi capitolul i3.3) G. POPOVICI. Anul dela Martie in Moldova, Buc., 1905, pag. 17 note.

147

gi

i

si

si

ca

ci

ci

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 12.

RegimulCu mult inainte de Intemeierea principatelor, Romanii

traiau intr'un regim patriarhal, primitiv, care se asemana curegimul gentilic colectivist, raspandit printre Slavi..

Prin regimul gentilic colectivist in.telegem un regim, bazatpe legatura de sange. Teti can se trag dela un stra.'mos, for-meaza o unitate de neam, un gen aparte, care se folosestede pamant in comun. La 1nstrainari de pamant, membrii co-munitatii familiale aveau fat& de straini preferinta de cum-parare (dreptul de preemtiun.e gentilica") dreptul de ras-cumparare a pamantului instrainat. Membrii familiei ajuta.unul pe altul la urmarirea infractorilor legii din alt gen (ras-bunare gentilica."), ajuta unul pe altul la judecati, ca mar-tori, $i raspund In mod colectiv pentru crimele, savarsite demembrii unitatii (raspundere penal& gentilica"). Comuni-tatea este condusa de un sef comun, in persoana intemeie-torului genului $i de o adunare gentilica consultative, corn-.pusa.' din reprezentantii familiilor. Selistea, unde se afla sta-bilit neamul, purta nume patronimic.

Cu timpul, acest regim degen.ereaza In regim familial.Genul se descompune, divizandu-se In familii. Capii for con-duc vieata familiilor. Insa familiile din acel timp nu se asea-mama cu familia de azi. In componenta for intrau nu numaibunicul, bunica, tatal, mama, fiii fiicele, nepoti, fratisurori, ci i nevestele, ginerii, . persoanele 'inflate, copiii va,duvei, casatorite cu un membru din unitatea familiale, etc.Numarul membrilor unei asemenea familii se ridica. dela 10pans la 40 sau 50. Persoanele straine deveneau membre prin.faptul muncii comune cu ceilalti membri ai familiei.

Aceste unitati familiale purtau diferite denumiri : laSarbi zadruga", la Rusi.verv", pecisce", ognisce", laUcraineni si la Slavii sudicisiabri"). Exista comunitatea

1) M. KOVALEVSCHI. Regimul gentilic (P °Anal 61are), S-Pet,1906, pag. 82.

LEONTOVICI. Despre insemnatatea vervei" in comparatie cu za-gruga" Slavilor de Vest. ,Itevista Minieterului de Instructie Public,'. S-Pet., 1867.

D-r I. N. ANGEI CO Histoire economique des Roumains, Geneve-Paris.2919, pag. 66 -92 (bibliograFie pe pag. 66).

148

gentilico-familial.

si

si si

www.dacoromanica.ro

fiamiliala $i in dreptul polonez, unde ea forma o baza a vietiisociale, Inca in secolul X1V.

Mai multe comunitati familiale formau un neam, ungen. (slavoneste pleme"), iar teritoriul ocupat de el se nu-mea jup.1".

Catre timpul organizarii statelor slave, regimul gentilicnu mai exista la Slavi In forma sa purl, fiind transformatin regimul comunitatilor familiale. Romanii au Imprumutatacest regim familial dela Slavi. Siabrii" au devenit la Ro-mani jabri", iar partea ideala a fiecarui din patrimoniul aso-ciatiei familiale jirabie".

0 serie de fenomene din epoca posterioara a feudalis-mului romanesc, pastrand in realitate ramasitele unui regimIn descompunere, prezinti o dovada vie a existentei regi-mului familial la Romani.

Obstii le mosnenilor $i razesilor cu dreptul for de pre-emtiune, dreptul de preferinta a rudelor for $i a vecinilor lavanzarea pa'mantului obstiei (asa zisul protimisis"), se tragdin comunitatile familiale regimul for agrar.

Raspunderea colectiva.' in vechiul drept penal romanesca Inlocuit raspunderea genului $i a familiei, care se exercitadupes principiul ralsbundrii gentilice sau familiale, conformvendettei". In vechime exista Indatorirea familiei, comunei

comunelor vecine, de a preda pe vinovatul. In. caz dacesse. refuza predarea lui, familia sau comuna era obligati dea puti o compensatie. ').

0 ramasita a vechiului drept gentilic de razbunare, no-teaza $i D. Cantemir, care scrie: Pentru asemenea crime(hotia, sacrilegiu, omor) mai cal nu se poate cere clementadomnitorului, afara numai &ca se impaca vinovatul cu fa-milia celui ucis rudele acestuia declares public fall dedomn, ca.-1 iarta de viva §i pedeapsa, ca nu vor sa razbunesamgele prin singe moartea prin. moarte" 2).

Cnejii juzii erau la inceput sefii zadrugelor", comu-nitati familiale, in cari intrau membrii familiei, rudele forsupusii. Mai tarziu, in timpul lui Alexandru cel Bun $i Stefancel Mare, regimul familial era in deplina decadere. Ca o a-mintire a lui, in documentele istorice la descrierea localitali-lor delimitarea hotarelor, se intrebuinta formula: unde a

1) IOAN FILITTI. Vechiul drept penal roman. Extras din ,Revista dedrept penal si 'tants. penitenciartr, No. -- 3, 1934, pag. 34-36.

2) D. CANTEMIR. Descrierea Moldouei, pag. to4.

149

$i$i.

:o3

gi

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

fost cneaz" §i mai rar : uncle este cntaz" 1). Aceasta formulasuna. ca vae victis" unui institut In proces de pieire. Din.cnejii §i juzii au coborat primii reprezentanji ai boierimiiromane, proprietary de pamant. Iar din membrii de rand aizadrugelor" romane§ti au ie§it raze§ii §i mo§nenii.

Urmele influentei regimului familial se vad §i in diplo-matica romaneasca veche, in urice, unde In formula cre-dintei boierilor no§tri" se in§ira nu numai boierii propriu

ci §i frajii Si fiii lor.Unele regiuni prin situatia lor geografica, mai putin

accesibila navalirilor barbare, §i-au pastrat multe trasa-turi din regimul agrar vechiu. Dimitrie Cantemir pune inrandul acestor regiuni Vrancea, Campulungul moldovenesc§i Tigheciu, §i le nume§te un soi de republics ", fiindca.tin cu pravilele sau obiceiurile lor, iar porunci §i judeca-tori dela Domnie nu primesc" 2). Ne am putea a§tepta caaceste regiuni raze§e§ti autonome sa-§i fi pastrat un regimagrar, mo§tenit Inca din epoca patriarhala, primitive.

Intr'adevar cel putin pentru una din ele, pentru Vran-cea, unde ordinea patriarhala a fost mai rezistenta, socotimdovedita. existenta a unui regim de proprietate colectiva.8).D. Aurel Sava ne-a demonstrat ca. Vrancea, in deosebire deproprietatea individuals a raze.Oor, stapanita.' In indiviziune,a avut §i are o proprietate razeeasca colectiva 4), ca. Vran-cea intreaga era o unitate (Vrancea o movie este"), careavea judecatori proprii, un vornic ca conducator, §i o ob-§teasca adunare a tuturor vrancenilor, se tragea dintr'unnumar determinat de baltrani, cari la randul lor probabilaveau un mc:o sau un bateau mare al Vrancei §i ca, In sfar§it,urma§ii fiecaruia dintre batranii originari ai Vrancei, cons-tituiau un neam, o ceata.5). Toate acestea se ridica pans latimpul inainte de descalecarea lui Dragon.

1) M. COSTACIIESCU. Ibidem, vol. I, pag. 233: ,unde a Cost cneaz Stand(an. 1428, Decembrie 28), pag. 225 : ,unde este cneazul Cioreac" (1428, Iulie 24),pag. 108 12o : ,unde este cniazu Litu gi *Arban" (an. 1414, August 2) 9. a,

I. BOGDAN. Documentele lui $telan cel Mare, vol. I, pag. 355: ,undeau Lust cnejii Belo, 9i Danciul" (an. 1488, 16 oct.); vol. II, pag. i94 : ,unde aLost cneaz Ivan' (an. 1502, 17 Fehr.) 2. a.

2) DescriErea Moldovei, pag. 125-126.a) AUREL SAVA. Documentele putnene, vol. I, Vrancea.

purl, prefattt de d. N. Iorga, Foclani, 1929. Vol. II, Vrancea. Iregti CImpuri,1931.

4) Ibidem, vol. II, pag. VI, XI 9. a.5) Ibidem, vol. I, pag. XX XXI.

150

zivi,

.

OdobeltiClm-

Chivinau,

www.dacoromanica.ro

Regimul gentilico-familial n'a disparut brusc, prin. tre-cerea Romanilor la un regim teritorial, feudal, bazat pe pro-prietate, ci treptat si urmele lui gasim si in timpul de dupaintemeierea principatelor romane. Convietuirea diferitelor re-gimuri sociale este un fenomen obisnuit in istoria tuturorpopoarelor europene si in toate timpurile.

In toponimia Basarabiei s'a pastrat o urma a acestuiregim primitiv : in judetul Orhei, in partea lui nordica, existssatul Pecisti".

151

www.dacoromanica.ro

PARTEA IV.INTEMEIEREA PRINCIPATELOR ROMANE.

FEUDALISMUL ROMANESC.

CAPITOLUL 13.

Intemeierea Torii Romanefti i a Moldovei 1).

Pentru fiecare stat na§terea lui prezintA, fire§te, ceamai mare importanta. Si totodata acest moment interesant,actul initial al existentii politice a unui popor, aproape in-totdeauna este invaluit de mister. Misterul este rezultatulmitelor, cari se substitue marturiilor istorice dare. Cronicariine pastreaza* aceste mite in lipsa materialului pozitiv. Asupraistoricilor cade sarcina de a deslu§i in aceste mite, ceeace este adevArat §i ceea ce este complect fabulos, de a gAsiin ele un pie de adevar, care ar servi ca punct de plecare

1) B. P. HASDEU. Istoria critics a Romdnilor, Buc., 1874.B. P. HASDEU. Negru-Vodei, Un secol qi jumtitate din inceputurile statului

Tirii Romtmeqti, Buc. 1898.ALEX. LAPEDATU. Cum s'a akiltuit iradifia nationald despre originile

rdrii Romilne0i. Anuarul lnstitutului de Istorie Nationale din Cluj, II, 1923,

Buc. 1924. pag. 289-314.ATAN. M. MARIENESCU. Negru-Vochlfi epoca lui. An. Ac. Rom.

Mem. Sect. Ist., t. XXXI, 19o9, p. 529 q. u.IOAN C. FILITTI. Despre Negru-Vodii. Mein. Sect. Ist., seria III, t.

2924 1926.ION CONE A. Basarabii din Arge0 Despre originea for teritorial5 qi etnia.

Extras din rev. Wanduiala", Buc., 1935.D. ONCIUL. Radu-Negru originile principatului rdrii Romeinefti.

Xonvorbiri Liter.", an. XXIV, 2890 qi an. XXVI, 1892.D. ONCIUL. Dragof ,vi Bogdan, fundatorii principatului moldovenesc.

,Convorbiri Liter.', an. XVIII, 1884-1886, Iaqi.D. ONCIUL. Originile principatelor romdne, Buc. 1899.ROMUL VUIA. Legenda lui Drago?. Contributiuoi pentru explicarea. originii

9i formarii legendei, privitoare la intemeierea Moldovei. Anuarul Inst. de Ist. Nat.I, 2921-1922, Cluj. 1922, pag. 3oo-3o9.

ION NISTOR. Emigrdrile de peste magi. An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist.,seria II, t. XXXVII, 1914-1916, pag. 826-865.

IORGA. Istoria poporului roma- nese, vol. II, p. 5, 25 9. a.

152

IV,.

1l.

ci

www.dacoromanica.ro

pentru restabilirea intregului tablou de creatiune politicsnationall

Intemeierea principatelor roman, a Munteniei Mol-dovei, a fost in literatura istorica.' romans discutata pe larg,si cu toate acestea ramane pans acum contraversata.

In primul rand a fost supus criticii timpul descalecariimuntene, care este dupes un cronicar vechiu AnonymusValachicus" an. 1215, iar dupes Cronica anonima din veaculal XVII-lea, an. 1290. Ambele aceste date au Lost respinsede B. P. Hasdeu, care a stabilit ca. statul Tarii Romanestin'a Lost lntemeiat de un singur principe, ci treptat dupeo perioada de voevozi olteni, si mai ales dupes o sforjaredin partea celui mai insemnat principe Basaraba, care adomnit Intre an. 1310-1364 si care este adevaratul $i ma-rele intemeietor al Tarii Romanesti in fine, ca. RaduNegru, pretinsul organizator al acestui principat, ca persona -lit4te concretes, n'a existat.

Aceasta parere a Lost formulata de B. P. Hasdeu inurma provocarii din partea teoriei lui Roesler, care in ches-tiunea Tarii Romanesti, a lasat in rezultat o foaie alba".Hasdeu s'a considerat, ca cel dintaiu pornit in cruciata pentruredobandirea Sfantului Mormant" 1). Concluziile lui au Lostacceptate de istoricii roman si mai ales de D. Onciul. TotusiA. Xenopol s'a pronuntat pentru data de 1290 $i printrealtele, In afara de studierea cronologiei, a mai adus in dis-,cutie 'persecutiile religioase ale Romanilor din Ungariadin porunca papei, ca o cauza real& pentru fuga for din aceastatara pentru coborire din munti. Aceste evenimente au avutloc in veacul al XIII-lea si se crede ca ar fi produs efectulfor atat asupra descalecarii muntenesti, cat $i celei moldo-venesti de mai tarziu.

A provocat discutii chestiunea locului, de unde apornit descalecarea. Dupes unii (B. P. Hasdeu, D. Onciul s. a.)ea a pornit din Oltenia, din. dreapta Oltului. D. Const. C.Giurescu dimpotriva, afirma ca. Tara Romaneasca a luat flint&la stanga Oltului, deoarece au intem.eiat-o voevozii din stangaacestui rau si nu cei din dreapta 9). In sfarsit, A. Xenopolcrede ca descalecarea a Lost un produs al actiunii Romanilor,coboriti din. Faga'ras

2) B. P. HA§DEU. Negru-Vodd, pag. 25.2) CONST. C. GIURESCU. lbidem, vol. I, pag. .344 4. u.a) A. XENOPOL. Ibidem, vol. III, pag. 1 1-68 .

153

§i

Si,

Si

§i

§i

8).

www.dacoromanica.ro

Pentru ipoteza, pe care o sustinem noi, aceasta ches-tiune nu prezinta prea mare insemnatate, deoarece este neln-doelnic faptul ca intemeierea Tarii Romanesti s'a produs dupesce elementele romanesti din dreapta Duna'rii au trecut departea lui stanga impreunandu-se cu poporul roman, aflatacolo, au facut sa apara statul romanesc. Rolul principal itjoaca massa populara, iar nu voevozii, cari in momentele denevoie se gasesc. Statul Tarii Romanesti a cost intemeiatgratie staruintei Romani lor din toate partile §i a celor cese aflau pe pamantul Olteniei Munteniei si a celor cobo-ri din muntii Ardealului i, in sfarsit, a celor cari au trecutdin dreapta Dunarii. S'ar ridica poate obiectiuni numai inchestiunea de proportii. Insa pentru descalecatul muntenescimpartirea proportiilor prezinta dificultati de neinlaturat. Nemultumim numai cu stabilirea ipotezei ca toate elementeleau fost necesare pentru a da nastere statului muntenesc.

Altfel se prezinta chestiunea intemeierii Moldovei, undeevaluarea rolului diferitelor elemente mai poate' avea rost.

Traditia, care s'a creat in aceasta chestiune, ne spune cadescalecarea moldoveneasca.' a pornit din Maramures. Oroni-carii o descriu astfel :

Ureche povesteste ca dupes multa vreme, cand fecioriicei de domn din muntii unguresti, pogorand dupes vanat, aunimerit la apa Moldovei, vazand locuri desfatate, cu campiideschise, cu paduri dese gi cu ape curgatoarei indragind locul,au tras pe ai sai dela Maramures pe altii au indemnat deau venit. Si au descalecat intaiu sub munte, apoi mai inmul-tindu-se crescand innainte, nu numai apa Moldovei sauSiretul le-au fost hotar, ci panes la Nistru panes la Mares'au late

La Nicolae Costin povestea descalecarii este impodo-bita 2) de basm. El scrie : S'a indemnat Dragon, cu oare cativadin ai sai din Maramures si au venit peste munti in chip devanatoare si au gasit o hiara gonind-o cu dulai panes laapa Moldova §i obosita fiind hiara, au prins'o in apa Mol-dovei, la locul unde se cheama Boureni. Pus-au si 4n pe-cetia th'xii cap de hour, ce se vede pan& astazi. Iesit-au maila camp acei vana..tori si au nimerit la unde este acummanastirea Etcani acolo era prisaca cu stupi, un. Rusneac,anume Etco Si intrebandu-1 ce este de traeste in loc pustiu

KOGALNICEANU. Letopisefele, ed. 9, vol. 1. pag. 132.2) Ibidem, pag. 83-84.

154

').

1).14.

si

si

ai

sisi

si

.locul,si

www.dacoromanica.ro

cine stapaneste locurile acelea, el a raspuns ca. este Rus-neac din tara leseasca si cum a auzit din batrani, ca ajungelocul pans la Dunare si mina la Mare si pe Nistru In sus,Rana unde se incepe tara leseasca. Si pre numele lui Eatko secheama Etcanii, iar apei Moldovei, unde a ucis hiara, prenumele unei tinci ce o cheama. Molda, care de multa goanaajungand la apa, au crapat de apa, limbind multa, si s'aunumit Moldova, dupes apa Moldovei, pe numele Moldei".

Aceeasi povestire cu unele deosebiri o gasim si la Miron.Costin, in poema lui polona.

Timpul descalecarii provoaca'. indoieli. Cronica anonima.a Moldovei ne des anul 1290 in domnia regelui ungurescLaslau (Vladislav Cumanul). Ureche pune anul 6807, adica1299, iar povestirea domniilor Moldovei incepe cu anul 6867,ceea ce dela n.asterea lui Hristos face 1359. Miron Costin Inpoema polona pune an. 1304. Analele putnene-1342. Nico-la6 Costin-1352. Cronicarul ungar Kiikiillo 1342-1382.Cronica moldo-slaves -1359. Letopisetul dela Bistrita-1359.

Exists o divergenta de pareri si in ce priveste rolul per-soanelor, cari au jucat primul rol in descalecare. Dupes uniiMoldova este intemeiata de Dragon, dupes aitii de Bogdan.Dupa unii Dragon este fiul lui Bogdan, iar dupes altii Bogdaneste unul din urmasii lui Dragon.

Luam ca bune toate rezultatele, obtinute de majoritateaistoricilor romani in chestia originii principatelor si, prinurmare, acceptam inceputul veacului al XIV-lea, sau daces enevoie de o data mai precisa. an. 1330, pentru intemeiereaMunteniei de Basarab I, cel Batran, si junatatea veaculuial XIV-lea, mai precis an. 1359, pentru intemeierea Moldoveide Bogdan I.

In ambele state inainte de intemeiere, a avut loc o pe-rioada ,initiala de pregatire : in Muntenia perioada voevozilor,iar in. Moldova perioada principelui Dragon-Voda) supus re-gelui unguresc.

Insa in ce priveste procesul de na§tere a Moldovei,credem ca in conceptia lui trebuiesc sa fie introduse unelenote noui. J

Sunt de acord cu teza principals a lui D. .04ciul caraslatirea elementului roman in Moldova a inceput de faptcu vr'o 200 ani mai inainte de descalecare, insa cu greuinainte de secolul al XII-lea, si. ca abia dupes risipirea puteriiPecenegilor, in urma ca'rora Cumanii inaintau numai'sporadic

155

si

www.dacoromanica.ro

si din can& In cand in Apus pe Prut, elementul roman aputut sa. se intinda In partile Moldovei" 1). Nu ma pot invoi,Ines, cu celelalte lui pareri i anume : ca. partea cea maimare a locuitorilor sii Romani, Moldova a primit-o dintruInceput din Apus, din partile Ungariei", si ca Moldova nas-canda se afla In oarecare dependenta de Imperiul Valaho-

.1bulgar" 2). 4

Legenda infiintarii statului moldovenesc po'arta .peceteacreafiunii ungurefti sau cel putin a influentei conceptionaleunguresti 8). Ce de fapt inseamna ea ? Oare nu aceea caMoldova este o donatie indirecta a Ungariei ? Tot ce poatecaracteriza un stat : puterea, populatia si teritoriul, totul aiesit din patrimoniul vechiu al statului unguresc. Aceastapoveste a Lost creates de istoricii maghiari. 0 gasim la cro-nicarul unguresc, contemporanul intemeierii Moldovei, IoanKiikiillo, notarul regelui Ludovic I al Ungariei (1342-1382).

later ce scrie el: In. timpul lui Ludovic a trecut Bogdan,voevodul Romanilor din Maramures, Intrunind Romanii acestuidistrict, pe taina In tara Moldovei, care era supusa coroaneiUngariei, dar din cauza vecina.tatii Tatarilor de mult timpparasites de locuitori; desi el a Post adeseori impresurat de°stile acestui rege, totusi crescand numarul Romanilor locui-tori In acea Ora, ea s'a latit constituindu-se In principat(in regnum dilatata est)" 4).

E suficient numai sa ne punem Intrebarea, cum s'a. in-tamplat ca Bogdan a intrunit pe Romanii din IVIaramures inMoldova in fain& pentru ca sa fie clar ca nu poate fi vorbade massele populace, pe cari nu le poi Indemna la mutare Intaina, ci numai de curteni, de acea drujina.'", oameni de in-credere, cu 'cari principii din timpul acela administraujudecau tara. Din practica principatelor ruse stim cal atatprincipii, cat curtea lor, se deplasau relativ usor din prin-cipat In principat, daces erau doriti invitati de populatie.Desigur ca si in cazul de fat'a s'a intamplat ceva asema-

1) Dragog ci Bogdan, pag. 258 259.2) Ibidem, pag. 262 st 26o.

Chiar ,i Legends vAnatului lui Drag°, e de provenienti ungureascl. RO-MUL VUIA, care studiind aceastA legendi, a ajuns la concluzie, cd avem de aface cu o legend& eraldicA, asemAnAtoare cu multe legende din Europa medievall,a adAugat : .Nu este exclusA posibilitatea imprumutArii legendei dela Unguri, saumai exact prin mijlocirea tor'. Ibidem, pag. 3o9.

4) Ibidem, pag. 254. In notA: Schwandtner. Scriptoree rerum. Hungaricum I,296, gi Thurocz. Chronica Hun zarorum, pare III, cap. 49.

156

$i

$i

§i$i

8)

www.dacoromanica.ro

mator. Au iesit din Maramures curtenii voevodului Bogdani elementele legate de curtea lui, nu insa si massele popu-

lare. Daces nu ar fi aceasta caracteristica.' in taina", ne-ammai putea gan.di la un exod silit al Romani lor din Ungariain Moldova; ea insa ne opreste sa admitem asa ceva.

Cronicarii romani au scris despre intemeierea Moldoveisub influenta izvoarelor unguresti, iar dela cronicari con-ceptia aceasta a trecut la istoricii romani. Afirmatiuneatotul se datoreste Ungariei, face parte integranta din legends

e timpul s'o revizuim.De aceea in ce priveste Moldova, respingem caracteris-

tica descalecarii, data de A. Xenopol, care scrie: De pestemunti venires nu numai intemeietorii dinastiilor muntenemoldovene, ci si o multime de noroade", cum spun cronicelemuntene" i cronica ungureasca, care relateaza. descalecareaMoldovei '). De fapt cronica ungureasca. e invocata pedrept, intrucat din expresiunea cronicarului crescente magnanumerositate Olachorum inhabitantium illam terram" (e vorbade Moldova), nu reiesa ca aceasta multime a iesit dia Paraungureasca din Maramures.

Cu toata dreptatea anaforaua Obstestei Adunari a Mol-dovei pentru feliul proprieta'tii in tara din invechime" dinan. 1817, afirma ca. pe' pamantul Moldovei era un numarnu putin de lacuitori" ca. Dragon Vvod. n'au descalecatpamantul Moldaviei pustiu" 2).

Nu ta.'gaduim ca. ta'ranii Romani au inceput sa emigrezepe pamantul Moldovei din Ungaria de timpuriu 8). Ii silea laaceasta desmostenirea for de proprietate. Fugaria taraneasca%din motive de ordin social, era un fenomen obisnuit si In altetaxi, de exemplu in principatele ruse. Toti obidifii isi cantanscaparea de robie si biruri in fuga peste granitele tariff. sauin alte locuri din cuprinsul ei. Insa nu se poate afirma ca ladescalecare s'a produs un asemenea proces de emigrare inmasse din .Maramures. Avem motive serioase sa ne Indoimca a avut loc o adevarata descalecare poporanci in Moldovadin Maramures.

Aceasta indoiala se intareste, pans a se transforma Insiguranta, a nu elementele poporane maramuresene au for-

1) A. XENOPOL. Istoria Romdnilor, vol. III, pag. 47.2) T. CODRESCU. Uricariu, vol. IV,' pag. 325-443.8) I. NISTOR. Emigrdrile de pee(e munti, pag. 8i8 -8s9.

159

ca

si

ne-

si

si

www.dacoromanica.ro

mat masivul noului stat, imediat ce ne gandim la soartaBrodnicilor $i Bolohovenilor. Douai tari, formate din elemen-tele romaine, cuprind in hotarele for si o bucata din actualulteritoriu romanesc din partile nordice ale Basarabiei, ale Bu-covinei si ale Moldoviei, si cu toate acestea dispar cu desa-varsire, fare a rasa vr'o urma a existentei sale $i Inca cuputin Inainte de intemeierca statului moldovenesc, oare acestpunct de vedere nu pare a fi prea superficial, naiv, in zadarcreator de enigme? E firesc sa credem ca cea mai mare partedin populatia noului stat moldovenesc a fost formate din.elementele romaine, scurse din Nord de Nistru, adaugandu-sela acele mai putin numeroase, care se aflau atunci pe pa.-mantul romanesc si cari au mai vent, scoborandu-se dinmuntii unguresti.

Vin sa ne inta'reasca in aceasta presupunere $i alte ar-gumente.

1. Noul stat dela intemeierea sa ui -a ales ca limbei ofi-cialii limba slava; galitiana. De ce nu romilneasca.' sau nu un-gureasc52 Oare aceasta nu este un semn hotarit c5. grosulpopulatiei, romanesc in esenta lui, era deprins cu limba ofi-ciala rusa-galitiana Inca de atunci, de and intretinea leg.5.-turi cu principatele ruse, in special cu principatele Volanieisi Galitiei, $i mai ales de atunci, de cand Brodnicii si Bo-lohovenii se aflau sub dominatiunea galitiana.'?1 Aceasta in-fluenta: slave nu putea sa. fie deck un produs al indelungateivecimitali-moldo-slave $i al raporturilor lor politice si culturale.

1 . Dar stim ca. limba slava era in uz oficial nu numai In.Moldova, ci $i In Tara Roman.easca. Carei influente se da-toreste introducerea ei acolo? E oare la mijloc o simple lar-gine a razei de influents culturale a aceleiasi limbi ruso-gali-tiene prin intermediul Moldovenilor, ceea ce putea sa.' aibaloc cu mult inainte de intemeierea principatelor romaine, sauacest fenomen isi are explicatia sa proprie? Avem in fata,noastra.' o problema, care n'a fost studiata. Inca in deajuns.In lipsa unui raspuns definitiv, ne marginim la acea consta-tare, pe care o face d. Gh. Ghibanescu, afirmand: Cance-laria munteana statea subt o mai vadita. influenta bulgaro-sirbeasca, pe cand cancelaria moldoveneasca statea directsubt o si mai mare influenta ruteano-polona" 1). Desi con-

1) GH. GHIBANESCU. Permanenja limbei slavone in jdrile romiine carafiune juridicd de star. Extras diu .Annarul qcoalei normale Vasile Lupu", No.3, Iaqi, 1828, pig. 3.

1.58www.dacoromanica.ro

statarea aceasta se retell la timpul istoric, dela care s'aupastrat marturii scrise, el nu este decat o continuare a tim-*pului premergator descalecarii. Deci limba oficiala in prin-cipatele roman se Imprumuta pe doua cal diferite.

2. George Popovici a adus un §ir de argumente, cari nedovedesc intrebuintarea in Moldova a anului dela Martie 1). Aceststil nu era cunoscut Bizantinilor §i nici marelui ducat li-tuanian, fapt in urma carui d. Damian P. Bogdan studiinddiplomatica veche moldoveneasca, a tras concluzia, ca Incancelaria moldoveneasca.' nu are ce cauta un comput, necu-noscut cancelarieide unde acesta se putea imprumuta" 2). IIadmit d: N. Iorga, I. Bogdan, A. D. Xenopol §. a. 8).

Anul dela Martie se Intrebuinta de cancelariile princi-patelor ruse 4), dela ele putea sa fie imprumutat u§or de Brod-nicii §i Bolohovenii, iar de ace§tia sa fie adus in Moldova.

3. Moldova dela data na§terii ei §i pans la 1374 se aflain dependentei bisericeascei de Halici, care atarnare, precizeazaD. Onciul, seamana sa dateze, macar in parte, Inca din tim-purile acelea", adica din veacul al XII-Iea, pe care 11 socoateca inceputul ezarilor Romanilor in Moldova 5). Cum neputem explica aceasta dependenta, daces nu prin legaturi an-terioare ale populatiei din Moldova cu principatul Haliciuluiprin intermediul tarii Brodnicilor §i tarii Bolohovenilor?

4. Numai in lumina raporturilor biserice§ti romano-ga-litiene poate fi inteleasa. §i explicata cronica mica moldo-dava,acest fragment interesant, pe care 11 gasim intercalat in cro-nica rush Voscresenscaia, §i care poarta denumirea: Povestireascurtei despre gospodarii moldovenefti, de unde s'a inceput taramoldoveneascii"6).

I) GEORGE POPOVICI. Anul dela Martie in Moldova in timpul luiAlexandru cel Bun, Buc. 9o5, pag. 29 9. a.

2) DAMIAN P. BOGDAN. Contributiuni la siudiul diplomaticei vechi mol-doveneA. Extras din .Revista Ist. t. IV, 1934, Ease. 1-4, Buc., 1936,pag. 36.

3) Bibliografia v. la d. M. COSTACHESCU. Documentele moldoveneEtiinainte de ,,Stefan cel Mare, vol. I, pag. 333, nota 2, qi la DAMIAN BOGDAN.lbidem, pag, '36.

4) D. ILOVAISCHI. Isforia Rusiei, vol. 1, Moscova, 1876, pag. 262. Vezibibliografia la G. POPOVICI. Ibidem, pag. 8, nota.

5) Dragof qi Bogdan, ibidem, pag. 269.Colecfia complectii a cronicelor ruse, vol. VII, S.-Pet., 1856, pag. 256-

259. Despre cronica moldo-,lava, v. IOAN MIHALYI. Diplome maramureEenedin secolul XIV fri XV. Movamoreg-Sziget, 19oo, pag. 18 19 (bibliografie). D.ONCIUL, ibidem, pag. 3o6 3o7, o utilizcaza mai mutt pentru polemica cu Engel.

159

Romani.,

www.dacoromanica.ro

Continutul acestei cronici este -urmAtor '). In anul 6867din orasul Vinitei (Venetia) au venit doi frati cre§tini Ro-man si Vlahata, fugind de persecutiile religioase, intreprinseimpotriva for de eretici. Ei au sosit la locul, care se numeaRimul Vechiu (Roma Veche), au pus temelie unui oral noncu nume de Roman si au trait acolo, pans ce papa Formosa cazut din ortodoxie in latinism. Renuntand la credintacrestineasca.', Latinii si-au infiintat un nou ora§ si Pau nu-mit Rimul nou" (Roma noua). A inceput o lupta mare intreadeptii credintei noui §i cei cari tineau la credinta veche.Lupta a durat pang la insca.unarea regelui unguresc Vladis-lav, care respecta credinta dreapta crestineasca, deli in apa-renta era Latin. In timpul domniei lui, Tatarii an inceput un.razboiu impotriva Ungurilor. Regele Vladislav a trimis dupesajutor la Roma, ca.'tre impa..rat si papa. A apelat §i la Rim-lenii, vechi si noui. Ei an consimtit ajute. lnsa Rimleniinoui din viclenie", au propus regelui ca el sa trimita pentrulupta cu Tatarii in primele randuri pe Rimlenii vechi, spe-rand ca. acesti din urma vor cadea morti, ceea ce le va desposibilitate sa ia pe femeile si pe copiii for si sa le conver-teasca la credinta noul. Iar daces Rimlenii vechi ar repurtasucces in lupta cu Tatarii, regele a fost rugat sá. le dea lo-curi in tara sa, numai ca ei sa nu se intoarca acasa. Regelea consimtit la propunere. Insa in loc de a cadea pe campulluptei, Rimlenii vechi an invins pe Tatari si i-au alungat.De§i Regele, cuprins de bucurie, le-a destainuit Rimlenilorvechi planurile rautacioase ale Rimlenilor noui, a fost preatarziu : acesti din urma au reusit mai inainte sa ia fe-meile si copiii Rimlenilor vechi si le-au convertit la credintalatineasca. Rimlenii vechi disperati, an cerut Regelui sa ledea pa.'mant in. tara sa, si sa le permits totodata' a se tinede legea cre§tineasca veche, adica cea greaca. Cererea a fostincuviintata. Li s'a pus la dispozitie regiunea dintre Mores.si Tia", locul Crigi". Ei s'au asezat acolo.

Printre ei era un barbat viteaz Dragon. Urmeaza po-vestea descalecarii, insa, fares catea Molda. E interesant ca§i in aceasta cronica. nu gasim nimic despre mutarea mas-selor populare, ci numai despre drujina voevodului, curteniilui. Fiind obsedati de frumusetea locurilor vazute, ei dupes

1) Informatii deepre timpul alcItuirii gi continutul aceetei cronice gXelm laI. MINEA. Letopisetele mlldovenefti scrise slavonefte. .CercetAri ietorice, 1925,No. 1, pag. 2c6-208.

160

sa.-1

www.dacoromanica.ro

intoarcere au comunicat tuturor ai for despre cele vazute si,.drugina lora, apropiatii curtenilor, au aprobat intentia demutare. A consimtit la mutare $i regele Vladislay. $i aumers ei cu toata drugina cu sotii $i copii" peste munti, pa-dure §. a. m. d., $i au venit la locul, unde Drago§ a ucistaurul §i ou ales din drugina lor" .pe un barbat Dragos, siPau numit gosudari §i voevoda". $i asa a inceput dupavointa lui Dumnezeu tara Moldovei". Urmeaza. §tiri, cati ani§i in ce ordine au domnit in Moldova diferiti principi.

Din insu§i caracterul povestirii se vede ca cronica re-prezinta o legenda, care a combinat diferite elemente din di-ferite epoci, anterioare intemeierii statului moldovenesc.

Intrucat Moldovenii erau de neam daco-roman, trebuianeaparat sa se faces vr'o lega..tura. intre ei si Roma. De aceease vorbeste de doi frati Roman §i Vlahata, cari ne reamin-tesc pe Romul si Rem.

Deoarece care timpul scrierii acestei cronici (veacul alXVI-lea) exista o oarecare traditie despre statul moldove-nesc, in conceptia ei ungureasca., cronica trebuia s'o impru-mute §i a imprumutat-o cu unele modificari. Fireste ea seface §i un ecou al pretinsei colonizari relativ tarzie a Maramu-resului prin. Romani, o idle inspirata tot de Unguri, de§i,dupa cum cu dreptate afirma.' Onciul, indata ce documentelemedievale, privitoare la tara Mararnure§ului ne dau tire des-pre starea ei etnografica.., apar Romanii, *ca multime a po-pulati unii" 1)

Miezul cronicei insa, partea cea mai caracteristica, ra-mane lupta religioasa dintre Romani : desbinarea dintre ca-tolici §i ortodoc§i. Imediat 4i dai seama ca cronicarul poves-teste aci despre lucruri pe cari nu le-a scos din fantezia sa,pi le §tie bine, §i cari in tot cazul nu puteau sa se petreaca.in Ungaria, unde §tim ca mai tarziu an avut loc persecutiilereligioase ale Romanilor, nu insa si desbinarea dintre ei 2).

Ce alt loc ar putea sa aiba in vedere cronicarul? De-.

sigur acela, unde se facea propaganda catolica, iiz Iarile desprecari se vorbeste in bulele papale, in Ruscia" §i terra Brod-nicorum". Era firesc ca §i Bolobovenii, dupa ce au cazut,sub mana lui Daniil .din Halici, sa simta lupta curentelorbiserice§ti din acest principat. Galitia catolicizata mai mult

1) Dragon i Bogdan, pag. 3o5.2) TEF A N LUPWX.. Catolicismul Romanii din Ardeal fi Ungaria pad

la anul 1556. Cernauti, 1929, pag. 32 9. u.

161

fi

www.dacoromanica.ro

ca orice alt principat rusesc, tran.smitea si popoarelor sub-jugate certurile ei religioase. Aceste certuri an luat o formafoarte acuta, mai ales in timpul domniei in Galitia a prin-cipelui polonez Boleslav, care in 1340 din cauza for a-si fostotravit de boieri, precum si in domnia urmatoare a princi-pelui lituan Liubart. In a doua jurnatate a secolului al XIV-leaaceasta lupta in principatul Lituaniei s'a terminat cu infiin-tarea oficiala a Uniei (1386).

Era natural ca cearta bisericeasca sa fie transplantata. dinNordul Nistrului pe partea lui dreaptei, pe ptimantul Moldovei, §iaici in conditiunile noui de vieata sa. invinga.' Rimlenii vechi"de rit ortodox. Numai dupa ce ea s'a stins, a devenit posi-bill infiintarea politica a noului stat. Na§terea lui a fostajutata de ea, provoc'and nevoia organizarii ordinei si asigu-rarii pacii obstesti. Cronica leaga. aparitia statului cu mo-mentul izbanzii. asupra Tatarilor1). E foarte probabil ca toc-mai indoita incordare a sufletului romemesc, ca rezultat firescal luptelor religioase interne fi al ra'zboiului cu Tatari, a datnaftere Moldovei Si a pus primele baze ascensiunii politice aneamului romanesc. Religia apare aci ca o piatra de temeliea statului roman, ca un fenomen primordial, dela care apornit creatiunea politico-nationall

5. Numai admita.nd interpretarea, pe care am desvoltat-omai sus, asupra caiacterului intemeierei Moldovei, poate fiinteleasa si lista ora?elor ruse" din cronica rusa a lui Nestor 2).Cetim acolo : Iata numele tuturor oraselor ruse, indepartatesi apropiate : la Dunare Viditov din sapte pareti de piatra,Mdin, de cealalta.' parte a Dunarii Tarnov (.TplHonl "), acolose afla sfanta Vineri; iar de-a-lungul Dunarii: Drestvin, Dicin,Kilia la gura Dunarii, Novoe Selo (Satul Nou), Acoliatra, lamare Karna, Kavarva. Iar pe aceasta parte a Dunarii : lagura Nistrului deasupra marii Belgorod, Cern, Askai Torg,pe raul Prut Romanov Torg, pe Moldova Nemeci, in muntiKorociunov Cameni, Sociava, Seret, Bania, Neciun, Colomaia,pe Ceremo§ Gorodoc, pe Nistru Hoten, ins& acesta e unorasel bulga.'resc $i valah".

Analizand aceasta lists, observam ca.' nu poate fi vorbade orasele ruse in sensul propriu al cuvantului. Intrebuintand

1) Expeditia in contra Tatarilor a avut loc in anul 1343, eau cu doi ani maarziu. G. BRATIANU. Ibidem,"pag. 17-118.

a) Cronica Voscresenscaia, ibidem, pag. 240.

162

www.dacoromanica.ro

epitetul rusesc", lista avea In vedere, probabil, alte criterii,decat parnantul rusesc populatia etnica msg..

Dar explicatia se gaseste, imediat ce in loc de acestecriterii punem : limba rusa oficiala, prezenta Slavilor, amin-tirea cuceririlor principelui rus Sviatoslav din veacul al X-lea.Dupe lists, sunt ruse acele orase de-a-stanga Dunarii, unclelimb i oficiala este msg., desi populatia for este vlahl" ; estevorba de actualele Moldova, Bucovina si Basarabia ; suntruse deasemenea Si orasele valaho-bulgare, intrucat in elesunt Slavii i Valahii, ca Si pe partea stanga.' a Dunarii, siin afara.' de aceasta ele in trecut au fost cucerite de principelerus Sviatoslay. Cronica Lavrentievscaia spune ca acest prin-cipe a cucerit 80 orase 9, din cari unul este Derester (Drestvin),altul Pereiaslavet (Preslava) si al treilea Kievet. Probabil aufost cucerite Viditov, Mdin (Medin), Ternov $. a., ins& nu80, o cifra vadit exagerata..

Lista aceasta poarta pecetea grandomaniei ruse, acelsentiment, de care era obsedat principele rus Sviatoslay.In an. 969 el zicea mamei sale si boierilor Nu-mi placesa." fiu la Chiev, vreau sa tralesc la Pereiaslavet pe Dunare,deoarece acolo este punctul central (sereda") al pamontuluimeu, deoarece acolo se aduna." toate bunatatile lumii" 2). A-sifacut, cum a vrut. In an. 971 el a ocupat Pereiaslavetula invins pe Bulgari. Lisa foarte repede revine la simtul rea-litatii. Sviatoslav se teme sa continue razboaiele spunecurtenilor sai (drujinei) : Tarul poate sa afle ca suntem putini,iar pima- ntul rus este departe" §i a fost nevoit sä. se retraga,incheind pace 3). Credem ca once comentarii, pentru expli-carea schimbarii mentalitatii principelui rus, sunt de prisos,atat de evidenta este antiteza, care sta. la baza ei : grando-mania $i realitatea.

Ceva asemankor cu aceasta se afla si in lista oraselorruse, considerate de stiinta istorica rusa ca un material, ne-explicat Inca 4). Timpul alcatuirei ei se atribue veacului alXV-lea. A o respinge numai din cauza ca ea nu se potri-veste cu condeptiile istorice existente, dupe cum face I. Bogdan,nu este admisibil 6). Once document istoric, daca nu este

1) Cronica Lavrentieuscaia, ibidem, pag. 27.2) Cronica Laureniimrscaia, editia 1897, pag. 66.3) Cronica Laurentieuscaia, S.-Pet., ed. 897, pag. 7o.4) BARSOV. Ibidem, pag. 28 3, 111 in 114.5) I. BOGDAN. Diploma beirliicleanii, ibidem, pag. 101 : izvor aga de

tarziu gi asa de obscur ".

163

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

fals, trebuie sa-si capete o explicatie respective, chiar curiscul unor schimbari in expunerea manualelor de istorie.

Socotim ca lista oraselor ruse este un izvor pretios pentrutimpul inainte de intemeierea statului moldovenesc, probabilcu cateva decenii. Cu toate ca multe din orasele pomenitein lista, nu se supun identificarii, sunt foarte importante ce-lelalte indicatiuni in privinta oraselor identificate. Gradeacestui document stint ca inainte de intemeierea Moldoveiexistau orasele : Iasi (Ascai Torg), Piatra Neamt (Nemeci),Suceava, Baia, s. a. Aceste stiri sunt suficiente pentru capovestea despre pustietatea" Moldovei, in partea ei de sus,sa devina cu totul fantastica., o nascocire ungureasca sau ogre§eald a acelor scritori vechi, cari cunosteau numai pArtile,apropiate de Dunare, iar in privinta celorlalte parti nu-simanifestau un interes mai aprofundat, poate din cauza ca in eledomina regimul gentilico-familial, un regim care nu putea sä.se bucure de o faima la celelalte popoare, mai ales inde-pa."rtate, regim de munca linistita.' si patriarhala. Abia catretimpul intemeierii Moldovei, aceasta liniste a fost parasiteprin trecere la un. regim teritorial politic, trezindu-se geniulpolitic romanesc.

Prin urmare din sentimentul de grandomanie ruses, cro-nicarul a extins notiunea de rus" si asupra acelor elemente,cari de obiceiu nu se numesc asa, avand la baza afirma4iuniisale diferite criterii pentru partile de-a-stanga si de-a-dreaptaDunarii.

Procedeul cronicarului nu trebue socotit nici bizar, nicilipsit de sens.Patriarhia dela Constantinopole, iutr'un documentdin 1395, numeste statul moldovenesc Rosovlahia" t). lar maitarziu poporul galitian si ucrainean in cantecele sale numeapamantul Moldovei, populat de Romani, Moldo-Slavia" 2) §i,desigur, nu avea pentru aceasta un alt motiv, decat influentaslava asupra Romanilor din Moldova si, mai ales, semnul eiexterior : limba oficiala. Cantecele poporane nu mint. Ele nuse creeaza pentru ca sa induce in eroare pe un strein. Ffindun produs al creatiunii obstesti, si nu individuate, ele redausufletul poporului, gandurile si credintele lui.

In ce priveste Hotinul, probabil locuiau in el in afarade Valahi, cari erau populatie aborigena. a Basarabiei, si Bul-gari si din aceasta cauza.' limba oficiall aici nu era cea ruse,

1) E. HURMUZAKI. Documente, vol. XIV, pag. 19.2) GR. NANDRIS, lbidem, pag. 25.

164

www.dacoromanica.ro

ci valaha (sau bulgara). Avand in fata sa o exceptie din.criteriu valabil pentru toata Moldova $i Basarabia, croni-carul o semnaleaza : Hoten, insa acesta e un orasel bulga-resc valah".

6. In sfarsit, bate la ochi identitatea denumirilor dereturi fi de localita-ti din Moldova cu cele din tam Brodnicilor siOra Bolohovenilor, un fenomen despre care am vorbit mai sus(Homor, Seret, Plosca, Brod?, $. a.) $i care nu poate fi un simplurezultat al hazardului istoric. Una din doua. : sau ele au fostcreate pe pamantul Moldovei duse la Brodnici $i. Boloho-veni, sau dimpotriva, au fost create de acestia duse in Mol-dova. Inclinam spre aceasta din urma ipoteza, intrucat celemai multe din ele au un caracter pronuntat slay, ceea ceputea sa se produces in mod firesc in urma raporturilor po-litice culturale ale Brodnicilor Bolohovenilor cu prin-cipatele ruse.

Ne mai ramane sa aratam ca. pa'mantul Moldovei nuse afla in dependentd de Imperiul valaho-bulgar. In sprijinulatarnarii D. Onciul aduce doua argumente : 1] regele valaho-bulgar Caliman Asan. (1241-1245) poarta. in titulatura sanumele de Domnitor al Moldo-Vlahiei $i 2] Hotinul e nu-

--mit in. cronica ruses orasul valaho-bulgar" ').Ambele argumente nu sunt suficiente pentru a ne con-

vinge cä. Moldova inainte de intemeiere se afla in oarecareatarnare de Imperiul valaho-bulgar. Cu bung. seams, Cali-man Asan putea sa se numeasca.' Domnitor al Moldo-V1a-hiei" din motivul ca, fiind regele unei parti din poporul valah(roman), este in principiu rege al tuturor Romanilor. Decititulatura e mai degraba pretentinne, decat realitate.

Mult mai eficace erau pretentiile Ungariei asupra pa-mantului moldovenesc, pe care regii Ungariei socoteau totin principiu apartin.and Ungariei. Acest teritoriu era in veci-natate cu Ungaria. La. intemeierea statului moldovenesc, Un-gurii nutreau pretentiuni de a avea Moldova in atarnare.Bogdan insa le-a respins.

Iar in ce priveste cellalt argument, am explicat mai sus,in ce seas putea sa fie intrebuintata calificarea Hotinului,ca oras valaho-bulgar.

Rezumand cele de mai sus, putem incheia cu afirmatiu-nea ca nasterea principatului Moldovei se datoreste scur-

Dragof fi Bogdan, pag. 26o -- 26J .

165

§i

Si

§i§i

§i §i

§1

§i

1)

it

www.dacoromanica.ro

gerii de populatie de dincolo de Nistru. Elementele nou venites'au adaugat la acelea, cari se aflau pe pamantul rom'aneseIn permanents& si cari au coborit din munti. Fenomenul feri-cit al Intemeierii acestui principat a fost provocat de doifactori mai principali: de luptele religioase interne, cari ce-reau pace si ordine, si de razboiul extern Impotriva Tatari-lor, care impuna consolidare. Realizand statul romanesc,Romanii treceau dela un regim gentilico-familial la un regimteritorial politic. Originea Moldovei are un caracter pronun-tat nordic, si nici de cum vestic, purtand pecetea influenteipolitice si culturale ruso-galitiene. Cu atat mai mare estemeritul natiunii romane, cu cat ea a stiut sa invinga aceast&influenta puternica si in locul ei sa creeze o cultura proprie,rasarind ca o floare, a carei frumusete e cu totul original&§i specifica.

166

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 14.

Regirnul feudal.Ins titutiile feudale.

In introducere am schitat in general evolutia vietiiaraltand esenta raporturilor sociale din timpul feuda-

lismului nostru. Aici e locul sa, aprofundgm cele afirmatemai sus.

In perioada pe care o tratAm, puterea publics in prin-cipat apartine domnitorului, care este cel mai mare mosier.

In virtutea uricului, primit dela el, unii mosieri mariaveau drepturi publice zi anume : dreptul de a judeca popu-latia asezatA pe pamanturile for si de a aduna tare, cu ex-cluderea orica.rui amestec din partea functionarilor domnesti(imunitatea) 1). Drepturile acestea apartineau numai mosierilormari, realizand astfel, dupa expresiunea reusits a lui Guizot,juziunea" puterii cu posesiunea funciara. Notiunea de mo-sieri mari proprietari mari nu trebuie ss fie inteleasa, insensul actual al cuvantului, ca gospodari ai unei gospoda.riicentralizate. Relativ numai o mica parte din Intreaga moviea proprietarului se lucra prin staruintele mijloacele luiproprii (aratura boiereasca.). Cea mai mare parte a paiman-tului se dadea in arena. Bogatia proprietarului feudal nuconsta in maximea rentei, ci In marea multime a supusilorlui, arendasi ai pamantului, obligati sa."-i dea dijmCsi faca,,boierescul",

Deoarece in timpul acela puterea publicA e piitrunsa detra,saturi ale dreptului privat si in mare parte se Al in exer-citiul mosierilor, nu exists notiunea bine distincta obliga-tonie a supuscniei statului. In loc de aceasta fiecare socoatenecesar a se pune sub apirarea unui om mai puternic. In locde ascultare fats de stat, se creeazs ascultarea de persoaneparticulare, capabile ss apere pe supusi de ofense suparairieven tuale.

Se fac intelegeri de ocrotire, patronat. Oamenii, cari au

1) In uricul lui §tefan Voevod din 29 Noembrie 1443 cetim: .Toate acestemai sus scrise 9i fie manistirii (Moldavita) in uric fi in ohati, nestricate nici-odata, in veci, 9i en tot venitul'. M. COSTACHESCU. Documentele inainie de.5iefan cel Mare, val. II, pag. 187 -188.

167

ro-manesti,

vi

vi

sl-i

vi

vi

www.dacoromanica.ro

nevoie de protectie, dorind asigura independenta fata.' destat, neplata_ impozitelor in intregime sau in parte, sau aparareImpotriva abuzurilor, se inching." oamenilor puternici. In.documentele vechi ronaanesti intalnim Inchinari" fats demaiaastiri mosieri ale oamenilor de rand din straturile so-ciale inferioare. Atare inchinari, desigur, nu sunt exceptii.Ele se trag din firescul lucrurilor : cei slabi sub raportul so-cial se inching celor tari. Inchinarea" este o institutie feu-data.' romaneasca, care corespunde cu comendatia" sau pa-tronatul" evului mediu european.

Comendatia putea sa alba nu numai un caracter purpersonal, ci cel funciar. Acel care cauta ocrotire, putea

inchine protectorului, in afara de persoana sa, paman-tul, de care dispunea. Punandu-1 sub paza unei persoaneputernice, el II primea apoi pentru munca., insa nu ca pro-prietate, ci ca posesiune conditionals. Asupra cultivatoruluipalmantului cadeau unele obligatii fats de protector. Inchi-narea aceasta, la Inceput putin simtita, cu timpul trebuia saduca la o stare de dependents, la poslusnicia" manastirilorsi la vecinatate" sau rumanie" 1).

Pentru Tara Ramaneasca d-nii I. Minea si L. T,. Bogaarata cazuri, cand inchinarea se prezinta ca o formula oma-giala pentru dania catre cineva cu rang social superior". Oa-menii saraci faceau Inchinarea cu pamant, renuntand totodata,la starea for libera devenind vecini" sau rumani" 2).

Din cauza faramita'rii puterii multimii de persoane,.imputernicite partial cu drepturile publice, oamenii in statnu au insemnatate egala. Cine este mai slab se pune in ra.porturi de dependents fats de cel mai tare, acesta din urna.1se pune in raporturi de supusenie fats de unul §i mai pu-ternic s. a. m. d. Se creeaza o ierarhie a naosierilor, pe cariii leaga legatura de vasalitate. Esenta ei consta." in obligatiebenevol contractata de a pastra fidelitatea si a face serviciulcerut.

Ierarhia, in varful ei, are pe domnitorul tarii, care seproclama proprietarul suprem al intregului pamant al tarii 3).Pamanturile ramase fora mo§tenitori, precum acelea alepersoanelor, cari au gresit fats de domn, devenind vicleni",

1) IOAN FILITTI. Proprietatea solului in principatele romaine pond la1864, pag. i3q ai iq7, f i R. ROSETTI. P'dnaintul, pag. 296 g. u.

2) Cum se mosieneau mosiile, vol. I, pag. 89 I. a.3) D. CANTEMIR. lbidem, pag.

168

sa

gi

io7.

a -ti

gi

pipi

gi

pi

www.dacoromanica.ro

trec in proprietatea domnului '). Din fondul sau de terenuriel doneaza. mosii boierilor sai de curte, pentru slujba for cre-clincioasa, facandu-le miluire", iar mangstirilor, pentru man-tuirea sufletului 2).

Toti proprietarii parnantului, la orice schimbare concretesde titlu, la schimb de terenuri, la vanzairi-cumpathri, la do-

trebuiau sal vines inaintea sfatului domnesc capeteaprobarea domnului prin uric.

Ca semn exterior al dominiului eminent" al domnito-cului, servea darea calului. 3). Dinu Anion afirm& ca dareacalului pare sal aibal un efect eliberatoriu al posesiunii, cu.titlul pentru beneficiar, de proprietar liber asupra bunuluirespectiv" 4).

Alta institutie, care vine sa ne confirme existenta do-.rainiului eminent" al domnului, este formula intrebuintat& inairicele muntenesti : Predalica sä nu fie". Ea stabileste oexceptie dela regula general& de mostenire a domnului dupesun proprietar, care n'a rasat mostenitori legali. Predalica salnu fie" inseamna ca averea sal nu revin& domnului, sä. nu-ifie predates, ci s& rAmanal altor rude 5).

Ierarhia nu se terming cu domnitorul respectiv, care $iel se inching. regelui Poloniei, regelui Ungariei sau sul-tanului, adica unui suzeran suprem, fatal de care el se obligessal pastreze fidelilate sa-i vines in ajutor cu oastea sa, fiind.asigurat la randul sau ca., in caz de nevoie, va fi aparatde suzeran.

Bineinteles, cu acest regim social-politic, care se dis-tinge atat de mult de regimul, bazat pe autoritatea statuluiimpersonal, pe egalitatea tuturor in fata legii, pe raporturilede supusenie $i nu de contract, corespunde realitatea eco-

1) I. FILITTI. Ibidem, pag. 81-82.2) R. ROSETTI. Ibidem, pag. 137 g. u.M. COSTACHESCU. Documentele, vol. 1, pag. 8 (1392), pag. 108 (104)

a., I. BOGDAN. Documentele, vol. 1, pag. 287 (1484, boierului Gangur, pIrc&-labul de Orheiu), pag. 490 (1490,' 5os (1492), vol. II, pag. 5 (1493), pag. 21(1493) 9. a. vol. 1, pag. 69 (1462), pag. 249 (147o) s. a.

3) Pentru existenta in trecutul rom'anesc a .dominiului eminent' 2.11 pro-fountat d. N. lorga, I. Peretz, A. D. Xenopol, I. Bogdan, Paul Negulescu, DinuArian, Joan C. Filitti. In lens negativC. Giurescu gi Longinescu. Vezi biblio-srafia la : DINU ARION. Incerc'dri asupra dominiului eminent in Inchinarelui Nicolae lorga", Cluj, 1931, p. 20, gi la IOAN C. FILITTI. Proprietateasolului in principatele romane pad la 1864, pag. 1o7 s. a.

4) DINU ARION. Ibidem.5) Mai amanuntit in capitolul .Normalizarea juridic& a vietii".

169

is.

,natii, sa

si

si

www.dacoromanica.ro

nomica §i geografica din acel timp. 'Populatia tr5,ia in oazele,aflate In mijlocul padurilor §i baltilor. Pentru a se a§ezaundeva, era necesara intaiu o lazuire". Domina atunci gos-podaria naturals, cu un schimb foarte rudimentar, redus.

Prime le noastre ora§e sunt mai curand ni§te intarituriingradite §i centre administrative. Ele nu stau in legatura e-conomics cu satele sau aceasta legatura este prea primitive§i §ubreda. Fac exceptie numai cetatile margina§e, cari maiau nu numai insemnatatea militara, ci §i cea comerciala, in.ce prive§te comertul extern.

Prin urmare, in trecutul romanesc vedem numeroaseinstitutii juridice feudale, ca de exemplu: 1) dominiul eminental domnitorului asupra pa.'mantului tarii, 2) donatii, beneficii,facute slugilor lui, 3) imunitati judiciare §i fin anciare, caconcesiuni din drepturile publice ale domnitorului, 4) inchi-narea sau patronatul §i 5) ierarhia vasala.

De§i extensiunea acestor institutii feudale n'a Lost aceeai,ca in occidentul Europei, totu§i se poate afirma ca infa.-ti§area socials - politics a principatelor romane§ti, in aceastaprima perioada a existentei lor, in linii generale a Lost feudala.:

Din punct de vedere economic, domne§te economia des-centralizata, cu inchirieri (arende) de loturi mici la cultiva-tori ai pamantului, precum §i gospodaria naturals, cu unschimb banesc rudimentar.

Unele comparatiuni.Dela aceste consideratiuni generale trecem la chestiunea

de dinamica istorica. Ne punem intrebarea, cum s'a nascutregimul feudal §i ce cale anume a parcurs regimul gentilico-familial 'Dana a se transforma In feudalism.

Data fiind posibilitatea influentei sociale ruse asupr aRomanilor, in urma convietuirii indelungate ruso-romaneinainte de intemeierea principatului Moldovei, imi permit sa.fac cateva comparatii intre ordinea socials romaneasca §i unelefenomene din evolutia istorica ruse, pentru a scoate mai bineIn evidenta toate trasaturile caracteristice ale evolutiei isto-rice romane§ti.

Istoria veche ruse incepe cu a§a zisa chemare pa§nica.'a principilor straini, Varegi. Ru§ii i-au chemat, intrucat pa-mantul, ocupat de ei, avea intindere mare §i era fertil, insa.nu se bucura de ordine §i pace". Trei Varegi, fratii Riuric,Sineus §i Truvor, venind cu druginicii (curtenii) lor, au in-

170

Si.

www.dacoromanica.ro

ceput sa faca imediat impaciuire $i oranduiala. Bine inteles.aceasta povestire a cronicei ruse are un caracter cu totullegendar, ca povestirile analoage din istoria altor ta.' ri, deexemplu despre infiintarea dominatiunii anglo- saxoae in Bri-tania de catre doi frati Gengist Gorz, chemati de popu-latie in acelasi scop, invitatia fiind facuta aproape in aceleasiexpresiuni : Terram latam et spatiosam et omnium rerum co-pia refertam vestrae mandant ditione parere" 1).

Puterea princiara se suprapune societatii, nefiind or-ganics ei 2), treptat se intareste, insa in primele timpuri tre-buie sa recunoasca superioritatea structurii sociale vechia elementelor ei a parte. Organizatia gentilico-familiala lalnceput se respects. Clasa socials dominants se compune dincloud elemente : 1) reprezentactii familiilor gentilice, zadru-gelor" ruse, cari In cronicele ruse se numesc cei mai bunioameni" (lucisie") in sensul celor mai instariti, oameni 135.-trani" (starti" stareisini"), prin urmare optimes" senio-res terrae",sau maiores terrae", boierii locali, pamanteni,2) curtenii, druginicii, boierii straini, veniti impreuna cu prin-cipe sau atrasi de el la curte din elementele locale. In curteaprimilor principi rusi erau foarte multi straini, Varegi, Un-guri, Torci (Pecenegi) etc. Druginicii se'mai numeau $i. ba.'r-batii princiari" (kniajii muji"). Ei se recrutau adesea $i din-tre slugile principelui, libere, sau semi-libere robi. Servi-ciul la curte pregatea pentru activitate politica; era un felde scoala.

In secolul XI ambele aceste elemente se contopesc, for-.

in and o singura clasa social superioara, boierimea. S'a ajunsla aceasta prin asezarea druginicilor pe pamant cu transfor-marea for in mosieri locali prin trecerea boierilor localipamanteni, la curte, in clasa oamenilor princiari". In confor-mitate cu aceasta, In documente dispare cuvantul batraniiarii" (stareisini") 8).

Structurii societatii corespundea administratia statu-lui. Principele administra Cara cu consimtaman.tul adunariigenerale a tuturor gospodarilor, care purta denumirea de vece".Socotind ca intregul principat formeaza o mie, tasiacia", adu-narea alegea pe un reprezentant, numindu-1 taseatkii", care

1). BESTUJEV RIUMIN. Istoria rusd, pag. 97 g. u.2) M. GRITEVSCHI. Istoria p)porului ucrainean, S. Pet., 1913, pag. 83,3) M. F. VLADIMIRSCHIIBUDANOV. Istoria dreptului rusesc,

a9oo, pap. a8 -33.

171

gi

Chic..

si

gi

gi

gigi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

pondera puterea principelui §i era privit, ca reprezentant alpopulatiei, Treptat inseinnatatea lui se reduce. In loc de a fiun post electiv, acest taseatki" a Inceput sa fie numit deprincipe. Mu lt timp exists el apoi, ca o reminiscenta a tre-cutului. Ultimul taseatki" a fost decapitat de principele Mos-covei in an. 1374 1). Istoricii dreptului rus cred ca aceastafunctiune a inlocuit puterea principilor gentilici, avandu-,ioriginea in vechea organizare gentilica a Ru§ilor.

Pe langa principe functiona un sfat" al boierilor, subnumele de duma cneajescaia" sau boiarscaia", care participala toate momentele mai insemnate in administrarea farii 2).Acest organ a devenit cu timpul un organ de delimitare aputerii principelui. Principii duc o lupta crancena impotrivaboierilor. Mai pronuntat se manifests acest caracter deaparare a intereselor tagmei boierilor, la functionarea dumeiin principatul Halicio-Volamean, unde sfatul boierilor pe tangsprincipe, se numea rada". Boierii se considerau In drept nunumai sa. is parte la administrarea princiara, ci §i sa cunoasca.planurile §i intentiile principelui. Daces principele nu satis-facea aceasta dorinta, boierii it paraseau, uneori chiar serevoltau 8). In Galitia rada §i-a Insu,it chiar dreptul de adispune de scaunul domnesc 4).

Sa vedem acum, in ce puncte cardinale putem constata.asemanare §i deosebire dintre ordinea rusa §icea moldoveneasca.

Intemeierea principatufui Moldovei s'a facut inteun modcu totul panic. Insa nu principii straini au venit sa facesordine §i sa scape Cara de luptele interne religioase, precum§i a-i apara granitele, ci principii Romani din 1VIaramure§.o deosebire destul de importanta.

kVA. insa §i a doua. 0 buns parte din curtenii princi-pelui erau, probabil, Romani. Alaturi de ei se aflau la curteamoldoveneasca §i multi straini. Din documentele istorice ve--dem ca un numar mare de dregatori §i boieri merit* din..veacurile XIV §i XV, sunt de provenientS strains, mai ales.-ruses 5). Judecand dupes nume, se poate ss fi fost Ru,i : lo-

1) lbidem, pag. 82-84.2) Ibidem, pag. 48 9. u.3) M. GRU§EVSCHI. lbidem, pag. 85.4) VLADIMIRSCHIIBUDANOV. Ibidem, pag. 66 9. u.5) D. N. IORGA socoate ca Rugi pe Stetco, Stanislav, loan Stravici (Stroici),.

Dajbog, Iatco Hudici, vistiernicul Iuga, ca Ungur pe comisul §andru, ca Germanpe Herman, Haman. Istoria po?orului romeinesc, vol. II, peg. 5i 9i 1o7..

172

E.

www.dacoromanica.ro

gofatul Ivan Cupcici, logofatul Ion Dobrul, vornicul DumaBraevici, vornicul Dragomir, vistiernicul Ivan, vornicul Fe-dor, boierii Ivan Dedca '), Grinca, Bratul (Bratu), BratulStraovici, Sin (san) Barlici, Petre Hudici, Iatco Hudici, par-calabul Dajbog 2), Branici, Petru Ponici, Costea Danovici,Stoica Rusul. Trebuie sa fi fost Polonezi : Stanislav Elovschi,Stanislav Rotompan, Varlin Hrolovschi, Vlad Tuceaischi,Ciortorovschi. Erau boieri si de alte neamuri, ca de exemplu :ungurul Stibor, pecenegul Berendei, cumanii Borcea Toc-saba, comisul Sas, comisul Sirnion Turcul, vistiernicul Sarbul,Stanciul Sarbul, Tatul Sarbul, dupa cum arata insusi numelelor. Probabil zrau Tatari sau de provenienta tatareasca, CarsteaTatarul, parcalabul Brudur vornicul Boldur. In limba Ta-tarilor din Crimeia boldur" inseamnl obosit, iar boldur-mah" a fi obosit 3).

Puterea principelui moldovean era la inceput suprapusasocietatii. Din legenda intemeierii Moldovei vedem ca or-ganizatorii ei au venit de aiurea, $i nu au rasarit din sanulsocietatii insa$i. Principele, deci, trebuia sa. respecte clasadominants, pe care a gasit-o la venirea §i instalarea sa laguvernare $i care era compusa in cea mai mare parte dinRomani. Printre cneji gi juzi num& straine se intalnesc nu-mai ca exceptie .4). El trebuia ga dea acestei clase socialelocul de cinste in sfatul domnesc, care functiona pe langapersoana sa $i amintea rada galitiana. Inteadevar, vedem cain acest sfat elementele locale an la inceput o insemnatatemai mare, cleat cele ale principelui. In primele urice numeleboierilor farce functiuni la curte este trecut inaintea numelui

1) Putea sa fie o mai a marelui boier galitian Dmitro Dedco, care pe la an134o guverna Galitia in numele principelui litvan Liubart 9i care printio politicaexterns dibace, a silit pe regele poloncz Cazimir a renunte la pretentiile sale fati.de Galitia. M. GRIJEVSCHI. Isforia poporului ucrainean, S. Pet., 1913, pag.98 99.

2) Dajbog e numele zeului slay al soarelui.3) In pronuntarea numelui vornicului Boldur cancelaria domneasca 9ovie,

scriindu-I and Brilclur, and Boldor. I. BOGDAN. Documente, vol. II, pag. &o9,indexul 9i tel.tul. In limba tiitireasca sunetul u' are uneori nuance de ,i1". Deaceea in limba rusA numele hanului atiresc ,Batu' se pronunti intotdeauna ,Ba.al` 9i numele unui alt han ',Burl* se real in cronica rusd Niconoua Biriu'. Sevede ca din acela9i motiv cronicarul nostru it nume9te pe ,Bate ,Bati". M. KO-GALNICEANU. Ibidem, vol. 1, pag. 4o7. In Basarabia se soli o familie foartenumeroasi cu un nume schimbat de Boldar". FAri indoiala, aceastii denumire setrage din acelet9i savant titiiresc boldur".

4) M. COSTACHESCU. Ibidem, vol. II, pag. 947 9i 949.

173

§i

si

si

www.dacoromanica.ro

celor cu functiuni. Dela starsitul secolului al XVI-lea boieriiPara. functiuni dispar din urice.

Totusi din randul boierilor nostri pamanteni n'a iesitnici un tasiatchi", care ar fi fost pus alaturi de domn pen-tru a contrabalansa puterea lui 9.

Fenomenul acesta se explicd prin deosebirea ce existdIntre evolutia istoricd a Rusilor si cea a Romani lor. Rusiiau apdrut pe scena istorica incd in veacul al IX-lea si laInceput traiau lntr'un regim al democratiei primitive, cu adu-narea populard a tuturor gospodarilor (vece"), ca organ su-perior al statului, alaturi de principe. Toata perioada asazis. chieveand a istoriei ruse (sec. IX XI) sta. sub semnulacestui organ. El se tocmeste cu principii rusi, ii pune pescaun si, schimbandu-i-se dispozitia, ii alungd. Care secolulal XII-lea, acest organ era in decadere, deoarece intrau invigoare legile economice despre inegalitatea avutiei. Omoge-neitatea relatives a gospodarilor acestei adundri dispare, senaste feudalismul rus, un regim al mosierilor marl, bine in-stdriti, conducatori ai societatii.

Postul de taseatki" n'a fost, decal un reflex al acestuitimp si al regimului anterior gentilic.

Convietuirea ruso-roman' la Nord de Nistru (Brodniciisi Bolohovenii) a continuat 'Rand la veacul XIIIXIV, adica.o bucata de vreme Romanii s'au aflat is raporturi cu prin-cipatele feudale : galitian, voldnean, chievean.

Cateva indicatiuni sgarcite ale cronicelor ruse (Brod-nicii bdtrami"cnejii osebiti Bolohoveni") ne indrituesc sacredem ca regimul romanesc la Nord de Nistru era gentilicsau gentilico-familial. Dar au trecut oare Romanii printr'unregim al democratiei primitive sau nu, iata o enigma istoricd,la care nu avem nici un rdspun.s. In mod ipotetic, in lipsaorica.ror indicatiuni, ar trebui sä-1 negam si sa admitem ca.s'a trecut direct dela un regim gentilico-familial la regimulfeudal.

Dealtfel deosebirea intre regimul gentilic si regimul de-mocratiei primitive, e numai in principiul arhitectonicei teri-toriale a statului, in loc de cea gentilicd, de sange. Dar am-bele regimuri, sub raportul politic, se bazeaza pe democratie.Conducatorul genului sau familiei este alesul populatiei, casi principele unui stat teritorial primitiv.

1) 1. BOGDAN. Documental Rtizenilor fi organizarea armatei moldovenein sec. XV. An. Ac. Rom., Mem. Sect. let., tom. XXX, 19o8, pag. 17.

174 www.dacoromanica.ro

Prin urmare un voevodat romanesc, bazat pe cnezate,trebuia sa aiba si el un sistem democratic primitiv de ale-geri, deli alegerile se efectuau de gen sau familie $i nu deoras sau sat, ca unitati teritoriale.

Brodnicii si Bolohovenii, cari au venit in atingere cuoranduiala noul agricola rusa si cunosteau feudalismul rusesc,au trecut usor la acest regim pe pamantul romanesc, in cup-rinsul principatului Moldovei. Acomodarea la conditiunilenoui de existents la Romani s'a facut mai lesne, decal laRusi, fall prea multe traditii si farce contrabalansarea puteriiprincipelui, printr'un organ, care ar ft o reminiscenta a trecutu-lui gentilico-familial, ci dincontra cu adoptarea rapids a me-todelor boieresti de conducere a principatului galitian. A Postabandonata $i practica adunarilor gentilico-familiale, datafiind puterea mare a boerimii.

Randuiala agricola.Din lipsa indicatiunilor precise in documentele istorice,

nu se poate stabili momentul trecerii Romani lor dela regi-mul agrar colectivist la regimul individualist al devallma'siei.In afara.' de Vrancea, nicaeri nu s'a pastrat proprietatea colec-tiva ; documentele istorice nu o cunosc.

Prima zadruga", care a realizat devalmasia, inlocuindprin ea munca colectiva, a produs o adevarata.' revolutie so-cials si economics. S'a deschis calea spre individualism $iproprietate individuala.' deplina. Devalmasia facea posibila im-partirea inegala a avutiei. Gospodarii mai nevoiasi vindeauloturile for (jiriabii) semenilor for din familie. Unii adunauin mainile for mai multe loturi si se imbogateau, altii dim-potriva saraceau si se proletarizau.

Daca vom avea in vedere ca. intemeierea Moldovei afast dupes caracterul ei o revolutie religioasa. si politica pro-funda, care a sapat din temelie vechile asezari ale Romani-lor, nu ar fi prea mare indrazn.eala sa admitem ca aceastarevolutie a lost in acelasi timp $i una agrara, ca cel putin inMoldova, tocmai catre timpul acesta sau putin inainte, pro-cesul de descompunere a regimului colectivist al zadrugei aluat proportii mari, schimband infatisarea social& a nouluistat si transformand vechea zadruga" colectivista in comu-nitatea devalma silor.

Intemeierea principatului si aparitia curtii princiare deo parte $i devalmasia, care semnaleaza moartea proprietatii

175

www.dacoromanica.ro

colective, de alts parte, produc schimbari radicale in structurasituatia social& a clasei nobilimii pa."mantene a cnejilor si

juzilor 1). 0 mare parte din elementele pamantene se apropie decurte, trecand in randul boierilor curteni, ceilalti cneji si juzisi marea mass a populatiei libere a zadrugelor se transformsin rAzesi si mosneni, populatie libera, un fel de boierimemica, sau o tdranime mare, care se deosebeste de boierii maxiprin pgstrarea vechei ordndueli agricole. La randul for §icurtenii, capAtAnd prin donatiile domnesti $i cumparari, mosii,iii organizeaza gospoddriile la Ord, trecand in randul boie-rilor pamanteni

Boierii maxi, in ambele for categorii (pamanteni si curteni),jucau rolul de spargatori ai regimului agrar din perioadagentilico-familiala, afirmand in agriculture ideea proprietatiiindividuale. Oamenii maxi si tari rapiau pamantul pe undeputeau, i§i asumau deseori o bung parte din patrimoniul co-munitatii agrare, cumparau robi (Tatari, Tigani, etc.), exploataupopulatia, asezata pe pAmanturile for in calitate de arendasi,in cea mai mare parte iobagi, $i organizau gospoddria pebaze noui.

Boierii mari se ocupau $i de comertul cu negustorii straini.Afacerile de felul acesta fi imboga..teau si mai mult. Nu eraustraini de negot nici manAstirile noastre. Cel mai mare co-merciant ins5. era domnul, care, pe langa produsele gospo-ddriei sale, mai vindea in strainatate pestele dunarean siceara. Stefan eel Mare ficea comert cu morun. la Liov 2)

Principele, purtatorul principiului teritorial, a venit saintareasca, sa. largeasca si sa aprofundeze descompunerea re-gimului agrar vechiu. In calitatea sa de proprietar suprem alintregului pamant al statului, el normalizeazd $i gra.' besteevolutia agrand a tairii spre un individualism medieval feudal.

Descompunerea regimului agrar vechiu a durat atatatimp, cat se mai aflau in circulatie parnanturi libere; cand lo-curile pustii au disparut (aproximativ pe timpul lui Stefan

1) Menfionam ca exisfenfa scparati a nobilimii pamamtene se manifestii nunumai la Romani 9i Rugi, ci la mai multe popoare, la inceputul istoriei Ion Depada la Germani boierii pamanteni purtau denumirea de ,optimates, iar cei aiprincipelui, curteni, ,,antrustiones". Dintre primii se alegeau principii gentilici,Kuning". Deepre procesul de formare a nobilimii germane multe informafii inte-resante confine R. SCHRODER. Lehrbuch der deutschen Rechisgeschichfe,Leipzig, 1898, pag. 25, Si 9. a.

2) N. IORGA. Isforia comerfului romdnesc, vol. I, pag. i35.

176

gi

www.dacoromanica.ro

cel Mare) regimul nou agrar era definitiv stabilit. Fireste,cu cat se micsora fondul disponibil de terenuri, goana dupespaimant devenea mai acuta. Cu disparitia fondului, nu ra-manea decat acapararea prin respire, cu forta, care uneori luacele mai salbatece forme. Silnicia gi arbitrariut erau armeobisnuite respectate din arsenalul mijloacelor de acbizitio-narea mosiilor.

Cat de reusita era uneori aceasta lupta pentru pamant,se poate vedea din faptul ca gratie diferitelor mijloace, atatlegale, cat si mai ales ilegale, a devenit posibila aparitia la-tifundiilor.

Un latifundiar din veacul al XV-lea Mihail Gramaticul 1),fiul lui popa Iuga, avea in proprietatea sa 50 sate in afarade mori, prisaci etc. Mosiile lui erau situate in diferite partiale tarii : pe Siret, la Tutova, la Prut la Nistru. El faceanegot extern, mai ales cu orasul Liov, Si era considerat, cacel mai insemnat om de afaceri". Pentru asigura exis-tenta pentru zile negre, Mihail Gramaticul intretinea legaturide prietenie cu nobilii ma'rginasi din Polonia. Uneori dincauza neintelegerilor, provenite din afaceri, el se dusmaneacu acestia. Apoi ceitele se terminau cu tratate" formale, incari se prevedeau, in afara de clauzele pacii" pedepse degloaba in boi. Nobilii polonezi ii puneau la dispozitie adapostla Sniatin sau Colomeia.Insusi regele Poloniei ii acorda o pen-sie de 100 marci anual. Dupa' ce a stat refugiat in aceastaCara, a fost rechemat de Stefan cel Mare cu promisiunea dea-i restitui mosiile parintesti".

Un alt latifundiar Mihai dela Dorohoi, avea 52 sate.Dupa acesta veneau alti mosieri mari, de exemplu vorniculIvan Cupcici, gi o serie intreaga de latifundiari mai mici 2).Ffind oameni foarte bogati, era firesc ca ei sa tinder la exer-citarea in fluentei for in stat.

Cu boerii mari latifundiari concurau institutiile bisericei,rnanastirile episcopiile. In 1490 episcopiei de Radauti se

1) N. IORGA. Istoria comerfului romonesc. Epoca veche. Bue., 1925,pag. 138-14o.

2) M. COSTACHESCU. Mihail dela Dorohoi satele lui. Buletinul IonNeculce, Iasi, fasc. 6, 1927. Boierii moldoueni Cupcici ci satele lor. Bulet. IonNeculce, Iasi, fasc. 7, 1929. Neamul lui Oana, duornic de Suceava fi satele lui,129i, 1927.

V. DIMITRIU. Un mare boier moldouean din prima jun:ilia& a seco-lului X V-lea logatitul Mihai Mihu, 1932.

177

si

si

a-si

si

si

si

,Si

www.dacoromanica.ro

confirm& sta.'panirea peste 44 de sate din tinutul Sucevei, carii-au fost atribuite Inca. de Alexandru cel Ban C).

Drumurile comerciale comertul exterior moldovenesc.Toate documentele istorice ne desemneaza direct sau

indirect vieata economic& a principatelor romane ca o vieat&agrarl cu un schimb rudimentar. Mo§ia este celula de bazaa economiei poporane. Comertul inlauntrul statului are osfera de aplicatie rest-Ansa, fiind la Inceput un reflex alcellar comerciale externe §i al comertului extern 2).

l) I. BOGDAN. lbidem, vol. I, pag. 4137 yi 4i6. Imi permit o abatere delafirul expunerii mele spre a intari cele spuse pa pag. 126. In uricul din an. 10ose pomeneyte printr'altele yi satul ,Vlahovet' (BArbX0Beilb), care astazi se chiamaVolovar, ceea ce este un rezultat at modificarii celei dintai denumiri. Se vede, cat degrevita era parerea lui A. D. XENOPOL, care deriva numele ,VolovatuV din .vole,bou. Istoria Romanilor, vol. II, pag. 55. In alte documente din acelayi secol acestsat figureaza sub forma de ,Volhover (an. 1421) si ,Olhovet` (an. 1455). M.COSTACHESCU se intreaba, daces acest nume no se trage dela radicalullup (Documentele vol. I, pag. 141-146).

Raspundem negativ, intructit sunetul stand la baza acestui curant, nuputea sa aispara la modificare. Respingem yi aka ipoteza posibila corn ci Vla-hovetul` sr putea proveni dela ,volha" sau olhe, arin. E de apreciat faptul ca inRusia denumirile ,Olhover se int:lines° des nu in regiunea paduroasa a ,,Drevlia-nilor'' la Nord -Vest de orayul Chiev, ci dimpotriva la Sud de acest oras in regiu-nea, unde erau ayezati oamenii de camp.

Transformarea posterioara a ,Vlahovetului" in ,Volover (cu douli o° )tre-buie sa ne serveasca de indicatiune. Denumirea acestui sat se trage dela ,Volohi*sau ,Volohove, Romani; la aceasta s'a adaugat terminatia ver, ca yi la cuvantul

targovet`.2) N. IORGA. Istoria comertului romdnesc. Epoca Veche, Bac. 1925.N. IORGA. Istoria Romcirzilor in chipuri fi icoane, Craiova, 1921.

Bani qi masuri. Negotul yi megtesugul in trecutul romanesc.I. NISTOR. Die auswartigen Handelsbeziehungen der Moldau in XV u.

XVI Jahrhundert, Gotha, 1911.I. NISTOR. Das moldauische Zollwesen in XV u. XVI Jahrhundert.

Jahrbuch fiir Gesetzgebung, Verwaltung und Volkswirtschaft', XXXVI, 1912,I. NISTOR. Handel und Wandel in der Moldau bis zum Ende des XVI

Jahrhunderts, Cernauti, 1912.N. IORGA. Rolul monetei in trecutul nostru. Bul. Inst. Econ.' II, i°25.C. MOISIL. Contributii in istoria monetdriei vechi romcinefti. ,Bul. Soc.

num. rorn... X, Buc.N. IORGA. Brafouul Romdnii. Buc. 1905.I. BOGDAN. Documente moldovenefti din sec. al XV-lea fi al XVI-lea

in Arhivul Brafovului. Convorbiri Literare*, vol. XXXIX, 1905.I. BOGDAN. Documentele privitoare in relatiile Tdrii Romanefli cu Bra-

fovul 0 Tara Ungureascd in secol. XV i XVI, Buc. i9o5.T. METE*. Relatiile comerciale ale Tdrii Rondinefti cu Ardealul pond

in veacul al XVIII-lea. Sighigoara, 1921.

178

fi

yi

www.dacoromanica.ro

Nevoia de a lamuri aparitia vechiului comert moldove-nesc ne duce obligatoriu la o examinare a procesului istoricin Rusia orientala in acele veacuri (XIIXLI1), cand Brod-

nicii Bolohovenii convietuiau Inca cu Ru ii.Dela sfarsitul veacului al XII-lea, principii rusi cu dru-

ginicii lor, nu mai erau in stare sa opreasca presiunea bar-barilor stepei '). lncepe exodul populatiei ruse din bazinulNiprului, care se mareste mai ales dupes pogromul tatarescdin 1239-1240. Devastarile tataresti din 1289 si 1294 in prin-cipatele rusesti contribuie la acelasi proces al migratiei ruse.

Populatia paraseste teritoriul Niprului, indreptandu-sein doua directii : la Vest in bazinul Bugului de Vest, in re-giunea superioara a Vistulei si a Nistrului, si la Nord Inregiunea partilor superioare ale fluviului Volga. Despre primadirectie, istoricul rus Cliucevschi scrie : Astfel populatiasud-ruses din bazinul Niprului se intorcea In locurile de multuitate, parasite de stramosii for Inca in veacul al VII-lea" 2).Sub apasarea acestei miscari, provocata de barbarii stepeisi mai ales de Tatari, populatia rornaneasca a Brodnicilor

Bolohovenilor se coboara spre Sud Sud-Vest de pa.'r(ilesuperioare ale Nistrului, and nastere unui principat nou,principatul moldovenesc.

Teritoriul Niprului devine pustiu primejdios. Drumulcomercial mare, asa zis grecesc", dela Nord, dela partileMarii Baltice si Scandinavia, prin Chiev Marea Neagra.spre Bizant, se Intrerupe. Comertul international I,si cautadrumuri noui.

Aproape concomitent cu fondarea principatului moldo-venesc sau poate putin mai inainte, se ridica insemnatateacomerciala a orasului Lemberg (Liov) 9.

Axa principals a comertului moldovenesc, scrie d. Gh.Brdtianu, a fost trasata dela Nord la Sud: el era chiar ante-rior existentei principatelor, deoarece harta lui Dulcert, in1339, noteazd deja trecerea la Liov a negustorilor cari se in-torceau la porturile Balticei de-acolo la Bruges. Hansa aatins apogeul expansiunii sale comerciale pe malurile MariiBaltice negustorii ei se aflau in relatii comerciale cu Po-Ionia foarte avansate. Aceasta desvoltare a comertului baltic

1) V. CLU10EVSCHI. Istoria rasa. liloecova, vol. I, i9o4, pag. 346-347.2) Ibidem.

8) N. IORGA. Istoria comerfului rometnesc. Epoca veche, Buc., .1925,pag, 75 u.

179

si

si

si

si

si

si

p

si

www.dacoromanica.ro

a exercitat indirect o influents considerabilA asupra ora§elorGalitiei §i relatiunilor for cu porturile Marii Negre" 1).

Doti& drumuri comerciale poloneze, primul din Vrotlav§i Cracovia §i altul din Gdansc (Danzig) §i Plotc, adunan-du-se la Liov, duceau dela acest ora§ la posesiunile geno-veze pe malul Marii Negre. Regele Poloniei Cazimir cel Mare(1333-1370) a §tiut sa protejeze pe coloni§tii nemti in Polo-nia, cari obtinuseth privilegiul de a se judeca dupes dreptuldin Magdeburg. Aceste privilegii au aparut cel dintaiu lasfar§itul secolului al XII-lea in Silezia, §i rdspandindu-se anpatruns pe timpul lui Cazimir cel Mare §i In Galitia.

Liovenii pentru a face comertul cu Genovezii dela Ma-rea Neagra, aveau nevoie de trecere prin teritoriul moldove-nesc. Coloni§tii germani parund §i pe teritoriul moldovenesc,a§ezandu-se in ora§ele Siret §i Suceava. Deasemenea primelecolonii la Suceava §i Ia§i se datoresc tot Liovului 2). Apois'au desvoltat §i celelalte drumuri, mai putin importante, delaLiov spre Turcia, unul prin BacAu, Putna, Silistra altulprin Barlad, Galati, Isaccea §i tOrmul Marii.

Primul tratat comercial cu Liovenii a fost in cheiat deAlexandru cel Bun la 8 Octombrie 1408 3). In acest tratat sestabilesc vAmi maxi §i mici, vami la fiecare oras, vAmi de ho-tar §i vami de strajd. Vama de hotar se pldte§te la Cerndutipe car nemtesc sau armenesc, sau pe capete de vita, §i la pu'nc-tele de destinatie : 1) pentru 'Mari la Cetatea-Alba sau laTighina ; 2) pentru MuntenUa Bacau §i Barlad ; 3) pentruBistritieni la Baia §i Moldovita ; 4) pentru Bra§oveni la Ba-ca'u Trotu§ §i 5) pentru Podolia la Hotin. Vama mare sepercepea la Suceava. Vd.mile locale erau la Ia§i, Siretiu, Cer-nOuti, Dorohoiu, Roman §i Neamt. Se importau postavuri,nadragi, coarde de arc, sabii. Se exportau in schimb mArfu-rile tatAresti: matasa, piperul, camha, tebenca (tot mAtasO),tarndia, vinul grecesc dulce. Ca monopol domnesc au fost so-cotiti jderii, caii moldovene§ti buni, argintul §i ceara. In pri-vinta for domnul avea dreptul preemtiunii.

D. N. Iorga caracterizeaza. acest sistem vamal (teoriavamalO), ca sistem tataresc 4).

1) GH. I. BRATIANU. Recherches sur Vicina et Cetatea-Albci, Buc.,1935, pag. 122 .123.

2) N. IORGA. Ibidem, pag. 77.3) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. II, pag. 63o-637.4) N. IORGA. Ibidem, pag. 86, pe elnd vama munteneaec& era cea ungureasci.N. IORGA. Istoria Roma' nilor prin &Mori, vol. 1, pag. 79.

180

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Dupa aceasta prima incercere urmeaza celelalte : in1433 domnul Ilia* da privilegiul de comer Sa*ilor Secuilordin Sibiu *i alte ora*e din Transilvania ') ; in 1434 Stefan.Voevod intare*te privilegiul comercial negustorilor din Liov 2);in 1435 Stefan Voevod intare*te Brasovenilor privilegiul va-mal, pe care l'au avut in timpul lui Alexandru cel Bun 3) ;in 1437 *i 1455 se repeta actul de intarire a acestui privi-legiu 4) ; in sfar*it in 1556, Petru Aron dg. Liovenilor pri-vilegiul cel mare". Printre inovatiile acestui tratat mentionaminfiintarea vamii noui la Lapu*na. In schimb nu se plateavama. la Tighinea pentru acei ce treceau la Tatari 5).

Negotul extern cu Liovenii Si Brasovenii se facea pe oscars Intinsa *i in timpul domniei lui Stefan eel Mare. Bineinteles, nenuma'ratele razboaie, pe cari le-a dus acest domn,influentau in rau asupra acestui comert.

Drumul moldovenesc era de folos mai ales Polonezilor.Incercarea for din 1415 de a-*i crea pentru exportul cerea-lelor un drum aparte, prin prefacerea in port la Marea Neagra.a localitatii zisa Cociubei sau Hagi-beiu (viitoarea Odessa),n'a avut succes. Drumurile moldovene*ti ramaneau singurelefor artere comerciale de legatura cu comertul bizan tin 6).

Este interesant ca de drumul moldovenesc se foloseau *iRu*ii. In 1421 venind dela Camenita, calatorul francez Gui-llebert de Lannoy, vroia sa treaca la Turci prin Chilia *i avazut la cetatea de hotar pe solii din Pscov *i Novgorod,ora*e de mare insemnatate comerciala pentru Ru*i. Avem acidovada ca. *i Ru*ii preferau drumurile comerciale nouisigure moldovene*ti.

In Muntenia negotul extern se facea cu Brasovenii,marfurile carora mergeau prin Braila pans la Chilia. In 1413Mircea eel Batran da Brasovenilor privilegiul vamal. 0 linienoua, favorizata de domn, era acea dela Rucar pang. laGiurgiu Rusciuc. Se afirmi ca tocmai infiintarii acesteilinii noui se datore*te ridicarea cetatii dambovitene a Bu-cure*tilor" 7).

1) M. COSTACHESCU. Ibidem, pag. 646 648.2) pag. 667-674.3) Ibidem, pag. 676-677.4) Ibidem, pag. 709-712 pi 77i 773.5) lbidem, pag. 788 796.6) N. IORGA. lbidem, pag. io3 qi 118 (dui)/ cronicarul polonea Dlogosz).7) N. IORGA. Ibidem, pag. 6z.

181

si

si

si

Ibide,

www.dacoromanica.ro

La inceputul secolultti al XVI-lea in documentele isto-rice apar semnele unei legaturi a comertului extern cu celintern moldovenesc. In 1519 se produce o intelegere polono-moldoveneasca comerciala, prin care se ocroteste comertul lahotare, infiintdndu-se balciurile anuale de hotar la Hotin siColacin si until la Bratlav 1).

In timpul lui Petru Rare§ §i a urmasilor lui, dupes cd-derea Tighinei, prefacutd in raia turceasa, si dupes ocu-patia cam pe acelasi timp a Brdilei muntene tot de Turci,comertul extern romanesc intra treptat in sfera de influentsa comertului levantin, exploatat de Turci, ca mijlocitori.

Comertul extern moldovenesc se facea de negustoriistraini : de Greci, Genovezi, Turci, Armeni, Evrei, Germ.a ni.La inceput acestia erau numai in trecere prin principatul moldo-venesc, apoi se aseazd treptat la punctele mdrginase de comert,ca de exemplu la Cetatea-Alba, sau in centrul vamal laSuceava. Numai pe la sarsitul veacului al XV-lea si ince-puttl veacului al XVI-lea intalnim mentiuni despre negus-torii moldoveni, cari trimiteau care de marfa la Liov si laBrasov, sau chiar ii insoteau personal. Totu§i si in vremeaaceasta ei sunt numai o exceptie, iar negustorii strdini deregula.

Schimbul intern.Imediat ce treci dela tratate comerciale, cari ne carac-

terizeazd comertul exterior, la cercetarea comertului intern,e§ti nevoit sa constati lipsa totals de date in documente. Nu-mai pe baza concluziilor indirecte, trebuie sa admiti cal aexistat un schimb comercial incipient, atat natural, cat sibainesc, acesta din urnia ca un reflex al comertului exteriorsi foarte redus.

La 1502 niste tigani au fost cumparati cu un cal, doi ,boi si 70 de of 2). Chiar $i mult mai tarziu schimbul aveaInca. un caracter natural. In 1657 un sat de pe Prut se cum-para. cu 50 de boi, 50 vaci cu vitei $i 17 vaci grase 8). Gloa-bele $i dusegubinele se plateau deasemenea in boi $i vite.Vitele serveau si la pldti externe. Domnitorii uneori isi pld-teau datoriile in boi.

Pentru formarea pretului se intrebuinteaza uneori $i alte

1) E. HURNIUZAKI. Documente, vol. II, 2 91 3.2) GH. GRIBANESCU, Surefe f i isvoade, vol. I, Iaqi, 1906, pag. 31o.a) Ibidem, vol. IV, 19o7, pag. 212.

182 www.dacoromanica.ro

produse ale gospodariei satesti, ca miere sau stupi, grave sialte bunuri.

Evolutia economics romaneasca.' in aceasta privinta seaseamana cu evolutia generals a popoarelor. La multe po-poare la inceputul istoriei, ca instrument de schimb servescvitele, cari cu timpul inlocuesc cu piei numai relativtarziu apare argintul ca echivalentul lui moneta-hartie.Chiar pe primele monete metalice la multe popoare eraubatute efigii de animale, cari mai inainte figurau in ca-litate de bani.

Cu toata dreptatea, d. N. 'corp. afirma ca domnia sehranea in adevar de negot, pe care-1 lasa sa se intinda.indemna in marginile nevoilor ei fiscale, dar Zara se tinea totdin plugaria indatinata si din cresterea vitelor" '). La ince-putul istoriei romanesti nu exista, decat un schimb in na-tural 2). Banul la not a Inceput sa fie cerut mai insistent pela anul 1570 1580, and tributul urma sa.-1 platim in moneta 8).

De aceeasi parere este si d. I. Vladescu, sustinand cabanul se pare, nu era mijlocul de schimb Intre locuitori,schimbul facandu-se in natura" 4).

D. G. 'Zane in lucrarea sa despre schimb in principateleromane cauta sa dovedeasca existenta unui schimb intern pebani in veacul al XIV-lea, deli insusi recunoaste a nus'au gasit Inca acte in care sa fie vorba de vre-o vindere-cumparare" 5). Autorul se bazeaza pe trei fenomene princi-pale : 1] baterea de monete nationale Inca dela a doua juma-tate a secolului al XIV-lea in Muntenia si dela sfarsitul aces-tui secol in Moldova, 2] organizarea monetara a regimuluivamal si 3] acumularile considerabile de monete (plata tribu-tului in bani, imprumutul facut de Petre Musat lui VladislavIagello in suma de 300 marci de argint, etc.). Toate acestea,dupes parerea autorului, vorbesc in favoarea existentei in tre-cutul nostru indepartat din veacul al XIV-lea a economieispecific monetare.

Aceasta afirmatie este diminuata printr'o retractare oare-care. Ca. aceasta. economie, scrie d-sa, nu era o economiemonetara.' complecta, este neindoielnic; ea nu era in fazes, and

1) N. IORGA. Ibidem, pag. i65.2) N. IORGA. Istoria industriilor la Ronulni, Buc. 1927, pag-1) N. IORGA. Istoria Romdnilor prin clillitori, vol. I, pag. 219.4) I. VLADESCU. Despre dari sau impozite. Bind. Buc,. 2925, pag. 32.5) Economia de schimb in principalele romdne, Buc., 1930, pag. 45 9. 11.

183

47.

sc sisi

si

si-I

www.dacoromanica.ro

banul poate exprima totalitatea valorilor existente, si trebuesa fi fost inca numeroase cantita."ti si specii, cari fixezeexistenta si sa-si determine masura Independent de bani.Aceasta o afirma in special numeroasele donatiuni ale voe-vozilor, facute in natures. Cu atat mai putin credem ca s'arputea vorbi de o generalizare a perceperii veniturilor parti-culare in bani. Totusi pang. la economia natural& este omare departare" I).

Argumentele indirecte, pe cari le-a invocat autorul, nujustifica de loc aceste concluzii. Insusi faptul baterii de mo-nete nationale Inca. nu este suficient pentru ipoteza econo-miei banesti, intrucat nu se cunoaste nici cantitatea moneteibatute, nici ra.spandirea si rolul ei in circulatia schimbului.

Organizarea monetara a regimului vamal era impusa denevoile comertului extern, care la inceput avea un caracterpur si simplu tranzitar". Ma'rfurile din Liov si Brasov tre-ceau prin tarile noastre spre Crimeia si Marea Neagra siinvers. Relativ o mica. parte din ele raminea in Zara pentrusatistacerea dorintelor de lux si trufie ale domnului si aleboierilor.

A cumularile de monete se datorau politicei vamale aledomnilor, care la inceput avea scopuri pur fiscale; precum sirasboaielor si prazii militare.

Prin urmare nu se poate afirma ca. in secolul al XIV-leaRomanii cun.osteau regimul economiei monetare. Cel mult s'arputea admite o economie naturals impura, incomplecta, cuun schimb banesc incipient, numai pentru o mica. parte dintotalitatea schimbului in general. Fireste acest schimb banesccu timpul avansa sl treptat cucerea pozitii noui.

D. Zane, cercetand materialul documentar, observes cain timpul lui Stefan cel Mare schimbul banesc era mai des-voltat, decat in veacurile posterioare, al XVI-lea si chiar al.XVII-lea. Se pare ca aceasta observatie este justa pentruveacul al XVI-lea, in tot cazul nu si pentru veacul al XVII-lea,ceeace se explica prin mai multe Lenomene sociale si politiceale timpului.

In primul rand comertul extern, primind o noua. directiepe la mijlocul secolului al XVI-lea spre Levant si Orient,ne-a transformat in mijlocitori de tranzit de rangul al doilea.Turcii au devenit primii mijlocitori si dictau atat preturile mar-

1) Ibidem, pag. 65.

184www.dacoromanica.ro

furilor, cat §i nivelul taxelor noastre vamale, pe cand inainte,in comertul cu Genovezi §i Tatari, noi eram singura tars.intermediara. Taxele nu mai puteau sa fie in niainile domnuluiun instrument fiscal puternic de imbogatire. Prin urmare §istocul de metal, care se introducea la noi pe aceasta cale,trebuia sa. fie mai mic.

In al doilea rand, aproximativ pe la sfar§itul secoluluial XV-lea, au disparut pamanturile libere §i a luat proportiimaxi practica boiereasca de aservire in masse a cultivatorilorliberi. Aceasta.' aservire reducea nurnarul gospodariilor libere

influenta asupra schimbului banesc, mic§orandu-i campulde aplicatie. Fiscalitatea excesiva, care a Post un produs alapasatoarei suzeranitati turce§ti §i care trebuia sa dea eco-nomiei monetare un imbold nou spre desvoltare, a inceputnumai pe la a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cres-cand vertiginos catre sfar§itul lui. ').

In fine cu moartea lui Stefan cel Mare a trecut epocarazboaielor fericite, norocul devenind rar la urma§ii lui. S'aredus deci §i prada, care inainte juca un rol destul de im-portant in desvoltarea schimbului banesc. In concluzie sepoate spune ca : in timpul feudalismului romanesc domina lainceput gospodaria naturala cu un germen de economie mo-netara, care se desvolta treptat, pentru a lua proportii consi-derabile numai in perioada urmatoare a starilor sociale.

1) Pe timpul lui Stefan cel Mare tributul era de 4.000 galbeni unguresti,pe and pe timpul lui Despot Voclg el atingea soma de 5o.000, iar sub IancuSasul soma de 80.000. GH. ZANE. Ibidem, pag. 67.

185

si

www.dacoromanica.ro

CA PITOLUL 15.

Domnitorii evenimentele principale.

Mita la Stefan cel Mare, inclusiv.Prime le domnii in Moldova erau legate spiritual de lup-

tele religioase ale Moldovenilor, luptele cari au premers in-temeierii principatului. In timpul lui Lafcu (1365-1374), s'ainfiintat la Siret un episcopat catolic insusi domnul atrecut la catolicism. Sofia lui ramasese totusi credincioasaortodoxiei, ceea ce Yl facea pe papa sa-1 previe pe domnitorca sa fie cu bagare de seams, ca nu cumva din vietuire cusotia, sa se lase ademenit de ea $i sa se lepede de credintacatolica..

Cu moartea lui Latcu, dinastia lui Bogdan stingandu-se,Moldovenii au asezat pe scaunul domnesc pe principelelitvan. Iuga Coriatovici (1374-1375)1), care s'a distins prinintarirea crestinismului ortodox. Se intemeiaza o mitropoliemoldoveneasca, independents de Halici.

Pentru timpul acesta avem o dovada a dominatiunii poli-tice moldovenesti asupra Cetatii-Albe. Principele Iuga, da-rue§te in 1374 credinciosului sau pan Iacsa Litavor, loctiitorulsail dela Cetatea-Alba, pentru vitejia sa in lupta cu Tatariila locul Vladicii pe Nistru, satul Zabrautii 2).

Iuga fiind ucis de boieri, i-a succedat Pefru Mufat(1375 1391), muntean de origins, care intemeiaza o noua

1) In literature istorici romans se discuta chestiunea, daci. au existat doidonsni cu numele de lugs, eau unul.

D. ONCIUL. Iuga Vodd, domn al Moldovei. .Convorbiri Literare", vol. 18.D. ONCIUL. Chestiunea lui Iuga Vodif. ,Convorbiri Literare`. vol. 2o.M. COSTACHESCU. Observdri cu privire la uricele lui Iuga-Vodd.

Bulet. Ion Neculce, fasc. 6, 1926.A. D. XENOPOL. Istoria Romcinilor. vol. III, pag. 114-117 IA 122-.125.N. IORGA. Istoria poporului roman. vol. II, pag. 61.P. P. PANAITESCU. Diploma barlcIdean'd din 1134 gi hrisovul lui Iuga

Coriatovici din 1374. Rev. Ist. Romani, II, 1932, pag. 46-58.2) Contra autenticititii acestui document Bunt N. Iorga, I. Minea, Radu

Rosetti 9i P. P. Panaitescu. Pentru autenticitate : B. P. Harleu, A. Xenopol, D.Onciul si G. Popovici V. M. COSTACHESCU. Documentele, vol. I, pag.ei CONST. C. GIURESCU. Contributiuni la siudiul marilor dregalori in secoleleXIV fi XV, Valenii-de-Munte, 1926, pag. 33, nota 1.

186

i

se.

:

www.dacoromanica.ro

dinastie a Muvatinilor '). Dupa..:cativa reprezentanti ai acesteidinastii, mai mult sau mai putin mediocri, scaunul principa-tului moldovenesc 11 ocupa. Alexandru cel Bun, care domnevtemai mult de 30 ani (1400-1433) 2).

Printre primii domni el este cea mai interesanta figures,un tip de gospodar, dupes a carui conceptie statul e o movie,de care el e obligat sa aiba grija. Considerandu-se proprie-tarul suprem al intregului pamant moldovenesc, el dispunede fondul teritorial al statului, facand donatiuni. In acelavitimp recunoavte puterea' suzerana a regelui polon 8). Este dreptca in aceasta privinta el urmeaza pilda predecesorilor sal. Aujurat credinta regelui polon Petru Muvat in 1387, Roman In1393 vi Stefan Muvat in 1395.

Polonezii incep sa priveasca Moldova, ca parte compo-nents a regatului polon, curand dupes suirea pe tron a luiAlexandru cel Bun, regele Vladislav daruieSe fratelui sauSwidrighel, duce de Litvania, movii nu numai in Polonia, civi in Moldova,

Alexandru a jurat credinta regelui polon in repetateranduri : in 1402, 1404, 1407, 1415 vi 1419.

Alexandru respects strict obligatiile sale de vasalitate,deli nu tot ava se poarta superiorul sail. In anul 1412 intreregele Vladislav imparatul Sigismund, la Lublau, se incheieun tratat secret, prin care se prevede impartirea MoldoveiIntre Polonia Ungaria In cazul cand Moldova s'ar abtine

2) I. MINEA. Principatele romdne gi politica orientald a impciratuluiSigismund. Note istorice, Buc. 2919.

RADU ROSETTI. Despre succesiunea domnilor Moldovei dintre La(cuci Alexandra cel Bun, Iasi, 1923.

2) PICOT E. qi BENGESCU G. Alexandre le Bon, Vienne, 1882.D. ONCIUL. Datele cronicelor moldovenerti asupra anilor de domnie ai

lui Alexandra cel Bun. An. Acad. Rom., t. XXVII.BOGREA D. Numele lui Alexandra cel Bun fi al lui Petra Rarer. Rev.

1st., an. VI, No. 10-12.N. IORGA. Observa(ii de cronologie cu privire la Moldova in epoca lui

Alexandra cel Bun. ,,Convorbiri Literare`, vol. 39, 29o5.N. IORGA. Patrahirul lui Alexandra cel Bun. Anal. Ac. Rom , sectia

ist., seria 2, tom. 35, 2913, p. 343-346.N. IORGA. Un act inconnu d'Alexandre le-Bon, prince de Moldavie. Bul-

letin de la section historique, I, 1924.N. IORGA. Ostarii dela Prat, cu un nou act dela Alexandru cel Bun, An.

Ac. Rom , sect. ist., Berms 2, t. 36, 1913.2) L URSU. Relatiile Moldovei cu Polonia pail la moart Ea lui Stefan

cel Mare, 1504. Piatra-Neamt, 19oo.

187

§i

§i

ai

www.dacoromanica.ro

de a da ajutor imparatului intr'un eventual razboiu in contraTurcilor. Linia de impirtire trecea dela muntii unguresti Linea.Siret, apoi intre Iasi si Bar lad si se termina la Mare intreCetatea-Alba sl Chilia. Partea de Nord trebuia sá. apartina.Poloniei, iar cea de Sud Ungariei. Dupes moartea unuia dinacesti regi, o comisiune mixta trebuia s. hotarasca, cui sy ra-manA. vasala Moldova : Poloniei sau Ungariei. De fapt aceasta.amenintare, pentru insasi existenta principatului moldovenesc,n'a durat prea mult. Polonia schimbat atitudinea fata. deUngaria. In an. 1419, Alexandru cel Bun, depunand jura-mantul de credin.ta fata de regele polon, la cererea acestuias'a obligat a-i da ajutor intr'un eventual razboiu cu regeleunguresc.

Alexandru l'a ajutat in an. 1422 pe regele polon. Vla-dislav si pe marele principe litvan Witold, in lupta for contracavalerilor Teutoni. Calaretii moldoveni sub comanda spata-rului Conran, au obtinut la Marienbad, dupes marturisireacronicarilor poloni Dlugosz si Cromer, o victorie deplinesasupra cavalerilor Teutoni. Regele s'a simtit obligat sal mul-tumeasca, pe Moldoveni pentru acest ajutor pretios.

Totusi catre sfarsitul domniei sale, dupes un timp inde-lungat de fidelitate exemplars fats de regele polon, Alexandru,s'a lasat atras intr'o combinatie adversary suzeranuluiSub sugestiile regelui ungar Sigismund, Alexandru is partein anul 1431 la razboiul impotriva Poloniei impreung. cu Li-.tyani si Teutoni. Alexandru ocupa. Pocutia si o prada. Cro-nicarul polon Dlugosz afirma.' tendentios cá. el a fost IA.' tut,ceea ce nu corespunde cu realitatea ca Pocutia a ramas subobladuirea lui Alexandru pina.' la moartea lui.

Cu Muntenii Alexandru a avut tot timpul relatiuni deprietenie. Urcarea pe tron 'a lui Alexandru a Lost sprijinitade Mircea cel Batran, care printr'o politica.' dibace externala §tiut s. exercite o influenta considerabila in tot Sud-EstulEuropei de atunci '). Alexandru i-a pastrat recunostinta. Acestsentiment se intarea si prin aceea ca. Muntenia juca un rolde piedicy pentru navala Turcilor la Nord de Dunare si astfelapara Moldova.

Alexandru cel Bun a avut mai multe sotii, printre carisi neligitime, ceea ce a facut sal apara dupes moartea lui maimulti pretendenti la scaun. Lupta intre ei lua uneori forme

1) D. ONCIUL. Mircea cel Beitrein, Buc. 1918.V. MOTOGNA. Politica externd a lui Mircea cel Biltrem, 024

188

sau.

si-a

www.dacoromanica.ro

foarte dramatice. Asa de exemplu, fiul Anei (Neacsa.'i), lliasa innecat pe o tiitoare a tatalui, Stanca, la randul sau alost orbit de fiul ei Stefan 2).

Nu vom urmari pas cu pas luptele interne intre diferitipretendenti. E important numai sA aratam urmarile for suc-cesive 2) : 1] divizarea Moldovei in doua parti pentru a formaun fel de coproprietate sau o tovair,i§ie pen tru impartireaveniturilor, ca de exemplu in anii 1435-1444, cand in capi-tala tarii Suceava se aflau doi codomnitori, Ilie $i Stefan, pri-mul guvernand in partea de sus a Moldovei, iar cel de aldoilea strangand veniturile din partea ei sudica (tinuturileCovurlui, Tecuciu, Oltenii, Vaslui) cu cetatile Chilia Ce-tatea-Alba ; 2] marirea dependentei vasale a Moldovei fat&de Polonia, carei ea a trebuit sa, plateasca sub Ilie un tributin natura (cai, boi etc.) S), 3] cedarea Chiliei Ungurilor decatre Petru (1448-1449) in semn de recuno§tinta pentru aju-tor ; 4] aparitia unei noui suzeranitati protectoare, celei un-guresti. Bogdan (1449-1451) se inching. regelui ungar IoanCorvin. de Huniade, acelasi lucru it face $i Alexandru al II-leain 1453; iar Petru al 11I-lea (1455--1457) combing aceastasirzeranitate cu cea a Polonilor, carora se inching in 1456 ;5] in sfarsit, apar primele semne ale supunerii tarii Tur-cilor: Petru Aron in 1456, trimite la Constantinopole pe Mi-hail Logotatul cu o dare in suma de 2.000 de zloti unguresti.

Inca dela juma.'tatea secolului al XIV-lea, Turcii auinceput sa. treaca in Europa 4). Instalarea for aci cu caracterhotarit $i permanent, s'a produs in 1453. In anul acesta sul-tanul Turcilor Mahomed al II-lea, a asediat Constantinopolul

acaparat cu toata' rezistenta disperata. strasnica aimparatului Constantin Paleologul, neajutat de crestini. Ca-

1) Grigore Ureche. M. KOGALNICEANU, Vol. I. pag. 141 (nota) si 145.2) L BOGDAN. Contributii la istoria Moldovei bare anii 1448-1458.

An. Ac. Rom,. Sectia istorict, seria 3, tom. 29, 2907.V. PARVAN. Alexandrel Vodd fi Bogdan Vodei. Buc. 29,24.8) M. KOGALNICEANU. Ibidem, pag. 144 (nota). Cronies

din cronica rust Voscresenscaia, pag. 258.) HAMMER. Histoire de l'Empire Ottoman depuis son origine jusqu'ci

nos jours, trail. Dochez, Paris, 284o, vol. I.VIC. DE LA JONQUIERE. Histoire de l'Empire Ottoman depuis les

origines jusqu'ci nos jours, Paris, 1814, vol. 1.

ZINKEIZEN. Geschichte des osmanischen Reiches, vol. 1.N. IORGA. Geschichte des osmanischen Reiches, Gotha, 2922, Bd. I (bis

2452), vol. II (bis 2538) g. a.MIGNOT. Histoire de l'Empire Ottoman. Paris, 1773. vol. I.

189

si

si

si

si 1'a si

moldo -slaud

www.dacoromanica.ro

derea acestui ora§, centrul civilizatiei vecbi bizantine, a avutca urmare pretentiile Turcilor asupra tarilor vecine, atatapropiate, cat §i mai indepartate. Sarbia §i Bulgaria au cazutprimele for victime. Tarile romane au luptat cu mare Inver-§unare §i cu eroism impotriva Turcilor, salvand prin aceastanu numai situatia for proprie, ci §i interesele intregei cre§ti-natati. Dar §i ele, in sfar§it, au trebuit sa recunoasca suze-ranitatea turceasca cu obligatia de a plati un tribut anual.

Chiar §i Ungaria, care era mai departe de Turci, dealttarile romane, dupa multe lupte duse cu succes impotrivaTurcilor de care Iancu Huniade Corvinul, voevod ardelean,de origine roman. muntean, §i dupa o guvernare a lui MatiaHuniade Corvinul, care a cautat sa inalte statul unguresc,aducandu-1 la o stare mai infloritoare, mai apt pentru rezis-tenta §i lupta, dupa lupta dela Mohaci din an. 1526 a cazutsub dominatiunea turceasca §i apoi regatul a fost desmembrat.

Cel mai aprig aparator al cre§tinismului, in vremurilede cari vorbim, a fost alaturi de Vlad Tepe§ din Muntenia.(1456-1462 §i 1476), $tefan cel Mare, principele moldovean(1457-1504), fiul lui Bogdan II (1449-1451) §i al doamneiOltea I). Tatal lui, Bogdan a fost ucis de Petru Aron. Pentru

1) I. URSU. Stefan cel Mare, domn at Moldovei, Buc., 1925.I. URSU. $tefan cel Mare §i Turcii, Buc., 2914.I. URSU. Relatiile Moldovei cu Polonia pad la 1504. Piatra-Neamt, 1900.N. IORGA. Istoria lui $tefan cel Mare, Sue., 1904.N. IORGA. $tefan cel Mare, Mihai Viteazul Mitropolia Ardealului, i 9o4.N. IORGA. $te fan cel Mare fi man. Neamtului. Bul. Com. Mon. Ist.,292o,V. PARVAN. Relatille lui $tefan cel Mare cu Ungurii. ,Convorbiri Li-

terare, vol. XXXIX, 2905.D. ONCIUL. $tefan cel Mare Mihai Viteazul, 1904.P.' P. PANAITESCU. Contributii la isforia lui $tefa l cel Mare. An. Ac.

Rom., Mem. Sect. let., seria 3, tom. XV, i934.G. GHIBANESCU. Personalitatea relig. a lui $tefan cel Mare, 14, 29o4.G. GHIBANESCU. $tefan cel Mare, Stud. Ili doc., Iasi, ,Arhive, 1901.I. BOGDAN. Documentele lui .5te fan cel Mare, Buc. 2913, III.I. BOGDAN. Doc.lalse, atribuite lui $telan cel Mare. Bulet. Com. lat. i, 1915.M. COSTACHESCU. Observari istorice cu privire la neamul lui tefan

cel Mare, Iasi.EDUARD FISCHER. Rdsboiul din 1497 dintre $tefan cel Mare fi regele

Poloniei loan Albrecht, batiilia din codrul Cosminului, 1904.I. LUPA5. Chronicon Dubnicense" despre .5tefan cel Mare. An. Ac.

Rom., Mem. Sect. Ist., Ger. 3, tom. X, 1929.I. BOGDAN. Luptele Roma nilor cu Turcii pad la Mihai Viteazul.Buc., 2898.Pentru istoria military din timpul lui Stefan eel Mare, v. lucarile : R.

ROSETTI, general. An. Ac. Rom., Mem. Sect., let., seria III, vol. XI (293o), XII(2931 2932),

190

XIV (2933).

Ill.

ai

www.dacoromanica.ro

a-1 alunga dela domnie, $tefan cel Mare, refugiindu-se laVlad Tepe§, a obtinut ajutor din partea principatului mun-tenesc. Aceasta taxa, dupa moartea lui Mircea cel Batra.n, adevenit campul de lupta intre diferiti pretendenti la domnie,Dane§ti Dracule§ti, care a durat dela 1418 §i pang. la 1455.Vlad Tepe§ a pus capat acestor framantari i totodata a ajutatconsolidarea statului vecin moldovenesc I).

$tefan cel Mare ocupa un loc de cinste printre prin-cipii medievali. Toata vieata.sa el §i-a petrecut-o in nenu-marate lupte. Sensul for istoric este de a pun e stavila inva-ziunei musulmane in Europa §i pe de alta parte de a trans-forma Moldova dintr'un stat vasal, intr'un stat de sine

$tefan cel Mare, Bogdan cel Orb i Petra Rare$(dupci tresca dela mdndst. Dobrovcit).

statator, al carui domnitor ar fi insu§i suzeran. Cine tie ceganduri nutrea $tefan cel Mare, luand de sotie pe Maria,fiica principelui de Mangop, din neamul Paleologilor §i Corn-nenilor ? Intrucat organizarea principatului Mangop era aju-tata de Tatarii din Crimeia, el devenea prieten al hanilortatare§ti, iar inrudirea cu familia Paleologilor ,Comnenilorit facea un eventual pretendent la tronul bizantin.

Din 3.6 razboaie, pe cari le-a dus cu mare vitejie, Ste-fan a pierdut numai doua. Aceste succese se explica prinpersonalitatea acestui domnitor.

Grigorie Ureche ne poveste§te ca $tefan era un omrazboinic, §i de-apururea tragandu-1 inima spre varsare desange", om nu mare la statura, manios degraba varsa sangenevinovatu". El de multe on la ospete omora fara judetu.Era intregu la minte, nelenevosu, §i lucrul sau scia sa-lu aco-

1) I. BOGDAN. Vlad Tepes naratiunile germane gi rusesii asupra lui,Buc., 3896.

N. IORGA. Lucruri noud despre Vlad repef. ,Convorbiri literare, 19oo.

191

§i

§i

§i

fi

www.dacoromanica.ro

pere, $i unde nu cugetai, acolo flu aflai. La lucruri de raz-boie mesteru ; unde era nevoie, insusi se vara, ca vazandu-luai sai sa nu indaraptez9. Si pentru aceea, raru razboiu denu biruia. Asijderea si unde-lu biruiau altii, nu pierdea na-dejdea; ca sciindu-se cazutu josu se radica deasupra birui-torului" 1).

Cronicarul polon Dlugosz fl numeste ba'rbat minunat,cu nimic mai prejos, decat comandantii eroici, de cari atatne miram" 2).

Faima lui mergea prin toata. Europa. Insusi papa delaRoma fl lauda pentru intelepciune $i vitejie.

Cu vecinul sau din Nord-Vest, regele unguresc MatiaCorvinul, Stefan cel Mare a avut neintelegeri din cauza luiPetru Aron, care dupa ce a parasit adapostul din Polonia apribegit in Ungaria si l'a convins pe Matia sä. se ridice 1m-potriva lui Stefan. Lupta dela Baia (1467) a pus capat acestorpofte, iar dupa.' doi ani, intrand in tara Secuilor, Stefan PaPrins pe dusmanul sau Petru Aron si l'a omorit. In 1475, 12Julie, Stefan incheie cu Matia un tratat de alianta, prin careStefan declares ca ramane credincios regelui unguresc. In ca-zul unui razboi cu Turci, daca regele va merge in persoanasau va trimite un capitan. impotriva Turcilor, prin Tara Ro-maneasca, va merge si Stefan in persoana sau va trimite o--tile sale. $i in general principele moldovean se obliga a-I ajutape rege cu osti impotriva tuturor dusmanilor, cu exceptiaregelui Poloniei, cu care predecesorii sal au avut pace $ialianta. El se mai obliga -a nu ocroti in tara pe nobilii un-guri rasculati si a pedepsi pe raufacatori cari s'ar refugiain tara lui dupa.' pradaciuni, savarsite pe teritoriul regatului,etc. 8). Din partea sa, Matia promitea lui Stefan sprijinul sau,daca nu va fi retinut de nevoile regatului sau. Apoi pentrua Mari raporturile de bung. prietenie, Matia ii da in stapa-nire Cetatea Ciceiului, unde Stefan pune pe parcg.labii sal,iar mai tarziu si Cetatea de Balta.

Cu Muntenia Stefan cel Mare a dus cateva razboaie.In 1462 lupta cu Vlad Tepes pentru a lua cetatea Chiba,cedata principelui muntean de Unguri, $i capata o rang lapicior. In 1465 recucereste aceasta cetate definitiv, aseaza in

1) M. KOGALNICEANU. lbidem, vol. I, pag. i78 gi 152.2) N. ORGHIDAN. Ce spun cronicarii streini despre .Stefan cel Mare.

Craiova, 1916, p. i8.3) 1. BOGDAN. Documeniele, vol. II, pag. 33o v. u.

192

www.dacoromanica.ro

ea ca pArellabi pe Isaia si pe Buftea, si de bucurie eladestemanastirea Putna. In 1473, lupta. cu Radu cel Frumos, pentrua aseza in locul lui pe Laiota Basarab. Radu s'a refugiat laTurci si de acolo a cautat si-i ridice pe acestia impotriva lui.

Cu Ardelenii Stefan cel Mare intretinea cele mai buneraporturi. El scria Brasovenilor scrisori cu r.Amintea de a-1

'forma - despreriscarile Turci-at. 1), iar ei it:onsiderau ca>e un trimis alui Dumnezeu,lentru aparareardealului.Stefan simtea

propierea pri-nejdiei turcesti,ntrucat Turciinainte de a venimpotriva 1 u i,;'au ridicat im-potriva CrimeeitAtAresti, au dis-trus portulCaffa si au des-fiintat principa-tul din Mangop.Stefan ceru aju-tor dela Ungurisi dela Poloni,dar in zadar.

In 1475, Soli-man Pasa a in-trat in Moldovacu o oaste mare

Steagul lui Stefan cel Mare(dela mania. Zogrophos, dupd I. Bogdan).

turceascA, care intrecea cu mult fortele rnoldovenesti. Cutoate acestea la Podul Inalt pe Racovat, la Vaslui, Stefana obtinut cea mai strAluciti biruinta asupra Turcilor. In anulurmator, fund in asteptarea unei incursiuni din partea lor, Stefana trimis solii la diferiti principi crestini, cerand ajutor im-

1) De exemplu in 1476, 1477, 1479 iii 1480. Ibidem, pag. 338-342 vi 363--357.

193

. ,

Asa

ohopi4RAVI

www.dacoromanica.ro

potriva pagamilor aratand ca. Moldova e poarta crestina-tatii" si ca daca ea ar fi pierduta., ar fi amenintata toatalumea crestineasca 1).

Inteadevar in vara anului 1476 a venit impotriva Mol-dovenilor insusi Mohamed cu o oaste $i mai mare, $i cu Ta-tari. De frica Tatarilor, taranii au parasit armata si au mersla vetrele for ca sa le apere, Stefan rama.nand numai cu boeri.La Valea-Alba. (Razboieni), Stefan neprimind nici un ajutordin afara, a suferit cea mai cumplita. infthngere gi s'a ascunsin munti. Insa chiar In toamna aceluiasi an, dupl retragereaTurcilor, el sta. din nou in fruntea armatei sale gata de lupta.

In privinta acestui razboiu, poporul a creat urmatoarealegends. Retragandu-se, Stefan a ajuns la manastirea Neamtu,unde se adapostea familia lui. Era timpul noptii $i el inten-tiona sa ramana.' acolo. In momentul cAnd se apropia depoarta ma.nastirei, din unul din turnuri s'a auzit vocea mameisale Oltea, care poruncea portarului : Nu deschide, acestanu este fiul meu". Ad'anc impresionat, Stefan s'ar fi intorsdin nou pe campul de lupta, a pornit In atac cu riscul vietiisale si ar fi biruit. In realitate, doamna Oltea atunci nu maiera In vieata, murind cu 11 ani Inainte de acest razboiu.

IQ. 1478 asteptand din partea Turcilor un atac impotrivaChiliei Stefan cel Mare trimite solie la Ve-netieni $i la Papa, cerand ajutor. In fruntea soliei a mersLoan Tamblac, unchiul domnului, orator ilustru". Soliaexplica infrangerea dela Razboieni prin totals lipsa de ajutordin partea principilor crestini o intelege ca o pedeapsa, tri-misa. de Dumnezeu pentru pacate. Tamblac facea cunoscutVenetienilor ca Turcii vor veni asupra Moldovei in vara anu-lui 1878, pentru cele doua tinuturi, Chilia si Cetatea-Alba..,cari sunt Moldova toata, gi .Moldova cu aceste doua tinuturieste un zid pentru Ungaria pentru Polonia". Ba $i maimult : Daca aceste doul cetati. vor fi pastrate, va fi cu pu-tinta ca Turcii sa. piarza.' Caffa Chersonesul. Si lucrular fi. us-or ". Senatul venetian da.' la aceasta un thspuns cututu! vag de bunele sale intentiuni" 2).

Mai tarziu in an. 1484, sultanul Baiazid, urmasul luiMahomed IT, ataca pe Moldoveni din nou reuseste in ca.-teva zile sa. ocupe Cetatea-Chilia (la 14 Julie) Cetatea-Alba(probabil la 28 lulie).

1) BOGDAN. Ibidem, vol. II, pag. 319-322.2) I. BOGDAN. !dem, pag. 342 -351.

194

si

gi Cetatii-Albe,

si

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

Pierderea acestor cetati, prin cari Turcii cautau sa puntsmina pe tot comertul dunarean $i maritim, a inspirat luiStefan cel Mare ideea necesitatii de a se impaca cu Turcii.Fiind insa preocupat de gandul de a-$i asigura autonomia intreburile interne ale statului, Stefan, trimitind pe la 1490 insolie la Poarta Otomana pe marele logoat Ioan Tautu, iiporunceste sa obtina dela sultan toate garantiile autonomiei.Solul reuseste in insarcinarea sa. Sultanul recunoaste drep-tul Moldovei de a-$i pastra credinta, legile $i datinele, sidreptul de a-si alege dome. Sultanul intareste numai alege-rea domnului. Turcii isi luasera obligatia de a nu construicase, nici moschee, pe pamantul moldovenesc. Moldovenii inschimb trebuiau sa plateasca anual un tribut de 4.000 galbeni§i sa ajute cu oastea pe sultan in cazuri, cand el ar pornilute° expeditie.

Prin urmare Stefan a trebuit sa treaca in politica saexterns la principiul pacii cu Turd.

In ce priveste pe Polonezi, Stefan a avut la inceputneintelegeri in legatura cu sederea in Polonia a adversaruluilui pribeag, Petru Aron. Prin tratatul moldo-polonez, incheiat

la lagarul dela Nistru la 4 Aprilie 1459,Stefan Iasi in stapanirea regelui ceta-tea Hotinului, impreuna cu vama, ce

i tine de ea, si cu dreptul de pescuit laNistru. Reprezentantii regelui polon seobliges a nu ingadui lui Petru Aron sa seapropie de hotarele Moldovei mai multca pang. la Smotrycz. Stefan declares canu va recunoaste $i nu va sluji nici

Pecetea lui Stefan unui alt suzeran, afar de regele Polo-cel Mare. niei, si la nevoie ii va da ajutor impo-

triva paganilor '). Vazandu-se stramtorat in activitatea sa,Petru Aron $i -a mutat domiciliul in Ungaria, unde survinesfarsitul sau tragic.

In 1468, printr'un tratat special, Stefan repeta din noufagaduiala sa de a fi credincios si sa fie prieten prietenilorcoroanei poloneze si dusman dusmanilor ei, fares exceptie,fie pagan, fie cretin, $i ca la cea dintai ocazie, la venirearegelui in partile rusesti la Camenita, Colomeia sau Sneatinul,ii va ie§i inainte si-i va preda omagiul de fidelitate. Regelepolon ii promite ocrotire $i ajutor armat 2).

1) I. BOGDAN. Ibidem, vol. II, peg. 266-269.2) Ibidem, pag. 300-304.

195

.c:.

www.dacoromanica.ro

Obligatia de fidelitate o repeta $tefan, domn al Mol-dovei din mila lui Dumnezeu", $i in 1485 2).

Dupa moartea lui Mafia Corvinul, incingandu-se luptaintre fiii lui Cazimir Vladislav $i Ioan Albert, ambii preten-denti la tronul Ungariei, $tefan se foloseste de imprejurarifavorabile $i ocupa Pocutia (1490). Mai tarziu aceasta ocu-patie serveste de c_auza pentru un razboiu polono-moldove-nesc, care se terming insa in folosul lui Stefan. La CodrulCosminului (1497) el ii biruie pe Poloni, rasturnand asuprafor copacii taiati, cari se tineau numai in coaje. La 12 Iu lie1499 intre Ioan Albert, regele Poloniei, $i cu fratii sai Alexandru,marele duce al Litvaniei, $i Sigismund, prin mijlocirea frateluisail Vladislav, regele Ungariei, de o parte, $i $tefan de altsparte se incheie o pace perpetua. Totodata $tefan, cu fiul sauBogdan, arhiepiscopii $i episcopii, boierii sfetnici $i supusiisai, jura regelui ca vor fi prieteni prietenilor $i dusmani dus-manilor comuni 2). Despre vasalitate de data aceasta nu sevorbeste nimic. Partile vorbesc ca dela egal la egal.

Tot in anul acesta, $tefan mai planuia sa compuna ocoalitie antimusulmana in fruntea careia ar fi Rusia. El atrimis solie la marele principe Ivan. al III-lea la Moscova, cuinvitatia de a adera la ideea razboiului tuturor crestinilorimpotriva Portii Otoma ne. Insa marele principe a respinspropunerea, deoarece era pornit impotriva Poloniei $i pre-fera sa. aiba in Moldova o aliata per tru cazul de lupta cuPolonezii.

In sfarsit, cu Tatarii Stefan intretinea legaturi de prie-tenie, in afara. de cazul cand Tatarii impreuna. cu Turcii, auna.' valit in Moldova pentru a sustine pe tronul Tarii Roma-ne§ti pe Radu cel Frumos. Aproape de Nistru, la Lipnic,$tefan a infrant pe Tatari $i a luat dela ei multa prada $irobi (1470).

In ultimii ani ai domniei sale, $tefan, care a depus atateasfortari pentru a-$i inalta statul $i a-1 vedea independent, atrebuit sa constate forta crescanda a Portii $i sa simta mo-mente de mare deceptie. Nici macar in ce priveste adminis-tratia tarii, slabita prin nenumarate razboaie, unde dominaclasa boieresca cu interesele ei egoiste, el nu putea fi linistit,nu putea sa prevada. armonie $i prosperitate. Dovada i-a fost

1) Ibidem, pag. 37o 378,2) Ibidem, pag. 4 i 7-441.

196www.dacoromanica.ro

data cu cateva ceasuri inainte de moarte. Scaunul domnesctrebuia sa -1 ocupe fiul lui, Bogdan cel Chior. Boierii insa."doreau sa-1 vada pe scaun pe fiul lui neligitim Petru si cuaceastd intentie au complotat. Stefan, bolnav, a cerut sa fiedus in mijlocul boierilor rdsvratiti si acolo, pe camp, in vazulintregei ostiri, a ordonat sa li se taie capetele.

Dandu-si seama ca urmasii lui nu vor fi in stare sareziste primejdiei turcesti, el pe patul de moarte a dat fiuluisau Bogdan sfatul de a se inchina Turcilor.

A fost inmormantat la mandstirea Putna.

Dela moartea lui Stefan cel Mare.In timpul domniei fiului lui StefanBogdan (1504 1517) 1)

Moldova s'a inchinat Portii Otomane, urmand atat pilda, cat§i sfatul principelui viteaz decedat. 2). Pe aceasta tale s'aunormalizat $i raporturile cu Ta..tari. Cli Polonia a avut neinte-legeri marl, provocate de dorinta nesatisfdcutd a principeluide a se casa.tori cu sora regelui polon Elisabeta. Prin tra-tatul din 1510, el a trebuit sa renunte la orice pretentiuni inaceastd directie.

Lui Bogdan i-a urmat fiul sdu Stefcinitii (1517-1527),care avea pe atunci numai 11 ani si era carmuit de boierulLuca Arbore. Implinind \Tanta de 17 ani $i n.e fiind de acordcu sfetnicul sdu, care era pentru intelegerea cu Polonii $i impo-triva Turcilor, el a inceput sa guverneze singur. Partidulpolonez al boierilor a fost distrus de dansul. N'a avut insu-siri politice $i, in sfar§it, a fost otravit la Hotin de sofia sa,indemnatd de boieri 'la aceasta. crima..

In timpurile acestea, in Muntenia au domnit intai RaduIV cel Mare (1495-1508) si Neagoe Basarab (1512- 1521).Acesta din urma a fost unul din cei mai distinsi principimunteni, om evlavios, care s'a consacrat ridicdrii culturale atarii sale. Ne-a lasat un pretios monument istoric : catedraladin Curtea de Arges, cld.dita de el.

1) IULIAN MARINESCU. Bogdan III crl Orb. Buc. 3910.2) C. GIURESCU. Capitulafiile Moldovei cu Poarta Oiomanii, 19o8.N. A. CONSTANTINESCU. Inceputurile fi sfabilirea suzeranikifii fur-

cegii in Moldova, 1914.GH. ZAGORITZ. Stabilirea suzeraniidtii tarcefti in Moldova. ,Convorbiri

Literare", XLVIII, 1914.V. si observatiile critice aeupra acestor fucriri la : A. D. XENOPOL.

Isbria Rom. vol. IV, pag. 212-213, nota.

197www.dacoromanica.ro

Dupa cum am pomenit mai sus, Ungaria, pierzand luptadin 1526, a trebuit sa recunoasca suprematia Turcilor. Carege a fost ales voevodul ardelean Ion Zapolia (1526-1540).Alegerea a Lost confirmata de Soliman, caruia Ungaria s'aobligat sa-i plateasca un tribut anual de 10.000 galbeni. Din.cauza unui conflict izbucnit intre Ion Zapolia si Ferdinand deHabsburg, care pretindea $i el la conducerea statului ungar,Ungaria a fost impartita in doua ; prima parte, apuseana, eradata in stapanirea lui Ferdinand, iar cealalta lui Ion Zapolia(1538). In 1541, dupa. moartea lui Ion Zapolia, din teritoriulstapartit de el, se separa Transilvania, ca ,principat indepen-dent, de fapt supus Turcilor, sub conducerea micului fiu allui Zapolia Ion Sigismund $i sub regenta reginei vaduve Isa-bela. Restul formeaza un pasarac turcesc. Prin urmare Un-garia este divizata in trei bucati. Ca.nd roses Ferdinand voisa ocupe partea lui Ion Sigismund, Isabela chema. (1556)in ajutor pe domnii roman Patrascu cel Bun al 'Pail Roma-nesti (1553-1557) si Alexandru Lapusneanu al Moldovei(1552-1561), cari, raspunzand la chemare, strabat tot Ardealulcu armatele for o ajuta pe regina. recucereasca prin-cipatul. Dupl. moartea Isabelei, loan Sigismund domnestesingur (1559-1571), ascultand sfaturile roman ulut intelept.Mihail Valahul. Ungaria este data in conducere unui alt ro-man : Nicolae Olahus, care trecand la catolicism, a Lost nu-mit regent.

Cu moartea lui Ioan Sigismund, stingandu-se dinastia Za-polestilor, scaunul Transilvaniei 11 ocupa Stefan Bathory, insa,dupa ce ajunge rege al Poloniei (1576), el lases Transilvaniafratelui sau Cristofor. Ii urmeaza Sigismund Bathory.

In Moldova dupa Stefanita domneste Petru Rarec, celmai insemnat dintre domnitorii Moldovei in veacul al XVI-lea.(1526 1533, a doll& oara 1541 1546) '). Petru Rams, poreclitMara dela cuvantul majeriepescarie, era fiul nelegitim allui Stefan cel Mare $i al unei pescarite. A Lost ales la dom-

1) I. URSU. Petru Rarer, 1923.I. URSU. Die ausswariig2 Po!itik der Woywodan Moldau, Peter Rarer,

2527-2538, 1907.D. CORIOLAN. Pettis Rarer, inainte de urcarea sa ,pe iron fi Petra

Pribeagul, Buc., 19o9. .

P. P. PANAITESCU. Pain: Rarer ri Moscova, 2934-I. NISTOR. Die Moldauischen Auspruche au/ Pokutien. 191o.CODRESCU. Uricariul,

198

§i

§i

la

so-si

www.dacoromanica.ro

nie de boieri, partizanii lui. Petru Rams a dus cateva raz-boaie, unele cu succes. Asa de exemplu, a biruit in Ungariaoastea lui Ferdinand Habsburg la Feldioara in 1529. Di m-potriva. a pierdut lupta cu Polonia pentru Pocutia. In urmaunei instigatiuni din partea curtii poloneze, sultanul Soli-man vine in Moldova sa.-1 pedepseasca pe domn, pretextandca nu i-se plateste tributul anual. Impreuna.' cu Turcii vin dinEst Tatarii si dinspre Nord Polonezii, cari ocupa Hotinul,iar Turcii Tighina. Aceasta.' din urma cetate a fost trans-formata in raia. I s'a schimbat numele in Bender", ce in-seamna poarta". Sudul Basarabiei se preface in sandjaculturcesc. Fiind parasit de boieri, Petru Rare fuge in Tran-s ilvania.

Soliman pune in fruntea statului moldovenesc pe .51efanLeicusta (1538 1540), care s'a obligat a plati bir la fie-care doi ani sa se prezinte in persoana. la Constantinopole.El a reusit sa is dela Poloni Hotinul. Domnia lui insa n'afost fericita. Recolta a fost mancata de lacusta. Find ucisde boieri, in locul lui vine Alexandru Cornea, fiul lui Bogdancel Chior (1540 - 1541). In acest timp Petru Rare$, care s'aadapostit la Ciceiu, ducandu-se la Constantinopole, a reusitsa-si recapete simpatiile curtii turcesti. Sprijinit de Turci, els'a intors in Moldova prinzandu-1 pe Cornea, i-a taiat capul.

In ciocnirea dintre Ioachim de Brandenburg si Turci,Petru Rare a jucat un rol dublu, care insa n'a fost scos laiveala. El si-a recapatat cetatile Ciceiul, Cetatea de Bahl siBistrita (1544), pe care le luase Zapolia. Petru Rams a Lostinmormantat in manastirea Pobrata sau Probata, zidita de el.

D. N. Iorga e de parere ca Petru Rams merits sa fieasezat in randul Suveranilor din epoca Renasterii. El aveade gand sa dea Moldovei Ardealul gi Tara Romaneasc.a, gipentru reusita planurilor lui merges pe caile bune gi rele 1).

Dupa moartea lui Petru Rare deca'derea politica a Mol-dovei inainteaza cu pasi repezi. Scaunul ei devine o jucarie inmina boierilor,Turcilor §i a aventurierilor straini. Poporul gemeasub povara sistemului politic,haotic gi anarhic. Iar fiscalitateaintrecea orice margine, transformandu-se intro pompare per-inanenta de vlaga a poporului. Curtea turceasca inghiteaaurul strans din sudoarea taranului roman. Fiecare pretendent latron vroia sa-si intemeieze dinastie, de fapt insa nu statea

1) Isforia Rom. grin cdldfori, vol. 1, pag. 339 9+ 144.

199

§i

§i

gi,

-

www.dacoromanica.ro

mult §i era inlocuit, daca nu chiar ucis. Omorurile de domninu mai mirau pe nimeni.

Iliac II (1546- 1551), a fost un desfranat, despre carecronicarul Ureche scrie ea din afara.' se vedea pomu Infloritu,iar dinlauntru lacu imputitu" §i ca. avaad langa sine sfetnicitineri Turci, cu care ziva petrecea §i se desmierda, iar noapteacu Turcoaice umbland, de obiceele cre§tine§ti s'a depArtat" ').El trece la islam §i este numit guvernator al Silistrei sub nu-mele de Mehmet-Pa§a. Moare in inchisoare.

Fratele s5.0 Stefan VI Rarec (1551-1552) concureaza cuel in ceeace prive§te depravarea §i tirania. Umbla intotdeaunacu doul concubine turce §i este omorit intro calltorie, la Prut,in timpul noptii, de boieri conspiratori.

Tronul ocupa. comisul Ion Joldea (1552), care se logodisecu o fats de s'ange domnesc, Ruxandra, fiica lui Petru Rare§.

Dar Polonezii proclama ca domn pe Petru Stolnicul,care i§i schimba.' numele in Alexandru §i este poreclit L5.pu§-neanu 2), deoarece mama lui era o femeie din Lapu§na. Eleste fiul (probabil natural) al lui Bogdan Orbul. Joldea esteprins, i se taie nasul, iar cu logodnica lui Ruxandra se cal-satore§te Alexandru La.pu§neanu. El jury 3mpreun5. cu boieriicredinta regelui polon Sigismund, pe care-1 nume§te dom-nul meu prea milostiv".

Boierii peste putin timp 31 fastoarna din domnie §i-1 punpe Joan Heraclide Despotul (1561-1563), grecul Jacob Basi-licos, fiul adoptiv al unui cApitan din o§tirea lui Carol alV-lea 3). Ion Heraclide cap5.ta tronul numai gratie ajutoruluidat de Poloni, mai ales de un polonez Lasky, §i de Cazaci.

Cronicarii no§tri 31 zugravesc in culori foarte intunecate.Nicolae Costin intrebuinteaza.' pentru el cele mai uthte epi-tete §i expresiuni : Nespusa trufie greceasca, multu de sine

1) M. KOGALNICEANU. Ibidem, vol. I, pag. 206.2) I. MINEA. Inceputul domniei lui Alexandra Liipufneanu.

Istorice , 1925, No. 1, pag. too 123.3) BURGHELEA. Despot Vodd Eraclide. Convorbiri Literare", XXXI.

1897, pag, 471 e. u.PETRI HANS. Relafiunile lui Iaco!us Basilicas Heraclides cu capii

Reformafiunii. Mem. Sect. 1st. Seria 3, tom. VIII, 1927-1928.EMIL LEGRAND. Deux vies de Jacques Basilicos,Principalele izvoare, in afar& de cronicele noastre, colectia lui E. HUR-

MUZAK'. Documente gi N. IORGA. Acfe fragmente, vol. I: 10H. SOMMER,Vita Jacobi Despotae Moldavorum. Witebe.gae, gi GRAZIANI. De Joanne He-raclide Despota Vallachorum principe libri fres, 1769.

200

Xercettari

fi

www.dacoromanica.ro

socotindu", minciunos", firea cea nestatoare greceasca care-itotu a supunere pre altii $i a ramanerea numai ei nesupuse,pedepsitu pamantul pre care punu peciorul Grecii", cum-plitu, tiranu neinblanzitu" '). Grigorie Ureche e ceva maitolerant fats de Despot-Voda, ins& si el it socoteste tainaereticu" spune despre el ca multe lucruri fara de calefacea, care nici auzise ca le va vedea" 2). Explicatia acesteijudecati severe o ga'sim in lupta inversunata, pe care o duceaDespot-Voda cu boierii, deprinsi sa -$i dicteze vointa in statpentru interesele for corporatiste $i personale. Fireste ca cro-nicarii nostri, apartinand boierimii, clasei dominante, it pri-veau cu o vadita antipatie.

Despot-Voda, desi la suirea pe tron a procedat ca unadevarat aventurier, totusi nu facea prea mare disonanta cuspiritul vremii de atunci. Scaunele tarilor romane se ob-tineau cu bani, tradari, §iretenie, omoruri, etc. Despot-Vodaera un om invatat, stia patru limbi : saseasca, nemteasca, la-tineasca romaneasca avea in caracterul sAu trasaturi dereformator. Dar avea gi neajunsuri, can Pau dus in curandla pieire.

Primul defect e acela ca era un om sarac si la suire petron a trebuit sa se imprumute la un polonez Lasky. Visteriatarii fiind golita complect de Lapusneanu, nu avea bani saplateasca." macar lefile ostirii. Pe de alts parte trebuiau sa fieplatite datoriile contractate la suire pe tron la polonezulLasky. La randul for Turcii asteptau tributul. Numai si-tuatia material& extrem de grea Pa indemnat sa se atinga decredinta poporului, poruncind sá fie topite un policandrusfesnice din biserica, in scop de a tran.sforma.argintul in banipentru plata armatei, gi sa infiinteze o noual dare de ate ungalben de casa.

Al doilea cusur al lui Despot Voda const& in rationa-lismul lui ,protestantist. Intro Cara ortodoxa, in care orto-doxia era cea mai de seams temelie spirituall a existenteipoporului, baza intarita otelita In luptele religioase IncaInainte de infiintarea principatelor, nu putea sa stea la domnie

guverneze cu succes un reformator in stil protestant.Iar Despot-Voda nu prea Linea cont de convingerile si cre-dintele religioase ale poporului roman, infiintand o

') M. KOGALNICEANU. Ibidem, vol. r, apendice X, pag. 432.a) Ibidem, pag. 212.

201

la

sa

scoala.

si

si

si si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

protestanta la Cotnari. Totodata el a atins in activitatea sape acest taram §i interesele boierilor. Infiintarea impozitelorspeciale la desfacerea ca'satoriei (pentru acei ce nu s'a in-destulatu cu o femeie") lovea mai mult in interesele boie-rimii, decat in cele ale claselor sociale inferioare.

Un foarte insemnat neajuns era §i baza social& §ubredaa domniei lui. Cu putin mai tarziu Ion Voda. cel Cumplit a§tiut sa se rezeme pe taranime, care i-a raspuns la chemare§i l'a sustinut cu un adevarat avant eroic. Pe aceea§i cale pro-babil, vroia sa mearga §i Despot Voda. Kind la Hotin l'aintampinat multimea, strigand sa ridice grelele &xi cate 1galben de cases. Voda a raspuns ca face greutati din sfatulboierilor Barnov, al lui Motoc §i a doi Vlaidici. Atunci mul-timea a cerut de este cu voie, sa le dea pre aceia pe ma-nele lor, sá-i omoare", zicand ca. totu ace§ti patru au fostupricina §i la Alexandru-Voda de l'au indemnat la toate tira-niile ; §i nu se vor parasi de rautatile for ace§ti patru, de nuva grabi Despot Voda sa be faces sfax§itu vietei for ". Cu grewmultimea de tarani s'a lini§tit, fiind asigurata ca le se vorridica acele nevoi" I).

Ne a§teptand ca sa se faces realmente aliantal intre \Todd.§i tAranime, boierii au complotat §i in primul rand au otravitpe omul cel mai apropiat de Voda, episcopul Luscenie, deoa-rece acela §tia toate planurile lui Despot-Voda..

In sfax§it, Despot Voda nu poseda acea tarie de carac-ter, vointa ferma, pe care cr vedem mai tarziu intruchipatain persoana lui Ion Voda cel Cumplit §i care a facut peTurci §i pe 'Mari sa tremure de fiica in fata sa.

Boierii, in frunte cu Stefan Tom§a, provoaca o rascoala.Despot-Voda se inchide in cetatea. Sucevei, care ins& estepredates lui Stefan prin tradare. Lovit de buzduganul lui Ste-fan, Despot-Voda. cade §i este omorit de oaste. Ii succedeStefan Tama (1563), insa Turcii nu-1 recunosc. El e nevoit safuga la Poloni, unde, fiind cerut de sultan, din porunca re-gelui i se taie capul.

11 inlocue§te Alexandra Ldpufneanu (1563--1568), care vinela domnie pentru a doua oars. In timpul domniei lui joacaun rol foarte important cumnata sa Kiajna, fiica lui PetruRare §i sofia lui Petru Ciobanul, devenita vaduva in 1559 -Cu o rara iscusinta diplomatica, cu insistent& §i bani, ea iz-

1) NECOLAI COSTIN. KOGALNICEANU. Ibidem, vol. I, apendice X. pag,440-441.

202www.dacoromanica.ro

buteste sa dispuna de scaunul muntenesc, exercitand toto-data $i oarecare influents asupra numirilor de domni in Mol-dova. Cruzimea ei nu stia margini. Lapusneanu pune mamape fratele mortului domn Despot-Voda $i -i taie capul. Dinporunca Kiajnei capul taiat i se aduce la ospat $i este arun-cat sangerand pe masa intre tacamuri $i pahare. Kiajna, scu-landu-se in picioare, scuipa in fata acelui cap rostogolit".In cruzime concureaza cu ea Lipusneanu, care, desi la suirepe tron jury ca nu se va razbuna, Ii terorizeaza pe toti boierii

fie omoriti deodata 47 boierisi la un pranz porunceste sainvitati.

Pentru a placea Turcilorel distruge cetatile, in afarade Hotin,de care Turcii aveaunevoie, pentru ca ei sa-1 pre-faca mai tarziu in raiaua lop

Totodata Alexandru La-pusneanu tie sa-si caute pro-fitul. El vinde in Ardealporci si este pentru timpulsau un negustor mare ').

LApusneanu moare otra-vit de boieri. Fiul lui, Bog-dan al IV-lea (1568 1572),un tanar de 15 ani, devineun mare prieten al Polonilor,pans la umilinta. Prin tra-tatul din 1569 de inchinarePolonilor, el promite regeluipolon a sari in ajutor Po-loniei nu numai la chemarearegelui, dar si la prima che-mare a hatmanilor lui. Inca-pabil sa conduces statul, el afost inlaturat din domnie deTurci dupa cererea boierilor,in timp ce dupa trecerea Nis-trului pentru a vizita pe lo-

Alexandra Lap...,(clop I fresco din Athos)

godnica sa in Polonia, statea arestat de nobilul Zborovschiin scop de santaj.

I) N. IORGA. Istoria Rom prin caldiori, voL 1, pag. ,44-

203

°.;

7.

C.

vcogHc qt.f.:1::,'" kJ/ ; ? -

NICii A t'.'4' 0. 4;

OglitlXi- .4 ., .ii

-- 4 -

Tt'.

www.dacoromanica.ro

inlocuie§te loan Vodd cel Cumplit, poreclit Armeanul(1572-1574), fiindea se tragea din mama armeana, sotia unuiSerpega. Dupes parerea lui Lasicki, el era fiul natural al luiStefan al V-lea cel Tartar §i stranepotul lui Stefan cel Mare ').

Istoricii polonezi m/rturisesc unanim ca. Ion Vodainainte de a se face domn al Moldovei, fiind in Turcia, atrecut in credinta musulmang, s'a ocupat cu negotul §i §i-afacut o avere foarte frumoasa. Trecerea la turcism, fns., n'afost sincerer §i, devenind domn, el a inceput sa apere cre-dinta ortodox/.

Din primul moment, dupes o ciocnire cu armata nobililorpolonezi, el intoarce Moldovei Hotinul §i reu§e§te ca BogdanSa fie alungat din Polonia. Bogdan se mutes din tar/ in tar/panel ce ajunge la Moscova, unde sta. mai mult timp.

In Polonia, in timpul acesta se stinge dinastia Iaghelo-nilor §i cu sprijinul turcesc scaunul polon 31 ocupa fratele re-gelui francez Carol al IX-leaHenric de Anjou. Se urmareaca Polonia sa alb/ dreptul de a numi pe domnii din Moldova.Lasky, despre care ani mai vorbit, prime§te din partea can-didatului francez promisiunea de a fi numit domn al MoldoveiIns/ Henric de Anjou domne§te abia trei luni, deoarece fra-tele lui murind, 3i las/ mo§tenire tronul francez. Promisiuneadata lui Lasky rAmane neindeplinita.

Ion Voda duce o mare lupt/ cu boierii moldoveni, maiales cu acei cari 31 sustineau pe Bogdan, §i arater o cruzimefares margini. In aceastl lupta, el avea de partea sa ta..ranimea,care ii 'Astra o deosebita dragoste §i credinta. In domnia lui,din 'nou infra in joc Kiajna, demonul rau al poporului roma-nesc. Fiul ei Petru se/tea in a§teptarea tronului Moldovei.Ea propune Turcilor dublarea tributului. Ion Voda refuzA sá.

1) B. P, HASDEU. loan Vodd cel Cumplit, Buc. 1866.GORECKI. Descriptio belli Yvoniae voivodae Valachiae. In Papiu Ilarian.

,Tezaur de monumente istorice, III.LASICKI. Historia de ingressu Polonorum in Valahiam cum Bogdano

voivoda cui succesit Ivonia. 1672. In Papiu Ilarian. ,Tezaur", III.E HURMUZAKI. Documente, 1, Suplim. 1 qi 2, qi II.N. IORGA. Acte fi Fragmente, vol. 1.Asupra originii lui Ion Voda exista gi alte pareri. Gorecki afirma ca Iua

Voda numai se dadea drept urmas al voevozilor moldoveni, pe cud altii it consi-derau Polonez din Mazovia. Fredro (.Dzieje norodu Polskiego pod Henrykiem Wa-lezenszem") spune ca lumea it socotea Rutean. Kostomarov in scurta monografiedespre Ivan Svirgorschi, hetmanul cor'dcesc al secoluluial XVI-lea", sustine caoriginea lui Ion Voda ,ramane necunoscute (pag. 7 9).

204www.dacoromanica.ro

ofere aceea§i marire §i Turcii it mazilesc, numind in locul luipe fiul Kiajnei, Petru chiopu1, domn. al Moldovei.

Insa Ion Voda lanseaza tarii o chemare la lupta, pentruca sa.-§i scape Cara de jugul turcesc °data pentru totdeauna.Inspirand multimii entusiasm, poporul jura sa lupte pe moarte.Ion Voda obtine ajutor din partea unor nobili poloni §i aCazacilor, cari yin in Moldova_in frunte cu Svirgovschi 1).Impotriva lui Ion Voda pornesc Turcii, Tatarii §i Muntenii.Cu oastea sa el trece prin Muntenia, bate pe Turci la Braila,Svirgovschi bate armata turceasca, care venea in ajutorulBrailei, ie§ind din Chilia §i Cetatea-Alba, apoi Ion Voda im-preuna cu Svirgorschi is Tighina §i o arde.

Sultan ul, foarte ingrijorat, tri-mite in Moldova o noua ar-mata. §i mai mare, avand caaliati pe Tatari. Dupa planulprincipelui moldovean, lupta cudu§manii trebuia sa fie dusaconsecutiv, pe rand. Cel maide incredere, cel mai protejat§i iubit boier, Ieremia Golia, aprimit din partea domnului in-sarcinarea sa retina pe Turcila Dunare, pans ce el vareu§i sa bates pe Tatari. Goliainsa, it tradeaza, fiind cum-parat de Turci cu 30.000 degalbeni. Lasand pe Turci satreaca Dunarea, el se intoarcela domn §i, dupes ce reu§e§tesa se desvinovateasca, obtine comanda cavaleriei. De tea-ma primejdiei pentru domn, pedestrimea nu-1 lases pe domnsa iasa din randurile lor. Atunci boerii, in frunte cu Goliai§i dau arama pe fates §i toata cavaleria trece la Turci.

Incepe cea mai inver§unata. lupta. S'a intunecat soarele

loan Voda cel Cumplit.

1) N. KOSTOMAROV. Monografii cerceidri istorice, S. Pet.. 2872. vol.2, pag. i s. u.

D. BANTA-CAMENSKI. Istoria Rusiei Mid (Ucrainei). Chiev, 2903,pag. 78 1. u.

In ,lista hetmanilor ucraineni' se afirmi ca Svirgovschi a due in Moldova24 rizboie fericite qi a foot ucis de Turci in i574. N. BELOM,RSCE-Il. Croni-cele Sudruse, vol. I, Chiev, i866, pag. 23o.

205

fi

www.dacoromanica.ro

de pulberea fumul tunurilor". Lisa .nenorocul ii urmarestepe Moldoveni si mai departe. Pulberea e muiata de ploaie,ceea ce face ca Moldovenii sa nu aiba nici artilerie. Turciisi Tatarii avanseaza, Voda se retrage la Roscani, tang& Ca-hul, intra in santuri. Insa in satul acesta lipsea apa. Ar-mata din cauza setei era nevoita sa. intinda panzele pe ier-buri pentru a strange rola si a o suge.

Turcii ii propun lui Ion. Voda sa, se predea. El,, dupesun sfat cu ostirea, consimte, cu conditiunea ins& ca nimenisa nu fie pedepsit Cazacii sa piece neatinsi in tara Tor.Turcii de sapte on jura pe coran ca vor respecta aceste con-ditii. Insa imediat dupes predare, Ion Voda a fost omorit. I-afost taiat capul infipt lute° sulita, iar corpul, fiind legatde cozile a doua ca.mile, gonite in directii opuse, a fost ruptin bucati. Apoi Turcii si Tatarii se napustesc asupra armateimoldovenesti si a Cazacilor, macelarindu-i aproape pang. launul. Au ramas numai 16 oarneni, luati ca prizonieri.

Desigur, aceasta cruzime inutila iii avea explicatia nunumai in salbatacia turceasca, ci motivul de ordin so-cial al urei nesfarsite a boierilor fata de armata taraneasca..

Razboiul acesta, in care taranimea Iii punea ultimelesperante de imbunata(ire a soartei sale, a golit tara de lo-cuitori. Din cauza lipsei de brate, nu s'a lucrat la timp pa-mantul $i Moldova a fost bantuita in an. 1574 $i 1575 deseceta.' foamete cumplita.

In aceasta vreme tulbure plina de lipsuri, inbepe sadomneascl Petru al V-lea $chiopul (1574-1579)1). El sepoarta pe placul boierilor cronicarul semnaleaza ca. el eraboierilor ca un pazinte §i la mare cinste ii tinea si din sfatulfor nu iesea". Petru *chiopul nu putea domni intru-cat apareau unul dupes altul pretenden(ii la scaunul domnesc:fra(ii dupes mama cu Ion Voda cel Cumplit Nicoara, Alexandru

1) N. IORGA. Documente nouif relative la Petru $chiopul. An. Ac. Rom.,Ser. 2, tom. XVIII, 1898.

N. IORGA. nouti privifoare la familia lui Petru $chiopul. An. Ac.Rom. Mem. Sect. Ist., Seria 3, tom. XII, 1931-1932.

N. IORGA. Nichifor Dascalul. An. Ac. Rom., Ser. 2, tom. XXVII, 1905.Pentru domnitorii dela Petru §chiopul si pang. la Mihai Viteazul, v. in afar&

de cronicele noastre, L. HURMUZAKL Documente, vol. III si IV.a) In .lists hetmanilor ucraineni", pe care am citat-o, se afirma ca in 1577

a devenit hetman Sah, care dupes dorinta Moldovenilor a pus pe scaunul Moldoveipe Cazacul sau distins Podcova. N. BELOZERSCHI. Ibidem, pag.

206

§i

§i

§i

§i

§1 in

§i§i

§i

130.

linietit.),

$tiri

www.dacoromanica.ro

si Constantin Potcoavd (Serpega), sustinuti de tarainimeCazaci . Se ridica Petru, un fiu al lui Lipusneanu.

V aza-nd chi Petre Schiopul nu poate fi mentinut la pu-tere, Kiajna se hotAraste a-1 ajuta pe fratele sax natural, Iancu(loan al It -lea) Sasul (15'9- 1582), fiul natural al lui PetruRare§ si al unei sasoaice din Brasov (femeia unui Weiss Iorg).Banii fac totul. Cu daruri insemnate de 80.000 de galbeni, datisultanului, 20.000 de galbeni dati sultanei mame $i 50.000marelui vizir Sinan-Pala, Iancu obtine domnia. Toate acestesume maxi filth imprumutate de Iancu prin ajutorul unuioarecare Bartolomeu Brutti, un albanez catolic, pe care Iancue nevoit s1-1 puns general al armatei; it numeste apoi marepostelnic si se conduce in mare parte dupes sfaturile lui. Iancunu numai ca scoate toate aceste cheltuieli din tares, dar iiimai aduna: o avere fabuloas'i, plecand dela domnie cu cele o sutade care incarcate, dintre cari patruzeci erau cu bani.

Impotriva lui se ridica boierii lapusneni, cari $i -au alesca domn pe Ioan Lungul. Revolta a fost insg. potolita la Ba-lota. Boierii fug in strAinatate, mai ales Movilestii, cine inPolonia, cine in Muntenia. Pierza.nd sprijinul Kiajnei, IancuSasul este detronat. El fuge in Polonia, lusa este priesdecapitat la Lemberg.

Pentru a doua oars vine la domnie Petru $chiopul (1582-1591), obtinand scaunul prin donatiuni noui la curtea tur-ceasca prin promisiunea de o noua.' mArire a tributului anual.Brutti trece in gratia noului domn, care 11 numeste in 1587mare clucer al Moldovei apitan de Lapusna" 1). Acestboier stiruie la propagarea catolicismului in Moldova. Papaincepe sa se intereseze de aceasta.' Zara, sperand cá. o va aducela credinta catolica. C.itolicismul face progrese maxi. Insusimitropolitul Moldovei Gh. Moval se inching Papei Sixt alV-lea, poate nu tocmai sincer. De sigur ca aceasta tra.dare aintereselor ortodoxiei, in desacord cu insusi spiritul poporu-lui, provenea din dorinta boierilor de a fi pe placul lui PetruSchiopul, tare intr'o vreme Linea mult la catolicism si la ran-dul sau se purta pe placul boierilor. Probabil aceasti inch-nare spre catolicism era dictates de aspic atiile indraznete, darcu totul irealizabile ale domnului. El spera cu ajutorul Tur-ciei ses ocupe scaunul polonez, eliberat prin, moartea lui Ste-

HURMUZAKI. Documenfe, vol. III, pag. 96.

207

sisi

si

si

si.

www.dacoromanica.ro

fan Bathory la sfar§itul an. 1586. Neizbutind, zelul lui se re-duce §i el intra in realitate.

La sfar§itul domniei se ivesc candidatii la tron, unuldupa altul, cari promit curtii turce§ti marirea tributului. Dom-nul este in goana. dupa bani, se imprumuta la evreul Celibi§i evreul David, fiul lui Rabi Abraam §i la alte persoane, cusume mari, pentru a satisface pretentiile nesatio§ilor Turci.Platin.d, el inlatura de vr'o patru on candidaturile aspiran-tilor §i la urma urmei, disperat, temandu-se de soarta sa, lea-pada. totul §i luan.du-§i familia, fuge in Germania.

Tronul vacant 11 cumpara un evreu botezat Aron, sauEmanoil Aron Voda Tiranul (1591-1593), care promite Tur-ciei tribut anual de 400.000 de galbeni, precum §i donatii ma-relui vizir §i multor altor persoane, inclusiv ambasadorulenglez. Aron s'a imprumutat la diferite persoane din Cons-tantinopole cu suma enorma.' de un milion de galbeni, pe caretrebuia s'o scoata din tara. El vine cu creditorii sai §i incepejefuiala. A lost puss o noul dare pe tara de totu omulu cati§i suntu in toata tara, cite un ban".

Domnia devine intolerabila, absolut despotic& Aron s'aiknconjurat la palat cu o oaste ungureasca din calari §i pe-de§tri. Nu se satura de curva'ritu, de giucatu", fetele ta-ranilor le ru§ina §i ce vrea sa faces, facea", pre boieri pentruaveri ii omora ; giupanesele loru le silea" etc.

Rabdarea ajungand la sfar§it, boierii Orheieni §i Soro-ceni s'au rasculat in frunte cu Iona§cu, care a fost ales prin-cipe §i numit Bogdan. Aron-Voda a strans oastea §i inaintede plecare pentru lupta a taiat pe trei boieri din curtea sa :pe marele voi nic Bucium, pe logofatul Barladeanu §i pe vor-nicul Paos, afirmand cá. ei erau in intelegere cu rasculatii.La Reut s'a produs lupta, Aron biruie pe domnitor", ii taienasul §i-1 calugare§te. A inceput dupa aceasta cea mai crudarasbunare. A cazut victima lui §i Brutti, domnul avand descop a confisca in folosul sau averea acestuia.

Ra.scoala i§i produce efectul la Constantinopole. Aroneste mazilit. Merge in Iunie 1593 la Constantinopole, limpreuna.cu toti creditorii, can intervin in favoarea lui la sultan pentrureintronare, cence dupa.' doua luni se-§i produce.

In aceste doua luni a isbutit sa ocupe scaunul Moldovei§i sa domneasca Petre Cazacul, care a venit din tara caza-ceasca.' cu putini Cazaci §i cu pribegi. Aron-Voda intorcandu-se,l'a prins §i l'a trimis sultanului.

208

www.dacoromanica.ro

In vremea aceasta se produce un razboiu intre AustriaTurcia. Austriacii cautau cat mai multi aliati. Aron-Voda

statea la ganduri, insa navala Cazacilor l'a silit sa fuga inMuntenia, unde domnea atunci Mihai Viteazul. Dupes indemnulacestuia din urma, se incheie o intelegere intre el, Aron-Vodasi Sigismund Bathory, impotriva Turcilor. Aliatii obtin inlupte cu Turcii succese considerabile. Insa Aron-Voda a festtradat de hatmanul sat" Stefan Razvan.. Sigismund Bathoryit inchide pe Aron intr'un castel din Transilvania, unde Aronmoare.

Ii succede .Fiefan Rcizvan, de neam tigan (1595) 1).

Intrucat insa el se uneste cu Mihai Viteazul in lupta cuTurcii, Polonii din prietenie fata de Turci, it ucid, punand inlocul lui pe Ieremia Movila. (1595 1606), adversarul lui Mihai.

In Muntenia dupes Neagoe Basarab s'au perindat la scau-nul domnesc mai multi domni, dupes acelasi sistem, ca inMoldova, dintre Carl cel mai de seams a fost Radu delaAfumati (1522-1529). El a avut multe lupte cu Turci, darapoi s'a impacat cu ei.

Expunerea de mai sus ne arata.' ce distanta enorma astrabatut poporul romanesc in evolutia lui istorica, dela pri-mii domni papa la Mihai Viteazul. Cu toate faptele vitejesti

eroice ale unor domni marl, el iii pierde neatarnarea. Va-salitatea pura se transferras intr'un nesecat izvor de exploa-tare materials de catre Turci. Cu mici exceptii, domnitoriipar a fi simpli aventurieri, manati de pofta de imbogatire.Dela domn nu se mai cere nici gradul obisnuit de morali-tate, nici obarsia curates romaneasca. Postul de domn esteocupat de Grec, de Armean, de Albanez, de Evreu, de Ti-gan $i de Cazac-Rus. Multi din ei se intrec, in ceeace pri-veste jefuirea populatiei tirania.

Dar aceasta lacomie din partea Turcilor provoaca schim-bari importante in starea interns a principatelor, contribuindla fiscalitate excesiva si la desvoltarea schimbului. Se invio-reaza negotul. Se nasc breslele. Se poate afirma ca din a douajumatate a secolului al XVI-lea, un nou regim social-econo-mic este aproape constituit. In veacurile posteiioare el in-floreste. Il putem denumi regimul de sari sociale.

1) N. IORGA. Originea lui .Siefan Rcizvan. Petrecerea lui Vasile Lupo inexilul la Constantinopole. An. Ac. Rom., Mein. Secs. 1st., Seria 3, vol. XI, 195o.

si

si

si

si

209

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 16.

Clasele sociale.

Privire generala.In trecutul romanesc vechiu, venitul national in cea mai

mare parte era produsul agriculturii. Din munca plmantuluise alimenta populatia. Fireste, cá divizarea populatiei inclasele sociale depindea de locul fiecarui in procesul de muncaa pa.'mantului. In jurul lui se creeau raporturile sociale. Uniistapaneau pamantul, aveau rolul dirigent, formau clasa privi-legiata, superioara.". Altii, taxa a-1 stapani, it lucrau, it cultivau,formand clasele inferioare 9.

Primii erau boieri Ceilalti oameni liberi sau dependenti.Boierimea in sensul generic al cuvantului, Purta dife-

rite denumiri, cari iii aveau explicat;a in evolutia istorica aacestei clase, anume : 1] cnejii juzii, 2] boierii, 3] mosneniisi ra.zesii, 4] curtenii. Clasele sociale inferioare se imparteauin : 1] oamenii liberi, in cea mai mare parte sateni cultiva-tori, 2] vecinii rumanii $i 3] robii.

Trecem acum la examinarea fiecArei clase sociale aparte.Cnejii ri juzii.

Discutiile asupra institutiei cnezatului judeciei au in-ceput nu de mult 2).

1) 0 sintczi a clasclor socialc din trecutul roidnese eitsim, in afari delucriri generale asupra istoriei Romanilor, la LOAN . MATTI. Evolufia cla-selor sociale in trecutul principatelor rondine. ,Arhiva pentru stiinta 91 reformasociali", an. V, 1924 No. 1 -2, 3-4, an. VI, 1925, No. 3 4. Continutul acesteimonogral-ii a lost rezumat in Clasele sociale in frecuful romonesc, Buc., 1926.

2) 1. BOGDAN. Despre cnejii romani. An. Ac. Rom., Mem. Sect. hit.,Soria 2, tom. XXVI, buc. 1903.

RADU ROSETTI. Pa-manful, sdtenii fi staptinii in Moldova, Buc., 1907.N. IORGA. Constaldri istorice cu privire la vieata agrard a Roninilor.

Buc.,C. GIURESCU. Despre boieri. Buc. 1920.DR. I. N. ANGELESCU. Histoire Oconomique des Roumains, Geneve

Paris, 1919.JOAN C. FILITTI. Propriefafea solului in principafele romcine ptind la

1864, Buc., 1935.E. CONDURACHI. Juzii fi judeciile moldoveneffi. ,Cercetati isto-

rice', V VH.

210

§i

§i

§i

§i

op:.

www.dacoromanica.ro

Primul care a supus examinarii atente amanuntitecnezatul a Post 1. Bogdan. In monografia sa interesanta, din1903, autorul face distinctie intre cnejii romani din Ungariayi Transilvania cnejii din Moldova si Muntenia.

Cei dintaiu erau administratorii satelor, in numele pro-prietarilor, judecatorii locuitorilor i. supraveghetorii indepli-nirii serviciului militar .de catre locuitori in timpul razbo-iului. Regii Ungariei au intrebuintat pe cneji in scopuri decolonizare; iar pentru a-i intetesa, au concediat in favoareafor o parte din veniturile acestor colonii. Dreptul de cnezat(jus kenezatus) se acorda pe un timp nedeterminat, sau pevieata, on chiar cu posibilitatea de a-1 transmite mostenito-rilor directi. Cnejii posedau o portiune de pamant, erau liberide taxe contributii, puteau sa aiba o moara, etc.

Pilda regilor a Post adoptata si de proprietarii marl depamant, cari ei la randul for acordau cnejilor dreptul decnezat. Insa cnejii ce se aflau pe proprietatile nobililor, cle-rului sau a comunelor, asa cnejii comuni", nu aveaudrept ereditar asupra cnezatului $i nu erau scutiti de dari,spre deosebire de cnejii regali, cari se asimilau in totul cunobilii unguri.

Cnezatul din Ungaria $i Transilvania. nu e, decat o uti-lizare a vechei organizatii cneziale a satelor romane. In acestetari cnezatul a avut ca urmare transformarea cnejilor innobili, prin veacurile XIV si XV. Multi din ei trecand intagma nobililor, primesc catolicismul inceteaza de a maifi Romani.

Cu totul alt aspect are cnezatul in tarile romane. Aicicneazul nu e, decat un judecator in satele domnesti, pe caridomnul le darueste boierilor sau manastirilor, sau in satelelibere, nestapanite de manastiri on de boieri". Proprietateacnezeasca, ca cea boiereasca, era consider all in atarnarede domn. Darea calului la moartea stapanului era un sig-n.um dominii". L Bogdan se sprijina in teoria sa : 1. pe nu-mele Jude" in Moldova si judec" in Muntenia, sinonimulnumelui cneaz", 2. pe termenul judecie" din Moldova, ca cir-cumscriptie judecatoreasca administrativa in sfarsit, 3.pe termenul vataman", care se intrebuinteaza in acelasi inteles,ca cneaz judec, si care, dupa cum cunoastem din docu-mente istorice, era judecatorul administratorul satului ').

1) I. BOGDAN, Ibidem, pag. 21 22, 34 34 35.

211

si

si

si

si

zisi

si

sl

si si,

sisi

www.dacoromanica.ro

In documente din secolele XIV §i XV, se intrebuinteazafoarte des in privinta proprietatilor domnesti donative expre-siuni: uncle au fost cneaz, jude, vataman" sau uncle este",unde a trait" etc.

Termenul judecie", in locul carui uneori apare cuvan-tul parte" ( ;ciasti") sau cut", corespunde cu sudstvo"din diploma lui Stefan Nemanja, cu kenezatus" din docu-mentele unguresti, cu kneaz,:tvo" din Galitia Inseamnafunctiunea de judecata. 1). Cuvantul cut" s'a pastrat in unelelocuri In Bucovina 2).

In veacurile XV XVI cnejii judecii se ocupau 'Incade judecata satelor, cisluirea lor, politia i, poate, a legeau petarani pentru oaste, fiind asistati in functiunile for de batraniisatelor, numiti jurati. Dela sfarsitul veacului al XVI-lea sesemnaleaza o transformare importanta a acestei pa..turi sociale.

Cuvantul cnez sau judec se intrebuinteaza in documentein intelesul de taran liber sau taran cu mosie, in opozitie cutaranul neliber, care era asezat pe pamantul altora : al dom.-nului, al boierilor, al manastirilor, al orasenilor sau al taxa-nilor liberi. Aceasta s'a intamplat in urma crizei, prin carea trecut proprietatea sateasca, in a doua juma.'tate a secoluluiXVI. Vechii proprietari liberi ai satelor au incoput sa sevanda in massa.

In ce priveste originea cnejilor, juzilor, I. Bogdan credeca in epoca cea mai veche ei erau intemeietori de sate sausefi alesi 'dintre fruntasii satelor, pe vieata, ca sa judece pesateni dupa vechiul for obiceiu, impreuna cu batranii satului,cu juratii de mai tarziu. Cuvantul cneaz" a fost imprumutatdela Slavi, in.sa cnezatul a devenit o institutie romaneasca cutrasaturi originale 8).

Radu Rosetti introduce in aceasta parere o schimbareimportanta, afirmand ca cnejii juzii din veacul al XV-leaerau stapanii satelor $i in asemenea calitate erau judeca-tori, judeti" ai Romanilor asezati in acele sate 4).

La inceput peste tot locul gasim sate, ocarmuite de cneji.Aceasta ordine a fost imprumutata de Romani dela Slavii,ce erau asezati in Wile noastre. Intrucat toti Slavii erau liberi,farce Rornanii erau liberi. Stapanirea cneazului

Ibidem, pag.2) Precual 9i in Rusia ping. azi, vom adiaga noi.3) Ibidem, pag. 43-44.4) RADU ROSETTI, lbidem, pag. 3i a, u.

212

vi

vi

vi

vi

indoiala ca.

3o-31.

gi

3)

www.dacoromanica.ro

trebuia sa fi avut la inceput o intindere uriasd. Insurind unfiu, el it trimitea sa aseze un sat pe un loc pustiu, ceea ceera un lucru usor, avand in vedere inmultirea populatiei dinsatele cneazului.

Cu toate ca. $i cnejii juzii erau magistrati rurali, jude-catori, intre ei exista o mare deosebire. Cnejii ocarmuiausatul din tats in fiu, avand un drept de mostenire strdmo-

esc", si formau o casts stapanitoare ereditarda, pe candjuzii nu aveau aceasta trasatura: ei erau simpli dregaitori,numiti sau alesi ').

D. N. lorga crede ca prin cneji in Tara RomdneascaMoldova se inteleg magistratii satelor, alesi dintre batrani,de buns seamd in bisericd printr'o procedare electorald, pecare o intalnim mai tarziu la tarani din Salistea Sibiului depilda" 2).

In Moldova dupd intemeierea ei, principele Band vite-jilor sdi danii (imunitdti), Iiisa pe judele sau cneaz in exer-citarea functiunilor lui, care insd in mod firesc se coboaratot mai mult pA.nd la starea unui dregator, unui ureadnic alstdpanului, viteazul de odinioara, ajuns boier".

Cuvdntul, pe care it intalnim in acte de danii, judecie"sau amandoud judeciile", inseamna ca scutirea (imunitatea)se intinde asupra unui intreg teritoriu de un astfel de jude,sau asupra amandoror partilor dintr'un sat, care avand, inceea ce priveste locuitorii, alts spitd a neamului, au si juzi deo-sebiti, reprezentand fiecare alt mos si incepltor al semintiei".

Juzii moldoveni dispa'rurd pe la 1550 nu mai era urmade dansii, pretutindeni omul boieresc li luase locul".

C. Giurescu supune criticei toate :iceste pareri, afirmand: 1) o proprietate cneziald atarnatoare de domn nu se ade-

vereste in principate"; iar dacd proprietatea cnezeasca a existat,ea, ca cea boiereascd, nu atarna de domn, 2) juzii nu eraujudecatorii satelor, deoarece judec" este un termen muntenescsi in Cara sa de origine, in Muntenia, insemna om liber si nujudecdtor. Din partea sa autorul crede ca prin numele decnezi se inteleg toti acei locuitori, cari nu erau slujbasi saurumani". Ei se imparteau in doud categorii : stapani de sate

mosneni sau oameni liberi, proprietari.mici. Deci cneazuleste boier, de preferintd cel Fara. dregltorie 8).

1) Ibidem, pag. 4o -44.2) N. IORGA. Ibidem, pig. 16, 18.-19 g. u.

3) C. GIURESCU. lbidem, pag. 88-89, 98, 1o9tio.

213

si

si

si

si

cs

si

si

84 -85,

www.dacoromanica.ro

Jude Inseamnal stapanul rumanului si nu judecator.Para la Inceputul secolului, XVII proprietarul pamantului erasi stapanul taranilor. Nu existau tgrani liberi fara.' pamant,ci numai iobagi. Judec este un om liber, domn. Pala la sfar-situl secolului XVI-lea el avea pamant, dupa aceasta datael putea sa nu mai posede proprietati de teren, confundan-du-se cu megiasi, proprietari mici, clevalmasi.

I. N. Angelescu pune termenii de cneaz jude, judec,in legaturg. cu forma slava a vietei agrare zadruga".acestor comunitati erau sau cnejii din satele slavo-romanesau juzii din satele curat romane '). Judecia inseamna econo-miceste un teren cultivabil, atribuit judecilor, Si mai abstracttotalitatea venitului, care se Incasa de pe acest pamant 2).Domnul acorda judeciile slugilor sai 8). Descendentii cnejilorsi judecilor au aparut mai tarziu sub numele de mosneni $irazesi 4).

In sfarsit aceasta chestiune o ataca intr'o recenta luc-rare a sa d. I. Filitti 6), care, stabilind sensul termenilor demai sus, lace deosebire intre Muntenia $i Moldova. In primacneaz jude au intelesul de proprietar, in a doua acela dedregator saltesc, ca vataman. Dupa cum jude si judec nuinsemneaza judecator, tot asa judecia nu este functiuneade a judeca. Judecia este proprietate daca se vorbesteuneori de doua judecii lntr'un sat, e probabil vorba de satemarl, mitt until din altul". D-sa crede ca proprietatea numai era colectiva.' nici la mijlocul secolului XIII Cnezii, voe-vozii, maiores terrae", inainte de intemeierea statului munteannu erau numai cam uitori, ci proprietari in indiviziune,insa dupa furmarea lui ei au incetat sa fie carmuitori. Ju-deciile au trecut la dispozitia domnului functionarilor

Toate parerile de mai sus le putevn rezuma pe scurtastfel : 1] cnejii juzii sunt judecatori in satele domnesti sauin satele libere (I. Bogdan); 2] sunt si judecatorii stapaniisatelor, insa cnejii sunt judecatori proprietari ereditari, pecand juzii sunt numai judecatori ale si (R. Rosetti); 3] si cnejii

juzii sunt magistratii alesi ai satelor, lasati de principesa-si exercite functiunea for (N. Iorga); 4] stint proprietarii

I) Dr. I. N. ANGELESCU. Ib:dem, pag. 157 s. u.

2) Ibidem, pag. 168.3) Ibidem, pag.4) Ibidem, pag. i75.5) LOAN C. FILIT TI. Propriefafea solului, pag. 64 76.

214

si

siSefii

sisi

sisi

si

si sai.

sisi

si

si

www.dacoromanica.ro

mici si boieri, de preferinta fara dregatorie (C. Giurescu),5] sunt sefii zadrugelor" (I. N. Angelescu) si in sarsit,6] cnejii si juzii au diferite roluri in Muntenia si Moldova : incea dintaiu ei erau simpli proprietari, in a doua erau dregatorisatesti (I. Filitti).

Cred ca dintre toti autorii cari au studiat aceasta pro-blems, d. N Iorga si d. I. N. Angelescu au mai multa dreptate.

Instituirea cnezatului trebuie sa fie puss in lega'tura custarea social-politica a Romanilor, anterioara Intemeierii prin-cipatelor. Cnejii si juzii sunt o mostenire a regimului genti-lico-familial, sunt sefii conducatori, desigur alesi, ai zadru-gelor, si ca atari erau si administratori si judecatori totodata.Mosia zadrugei" forma ocolul pans unde se intindea pu-terea lor, adica judecie". Fireste judecia a devenit aducatoarede venituri. Populatia judeciei inmultindu-se si legaturile fa-miliale judecia a inceput sa fie oarecum exploatatade seful ei, care strangea unele dari", multumiri", remune-randu-si munca de administrare si judecare.

Nu este exclus ca pe alocuri in urma repetarii alegeriisefului zadrugei, totdeauna din sanul unei si aceleasi familii,functiunea de cneaz sa fi devenit ereditara.

Teritoriul ocupat de cateva zadruge, apartinand toateunui neam, unei jupe, era administrat de jupan". Din sefiijupei au ie§it voevozii, conducatorii militari ai unei sau maimultor jupe.

Originea voevodatului a fost studiata de I. Bogdan '),care a ajuns la concluzia ca voevodatul, ca si chinezatul, esteuna din acele vechi institutii slave, cari imprumutate de tim-puriu de Romani, au primit la ei o desvoltare cu totul particu-lars, rezultata. din imprejurarile osebite ale vietiilor politice".

Cnejii, fiind ajutori ai voevozilor, trebuiau sa aiba unelefunctiuni militare in districtele comunitatilor familiale, con-duse de ei. Se pare ca juzii nu aveau nici un rost militar siin aceasta consta deosebirea intre cneji si juzi, iar nu in ca-racterul etnic al judeciilor, cum crede d. Angelescu.

Cnejii si juzii faceau parte din clasa socials superioara,fiind elementul ei pamantean si stand alaturi de druginicii(curtenii) principelui. Cu timpul ambele elemente s'au con-topit. A aparut pe scena istorica romaneasca boierimea unitara.

1) Originea voevodatului la Romani. An. Ac. Rom., yol. XXIV, Buc. 29os,pag. 20.4.

215

slabind,

www.dacoromanica.ro

Boierii.Parerile istoricilor despre rolul in vieata sociald a aces-

fel clase si transformarile ei in decursul acestei perioade,variazd 1).

A. Xenopol .firma ca in tarile romane a existatnobilime ereditara, care se trage Inca din timpul incetariistdpanirii avare si se explicd prin influents slavon5. Cuvantulboljar" derivd dela slavicul boi", lupta, razboiu, deoareceboierii aveau datoria de a merge la rdzboiu. Chiar si cuvantutpan", care se intrebuinta mai tarziu, era de provenientd slaw-bulgard 2).

Radu Rosetti face o deosebire intre boierimea din timpuldescalecarii si cea de mai tarziu. Prima era formatd din cnejii

urmasii lor, iar a doua e rezultatul transformarii for in classstapanitoare de pdmant, un fenomen ce s'a petrecut in seco-lele XV XVII. Dupd cum -Wile vecine slave : Polonia,Boemia, Serbia si Rusia, la inceputul istoriei for au avutcasta nobiliary ", tot asa a Lost si in Wile romane. Cnejiierau stapanii satelor. Urmasii for se foloseau in chip ere-ditar de drepturile for de stapanire". Fiji cnejilor deseoriincepeau o gospoddrie proprie in locuri noui. Spre deosebirede ei juzii si vatamanii, erau numai rnagistrati rurali, alesisau numiti Urmasii cnejilor flceau totodata slujba domnu-lui. Pentru a rdsplati credinta si serviciile fati de persoanasa, domnul ddruia urmasilor cnejilor sate din asezarile sa-

1) RADU ROSETTI.. Despre originea Ci transformarile clasei stdpcini-toare in Moldova. An. Ac. Rom., Mem. Sect. bat., Seria 2, tom. XXIX. Buc. i906.

N. IORGA. Istoria Romiinilor in chipuri icozne, 1921, pag. 154.-163..N. IORGA. Constaiiiri cu privire la viea(a agrarcl a Rom onilor. Buc. 1908.N. IORGA. Scrisori d2 boieri, 1912.C. GIURESCU. Despre boieri, Buc. 192o.I. BOGDAN. Cultura veche romans. Buc. 1898.IOAN C. FILITTI. Proprietatea solului, 1935.

T. D. GRECIANU. Genealogiile documentaleIII. Buc. 1913, 2916.

0. G. LECCA. Familitle boierefit romdne. Buc. 1899.2) A. D. XENOPOL. Istoria Ro rdnilor, vol. III, pag.Unii autori rugi (de es. SreZnet/sch0 socotesc posibil

,boliarin' in mi.suri. egala 9i din boi' (rilkboiu, lupt'a) ei dinin sensul avugiei gi influentei). In realitate ritzboiul si avugia se

reciproc. Rizboiul aducea cu sine inetarire 9i ostagul deveneaPe de alti parte, cei instArigi aveau posibilitate sit intretina pecu ei ea is parte la rizboiu.

3) RADU ROSETTI. Despre originea, pag. 29.

ale familiilor boiereyti,

216

177.a derive cuvfintut.bolii" (mai mare,.combinau pe atunci

avut, bun si mare.ostasi si impreuna.

o

si

gi

").

www.dacoromanica.ro

testi, cari slujiau ocoalelor targurilor, din cele confiscate deladusmani sau dela tradatori, din locurile pustii si din branis-tele domnesti, cari alcatuiau rezerva domnului". Taranimeaera liberal, asculta si se supunea 1).

Dela India iumatate a secolului XVII, soarta boierimiiromane se schimbal radical. Boierimea se transforms In aris-tocratie. In Moldova se aseaza familiile strain grecesti: Can-tacuzino, Ghica, Hrisoverghi $i. Rosetti, din asa zisal aris-tocratia Fanarului". Dupa ele mai yin altele, cari stabi-lindu-se aci, ajung la slujbe maxi gi fac averi. Dela Inceputulepocii fanariote pans la 1858 un numar mic de familiibogate Incepe sal joace in stat rolul cel mai important. Secreeaza oligarhia. Dupa 1858 ea dispare, dand locul uneiplutocrat ii 2).

Prin urmare, dupes parerea lui R. Rosetti, vechea boie-rime se compunea din dregatori domnesti, stapani mari de sate.

D. N. lorga e de parere ca baza boierimei vechi e slujbadomnului, deoarece la Inceput numai dregatorii se numeauboieri, titlu Imprumutat dela Sarbi i Bulgari 8), In ce priveste

institutia, ea putea sal patrundal la not din Bizant pecai lalturalnice prin Chiev Rusii din Galitia statului ruso-lit uanian 4).

Dregatorii erau putini la numar. La Inceput exista nu-mai taranimea pe deplin liberal stapana, iar dregatorii nuprimeau Inca bath pentru a putea agonisi averi. Primii boierierau dintre fosti tarani sau straini. Colonizarile i. confiscarileau imbogatit pe dregatorii domnesti. Pe aceasta cale aparearistocratia rornaneasca.

I. Bogdan scrie ca calitatea de boier depindea in tim-purile vechi de stapanirea mosiei. Insa toti proprietarii deparnant l'au capatat ca danie dela domn. Tot pamantul sesocotea domnesc taranii numai se foloseau de pamant, cudrept de uzufruct 5).

Intrucat, insa, in cele mai dese cazuri daniile se falceaupentru rasplata muncii, pentru slujba, reiesa ca la baza boie-rimii nu numai stapanirea pamantului, ci serviciulprestat domnului.

1) Ibidem, pag. 31, 3.4-36.2) lbidem, pag. 39 4o, 68 v. a.3). N. IORGA. Scrisori de boier4 1912, pag. IIIV, Ili Consiatefri, pag.

2 6 27 9. u.4) N. IORGA. Istoria Romithilor prin cahltori, vol. 1, ed. 2. pag. 1 38.

3) I. BOGDAN. lbidem pag. 44 v. u.

217

si

si

insasisi

si

si

statea si

www.dacoromanica.ro

In sfarsit, C. Giurescu, supunand aceasta chestiune uneieiaminari atente, trage concluzia ca la not exista o boie-rime ereditara.' independents de functiuni si mai veche ca ele.Ea se compunea din proprietarii mai mari, adica din stapaniide sate $i Insa proprietatea in sine nu se diviza incea nobiliary cea de rand. Petecul mosneanului se aflaIn aceeasi situatie ca domeniul dregatorului. Drepturile forde stapanire, ca $i sarcinele, erau la fel".

Avand in vedere ca proprietatea era uniforms si pro-prietarii mari se numeau boieri, dupa pa'.rerea autorului trebuiesa admitem ca. toti proprietarii, oricare ar fi fost Intinderea

faceau parte din boierime". Cel putin pan. la sfar-situl secolului XV nu se poate stabili nici o distinctiuneintre proprietarul mare $i proprietarul mic. Boierul este mo-sier, oricare ar fi intinderea mosiei lui 1). Proprietarii mici,insa, nu intotdeauna se numeau boieri, ci mai mult megiasi,cneji, judeci mosneni. La inceput orice propr;etar este me-gias. Denumirea aceasta provine dela medja", hotar, si inlimba slava inseamna vecin de hotar sau de mosie 2).

Dela a doua jumatate a secolului XVI sau inceputulsecolului XVII, cuvantul megias se aplica numai micilor pro-prietari, deoarece megiasii imbogatiti prin slujbe gi cumpa-rani de loturi de pamant ale copartasilor tor, iii hotarniceaumosia, adica." o scoteau din devalmasie, ieseau din randul me-giasilor mici, deci deveneau boieri mari prin excelenta 8). Deacum inainte boierii sunt proprietari mari, iar ceimici. In conformitate cu aceasta proprietatea mare, scoasadin devalmasie stapanita individual, se numeste boiereasca,iar cea mica. nehotarnicita, ramasa in devalmasie, megie-seasca 4). Megiasul este totusi nobil, deoarece este nu numaiom cu mosie,stim ca unit dintre rumani aveau gi ei pamant,ci om liber, stapan pe persoana libertatea sa. In aces tsens in documentele dela sfa'rsitul veacului al XV-lea, in-talnim uneori date ca proprietarii mici se vand in rumanie,

pierd libertatea, de care dispuneau 5).Prin urmare diferitele denumiri ale boierimii se explica

prin feluritele ei aspecte in vieata socials. Ca vecini de movie

1) C. GIURESCU. Ibidem, pag. 3o -33 v. a.2) Ibidem, pag. 34.3) Ibidem, pag. 64-65.4) Ibidem, pag. 67.5) Ibidem, 68-69.

218

slsi

si

megiasii,si

si

si si

adica ivi

mosii".

www.dacoromanica.ro

in acelasi hotar sau In hotare apropiate, boierii sunt megiasi.Ca proprietari prin mostenire ai ocinelor lor, sunt dedi, dedininasledniti, mosteni sau mosneni. Sunt cnezi juzi ca stapaniai iobagilor lor, iar ca oameni liberi, cnezi judeci". Titlulde boier se subintelege pe l'anga fiecare din aceste denumiri.

Cand sub apasarea fiscala marea majoritate a vechei boe-rimi cade in starea de pauperitate, denumirea de boier incepesa fie a plicata numai pkurei bogate $i privilegiate a popu-latiei" ').

Din expunerea teoriilor despre boieri, s'ar parea ca cheiade bola pentru deslegarea problemei ar fi un raspuns laintrebarea, dace calitatea de hoier se datoreste naosiei sauslujbei la curte. In vieaja reala veche nu gasim acest contrast,aceasta alternative. La inceput coexistau ambele elemente,ale boierimii : 1] boierimea parnanteana, organics, conduca-toarea satelor, proprietary de pliant In indivizie, cnejiijuzii $i 2] curtenii principelui, slugile lui la curte, veniticu el, on primiti dupe instalarea lui la carma tarii. Primiidregatori cari s'au ridicat din sanul curtenilor, erau modesti

cuminti. Tara se conducea dupe vointa boierilor pamanteni.Prin urmare chiar dela insusi inceputul istoriei politice

a Romanilor, dela intemeierea principatelor, existau dona cri-teria pentru calitatea de nobil : mosia si slujba.

Endosmoza acestor elemente sociale, adica, capatareamosiilor de catre dregatori gratie favorurilor din partea clum-nului de o parte, si ocuparea posturilor la curte de boieriipamanteni de alta, a contribuit la amestecarea acestor ele-mente si la formarea unei clase sociale unitare, ins. cu unalt caracter, deck it avea fiecare parte components.

Pe and la inceput diferenta intre boier mare $i mic nuera prea insemnata.", cu timpul gradul acesta nivelat al boierimiia incetat sa existe. Distanta intre ei crestea tot mai mult,pans ce s'a transformat in adevarata. prapastie. Boierul marea devenit un ,latifundiar, care lucreaza pamantul cu bratelevecinilor $i. satenilor liberi. El se bucura deseori de uneleelemente de putere publics, cari emana dela principe prin daniisi imunitati. Boierul mare este sfetnic al tronului landparte la sfatul domnesc, carmuieste statul $i conduce oastea.Boierii mici, adica dregatorii mici de curte 2), nu jucau acest rol.

1) lbidem, pag. 27 - 1 28.2) In principatele ruse boierii mici dela curte se numiau: drugina mladsaia"

(citugina mica.), .otrochi' (pruncii), ,detschie` (copiii).

219

sisi

si

si,

si

www.dacoromanica.ro

De obiceiu ei nu erau consulta(i de down si in docu-mentele cancelariei domnesti nu erau pomeniti pe nume ').

Tot in categoria boierilor mici intra devalmasul, pro-prietar al lotului unei mosii parcelate, care in cele mai desecazuri lucreaza pamantul singur cu membrii familiei sale,farce brate strain, nu se bucura nici de imunitati, nici de unrost la sfatul domnesc isi face datoria militara.

Rolul social si politic, foarte diferit, al boierului mare simic, ii desparte, constituindu-i in doua categorii sociale se-parate, bleat unii autori nu vor sa. recunoasca calitatea deboieri pentru micii proprietari de parnant, preferand sa-iconsidere tarani.

Boierimea mare avea obligatie sa apere hotarele tariisa vina la chemarea domnului la razboiu calare $i inarmata,impreuna cu ostasii din gospodaria boiereasca. Prin urmarepe cal, cu oameni arme" iata formula datoriei militareboierilor, care corespunde cu formulele respective din altetari, inclusiv Rusia veche.

Pe de alts parte, boierul mare putea s5. pretincla la slujbela curte, cari purtau denumirea de boierii".

Boierii mari (si nu mici) in general erau scutiti de darecatre stat, care purta denumirea de bir, latineste tributum (la..Rusi tiaglo"). Cat priveste celelalte dari $i in ce masuraerau scutiti de ele boierii, e greu de stabilit in lipsa datelorprecise in documentele istorice. Se tie insa, ca boierii nuplateau gostina de oi". Probabil erau in uz alte scutiridin ceeace plateau" sau dadeau statului clasele socialeinferioare.Mopenii raze0i.

Mosnenii razesii sunt proprietari mici boieri mici.Denumirea de mosnean provine dela mos si inseamna unproprietar cu mostenire dela mosi. De aci i mosie. Mosneniise numeau uneori megiasi (dela slavicul meja", hotar). Lainceput denumirea de mosnean avea un inteles general, fiindintrebuin(ata pentru to(i proprietari funciari, insa cu timpulincepe sal se aplice numai proprietarilor mici, devalmasi 2).

1) C. C. GIURESCU. Contribufii la studiul marilor dregdbri, pag, 36-3%2) In afar& de lucririle citate mai sue la chestiunea boierilor: I. N. AN-

GELESCU. Originea reirefilor mmenilor, caracterul codev'dlmliciei lor. Pi-tegti, 1909. SEBASTIAN RADOVICI. Momenii roze0i, origina fi caracterelejuridice ale proprietdfii lor. Buc. 1909, deasemenea 91 lucriri partiale pentramovneni 9i rize9i din diferite pArti ale WU.

220

si

sl

si

si.

§i si

si

fi

si

pi

ii

www.dacoromanica.ro

In Moldova pentru acesti mici proprietari si boieri erain uz denumirea de razesi". In chestiunea originii acestuicuvant s'au emis mai multe propuneri. Diferiti autori it de-riva: din cuvintele latinesti haeres" (mostenitor);radix"(radacina), radius"; din cuvantul roman raza" (N. lorga),din cuvantul rusesc rezati" a taia (Nacco); din polonezulrycerz" luptator calare (Nandris); din ungurescul reszes",coproprietar (R. Rosetti, P. Gore si I. Filitti); si in sfarsitdin cuvantul turco-arab imprumutat prin Cumani erzesi", to-varasi de pamant (Al. Philippide) 1).

In privinta ipotezei despre provenienta ungureasca,Philippide scrie : Intelesul s'ar potrivi, dar nu se potrivestesunetul s, care in asemenea impejurari nu putea sa devinain romaneste z, apoi nu se potriveste faptul ca numele uneiinstitutii atat de intime a societatii romane din Moldova, saf i provenit din limba Ungurilor, cari nu au avut nici °data.atata influenta. si importanta." asupra organizatiei societatii ro-manesti de dincoace de munti". Din partea sa, autorul pro-pune sa tragem numele de razas", duo', cum am aratat, delacumanicul erzesi", partas de pamant, tovaras de pamant.

Cred ca not trebuie sa tinem seams de sugestiile mareluilingvist roman, intrucat inteadevar influenta cumana asupraMoldovenilor a Lost incomparabil mai mare, decat cea ungu-reasca, si institutia razasiei este o emanatie . a comunitatiigentilico-familiale, care in timpul convietuirii moldo-cumanetrebuie sa fi fost in floare. Deci trebuie sa fie socotita ca ceamai fireasca, tocmai derivatia din limba cumana.

Razesii sunt boieri, insa." se deosebesc de boierii mariprin doua. trasaturi : 1) sunt mosieri mici si 2) devalma.si.Desi dupa starea socials, dupa traiul for si stindardul devieata, ei se aseamana foarte mult cu taranii, totusi nu tre-buiesc sa fie confundati cu acestia. Razesii sunt stapanitoriipamantului, oricat de mic ar fi lotul lor. Taranii din satedimpotriva sunt numai niste arendasi si cultivatori de pa-mant, care apartine clasel sociale dominante. Razesii nu daunimanui dijma si nu presteaza munca. Ei sunt liberi, pe candtaranimea in cea mai mare parte, e pe jumatate serbita, aflan-du-se in stare de dependents.

1) P. GORE. Rilzh4ii. ,,Vieata RoinAneascii', 192o, 3, pag. 4o6. I. C. FI-LITTI. Propriefafea solului, pag. 122 nota. AL. PHILIPPIDE. Originea Romci-nilor, vol. II, pag. 378-379. N. IORG 1. Istoria poporuhzi romonese, vol. 111,pag. 110.

221

Al.

.

www.dacoromanica.ro

Curtenii.Prin numele de curteni ') intelegem pe boieri mici, pro-

prietari de curd la sate, cari sau au saracit, fiind inainteavuti, sau, fiind saraci inainte, s'au ridicat din saracie, ajun-gaud dela starea simples de oatneni liberi, la treptele boieriei.

Ei nu trebuie sa fie confundati cu razasi, deoarece nuerau devalmasi, ci proprietari individuali$ti, farce restrictiuni.

Dar ei se deosebesc foarte mult si de boierii mari, in-trucat erau boieri de class mai inferioara, sedeau de obiceiula sate (boierimea teritoriala") gi probabil se aflau in ra-porturi de vasalitate fata de boierii mari, deci erau de faptsubvasali. In Muntenia din sec. al XVI-lea in situatie ana-loaga se aflau rosii".

Prin urmare, denumirea de curtean nu trebuie sa fie in-teleasa in sensul de om de curte domneasca", ci in sensulde proprietar de curte". Curtenii incep sa joace un rol maiimportant in secolul al XVII-lea, cand sunt organizati in bresle.

Oamenii liberi, cultivatori ai pamantului.Mult timp existenta in trecutul romanesc vechiu a cul-

tivatorilor liberi nu se punea la indoiala, deoarece in chestiu-nea evolutiei sociale romanesti comunis opinio" a istoricilorromani, se pronunta in favoarea tezei dela libertate la de-pendenta". Se .credea ca constrangeres libertatii cultivatori-lor liberi avansa numai treptat.

In aceasta armonie a Lost insa introdusa de C. Giurescu onota disonanta. Acest autor a sustinut ca la inceput nu existalibertate, decat numai daces omul avea proprietate, cu altecuvinte era boier. Cealalta masa omeneasca se afla in de-pendent& personals de mosieri. Ei raspundeau inaintea dom-niei pentru plata birului de catre toti oamenii, asezati pepa'manturile lor. Situatia de om liber farce mosie a devenitposibila numai dela Mihai Viteazul incoace, intrucat delaaceasta vreme raspunderea colectiva.' a satelor de vecini aLost inlocuita cu raspunderea individual& a fiecarui om inparte si proprietarul nu mai avea motiv ca omul liber farcepaimant sa ramana al lui 2).

In alts parte a lucrarii arat ca sistemul financiarvechiu este imaginat de autor gresit. Apoi mai sunt si mo-tive speciale, pentru cari trebuie sa respingem aceasta teorie.

1) Bibliografia v. la chestiunca boicrilor.2) Vechimea rumciniei, pag. 13, 78.

222 www.dacoromanica.ro

D. Filitti a adunat diferite argumente pentru a dovedi exis-tempa in trecutul romanesc vechiu, a cultivatorilor liberi Parapamant 1). Iata cateva din ele mai insemnate.

Daces inteadevar evolutia romaneasca ar fi avut aceadirectie, pe care o afirma C. Giurescu, fenomenul acesta arfi contrar evolutiei tgrilor vecine cu not : Polonia, Ungaria,Rusia, in cari au existat oameni liberi Inca pang. la veaculal XVI-lea.

Bratele de munca la inceputul istoriei noastre politiceerau rare si se pretuiau mult, ceea ce se dovedest- prin acor-darea avantagiilor fiscale pentru colonizatori In ambele prin-cipate, Inca din secolul al X V-lea. Voiu adguga, ca. nici statul,nici proprietarii nu posedau suficients forts pentru ca siiimpuna dependenta personals atata timp, cat existau Oman-turi libere in tara.

In documentele istorice gasim diferiti termeni cu privirela patura socials interleaf& cari totusi nu se refers la oa-meni In dependenta personals, spre exemplu : 1] surac" (inMoldova si Muntenia), 2] siromah" (in Muntenia), 3] liude",adica oameni, termen slavon, care in Rusia Insemna taraniliberi", alaturi de alt termen cu acelasi sens : smerd",4] zemleni", adica pamanteni, dela cuvantul slay zemlea", pg.-mant, si 5] mifei". Termenii acestia se refers la oameni liberisi neproprietari.

Asezandu-se pe mosiile proprietarilor, oamenii liberi dato-rau numai dijma, iar dela secolul al XVII-lea li se impuneasi lucru 2).Vecinii.

Tgranii, cari se aflau in dependenta. de mosieri, purtaudenumirea de vecini" 8). Cuvantul acesta este romanesc si se

1) Proprietafea solului, pag. 26o a. u.2) Ibidem, pag. 168 T71.3) N. IORGA. Constatdri isforice cu privire la vieafa agrarci a Roma-

nilor, Buc. 1908.C. GIURESCU. Vechimea rumilniei fi legeitura lui Mihai Vileazul. An,

Ac. Rom. Mem. Sect. ht., seria 2, tom. XXXVII. Despre rumdni. An. Ac. Rom.,Mem. Sect. Ist., eerie 2, tom. XXXVIII, 2916.

R. ROSETTI. Piimcinful, siitenii fi stapdnii in Moldova, Buc. 2907.GH. PANU. Cercetitri asupra sfcirii faranilor in veacurile frecufe, Buc. 1 q1 o.R. ROSETTI. Riispuns la o agresiune, Iasi 292o.GH. PANU. 0 incercare de mistificare 'stork& Buc., 292o.R. ROSETTI. Pentru adeveir fi dreptatr. latii 1911.S. G. LONGINESCU. Mezlimeinful fi legatura lui Mihai-Vifeazul. Buc. 1919.10AN C. FILITTI. Propriefatea solului.

223www.dacoromanica.ro

potriveste cu sensul cuvantului grecesc paroikoi" 1). In Mol-dova in cateva acte slavonesti din secolul al XVI-lea aparecuvantul susedi" 2), adica cuvantul vecini", tradus slavoneste,ceea ce prezinta o dovada a provenientei romanesti a acestuidin urnaa cuvant.

In documentele muntenesti, scrise romaneste, cuvantulvecin" este inlocuit prin cel de ruman", de prima data la1598, si de atunci el infra in uz in Muntenia 3).

In Ardeal in loc de vecini" rumani" se intrebuintacuvantul iobagi".

Desi cuvantul rumani" se aplica numai taranilor, carise aflau in dependenta de mosieri, deci unei clase inferioare,d. N. Iorga sustine cu dreptate ca numele acesta insemnacel ce nu e altceva decat roman, omul obisnuit, omul derand, Para ca aceasta sa." insemneze si o inferioritate socials,o sr,:adere a intregimii drepturilor umane" 4). Cuvantul nucontinea in sine nici un sens de injosire. El putea sa intrein uz pentru motivul ca rumanii formau marea majoritate apoporului romanesc, dupa cum si in timpul de fats cultiva-torii de pAmant, forrneaza partea covarsitoare a populaliei ginumele sau deriva din denumirea intregei obsti romanesti, delatare (tarani"), asemenea Frantei care i,i numeste taraniipaysans" dela pays", taral.

In Rusia pentru denumirea taranilor s'a mers mai de-parte, adoptandu-se un sens si mai general: taranii dela finelesecolului al XIV-lea au Inceput s5. fie numiti hristiani" saucrestiani", adica crestini".

In cazuri mai rare se intrebuinta la Romani pentru la-rani dependenti alte denumiri, de exemplu : podan", pro-babil cu sensul de oameni supusi sau oameni in general, delacuvantul slavon podannai".

Starea de dependenta poarta numele de vecinie" saurumanie" si se transmite tuturor urmasilor omului dependent,in linie barbateasca. 5).

1) N. IORGA. Coristatdri, pag.2) C. GIURESCU. Despre rumani, pag. 52 (doc. din 4 Apr. 2645Petru

Rarer confirms nepoatelor lui Coste Stravici impartirea rnostenirii).3) C. GIURESCU. Ibidem, pag. 2 (doc. din 21 Aug. 1598, diata marclui

alma; Udrea 135.1eauu manistirii Panaghia, Tanga Targoviste).4) Consfatari, pag. 16.5) N. IORGA. Constalciri, pag.C. GIURESCU. Ibidem, pag. io.

224

10-.12.,

si

si

gr.

www.dacoromanica.ro

Vecinul, ca regula generals, este lipit pamantului, legatde el '). Numai in secolul al XVII-lea el incepe sa fie con-siderat in dependents personals de movier, care it mutes depeo movie la alta, it pastreaza, vanzand mosia, 11 da in schimbpentru movie sau pentru Tigani, 11 vinde, it darueste 2).

Vecinul putea sa -vi sehimbe stapanul, daces indeplineaWA de el tot ce ii datora vi obtinea consimtamantul lui. Deciiesirea din starea de dependents putea sa se produces numaiin caz de iertare" de vecinie" sau prin rascumparare in-voita de stapan, Desigur ca in vieata reala, raporturile intremovier vi taran, in cele mai dese cazuri excludeau cu desk.-varsire aceasta posibilitate.

Vecinul datora stapanului sau: L Dijma, care purta de-numirea de galeata (slavoneste kabla"), ceea ce inseamnaprobabil masura, cu care se dijmuia; in Moldova ea se mainumea uneori in secol. XV-lea coloade" de grau vi orz. Ga-leata se lua in grau, orz vi fan, deci nu era generals din toateprodusele tarii; lotul vecinului de pe care se strangea aceastadijma, se numea in Moldova jirebie" vi in Muntenia del-nita" 3), care se cultiva de vecin din tats in fiu, vi imbunata."-tirile (acute pe ea de vecin ramaneau proprietatea lui; 2. Dalai,adica dari pentru vite vi stupi; 3. Lucrul sau claca . Veciniitrebuiau sa lucreze tot ce s'ar porunci for de stapan; numarulzilelor n'a fost stabilit oficial niciodata 4). Vecinii puteau s5.fie constranvi la lucru vi batuti de stapan foarte rau" vimult". Lucrul este trasatura cea mai caracteristica pentrustarea vecinului, intrucat dijma vi datul puteau sa fie dato-rate movierului vi de o persoana libera, prin incheierea inte-legerii de arenda.

Cum a ajuns taranul roman la stare de dependenta ?In istoriografia romaneasca gasim trei raspunsuri la

aceasta intrebare. N. Balcescu 5) vi dupes el Radu Rosetti s. a.au sustinut ca taranii au fost liberi pans la asa zisa legaturalui Mihai Viteazul, dela care se trage adevarata serbire a VA-

1) Ibidem, pag. 13.2) Ibidem, pag. 23 -25.3) Termenii de ,.iirebie' sau .delnite erau in us 9i la razegi 9i mo9neni,

proprietari in indivizie. Dcla inceputul sec. al XVII-lea termenul ,,delnite" se in-talne9te 9i in Moldova.

4) C. GIURESCU. Ibidem, pag. 40,5) Despre starea socialci a muncitorilor plugari in principatele romcine

in deosebite timpuri. Magazinul istor:c pentru Dacia, II, Buc., 1846, pag. 237.

225www.dacoromanica.ro

ranimii. R. Rosetti scrie Romanii locuitori ai satelor au fostserbiti numai de Mihai Viteazul si acest hrisov de serbireeste insusi o dovada stralucita a faptului ca pang. atunciei erau nelegati de gleba.", caci daces ar fi Lost serbi dela in-ceput, n'ar fi fost nevoie sa se mai dea un hrisov spre a-iserbi" ').

In parerea aceasta rectiliniara d. N. Iorga introduceunele modificari, aratand ca constrangerea libertatii taranuluia inceput cu mule mai inainte de Mihai Viteazul. Inca dinsecolul al XVI-lea sub apisarea exigentelor turcesti si fisca-litatii excesive, provocate de starea de vasalitate fata de Turci,taranul bucuros sa. scape de datorie, de urmarire, de impli-fire, de raspundere sociala si de prigonire administrative,Bata sa paraseasca rolul, greu de sustinut, al unui elementneatarnat in vieata statului, viteaz fare vina lui, se lase in-genunchiat, injugat, inlantuit, soptind in locul blestemuluice-am astepta, mai curand o rugaciune de usurare".

Aceasta schimbare in situatia taranului convine si prin-cipilor romani, deoarece ei capatau prin ea in locul milerde sate saracite can puteau fi stranse cu greu pentru ras-punderea nenumaratelor si adesea neprevgzutelor sarcini fis-cale, un numar marginit de marl case boieresti, can garantauo executie usolra a birului si dajdiilor, si dadeau chiar pu-tinta unor imprumuturi bine venite In momentele de crizamai grozava sau de cereri mai naprasnice" 2).

Totusi schimbarea juridica definiiiva se produce in tim-pul lui Mihai Viteazu, cand prin tratatele incheiate cu am-bitiosul si lacornul de stapanire Sigismund Bathory", tarileromane au pierdut obiceiurile for stravechi. Si tara Roma.-neasca. si Moldova, trebuia sa schimbe vechea dating. rani-math' pe liberul drept romanesc, ingustat de curand printr'ocriza financiara nenorocita, cu norma feodala ardeleneasca,mostenita.' dela regatul de odinioara. al Ungariei" 8).

C. Giurescu sustine o parere diametral opusi celor demai sus, afirmand ca taranii romani erau legati de mosieridela insasi tntemeierea principatelor, ca rumania cu Tiber-tatile ei iimitate, este cea mai caracteristica trasatura a cla-sei sociale satesti inferioare, din cele mai vechi timpuri. Mi-hai Viteazul nici n'a creat, nici n'a consfintit serbirea tara-

1) Plmaniul, pag. 3a.3) N. IORGA. ConsiaiSri, pag. 27 28.

3) Ibidem, pag. 29.

226www.dacoromanica.ro

nului, ci numai a oprit de a se mai cauta si readuce la urmarumanii fugiti, hotalrind ca fiecare sa ramae pe mosia, undese afla in momentul acela". Poporul roman se infatiseaza delainceput alcatuit din doual paturi sociale : una liberal, formatsdin proprietari de pamant, alta nelibera, compusa din taranuide pe mosiile for ". Deci nu gasim in principate tarani liberiproprietari 1).

Al treilea curent este reprezentat prin A. D. Xenopol 2),I. Bogdan 3), s. a. Legatura lui Mihai Viteazu, dupes parereaacestor autori, n'a creat Serbia taranului, ci numai a cons-fintit starea de fapt. Desi taranul roman In momentul inte-meierii principatelor si mai tarziu, era liber, totusi evolutiaeconomical a vietii romanesti Il impiagea spre o stare de §er-bie. Mihai Viteazul, pentru a putea duce cu succes razboaielelui, a socotit necesar sprijinul boierimq spre a-i fi pe plac,a recunoscut inteun act oficial ceea ce exista in realitate :starea de dependenta a taranului fats de mosier, cu lipsadreptului la stralmutarea domiciliului farce voia lui.

Ca o parere cu caracter mixt o relev pe cea a d-lui I.Filitti, care sustine ca N. f3alcescu in parte a avut dreptate.Insusi actul legalturii" lui Mihai Viteazul nu s'a pastrat. Secunoaste ceva despre el numai din cateva acte posterioaredomniei lui Mihai Viteazul si primul act in care se pomenestede legatura" este cel dela 1613. Cetim acolo: Mihai Voevod...asa au fost facut tocmeala, cum care, pe unde va fi, acelasal fie ruman vesnic unde se va afla". D. Filitti atrage atentianoastra ca in acest document nu se spunea ca oricare ru-man" sau ca oricare pe unde va fi ruman", sal fie rumanunde se va afla. Si ajunge la concluzia ca legatura nu se re-feria numai la rumani, ci si la oameni liberi 4). Legatura luiMihai Voda prezinta doual aspecte, pe de o parte impiedicarevendicarile reciproce de rumani fugiti" si pe de alta parterumaneste pe toti cultivatorii de pe mosia altuia, din mo-mentul acela" 5).

Autorul crede ca aceasta legatura corespunde cu dis-pozitia, I uata in Rusia la 1592, si prin care, pentru a se curmamutarile cultivatorilor de pe o mosie la alta, in dauna fis-

1) Despre rumani, pag. I Vechimea rumaniei, pag. 37 f U.Istoria Romanilor, vol. III, page 333. 334 g. a.

Prinos3) Patru documente de la Mihai Viteazul. lui D. A. Sturdza',parr. 163.

4) I. FILITTI. Proprietatea solului, pag. 175.3) Ibidem, pag. 178.

227

si

5)

www.dacoromanica.ro

cului, s'a hotArit ca tot omul liber, care se afla atunci asezatde 6 luni pe o movie, va ramAnea pe ea, cu familia lui, pentrutotdeauna gi va putea fi readus, daca fuge, intocmai caoamenii dependenti" ').

In primul rand trebuie sg facem acea constatare, carereiesa clar din toate documentele, privitoare la starea ra-nimii : iobagirea.' ei s'a produs fdrce nici un act de legislatie,ca rezultat firesc al practicei de toate zilele. Meritul rapo-satului C. Giurescu, consta in a fi aratat sensul adevArat alasa zisei legaturi" a lui Mihai Viteazul. Acest domn a stinscertele intre proprietari cu privire la vecini" i rumani".

E suficient sa ne inchipuim, ce perturbatii sufletesti sice sperante trebuiau sa nasca primele rAzboaie ale lui Mihai,in mintile taranilor necajiti, pentru ca sa intelegem pe deplinrostul adevArat al actului lui Mihai. Fugh..ria tarAneasca. pro-babil a luat proportii ameninta ordinea in stat. Mihai n'afacut altceva, cleat ca a creat un titlu juridic pentru ceeace exista de fapt : unii tairani, fugiti dela fostii for mosieri,de cari erau nemultumiti, si asezati pe parnanturile stapani-lor noui, au cApAtat acum pentru asezarea lor in locurilenoui o baza de drept.

Dar toti acesti tarani au fost inainte vecini rumani.E vorba numai de recunoasterea ca legal5. a repartizarii defapt a vecinilor printre gospodariile boieresti. Pentru a curmadiferite neinjelegeri cu privire la taranii fugiti, Mihai Viteazula recunoscut ca buni pe toti mosierii, la cari ei s'au adapostit.Schimbarea de proprietar nu producea nici o schimbare insituatia socials a tArd.nilor. Din documentele, unde se pome-neste despre legAtura lui Mihai Viteazul, nu rezulta a eas'ar fi aplicat oamenilor liberi 2). Dela aceste documente,cari numai perifrazeaza.' continutul legAturii, nu se poate cereformule exacte orice interpretare, bazata pe lipsa de pre-.ciziune, ar fi pretentioasa.

1) Ibidem, pag. 277, deasemenea qi pug. 63.2) Interpretarea unor documente din secolul al XVII-lea, pe care o easim la

d. Filitti, ibidem, pag. 274-276, in sensul ca leghltura s'ar fi aplicat qi oamenilorliberi, o consider cronati. De exemplu, din povestirca cazului dela 2642, andnilte locuitori din Dragoslavele au fost ramtiniti, se vede ca ei au fost rumtiniti.cu sae, adica cu cit'Icarea dreptului, 9i nu pe baza legfiturii lui Mihai. In cazuldela 2662 se vorbeqte despre ,irumAni de legiitura lui Mihai' 9i auiorul conchideca titlul de sapanire asuprA for era legatura lui Dar de fapt e vorba, pro--Lahil, de titlu de stilpanire a unui anumit moqier asupra unor rumtini fugari qi nude cresrea rumliniei noui asupra oamenilor, cari ptina atunci erau liberi.

228

si

si

si

si

si.

Malta.

www.dacoromanica.ro

Comparatia starilor dela noi cu dispozitia, luata in Rusiain 1592, prin care se iobagia orice om liber, asezat de 6 lunipe o movie, este complect gresita. Eroarea d-lui Filitti constain confundarea a doua ucazuri, cari n'au nimic comunintre ele.

Primul cu data de 25 Aprilie 7105 (1597) are in vederepe robi (holopi") in slujbele la curli si intre altele hotarasteca crice om s'ar afla In slujba benevoll la cineva o jurna-tatv de an sau si mai mult, Parce consimtamantul lui scris(cabala") si farce intarirea dreptului proprietarului printr'unhrisov (gramota"), devine rob '). Acest ucaz se refers numaila robi, la oameni de curte, si nicidecum la tarani, iobagiasezati pe pamanturile boierilor si manastirilor.

Guvernul moscovit nu avea nici un interes sa mareascanumarul robilor, intrucat spre deosebire de tarani robii nuplateau birul catre stat. Robii si taranii au inceput sa seamestece in ce priveste situatia for socials si juridica, numaiin veacul al XVII-lea si definitiv s'a sters intre ei oricedeosebire numai la inceputul secolului al XVIR-lea sub Petrucel Mare.

De unde, ne intrebam, a luat autorul data de 1592?A luat-o din alt ucaz cu data de 24 Noembrie 7106

(1597-1598), care se refers la taranii fugiti. Ucazul confineurmatoarea hotarire : daca taranul a fugit dela 'nosier numaicu cinci ani inainte de anul 7106, adica de 1592 (sau 1593),si s'a asezat inteun loc nou, la alt mosier, sa fie adus la loculsau vechiu. Dimpotriva, daca taranul a fugit cu 6, 7, 10 aniinainte §i mai mult, sa fie lasat in pace acolo, unde este 2).Prin urmare aceasta lege introducea prescriptiunea de cinciani si stingea orice pretentiune a mosierului asupra taranu-lui fugar, daca taranul se afla in lipsa mai mult de cinci ani.

Acest ucaz a dat prilej istoricilor rusi vechi (in speciallui Karamzin) sa creada ca a existat in 1592 un ucaz, princare s'ar fi iobagit taranimea, punctul de vedere complect pa-rasit in moinentul de fats.

In literatura istorica rusa noua doming parerea ca ioba-girea taranului rus a fost un rezultat firesc al vietii social-economice si nici decum n'a Lost decretara de legi si de gu-verne, ale caror putere. Bind marginita, nu le permitea nici

1) M VLADIMUZSCIII-BUDANOV. Hristomatia pentru istoria dreptuluirusesc, vol. III, 2908, pag. Si.

2) Ibidem, pag. 82-84.

229

Chier,

www.dacoromanica.ro

un amestec mai serios in procesul real al raporturilor intremosieri pi tarani.

Constatam, deci, ca d. Filitti, &and confuzie intre doualegi diferite, invoaca pe nedrept in sprijinul tezei sale pipentru comparatii istoria ruseasca. Legislatorul rusesc nus'a ocupat de iobagirea taranilor liberi, ci numai de imputi-narea certelor intre boieri in privinta taranilor iobagi. Ace -lapi Ltr'o forma pi mai radicals a avut pi legaturalui Mihai.

Intr'un document muntenesc dela 1628, in care se vor-beste de legatura lui Mihai, gasim expresiunea de la Sinanpapa incoace". Reiesa ca legatura a Lost data de Mihai dupes'ce acest papa a parAsit Tara Romaneasca in Oct. 1595 9.

Incercarea lui Longinescu, pe baza de interpretari me-ticuloase, de a dovedi ca legatura lui Mihai este de fapt tra-tatul lui cu Bathory, in.cheiat la 20 Maiu 1595, deci inaintede a fi venit in Tara Romaneasca Sinan Papa (August 1595),este prea artificiala 2). Ea trebuie sa fie respinsa pi pentru faptulca continutul tratatului nu se potriveste cu sensul legaturii.Tratatul prevedea posibilitatea de revendicare a coloniloriobagilor" fugiti, pe cand scopul legaturii a Lost tocmai con-trariu, sa opreasca urmarirea celor fugiti.

Acelasi scop ca pi legatura lui Mihai, aveau in Mollovaunele masuri ulterioare ale domnilor. De exemplu, StefanTomsa (1622-1623) pentru un caz partial, stabileste pres-criptiunea de 15 ani. El nu permite targovetilor din Roman

caute pe vecinii, cari au fugit dela ei inainte de Con-stantin Voda Movila (1607-1611)3). Masuri de felul acestase repetau de domnii Moldovei pi mai tarziu.

Respingand parerea despre originea legala a iobagiei th."-ranului roman, e firesc sa admitem cealalta ipoteza." cum caiobagia este produsul vietei social-economice pi. sa ne intrebarn,cand a inceput acest proces al iobagirii taranului pi cari anumecauze ]'au provocat. Spre regret, la ambele aceste intrebari(cand pi cum) not n'avem Inca un raspuns studiat pi. binefixat de stiinta istorica romans. Pagina aceasta ramane sa fiescrisa de istoricii romani.

I) C. GIURESCU. Vechimea rumdniei, pag. 29-3o q. a.2) S. G. LONGINESCU. Ibidem, pag. 29 9. u.E. I-IURMUZAKI. Documeniele, vol. III, pag. 472. Tratatul cu Moldova

dela 3 lunie 2595, ibidem, pag. 477.3) I. FILITTI. Ibidem, pag. i78.

230

scop

sa-si

pi

www.dacoromanica.ro

E foarte probabil ca in procesul de aservire a taranilorromani an jucat principalul rol nevoia $i saracia taranului,imprumuturile in bani $i in natura, pe cari ei erau siliti salle faces la mosieri gi cari, neplatite la timp, transformau starealiberal a taranului In permanenta dependent& de mosieri ').

Pentru ajutor banesc sau in natural pe care-1 primeaudela mosier taraniii ei erau obligati, desigur, sal -i intoarca nunumai datoria contractata, dar procentele. In timpurileprimitive aceste procente erau foarte urcate in toateridicandu-se pang. la 20 la sutal $i mai mult. Uneori ajutorulse conditiona cu prestarea muncii pentru mosiel. Daces amadmite ceea ce a avut loc in Rusia putea sal aibe loc si lanoi, cal in con tractele taralnesti verb ale sau scrise, de munca$i imprumut, se mai prevedea o clauza, ca in caz de nein-deplinire sau de calcare de catre taran a conditiunilor con-tractuale, el e obligat sal dea in folosul mosierului o amends,ne putem da lesne seama, ca taranul era lipsit de orice posi-bilitate organizeze o gospodarie stabiles si era nevoit safie permanent begat de mosier, ca un vecin al lui.

Desigur ca $i birul, pe care taranul it p15.tea statului, maiprecis in folosul principelui, incurca socotelile lui gospodaresti

desorganiza gospodaria.Ca sal scape de aceasta stare insuportabila, el nu avca

cleat urmatoarele cai : 1] sal plateasca tot ce datora, cu pro-cente si, amends, gratie ajutorului unui alt mosier,2] sau pur si simplu sa fuga in locuri pustii, eventual la un altmosier, cu riscul de a fi adus la domiciliul sau vechi, 3] sau,in sfarsit, sal emigreze. Cea mai frecventa solutie era farceindoiala fuga, intrucat ajutorul unui alt mosier nu Insemna,decat schimbarea mosierului si de fapt ducea la o noundependents, iar emigrarea era un mijlbc dureros isufleteste.

Daces taranul nu recurgea la nici unul din aceste mij-loace, el vrand nevrand, se invechea in gospodaria mosierului.Intr'un document de mai tdrziu gisim mentionat acest feno-men. In 1645, kite° pricina. dintre Calca§ cu niste vecini dinPetia se marturiseste ca. ei inteadevar au Lost vecini din vechime,In sat in Petia" 2). Vechimea dependentei economice se trans-forms apoi in dependents juridical. Mosierul se deprinde a-1socoti pe taran ca un bun al sau.

1) Ecoul acestei sartYcii intainim in documents munteneriti. lbidem, pag. i47.2) R. ROSETTI. lbidem, pag. 264 nota.

231

sa-si

'i -i

si

si

si

si

poale,

www.dacoromanica.ro

Nu ar fi exclus ca originea acestui fenomen psihologicsa fi fost uitata cu timpul : orice taran imbatranit in slujba mo-sterului, a inceput sa fie considerat neliber, vecin.

Procesul de iobagirea taranului roman, pare-se, poate ficonsiderat terminat aproximativ catre Inceputul secolului alXVI-lea. Pamanturile libere, pustii pe timpul acela, dispar.Fondul donatiilor se epuizeaza. Taranii nu mai au unde sa.fuga. Cu imobilizarea intregului fond teritorial, cu asezareatemeinica a tuturor pe pamant, taranii pierd toatetatile de miscare sunt mai susceptibili la aservire.

Dupa cat se pare, la Romani procesul de iobagire s'adesfasurat cu mai multa repeziciune, decat, de exemplu, lavecinii for Rusi, la cari Serbia taraneasca s'a stabilit definitivabia in a doua juma..tate a secolului al XVI-lea, fiind atenuata.In desvoltarea ei de procesul de colonizare ruseasca. la Nord$i la Est. Romanii foarte curand dupa intemeierea princi-patelor sunt in granitele lor, impiedicati de alte po-poare sa-si continue colonizarea.

Toate cele de mai sus se refers atat la 1.a."ranii, asezatipe pamanturile mosieresti i rnanastiresti, cat si la cei asezati pepAmanturile dotrinest7. La inceput i mosiile domnesti aveauun caracter particular. Pe de alts parte, domnul ceda uneoridreptul sau de a strange birul manastirilor boierilor. Deexemplu in an. 1448, Petru II, domnul Moldovei, incuviin-teaza manastirei Pobrata sa stranga birul in satele manasti-resti sa-1 lase in folosul ei'). Prin urmare soarta taranilordepe pamanturile mosierilor gi manastirilor aproape nu sedeosebea de soarta 1.aranilor depe pamanturile doranesti.

Nutnai treptat in perioada urmatoare, situatia se schimba.Unele mosii domnesti se considers ca apartinand statului,si se separa de patrimoniul particular al domnului. Taraniidepe domeniile statului se aflau in conditiuni mai bune, decatcelelalte categorii de fa rani, deoarece nu suportau un jug dublufata de mosier fata de stat, ci unul singur in folosul statului.

Pe pamanturile domnesti vecinii datorau dajdiile (biruldijmele) indeplineau diferite servicii sau slavoneste ra-

beta" : caratul, podvezile, pascutul, cai de olac, posada, pes-cuitul morunilor, cositul fanului, lemnele, conacele si merti-cele munca la cetati, vii si iazuri, intr'un cuvant, faceautot ce se cerea la gospodaria agricola a domnului 2).

1) Arhiva Istoricd, I, 1, pag. i(3.2) I. FILITTI. Ibidem, pag. 19o. R. ROSETTI, PcImantd, pag. 213o

232

§i

§i

§i

§i

§i §i

-283.

inchisi

si

www.dacoromanica.ro

Robii.

Inteo situatie cu totul deosebita de cea a vecinilor seaflau robii. Pe cand vecinii vietuesc slobod" conform culegea moldoveneascci" (voloschii zacon"), robii tra'iesc dupa.dreptul robilor fi al Tcitarilor" (holopscoe i tatarscoe pravo" 1).Stapanul robilor Tatarilor avea dreptul sa-i lase ca mos-tenire cui va voi, dAruiasca.' on vanda. Daces robulscapa din robie, el devenea un skean liber sau, ceea ce seintampla mai des, intra in clasa vecinilor. Starea de rob semostenea de copii.

Desigur Si rolul robilor in gospodarie era altul, cleatcel al vecinilor. Vecinii munceau pamantul, iar robii inde-plineau diferite servicii la curte ; pe cand vecinii erau legatide pamant, robii se aflau in dependents personals de mosier,in stare de ascultare, absolutes i neconditionatA.

Li situatia robilor se refers termenul posliwnic", in-trebuintat in documente manastiresti. Intr'un document mun-tenesc din 1529, se face deosebire intre rumani si poslusnici.Cetim acolo: Drept aceasta rumanii to ti sa asculte preparintile igumenul si pre poslusnicii sfintei manastiri, iarcine nu va asculta din rumani, s5. fie volnic parintele igu-menul sa-1 nacajasca sa-1 pedepseasca dupa faptele lui,

aduca legat la domnia mea" 3). Cei mai vechi poslusniciin documentele moldovenesti sunt patru case de Tatari dinBaia, daruiti de Alexandru cel Bun manastirii Moldovita 8).

Altadati rumanii se deosebesc de slugi ", cari dupa po-runca sta' panului, Yn caz de lipsa de poslusanie" (ascultare,supunere), pot sa-i bats. pe rumani mult 4). Intre poslusnici

slugi se poate pune un semn de egalitate.In categoria robilor intrau Tiganii. La 1428 Alexandru

Voda daruieste manastirei 'Bistrita 31 familii de Tigani si 12case de Tatari 5). In 1429 daruind sotiei sale cneaghina Ma-rena manastirea la Vasnevat, unde era egumen Chiprian, iida niste Tigani. 6). In 1434, Stefan Voevod daruieste mama's-tirii din Poiana trei familii de Tigani 7). In 1435 acelasi voe-

1) I. BOGDAN. Doeumentele, vol. 1, pag. 14o 143.2) C. GIURESCU. Despre rumani, pag. 35 36 note.3) R. ROSETTI. Pcimeinful, pag. 297.4) C. GIURESCU. Ibidem. pag. 36 nota.5) N. COSTACIIESCU. Vol. I, pag. 212-215.6) Ibidem, pag. 248 250.7) Ibidem, pag. 392 393.

233

sisI-i

si

sl

si sis5.-1

sisi

si

www.dacoromanica.ro

vod daruieste boierului Petru Hudici sate, o -prisaca, o se-liste, doua locuri de pustie doua familii de Tigani 1).

Aceasta practices continua $i mai departe sub Stefancel Mare si urmasii lui, atat in privinta Tatarilor, cat si aTiganilor 2).

Pentru denumirea Tatarilor gi Tiganilor se intrebuin-teaza In documentele noastre intotdeauna cuvantul 'slovenescceledi". In limba ruses robul purta denumirea de celeadin",iar In plural celeadi" 3). In documentele noastre cuvantulceled" are doua sensuri : prima acceptiune are In vedere gru-pul de robi, familia for sau gospodaria, cu indicarea numeluicapului familiei, a doua inseamna pur i simplu rob indivi-dual. Aceasta se poate vedea clar din documentul din 23 Apr.1441, prin care se daruieste manastirei Poiana patru celedtiganesti cu nume Slav Harlauanul cu celedea si Nicola cuceledea Bazala cu celedea" 4).

De obiceiu cuvantul celed" in ,cel dintaiu inteles, se tra-duce la noi cu salas sau curte", pe cand ar fi mai corect safie trecut cu familie sau gospodarie". intr'un document din1446, vorbindu-se de vase celed" tiganesti, dupes aratareanumelui capilor de familii, se adauga. : cu femeile for copiiifor si cu toti mostenitorii for (naslednichi) 5). Inteun suretde uric din 30 Martie 1500 celed" se traduce cu odaie", ceeace se apropie mai bine de familie" 6).

Tiganii au venit la noi, odata cu navalirea Tatarilor, aicaror slugi Si robi erau. De aci provine denumirea forTatarasi".

Intrucat robia Tatarilor gi Tiganilor era rezultatul cap-tivitatii for in timpul razboaielor, cari la inceputurile evo-lutiei istorice a lumii erau la toate popoarele un mijloc derobire a prizonierilor, printre prizonieri se aflau uneorioameni de alte nationalitati, se poate crede ca erau la Ro-mani in vechime alti robi, decat Tatari gi Tigani, desi- do-cumentele nu ne vorbesc despre aceasta nimic.

1) Ibidem. pag. 402 .4o9.2) I. BOGDAN. Ibidem, vol. I. pag. 6 -7, 13, 39, 78, 91, io6, 140, 243,

1.83 q. a., vol. II, pag. i76.3) M. F. VLADIMIRSCHII-BUDANOV. Ibidem, pag. 38o 381.S. F. PLATONOV. Cursul isioriei ruse, S. Pet., 1904, pag. 82 83.V. CLUCEVSCHII. Ibidem, vol. I, pag. 334 g. u.4) M. COSTACHESCU. Ibidem, vol. II, pag. 8o -81.5) Ibidem, pag. 237.-238.6) I. BOGDAN. Ibidem, vol. II, pag. 176 178.

234

vi

vi

vi

vi

vi vi

vi

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 17.

Organizarea statului.

Puterea domnitorului.Se pare ca dela Dim:trie Cantemir porneste traditia de

a socoti ca. domnii Moldovei aveau in stat o putere abso-lutes'). ,,Nu le lipsea,scrie D. Cantemir,nici o superiori-tate a puterii supreme, cu care se mandresc principii ceimaxi. Afars de Dumnezeu si sabia lor, nu recunosteau penimeni superior in tara, iar in afara nu erau legati de niciun principe sub nume de feuds sau de fidelitate 2); razboiul,pacea, vieata, moat tea si bunurile tuturor locuitorilor depin-cleau de vointa for si de toate acestea puteau sa dispunadupes vointa, pe drept sau pe nedrept, A.M. sa se poata im-potrivi cineva". Cu fiul lui Stefan cel Mare, Bogdan, disparebaza gloriei Moldovei, totusi libertatea se mentine pans laPetru Rares. Dupes el cele mai multe drepturi supreme, carierau inainte ale domnilor, incepura.' sa tie ale Curtii Otomane".

Dreptul de a face politica externs se ridica dela Dom-nitori. Le ramane : libertatea de a face legi, de a pedepsi pelocuitori, de a face boieri si a le lua boieria, de a pune im-pozite, chiar de a face episcopi si altele, avand aproapeaceeasi putere, pe care o avusese odinioara". Mate demni-tatile civile si militare stau in puterea lui : le des celor iubiti,le is celor urati de el. In darea acestora nu exists pentruprincipe nici o regula.' ".

0 singura delimitare, si aceea nu prea mare, gaseste D.Cantemir in urmatoarele : Nu s'a dat aceeasi putere fats deaverea locuitorilor". Pentru asupririle cu biruri sau varsareasangelui nevinovat se faceau uneori plangeri la Poarta sidomnul putea fi pedepsit cu exil sau cu confiscarea averilor.Totusi primejdia aceasta nu era prea mare, intrucat domnulputea sa imblanzeasca, prin daruri pe vizir, pe kehaia, peteftedar", functionarii inalti la Poarta, iar tin advocat itputea apara de orice, daces stia sa pledeze cu mainile pline" 8).

1) Descrierea Moldovei, pag. 36-37.2) D. CANTENUR ae contrazice, vorbind in alt loe al luerarii (p. 66) deepre

.feuds' Moldovei fats de Turci.3) lbidem, pag. 38-39.

235

www.dacoromanica.ro

Totusi in capitolul imediat urmator, D. Cantemir recu-noaste ca din timpul lui Stefan al III-lea s'au nascut pentruboierii Moldovei privilegii mai mari, pe cari nu le avuseseinainte, in privinta alegerii domnilor, cu aceasta restrictie canu puteau alege, decat din familia domneascA, daces mai eracineva".

Aceasta caracteristica a puterii domnului a influentatputernic asupra conceptiei posterioare a istoricilor nOstri. Sepoate afirma chiar, ca teoria clasica a puterii domnului, for-mulate de cei mai mari istorici ai nostri, d. N. Iorga $i A.D. Xenopol, este inspirata de D. Cantemir.

D. N. lorga scrie : Principele are toate drepturile asuprateritoriului, asupra bunurilor supusilor sai, asupra vietii forinsasi" altadata, povestind despre cruzimile domnilor, afirmaca nimanui nu-i trecea prin gand ca aceste fapte nelegiuite,vrednice de mania cerului, ar fi o incalcare a legilor tarii, aobiceiului pamantului... Domnul putea sa hotarasca dupes placfelul mortii, sa aleaga sabia, spanzuratoarea, teapa chiarsa adauge alte chinuri rafinate" ').

A. D. Xenopol deasemenea afirma ca. legal domnul nuera ingradit prin nimic; in voia domnului statea tot ce-i treceaprin minte, nedreptatea cea mai strigatoare la cer puteasa iee fiinta, de indata ce domnul avea inima a o indeplini.Stavilele morale retineau adeseaori pe domn dela abuzuri,dar vai de acea societate in care morala este singura garantiea intereselor 1 Domnul roman avea deci, in vremurile maivechi ale istoriei noastre, o putere absolutes in intelesul celmai deplin al cuvantului. Despotismul asiatic, iata caracteruldomniei romanesti" 2).

In discordant a.' cu aceasta d. Const. C. Giurescu sustineca puterea domnului n'a Lost niciodata absolutes ". Ea eraingradita pe de o parte de obiceiul pamantului, iar pe de altsparte de boieri. Domnul nu poate guverna impotriva acestorfactori; cei care au incercat-o, au Lost intotdeauna infranti".Obiceiul pamantului permitea domnului sa is mosia cuivanumai in caz de viclenie, adica de tradare, de neplata darilorsi In lipsa mostenitorilor legali. Obiceiul pamantului limitaputerea domnului $i in domeniul judecatii. Oricine putea sase sustraga judecatii domnesti, recurgand la judecata megie-

I) Le caractere commun des institutions du Sud-est de l'Europe, Paris,1929, pag. 38, Istoria poporului romlnesc, Buc. 1925, vol. III, pag. 38

2) Istoria Rorminilor, vol. III, pag. 16a.

236

gi

si

sisi

si

www.dacoromanica.ro

§ilor, ceea ce se exprima prin tormula a lua lege". Dacesaratarile impricinatului asupra m4ei in cauza, erau confirmatede megie§i, i se dadea ca§tig de cauza domnul in sfatuldomnesc ti elibera hrisovul. Partea adversa avea o singuracale de combatere, sa is lege peste lege", adica s& adune unnumar indoit de megie§i. Se putea merge pe aceasta cale pansla 48 de megiei.

In afara de aceasta, puterea domnului era limitata.' §i deboieri, din randurile carora se alegeau dregatorii. Boieriireprezentau elementul politic prin excelenta al taxa. Domnulpoate guverna numai cu concursul boierilor" 1).

Examinand aceste doua conceptii asupra puterii dom-nului, cari se bat cap in cap, mentionez in primul rand ca.,dup.& cat se vede, cu D. Cantemir s'a intamplat acela i lucruce se intamplase §i cu unii istorici ru§i din veacul al XVIII-lea,Tati§cev §i Lomonosov. Aflandu-se sub impresia contempo-raneitatii, ace§ti istorici afirmau ca Rusia chiar dela ince-putul existentei sale istorice traia sub forma de monarhieereditara atotputernica, ca intre prezentul §i trecutul statuluirusesc nu exists o deosebire mare.

Desigur, D. Cantemir nu avea de gand sa justificeprezentul prin denaturarea trecutului, dupa cum erau inten-tionati sa faces istoricii ru§i, totu§i el a pierdut,sub influentacovaritoare a timpului sau, imaginea adecuata'. §i fidel& aputerii domnului din timpurile mai vechi, a modernizat-o. Intimpul lui era la mods monarhia absolutes boierimea roma.-neasca nu reprezenta ceeace era ea in vechime principalaforta politica motrice a intregului stat.

E instructiv sa continuam compara.tiile cu istoriografiaruses §i in aka directie. In. privinta puterii principelui rusvechiu §i respectiv a boierilor ru§i, exists aceea§i divergent&de pareri. i acolo au fost formulate doua pareri opuse dia-metral, aproape cu acela§i continut, ca §i in Romania.

Un istoric de vaza.' al dreptului rusesc, Sergheevici, cer-cetand textele cronicelor, a ajuns la concluzie ca principelese sfatuia cu boierii in toate chestiunile mai importante deadministrare a statului ( duma principelui"), Ara ins& ca boieriicari stateau in jurul lui sa formeze o institu(ie 2).Era mai curand

1) CONST. C. GIURESCU. 0 noun' sinfezi a frecufutui nosfru, Buc.,2932, pag. 77-80. C. GIURESCU. Despre boieri, Rue. 192o, pag. 39-4I.

2) V. I. SERGEIEEVICI. juridice ruse, S. Pet 1896, vol. 11,,Vece i pag. 337 p. tt.

237

t

AntichifdfileWest',

si

si

.

www.dacoromanica.ro

un simplu act de consultare, deck o institutie, si putereaprincipelui nu era prin nimic limitata.

Dimpotriva cel mai mare istoric din timpurile din urma.Kliucevschi, lute() monografie specials, datorita careidevenit renumit, sub titlul : Duma boierilor", a doveditprincipele rus era obligat sal se consulte cu boierii,ca dreptulconsuetudinar it lega si ii facea sal se conformeze sfaturilorboierilor, ca la inceput duma boierilor" cuprindea pe drugi-nici boierii pa.ma.nteni, iar apoi s'a transformat intr'o ins-titutie compusa. din persoane, ce ocupau diferite functiunigospodaresti la curte, atit in interesul principelui, cat si ininteresul tarii, care se confunda atunci cu cel al principelui.Elementul acesta aristocratic a jucat in istoria Rusiei unrol foarte important. Numai evaluand acest element social lajusta lui valoare, ne putem explica lupta marilor principi aiMoscovei si a tarilor rusi, mai ales a tarului Ivan Groznai,impotriva boierilor '). Aceasta parere a fost apoi acceptatalaproape de toti istoricii rusi recunoscuta ca o achizitie astiintei istorice ruse.

Ceva asemanator s'a petrecut la alte popoare, de exemplula curtea Merovingienilor, cari aveau pe Tanga ei consiliarii",optimates", $i nisi o lege scrisa nu-i obliga pe regi sal con-suite persoanele, cari ii incoujurau, totusi ei erau nevoiti salfaces aceasta dintr'o necesitate iminenta. Lucrul acesta eranecesar mai ale. din cauza ca nu existau atunci legAturide supusenie, vieata publica fiind dominates. de intelegeri reci-proce. Regii trebuiau sal atraga.' la curtea for pe boieri, fa-candu-i sal se intereseze de afacerile statului.

Asa a fost la noi. 1 oierii prezentau in vieata statuluiun element de baza. Principii romani nu puteau sal -1 igno-reze. E prea categorical afirmatiunea lui A. D. Xenopol caboierii dadedu numai parerea fall a o impune domnului;divanul a fost totdeauna in tarile romane numai un sfat aldomnului, nu o autoritate neatarnata de el" 2).

In timpul sand obicciul pamantului" normalizeaza.' toatavieata si este deseori mai sever decat legea, nu ne putemastepta la prea mare libertate a principelui fats de boieri.

1) V. CLIUCEVSCI. Duma boiereascd a Rusiei vechi, Moscova, 1882.ZAGOSCHIN. Duma boiereascd, Cazani, 1871.L MAT.,INOVSCHI. Rada marelui principat lituan, in legclturd cu duma

boiereascd a Rusiei vechi, Tomsc, 1 9o3, partea I: Duma boiereasci a Rusiei vechi.2),Istoria Romanilor. Ihidem, pag, 157 -168.

238

ca.

gi

§i

gi

gi

igi

a-si

www.dacoromanica.ro

Ei 11 calauzesc gi sfaturile majoritatii lor, infatisa.nd opiniapublics a clasei dominante, puteau sa nu fie luate in consi-derare de domn, decat in foarte rare cazuri. In mod normalprincipele guverneaza impreuna cu sfatul boierilor, care repre-zinta un element permanent $i cel mai de seams in sistemulpolitic $i administrativ al tarii.

Teroarea, pe care o deslantuiau uneori principii, insemnasau ca insasi boierimea era desbinata, ceea ce permitea prin-cipelui sal se asocieze cu una din `gruparile buieresti mai peplacul lui, sau ca intreaga boierime nu-1 agrea pe domnel se rezema pe o aks class socials, dupa cum s'a intamplatcare sfarsitul perioadei, de care ne ocupa.'m, in domnia luiIoan-Voda cel Cumplit.

Daca ne mai gandim si la sistemul alegerii doinnului,concluziile noastre se confirms pe deplin. D. Cantemirscrie ca. domnia Moldovei a fost la inceput ereditara" '). Dinexpunerea posterioara se vede ca aceasta expresiune nu eprea exacta, deoarece cetim : Stinga.ndu-se neamul Drago-estilor, pans in timpul Movilestilor, s'a lasat de catre Turci

libera alegere a domnilor de care fruntasii tare 3).Mai aproape de adevar in aceasta.' privinta." se situeaza.

A. D. Xenopol, care defineste sistemul de succesiune la tronin tarile romane chiar dela inceput ca electiv-ereditar", de-oarece toti copiii Si chiar alte rude ale mortului domn aveaucu toatele un drept egal de a fi alese la domnie de catrelard ". Autorul mai sustine ca fiii naturali erau pusi peaceeasi linie cu acei legiuiti, deoarece ei erau din osuldomnului", fusese destul ca un domn sa se fi intalnit invieata lui cu o ferneie, pentru ca fiul acesteia sa poata pre-tinde ca-1 avusese de tats" 3).

Deci in realitate in tarile romane se practica sistemulalegerii, limitat la un neam cu toti descendentii, ascendentiilui, liniile laturalnice si fiii din concubinaj. Boierii, alegandpentru postul de domn. in numele tarii pe cel mai pe placullor, deseori prin insusi actul acesta initial al dispunerii desoarta scaunului domnesc, determinau caracterul viitoarei gu-vernari. In tot cazul, intotdeauna cu dreptate, boierii pretin-deau la rolul sfetnicilor ascultati rescectati : persoana a

Descrierea Moldovei, pag. 39.2) Ibidem, pag. 48.3) A. D. XENOPOL. Ibidem, peg. 26i -162.

239

$i.

$i.

Si

gi

gi

www.dacoromanica.ro

cgrei alegere fusese rezultatul vointei lor, trebuia sg se con-formeze cu pgrerile si nazuintele lor.

Rolului de autocrat nu ii corespundea nici situatia ex-ternal a principelui. Principii romani nu numai °data au juratcredintg regilor Poloniei si Ungariei Uneori, dupes cum amvazut, concomitent cu ei, dar separat, jurau aceasta credintgsi boierii tgrii.

In contrazicere vaditg cu toate tratatele internationale,pe cari le-a incheiat Moldova, D. Cantemir iaeagg caracterulvasal al lega'turii principelui Moldovei cu curtile polonezgungarg si explicg pgrerile contrarii tendentioase ale autorilorPoloni sau Unguri numai prin faptul cg unii dintre domniiMoldovei se refugiau in Transilvania si Polonia. Acesti au-tori ar fi schimbat in supunere ceea ce pe drept era numaialialata sau tovarasie" 2),

De sigur, de supusenie in sensul adevgrat al cuvantuluinu poate fi vorba. Regele Poloniei $i regele Ungariei nu seamestecausau aproape nu se amestecauin afacerile interneale Moldovei. Dar nici tovArg.sie nu era, deoarece raporturileaveau in structura lor principiul de vasalitatt, dependentaunui inferior de superior 3). Vasalitatea s'a adancit mai alessub Turci. Semnul ei exterior a Lost atat ceremoniile de nu-mire a domnului la curtea sultanului, cu sgrutarea de mainipang si a kehaiei, cat si obiceiul de a cere din trei , in treiani confirmare la Poartg (mucarer mare", adicg reinoirea dom-niei printr'un Erman nou al sultanului), si din an in an (mu-carer ink"). Inmultirea pretendentilor la scaunele principatelorromane, poEtele pecuniare ale curtii otomane si a functio-narilor marl dela aceasta curte, cresterea vertiginoasal a tribu-tului si darilor catre Turci, au demoralizat postul de domn,l'au facut sa fie un instrument al lacorniei omenesti.

Suzeranul se nutsea gospodie, gospodar' sau opecalnie, adiei pro..tector. Vasalul purta numcle de goldovnic", dela ',gold" sau hold" gi ,. holdunoc',ce inseamni feud, V., de ex., I. BOGDAN. Documente isiorice slavo- romdne dinarhiva curfii imperial din Viena, Ac. Rom., sedinta dela 3 Febr. 1889, pag. 39gi aceluiagi autor: Documentele, vol. 11. pag. 284 (Suceava 2 Martin 1462). §te.fan cel Mare recunoaete ca strimosilor nostri ai pimantului tooldoveneseGepunerea jurimantului de credinti (veri nagoi holdunoc dati") fat& de suzerain

2) D. CANTEMIR. Ibidem, peg. 71.3) Nu impartisesc pirerea d-lui I. D. CONDURACHI (Suzeranitatea un-

garo-polond 1Ci efectele ei asupra suveranita(ii principatelor romfine ping. lai5oo, Cerniuti, 1923, pag. 23) cum ci suprematia ungari ei poloni ave a un ca.racter at unei aliante° inegale, ca la Romani, imbricate numai in forma feudalia timpului.

240

9.

1)

.obiceiul

www.dacoromanica.ro

Sfatul domnesc (rada).Domnitorul guverneaza.' tam cu ajutorul sfatului boie-

rilor. Boierii formeaza un element esential in vieata statului.La inceput sfatul boierilor nu are nici o denumire 1). In

documentele istorice se vorbe§te numai de boieri, cari iauparte la intarirea hotaririi domnitorului. Formula obi§nuitadin urice este : lar la aceasta, credinta Domniei noastremai sus scrisului (numele domnitorului) §i credinta copiilorno§tri credinta boierilor no§tri (urmeaza indicarea persoa-nelor) credinta tuturor boierilor moldoveni maxi §i mici" 2).Boierii aratati in urice cu nume (de obiceiu aproximativ 20persoane) erau de fapt sfatul domnesc sau al boierilor.

In cazuri mai importante luau parte la sfat mitropo-litii §i episcopii.

Cu timpul, sub influenta galitiana §i poloneza, sfatulcapata denumirea de rada noastra." sau rada moldoveneasca".Confirmand manastirii Pobrata unele avantagii, $tefan Vodain an. 1466, 9 Iulie, scrie in uric : Am hotarit cu mitropo-litul nostru chir Teoctist §i episcopul nostru chir Tarasiedela Roman §i cu toata rada a noastra". Urmeaza credintaa 25 de boieri 8).

De§i ca idee domnitorul tine Cara §i o guverneaza im-preuna cu toti boierii, totui rada nu se confunda cu boierimeamoldoveneasca. in general §i este privity ca un organ supe-rior. $tefan Voda stabile§te teritoriul episcopiei de Radautiin an. 1490, 15 Martie, confirmandu-i stapanirea a peste 44 desate. Hotarirea aceasta el o is impreuna cu rugatorul §iparintele nostru chir Gheorghe, mitropolitul Sucevei, §i cutoti boierii no§tri moldovene§ti, §i in deosebi impreunA cu toatanoastra rada" 4).

Denumirea de rada` se pomene§te des in documenteleexterne : in tratate §i privilegii. In tratatul de alianta, incheiat

1) JOAN C. FILITTI, Despre vechea organizare administration a prin-cipaielor romane, Buc. 1 935, pag. 9 -10.

GH. GHIBANESCU. Divanurile domnesti din Moldova fi Muntenia inseeolul XVI, Iaqi, 1927.

1GH. D. FLORESCU. Divane domnesti din Muntenia din secolul al XV-lea.2) De exempla in docum. din 22 Sept. 1411 al lui Alexandra Voevod. M.

COSTACHESCU. Document. moldov., vol. I, pag. 95-96.3) I. BOGDAN. Documentele, vol. 1, pag. 205.4) Ibidem, pag. 4o6. V. deasemenea qi documentele din 17 Aprilie 1480,

ibidem, pag. 239, qi din 15 Martie i49o, ibidem, pag. 419.

241

sisi

si

.

www.dacoromanica.ro

la 14 Septembrie 1499 hare Stefan Voevod §i Alexandru,marele duce al Litvaniei, sunt aratati in formula de credinta:Noi, boierii tarii moldovene*ti, rada gospodarului nostruStefan Voevod" ').

Boierii vorbeau in numele tarii §i se socoteau tarsInsa cam pe timpul lui Stefan cel Mare, incepe sa se facedistinctie intre boerime §i notiunea tarii intregi. A§a, de exem-plu, in tratatul din 28 Iulie 1466, incheiat intre Stefan Voevod§i regele polonez Cazimir, prin care Stefan Voevod fagadue§teregelui sa fie supus credincios, numai sa fie §i el aparat decoroana. impotriva Turcilor, Tatarilor §i Ungurilor, Stefanjura credinta cu tot clerul, cu toti boierii batrani §i tineri, cutoata rada moldoveneasca credincioasa, cu toti supu§ii §i cutoata ob§tea (pospolstvo") tarii moldoveneti. Juramantulse depune fata de rege, coroana polonezA, toti arhiepiscopii,episcopii, prelatii §i intreg clerul, toti demnitarii (cesnicom")§i boierii radei poloneze" 2).

Ideea de Cara intreaga se intarese in cazuri extraordinareprin adunaiile osta§eti, dupe cum s'a intamplat in timpul luiStefan cel Mare, care inainte de moarte a strans in camp"pe toti ai sai" 3). Inchinandu-se lui Ion. Corvin in an. 1450,Bogdan Voevod jura credinta cu capitanii no§tri, boieriino§tri, noastre, sfatul nostru §i intreaga Cara noastra" 4).Insa ideea aceasta este Inc a prea \raga% §i nu da na*tere unuiorgan de conducere a tarii, ceea ce se petrece mai tarziu inperioada regimului de sari sociale.

La sfatul domnesc iau parte atat primii demnitari aitarii, cat §i boierii fare functiuni, mad proprietari.

Sfatul domnesc delibera in cele mai importante chestiuniadministrative, avand dreptul de judecata... In acele timpuriprimitive obiceiul pamantului inlocuie§te legea. Solutiile date incazurile concrete, pe baza obiceiurilor, calauzesc vieata statului.

La curie pentru nevoile sfatului domnesc exista. §i ocancelarie domneasca 5).

1) Ibidcm, vol. II, pag. 2-1-2-- 6,1 (an.442.-446. V. deascmcnca: pag.1458), pag. 370-372, (an. 1485), pag. 417-442 (an. 1499), Pag 442-446 (an. 1449).

2) lbidem, vol. II, pag. 301.8) E. HURtilliZAKI. Documente, vol. Viii, pag. 41.4) I. BOGDAN. Cinci documente isiorice slavo-romane. An. Ac. Rom. Ser.

2, vol. XI. pag. 54 q. u.5) NICOLAI GRAMADA. Cancelaria domneascd in Moldova pane'. la

Alomnia lui Constantin Mavrocordat, extras din ,Codrul Cosminului`, 1935, IX,Cerniuti.

242

oatile

9i

www.dacoromanica.ro

Marii dregatori.La inceput principele era acela, care judeca personal

poporul i administra tara. Administratia era primitive si nuavea nevoie de un personal administrativ numeros. Pe ma-sura desvolarii vietei administrative, principele &idea dife-rite insarcidari curtenilor sai, cari in afara de serviciile pecari le prestau la curte, trebuiau sa se ocupe si de nevoilestatului. Cinci sau case dregatori it ajutau la toate treburileadministrative si judecatoresti.

Cel mai mare era vornic, care avea grija de curte, judecapersonalul curtii totodata era cel mai mare judecator altarii. Numai el era competent sa judece pricinile de omorsa pronunte pedeapsa cu moarte. In acelasi timp el avea inmaim sa politia siguranta statului. Pe la sfarsitul veacu-lui al XV-lea, Oltenia e scoasa din competinta vorniculuimuntean $i se incredinteaza marelui ban cu sediul la Craiova.

Logoicilul la inceput numai aplica pecetea la actele dom-nesti, iar apoi s'a transformat 'intr'un judecator, mai alespentru chestiuni de mosii. De el depindeau raporturile dintrestat

Vistierul avea in grija sa vistieria domneasca, care inprimele timpuri nu se deosebea de cea a statului. Tot el eragi vames. CAnd casieria domnului a inceput sa se deose-beasca.' de cea a statului, tezaurul particular al domnului atrecut in grija marelui cameras.

Postelnicul (sau stratornicul) ingrijea patul dormitoruldomnului. In a doua junatate a veacului al XVI-lea, insemna-tatea lui a crescut, dandu-i-se dreptul de a judeca personalulcurtii omnesti, care pane atunci apartinea marelui vornic.El era si carmuitorul afacerilor externe.

Celelalte functiuni aveau mai Inuit un caracter curtean,in afara de marele armaf, care executa sentintele de moarte

CONST. C. GIURESCU. Contribuiii la studiul marilor dregiitori insecolele XIV gi XV, Vitlenii de Munte, 1926.

CONST. C. GIURESCU. Noi contribufiuni la studiul marilor dregilloriin secolele XIV gi XV, Buc. 1925.

D. NICHITA. Contributii asupra porcalabiei in Moldova, pani la sfOr-gitul secolului al XVI-lea. ,,Arhiva", Iali, XXXII, 1925, No. 2, p. 9o-98 giNo. 3 gi 4, pag. 245-264.

T. BALAN. Vornicia in Moldova, 1931.IOAN C. FILITTI. Despre vechea organizare administrativii a principa-

telor romeine. Buc. 1935, ed. 2.

243

biseria.

1)

lisi

li

si

si

www.dacoromanica.ro

si avea in supravegherea sa temnitele. Nu era insa membruin sfatul domnesc.

Paharnicul turna ba'utura la mesele principelui, stolniculera buca.' tar al curtii, clucerul §eful curtii, jitnicerul ingrijitorulgranarului domnesc, comis seful grajdurilor.

Alte functiuni au fost imprumutate mai tarziu, ca deexempla serdarul (dela cuvantul sarb sardar", prefect), carela not era seful calarimii, hatmanul la Moldoveni era capularmatei, medelnicerul turna ape domnului in timpul spalatuluimainilor (dela cuvantul unguresc medencze", lighean), aga eraseful sigurantei publice.

Mai erau satrarul care avea grija.' de corturile si tunu-rile ostirii, spdtarul care Linea spada principelui in timpulmesei, ufierul, portarul etc..

Dregatorii mari aveau sub ordinal for pe ajutori, caripurtau acelasi titlu ca si ei, insa cu adaugirea vtori" sau trete,adica al doilea, al treilea (logofa't al doilea, logofat al treilea).

In afara de ajutorii imediaji, dregatorii mari aveau insubordine si pe asa zisii slugi ", cari purtau titlul sefului informa diminutive: in secolul al XV-lea in Moldova de ma-rele vornic depindeau vorniceii, de spatarspatareii si de pa-harnic paharniceii.

In competinta subalternilor marilor dregatori intrau : ad-ministratia, strangerea veniturilor, pronuntarea gloabelor sauamenzilor si de aceea li se zicea si globnici".

Particularitatea fundamentals a acestui sistem de admi-nistrare a taxii este confundarea si, nedivizarea functiilor ad-ministrative de cele ale justitiei. Aproape fiecare functiuneera in acelasi timp si administrative si judecatoreasca. In dis-tribuirea atributiilor lipsea orice logics. Cumulul de functiuniera un rezultat al practicei ocazionale, si al increderii per-sonale din partea domnului fad. de marii dregatori si dinpartea acestor din urma fata.' de ajutorii si subalternii lor.

Pe de alts parte, pans in a doua jumatate a secoluluial XVIII-lea, atat marii dregatori, cat si ceilalti functionari,nu aveau leafs, ci erau multumiti numai cu partile, ce li secuveneau, din gloabele sau amenzile, pe cari le aplicau. Insistemul de recompensare intrau deasemenea daniile domnesti

scutiri de dari, acordate de damn.In sfarsit, in tot timpul perioadei, de care ne ocupam,

dregatorii statului erau totodata. si slugi particulare ale dom-nului.

244

gi

www.dacoromanica.ro

Toate aceste trasatiiri nu sunt proprii numai tarilor ro-mane, ci si tuturor statelor europene din timpurile medievale.

Dregatoriile se creeaza treptat 9.Sefii cetatilor apar in statul domnesc intaiu flece titlu,

numai cu indicarea cetatii de unde sunt ; de pilda dela Ho-tin" la 1400, iar apoi cu denumirea de parcalab, de pildaparcalab de Cetatea-Alba 1449, de Chilia 1465, de Orhei 1472,de Hotin 1472.

Care este originea acestui sistem administrativ ? D. N.Iorga crede ca ar Li fost imprumutat dela Bizant. D-sa spune:Se gasesc printre acesti sfetnici ai Voevodului, un Logofat,un. Vistiernic $i un Vornic, adeca. Marele cancelariu, Tesau-rariul si Maiordomul, dregatorii cari, afara poate de cea dinurma, au fost toate imprumutate dela falnicul Bizant, printr'oimita tie stangace, dar pretentioasa, in Preslav, Prespa $iTarnova" 2).

Aproape de aceeasi parere este $i D. Onciul, care afirmaca. boier:ile erau intocmite dupes tipul bizantin, cu denumirigrecesti sau slavonesti (dvornicpalatinus, logofat cance-larius, spatargladifer, vistiarthesaurarius, postelnic cubi-cularius, paharnic, in Moldova ceasnic,pincerna, stolnicdapifer, comis comes stabuli)". Totusi acelasi autor arata caparcalabii (ungureste porkolab, lat. castellanus) si starostele(poloneste starosta, lat. capitaneus), capul tinutului Cernauti,erau dregatori de origine ungureasc& si polona 3).

A. D. Xenopol se pronunta in favoarea originii slavo-bulgare. El scrie : Mai tot sistemul dregatoriilor tarilor ro-mane, si desigur toate cele de capetenie, sunt de origin&slavo-bulgara. Cuvintele de origink slavo-bulgara cu care suntinsemnate dregatoriile In tarile romane, arata int/un chipinvederat ca ele au trebuit sa fie introduse dela statul bul-gar de peste Dunare, si anume intaiu In Muntenia si de aiciin Moldova" 4).

Jirecec se indoieste, daca denumirile dregatoriilor ro-manesti au fost imprumutate dela Bulgari. El socoate aceast&parere ca nedovedita, aratand ca. la Bulgari erau alte deau-miri pentru cele mai importante dregatorii, anume, in afarade logofat: protovestiar, protosevast, protokeliatin, protostra-

1) I. C. FILITTI. Ibidem, pag. 12.2) Istoria poporului romonesc, vol., II, pag. 8-9.3) D. ONCIUL. Din Istoria Romeniei, Buc., 1914. pag. 44.4) Istoria Roman/10r, vol. III, pag. 273 gi 176.

245www.dacoromanica.ro

tor, marele primikiur, epichern. Se mai intalnesc stratorcomis 1).

D. I. Filitti se margineste la aratarea denumirii dregato-rilor Bra' a preciza originea functiunilor 2).

Comparand parerile istoricilor, unele cu allele, con-statant o mare varietate, care, cred, pledeaza in favoareainfluentei mai multor state asupra vechiului nostru sistemadministrativ, dar in acelasi timp exclude caracterizarea aces-tui sistem ca slavo-bulgar". De buns seams nu provoacaindoieli faptul ca medelnicerul parcalabul au Lost luati delaUnguri. Starostele este imprumutat dela Poloni. Logofatul,vistierul gi spatarul dela Bizantini. Dela Rusi, si nu delaBulgari, Moldovenii au putut sa irnprumute pe vornic (laRusi dvorschii" avea in grija sa curtea princiara paman-turile domnesti), ceasnic, postelnic, stolnic, clucer, vataman,(hatman, ataman), i ureadnic, care era sluga marilor drega-tori. Comisul a Lost cunoscut mai multor state europene.Teritoriul §i diviziunile teritoria le.

Intinderea stapanirii moldovenesti asupra teritoriului,populat de Romani, se facea treptat. Sub Dragon -Vocla Mol-dova era Inca un mic principat, un germen al viitorului statmoldovenesc. Asa a ramas ea si in timpul lui Bogdan cu acesdeosebire ca capitat neatarnarea, care i-a deschis posi-bilitatea desvoltarii.

Latcu, fiul lui Bogdan, largeste hotarele statului in di-rec4ia nordica, mutand resedinta domneasca dela Baia,.prima capitals a Moldovei, la Siretiu.

Petru Musat, in urma fericitei casatorii cu Nastasia,fiica lui Latcu, uneste In mainile sale doua lari : Moldovagi voevodatul Sepenitului. In an. 1387 el numeste parcalabila Hotin pe Nistru gi la Tetin. pe Prut.

Roman largeste hotarele Moldovei spre Sud in-suseste titlul : Mare de sine statator domn Tarii Moldoveidela munti 'Ana la tarmul marii". Nu se ,s tie, in ce masura.acest titlu corespundea cu realitatea.

Insa nu prezinta indoiala. ca numai Alexandru cel Bun,.gonind Tatarii peste Nistru, a stabilit hotarele statului dea-lungul acestui fluviu, ocupand in.taiu Tighina si apoi cobo-rindu-se Rana la Cetatea-Alba. In ce ani s'au petrecut aceste

1) Istoria Bulgarilor, capit. XXV, in trad. rusk pag. boo.2) Despre vechea organ. adm. a princip. romone, pag. 12,

246

si

si

si

si Isi

si

si-a

www.dacoromanica.ro

evenimente, nu se tie precis. In 1408 vedem Cetatea-Albastapanita de Moldoveni '). Apoi vine randul sa. fie ocupatade Moldova $i Chilia, care la inceputul domniei lui Mirceacel Baran era Inca. a Muntenilor, insa intre anii 1408-1412a devenit moldoveneasca 2). Aici la mare se ciocneau intere-sele ambelor tari : Moldova si Muntenia, deoarece si una sialta tindeau spre un debuseu pentru comertul for extern.

Tinutul in jurul Chiliei, care se numea in vechimetinut basarabean" sau Basarabia", dupa numele dinastieimuntene Basaraba", cu toate ca a trecut in stapanirea mol-doveneasca, nu numai pastrat acest nume, ci l'a intins

asupra Bugeacului intreg.In cursul perioadei feudale stapanirea asupra cetatilor

moldovenesti a fost de mai multe on contestata de Polo-nezi, Munteni Turci.

In scopuri administrative,' Moldova se diviza in tinuturicu nume de volost" sau derjava". Ele depindeau de centruladministrativ, stabilit in oras sau cetate. Administratorii aces-tor tinuturi ai oraselor sau cetatilor, aveau titluri destulde variate, anume : vornic, staroste, parcalab, (prin ung.porkulab" din nemt. Burggraf"). Acest din urma titlu se da-dea comandantilor cetatilor. In secol. XVI in sfatul domnescgasim pg parcalabii de Hotin, Neamt gi Cetatea Noua (Roman)

portarul de Suceava. In secolul al XVII-lea aceasta dem-nitate devine obisnuita pentru orase i postul isi pierde in-semnatatea. Tinuturile sau volostele se subdivizau in ocoale.

Am vazut ca unele orase moldovenesti apar Inainte deconstituirea politica a principatelor prin urmare trebue safi fost organizate $i carmuite dupa modelul Galitiei 8). Dupl.intemeierea tarilor romane, in documentele istorice se pome-neste treptat despre diferite orase 4).

Targurile erau asezate pe pamanturile domnesti, de cari

Privilcgiu comercial Liovenilor, din 8 Oct. 14o8. M. COSTACHESCU.Ibidem, vol. II, pag. 630-637.

2) Datele aceatea indica: prima privilegiul comercial, acordat Liovenilor,in care orasul Chilla nu figureazi inea., a doua tratatul dela Lublau, unde printreorasele moldovenegti gisim pomeniti si Chilia.

DOGIEL. Codex diplomaticus regni Poloniae et magni ducatus Lithua-niae, voL 1, Vilnae, 1758, pag. 47, citat dug A. D. XENOPOL, Istoria Rom..vol. III, pag. 128.

3) V. pag. 162. Deasemenea: N. IORGA Istoria Romdnilor prin aldtori.vol. 1, ed. 2, pag. io6.

4) I. FILITTI. lbidem, pag. 22.

247

1)

li

1i

1i0i

ti

pi

www.dacoromanica.ro

dispunea domnul, si uneori erau daruite de el manastirilorsi persoanelor particulare. In orase si cetati In afara de par-calabi, ca reprezentanti ai principelui, mai erau si organeautoritare, alese de populatie ca : soltuz (dela $chulteiss) cu12 pargari (Burger), sistem care a fost imprumutat probabildela Unguri si s'a pastrat parka la secolul al XVIII-lea. Orga-nele aceste comunale aveau in competinta for atat judecareapricinilor de proprietati in cuprinsul targului, cat si intarireacontractelor intre targoveti, administrarea averii comunale,repartizarea prin cisla a darilor statului si a corvezilor dinpartea targovetilor si satenilor, asezati pe mosiile targului, siin sfarsit aveau si o putere penal& aplicand amenzi (gloabe)si pedepse cu lovituri de toiege.

Satele, ca subdiviziuni teritoriale, cari s'au format peruinele familiilor din epoca regimului gentilico-familial, eraude doua feluri : 1. domnesti, intelegand prin acest cuvantproprietatea domnului, si 2. particulare, ale manastirilor siale boierilor.

In acele sate, unde se pastra proprietatea indiviza (deval-masia), In fruntea satelor stateau cnejii, juzii si vatamanti.Acesti conducatori ai vechilor familii gentilice au devenitdupa Intemeierea principatelor reprezentantt ai domnului. Eicontinuau sa. conduca satele si mai departe, Insa de acum.inainte in numele domnului.

In satele, formate din proprietari, iesiti din indivizie,earmuitorii satului erau pusi de acesti proprietari, cu numede uriadnici si vatamani In Moldova si parcalabi in Munte-nia. Tocmai prin acestia se exercita puterea proprietarilormaxi, ce o aveau ei In urma donatiilor domnitorului.

Armata.Primul istoric roman, care s'a ocupat de chestiunea

armatei romanesti din timpurile vechi, N. Balcescu, sustineaca tarile romane, In deosebire de celelalte taxi, si-au organizatfoarte de timpuriu armata nationals, compusa din cete de omie de oameni, centurii si: decurii si ca aceasta armata per-manenta si regulata s'ar trage chiar din timpul lui Mircea cel&Aran.

Istoricii mai noui au parasit acest punct de vedere, caresta in vadita contrazicere cu toata evolutia militara a Europei§i cu ceea ce se cunoaste din documentele istorice desprerazboaiele tarilor noastre. Mai ales d. N. lorga si I. Bogdan

248

www.dacoromanica.ro

au lamurit aceasta chestiune, punand'o in legatura cu orga-nizarea socials a principatelorl). La noi, ca la celelalte po-poare, vechea armata." a fost o armata. boiereasca. Boieriierau obligati sa vines, dupes chemarea domnului, calare gi inar-mati, 1nsotiti de oamenii for din sate. Boierii mari mici,scrie N. Iorga, cu totii trebuiau sa faces serviciul militarerau chemati direct de catre domn la o anumita data. Eiveneau de la curtile tor, cari erau in parte intarite cu turnuri

ziduri inalte; calul, haina ostaseasca.' armele erau ale tor.Marii dregatori, sfetnicii domnului, parcalabii erau totodata

comandantii unor astfel de cete de boieri" 2).Un alt istoric, 1. Bogdan, subliniaza ca proprietatea

pamantului era strans legates de slujba militara; una era con -ditia Boierul care avea pa.'mant, fie mostenit, fiecumparat, fie daruit de domn, daces nu mergea la oaste, candit chema domnul, savarsia o tradare, sau cum se zicea atunci,o hiclenie, adica o lipsa.' de credinta fall de domn tare 8).

Armata era compusa din cete", un cuvant slay, ce in-seamna. tovarasie, insotire"; ostasii se numeau feciori voi-nici. Oastea era compusa cel putin din cinci feluri de cete :1) cetele voinicilor dela curte, a caror situatie se asemana lainceput cu situatia asa zisilor milites aulae" sau servientesregales" din Ungaria; acesti ostasi se mai numeau uneori vi-teji", un cuvant imprumutat dela Unguri ; 2) cetele boierilordela tars, ale manastirilor $i tpiscopiilor; 3) cetele parcala-bilor i starostilor, compuse din sa..tenii cetatilor posadelor,

1) N. BALCESCU. Puterea armatd si aria military la Moldoveni in tim-purile mdririi tor. Magazinul Istoric pentru Buc., i846, vol II, p..56 g. u.

N, IORGA. Istoria poporului romdnesc. vol. II, p. 1o9-112.N. IORGA. Istoria armatei romilne, vol. 1, Vallenii de Munte, 291o.1, BOGDAN. Cafeva observaliuni asupra indaforirilor militare ale cne-

jilor fi boierilor moldoveni in sec. XIV XV. An. Ac. Rom., Sect. ist., Seria 2,tom. XXIX, i9o7.

I. BOGDAN. Documental Rdzenilor din 1484 fi organizarea armateimoldovene in secolul XV. An. Ac. Rom., Sect. 1st., Seria a, tom. XXIX, 19o7.

GEN. GR. CRAINICEANU. Despre istoria armatei romdne. Discurs dereceptie la Ac. Rom., Buc. 1912.

GEN. RADU ROSETTI. L'influence du regime de la propriete sur l'or-ganization des armies roumaines au XV-e siècle. Bul. de la Sect. hist. de l'Ac.roam., XV, 1929; Essais sur Fart militaire des Roumains, Buc.i935, 9. alt.

LOAN C. FILITTI. Cdteva cuvinte despre alciituirea with de lard inprincipatele romiine pad la Regulamentul organic. Buc. 1936.

2) N. IORGA. Istoria poporului romanesc. lbidem, pag. io9.3) I. BOGDAN. Ibidem, pag. 13.

249

si

$i$i

si si

$i

celeilalte.

si

$i

$i

Dacia',

www.dacoromanica.ro

(suburbiilor); in aceste cete se inrolau probabil si cetele cne-jilor si juzilor din satele domnesti, cari mergeau la razboiuin persoana, insotiti de doi, trei ostasi calar! din aceste sate;4) cetele targurilor sau oraselor Para cetali $i, in sarsit,5) cetele de mercenari straini, cari se numeau lefegii dela cu-vantul leafs, de origine turceasca, imprumutat de popoareleslave $i de noi; la inceputul secolului XVI se intrebuinta sicuvantul joldunari", format din jold", leafs, nemteste Sold".poloneste ,,zold" 1).

Din cete se forma palcul", cuva'.nt slay, imprumutat delaSlavii de Sud. Din palcuri se forma oastea". Aceasta denu-mire este mo§tenitA dela Romani (latineste hostis, hostem",italieneste oste").

Cand legatura dintre proprietatea de pamant si slujba mi-litary a disparut, a inceput decaderea military a tarilor romane.

Finantele.Finantele statului romanesc primitiv nu se deosebeau

de cele ale domnitorului. Pentru nevoile statului si princi-pelui se percepea un impozit direct sub denumirea de bir.Domnul mai avea veniturile ocnelor. Sarea forma atunciobiectul monopolului princiar. Tot in favoarea lui se percepeau

taxele vamale la export Si import si la trecerea marfurilorprin orase.

0 alts categorie de venituri prezentau zecimile" de laceara vinul produs in tark, apoi asa zise: oieritul, porca-ritul (gostina), albinaritul (desetina), galetaritul (dare peleata de grau), vinariciul (darea pe crasme), posada (dareapentru incartiruirea armatei in orase), s. a.

In sfarsit clasele sociale inferioare mai erau impuse infolosul domnului cu prestatiile in natura, ca spre exemplu:caii de olac, boii de podvoada, caratul butilor, facerea mo-rilor si pescuitul morunilor.

Dar, fara indoiala, din toate aceste venituri cea maimare insemnatate o avea birul, sau tributul. Nu se stie precis,care a fost criteriul lui de baza... Probabil acest criteriu eragospodarul si curtea lui, ca la Sl3vi.

D. I. Vladescu, care a studiat aceasta." veche institutiefinanciara romaneasca, crede ca birul a aparut abia in seco-lul al XV-lea in legatura. .cu stabilirea stapanirii turcesti a-

1) lb;CleM, pag. 12 -15.

250

si

siga-

si

ilisul

www.dacoromanica.ro

supra tarilor romane. In Moldova el s'ar fi tras aproximativdela Petru Aron, care in 1456 impreuna cu boierii si mitro-politul hotara.' ste s5. plateasca Turcilor acest tribut 1).

Cred ca nu se poate sustinea acest punct de vedere.Tacerea documentelor in aceasta privint5, sau lipsa lor, nueste de loc concludenta.

Se stie ca in orice tarn primul impozit apare sub forma'.de rascumparare. Cei slabi socialmente platesc vecinilor formai tad bani, pentru ca sa fie lasati in pace Si linigte. Aceastadare este inerenta oricarei organizari politice.

Insotit de drugitiicii sat si fiind desigur cel mai tare instat, domnul romanesc avea toata posibilitatea sa se impunalocuitorilor tariff, cerandu-le tribut pentru nevoile lui perso-nale si cele ale organizatiei politice primitive. E imposibil saadmitem ca Romanii sa nu fi facut ceea ce au facut toatepopoarele din lume, la inceputurile istoriei for politice. De-numirea birului in limba slavona este dank sau dani" 2).Acest impozit direct era cunoscut Rusilor Inca din timpul,cand ei, ducand lupte cu diferite genuri, se aflau abia in fazaprimelor momente ale organizarii for politice.

Deci, pentru a nu cadea in pacatul idolatrizarii documen-telor, trebuie neaparat sa admitem ca birul este o institutiefinanciara veche, contemporana intemeierii principatelor.

Desigur, birul a Inceput sa fie simtit mai mult de po-por atunci, and au aparut pretentiunile Turciei la tributde vasalitate, turceste nharaciu". In cronicele noastre el senumeste uneori plocon", sau poclon", cuvant slay ce inseamnainchinare. Tributul ce se strangea dela locuitorii tarii, trebuiaacum sa fie mark, intruat era menit sa satisfaca nu numainevoile interne ale tarii, ci §i cele externe.

Boierii mad, in calitatea for de oameni privilegiati, suntscutiti de aceasta dare. Birul se plateste numai de rumani,mosneni si razasi, slugile domnesti (mici dregatori) si straini 3).

1.1 privinta felului, cum se platea birul, sunt doua pared,reprezentate mai hotarit de C. Giurescu I. Vladescu.

Primul afirma ca birul se percepea dela sate intregi inmod colectiv si ca pentru birul cu care rumanii figurau incatastiful vistieriei era r5.spunz5.tor proprietarul; daca ei nuputeau plati, on daa fugeau, pro prietarul era constrans sa -1

1) 1. VLADESCU. Despre dart impozite. I. Birul. Ruc. 1925, pag. 33.2) lbidem, pag. 35.3) Ibidem, pag. 5 -53.

251

si

qi

www.dacoromanica.ro

plateasca dela casa lui" '). Intreg sistemul nostru fiscal deatunci, scrie autorul, era Intemeiat pe principiul yesponsabi-litatii colective: de birul unui ruman raspundeau toti rumaniide pe o movie; de birul for proprietarul ; de al acestuia cei-lalti proprietari din acel3vi sat sau hotar ; de al satului Intregsatele vecine, iar de al tuturor erau raspunzatori slujbaviiin sarcinati cu strangerea darilor" 2). Numai dela Mihai Vi-teazul raspunderea colectiva e inlocuita cu cea directs indi-viduals a).

D. I. Vladescu socoate ca aceasta parere este grevita:Fiecare raspundea birul, iar cand nu avea, il raspundea alt-cineva, care se despagubia din averea celuilalt" 4), functionariiinsarcinati cu adunarea birului, raspundeau de Incasarea to-tall a birului.

Pg.rerea lui C. Guirescu se bazeaza pe presupunerea c5.chiar dela inceputul istoriei politice a principatelor nu.existau,decat doul elemente sociale : 1) boierii movieri vi 2) rumaniifaith' pamant propriu, supuvii lor. Oameni liberi fail movie nugasim. In conformitate cu aceasta conceptie erau firevti douiconcluzii, la cari a vi ajuns C. Giurescu, anume ca proprie-tarii, in rolul for de organizatori ai societatii romanevti, erauraspunzatori pentru rumanii for vi ca era in interesul movie-rilor sä fie recunoscuta vi raspunderea reciproca, unul pen trualtul, a rumanilor.

Autorul a simplificat realitatea veche. Conceptia lui iz-voravte dintr'o credint.5." grevita in structura omogena vi simplya societatii vechi roma.nevti. $i imediat ce admitem ca inaceasta societate se aflau vi oameni liberi farce movie, sta-ruintele autorului de a dovedi caracterul colectivist generalal sistemului financiar vechiu, raman cu totul zadarnice.

Acest sistem, firevte, se adapta mecanismului social, vitrebuia ca in satele cu ordinea agrara de devalmavie fostelezadrugesa." fi existat raspunderea colectiva pentru bir. Cnejiiadunau birul dela toti locuitorii judeciei vi purtau raspundereapentru bir, dupes cum erau raspunzatori reciproc pentru acestimpozit vi toti membrii judeciei. Tocmai In aceasta legaturacolectiva pentru bir al ocolului cneazului consta probabilsensul expresiunii bir cnerstuo ", pe care l'a gasit intr'un do-

1) Despre runini, pag. 3%.2) Vechimea rumaniei, pag. 13.8) Ibidcm, pag. 78.4) I. VLADESCU. Ibidem, pag, 6% .

252

www.dacoromanica.ro

cument din 1568 I. Bogdan, ca o reminiscent& a oranduielilorvechi 1).

In satele boiere§ti, cari erau creatiuni recente pe bazaprincipiului individual In acceptiunea medievala a cuvantului,birul se percepea individual. Poate numai doar marascirile,ca unitati bine distincte, raspundeau in mod colectiv pentrutoti vecinii, a§ezati pe pamanturile lor.

Prin urmare sistemul financiar romanesc vechiu, nu puteasa fie, decat unul mixt. Principiul individual 4i largea sferasa de aplicare treptat, pe mascara ce se descompuneau jude-ciile, conduse de cneji §i judeci, §i boierimea rioua inghitea"pe cealalta boierime piimanteana, refacand complect intregstilul societatii.

1) I. BOGDAN. Despre cnojii rorneni, pag. 35 vi 38.

253

www.dacoromanica.ro

CA P1TOL UL 18.

Normalizarea juridicd a viefii.Izvoarele dreptului.

Dreptul este anterior aparitiei statului. El reguleaza ra-porturile omenesti chiar din treptele cele mai primitive aleevolu(iei istorice. La ideea de lege scrisa omenirea a;ungetarziu de tot, multumindu-se la inceput numai cu practicavietii, cu solutionarea uniforms a diferendelor, in mai multecazuri concrete. Se formeaza obiceiul, a carui radacina stain psihologia socials a omului si care este prima forma a drep-tului. Fireste, si poporul romanesc era condus in timpurilevechi numai de obiceiu ca alte popoare europene, de asazis obiceiul pamantului" ').

Inca din secolul al XV-Iea unele documente istorice,intrebuinteaza. expresiuni, can la prima vedere par a insemnalegea scrisa. De exemplu, inteun document din 17 Aprilie1480 se spune : Noi am cercetat impreuna cu boierii nostri

cu sfatul (rada) i-am facut lege (zacon) dupa dreptultare 2).

1) S. G. LONGINESCU. Pravila lui Vasile Lupu fi Prosper Farinac-cius, a 9o9. Istoria dreptului romanesc din vremile cele mai vechi fi pans" azi.Buc. z9o8. Legi vechi romanesti fi irvoarele lor, vol, I, 1912. Pravili lui Ale-xandru cel Bun, 1923.

G. FOTINO. Contribution a retude de l'ancien droll coutumier roumain,Paris, 1926.

N. IORGA. Anciens documents de droit roumain, avec une preface con-tenant Phistoire du droit coutumier, I -TI, Paris -Buc., 1930-1931.

C. A. SPULBER. Cea mai veche pravild romaneascd, Cernauti, 193o.C. DISSESCO. Les origines du droit roumain, Paris, i899.P. NEGULESCU. Studii de istoria dreptului roman, Buc., 191o. Cercetclri

asupra originei dreptului consuetudinar roman. Revista de drept of Rociologie",19oo, No. 7.

I. NADEJDE. Origina dreptului consuetudinar roman. ,,Nona revist3.romans", I, 1899. Trac s'd fie oare draptul consuetudinar roman? ,Nona revista,romans`, 19oo, No. 16 si 17.

L. PIC. Die rumanischen Geseize und ihr Nexus mit deco byzantinischenund slavischen Rechte, Prag. 1886.

1. PERETZ. Curs de istoria dreptului roman, 1. 1926.:3T. BERECHET. Istoria vechiului drept romanesc, T, lzvoarele, 1933.LOAN D. CONDURACHL Formarea vechiului drept romanesc nescris

(obiceiul pamiintului), 1935. Extras din rev. Tara Warsei".2) I. BUGDAN. Documentele, vol. 1, pag. 238-240.

254

si

8i

www.dacoromanica.ro

Pe de aka' parte, dela sfarsitul secolului al XV-lea Inprincipate au inceput sa fie cunoscute nomocanone", adica.'colectii de legi bizantine, civile bisericesti, anume : Syn-tagma dela 1335 a juristului bizantin Matei Vlastari, utilizatain pravila dela Neamt (1474), Proheiron (manual) al impa-ratului Vasilie Macedoneanul, ale carui dispozitii au trecut inpravila dela Bisericani (1512), cea dela Neamt (1557), cea delaPutna (1581) etc. Nu ar fi exclus sa fi fost cunoscuta prin-cipatelor romane inca.' din secolul al XVI-lea $i cartea juris-'tului bizantin Constantin Harmenopulo (1345), asa zisa He-xabiblos".

Probabil faptul circulatiei in trecutul vechiu romanesca acestor colectii de legi conceptiile istorice gresite, au in-demnat pe D. Cantemir sa afirme ca. Alexandru cel Bun afacut un extras din legi bizantine pentru folosinta judeca.'to-rilor. kVA. acest pasagiu din Descrierea Moldovei" : Dupesce navalirile barbarilor au lipsit-o (Dacia) de locuitori,... le-gile romane au inceput a se strica si a se schimba asa de multintre locuitorii Daciei incat, cand prin indrazneala fericituluiDragon s'a intemeiat Moldova, judecatorii mai ca nu stiaucum sa. judece. Alexandru... cel Bun, cand a primit coroanaregeasca.' dela imparatul Constantinopolului, vazand acesteneajunsuri, a adoptat i legile Cream., cuprinse in cartileBasilicale" $i din vastele acelea volume a fa.cut un extrasde legi, can azi se intrebuinteaza in Moldova" I).

Din insasi expunerea lui Cantemir se poate vedea clarca afirmatiile lui se intemeiaza.' pe simple supozitii 1) cavieata juridica a Rornanilor inainte de intemeierea principa-telor era haotica.' si 2) ca trebuia sa existe un extras din legibizantine, din moment ce Basilicalele nu puteau sa fie intre-buintate in intregime, atat din cauza lipsei de judecatori pre-gatiti, cat. $i din cauza diferentei mare intre conditiunile vieteibizantine celei romanesti.

Desi nu exista nici un document istoric, care ar con-firma ca primii judecatori ai nostri mai ca nu stiau cum sajudece" si ca exista la Romani pe timpul lui Alexandru celBun un extras din Basilicale, Longinescu a luat aceste afir:matii in serios si a cautat sa argumenteze exislenta acestuiextras, intrebuintand metoda de dovezi indirecte. Cornparandpravila lui Vasile Lupu compilatia glosatorului italian Pros-

1) Pag.

255

§i

§i

§i

:

§i

§i

la'.

www.dacoromanica.ro

per Farinaccius (Praxis et theoricae criminalis"), dela ince-putul secolului al XVII-lea, el a con chis ca toate dispozi-Iiile lui Vasile Lupu, odata ce ele nu se afla laFarinaccius, sunt imprumutate din codul presupus al lui Ale-xandru cel Bun.

In afar& de aceasta, termenul zacon", care in limba slavade azi are intelesul de lege", Longinescu it refera tot laacest cod.

S'a aratat de unii autori ea numai 94 paragrafe dela in-ceput din pravila lui Vasile Lupu, nu erau luate din Fari-naccius despre zacon" se vorbeste uneori si in docu-mentele muntenesti.

Deci, argumentele pentru a dovedi existenta extrasuluilui Alexandru cel Bun din legi bizantine, sunt evident insu-ficiente.

Adaug la aceasta gi unele considerente in privinta ter-menului zacon", pe cari le gasim desvoltate cu alts ocaziela istoricul dreptului rusesc V. Sergheevici. El combate pA-rerea lui Macieiowski (Slavische Rechtsgeschichte"), carebazandu-se pe expresiunea cronicarului rus Nestor, ca. Slaviiaveau obiceiurile for legea (zacon") parintilor for si da-tini, a presupus ca. Slavii la inceputul istoriei for cunosteaunu numai obiceiul, ci gi legea Sergheevici afinna ca. terme-nul ,,zacon" inseamna tot obiceiul $i nu legea, deoarece cro-nicand iatrebuinteaza uneori expresiunea obiceiul parin-tilor for ", acolo unde alts data puce legea parintilor tor`;cuvantul zacon" inseamna limita activita.tii omenesti, caobiceiul, precum $i in limba latina. din ev mediu lex" nuinsemna numai legea", ci obiceiul" (Pardessus, Zoepfl) ').

Aplicand aceste argumente la cazul nostru, ajungem laconcluzia ca zacon" din documentele noastre putea sa aibaintelesul de obiceiu", ca la alte popoare, deci nu este do-vedita existenta legii scrise. Un singur izvor al dreptuluireglementeaza la inceput vieata publica privata a omului,obiceiul. Pentru a nu intra in amanunte, nu voiu da, decatdoul, trei exemple.

In vechime la Romani exista obiceiul de a recurge la

1) V. SERGHEEVICI. Istoria ueche a dreptului rusesc, S. Pet., 1899.pag. 23-25. Distinctia, pe care incearcit s'o stabileasc& d. CONDURACHI (ibi-dem, pag. 16), inteleglnd prin ,,zacon" o partc din obiceiul pimantului, anumoprincipiile gi normele de drept nescris, cari aveau tirie de lege scrisi", pare,fat& de primitivismul dreptului consuetudinar in treptcle lui initiate, prea artificiali.

256

ca.

Si

gi

$i

pravilei

gi

gi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

juratori. Impricinatul putea sa se sustraga dela judecata dom-neasca, propunand judecata juratorilor, ceea ce nu putea sa-ifie refuzat. La termenul, fixat de cancelaria domneasca, se in-truneau juratorii si judec tu. Hotarirea ce se dadea era de-

daca partea adverse nu lua lege peste lege", adicanu se obliga sa aduca.' tin indoit numar de martori juratoripentru a combate prima hotarire.

Numarul juratorilor variaza. De exemplu in cartea dom-neasca. din 12 August 1461 stint aratati ca juratori saptepreoti. In urma depunerii acestui juramant tin oarecare Husincu sojia lui Marusca, castiga cauza, luand in stapanire mosiilecontestate L). La 13 August 1464 junk* dupa legea tarii" patrucojuratori 2). La o judecata interesanta din 26 August 1474.domnul a propus pretendentului la mosia Maruscai, Ivanco,sa sprijine afirmatia sa cu juama.ntul a 24 de juratori. Ivancos'a Iepadat de juramant" $i a fost admisa.' sa jure partea ad-versa, adica Marusca, care a-$i castigat cauza 3).

A. D. Xenopol crede ca aceasta institutie a fost im-prumutata de Romani dela Germani, prin intermediul Slavilorde Sud: Bulgari, Sarbi Croati cei dela Nord: PoloniBoemi 4).

Adaug la aceasta enumarare pe Rusi, la cari existao institutie asemanatoare a posluhuluis. Posluh" (dela cu-vantul poslatisea", adica a se referi") este jurator, care intimpul razbunarii organizate de stat (pole") putea sa inlo-cuiasca pe acela tras la raspunderz 5). Posluh nu este martor,ci ajutor, care adevereste dreptatea. Numarul poslusilor"

I) I. BOGDAN. Ibidem, vol. I, pag. 48.2) lbidem, pag. 82.a) lbidem, pag. 191.4) Istoria Romanilor, vol. VII, pag. 120-.-129. Despre iuratori v. qi articolul

accluiaqi autor din Convorbiri cram', vol. VIII, 1874-1875. Au mai scris :M. V. DEMETRESCU. ,,Convorbiri Literarc", 1899, D. STOENESCU. Institutiajuratorilor. Craiova, 1921. G. ALEXIANU. Institutia juratorilor in vechiul nostrildrept. Buc. 1924, (se cla bibliografia chestiunii) qi BERECHET. Particulari-latile cojuratorilor la Romani dupii documente slave. Chiqinau, 1925.

Despre juratoti in Tara Romaneasca la I. MINEA qi L. T. BOGA. Cumse mosteneau mofide in Tara Romeineascd pad la skirfiful secolului al XVI-lea?vol. I, pag. 1,7.

5) V. SERGHEEVICI. Ibidem, pag. 466-467.VLADIM1RSCHI--BUDANOV. Istoria dreptului rusesc, Chiev, 19oo,

pag. 642-643.Mai amanuntit la N. L. DIUVERNUA. lzvoarele dreptului qi judecata in

Rusin veche. Moscova. 1896.

257

finitive,

si si si

si

.5T.

h1. Ii.

www.dacoromanica.ro

variaza dela 1 si pana.' la 12. In cazuri de ofense personalesi de furturi, se cereau doi poslusi"; in cazuri de omor 7; incazuri, unde trebuia sa fie dovedita. existenta datoriei, ta-gaduite de debitori, era nevoie de 12 poslusi".

In chestiuni litigioase despre hotarele mo§iei exista laRomani un obiceiu de a jury cu brazda in cap". Se. recurgeala juramantul oamenilor buni" si ,,batrani". Ei jurau, cu obucata de p5mant pe cap, ca vor arata cinstit hotarele vechiadevarate. La baza acestui obiceiu statea credinta veche apoporului ca in cazuri de juraminte false pamantul se raz-buna, atragand asupra capului mincinosului toate nenoro-chile posibile. D. D. Mototolescu crede ca juramantul C J.

brazda in cap face parte din ordalii, si este o ramasitapagans, cand se stia ca chemarea pamantului ca martor adu-cea razbunarea, intocmai ca apa, soarele si focul, intrebuin-tate ca mijloace de probare" 1). Acest obiceiu s'a pastratpan& in. timpurile moderne. In 1726 se hotarnicesc in 1Basarabiasatele Cotiujani si Dobrusa. Neaflandu-se nici un hotar nui-am crezut", se scrie in scrisoarea cancelariei domnesti, cile-am zis sa mearga cu sufletele for sa is brazda in cap si s5.mearga pe unde zic ca le-au aratat batranii for si zic ca auPost pietre hotara si acum scos si nu stiu tine" 2).

Un alt obiceiu interesant a fost acela al infrd (ird",adica o invoiala a doi proprietari, cum ca daces o parte moarefarce mostenitori, cealalta parte intra in posesiunea rnostenirii 1)).Fireste, aceste invoieli trebuiau sa fie intarite de domn.

Acest obiceiu nu era, decat o ramasita a comunit54ifamiliale a Romanilor din trecutul for indepartat.

Mai rama.ne de vazut, care este originea obiceiuluiparnantului" in general4). Unii, ca B. P. Hasdeu, Gr. Toci-lescu, V. Parvan, St. Longinescu, sustin cal el s'ar tragedin dreptul roman. Allis cred ca normele noastre juridice

1) D. D. MOTOTOLESCU. Jurcimeintul cu bra:da in cap. 1922, pag. 27.2) Document.? din Basarabia, adunate de P. S. VISARION PUIU, T.

BERECHET, CONST. TOMESCU ki 5T, CIOBANU, Cbiginau, 1928, pag. 3o-3t.3) A. D. XENOPOL. Ibidem, pag, 9o-91.E. HURMUZAKL Documentele, vol. IL 2, pag. 376.N. IORGA, Studii ,ci documente, vol. I, pag. 369.PAUL NEGULESCU. Adopfiune fraternei sau infreifirea. .Convorbiri Li-

terare, XXXII, 1898,I. MINEA. Despre solemnitatea infrdfirii. Cereetari iatorice, VVII.

Despre frittia de cruce: T. BERECHET. Caterisirea (degradarea) preotului gifr.:(ia de cruce, 1924.

4) Un rezumat bun la I. D. CONDURACHI. 'bittern, pag. 22-41.

258

le-ziu

www.dacoromanica.ro

vechi nescrise au origine slava. Printre ace§ti autori se nu-mara A. D. Xenopol, Gh. Popovici, C. Dissescu, P. Negu-lescu, I. Peretz. Originea traces este sprijinita de 1. Nadeide.Despre influentele bizantine asupra dreptului roman vechiuvorbesc mai multi autori. In sfarit, bazandu-se pe C. Dicu-lescu, d. Condurachi incearca sä dovedeasca o influent& un-garo-germana asupra dreptului obi§nuelnic romanesc (lexOlachorum").

Ar fi greit sa afirmam originea unitary a obiceiului ro-manesc. Din cauza multiplelor vicisitudini istorice poporulroman a Lost nevoit sa intre in raporturi, deseori destulde stranse, cu multe alte popoare. In decursul istoriei sale elimprumuta ate ceva pentru traiul sau social dela fiecare dinele. Dar, Fara indoiala, influenta slava, in comparatie cu ce-lelalte, a Lost cea mai puternica, determinanta.

Daca obiceiul pamantului normaliza vieata poporului §inu existau legi scrise, aceasta nu inseamna ca era complectexclusa crearea unui drept nou din partea domnitorului. Dom-nul este un organ superior de judecata. El judeca, bazandu-se pe obiceiul pamantului. Insi acest obiceiu, ca §i obiceiulvechiu al oricarui alt popor european, nu putea sa prevada.toata varietatea vietii. Obiceiul, invariabil §i inflexibil, pe ma.-sura desvoltarii vietii nu este in stare sa satisfaca cerintele ei,devenind insuficient. Tocmai atunci pentru domrritorul tariise deschide posibilitatea de a influenta asupra vietii juridicea poporului, pe cale de creare a precedentelor. De§i la in-ceput hotaririle domne§ti trebuiau sa respecte cu strictetepreceptele consuetudinare, cu timpul principele capata o oare-care sfera libera de actiune, creand dreptul nou.

Hotaririle domne§ti se scriau la cancelaria domneasca.Partilor in litigiu se eliberau cartile de judecata, la cari se atarna§i pecetea statulni. Cel mai intrebuintat termen pentru acestedocumente vechi, este slavonescul list", adica. scrisoare, carte.Uneori se Intrebuinta §i termenul de hrisov, ispisoc, foarterar hrisoval", cu acela§i Inteles ca §i list" sau carte".

Alaturi de obiceiul pamantului §i hotarima domneasca,foarte de vreme a Inceput sa se manifeste §i insemnatateainvoielilor, ca izvor de creatiune juridica. In timpurile noas-tre intelegerea intre parti nu creeazi dreptul, ci numai IIaplica. Nu era la fel in timpurile vechi, and nu exista Incadreptul scris §i prin invoiala se creau norme. noui. Fire te acestizvor al creatiunii juridice avea un rol foarte modest.

259

www.dacoromanica.ro

Proprietatea.Dreptul civil vechiu romanesc se baza, in raport cu

caracterul vremii, pe proprietatea funciara. 1). Ea era osia vietiiin stat. Schimbul nu era Inca desvoltat. De industrie nici nuse pomenea.

Am aratat mai sus, ca proprietatea funciara nu era libera.§i absoluta. Fondul teritorial intreg al tarii se afla in mai-nile domnitorului, care avea dominiul eminent". In stapanirealui se aflau 1] mo§iile mo§tenite, cumparate, donate sau pri-mite in schimb, 2] mo§iile, can mai tarziu erau tratate cadomeniul statului, dar can atunci nu se distingeau de moiileproprii ale domnului (sate cultivate de coloni, locuri pustii,hotarele targurilor), moOle confiscate dela boieri, acuzatide viclenie" sau hainire" fats de down §i tars, 4] mo§iilevacante din cauza lipsei de mo§tenitori (desherenta).

Pentru a lega de persoana sa prin sentimente de recu-no§tinta cat mai multi boieri de seams §i totodata pentru a-§icrea o situatie buna dupa moarte in vieata cealalta, cereasca,domnul facea danii boierilor §i manastirilor. In aceea§i ordinede idei stateau §i concesiunile dreptului de judecata §i scutiride dari 2).

Mo§iile donate erau mc*enite in ordinea succesiva, ara-tata in uricul de donatie. In cele mai multe cazuri se preciza:Sa-i fie Uric lui, copiilor §i nepotilor §i stranepotilor §irastranepotilor lui". Formula uneori se schimba, prevazan-du-se numai fratii sau numaixopiii. Ne ramanand mo§tenitori,indicati in actul de danie, mo§ia revenea domnului.

La orice schimbare de proprietar, provenita fie din buna.Invoiala, fie din judecata, se elibera de cancelaria domneascauric de intarire.

R. Rosetti deosebete, dupa obiect, urmatoarele categorii

1) IOAN C. FILITTI. Proprietatea solului, 1935.I. TAN 0 VICEANU. Formatiunea proprietalii funciare in Moldova. Prinoa

lui D. A. Sturdza', I 9o3.R. ROSETTI. PiimOntul, 1907.G. POPOVICI. Despre ordinea de succesiune in moOle donative mol-

dovene in secolul al XIV-lea, 1903.2) Faptul ca aceste concesiuni gi scutiri se intillnesc des in hrisoave, date

mdastirilor, pi relativ mai tar in hrisoave pentru boicri, nu inseatunti inca, contrarafirmatiunii lui A. D. Xenopol, ca acestea din urna erau in realitatea de atuncisimple exceptii,, Mdastirile, gratie rolului for cultural din trecut, iii piistrau toatedocumentele vechi istorice, pe and in rainile particulars ele se pierdeau foarteuvor. A. D. XENOPOL. Istoria Romani lor, vol. VI, pag. 161.

260

si

www.dacoromanica.ro

ale uricelor : 1) pentru danie si intgriri de sate, 2) pentruintgrirea vanzgrii, 3) impairteala, 4) intarirea daniei de matinainte, 5) schimburi, 6) curmarea judecgtii si 7) pentru van-zgri de sate de cgtre domni la particulari 9.

Uricele cuprindeau case parti esentiale1] Partea promulgativei : la inceput se punea semnul crucii

(invocatio simbolica), apoi cuvintele : in numele Tatalui,Fiului si sfantului Duh (invocatio verbalis), cu mila luiDumnezeu eu (cutare domn, intitulatio), gospodin" sau gospo-dar al farii moldovenesti ( moldayscoi" sau moldovlahiiscoi",in Muntenia uggrovlahiiscoi") facem cunoscut cu aceastacarte a noastra, cine va auto. la &Ansa sau o va auzi ce-tindu-se" (promulgatio).

2] Partea narativei, de exemplu : ca au venit inainteanoastra si inaintea boierilor nostri Stroeasa Marusca de a sabung voie si a dat nepotului sau Oana postelnic satul sealStroesti, la gura $imuzului, pe Moldova, amandoug. cuturile"(narratio) 8).

3] Partea disp.nitivii, de exemplu : Noi valza.nd a forbung invoialg sl not am dat acest sat amandoua cuturile sicu moara, sa fie lui pan Oana uric si cu tot venitul, lui sicopiilor lui si fratilor lui si nepotilor si intregului neam allui, nestricat nici °data.' in veci" (dispozitio).

4] Pedepse, cari trebuiesc s5. fie aplicate in caz de ne-respectare a uricului. Ele se intalnesc in trei forme: a) Pe-deapsa spiritualg, blestem: Sg fie blastAmat de DomnulDumnezeu si de Preacurata lui Maicg si de cei 12 sfinti sifruntasi apostoli si de cei 318 sfinti pgrinti dela Nicheia side toti sfintii si de sfantul si atot puternicul patriarh si demitropolitul nostru si unul ca acela sg fie asemenea si luiIuda vanzatorul si jidovilor, cari au rastignit pe Hristos, silui Arie, cel de trei on blastamat" 4). Formula aceasta com-plecta se intrebuin.ta in urice, date mangstirilor. b) Pedeapsatemporalg: Sub marea noastra cazng si urgie a Domnieimele" (poena temporalis). c) Pedeapsa materials, sau za-

1) R. ROSETTI. Piimeinfu!. pag. 140.2) DAMIAN P. BOGDAN. Contributiuni la studiul diplomatical vechi

mo!douenesti. Extras din .Revista I,toricg Romani', tom. IV, i934, Case. 3-4.GH. GHIBANESCU. Uricarul, vol. XXIII, Iasi. 2896, Prefati: Ce este documentul?

H. STAIIL si D. P. BOGDAN. Manual de paleografie slauo-romand,Bur., 2936.

3) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. II, pag. 459 (an. 1453).4) Redactia in documente variazl.

261

4).

www.dacoromanica.ro

veasa.". De exemplu: Oricine ar vrea sä parasc.1 pentrucest sat din alti frati ai ei sau nepoti sau oricine din nea-

mul ei sau din neamul tatalui ei sau din neamul mamei ei,oricine ar pari pe Oana pentru acest sat, acesta sa plateasclzaveasca 60 de ruble de argint topit" '). Zaveasca, deci, dupescum arata originea slava a aces tui cuvant, este o leglturg,pentru nestatornicia eventualA a pArtii adverse, o pedeapsaconventionala.' in cazul, and partei, care a pierdut procesulsau s'a degajat de proprietatea sa, reinoindu-i pretentiile,ar incepe din nou judecata. Cunoa§tem §i un caz de zaveasca,puss pentru ambele pi rti 2). Zaveasca se platea domnului,dar mergea in folosul pArtii,pentru care era prevazuta 3).

5] Ardtarea martorilor, adica boierilor maxi, cari au asis-tat la judecarea cazului sau la invoiala partilor, pe nume.

61 Formula de validates. De exemplu : Iar pentru mai maretarie, am poruncit credinciosului nostru pan, lui Mihai Logo-fatul, sa scrie §i sa atarne pecetea noastra catre aceastacarte a noastra.'" (corroboratio); apoi se arata diacul, care ascris uricul, §i data.

Atat in limba ruso-galitiana a uricelor, cat §i in formalor, se ohserva influenta ruses. Cu dreptate d. N. Iorga afirmaca Moldovenii intrebuintau cancelaria acelor stapanitori li-tuano-rusi, cari mostenisera tipicul cancelariilor din Chiev, cuforme bine determinate, putand trece apoi §i aiurea" 4). Laaceasta a§i adauga numai, ca.' din Chiev tipicul cancelarieiprinciare ruse a putut trece 14 not §i prin intermediul state-lor romane ale Brodnicilor $i Bolohovenilor §i prin Galitia, incainainte de Intinderea stapanirii ruso-lituane pans la grani-tele moldovene§ti §i chiar inainte de formarea principatuluiMoldovei.

Proprietatea in timpul acesta nu este absolutes, ci con-ditionala. Proprietarii de pamant au obligatiuni unul fats dealtul. Proprietatea capa..ta un caracter de functie in sistemulraporturilor vasale.

Mo§iile se numesc orina" sau otnina" dela cuvantulslay otet", tata, sau dedina" , dela cuva.n.tul slay ded", mo§.In Moldova pamantul primit ca mo§tenire, se mai numeab 'citron".

1) M. COSTACHESCU. Ibidem.2) Ibidem, vol. II, pag. 421-423.8) 1. BOGDAN. Documentele, vol. 1, pag. 40-43.4) Istoria Romanilar prin calittori, vo!. I, ed. a II-a, pag. 119. In Mun-

tenia a servit de model cancelaria slrbo-bulgari. Comp. mai sus pag. 158.

262

www.dacoromanica.ro

Mogijle erau stapanite sau in indivizie (devalmasie) sauindividual, diviz. Prima proprietate poarta numele de pro-prietate razeseasca sau mosneneasca. Natura juridica a acesteiproprietati o defineste scurt gi bine d. I. Filitti, care scrie t) :Proprietatea raze§easca nu este comunitatea agrara desvol-tata In imperiul bizantin din motive fiscale. Nu este comu-nismul agrar al mirului rusesc, cu imparki periodice de loturiegale de simple folosinta. Nu este nici zadruga Sarbilor cucaracterul ei de proprietate colectiva $i cu drepturi egale defolosinta ale membrilor comunitatii. Asezar le noastre demosneni, sau ra..zesi, nu sunt persoane juridice, cum s'a ad-mis pentru usurinta de procedure, ci juxtapuneri de drepturiindividuale, indivize, de proprietate, ale descendentilor unorautori comuni. Fiecare mosnean, sau raze s, are un drept in-dividual de proprietate in intreg hotarul a§ezarii. Acestedrepturi sunt inegale, determinate prin spita neamului fie-caruia. Fiecare poate iesi din indivizie $i. dispune de parteasa, sub rezerva dreptulul de preemtiune al copartasilor". Isla-zurile, padurile muntii erau folosite in comun,

Cu totul altfel priveste proprietatea razesilor d. A. R.5.-dulescu, care consider& satele for ca o colectivitate, cu unfond teritorial comun, personalitate juridica reprezentantipermanenti 2). Aceste trasaturi corespund numai cu proprie-tatea razeseasca din Vrancea, gi. nu din celelalte locuri ale

unde principiul de stapanire individuals a progresatmai mult 8).

Dreptul raze§esc cuprindea asa zisul drept de proti-misis 4). La instrainarea lotului razesesc exista restrictiune :

lotul putea sa fie instrainat unei persoane din afar de obstearazeseasca.' numai dupe ce au reluzat cumpere: a) rudele,b) razesii vecini cu lotul In chestie $i c) ceilalti razesi dinobste. Deci dreptul de protimisis consta in dreptul de preem-

1) Proprietatea solului, pag. 125.2) Via(a juridicd fi administratio I a safelor. Arhira pentru qtiinta qi re-

forma sociall% vol. VII, 1927, Nr. 1-2.3) D-Iui I. FILITTI i-se pare ca documentele Vrancei yin in sprijinul ipo-

tezei despre .o transformare, relativ recentA, a proprietatii indivize, in proprietatecolectiva, sub influenta impreiurtlrilor topografice qi economice". Ibidem, pag. 200

u. Nu imptirt4im aceast4 pirere, fiind neintemeiata.4) P. NEGULESCU. Etude sur le protimisis dans rancien droit roumain.

Nouv. Revue hist'', XXIII, 1899.A. CAZACU. Contributiuni la studiul format-it i euolu(iunii dreptului de

protimisis, Chieinin, 3932.

263

si

si

tarii,

sa-1

q.

www.dacoromanica.ro

tiune cuprinde dreptul fiecarui razes din obste de a ficonsultat in prealabil la orice instrainare proiectata a patri-moniului ei dreptul de ra.'scumparare.

Originea dreptului de protimisis se trage dela proprie-tatea regimului gentilico-familial, fiind o fazes intermediarydi ntre colectivismul primi tiv Si proprietatea individuals deplina.

A. D. Xenopol sustine ca originea lui e romans si nuslava. De la Slavi not am fi putut imprumuta $i nu am impru-mutat mirul rusesc. Dar autorul intampina dificultati, imediatce I i pune intrebarea, de ce unele restrictiuni de a consultape rude la ins trainari de mosii existau si la proprietatea mare.

nu gaseste alts explicatie, decat imitatia, inspirata de pro-prietatea mica. 1). Pe de alts parte, in privinta mirului rusescintre istoricii rusi exista o discutie, dupes cum se pare ne-tcrminata Inca: unii sustin ca mirul rusesc este o creatiunerelativ tarzie a administratiei ruse in scopuri fiscale, altii itderives din vechea comunitate gentilica.

D. A. Cazacu crede ca protimisis are cu totul alts rada-cina, mai noua, tragandu-se din contractul feudal, de conce-siune a veniturilor domnesti, conditionat de servicii. Domnula afectat anumite bunuri unei serii de familii §i de semintii,agreate de el. Protimisis se naste in secolul al XVI-lea.Cu trecerea timpului insa, concesionarii au uitat ca sunt simpliconcesionari si au inceput sa se considere proprietari. Domniifanarioti au sccotit pe razesi, urmasi de feudali, ca simpli pro-prietari in indivizie, dupes modelul bizantin 2). In aceasta con-ceptie razesia este un fenomen relativ nou, ne avand nici olegatura cu regimul vechiu primitiv. Parere3, autorului sty cudesavarsire izolata de tot ce s'a scris asupra acestei chestiunimai Inainte si nu are temeiu in documentele istorice.

Dreptul de mo ftenire in linia descendents nu era unitarin Moldova si Muntenia. In cea dintaiu ambela sexe erauegale, fetele mosteneau la fel cu baelii. In a doua exista pri-vilegiul masculinitatii, cunoscut dreptului vechiu german.In lipsa de baeti mosia revenea domnului, ca in cazul lipseide mo§tenitori in general.

In uricele muntene§ti cetim : SA fie ocina §i ohaba, for§i fiilor for (nu copiilor for ", ca in Moldova) §i iaepotilorfor §i stranepotilor ci veri, caruia din ei s'ar intampla mai

1) Istoria Roma nilor, vol. VII, pag. 88 -9o.2) A. CAZACU. Ibidem, pag. 91-9a, 94 gi i36.

264

si

si

sisi

Si

www.dacoromanica.ro

inainte moarte, la ei predalica sa nu fie, ci sa fie celor ramasi".Predalica s5. nu fie" inseamna.' ca averea ramasa farce

mostenitori legali sa. ramana altor rude si sa nu fie predatesdomnului 1).

De sigur ca la inceput vointa testamentala trebuia sarepete numai dispozitiile obiceiului pamantului, numai treptatcu timpul se elibera de sub stricteta lor9).

Crime $i pedepse.In ci prive§te domeniul dreptului penal 3), desigur ca. la

Romani, ca la toate popoarele, era la inceput in uz raz-bunarea din partea rudelor, intaiu in forma purer de represalii;dela aceasta s'a trecut la principiul talionului, pentru a punepedepsele in raport cu faptele criminale, in sfarsit siste-mul de razbunare a fost inlocuit cu despagubire (compozitio),adica o impacare intre parti.

Pentru un. Tatar omorit manastirea. Neamtului in 1437,primeste ca despagubire pe un Tigan 4).

In caz daces impacarea nu se putea face, vinovatul seprezenta Ia autoritatea publics $i, pe langa despagubire, su-porta si o pedeapsa, fie materials (gloaba in vite sau bani),fie fizica. (bataie, taierea nasului sau moarte). Gloaba pentruucidere, omor (dusegubstvo") se numea dusegubina" era,probabil, imprumutata dela Rusi, la cari, duper Ustavul bise-

1) I. M1NEA Ili L. T. BOGA. Cum se mo;teneau mogiile in Tara Ro-mcineasca, vol. I, pag. 29 9. u, vnl. Ii, pag, 82-83, 9o-93. Cuvantul ,,preda-lice nu provine dela elavicul ,prodati", a vinde, nici dela ungurescul ,predalas'sau predalni, a prlda, dupif sum credea I. Nadejcle, nici, in sargit, dela ,,prae-dime' eau ,praedialica' (loca), movie pustie, duper cum propun B-nii 1. Minea viL. T. Boga, ci, probabil dela slavicul ,predati"preadati", ,,peredati`, ce Inseam:4

a transmite, a preda. Predalica se scria in slavon.vte nu numai .npsioneza",ci InpAaleXa", 9i ,mpl3Aaninca". Deci ,predalica" ar fi o transformare a cu-vtintulni ,,preclare". E impocibil e4 admitem ca domnitorul vi cancelaria lui ea con-simte Ia intrebuintarea in documentele oficiale a unui termen cu intelesul de pra-dare, jefuire. Cancelaria domneascd nu putea ea accepte un cuvant de injosire laadreea domnitorului. Celelalte derivatii nu se potrivese cu sensul formulei.

2) LOAN FJLITI. Proprietatea solului, pag. 100 g. u.3) I. C. FILITTI vi D. SUCHIANU. Contribufiuni la istoria justitiei pea

nale in principalele romeme, 1928.1. C. FILITTI. Vechiul drept penal roman, Buc. 1934.IOAN D. CONDURACHI. Trasiiturile caracteristice ale vechiulai drept

penal romanese, Buc 1934.C. UNGUREANU. Pedepse in Moldova, 14,C. C. ANGELESCU. Pedeapsa cu moarte la Romani, 1927.

GHIBANESCU. Surete fi izvoade, vol. VIII, Iavi, 1914, pag. 152.

265

si

si

si

si

2932.

4)

www.dacoromanica.ro

ricesc" al lui Iaroslav, omorul, adica distrugerea sau pierzania"sufletului, purta numele de dusegubstvo" 1). In uricele moldo-venesti vechi se intrebuinteaza termenii dusegubstvo" $igloaba pentru dusegubstvo" 2).

Cand, alaturi de despa.'gubire in folosul celui daunat,domnul incepe sa ceara dela criminal $i o amends in modobligatoriu, dreptul penal vechiu face in desvoltarea sa unpas inainte.

Impacarea putea sa intervina dupa. judecata. Practicacunostea iertarea capului" dupa ce judecata s'a pronuntatpentru condamnarea la moarte.

Un caz interesant de impacare s'a petrecut in 1421 pepa' mantul Basarabiei. Cavalerul Guillebert de Lannoy, amba -sadorul regelui francez Carol al VI-lea $i at celui englezHenric al V-lea, pe la curtile rasaritene, trecea In acest andin Lituania In Moldova. Dela Cozia, unde s'a vazut cuAlexandru cel Bun, el s'a Indreptat spre Cetatea-Alba. lnaintede a ajunge la acest oral, el a fost prins si pradat de nistehoti, cari, desbracandu-1 gol, numai in camasa, Pau legat deun copac pe malul Nistrului $i Pau tinut astfel legat toatanoaptea. Dimineata, scapand cu vieata si ajungan.d la Ce-tatea-Alba, el s'a prezentat guvernatorului cetatii si a recla-mat cazul. I s'au furat 120 de galbeni. Hotii au fost prinsiadusi inaintea cavalerului cu streang la gat. Dela el depindeavieata for sau moartea. Lannoy a rugat sa li se lase vieata,intrucat ei i-au restituit banii 8).

Bine inteles impacarea nu se admitea, daces era vorba de ocrimes in contra tarii sau indreptata impotriva. domnitorului.

Acest obiceiu de impacare a fost atat de puternic, incests'a pastrat pans la veacul al X1X-lea, trecand in pravila luiIon Caragea, dela 1818, partea 3, cap. XVII, unde art. 8 pre-vedea ca ucigasul poate sa se invoias-:a pentru ucidere curudele celui omorit".

Pedepsele variau dupa clasa socials, din care vinovatulfacea parte. Oamenii de rand sufereau mai mult pedepsecorporale, decat amenzi, dimpptriva boierii ca persoane

1) VLADIMIRSCHII--BUDANOV. Ibidem, pag. 3o6.2) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. II, pag. 288-293. (ur. minis-

tirei Neamtului, 22 Aug. 1447), pag. 517.-518 (ur. aceleiagi mangstiri, 8 Dec. 1454).I. BOGDAN. Do:umentele, vol. 1, pag. 95 (13 Martie 1466), pag. i73

(19 August 1472), pag. 23o (3o Aug. 1479), pag. 267 (23 Aug. 1481).a) Vezi pag. 97, nota.

266

si

si

si

www.dacoromanica.ro

privilegiate, mai mult amenzi. Dregatorii puteau fi batuti nu-mai de domn 1).

In trecutul vechiu romanesc era in uz raspunderea co-lectiva. Familia, comuna §i comunele vecine, erau obligatesä predea pe vinovatul, in caz contrar plateau compensatie. Inconditiunile primitive ale vietei acest obiceiu era un mijlocbun de a preveni crimele. In secolul al XVII-lea lupta dintredoua principii ale responsabilita.lii, colective §i individuale,se terming in favoarea celei din urma.

Domnul avea dreptul de gratiere. Deasemenea el prac-tica uneori §i amnistie partiala fall de boieri, adversarii salpolitici, refugiati in tarile vecine Ungaria, Polonia, Rusia,Turcia.

1) I. CONDURACHI. Ibidem, pag.

267

O.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 19.

Cu ltura, romcineascei veche.Ca racteristica generale'.

Daces si in timpurile noastre omul in activitatea sa defiecare zi este purtat de valurile instinctului, ne putem dalesne seama cu cat mai mull era condus de sfera sufleteascasubconstienta inconstienta omul primitiv. Toate raporturilelui cu semenii sai cu natura erau calauzite de obiceiurigi superstitii. La baza for stitea credinta ca ele sunt impusede divinitate incalcarea lo atrage furia cerului asupra celuineascultator.

Romanul nu facea exceptie '). Si el, asa cum il gasim inistorie, era adanc patruns de sentimentul religios, care ii dictanormele de conduits in vieata socials. Toata tesatura ei erafacuta de religia crestin5. In acele timpuri biserica avea oinraurire covarsitoare asupra omului. Ea it hranea sufleteste.Tot ea la nevoie, in momentele grele pentru popor, 4i serveade adapost. Manastirile vechi nu erau numai locuri simple derugaciuni, ci imense gospodarii. Ele erau deschise calatorilortoata z;ua si in timpul noptii. Primele hanuri erau manastiresti.

1) N. IORGA. Viata sufleteasc.1 a poporului roman (.Istoria Romanilorin chipuri qi icoane", Craiova, 19a1, pag. 142 253).

I. MINEA. Din istoria culturii romdnefti, Iasi, 2936, pag. 6 -17.I. BOGDAN. Luptele Romanilor cu Tura pond la Mihai Viteazul. Cul-

tura veche romans. Dona conferinte, Buc., 1898.N. IORGA. Istoria bisericii rornanqti a vietii religioase a_Romanilor,

III, Buc, ed. 2, 19281930. Conditiile generale in care s'au intemeiatromcinffii in veacurile X/VXV/. Mem. Ac. Rom., Sect. ist., vol. XXXV.N. DOBRESCU. Rolal bisericii in trecutul romeinesc, 1909. Interneierea

mitropoliilor, Buc. 1906. Contributiuni la istoria bisericii romane in secolulXV-lea, Buc., 1907.

C. MARINESCU. Infiintarea mitropoliilor in Tara Romdneascd ,ci inMoldova, 1924.

N. TRIOMIROV. Mitropolia galitiand. Cercetare istorico-bisericeasa.S. Pet., 1896.

1. C1ST OVICl. Schita de istorie a bisericii vest-ruse, vol. III, S. Pet.1882 1884.

E. GOLUBINSCHI. Schita scurid a istoriei bisericilor bulgard, scirkiromemd sau moldo-vland, Moscova, 1871.

Deasemenea lucrarile de istoria literaturii romane (N. lorga, S. PuscariuG. Pascu q. a) 9i a artei romane.

268

$i

,ci

bise-ricile

,ti

pi

si

si

www.dacoromanica.ro

Dar $i primele scoli erau ale manastirilor si ale biseri-cilor. Limba oficiala In stat era cea slavona. In aceasta limbase facea serviciul divin. 0 vorbeau la curte o scriau intextele oficiale ale cancelariei domnesti. Pentru invatarea limbiislavone, cetirea cartilor bisericesti cantare, au fost infiintatepe langa manastiri biserici primele scoli romanesti. Iar,pentru a invata intrebuintarea limbii oficiale si a scrie for-.mularul uricelor, tratatelor, scrisorilor domnesti etc. a pornitun obiceiu de a avea scoli mici practice pe langa curte.

Oameni invatati in primele timpuri erau preotul, dascalul,logofatul, pisarul sau diacul atata. Deseori nici dornnitorulnu era initiat in carte. Boierii nu o stiau, ca regula.

Spre sfarsitul secolului al XVI-lea se produc schirnbariconsiderabile In starea culturala a Romanilor. In vremea luiPetru Schiopul $i. succesorilor lui in Moldova, legaturile custrainatate s'au Inmultit. Tulburarile politice din aceste timpurifaceau ca boierii moldoveni sal se pribegeasca Intr'un numarmare In ta' rile vecine, mai ales in Polonia, unde luaucontact atat cu cultura ruteana. (galitiana), cat cu cea pc-Ion eza. Liovul (Lembergul) Ostrogul erau centrele culturiirutene. Aici se aflau atunci, ca refugiati, mai multi Greci in-vatati. La Liov exista Koala fratiei ortodoxe", la care invatauboierii moldoveni $i care era sustinuta de domnii Moldovei$i de boierii moldoveni. Boierii nostri invatau limba greaca.Legaturile tot mai intense cu Polonia duc la influenta culturiipoloneze asupra Moldovenilor. Se trezeste la ei gi interesulfats de cultura proprie. Incepe sa se simta nevoia de carti,scrise romaneste. D. I. Minea caracterizeaza sfarsitul seco-lului al XVI-lea, ca o raspantie culturala.", prima licarire

-a culturii nationale", o lume noua, un alt suflet" 1).Aceste schimbari spirituale au fost ajutate de unele feno-

mene ce s'au petrecut In vieata sufleteasca a popoarelor dincentrul Europei in a doua juma.Iate a veacului al XVI-lea. Inca.in secolul al XV-lea, din Boemia catolica, din Indemnul lui Hussa pornit miscarea pentru apropierea sfintei scripturi de poporlira mijlocirea preotilor. Aceasta miscare, asa zisa hussita,cerea traducerea cartilor sfinte In graiul poporului. Miscareas'a raspandit in tarile vecine cu noi, la Unguri, la Poloni,ajungand si la noi 2).

1) 1. MINEA. Ibidem, pag. 7, 9, 12 13 s. a.MACUREK. Husistvi v rumunskych zemich, 1927. Receuzia

P. P. PANAlTESCU. Revises. Istorice, 1928.

269

si

sisi

si

sisi

2) d-lui

www.dacoromanica.ro

Dupes Huss, cu un secol mai tarziu, apare in GermaniaLuther, care adanceste curentul de popularizare a bibliei.

Sasii din Brasov, fiind luterani, vroiau sa raspandeascainvatatura for noua $i la Sibiu, cu care aveau legaturi. In1544 apare in acest oral cea dintaiu carte scrisa in limbaromaneasca, catehismul luteran. In scopul raspandirii cre-dintei Sasii utilizeaza.' pe diaconul Coresi, diac de cancelarie,fugit din Tara Romaneasca de frica lui Mircea Ciobanul.I se pune la dispozitie la Brasov o tipografie $i el tiparestepentru Romani carti bisericesti in limba slavona, dar pe Tangaaceasta publics si in limba romans Evangheliarul (1561), Tal-cul Evangheliei (1564), Psaltirea (1570) s. a. '). Astfel aparprimele carti, scrise romaneste.

Nu e de mirare, ca primele carti romanesti ce au intratla not in circulatia publics, au Lost bisericesti. lntreaga noastracultures in tirnpurile vechi, avea un caracter pronuntat teologic.I. Bogdan cu dreptate subliniaza ca tot ce se producea caarta $i stiintA, purta semnul ortodoxismului celui mai pur,asa cum era reprezentat prin biserica de rAsArit, mama bise-ricei noastre... Literatura noastra veche avea un caracter cupreferinta religios si dogmatic. Cea mai mare parte a manus-criselor cartilor vechi sunt carti de ale cultului religios,ca evanghelii, apostole, sinaxare, octoihuri, psaltiri, scrieridogmatice ale sfintilor parinti" 2).

Primele publicatii romanesti apar abia catre sfarsitulperioadei. Deci o putem caracteriza din punct de vedere cul-tural, ca epoca slavonismului.

Influenta lui a Post foarte puternica. Limba slaves a intratpartial in vorbirea romaneasca. 0 multime de cuvinte slaveau patruns in patrimoniul lexic rornanesc pentru a fi intre-buintate la tot felul de activitate omeneasca, pang. si la celemai intime rni§cAri sufletesti.

Unul din cei mai de seams romani, Ovid Den-susianu, in cartea sa despre istoria limbii romane apreciazainfluenta slavond in. astfel de expresiuni : O buns parte dinmostenirea latina a Post inlocuita prin imprumuturi acute

1) Pentru primele publicatii romaneqti : I. BIANU qi N. HODO:3. Biblio-grafia romaneasca creche, Sue., vol. I, 1903, pag. 63-93 9i 516-639. Deane-menea AND 21:1 VEKESS. Bibliografia romans-ungaril, 151_uc., vol. I, 2931, NO, 23,No. 63 g. a. Bibliografia serierilor dtspre Coresi qi opera lui la SEXTII, PU§-CARIU, Isforia liferafurii romeine. Epoct. veclie, Sibiu, 2936, pag. 224 -226.

2) I. BOGDAN. Ibidem, pag. 68 fi 71.

270

si

lingvisti

www.dacoromanica.ro

la Slavi aceasta nu numai pentru a exprima notiuni se-cundare ce s'au scos din tezaurul lexical al acestei limbi...influenta ei asupra limbii romane era cu mult mai intensa

variata, cleat cea a limbii germane asupra celei italienesau franceze... Am deveni vinovati de o falsificare a istoriei,daces n'am vrea sá recunoa§tem marea parte de influenta, ce aavut limba slaves asupra limbii romane" 1).

Explicatia influentei slavone se afla in convietuireapoporului romanesc cu Slavi in vechime, dar mai cu seamsin convietuirea Romanilor cu Rusi la Nord de Nistru, in timpulBrodnicilor Bolohovenilor.

Vine sa ne confirme aceasta, in mod indirect, d-naMargareta Stefa'nescu, care, cercetand elementele rusesti -rutene in limba romans, face constatarea ca ele sunt con-centrate mai mult in Bucovina, Nordul Basarabiei yi NordulMoldovei, intre Carpati, Nistru Ceremus, gi conchide caele sunt rezultatul influentei foarte vechi rutene, ce vor fiavut loc din primele timpuri ale intemcierii Moldovei. Ele-mentul rus-rutean, scrie autoarea, a conlucrat la consolidareastatului s'a afirmat in conlucrare, caci numai astfel seexplica faptul ca s'au denumit asezarile create prin cuvinterusesti-rutene... Asa ne explic.am cum toate numirile de lo-

mentionate ca existand in veacul al XV-lea, se aflain Nordul Moldovei, ceea ce probeaza existenta Rusilor-Ruteni aici, in timpul cand statul se afirma numai in acestepart? 2).

Din aceste concluziuni interesante se poate vedea o dovadain plus pentru ipoteza mea despre intemeierea Moldovei cu aju-tomb elementelor romanesti, venite din Nord de Nistru. Autoa-rea cartii are perfecta dreptate, afirmand influenta culturiirutene asupra celei moldovenesti, inca din timpurile foartevechi, Ina. nu i-a putut gasi o explicatie adecuata. La asezareapolitics a statului moldovenesc au venit sa is parte Romaniirutenizati prin convietuire indelungata cu Rutenii in statele

1) OVID DENSUSIANU. Hisioire de la langue roumaine, 39o2, pag. 241.2) MARGARETA C. STEFANESCU. Elementele rusesti-rutene din limba

romdneascli si vechimea lor. Teza de doctorat. Iagi, 2925, pag. 110.D. IL1E BARRULESCU crede cA - individualitatea etnicA romiineacii nu

Be compune gi din elementul slay ca fundamental gi ci s'a plAmidit qi 'a formatin afara teritoriului ocupat de Slavi pe vremea natterii ei, 'a nAcut in DaciaTraiani, dar in orice caz in afara Moldovei de mai -titrziu, a acestei provinciiromanegti% V. Individualitatea limbii romcine fi elementele slave vechi, Bur.,2929, pag. 1.

271

si

si

si

si

si

calitati,

www.dacoromanica.ro

Brodnicilor §i Bolohovenilor 1). Tocmai lor, acestor Romanirutenizati, se datore§te patrunderea elementelor ruse-rutenein limba roma.neascg. fi venit cu ei §i Rutenii, ce vorfi colaborat la intemeierea statului moldovenesc, ins& fiindputini la numar §i intalnind aici in locuri noui pe Romaniautohtoni, s'au supus u§or desnationalizarii. Numai admitanclnumArul neinsemnat al Rutenilor, fenomenul desnationali-zarii for apare firesc 2).Cre§tinismul oriental.

Dela Slavi Romanii au imprumutat §i forma ortodox&a cre§tinismului, cre§tinismul oriental, care s'a suprapus pri-melor inceputuri cre§tine§ti latine a jucat in istoria popo-rului romanesc un rol foarte considerabil. D. Radulescu-Motru.crede cal Biserica ortodox& a Lost chiar o adevarata provi-dent& pentru popoare din Orientul Europei", deoarece a aduspace §i mangaiere acolo, un de Biserica Apusului ar fi adusrazboiu §i vrajba.", avand preocupatiuni practice, cari divid,nu unific&" 8).

Dula& p5.rerea mai multor autori, in deosebi ruA exist&o mare deosebire tntre cretinismul catolic apuseanortodox oriental. Pe cand primul tinde spre normalizarea vietii§i are scopuri sociale practice, cel de al doilea serve§te maimult ideea mantuirii sufletului, este putin activ, mistic 4).

Chiar gi in alte locuri, apropiate de aceste state. lati, de exemplu, caaflim despre Bata Vologchi, din Volania, volostea Liubitovacaia, la o indepartarrde ii verste de °rata Kovel, dela autorul rue N. I. TEODOROVICI (Militia indescrierea oragelor, torgurilor fi satzlor. Descriere istorico-statistici a bisericelorgi parohiilor. Vol. V. ludetul Kovel. Pociaev, 3903, pag. 409-410). In imprejuri-mile sat erau in vechime piduri, izvoars yi balti piduroase. Bitrfinii mir-turisesc ci satul se afla atunci in alt loc, la o diqtanti de 2 verste, in localitatenumiti Dubno, Boiar, biltile Rudicov. Aici in timpui aratului se descoperi multe-olive omeneyti ¢i carimizi sfirimate. BittrAnii arati Ti locul uncle se afla andvalocuinta boierului Volob, primul colonizator, dela care se trage denumirea satului..

2) Firegte, el in baza celor de mai sus, nu mi. pot asocia la piirerea d-luiI. NISTOR ci .toponimia slavoni. a Moldovei nu este de origine ruteani, precumsustin fins. temeiu unii istorici ; ea ne-a rimas drept moytenire dela vechile se-mintii slavone, cari in drumul for spre peninsula balcanici an popiyit vreme-indelungati la Nordul Dunirii'. Dar, ca yi d -sa, cred ci ,,stiipanirea principilor.le Halici nu s'a intine niciodati asupra Moldovei'. 1. NISTOR. Romtinii Ru-tenit in Bucovina, Studio istoric gi statistic, Buc., 1936, pag. 8.

8) C. RADULESCU-MOTRU. Cultura romand fi politicianismut Buc.,.1936, peg. la, 102 11. a.

4) S. BULGACOV. Doud cetciti, etudii asupra naturii idealurilor obytetiti,Moscova, 191], vol. II, pag. 3o9 (ruseyte). In acelayi sens Pobedonostev, RADU-LESCU-MOTRU, ibidem, pag. 98 g u.

272

Vor

i col

acct.,

4i

www.dacoromanica.ro

Ar reiesi ca si biserica romaneasca, facand parte dinbiserica ortodoxa, are trasaturi originale ale acesteia din urma.

Dar d. N. lorga se ridica impotriva unei asemenea su-pozitii. D-sa scrie : Crestinismul nostru n'a fost niciodata,ca acela al Rasaritenilor, multamit cu plecarea genunchilor,cu spunerea rugaciunilor, cu miscarea mataniilor si facereaexterioara a semnului slant. Nu, pentru not ideea crestina ainsemnat : rascoala, razboiu, recucerire, capatare inapoi a celorpierdute ; crucea noastra a fost mai mult area, batuta de soarede pe varful steagurilor, cleat crucea inconjurata de fumul,tamaiei in umbra altarelor. Aceasta talmacire a crestinismului,fiind energica, activa, laica, military e apuseana, Rasaritulpreferind renuntarea, lasarea in plata lui Dumnezeu* a vino-vatilor de robire, de apasare, de stoarcere" &).

Daces am judeca bisericile din punct de vedere al roluluifor In apararea statului, ar trebui sa recunoastem ca si bise-rica ruses a avut un rol activ in organizarea statului rusesc.La ridicarea principatului Moscovei si la izbanda lui asupratuturor concurentilor, au contribuit intr'o masura insemnata." simitropolitii rusi. ,Si Ru§ii au pe sfintii lor, foarte respectati demilitari, pe un Alexandru Nevschi, Serghei Radonejschi s. a.

Ceea ce desparte biserica ortodoxa de biserica catolicaapuseana, in afara de chestiuni dogmatice, este gradul deamestec in chestiunile de dreptate socials, in raporturile in-terne in stat. Pe Cand catolicii se interesau de problemelesociale, le studiau si cautau sa dea turmei pastoritilor o edu-catie socials, biserica ortodoxa mai putin reactiona la ches-tiuni de felul acesta. Binele social se poate ajunge pe calede perfectionare a omului. Prin mantuirea individuals catrescopul final al mantuirii Intregei omeniri, iata metoda bise-riceasca rasariteana.

Biserica romaneasca este o emanatie a bisericii ralsairi-tene si aceasta ar fi suficient pentru ca in toata fiinta sa saaiba o asemanarea cu ea. Dar pentru o apropiere exists sialts cauza, mai generals influenta slavona.' asupra poporuluiromanesc. Romanii sunt un popor apusean, insa adanc in-fluentat, in ce priveste cultura, mai ales cea religioas5, deRasArit.

Oare inseamna aceasta ca biserica rorraneasca, in cepriveste structura ei, trasaturile esentiale si scopurile, esteidentica." cu bisericile rasaritene?

1) Scrisori de toicri. Scrisori de Don:ni, Vailenii de Munte0932.pag.151.

273

www.dacoromanica.ro

Fara indoiala, biserica Romani lor a avut si are uneledeosebiri, in conformitate cu caracterul etnic al populatiei,dup.& cum $i bisericile rasaritene variaza dela una la alta. Separe chiar ca biserica romaneasca este mai sensibild, decatde exeinplu cea ruseasca, la chestiuni de dreptate socials.Totusi se poate afirma categoric ca biserica romaneasca esteoriental& si nu apuseana. Din punct de vedere bisericesc dis-tanta dela not pans la Moscova sau Belgradul a Lost intot-deauna mult mai scurta, deck distanta pans la Roma.

Organi zare a bisericii.

De unde a pornit organizarea bisericeasca la Romani ?Muntenii se aflau sub influenta Bulgarilor $i Sarbilor.

Primul mitropolit Iachint a venit (1359) din Vicina (Do-brogea). El se intitula mitropolit al Ungro-Vlahiei si exarhal plaiurilor", ceea ce inseamna ca sub ascultarea lui se aflau

Romanii din Transilvania. Mitropolitul Antim, in lumeDaniil Kritopulos, pe la 1370, a Lost Grec. Patriarhul Nifonera Sarb dupa tata. Grec dupa mama.

Spre deosebire de Muntenia, biserica Moldovei avea lega-turi cu Nordul rusesc, aflandu-se in atarnare de biserica Ga-litiei. Dupa toate probabilitatile ea a devenit independentsin 1374 in timpul domniei lui Iuga Coriatovici, unul din fiiilui Coriat Ghediminovici, principele lituan.

D. N. Iorga, in desacord cu N. Dobrescu, care admiteinfiintarea mitropoliei moldovenesti de care Iuga, precumunii autori rusi, ca Tihomirov, Cistovici s. a., sustin ca bi-serica Moldovei capatat independenta mai tarziu 1).

Intr'adevar nu avem indicatii directe in docunienteleistorice din timpul acestui principe despre intemeierea orga-nizatiei bisericesti independente a Moldovei.

Se pare, totusi, ca aceasta organizatie se dicta de impre-jurarile politice ale timpului, se impunea imperios, bleat nuputea sä nu existe.

Se stie ca dupa moartea regelui polonez Cazimir (1370),Galitia a Lost data pe mana unui principe din neamul Piasti-lor Vladislav Opolschi, un catolic infocat, care a dus o lupta.

1) N. IORG A. Isforia bisericii romcine, vol. 1, pag. 45 -47.N. DOBRESCU. Infemeierea mitropoliilor, pag. 76 s. u.N. TIHOMIROV. Ibidem, pag. 121 -124.I. CISTOVICI. Ibidem, vol. I, pag. 112-113.

274

gi

si

pi

si-a

www.dacoromanica.ro

apriga pentru biruinta catolicismului in Galitia. Sub aspectulofensivei catolice timpurile acestea e rau grele nu numai pen-tru Galitia, ci pentru Moldova, uncle principele Latcu aaderat la catolicism. Cu greu s'ar putea admite ca un principeortodox, ca Iuga, sä fi tolerat dependenta bisericii moldove-nesti de Galitia catolicizata.

Din cauza succselor catolicismului a scazut prestigiulbisericii ortodoxe din Galitia. Putin mai tarzin in 1389-1390ieromonahul Simeon, exarh al bisericii moldovenesti, a Lostinsarcinat de patriarh sä conduca, in mod provizoiiu, in ca zde moarte a mitropolitului Galitiei Antonie, biserica galitianaAceasta insarcinare insemnata, data unui simplu ieromonah,ne arata in mod foarte elocvent, cat de inult a scazut auto-ritatea mitropoliei ortodoxe galitiene.

Primii episcopi moldoveni, pe cari ii gasim pomeniti indocumentele istorice purtand acest titlu, sunt Iosif, episcop alCetatii-Albe, o rubedenie a lui Petru Musat, si Meletie, ambiihirotonisiti de mitropolitul Galitiei Antonie.

In ce priveste raporturile dintre biserica moldoveneascaisi patriarhul din Constantinopole, ele au trecut printr'o seriede grele incercari. Episcopii Iosif si Meletie nu au Lost ag-reati de patriarh. El a Incercat sa pun& in Moldova pe oa-menii sai : In 1391 pe un Teodosie, in 1392 pe un leremia,in ambele cazuri fare reusita, din cauza Impotrivirii Moldo-venilor. In 1395 se mai face o Incercare. Trimisul Moldove-nilor la Constantinopole protopopul Petru, ademenit de per-spectiva de a fi numit ca mitropolit, consimte sa primeasca.'dela patriarh titlu de exarh si vicariu in Moldova, Para acere in prealabil invoii ea principelui moldovean. Moldoveniiinsa raman neclintiti in hotarirea lor ').

Constatand imposibilitatea de a tine biserica MoldoveiIn ascultarea sa, fa..ra voia principelui si boierilor, patriarhulcedeaza, si tri mite pe doi emisari ai sal, pe invAtatul egumenGrigorie (probabil Grigorie Tamblac) si diaconul Manuil, sacerceteze; daca hirotonisirea episcopului Iosif a lost facuta."In regula. Dupa cercetare, in 1401, Iosif este recunoscut camitropolit legal al Moldovei.

Sediul mitropoliei a Lost fixat la Suceava. Trebuia safie stabilit si un patronat sfant asupra tanarului stat al Mol-dovei, ce avea nevoie sa fie ocrotit. Cu un deosebit alaiu au

2) N. IORGA. Istoria bisericii romfinegii, pag. 59-64.

275

9i

www.dacoromanica.ro

fost aduse in acest oral din Cetatea-Alba moastele sf. Ioan

cel Nou, patronul Moldovei 9.

Sf. loan cel Nou(Cartea de invalliturd, Iasi 1643).

Iosif intemeiazi primele nanalstiri moldovenesti: NeamtuBistrita. Ce facea concurentul lui, episcopul Meletie, nu

se stie. Scaunul mitropolitan a fost mutat la lasi In 1564. Intimpul lui Alexandru cel Bun au fost infiintate episcopiilesufragane la Roman si RAdaluti, iar mai tarziu (In 1597-1599)la ele s'a ada'ugat episcopia Husilor.

RAsvrAtirea bisericeasca din Moldova, ce a durat timpde zece ani, capita o deosebita insemnatate, fiind push inlumina conceptiilor bisericesti din timpurile medievale. Eaprezint1 o ilustratie a doctrinei de suprematia puterii spiri-tuale asupra celei laice. Deslegarea certei intre patriarhMoldova in folosul acesteia din urma, pune pentru totdeaunacapat oricaror pretentiuni cu acest caracter $i determines nor-malizarea raporturilor dintre stat biserica. Numai in a douajumatate a secolului al XVI-lea, cu declansarea crizei social-econotnice politice, aproximativ dupes Alexandru La.pus-

Despre loan eel Nou EP, MELHISEDEK. Vials sfdntului loan celNou. .Revista pentru istorie, arheologie ,i II. Mitropolitul GrigorieTamblac. .Revista p. 1st., arh. of III.

S. F. MARIAN. Sf. loan cel Nou, Buc., 1895. N. IORGA. China siCetatea-Albd, peg. 46 a. u.

A. I. IATIMIRSKI. Din istoria predicei slavone in Moldova, S.-Pet., 1906,

Grigorie Tamblac, S.-Pet., 19o4.

276

ti

CifirAlerlaKi X PCTO i(SAHOckutte geoligt-

hit

1711110C:Iiet

In. t imp-pm

§i

si

si

1)filologie,

si

si

fil.',

41"'

www.dacoromanica.ro

neanu, aceste raporturi degenereaza in supunere complectaa reprezentantilor bisericii puterii laice. Fiecare domn isi aveape mitropolitul sau, ca exponentul sail politic. D. I. Mineacalifica acest_ timp in istoria raporturilor dintre domn $i bi-serica ca un fel de cesaropapism in istoria moldoveneasca" 1).

In sfarsit, e nevoie sa mai pomenim despre un obiceiu,al carui inceput porneste dela sfarsitul secolului al XVI-lea,anume obiceiul de a inchina manastirile noastre locurilorsfinte. D. Cantemir ne povesteste ca domnul boierii, zidindo mangstire gi, temandu-se ca ea in urma vicisitudinilor po-litice sa nu fie distrusa, 0 inchinau lavrelor mai maxi dinIocurile sfinte (lerusalim, muntele Sinai §i Sf. Munte) 2).Aceste lavre isi luau obligatia sa anal grija pentru bunul mersal manastirii $i in schimb se fo!oseau de veniturile ei pentrutrebuintele lor. Acest obiceiu a dus treptat la mari abuzuridin partea calugarilor straini si la aparitia problemeinAstirilor inchinate.

1) I. MINEA. Aron Vodd vremea sa. ,Cercetiri Istorice", anul VIII-IX<1932-1933). No. 1, Iagi, 1933, pag. 114. Aeeast& lucrare interesanti trebuie atfie avutt in vedere ai la bibliografie, din pag. 208.

_ fi 1 1 _ fi 2.2) .Descrierea Moldovei, pap 1

277

si

mi-

fi

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 20.

Basarabia in perioada feudalismului ronginesc.

Consideraliuni generale.In prima perioada a existentei istorice a statelor ro ma.-

nesti, Basarabia, ca provincie marginasa, a avut o vieata destulde sbuciumata. In partile ei sudice ea a fost contestata deMunteni, de Unguri, de Turd, de Ta."tari, la Nord de Po-lonezi, in partea de mijloc, ce tinea foarte mult la cealaltaMoldova, de Turci $i de Tatari. Daca mai adaugam la aceastanavalirile pradalnice ale Cazacilor, vom intelege ca Basarabiasuferea mai mult, decat orice alts parte a teritoriului roma.-nesc, de lips& de stabilitate a vietii.

Peripetiile istorice ale diferitelor parti ale Basarabieisunt intruchipate in vieata cetatilor ei'). Ele sunt rnarturiivii ale trecutului romanesc in provincia noastra. Fiecare piatradin ele rascoleste in sufletul nostru sentimente de admiratiefats de Romanii de odinioara, cari, cu toate scaderile for tern-porare, stiau s& apere patrimoniul for teritorial, luptand dinrasputeri impotriva diversilor inamici. Cana suferind exec,cand ridicandu-se din nou cu forte irnprospatate, ei rama-neau dealungul Nistrului la veghe $i de paza. Cetatile, ase-zate pe linia Nistrului si la delta Dunarii, marcheaza granitade rasarit a romanismului din timpul istoric.

Daca dela aceste materializari ale sufletului roman!sc inexterior, ne vom indrepta privirile la ceea ce se facea ininteriorul provinciei, in diverse momente ale vietii ei, maiales in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, va trebui saconstatarn un caracter cu totul specific, revolutionar, al acestuiteritoriu moldovenesc, inconjurat din toate partite de dusmani.Lipsa de stabilitate a vietii interne, cusur determinat de im-prejurarile istorice si de tributul mereu crescand in folosulTurcilor, na§teau in populalia provinciei un spirit de neliniste

1) N. IORGA. Basarabia noasfrii, Valenii de Munte, 1912.C. STAMATI. Despre Basarabia 1Si cefdfile ei vechi. Memoriile Societatii

de istorie gi antichitilti din Odessa, vol. II, 1848, pag. 814.CIOBANU. Monumentele istorice, in Basarabia`, monografie (eolectie

de articole), Chiginiu, 1926, pag. 177.GEN. SCARLAT. PANAITESCU. Geld file-ruini din Basarabia. Anuar.

Com. MOR. Ist., Sectia din Basarabia, Chiginiu, 1924, pag. 96 99.

278

ST.

www.dacoromanica.ro

si contribuiau la tulburari. De aceea vedem ca in aceastaprovincie se produc foarte dese miscari indreptate impotrivadomnitorilor. Rasar diferiti pretendenti la domnie. Unii dinei reusesc sa adune armata sa porneasca la lupta fatis.Limba poporului i-a poreclit domnisori".

0 ochire retrospective ne da in aceasta privinta dovezicu prisosinta.

Astfel boierul Sarpe, ce poate fi considerat boier orheian,deoarece avea mosii la Puhacenii Orheiului la $erpeni, s'arasculat impotriva lui Stefanita-Voda (1517-1527) 1).

In timpul lui Despot Voda se produce o rascoala tara-neasca in tinutul Hotinului 2). Sub Petru Schiopul apar perand trei pretendenti la domnie, trei frati Potcoava, sustinutiin primul rand de taranimea basarabeana. Desigur ca gi cellaltpretendent la domnie Petru, fiul lui Lapusneanu, 1 i avearadacina tot in provincie, in tinutul Lapusnei 8).

In timpul lui Iancu Sasul se ridica boierii lapusneni infrunte cu Ion Lungul, pe care-1 proclamai domn 4).

In sfarsit sub Aron-Voda Tiranul, se rascoala boieriiorheieni soroceni, avand ca conducator pe Ionascu, ales(loran numit Bogdan. 6).

Mi§carile se tin lant. Cand cutitul ajungea la os rab-darea se epuiza, populatia isi manifests nemultumirea fatis,gasind, relativ usor, sprijin din partea Cazacilor altor forteexterne, cari astfel jucau un rol oarecare in inscaunarearetragerea domnitorilor.

Basarabia se administra la fel cu celelalte parti ale Mol-dovei. In fruntea tuturor ceta.'tilor punctelor mai principale,ca Lapusna, Ciubarciu Chigheciu, se aflau parcalabii, carise socoteau administratori ai intregului tinut aveau uneoripe langa persoana for in calitate de ajutori, pe vatasi marlsau pe hotnogi 6). Afacerile pur orasenesti se concentrau in

1) N. IORGA. Basarabia Noastra, pag. 31. In citatie Shia ci docu-mente, vol. 1V, pag. 274 276.

2) V. mai sue pag. 202.a) V. pag. 2o6-- ao7. Despre caract. rul rebeliunii fratilor Potcoavi. H. Dj.

SIRUNI. Mdriurii armenesti despre Romeinia, extrase din cro.nica Armenilor dinCamenita, Buc., 1935, pag. i3.

4) V. pag. 207.5) V. pag. 208.6) La Ciubarciu etAteau de nazi in 1626 Fatul, in 1535 Tomea. Deasemenea

gAsim acolo Pe pArcAlah in anul 2559, la care in 1529 se mai adaugA hotnogi.La Chigheciu pArcilabul Toader apare in timpul lui Ion Voda cel Cumplit. Sezing. acolo gi etaroste. N. IORGA. Basarabia Noasfrd, pag. c8, 44 i 43!

279

§i

§i§i

§i

§i§i

§i§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

mainile unui soltuz cu 12 pargari, cari aplicau pecetea ora-sului la actele, ce emanau dela administratia orasului.

Originea cetatilor basarabene se pierde In negura vre-murilor. Nu ktim precis de cine au Lost cladite de primadata. Putem numai banui gi ajungem la unele concluzii inprivinta for pe baza ipotezelor rolului ce l'au jucat in tre-cutul nostru romanesc. De aceea intelegem sentimentul demahnire, cu care scrie cronicarul Miron Costin despre cetatileromanesti : Mare nevoie este a scrie de dansele, de cine arfi facute; cu cat am nevoit $i cat am cercat sa stiu ceva,.din ce neamu sunt facute, un cuvantu, o pomenire n'am pututafla, cu mare jale" 1).

Rolul istoric al cetatilor nu este identic. Soarta fiecareidin ele prezinta.' unele particuldritati pentru ca acestea sa.fie mai dare, von]. examina fiecare cetate aparte. Incepem cuNordul provinciei, dela care porneste organizarea politics a.Moldovenilor.

Hotin.

La Nord punctul principal este Hotinul, pe care impre-jurarile i1 aruncau din mans in mans, dela Moldoveni la Poloni

invers 2). Hotinul mai mult ca orice alts cetate basara-beana.', a fost supus in situatia lui politics deselor schimbari.

In timpul din care ne yin marturiile istorice, Hotinulfacea parte din tara Sepenicului, un voevodat ce a fost datde regele polonez Cazimir ca., Mare (1333-1370) in stapanireaMoldovenilor, probabil pe motivul ca cea mai mare parte apopulatiei lui era moldoveneasca. Asa cel putin putem deducedintr'un document posterior, din anul 1436, in care, spre deo-sebire de tara *epenicului, larile Kolomaia" Sniatinul"sunt numite ruse-t;" 8). Tara Sepenicului prezenta un trilaterinta.'rit. La unghiurile lui se aflau cetatile : Hotin la vadulNistrului. Tetin la vadul Prutului Hmielov la drumul dela.Colacin 4). Pe la anul 1375 tara Sepenicului se incorporeaza.In statul moldovenesc pierde unitatea ei

1) M, KOGALNICEANU. Letopisefele, vol. I, pag. 23.2) I. NISTOR. Drepturile noastre asupra Hotinului, Chinotio, 1918.Dr. C. I. ISTRATI. Despre Cetatea Hotinului, Anal. Ac. Rom., Seria

t. XXX1V, Euc., 1912.2) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. II, pag. 7o6-7o9 (doc. 23 Sept..

2436, Lior).4) TEODOR EALAN. Tara $epenicului, Cerniuti, 2936. Cetatea Hmie-

lov, Col-11114i, 1927.

280

si

si

si

si

si

si I i politica.%

II,

www.dacoromanica.ro

In timpul lui Petru Musat Hotinul se afla in posesiuneaerectly& a domnului, deoarece intr'un act din anul 1387 gasimpomenindu-se de parcalabii dela Hotin $i Tetin, ce aveau Inmainile for puterea civila si

La 1395 Stefan Musat era gata sa cedeze Sara $epeniculuiPoloniei, dar planul lui nu s'a realizat.

Alexandru cel Bun intareste cetatile $i reuseste sa lar-geasca hotarele moldovenesti, ocupand 'I'ighina si coborindu-sepima la Cetatea-Alba. El lupta de mai multe on cu Tatarii,gonindu-i peste Nistru. Cu acest prilej, Hotinul $i Cetatea-Alba apar ca cele mai importante puncte (IP reper in apa-rarea hotarelor

Cetatea Hotin. Vedere generala.

Dupa moartea lui Alexandru cel Bun, incepe lupta intrefill lui, llie si Stefan. In schimbul ajutorului cerut dela Poloni,Ilie cedeaza acestora in 1436 Hotinul cu celelalte orase §iproprietati ale Tara $epenicului 1). In 1443 Stefan face orascoala impotriva fratelui sau, 11 prinde, 11 orbeste si 11 punein inchisoare. Sofia lui Ilie Marinca, poloneza, fuge cu fiulsau Roman in Polonia si sileste, la inceputul anului 1444, peparcalabul hotinean Manoil sa cedeze cetatea castelanului deCracovia si palatinului din Liov si Rusia 2). Ei isi iau obli-

1) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. 11, pag. 7o6 -7o9.3) Ibidem, pag. 721 -722.

281

militara,

tarii.

www.dacoromanica.ro

gatia de a restitui aceasta cetate, daces Intr'un termen scurtIlie nu va capata mosiile de adapost in Po Ionia. Roman intrain Moldova si ucide pe unchiul sau Stefan, ca razbunarepentru orbirea tatalui sau.

Insa Roman. domneste numai un an, fiind otravit in1448. Ii succede fratele sau Alexandre], care este partizanulconvins al Polonezilor, astfel ca Hotinul ramane pentru multtimp in stapanirea acestora.

Dupes o serie de evenimente, scaunul Moldovei a reusitsa-1 ocupe Yetru Aron. In a doua sa domnie (1455), el seobliges sa se inchine regelui polonez Cazimir des in schimbulHotinului, doamnei Maria, vaduva lui Me, targul Siretiul,Olhovetul si altele '), Totusi intrucat Polonezii revendicausi Hotinul sub pretext ca ar face paste din zestrea Mariei,Petru prin tratatul din 29 Iunie 1456, aman'a.nd hotarireadefinitive, promite sa satisfaca dorinta regelui si sfetnicilorsai in privinta Hotinului 2) si Hotinul trece din nou in stapa-nirea Polonezilor.

Prima preocupare a lui Stefan cel Mare, la urcarea sape, tron, a fost recucerirea Hotinului si Intoarcerea lui subscutul Moldovei. El l'a asediat timp de doi ani, Ins deabiaa reusit sa capete dela Poloni prin pacea dela 4 Aprilie 1459,orasul Hotin, dar fares cetate S). Numai dupes un timp oarecarea putut Stefan cel Mare sa puna mana si pe cetate, numindpentru ea in postul de parcalab pe Goian. Numele acestuia11 aflam Intr'un document cu data de 14644). El a fost apoiInlocuit cu Vlaicu, unchiul lui Stefan dupes mama.

La Hotin Isi gaseste adapost Stefan cel Mare in 1476dupe batalia lui cu sultanul Mahomed al II-lea. Turcii anasediat cetatea, insa nu erau in stare sa o ia.

In 1538 In urma certelor din cauza Pocutiei, generalulpolon Tarnowski, dupes o asediere a Hotinului timp de 2saptamani, reuseste sa-1 cucereascA 6), aruncand In aer zidurilecetatii. In 1539 1nsa, cetatea este cedata lui Stefan LAcusta.In a doua domnie a. sa, Petru Rares ridica.' din nou zidurilecetatii si ii spore§te apArarea.

4) M. COSTACHESCU. Ibidem, vol. II, pag. 773-777.2) Ibidem, pag. 779-788.3) Pacea dela Overchehluti. E. HURMUZAKI. Documeafe, vol. II, 2, pag.

326-127.4) I. URSU. 'Stefan cel Mare, pag. 36.5) N. IORGA. Basarabia Noastrd, pag. 37.

282

$i

www.dacoromanica.ro

In anul 1562 Hotinul este cedat de domnitorul IoanHeraclide Despot unui prieten al sau Albert Laski, dar incurand e reluat dela el ').

Alexandru Lapusneanu spre a fi pe placul Turcilor ardecetatile basarabene, pastrand din indemnul for numai Hotinul,socotit necesar armatei turcesti intr'un eventual razbolu im-potriva Poloniei.

Bogdan al IV spre a fi aparat impotriva lui loan Voda ce1Cumplit, doneaza cetatea nobilului polonez Dobrov olschi 2),caruia insa i-se pune conditia ca daca timp de trei luni Bogdannu va fi aparat de catre Polonezi, cetatea va trece in minaTurcilor.

Cetatea Hotin. Intrarea principal&

Ioan Voda insa capita tronul si, legand cu Polonezii ra-porturi de prietenie, face ca cetatea sä fie retrocedata Moldovei.

In ce priveste orasul Hotin propriu zis, el intotdeaunafacea un negot bun cu Polonia. Spre stirsitul secolului alXVI-lea, in 1585, un calator francez Francois Pavie, baronde Fourquevaux, marturisea ca Hotinul era un targ mare".

Vicisitudinile politice, prin cari trece Hotinul, nu sesfArsesc cu acelea pe cari le-am aratat. In perioada urmatoare

I) H. DJ. SIRUN1. Miiriurii armeneffi despre Romania, extrase din cro-mica Armenilor din Camenita, Rue , 1936, pag. 9.

2) A. D. XENOPOL. Isforia Romanilor, vol. V, pag. 89.

283

www.dacoromanica.ro

el este de vre-o cateva on rupt din sanul Moldovei, trecutla Polonezi, pentru ca in sfarsit sa ramS.na. Turcilor sa fietransformat in raia turceasca la fel cu celelalte cetati dinSudul Basarabiei.Chilia, Cetatea-Alba si Ismail.

In aceasta parte inferioara a provinciei jucau un rotfoarte mare doug. Chilia i Cetatea-Alba. '). Chiliaera la inceput munteneascA numai in anul 1412 o vedemapartinand Moldovei, ce stapanea Cetatea-Alba. Moldovapretuia aceste la mare, ca puncte prin cari se faiceacomertul extern. Dealtfel aceleast motive ii indemnau peMunteni sa caute stapanirea asupra Chiliei.

Cetatea Alba. Vedere generals

Cetatea-Alba era asezata pe un drum comercial carepornea dela partile occidentale ale Europei spre indepartatu/Orient. Dar in acelasi timp ea era si un punct ce lega Nor-

1) N. IORGA. Studii istorice asupra Chiliei i Buc., 190o,.Lucruri noui despre Chilia i Cetatea-Albd, 2925.

AL. LAPEDATU. Grauuri fi vederi dela Cetatea Albd, Buletinul Com.Mon. 1st., an. VI, pag. 57-66.

G. I. BRATIANU. Recherches sur Vicina et Cetatea-Albl, Buc., 1935.I. BOGDAN. Inscriptiile dela Cetatea-Albd, Anal. Ac. Rom., Scotia

vol. XXX, pag. 34o.A. COCIUBINSCHI. Inscrigiuni lapidare din secolul al XV-lea din Ce-

tatea-Albd, Mem. Societ. de ist. qi antich. din Odessa, vol. XV.A. COCIUBINSCHI. Tura (Tiras)Cetatea-AlbdAkkerman fi noua

inscriptie lapidard din an. 2464. Mem. Societ. de ist. din Odessa, vol. XXIII.N. MURZAKEVICI. Inscriptiunea greceascd din Cetatea-A15d. Mem..

Societ. de ist. gi ant. din Odessa, vol. II, pag. 480.

284

si

localitati:si

siiesiri

si

Cetitii-Albe,

ist..

www.dacoromanica.ro

dul cu Sudul. Acest drum 11 foloseau pelegrinii rusi. Pentruei, Cetatea-Alba era o oprire centrals in drum spre locurilesfinte, o jumatate de cale. In Povestirea monahului Epifanie-despre calatoria la Ierusalim", dupA manuscrisul manAstiriiCiudov, din secolul XVIXVII, cetim : Dela Mamie Slu-cisc pAn'a'. la Belograd 500 verste si dela Belograd pans laTaregrad tot 500 verste" ').

Alexandru cel Bun apara acest patrimoniu scump alprincipatului moldovenesc cu cea mai mare ravna. In 1420Turcii intreprind un atac impotriva Moldovei din partea marii,flea sa alba succes. Ingrijorat, Alexandru cel Bun cere aju-tor regelui polonez Vladislay. Acesta impreuna cu fratele sat'.Vitold, se decid sa-1 ajute. In 1421, pe and alatorea prigpartile acestea alatorul francez Guillebert de Lannoy, voe-vodul lituan al Podoliei Ghedigold a sosit la Cetatea-Alba. cu12.000 de oameni si 4.000 de care cu lemn piatra, avand.intentia de a reface si a intari castelul din Cetatea-Alba 2)..

Fiii lui Alexandru cel Bun, Ilie $i Stefan, dupa o ceartapentru domnie, terming printr'o impacare la 1 Septembrie1435 Ilie Ii cedeaza lui Stefan orasul Chilia cu vamabaltile ce in de &Lisa, orasul Vaslui cu pamantul lui, tinutul

. Tutovei, targul Barladului cu tot tinutul, morile covurluiene,.orasul Tecuciu, Oltenii" 3). Aceasta despartire, ince privestesoarta istorica, a Chiliei de Cetatea-Alba, a fost totusi descurtA duratA. Foarte curand vedem ca lui Stefan ii apartine

Cetatea-Alba, iar in 1443 el biruie pe fratele &Au definitiv$i 31 orbeste. In inscriptia depe o tables de marmora. dela.Cetatea-Alba din 1440, el figureaza ca singur stApanitor alacestei cetAti, care se ingrijeste si de fortificarea ei 4).

Lisa lupta fratricide a slabit pozitia Moldovei in afaragranitelor. Succesorul lui Stefan, Petru cedeaz5. Chilia Ungu-rilor, dela cari asteapta un ajutor mai eficace in cazul unuiatac din partea Turcilor 5).

1) A. A. COCIUBINSCHI. Tura (Tyras).BelgradAkkerman, Odessa,.1901, pag. 65-66.

2) Memoriile Societiiiii de isiorie fi antichitd(i din Odessa, vol. III.pag. 433 9. u. N. IORGA. Chilies fi Ceti:dm-Alba; pag. 83.

8) M. COSTACHESCU. Ibidem, vol. II, pag. 681-684.4) Inscriptia ne arati c4 un oarecare Fedorca, arbitect situ pare lab, ,.a

facut aceasti cetate pe tiremea preacuviosului (loran gospodar Io §tefan Voevod ".E vorba probabil de intArire fi lArgire a cetitil, ce servea de resedintA pentruStefan, I. BOGDAN. Ibidem, pag. 315-323.

5) N. IORGA. Chilia fi Ceidea-Alba, pug. 102.

285

gi

pi

si

ei

www.dacoromanica.ro

Este pusa in primejdie de a fi instrainatA si Cetatea-Alba.. In 1450, in toiul luptei intre Bogdan si Alexandrupentru tronul Moldovei, Polonezii plAnuira, sa se aseze laCetatea-Alba '). Pentru a servi statul polonez in scopurilelui, Alexandru Voda isi stabileste resedinta la Cetatea-Alba,insa, este otravit in curand de boieri. Planurilor de cucerirea Polonezilor le pune capat Bogdan, fiul natural al lui Ale-xandru eel Bun, care obtine la Crasna, langa Vaslui, o izbandahotaritoare asupra ostirii poloneze. Bogdan a Lost ucis dePetru Aron, care se impaca cu Polonezi, pastrand ins& Ce-tatea-Alba..

Cetatea-Alba. Vedere partiald.CAderea Constantinopolului in 1453 face primejdia tur-

ceasca pentru tarile crestine foarte realer 2). Inteadevar Turciise gindesc acum la cucerirea Cetatii-Albe si a posesiunilorgenoveze de pe malul Mara Negre (Caffa). Petru trimite laConstantinopole pe logofatul Mihu, cu oferta unui tributanual de 2.000 de galbeni unguresti. Sultanul a primit pro-punerea, insa acordul nu s'a putut stabili din cauza diferen-dului cu privire la termenul platii 8).

1) Ibidem, pag. o3 z o6.

2) Ineemnitatea aceetui eveniment se reeimte imediat in in tarirea Cet&tii-Albe. Pe o piatri, gisiti in ...email cetate, cu data de 1464, este eerie c5.

calabul Stanciul a intirit turnurile cetatii. I. BOGDAN. Inscrip fide, pag. 327 Y.3) M. GOSTACHESCU. lbidem, vol. II, pag. 797 8o1

286

upity-

www.dacoromanica.ro

Intr'o vreme se parea ca. Moldova pierde simtul pri-mejdiei turcesti. Stefan cel Mare in 1462 impreuna cu Turciilupta pentru redobandirea cetatii Chilia, insa nu reuseste, $ieste ranit de Ungurii din cetate in picior. Totusi in 1465Stefan pune mama pe Chilia, numind acolo pe parcalabii saiIsaia si Buhtea ').

Peste putin limp planurile razboinice ale Turcilor ies laiveala. Ei iii manifests dorinta de a cuceri cetatile basarabene.Prima for incercare din 1475, respinsa. de Stefan, nu-i des-curajeaza. 0 repeta. in 1476, dar farce un succes definitiv. Infata primejdiei, Stefan se orezh.'teste sa raspunda." unei even-

$an(ul cetaN Chilia.

tuale lovituri. El face zid in jurul orasului Chilia, ce s'a for-mat pe malul moldovenesc al Dunarii, adicA. in jurul ChilieiNoui. Vechiul Licostomo pe timpul acela era ruinat pa-rasa. Totodata. Stefan are grija si de Cetatea-Alba 2).

In 1481 impotriva Chiliei se produce un atac din parteaMuntenilor in tovIrasie cu Turcii. In 1483 se face o novaincercare. Astfel avem de fata un fel de preludiu al eveni-

') N. IORGA. Chilia fi Cetat:a-Alba, pag. 129.2) Din timpul lui tefan eel Mare avem doll& inecriptil cu data de 1476 vi

2479. Prima *rata in anul 1476 a Lost conatruita .poarta mare" a cetitii, dina doua aflgm c3 tefan rezideqte cetatea, indoiald in aqteptarea unui ataodin partea Turcilor I. BOGDAN. Ibidem, pag. 334 gi 338.

287

i i

-"C

L.

Si.

cafirs

www.dacoromanica.ro

mentelor fatale din anul urmator, cand se adevere§te temei-nicia. ingrijorarilor lui Stefan.

Turcii vin cu o flota mare, pentru cucerirea ambelorcetati basarabene. Cu ajutorul Tatarilor Chilia cade in mainileTurcilor la 14 Julie 1484, iar Cetatea-Alba la 4 August a ace-luia5i an. Prima a fost apArata." de parcalabii Iva§cu §i Maxim,cealalta de parcalabii Gherman §i Oana'). Comunicand Ra-gusanilor despre aceasta izbanda, sultanul Baiazid II nume§teChilia : cheie §i poarta la toata. Cara Moldovei Ungariei§i a tarii dela Dunare", iar Cetatea-Alba.' o caracterizeaza cacheie yi poarta pentru toata Polonia, Rusia, Tataria §i toataMarea Neagra" 2).

Soarta populatiei Cetatii-Albe a fost penibila. Locuitoriisateni din imprejurimi au fost robiti. 0 parte din ora$eni aLost inscrisa in corpul ienicerilor, 2000 de fete au fost dusela Constantinopole pentru a intra in seraiuri sau a fi van-dute la targuri de sclave. In cetate au ramas abia 200 familiide pescari in loc de 20.000 de locuitori, cati au lost 8). Cuaceasta victorie a Turcilor Marea Neagra. devine lacul turcesc".

Fire§te ca cuceririle turce0i trebuiau sa produce uneleschimbari in organizarea administrative a Moldovei. Dupe1484 parcalabia principals moldoveneasca se stramuta la Ciu-barciu. Acest or, este cunoscut Inca depe vremea lui Ale-xandru cel Bun §i Stefan cel Mare, fiind populat de Ungurihusiti 4).

Ajutorul pe care I'au primit Turcii dela Tatari, nu trecefarce urme in istoria provinciei. Tatarii incep sa se stabileascain partile sudice ale Basarabiei, intaiu in mod ocazional, iarapoi tot mai temeinic. Tartari Bialogrodenses" se afla sta-biliti in Basarabia de Sud Inca din 1510. In 1513 ei piadaMoldova pans la Ia§i §i repeta pradaciunile for in 1514. 0noug navalire a Tatarilor dela Perecop are loc in 1518.

Pentru apararea Moldovei se creeaza o vornicie a Tarii

1) I. BOGDAN. Ibidem, pag. .353, restabileqte lista parcalabilor dela Ce-tatea-Alba, care in drdinea cronologici este urmatoarea : lacqa Litavor 1374, Iuga1435, Fedorca 1440, Jurghici 1443-1447, Stanciul 1449, 145.3, 1454, Vlaicul 1467,Vlaicul pi Stanciul 1459, Stanciul qi Zbierea 1466-147o, Stanciul qi Balco i47o,Bale° qi Luca 1471-1474, Luca qi Harman 1476-1476, Harman qi Duma 1478-148o,Gberman qi Oana 1481-1484.

2) N. IORGA. China i Cetatea-Albd, pag. 156a) Ibidem, pag. 161.4) Ibidem, pag. 187.

288

Si

www.dacoromanica.ro

de jos. Ca vornic este numit de Bogdan-VocIA, CarA.bat.Domnul isi face o noua resedinta la Husi ').

In 1538 din cauza certei pentru lemne intre locuitoriiChigheciului si Tatari, chighecenii i-au urmarit pans la Chilia,arzandu-i marginile. Soliman indignat, porneste cu ostirea sain Moldova pentru a pedepsi pe necredinciosul Moldovean"(Petra Rares). Domnul se afla atunci intro situatie extremde grea, hind atacat din Nord de Polonezi si la Est deTatari. El fuge in Ardeal. Sultanul, punand in scaunul Mol-dovei pe Stefan Lacusta, pleaca spre Tighina, pe care ointareste. Dupa porunca lui pe o plata din cetate se faceo inscriptie In amintirea invingerii domnului moldovean subpotcoavele cailor turcesti".

In 1538 Turcii prefac In raia aceste doua cetali. Inraiaua Cetatii-Albe 2) intra Maiacul, Ciubarciu si Cam-

Pa.rca labia principals moldoveneasca este nevoita sase mute si mai la Nord, anume la 6oroca, care isi insu-seste de acum inainte rolul strategic de aparare nu numaiimpotriva Tatarilor, ci.si impotriva Turcilor. °data. cu aceastas'a luat dela Moldoveni si Cetatea Tighinei, transformatain raiaua Benderului, un nume nou, cu care a fost botezata.Tighina si care inseamna dupa unii poartg.", dupa altiiport, oral comercial" 3).

In 1568 se stramuta In Bugeac din regiunea dintre Donsi Volga Tatarii Nohai 4), cari, intarind aci elementul tataresc,it fac sa se raspandeasca si mai mult pe teritoriul Moldo-vei. Totusi Moldova pastreaza in mainele ei o facie de pa.-mant intre raiaua Cetatii-Albe si raiaua Benderului. In 1585Cetatea-Alba. este vizitata de un calator francez Francoisde Pavie, Baron de Furquevaux, care o numeste Cremansau Magraman.". Dela aceasta cetate el porneste spre Nord,prin tinuturi de pasune, cu turme de vite, boi, cai, of sicapre, pans la satul Porcaer care desparte Para Turcului de

tam Moldovei". Satul Porcaer este actualul sat Purcari laNistru 5).

Dar aceasta facie de pama.nt se men(ine moldoveneasca

1) N. IORGA. Basarabia noastrii, pag. 28.2) N. .IORGA. Chilia Cetatea Albd, pag. 205.3) N. IORGA. Basarabia noastra-, pag. 36.

CIOBANU. Cetatea Tighina, pag. 134) D. CANTEMIR. Descrierea kroldovei, pag. 20.5) N. IORGA. Chilia fi Cetatea-Albat pag. 206.

289

sanii.

pi

www.dacoromanica.ro

numai pang. in anul 1595, cAnd in urma incercArii nereu§itea lui Aron Voda, de a recuceri Tighina §i Cetatea-Alba, eaeste cedata sub denumirea de Sapte sate de fares." hanuluitataxesc. E foarte probabil cá. tocmai dupes aceasta CAu§aniise vor fi ridicat politice§te, devenind re§edinta hanilor dinCrimeia.

Ultima din cetatile sudice ale Basarabiei Ismailul a apArutrelativ tarziu. Ora§ul Ismail a fost ridicat dupes anexareaBugeacului de care Turci. In curand a Lost construitA acolo§i o fortareata.

In 1595, in timpul luptelor lui Aron Voda cu Tatarii,un comandant transilvanean Andrei Barcsai a ocupat acestoral intarit. Cu paza cetatii el a insarcinat pe Moldoveni.Insa in scurt timp ei au pierdut-o in folosul Turcilor '). Inacest an Turcii storc definitiv aceasta bucatA a pAmantuluiromanesc, infiintAnd o raia Doug..

Cetatea Ismail n'a avut prea mare insemnAtate in cursulperioadei, pe care o examinAm.

Partea mijlocie a Basarabiei.Prin forta lucrurilor, partea mijlocie a provinciei devine

o citadels de rezistenta nationals. Mai ales regiunea a Chi-gheciului sau Tigheciului, situates mai la sud de Lapu§napang. la apa Ialpugului, cu padurile ei seculare, ajuta la orga-nizarea Moldovenilor.

Iata ce spune despre aceasta regiune pAduroas5. DimitrieCantemir : Copacii, macar ca sunt inalti, sunt totu§i a§ade deli, incest nici om pedestru nu poate sa treacA pe acolo,deck prin poteci cunoscute numai de locuitori". Locuiau inaceste pArti cei mai stra§nici osta§i din toatA Moldova" 2),

Domnii Moldovei, pentru a coloniza aceasta regiune,precum §i regiunile vecine dela Nord, favorizeazA a§ezareaMoldovenilor in aceste locuri prin acordarea diferitel or avaR-tagii. Populatia din cuprinsul Chigheciului, Lapu§nei §i Or-heiului se distinge prin insu§irile ei militare §i spiritul clarz.

Domnitorii dAruiau uneori pamant uri ceta§ilor din ce-tele boiere§ti, ca rasplata pentru slujba for contra TAtarilor.S'a pastrat dela 1484 un document privitor la satul Razeni,din care se vede ca un oarecare Gangur, marele sfetnic lacurtea lui Stefan cel Mare §i parcalab de Orheiu, a obtinut

1) N. IORGA . Chilia gi Cetatea -Albd. pag 210.2) Descrierea Moldovei, pag. 3o.

290

www.dacoromanica.ro

dela domn o danie pentru Malusca, Neicea, Cozma RazanDragus, ce s'au distins prin slujba pentru Ora, in contra

Tatarilor 9.In regiunea dintre Prut Cahul, Ion-Voda infiinteaza

o capetenie a codrului".In partea mijlocie a Basarabiei cetatile de margine sunt:

Tighina, Orhei Soroca.

Tighina.Tighina, dupa cum am va.zut, a impartasit soarta ceti-

tilor de Sud 2). Desi originea localitatii se trage de mai demult 3), despre cetate nu gasim pomeniri in documente istorice,cleat dela anul 1408. Intr'un privilegiu, dat in anul acesta decatre Alexandru cel Bun negustorilor din Liov, Tighina fi-gureaza ca localitate de vama, una din pr;ncipalele vami aleMoldovei, in rand cu Suceava, Iasi, Cetatea-Alba, Cernautis. a. m. d. Ca vama Tighina figureaza. in 1452, cand Ale-xandrel-Voda is hotariri asupra baltilor Botnei, pescarilorNistrului vamii dela Tighina 4). In 1456 vama ce se plateala Tighina se desfiinteaza. Locul ei ocupa acum Lapusna.Aceasta este un semn ca Tighina isi pierde insemnatatea, capunct comercial.

Dar despre cetate nu se vorbeste nimic. Miron Costinafirma'. ca cetatea Tighina este o cetate v eche, ca cetatileSuceava, Neamtul, Hotinul si a Lost refa'cuta de domnii Mol-dovei. Ca la Tighina a Lost o cetate inainte de Turci, credesi Dimitrie Cantemir 5). In desacord cu aceste pareri, d. St.

1) 1. BOGDAN. Documental Rdzmilor din 1484 fi organizarea armateimoldovene in secolul XV, pag. 2.

2) CIOBANU. Cetatea Tighina. Anuar. Com. Monum. Ist., sectia dinBaearabia, Chiqiniu, 1928.

0) Despre originea l0calitalii Tighina s'au ecois diferite ipoteze, pe earl le enuma-ram: 11 persana, cram eg Tighina ar fi existat pe timpul trecerii paste Nistru a arma-tei lui Dania Histasp, 21 geticil eau romans, 31 slavo-rues, a lui P. Cruqevan, care

afirma gretit ca Tighina ar purta in secolul X numele Tungata. 4] genoveza(N. Bilcescu, Z. Arbore, Ion Halippa q. a.), 61 lituano-rusa a lui Batitiqcov, careera de Orem ca Tighina a fast intemeiata de Vitovt in anul 1395, 6] moldove-

neasca (C. Stamati), 71 tatareasca Ciobanu). SST. CIOBANU. Cetatea Ti-

ghina, pag. 3-4. In expunerea de mai sus, pag, 91, am motivat originea cuma-nica a denumirii oraqului .Tighina. E foarte probabil caa tocmai din timpul Cu-manilor se trage originea acestei localititi.

4) N. IORGA. China Cetatea-Albd, pag. 106.5) M, KOGALNICEANU. Letopisetele, voL 1, pag. 23.D. CANTEMIR. Descrierea Moldovei, pag. 16.

291

si

si

si

si

gi

gi

BT.

182.

www.dacoromanica.ro

Ciobanu demonstreaza ca cetatea a fost ridicata de sultanulSoliman §i la inceputul anului 1541 era gata ').

Soarta ulterioara a Tighinei este string legates de in-vaziunile caza.ce§ti in Basarabia. Mai ales prin acest punct, alTighinei, treceau Cazacii Nistrul, pentru a prAda populatia. In-vaziunile Cazacilor incep dela anul 1563, cand hatmanul forDimitrie Vi§nevetchi avea intentia sa ocupe scaunul Mol-dovei, dar planurile lui au fost denuntate regelui polonez decatre sangiacul Cetatii Albe 2).

Citadela Cetafii Tighina(Col. Corn. Mon. 1st, Sectia Basarabiei).

In timpul lui Ioan Voda cel Cumplit Cazacii au jucat unrol foarte mare. ImpreunA cu Cazacii, domnul cucere§te Ti-ghina §i o arde.

Cu toate ca. intre Turcia §i Polonia la sfar§itul anului1574 se incheiase un tratat de pace, peste doi ani Cazaciineastamparati, deli erau sub ascultarea Poloniei, prada dinnou regiunea Tighinei. Pentru a curma aceste incursiuni.

CIOBANU. Ibidem, pag. 11.a) Deepre incursiun ile Cazacilor v. ; N. IORGA. Chilia fi Cetatea-Albd;

CiOBANU. Cetatea Tighina ; A. D. XENOPOL. Istoria Romdnilor 11. a.In limba melt: CULLS. Prima perioadd istoricd a Cazacilor, 1876: EVARNITCHI.Istoria Cazacilor zaporojeni, vol. IIII, 2889-1897 ei lucrArile, consacrate istorieiUcrainei (HRUEVSCHI, BANTA.CAMENSCHI 9. a.).

292

r.

E. ",:e

Fjfij 7: , "."4".',A4

41014af....;

§T.

§T.

www.dacoromanica.ro

Turcii fac in 1579 dincolo de Nistru in fata Tighinei, o nouifortareata. Regele polonez Stefan, a cerut sa fie distrustsaceasta cetate. La refuzul sultanului, Cazacii cu voia regeluitrec in 1583 Nistrul, devasteaza Tighina si o ard. Iar apoiprada si Cetatea-Alba.

In 1584, Petru Schiopul reface cetatea pe socoteala saproprie, cApatand dela sultan In semn de recunostinta hainede stofa de our o sabie cu pietre scumpe.

Totu§i incursiunile Cazacilor se repeta in 1585 si 1586.0 notha navalire a Cazacilor se produce in 1587, cand se pradain afara. de Tighina, Oceacovul $i raiaua Cetatii-Albe. Inanul urmator Cazacii prada 13 sate $i alte 4 sate turcesti ling&Tighina. Cazacii mai prada Tighina, sau regiunea ei, in 1590,1592 si 1593.

In 1595 Aron Voda cu aliatii sai Cazaci, condusi dehatruanul for Nalivaico $i Loboda, se ridica impotriva Tur-cilor $i is cetatea Tighinei. Ins in urma revendicarii cetatiide catre Cazaci, Tighina tot ramane in mainile Turcilor.

Daca Tighina cade foarte de vreme sub dominatiuneadirects a Turcilor, in schimb celelalte doua cetati mai lamiazA-noapte: Orheiul si Soroca, se pastreaza de ca.treMoldoveni.

Orheiu.

In legatura cu cetatea Orheiului exists o controversa.Nu se §tie precis unde se afla ea. La Sud-Est dela actualulOrheiu, la o departare de 18 km., langa comunele Trebugeni

Botuceni, in localitate numita Pestera", s'au pastrat pansacuma urmele unei cetati valuri, carAnaidA, piatra, in asafel, 1ncat se vede unde erau situate biserica $i cimitirul. Iarmai departe se vad $i ruinele unei bAi.Intrucat aceasta cetatee atat de aproape de Orheiul de astazi, s'a presupus ca toc-mai in locul ruinelor acestei cetati se afla cetatea veche aOrheiului '). D. $t. Ciobanu obiecteaza, arAtand ca intr'undocument din 20 Ianuarie 1497, se pcmeneste satul Molestilanga Orhei ", pe care 11 identifica cu satul Malaesti, situatla vr'o cativa kilometri mai sus de Orheiul de astazi 2). Deciar reiesi ca Orheiul vechiu nu putea sa fie pe alt loc, cleatacel al actualului Orheiu. In ce priveste ruinile, d-sa le atribue

1) C. STAMATI despre antichitatile vechiului Orheiu in ,Memordle So-cietatii de istorie qi antich. din Odessa, vol. II, pag 806.

2) 5T. CIOBANU. Monumenfele istorice, ibidem, pag. 283.

293

si

si

www.dacoromanica.ro

orasului Oriow, ce figureaza in harta, anexata la DescriereaMoldovei" a lui D. Cantemir.

Aceasta afirmatie nu poate sa fie acceptata. intrucatne lipsesc dovezi ca satul Molesti ar fi inteadevar satulMalaesti $i nu un alt sat disparut. Apoi expresiunea langa"nu insemneaza neaparat cativa kilometri, puteau sa fie sidouazeci. In sfarsit nu ar fi exclus ca cetatea Orheiului safi existat separat de orasul Orheiu la o oarecare distanta deel, iar denumirea Oriow putea sa fie un nume schimbat alOrheiului, poate imprumutat dela Cazaci, navalitori in acestelocuri. In veracitatea acestei presupuneri ne indreptatesc sacredem indicatiunile hartii din an. 1686, a geografului italian

Cetatea Orheiul Vechiu. Cotul rciului Raul in interiorul cetcifii.Col. Corn. Mon. Ist. Sect. Basarabiei.

Giacomo Cantelli da Vignola. La varsarea Rautului in Nis-tru, pe cealalta parte, ruseasca, a Nistrului este al atata ocetate sub denumirea: Oriu, Oriso et Oriow" 1).

Am putea admite asa ceva, intrucat din exemplul Ti-ghinei stim ca Turcii $i Tatarii simteau nevoia unei cetati$i de cealalta parte a Nistrului, in fata Tighinei, si inteovreme aceasta a doua cetate a existat. Dar mai degraba in-clinam sa credem ca avem de fata o simply greseala in ce

1) V. A. URECHIA. Charlografia romans. Anal. Acad. Rom. 288o, No. 3.

234

www.dacoromanica.ro

priveste exactitatea aratarii locului. Ace Iasi Oriow pe o altsharta din veacul al XVIE-lea ([oh. Baptista Homanno, No-rimberg) este aratat la varsarea Rautului in Nistru, adica peteritoriul moldovenesc, iar pe harta lui I. M. Hafius, profe-sor de matematici, din 1744, ocupand aceeasi pozitie, arealaturi $i o a doua denumire Orihow", ce se apropie multde sunetele cuvantului Orhei 1). Aceasta localitate se cheamaOrihow si in harta lui Viaceslav Grodetchi, din veacul alXVI-lea. In limba Cazacilor zaporojeni Orheiul se numeaIrgheev" si Orna" 2).

Daca insemnarile de mai sus ne dovedesc ca Oriow §iOrihow sunt alte denumiri ale orasului Orheiu si nimic nune indreptateste sa' credem ca in aceste locuri a existat oalts cetate, decat Orheiu, apoi mai avem $i o dovada pozitivadirects cum ca in vechime a existat Orheiul vechie in deo-sebire de Orheiul de azi. Intr'un ispisoc din 1618, Ianuarie28, se vorbeste de o moars din satul Macicautii, din vadulcel din sus, di unde easy Rautul din stanca, din gios de Or-heiul cel vechiu" R). Prin urmar, la inceputul veacului alXVII-lea se credea cal a existat un Orheiu vechiu $i nu avemnici un motiv sä respingem aceasta parere.

La Orheiu in functiunea de parcalab apare prima oars,in 1470, Radul Gangur, apoi in 1481-1484 Vlaicul, unchiullui Stefan cel Mare ; in 1486 -1491 figureaza Grozea Mico-tici, in 1492 1493 Gangur a doua oars, in 1499 Ivanco $iAlexa, in anul 1573-1574 Cristea si Danciul si in domnialui Petru SchiopulParvu. In 1580 orasul mai avea un vatafmare, Turbure. In 1583 parcalab de Orheiu este Nadabaico.Soroca.

Cealalta cetate, Soroca, apare in documentele istoricefoarte tarziu 4). Unii afirma, inss farce argumente solide, ca

I) lbidem.2) P. A. CRU*EVAN. Basarabia, Moscova, 19o3, pag. 221. In 2693 Ca-

zacii prada oragul ,Orihovo" Iran .Harcova' tN. IORGA. Chiba fi Cetatea-Alb I,pag. 207), unde ei spar in timpul blIciului. Probabil e vorba de Orheiu. Uniiautori rusi cred, ins& frir& un temeiu serios, a in veacul I I. d. H. in locul Or.heiului vechiu se ails. cetatea Patridava.

3) M. COSTACHESCU. Documeniele, vol. I, pag. 462, note ro.4) A. LAPEDATU. Cetatea Sorocii. Bul. Corn. Mon. 1st., an VII, Buc.,

1924.. peg. 85.IC. ST. MILETIE RAUTU. Ceialea cu monografia orasului Soroca, Ora-

dia, 1932.D. CANTEMIR. Descrierea Moldovei, pag. i7.

295

www.dacoromanica.ro

In locul Sorocei de azi se afla o asezare greceasca Alchionia,iar In timpul regelui Buerebista Serghidava sau Sergus ').

Orasul Soroca, ca vad, se afla politiceste in mainile Mol-dovenilor chiar dela sfarsitul veacului al XIV -lea sau Ince-putul veacului al XV-lea. Pomenirea despre cetate si par-calabie se face de prima data in tratatul de pace intre Stefancel Mare si regele Poloniei din 12 Iunie 1499, unde intalnimcuvintele : parcalabul de Soroca Coste" 2). E foarte probabilca. Stefan cel Mare a facut aci o cetate de pa' mint si de lemnpentru a se apara Impotriva Tatarilor. Apoi mentiunile despreSoroca se repeta in 1510 si 1522. In 1543, In domnia lui PetruRare cetatea a fost refacuta In piatra.

Cetatea Soroca.

Cazacii cari In nenumarate randuri au pradat Sudul Ba-sara biei $i Tighina, nu numai °data s'au ivit $i sub zidurilecetatii Soroca. Spre exemplu, In 1587, dupa cum povestestecroaicarul Gr. Ureche, ridicatu-s'au o seams de Cazaci caniste lupi invatati de pururea la prada $i au Intrat in tars,si multe bucate din tinutul Sorocii au luat". Parcalabul SorociiParvul, impreuna cu hansarii si unii volontiri moldoveni, i-auurmarit pe Cazaci pans la Pereiaslavli. Deoarece Cazacii nuvroiau sa inapoieze prada, s'a incins o batalie, ce a durat doll&zile, pans ce Moldovenii ,au spart" pe Cazaci si i-au taiataproape pe toti 8).

1) P. A. CRUEVAN. Ibidem, pag. 226.2) I. BOGDAN. Documentele lui Stefan cel Mare, vol. 11, pag. 425.3) M. KOGALNICEANU. Letropisetele, vol. I, pag. 37.

296

www.dacoromanica.ro

Cetati oraae disparute. Movile si valuri de parnant.In Basarabia veche au existat alte ceta'ti, in afara de

acelea, pe cari le-am trecut in revista. Se poate afirma cate-goric ca numarul cetatilor, dela cari au ramas numai ruinisau nu s'a pastrat nimic si pe cari nu le putem identifica,intrece numarul cetatilor cunoscute de noi. cateva exemple.

Dimitrie Cantemir, vorbind despre Bugeac TatariiNogai i aratand ca ei au un singur oras, Causanii langa raulBotna, adauga : Aceasta provincie a fost semanata cu orasedestul de frurnoase, ceea ce se dovedeste prin ruinile vechilorcladiri ce se gasesc pe ici pe colo". Printre altele, autorul serefera la ruinile unui foarte vechiu oras din Su dul Basarabieinumit astazi Tatar-Bunar, adidi putul Tatarilor 9. Aceste ruinesunt asezate pe o stances foarte

Apoi, continua J. Cantemir, nu departe de gura rauluiIalpuh sunt ruinele altui oral, mai vechiu, numit de poporTint". Stefan cel Mare l'a ridicat din ruini, dar Turcii l'auras dela pamant, incest a.stazi de-abia se poate arata loculunde a fost. Din ruinele lui s'a ridicat alt targ in tinutulcelui vechiu, care infloreste azi $i se cheama.' Tobac, langa.Marea Neagra, poate pe locul unde era vechiul Aepolium" 2).

Panes la 1858 au existat, dupes marturia scriitorilor rusi,ruinele unei cetati la satul Palanca 8). Urmele unei cetati erau

in targul Leova 4).Pe valea Botnei s'au pastrat ruinele a doua. cetati : Go-

rodca Garlele. Prima se afla nu departe de Ulmu la patrukilometri de satul Gorodca, a doua la doi kilometri de satulGarlele, pe malul stang al Botnei.

Pe rauletul Lopatna, afluentul Ichelului, in ju Jetul Or-heiu, la. o distanta.' de 14 km. dela soseaua Chisinau-Orheiu,sunt urmele unei a treia cetati 5),

1) Pe harta Moldovei si Valahiei a lui Vignola din veacul al XVII-leaeste aratat in Bugeac un oral cu nume Tartar-Barlat, ceea ce inseamni oral ti.-taresc. Acuma nu mai exist& o localitate cu asemenea num.% Dcci, sau Boast orala disparut, sau :.cent nume insemna targul Tatar-Bunar. V. A. URECHIA. Char-lografia romand, harta No. 3.

2) Descrierea Moldouel, pag. 20 -21.3) A. ZASCIUC. Materiale pentru geografia 9i statistica Rusiei. Oblastea

Basaraliei, S.-Pet., 2862, vol. II, pag. 241.4) A. EGUNOV. Descrierea statistica a Basarabiei. vol. III, pag. 292.5) T. CIOBANU. Monumeniele, pag. 184. Biserici vechi dirt Basarabia

(An. Coin. Mon. 1st., )924), pag. 49 si 67. Noiele (ibidem, 1928), pag. 144.

297

si

Malta.

§i

§i

si

Iotasi

www.dacoromanica.ro

0 foarte mare cetate se afla langa satul Stolniceni, dinjud. Lapusna. Movila din acest sat numita. Cetate", este in-conjurata din trei parti de un an cu val dublu 1).

La aceste cetati de pamant mai putem adauga : Cetatuia"dela Chicera intre Truseni si Durlesti, jud. Lapusna, incon-jurata de un §ant, $i cetatuia" dela Grozefti, de langa. Dur-lesti 2).

Nu puteau sa nu fie intarituri si in targul Lapufna,intrucat toate orasele vechi aveau mai mult sau mai putincetati. In limba slava, grad" sau gorod" (oras) inseamna.asezare intarita. Iar Lapusna juca un rol de capitals aprovinciei.

Gasim deasemenea urme ale unor asezari omenesti dis-parute, despre care insa nu putem afirma ca au fost intarite.La seria for se refers : 1) targul Sarata despre care se po-meneste inteun uric al lui $tefan cel Mare din 13 Martie1489 8) si 2) urmele unui cimitir vechiu cu un val de pa-mant, de langa satul Ustia din jud. Orheiu. D. St. Ciobanucrede ca aici exista pe vremuri satul Gasca, notat in cata-grafia din 1817 4).

In diferite parti ale Basarabiei se afla movile si valuride parnant 5), de exemplu in judetul Tighina : movila $ve-zilor de langa Tighina, movila Dragaiselor de langa Chircaesti,movila lui Suvorov, dupa denumirea rusa, dintre Tighina $iCausenii, movila hanului, de laugh'. Copanca, movila Sfatuluide langa HartJp Nou; in judetul Cetatea-Alba : movila marede langa Talmaz; in judetul Soroca : Movila uriasului, intreSoroca si Atachi, ce are in lungime 21 metri si in latime7 metri. Cateva movile se afla in jurul Chisinaului, dease-mema langa satele Sangera, IVIireni, Ghidighici, Visterni-ceni si Bucovat.

Legenda poporana afirma ca movilele serveau ca punctede observatie si de signalizare. Pe ele noaptea se aprindea

1) P. CONSTANTINESCU-IA§I. Cettiti de varmint. Rev. ,Viata Basara-biei`, 2 932, No. 6, pag. 39.

2) P. CONSTANTINESCU-IA§I. Ibidem, pag.8) I. BOGDAN. Documentele, vol. I, pag. 373.4) T. CIOBANU. Biserici vechi din Basara5ia, An. Com. Mon. Istorice

Scotia Basarabiei, Chilinau, 1924, pag. 66.5) T. CIOBANU. Monumentele, pag. 178-179.P. CONSTANTINESCU-IA§I. Ceidti de Omani. Rev. ,Viata Basarabiei",

1932, No. 6 peg. 37.43.

298

40.

www.dacoromanica.ro

focul pentru da de tire punctelor mai importante de apa-rare despre apropierea inamicilor : Tatari Cazaci.

Acestei legende ii putem da crezare atata timp, cat nu sevor incerca sapaturi spre a verifica, daces nu cumva movilelenoastre sunt de o proveniental mai veche, asemenea curga-nelor" din Rusia 1).

Unele movile, ca cea de langa Curluceni §i cea din sa-tul Volcinet, jud. Lapu§na, aveau §i beciuri. Aceasta ne dade banuit ca ele erau legate cu a§ezarile omene§ti 2).Lapusna, Chisinau si alto locality i.

Dupes ce am aratat inteo expunere sumara soarta isto-rica. a cetatilor noastre, se cuvine sa dam o oarecare atentiei altor cateva puncte mai insemnate, din provincia rasari-

teana a Moldovei.Un rol foarte important in vieata statului moldovenesc

vechiu l'a avut Lapufrza, situates in mijlocul provinciei, la in-tretaierea drumurilor comerciale. Lapu§na apare in documen-tele istor:ce prima oar& in 1454, cand Petru Voevod intare§temanastirii Moldavia scuteala de vama pentru 3 care de peste,3 care de sare §i carele sale cu miere dela Bohotin. In uricde intarire se spune ca manastirea aceasta sa nu plateascayam& nicaeri, fie in vamile va.ndute, fie in cele nevandute,nici in Targul Frumos, nici in Targul la$ilor §i nici in La-pupa, nici in Vadul Calugaresc, nici in Vaslui, nici in Va-dul Tutorei §i nici in Mogo§e0, nici in Targul Romanului 3).

Peste doi ani, in 1456, lunie 20, de Lapu§na se vorbe§tedin nou ca de un punct important vamal 4). Petru Voevodprin uricul cu aceasta data, intare§te negutatorilor din Liovprivilegiile de mai inainte §i cu aceasta ocazie se prevadanumite norme de vamuire.

1) Cele msi vechi curgane" ruse se atribue Scitilor ill au un caracterfoarte pronuntat, inciit istoricii gi arheologii rug; denumesc poporul ce le-a lAsat,sneamul curganic". 11. POCROVSCHI. Istoria ruses din cele mai vechi timpuri,Moscova, 1913, vol. 1, pag. 36-38.

2) P. CONSTANTINESCU-IA5I. Orage ci ceteiti disparate. Rev. ,VialsBasarabiei", 1932, No. 6, pag. 24.

8) M. COSTACHESCU. Documentele moldov2ne#i inainte de .Stefan celMare, vol. II, pag. 5o8 q u. Autorul credo co. satul LIpugna exista qi in veaculal XIV-lea, pag. 611.

Tot atunci in 2464 l'etru daruelte niqte molii is Vaslui, is Brodulqi is Liputina. OREST POPESCUL. arteva documente moldovene, Cer-

nauti, 1895, pag. 8-9, citat dupi N. IORGA. Basarabia noastrei, pag. 28.4) M. COSTACHFSCU. Ihidem, pag. 788 I). u.

299

$i

Calu-garilor

www.dacoromanica.ro

Cine merge catre tinutul tataresc, plateste pentru 12cantare, ce se vor cump5ni la Suceava, o rubles de argint, inTArgul treizeci de grosi, in Lapusna 30 de grosi, iarin Cetatea-Alba o jumatate de rubles de argint.

Cine nu va merge la Cetatea-Alba, sa dea in Lapusnavama dela Cetatea-Alba, ca si cum ar fi dat in Cetatea-Alba.Iar in Tighina sa. nu dea nimic. La straj5, de fiecare car--ate 12 grosi.

Cine va duce vite cornute la Tatari, sa plateasca inSuceava de fiecare vita cornuta cate patru grosi, in Iasi doigrosi, in Lapusna 2 grosi.

Pentru o suta de oi, in Suceava sa se plateasca sasezecide grosi, in Iasi 33 de grosi, in Lapusna treizeci, de grosi.

Varna ce a fost in Tegheneachiciu (Tighina) se desfiin-teaz5, pentru ca sa nu mai fie acolo nici un gros vama, ciin Lapusna sa fie aceasta vama. Aceasta este vama acelorace merg la TAtari".

In 1960, Julie 3, $tefan confirm:1. Liovenilor vechiul pri-vilegiu comercial si cu acest prilej pentru vamuire in Lapusnase repeta normele stabilite de Petru-Voevod '). Tot intura cu vama se pomeneste de Lapusna si in 1470, Aprilie1 2). $tefan acorda manastirii Neamtu privilegiul de a trimitetrei care dupes peste, fie la Chilia, fie la Lacuri, fie la Cetatea-Alba, sau la Nistru. Scutirea de vama se face oriunde arfi ; printre localitalile scutite se aflA si Lapusna.

Altadatl, mai tarziu, in 1489, Ianuarie 9, si in 1493, 3Martie, despre Lapusna se vorbeste la desemnarea hotarelorunor sate 3).

Un calator polonez Erasm Otwinowski, de pe timpullui Alexandru Lapusneanu (an. 1551), vorbeste in descriereacalatoriei sale de Lapusna, ca de un orasel al fratelui dom-nului, care era vames" 4).

Un alt calator polonez Andrei Taranowski, a fost pela not in 1570, si ne-a lasat niste notite scurte, din cari aflAmdespre importanta Lapusnei. Alexandru Lapusneanu era la-

4) I. BOGDAN. Documenfele lui Stefan cel Mare, vol. II. pag. 271-282.a) Ibidem, vol. I, 143 -149.3) M. COSTACHESCU. Documeniele moldovenefti dela ,iefan Cel Mare,

1933, pag. 13o.I. BOGDAN. Ibidem, vol. II, pag. 3-5.4) P. P. PANAITESCU. CdIdiorii poloni in tdrile romdne, Buc., 193o,

pag. 8.

300

lega-

lasilor

www.dacoromanica.ro

pusnean prin mama sa, ce a fost Ingropati la manastireaRAsca 1).

In 1576, Aprilie 25, se pomeneste despre volostea La-pusnei, care avea in cuprinsul sau si satul Chisinlu 2). Dea-semenea despre un alt satmosia Horgesti se vorbeste Inanul 1598, Aprilie 15, ca facand parte din volostea Lapusnei 3).

In anul 1588, la Lapusna se Infiinteaza.' o capitanie sicapitan este numit vestitul Bartolomeiu Bruti 4).

Lapusna avea un parcalab sau doi si unul sau doi va.tasimarl. In aceasta din urma calitate apar : in 1581 un oarecareBodeiu, iar in 1590 Mihalcea si Constantin. In anul acestaparcAlab la IA'pusna era Toader Cehan 5).

Desi indicatiile istorice despre Lapusna sunt foarte sgar-cite, e in afara. de indoiall faptul ca. vechea Lapusna era unpunct comercial si administrativ foarte important. Ea figu-reazg in hartile geografice foarte de vreme, alAturi de Cetatea-.Alba., Tighina, Soroca si Hotin.

Dimpotriva, actualul Chifindu, rAxnane mult timp ca unsimplu sat de putina. importanta. In toate hartile din veaculal XVII-lea, nu mai vorbim de cele de mai inainte, lipsescorice indicatiuni asupra acestei localita..ti 6). Prima mentiunein documentele istorice despre Chisinau se refers la anul1436, lulie 17 7). Data fiind importanta acestui document, re-producem traducerea lui aproape in intregime.

,,Cu mils lui Dumnezeu, Noi Ilie Voevod fi fratele Domnieimac., .Stefan Voevod, Domnii Toni Moldovii, facem cunoscut Sicu aceasta carte a noastrif tuturor, can vor cilia la deinsa sau ovor auzi cifindu-se, ca aceasta adeveirald slugs Si boer abnostru,credinciosul pan Vancea logofeitul a slujit mai inainte sfetni rei-posatului parintelui nostru cu dreaptei si credincioasei slujbei, iarastdzi slujefte nouti cu dreaptei fi credincioasei slufbii. De aceea,

5) N. IORGA. Istoria Romeinilor prin cella-tort, Buc., 1928, vol. I, pag. x79.2) M. COST ACHESCU. Ibidem, vol. I, pag. 465.8) GH. GHIBANESCU. Surete 0 inroads, vol. VIII, pag. 242.4) V. mai sus, pag. 207. E. HURMUZAKI. Documente, voL III, pag. 96-96.5) N. IORGA. Basarabia noastrd, peg. 43-44,6) Am stabilit mai sus, pag, 96, provenienta cumanica a denumirii oraqului

Chi siniu, ce sta in concordanta si cu toponimia intregei Basarabii. Ins& pentru afi in aceasta chestiune mai complect, relay 9i pirerea d-lui N. IORGA. D-saeerie : ,Denumirea vine de la intemeietorul satului, de la mos. Gisim doar in s 61 ope un Lazar Chisanau intre boierii Moldovei (numele vine din Chisinea; cf. Hij..din din Hijdul, Codau din Coada, Buzau din Buzi). Basarabia Noastrd, pag. 56.

7) M. COSTACHESCU. lbidem, voL I, pag. 459-461.

301

www.dacoromanica.ro

not cu dreapta $i credincioasti slujbil ca /re noi, l'ammiluit cu osebita noastrd mild $i i-am dat fi i-am intarit vislu-jenia lui, satele la Raul, anume Procopinti, unde a lost Procop fiVasile vataman, fi cu moara fi Macidiutii fi cu prisaca CO-zarou(ii1) fi Fonicina alba ci la gura Volcinlii, unde se unesc cuCotou(ii ci la Itchil, intre Crotoki, mai jos, uncle este Peatra( Kamen) mai in sus de locul lui 001 $i kingcl Ric, de cealaltdparte, pe valea ce cade impotriva Chefendului lui Acba$, lafattina,unde este Seliftea tatdreascd, impotriva pdduricii (H 6/1H3b6bucy no TOH cropowti, Ha )1011HHy lam naAaeT pow ax6aLuenaHeuieHeHa oy ecT TaTapcHas cenma, IIPOTHB Bi3Cl<a).Toate aceste sd-i fie lui uric cu tot venitul fi copiilor lui fi fra-(ilor lui fi nepotilor lui de sorei fi nepotilor lui de frati fi nepo-Nor lui strdnepotilor lui fi rastranepotilor lui fi neamului celuimai deaproape al lui, nestricat niciodatd, in veci.

Tar hotarul acestor sate sci fie dupd vechiul hotar, pe undetrdiesc din veac. far hotarul pustiilor, cat vor putea sa trdiascdaceste sate, ce intemeiazd, indestul. Iar la aceasta este credintaE omniei noastre, mai sus scrisului, Ilie Voevod fi $tefan Voevod

credinta baierilor naFtri (urmeazd aratarea for pe nume) fi cre-dinta futuror boierilor noftri moldoveni mari fi mici.

far dupti via(a noostra, cine va fi Domn Torii noastre, dincopiii noftri sau din fratii noftri sau din semin(ia noastrd, oricine,pe cine Dumnezeu ye alege, acela sa nu le strice dania noastrii,ci sei le intdriascd $i imputerniceascd, pentru ca i-am dat, pentrudreapta credincioasd lui slujba.

Iar pentru mai mare intdrifurd acestor toate mai sus scrise,am poruncit sa lege pecetea noastrei cats aceasta carte o noastra.

1) E interesanta aceasta pomenire despre Cararoulii, un sat, care acurn nuexists. In documentele istorice se mai pomenesc sate cu nume asenanatoarc : in2439 satul Cozarevti" 'mai sus de satul Ohrineea din judetul Orhei, in 1431 gi2479 .,atul Cozareuti la Terebne. M. COSTACHESCU, ibidem, pag. 463 gi nota 3.Exists in momentul de fatii in costa volostea Lipcani, jud. Hotin, satul Cozarceni.In lista locurilor populate, din timpul rusesc, satul e numit Cozarianr. B. /1E-1314TCRICI. Cam COVE. HaceneE Hb1X'b m3crb reccapa6caort ry6epHity,2913, pag. 229. Denumirea indica prezenta pe plimantul Basarabiei pe vremuri aunui popor de neam time Hozarii, can aveau capitala for Itil in pirtile inferioareale fluv:ului Volga fi o cetate Satchel (rusezte , Belaia Vela') pe Don, in apropierede Volga. Hanul Tor, cagan, era de credinta iudaici, iar poporul se tines de di-ferite religii. In secolele VIII X Rusia era sub stApinirea Hozarilor. 0 partedin ei putea si treacS in Basarabia sub presiunea Pecenegilor. V. CLIUCEVSCHI.Curs de isforie rued, 2904, vol. 1, pag. 244-147. In lista popoarelor barbare, ce s'austabilit pe pamantul romanesc sau numai au trecut prin el, alcatuita de AL. PHI-LIPPIDE (v. mai sus, pag. 2o3), nu gisim pe Hozarii".

302

vlizandu-1

fi

graliHNN,

$i

fi

Hauifiee-b,

rat

pi

www.dacoromanica.ro

In Vaslui, in anul 6944 Julie 17, Ghedeon a scris".Originalul documentului se pastreaza la arhiva ministe-

rului de externe din Moscova.Satele din acest uric se identifica nu tocmai usor. Pro-

copintii pe Raut, Cazaroutii, Crotolci, §i Piatra (Kamen") nuse mai afla. Macicautii sunt Mascautii pe Raut, in fosta vo-lostea Criuleni, langa Orheiu. Satul Fantana Alba era pro-babil la miaza-zi de Isbe§ti din judetul Orheiu. Volcintea,numit azi Volcinetul, este o vale §i un parau din judetul La-pupa, Cotovtea e probabil un afluent al Volcianetului, iarItchel este raul Ichel.

Conform indicatiunilor acestui uric, in locul unde inmomentul de fats este situat Chi§inaul, se aflau doua pro-prietati sau a§ezari omenesti; in partea de Sud a Ba.cului,intr'o vale, era selistea tatareasca, cu o fantana, si mai suspe un loc mai inalt, poa te unde acum e biserica lui Maza-rachi, se afla proprietatea lui A cbas. Proprietatea asupraselistei tataresti a capatat-o Vancea logofatul, ca danie deladomn in urma credincioasei sale slujbe. Vancea apare uneoriin documente cu nume : Oanta, Oancea, Oana.

In 1466 Stefan Voevod confirm& boierului Vlaicul danieasupra selistei de langa Chisinau, la fantana Al bisoara,cumparata dela Toader, feciorul lui Fedor §i dela rudele luicu 120 de zloti tataresti t). Probabil e vorba de un loc dinproprietatea lui Acba§ (Alba§), daca nu chiar de intreaga luiproprietate.

La Nord de rail Bac mai Virzi% in 1517, apare un allsat, pe care Jacob, fiul pitarului O(el, avandu-1 ca privilegiudela Ilia§ §i Stefan Voevozi, it vinde lui Eremia Visternicul.Dela el se trage numele satului Visterniceni 2). Acest sata fost apoi vandut de Eremia Visternicul manastirei Molda-vita, prin uricul din 1525, Februarie 12 8).

Din uricul din 1576 al lui Petru Voevod aflam ca. satulChisinau (Kllnumey.re) pe Bac din volostea Lapu§nei, probabilvechea seli§te a lui Acba§ (Alba§), ce apartinea atunci Va-sutcli, fiica Maricai, nepoata lui Eremia postelnic (in calu-garie Evloghie), a fost vandut unui oarecare Dragus, ureadnic

1) I. BOGDAN. Documenfele, vol. I, pag. 116-117.2) I. BOGDAN. Album paleografic moldouenesc, No. 75 vi ,Cerceidri

Istorice" de I. MINEA, an. 4, 1929, No. 2, pag. 215-217.3) Cercetdri Istorice, ibidem, pag. 217-219.

303

,

www.dacoromanica.ro

la Iasi, cu 500 de zloti tataresti. Aceasta seliste a trecut laVasutca dela stramosul ei Vlaicul, ca danie din partea luiStefan cel Mare ').

Aceasta este tot ce stim not pozitiv despre vechiul satChisinau, in timpul initial al existentei politice a Moldovei.

Acest Chisinau, samburele actualului oral Chisinau, nutrebuie sa fie confundat cu Chiqinaul Mare" sau ChisinaulRavi", despre care se pomenestc in documentele istorice. In1455 Petru Voevod claruete manastirii Bistrita Botna cuezerele, garlele si ezurcanele si dela Chesenaul Rosu pans ladealul Zagornei in sus si pe Nistru $i in jos' 2). In 1458Stefan Voevod confirms calugarilor dela rnanastirea BistritastapAnirea peste aceste locuri asa cum sunt aratate ele inuricul din 1455 8). In sfarsit, in Martie 1535 Petru Raresdaruieste lui Tomsa de Ciubarciu un loc din pustie pe Botnaintre Dobra Oa le, unde este Mare le Chisinau, pentruface satul" 4).

Probabil acest Chisinau Mare" coincide cu ChisinaulRosu". Nu se mai poate stabili acum, unde a fost asezat acestoras, dar in conformitate cu aratdrile documentelor el tre-buia sa fi fost undeva pe la gura Botnei, poate chiar peNistru.

Unii autori rusi it identifica.' cu orasul Ca.'usenii, care ajucat un rol foarte important in timpul dominatiunii Tata-rilor prin aceste parti. De exemplu, Murzachevici spune ca,baza.ndu-se pe asemanarea -sunetelor denumirilor, s'ar puteaadmite ca. Chisinaul Mare" era situat acolo, unde sunt Cau-senii Vechi sau Causeni 5). lnsa aceasta ipoteza nu se pc-triveste cu indicatiunile topice ale documentelor. Mai precautin formularea parerii sale a fost Stamati, care a afirmat ca.Tatarii au distrus Chisinaul Mare" la sfarsitul secolului alXVI-lea Si din materialul lui au ridicat nu prea departe deel un alt orasCausenii 6). Spre regret in chestiunea aceastanu se poate face nici o precizare. Chisinaul Rosu.sau Mare"ramane pentru istoria Basarabiei mai departe o enigma.

1) Operele Comisiunii Arhivclor basarabene, vol, /, pag. 271 172 (do-cumente pentru ;Morin ChipinAului).

2) M. COSTACHESCU. Documentele, vol. II, pig. 631 p u.a) I. BOGDAN. Documentele, vol. 1, pag. 8-9.4) Arhiva Istoric'd, VOL, 1, pag. 83.,5) Memoriile Societd(ii de istorie fi antichitilti din Odessa, vol. II, pag. 663.6) Ibidem, pag. 814,

304

si

i a-si

si

www.dacoromanica.ro

La cele de mai sus adaugam §i cateva informatii desprelocalitati, ce au devenit cunoscute in urma unor evenimenteistorice, ca de exemplu : satul Lipnic cu dumbrava (sau Lip-nita, Lipinti), unde in 1470 s'a dat lupta de catre Stefan eelMare in contra Tatarilor §i s'a repurtat o biruinta stralucita;in timpul bataliei a fost prins fratele hanului tata'resc dinCrimeia 1); satul Roganii, re Cogalnic, la care s'a dat luptade Ioan-Voda eel Cumplit impotriva Turcilor.Populatia provincial.

E foarte greu sa descrii populatia provinciei din tim-pul, de care ne ocupam. Nu avem date precise, cu cari amputea manipula.

Nu se §tie, cat de deasa a Lost populatia. In timpurilelui Alexandru eel Bun Cara moldoveneasca era Inca putinpopulata. Daces chiar gi in veacul al XVII-lea in hartilegeografilor straini, pe locul unde se afla.' Basarabia sunt ara-tate puste (deserta"), cu atat mai mult trebuiau sa fi fostele atunci, cand statul moldovenesc abia se organiza.

Catre inceputul §i prima jumatate a secolului al XVI-leaBasarabia prezenta, tinand seama de dificultatile luptei omuluiimpotriva naturii, o provincle destul de bine populata. Hartaa§ezarilor omene§ti in Basarabia din acest timp2),pe care am

1) Cronica lui Ureche : M. KOGALNICEANU. Leiopisetele, vol. I, pag.366. Cronies,. Putneani qi Moldo-poloni : I. E CGDA N. Vcchile cronici moldo-

venegti panel la Urtchia, Buc., i891, pag. 196 11 225.2) La alckuirea hArtii mi-a servit de ciliuzA. harta rue& a inginerului ho-

tarnic al Basarabiei Eitner din 1843. Harts aci anexatA an este complectA atAtdin cauza el multe sate an dispArut sau cu greu se supun identificarii, cat qi dincauza ca o asentenea hartA precipune cercetari prealabile pentru fiecare localitateaparte, ceea ce in momentul de fats, bland abstractie de uncle exceptii, nuexistA. Datele din hart& insemneazA anul aparitiei localitAtii in documentele isto-rice. In nele cazuri am admix prezumptii , bine justificate.

Din orayele mai ruari Bunt arAtate Ara o justificare cu date precise : Bataqi Cahulul. In primul din aceste °rage, chip& at se pare, a locuit in 149 t soraprincipelui lituan Vladislav al II-lea Iaghello, iar is fine'e secolului al XV-leaacest urn, a fost ars de TAtari. P. CRU:jEVAN. Basarabia, Moscova, 1903pag. 223. Printre documentele, adunate de I. BOGDAN, se aflA unul din 1 Aprilie1470, in care 0 vorba de ,Lacuri' (.rsepe), probabil de o localitate din SudulBasarabiei in apropiere de lacurile mari, situate pe linia DunArii qi mirii. Autorularta a tradus acest cuvint greqit cu .Ealti'. Documentele lui Stefan cel Mare,vol. I, pag. 143 144, V. gi GHIBANESCU. Slobozia Billtilor. Isp. li zap., VI,2, pag. 1.

In ce priveqte Cahulul, degi in formaqia lui actual& el prezintA un oral nou,pozigia lui in apropiere de Prut ne face a& credem el originea lui, ca arzareomeneascA, se trage din vechime.

305

www.dacoromanica.ro

intocmit-o pe baza informatiilOr istorice, culese din urice,tratate §i cronice, ne arata ca stramosii no§tri preferau sase a§eze dealungul raurilor, ca Nistru, Prut, Dunarea §i altemai mici, §i au populat intaiu Nordul §i partea mijlocie aprovinciei.

Vechea civilizatie se Linea mai aproape de rauri pa-duri, in afara.' de unele popoare, cari preferau steps, ca Tata-iii. treptat cu m5,rirea nurnarului de locuitori, se ocu-pau toate locurile libere. Dupes epuizarea complect& a terito-riului, ce se lucra u§or, lumea a inceput sA cultive paman-turile de sub paduri, balji, coline, etc.

Componenta socials numeric& a vechei societati roma-ne§ti din provincie nu ne este cunoscuta. Totu§i din catevadate interesante ale visteriei despre bir dela finele perioadei,an. 1591, aflam cum se repartiza, din punct de vedere social,populatia tinuturilor de sub dominatiunea direct& moldo-veneasca.

Catastihul de cisle" ne des urmatoarea repartizare apopulatiei (in capi de famine) : 1)

TinuturiTrani

SAract Curteni Vitagi Nemegi Popi TOTAL

Hotin 1.916 232 77 41 122 95 2.483

Soroca 1.714 204 114 141 193 48 2.287

Orheiu 2.657 380 I 226 3.263

-Lapu§na 1.538 288 501 42 352 88 2.809

Chigheciu 2.260 2201 268 50 325 88 3.211

Total 11.029 1.340 1471 1.218 319 14.053

Din ace14. an s'a pastrat §i Socoteala pentru go§tinaa oil3r din Moldova", din care se vede, ca de§i Basarabia,ca provincie margina§a, suferea mult depe urma navalirilorTAtarilor §i Cazacilor, totu§i populatia ei ramanea destul deinstarita in comparatie cu alte localitati ale Moldovei. Tinu-

1) E. HURMUZAKI. Documente, vul XI, pag. 219.

306

$i

Insa

1

www.dacoromanica.ro

LOE

3

d

0

asL

t

4110dr133

oins tori1/4

10 .Pdo3

4'3 2141 eV" laaanwo

L6I ..44111 tvii3h.

otn LBW !414.

SC,' !. 991 as

1 : .3i43 Q 0 0.,. 9"../.4

0 ..z 0 , .,prou 0 "P4'0 0 0 . 0 42 ..., "4, 4% ti

CVO

1131,1

0

Wig dy7

.

oo nc

4, 44

!".itu.

Nauld

O 0

65H 1I44..9

053

UVULA 2,10

V001109

(linoml) Pna

Pn nil

O

9100100 V IN V it 'us Plollenl

uppuesag

,.,.: ,.. 'fr:ve, .4...1.

:il ". i - - osoiaA

,E, "7.4 .144.

::

47. Nn

tOt,tp....'t ''.1 la eic; r, j, . 7." T....2: , t ... a - *

us, (-0.1.0) 41 . 5- 3%

0 A°

0.0 k''frsi .,:eN: . liA. l'l ci°

9neNao N. psi, ,,,

6 8 .. 0. i.. 0 , .,. ..,v .

Ilt o

0:41,80,1 .

cy9441ors ,

azu9/3

main 951*°Pwai

MI !I

si =moos

www.dacoromanica.ro

turile basarabene au dat visteriei : Hotin 5.901 de oi,Orheiu 4.376, LIpusna 2 840, Chigheciul 5.000 si Soroca

5.000, pe cand celelalte tinuturi din Moldova clideau maiputin, de exemplu Barladul abia 1.500 '). Oile se vindeau cuca.t3 38-42 aspri noi" bucata.

Cu toate ca multe popoare au trecut prin Basarabia giunele din ele s'au asezat in ea, ca de exemplu Tatarii, sta.-panirea moldoveneasa asupra provinciei imprima stilul saunational intregei socieVati. Si nu este dR mirare ca insusi be-gul de Bender, dorind a linisti pe starostele polonez de Rascovpe cealalta parte a Nistrului, ii scria in 1580 in limba ro-mai:leased 2). Nu putem pune la indoiala preponderenta etnicaa Moldovenilor in provincie si din motivul ca din perioadaistoricl ulterioara." s'au pastrat urmele certe ale acestei pre..ponderen te.

Populatia Basarabiei nu era mai putin religioas& decatrestul populatiei din Moldova. Biserica raspundea nevoilorei sufletesti. Raportul intre om $i divinitate era viu $i per-manent.

Primul schit manastiresc Chisuo-Varzaresti, isInca in timpul lui Alexandru cel Bun 8). Sub Stefan cel Mareapare o a doua manastire CIpriana, la o depirtate de 35klm. de Chisinau 4). Numarul mare de preoti (popi") nedovedeste ca populatia provinciei era devotata.' religiei.

Patronul Moldovei i-a Cost dat de Cetatea-Alba. Sfa.ntulIoan cel Nou se considera 9crotitor si protector al statuluimoldovenesc. In afar/ de el, mai exista un alt patron, pa-tronul special al ostirii. Sf Gheorghe purtatorul de biruinte.Imaginea lui impodobea steagul lui Stefan cel Mare, cu careel ducea armatele sale la ba.tAlii obtinea biruinte straluciteasupra inamicilor 6).

1) Ibidem. pag. 224, 226, 226, 228 9i 229.2) N. IORGA. Studii fi docurocole, vol. V, pag. 391.8) I. VENELIN. Gramote vlaho. bulgare eau daco-slave, S. -Pet., 184o, pag.

60-62.4) T. CODRESCU. Uricariul, vol. X, pag. 63-65.5) I. BOGDAN. Doud steaguri ale lui .Stefan cel Mare din Munfele

Athos. Analele Acad. Rom., 1902, vol. XXIV, desbaterilc, pag. 90 -9d.

308

fiintI

si

si

9i

www.dacoromanica.ro

A.INDICE.

Araros (Siretul), rau, 35.Ardeal, 81, 101 (denumirea), 193, 198,

20 s.Anion Dinu C.. 22, 169.Arisiov, 82.Armag mare, 243.Armata, 248 250.Aron Vodd Tiranul, 203, 209, 279,290,

293.Arpad, regele Ungurilor, 81.Arpis, sat, 60.Arrianus, 40Arsi, statul Rosilor, 71,Arran, rege valaho-bulgar, 107, 103, 109,

Asan II, rege valaho-bulgar, 108.Aschbach, 47.Asprocastron (Cetatea-Albii), 96.Astingi (Vandali), popor, 103.Atekuz, localitate, 79, 80.Athanaric, reg.: vizigot, 64.Attila, 67, 73.Aurelian, ImpArat roman, 53, t,4, 101,

102, 109.Avakian Gr., 63.Avari, popor, 66, 67, 68,73, 87, 103.Azarie, 1.

Acba4 (Akba0, 93, 95, 302. 303.Acoliatra, oral, 162.Adam-Clissi, 48.Adamescu Gh., 3.Aepolium, 297.Aga, 244.Agatire, popor, 3I, 33, 34.Alani, popor, 57, 67, 73, 83, 84, 103.Alazoni, popor, 33, 37.Alexandrel Vodi, 189, 282, 283, 291.Alexandra cel Bun, 94, 181, 187, 188,

246, 255, 256, 235, 281, 285, 288, 291305, 307. ,

,

Alexandra cel Mara, 40, 59.Alexandra Cornea, 199.Alexandra 14par:earns, 198, 200, 201,

202, 203, 283, 300.Alexandra, marele duce al Litvaniei,

196, 242.Alexianu G., 257.Alexie III Anghelos, imparat biantin,

107Aliobrix, oras, 42.Alpes Bastarnae (Carpati), 75.Amian Marcelin, 64.Anarela romiine, I, 155.Anarti, popor, 42.Andrei, principe de Suzdal*, 135, 133.Andrei II, regele Ungariei, 111, 112, 120.Andriefescu I, 6, 40.Androfagi, popor, 34.Andronic Komnenos, 128.Angli, popor, 75.Angelescu C. C., 265.Angelescu I. N., 14,148, 210, 214,215,

220.Anna Comnena, 144.Antim, mltropolit, 274.Anti, popor, 68, 73, 74, 144.Antonescu T., 48,Anionic mitropolitul Galitiei, 275.Antoninus Pius, Imparat, 50.Anfonovici, istoric rus, 71.Anal dela Martie, 159.Apolodor din Damasc, arhitect, 47.Apullum (Alba Julia), oral, 50, 52.

B.Bacdu, 82, 94, 180.BOcicov, 141.Bacota, oral, 121, 129.Bagalei, istoric 'us, 71.Baia, oral, 162 (Bania), 180, 246.Baiazid II, sultan, 194, 288.Bdlan T., 132, 134, 136, 243, 2S0.Bdlcescu N., 4, 225, 227, 248, 249.Balduin de Flandra, 109.Balota, localitate, 207.Balta, cetate, 192, 199.Balla, judet, 33.Balti, neamul regesc got, 66.Balti, or. In Basarabia, 305.Ban, 243.Banatul SEverinalui, 110.Bani, 183.Bdnescu N, 110.Ban-Saraba, 86.Bantaf-Camenschi D., 205, 292.

309

www.dacoromanica.ro

Barcsai Andrei, voevod transilvanean,290.

Bdrbulescu Hie, 133, 271.Bdrlad, oras, 135, 136, 180, 285,Bdrlad, principat, 132, 133,Bdr lad, tinut, 307.Bdrladeanu, logofat, 208.Beirnov, boier, 202.Barsov, N. P., 119, 120, 121, 123, 129,

131, 132, 141, 142, 143, 144, 163.Baruh, ran, 80,Barwinski Eugen, 2.Basarab I cel Beltran, 155.Basarab Maid, 9.Basarabi, 86.Basarabia, 42, 43, 49, 66, 67, 68, 86,

138, 165, V. deasentenea: Cetati,Orase, Raul, Sate, Tinuturi.

Basarabia in diferite epoci: In timpulDaciei, 56-65; navalirile barbare,87-99, 302 nota; epoca incercarilorde organizare politick 145-147; epocafeudalismului romanesc, 278 -307.

Basarabia-Bugeac, 247.Basilicare, 255.Bastarni, popor, 42, 43, 44, 59, 64, 75,

103, 137Bashi, 84.Batiuscov P. N, 120, 127, 141.Bathory Cristofor, 198.Bathory Sigismund, 198, 209, 226.Bathory ,Stefan, rege at Poloniei, 198,

208.Beltran, bucatA de mosie, 262.Beitranii fclrii, 170.Bata, hanul tataresc, 138, 139.Bayer, 71, 72.Bazarabski Brod, vad, 86.Bekker, 37, 58, 63.Bela III, regale ungar, 107,Bela IV, regele ungar, 84, 110, 112, 139.Belavenef P. I., 116.Belgorod (Cefatea-Albia 96, 97, 162.Belowski, 70.Belozerschi N 205, 206.Beneficium, 17, 23.Bengescu G., 187.Berechet $1., 254. 257, 258.Berendei (Berindei), trib peceneg, 82,

117, 123.

310

Berladca (Birladca), sat, 135, 136, 137.Berladnici, popor, 12,114, 116,13Z -137.Bessi (Bisseni), popor, 32, 67, 82, 101.

103.Bessarabi cu variance, 86.Bestujev-Riumin, istoric rus, 170.Bianu 1., 270.Bibescu-Vodd, 30.,.Bir cnerstuo ", 252.Bir (tribal), 109, 208, 220, 222, 253.Biserica Galifiei, 274.B &trip, 199.Bistrifeni, 180.Bizanf, 78, 79, 217, 245 (influenta lui).Bizantini, 68, 78, 79, 80, 83, 96, 97,

107, 108, 159,Bizone (Cavarna), oras, 38.Blaci, Blacuinen (Romani), 81, 128.Boemi, 216 (nobilO, 257 (influen(a lor).Boga L. T., 167, 257.Bogdan Damian, 261.Bogdan loan, 1, 2, 3, 6, 13, 23, 69,88,

109, 132, 133,139,150, 159, 163,169,173, 174, 178,189,190, 191, 192,194,195, 210, 211, 214.215, 216, 217,227,223, 234, 240, 241, 242, 248, 249, 253,254, 257, 262,266,268, 270, 284,285,287, 288, 291,296,298, 300, 303,304,305, 307.

Bogdan I. 155, 156, 165, 246.Bogdan II, 189, 190, 242, 286.Bogdan III Orbul, 196, 197, 200, 289.Bogdan IV, 203, 204, 293.Bogrea V., 110, 128, 187.Boieri, 176, 216-220, 237, 238, 241,

242, 249, 252.Boi, popor, 42.Boldur (Boldor), vornlc, 173.Boldur, cuvant tAtaresc, 173.Boleslauli, principe poionez, 121, 122,

162.Bolohov, oral, 120, 122, 123, 124, 130.Bolohovca, sat de MO Hotin, 126.Bolohoveni, popor, 12, 120-125, 127,

128, 120, 130, 131,135, 136, 137,138,139, 140, 144, 145,158, 159, 161,165,174. 175, 179 262, 271.

Bonfini, 46, 104.Borani, popor, 103,Borefchi-Bergfeld N., 102.

www.dacoromanica.ro

Bari la, rege valaho-bulgar, 108.Boris, rege bulgar, 79.Boristhenes (Nipru), 32, 35, 42.Bartz (Borz), 84, 89.Braila, 182, 205.Bratianu Gh., 86, 146, 162, 179, 284.Brasov, 146, 182, 270.Brasoveni, 180, 181, 193.Britolagi, Britogali, 42, 59.Brodi, oras, 117, 118, 119, 131, 165.Brodi (Brudi), oras, 127.Brodnici (Brodnic, Prodnic, Brodniti

Bordoni), 12, 110, 111-119, 124'125, 128, 129, 130, 137, 138, 139,140, 144, 145, 158, 159, 161 (terraBrodnicorum), 165, 174, 175, 179, 262,271.

B rodoc, sat la Nistru, 127.Bruce Boswel A., 85.Brun F., 35, 36, 45, 46, 61, 62, 66,97,

144.Bruiti Bartholomeu, 207, 208, 301.Bucicm, boier, 208.Rucuresti, 181.Budini. popor, 34, 74, 77.Budjeac, V. Bugeac.Buerebista, rege get, 42, 43, 45, 296.Bugeac, 36, 41, 80, 86, 90, 141, 247,

289, 290, 297..Bugul sudic, rau, 141, 142Bulgari, 78,79, 81, 82, 84, 85, 87,103,

107, 108,112, 114 133,144, 146,163164, 190, 217, 245.

Bulgaria, 76,Bunea A., 112, 116.Buracicov P. 0., 62.Burghelea, 200.Burza, 111.

C.

Caciar-Ogala, §ef al Alanilor, 83,Caesarius de Nazianr, 75.Caffa, port si colonie in Crimeia,

145,. 193, 194. 286.Caliman Asan, rege valaho-bulgar, 165,Calipizi, popor 34.Calius, oras, 129.Callatis (Mangalia), 32, 35, 38.Camenifa (Kamenef), oras, 121, 195.Camos, principe cuman, 113.

Campulung, principat cuman, 85.Campulungul moldoverzesc, 150.Canabaudes, general got, 53.Cancelaria domneasei, 262,Canclea Romulus, 112.Cantelli da Vignola, geograf, 294.Cantemir Dimitrie, 2, 3, 69, 80, 84,89,

149, 150, 235, 236, 237,239, 240,255,277, 289, 291,, 291, 293, 295, 297.

Cdrdbaf, vornic al TAO de jos, 289.Caracala, impArat roman, 52.Carol cel Mare, imparat, 68.Carolingi, popor, 75.Carpati (Karpates oros', Monies Ni-

vium"), 32, 34, 42,70, 74, 78, 81,111,137, 142.

Carpi; popor, 53, 60, 103.Carrodunum, oras, 42, 61.Carsidava, oras, 61.Ccirti romcinesti, primele, 270.Catolicismul in Moldova, 160-161, 207,

275.Cavalerii Ioanifi, 110.Cavalerii Teutoni, 81, 110, 117, 188.Cazaci, 115, 116, 200, 206, 208, 209'.

278, 279,292, 293, 294, 296, 299,306Cazacu Aurel, 263, 264.Cazimir cel Mare, rege polonez, 180,

280.Cazimir, rege polonez, 242, 274, 282.

Ceasnic, 245, 246.Celed, 234.Celibi, evreu, 208.Celli, popor, 33,36, 42, 46, 74, 76,137,

144.Cern, oras, 162.Cerna (Tsierna, Dierna), 46, 74.Cernauti, 139, 180.Cerveni, oras galitian, 130.Cesaropapism, 277.Cetataa-Nou'd (Roman), 247.Ceidtik Basarabiei (in general), 278, 280.Cetdfile Basarabiei: Cetatea-Alba, 5, 43,

62, 96, 145, 146, 147, 180, 182, 186,189, 194, 205, 245, 246, 247, 266, 281,284-290, 292,293, 300; Chilia veche(Liustomo) si Chilia, 5, 41, 64, 97,145,146, 147, 162, 181,189, 192, 194,205, 245, 247, 284, 285, 287, 288289, 300; Hotin (Hoten), 91, 92, 162;

311

www.dacoromanica.ro

164, 165, 180, Ifi?, 195, 197, 199,202-204, 245 -- 247, 230- 284, 291;!snail (Sm11), 61, 64, 290; Soroc3, 87.295, 296, 289; Tighina (Bender), 90.91, 94, 180, 181, 182 199, 205, 246281,289, 290, 291 (orig:nea asezArii),292, 293, 296, 307.

Cefe, 249Chazari (Hazari), popor, 79, 80.Chazaria, 80.Chersones, In Crimeia, 194Chestiunea Romdnilor, a§a zisA, 100-106.Chiev, ora', 117, 118, 119, 120, 123,

124, 138, 139, 147 (mitr000lia rusa),163.

Chilimbar, comertul cu tarmul MAtiiBaltice, 71, 72, 74.

Chisina'u in Transiluania, 94, 96.Choniates Nichetas, 107.Cicalenco L., 31.Ciceiu, cetate, 192, 199.Cimeriani, popor, 33.Cinghis-han, 133.Ciobanu $t., 3, 90, 94, 258, 278, 289.

291, 292, 293, 297, 293.Cisfouici I.. 268, 274.Claca, 15, 225.Gain Samuil, 3.Clasele sociale, 210-234.Cliuceuschi, V, Kliucevschl.Clucer, 244, 246.

Cneji, 149, 173, 176, 210,211, 212,213,214, 215, 216, 218, 250.

Cnezate roma- nesti, 110.Cociubinschi, V. Kociubinschi.Codrescu T.. 4, 157, 198, 307.Colomdia (Colomeia), oras. 162, 177.

195.Colonii genoueze, 145, 146, 147.Colonii grece#i, 37, 43.Colonii colonis ti in Dacia romana. 52,Columna lui Trazan, 48.Coman, spatar, 188.Comer( moldovenesc, 176, 179, 184.Comis, 244, 245, 246.Comodus, Imparat roman, 53.Comosicus, rege get, 43.Comunitatea familiald, 148.Condacov, V. Kondacov.Condurachi E., 210.

312

Condurachi I., 240, 254, 256, 258, 259,265.

Conea loan, 86, 152.Consiliarii Merovingienilor, 238.Constantin Paleolog, 189.Constantin, orIntipe de Rostov, 164.Constantin Porphirogenet, 57, 80, 87,

141.Constantin Vodd Mavrocordat, 27,Constantin Vodd Racouita Cehan, 27.Constantinescuasi P., 12, 298, 299Constantinescu N. A., 107.Coresi, diacon, 270.Coriolan, 198.Cornelius Fuscus, general roman, 44.Corofnoe, sat, 62.Corwin Huniade loan, 189, 19n, 242Corwin Huniade Matias, rege ungar, 104,

190, 192, 196.Coryllus, rege get, 43.Costachescu M., 22, 87, 93, 95, 127, 150,

159, 167, 169, 173, 177,178, 180E6,190, 233, 2 34, 241, 247, 261, 262, 266,280, 282, 285, 286, 295,299, 300, 301,302, 104.

Costin Miron, 1, 2, 155, 280, 291.Costin Nicolae, 2, 154, 155, 200.Costoboci, 53. 103,Cothen ( Cothen), principe cuman, 84,

91, 9 ?.

Cotiso (Cotizon), rege get, 43, 92.-Cotnari, §coala protestantA, 202.Crainiceanu Gr., general, 249.Crasna, 286.Crassus, general roman, 43.Creman (Cefatea-Albd), 289.Crestinismul in Dacia, 51.Crestinismul romOnesc, 79, 273, 274.Crime, 265Crimeia, 37, 193.Cristescu V., 52.Crobyzi, popor, 32.Cromer, cronicar polonez, 188.Cronica Academicd, 114, 115.Cronica anonimd a Moldovei, 155.Cronica anonim 1 a secretarului regelui

Bela, 81.Cronica mandstirei S frintului Ipatie, 113,

120, 121, 134.Cronica Lavrenfievscaia, 75, 76, 118,

141, 142, 163.

M

www.dacoromanica.ro

Cronica moldo-slavii, 155, 159, 161-162,

Cronica lui Nestor, 75, 76, 81, 83, 108,129, 141, 162, 256.

Cronica Niconova, 113, 119, 149, 173.Cronica Voscres mscaia, 92, 115, 159,

162.Cronicari anali$H, 1, 154, 155.Cronicele romone, I, 2, 155.Cronicele ruse, colectIa comulecta, 115,

159.Cruceburg, 111.Crufevan P., 295, 296, 305.Cuceln. ina, oras, 135.

Cu/is, 292.Cultura romeineascd veche, 268 277,Cumani (Chipciaci, Polovfi), 80, 82,

83-86, 8 7, 88, 89, 90, 91, 92. 96,97,107, 108, 109,112,113, 114, 117, 118,123, 134, 135, 138.

Cumani in Basarabia; 89, 90, 91, 92.Cumania, 83, 84, 97,110,112, 113, 119.Curgane din Rusia, 299.Curteu de Argq, 197.Curteni, druginicil principelui, 26, 172,

173, 219.Curteni, nroprietari de curte, 222.Curfenii Basarabiei, 305.Cut, parte din sat, 212.Cuza-Vodd, 5, 30.

D.Daci, popor, 31, 32, 33, 38, 38, 44, 45

(drapelul D.), 47, 48, 50,51, 52, 85,67, /1, 75,78, 101,10 1,104, 105,144,

Dacia, 3, 4, 12, 32, 36, 40, 42, 47, 48,49, 50, 52, 53, 54, 55, 5s, 59, 64,67,70, 71, 72, 74, 101, 103, 103, 104,105, 109, 131, 255.

_Dacii liberi, 53, 83.Daco-romani, 75, 77, 79, 100, 101,102,

101, 104, 109, 144.Dan (bir), 251.Dane$B, 191.Daniil, principe halicio-volanean, 84,

121, 122, 124, 136, 161.Daniile domnefti, 260.Danuvi (Slavi), 75._Dapyx, rege get, 43.Daras, rege dac, 44.Darea calului, 169, 211.

Darius, rege pets, 31, 33, 34, 35, 36.Darhevici N. P., 120, 122, 123.Dalai, 225.David, evreu, 208.David, principe rus, 138.Decebal, rege daco-get, 44, 47, 48.Deceneus, marele preot dac, 45.Decius, Imparat roman, 53.Dedina, deft) (masse), 219, 262.De Gaines, 36.De la Berge C., 47, ) 01.Delnifa, 225.Demetrescu M. V., 257.Demetrius, principe tAtAresc, 146.Densufianu Ovid, 270, 271.Derjava, 247.Derester (Drestvin), oras, 163,Descdlecarea, 105, 106, 153.Desherenfa, 260.Desp'dgubire, (compositio), 265.Devellmdgie, 175, 218, 220, 221, 248,

263.Dicin, oras, 162.Dicomes, rege get, 43.Diculescu C., 56, 66, 67, 68, 259.Dijma, 15, 225.Dimitrie Vicnevelchi, hatmln cazacesc,

292.Dimitriu V., 177.Dio Cassius, 44, 46. 53, 92.Diodorus Siculus, 41.Dion Chrysostomos, 37.Diploma bdrladeand, 132, 133.Dissescu C., 254, 259.Diuvernua N. L., 257.Dlugosz, cronicar polonez, 188, 192.Dobrescu N, 268, 274.Dobrogea, 61.Dobrogeanu-Gherea, 14.Dobrotici, 146.Dobrovolschi, nobil polonez, 283.Dociporata, oras, 61.Dogiel, 247.Domaszewski A., 47.Dominium eminens, 17, .22, 23, 169,

260.Dominium utile, 17, 22.Domitian, imparat roman, 44, 59.Domnitorul, puterea lui, 235-8238, 239

(alegerea), 290.

313

fi

www.dacoromanica.ro

Donatiile domnesti, 169, 184.Dorohoiu, 180Draculegti, 191.Drdganu N., 56, 57, 86, 115.'Dragog Vodd, 155, .157, 160, 161, 246,

255.Dragug, ureadnlc de Iasi, 303.Dregdtori, 243-246.Dreptul romcinesc uechiu: izvoarele,

254-259; proprietatea, 260-265; cri-me pedepse, 265-267.

Dreptul ualah in Gali(ia, Polonia gi Un-garia, 127.

Drestvin, °ray, 162Drinou, 74.Drobetis (Turnu-Severin), 47.Dromihaeles, rege get, 41.Drugina druginici, 156, 157, 161, 170,

171, 172.Drugina Belozerscaia, 113.Drumurile comerciale: romane§ti, 180,

rus zis grecesc", 179, poloneze 180.Dfini, localitate din Rusia, 135.Duca Gh. Vodd, 2.Dulcert, geograf, 179,Dulebi (Voldneni). popor slay, 78.Duma boier2ascii la Rugi, 171.Dun area (Danuvion, Istros, Dunavis etc.),

32, 35, 40, 56, 57, 73, 141, 278.Dusegubsivo, 265, 266.Duornic fi Dvorschi, 245, 246.

E.Economia naturald, 184.Efimenco A. I., 130Egunou A., 297.Eichvald, 36.Ekblom R., 128.Engel, 3, 4, 9.Epifanie, monah, 285,Epiroti, 70.Eractum, orlq, 42.Eremia, visternic, 303.Ermonactos (Hermonax), sat, 60.Etats geniraux, 18, 19,Eutropius, 54.Evarnitchi, 292.Evreii din Cetatea-Albd, 146-

F.Fdgdrag, 153.Fanariofi, 9, 10.

314

Farinaccius Prosper, 256.Ferdinand de Ha3sburg, 198, 199.Feren( I., 82, 110, 115, 117.Fessler, istoric ungar, 80.Feudalism, 14-26, 167-170, 174.Fileuici, 120.Filip II, regele Macedoniei, 40.Filitti I , 22, 26, 28, 149, 152, 168,169,

210, 214, 215, 216, 221, 223,227, 228,229, 230, 232, 241, 243, 245, 246,247, 249, 260, 263, 265.

Finan fele, 250-253.Fischer Ed., 190.Flach J., 16.Flavius Vopiscus, 53, 54.Florescu Gh., 241.Formele social-politice, 13, 14.Formula : A lua lege", 237, 257.Formula : Credinta" din urice, 150.Formula : Predalica sa nu fie", 169,

265.Formula : .Unde a fcst", 212.Foteinos Dionisie, 3.Fotino G., 254.Frond, popor, 75.Francois de Pavie, baron de Furque

vans, 283, 289.Fredro, 201.Fridighern, rege vizigot, 64.Froehner W., 48.Fuslel de Coulanges, 16.

G.Gddei A. V., 22.Gaete, popor, 75.Galati, oraq, 133.Galati, popor, 46.Galitia, 34, 42, 73, 113, 117, 119, 142,

147, 158, 161,171,180;217, 247,262,274, 275.

Galitieni (Halicienz), popor, 75,120, 121,34, 136, 137, 138.

Gallienus, Imparat roman, 53, 54.Gallus, tmparat roman, 53.Garoflid C., 14.Geloni, popor, 34.Gemandri, popor, 103.Genouezi, popor, 96, 145, 146, 147, 180,

185.Gepizi, popor, 56, 66, 67, 68, 87, 103

Si

si

www.dacoromanica.ro

Germani, popor, 33, 46, 103 (de neamnehotarat), 257 (influenta lor).

Geros, tau, 34.Gerrbus, Tau, 35.Gefi, popor,31-36, 37,90, 41, 42, 43,45, 46, 48, 50, 51, 59, 61, 65, 105,144.

Ghedigold, voevod lituan at Podo lief,285..

Gheorghe, slant, 307.Gheorghe, mitropolitul Sucevel, 241.Ghibdnescu Gh., 84, 153, 182, 190,241,

261, 263, 3u1.Giurescu C., 2, 6, 169, 197, 210, 213,

2i5, 216, 218, 222, 223, 224, 225,226, 228, 230, 233, 237, 251, 252.

Giurescu C. C., 6, 51, 54, 69, 102,107,110, 117, 153, 186, 220, 236, 237, 243,

Gloabe, 244, 248, 265.Globnici, 244.Golan, parcAlab de Hotin, 282.Golia leremia, boier, 205.Goloscov (Bolohov, Voloscov), 131.Golubinschi E., 268.Golubovschi P. V., 82.Goos K., 47.Gorecki, 204.Gore Paul, 61, 221.Gorodoc, oras, 122, 162.Gostina de of in Basarabia, 306.Go ti, popor, 46, 53, 54, 56, 64, 65, 66,

67, 68, 74, 87, 103, 137.Grdmadd N., 242.Gratiere, 266.Graziani, 200.Greci, .83, 34, 37, 38, 58, 59, 96, 97.Grecianu, 216.Grigorie egumen, 275.Grigorie IX, papa, 112.Grigorovici, 82.Grimm lacob, 36, 46.Grunoi Dionysopolis (Balcic), 38,Grusevschi, V. Hrusevsky.Guizot, 15, 167.Gutuli, 143.

H.

Hadrian, ImpArat roman, 5.3.Haemus, munti, 101, 101, 107.Hafius, geograf, 295.Hammer, 189.

Haliciu, oras, 123, 128, 130, 139, 159'186.

Haliciu, principat rus, 121, 124, 129(hotarele', 130, 134, 135, 136, V. stGalitia.

Halicio-Voldnean principat rus, 124,171.

Halippa loan, 92.Hancu Mihalcea, ?8.Hansa, 179.Haraciu, 251.Hdrldu, 82:Harmenopulo Coast., 255.Harpioi (Karol), popor, 34.Harti : Scitia, 35; Imperiul lui Buere-

bista, 43, Dada, 49; Basarabia ye-che; 58; Basarabia in epoca

barbare, 98; Basarabia la In-ceputul sec. XVI, 307.

Hasdeu B. P., 4, 5, 33, 45, 46, 56, 86-,97, 103, 104, 132, 133, 134, 140,152, 153, 186, 204, 258.

Hatman, 244.Helis, orm 41.Henric de Aujou, rege polonez, 204.Henric, fratele lui Balduin de Flandra,

108.Hermonax, sat, 60.Herodot, 31, 32 33, 34, 35, 36, 45, 46,

57, 58, 74.Heruli, popor, 103.Hildebrandt, 71.Hilferding A., 73, 78, 80.Histria, 38.Hmielou, oral, 280.Hodos N., 270.Holban Th 87, 120, 127.Hold, holdunoc, 240.Holm, oral, 130.Halopi, robl rusi, 229.Holovatschi, 143.Homanno, geograf, 295.Horror, denumirea de rauri, 121, 127,

165.Honoriu III, papa, 111.Horda de Aur a Tatarilor, 139.Horovitz F., 47.Hotarele statelor vechi, 130.Hotdririle domnefti, 259.Hotnog T., 86.Hotnogi, 279.

315

nlva-brilor

www.dacoromanica.ro

Hozarii (Chozarii), 30?.Hrisou, 259.Hruseuskyj M. (Hrufeaschi), 61, 116,

141, 170, 171, 173, 292.Hubert H., 40,Hun (Kun), 83.Hunt, popor, 64,66, 67, 8f1, 73, 87,102,

103.Hunfalvy, istoric ungar, 101, 112.Hunivar, cetatea hunicA, 67.Hurmuzaki E., 4, 89, 103, 111, 112,

164, 182, 200, 204, 206,207, 230, 242,258, 282, 301, 306.

Hu;i, episcopia, 276.Hufi, oral, 289.Hussifi, 238.Hussismul, 269, 270.Hypanis (Bugul), 35.

Iachint, mitropolit, 274.Iacob, fiul lul Otel, 303.

Litavor, 186.Iagheloni, dinastia polonezP, 204,lagorlac, afluent at Nistrului, 90.lancu Sasul, 207, 279.Iaropok, principe da Vladimir Vo-

lans:1H, 118.Iaroslau, principe de Suzdal', 114.laroslau, principa de Chiev, P2.

orgy, 84 (originea), 162 (AscalTurg), 164, 180, 276 (sediul mitro-poliei), 288, 299.

Iafimirschi A. I., 276.Iazigi, popor, 32, 72.Ieremia, episcop, 275Ieremia Movild, 209.Ilia; I Vodd, 181, 189.Ilia; II, Turcitul, 200.Ilie fi Stefan Voevoii, 93, 189, 281,

285, 301-302, 303.Rini, 33.Illyricr, 74, 101.Ilovaischi D., 113, 115, 142, 159Immunitas (imunitatea), 17, 23, 26,167

213.Imperiul Latin, 108,Imperiul pontic al Bosforului, 37.Imperial Valaho-bulgar, 12, 103, 104,

107-109, 114, 156, 165.

316

Inchinare Porfii Otomane, 191.Inchinare (fi patronat), 23, 167, 168.infra-tire, 258Inocenfiu IV, paoa, 112.Inscriptiile dela Cetatea-Albi, 283,285,

287Intemeierea Moldovei fi Munfeniei, 153,.

153, 154, 155.loachim de Brandenburg, 199,loan Albert, rega polonez, 196.loan cel Nou, sfAnt, 276, 307.loan Comnen, tmodrat bizantin, 83.loan Heraclide Despot Vodd, 200 -203,.

279, 283.Lan Joldea, 200.Loan Sigismund Zapolia, 198.loan Vodd cel Cumplit, 4, 10, 2 12,.

204, 205, 206, 283, 291 292, 305.Loan Zapolia, rege ungar, 198.lobagi, 224.Iobagirea, 232.Iona, ban cumin, 84./onascu, zis Bogdan, domni§or, 208,-

279./onita, rege valatii-bulgar, 84, 108.lordanes, 44, 46.lorga N., 1, 5, 10, 14,

60, 80, 81, 82, 84,28, 41, 5,,

85, 87, 96,5197,

102, 107, 110, 112, 116, 132, 133145, 144, 152, 159, 169, 171, 176,1-77, 178, 179, 180, 181, 183, 188,

187, 189, 190, 191, 199, 200, 203,.

204. 206, 210, 213, 214, 215, 216,

217, 221, 223, 224, 226, 235, 245,247, 248, 249, 254, L58, 262, 268,.

273, 274, 275, 276, 278, 279, 282,

284, 285, 287, 288, 289, 290, 291,

292, 295, 299, 301, 307.lornand, istoric gct,.67, 74.Iosif, episcop de Cetatea-Alba §i mit-

rood it, 275. 276.Iosif, patridrh, 97.Isabela, soya lui loan Zapolia, 198.Isac II Angh2los, Imparat bizantin,107_Isaccea, 33, 180.Ispirik (Asparuh), rege bulgar, 79.Ispisoc,Istoriografia romans, 1-8.Istrati C. I., 280.Iti/, capitals Hozarilor, 302.

1.

Mesa

Iasi,

259.

www.dacoromanica.ro

luga Coriaiovici 147, 186, 274, 275.Iurgheuici I. V., 62,Iurii Vladimirovici Dolgoruchii, principe

de Suzdali, 113, 114, 134.Ivan III, marele prIncipt.de Moscova,

196.Ivan Cupcici, 177.Ivan (Ivanco) Berladnic, 113, 116,129.

132, 133 134, 135, 138, 137.fziaslav Dew ezdovici, principe al Chie-

vului, 134, 135.lziaslav Msfislavici, principe al Chie-

vulul, 113, 114, 121

J.Jirec4 C., 70, 73, 71, 76, 78, 107,245.Jonquiere de la, vic, 189,Judac, 211, 213, 214.Judecie, 211, 212, 213, 214, 215.Jupa, 215.Juzi, 149, 173, 176, 210, 211, 212, 213,

214, 215, 216, 248, 250.Juriimantul cu brazda in cap", 258.Juratori, 257,Jus Kenezatus, 211, 212.Jos Valahicum, 140, 141.

KKalipizi, popor, 37.Karamzin N. M., ist. rus, 115, 136, 229.Karpidae, Karpi, Karp o-Daki, 34.Kedrenos, 82.Kiajna, hica lui Petru Rares, 202, 203,

204, 207.Kiverji, sat, 145.Kliucevschi V., 28, 77, 78, 179, 254,

238, 302,Kociubinschi A., .61, 62, 80, 82, 92, 93,

284, 285.Kogalniceanu C., 116.Kogalniceanu Enaki, 27.Kogeilniceanu M., 2, 4, 5, 116, 154, 173,

189, 192, 200, 201, 280, 291, 296, 305.Kondacov N., 36, 39, 88.Kostomarov N., istor. rus, 139, 204,205.Kovalevschi M., 148.KOppen, 97.Krumbacher K., 107.Kotian, principe cuman, 121.Kothini, neam celt, 92.

Kubrat, rege bulgar, 79.Kiikiillo, cronicar ungar, 155, 156.Kuun Geza, 82, 85, 89, 91, 95.

L.Lacurile Basarabiei, 90.Laiota Basarab, 193.Lambin, 141.Lango5arzi, popor, 66, 67.Lannoy de, Guilleberf, 97, 181, 266, 285,Lapedatu A., 152, 284, 295.Lappo-Darulevschii, 38.LeipuFna, originea numelul, 87, 88.Lasicki, 204.Lasky Albert, nobil polonez, 200, 201,

204, 283, 293.Lateiseu V. (Latyschev B.), 37, 63.Latchin V., istoric rus, 28.Latcovici Andrei, 93.Latcu, principe moldov., 186, 246, 275.Latifundiarii moldoveni, 177, 219,Lecca 0. G., 216.Legeltura lui Mihai Viteazu, 225 230.Legea (zacon), 234, 256.Legea moldoveneasth (uoloschii zacon),

233.Legrand E., 200.Lelewel, 70.Leo cardinal, 108.Leon Vodil Tomer, 27.Leoniovici, Istoric rus, 139, 148.Lev, fiul lui Daniil, print. galItian, 122.Levitschi V. T., 126, 302.Limba oficiala slava 158, 269, 270, 271.Limba romeineasca, 3, 69 (inftuenta

slava), 271 (elementele rutene).Liov (Lemberg), oral, 130, 176, 177,

179, 180, 182, 289.Lioveni, 181, 291, 299, 300.Liubart, principe lituan, 182.Loboda, hatman cazacesc. 293.Logofal, 213, 245, 246.Longinescu S. G., 169, 223, 230, 254,

255, 258.Longinus, general roman, 48.Luca Arbore, boier, 197.Ludovic I, regele Ungariel, 156.Lungul Loan, domnisor, 207, 279,Lapel; I., 11, 12, 190.Lapp St., 161.Lysimach, rege macedonean, 41.

317www.dacoromanica.ro

MMacedoneni, 32, 40, 41.Maciejowski, 46, 256.Magdeburg, dreptul aaa zis, 180,Mahomet II, sultan, 189, 194, 282.Maior Gr., 14.Major Petru, 3, 50, 104Maiorescu loan, 46.Maiorescu Titu, 6.Mair, 36,Millinescu Leonida, 33.Malinovschi, 238.Mdndstirile : Bistrifa, 276, 301; Cdpria-

na, 307; Chisno-Varzdresti, 93, 94,307; Mo!davija, 299, 303; Neamf, 194,276, 30J; Pobrata, 199; 241; Patna,193; Rtisca, 301.

Mandstiri inchinate, 277.Maramures, 106, 154,155,157, 161,171.Marcomani, 53, 103.Marcus Aurelius, imparat roniian, 53.Marczinski, 131, 132.Marian S. F., 276.Marienescu A. M., 15?.Marinescu C., 238.Marinescu I., 2, 197.Masudi, scrilbr arab, 77.Mauriciu, Imparat bizantin, 78.Maurocastron, 96, 97.Mauro-Vlahia, 83.Medos, bautura, 74.Melanhleni, popor, 34.Melhisedek, episcop, 275.Meotis, lac, 34, 37,Metes $t. 178.Meyer E,, 37.Miclosich, 115, 124.Miclosich fi Kaluzniacki, 120.Mignot, 189.Migra4iunea Romiinilor, 137-140.Mihai dela Dorohoiu, 177.Mihail Gramaticul, 177.Mihail Logofatul, 189.Mihail Paleolog, Imparat bizantin, 97,

145Mihai Viteazul, 10, 209, 222, 252.Mihalyi L, 159.Mihu, logofat, 286.Minea loan, 2, 3, 160, 167, 183, 187,

200, 257, 258, 268, 269, 277, 303,

318

Minns, 37, 57, 62.Mircea cel Bdirdn, 181, 188, 191, 247,

248Molceanovschi N., 120,Moesia, 44, 54, 101, 104, 109.Moesia Inferioard, 49, 53, 56, 59, 65,

66, 102, 103.Moesia Superioard, 103.Moesi, popor, 32, 101.Moghila Gh., mitropolit, 207.Moisil C., 178.Moldo- Slauia, 164.Moldova, 83 (Kara- t3ogdsn), 105, 106,

116, 117, 128, 138, 139, 146, 147,154--156 (interneirrea), 158-166, 171*i 175 (intem:ierea), 186, 187, 188

(project de impar(ire), 189 (condo.minium), 194, 2G4, 246,247, 273,282,285

Moldoveni, 188, 284, 290.Moldo-Vlahia, 165.Mommsen, 37, 71, 72.Mongoli, 35, 117.Monede in regiunea Niprului, 71.Mor5san N. M., 31.Mutogna Victor, 57, 116, 117, 188.Mototolescu D, 120, 140, 191, 268.Movile in Basarabia, 298, 299.Mstiaslav Iziaslavici, principe de Vla-

dimir-Volanschil, 120.Mstislav Mstislauici Udaloi, principe de

Novgorod, 114.Mullenhoff, 38, 53.Muller Fr., 46.Muller Rob., 34, 36.Muncacsi, 57.Mantua, 105, 106, 107,108,117,192,247.Muntenia, 83 (Kira-Iflac), 152-154,

(intemeierea), 180, 188,247, 278,284,287.

Murzachevici N., 61, 145, 284, 304.

N.Nacco A., 45, 48; 81, 63, 61, 220.Nacul, vornic de Campulung, 28.Nddejde I., 254, 259.Nadejdin, 36, 141.Nalivaico, batman cazacesc, 293.Nandris Gr 143, 164, 220.Nastase Gh., 41.Ndvdlirile barbare, 86 -86, 138, 139.

www.dacoromanica.ro

Neagoe Basarab, 197.Neamt (Nemeci), °rap cetate,. 162,

180, 247, 291.Neculce Ion, 2.Negulescu P., 169, 252, 258, 259, 263.Nemeth I., 82.Neopio/amus, turn, 60.Nerone, Imparat roman, 62, 71.Neuman K. F., 36, 37, 82, 83.Neuri, popor, 34, 74, 77.Nicetas Sf., episcop, 51, 66.Nichita D , 243..Nicolau T., general, 138.Niconion, oral, 60.Nicorescu F., 62, 63.Niebuhr, 33, 36.Niederle L., 68.Nifon, patriarh, 274.Niketas Choniates, 128Nipru (Danapris), 57, 71, 117, 141,179.Nistor L. 64, 127,152, 157,178, 198 280.Nistru (Tyras, Danastris), 32, 36, 42, 43,

57 (denumirea), 74, '/5, 79, 80, 87,139, 141, 142, 143, 278, 291, 293,300,304.

Nouietunense, °rap, 74.Noviodunum (Isaccea), 42.

O.Obedeanu, 46.Obiceiul piimdniului, 238, 254 256,

258, 259.Odrizi, 32.Ofiusa, orap, 60.Ohaba, ohabnic, 22.Olahus Nicolae, 198.Olbia, colonia greceascA, 37, 38, 42, 43.

Oleg, principe rus, 143.Olhovet, targ, 282.Oltenia, 47, 104, 153.Olteni, 104, 285.Onciul D., 5, 10, 11, 51, 80, 102, 104,

105, 108, 115, 120, 137, 152, 15 4, 155,

159, 181,165, 186, 187,188,190, 'C45.Oameni liberi, cultivatori ai pAmintului,

222.Opolschi Vladislav, principe polonez,

274()rap bolohovene, 121, 124, 138.Orate dacice, 49, 59.

Orate pustii pe Nistru, 141,Orate ruse (lista tor), 147, 162, 164.Orate fi tdrguri in Basarabia (in afard

de cetdti in ruine): dalki, 305; Cahul,305; Causeni, 91, 289, 290, 297,304;Chipinau, 92, 93,94, 95, 96, 301, 303;Chisinaul Mare pi Row, 95, 304; Ciu-barciu, 94, 279, 288, 289; Lapusna,87, 88, 181, 207, 279, 291, 298, 299.300, 301; Leova, 297; Sarata, 298;Tomarova (Rent), 61; Tatar-Bunar(Tatar-barlat?), 297; Tint, 297; To-bac, 89, 297.

Orghidan, 192.Oriow (Orihow etc.), 294, 295.Oroles, rege bastarn, 42.Ostrog, °rap, 269.Ostrogoti (Greuihungi), 66, 67.Ottocar Lorenz, 11,Otwinowski E., calat. polonez, 126, 300.Ovin;os Tertullos, leg t. roman, 62.

P.Panaitescu P. P., 2, 3, 126, 132, 133,

186, 190, 198, 300.Panaitescu Scarlat, general, 278.Panu Gh., 233.Papa Six' V, 207.Papiu Harlan A., 4.Pcircdlabi in general, 245, 246, 247, 248,

249, 27g.Pared-la& : de Cetatea-A11311, 24f', 288;

de Chilia, 193, 287, 288; de Ho-tin, 245, 281, 282; de Lapusna, 301,de Orheiv, 245, 290, 295; de Soroca;296.

Pargari, 248, 280Parkitki, 143.Parvan V, 6, 7, 33, 34, 36, 37,40, 47;

48, 51, 57, 59, 72, 189, 190, 258.Pascu G., 3, 268.Patrascu cel Bun, 198.Patronat (inchinar), 16, 167, 168.Pavlov-Silvanschi, istr Tic rus, 25.Pecenegi (Pa(inaki, Kangar), 80, 81,82,

83, 85, 87, 96, 97, 144.Pereiaslave(, orap 11 DunAre, 79, 163.Pereiaslavli, °rap, 114, 296.Peresecen, °rap vechiu la 14ipru,144.Peretz r., 169, 254, 25P.

319

gi

24,,

www.dacoromanica.ro

Petri Hans, 200.Petra II, principe moldovean, 189,285.Petra III Aron, 181, 189, 190. 192,

195, 251, 282, 286. 299, 304,Petru Cazacul, 208.Petra Ciobanul, 202,Petru, fratele lui Asan, 107, 108.Petru Murat, 186, 187, 246, 281.Petra, protopop, 275.Petra Rarer, 182, 190, 197, 198, 199,

202, 282, 289, 296, 304.Petra SchiopuL 204, 205, 206, 207, 289,

279, 293, 303.Petra, fiul lui Lapusneanu, 207, 279.Petrurevici A. S., 120.Peace, insula, 40, 79.Peuci (Peucini), popor, 103.Philippide A., 59, 74, 75, 85, 102, 103,

137, 221, 302.Pic Jos., 102, 104, 136, 254.Picot E., 187.Pifi, popor, 75.Plater, 131.Platonou S. F., istoric rus, 234Plinius cel Bdtran, 32.Plinius cel Tandr, 71.Plosca, 126, 127, 165.Ploscdnea (Ploskinia), voevad al Brod-

nicilor, 119.Pocrovschi M., 299,Pocutia, 188, 196, 199, 282.Podan, 224.Poaolia, 42, 73, 117, 119, 139, 180Pododin A., 78, 107.Polevoi P 36.Polonezi (Liahi), 118, 123, 181, 189,

193, 196, 199, 209, 216 (noblli), 247,257 (influenta poloneza), 278, 281,282, 283, 284, 286, 289

Polonia, 80, 139, 140, 177, 187, 188,

189,192, 194, 196, 204, 281, 282, 292.Popa-Lisseanu G., 76, 81.Popescul Orest, 299.Popescu-Spineni I., 51.Popoare diferife in Rusia veche, 143.Popovici Gh., 147, 159, 186, 259, 260.Populatia Basarabiei, 305 -307.Posad, 249.Posluh, 257, 258.Poslurnic, 233.Potcoavd !raft, 206;207; 279.

320

Pravila, 255,256, 266 (lui Ion CarageaPressian, rege bulgar, 79.Procopius, 73, 78.Protimtsis, 149, 263, 264.Prut (Porata, Pyretos, Brutos, Burat),

35, 57, 80,Plolemaeus, 34, 48, 56, 57, 60, 144.Purcariu Sextil, 288, 270.Pyroboridava, oral, 61.

R.

Rada, 171, 254.Rddifuti, 177, 241, 276.Radloff W., 91.Radovici S., 220.Radu dela Afumati, 209.Rada cel Frumos, 193, 196.Radu cel Mare, 197.Rddulescu A., 263.Radu Negru, 153,Raici Loan, 45, 46.Rdspunderea penald colectivd, 149,267.Rduri in Basarabia: Bac, 93, 302;

Botna, 291,297, 304; BucovAt (Ba-covat), 93, 94; Cahul, 97; Cogalnic,33, 97; lalpuget, 88; lalpuh, 33, 88;Ichel (Ike!, Itchil), 80, 302; Kula.97; Lopatinet, 87; Lopatna, 297; Ra,covet, 87; Mt (Reut), 93, 127, 295302, 303; Saratr, 87; Volclanet, 302303; Volclntea, 93.

Rdurile Daciei, 49.Reiurile Scifiei, 35Rautu Miletie, 295.Reizeri, 150, 220, 221 (originea).Rdzeria, natura jurid'cl, 263.Regim agrar, 175-177.Regim gentilic, 148.Regim gentilico .familial, 100, 148-151,

169, 170, 174 (la Brodnici Bole-hoveni?, 215, 221 (razesia ca rl ma-OP).

Regim vamal, 180, 183,189,300.Regimul democrafiei primitive, 174Reichardt, 36.Robi, 23 1.Roesler R., 80, 100, 101, 109, 153,Roles, rege get, 43,Roman Mslislavici, principe de Haliciu,

123.

Si

www.dacoromanica.ro

Roman I Vod& 246.Roman II Vodd; 281, 282.Roman, episcopia, 276.Roman, orag, 160, 180, 187.Romani, 59, 65, 71, 72, 75, 76, 101.Romani, 79,87, 88, 96, 97, 100, 101, 104,

107, 109, 116, 117,137, 139, 147, 174.175, 278.

Romen, §i Romni, localitati din reglu-nea Niprului, 71.

Rosetti Radu, 4, 6, 14, 20, 23, 112,116, 132, 137, 140, 168, 169, 186,187, 210, 212, 214, 2;6, 217, 221,223, 225, 226, 231, 232, 233, 260,261,

Rosetti Radu general, 190, 249.Rosfos, 128.Rosny, 46.Rosi, popor, 144.Rope din Muntenia, 26, 222.Rostislau Mstislavici, princ. de Chiev,135.Rostislav, principe de Smolensc, 114.Rostislau, principe rus, 121,Rosovlahict, 164Rostovizeff., 37.Roth P., 16.Roxolani, popor. 44, 72, 103.Romani gi Romanic, 218, 224, 252.Ruscia (Galifia), 113, 161.Rugi, 75, 78, 79, 84, 85, 114, 115, 117,

125, 181, 216, (nobilimea), 251 (birulla Rugi), 257 (influenta tor).

Rusia, 80, 196Ruteni, 112, 27), 272.

S.

Sacerdofeanu A., 138.Sadagari, popor, 103.Sah-r atov, 141.Samocuasou, istoric rus, 36, 45, 46,70,

71, 73.Saraci, 223, 307 (din Basarabia).$aranevici, istoric galijian, 123Sar5i (Serbi), 79, 216, 217.Sarmafi, popor, 36, 43, 44, 53, t.9, 66,

67, 72, 73, 75, 77, 103.Sarmafia, 70.Sannisegeihuza, 43, 47, 48, 50.Sarnicius, 86.$arpe, boler din Basarabia, 279.Scipi, 81, 181.

Sate pi localitati in Basarabia: prisacaAcibcov, 93; Acul, 89; Albigoara fan-Lana, 303; Atachi, 89; Besenl, 90;Borceac,89;Borodniceni, 127; Burcutizvor, 92, 94; Calmatui gi Caracui,89; Cezarouti (Cozarouti), 93, 302

303; Chicera, 298; Chisilia gi Chi-sioglo, 89; Chlgla Nedjimova, 31;Copanca, 91; Copciac, 89; Corman,31; Cotiujani, 258; Cotouti (Cotov-tea), 302, 303; Crotolci, 302, 303;Cugurlui, 90; Cupcui, 90; Dobra, 304;Dobruga, 258; f Antana Alba, 93,302,303; Garlele, 297; Gatigca,298; GU-rent, 91; Ohidighigi, 94; Gorodca, 297;Gracligtea, 93; Grlanici pod, 93; Gro-zegti, 298; liorgegti mole, 301; lal-pugeni, 88; lzbegti, 303; Krin'ta, fAntana, 93; Lacurl (Ozeras), 3L0; Lip-nic, 196, 30.!; Lozova, 93; Lungeni,127; MacicAuti, 93, 295, 302, 303;Malaegti, 293, 294; Magcauti, 30:;MicAuti, 94; Miclaugenl, 94; Molegti,293, 294; Oale, 304; Orheiu, 94,245,293, 294, 295; Palanca, 297; Peatrp,302,303; Pecigtl, 151; Peresecina, 141,144; PegterP, 293; Petrenl, 31; Pra-vilq (Pragila), 127; Procopinti, 93,302; Puhaceni, 279; Pnrcari (Por-caer), 289; Ratenl, 290, 291; Rogcani,206, 305; $erpeni, 279; Stolniceni,247; Tarnava, 87; TaxabiJni, 89; Te-legau, 94; Ternovsca poiana, 9?;Tuzla, 89; Ustia, 298; Vascluti, 94;Vistiernicenl, 303; VIAdlcii, 186; Za-gorna deal, 304; V. gi harta-pag.307.

$atrar, 244.Sava Aurel, 150.Schafarik, 36, 45, 46, 68, 70, 72, 73,

74, 76, 97, 131, 132Schimb intern, 182, 183-.185.Schrader, 176.Schulte, 34.Schwandlner, 156.Sciti, 12, 33, 34, 35, 37, 38, 39, 40,

58, 72, 73, 77.Scitia (Scythia), 34, 35 (mica), 36, 76,

141 gl 143 (mare).Sclavini, Sclavl (Slavi), popor, 68, 73, 74.

321www.dacoromanica.ro

$coala IrcIfiei ortodoxe (Liov), 269.Scymnos din Chios, 60.Scyri, popor, 103.Secui, 81, 111, 181, 192$epeniful ($epenic), 246,280, 281.Septimiu Sever, imparat roman, 52, 71.Serdar, 244.Seret (Sered), 80, 127, 165.Sergheeuici V., 237, 256, 257.Serghidava (Sergus), 296.Sever pi Caracala, imp5rati rommi, 62.Sfatul domnului (rada), 27, 173, 241, 242.Sfatul mare de obpte, 28.Siabri, 148, 149.Sigismund, impArat german, 187, 188.Sigismund II, rege polonez, 200,Sinan papa, 207, 230.$incai Gheorghe, 3, 50, 104.Singidunum (Belgrad), 42.Simion Dascalul, 1.Simeon, ieromonah, 275.Simeon, rege bulgar, 79.Siretiu (Seret), 117, 127, 162, 180, 246,

282.

Siruni H. DJ., 279, 233.Slavi, 33, 36, 46, 68-78, 81, 87, 101,

103, 137, 138, 141, 142, 144,149, 163, 212, 233, 256, 257.

Smornes, oral, 61.Sobolevschii A. I., 57, 132.Soliman, sultan, 198, 199, 289, 292.Soloviov S., istoric rus, 139.Softuz, 248. 280,Sommer Ioh., 200.$ofropa V., 138.Spatar, 244, 245, 246.Sport, popor, 73.Spulber C. A., 254.Sreznevschi, 216.$tefan

193,242,304,

$tefan$tefan$tefan$tefan$tefan$lefan$tefan

322

148,

cel Mare, 176, 190, 191, 192,194, 195. 196, 197, 198, 241,282, 237, 288, 296, 297, 1103,307.

cel Slant, rege ungar, 81.din Bizant, geogral, 60.II, doms, 181, 281, 285.Locustd, 199, 282, 289.Mupat, 187.VI Rarep, 260.Razvan, 209.

$tefan, rege poloner, 293.$tefan Tompa, 202.$tefanescu Margarefa, 271.$iefanita, domn, 197, 279.Stern von, 61.Stamati C., 61, 278, 293, 304.Stdrile sociale, 27, 28, 29.Staroste, 245, 246, 247, 249.Stoenescu D., 257,Stobzic, 244, 245, 243.Strabon, 31, 32, 40, 42, 45, 46, 56, 57,

59, 60, 71.Sturdza D., 4.Suceava, ora§ gI cetate, 162, 164, 180,

182, 247, 291; sediul mitropoliel, 275.Suchianu D., 265.Sulzer, 3, 100.Surowiecki, 73. .

Suruceanu I., 61.Suzeranitatea turceasa, 10Sviatoslav, principe rus, 79, 129 (expe-

ei(iile lui), 163.Sviatoslav Olgovici, principe rus, 113,

114, 134.Svirgovschi, hetman cazacesc, 204, 205.Surdrighel, duce de Litvania, 187.

T.

Tabula Peutingeriana, 48, 61, 75, 97.Taifali, 103, 137.Tamasidava (Tomarova, Beni), oral, 61,Tamblac: Grigorie, 275, 276; loan, 194.Tanoviceanu I., 260.

popor, 142.Tarnov (Tarnova), oral, 162, 245.Tarnova, stat bulgar, 85.Tarnowschi, general polonez, 282.Tapiatchi la Rapt, 170, 171, 174.Tatari, 64, 65, 83, 84, 85, 87, 8', 91,

93, 97, 112, 114, 121, 122, 124, 125,127, 138, 139, 146,156, 160,182, 178,179, 180, 181, 185,188, 191, 194,196,197, 199, 202, 205, 206, 233, (robi),234 (robi), 242, 246, 278, 281, 288.289 (Nohai), 290, 294, 296, 297, 299,304, 305, 306, 307.

Tcliarapi, 234. c'

Tatigev, istoric rus, 141, 237.Tanta loan, logofat, 195.Teoctist, mitropolit, 241.

Tarici,

L

www.dacoromanica.ro

Teodorescu Barbu, 5.Teodoric, episcop, 84.Teodosie, episcop, 275.Tertius lulianus, general roman, 44.Tervingi (Goti), popor, 144.Te(in. oras, 246, 280, 281.Teurisci, popor, 42, 143, 144.Thunmann, 103.Thurosz, 156.Tiberius Plautius Silvanus Aetianus, gu-

vernatorul Moesici Inferioare, 43, 64.Tizrry Amedge, 67.Tigani, robi, 176, 182, 233, 234.Tigheciu, denumirea, 87.Tihomirov N., 268, 274.Tinuturile Basarabiei : Chigeciu (Tighe-

clu), 150, 279, i89, 290, 307; Hotin,279, 307; LApusna. 80, 279, 307; Or-heiu, 80, 307; Soraca, 307; Tighina, 33,

Tirana, regiunea, 62.Tirageti, 60, 6:, 65 (T. liber1).liras (Nistru), 35. 59, 80.

popor, 58.Tiunrak, pr'ncipe cuman, 113.Tiverti, popor, 141 - 145.Tocilescu Gr 6, 40, 49, 258.Tolstoi I., conte, 36, 39, 68.Tomaschek W., 32, 34, 57, 72.Toponimia Basarabiei, 89, 90.Toponimia regiunii Niprului, 73.Toponimia regiunii Volanief,

Podoliei si Chievului, 125, 126.Toponimia romaneascd (cu caracter

peceneg 9i cuman), 69, 85.Torki, (Clobucii Negri, Polov(i, Pece-

negi), 118, 123, 170.Traci, 32, 33, 34, 42; 45, 4% 70, 72.Traian, Imparat, 47, 48, 52, 53, 59,64,

71, 74, 131.Transilvania, 77, 181, 198Tribali, 40.Triburi germanice, 66.Triburi slave din Rusia, 46, 119, 142.Tribal, 195, 201, 204, 230, 251.Turd, 36, 65. 91, 181, 182, 189, 190,

192, 193, 195, 196, 197, 198,199,201,202, 203, 205, 206, 208, 209, 240,242, 247, 278, 283, 284, 285, 287,288, 289, 290, 291, 293, 294.

Turnu Severin, 110.

Tutora, targ, 127.Tyras, ora', colonie greceasd, 38, 43,

62, 65.

u.Ulfila, episcop, 66.Ulici, popor, 141, 142, 143, 144.Ungaria, 78,84,104, 112, 117, 119,140,

156, 157, 165,187,188, 190, 192,194,195, 198, 199, 249.

Ungureanu C., 265.Unguri, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 87,

110, 121, 142, 160. 170, 192, 193,221, 242, 278, 285, 287, 289.

Ureche Grigore, I, 154, 155, 189, 191,201, 296.

Urechia V. A., 294, 297.Urice, 168, 260, 261, 262.Ursu L, 187, 190, 198, 282.Urugundi, 103.Uspenschi F., 107.Uuarou, conte, 37,

V.

Vagae, popor, 75.Valamir rege hunic, 64.Valahi (Volohi, Vlahi), 75, 76, 77, 79,

81, 83 (V. Altai), 101, 103, 108, 110,(terra Btacoruml, 111, 112, 144, 123,125, 128, 143, 163, 164.

Valahul Mihail, 198.Valerianus, imparat roman, 53.Volsan G., 3.Valurile de pilmant lui Traian, 4 3,63,

64; zis Trolanov In Podolia §i zisZmiev. 131, 132; in Basarabla dife-rite v., 298.

Vamile Moldovei, 291, 299, 300.Vandali, 103.Vaxhide V., 47.Vasilco, princioe rus, 122.Vasilicovschi V., 107.Vasile II Bulgarocton, Imparat biz., 79.Vasilie, arhieriscop de Thrnova, 108.Vasilie Lupu, 9, 255, 256.Vasilie Macedoneanul, 255.1Vasmer, 57.Valaman, 211, 214, 248, 248.Vataoi, 279, 307 (in Basarabla).Vecindtatea (rumanie), 168.

323

Tirili.

Gantlet,

www.dacoromanica.ro

Vecini, 224, 225, 226, 227, 228, 229,230, 231, 232, 233,

Veltman, 63, '64.Venelin I., 3, 93, 307.Venezi, (Venedi, Vinidi), 71, 74, 75,77.Veress Andrei, 270.Veselago, 115.Vicioali, 137.Vinogradov, 16.Visarion Puiu, episcop, 258.Vistiernic (Vistier), 243. 245, 248.Vito Id, fratele reg. pol Vladislav, 285,Vizigofi, 66, 67.Vladescu 1., 183, 250, 251, 252.Vladimir, oral, 114, 130.Vladimir cel NOM, 129.Vladimirco, principa de Haliciu, 120,Vladimir Monomah, marele principe de

Chiev, 117, 118, 119.Vladimirschi-Budanou M. F., istoric

rus, 139, 170, 171,229, 234, 257,266.Vladimir Volanschii, oral, 118.Vladimir Volonschii, principat, 118, 124,

129.Vladislau, rege polon, 187. 285, 288.Vladislau, rege ungar, 160, 161.Vlad repe§r, 190, 191, 192.Vlahovet (Volovet), sat, 178.Vlastari Matei, 255.Voeuodate, ductile qi make romAnesti,

110, 215.Vokineni (Dulebi), trib slay, 78, 137.Volania, principal rus, 73, 117, 119,

130, 139, 158.Volga, fluviu, 57, 79, 80, 82, 113, 138,

139, 302.Vo/hovti, sat in regiunea Niprului, 71.Volodimir, principe de Haliciu, 134.

324

Volodimir Riuricovici, principe rus,114.Volohin (Roman), 143.Vornici, 243, 215, 246, 247,Vrancea, 150, 175, 263.Vsevolod, principe de Chiev, 134.Vsevolod, principe rus, tatAl lui Mono-

mah, 118.Vuia Roma!, 152, 158.Waitz G., 16.Witold, mare principe lItvan, 188.

x.Xenopol A. D., 5, 9,

48, 54, 64, 68, 69,10, 32, 45,70, 79, 87,

48,101,

103, 107, 109, 144, 11,3,157, 159, ]69,178, 186, 197, 216, 227, 236, 238,239, 245, 257, 258, 259, 260, 264,283, 292,

Z.Zadruga, 148, 149, 150, 170, 175, 214,

215.Zagoritz, 197.Zagoschin, istoric rus, 71, 238.Zalmoxis, zeu al Dacilor, 45.Zane G., 183, 184, 185.Zasciuc A., 297.Zaveasca, 262.Zborouschi, nobil polonea, 203.Zemschii Sobor (rus), 28, 29.Zeletin $t., 14.Zeuss, 80.Zimmerman-Werner-Muller, 111, 112.Zinkeisen, 189.Ziraxes, rege get, 43.Zopyrion, general macedonean, 41.Zubrifchi, istoric galitian, 123.

www.dacoromanica.ro

TABLA DE MATERII.

Introducere.

PAG.

Cap. 1. Istoriografia romans 1

Cronicarii, 1. 11. Cantemir, 2. Adunarea materialului,4. Sinteza trecutului, 4. Bibliografia posterioari, 6.

coala istorico-arheologic&, 7.

Cap. 2. Epocele istoriei romeine si impeirtirea ei in pe-rioade 9Impirtirea la diferiti autori, 9. Ideea national& qi ideeasociall, 12 .-13.

Cap. 3. Succesizznea istoricei a formelor social-politicein statele europene 14

Chestiunea feudalismului, 14. Nofiunea vi definitia, 15.Institutiile feudale, 16. Deosebirile nationale ale feu-dalismului in diferite tAri, 17.

Cap. 4. Feudalismul Si starile sociale in principateleromzine 20Caracteristica feudaliimului romlnesc, 20. Deosebirilelui, 24. Regimul de stAri sociale, 27. Sfatul mare deoboe, 08. Chestiunea absolutismului, 29.

PARTEA I.

Inceputurile neamului romdnesc.

Cap. 5. Gelii si Dacii sub domirzatiunea sciticei. TarmulMara Negre 31

Getii, Dacii qi Scitii, Si. Grecii pe Omani Marii Negre, 37

Cap. 6. Dacia 40Lupta Dacilor cu Macedoneni, Celtii, .40. Dacia inde-pendenti., 42. Dacia Roman& qi Moesia Inferioartl, 47.PArAsirea Daciei, 53.

Cap. 7. Basarabia in timpul Daciei si Moesiei lnferioare 56Denumirea fluviilor, Populatia, b8. Oracle vechi, 6o.Antichititile Baearabiei, 61. Valurile de pAmint, 63.

www.dacoromanica.ro

PARTEA II.

Nevelirile barbare.

Cap. 8. Nava' lirile barbare fi influent:: for asupra po-porului ronzemesc 66Gotii, Sarmatii, Hunii, Gepizi;, Longoharzii, Avarii, 66.Slavii, 68. Bulgar:i, 78. Ungurii, So. Pecenegii gi Cu-manii, 82.

Cap. 9. Basarabia in limpid ncludlirilor barbare . . 87Influenta *lava, 87. Inraurirea Cumanilor gi toponimiaBaaarabiei, 8R. Originea cumanit a denumirilor oraselorHotin, Tighil;a qi Chisinau, 9o. Comertul cu tarmulMArii Negre. Bizantinii, 96.

PARTEA III.

Incercciri de organizare politics. Epoca primitivd.

Cap. 10. Chestiunea Romanilor 100Teoria cliscontinuitkii, teoria continuitkii, 1004 Apre-cierea elementelor componente, 102. Teoria pluralistA, 205.

Cap. 11. Primele inceputuri ale organizatiei politice 107Imperiul valaho-bulgar, io7. Voevodate 9i cnezate ro-manesti, 110. Tara Brodnicilor, 111. Tara Bolohovenilor,120. Tcponimia regiunilor Volania, Podolia, Chiev qi Ga-

litia, 225. Berladnicii, 132. Migratiunea Romitnilor qi

ravilirea Tkarilor, 137. Tivert;i gi Ulicii, 141. Bala-rabia in timpul primelor inczrcIri de organizare 'po-litica, 345.

Cap. 12. Regimul gentilico-!amilial 148Regimul gentiFc si regimul familial, z48. Ranalliteleregimului gentilico-familial, 249. VrrAncea, 25o.

PARTEA IV

Intemeierea principatelor romane. Feudalismulromemesc.

Cap. 13. Intemeierea Tarii RomeineW fi a Moldovei . 152Intemeirrea Tirii Romarrefti, 363. Intemeierea Moldovei,354. Caracterul d.rscAlecArii, 256. Limbs oficialA rush,258. Auld. dela Martie. Dependenta bisericeascA, 159.

Cronica moldo-slavA, 25o. Lista oravelor rule, 262.

Identitatea denumirilor, 165.

Cap. 14. Regimul feudal 167Institutiile feudale: donatii, imunitatea, boierescul, patro-natul san Inchinarea, 167. Ierarhia vim% 168. Dominiul

www.dacoromanica.ro

eminent, 169. Predalica sit nu fie', 169. Realitatea econo-midi, 175. Uncle comparatii, 17o. Sfat al boierilorrade, 172. Druginicii principelui, 172. Regimul gen-tilico-familial qi regimul democratiei primitive, 174.RAnduiala agricolk devalmAlia, 175. Lupta pentru pimant,176. Latifundiarii vechi, 377.Drumurile comerciale qi comertul exterior moldovenesc,178. Migratiunea Slavilor qi parAsirea drumului grecesc",279. Drumurile comerciale poloneze, 180. Tratatelevamale, 280. Primil comercianti, 182.Schimbul intern, 182. PAreri despre evolutia economic&romaneasc& : N. Iorga, I. VlAdescu, G. Zane, 283.

Cap. 15. Domnitorii fi evenimentele principale . . . 186Pan& la Stefan cel Mare, inclusiv, 186. Alexandru colBun, 187. Urmaqii lu;. Turcii, 189, *tef,3n eel Mare, 19nDup& moartea lui Stefan col Mare, 197. Bogdan qiAnita, 197. Petru Rare', 198. Alexandru LApulineanu,

loan Heraclide Despot, 200. Ion Voda col Cumplit, 204.Petru Schiopul, 206 Arun Vodii, Petre Cazacul, 208.

' Stefan Razvan, 209.

Cap. 16.. Clasele sociale 21UPrivire generalk 210.Cnejii qi juzii, 210. PArerea lui Bogdan, 211. RaduRosetti 212. N. Iorga, C. Giurescu, 213. I. N. Ange-lescu, I. Filitti, 214. Voevodatul, 215.Boierii, 216. PArerile lui A. Xenopol qi Radu Rosetti)216. N. Iorga, 1. Bogdan, 217. C. Giurescu, 218. Con-cluzii, 219. Moqnenii qi razeqii, 22o. Originea cuvantului,caracteristica, 221. C111120ii, 222.Oamenii liberi, cultivatori ai p&mantului, 222. C011eeptia111.1 C. Giurescu despre libertate in raporturile socia'ela Romani, 222.Vecinii, 223. InsemnAtatea cuvantului ,rumens, 224.Indatoririle vecinului, -225. Originea stArii de depen-denta, diferite pAreri, 225. Conceptia mixt& a d-lui I.

Filitti qi critica ei, 227.Originea social-economic& a iobigiei tArAneoi, 230.Robii, 233. Poslugnicii, slugii, 233. Celed, 234.

Cap. 17. Organizarea statului 235Puterea domnitorului, 235. Caracteristica, dati de nitreD. Cantemir, 235. Con ceptia istoricilor noqtri, 236. Catevacomparatii din ,istoria Rusiei qi Europei, 237. Concluzii,238. Sistemul alegerii domnului, 229. Situatia extern& aprincipelui, 24o.Sfatul domnesc (rada), 241. Compunerea gi competinta,242. Marii dregAtori, 243. Ajutorii for qi slugi, 244.Caracteristica sistemului administrative 244. Originealui, 245.Teritoriul gi diviziunile teritoriale, 246. Tinut, volost,°rap, targuri, 247. Sate, 248...Armata, 248. LegAtura ei en proprietate, 249.

sqiu

Ste -

www.dacoromanica.ro

Finanttle, 260. Bind sau tiibutul, :5o. Fe lul cum seplatea birul, 251. Sensul expresiunii ,bir cnerstve, 252,

Cap. 18. Normalizarea pridica a Weill 254lsvoarele dreptului, 264. Chestiunea legii scrise, 264.Juratorii, 267. Jurimantui .cu brazda in cap", 268. Infra-tirea 258. Originea ,obiceiului p&Mantului'', 258. Ho-taririle domnetti gi Invoielile, 259.Proprietatea, 26o. Urice, 26o. DevalmAgie, 263. Pro.:timisis, 263. Mogtenire, 264.Crime 9i pedepse, 254. Represalii, talionul gi sistemuldesplgubirii, 265. Dutegubina, 265. ImpAcarea, 266.Rtispunderea colectivA, 267.

Cap. 19, Cultura romoneasth veche .

Caracteristica generals, 268. Insemn&tatea religiei, 268.Primele gcoli, 269. Sfilrtitul secolului al XVI-Iea, 269.Hussitismu', 269. Primele arti romenelti, 27o. CulturaSi tvoosi, 27o.Cregtinismul oriental, 272. Biserica romilneasci, 273.Organizarea bisericii, 274. Biserica moldovenease& gipatriarhatul, 275.

Cap. 20. Basarabia in perioada feudalismului romdnesc 278Consideratiuni generale, 278. Cetitile : Hotin, 28o ;Chilia, Cetatea -AIbg 9i Ismail, 284. In partea mijlociea Basarabiei : Tighina 291; Orheiu, 293; Sorocat 295.Cetiti qi orate dispArute; movile gi valuri de piimint,297. LApugna, 299. Chiginiu, 3(31. Alte localititi, 3o4.Populatia provinciei, 3o6.

268

www.dacoromanica.ro

DE ACELA$1 AUTOR

1. La Bessarabie et relations russo-roumaines.La question bessarabienne et le droit inter-national. Paris, ed. J. Gamber, 1927. Cuocazia jubileului Unirii (1918-1928) e pre-miata de Fundatiunea Regele Ferdinand".

2. Autonomia Basarabiei sub stapanirea ruseascain 1812-1828. Studiu, Chisinau, 1929.

3. Problema politicei crestinesti Si. statul. Incer-care de sinteza pe baza literaturii religioasemoderne si a istoriei doctrinelor politice. Chi-sinau, 1933.

LEI 300

:

.

.

..1.111-

www.dacoromanica.ro