* * *

PARTEA INTAIA

NE UTRALITATEAVol. I:

Venirea la putere . Cele dantaicase luni . Vizita Tarului laConstanta . Izbucnirea raz-boiului general . Consiliul deCoroana de la Sinaia . Ultime-le luni ale domniei Regelui Ca-rol . Inceputul noii domnii .

Regele Ferdinand - Regina Ma-ria . Iarna 1914-1915 . Prima-vara 1915 - Intrarea Italiei inrazboi . Zvarcolirile opozi %iei -Victoriile germane . IncidentulPoklewski . Toamna 1915 . Iar-na 1915 -1916. Sesiunea parla-mentara 1915-1916 . Primava-ra 1916 . Precipitarea eveni-mentelor . Bratianu se hota-raste . Iscalirea tratatului . Ul-timele zile ale neutralitatii .

Consiliul de Coroana de la Co-troceni - Declararea razboiului. Moartea Reginei Elisabeta .

PARTEA A DOUA

RAZBOIULVol. II:

Razboiul - Primele zile . Des-perarea lui Bratianu - Mantaualui Arvintie . Apararea in Car-pati - Moartea lui Filipescu .

Chinuitoarele aternative -

Moartea Principelui Mircea .

Dezastrul se precipita - Falken-hayn trece Carpatii si Macken-sen Dunarea . Batalia pentruapararea Bucurestilor - Ulti-mele zile . Iasi - Primele sap-tamani ale anului 1916. 1917- Primele luni - Tifosul exan-tematic . Primele luni, urmare -Revolutia ruseasca - IntrareaAmericii . 1917 - Reformele -Partidul muncii Bolsevismulse intinde - Votarea reforme-lor . Criza ministeriala - Ofen-siva pe Siret - Marasti, Mara-sesti . August - Septembrie .

Yf

S

. ; .

- .cs;.,

rat

I.G.

:4...-.lr'' ..

.... ..it.]

d 'r, . cr

r'S,° .10;

, t, i ,I' 4i:

..:. 4

° :e

9 I,

4

4'

9

. ,

". .9%

01.

U.'

V

4.

r,

19i 4

7 77

co

.14

$

AIlc. t

91, 9.c.

.r

14M111111

4 i

.

ir-i----

www.dacoromanica.ro

1.G.DUCA

INIIIMMOND

111011L

Vol. lll

ColectiaMemorii marturii"

Jon DumitruNerlag

MUNCHEN 1982

g,

5

INII0111111111111111

=1111

0

AWE"

www.dacoromanica.ro

I.G.DUCA

AMINTIRIPOLITICE

vol.

ColectiaMemorii si marturii"

Jon DumitruNerlag

MUNCHEN 1982

www.dacoromanica.ro

0 Copyright 1982 by Jon Dumitru - Verlag, Munichwith the granted permission

of the Publications Committee of theHoover Institution on War, Revolution and Peace (Stanford University),

California,the repository for the memoirs.

Gesamtherstellung: Jon Dumitru Verlagfur Fachliteratur, wissenschaftl. Bucher, literariscbe Werke

in der Sammlung Colectia Memorii fi mdrture8000 Munchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32

Composersatz and Offsetdruck: Jon Dumitru Verlagswerkstatt8000 Munchen 40, Kaiserstr. 65, Tel. (089) 34 31 93

Far diese Ausgabe alle Recbte dem Verlag vorbehalten

Printed in Germany

www.dacoromanica.ro

Fig. 1. I.G. Duca

kl

,t

gin%

www.dacoromanica.ro

Capitolul 38/

Capitolul 39/

Capitolul 40/

Capitolul 41/

Capitolul 42/

Capitolul 43/

Capitolul 44/

Capitolul 45/

ION G.DUCA

AMINTIRI POLITICE

Volumul III

RAZBOIUL(partea a II-a)

1917De la venirea lui Lenin la putere pdnd la dezarmareatrupelor rusefti din Moldova

1917Noaptea de la 9 Decembrie Dezarmarea bolfevici-lor Lichzdarea frontului rusesc

De la dezarmarea bolfevicilor la demisia guvernului

Guvernul Averescu

Guvernul Marghiloman

Ostracizafii

Deznoddmiintul

Guvernarea noastrui -Noiembrie 1918Octombrie 1919-Conferinta de pace

DIVERSE

Capitolul 46/ Moartea Regelui Ferdinand Moartea lui Ion I.C. BratianuMoartea lui Vintilii Breitianu

*

IMAGINI DIN VIATA POLITICA A LUI ION G. DUCA

Not biograficii

Bibliografie

INDICE GENERAL VOL. I, H fi HI

www.dacoromanica.ro

LE Memorial des Allies sera, pour les generations a venir, le temoignage dela communaute d'aspirations et de sacrifices de tous Ceux qui, par la

guerre mondiale, ont fait triompher le Droit et la Liberte.Cette lutte, une des plus grandes et des plus belles que l'Humanite ait

jamais connues, a ete, pour le Peuple Roumain, la lutte supreme entre toutes.En effet, par suites des vicissitudes de l'Histoire, le Peuple Roumain se

trouvait dans la plus tragique des situations. Partage sous diverses dominationsetrangeres, it a connu, durant des siecles, toutes les horreurs et toutes lesinjustices de ('oppression. L'element Roumain, situe entre les Carpathes lePruth et le Danube, a pu, le premier, reconquerir sa liberte et .constituer, versla fin du siècle dernier, la Roumanie independante.

Mais l'ceuvre d'emancipation de la Race Roumaine n'a ete achevee quepar suite du triomphe des principes de Droit et de Liberte dont la guerremondiale a ete l'expression. C'est alors que les elements Roumains de Tran-sylvanie, de Bucovine et de Bessarabie, troncons epars dune seule et memeRace, ont reconquis, eux aussi, leur liberte.

Aujourd'hui ('Unite Nationale de tous les Roumains est realisee et l'injusticeseculaire est reparee.

Dans ces conditions, peut-il encore etre question des sacrifices consentis ?Aucun prix ne paralt au Peuple Roumain assez cher pour son emanci-

pation complete et pour son unite definitive.Aussi n'aimons-nous pas, devant le magnifique avenir qui s'ouvre aujour-

d'hui devant nous, parler de nos douleurs et de nos sacrifices, si ce nest pournous incliner avec veneration devant nos Morts, devant Ceux Auxquels nousdevons la realisation de notre rave d'hier et de nos esperances de demain.

5

1.4

www.dacoromanica.ro

Memorialul Aliatilor va constitui, pentru generatiile ce vor veni, marturia comu-

nitAtii de aspiratii ;i de sacrificii a tuturor celor care au facut ca prin razboiul mondial

se triumfe Dreptul si Libertatea.

Aceasta lupta, una dintre cele mai grandioase 5i mai frumoase pe care Umanitatea

le-a cunoscut vreodata, a fost pentru Poporul Roman, intre toate, lupta Iui supreme.

De fapt, consecinta a vicisitudinilor istoriei, Poporul Roman se gasea in cea mai

tragica dintre situatii. impartit sub diverse dominatii strain, el a cunoscut, de-a lun-

gul secolelor, toate ororile ;i toate nedreptatile impilarii. Elementul Roman, situat

intre Carpati, Prut Dunare, a reusit cal dintai recucereasca libertatea sa in-

temeieze, spre sfarsitul secolului trecut, Romania independent&

Dar opera de emancipare a Neamului Romanesc nu s'a desavar;it decat in urma

triumfului principiilor de Drept ;i Libertate a caror expresie a fost razboiul mondial.

Atunci si -au recucerit libertatea 5i Romani din Transilvania, Bucovina ;i Basarabia,

trunchi din trunchiul aceluia;i Neam unic.

Astazi este desavarsita Unitatea Nationals a tuturor Roma nilor ;i indreptata ne-

dreptatea secular&

In aceste conditii, ar mai putea fi oare vorba de sacrificii consimtite?

Pentru complete Iui emancipare 5i pentru unitatea lui definitive, nici un pret nu-i

!Area Poporului Roman de ajuns de scump.

De aceea, dna in fate viitorului magnific ce se deschide de astazi inaintea noastra,

ne place sa vorbim despre durerile ;i sacrificiile noastre, nu o facem decat pentru a

ne incline cu veneratie inaintea Mortilor no;tri, inaintea Celor Mora le datoram

implinirea visului nostru de ieri 5i a sperantelor noastre de ma ine.

I. G. Duca

6

$i sill $i

www.dacoromanica.ro

III

RAZBOIUL

CAPITOL UL TREIZECI .W OPT

1917DE LA VENIREA LUI LENIN LA PUTERE

PANA LA DEZARMAREA TRUPELOR RUSEDIN MOLDOVA

Inteadevir, §tirile ce ne veneau din Rusia erau din ce in ce mai ingrijo-ritoare. In a doua jumitate a lunii Octombrie au sosit la Iasi GeneralulIancovescu qi un corespondent al marii reviste siptamanale americane,,Saturday Evening Post", Dl. Ellis, amindoi purtitori de ve§ti rele.

Generalul Iancovescu fusese trimis la Petrograd in calitatea sa de Minis-tru de Rizboi, spre a lua contact cu autorititile militare ruse§ti qi spre avedea daces mai era ceva de sperat din partea armatei Rusiei revolutionare.Raportul pe care ni 1-a ficut la Consiliul de Mini§tri era cat se poate depesimist. Din el rezulta limurit ci anarhia se intindea tot mai mult qi ci,atat inaltul comandament de la Moghilev, cat §i diferitele comandamentede unititi erau incapabile sa stapineasca procesul de dezagregare care cu-prinsese intreaga armati mseasca. La Petrograd haosul domnea pretutin-deni. Imi aduc aminte, intre altele, de o foarte caracteristici convorbire pecare Generalul Iancovescu o avusese cu Colonelul Versovski care fusese laPeri§ ajuns acuma tare qi mare in Rusia revolutionard.

Dl. Ellis a fost §i mai categoric. Spre deosebire de ceilalti corespondenliamericani, de obicei tineri qi fill multi cultures, Dl. Ellis era un om in-ciruntit, foarte cult, de un nivel cu mult superior mediei confratilor lui.El stribituse Rusia in lung qi in lat §i concluzia lui era ca nefericitul Ke-renski nu mai poate domina, ci Rusia este in ajunul izbindei bol§evicilor,iar lui Britianu i-a spus Uri inconjur sa nu ne mai facem nici o iluzie, darabsolut nici una, ci tara este incapabili sa mai continuie razboiul, ci mer-ge cu repezi spre pacea separates §i ci, prin urmare, sa ne facem toatesocotelile pe baza acestei eventualititi, care a ajuns sa fie o chestie de zile.

A§a a qi fost. La 2 Octombrie revolutia bol§evica a izbucnit la Petro-grad qi Lenin a pus mina pe guvernul Rusiei. Deqi faptul prezenta o gravi-tate lesne de inteles, trebuie si marturisesc ci nu domnea in rindurilenoastre consternarea care ar fi trebuit in mod logic, sa domneasci.fiindci ne obi§nuisem cu ideea ci bol§evicii vor birui §i, in sfar§it, fiindci

7

pa§i

Intai,

www.dacoromanica.ro

multi credeau ca Lenin nu se va putea mentine la putere. Alegerile parti-ale pentru constituanta aratasera abia cu cateva zile inainte ca ideile bol-§evice erau imp arta0te de un numar foarte restrans de cetateni ai Rusiei.Rationand dupa criteriile politice obipuite, concluzia ca, in asemeneaconditiuni o minoritate neinsemnata nu va reu0 sa se impuna mariimajoritati a populatiei ruse§ti, aparea multora ca logics §i probabila.

Bratianu nu impartaqea deloc acest fel de-a vedea. El era convins cao vointa hotarita, oricare ar fi ea, se va impune in mijlocul haosului exis-tent §i demult avea convingerea ca., din nenorocire, de la izbucnirea revo-lutiei rusei numai Lenin §i prietenii lui §tiau ce voiesc Si urmareau cu oadmirabila tenacitate Si cu .43 energie salbatica scopurile tor. Intrucat maprive§te, eu impartaFam cu totul parerile lui Bratianu, dar nu este maiputin adevarat ca acestea, in genere, erau foarte impartite. Cu cine to in-talneai iti spunea, fie ca. regimul Lenin va dainui, fie ca este o aventurasortita unei pieiri apropiate. Cel mai afirmativ era ministrul Serbiei Marin-kovici, care ne oprea pe strada ca sa ne spuna ca el cunoa§te Rusia, ca atrait ani de zile la Petersburg §i ca ne poate certifica ca experienta Leninnu va dura decat doua, trei saptamani. Para it vad pe Strada Romans,plimbandu-se ceasuri intregi ca sa ne convinga ca are dreptate, enervatfiindca nu putea invinge indoielile mele.

De-altminteri, Lenin nu ne-a dat prilejul sa continuam multi vremeaceste discutiuni academice, deoarece la 9 Noiembrie a 0 propus PuterilorCentrale un armistitiu general. Rusia ie§ea deci oficial din lupta frontulrusesc se desfiinta 0 trebuia ca §i noi, la randul nostru, sa luam o hota-rire. Ceasul amanarilor §i al indoielilor inceta, suna acuma in chip tragicceasul deciziilor supreme.

Bratianu era lini§tit fiindca evenimentele nu it surprinsesera, hotarirealui era luata §i definitiva. El socotea ca rolul nostru militar era terminat qica Aliatii trebuiau sä inteleaga aceasta 0 sal ne dea dezlegarea cuvenita.Rationamentul lui era urmatorul: daca Rusia incheie pace, pentru Aliatifrontul oriental este pierdut. Daca noi continuam sa rezistam, puteam celmult opri pentru putin timp, pe acest front, cateva divizii germano-austri-ace, dar ca oricat de eroica ne-ar fi apararea, soarta noastra este dinaintepecetluita. Inteadevar, vom fi repede inconjurati i taiati la spate de onceposibilitate de aprovizionare cu alimente §i, mai ales, cu munitii, vom fiprin urmare siliti O. capitulam. In asemenea conditiuni, sacrificandu-ne pefrontul oriental, serviciul pe care it aducem Aliatilor era neinsemnat, pro-blematic §i, in orice caz, cu desavar0re disproportionat cu jertfa, groaz-nica jertfa ce ni se cerea. i la urma urmei, daca pentru noi aceasta jertfaechivala cu o sinucidere, puteau cel putin Aliatii sa sutina ca folosul foreste real? Nu era in interesul for insu0 sa nu distruga Romania, §i sa re-zerve aceasta forts pentru mai tarziu, cand le putea din nou deveni utila?Caci nu trebuie uitat ca daca frontul oriental va dispare prin plecarea Ru-

8

www.dacoromanica.ro

qilor, frontul de la Salonic va subsista. Cine §tie, poate maine situatiaacestui front va fi astfel, incat Romania sa poata relua armele §i sa con-tribuie la definitiva lui nimicire.

De noi, Aliatii nu se pot insa plunge, deoarece contributia noastra inlupta comuna a fost insemnata §i, gratie interventiei noastre Verdunul aputut fi scapat, iar frontul occidental, u§urat timp de un an de zile prinnumeroasele divizii germane trimise impotriva noastra. Cat prive§te drep-turile noastre, le-am platit indeajuns cu sangele varsat, opt sute de mii demorti era un tribut suficient pentru valorificarea revendicarilor noastre na-tionale. A§a fiind, Bratianu considera ca datoria Aliatilor este sa intelea-ga ca nu mai putem, ca nu mai trebuie, ca nu este drept sa mai continuumlupta §i, prin urmare, sa ne autorizeze sa depunem armele. Si Bratianuadauga ca exists cloud ipoteze: sau in acest timp Lenin va cadea de la pu-tere, iar Ucrainienii sau Cazacii vor reorganize un front, qi atunci vom sca-pa de nevoia unor negocieri de pace cu Germanii; deci situatia noastra fa-ti de Aliati va ramane neqtirbita; sau ca haosul va continua in Rusia §iva trebui &I mergem la masa verde cu Germanii, dar ca §i atunci aceasta si-tuatie va fi numai aparent §tirbita, caci vom avea putinta sa taraganamtratativele, sa nu ratificam pacea iscalita, pans cand Aliatii no§tri vor fiin masura sa termine razboiul. In fine, admit "and chiar ca nu am puteaevita o pace formals cu Puterile Centrale, au oare Aliatii cuvant &á ne-o isin nume de rau, nu este evident ca aceasta pace ne-a fost impusa din vinaaltora, ca nu noi am voit-o, cal a trebuit deci sa o suferim ca o trista fatali-tate? Ea nu poate deci avea nici o valoare, Puterile aliate trebuie pur §isimplu sa o socoata drept nula §i neavenita §i, once s'ar intampla, sa neconsidere pans la pacea generals drept aliatii for cu integritatea drepturilorce derivau din tratatul nostru de alianta. Acesta era punctul de vedere allui Bratianu, el nu4i recunoqtea dreptul sa impuna tarfi sale noi sacrificiiinutile, cad neajutata destul la inceput, tradata acuma in urma de Rusia,pentru moment, cel putin, rolul ei era terminat. Ea disparea din lupta co-muna, dar drepturile ei ramaneau intregi.

Horarirea odata luata trebuia dusa insa la indeplinire §i nu era lucruu§or. De bun5. seams, Aliatii aveau sa. protesteze, egoismul for §i, de ce sanu o marturisim, situatia grea in care se aflau prin disparitia frontului ru-sesc, le impunea datoria sa incerce once amanari de lichidare, fie chiar par-tied a acestui front.

Pe de alts parte, punerea in practice a hotaririi se izbea §i de dificul-tati de ordin intern. Mai intai, Bratianu nu era stapan abolut pe guvernulsau, elementele conservatoare, indeosebi Take Ionescu, erau de mult dis-puse sa se preocupe mai mult de ce vor spune §i crede Aliatii, decat deadevaratele interese ale momentului. Altii mai mici la suflet §i cu orizon-turi mai inguste, ca Miqu Cantacuzino, erau ispitili sa transforme cele maigrave probleme nationale in prilejuri de lupte de partid qi de conflicte

9

www.dacoromanica.ro

meschine de politica interns. Bratianu i§i dadea deci bine seama ca, in locsa primeasca un concurs de la colegii sai fats de Aliati, va trebui si luptecu ei poate chiar mai mult decat cu ace§tia.

In al doilea rand, in armata parerile erau impartite, cei mai cumintii§i dadeau seama ca ceasul este prea gray pentru ca sa suni din pinteni §idin sabie, sau sa to dedai la fanfaronade cazone, dar multi, cu mentalita-tea specifics militarilor, impingeau Ia lupte §i Ia continuarea lor pans laultimul om §i pans la ultima picatura de sange.

Si in sfar§it, o ultima dificultate o constituia misiunea military fran-ceza, Generalul Berthelot. Acesta, in grija lui sincera de a scapa un cram-pei macar din frontul oriental, in preocuparea de a nu fi poate suspectat,ca prea putin energic, de catre guvernul sau proclama pretutindeni nevoiacontinuarii luptei pans la capat in orice conditiuni §i, fire§te, desfa§ura oactiune intend printre ofiteri la Mare le Cartier ca §i pe front, pentru a-iinfluenta in sensul vederilor sale. Aqa fiind,Bratianu trebuia sa procedezecu cea mai mare prudenta §i marturisesc ca a impins aceasta prudentapans la exagerare. Nici macar mie nu mi-a spus lamurit intentiile lui,le-am aflat, sau mai bine zis le-am ghicit, din anumite intrebari pe care pela sfar§itul lui Septembrie, inceputul lui Octombrie mi le-a pus Barbu$tirbey. Ceilalti colegi §tiau §i mai putin decat mine. Ca de obicei, el setemea de indiscretii §i avea dreptate, fiindca prietenii conservatori aveauvadit o atitudine care nu putea decat sa compromita reu§ita unei ataripolitici fats de Aliati.

Data fiind propunerea precisa de armistitiu iscalita de Trotki nu semai putea taragana. Bratianu trebuia &Ali dezvaluiasca gandurile, darchiar §i acum nu §i le-a destainuit decat partial, bucata cu bucata §i nicio-data nu a fost mai enigmatic decat in aceasta perioada. In schimb, lucrametodic la executarea planului sau.

Cu Regele lucrurile au mers u§or, felul de-a vedea al lui Bratianu cores-punzand pe deplin cu al sau. Noi, colegii liberali, de asemenea, vedeam lu-crurile ca §i Bratianu, aveam unii teams de repercusiunea pe care hota-rhea noastra o va avea asupra Aliatilor, dar aceasta mai mult din cauza cadansul nu ne spusese tuturora gandul sau intreg. Putea insa conta pe noi,caci aveam toti in el cea mai deplina incredere.

Cu conservatorii, pe de aka' parte, cunoscandu-le starea de spirit §i ne-avand in ei nici o incredere, Bratianu a fost extrem de rezervat. De fapt, nule-a dezvaluit deloc planul sau, nu a discutat niciodata amanuntele cu ei,iar cand a trebuit sa se is o hotarire concreta le-a spus punctul sau de ve-dere, a luptat ca sa-1 faca sa triumfe, atat §i nimic mai mult.

Sistemul avea avantaje netagaduite, evita indiscretii funeste Si tot cor-tegiul de intrigi ce fatal s'ar fi legat de acestea. Dar avea §i mari neajunsuri,fiindca deschidea larg poarta tuturor presupunerilor, inlesnea crearea celormai fanteziste legende §i ingaduia in jurul acestor presupuneri Si legendeinjghebarea acelora§i intrigi, deci mai bine ar fi fost sa le spuna de la ince-

10

www.dacoromanica.ro

put lui Take Ionescu §i colegilor conservatori tot planul sau. Rezerva luile-a permis sa-i suspecteze inteniiile i sa creeze o atmosfera cu care Bra-tianu a avut, in ultima analiza, mai mult §i mai greu de luptat la conferin-%a pacii, decat ar fi avut la Ia0 cu cateva intrigi trecatoare, pe care dealt-minteri nu le-a putut evita.

Cu Aliatii, in schimb, cred ca Bratianu a manevrat bine, caci,danduliseama de rezisten %ele ce le va intampina, a procedat prin etape, strecuran-du-§i gandul sau incetul cu incetul, progresiv cu desfa§urarea evenimente-lor. Este foarte interesant de urmarit in aceasta privinta schimbul sau detelegrame cu legatiunile noastre din tarile aliate *i indeosebi cu Victor An-tonescu la Paris. Cand §tii dinainte planul lui Bratianu, este curios sa vezicum, cu mare precautiune, pe nesim %ite i printre randuri, dansul i§i dez-valuie adevaratele intentii.

Dar daces nu i se parea prudent sa vorbeasca mult la distanta cu mini§-trii pe care nu ii cuno§tea bine, a caror stare psihologia ii putea deci sca-pa, in schimb la Ia0 fata de Saint-Aulaire §i de sir George Barclay, in careavea toata increderea, pe care ii §tia in masura sal vada realitatea lucrurilor§i sa simta." ca §i noi, nu s'a sfiit sa fie categoric §i sa pledeze cu toata e-nergia in favoarea tezei sale. De aceea spera sa influen %eze pe Aliatii no§-tri mai mult prin ei decat prin mini§trii no§tri de la Paris, Londra qi Roma.De fapt a §i retwit de minune, caci Saint-Aulaire, Barclay §i chiar Fasciottiau devenit auxiliarii lui convin§i, mai convin§i decat proprii sai colegi con-servatori.

Cu militarii a mers destul de bine, pe Generalul Prezan, o minte echili-brata, un temperament moderat, Bratianu 1-a ca§tigat repede i pe deplin.Ceilalti generali mai de seama au urmat curentul, mai ales cand au vazuta acesta era §i punctul de vedere al Palatului. Singuri Averescu §i Ianco-vescu, faceau notes discordanta. Averescu fiindca era mai enigmatic decaloricand, raspundea la toate in doi peri, insotind fiecare raspuns de-o reti-centa, luand aere misterioase, atitudini ironice, prezentandu-se deja subforma personalitatii politice a carui ceas suna. Iar Iancovescu, nu §tiu dece, facea deocamdata pe matadorul, ceea ce nu 1-a impiedicat peste catevasapt5.mani sa devina de un germanofilism care nu a fost nici spre cinsteaperspicacitatii sale intelectuale, nici a con§tiintei morale a caracteruluisau. Printre ofiterii cei mici, ce este drept, se observa o tendinta spre re-zistenta, dar parerile acestora nu ne preocupau mult, fiindca le §tiam neu-tralizate prin ale altora mai numeroO, care pricepeau de§ertaciunea uneilupte dinainte osandita infrangerii.

Greutatea cea mare provenea insa,dupa cum am spus,de la GeneralulBerthelot. Acesta, pentru motivele aratate, voia, cu once pre %, sa ne obli-ge a continua lupta §i nu se dadea in laturi de la nici o interven %ie §i de lanici o intrig5.. La el Bratianu se izbea de un adevarat zid.

Oricum la 19 Noiembrie, Tro %ki in calitatea sa de ministru de externe

11

www.dacoromanica.ro

al guvernului bolsevic, cerea un raspuns la propunerea sa de armistitiu sideclara formal ca in caz de refuz pe ziva de 1 Decembrie va Incepe tratati-vele de pace. Bratianu convoca deci pentru ziva de 18 Noiembrie douaconsilii, unul la ora 12 la Palat, unde au fost convocati, sub presedintiaRegelui, Prezan, comandantii de armata, adica Averescu si Eremia Grigo-rescu, Generalul Berthelot si ministrul de razboi Generalul Iancovescu; iaral doilea la cinci seara la el acasa, unde in afara de ministri a fost chematsi Generalul Prezan.

In consiliul de la Palat, Inainte de-a asculta parerea generalilor, Regelea citit un chestionar cu urmatorul cuprins: In starea actuala a armateirusesti si eventualitatea unui armistitiu ce ar urma si fie Incheiat intre easi inamic, care ar fi situatia creata armatei romane:

1/ Daca armistitiul ar fi Incheiat de fapt in afara de Inaltul comanda-ment rusesc;

2/ Daca ar fi incheiat chiar de catre acesta;3/ Conform cu atitudinea care ne-ar fi impusa, care ar fi masurile mi-

litare de luat de pe acuma.In caz de retragere a trupelor rusesti, care ar fi masurile de stipulat

pentru executarea for si care ar trebui sa fie masurile aferente de luat inceea ce priveste trupele romane.

Doresc sa and parerile Dv. si dupa expunerea si discutarea lor, va rogsä precizati si sä fixati in scris concluziile Dv. ca raspuns la aceste trei in-treb ari. "

$i documentul adauga:Am chemat si pe Generalul Berthelot in calitatea sa de colaborator si

de cetatean roman si as fi fericit daca as vedea figurand si iscalitura lui.Dar daca Generalul vede vreun inconvenient, este rugat in once caz sal isparte la discutie si sa o lamureasca prin luminile lui".

Documentul fusese redactat de Bratianu in colaborare cu Barbu stir-bey si avea drept scop sal obtina de la generali si indeosebi de la Averescuraspunsuri precise pe care sa nu le poata nega a doua zi.

Rezultatul consultarii a fost ca generalii au declarat ca nu au nimic deobiectat contra respingerii armistitiului, daca guvernul, mai ales, considersaceasta respingere necesara si din punctul de vedere politic.

Iar noi, seara, la Consiliul de Ministri, luand cunostiinta de cele petre-cute dimineata la Pa lat, am hotarit fireste, in unanimitate, respingereapropunerii lui Trotki. Dupa aceea, Generalul Prezan ne-a expus situatia pefrontul nostru, ne-a aratat a deocamdata aproape toate armatele rusesti,aflate pe teritoriul nostru prin comitelele de soldati, s'au rostit impotrivaguvernului Lenin, ca o singura divizie a facut armistitiu cu Nemtii si caGeneralul Cerbaceff are cele mai bune simt aminte fats de noi, ca pu-team avea in el o incredere deplina. Ceea ce determinase aceasta prima ati-tudine a noastra era faptul ca stirile din Rusia erau inca foarte contradic-

12

www.dacoromanica.ro

torii §i, evident, ca a§a fiind datoria noastra elementara, era sa evitam aface un gest pripit.

Inteadevar, nordul Rusiei parea in miinile bol§evicilor, dar Stavka,precum §i Ucraina, Cubanul §i Cazacii pareau dispu§i sa continuie lupta§i sa se transforme in organizatii proprii. Atit Cerbaceff, cat §i Berthelotse aratau plini de incredere in privinta Ucrainei §i a Cazacilor lui Kaledin,ei vedeau deja posibilitatea de-a reconstitui un front romino-rus cu spri-jinul lor.

Bratianu nu le imparta§ea optimismul §i, lucru curios, nici TakeIonescu, dar cat timp exista o speranta trebuia sa mai incercam a maicastiga timp. Aliatii erau incantati, ne trimiteau telegrame de compa-timire §i de felicitare, not nu ne faceam insa iluzii, simteam ca in curandevenimentele se vor precipita §i ca tot la iscalirea unui armistitiu ne vorconstringe.

Asa a §i fost. Nu mai tarziu de 20 Noiembrie, Genera lul Cerbaceff iicomunica lui Bratianu ca nu mai poate stapini situa%ia §i ca este pus inalternativa de a parasi comandamentul sau de-a propune el insu§i armisti-;jut. Fata de aceasta comunicare, hotarirea de la 18 Noiembrie de-a respin-ge armistitiul, hotarire care se intemeia in primul rand pe faptul ca trupe-le ruse§ti de pe teritoriul nostru refuzasera parka la acea data sa se solida-rizeze cu actiunea lui Lenin §i al lui Trotki, nu mai putea fi mentinutaacum and aceste trupe voiau sä inceteze lupta, peste capul comandan-tului. Inteadevar, §tirile de la unitatile rusesti erau cat se poate de rele.Comandantul armatei de la Comane§ti, ca §i Generalul Rogoza de laarmata a patra, fusesera arestati de soldatii lor. In plus, de la Roman nevenise vestea ca trupe ruse§ti au luat munitii de la depozitul din Sabaoaru§i ca amenintau sa bombardeze oravil.

In asemenea conditii, sa continui a refuza iscalitura armisti%iului ar fiinsemnat sa ai peste citeva zile anarhia ruseasca pe teritoriul tarii §i ina-intarea Germanilor, adica dezastrul complet §i definitiv. In schimb, a is-cali armistitiul insemna a castiga timp, a da Generalului Cerbaceff putintasa-§i pastreze comanda, sa nu fie inlocuit printr'un prapurcic bol§evicoarecare §i a vedea in rastimp daca nu se poate reconstitui un front cu U-crainienii §i cu Kaledin, sau daca nu se petrece vreo schimbare politica ininteriorul Rusiei. Caci, trebuie sa adaug, Lenin pusese mina pe putere laPetrograd tocmai pe and se faceau alegerile pentru constituanta, alegericare reprezentasera o cumplita infrangere pentru bol§evici, a§a incest cumentalitatea curenta eram toti dispu§i sa punem la indoiala trainicia regi-mului maximalist.

In urma convorbirilor cu mini§trii aliati la Iasi, Bratianu i-a convinssa nu avem de asta data alts ie§ire decit aceea de a incepe cu PuterileAliate tratative in vederea incheierii unui armistitiu. Ba mai mult, i-a de-terminat sa iscaleasca in numele tarilor pe care le reprezentau un act prin

13

www.dacoromanica.ro

care ne autorizau sa incheiem acest armistitiu, recunoscand ca ne-am in-deplinit intreaga datorie fata de Aliati, ace§tia nemaiavand dreptul sa neceara deocamdata nici un sacrificiu militar.

Era desigur din partea lui Bratianu o lovitura de maestru, deli actulavea o parte slabs. Saint-Aulaire, Barclay, Fasciotti §i Vopicka nu erauautorizati de guvernele for sa.-i dea aceasta dezlegare, ramanea deci sa ob-tina ulterior ratificarea iscaliturii tor. Totu0, avand in vedere imprejurari-le, dansul nu se indoia a ei o vor obtine. De-altminteri, faptul ca repre-zentantii aliatilor aici, adica cei care se aflau la fata locului §i cuno§teaupe deplin situatia, recunoscusera ca noi nu aveam alts ie0re, constituiapentru hotarirea noastra un aport moral de-o netagaduita valoare §i puteaoricand fi invocat de noi cu succes fata de intreaga opinie publics nepar-tinitoare a lumii.

Inarmat cu acest document, Bratianu a convocat pentru ziva de 21 No-iembrie, la ora zece §i jumatate dimineata, un Consiliu de Mini§tri la Palatsub pre§edentia Regelui. La acest Consiliu au fost din nou chemati Gene-ralii Prezan, Averescu qi Eremia Grigorescu, Costinescu singur a lipsit funddin ce in ce mai bolnay. Bratianu a expus situatia, schimbarile intervenite§i, dupa ce a desfaqurat toate argumentele, a conchis sa trimitem delegatiin vederea incheierii unui armistitiu cu Puterile Centrale. Toti mini§trii,fara nici o nota discordanta, au aprobat propunerea lui.

Bratianu avusese de altfel precautiunea sa declare categoric ca el in-telege sa dea acestui armistitiu numai un caracter militar, nicidecum §iunul politic. Ru0i vor sa ajunga prin armistitiu la pacea separata, noi, itsuferim ca o dureroasa §i fatala consecinta a armistitiului rusesc §i itincheiem spre a ca§tiga timp, cu speranta ca poate vor surveni, fie inRusia, fie pe frontul occidental, evenimente care sa ne ingaduie a continualupta. Bratianu, fire§te, o spunea §i era dator sa o spuna, dar de faptnu'0 facea nici o iluzie. Precum am mai aratat-o, considera, ca frontulrusesc este pentru Aliati definitiv pierdut §i, prin urmare, rolul militar atRomaniei ca terminat pans la noi imprejurari.

Pe Take Ionescu nu 1-am inteles bine cu acest prilej §i gandindu-ma nuii inteleg nici azi atitudinea. In conversatii particulare era contra politiciilui Bratianu, pretindea mereu cal vom pierde definitiv increderea Aliatilori beneficiile marilor noastre jertfe. In Consiliul de Mini§tri, de cite on tre-

buia a se is o hotarire §i, prin urmare, sali spunk' cuvantul sau autorizat,hotarit 0 cu raspundere i0 infati§a parerile lui. De fapt, vedea ca nu estealtceva de facut §i atunci adera oficial la hotaririle noastre, pe de altsparte voia sa apar5. Aliatilor mai credincios cleat Bratianu i atunci, inparticular, combitea deciziile ce purtau propria lui iscalitura. Era, se vede,sugestionat de imaginea lui Ianus cu cele doua fete.

In orice caz, Averescu, tiind probabil din indiscretiile Ia5ului starea despirit a lui Take Ionescu, a crezut momentul potrivit pentru a face o intri-

14

www.dacoromanica.ro

ga. $i astfel, dupa ce a vorbit Bratianu, a cerut cu un aer mefistofelic la-muriri guvernului, asupra scopului armistitiului. Desigur ea spre surprinde-rea lui, a putut repede constata Ca Bratianu si Take Ionescu sunt de acord,caci ambii i-au raspuns invocand aceleasi argumente, aproape cu aceleasicuvinte. Atunci Averescu a aruncat o noua sageata, de asta data vaditpentru a plictisi pe Rege: a intrebat dad este absoluta nevoie sal trimitemsi noi delegati, dad nu sunt de ajuns delegatii rusi, intrucat armata noas-tra a fost sub comandament rusesc. Regele, care era foarte gelos de pre-rogativele lui, a protestat imediat cu indignare, iar faptul in sine fiindinexact si, de buns seams, Averescu o stia, Bratianu si Generalul Grigo-rescu i-au aratat cu dovezi netemeinicia suspectei sale afirmatiuni.

In afara de aceste cloud mici incidente, Consiliul s'a terminat repede,hotarirea lui putandu-se astfel rezuma: Romania va trimite delegati laFocsani impreuna cu delegatii Generalului Cerbaceff, $i anume pe Gene-ralul Lupescu si Coloneii Condeescu, Rascanu si Mladian. Ei vor primiinstructiuni scrise, Generalul Prezan va cauta sa obtina de la Generalul rusca si ale sale si fie identice cu ale delegatilor nostri, acestia trebuind sadeclare lamurit si in toate imprejurarile ca instruciiunile for sunt purmilitare. Daca delegatii inamici vor cauta sa afle ceva despre intentiilenoastre politice, ei se vor margini sistematic sa raspunda ca nu stiu nimic,ca vor referi guvernului. Durata armistitiului nostru va trebui fireste sa fieaceea a armistitiului rusesc.

Ridicand sedinta Regele emotionat ne-a spus: Cand am intrat in raz-boi stiam ca va fi greu, prevedeam chiar Ca se poate sa fim invinsi; numi-a putut trece insa prin minte Ca vom fi victimele unui act de tradarefara precedent in istorie $i ca astfel va veni o zi cum e cea de azi in caresa trebuiasca sa ne gandim cum sa iesim cu onoare fail a ne sinucide".

Inca o data Regele sintetizase de minune situatia.Pe cat se putea in asa tragice imprejuraxi, lucrurile mergeau deci bine,

reprezentantii Aliatilor primisera de la guvernele for instructiuni sa aprobearmistitiul nostru, cu alte cuvinte ratificarea actului iscalit de ei si remislui Bratianu. Victor Antonescu telegrafia din Paris ca Clemenceau pricepu-se inexorabila necesitate a hotaririi noastre, ca din toata inima deplangeadramatics situatie in care eroica noastra natiune se afla, ca suntem ,,desgens chics" $i ca ne va acorda tot ce ii vom cere. Mai mult, insusi Clemen-ceau telegrafiase lui Bratianu exprimand regretul ca in situatia in caream fost pusi de Rusi eroica noastra armata este silita sa depuna armele,dar ca este convins ca., data fiind stransa legatura ce o avem cu Alia%ii, vomface totul ca sä luptam cat se va putea. Bratianu, profitand de aceasta bunsatmosfera si legandu-se de sfarsitul telegramei lui Clemenceau, se preg5.teatocmai sa-i raspunda si sa-i arate adevarata situatie si, prin urmare, ce potsi ce nu mai pot cere Alia%ii de la noi, cand ne pomenim deodata cu vesteadin Paris ca Clemenceau este furios, ca ne acuza de tradare si ca declard

15

www.dacoromanica.ro

nici mai mult nici mai putin ca nu ne mai considers ca aliatii lor. Nu maipricepeam nimic. Doar cu cateva zile ,cu cateva ceasuri inainte, Saint-Aulaireprimise telegrame care aprobau consimtamantul ce ne daduse in scris, iartelegramele lui Victor Antonescu §i ale lui Clemenceau erau aici §i con-firmau solemna aprobare a Aliatilor. Ce s'a putut deci, intampla?

Dupa cateva zile am deslu§it enigma: Generalul Berthelot, fara §tirea§i peste capul lui Saint-Aulaire, telegrafiase direct §efului sau ierarhic, mi-nistrul de razboi, adica lui Clemenceau, aratandu-i ca nu a fost consultatin luarea hotaririi noastre, Ca not putem sa rezista.m, dar ca nu vrem §iinsistand, daca nu chiar afirma.nd - nu §tiu precis fiindca nu am avut inmans textul telegramelor lui - ca. Bratianu vrea sa ajunga la o pace sepa-rata. §i sa schimbe directivele politicii noastre externe.

La primirea acestor ve§ti, Clemenceau care era violent, impulsiv §inu citise probabil decat distrat sau deloc telegramele lui Saint-Aulaire a-dresate la Quai d'Orsay, adica nu lui direct, a izbucnit, fara sa-§i dea sea-ma de consecintele accesului sau de manie, ne-a amenintat pe not §i adezavuat pe bietul Sainte-Aulaire. Bratianu era cu atat mai indignat pe Ge-neralul Berthelot, cu cat telegrafiase §i inexactitati materiale lui Clemen-ceau. Asa, spre pilda, afirmarea lui ca Bratianu hotarise incheierea armis-titiului fara sa.-1 consulte, era pur §i simplu un neadevar, el fusese dimpo-triva prima persoana pe care Bratianu o consultase imediat dupa ce Cer-baceff ii declarase ca nu i§i mai poate stapani trupele §i ca, daca nu facearmistitiul peste cateva zile, un prapurcic bol§evic va fi in fruntea milionu-lui de soldati ce se aflau pe teritoriul romanesc. Convorbirea aceastaavusese loc de fats flind generalii Prezan §i Iancovescu. Berthelot recunos-cuse temeinicia argumentatiei lui Bratianu §i nu u f5.cuse nici o obiectie.

Cum era deci cu putinta sa sustind acuma ca nu a §tiut nimic §i ca nua convenit la nimic? Ce determinase pe acest om care ne daduse pans a-tunci atatea dovezi de caracter, de lealitate, sa comita aproape un act defelonie?

Cred cá doi au fost factorii care au determinat aceasta stranie atitudi-ne a Generalului Berthelot: primul a fost dragostea lui de Franta §i, al doi-lea, anumite influence ce s'au exercitat in acel moment asupra sa. Intea-devar, perspectiva naruirii definitive a frontului rusesc i-a intunecat jude-cata, ideea ca toata armata germana, in§irata de la Baltica pans la MareaNeagra., va deveni disponibila qi ca va fi aruncata de Hindenburg pe frontulfrancez it infrico§a §i ii inebunea. Considera deci de datoria lui de Fran-cez, de osta§ francez, sa faca totul, absolut tot ce-i va sta in putinta., casa impiedice aceasta catastrofa. Ucrainienii trebuiau neaparat reinviati canatie, cu armata de sine st5.tatoare, Cazacii lui Kaledin trebuiau organizati,ajutati cu arme §i cu bani. La Stavka trebuia mentinut, impus, Duhonin, otrupa trebuia organizata in grabs pentru a respinge pe prapurcicul Kri-lenko, care inainta spre Moghilev cu banda de bol§evici, iar Romania tre-

16

www.dacoromanica.ro

buia sa lupte pans la ultimul om. Aceasta era datoria ei catre Aliati, catrescumpa lui Fran; a. Faptul ca inteo asemenea lupta Romania se distrugeafara folos real pentru Aliati erau consideratiuni politice de care el, Genera-lul, militarul Berthelot nu avea sa se preocupe. Puteau intarzia cateva sap-tamani de lupta eroica a armatei romane trasportarea pe frontul franceza catorva divizii germane? Daca da, atata it privea, atata it interesa. Puteafi cetatean de onoare al Romaniei, dar mai presus de toate era Francez §i,ca atare, interesele Frantei trebuiau sa primeze cu desavar§ire intereselorRomaniei. Sa piara Romania dar Franta sa scape!

Aceste consideratiuni, poate cam simpliste, de militar care nu perce-pe toate contigentele lucrurilor, dar onorabile prin marele §i sincerul patri-otism ce be insufletea, au determinat, desigur, atitudinea de atunci a Gene-ralului Berthelot §i, precum am spus-o, §i anumite influente, din neferici-re romane§ti. In dorinla lui Take Ionescu §i a prietenilor lui de a se infati-§a mereu ca cei mai aprigi sustinatori ai Aliatilor, in pornirea for de a secomplace intotdeauna §i in toate, in nenorocita noastra infirmitate nati-onala de a ne ponegri adversarii interni pe arena internationals, colegiiconservatori nu au putut, nici in aceste tragice clipe, sa scape de ispita dea-I denunta pe Bratianu Aliatilor.

A§a fund, s'au dus la Sainte-Aulaire la Generalul Berthelot sa bespuna ca ei nu sunt de acord cu politica lui Bratianu, ca Aliatii ar trebuisa se fereasca de el, ca intentiile sale sunt suspecte, ca in fundul sufletuluia fost intotdeauna o tendinta spre germanofilism, ca armata vrea sa rezis-te, ca ea poate sa reziste, ca - ei adevaratii prieteni ai Aliantei - sunt dis-pu0 sa indemne armata la rezistent a pans la capat, precum §i sal se retra-ga dupe o lupta eroica prin interiorul Rusiei pans unde Aliatii vor credede cuviinla.

Aceste rationamente nu gaseau nici un rasunet in fata lui Saint-Aulaire.El avea un simt prea ascutit al realitatilor ca sa nu vada punctul de vedereal lui Bratianu, §i era singurul care considera ca un prim-ministru al Roma-niei, con§tient de datoriile catre tara sa, le poate §i sustine. In afara deacestea, din contactul for aproape zilnic la Ia§i, Saint-Aulaire dobandise odeosebita consideratiune pentru dansul. Judecata u impunea §i, de ca-teva luni deja, erau in toate chestiunile pe deplin de acord. In fine, Saint-Aulaire i§i dadea perfect de bine seama ca distrugerea definitive a armateiromane printr'o rezistenta de cateva saptamani nu putea fi de nici unfolos real Frantei, §i, in once caz, a nu putea influenta intru nimic re-zultatul final al razboiului. In aceasta imprejurare atitudinea sa a fost atatde leala, atat de prietenoasa, atat de inteleg5.toare, incat ii datoram faraindoiala o recuno§tint 5. nationals.

Meritul sau era cu atat mai mare cu cat fiind dezavuat de Clemenceau,amenintat chiar cu rechemarea, nu s'a sfiit mentina parerile, spunandfara inconjur celor din Paris ca ei sunt liberi inlocuiasca, dace cred

17

§i

sa-1sa-si

www.dacoromanica.ro

de cuviinta dar ca el, cat va fi in acest post, nu va putea telegrafia guver-nului decat ceea ce crede ca este drept bine, fiindca numai astfel are con-§tiinta ca serve§te cu adevarat interesele Frantei.

Bratianu nu a putut niciodata uita acest gest al lui Sainte-Aulaire §icat a trait i-a pastrat o deosebita stima §i o sincere afectiune, cum dealtfel noi toti.

In schimb, acest limbagiu, aceasta denuntare a gasit la GeneralulBerthelot un teren prielnic. In fundul con§tiintei sale el simtea ca ce-re prea mult patriei sale, dar cum in§i§i Romanii veneau sa-i dea dreptate,sa-1 invite sa aiba o astfel de atitudine, de ce ar fi fost el la urma urmeimai catolic decat Papa? Daca cineva poate fi invinuit, ace§tia sunt minis-trii romani, §i numai in parte Generalul Berthelot. A§a se explica de ce,o data incidentul inchis, noi 1-am iertat cu totii, singurul care ar fi fostin drept sa ramana suparat pe el era DI. de Saint-Aulaire, pe care de faptit descrisese lui Clemenceau drept complicele nostru intr'o actiune dau-natoare intereselor Frantei. Ce explicatie va fi fost intre ei nu §tiu, destulca §i dan§ii au pastrat raporturi de intima §i cordials prietenie. De-altmin-teri in aceasta perioada Take Ionescu §i prietenii lui au avut o stranie ati-tudine, au redactat chiar un memoriu scris pe care 1-au remis oficial luiSaint-Aulaire §i lui Berthelot, declarand ca Romania poate §i trebuie salcontinue lupta. Fire§te ca. I-au redactat fare sa spuna nimanui. Am aflatdoar pe urma de existenta lui, a§a incat nici azi nu a§ putea sa spun in cemoment precis 1 -au remis reprezentantilor Frantei. Ceea ce §tiu pozitiveste ca la intocmirea lui a jucat un rol deosebit Titulescu, aceasta a fost §icauza pentru care Bratianu i-a fost ani de zile ostil, iar Ferechide a fostpans intr'atata de indignat pe el, incat nu I-a iertat pans la moarte.

Am banuit insa de pe atunci ca se petrece ceva insolit, intai pentru ade doua, trei on mergand dimineata la Bratianu, care st5.tea pe Strada Ro-mani langa Saint-Aulaire, i-am surprins pe Titulescu, pe Take Ionescu §ipe Mi§u Cantacuzino mergand pe furi§ la dansul. i in al doilea rand,pentru ca, pranzind intr'o sears la Titulescu, i-a scapat o fraza care m'apus pe ganduri. Marturisesc insa, nu credeam ca interventiile for au mersa§a departe §i ca au avut un caracter alit de concret §i, de ce nu a§ adau-ga-o, atat de intristator.

Deocamdatd insa trebuia rezolvat incidentul lui Clemenceau, care pu-tea sa aiba consecinte grave. Trebuie sa spun a Victor Antonescu s'aachitat de aceasta sarcina in chip stralucit. Explicatia pe care a avut-o cuClemenceau §i telegrama explicative a lui Bratianu, expediata de altfelinainte chiar de a afla de supararea Primului Ministru francez, faimoasatelegrama pe care noi o numeam telegrama de la France voisine", au la-murit neintelegerea §i au pus capat, deocamdata cel putin, incidentului.

18

www.dacoromanica.ro

In timpul acesta la Foc§ani se incheiase armistitiul. Delegatia germaneprezidata de Generalul von Morgen fusese foarte curtenitoare cu dele-gatii no§tri qi cauta vadit sa capteze bunavointa for spre a vedea dacaatmosfera nu ar fi prielnica incercarii de-a se ajunge la o pace separate.

De altfel, patru incidente au caracterizat aceste negociatiuni. IntaiGermanii, care pregateau o mare ofensiva pe frontul occidental, au cerutdreptul de a ridica o parte din trupele for spre a le transporta in Apus.Bineinteles ne-am opus, de asta data eram perfect de acord cu GeneralulBerthelot and zicea ca.' aceasta ar insemna pentru Franta un coup depoignard dans le dos". Curios insa ca in§i§i delegatii bol§evici s'au impo-trivit acestei pretentii germane, dar cum pe de alts parte Ru§ii tineau cuorice pre; sa incheie un armisti ;iu, in cele din urma s'a ajuns la o solu ;ieintermediary cu care Francezii au fost de acord, anume ca: cele douaparti se oblige a nu mai da ordine pentru transporturi operative, mi§cari§i grupari, precum §i de a nu mai executa transporturile §i gruparile pen-tru care s'ar fi dat ordine dupe 5 Decembrie stil nou inclusiv".

Al doilea, delega ;ii no§tri s'au fotografiat la Foc§ani cu delega ;ii ger-mani. Este lesne de in ;eles ce penibila impresie ne-a produs aceasta, sa-izicem nefericita inspira ;ie ". Ai no§tri, cu mentalitatea ce ne caracterizea-za erau indigna ;i qi ru§inati, Aliatii no§tri, in special Francezii, care nuglumesc in asemenea chestiuni, erau cu drept cuvant revolta ;i in cel maimare grad. A trebuit sa ne ocupam de aceasta chestie chiar in consiliul demini§tri, unde din indemnul lui Vintila Bratianu am oranduit o ancheta,care de va dovedi adevarul celor spuse, sa hotarasca pedepsirea aspra acelor vinova ;i. Dupd obiceiul pamantului, Generalul Iancovescu, care nugasea in fundul con§tiintei sale chestiunea atat de gravy, care poate chiar

daca ar fi fost la Foc§ani s'ar fi a§ezat §i el in fa ;a obiectivului foto-grafilor lui von Morgen, a procedat in a§a fel incat nu s'a dat nici o urmareintregii afaceri. Aceasta lipsa de demnitate §i de ;inuta m'a mahnit maimult decat a§ putea-o spune.

Al treilea, Germanii au cerut sa se purceada imediat la schimbul osta-tecilor. Lucrul ne convenea pe de-o parte, fiindca pentru not era o fericiresa scapam cu un ceas mai devreme de o intretinere costisitoare §i grea aacestor oameni §i, pe de alts parte, fiindca presa Puterilor Centrale dusesepe aceasta chestie o campanie atat de inver§unata impotriva noastra incatne convenea A. le dovedim prin marturisirile ostatecilor ca fusesera trata ;iomene§te §i ca guvernul roman, avand in vedere groaznicele conditiunidin Moldova, i§i implinise cu prisosinta datoria. Fapt care de altfel s'a §iintamplat. *i, in sfar§it, la randul nostru auzisem atatea de asta dataadevarate despre suferin ;ele ostatecilor no§tri din teritoriul ocupat §i deaiurea, incat era o adevarata datorie, daca ni se oferea un prilej, sa putemcat mai curand pune capat martiriului lor.

Cu tratarea acestei afaceri, am insarcinat, alaturi de cativa militari,

19

www.dacoromanica.ro

(Colonelul Richard Petrescu, fratele lui Emil Petrescu si George Mitilineu,care era atasat pe langa Prezan), pe N. Tabacovici, care pe langa ca isi a-nise studiile in Germania si ca stia, prin urmare, perfect limb a era si con-duatorul serviciului ostatecilor si al prizonierilor de razboi. Fiindca toc-mai se ducea la Berlin si la Viena o campanie atat de patimasa, prin Sep-tembrie, Bratianu ma rugase sa ma ocup de aceasta problems si de doualuni, prin urmare, lucram la Ministerul de Razboi cu Tabacovici si cu con-siliul de pe langa el; asa fiind, avusesem putinta sa ma conving personalca se lucrase bine la acel serviciu. Vizitasem cu Lascaru§ Catargi unelelagare si inchisori, Dobrovetul intre altele, vorbisem cu cei detinuti siajunsesem la concluzia el fats de mijloacele de care se dispunea, Tabaco-vici isi indeplinise intreaga datorie. Am staruit deci pe langa Bratianusa-1 delege pentru schimbul ostatecilor, caci energic si sprinten cum era,trebuie sa spun ca a indeplinit si aceasta misiune, in unele privinte delica-te, spre multumirea obsteasca. Din convorbirile pe care le-a avut in trea-cat cu delegatii germani, Tabacovici a putut culege unele impresii care peurma ne-au fost de folos.

Al patrulea, chiar la prima intalnire intre Generalul Lupescu si delega-tia germana, a aparut spre uimirea noastra Virgil Anon cu fratele sauCostica, acesta din urma declarand ca vine spre a afla vesti de la fiul sauDinu, care isi facea datoria pe front ca ofiter de rezerva. Cat despre VirgilArion, nu am putut niciodata lamuri pe deplin ce a spus, destul ca incercasa is contact cu militarii nostri, spre a le face comentarii cu caracter poli-tic, tendinta lui fiind sa ne aduca la o pace separata cu inlocuirea dinastiei.De fapt evident, am aflat-o abia mai tarziu la Bucuresti era o mareconfuzie de catva Limp in randurile germanofililor. Carp, cu intransigentalui voia pacea imediat, inlaturarea intregii dinastii si asezarea pe tronulRomaniei a unuia din fiii Kaiserului. El era exponentul punctului de vede-re german. Ca de obicei nu actiona personal, amicii lui insa se agitau multpentru a asigura izbanda ideilor sale. In cursul verii, girantii de minister,Lupu Costache & Co. pusesera la cale un fel de plebiscit in favoarea consti-tuirii unui guvern Carp. Motivarea suna astfel: Daca parlamentul tariiar fi avut putinta sa se intruneasca la Bucuresti, fara indoiala el Dl. P.P.Carp ar fi primit de la el, printr'o unanima declarare, mandatul de-a lucracu depline puteri in numele Patriei. Cum insa expresia acestei vointi lip-seste, trebuie ca natiunea ins5.si sa incredinteze direct acest mandat D-luiP.P. Carp". Pe temeiul acestor considerente se trimisesera in toata Caraspre a subscrie adrese cu urmatorul cuprins: Subsemnatii, avand convin-gerea ca in imprejurarile prin care trece Tara actiunea D-lui P.P. Carp estesingura in stare a reda Romaniei situatia pierduta, ii incredintam sarcinade a apara drepturile tarii in negocierile ce se vor deschide pentru doban-direa pacii dorite de toti (adica a unei paci separate) ".

Pe langa nedemnitatea unei atari actiuni, mai era si ridicola. Daca tre-

20

www.dacoromanica.ro

buia sa fie investit Carp cu dreptul de a trata pacea de catre natiune, aces-te adeziuni tot nu puteau exprima vointa Tariff, fiindca jumatate din teri-toriu Moldova nu adera la el. Iar daca in conceptia lui Carp $i a ami-cilor sai aprobarea teritoriului ocupat de inamici era suficienta, ce rostmai avea aceasta consultare nationals? Precum Carp constituise un gu-vern al Romaniei ocupate fara sa mai consulte Cara, tot astfel putea siconstituie fara sa o consulte $i delegatia ei la o conferinta in vederea in-cheierii unei paci separate. Din punct de vedere practic, ca $i din punct devedere al prescriptiunilor drepturilor gintilor, ambele manifestatiuni eraudeopotriva de lipsite de valoare.

Cu bunul simt care it caracterizeaza, poporul nostru nu a subscris lis-tele trimise, le-a botezat in deradere pantahuza" lui Carp, iar totul s'asfarsit, spre cinstea tarii, in apatie $i ridicol.

Acum, in pragul armistitiului de la Focsani, Carp si amicii sai incepu-sera cu mari sperante o alts actiune. Organizau in Bucuresti si in principa-lele orase din tars conferinte in favoarea izbanzii tezei lor: pacea separates,izgonirea dinastiei si infeudarea, deplina infeudare la viata politica §i eco-nomics a Germaniei. Oratorul care se agita mai mult era Alecu Beldiman,pentru care era un minunat prilej spre a dovedi ceea ce era in realitate, adi-ca mai mult german decat roman. Cauza era atat de potrivnica sentimen-tului public, incest cu toate presiunile administrative si amenintarile co-mandaturii sau in parte tocmai de-aceea conferintele au avut aceeasisoarta ca §i pantahuza".

Personal m'a mahnit mult a la una din aceste conferinte, la aceea dinCraiova, a luat cuvantul si Georges Stirbey, fratele mai mic al lui BarbuStirbey. Copilarisem cu el $i, de§i era mai tanar decat mine, deli ne aflamin alte tabere politice, desi conceptiile noastre se deosebeau adanc, eu de-mocrat convins, el conservator aproape reactionar, ii pastrasem o fireascaafectiune si ma obisnuisem s1-1 stimez. Actul acesta in plin razboi, subegida armatelor de ocupatie, mi-a sfasiat inima. Fratele sau era disperat,iar sora lui, D-na Eliza Bratianu, it considera o rusine pentru intregul neam.Peste cateva saptamani febra tifoida 1-a rapit in floarea varstei, poate cacel Atotputernic s'a milostivit cu el. Osandit sa fie pus alaturi de Stere, deBeldiman si de Virgil Arion, ce ar fi fost viata si viitorul acestui om n5.scutsub atat de fericite auspicii, purtator al unui nume istoric, posesor al uneimaxi averi, cumpatat $i nelipsit de oarecari insusiri intelectuale?

Marghiloman, ca exponent al punctului de vedere austriac, acordase cuputin timp inainte un interview agentiei germane ,,Trans Ocean", in carevorbise de necesitatea ca Romania sa incheie cat mai curand o pace sepa-rata adaugand chiar: daca conditiunile acestora ar face necesar ca Regele,care a declarat razboiul sa nu poata incheia pacea, nu ma indoiesc ca. Re-gele, va face gestul inevitabil". Acum, sub sugestia lui Czernin, nu mai ce-rea inlaturarea dinastiei. inteadevar, pe atunci preocuparea Vienei era sa

21

-

www.dacoromanica.ro

se Incheie cu Romania pacea cat mai repede §i, prin urmare, cei de la Ball-platz erau dispu§i sa inlature din calea for tot ce ar fi putut complica si-tuatia §i intarzia solutia dorita. Ori, era de la sine Inteles ca a pretindeneaparat inlaturarea dinastiei, nici nu simplifica, nici nu grabea lucrurile.

Stere, dupa ce fusese violent impotriva Regelui §i vorbise sa se ofereCoroana Romaniei lui Wilhelm II sau unuia din fiii sai, acuma, cu grando-mania lui, visa alipirea tarii noastre la o Grossosterreich, sau la Germania,un mare bloc politic §i economic, stavila permanents impotriva tendinte-lor de expamsiune ale Ru§ilor inspre Orientul Europei. in maretia acestuiplan chestia dinastiei ii aparea mica, secundard, o dispretuia mai ales inurma impresiilor pe care be culesese la Berlin ca. Wilhelm II §i fiii lui nu arfi dispu§i sa primeasca tronul Romaniei cat §i fats de ultimile dispoziti-uni ale Austriei in ceea ce privee chestia dinastica de la noi. Pe de altsparte, pe problemele de ordin intern, neintelegerile lui atat cu Carp, cat §icu Marghiloman, it indepartau tot mai mult de ei, §i prin aceasta, fatal §ide politica tor. Inteadevar, Stere era un partizan hotarit al reformelor, alexproprierii §i al votului ob§tesc, se considera chiar unul din parintii tor.*tia ca be votasem formal la Iasi, era deci pentru el o imposibilitate abso-lut morals §i de principii sa renunte la grabnica for aplicare. In schimbCarp i Marghiloman, cu lipsa for organics de simt al realitatilor, conside-rau votul de la Iasi ca nut i neavenit §i i§i Inchipuiau, mai mult deck ori-cand ca aceste cloud maxi reforme pot fi inlaturate.

Toad aceasta lume, vazand cele ce se petreceau pe frontul rusesc,socotea a le-a sunat ceasul §i, prin urmare, se Intrunea, se certa, conspi-ra, intriga, se contrazicea. Nu voi intra in amanuntele acestor uneltiri, maopre§te un legitim simtamant de durere nationals §i, pe de alts parte, nuam fost in masura sal cunosc cele petrecute la Bucure§ti prin mine Insumi,a§a incat nu pot aduce personal nici o contributie cu adevarat interesantaintru lamurirea acestui trist episod al istoriei razboiului.

Destul ca la cei de la Foc§ani se resimtea lipsa de unitate, de hotarireclara a acelor de la Bucure§ti. Pe noi,care nu §tiam bineinteles toate aces-tea, fiindca era Inca rupt orice contact cu teritoriul ocupat, ne mira numai,fara a ne-o putea explica, atitudinea celor din delegatiile de la Foc§ani.Confuzia era, ce este drept, completa §i ametitoare. Pe cand Virgil Anioncu spectrala lui silueta se furi§a in umbra §i strecura pe la urechile unora§i altora ca daca vrem sa scapam tam, pe care politica nenorocita a Rege-lui §i a lui Bratianu a prapadit-o, sa inlaturam dinastia, sa facem pace §isa ne aruncam fara rezerve in bratele Germaniei, fericiti daca dupa hota-rirea noastra va consimti sa ne ierte. Generalul von Morgen spusese intr'oconvorbire cu Mitilineu Ca Germania are cele mai bune sentimente fatal deRomania, a nu vrea sa-i mic§oreze teritoriul, ca. in Dobrogea pretentiilebulgare sunt nejustificate, ca von ti sa li se impotriveasca. Mai mult, vor-bise in termeni elogio§i de Mard§e§ti, de vitejia armatei romine §i, dupa o

22

www.dacoromanica.ro

comparatie cu Regele Carol, fire te in folosul acestuia, adaugase Ca RegeleFerdinand este stimat in Germania, marea vinovata a conflictului fiindRegina Maria.

Dar unde confuzia a fost §i mai caracteristica a fost in urmatoarea im-prejurare: Virgil Anion, insotit de Maiorul Iarosch din Statul Major al Ge-neralului von Morgen §i de Lt. Kremnitz, fiul Dr. Kremnitz §i at faimoaseiMitte Kremnitz, crescut, daca nu chiar nascut in Romania, comunicaseGeneralului Samsonovici, care pe atunci era §eful de Stat Major at Genera-lului Eremia Grigorescu, ca Mare§alul von Mackensen ar vrea sa aiba oconvorbire cu Regele Ferdinand. Propunerea ne-a surprins §i dupa unschimb de vederi cu Regele, am hoarit sa trimitem la Generalul von Mor-gen pe Jean Mitilineu, care era un om dibaci §i fin, cu urm5.torul raspunsdin partea Generalului Prezan, dar redactat fire§te de Bratianu:

1) Daca este vorba de chestiuni de ordin militar, acestea se trateaza dela comandant de capetenie la comandant de capetenie. In acest caz co-mandantul de capetenie al armatei romane fiind azi Generalul Prezan, in-trevederea ar urma sa aiba loc cu D-sa.

2) Daca este vorba de chestiuni de ordin politic §i de o insarcinare o-ficiala de aceasta natural §i in acest sens, atunci, fiindca M.S. Regele esteSuveran constitutional, audienta nu s'ar putea acorda decat cu cuno§tinta§i in prezenta efului Guvernului §i Ministrului Afacerilor Straine, Dl. IonI.C. Bratianu.

3) Daca este vorba de un mesagiu personal al M.S. Imparatului Germa-niei catre M.S. Regele, care ar fi insarcinat pe Dl. Feldmare§al von Macken-sen, in acest caz M.S. Regele ar putea acorda audienta ceruta.

In sfar§it, a mai adaugat raspunsului propriu-zis trimis Generaluluivon Morgen alaturatele doua observatiuni:

1) Ca in nici unul din cazurile specificate audienta sau intrevederea,daca s'ar acorda sau decide, nu ar putea sa aiba loc in mod secret (clan-destin).

2) Ca in orice caz persoanele care au facut demersul in numele D-luiGeneral Feldmare§al von Mackensen au fost gre§it alese i ca ar fi fost pre-ferabil sa nu figureze in delegatie Dl. Virgil Anion §i Lt. Kremnitz, de§igerman, ceea ce ar explica prezenta sa in comisiune, din cauza faptului caa fost crescut de Casa Regala Romans. Acest adaos este de altfel atat decaracteristic pentru cine 1-a cunoscut pe Bratianu de aproape. Generalulvon Morgen, dupa ce a declarat ca nu avea cuno§tint a de cele comunicateGeneralului Samsonovici de catre D-nii Virgil Anion, Iarosch §i Kremnitz,(de§i pe urma a dat lui Mitilineu impresia ca era foarte bine la curent cuacest demers) s'a oferit sa transmits imediat la Bucure0 raspunsul Gene-ralului Prezan. A doua zi de dimineata insa, spre surprinderea lui Mitilineu,von Morgen i-a declarat ca este autorizat sa.-i declare ca chestiunea se pre-zinta cu totul sub alts forma, ca ,,D1. General Feldmanre§al von Macken-

23

www.dacoromanica.ro

sen nu a cerut audienta la M.S. Regele sau vreo intrevedere §i nici nu areordine de a provoca o atare.convorbire, ci ca DI. Feldmare§al a declaratnumai ca era gata a primi o asemenea intrevedere daca propunerea ar fivenit din partea romans; ca astazi este dispus a primi intrevederea, totdaca propunerea ar veni din partea romans, aceasta insa, numai pentru ches-tiuni de ordin pur militar, iar intalnirea sa aiba loc in teritoriul ocupat".

Schimb area de atitudine era cu ata.t mai curioasa cu cat von Morgenavea pe biroul sau o nota pe care a aratat-o lui Mitilineu, din care reie*ealimpede ca qeful de Stat Major al lui Mackensen, Colonelul Heutsch, pro-vocase demersul lui Virgil Arion. Evident ca nu am mai dat nici o urmarechestiunii, dar raman cateva intrebari: de ce demersul, de ce retragereapropunerii, de ce autorizat Heutsch pe Virgil Arion? Au vrut sa pipaieterenul? Au luat o hotarire §i pe urma s'au razgandit? Virgil Arion adepa§it oare mandatul ce i s'a dat care, potrivit notei de pe biroul luivon Morgen glasuia numai precum urmeaza: Daca M.S. Regele crede caeste in interesul tarii sale §i are dorinta de aprovoca o intalnire personalscu Feldmare§alul von Mackensen, atunci Feldmare§alul este dispus aconsimti la o atare intalnire"? Samsonovici nu a inteles bine, de§i este denecrezut ce i-a spus Virgil Arion, intrucat a orris ceara o copie scrisadupa comunicarea ce i-a facut-o? Mare le Cartier General a invitat pe Ma-ckensen sa faca acest demers, iar Wilhelmstrasse I-a oprit cand a aflat des-pre el, sau viceversa? Germania a luat aceasta initiative §i aliatii ei an silit-osa dea inapoi? Mister §i iar mister, dar dovada vadita pentru noi, la Ia§i,ca Puterile Centrale nu aveau Inca fata de noi, in privinta atitudinii deurmat, o hotarire bine definite.

Toate aceste amanunte le-am cunoscut mai de aproape decat oricinefiindca in calitatea mea de §ef suprem la serviciul prizonierilor §i ostateci-lor, toate negociatiunile de la Foc§ani afara de cele cu caracter pur mi-litar s'au facut prin mine de cate on aveau nevoie de o instructieurgenta din partea guvernului imi telefonau chiar direct de pe front.

In aceste groaznice momente, cu frontul rusesc in descompunere, cuTrotki care pleca la Brest-Litowsk sa incheie pacea separate, cu revolutiabol§evica in spate, cu armistitiul,.cu atitudinea germanofililor nowi dinBucure§ti, cu trupele care erau in plina razvratire in toata Moldova, cuneintelegeri in guvern, cu Averescu care zanganea din sabie din sabiasuspects a generalului politician cu intrigile lui Berthelot §i cu ieqirile luiClemenceau, oricine §i-ar fi inchipuit ca starea noastra sufleteasca, in ace-le zile trebuie sa fi fost ingrozitoare. Un chin de nedescris §i de nesuferit.Desigur ca logic aqa ar fi trebuit sa fie totu0 nu era astfel, oricat de stra-niu ar parea, oricat de inexplicabil, moralul nostru era aproape ridicat,in orice caz cu mult mai sus deck in nenumarate imprejurari din timpulrazboiului.

Inteadevar, spre a ne da seama de fizionomia reala a acelor zile, nu

24

§i

§i

si

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

trebuie sa uitam a paralel cu acest dezastru primeam §i §tiri care menti-neau treze in sufletele noastre speranta §i credinta. Ne veneau ve*ti bunedin afard §i dinauntru, Englezii de pilda, inaintau in Palestina §i cucereauIerusalimul, amicul Thompson prezidand la aceasta operatiune. In sine,lucrul nu era de mare insemnatate, dar noi ne bucuram fiindca vedeam inel o slabire a frontului turcesc, deci a situatici de la Salonic. Ori, printr'ocaracteristica presimlire, cu toate deznadejdile ce ni le pricinuise acestfront, noi pastram o launtrica credinta ca de acolo ne va veni inteo zimantuirea, cum de altfel s'a qi intamplat.

In Italia de asemenea frontul se consolida. Dupa infrangerile din toam-na §i retragerea ingrijoratoare a trupelor italiene, Francezii trimiseseratrupe in ajutorul for §i acuma frontul era pe deplin consolidat, a§a incat inultima analiza sfortarea Austriecilor ii costase mari jertfe §i se sfar§ea fa-ra nici un folos cu adevarat apreciabil, fara nici un rezultat de natura sa in-fluenteze in mod serios asupra soartei finale a razboiului. Succesele aus-triece dovedeau astfel mai mult neputint a Puterilor Centrale, decat taria lor.

La infrangerile italiene din toamna anului 1917 nu ma pot insa niciazi gandi lira sa-mi reamintesc de atitudinea tipica a Baronului Fasciotti.De la intrarea Italiei in actiune, Fasciotti nu a incetat sa ne laude virtutilemilitare ale patriei sale, fats de ceilalti Aliati fiind de o severitate absolu-ta, gasind intotdeauna prilejul sa-i critice. Nu mai vorbesc de noi! In tim-pul dezastrelor §i a retragerii nu avea un cuvant de justificare, sau demangaiere pentru noi. De indata insa ce trupele italiene au suferit o in-frangere care, fie zis in treacit, putea fi evitata, a inceput sa faci ocolulIa§ilor acuzand pe... Aliati! Ei erau vinovati de tot ceea ce se intamplase,ei nu faceau niciodata nimic pentru biata Italie, care a jertfit totul pentrucauza Aliatilor. Ba, mai mult, in indignarea lui ameninta, vorbea chiar depace separata.

Barbu $tirbey, care avea pentru el toate indulgentele fiindca, spredeosebire de mine, avea o parere inalta despre inteligenta lui, suradeacalm. Eu eram revoltat §i marturisesc ca ceea ce sporea supararea mea eracal §i ata§atul sau militar, Ferigo, folosea acela§i scandalos limbagiu. Azi,in perspectiva vremurilor, privesc atitudinea lui Ferigo §i a lui Fasciotti cumai multa filozofie, imi dau seama ca fiii luminoasei Italii nu sunt facutipentru razboi, ca sfortarea pe care razboiul mondial le-o impunea depa-§ea posibilit5.tile for fire§ti §i ca exageratiunile verbale sunt un atribut alcelor care traiesc pe malurile Mediteranei, numai o naivitate excesiva in-gaduindu-ne a-i lua in serios. Oricum ar fi, in atmosfera de atunci a Iasi-lor, ie§irile vehemente ale lui Fasciotti §i ale subaiternilor sai erau pro-fund antipatice.

Pe de aka' parte, ve§tile din Frant.a erau toate datatoare de sperante §ide optimism. Guvernelor cam nehotarite din ultimele timpuri le succedaseClemenceau, care din primul ceas punea in practica o minunata energie,

25

www.dacoromanica.ro

cu lozinca lui ,je fais la guerre!". Simteai a sub invioratoarea lui influen-t I Franta §i, prin contagiune toti Aliatii, i§i incordau puterile intr'o su-prema sfortare.

Desigur ie§irea din lupta a Ru§ilor ingreuna situatiunea frontului oc-cidental §i era de natura sa inspire marl §i legitime ingrijorari, dar acestpericol se compensa in mintea noastra cu perspectiva venirii trupelor ame-ricane. Zilnic Americanii in§irau cifre impresionante, ate divizii, cati oa-meni, ate tunuri mitraliere, ate tancuri, ate miliarde vor arunca in lup-ta. $i de§i §tirile pe care le aveam din Germania erau foarte imperfecte §iaproximative, ghiceam din ce auzeam §i, mai ales din ce intrezaream a si-tua%ia for devenea din zi in zi mai grea.

Ce-i drept nu §tiam bine din cauza izolarii noastre nici ceea ce sepetrecea intr'un lagar, nici ceea ce se petrecea in celalalt §i poate ca aceas-ta ne§tiinta, ca toate ne§tiintele, era factorul determinant al optimismu-lui nostru, straniu desigur, totuqi real.

De burial seams insa ca marea noastra inviorare venea de la cele ce sepetreceau in Basarabia. Aproape concomitent cu iscalirea armisti%iului dela Foc§ani, se deschidea la Chi§inau Sfatul Tarii, prologul reintoarceriiBasarabiei la patria mums. Era deci firesc sa fim cu totii in culmea bu-curiei, cei mai optimi§ti §i ma prenumaram §i eu printre ei i§i ziceau:azi Basarabia, maine Ardealul. Desfa§urarea evenimentelor ne arata avom putea indeplini intreaga noastra unitate nationals, adica mai multcleat am putut visa in ceasul in care am tras spada. Cei mai putin opti-mi§ti i§i ziceau a ce va fi maine nu §tim, dar a ce este sigur, este ca deo-camdata ne alegem cu Basarabia §i chiar daca nu ar fi deck atat, tot amprimit rasplata sangelui varsat §i a suferintelor indurate.

Eu urmaream de mult Si foarte de aproape evenimentele de pestePrut. Agentul meu de legatura cu Basarabia pe langa Dr. Cazacu, pentrucare aveam demult de and era dinainte de razboi medic deplasat la Buf-tea o deosebita consideratiune, era Onisifor Ghibu, refugiat ardelean,prieten cu Goga, care in calitatea sa de profesor avusese raporturi destul destranse cu mine la Ministerul de Instructie. Facusem apel la el pentruziarul de front, pe care 1-am infiintat la Bucure§ti indata dupa intrareanoa-stra in actiune. In timpul iernii, la Ia§i, and evacuam cat mai multa lumein Rusia, s'a hotarit sa plece §i el cu nevasta §i copiii. Se gandise intaisa ceara ospitalitate batranului Vasile Stroescu la una din mo§iile lui dinBasarabia, se oprise insa la Chi§inau, luase contact cu Alecsandri §i Ha-lippa, cu Gorie §i cu Herta, aproape singurii exponen%i ai romanismului,pe atunci afiatori in Basarabia.

Nu as vrea sa exagerez rolul lui Onisifor Ghibu, dar este dovedit a inmijlocul haosului din randurile romanilor de peste Prut, a totalei for ne-pregatiri politice, a mentalitatilor datorate mediului §i culturii ruse§ticare ii predispuneau mai mult spre latura for nationals, Ghibu, cu natio-

26

www.dacoromanica.ro

nalismul lui de ardelean hotarit si intransigent, a contribuit mult la Indru-marea miscarii spre singura ei cale logics: Unirea cu vechiul Regat. Dansulisi pusese in minte sa introduce in scoala si in biserica limba romans, safaca un ziar romanesc care sa sustina cauza intregirii tuturor Romani lorde la Nistru pans la Tisa. Pentru indeplinirea primului scop avea nevoiede carti romanesti, a venit deci la Iasi si a facut apel la mine. De prisossa spun ca am facut cu bucurie tot ce mi-a stat in putinta. Pentru indepli-nirea celui de-al doilea scop trebuiau bani si o tipografie cu litere latine.L-am ajutat si aici, contributia baneasca a fost modesta, tipografia insapans in cele din urma, nu i-am putut-o procura fiindca s'a opus Bratianu.Pe vremea aceea el spera Inca in mentinerea frontului ruso-roman, si, prinurmare, era firesc ca sa evite orice gesturi pe care Rusii le-ar fi putut cudrept cuvant interpreta ca adevarate atentate la integritatea for teritoriala.

Trebuia deci ca ministrii Guvernului roman aliat cu Rusia si in luptaalaturi de ea impotriva dusmanilor comuni, sa fie foarte precauti si sasalveze toate aparentele. De aceea se nascuse Intre Onisifor Ghibu si mineo legatura intima, mereu venea sa ma vada, sa ma consulte, sa-mi cearaun concurs material sau moral, sa-mi spuna ce a facut, ce are de gand samai faca, sa-mi povesteasca ce se petrece printre Romanii Basarabeni,iar eu, la randul meu ii tineam astfel la curent pe colegii mei, Indeosebi peBratianu.

Cum evoluasera evenimentele in Basarabia de la izbucnirea revolutieirusesti se stie. Mai intai lozinca a fost Basarabia - factor component din-tr'o Rusie democratica si federative ". Pe urma, paralel cu miscarea dedescompunere a autoritatii de stat rusesc, au Inceput sa se accentuezemiscarile de separatism ale diferitelor tinuturi nerusesti, care in decursulvremurilor fusesera incorporate Rusiei prin politica de cucerire a Romano-filor. Romanii nostri basarabeni au urmat si ei diferitele faze ale acesteievolutiuni si, din etapa in etapa, ajunsesera la sfarsitul lui Noiembrie1917, pe cand Rusia oficiala a lui Lenin si a lui Trotki ne tr5.da si ne obli-ga O. cerem si not Germanilor un armistitiu, la convocarea unui parlament,Sfatul Tarii, iesit ca de-altminteri si Rada Ukrainians si celelalte adun5.risimilare, din voturile diferitelor comitete, organizatiuni, congrese pro-fesorale si nationale, parlament care preluase intreaga conducere legiui-toare si politica a Basarabiei. Era evident a de acum incolo se asteptanumai un moment prielnic spre a se ajunge la unirea definitive si formalscu patria mums. Optimismul ce nastea din aceste evenimente nu se ob-serva numai la mine, era aproape general. Imi aduc aminte ca prorogandparlamentul la 15 Noiembrie, fiindca multi deputati si senatori erau inRusia, am hotarit sa chemam pe cei aflatori la Iasi la o serie de consfa-tuiri spre a discuta cu ei situatia politica, armistitiul, perspectivele deviitor. Ne intruneam de obicei la Vintila Bratianu la Ministerul Munitiilor,fostul palat al lui Beizadea Grigore Sturdza, poreclit Vitelul. Inainte de

27

www.dacoromanica.ro

prima intrunire eram ingrijorati, ne a§teptam a ne gasim prietenii politicidemoralizati, dar, in afara de rare exceplii, moralul in genere era surprin-zator de bun, priveau cu totii cu resemnare §i b5.rbatie, groaznicelegreutati ale momentului. Tendinta generals era ca va trebui de acum sastam toti pe loc, sa ajungem la o pace cu Germanii, daca nu este altsie§ire momentana, §i sa a§teptam cu incredere sfar§itul conflictuluimondial. Infrangerea noastra nu implica infrangerea Aliatilor §i dan§iiinving5.nd, trebuia sal culegem §i not roadele tuturor jertfelor qi suferinte-lor noastre de acuma.

Intre altii nu voi uita niciodata pe Suculescu de la Romanati, care amurit peste cateva saptam5.ni la Hui de un tifos exantematic contractatla mo§ia sa Barbo§i, din judetul Falciu, locul de na§tere al lui Voda Cu-za. Se zvonise din cercurile conservatoare ca urma sa ne retragem prinRusia in Apus cand, inteo dupa-amiaza, ma pomenesc la mine acasa, inStrada Pacurari, cu amicul Suculescu care, venise sa-mi declare CA daca gu-vemul va hotari sa paraseasca Cara, el nu ne va urma. i atunci, in timpde peste o jumatate de ors, mi-a desfaqurat motivele care i-au determinatdecizia, aratandu-mi in acela§i timp ca argumentele pe care le invocain propria sa cauza ar trebui sa determine §i hotaririle guvemului. Mi-aspus ca el este fiu de taran din campia dunareana, de la Osica din Roma-nati, a el simte in aceste ceasuri grele ca este legat de acest pamant prinprea multe, prea putemice, prea tainice radacini ca sa poata concepe des-gradinarea lui printr'un exil, ca la ideea aceasta toti mo§ii §i stramo§iicare dorm in el, aidoma tuturor generatiilor de plugari pierdute in neguravremurilor, oameni umili dar cu inclaratnicie contopiti cu glia lor, reinvieintrinsul spre a-I opri in loc. Cand imi spunea aceste cuvinte avea lacri-mile in ochi §i niciodata nu am resimtit in chip mai plastic legatura tai-nica dintre om qi pamantul lui. Atunci mi-am dat seams ca niciodata deacest primitiv instinct, mai putemic deck toate rationamentele i decktoate logicele, instinct care a asigurat in mijlocul tuturor furtunilor istoriceperpetuarea neamului nostru in acest colt al lumii. A fost o scena mi§ca-toare. De altfel pe Suculescu it apreciam de mult prin echilibrul facultati-lor lui, prin inteligenta sa patrunzkoare §i atat de frumos cumpanita,prin talentul lui oratoric, dar marturisesc ca din pricina acestei scene iivoi 'Astra pururea o duioasa amintire. Patriotismul sau izvorit cu adevaratdin pamantul satului sau merita drept rasplata sa fi vazut Romania Mareinfaptuita.

Deocamdata printre consfatuirile cu parlamentarii §i consiliile de mi-ni§tri unde ne chemau cele mai zguduitoare hotaxiri, ca sa ma conving pa-re-se pe mine insumi ca totu§i viata iqi urmeaza cursul ei obiqnuit, colin-dam in fiecare dimineata cu Simionescu §collie primare din Ia§i, ascultamelevii expresia generatieiviitoare §i inspectam cantinele §colare pe carele organizasem spre a alina putin mizeriile razboiului. Cateodata surprin-

28

www.dacoromanica.ro

deam in ochii lui Simionescu o privire care parea sa insemne, in tragediaacestor ceasuri, intrebarea pe cine vrea Ministrul sa ameteasca cu toataactivitatea lui aparent normala, pe el, pe mine, sau pe ceilalti? Nici pe el,nici pe mine, nici pe ceilalti, §i totu§i, §i pe el §i pe mine §i pe ceilalti.

Basarabia: Cetatea Ho tin

29

I

Izn e

I

.,

".. - 4- -4Z- Nu.%' o

0.'14

..., ...* ,,...

a;*4 '4.''' .t.. n. .: ..; .6... * t, t° 1wit - ta ' ''''' ' 1 4 -

4r. -r ..; 4 - I'L' - .: _:'.4'.. '''''''% . .., 4,F.,_

* ...:, ..,,,.... 16' _tow- 64' 4 .. 0 ....

145-; ,. .'-'9.1:.`° .. 1 -?..... -'4 ::'-'47'.'":' ",r. t :* i'..,,ft:'1

, f ',Av...., 11141ko 'ar, ,0

...F

40.* 1 "e :

. ;, -, ;1.4' :.:: t -411- -;.°

P AI.. ..!

I (.1.:.,1%_,-7...: :4.1...i4.t, '

i: .:" 4.,

i , ]44,0110,..ze ,

1 .

Gam 4, 7140;`h;tti 166... - - 1 )

-1.7. .1:'.C.L'-,' .0' .4 -,;11,.1: e.i

°,1 - .. . : -4,.... 41, , ,,

M Sr''.4 -'

l*C-AP'f ';.- i.61 ...:::'' .y.,: . 11; 114 1.E.:1 ."' ''''to I ...., . .0 , . " S,

..i

.Sg

. yr

i -t -r:.

7 4,..4,161.,,4 2' :4"

lk 71

o

'10..:P.), a' .. . .,.,.

2 °

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL TREIZECI .51 NO UA

1917NOAPTEA DE LA 9 DECEMBRIEDEZARMAREA BOL EVICILOR

LICHIDAREA FRONTULUI RUSESC

Armistitiul fiind iscalit, situatia cu Alia%ii limpezita, Berthelot si Cer-baceff in plina actiune pentru formarea frontului Ukrainian, se putea ceeste drept cu oarecare optimism - spera ca vom avea cateva zile de r5.gazspre a ne fixa oficial qi definitiv atitudinea de urmat fati de consecintelepacii de la Brest-Litowsk §i fata de un armistiu care evident nu putea fiprelungit prea multi vreme.

A doua zi insa, dupa iscalirea armisti %iului de la Focsani, procesul debolsevizare qi de descompunere a frontului rusesc de la noi a §i inceput sase accentueze cu o ingrijoratoare iuteal.a. De fapt, ne aflam in fata unei a-devarate revolu%ii bolqevice pe teritoriul nostru. Era chiar o situa%iuneunici de-a avea pe acelasi teritoriu doua start de lucruri cu desavarsiredeosebite, armata romaneasca, linistita, demna, resemnata, cea ruseasca a-narhica, rizvratit5., amenint5.toare. Era insa lesne de inteles ca aceastastranie convietuire intre doua situatii diametral opuse, nu putea sa dii-nuiasca, una din ek trebuia in chip fatal sa stapaneasci pe cealalta. Dacanoi nu reactionam, ne amenintau cele mai mart primejdii, cici din ceasin ceas situatia devenea mai grava.

Este destul sa insir §tirile care ne-au parvenit numai in cursul a 5-6 zile,de la 3 Decembrie de pilda pans la 8 Decembrie, pentru ca cineva salidea seama de clipele pe care le traiam.

La 3 Decembrie, Tisenhausen, comisarul lui Kerenski pe langa armatelerusesti din Romania, este arestat de bolsevicii care au pus stapanire pesovietul din Iasi si au hotarit degradarea tuturor ofi%erilor. La Tecuci serazvrateste un corp de armata rus. La Bucecea, in judetul Boto§ani,unitati ruseqit dau foc targului, iar la Leova incendiazi depozitul de sub-zistent a. In Basarabia, bande de soldati fugiti de pe front and tot ce gasesc intot cuprinsul provinciei. La Odesa au loc lupte de strada intre bolsevici si U-krainieni, iar soarta refugiatilor romani devine tot mai critics. La 9 seara bol-§evicii din Iasi anunt a o intrunire in sala Pastia §i ni se afirma ca ie§ind dela intrunire vor sa faca manifesta%ii si sa se dedea la acte de dezordine.

30

www.dacoromanica.ro

4 Decembrie. Bol§evicii se intrunesc in numar tot mai mare in jurulgarii din Socola, indreapta tunurile spre ora§ §i ameninta sa ne bombar-deze. Generalul Cerbaceff ne declara ca nu mai poste raspunde de santi-nelele lui §i, prin urmare ne roaga sa luam not masuri de paza pentru bi-rourile §i mai cu seams pentru casieriile lui. La Moine§ti, unde sunt sonde-le de petrol, Ru§ii se dedau la devastari obligandu-ne sa trimitem de ur-tenta trupe. $eful de Stat Major al lui Cerbaceff, Generalul Varanovski atrecut la bol§evici, tot astfel §i Baumgarten, pe care it considera omullui de incredere.

6 Decembrie. Devastarile continua, 'indeosebi in nordul Moldovei.La Moruzi, la Varful-Campului §i la Zvore§ti, la Manoliu, Tetcanu, Ru§iiprada §i pun foc. La Socola, situatia devine din ce in ce mai ingrijoratoa-re, bande intregi vor sa intre in ora§. Delegatii de bol§evici se duc la Minis-terul de Razboi §i cer Generalului Iancovescu autorizatia de a veni cu 500de oameni inarma %i la Copou spre a aresta pe Generalul Cerbaceff.

7 Decembrie. Generalul Prezan ne comunica §tirea ca armata a 4-aa primit ordin sa paraseasca frontul §i ca vrea sa se indrepte asupra Ia§i-lor. Pe de alts parte, bol§evicii de la Socola amenint a ca data nu-i lasamsa I aresteze pe Cerbaceff §i pe cei ce i-au mai rams credincio§i, vor venitrupe numeroase in ajutorul lor, la nevoie toata armata ruseasca de pefrontul roman. La Dorohoi, Covurlui, Bacau, Tutova, soldatii ru§i com-plet bol§evizati jefuiesc totul in drumul lor, popula %ia ingrozita fuge spreora§e, iar drojdia satelor participa pe alocuri la pradaciuni, bol§eviciiimpartindu-le vitele §i produsele furate. La Boto§ani, in mijlocul oraplui,Ru§ii dau foc liceului. Ni se semnalizeaza prezen %a lui Rakowski inapropierea granitei noastre, unde sta la panda, iar Generalul Cerbaceff necere din nou sa-1 aparam pans cand un front Ukrainian se va puteareconstitui, caci deocamdata armatele lui din Moldova i-au scapat cudesavar§ire din mans.

8 Decembrie. Anarhia este la culme pretutindeni. Demetre Ghika-Poulet, care se intorsese tocmai de la Petrograd unde traise cateva luni,vine sa-mi atraga aten %ia ca la Socola actiunea bol§evica este condusade cateva zile de un anume Rochal, considerat la Petrograd ca unul din ceimai primejdio§i agitatori bol§evici, ca autorul razvratirilor de la Cronstadt§i al cruzimilor savar§ite de marinarii flotei. Prezenta lui in Romania estedeci foarte suspects, cu siguranta deci ca trirnitandu-1 aici bol§evicii pre-gateau o mare lovitura: arestarea familiei regale, asasinarea guvernului, onin15.turarea Marelui Cartier. Cu Rochal inteadevar totul p5.rea posibil.

Aceasta stare de lucruri ne silea sa fim mereu de veghe, AlexandruConstantinescu luase, in calitate de Ministru de Interne, conducerea ordineipublice, sau mai bine zis a aparaxii Ia§ilor. Intr'un halat §i papuci, cu o-chelarii pe frunte, a§ezat turce§te la biroul lui, statea toata noaptea cu

31

www.dacoromanica.ro

telefonul in mama, inconjurat de prefectul de politie, de §eful sigurantei§i de mai multi ofiteri. Cu jovialitate, cu singe rece §i cu o minte limpede,conducea totul §i trebuie sa fim drepti sa recunoa0em ca a desfaqurat inacele nopti o activitate pe cat de priceputa, pe atat de energica. Militariideclarau ca ar fi trebuit sa fie osta§, nu avocat §i om politic. Pe el il amuzaacesta incursiune in ale militariei se complacea in noua lui situatie degeneral, cu care fire§te it tachinam. De fapt, in acele ceasuri cu adevaratinspaimantatoare, a adus tarn mari servici. In acela§i timp consiliile de mi-ni§tri se succedau unele dupd altele, eram inteo permanents deliberare,trebuia sa chibzuim ce sa facem §i aveam in plus greutati cu Take Ionescu,care simtea ca nu vom putea scapa de transformarea armistitiului in nego-cieri de pace. Pe de alta parte se temea de bol§evici, aka incat azi cerea una,maine alta, iar Bratianu avea nevoie de o mare energie §i de o deosebita di-bacie ca sa se strecoare printre aceste stand. Credincios politicii pe care§i-o fixase, Bratianu, cu bagare de seams, fara descoperi complet jocul,manevra cu tenacitatea caracteristica., spre a indruma lucrurile in directiavoita de el. La consiliul din 5 Decembrie, dupa cererea Generalului Prezan,care participa la dezbaterile noastre, se hotar4te convocarea unui consiliu,cu generali, pentru a examina posibilitatile de aparare §i starea de spirit aarmatei. La consiliul din 6 Decembrie, Bratianu face mai vizibil un pas in-ainte in sensul vederilor lui. El ne propune sa trimita Aliatilor o telegramsprin care sa le aratam situatia, sa-i rugam sa. judece ce concurs ne mai potda, §i sa ne spuna ce ne sfatuiesc sa facem in impasul in care am ajuns.

Titulescu §i Mi§u Cantacuzino it intrebara imediat daca prin aceastadore§te sa faca aluzie la pacea separata. De asta data, pentru prima oarsin plin consiliu, el §i-a dezvaluit mai hotarit gandurile. Nu inteleg",zice Bratianu, sa propun sau sa cer eu pacea separata, dar fiindca ma in-trebati, gasesc ca in situatia tragica din fata noastra, Aliatii au ei datoriasa ne autorizeze sa o facem", §i adauga.: Am o raspundere prea marefall de acest popor §i nu voiesc sa omit nimic din ceea ce trebuie sa fac".

Aliatii trebuie sa examineze care este menirea Romaniei in Orient§i nu trebuie sa lase ca tara sa intre pe mana germanofililor. Eu, Bratianu,§i cu guvernul meu ma pot lega sa merg cu Aliatii pans la sfar§it, darnu-mi pot lua obligatia ca tara sa ma urmeze acuma a§a dupa cum mi-amluat o atare obligatie atunci cand am determinat intrarea acesteia in actiune.Nu trebuie sa ne in§elam asupra situatiei noastre §i sa zicem ca putem re-prezenta in once ipoteza spiritul public. Azi tara u socote§ete pe Ru§i cape cei mai mari du§mani ai no§tri, mai mari ca Germanii, sa nu ne facemiluzii, germanofilii vor fi considerati ca ni§te salvatori, daca vor apace cafund in masura sa ne scape de Ru§i.

Noi, care am facut razboiul avem datoria sa rezervam in jocul Roma-niei §i cartea Aliatilor pans la sfar§it, dar nu putem, nu avem putereade-a impiedica tam sa-§i joace §i cealalta carte, in interesul ei imediat."

32

§i

a-si

5i

www.dacoromanica.ro

Dupe aceasta categorica declaratie, ma avteptam la protestari indig-nate din partea colegilor novtri conservatori, dar, spre surprinderea mea, nuau spus nici un cuvant vi au consimtit ca Bratianu sa trimita Aliatilor te-legrama propusa. Este adevarat ca. Take Ionescu lipsea de la vedinta, avaincat tacerea vi consimtamantul celorlal%i nu insemna o adeziune defini-tive la punctul de vedere expus de Bratianu. Discutiile trebuia sä conti-nuie mai vii vi mai patetice decat oricand.

Ziva de 7 Decembrie am petrecut-o in consiliu. La ora unspreceze, neaflam la Bratianu numai noi, minivtrii liberali. La unsprezece vi jumatate,tot la Bratianu consiliu de minivtri cu Prezan. La trei, consfatuire la Bra-tianu cu minivtrii aliati, Saint Aulaire, Vopicka, Barclay vi de asta data cutoti generalii, adica Prezan, Averescu vi Grigorescu vi la consiliul de miniv-tri Fasciotti. La patru, iar consiliu de minivtri la Bratianu, de asta data cutoti generalii, adica cu Prezan, Averescu vi Eremia Grigorescu, vi la vase,consiliul de minivtri la Palat sub prevedentia Regelui.

Bratianu ne chemase pe noi, minivtrii liberali, sa ne comunice urmatoa-rele: conservatorii vor sa puna chestiunea continuarii razboiului alaturi deAliati, in once caz sub anume conditiuni vi sal demisioneze din guverndaca se pune sub once forma chestia pacii separate.

La primul consiliu, dimineala, se puse numai problema ce facem cubolvevicii, intram sau nu in lupta cu ei, caci situatia a devenit pe cat degrave, pe atat de intolerabila. Hotarim cu totii, dupa un prim schimb devederi, sa nu luam o decizie definitive decat dupa ce vom consulta pe totigeneralii. La consiliul de la ora 4, deci, Bratianu ne comunica intai cerin-ta lui Cerbaceff vi a Aliatilor de-a intra in lupta cu bolvevicii vi adauga:minivtrii aliati i-au declarat ca ei considers aceasta ca fiMd cel mai mareserviciu pe care it putem aduce in cazul de fata cauzei Aliatilor, care setrudesc sa reconstituie un front romano-ukrainian. Bratianu ne zice pe ur-ma ca este gata s5. consimta la aceasta cerere formals, dar cu rezerva ex-press ca este ultimul serviciu pe care Romania it mai poate aduce Aliatilor,vi, prin urmare, ca dupa aceea el, Bratianu, nu se mai poate obliga fatede Aliati, nici sa refuze pacea separate.

Intrebati asupra posibilitatii mentinerii frontului rusesc, toti generalii,afara de Generalul Eremia Grigorescu, declarara ca once speranta trebuiede acum incolo inlaturata. Urmeaza discutiuni asupra situatiei createfrontului roman in urma retragerii Ruvilor, Generalul Averescu de acordfind de-altfel cu colegii lui, declarand ca. 24 de ore dupa denuntarea ar-mistitiului, sau a incheierii pacii de catre Ruvi, noi vom trebui sa ne re-tragem aripile noastre find complet descoperite.

Numai in ceea ce privevte modalitatile vi prespectivele acestor inevita-bile retrageri se nasc divergente intre vederile generalilor: Generalul Ianco-vescu sustine ca armata nu se poate retrage decat cel mult pe Siret, Gene -ralul. Averescu crede ca retragerea poate fi impinsa pane la Bar lad, dad.

33

www.dacoromanica.ro

va avea aprovizionarea asigurata, iar Grigorescu cerea sa se lupte oriundepans la ultimul om qi pans la ultimul tun, el necapituland in nici un caz.Averescu spuse a el nu va capitula decat cu ordin scris qi adauga surprin-zatoarea fraza, ca ii repugna mai cu seams sa o faca in ample deschisa.Iar Iancovescu, de unde era cu cateva zile inainte foarte razboinic, acumse arata partizan al pacii separate, chiar fara aprobarea Aliati lor.

Chestiunea alunecand pe terenul politic, Bratianu puse capat acesteipenibile discutii, rugand inca o data pe generali sa studieze chestiunearetragerii in func %iune de foloasele ce ar putea deriva pentru Alia %i, pre-cum §i de riscurile pentru armata qi tara noastra.

Seara Intre 6 0 8, scena a fost zguduitoare la Palat, probabil dincauza solemnitatii ei. Regele, foarte emotionat avea lacrimile in ochi,Bratianu era vadit chinuit, Take Ionescu descompus, not toti miqcatipans in fundul sufletului de tragedia pe care o traiam. Genera lii toti in-gandurati, Averescu singur ironic avand aerul sa zica ,,tot ceea ce se intim-pla este din vina Dv., eu o prevedeam, dar nu am fost consultat". Dupalungi, penibile discutii in care nu a fost vorba decat de retrageri, de capitu-lari, ultima sfor %are, de inutila Incercare, de gesturi frumoase pentru amuri, s'au ratificat hotaririle de la consiliul de rniniqtri. Cu alte cuvinte,concluzia tuturor acestor consultari qi dezbateri era ca va trebui sa ne re-tragem singuri §i, dupa o scurta qi nimicitoare lupta, sa capitulam. Eragroaznic, am plecat dupa emo %iile acestor dramatice zile adanc cutremurat.

La 8 Decembrie, lucrurile se precipitau insa, sub presiunea Aliatilor,Cerbaceff ne ceru din nou formal sa-1 ajutam in opera lui de ukrainizarea frontului, Inlocuind sovietele bol§evice cu soviete ukrainiene. Bratianune convoaca qi pe aceasta chestie parerile se impart. Take Ionescu se opu-ne, caci daca Germanii denunta armistitiul trebuie sa luptam cat vomputea §i pe urma sa capitulam, salvand fiinia legala a statului, adica Re-gele, Guvernul §i Parlamentul. De bol§evici sa nu ne atingem. Mi§u Can-tacuzino qi Titulescu sunt de alts parere qi considers ca suntem datori saintram in lupta cu bolqevicii luptand pentru un front ukrainian, daca A-lia ;ii ne-au cerut-o.

Bratianu propune sa incercam actiunea ceruta de Alia %i de-a recrea oarmata ukrainiana, de§i sorti de izbanda nu prea sunt, insa pune douaconditii:1/ Daca actiunea nu ar reu§i qi Romania ar fi silita sa capituleze, Aliatiisa -i lase libertatea de-a Incheia chiar o pace separata, fara a pierde nimicdin drepturile ce-i sunt recunoscute prin tratatul de alianta.2/ Aliatii sa ne garanteze tezaurul de la Moscova, in cazul in care bolqevicii,in urma interventiei noastre Impotriva lor, 1-ar confisca. Chestiunea fundde-o insemnatate decisiva qi avand mai presus de toate un caracter politic,se hotara§te sa avem a doua zi un nou consiliu la Palat sub pre§edentiaRegelui. Evident ca in urma tuturor descutiunilor jocul lui Bratianu

34

www.dacoromanica.ro

aparea tot mai clar §i conflictul cu conservatorii trebuia sa izbucneascapans in cele din urma. Take Ionescu avusese o convorbire personals cuBratianu, in care it vestise ca daca persists in politica la care pare a se fioprit, el va fi obligat sa paraseasca guvernul. Iar in ultimul consiliu demini§tri de la 8 Decembrie avusese o ie§ire in acelaqi sens, declarand caadmite toate parerile, ca nu pune in cumpana patriotismul nimanui, darca, neputand fi obligat la o politica in care nu are incredere, el prefers sapiece din guvern §i din tars. La care Bratianu raspunsese ca el este gatasa primeasca once solu %ie ce s'ar dovedi mai buns §i mai realizabila inpractices, decat aceea la care facuse aluzie, dar cere mai presus de toatemenlinerea guvernului national. Daces acest guvern nu se poate mentine,el nu va renunta la putere §i va sfatui pe Rege sa recurga la alte solutiuni.

Totodata era vadit ca spectacolul pe care it ofeream nu era mai presusde once critics, situatia cerea o solu ;ie, iar de o saptamana nu luam niciuna, discutam qi iar discutam. Din fericire, evenimentele ne-au dictat ekcalea de urmat. Inteadevar, in noaptea dintre 8 qi 9 Decembrie 1917 maculcasem qi dormeam adanc, cand, pe la miezul nop %ii, sunt sculat dinsomn - a venit un automobil, sa va imbr5.cati imediat §i sa mergeti laDl. Prim Ministru."

Mi-am dat indata seama ca se intamplase ceva gray §i faceam fel defel de ipoteze in scurtul timp ce mi-a trebuit sa sosesc la Bratianu acasa.Ajuns acolo am aflat indata ce se petrecuse: pe la unsprezece qi jumatateseara, intorcandu-se acasa pe Strada Carol, Marzescu intalnise pe trotoa-rul din fata casei lui Gr. Iamandi unde locuia Generalul Cerbaceff, pe Ge-neralul Iancovescu, care se plimba de colo pans colo. Intrebandu-1 cecauta acolo la aceast5. ors, Iancovescu ii spune ca se petrec lucruri grave laCerbaceff, Rochal cu o bands de vreo 20 de tovaraqi, printre care figura qio femeie, au patruns la el, i-au cerut sa-§i dea demisia din comandament §i,in fa %a rezistentei lui, unul din bol§evici - un anume Cornett venit de catevazile din Petrograd tot cu Rochal - a scos revolverul qi 1-a indreptat impo-triva s5.rmanului general, care ar fi fost omorit, cu sigurant a, daca ceicativa Ukrainieni din jurul lui, temandu-se de un atac §i auzind zgomot inodaia §efului tor, nu ar fi sarit in ajutorul sau.

Cerbaceff a telefonat imediat autoritatilor noastre, Iancovescu §i Ale-cu Constantinescu au trimis trupe care au inconjurat casa §i au oprit peRochal §i pe tovaragii lui sa fuga qi sa comunice cu exteriorul. Cerbaceff,mai mult mort decat viu, cerea sa-1 salvam §i sa luam o hotarire cel putinin privinta bol§evicilor de la Socola, care, afland de arestarea lui Rochal,vor incerca desigur sa bombardeze Iaqul qi sa intre cu for %a in ora§ spre a-1elibera. Colonelul Petain §i Poklewski veni %i in grabs la Cerbaceff insistauin acela§i sens §i Iancovescu se intreba, tocmai ce sa faces cand i-a ie§it incale Marzescu. Aratandu-i imediat ca problema avea mai mult o latura po-litica deck una militara §i, prin urmare, 1-a dus la Bratianu, fares vorba

35

www.dacoromanica.ro

multi. Acesta dormea §i el, caci nimeni nu-1 pusese la curent pans a-tunci cu cele ce se petreceau. Sculandu-se §i afiand cum stau lucrurile dis-puse pe data convocarea unui consiliu de mini§tri. Intru cat telefonul lui nurispundea, Marzescu se urca 'intr'o ma§ina sa aduca pe Take Ionescu. Ilcauta acasa, dar deoarece locuia in apropierea lui Cerbaceff, de cand sezvonise ca bol§evicii vor sa-1 aresteze, el, de teams, nu mai petreceanoaptea acasa, ci dormea la Titulescu in salon pe o canapea, in caseleCorjescu sus pe langa Sf. Haralambie.

Marzescu mi-a povestit adesea scena: Take Ionescu nici nu voia sa vinela consiliu, zicea ca el se condisera ca §i demisionat §i ca de cand ne-a in-trat in cap ideea de a infra in lupta cu bol§evicii, are impresia ca D-zeu,ne-a luat mintile la toti. Se vedea clar ca nu era stapan pe nervii lui Cao adevarata spaima fizica it cuprinsese. Titulescu se rastea la el silindu-1aproape cu foga, sa se imbrace §i sa piece. In automobil continua sa pro-testeze §i sa declare ca evenimentele ne vor dovedi in curand ca tot ce fa-ces este o aberatie.

Incetul cu incetul, Generalul Prezan §i toti mini§trii, unii cu figuri maiadormite, altii cu aere ingrijorate sau speriate, s'au adunat iar discutia ainceput pe la unu dupe miezul noptii in ingustul birou pe care Bratianu itavea in casele Levin din Strada Romans. Cat vor trai voi avea vie in fa-ta ochilor mei imaginea acestui istoric consiliu. Bratianu la biroul lui, notpe scaune de jur imprejurul camerei, Prezan tacut, lini§tit, imbracat corectca §i cum ar fi fost chemat la o serata, stand langa u§a. 0 mica schita a o-daii va inlezni evocarea plastid a celor petrecute in noaptea de 8 spre 9Decemb rie 1917.

Bratianu incepu prin a ne povesti cele ce s'au intamplat qi ne arata peurma ca problema s'a schimbat chiar in ultimele ore, §i de asta data, farea mai pierde o clips, trebuie s5. alegem intre urmatoarele cloud alternative:sau intram in lupta cu bol§evicii, sau ne expunem ca peste cateva ceasuritovara*ii lui Rochal si fie stapani pe Ia§i, pe Rege §i pe guvern. De bunsseams intrarea in lupta cu bol§evicii implica man pericole: represalii im-potriva Romanilor de la Odessa §i de la Cherson, pierderea tezaurului nos-tru de la Moscova, devastari Si varsari de singe in Moldova, intrerupereaaprovizionarilor prin Rusia §i a§a mai departe. Dar, intre aceste pericoledesigur mari §i grave Si intre pericolul ca tot ce reprezinta inca fiinta le-gala a Statului sa ajunga pe mina bol§evicilor, el socotete ca nu se pos-te sta un moment la indoiala.

Fata de o atare perspective insu§i argumentul ca Aliatii insists §i eica sa incepem actiunea impotriva bol§evicilor devenea cu totul secun-dar, oricat de insemnat ar fi fost. Din atitudinea noastra a mini§trilor,deli nu avusesem timpul sa ne spunem parerile aparea insa lamurit Caimparti§eam punctul de vedere al lui Bratianu, a§a incat eu personal cre-deam chiar ca deliberarea se va sfar§i repede. Dar, in acel moment, Take lo-

36

§i

www.dacoromanica.ro

--141-el vl

re) iL

0 r) n

0 0 '

m. Ls clg 4

1

.66

cp.,LA N.,

f_

I e..)1. IA -6.0.4..41)1m 1 C

0I

P(0.

A N

1

7--0 :,. p.,

1 , 6

i 'f r.

0 Is 1---..

V :.....

ts....

V .

0

Noes: Cercurik din plan redau local scaunelor ocupate de diferiti min4tri.

.. Q.

IP 4et."ce u..

o 4 Ira

;

_1 d-a.

01

www.dacoromanica.ro

nescu, foarte congestionat §i vizibil enervat, ceru cuvantul §i declarand cael nu poate consimti la o lupta cu bo4evicii. Eu", zice el, ,,am plecat im-potriva Puterilor Centrale, lupta aceasta sunt gata sal o duc pans la capat,oricare ar trebui sa-i fie consecintele. Dar sa lupt pe doua fronturi, asta nuo admit pentru nimic in lume. De-altminterea", adauga el, daca vreti raz-boi cu bol§evicii, va previn de pe acuma ce ni se va intampla: vom fi ata-cati de Germani in fata, de Ru§i in spate, vom fi striviti intre cloud focuri,distru§i cu desavar§ire. Nu ne va r5.mane nici macar posibilitatea de-a sal-va fiinta statului plecand in Rusia §i strecurandu-ne de acolo sub protectiaAliatilor, a Ukrainienilor §i a Cazacilor de pe Don, pans in Apus. Dupaconceptia mea" repeta el intr'una, aceasta nu este o politica, este o abe-ratie §i nimeni nu-mi poate cere sa ma solidarizez cu ea!".

$tiindu-1 pe Take Ionescu foarte impresionabil, marturisesc ca la ince-put nu am dat o prea mare insemnatate impotrivirii sale. Imi inchipuiamca fata de insistentele lui Bratianu, fatal de argumentele generale, va ceda.Iluziile mi-au fost insa de scurta durata. De la primele cuvinte ale lui Bra-tianu, Take Ionescu a reactionat aproape violent. Vazand aceasta, au inter-venit in discutie in§i§i colegii sai conservatori, insa aceasta a avut darul sa-1indaratniceasca §i mai mult. Ca sa nu inaspreasca lucrurile, Bratianu §i cunot liberalii am pastrat o prudenta tacere, lasand ca dialogul sa se conti-nuie intre Take Ionescu §i colegii lui.

$i inteadevar, Limp de o oral am asistat la acest straniu spectacol, Gre-ceanu, Delavrancea, Cantacuzino §i Titulescu certandu-se cu §eful lor, ca-utand sa-1 convinga a nu avem altceva de facut decat sa aprob5.m pro-punerea lui Bratianu. Indeosebi Mi§u Cantacuzino §i cu Titulescu au fostchiar agresivi fata de rezistenta incapatanata a lui Take Ionescu, dar cucat se strangea cercul argumentatiei, cu cat devenea mai ingust, dansul seinro§ea mai tare §i era mai hotalrit in opunerea sa. In cele din urma, ceipatru mini§tri conservatori, pe rand, i-au declarat categoric in fata noastra,care bineinteles continuam sa tacem, ca oricare ar fi afectiunea §i conside-ratia lor, daca Take Ionescu nu cedeaza, ei se vor vedea siliti sa is pozitiecontra lui. Chestiunea este prea grav5., este in joc soarta tarii §i inse§i ca-petele noastre, ei nu inteleg deci sa renunte la o solutie care le apare tutu-rora ca dictata nu numai de necesitati evidente, dar de cel mai elementarbun simt. Mereu auzeam cuvintele: ,,Take!... Domnule Take Ionescu!... Coa-ne Take, nu to pricepem, nu vezi ca daca stam cu bratele incruci§ate mainedimineata ne.vom pomeni arestati de cei cativa mii de bol§evici adunatila Socola, iar daca scapam cumva de acest pericol, in putine zile trupeleruse§ti, ce au plecat de pe front, vor ocupa lap', devastand totul in drumullor!" Take Ionescu rispundea intr'una,nu, nu, aceasta este o nebunie, eunu pot aproba atare aberatii!" MOO Aliatii ne-o cer, daca nu ar fi decataceasta consideratiune §i ar trebui sa cedezi!", strigau in cor conservatorii.Nu vreau sa §tiu", tipa din nou Take Ionescu, Aliatii imi pot cere sa

37

www.dacoromanica.ro

lupt Impotriva Nem tilor, de la aceasta nu ma dau in laturi, dar nu pot ceresa ma expun ca Bol§evicii sa ne reteze capetele!" Nu to mai recunoWem,parca ai fi altul, cum, D-ta, care ai Intotdeauna o judecata atat de limpedenu vezi fiindca vorbe§ti de capete ca tocmai lasand bo4evicii sa de-vina stapanii situatiei ne juc5.m capetele, c5. vom pieri §i pieri ridicoli,pe lang5. toate!"

Totul era insa zadarnic. In disperare, Titulescu §i Mi§u Cantacuzino aurecurs la Generalul Prezan. L-au rugat sa ne declare cum vede el situatia.Prezan s'a grabit sa spuna ca nu are caderea sa se rosteasca asupra ches-tiunii in sine, dad. trebuie sau nu sa intram in lupta cu bol§evicii, aceastafind o chestiune politica §i deci de competenta exclusive a guvernuluitarii, dar ca ceea ce ne poate afirma in calitatea sa de *ef al o§tirii esteca, dad hotarim dezarmarea bol§evicilor, el iqi is Intreaga rispundere asituatiei. Se poate sa fie oarecare greutati, dar, av5.nd in vedere starea dife-ritelor unit5.ti ruseqi, nu le prevede mari. In genere vorbind, Marele Cartiera studiat intreaga operatie a dezarm5.rii §i evacuarii bol§evicilor, tot planuleste gata §i este pe deplin in masura sa-1 execute pe Intreg teritoriulMoldovei.

Aceste asiguratoare declaratiuni care erau de natural sa intareascapunctul nostru de vedere nu au putut nici ele determina o schimb are inatitudinea de intransigents a lui Take Ionescu. Atunci, Alecu Constanti-nescu, care era vechi prieten al lui, a facut cu oarecare patetism apel laamicitia, la vechile for leg5.turi. Singurul raspuns pe care 1-a putut obtine afost: Faceti ce §titi Si ce vreti, sa §tiu ca raman singur §i tot Imi voi pas-tra p5.rerea neschimbata. In chestii a§a de grave ma iau dupe capul meu,nu cer nimanui, nici chiar prietenilor mei politici sa ma urmeze!"

Titulescu a sarit atunci implorand pe eful sau, dar nici acest demersnu a fost mai fericit. Take Ionescu i-a spus raspicat: Nu va cer nimic inceasuri de acestea, mergeli dupe con*tiinta voastra. Consideratiunile departid trec pe al doilea plan. Eu va dezleg de ele Ufa suparare, dar apro-barea mea la ceea ce vreti sa hotariti nu yeti dobandi-o, caci Inca o datami se pare o adevarata nebunie!" Succesiv Bratianu, noi, toti, Alecu Con-stantinescu am mai facut apel la Take Ionescu. Inutil §i iar inutil.

In vremea aceasta timpul trecea, Generalul Prezan scoate ceasornicul§i zice solemn: Domnilor Miniqtri, va atrag atentia ca a trecut de ora trei.Inca o data nu imi apartine sa iau o hotarire, sunt aici pentru a executahotaririle Dv., oricare ar fi ele. Am insa datoria sa va atrag atentia ca dadvreti sa dezarmez pe bol§evicii de la Socola §i sa scap Ia§ii de un eventualbombardament §i atac, am nevoie de o pregatire de doua ore. Va rog, deci,sa binevoiti a lua o hotarire cat mai curand, fiindca reu§ita operatiei cereca sa inceapa Inainte de a se lumina de zi. Deci la patru, patru jumatatecel mai tarziu, daca vreti sa dezarmati cu succes pe revolutionarii de laSocola, trebuie sa §tiu ce hotarire ati luat".

38

i

www.dacoromanica.ro

Fig. 2 : Generalul Presan

www.dacoromanica.ro

Fire§te ca aceste cuvinte au motivat un alt asalt din partea noastra,Take Ionescu insa stamind in demisie, Bratianu declara ca daca in fatatuturor argumentelor invocate el i§i mentine totuqi intransigenta, atuncinu este alts solutie decat demisia intregului guvem. Regele sa formeze unguvern care sa intinda mana Nemtilor, intrucat guvernul national nu maieste in masura sa-§i indepfineasca menirea. Aceasta este dupa el concluzialogics a demisiei §efului partidului conservator.

Noi protestam, colegii conservatori declarau a se solidarizeaza cu noi,ca trebuie cu totii sa ramanem la posturile noastre §i sa ne facem, in cea-surile tragice de acum, mai mult inca decal oricand datoria pans la capat.SI luam deci hotarirea pe care evidenta insa§i ne-o dicteazi §i, dupa ca-teva ceasuri, Take Ionescu va vedea ca am avut dreptate §i va reveni asuprahotaririi sale.

Acesta, repetand ca nu revine §i nu va reveni asupra demisiei sale, dis-curia reincepu de la capat; camera, care nu era mare, se umpluse de fumulatator tigari incat aveam impresia ca noi ne prefacusem in soviet, candGeneralul Prezan ma rechema la realitate. Domnilor Minion, va rogInca o data, luati o hotarire, este ora cutare, ne apropiem de rasaritulsoarelui, daci mai intarziati nu mai raspund de dezarmarea de la Socola.V5. cer un raspuns oricare ar fi el, dar un raspuns".

In sfar§it, la ora patru Si jumatate Bratianu puse capat discutiei §i ceruca fiecare ministru sa spuna daca este pentru sau contra intrarii in actiuneimpotriva bol§evicilor. Aici se petrecu din nou o scena nea§teptata.Pe lang5. Take Ionescu, trei din miniorii care se aratasera toata noapteade acord cu Bratianu la vot, votara contra dezarmarii bol§evicilor: Fere-chide, Mitica Greceanu §i Generalul Iancovescu. Am ramas uluiti ce sepetrecuse? Abia dupa cateva zile am descifrat enigma, este surprinzator§i arata tot incalculabilul unui suflet omenesc.

Ferechide vorbise in favoarea tezei lui Bratianu, fiindca intefigenta saii aratase ca era singura solutie posibil5., cand a fost insa sal ajunga la vot,pasiunea a trecut peste rationament, si -a adus aminte ca D-na Mustata,prietena batranetelor sale, care era la Odessa, ar putea cadea victima re-presiunii bol§evicilor §i nu a avut taria sa infrunte Invinuirea pe care §i-arfi putut-o aduce mai tarziu §i anume ca un gest al lui personal a determi-nat nenorocirea sau pieirea iubitei sale.

La Greceanu a fost, ne-a marturisit-o, un simtamant de compatimirepentru Take Ionescu. Cand 1-a vazut complet izolat, parasit de toti prie-tenii sai politici, stand pe scaun congestionat §i descompus, §i-a zis, sifac un gest de platonica solidarizare cu el, cad ma doare sa-1 vad in acesteimprejurari a§a de singur". Greceanu adauga - ,,daci as fi §tiut CI hotarireadepinde de votul meu, nu a§ fi stat o clipa la indoiala, votam cu Bratianu,dar fiindca §tiam majoritatea asigurata, am vrut sal dau sarmanului TakeIonescu mangaierea pe care mi-o dicta sufletul meu induio§at".

39

www.dacoromanica.ro

*1 de fapt in inima lui Take Ionescu se petrecea o adevarat drama.Rezistenta lui indarjita provenea, ca §i la bkranul Ferechide, tot din fap-tul ca persoana ce-i era scumpa, viitoarea D-na Adina Take Ionescu, peatunci Inca D-na Cordescu, era in Rusia §i ca tremura pentru viata ei.Daces D-na Cordescu s'ar fi aflat la Iasi, fares indoiala ca. Take Ionescu arfi fost cel dintai sa ceara alaturi de not dezarmarea bol§evicilor, starpireaprimejdiosului focar revolutionar de la Socola. Dar iubirea fusese maiputernica deck rationamentul omului de stat §i decal patrioticele saleindatoriri. Infinita curiozitate a tainicelor cauze ce de-a lungul veacurilordetermine hotaririle oamenilor §i mi§ca."rile popoarelor!

Cat privete pe Generalul Iancovescu, el intrase. definitiv in faza con-vingerii ca trebuie sa cerem pace Germanilor, era deci logic cu el insu§i,opunandu-se unor masuri ce puteau, daca nu prelungi rezistenta noastra,cel putin prelungeau durata armistktiului.

La patru §i jumatate totul fiind sfarqit, tratianu a plecat la Palat saprevina pe Rege §i sa ceara aprobarea lui, iar not am ramas la el pans seva Intoarce cu raspunsul §i cu insarcinarea sa incercam Inca o data a con-vinge pe Take Ionescu sa revina asupra demisiei sale.*Arn.inceput prin adeschide u§ile, intrucat de peste trei ceasuri nu ne mi§casem ne asfixiam,iar D-na Bratianu, pe care vociferarile noastre §i emotiunile momentuluio impiedecasera sa doarma, ne-a oferit sa bem un ceai. Pe cand a§teptamca vestitul Vasile sa. serveasca, Take Ionescu ceru sa i se aduca hartie.Alecu Constantinescu presupunand in ce scop, cauta sa treeze o diversi-une prin glume, Take Ionescu insista Ansa §i, furios, se aqeaza la birou, istocul in mans §i incepe a scrie. Titulescu se apropie de el, it respinge,aceea§i soarta o au §i ceilalti colegi, pe cand pufuind qi din ce in ce maicongestionat continua &I scrie. Noi urmaream scena cu un amestec desuparare §i de ilaritate, de necaz *i de ironie, fiindca la urma urmei era §iceva comic in toata. infati§area §i atitudinea lui. Cand, cu bunul sau simt,cu spiritul sau al realita..tilor Alecu Constantinescu sorbind din tigara iispune: Ce faci to acolo, Take? Nu to mai tine de fleacuri! Acuma estepare vremea demisiei, §i pe urma degeaba o scrii, ca tot ai sa o retragi.Mai bine nu-ti mai pierde vremea Si vino aci sa iti fac un ceai bun cum itiplace tie".

Evident am suras cu totii, afara'cle Take Ionescu care a raspuns: Nuadmit glum.ele in aceste momente §i Inca glutne de prost gust". Constanti-nescu insa nu s'a formalizat §i .tot jovial a adaugat: Spun ce vrei ca numa super, vad ca to -ai enervat §i-rni pare rau de tine, cride-ma, bea ceaiufpe care ti 1-am pregatit, are sa-ti faces bine". Tonul gluniet al lui Constan-tinescu it eXaspera tot mai mult peTake Ionescu care, cu demisia scrisa,se scoala de.la birou §i inCepe sa circule prin camera §i antreul vecin, ener-vat deprimat.

Cautam unul dupes altul sa intram in vorba cu el, ne respingea insa

40

$i

ne

si

www.dacoromanica.ro

sistematic, zicand: Lasati-ma, lasati-ma, ati prapadit Cara §i peste cate-va ceasuri au sa ne Impute bol§evicii!" In asemenea conditiuni, orice insis-tente erau de prisos, numai Alecu Constantinescu era in nota justa a situa-tiei, gluma sau tacerea fund singurele tactici ce se puteau adopta. De-alt-minteri, insu§i Take Ionescu §i-a dat seama ca situatia evolua spre ridicol§i, de aceea, s'a bagat intr'un colt unde privea in tacere ceasul sub parin-teasca obdaduire a vechiului sau prieten Alecu Constantinescu care, pejumatate serios, pe jumatate in deradere, it mangaia ca pe un copil cetrebuia domolit. Noi, intre timp, formasem grupuri, grupuri, discutandasupra situatiei, comentand incidentele lungii §edinte a Consiliului.

Vremea trecea §i Bratianu nu se mai inapoia, Generalul Prezan se uitaintruna la ceas oftand §i exclamand: Intarzierea aceasta imi strica toateplanurile, numai dad nu ne-ar costa prea scump!" In cele din urma, lacinci §i jumatate, Bratianu se intoarse. Cand a sosit la Palat, Regele dor-mea, batranul Neuman 1-a sculat, s'a imbracat in grabs §i, de§i a dat ime-diat adeziunea sa la hotarirea Consiliului, intrevederea s'a prelungit fiindcaSuveranul voia sa cunoasca in amanuntime ce s'a petrecut la Cerbaceff,cum a decurs discutia in Consiliu, care era felul de a vedea al Marelui Car-tier, ce pregatiri a facut Prezan etc. Regele, insarcineaza apoi pe Bratianusa comunice lui Take Ionescu ca nu poate sub nici un cuvant sal primeascademisia §i ca it roaga sa vines a doua zi de dimineata la el. La care Bratia-nu adauga, pada' atunci sa speram ca Generalul Prezan va fi dezarmatcu succes pe cei de la Socola, a§a incest nici nu va mai fi loc sa vorbiti deaceasta demisie".

Era aproape de ora 6 dimineata cand toate formalitatile fiind termi-nate, Generalul Prezan a pomit la Marele Cartier sa inceapa operatiunile.Noi ne-am dus acasa convin§i ca peste doua-trei ceasuri vom auzi pre-cum de altfel ne §i vestise dansul bubuituri de tun, pocnituri de mitra-liere §i focuri de arme.

Marzescu a plecat in automobilul sau cu Take Ionescu §i cu Titulescu§i mi-a povestit el, abia in marina Take Ionescu fares a tine seama de pre-zenta lui, a inceput sa fad lui Titulescu cele mai aspre imputari. Dialogulluase o forma atat de violenta, incest Marzescu a trebuit sa intervina, Titu-lescu mi-a povestit insa apoi ca ceea ce s'a petrecut in automobil nu a fostnimic pe langa ce s'a petrecut pe urma la el acasa. Pans la 8 dimineataTake Ionescu 1-a acuzat de tradare, de lipsa de judecata §i de prietenie. Afost o rafuiala pe cat de cumplita, pe atat de zgomotoasa §i, de ce sa nuo spunem, pe atat de regretabila.

Iar eu, obosit dupes o noapte de veghe §i de tensiune nervoasa, amadormit totu§i foarte surprins ca nu fusesem trezit de zgomotul unui born-bardament. Mi-am inchipuit ca nu auzisem nimic din cauza minunateimete facultati de a dormi un somn binefacator §i adanc. In jurul meu niciceilalti nu auzisera ceva, a§a incest am conchis ca din cauza intarzierii de-

41

www.dacoromanica.ro

liberarilor noastre, Prezan a fost nevoit sa amane intreaga operatie, ceeace ma ingrijora. M'ath dus deci repede la Bratianu, pe care 1-am gasit pe la9 dimineata surazand §i intampinandu-ma cu aceste cuvinte: Ne putemfelicita, am ocupat Socola, toti bolsevicii s'au. predat, nu avem nici unmort nici un ranit!"

Parea unbasth §i totu§i era realitate. Cand pe la ora §apte, §apte §ijumatate, bolsevicii s'au vazut indonjurati de trupele noastre, au schitattimp de cateva minute o rezistenta, dar, simtindu-ne hotariti au depusimediat armele, astfel fara nici o lupta, am putut dezarma mai multemii in cateva ceasuri §i fara nici o pierdere.

In momentul in care ma aflam la Bratianu, ofiterii no§tri preluau ar-mele bol§eyicilor, care foarte docili se supuneau, fara nici un protest, tutu-ror ordinelor, cerand numai sa fie trimi§i acasa in Rusia. Lucrul era imbu-curator nu numai din pricina situatiei in sine de la Socola, ci §i din punctulde vedere general. Inteadevar, dovedea ca bolsevicii sunt incapabili de orezistenta serioasa qi, prin urmare, ca puteni spera sa-i dezarniam faragreutate in tot cuprinsul Moldovei. De-altminteri a§a s'a §i intamplat, afarade cateva incaierari in regiuneaPa§cani-Spatare-Mihaileni §i mai ales la Ga-lati, unde au avut loc lupte fara prea maxi greutati qi fara prea multe pier-deri. In cateva saptimani am lichidat deci .definitiv.armata bolsevica §izile de-a randul ne-a fost dat noua, care vazusern un an ivainte defiland pestrazile Ia§ilor in sunetul cantecdor trupele tariste mandru sfidatoare,nepasatoare de durerile §i infrangerile noastre, ne-a fost dat, zic, sa privimacuma aceia§isoldati prapaditi, dezordonati §i dezarmati, dui ca turme-le de cativa plutonieri romani sarackcios imbracati, dar purtand capulsus, avand pku-ca pans la cel mai Ink. con§tnn la de msemnatate aroluluide particica de mandrie nationals pe care o. intrupau: Era un spectacolde necrezut, unul din cele mai paradoxale ale fantasticului caleidoscop alrazboiului. Era insa mai presu§ de toate pentru noi §i cea mai cruntarazbunare a soartei impotriva tradarii ruseTti.

Marturisesc ca de cand am vazut sub ochii mei acele jalnice convoaiede soldati trimi§i acasa ca ni§te nehorociti §i netrebnici, con§tient de 'tn.-gedia epocala a unui mare imperiu, nu am mai avut niciodata vreo urapentru tot ce indurasem de pe urma tor. Pedeapsa imprejurarilor impuneaiertarea oamenilor. In noaptea istorica de la 8 9 Decembrie 1917 Con-siliul de Ministri al Romaniei i§i facuse Inca o data cu Pricepere datoriacatre

Fats de rezultaiele obtihute, Take Ionescu ru§inat cauta numai un pre-text ca sa revina asupra demisiei sale, Regele §i Bratianu au facut tot posibi-lul ca sa.4 inlesneasca reintoarcerea §i, peste putin timp, §i-a reluat loculla zilnicele noastre Consilii de Ministri, primit cu buCurie de noi toti §isalutat de Alecu Constantinescu: Vezi a am avut dreptate cand to -amrugat atunci noaptea sa nu iti mai scrii demisia, fiin.dca tot ai sa o retragi!"

42

si

91

fara.

www.dacoromanica.ro

*i astfel s'a sfar§it printr'un epilog glumel tragedia acelor ceasuri incare Romania s'a gasit intr'una din cele mai groaznice situa %ii in care s'aaflat vreodata o tara in nevoia de-a lupta cu propriul sau aliat, sub .

ochii in§i§i ai inamicului comun.

Iasi: Biserica Golia

43

gi.14

fm:3

i 11,1 I .1-,-71

'A a. L, 0,0004,,,FT.44 .41. op - ._....,

. ciai , , *414s n 0--riruiriftWinanig.,13.tvN

7 =

-----?SOS! Vril" 1=1011`,..1.. ° .,

elEN

eT

-

15. 15 II;e1

Iria'1

Yr,

r42,-4., -2:

11

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL PA TR UZECI

DE LA DEZARMAREA BOLSEVICILORLA

DEMISIA GUVERNULUI

De la vestita noapte 8 9 Decembrie pans la sfaqitul lui Ianuariecand ne-am dat demisia pot spune ca am trait intr'o adevarata atmosferade agonie. Simteam ca suntem in ajunul sfar§itului, nu §tiam insa clarcare va fi acest sfar§it: Denuntarea armistitiWui de la Foc§ani atarna ca ospacial a lui Damocles, gata sa cada dintr'un moment intr'altul pe capetelenoastre. Traiam de azi pe maine cu inexprimabila senzatie a unui chinui-tor provizorat ne zbateam la fiecare pas intre patru serii de preocupari:Ruqii, Germanii, Aliatii §i colegii no§tri.

Inteadevar, pretutindeni dificultati §i numai dificultati, cand pareacal se mai lumineaza putin intr'o parte, se intuneca §i mai eau intealtaparte. Ce este drept, dupa hotarirea luata in noaptea intre 8 §i 9 Decem-brie am scapat in Moldova de grija bol§evicilor, dar aceasta nu 'insemna de-loc ca am scapat definitiv §i in genere de dificultatile cu ei, dimpotriva,ele continuau in diferite locuri §i sub diferite forme. Intai la Petrograd,unde atitudinea noastra fata de armatele bol§evice din Modova a produsreactiuni energice. Trotki a adresat o nota amenintatoare lui Diamandy,protestand impotriva amestecului nostru in afacerile interne ale Rusiei§i declarand ca in asemenea conditiuni guvernul for va lua §i el masuripentru a sprijini in Romania actiunea revolutionarilor romani refugiatideocamdata in Rusia. Aluzie vadita la Rakowski, care inspira intreagaatitudine a bol§evicilor impotriva noastra §i ale carui du§manoase porniri§i uneltiri le resimteam in toate.

Diamandy, foarte dibaci i-a raspuns ca nu avem catu§i de putin inten-lia ne amestecam in treburile interne ale Rusiei, dar ca fata de anarhia§i devasta'rile trupelor ruse§ti, a trebuit sa luam masuri politiene§ti deaparare. Deocamdata Trolki s'a declarat multumit, dar multumirea le-afost de scurta durata, caci au aflat despre disparilia pretuitului for tova-ra§ Rochat §i imediat au inceput sa manifeste fats de tot ce era romanesco deosebita du§manie. Daca nu au trecut deocamdata la acte mai concre-

44

qi

sa

www.dacoromanica.ro

to este ca nu puteau §tii precis ce se intamplase cu dansul. Adevarul esteca nici eu nu §tiu cum a fost omorit, unde i de cine, nu am putut cu toa-te investigatiunile mele, afla niciodata. Tocmai misterul cu care acest omorera invaluit fata chiar de un ministru roman in functiune atunci, ma facesa cred ca noi nu am avut nici un amestec direct. Asasinarea a fost puss lacale §i executata de misiunea militara franceza, care traia atunci in iluziareconstituirii unui front ukrainian sub pre§edintia lui Cerbaceff §i care,prin aceasta chiar, vedea in suprimarea lui Rochat un mijloc de a-§i atingemai sigur §i mai u§or scopul. Din cateva cuvinte spuse mai tarziu duperazboi de Marchizul de Belloy nu m'ar mica ca simpaticul prieten sa ficondus el aceasta funebra opera%ie, cu atavica seninatate care ingaduieFrancezilor sa nu se dea in laturi de la nimic, cand conqtfinta for le spuneca interesul Fran%ei o cere. A§a s'ar explica §i ordinul de eliberare a luiRochat prezentat sentinelelor noastre §i care s'a dovedit in urma a fi fals.Mai mult, unii pretind ca s'ar fi stabilit ulterior ca hartia, caracterele ma-§inii de scris qi §tampila erau identice cu acelea de la biroul de informatiefrancez Ia Mare le Cartier.

Oricum ar fi fost, atmosfera era atat de incarcata la Petrograd, incatprobabil tot sub inspiratia lui Rakowski, la 31 Decembrie guvernul bol§e-vic fare alte forme de procedure a arestat pe Diamandy in localul lega%iu-nii *i impreuna cu tot personalul 1-a inchis in cetatea Sf. Petru §i Pavel.Acolo sarmanul Diamandy cu tovara§ii lui au fost cat se poate de rautratati, inchi§i in carcere fare a§ternuturi §i primind in cratite de metalmurdare mancarea detinutilor de rand. De indata ce au aflat despre aceas-ta scandaloasi calcare a drepturilor gintilor, membrii corpului diplomaticdin Petrograd s'au intrunit la Ambasadorul Statelor Unite, au exprimatsolemn solidarizarea for cu Diamandy i au cerut imediat eliberarea lui.Nu numai atat, s'au dus in corpore la Institutul Smolski, unde Lenini§i avea re§edinta, spre a-i exprima indignarea lor. Fata de aceasta impu-natoare §i unartima manifestatiune, tarul ro§u nu a avut incotro §i a dispuseliberarea Ministrului Romaniei pane ieri §i, dace vrem, oficial §i azialiata patriei sale.

In toate aceste imprejurari Diamandy s'a purtat cu barbatie §i demni-tate, dar nu este mai putin adevarat ca a petrecut un 1 Ianuarie nu tocmaiplacut §i cateva ceasuri pline de ingrijoratoare perspective. De fapt noi nuam aflat despre arestarea lui decat la 4 Ianuarie, cand totul era terminat,dar in rastimp, anume Ia 3 Ianuarie, Lenin ne-a adresat prin radiograms unultimatum cu urmatorul cuprins:

Comandantul diviziei revolutionare Nr. 49 ne-a transmis o protestarecu privire la purtarea autoritatilor romane. Autoritatile romane nu numaica nu acorda nici o aten%ie §efilor ale§i ai armatei ruse §i nu vor sa aibaintrevederi cu §efii ale §i §i cu reprezentantii comitetelor, dar pun.mana.§ipe stocurile de furaj ae armatei noastre. Din aceasta cauza, caii diviziei49 au ramas fare furaj. Mi§carea armatelor ruse§ti este oprzta de Romaniprin forta arznelor. Unul din regimentele diviziei 49, regimentul 194, Troit-

45

www.dacoromanica.ro

sko-Surgievski, a fost inconjurat de romani. Sosirea aprovizionarilor esteoprita. Regimentul este dezarmat trimis inapoi. Autoritatile romane auarestat comitetul ales al regimentului 149, precum pe ofiterii austrieci,poftiti ca oaspeti la regimentul 149. Consiliul comisarului poporului cereguvernului roman eliberarea celor aresta %i, pedepsirea organelor adminis-trative care au facut aceste operatiuni ilegale, precum qi garanlii ca ase-menea fapte nu se vor mai repeta. Daca nu primim un raspuns la acestultimatum in timp de 24 de ore, socotim ca relatiile care ne leaga deRomania sunt rupte vom proceda la masuri militare din cele maiserioase".

Era vaclit un pretext menit sa creeze o diversiune fats de procedareaneobiqnuita a arestarii unui Ministru Plenipotentiar. De aceea nu am luatcat de putin in tragic ultimatumul lui Lenin qi i-am raspuns precumurme az a :

Am primit radiograma intitulata ultimatum" din partea sovietuluicomisarilor poporului qi purtand mai multe semnaturi. Va rog sa lua ;iinformatii asupra autenticitatii ei, deoarece atat fondul, cat qi forma dauloc la indoieli. Daca radiograma este confirmata, va rog sa face %i cunoscutca semnatarii au fost induqi in eroare, deoarece masurile de siguranta qipolitie luate de autoritatile romane nu constituie nici un act de ostilitatefats de armata rusa; ele se marginesc la inlaturarea conflictelor armate peteritoriul roman qi la impiedicarea retragerii in dezordine, operatii care auca urmari jefuiri qi devastari. Cazul diviziei 49, cu deosebire amintit, esteo curata nascocire. Armata romans nu a sechestrat nici o cantitate defuraj qi, dimpotriva, a ajutat cu propriile ei rezerve la aprovizionarea tru-pelor ruseqti. Autoritatile romane nu au arestat comitetele trupelor ruseqti,ofiterii austrieci gasiti 'inapoia frontului au fost reconduqi la avanposturileinamice, de§i dupa stipulatiunile armisti ;iului eram in drept sa-i luamprizonieri".

Totodata am adresat un protest tuturor puterilor contra acestei fla-grante incalcari a prescriptiilor dreptului international. Lenin nu a datnici o urmare radiogramei noastre, dar cand a aflat ca am trimis trupelenoastre in Basarabia, ne-a trimis o adevarata declara;ie de razboi, cuprin-zand trei puncte qi iscalita de asta data de Tro %ki:

1/ Relatiile diplomatice cu Romania sunt rupte. Membrii Legatiuniiromane to %i agentii autoritatilor romane vor fi expulza %i pe drumulcel mai scurt.

2/ Tezaurul in our al Romaniei care se gaseqte la Moscova nu va maiputea fi obtinut de oligarhia romans ", consiliul comisarilor is asupra satoata raspunderea pentru conservarea acestui fond, care va trebui sa fieremis in mainile poporului roman.

3/ Fostul comandant qef al trupelor ruse de pe frontul roman, Gene-ralul Cerbaceff, care a luat pozilie contra revolu %iei, este declarat duq-manul poporului qi pus in afara legii.

46

giqi

gi

gi

www.dacoromanica.ro

Insa§i redactarea acestei declaratii trada amestecul lui Rakowski. CeInsemna ci tezaurul nu va fi restituit oligarhiei romane", ci numai popo-rului roman", daca nu ca Sovietele it pastreaza pentru ziva in care dansul(Rakowski) va fi pus stapanire pe destinele Romaniei, cei din Petersburgffind convinqi ca vor reu§i totu§i sa tarasca §i pe romani in marea for mi--care revolutionara.

Vazusem atatea din partea ru§ilor, incat trebuie sa spun oricat arparea de straniu ca nu ne-a emotionat deloc aceasta declaratie de raz-boi a guvernului bol§evic, am luat-o ca un fapt divers. La urma urmei era§i firesc sa fie a§a. Stiam Rusia in plina anarhie, tratand la Brest-Litowskipacea separata cu Puterile Centrale. Ne dadeam seama a soldatul rus re-fuza O. se bats, ca nici o forts din lume nu 1 mai poste opri sal piece Inapoi in satul sau. Prin urmare, declaratia de razboi a guvernului bol§evicera un gest fara de consecinte practice, la care, dupa cat Imi amintesc,nici nu ne-am dat osteneala sa raspundem.

Mutt mai mult ne preocupa atunci soarta romanilor aflati in Rusia,in special la Odessa §i Cherson. Ne dadeam seama ci pe ei se va razbunaRakowski qi bolqevicii gi ne intrebam cu spaima care le va fi soarta. A-yearn printre ei, unii rude, altii prieteni, qi de fapt razboiul guvernuluibolqevic Impotriva Romaniei anuntat de Trotki in termeni atat de zgomo-toqi, s'a redus la o miqeleasca prigoana contra catorva zeci de oameni,printre care gi femei, oameni nevinovati gi incapabili sa se apere.

De-altminteri, inca de la Inceputul Iui Decembrie situatia refugiatilorromani din sudul Rusiei devenise tragica, fiindca Ukrainienii au fost cudesavar§ire incapabili sa opuna bol§evicilor o rezistenta serioas5., aga in-cat aceqtia din urma au pus stapanire pe Odessa gi pe toata regiunea in-conjuratoare. Evident ci din acea zi nici viata compatriotilor noqtri nu amai fost in siguranta. Din fericire pentru ei §i pentru noi, anarhia era atatde cumplita, incat la Inceput romani s'au putut strecura la adapostul ei.Pe urma a sosit insa Rakowski in persoana la Odessa i a inceput sa con-duca el miqcareaimpotriva romanilor. A sechestrat tot ce aveau prin banci,i-a intemnitat, facea razii prin oral ca sa-i prinda, sa-i aresteze, sali batsjoc de ei §i de familiile lor. Mai mult, a adunat o serie de dezertori, de indi-vizi suspecti, cetateni romani sau evrei din Romania, care it ajutau inactiunea lui qi erau destinati sa formeze nucleul unei mi§cari revolutio-nare la noi in Cara. Printre ei se distingeau indeosebi trei indivizi: Bujor,Dobrogeanu-Gherea qi un anume C.I. Dicescu.

Bujor era un vechi prieten al Iui Rakowski, unul din adjutantii lui intoata actiunea socialists gi anti-razboinica pe care o condusese in tim-pul celor doi ani de neutralitate. Nu §tiu precis cum izbutise O. fuga laOdessa.

Dobrogeanu-Gherea fusese prins in Moldova, conspirand pentru ras-turnarea Regelui gi intronarea in Romania a unui regim bol§evic. Fiind

47

www.dacoromanica.ro

sub arme, autoritatile militare au decis condamnarea lui Ia moarte. Dinconsideratiuni pentru batrinul Gherea, restauratorul garii Ploie§ti qi cu-noscutul critic literar, pe care il qtia din tinerete, Bratianu a intervenitpersonal §i 1-a scapat gratie staruintii sale pe tinarul Dobrogeanu-Ghereade la o moarte sigura. Ceea ce nu 1-a impiedicat pe acesta sa continuieuneltirile lui revolutionare qi sa ne acuze pe top, cu Bratianu in frunte,de infami ogligarhi". Interventia fusese cu atat mai pretioasa, cu catBratianu de obicei se ferea sistematic sa se amestece in chestii de aceastanatura. Din greqeala autoritatilor noastre, tinarul reu§ise qi el pe urmasa treaca Prutul qi sa lupte alaturi de Rakowski impotriva tarii.

Cat priveqte pe Dicescu, cazul lui este §i mai curios. El era un evreudin Bucureqti, Isidor I. Kantor. Vissarion scriitorul, ii cunoscuse de-aproa-pe §i povestea cu mult haz caracteristica lui biografie. Spirit aventuros,lipsit de once scrupul, la nevoie putin escroc, de o ambitie patologica, fa-cuse inainte de razboi pe ziaristul pe la Flacara" lui Cocea pe la Ade-varul" §i, din Isidor I. Kantor devenise succesiv, cu o fulgeratoare repezi-dune, Dore I. Kantor, Dick Dicescu §i chiar la un moment dat, pe vremeaand Dissescu era ministru, C.I. Dissesco. Acuma facea parte la Odessa dinadunarea revolutionary numita Rumcerodul, care stapanea tot sudulRusiei, taia §i spanzura, iar acest june tiran se ilustra prin cruzimea safats de bietii refugiati roman. De fapt in Limp de citeva saptamani viatafiecarui refugiat a fost o adevarata epopee §i o mica tragedie. Din fericireDinu Bratianu §i ai lui au putut veni cu ultimul tren. Daca Rakowski arfi pus mina pe el 1-ar fi luat desigur ca ostatec qi soarta lui ar fi fost cuadevarat dramatics, de altfel, 1-a qi cautat zile intregi in toata Odessa §inu s'a sfiit sa marturiseasca pe urma nemultumirea ca nu 1-a putut gasi.

Dar cele mai grave dificultati ni le-au pricinuit bol§evicii in Basarabia.Inteadevar, toate hoardele armate qi dezarmate, in drumul for spre inimaRusiei, sub supravegherea armatei noastre, se abtineau de la once neorin-duieli pe teritoriul romanesc. Cum treceau insa Prutul §i scapau de subacest control, se dedau la jafuri §i la tot felul de manifestatiuni anarhice.Agentii bol§evici izgoniti de Ia not qi-au mutat sediul la Chi§inau §i au in-ceput atunci actiunea de bol§evizare a Basarabiei. In Decembrie de faptprovincia era in plina revolutie agrara, taranii incendiau conacele proprie-tarilor, goleau hambarele, imparteau paminturile §i devastau padurile.Guvernul Basarabiei autonome, care de acuma se proclamase chiar Repu-blica de sine statatoare, putea cu greu stapini acest val crescind de anar-hie. Ii lipseau in primul rand organele necesare mentinerii ordinii, caciNoua Republica constituise in pripa o a§a-zisa armata moldoveneascace se compunea din soldati basarabeni veniti de pe diferite fronturi. Dar,fireqte, organizarea era embrionara §i elementele insarcinate sa o con-duce erau de cele mai multe on improvizate, lipsite de pregatirea necesara.Oamenii lui Lenin au inteles ca germenele descompunerii trebuie aruncat

48

si

www.dacoromanica.ro

acolo mai intai §i s'au pus pe lucru. Atunci am vazut reaparand la orizont§1 pe faimosul Cotarau din vremea neutralitatii. Basarabean de origine,acest periculos aventurier se pusese in slujba sovietelor, cand cu bani §ifagaduieli demagogice se insinua printre soldatii moldoveni care se lasauademeniti. Pe zi ce trecea guvemul basarabean simtea cum puterea ii sca-pa din mans. Catva timp adevaratul conducator al lui Inculet, pre§edin-tele republicii, a tratat cu bol§evicii ca sa ca§tige putina vreme, nadaj-duind ca va putea pune din nou stapanire pe trupele lui. Toate incercarileau fost insa zadarnice, bol§evicii i§i continuau opera §i anarhia cre§tea.Situatia guvernului §i intreaga soarta a noii Republici Basarabene deveneatragica, de aceea, prin intermediul lui Cerbaceff, guvernul basarabeanne-a cerut ajutorul militar trebuincios pentru apararea liniilor ferate §i adepozitelor de aprovizionare. Noi, de teams de a nu provoca pe Nemti §ia-i impinge la denuntarea armistitiului, ne-am marginit deocamdata saordonam voluntarilor ardeleni pe care ii organizasem la Kiew sa pleceimediat la Chi§inau §i sa se .puns la dispozitia Republicii autonome aBasarabiei §i, totodata, am trimis de la Ia§i peste Prut un deta§ament cam-pus din ardeleni, ukrainieni §i cativa graniceri romani. Voluntarii ardelenide la Kiew au fost insa atacati in gara Chi§inau de bol§evici, dezarmati §ibatuti, iar deta§amentul de la Ia§i cum a trecut Prutul a avut de sustinutlupte §i mai grele cu bol§evicii. La Come§ti, Generalul Necrasoff §i Colo-nelul Socoloff, doi intimi ai lui Cerbaceff, au fost omoriti §i deta§amentulcomplet invins, iar membrii romani ai comisiei interaliate pentru aprovi-zionarea armatei au fost arestati la Chi§inau §i trimi§i prizonieri la Odessa.De asta data nu mai era vreme de pierdut. Inculet §i intreg guvemul sea§teptau sa fie ei in§i§i arestati dintr'un moment intr'altul. In consecinta,au trimis pe ascuns mai multi emisari la Ia§i ea sa ne arate gravitatea situa-tiei §i sa ne ceara de urgenta ajutor. Il vad Inca pe Pelivan tremurand degroaza, fiindca scapase ca prin minune de urgia bol§evicilor, caci prinnenumarate greutati reu§ise sa se strecoare pans la Ia§i. Fats de aceastasituatie §1 fiindca, pe de alts parte, nici nu mai era ingaduit sa speram oprelungire a armistitiului, ne-am hotarit sa trimitem trupele necesare sprea ocupa Basarabia §i, inlaturand once primejdie bol§evica intre Prut §iNistru, sal permitem celor de la Chi§in5.0 sa indeplineasca §i ultima forma-litate: unirea solemna a Basarabiei dezrobite cu Patria Muma. GeneralulBro§teanu, unul din primii militari decorati cu Mihai Viteazul" §i care neera cunoscut ca un om de tact, a fost pus in fruntea trupelor insarcinatesa intre in Chi§inau.

Bineinteles, ca sa salvam aparen tele, am insarcinat pe Generalul Prezansa dea un manifest, prin care sa arate Basarabenilor ca nu venim nici incucerire, nici pentru a rapi populatiei pamantul §i roadele revolutiei, cipentru a restabili ordinea §i a o pune la adapostul jafurilor de care sufereaucu totii. Manifestul insista deopotriva asupra caracterului trecator al inter-

49

www.dacoromanica.ro

ventiei noastre militare qi asupra faptului ca treceam Prutul in urma ruga-mintii formale a comandamentului rusesc. In acelaqi timp, Inculet a cerutAliatilor prin d'Albiat gi Sarret ca gi ei sa certifice Basarabenilor ca arma-tele romane vor respecta cuceririle revolutiei ruse§ti qi ca trec Prutul nu-mai pentru a restabili ordinea. Aliatii au dat formal populatiei basarabeneasigurarile cerute. .

Aceste precautiuni stilistice erau cu atat mai necesare, cu cat de maimulti vreme bolqevicii duceau in Basarabia o campanie Impotriva noastra§i prezentau Romania populatiei de acolo, cu desavarOre necunoscatoarede adevar, ca o oligarhie care vrea sa reintroduca Intre Prut qi Nistru unregim de teroare gi de reactiune. In buns parte aceasta propaganda prinse-se, manevra trebuia deci neaparat dejucata.

De altfel de indata ce soldatii noqtri au aparut, bolqevicii au luat-o pre-tutindeni la fuga qi populatia qi-a manifestat bucuria ca a scapat de nesi-guranta in care traia. Generalul Brogteanu a intrat in Chiqinau in mijlo-cul unui mare entuziasm, ca un adevarat salvator. Fireqte au mai trebuitcateva saptamani pentru ca trupele noastre sa ocupe Intreg teritoriul Ba-sarabiei §i din anumite consideratiuni politice, asupra carora voi revenimai tarziu, au trecut doua luni pans cand unirea sa fie oficial proclamata,dar in realitate din momentul acela ea era un fapt Indeplinit qi, ca atare,1-am considerat la Ia§i.

Nu am nevoie sa spun cat de fericiti am fost qi ce mangaiere a repre-zentat aceasta unire pentru noi toti in acele zile de cumplita grija i dechinuitoare nesiguranta. Orice trebuia sa ne aduca ceasul de maine, deo-camdata Basarabia era iaraqi a noastra.

La drept vorbind, aceste fapte se petrecusera fara sa avem prea multcontact cu exponentii mi§carii nationale din Basarabia. Personal cunoscu-sem pe Pelivan, pe Tantu i pe alti cativa de mai putina insemnatate, petoti cei ce jucau insa la Chi§inau un rol precumpanitor ii §tiam numai dinnume. Inculet, Ciugureanu, Erhan, Cateli, Cristi nu au venit la Ia§i decatmai tarziu qi, de altfel, nu qtiau despre noi mai mult decat qtiam noi des-prea ei. Logica atotputernica a evenimentelor ce decurgeau din descompu-nerea Imp aratiei cotropitoare a Romanoffilor dadea dupa 106 ani nea-mului romanesc, pe nedrept sfaqiat la granitele lui rasaritene, reparatiaistorica ce i se cuvenea.

Dar in toata aceasta perioada marea noastra grija nu mai erau bol§evi-cii, ci erau Nemtii. Cat vor mai prelungi ei armistitiul? Si in ziva in careit vor denunta, ce vor face? Nesiguranta aceasta era peste masura de tul-buratoare. Urmaream zi cu zi ce se petrecea la Brest-Litowsk, la Kiew,precum §i zvonurile ce ne veneau din Bucure§ti. La Brest-Litowsk lucru-rile se Incurcau, dupi cum se qtie, bolsevicii venisera cu vestita for formu-la. ,,pace fara anexiuni §i fara despagubiri". Ca sa le complaca qi sa -iaduca mai repede la masa verde, Puterile Centrale se declarasera gata sa

50

www.dacoromanica.ro

negocieze pe aceste baze. Cand a fost insa vorba sa se ajunga la precizari§i la solulii concrete, adevaratele intentii ale Germaniei, care de fapterau cotropitoare, au inceput sa apara. Kuhlman incerca in zadar sa-§imascheze jocul, Trotki cu extraordinara sa dialectics §i cu marele sautalent oratoric it dezarma sistematic §i tratativele se invarteau in loc.

In timpul acesta insa Hindenburg se grabea tot mai mult sa lichidezefrontul oriental pentru ca sail concentreze toate fortele in Fran%a invederea marelui atac ce it pregatea acolo pentru inceptul primaverii,atac de care trebuia sa depinda sfar§itul rizboiului §i soarta PuterilorCentrale.

Vorbaria fara sfar§it de la Brest-Litowsk provoca in lagarul Germa-no-Austriac o vadita §i crescanda enervare. Trecand peste capul lui vonKuhlman, de-altminteri in chip evident inferior sarcinii sale, comandamen-tul german ridica deci tonul prin delegatul sau, Generalul Hoffman. A-menintarile neschimband insa nici ele atitudinea bol§evicilor, conferintaajunge la un adevarat punct mort, iar Austria se alarmeaza indeosebide aceasta situatie. $i astfel se incerca o diversiune: daca nu este posibi-la o pace cu Petrogradul, cel putin o pace cu Kiewul, caci Ukraina estemarele granar al Rusiei, iar printrinsa alimentarea Puterilor Centrale poa-te fi asigurata. Ideea era ingenioasa. Este adevarat ca. Rada Ukrainians senumea credincioasa Aliatilor §i hotarita sa continue razboiul alaturi de ei.Dar cu toate incercarile acestora la Kiew §i cu toate iluziile lui Berthelotla Ia§i, germanii erau destul de bine informati spre ali da seama ca in-treaga Ukraina pro-aliata era o fictiune. In realitate, acolo domnea acela§idor de pace. Nu a fost deci greu agentilor austro-germani sal creeze un gu-vern ukrainian devotat interesului for §i sal aduca la Brest Litowsk la sat--qitul lui Decembrie pe reprezentantii acestui guvern, cu insarcinarea de aincheia cel putin ei o pace partials, pe care nu o puteau obtine de la Le-nin §i tovara.§ii lui.

Prin aceasta se spulbera una din ultimele sperante ale Aliatilor, iarproblema se simplified mult pentru noi, in sensul vederilor lui Bratianu.Posibilitatile reconstituirii unui front cu Kolceak, Kaleddin etc, erau evi-dent de domeniul fanteziei. Precum am repetat-o in multe randuri, noi nuam putut fi invinuiti nici o clips de iluzia ukrainiana. De astfel chiar deam fi vrut sa avem astfel de iluzii, ni le-ar fi spulberat zilnic telegramele pecare saptamani de-a randul ni le-a trimis de la Kiew generalul Coanda.

Multi s'au intrebat de ce un an mai tarziu, in Octombrie 1918, candguvernul Marghiloman a trebuit sa se retraga, Bratianu a sfatuit pe Regesa incredinteze Generalului Coanda conducerea ministerului de tranzitiereclamat de imprejurarile de atunci. Expficatia este urmatoarea: Genera-lul Coanda fusese delegat ca reprezentantul nostru pe langa Stawka, seachitase de aceasta deficata misiune cu un deosebit tact §i, dupa izbucni-rea revolutiei qi stramutarea Marelui Cartier de la Moghilev, ramasese la

51

www.dacoromanica.ro

Kiew. Informatiile pe care ni le-a trimis de acolo erau atat de interesante,atat de pline de simt politic, incit repetam mereu ca dansul i§i gre§isecariera, trebuind sa fie un diplomat, nu un militar. Din aceasta cauza, Bra-tianu ii pastra o consideratie §i o gratitudine a carei consacrare ulterioaraa fost prim ministeriatul mai sus amintit. Recuno§tinta pe care generalulCoanda a pastrat-o lui Bratianu a fost insa problematica, dar aceasta intreacat fie zis, fiindca. oamenii de stat nu lucreaza in vederea recuno§tin-telor ce pot starni. Cu atat mai rau pentru cei a caror con§tiinta nu ledicteaza datoriile pe care ar trebui sa le aibe.

In fine, raporturile noastre cu Ukraina Aliatilor, pe Tanga prevestirilelui Coanda, s'au sfar§it qi printr'un episod tragi-comic. Inteadevar, Intr'ozi ni s'a comunicat ca sosesc la Ia§i, ca sa is contact cu noi in vederea in-tereselor comune ce ne preocupau §i pe unii §i pe altii, doi reprezentantiinsemnati ai noii Republici Ukrainiene. I-am primit fire§te cu toate ono-rurile cuvenite, le-am oferit un banchet la cercul militar instalat Intr'unimobil din Piata Unirii, am schimbat toasturi calduroase, am cazut de acordasupra tuturor chestiunilor. Vizita, ca toate vizitele de acest fel, trebuia satina trei zile, zilele insa au trecut §i oaspetii au ramas, inventand mereudiferite pretexte. La inceput, i-am crezut, pe urma ne-am facut cal ii cre-dem, unul in sfar§it a plecat, iar celalalt continua si se plimbe pe strazileIa§ului §i, daca nu ma in§el, traia din subsidiile and ale Aliatilor, andale sigurantei noastre. In timpul vizitei for oficiale se schimbase la Kiewpans intr'atata situatia, incat nu numai ca erau de acuma simpli particu-lari, dar sarmanii nici nu mai indrazneau sa. se reintoarca acasa de frica sanu-§i vada zilele primejduite. Noi oscilam intre compatimire §i suras.Francezii insa, care ne tot vorbisera de Ukraina, erau vizibil ru§inati deaceasta demonstratie concrete a fictiunii Tor.

Mai insemn ate §i mai ingrijoratoare erau insa zvonurile ce ne tot veneaupe mai multe cai din Bucure§ti. Intai la Foc§ani continuau tot felul de ne-gocieri, privitoare la ostaticii din Bulgaria, refugiatii din Dobrogea §i din te-ritoriul ocupat, la navigatia pe Dunare §i pe Marea Neagra., iar cu acestprilej delegatii no§tri veneau in contact mereu cu ofiteri germani, cu oame-nii din apropierea lui Mackensen. Pe de alts parte, D-na Vintila Bratianu,Emil Petrescu, Baicoianu de la Banca Nationala §i altii venind la Ia§i, ne-aucomunicat nu numai ce se intamplase la Bucure§ti, de la retragereanoastra,dar §i cele ce se vorbeau acuma. Toate informatiile concordau, germaniierau grabiti sa Incheie pacea cu noi ca sa poata trimite toate diviziile forin Franta §i, ca sa ne ademeneasca cuvantul for de ordine era: daca vretisa obtineti conditiuni bune, grabiti-va. Azi puteti sa scapati Inca integri-tatea voastra teritoriala. Maine poate sa fie prea tarziu, fiindca pretentillebulgarilor §i ale austriecilor cresc din zi in zi i Germania nu este in masu-ra sa tina prea mult piept aliatilor ei". In acela§i timp se i organizau ma-nifestatii pentru a ne impresiona. La Babadag, in Dobrogea devastate, se

52

www.dacoromanica.ro

intrunea un congres a§a-zis dobrogean, in realitate curat bulgaresc carecerea in numele populatiei anexarea acestei provincii la Bulgaria. Iar un-gurii reclamau zgomotos toate defileurile din Carpati.

Concomitent cu aceste formule ademenitoare ale germanilor, ni se vor-bea insa §i de necesitatea inlaturarii dinastiei. De la o vreme incoace ob-servam insa ca insistenta germanilor pe chestia dinastica scade, iar de laBucure§ti ne veni vestea necontrolata, dar din ce in ce mai staruitoare,cal s'au ivit divergente serioase in aceasta privinta intre Viena §i Berlin.Marghiloman care era reflexul parerilor de la Ballplatz aproape nu se maisfia sa spuna a dinastia nu trebuie inlaturata i ca la nevoie pacea se poa-te iscali i cu ea.

Desigur ca atmosfera in care traiam era inabu§itoare. Fatal de acestezvonuri ar fi fost logic sa fim foarte ingrijorati de soarta Regelui i a fami-liei regale. Si totu§i, ceva instinctiv ne spunea Ca se va gasi o solutie, darcare anume, am fi fost cu totii incapabili sa precizam. Si la urma urmei neziceam ca daca dinastia trebuie sa treaca deocamdata printr'o grea incer-care, la pacea generals va fi reintegrate, cu mai multa stralucire, in dreptu-rile ei. Cu aceasta stare de spirit deci a§teptam deznodamantul, adicadenuntarea armistitiului, mai mult cu un simtamant de chinuitoare cu-riozitate, decat cu un simtamant de adevarata ingrijorare.

Para lel cu dificultatile din partea bo4evicilor §i ale germanilor, con-tinuau insa acelea cu colegii nowi conservatori precum i cu Aliatii. Mar-turisesc ca acestea ne mahneau mai cu deosebire. Inteadevar, imediat du-pa noaptea dela 8-9 Decembrie neintelegerile au reinceput. Take Ionescu,neincetand sa se opuna tratativelor de pace cu Puterile Centrale, chiar apro-bate de Aliati. Amicii sai ii sprijineau teza, unii chiar o exagerau. M4uCantacuzino cerea tot mai staruitor sa ne retragem cu Regele, parlamentulqi cateva regimente pe Don i, de acolo, sa ne unim in Mesopotamia cuarmatele aliate. Titulescu facea planuri cum sa traim in vreun nou Corfu§i, in calitatea sa de ministru de finante, ne invite sa ne 'inscriem pentruca sa ne obtina cecurile necesare exilului nostru. Pe Greceanu, fost ofi-ter, it interesa mai mult latura militara i prin urmare ne sugera diferitesolutii. Take Ionescu ne propunea sä plecam cu avioanele §i ne-a mar-turisit inteo dimineata, la obi§nuitul nostru consiliu de miniori, ca ceeace it interesa mai mult este ca i s'a spus ca inima oamenilor de oarecarevarsta nu poate rezista zborurilor mai prelungite. Ceuta pretutindeni con-firmarea sau infirmarea acestei informatii §i, deznadajduit la culme, nearata ca daca ni se taie §i aceasta cale de scapare, nu ne ramane decatperspectiva de a fi luati prizonieri de Puterile Centrale.

Ceea ce il supara mai r5.0 pe Br5.tianu nu era atat ce spuneau colegiinowi conservatori, cat influenta nefasta pe care, prin aceasta atitudine,o exercitau asupra Aliatilor. Ca §i in momentul iscalirii armistitiului de laFoc§ani, Saint Aulaire, Barclay, Vopicka §i chiar Fasciotti erau in fond

53

www.dacoromanica.ro

castigati punctului de vedere al lui Bratianu, dar la fiecare pas el era ame-nintat sa vada naruindu-se tot ceea ce obtinuse din cauza lui Take Iones-cu si a amicilor sai, care se proclamau necontenit mai catolici decat Papa.In asemenea conditiuni este cu adevarat un miracol a ministrii aliati auputut rezista presiunilor $i ramane credinciosi lui Bratianu.

La misiunea militara franceza atmosfera era insa tot mai rea din cauzaacestor intrigi. De cand pierduse nadejdea reconstituirii unui front ro-mano-ukrainian, Generalul Berthelot, in neincetata lui preocupare de aimpiedica plecarea trupelor germane de pe frontul nostru, se agata cu otenacitate dealtfel demna de admiratie de o noui idee pe care o nascoci-se: triunghiul mortii". De fapt, acesta nu era decat concretizarea vechiiidei a lui Berthelot ca armata romans trebuie sa reziste cu once pretpana la ultimul om si la ultimul tun. Firadca se tot contesta posibilitateamaterials a unei asemenea rezistente, dansul imaginase planul formariiacestui triunghi, avand Prutul drept baza si cuprinzand Iasii, Husii si Vas-luiul. Armata noastra trebuia sal se retraga inlauntrul triunghiului si sa lup-te pana la exterminare, un fel de repetare in mare a faimosului ,care deWaterloo, la garde meurt, mais ne se rend pas!". Din indemnul misiuniifranceze, Prezan s'a lasat a fi sedus de acest proiect si pusese chiar birou-rile de la Marele Cartier sa studieze ipoteza.

Bineinteles ideea a fost inlaturata, de-altminteri, afara de unii conser-vatori de la Iasi si de cativa ofiteri care se inspirau de la acele cercuri,armata aproape in unanimitatea ei era hotarit potrivnica acestei jertfirifirs de folos a mult incercatilor nostri soldati. Dar curios lucru, tot aceiacare au sustinut triunghiul mortii" 1-au acuzat pe urma pe Bratianu de afi fost autorul lui. *i ani de zile el a purtat ponosul unui proiect pe care ni-meni nu 1-a comb atut cu mai multi inversunare $i care era in flagrantacontradictie cu intreaga lui conceptie politica din acele vremuri. R5.zboiulse sfarsise de mult, dar legends continua sa subziste, demagogi de tot felulai primilor ani de aplicare a votului obstesc numeau intr'una in Camera siin intruniri publice pe Bratianu, drept omul triunghiului mortii", omulcare la Iasi a vrut sa ne macelareasca soldatii pana la cel din urma". Dan-sul, care se obisnuise sa fie victima legendelor calomnioase, care traiseani de-a randul cu invinuirea dovedit inexacti a asasinarii celor 11.000 detarani pe vremea rascoalelor din 1907, inregistra aceasta noua si striga-toare nedreptate cu amaraciune, dar cu o filozofica resemnare. Eu mar-turisesc insa ca avea darul sa ma revolte peste masura, la urma urmeiera si drept sa fie astfel, and ne gandim la tot ceea ce a trebuit pe urmasa indure Bratianu tocmai fiindca nu a vrut sa consimta la acest triunghial mortii".

Cu acest prilej, mai mult cleat cu oricare altul am putut constatadiabolica persistenta a legendelor calomnioase si medita asupra nedrepta-tilor, a strigatoarelor nedreptati cu care adesea oamenii politici trebuie

54

www.dacoromanica.ro

sa se razboiasca. Bineinteles, aceasta atitudine a colegilor no§tri conserva-tori se repercuta in chip daunator asupra Aliatilor, iar dificultatile cu ei inloc sa Inceteze, sporeau in fiecare zi. Nimic nu era pentru noi mai dureros§i mai deprimant in acele cumplite zile deck vqtile ce le primeam de ladan§ii.

Sub influenta lui Berthelot, Clemenceau avea neincetat ieqiri pe catde violente, pe atat de nedrepte qi de jignitoare. Abia reugisem sa-1 lini§-tim dupa Incheierea armistiliului 0, pe la sfar*itul lui Decembrie, ne po-menim cu o noua telegrams inadmisibila. Intrinsa spunea, nici mai multnici mai putin, ca panica a cuprins pe unii miniwi roman, care cer pacesseparata, adaugandu-se: Nu indraznesc sa'mi exprim sentimentul ce mi-ainspirat aceasta informatie. Mi-ati cerut increderea §i v'am acordat-o.Voim sa continuam Inca a va o acorda. Irish' Romania sa -$i is seama sa nuse puns in fata ireparabilului".

Bratianu a fost nevoit sa-i raspunda demn, dar drastic, reamintindu-iea noi avem de aparat in vremuri tragice soarta statului roman, care nuconcorda cu optimismul militar al Generalului Berthelot, optimism des-mintit de fapte vadit necorespunzatoare cu tristele realitati. De-altminteriin genere raporturile cu Berthelot devenisera foarte Incordate, el nu semultumea a informeze tendentios pe Clemenceau, ci lua la Iaqi chiaratitudini provocatoare. Coresponda direct cu Mare le Cartier, critica pefata guvernul, lua initiative cu caracter politic, se substituia mereu lega-tiunii franceze.

Bratianu era hotarit sa nu mai tolereze aceasta stare de lucruri. S'aplans prin urmare mini§trilor straini §i Inca o data Saint Aulaire, care arfi avut tot dreptul sal se ridice impotriva Generalului Berthelot, cu un tactdesavar§it qi cu o intelegere prieteneasca a lucrurilor, a intervenit spre arezolva incidentul. In aparenta, conflictul s'a solutionat prin Saint Aulairela Iaqi qi prin Victor Antonescu la Paris, dar in realitate samanta raului,a banuielii qi a calomniei era aruncata §i Bratianu trebuia sa o constate§i sa ii culeaga nefericitele roade la conferinta pacii.

Deocamdata, ie§irile neplacute ale lui Clemenceau erau compensateprin discursul lui Pichon, care ne asigurase in Camera de intreaga amicitie§i solidaritate a Frantei, precum §i de manifestatiunile migcatoare aleparlamentului francez, ce a primit o delegatie a Romani lor aflati la Paris,in frunte cu Toma Stelian, Banu qi Jean Th. Florescu. Cu acest prilej serostisera din ambele parti discursuri inflacarate, in care Romania inrazboi era proslavita qi in care se afirma deplina noastra comunitate deinterese §i de aspiratiuni.

De fapt, ceea ce provocase telegrama lui Clemenceau era o informatiea lui Berthelot denaturata, dar avand un substrat real. In preajma armisti-tiului, Vintila Bratianu ne convocase Intr'o zi pe Marzescu §i pe mine laMinisterul Munitiunilor qi ne indemnase sa facem un memoriu in care sa

55

www.dacoromanica.ro

pledam teza ca Aliatii sunt datori sa ne lase a incheia o pace separata cuPuterile Centrale, dad evenimentele ne vor constrange la aceasta. *tiindca aceasta corespundea in totul vederilor lui Bratianu qi presupunand ca oatare manifestatie 1-ar putea ajuta in tratativele cu Aliatii, ne-am hotarita-1 redacta. In urma, Bratianu insu§i ne-a indemnat sa renuntam la el, dar,de'i era secret, se vede ca s'a comis vreo indiscretie, pe care colegii no§triconservatori s'au grabit sa o denunte lui Berthelot, fireqte tendentios,de unde telegrama catre Clemenceau.

Raporturile noastre §i ale mete personale cu Berthelot s'au resimtitmulti vreme de pe urma tuturor acestor nefericite intamplari, pot ziceca nu ne-am impacat qi nu am redevenit cu adevarat prieteni decat tarziu,dupa sfar§itul razboiului.

In genere, mai grave cleat periodicele accese de violenta ale Tigrului",au fost insa doua manifestatiuni, una a lui Lloyd George §i cealalta a luiWilson, parca soarta voise sal nu ne scuteasca de nici o lovitura in drama-tica situatie in care ne zbateam. Intfadevar, amandoi au adus tocmaiin acele momente la cunoqtinta lumii conditiunile in care ar admite eiincheierea pacii, iar punctul de vedere al unui ca §i al celuilalt erau oadevarati §i cruda lovitura pentru noi, dupa toate suferintele pe care leindurasem §i in fata primejdiilor care ne pandeau.

Lloyd Gerorge vorbise de retrocedarea Alsaciei qi a Lorenei, de dreptu-rile nationalitatilor, facuse aluzii la dreptul Italienilor §i al Romani lor dinAustro-Ungaria de a se uni cu fratii lor, dar declarase ca intrucat tratatelede alianta nu vor putea fi respectate in fata schimbarii evenimentelor, seimpune revizuirea lor.

Tradati de Ruqi, osanditi cum eram de imprejurari sa alegem intre si-nucidere sau capitularea momentana, sa ni se discute acuma §i temeiniciaactului international care garanta indeplinirea secularelor noastre aspira-tiuni, era cu adevarat prea mult. Noi in§ine ne miram cum puteam induraatata adversitate §i totuqi discursul lui Lloyd George nu era nimic pe lan-ga mesagiul lui Wilson. Pre§edintele Statelor Unite ale Americii se ocupade toate nationalitatile qi de toate tarile afara de noi, pentru el Romania§i drepturile ei nu existau. Era mai mult decat suparator, era gray, gray detot, avand in vedere insemnatatea tot mai hotaritoare pe care America olua printre Aliati.

Este adevarat ca mesagiul lui nu trebuia interpretat ca ultimul sau cu-vant in chestia pacii, dar nesocotirea de catre Americani a drepturilor Ro-maniei in ajunul denuntarii armistitiului german ne slabea situatia din toa-te punctele de vedere, prezentandu-ne in fata opiniei publice mondiale cape o Cara de care Aliatii nu se intereseaza de-aproape §i ale carei reven-dicani sunt, deci, discutabile. Nimic nu putea demoraliza mai mult unpopor care iqi facuse intreaga datorie fata de Aliati qi pe care vitregiaimprejurarilor it lovea atunci atat de nedrept qi atat de crunt. Citirea

56

www.dacoromanica.ro

mesagiului lui Wilson a fost pentru noi toti unul din momentele cele maidureroase ale intregului

Take Ionescu atribuia semnificativa tacere a lui Wilson in ceea ce pri-vea Romania actiunii cercurilor evreesti din State le Unite, cercuri care demult ne erau ostile. Desigur ca aceasta actiune a jucat un rol in atitudinealui Wilson, dar nu este mai putin adevarat ca daca am fi avut din vreme olegatiune la Washington, care sa fi contrabalansat influenta evreilor si acelorlalti dusmani ai nostri, mesagiul ar fi facut o aluzie si la revendicarilenoastre. In aceasta privinta culegeam roadele greselilor noastre. Daca numai de mult, in once caz din ziva in care America a intrat in razboi, noiar fi trebuit sa trimitem la Washington un ministru plenipotentiar. Faranici un fel de justificare temeinica, Bratianu a tot intarziat, deci, Americaintrase in razboi la inceputul lui Aprilie, abia toamna tarziu, Dr. Angelescua fost trimis in Statele Unite, unde a sosit cu cateva zile inainte de apari-tia mesagiului, prea tarziu deci pentru a putea desfasura vreo actiune fo-lositoare cauzei noastre. De altfel ma intreb daca dansul era persoana ceamai indicata pentru acest post, intrucat nu stia limba engleza. Cu el ple-case in America Parintele Lucaci alti cativa Ardeleni, cu totii dandu-siintreaga osteneala cuvenita; am fi nedrepti dad am tagadui seviciilereale ce au adus cauzei noastre, dar timpul pierdut la inceput nu s'a pututniciodata recastiga in intregime si in once caz omisiunea din mesagiulpresedintial nu a putut fi evitata consecintele ei a trebuit s5. le suferim,si le-am suferit dureros luni de-a randul.

Sarmanul Vopicka, foarte plictisit, nu stia cum sa se scuze in fatanoastra, am fi preferat insa un singur cuvant al lui Wilson tuturor explica-tiilor regretelor reprezentantului sau la Iasi. In urma, fireste, Wilson

schimb at atitudinea $i in mare parte, dad nu in toate, sprijinul saunu ne-a lipsit.

Toate aceste greutati cu cu Nemtii, cu Aliatii cuconservatori prefacusera viata noastra intr'un adevarat si permanentchin, inca o data totusi, moralul nostru era ridicat. In fiecare zi ne con-vingeam mai mult de temeinicia vechiului proverb: si nu dea Dumnezeuomului cat poate sa rabde!"

Inteadevar, loviturile soartei veneau din toate partile unele dupa alte-le si le rabdam, minunandu-ne singuri cat era rabdarea noastra de mare.De-altminteri cloud sentimente se zbateau in sufletul nostru. In ce privesteviitorul apropiat, oricat de dureros ar fi fost, el reprezenta o speranta fatade nesuferita indoiala in care traiam de atatea saptamani. $i, deci, it pri-yearn caun fel de usurare. Referitor la viitorul mai departat, credinta noas-tra in izbanda finall a Aliatilor se intarea tot mai mult. Insesi vestile cene veneau acuma din teritoriul ocupat ne aratau cat de subreda era situa-lia in Austiria cat de grele erau imprejurarile economice dinGermania. Pe de alts parte, tot ce ne venea din Apus ne arata ca Aliatii

57

razboi.

si

si

$isi-a

bolsevicii, si ministrii

si,

generals si

www.dacoromanica.ro

sunt mai hotariti decat oricand sa lupte pans la capat. Contrastul dintreslabirea rezistentei Puterilor Centrale si nesfarsitele mijloace de care maidispuneau Aliatii, nu puteau sa nu izbeasca mintile noastre si sa ne susti-na optimismul.

De fapt situatia din Austria si din Germania era mai critics, multmai critics decat o banuiam atunci la Iasi. Dar instinctul, mai puternicdecat toate informatiile, nu ne insela nici de asta data si ne ingaduia sastrabatem cu sufletul otelit si plin de nadejde netagaduita tragedie a unorvremuri care prezentau cu adevarat toate caracterele unei tragedii antice.

Ca o ilustrare a moralului nostru ridicat, imi aduc aminte cloud serbariaproape vesele in acele zile cumplit de triste. Prima a fost aniversarea la28 Decembrie a celor 25 de ani de c5.satorie a Regelui si a Reginei si, adoua, revelionul in seara de 31 Decembrie spre 1 Ianuarie 1918 cu familiaregala la Misu Cantacuzino. Cu prilejul color 25 de ani de casatorie, Re-gele si Regina au oferit ministrilor, lui Prezan, Eremia Grigorescu si Vaito-ianu, la Palatul Reginei, o receptie. Bratianu le-a remis cate un inel turnatdin bronzul unui tun luat de la dusman si a tinut o inimoasa cuvantare, lacare Regele, emotionat, a raspuns cu acele fericite cuvinte ce avea intotdca-una darul sa gaseasca in atari imprejurari. Nu stiam nici unul ce va fimaine, care ne va fi soarta si ce ne mai asteapta, tot pranzul s'a desfasu-rat insa intr'o atmosfera de euforie, ce mi-a ramas si azi intiparita inminte. S'ar fi crezut o petrecere obisnuita in zile normale.

Tot astfel si la revelionul de la Misu Cantacuzino, sau mai bine zis dela Maruka Cantacuzino, caci dansul era ca si not un oaspe in casa sotieisale. El locuia in Strada Pacurari langa mine, pe cand ea inchiriase la Copouin mijlocul unei vii o vila, care pe vremuri apartinuse lui Mihail Kogalni-ceanu. Pentru a sarbatori Noul An poftise pe langa Rege, Regina si copiiifor cativa prieteni printre care se nimerise sa fiu si eu. Plecand acolo imiziceam ce trist va fi acest inceput de an. Nicidecum, un neinvins optimismpusese stapanire pe sufletele noastre si am petrecut o seara plina de iluziisi de visuri, dupa ce Enescu ne-a fermecat cu arcusul sau. Ai fi spus casuntem nu in ajunul denuntarii armistitiului si al imposibilitatii de amai rezista, ci in ajunul unei reintoarceri triumfale la Bucuresti. Am spu-ne inconstienta, nu presimtire stranie, si totusi era o intemeiata presim-tire. Pared and si acuma cuvintele Regelui, and la 12 am ciocnit tradi-tionalele pahare de sampanie: SA ne uram un an bun, trebuie sa vina unan bun, sunt sigur ca va fi si ne va aduce implinirea visurilor pentru caream luptat si am suferit". Pe la 2 noaptea, intorcandu-ma acasa si ridican-du-se iar in fata mea spectrul dramei pe care o traiam, ma intrebam cumam putut privi inceputul anului 1918 cu atata seninatate si cu atata in-credere. Ceva tainic imi spunea insa, in pofida oricarei evidente, ca bineam facut, ea asa trebuia sarbatorita aurora anului 1918. Astfel, alaturi deRegele Ferdinand si cu aceleasi sentimente, am intrat in anul glorios al

58

www.dacoromanica.ro

thaffro.-it

2,8

Veloute OrltiansTartelettes Vend3me

Jambon brais6 TrianonMignonettes de lievre

en 7el1e-vueDinde retie

Salade 1,:onte-ChristoParfait Jubile

Etoiles au ChesterFruits

Fig. 3: lafi, 28 Decembrie 1917Meniul banchetului cu prilejul aniverscirii de argint a ciiscitoriei suveranilor

:11

5

ter,.

4

ajt4. 4217. . .

Receri6ac....!8.1t

-

l)kq

www.dacoromanica.ro

infaptuirii unitatii noastre nationale. Dar mai bine decat din acesteserbari, starea noastra de spirit reie§ea din articolele pe care le publicam inMi§carea". Ele oglindeau admirabil sentimentele ce ne insufleteau. A§aspre pilda de 6 Decembrie aparu un articol intitulat .0 privire inapoi", incare se arata ca am avut dreptate sa facem politica pe care am facut-o, iarnu alta. Intrinsul citim urmatoarele pasagii:

Dar revolutia ruseasca nu trebuie privita numai prin efectele ei ime-diate asupra noastra, ci prin influenta ce poate ea sa alba asupra interese-lor man qi permanente ale neamului §i statului nostru, interese pentrucare am pornit la lupta".

In urma acestei revolutii chestia nationalitatilor din Austro-Ungarianu va mai fi rezolvata numai printr'o forta exterioara a armatelor navali-toare, dar mai cu seams in urma unui proces interior mult mai sigur qimult mai puternic. Infiintarea unui regat polonez de sine statator §i aUkrainei completeazi cercul fortelor centrifuge, care vor duce la o singuradescompunere a Imperiului dualist. Mi§carii de dezlipire a Romani lor,Italienilor, Iugoslavilor se adauga azi aceea a Polonezilor, a Rutenilor §imi§carea de autonomie a Cehoslovacilor, singuri, Ungurii §i Germanii for-meazi o minoritate a tendintei centraliste".

Cei care preziceau pentru Romania o aka politica in actualul con-flict european o justificau prin chestia stramtorilor de la Constantinopole,prin primejdia Rusiei cotropitoare qi prin pierderea sentimentului nationalin Basarabia. Anul de razboi a eliminat insa aceste trei griji. Nu mai poatefi vorba azi de nici un regim de exclusivitate la Bosfor §i Dardanele nici,pentru multi vreme, de o Rusie cotropitoare. Iar ultimele manifestatiunide la Chiqinau au aratat daci participarea Romaniei la razboi a scazutsentimentul romanesc din Basarabia".

,,Cu o alta orientare politica Cara noastra ar fi fost azi poate mai cru-tata materialiceqte, dar zdrobita moralice§te §i robita pentru totdeauna".

Ea ar fi contribuit la izbanzile Ungurilor §i ale Bulgarilor, ar fi ajutatdistrugerea Serbiei, stat cu atatea interese comune noui, ar fi luptat con-tra principiului democratic §i al nationalitatilor, singurele principii carepot asigura statomic existenta unui popor din care mai mult de jumatatetraie§te in robie".

$i la 8 Decembrie gasim sub titlul Dreptatea va birui", urmatoarele:Avem credinta ca atata singe cat a curs nu se poate risipi in zadar".Avem credinta ca pacea integrals §i definitiva va fi sanctiunea legiti-

ma §i completes a tuturor nedreptatilor din trecut §i va asigura tuturorpopoarelor o viata cu mai multi dreptate §i o mai multi libertate §i, inspecial pastram convingerea ca acei care au suferit mai mult vor avea oparte §i mai larga in opera de reconstituire §i de dreptate ce va urma dupesrazboi ".

Astazi vorbe§te forta, numai forta, maine va vorbi dreptatea, va

59

www.dacoromanica.ro

vorbi sufletul recules, va vorbi con§tiinta omenirii purificata de focul princare vorbi sufletul recules, va vorbi con§tiinta omenirii purificata de foculprin care trece qi care nu se poate sa nu-i lumineze drumul, etc".

Iar vepile din Basarabia completau ciclul consideratiunilor care con-tribuiau la ridicarea moralului nostru. Incetul cu incetul, agonia se apropiainsa de deznodamantul fatal.

Pe la mijlocul lui Ianuarie ne-am pomenit la Iasi cu Colonelul Randa,fost ata§at militar al Austro-Ungariei la Bucureqti. El a sosit prin Falticeniin cel mai strict secret, avand din partea Imparatului Carol o misiune con-fidentiala catre Suveranul nostru. Secretul a fost foarte bine pastrat, ni-meni nu §i-a dat seama la Iasi de prezenta lui. Bratianu §i indeosebi tirbeym'au vestit cunoscand discretia mea. Randa yea insarcinarea sa comuniceRegelui ca o propunere de pace din partea noastra ar fi bine primiti dePuterile Centrale qi de Imp aratul Carol indeosebi. Austria iqi &idea seamade marea primejdie a revolutiei bol§evice §i vedea in Romania un zagazpentru stavilirea primejdiei comune. Daca vom consimti sa tratam, ni sevor face conditiuni onorabile §i Austria, inspirata de consideratiuni mo-narhice, va starui ca chestia dinastiei noastre sa nu se mai puns. Eramfericiti sa af15.m ca cel putin aceasta dificultate era inlaturata, dar neintrebam nedumeriti la ce corespundea aceasta actiune izolata a Austriei,pans ieri sub imboldul personal al lui Czernin. Ne intrebam de ce aceastabrusca schimb are in chestia dinastica?

Deocamdata un singur lucru era cert, ca. intre Austria §i Germaniaarmonia nu era desavarqita, adevarul intreg 1-am desluOt insa abia maitarziu.

Sub presiunea comandamentului austro-ungar, Czernin voia sa incheiecat mai repede o pace cu noi. Urgenta ei ii aparea mai necesara decatGermanilor. Aqa find, s'a hotarit sa grabeasca lucrurile qi, peste capulAliatilor sai, sa netezeasca terenul in vederea ajungerii la scopul dorit. Astarui in pretentia inliturarii dinastiei insemna sau a prelungi lucrurilesau, in cazul cel mai bun intrucat parerile erau impartite pe aceasta ches-sa incheie pacea numai cu fractiunea care aproba detronarea Regelui. 0pace facuta in asemenea conditiuni nu ar fi avut in lume aceea0 valoareca o pace facuta cu guvernul legal al Romaniei. In fine, Czernin se temeaca dad vor impinge prea departe intransigenta lor, Romanii se vor vedeaconstranqi sa lupte. Or, de nimic nu se temeau mai mult el §i militariiAustriei decat de noi lupte, fiindca, deli victoria for ar fi fost sigura, eaar fi cerut mari jertfe, pe care voiau cu once pre sa le evite. Acesteafind concepliile lui Czernin, ii era u§or O. intinda mana Romaniei, pre-zentand totul sub lumina interesului superior §i permanent al monar-hiilor. Tanarul Imparat Carol putea face in numele unor consideratiunimai presus de contingentele luptelor trecatoare de la monarh la monarhun asemenea gest, fara sa apara ca o nerabdare, sau ca o slabiciune.

60

www.dacoromanica.ro

Iata explicatia misiunii Colonelului Randa §i, de-altminteri, indata dupaplecarea sa din I a s i , evenimentele s'au precipitat.

La sfargitul lui Ianuarie Prezan prime§te de la Mackensen invitatia satrimita de urgenta delegati la Foc§ani, intrucat conditfile care existau laIncheierea armistitiului s'au schimbat §i, prin urmare, este nevoie ca elsa fie pus de acord cu noua situatie. Era vadit inceputul sfar§itului. Siinteadevar, cand comisia noastra cu Generalul Lupescu in frunte sose§tela Foc§ani, delegatul lui Mackensen, dupa ce arata ca situatia noastra pefront s'a inrautatit, fiindca Ru§ii au plecat Si chiar noi am trimis nume-roase trupe in Basarabia, ii declara ca Puterile Centrale nu au abuzat pimaacuma de superioritatea lor, fiindca poarta viitorului Romaniei un interesdeosebit. Dar cal nici aceasta situatie nu se poate prelungi la infmit §i,intrucat pans acum Romania nu a dat nici un raspuns satisfac5.tor sugesti-ilor atat de binevoitoare ale Puterilor Centrale a sosit momentul ca gu-vernul roman precizeze atitudinea §i intentiile. Generalul Lupescuafirmand ca are numai instructii de ordin pur militar, a doua zi delegatulgerman i-a inmanat o nota prin care delegatia romana era rugata ca intermen de patru zile sa se intoarci la Foc§ani cu reprezentantii guvernu-lui,*Puterile Centrale fiind nevoite sa cunoasca fara intarziere intentiileguvernului nostru.

In fata acestui ultimatum nu mai era posibila nici o tergiversare, hota-rirea care de atatea s5.ptarnini ne fr5.manta, care era obiectul tuturorgandurilor §i discutiilor, trebuia luata. Urma oare sa reincepem lupta inconditiunile §i cu rezultatele §tiute, sau sa intram pe calea negocierilor depace?

Bratianu ne-a convocat de urgenta pe noi colegii sai liberali spre a neda parerea, care era de fapt precizata inca de la armistitiu, iar ultimeleevenimente nu facusera deck sa o confirme. Era, evident, identica cuaceea a lui Bratianu, §i anume: noi guvernul, care am hotarit §i condusrazboiul alaturi de Aliati, urma sa ne retragem, iar Regele sa theme unalt guvern, pentru a negocia cu Puterile Centrale §i, prin prelungirea acestornegocieri, prin intarzierea, daci nu prin eventuala neratificare a acesteipaci, sa ca4tigam timp.In acest interval salvandu-ne dinastia, fiinta de stat.§i armata vom putea a§tepta desfa§urarea evenimentelor $i, intrucat aceas-ti desfa§urare nu se poate face decat in sensul victoriei definitive a Aliati-lor, la momentul oportun vom putea relua armele pastrandu-ne loculnostru alaturi de ei. Aliatii trebuie cei dintai sa inteleaga ca nu putemurma o alts politica §i, deci, sa ne dea dezlegarea cuvenita, rezervandu-nedupa sacrificiile facute, toate drepturile care derivau din tratatele noastre§i din obligatiile pe care cu atata prisosinti le-am Indeplinit fats de cauzacomuna.

Cu alte cuvante, Bratianu se mentinea strict la planul pe care it conce-puse din toamna §i de la executarea caruia, dupa cum am vazut, nu se aba-

61

sa-§i

www.dacoromanica.ro

tuse nici o clips. $tia precis acum, cu toate izbucnirile violente ale luiClemenceau, ca Aliatii nu ne vor da autorizarea formals de a incepetratative de pace, dar de fapt vad qi ei ca nu avem alts ie§ire, ca tri-unghiul mortii" ar fi o nebunie inutila, iar retragerea prin Rusia completanarhizata, o imposibilitate materials §i ca, a§a fiind, vor protesta proforma, dar vor continua sa ne considere drept aliatii for.

Take Ionescu prietenii lui pastrau §i ei punctul de vedere initial.Nici o pace cu Puterile Centrale, Regele, guvernul §i parlamentul sa seretraga prin sudul Rusiei, iar armata sa ramana pe teritoriu qi sa luptepans la ultimul om. Nu numai ca nu se poate cere Aliatilor si ne dezlege,dar prin pactizarea cu Nemtii vom pierde definitiv prietenia for qi in zivavictoriei finale §i a pacii generale jertfele, marile noastre jertfe, nu vormai fi luate in seamy de nimeni. De asta data colegii lui conservatori

impart4eau cu totii punctul de vedere.Fats de aceste doua teze atat de opuse, demisia guvernului era singura

solutie posibila. De-altminteri Bratianu o dorea, el era hotarit sa nu maiexpuna Cara la nici o jertfa inutila, prin urmare trebuiau 'incepute faraintarziere negocierile de pace. Acest rol nici nu putea §i nici nu voia sa-1joace dansul, se cuvenea deci sa se dea la o parte §i sa faca apel la un gu-vern care sa'§i asume aceasta ingrata misiune.

Pentru a salva aparentele, Bratianu a mai incercat o intelegere cu con-servatorii mai mult pentru a putea sustine fats de Afiati ca a recurs latoate mijloacele. Dupa discutii fara rezultat in consiliul de miniqtri,dansul a provocat deci un ultim consiliu la Palat sub prefedintia Regelui,consiliu emotionant prin atitudinea personals a Suveranului. Inteadevar,dupa. ce Bratianu §i Take Ionescu au expus tezele for §i s'a putut constataneputinta unei intelegeri, acesta din urma a propus Regelui ss dea ordino§tirii de a lupta, iar dansul sa piece. Regele a rispuns ca respinge o ase-menea propunere, ca s'a gandit mult in ultima vreme la ceea ce este defacut in situatia groaznica in care ne zbatem, ca, daca Cara crede ca tre-buie luptat pans la ultimul om, este gata sa o faca, dar cu el in mijlocultrupelor lui. Si indemne pe soldati sa lupte, iar el sa treaca granita, i separe un act de dezertare pe care nu it va indeplini niciodata.

Foarte miqcat, avand lacrimile in ochi, Regele a adaugat: Hotarareamea in aceasta privinta este irevocabila. Cat timp va ramane fiber un pe-tec al teritoriului national, eu voi famine acolo, cat Limp va famine unsoldat §i un drapel roman, eu voi ramane alaturi de ei, oricare ar trebuisa-mi fie soarta!" In fata acestei impresionante §i rni§catoare declaratiuni,Take Ionescu, care avea simtul realitatilor, a plecat capul. Miqu Canta-cuzino lipsit de tact cum era, a ales insa tocmai acest moment pentru aincepe o melodramatics tirada in favoarea plecarii Regelui §i guvernuluipe Don §i in Mesopotamia. Cu frazele sale pompoase, desigur pregatitedinainte, qi care sunau atat de nepotrivit in acele imprejurari, a reu§it sa

62

ii

gi

www.dacoromanica.ro

dea o adevarati nota de ridicol unei scene tragice in sine qi careia emo-tiunea sumera §i comunicativa a Regelui u imprimase un caracter de tul-burator patetism. Bratianu a sustinut in totul pe Rege qi consiliul a luatsfar§it prin constatarea Suveranului ca guvernul national cu care a facutrazboiul nu mai este in masura sa-1 sustina in acest ceas atat de gray alistoriei noastre, apdar demisia sa era un fapt implinit. A doua zi de dimi-neata ne-am intrunit la Bratianu acasi spre a ne inregistra demisia qi ane lua ziva buns unii de la altii.

Bratianu era furios pe colegii conservatori, nu fiindca provocasera odemisie pe care o dorea mai mult decat ei, ci fiindca avea informatii pre-cise cal ace§tia continuau sa incurajeze pe unii din Aliati in sentimentul canot am fi putut continua lupta, daci am fi vrut-o. Era indignat peste masu-ra de aceasta atitudine pe care o califica fara inconjur de nepatriotica. Cumspunea cu drept cuvant, reuFsc si coning pe Aliati ci nu avem altsie§ire, o inteleg qi ei, obtin chiar de la danOi incuviintarea morals, daca nupe cea formals de a negocia cu Germanii qi trebuie sa se gaseasca Ro-mani compatrioti de-ai noqtri sa ne zugraveasca in ochii Aliatilor ca ni§-te tr5.datori, care pactizeaza cu inamicul, cand ar putea sa -i tins piept!"

De luni de zile Bratianu i§i comprima indignarea in interesulcolaborarii, dar acum cand totul era ispravit, nu mai avea pe nimeni

de menajat. El care de obicei era atat de curtenitor, atat de dornic sa nujigneasca pe cineva, de asta data nu s'a mai potolit, i-a luat pe rand §i cuo ironic neiertatoare qi-a varsat focul. Imi aduc aminte intre altele de felulcum a tratat sau mai bine zis 1-a maltratat pe Titulescu, a fost cu din-sul de o cruzime fara de crutare. In rezumat, i -a spus ca ani de zile a regre-tat ci parasise partidul liberal, dar ca acum, dupa ce a vazut ce a facut,nu numai ca nu regrets, dar este fericit ca nu-1 are printre prietenii saipolitici. Titulescu s'a roOt qi, pe cat era el de vorbaret, nu a putut articuladecat o vaga protestare, i-a pastrat insa din aceasta pricing un adanc re-sentiment, care nu a disp5.rut, dupa propria sa marturisire, decat tarziu,dupa razboi.

Pe cand Bratianu, in sfarqit liber sa spuna ceea ce are pe suflet, i§ibiciuia astfel fara mils colegii conservatori, intra pe Generalul Ave-rescu. Guvernul national iii traise zilele, o noua faza incepea deci in is-toria razboiului cu comandantul armatei de la Bacau ca Prim Ministru altarii.

Iar in ce ma priveqte pe mine personal, asistam in acest chip la sfar§itulunui ministeriat inceput cu patru am §i doua saptamani inainte. Catefapte se intamplasera in acest ristimp! Coborind strada Romani spre ama intoarce acasa, treceau pe dinaintea ochilor mei principalele faze aleacestei guvernari. Ma revedeam prestand primul meu juramant de minis-tru in fats batranului Rege Carol inteo Romanic Mica, fericita, liniqtita,imbelqugata, cu prestigiul ei sporit prin pacea de la Bucureqti, preocupan-

63

mentine-rii

u§a.

www.dacoromanica.ro

du-se de votarea reformelor, exagerand marunte disensiuni de partid, §ine vedeam acum la Iasi, in refugiu, tradati de Ru§i, siliti si negociem cuinamicul o pace de invin§i, dar siguri ca ne-am facut datoria si ca in cu-rand rasplata Intregirii neamului va incununa sfortarile §i jertfele noastre.

Soarta imi incuviintaie deosebitul privilegiu de a putea, la o varsta lacare contemporanii mei se aflau Inca in locuri subalterne, sa particip laraspunderile unei guvernari ce va ramane in istoria neamului.

In acele clipe, mai mult deck oricand, resimteam toata cinstea unuiatare destin §i, smerit, ma inclinam in fata lui.

lap*: Teatrul National

64

4rr

f'..c c

oyf:

4' '

a..t

r

'1:

..°

/s

z

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL PATRUZECI ,F I UNU

GUVERNUL AVERESCU

Dupa demisia noastra Regele a insarcinat pe Generalul Averescu säformeze guvernul. Generalul a format urmatorul minister:

Generalul Averescu Pre§edinte al Consiliului §i ad-inte-rim Ministru de Externe.

C. Argetoianu Ministru de Justitie.C. Sarateanu Ministru de Interne.Fotin Enescu Ministru de Finante qi ad-interim

Ministru al Domeniilor.General Culcer Ministru de Lucrari Publice.General Iancovescu Ministru de Razboi.Matei Cantacuzino. Ministru de Culte qi Instructie.S. Luca-Niculescu Ministru de Industrie.

Alcatuirea listei ministeriale era opera lui Argetoianu §i a lui GrigoreFilipescu, Indeosebi a acestuia din urma, care ii organiza de mult la Bacauun partid lui Averescu, pe care voia sa it faca dupa moartea tatalui sau,precum am mai aratat-o, qeful fortelor conservatoare din tars. MateiCantacuzino, socrul sat, Luca Niculescu, un protejat al lui Nicu Filipescuqi Generalul Culcer, tot un amic al lui, fusesera aleqi prin directa interven-tie a lui Grigore Filipescu, acesta din urma, imbracat de-altminteri in ofi-ter de rezerva, cu o lungs pelerina militara, urmarea pe Generalul Averes-cu de parca era umbra lui qi se agita Intr'un chip nemaipomenit in tot La-p', deja Indeajuns de agitat in acele zile.

Argetoianu, oportunist qi setos de putere cum era, vazuse repede inpopularitatea Generalului Averescu un piedestal pentru realizarea ambiti-ilor lui. Sfortarile lui Grigore Filipescu oportunismul lui Argetoianu nureuqisera Inca sa dea o forma concreta partidului averescian, aqa luck nua fost ap de u§or sa se poata completa lista ministeriala. In special, nu segaseau un ministru de interne qi unul de finante; din aceasta cauza, con-stituirea noului cabinet suferea intarzieri qi Mackensen ne punea iar sulitain coasts. Atunci yStirbey a recurs la Fotin Enescu. Acesta vedea lini§titde treabi la cooperatie, dar, solicitat sa primeasca ministerul de finante §i

65

§i

isi

www.dacoromanica.ro

sa se rosteasca in cateva ceasuri, a alergat la mine, pe atat de surprins deonoarea ce i se facea, pe cat de tulburat. L-am sfatuit sa primeasca, cuatat mai mult cu cat apelul venea direct de la Rege. cat prive§te pe Sara-teanu, membru la Curte, surprinderea lui a fost §i mai mare cand s'a vazutin capul ministerului de interne. Dirnitriu qi prietenii noon 1-au ajutatinsa cateva zile, caci se simtea cu totul strain de raspunderile ce i se incre-dintasera.

Imi reamintesc §i acuma, in dimineata prestarii juramantului, goanadupa miniori §i multumirea lui Grigore Filipescu cand in sfar§it, Genera-lul Averescu s'a putut duce la Palat cu cei mai sus pomeniti, chiar de lipseaInca ministrul de domenii. Abia dupa cateva zile a primit sa is acest por-tofoliu Garoflid, pe atunci consilier agricol §i pana ieri colaboratorul deaproape in aceasta calitate al amicului Marzescu. De§i lista ministeriala nuavea nici o importanta, doua lucruri erau interesante de §tiut: intai de cese adresase Regele Generalului Averescu §i, al doilea, ce misiune i se cereasa indeplineasca.

De ce se adresase Regele Generalului Averescu? Din indemnul lui Bra-tianu §i cu drept cuvant dealtfel, caci era personalitatea cea mai indicatapentru a juca rolul care ne preocupa pe noi. Inteadevar, ce urmarea Bra-tianu in acel moment? sa se inceapa negocieri de pace cu Puterile Cen-trale, dar sa se taragineze lucrurile pe cat se va putea mai mult, opu-nandu-se pretentiilor for exagerate qi dandu-se mereu in acest chip Aliati-lor impresia ca ne supunem fiindca suntem constran§i §i nu avem akaie§ire. Cine putea mai bine Implini un asemenea rob decat Generalul Ave-rescu? Intai nu era om politic sau, cel putin, data ambitiona sa devina,prin trecutul sau nu putea fi deocamdata considerat ca atare. Esentialfats de Aliati era ca nici unul din oamenii politici aflati la Ia§i sa nu intrein tratative cu Germanii. Acest trist privilegiu trebuia rezervat celor de laBucureqti, oamenilor politici care nu urmasera la Iaqi Regele §i DrapelulTarii. In al doilea rand, prin calitatea sa de militar Generalul Averescuera cel mai indicat sa trateze sunand din sabie, aratand Puterilor Centraleca daca pretentifle for trec peste anume margini, nu este exclus ca Roma-nia sa recurga la o ultima §i disperata manifestare armata. Primind pe Ge-neralul Averescu inainte de all fi constituit guvernul, in dimineata in carenoi ne depuneam demisiile, Bratianu ii spusese categoric: SA tratezi farasa-ti la§i sabia in anticamera!" i aceasta formula zugrave§te pe deplinceea ce Bratianu cerea §i a§tepta de la comandantul armatei a II-a devenitPrim Ministru.

In sfar§it, din cauza agitatiunii politice la care nu se sfiise sa recurgain ultimele luni, Generalul Averescu avea multe simpatii in cercurile favo-rabile Aliatilor §i, prin urmare, toata aceasta lume era mai lesne dispusasa primeasca o politica de pace de la eroul de la Ma.ra§ti, decat de la altul.In armata, de asemenea, curentele pacifiste, ca §i cele razboinice, puteau

66

www.dacoromanica.ro

fi stapanite de marea si netagaduita autoritate de care se bucura. Era insaGeneralul Averescu dispus sa-si joace rolul astfel cum Bratianu it conce-pea? Din convorbirile pe care le avusesera cu el atat Bratianu cat si Regele,rezulta ca da. Averescu se aratase cu totul de acord cu vederile predeceso-rului sau, imparta§ite de Suveran. Nu ramanea deci decat sa i se incre-dinteze puterea si sa se faca experienta.

Din prima zi Bratianu a ramas pe ganduri, caci Averescu, in loc saurmeze calea proiectat5., s'a aratat grabit sa incheie once pace, facanduliasupra intentiilor Germaniei iluzii de o nepermisi naivitate si tradandpreocuparea sa de a se instala la guvern si de a inaugura o politica de since-ra apropiere si colaborare cu Puterile Centrale.

Voi expune pe scurt felul cum Generalul Averescu 'i -a inteles misiu-nea. Din aceasta expunere se va vedea ca banuielile lui Bratianu nu puteaudecat sa se confirme din zi in zi mai mult.

Dar, inainte a§ vrea sa deschid o paranteza. Voi povesti doar pe scurtdesfa§urarea actiunii Generalului Averescu, fiindca nu o cunosc decatprin altii, iar tot ce am scris papa acuma au fost fapte pe care le-am traiteu, la care am participat personal, la a caror indeplinire sau la a caror pre-gatire am jucat adesea un rol insemnat. Nefacand parte din guvernul Ave-rescu, ce voi scrie despre el nu sunt lucruri stiute prin mine direct, ci stiuteprin altii. Bineinteles, find la Iasi in contact zilnic cu Bratianu, pot spuneca eram in masura sa fiu bine informat, dar tin sa. insist CA o valoare pre-zinta pentru mine faptele la care am luat parte si alta cele ce be cunoscprin ceilalti, oricat de buni si de serio§i ar fi fost acesti informatori. $ifie-mi ingaduit sa spun ca tocmai fiindca am despre memorii aceasta con-ceptie, nu pot atribui valoarea istorica pe care altii sunt dispusi sa o acor-de amintirilor acelora care, ca Iorga de pilda, nu au participat decat inteofoarte restransa masura la evenimentele neutralitatii $i ale razboiului sicare, prin urmare, tot ce au scris despre aceasta istorica epoca au scris dinauzite, din spusele unora si ale altora si, adesea, din zisele acelora care,cunoscandu-le temperamentul si vrand a se foloseasca de ei, aveau inte-resul sa le prezinte lucrurile sub o anume lumina, care putea sa nu fie in-totdeauna cea mai strict corespunzatoare realitatii.

Acestea fiind spuse, inchei paranteza si trec la fapte. Imediat dupaprestarea juramantului, Generalul Averescu a trimis la Buftea o comisiuneavand in fruntea ei pe Papiniu de la Externe si pe Jean Mitilineu, cu misiu-nea de a obtine o prelungire a armistitiului, de a mijloci o intrevedereintre Averescu si Mackensen si de a lua contact cu oamenii politici ramasiin teritoriul ocupat, spre a afla printrinsii care sunt adevaratele intentiisi conditii de pace ale inamicului.

Delegatia s'a intors cu o prelungire de armistitiu de 10 zile, in loc de30 de zile cum ceruse, §i cu asigurarea ca Mackensen este dispus sa intal-neasca pe Generalul Averescu. cat despre oamenii politici, Mitilineu a luat

67

www.dacoromanica.ro

contact cu ei. Mara de Marghiloman, to%i s'au aratat duqmanoqi, iar LupuCostache i-a transmis categoric din partea lui Carp urmatorul semnificativmesagiu catre Rege: Dl. P.P. Carp vä roaga sa spuneti respectuos M.S.

dupa parerea lui, chiar daca Regele ar semna pacea cu Puterile Centra-le, ramanerea Lui pe tron ar da naqtere la o serie de convulsiuni care arface dinastia imposibila §i ar ingreuna vindecarea ranilor cauzate printr'opolitica fatala".

In general, delegatia s'a intors prea optimists. Din cate putuse afla15.turalnic potrivit celor comunicate de Randai chestia dinastica nu se maipunea, dar pretentiile Puterilor Centrale erau mari. Trebuia sa ne aqtep-tam la grele qi umilitoare conditii de pace. Noi nu eram de fel surprinqi,fiindca qtiam dinainte ca Puterile Centrale, cu toate declaratiile facutespre a ne ademeni sa incepem negocieri cu ek, erau hotarite sa fie faramild fata de noi. Chiar daca Berlinul qi Viena ar fi fost dispuse la marini-mie, Pesta §i Sofia nu puteau impinge decat la solutii extreme. Averescuinsa continua sal fie plin de iluzii qi la 9 Februarie a plecat la Buftea sa seintalneasca cu Mare§alul Mackensen.

Este curios, dar de la inceputul ostilitatilor dansul traia sub obsesiu-nea ca relatiile sale personale cu Mackensen pot influenta hotaririle Ger-maniei. Va reamintiti ca inca in Septembrie 1916 la Bucure§ti, candavioanele germane faceau atatea victime omene§ti, Averescu a vrut satelegrafieze direct lui Mackensen, convins find ca prin interventia sa vaimpiedica pe Germani sa mai bombardeze capitala noastra. L-am opritatunci sa transmits telegrama inadmisibila in principiu qi al carei textputea da loc la regretabile comentarii. Abia ajuns prim-ministru, cel dintaigand at sau a fost sa vorbeasca personal cu Mackensen. I s'a aratat ca unatare demers nu are nici un rost, ca dansul este un simplu comandant dearmata, qi chiar daca cunoaqte inten%iile politice ale guvernului sau qi aleAliatilor lui, se va feri sa i le dezvaluiasca, invocand rolul sau strict militar.Totul a fost zadarnic, Averescu suradea ironic avand aerul sa spuna: numa cunoa§teti pe mine, cand ii voi vorbi eu, lucrurile se vor schimba, sun-tern prieteni qi voi ob%ine ceea ce nici nu banuiti, ceea cenimeni altuldecat mine nu ar putea ob%ine!" Aceasta naiva prezumtie avea, cu dreptcuvant, darul sa exaspereze pe Bratianu, care spunea, pe Mackensen nu itva clatina intru nimic, iar el i§i va dezvalui cartile inainte de vreme".

Aqa s'a qi intamplat de-altminteri, Mackensen a fost foarte amabil, apastrat rezerva prevazuta, a atins diferitele chestiuni fara a preciza nimic,a presarat spusele sale cu cred ca", imi inchipui cal", sper ca.". Averescua plecat plin de sperante, iar Mackensen a putut transmite alor sai ca dele-gatul'Romaniei nu va fi intransigent, ca se va putea uqor ajunge la intele-gere cu el.

De la prima intrevedere, Generalul Averescu iqi uitase sabia in arnica-mera. Mai mult, Br5.tianu aflase ca in loc sa se arate darz, Averescu criti-

68

ca,

www.dacoromanica.ro

case pe autorii razboiului Si daduse sa inteleaga Mare§alului german catrebuie reluata vechea politica de prietenie cu Puterile Centrale. De aicipans a spune ca o atare politics nu ar fi.trebuit sa fie niciodata parasita,nu era asadar decat un pas. Chiar daca Averescu nu 1-a facut, Mackensenera un om prea subtire ca sa nu fi tras §i transmis guvemului sau toateconsecintele pe care o asemenea atitudine le putea inspira. Asadar, de laInceput Averescu dadea negocierilor cu totul alt caracter decat ceea cefusese convenit, iar Bratianu incepea sa se gandeasca daca solutia Averes-cu mai trebuie sustinuta. Evenimentele s'au grabit sa-1 intareasca in cre-dinta sa ca de este vorba sa se urmeze aceasta cale, altii o pot urma maibine §i cu mai mult folos decat Averescu.

inteadevar, la o saptamana dupa intrevederea Mackensen-Averescu,delegatii Puterilor Centrale au sosit la Bucureqti, Kuhlman pentru Germa-nia, Czemin pentru Austro-Ungaria, Radoslavoff pentru Bulgaria §i TalaatPa§a pentru Turcia. Imediat Kuhlman §i Czemin au luat din nou la Bufteacontact cu Generalul Averescu §i §i-au precizat de data asta conditiile forde pace. Chestiunea dinastica a fost scoasa din cauza, armata demobiliza-ta va pastra strict ceea ce trebuie pentru apararea Impotriva bol§evicilor,o rectificare de fruntarie Inspre Austro-Ungaria va asigura monarhieihabsburgice stapanirea tuturor stramtorilor din Carpati. Dobrogea va tre-ce sub dominatiunea Puterilor Centrale, cu cel mult un drept de acces lamare pentru Romania §i o completa aservire economica fats de PuterileCentrale in genere qi de Germania Indeosebi.

Averescu, adus in sfarOt la simtamantul realitatilor,a protestat in spe-cial in ceea ce privea Dobrogea, dar cei doi miniqtri de exteme care §tiauprin Mackensen ca au in fata for nu pe militarul hotarit apere dreptu-rile tragand la nevoie Inca o data sabia din teaca, ci pe un politician care seoferea sa reia o politica de amicitie cu Puterile Centrale §i cerea numaiconditii care sa inlesneasca putinta de-a juca un atare rol, nu au luat bi-neinteles in serios protestarile primului ministru roman.

Bratianu afirma ca in tot timpul convorbirii Averescu, in loc sa sunedin sabie, luase aere de mea culpa", in once caz concluzia a fost ca Czer-nin a vrut sa vada personal pe Rege qi sa se inteleaga cu el. Aceasta cererea tulburat adanc pe Suveran, ii era extrem de penibil sa se intalneasca inastfel de imprejurari cu fostul ministru austro-ungar la Bucuresti, cu omulcare il insultase fara crutare in atatea randuri. Pe de alts parte se puneaprincipial Intrebarea daca este bine ca Regele sa discute chestia pacii cuunul din delegatii inamici. Consultat, Bratianu a fost de parere ca Regelesa nu refuze intrevederea, caci dupa atitudinea Imparatului Carol, dupamisiunea pe care o incredintase lui Randa, dupa actiunea generals a Aus-triei de a scoate din dezbateri chestia dinastica, era greu ca dansul sa nuprimeasca in audienta pe Czemin. Refuzand, poate inaspri inutil lucrurile,primindu-1, poate inlesni negocieri, sau cel putin afla ceva care sa fie defolos cauzei noastre.

69

sa-si

www.dacoromanica.ro

Regele a consimtit, intalnirea avand loc in vagonul regal la gara Raca-ciuni. Un moment groaznic pentru Rege, sarmanul marturisea pe urmaca numai datoria catre tars 1-a facut sa treaca peste simtamantul sau dedemnitate de om ca niciodata nu a avut impresia ca indatoririle rega-le ii impun un sacrificiu mai dureros. Intrarea in razboi era o cauza mare,o chemare istorica, dar sa to prezinti ca invins in fats lui Czernin invinga-tor sa-i cerqe§ti marinimia, era mai mult decat se poate cere unui omcon§tient de numele §i de mandria lui. Scump a trebuit Ferdinand deHohenzollern sa plateasca Coroana Romaniei Intregite.

Czernin s'a prezentat in uniforma cu la Toison d'Or" la gat cu aerede condescendenta, care faceau intalnirea §i mai penibila. Audienta adurat numai vreo 20 de minute. Czernin a declarat cal nu cere pacea, cavine trimis de Suveranul sau care, cu toata tradarea Romaniei, vrea sa-idea dovezi de toleranta §i de marinirnie, dad Regele primWe imediatconditiile de pace ale Puterilor Centrale. Daci Regele le refuza, ostilitatilesunt inevitabile §i va fi sfar§itul Romaniei Si al Dinastiei ei. Ca sa-lintimi-deze mai mult, Czernin a inceput sa arate toate fortele de care PuterileCentrale dispun acuma cand pacea s'a incheiat la Brest Litowsk §i cand,prin urmare, frontul de la Marea Bahia §i pang in Bucovina nu mai exis-ts. Totodati., el a insistat asupra informatillor precise pe care le au ca orezistenta romans nu poate dainui mai mult de 4-6 saptamani.

Regele, hotarit sa fie foarte circumspect in raspunsurile lui, s'a margi-nit sa spuna ca sunt prea aspre conditiunile, ca Romania nu poate respirafara Dobrogea, ca s'ar putea discuta cel mult situatia Quadrilaterului do-bandit de noi in urma razboiului balcanic prin pacea de la Bucure§ti.

Czernin a raspuns ca daca noi am fi la Budapesta conditiunile noastrear fi mai grele qi a el ne va asigura accesul la Constanta.

Regele a repetat ca sunt prea grele conditiunile §i ca nu va gasiniciodata un guvern roman care sa be iscaleasca. La aceasta Czernin a su-gerat Suveranului sä cheme pe Marghiloman, care este cel mai inclicat sasemneze pacea ceruta de Puterile Centrale, avand aerul sa spuna ca avandincredere in el, ar fi dispuqi sa-i acorde unele uqurari. In fine, Czernin searata dispus sä ne sprijine in chestia Basarabiei.

Regele continua insa sa insiste asupra Dobrogei qi Czernin a plecatcerand in 48 de ore un raspuns hotarit: da sau nu. Romania intelege saunu sa inceapa negocierile de pace pe baza propunerilor acute de PuterileCentrale? Cele ce Czernin publics in memoriile sale cu privire la intreve-derea de la Racaciuni coincid in totul cu ceea ce tirbey mi-a povestitindata dupa intoarcerea Regelui la Ia§i.

In mintea lui Bratianu lucrurile erau lamurite acuma. Sa dai inapoi, numai era cuputinta, Averescu scapase ocazia de-a discuta cu mana pe sabie,intrasem deci definitiv §i irevocabil pe calea unei intelegeri cu Germania,intelegere provizorie pe care pacea generals trebuia sa o distruga. Pang

70

§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

Fig. 4: Generalul Averescu la postul de comanda de pe dealul Paltin

har

1 .1.

4g ;

1.

'A .1,.0,

-.141;

t1''

11 -.1.

A

:

"

$.

'

www.dacoromanica.ro

atund insa de ce sä. ne mai pierdem vremea cu Averescu. Daca este vorbas5. ne apropiem de Germania, cei de la Bucureqti o puteau face cu maimult folos trecator deck el, iar Czernin avea dreptate ca pentru un atarerol Marghiloman era cel mai indicat printre cei din teritoriul ocupat.

Prin Stirbey, Bratianu sfatuise pe Rege sa profite de prima ocaziepentru a indeparta pe Averescu §i a chema pe Marghiloman. Ocazia se ivirepede. Averescu a mai incercat sa obtina de la Puterile Centrale ca ele sänu faca din cedarea Dobrogei, a stramtorilor Carpatilor qi din concesiunileeconomice conditiile sine qua non ale pacii, dar Kuhlman qi Czernin eraugrabiti, frontul de Est trebuia fara intarziere lichidat. 0 cereau Hinden-burg qi Ludendorff, care simteau Ca daca nu vor obtine nici acuma repedeun succes hotaritor in Franta, nu mai pot raspunde de soarta razboiului.

In consecinta, plenipotentiarii Puterilor Centrale ne-au prezentat unultimatum: pans in ziva de 2 Martie ora 12 trebuie sa ne rostim daca pri-mim sau nu ca baza de discutii propunerile lor. Regele convoca imediatun Consiliu de Coroana. Discutiile acestui consiliu tinut la 17 Februarie1918, ca qi cele ce i-au urmat la 18 §i la 19 Februarie au fost consemnate intrei procese verbale redactate de Alecu Constantinescu, revazute de Bra-tianu qi supuse spre aprobare Regelui. Bratianu a tinut ca cele discutatein aceste trei Consilii de Coroana sa fie aqternute pe hartie ca a con-stituie, mai ales fata de Aliati, pentru ziva pacii generale, o dovada in-discutabila a atitudinii lui. De-altminteri, din toate punctele de vedere,aceste procese verbale sunt foarte interesante.

In primul consiliu tinut la Palatul Regelui Sambata 17 Februarie ora10 a.m. au asistat pe langa mini§trii Generalul Averescu, Argetoianu,Sarateanu, Generalul Iancovescu, Matei Cantacuzino, Fotin Enescu, Ga-roflid, Generalul Culcer qi Luca Niculescu pre§edintii Corpurilor Legiu-itoare, adica Porumbaru, pre§edintele Senatului, §i Mortun pre§edinteleCamerei, precum §i ate trei reprezentanti ai partidului national liberal §iai partidului conservator.

Reprezentantii partidului liberal au fost Ion I.C. Bratianu, Ferechide§1 Alecu Constantinescu, iar reprezentantii partidului conservator TakeIonescu, D. Greceanu qi Mi§u Cantacuzino. La cel de-al treilea consiliuau fost chemati qi Genera lii Prezan, Vaitoian'u Eremia Grigorescu. Magrabesc sa adaug ca, neparticipand la aceste consilii, ma voi m5.rgini sareproduc ce mi-au spus Bratianu qi Alecu Constantinescu mai cu sea-ma, cele ce rezulta din textul proceselor verb ale mai sus amintite.

La primul consiliu a luat intai cuvantul Regele, care a povestit intreve-derea sa cu Czernin, a cerut parerea celor de fata la sfar§it, a declaratca a trimite delegati §i a trata nu inseamna a incheia pacea. Cu alte cuvinte,el reflecta vechea idee a lui Bratianu, 55. discutam spre a ca§tiga timp §ia aqtepta desfa§urarea evenimentelor. Acestea trebuiau pans in cele dinurma sa se intoarca pe frontul occidental in favoarea noastra.

71

si

1i,

www.dacoromanica.ro

Al doilea a vorbit Generalul Averescu, care a rezumat ceea ce ficusede la venirea sa la putere, in special Intrevederea avuti la Buftea cu Czer-nin gi Kuhlman §i a conchis ci el §i colegii lui sunt de parere sa primimconditiunile cerute de mini§trii de externe ai Germaniei §i ai Austro-Unga-riei,incepind imediat tratativele de pace.

Britianu a aritat pe urma ca dupe parerea sa §i a amicilor sai politici,nu sunt deck doua alternative: sau rezistenta, sau acceptarea cererilordu§manilor. Avand in vedere imprejurarile, rezistenta este posibila numaidaca sunt de acord guvernul, partidul liberal §i partidul conservator. Parti-dul liberal este de acord §i este de parere sa se adopte aceasta solutie, cre-de ci partidul conservator o impirta§e§te §i el, dar intrucit guvernul orespinge, este evident ci nu ramane deck a doua s.olutie, Inceperea trata-tivelor pe bazele cerute drept conditii sine qua non de citre inamic.

Si daca suntem redu§i la aceasta tristi alternativi, Bratianu crede cieste mai bine ca Generalul Averescu sä cedeze locul celor de la Bucure§ti§i sa primeasci in bloc toate conditiunile inamicului ark' a se mai discuta,lamurindu-se printr'o atare atitudine ci suntem in fata unei paci impuseprin forti, iar nu in fata unei paci liber consimtite.

Din felul subtil in care a pus Bratianu chestia, este limpede ci era deacord sa se inceapi negocierile, dar ca el cauti mai mult sa - §i rezerve pen-tru paces generali pozitia sa fata de Aliati. Daci recitim procesul verbalcuvint cu cuvint vom vedea mereu ci una spune §i alta se cite§te Intrerinduri. A§a se explica uncle confuziuni, unele contradictii, uncle reticen-te, care par ciudate, daci nu sunt privite la lumina acestor preocupiri.Dealtfel nu se poate aduce nici o imputare lui Britianu ci el a adoptat inConsiliul de Coroana aceasta atitudine. Ea era urmarea fireasci a planuluipe care, precum §tim, il stabilise inci din Septembrie. Singura inovatiunede asta data era chemarea la guvern a celor din Bucure§ti, motivate deconsideratiunile aritate. Ca sa fim drepti, Take Ionescu a fost tot atat deconsecvent cand a reprodus teza pe care a sustinut-o in intreaga aceastaperioadi; nici o negociere, nici o pace, rezistenta armata, plecarea in Ru-sia §i de acolo la Aliati a Regelui, a guvernului §i a parlamentului, adicaacelora ce constituie fiinta legali a statului.

In al doilea Consiliu de Coroana, care a avut loc la 18 Februarie, Rege-le Si Averescu au comunicat ca s'a §i telegrafiat Puterilor Centrale ca Ro-mania prime§te conditia prejudiciala impusi de ele, adica renuntarea laintreaga Dobroge §i ca Incepe negocierile de pace. Pe cand discutia era intoiul ei, lui Averescu i se inmaneazi o telegrams, prin care Puterile Cen-trale i§i mireau pretentiile, nu se mai multumeau cu Dobrogea, ci ne cerin plus:

a) SI admitem in principiu o rectificare de graniti dinspre Austro-Un-garia, care rectificare urmeazi sa se precizeze in discutiile dintre delegati.

b) Si demobilizim indati opt divizii, iar ce va ramane din armata

72

www.dacoromanica.ro

romans sa serveasca drept trupa de politie la granita dinspre Rusia.c) Sa admitem trecerea trupelor Austro-Ungare prin Moldova Basa-

rabia spre a merge in Ukraina.d) Sa invitam ofiterii sa paraseasca imediat Romania, asigu-

randu-le repatrierea.Atat Bratianu, cat qi Take Ionescu au declarat ca fats de atitudinea

guvemului Averescu era de prevazut ca inamicul iii va spori pretentiile.-Generalul Averescu, foarte surprins de aceste not cereri care nu corespun-deau de loc cu iluziile ce §i le facuse, a cerut Regelui un termen de gandire

convocarea pentru a doua zi a unui al treilea Consiliu de Coroana.La acest consiliu tinut la 19 Februarie, Regele, foarte emotionat, a

spus ca guvernul a hot5.rit s5. primeasca toate conditiunile preliminare ce-rute de inamic, iar Generalul Averescu a justificat hotarirea sa prin faptulCa numai incheind pacea se poate salva dinastia dobandi Basarabia.

Deoarece in cursul convorbirii sale Averescu spusese cal scopul veniriisale la guvem fusese tocmai sa incheie pacea cu Puterile Centrale, Bratianua protestat a profitat de aceasta ocazie pentru a ar5.ta lamurit ce intelesavusese in conceptia lui formarea guvemului Averescu. In fine dansul re-peta inca o data ca in situatia actuala prezenta la guvem a lui Marghilo-man ar putea fi mai de folos decat aceea a lui Averescu.

Pe cand era sa se ridice §edinta Principe le Carol, foarte emotionat, aintervenit in discutie §i, cu voce tare, a spus: tiu bine ca faptul pe careII savar§esc nu este constitutional, totu§i cred ca este bine ca in aceasta zisa se mai auda un glas. Am fost rugat ca in numele Reginei at femeilorromane unite in acela0 gand cu osta§ii, care formeaza astfel aproape tota-litatea natiunii, sa protestez impotriva hotaririi luate astazi. Sper ca inaceasta tars se va gasi un om de stat care va ajuta pe Rege sa nu iscaleascao pace injositoare".

Interventia Principelui Carol izvora desigur dinteun simtamant expli-cabil qi care ii facea onoare, formularea insa era de o naivitate care a rapitmice autoritate demersului sau. Moqtenitorul Coroanei protestand in nu-mele Reginei qi al femeilor romane, cu alte cuvinte Regina dezavuand inpublic pe Rege prin fiul ei, dansul ridicandu-se impotriva unei hotaririatat de grave intr'un moment atat de dramatic, nu in numele lui sau at()Orli domice sa se bats, ci al... femeilor romane! Era o ieOre necugetat5.,aproape comics in mijlocul tragediei ce se desfa§ura in Palatul din StradaLapu§neanu.

Spre justificarea tanarului Principe trebuie sa adaug ca vina nu eraatat a lui, cat a Reginei, care, nefiind puss la curent nici de catre sotul ei,nici de catre Barbu $tirbey cu adevaratele scopuri urmarite de Bratianu,nu intelegea ce se petrece in realitate §i nu se putea impaca cu ideea paciiseparate. Impulsive cum era, se afla de cateva zile intr'o agitatie de ne-descris, spumega qi neputand sa vina in Consiliul de Coroana expri-

73

$i

aliati

si

si

§i

sa -$i

gi

gi

www.dacoromanica.ro

me indignarea fatal de ceea ce considera slabiciunea sotului lipsa decuraj, lasitate chiar a oamenilor politici ai tarii, chemase pe fiul ei si 11convinsese de necesitatea protestarii sale. Principe le Carol, care de-altmin-ten era in aceeasi stare de spirit ca si mama lui, consimti sal is cuvantul,lira a se gandi Indeajuns la forma ce trebuia sa dea interventiei lui.

In once caz iata cum Romania, tradata de Rusi si inconjurata de pre-tutindeni de inamici, a fost adusa sa inceapa negocierile de pace cu Pute-rile Centrale.

Dupe terminarea acestui ultim Consiliu de Coroana, un grup de down-ne din societate, cele mai multe in costume de infirmiere, au manifestatla Palatul Reginei Impotriva pacii separate si au aclamat pe Aliati. Eraepilogul Principelui Carol, miscator desigur, dar cam ridicol prinproportiile si personalitatea manifestantelor. La gravitatea tragical a aceluimoment istoric nu se raspundea cu o minuscule razvratire de salon, popo-ml roman iii Indura in tacere durerea, nu cu zbuciumari fara rost, ci cucredinta sa launtrica mai vie decat oricand ca dreapta cauza a romanis-mului va Invinge pana in cele din urma.

De acuma, soarta guvemului Averescu era pecetluita. Regele Iii lui,dupe Indemnul lui Bratianu, masurile ca sal incredinteze puterea lui Mar-ghiloman, care de-altminteri trebuia sa vine peste cateva zile la Iasi. Ave-rescu Iii facea insa iluzii asupra situatiei sale, se vedea omul care va aduceRomaniei Basarabia si care va reinnoda firul vechii noastre prietenii cuPuterile Centrale. Argetoianu era trimis la Buftea sal iscaleasca tratatulpreliminar de pace, iar la Ministerul de Razboi se lucra cu febrilitate lademobilizarea diviziilor. La Camera, Averescu explica de ce se hotarisesä negocieze cu Puterile Centrale si sa ajunga cat mai curand la Incheiereapacii. Parca vad inca scena, Averescu in uniforms aratand ca oricat ar fide dureros, trebuie sa tai un membru, caci numai astfel poti scapa tottrupul. Romania era bolnavul de pe masa de operatii, el, chirurgul chematsl-1 amputeze ca sa -1 salveze.

In sfarsit, trei evenimente au mai caracterizat ultimele zile ale guver-narii averescane. In primul rand, iscalirea pacii de la Brest Litowsk. Evi-dent ci situatia internal a Rusiei nu ne mai ingaduia de mult sal credem caea va continua sa lupte, dar nu este mai putin adevarat ca aceasta pace&idea o consfintire definitive legala iesirii din lupta a marii Imparktiivecine. De acuma, fara umbra de indoiall, frontul de risarit dispareaPuterile Centrale aveau putinta sal Indrepte toate fortele lor spre frontulapusean. Iar not eram lasati fara speranta imediata prada GermanilorAustro-Ungariei.

Ca o mangaiere in izolarea noastra ne veneau ecourile presei franceze.Ziarul lui Clemenceau L'homme Libre" scria: Inconjurati tradata,Romania semneaza pacea care ii smulge Dobrogea papa la Dunare, darAliatii nu vor recunoaste decat tratatele iscalite de ei".

74

§i

ieqirii

§i§i

§i

si

www.dacoromanica.ro

Le Matin spune: Acestea sunt conditiile grele pe care o natiune tra-data de diferite guverne ruse, este pe punctul de a le primi cu cutitul lagat. Legaturile de simpatie traditionala care ne leaga de Romania nu s'aurupt cu aceasta". Iar L'Echo de Paris": Pastram Romaniei, care a dove-dit in lulie trecut energia §i fidelitatea sa, toata dragostea noastra. Astaziea este in puterea inamicului, dar §tie ca libertatea ei este solidara cu li-bertatea noastra §i ca nu va fi cu putinta o pace onorabila pentru noi,daca nu va fi totodata onorabila pentru ea".

In al doilea rand, tratativele Generalului Averescu cu bol§evicii de laOdessa. Se tie in ce situatie cu adevarat tragica se aflau compatriotiino§tri de la Odessa qi din Sudul Rusiei in genere. Era deci o datorie pentruguvernul Averescu sa faca tot ce-i va sta in putinta pentru a-i salva. Dar,dupa cate mi s'a spus, din Indemnul lui Argetoianu ai carui parinti eraula Odessa, Averescu cu o uprinta nepermisa a incheiat cu Romcerodul,adica de fapt cu Racowski, o conventie in temeiul careia, in schimbul re-patrierii compatriotilor no§tri, el se obliga sa evacueze in termen de doualuni Basarabia. Este de inchipuit ce argument a dat astfel bol§evicilor im-potriva noastra, caci marturiseam noi in§ine intr'un act oficial ca ocupa-rea Basarabiei era un act precar, cand teza noastra qi strigatorul adevaristoric era ca acest tinut romanesc sa se reintoarca in chip firesc §i pentrutotdeauna la Patria Muma, din trupul careia fusese pe nedrept §i cu fortarapit de Rusia Tarista. Ma Intreb astazi cum a fost cu putinta ca Genera-lul Averescu sa iscaleasca un asemenea act? Chiar in sine, conceptia de aplati vista catorva sute de Romani cu pretul evacuarii Basarabiei estemonstruoasa. Prin caderea lui Averescu a cazut bineinteles §i conventia,dar nu este mai putin adevarat ca aceasta nenorocita grqeala este singu-rul act pe care Rusia it poate invoca Impotriva noastra in chestia Basarabi-ei, §i tare ma tern sa nu ne pricinuiasca inteo zi mari greutati. Deocamda-ta el dovedea inca o data ca nu era omul potrivit pentru cerintele vremiiqi ca plecarea lui se impunea cat mai neintarziat.

In al treilea rand plecarea misiunii militare franceze de buns sea-ma aceasta nu mai putea sa ramana in Moldova clack' noi Incheiam o pace,fie ea chiar vremelnica cu Puterile Centrale. Generalul Berthelot qi ofiteriilui erau insa foarte mahniti ca Averescu nu facuse nici un gest de protes-tare fats de cerinta inamicului de a ne impune izgonirea lor. Dimpotriva,din toata atitudinea lui avea aerul aproape multumit sa scape de ei. Esteadevarat ca relatiile dintre Averescu §i Berthelot erau de mult incordate,dar un simt elementar de decenta, daca nu de recuno§tinta nationals arfi trebuit sa dicteze cu totul o aka atitudine qefului guvernului roman.Familia Regala noi toti cei care colaborasem de un an jumatate cuBerthelot, cu ofiterii §i cu medicii francezi am cautat sa facem tot ce nesta in putinta pentru a le manifesta calda qi recunoscatoarea nostra simpa-tie qi sa dam despartirii caracterul totodata sincer §i miqcator pe care ill

75

9i

9isi

www.dacoromanica.ro

avea §i se cuvenea sa-1 alba. In ziva plecarii m'am dus cu Vintila Bratianusi ne luam ramas bun de la Generalul Berthelot. Si el i noi aveam lacri-mile in ochi. Ne-a imbarbatat, iar noi i-am exprimat toata gratitudineanoastra fats de misiunea franceza qi de persoana lui. Si el §i noi pastramneqtirbita credinta in victoria finals a Aliatilor, dar nu puteam inlaturapatetismul zilelor ce ne mai a§teptau. Marturisesc ca seara nu am fost lagars la Socola uncle tiam ca va fi lume multi §i ca prezenta mea nu va fiobservata de atatia prieteni de care ma despartisem dinainte, nu numai cutoate formele protocolare, dar qi cu adevarata emotiune.

Nu am regretat absenta mea, plecarea s'a facut intr'o atmosfera de ex-plicabila indurerare, aproape toata lumea plangea, Regele, Regina dadeauprin prezenta for despartirii toata solemnitatea cuvenita. Din nenorocire,durerile plecarii oficiale se amestecau cu prea multe dureri personale §iunele din ele se manifestau cu prea puling retinere. A§ fi preferat o altiplecare.

Oricum ar fi fost, pe cand Berthelot §i tovara§ii sai porneau spre Fran-ta, Marghiloman venea spre Ia§i. Razboiul era sfar§it, alte lupte incepeau§i cu tragicul nostru destin trebuia acuma sa ne zbatem singuri.

76

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL PATRUZECI DOI

GUVERNUL MARGHILOMAN

Marghiloman i§i constithi guvemul precum urmeaza:Alexandru Marghiloman Pre§edinte de Consiliu, Ministru de

Interne §i ad-interim de Domenii.C.C. Arion Ministru de Exteme.M. Seulescu Ministru de Finante.Meissner Ministru de Industrie.S. Mehedinti Ministru de Culte qi Instructie.N. Ghika-Comanqti Ministru de Lucrari Publice.D. Dobrescu Ministru de Justitie.C. Harjeu Ministru de Razboi.

Ministerul de Domenii fu incredintat curand dupa aceea lui Garoflid.Meissner devenind dupa convocarea parlamentului preqedintele Camerei,a fost inlocuit cu Grigore Cantacuzino, iar Dobrescu luand pre§edintiaSenatului, u incredinta lui Ion Mitilineu conducerea departamentuluiJustitiei.

In aceasta formatiune ministerul Marghiloman dainui papa la prabu-§irea Puterilor Centrale, obiectul pentru care fusese chemat la putere fiMdsemnarea pacii. In conceptia Regelui qi a Iui Bratianu menirea Iui era saasigure pans la pacea generals un modus vivendi acceptabil cu PuterileCentrale, la discretia carora ne aflam vremelnic de pe urma ie§irii din lup-61 a Rusiei.

Daci Marghiloman ar fi inteles la ce se marginea rolul lui, acest rol desacrificiu inteun interes superior de stat, ar fi putut fi demn de recunoqtin-ta nationals. Cu o desavar§ita lipsa de simt politic, Marghiloman nu apriceput insa deloc rostul guvemarii sale. inchipuit Ca politica lui bi-ruise, ca evenimentele audat dreptate prevederilor lui, ca soarta razboiuluieste definitiv hotarita, ca victoria Puterilor Centrale este asigurata. Elvenea .1a Iaqi in chip de invingator plecand de la aceasta credinta, pede-o parte considera ca prin sfortarile lui va scapa tot ce se mai poatescapa dupa criminala politica a lui Bratianu qi dupa ultimele neindema-nari ale lui Averescu §i ale lui Argetoianu, pierderi de-altminteri larg com-

7 7

ql

Si-a

www.dacoromanica.ro

pensate prin anexarea Basarabiei, la care Puterile Centrale consimteau,qi ca va reinnoda, astfel, spre fericirea Romaniei, firul traditionalei noas-tre amicitii cu Germania §i cu monarhia Austro-Ungara. Iar pe de altsparte, credea ca nenorocirile Romaniei se datorau relei ei organizatiunide stat i crizei morale prin care trece §i, prin urmare, ca datoria lui che-marea lui providentiala este si procedeze fara intarziere la opera derefacere qi de regenerare morals a tarii. Proclama aceasta neincetat §ipretutindeni, el, sarmanul, care in acele ceasuri nu era decat nenorocitulinstrument §i jalnica jucarie a armatelor inamice ce ocupau vremelnicRomania, de pe urma unui razboi in care, de fapt, chiar ele pierduserasperanta de a-1 mai caqtiga.

Este adevarat ca.' mai tarziu, cand roata soartei s'a Intors, cand Aliatiiau ca§tigat razboiul, cand politica noastra a triumfat, cand unitatea noas-tra nationals s'a Implinit, Marghiloman a Incercat sa nege starea lui de spi-rit de atunci. A vrut sa se infati§eze opiniei publice ca omul care s'a jert-fit con§tient pe altarul patriei. Noi, cei care am trait zilele de la Ia§i qtiminsa ca nici prin minte nu-i trecea lui Marghiloman sal se considere atuncica un sacrificat, el era convins, convins pans in adancul sufletului sau, caevenimentele au confirmat temeinicia politicii pe care o preconizase qi cade acuma el trebuie sa Indrepte ceea ce nebunia altora a stricat §i sa pe-depseasca pe cei ce alergand dupa himera cuceririi Ardealului, aruncaseraRegatul Romaniei Intr'o neiertata calamitate. Sfar§itul razboiului mondialera atat de sigur pentru el, incat nici nu admitea s5. cerceteze macar ipo-teza victoriei Aliatilor.

Imi aduc aminte in aceasta privinta conversatia atat de caracteristicape care in Martie 1918 a avut-o cu Robert de Flers. Pe frontul francez Hin-denburg dezlantuise marea sa ofensiva, ultima speranta a Puterilor Cen-trale. Momentul era inteadevar dramatic pentru Aliati, fiindca desfiinta-rea frontului rusesc ingaduia Germaniei sili concentreze toate diviziile pefrontul occidental, iar Americanii nu erau Inca in masura sa le dea un aju-tor efectiv. In primele zile ale ofensivei, Germanii inregistrasera oarecaresuccese. Vizandu-lpe Robert de Flers, Marghiloman nu s'a sfiit sa -i spunk'ca dupa informatiile lui precise, Aliatii vor fi curand defmitiv batuti. DeFlers incercand sa-1 contrazica qi sa-i arate motivele pentru care credintalui in izbanda patriei sale nu este cu nimic clatinata prin micile inaintaridin ultimele zile, Marghiloman a luat un aer de compatimitoare superio-ritate qi, afirmand Inca o data dragostea sa personals pentru Franta, aInceput sa adreseze lui de Flers adevarate condoleante. De la pre§edintiaconsiliului de Flers a venit direct la mine unde era poftit la masa, qi vadInca indignarea cu care mi-a relatat toata convorbirea.

De-altminteri aceasta nu era numai mentalitatea lui Marghiloman, eramentalitatea tuturor acelora de la Bucure§ti. Nu mai vorbesc de cei mici,dar toti factorii politici cu oarecare influents incepand cu Petre Carp §i

78

www.dacoromanica.ro

sfir§ind cu Stere, toti considerau ca o axioms ca am pierdut definitiv raz-boiul qi singura for preocupare era cum putem reci§tiga mai repede Incre-derea §i prietenia Puterilor Centrale.

Era o nota agravanti pentru Marghiloman care, pe cand ceilal %i Car-pi§tii Indeosebi intelegeau sa rizeme actiunea for mai cu seams pe Ger-mania, iqi punea toate speran %ele in Austro.-Ungaria. El se considera omulAustriei, doar Czemin it recomandase Regelui. Si astfel ne era dat sa asis-tam la acest spectacol de necrezut qi cu adevarat paradoxal, monarhiaHabsburgilor slujind drept centru de gravitate al politicii unui prim-minis-tru roman in clipa in care aceasta seculars monarhie troznea din toateincheieturile §i in care conducitorii ei disperau de soarta qi de viitorulTarii lor.

Generatiile viitoare se vor Intreba desigur cum a fost cu putinla ca unom ca Marghiloman sa-§i fi putut face asemenea nepermise iluzii §i sa fiaratat atata neintelegere evenimentelor epocale ce se desfi§urau sub ochiilui. Noi; cei care 1-am cunoscut qi printre toti eu, care 1-am cunoscut bi-ne nu ne miram. A§a era Marghiloman, cel mai surprinzator amestec deinteligenti §i de obtuozitate, de logics §i de inconsecventi, de chibzuiali§i de uprinti, de simt practic §i de lipsi de orizont politic. De fapt, ointeresanti, dar enigmatici psihologie. Marturisesc ca dintre toti frtmta§iivietii politice a Romaniei contemporane, Marghiloman este cel ce scipamai mult posibilititilor noastre de analizi. Carp era un convins qi un in-transigent, Maiorescu un sceptic plin de abilititi §i de subtilititi, Filipescuun patriot §i un impulsiv, Take Ionescu un intuitiv §i un romantic, Ion I.C.Britianu un om de conceptii marl §i de o vointi neinfrinti, Vintili Bri-tianu un apostol in slujba unor credinie. Dar Marghiloman, ce era Margin-loman? Nici azi nu pot rispunde acestei intrebiri.

Unii au zis: un om superficial, un om de fa ;ada. Da §i nu. Era desigurmulti superficialitate la Marghiloman, o intalnim la fiecare pas al cariereisale politice, cand it vedem punand mereu pe acelaqi plan §i, a§ putea spu-ne, cu o egali dexteritate, grave preocupari de stat, consideratiuni subal-terne §i prejudeciti ridicole. Uprinta lui provenea de-altminteri §i dintendinta, ve§nica sa tendinta de lua dorintele drept realititi. Adver-sarii cuno§teau aceasta slabiciune §i au folosit-o adesea. Ada fiind, el ajun-gea sa triiasci 'intr'o lume fictivi, lumea inchipuirii §i a iluziilor lui. Ci-tind paginile din memoriile sale consacrate, spre pildi, zilelor pribu§iriiAustro-Ungariei qi adunirii de la Alba-Iulia ni s'ar p i'rea a fi revoltitoare,daci nu ne-am da seama ca Marghiloman singur, dar sincer, nu reu§iseinci sa substituie realitatile evidente dorintelor lui himerice.

Ceea ce este mai uimitor, ceea cc dasavar§e§te paradoxul, este ca dinmanifesta %iunile sale oratorice se desprindea o atmosfera de inalta inte-lectualitate, or el avea o culturi generals din cele mai mediocre. Prinsese,ce este drept, o serioasa culturi juridici, dar cultura literara, cultura artis-

79

a-§i

www.dacoromanica.ro

tics, ii lipseau cu desavar§ire. Mai intai nu citea. Vara, la Carlsbad, candi§i facea cura §i se plictisea citea Mu§chetarii lui Dumas pere, sau vreunroman de senzatie. Cred ca nu exagerez daca zic ca adesea saptamani in-tregi lecturile lui se margineau la ziarul de curse francez Le Jockey", pecare de-altminteri uneori it citea cu ostentatiune chiar pe banca sa de de-putat in vechea Camera de pe dealul Mitropoliei. Se documenta in celemai multe probleme din convorbiri avute cu unii §i cu altii, prindea dinzbor chestiile §i le explica pe urma mai bine decat cei ce i le expusesera §ile studiasera cu de-amanuntul.

De§i foarte bogat, in viata lui nu a cumparat un tablou §i indeosebiavea o suverana nepasare pentru obiectele de arta din once epoca §i deonce provenienta. Intr'un tarziu muzica a avut pare-se darul sa -1 atraga,de§i clevetitorii pretind ca mai mult din snobism, decat din adevaratulimb old al sufletului sau.

Om de parades fares indoiala, aparentele au jucat pururea un rol covar-§itor in conceptia de viata a lui Marghiloman. Inteo tars in care se dispre-tuia imbracamintea barbateasca, Marghiloman purta ve§mintelor sale ogrija neobi§nuifa. Elegant qi spilcuit, el se singulariza in taietura ingrijitaa hainelor, prin forma favoritelor, ca §i prin cadenta ritmica §i oarecumafectata a gesturilor. Era o figura unica in felul ei. Stia sa poarte capulsus, 55. se stapaneasca in once imprejurare §i in fata oricarei adversit54i,fares ca o singura trasatura a fetei sale imperturbabile sa-1 tradeze vreoda-ta. 0 concentrate apasare a limbii la coltul gurii §i o imperceptibila inro-§ire a urechilor erau pentru initiati singurele manifestari externe ale tul-burarii sale suflete§ti. Intotdeauna multumit qi voios, inainta in viata su-razator §i optimist.

Si totu§i, Marghiloman §tia sa is §i lucrurile in serios, sa examineze oproblems graves fares superficialitate, sa despice o situatie cu un ochi pa-trunzator §i cu o con§tiiciozitate impinsa pans in cele mai mid amanunte,sa inlature aparentele fatadei, sa se scoboare la realitatile permanente §ivii. Mai mult, mo§tenise de la tatal sau, de la practicul §i marele arenda§lanai Marghiloman, un real spirit gospodaresc. La toate ministerele princare a trecut a fost un bun, sarguitor §i priceput administrator. Avea me-toda in lucru, ordine in conducere, promptitudine in hotariri, putea aduce0 a adus in administratia statului, ca §i in cea a Jockey Clubului, netaga-duite servicii.

Altii au zis un om norocos, cu toate calitatile qi cu toate cusururileinerente copiilor rasfatati al soartei. Iara§i, §i da §i nu. Netagaduit caAlexandru Marghiloman a fost un privilegiat al soartei, natura 1-a inzes-trat cu alese insu§iri intelectuale, cu un straludt §i minunat talent orato-ric, iar imprejurarile au facut din el un om bogat, unul din marii latifundi-ari ai Romaniei Mici.

Dar daca este adevarat ca papa pe la 50 de ani totul i-a reu§it, cal a

80

www.dacoromanica.ro

cunoscut fericirea intima, onorurile publice, ascensiunea politica, succese-le parlamentare, nu este mai putin adevarat a de la acea varsta si panala moarte viata lui nu a fost decat o lupta neincetata, pe care a trebuit s5.o poarte §i a purtat-o cu barbatie §i cu o impresionanta tenacitateimpotriva unei necrutatoare adversitati. Rand pe rand s'au naruit lini§tealui intima, sperantele lui politice, conceptiile lui despre rolul Romaniei inrizboiul mondial, existenta partidului, credin tele tineretii qi perspectivelede viitor. Cu rare §i fugitive eclipse, peste 20 de ani de infrangeri §i dezi-luzii. Cunosc in istoria noastra politica putine destine mai patetice decataceasta lupta intre o soarta nemiloasa qi un om care pana pe pragul mor-mantului nu a vrut sa i se supuna. Marghiloman a fost toate acestea, dara fost totodata mai mult §i mai putin.

Mai mult, fiindca avea intr'un grad superior aceluia al contemporanilorsai arta de-a expune o chestie, de-a motiva o atitudine. Spiritul sau de ana-liza era remarcabil, discursurile lui sunt insa cu desavarsire lipsite de con-ceptii, de idei generale, cu toate ci nimeni nu §tia ca el sa sustina o terraanumit5., sa o prezinte sub toate fetele ei, a alunece asupra partilor slabe,sa scoata in evidenta punctele ei luminoase. Argumentele se inqirau la ellogic §i estetic §i totul era inve§mantat intr'o forma de o voita, darreala eleganta, spus intr'o limbs unde se imperecheau armonios neologis-me indraznete §i arhaice locutiuni romanesti. Nefiind nici omul credinte-lor adanci, nici omul patimilor violente, cuvantul sau nu era inaripat, dis-cursurile sale nu oscilau ca la altii intre scaderi nea§teptate §i culmi neba-nuite, ele se mentineau la acela§i nivel malt si se impuneau admiratiuniiconstante, daca nu aclamatiunilor galagioase. Prin insu§irile lui specifice,se poate spune ca Marghiloman a fost cel mai de seams dintre debaterii"no§tri parlamentari.

Nu pot uita faimoasa sa interpelare din 1908 impotriva activitatii Mi-nisterului de Razboi al Generalului Averescu. Mai multe ceasuri de-a ran-dul §i-a desfaqurat acuzatia cu o arta in prezentarea actelor din dosare, cuo maestrie in comentarea lor, cu o armonie in constructia telmica a dis-cursului, mai presus de once calificare. Aveam impresia ca nu am in fatsmea un orator, ci un strateg care qi-a a§ezat bateriile cu atata §tiinta, careui -a combinat inaintarea trupelor cu atata preciziune, incat vedeai cumsub focul for concentric §i sub coordonata for navala cetatea trebuia sacapituleze. Argumentele lui se succedau ca valurile unui asalt irezistibil.

Atunci abia am avut intuitia Ca mi se dezvaluie§te adevarata persona-litate a lui Alexandru Marghiloman, cad cei ce au crezut ca dansul a fostun om politic s'au in§elat. A fost un avocat, un mare avocat, poate cel maimare avocat al acestei tan. Ca sa pledeze o cauza era neintrecut. Daca arfi fost sarac, dad ar fi trebuit sa §i ca§tige existenta, ar fi avut la bark osituatie superioara tuturor colegilor sai §i in genere pentru baroul roman,pentru straludrea oratoriei judiciare, bogatia lui Marghiloman a fost o

81

www.dacoromanica.ro

reala paguba. De-altminteri, dupa intoarcerea sa din Paris de la studii, apracticat advocatura cativa ani §i succesul sau a fost f5.ra seaman. Dinnenorocire insa, ambi%ia sa personals, vanitatea unui parinte imbogatit,mentalitatea mediului social in care traia, 1-au sustras de la vocatiunea safireasca 1-au indrumat spre cariera politica pentru care nu avea de faptinsu§irile cuvenite. In politica se cere credinta, conceptii §i spirit de sinte-za. Marghiloman nu a avut nici credinte adanci, nici concep%ii largi, nicifacultati de sinteza. Conveniente sociale, nu principii poruncitoare 1-auadus in lagarul conservator §i, fapt caracteristic, odata nu a primat acologlasul doctrinelor qi al programelor, ci indemnul prieteniilor personale. De-cenii intregi a fost omul lui Carp, nu omul ideii conservatoare.

Cat prive§te orizontul sau politic, era surprinzator de marginit, felullui de-a privi once chestie era 'ingust, dictat de consideratiuni meschine,stapanit de vanitati, de ostilitati marunte. Fara indoiala indiferent devaloarea conceptiei in sine un Carp, un Lahovary, un Maiorescu chiar iierau cu mult superiori. Ei §tiau sa integreze o chestie trecatoare in cadrulintereselor permanente ale evolu%iei generale a statului nostru. Marghilo-man cerceta totul in limitele stricte ale actualitatii prezente. Ce era insamai departe, cum se inlantuiau problemele, cum se coordonau, aceastaie§ea din sfera preocuparilor lui intelectuale §i a framantarilor sale sufie-teti. Iar spiritul de sinteza nu avea ce cauta in structura intelectuala aunei mini atat de analitice, de aceea era intotdeauna un izbitor contrastla dansul intre examinarea unei chestii §i intre concretizarea concluziilorce se desprindeau dinteinsa. Pe cat era de maestru in cea dintai, pe atatera de mediocru, de banal, in cea de-a doua.

In fine, ca sä reu§e§ti in politica, pentru ca sa fii un adevarat om destat, trebuie sa ai acel dar special cu care to na§ti, pe care nu-1 poi do-bandi nici prin str5.danie, nici printr'o experienta oricat de indelungatasimtul politic. Or, acest simt i-a lipsit cu totul lui Marghiloman §i, urma-ridu-1 de-a lungul intregii sale cariere, vom vedea cum i-a scapat necontenitintelesul adanc al vremurilor pe care le-a trait.

Doua au fost in zilele lui marile curente ce au determinat evolutiilesociale §i istoria popoarelor: curentul democratic §i principiul nationalita-tilor. ciudat, dar caracteristic §i edificator, in toate imprejurarile it ga-sim pe Marghiloman impotriva acestor curente. De cite on a fost vorba inpolitica noastra interns de vreo masura avand drept scop democratizareatarii, fie ca aceasta masura se chema imbunatatirea tocmelilor agricole,casa rurala, exproprierea, reforma electorala, votul ob§tesc, el a trebuitsa i se impotriveasca

Iar cand a fost vorba de intregirea neamului, printr'o orbire pe carenumai lipsa, organica lipsa de simt politic o poate talmaci, it vedem pu-nandu-se fara rost de-a curmezi§ul aspiratiunilor nationale §i infundan-du-se cu indaratnicie pana la absurd §i pana la inadmisibil inteo politica

82

§i

Si

www.dacoromanica.ro

Fig. 5: Alexandru Marghiloman

www.dacoromanica.ro

de pactizare cu inamicul qi de obedienta fatal de cotropitori. Poate ciaceasta lipsa de simt politic ar fi compromis mai putin cariera lui Alexan-dru Marghiloman, daca natura i-ar fi dat un antidot qi un frau prin putinamoderatiune 9i prin putina prudenta. Dar, spre suprema lui nefericirelipsa de simt politic era agravata - amplificata - printr'un incorigibil tem-perament de jucator. Jocul ocupa un loc insemnat in toata organizareatraiului sau, ii consacra cel putin cateva ore in fiecare zi. Juca acasa dupamicul dejun cu intimii sai, dad, nu ar fi fost decat tric-trac", sau ,,alma",juca dupa pranz la club ,,poker" sau maus" oricat de ocupat ar fi fost laCaniera, sau la minister oricat de grave ar fi fost problemele de laordinea zilei. Juca saptamini intregi la hipodrom sau pe toate campuri-le de curse din Franta. ySi tot aqa juca 9i in politica, punea totul pe o carteqi daca pierdea, cu patima, cu incapatanare cu speranta in caqtig, re-incepea.

Avea de-altminteri insuqirile tipice marelui jucator: indrazneala laatac, necnitare la caqtig, neqovaiala la pierdere, dar este lesne de intelesca in asemenea conditiuni lipsa so, fireasca de simt politic nu 1-a pututduce decat la jalnicul capitol cu care s'a incheiat viata lui politica, ince-puta sub atat de promitatoare qi de stralucite auspicii.

Pacat, de o mie de on pacat, cad tam ar fi fost indreptatita sal culeagade pe urma acestui proeminent fiu al ei alte roade decat cele pe care le-acules. Cu unele din insuqirile lui, cu marele sau talent, cu puterea sa demunci, cu netagaduitul sau patriotism, Marghiloman ar fi meritat o altssoarta, o alts paging deck aceea pe care a mscris-o in cartea neamului.

Multi dintre contemporani, aflati sub impresia patimilor vremurilorinfrigurate ale neutralitatii, ale ocupatiei straine, ale pacii de la Bucureqtiqi ale intregirii neamului, refuzau sa-i retraga lui Marghiloman osanda ju-decatii for neiertatoare. Eu marturisesc ca nu simt in mine aceasta putere,nu o simt din ziva in care am citit, la moartea lui, codicilul testamentuluisau.. Cuvintele: ,,Am greqit poate mai des cleat socotesc, dar gandul mi-afost, intotdeauna curat qi mi-am iubit Cara ", dezvaluiesc drama intima aacestui biruit. Pentru ea, daca nu pentru activitatea sa politica, socotescca viata qi cariera lui Alexandru Marghiloman trebuie A* fie judecate nuin lumina resentimentelor justificate, nu in cadrul rigid al logicii §i al mo-ralei, ci in perspectiva, in ingaduitoarea perspectiva a unei infinite melan-colii.

Oricum ar fi, in Iaqii din Martie 1918, eram departe de posibilitateaunor asemenea judecati senine. Eram in valtoarea tuturor patimilor, atuturor nedreptatilor qi a tuturor calomniilor. Noi eram criminalii §i invin-§ii, el era clar vazatorul, care trebuia sa desavarqeasca inalta lui chemare

marea sa opera.Prima lui indatorire era desigur sal iscaleasca pacea, sa o iscaleasca cat

mai repede. El C.C. Arion conduceau negocierile, o intreaga delegatie

83

§i

§i

qi

§i

,

www.dacoromanica.ro

de militari, printre care figurau mai cu seama economi§ti, trebuia sa-iajute in stabilirea punctelor tehnice ale viitorului tratat.

Este de prisos sa mai spun a nu am de gand sa fac aici istoricul aces-tor tratative §i aceasta pentru trei motive: intai, pentru a nu am luat partela ele, al doilea pentru a, oricat ar pacea de necrezut,nici nu ne-am in-teresat vreodad la Iasi despre ce §i cum discuta Marghiloman cu Czernin§i Kuhlman la Bucure§ti. Eram atat de convin§i a tot ce se iscalestecu Puterile Centrale este provizoriu §i trecator, ca totul va fi repus in Ca-uza la pacea generals. Eram atat de convin§i a la pacea generals Aliatiivor dicta conditiunile, iar nu Germania §i Austro-Ungaria, incat nici nu netrecea prin minte sa dam vreo insemnatate hotaririlor la care ajunseseradelegatii Romaniei.

tiam a Dobrogea ne este rapita, a Ungurii ne luau defileurile mun-tilor i a Germanii, indeosebi, ne impuneau conditii economice care netransformau intr'o adevarata colonie a lor. Marghiloman credea a obti-nea o mare victorie and reu§ea sa smulga negociatorilor adver§i cativakilometri la dreapta sau la stanga. Br5.tianu obi§nuia, dimpotriva, sa spu-na a va fi cu atat mai bine cu cat conditiunile inarnicului vor fi maidrastice, pentru a astfel Aliatii vor intelege §i mai 'impede ce fel de paceii a§teapta, daca vor avea cumva slabiciunea sa nu impinga razboiul papala definitiva ingenunchiere a Puterilor Centrale.

Adevarul este ca Marghiloman incepuse aceste tratative plin de iluzii,convins a prin legaturile lui va obtine serioase imbunatatiri ale conditii-lor initiale. Pe zi ce trecea, el avea intristarea sa constate nu numai a D-nii.Kuhlman §i Czernin nu indulceau conditiile, dar a ele deveneau tot maigrele, tot mai apasatoare. *i atunci a inceput polemica intre el §i Genera-lul Averescu, fiecare pretinzand c5. celalalt este vinovat de 'ingreunarea denesuferit a acestor conditiuni de pace: Marghiloman sustinea ca la Buftea,Averescu primise fara sa le discute preliminariile de pace §i ca, el venindla putere, gasise astfel iscalitura Romaniei irevocabil angajad; Averescuraspundea a el nu a iscalit conditiunile pacii, ci prelungirea armistitiului,a era hotarit a trebuia sa cedam Dobrogea, dar ca in privinta celorlaltorconditii nu a inteles niciodata sa lege Cara. Marghiloman replica afirmanda se prezentase la Buftea precedesorului sau o hard cu noul traseu algranitei in Carpati, pe care acesta o aprobase fara sa - §i fi dat seama deceea ce facea §i a acuma, la fiecare cerere a lui, plenipotentiarii germani§i, mai ales, cei austro-ungari ii opuneau aprobarea lui Averescu. Daca nuar fi avut mainile legate de nedibaciile Generalului, el cu singuranta ar fiobtinut de la invingatorii zilei conditii mult mai bune, mult mai omenoase.Nu adauga insa a Averescu nu iscalise nimic pe plan economic §i totu§iera inspaimantat §i dansul de pretentiile germane, de tot ce ne luau ide tot ce ne cereau pentru viitor.

Noi suradeam de aceasta polemica in care ambele parti erau deopo-

84

www.dacoromanica.ro

triva vinovate §i in care Generalul Averescu §i Marghiloman comiteauaceea§i principiala gre§eala de ali Inchipui ca Puterile Centrale ne vorcruta §i ca pretentiile vor fi in functiune de simpatiile personale ce lepot inspira unora sau altora negociatorii no§tri. Ceea ce ne interesa pe noinu era continutul acestui tratat, pe care Inca o data it socoteam prininsaqi definitia lui trecator, ceea ce ne interesa era sa nu se ratifice, pen-tru ca sa putem in ziva pacii generale invoca fata de Aliati cu mai multtemei Inca precaritatea lui, caracterul de act Incheiat sub puterea baione-telor. In acest sens se exercita toata influenta lui Bratianu la Palat, cacipe cand Marghiloman insista pe langa Rege 55. ratifice tratatul, dansul prinBarbu Stirbey facea tot ce-i sta in putinta ca Suveranul sa tot arcaneaceasta ratificare. Si, inca o data, Bratianu a Invins. In ziva iscaliriiarmistitiului, Romania nu ratificase acest odios tratat §i se putea prezentala masa verde a pacii generale cu o noua dovada a statorniciei fati deAliati qi a credintei ei in izbanda lor finals.

Pe cand se negocia pacea de la Bucure§ti, s'a desavarqit §i unireaBasarabiei. Zic s'a desavarqit, fiindca de fapt de cand se prabuqise Rusia,aceasta unire era virtual implinita. Aqa se inf5.tisa ea in conqtiinta tuturor,nu numai dincoace, dar §i dincolo de Prut. Nici un moment exponentiimi§carii nationaliste din Basarabia nu ui -au inchipuit ca, proclamand Re-publica independents basarabeana, ei constituie un stat menit sa ramanacu adevarat independent. In conceptia lor, aceasta neatarnare §i aceastaRepublica nu erau decat primul act al unirii dorite, fireqti §i fatale cu pa-tria mums. Din ziva in care toate provinciile neruseqti din imparatiaTarilor iqi recaqtigau independenta, devenind iar state libere, Basarabianu putea avea alts soared cleat aceea de a se reintoarce la Romania. Dadfaptul a suferit oarecari intarzieri, era numai din motive de oportunitate,in sine problema era rezolvata, irevocabil §i indiscutabil rezolvata. In-teadevar, cat timp subsista o aparenta macar de front rusesc, noi ne opu-neam ca unirea sa fie proclamata in mod formal, pentru ca Aliatii sa nune poata invinui ca am contribuit noi, printr'un gest al nostru, la retrage-rea Ru§ilor din lupt5..

Dupa ce am trimis armatele noastre in Basarabia la Inceputul lui Ia-nuarie, era evident ca unirea era chiar implinita, totu§i nu am vrut niciatunci sa-i dam o concretizare formals, ca sa nu apara in fata opiniei pu-blice mondiale ca o cucerire prin arme, cand interesul cauzei cerea neapa-rat un act voit §i liber consimtit de catre populatia basarabeana, pe bazaprincipiului autodetermin5.rii popoarelor.

Tot astfel, cand Generalul Averescu a venit la putere, Inculet §i Ciu-hureanu, nerabdatori sa puns capat acestei situatii echivoce, au sosit laIasi ca sa grabeasca actul unirii. Generalul Averescu cu drept cuvant le-acerut sa -1 mai amane, cad Incepuse tratativele de pace, iar Puterile Centra-le Ii cereau Dobrogea §i, ca &I justifice cererea lor, ii ofereau Basarabia in

85

www.dacoromanica.ro

schimb. Un guvern roman nu putea insa transforma Basarabia in obiectde compensatie. In fata temeiniciei acestui argument cei dintai s'au in-clinat fratfi no§tri basarabeni.

Cand pierderea Dobrogei a fost un fapt indeplinit, nu mai era niciun motiv sa se mai intarzie proclamatea oficiala §i solemna a Unirii §iiata cum in chip firesc ea a avut loc in Chi§in5.0 la 27 Martie 1918.

Am aflat in urma de la Inculet ca in qedinta consiliului de zniniqtride la 23 Martie, cand Marghiloman a cerut colegilor sai basarabeni sapiece la Chi§inau spre a purcede la actul unirii, au fost oarecare §ovaieli.alipa, cu desavar§ire apolitic, a consimtit imediat, Ciuhureanu a cerut sase tins seama de parerea lui Inculet, iar acesta a solicitat 24 de ore degandire. De ce? Fiindca, neincrezator in conceptiile conservatoare ale luiMarghiloman voia sa alba garantii formate in privinta reformei agrare §ia votului universal §i, in al doilea rand, fiindca voia &I se asigure ca lapacea generals o unire facuta acuma cu aprobarea Puterilor Centrale nu vainfluenta in r5.0 asupra hotaririlor finale ale Aliatilor. Inculet, mai inte-ligent decat tovara§ii lui, i§i dadea perfect seams ca adevarata harts aEuropei de maine se va stabili numai -la pacea generals. In consednta,el s'a dus inainte de a-§i da raspunsul la Fasciotti, la Barclay, la Wopicka§i la Saint Aulaire. E interesant de notat diferentele de atitudini: Fasciot-ti nu numai ca nu a consimtit, dar i-a spus lui Inculet ca basarabenii nuar trebui sa - §i inchipuiasca el Rusia rni va reinvia. Barclay i-a zis: faceticum credeti". Ramane §i azi o enigma daca raspunsul lui Sir George ex-prima indiferenta Imperiului Britanic in chestia Basarabiei, sau indiferentalui personals. Wopika 1-a asigurat de tot sprijinul Statelor Unite §i de in-treaga lui simpatie, intrucat flind Ceh de origine, cauza independenteituturor micilor natiuni europeene u era cu deosebire scumpa. Saint Au-laire i-a comunicat ca Franta este de acord.

Soarta Dobrogei find hotarita, Inculet s'a mai dus qi la Bratianu,care, la randul sau 1-a indemnat sa proclame fara intarziere unirea. Proba-bil ca de acolo a provenit insa pe urma legenda ca Inculet a fost un ad-versar al unirii in vreme ce dansul a vrut numai - §i cu drept cuvant - sao ingradeasca de maximum de garantii.

Doi oameni, unul prin iluziile, celalalt prin vanitatea lui, au incercattotu§i atribuie for meritul acestor marl impliniri istorice, §i aceastaconstituie capitolul hazliu al reintoarcerii dupa 106 ani de cotropirestrains .a Basarabiei la patria mums; ace§ti doi domni au fost AlexandruMarghiloman §i C. Stere.

Marghiloman afirma pretutindeni ca unirea Basarabiei este fapta lui,adevaratul sau rol s'a redus insa la prezenta sa fizica la Chi§inau in zivavotului Sfatului Tarii. Cand a plecat din Iaqi spre capitala Basarabiei, to-tul era pregatit §i hotarit pink' in cele mai mici amanunte, el a avut doarsa rosteasca discursurile festive §i sa is act in numele Regatului Roman,

86

sa-§i

www.dacoromanica.ro

ACTUL tRit,E0/AT 4# ,Stsitylit. TA. 0(to 2S tuitrie v ttia.

,047,0*.wfm§0:4014n.q1nr.tut fkiA*444.40000 '44 -.A.40044.00w404.04444;10AO* A A A

A44:40*/1400-

144.4.;

PikOR-0.

1141 mr,000.c.40444

gAking14:000:4t-1

,,044 41,esznit.At 404 i'00 4-mnAvam..0 4ri44A44

tc4x 0141.-0 01A,

ci,14011 .;14

!4411Wfi.:Ati l'OTO-CA1/414

`ri..71,41 TACT,

f-ativitt- pikoittvt/

PAN, HALiPPAc girt itrio

toensfs chill/OVAaff,-

uf, vur -4---5i-blur 1 1, 11ji-1,-,"

Jii

11, I, 3ig-,7 9e/Vtlrit r u rS....,-cult Ji-ufrot.7Pieqii. .

Nara sjilu'...-:.1 u uEr;rai=ipt, tithfC Retail-Iskti. not

0, Zer44-6,16y4vAr.

egPR10.-aU,1.41,11{11:19 Met

:krgvithEs rd.0,440. V+ na6tx66:sii- poortke.-insd

64'=6.6.5se rrttlriPali.4

.i*fr,ar=6a, pa 6--6p661

Ir.6L-6:04 14410a, :

Fig. 6: Actul unirii Basarabiei cu Romcinia votat la Chi,sindu deSfatul Tarii la 27 Martie 1918

1,11701 LX1 SUP,.

4: iSN

rf,

sintkittalai

41191.9W?MIX tec

,nova tt,4t kas.,0g.Azi

hAfflt Vitt ICAR

ArisCk.RON'tifttA

4)tPt4l4Pi4ilt.4

ItiCtiLtT

SrArsitv; TLIt. BuziluAti ,

7.,7 P1011,1, hibA6

h.,jaa.*t

Ot t, .e..gsps

FAv.ei AVINV ti

C.

AXASittCl,1

www.dacoromanica.ro

at carui Prim Ministru era, de cele ce se petrecusera. La obiectiunile celorce refuzau sa-i recunoasca vreun merit in aceasta privinta, Marghilomanr5.spundea c5. fara interventiile lui §i numai din cauza acestor interventii,Puterile Centrale au dat aprobarea for unirii Basarabiei. De fapt, de lainceput, dinainte chiar de venirea la guvern a lui Marghiloman, Germaniai Austro-Ungaria declarasera in toate imprejurarile ca de nu se opun la

aceasta unire. Mai mult, afirmau ca o considera legitima Si ca o doresc.Era §i firesc sa fie astfel intai fiindca cei de la Berlin, ca §i cei de la Viena§i de la Budapesta, i§i dadeau foarte bine seama ea, chiar daca ar fi vrut-o,nu ar fi putut sä. evite aceasta unire, iar pe de alts parte, le convenea samic§oreze Rusia §i, prin marirea teritoriului nostru spre ra'sarit, sa ne maifaci sä uitam tevendicarile de peste Carpati. A§a find se poate - estechiar sigur - ca atunci cand intampinau pe vreun punct rezistente dinpartea lui Marghiloman, in cursul negocierilor privitoare la pacea de laBucure§ti, reprezentantii Puterilor Centrale O. fi agitat spectrul refuzuluifor de a consimti la unirea cu Basarabia. Dar de acolo §i pans la a credeca elocinta lui a smuls consimtamantul Austro-Germanilor inteo chestiein favoarea careia ei se rostisera de mult atat de categoric, este o deose-bire pe care numai organicul iluzionism al lui Marghiloman o poate explica§i legitima.

Cat prive§te pe Stere, in tot timpul cat s'au desfa§urat in Basarabiaevenimentele §tiute, in tot timpul in care frunta§ii romanismului au exer-citat actiunea a carei logics §i inevitabila concluzie nu putea sa fie deckunirea, dansul era in teritoriul ocupat, jucanduli acolo rolul, atata intri-gile, complota, proorocea, mergea la Berlin §i la Viena, scria Lumina",facea mai mult sau mai putin decat i se atribuia, dar in once caz nici nu§tia ce se petrece in provincia de peste Nistru.

La Chi§inau, nu a sosit decat cu trei zile inainte de §edinta in carea fost proclamata unirea §i, dupa marturisirea nu numai a lui Inculet,care era pre§edintele Republicii Moldovene§ti §i care a prezidat istorica§edinta, dar a celor mai multi dintre frunta§ii basarabeni, actiunea luiStere a incurcat mai mult decat a inlesnit actul unirii. Inteadevar, fats deopozilia unora din elementele straine, cei din guvernul basarabean §i dinSfatul Tarii adoptasera tactica de a-i aduce la realitate, aratandu-leinutilitatea §i primejdia rezistentei lor. Era singurul mod de a comb ateinfluente, din care uncle cel putin erau cu desavar§ire suspecte. Stere, carenu era la curent cu nimic §i care, inchipuit cum era, se considera atat desuperior celor din Basarabia, incat nici nu putea concepe a s'ar fi cuvenitmacar sa se sfatuiasca impreuna cu ei, Stere a conceput cal rolul sauconsista in a explica diferitelor grupari politice §i etnice necesitatea unirii.Doua zile §i doua nopti a tinut discursuri de principii, discursuri demotivari politice, discursuri de exortatiuni patriotice, discursuri pronun-tate in romane§te, in ruse§te, in limba germana. Cel putin doua treimi

87

www.dacoromanica.ro

din aceste cuvantari erau inutile, dar Stere se trudea sa convinga oamenidemult convinqi qi ale caror voturi erau hotarit asigurate. Pe cei insa pecare ar fi trebuit cu adevarat sa-i convinga, adica pe reprezentantii minori-tatilor, nu numai ca nu a reuqit sa o faci, dar dimpotriva, ficand preamulte teorii, vorbindu-le mereu de libertate, de auto-determinare qi maiales dandu-le impresia ca votul for este indispensabil, i-a incurajat iaraqila o rezistenta de la care energia celor din Sfatul Tarii qtiuse sa-i abata.Este mai mult ca sigur ca fara interventifle neoportune ale lui Stere s'arfi ajuns aproape la unanimitatea voturilor.

In once caz, chiar daca am admite ca Stere nu a 'ingreunat lucrurile,este de la sine inteles ca nu discursurile lui rostite in ultimele doua zileau putut determina un complex intreg de evenimente care facusera dinunire o inexorabila fatalitate qi au influentat macar in mod temeinicrezultatele unui vot pentru care cei din ChiOnau luasera din vreme cusucces toate masurile cuvenite. In miqcarea nationals a Basarabiei, Stereare desigur meritele lui, dar in evenimentele din 1917 gi 1918 §i in orga-nizarea §edintei de proclamare a unirii, rolul sau se margine§te la acelade oaspete iar nicidecum, a4a precum o sustine el ,Si prietenii sai la acelade factor determinant. Acesta este cu toata nepartinirea, adevarul istoric.

De bunk' seama insa ca in vremurile intunecate pe care ne era dat sale traim atunci la Ia§i, ziva in care Inculet qi Ciuhureanu au venit cu actulunirii a fost o zi de nadejde qi de inaltare gi ca Te Deumul de la Mitropo-lie, in care am s5sbatorit acest mare act istoric, va ramane pururea inti-parit in amintirea acelor ce au avut fericirea sä is parte la el. Interesanta fost qi banchetul de la Palat, unde Inculet, ridicand paharul pentruRege, 1-a botezat Regele Taranilor §i unde Stere a fost decorat cu ordinulCoroanei Romaniei in gradul de Mare Ofiter, decorare in jurul careias'a facut atata valva atunci, ca qi mai tarziu. Tot dupa acest banchet fa-milia regala a ie§it pe balcon pentru a multumi multimii care o aclama pestrada. Stere a crezut de cuviinta sa apara langa Rege, ca sa vaza binepublicul unde a ajuns. Nu-i vorba, aceeaqi atitudine o avusese dimineatain timpul defilarii trupelor. La Poarta Mitropoliei, pe Strada Stefan celMare se inaltase o estrada de unde Regele primea defilarea. Cu ostenta-tiune, Stere s'a a§ezat qi el acolo, sfindand astfel sinnamintele armateipe care be cuno§tea atat de bine.

Aceste incidente nu au putut insa umbri stralucirea marelui evenimentce se sarbatorea.

Dupa ce a 'scald pacea de la Bucuregti, pe care intr'un moment deregretabila raticire Costica Anon a infati§at-o Orli drept izbanda,Marghiloman s'a apucat de ceea ce numea el pe atunci opera sa de recla-dire a Romaniei gi de regenerare morals. Despre regenerarea morals voivorbi mai departe, deocamdata sa vedem in ce consta pentru el opera derecladire, definita intr'un mare discurs politic pe care 1-a rostit in primadecada a lui mai la Barlad. Pe la sfargitul lui aprilie, Marghiloman ob-

88

§i

si

www.dacoromanica.ro

tinuse dizolvarea parlamentului. Era discutabil din punctul de vederestrict constitutional parlamentul ales in Mai 1914, parlamentul razboiuluiqi al reformelor nu putea fi dizolvat, intrucat era o adunare constituanta,care nu-§i desavar§ise misiunea. Iar pe de aka parte, era inadmisibil cadupa ce votul ob§tesc fusese inscris in constitutie, sa se faca acuma alegeripe temeiul vechii legi electorale cu cele trei colegii cenzitare. Dar Marghilo-man avea nevoie de un parlament care sa-i ratifice pacea de la Bucure§ti §idesigur ca acesta nu putea fi Parlamentul nostru.

Urmau deci sa se faca alegerile. Cum s'au facut, este inutil sa o maispun; in Moldova, nici noi, nici taki§tii nu ne-am prezentat, opozitia a fostreprezentata numai prin Generalul Averescu, care ieqise in timpul acesta lapensie §i constituise cu Argetoianu, cu Grigore Filipescu, cu Matei Canta-cuzino qi cu Dui liu Zamfirescu Liga Poporului", el s'a prezentat insa sin-gur, sau aproape singur in fata corpului electoral. A urmat Cuza cu antise-mitii sai, care nu a putut rezista nici atunci tentatiunii de a fi deputat §ide a debita in parlamentul baionetelor inamice cunoscutele lui teorii §ireuqitele sale cuvinte de spirit.

In teritoriul ocupat, administratia find inca in mana comandaturiigermane, adica a lui Mackensen, situatia era qi mai simpla, nu puteau can-dida decat cei agreati de el, ceilalti nici nu puteau ajunge in circumscrip-Ole for electorale, cad nu puteau obtine Ausweis-ul necesar. In asemeneaconditiuni este lesne de Inteles ca aceste alegeri se reduceau la o simpla qisinistra parodie electorala chiar Intr'o tars cu influents guvernamentala,ca la noi.

Marghiloman s'a crezut dator, in vederea acestor alegeri, sa expuna ta-rii programul sau guvernamental, prin urmare discursul de la Bar lad a avutmenirea sa ni-1 dezvaluiasca. Caracteristic este ca, de§i in constitutie figu-rau votul ob§tesc §i exproprierea celor doui milioane de hectare, Marghi-loman i§i Inchipui ca poate face abstractie de de qi sa considere acestedispozitiuni pur §i simplu ca nule qi neavenite. Cu o totals lipsa de simt alrealitatilor, el ne-a comunicat la Bar lad ca, in ceea ce prive§te reformaagrara va Inlocui exproprierea prin arendarile obligatorii qi ca in ceea ceprivqte reforma electorala, va recurge la alte formule decat la sufragiuluniversal, aqa cum 1-am acordat noi. Iata de-altminteri textual pasagiile dincuvantarea sa privitoare la aceste doua Insemnate probleme ele sunttipice:

Noi voim §i prin mijlocul cumparaturilor de buns voie, prin creareacasselor de credit, prin creditul funciar taranesc §i prin mijlocul expropri-erii sa permitem taranului harnic sa-§i intregeasca pamantul. $i aqa a por-nit gandul tuturor, i cum dam noi pilda, am convingerea ca §i masuraaceasta extrema o expropriere nu voi fi nevoit sa o intrebuintez fa-il de consimtamantul marilor proprietari de a fi initiatorii operei de in-fratire".

89

www.dacoromanica.ro

Crcdem ca a sunat ceasul sa dam unui sufragiu universal cu oarecaretemperamente alegerea Camerei sa rezervam Senatul pentru o recrutarecare sa permits statului sal alba o carma fixa".

Mai tarziu, cu prilejul discutiei Ia Mesaj, Marghiloman §i-a mai restransformulele. Chestia agrara trebuia Iuata de la capat", toti taranii nu potfi proprietari", trebuie sa ne g'a.ndim cui dam pamant §i cui nu dam". Sevor face improprietariri, dar trebuie sal se tie ca aceasta este ultima im-proprietarire ce se poate face". Ca va obliga pe proprietari sa arendezepamant la tarani, fiindca cine vrea munca obligate trebuie sa dea pamantin arenda".

Iar rcforma electorala a devenit o mantra pe care nu avea delegatiuneconstitutionals ca sa o poata savar§i, ca are totuqi speran%a Ca intr'o vii-toare constituanta sa o infaptuiasca. $i in once caz ca sufragiul univer-sal fara temperamente it consider ca o primejdie". Corectarea ar urma sase face prin gtiinta de carte §i prin votul plural". De pilda taranul cucopii ar avea doua voturi".

In fine, oficiosul partidului Steagul" dezvaluia gandul intreg al qefu-lui §i al inspiratorului sau, scriind: A doua zi dupe pacea din 1913, candse parca D-lui Bratianu ca partidul pierduse ceva din stralucire, se ivideodata accl proiect cle expropriere agresiv qi demagogic, proiect de recla-ma §i instrument de anarhie, intrucat, completat la Ia§i sub baionetele ru-seoi cu ni§te dispozitiuni cu adcvarat bol§evice in virtutea carora se potcioparti proprieta tile intinsc..." mai departe: A trecut vremea de a sepermi te luxul unor asemenca cxercitii pc terenul social".

Hotarit, Marghiloman tinea sa dovedeasca Inca o data lipsa lui de in-telegere a vrcmurilor pc care le traia.

Dcocamdata aceste declara;iuni ale lui i-au provocat doua serioase gre-utati politice: ruperea cu Stere §i ostilitatea definitive §i crescanda a ba-sarabenilor. Sterc nu putea consimti la desfiint area reformelor, fara sa sedesfiinteze pe cl insu§i. 0 vials intreaga fusese unul din cei mai aprigipropovaduitori al lor, Ia 1914 ceruse lui Bratianu ca o favoare personalssa fie el raportorul constituantei, cum putea sa se solidarizeze oare cu po-litica reactionara a lui Marghiloman? Ar fi fost sa-§i renege tot trecutul.El fu deci silit sa is pozilie impotriva Primului Ministru Si sa renun%e lamisiunea pe care Ia inceput acesta i-o incredintase, aceea de a conducetrehurile in Basarabia, unde Generalul Vaitoianu ajunse astfel un fel de gu-vernator al %inuturilor dintre Prut Nistru.

De altfel, lipsa de simi de organizare §i rezistentele ce a intampinatdin partea celor din Sfatul Tarii au contribuit §i cle la hotarirea lui Sterede a se dezinteresa de administrarea Basarahiei.

Mai gravy pentru Marghiloman era starea de spirit pc care politica luio provoca in randurile basarabenilor. le§iti de curand din revolutie, fiindcu to%ii prin forma %iunea for intelectuala, prin mediul in care traisera sub

90

*i

i

si

www.dacoromanica.ro

tarism democra %i convin§i, aproape sociali§ti, reactionarismul lui Marghi-loman i-a speriat §i mai mult, creand o adevarata Si primejdioasa tensiuneintre ei §i vechiul regat. Raporturile s'au mai agravat cand marii proprietaridin Basarabia au trimis delegati la Ia§i ca s5. obtina de la guvern o revenireasupra masurilor cu adevarat foarte drastice pe care Republica Basarabea-na le lease in chestia exproprierii §i cand Marghiloman a avut nedibacia sale dea oarecari sperante.

Inculet Si Ciuhureanu, care reprezentau Basarabia in guvemul Marghilo-man, au reactionat violent, nu numai in dezbaterile consiliilor de miniqtri,dar chiar in public, la tribuna parlamentului. indeosebi discursul rostit deInculet in §edinta de la 27 Iunie a fost caracteristic. El a %inut sa afirme inacel parlament ultraconservator ca Basarabia nu renunia nici la votul ob-§tesc, nici la exproprierea a§a cum au indeplinit-o, nici la principiile demo-cratice ce stau la baza organizarii for administrative §i Ca, numai pe acestetemeiuri larg democratice, se poate consolida cu adevarat unirea Basarabiei.

Bineinteles, noi am profitat de ocazie ca prin Mi§carea" sa subliniemconcordanta noastra de vederi cu basarabenii §i sa aratam ca numai str5.-mind in politica preconizata de noi in ajunul razboiului §i concretizataprin dispozitiunile introduse in Iunie 1917 in constitu%ie, Romania poatefi focarul de lumina Si de caldura catre care trebuie sa priveasca to ;i fra-tii robiti §i asupri;i".

De-altminteri, ingrijorati de mentalitatea lui Marghiloman Si a colegi-lor sai, printre care nu trebuie sa uitam ca se prenumarau oameni ca Gri-gu45. Cantacuzino §i Nicu Ghika-Comane§ti, Inculet Ciuhureanu luaseracontact cu Bratianu §i i-au cerut parerea, in special in ceea ce prive§te re-forma agrara. Spre deosebire de Marghiloman, Bratianu nu numai ca i-asfatuit pe cei doi mini§tri basarabeni sa continuie a lucra la reforma agrarain spiritul in care o concepusera, dar i-a asigurat ca la pacea generals el §ipartidul national liberal i§i iau angajamentul solemn de a ratifica o atare re-forma mai large decat cea din vechiul regat, intrucat noi intelegem foartebine ca, trecand prin revolu1ie, s'a stabilit in Basarabia o anume stare defapt pe care azi legiuitorul nu o mai poate nesocoti. Se poate spune ca deatunci dateaza legatura sufleteasca dintre noi §i atatia frunta§i ai mi§cariinationale de peste Pmt.

Dar programul lui Marghiloman nu se marginea aci, el cuprindea refor-ma administrative, reforma invitamantului, reforma Bancii Nationale, acreditelor funciare §i urbane §i suspendarea inamovibilitatii magistraturii,a membrilor corpului tehnic §i a profesorilor universitari. De fapt, toateaceste legi de reorganizare", de recladire", nu erau decat legi de distru-gere a partidului liberal §i de razbunare conservatoare. Legea administrati-ve trebuia schimbata pentru ca functionarii banuiti liberali sa poata fimutati §i inlocuiti, reforma Bancii Nationale §i a creditelor se reducea laposibilitatea de-a elimina din aceste institu ;iuni frunta§ii liberali, care, fie

91

§i

www.dacoromanica.ro

zis in treacat, le infiintasera, le organizasera §i le condusesera cu atat fo-los pentru economia na ;ionala. Iar dintre inamovibilitati se alesese aceea amagistraturii, a corpului tehnic §i a profesorilor universitari, fiindca se so-cotea ca liberalii numara mai multi aderenti, sau mai multe simpatii. Ma-ra de aceasta, in ajunul darii in judecata a guvemului Bratianu, membriiCurtii de Casa %ie §i tot aparatul judecatoresc trebuia amenintat §i profeso-rii universitari trebuiau §i ei pedepsiti prin destituiri pentru rolul pe careit jucasera in politica de intrare in ac %iune alaturi de Aliati.

Sigur, reformele lui Marghiloman aveau ca substrat dorin %a reala de aaduce oarecari imbunatatiri invatamantului nostru public, dar ciudatamentalitate de a alege zilele ocupatiei straine pentru a pune in aplicare felde fel de idei personale de ani de zile nutrite in lini*tea cabinetului de lu-cru. *i, mai presus de toate, ce naivitate sa-ti inchipui ca masuri luate inpripa sub calcaiul inamicului vor putea sluji drept norme permanente deorganizare a Romaniei ce va ie§i din marea framantare a razboiului mon-dial, nu Inca terminat.

Parlamentul, care trebuia sa aduca la indeplinire acest vast program alguvemului Marghiloman, s'a Intrunit in primele zile ale lunii Iunie, §i a-proape fara Intrerupere a func%ionat pada' la sfar§itul lui Octombrie, candregimul ocupatiei s'a prabu§it. Trebuie sa marturisesc ca atat eu cat §iprietenii mei politici am urmarit dezbaterile acestui parlament cu aceea§isuverana nepasare cu care am urmarit §i negociatiunile pacii de la Bucu-re§ti. Legile pe care le vota aveau in ochii noqtri acela0 caracter de preca-riate. De-altminteri, nici din punct de vedere spectacular aceste dezbaterinu puteau prezenta vreun interes deosebit, cad majoritatea lui Marghilo-man se compunea din elemente cu totul mediocre §i compromise. Afarsde cativa vechi credincio§i ai lui, ce om de valoare qi cu demnitate puteaprimi sa faca parte dintr'un atare parlament? Corifeii opozitiei lipseauto %i §i nici lipsa de talent a lui Averescu, nici cuvintele de spirit ale luiCuza, nu erau in masura sa-i inlocuiasca.

Din toata vorbaria acelor patru luni nu sunt de retinut decat ratifica-rea tratatului de pace, votarea impamantenirii evreilor care era o anexa, ocondi%ie sine qua non a tratatului impus de inamic, o interpretare a luiTrancu-Ia§i asupra dosarului Gunther §i un discurs anti-dinastic al Dr. Ge-rota.

Cu prilejul ratificarii, nimeni nu a §tiut sa ridice protestul cuvenit, saformuleze strigatul de revolts al unui popor ultragiat. Averescu ar fi fostindicat pentru acest rol, cand colo s'a marginit sa citeasca o declaratieprin care mai mult se apara de rolul lui in discu %ia preliminarilor de pace,iar Cuza a votat contra, nu atat din cauza condi %iilor grele ale pacii, dardin cauza dispozitiunilor ei privitoare la evrei.

Nici in aceasta Imprejurare parlamentul ocupatiei nu a putut fi la in5.1-timea cerintelor tarii. 0 clips de reculegere, de trezire a con§tiintei, de

92

www.dacoromanica.ro

mandrie qi demnitate i-ar fi absolvit de toate celelalte pacate §i i-ar fi asi-gurat indulgenta istoriei. Era insa peste puterile lui, s'ar zice ca Mackensen§tiuse pe cine trimisese la Ia0.

Votarea impamantenirii evreilor a prezentat un interes numai fiindcaa fost o dovada mai mult a judaismului international de afirma influ-enta §i puterea. Logic ar fi fost ca evreii, care §tiau foarte bine, inteligenti§i bine informati cum erau, ca atat timp cat razboiul mondial nu s'a sfar-0t, pacea de la Bucure§ti nu poate fi decat un provizorat, fi dat seamaca adevaratul for statut din Romania .nu poate depinde nici el de stipulati-unile acestei paci. Totu0, au tinut cu tot dinadinsul ca la Bucure0i sa nise impuna recunoa§terea acestor drepturi, pentru ca in fata opiniei publi-ce a lumii civilizate sa fie bine stabilit ca in urma acestui razboi nici opace, oricare ar fi ea, nu poate sa le mai nesocoteasca qi ca de partea ori-cui va fi izbanda finals, un singur lucru este acuma indiscutabil, triumfulcauzei evreie§ti.

Pe noi, acordarea acestor drepturi nu ne tulbura intru nimic, deoare-ce Inca de cand eram la guvern luasem §i pe cale internationals §i direct,fata de reprezentantii evreimii din Ia0, angajamente formale in aceastaprivinta. Din consideratiune insa fata de Aliatii no§tri §i din motive detactics interns, am tinut sa subliniem prin press ca evreii romani nu tre-buie sa a§tepte indeplinirea legitimelor for aspiratiuni de la armatele deocupatiune, ci de la libera vointa a natiunii romane.

Interpelarea lui Trancu-Ia0 in afacerea Gunther era pentru Marghilo-man extrem de plicticoasa, fiindca adevarul, din nenorocire tristul §i ne-tagaduitul adevar, era ca in timpul neutralitatii cu qtirea lui §i adeseadupa solicitarile lui, Gunther ii subventionase actiunea §i partizanii. Sin-gura ie0re pentru el era indrazneala, §i in asemenea ocazii se trezeau inMarghiloman atavismele parintelui sau §i scrupulele nu-1 inabu§eau. Eldeclara ca totul este o infama Inscenare a adversarilor sai politici, a luiTake Ionescu indeosebi, si cu abilitati demne de o cauza mai onorabila,a profitat de faptul ca borderoul era scris in nemtqte, iar adnotarea de pcverso cuprinzand cele doua milioane cheltuite cu alegerea lui ca pre§edin-te al partidului conservator in frantuze§te, pentru ca sa conchida tre-buie sa fie vorba de un fals §i, prin urmare, a trimis afacerea in cercetareajudecatorului de instructie. Corbescu era chiar Invinuit de el ca autor alacestui fals. Cu aceste artificii oratorice §i cu aplauzele majoritatilor saledocile, incidentul parlamentar s'a incheiat, dar a trebuit toata ingaduintaromaneasca pentru ca dupa pacea generals Marghiloman sa nu fi suferitconsecintele neplacute ale unuia din cele mai urite capitole ale vremuriIorneutralita tii.

cat despre ie0rea anti-dinastica de la Senat a Dr-lui Gerota, ea nu afost decat punctul culminant al intregii sale atitudini de la incetarea raz-boiului. inteadevar, papicul §i distinsul chirurg Dr. Gerota, care pans

93

'ca

a-si

sa-si

www.dacoromanica.ro

atunci nu se manifestase niciodata in chip deosebit pe terenul politic sinational, care parea exclusiv absorbit de profesiunea sa si de catedra,devenise deodata cel mai inversunat, cel mai violent, cel mai intransigentacuzator al autorilor razboiului. Dar pe and ceilalti isi indreptasera furiaimpotriva oamenilor politici, Dr. Gerota cerea capul Regelui, it insultapretutindeni in chipul cel mai trivial si reclama, cu o patima impinsapans la fanatism, detronarea lui. De fapt, cuvintele lui din Senat nu eraudeck o palida manifestare a atitudinii pe care o luase si a celor ce obis-nuia si spunk' in fata oricui si oriunde se nimerea.

Ceea ce a fost simptomatic pentru atmosfera de atunci este a Sena-tul abia a reactionat, in schimb, un ofiter al carui nume imi scapa, intal-nindu-1 pe strada. 1-a batut pans la singe, iar ofiterii de rezerva s'au in-trunit ca sa protesteze impotriva cuvintelor lui si sa fad. Regelui o caldamanifestare de simpatie si de respect. In fata acestor atitudini si_gesturi,Dr. Gerota a socotit mai prudent sa-si tempereze limbagiul si sa se rein-toarca la indeletnicirile lui stiintifice. A incasat palmele in tacere si inRomania intregita a fost fericit ca nu a avut a suferi consecintele anti-dinasticismului sail si ca, in regala sa marinimie, Regele Ferdinand bolnava mers pana la a-1 chema la capataiul sau. Pentru mine, Dr. Gerota de laIasi amine cazul tipic al neba'nuitelor instincte de rautate si de cruzime,de patimi primitive, ce zac in atatia oameni si pe care, spre surprindereagenerals, vremurile tulburi le scot la iveala.

Dar daca dezbaterile parlamentului ocupatiei nu au fost si nici nuputeau sa fie interesante, in schimb, atmosfera in care s'au desfasurat afost captivanta. La inceput, majoritatile lui Marghiloman erau pline deentuziasm, de spirit de razbunare, ca si conducatorul for se credeau sta-pani pe situatie. Diapazonul for era foarte ridicat, incetul cu incetul tonula scazut insa. Ei care se socoteau invingatori, au inteles si au vazut canu sunt decat nenorocite instrumente ale unui cuceritor vremelnic, che-mati O. joace un rol odios, nu unul glorios, sau, cel putin, folositor.

Pe de alts parte, regeneratorii morali au constatat ca randurile forsunt pline de dezertori si de oameni compromisi, ca au avut loc incidentepenibile, iar trufia for a suferit ireparabile stirbiri. Pe de alts parte, pentrunoi, observatorii din afara, ca pentru toata Cara dealtfel, era curios cumprin Septembrie deja matadorii din Iunie si din Iu lie plecau capetele, dinsaptamana in saptamana tot mai mult. edintele nu mai prezentaunici o animatie, discutiile lancezeau. Presimteau vadit jalnica prabusirecare ii pandea.

Desi nu eram in parlament, noi am tinut sa aratam tarii punctulnostru de vedere la fiecare din aceste acte ale guvemului si ale parlamen-tului Marghiloman. In acest scop, de cite on guvemul hotara sa is vreomasura mai insemnata, sau de cite on parlamentul vroia sa voteze o legepotrivnica intereselor tarii, ne intruneam la Bratianu si redactam un co-

94

www.dacoromanica.ro

municat pe care il publicam in Viitorul" si iI reproduceam Ia sapirograf,spre a-1 trimite in toate partile si in special in teritoriul ocupat. Putemreciti azi colectia acestor documente cu o legitima mandrie. Nu cred saexiste dovada mai evidenta a dreptei noastre judecati in acele vremuri sia mandriei cu care ne-am aparat fare sovaire politica si credintele nea-mului.

In sfarsit, in toamna anului 1918 s'a mai intamplat un eveniment du-reros, nu atat pentru guvernul pe atunci raspunzator de destinele Roma-niei, cat pentru not toti si pentru principiul monarhic in sine. Spre sur-prinderea generals, am aflat intr'o buns zi ca Principe le Carol, Mosteni-torul Tronului a disparut de la Targul-Neamt, unde comanda o unitatede vanatori de munte. Dupe cateva zile, misterul a fost deslusit asupracazului nu numai penibil, dar gray. Principe le fugise cu Dra. Zizi Lambrinosi, ca sa tread Nistrul, se pusese. sub protectia ofiterilor austrieci, luasechiar masa cu ei, iar la Odessa se cununase ziva in amiaza mare in tinutade gala, cu colanul ordinului Carol de gat, sub ochii binevoitori si ironiciai autoritatilor inamice, incantate ca dinastia care le-a declarat razboi pri-meste o atare lovitura. Parintilor le scrisese ca pleaca sa lupte pe frontulapusean, fiindca nu poate sa mai rabde starea de apasare si de umilintain care se zbate poporul, refugiat in Moldova de pe urma pacii rusinoasede la Bucuresti.

Simple justificari epistolare, fiindca, in realitate, Principe le nu se gan-dea nici la frontul Aliatilor, nici la %ark, ci la ceea ce considera fericirea sapersonals. $tiam ca dansul facea curte acestei domnisoare, ca din cauzaei Regele si Regina aveau dificultati sa-1 urneasca din Iasi si sa-1 trimitape front; mai mult, fusesem poftit personal intr'o sears la Dra. Lambrinoacasa, unde gasisem pe Principe le Carol si observasem cu oarecare mirareca odaia era tapitat5. cu Portretele Mostenitorului Coroanei. Mi se spusesein plus ca dansul fusese vazut in imprejurimile Iasului plimbandu-se inautomobil cu sus-zisa Domnisoara, dar nimeni nu daduse vreo insemnata-te deosebita acestui flirt" si, mai ales, nimeni nu-si putea inchipui ca elva merge pans Ia o casatorie si aceasta chiar sub auspiciile cotropitori-lor patriei sale. Cand a aflat stirea, Regele a venit imediat la Iasi sa con-fere cu ministrii sai. Marghiloman se rosti pe data pentru inlaturareadefinitive a Principelui, care, prin purtarea sa, se dovedise nedemn de-apurta Coroana Romaniei. In fa %a acestei atitudini hotarite Regele, de-alt-minteri zdrobit de emotiuni, se arata sovaitor. Regina in schimb voia cuonce chip sa-si scape primul nascut si lupta cu o energie salbateca, s'a ziscu drept cuvant, nu ca o mama care isi apara copilul, ci ca o leoaica careisi apara puii. tirbey sfatui pe Rege sa convoace pe sefii de partide.Marghiloman, care daduse in judecata.' pe Ion Bratianu, se impotrivi, lainceput, dar sfarsi prin a intelege ca nu se poate face abstractie de el si departidul liberal intr'o atare criza dinastica.

95

www.dacoromanica.ro

Printr'o ciudata coincidenta, nici Bratianu, nici Genera lul Averescunu erau la Iasi, ci amandoi se aflau la Piatra- Neam%, Averescu in oras laPrincipesa Elise Sulu, iar Bratianu langa oras, la mosia Doamnei luiEmil Costinescu. Primind si unul si altul ordinul sa vine imediat la Iasi sinegasind alt mijloc de transport au plecat in acelasi automobil, desi ra-porturile for personale erau in acele momente foarte incordate. Bratianufacea mare haz de aceasta intamplare si ne povestea amanuntele lungiisi silitei for convorbiri, desfasurata bineinteles, pe ton curtenitor si chiarami cal .

Dar la Iasi se despartird din nou, Averescu impartasi in totul punctulde vedere al lui Marghiloman si ceru stergerea Principelui Carol din ran-durile familiei regale si proclamarea Principelui Nicolae ca Mostenitor alTronului. Bratianu, dimpotriva, s'a opus cu hotarire acestei solutii,sfatui pe Rege sa face tot posibilul pentru a readuce pe fiul sau si a nu-Iinlatura de la succesiunea Coroanei. Imi aduc aminte ca multi dintre noi,revoltati de ceea ce facuse Principe le Carol, de purtarea sa nesocotita invremuri cum erau cele prin care parintii si tara lui treceau atunci, contrazi-ceam pe Bratianu, it credeam gresit in judecata lui. El ne-a facut insa unadevarat curs de istorie, aratandu-ne ca pretutindeni si intotdeauna dinas-tiile nu au putut supravie %ui cand alaturi de suveranul legitim subzistaun pretendent ambitios si activ. Toate nemultumirile se canalizeaza spreacest pretendent, Zara se imparte in cloud, unitatea si continuitatea - fo-loasele esentiale ale principiului monarhic - sunt compromise sau dispar.Noi, care avem dinastie tanara, nu trebuie sa adoptam cu inima usoarao solu%ie care saps gray temelia ei, ci trebuie sa facem tot ce ne sta inputinta pentru a o feri de o primejdie care-i poate fi fatale. De buns sea-ma, fapta Principelui Carol este in sine si prin amanuntele ei odioasa side neiertat, dar trebuie gasit un mijloc ca sa se revina asupra ei. Cu vre-mea va uita si dinastia va fi astfel scutita - si prin ea Zara - de zguduiri denature a stanjeni intreaga noastra evolutie normala.

Marturisesc ca documentarea istorica era impresionanta si ca Bra-tianu pledat cauza cu atata convingere si cu atata foc, incat ne-acastigat pe toti. Regele a mai consultat pe urma pe Misu Cantacuzinoin lipsa lui Take Ionescu, cat si pe Generalii Coanda, Grigorescutoianu. Misu Cantacuzino a fost de parerea lui Averescu, dar a declarat case va supune hotaririi Regelui. Coanda si Vaitoianu au fost pentru clemen-ta, iar Grigorescu mai mult de acord cu punctul de vedere al guvernului.

Sub influenta deci a Reginei, a lui Bratianu si a lui Barbu tirbey,Regele determine si pe Marghiloman sa revina asupra parerii lui initiale;s'a hotarit deci sa se trimita de urgenta emisari la Odessa, care sa aducainapoi pe Principe le Carol, sa-1 trimita, drept pedeapsa - fiindca isi para.-sise unitatea la arest intr'o manastire si sa se obtina ca, in schimbul uneiinsemnate sume de bani, Domnisoara Lambrino sa renunte chiar ea la

96

§i-1

§i-a

§i Vai-

-

www.dacoromanica.ro

regala ei dragoste. Colonelul Baliff a fost trimis la Odessa §i dupa diferitepertractari §i amenintari, reu0 sa aduca inapoi pe Principe. Regina a avutimediat cu el in tren la Creste§ti-Ungheni intrevederi patetice. Principe le ainceput prin a rezista, dar dupa lungi discutii i numeroase amanari a capi-tulat in cele din urma.Consimtind sa-§i ispa§easca pedeapsa la ManastireaSecu §i sa admits anularea casatoriei, a refuzat insa deocamdata sa re-nunte de a mai vedea pe Dra. Lambrino. S'a facut aceasta concesie cusperanta - dealtfel confirmata in urma de evenimente - ca mai curandsau mai tarziu aceasta dragoste ii va trece. Pentru moment ne multumeamcu situatia legala, Principe le continua sa fie Mo§tenitorul necasatorital Tronului, criza dinastica fusese evitata. Din punct de vedere politic §inational, aceasta era ceea ce ne interesa.

Nu este mai putin adevarat, insa, ca Romania vremelnic invinsa §itradata de Ru§i, cotropita de inamic §i batjocorita prin pacea de laBucure§ti, ar fi putut fi scutita de acest episod dinastic §i ca parintii co-pilului in care neamul nostru i§i pusese atatea frumoase nadejdi nu meri-tau ca §i aceasta durere sa se adauge la toate amaraciunile acestor zilede restri§te.

97

"Y..1 I. AO ..1 la

S'1

cl 3

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL PA TR UZECI BSI TREI

OSTRACIZATII

Pe cand se desfa§ura activitatea ministeriala a lui Averescu §i a luiMarghiloman in felul §i in atmosfera aratata, not a§teptam in lini§te §i cuo desavar§ita seninatate mersul evenimentelor. *tiam ca ne pandee operioada de strigatoare nedreptati de prigoniri neroade, eram insa ho-tariti a le infrunta cu barbatie.

La cateva zile dupa demisia noastra, Bratianu, cheama cativa prietenispre a ne spune ca poate ar fi mai bine ca el sa se retraga de la conducereapartidului §i sa cedeze deocamdata pre§edentia unui comitet in care arputea figura persoane ca Ferechide, sau ca Porumbaru. Motiva aceastaidee pe consideratiuni de oportunitate; va fi , spunea el, mai u§or parti-dului sa tread epoca tulbure ce ne sta inainte pans la pacea generals subo conducere mai putin accentuata §i mai putin supusa atacurilor §i urilor,decat a lui. I-am aratat cu to %ii ca, dimpotriva, plecarea ar fi interpretatadrept o recunoa§tere ca politica sa a fost greita, mai mult, ca ar puteachiar sa fie talmacita ca un vot de blam pe care it da partidul.

El a recunoscut temeinicia observa %iunilor noastre §i a renuntat repe-de la gandul sau. Personal am banuit intotdeauna ca Bratianu nu se gan-disc nici o clips in mod serios la retragerea lui din capul partidului. A vrutsa constate daca intr'un moment tulbure se mai bucura de incredereaprietenilor sai §i, in special, 'Ana la ce punct se putea bizui pe devotamen-tul neconditionat al colaboratorilor sai mai de aproape. A§a, spre pilda,§tiu ca fara a mi-o marturisi a fost suparat pe mine, fiindca i s'a parutCa in raspunsul meu nu fusesem destul de categoric. Inutil sa spun ca afost o impresie cu desavar§ire nejustificata, precum dealtfel a putut sa oconstate §i el mai tarziu. Bratianu se complacea cateodata in asemeneaartificii de politica orientala.

De la inceput insa ne-am stabilit un plan general de activitate: inficare saptamana, miercurea la ora 5, urma sa ne intalnim la Marzes-cu acasa spre a examina situatia politica, a ne schimba parerile *i a nefixa atitudinea. Bratianu personal urma sa prezideze aceste consfatu-iri, la care erau invita %i to ;i fo§tii mini§tri, toti fo§tii parlamentari §i,

98

si

www.dacoromanica.ro

in genere toti prietenii nowi politici aflatori la Ia0. Pe de alts par-te, s'a hotarit sa se instituie o serie de comisii care sa studieze chestiunila ordinea zilei si sa intocmeasca chiar proiectele de legi referitoare la ele,a§a incat in ziva in care Puterile Centrale se vor prabuO §i Romania Marese va infaptui, sa nu fim surprin0 de evenimente si sa avem pregatite toa-te marile reforme necesare. Meritul acestei hotariri ii revine intreg lui Vin-tila Bratianu: cat timp guvernul ocupatiei isi va indeplini trista misiune,noi, nepasatori de clevetirile §i de calomniile lui trebuia sa pregatim prinmunca si incredere ziva reparatoare de maine care avea sa vina. Bratianus'a aratat intai cam sceptic, ironizandu-1 pe Vintila, dar, in fata staruintiisale §i a aprobarilor noastre, ne autoriza sa incepem aceste lucrari. Elene-au ingaduit sa putem promulga, cateva luni mai tarziu, f5.ra nici ogreutate, legea exproprierii, a votului ob§tesc si alte masuri importantesi urgente.

Consfatuirile de la Marzescu au fost cu adevarat caracteristice, intere-sante §i miKatoare, nici unul din cei ce am luat parte la ele nu le vom puteauita vreodata. Ne intruneam la Marzescu in salonul cel mare, care dadeape Strada Carol, Bratianu se wza inteun fotoliu Tanga usa dinspre antreu(la stanga cand intrai), fotoliu pe care Dna. Marzescu 1-a pastrat cu pietatesi pe care, spre amintire, a pus o mica placa comemorativa. Noi ne wzamdin jur imprejur pe scaune, pe canapele, multi in picioare,in said sau pe la

Abia instalat, Bratianu ne facea un expozeu al evenimentelor zilei,al celor interne ca §i al celor externe si, pe urma, se incingeau discutii incare fiecare isi putea spune parerea in deplina libertate. Bratianu raspun-dea tuturor cu bunavointa si rabdare, iar cand intrebarile i se pareau preaindiscrete, le ocolea cu o gluma, sau cu un suras. Pentru noi, care it cuno--team de aproape, pentru noi care lucrasem atatia ani alaturi de el, expo-zeurile lui erau desigur interesante, pentru ceilalti prieteni ai no§tri carenu avusesera insa pans atunci prilejul sa se impart4easca de gandurilelui, ele au fost o revelatie si un permanent izvor de admiratiune. De-alt-minteri, trebuie sa marturisesc ca si chiar pentru noi, intimii sai, acesteexpozeuri au fost o adevarata delectare, fiindca niciodata poate in toatacariera lui politica nu ni s'a infat4at Bratianu mai luminos in judecareaevenimentelor, mai clarvazator in previziunile lui, in doua cuvinte mai pa-trunzator §i mai profetic. Daca regret ceva este Ca nu s'au stenografiatvorbele sale. Noua luni de zile, cu o claritate, cu o intuitie a realitatitor,cu o largime de vederi minunata, Bratianu ne-a luminat cararile, ne-asustinut moralul §i a intrupat in mijlocul confuziei din Moldova credintaneclintita in biruinta inevitabila. Nu cred ca in tot acest rastimp sa fifost o chestie oricat de mica, in care imprejurarile sal fi desmintit ju-decata lui. Superioritatea sa intelectuala si taria lui sufleteasca impu-neau tuturora.

La inceput eram putini, putini de tot. Imi aduc aminte ca la prima

99

www.dacoromanica.ro

§edinta abia daca ne numaram zece, doisprezece. Chiar unii din fo§tiimini§tri lipseau §i nu din intamplare. Pe urma, randurile au sporit, lasfar§it, in ajunul victoriei nu mai incipeau nici in salonul, nici in casa luiMarzescu. La Inceput nu erau aplauze §i nu odata Bratianu a trebuit satransforme expozeurile sale in adevarate aparari, cativa prieteni dandchiar interventiilor oratorice caracterul unor necrutatoare rechizitorii.Bratianu parea tradus pe banca acuzatilor de in§i§i prietenii sai, cacimulte suflete se clatinau in fata restri§tei trecatoare, multe resentimentenu se mai puteau stapani in fata durerilor ceasului de atunci. Am vie inminte §i azi o scene cu Neamtu de la Craiova. La cuvantarea acestuia,plina de critici §i de desnadejde, Bratianu a raspuns printr'o lungs §i im-presionanta justificare a politicii §i a sperantelor lui de viitor. Eram cutotii zguduiti nu numai de puterea argumentelor, dar de partea de emotieintima, omeneasca, ce se desprindea din apararea lui Bratianu, candNeamtu taios §i rece ca o spade a replicat: Doinnule Bratianu, -nu rn'aticonvins!".

Erau insa §i manifestatiuni de o nespusa duio§ie la aceste consfatuiri,parca vad inca venind consecvent, de la prima Intrunire cu 10-12 partici-panti §i pans la ultima, cand casa lui Marzescu nu mai era destul de cu-prinzatoare, pe un biet capitan demobilizat, prea sarac pentru a puteaschimba in refugiu hainele sale militare§ti prin haine civile §i ascultandcu sfintenie cuvintele §efului §i discursurile noastre. Nu avea alts ambitie,nu avea alts pretentie, decat sa §tim ca el este credincios partidului, lazile negre ca §i la zile bune, §i prin urmare dad numai doi vor mai ra-mane, revendica modest §i anonim onoarea sa fie Si el printre aceia. Zicdinadins anonim, fiindca la vedere figura lui de om incaruntit, simplu,cam nauc, ne era demult cunoscuta, dar ne-au trebuit adevarate investiga-tiuni ca sa aflam Ca se numea Capitanul Zaharia.

Desigur, atunci cand succesele Aliatilor au devenit evidente, Bratianunu a mai avut nevoie sa se justifice. Cuvintele lui devenisera fanfare pre-vestitoare a biruintei §i ropote de aplauze salutau sosirea, plecarea §i vor-bele lui. Reflectarile oamenilor au fost de-a lungul istoriei Intotdeauna §ipretutindeni acelea§i, iar Bratianu cel .dintai le-a socotit fire§ti §i not i-amdat dreptate; a§ tagadui insa realitatea dad nu a§ spune ca adesea inacele zile am avut §i clipe de revolts §i ceasuri de adanca amaraciune.

Cat prive§te comisiunile, sub imboldul lui Vintila Bratianu, ele s'aupus repede §i serios la munca. Ne-am impartit in patru comisii, comisialegii agrare, comisia electorala, comisia administrative Si comisia indus-trials §i a muncii.

Din comisia legii agrare au facut parte: Vintila Bratianu, Alecu Cons-tantinescu, Leonte Moldovan, Tony Iliescu §i cu mine.

Din comisia electorala: Vintila Bratianu, Marzescu, Leonte Moldovan,C. Dimitriu §i cu mine.

100

www.dacoromanica.ro

Din comisia administrative: Alecu Constantinescu, Vintila Bratianu,Costica Dimitriu, Saveanu, I. Panaitescu.

Din comisia industrials §i a muncii: Dinu Bratianu, Vintila Bratianu,Marzescu, Creanga §i cu mine.

De obicei ne Intruneam la §coala Reuniunii Femeilor Romane, in apar-tamentele directoarei ei, Dna. Gavrilescu, unde se mutase Alecu Constan-tinescu, iar metoda de lucre pe care am adoptat-o a fost urmatoarea: intaiam discutat in cateva §edinte de-a randul principiile calauzitoare alediferitelor legiuiri ce trebuiau sa fie intocmite, pe urma am insarcinat pecate unul din noi sa redacteze proiectul §i, in fine, am rediscutat in plinulcomisiunii, punct cu punct, proiectul astfel elaborat.

Discutiile au fost din cele mai interesante, adesea vii, dar intotdeaunadocumentate §i fire§te amicale. Intrucat dispunea de o bogata bibliogra-fie cu privire la diferitele sisteme de reprezentatiune proportionala, Mar-zescu se oferi sa redacteze el proiectul de lege electorala. $i AlexandruConstantinescu, in indoita sa calitate de fost ministru de domenii §i dejurist priceput, revendica sarcina de a intocmi proiectul de lege al expro-prierii, al improprietaririi §i cel al casei tarane§ti, adica al centralei careurma sa cuprinda centrala bancilor populare, al cooperativelor sate§ti §ial imbun5.tatirilor financiare rezultand din aplicarea reformelor agrare.L-a intocmit cu ajutorul meu §i cu ocultul concurs al lui Fotin Enescu,care, ffind functionar public, nu putea in chip oficial colabora la lucrarileunui partid de opozitie §i Inca ale unui partid ai carui frunta§i erau datiin judecata.

Legea generals de descentralizare administrative §i legea judeteand aufost prelucrate pans in cele mai mici amanunte de Costica Dimitriu §i dePanaitescu, iar la sectia industrials §i a muncii, unde s'au cercetat indeosebichestia energiei, careia pacea de la Bucure§ti ii daduse un deosebit carac-ter de actualitate, legea incurajarii industriei, precum §i problema parti-ciparii la beneficii de curand inscrisa in programul de realizari imediateale partidului nostru. Pentru acestea nu s'a ajuns la redactari de legi, ci laun schimb de vederi din cele mai folositoare Si la multe precizari, care auluat forma concrete a unor masuri administrative i a unor dispozitiunilegale, in guvemarile noastre ulterioare. Dinu §i Vintila Bratianu au jucatrolul de capatenie in stabilirea bazelor acestei politici economice.

Tin sa relev ca atunci cand am discutat legea exproprierii a avut loco dezbatere furtunoasa cu Dinu Bratianu. In proiect noi prevazusem caproprietarul expropriat se va p15.ti cu maximum pretului regional inmultitcu 20. Or, spunea el, pretul regional stabilit inainte de razboi era calculatpe valoarea our a leului. De atunci se observa o tendinta de depreciere aleului, aceasta tendinta va merge accentuandu-se, prin urmare dace sementine acest criteriu pentru fixarea preturilor, vom ajunge sa platimproprietarilor nu pretul la care ne gandim, ci un pre; cu totul derizoriu,

101

www.dacoromanica.ro

§i exproprierea se va transforma intfun act de adevarata spoliatiune,ceea ce nu a fost niciodata §i nu poate fi nici azi gandul nostru. Aqa find,el propunea ca la stabilirea pretului sa se aiba in vedere valoarea reala aleului din momentul in care se va savar§i operatiunea.

Cu totii, fratele sau, Vintila, cel dintai, l -am combatut cu inverqunare.Convin§i cum eram de izbanda noastra finals, nici nu puteam concepe odevalorizare a monedei noastre, traiam doar cu mentalitatea Ca va fi oera de mare prosperitate dupa razboi pentru invingatori. Unii dintre noivedeam in propunerea lui Dinu Bratianu o ostilitate impotriva reformei, omanifestare de reactionarism qi de spirit bancar, nu ne sfiiam sa decretamca vorbe§te in el nu liberalul insufletit de democratismul vremurilor noi,ci directorul Creditului Funciar Rural. Singur, Ion I.C. Bratianu ne-a spus:Bagati bine de seama, ma tern ca are dreptate Dinu!".

Inteadevar, evenimentele i-au dat dreptate cu prisosinta §i poate cadaca am fi tinut seama atunci de judicioasele sale observatiuni, taranimeanu ar fi suferit o povara prea grea, iar economia generals ar fi ca§tigat,echilibrul de forte intre diferitii factori ai productiei ar fi fost mai normal,spre binele ob§tesc.

Dupe ce lucrarile diferitelor comisiuni au fost terminate, le-am supustrei zile de-a randul la 4,5 qi 6 iunie in discutia sfatului nostru de la Mar-zescu sub pre§edentia lui Bratianu acestea primind aprobarea tuturora,le-am tiparit. Cu putine modificari, ele au devenit decretul legii electoratepromulgat in 1918 de Generalul Vaitoianu in calitatea sa de ministru deinterne al guvernului Coanda, adica primul statut in Romania al sufragiu-lui universal decretat lege a exproprierii, iscalit la Bucuregti in decembrie1918 de Bratianu §i de mine, cunoscut in terminologia juridica sub nume-le Decretul Duca §i, de fapt, consfintirea reformei agrare, actul istoric §ilegislatia cooperative, iscalita de asemenea de mine ca Ministru de Dome-nii in Ianuarie 1919, pe al carei temei, cooperatia a trait §i a propa§itaproape zece ani in cuprinsul Romaniei intregite.

Desigur, nu este loc nici sa fac analiza acestor legi, nici sa discut meri-tele tor, dar in sä afirm in treacat convingerea mea nestramutata ca dacaguvernele ce s'au perindat dupa 1920 ar fi mentinut pentru procurareacelor 2 milioane de hectare prevazute in Constitutie coeficientele fixedin tabela noastra, dad' nu le-ar fi inlocuit printr'o serie intreaga de nor-me lasate la aprecierea diferitelor organe administrative §i instance judeca-tore§ti, aplicarea reformei agrare nu ar fi taraganat zece ani, spre cea maimare paguba a economiei nationale Si, mai ales, ea nu s'ar fi aplicat inatmosfera de favoritism de tranzactii necinstite, care au compromis-oark' rost intr'o atat de larg5. masura. Privind, deci, in urma putem fimandri azi de ceea ce am lucrat atunci la Ia§i sub ochii plini de scepticismai unora §i sub batjocura patima0. a atatora.

cad, inteadevar, daca unii ne credeau aproape nebuni cand ne vedeau

102

si

si

www.dacoromanica.ro

lucrand in momentul pacii de la Bucure§ti la organizarea Romaniei Mari,cei mai numero§i se multumeau sa ne considere ca mizerabili autori ai unuigroaznic dezastru national. Denuntati vindictei publice, trebuia sa fimtotdeodata pedepsiti §i desfiintati. Noua o singura lege ni se putea aplica,aceea a ostracismului. i ostracismul era cumplit. Se manifesta pretutin-deni §i sub toate formele. Fire§te in primul rand la adversarii no§tri, carenu se margineau sa ceara darea in judecata a min4trilor uqurateci, careimpotriva vointei larii o tarasera In acest razboi nefast", dar i§i exprimauura §i patimele pans in cele mai mici amanunte ale raporturilor personale.Intalneai pe vreunul din ei pe strada, cei mai modera %i se faceau ca nu te-auvazut, marea majoritate dintre da.n§ii nu te salutau, de§i pans in ajun avu-sese§i cu ei legaturi de curtenie, sau chiar de prietenie, iar cei mai inverqu-nati se uitau lints in ochii tai, iii infundau palaria pe cap, sau te priveaucu un suras de jignitoare superioritate. Nu era zi sa nu patim cel pu %incateva sfidari, cei ce ramasesera in teritoriul ocupat §i ne revedeau pen-

tru intaia data de la plecarea noastra in Moldova, erau bineinteles cei mainecrutatori. Dar ceea ce era simptomatic era ca. §i prietenii lor, care fu-sesera in refugiu cu not §i care pans la venirea la putere a lui Marghilomanne salutau foarte politicos, ba veneau chiar sa ne ceara servicii sau favoruri,se credeau datori sä ne intoarca spatele. Personal, atitudinea care m'amahnit mai mult Si nu pentru mine, ci pentru el, a fost aceea a lui Stere,cu care aveam legaturi vechi de prietenie, dinainte chiar de a fi intrat inviata publica. Lucrasem in cea mai cordials intimitate la bancile populare,colaborasem ani de zile la revista lui Viata Romaneasca", pans la izbuc-nirea razboiului mondial ne vedeam neincetat §i luasem parte impreunala atatea §i atatea proiecte Si lupte. Este adevarat ca in timpul neutralita-tii ne vedeam mai rar, fiindca Stere ax fi voit sa imparta§esc punctul saude vedere, nu pe acela al lui Bratianu. Este adevarat iara§i ca de la izbuc-nirea razboiului nu-1 mai vazusem decat o singura data, dar ne stransese-ram §i atunci mana ca doi oameni care aveau peste un deceniu de stra-duinte §i de amintiri comune. Cand a venit la Ia§i, 1-am intalnit pe strada40 de Sfin%i, trecea in goana mare a unui automobil oficial condus de un*ofer in tinuta znilitara, s'a incruntat dispretuitor la mine Si m'a urmaritcu privirea'i batjocuritoare liana ce automobilul a apucat-o pe o stradalaterals. Asupra in;elesului inimicitiei sale nu putea fi nici un echivoc:Vezi ca am avut dreptate §i ca voi toti ati fost ni§te pro§ti!".

La Mitropolie, la Te Deum-ul pentru unirea Basarabiei, ne-a sfidat§i mai insultator, data se poate, se uita mereu sus §i razand la grupul nos-tru, al fo§tilor §i bunilor sai prieteni de pans ieri, trecea pe dinaintea noas-tra provocator masurandu-ne din cap §i pans in picioare, avand aerul saspuna: lata-va, inteleptilor, iata unde ati adus Cara fiindca nu m'atiascultat, priviti acuma la mine, politica mea a triumfat §i eu, tradatorul,Va. aduc Basarabia!" Numai cand privirea lui se incruci§a cu aceea a lui

103

www.dacoromanica.ro

Bratianu, observai oarecare retinere, simteam ca ceva it plictisea si, defapt, era ceva care it plictisea amarnic. Inteun moment de greutati fami-hare rugase pe Bratianu sa-1 imprumute cu o suma de bani si nu-i conve-nea invingatorului ce se credea Ca este, sa mai fie obligatul banesc al invin-sului, caruia se pregatea sa-i deschida usile inchisorii. Cateva zile in urma;emisari din partea lui au venit sa-i remits lui Bratianu suma datorata. Deasta data, acesta a fost fara mild, a refuzat suma sub cuvant ca pe vremeaintimitatii for intelesese sa faca lui Stere un dar prietenesc, nu un impru-mut de zaraf, iar emisarilor nu s'a sfiit sa lc adauge ca intrucat cunoastebine situatia materials a lui Stere, banii acestia nu pot proveni decat de lainamic si, de ar vrea, nu poate sa-si manjeasca mainile cu ei. Niciodata nu1-am vazut pe Bratianu mai fara cnitare ca in aceasta imprejurare.

II exasperase insa si pe el vulgaritatea organics de sentimente pc careaceste iesiri ale lui Stere o dcstainuiau. Ce poate fi mai antipatic, mai odi-os, decat umilitatea in infrangere si aroganta in izbanda? Voi regreta pu-rurea pentru Sterc ca ne-a oferit la Iasi acest trist, dar revelator spectacol.

Fenomenc de ostracizare se observau si la prietenii nostri politici. Uniieste adevarat foarte putini ne-au parasit, dar multi faceau pe supara-

tii. Ii chemai la o consf5.tuire, refuzau sa vina, voiai sa vorbesti mai multcu ei, raspundcau Ca sunt grabiti, he cereai o intalnire, iti spuneau farainconjur ca nu au cand. Trebuia in intcresul partidului sa inghitim picatu-ra cu picatura cupa tuturor acestor umilinte si exceptii, ba mai mult, tre-buia sa insisti, sa faci tot felul de sfortari ca sa eviti unele demisii, ca sareaduci la alte sentimente pe sovaitori, sau pe rataciti. In aceasta ingratasarcina revendic un rot si un merit deosebit. La drept vorbind, cu cci careramasesera neintrerupt la Iasi era mai usor, greutati am intampinat nu-mai cu unii dintre prietcnii nostri plecati in Rusia. In urma suferintelor pecare le-au indurat acolo s'au reintors in Zara sau cu desavarsire descurajatisi considerand de-acuma incolo totul ca pierdut, sau furiosi si porniti pelupta si pe resentimente. Trebuie sa fiu drept insa, dupa explicatiile careau avut loc, foarte curand armonia s'a restabilit si am putut infalisa adver-sarilor nostri in ceasurile cele mai grele ale procesului de ostracizare unfront surprinzator de omogen, care le-a impus respect si chiar admiratie.

Tot in acea perioada Bratianu ne-a trimis pe Marzescu si pe mine laDorohoi si la Botosani sa aplanam oarecari neintelegeri de acolo si sa neinvioram partizanii. Impresiile cu care ne-am intors depaseau prevederilenoastre si dovedeau ca in toate straturile partidului moralul se menlineala inaltimea imprejurarilor, ca partizanii nostri aveau taria sufleteascasa infrunte criza ce ne era dat sa o strabatem si ca la ei, ca si la noi, cre-dinta in victoria finals a Aliatilor, si deci si a noastra, ramanea neintinatade vitregia tretatoare a unor imprejurari potrivnice.

Singura scena cu adevarat penibila pe care am trait-o in acea epoca afost aceea cu dobrogenii, dar din cu totul alte motive. Cand pierderea Do-

104

www.dacoromanica.ro

brogei a fost un fapt implinit, o legitima deznadejde cuprinsese pe totiprietenii no§tri dobrogeni. Deocamdata situatia for era qi mai tragica,fiindca nu numai vedcau coltul de tars trecand sub stapanire strai-na, dar nici acasa nu li se da voic sa se intoarca. Se intrebau cu drept cu-vant bietii oamcni ce au sa devina, unde au sa se duca, din cc au sa tra-iasca. In durerea for au plecat sa ceara sfat la Primul Ministru, care le-aspus Ca °rice speranta este pierduta, ca soarta for este tragica, dar ca nueste nimic de facut, acestea sunt consecintele fatale ale nenorOcitului raz-boi pe care 1-am purtat §i la declararea caruia atatia dintrc ei poarta vinade a fi contribuit. Au plecat de la pre§edintie cu desavar§ire zdrobiti. Bra-tianu care i-a primit apoi le-a vorbit cu totul intealt fel. Am asistat la scc-na care a avut loc in salonul cel mare al casei lui, §i la care au participatcativa dobrogeni in frunte cu Roman de la Constanta, Vintila §i cu mine.Bratianu le-a ascultat foarte emotionat expunerea, aveam cu totii lacrami-le in ochi, dar le-a spus sa aiba numai rabdare, ca suferintele for de azisunt trecatoare, ca razboiul nu este ispravit cum crcde guvcrnul §i amiciiD-lui Marghiloman, ca Aliatii no§tri ii continuau, ca este convins, mai con-vins decat oricand ca it vor ca§tiga $i, prin urmare, ca. soarta Dobrogei nudepinde de stipulatiunilc pacii de la Bucure§ti, ci de pacea gencrala, carene va restitui Dobrogea cu siguranta. Delegatii Dobrogeni au mul%umitplangand pentru sperantele invioratoare pe care le primisera de la ostra-cizatul autor al dezastrului nostru national".

Dar ostracizarile nu se opreau aici. De dimineata §i pana scara cramataca%i, nu era invinuire pe care sa nu ne-o fi adus-o stapanii zilei, nu eraucalomnii de la care stapanii zilei sa se fi dat in laturi pentru a ne poncgriin fata opiniei publice. Necinstiti in timpul neutralitatii, neprevazatori inpregatirea razboiului, incon§tienti in adevaratele interese ale Romanieicand 1-am declarat, gandindu-ne numai la interesele noastre personalecand am plecat in refugiu, toate infamiile care se debitasera de trei anierau reluate, sporite, denaturate, insinuate §i sus%inute impotriva tuturordovezilor Si a tuturor evidentelor.

0 intreaga eflorescenta de ziare apamsera deodata, dar toatc nu aveaudeck un obiectiv, defaimarea noastra. Pe tangs Lumina" lui Stere, Rc-na§terea" lui Brani§teanu §i Steagul" lui Marghiloman, au aparut la IasiArena" lui Hefter, cu totul in slujba Puterilor Centrale, Momentul", total lui Stere, Indreptarea" lui Averescu, Timpul" al guvernului Si Tribu-na". Pans §i Actiunea Romans" a lui Emil Nicolau, care sub not ne sus %i -nea §i apara cu hotarire politica razboiului Opinia" lui Baddrau, care,de teama cenzurii canta in struna Aliatilor, pana §i accste ziarc se credeaudatoare acuma sa urle ca lupii §i sa ne sfa§ie. Ce vreti, Donee cris fclixmultos..."

Intrucat ma prive§te pe mine, redactorii acestor ziarc muiat inzadar pana in cemeala for veninoasa, fiindca nu mi-am dat niciodata ostc-

105

si

si-au

ca-si

www.dacoromanica.ro

neala sa le citesc fanteziile prozaice. Cel mult daca am rasfoit cateodataMomentul", fiindca eram curios sa v4d pans unde poate merge cu pati-ma Ibraileanu, fostul meu confrate de la Viata Romaneasca". Nu a§ ficrezut ca in sufletul lui de critic literar §i de om cu preterrtii de inalta in-telectualitate pot zace atatea rezerve ascunse de rautate §i de nedreptate.Pe oameni nu-i cuno§ti niciodata, dar la urma urmei se demasca ei in§i§i.

Cred in genere ca cea mai mare pedeapsa ce s'ar putea aplica acestorziari§ti improvizati; sau de profesiune, ar fi sa le reproduci proza, sa puisub ochii opiniei publice a Romaniei Intregite ce au scris despre fapte §idespre oameni. Ar ro§i, daca nu de acuzatiunile for patima§e, desigur detoata nepriceperea vremurilor ce strabateam. Biruinta noastra ne impuneinsa sa nu avem aceasta ineleganta.

0 campanie furioasa era, dusa impotriva lui Bratianu pe motivul ca inmomentul retragerii formase un tren intreg cu vagoanele care ii evacuauin Moldova vinurile §i vitele. Cu toate dezmintirile repetate ale -fratilorBratinu, cu toate cele cinci scrisori publice ale lui Bratianu insu§i, cu toa-ta somatiunea lui a se face cea mai minutioasa cercetare spre a se dovedisfruntata netemeinicie a acestor invinuiri, oamenii guvernului Si ai ziarelori§i continuau campania de defaimare.

Adevarul era nu numai ca Bratianu nu-§i transportase peste Milcov niciun decalitru de vin §i nici un cap de vita, dar el i§i impinsese scrupulcleatat de departe, incat lasase in teritoriul ocupat pans §i cele cateva lazicu acte §i documente ale tatalui sau, pe care not toti ii sfatuisem sa le tri-mita la Ia§i spre a nu be expune sa cada in mana inamicului. Ca semn alvremurilor §i al violentei cu care patimile se dezlantuisera, cel mai Inver-§unat in sustinerea acestei acuzatiuni era Nicu Ghika-Comane§ti, minis-trul lucrarilor publice, varul primar §i prietenul din copilarie al D-neiEliza Bratianu. El ii chema pe functionarii de la caile ferate, ii amenintacu destituirea daca nu declara ca au vazut vagoanele, dar sarmanii functi-onari se jurau ca nu §tiu §i ca nu au vazut nimic. Doamna Bratianu nu i-aiertat niciodata aceasta cu adevarat incalificabila purtare varului ei §icand, dupa razboi, compromis in falimentul Bancii Natiunii, Nicu Ghikas'a sinucis, am putut constata ca la femei neiertarea §i puterea resentimen-telor sunt netagaduit mai aspre decat la barbati §i in special la acei caresunt prin§i in vartejul luptelor politice.

Tot astfcl s'a reeditat absurda invinuire ca deputatii care au plecat inRusia s'au dus acolo ca sa scape de greutatile Ia§ului §i sa traiasca pestegranita in lini§te §i bel§ug pe socoteala statului. Eu, care §tiam cu categreutati ii pornisem, cu cate interventii, suplicatiuni, adesea §i amenintari,eram mai in masura decat oricine sa apreciez profunda nedreptate a aces-tei acuzatiuni. Partizanii lui Marghiloman nu voiau cu nici un pre% sa pri-ceapa ca ace§ti oameni nu parasisera teritoriul national de buns voic §iCa plecarea for facea parte dintr'un intreg plan de evacuare oranduit de

106

www.dacoromanica.ro

guvern in comun acord cu Aliatii, plan impotriva caruia personal multidin cei invinuiti acuma se impotrivisera si protestasera. Dar impotriva uriidezlantuite, ce pre% mai putcau avea argumentele unor ostracizati?

Bincinteles Ca nu lipseau nici acuzatiile impotriva pregatirii si condu-cerii razboiului. La calomniile agentilor guvernamentali se adaugau aiciarticolele lui Averescu Raspunderile...", un tesut intreg de inexactitati,de fapte voit uitate, sau rastalmacite, precum si de meschine rautati.Fireste, nu am naivitatea sa pretind ca nu s'au comis greseli, dar tine vreasa fie nepartinitor, tine a cercetat cu de-amanuntul documentcle oficiale,nu poate nega doua lucruri: 1) ca in timpul neutralitatii s'a facut tot ceera omeneste posibil pentru pregatirea armatei noastre si ca din cauzaaccstei sfortari, demne de toata lauda, am putut sa intram in actiune cuo armata incomparabil superioara aceleia de care dispuncam la izbucnircarazboiului mondial si, 2) ca infrangerea noastra nu se datora gresclilorcomandamentelor noastre, greseli comise, fie zis in treacat, si de Genera-lul Averescu (vezi operatiunile de la Flamanda si chiar dc la Marasti), ciAliatilor nostri, care in prima faza nu au executat planul stabilit de acordcu ei si pe temeiul caruia nu puteam obtine singuri un succes. De aceea,in a doua faza, prin tradarea Rusilor ne-au pus in imposibilitatea mate-rials de a mai continua lupta.

In asemcnea conditiuni, aceste Raspunderi" scadeau pe Averescu maimult decat putcau defaima pe Bratianu si pe colaboratorii lui civili si mili-tari. De-altmintcri, Generalul Prezan, care in rastimp parasise comandasuprema a armatelor si se retrasese la mosioara lui Schineta din JudctulVaslui, a tinut sa raspunda chiar el unora din invinuirile Gencralului Ave-rescu si a publicat in acest.scop o serie de interesante si de decumentatearticole in Miscarea", incepand de la 8 iunie 1918.

Campania impotriva ostracizatilor nu se oprea macar la barbati, ea seintindca papa si la femei. In convorbiri si in press se vorbea de scandaluri-le de la Cotolanesti; sinonime cu Sodoma si Gomora, Cotoranestii dcveni-sera simbolul imoralitatii razboiului si al celor ce it cerusera purtase-ra. De fapt, o noua calomnie Cotofanestii erau un spital din JudetulBacau la care lucrau medici francezi, doamne si domnisoare din societatesi de care Regina se ocupa in chip deosebit. Dupa parerea unanima a auto-ritatilor noastre sanitare, acest spital era nu numai unul din cele mai bincorganizate, dar unul in care se muncea cu mai multa ravna si cu mai multdevotament decat in toate celelalte. Ca pe Tanga aceasta vor fi avut locacolo si cateva aventuri amoroase, se poate, dar desigur nici mai mult, nicimai putin decat in celelalte spitale de la noi, sau de pc celelalte fronturi.Inversunarea specials cu care erau onorati Cotofancstii se datorau faptu-lui ca acest spital era considerat ca spitalul Reginei, deci toti gcrmanofilii,toti cei care nu aprobau sentimentele ei pentru Antanta", toti cei care ofaceau raspunzatoare de intrarea noastra in razboi, toti acestia gasiscra in

107

ii -I

www.dacoromanica.ro

Cotofane§ti un minunat pretext ca sa loveasca intr'Insa, ca sal o insulteindirect. Aceasta facea parte din politica Puterilor Centrale, a celor a carorpreocupare de capetenie era sa ca§tige bunele for gratii, gi care ar fi lipsitde la cele mai elementare indatoriri ale lor, dace nu ar fi cautat O. le ur-meze si intru aceasta pild5..

Regina simtea ca ei i se adresau infamiile de la Cotofane§ti §i, avandin vedere firea ei combative, cu greu se putea stapani sa nu reac %ioneze.De unde era indarjita impotriva regimului Marghiloman, aceasta o indarjea§i mai mult.

Din toate invinuirile calomnioase ale acelor zile de patima §i de ura,una singura cuprindea o parte de adevar §i anume invinuirea repetata §ipublics a lui Marghiloman ca atatam taranii, sau, cum s'a scris, ca VintilaBratianu §i cu mine puneam la cale o revolutie. Aceasta era inexact, cadar fi fost un lucru absurd, ce rost ar fi avut o rascoala taraneasca cu tru-pele lui Mackensen la portile Moldovei, ce folos ar fi putut trage tarani-mea noastra dintr'o agitatie revolutionary cand reforma agrara era inscri-sa in constitutie §i not nu credeam nici in viabilitatea guvernului, nici incea a politicii reac %ionare a lui Marghiloman? Nu, not nu-i atatam pe t a-rani, ci mai bine zis luminam con§tiita nationals a celor rama§i in teritoriulocupat. De cand am putut comunica oricat de sporadic §i de imperfect cuei, ne-a dat seama ca dincolo de Milcov, precum o §i presupuneam, nuse §tia nimic despre realitatea lucrurilor. Cenzura armatelor de ocupa ;ienu lasa sa treaca decat qtirile favorabile Puterilor Centrale. Situatia fron-tului Aliatilor era ascunsa, sau cu desavar§ire denaturata. De buns cre-dinta se socotea deci acolo razboiul definitiv terminat pentru not si oncesperanta de viitor pierduta. Deznadejdea cuprinsese sufletele celor maimulti.

Asa fiind, am considerat de a noastra datorie sa le aratam adevarul, sale spunem ca razboiul mondial se desfa§oara mai mult decat oricand infavoarea Aliatilor, ca qtirile cele adevarate zugravesc drept grave situatiainterns a Austro-Ungariei §i ca puterea de rezistenta a Germaniei era seri-os zdruncinata. Prin urmare, Romania este indrituita nu numai sa consi-dere regimul pacii de la Bucure§ti ca un provizorat, dar perspective reali-zarii unitatii ei na %ionale de la Nistru papa la Tisa este apreciata dreptsigura §i apropiata. Am constituit deci un comitet de propaganda formatdin Vintila Bratianu, C. Dimitriu, Leonte Moldovan, Dr. Creanga §i cumine, in scopul de a redacta apeluri, informatiuni, indemnuri pentru ceidin teritoriul ocupat. Toata literatura, toate aceste buletine erau scrisela §apirograf, trimise la Bucureqti §i in alte oraqe.

La inceput, agentul nostru de legatura era conductorul de la vagonulministerial cu care Marghiloman §i Costica Arion faceau mereu drumulintre Iasi §i Bucure§ti. Acest conductor, Nicolae Rau, fusese inainte derazboi de serviciu la vagonul ministerial al lui Alecu Constantinescu §i era

108

www.dacoromanica.ro

de fapt omul de casa qi un vechi protejat al lui. In consecint a, ne era devo-tat pans la moarte, inflacarat pentru politica de cucerire a Ardealului,duman inver§unat al tuturor germanofililor. Voluptatea lui nu era numaisa ne duca scrisorile pachetele cu manifeste la Bucureti §i sa se inapo7ieze cu raspunsurile prietenilor no§tri de acolo, dar chiar sa ascunda acestmaterial subversiv sub salteaua pe care dormea Marghiloman §i ministrulsau de externe. Fiind mucalit din fire, cum o dovedea de-altminteri toatainfati§area lui de tigan buzat, iret §i vesel, el facea un haz nespus depacalelile lui era o adevarata petrecere cand dupa fiecare calatorie nepovestea la Alecu Constantinescu peripetiile misiunilor sale secrete §i neimpart4ea reflexiile lui pline de un real humor popular. Inventia cu sal-tcaua dovedea un rafinament putin obipuit §i spectacolul lui Marghilo-man dormind pe manifestele noastre, a caror existents o banuia, dar pecare nu le putuse descoperi cu toate investigatiile politiei §i sigurantei lui,era un spectacol putin banal. La Bucure§ti, agen%ii nowi de legatura eraumembrii familiei Bratianu, indeosebi D-na Sabina Cantacuzino. Mai tarziu,pe langa faimosul Nicolae, mai puteam comunica cu cei din teritoriul ocu-pat prin toYi prietenii no§tri care se reintorceau acasa. Este adevarat cadupa iscalirea pacii de la Bucure§ti, cand refugiatii din Moldova au ince-put sa se inapoieze la vetrele lor, comandatura germana refuza sa acordeausweisul" cuvenit celor pe care ii §tia partizanii nowi politici, totu§is'au strecurat cativa, iar pe. urma rudele lor, prieteni personali, femei carese ofereau singure sa faca comunicarile §i sa transporte corespondentanoastra.

Am putut astfel in ultimile luni ale razboiului mondial sa sus4inemmoralul fratilor no§tri cotropiti. Dealtfel, aveam necontenit multumireasufleteasca sa constatam ca puterea lor de rezistenta nu slabea, dimpotri-va, ca la lumina imprejurarilor §i a destainuirilor noastre sporea tot maimult qi, spre marea ciuda a germanofililor, lua propor%iile unei impuna-toare manifestatii de patriotism §i de con§tiinta nationals.

Yn sfar§it, ostracizarea s'a manifestat §i sub forma injonctiunii de aparasi tara. Guvernul ne-a comunicat ca Puterile Centrale cer ca Bratianu,Take Ionescu §i prietenii lor sa se expatrieze, prezenta lor fiind de naturasa impiedice restabilirea lini§tii interne *i a bunelor relatii dintre Romania§i fo§tii ei inamici. Lui Bratianu i s'a adaugat ca dad plead va scapa dedarea in judecata, altminteri trebuie sa considere condamnarea lui ca inevi-tabila. Bratianu a raspuns ca el nu vaparasi tara in nici un caz, dar chiar da-d ar fi fost hotarit sa o paraseasca, va ramane pe loc fiindca nu vrea ca Pu-terile Centrale sa-§i inchipuie ca-i este frica de o dare in judecata. Ba a§-teapta cu fruntea sus verdictul poruncit de inamic, pentru ca tie ca politi-ca lui se va judeca dupa rezultatele ei finale, nu dupa resentimentele unorinvingatori vremelnici. S'a intocmit o lista la Bucure§ti, lista cu care Mar-ghiloman a venit la Iaqi §i care cuprindea numele catorva zeci de persoane,

109

§i

si

www.dacoromanica.ro

printre care mi se facea cinstea sa figureze §i al meu. Bineinteles, §i eu, §itoti ceilalti prieteni ai nowi am refuzat categoric sa luam drumul strai-natatii.

Nu tot astfel a facut Take Ionescu, care s'a grabit sä declare ca estegata sa piece. Mai multe motive it indemnau sa is aceasta atitudine, sal ois chiar cu un vadit entuziasm. Intai, Inca din toamna ideea lui fixes erasá piece. Aici §tiu dinainte a nu pot face nimic", spunea dansul, inOccident, in Franta, in Anglia sunt convins ca pot aduce Inca man servi-cii cauzei noastre". In al doilea rand, sa o marturisim sincer, era omulaventurilor entuziaste, nu al suferintelor restri§tei..Perspectiva de a cadeasub vindicta lui Marghiloman a lui Mackensen, perspective care pe noine lasa perfect indiferenti, pe el it agita peste masura. Ea depaqea ceeace ii puteai cere §i, in al treilea rand, dragostea juvenile §i entuziastapentru viitoarea lui sotie, D-na Cordescu, it stapinea pana'nteatata, Incestar fi dat totul ca sa se intalneasca cu ea. Or, dansa era de cateva luni inFranta.

Fate de aceasta stare de spirit, Bratianu insu§i I-a sfatuit sa piece §iam stabilit de comun acord atitudinea pe care va avea sa o adopte fats deAliati, in declaratiile pe care le va face la Paris §i la Londra. Inutil sa ada-ug ca, odata ajuns acolo, sub imboldul ambitiei sale personale §i al intrigi-lor prietenilor sai, a rupt once solidaritate cu Bratianu a inceput o acti-une care a facut pe urma cu desavar§ire imposibila §i, cred, spre dauna%aril colaborarea for la pacea generals.

Deocamdata, Puterile Centrale au organizat un tren special care saduce pe indezirabilii Romani in Elvetia. Dupe lungi discutiuni §i diverseamanari, trenul a plecat abia la inceputul lui lunie. Trecand prin gara Plo-ie§ti, lui Take Ionescu i s'a facut o violenta manifestatiune ostila, vagonul§i chiar persoana lui au fost bombardate cu oua clocite, germanofilii dinteritoriul ocupat voind sa arate astfel cotropitorilor indignarea publiculuiromanesc fatal de unul din autorii razboiului. A fost o inutile paging deru§ine in trista carte scrisa de ei .pe vremea glorioasa a luptelor noastrepentru intregirea neamului.

Panes in ajunul plecarii, Titulescu ne declarase ca el dezaproba hotari-rea §efului sau, ca i-a spus-o §i ca, once s'ar intampla, va r5.mane cu noila Ia§i. Spre marea mea surprindere, trecand pe la el in dimineata in caretrenul trebuia sa pomeasca spre Elvetia, 1-am gasit f5.candu-§i cu febrili-tate bagajele. Ce vrei, azi-noapte Take mi-a cerut ca un serviciu de prietensa-1 intovara§esc. Nu am avut puterea sufleteasca sa rezist rugamintii lui!"Aceasta a fost explicatia data subitei sale metamorfozari §i, de fapt, deatunci incepe capitolul activit5.tilor sale internationale.

Personal 1-am vazut plecand cu un sentiment de sincere intristare. Inultimele luni ne vedeam intruna ne imprietenisem mult, deli fiecare nepastram credintele politice. De mai multe on pe saptamana pranzeam

110

pi

pi

sff

www.dacoromanica.ro

/a el §i stateam de vorba pans noaptea tarziu. Mai intotdeauna, Take Io-nescu venea §i el acolo §i astfel mi-a fost dat sa cunosc §i mai intim pe§eful conservatorilor democrati. De fapt, it cunosteam bine de multi ani,II cunoscusem intai la varsta de treisprezece ani cand, in calitatea sa deministru al instructiei, a prezidat la Ateneu distribuirea premiilor §i candMitropolitul Ghenadie mi-a pus pe frunte obi§nuita cununa a premiantuluiintai, iar el mi-a inmanat, legat cu o panglica tricolors, volumul Letopise-tilor lui Kogalniceanu. II intalnisem apoi adesea la Buftea in casele Prin-cipelui Alexandru tirbey §i la Sinaia, in diferite ocazii §i la feluriti pri-eteni. Intors in tail, mijlocisem pe langa el ca sa ocup o catedra la §coalade §tiinte de stat, unde tineam sa fac o serie de prelegeri asupra vietii §iconceptillor politice ale catorva englezi §i, cu acest prilej, imi aratase o deo-sebita §i cordiala bunavointa. Cand a venit in 1904 ca ministru de finantein guvemul lui G.Gr. Cantacuzino, de§i nu aveam decat 24 de ani, imi ofe-rise sa fiu secretarul sau general. Intre 1904-1907 fusese §eful meu ierar-hic, intrucat centrala Bancilor Populare depindea pe vremea aceea de de-partamentul finantelor i pastrasem cea mai frumoasa amintire a acesteicolaborari intre un ministru supra-incarcat de munca Si un modest direc-tor, care, spre a obtine cateva hotariri Si cateva iscalituri, trebuia sa-1pandeasca intre doua audience, sa-lcalce dimineata in odaia lui de culcarepe cand i§i facea toaleta, sau seara pe la miezul noptii cand, in sfarqit,valul solicitatorilor incepea sa se rareasca.

II vazusem ani de-a randul evoluand in casa lui din Strada Catunului,azi Strada Atena, §i urmarisem acest spectacol cu un interes palpitant. Ca-sa lui Take lonescu, ce curiozitate §i ce simbol! Jos, camera de a§teptare,intrarea, pans §i sufrageria ticsite de lumea cea mai nea§teptata, diplomaticunoscuti, senatori respectabili, deputati grabiti, arivi§ti de tot felul, cli-enti bogati, ziariqti serioqi sau Iihniti, §antaj4ti de meserie, solicitatoride rand, vaduve, orfani, bancheri, camatari, femei suspecte, toata zgurapoliticianismului roman. In mijlocul acestei gloate, ca maestru de ceremo-nii §i introductor de ambasadori, Cioranescu intepat §i corect, alaturide Capitaneanu sa§iu, discret Si ocult, iar peste vuietul neincetat al multi-mii ce a§tepta rasuna cand glasul ascutit al lui Pavlica Brata§anu, candvocea ragu§ita de alcoolic a vestitului nenea Iancu Bratescu, zis §i decali-tru, cand vociferarile amenintatoare ale lui Victor lonescu fratele inco-mod §i compromitator care se credea, dupa propria lui expresie, mai pu-tin talentat, dar mult mai inteligent decat Take. Deci victima unci soartenedrepte.

Porti le Orientului in toata oroarea lor §i, desigur, cel mai tipic colt alBucure§tilor antebelici. Sus, lini§te §i seninatate. D-na Bessie lonescu, in-conjurata de cateva Englezoaice Si de nenumarati caini, citind, cantandla pian §i ocupandu-se cu o britanica tenacitate de protectia animalelor.Occidentul in toata splendoarea lui, un colt al civilizatiei Angliei prip4it

111

www.dacoromanica.ro

pe malurile Dambovitei. 0 scars numai despartea aceste doua lumi, intrecare in realitate erau atatea secole de credin %e, de lupte Si de vitregiideosebite. Nu am cunoscut contrast mai izbitor §i m'am Intrebat adeseadad, urcand cele cateva trepte, Take Ionescu reu§ea sa fie in parte macaralt om decat cel din biroul sau de jos?

Bineinteles it admirasem la tribuna parlamentara, al c5.rei podoaba afost atatea decenii, deli dupa cum am mai spus, adesea condamnat savorbeasca in grabs §i intre doua procese, cuvantarile se resimteau de lipsalui de preg5.tire. Nu erau de ajuns de gandite, uprinta de a improviza ne-putand sa compenseze intotdeauna maturitatea de cugetare §i ingrijireaformei. Elocin ;a lui era insa simpatica, clar5., logics, fara artificii multe.Pc la sfa.r§itul carierei sale era cam aplecata spre confidente, spre repe-tari, dar in zilcle lui bune era plina de avant §i de inaripare, cucerindauditoriul prin bogatia cuno§tintelor §i profunzimea talentului.

In sfar§it, avusesem cu el o scena din cele mai caracteristice, cand aaflat ca vreau sa intru in viata politica. Ma chemase §i a facut pe langamine un calduros apel ca sa ma inscriu in partidul conservator. Dupa cei-am mul ;umit pentru m5.gulitoarele lui aprecieri §i pentru prieteneascasolicitudine pe care mi-a manifestat-o in toate Imprejurarile, i-am ar5.tatca nu pot raspunde dorintei lui, fiindca toate credintele mete sunt potriv-nice ideologiei conservatoare. Convingerea mea adanca, formatiunea meaintelectuala ma imping spre o politica de hotarita democratizare a socie-tatii romane§ti, politica ce nu vad cu putinta sa fie realizata in configu-ratia de atunci a Romaniei decat de partidul liberal. Daca ar fi, am adau-gat, sa ma calauzesc de considera ;iuni de ordin personal, ar trebui sa in-tru in partidul conservator. Nicu Filipescu imi este unchi §i a staruit ade-sea pe langa mine. Dta. imi vorbe§ti cum nimeni altul nu mi-a vorbit pa-ne azi, marea majoritate a prietenilor de familie §i a cunoscutilor mei suntin lagarul conservator. La liberali nu cunosc aproape pe nimeni, afara dcfratii Br5.tianu, care au fost in tineretea for elevii tatalui meu, dar nu potspune ca intre ei §i mine exists vreo intimitate. Totu§i nu a§ putea pentrunimic in lume sa lupt pentru o cauza in care nu cred". M'a ascultat, a in-sistat din nou, pe urma s'a uitat in ochii mei §i, schimband deodata tonul,mi-a zis: Grozav as fi vrut sa to ca§tig de partea noastra §i de aceea amstaruit at5.ta, dar fiindca vad ca nu am reu§it, con§tiinta mea este impaca-ta §i pot acuma sa-ti spun tot gandul meu: ai dreptate. In locul Dtalc. a§face acela§i lucru §i, daca am un regret in viata, este ca am fost mai slabdecat Dta. La solicitarile conservatorilor, indeosebi la cele ale lui Alexan-dru Lahovary nu am avut taria sa rezist. Cand am trecut in partidul con-servator, Eugen Statescu m'a vestit ca ma voi cai de hotarirea pe care oluasem. Ce dreptate a avut! Pana la mormant voi purta povara gre§eliimete, caci de atunci §i pans azi viata mea este o tragedie. Nu §tii ce in-seamna sa fi condamnat a apara un ideal care de fapt nu este al tau. Ur-

112

www.dacoromanica.ro

meaza-ti .glasul constiintei si sa dea Cel Atotputernic, intrucat nu aifacut greseala mea, sa poti infaptui credintele tineretelor Dumitale".

Cand am debutat in toamna anului 1907 in parlament rostind primulmeu discurs la legea tocmelilor agricole, deli de acuma adversar politic,mi-a scris seara o scrisoare miscatoare spunandu-mi ca socoteste debutulmeu drept cel mai frumos din ultimele decenii si ca trebuie sa se intoarcatocmai la vremurile in care si-a facut pentru prima oars aparitia la tri-buna parlamentara generatia lui Dissescu, Djuvara, Anon si Marghilomanpentru a-i gasi echivalentul. II combatusem in CaMera si la intruniri pu-blice, bineinteles cu decenta pe care mi-o impuneau varsta, situatiilenoastre respective si amintirile mai sus pomenite, dar cu toata hotarireareclarnata de lupta dintre doua partide opuse in doctrine, ca si in modali-tatile for de infaptuire.

In intimitatea, in adevarata intimitate a lui Take Ionescu nu patrun-sesem insa, indeaproape mi-a fost dat abia atunci la Titulescu sa -1 cunosc,si tend it dibuiai astfel nu puteai sa nu fii fermecat,iindca de fapt era maipresus de toate un om fermecator. Dar farmecul lui nu izvora atat din in-teligenta, cat din sufletul sau. Desigur, inteligenta lui era sclipitoare, vie,receptive, intelegatoare, adaptabila la once mediu si la once imprejurari,insetata de noutate. Totul it interesa si totul it pasiona, conversatia luiera de asemenea plina de colorit, amintiri, anecdote, descrieri de o minu-nata putere evocatoare, observatiuni subtile, un orizont larg intinzandu-secu mult peste contingentele locale si judecatile momentane.

Dar, la o analiza mai adanca aceasta inteligenta iti pricinuia uneledeziluzii si, sub stralucirea conversatiei, descopereai repede multe scaderi.Inteadevar, inteligenta atingea lucrurile, nu le patrundea; iar in aceastaprivinta scrisul sau era simbolic, pana lui parca flutura numai peste har-tie. predispozitie de a adanci lucrurile ii lipsea, de acolo poatesi lipsa lui de principii, de credinte adevarate, usurinta cu care treceade la o convingere la alta, toate sfarseau fireste prin a da - si nu fare temei-inteligentei sale un caracter de superficialitate, o notes de oportunism, careii umbreau farmecul.

Tot astfel si conversatia lui, la o cercetare mai amanuntita iti aparealipsita de un fond real, vorbea prea mult si ce trebuia si ce nu trebuia, iarin acest amalgam cele interesante se pierdeau prea des in banalitati si chiarin inutile trivialitati. Cu o usurinta surprinzatoare deserta tot ce-i veneain minte, in fata oricui ii iesea in tale, iar sfortarile intimilor de a punestraja gurii sale ramaneau neincoronate de succes. Conversatia lui aveatendinta vadita de-a glegenera intr'o logomahie care ii umbrea farmecul.

In schimb, sufletul lui to tastiga definitiv si fare de rezerve, fiindcadintr'Insul se desprindeau luminoase §i intr'o masura neintrecuta bunata-tea, intelegerea aproapelui si intuitia profetica a lucrurilor. Da, Take Io-nescu era bun, bun in toata puterea cuvantului, nu a fost om care sa bate

113

Organica

www.dacoromanica.ro

la u§a lui fard sa-§i vada durerea alinata, sau nevoia implinita, dand cuaceea§i darnicie din tezaurul statului, ca §i din pungalui. Cu drept cuvanti s'a adus invinuirea de a fi inauguiat, cand era la putere, nenorocita poli-tica a rev5.rsarii Nilului", singura ei explicatie, daca nu justifieare, esteca ea .nu era decat manifestatia oficiala a practicii de toate zilele din viatalui privata. inteadevar, acas5., la guvern. §i in opozitie era toata ziva cumana in buzunar. El platea chiria cluburilor, el subventiona ziarele par-tidului, el alimenta fondurile campaniilor electorale, el ajuta prietenii innevoie, el platea operatiile partizanilor bolnavi, iar cand nu mai avea baniiscalea polite in dreapta §i in stanga, gira §i pe cei solvabili §i pe cei pentrucare §tia foarte bine ca la urma urmei tot el va trebui sa le achite datoria.lute° vreme ajunsese sa aiba secretar pe un anume Lorenz,.care nu aveaalts sarcina decat tins scadentarul la zi §i sa-i reaminteasca in fiecaredimineata ce polite trebuiesc onorate sau prelungite. Acest °rat care aca§tigat ca avocat mai mult decat eontemporanii sai, a reu§it astfclsa duca vesnic lipsa .de bani §i sä fie dator papa Si la camatarii de rand.

Acuzatia cc i s'a adus mereu ca tolereaza ceea ce un om de stat rnutrebuie sa tolereze partizanilor sai, era pe deplin intemeiata. Dar indulgen-tele vinovate ale lui Take Ionescu nu proveneau dintr'o lipsa de simt..mo-ral,.ci din accasta bunatate a sa impinsa pang la slabiciune. Era incapabilsa reziste unei interventii in care se facea apel la inima lui si ajungea inacest chip sa admits proccdee §i compromisuri a caror elasticitate moralsera pe urma col dintai sa o recunoasca. §i sa o regrete.

Tot astfel bunatatea, adanca, infinita sa bunatate Il impiedica sa aiberesentimente. Putini oameni au fost mai violent, mai patima§ atacati,nirneni insa nuuita mai repede §i nu ierta mai u§or, mai fard de urma de-cat el. Ca §i Nicu Filipescu, s'a definif pe sine mai bine decat 1-ar puteacaracteriza vreunul din noi, cand a spus: Nedreptatile pe care mi le-aufacut altii, nu cer nimanui sa le regrete, caci eu le uit; acelea pe care le-amfacut eu altora, nu cer nimanui sa le uite, caci eu le regret". Tot sufletul lui Take Ionescu sta in aceasta admirabila formula; deli de pe urmaaccstei bunatati el a cults de-a lungul zbuciumatci sale vieti politice maimulta ingratitudine decat recuno§tinta., totu§i a tinut pared intotdeaunasa raspunda ingratitudinilor cu mai multa bunatate Inca, a§a incat sepoate spune ca adesea bunatatea lui lua infati§ari de adevarata marctie.De-asemenca, facultatea sa de-a intelege pe aproapele lui, de a-i patrundepsihologia, de a i se substitui, era uimitoare. Vorbind cu el, simteai inda-to Ca to pricepc, ca iti imparta§e§te necazurile, durerile, zbuciumarilesuflete§ti, ca intro tine §i el s'a stabilit o sincera si deplina comunitateAi fie te asca

Ne povestea intr'o sears ca visul col mai mare al lui ar fi fost sa fie Pa-pa de la Roma. Se in§ela, ar fi trebuit mai repede sa spuna duhovnic. Printoata firea lui avea sufletul ideal al unui neintrecut confesor §i, de fapt,

114

toti

sa-i

www.dacoromanica.ro

Fig.

7:

Tak

e lo

nesc

u

www.dacoromanica.ro

putini oameni tiau mai bine decat el sa atraga cordidentele semenilorsai. Am cunoscut chiar femei tinere Si frumoase care simveau nevoia sa ise spovedeasca, incredintate ca nimeni nu le poate mai bine intelegeframantarile launtrice Si strigatul simturilor. Numeroasele lui prieteniiin tari atat de deosebite §i in cercuri atat de variate aveau la temelia foracest dar de a privi lucrurile sub prisma psihica a interlocutorului. Iarlipsa de darzenie care il caracteriza in once negocieri, predispozitia lui dea ceda partii adverse, tendinta de a recurge mereu in procese ca §i in po-litica la tranzactii, proveneau in chip natural din faptul ca, fara sa vrea,se punea intotdeauna in locul, in mentalitatea, in felul de a percepe, de areactiona al adversarului sau §i nu-i venea sa ceara altuia ceea ce atat delimpede simtea ca nu ar putea face el. Din punctul de vedere al cerintelorpolitice era desigur, o mare slabiciune, dar din punct de vedere pur ome-nesc, ce interesanta, ce atrag5.toare insu§ire!

Fire§te .ca intelegand toate slabiciunile §i toate patimile oamenilor,aluneca prea lesne pe povarni§ul indulgentelor exagerate, a§a. incat TakeIonescu a cules poate pe ogorul politic mai multe neajunsuri decat foloasepe urma acestor doua insu§iri dominante. Este lesne de inteles caoriceom fiind atras din fire de bunatatea §i de intelegerea psihologiei sale, eraastfel u§or cucerit de Take Ionescu. Dar puterea farrriecului cre§tea Incaatunci cand intervenea §i intuitia sa, minunata §i adesea profetica sa in-tuitie a lucrurilor. Ea nu era la el un proces de celebralitate, de rationa.ment, de logical, de argumentare, ci un proces de supra-acuitate a simtu-rilor, un proces din domeniul misterios al subcon§tientei Si al vederilorprofetice. Intr'un grad mai mare decat toti contemporanii sai a avut vizi-unea celor ce aveau sa vie. Vorbele pe care le-a spus la izbucnirea razboiu-lui mondial sunt impresionante: Acesta e razboi de cinci ani. Va intraAnglia; va intra Italia, vom intra not §i nu se poate sa nu intre §i America.Pada. §i Japonia va intra. Va fi vai de omenire. Dar de un lucru sunt sigur:ca Aliatii vor fi definitiv victorio§i §i ca voi vedea cu ochii Romania Mare.$i vom vedea alte lucruri mari. Vom vedea multe tronuri prabu§indu-se;vom vedea nascand atotputernicia Americii; vom vedea preponderentarassei anglo-saxone, vom vedea omenirea facand un mare pas spre stanga,spre socialismul revolutionar. Vom vedea multe lucruri man, dar zgudui-rea generals va fi a§a de formidabila, ca o saracie groaznica va stapaniomenirea foarte multi ani. Dintr'o criza vom intra intealta § tine bineminte: generatia mea §i a to vor vedea Romania Mare, dar nu vor maivedea zile bune!".

Ele nu sunt insa singurele lui prevestiri impresionante, cascada detronuri" despre care a scris in timpul neutralitatii §i pentrn care a fost cri-ticat cu atata asprime, s'a adeverit peste prevederile lui chiar: Convinge-rea ca in razboiul rusojaponez Japonezii vor invinge, iar in razboiul bal-canic ca Turcii vor fi infranti, dezvaluia aceea§i intuitie clara a desfaw-

115

www.dacoromanica.ro

rani evenimentelor. Iar Mica Intelegere, marea si trainica lui infaptuirede dupa razboi, combatuta si ea la origine de amici ca si de adversari,denota odata mai mult simlul sau deosebit de a fi deslusit configuratiaEuropei de azi raporturile de forte dintre popoare si necesitatile ce deri-vau dintrinsele pentru viitorul romanismului.

Asa se explica si tineretea sentimentelor lui, la 60 de ani era indra-gostit ca un student si toata viata a fost vesnic amorezat si un mare, unincorigibil sentimental. Take Ionescu a fost comparat cu o antena de tele-grafie fara fir, un receptacol de o sensibilitate extrema, inregistrand toateundele invizibile si retransmitandu-le pretutindeni ca verdicte poruncitoa-re ale intregii sale fiinte. In aceasta comparatie este mult adevar si, asa fiind,era natural ca el sa fi trait intr'un fel de exaltare permanents de entuziasmromantic. In capul lui se perindau fel de fel de visuri,imagini succedauimaginilor sl euforia iluziilor alterna cu trista constatare a realitatilor.Bineinteles, ca toti senzitivii, Take Ionescu era foarte impresionabil, Incaun mare defect pentru un barbat de stat. Dar puterea lui innascuta deentuziasm reactions cu o surprinz5.toare usurinta si it indruma repede pecalea sperantelor invioratoare, Imi aduc aminte ca intr'un consiliu de 'rni-nistri la Iasi, Vintila Bratianu i-a adus imputarea ca este prea impresiona-bil. Raspunsul sau a fost tipic: Ai dreptate, sunt impresionabil, foarteimpresionabil, sunt insa ca o minge de cauciuc, cad usor la p5.mant, darcu cat cad mai tare, cu atat sar mai niult in sus, asa incgt la drept vorbind,viata me a este O vesnica altemanta de depresiuni si de reactiuni imediate.Ma Intreb .singur, adesea, daca aceste reactiuni nu depasesc cu mult ne-tagaduitele ete descurajari". Avea dreptate; in bilantul final al cariereisale, consecintele entuziasmului au Intrecut cu mult neajunsurile impre-sionabilitatii.

In once caz, prin aceste trei insusiri sufletesti atat de Profund ome-nesti era cu neputinta ca Take Ionescu sa nu to farmece, de-altminteri nustiu daca el insusi constient, on ba, tinea sa-ti castige toata simpatia.Era vesel, amabil, indatoritor, isi cheltuia personalitatea cu aceeasi prodi-galitate ca si averea, cautand sa cucereasca pe oricine it apropia. Tot laTitulescu am adus inteo zi la masa pe fiul meu,pe atunci un baiat de 12-13ani, si de indata ce 1-a v5.zut nu a stiut ce sa n5.scoceasca ca sa-1 distreze,ca sa se puna la nivelul sau, ca sa-1 incante. Cred ca pentru a captiva pecea mai frumoasi femeie din lume nu ar fi putut desfasura mai mult4osteneala si mai multa arta. De aceea se si poate spune ca in afara de IonBratianu tatal, nici unul din oamenii publici ai Romaniei contemporanenu a reusit sä inchegerietenii mai eptuziaste si sa -si asigure devolamentemai desavarsite decat Take Ionescu. Cand a trebuit sa 'piece din partidulconservator democrat, lumea nu s'a grupat in jurul unei doctrine, ci exclu-iv in jurul persoanei sale si, tot astfel, cand persoana lui a disparut, s'adesfiintat si partidul.-

116

in

www.dacoromanica.ro

De-altfel, marele noroc al lui Take Ionescu a fost razboiul mondial,cad numai acesta a putut da intreaga valoare insu§irilor caracteristice per-sonalitatii sale. In vremuri normale, in vremuri de realizari marginite §ipractice, lipsa lui de convingeri pe de-o parte, idealurile conservatoare in.slujba drora se pusese pe de alts parte §i, mai presus de toate, concesiu-nile pe care era silit sa le fad partizanilor sai pentru a avea un partid,toate laolalta it mentineau in sfera banala a unei politici fara de avant qifara de viitor. SI se inchipuim ce ar fi ramas de pe urma lui Take Ionescudad soarta ar fi hotarit sa moara inainte de razboi: posteritatea ar fispus despre el ca a fost un mare avocat §i un mare orator, dar in dezvol7tarea politica a Romaniei contemporane numele sau nu ar fi ramas le-gat de nici o fapta insemnatI, de nici o directive nouI a vietii noastrepublice. Dimpotriv5., prizonier al unui partid ale drui interese erau po-trivnice evolutiei democratise a zilelor de astazi, Take Ionescu_fuseseosandit, cu rare exceptii, sa apere acele* principii perimate ca §i ceilalticorifei conservatori, incepand cu Petre Carp, G.Gr. Cantacuzino §i sfar-§ind cu Alexandru Marghiloman §i Nicu Filipescu. Neimparta§ind in ad5.n-cul sufletului sau credintele pentru triumful drora trebuia sa pledeze inpublic, viata intima a lui Take Ionescu ar fi constituit desigur o tragedie,iar viata lui politica ar fi fost o viat a fara roade ark' adevarata stralucire.

Razboiul mondial I-a scIpat de aceasta soarta nenorocita gi i-a asigu-rat un nume nepieritor in istoria intregirii neamului nostru. Cu extraordi-nary sa putere de intuitie Take Ionescu a inteles din prima clips ca asunat ceasul cel mare al realizarii visului nostru secular §i, f5.ra alte preo-cupari 15.turalnice, a pus toata inteligenta, tot talentul, toata munca luiin slujba infaptuirii Romaniei Mari. Din acel moment, partidul caruiapans atunci ii sacrificase totul nu a mai existat, intuitia ii arata doara cainteo Romanie irltregita cadrele inguste ale formatiunilor politice antebe-lice se vor sparge §i vor fi inlocuite prin alte injghebari, prin exponentiiunor curente sociale mai largi §i cu totul deosebite.

Din acel moment a rupt toate legaturile care de atatia ani it incatu§auunei politici careia de fapt i se supusese numai din consideratii de ambiti-uni subalterne §i mediocre §i s'a avantat in politica mare a cerintelor po-runcitoare epocii noastre. In aceasta actiune, ins*rile lui caracteristice'i -au gasit un minunat teren de dezvoltare, facult5.tile sale de intuitie, deacuma nestanjenite, se puteau manifesta in toata splendoarea lor. Defec-tele inse§i ale lui Take Ionescu nu mai aveau aceea§i importanta, excesulde contradictii mIrunte, impresionabilitatea, oportunismul, spiritul decompromis, indulgentele impinse papa la slabiciune §i pada la imoralita-te, ce mai reprezentau ek in v.artejul formidabil din care trebuia sal iasa opatrie marita qi o lume noua?

Si astfel, Take Ionescu a putut aduce tarii sale §i neamului sau intimpul neutralitatii, in timpul razboiului §i dupe razboi, servicii de o

117

§i

www.dacoromanica.ro

istorica insemnatate. M-am intrebat adesea daca in solicitudinea sa noro-cul nu a mers §i mai departe rapindu-1 la timp ca sa nu apuce vremuri deframantari secundare, in care vanitatea, combinatiile de culise, antece-dentele sale de politician 1-ar fi ispitit sa cads din nou in pacatele ante-belice §i sa-§i sfar§easca, astfel, cariera in acelea§i conditiuni controver-sabile §i lipsite de inaripare, in care §i-o incepuse. Cel putin dansul a muritintr'o apoteoza ale carei raze intarziate lumineaza §i azi, cu o vie str5.1u-cire, destinul sau politic. Oricum ar fi, u vom pastra pururea o duioasaamintire pentru complexul sau de insuqiri, cat §i pentru partea pur ome-neasca a personalitatii sale.

Dar trenul cu Take Ionescu §i cu prietenii sai odata plecat, trebuie samarturisesc ca nu ne-am prea ocupat de d'an§ii, fiinca alte griji ne sta-paneau atunci la Iasi. Ne luptam cu darea in judecata. De unde porniseea? La inceput, cand Marghiloman se credea invingator §i marele arbitrual situatiei, afirma urbi et orbi ca darea in judecata era opera lui, ca faceaparte din programul sau de reconstruire §i de regenerare morals a tiarii,care fusese nenoricita, azvarlita contra voin %ei ei inteun razboi nefast decatre o banda* de politicieni stupizi §i necinstiti. El cerea prin urinarepedepsirea for exemplars in numele justitiei imanente. Mai tarziu, candroata soartei s'a intors, cand politica noasira a triumfat, Marghiloman apretins ca fusese impotriva acestui proces, ca darea in judecata era cerutade Puterile Centrale §i a trebuit &A se supuna fara voie acestor injunctiuni.Convingerea mea adanca este ca Puterilor Centrale be suradea ideea de-aimobiliza intr'o forma oarecare pe Britianu pans la pacea generals, fiind-ca se temeau de el, dar caintre plecarea lui in strainatate §i condamnareasa, ar fi preferat prima solutie, fiindca de§i mai faceau pe stapanii la Bu-cure§ti, erau foarte ingrijora %i de soarta lor, cat §i de perspectivele finaleale razboiului. A§a incat nu ar fi insistat pentru darea in judecata, insis-tentele venind de la Marghiloman §i de la partidul sau. Darea in judecatacorespundea de minune mentalitatii for actuale §i vechilor resentimentede ordin politic §i personal.

Noua ne convenea aceasta dare in judecata, inteadevar, ea inconjuraactiunea noastra politica pentru intregirea neamului cu un nimb de mar-tir. Ce putea sa slujeasca mai mult cauza noastra? A§teptam deci desfa-§urarea evenimentelor nu numai cu seninatate, dar chiar cu satisfactie.Cu toata patima care il stapanea §i ii intuneca mintea, Marghiloman §i-adat seama ca o dare in judecata pe temeiul numai al politicii razboiuluiimpotriva Puterilor Centrale nu putea avea rasunet in opinia publics. Else gandi, deci, sa combine acuza%iile de natura politica cu invinuiri deincorectitudine personals. $i in timpul neutralitatii, si in timpul razboiu-lui se raspandisera multe calomnii, facand astfel un tot dintrinsele §idin dezastrul -momentan al razboiului, Marghiloman credea ca va aveaaprobarea §i sprijinul tarii.

118

www.dacoromanica.ro

Pornind de la aceasta credinta, el a impartit banca ministeriala indoua: intr'o parte i-a pus pe toti mini§trii care in timpul neutralitatii semanifestasera mai violent de partea aliata, precum Si pe toti cei carora lise adusesera invinuiri calomnioase, iar de cealalta parte i-a pus pe mini§triicare luasera mai putin pozitie in mod public impotriva Puterilor Centrale§i in jurul carora nu circulasera zvonuri de favoruri §i incorectitudini. Pecei dintai a hotarit sa-i trimita in judecata, pe ceilalti sa-i trateze cu dis-pret. In prima categoric i-a a§ezat pe Bratianu, pe Costinescu, pe AlecuConstantinescu, pe Vintila Bratianu, pe Mortun, pe Victor Antonescu, peDr. Angelescu §i, fire§te, pe Take Ionescu. In a doua categoric i-a pus peFerechide, pe Porumbaru, pe Marzescu §i pe mine, iar de la conservatoriidemocrati pe Greceanu, pe Mi§u Cantacuzino §i pe Titulescu.

Actiunea a inceput la sfar§itul lui Iunie. Gheorghita Stroici de la Doro-hoi a cetit in Camera, propunerea de dare in judecata, guvernul vrand cainitiativa sa porneasca de la parlament §i s'a instituit in aceea§i §edinta ocomisiune de informatiuni compusa din I. Antoniu, Dristorian, Mitescu,I. Petrovici, Mazilu, Paunescu §i Gr. Carp. In viata mea nu m'am simtitmai umilit, multi prieteni, printre care imi aduc aminte de George Enescu,au venit sa ma felicite zicandu-mi ca nedarea mea in judecata este cel maistralucit omagiu ce se putea aduce cinstei mete. Vezi, nici in aceste vre-muri de patimi salbatice, de inventii calomnioase nu s'a putut gasi nimicimpotriva corectitudinii tale personale!" Ba", raspundeam eu cu dreptcuvant, ,,se poate presupune ca nu am fost un partizan destul de categorical intrarii in razboi §i aceasta invinuire nu o pot primi, fiindca §tiu §i ceam crezut, §i ce am facut §i, daca nu m'am manifestat mai zgomotos, estefiindca am iriteles sa joc disciplinat rolul pe care Bratianu mi-1 desemnase,in marea piesa pe care o oranduise.

De-altminteri, fiecare dare in judecata, ca §i fiecare omisiune i§i aveatalcul ei. Bratianu §i Take Ionescu trebuind, bineinteles, dati in judecata,erau desemnati de opinia publics mondiala ca fund principalii autori airazboiului. Vintila nu putea fi crutat fiind, in plus, ministrul de razboiin timpul ostilitatilor, familia sa s'ar fi facut vinovata de transportul vi-nurilor. Costinescu reprezentase in tot timpul neutralitatii nota cea maiostila Puterilor Centrale, iar ministerul de finante era invinuit de abuzurilecu permise. Dr. Angelescu se agitase de asemenea pe fats pentru Aliati§i ministerul sau era acuzat de neregulile cu exportul cerealelor §i distri-butia vagoanelor. Lui Mortun, germanofilii nu-i puteau ierta ca-i pacalise,fiindca din indemnul lui Bratianu le batea in strung, and, de fapt eratrup §i suflet pentru Aliati. Victor Antonescu era ministrul de la Paris, iarAlecu Constantinescu, prin atmosfera ce se crease de ani de zile in jurullui, era indicat ca sa fie supus vindictei publice.

Tot astfel, Ferechide fiind inrudit cu Marghiloman, au fost date de lainceput instructii speciale ca el sa nu fie intru nimic tulburat. De-aseme-

119

www.dacoromanica.ro

nea, Misu Cantacuzino era fratele ministrului Griguta Cantacuzino, Mar-ghiloman vrand sa evite spectacolul unui frate punand pe celalalt frate pebanca acuzarii. Porumbaru trebuia scos din cauza pentru a intari legendaca Bratianu declarase acest razboi nefast peste capul ministrului sau deexteme. Marzescu cu Titulescu intrasera in guvernele vinovate abia laIa§i, dupa dezastru, iar subsemnatul, cu cinstea lui cu tot, era desigur ocantitate neglijabila.

In once caz, noi,rninistrii liberali, carora nu ni se facuse cinstea uneidari in judecata, am protestat imediat si cu toata energia. In acest scopam adresat o scrisoare presedintelui Camerei, prin care ne declaram intotul solidari cu ceilal %i colegi ai noqtri, cerand sa fim §i not dati injudecata alaturi de ei. In scrisoarea noastra colectiva spuneam intre altele:Cererea pentru darea in judecata, atat prin motivarea ei cat prin faptulca enumera printre mini§trii acuzati pe unul lath portofoliu, arata la-murit ca urmareste condamnarea politicii generale, care a determinat in-trarea noastra in razboi. La aceasta politics suntem solidari cu fo§tii no§-tri colegi. De-altminteri, nici nu putem admite ca in acest moment istorical dezvoltarii nationale, atitudinea noastra sa fie invaluita in echivocul pecare it lass omiterea noastra din cererea de punere sub acuzare.

Atunci cand am crezut Ca interesele superioare ale neamului reclamaintrarea noastra in acliune, impreuna am hotarit, am pregatit si am pur-tat razboiul cu convingerea ca jertfele impuse tarii nu vor ramane nerodi-toare, intemeindu-ne hotarirea pe sprijinul Puterilor de a caror izbandane-am legat infaptuirea aspiratiunilor noastre nationale".

Redactarea acestui document a dat loc la o scena, pe care nu o potuita, intre Ferechide Porumbaru, o scena in felul aceleia din timpulneutralitatii dintre Costinescu Si Porumbaru. Dupa ce elaborasem textul

cazusem de acord asupra lui, luasem hotarirea sa ne intrunim la 11 di-mineata in casa lui Marzescu, spre a-1 iscali a-I trimite la Camera. La oraindicata eram deci in biroul sau catesi patru, gata sa iscalim, and deo-data Porumbaru cere ca sa se mai reciteasca odata cu glas tare textul. De§iFerechide dadea deja semne de enervate, ne-am supus, cererii timoratu-lui Porumb it a" cand am terminat, el ne-a declarat linistit gray canu-si poate pune iscalitura pe o atare scrisoare. La intrebarile noastre nudadea decat un singur raspuns stereotip: Este prea agresiva!". Uncle esteprea agresiva, care este expresia sau pasagiul impotriva camia to ridici,prin ce termeni vrei sa-1 inlocuiesti?" La toate acestea Porumbaru refuzasa dea once lamurire repeta intfuna, pe un ton monoton $i impersonal:Este prea agresiva... este prea agresiva...".

Adevarul era ca Porumbaru simtea ca nu se poate desolidariza de Bra-tianu, dar, cu natura lui sfioasa, ar fi vrut sa scrie o scrisoare aqa de neutra,a§a de searbada, incat sa nu putem fi dati cumva in judecata pe temeiulei. Pe de alts parte, cunoscandu-1 fricos, i se inscenase de guvem nu stiu ce

120

§i

§i

§i§i

§i, §i

qi

ti

www.dacoromanica.ro

stupida poveste cu automobilul ministerului, iar bietul om tremurand degroaza, nu mai dormea noaptea. In aceasta stare psihologica atitudinea luinu era de mirare, dar pe noi, fire§te, ne-a exasperat. Marzescu §i cu mine,mai tineri, mai respectuo§i 1-am mai menajat, dar Ferechide s'a deslan ;uit§i 1-a biciuit fara mild. Nu este adevarat", striga el, ,,ci nu-ti convine tex-tul, nu vrei sa-1 iscale§ti! Ti-e fried, a§a ai fost toata viata ta, un fricos,pacat de inteligen%a §i de cultura ta, un om politic care nu are curajulparerilor lui este un caraghios! Bratianu nu are decat ce merits nu trebuiasa-ti fad. cinstea 55. to is in guvernul razboiului §i al. intregirii neamului.E§ti nedemn de vremurile pe care le traim!" Porumbaru i§i mangaia tac-ticos favortii §i statea impasibil sub potopul de invective.

Mai bine ca nu iscale§ti", striga Ferechide tot mai infierbantat,nuam nevoie de iscalitura D-tale, cu ea sau fara ea documentul are aceeaqivaloare, caci in viata politica a Romaniei e§ti un rien, un rien du tout"...qi dupa o mica pauza Un moins clue rien!" De asta data Porumbaru s'asculat, a inaintat solemn pans la birou, a luat incet tocul, 1-a muiat in call-mara, a iscalit §i, cu un aer ofensat, a ie§it din °dale. La up, s'a intorscatre Marzescu §i, cu o voce stinsa, i-a spus: Ferechide asta este un omrau crescut...".

Iar Ferechide, razand, a conchis adresandu-se noua: Voi nu-1 cunoa§-teti pe Porumbit a, daca nu-1 luam aqa, nici peste opt zile nu o ispraveamcu el!" Hotarit, oamenii din acea generatie nu se iubeau, dar se cuno§teau.Intampinarea noastra a fost puss la dosar, Porumbaru se speriase degeaba.In timpul acesta, comisia de informa%iuni i§i continua opera, iar pe lamijlocul lui Iu lie §i-a intocmit raportul, bineintelesun %esut de acuzatiunifara rost sau fara temei, de fapt o simpla parafrazare a cererii de dare injudecare citita de Stroici. Conform procedurii, acest raport trebuia inma-nat celor pu§i sub acuzare ca ei a se prezinte §i sa-§i formuleze apararea.

Fusese stabilit ca nici nu ne vom prezenta, nici nu vom faspunde acu-za %iilor aduse, ca ne vom margini sa adresam pre§edintelui Camerei unprotest contestand parlamentului ocupatiei dreptul de a judeca politicaautorilor razboiului de intregire a neamului qi revendicand cu hotarire infa%a istoriei atitudinea noastra. In consecinta, Bratianu m'a insarcinat pemine sa redactez, ca de obicei, aceasta protestare solemna. Dansul 1-a re-facut insa in intregime §i trebuie sa recunosc, formularea lui a fost cumult mai buns decat a mea. Pot spune chiar ca Bratianu a scris atuncipagina cea mai puternic5., cea mai lapidara din viata lui. Documentul me-rits sa fie reprodus in extenso, nu numai din cauza valorii sale istorice, dardin cauza ca el traduce mai bine decat orice mandria care caracteriza in-treaga personalitate a lui Ion I.C. Bratianu:

Razboiul pentru care se cere sa fim pedepsiti este fapta fireasca adezvoltarii noastre nationale".

Oricare ar fi durerile §i incercarile trecatoare, a§teptam cu incredere

121

www.dacoromanica.ro

consecintele lui definitive si cu mandrie judecata istoriei. Prin el, pentruprima oars in lume a moderns, am infati§at limpede §i am dobandit cu jert-fa de singe sa fie recunoscut dreptul Romani lor la unitatea for nationals.

Inainte de pacea generals, care trebuie sa hotarasca rezultatele actiu-nii noastre, nu se vor putea cerceta sincer si de-a intregul imprejurarile incare razboiul a fost pregatit, declarat §i purtat precum §i raspundereajertfelor ce el a impus, fara a primejdui insesi roadele lui cele maxi ".

Pans atunci, dezbaterea si publicarea actelor nu s'ar face decat in fo-losul strainilor si in dauna intereselor superioare ale Statului Roman".

Mimic nu ne poate sili a contribui la o asemenea intreprindere".De-altminteri, nu recunoastem nici autoritatea morals, nici cea legala

a celor care pretind sa judece astazi politica si faptele noastre".Contestam autoritatea morals a unei judecati ordonate de strainfi

contra carora am ridicat armele. Declaratiunile din Reichstagul german sichiar marturisirea din expunerea de motive a Parlamentului Roman aratadestul de clar adevaratul caracter al incercarii ce se face impotriva noastrade catre cei care, in acest timp, anmestiaza criminalii contra Patriei si aDrapelului si colaboreaza cu toti tradatorii si cu toti dezertorii".

Contestam autoritatea legala a unui parlament ales fall participareaDobrogei, printr'un sistem de vot contrar prescriptiunilor formale ale Con-stitutiei, cu doua treimi ale t arii sub stapanirea directs a baionetelor stra-ine, in care conditii candidatii nu au avut voie a patrunde decat cu autori-zarea individuals a Comandaturilor strain, fara ca cea mai mare parte acetatenilor sa fi avut putinta materials de a-si exercita drepturile, si subun regim general de stare de asediu si de cenzura in care nu ne-a fost per-mis nici macar a ne expune parerile si credintele".

,A recunoaqte vreo aparenta de autoritate morals sau legala hotariri-lor pe care actualul parlament este astfel chemat sa be dea ar fi totodata oinjosire o situatiei pe care am avut cinstea sa o reprezentam intr'o fazaistorica a neamului nostru".

Grija intereselor nationale, ca o datorie imperioasa de patriotism, nesileste a ne feri de tot ce ar putea vatama roadele jertfelor glorioase ce si-aimpus Cara.

De,aceea suntem hotariti a nu inlesni intru nimic incercarea ce seface, a nu rispunde nici unor intrebari si a nu opune inaintea comisiuni-lor parlamentare vreo alts aparare invinuirilor ce se ridica impotriva noas-tra, nici chiar in privinta acelor puncte prin care se cauta a se da fiinta ce-lor mai indr5.znete p15.smuiri. Ne marginim numai a denunta scopulcaracterul acestor inscenari §i temeiul ce se poate pune pe dovezi fauritein asemenea imprejurari.

Stapanitorii zilei isi impun acuma hotaririle lor. Noi insa, vedemintr'ale noastre, cu o inalta multurnire, o noua manifestare a legamantuluicu cele mai sfinte aspiratiuni ale neamului".

122

§i

www.dacoromanica.ro

,Judecarea noastra nu va fi facuta decat de con§tiinta nationals,cand aceasta se va putea liber rosti, i de istoria care va dezvolta roadelebinecuvantate ale jertfelor de astazi".

Cand a fost citita in Camera aceasta declaratie s'a produs o ex-plozie de indignare, sau, mai exact o adevarata stupoare. Majoritatilemarghilomaniste i§i inchipuisera ca propunerea lor de dare in judecata neva intimida. Cand au vazut cum am reactionat, cand au citit intampina-rea noastra plina de mandrie, cand au constatat ca din acuzati ne faceamnot acuzatori §i, mai ales, cand au simtit rasunetul protestului nostru inopinia publics §i in randurile armatei, au inteles in fine ca realitatea nueste tocmai a§a precum §i-o inchipuisera §i au fost adanc clatinati atat inindrazneala, cat §i in inver§unarea tor.

Ce-i drept, in primul moment au vrut sa-i dea §i pe semnatari injudecata pentru ultragiu adus Camerei. Marghiloman insu§i sa opus,invatandu-i sa ne trateze cu dispret, dar focul sacru disparuse. Dareain judecata s'a votat, o comisie de ancheta s'a instituit, comisie dincare au facut parte N. Mitescu, N. Murga§anu, A.G. MavrocordatVaslui, C.Miclescu, I. Berceanu, Gr. Buicliu, I. Petrovici, N. Paunescu, I. Antoniu,Gr. P. Carp, D.J. Berindei, Simionescu-Ramniceanu, L. Mavrojany, G.

tefanescu, G. Ionescu-Clejani, Mircea Cancicov §i Emil Cerkez.Ne a§teptam sa se procedeze imediat la interogatoriul acuzatilor,

la arestarea tor, am simtit repede insa ca sunt qovaieli §i taraganari.Inteadevar, in locul arestarii fo§tilor mini§tri, trambitata cu atata zgo-mot, au inceput arestarile functionarilor lui I. Panaitescu, fost §ef alsigurantzi, §i ai lui Corbescu, fostul prefect de politie fares sa fi fost uitatnici Rafail de la poli %ie, care comisese crima de a-i aresta pe ostateciigermani dupes ordinele superiorilor sai ierarhici.

Dnii. Antoniu §i Ionescu-Clejani, insotiti de procurorul Rang §ide judec5.torul Scripca au facut o lungs perchezitie la domiciliul luiIon Bratianu, unde locuiau atunci Vintila §i Constantin Bratianu, §eful decabinet, dar, deli au scotocit toata casa din pod pads in pivnita, nu aucutezat sa procedeze la perchezitiile corporate, la care fusesera autoriza %ide catre pre§edintele comisiei de ancheta, §i au avut tot timpul atitudineaunor oameni care nu §tiau cum sa se scuze de fapta tor. Ca sa nu piece cumainile goale, au sfar§it prin a ridica mai multe carti de vizita lasate depersoanele care venisera la fra %ii Bratianu, un caiet de teme engleze§ti alelui C.C. Bratianu, care avusese ideea desigur extrem de subversive de a lualeciii de engleza, protestul partidului liberal contra suspendarii inamovi-bilitatii magistraturii, un inceput de program de partid §i bro§ura princare Generalul Asian cauta sa se apere de invinuirile ce i se adusesera cuprilejul caderii Turtucaiei. Cu alte cuvinte, intreaga chestie lua o intorsa-tura comics.

Perchezitii de acest fel s'au facut la Marzescu §i la Alecu Constanti-

123

www.dacoromanica.ro

nescu, cu rezultate tot atat de negative si de ridicole. Ba, la Alecu Constan-tinescu au facut mare zarva in press sustinand ca ar fi descoperit docu-mente senzationale. Dupe cateva zile a trebuit sa convina ca acestedocumente senzationale nu erau decat ciomele unor manifeste aparute inMiscarea" cu aprobarea cenzurii lor, precum si originalele proiectelor dereforme publicate in borsuri puse in vanzare la toate librariile din Iasi.

Nota comics se accentua tot mai mult, dar partea hazlie era a toateautoritatile administrative si judeatoresti erau de partea noastra. Nevesteau dinainte de tot ce se hotara impotriva prietenilor nostri, la Palatulde Justitie magistratii nu ascundeau indignarea for respingeau, sprepilda, cu toate staruintele guvernului, confirmarea mandatului lui Pa-naitescu. Procurorul Rang venea noaptea pe furis la Marzescu acasa, iipunea in curent cu tot cerea instructii. Odaia de mancare a lui Mar-zescu avea o fereastra joasa care dadea spre curtea vecina a caselor Kru-penski, pe acolo aparea dansul la orele cele mai neasteptate, Marzescudevenind acuma adevaratul sef al Parchetului.

Mai mult, membrii comisiunii de ancheta dispareau unul cite unul. Inconversatii particulare marturiseau ca s'a facut o greseala, ca toata lumeastie ca Bratienii sunt oameni cinstiti ca, la urma urmei, au facut ogreseala declarand razboiul, dar au fost de buns credinta, au crezut sincera pot infaptui Romania Mare. Ne trimiteau scuze, chiar mesagii desimpatie, prin intermediari, era vadit ca atmosfera generals se schimbase,singurul care isi mai lua rolul in serios era Emil Cerkez, in care, spresurprinderea generals, am descoperit cu totii sufletul unui acuzator publicdin vremea revolutiei franceze, un mic Fouquier Tinville. Cu Emil Cerkezeram prieten din copilarie si ramasesem in bune relatii, deli cunosteamideile lui de un fanatic reactionarism, dar nimeni nu lua conceptiile lui inserios, toti it consideram un fantezist care sustinea in literature, ca si inpolitica, diverse paradoxuri, un chefliu mult mai ocupat de localu-rile de noapte, decat de preocupari intelectuale. Germanofil in ajunulr5.zboiului, deli papa atunci manifestase o admiratiune entuziasts pentrupravoslavnica Rusie, Emil Cerkez iii facuse datoria pe front de anderam in Moldova venea mereu sa ma vada, spunand ca sunt providentalui. In asemenea conditii erau normale sentimentele ce-mi inspira odiosulrol pe care il juca, cu atat mai mult cu at iii exercita atributiunile cu unfel de sadism, care nu se potrivea deloc cu antecedentele lui si care cons-tituie si azi o enigma pentru mine.

Yn aceasta perioada, singurele acte mai insemnate au fost votarea,la inceputul lui August, a unei legi de initiative parlamentar5., care mo-difica legea responsabilitatii ministeriale, in sensul ca dadea comitetuluide ancheta dreptul de arestare preventiva a inculpatilor, la sfarsitul luiSeptembrie, arestarea lui Alecu Constantinescu. Dreptul de arestarepreventiva fusese cerut de guvem, fiindca acesta vedea ca lucrurile in-

124

si

si

si-i

si

si

si,

$i,

www.dacoromanica.ro

tarzie, ca o condamnare definitive devine tot mai problematica §i, prinurmare, voia ca cel putin prin cateva saptamani sau luni de arest preventivsä dea opiniei publice impresia ca nu a renuntat la politica lui de sancti-uni. Bineinteles, noi am publicat un protest energic in Mi§carea", de-nuntand intentiile guvernului, §i am avut satisfactia sa constatam ca legeiridicase protestari chiar in randurile majoritatilor din Camera §i dinSenat, sporind in toate cercurile manifestatiunile de simpatie pentru noi §ipentru cauza pe care o reprezentam.

Arestarea lui Alecu Constantinescu a dat loc la diferite incidente,ce merits sa fie relevate. Intai, arestarea a fost precedata de un inte-rogatoriu r5.mas de pomina §i care i-a dat lui Constantinescu prilejul sarosteasca vorbe memorabile la intrebarea: cum Ara cheama qi care val esteprofesiunea", el a raspuns indraznet §i mandru: Alexandru Constantines-cu, fost qi viitor ministru!" Cuvantul a facut epoca. Ce decoratii aveti?"Constantinescu a inceput sa le in§ire. Emil Cerkez ironic: A§a multe?"Da, ce te miri, dace ai avea capul meu qi dace ai fi in stare sa aduci tariitale serviciile pe care i le-am adus eu, ai avea §i Dta. atatea decora%ii! ". Sidialogul a continuat pe acest ton spre marea bucurie a lui Constantinescu§i spre crescanda incurc5.tura a acuzatorilor, care-§i simteau tot mai multzdrobitoarea inferioritate. Cu acest prilej, Constantinescu a dovedit unsimt al demnitatii care ii face cinste.

In al doilea rand, arestarea s'a facut in conditiuni cu desavar§ire o-dioase; era inteadevar inadmisibil sa te folose§ti de o lege ad-hoc ca saarestezi un adversar politic fare dovezi de necinste personals, pe simplezvonuri, cand te fereai sa arestezi pe colegii lui de minister pe care ii da-duse§i in judecata impreuna cu el. Dar la urma urmei sa zicem ca situatiade a§a nature era incat credeai necesar sa procedezi la aceasta arestare.Dar, ceea ce era scandalos, era sa-1 iei pe acest fost ministru care, condam-nat definitiv, nu putea fi intemnitat decat intr'o manastire conform legi-lor tarii, sa-1 inchizi pe cale de arest preventiv in inchisoarea de la Ia§i§i s5.4 pui intr'o said cu delicventi de drept comun, ca pe un borfaq ordi-nar. Era o batjocura care -1 dezonora pe cel ce o oranduise §i care a facutdintr'o zi intr'alta din discutatul, din hulitul Alecu Constantinescu o victi-ma nationall. Trebuie sa adaug ca dansul a indurat aceste umilinte §isuferinte materiale cu multa resemnare §i cu o reala maretie sufieteasca.Nici nu i se putea aduce un mai mare serviciu, Mini§trii aliati au mers lainchisoare depuna cartile for de vizita $i, de pretutindeni, lumea re-voltata de aceste procedee a tinut sa -i exprime indignarea §i simpatia ei.

Fire§te, noi am protestat imediat in numele intregului partid contraarestarii prietenului §i colegului nostru. In comunicatul aparut in Mi§ca-rea" g5.sim fraze ca acestea: Guvernul qi parlamentul i§i inchipuie ca sta.-vilesc cursul firesc al dreptului §i neinlaturabila rasplata a faptelor, cer-and sa nimiceasca oameni care be stau in cale."

125

sa -i

www.dacoromanica.ro

Nenorocitii nu-§i dau seama ca ideea nemuritoare nu se poate distru-ge §i ca actiunea for nu are alts roads cleat solidarizarea, prin legitimarevolts, a tuturor con§tiintelor ce simt romane§te. In ceea ce ne prive§tepe noi, partidul national liberal, resimtim cea mai nobila multumire cons-tatand ca, servitori credincio§i ai neamului, suntem tratati de cei care lup-ti impotriva lui, ca insa§i reprezentanti ai celor mai sfinte aspiratiuni na-tionale §i fericim pe cei care se jertfesc pentru ele!"

Dar protestul nostru nu s'a marginit aici. Chiar in seara in care AlecuConstantinescu a fost arestat, am facut §i un alt demers, despre care nupot sa nu vorbesc. Dansul a fost dus in inchisoarea din Strada Pacuraripe la 5-6 dupa pranz, cand Bratianu ne-a convocat de urgenta ca sa ve-dem ce este de facut. Dupa o scurta deliberare, am hotarit sa mergem laministrul de justitie, sa protestam cu energie §i sa incercam a obtine de lael, daca nu o eliberare, cel putin schimbarea regimului nepermis la careConstantinescu fusese supus in inchisoare. Ferechide, venit in grabs de laJockey Club unde i§i facea obi§nuita partida de carti, a revendicat onoa-rea sa faci el acest demers §i a cerut ca Vintila Bratianu, Marzescu §icu mine sa-1 intovara§im. Am plecat deci pe jos spre Ministerul de Jus-titie, care era pe atunci in localul unei §coli din strada Alecsandri. Fere-chide, care fierbea de indignare, a luat-o inainte atat de repede, cu toatavarsta lui inaintata, incat abia puteam sa-1 urmam. Ajun§i la Minister, acerut sa fim imediat introdu0 la ministru, care era Iancu Mitilineu. Aces-ta ne-a poftit imediat in cabinetul sau §i, vizibil jenat de vizita noastra,al carei scop it banuia, ne-a oferit cu exces de amabilitati sa luam loc.Odaita era foarte mica Ferechide s'a a§ezat pe un scaun in fata biroului,Marzescu §i cu mine pe o canapea la dreapta §i Vintila pe un scaun incoltul din stanga. Atunci s'a desfaqurat o scena pe care nu o voi uitaniciodata, cu prilejul ei, abia, am vazut ce fel de om este Ferechide Si aminteles de ce i s'au iertat micile sale defecte, caci merita atat admiratia cat§i dragostea noastra.

Inteadevar, cu o voce grava, el a inceput sa protesteze impotriva ares-tarn lui Constantinescu in principiu §i a modalit5.tilor ei. Cu o vehementaminunata, cu o logics impecabila §i cu o demnitate impresionanta a in§i-rat toate argumentele ce se puteau invoca in sprijinul tezei noastre. Miti-lineu schimba fete-fete §i, din ce in ce mai incurcat, repeta mereu: Eunu tiu nimic, am sa vad, am sa telefonez, comisia a hotarit..." Acesteraspunsuri evazive aveau darul sa -1 exaspereze i mai mult pe Ferechide.Sunteti dator sa §titi, aveti obligatiunea sä impiedicati acest scandal!"Mitilineu cauta insa sa scape de once fagaduint a precisa qi, in cele dinurma, intimidat §i cu o voce aproape tremuranda, a spus: Dar, DomnuleFerechide, ce sa fac?" La acest cuvant Ferechide s'a sculat §i sus, cat erael de mic, parea mare §i pe un ton solemn: Ce sa faceti? i eu m'am ga-sit in viata mea odata Intr'o situatie similara. Era la 1876, guvernul Ma-

126

www.dacoromanica.ro

nolache Kostache Epureanu, din care faceam parte, dispusese darea injudecata a guvernului conservator. Dar, fiindca aceasta dare in judecata aguvernului conservator se infaptuise fara respectarea formelor legale, amsocotit ca datoria mea de ministru de justitie si de pastrator al legilor estesa ma opun si, nefiind ascultat, mi-am dat demisia, Domnule Ministru!"Ultimele cuvinte au rasunat ca doua palme pe obrajii sarmanului Mitilineu.

dupa o scurta pauza, uitandu-se cu o condescendenta superioritate,Ferechide a adaugat: ,,Am onoarea sa va salut"; si a iesit pe usa. Noi,spectatori muti ai intregii scene, ne-am sculat ca niste automati hipnoti-za %i de gestul lui Ferechide $i, unul ate unul, am pornit dupa el fara sane luam ziva buns de la Mitilineu, ramas uluit gangavind inutile formu-le de politete. Abia afara ne-am dat seams de contrastul dintre splendidaatitudine a lui Ferechide si lamentabila noastra inanitate, am ras si 1-amfelicitat calduros. Protestarea fusese minunata executia magistrala.

Alecu Constantinescu a fost eliberat dupa doua saptamani, a iesit dininchisoare in triumf, cu buchete de flori Si manifestatii de strada. Comisias'a ferit sa mai vorbeasca macar de continuarea instructiei, era de altfelfiresc sa fie asa. Alte preocupari framantau acuma pe Marghilomanpe prietenii sai, evenimentele luau o intorsatura hotaritoare si constiintanationals desemna vinova ;ii pe alte banci deck pe banca de acuzare, pecare parlamentul ocupatiei voise sa tirasca pe Bratianu pe colegii lui.

Promenada dela Copou

127

$i

si

$i

§i

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL PATRUZECI ,FI PATRU

DEZNODAMANTUL

Neplacerile §i amaraciunile ostracizarii nu ne-au tulburat intru nimicmoralul, el se mentinea dimpotriva tot mai sus.

Personal, dupa ce am ie§it din minister, dupa ce mi-am luat zfua bunsde la functionarii cu care lucrasem peste patru ani in stransa colaborare,a§a incit scena despartirii a fost mi§catoare - discursuri §i lacrimi - §idupa ce m'am odihnit cateva zile la Criste§ti pe Jijia in casele lui MihaiSturdza la Colonelul Pleiniceanu, cumnatul lui Titulescu, m'am intors laIa§i increzator in desfa§urarea evenimentelor.

In fiecare dimineata pe la 11 ne intruneam toti fwii mini§tri liberaliacasa la Bratianu spre a examina situatia §i a lua m5.surile de cuviinta. Laaceste intruniri mai asistau cateodata §i alti frunta§i ai partidului in tre-cere prin Ia§i. Povesteam cu totii ce §tiam, discutiile erau interesante §iatmosfera de-o cordiala intimitate. Dupa pranz ma ocupam de ziare, deorganizarea interns a partidului §i de elaborarea reformelor. Fiindca tri-umful momentan al germanofililor clatina in primele luni cel putin ca-drele diverselor noastre organizatiuni, Bratianu ne-a insarcinat pe Vintila,pe Marzescu §i pe mine sal ne ocupam de aceasta chestie. Eu, in special,am luat asupra mea sarcina de a inviora pe cei deprimati, aqa incat infiecare zi in micul meu birou din casele lui Iancu Praja in strada Pacuraridefilau fel §i chipuri de prieteni carora le explicam felul nostru de a vedealucrurile §i motivele pentru care ne credeam mai indrituiti decat oricandsä speram in triumful final i definitiv al politicii noastre. De cele maimulte on prietenii plecau convin§i §i chiar cand nu erau parca nu maicutezau sa afirme cu atata tarie ea am greqit luand armele alaturi deAliati. Aqa, spre pilda, pastrez amintirea unei lungi convorbiri cu MihailSadoveanu, pe care it luasem la cenzura, qi, dupa ie§irea mea din minister,a venit si ma vada. Era complet in vederile germanofililor, dar dupa odiscutie prelungita am simtit ca indoiala o indoiala desigur nemarturi-sita se furi§ase in sufletul lui. In orice caz, caracteristic este cal pe atuncis'au inscris in partid multi oameni a caror adeziune dovedea pe deplinca credinta in izbanda cauzei pe care o reprezentam r5.masese vie in

128

www.dacoromanica.ro

toate straturile sociale. Atunci a intrat in pallid §i Richard Franassovici,atunci s'a inscris un grup intreg de Iorghi§ti in frunte cu Stefan Bogdan,cumnatul lui Iorga. Mara de rare exceptii, eu am fost introduca-torul noilor aderenti ceea ce mi-a asigurat gratitudinea partidului, dar §ifulgerele lui Iorga. Inteadevar, ani de zile. dansul a fost furios pe minecrezand ca am uneltit aceasta spartura in randurile redusei §i slabei saleorganizatii. Adevarul este cu totul altul. Amicii lui Iorga au venit dinpropria for initiative la mine' sa'mi spund a nu se mai pot intelege cu el §ica, a§a find, vor sa vine la noi, intrucat prin politica noastra de reformedemocratice §i prin atitudinea noastra in chestia intregirii neamului sun-tern partidul de care se simt mai apropiati suflete§te. Bineinteles, nu pu-team respinge o atare oferta §i rolul meu s'a marginit sa serveasca de in-termediar intre ei §i Bratianu §i sa-i intovara§esc la audienta solemna deinscriere in partid la dAnsul acas5.. Desigur nu a fost nici prima, nici ultimanedreptate a lui Iorga.

Pot spune insa ca de atunci la Ia§i a inceput marea opera de reorgani-zare a partidului national liberal, de adaptare a lui la cerintele regimuluivotului ob§tesc, opera careia am fost sortit pe urma sa-i consacru atatiaani ai vie tii mete.

Tot in aceea epoca am citit multe carti de istorie, in vremuri zbuciu-mate cel mai bun mijloc de a reduce evenimentele la adevaratele for pro-portii qi de a dobandi un simt mai just al perspectivelor momentului.Biblioteca Universitatii imi slujea drept rezervor, intre altele continea oveche qi frumoasi editie a memoriilor lui Saint Simon, cu care m'amdelectat saptamani deta randul §i de unde m'am §i hotarit mutatis mu-tandis sa.scriu aceste memorii.

Abstractie facand de incidentele pur politice §i de peripetiile ostra-cismului, viata noastra in genere era destul de monotone, distractiile sereduceau aproape exclusiv la seratele date de Irina Procopiu la care dansainvita cativa amici. In fiecare miercuri seara se facea muzica, se citealiterature, Enescu ne canta din vioara sau, cu luminile stinse, executa lapian pasagii intregi din operele lui Wagner, reuqind sa dea iluzia uneiadevarate orchestre. Cella Delavrancea ne oferea de-asemenea adesea pri-lejul sa-i admiram talentul, talent ce mi-ar fi fost mai simpatic dace su-netul ei nu era atat de aspru §i de mecanic. Ventura, cu delicioasa ei vocerecita deseori versuri de Verlaine, sau tirade de Racine, cu exceptionalul eitalent de tragedians. In sfar0t, Robert de Flers cu verva lui neintrecuta,ne citea piesele sale de teatru, cand §tia sa nuanteze atat de bine scenele§i dialogurile, incat aveai impresia ascultandu-le ca asi§ti la insa§i repre-zentarea tor. Iar cand nu ne citea din operele lui, acest rege al spirituluifrancez ne fermeca prin sclipitoarea sa conversatie, anecdote amuzante,amintiri din viata lui de autor dramatic, scene din culisele teatrelor parizie-ne, toate se succedau presarate de observatiuni patrunzatoare §i invalui-

129

nasal,

www.dacoromanica.ro

to in cea mai rafinata atmosfera de arta si de intelectualitate franceza.Inteadevar seri de neuitat. Grupul privilegiatilor era restrans §i mai in-totdeauna acelasi, in frunte cu Regina, Principesa Elisabeta, Saint-Aulairesi Marchizul de Be lloy.

Mai rar ne invita Maruka Cantacuzino, simplicitatea nepretentioasa dela Irina Procopiu era inlocuita acolo prin originalitatea prea vizibil voitaa Marukai. Un mediu care imi displacea din aceasta cauza, dar unde aveaitotusi compensatia de a-1 auzi pe Enescu intrecandu-se pe sine insusi.

Vara am parasit pentru vreo doua saptimani Ia§ii, petrecand opt zilela Alecu Constantinescu langa Racaciuni, unde Conul Alecu primea toatalumea care trecea pe acolo cu bonomia lui cunoscuta, deli se astepta dinzi in zi sa fie trimis la inchisoare si desfasura o minunata activitate de,,gentleman farmer", mai vesel si mai indatoritor decat oricand. Pe urma,am stat cateva zile la mo§ia Cernu pe care Jean Costinescu o cumparaseinainte de razboi langa Moinesti. Am putut constata astfel cu cats usu-rinta se refacea viata satelor noastre, dupa doi ani de razboi si de restri§tide tot felul. Populatia rurala pastra de-altminterea o credinta impunatoa-re in infaptuirea marelui ideal national pentru care luptase pe front, cre-dinta care contrasta in chip inviorator cu prezicerile pesimiste si cu ne-sfarsitele tanguiri ale Strazii Lapusneanu si a cafenelelor de la Iasi.

In sfarsit, monotonia acelor vremuri s'a vazut intrerupta si prin cite-va morti. Mai, la sfarsitul lui Aprilie, aceea a lui Delavrancea, care a fosto moarte nedreapta. Eu nu am fost un admirator al sau, nuvelele lui litera-re din tinerete este drept erau frumoase, piesele lui de teatru le gaseamextrem de slabe, insa asa incat nu impartaseam admiratia obsteasca exa-gerata pentru meritele sale. Pe omul politic puteam §i mai putin sa-1admir cid era lipsit de adevarat simt politic, nu avea convingeri, trecusedintr'un partid intealtul pentru consideratiuni subjective lipsite de interesreal si pentru ambitii marunte §i mai putin interesante. Nu fusesem nicimacar in masura sa admir cu adevarat vestitul sau talent oratoric, fiindcade cand am intrat eu in viata politica, Delavrancea nu a mai rostit in par-lament nici un discurs de natura sa provoace admiratia. Amicii lui chiaro recunosteau, sustineau insa ca mai are sclipiri demne de trecutul sau laintruniri publice, dar la care nu mi-a fost dat sa asist. Afara de aceasta, inminister, unde imi fusese coleg, mi se paruse in toate imprejurarile atat deinexistent, intrat aveam impresia unei monede sterse prin prea multauzura, uzura unei vieti absurde de bohem".

Dar, oricat de inexistenta mi-ar fi fost admiratia pentru el, nu puteamtagadui nici patriotismul lui, nici nobila lui patima cu care o viata intrea-ga urmarise infaptuirea idealului nostru national. Era deci o. nedreptate,o strig5.toare nedreptate ca moartea sa-1 fi r5.pit inainte de a-si fi vazutvisul cu ochii. Acest sfarsit neasteptat in ajunul intregirii neamului dadeaceva profund tragic mortii lui Barbu Delavrancea si m'a miscat mai mult

130

www.dacoromanica.ro

decat o pot spune. De-altminterea, inmormantarea lui a prilejuit o impu-natoare manifesta %ie, toti lupt5.torii cauzei na %ionale, fara deosebire departid, erau adunati in Biserica Banu in jurul sicriului sau si toti cei cepurtau un nume in literele si in artele romanesti 1-au dus pans la lacasulde veci pe dealul de la Eternitatea. Mai mult, datoram funerariilor luidoua discursuri funebre de o neintrecuta frumusete, discursul in roma-neste al lui Ion Petrovici, profesorul universitar cunoscut pe urma prinpatologicele lui peregrinari dintr'un partid intr'altul si discursul in frantu-zeste al lui Robert de Flers. Fraza lui Petrovici - odihneste-te in pamln-tul acestei Moldove ospitaliere tuturor speranielor. Culca-te cu fata c5.treRasarit sa vezi numai florile care rasar in v5.i nu si zabranicul care se lasspeste mun %i. Aduca-ti vanturile numai sunetul lanturilor care cad, nu si alcatuselor care se prind, viseaza ceea ce nu ai putut vedea si uita ceea ce aivazut" - si comparatia lui Robert de Flers cu drapelul francez si celroman: as fi vrut sa pot pune pe sicriul Dtale. flori din vaile noastre,le-as fi legat cu doua panglici impletite cu culorile steagurilor noastre, asade asemanatoare, asa de fratesti, incat ajunge putin soare pe unul si pealtul putina roua, ca sa nu le mai poti deosebi" - au r5.mas siinteadev5.rmemoria unui Delavrancea nu putea sa fie mai bine cinstita deck princuvantari la inaltimea literara a propriului sau renume.

Pacat numai ca un incident penibil a tulburat reculegerea sincera siemotionanta a acestei triste ceremonii. Pe la sfarsitul ei, ne.-am pomenitcu un om cu parul valvoi intrand in biserica, inaintand spre catafalc, im-brancind toata lumea in calea lui si urland: Maestre, maestre, de ce ne-aiparasit?!" Am crezut intai ca ne aflam in fata unui nebun sau a unuimembru al familiei in prada unui acces de nestapanita durere, am aflatinsa repede ca autorul acestui inadmisibil scandal nu era altul decat scri-itorul Sorbu, autorul Patimei Rose, in stare de completa turburarealcoolica.

Aproape in aceeasi zi a murit la Bucuresti Cosbuc, poetul ardeleancare printr'o inexplicabila aberatie se manifestase mereu impotriva razbo-iului de eliberare a fra ;ilor sai si crezuse de cuviint a in aceasta istoricaepoca sa se ilustreze prin germanofilia sentimentelor sale. Binevoitorii aucautat explica %ia acestei stranii atitudini in faptul Ca pierzand in timpulneutralitatii pe singurul sau copil intr'un groaznic accident de automobil,Cosbuc nu mai era el insusi. Prefer, intrucat ma priveste, sa nu explic ni-mic si sa-mi reamintesc acuma, precum am cautat sa-mi reamintesc siatunci, numai de marele talent al acestui fiu de skean din tinuturileNasaudului si de frumoasele versuri cu care a imbog5.tit literele romane.

La inceputul lui Iunie, a murit si Alexandru Radovici dupa o lungs sichinuitoare board. Moartea lui ne-a intristat pe toti, caci ne era tuturoraun prieten scump. Desigur nu era un om stralucit, dar avea convingeriadanci si era de o neobisnuita delicatete sufleteasca. In opera de demo-

131

www.dacoromanica.ro

cratizare a partidului nostru, in procesul intern care ne-a dus la exproprie-re qi la votul ob§tesc, Alexandru Radovici a avut partea sa de reala contri-butie. Cu o modestie impinsa aproape de exces, pans la moartea frateluisau, Dr. Radovici, care dealtfel ii era superior, el s'a dat mereu la o parte

nu a activat mai hotarit in politica deck in ultimii ani inainte de raz-boi. Avea o minte limpede, cumpanita, o judecata sanatoasa, era incapa-bil de intrigi de rautati, de o sensibilitate rara qi de o bunatate nesfar-§ita. Disparitia lui a fost o pierdere pentru partid, iar Bratianu, caretinea la el, a socotit ca cel mai bun mijloc de a-i cinsti memoria acestuiom de 'inaintate credinte democratice este de-a folosi acest prilej spre aafirma programul partidului liberal in chestia muncitoreasca. Demultse agita la noi ideea participarii lucratorilor la beneficiu, o formula deconciliatiune intre capital §i munca, din care societatea capitalists parea fi qtiut sa traga toate foloasele pe care netagaduit le cuprinde. Bratianua rostit deci la capataiul lui Radovici nu atat un discurs funebru, cat unmare discurs politic in care gasim fraze ca acestea:

Astazi, cand in Constitutie sunt deja sanctionate sufragiul universal§i temeiul reformei agrare, era firesc ca Radovici sa fie cel dintai care safi aratat ca acelea§i convingeri care ne impuneau larga improprietarire ataranhnii ne cereau sa asiguram §i celorlal%i lucratori o situatie con-forma cu dreptatea, cu nevoile de propa§ire ale neamului §i in spiritulvremurilor".

Solidaritatea de aspiratiuni §i de jertfe, de suferin%e §i de lupte pefront a inchegat mai tare ca oricand simt amantul profund al unitatiisociale".

Radovici §tia ca pacea generals nu se va face fara sa stabileasca inomenire mai multa dreptate, nu numai intre neamuri, dar §i intre fiiiaceluia§i neam".

Ea va impune intregii lumi civilizate solutiuni largi qi drepte. Ea vaimpune §i pentru soarta muncitorimii noi conditiuni de munci qi de trai,inlesnind participarea ei la beneficiile ce le produce §i asigurandu-o maibine imp otriva accidentelor ce le suporta".

Ada cum 1-am cunoscut eu pe Radovici, nici un omagiu.nu ar fi pututsa-i fie mai scump decat acesta.

In fine, cateva saptimani in urma am aflat §i de moartea, groaznicamoarte a lui Nicolae H §i a intregii sale familii. Parca revedeam cu patruani inainte primirea de la Constanta, Imp aratul atotputernic, aratea-sa visatoare, mistica qi trista, cele patru fete pline de vials §i de sperante,iar frumosul copil nepasator §i trengar, parea sortit a domni odata peste180 milioane de oameni. De acuma totul era praf §i cenu§a. Salbaticeleamanunte ale tragediei de la Ekaterineburg nu ne erau inca cunoscute,cunoqteam doar brutala realitate, asasinarea colectiva a Tarului, a Tarinei

a celor cinci copii. Din diverse interese politice, ca gi din spirit de la§i-

132

§i

§i

gi

www.dacoromanica.ro

Fig. 8: Regina Maria cu Principesele regale la Bicaz in vremea raboiuluide intregire

.41 ,./.

,,r S.,

46 I

Ac,,,,r b

X

.11

C

..... ...,...., .' , I 1, .. ,. ....: I

, -,,,. -. -±,4 N.1.,.. -. v , .,

t,

. , ... .,. .....-- -

, ... ,.,. .2 4.

,,

,

:a -xt

-I'

.... '4

H1

L /)

[I

a

www.dacoromanica.ro

tate, omenirea nu a reactionat cum s'ar fi cuvenit in fata acestei barbariinedemne de civilizatia vremurilor noastre. Nicaieri o rugaciune pentrusufletele acestor nenorociti muritori, de aceea mi-a parut bine cand amaflat ca Regina Maria a tinut sa reactioneze imp otriva acestui val devmovata nepasare. Intr'o bisericuta de lemn de langa Bicaz, pe pamantulRomaniei careia, once s'ar zice, Nicolae II i-a aratat interes §i prietenie,s'au rostit rugaciunile religiei ortodoxe pentru pomenirea lui §i a nea-mului sau adormit 'intru Domnul. Regina Maria, care asistase la incoro-narea varului ei.qi .11 vazuse de atatea on in toata pompa splendorii luiimperiale, imi povestea in urma contrastul.dintre maretia .acestui trecutstralucit biblica simplicitate. a .ceremoniei de la Bicaz, precum .§i cestraniu i se parea cand atizea intre zidurile bisericutei de term rasunandglasul modestului pops de sat,*care cerea sa fie iertati de pacatele lor, detot ce au gre§it cu vorba sau cu fapta, Imparatul Nicolae, ImparateasaAlexandra Feodorowna, Tareviciul Alexis Niccilaevici §i Marile DuceseOlga, Tatiana, Maria §i Anastasia ai tuturor Ru*ilor.

Dar nu toate episoadele au fost triste, au fast §i unele cornice §i, fiind-ci am vorbit de mine, in sa adaug ca tot in acea perioada am avut sin-gurul duel din viata mea, anume cu varul meu Grigore 'Filipescu, care peatunci facea politica de partea Itii Averescu, mariifestandu-se deci.impo-triva noastra §i, cu. impulsivitatea a,tavica ce it caracterizeaza, ne atacaoriunde .§i oricand. Mi§carea" publicase o nota in care spunea ca in locsa faca pe grozavul acuma, ar fi mai bine sa-§i faca datoria pe front,iar nu sa stea la Bacau sa comande acolo matUratorii de strada: Dinnenorocire, o invinuire pe deplin intemeiata, fiindca AveresCu, pentrua'§i organiza partidul, it Linea la Bacau pe langa comandamentul sau,unde ii daduse oficial supravegherea lucrarilor edilitare ale. oraplui incare era sediul cartierului sau. Filipescu avusese slabiciunea sa primeascao atare mi.siune putin glorioasa. Oricum ar fi, nota nu era scrisa de mine.A doua zi m'am pomenit insa cu o scrisoare de insulte triviale din partealui, atribuindu-mi paternitatea randurilor din Mi§carea". Cu tot dispre-tul pe care mi I-a inspirat intotdeauna institutiunea aceasta anacronica qiperimata a duelului, a trebuit prin urmare sa ridic manu§a qi sa-i trimitmartori. Am ales pe Ferechide, marele nostru expert in materie, §i peMarzescu. Le-am cerut sa ma scoata repede pe teren §i, eu fiind cel ofen-sat, sa aleaga drept arms pistolul. A§a au §i facut de la prima intalnirecu martorii lui Grigore Filipescu, Costica Hiott §i Zizi Cantacuzino; due-lul a fost hotarit pentru a doua zi dimineata la via lui Kilimoglu de laCopou, acolo unde avusese loc §i duelul lui Vintila Bratianu cu Dr. Lupu.

Ferechide a fost de data asta extraordinar, intai cand s'a intalnit cumartorii adver§i, in loc sa discute incidentul, a inceput sa-1 scuture peZizi Cantacuzino, sa-1 faca martor de profesiune §i aproape sa-1 insulte.Aceste cauta sa-1 opreasca: Da, Come Mi§ule, nu to supara, sa-ti explic..."

133

*i

*i

qi

www.dacoromanica.ro

Ce Coane Mi§ule, ce explicatii, nu este un scandal, nu este uneltire uri-cioasa in Ia§ul acesta fara ca sa nu te amesteci...!" Dar, Coane Mi§ule,ma ofensezi..." Ce ofensa, am fost prieten cu tatal Dtale! iti spun adeva-rul!" $i peste o jumatate de ora a facut procesul necrutator al bietuluiZizi Cantacuzino care nu mai §tia ce sa spuna, sa rada sau sa se supere.Marzescu incremenise §i se temea sa nu iasa un nou duel, de asta dataintre martori.

Pe urma, mergand in automobil spre locul duelului §i Ferechide ex-plicandu-mi mereu ce trebuie sa fac, cum trebuie sa ma a§ez, cum tre-buie sa trag, am avut imprudenta 55. spun ca toate aceste amanunte numa intereseaza dat find ca eu sunt hotarit sa trag in aer, fiindca nu vreausa ma expun sa ranesc macar pe varul meu. La auzul acestor cuvinte,Ferechide a declarat ca din acest minut a incetat sa fie martorul meu,fiindca pentru el duelul este un lucru gray §i serios §i ca pentru o parodie,deci, sa ma adresez altcuiva. A fost nevoie de staruintele lui Marzescu §ide fagaduielile mele Ca voi trage in adversarul meu, pentru ca Ferechidesa revina asupra hotaririi lui.

Pe teren ne-a amuzat pe toti prin gravitatea incruntata cu care a pro-cedat la tot ritualul duelului: masuratoarea distantei, verificarea armelor,comandamentul etc. Inutil sa spun ca tot in aer am tras, pentru nimic inlume nu a§ fi vrut sa risc a lovi pe un om de care eram legat de atateaamintiri personale scumpe §i de familie. Daca ar fi fost vorba cel putinde ceva cu adevarat gray, dar pentru notita din Mi§carea" sa ma expuna avea pe con§tiinta un om, aceasta nu putea intra cu drept cuvant inmintea mea. *i astfel, totul s'a sfar§it cu traditionalele doua gloante.La intoarcere, Ferechide mi-a zis insa: M'ai pacalit, dar de asta data teiert!", m'a iertat atat de u§or fiindca avea o slabiciune pentru mine §i nuera un om drept, era patima§, plin de indulgenta pentru cei la care Linea,fara mils pentru cei ce ii erau antipatici.

0 deosebita multumire sufleteasca ne-au pricinuit-o in acele luni deprimayar5. §i de yard din 1918 atitudinea militarilor. Ei erau toti ostililui Marghiloman §i ne manifestau inteuna dragostea §i increderea lor.Potrivit cerintelor tratatului de la Bucure§ti, Genera lul Harjau, ministrulde razboi, cauta sa dezarmeze trupele, dar dupa indernnurile noastrecomandantii de unitati faceau tot ce le sta in putere ca sa nu executeordinele, ca sa taraganeze lucrurile, ca sa ascunda- armele §i munitiileintr'un cuvant ca sa ne ingaduie, cand evenimentele vor fi iara§i favora-bile, sa preluam cu maximum de forte locul nostru alaturi de Aliati. Infiecare zi primeam asemenea ve§ti, ca o marturie a bunei stari de spirita corpului nostru ofiteresc.

Fire§te aceste ve§ti ne inaltau 'Inca moralul, de§i cauzele adeyaratepentru care acesta era ridicat, mereu mai ridicat, erau altele. Ve§tile de pefrontul Aliatilor deveneau din ce in ce mai imbucuratoare. A doua zi dupa

134

www.dacoromanica.ro

serbarea nationala de la 14 Julie, Francezii au respins langa Reims un vi-guros atac german §i Aliatii au inceput o serie neintrerupta de victorii §ide inaintari cand pe un punct, cand pe altul, de la Marea Nordului §i pansin Alsacia. In Septembrie, aceste succese luau o extindere cu adevaratsimptomatica, trebuie sa marturisesc insa cu toata sinceritatea ca multivreme nu am atribuit la Ia§i izbanzilor de pe frontul francez insemnatateape care o aveau in realitate. Pe de o parte, informatifle noastre erau foar-te imperfecte, cu Franta Si cu Anglia nu mai aveam posibilitati de comu-nicare, singurele §tiri mai amanuntite ne veneau prin Saint-Aulaire §i prinSir George Barclay, dar de fapt nisi ei nu prea erau tinuti in curentde guvernele for cu cele ce se petreceau, fiindca Parisul §i Londra se te-meau ca destainuirile for sa fie interceptate de comandamentele germanestapane acuma nu numai in teritoriile ocupate, dar §i in Moldova. Eramdeci redu§i la comunicatiile oficiale ale Aliatilor, care ni se pareau, fire§te,bune, dar care, fiind adesea contrazise de catre cele germane, ne iinpiedi-cau sa avem oglinda exacta a situatiei. Pe de alts parte, sperantele despargere a frontului cu care traisem atata vreme fusesera atat de des des-mintite in cursul ultimilor patru ani, incat nu ne venea nici acuma sacredem §i sa nadajduim ca ne apropiam de o intorsatura decisiva a opera-tiunilor. Dupa conceptiile noastre, lovitura fatala nu putea fi data Germa-nilor decat in ziva in care Americanii vor fi sosit in Franta. Ori, dupacite §tiam, interventia adevarata §i efectiva a armatelor americane tre-buia sa aibe loc abia in primavara anului 1919. Ne obi§nuisem deci cuideea ca abia atunci se poate a§tepta sfar§itul razboiului §i atribuiam omult mai mare importanta telegramelor care ne aduceau ve§ti, in acestrastimp, cu privire la transporturile de trupe din State le Unite in Franta§i la marea activitate razboinica ce se desfa§ura pe tot cuprinsul mariidemocratii americane, decat telegramelor care anuntau victoriile Aliatilor.

La drept vorbind, nu ne-am trezit la realitate decat atunci cand amaflat de armistitiul bulgar, cand am vazut ca frontul balcanic, a caruiinsemnitate o cuno§team bine, se prabu§e§te, am inteles atunci ca eve-nimentele se precipita §i bucuria noastra a fost subit atat de mare, incatin primele zile parca nu indrazneam sa ne-o marturisim. Am priceput in-telesul deselor crize de guvern din Germania, semnificatie care ne scapase,ne-am dat seams Ca Michaelis, Hintze, Max de Baden nu sunt decat dova-da publics a unei descompuneri interne. Edificiul, falnicul edificiu al Im-periului German se pribu§ea, dupa lupte glorioase §i o eroica rezistentade patru ani.

De-altminteri, peste putine zile am fost pe deplin edificati, caci amprimit in chipul cel mai nea§teptat, vizita lui Victor Antonescu. Candne-am dat demisia, la sfax§itul lui Ianuarie, dansul s'a retras, iar Marghilo-man a numit in locul lui pe Cretzeanu. Antonescu, neputand veni in tars,a r5.mas la Paris ca simplu particular, rolul sau marginindu-se la ajutorarea

135

www.dacoromanica.ro

materials a compatriotilor sai prin Louis Dreyfus §i alti bancheri amici,precum §i la incercarile de a dejuca intrigik lui Take Ionescu §i ale prie-tenilor sai, intrigi care, precum am mai spus-o, trebuiau sa pricinuiasca, nuatat noua, cat cauzei Romaniei, atatea neajunsuri gratuite.

Cand s'a rupt frontul de la Salonic, Clemenceau 1-a chemat pe Anto-nescu §i i-a spus: Vreau sa iau contact direct cu Bratianu, sa-1 pun lacurent cu tot ce se petrece §i sa-i cer sa is masurile cuvenite pentru arelua armele. Trupele franceze vor inainta spre Dunare, trebuie sa opere-ze jonctiunea cu cele romane §i, izgonindu-1 impreuna pe Mackensen, sapatrunda in inima Imparatiei Habsburgilor. Austro-Ungaria,odata dobori-ta, Germania izolata Si luata intre doua focuri, va trebui sa capitulezefara intarziere. Dupa matura chibzuinta, nu vad alt mijloc practic de astabili acest contact cu Bratianu decat prin Dta. Dar sa §tii ca misiuneaeste plina de primejdii, trebuie sa pleci imediat la Salonic §i de acolo, cuun avion militar, pe care 0-1 va pune la dispozitie Generalul Franchetd'Esperay, sa zbori peste liniile inamice la Ia§i. Secretul misiunii Dtale.trebuie sa fie absolut, vei pleca cu pa§aport francez in uniforms fran-ceza". Fara o clipa de ezitare, Antonescu a primit aceasta primejdioasa,dar patriotica insarcinare.

astfel intr'o buns zi, s'a aflat ca un avion francez pilotat de un anu-me Noel a aterizat langa §i ca numitul Noel a venit la legatia Fran-tei sa remits un plic confidential lui Saint-Aulaire. Bratianu, care deobiceinu-mi ascundea nimic, de asta data nu mi-a spus nici mie ca impreuna cuNoel venise §i Antonescu. Abia dupa cateva zile mi-a marturisit adevarul,zicandu-mi ca Antonescu este acuma la Ghidigeni ascuns la Chrissoveloni,

ca nici el nu tie cine este ofiterul francez pe care it adapostea subacoperamantul lui. Bineinteles, Marghiloman nu a §tiut nimic, a cerutpedepsirea ofiterului roman Beroniade, care pusese la dispozitia lui Noel §ia lui Antonescu automobilul cu care venisera de la locul de aterizare pansla Ia§i. Furios, nu voia nici macar sa le restituie francezilor aparatul, aufost necesare interventiile generalilor Cristescu §i Gorski precum §i figa-duiala lui Saint-Aulaire ca acest caz nu va constitui un precedent §i ca seva spune Dlui. Brandestern ca pilotul francez s'a ratacit din cauza cetei.

De acuma insa nu mai era vreme de pierdut, Bratianu,in mare taina,s'a pus in legatura cu Generalul Prezan, Colonelul Antonescu, trimis in-tr'o garnizoana departata, a fost rechemat la Ia§i din ordinul direct alRegelui, spre nemultumirea lui Marghiloman care continua sa nu priceapanimic din tot ce se intampla. Inteadevar, recitind notele zilnice din me-moriile lui,ramai uluit de aceasta fenomenala nepricepere §i incon§tient5.!

Astfel, ca §i cum situatia ar fi fost aceea§i ca in primavara, insistape langa Rege pentru ratificare §i, pe de aka parte,trata cu Puterile Cen-trale ca sa obtina de la ele diferite avantaje, fara sa-§i dea seams, nici el,nici Costica Arion, ca tot ce se putea obtine de la ele in clipa suprema a

136

§i

SiIasi

si

www.dacoromanica.ro

prabu§irii for nu putea avea nici o valoare, cel mult sa ne compromitainutil in ochii Aliati lor invingatori.

Regele In' care i§i dadea perfect seama de realitatea lucrurilor, darcare nu-§i putea demasca gandurile fiindca se temea de primul sau minis-tru sa nu-1 denunte Austro-Germanilor, dupa indemnul lui Bratianu §i allui tirbey a crezut totu§i necesar sa tempereze zelul lui Marghiloman §i,in consecinta i-a trimis din Bicaz la 24 Septembrie o telegrams cifrata cuurmatorul cuprins: Sa evitati nu ntunai once angajament nou, dar qionce negociere relativ la modificarile clauzelor tratatului deja incheiat,care in situatia excesiv de framantata a orei prezente ramane singurabaza sigura pentru relatiile noastre cu Puterile Centrale, fara riscul dea crea pentru ziva de astazi sau de maine not dificultati cu alte puteri".

Mai categoric nici nu putea fi §i totu§i atat Marghiloman cat §i Costi-ca Arion continuau discutiile cu Germanii §i cu Austriecii. Fiecare infran-gere a Puterilor Centrale nu be aparea decat ca un fericit prilej pentru amai obtine o concesie de la ele. Dupa armistitiul bulgar formula for deveni:daca vreti sa ratificarn pacea de la Bucure§ti, trebuie sa ne restituitiDobrogea, altminteri este imposibil", §i discutii nesfar§ite urmau pe aceas-ta

Dupa noile victorii din Apus, formula se schimb a: ne mai trebuie, pelanga Dobrogea, §i evacuarea prealabila a Bucure§tilor". Mare bucurie,fiindca Mackensen pare dispus sa faca aceasta concesie!

Dupa infrangerile austriece pe frontul italian, adica in clipa in careultimul om de pe strada i§i dadea seama de sfaramarea imp5.ratiei austro-ungare, Marghiloman §i ministrul sau de externe cereau la Budapesta §iViena... ce anume?... rectificarea granitei din Carpati §i reintoarcerea lalinia de dinainte de pacea de la Bucure§ti!

sa notam bine, toate acestea, cand la Berlin §i la Viena nimeni nuse mai indoia de catastrofa §i panica ce pusesera stapanire pe sufleteleconducatoritor celor cloud imp ara tii invinse.

Mai mult, intr'o convorbire cu Regele la 27 Septembrie, Marghiloman,necajit de rezistenta regala, ii adreseaza aproape o somatiune,a sositmomentul sa ne alegem politica, trebuie sa §tim ce vrem", el se roste§tehotarit pentru o politica alaturi de Puterile Centrale qi, ca sa nu mai in-capa nici o indoiala despre gandurile lui, anunta solemn pe Rege ca ii varemite un memoriu scris asupra punctului sau de vedere. Acest text estecea mai zdrobitoare condamnare a lui Marghiloman, testimoniul incapa-citatii §i uimitoarei lipse de simt al realitatilor la barbatul care avea inacele clipe destinele Romaniei in mans. Ma tem ca dintr'un simtimantde generoasa compatimire Regele Ferdinand a distrus dupa razboi acestsimptomatic memoriu §i ca, astfel, urmele lui au disparut din arhivele re-gale, de§i existenta lui nu a fost negata de inse§i memoriile lui.

Pe de alts parte, tot ce putea veni in favoarea noastra din partea

137

terra.

Si

www.dacoromanica.ro

Aliatilor era contestat sau rastalmacit cu rea-credinta, parca u era ciudaca putem ajunge la Indeplinirea revendicarilor pentru care intrasem inrazboi.

Incidentul cu Dobrogea a fost in aceasta privinta tipic. Primind otelegrami din sorginte germana, in care se strecurase insinuarea ca Aliatiivor si cedeze Bulgarilor Dobrogea pana la Cobadin, Marghiloman ami-cii lui luara imediat stirea drept buns si incepura o campanie pentru adenunta tarii Increderea ce se poate pune in simtamintele Aliatilor fatsde noi. In zadar sosira dezmintiri de la Saint-Aulaire, de la guvemul en-glez, Marghiloman le contests si nu se sfii sa spuna in plin parlament (se-dinta de la 2 Octombrie 1918): Eu nu neg ca Dl. Barclay si Dl. de Saint-Aulaire personal doresc aceasta, dar din partea for nu avem nici un docu-ment pe care sa ne putem baza. Ziarul L'Inddpendence Roumaine" a cre-zut ca poate crea un curent in opinia publics reproducand o telegramsabsolut secrets dintre Dl. de Saint-Aulaire guvemul sau, negociatiuniprivitoare la o problems atat de grava nu se dau in vileag".

De asemenea, cand au aparut cele 14 puncte ale lui Wilson, singuragrija a lui Marghiloman a fost sa nu gaseasca in ek vreo interpretare fa-vorabila cauzei Romaniei. Jar cand veni o dezmintire de la Pichon per-sonal, adica de la guvemul francez, Marghiloman se incapatana sa vadaintrinsa confirmarea tezei sale, fiindca deli dezmintea stirea ca armisti-tiul a atribuit Bulgarilor Dobrogea pana la Cobadin, spunea la sfarsit canumai la pacea generals se vor regula chestiunile teritoriale. Era totodatade necrezut revoltator, de aceea noi, care eram la curent nu asteptamdeck momentul prielnic pentru a pune capat guvernarii lui si, in aceitscop, Bratianu era zilnic in legatura cu Regele, prin Barbu Stirbey. Infata manevrelor lui Marghiloman, Regele s'a vazut nevoit sa-i telegrafiezeInca o data cifrat la 7 Octombrie: Nu pierdeti din vedere ce v'am co-municat de a nu proceda la vreo schimbare a tratatului de la Bucurestisi a ma tine la curent mereu cu discutiile ce aveti relativ la conditiile deratificare, care trebuie sa cuprinda punctele despre care am convenit laultima noastra intalnire".

Ca sa ne dam seama si mai bine de starea de spirit a lui Marghiloman,si a colegilor lui, cred de datoria mea sa reproduc textele dupa memoriilelui, discutiile din Consiliul de Ministri de la 18 Octombrie, adica abia cu6 zile inainte de retragerea guvemului sau (24 Octombrie).

Din diverse indiscretiuni am stiut chiar atunci cele ce se petrecusera,dar nu cu amanuntele cu preciziunea cu care ni le transmite Marghilo-man insusi:

,,Am convocat la Arlon pe ministri, in afar. de Harjeu, bolnav, si deBasarabeni, pentru a delibera asupra situatiei asa cum o definesc cele douanote $i amenintarea de a fi tratati ca vrajmasi, daca nu ratificam".

Anion expune toate fazele tratativelor. Propune sa ratificam sa pu-

138

si

si

si

1i

gi

www.dacoromanica.ro

nem pe Rege sa aleaga de pe acum. Nu putem fi guvernul ocupatiei §ialtu sa vma ca guvern al fiberatiunii. Eu (Marghiloman) qtiu ce ne dauAustriecii qi Germanii, cine poate afirma a Antanta va da mai mult?Daca nu ratifiam este sigur a: 1/ Se va Inchide granita. 2/ Ne vor ame-ninta in Basarabia unde conduc pe Ukrainieni. 3/ Ne pot supara in josulBasarabiei §i pe Dunare. Daca ratificam punind in cuno§tinta de fortsmajors pe Aliati, ne vom prezenta la revizuire avand cel putin amicitiaGermanilor".

Cantacuzino (Griguta): Dad nu se raffia., nu vom avea combusti-bil, deci oprirea trenurilor, lipsa de paine, revolutie. Ratifiam, dar cuconditia ca nu vor lua hrana ;aril. Daca nu se ratifica, sa plecam acuma,nu mai tarziu, and se va cauta sä fim concediati".

Dobrescu (presedintele Senatului): ,,Se vede cat de bine s'a lucrat.Tot se spune ca guvernul este slab, sa se vada acuma, cu acest prilej, dacaguvernul are Increderea Regelui".

Cele doua raspunsuri la care se referea Mehedinti qi pe care le calificadrept man succese nationale erau 1/ faspunsul Germanilor a daca ra-tificam admit principiul revizuirii ulterioare a tratatului: qtergerea artico-lului care cedeaza Dobrogea, concursul Germaniei pentru a ofitine o satis-factie de la Austria §i 2/ raspunsul Austriei precum a admite sa consim-ta la modificarea articolelor 10, 11 i 12 din tratat (Dobrogea qi muntii)§i la revizuirea ulterioara a tratatului in unele puncte, daca fire§te, rati-ficam imediat".

Mehedinti considers cele cloud raspunsuri drept cel mai mare succesdupa luarea Basarabiei: Trebuie pus piciorul in prag asupra acestui punctqi sa plecam cu acest prilej, dad nu suntem ascultati".

Mitilineu: Va fi singura nota discordanta. Se cere ratificarea de a-tre cei doboriti: de ce sa le dai avantagii, daca tot vor fi siliti sa dea in-darat? Nu se vor tine de cuvant in teritoriul ocupat. Ar intelege ratifi-carea daca s'ar duce..." Anion Intrerupe: Antanta nu a spus Inca nimicdespre conditiile evacuarii Romaniei..." Dupa el, Mitilineu crede mai de-parte a ar fi o revolutie daca s'ar ratifica".

Meissner (presedintele Camerei): Antanta di, da on nu, unitatea nea-mului? Daca da, sa suferim tot, altfel mergem la o pieire mai rea decatrazboiul trecut".

Eu (Marghiloman): Am pus la inceput chestiunea tarii. Acum urmea-za chestiunea de partid. Daca Antanta impune pacea, va voi sal aibi gu-vernul care a luptat cu ea; pentru mine, Regele este in vederile ei i Mi§ueste in constants legatura cu liberalii. Nu cred a liberalii vor avea maimult decat integritatea tarn. Trebuie atunci sa se ,tie a not am adusreintegrarea tarii dandu-i in plus Basarabia astfel ca sa nu existe nici olegitimitate a readucerii liberalilor Si sa nu se poata lauda ei a tratatuldin Bucureqti s'a anulat. Ca sa se qfie, trebuie sa se is fats de Coroana o

139

www.dacoromanica.ro

atitudine limpede in chestia ratificarii. Obiectiv, este buns pentru ca scu-teqte Zara de suferinte §i da Romaniei o prietena la congres, politiceqteeste buns pentru ca salveaza partidul care este indispensabil OHL"

Daca nu ar fi scris de myna lui Marghiloman, nu ai crede in autentici-tatea documentului!

De acum incolo evenimentele inaintara insa cu o iuteala extraordinaryspre deznodamantul fatal, armistitiul turcesc, ie§irea din lupta a Austro-Ungariei, sfortarile disperate ale sarmanului Imparat Carol de salvamonarhia, istorica monarhie a Habsburgilor, concesiunile de ultima orscatre popoarele lui, refuzul lui Wilson de a trata cu Germania imperials aHohenzollernilor, inlocuirea la Berlin a Principelui Max de Baden printr'unguvem social-democrat, revolutia in Austro-Ungaria, abdicarea Imparatu-lui Carol la Schonbrunn, in sfar§it armistitiul de la Compiegne, fuga luiWilhelm II in Olanda §i prabuqirea tuturor monarhiilor din Germania.

Din Budapesta ne sosea discursul lui Vaida-Voevod in parlament,semnalul emanciparii fratilor Ardeleni. Cand Bratianu ni 1-a citit la in-trunirea de la Marzescu, plangeam cu totii de emotiune §i de bucurie.

De la Paris ne veneau admirabilele discursuri ale lui Clemenceau, maicu seams acelea in care drept leitmotiv reveneau mereu cuvintele din laMarseillaise allons enfants de la Patrie, le jour de gloire est arrive!"Victoria Aliatilor era deplina, intrecea toate a§teptarile, astfel politicanoastra, politica pentru care jertfisem totul §i pentru care fusesem tiritipans pe banca acuzari, triumfa acuma intr'o adevarata apoteoza. Eramtotodata rasplatiti §i razbunati. Nu voi uita ziva in care am avut cer-titudinea izbanzii, emotia lui Bratianu, defilarea la el acasa de dimineata§i pans seara, aclamatiile multimii cand a venit familia regala de la Bi-caz, Regele inconjurat pe strada §i dus in ovatii papa la Palatul din Stra-da Lapu§neanu. Manifestatii la Bratianu, entuziasm in toate colturile §iin toate straturile sociale. La Bucureqti era un adevarat §i legitim delir,multimea ii insulta pe ofiterii germani §i manifesta pentru Rege §i Ardeal.

in mijlocul acestor evenimente epocale, Costica'Arion continua sadiscute cu Germanii, care de fapt iqi faceau bagajele, iar Marghiloman, ca§i cand politica lui triumfa, dadea ordin trupelor romane sa patrunda inBucovina, unde revolutia izbucnise. Era prea mult! La 24 Octombrie,Regele it cheama pe Marghiloman §i ii cere demisia, aceasta cu atat maimult cu cat dansul incepuse sa conspire cu Averescu. Marghiloman,surprins furios, nu intelese nici acuma ca cele ce se petreceau eraufalimentul definitiv al politicii lui, istorica condamnare a atitudinii sale depatru ani incoace.

Succesiunea lui fusese din vreme oranduita, logica §i dreptatea cereauca sa vina Bratianu, mai era insa un impediment. Dansul precum §i mareamajoritate a guvemului sau erau dati in judecata, era deci cu neputintaca ei in§iqi sa puny capat patima§ei urmariri. In consecinta, s'a stabilit

140

aji

§i

*i,

*i

www.dacoromanica.ro

ca pentru cateva luni sal se formeze un guvern de tranzitie, care urma bine-inteles sa fie la discretia absoluta a lui Bratianu. In acest scop, acesta i-1recomanda Regelui pe Coandacare fusese delegat pe langa Stavka ruseas-ca qi precum am mai spus-o, dovedise in indeplinirea acestei misiuni undeosebit tact. Era bine vazut de Aliati, lucrase cu ei in stransa colaborarein Rusia, sotia Si ginerele lui erau francezi. De cand se intorsese de la Mo-hilev qi de la Kiew venea mereu pe la Bratianu, ii arata un deplin devota-ment, de-altminteri pe vremuri fusese secretarul general al lui DimitrieSturdza. Pe de alts parte, se bucura qi de simpatia Regelui, care it avuseseani de zile ca aghiotant qi suveranul qtia Ca nu-i va ieqi din cuvant.

Coanda implinea deci din toate punctele de vedere conditiunile cerute.Sondat, se arita dispus sa joace acest rol §i-i dadu lui Bratianu toate asi-gurarile. Misiunea lui trebuia sa se reduca la indeplinirea urmatoarelorpuncte: anularea pe cale de decret a intregii activitati a parlamentuluiMarghiloman, promulgarea pe cale de decret-lege a votului obtesc spre aputea face cat mai curand noi alegeri potrivit constitutiei modificate laIa§i, decretarea mobilizarii qi reluarea armelor alaturi de Aliati.

S'a zis ca denunlarea activitatii parlamentului Marghiloman fusesesugerata Regelui de noi din cauza darii noastre in judecata. Este cu desa-varqire inexact, ideea aceasta o avusese de la inceputul venirii la puterea lui Marghiloman, o expusesem miniqtrilor aliati §i convenisem de pe a-tunci cu ei, tocmai pentru a le da o noua dovada a rolului ce atribuiamintregii opere a lui, ca in ziva in care vom fi iar liberi pe miqcarile noastre,vom anula printr'o singura trasatura de condei tot ce s'a facut sub baione-tele ocupatiei inamice, vom rupe pur qi simplu din cartea istoriei aceastapaging de durere §i de umilinta scrisa fara vina noastra.

Faptul ca anuland toata activitatea se anula §i scandalul darii in jude-cata a autorilor razboiului, in parte, data nu in totalitatea impusa dePuterile Centrale, a fost deci numai o coincidenta. Consideratiuni deordin mult mai inalt qi, anume, conditiile cu care ne prezentam in fataAliatilor la pacea generals, acestea §i numai acestea au determinat masuraanularii. Cat priveqte reformele votului obqtesc §i exproprierea, ea eranecesara nu atat pentru cei din vechiul Regat, cat pentru fratii din Ardealqi Bucovina pentru ca sa tie ca infra inteo Romanie democratica potri-vit idealurilor care ii stapaneau, nu lute° Romanie reactionara, aqa cumse infatiqa de pe urma nechibzuitei hotaririi a lui Marghiloman de-a con-sidera nule §i neavenite modificarile introduse in constitutie la Iaqi. Pen-tru inlesnirea intregirii neamului, pentru atmosfera in care urma sa se faca,se impunea ca Inca o data sa se proclame sub iscalitura Regelui hotarireaRomaniei de a respecta aceste reforme §i de a le pune la temelia intregiiei dezvoltari viitoare.

Aqa fiind, in ajunul caderii lui Marghiloman, Bratianu m'a chemat la elpe la orele cinci, mi-a spus cal a doua zi Regele va cere demisia guvernului

141

www.dacoromanica.ro

qi ca trebuie pregatita imediat o proclamatie a sa catre tars pe chestiareformelor, pe care sa o subscrie Coanda §i care sa fie afiqata pe zidurileIaqilor indata dupa prestarea juramantului. M'a inchis deci in odaita luiConstantin Bratianu §i am redactat alaturata proclamatie pe care Regeleqi Generalul Coanda qi-au insu§it-o fara modificari:

Romani - Imprejurarile ne dau din nou putinta sa indeplinim ceea ceam fagaduit ceea ce in sufletul meu nu am incetat sa voiesc".

Reformele constitutionale care asigura tuturor cetatenilor votulobqtesc §i taranilor proprietatea a doua milioane de hectare din proprie-tatea mare particulars, precum §i mo§iile domeniilor Coroanei, Statului qia§ezamintelor de binefacere, guvernul meu le va infaptui".

Pe temeiul for vom asigura viata socials §i economics cu mai multidreptate qi mai mult spor pentru cei care muncesc".

Guvernul meu va lua fara intarziere masurile cuvenite pentru ca aces-te reforme sa dobandeasca fiinta".

Romani - mai mult decat oricand Tara are nevoie de unirea tutu-ror", etc.

In ceea ce priveqte realizarea practica, ne-am inteles cu GeneralulCoanda ca va promulga el legea electorala, dar ca legea agrara ne-o va lasanoui sa o iscalim. aqa era un mare act de dezinteresare sa consimtimca reformele care erau opera noastra sa nu fie toate aduse la indeplinirede catre partidul national liberal. Intrucat Vaitoianu era ministru de in-terne, lui ii reveni sarcina sa faca decretul-lege electoral. Alecu Constan-tinescu i-a dat proiectul nostru. Vaitoianu, sub inspiratia nu qtiu cui, s'aapucat sa-1 modifice, dar s'a incurcat cu desavar§ire fiindca, precum era§i firesc, era cu desavar§ire necunoscator al chestiei qi, in special calculelesistemelor de reprezentatie proportionala scapau posibilitatilor sale delimpede judecare. In extremis fu chemat Marzescu pentru salvarea situa-tiei, decretul lege fiind de fapt textul comisiei noastre cu mici modificaride ultima ors. Con§tiinta publics in instinctiva ei dreptate a desemnatpe urma intotdeauna decretul-lege electoral dupa numele autorului saureal care era Marzescu, nu dupa al aceluia ce intamplator 1-a iscalit.

La ?8 Octombrie apare decretul de mobilizare §i o noua proclama-tie a Regelui catre Tara, la a card redactare am contribuit din nou anun-%and trecerea Aliatilor peste Dunare §i reluarea ostilitatilor alaturi deAliati. Armatele lui Mackensen se retrageau in dezordine sub huiduielilepopulatiei, Berthelot trece Dunarea la Giurgiu in mijlocul ovatiilor gibucuriei ob§te§ti, iar Prezan Antonescu iqi reiau locul in capul oqtirii.Trebuie sa recunosc ca Generalul Coanda a executat cu o punctualitate§i cu o docilitate deplina toate indatoririle ce-qi luase, de-altminteri eratoata ziva la Bratianu qi nu facea un gest fara sa-1 consulte sau, mai pre-cis, fail sa-i ceara prealabila autorizare.

Casa lui Alecu Constantinescu devenise un fel de cartier general, in

142

si

si

www.dacoromanica.ro

fiecare sears Intrunea in jurul unor mese copioase pregatite de gazda lui,voluminoasa Dna. Gavrilescu, pe mini§trii aliati, pe noi, fo§tii colegi deminister, pe membrii noului guvern, toti prieteni de-ai noqtri ca FotinEnescu, Oscar Kiriacescu, Mitica Buzdugan de la Consiliul Superior deAgriculture, mirat Si el de-a se vedea ministru, Cottescu, batranul Saligny,fratii Basarabeni §i toti Bucovinenii §i Ardelenii in trecere prin Ia§i, undestabileau cu noi procedura actelor for respective de Unire. Pastrez o amin-tire plina de emotie acelor seri §i acelor Intruniri. In genere, de la demisiaguvemului Marghiloman, adica de la 24 Octombrie, pans la plecareanoastra din Ia§i la 15 Noiembrie, pot spune ca am trait cu totii Intr'oadevarata euforie.

In acest rastimp, trei fapte mai importante s'au intamplat, Unirea Bu-covinei, pregatirea adunarii de la Alba Iulia cu delegatii veniti din Ardealqi simbolicul parastas pentru Mihai Viteazul la Mitropolie.

Demult eram prin Nistor in contact cu frunta§ii Bucovineni. El se re-fugiase in Regat Inca din timpul neutralitatii, venise cu noi la Ia§i, fusesemai multa vreme in Rusia la Odessa §i, pe urma, in Basarabia ca reprezen-tant al tuturor refugiatilor Bucovineni, §i prin el Bratianu primes informa-tiuni despre tot ce se petrecea in Bucovina. Cand monarhia Habsburgilors'a prabu§it, s'a constituit la Cemauti un Consiliu National Romanesc.Alaturi de acesta s'au format insa §i consilii nationale ukrainiene, germa-ne, polone gi evree§ti. Tendinta minoritatilor de-a imparti conducereaBucovinei cu Romanii era deci vadita din primul moment.

Ceea ce ingreuna insa situatia fratilor no§tri Bucovineni este ca, pede o parte, Aurel Onciu era gata sa admits solutia unui condominium cuUkrainienii §i ca, pe de aka parte, rama§itele armatei austriece, unite culegiunile ukrainiene, incepusera sa exercite o adevarata teroare in daunaelementului romanesc.

In fats acestei situatii care devenea cu adevarat ingrijoratoare, Consi-liul National Romanesc a cerut guvemului din Ia§i sa trimita de urgentaarmata noastra pentru a Impiedica actiunea terorista ukrainiana, ca qibol§evismul care in mijlocul acestei anarhii generale se Intindea asupraintregului cuprins al Bucovinei. Sub comanda Generalului Zadic trupeleromane, primite cu mare insufletire de populatie, au patruns in Bucovi-na, gi-au facut la 11 Noiembrie 1918 intrarea triumfala la Cemauti §i aurestabilit lini§tea §i ordinea, dezarmand bandele bol§evice qi ukrainiene.Sub scutul armatei romane, Consiliul National, care de cateva saptamaninu mai putea functiona, a putut reia activitatea Si indeplineascamisiunea lui fireasca, aceea de-a infaptui in mod solemn §i legal UnireaBucovinei cu patria muma.

In acest scop a fost trimis la Ia§i Sextil Pu§cariu, unul din membriiConsiliului National, care, luand imediat contact cu Nistor, conducatorulrefugiatilor, a stabilit de acord cu guvemul sau, mai bine zis, cu Bratianu

143

sa-si

www.dacoromanica.ro

qi cu Regele, procedura de urmat. I-am sfatuit sa faca neaparat unireafara conditii qi le-am redactat chiar textul actului Unirii §i rezolutia ceurma sa fie votata de Congresul National din Cemauti. Imi aduc aminteca partea juridica a fost scrisa de Alecu Constantinescu, iar ciorna pro-clamatiei, de mine. Fratii Bucovineni au executat intrutotul sfaturilenoastre §i nu a trebuit in urma nici sa renunte la conditiunile puse lainceput, cum a fost cazul Basarabenilor, nici nu s'au incurcat ca Ardeleniicu angajamente fats de minoritati, angajamente luate la Alba Iulia cuatata nechibzuint a.

astfel, Unirea a fost proclamata de Congresul National la 28 Noiem-brie, qedinta find prezidata de DionisieBejan infai §i de Iancu Flondorpe urma, iar Nistor a rostit cuvantarea festiva prin care se motivau istori-ce§te actul Unirii, reparatia nedreptatii strigatoare ce i se facuse Moldoveila 1775.

Totodata, o delegatie compus5. din Mitropolitul Vladimir de Repta,Iancu Flondor, Nistor, Dionisie Bejan qi alti frunta§i, printre care repre-zentanti ai taranimii §i ai minoritatilor, a venit sa remits Regelui la Ia§iactul Unirii. In Palatul unde locuia Regina a avut loc aceasta mi§catoareceremonie chiar in ziva plecarii Suveranilor spre Bucure§ti.

De atlfel, pe cat eram de bine qi de u§or informati de cele ce se petre-ceau in Bucovina, pe atat eram de ne§tiutori despre felul cum se desfa-§urau evenimentele peste Carpati. Toate comunicatiile erau taiate, §tiamdoar ca armatele lui Mackensen se retrag pe acolo, ca soldatii care se in-torc de pe front la vetrele for sunt bol§evizati, ca se dau foc castelelorgrofilor §i ca domne§te o anarhie pe care cu greu cauta sa o stapaneasca,Comitetul National, ajutat find de voluntarii garzii civice, pe care o insti-tuise. Ne miram ca nu aveam ve§ti de la Maniu qi de la Vaida, Ciceo Popp§i Goldi§ la Arad pareau a conduce mi§carea.

In sfar§it, ne-a venit solia mult a§teptata, se compunea din profesoruldin Sibiu, Nicolae Balan qi un chipe§ ofiter de aviatie, Precup. Aduceauun mesagiu verbal catre guvernul roman, dar, vazand ca Generalul Coan-di nu este la curent cu afacerile, au tratat direct cu Bratianu. Ne-au expusplanul lor, ne-au cerut sfaturi §i, mai presus de toate, ajutoare. Hotarireafor era sa se convoace o mare adunare nationals la Alba Iulia qi sa se pro-dame acolo, in mod solemn, Unirea for cu Tara. Temandu-se insa ca nuvor putea stapani valul de anarhie care tot cre§tea, cereau sa be trimitemarmata romans in ajutor. Nu era vorba, fire§te, de o demonstratie militaracare sa poata fi interpretata ca un act de cucerire qi, deci, invocat eventualimpotriva cauzei ce urmaream, era vorba de simple masuri de mentinerea ordinii, la ad5.postul careia fratii Ardeleni qi Banateni poata im-plini gandul.

Bratianu a sfatuit prin Balan Comitetul National sa nu puns conditiila Unire, sa o proclame cat mai repede, pur §i simplu cum au convenit Bu-

144

sa-§i

Si

www.dacoromanica.ro

Fig 9: Consiliul Dirigent al Transilvaniei format dupes intoarcerea luiIuliu Maniu de la Viena

f.

*

. ,

't.

%Jts y_ ..A.." . ,...,

A.,*ti.117."- '': '''::. - ..

zir ': -Ir. c:-...

. . ,F5g, --..... ,...........r.-, .. --in-sr.....,..-Avis

www.dacoromanica.ro

covinenii. Argumentele lui au parut a convinge pe elegantul profesor si-bian, despre care nu tiam ca va fi sortit peste cativa ani sa devina Mitro-politul Nicolaie al Ardealului. Sosit la Alba Julia, parerile s'au schimbat,sfaturile nu au fost luate in seama, iar Unirea a fost proclamata in condi-Pile qtiute.

Totodata Bratianu a convenit cu Regele, cu Generalul Coanda qi cuAliatii asupra conditiunilor actiunii noastre militare. Cu Aliatii au fostoarecari dificultati. Berthelot, potrivit unor ordine primite, a telegrafiatintr'o buns zi lui Prezan Ca Aliatii ne interzic sa trecem Carpatii; noiam hotarit insa sa nu luam in seama inexplicabilele for dispozitiuni qi saintram in Ardeal §i fara consimtamantul lor. Dupa cateva zile de discu-tiuni, Aliatii au cedat §i trupele noastre, sub conducerea Generalului Mo-soi, au trecut muntii. Acesta fusese ales tocmai fiindca era Ardelean de laTohan, Tanga Bra§ov §i prin purtarea lui eroica din timpul razboiului,merita cu prisosinta aceasta onoare.

Precup a plecat in Ardeal cu raspunsul qi sfaturile noastre, adresatelui Goldiq intr'o lungs scrisoare a lui Ba lan, apoi acesta intovaraOt deMihai Popovici, a trecut intai pe la Giurgiu ca sa staruiasca pe Tanga Ge-neralul Berthelot, qi pe urma s'a reintors in Transilvania prin Predeal.Totodata, Bratianu a trimis la Alba Iulia pe Teodor Ha lita, profesorul dela Ia§i qi pe Dr. Bordea, medicul primar de la Vaslui, ambii Ardeleni §iprietenii no§tri politici.

In sfar§it, la 8 Noiembrie, ziva Sfintilor Arhangheli Mihail qi Gavril,ne-am gandit sa serbam amintirea aceluia ce de-a lungul atator veacurifusese simbolul unitatii noastre nationale. Am inaltat un catafalc in mij-locul Mitropoliei, pe care Regina 1-a impodobit cu mainile ei, am a§ezatpe el capul eroului luat cu noi in pribegie §i pe care it puteam de-acumareaduce la Manastirea Dealului intr'o Romanie de-a pururea reintregita,apoi, cu toata pompa, in prezenta Regelui, a Reginei, a familiei regale, atuturor demnitaiilor civili qi militari, Mitropolitul Pimen a oficiat oran-duita slujba. Socoteam Ca in clipa in care se infaptuia Unirea tuturor Ro-manilor acest omagiu de recunoqtinta se cuvenea aceluia care prin vials,ca qi prin moartea lui pastrase in conquinta neamului nostru idealulintregirii lui.

In tot timpul ceremoniei ochii mei erau hipnotiza%i de puterniculcraniu care statea in fata mea qi evocam gandurile de indreptatita marire,care se zbatusera intre aceste oase innegrite de vremuri spre veqnica pildaa romanismului.

La 15 Noiembrie am plecat spre Bucure§ti. Cu cloud, trei zile inaintea avut loc o masa la Henri Catargi, mareqalul Palatului. Tin sal vorbesc deaceasta masa fiindca, oricat de absurd ar parea, pentru mine personalreprezenta punctul culminant al fericirii legitime prin care am trecut a-tunci. Idealul pentru care trasesem spada, se infaptuia peste a§teparile

145

www.dacoromanica.ro

noastre cele mai optimiste, realizam unitatea integra1s a neamului de laNistru pans la Tisa. *tiarn ca peste cateva zile va avea loc manifestatiade la Alba Julia, ne pregateam pentru reintoarcerea triumfala la Bucure§ti,toate visurile tineretii noastre erau acuma realitate. Rostul vietii §i al stra-danfilor noastre Imi aparea pe deplin atins, §i atins peste cele mai neinchi-puite aqieptari ale Inchipuirii noastre. Ne aflam in acel moment unic, incare toate perspectivele frumoase ne stattau deschise qi in care umbrelefatale, greutatile inerente oricarei situatii, nu avusesera inca vremea säse semnaleze atentiei. noastre.

Poate ca qi atitudinea Reginei a contribuit la acest paroxism de euforie,recunosc, pur subiectiv. Inteadevar, era qi &Ansa Intr'o adevarata exalta-re, cu acea verva care o caracteriza adesea ne povestea convorbirea pe careo avusese cateva ceasuri Inainte cu Regele. Spune-mi Nando", zicea ea,iti dai seama ca ai devenit un om mare? Realizezi pe deplin in imagina-tia ce reprezinti de acum Incolo in istoria acestui popor? Tu- , care ovials intreaga ai fost modest, ai fost un om ce to -ai Indoit de tine, cuprinzicu mintea to toad semnificatia de a Intrupa visul secular al unui neam de18 milioane .de locuitori?" Regina nu adauga, ceea ce am §tiut precis inurma §i anume cre§tineasca, monahala smerenie cu care Regele Ferdi-nand primea in con§tiinta lui verdictul providentei, care, dupd atat decumplite suferinte facea din el Regele Tuturor Romanilor.

In veselia acelor clipe,, singur un ofiter englez numit Evans, pripaqitnu-mi dau seama cum, la Iaqi, reprezenta, prin groaznice care it des-figurasera, imaginea vie a pretului cu care popoarele au trebuit in acestinsp5.imantator fazboi sa rascumpere libertatile for fire§ti qi drepturilefor de veacuri inculcate.

Drumul papa la Bucure§ti 1-am facut cu Ionel §i cu Vintila Bratianuin conditiuni relativ bune, deli calk noastre ferate erau Intr'o stare deanarhica dezorganizare. Sosind la Bucure§ti, am trecut in apartamentulmamei mele din strada Sevastopol qi am fost placut surprins sa constatca totul era In cea mai buns stare. Ca sa fiu drept, trebuie sa spun cam'am putut Incredinta atunci ca gall de cateva locuinte, ca de pildacasa Dnei. Pia Bratianu §i aceea a lui Take Ionescu, germanii se purtaseraIm mod. foarte civilizat in tot timpul ocupatiei. Apartamentul meu dinstrada Caragiale it cedasem cu cateva luni Inainte lui Dorel Dumitrescu qi,cand mi-am luat mobilele in primire, am regasit chiar §i ziarele pe care leuitasem la plecare in saltarele biroului. Nu mi-a lipsit deck tabloul luiAlexandru Djuvara pe care; la moartea acestuia, mi-1 daruise in amintireafratelui salt, Trandafir, dar nu indraznesc sa afirm ca disparitia lui se da-tora ofiterilor germani care fusesera incartiruiti la mine.

In genere, Bucure§tii mi-au aparut un ora§ mare, frumos §i, de ce nua§ marturisi-o, extrem de curat, un izbitor contrast cu bietul Iaqi al re-fugiului qi at mizeriilor razboiului.

146

ta

ranile

www.dacoromanica.ro

Una din primele vizite a fost la Dna. Pia Bratianu, vaduva lui Ion Bra -tianu ramasa la Bucure§ti cu fiicele ei Sabina i Pia, unde infruntase urgiarestriqtiflor cu o inaltare sufleteasca cu adevarat minunata §i nu §tia, inceasul abanzii supreme, cum sa multumeasca soartei care i-a dat, dupa cea v5.zut alaturi de ilustru ei sot infaptuindu-se Romania Mica, O. traiascaindeajuns ca sa asiste §i la infaptuirea Romaniei Mari, sub patriotica §iluminata conducere a fiilor ei.

Am avut un singur regret, acela ca nu am mai gasit in vials pe batranamea matu§a Assika Filipescu, mama lui Nicu Filipescu, care murise la 92de ani, cu cateva saptamani inainte de intoarcerea noastra. Ca §i fiul ei,nu i-a fost dat sa vada intrupata intregirea neamului, destinul ii refuzaseaceasta meritata mangaiere. In ceea ce ma prive§te, aveam pentru ea nunumai o deosebita afectiune, dar personalitatea ei vioaie, impulsive §isincere pans la brutalitate, ma interesase intotdeauna. Era pentru mine ove§nica bucurie sa o and vorbind despre vremurile §i oamenii de demult,caci memoria ei era minunata, iar povestirea ei plina de pitoresc §i defarme c.

La 18 Noiembrie Regele §i-a facut intrarea solemna in Capita la. S'acoborit din tren la gara Mogopaia §i de acolo, calare in capul o§tiriiromane §i a deta§amentelor aliate franceze §i engleze, a strabatut ora§ulpans la statuia lui Mihai Viteazul, unde a primit defilarea armatei. De-alungul parcursului, §colile se in§iruiau alaturi de-o multime imensa. Amasistat la minunatul spectacol din tribuna oficiala ce se ridicase in fatastatuii de-a lungul Universitatii. Cand a aparut Regele cu Regina §i Gene-ralul Berthelot, a fost un adevarat delir.

Doua amanunte m'au izbit cu acest prilej, Berthelot care prea vaditse punea pe acela§i plan cu Regele, tinand pars sa accentueze cu o bur-gheza ineleganta Ca datoram Frantei aceasta triumfala reintoarcere,precum §i prezenta ostentativa, imediat dupa suverani, a lui Barbu stir-bey in uniforms de colonel. Nu incape indoiala, pentru cei in masura sacunoasca realitatea lucrurilor §i adevarul istoric, ca ceea ce facuse pentrupatria lui ii dadea dreptul sa se crate astfel, dar in alte privinte ma intreb§i azi dace aceasta exhibitie, care nu putea sa nu fie comentata precum a§i fost, nu era de prisos.

Trupele engleze mi-au parut la defilare mai chipe§e §i mai disciplinatedecat cele franceze, §i nu m'am in§elat, fiindca din seara aceea soldatii§i ofiterii francezi au Si inceput sa apard in manifestatiuni pe strada §iin localurile publice, manifestatiuni care dovedeau o ingrijoratoare relaxa-re a spiritului for de ordine.

Principe le Carol nu a aparut la parade alaturi de parintii lui, ci a defi-lat cu o§tirea calare pe un cal roib in fruntea vanatorilor de munte. Aveao infati§are incruntata §i posomorata, iar multimea ii arata o vadita ra-ceala. Era in mijlocul lichid5.rii aventurii lui cu Zizi Lambrino, furios c5.

147

www.dacoromanica.ro

i se impunea sa rupa legaturile cu aceasta femeie qi incapabil sa se arate,macar in acea zi istorica, mai presus de framantarile sau nemultumirileintime.

Cat prive§te pe Bratianu, el a ieqit Inaintea Regelui in Piata Victoriei,(la Capul Podului) uncle primarul ii altepta pe Suverani cu traditionalapaine cu sare. Lasand pe Generalul Coanda sa prezideze oficial o cere-monie la care cea mai elementary dreptate ii dadea dreptul sa o faca el,a dat desigur, cea mai stralucita dovada a abnegatiunii lui, cea mai convin-gatoare marturie ca pretuia fondul, iar nu forma lucrurilor.

Seara a avut loc in sala tronului un mare banchet in prezenta tuturoroficialitatilor civile qi militare, a miniqtrilor aliati, a misiunilor militarealiate qi a Bucovinenilor, care venisera &á remits Regelui actul Unirii.Stiam ca la Alba Iu lia, in acelaqi ceas, trebuia sa se proclame *i UnireaArdealului qi aqteptam dintr'un minut Intr'altul telegrama din _parteafratilor noqtri Ardeleni.

Inainte de a ne a§eza la masa, Regele s'a apropiat de noi, miniqtriirizboiului, qi ne-a comunicat ca ne conferise Marele Ofiter al CoroaneiRomaniei. Marturisesc ca ni s'ar fi cuvenit cel putin Marea Cruce, darparcimonia regale in materie de decoratii ne era, in bucuria acelor ceasuri,cu desavarqire indiferenta. Para vad Inca dekgatia bucovineana, pebatranul Mitropolit Vladimir de Repta, tremurand 0 cu mintea pe jum5.-tate intunecata, Iancu Flondor vioi qi fericit, Nistor, masurat in bucuria-iconcentrate §i cativa tarani in frumoasele for costume nationale, plinide mandrie, dar oarecum mirati de a se gasi in mijlocul acestor solemnitati.

La masa cram in fata Principelui Carol, care, ca qi dimineata la defila-re a tinut sali manifeste public regretabila stare de spirit. A tacut tottimpul, avand un aer plictisit qi suparat. Imi ziceam mereu: ce ciudatesunt capriciile soartei, iata destinul care pregateqte pentru acest tanarCoroana unei Romanii Intregite, o realitate la care nimeni nu cuteza saspere cand s'a niscut un patrar de veac Inainte la Castelul Pele§, iardansul, in loc sa multumeasca recunoscator Proniei Cereqti, era preocu-pat numai de o intriga amoroasi qi nepasator din cauza ei fate de marileevenimente ce se desfaqurau sub ochii lui, spre fericirea patriei qi a dinas-tiei sale.

Regele a rostit la sfarqitul banchetului o foarte frumoasa qi 'Malta-Ware cuvantare. Aveam linga mine pe un batran general englez, care,cand a intonat muzica imnul national britanic, a stat impietrit, cantandcu glas tare qi solemn ,,God save the King", o impresionanta evocare amandriei engleze§ti.

De la Palat am plecat in automobil cu Bratianu, ne-am adus aminteamandoi intoarcerea noastra tot in automobil de la Consiliul de Coroanade la Cotroceni, cand am declarat razboiul §i, cu emotiune, am recapitu-lat in mintea noastra tot drumul de spini parcurs de atunci parka la stra-

148

www.dacoromanica.ro

lucita apoteoza de acum. Inteadevar, pe cat de ingrijorati ne-am despair-tit atunci pe pragul casei din Strada Lascar Catargi, pe atat ne-am stransacum mana fericiti qi plini de nadejdi in viitorul stralucit ce se deschidearomanismului Intregit in istoricele sale hotare.

Rolul guvernului Coanda era implinit, Generalul cel dintai o intele-gea qi cerea lui Bratianu sa-1 dezlege de o sarcina care ii devenea apasa-toare. Cu Regele constituirea ministerului era de altfel hotarita, ea a in-tarziat totu§i cateva zile Inca fiindca atat suveranul cat qi Bratianu voiausa dea formatiunii ministeriale un caracter national. De prezenta in gu-vern a lui Averescu nu putea fi vorba, fiindca Francezii nu-i iertau atitu-dinea manifestata in negocierile de la Buftea §i in timpul parlamentuluimarghilomanist de la Ia§i, iar Generalul Berthelot dadea curs vechilor luiresentimente Impotriva comandantului de la Mara§ti, pe care in convor-biri particulare nu se sfia chiar sa-1 trateze de tradator al cauzei Aliatilorqi sa declare CI dad it va intalni va refuza sa-i intinda mana. In asemeneaconditiuni era vidit ca nu ne puteam prezenta cu el la conferinta pacii.

Dar nu tot astfel stateau lucrurile cu Take Ionescu qi cu Iorga. Prezen-ta lui in guvernul chemat sa sustina cauza Romaniei in fata conferinteide pace nu putea fi decat spre folosul tariff. Bratianu s'a pus deci in con-tact cu amandoi. Cu Iorga, problema parea simpla, cad i se oferea in gu-vern un loc de ministru fara portofoliu, eventual ministerul Instructiei.Fiind la Iaqi, Bratianu a insarcinat pe Marzescu, care qi ramasese in capi-tala Moldovei, sa-i transmits propunerea sa qi sa insiste sa o primeasca.Iorga a refuzat, plangandu-se pretutindeni ca Bratianu nici nu i-a facutmacar cinstea sa-i ceara personal sa intre in minister §i i s'a adresat prin-tr'o terta persoana, ceea ce, zicea dansul, considera o ofensa. Pretextulinvocat nu era serios, adevarul trebuie cautat aiurea i anume in stareapsihologica de atunci a lui Iorga. In sufletul lui se zbatea un complexIntreg de sentimente, vanitatea, patologica lui vanitate nu se putea im-paca cu triumful stralucit qi epocal al politicii lui Bratianu, in iposta-za de mare fauritor al Intregirii neamului, care il Innebunea de invidie qi deciuda. Pe de alts parte, socotea cal i se cuvine sa fie cel putin unul dinplenipotentiarii Romaniei la masa verde a conferintei. Vazand ca o atarepropunere nu i se face, a fost furios qi nici nu a mai vrut sa stea de vorbacu Marzescu. In sfarqit, pe vremea aceea, susceptibil cum este, era suparatpe toata lumea, pe Palat, pe noi, liberalii, pe prietenii lui Take Ionescu,pe tara intreaga.

In tot timpul neutralit5.tii qi al razboiului ii facusera cu totii curte,ii Implinisem nu numai dorintele §i capriciile de om rasfatat §i nervos, darne Ingrijisem pana qi de nevoile lui materiale §i de cele ale familiei. Pre-cum am mai aratat-o, vegheam in mijlocul privatiunilor refugiului ca sanu-i lipseasca nimic, rasplata ffind ca in urma amenintarilor lui Marghi-loman a pastrat in tot timpul guvernarii acestuia o desavarqita neutrali-

149

www.dacoromanica.ro

tate cu o neascunsa tendinta de a se desolidariza de noi. Cand Bratianua fost dat in judecata, nici un gest, nici o protestare, cand Alecu Constan-tinescu a fost inchis qi tratat ca un delicvent de drept comun, nici un cu-vant de simpatie, degi gtia sa primeasca merindele pe care acelaqi ConuAlecu i le trimitea luni de-a randul de la moqia lui din Judetul Bacau §ide§i §tia sa spuna catre toata lumea, pe vremea aceea ce om de treabaeste acest Constantinescu!".

Toata atitudinea aceasta ne desgustase inteatat, incat nu ne mai ocu-pam de el. Eu,.care din vremea neutralitatii primisem de la Bratianu in-sarcinarea sa ma ocup de dansul qi sa caut, magulindu-i vanitatea qi micileslabiciuni, sa -1 mentin intr'o atmosfera simpatica noua qi politicii pe careo urmaream, eu, cel dintai m'am dus la Bratianu qi i-am declarat ca refuzcategoric sa mai joc acest rol. Pentru cauza nationals am consimtit saindeplinesc aproape patru ani o atat de ingrate misiune qi numai eu gtiuce am patimit. Acuma insa, cand unitatea neamului s'a infaptuit, pentrunimic pe lume nu mai consimt sa fiu trisatura de unire intre el qi partidulnostru. Eram revoltat de atata egoism §i de atata ingratitudine.

A§a find, Iorga era cu adevarat izolat, nimeni nu-1 mai Linea la curentcu cele ce se petreceau, nimeni nu mai purta grija nevoilor lui zilnice,ajunsese sä piarda gi notiunile bunei cuviinte. A§a, spre pilda, a scris oscrisoare Reginei Maria plangandu-se c5. nu primegte paine alba de la Palatqi cerandu-i in termeni cominatorii sa i se trimita fare intarziere. Precumobserva cu drept cuvant Regina, cu un amestec de humor §i de demnitateofensata: Credeam ca sunt Regina Romaniei, nu brutarul Dlui. Iorga!"In asemenea conditiuni cu aceasta stare de spirit era firesc sa nu sepoata ajunge la o colaborare cu dansul.

Cu Take Ionescu problema era mai complicate. Din toate punctelede vedere o participare a lui in guvern ar fi fost buns, prin legaturile luiin Apus, prin atmosfera pe care o crease pe langa Aliati, el era in masurasa fie de un real folos in tratativele de pace. Indirect ne venise insa vesteade la Paris ca acolo luase oarecare angajamente fate de Aliati intr'un senstranzactional. Nu qtiam precis nici in ce constau aceste angajamente, nicifats de cine le luase. Dar, de buns seams inainte de a .colabora cu el §i dea-1 numi delegat la conferinta pacii, trebuia elucidat acest punct, cu atatmai mult cu cat Bratianu era hotarit sa sustina la Paris integralitatea re-vendicarilor Romaniei, aga precum Aliatii o recunoscusera prin tratatulincheiat cu noi qi pe temeiul caruia intrasem in actiune. Era inadmisibilsa ne prezentam la conferinta cu doi delegati, fiecare in parte cu politicalui deosebita.

In consecinta s'a convenit ca Bratianu sa telegrafieze la Paris lui TakeIonescu, oferindu-i pentru el qi colegii sai locuri in minister qi participareain delegatia pacfi, sub conditia prealabila a venirii lui la Bucuregti, spre ase pune de acord in prezenta Regelui asupra atitudinii de urmat acolo.

150

qi

www.dacoromanica.ro

Prevazand obiectiuni sau §ovairi din partea sa, Bratianu interveni pe lan-ga unii din prietenii lui aflati la Bucure§ti, pe cat imi aduc aminte MiquCantacuzino qi Iona§ Gradi§teanu; iar, fiindca inainte de plecare, TakeIonescu spusese ca, in lipsa lui, Bratianu sa se adreseze pentru orice vaprivi partidul for lui Cantacuzino Pa§canu, i-a telegrafiat lui Marzescusa intervina imediat §i st5.ruitor pe langa acesta, care se afla la mo§iaDagata din Judetul Roman. Pe o vreme imposibila qi, dupa homericeperipe ;ii, Marzescu ajunse in sfarlit acolo, iar Cantacuzino Pa§canu con-simti sa intervina in sensul cerut de Bratianu. Prietenii din Paris, inprimul rand Titulescu, au insistat in sens opus pe cat ni s'a spus ulterior,rezultatul fiind ca Take Ionescu nu a primit sa intre in guvern qi a refuzatsa vina in tara pentru a se intelege cu Bratianu in ceea ce prive§te confe-rinta pacii. Refuzul de a participa la guvern se putea justifica, c5.ci se pu-tea concepe sa nu le convina lui Take Ionescu §i. prietenilor sai &I intreintr'o formatiune ministeriala in care partidul liberal avea condticereaefectiva a treburilor publice Si o necontestata suprematie. Dar socotescca dansul a facut rau de-a refuza sa vina aid spre a discuta cu Bratianuatitudinea de luat la conferinta pacii. Cu atat mai mult, cu cat insu§iRegele il chema spre a se sfatui cu el, era deci inadmisibil sa nu raspundala chemarea ce i se adresa, o elementary §i patriotica datorie ii impunea,oricare ar fi fost parerile qi nemultumirile lui sa vina aici, sa vorbeasca cuSuveranul qi cu Bratianu, sa le explice punctul sau de vedere, motivelepentru care luase angajamente qi, daca nu putea cadea de acord cu ei, safata ceea ce con§tiinta ii va dicta. Voi considera intotdeauna ca, neproce-dand astfel, Take Ionescu a facut tarii un rau qi, in orice caz, ca a savar-§it una din cele mai man gre§eli politice din viata lui publics.

Oricum ar fi ins5., neputandu-se constitui un guvern national, Br5.tianucare era cum este firesc, arbitrul situatiei, a purces la formatiunea unuiguvern pur liberal. Astfel dansul a luat Externele, Marzescu a fost numitla Interne, Fotin Enescu la Domenii, ca sa aplice exproprierea ce urma safie decretata fara intarziere, Constantinescu trecea la Industrie, iar euramaneam la Culte qi Instructie. Ferechide intra fara portofoliu pentruca in lipsa lui Br5.tianu sa is interimatul pre§edentiei Consiliului §i a Mi-nisterului Afacerilor Straine.

Prestarea juramantului nostru a dat loc la o scena interesanta. Am ju-rat in sala bibliotecii pe la 6 seara. Dupa sfar§itul ceremoniei, Ferechide,solemn qi emotionat, a inaintat spre Rege §i i-a spus: Sire, multumescCelui Atotputernic ca mi-a dat destule zile ca sa traiesc clipa de fats.Acum 42 de ani am prestat tot in aceasta said pentru prima oars juramantca ministru al Domnitorului Carol, Principele unei Romanii Vasale. Suntfericit §i mandru ca am putut sa jur astazi in fata Majestatii Voastre caRege al Tuturor Romanilor!"

Toata evolutia, toata uimitoare evolu %ie a neamului nostru intr'un

151

www.dacoromanica.ro

atat de scurt rastimp se intrupa in prodigioasa viata politics a batranuluicare statea in fata ochilor no§tri. Prin vorbele lui intelegeam mai binecat de nedrepte erau Invinuirile pe care ni le dictau mizeriile zilnice cemaret progres au §tiut sa indeplineasca poporul nostru conducatoriilui, atunci cand, inaltandu-ne peste contingentele momentane, privimluptele stradaniile noastre in cadrul larg senin at perspectivei istoriei.

Am plecat de la Palat cu o notiune mai clara Inca a ceea ce am fosta ceea ce suntem.

La cateva zile dupa constituirea guvernului a sosit delegatia Arde-leana insarcinata de Adunarea de la Alba Iulia s5. inmaneze RegeluiActul Unirii. Ea se compunea din doi clerici §i din doi laici, clericii fiindEpiscopul Miron Cristea al Caransebqului, reprezentand Biserica Orto-doxa, Episcopul Hossu de la Gherla reprezentand Biserica Unita. Laiciierau Alexandru Vaida-Voevod Vasile Gold4. Pe Miron Cristea it cuno--team din 1904, cand fusesem la serbarile Asociatiei in Sibiu, avea-acuma,ca atunci, un cap frumos, abia incaruntit de ani de zbuciumul lor.Pe Vaida it cunoscusem de asemenea intalnisem de mai multe on deatunci. Hossu, cu infatiprea lui tanara thstinsa de preot catolic cult

rafinat, ne-a facut tuturora o excelenta impresie. Cat prive§te peseriozitatea modestia lui ii asigurau simpatia ob§teasc5.. Secretar al de-legatiei era Caius Brediceanu, un coleg de-al meu de la Sf. Sava, incantatde a regasi ata.tia cunoscuti prieteni, preocupat sa nu rat5.ceascavoluminosul sul cuprinzand pretiosul document at Unirii.

Este lesne de Inchipuit in ce atmosfera s'a desfaprat sarbatorirea fra-tilor Ardeleni. Solemnitatea la Palat, serbarea la statuia lui Mihai Viteazulcu discursuri, unde am vorbit eu in numele guvernului, banchete, etc.Caracteristic a fost tonul cuvantarilor ardelene, toate ditirambice pentruBratianu. Tot atunci, introdusa de Vaida, a sosit delegatia SaOlor adu-candu-ne adeziunea for la Romania Mare, deci alt rand de banchete desolemnitati. Cu aceste prilejuri am aflat motivele pentru care Unirea dela Alba Iulia se facuse cu conditiuni §i nu neconditionat, a§a cum sfatui-sem Comitetul National in urma vizitei lui Balan la Ia5i.

Fratii de peste munti erau in marea majoritate partizanii Unirii faraconditiuni, ca tiva frunta0 ins5., in frunte cu Maniu cu Vaida, care fu-sesera crescuti inteo atmosfera ungureasca ostila Vechiului Regat, venise-fa la Alba Iulia cu ideea unei Uniri pe bail de autonomie, nu be conveneaamestecul Vechiului Regat in treburile Ardealului ideea for fixa era salpastreze pe seama for administratia tinuturilor de peste Carpati. A§a fund,dupa laborioase discutiuni Intre cele doua curente, s'a ajuns la formulatranzactionala a Uniunii cu conditii fiindca in stabilirea conditiunilorManiu Vaida cautau sa rec4tige cat mai mult din ceea ce fusesera silitisa cedeze principial, incepuse sa innopteze la Alba Iulia, iar zecile de miide oameni adunati acolo incepusera salipiarda rabdarea fiindca domnii

152

§i

qi

qi

qiqi

qiqi

qi

qi§i

9i

ai 9iji

ai ji9i it

ji 91

ai

91

ai

si

91,9i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

continuau sa pertracteze. Martori oculari mi-au afirmat ca fara presiuneamultimn, Maniu qi Vaida ar fi staruit in pretentiile lor. Mara de aceasta,Maniu §i devotatii lui erau sub influenta frazeologiei umanitariste a luiWilson §i au tinut sa dea un colorit wilsonian intregii proceduri a Unirii.

Din aceasta banuitoare, nenorocita, nedreapta qi nefrateasca stare despirit au pornit in urma numeroase greutati, care au stanjenit fara rostconsolidarea unitatii noastre nationale.

Aceste serbari au fost insa intunecate printr'o serie de morti care neizbeau in cele mai scumpe prietenii publice §i personale. 0 grips violenta,cu fenomene pulmonare de o extrema gravitate, se ivise deodata §i seceramu §i mii de oameni, la sate, ca qi la ora§e. Regina contractase §i ea boalavizitand cativa soldati francezi intr'un spital qi fusese mai multe zile intreviati qi moarte, medicii sustinand chiar cal numai admirabila ei constitu-tie o scapase. In schimb, toti cei aflatori intr'un vagon ce a plecat spreChiqinau, printre care Generalul francez Laffont §i Fotin Enescu au muritdupe cateva zile abia de suferinte. Moartea lui Enescu, de care ma lega oatat de intima prietenie §i cu care lucrasem in magistrature la Ramnicu-Valcea qi luni de-a randul la bancile populare, m'a afectat puternic. Firecinstita, muncitor qi inteligent, dansul era sortit unui frumos viitor, pre-matura lui incetare din viata era o pierdere nu numai pentru prietenii, darqi pentru Cara lui. Totodata au murit atunci amici de-ai mei personali, caNonel Arion §i Dodel Cerkez, a§a incat festivita tile alternau cu inmor-mantarile, bucuriile cu durerile intr'o stranie §i zguduitoare imbinare.

Maniu nu a 'venit decat mai tarziu pe la mijlocul lui Decembrie la Bu-cure§ti ca sa trateze cu Bratianu, in calitatea sa de pre§edinte al comitetu-lui dirigent, raporturile dintre Ardeal §i Vechiul Regat pans la alegeriledin care urma sa iasa constituanta. Dupe scurte negocieri in cabinetulministerial la Ministerul de Finante, unde de-altminteri tineam adesea §iconsiliile noastre de miniqtri, acordul s'a stabilit qi decretele-legi s'aupromulgat. Bratianu consimtea sa lase deocamdata consiliului conducereatinuturilor Transcarpatine. Pentru coordonarea actiunii consiliului diri-gent de la Sibiu cu aceea a guvernului central, se numeau atunci doi mini§-tri ardeleni fara portofoliu, Vaida §i Goldi§. Vaida find insa desemnatsa intovara§easca pe Br5.tianu la conferinta pacii, Ciceo Popp i-a luat lo-cul in guvern. In toate aceste tratative am luat parte, am redactat chiarpermanent redactor expunerile de motive ale decretelor-legi. Maniu mi-aluat insa ciorna sub cuvant cal vrea sa figureze in muzeul de la Blaj, nu amverificat dad. §i-a realizat gandul, ma tern insa ca in urma dezvlotarii ulte-rioare a lucrurilor hartiuta cu randurile mele a fost pierduta, on ca §i-asfar§it zilele in vreun prozaic co§, sau in vreo sobs mistuitoare.

S'a discutat mult in urma dace Bratianu nu gre§ise consimtind la re-gimul consiliului dirigent, incurajand, cu alte cuvinte dintru inceput, ten-dintele regionaliste ale unora din frunta§ii Ardeleni. Recunosc ca problema

153

www.dacoromanica.ro

merita discutii, dar, drept sa spun, nu §tiu nici azi de partea cui este ade-varul in aceasta controversa. Daca privim chestia dintr'un punct de vedereteoretic, cred ci fara indoiala Bratianu a comis o gre§eall, veleitatile au-tonomiste qi, mai ales mentalitatea de la care au purces, trebuiau starpitedin radacina. Dar, practic vorbind, Bratianu nu putea, in ajunul conferin-tei, sa provoace un conflict cu reprezentantii autorizati ai Ardealului,chiar daca dreptatea era de partea lui. Adevarul insa nu este ca d5.nsul acedat acestor consideratiuni, ci ci el null dadea seama de proportiile os-tilitatii Ardelenilor fats de noi qi, a§a fluid, vedea in dorinta for de a p5.s-tra administratia Ardealului mai mult o manifestare de explicabila vanita-te a unor oameni Ora ieri asupriti, decat calculele rauvoitoare ale unorfrati ce urmareau alte scopuri decat cele atribuite de noi in entuziasmullegitim al Unirii.

Cu Flondor negocierile au mers mai grew, dificultatea consta nu atatin ceea ce cerea, cat in faptul ca i§i schimba mereu parerile §i ca nu reu-eam sa pricepem bine ce vrea. Era vadit influentat de anume cercuri osti-

le noua, viitorul trebuia de-altminteri sal o dovedeasca pans la evidenta.In cele din urma, Nistor a fost delegat ca reprezentantul Bucovinei in gu-vernul central §i Flondor pastra conducerea administratiei interne a pro-vinciei. Oricum, aceste intelegeri s'au stabilit u§or qi repede, astfel incat,inainte de plecarea lui Bratianu la Paris, pe langa chestiunile curente deadministratie foarte numeroase qi, fire§te, foarte grele in acele vremuride dezorganizare generals, nu ne ramanea decat sa promulgam decretullege al exproprierii qi sa procedam fara intarziere la aplicarea lui.

Dupa moartea lui Fotin Enescu am trecut la Domenii pentru a executareforma agrara, am luat deci proiectul nostru de la Iaqi, 1-am revazut cude-amanuntul, am introdus cu ajutorul juridic al lui Alecu Constantinescucateva mici modificari qi am redactat toate expunerile de motive cuvenite.Din punct de vedere formal au fost trei decrete, unul scurt cuprinzandnumai intinderile ce se expropriau atat in Vechiul Regat cat §i in Basara-bia, al doilea cuprinzand toate amanuntele exproprierii in Vechiul Regat§i al treilea cuprinzand toate amanuntele reformei agrare in Basarabia.

Primul poarta data de 14 Decembrie 1918, al doilea data de 15 De-cembrie 1918 §i al treilea data de 22 Decembrie 1918. Daca decretul pri-vitor la Vechiul Regat era opera noastra, cel privitor la Basarabia era ex-clusiv opera Basarabenilor, cad, dupa ce Sfatul Tarii a fost inchis, o comi-sie numita de el a lucrat in tot timpul verii §i toamnei 1918 la elaborareaacestei reforme. In Noiembrie au avut loc la Chi Ona.0 ultimile discutii,foarte aprinse de altfel, in urma carora Sfatul Tarii convocat din nouad-hoc a votat definitiv proiectul, apoi ni 1-a adus spre a fi promulgat deRege. Credincioqi fagaduintei date de Bratianu Basarabenilor cu un aninainte, deqi in acest proiect erau exageratiuni pe care nu le aprobam,ne-am marginit sa intocmim decretul §i expunerea de motive spre a-1 supu-

154

www.dacoromanica.ro

ne sanctiunii regale in forma in care ie§ise din deliberarile qi din vointafratilor Basarabeni care, sa nu o uitam, fusesera crescuti in ideologia re-volutionarilor ruqi, trecusera prin revolutia ruseasca §i facusera din re-forma agrara, a§s cum o concepeau ei, chiar o conditie Unirii.

Oricum ar fi, cele trei decrete poarta pe langa iscalitura Regelui Fer-dinand pe aceea a lui Bratianu, ca Prim Ministru, §i a mea, ca Ministru alAgriculturii §i Domeniilor at Romaniei Intregite, precum dealtfel iscali-turile noastre se gasesc qi pe decretele-legi privitoare la reforma agrara dinTransilvania qi din Bucovina. Cel dintai a fost Intocmit de Mare le SfatNational din Sibiu §i a fost promulgat la 10 Septembrie 1919, iar celde-al doilea, de o comisie ad-hoc prezidata de Nistor, promulgat fiind la6 Septembrie 1919.

Misterioasele hotariri ale soartei rasplateau astfel pe omul care ridicasecel dintai, Inca dinainte de razboi, problema exproprierii §i pe acela dintrecolaboratorii lui care, fare lauds, putea revendica cea mai bogata activi-tate in slujba rezolvarii problemei taraneqti. Inteadevar, de cand ie§isemdin universitate, la bancile populare, la cooperatie in genere, la casa rura15.,in parlament Intru apararea reformelor de la 1907, la legea tocmeliloragricole, la trusturile arenda§eqti, in lupta prin scris §i prin grai pentruexpropriere, la elaborarea proiectului de la Iaqi, Inchinasem toata activi-tatea §i tot entuziasmul tineretilor mele imbunatatirii qi ridicarii claseinoastre rurale. Putinta ca iscalitura mea sal figureze pe istoricul act atepocalei reforme agrare menite sa preface intregul a§ezamant economicat Romaniei, a fost cea mai stralucita recompense ce ni se putea da. Amprimit-o cu toata smerenia ce i se cuvenea.

Totu§i, pads la plecarea lui Bratianu, am avut inca trei man nepla-ceri, una de ordin intern, alta de ordin extern qi a treia de ordin intern§i extern, totodata. Cea de ordin intern, tulburarile sangeroase de stradade la 13 Decembrie. Indata dupe intoarcerea noastra din Ia li, simtisemca Bucure§tii erau subminati de agitatiuni comuniste. Fie ca autoritatilede sub ocupatie nu vegheasera deajuns §i cal, astfel, propaganda comunistase putuse intinde neturburata, fie ca Germanii, dupe o metoda care leera scumpa, vazand a trebuie sa se retraga, au tinut sa aprinda foculin urma lor. Fapt este ca muncitorii se agitau, Ca pe strada defilau con-voiuri cu drapele ro§ii §i corifeii miqcarii raspandeau din larg banii indreapta qi in stanga. Evident ca qi haosul existent, miile de refugiati dinMoldova care se Intorceau la vetrele lor, starea quasi revolutionary din Ar-deal §i din Bucovina, prizonierii care soseau din diferitele taxi unde izbuc-nise bol§evismul, armatele care porneau peste munti paralizand §i viataeconomics, §i posibilitatile normale de transporturi, toate acestea Inga-duiau u§or lui Rakowski §i agentilor Moscovei sa unelteasca qi sa semenedezordine in Romania. De-altminteri, avusesem la redactia Viitorului" olungs convorbire cu Toma Dragu, fruntaqul socialist pe care it cuno§team

155

www.dacoromanica.ro

bine Inca de la Paris, §i pacea el insu§i Ingrijorat de cele ce vedea §i auzeain jurul lui.

0 asemenea manifestatie s'a ciocnit, la 13 Decembrie pe Strada Campi-neanu langa Teatrul National, cu un deta§ament de vanatori de munte.Soldatii au tras, mai multi manifestanti au cazut morti, politia a arestat petoti frunta§ii mi§carii §i i-a batut in chip atat de crunt, incat unul din so-ciali§tii cei mai de vaza, Frimu, a §i murit peste cateva zile de pe urma ra-nilor dobandite. Represiunile au depa§it, astfel a§teptarile §i intentiilenoastre. Marzescu, in calitatea lui de Ministru de Interne, nu putea reu§isa stabileasca vinovatiile §i raspunderile, vadit, actiunea ii scapase dinmans; chiar daca trupa fusese atacata cum pretindea ea §i reactionaseprea violent, ceea ce se petrecuse la politie Impotriva dispozitiunilor gu-vernului era gray §i inadmisibil. Abia dupa cativa ani, am aflat intampla-tor cheia enigmei: plecam °data cu vagonul ministerial in Ardeal §i, va-zand ca eroul de la Mara§e§ti, viteazul General Racoviceanu nu are loc intren, 1-am invitat la mine. Stand de voiba pans seara tarziu, mi-a marturi-sit ca 13 Decembrie era opera lui. intorcandu-se din Moldova cu regimen-tul sau, surprinsese noaptea in gara Chitila oameni suspecti care indemnaupe soldati Impute ofiterii §i sa faci revolutie, ca trebuie sa se is-praveasca cu regii §i cu burjuii; de aceea vizand ca guvemul umbla cumanu§i, s'a hotarit sa curete el capitala de ace§ti agitatori. Afland de in-trunirea tor, le-a ie§it inainte, a tras fara provocare §i tot dansul a dispus,peste capul prefectului de politie, sa se dea conducatorilor mi§carii olectie, a§a incat pe viitor sa se sature de comunism. Considera astfel ca aadus un mare serviciu tarii sale §i, lauda ca a procedat cum a vrut el, nucum ar fi vrut guvernul responsabil al tarii.

Cea de ordin extern, dificultatile cu Aliatii pentru a ne admite la con-ferinta. Inteadevar, pe cand Bratiariu i§i facea bagajele ca sa piece laParis, primi o telegrams de la Antonescu prin care it anunta, nici mai multnici mai putin, ca Clemenceau nu vrea sal ne primeasca la conferinta subcuvant ca am Incheiat cu Puterile Centrale pacea de la Bucure§ti. Londra,de asemenea, ridica obiectiuni. Staruitoarele demersuri ale lui Antonescuau invins la urma rezistentele tor. Aliatii §i-au dat seams ca nu aveaudreptul sa trateze in acest chip o tars care jertfise 800.000 de oamenipentru cauza comuna §i a carei interventie in ceasurile grele ale razboiuluile fusese nu numai din punct de vedere moral, dar §i din punct de vederestrict militar, de un a§a mare §i vadit folos.

Sa-i judeci insa acum pe toti cei care au preconizat neutralitatea pansla capat a Romaniei, sau ratificarea pacii de la Bucure§ti, care ar fi fostsituatia noastra la pacea generals §i ce soarta ar fi agteptat revendicarileromane§ti, dad ne-am fi infati§at la conferinta in conditiunile cerute deei? Unitatea integrals a romanismului in loc sa fie o realitate, §i acum ar fiinca un vis.

156

sa-si

www.dacoromanica.ro

In sfar§it, cea de ordin intern §i extern, neintelegerile cu reprezentan-tii evreilor. La Ia§i luasem solemn fats de exponentii evreimii angajamen-tul de a da drepturile civile §i politice populatiunii evreie§ti. Sub guverna-rea Marghiloman nu protestasem impotriva drepturilor ce li se acordauprin pacea de la Bucure§ti, dar, consecventi hotaririi noastre principialede a considerea nut §i neavenit tot ceea ce se facea sub puterea baionete-lor inamice, sf5.tuisem pe evrei sa nu primeasca rezolvarea chestiei forde la Puterile Centrale, ci sa a§tepte cu incredere deplina in cuvantul dat,ceasul pacii generale. Evreii, pentru motivele aratate, nu ascultasera desfatul nostru, iar Bratianu se hot5.ri sa le acorde drepturile fagaduite prindecret-lege. Evreii nu erau insa multumiti cu textul stabilit, it gaseau prearestrictiv, de aceea spre a se ajunge la o solutie, dansul i-a convocat la Mi-nisterul de Finante, cerandu-mi sal particip §i eu la discutie. Acestea auluat de la inceput un caracter inamical, Dr. Filderman, care se simtea sus-tinut de toata formidabila putere a iudaismului international, vorbeaagresiv §i de sus, Bratianu, jignit s'a incapatanat in rezistenta lui, iar in-telegerea nu s'a putut incheia. Eu am socotit atunci, cum socotesc §i astazi,ca. Bratianu a facut o gre§eala, caci prin razboiul mondial, prin atmos-fera generals ce exista in lume, problema evreiasca era rezolvata ipso factoin sensul cel mai larg. A§a fiind, a to calici pe puncte de amanunt era oinutila meschinarie, mai mult, era o neiertata gre§eala, fiindca daca da-deal odata drepturi evreilor trebuia sa le dai in a§a conditii, incat sa-imultume§ti pe deplin §i sa faci din ei la conferinta p5.cii agenti ai cauzeiromane§ti, dar nu sa ajungi la Paris avand, pe langa toate celelalte gre-utati, de luptat §i cu ostilitatea lor.

Bratianu, de obicei atat de clar vazator §i de dibaci, a fost in aceastaimprejurare lipsit §i de una, §i de alta. Am insistat pe Tanga el, nu m'aascultat, iar Vintila Bratianu m'a invinuit ca vreau sa transform Romania,care trebuie sa fie un stat unitar national, intr'o adevarata §i inadmisibilafederatie. Adevarul este ci Bratianu era influentat de atmosfera ce sefacuse in jurul lui, cei rama§i sub ocupatie veneau revoltati sa-i povesteas-ca scandaloasa atitudine a unora dintre elementele evreie§ti in slujba co-mandaturii germane. Ministrul de Justitie, Mitica Buzdugan, putin inte-ligent §i de un anti-semitism infocat, u prezenta chestiile tendentios §icu o nota necontenit iritata pentru evrei. Tonul semet al lui Filderman §ial prietenilor lui it revolta in mandria lui nationals, amenintarea for cadaca nu vrem sa be satisfacem doleantele ele ne vor.fi impuse de still-natate it exaspera §i mai rau. Toate aceste elemente au contribuit sa-iintunece dreapta judecata, dupa cum §i-a recunoscut el insu§i gre§ealape urma. La Paris, sub presiunea Aliatilor §i a marilor conducatori ai mi§-carii evreie§ti din lume, a trebuit sa cedeze ceea ce refuzase lui Fildermanla Bucure§ti. *i §tiu ca numai bine nu i-a venit cand a trebuit sa nego-cieze cu Mare le Rabin §i cu Baronul Eduard de Rothschild, pierzand ast-

157

www.dacoromanica.ro

fel toate beneficiile pe care i le-ar fi putut aduce gestul facut la timp, inDecembrie 1919, in cabinetul Ministerului de Finante.

Oricum ar fi acum, bagajele lui Bratianu erau facute, el pleca laconferinta avand in geanta decretul iscalit de Rege pentru eventualanumire a lui Take Ionescu ca al doilea delegat al Romaniei. Inainte de ase urca in tren mi-a spus lamurit: SI *titi ca voi lupta la Paris pentruaplicarea integrals a tratatului. Sunt aproape sigur ca Aliatii nu-mi vor datot Banatul, dar putin imi pass, nu ma duc acolo pentru succese vremel-nice, vreau, oricare ar fi hotaririle de azi, sa mentin pentru viitor ne§tir-bita, fie macar pe cale de solemna .protestare, integralitatea drepturilornoastre etnice. Ceea ce a facut Tata cu Basarabia la Berlin, voi face eu aacum la Paris cu revendicarile noastre spre Apus. Chiar dad Cara nu mava intelege §i nu ma va aproba azi, am credinta ca odata va da dreptateatitudinii mele".

Bucurefti: Calea Victoriei

158

111M

4." 7- t.r:

,,,

=111

1.

.vFmr

. ntoa, ft5l,,....,-,

Al..

r,-,,fy11;4 -

-

-

www.dacoromanica.ro

1343IASI, JOI, 1/14 Noemvrie 1918

Coe at efIntA aspiratiune a Neamului se indeplineste.

Poste suferintele trecAtoare. generatiils vor raw/ la zilele

pe care le trAim.

PAri mirare am vAzut ca, despArtiti in cele mai grele

tmprejurAri, ne -em regAsit cu aceeagi simtire qi cu acelaq gaud.

Grabnic scum eats stapanirea incercArilor vrAjmage ale

Ungurilorpale analhiei, ale demagogiepprin organizatie,prin

propegandApprin fortA,-

Pentru organizere qi propaganda temeiul eats fireqte:

UXIREA ISAVARSITA A TUTUROR IffilIC=GE SUF1ETELOR SI A

EMU= TUTUROR TIEUTURILOR,

TOTI IN JURUI MGEWI,CARE TINE DRAPELUL,SI-,.:BOI. Al ACESTEI

UNIR/.

1IBERTATE SI DIEPTATE PENTIU TOTI,DE CRICE 2+A:I SI OlICE

RELIGIE,-

DESVOLTAR3 LARG DE!LOCRATICAs reforms electoral* qi agrare.

conditiuni de viata pentru muncitorime,care as le asigure legitimele

for ravindicAri qi parte de folosimtA la rodul muncil los.-

Azi se grAbecte trimiterea fortelor arnate precum ati carat,

Reamintind Preqedintelui D-voastre intalmirea noaatrj dela

Sinaia,dupt ce fucese primit de Regale Carol,- VA zio tuturor cu

dragoste frAtiascl:

CREDINTA NOASTRA NE-A 1:AITTUIT SA PAST:: INAINTE CU HECLINTITA

INCREDERE IN LENIREA In:AL:ELM SI BETA:R=1T DEVOTAMENT IN SERVICIUL

LEI,

(no) ION I.C. ERMA=

Plan ca Nr.1

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL PA TR UZECI ySI CINCI

GUVERNAREA NOASTRANOIEMBRIE 1918 OCTOMBRIE 1919

CONFERINTA DE PACE

Bratianu pleand, a ramas ca noi, sub preqedintia interimara a luiFerechide, sa ducem intreaga raspundere a situatiei interne, care nu erau§oara: trebuia sa mentinem ordinea, sa restabilim aparatul administra-tiv, sa aprovizionam populatia, sa veghem la inaintarea trupelor in Ardeal,sa reorganizam mijloacele de transport, sa mentinem legaturile cu noileprovincii qi sa asiguram aplicarea reformei agrare.

In acest scop tineam in fiecare zi un consiliu de mini§tri la Ministerulde Interne, ce ne rapea mult timp, dar era de neaparata trebuinta fiindcachestiunile ce se iveau zilnic erau atat de numeroase §i de insemnate, iarpe de alts parte priveau de cele mai multe on diferite departamente, incattrebuia sa avem un schimb de vederi §i sä examinam de comun acord solu-tiile ce urmau sal fie date.

Totodata parlamentul fiind dizolvat qi neavand din cauza Ardealului,unde situatia nu era lamurita, posibilitatea sa facem alegerile, redu§i fiinddeci sa guvernam pe cale de decrete-legi, spre a avea o tribuna permanentsde la care sa aducem la cuno§tinta %aril masurile pe care le luam, intenti-ile pe care le aveam cat qi o tribuna de la care sa raspundem criticilor ceni se aduceau, am hotarit sa tinem in fiecare Miercuri intre 5-6 la ClubulLiberal o §edinta in care sa expunem situatia politica a intregii saptamani.

Aceste consfatuiri mai prezentau un folos, dadeau anume prietenilorno§tri politici din Capita la §i din provincii putinta sa ne formuleze dole-antele diferitelor regiuni ale %aril §i ale diferitelor categorii sociale, tinan-du-ne astfel mai de-aproape in curent cu starea de spirit a opiniei publice.La inceput urma ca aceste expozeuri sa le facem alternativ, Marzescu qicu mine, in curand sarcina a ramas Irma exclusiv asupra mea. Am implini-t-o cu voie buns fiindca cred ca a fost atat spre folosul ;aril, cat qi sprefolosul guvernarii din care faceam parte.

Mentinerea ordinii nu era un lucru u§or, de§i dupa 13 Decembrie §irepresiunea sangeroasa de atunci agitatiunile comuniste au incetat sa aiba

159

www.dacoromanica.ro

un caracter violent §i de strada. Dar Rakowski nu a dezarmat, agentii luiau continuat sa lucreze foarte activ, iar banii Moscovei circulau din bel-§ug. Agitatiunile au luat atunci o alts forma, grevele au inlocuit tulbura-rile din pietele publice, succedandu-se pentru fel §i chipuri de motive inte-meiate sau neintemeiate. Erau pregatite in mod regulat de o minoritate,care insa teroriza prin toate mijloacele pe cei ce refuzau sa li se supuna lor.Viata ajunsese intolerabila Si ca sa ne dam seama pans unde se intinseserail, este destul a spune ca. in Aprilie, Marzescu, Ministrul de Interne, carelocuia la Capp, a cerut sa i se aduca dimineata obi§nuitul ceai, chelnerulfoarte incurcat i-a raspuns ca nu it poate servi fiindca au proclamat greva.Marzescu a chemat atunci pe Traian §i pe Fluturel, vechi chelneri de laCapp cu care traia de atatia ani in raporturi amicale, dar §i ei au refuzatsa-1 serveasca, erau ru§inati de atitudinea for fats de un client ce se arata-se intotdeauna a§a de bun cu ei, dar tremurau de frica represiunilor.

Pe la inceputul verii lucrurile s'au mai potolit, masurile luate de noi pede-o parte, neputinta celor de la Moscova de-a provoca in tars mi§cari cuun caracter mai serios i mai general pe de alts parte, au adus o destindere.Adevarata reintoarcere la o ordine normala nu a fost insa restabilita, tre-buie sa o recunoa§tem, decat dupe retragerea noastra, sub guvernareaGeneralului Averescu. Bratianu a invinuit in urma pe Marzescu de slabi-ciune §i aceasta a fost, intre altele, una din cauzele pentru care la revenireanoastra in 1922 a refuzat sa-i mai incredinteze portofoliul Interne lor.Cred ca dansul a fost nedrept cu Marzescu, care era in epoca aceea st5.pa-nit mai mult poate decat se cuvenea de grija ca noi, partid democrat, sa nufim invinuiti de reactionarism §i ca, din aceasta pricing, unele din masuri-le lui au fost lipsite de energia pe care o reclamau imprejurarile de atunci,dar nu este mai putin adevarat ca valurile cu care a trebuit sa lupte eraunumeroase §i man §i ca, daca tinem seama de toate aceste elemente, odatorie de elementary dreptate ne oblige sa recunoa§tem ca a reuOt sal bestapaneasca in a§a fel, incat sa permit5. Generalului Averescu sa gaseascaun teren netezit pentru curmarea definitive a raului. Ma intreb daca maimulta brutalitate ar fi inlesnit rezolvarea satisfacatoare a problemei. Inonce caz, tin sa constat ca politica lui Marzescu ne-a scutit de atentate §ica manifestatiunile teroriste ale mi§carii comuniste nu au avut loc decksub guvernarea Averescu.

Agitatiunile comuniste nu au fost insa singurele din vremea aceea, cacisufla in tars un vent de bol§evism, psihoza de dezagregare socials care s'aobservat in toate tarile la terminarea groaznicului razboi mondial, psihozacare a intovara§it pretutindeni demobilizarea, provocand dezechilibrulomenirii cand a trebuit de la patru ani de organizare razboinica sä se in-toarca la viata obi§nuita de pace, la noi ca §i aiurea. Dar, trebuie sa recu-noa§tem, spre fericirea noastra intr'o mai mica masur5., Ca satele au pas-trat o surprinzatoare lini§te, oamenii intor§i de pe front au reluat fare

160

www.dacoromanica.ro

zbuciumari coarnele plugului. Ce este drept, la aceasta a contribuit in chiphotaritor decretul-lege al exproprierii, adica siguranta taranului roman calde acum incolo va dobandi pamantul pe care it cerea de atata timp. Laora§e, situatia a fost mai tulbure §i abia dupa catva timp lucrurile au rein-trat in faga§ul for normal, cand ne-a ajutat mult faptul ca nefiind o Zaraindustrials §i proletariatul muncitoresc fiind redus, terenul prielnic unoragitatiuni mai adanci §i mai grave a lipsit.

In sfar§it, un factor care a contribuit la domolirea spiritelor a fost in-flatia. Fiind deodata abundenta de numerar, oamenii, nu numai din po-por, dar §i cei din clasele diriguitoare, au avut impresia bel§ugului, cum se§i spunea bel§ugul victoriei". Ori este §tiut ca nu exists antidot mai bunimpotriva pomirilor revolutionare decat bel§ugul.

In legatura cu ordinea publics am avut in acea perioada cloud proble-me delicate de rezolvat: aceea a dezertorilor §i aceea a oamenilor politicicare pactizasera cu inamicul. In momentul retragerii in Moldova, multi sol-dati au profitat de dezordinea ce domneapentru a nu-§i urma unitatile §i ase intoarce acasi. Pe temeiul strictei aplicari a legilor militare, ace§ti oa-meni trebuia A. fie pedepsiti cu cea mai mare asprime. Erau insa a§a de nu-mero§i incit pedepsirea for devenea o imposibilitate materials. Pe de altsparte, lipsa oricarei sanctiuni era iara§i cu neputinta, ar fi fost un rau exem-plu §i aceasta cu atat mai mult cu cat cea mai mare parte din ace§ti dezer-tori nu s'au multumit sa se intoarca acasa, dar ajun§i acolo s'au pus inslujba autoritatilor ocupatiei, au avut slujbe, au indeplinit misiuni, au te-rorizat populatia, inteun cuvant au devenit agentii cei mai activi ai Pute-rilor Centrale §i ai partidelor politice ce be sustineau cauza. Parerea mea afost ca ei toti sa fie mobilizati din nou, ca sal faca cel putin campania dinArdeal §i Ungaria, iar cei care, pentru diverse motive tehnice invocate demilitari nu pot fi astfel mobilizati, sa formeze o armata cu care trei ani sacontribuie la refacerea %aril, in regiunile devastate. Bineinteles, nu trebuiasa li se dea in acest ristimp nici banii, nici concediile de care se bucurau inmod normal cei de sub drapel, pentru a se accentua caracterul de penali-tate al noii §i prelungitei for concentrari.

Cred ca aplicarea idea mete ar fi fost de mare folos pentru tars §i pen-tru atmosfera morals de la sate §i de la ora§e. Am sustinut-o in mai multeranduri §i cu toata staruinta in convorbirile cu colegii, ca §i in consiliilede minion. Generalul Vaitoianu, care era Ministru de Razboi, parea hota-rit sa o aplice, mai tarziu insa, sub pretextul dificultatilor financiare, aldiscutiilor suplimentare cu Statul Major, a tot amanat punerea ei in practi-ca §i, in cele din urma, am plecat de la guvern fara sa fi facut nimic. Re-zultatul refacerea %aril intarziata §i o demoralizare gravy in toate stra-turile sociale,populatia §i indeosebi taranimea neputand, cu drept cuvant,sa inteleaga cum este posibil ca cei care §i-au facut viteje§te datoria pefront §i cei care au dezertat, au stat acasi §i s'au imbogatit in slujba Ma-micului, sa fie tratati in acela§i fel.

161

www.dacoromanica.ro

Nu-mi voi ierta niciodata ca, preocupat flind de reforma agrara, nu ampus mai multa energie in sustinerea parerii mele. Asemenea gre*eli explicahaosul moral in care suntem osanditi sa ne zbatem de atatia ani.

Cat prive*te oamenii politici care au pactizat cu inamicul, primul nos-tru simt arrant, cand ne-am intors de la Ia*i a fost sa procedam fara intar-ziere la pedepsirea lor, fiind astfel arestati Stere, Lupu Costache, Nenites-cu, Virgil Arlon, Patra*canu, precum Si vreo 20 de ziariqti mai mult saumai putin marunti. Ne-am izbit insa repede de trei dificultati: de Rege,de Bratianu Si de criteriul precis intru stabilirea vinovatiilor. Regele s'aopus formal la o politica de sanctiuni. Personal, ideea de-a da un exempluin aceasta Zara a tuturor indulgentelor, convenea *i simtamintelor sale in-time *i educatiunii sale rigide de militar. Stirbey insa, la care considera-tiumle de stricta moralitate nu au jucat niciodata insemnatatea cuvenita,socotea inutila o atare opera de asanare etica. Mai mult, in interesul dinas-tiei credea ca nu este bine ca Regele sali faca vrajma*i ireductibili din ceice urmau a fi astfel condamnati *i din injghebarile politice ce sustinuseracauza Puterilor Centrale. Ca sa fim drep %i, trebuie sa recunoa*tem a laun moment dat dupa armisti%iul de la Foc*ani *i dupa iscalirea prelimi-nariilor de la Buftea Regele se slujise, daca nu de toti, cel putin de omare parte a exponentilor politicii germanofile. Ii venea deci greu sa-iconsidere acum tradatori *i inamici ai patriei, a*a flind el ne-a cerut staru-itor sa punem capat acestei actiuni.

Bratianu era de asemenea potrivnic pedepsirii celor ce pactizasera cuinamicul, dar din alte consideratiuni. El socotea ca fund marele invingatoral procesului politic ce se desfaprase in ultimii patru ani, avea datoria sase arate marinimos fat a de adversarii sai invin*i, era la el o chestie de con-*tiinta, o preocupare de estetism sa nu pars razbunator *i meschin in vic-toria lui. I se parea ca osandirea celor vinovati desigur de purtarea for arfi mic*orat totu*i stralucirea izbandei lui. Amnistia, uitarea *i iertarea ise infati*au ca singurele gesturi ce puteau face in clipa in care politica luitriumfand, ii era dat de soarta sa infaptuiasca visul secular al neamuluiromanesc. Aceste nobile simtaminte faceau fara indoiala cinste caracte-rului sau.

In fine, este neindoielnic ca era greu de stabilit in fixarea raspunderifor un criteriu precis *i drept. Unde incepi *i unde sfar*e*ti era o intrebarela care cu anevoie puteai raspunde. Inteadevar, pe cine puteai da in jude-cata? Pe Marghilomani*ti? Dar i-ai chemat la Ia*i *i s'au prezentat acolo casalvatorii dinastiei. Pe toti cei ce au primit slujbe sub ocupa %ie? Dar oarenu i-ai indemnat pe unii din ei sal ramana la posturi cand ai plecat in Mol-dova, tocmai pentru a nu lasa populatia din teritoriile ocupate prada ina-micului. Pe cei care s'au purtat rau, care au dat dovada de lipsa de demni-tate, care au depa*it marginile celor ingaduite de situatia delicata in carese afiau? Unii avusesera in adevar o atitudine scandaloasa din toate punc-

162

www.dacoromanica.ro

tele de vedere, ei constituiau insi din fericire o minoritate foarte redusi,iar cei mai numero§i puteau invoca circumstante upritoare. Puteau sus-tme ca au ocupat functiuni pentru a evita ca ek si fie detinute direct demamici qi puteau aduce intru apirarea for mirturiile populatiei ca s'aupurtat cinstit qi cu dragoste de tars. La urma urmei, care era hotarul cola-borinlor permise §i al celor nepermise cu inamicul? Sfera se reducea decitot mai mult. Si to margine§ti la Carpi§ti? La Lupu Costache, la Nenites-cu, la Virgil Arion, la Antipa, la Alexandru Beldiman? Puteai pe sfantadreptate si-i pedepse§ti firi a pedepsi §i pe Carp care le-a fost §eful §iinspiratorul? Iar pe Carp, la 80 de ani trecuti, dupi 50 de ani de cinstitivita publici, era bine, era politic si-1 dai in judecati? Osanda pe care i-odideau evenimentele nu era ea mai cumpliti, mai sangeroasi decat aceeape care i-o puteau da oamenii? Si reduci tot aparatul sanctiunilor la Stereqi la cativa oameni politici secundari a ciror situatie military nu era inregula?

Stere nu merita aceasti onoare qi, oricum ar fi fost, luase parte laactul unirii de la Chiginiu §i Regele it decorase. Iar ceilalti certati cu legilemilitare cideau ipso facto sub rigorile jurisdictiunilor armatei. Problemainceta prin forta lucrurilor si mai fie de domeniul politicii qi nu era altsie§ire decat si pirisim calea apucata §i sal inchidem rand pe rand dosare-le celor impotriva carora se incepuseri urmaririle.

Aqa am §i ficut, am lisat ca sanctiunile tuturor vinovatilor rizboiuluiqi ale ocupatiei si le dea opinia publici, con§tiinta nationali a generatii-lor de astizi qi verdictul istoric al generatiilor de maine. Ficut-am bine?Ficut-am flu? Ve§nici intrebare qi permanents controversy. Intrucat maprive§te, cred ca oricare ar fi fost greutatile, cateva sanctiuni ar fi trebuitdate. Prea am oferit lumii spectacolul ca Romania este Cara impunititii.Pentru educatia morali a acestui popor, infierarea legali a vinovatilor s'arfi cuvenit qi, desigur ca prin pildele date atunci, am fi inlaturat multe sci-deri ulterioare, care au inibu§it dorul de bine, setea de dreptate ce ne insu-fietesc neamul.

Pe de alti parte, am insi atat de limurit intuitia ca daci a§ fi fost inlocul lui Britianu as fi procedat ca el, incat nu simt in mine puterea nicide a-1 invinui pe el, nici de a ma ridica impotriva hotiririlor pe care le-amluat in acele vremuri de ob§teasci bucurie §i de neintrecuti inaltare su-fieteasci.

Posteritatea si judece §i si ne judece , dealtfel unele sanctini moraleopinia publici nu a intarziat &I le dea chiar de pe atunci. Cea mai simpto-matici a fost la moartea lui Carp, care venise in primivara 1918 la Tibi-ne§ti qi, de§i fusese ales in parlamentul lui Marghiloman, nu venise la Ia§isi-§i exercite mandatul. Potrivit mentalitatii qi temperamentului siu, con-tinua si ceari detronarea Regelui. Inliturarea intregii dinastii qi si preco-nizeze a§ezarea pe tronul Romaniei a unuia din fiii Kaiserului, adici o po-

163

www.dacoromanica.ro

Utica de infeudare completa fats de Germania. Era furios pe Marghiloman,in care vedea pe omul Austriecilor §i pe oportunistul de rand care pentru opre§edintie de consiliu pactiza cu Regele, tradator, §i care cauta sa impa-ce Puterile Centrale, menajand §i posibilitatile reluarii raporturilor cuAliatii. Era insa furios §i pe Germani, considerand §i nu fail temeica 1-au parisit, preferand politica echivoca a lui Marghiloman conceptiilorlui lamurite §i intransigente. Facea deci pe neintelesul §i pe sihastrul laTibane§ti. In aceasta stare de spirit §i in aceasta situatie 1-au surprins intoamna anului 1918 catastrofa Puterilor Centrale §i infaptuirea integralsa Romaniei Mari §i a reformelor democratice. 0 mai grozava pribu§irea politicii lui, a tuturor credintelor, a tuturor nazuintelor lui nici nu seputea inchipui. Mo§neagul incovoiat in incapatanarea lui nu a putut su-pravietui loviturii. Si-a mai tarit zilele cateva luni §i la 22 Iunie 1919,dupa cateva zile de boala, a incetat din viata la Tibane§ti.

Inadmisibilele sale declaratii de la Consiliul de Coroana de la Cotro-ceni, purtarea lui in tot timpul rizboiului, ura cu care se napustise impo-triva Regelui care tr5.sese sabia pentru unitatea neamului, ostilitatea luipermanents §i neexplicabila fats de aspiratiunile noastre asupra Ardealu-lui, indaratnica lui impotrivire la votul ob§tesc §i la expropriere, pans §ifaptul ca dupa tradarea ginerelui sau Alexandru Sturdza it adapostise laBucure§ti in casele lui !Ira sa se revolte la ideea ca un ofiter roman poatecircula liber in teritoriul ocupat §i unelti cu inamicul pe cand camaraziilui luptau §i mureau pe front, toate acestea faceau cu neputinta a i seaduca la inmormantare chiar cele mai elementare onoruri funebre. Mem-brii familiei, cativa ofiteri ce fusesera gazduiti pe mo§ia lui, cativa tarani

foarte putini la numar 1-au dus pans la mormant §i i-au a§ezat rami-§itele in parcul castelului langa sicriul fiului sau Peter, mort pe front. Pre-zenta cu titlul particular a prefectului judetului Vaslui, Eduard Mota§,§i o marinimoasa scrisoare a Reginei catre Doamna Carp, scrisoare inspi-rata §i redactata de Barbu Stirbey, au fost singurele manifestatiuni aleoficialitatii la funeraliile omului ce ocupase peste o jumatate de veac unloc atat de proeminent in viata politica a Romaniei Mici, a frunta§uluipolitic de convingeri, de caracter, de aleasa cultura, de mare talent §ide neasemuit spirit ce a fost Petre P. Carp.

La Bucure§ti, ziarele parca se ruqinau sa-i publice necrologul, partiza-nii politici chiar sfiindu-se in fata prabu§irii de azi sa evoce stralucirile tre-cutului, nici o lacrima, indiferenta neiertatoare a unora altemand cu osti-litatea neascunsa a altora. Nici macar acel minimum de ipocrizie de careuzantele §i traditia indeob§te consacrata invaluie majestatea mortii.

N'am cunoscut §i cred ca nu-mi va fi dat sa cunosc un sfar§it mai dra-matic, nu o moarte de om o tragedie Shakespeariana nimic nu rami-sese in picioare din ceea ce a constituit edificiul credintelor lui P.P. Carp.Ideea conservatoare pretutindeni in lume nimicita sau intunecata de valul

164

www.dacoromanica.ro

democratiei triumfatoare, partidele conservatoare din Romania distruse§i obligate sa-§i schimbe titulatura ca s5. mai poati supravietui in lumeanoui ie§ita din zbuciumarile razboiului. Sistemul de politica extemacamia Carp i-a inchinat toata viata lui, sfaramat §i el, Germania, coloanape care se rezema cladirea diplomatica a lui Carp batuta, pierzand Alsa-cia-Lorena §i intreaga ei putere colonials. Hohenzollernii in exil, dinastiiledin statele germanice risturnate de pe tronurile for seculare. MonarhiaHabsburgilor, in care Carp nu a incetat sa vada o necesitate, o supremanecesitate europeana, impatita intre diferitele nationalitati care o compu-neau. Pans §i Imp aratia Romanofilor in parte dezmembrata, iar un regimruso-georgico-judaic incercand aplicarea integrals a doctrinelor marxistein aceasta massa imensa, inerta qi amorfa.

Toate ultimele prevederi ale lui Carp au fost dezmintite de desfa§u-rarea evenimentelor in locul izbandei Puterilor Centrale, infrangerea forqi lichidarea Austro-Ungariei, in locul izgonirii din Romania a dinastieiHohenzollern Sigmaringen §i urcareape tron a unuia din fiii lui Wilhelm II,izgonirea Hohenzollern-ilor din Germania §i apoteoza Regelui Ferdinand.In locul consolidarii sub egida victoriilor germane a politicii conservatoare,o Romanic Mare intemeiata economice§te pe expropriere qi politice§tepe votul ob§tesc. In locul unei Basarabii oferita de austro-germani dreptprel al unei nefire§ti colaborari militare, toate teritoriile romane§ti de laNistru qi pink la Tisa. In locul pu§cariei pentru autorii razboiului, opro-biul public al unui neam intreg fata de complicii armatelor de ocupatie.In locul istoricei osandiri a lui Bratianu, cel mai stralucit succes al poli-ticii lui. Iar acasa, in locul ispravei patriotice a lui Alexandru Sturdza, mi-zerabila lui tradare cu toate consecintele ei dramatice pentru nevasta qinenorocitii lui copii. Pans §i Tibane§tii lui iubiti, pastrati cu o grija ceadesea se invecina cu zgarcenia, liana qi ace§ti Tibine§ti erau sfartecatide plugurile acelor sateni pentru care Petre Carp a profesat pururea celmai suveran dispret.

M-am intrebat adesea, §i ma intreb qi azi, daci in fata dezmintirii ce-lei mai cumplite dezmintiri ce putea fi data unui om Carp a recunoscutcel putin in con§tiinta lui, netemeinicia §i inanitatea credintelor sale. A§acum 1-am cunoscut, parca imi vine a crede ca., pus fats in fats cu eviden-ta, el tot a trebuit sa considere cele intamplate ca o vremelnica intorsatu-ri a lucrurilor. i la drept vorbind, a§ dori ca sa fi fost astfel, caci preaeste groaznic ca la 80 de ani, un om sa constate ca tot ce a gandit, tot cea iubit, tot ce a muncit a fost zadarnic qi gre§it, cu alte cuvinte ca viatalui a fost un zbucium firs rost.

Oricum ar fi sfar§itul lui Carp, are prin tragismul sau implacabil cevainfiorator, istaria politica a Romaniei, de la rena§terea ei nationals incoa-ce, nu a inregistrat un episod mai dramatic. Exists totuqi o logics in acestsfar§it. Pentru cine analizeaza cu atentie via4a lui in toad. desfiqurarea

165

www.dacoromanica.ro

§i complexitatea ei, acesta apare ca deznodamantul ei firesc qi fatal.Inteadevar, nu poti sa fii o jum5.tate de veac in continua qi flagranta opo-zitie cu simtamintele §1 cu evolutia vadita a unei tari fare ca in cele dinurma atitudinea to se nu se ciocneasca cu realitatea §i catastrofa sa nu seproduce.

Aceasta a fost §i soarta lui Petre Carp, lumea s'a intrebat mereu cuma fost cu putinta ca un om cu insugiri superioare sa fi lasat in urma lui oopera atat de sterile? Cu cat ma gandesc mai mult la aceasta existents,cu atat imi apare mai Clara o singura explicatie, aceea de-altminterea pecare am dat-o in discursul pentru care Carp m'a gratificat pe vremuri cuepitetul de elevul Duca" §i anume: intr'o lume care mergea tot mai multspre democratizare, Carp 'i -a facut iluzia el se poate organiza qi dezvoltaRomania Mica pe o baza reactionara. Inspirandu-se de la exemplul uneiPrusii, ce dealtfel apunea, ui -a inchipuit ca poate sa face in veacul al XIX-lea un rasarit pentru tanarul stat de la gurile Dunarii.

Din aceasta antinomie derive toata nepotrivirea intre conceptiile luiCarp §i instinctul permanent al tarii, ea explica totodata de ce, traindin vremuri in care s'a facut independenta, regalitatea, organizarea internsa vechiului regat, intregirea neamului §i marile reforme democratice, Carpnu a §tiut sa lege numele lui de nici una din aceste glorioase, epocale in-faptuiri. Mai mult, daca le punem pe toate intr'un taler al balantei §i ve-dem ce poate pune Carp pe celalalt taler ca opera pozitiva, contrastul neapare §i mai izbitor §i mai jalnic, caci nu gasim alaturi de teorii paradoxa-le, de prorociri neimplinite, de discursuri lapidare §i de taioase cuvinte despirit, decat legea padurilor, regimul pescariilor, legea tuicii §i alte crea-tiuni secundare qi efemere de aceea§i nature.

A§a incat e§ti ispitit sa -ti pui chiar intrebarea daca poate fi calificatadrept inteligenta, inteligenta politica, spiritul care a dat dovada de atataneintelegere a epocii, de atata orbire Ltd de problemele fundamentalscare o framantau? A nega inteligenta unui om ca P.P. Carp ar fi cel putino exagerare, dar a-i tagadui simtul politic, intuitia §i viziunea politica, mise pare o realitate pe care la lumina faptelor qi in perspectiva vremurilornimeni nu o mai poate contesta. Totu§i, oricat de lipsit de simt politicar fi fost, .cred cal viata lui publics nu ar fi reprezentat §irul neintreruptde infrangeri incheiat cu tragedia finals mai sus pomenita, daca nu ar fifost agravata printr'un alt mare cusur organic - nu avea

Dispretuia ceea ce numea sentimentalism, nu avea incredere decat ininteligenta, in puterea qi eficacitatea ratiunii. Iluzie mai mare decat toatecelelalte, ca sfera ratiunii, a ratiunii singure, este intotdeauna marginita.Singure, imp onderabilele sufletului dau bietei fapturi omene§ti putintaca aceste hotare inguste §i pe calea intuitive a inimii, s5. se avante spreperceperi nea§teptate, spre intelegeri profetice, spre orizonturi nebanuite.Cine se reazema numai pe instrumentul imperfect qi redus al ratiunii, nu

166

inima..

www.dacoromanica.ro

poate fi in viata decat un invins. Batranul Bratianu dadea dovada de uninstinct genial al realitatilor politice cand le spunea fiilor sai: ceasuri-le grele, in ceasurile man, sa nu ascultati povata mintii, ci indemnul su-fletului, rationamentele sa le dati la o parte §i sa urmati glasul porunci-tor al inimii voastre".

Daca Petre Carp ar fi privit, ca sa nu luam decat doua pilde, chestiasocials §i chestia nationals sub prisma inimii, in loc sa le priveasca subprisma mintii, daca ar fi adus in judecarea acestor doua mari problemeputina umanitate, putina revolts fats de netheptatile actualei organizarisociale, putina durere pentru suferintele romanismului asuprit de cotropiristrain, daca nu s'ar fi impotrivit cu o indaratnica §i, de-altfel, zadarnicainver§unare, tuturor revendicarilor claselor obidite qi nu ar fi jignit pansla odios sentimentul national, nesocotind sistematic aspiratiunile Ardealu-lui gi pactizand cu inamicul, pe cand soldatii tarii luptau pentru infap-tuirea lor; daca Petre Carp ar fi avut o particica numai din acele insu§irisuflete§ti ce fac pe oameni sa se imparta§easca din legitimele emotii alegeneratiei lui, nu ar fi rostit cuvintele pe care le-a rostit in Consiliul deCoroana de la Cotroceni cand porneam in lupta pentru dezrobirea frati-lor no§tri §i nu am fi azi in situatia de a putea nici macar propune ca inCamerile Romaniei Intregite bustul acestui mare parlamentar sa figurezealaturi de acelea chiar ale unui General Lecca, Gr. Paucescu, Nastase Sto-lojan sau Dui liu Zamfirescu.

Dar Petre Carp nu avea inim5.. Era nemilostiv rece, in viata privatacu nevasta qi copiii lui, in viata socials cu prietenii, cu taranii la mo§ie,in politica cu partizanii, ca qi cu adversarii lui. Nici un avant, niciodata

fats de nimeni. Fats de copii, severitate fara afectiune, fats de amici §ide partizani gogomani - cel mult o simpatie dispretuitoare, Ltd de adver-sari - ostilitate fara de generozitate, iar fats de multime - nepasare impin-sa adesea pans la cruzime. Nu a ajutat, nu a facut vreun serviciu, nu aavut grija nici de cei din jurul lui, nici de judetul sau. Fapt caracteristic,decenii de-a lungul nu era o §osea pans la Tibaneqti, mergeai pe drumnebatatorit de camp, iar Petre Carp spune cui voia sa-1 auda, nu iubescflorile, imi place cel mult un stejar ".

Un asemenea om nu putea fi un mare barbat de stat, iar daca totu0a jucat un rol covar§itor in viata noastra publics, este fiindca alaturi deacele defecte care ii rapeau putinta de a imprima cu folios pecetea perso-nalitatii sale epocii, avea fara indoiala, §i in cel mai malt grad, trei insu§iripe cat de stralucite, pe atat de rare: talent, spirit, probitate materials §imorals.

Adevarul este Ca talentul sau era de o esenta atat de superioara in-cat multi vreme contemporanii lui nici nu i-au recunoscut intreaga va-loare. In noianul de frazeologie romantics, de argutii advocate§ti, de ne-sfar§ite analize ce caracterizau elocinta de atunci, Petre Carp reprezenta

167

In

si

si

www.dacoromanica.ro

aproape singur spiritul de sinteza formula lapidara. Oratoria lui nu eraoratorie de masse. Carp nu se adresa sufletului, ci pornea de la ratiune, darera de o conciziune, de o claritate minunata. Fraza lui era turnata in bronznepieritor, dupa 40 de ani discursurile lui sunt aproape singurele care semai pot citi cu interes qi cu admiratie.

Avand o frumoasa cultura clasica, find unul din putinii oameni po-litici de la not care citeau degi domeniul cetirilor lui nu era prea variatforma lui era intotdeauna ingrijita §i era o placere estetica sa-1 asculti,chiar cand erai departe de a-i aproba parerile. Interventiile sale in dezba-teri aveau pururea un adanc §i meritat rasunet. In ceea ce privegte spiri-tul, nimeni nu 1-a intrecut, el a fost fara indoiala omul cel mai spiritualdin vremea lui, replicele lui erau distrugatoare, din doua cuvinte azvarlitecu aerul sau ironic dobora cel mai infocat adversar. S'a zis ci era gata sasacrifice o situatie pentru un cuvant de spirit, este exagerat, dar desigurca vorbele lui muqcatoare i-au atras adesea du§manii inutile. In schimb,cate batilii nu a caqtigat cu uimitoarea sa facultate de a dezarma adeseaprin claritate. Cand i§i punea monoclul §i se uita la cineva, rareori in due-lul ce se angaja nu era el invingatorul, nenumarate erau anecdotele ce aucirculat despre apostrofele qi jocurile lui de cuvinte. Este pacat ca se pierd,caci cuprindeau toata gama de la patetic gi ironie, pana la gluma qi lasofism.

Yn sfar§it, probitatea lui era cu adevarat cristalina deplina. El nuera numai cinstit in intelesul material qi, ca sa zicem a§a, elementar at cu-vantultri, dar cinstit in credintele lui, incapabil de tranzactii morale deonce natura ar fi ele. tntr'o societate care in secularul ei contact cu Ori-entul §i prin necesitatile insaqi ale instinctului ei de conservare, avearepulsiunea, inniscuta repulsiune a atitudinilor intransigente §i a hotariri-lor definitive, Carp, cu purtarea lui rectilinie neqovaitoare, se infati§aca o exceptie §i o pilda. Politica cere poate mladieri, spectacolul inflexi-bilitatii lui Carp constituie totu§i un spectacol inviorator. Recunosc calprin aceasta era inafara de geniul rasei, dar din punct de vedere pur ome-nesc, ce eleganta qi ce estetism! Ca Petre Carp a impins statornicia inconvingeri §i in fapte mai departe decat credintele logice, desigur a sufe-rit cu prisosinta qi urmarile, dar ce multumire sufleteasca sa mai intal-neqti printre atatia pentru care credintele sunt etichete de circumstanta§i statornicia un lux inutil sau absurd, incapatanati, naivi, iluzioni§ti,pentru care, ca pentru Carp, ideea este sfanta, statornicia o datorie, cu-vantul - cuvant. Daca este adevarat ci ceea ce ne-a lipsit mai mult au fostcaracterele, apoi Carp a fost cel putin un caracter in cel mai desavar§itinteles at cuvantului. Dansul iti inspira respectul ce se cuvine sinceritatiidepline, cu el nu aveai surprinderi, qtiai dinainte precis matematic careii vor fi reactiunile in fata unei anume situatii, invingea sau murea cu oidee.

168

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Fig.

11:

Pet

re P

. Car

pFig. 11: Petre P. Carp

;.

-

°

41k

rEk,/

www.dacoromanica.ro

De aceea, once s'ar spune *i orice ar fi gre*it el, Carp, va ramine inwata Romaniei ante-belice, dad nu ca un mare om de stat, totu*i ca omare figura. In fata ei, posteritatea mai prozaica in judecata, fiindca laurma urmei este indreptatita sa clasifice obiectiv necrutator dupa re-zultate, aceasta posteritate nu se va putea inclina nici cu recuno*tinta*1 nici cu entuziasm. Fie-ne ing5.duit insa noua; contemporanilor invinga-tori, victimele sau simplii lui spectatori, sa punem in aprecierea noastranota de fireasca duio*ie ce le inspira atatea lupte comune *i atatea amin-tiri scumpe.

Dar, A. revin acuma la situatiunea din Zara. Mentinerea ordinii sub di-versele ei aspecte era ingreunata *i de faptul ca aparatul administrativera cu desavar*ire dezorganizat, o mare parte din functionarii statului seretrasesera la 1916 cu trupele in Moldova. Locurile for fusesera ocupatede diferiti agenti germanofili, de variate elemente improvizate sau suspec-te, bucurandu-se de increderea armatelor de ocupatie. Multi dintreace*tia disparusera impreuna cu Mackensen, unii de frica represaliilor lacare se a*teptau din partea populatiei batjocorite schingiuite de ei pevremea cotropitorilor, altii pur qi simpu fiindca, danduli seama de provi-zoratul functiunilor ce li se incredintaser5., au crezut mai prudent saa*tepte inlocuirea. Rezultatul era Ca in justitie, in administratie domnea oconfuzie generals. Simteam la fiecare pas ca nu aveam in mans aparatulstatului. Pans a reintrat totul in normal au trecut dou5., trei luni sfor-tarile pe care a trebuit sa le facem au fost cu atat mai mari, cu cat ni secereau de acuma functionari *i in noile provincii. Am reuqit totuqi destulde bine *i de repede sa punem capat acestui rau *i sa inlaturam greuta-tile care izvorau dintrinsul.

Marea cea mai urgenta problems ce aveam de dezlegat era insa totaprovizionarea tarii. Inteadevar, cu mai multe luni inainte de retragereator, Puterile Centrale, intr'o stare interns din ce in ce mai precara, luaseratot ce le-a fost cu putinta ca vite cereale, ne lasasera numai strictulnecesar pentru ca populatia din teritoriul ocupat sa nu moara de foame.Iar cand au plecat au preluat aceste ultime rezerve, incat fara exagerarese poate spune ca ne-au lasat o tars goal stoarsa. Depozitele din Mol-dova erau ek insuficiente, a*a incat ne pandea foametea in toata gro-zavia ei. Am luat deci imediat contact cu Aliatii prin comitetul Hoover,am organizat aprovizionarea tariff cu cereale, iar luni de zile ne-am hranitcu graul american pe care ni-1 aduceau vapoarele aliate in porturile noastre.Delegatii americani de-altfel oameni simpatici serio*i iii instalasera car-tierul general in casa lui Costica Stoicescu din Strada Batiqtei colaboraucu Alecu Constantinescu ce des5.varqea astfel opera de aprovizionare cucare se indeletnicise la Ia*i in timptil razboiului.

Produsele alimentare nu erau insa singurele lucruri care ne lipseau,caci pravaliile negustorilor erau goale: nu erau stofe, nu erau ghete, toate

169

§i

nu-0

§i

§i

§i §i

§i§i

§i

§i

9i

9i

www.dacoromanica.ro

obiectele de prima necesitate nu se mai gaseau. Pentru a ni le procura,Bratianu a avut nefericita idee sa se adreseze tot Aliatilor, dar ca stat.Un birou condus la Paris de George Danielopol facea comenzile si emiteapentru plata for cuvenitele bonuri de tezaur. Indicatiile trimise din tarsprivitor la obiectele necesare si la cantitatile acestora au fost insa adeseagresite, comandandu-se lucruri fad. folos, in cantitati sau Area mari,sau prea mici. De la o vreme incoace Danielopol nemaiputandu-se ocupadeaprolpe de aceasta problems s'au savarsit abuzuri numeroase, asaincat in cele din urma ne-am ales din aceste operatiuni cu o enorma dato-rie flotanta si cu man dificultati de-a consolida bonurile de tezaur ceapasa si azi asupra finantelor noastre.

Tot atunci au facut si cooperativele maxi comenzi din indemnulstatului, ceea ce a fost o nenorocire si pentru ek, si pentru statul care le-adat garantia. Ar fi fost mult mai bine sa inlesnim deschideri de credit co-merciantilor nostri, aprovizionarea prin ei s'ar fi facut mai lesne, mainormal si fara ingreunarea tezaurului. Singura scuza ce se poate invoca.intru descarcarea autorilor acestor nenorocite conceptii este ca spectaco-lul pe care it oferea Cara era cu adevarat ingrijorator, comertul fiinddezorganizat, creditul inexistent, asa incat' statul aparea in chip firesc casingura solutie si singurul salvator. Pe de alts parte, desigur ca operatianu s'ar .fi soldat cu rezultate atat de dezastroase data nu ar fi inceputatunci si devalorizarea monedei noastre, care a aruncat confuzia rsi haosulin aplicarea ei intai, si in lichidarea ei pe urma.

Dificultatea noastra cea mai mare in acea epoca a fost insa tot chestiatransporturilor, aici anarhia a fost nu numai deplina dar si persistenta.Modestele noastre cai ferate si-au indeplinit misiunea in timpul razboiu-lui inteun chip admirabil, din moment ce pe o retea redusa si cu un ma-terial nu prea numeros ele au fost in masura sa indeplineasca toate nevoi-le apararii nationale, ale populatiunii civile si ale trupelor rusesti. Darsfo.rtarea depasise puterile for si cand ne-am intors din Moldova ne-amgasit in fata unui instrument distrus. Doua cifre zugravesc realitatea maielocvent decat once lungi document5.ri: de unde inainte de razboi aveampentru nevoik traficului din Romania Mica aproape o mie de locomotive(920), acuma pentru nevoile intregii Romani Mari nu mai dispuneamcleat de. 276 locomotive. .

In asemenea conditiuni este lesne de inteles ca mijloacele de transportajunsesera aproape inexistente. Daca vom . mai adauga Ca personalul erain parte bolsevizat, ca, mecanicii se opreau unde be convenea, ca plecaucand ii se plateau anumite sume, ca sabotau materialul, ca sefii de garsnu ma' aveau nici o autoritate asupra inferiorilor, ca publicul lua trenurilecu asalt, ca demobilizatii, ca apoi cei din nou chemati sub arme calatoreaupe acoperisurile vagoanelor fara sa mai tins seama de nici o regula side nici o precautiune, ca Marele Cartier pentru operatiunile lui din Tran-

170

www.dacoromanica.ro

silvania avea precadere in toate, §i de fapt impiedica directia ailor feratesa is masun hotarite §i sa intocmeasca un plan general de refacere astfelfund nu ne vom mira de starea in care ajunsesera transporturile pe acelevremuri. Am plecat de la guvern fara sa putem readuce ordinea cuvenitain aceasta insemnata chestiune, in aceasta chestiune vitals pentru organi-zarea qi normalizarea intregii noastre vieti economice.

Ma intreb adesea §i azi daa s'ar fi putut face mai mult qi, in conse-cinta, spun a nu. Daca am fi fost singuri, ca autoritati civile, desigura nu ne-ar fi fost iertat a dupa zece luni, oricat de man ar fi fost pier-derile de materiale in timpul razboiului, sa nu aducem macar cateva sim-titoare imbunatatiri mersului drumurilor de fier. Amestecul, permanentulamestec insa al autoritatilor militare, tendintele for ve§nice de acaparare§i de suprematie au paralizat sistematic once putin t a serioasa de indreptare.

totu§i, in mijlocul acestei situatii qi a tuturor greutatilor trebuiaaplicata reforma agrara, fara intarziere §i fara amanari, adia luate celedoua milioane, de hectare din proprietatea mare. §i trecute in patrimoniulproprietatii taraneqti. Ca Ministru de Domenii, eu personal purtam ras-punderea indeplinirii acestei marl operatii. A doua zi chiar dupa aparitiain Monitor a decretului lege, m'am pus pe munca. Dimineata rezolvam laMinisterul de Domenii chestiunile privitoare la acel departament, iar dupapranz de la 2-3 pans tarziu ma instalam la Casa Centrals a Bancilor Po-pulare qi a Cooperativelor Sateqti in localul ei din Calea Grivitei de TangaMinisterul de Finante, §i ma ocupam exclusiv de reforma agrara. Ajutatde Cipaianu am intocrnit personal toate instructiunile, avand marea mul-tumire sufleteasa ca in ziva de 1 Aprilie 1919 sa pot anunta colegilormei in Consiliul de Min4trii §i sa telegrafiez lui Bratianu la Paris a in-tinderile prevazute de decret au fost efectiv trecute de la marii proprie-tari la taranii care urmau sa fie impamanteniti.

Cred cu adevarat a a fost un record ceea ce am putut face atunci,fiindca in calea mea nu intalneam dec5.t greutati, judec5.torii vacante,lipsa de telegraf §i de telefon, iama, epidemii. Ma mir §i astazi cum le-amputut birui pe toate qi tin sa aduc tuturor acelora ce m'au ajutat expresiameritatei mele gratitudini.

Adversarii noqtri ne-au acuzat a am trecut pamanturile expropriateasupra obqtilor, iar nu asupra taranilor individuali, s'a dus chiar atunci ocampanie violenta la sate a card lozinca era: Liberalii au luat pamantulde la boieri, dar nu vor sa vi-1 dea voua, taranilor, vor sa vi tiny in olWisub robia agronomilor for qi and le-o veni bine sa dea inapoi aceste pa-manturi vechilor proprietare!" Agentil Generalului Averescu indeosebi fa-ceau aceasta propaganda §i, absurda cum era, prindea. In loc sa primeascareforma cu un legitim entuziasm, taranii, pastrau fati de ea o atitudinede scepticism. Indoiala patrunsese in sufletul acestui popor banuitor dinfire §i trebuie s'o marturisesc cu mahnire a aplicarea reformei agrare

171

$i

www.dacoromanica.ro

nu s'a facut in atmosfera de insufletire §i de invioratoare incredere cucare ar fi fost logic sa se indeplineasca §i la care ne a§teptam.

Poate ca vina este §i a noastra, nu am facut propaganda cuvenita,sau, mai exact, contra-propaganda ce se impunea fats de zvonurile tenden-tioase ale opozitiei. Ne-am marginit la 15 Decembrie 1918, cand decretul-lege a fost publicat, sa dam instructii ca faptul sa fie adus la cuno§tintasatenilor prin afi§a'ri in fiecare comuna, prin anuntari in public §i in bi-serici, am insarcinat pe invatatori sa comenteze actul, etc. intrucat apa-ratul administrativ nu era insa pe deplin restabilit la acea data, am motivetemeinice sa cred ca ordinele noastre au fost foarte imperfect executate,ca in multe comune reformele nu au fost vestite cu o solemnitate de natu-ri sa izbeasca imaginatia populara. Dar chiar daci s'ar fi facut a§a pre-cum o cerusem noi, Inca este evident ca marginindu-se totul la o singuramanifestatiune, nu era suficient pentru a contrabalansa zilnica §i sistema-tica actiune de ponegrire a reformelor ce s'a facut pe urma luni de-a randul.

Marturisesc ca in mare parte vina a fost a mea, am crezut ca bucuriasatenilor de a obtine pamantul de atata vreme ravnit va fi a§a de mareincat acest simtamant va birui toate clevetirile adversarilor no§tri. Cand,in cursul lunii Aprilie m'am dus in eateva comune din jurul Bucure§tiuluisal vad la fata locului cum se aplicase exproprierea, mi-am dat seams i-mediat de atmosfera reala. Raul era insa savar§it §i legenda creata, prefec-tii §i prietenii no§tri din judete ar fi fost atunci datori sa ne vesteasca dinvreme. Cred ca daca nu ne-au tras atentia este fiindc5. §i ei au fost victi-mele acelea§i iluzii ca §i noi.

Argumentul cu care opozitia reuqise indeosebi sa ameteasca lumea sa-telor era ca nu vrem sa dam fiec5.rui Oran lotul sau individual, ca gandulnostru ascuns este permanetizarea ob§tilor. Ani de zile dupa aplicarea re-formei agrare am auzit in adunari §i am cetit in lucrari ca ideea partiduluiliberal era sa improprietareasca taranimea sub forma colectiva a ob§tilor.Nu poate exista afirmatie mai gre§ita §i mai rauvoitoare, noi am fost in-totdeauna asa cum toate manifestatiunile noastre publice, ca §i toatedocumentele o dovedesc, partizanii convin§i ai improprietaririi

Daca am recurs la ob§ti, este pentru ca fara o masuratoare serioasa nuse putea face aceasta improprietarire individuals. Or, masuratoarea cereatimp §i ob§tea era singura solutie practica la care se putea recurge pentruperioada de tranzitie. In conceptia noastra aceasta perioada trebuia insasa fie foarte scurta, din nenorocire in urma masurilor luate ulterior a fostprelungita fara rost §i existenta ob§tilor ca §i a Improprietaririlor indivi-duate au fost intarziate spre paguba ordinii sociale §i a economiei nationale.

Atunci am patruns tot intelesul unei vorbe a lui C.A. Rosetti pe caremi-a relatat-o odata Take Ionescu: Adversarii mei ma acuza ca de doua-zed de ani scriu acelaqi articol in Romanul". Este adevarat, dar in mintealumii ideile nu patrund deck Incetul cu incetul §i repetandu-le mereu.

172

individua-le.

www.dacoromanica.ro

Dad. nu mai vorbe§ti de ele, lumea le uita. De aceea eu ca sa fac sa tri-umfe ideea liberals in Para mea o repet sub miff de forme in fiecare zi.Numai astfel am reuOt sa o impun societatii romaneqti. Prin urmare,tinere,.daci vrei sa -ti asiguri izbanda unei credinte, 55. §tii sa faci ca mine:sa batt neincetat cu ciocanul in acelaqi cui!". In iarna lui 1919 uitasem in-teleptul sfat al lui C.A. Rosetti, iar consecintele le-am resimtit.

Oricum ar fi, marele regret al vietii mele este ci nu am putut desavar§iopera inceputa atunci sub auspicii atat de fericite. Intr'adevar, programulpe care it stabilisem §i a carui executare era in plina desfa§urare atuncicand in toarnna anului 1919 ne-am retras de la putere, cuprindea urmatoa-rele patru puncte:

1/Defalcarea pana la 1 Aprilie 1919 a celor doua milioane de hectarearabile din proprietatea mare §i trecerea for in stapanirea efectiva a tara-nimii prin ob§tile de arendare.

2/ Organizarea unui serviciu de masuratori §i cadastrare care sa ma-soare in cel mai scurt timp, toate intinderile expropriate §i sa faci loturileindividuale de improprietarire.

3/ Reorganizarea invatamantului agricol qi, in special, dezvoltareainvitimantului practic elementar pentru ca sa ajungem cat mai repede laridicarea nivelului agriculturii tarane§ti, intrucat pentru noi era o dogmaca exproprierea fara imbunatatirea mijloacelor de culture ale proprietatiimici nu va da toate roadele, pe care Cara era indreptatita sa le a§tepte dela aceasta mare reforms. Reforma agrara nu trebuia dupe credinta noa-stra sa dea numai rezultate sociale, trebuia sa dea §i rezultate economice,iar bine indrumata le putea da.

4/ Dezvoltarea cooperatiei pentru a pune la indemana noilor impro-prietariti creditul necesar gospodariilor §i pentru a le da putinta prin sis-tematica organizare a vanzarilor in comun valorifice cat mai bineprodusele.

In ce stadiu era executarea acestui plan cand am parisit Ministerul deDomenii?

1/ Operatia defalcarii a fost terminate precum am aratat-o la data ho-tarifa de 1 Aprilie 1919, iar ob§tile constituite §i in plina activitate intot cuprinsul tariff. Din informatiile pe care le centralizasem rezultase insafaptul ca din aplicarea scarii prevazute in decretul-lege nu se obtinuse cifrade 2 milioane de hectare ceruta de constitutie, ci numai cifra de 1.517.000.Trebuia deci procedat fara intarziere la completarea celor 2 milioane dehectare. Intrucat noi prevazusem aceasta ipoteza la facerea decretului-lege §i prin articolul 15 stipulasem formal cum se va indeplini acest supli-ment de expropriere, nu ramanea decat sa punem in aplicare dispozitiuni-le existente.

Yn consecinta, la inceputul lui Iunie am §i dispus luarea masurilor cu-venite pentru exproprierea restului de 483.000 de hectare. Ele urmau sa se

1 73

si-si

www.dacoromanica.ro

execute in cateva luni, ca gi exproprierea celor 1.517.000 de la prima a-plicare a cotei legate.

2/ Serviciul de masuratori §i cadastrare era complet organizat §i inplina activitate. Ramanea numai sa i se aduca completari qi perfectio-n5.ri §i sa se stimuleze munca diferitelor sale organe.

3/ intrunisem 'Inca. de la inceputul lui Februarie 1919 o comisie pentrureorganizarea intregului invatamant agricol, comisie compusi din I. Atha-nasiu, rectorul universitatii, Sandu Aldea, Ionescu-Siseqti, Nasta, Jormes-cu, Brati la, Dru%u, Haralamb Vasiliu qi Agricola Cartaq ; precum §i o comi-sie pentru reorganizarea intregului serviciu zootehnic, comisie compusadin Vintila Bratianu, Athanasiu rectorul, D.D. Bragadiru, Cristea Tiberiudin Cluj, Colonelul Comanescu, Profesorul Filip, Profesorul Motaq, PavelGrosu din Chiqinau, Victor Popovici din Cernauti qi G. Lukasievici. Am-bele comisii s'au pus pe lucru §i la sfarqitul lui August, inceputul lui Sep-tembrie, mi-au inmanat interesantele qi documentatele for proiecte, careurmau sa fie traduse in lege §i puse in aplicare.

4/ Am intocmit gi proiectul complet de improprietarire, nu ramaneadecat sa fie promulgat qi aplicat.

5/ Dadusem cooperatiei statutul sub care a trait §i s'a dezvoltat peurma peste zece ani, organizasem toate serviciile, pusesem in frunteacooperativelor de credit pe Titu Axente, in fruntea cooperativelor de pro-ductie pe Cercel, in funtea obqtilor pe Ionescu-Siseqti, in fruntea imbuna-tatirilor funciare pe Busuiocescu qi ca director general care sa coordonezeintreaga miqcare pe Cipaianu. Cu toate greutatile inerente situatiei haoti-ce de atunci,se lucra cu intensitate §i entuziasm in toate directiile qi celemai frumoase perspective ne stateau inainte. Iata in cateva cuvinte mo§-tenirea pe care am lasat-o ce s'a facut cu ea?

1/ In loc sa se aplice, pentru ob%inerea restului de 1.517.000 de hec-tare necesare la completarea celor 2 milioane, dispozitiunile prevazute laart. 15 din decretul-lege, guvernul Averescu, sub indemnul conceptiilorteoretice ale lui Garoflid, cel mai sucit spirit ce am cunoscut, a schimbatsistemul criteriilor fixe al scarii matematice pe care era bazata exproprie-rea noastra, §i 1-a inlocuit printr'un sistem de criterii aqa-zise economice,adica lasate la aprecierea qi judecata instantelor. Rezultatul a fost ca s'arepus in mare parte in discutie tot ceea ce se facuse atat de bine, atat derepede §i atat de necontestat in cateva luni sub noi, iar ca in loc sa se in-cheie capitolul exproprierii, el a durat peste zece ani spre dauna liniqtiitarii §i a dezvoltarii ei economice. Pe de alts parte s'a deschis,inteo Zaracu moravurile noastre, calea tuturor abuzurilor, a tuturor favorurilor, atuturor judecatilor fara de sfar§it, prin care am mai zis-o, dar sunt silitsa o repet, s'a compromis inutil in opinia publics §i in congtiinta tarani-mii aplicarea unei reforme. Daca am fi ramas la putere aceasta ar fi fostispravita, definitiv ispravita peste cateva luni, cu bine qi cu cinste.

174

www.dacoromanica.ro

2/ Intarziind cu un 'intreg deceniu operatiunile definitive de expro-pnere, fireste ca in chip automat s'au intarziat masuratorile. Dar aicis'au Molt doui greseli si mai grave; pe de-o parte s'au mutat mereu sate-nu de pe un lot provizoriu pe celalalt, asa incat nimeni n'a mai putut sin'a mai avut interes sa-si imb.unat5.teasca, in aceasta atmosfera de perma-nent provizorat mijloacele de cultura. Cand azi luniea acuzi taranimeanoastra de scaderea productiunii este nedreapta, vina cea mare este aacelora ce au aplicat in conditii atat de nesocotite neeconomice refor-ma agrara.

Pe de alts parte Generaul Averescu, ca sa-si intretina popularitatea, adat precadere si a admis la improprietarire categorii intregi de oamenicare, sau nu trebuiau improprietariti deloc, sau nu trebuiau improprieta-riti decat in lipsa. altora. Pamantul expropriat a incaput astfel pe manamultor elemente ce nu pot da tarii o puternica class de mici gospodarirurali.' Neajunsurile economice, nemultumirile si nedreptatile rezultatedin toate acestea au compromis o reforms care merita o alts soarta.

3/ Tot 'programul de reorganizare reala a invitamantului agricolsi al imbunatatirii mijloacelor de cultura,a fost pur si simplu dat uitarii.

ceea ce este mai gray, este ca nu s'a mai facut nimic, sau aproape ni-mic, nu numai sub guvernul Averescu, dar nici sub guvernarea noastrade la 1922-1926.'Alecu Constantinescu are in aceasta priyinta o viva intiuusurarea careia nu poate invoca absolut nici o scuza. Orice s'ar face deazi inainte nu poate sa repare pagubele trecute nici, mai cu seams, menta-:litatea creata. Ideea care trebuia infipta dcl an c in mintea taranului, anu-me ca dobandirea p5.mantului trebuie legata de imperioasa nevoie ca elsa fad pe lotul sau o cultura cat mai ingrijita, aceasta idee a fost defini-tiv' distrusa prin nesocotita inlaturaie a planului fixat de not in 1919.

41 In atmosfera de taraganari, de favoruri, de.'procese; de provizoratin care s'a desfasurat dupa retragerea noastra problema reformei agrare,nu este de mirare ca $i cooperatia a suferit repercusiuni $i ca; astfel find,ea nu a dat nici o directie rezultatelor ce .cram indrituiti a. le da la 1919.Lipsita de o directie hotarita, cooperatia de productie s'a inCurcat Ma-terialmente si moralmente in fel de fel de aptovizionaria care au dui-o lafaliment sidezorganizare. Cooperatia de credit nu a primit intotdeauna sila timp 'ajutoarele necesare pentru a raspunde cu adevarat nevoilor de cre-dit ale taranimii. Devaldrizarea leului $i cresterea an'ormala a dobanzi-lor a Indemnat pe sateni sa nu-si mai depuna econonhile in bancile popu-lace. Miscarea. nemaifiind alimentata precum era 'firesc de jos in sus, aasteptat mantuirea ei de sus, de la stat, iar cand situatia statului s'a in-greunat, a fost lovita de o paralizie aproape mortala.. Obstile s'au .desfi-intat treptat cum era si firesc, in schimb nimeni nu a mai avut grija saaplice principiile cooperative la procurarile de masini de seminte precumsi la vanzarile produselor taranesti. Taranul expropriat pe care it visasem

175

§i

§i

www.dacoromanica.ro

la 1919, prins intr'o retea sistematici de organizatii cooperative, a fostlisat pradi speculatorilor de tot felul §i dezorganizarii economice celeimai desivir§ite. Iar in directia imbunititirilor funciare nu s'a facutnici un pas, nu s'a executat nici un paragraf macar din programul stabilitin 1919.

aici o mare rispundere Alecu Constantinescu poarti cici in calita-tea de Ministru de Domenii in toati perioada 1922-1926 el era dator sareia programul nostru §i se aplice conceptiile de inalti prevedere economi-cs qi socials ce ne-au inspirat la 1919. Din nenorocire alte preocupiri 1-auciliuzit in timpul acestui ministeriat. S'a infundat in caile nesfar§ite alecomitetului agrar, iar pentru motive personale §i meschine a persecutatsau s'a dezinteresat deopotrivi de mi§carea cooperative sub toate formeleei, ca §i de marea problemi a imbunititirii mijloacelor de culture. Cepicat ca Britianu nu a vrut sa ne asculte pe Vintili §i pe mine and,cu atita stiruinti, 1-am rugat la 1922 s5..nu incredinteze lui Alecu Con-stantinescu definitiva aplicare a reformei agrare. Aceksta a fost prin con-secintele ei una din cele mai mari, dace nu cea mai mare gre§eali a luiIon Britianu.

Ca sa fiu drept, trebuie sa adaug insi ca o parte din vine o port §ieu, intrucit cram autor al programului de la 1919, iar datoria imi impuneasi pun mai multi stiruinti pentru a indruma pe Alecu Constantinescu pecalea cea buns §i pentru a-1 impiedica sa faci funestele gre§eli pe care le-asivir§it. Viltoarea preocupirilor care m'au stipinit la Ministerul deExterne pot constitui o circumstanti upritoare, dar recunosc ca nu mapoate absolvi de rispunderile ce-mi incumbi. Astfel, capitolul reformeiagrare care reprezenta o paging atat de insemnati din cariera mea politicase incheie pentru mine cu remu§ciri pe care a§ fi nesincer daci le-a§tagidui.

Yn mijlocul muncii infrigurate de la 1919 cram insi plin de inflicirare§i de iluzii §i urmiream de departe numai operatiunile noastre militare dinArdeal §i din Banat. Dealtfel este o caracteristici fericiti sau nefericitia firii mete cand consider ceva virtual ci§tigat si nu ma preocup de a-minuntele fatalei realiziri. tiam ca Ardealul este de acuma al nostru,restul era pentru mine secundar. Bineinteles urmiream cu toati atentiacuveniti fazele importante ale desfi§uririi operatiilor noastre militare depeste munti. Eram in cabinetul lui Bratianu la intoarcerea din Ia§i, andFranchet d'Experey a venit la Bucure§ti §i and comandantul armatelorde la Salonic a marturisit ca nu cuno§tea tratatul nostru de alianti, caprin urmare nu §tia ca Aliatii recunoscuseri drepturile noastre asupra in-tregului Ardeal, fiindci, daci ar fi §tiut-o, nu ar fi indicat linia Mure-§ului in armistitiul sau cu Ungurii.

Cu multi bunivointi §i prietenie s'a oferit atunci sa faci el singurdemersurile cuvenite pentru a repara gre§eala involuntary pe care o ficu-

176

Si

www.dacoromanica.ro

se in dauna noastra. *tiam ca mai ales in nordul Ardealului, in Someq,in Bihor §i in Satul Mare trupele noastre au trebuit sa lupte cu un bol§e-vism care se intindea tot mai mult, a§a incat soldatul roman se infatisapopulatiei papice ca un indoit dezrobitor national §i social.

$tiam deasemenea ci in Banat era o situatie intolerabila, a Sarbiiocupau in mare parte chiar teritoriile ce incontestabil ne reveneau, ca sepurtau pretutindeni ca niqte cuceritori trufa§i, nu ca aliati. Ca trupelefranceze de acolo aveau un comandant, Generalul Gambetta, un nepotal marelui Gambetta, care avea fats de noi o atitudine inadmisibila, cacifacea f5.ti§ pe maghiarofilul §i ducea in tovaraqia unei unguroaice o viatacare constituia un scandal public, chiar in acele vremuri de nevroza ge-nera15..

*flan' deasemenea ca in Dobrogea Aliatii puneau o inexplicabilaintarziere la evacuarea teritoriului nostru national.

Toate acestea nu ma suparau, cat imi dovedeau la Aliati o mentali-tate ce ma ingrijora cu adevarat. Evenimentele trebuiau dealtfel a con-firme in curand temeinicia acestor temeri.

Dar, oricat de putin am urmarit de aproape mersul inaintarii noastrepeste munti, nu am putut rezista tentatiei de a trece granita de acumadesfiintata §i de a paqi pe pamantul Ardealului eliberat, astfel am fostprimul ministru care dupa Unire a mers in Transilvania. Profitand de ovizita pe care a trebuit sa o fac la Ramnicul Valcei in luna Februarie,am luat cu mine pe Grigore Procopiu §i ne-am dus cu automobilul prinvalea Oltului la Sibiu. Cand am sosit in dreptul vechiului pichet de granitane-am dat jos qi nu voi uita niciodata emotia care ne-a cuprins. In fatarealitatii materiale toata insemnitatea vremurilor ce le traiam imi aparea§i mai vie, qi mai zguduitoare, parca nu puteam crede ci visul tineretiinoastre se implinise cu adevarat.

Inainte de *elembergul lui Mihai Viteazul ne-a ie§it intru intampinareGeneralul Panaitescu la Sibiu, unde era atunci sediul consiliului dirigent, §ial comandamentului militar *i unde mi s'a facut o primire din cele maiprietene§ti. Maniu, din fire amabil, voia sa ne retina cateva zile. Gene-ralul Mo§oi mi-a oferit la cazinoul militar un mare dejun la care au parti-cipat qi membrii consiliului dirigent. Toasturi, bucurie, entuziasm. Dupacateva ore am plecat. A doua zi Epoca" varului meu Grigore Filipescua crezut de cuviinta sal ma insulte pentru cutezanta pe care o avusesemde-a merge in Ardeal, eu,care am fost ministru tarn in tot timpul razboiu-lui qi in toata perioada in care s'a zamislit intregirea neamului. Pada lace absurditate poate merge uneori la noi patima politica!

Aici este insa locul sa vorbesc §i de-a doua vizita pe care in acea vremeam facut-o in Ardeal, de asta data nu a mai fost vizita modesta care aavut darul sä. exaspereze Epoca", ci vizita oficiala a Suveranilor no§tri.

Inteadevar, la sfar§itul lui Mai 1919 Regele §i Regina, de mult dornici

177

www.dacoromanica.ro

sa viziteze Ardealul, au hotarit sa faca acolo vizita for oficiala, sau, maibine zis, turneul for triumfal. Bratianu fund inca la Paris, Ferechide aintovara§it pe Suverani in calitatea sa de Prim Ministru ad-interim, iarca miniqtri am fost delegati Constantinescu, Vaitoianu §1 cu mine.

Aceasta calatorie a fost un vis, un vis de nedescris. Zece zile am traitin mijlocul celor mai mi§catoare scene de entuziasm, bucuria unui popordezrobit, care iqi vede Regele §i Regina §i-i sarba.tore§te Intr'o patrie de-apururea reintregita. Totul a fost organizat de consiliul dirigent cat se pos-te de bine, Maniu §i toti prietenii lui §tiind sa dea festivitatilor caracterulce se cuvenea. Am vizitat Oradea, Bechi§ Ceaba, Baia Mare, Careii Mari,Bistrita, Clujul, Turda, Muntii Apuseni, Campeni, Abrudul, mormantullui Avram Iancu la Tebea, Bradul, Alba Iu lia, Blajul, Sibiul, Fagaraqulqi Bra§ovul.

Sa povestesc cu de-amanuntul toate scenele qi Intreaga calatorie estecu neputinta, in totuqi sa reamintesc cateva din episoadele cele mai ca-racteristice. Aqa spre plida minunatele convoiuri etnografice de la Oradea§i de la Bistrita, impunatoarea defilare de la Bechi§ Ceaba, care nu ne-aramas in urma tratatului. Pranzul de la Blaj in salile boltite ale Mitropo-liei qi in atmosfera atat de noua pentru noi a clarisimi-lor - §i reverendi-simili-lor". Dejunul in castelul corrtilor Karolyi de la Careii Mari, castelin care intalneai atatea urme ale Regelui Eduard §i ale Arhiducelui Ru-dolf, care venea sa vaneze acolo in tovaraqia magnatilor unguri, qi undetrona acuma voluminos §i exuberant bravul General Mogoi. Emotionantasosire in cetatea de la Alba Iu lia, vizitarea salii unde fusese proclamata U-nirea. Calatoria in Muntii Apuseni, opririle prin satele pline de pitorescale Motilor, unde ne agtepta toata populatia cu flori qi preoti in odajdii,cu crucea qi cu evanghelia, pe cand sunau clopotele bisericutelor de lemn.Hora cea mare pe care cu Regele in frunte am jucat-o la Campeni in sune-tele cimpoaielor qi originalelor buciume. Slujba de la mormantul mi§catorde simplu al lui Avram Iancu din curtea bisericii de la Tebea. Nea§teptataintalnire la §coala din Brad cu Dna. Hortansa Buzoianu, mama fiilor Davi-la, §i la Baia Mare cu indescriptibilul Pokol de Lozna Mare, care a oferitaur din minele sale pentru Coroana Regalia. Discursul Regelui intr'o mo-desta §coala din Muntii Apuseni, unde a reamintit atat de potrivit vecheazicatoare de acolo: Muntii no§tri aur poarta, noi cer§im din poarta'npoarta". Primirea totodata piing de fast §i de insufletire a celor din Cluj,nobilii Unguri in frunte cu un batran Conte Degenfeld, alteptand incostum de magnati pe Rege pe peronul garii de la Satul Mare ca sa multu-measca Romaniei ca i-a salvat de bol§evism, recuno§tinta cu prisosint a uita-ta de atunci. Toad nobletea regiunii Bechi§ Ceaba venind sa salute pe Su-veranii no§tri §i sa le zugraveasca pataniile ei cu oamenii lui Bela Kuhnpans la sosirea trupelor romane. In fruntea delegatiei, Contesa Almasy,care asistase la asasinarea lui Tisza qi ne povestea amanuntele dramei.

178

www.dacoromanica.ro

Dar netagaduit ca din atatea episoade interesante, din atatea amintirineqterse, se desprind mai vii in mintea mea doua scene, una prin ceea ceevoca in simplicitatea ei, cealalta prin mi§catoarea ei maretie.

Prima s'a petrecut la Sibiu, a doua in cimpia de la Turda la morman-tul lui Mihai Viteazul. La Sibiu, spre apusul soarelui, vorbeam intr'un coltal tribunii oficiale inaltata in piata din centrul oraplui cu Goga. Un con-voi etnografic, de-altminteri foarte frumos qi bine organizat, defila in-tr'una qi nu se mai sfar§ea.Deodata se apropie de not Ferechide uitandu-sefoarte agitat in toate partile .ca un om ce cauta ceva. Goga i1 intreba:Doriti ceva, Domnule Ferechide? Va pot ajuta?" Ferechide raspunde:,,La ce caut eu nu ma poate nimeni ajuta, caut casa in care am locuit inaceasta piata, dar ma uit necontenit §i nu o pot identifica", Dar cand atifost ultima oara la Sibiu?" il intrebam Goga §i cu mine. Cand la 1848, ta-tal meu a fugit din Bucure§ti dupa revolutie qi ne-am refugiat aici undeam stat mai multe luni". Copilul fugar de atunci la Romaniei vasaleinchipuia ca va intovaraqi odata ca Prim Ministru in acest ora§ pe RegeleRomaniei intregite.

Inteadevar, fantastic destin individual, dar §i izbitoare imagine a dru-mului parcurs in rastimpul unei singure vieti omeneqti de neamul nostru.Am stat cu Goga indelung pe ganduri, in fata ochilor noqtri nu mai treceaacuma convoiul etnografic al satelor din jurul Sibiului, ci defilau lupteleqi suferintele prin care in 80 de ani de neam chinuit §i sfaqiat a putut,infruntand toate primejdiile §i invingand toate greuta. tile, sa se inaltede la robie la neatarnare §i la intregire.

La Turda scena a fost adevaxat din domeniul pdvestei. Pe cimpia ce seintinde in jurul locului unde Mihai Viteazul a fost omorit, erau adunatimii qimii de tarani din tinuturile invecinate, toti in haine de sarbatoare,barbati, femei, copii qi batrani. Dupa ce s'a sfarqit slujba religioasa de lamormant, Regele qi Regina au trecut pe jos printre qirurile de tarani.atunci populatia,care nu se a§tepta nici la aceasta simplicitate, nici la acestcontact direct cu Suveranii, s'a dedat in chip spontan la o manifestatiunecare intrece tot ce se poate inchipui. Nu numai ca uralele nu se mai sfar-qeau, dar oamenii cadeau in genunchi, sarutau poalele costumului natio-nal cu care era imbracata Regina, aruncau flori, se repezeau sa sarute minaRegelui. Cei mai multi plangeau de bucurie gi de emotie strigand: Deacuma putem muri ca ne-am vazut Cara dezrobita gi Regele nostru, alnostru, Romanilor!" Nu mai §tiam cum sa aparam pe Rege qi pe Reginafoarte miqcati §i ei de acest delir popular. Cred ca scena de la Turda a fostcea mai stralucita cea mai emotionanta concretizare a bucuriei Unirii,nici unul din cei care au trait acele clipe nu le vom uita vreodata.

Am fost §i a treia oars in Ardeal, la inceputul lui August. Maniu m'aprimit la Sibiu cu multi prietenie, am facut cunoqtinta cu numero§ifruntaqi ai vietii ardelene, fiindca tocmai atunci sfatul for era intrunit

179

nu-0

§i

Si

www.dacoromanica.ro

§i se discuta reforma agrara. Dar atmosfera din primele luni dupa Unirese schimbase, pe de-o parte tendintele regionaliste se accentuau tot maimult, regatenii nu mai erau frati dezrobitori, erau fratii cotropitori,sau rivali, iar pe de alts parte Goga lucra pe capete ca sa indeparteze departidul liberal simpatiile reale pe care pans atunci Ardelenii le avuseserapentru el §i pentru frunta§ii lui. Originea neintelegerilor dintre noi §inationali§tii de peste munti, imposibilitatea de a ajunge cu ei la formulede colaborare, sta in ac%iunea desfa§urati de dansul pe acele vremuri laSibiu. Se inapoiase de la Paris mai ostil decat oricand imp otriva lui Bra-tianu, resentimentele din timpul neutralitatii §i al razboiului facusera dinel un filmic ireductibil al Bratienilor §i al partidului liberal. In plus, am-bitiunile lui personale 11 indemnau sa impiedice o politica de apropierecu liberalii, care ar fi intarit pe Maniu §i pe antagoni§tii lui din Ardeal.

Tot in cursul acestei scurte calatorii m'am putut convinge ca, dupacateva luni numai de administratie, consiliul dirigent starnise man nemul-tumiri §i imp otriva lui. Lumea ardeleneasca incepuse sa -1 numeasca ,,con-siliul deliquent". Din nenorocire faimoasele pofte seculare" despre carevorbise Goga incepusera sa se manifeste cu o regretabila intensitate.Popularitatea lui Maniu §i a celor din imediata lui apropiere scadea in chipsimt itor.

La inapoierea din Sibiu, pe cand eram la Bra§ov, a sosit vestea ocupa-rii Budapestei. In multime, nebanuit de nimeni, am asistat la manifesta-tiunea populatiei §i la iluminarea oraqului. Pentru mine, ocuparea capi-talei Ungariei nu avea aceea§i insenmatate ca pentru publicul cel mare§i, deci, bucuria mea era mai moderati. Fata de atacurile armatelor luiBela Kuhn hotarisem sa luam ofensiva pentru a asigura definitiv lini§tea lagranitele noastre §i, de§i §tiam foarte bine ca vom intampina rezistentedin partea Aliatilor eram deci§i sa intram in inima Ungariei §i sa ocupamBudapesta. Socoteam, cu drept cuvant, ca dupa ocuparea Bucure§tilor §idupa doi ani de cotropire strains aceasta reparare ni se cuvenea, ca eraun act de dreptate pe care soarta ni-1 oferea §i pe care nu eram indrituitisa-1 respingem.

A§ fi vrut sa yid tricolorul falfaind pe castelul de la Buda, dar nu amputut, intai fiindca Regele Ferdinand s'a opus ca pe palatul Imp aratuluiCarol, care se purtase cavalere§te cu el in Ianuarie 1918, sa fie inaltat dra-pelul romanesc §i, al doilea, fiindca Bratianu a interzis formal tuturorcolegilor sai sa mearg5.1a Budapesta cat timp au stat acolo trupele noastre.

unul, §i altul au avut dreptate, infrangerea Ungurilor era destul de de-plina §i de dureroasi ca sa nu o accentuam prin inutile acte de umilinta.§i de invingatoare trufie.

Noi, cei care venisem la guvern in Noiembrie 1918 ne adunam cu grewunitatile descompletate prin demobilizarile de sub Marghiloman, noi, ceicare discutasem cu Franchet d'Esperey linia Mure§ului, eram insa indrep-

180

Si

www.dacoromanica.ro

Arm

ata

Rom

iinci

la B

udap

esta

in 1

919

Fig. 12: Armata Remind la Budapesta in 1919

www.dacoromanica.ro

tatiti sal fim in toamna 1919 pe deplin multurniti de drumul parcursde rezultatele obtinute de pe urma operatiunilor militare. Razboiul sesfarsea nu numai cu integrala Unire, dar cu apoteoza de la Budapesta.In visurile noastre cele mai frumoase nu am fi putut dori mai mult.

Pe and desasuram in toate directiile aceasta activitate in interiorobtineam aceste imbucuratoare rezultate, la Paris Bratianu lupta cu

greutatile conferintei de pace. Desi imi incredintase la plecare un cifruspecial ca sa'mi comunice direct tot ce va fi mai secret $i mai insemnat,aveam foarte putine si incomplete stiri despre ceea ce facea sau, mai binezis, patimea in capitala Frantei. Am aflat insa repede ca lucrurile nu mergbine si ca pesimismul cu care Bratianu pornise din tain se adeverea a fifost pe deplin intemeiat.

Nici nu sosise bine la Paris si putuse constata ca lupta ce va. avea dedat va fi o lupta. disperata. Intr'adevar, la Belgrad, unde s'a oprit in drum,Principe le Mostenitor Alexandru, pe atunci Regent, I-a invitat la dejundui:4 masa i-a destainuit ca Take Ionescu incheiase o intelegere cu Pasiciinainte de armistitiu, prin care convenea la cedarea unei parti a Banatuluisi chiar la oarecare schimb5.ri compensatiuni teritoriale inspre Bulgaria.Aceste angajamente fusesera luate fatal de Balfour, participand la ele

Venizelos. Bratianu se temea de mult de atitudinea prea tranzactionalape care ar adapta-o .eventual Take. Ionescu, dar nu credea sal fi mers pansla intelegeri fbrmale, pe care, de-altfel, nu avea nici o calitate sal le ineheie,nefiind ca Pasici Primul Ministru al tarii sale. Era deci revoltat indure-fat de aceasta atitudine a sefului conservatorilor democrati.

La Paris, deci,a gasit o atmosfera deplorabila, nu numai in ce ne pri-veste pe noi, dar chiar toate tarile mici, cei cinci Aliati mari fiind pornitisal hodrasca totul singuri ne -trateze cu cel mai adanc dispret. Prin-cipiul pe care Bratianu nu-1 introdusese in textul tratatului mistru, 'egali-tate de tratarnent a membrilor conferintei, nu era tinut in seams, darnici macar regulile unei elementare politeti, nu erau respectate intre ceicare totusi varsasera in comun singele for pentru izbanda aceleasi cauze.Asa spre pild5., Clemenceau nici nu a crezut de cuviinta sal convoaceinteo sears pe toti delegatii ca sal le Lea cunostint4, asa incat diferitiireprezentanti ai tarilor aliate aleigau unii dupa altii, spre a se cunoaste

adesea asteptau cu zilele la portile colegilor ca intrevederile sal paatacoincide mai ales, ca cei mari sal ga.seasca timpul potrivit pentru a fa's-punde audientelor solicitate..

Cu o asemenea mentalitate initials nu este de mirare ca s'a ajuns larezultatele ce vom vedea. Wilson facea pe semizeul, toad lumea se inch-na in fata acestui sarman profesor universitar la care megalomania nu eradeck inceputul unei paralizii generale, pe care de-altminteri Cara luitrebuia sä-1 dezavueze in mod public peste citeva luni, spre surprindereaEuropei intregi.

181

si

si

$i

$i sa

si,

si

si

gi

si

si

gi

si

www.dacoromanica.ro

De la primele intrevederi cu Clemenceau, Bratianu s'a ciocnit cu el.Mai intai, a putut repede constata ca Aliatii sub cuvant ca Americanu participase la tratatul nostru de alianta din 1916, intelegeau sa sustinadrepturile noastre in chipul cel mai larg, dar pe temeiul marilor principiide nationalitate qi de auto-determinare ale popoarelor, principii ce urmausa constituie baza tuturor hotaririlor conferintei, nicidecum insa pe te-meiul tratatului pe care il considerau ca nul qi inexistent. 0 teorie pe carefire§te Bratianu nu voia sa o admits. In fine, integritatea Banatului eravirtual pierduta daca to luai dupa atitudinea qi intelegerile lui TakeIonescu, dupa simpatiile speciale de care se bucurau Sarbfi, dupa intrigilelui Berthelot privitoare la pacea noastra separata.

Yn fata acestei situatii Bratianu a incercat sa coalizeze pe cei micispre a forma un bloc ca sa poata tine piept celor man. A intampinat pre-tutindeni aprobari, dar nu mai mult, toti se plangeau, toti protestau inconversatii particulare, nimeni nu se hotara insa la o actiune efectiva qipe fats. Mici interese speciale precumpaneau 'intotdeauna pans in celedin urma asupra conceptfilor mai largi ale intereselor obqteqti. In aseme-nea conditiuni, Bratianu nu avea la indemana decat doua solutii, sau saparaseasca terenul pe care se pusese de la inceput, adica aplicarea trata-tului, integritatea Banatului, egalitatea de tratament qi, supunandu-sepunctului de vedere al augurilor conferintei, sa le faca intru toate pe plac;sau sa st5.ruie cu hotarire §i indaratnicie in executarea parerilor sale ini-Oak. Avand in vedere conceptfile ce it stapaneau insa de la plecarea luila Paris, era lesne de inteles ca se va mentine neclintit in atitudinea sa deintransigents.

A facut bine, a facut rau? Am socotit atunci ceea ce socotesc §i azica a avut dreptate, desigur daca ar fi adoptat cerintele Aliatilor, i-ar fifost upr, cu insuqirile pe care le avea, sa -qi creeze o atmosfera de simpatii§i sa culeaga aceea§i lauri u§ori pe care i-a cules, spre pilda, un Venizelos.Mai mult, probabil ca odata pornit pe calea tranzactiilor qi a tocmelilorar fi putut obtine cativa kilometri qi cateva sate in plus in Banat.

Dar nu aceasta cerea Romania, nu aceasta putea schimba infati§areafinals a patriei noastre 'intregite. Bratianu §tia ca granitele noastre cu ade-varat corespunzatoare intereselor Romaniei sunt ca§tigate, el vroia deci,precum am mai spus-o, ca o protestare solemna impotriva impartirii Ba-natului sa fie inregistrata in analele internationale pentru ziva de maine,daca nu pentru cea de azi, cum a ramas inregistrat la 1877 protestultatalui sau cu privire la Basarabia qi refuzul sau de-a schimba teritoriiromane§ti cu alte teritorii.

Aceasta protestare a lui Bratianu va folosi poate o zi Romanismuluimai mult decat tranzactfile ispititoare de la conferinta de pace qi decataclamatiunile trecatoare pe care le-ar fi putut starni. Afars de aceastaeste bine ca in haosul qi in trufia cuceritoare a marilor Aliati, care s'au

182

www.dacoromanica.ro

dovedit atat de incapabili sa asigure popoarelor pacea la care le dadeadreptul biruintele for militare §i lumii, pacea pe care o a§tepta dupa atatazbucium §i atatea jertfe - este bine ca in acest haos §i in aceasta trufieun om, vorbind in numele unei taxi mici, sa fi avut curajul sa ridice glasulpentru a cere respectarea iscaliturilor egalitatea drepturilor.

In vremurile democratice de azi este cel putin paradoxal ca cei care auavut acelea§i indatoriri, la sacrificii, sa inceteze la izbanda sa alba acelea§idrepturi. Pe asemenea temelie nu se poate cladi lumea noua de care vorbescapostolii democratiei moderne, §i sunt mandru pentru Zara mea ca re-prezentantul ei a fost acela care a afirmat aceste adevaruri in fats confe-rintei de pace prin declaratiile, ca prin gesturile lui.

Once s'ar spune prefer aceasta atitudine de mandrie intransigents §ide demnitate ofensata, complezentelor aducatoare de succese dubioase§i de beneficii problematice. De-altminteri, aceasta atitudine a lui Bratia-nu a suparat pe moment pe multi din conduc5.torii conferintei care pre-ferau, evident in mijlocul greutatilor de atunci, oameni mladiogi rezisten-telor neinduplecate. Dar, nu este mai putin adev5.rat ca in urm5., dupa ceinfrigurarea conferintei a trecut, aceiagi conducatori, judecand lucrurilede la Paris in perspectiva mai nepartinitoare a vremii, au apreciat cum secuvine rolul lui Bratianu §i i-au asigurat un loc de cinste in stima celorce fusesera principalii sai antagoni§ti.

Cand am vazut cativa ani dupa conferinta pe Clemenceau, el, care in1919 fusese cel mai invergunat impotriva lui Bratianu, mi-a marturisitfara inconjur ca, de§i s'a ciocnit cu el, este dator sa-§i arate toata admira-tia pentru tenacitatea cu care a inteles sa-§i apere drepturile tarii. mi-aadaugat chiar: Ma intreb adesea dad el nu egte acela care a avut dreptate§i not cei ce am gre§it!".

°data pornit pe drumul intransigentii a exagerat voit uneori notaera logic sa fie astfel. Totu§i cred ca Bratianu a comis in acea epoca douagre§eli inutile. Prima, raporturile sale cu Take Ionescu §i, a doua, vizita laParis §i Londra a Reginei Maria. Este evident ca dupa angajamentelepe care Take Ionescu be luase inainte de armistitiu cu Pasici §i cu Venize-los, angajamente prin care consimtea la impartirea Banatului, §i pe care,nici nu era in drept sa le ia, caci, oricare ar fi fost personalitatea sa, nuera atunci decat un simplu particular, o colaborare la conferinta intreBratianu §i dansul era imposibila. Nu puteau conlucra doi oameni careaveau doua conceptii ce reprezentau doua politici deosebite.

Dar, once ar fi facut Take Ionescu, oricat de mare ar fi fost vina lui,Bratianu avea datoria, indata ce a sosit la Paris, sa mearga la el, sa seexplice cu dansul, sa caute a-1 convinge de gre§eala lui, sa se straduiascaa-1 readuce pe calea cea dreapta. Ca nu ar fi reuqit, ca sfortarile lui ar fifost zadarnice, nu imports. Incercarea trebuia neap5.rat f5.cuta, cadeste inadmisibil ca ace§ti oameni care colaborasera in timpul razboiului,

183

§i

$i

§i

gi

www.dacoromanica.ro

care erau exponentii unor partide istorice din Cara tor, sa fi schimbat inmomente atat de hotaritoare numai carti de vizita. Este inadmisibil casingurul for contact in tot timpul cat se hotarau la conferinta destineleRomaniei, sa se fi marginit la a se fi intalnit numai o data, intamplator,pe pragul unei u*i i ca toata convorbirea for sa se fi marginit la un salutrece §i la un buns ziva banal. Nici azi nu pot pricepe cum a putut face Bra-tianu aceasta neiertata eroare. Am auzit diverse explicatii, daca nu justifi-cari. Nu le repet fiindca nici una nu este satisfacatoare, dimpotriva, in-tareqte vina in loc de a o u§ura. Adevarul este ca Bratianu, cu toate marileinsu§iri, avea cateodata incapatanari meschine, deodata parca era alt om.Se zice ca tatal sail, cand vedea la copiii lui asemenea apucaturi, obi§nuiasa spuna indaratnicie olteneasca", §tiut find ca D-na Bratianu era oltean-ca, o Ple§oianu din Ramnicul Valcei. Dar, oricum ar fi, pacat ca. Br5.tianua gasit de cuviinta sa manifeste aceste trasaturi, sau mai bine zis defectecaracteristic oltene§ti, tocmai la Paris i in asemenea imprejurari.

Desigur ca Take Ionescu avusese gi el o atitudine care nu se poatescuza, nu-i era ingaduit sa pledeze §i sa is chiar angajamente contra politi-cii oficiale a tarii lui, oricare ar fi fost credintele sale personale, trebuiasili dea seama ca procedand astfel slabe§te pozitia Romaniei la conferin-ta de pace. Inteadevar, era clar ca §i Aliatii §i Sarbii vor opune mereude-acum inainte pretentiilor lui Bratianu concesiunile consimtite de com-patriotul lui Take Ionescu §i ca, a§a fiind, daca ar fi fost sorti serio§i dereu§ita in chestia Banatului, certurile noastre intestine le-ar fi compromiscu desavar§ire. Conferinta de pace va ramane pagina neagra in viata luiTake Ionescu. Aceste nenorocite raporturi intre amandoi au mai avut qialt mare neajuns, au oferit celor din Paris spectacolul intristator al neinte-legerilor romane§ti, amicii lui, afara de rare exceptii, nu s'au multumit aramana pasivi, au inceput sa critice pretudindeni pe Bratianu i politicalui. Intrigile s'au dezlantuit qi numai spre intarirea prestigiului nostru nuau fost. Am fi putut §i ar fi trebuit sa scutim Zara de consecintele unoratari exhibitiuni daunatoare.

Vizita Reginei Maria la Paris §i Londra a fost de asemenea o grwalacare s'ar fi putut evita. Vazand ce dificultati intampina i §tiind ca Regi-na oferise intotdeauna sa -1 ajute prin relatiunile i legaturile ei de familie,Bratianu a avut nefericita inspiratie sa o roage sa vines in Franta. Intai,admitand chiar ca legaturile familiei regale ne puteau fi de folos, trebuiasa mearga Regele i Regina impreuna, era inutil sa se scads prestigiul Su-veranului i sa fie prezentata Romania ca o Zara ale carei destine suntconduse peste capul statului de Regina. In al doilea rand, influenta suve-ranilor §i a §efilor de stat in genere era foarte redusa, precum Bratianus'a putut lesne §i repede convinge. Regele George al Angliei intelegea saramana ceea ce este, un rege strict constitutional, recuno§tea in conver-satfile particulare cu Regina §i cu Bratianu c5. Lloyd George nu este omul

184

www.dacoromanica.ro

indicat pentru a trata pacea, ca lucrurile ar merge mult mai bine cu unspirit ponderat, cu un om de inalta cultura ca Asquith. Iar Poincare casa nu citez decat cazurile cele mai tipice era in razboi deschis cu primulsau ministru Clemenceau, pe care it critica pretutindeni fara sfiala, darcand i se cerea sa intervina, se punea imediat la adapostul prescriptiilorconstitutionale, care u margineau puterile, dar pe care era dator sa le res-pecte.

A§a fiind, Regina nu a putut fi de folos cauzei Romaniei qi, desipopulatia Parisului i-a facut o primire entuziasta qi i-a dat catva timpiluzia ca este idolul capitalei franceze, oamenii serioqi nu au inteles rostulvizitei ei, iar altii au regretat pur §i simplu sa vada aceasta Regina, aceastafemeie frumoasa, in postura ingrata a uneisolicitatoare. In acele vremuriin care atatea tronuri se pr5.bu§isera §i in care altele se clatinau Inca, acestspectacol nu era de 'natura nici sa intareasca ideea monarhica, nici sa-isporeasca prestigiul.

In plus, s'au savar§it cu acest prilej §i unele greseli cu adevarat regre-tabile, spre pilda, in loc ca batranul Clemenceau sa faca el o. vizita Regi-nei, precum o cereau nu numai uzantele, dar cele mai elementare reguliale politetii mai ales fata de o femeie, s'a oranduit o vizita a Reginei Ro-maniei la primul ministru al Republicii Franceze. Imi aduc aminte caatunci cand am primit vestea, am crezut ca este o grqea1a de transmisi-une a agentiei Havas qi nu pot pricepe nici azi cum. Clemenceau, care eraun tavaler, a putut consimli la un gest atat de incompatibil cu elegantafranceza §i cum Bratianu, de obicei atat de mandru, a putut admite caRegina tarii lui sa fie tratata in acest chip. Regalitatea implica prin insa0esenta ei stricta respectare a ierarhiilor §i a distantelor, regalitatea carese coboara de pe piedestalul ei iii saps singura temeliile. Nu Inleleg ces'a petrecut in capul lui Bratianu, caruia ii placea intotdeauna sa ne repeteaceste aforisme.

Dar inca o data, afara de aceste doua greseli, cu cat imi cercetez maide-aproape con§tiinta, cu atat cred ca Bratianu a avut.dreptate sa aiba laconferiata de pace atitudinea pe care a avut-o. El a ramas sa isCaleasca pa-cea de la Versailles in celebra galerie des glaces", in care la 1871 se procla-mase Imperiul German, de§i a protestat ca textul un Intreg volum is'a dat in ajun cerandu-i-se sa-1 aprobe fara ca macar sa-i cunoasca sumarcuprinsul. El a expus in fata Consiliului celor Cinci cererile Romaniei cuo demnitate §i cu o elocinta care i-au atras legitiniele felicitari ale tuturoracelora care I-au auzit, dar cand a fost vorba sa iscaleasca tratatul de laSaint Germain a luat trenul §i s'a 'intors in Cara, declarand categoric a nuadmite statutul minoritatilor pe care it socote§te ca o gravy §i nemeritata§tirbire ce aduce suveranitatii noastre nationale.

Inteadevar, era profund jignitor ca drept urmare a unui r5.zboi in caream sangerat toti deopotriva qi din belpg, Europa sa iasa imp artita in

185

=

www.dacoromanica.ro

tan cu suveranitate deplina qi in tan cu suveranitate redusa. Din cloud lu-cruri una, sau protectia minoritatilor etnice trebuia sa se supuna prescrip-tiunilor edictate de conferinta de pace, sau protectia acestor minorit5.tiera o simpla cerinta a civilizatiei, a spiritului de umanitate al timpurilornoastre qi atunci nu era nici un motiv ca sa se presupuna ca unele statevor qti sa se arate demne de aceste cerinte, iar altele nu, qi sa se faci uno-ra din ek ofensa de a le considera incapabile de a se purta omene§te cu mi-noritatile tor. 0 atare deosebire intre manic §i micile puteri era nu numaio lovitura data demnitatii atator state, dar era atat o sfidare a principiuluidemocratic cat qi a ideilor de dreptate pentru intronarea carora Aliatiiluptasera. In consecinata, Bratianu cu toata atitudinea lui de pans atunci,nu putea da adeziunea sa unor atari conceptii. El incerca qi aci sa organi-zeze protestul unanim al celor astfel maltratati, insi nici acest front nu aputut fi constituit. Toti recuno§teau temeinicia argumentarii sale, dar ni-meni nu a avut curajul sa infrunte hotaririle Consiliului celor Cinci MariPuteri. Bratianu s'a multumit deci manifeste singur indignarea.

Cu Vintila Bratianu §i cu Marzescu am plecat la Predeal intru intampi-narea lui qi cate§i patru ne-am intors in automobil la Bucureqti. In drumne-a povestit pe larg tot ce indurase la Paris §i era hotarit sa se retraga dela putere cat mai curand, sa recomande Regelui un guvern prezidat de Ar-deleni qi sa duca o lupta inverpnata impotriva lui Averescu, despre careavea dovezi ca intretinuse chiar in timpul razboiului raporturi cu inamicul.Socotea ca va fi nevoie papa in cele din urma sa se consimta la granitaciuntita a Banatului mai repede decat la clauzele privitoare la regimul mi-noritatilor, dar nu voia ca el, care a stabilit tratatul de alianta §i care acondus politica tarii in timpul razboiului §i in ceasurile intregirii, sa punsiscalitura lui qi a partidului sau pe un asemenea act international. I-amdat dreptate §i, desigur ca demisia guvernului nu ar fi intarziat, dad toc-mai atunci nu ar fi inceput luptele noastre pe Tisa qi nu ni s'ar fi deschisperspectiva ocuparii Budapestei. Fiindca evenimentele luau aceasta intor-satura, cel putin sa prezid5.m noi la infaptuirea acestui episod glorios,meritam aceasta pentru toata stradania neutralitatii, pentru toate suferin-tele razboiului, pentru toata politica inteleapta ce o urmasem.

Dupa cateva spitamani, Bratianu a plecat sa viziteze Ardealul §i, pecat de neobservata a trecut reintoarcerea lui in Bucure§ti, pe atata a fostde triumfatoare calatoria lui acolo. Inteadevar, dupa cum am spus-oaiurea, cat voi trai nu voi uita intoarcerea in automobil la Bucure§ti: omulcare de fapt realizase visul secular al neamului, venind inapoi de la confe-rinta de pace cu Romania Mare legal recunoscuta §i intrand in Capita lafara o aclamatie, fara o primire, ca un simplu particular neobservat de ni-meni care se intoarce dintr'o excursie. De buns seams, daca Bratianu arfi facut o politica de oportunism banal, daca ar fi magulit ca altii pe au-gurii conferintei, opinia publics de la noi 1-ar fi inteles qi 1-ar fi sarbitorit.

186

sa.-§i

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Pe cand, adoptand o atitudine de demnitate qi de rezultate ce nu se potculege pe moment, publicul cel mare, at5.tat de uneltirile opozitiei, consi-dera ca nereuqita misiunea lui la Paris §i nici macar nu a conceput, in gre-vita lui apreciere a lucrurilor, sa -1 intampine cu flori qi cu felicit5.ri.

In schimb , in Ardeal nu i-au fost precupetite nici cuvintele de slava,nici aclamatiunile populare. In inima Ardealului, in partile ungureoi, peTisa, unde a asistat in inaintarea trupelor qi s'a intalnit cu Regele, in Bana-tul a carui integritate o aparase cu atata invequnare la conferinta, la Si-biu cu Sfatul National, pretutindeni, Bratianu a fost primit cum meritasa fie primit omul a carui politica asigurase reintoarcerea la patria mumsa Romanilor din fosta monarhie a Habsburgilor. Ca apoteoza sa fie depli-nä, pe cand colinda Ardealul, a primit qi vestea oficiala a intr5.rii trupelornoastre in Budapesta.

Ardelenii, care s'au aratat in urma atat de ingrati fats de el, au fostatunci la inaltimea indatoririlor, iar Bratianu care nu a fost niciodata co-pilul rasfatat al popularitatii, a cunoscut-o totu§i in toata splendoarea eicu prilejul acestei vizite triumfale. Cu atat mai crude i-au aparut, catevaluni mai tarziu, deziluziile §i surda ostilitate pe care Ardelenii i-o rezervau.

Reintors din Ardeal, guvernul era virtual demisionat, dar actul formalal demisiei it amanam dintr'o zi intr'alta din cauza celor ce se petreceauin capitala Ungariei. Aliatii furioqi ne-au cerut sa parasim imediat Buda-pesta. Bineinteles, nici pnn minte nu ne-a trecut sa ne supunem acestorinjonctiuni §i, dupa cateva brutalitati verbale ale Tigrului", cei cinci aurenuntat singuri la pretentiile tor. Diamandy, trimis acolo de Bratianu caun comisar civil pe langa comandamentul militar al Generalului Mardi-rescu, fiindca se complacea din fire in aceste roluri de arbitru, reu§i sapotoleasca pe reprezentantii Aliatilor, dintre care cel italian in specialne manifesta o ostilitate scandaloasa, *i sa instituie un guvern democraticcu sentimente mai putin oviniste decat diferitele grupari influentate defaimo0i grofi maghiari. Dupa ce Ungaria a fost curatata de bolqevici irolul nostru de pacificatori ispravit, disparand deci ultimul motiv care maiputea prelungi §ederea noastra la guvern, am inaintat Regelui demisia.

Inainte de a-i remite demisia Regelui, Bratianu a convocat la manasti-rea de la Sinaia un Consiliu la care au asistat toti mini§trii noilor provincii,precum §i Maniu. Dupa ce §i-a expus politica,a cerut fiecaruia s5. declarecategoric daca aproba sau nu aceasta politica. El voia prin aceasta sal soli-darizeze cu dansul reprezentantii Ardealului, Bucovinei qi Basarabiei, ca,pe de-o parte, sa prezinte Aliatilor un front unic pentru ca dan§ii sa numai poata sustine ca integritatea Banatului §i opozitia fats de tratatulminoritatilor sunt parerile personale, wfantezfile nesuferitului Bratianu",§i ca, pe de alts parte, ace§ti frati de peste munti sa nu mai poata zice peviitor ca. Bratianu a lucrat dupa ideile lui, fara §tirea §i fara consimta-mantul tor.

187

www.dacoromanica.ro

Precautiune inutila, fiindca de§i toti in frunte cu Maniu au facut de-claratiunile cele mai categorice de aprobare §i de desavar§ita solidaritate,§tim ce pre% au avut cuvintele §i asigurarile tor.

Scena demisiei propriu-zise s'a petrecut la Castelul Pele§, unde, intr'unmic salona§ Intre sala de muzica §i biblioteca am tinut un ultim Consiliude Miniqtri, un Consiliu de adio, in care Regele ne-a multumit pentru ser-viciile aduse lui §i tarii §i in care §i not i-am multumit pentru concursul§i Inalta Sa bunavointa.

Astfel §i-a sfar§it activitatea guvernul constituit in Noiembrie 1918dupa reintoarcerea triumfala de la Ia§i §i s'a incheiat epoca prorpiu-zisa arazboiului. 0 noua faza Incepea, aceea a alegerilor pentru constituanta §ia reintrarii vietii noastre publice in faga§ul normal at vremurilor de pace.Cand ne-am reintors de la Ia§i voiam sa facem alegerile cat mai curand,dar ne-am dat repede seama el era cu neputinta. Inteadevar, cu Ardealulneocupat in intregime, cu hartuielile trupelor lui Bela Khun in jurul Tisei,cu prelungirea ocupatiei sarbe§ti in Banat §i a ocupatiei aliate in Quadri-later, nu se puteau face alegerile, Dupa mai multe amanari in cursul pri-maverii, am cazut de acord sa le tinem in toamna.

Plecand de la putere, se punea insa chestia cine sa prezideze aceste ale-geri. Bratianu, dupa cum am aratat, ar fi voit sa vina dupa el un guvemprezidat de Ardeleni. Maniu s'a opus insa, doua find argumentele de ca-petenie pe care le invoca pentru a justifica refuzul sau. Intai, zicea el, acestguvern va trebui sa iscaleasca pacea, on daca Dl. Bratianu §i partidul libe-ral refuza sa - §i lege numele de impartirea Banatului, cu atat mai putin eu§i partidul national din Ardeal am putea consimti la o atare §tirbire adrepturilor fratilor no§tri asupriti. Repeta chiar formula: sa. §tiu ca mi setale mainile §i nu pot iscali un astfel de tratat, sau Inca sä vreau §i n'a§putea eu, un Roman dezrobit, sa pun iscalitura mea pe un atare act inter-national", cuvinte care aveau darul bineinteles sa umple de bucurie sufle-tul lui Bratianu, ce nu avusese Inca prilejul sa cunoasca valoarea afirmati-unilor fratilor no§tri de peste munti.

In at doilea rand, Maniu zicea ca find nou venit in politica tarii, nu secredea indicat sa prezideze el primele alegeri ale Romaniei Intregite. Dupaaceea, daca indicatiile corpului electoral vor ingadui-o, nu va refuza sillasume raspunderile puterii. Acuma insa altii sunt mai chemati decat el.

Ne-am oprit deci la solutia unui guvem de alegeri luat in afara de par-tide. Dar qi aci se iveau doua mari greutati: cine sa -1 prezideze §i din cinesa fie compus pentru ca sa ofere tuturor partidelor garantii de impartiali-tate §i totu§i, in atmosfera tulbure de atunci, prima aplicare a regimuluivotul ob§tesc sa nu ne duca la un adevarat haos intern.

Bratianu ii recomanda Regelui un guvern prezidat de Corneliu Mano-lescu-Ramniceanu care Implinind tocmai varsta legala, plecase din frunteaCurtii de Casatie. Suveranul conveni §i incredinta lui Corneliu Manolescu-

188

www.dacoromanica.ro

Ramniceanu misiunea de formare a guvernului. De acord cu Bratianu alca-tuise o lista ministeriala in care figurau numele unor persoane care, delineinscrise in partidul liberal, simpatizau cu noi puteau fi influentati denoi (printre altii Dissescu $i Petre Missir). Totul era gata, viitorii ministrise pregateau sa piece la Palat ca sa presteze juramantul, and aflam deoda-fa ca Regele schimbat parerea. Ce se petrecuse? Opozitia, care era fu-rioasa de solutia Manolescu-Raniniceanu, care vedea Intr'Insa si nu arkoarecare temei un guvern liberal camuflat, a delegat pe Take Ionescu saprotesteze la Pa lat. Take Ionescu, in audienta sa a fost atat de ameninta-tor, incat Regele s'a intimidat si a dat Inapoi.

Pentru lamurirea lucrurilor trebuie sa adaug a Barbu tirbey lipseadin tars. Inteadevar, din primavara and Bratianu era inca la Paris, fatsde campaniile ce se duceau cu atata violenta Impotriva lui, tirbey socotia este in interesul Coroanei, ca si in interesul lui personal a dispara depe scena. In consecinta, dat demisia din postul de administrator alDomeniilor Coroanei devenind simplu particular, a plecat pentru o ca-latorie prelungita in strainatate.

Nehotarit cum era din fire si lipsit de sfetnicul sau obisnuit, intimida-rea Regelui nu era greu de explicat. A fost insa o surprindere pentru noitoti and am aflat ca insarcinase cu formarea cabinetului pe GeneralulVaitoianu. Ni s'a destainuit pe 'Irma ca fusese influentat in hotarirea luide Colonelul Boyle, un aventurier canadian care izbutise sa castige asupraReginei un surprinzator ascendent, ce a mers la un moment dat pans laa contrabalansa chiar periclita situatia lui Barbu *tirbey la Pa lat. Dupapurtarea lui fats de refugiatii de la Odessa, purtare cu adevarat demna detoata lauda, numitul Boyle evolua in preajma Curtii Regale si auta saprofite de augustele sale protectii pentru a face afaceri manoase. Legat,nu stiu precis in urma carui concurs de imprejurari cu Vaitoianu, vi-zand dupa audienta lui Take Ionescu dezorientarea Regelui, i-a sugeratsolutia Vaitoianu.

Acesta a constituit prin urmare un guvern de militari, incredintandnumai Ministerul Afacerilor Straine unui civil si anume lui Misu, ca Mi-nisterul de Justitie lui Em. Miclescu de la Curtea de Casatie. Ministrii ar-deleni, bucovineni basarabeni din guvernul nostru au ramas neclintiti laposturile lor, ca prefecti fiind delegati magistrati sau militari. Cateva cea-suri dupa ce Generalul Vaitoianu fusese insarcinat cu formarea guvernu-lui, m'am dus sa comunic ceva lui Alecu Constantinescu. Surazand ironic,feciorul mi-a spus a are ordin sa nu primeasca absolut pe nimeni si mi-aaratat trantite pe un scaun din sala de intrare mantaua si chipiul nouluiprim-ministru. Conu Alecu it dascalea trebuie sa recunosc a Genera-lul Vaitoianu a fost de o docilitate cel putin egala aceleia de la care ne-amfi putut astepta din partea lui Corneliu Manolescu. In tot timpul cat a statla guvern nu a iesit din cuvantul lui Bratianu, asa se si explica de ce doi

189

si

si

$

giagi,

gf

gi

gi

www.dacoromanica.ro

ani mai tarziu, cand acesta §i-a constituit marele minister, s'a crezut datorsa faces apel la dansul §i sa-i incredinteze un loc de frunte.

Solutia nu a avut insa nici ea darul sa multumeasca qi sa potoleascaopozitia. Dimpotriva, raporturile personale dintre Vaitoianu qi GeneralulAverescu fiind din cele mai rele, acesta din urma a vazut in desemnarea luio lovitura directs impotriva sa. In consecinta, cu toate ca si Argetoianu,principalul sau aghiotant politic, §i Take Ionescu aliatul sau, au facut celemai disperate sfortari ca sa-1 impiedice, Averescu a refuzat sa se prezintein alegeri. Aceasta hotarire a avut o inraurire covargitoare asupra intregiidesfaqurari a vietii noastre publice de dupes razboi, caci curentul popularpe care Averescu it starnise negasind posibilitatea sa -$i manifeste vointain jurul numelui generalului, a fost captat de singura grupare de opozitiemai serioasa qi mai noua taraniqtii.

Nu vreau sa zic ca taranismul nu ar fi luat nastere daces GeneralulAverescu s'ar fi prezentat la alegeri, dar este netagaduit ca i-ar fi trebuitani de zile pentru ca sa ocupe un loc de frunte in viata politics a tarii.Astfel fiind, s'a pomenit consacrat dintr'o zi pe alta factor politic precum-panitor, spre surprinderea chiar a intemeietorilor qi a fruntasilor lui, careatunci cand lupta electorala incepuse nu aveau de fapt organizatii cleatin cateva judete din Muntenia §i ar fi fost foarte fericiti sa poata strecuraacolo un numar de reprezentanti in parlament.

Greeala generalului Averescu a incurcat nu numai tot eqichierul poli-ticii romane§ti, dar a fost fatales qi partidului sau. Popularitatea lui nu sebozo numai pe aureola ce iqi dobandise pe front printre mobilizati, ci qipe convingerea intima la sate ca el este omul intereselor qi at aspiratiunilortaranimii. Cand ea a vazut ca cloud partide iqi disputa acest rol Si candtaranistii au putut invoca de azi pe maine in favoarea for o titulaturaatragatoare, un succes electoral stralucit, o scurta §edere la guvern tocmaidestul de lungs pentru a-i consacra ca un partid de guvernamant, dar nuindeajuns de prelungita ca sa-i uzeze prin actele for ministeriale, situatiaGeneralului Averescu a fost ipso facto clatinata. Venind totusi cateva lunimai tarziu la putere, prestigiul sau era deja atins, qi mai putin de doi anide guvernare in vremurile tulburi i grele de atunci au fost suficiente caca-i distruga cu desavar§ire popularitatea, sa-i dea lovitura de pe urma ca-reia nu s'a mai putut niciodata ridica gi sa devina in viata noastra politicaun pleonasm, o injghebare de ideologie justificabila si fares de rost precis.

Intrucat ne priveqte, am plecat in lupta electorala plini de iluzii, con-vinqi ca vom dobandi o serioasa majoritate in tot cuprinsul vechiului regat.Lozinca noastra era refuzul de a primi qtirbirea suveranitatii noastre natio-nale pe care tratatul minoritatilor voia sa ni -I impuna, o tema cam subti-la pentru un corp electoral chemat atunci abia sali exprime vointa qicompus intr'o atat de larga masura de analfabeti.

Dealtfel, indata ce am sosit in Valcea qi am luat direct contact cu sa-

190

www.dacoromanica.ro

tele, mi-am dat seama ca popularitatea lui Averescu era mult mai maredecat ne-o spusesera prietenii din diferitele colturi ale %aril. Nu mai erao popularitate, era o mistica, o adevarata nevroza, treceai cu automobilulpe oosea to pomeneai cu carutaoi pe care-i intalneai in drum salutan-du-te dupa obicei strigand Traiasca Tata Averescu!" Pana oi femeilepomeneau cu evlavie numele. Intr'o comuna de pe Valea Cernei nutnitaBataoani, taranii imi afirmau ca in timpul razboiului Averescu venise cuaeroplanul of se ingrijise personal de aprovizionarea of de nevoile for calacuma tot el este acela care le-adat pamant. Inutil sa spun ca totul erainexact, oi simptomatic asemenea lucruri mi se spuneau mie, cel pecare oamenii it cunooteau bine, cel care le facusem nenumarate servicii,mie care eram autorul decretului-lege de expropriere, care prezidasem laaplicarea acestei marl reforme of al carui nume figura alaturi de al lui Bra-tianu pe proclamaliile oficiale afioate la primarie chiar in momentul aces-tor stranii declaratii.

In ziva votului ultimele iluzii ce ne-am mai fi puttit face despre realita-tea lucrurile s'au risipit ek. Sate intregi veneau la vot cu secera, semnultaraniotilor, puss in varful unei prajini Si urland cu frenezie: TriiascaAverescu!" Imi aduc aminte ca dimineata am mers langi Ramnicul Valciila Pauoeoti Maglaoi sa vad cum decurg alegerile. Abia sosit am gasit prie-tenii nootri complet multimea manifestand impotriva noastra.Mai mult, un baietandru care vocifera mai tare, vazandu-ma, striga: Totioamenii care sunt cu Averescu of cu secera sa treaca de partea asta a oose-lei!" of 'lute° clips cei 150-200 de oameni adunati acolo au trecut dupadansul. De partea noastra au trecut doi-trei tarani, vadit jenati

ei. Era dovada concreta a recunootintei taranimii pentru cei ce lup-tasera peste douazeci de ani ca oa-i dea pamant of vot. Deoi in vials nuam lucrat niciodata in vederea recunootintelor posibile sau probabile, deoisunt din fire inzestrat in aceasta privinta, putea spune,cu un scepticismorganic, marturisesc insa ca spectacolul la care imi era dat sa asist depaoeaaoteptarile mele ca am resinitit in acele clipe poate cea mai adanca du-rere din viata mea politica.

La Valcea, deoi Averescanii nu participasera la lupta, deoi candidatullor, Generalul Zizi Cantacuzino plecase in strainatate, deoi agentii lui f a-ceau propaganda intensa ca taranii sa se abtina de la vot, prin singurulfapt ca lista nu fusese retrasa oficial in termen deci ca Steaua" figurape buletin, lista for a intrunit peste 7000 de voturi. In lara lucrurile aumers of mai rau ca la Valcea, unde, oricat, am obtinut totuoi majoritateavoturilor, prin autoritatea mea personals. In unele judele a fost un adeva-rat dezastru, taraniotii au luat cele mai multe locuri deoi eram in gene-re partidul cel mai numeros reprezentat in Camera, nu aveam majoritateaabsoluta avand in vedere opera pe care o savaroisem adica RomaniaMare, votul obotesc exproprierea precum conditiunile extrem de

191

ii

izolati

oi,

pipi

gi

pi

pi

pi povaiel-nici qi

ap

pi

pi

pi,

pi pi

www.dacoromanica.ro

favorabile in care se daduse lupta pentru noi, lipsa lui Averescu, simpatiaguvernului, ajutorarea chiar a aparatului administrativ, nu mai incapeanici o indoiala, rezultatul alegerilor reprezenta pentru noi o mare infran-gere.

Fireqte ca toti cei din partidul nostru - 0 erau numero§i - care trai-sera cu credinta ca taranimea ne va fi recunoscatoare pentru reformelepe care le infaptuisem in favoarea ei, erau acuma dezorientati qi demora-lizati, imi vorbeau pans §i de sfarqitul partidului national liberal.

Bratianu insa nu §i-a pierdut nici o clips sangele rece, ne-a aratatca infrangerea se explica prin faptul ca guvernand de atata vreme, lumeanecajita de durerile razboiului qi de greutatile vremurilor post-belice, avrut cu once chip ceva nou, gi ca printr'un explicabil proces psihologic,necazurile zilnice au precumpanit in con§tiinta publics realizarile epocale.Aqa fund, ne-a Indemnat sa ne punem pe munci pentru a reorganiza maitemeinic partidul, pentru a-1 adapta mai bine nevoilor votului ob§tesc §ipentru a comb ate totodata psihoza averescana §i primejdioasa demagogictaranista.

Vintila Bratianu, Marzescu §i cu mine ne-am luat aceasta sarcina pecare, judecand lucrurile la lumina timpului, pot spune acuma ca am dus-ola bun sfar§it dupa ani de zile insa de munca, de truda qi de neinfrantacredinta in idealurile pe care le slujeam.

Deocamdata aveam Inca in Noiembrie 1919 preocupari mai imediatecare aqteptau dezlegarea noastra. Fiind grupul cel mai numeros §i organi-zarea impestritata a parlamentului implicand formarea unui guvern decoalitie, se punea intrebarea sa participam sau nu la un atare guvern? Dela prima consfatuire am fost unanim de parere sa refuzam participareanoastra in oricare formatiune ministeriala. Tara se rostise impotriva par-tidului, era deci o chestie de demnitate qi o datorie elementary O. tragemconsecintele neincrederii ce ni se manifestase.

Date fiind imprejurarile, ne convenea chiar ca tarani§tU sa-§i asumeraspunderile puterii, sub conducerea Ardelenilor, am fi dorit sa se gaseas-ca chiar o formula care sa permits §i lui Averescu sal intre Intr'o aseme-nea comb inatie ministeriala de concentratiune. Aceasta cu atat mai mult,cu cat Generalul Averescu de and se retrasese din alegeri o apucase peo cale cu totul periculoasa, vorbea pretutindeni de detronarea Regelui,conspirand chiar cu comuni§tii. Atunci au avut loc vestitele conciliabuleale lui Argetoianu cu Moscovici, o paging trista pentru General qi o nouadovada a compromisurilor de care este capabil pentru putere aristocrati-cul Costica Argetoianu. Regele a hotarit insa, pentru a avea vremeasa se orienteze putin, sa nu procedeze la schimbarea guvernului decatdupa deschiderea parlamentului.

In zilele care au precedat convocarea Camerelor am suferit, atat par-tidul cat qi eu personal, o mare pierdere. George Danielopol a murit in

192

www.dacoromanica.ro

floarea varstei, dupa cateva zile de boala. Pe cand iqi facea campaniaelectorala in Olt dormise, bineinteles fara sa §tie,- in casa unui taranfrunta§ din sudul judetului in care bolise cineva de varsat negru §i, ne-fund vaccinat sau revaccinat, a contractat aceasta grozava board. astfel,printr'o cruda ironie a soartei, Danielopol, care avusese fobia microbilortoata viata lui, care umbla ve§nic cu dezinfectante, a pierit rapus de oboala de care, grape vaccinului lui Jenner, omenirea nu mai moare de maibine de o suta de ani.

Pentru partid, prematura lui Incetare din viata a fost o grea lovitura.Prin probitatea lui exceptionala, prin puterea sa de munci, prin cultura,prin talentul, prin frumoasa lui inteligenta, prin judecata lui sanatoasi qiprin rectitudinea caracterului sau, Danielopol era chemat la un mare viitor.In el, nu numai cauza national liberals, dar Cara Intreaga ar fi avut pentrugrelele vremuri de dupa razboi un slujitor priceput, un om de cinste, decapacitate qi de autoritate.

Pentru mine, care eram legat cu el printr'o intima prietenie inca de laParis, disparitia lui a fost o foarte dureroasa Incercare. Este o varsta lacare nu se mai pot Inchega prieteni, ajunsesem la aceasta varsta la careconstatam cu groaza cum in cativa ani moartea secerase pe atatia dinamicii mei cei mai de aproape §i ma lasa printre oamenii generatiuniimele ca sa port aproape singur povara greutatilor qi raspunderilor vre-murilor zbuciumate ce ne stateau Inainte. Cand Inca zguduit de emotiileinmormantarii s5.rmanului Danielopol coboram in ora§ pe Calea *erbanVoda, urca spre cimitir un modest convoi funebru. Era Vlahuta dus decativa prieteni §i admiratori la lica§ul sau de veci. Romania intregitacuprinsa in frigurile inchegarii post-belice Ingropa cu aceeaqi nepasarepe oamenii ei de viitor §i pe.marii ei poe i.

La deschiderea parlamentului care a avut loc la Ateneu, sala dinDealul Mitropoliei find prea ingusta pentru a cuprinde pe cei 568 de-putati ai sufragiului universal, s'a petrecut o scena pe care tin sa o pome-nesc. Pe cand a§teptarn cu totii sosirea Suveranilor, iar sala qi lojele erauticsite de lume, deodata vedem aparand imbracata in alb, acoperita debijuterii §i decoratii, o doarrma palida §i scheletica. Era Doarnna Zoe Stur-dza, viduva lui Dimitrie Sturdza, mama nenorocitului Alexandru Sturdza.La aparitia acestei vedenii spectrale, adunarea a fost cuprinsa de un ade-varat fior, unii, plini de mils, s'au Inclinat in fata ei, altii, jigniti, au Intorscapetele cu mai multi sau mai putina ostentatiune. Sarmana femeiese caznea sa surada §i, stapanind o vizibila emotie, sa poarte capul sus.Dar ce cauta acolo? Ce sentimente o manasera, cand apasau pe bietli saiumeri de mama o a§a groaznica povara, sa Infrunte privirile qi fire§tilecomentarii ale reprezentaPunii nationale? Era o sfidare? Era, dimpotriva,un act public de desolidarizare fati de odioasa fapta a fiului ei? Afirma-rea ca peste vinovatia copilului intelege sa reprezinte §i sa sublinieze in

193

$i

www.dacoromanica.ro

aceste clipe de inaltare nationals traditiile de netagaduit patriotism alebarbatului ei? Nimeni nu a stiut, nimeni nu a inteles. Aparitia familieiRegale a imprastiat atmosfera de tulburare sufletesca ce cuprinsese salasi numai proverbiala ingaduinta romaneasca a ferit pe Dna. Sturzda deincidente care in alte tan ar fi fost fatale.

De la prima sedinta a noii Camere s'au putut vedea limpede doualucruri: intai ca era prea larga prin amestecatura de partide, de grupuri,de formatiuni improvizate in ultima vreme sau strecurate in parlamentprin jocul unei reprezentatiuni a minoritatilor - un adevarat haos: Dumalui Kerenski! i in al doilea rand, ca. Intreaga Camera era insufletita de onestapanita ostilitate fatal de noi, de partidul national liberal.

Ardelenii au primit cu ovatii pe Iorga, iar de noi se fereau ca de ciu-mati. Oamenii cu care eram pans in ajun in cele mai bune relatii, abiamai erau amabili. Multi ne laudau pans atunci, acum nu aveau pentrupartidul national liberal decat cuvinte de ocara, de dispret si de dusma-nie. Vadit, intrigik lui Goga la Sibiu, tonul presei bucurestene care deluni de zile ne ataca fara crutare, pe Bratianu indeosebi, gandurile ascunsede preeminenta, de regionalism, de dispret pentru tot ce este regateanale lui Maniu si ale lui Vaida, isi ajunsesera scopul, dezvaluindu-se acumafall inconjur. $antul era sapat intre partidul liberal si Ardeleni, desigurnu din vina noastra, fiindca de la Unire si pans la alegeri am lasat - poatechiar mai mult decat se cuvenea mina liberal Ardelenilor in toate chesti-unile care ii priveau si ii interesau. 0 clips macar nu ne-am gandit sa neinfiltram politiceste peste Carpati, mai mult chiar cu ministrii ardelenitraisem in guvernul central in cele mai fr54esti raporturi. La Paris, Vaidaavusese de-asemenea cu Bratianu foarte cordiale legaturi, la etragereanoastra de la putere colegii ardeleni tinusera cuvantari ca sa ne multu-measca pentru sentimentele ce nu am incetat a le arata si ca 55. ne asigureca nu vor uita cat vor trai colaborarea cu noi precum si calduroasa noas-tra conlucrare. Nimic nu ne indrituia deci sa ne asteptam dupa catevasaptamani la o asa violenta si publics explozie de manifestari ostile.Dupa deziluzia taraneasca trebuia sa cunoastem si deziluzia ardeleana.

Dar scenele din primele zile nu au fost nimic pe langa ceea ce am fostsortiti sa vedem chiar de la discutia declaratiunii ministeriale a lui Vaida.Acolo ne-a fost dat sa asistam la acest spectacol de necrezut: primul par-lament al Romaniei Mari ascultand in tacere pe Bratianu si salutand apoicu aplauze frenetice discursul lui Marghiloman! Inteadevar, pe candBratianu a aratat intro cuvantare care a tinut cloud sedinte toata politicasa din timpul neutralitatii rizboiului, si de la conferinta de pace - un do-cument istoric de o nepretuita valoare - emotionanta sa expunere nu astarnit nici un aplauz, nici o aprobare pe bancile fratilor ardeleni. Dupapropria for marturie primisera de la Vaida si de la Maniu ordinul formalsa pastreze o atitudine de dusmanoasa indiferenta fats de omul care

194

-

www.dacoromanica.ro

jertise totul pentru intregirea neamului §i care, prin politica pe care ofacuse i pe care o destainuia acuma in toate amanuntele ei, reu§ise si oinfaptuiasca.

In schimb, aceia§i deputati au acoperit cu aplauzele for entuziaste peomul osandit de opinia publics a vechiului regat ca pe un adversar alunitatii noastre nationale, pe omul care se Impotrivise intrarii noastrein actiune, pe omul care refuzase a urmeze in Moldova parlamentul dincare facea parte, §i care, ramanand in teritoriul ocupat, pactizase cuinamicul, pe omul care vazuse in pacea de la Bucureqti mijlocul de-a re-lua spre fericirea Romaniei vechile noastre legaturi cu monarhia Habs-burgilor, pe omul, in fine, care chiar in ajunul pr5.bu§irii Austro-Ungarieinu credea in putinta dezrobirii fratilor ce it aplaudau acuma qi avea laIaqi atitudinea stranie, neintelegatoare §i de neinteles, omul care revoltasecon§tiinta multora §i patriotismul tuturora. Este adevarat ca in fataacestei uluitoare rastumari a tuturor prevederilor logice, precum qi acerintelor celei mai elementare dreptati, Parintele Lucaci s'a sculat §i,inaintand spre tribuna, a strigat pe un ton melodramatic lui Marghilo-man: E§ti un tradator!" Marghiloman s'a clatinat un moment, s'a ro§it,dar si -a revenit repede in fire §i i-a raspuns: Nu am speculat vagoanelede grau care au fost date pentru Ardeal in timpul neutralitatii!". ParinteleLucaci, nebucurandu-se de simpatia oamenilor lui Maniu §i Vaida, a fostdezaprobat de ace§tia §i, astfel, incidentul provocat de el a avut darul asporeasca inca succesul lui Marghiloman, care din aplauze in aplauze §i-asfarqit cuvantarea Intr'o adevarata apoteoza.

Este cert ca discursul sau a fost de o rara dibacie §i cal marele sau ta-lent de orator parlamentar putea impresiona in chip deosebit pe cei cenu-1 auzisera pans atunci, dar famine inadmisibil *i dureros ca la primulcontact oficial qi public Intre lumea politica din vechiul regat §i cea dinArdeal, simpatiile acesteia a se fi manifestat Impotriva acelora care lup-tasera pentru cauza for §i pentru unitatea neamului.

Aparatorii idealului national nu meritau o asemenea nesocotire §iArdelenii ar fi putut a nu debuteze in viata publics §i parlamentara apatriei Intregite printr'un act de nepermisa ingratitudine. De-altminte-rea, sentimentele adanci ale ale*ilor Ardealului ne-au fost dezvaluite pedeplin de Vaida, cand, raspunzand in calitatea sa.de Prim Ministru orato-rilor care se perindasera la tribuna cu prilejul acestor dezbateri, a spuscategoric ca cele doua curente, trecutul *i prezentul (adica not §i ei), nuse vor putea intelege deocamdata, ca noile partide ie§ite din infratire vorfi superioare tuturor partidelor istorice - adica infratire cu not nu, §i inonce caz, vremea noastra a trecut - ca Ardelenii au fost parasiti adeseade vechiul regat, dar 6 era fiindca se credea ca a§a o cer interesele tarii -adica se milostive§te a ierte picatele vechiului regat - ca ne-am facut oiluzie daca ne-am Inchipuit ca pans la razboi am fost un stat liber - adica

195

www.dacoromanica.ro

de ce sa nu primim tratatul minoritatilor, caci la urma urmei suveranita-tea noastra tot nu a fost deplina in trecut - ca situatia lasata de Nemtia fost mai buns deck cea lasata de liberali - adica chiar Mackensen afost pentru tars, o mai mica nenorocire decat regimul Bratianu - §i, insfar§it, ca vor fi pururea recunoscatori lui Nicolae Filipescu, Ion C. Bra-tianu, Take Ionescu §i... Alexandru Marghiloman! Noi nu vom uita capentru ace§ti patru oameni cauza noastra a fost §i a for ".

Dupa aceste aluzii, cuvinte i resentimente destainuite, nici o indoiala§i nici o iluzie nu ne mai putea fi ingaduita. Bratianu, care §tia O. taca,dar care uneori §tia sa nu uite, a Inregistrat ofensa cu o durere sufleteascaatat de vie, incat din acea clips Intre el §i Ardelenii din partidul nationallegatura launtrica a fost pentru totdeauna rupta, §i convingerea mea a-danca este ca in acea zi Vaida a distrus guvernarea lui, osandinduli parti-dul la o opozitie de zece ani.

Dar ostilitatea Ardelenilor nu era numai verbala, ea se manifesta petoate planurile. La injonctiunile Aliatilor de a semna tratatul de la SaintGermain, Generalul Vaitoianu, dupa sfaturile noastre, rezistase pans lacapat. Abia venit la putere insa, Vaida uitand atitudinea lui de la Paris,declaratiile facute de atata vreme, asigurarile for din Consiliul de la Si-naia, se grabi nu numai sa iscaleasca, dar sa se laude urbi et orbi cu poli-tica lui §i a prietenilor sai criticand pe Bratianu, care deodata devenisepentru ei un incapatanat §i un neintelegator. Dealtfel, §arpele ambitiu-nilor internationale il mu§case pe Vaida, se vedea deja un mare personagiupe scena lumii, reparand acolo spre gloria romanismului greelile lui Bra-tianu. Indata dupa sfar§itul marilor dezbateri parlamentare a plecatla Paris §i la Londra. De§i nu cuno§tea chestiile, de'i Trifu de la Externetrebuia sa-1 initieze in cele mai elementare amanunte §i sa-i slujeasca deinspirator, in megalomana lui naivitate ataca toate chestiile, pans §irecunoa§terea Sovietelor, §i era convins sa el ne-a adus Basarabia §i cai-a redat Romaniei prestigiul compromis de Bratianu.

In lipsa lui, prietenii sai din guvern sub pre§edintia lui Ciceo Popp, nuse multumeau sa colaboreze cu tarani§tii, fraternizau chiar cu ei intr'osimptomatica comunitate de vederi §i de sentimente. Mihalache, adevara-tul Intemeietor al partidului taranesc, era Ministru de Domenii, Lupu cuputine zile Inainte Inca socialist sui generis, era Ministru de Interne, iarCostalchescu, un sterist de la la§i, detinea portofoliul Cultelor §i al In-structiei.

Nationalii din Ardeal proclamau pretutindeni simpatia for pentru td-rani§tii din vechiul Regat §i nu mai vorbeau deck de afinitatile suflete§tipe care §i be descoperisera cu acest partid nou democratic, plin de vigoare§i plin de viitor. i impreund cu Iorga, ales pre§edinte al Camerei, careera fericit sä poata da curs sentimentelor sale antiliberale, se constituise-11 Intr'o federatie nationala menita sa asigure Romaniei Mari o era nou5..

196

www.dacoromanica.ro

Fig. 14: Al. Vaida Voevod

www.dacoromanica.ro

Pena §i vocabularul electoral at taranismului nou nascut deveni vo-cabularul obi§nuit §i oficial al guvernului a§a-zisei federatii. Nu se maivorbea decat de oligarhia liberals, de lumea veche pe care o reprezentaBratianu §i de lumea noua pe care, fireste, o reprezenta coalitia natio-nal-taranista. Iorga, care prezida adunarea deputatilor cu partinirea ca-ractenstica temperamentului sau personal, irascibil §i patima§, polemizamereu cu not in aplauzele adunarii, deqi cu drept cuvant obi§nuia sa sespuna ca el vorbe§te, iar oratorii il Intrerup din cand in cand, nici nu sepreocupa de aceasta intemeiata invinuire, fiindca era din plin compensateprin satisfactiile pe care i le pricinuaiu aprobarile majoritatii fats delupta fare curtare ce o ducea Impotriva nefastei oligarhii liberate.

La urma urmei aceasta izbucnire de ura.' ne-ar fi fost indiferenta, dacecel putin am fi avut con§tiinta ca federatia reprezenta sentimentul pu-blic, sau ca guvernul Vaida da, dovezi de pricepere in conducerea statului.Din nenorocire, nici una, nici alta nu corespundea realitatii. Sentimentulpublic se manifesta din ce in ce mai putin de.partea federatiei §i din ce ince mai mult de cea a Generalului Averescu, caci legenda lui in loc sa dis-pail, se accentua. Psihoza creqtea pe zi ce trece, cand Generalul se arataundeva la sate era un adevarat delir, iar Tata Averescu in uniforms searata tot mai des. In alegerile partiale candidatii averescani, persoane deobicei necunoscute, adunau totu§i sub semnul eroului de la Mara§eqtiaproape unanimitatea sufragfilor.

Cei care au vazut in intimitate pe Averescu in aceasta perioada mi-auafirmat Ca nu-§i dadea pe deplin seama de proportiile popularit5.tii lui§i de puterea reala pe care o reprezenta. Printr'un fenomen ciudat, s'acrezut mai popular in urma, cand opinia publics dezamagita incepusesa se departeze de el. Nu este mai putin adevarat ca, Ingrijorat de inca-pacitates guvernului Vaida §i Impins de partizanii lui, indeosebi de Arge-toianu, Generalul Averescu era tot mai nerabdator sa vina la putere,ceea ce fireste sporea Inca febrilitatea unei atmosfere politice Indeajuns§i, pe alocuri, ingrijorator de incordata.

La 5 Decembrie, cand Vaida a succedat lui Vaitoianu, Regele convin-sese pe Generalul Averescu sa intre in primul guvern at Ardelenilor, dardupe cateva zile de convietuire danduli seama Ca se compromite tntr'osituatie subalterns §i incatu§ata, §i-a dat deci demisia, convins fiind maimult decat oricand ca puterea i se cuvine intreaga §i neintarziat.

De asemenea, nepriceperea guvernamentala a federatiei era evidenta.Ea se infatisa rand pe rand sub aspecte cornice §i sub aspecte tragice. Vlad,la Ministerul de Finante afirma cu siguranta pe care numai o naivitateridicola, sau o totals incon§tienta o puteau da unui om, ca va opri in cite-va zile scaderea cursului leului, care lua cu adevarat proportii ingrijoratoa-re, iar aparitiile lui la tribuna Camerei erau intotdeauna prilejuri de delec,tare pentru ironi§ti §i de ilaritate pentru toti.

197

www.dacoromanica.ro

Bontescu prins de ai lui cu afaceri suspecte trebuia sa piece din guvernsi sa renunte astfel pentru multa vreme la aureola de mare economist pecare Ardelenii i-o creasers. Maniu, care nu stiu de ce refuza puterea in fo-losul fratelui Alexandru", facea pe sfinxul si, intre timp in Ardeal haosulalterna cu corup %ia la consiliul dirigent, starnind proteste numeroase si ne-multumiri crescande. Mihalache la Domenii se deda la o demagogic pri-mejdioasa in jurul reformei agrare, iar Lupu la Interne facea pe revolu ;i-onarul.

Comunistii, sub inspiratia directs a lui Rakowski, din ce in ce mai in-fluent la Moscova, simtindu-se incurajati de slabiciunile unora si de corn-plicitatea indirecta a altora, ridicau fara sfiala capul, cortegii nesfarsi-te defilau pe strazile Capita lei, grevele reincepeau, drapelul rosu falfaiapretutindeni. Lupu avu impmdenta sa fratemizeze sub cutele acestui steagcu lucr5.torii comunisti de la Monitorul Oficial, o administratie de stat. Unvant general de dezordine sufla peste oameni, ca si peste institutii. Vadit,ne aflam in plina anarhie.

In atari conditiuni, prelungirea la guvern a regimului national-taranistdevenea o primejdie. Regele, deli hotarit sa faca apel la Averescu, asteptatotusi intoarcerea lui Vaida din strainatate ca sa provoace criza ministeri-ala. Acesta ins5., fie c5. b5.nuia intentiile Guvernului, fie ca se complaceain atmosfera marilor cancelarii din Apus, isi tot amana sosirea. Totusi esteprobabil a starea de lucruri s'ar mai fi prelungit, daca nu ar fi interveniturmatoarele fapte: Mihalache intocmise un proiect agrar cu totul radicalsi voia sa-1 tread de urgenta prin Camera, iar Ardelenii, sub pretext canu gasesc apartamente ieftine si comfortabile in Bucuresti, voiau cu oricechip sa voteze o lege prin care limitau numarul de camere de care chiriasiisau proprietarii puteau dispune si-i obligau sa cedeze restul cu preturi re-duse celor ce vor voi sa se instaleze in locuintele lor. Un fel de sistem ase-manator aceluia ce se practica in Rusia de Ia intronarea bolsevismului.

Aceste cloud proiecte erau inadmisibile. In special Bratianu se hotarasa reactioneze cu toata energia cand vazu ca prin proiectul Mihalachepans si o ferma ca Florica scumpa lui Florica era amenintata de dis-trugere. El interveni prin Stirbey la Rege, care i-a declarat lui Ciceo Poppca pans la intoarcerea Primului Ministru nu va mai iscali nici un mesagiu,pentru ca nu poate consim%i ca legi de o asa mare insemnatate sa fie su-puse corpurilor legiuitoare, fara aprobarea formals si fara serioasa cerce-tare a sefului guvernului. Vazand aceasta, membri cabinetului s'au ganditsä aduca proiectele pe cale de initiativa parlamentara. Junian a depus deciproiectul agrar, Mirto proiectul chiriilor si Madgearu un proiect privitor laasociatiile muncitoresti, de asemenea neaprobat de Rege.

Bratianu nu mai venise de cateva saptamani Ia Camera, spectacolul deDuma prerevolutionara al adunarii de la Ateneu it dezgusta. Staruind pelanga el sa vina cel putin din and in and pentru a face un scurt act de

198

www.dacoromanica.ro

prezenta, consimti in cele din urma sa asiste la §edinta din 12 Martie, subcondrtiunea sa -1 iau de acasa §i sa-1 intovara§esc in aceasta plicticoasa vi-zita, ceea ce am §i f5.cut. Inta.mplarea a vrut insa ca tocmai in acea zi safie depuse cele trei legi mai sus amintite §i ca fizionomia Camerei sa fiemai haotica §i mai revolutionary cleat oricand. Majoritatea lua o atitu-dine direct ostila. Regelui, in aplauzele ei Mihalache, caruia i se aduseseinvinuirea ca lucrase peste capul Suveranului, nu se sfii sa declare a le-gaturile lui cu factorii constitulionali se vor rezolva aiurea". Aga fiind, numai era nici o clips de pierdut, Bratianu a plecat de la Camera §i a sfatuitimediat pe Rege sa provoace criza §i sa cheme pe Averescu, ceea ce Regelea §i f5.cut.

Solutia fireasca era chemarea la putere a lui Averescu, Bratianu celdintai o recuno§tea §i o recomanda Regelui. De§i raporturile dintre Gene-ral §i Bratianu fusesera atat de rele, o impacare intervenise, sub influentaPalatului se intalnisera pe inserate §i in mare taina in locuinta lui GeorgeTatarescu din strada Frumoasa i se stabilise chiar un fel de acord intre ei.Bratinau va ajuta pe Averescu sa vine la guvern, iar acesta va pregati suc-cesiunea liberalilor dupe retragerea lui de la putere, pentru a asigura astfelo continuitate in opera de ordine §i de consolidare ce trebuia intreprinsa§i pentru a facilita posibilitatea revenirii la putere a national-tarani§tilor,pads ce vor dovedi o maturitate politica. Si o moderatiune de conceptii,fara de care nu puteau constitui in evolutia normala a vietii noastre pu-blice deck un factor de tulburare Si un element de legitima ingrijorare.

A doua zi la ora 14.00 guvernul Averescu era constituit §i Vaida afla laLondra printr'o telegrams cifrata ca era demisionat. De buns seams pro-cedura era, ca §i socialismul lui Lupu,sui generis", dar Regele nu avea alta.alternative. 0 amanare putea atrage consecinte prea grave, el avea datoriacatre tara, catre opera istorica pe care o infaptuise, sa reintroneze ordi-nea cat mai neintarziat §i sa ne fereasca de inutile convulsiuni.

Averescu a dizolvat parlamentul §i a convocat pentru luna Mai corpulelectoral. De acum reintram in faga§ul normal al vietii politice, intreruptsau tulburat de infrigurarea neutralitatii §i de zbuciumul razboiului. Dupeepoca glorioasa a intregirii neamului, a infaptuirii visului nostru secular, oera noul incepea, era consolidarii Romaniei Mari. Generatiile viitoare voravea a judeca in perspectiva istoriei, dad frunta§ii vietii noastre publice§i dace partidele politice ie§ite din framantarile acestor vremuri de inche-gare, au §tiut sa-§i indeplineasca chemarea cu acelasi superior simt al rea-litatilor, cu aceea§i inaltime de vederi, cu acelasi luminat patriotism cucare inainta§ii no§tri au §tiut sa conduce destinele romanismului de lavitregia robiilor straine, la deplina unitate a neamului in hotarele lui etnice§i in drepturile lui de-a pururea.

199

www.dacoromanica.ro

DIVERSE

MALDARETI

JULIE - AUGUST - SEPTEMBRIE1933

www.dacoromanica.ro

CAPITOL UL PATRUZECI BSI ASE

MOARTEA REGELUI FERDINAND

De fapt, sanatatea Regelui Ferdinand era serios atinsa Inca din 1925,and in urma operatiei de hemie a avut o groaznica criza de flebita cuemboliile succesive de care numai in chip miraculos a scapat. Durereaadanci pe care in Decembrie 1925 Ianuarie 1925 a suferit-o prin pleca-rea fiului s5.0 a fost o lovitura fatala §i pentru starea lui

De atunci se poate spune ca boala care trebuia sa-1 doboare un an §ijumatate mai tarziu era de fapt declarata.

In Mai 1926, pe and guvernul Averescu facea alegerile nenorocitelealegeri de bariere §i Ausweis-uri familia regard a facut o excursie pe Du-nare. La intoarcere am aflat ca Regele este suferind, de aceea intrebandpe Barbu tirbey mi-a raspuns ca slabe§te mereu §i ca diagnosticul medi-cilor este o boala de stomac. Adevarul era ca nimeni nu-i dadea vreo im-portanta, iar familia regala, cunoscuta prin incuria ei in privinta bolilor,se marginea la consultatiile doctorului for curent, Roma lo om foarte detreaba, dar in acel moment suferind §i dansul. In cursul verii, Regele pleasa faca o curl la Vichy, iar la Paris fiind, Dr. Romalo care it intovara§ea, aconsultat cateva somitati. Nu §tiu pans la ce punct medicii francezi auexaminat cu seriozitate pe Suveran, fapt este ca nici ei nu au dat alarma,insa starea bolnavului se inr5.utatea inteuna. Dupa cura de la Vichy sesimtea mult mai rau §i mult mai slab deck de la plecarea lui din tars, darcu toate acestea atat familia regard cat §i guvernul continuau sa nu deabolii vreo insemnatate deosebita.

Aflandu-ma la inceputul lui Septembrie in Brasov la Barbu $tirbey,Mocsonyi care era §i el acolo mi-a m5.rturisit ca nu intelege nepasarea ge-nerals in ceea ce prive§te starea Regelui, ca i se pare cazul foarte gray §ica ar trebui provocat un consult serios cu medici din tars §i din straina-tate. De fapt era atat de alarmat, incat vorbea chiar de necesitatea uneiimp acari cu Principele Carol pentru a asigura fara zbuciumari o succesi-une la tron, ce putea fi mai apropiata deck ne-o inchipuiam.

*tirbey, caruia i-am impartagit ingrijorarile gi gandurile lui Mocsonyi,era insa de alts parere, credea ca. starea Regelui nu era prea grava de fapt

203

www.dacoromanica.ro

Roma lo o afirma cu o staruinta tot mai mare §i atribuia starea de spirita lui Mocsonyi mai mult dorintei lui intime de a provoca reintoarcereaPrincipelui Carol.

La putin timp dupa aceea, Regina Maria a hotarit sal plece in America,o calatorie lungs pe care dorea de ani de zile sa o faca, imp otriva careiaBratianu se opusese necontenit, dar pentru care obtinuse u§or incuviinta-rea Generalului Averescu. Inainte de a pleca, Regina a petrecut doui-treizile cu Principesa Ileana la Maldare§ti. Am profitat de ocazie ca a o in-treb daca nu crede imprudent sa absenteze atata timp cand starea Regeluilasa de dorit; mi-a spus insa ca medicii afirma ca nu are nimic gray §i capersonal are chiar impresia Ca de catva timp merge spre bine. Altminteri",a adaugat, fire§te nu a§ intreprinde calatoria mea in State le Unite, °ricatde mult m-ar interesa §i amuza acest drum pe care mi 1-am dorit de atatiaani". Plecand Regina cu Principe le Nicolae §i cu Principesa Ileana, Monar-hul ramase singur la Sinaia cu Principesa Elena §i cu micul Principe Mihai.Oficial, §tirile erau continuu asiguratoare, de aceea Regele a plecat chiar peDunare cu nepotii lui, Principii de Hohenzollern-Singmaringen. *tirbey deasemenea, de§i nu mai vazuse de catva timp pe Suveran, nu era nelini§tit.In schimb, indirect mi-au parvenit din doua izvoare deosebite informati-uni care infirmau optimismul general §i care mi-au inspirat cele mai serioa-se ingrijorari.

Intai am aflat din cercurile Principesei Elena ca. Regele avea dureri in-grozitoare, ca potrivit naturii sale tacute nu se prea plangea, dar ca in une-le momente suferinta era atat de mare, incat i§i incle§ta mainile de birou§i crispatiunile intregii sale fiinte tradau chinurile pe care se straduia sa leascunda celor din jurul lui.

In al doilea rand, mergand in Ardeal pentru o intrunire politica, amintalnit in gara Sinaia un ofiter care era adesea de serviciu la Palat §i cares'a socotit dator sa-mi atraga atentia asupra sanatatii Regelui: Cei de laPalat", mi-a zis el, ,,tot spun ca. Majestatea Sa nu are nimic, dar noi vedemcum se tope§te de la o saptamana la alta. Hainele i-au ajuns prea largi,este galben la fats ca un cadavru §i §tim pozitiv ca are mari dureri. Reginaeste in America, guvernul sau nu §tie, sau nu vrea sa §tie ce se petrece.Atrageti de urgenta atentia D-lui Bratianu sa se is masuri energice, caaltfel Regele se prapade§te,v'o spunem noi, cei ce suntem aci in jurul lui".

Foarte impresionat, de indata ce m'am intors la Bucure§ti am comuni-cat lui Bratianu cele ce mi s'au spus. De-acuma, insu§i *tirbey a inceputsal vada ca prea era izbitoare deosebirea Intre realitate §i afirmarile luiRomalo. Din indemnul lui s'a hotarit sa se cheme in consult un medic dinParis, un mare specialist in bolile de stomac §i intestine. Intre timp Ducelede Spoleto, fiul Ducelui de Aosta, a venit la Bucure§ti in vizita oficiala.Cu acest prilej s'a dat o mare receptie la Palatul Regal, ultima in vecheacladire, care dupa cateva zile trebuia sa cads prada flacarilor. In calitatea

204

www.dacoromanica.ro

mea de fost ministru am fost §i eu poftit la aceasta receptie. cum numai vazusem pe Rege de luni de zile, and u§ile din fund s'au deschis §ia aparut alaturi de principele italian, am ramas inmarmurit. Era alt om,un schelet, cu ochii stin§i, purta vadit pe fats pecetea mor %ii. Din aceaclips pentru mine nu a mai fost nici o indoiala ca avea cancer §i ca erapierdut.

Peste cateva zile diagnosticul era din nenorocire confirmat de Dr. Hart-man. Mai mult, tumoarea era atat de inaintata, incat o interventie chirur-gicala era indispensabila. Hartman proceda fara intarziere la. operatie,facand Regelui un anus artificial. Regina a fost rechemata telegrafic inSara, telegrama gasindu-o in drum spre coastele Pacificului. A doua zi apornit spre Bucure§ti punand astfel capat unei calatorii, care find organi-zata de persoane ca Loie Fuller a compromis-o in mod inutil §i a contri-buit mult Ia §tirbirea popularitatii 'ei la noi.

De acuma situatia era urmatoarea: Regele era pierdut, se putea celmult spera ca printr'un tratament de radium sa i se prelungeasca pentrucatva timp existents. Inca, parerile cu privire la tratamentul cu radiumerau imp artite, unii din medicii no§tri fiindca. §i ei fusesera chemati inconsult, alaturi de Hartman a§teptau de la radium o prelungire a bolii,altii sustineau in schimb ca de cele mai multe on acest tratament provoa-ca o recrudescenta a procesului canceros §i, ca atare, precipita deznoda-mantul fatal.

S'a adus prin urmare, platindu-se un pret foarte ridicat, o bucata deradium, un specialist din Belgia a fost chemat pentru primele aplicatiuni,continuate in urma de Dr. Severeanu. Durerile incetasera §i starea era maimult stationary. Era insa de netagaduit ca. viata Regelui nu putea fi pre-lungita decat cu cateva luni, singur Averescu bizuindu-se pe spusele Doc-torului belgian i§i mai facea iluzii. Fiind invitat impreuna cu el la un dejunIa Cotroceni, am ramas uluit auzindu-1 spunand ca este sigur ca Regelemai poate trai trei ani. Dr. Cantacuzino afirma categoric ca nici un om se-rios nu poate sustine o asemenea erezie medicaid §i, de fapt, nu era nevoiesa fii o somi tate in ale medicinii pentru a-ti da seama fie ca Generalul Ave-rescu fusese victima unei mistificari, fie ca ii convenea pentru anume sco-puri politice sa acrediteze aceasta versiune. Bratianu nu se sfia sa sustindaceasta din urma ipoteza.

Sigur era, insa, ca Regele nu impartara iluziile reale sau aparente aleprimului sau ministru, sarmanul §tia ca moartea it pandete §i i§i a§teptasfar§itul cu o seninatate sufleteasca cu adevarat cre§tineasca. Crescut pre-cum se tie de preoti catolici §i de o mama cunoscuta pentru bigotismulei, era adanc credincios. Cei ce 1-au cunoscut mai bine au spus intotdeauna,

205

*i

Si

www.dacoromanica.ro

§i cu drept cuvant, ca firea lui 1-ar fi predispus mai mult pentru calugariedecat pentru tron. De fapt,qi ca Rege,ducea in propriul sau Palat cu totulalts vials decat aceea a membrilor familiei sale. Traia singuratec in biroullui cu cartile, cu gandurile, cu florile §i cu cainii lui. Ii placea retragerea§i tacerea, sufletul sau de o rara noblete nu cuno§tea vanitatea maririloromene0. Cu doua, trei zile inainte de a merge la Alba Iulia spre a fi in-coronat ca Rege al Romaniei Intregite, a fost la Posada §i Martha Bibescumi-a reprodus spusele lui: era fericit ca providenta diving i-a harazit saintrupeze visul secular al neamului peste care ii fusese dat sa domneasca.Nu li atribuia lui meritele acestei minunate ursite, o privea ca o favoarecereasca in fata careia se inclina cu smerenie.

Tot astfel §i in fata mortii, primea verdictul Celui Atotputernic curesemnarea omului care aqteapta de la viata de apoi adevarata multumire§i adevarata fericire. Ma intreb insa alaturi de aceasta nepasare cre§ti-neasca fata de moarte nu era la el §i un alt simtamant, acela ca §i-a im-plinit misiunea mai presus de toate prevederile i de toate visurile lui §i,prin urmare, con§tiinta ca putea parasi cu sufletul imp acat acest pamantunde printr'o ciudata contradictie a destinului ii fusese dat sa cunoascatoate gloriile, dar §i toate suferintele. Moartea ii aparea deci ca sfar§itulunor glorii ce nu-1 fericeau qi al unor suferinte ce -1 framantau peste masura.

Oricum ar fi fost, Regele Ferdinand i§i indura boala pe care o §tiafatala fail un murmur, f5.rce un gest de revolts sufleteasca, sau macarde fireasca parere de rau. Nu vorbea nimanui de sfarqitul sau, deqi atatRegina cat §i copiii i§i dadeau seama ca este deplin con§tient de starealui. Ultima bucurie a fost vizita fratelui sau, Principe le Wilhelm de Hohen-zollern-Sigmaringen. Cei doi frati erau uniti printr'o adanca afectiune,razboiul ii despartise vremelnic, ceea ce fusese o tragedie pentru amandoi.Erau atat de fericiti ca acuma se pot revedea ca pe vremurile dinainte derazboi, cand Moqtenitorul Tronului Roman petrecea in fiecare an la Sig-maringen saptimani intregi in sanul familiei sale scumpe qi in stransa inti-mitate cu fratele sau iubit.

Stateau ceasuri intregi de vorba depananduli amintirile din copila-rie, qtiau §i unul qi altul ca in curand moartea ii va desparti, aqa incataceste lungi intrevederi aveau ceva profund dramatic, dar, lucru curios,§i cu fratele sau - dupa marturisirile acestuia catre Regina - Regele a fostrezervat asupra gravitatii bolii. A tinut insa sa se impartageasca impre-una, preotul catolic i-a spovedit §i le-a dat sfanta cuminecatura. Parca pepragul mortii Regele voia ca sub egida bisericii sa fie pentru ultima datapecetluita dragostea lor, frumoasa for iubire de frati.

De asemenea tot pe atunci, Regele a aparut ultima data in public.Impreuni cu Regina a asistat la o reprezentatie de binefacere la TeatrulNational §i cand a intrat in loja regala, slab, palid, vadit atins de aripamortii, toata sala s'a sculat in picioare §i, adanc emotionata, i-a facut cea

206

www.dacoromanica.ro

mai indelungata §i mi§catoare ovatiune a domniei sale. A avut astfel do-vada mbirn ce lumea ii purta, precum §i a ingrijorarii generale pe caresfarptul sau prematur it inspira tuturora. Nu §tiu insa dace in sufletulsau a precump5.nit in acele clipe simtamantul multumirii, sau al confir-marii publice a sfar§itului ce se apropia.

De-altminteri, dupa Pate evenimentele trebuiau sa se precipite. Pe dea-supra cancerului, care, in loc sa cedeze in fats aplicatiunilor de radiumdimpotriva, se generaliza, Regele a contractat i o congestie pulmonara.Slabit cum era, boala prezenta deci o gravitate exceptionala, mai mult,doar un miracol putea inlatura un deznodamant fatal. Totu§i, miracoluls'a produs, dupa cateva zile de criza acute in care orice speranta pareapierduta, spre surprinderea generals bolnavul birui rau. Dar este lesne deInteles cum a ie§it din aceasta boala, ultimele puteri de rezistenta aleorganismului sau erau de acuma zdrobite, cancerul 4i putea netulburatcontinua opera destructive.

Averescu, Inca plin de iluzii, staruia ca Regele sa piece in Italia sprea'§i desavar§i convalescenta, o veche idee a lui, in care, interesat sau dez-interesat, it Incuraja doctoral belgian. Bratianu s'a opus insa din rasputeri,banuind ca Generalul vrea sa indeparteze pe Suveran pentru ca in mo-mentul mortii sa fie singur in tara. §i, prin urmare, sal puns mai uqorin aplicatiune planurile ce urmarea.

Care erau acestea? Dar avea cu adevarat planuri §i care anume? Eragreu de precizat, Averescu atunci ca §i mai tarziu a protestat cu vehemen-ta impotriva intentiilor ce i se atribuiau. Nu este mai putin adevarat case petreceau o serie de fapte suspecte, care puteau indritui pe deplin ba-nuielile lui Bratianu. A§a spre pilda, in cercurile guvernamentale se vorbeamereu de necesitatea instituirii unei dictaturi, fiindca se §tia ca. Generalulse rostise impotriva Regentei a§a cum fusese ea constituita §i, pe de altsparte, fiind dat ca intimii lui Goga nu se sfiau sa reclame urbi et orbi odictatura, suspiciunile nu erau neintemeiate.

In al doilea rand, ingrijor5xile erau legitime Si din alt punct de vedere:de ce staruia Generalul Averescu sa piece Regele in Italia, cand toti me-dicii noWi serio§i afirmau ceea ce, de-altfel, era evident, ca o schimbarede clime nu poate avea nici o influents asupra unei afectiuni canceroasepe care tratamentul de radium nu numai a nu o redusese, ci dimpotrivadeterminase o recrudescent5.. De ce se incapatana Generalul Averescu sasustina ca starea Regelui poate fi prelungita inca trei ani, cand toti me-dicii afirmau contrariul i and ultima boala nimicise, pentru orice om debun simt , putinii sorti de prelungire normal, a unui cancer in plink recru-descenta §i generalizare? Intrucat nu se putea da nici un raspuns valabilacestor intrebari, era cel putin logic ca Bratianu sa priveasca cu ingrijorareuneltirile Generalului.

In sfar§it, atitudinea lui Averescu nu era limpede nici fatal de Princi-

207

www.dacoromanica.ro

pele Carol. Este adevarat ca rostise in parlament in Februarie un discursfoarte categoric in ceea ce priveqte actul de la 4 Ianuarie 1926 qi nouaordine de succesiune la tron. Dar nu este mai putin adevarat ca, in acela§itimp, Generalul Averescu trimisese emisari Principelui Carol la Paris.Ce-i spusesera aceqti emisar? Averescu pretindea: sfaturi de cumintenie",atat qi nimic mai mult. Bratianu insa se indoia, intai fiindca vazuse ca intoarnna avusese qi Goga intrevederi cu Principe le in capitala Frantei,intrevederi pe care le ascunsese qi pe care Bratianu nu putea presupune caMinistrul de Interne le avusese fara §tirea Primului Ministru §i, al doilea,fiindca in genere Bratianu nu avea incredere in cuvantul Generalului.De cand Bratianu it prinsese cu un indraznet neadevar rostit in guverna-rea de la 1907-1909 qi nu se sfiise deqi afirma un lucru dovedit ine-xact sa-§i dea cuvantul de onoare de militar, it considera pe Averescu unom perfid, pe cuvantul caruia nu se putea pune nici un temei. Scena deatunci a fost dealtfel cauza demisiei lui Averescu din guvernul de la 1909,cauza lungii ostilitati dintre cei doi oameni, precum §i motivul pentrucare acuma, dupa ce se impacasera, Bratianu cauta in orice negocieri po-litice sa se asigure qi in scris de angajamentele Generalului.

Aqa fiind, Bratianu it credea pe Averescu capabil ca, pe de o parte,sa-1 atace pe Principe le Carol in parlament §i, pe de alts parte, &á negocie-ze la Paris reintoarcerea lui pe tron. In asemenea conditiuni, Bratianu apus in mi§care tot ce a putut pentru a dejuca planul calatoriei in Italia.Astfel, ajutat de Regina Maria qi de $tirbey a reuqit, iar Regele a ramasin tars. De indata ce s'a mai intremat putin a plecat la Scroviqtea, fiindcase simtea mai liniqtit acolo decat la Cotroceni §i de mult avea o predilec-tie pentru acest pavilion de vanatoare din padurea de la Peri'.

Starea lui era insa din ce in ce mai rea, nu se mai hranea aproape defel, avea o repulsie invincibila pentru tot ce i se &idea sa manance. Sta-ruintele Reginei qi ale Principesei Ileana, care nu-1 mai paraseau o clips,erau zadarnice. Slabiciunea qi oboseala erau de asemenea crescande, sta.-tea aproape tot timpul in pat sau lungit pe terasa de sus a pavilionului sauunde iscalea documentele de stat cu acel simt at datoriei care it caracte-rizase intotdeauna, in ceasurile de ragaz se distra desenand planurile gra-dinei ce se proiectase la Scroviqtea. Din cand in cand discuta cu gradina-rul aranjamente de flori, vechea lui pasiune pentru botanica.

Din vreme, *tirbey afland ca Regele nu'qi facuse testamentul, it in-demna sa'qi is ultimele dispozitiuni. Cu o docilitate impinsa pans la ne-pasare, Regele iqi scrise testamentul, rugand pe tirbey in prealabil sa sepregateasca o ciorna. In plus a redactat qi o scrisoare lasand cateva obiec-te unor persoane mai intime ca, spre pilda, lui Valentine Argetoianu luiJulie Ghika, care au moqtenit astfel doua din inelele ce purta obimuit.Aceasta scrisoare a intocmit-o singur, fara amestecul sau sugestiunile cuiva.

Pe cat de indiferent u era ca testamentul §i codicilul sau oficial sä

208

9i

www.dacoromanica.ro

fie cunoscut de Regina §i de anturajul lui, pe atat era de gelos sa pastrezesecretul in jurul scrisorii cu micile legate particulare. Fats de atitudinealui Averescu, Bratianu §i Stirbey, de acord cu Regina Maria, s'au ginditsa-1 indemne a adresa Primului sau Ministru o scrisoare publics, prin caresa afirme hotarirea lui neclintita ca ordinea succesorala stability la 4 Ia-nuarie sa fie mentinuta §i strict respectata. Aceasta cu atat mai mult,cu cat opozitia incepea sa opteasca ca. Regele ar vrea sa recheme pe fiulsau, revenind astfel asupra celor hotarite in 1926.

Fara greutate §i fara nici o ovaire a aprobat ideea §i a scris cu minalui scrisoarea cuvenita. Am vazut originalul, scrisul i§i pastra aspectul o-bi§nuit, adica era ca intotdeauna admirabil la vedere §i indescifrabil lacitit. Aceste dispozitiuni Mild luate, Bratianu nu se gindea sa provoacerasturnarea lui Averescu, considerind ca succesiunea la tron putea fi po-trivit ordinei constitutionale lini§tit §i normal asigurata in urma tuturormasurilor luate §i a declaratiunilor facute chiar sub un asemenea guvern.

Un eveniment Ma insemnatate la prima vedere de§tepta insa banuie-lile §i ingrijorarile lui Bratianu. Generalul cerea sa fie autorizat a purtapermanent uniforma, de§i dc aproape zece ani era ofiter in rezerva. Ceinsemna aceasta? Pregatirea dictaturii? Un mijloc de a se infati§a armatei,care va fi maine fipsita de comandantul ei suprem constitutional, sub for-ma §i cu tinuta unui conducator de fapt? Averescu i§i afirma inca o databuna lui credinta §i i§i manifesta indignarea fats de suspiciunile al carorobiect era. De aceea la intrevederea ce a avut loc intre ei, la Bratianuacasa, nici argumentele, nici solicitarile acestuia nu au fost in stare sa-1 de-termine sa renunte la proiect. Banuiefile lui Bratianu dobandeau astfel oconfirmare puternica, dansul hotarind sa lamureasca atunci pe deplinchestia. Cand recomandase in 1927 Regelui sa cheme la guvern pe Gene-ralul Averescu, acesta ii daduse asigurarea formals ca se va retrage de laputere de indata ce Bratianu i-o va cere. Oricat ar parea de straniu, Gene-ralul incheiase acest pact categoric cu §eful partidului liberal. De aceeaBratianu i-a cerut sa se retraga, sa execute angajamentul solemn ce §i-1luase, intrucat in conditiile actuale nu-i va mai putea da sprijinul sau capans acuma. Averescu a refuzat. Ai uitat ca te-ai angajat fats de mine",ii repeta Bratianu. ,,Se poate", spuse Generalul, nu socotesc insa ca estemomentul sa ma retrag acuma §i nu ma voi retrage!".

Cu aceste cuvinte, dialogul s'a sfar§it, Averescu a parasit casa lui Bra-tianu, iar acesta mai convins decit oricand ca Generalul urmi.re§te sco-puri ingrijoratoare, se hotari sa puns in joc toata influenta lui pentru aprovoca fara intarziere rasturnarea Guvernului Averescu. Stirbey, careimparta§ea in totul nelini§tea lui Bratianu, mai ales in urma ultimei con-versatii, consimti sa intervina in acest sens la Rege §i la Regina. Mi§u,care banuia §i el de catva timp intentiile lui Averescu §i care de-altfel nuprea ii era favorabil, i§i uni sfortarile cu acelea ale lui Stirbey.

209

www.dacoromanica.ro

S'a zis in urma ea Regele nu ar fi vrut sa-1 inlocuiasca pe Averescu, cai s'a smuls hotarirea abuzandu-se de starea lui. tirbey, care nu se ascun-dea de mine, mi-a afirmat intotdeauna contrariul §i cred ca aceasta trebuiesa fie §i realitatea. Evident ca lipsa de vointa ce a caracterizat pe RegeleFerdinand toad viata nu era sa dispara tocmai acum, cand boala i se agra-vase, iar puterile i erau atat de sleite. De ce ar fi rezistat solicitarilor sfet-nicilor lui intimi de asta data, cand nu le-a rezistat in trecut? Dar, aqa cum1-am cunoscut pe Regele Ferdinand, teama ca Averescu sa se foloseascade moartea lui pentru a risturna ordinea succesorala, sau pentru a procla-ma o dictatura militara in folosul sau, trebuie sa-1 fi impresionat adanc qisa fi determinat - indiferent de spusele anturajului sau - ceara acestuiademisia. Am deci convingerea ea mai putin decat oricand se poate vorbiin acest caz de siluirea vointei unui muribund. Este adevarat ca la ultimaintrevedere cu Averescu, Regele a parut §ovaitor, dar prin temperamentulsau avea oroarea executiilor. In starea de depresiune fizica in care se aflaatunci, era a§adar firesc ca, mai mult decat oricand, sa caute a indulcihotarirea la care se oprise.

Averescu nu se a§tepta la aceasta lovitura qi, in primul moment acautat sa reziste. Goga, care nu banuia nimic din cele ce se intamplau,mersese inteo excursie la Putna qi tinuse acolo discursuri care tradau si-guranla lui in viitorul guvernarii averescane. Uluit de intorsatura eveni-mentelor, se intoarse in grabs la Bucure§ti §i se precipita la mine, ru-gandu-ma sa intervin pe langa Bratianu sa renunte la rasturnarea guver-nului, find gata sal dea toate garantiile. I-am raspuns ca ii voi transmitecele ce mi-a spus, dar ca sunt sigur ca va fi fail de nici un rezultat.fiindca este prea tarziu §i, al doilea, fiindca tot ce au facut in ultimelesaptamani, propria lui atitudine, limbagiul prietenilor intimi, iar acum inurma, convorbirea dintre Bratianu §i Averescu, justified toate suspiciunilet5.gaduind in plus temeinicia ingrijorarilor ce le inspira prietenilor mei po-litici. Altfel, risc sa fiu taxat de naiv. Goga pleca foarte deprimat, ce vafi spus qefului sau nu §tiu, fapt este insa ca Generalul Averescu a ramasconvins ca eu cram acela care intrigasem impotriva lui pe langa Bratianu§i ani de zile mi -a pastrat, din aceasta pricing, un resentiment pe atat deviu, pe cat de neintemeiat.

Vreo doui, trei zile situatia a fost cu adevarat ingrijoratoare, Averescudiscuta, protesta, se codea 'inainteze demisia, intrevederile cu Mi§use succedau fara rezultate pozitive. Intre timp aflam insa ca in secretdadea ordine sa se aduca la Bucure§ti anumite unitati armate. Oameniide incredere, civili §i militari, veneau la Bratianu cu dovada uneltirilorce se urzeau, deci nu mai era vreme de pierdut. Pot spune ca rareori 1-amvazut pe Bratianu mai ingrijorat, se gandise chiar la masurile de luat even-tual cu ajutorul armatei, spre a dejuca planurile lui Averescu, planuri carepareau a lua inteadevar o intorsatura grava.

210

sa-i

Intai,

sa-gi

www.dacoromanica.ro

Cand criza atinsese punctul ei culminant, Averescu deodata §i-a datdurum. Ce se intamplase? Se convinsese oare ca rezistenta lui nu are sortide izbanda? Nu urmarise cu adevarat oare scopuri ascunse §i, deci, in fatadormtel hotarite §i repetat exprimate a Regelui se inclina ca un sfetnicascultator §i ca un vechi militar crescut in spiritul ierarhiilor §i al discipli-nei? Marturisesc ca este aici o enigma, pe care nici azi nu o pot descifra.Astfel Inca o data vointa lui Bratianu inspirata nu din dorinta de a veni laputere, ci din teama de a vedea Zara expusa la periculoase zbuciumari, seimplinise.

Bratianu se oprise din timp, in privinta succesiunii, la solutia unuiguvern de tranzitie. Nu voia sa preia direct puterea tocmai spre a nu pareaca urmarise scopuri egoiste de partid, cand a insistat pentru retragerealui Averescu. Pe de alts parte, credea ca un astfel de guvern va uqura si-tuatia Regelui §i totodata, va Indulci raporturile cu national-tarani§tii,raporturi pe care Bratianu Linea mult sa le imbunatateasca, sperandprin aceasta ca la moartea Regelui, ei nu se vor avanta Intr'o politica deagitatiuni carliste, precum amenintau sa o faca.

Guvemul acesta trebuia sa prezideze alegerile §i din el trebuia sa facaparte, alaturi de liberali, national-taran4ti, Lupu §i Argetoianu. Bratianuera convins ca majoritatea fiind a noastra, va putea constitui un guvernliberal care va avea o deosebita autoritate, aparand in fata tarii §i a stra-inatatii ca adus la putere de vointa nationals.

Cine sa prezideze insa aceasta formatie ministeriala tranzitorie?Bineinteles cineva sigur, care sa nu-1 tradeze, sau sa nu scape din manshaturile ca sa ne pomenim cu o majoritate taranista, adica cu o solutie§i mai primejdioasi in momentul mortii Regelui, decat solutia Averescu.Dupa oarecare dibuiri, Bratianu se opri la Stirbey, o desemnare care aprovocat in unele cercuri surprindere §i in altele o vie indignare. Trei con-sideratiuni determinasera aceasta hotarire. Intai Increderea absoluta ceavea §i ce putea sa aiba in cumnatul sau. A doua, dorinta de-a complaceReginei, careia §tia ca ii convine o atare desemnare. Si, a treia, ideea luica. Barbu Stirbey, merita sa primeasca §i consacrarea unei Inalte demnitatipublice, pentru toate marile sale servicii pe care le-a adus tarii.

Intrucat ma prive§te, nu cred ca Bratianu a avut o fericita inspiratiealegand pe Stirbey pentru prezidarea acestui guvern intermediar. Ce estedrept, acesta, prin legaturile lui cu national-taraniqtii putea mai u§or de-cat altul prezida - poate - in acel moment un guvern care sa concentrezetoate fortele mai de seams ale tarii §i obtine totodata, in calitatea sa dePrim Ministru, o noua adeziune formals a national-tarani§tilor la ordineasuccesorala de la 4 Ianuarie 1926. Dar Stirbey, prin legaturile lui cu Palatul,prin camp aniile care se dusesera Impotriva lui, trebuia sa apara ca o sfidare aopiniei publice §i, ca atare, sa arunce asupra ultimelor acte ale Regelui Fer-dinand un oprobiu pe care nu-I merita, sarmanul,nici ca Rege, §i nici ca om.

211

www.dacoromanica.ro

Voi regreta intotdeauna ca Bratianu a avut slabiciunea sa impinga peStirbey pe aceasta cale a§a cum voi regreta intotdeauna ca acesta nu aavut aria sa respinga o asemenea propunere, ca ar fi fost mai bine pentruamintirea rolului istoric al unuia §i pentru autoritatea morals a celuilalt.De-altminteri, cea mai buns dovada ca guvemul Stirbey a fost o inspira-tie nefericita este ca nici nu §i-a putut indeplini menirea. Miniqtrii natio-nal -tarani§ti intrati in guvern au facut declaratia de adeziune la ordineasuccesorala, dar Maniu a §tiut sa lucreze in a§a fel, incat sa lase pentrupartid o portita deschisa, o portita prin care echivocul sa fie mentinutgi pe mai departe.

Pe de alts parte, dupa putine zile Junian §i colegii lui national-tara-ni§tii au inteles ca Stirbey favorizeaza pe liberali qi s'au retras din guvern.In asemenea conditii ce folos mai putea prezenta, un asemenea ministru?Nu mai era un guvem national, nu mai putea avea simpatia, sau cel putinneutralitatea national-tarani§tilor, putea cel mult, prin confuzia ce creain opinia publics qi prin lipsa lui de autoritate realer, sa duca la alegeriatat de impestritate, incat de pe urma for sa iasa in locul guvernului pu-ternic cerut de moartea apropiat5. a Regelui, un guvem slab sub a caruiegida sa devina posibile toate surprizele §i toate aventurile. A§a fund, eramai simplu §i mai bine sa se facer apel direct la liberali, cu riscul ca natio-nal-tarani§tii vor continua sä. fie nemultumiti, dar cel putin Cara va aveaun guvem tare sub care succesiunea la tron sa se poata face fara zbucium§i fara pericole pentru normala dezvoltare a statului roman.

S tirbey i§i dadu deci demisia, dar, spre surprinderea lui Bratianu qi amea, cu regret, cu un adanc regret. El, care se complacuse o viata intreagain rolul de eminence grise", fusese deodata mu§cat de §arpele ambitiiloroficiale §i vazute. S'a despartit de aceasta prerdintie de consiliu, pe care§tia cum o luase qi cu ce anume mandat, se desparti de ea cu o p5.rere derau ce nu putea ascunde §i, ceea ce este mai curios, cu intima lui convin-gere ea ar fi putut guverna mai bine §i cu mai mult folos decat Bratianu.De-altfel nici nu se sfia sa ne-o marturiseasca intre patru ochi. Pe minefaptul nu m'a mirat ca Stirbey, osandit ani de zile sa stea in dosul corti-nei, sa resimta deodata voluptatea scenei, a luminilor rampei qi a contac-tului direct cu publicul. Era explicabil, era omenesc.

Dar, ceea ce nu am inteles nici atunci, nici azi, este cum un om cu ojudecata atat de sanatoasa §i atat de ponderat5. ca dansul sa nu-§i fi datseama ca dupa viata pe care o dusese §i dupa rolul pe care it jucase, puteasa stea cu adev5.rat sub reflectoarele nemiloase ale unei reprezentatiunipublice. Trecutul sau era incompatibil cu rolul ce voia sa-1 joace de-acuma,marele sau merit fusese tocmai ca o intelesese atat de bine ani de-a randul.Prin ce dezicere, prin ce ratacire a judecatii s'a abatut deodata de la di-rectiva intregii sale vieti, va ramane pururea pentru mine, care 1-am cu-noscut atat de bine, o tulburatoare intrebare.

212

www.dacoromanica.ro

Recunosc ca. Stere it convinsese a poate juca un rol public gi ca ilasigura de sprijinul §i de simpatia national-tarani§tilor, dar cum era cuputmta sa se fi lasat influentat de judecata unui Stere, ale carui slabi-cturu §1 scaderi le cuno§tea atat de bine? Hotarit, o schimbare atanca seoperase in mintea pans atunci atat de armonios echilibrata a lui Stirbey.MI s'a recomandat intotdeauna sa ma feresc de marile ambitii comprima-te, se vede ca nici ambitiile sale - care au fost mari, foarte mari, nu au pu-tut rezista pans la capat comprimarii voluntare la care le supusese.

Oricum ar fi, Stirbey demisionat,Bratianu i§i constitui repede ministe-rul mentinand in guvem pe Lupu, pe Argetoianu qi pe Ste lian Popescu casa nu dea un caracter prea exclusiv de partid formatiei ministeriale. Apoi,oferi Externele lui Titulescu, care primi fara §ovaire sa intre in ministerulliberal, dorind chiar sa se inscrie in partidul nostru cu acest prilej, iar mieMinisterul de Interne, un departament care, prin atributiunile lui politie-ne§ti, mi-a displacut intotdeauna, dar pe care eram dator sa-1 primescpentru insemnatatea pe care o prezenta pentru viata interns de partid,precum §i pentru marea raspundere legata de el acuma, in preajma sfar§i-tului din ce in ce mai apropiat at Regelui.

In cateva ceasuri, toti prefectii, toti demnitarii statului au fost numiti§i am dat tarii impresia ca la carma ei in vremurile de ingrijorare ce traiameram un guvem putemic, care qtia §i ce vrea, §i unde merge. Era ceea cetam a§tepta §i voia.

Cu prilejul prestarii juramantului, mi-a fost dat sa-1 vad pentru ultimaoars pe Regele Ferdinand. Am plecat la Scrovi§te in automobil cu Bra -

tianu §i cu Generalul Paul Angelescu, Ministrul de Razboi in guvemulStirbey, care p5.stra acest portofoliu §i in noul minister. Dupa ce ne-amadunat toti colegii, Bratianu s'a urcat la Rege §i a conferit catva timp cuel, supunandu-i spre iscalire §i cateva decrete urgente. and s'a coborit,fotograful, care il urmarea fail mils in toate partile, a luat acel instanta-neu care este desigur cea mai buns §i cea mai evocatoare fotografie a lui.Este incruntat desigur sub emotia convorbirii cu Suveranul, a grijilor ceil stapaneau §i a rispunderilor ce it apasau. Parul este valvoi, pared chi-nuit ca i sufletul lui. Sub brat poarta un teanc de documente, inainteazafalnic, hotarit, nici o imagine nu di mai bine impresia de putere ce se des-prindea din persoana lui Ion I. C. Bratianu. Cine va voi sa tie vreodatacum era cu adevarat, va trebui sa priveasca aceasta fotografie a unui omindeob§te putin fotogenic.

Pe urma am fost introdu§i qi not la Suveran. Regele ne a§tepta pe te-rasa de sus, era intfun fotoliu, imbracat in civil, in fats lui o mescioaracu Crucea §i cu Evanghelia. Langa el un preot de sat, cam surprins ca-i re-vine indatorirea sa participe in virtutea sacerdotului sau la o atat de in-semnata ceremonie. Slabiciunea Regelui era impresionanta, dar ceea cem'a izbit mai cu deosebire a fost expresia figurii lui. Avea deja masca mor-

213

www.dacoromanica.ro

Iii, in privirea lui stinsa se citea un amestec de bunatate, de resemnare §ide infinita melancolie. De fapt, pe pragul eternitatii se desprindeau dinochii lui cele trei trisaturi caracteristice ale caracterului sau, cu o intensi-tate pe care nu o aveau atunci cand puterile fizice ii ingaduiau sa fie maistapan pe sentimentele intime.

Dupa ce am depus juramantul a rostit cateva cuvinte aratandu-neinsemnatatea misiunii ce ne incumba §i Increderea ce o pune in noi. $i -aar5.tat satisfactia ca in guvern participa qi reprezentanti neutri, sau aiunor alte formatiuni politice. I§i dadea seama in mod vadit ca prezideazala constituirea ultimului sail minister. Bratianu a raspuns foarte scurt,aveam toti instinctiv grija de a nu prelungi o scena care il obosea. Tottimpul de-altfel nu s'a mi§cat din fotoliu sail. La plecare ne-a dat fieca-ruia mana, mie, cu o nota de afectiune, mi-a adaugat: Te plang, Ministe-rul de Interne este un minister plicticos §i cu preocupari care §tiu ca nusunt cele ce au predilectia Dumitale". A suras trist §i, pe cand ma retra-geam, m'a mai salutat prietene§te cu mana.

Raporturile mele cu Regele Fedinand, al carui sfetnic am avut cinsteasa fiu 9 ani, au fost ce este drept Intotdeauna dintre cele mai bune §i, potchiar adauga, dintre cele mai cordiale. In toate imprejurarile mi-a mani-festat o deosebita simpatie qi §tiu ca nu se sfia sa proclame aprecierile luimagulitoare despre activitatea §i persoana mea. Este adevarat a qi eu inschimb am avut pururea pentru el sentimente duioase. Nobletea de sufleta acestui ,,grand Seigneur" in toata acceptiunea cuvantului, Imi inspirasede la primul contact mai direct cu el o vie qi calda afinitate.

Pe de alts parte, imprejurarile f5.cusera ca sa fiu al5.turi in atatea mo-mente mari §i istorice, incat o puternica legatura sufleteasca se stabiliseIntre mine qi Suveranul pe care imi fusese dat sa-1 slujesc. De -aceea am pa-rasit, fire§te, pavilionul de la Scrovi§tea cu emotiune. Intrucat Regele numai putea lucra cu mini§trii lui, §tiam ca dupa toate probabilitatile va fiultima data cand it voi vedea qi ca, astfel, se Inchide pagina cea mai in-semnata, fiind de fapt cea mai istorica a vietii mete.

Aqa. a §i fost. Din acea zi a prestarii juramantului nu 1-am mai vazutpe Regele Ferdinand. C5.1durile incepand sa fie suparatoare, medicii ho-tarira ca dansul sa-§i stabileasca reqedinta la Sinaia, el parasi aqadarScrovi§tea cu parere de rau. Bratianu s'a dus la Peri§ sa-1 salute la plecare§i cu toate ca putea inca sa umble de la automobil pans la vagon, toticei prezenti au fost impresionati de infati§area lui qi de progresele ce boa-la facea din zi in zi. Singura fericire a fost a nu mai suferea de candDr. Hartman procedase la interventia chirurgicala.

La Sinaia i§i petrecea vremea mai mult culcat, fiindca slabiciuneacre§tea neincetat. Cand vremea era frumoasa, statea intr'un cort care fu-sese a§ezat in apropierea Peli§orului. Dupa spusele celor de la Palat, 'A-rea tot mai strain de ceea ce se petrecea in jurul lui, parca se qi despartise

214

www.dacoromanica.ro

de cele pamante§ti. Cu Regina era foarte afectos §i prevenitor, aratan-du-se recunoscator pentru Ingrijirile devotate ce i le dadea. Principesa Beam,de asemenea, il Inconjura cu o dragoste mi§catoare. Iar Regina Mignona Jugoslaviei, care avea pentru tatal ei o deosebita afectiune, se Lineamereu in contact cu Sinaia, dornica sa vina cat mai des sa-§i vada parintele.

Cat prive§te pe ceilalti copii, Principele Nicolae parea sa nu-§i deaseama de iminenta sfar§itului. Principele Carol la Paris §i mai putin Inca,i§i 'inchipuia poate ca se exagereaza starea Regelui cu cine §tie ce machia-velice intentii fati de el. Iar Regina Elisabeta a Greciei, multi vreme co-pilul sau favorit, se plimba in Anglia cu o incon§tienta vecina nepasarii§i nu a sosit la Sinaia decat intamplator, in ajunul incetarii lui din viata.

Ca Regele i§i traie§te ultimele zile era evident, cat se va prelungi insaaceasta lenta agonie medicii nu puteau preciza. In once caz, era o chestiede saptamani, daca nu chiar de zile.

In aceste conditiuni, grija noastra a guvernului era ca nu cumva moar-tea Suveranului sa ne surprinda cu parlamentul neconstituit. Facuseramalegerile intr'un minimum de timp, oamenii, con§tienti, ne-au dat Intregulfor concurs fiindca lumea iqi dadea seama cal interesul superior al tariicerea ca Regele murind sa fie cel putin la carma statului un guvern puter-nic, prezidat de titre frunta§ul politic cu mai multi autoritate. Obtinu-sem deci lesne o insemnata majoritate §i, oricare ar fi fost invinuirile opo-zitiei, pot afirma cal aceste alegeri fusesera de departe cele mai libere dela razboi §i de la introducerea sufragiului universal. National-tarani§tiipreocupati insa §i in acele clipe de interese sublaterne de partid, nu auavut, de indata ce parlamentul s'a intrunit, decat o singura grija, aceea de-acontesta validarea tuturor alegerilor pentru a putea sustine in tail §i, maiales in strainatate, ca §i aceasta reprezentatiune nationals nu este expre-sia vointei corpului electoral, ci rodul furturilor de urne §i al siluirii alege-rilor. Aproape trei saptamani a trebuit sa asist la defilarea de dimineatapans seara a tuturor corifeilor national-% arani§ti, care sustineau cu mij-loacele quasi - obstructionists cele mai imaginare §i patima§e contestatii.

Marturisesc ci rareori rabdarea mea personals §i rabdarea unei majori-tati in genere au fost supuse la o grea incercare. Iar cand pe Dealul Mitro-poliei se vorbea §i se tot vorbea, a§a incat nu mai ajungeam sa validammandatele spre a putea avea Camera valabil constituita, de la Sinaia ni setrimiteau mereu instructiuni sa ne grabim, fiindca puterile Regelui declinadin ors in ors. Faceam tot ce era omene§te posibil ca sa scurtez dezba-terile, evitam incidentele, lasam fall raspuns cele mai absurde Invinuiri,faceam personal apel la prietenii din opozitie, infranam pornirile de fi-reasca enervare §i de legitima indignare ale partizanilor no§tri.

In sfar§it, dupa tot felul de interventli §i de uneltiri, am izbutit canumarul cerut de regulament pentru constituirea Camerei sa fie implinit.De acuma era inlaturat pericolul ca moartea Regelui sa ne surprinda cu o

215

www.dacoromanica.ro

Camera neputand valabil delibera §i vota. Data mortii sale nu mai putea fiun izvor de complicatiuni strict juridice.

Bratianu, care se dusese la Sinaia,s'a inapoiat cu impresia ca deznoda-mantul nu este atat de iminent. $tirbey, dupa spusele medicilor, nu nu-mai ca era de aceea0 parere, dar §i parasise tara pentru cateva zile cu so-tia sa. Cu toate acestea, noi luasem pans in cele mai mici amanunte toatemasurile in vederea succesiunii la tron, ordinele erau scrise §i dispozitiuni-le fixate spre a preveni eventualele agitatiuni carliste ce s'ar fi putut ivi. Inarmata, de-asemenea, totul era oranduit pentru ca fara intarziere jura-mantul de credinta catre micul Rege §i catre Regents sa fie prestat §i,prin urmare, ca schimbarea de domnie sa se faces fara zguduiri §i faraprimejdii. Dispusesem chiar ca o telefonista sa stea in permanents noap-tea la Ministerul de Interne spre a ma vesti imediat in caz de nevoie.

In seara de 19 lulie, dupa o zi obositoare petrecuta la Camera in ne-sfar0tele dezbateri ale validarilor, dormeam, convins dupa ultimele in-formatiuni de la Sinaia ca pericolul nu este urgent, cand deodata andtelefonul sunand cu o staruinta suspects. Era Castelul Pe li§or, aghiotantulde serviciu. Am, Domnule Ministru, durerea sa vi anunt ca Majestatea SaRegele a incetat din viata. Sunteti primul pe care 1-am vestit, voi telefonaimediat §i Ministrului de Razboi. Am vrut, cum era §i firesc, sa previnintai pe Primul Ministru, Irma nu -1 gasesc. N'ati putea s5.'mi indicati undese afla ? ".

Marturisesc ca it credeam la Sinaia, de fapt era la Brapv in vila lui$tirbey, unde qtirea nu i-a parvenit decat inspre ziva, cand a 0 plecatimediat spre Sinaia, sa is contact cu Regina §i cu Principesa Elena, sprea hotari ultimele amanunte cu privire la inmormantare. In rastimp, eu§i luasem contact cu Franassovici 0 cu Generalul Paul Angelescu, toateordinele ce intrau in atributiunile noastre fiind expediate. De la 6 dirni-neata eram la minister §i puteam constata ca telefonista nu era la postul ei.Potrivit obiceiului pamantului, socotise ca Regele nu va muri tocmai innoaptea aceea 0, in consecinta, cu de la sine putere parasise serviciul laora in care i se parea ca somnul o invita la odihni. Din aceasta cauza Si-naia avusese oarecare greutati sa comunice autoritatilor Capita lei moarteaSuveranului tarii. Am stabilit cu Bratianu la telefon, ca in aceea0 zi mi-cul Rege sal soseasca la Bucure§ti, sa se depuna la Parlament juramantulRegentei §i al armatei, iar in toate garnizoanele sa se jure credinta RegeluiMihai. Trebuie sa spun ca totul s'a desfa§urat dupa programul intocmit,cu o preciziune 0 cu o repeziciune neobignuite la noi.

Principesa Elena gi micul Rege au sosit la Cotroceni. I-am le0t intruIntampinare cu Bratianu, era sarmana femeie foarte emotionata, se intre-ba ce soarta it a§teapta pe copilul ei chemat a se urca pe tron atat de Ca-nar qi avand peste hotare un tata pe care deocamdata tam nu-1 dorea,dar ale carui intentii in viitor constituiau pentru Coroana fiului o perma-nents sabie a lui Damocles.

216

www.dacoromanica.ro

Fig.15: Ion Duca cu Regina Maria ,si Principesa Elena la Curtea de Argecla parastasul pentru Regele Ferdinand

11

"'"

o

www.dacoromanica.ro

Copilul,.inschimb, era cam ingandurat, simtea sa se intimplase cevaanormal. Principesa Elena ar fi vrut sa-i ascunda urcarea sa pe tron, esteprea mic, nu va intelege nimic ", spunea dansa. Servitorii insa, care pansin ajun n spuneau Alteta Regali, s'au apucat sa-i spuna acuma, Majestate.Copilul a Intrebat surprins de ce toata lumea ii zice deodata altfel caInainte? Guvemanta engleza i-a explicat motivul, bunicul sau murind ela devenit Regele %aril, adaugand ca de aceea el trebuie sa fie si maicummte ca in trecut, Bine" a rispuns el, voi fi cuminte dad suntRege, dar voi mai avea dreptul sa ma joc, nu-i asa?".

La Parlament, scena a fost miscatoare, toti senatorii si deputatii auaclamat Indelung pe micul Rege cand a intrat impreuna cu PrincipesaElena $i cu cei trei Regenti, in afara de reprezentantii partidului national-taranesc, care s'au sculat in picioare cu toata adunarea, dar care au pas-trat o tacere semnificativa si confirmatoare a politicii de echivoc ce-sipropusesera sa urmareasca. In fata acestor ovatiuni copilul, neobisnuitcu asemenea scene, s'a intimidat putin $i, instinctiv, s'a lipit de fustelemamei sale. A fost in said un moment de intensa si legitima emotiune.Dupa glorioasa domnie a Regelui Ferdinand, ce era oare sa fie domniaacestui copil care avea parca intuitia pericolelor, ce soarta i le harazise?Gestul instinctiv fusese simbolic, de-altminteri el nu a durat decat oclips, Principesa Elena 1-a Impins usor inainte, iar copilul, la care desi-gur pomirile atavice si-au reluat drepturile, a Inaintat un pas ca si cumar fi fost constient de astadata de situatie, salutand demn si st5.pan peel, pe reprezentantii natiunii.

Regentii au jurat unul dupa altul, Principe le Nicolae cu un glas preatare, Patriarhul cu oarecare emotiune, iar Buzdugan cu o vadita satis-factie de a fi ajuns la o asemenea demnitate. Intorsi la Cotroceni spre aintovarasi familia regala care se reintorcea la Sinaia, in aceeasi sears, Prin-cipesa Elena mi-a comunicat impresiile noului Rege: ii p15.cuse foartemult ceea ce vazuse la Camera, dar avea o nedumerire, nu pricepea de cetoti domnii aceia strigau atat de tare si mai ales ,,de ce atatia dintre eiplangeau?" Repercusiunile unei ascensiuni la tron asupra sufletului unuibiet copil!

A doua zi am plecat toti ministrii la Sinaia pentru a readuce la Bucu-resti ramasitele pamantesti ale Regelui Ferdinand. Bratianu, ca si notde-altfel, era multumit ca Intreaga armata depusese juramantul faraincidente si ca linistea cea mai deplina domnea in tars. Lumea primisein chip normal schimbarea de domnie, simtamantul care predomina eraacela al p5.rerii de rau pentru moartea Regelui Ferdinand, iar nicidecumde a se preocupa, de a dori urcarea pe tron a Principelui Carol. Din Parisni se comunicase ca. Principe le fusese surprins de sfarsitul tatalui saucare, Inca o data, nu stim de ce nu-1 prevedea atat de apropiat, si ca eradeci foarte afectat. Nu facuse insa nici o manifestatiune deosebit5..

217

www.dacoromanica.ro

La Sinaia, cand am sosit la Pe li§or in hall, Regele era intins in co§ciu-gul lui. Ce departe de infati§area impunatoare a Regelui Carol mort! Aicizacea un sarman trup omenesc distrus de boala, o umbra scheletica acelui ce fusese Regele intregirii romanismului. Ne-am prezentat Reginei,care, foarte emotionat5., nu §i-a putut stapani plansul, dar care a tinutsa ne declare CI va fi intotdeauna gata sa ajute lara, daca va fi nevoie de ea.

Cu acest prilej am aflat am5.nuntele ultimelor clipe ale Regelui. Decateva zile deja slabiciunea lui era ingrozitoare, in noaptea mortii st5.tusetarziu de vorba cu Regina, iar in urma adormise §i Suverana se retrasesein apartamentul ei. Putin mai tarziu, sora de caritate qi Kammerdienerulcare it vegheau 1-au vazut trezindu-se, se plangea ca nu se simte bine. Afost chemat doctorul §i Regina, vestita, se cobori repede din odaia ei.Cateva clipe in urma a expirat in bratele ei. Regele Ferdinand i§i daduseob§tescul sfar§it cum traise, in lini§te §i in tacere.

Drumul de la Castelul Pe li§or la gara Sinaia §i de acolo la Cotroceninu a prezentat nimic deosebit, lume Multi in toate garile, protocolareleonoruri militare, unanime §i sincere regrete pentru un om care fusese bun§i nobil, pentru un Rege a carui domnie fusese mare §i glorioasa. M'auizbit doar doua lucruri in chip mai deosebit. Mai, tendinta Regentilorde a-§i afirma rangul, qi greutatea cu care lumea le recuno§tea situatia pecare o aveau. Parca vad in cortegiu pe Regenti cautand sä o is tot inainte§i cei din jur trecand peste ei. Era totodata qi comic §i simptomatic.

Al doilea, incuria Palatului, care a§ezase corpul Regelui intr'un co§-ciug de duzina cumparat de la primul intreprinz5.tor de pompe funebre.Abia dupa interventiile lui Drossu s'a hotarit sa se imbrace sicriul - ca §ila Regele Carol - in catifea purpurie, spre a-i dat o infati§are mai regala.Scena tapiterului ciocnind co§ciugul in care Regele i§i dormea somnul deveci spre a-1 acoperi cu stofa aleasa, a fost cel putin penibila. Am asistatfara sa vreau la ea - aveam impresia unui sacrilegiu.

Dar mai tarziu a avut loc o scena §i mai macabra: dupa imbalsamare,cand s'a facut toaleta mortului, 1-au imbracat in uniforma de vanator. Inurinal, s'a descoperit insa ca in dispozitiunile sale testamentare Regeleceruse sa fie ingropat in uniforma sa de cavalerie. Discutii deci - ce sa sefaci? In cele din urma, Regina §i Principe le Nicolae hot5.rira ca vointasa trebuie respectata qi, in consecinta la Cotroceni seara, s'a procedat ladezbracarea §i reimbracarea cadavrului. Fiindca operatia era grea, in celedin urma s'a ajuns la solutia ca Regele sa fie ingropat intr'o uniformataiata. §i necusuta la spate. Jalnic §i nepermis.

Timp de doua zile, publicul a fost admis sa defileze in fata trupuluineinsufletit al Suveranului, o multime enorma a vrut s5.-1 vada pentru ulti-ma oars. Politia intampina cele mai man greutati ca sa mentina ordinea,a trebuit, ca Ministru de Interne, sa merg spre a vedea cum se petrec lu-crurile. Cand am sosit cu Genera lul Nicoleanu jos in dreptul podului de

218

www.dacoromanica.ro

Fig.16: Ion Duca cu Regenta, Principesa Ilea= i cu Bratianu la inmormiintareaRegelui Ferdinand

Vat

UP.

A

G..

v

.0#

w

r

4:4% r:: 1

-4- .

www.dacoromanica.ro

la Malmaison, multimea reu§ise tocmai sa rupa cordoanele de jandarmi §inavalea de-a valma spre Palat. Nicoleanu a reu§it, deqi nu cu uprinta, sarestabileasca lmi§tea. Cu acest prilej, am putut aprecia inca o data prezen-ta lui de spirit, puterea glasului §i autoritatea sa printre cet5.tenii Capita-lei. Ruperea cordoanelor era desigur un incident, ceea ce m'a impresionatinsa dureros era aspectul acestei multimi. Pe de-o parte, nici o reculegere,vorbea, glumea, radea, ai fi zis ca merge la o parada de 10 Mai, nu la unmort, iar pe de alts parte nici o tinuta in portul ei. Femeile indeosebi,parca se vorbisera pentru a se imbraca in culorile cele mai batatoare laochi, am avut chiar impresia ca niciodata nu am vazut mai multe rochiiro§ii §i stacojii. Intrucat §tiu ca lumea deplangea sincer disparitia Regelui,fenomenul nu se poate explica decat printr'o lipsa de educatie civics maiadanc5.. Altminteri nu ar fi fost iertat sa se dea unei scene, care trebuiasa poarte pecetea §i majestatea mortii, infati§area de iarmaroc §i galagiea agolmeratiilor profane.

De-altfel, din punct de vedere spectacular multimea care defila puteafi deziluzionata. Corpul Regelui Ferdinand era expus cu multi simplici-tate in marele salon, aproape pe locul ce 11 ocupa la vestitul Consiliu de Co-roana in care s'a hotarit intrarea noastra in razboi. Pe cateva trepte joaseera a§ezat sicriul deschis, patru lumanari ardeau la colturi §i pe jos zaceaucateva coroane modeste, printre care se observa, legata cu o mare panglicade culoare ro§ie aprinsa, aceea a fiului sau Carol.

Cateva zile mai tarziu a avut loc ceremonia inmormantarii. Dupa ser-viciul divin ortodox - cel catolic, ca §i pentru Regele Carol avusese locinainte §i in intimitate - cortegiul a pornit spre Gara de Nord, strabatanddeci tot Bucure§tiul. Cortegiul era impunator, foarte bine oranduit, iarmultimea mai numeroasa ca oricand. Pe strada, la ferestre, pe acoperi§uri,pe pomii bulevardului, pretutindeni barbati, femei §i copii. Dar, judecanddupa lipsa de reculegere §i dupa infati§area multicolora a lumii ai ficrezut - odata mai mult ca asi§ti la vreo defilare militara, iar nu la trece-rea unui convoi funebru. Mai demne deck populatia ori§eneasca a Ca-pitalei s'au prezentat delegatifie de sateni ce se adunasera prin toategarile, pans la Curtea de Arge§ avand in frunte autorita tile §i preotii forin odajdfi. Acolo era, in simplicitatea omagiului adus, reculegere sincera§i respectul mortii.

La Curtea de Arge§ totul s'a desfa§urat potrivit protocolului, obosea-la §i caldura acestui sfar§it de Iulie au dat Ina ultimului act al ceremonieiun caracter de osteneala generals. De indata ce sicriul a fost coborit inmormant, lumea s'a graft sa piece. De asta data nu am mai asistat lapecetluirea mormantului, dar am aflat in urma ca §i aici au fost uneleincidente regretabile, caci sau nu veneau zidarii, sau nu se gasea tot ma-terialul cerut. Hotarit, funeraliile primului Rege al Romaniei Intregite s'aufacut cu tot fastul cuvenit, le-a lipsit insa ceva din nota mi§c5.toare ce

219

-

www.dacoromanica.ro

ar fi trebuit sa aiba ducerea la locaqul de veci a unui om care jertfise totulpentru binele, fericirea §i marirea poporului peste care domnea. Si este cuatat mai curios ca a fost astfel, cu cat, fara exagerare, poporul roman aresimtit adanc pierderea Regelui Ferdinand, §i i-a aratat in clipa despar-tirii supreme o evlavioasa recuno§tinta. Mu ltimile insa nu suporta emo-tiile prelungite, de prea multe luni se obi§nuisera cu ideea mortii luipentru ca aceasta sa nu se fi risfrant vrand, nevrand asupra atmosferei dinjurul funeraliilor.

In acela§i timp in rue Jean de Beauvais, la capela romans din Paris,Principe le Carol in civil asista la oficiul divin ce se celebra pentru odihnasufletului gloriosului, dar mult amaratului sau parinte. Cativa tineri austrigat timid la plecare Traiasca Carol II!" Principe le, cu ochii plini delacrimi, a sarit in automobilul sau, care a pornit in grabs. Ecou durerosal evenimentelor petrecute in ultimii ani §i care au dat un atat de dramaticaspect ultimelor zile ale lui Ferdinand I de Hohenzollern Sigmaringen In-tregitorul, dupa veacuri de suferinta §i de restri§te a neamului romanesc.

Dupa cativa ani, m'am dus odata la Curtea de Arge§ sa ma inclin infata mormantului aceluia pe care avusesem nepretuita cinste sa -i fiu mi-nistru in toata epoca de infaptuire a visului nostru secular. Peste criptafunerary se a§ezase o lespede prea stramta, prea groasa, intr'un cuvantnu piatra ce se cuvenea sa acopere osemintele Regelui Intregirii. Inscrip-tia redactata de Iorga corecteaza insa in parte saracia mormantului.Regele Ferdinand ar fi meritat altceva, sau mai somptos, sau care sa aibamaretia adevaratei simplicitati. Dar la urma urmei nu lespedea morman-tului va statornici locul Regelui Ferdinand in istoria Romaniei. Infaptui-rile lui aunt menite sa supravietuiasca cenu§ii lui.

Nu este mai putin adevarat insa ca am plecat atunci de la Arge§ cuimpresia ca §i dincolo de mormant ramane adevarata §i intemeiata devizapersonals pe care §i-o alesese Regele Ferdinand: Per aspera ad astra".

220

-PC

"

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI ION I.C. BRATIANU

Moartea lui Ion I.C. Bratianu a fost cu totul neaqteptat5.. Este adeva-rat ca starea sanatatii lui lasa de dorit, de cativa ani era necontenit indis-pus §i din and in and avea leqinuri, care ne provocau fireqte legitimeIngrijorari. Medicii lui de aci Danielopol Indeosebi, precum qi medicii pecare ii consultase in strainatate afirmau Ina cu ca nu are nimicgray §i ca inima in special este in foarte buns stare.

Nu §tiu de ce nu ma multumeau aceste diagnosticuri optimiste, reali-tatea le dadea prea dese dezmintiri §i de atava vreme indeosebi presimti-rile mete pesimiste sporeau neincetat. Cu vreo cateva saptamani inaintede moartea lui avusese la Florica Intr'o Duminica un le§in prelungit. Doam-na Bratianu, foarte speriati, Imi telefonase sa trimit de urgenta pe Danie-lopol §i pe Dr. Nanu Muscel. Intors la Bucure§ti, deli medicii nu atribuiaunici o gravitate starii lui generale, se Intremase mai Incet mai greu deckde obicei. Oricum ar fi fost, nimic nu ne Indrituia s5. presupunem a IonI.C. Bratianu i§i traia ultimele zile.

Intr'o Sambata din Noiembrie 1927 ma convocase la ora 6 acasa la oconferinta cu Titulescu. Intrucat acesta urma sa piece la Roma ca sa aibao Intrevedere cu Mussolini, Bratianu Linea dea ultimele instructii, ru-gandu-ma sa asist eu la intrevedere. Titulescu a sosit bolnav, cu aproape39 de grade temperature, Bratianu 1 -a certat a nu i-a spus-o dinainte. Esteadevarat", zise el, ca eu sunt indispus, dar sunt numai uqor racit, a§aincat puteam merge la D-ta acasa". Inteadevar, Bratianu nu parea bolnav,in tot timpul conferintei, care a durat peste o ora, a fost cat se poate deinteresant §i de voios. Ne-a facut o lungs expunere a raporturilor Roma-niei cu Italia Inca de pe vremea tatalui sau, qi a insistat asupra dorintei lui§i a guvernului sail de a intretine §i pe mai departe raporturi cordiale. Ti-tulescu a luat note, pe care sunt sigur ca trebuie sa le mai aiba printrehartiile lui.

Cand ne-am despartit, 1-am Intrebat incaodata pe Bratianu ce are qimi-a rispuns: Nu §tiu, dar nu ma simt bine, presupun ca Incep o grips ".A ramas ca a doua zi, Duminica, sa vin dimineata la el sa-i raportez ce seintampla cu intrunirea opozitiei. Trebuie sa adaug a national Varani§tiiincepusera o violenta campanie imp otriva noastra, ca pentru acea Dumi-

221

totii

$i

$i

gi

www.dacoromanica.ro

nice se proiectase o Intrunire cu scandal pe strada qi c5. din aceasta cauzaBratianu, dupa Indemnul meu, renuntase sa piece de cu Sambata seara laFlorica, dupa cum obi§nuia; acest fapt 11 plictisise grozav, fiindca nu exis-ta pentru el placere mai mare decat aceea de a petrece week-end-ul la multiubita lui re§edinta de langa Pite§ti, la acea Florica unde se nascuse, undei§i petrecuse copilaria, unde era mormantul tatalui sau qi uncle lucrase ovials intreaga cu atata drag qi cu atata straduinta.

A doua zi, Duminica m'am dus deci la Bratianu pe la 10-10.30 ca sa-icomunic ca. nu §tiu inca pentru ce motive opozitia a renuntat la manifes-tatiile proiectate, a§a incat prezenta lui la Bucure§ti nu mai era necesara§i, prin urmare, ca putea pleca la Florica fara neajuns. L-am gasit imbr5.-candu-se ca sa mearga la inaugurarea noului local al Crucii Ro§ii. Se plan-gea ca it doare putin in gat, dar ca se simte totu§i mai bine decat in ajun.Era bine dispus §i, de la Inceput a glumit cu mine, plangandu-se de tiraniace exercit asupra lui, asupra plecarilor sale la Florica. A§adar Imi dai voieacum sä. plec? Rau am ajuns, nu ma pot duce la Florica fara sa am autori-zatia D-tale formals!" qi a§a mai departe.

Pe cand glumea in acest fel, se gargariza §i se plangea ca totu§i infla-matia nu cedeaza. ,,De ce nu to gargarisezi cu clorat de potasiu?" ii spusei./Vlie Imi face cel mai mare bine". Ah", Imi zice tot glumind, aceasta esteo gargara pentru muritorii obi§nuiti. Ce crezi, eu am gargara mea specials,o gargara minunata qi personals, a carei reteta o pastrez numai pentrumine?" qi pe urma, pe un ton serios §i plictisit adauga: Curios, dar nureuqesc sa scad inflamatia". Au fost ultimele cuvinte pe care le-am schim-bat cu Ion I.C. Bratianu. M-am despartit de el convins ca in cursul zileiva pleca la Florica precum o proiectase, departe in once caz de a banui caindispozitia lui putea prezenta cea mai mica gravitate.

Pe seara am telefonat la el, nu atat ca sa Intreb cum ii este fiindcainca o data nu atribuiam nici o importanta micii lui inflama%ii in gatcat pentru a vedea dace a plecat sau nu la Florica. Vasile, servitorul lui de-votat, mi-a raspuns ca nu a plecat, ca nu este bine, ca s'a pus in pat de ladejun, de cand s'a intors de la Crucea Roqie, ca are temperature ridicata§i ca Dr. Danielopol a spus ca. este grips. Luni dimineata am telefonat ia-ra§i, mi s'a raspuns ca este tot a§a. §i ca doctorul afirma ca boala iqi ur-meaza cursul.

Telefonand din nou, Luni seara, a venit la aparat Doamna Bratianu,care mi-a spus ca, deqi doctorul este optimist, starea barbatului ei nu-iplace. Intreband-o de ce, mi-a spus ca nu numai din cauza temperaturii,care este mare, dar ca ii displace starea lui generals, fara sa poata precizabine de ce. Vorbind §i cu Vintila Bratianu, 1-am vazut foarte lini§tit, caciDanielopol afirma ca nu este nimic care sa justifice vreo Ingrijorare. Amimparta§it deci qi eu, care de obicei sunt atat de pesimist in materie deboli, seninatatea generals.

222

www.dacoromanica.ro

Si a§a au mers lucrurile pans Miercuri dimineata. Nu ma duceam laBratianu fiindca gripa fiind contagioasa, fusesem rugat de D-na Bratianusa nu yin. Din intamplare nu aveam nimic deosebit sa-i comunic, ma mar-gineam sa intreb de doua-trei on pe zi cum ii mai este §i mi se rispundeainteuna ca temperatura.este tot ridicata, dar ca doctorii nu sunt neliniqtiti§i ca gripa i§i urmeaza evolutia normala. Barbu Stirbey imp artaqea nein-grijorarea generals.

Miercuri dimineata pe la ora 11, eram la Ministerul de Finante cu Vin-tila Bratianu, spre a discuta anumite afaceri cand, deodati, u§a se deschidezgomotos §i apare Dr. Angelescu descompus la fats: Nu §tiu daca vi datiseama ca Ionel este in pericol de moarte?" Cu cateva minute inainte vorbi-sem cu Vintila despre boala fratelui sau, care, ca qi mine, socotea ca nueste nimic serios o gripa obiqnuita cu o amigdalita mai puternica. Stu-poarea noastra era deci lesne de inteles. Cum se poate Doctore, mediciispuneau ca nu este nici un motiv de ingrijorare qi D-ta ne declari acuma caBratianu este intre viata §i moarte!" Da, a§a este, sa dea Dumnezeu sama in§el, dar dupa mine ceasul este atat de gray, incat sunt mai putinisorti de scapare decat de moarte §i eu, atat in calitatea mea de medic, catqi in calitatea mea de prieten §i de colaborator de guvern, ma consider da-tor sa vä previn fara inconjur. Ionel este Primul Ministru al tarii, gandi-ti-vi ce este de facut daca dispare §i luati imediat toate masurile cuvenite.Nu este o anghina simpla, nu qtiu precis ce are, dar §riu ca este o infectiede o inspaimantatoare virulenta".

Dr. Angelescu inaugurase la Sighipara cateva qcoli cu Jean Th. Flo-rescu, pe atunci qeful organizatiei noastre in Tarnava Mica, §i nu se intor-sese decat Marti seara la Bucure§ti. Afland ca Bratianu este suferind, sedusese sa-1 vada §i a fost imediat serios ingrijorat de starea lui. Optimismullui Danielopol §i al lui Nanu Muscel i se parea cu desavar§ire neintemeiat§i dezmintit de realitate din ceas in ceas. Petrecuse pe langa bolnav obuns parte a noptii §i vedea cum inflamatia din gat ii ingreuna respiratiaVara la sufocare. Adusese §i pe ajutorul sau de la Co ltea, pe Dr. Popescu,care din acel moment nu a mai parasit capataiul lui Br5.tianu.

Eu personal, care aveam demult o deosebita incredere in diagnosticu-rile lui Angelescu, fiindca fusese singurul doctor care vazuse clar qi precisdin primul moment boala lui Brezulescu §i pe aceea a lui Marzescu, mi-amdat imediat seama el totul este pierdut, ca o minune singura it mai puteasalva. trite° goana am plecat cate§itrei la Bratianu acasa, vestea ca starealui este grava incepuse sa se raspandeasca intre timp qi inciperile erau pli-ne de rude §i prieteni. De cand Doctorul Angelescu venise sa ne vorbeascala Ministerul de Finante, situatia se agravase, Bratianu, cu toate baloanelede oxigen care i se dadeau, nu mai putea respira, devenise negru §i seinabu§ea.

Pe cand discutam cu Vintila in birou ce sal facem, in odaia de culcare

223

www.dacoromanica.ro

Dr. Metianu, chemat in consultatie vi vizand ca bolnavul se prapadevte, ahotarit sa i se fad in grabs o traheotomie. Emotionat de raspundere,mana i-a tremurat vi a avut cateva momente de vovaire, pe cand Bratianuse asfixia. Vazand aceasta situatie disperata, Dr. Angelescu i-a luat bistu-riul din mana vi a practicat el inciziunea. Cu cateva minute inainte, Brati-anu a priceput gravitatea situatiei, vi chemand pe Constantin (Bebe), i-aincredintat cheile vi cateva acte importante.

Bratianu ivi reveni repede, dar firevte cum nu mai putea vorbi, scria pefoite de hartie care mai exists spre a-vi indica dorintele vi a-vi spunegandurile. G5.si chiar mijlocul sa glumeasca in aceste imprejurari cu Dr.Angelescu vi, daci nu ma invel, cu sora lui Sabina Cantacuzino. Imbuna-tatirea a fost insa de scurta durata, sperantele noastre au renascut, darek s'au risipit repede. Indati dupa dejun temperatura a crescut, iar feno-menele de intoxicatiune generals a organismului in loc sa scads, precum onadajduiam, s'au accentuat tot mai mult. De la inceputul bolii, rinichii nufunctionau vi toate silintele medicilor erau zadarnice, precipitand astfelprocesul de descompunere a sangelui. Medicii se aratau tot mai speriati deviolenta infectiei streptococice, careia organismul puternic al sarmanuluiBratianu ii opunea o disperata, dar devarta rezistenta.

In timpul acesta convenisem cu Vintila Bratianu ce sa facem in cazul,din nenorocire din ce in ce mai probabil, al unui deznodamant fatal. Cumdansul era prea emotionat ca sa puns in executie masurile hotarite, imireveni mie trista sarcina in clipele atat de dureroase pentru not toli, dea indeplini aceste indatoriri.

Convenisem imediat, fara discutii vi fara vovairi, ca Vintila Bratianuva Iua prevedintia consiliului vi ca guvernul, avand increderea Regentei,care nu putea s5. doreasca o schimbare de regim dupa vase luni, precum visprijinul parlamentului sa-vi continuie activitatea. Tot atunci am hotaritca vi vefia partidului sa o is Vintila. De fapt era mai demult stabilit, cacicu catva timp inainte, cand Ionel Bratianu ui -a facut testamentul, a pus inscris vi dorintele in ceea ce privevte succesiunea lui politica. Ma chemaseatunci vi imi tinuse urmatorul discurs: Socotesc ca vefia partidului ti secuvine Dumitale vi cred ca, de-altfel, lucrul este in asentimentul prieteni-lor novtri politici, dar, avand in vedere serviciile aduse de Vintila, eu credca este in interesul chiar al Dumitale ca daca, precum este firesc, eu morinaintea lui, sa -i cedezi locul. Vei veni astfel in fruntea partidului mai tar-ziu, dar cu mai multi experienta vi cu mai multi autoritate".

Nu am nevoie sa adaug Ca nici prin minte nu-mi trecuse sa o iau inain-tea lui Vintila pe care it stimam atat de mult vi pe care 11 consideram in-totdeauna in politica drept un frate mai mare, astfel incat chestiunea suc-cesiunii la conducerea partidului era din vreme perfect lamurita. MurindBratianu, rolul meu era clar, anume sa execut aceasta ultima vi, voi spune,fireasca dorinta a lui sprijinind pe Vintila in indeplinirea misiunii lui cu

224

www.dacoromanica.ro

acela§i cald qi statornic devotament ca qi in zilele rele pe Ion I.C. Bratianu.Toate aceste dispozitiuni trebuiau insa aduse la Indeplinire qi ceasurile

erau numarate, caci mica imbunatatire de dupa traheotomie se arata totmai vadit trecatoare qi iluzorie. Trebuia vorbit cu Regenta, trebuia preve-nit Palatul, trebuia obtinut asentimentul lor, trebuia sa ne intelegem cucolegii din guvern qi cu factorii de capetenie din partid. De'i zdrobit deemotiune qi de durere in fata sfarqitului nea§teptat al omului cu care lu-crasem atatia ani in intima colaborare, am fost silit sa alerg qi sa aranjeztotul. Prin Barbu $tirbey am prevenit pe Regina Maria §i pe Principe leNicolae. A fost pentru ei ca pentru noi toti de-altfel o lovitura detraznet. Regina Maria indeosebi, care Linea foarte mult la Bratianu, nuputea crede in trista realitate, de aceea a 0 venit cu fiicele ei la Bratianuacasa sa afle mai multe qi sal stea de vorba cu D-na Elisa Bratianu. Prin-cipele Nicolae nu facuse nici o obiectie la propunerile noastre, deqi pareaa crede ca deznodamintul fatal va fi evitat. In familia noastra regaladomne§te Intotdeauma un invincibil optimism in materie de boala.

Pe cand *tirbey era la Palat, eu m-am dus la Buzdugan. L-am gasitacasa in modestul apartament pe care it locuia in Strada tirbey Vodainca de pe vremea cand nu era decat prim-preqedinte al Curtii de Casatie.Buzdugan, uluit qi el de vestea neprevazuta pe care i-o aduceam, mi-a spusca nu crede nimerit ca succesiunea lui Ionel Bratianu sa o is fratele sau.Vintila" zicea el, este prea intransigent, politica lui economics ridicaprea multe ostilitati peste hotare, ar fi mai bine sa iei D-ta pre§edintiaconsiliului, iar eu §i sunt sigur de asemenea ca §i colegii mei iti vomda tot concursul nostru". I-am aratat indata ca nu pot primi aceasta insar-cinare, ca socotesc ca ea se cuvine lui Vintila ale carui state de serviciisunt superioare qi mai vechi decat ale mele, ca de-altfel lucrul a fost con-venit din vreme chiar cu Bratianu, a fireqte pierderea lui Ionel se va re-simti adanc in partid, in guvern qi in tars, dar, cu concursul Regentei, numa Indoiesc ca vom putea a ne Indeplinim misiunea, Vintila fluid in frun-tea ministerului. I-am vorbit pe un ton atat de hotarit, incat credeam canu va mai insista. Spre marea mea surprindere insa Buzdugan a revenit laasalt, staruind ca eu sä iau conducerea guvernului. Vizand ca sfortarilelui sunt zadarnice, a renuntat in cele din urma, dar nu lira a-mi repetaca regreta hotarirea noastra qi ca se teme sa nu o regretam qi noi. Martu-risesc ca nu ma a§teptam la aceasta reala neincredere a lui Buzdugan inVintila Bratianu 0, cu toate aprecierile extrem de magulitoare la adresapersoanei mele, am plecat de la el mahnit, atat de mahnit hick nu amspus nimanui cele petrecute. Presimteam ca aceasta stare intima de spirita Regentului va fi un nou izvor de greutati pentru noi in calea tot mai spi-noasi ce ne wepta de acum incolo, in urma disparitiei lui Bratianu dinmijlocul nostru.

Buzdugan s'a insarcinat sa vorbeasca qi cu Patriarhul. Cu colegii am

225

www.dacoromanica.ro

convenit repede, cativa m-au intrebat oarecum cu sfiala daca eu nu ray-nesc presedintia consiliului si a partidului daca primesc cu adevaratBra mahnire fara rezerve mintale sefia lui Vintila Bratianu insa, ladeclaratiile mele categorice la afirmarea mea ca lucrul fusese convenitcu insusi Bratianu, nimeni nu a mai spus nimic.

Titulescu, bolnav dupa cum am zis inca de Sambata, era in pat candmi-a dat fara inconjur adeziunea sa parea sincer afectat de pierdereaunui om cu care papa in ultimele luni colaborase, dar nu avusese nici ra-porturi intime, nici raporturi tocmai amicale. Pe cat era de bine si des cu

pe atat cu Ionel legaturile chiar pans acum in urma, erau putincordiale. Atractiune reala intre ei nu exista.

In urma tuturor acestor vizite demersuri ramasese stabilit ca indatace Bratianu va Inchide ochii, ne vom duce la Palat si, cu Vintila in frunte,vom presta din nou juramant. Era inteadevar de cea mai mare insemnata-te ca fats de o lovitura ca aceea pe care o primeam, sa dam cel putin tariffimpresia ca avem Increderea nestirbita a Regentei, ca nu ne-am pierdutcapul indurerati, dar hotariti, ne continuam drumul Inainte. Avandin vedere lupta violenta pe care national-taranistii, exasperati de opt anide opozitie, o intreprinsesera, o atare atitudine era o absoluta necesitate.

Pe sears m-am reintors in Strada Lascar Catargiu. De acum, casa luiBratianu era plina, familia, prietenii intrau, iii exprimau pareri, faceaupropuneri, se jeleau. Emotiunea lui Constantin Bratianu, spre pilda, eraimpresionanta. Ceea ce sporea infrigurarea generals era a vadit mediciidibuiau, nu stiau precis in prezenta carei boli se aflau. Vorbeau acuma deo anghina a lui Ludwig. Fapt este ca starea bolnavului se agrava mereu.Dupa discutii prelungite, doctorii au hotarit sa faca o noua incizie pro-funda in gat, spunand ca probabil se afla in profunzime un abces si ca,descoperindu-1,Bratianu putea fi salvat.

In consecinta 1-au operat din nou pe jumatate anesteziat, chinuindu-1zadarnic, fiindca nu au gasit nimic si de acum recunosteau ca nu mai estenimic de facut. Bratianu intrase in agonie, ramanea numai de vazut catva rezista organismul in lupta cu moartea, cad inima acea inima care inultimii ani ne ingrijorase atat de mult rezista cu o putere cu o energieminunata. De dorit era ca aceasta groaznica agonie sal se termine cat maicurand, fiindca atat chinurile fizice, cat si cele morale ale bolnavului eraucu adevarat patetice. Inteadevar, dansul pastrase toata luciditatea despirit, simtea ca moare, nu putea vorbi in urma traheotomiei, nu mai aveadupa a doua operatie nici putere de a mai scrie, urm5.rea deci cu ochii celece se petreceau in jurul lui in acesti ochi se citea cat suferea trupeste

sufleteste.Multe persoane intrau in odaia lui sa-1 vaza, dar intrucat ma priveste,

marturisesc Ca nu am avut acest curaj. De-altfel, dezaprobam aceasta fune-bra exhibitie, care nu putea decat sa sporeasca inca chinurile sarmanuluiBratianu.

226

Vintila,

i i

$i,

6ioi

oi

oi

oi ca

6i

oi

www.dacoromanica.ro

Pe la miezul noptii, starea lui de somnolenta parea a-i fi alinat suferin-tele, cel putin pe cele morale. Prietenii, Vintila indeosebi, m-au rugat saplec acasa sa ma. odihnesc, adaugand ca ma vor chema cand sfar§itul vafi iminent. Am plecat deci pe la trei dimineata, putin mai tarziu mi-a tele-fonat insa Dinu Bratianu, fiindca medicii credeau ca sfar§itul nu mai poa-te intarzia. Cand am sosit, spectacolul era jalnic, in salon Doamna Bratia-nu inconjurata de rude era zdrobita de durere,dar stapana pe ea, in sufra-genie eram noi, mini§trii, in salon in anticamera bolnavului se aflau me-dicii care it mai chinuiau, convin§i ei ca nici o masura nu mai poateavea vreo eficacitate, dar considerandu-se datori tocmai fiindca era vorbade Primul Ministru al tarii, sa incerce totul pans in ultima clips. Bratianunu mai era in obi§nuita lui odaie de culcare, fusese transportat in camerade alaturi, care de obicei era iatacul Doamnei Br5.tianu, fiindca era maispatioasa. §i avea un pat mai mare decat ingustul pat de bronz in care Bra-tianu dormea de atatia ani.

Pe chipurile tuturora se citea durerea §i ingrijorarea, durerea pentrupierderea unei rude, a unui prieten sau a unui conducator iubit, ingrijora-rea pentru tars care ramanea lipsita. de cel mai de seams om de guvern alei tocmai acum, cand murise Si Regele Ferdinand, cand in fruntea statuluiera o Regents farce experienta §i farce autoritate, cand in15.untru valul de-magogiei national-taraniste lua proportii razvratitoare §i cand peste hota-re Principele Carol continua sa revendice tronul la care renuntase §i rama-nea astfel un punct firesc de airactie pentru toate nemultumirile interne §ipentru toate speculatiunile internationale.

Toata aceasta lume zguduita de o puternica §i de o legitima emotiune,nu-§i gasea astampar, venea, pleca, infra in camera bolnavului sa-1 vada oultima data, interpela medicii, care, neputincio§i dadeau din umeri, cautasa consoleze pe Doamna Bratianu. In cate un colt se discuta acest sfar§it§i consecintele lui, in altul, un intim plangea singuratic, la u§a ziari§tii ce-reau informatii pentru ultimele editii, iar in curte se auzeau automobilelecare circulau, intrerupand cu zgomotul motoarelor atmosfera funebra ceplutea peste locuinta marelui barbat de stat, ce Inca. mai rezista el, omultuturor rezistentelor chemarii nemiloase a mortii.

Preotul Mihalcescu de la Biserica Amzei a fost chemat spre a imp arta§ipe bolnay. Bratianu primi imparta§ania cu deplina con§tiinti §i urmaricu ochii marl deschi§i foarte atent rugaciunile preotului. Murea deci cre§-tine§te, dupa datina tarii pe care o iubise atat de mult §i o slujise cu atatafolos §i cu atat str5.1ucire.

De acum, se a§tepta sfar§itul din minut in minut, ca sa dezmintafirea, Br5.tianu rezista insa peste prevederile medicilor §i peste a§teptariletuturor. Voi pastra pururea amintirea groaznica a acestor clipe. La un mo-ment dat, s'a crezut ca i§i daduse ultima suflare Doamna Bratianu, im-preuna cu membrii familiei, au fost chemati la capataiul muribundului.

227

§i

sisi

nu-si

www.dacoromanica.ro

Para mai vad procesiunea, era patetica. Organismul lui Bratianu mai re-zista insa §i abia dimineata, cand se lumina de zi, iqi dadu sufletul, in-conjurat de toti ai lui.

Am prevenit de indata pe Regenti qi, la 7,30-8,30, cram cu toti mi-niqtrii la Pa lat. Cei trei Regenti au venit §i am prestat juramintul. VintilaBratianu, care sub aparentele sale Inchise qi aspre ascundea o fire de ex-trema sensibilitate qi un suflet de o rara noblete, facea supraomeneqtisfortari ca sali stapaneasca emotia. Pe langa durerea cell covarqea, iqidadea seama de toad rispunderea ce apasa de acum pe umerii lui. El ju-case §i pana atunci un mare rol in viata partidului qi al t arii, in unele direc-tii ca in cele economice chiar un rol hotaritor, dar avea o atat de mareincredere in simtul politic at fratelui sau, incit de directivele man ale vie-tii publice nu se preocupase niciodati in chip deosebit, se marginise doarsa inainteze pe caile indicate de Ionel. De acum, aceste directive urma sale dea dansul, qi conqtiinta lui atat de curata, atat de cinstita, era adanctulburata.

Buzdugan a spus cateva cuvinte, deplangand disparitia lui Bratianu,urandu-ne sa putem continua opera lui. De-altfel, cateqi-trei Regenti erausincer afectati de moartea sa qi conoienti de golul astfel lasat in viata ta-rii, precum qi de toate ingrijoratoarele ei repercursiuni. Vintila a raspunsin scurte cuvinte, toata ceremonia tinand abia cateva minute. Cand amieqit din Palat sunase abia 8 dimineata, era ceat.a, bumita, strazile eraugoale, maturatorii singuri iqi incepusera lucrul. Capitala nu banuia incamoartea Primului Ministru §i constituirea unui nou guvern sub preqedintialui Vintila Bratianu. Zic nu banuia, fiindc5. inteadevar, lucru ciudat, in acelBucureqti in care de obicei nici un secret nu poate fi pastrat, in care totulse afla, totul se tie qi chiar se inventeaza din senin, boala lui Bratianu fu-sese atat de fulgeratoare, Incat marea majoritate a publicului abia it credeasuferind.

Miercuri, adica abia in ajunul mortii, se raspandise in cluburi qi inunele cercuri politice vestea gravit5.tii bolii, in restul Capitalei qi in tail ingeneral nu se banuia Inca nimic. Vestea a cazut deci ca un traznet neaqtep-tat, a fost o stupoare generala qi o mahnire reala. Neamul nostru poate saaiba multe cusururi, dar are netagaduit doua mari insuOri: simtul politic,un simt politic care poate fi in zile obipuite tulburat de patimi, dar carea reactionat Intotdeauna luminos §i putemic in ceasurile grele ale vietiinoastre nationale; qi, in at doilea rand, nu este rau sau, mai exact cumspunea batranul Corbescu are gura rea, dar inima bunk", aqa incat orica-re ar fi fost nedreptatile luptelor din timpul vietii, in fata mortii se recu-nosc meritele qi serviciile unui om. Prin simtul sau inn5.scut, poporul nos-tru nu putea sa nu-§i dea seama de ce reprezenta Bratianu in osatura poli-tica a acestui stat qi, ca atare, el a avut imediat intuitia golului ce moartealui nea§teptata o pricinuia. 0 mare, o reala Ingrijorare a stapanit pe toti,

228

www.dacoromanica.ro

acum qase luni Regele Ferdinand, azi Bratianu, prea multe §i grele lovituriale soartei. Nici un om con§tient nu-§i putea ascunde legitimele preocupari.

Prin bunatatea sa fireasca poporul nostru, care fusese adesea atat denedrept cu Bratianu, uita repede toate resentimentele, toate atacurile lui,pentru reaminti numai CA de cel disparut erau legate infaptuiri epoca-le, Intregirea neamului §i temeliile democratice atat politice, cat §i econo-mice ale Romaniei Mari. De pretutindeni i se aducea lui Bratianu omagiulce i se cuvenea glorioasei sale opere, Romania §tia sa arate acum cel putina nu cunoa§te ingratitudinea.

De asemenea, in strainatate, vestea nea§teptata a incetarii din viata amarelui barbat de stat roman a produs o vie emotiune. Comentariile pre-sei au fost foarte elogioase, meritele lui, contestate de atatea on cat a trait,erau acum recunoscute fara Inconjur qi fara precupetire. Se spunea astfelca nu numai Romania it pierde pe cel mai de seams dintre oamenii ei destat, dar ca insa§i Europa pierde pe unul din principalii ei barbati politici.

Daci este adevarat ca a §ti sa mori este pentru un om de stat un merittot atat de mare ca §i acela de a fi qtiut sa traie§ti, atunci desigur ca acestmerit nu i-a lipsit lui Bratianu. A murit in plina apoteoza, plans de o tars§i regretat de o lume intreaga. Pe el, soarta 1-a scutit de zilele de restri§tedupa cele de marire. Pe el, soarta 1-a scutit de supravietuirile degradatoaresau provocatoare de nedreptati, de compatimiri. Pe el, soarta 1-a scutit demelancolia apusurilor qi de tristetea batranetelor. Pe el, moartea 1-a traznitca pe un stejar, in toata maturitatea insu§irilor, in toata plenitudinea pute-rilor sale.

M'am convins demult de logica ce exists Intre viata §i moartea oame-nilor. Sfarqitul lui Bratianu adeverea Inca o data aceasta stransa corelati-une. Bratianu fusese parca sortit unui mare destin. Se nascuse la Florica inziva de 20 August 1864, adica tocmai in ziva promulgarii legii rurale, princare desfiintand claca, generatia rena§terii romane pregatise improprieta-rirea taranimii Principatelor Dunarene. Crescuse alaturi de ilustrul sau pa-rinte in zilele din care trebuia sa iasa neatamarea %aril qi proclamarea re-gatului. Ajunsese de tanar la cele mai inalte demnitati prin numele ce-1purta, prin trasatura de unire ce reprezenta intre generatia parintelui sau§i generatiunile noi. Insu§irile de care dadu repede dovada it impinsera detimpuriu la conducerea partidului national liberal qi la conducerea statu-lui. Razboiul mondial i-a dat putinta sa indeplineasca visul secular al nea-mului, iar in atmosfera victoriei a infaptuit marile reforme democratice,votul obqtesc §i exproprierea,proiectate de el Inca Inainte de razboi, prin-tr'o superioara prevedere §i o profetica viziune a vremurilor ce aveau savina. In sfar§it, prin guvemarile post-belice, tot lui ii fusese dat si punstemeliile organizarii §i consolidarii Romaniei Intregite.

0 asemenea viata, un asemenea destin trebuia sa se incheie printr'omoarte ca prqedinte de Consiliu in atotputemicie in mijlocul conqtiin-

229

a -ui

vi

www.dacoromanica.ro

tei unui neam Intreg de toata Intinderea pierderii pe care o suferea. Unmai logic, un mai simbolic sfarqit nici nu se putea.

Ca sa fiu drept, trebuie rose sa spun ca jalea pe care moartea lui Brati-anu a pricinuit-o in diferitele straturi ale societatii noastre a fost o jale maimult de nature rationale, deck de nature sentimentala. Bratianu a fostrespectat, dar nu a fost niciodata cu adevarat iubit. A fost respectat pen-tru ca, oricare ar fi fost patimile adversarilor, sau obi*nuita nepasare amultimilor anonime, toti Iii dadeau seama de puternica lui personalitate,de nepretuitele, de istoricele servicii pe care le adusese tarii *i neamuluisau. Traise rose prea departe de multime, avusese prea putin contact di-rect cu opinia publics, iar o press pe care el prea mult o dispretuise itprezentase cu totul sub aka infati*are decat cea adevarata.

Pe de alts parte, urea lui chibzuita, meditative, autoritara, organic po-trivnica gesturilor pline de avant, nu era de nature sa -1 apropie de maselepopulare, ve*nic seduse de temperamentele comunicative, de atitudinileteatrale, de slabiciunile omene*ti, in care cei multi regasesc oglindindu-sepropriile for scaderi, propriile for indoieli, propriile for framantari sufle-te*ti. Bratianu a fost aqadar regretat mai mult cu judecata, decat cu inima.

Indata dupe prestarea juramantului ne-am Ingrijit sa-i facem o inmor-mantare demna de el, revenindu:mi sarcina de a organiza *i aceastafunebra ceremonie. In ziva de Joi, adica in ziva mortfi, dupe o sumaraautopsie care, fie zis in treacat, nu a limurit nimic, lasandu-i moartea totinconjurata de un fel de mister*, corpul lui Bratianu a ramas acasi in ca-mera qi patul in care iii daduse obqtescul sfar*it, vegheat flind zi qi noaptede rude qi de prieteni. Vineri dimineata, a*ezat pe un afet de tun qi cu si-criul invelit in drapelul national, 1-am dus la Ateneu, unde a fost expuspans Duminica dimineata, cand se oranduise inmormantarea. 0 enormamultime a defilat neincetat in fats sicriului descoperit. Bratianu, pe patullui de moarte, nu era deloc desfigurat, p area ca doarme, intrucat insa cuprilejul operatfilor ce suferise in ultimele zile fusese ras, aparea o falcaenergica *i voluntara pe care barba o ascunsese *i care ii schimba infatip-rea obipuita. De aceea Vasile, credinciosul sau servitor, a*ezase cuteledrapelului florile in a*a chip incat schimbarea nu era vaclita.

In jurul catafalcului, miniqtrii *i prietenfi politici, deputati *i senatorifaceau cu schimbul de garde, qi nu era un spectacol banal sa vezi la un

* S'a pretins, fats de virulenta cu totul neobignuita a infectiei, ca Bratianu fuseseotravit, se banuia ca niqte Ru§i aflatori la el in serviciu ar fi presarat pe painea ce i s'adat o culture de streptococi anume pregatita. Unii afirmau ca atentatul era de naturesovietici, altii mergeau papa a invinui opozitia national-taranista. Nu a fost doveditnimic gi nu vreau sa las plutind asupra nimanui vreo banuiala. Virulenta infectiei afost desigur suspecti, dar pc de aka parte nefunctionarea rinichilor §i anghina lui Lud-wig pot fi niqte explicatii, fare a mai fi nevoie sa se recurga la alte ipoteze, care de-alt-fel se fac prea des i prea ugor, cand este vorba de oameni ce ocupa situatii Insemnate.

230

iara*i

*i

www.dacoromanica.ro

Fig. 17 Ion Duca ler inmornreintarea lui Ion 1:C. Brat

s.

%N.

..

33.

la

/f0 r

4 r,4 Lit.

....

1 4k...i. ,,,,, 44t

i II

rwo

IL. t /6":.,

, re /Elf1

4111

,: .

4.

,

www.dacoromanica.ro

moment dat nemi§cati de-o parte pe Dr. Lupu §i de alta pe C. Argetoianu.Fara voie imi reaminteam cu cata violenta acelaqi Lupu ataca activitatealui Bratianu, cu cats patima it denunta opiniei publice ca du§man al po-porului, ca reprezentantul cel mai autorizat al infamei oligarhii national-li-berale. Trebuia de altfel sa marturisesc ci intristarea lui Lupu era sinceraqi ne-a mi§cat pe toti, fie remu§carea nu trebuie uitat ca Lupu i§i ince-puse cariera politica sub obladuirea lui Bratianu fie firea lui tipic roma-neasca in aceasta privinta, adica gura rea, dar inima bunk*" fapt esteCA Dr. Lupu 1-a plans pe Ion I.C. Bratinau cu o adanca qi neprefacutaemo tiune.

Cat despre Argetoianu, caleidoscopicele lui peregrinari politice in careo patologica sete de putere intunecase demult qi notiunea statorniciei qirespectul convingerilor, it adusesera de curand pe meleagurile lui Bratianupe care poate a fail de aceasta moarte neprevazuta castelanul de laBreasta s'ar fi statornicit. Fatalitatea voia insa ca de acum imprejurarileinsegi sa conspire pentru a indemna pe Argetoianu sa-§i continuie evolu-tiunile din lagar in lagar qi din credinta in credinta.

Totu§i, trebuie sa recunosc ca a doua zi dupa moarte, Argetoianu aavut un gest elegant: a venit el care papa atunci colabora numai cunot sa se inscrie in partidul liberal, cum spunea ,,ca un simplu soldat".Pacat ca elegantele pe care atavismele sale le pot explica, nu pot rezistaIna neastamparului care 1-a condus pe acest om, de-altfel inteligent, cult§i nelipsit de capacitate, sub toate steagurile qi, rand pe rand, in slujbatuturor reactiunilor, ca qi a tuturor demagogiilor.

Atitudinea multimii a fost interesanta, ea destainuia minunat simt a-mintele de care am vorbit. In genere era mult mai reculeasi decat la moar-tea Regelui Ferdinand, unde vadit preocuparile spectaculare covar§eausimt amintele de reala emotiune §i, adesea chiar, regulile decentei.

Programul inmormantarii cuprindea un serviciu divin la Ateneu, trans-portarea sicriului la gars, de-acolo cu trenul la Florica qi a§ezarea lui incapela. Totul s'a facut cu mare solemnitate, la serviciul divin asistand lu-mea oficiala, in cap cu Regenta qi toti fruntaqii vietii noastre publice,fara deosebire de partide. Totuqi Buzdugan spre uimirea mea a lipsit.Informandu-ma, aghiotantul sau mi-a spus ca ,Auferea de reumatisme"Si ca se temea si stea in rotonda de la Ateneu pardosita cu mozaic.Daca am fi §tiut, am fi putut pune un covor in dreptul fotoliului sau,scutind astfel pe un om care ii datora lui Bratianu atatea qi, in primulrand, situatia lui de Regent al Regatului, de o atitudine ce purta preamult stigmatele ingratitudinii.

Mai tarziu, urmarind evolutiunile lui George Buzdugan, m'am intrebatadesea daca in sufletul sau nu-i purta lui Bratianu un resentiment maiadanc. Inteadevar, Bratianu nu se putea obi§nui sa-1 trateze ca pe un Re-gent, ci mai mult ca o fiptura a lui. Ii atrasesem in cateva randuri atentia

231

www.dacoromanica.ro

ca Buzdugan iqi luase cu totul in serios rolul la care Ii ridicase §i ca ar tre-bui sa-i menajeze susceptibilitatea. Oricum ar fi, Regentul putea alege insaun alt prilej pentru a-§i exprima simtamintele inabuOte pans in ajunulmortii pre§edintelui sau de Consiliu. Era cel putin o ineleganta inutila.

Ce este drept, nu a fost singura din acea zi. Discursurile ce s'au rostitau prilejuit qi altele. Mi-am adus atunci aminte de o vorba pe care Bratia-nu mi-o spusese inainte de razboi: Sa cand voi muri nu vreau niciarmata, nici discursuri". Mi-a parut rau ca nu am respectat-o, de§i aveamscuza ca dansul nerepetanduli aceasta dorint a in testament, putea fi so-cotita ca nefiind cu adevarat ultima lui vointa. Am regretat totu0 flindcaaceste discursuri m'au mahnit adanc, ele au fost prilejul unor intristatoarescene de meschinarie politica qi omeneasca. Toate partidele au tinut sa - §ispuna cuvantul, dar nici unul nu a avut eleganta sa aduca marelui adversardisparut omagiul cuvenit prin *eful sau respectiv. Imi aduceam aminte Cala moartea lui Take Ionescu, Bratianu vorbise chiar el §i nu trecuse decatpuling vreme de cand controversa Banatului u despartise atat de patima§.Aceasta marinimie a fost se vede mai presus de sufletul D-lor Maniu, Iorgaqi Averescu. Iuliu Maniu a insarcinat pe Vaida sa vorbeasca, Iorga pe Ta--ca §i Generalul Averescu pe Generalul Coanda.

Dar nu numai atat, parca a fost o intrecere intre ei pentru a dramuimeritele lui Bratianu. Binevoiau sa recunoasca faptul ca a declarat razbo-iul, dar printr'un fel de conspiratie tacita se fereau sa-i atribuie intregireaneamului, necum marile reforme democratice. Vaida parea a reduce rolullui Bratianu in chestia nationals la o scena duioasi ce a avut loc intre eila Paris pe vremea conferin%ei de pace. Taqca, probabil cenzurat de Iorga,a fost de o parcimonie care starnea indignarea, mai ales in gura unui perso-naj ca el. Dar cel ce m'a jignit mai mult a fost Generalul Coanda, pe careBratianu it facuse primul ministru al intoarcerii triumfale la Bucure§ti §icare, drept risplata, trecuse de partea lui Averescu, vazand dupa razboivalul de popularitate ce starnise socotind, probabil, ca steaua partiduluiliberal a apus definitiv. Acest om trebuia sau sa taca, sau, cel putin acum,in fata acestui mormant deschis, sa aduca tributul cuvenit adevarului isto-ric §i sa exprime simtamintele de recunoqtinta ce le datora memoriei ce-lui disparut.

In sfar§it, vorbind in numele organizatiei noastre din Capita la, JeanTh. Florescu a incheiat seria cuvantarilor printr'un discurs declamatoriu,care a adus qi o nota de ridicol in ceremonia de-altfel impunatoare qi so-lemna a acestor funeralii nationale. Hotarit, Bratianu avusese dreptatecand spusese fara discursuri!"

Fire§te, nici nedibaciile oratorice ale unora, nici micimile sufleteti alealtora, nu vor putea sa sporeasca sau sa micqoreze opera §i gloria lui Bra-tianu, acestea desfid judecata trecatoare a contemporanilor §i a adversari-lor meschini. Dar ele au introdus o nota de patima marunta in maretiaapoteotica a acestui patetic sfar§it.

232

§titi,

pi

www.dacoromanica.ro

Fig. 18: Ion I.C. Bratianu

www.dacoromanica.ro

Pe strazile Capita lei, la gars, de-alungul liniei ferate pans la Chitila,pretutindeni pe urma pans la Florica se adunase o mare multime. Nici laRegele Carol, nici la Regele Ferdinand nu vazusem mai multi aglomeratieqi mai multi reculegere, preotii in odajdii aqteptau inconjura%i de autori-tati qi de sateni trecerea trenului funebru prin diferitele gari.

La Florica sicriul a fost arzat intr'un car tras de boii aceia minunatipe care Bratianu ii cre§tea cu atata dragoste qi de a caror rasa §i infatisareera atat de mandru. In dupa-amiaza de iarna intunecoasa qi cetoasa, con-voiul, urmat de o mare multime de prieteni, de autoritati qi de sateni, urcaincet qi jalnic dealul pans la capela. Acolo, o ultima qi scurta rugaciunedupa datinile bisericii noastre §i corpul lui Bratianu a fost depus provizoriuin cripta laterals din dreapta, alaturi de locul unde este ingropata mama sa,D-na Pia Bratianu, ramanand ca in urma sa fie arzat in cripta centralsintr'un sarcofag identic cu acela al tatalui sau qi alaturi de dansul.

Regina cu fiicele ei qi cu Principe le Nicolae %inuse sa asiste la punereain mormant a ilustrului colaborator al sotului ei, pe deplin conoienta dealtfel de insemnatatea acestei disparitii qi adanc afectata.

Marturisesc ca aceasta parte a ceremoniei, de§i mai putin impunatoa-re, a fost totu§i cea mai miqc5.toare, Bratianu se ducea sal doarma somnulde veci dupa o vials atat de stralucita in istoria neamului sau, pe acela§ideal pe care cu 63 de ani inainte vazuse lumina zilei. Se nascuse la Floricain vremurile Romaniei vasale, se odihneqte in pace tot la Florica, dar invremurile Romaniei Intregite.

Tirana Romaniei visurilor noastre implinite ii va fi desigur upara qifaptele lui ingaduie memoriei sale sa wepte in lini§te verdictul istorieinep artinito are .

e4-1 49 doe rte, 0-19,14.- Z

2-e t4 Glee_

a- al 1/- c

./

233

te./C, / "q 4 4-41z;;

oi,Le (/5, rkt.4. "ei te

4/a"- .01 C/71Ar

14J:(71 d 7 44

,

e:

s-fe2-2

www.dacoromanica.ro

MOARTEA LUI VINTILA BRATIANU

Sanatatea lui Vintila Bratianu lam mult de dorit, suferea de o hiper-tensiune arterials §i nu se ingrijea. Cand i se atragea atentia asupra nevoiide a se ocupa mai serios de sanatatea lui, raspundea sau cu formula ca tiea va muri subit de inima §i ca, la urma urmei, este cea mai frumoasamoarte, sau ca in zilele grele ce le traim, omul trebuie sa -$i faca datoriapapa la capat §i sa moara in tran§ee". Zadarnic ii spunea fratele sau Io-nel: Vintila, prea te surmenezi, munce§te mai putin, ala iti supui orga-nismul la o tensiune la care este imposibil sa reziste!" Nu voia sa Oa sea-ma de nici un sfat, de nici o rugaminte. Iqi continua cu o indaratnica fe-brilitate viata de munci, de munci ce este drept foarte ordonata, dar demunci incontinua §i extrem de intensa. Nu cuno§tea nici odihna, nicidistractiile.

Totuqi, papa la moartea fratelui sau Ionel, de bine de rau sanatatealui a rezistat, acest sfar§it i-a dat insa o lovitura de pe urma careia nu s'amai ridicat. Imi aduc aminte ca printr'o suprema incordare fizica §i mora-15. se straduise sa-§i inabuqeasca durerea §i sa munceasca zi §i noapte pen-tru a face fata noilor raspunderi ce apasau de acuma pe umerii lui. Si reu-§ise mai presus de a§teptarile noastre.

La Craciun se dusese sa se odihneasca la Mihae§ti vreo zece zile, douasaptamani. Mild s'a intors la Bucure§ti, spre uimirea mea indureratam'am gasit in fata altui om, era imbatranit cu zece ani, slabit §i garbovit.Mai ales privirea lui era schimbata, purta parca stigmatele mortii. Num'am putut stapani sa imparti§esc catorva intimi ingrijorarea mea §i deatunci semnele neindoielnice ale inrautItirii sanatatii lui s'au inmultitneincetat.

In toamna anului 1928, cand ne-am retras de la putere, el insu§i vedeaca fortele it parasesc, caci in mai multe randuri mi-a spus: Nu mai potsa lucrez, eu, care eram atat de activ, imi dau seama ca nu mai pot sa facnici cea mai mica sfortare ". Si citeam pe fata lui cat suferea de pe urmaacestei start, cat it chinuia sentimentul sciderii fortei sale de munci. Din-tr'o calatorie in Italia §i Sicilia s'a intors parca ceva mai intremat, dar a-ceasta imbunitatire a fost de scurta durata qi continua sa mi se planga canu poate lucra. Cautam sa -1 mingai zicandul: Nu te speria, ca te vei in-

234

www.dacoromanica.ro

drepta". Dar el Imi raspundea mereu: Nu nu, simt ca este ceva maiadanc, nu mai pot lucra, pregatiti-vi pentru a duce sarcina, eu vad limpe-de ca nu voi mai putea fi in stare sa o fac!"

Ducandu-ne o data pentru o Intrunire la Cernauti, a leOnat pe canderam la masa in vagonul restaurant. Am ramas fire§te cu totii adanc tur-burati, dar fiindca mai avusese asemenea le§inuri qi in trecut, nu i-am dato prea mare insemnatate. Din ce in ce mai des avea qi hemoragii nasale,tensiunea nu scadea cu toate curele §i dietele ce facea, iar nervozitatea luilua proportii uneori vadit bolnavicioase. Cele mai mici contrarietati §icite nu are un om politic qi un §ef de partid it iritau peste masura. Caintotdeauna in asemenea cazuri cusururile lui obi§nuite se accentuaserapeste masura, adesea era greu sa mai lucrezi cu el qi ne trebuia Indeosebinoua, intimilor lui, o rabdare insufletita de toata dragostea ce i-o purtam,pentru a evita conflicte penibile.

Intoarcerea Principelui Carol, pe care cautase sa o evite, precum §i re-percursiunile pe care le-a avut atat asupra vietii interne a partidului, cat§i asupra situatiei partidului in genere, nu au fost de natura sa-i mic§ore-ze framantarile suflete§ti. In marele sau patriotism, noua stare de lucrurinu putea decat sa sporeasca grijile lui cu privire la viitorul tarii, la a careiIntregire i consolidare contribuise atat de mult.

Pe de alts parte, de peste doi ani asista la o lupta inver§unata impotri-va politicii lui economice. Guvernul national taranist cauta sa distrugatot ce se cladise romanesc in ultimile decenii, formula prin not in§ine" numai era comb atuta, era luata in deradere. Pans §i in randurile noastremulti erau convinqi ca politica economics a lui Vintila Bratianu dadusefaliment. El simtea cum ne'increderea sau Indoiala patrunsese papa inpreajma lui §i suferea de aceasta mult mai dureros decat de rana fizica.Conqtiincios qi cinstit cum era, se intreba daca nu cumva gre§ise §i cu catse gandea, cu cat i§i rememora creclintele de o vita intreaga, cu atata eramai puternic convins ca avusese dreptate, ca drumul cel bun, cel folositorinteresului national fusese cel trasat §i urmat de el. ySi a§a fiind, nedrepta-tea ce se facea cauzei pe care o reprezenta il indigna, iar nedreptatea ce ise facea lui, lui, cel ce pururea punea cauza tarii mai presus de propria sapersoana, il indurera.

Cu o melancolie, a carei evocare ma emotioneaza i acuma, ne spunea:hill vine sal cant ca Barbu Lautarul:

Eu ma duc, ma prapadesc,Ca un cantec batranesc"

sau inca: ,,Am impresia ca vremea mea s'a dus qi ca am ajuns un anacro-nism".

In zadar ii raspundeam: Politica D-tale a fost cea buns, sufla acumaun vant de ratacire. Va trece, lumea se va Intoarce la solutiile D-tale. Inaminunte, in modalitati ai putut gre§i, ca once om, dar in liniile generale,

235

www.dacoromanica.ro

in conceptiile fundamentale nu ai gre§it. De-altminteri prin not in§ine"nici nu a fost formula economics a D-tale, Romania o datoreaza tataluiD-tale §i generatiei lui. D-ta nu ai facut decat sa o reiei §i sa o dezvolti.Intrucat ma prive§te, sunt sigur ca in curand dreptatea, care ti se refuzaazi cu atata patima, ti se va da cu prisosinta. pans §i de adversarii D-talecei mai inver§unati".

El insa &idea neincrezator din cap, avand aerul sa spuna: Cand vorveni zilele acelea le veti vedea voi, eu nu le voi mai apuca..." qi repeta dinnou versurile lui Barbu Lautarul:

Eu ma duc, ma prapadesc,Ca un cantec batranesc".

Ie§eam de la el cu inima zdrobita, spectacolul acestui om care i§i pre-simtea sfar§itul qi se vedea atat de nedrept hulit din toate partile qi totu§iatat de convins cal i§i slujise tam §i neamul potrivit adevaratelor §i perma-nentelor interese, avea ceva cu adevarat dramatic. Vintila Bratianu, careprin austeritatea lui aparuse o vials intreaga rece qi putin uman, se adeve-rea in sfar§it sub loviturile bolii, nedreptatii §i restri§telor ala cum era inrealitate, un melancolic, un timid, un delicat, un sentimental, un suflet deo rara noblete §i profund omenesc.

Cu tot zbuciumul care it chinuia mai presus de ce ne putem inchipui,Vintila Bratianu i§i concentra totuqi ultima energie spre a-§i putea facepans la capat datoria. La inceputul toamnei luase parte la o mare intruni-re organizat5. de Neamtu la Craiova, mai tarziu tinuse sa participe §i la in-trunirile de la Ia§i qi Cluj. La Iaqi, tinuse sa asiste ca o protestare impotri-va atitudinii nepotului sau, care it mahnise atat de mult, iar la Cluj se so-cotea intotdeauna dator sa mearga ca sa afirme deosebitul interes §i deo-sebita dragoste ce purta Ardealului. In sfar§it, la inceputul lui Decembriea vent §i la Constanta, a fost ultima lui intrunire la care a luat cuvantul.Era obosit, dar hotarit sa lupte pentru a asigura tariff sub noua domnie unregim constitutional §i continuarea operei de consolidare intern& potrivittraditiunilor. Pe la mijlocul lui Decembrie, ceruse Regelui o audient5., darSuveranul intarziase sa i-o acorde. Vintila Bratianu a socotit ca nu meritasa fie tratat in acest chip §i, in consecinta, s'a dus personal la GeneralulIlasievici OA comunice ca intrucat ceea ce voia sa spuna Majestatii Saleavea un caracter urgent qi, prin urmare §i-a pierdut acum insemnatatea,prefers sa renunte la audienta solicitata.

Vestea a produs in Cara o impresie adanca, Vintila Bratianu primindnenumarate dovezi de aprobare, chiar de la oameni straini de partid §i depolitica. Cu toate ca gestul sau primise asentimentul opiniei publice, atitu-dinea generals a Regelui, zvonurile care circulau cu privire al cei din preaj-ma Palatului, mentinerea la putere a national-t arani§tilor, constituirea gu-vernului Mironescu, toate acestea creasers o atmosfera foarte ostila tana-rului Suveran. Iar faptul ca de la intoarcerea lui se observasera atatea ma-

236

www.dacoromanica.ro

nifestatii de servilism, atat la oamenii politici, cat §i la diverse categoriisociale, sporise Inca nemultuxnirea ob§teasca.

Demnitatea lui Vintila Bratianu aparu, deci, ca o exceptie invioratoa-re, ca un simbol al protestelor generale. Lumea spunea bine ca a mai fa-mas un om care tie sa poarte capul sus §i sa reprezinte mandria vremuri-lor stralucite de odinioara pe aceste vremuri de compromisuri, de oportu-nism qi de slugarnicie". Marturisesc ca nici not nu ne inchipuiam ca re-nuntarea la audienta a lui Vintila Bratianu va face atata valva.

Cu acest gest, viata politica a lui Vintila Bratianu s'a Incheiat.Intr'adevar, de sarbatorile Craciunului el hotarise sä se duck' la Miha-

ie§ti. Doamna Br5.tianu cu Vintilica trebuiau sa vina cateva zile in urmalui. A§a ffind, el a plecat din Bucure§ti Sambaed 19 Decembrie 1930 cutrenul de dimineata... M'am dus sa -lvad in ajun §i sa-i urez sarbatori ferici-te. L-am gasit mai bine decat oricand, Imi aduc aminte ca facusem in mi-ne insumi reflexia CA de mult nu-I mai vazusem cu fata atat de odihnita §icu privirea atat de senina.. Ca de obicei de altfel a fost cu mine foarte afec-tuos. In ajun, tocmai se Intorsese fiul meu de la Washington, unde st5.tusedoi ani. Vintila Bratianu Imi vorbi de el cu multi prietenie §i-§i exprimadorinta sa-I vaza. Totodata, Imi imparta§i proiectele pe care le avea lamo§ie, facea intr'adevar in aceasta privinta tot felul de planuri, fiindca,neputandu-se ocupa de averea lui in ultimii ani, afacerile ii erau foarteIncurcate. Avea datorii de vreo zece milioane §i aceasta il Ingrijora de ase-menea foarte mult, contribuind la starea lui generals de deprimare. De po-litica am vorbit putin, lucruri fara insemn5.tate.

M'a condus papa la poarta ; nu banuiam ca va fi ultima mea Intrevede-re cu el, eu, care lucrasem aproape zilnic in stransa §i atat de prieteneascacolaborare aproape un patrar de veac.

A plecat deci Sambata dimineata. Pans la Pite§ti a calatorit cu G. Ta-tarescu, cu care a avut o lungs qi interesanta convorbire privitor la situatiapolitica, imp arta§indu-i grijile lui cu privire la noua domnie §i repetand inmai multe randuri fraza: Eu ma duc, nu mai am mult de trait, voi insa,cei tineri, sa aveti grija de tail §i aduceti-va aminte cuvintele mele: väa§teapta vremuri grele §i fiti la inaltimea lor!"

La Ploieqti il Wepta Purcareanu i, mai voios ca in ultima vreme, aplecat la Sambure§ti cu automobilul. Acolo a ramas toata ziva de Dumi-nica, mergand pe mo§ie, inspectand gospodaria, verificand socotelile, ne-crutanduli nici o clips puterile.

Luni dimineata a pornit tot cu automobilul spre Mihaie§ti. S'a opritcateva momente la Draga§ani, unde a intalnit intamplator cativa prietenipolitici care au venit sa-1 salute. A vorbit cu ei, glumind chiar, de aceea nui-a parut nici unuia indispus sau mai obosit ca de obicei, iar pe urma ui -aurmat calea de-a lungul Oltului pe §oseaua nationals pink' la Mihaie0i.

Dupa dejun se odihni putin, apoi a coborit in vale la grajduri, unde s'a

23 7

www.dacoromanica.ro

suparat constatand ca prin neglijenta ingrijitorului se incubase o epide-mie printre vite si ca instructiunile pe care le daduse nu fusesera executa-te. Pe cand era acolo iritat si vadit congestionat, a sosit Dl. Vangler, unElvetian aflat demult in serviciul societatii Govora-Calimanesti, cu careera in raporturi prietenesti. Acesta venise sa se inteleaga cu el in privintaunei vanatori ce voia sa organizeze pentru Vintilica, dar vizandu-1 in a-ceasta stare a cautat sa-1 linisteasca si sa-1 scoata din grajd. Vintila Brati-anu staruia totusi sa ramana acolo fiindca astepta dintr'un moment in-tr'altul pe veterinar. Pe cand vorbea cu el, Vangler observa deodata case clatina, ca un picior nu-1 mai sustinea si ca avea o dificultate de elocu-tiune. Imediat Vangler starui sa-1 poarte impreuna cu servitorii pana susin casa, dar dansul refuza cu indaratnicie once sprijin si se incapataneazasa urce coasta singur, nesustinut. In fats neinduplecatei lui vointe cei dinjur au fost siliti sa cedeze, iar Vintila Bratianu a pornit la deal. Printr'osfortare supraomeneasca, in care se afirma intreaga lui vointa de a nu selasa doborit de moartea ce-si intinsese asupra lui ghiarele ei necrutatoate,se tari aproape pana sus. Urcarea aceasta a fost simbolica si totdeodatadramatics. Simbolica, fiindca u exprima mai mult decat once vointa in-daratnica atat de caracteristica. Dramatics, fiindca din clips in clips pu-terile ii cedau si incepea sa-si dea seama ca din aceasta lupta disperata

lui lupta in care, potrivit firii lui nu voia sa cedeze, va fi totusiinvins. Toata viata, toata natura sarmanului Vintila Bratianu erau cuprin-se, erau sintetizate in acest spectacol uimitor.

La vreo 50-60 de metri de casa, la rascrucea dintre drumul cel mare sio poteca transversals, puterile it parasira, cazu langa un porn si isi pierducunostinta. A fost desigur un al doilea atac de congestie cerebrala, de astadata violent si fatal; fu dus pe brate acasa si culcat in salon pe o lungs ca-napea ce se afla de-a lungul zidului unde i s'au dat primele ingrijiri. Bolna-vul nu-si redobandi insa cunostinta.

In timpul acesta, Vangler se precipitase cu automobilul la RamnicuValcea ca sä aduca un medic. Doctorul Florentin insa nu a mai putut facenimic, cazul era disperat. Niculescu mi-a telefonat pe la opt seara stirea laBucuresti, iar familia a fost vestita in acelasi moment. Din nenorocire,Dinu Bratianu plecase cu doui zile inainte la Paris, de aceea nu erau la Bu-curesti decat surorile lui Vintila. D-na Bratianu cu Vintilica, D-na SabinaCantacuzino si cu Dr. Danielopol pornira in grabs la Mihaiesti cu automo-bilele, deli, dupa informatiile obtinute la telefon, era de asteptat ca onceinterventii medicale vor fi zadarnice.

Pe la trei noaptea au sosit la Mihaiesti, intre timp insa Vintila Br5.tia-nu isi daduse obstescul sfarsit. Inteadevar, pe la zece seara a avut un nouatac si peste cateva minute a murit fara a mai fi vorbit, fara a mai fi datdovada ca suferea sau dadea seama de ceea ce se petrece in jurul lui.Cand a expirat, erau in jurul lui numai straini, oameni de casa si persoanevenite de la Ramnicu Valcea.

238

ultima

ca-si

www.dacoromanica.ro

z.. 1

9: V

zntz

d I

.C. B

rdtz

anFig. 19: Vintird Bralianu

www.dacoromanica.ro

Marti dimineata, cand lumea a deschis ziarele §i a citit vestea acesteimor%i subite §i atat de patetice a fost o uimire §i o Intristare generals. Prin-tr'o adevarata magie,Vintila Bratianu, pana in ajun omul cel mai impopu-lar, a devenit dinteodata nu numai o mare figura nationals, dar o figuraiubita, populara, plansa cu sincera §i ob§teasca durere. Oricat ar parealucrul de curios, moartea sa a starnit mai multe regrete §i o emotiune maireala decat a lui Ionel Bratianu, care fusese regretata, ca sa zic aqa, prinrationament, pe cand aceea a fratelui sau a fost deplansa din adanculinimii, cu o unanimitate pe care nu am vazut-o la moartea nici unuia dinoamenii no§tri politici. Persoane, care viata intreaga comb atusera pe Vin-tila fara crutare, aveau acum lacrimile in ochi. Netagaduitele sale calitatiatat de statornic contestate totu§i caracterul, sinceritatea convingerilor,integritatea, minunata lui dezinteresare, patriotismul sau erau acum re-cunoscute qi ditirambic slivite.

Ma Intrebam mereu de ce atata nedreptate ieri Inca, flindca era in via-ta, numai critici, numai hula, iar azi, fiindca iqi daduse sufletul, numai la-uda, numai recuno§tinta pentru serviciile aduse %aril §i pentru curateleinten %ii ce-1 calauzisera de-a lungul intregii sale vie %i. $i totu§i, a§a era,oricat ar fi p5.rut de straniu, de nealteptat. Era a§a in randurile partiduluiin care de luni de zile intampinam greutati ca sä inabu§ mi§carile denemultumire §i chiar veleitatile de rasturnare a lui. Era a§a in lagarul ad-versarilor politici la care vedeai ca manifestatiunile de doliu nu pornescdin preocupari de convenienta, ci dintr'o sincera zguduire sufleteasca. Eraa§a in cercurile largi ale opiniei publice in care Vintila Bratianu apareadeodata un om popular. Era a§a in toate straturile sociale de sus pana jos,de la patima§i pana la nepasatori, de la cei ce s'au ciocnit cu el, la cei ceau colaborat de aproape cu el, de la cei ce 1-au cunoscut in intimitate, pa-da la cei ce nu 1-au cunoscut cleat sub imaginea deformata a ziarelorostile §i a adversarilor patima§i.

Marturisesc ca a fost pentru mine o revelatiune §i o surprindere. Ni-meni din not nu-§i dadea pana in acea clips seama de ceea ce reprezentain realitate Vintila Bratianu in sufletul, in con§tiinta poporului roman.

Intrucat guvernul se grabea sa treaca mai multe legi inainte de vacan-ta de Craciun, aveam tocmai in acele zile qedinte qi dimineata. La orele10 cand am sosit la Camera mi-am dat indata seama ci efectul mor%ii luiIonel Bratianu nu fusese nimic pe langa impresia produsa de moartea luiVintila Bratianu. Imediat dupa deschiderea qedintei, prerdintele, guver-nul, toti §efii §i reprezentantii de partide au slavit in cuvant5.ri mi§catoa-re disparitia sa. In lunga mea carier5. parlamentara am asistat la multe §e-dinte de funebra comemorare, la nici una, hotarit la nici una, nu mi-a fostdat &I vad insa ceea ce am vazut in acea dimineata. Deputati national-ta-rani§ti care, cu o saptamana inainte nu puteau auzi rostindu-se numele luiUfa &á sara in sus, oameni cu care eu §i prietenii mei, cei ce conduceam

239

www.dacoromanica.ro

lupta parlamentara eram silivi sa schimbam cuvinte neplacute spre a neapara qeful absent caci Vintila Bratianu nu mai venea decat rar la Came-ra aceia§i deputati, aceiaqi oameni ascultau acum cu figura zguduita deemotie cuvintele atat de elogioase rostite de oratori, de la tribuna. Nu voiuita niciodata uimirea mea cand, privind in juru-mi, am vazut intre altiiplangand pe deputatul !taut de la Dorohoi, care se distinsese tocmai anide-a randul prin violenta atacurilor sale impotriva lui Vintila Bratianu.Dupa §edinta nu m-am putut stapani sa nu-i arat mirarea mea. Mi-a ras-puns: L-am atacat qi acuma o regret, dar 1-am respectat intotdeauna, cumam respectat putini oameni in lumea aceasta".

Da, Vintila Bratianu a putut sa nu fie iubit, dar a fost pururea respec-tat, acest respect, acest adanc §i unanim respect explica m4catoarea ma-nifestatiune de doliu pe care moartea lui o stamise de la un capat al tariila celalalt. Dar nu aceasta ar fi fost singura explicatie. Am cautat adeseasa talmacesc rostul impresiei atat de adand provocata de acest sfar§it,caci a fost inteadevar un curios fenomen de psihologie nationala. Credca explicatia sta intr'o serie de motive deopotriva subtile qi complexe.

In primul rand, un simtamant de remu§care, incontestabil ca in fataacestei morti nea§teptate pentru publicul cel mare, a acestei morti atat demi§catoare, lumea §i-a dat seams ca fusese prea aspra, prea nedreapta cudansul, ca acest om care a fost un mare caracter §i un mare patriot nu me-rita sa fie urmarit cu atata ura. In vremurile in care atatia ambitio§i vul-gari, atatia oameni interesati, atatea personaje lipsite de credinte adevara-te §i de intenlii curate ocupa situatii precumpanitoare qi se bucura deaclamatiile trecatoare ale multimii, era nedrept, profund nedrept ca toatahula sa se fi indreptat impotriva unui om a carui singura vina este de a fistat o vials intreaga cu o abnegatiune de ascet in slujba tarii i a convin-gerilor sale. Si astfel pe cale de reactiune, sub lovitura mortii, con§tiintanedreptatilor, a prelungitelor nedrept5.ti savarqite s'a prefacut intr'o sur-prinzatoare, dar de fapt logics migcare de neprecupetita recunoaqtere ameritelor sale.

Dar nu a fost numai remu§carea, a fost un omagiu adus unui caracterintr'o epoca in care opinia publica era tocmai scarbita de spectacolul lip-sei de caractere pe care it oferea atat lumea noastra politica, precum §i so-cietatea noastra in genere. Noua domnie daduse loc la un a§a-zis mezat decon§tiinte, la atata incovoiere la atatea tranzactii morale, incat in seteaei dupa caractere, privirile se indreptasera asupra lui Vintila Bratianu caasupra ultimei sperante §i a singurei exceptii. Si iata ca acuma soarta ra-pea din mijlocul nostru §i aceasta suprema intrupare a virtu-tilor la careaspiram cu atata insuflet ire.

Mai era insa in aceasta psihoza §i un protest la adresa Regelui. Opiniapublica era in acel moment stapanita de doui sentimente: unul de ne-multumire impotriva pomirilor noului Suveran, iar al doilea, de indignare

240

www.dacoromanica.ro

Impotriva factorilor politici care nu aveau taria de a-i opune o rezistentadeopotriva ceruta de interesele tarii, ca qi de inseqi interesele dinastiei.Vintila Bratianu, mai ales de cand cu refuzul audientei, aparuse in ochiimultimii ca singurul om care a avut indrazneala civics de a sta darz qidrept in fata noului Rege. Opinia publics era deci adanc indurerata defaptul ca moartea secerase tocmai acum pe omul in care i§i pusese nadej-dile, omul care reprezenta sentimentul ei cel mai intim.

In sfarqit, Zara avea constiinta, instinctul puternic ca intram intr'oepoca grea, ca opera consolidarii Romaniei Intregite sufera o oprire inevolutia ei §i trece printr'o criz5.. Mai mult decat oricand era nevoie decei care reprezentau stalpii puternici qi de nadejde ai edificiului nostru po-litic. Or, soarta pared se napustise cu toata urgia asupra lor, in trei ani eane rapise rand pe rand pe Regele Intregitor de neam, pe principalul sausfetnic §i acuma pe Vintila Bratianu care personifica prin numele, ca qiprin trecutul lui, mai mult decat oricare altul traditiile vremurilor de mar--re §i de slava. In opinia publics era, aqadar, in chip firesc o Ingrijorare qio revolts care se preficeau in acele sincere manifestatiuni de regret pentrusfarqitul neaqteptat al lui Vintila Bratianu.

Guvernul a hotarit sa i se Lea funeralii nationale, ceea ce D-na Br5.ti-anu primi, cu conditia insa ca ea sal suporte cheltuielile. Exprima astfelsimtamintele sotului ei care, in grija sa pentru banul public, nu ar fi con-simtit niciodata ca inmormantarea lui sa fie o sarcina oricat de mica pen-tru visteria atat de impovarata a %aril. Miercuri dimineata, dupa ce inajun luasem toate masurile pentru demna comemorare a celui disparut,m'am dus la Mihaiesti. Am sosit dimineata, ningea Incet qi totul era aco-perit de zapada. Este inutil sa insist asupra emotiei ce ma stapanea fiind-ca, pe linga ca lucrasem o vials intreaga zi de zi alaturi de dansul, ii pas-tram o reala afectiune §i un nesfar§it respect. *rim ca putea gre§i, decate on nu fusesem in dezacord cu el, dar qtiam ca tot ce facea porneadintr'o puritate de ganduri qi de intentii cu adev5.rat apostolice.

Cand am sosit, in casa goals §i tacuta se sfarea tocmai imbalsamareacorpului. Dupa o ors, ramaqitele lui au fost a§ezate in sicriu qi acoperitecu un drapel tricolor. Am intrat ca sa ma Inclin in fata lor, parea ca dor-mea senin §i cu constiinta impacata. M'au podidit lacrimile qi am ieqit.Intrucat isi exprimase dorinta sa nu i se aduca nici flori, nici coroane,to-tul avea o infatiqare de austeritate, care accentua pared majestatea

Inmormantarea trebuind sa aiba loc la Florica, in consecinta, din ajun,corpul a fost transportat de la halta Govora cu un tren special. Nu 1-am in-tovaraqit deoarece a fost necesar sa stau in Bucureqti sa ma ocup de ulti-mele dispozi%ii §i totodata sa-1 wept §i pe Dinu Bratianu, care se Intorceade la Paris. Acest transport a dat loc la scene foarte miqcatoare. Intai, ple-carea de la Mihaiesti a fost impresionanta, mi-au povestit-o prietenii dela Ramnicu Valcea: Cand s'a pus in m4care convoiul era Inca intuneric,

241

mor%ii.

www.dacoromanica.ro

tot satul cu lumanarile aprinse venise sa-1 intovaraqeasca pans la halts.Cortegiul a scoborit Incet dealul casei, prin aleea de nuci plantata de Vinti-la Bratianu, indreptandu-se in cantecele preotilor, in mijlocul reculegeriigenerale §i la lumina facliflor catre drumul de fier.

Iara§i fapt curios, taranii de la Mihaie§ti fats de care el fusese atat debun, se aratasera cat a trait plini de ingratitudine. Votau mereu mai multcu adversarii lui politici, decat cu partidul al carui suflet §i qef era. Acuminsa it plangeau cu lacrimi adevarate slavindu-i fats de toll bunitatea §iparinteasca obladuire. Sa fi fost iara§i remu§care? Pana qi fostul lui admi-nistrator care, dupa ce abuzase ani de zile de indulgenta lui, i1 parasise cucateva luni Inainte lasandu-i toata gospodaria incurcata qi toata avereaindatorata, pans qi acesta se aruncase Inaintea sicriului deschis qi, plan-gand cu hohote, ii cerea iertare stapanului fats de care fusese necredincios.

Yn garile de pe parcurs multi lume, slujbe, discursuri qi oameni careplangeau. Noaptea, corpul a stat expus in capela, iar dimineata au avut locfunerarlile. Toate oficialitatile, discursuri §i emotiune generals. Sicriulfusese a§ezat la u§a criptei, iar oratorii printre care a trebuit sa fiu §ieu au vorbit de sus, din pridvorul capelei. Adversarii Mihai Popoviciindeosebi au recunoscut tot ce pans in ajun tagaduisera.

Un minunat soare a dat stralucire Intregii ceremonii qi, dupa ultimelerugaciuni ale preotilor, multimea s'a impraqtiat, iar zidarii au pecetluitsicriul tot in cripta din dreapta, unde cu trei ani Inainte fusese a§ezat cor-pul lui Ionel Bratianu. Acolo, in fata mormantului mamei sale, VintilaBratianu i§i doarme somnul de veci. Fratele sau va odihni in curand incripta centrals Intr'un sicriu monumental, alaturi de tatal for Ion Bratianu.

Si in mormant Vintila va sta modest in coltul sau, firs sa eclipsezegloria unui tats pentru care a avut o veneratiune nemarginita §i a unuifrate pentru care nu a avut deck o singura grija: aceea de a-1 sluji cu odragoste netarmurita §i cu o desavarqita uitare de sine. Si astfel, mor-mantul sau va fi pururea ca un simbol al frumoaselor legaturi de familie,al exemplarelor raporturi dintre frati, ca Inca o marturie a vietii sale demunca dezinteresata, de neobi§nuit devotament §i de monahala modestie.

Nu qtiu ce epitaf va orandui familia sa i se Inscrie pe piatra funerara.Stiu 'In' care va fi epitaful posteritatii respect fats de un mare caracter,recuno§tinta fats de un om care nu a trait decat pentru tars §i pentrucredintele lui.

242

www.dacoromanica.ro

ION G. DUCA

Ion G. Duca s'a nciscut la Bucurefti in anul1879, fiul lui Gheorghe I. Duca fi a lui Lucie Ghika, tat& sciu find cti-torul ..F coalei de Poduri fi ,Fosele, precum fi Director General al CdilorFerate Romdne; bunicul sdu a fost Ministru de Rdzboi in and 1868-1869,adicd la inceputul domniei Principelui Carol.

Urmcind cursurile liceului Sfeintul Sava, fi-a tre-cut apoi doctoratul in Drept ,ci ,F tante Politice la Sorbona, sustindnd-fiin 1902 teza, al cdrei title era Societdple Cooperative in Romania".

Revenit in Tara, Ion Duca a Intrat in magistratu-th, find curtincl repartizat judeator la Horez, data la care a inceputlegatura lui de o viatd intreagd cu Judetul Valcea.

Paralel fi-a inceput activitatea politica in parti-dul liberal, sub obldcluirea lui Ion I.C. Brdtianu, vechi prieten al tatdluisclu.

Intrat in parlament ca deputat de Vdkea in1907, fi-a tinut primul discurs cu prilejul discutiilor privitoare la proble-ma tocmelilor agricole, Take Ionescu fi cu Petre Carp find printre poll-ticienii zilei cari 1-au incurajat cel mai mult cu acest prilej.

In acelafi time Ion Duca a fost numit Directoral Blincilor Populare, and a dovedit odatii mai mult cd atdt dezvoltareasocial& cat ,si cea economics a Tdrii nu putea fi afezatei pe o bath traini-di deccit prin organizarea temeinicd a tdrcinimii.

Intrat ca Ministru al Educatiei fi Cultelor inguvernul liberal din 1914, prezidat de Ion Bratianu, a fost printre membriicei mai activi ai cabinetului care sci lupte pentru intrarea Romdniei inrdzboi aldturi de Aliati.

La sfcirfitul razboiului a fost insdrcinat cu ex-punerea de motive a decretelor legi ce trebuiau sii ordnduiascd raporturileintre Ardeal ,ci Vechiul Regat pined la alegerile pentru constituana ; apoi,Ministru de Domenii find, a avut sarcina sd execute reforma agrard, pu-ndndu'fi astfel isdilitura pe cele trei decrete din Vechiul Regat, precum ftpe acelea ale reformelor din Transilvania fi Bucovina.

243

www.dacoromanica.ro

Din 1922 pans in 1926 a fost Ministru de Ex-terne, principalele sale activitclpi find in cadrul Ligii Natiunilor, cat ,cila variatele intruniri ale Micii Inpelegeri, cu care prilejuri a fost unul dintrecei mai aprigi sustinatori ai principiilor democratice in clap internationa-icl, cat ,ci al integracitii tratatelor de pace.

Ministru de Interne in ultimul guvern al RegeluiFerdinand din 1927 pans in 1928, a rcimas in opozipie la inapoierea luiCarol II, pans and noul Suveran a adus la putere partidul liberal, al cciruifef Ion Duca devenise in 1930, la moartea lui Vintild Brcitianu.

In Noiembrie 1933, Ion G. Duca a devenit PrimMinistru al Tara Romtinefti, pans la uciderea lui ateva saptcimcini maiarziu, pentru a incercase in zadar sci apere ,ci a lupte pentru principiiledemo cratice pe care le urmcirise cu atcita indcircitnicie din tinerete.

244

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

Bibliografie

Parte din lucrarile lui I. G. Duca aflate la Biblioteca Academiei

10 Mai. Conferintd rostitd in cercul romandin Paris la 8 Mai 1898, Bucurefti, 1902.

Le societes cooperatives en Roumanie;Paris, 1902.

Miscarea bancilor populare in Romania. Comu-nicarea filcutd la Congresul international al cooperagunei din Budapesta,Bucurefti 1904.

Curs complet de Istoria diplomatica a Europei.Predat fi verificat de dl. profesor I. G. Duca. Redactat de G. Nicolescu,Bucurefti, 1905.

Discursul relativ la legea pentru invoieli agricolerostit la fedinta Adundrii Deputatilor de la 12 Decembrie 1907. Bucu-refti, 1908.

Le mouvement cooperatiste en Roumanie. Bu-carest, 1910.

Discursul rostit in fedinta Camerei de la 9 De-cembrie, Bucurefti, 1911.

Politica noastra externs, Bucurefti, 1913.

Ion C. Brdtianu qi chestia agrara. Bucurefti, 1921.

Doctrina liberals. Conferintii, 15 Februarie 1923.

Note zilnice radactate de ministrul de afaceri strd-ine al Romiiniei in calitatea sa de delegat al guvernului roman la Conferin-ta de Pace de la Lausanne din Noiembrie 1923 - care a avut ca scop lichi-darea riizboiului turco-grec din Anatolia. 157 p. + scrisoarea originaliitrimisa de I. G. Duca lui lonel Brdtianu.

245

www.dacoromanica.ro

Chestiunea granitii Banatului. Expozeu facut infedinta Adunarii Deputatilor din 27 Decembrie 1923, Bucurefti, 1924.

La Politi9ue Exterieure de la Roumanie. Lesefforts de la Roumanie pour la consolidation de la paix mondiale, Buca-rest, 1924.

Budisteanu R. Societatea Natiunilor $i princi-piul suveranitatii statelor. Prefata de I. G. Duca, Bucurefti, 1929.

Tineretul liberal Dare de seams, 7 Decem-brie, 1930.

Un grand ami de la cause roumanie, Bucarest,1930. (Saint Aulaire).

Congresul General al Paridului National Liberal.Discurs-program, 22 Februarie 1931.

Ion C. Bratianu. Bucurefti, 1932.

Portrete amintiri, Bucurefti, 1932, (ed. I, II,III, IV).

Bucurefti, 1932.Partidul national liberal $i situatiunea tarii,

Amintiri (Conferinta) Bucurefti, 1933.

Raporturile unui ministru tanar cu Regele Ca-rol I, Bucurefti, 1933, ed. I fi

Const. I. C. Bratianu. In memoria lui DimitrieA. Sturdza. Bucurefti 1933.

246

si

www.dacoromanica.ro

IMAGINIDIN VIATA POLITICA A LUI

ION G. DUCA

www.dacoromanica.ro

Fig. 21: Ion Duca cu Regina Maria Fi Ion Breitianu cu prilejul viziteioficiale a Suveranilor in Polonia

,..,110 Tor --- teng.__0±ti.rkr.

do.

.

o C

t

b (c."4;14°.,A4..

i,x4zrza_Lipen r] otlif&:ir '

. . 0

I

r

1

i'fqrcr,;g9f ; ,

tL,

atm._ imAr.

www.dacoromanica.ro

Fig.22: Intrunirea Micii Antante la Praga Benef, Nincici, Duca

'I

I'

a

° °

.1LA -.Ude"'

www.dacoromanica.ro

Fii23: Ion Duca cu 4 .Par6nPronto

prilejUl oficiale aSuveranilor

.

z.

II

Oa,

v."

4'784.4

Raymond Poincare cre oiritei

www.dacoromanica.ro

Fig.24: Intrunirea Micii Antante in 1925, in casa lui Ion Briitianu, la Florica

1,83

...-t.

. ..;R:

V ..).4

\'.4 JP 4r , 4 1 i_.

ik'. .

MOMI

P

. 9r.111

°. 3'41j1

trr. .e.1. o

.17:5717/11 I

e

"09:101.0rdiG

re

S.Z_

0110 ANis Ti. %al

s31

A

r04.0. ' ,

1111111

www.dacoromanica.ro

- -Fig,25: Ion Duca cu Ion Brcitianu cu prilejul vizitei Cancelarului Austriei, Seipel,

la Bucurqti

0

t.

www.dacoromanica.ro

Fig. 26: Ion Duca cu Prefedintele Masaryk, 1923

-re-

-*

-

.11,111r:4/

o

%. !N..lipt .A,- S . , 5 '

: I - ., i 1 I-, 1 I, '

',..e .k t ( °If ... ill 1.

( :,,ti . '.. Stsi. V /,..4 N AFC ';' '

'' .5 K i' --- .:::\ -. 'rt`L...; °'

.- r. A,

\ ;- ::1/'

1

..

M

. . 43. .4.:,:...

- It I,

1 .

1

i

- -Pk i t - a t

- . b ; f i f..'1 11 , V ., ,,NV I, , )il : % .

% r 7" i I,. .:. . A - %5 ---.,. ; i. .: 1 , . '1°1. ,,,,,..,0,..... !

. _<

www.dacoromanica.ro

Fig. 27: Ion Duca cu Constantin Diamandy la Conferinja din Lausanne, 1923

7

41

www.dacoromanica.ro

Fig. 28: Ion Duca cu Suveranii Romdniei la vizita for oficiald in Elvetia, 1924

'..W."..

. 0 A

,...

p t.- r-P.' , .:

.

I.

r« i

%,... '..

r

,No

prf

.-t Itaoi

....AusPourrasastalallifill '

11direcr-. AAR

www.dacoromanica.ro

Fig. 29: Ion Duca in treisura regal cu Suveranii Romciniei ,si Belgiei,1924

=a

.-4.111.11_...

,,

/

7

0

CP

o J

1

www.dacoromanica.ro

Fig. 30: Ion Duca cu Suveranii Romdniei Angliei cu prilejul viziteioficiale la Londra in 1924

'AI 1;1

vl

17-

www.dacoromanica.ro

Fig. 31: Ion Duca cu Regele Ferdinand si Regina Maria cu prilejul vizitei for oficiale laLiga Natiunilor in 1924

el 44"1I-1. .67 . ,1, .

.- . IE. n

r-i

,.._..L _ ---,-:- -___, ,...=, ...--.".

".iii. "'V

............. ...- ...".-

- __2.... .t u3 ' -4 ... 0' .....-1--

SO

-a)

A

'

P,64'

r

L

1

"Ow "*"

.:!-vogalM-7

4

www.dacoromanica.ro

Fig. 32: Principe le Carol cu Ion Duca cu prilejul viziteisale la Mcilddresti, 1925

-. -

Br

id.1.

.0t.. tt' IP'

°

- .

re"-n...4., 4,

FC

Wu/

"+et, e-

r.

4

"1p

I j - ,..0. , ez.

;7..4

of

www.dacoromanica.ro

Fig. 33:1on Duca cu Regina Maria la Mcincistirea Horez, 1926

,s

/

tar

r

Ara

.4. ,. °

!S

* f..01;1

Li

P

.... -7....

... .... JIM* 4.'"`7.;145-,.. .° rilarVai ,. .........."17.,,

....:. ,-:.,:zA .: - .1.75.11....F.110.1 .

. ---.-- It.

'.eall0140. .......0.11. await,-r

4111,

Apr'.,iTtta kw.

www.dacoromanica.ro

Fig. 34: Ion Duca iecind de la Palat dupa o audienpi cu Carol al II-lea

4

.

L

*atm-

.

to".40

Z

www.dacoromanica.ro

Fig. 35: Ion Duca §4 Nicolae Titulescu in flap Parlamentului in 1927

sworammerirralrir rSS

www.dacoromanica.ro

Fig. 36: Guvernul Liberal prezidat de Ion Duca, Noiembrie 1933

f.

1

j

www.dacoromanica.ro

Fig. 37: Ion Duca asistcind la o ceremonie cu Regele Carol al II-lea ,si

Principe le Moistenitor

7- V s'Pl7 --1

li 1,j . A"7 1. .

1-

TRFi4,

l le I / f1 l'Al. ' 4ili ) ilif'.11 ;

3 ,,,,.1.)oi

'

cli t

,i I I. IV 1

%CI

Li ,

41of . WI,

l' I; 4tillp iir IN.' l

itAI'l '

f) iI. 1 IA

I 1; . "11111 iII ;

ritl$11:1 i1

I , iiht 4 -,

.. { l'' ii, .1,,,, ,, !

I.'1: q 1' ,i. t.,1

I11: 4 41 ..,

,i,.' .?$:,4, 4 1 _

,i,.lii! ,,

, L _ri h.

$ 1 111tF.S11C i 1

4 .1.1 t

1

1

1,$ag5

ii k,

1

.i..,iFri":77.4WV

140,

fi

5

i.

P

ill.

1?

www.dacoromanica.ro

Fig. 38: Funeraliile lui I.G. Duca la Bucure§li

- 7

1.14 ' t '1 7.4 it IA ,14

11

1 01

-*1.1"-A

r

t

.

5'4

"to47,..

-

efj. .

of -- IA, t

141 ..'- ,' r

tiPp /b.-- 1 "Sti,

'tt

I 4

www.dacoromanica.ro

Fig. 39: Sicriul lui Ion Duca in fata Bisericii din Ur,sani

-01

t -,c,. tt. k'' ,

44it, 1 i-. 4 : t fr.,. , f -

:... kAi ' il )Tt: ,k, i'4,

.0"*.t 1 i 4'1=44% tric;.1,j4 '1/....A',k,L.A4 -t-

I . .

.,

.4.,."

LIçrr

'

-10

J

4

r.

.

to o.*1

t-s-ris

N

7

,

www.dacoromanica.ro

Fig. 40: Mormeintul lui Ion Duca dela Ursani

r ..\

.... i\.

.r--1

i

.. .-

_

=:----AD-----=.7 --- -:- :,: =rcz :.

'0 .a 7' i)A . .

44 r... ,.. :F1'-1

. Yaw 4r0-v' il,'

le ,. w' .

/ ep.!'-

i J 1

., ,y.1 e;..Y-u. ,.

" "t-e .1: .....-.1.e"

V

(-

"It

tf:

,

c

4

I

I.

1re.;-4

www.dacoromanica.ro

Fig. 41: Mormcintul lui Ion Duca dela Urfani

-

4--

nra

A

I t

- .. 7

t*

1

-, Fyn Y;";

J

'14

1

pr.

www.dacoromanica.ro

INDEX GENERAL

Vol. I, II qi III

www.dacoromanica.ro

Abbazia: 1/ 139Abrud: 111/ 178Abruzzi, Duce le de: 1/ 79Actiunea" (ziarul): II/ 141Actiunea Romans ": 111/ 105Adevaruliziarul): 1/ 192, 231; III/ 48Aden: II/ 57Adriatica: 1/ 152Adunarea dela Alba lulia: Ill/ 152Aix-la Chapelle: I/ 78, 285Alba lulia: 1/132, 253; II/ 211; 111/ 79,

143-148, 152Albania: I/ 13Albiat, de: 111/ 50Aldea, Sandu: 11I/ 174Alecsandri: 111/ 26Alecsandri, Vasile: I/ 288, 289Alecu, Conu ( v.Constantinescu, Alecu )Alexandria: II/ 62Alexandrovici, Mihai: 11/158Alexandru, Papa (Borgia): 1/ 35Alexandru I, (Tarul Rusiei): 1/35Alexandru II, Tarul (Rusiei): 1/ 78, 123,

124;11/215Alexandru III, Tarul (Rusiei): 1 /44, 124Alexandru I, Pavlovici: I/ 35Alexandru, Pavel: 1/ 124Alexandru, Principele (al Serbiei): 111/181Alexeieff, Generalul: 1/ 243, 244, 252;

II/ 12, 27, 47, 50-52, 72, 122Alexis, Nicolaevici (Tareviciul): 111/133

Alexiu, C.: II/ 189, 202, 203Alfons XI II, de Bourbon (Regale Spaniel):

I/ 42Algazy: II/ 141, 142Alimithisteanu: 11/ 129Aliatii: 1/ 175, 176, 187, 240-257, 264,

265, 274, 275, 278-284; II/ 10,11-13, 158-160, 205, 206, 211,220, 223, 234; 111/ 6-11, 17, 28,

30-34, 44, 52-57, 61-66, 71-78,84-86, 92, 93, 100, 104-110,128,141-145, 149, 150, 156-158,

164, 169, 170, 176, 177, 180, 182,184, 187, 196, 243

Almasy, Contesa: I/ 178

Alsacia: 1/ 168, 232; 11/ 60; 111/ 56,135

Alsacia-Lorena: Ill/ 165Aman, Theodor: 11/ 213America (de Nord, SUA): 1/ 149; 11/138,

160, 207, 212, 231; III/ 26, 56, 57,78, 115, 135, 182, 204

Amzacea: 11/ 34Anastasia, Marea Ducesa : 111/133Anastasio, A.: 11/ 189Anderson, Colonelul: 11/ 229, 230Andreescu: II/ 213Andrew: II/ 159Angelescu, Dr.: 1/ 16, 18, 39, 51, 52, 62,

251

www.dacoromanica.ro

112, 138, 139, 193, 245, 272;11/ 39, 54, 76, 77, 79, 99, 100,189, 213, 214; 111/ 57, 119, 223,224

Angelescu, Paul (Generalul): 11/ 236,111/ 213, 216

Anglia: I/ 37, 39-43, 72, 89, 108, 133,152-154, 170, 187, 203, 243,244, 249, 251, 257, 258; II/ 113,117, 119, 143, 212, 213, 215;111/ 110, 111, 115, 135, 216

Antanta" (v. Entanta, Entente)Antipa, Dr. 1/18, 105; 11/ 149, 150;

111/163Antoinette, Sora: 11/125Antonescu, Colonelu I: 11/ 185, 219Antonescu, Nolica: I/ 132Antonescu, Maiorul: 11/104Antonescu, Victor: I/ 16, 18, 51, 52, 62,

84, 85, 118, 138, 146, 180, 240,272;11/ 54, 77, 84, 92, 94, 99, 101,116, 209; 111/ 11, 15, 16, 18, 55,119, 135, 136, 142, 156

Antoniu: 111/ 119, 123Anvers: 1/ 72;11/ 236Arad: 11/ 43; 111/ 144Arhivele regale: 111/ 137Ardeal: 1/ 14, 31, 36, 45, 57, 65, 70, 71,

73, 76, 119, 162, 172, 192, 200,

Arhanghelsk: I/ 251; II/ 211Arlon, C.C. (Costica, Constantin): 1/165;

111/ 77, 83, 88, 108, 109, 136-140

Arlon, Dinu: 111/ 20Arlon, Nonel: 111/ 153Anion, Virgil: 1/ 79, 83, 134, 144, 214,

220, 234; 11/ 149-151; III/ 20-24, 77, 83, 113, 162, 163

Arsura: II/ 172, 173, 188Asian, Generalul: 11/ 14, 15, 17, 23, 26,

33, 35; 111/ 123Asquith: II/ 118; 111/ 185Atanasiu, Profesorul: 1/ 193; 111/ 174Atena: 1/ 26, 184, 192, 251; II/ 227Ateneul Roman: I/ 198; 111/ 111, 193,

198, 230, 231Athanasovici, Vladimir: 11/ 189, 202Athenee Palace: II/ 23, 147Athos: 1/ 28Atila I: 1/ 113Aurelian (politician roman): 1/45Austria: I/ 31, 36-38, 40, 41, 46, 47,

55, 57, 59, 61, 64-66, 97, 108,109, 111, 113, 133, 168, 195,233, 245, 258, 267, 279; 11/ 115,234 111/ 22, 25, 51, 58, 60, 69,79, 137, 139, 164

Austro-Germania: I/ 43, 45, 48, 49, 107,206, 207, 215, 253-255, 278-280; 11/ 10, 13, 17, 24, 26, 28,

108, 238, 252; 111/ 87, 137Austro-Ungaria: 1/39, 55,57,64,73,135,

30, 31, 35-37, 42, 144, 145, 205, 152, 153, 169, 172, 232, 236,206, 223, 230; 111/ 26, 57, 78, 258; 11/ 43, 95, 103, 150, 151,109, 139-141, 143-145, 148, 231; III/ 56, 59, 60, 69, 72-74,152-159, 161, 176-180, 186- 78, 79, 84, 87, 108, 136, 140,188, 192, 194, 195, 198, 204, 165, 195236, 243 Averescu, Alexandru, Generalul: 11/ 14,

Arenthal, Baronul de: I/ 40 17, 18, 26, 30-39, 48, 53, 54, 77,Arenalziarul): III/ 105 78, 83, 91, 104, 129, 130, 132,Argw 1/ 89; II/ 80, 177, 234 164, 178, 216, 217, 219, 220;Argetoianu, Constantin (Costica): 1/ 165, 111/ 11, 12, 14, 15, 24, 33, 34, 63,

225, 240; II/ 164, 167, 189, 190, 65-69, 71-75, 77, 81, 84, 85, 89,193, 196, 202, 203; III/ 65, 71, 92, 96, 98, 105, 107, 140, 160,74, 75, 77, 190, 192, 197, 208, 171, 174, 175, 185, 190-192,211, 213, 231 197-199, 203-211, 232

Argetoianu, Valentine: 111/ 208 Axente, Titu: 111/ 174Arghirescu: II/ 14 Azilul Elena Doamna: I/ 128, 288

252

www.dacoromanica.ro

Babadag: II/ 59; 111/ 52Bacau: I/ 216; II/ 129, 178; 111/63, 65,

107Bach: I/ 289Baden, Principele Max de: III/ 135, 140Bad Gastein: I/ 195Bagdat: II/ 139Baker: II/ 221Bahlui: II/ 81Baia Mare: I/ 73, 74; III/ 178Balcani: I/ 9, 32, 155, 205, 237; II/ 233Balfour: III/ 181Baliff, Colonel: III/ 97Ballplatz: I/ 32, 39, 40, 195, 233; II/ 9;

III/ 22,53Bal: II/ 197Baltica: 111/16Banat: I/ 154, 155, 157, 241, 249, 250,

255; 11/ 232, 233; III/ 158, 176,177, 181, 182, 184, 186-188,232

Banca Angliei: I/ 149Banca Nationale: 1/ 143, 223; 111/ 52, 91,

105Banca Populara: III/ 111, 171Banffy: I/ 45Banu: I/ 22, 196, 197; III/ 55Banu, C.: 11/ 189, 195Barbu Lautarul: III/ 235, 236Barca: 11/ 127Barclay, Sir George: I/ 80, 114, 138, 157,

158, 175, 192, 203, 204, 237,255, 258, 259; II/ 64, 85, 90, 93,125, 133; III/ 11, 14, 33, 53, 86,135, 138

Basarabescu: 11/ 14, 16, 17, 26, 33Basarab - Brancoveanu, C.: II/ 189,

195, 197, 198Basarabia: 1/ 35, 55, 168-170, 172, 177,

215, 236, 255; 11/ 39, 109, 122,167, 183, 230, 233; 111/ 5,6, 27,48, 50, 58-61, 70, 73-75, 78,85-87, 90, 98, 103, 138, 139,143, 154, 158, 165, 182, 187,196

Basset: I/ 102Basta: II/ 211Bayreuth: 1/ 120Bazargic: 11/14, 16, 30Bazilescu, N.: 11/ 189, 194, 195, 197,

201Bacescu: II/ 139Badarau: I/ 188; 11/ 140; 111/ 105Baicoianu: III/ 52U lan, Nicolae: III/ 144, 145, 152Balte0: I/ 119Baneasa: I/ 87, 269B anescu, Honoriu: II/ 195Barbat, Virgil: II/ 141B arlad: II/ 89, 90, 104, 105, 122, 129;

III/ 33, 88, 89Barnova: II/ 120B at4ani: III/ 191Beatrice, Principesa: I/ 27Beauvais, rue Jean de: III/ 220Becescu, Silvan: I/ 213, 214, 218; II/ 195Bechis: III/ 178Bejan, Dionisie: III/ 144Beethoven: 1/ 289, 290Belaieff, Generalul: II/ 52, 53, 72, 105,

122Beldiman, Alexandru: 1/183, 184; 111/21,

163Belgia: 1/40, 72,105, 232, 237; 11/67, 93;

III/ 205Belgrad: I/ 26, 32, 39, 133, 184, 194,

234;11/ 232; III/ 181Belith (de la Olt): 1/ 24Belloy, Marchizul de: III/ 45, 130Bellu, A.: II/ 189Belu (cimitirul): I/ 267Benw II/ 144Benett: I/ 204Bengescu, Zoe (Doamna): I/ 285Bentley, Mott: II/ 205Berceanu, I.: III/ 123Berchtold, Contele: I/ 39, 41, 61Berindey, Nicu: 11/ 203, 223Berlin: I/ 15, 27, 31, 32, 39-42, 44, 47,

63, 65, 66, 68, 73, 90, 108, 113,114, 128, 129, 156, 178, 179,201, 222, 232; 11/11, 14, 36,151,

253

www.dacoromanica.ro

156, 157, 214, 234; 111/ 20, 22,53, 68, 87, 137, 140, 158

Berna: II/ 143Beroniade: III/ 136Berthelot, Henri Mathias,Generalu1:11/28,

39, 51, 52. 59, 60, 72,77, 80,109,125, 129, 142, 186, 195, 217;111/ 10-13, 16-19, 24, 30, 51,54-56, 75, 76, 142, 145, 147,149, 182

Bethman, Hollweg: I/ 41Bianu, Ion: 1/80Biarritz: 11/ 97Bibescu: 11/149Bibescu, Gheorghe: I/ 99Bibescu, Martha: 1/ 39,82, 84; 11/56, 148;

111/ 206Biblioteca Universitatii: 111/ 129

Bourbon, Dinastia: I/ 42Bourbon, Infantele Don Alfonso de: I/ 27Boyle, Colonelul: III/ 189Bourchier: 11/ 143Brad: 111/ 178Braila: I/ 192;11/ 59, 202Bragadiru, D.D.: 111/ 174Bran: II/ 47Brandestern: III/ 136Branisteanu: 111/ 105Brasov: II/ 11, 26, 30, 34, 35, 39, 46, 47;

111/ 145, 178, 180, 203, 216Braun/Brown: II/ 142Bratasanu, Paylica: II/ 164, 167, 189,

193,202; 111/ 111Bratescu, lancu: III/ 111

Bratianu, Constantin: 1/39, 44, 177, 259;Bicaz: II/ 47;111/ 133, 137, 140Bihor: 11I/ 177Biserica Amzei: 111/ 227Biserica Banu: 111/ 131Biserica Goia: 111/ 43

Biserica Ortodoxa: 111/152

Bratianu, Ion I.0 (Ione!): I/ 5, 9-12, 14,15-17, 20, 22, 24-26, 28, 32, 36-39, 42, 43, 45-48, 51-53, 55, 57-60, 63, 66, 67, 69-76, 79-81, 83-86, 105, 107-115, 126, 127, 129,129, 130, 133, 134, 136, 138,-142,

Biserica Unita: 111/ 152 144, 146-148, 150-161, 168, 171,Bisericuta Bradului: I/ 17 172-176, 178, 180-188, 190, 192,Bismark, Print Otto von: I/ 58, 291 195-213, 219, 221, 222, 224-227,Bistrita: 111/ 178 230-232, 235, 236, 239-259, 261,Blank, Aristide: I/ 139, 149 263-265, 268, 269, 272-279, 281,Blondel: I/ 26, 67, 114, 138, 154, 156-

158, 175, 236, 242282, 284; 11/ 7, 8, 10-13, 16-18,20-28, 30, 32, 33, 36, 37, 39, 44,

Blaugaz (Afacerea): I/ 210, 213 48, 51, 53-58, 60, 63-65, 67, 68,Boboc: 11/ 76-80, 82 72-80, 83, 85, 86, 89-92, 95, 98-Bogdan, Stefan: 111/ 129 105, 108, 110-112, 116, 118, 122-Bogdan, J.: II/ 195 125, 128-135, 139, 145, 148, 149,Bontescu: Ill/ 198 154, 156-159, 162-178, 184, 185,Bordea, Dr.: 111/ 145 187, 190, 191, 195, 197, 199-209,Borgia, Alexander (Papa): I/ 248 217, 219, 223, 224, 228, 231, 232,Borgia, Cezar: I/ 248, 265 236, 237; 111/ 11 -18, 20, 22, 23,Bosfor: I/ 93; III/ 59 27, 32-42, 48, 51, 52, 54-58, 61-Bosnia: I/ 40 63, 66-74, 76, 79, 84-86, 90-96,Botescu, Dr.: 11/ 124 98-107, 109- 112, 118-129, 132,Botm lancu: I/ 168 136-138, 140-156, 158-165, 167,Botez, lancu: I/ 69, 235 171, 176, 180-192, 194, 197-199,Botez, N.: 11/ 189 204, 207-214, 216, 223, 224, 226-Boto§ani (orawl): I/ 238; II/ 124, 134, 232, 234, 239, 242, 243

135, 202, 224; 111/ 30, 31, 104

254

Bratianu, Pia: 1/88; II/ 29, 147; 111/146,

www.dacoromanica.ro

184, 221-223, 227Bratianu, Sabina: 111/ 147Bratianu, Stavri: II/ 189Bratianu, Vintila, I.C.: 1/ 16, 139, 202,

257, 258; II/ 10, 11, 21, 23, 24, 52,54, 63, 68, 76, 81-83, 89, 101, 112,116, 117, 130, 131, 159, 164, 170,177- 179, 184, 186, 189-192, 194,206, 209, 237; 111/19, 27, 53, 5,76, 79, 99-102, 105, 108, 115, 116,119, 123, 126, 128, 133, 146, 157,174, 176, 186, 192, 222-228, 234-

Breasta (Conacul): 111/231Brediceanu, Caius: 111/ 152Brest -Litovsk: 111/24, 30, 47, 50, 51,

70, 74Brezoi (loc.): 1/ 139Brezulescu, Dr.: 1/145, 267; II/ 175;

111/223Briand, Aristide: 1/242; 11/ 118British Museum: II/ 227Brosteni: 11/162Brosteanu, Generalul: 111/ 49, 50Brown: 11/142, 145 (v. Braun)Brusiloff, Generalul: I/ 238, 242, 243,

253;11/ 207, 209, 210Bruxelles: 1/ 72Bucecea: III/30Bucegi: I/ 98;11/ 46Buchan, C.: II/ 141Bucovina: I/ 73, 77, 154, 155, 177, 238,

240, 241, 250, 253, 255; II/ 13, 205;111/ 5, 6, 70, 140, 141, 143, 144,148, 154, 155, 187, 243

Bucuresti: I/ 5, 7, 9, 11, 14, 15, 25, 26,27, 31, 32,41,46, 47, 49, 50, 55, 57,64, 67, 68, 72, 76, 81, 84, 86, 87,88, 101, 102, 105, 108, 128, 129,131, 135, 137, 147, 153, 151, 154,155, 162, 167, 176, 178, 180, 183-185, 189-192, 199, 203, 230, 232,234, 236-238, 241-243, 248, 261,263, 266, 288, 293, 294; II/ 8, 11,14, 15, 20, 24-26, 31-36, 42, 46,48, 54, 55, 62-76, 80-85, 96-98,105, 108, 111, 124, 128, 130, 141,142, 143, 147, 149, 150, 151, 156,

157, 211, 214, 225, 230, 231, 234,237; III/ 20-23, 26, 48, 50-53,58, 60, 63, 66-72, 78, 83-89, 93,95, 97, 101, 103, 105, 108, 109,111, 131, 134, 137, 139, 140, 144-147, 151, 153-157, 164, 176, 179,

Buelow, Principele de: 1/ 10Buftea: I/ 84, 269, 270; II/ 20, 57, 76,

148, 214; III/ 67-69, 72, 74, 84,111, 149, 162

Buicliu, Gr.: III/ 121, 123Bujor, Paul: I/ 148, 235; 11/ 189, 202;

III/ 47Bulgaria: I/ 9, 25, 31, 38,44, 55, 56, 107,

110, 134, 153, 156, 157, 179, 186,199, 210, 245, 253, 254, 266;11/11,12-13, 18, 27, 31, 51, 83, 115,127, 143, 147, 235; 111/ 52, 53, 59,69, 138, 181

Bumbesti: II/ 62Burghele, G.G.: II/ 195Busche, von dem: I/ 128, 129, 138, 164,

232, 237, 261, 268; II/ 10, 154BusuiocEscu: 111/ 174Buzau: I/ 68; 11/ 76-80, 88Buzdugan, Mitica: 111/143, 157, 217,

225, 228, 231, 232Buzoialu, Hortansa: 111/178

Cadrilaterul: 1/38Calea Mosilor: 1/171Calea $erban: 111/193Calea Victoriei: 1/17, 199, 230; 11/18, 2Q

39, 148Calea Grivitei: 1/171Campeni: III/178Cananau, L: 11/189Cancicov, Mirc33: 111/123Cantacuzino, C.,Dr.: 11/147Cantacuzino, Charles - Adolphe: 1/183Cantacuzino Gheorghe (Gogu): 1/12 2Q

105Cantacuzino, Grigore: 1/165; 11/55, 192;

111/77, 91, 111, 117, 120, 120, 133Cantacuzino, Jean, Dr.: 1/134, 142, 178,

255

www.dacoromanica.ro

193; 11/124, 173; 111/205Cantacuzino, Maruka: 11/117,125; 111/58,

130Cantacuzino, Matei: 1/20,131, 235;

90, 92, 101, 120,121, 131, 167, 189,193, 195, 202; 1 11/52, 61,71, 89,191

Cantacuzino, Misu: 1/165; 11/48, 54, 116,164, 165, 167, 188, 192, 193, 195,196, 200, 202; 111/9, 18, 32, 34, 37,38, 53, 58, 62, 71, 89, 96, 119, 120,151, 189, 209, 210

Cantacuzino-Pa$canu, C.: 1/51, 52, 57,272; 11/189

Cantacuzino, Sabina: 11/148;111/109, 224,238

Cantacuzino, Zizi: 111/133, 134, 191Cantili, Panait: 11/189Ca pita neanu : III/111Capitanovici, Th.: 11/189Capitoliu: 11/227Capsa: 11/148,212; 111/160Capsa, Gr.: 11/148Caracal: 1/192, 205;11/62,71Carada: 1/12Caragiale: 11/225Caragiale (strada): 111/146Caraman, Chimay (Principesa): I/99Careii Mari: 111/178Caransebe$: 111/152Caranfil, C.: 11/141Carlsbad: 111/80Carmen-Sylva (v. Regina Elisabeta 1-a a

Roma niei): 1/288, 291Carol, Albert: 1/282Carol cel Mare: 1/78, 285; 111/69Carol, Anton(Principele, tatal lui Carol I):

1/102Carol (imparatul Austriei): 111/60, 69,

140, 180Carol, Principele (Viitorul Carol al II-lea

al Romaniei): 1/27, 31, 78, 82, 86,94, 100, 103, 272, 283, 293; 11/20,122, 123, 129, 141; 111/73, 74,95-97, 147, 148, 203, 204, 208, 215

Carol I(Regele Romaniei): 1/117, 120,125, 128, 136, 141, 147, 162, 188,214, 277, 279, 283, 285, 289, 291,

256

294; 11/58, 101, 148, 234; 111/23,60, 63, 140, 158, 218, 219

Carp, Grigore: I 1 1/119, 123Carp, Petre P. (Conu Petrache): 11/22,

24, 54, 58, 68, 73, 76, 135, 149,150, 154, 155; 1 11/20 -22, 68, 77-79,82, 117, 163-169, 243

Carp, Doamna: 111/164Carp, Mihai: 11/174, 175, 177, 184, 188,

189, 195, 196Carpati: 1/70, 71, 73, 74, 97, 105, 107,

115, 196, 211, 219, 245, 253, 254,257, 262, 274, 278, 281, 282, 290;11/9, 10, 12, 17, 19, 28-30, 46, 49,60, 78, 83, 211, 230;111/6, 7, 53, 69,71, 84, 87, 137, 144, 145, 152, 194

Carpi$ti: 111/163Cartierul General: 11/38; 111/10, 38, 41,

45, 55, 170Casa $coalelor: 1/171Casa Regale Romans: 111/23Castaldi: 11/186Castelul Pele$: 111/148, 188, 216Catargi, Henry: 111/145Catargi, Lascar(Lascaru$): 1/117; 11/42;

111/20

Catargiu, Nicu: 1/28; 11/172Cateli: 111/50Caineni-Tite$ti-Salatruc: 11/48Campu lung(Muscel): 11/61, 62, 75Carta$, Agricola: III/174Cazacii: 111/9, 13, 16, 37Ceaba: I 11/178Cehoslovacia: 111/59Cerbaceff, Generalul (v. $i Serbaceff):

11/105; 111/12, 13, 15, 16, 30, 31,34-36, 41, 45, 46, 49

Cerchez, Emil: Ill/ 123-125Cercel: 111/ 174Cercul Militar: 11/ 147Cerkez, Dodel: 111/ 153Ceremu$: 1/250Cemavoda: 11/ 12, 30, 50, 59, 60, 234Cernei (Valea): 111/191Cernauti: 1/155, 157, 240; 111/ 143, 144,

174, 235Cernu (mo$ia):111/ 130

www.dacoromanica.ro

Cervenibreg: II/ 235Cezar: II/ 44Champin: II/ 109Charleroi: 1/72; 11/ 16, 113Chantilly: 1/ 72Cherson: 11/ 139, 175, 210-212; 111/36,

47Chicago: II/ 229Chintescu, Misu: II/ 229Chiril, Marea Ducesa (v.si Ciril): 11/128Chisinau: I/ 35; 111/ 26, 48-50, 59, 82,

86-88, 153, 154, 163, 174

Compoteca: II/ 141Condeescu, Colonelul: 111/ 15Condrut: 1/ 205Conferinta de pace: III/159Consiliul de coroana: Ill/ 71Consiliul de coroana dela Cotroceni:

111/164, 167Consiliul celor cinci (mariputeri): 111/185,

186Constanta: I/ 5, 14, 31-34, 38, 41, 223,

31; 11/ 30, 50, 57, 59, 60, 202, 203;111/ 70, 105, 132, 236

Chitila: III/ 156Chrissoveloni, Jean: 1/ 204; 11/ 84-86,

93, 117; 111/ 136Christoveanu: 11/201

Constantin: I/ 108, 194Constantin, Regele Greciei: 1/ 237; 11/93,

132Constantinescu, Alecu (Aleandru, Alec):

Churchill, Winston: 1/160 1/16-18, 59, 51, 52, 114, 138, 139,Cincu, Nistor: II/ 164, 167, 189, 193, 146, 150, 201, 202, 204, 218, 237,

201, 202 245, 272; 11/ 54, 69, 77, 78, 89, 90,Cioraneanu: 1/232, 233; III/ 111 98, 99, 101, 109, 110, 112, 116, 117,Cioranescu: III/ 111 129, 127, 150, 163, 164, 184, 191,Ciresoaia: II/ 221 197, 206, 209, 231; 111/ 31, 35, 38,Ciril, Marea Ducesa (v. si Chiril): 1/230 40-42, 71, 100, 101, 108, 109, 114Cipaianu: 111/ 171, 174 123-127, 130, 142, 144, 150, 154,Ciuhureanu: 111/ 50, 85-87, 90, 91 169, 175, 176, 189Ciulei, Locotenentul: II/ 131Ciurea: 11/ 121 Constantinescu, Gr.: 11/ 189Cladova: I/ 199 Constantinopole: I/ 40, 128, 161, 170,Clemenceau, Georges: 1/ 187; Ill/ 15-18, 184, 236, 275, 276; 11/ 148; 111/59

24, 25, 55, 56, 62, 74, 136, 140, 158,181-183, 185

Clubul Liberal: 111/ 159Cluj: 111/ 174, 178, 236Clunet, Dr.: 11/125Cobadin: II/ 32; 111/ 137, 138Coanda, Generalul: 111/ 51, 52, 96, 141,

142, 144, 145, 148, 149, 236Coburg (loc.): 1/ 128Coburg, Ducele de: 1/123Coburg, Ducesa de: 11/ 215Cocea, Nicu: II/ 221; III/ 48Cociasu, C.: II/ 189Cocioc: 1/ 119Coltea (spitalul): Ill/ 223Comanescu, Colonelul: 111/ 174Comanesti: 11/ 128; III/ 13Compiegne: I/ 72; III/ 140

Cooperativele satesti: 111/ 171Copou: II/ 87, 114, 121, 124, 174, 184,

190, 194, 207, 217; 111/ 58, 133Corabia: 1/ 17Corbescu: I/ 132; 11/ 73, 184; 111/ 93,

123, 228Corbu: 11/ 233Cordescu, Adina: II/ 229; 111/40, 110Corfu: 111/ 53Corjescu: 111/ 36Corneff: Ill/ 35Cornesti: 111/49Cortina y Multedo: 1/ 237Cosbuc, George: Ill/ 131Costachescu: Ill/ 196Costescu Comaneanu: 1/46, 47; 11/ 189,

191, 203Cotesti: 11/ 234

257

www.dacoromanica.ro

Costinescu, Emil: 1/ 16, 17, 42, 45, 48, 195-197, 200, 210: 111/ 89, 9251, 52, 59, 60, 62, 63, 66, 67, 69, Cuza, Elena, Doamna: I/ 10073, 78, 79, 81, 109, 136, 138, 139, Cvadrilaterul (v.Cadrilaterul): 1/ 266142, 144, 147, 149, 150, 157, 174, Czernin, Contele: I/ 32, 37, 64, 65, 67,175, 223, 224, 226, 227, 241, 242, 129, 138, 139, 177, 178, 183, 195,245, 272, 280, 284; II/ 53, 54, 63, 233, 237, 239, 261, 268, 269; II/9,69, 77, 89, 90, 99, 101, 115, 116, 70, 148; Ill/ 21, 60, 69-72, 79,8412o, 131, 157, 163, 184, 189

Costinescu, Jean, Dr.: 11/ 226; 111/ 14,117, 119, 120, 130

Cotarau: Ill/ 48, 49Cotofanesti: 111/ 108Cotroceni: I/ 5, 82, 84 129, 191, 239,

269-271, 274, 275, 292, 293;II/ 20, 58, 83, 148; Ill/ 148, 205,208, 216-218

Cotescu: 11/ 128; 111/ 143Covurlui: 111/ 31Craiova: I/ 14, 192, 231, 232; 11/ 62;

111/ 21, 100, 236Crainiceanu,Generalul: 1/110, 251; 11/26,

27, 34, 35, 120, 132, 235Creanga, Dr.: 111/ 101, 108Crestesti -Ungheni: Ill/ 97Cretzeanu: Ill/ 135Cricov: II/ 105, 108Crimeea: I/ 31Crisana: I/ 250Cristea, Miron (Episcopul): Ill/ 152Cristi: 111/ 59Cristesti: 111/ 128Cristescu, Generalul: 11/ 218, 219;

111/ 136Cronstadt: Ill/ 31Cuban: 111/ 13Culcer, Generalul: 11/ 30, 35, 36, 48;

111/ 65, 71Curtea Regala: 11I/ 189Curtea de Arges (Manastirea): I/ 38, 84,

86, 88, 188, 225, 286, 291, 292,294; 11/ 48, 62, 71, 148; II/ 219,220

Cuza, Alexandru loan (Voda): I/ 53,96,100; 11/ 128, 134, 183, 184, 206;111/ 28

Cuza, AI.C. (A.C.): I/ 21, 143, 144, 148,223; II/ 87, 93, 102, 136, 167, 193,

258

Dacia" (sala..): I/ 191Dada, Societatea de Asigurari: 1/48Damocles: 111/ 216Dampierre, castelul: 1/ 42Dan: 1/213Dan, Em.: II/ 195Danemarca: II/ 212Danielopol, G., Dr.: 1/149; 11/ 47, 74, 76,

77, 189, 191, 194, 195, 199, 200,203, 208, 211, 227; 111/ 170, 192,193, 221, 222, 223, 238

Darabani: II/ 184Dardanele: I/ 107, 133, 160; 111/ 59Darvari, Marie Nicole: 11/149Daumont: 11/96Davila: Ill/ 178DAgata (mosia): II/ 151Danaila: II/ 143Dambovita: I/ 36; 111/ 112Dealul Mitropoliei: II/ 21; 111/ 80, 193,

215Degenfeld, Contele de: Ill/ 178Delavrancea, Barbu: I/ 19, 131, 135, 165,

188, 189, 210; 11/54,141,167,189,195, 200, 208; 11I/ 37, 130, 131

Delavrancea, Cella: 11I/ 129Deleu, Victor: II/ 206Dendramis: II/ 156, 157Derusi: 1/ 184Diadohul: I/ 26Diamandy, George: 1/114, 134, 142, 149,

153, 183, 213, 230, 242-248, 255,257, 259, 263, 266; 11/ 11, 134,136, 157, 172-180, 187, 188, 195,196, 198, 202, 204, 211; 111/ 44,45, 187

Dicescu, C.I.: 111/ 47, 48

www.dacoromanica.ro

Dicescu, Dick: 111/ 48Dimitriu, Costica: II/ 78; 111/ 66, 101,

108Dinicu: 1/ 289Diskonto Gesellschaft: 1/ 48, 280Dissesco, C.I.: 111/ 48Dissescu, G.C.: I/ 51, 52, 57, 62, 114,

217; 11/ 189, 202, 227; 111/ 48,113, 189

Djuvara, Alexandru: I/ 22, 202;Dobrescu, D.: 111/ 77Dobrescu, Geanabet: 1/143; 11/134, 138,

189, 202; 111/ 77, 113, 139,146Dobrogea: 1/ 200, 241, 250-256, 261;

11/ 12, 13, 17, 21, 26-32, 49, 50,59, 62, 143, 144; 111/ 22, 52, 69,70-74, 84-86, 103-105, 112,122, 137, 138, 177

Dobrogeanu -Gherea: 111/47, 48Dobrovat: 11I/ 20Dobrovici: 11/151Dolma Bahtsche: II/ 88Domeniile Coroanei: 1/ 147Domne0: 11/ 236Don: 111/ 37, 52, 62Dorohoi: 1/ 238, 239; 11/ 190;

104, 119, 240Doumergue: II/ 122Dragalina, Generalul: II/ 48, 53Dragoslavele: II/ 48Dragu, Generalul: II/ 236Dragu, Toma: 111/ 155Drag4ani: II/ 33, 62, 186; 111/ 237Draghicescu: 1/ 203; II/ 141-144, 202Dreyfus, Louis: 111/ 136Dristorian: III/ 119Drossu: 111/ 218Drouhet: II/ 144Drutu: 111/ 174Dubochet: II/ 142-143Dubois: 11/ 125Duca, Gheorghe: 1/ 84, 86; 111/ 243Duca-loan: 11/ 147Duca, Ion, G.: 1/7,8, 51, 52, 114,284;

11/ 101, 235; 111/ 5, 6, 102, 166,243, 244

Dude0: 1/ 267

111/ 31,

Duhonin: 111/ 16Duma: 11/ 158, 187; 111/ 194Dumas: 111/ 80Dumitrescu Braila: I/ 213Dumitrescu, Colonelul: 11/ 139Dumitrescu, D.: 11/ 189Dunavetz: 1/ 159, 169Dunarea: 1/ 17, 61, 104, 105, 110,133,

155, 179, 200, 239, 241, 266,290; II / 12, 23, 26, 30, 31, 32, 34,39, 50, 60-62, 72, 75, 147, 197,234; 111/ 6, 7, 52, 136, 139, 142,166, 204

Dunkerque: 11/ 60

Ecaterina I Skavronska: 1/ 124Ecaterina II, de Walizewsky: 11/ 82Ecaterina II, cea Mare: I/ 124Edinburg: 11/ 113Eduard VII, Regele: 1/ 124, 158; 11/ 85;

111/ 178Eforie (sale in Bucure0): 1/ 233Egipt: II/ 215Ekaterinenburg: 1/ 132Elefterescu Luca: 11/ 189Elena, Principesa: 111/ 204, 216, 217Elisabeta: I/ 124Elisabetha, Principesa: 1/ 26; 111/ 130Elisabeta, Regina Romaniei: I/ 5, 13, 27,

65, 66, 77, 78, 81, 83, 84, 87, 92,225, 229, 245, 285-294; 11/ 58,148;111/ 215

Ellis (corespondent american): 111/7Elvetia: I/ 26, 206; 11/ 143, 144, 148;

III/ 110Emandi, T.: II/ 195Eminescu, Mihail: I/ 288En4escu, N.: II/ 189, 202Enescu, Fotin: 1/ 237; 111/ 65, 71, 1o1,

130, 143, 151, 153, 154Enescu, George: 1/ 288, 289; 11/146, 213,

214;111/ 119, 129, 130Enver: 1/ 133Entanta (Antanta): 1/40, 60, 64, 67, 69,

72, 75, 77-80, 107, 109, 111,113,115, 128, 131, 133, 136, 138, 142,

259

www.dacoromanica.ro

144, 149, 151-154, 156, 158, 161,162, 163, 174, 176, 177, 180, 183,192, 195, 199, 200, 203, 212, 218,219, 241, 268

Epoca": 1/ 12, 24, 139, 164, 188, 190,201, 207, 230,; Ill/ 177

Epureanu, Kostache: 111/ 127Eraclide: II/ 195Erhan: 111/ 50Evenimentul" (ziar): II/ 140Extremul Orient: I/ 41

Facia" (rev. lui N.D. Cocea): 111/ 81Falkenheyn, Generalul: I/ 229; 11/ 32,

34, 35, 39, 46-48, 59-62, 71,72, 75, 77, 80

Familia Regale: 111/ 75, 140, 194Fasciotti, Baronul: 1/ 49, 108, 129, 151,

159, 237, 255, 258; II/ 86, 90,93, 133, 214; Ill/ 11, 14, 25, 33,53, 86

Fagaras: II/ 32 -34; 111/ 178Falciu: II/ 172, 188; 111/ 28Federatia Unionists: I/ 130, 166, 187,

188, 190-194, 204, 205, 209, 210,230, 231-233, 240

Franz Ferdinand, d'Este (Arhiducelemostenitor): 1/ 15, 32, 36, 37, 39

Ferdinand, de Coburg (Regele Bulgariei):I/ 38, 108, 109, 178, 266; II/ 101,155

Ferdinand, de Hohenzollern Sigmaringen,Principele,Regele Romaniei: 1/5, 7,29, 51, 58, 61, 65, 77, 78, 81, 82,84-86, 97, 99, 100, 103, 105, 107,108, 112, 113, 115, 117-122, 124,125-129, 137, 147, 171, 175, 177,179, 188, 191-193, 209, 210, 212,237, 239, 245, 250, 251, 256, 258,263-265, 267-269, 271- 277,281, 282-285, 287, 292, 293;II/ 153, 234; 111/ 23, 34-36, 39,40, 41, 47, 51, 53, 58, 60, 62, 63,66-69, 71, 73, 76, 77, 79, 85, 94,95, 96, 136, 137, 140-142, 144-149, 151, 155, 158,162-165, 177,

260

179, 180, 187, 189, 198, 199, 203,205, 206, 207, 209-215

Ferechide (Ferichide, Pherichide): I/ 16,43, 48, 51, 52, 59, 84, 85, 131,175, 215, 219, 224, 272, 281;II/ 73, 84, 98, 101, 116, 123, 131,133, 140, 163, 190, 228, 229;111/ 18, 39, 40, 71, 98, 119-121,126, 127, 133, 134, 151, 178, 179

Ferigo(atasatul militar al Italiei): III/25Fermo(ziarist): 1/203Filality ( $eful misiunii diplomatice ro-mane la Belgrad): 1/184Filderman , Dr.: II I/157Filip (Profesorul): 111/174Filip al V-lea: 1/102Filipescu, Assika: I I 1/147Filipescu, Grigore: 1/194, 232; 11/129,

196; 111/65, 66, 79, 89, 133, 177Filipescu, lorgu: 1/102Filipescu, Nicu (Niculae): 1/19, 20-24,

29, 43, 47, 68, 69, 73, 75, 76, 108,112, 114, 115, 130-135, 139, 143,144, 145, 157, 161 - 163,165 -167,175, 179, 187-190,192-194, 201,204, 205, 207,209-213, 229-233,236, 240, 262, 272, 275, 279, 282,283; 11/22, 40-45, 54, 167; 111/65,112, 114, 117, 147, 196

Filipescu, Vlasca, Alex.: 1/12Filitti, Ion: 11/151Filo, Victor: 11/188Filodor(seful misiunii diplomatice roma-

ne la Atena): 1/184Finlanda: 11/210F la ma nda: 11/31,33-35, 37, 39; III/107Flameng (pictor francez): 1/90Flers, Robert de: 11/182, 215; 111/78,

129, 131Fleva, Nicolae: 1/143, 211, 220; 11/44Flexner: 11/229, 230Flondor, lancu: 111/144, 148, 154Florescu, Jean, Th.: 111/55, 223, 232Florica (conacul lui lonel Bratianu) :1/192,

224, 236; 111/198, 221,222, 229,231, 241

Florentin, Dr.: 111/238

www.dacoromanica.ro

Fluturel: 11 1/160Foch(maresalul Frantei): 11/13Focsani: 1/14; 11/77, 108, 151, 170,

185, 216; 111/19, 21, 22, 24,26, 30, 44, 52, 53, 61, 162

Forein Office: 1/158, 204, 237Forgach: 1/41Fouq ier, Tinvill: 11/174; 111/124Franta: 1/26, 37, 41-43, 48, 61, 72, 73,

104, 105, 108, 111, 130, 133, 136,152, 153, 159, 168, 170, 178, 200,232, 240, 242, 243, 244, 249, 257,265; 11/11, 25, 27, 53, 67, 80, 112,114, 117, 119, 125, 126, 135, 143,144, 146, 186, 187, 195, 211-214,221,231;111/17-19,26, 45, 51,52,55, 71, 83, 86, 110, 135, 147, 181

Franz-Josef (imp5ratul Austro-Ungariei):1/37, 65, 153, 233; 11/62

Franassovici, Richard: 111/129Frederic (arhiduce): 1/86Frideric cel Mare: 1/91Frimu, I. C.: II I/156Frumuseanu, Titu: 11/90, 225Fuller, Loie: 111/205

Gagarin, Principele: 11/133Galati: 1/24, 205, 214; 11/81, 170, 185,

188, 216Galipoli: 1/155, 160, 162, 187Galitia: 1/73, 107, 113, 159, 174, 186,

250, 165; 11/13, 27, 123, 210, 216;111/42

Gambetta, Generalul: 111/177Garda Demnitatii Nationale: 1/231Garoflid: 111/66, 71, 77, 174Gavrilescu, Doamna: 111/101, 143Gayet, Lacour: 1/26Gavanescu: 11/144Garboviceanu, Petre: 1/293; 11/21, 22,

29, 81, 138,211Georgescu, Constant: 11/195Germania: 1/119, 153, 154, 155, 159,

160, 179, 223, 234; 111/9, 12, 13,19-23, 26-28, 32, 34, 37, 51, 52,

57, 58, 60, 63, 66, 70-74, 78, 79,84, 87, 108, 135-140, 155, 164

Gerok, Generalul: 11/61Gerota, Dr.: 111/92-94Ghenadie, Metropolitu1:111/111Gherea: 111/48Ghibu, Onisifor: 111/26, 27Ghica, Demetre: 1/183, 184Ghica-Dumbraveni, Leon: 11/195Ghica, Ion: 1/69Ghica Voda, Alexandru: 1/167Ghica Voda, Grigore: 1/183; 11/235, 236Ghidigeni: 11/94; I11/136Ghika-Comanesti, Em, Dem.: 1/165, 213,

216;11/201, 202; 111/77Ghika-Comanesti, Niculae (Nicu): 1/216,

217; 11/202; 111/91, 106Ghika, I. Th.: 11/189, 195Ghika, Julie: 111/208Ghika, Lucie: 111/243Ghika-Poulet, Demetre: 111/31Ghitescu: 11/138, 189Ghimes (Oituz): 11/39, 47, 54, 61, 108Giurgiu: 11/31, 62, 148; 111/142, 145Goeben: 1/107, 133Goga, Eugen: 11/23Goga, Octavian: 1/132, 135, 204-207;

11/23, 24, 141, 144, 145, 206;111/26,179, 180, 194, 207, 208,210

Golasei: 11/42Goldis, Vasile: 111/144, 145, 152, 153Golesti: 1/88Golesti MOW 1/88Goltz, von der: 1/128, 129Gomora: I I 1/107Gongopol: 11/141Gontel, Domnisoara de: 11/125Gorie: 111/26Gorj: 11/49Gorski, Generalul: I11/136Govora (loc.): 1/241, 242;111/238, 241Gradisteanu, Ion (lonas): 1/21, 51, 52,

56, 131, 135, 165; 11/134, 136,189, 203; 111/151

Grceanu, Dimitrie: 1/144, 165, 187, 201;11/54, 90, 101, 110, 193; 111/37

Greceanu, Mitica: 11/115, 116, 140, 164,

261

www.dacoromanica.ro

167, 168; 111/37, 53, 119, 71, 119Grecia: 1/13, 25, 105,186;11/132;111/215Greco, El: 1/92Grey, Sir Edward: 1/40, 41, 151Grigorescu, Generalul Eremia: 11/47, 61,

218; III/12, 14, 15, 33, 34, 58, 71,96

Grigorescu, Nicolae (pictorul): 1192, 289;11/213

Grivita: 1/28 .

Grossman: 11/140Grossoestereich: I11/22Grosu, Pavel: 111/174Gunther (Guenther): 1/164, 165; 11/140,

188;111/92, 93Gurghiul: 11/32Gutschow: 11/170, 171, 185Guvernul Provizoriu: 11/222

Habsburgica, Monarhia: 1/32,36,37,153,168, 199, 233, 243, 255, 258, 278,281;111/ 165, 187, 195

Halipa: III/86Halite, Teodor: 111/ 145

Hanes: II/ 142Hanovra: 11/ 17Haralambie: III/36Harden, Maximilian: I/ 90Haret, Spiru: I/ 16, 67Hasnas: 11/ 141Hasdeu: I/ 288Harjau, Generalul: III/ 134, 138Harjeu, C.: 77, 138Harlau: II/ 160Harsova: II/ 62Hefter: 111/ 105Heidelberg: I/ 20, 47; 111/ 16Hermitaj: I/ 119Herta: II/ 184; 111/ 26Herzegovina: I/ 40Heutsch, Colonelul: III/ 24Hilisesti: I/ 267Hindenburg, Paul von Beneckendorff, von:

I/ 73, 107, 159, 162, 274; II/ 17,32, 47, 52, 60; 111/ 16, 51, 71, 78

262

Hiottu, Costica: I/ 19Hintze: III/ 135Hoetzendorf, Conrad von: I/ 14Hoffman, Generalul: 111/ 51Hohenlohe Langenburg, Principele de:

1/129Hohenlohe Langenburg, Principesa de:

I/ 124Hohenzollem: I/ 61, 276, 277, 283;11/53,

58, 96, 97, 234;111/ 140, 165Hohenzollern-Sigmaringen, Principii de:

II/ 165, 204Holstein, George de (Regele Angliei):

1/105; 111/184Honigmann (ziarist): I/ 203Hoover: 111/ 169Horezu: II/ 139;111/ 243Hossu, Juliu (Episcop de Gherla) :III/152;Hotel Boulevard (Buc.): I/ 187, 239Hotel Carol (C-ta) : I/ 32Hotel Continental (Buc.): 1/191Hotel Imperial : 11/ 147Hull (loc.): 1/238Hurmuzescu: II/ 143Husi:111/ 28

lalomita: II/ 105lamandi, Gr.: III/ 35lamandi, Teodor: II/ 189lancovescu, Generalul:ll/ 209;111/ 31-35,

39, 40, 65, 71larca, C.: I/ 226; 11/ 90larca, D.: 1/226larca, Generalul: II/ 26Iarosch, Maiorul: 111/ 23Iasi: I/ 15, 23, 70, 120, 122, 126, 128,

132, 137, 138, 149, 165, 173, 185,223, 234, 237, 251, 264; II/ 8, 22,25, 55, 65-72, 75, 77, 80-83, 86-90, 96-98, 104, 108, 111-114,117, 120, 122- 124,126, 128, 132,134, 139, 140, 141-143, 145, 146,149, 150, 153 - 158,162- 167,170,172, 175, 178, 179, 183, 184, 186,188, 189, 197, 199, 203-206, 210,

www.dacoromanica.ro

211, 213-216, 218,229, 231-236; 111/38, 42, 49-61, 64,76, 77, 83, 84, 86,

220, 221, 225,27, 30, 31, 36,

66, 67, 70, 74,88, 91, 93-96,

99, 103-110, 116, 118, 129, 130,136, 143, 149, 154, 157, 162, 176,188, 189, 190, 196, 236

Ibraileanu: Ill/ 105, 106lerusalim: I/ 28I lasievici, Generalul: III/ 236Ileana, Principesa: II/ 20; 111/ 204, 208,

215Iliescu, Alexandru: 1/12; 11/174,195, 198,

199, 224-228Iliescu, Generalul: 1/ 190, 239, 243-245,

250-253, 256, 262, 263, 265, 269;I 1 / 7 , 1 0 , 1 4 , 1 7 , 1 8 , 2 6 , 2 7 , 3 0 , 3 7 ,

38, 39, 51, 55, 77, 83, 90, 104, 132Iliescu, Tony: II/ 195, 201; 111/ 100Ilinca, Marin: II/ 199Imperiul dualist: 111/ 59Imperiul German: III/ 185Inculet: 111/ 48, 50, 85-88, 90,91Independenta" (ziar): 11/ 140, 144loan, Stefan: II/ 189, 195loanid, Tilica: I/ 225, 226; 11/ 136, 174,

176, 189, 190lonescu, Bessi (Doamna): I/ 217; 11/ 37,

44, 48, 54, 63, 67, 84; III/ 9, 111lonescu-Clejani: 111/ 123lonescu Olt: II/ 199lonescu Quintus: 11/ 189lonescu-Sisesti: 111/ 174lonescu, Take: 1/ 9, 13, 15, 19, 21, 25,

33, 43, 47-52, 56, 57, 62,67-69,73, 75, 76, 79, 108, 112-114, 130-139, 144, 145, 157, 158, 161, 165,166, 172, 175, 178, 187, 188, 191,192, 193, 203, 204, 210, 212, 216,217-223, 225, 226; 11/ 23, 68, 90,93, 98, 99, 101, 102,103, 108, 109,115, 117, 123, 129, 131, 140, 147,149, 164, 165, 166, 167, 191-195,197, 200-212, 228, 229, 232;111/ 9-18, 32-42, 53, 54, 57, 62,72, 73, 79, 83, 93, 96, 109-119,146, 149-151, 158, 172,181-184,

189, 190, 196, 232, 243lonescu, Toma, Dr.: I/114, 136, 137, 140,

162, 188, 192, 193, 234; II/ 126,189, 202, 212

lonescu, Victor: 1/ 130; 11/ 189; 111/ 111lorga, Nicolae: I/ 21, 24, 47, 93, 119, 135,

140, 141, 157, 168, 171, 172, 173,214, 223; 11/ 23, 87, 90, 92, 102,103, 140, 144, 145, 164, 178, 179,189, 194, 195, 200, 206; 111/ 67,129, 149, 150, 194, 196, 197, 220,232

losi: 1/7imparatul Germaniei: I/ 27Institutul Sud-European: 1/171Ipersele de Strihon (v. si Strihon): 1/237;

II/ 86Isaccea: 11/12Isle, Rouger de I': 11/ 206Israel: 1/ 223!straw, C. , Dr.: I/ 114, 135, 136, 142;

II/ 101, 116, 125, 167, 208Iswolsky: I/ 40, 41Italia: 1/ 5, 43, 49, 50, 55, 56, 58, 59, 97,

107, 108, 111, 138, 147, 151, 152,160, 232, 248, 249, 257, 258, 282;11/ 117, 119,143,214,231;111/114,207, 221, 234

lunian, G.: 11/ 136, 174, 175, 177, 180,195

Ivanowna, Ana: 1/124Iversen (Agentia): 1/167

Japonia: 1/ 41Jenner: 111/ 193Jiu: II/ 30, 47-49, 59-63, 67, 112Jijia: Ill/ 128Jockey Club (Buc.): I/ 232, 237; 111/ 126Joffre, Maresalul: 1/ 162, 243-245, 248,

254; II/ 16, 27, 28, 37, 72Jagow: 1/ 41Josefina, Imparateasa: I/ 93Johnson: 11/ 140Junian: III/ 198, 212

263

www.dacoromanica.ro

Kaiser: 1/ 72; 111/ 163Kaledin/Kaleddin: 111/ 13, 16, 51Kalenderu: II/ 19Kalinderu, lancu: I/ 102, 125Kantor, Dore I.: 111/ 48Kantor, Isidor I: 111/ 48Karagheorgevic: 11/233Karolyi: 111/178Kerenski: II/ 158, 170, 176, 185, 205,

207, 210, 213, 216, 221, 222, 230;III/ 7, 30, 194

Kiderlen -Waechter: I/ 113Kiel: II/ 56Kiew: 111/ 49, 50, 51, 52, 141Kilimoglu: II/ 190, 194;111/133Kiriacescu, Oscar: 111/ 143Kitchner, Lord: I/ 107, 160, 187, 244Kogalniceanu: 1/ 28, 69; 111/ 58Koenigsberg: 1/ 68, 298Kolceak: 111/ 151Konopicht: I/ 32Korne, Misu: I/ 214Korniloff: II/ 221, 22Koziell: 1/67Kremnitz, Mitte: 111/ 23Kremnitz, Dr.: 111/ 23Kremnitz, Locotenentul: 111/ 23Kremlin: II/ 214Kronprinzul (Fiul imparatului Wilhelm al

II-lea): 1/ 42Krilenko: 111/ 16Krupenski, N., Capitanul: II/ 201Krupenski, Tica: II/ 172,; 111/ 124Kuhlman: 111/ 51, 69, 71, 72, 84Kuhn, Bela: 111/ 178, 180Kupferman: 11/ 93Kzejinskaia: II/ 185

Lacombe: II/ 85, 133Lacurile Mazuriene: 1/ 73Laffont, Generalul: Ill/ 153Lahovarestii: I/ 28Lahovary, Alexandru Emil: I/ 69, 154,18,

217; 11/45;111/82, 112Lahovary, lancu: 1/ 48, 61,115, 134,144,

264

163, 165, 166, 214Lahovary, Ion: 1/ 21, 24, 51, 52, 55, 56Lahovary, Jeannot: 1/ 183Lahovary, Simky: I/ 82; II/ 83, 84 , 94,

117Lalescu: 11/143Lambrino, Zizi: 111/ 95, 96, 97, 147Lambru, Generalul: II/ 133La Roumanie" (ziar): I/ 222Lascar, Vasile: I/ 105Lascu, V.: 11/ 189Lecca, Generalu1:111/ 167Lecitki, Generalul: 11/ 52

L'Echo de Paris": 111/ 75Le Temps": 1/ 26, 27; II/ 141, 142Lecomte de Nouy (pictor):I/90Leeper: 11/ 144Lemberg: I/ 74, 159, 162, 186, 238Lenin, Vladimir Ilici: 11/ 183, 185, 210,

220, 221, 222, 223;111/ 7, 8, 9, 12,13, 27, 36, 45, 46, 48, 51

Leonte: II/ 127Leopold I de Coburg: 1/ 105Leopoldowna, Ana: 1/ 124Levy, Raphael Georges: 1/ 180Liedertafel (sala): I/ 14, 163, 164, 165;

II/ 198Liege: I/ 72Liga Culturala: I/ 55, 130, 135, 136, 161Liga Natiunilor: III/ 244Lille: I/ 72L'Independance Roumaine": I/ 115;

II/ 141, 142; 111/ 138Livezeanu: 11/ 153Lloyd George: I/ 149; 11/118, 119;111/56,

86Locusteanu, P: II/ 141Londra: 1/ 33, 39, 47, 49, 67, 111, 149,

153, 158, 160, 204; II/ 19, 63, 84,85, 118, 143, 145, 227; 111/ 110,135, 156, 183, 184, 196, 199

Lonyay, Contele: I/ 139Lonyay, Contesa: I/ 139Lorena: I/ 168, 232; 111/ 56Lorenz: III/ 114Lotru: 11/ 47Louvain: 11/ 36

www.dacoromanica.ro

Louvre: 116 227Lozna Mare: III/ 178Luca Niculescu: III/ 65, 71Lucaci, Parintele: I/ 132, 135, 204, 205,

206; III/ 57, 195Luchian: II/ 213Ludendorff: I/ 73; II/ 47, 60; 111/ 71Ludovic al XIV -Iea: I/ 102Lukasievici, G.: III/ 174Lumina": 111/ 87, 105Lupescu, Generalul: III/ 20, 61Lupu, Costache: I/ 145; II/ 55, 56, 73,

Manoliu (loc): 111/ 31Manu, Costa: 1/184Maramurw I/ 250Marchizul de Belloy: II/ 120Marcu, Aural: II/ 141Margay: I/ 223Marea Baltica: 1/ 254; II/ 60Marea Mediterana: I/ 107Marea Neagra: I/ 200; II/ 39, 75; III/52Marea Nordului: I/ 107, 244; II/ 75,

213;111/135Mama Cruce" (decoratia): III/ 148

74, 127, 136, 149, 150, 155, 172,173-180, 187-190, 195, 196,

Marele Ofiter al Coroanei Romanier(decoratie): III/ 148

198, 202, 209, 212; 111/ 20, 68, Marele Rabin: 111/ 157133, 162, 163, 196, 198, 213, Marghiloman, Alexandru: I/ 9, 13, 15,231 20, 21, 43, 47-49, 51, 52, 54, 55,

Lupulescu, Generalul: 111/ 15 56, 60, 62, 68, 75, 79, 112, 115,Luynes, Ducele de: I/ 41, 42, 257;11/133, 131, 132, 134, 138, 139, 144, 162,

167, 168 163-166, 175, 201, 205, 210, 212,Lwow: II/ 170, 185 225, 234, 268, 271, 272,

54, 69,274-276,

280, 283; II/ 23, 24, 114,130, 140, 150, 154-156; 1 I I/ 21,

Macedonia: I/ 156 22, 51, 53, 70, 71, 73, 74, 76, 77,Mackensen: I/ 159, 162, 163, 169, 186, 79-96, 98, 105, 106, 108-110,

194; II/ 30-36, 49-51, 59-62, 71,72, 75, 80, 82, 121, 147-149, 151,156, 217, 218, 231, 234; III/ 23,52, 61, 65, 67-69, 89, 93, 108,110, 136, 137, 142, 144, 169, 196

Macovei: II/ 177, 187, 189Madgearu: III/ 198Maiorescu, Titu Liviu: 1/9, 13-15, 17, 19,

20, 25, 36, 43, 46, 47, 54, 55, 105,112, 113, 137, 144, 157, 163, 165,175, 195, 234, 265, 268, 269-272,277-281, 283, 288; II/ 24, 34,151; 111/ 79, 82

Malmaison: III/ 219Malta: I/ 107Mamulea, Dr.: I/ 83Mangalia: 11/ 30Maniu, luliu: I/ 206; III/ 144, 152, 153,

177, 178-180, 187, 188, 194, 195,198, 212, 232

Manolescu, Corneliu, Ramniceanu: III/188, 189

113, 117-120, 123, 127, 134,135,136-141, 149, 157, 163, 164,180,194-196

Maria, Principesa, Regina Romaniei:I/5,27, 33, 65, 78, 81, 82, 84, 88, 99,108, 117, 121-129, 172, 176, 179,230, 237, 267, 271, 283, 285, 292,293; II/ 134, 153, 215; 111/23, 58,76, 95, 97, 107,108, 130, 133, 144,145, 146, 150, 153, 164, 177-179,183-185, 204, 205, 208, 209, 215,216, 218, 225

Marincovici: II/ 86, 233, 234; III/8Marinescu, Andrei: II/ 177, 178Marinescu, G., Dr.: 11/ 126, 127, 212Marmeliuc, D. : II/ 141Mama: I/ 72, 73, 76, 107, 111, 113, 229,

233, 243; II/ 16, 28, 113Masaryck: II/ 229, 231-233Matin, Le" (ziarul): III/ 175Masin, Draga: II/ 233Masoloff: II/ 133

265

v4

,.-

375

1g

g7.ggg$ « #¥i#

;!;,.72@3

0,,2"-

r I :I.-49; ':rv-2tOo2

SV2

ge;

www.dacoromanica.ro

Mauriciu (banca): 1/ 139Mavrocordat, Edgar: I/ 183, 263; 11/ 9Mavrocordat, Generalul: I/ 88Mavrocordat-Vaslui, A.G. .: 111/ 123Mavrodi: 11/ 142, 146Mavrojany, L.: 111/ 123Max de Baden, Principe le: 111/ 135, 140Maxim, Nicu: 11/ 141, 142Maxut: 11/ 160Mazilu: 111/ 119Macin: I/ 178,179Magurele: I/ 101Milldara0: 1/7, 176;111/ 204Mar4ti: 11/ 204, 216, 217, 220; 111/ 66,

107, 149Mar4e0: 11/ 204, 218, 219, 221, 234,

236; Ill/ 22, 149, 156, 197Mardarescu, General: 111/ 187Manastirea Dealului: I/ 19; II/ 42, 65,

211Manastirea Neamt: I/ 69Manastirea Pasarea: II/ 148Mandrescu, Simian: I/ 132, 134, 135;

II/ 144

Marzescu, George G.: I/ 144, 197, 219,220, 235; II/ 67, 83, 86, 87, 89, 90,92, 93, 98, 100, 101, 111, 112,115-117, 128, 133, 163, 164, 173-175,183, 184, 188-191, 193, 196, 232;111/ 35, 36, 41, 66, 98, 100-102,104, 119-121, 123, 124, 126, 128,133, 134, 140, 142, 149, 156, 159,160, 186, 192, 223

Marzescu, Dinu: 11/163Marzescu (Doamna): 111/ 99Mecklemburg-Schwerin, Ducele Johann

Albrecht de: 1/ 178, 179Medgidia: II/ 50Mediterana: Ill/ 25Mehedinti: I/ 165;11/ 55; 111/ 77, 139Meissner (ministrul industriei): 111/77,139Meitani, George: 11/ 147Mercier, Cardinalul: II/ 22, 151Mesopotamia: 111/ 62Messina: 1/ 92Metianu, Dr.: 111/ 224

266

Meurtthe, Deutsch de Ia: 11/236Mica Trrtelegere: 111/ 116, 244Michaelis: 111/ 135Michail, Jean Dinu: II/ 198Miclescu, C. : Ill/ 123Miclescu, Emil: 111/ 189Miclescu, Jean: II/ 134Mignon, Regina Iugoslaviei: 111/ 215Mihai Viteazu: 1/68, 115, 288; II/ 20,65,

211; 111/ 143, 147, 152, 177, 179Mihai, Principele, Regele Romaniei: 111/

204, 216, 217, 240, 241Mihailovici, Sergiu: 11/ 122Mihalache: 111/ 198, 199Mihaly: I/ 71, 206Mihawi (conacul lui Vintila Bratianu):

III/ 234, 237, 238, 241, 242Milcov: 111/ 106, 108Miliukoff: 11/ 158, 185Mille, C.: I/ 130, 143, 210; 11/ 195Ministerul de INterne: III/ 159, 160, 216Ministrul Austro-ungariei: I/ 64Minulescu: II/ 141Mircea, Principele: I/ 124; II/ 20, 57Mironescu: III/ 237Mirto: 111/ 198Missir, Petre: I/ 48, 272; II/ 97, 98, 189,

202; Ill/ 189Niscarea" (ziar): II/ 141, 142, 159, 225,

230; 111/ 59, 91, 107, 124, 125,133, 134

M*1 (?) -ambasadorul Romaniei Ia Lon-dra: 1/ 151, 153, 154, 184;11/ 84

Mitescu, I.Th.: 11/ 195, 204;111/ 119, 123Mitilineu, George: 111/ 20, 22Mitilineu, lancu: 111/ 67, 126, 127, 139Mitrany: II/ 144Mitropolia: II/ 25; 111/ 80, 88, 103, 143,

145Mitropolitul Konon: I/ 86; II/ 21, 65, 66,

151, 152, 156Mladin, Colonelul: 111/15Moghilev (Comandamentul de la ): 111/7,

16, 51Mocsonyi: 111/ 203, 204Mogopaia: I/ 39, 82, 84;11/ 56;111/ 147Moine0: 11/ 128; III/ 31, 131

www.dacoromanica.ro

Moldova: I/ 157, 178, 194, 248, 292;II/ 8, 22, 25, 27, 29, 39, 47, 53, 59,60, 62, 63, 65-70, 72, 75, 78, 81,86, 91, 108-113, 120, 122-125,

Murnu: 11/ 144Mussolini, Ducele: III/ 221

138, 139, 141, 143, 146, 150, 153,156, 157, 162, 178, 179, 183, 184, Nacu, C.: 11/ 189197, 199, 205, 210, 212, 215, 217, Nanu, Muscel, Dr.: Ill/ 221, 223218, 220, 224, 229, 232, 233, 237; Namur: 1/ 72111/ 7, 21, 24, 31, 36, 38, 42, 44, Napoleon I.: 1/ 9373, 75, 89, 95, 99, 103, 106, 108, Nationalul" (ziar): I/ 197; 11/ 25109, 124, 135, 144, 149, 161, 169, Navara: 1/ 282170, 195 Namoloasa: II/ 170, 207, 210, 210, 216,

Moldova" (ziarul): 1/ 210, 234, 276 217, 218Moldovan, V.: I/ 231;11/ 141 Neamtu: 111/ 100, 236Moldoveanu, Leonte: 1/ 196, 213, 215, Neamul Romanesc" (ziar): 1/ 264; 11/23,

225; 11/ 189, 195; 111/ 100, 108Momentul" (ziarul): 111/ 105, 106Momornita: I/ 238, 239Monastir: II/ 27, 50Monitorul Oficial: 1/ 62; 111/ 198Monarhia Austro-Ungara: I/ 15, 31Morgen, Generalul von: Ill/ 19, 22-24Mortun, V. I.: I/ 12, 16, 17, 24, 51, 52,

61, 65, 83, 138, 197,212,223-227,231, 261, 272; II/ 34, 74, 77, 82,93, 100, 116, 135, 140, 162, 163,164, 186, 187, 191, 204, 213, 214;111/ 71, 119

Moruzi (loc.): 111/ 31Moruzzi, Sebastian: 11/ 189Moscova: 11/ 172, 210, 213-215, 221,

222; 111/ 34, 36, 46, 155, 160Moscovici: 111/ 192Mowi(u), Generalul: 111/ 145, 177, 178Mozart: I/ 289Mugur: II/ 139Muncelu: II/ 221Muntenia: I/ 253; II/ 29, 38, 39, 47, 60,

69, 71, 72, 76, 170, 197, 210, 213,216; Ill/ 190

Muntii Calimanului: II/ 59Mure (raul): 1/ 155, 250;11/ 31; 111/ 176Mustata, Generalul: II/ 73Mustata(Doamna): 111/ 39Muenchen: 1/ 124Murat: I/ 93Murg4anu: 111/ 123

87, 92, 140, 178Necrasoff, Generalul: 111/ 48Negulescu, Doamna: II/ 141Negule0i: I/ 132Nenitescu: I/ 105; 11/ 149, 150Nenite0i: II/ 55Neuman (Camerierul lui Ferdinand I.):

II/ 128Neva: 1/ 40, 199Neuwied: I/ 286, 293Neuhammer, Episcopul: I/ 84Nicolae al II-lea , Tarul: I/ 27, 31, 35, 36,

41, 44, 68, 73, 124, 131, 192, 229,242, 245, 259; 11/ 72, 110, 111,119, 123, 185; 111/ 132, 133

Nicolae Nicolaevici, Marele Duce: 1/75,163

Nicolae de Hohenzollern -Sigmaringen,Principele: 1/ 103; 11/ 39; 111/204,215, 218, 225

Nicolae, Mitropolitul : 111/ 145Nicolae, Racota: 11/ 24Nicolaescu: 11/ 186Nicolau: 11/ 141Nicolaeanu, Generalul: Ill/ 218, 219Nicopole: I/ 110Niculcea: II/ 144Niculescu, S. Luca: Ill/ 65, 71, 238Niculescu -Dorobant: I/ 210Nifon, Episcopul: II/ 202Nilul: 111/ 114Nistor: 11/ 26; III/ 143, 148, 155

267

www.dacoromanica.ro

Nistru: 1/ 255; 11/ 29, 75, 91, 122, 210,223, 228; 111/ 27, 49, 50, 87, 90,95, 108, 146, 165

Noel: 111/ 136Norvegia: I/ 39

Obrenovici, Alexandru: II/ 233Occident: 111/ 110, 111Odessa: I/ 35, 267; II/ 29, 55, 60, 75,

175, 210, 212, 223, 228, 229;111/ 30, 36, 39, 48, 75, 95, 97, 143

Odorhei: 11/ 32Odobescu: I/ 288Olanda: I/ 237, 280; II/ 143,157;111/140Olanescu, Costica: 1/ 163, 165, 233, 272Oldenburg, Ducele de: II/ 88Olga, Marea Ducesa: I/ 27, 31Olt: I/ 207; 11/30, 32, 33, 47, 48, 61,62,

71, 84, 174, 198, 199, 225-228;III/ 177, 237

Oltenia: II/ 29, 39, 47, 60, 62, 69, 170,210;111/193

Oltenita: II/ 14, 23Onciu, Aural: III/ 143Onesti: II/ 165, 219Opinia" (ziar): II/ 140; 111/ 105Oradea: 11/43; 111/ 178Orhania: II/ 235Orient: I/ 104, 152, 155, 169Orleanu, Mihai G.: 1/ 20;11/ 195Oromolu: II/ 189Osica (loc.): 111/ 28Ostende: I/ 72Otteleseanu, Doamna: I/ 101Ovid: II/ 51

Pacific loc.): III/ 205Palatul Regal: 1/ 191; II 1/ 14, 33, 34,40,

41, 66, 85, 88,149-152,189, 199,204, 206, 211, 218, 219, 225, 226,228, 236

Palestina: II/ 215;111/ 25Palmer, Miss: II/ 156, 157, 160

268

Panaitescu, I.: 111/ 101, 123, 124, 177Pangrati: I/ 136;11/ 143, 144Papiniu: Ill/ 67Parang: I/ 267Paraguay: 11/44Pariano, C.: II/ 202, 203Paris: I/ 33, 39-42, 66, 72, 105, 111,

112, 114, 142, 154, 158, 180, 183,184, 196, 229, 232, 241; II/ 19,25, 60, 63, 72, 93, 114, 118, 141,143-145, 188, 190, 209, 210, 227,235; 111/ 15, 17, 55, 82, 110, 135,140, 150, 151, 154, 156-158, 171,178, 181-189, 194, 196, 203, 217,220, 238, 241

Pasici: I/ 25, 26, 249; III/ 181, 183Pasteur, Institutul: I/ 110Pastia (sala): 111/ 30Pascani: 1/ 166;111/ 42Pau: 1/ 131Paucescu, Generalul: 111/ 167Pavlovici, Neculae: I/ 124Patrascanu: 111/ 162Paunescu: 111/ 119Paunescu (dela Galati): I/ 24Pausesti- Maglasi: III/ 191Paraianu, Alexandru: II/ 139Paraianu, Bebe: II/ 139Peles/Pelisor, Castelul: I/ 11, 39, 42, 47-

51, 59, 65, 75, 78, 79, 8o, 86, 87,92, 98, 105, 288; II/ 234; 111/148,187, 188, 214, 216, 218

Pelivan: 111/ 48, 50Paris: II/ 20, 26, 32, 38, 39, 62, 64, 74-

76, 78;111/ 7, 214Persina: II/ 34Pesta: I/ 97, 139, 156Petain, Colonelul: III/ 35Petersburg/Petrograd: I/ 25, 27, 31, 39,

40, 41, 151, 153, 158, 174, 183,199, 229, 230, 236, 244, 245, 250,266; 11/ 118, 122, 123, 127, 128,134, 140, 157, 222

Petrache, Conu (v. Carp, P.P.): I/ 214,219Petre I, Karageorghevici: 1/ 133; II/ 54,69Petrescu-Comnen: II/ 144Petrescu, Doamna: II/ 217

/ @f/& #&E .4dt gdgg 25

Ed

C.:

.2

gg z,

g g22 I5- a= 32'.4fTr2t4:,12=?

gjtiE::::.:0-°'15,1f00,...e e°.V..*Eg-2.=

galdot &&e.g

g8 g

SZ

Cri.;

g

00000000

www.dacoromanica.ro

Petrescu, Emil: 1/197; 11/ 68, 151:111/52Petrescu, Maiorul: II/ 141Petrescu, Richard: 111/ 20Petrograd (v. $i Petersburg): 11/ 8, 85,

108-111, 122, 156, 170 172,178,184, 185, 205, 210, 214, 221; 111/7, 13, 31, 35, 44, 45, 47, 51

Petro$ani: 11/ 32Petrovici, Ion: 111/ 131Petru 11: 11/ 124Petru III: 1/ 124Petru, cel Mare: I/ 124Philippe, D-ra: 11/125Piatra Neam: II/ 163; III/ 96Piata Victoriei: 111/ 148Pichon: 1/ 243, 244; 111/ 55Pimen, Mitropolitul: II/ 81, 82, 138, 191,

202, 206; 111/ 145Pite$ti: I/ 225; II/ 48, 71;111/ 222, 237Pite$ti, Bogdan: I/ 167; II/ 153, 154Platonoff: 11/176Pleiniceanu, Colonel: Ill/ 128Pless: 11/ 60Ple$a: 1/ 177Plesea, I.G.: II/ 189Plevna: 1/ 28,Ploe$teanu, Nifon: II/ 152Ploie$ti: 1/ 14, 99, 143, 192, 269; 111/48,

110, 237Poeni: 11/ 114, 126Poincare: I/ 42; 111/ 185Pokol: : 111/ 178Poklewski: I/ 5, 67, 76, 80, 114, 138,

156-158, 174-177, 180, 199, 203,237, 239, 245, 247, 255 -259; 11/8,12, 79, 85, 88, 90, 230

Polizu: 11/ 160Polizu-Mic$une$ti: 11/ 213Polonia: 1/ 107, 159, 165, 186, 205Pompei: II/ 143Popescu, Candiano: 1/ 99Popescu, Colonelul: II/ 185Popescu, Elvira: II/ 199Popescu, Mihail: 11/64Popescu, Stelian: Ill/ 213, 223Popovici, Generalul: II/ 33, 48; III/ 145,

242

Popovici, Victor: 111/ 174Popp, Ciceo: 111/ 153, 196, 198Popp, $tefan: I/ 206Porumbaru, Em.: I/ 16, 17, 32, 43, 79,

139, 140, 147, 149, 15o, 177, 263,272; 11/ 35, 54, 64, 77, 97, 99, 116,131, 186, 189, 204; Ill/ 71, 98,119-121

Posada: 111/ 206Potiorec: I/ 133Potlogi: 1/ 36Potsdam: 1/ 78, 90Prahova: II/ 48, 61, 62, 78, 113Praja, Costa: II/ 138, 180Praja, lancu: II/ 138;111/ 128Praporgescu: II/ 48 Precup: 111/ 144Predeal: I/ 67, 70, 71;11/ 43, 48; III/ 145,

186Prezan, Doamna: II/ 141, 217Prezan, Generalul: 11/ 27, 30-35, 39,

47, 48, 54, 59, 71, 72, 75-78,104, 105, 109, 110, 117, 125,130, 132, 133, 141, 142, 170, 171,185, 206, 210, 216-219; 111/ 11,12-16, 23, 31-33, 36, 38, 41, 42,49, 54, 58, 61, 71, 107, 136, 142,145

Principatele Unite: I/ 88, 91, 96, 101, 290;111/ 229

Prittwitz: 11/ 17Procopiu, Grigore: 1/12, 257; II/ 55, 68,

74, 76, 189, 224, 225; 111/ 177Procopiu , Irina: III/ 129, 130Protopopescu, Nunuca: 11/ 136, 174

188, 195Protopopoff: 11/123; Prunda: 11/ 178Prusia Orientals: I/ 68, 73, 105, 121Prut: If 212, 215, 238, 241, 250, 251,

255; 11/ 75, 109, 111, 122, 139,167, 194, 210, 213, 230 ; Ill/ 5,26, 48-50, 85, 90, 91

Psycha: 1/ 237Psihas: II/ 93Purcareanu: 111/ 237Puscariu, Sextil: 111/ 143Puterile Centrale: 1/ 209, 215, 216, 220,

222, 234, 236, 237, 241, 244, 255,

269

www.dacoromanica.ro

Puterile Centrale: I/ 257, 261, 266, 268,269, 273, 274, 282, 286, 293;11/ 9, 10, 13, 37, 118, 132, 150,153, 154, 158-170, 179,180, 213,219, 223; 111/ 8, 9, 13, 14, 25,50,53,56, 58, 60-62, 66-79, 84-87, 98, 105, 108-110, 118,119,136, 137, 141, 156, 157, 161,162, 164, 165, 169

Quadrilaterul (v. i Cadrilaterul): 11/30Quadrupla intelegere: II/ 160Quai d'Orsay: I/ 27, 241, 242; 111/16

Racine: 111/ 129Racoviceanu, Generalul: 111/ 156Rada Ucrainiana: Ill/ 25, 51Radoslavoff: 111/ 69Radovici, Alexandru (Alex.): I/ 12, 16,

18, 39, 51, 52, 69, 70, 79, 245,272; 11/ 54, 69, 74, 76, 77, 98,99, 125, 189; 111/ 131, 132

Rakowski: 11/ 7, 178-180, 183, 184,189; III/ 31, 44, 45,47, 48, 75,155, 160, 198

Randa, Colonelul: Ill/ 60, 61, 68, 69Ranetti, George: II/ 141Rang, Procurorul: 111/ 123, 124Rasputin: I/ 33, 34, 124, 183, 245;

II/ 110, 111, 123Rawva -Cobadin-Tuzla (linia): 11/32

Regatul Dunarean: I/ 38, 96Regele (v. Ferdinand de Hohenzollern):

II/ 12, 19, 28, 39, 80;111/ 10-15,20-24, 33, 34, 36, 39-42, 47,51-53, 58-63, 66-79, 85, 88,94-96, 136-149, 152, 154, 155,158, 162-164, 177-180, 184-189, 192, 197-199, 203, 205-213, 215-220, 227, 229, 231,244

Regele Spaniei: I/ 27, 41Reghinul Sasesc: 11/ 32Reich: I/ 67, 68, 72Reichstag: 111/ 122Reims: 111/ 135Reims (Catedrala din ): I/ 113, II/ 36Rembrandt: 1/ 66Renasterealziarul): Ill/ 105Repedea: 11/ 125Repta, Mitropolitul Vladimir de: 111/148Republica Americana: 11/ 229Republica Basarabeana: 111/ 91Republica Cehoslovaca: 11/ 233Republica Franceza: Ill/ 185Republica Moldoveneasca: 111/ 87Reuniunea Femeilor Romane": 111/ 101Rhin: 1/ 65, 285, 293Richelieu, Ducele de: 11/ 229Rivalet: 11/ 114Robert de Flers (v. *i Flers, Robert de):

11/133Robescu, C.F.: 1/ 272, 281Rockefeller, John D.: II/ 230Rochal: Ill/ 31, 35, 36, 44Rogoza, Generalul: II/ 218; 111/ 13

Rattigan: 11/ 143, 145 Roma: 1/ 50, 114, 142, 147, 152, 183,Racaciuni: II/ 164, 166, 178; 111/70, 130 184, 248; 11/ 118, 227; 111/ 221Radulescu, Mircea: II/ 141 Romalo, Dr. Med.: 111/ 203, 204Radulescu-Putna, I.: 11/ 188, 195 Roman: 111/ 105R4inari: I/ 206 Roman (loc.): 11/ 162, 163; 111/ 13, 151Rau, Nicolae: Ill/ 108, 109 Romanati: 11/ 203, 208Raut, N.: 11/ 195; 111/ 240 Romania: I/ 7, 10, 15, 19, 26, 29, 31,Ramnicu-Valcea: 111/153, 177, 184, 39, 42, 44, 49, 53, 57, 59, 61,Ramnicu Sarat: 11/ 79, 108, 195 63, 65, 68, 69, 71, 73, 76, 77,79,Regat (in): II/ 42 80, 82, 91, 95, 96, 103, 105, 108,Regatul Roman: 1/ 45, 71, 76, 106, 140, 114, 117, 124, 126, 128, 130,

159, 163, 166, 199, 249; 11 /227 131, 133, 136, 139, 142-144,

270

www.dacoromanica.ro

151,172,195,211,230,249,271,289,28,58,

152, 156,176, 184,199, 200,215, 219,231, 236,252, 254,273, 277,292; 11/

29, 35, 39, 42,60, 64, 70, 72,

159,186,204,222,241,259,280,

8, 9, 13,43,83,

164,187,205,223,243,266,284,

19,49, 53,85, 86,

170,192,207,225,247,268,285,25,57,91,

151, 153, 168, 170, 178, 194,199, 200, 215, 229, 232, 236,237, 239, 241, 243, 249, 251,255, 257, 258, 275, 276; II/ 13,14, 47, 60, 79, 80, 88, 105, 108,109, 111, 118, 119, 123, 126,133-136, 138, 142, 143, 145,158, 160, 163, 171, 175, 179,180, 182-185, 204, 205, 210-214, 216, 221-223, 228-231;

92, 93, 96, 110, 112, 115, 118, 111/ 7, 8, 13, 14, 17, 27, 28, 37,123, 126, 128, 132, 134, 135, 40, 42, 44, 48, 59, 62, 73-75,146, 150, 153, 155, 156, 162, 77, 85-87, 104, 106, 124, 141167, 169, 173, 175, 177, 178,180, 183, 184, 187, 188, 194,195, 202, 215, 223, 227; 111/ 8,9, 56, 58-63, 66, 68-70, 72, Saba: 11/23274, 75, 78, 79, 81, 84-86, 91, Sacharoff, Generalul: II/ 59, 6292, 94, 95, 99, 102, 108, 109, Sachelarie, Leon: II/ 189112, 115-117, 124, 136, 140, Sadova: 1/ 290150, 155, 157, 158, 163, 165, Sadoveanu, Dr.: II/ 202170, 179, 182, 184, 185, 188, Sadoveanu, Mihail: II/ 141; 111/128191, 194, 196, 199, 229, 236, Saftor: 11/ 203241, 244 Saint Aulaire: I/ 242, 255, 258; 11/ 72,

Romania" (ziarul): II/ 141 85, 86, 90, 93, 112, 125, 133;Romania Mica: I/ 8, 10, 53,

148, 166, 180, 222,106,

240,144,258,

111/ 11, 14, 16-18, 33, 53, 55,86, 130, 135-137

272; II/ 150Roma nia Muncitoarelziarul) : 11/7Romania Veche: 1/ 114, 115, 247, 272Romanoff: 1/ 33, 34, 123, 124Romanul" (ziarul): 111/172Rosetti,C.A.: 111/ 172, 173Rosetti, Radu D.: I/ 262; 11/ 76, 141Rosetti, Theodor: 1/ 45, 48, 51-54, 62,

69, 163, 165, 272, 282Roca, Marius: 11/ 101Rotica, G.: II/ 141Rotschild, Baronul Eduard de: 111/157Rudeanu, Colonelul: 1/ 112Rudolf, Arhiducele: 111/ 178Ruginoasa: 1/ 100Rucar: II/ 48Rusciuc-Varna ( linia): 1/ 241Rusia: I/ 10, 15, 31, 34, 37, 40, 41, 43,

44, 54, 55, 57, 62, 68, 70, 75, 76,78, 108, 114, 131, 133, 139, 149,

Saint Cloud: I/ 105Saint Dominique: 1/ 40Saint Germain (Tratatul de la): 111/185Saint-Saens: II/ 146Saint Simon: I/ 7; 111/ 129Saligny: 111/ 143Salonic: I/ 187, 199, 200, 241, 244,

250-252, 264, 265; II/ 13, 27,37, 56, 60, 132; 111/ 9, 25, 136

Sambotarul (linia Bumbe0 -): 11/62San $tefano (pacea de la): I/ 44Samsonovici, Generalul: 111/ 23, 24Sarajevo: I/ 36Sarrail, Generalul: 1/ 244, 250, 254, 256,

264, 265; 11/ 13, 27, 50, 91Sarret: 111/ 50Sasonoff (Sazonoff): I/ 31, 32, 41, 154,

242, 244, 259Sassu, Doamna Matei: II/ 214Sassu, Vasile: II/ 173, 174, 195

271

www.dacoromanica.ro

Satul Mare: 111/ 177, 178Saturday Evening Post": 111/ 7Sarateanu, C.: 111/ 65, 66, 71Saveanu, Nicusor: I/ 12, 196, 197;

II/ 189, 208; 111/ 101Samburesti (loc.): 111/ 237Sangerul: 11/ 199Scheffer: 1/ 287Schina: II/ 139Schineta (mosiea):111/ 107Schumann: I/ 289Schwarz (pictor): 11/ 215Scotus, Victor: I/ 206Scott, Generalul: II/ 204, 205Scotia: 1/ 206Scriban, Drei: 1/ 169Scripcd, Judecatorul: 111/ 123Scrovistea: 1/ 172; 11/ 19, 20, 30, 39,64,

76;111/ 208, 213Secu (Manastirea): III/ 97Sculeni: 11/ 139Seculici: 1/48, 102, 125Sedan: I/ 290Sefa Bey: 1/ 237Senatul: 111/ 90, 93, 94, 125, 139Sena: II/ 236Seulescu, M: 1/ 165Serbaceff, Generalul (v. si Cerbaceff):

11/178, 179, 210, 216, 221Severin: 1/ 192; II/ 189Sf. Dumitru: II/ 148Sf. Munte: I/ 28Serbia: I/ 25, 32, 39, 41, 45, 55, 133,

155, 156, 160, 168, 199, 222,232, 249; II/ 29, 234; 111/ 8, 59

Severeanu, Dr.: 111/ 205Sfatul Tarii: 111/ 154Sf. Sava (Liceul): III/ 243Shebeko: I/ 199Siberia: I/ 33, 35Sibiu: 11/ 11, 12, 30, 32, 33, 36, 43, 48;

111/ 144, 152, 153, 155, 177-180Sicilia: 111/ 234Sighetul Maramuresului: I/ 73Sighisoara:II/ 32;111/ 223Sigmaringen: I/ 128, 283, 284, 293;

II/ 53, 58

272

Silezia: 1/ 107Silistra: 1/ 262; 11/ 14-16, 30Simionescu: 11/ 25, 113, 114, 127, 138,

196; 111/ 28, 29Sinaia: I/ 5, 27, 32, 36, 38, 39, 48, 49,6o,

62, 63, 67, 71, 73, 78, 81, 84, 87,90, 92, 105, 112, 114, 132, 145,169, 176, 181, 214, 223, 256,272, 274, 276, 288;11/20, 44, 61,128; 111/ 187, 204, 214-218

Siret: I/ 97; II/ 29, 39, 50, 75, 108, 164,204, 236; 111/ 33

Sisesti: 1/ 206Slatina: 11/ 62, 226-228Slavici: 1/ 167Sloim: II/ 44Smolski (Institutul): 111/ 45Snagov: 1/ 172Socec: II/ 78, 80, 130Socola: II/ 88;111/ 31, 35, 37, 38,40-42,

76Socoloff, Colonelul: 111/ 48Sofia: 1/ 38, 156-158, 178, 179, 184,

253; 11/ 12, 14, 50, 88, 143, 148Somes: I/ 250;111/ 177Somme: I/ 241, 243Sorbona: 111/ 243Sorbu: Ill/ 131Sorogari: II/ 186, 206Sovietul dela Iasi: II/ 176, 179Spania: 1/102, 280Spirescu, Bucur: 11/ 189Stance: II/ 167, 230_Standard" (yachtul Tarului): 1/ 31, 32,

34Stanford: I/ 8Statul Major Roman: 11I/ 161Statele Unite ale Americii: 11/ 157, 159,

160, 205, 230;111/ 57, 86, 204Stavka: I/ 251-253; 11/ 27, 31, 39, 52,

53, 72, 105, 108, 110, 111, 117,122, 170, 171;111/ 51, 141

Stanca: II/ 219Starcea, Colonelul: I/ 183Statescu, Eugen: III/ 112Steagul" (ziarul):111/ 90, 105Steaua Romans ": 1/ 164

www.dacoromanica.ro

Stefania de Beauhamais: I/ 93Stelian, Toma: I/ 12, 25, 195-197,

212, 213;11/ 24,98Stere, Constantin: 1/ 12, 20, 69-71, 137,

165, 168-171, 188, 194, 197,215-218, 220, 234, 235; II/ 24,69, 90, 151, 176; 111/ 21-23, 79,86-88, 90, 103-105, 162-163,213

Stere, Doamna: 1/ 235Stockholm: 11/ 156Stoicescu, Costica: 111/ 169Stolojean, Nastase: 111/167Strada: Alecsandri: 111/ 126

Caragiale: 1/29, 255; 111/ 146Catargiu, Lascar: 1/ 12; 111/ 149,226Carol: Ill/ 35, 99Catunului: III/ 111Campineanu:111/ 156Dumbrava Roaie: 1/ 257Frumoasa: 111/ 199Lapt11$neanu: Ill/ 73, 130, 140Luterana: 1/ 169Mercur: I/ 195Pacurari: 111/ 28, 58, 126, 128Romans: 111/ 18, 36, 63Scaune: I/ 177; 11/ 45Sevastopol: III/ 146$tefan cel Mare: 111/ 88$tirbei Voda: Ill/ 225nranilor: I/ 257Vamei: 1/ 233

Strat, Eva: II/ 149Strihon, Ipersele de: I/ 237; II/ 93Stroescu, Vasile: Ill/ 26Stroici, Gheorghita: 111/ 119,121Strunga, Manolescu: 11/ 78Sturdza, Aleandru(Alex.): 1/ 105, 235;

11/ 130-132, 149-151, 153, 154;III/ 193, 164, 165

Sturdza, Dimitrie (Mitica): 11/ 131, 132;111/ 141, 193

Sturdza, Zoe: III/ 193, 194Sturdza (Palatul): I/ 13Sturmer: 1/ 244, 245Suceava: II/ 114

Suculescu (dela Romanati): II/ 208,Suculescu, Dumitru: II/ 189; Ill/ 28Suedia: 1/ 280;11/ 212Suez: II/ 57Sutherland, Ducele de: II/ 236

$eptilici: 11/ 230$endrea, $tefan: 11/189$erbu, Maiorul: I/ 262$inca:11/35$tefan cel Mare: 11/ 178$tefan cel Mare"(Yachtul regal): 1/178$tefanescu, G.: Ill/ 123$tirbey, Alexandru: Ill/ 111$tirbey, Barbu: I/ 29, 32, 38, 79, 84, 85,

88, 118, 125-127, 129, 147, 171,200, 245, 248, 256, 261,164-269,283, 293, 294; 11/ 20, 21, 29, 54,57, 58, 90, 93, 116, 117, 128,148, 165, 166, 168-170, 191,208, 210, 214;111/ 10, 12, 21, 25,60, 65, 71, 73, 85, 95, 137, 138,147, 162, 164, 189, 198, 203,208-215, 223, 225

$tirbey, Georges: 1/165; 11/ 55, 72, 74,75, 76;111/ 10

$tirbey, Voda: II/ 214$utu, Principesa Elisa: Ill/ 96

Tabacovici, N.: 111/ 20Tabla Butii: II/ 48Talaat Paa: I/ 133; Ill/ 69Tannenberg: I/ 73Tantu: III/ 50Tapali: II/ 144Tardieu, Andre: 1/ 26Twa: III/ 232Tatarinoff, Colonelul: 1/ 243, 245, 259Tavemier: 11/ 141, 142Tataranu, Al.: II/ 189Tatarascu: 111/ 199, 237Tai4anu: II/ 141Targovive:11/ 65

2 73

www.dacoromanica.ro

Targul Neamt: 111/ 95Targul Ocna: II/ 218-220Tarnava MIcti: 111/ 223Teatrul National: 11/ 151;111/ 156Techir-Ghiol: 1/ 261Tecuci: II/ 237; III/ 30Teodorescu: II/ 14, 15, 17, 26, 33Tetcanu (loc.): 111/ 31Thomas, Albert: II/ 185-187, 204, 205Thompson, Colonelul: I/ 204, 237, 244;

11/ 16, 56, 57, 72, 78, 113, 143,160, 215;111/ 25

Times" (ziarul): II/ 143Timisoara: II/ 43Timoc: I/ 155Tinville, Fouquer: 111/ 124Tirol: 1/ 160Tisa (raul): I/ 155, 250, 255; II/ 223;

111/ 27, 108, 146, 165, 186, 188Tisza, Contele: I/ 15, 139; Ill/ 178Titulescu, Nicolae: I/ 22, 114, 132, 210,

240; II/ 189, 208, 209, 213;111/ 18, 32, 34, 36-38, 40 -41,53 ,

63, 110, 113, 116, 119, 120, 128,151, 213, 221, 226

Tohan: 111/ 145

Trotki: II/ 183; III/ 10-13, 24, 27, 44,46, 47, 51

Tuilleries: 1/ 105Tulcea: II/ 20, 59Turcia: It 13, 25, 96, 109, 133, 232;

III/ 69Tudor: II/ 49Turda: I/ 132;11/211;111/ 178, 179Turnu Magurele: I/ 110Turnul Rosu: 11/33Turtucaia: 1/262; 11/ 13-21, 23, 24, 26,

28-31, 51, 54, 143; 111/ 123Tutova: 111/ 31Tuzla: I/ 33; II/ 30, 32, 34, 49, 50Tzarskoe Selo: I/ 27, 39Tzigara -Samurcas: II/ 64, 65, 74, 151,

213

Tentarul (loc.): 11/35Tebea: 111/ 178Tibinesti: I/ 47, 113, 194, 234; II/ 24,

54, 69; 111/ 164, 165, 167

Toma, Dragu: III/ 155 Ucraina: I/ 218; III/ 9, 51, 52, 59, 73Toma, Stelian (v. si Stelian T.): 111/55 Ungaria: I/ 15, 36, 42, 55, 56, 74, 113,Tomida: II/ 114 186, 212, 240, 242, 243, 250,Toncescu, Pascal: 11/ 189, 195 278; 11/ 145, 156; 111/ 161, 180,Topolog: 11/61 187Traian (chelnerul): 111/160 Union Jack: II/ 125Traian Mosoi:11/33 Unirii (Actul: 111/ 152, 154, 177, 180,Trancu-Iasi: II/ 133, 174, 175, 177,188, 181, 194

195;111/ 92, 93Transilvania: I/ 153, 168, 169, 172, 207,

211, 241, 243, 253, 254; II/ 29,32, 33, 145, 150, 159; III/ 5, 6,145, 155, 170-171, 177

Treutin: I/ 160Trepoff: 11/ 110Tribuna" (revista): 111/ 105Trifonescu, Toma: II/ 189Tripla Alianta: 1/ 14, 15, 31, 43-45,

54-57, 103, 105, 128, 138, 149,162, 167, 200, 203, 222

Trotus: II/ 39, 47, 59

274

Universitatea din Cluj: I/ 119Universe': I/ 26, 69, 203; II/ 236Uricani: II/ 203, 222, 223Ursu: II/ 144Uruguay: II/ 44Uzul (rau): II/ 47

Vaida-Voevod, Alexandru: I/ 206, 279,280; III/ 144, 152, 153, 194-199,232

Valaori: II/ 113, 127, 138

www.dacoromanica.ro

Valea Prahovei: II/ 46Vandervelde: 11/ 204, 205Vangler, Dr.: 111/ 238Varanovski, Genera lul: Ill/ 31Varnita: II/ 221Vasile (camerierul lui Bratianu) :111 /222,

230Vasiliu, Aural: 11/ 185Vasiliu, D.V.: 11/ 189Vasiliu, G.D.: II/ 189Vasiliu, Haralamb: I11/174Vasiliu, Th.: II/ 189Vasiliu Rachi: II/ 195Vasiliu, Radu: 1/ 177; II/ 114Vaslui: 11/ 173, 174, 183; 111/ 54, 107,

145Varsovia: 1/174, 186, 234, 241Vatra Dornei: I/ 254; II/ 60Vatra Luminoasa (azilul): I/ 287, 288Vacarescu, Domnisoara: I/ 287, 293Vadeni: II/ 49Vaitoianu, Generalul: 111/ 58, 71, 90, 96,

102, 142, 161, 178, 189, 190,196, 197

Valenii de Munte: I/ 94-172; II/ 23, 87Vasescu, George: II/ 190Valcea (v. si Ramnicu -) : 1/ 7, 39, 176,

203;11/62Vencianu: 1/ 213Venizelos: 1/ 25, 26, 192; III/ 183Ventura: 111/ 129Verdun: I/ 229, 233, 236, 241, 244;

II/ 15, 19;111/ 9Verlaine, Paul: Ill/ 129Versailles: 1/ 102; 111/ 185Versovski, Colonelul: 111/ 7Verzea: 1/ 263; II/ 7, 25, 65, 151Viata Romaneasca" (ziarul): 1/ 170,

194;11/ 29;111/ 103, 106Vichy (statiunea): III/ 203Victoria, Regina Angliei: I/ 89Viena: I/ 15, 31, 32, 39, 41, 63-66,

108, 156, 183, 195, 199, 222,233, 279; II/ 9, 10, 14, 151;III/ 20, 21, 68, 87, 137

Viitorul" (ziarul): I/ 11, 114, 164, 190,194, 231; 11/ 140, 141; 111/ 95,

155Vilag: 11/ 156Vinita: I/ 179Vissarion: 111/ 48Viziru: II/ 79Vlad: 1/ 206; Ill/ 197Vladimirescu, Tudor: I/ 282Vlahuta: 111/ 193Vladescu, Colonelul: II/ 23Vopicka: 11/ 156, 157, 230, 231; III/ 14,

33, 53, 57Vrendenburg, van: 1/ 237; II/ 156, 157Vrabiescu, lulian: II/ 189Vulcan: 11/61

Wachman: I/ 289; II/ 130Wagner: 111/ 129Waldburg, Contele de : I/ 64, 65Waldhausen, de: 1/ 64, 67, 128Warr Office: II/ 215Washington: I/ 185;11/ 157; Ill/ 57, 237Weimar: I/ 292Wied, Principele de : I/ 13, 285Wiech: 1/ 194Wilhelm de Hohenzollern Sigmaringen:

111/206Wilhelm al II-lea , imparatul: I/ 27, 32, 39,

41, 42, 65, 72, 78, 94, 113, 164,179, 279, 290, 293; II/ 17, 119,148, 159, 215, 234; 111/ 22, 140

Wilson, Generalul: 11/ 122; 111/ 56, 57,138, 140, 153, 181

Wopika: I/ 237; 111/ 86

Xenopol, N. :11/ 189, 202

Yalta: I/ 31Yusupoff: II/ 111

Zadic, Generalul: III/ 143Zaharia, Capitanul: Ill/ 100Zaharoff: II/ 72, 105, 109, 129Zaioncicowski: II/ 12, 14, 16, 26, 50, 59,

2 75

www.dacoromanica.ro

60, 72Zamfir, Filloti: II/ 189, 195Zamfirescu, Duiliu: III/ 89, 167Zamoiski: II/ 170

276

Zimmermann: 1/ 68Zorleni: II/ 94, 104, 117Zottu: II/ 17Zvoresti (loc.): 111/ 31

www.dacoromanica.ro

EXPLICATIA FIGURILOR

Fig. 1: Ion G. Duca in ziva formarii Guvernului Liberal, Noiembrie 1933Fig. 2: Maresalul Constantin Prezan (1861-1943, n. la Snagov, Ilfov),

comandantul Armatei a IV-a de Nord fi apoi a Grupului de armatedin Sud in timpul Primului raboi mondial

Fig.3: Meniul banchetului cu prilejul aniversarii de argint a casatoriei Su-veranilor Romciniei, Iafi, 28 Decembrie 1917

Fig.4: Mare falul Alexandru Averescu (1859-1938, n. la Ismail), Coman-dantul Armatei a II-a (1916-1918. SI a distins in luptele de laMarafefti au1.1917). Prim Ministru (Ian. -Mart. 1918, 1920-1921,1926-1927)

Fig.5: Alexandru Marghiloman (1854-1925, n. la Buzau), unul dintreleaderii Partidului Conservator. Prim Ministru (Martie-Octombrie1918) Semnatarul Piled dela Buftea - Bucurefti (1918)

Fig.6: Actul Unirii Basarabiei cu Regatul Romciniei votat la 27 Martiede catre Sfatul Tara, la Chifinilu

Fig.7: Dumitru L(Take) Ionescu, (1858-1922, n. Ploiefti), lider alPartidului ConservatorDemocrat (1908). Prim Ministru (1921-1922). Unul dintre initiatorii fi creatorii Mica Antante (1920-21)

Fig.8: Regina Maria cu Principesele regale la Bicaz in vremea raboiuluide intregire (1918)

Fig.9: Consiliul Dirigent al Transilvaniei format dupci intoarcerea luiIuliu Maniu dela Viena

Fig.10: Episcopul Iuliu Hossu al Gherlei citefte rezolutia Adunarii delaAlba Julia prin care silt proclamat Unirea Transilvaniei cu Roma-nia (1 Decembrie 1918)

Fig.11:Petre P. Carp (1837-1918, n. junimist, liderul PartiduluiConservator (1907-1912)

Fig.12: Un escadron de artilerie al Armatei Romane la Budapesta, 1919Fig.13: Iuliu Maniu (1873-1953, n. la ,Fimleul Silvaniei), fruntaf al lup-

tei eliberarii Transilvaniei de sub Austro-Ungarta fi al Unirii cuRomania. Prefedintele Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920), Prefedintele Partidului National Roman (1918-1926) fi alPartidului NationalTarcinesc (1926-1933, 1937-1947). Prim Mi-nistru (1928-1930, 1932-1933). A Vans* tragic in inchisorile co-muniste.

Fig.14: Alexandru Vaida -Voevod (1872-1950, n. Olpret, Cluj), medic,fruntaf al luptei de eliberare a Transilvaniei de sub Austro-Un-garia, unul dintre conducatorii Partidul National Roman din Tran-silvania fi al Partidului National Tartinesc, Prim Ministru (1919

Fig.15: Ion G. Duca cu Regina Maria fi Principesa Elena la parastasulpentru Regele Ferdinand I la Curtea de Argef

Fig.16: Ion G. Duca cu Regenta (in stlinga Printul Nicolae), PrincipesaIleana fi cu lonel Briitianu la inmormantarea Regelui Ferdinand

Fig.17: Ion G. Duca la inmormantarea lui Ion I.C. Briitianu

277

Ia,si),

www.dacoromanica.ro

Fig.18: Ion (Ionel) I.C. Brcitianu (1864-1927, n. Florica, fiul lui IonC. Brdtianu, Prefedintele Partidului National Liberal (1909-1927), Prim Ministru (1908-1910, 1914, 1918, 1918-1919,1922-1926 fi lunie-Noiembrie 1927). Fruntaf al luptei poli-tice pentru desdvdrfirea intregira fi unitcitii nationale fi sta-tale, al fauririi Romdniei Mari, initiator a numeroase reforme..F eful delegatiei romdne la Conferinta de pace de la Versailles

Fig.19: Vintilti I.C. Brdtianu (1867-1930, n. Florica), fiul lui Ion C.,si fratele lui Ion (lonel) I.C. Brdtianu, Prefedinte al PartiduluiNationalLiberal (1927-1930), unul dintre initiatorii politiciiprin not twine". Ministru de finance in mai multe guverne ,ciPrim Ministru (1927-1928)

Fig.20: Ion G. DucaFig.21: Ion G. Duca cu Regina Maria fi Ion I.C. Brdtianu cu prilejul

vizitei oficiale a Suveranilor Romdniei in PoloniaFig.22: Intrunirea Micii Antante la Praga Benef, Nincici, DucaFig.23: Ion G. Duca cu Raymond Poincare la Paris, cu prilejul vizitei

oficiale a Suveranilor Romdniei in FrantaFig.24: Intrunirea Micii Antante in casa lui Ion Brdtianu, la Florica,

in 1925Fig.25: Ion G. Duca cu Ion I.C. Bratianu cu prilejul vizitei Cancelarului

Austriei, Seipel, la Bucure,stiFig.26:Ion Duca cu prefedintele Masaryk, 1923Fig.27: Ion Duca cu Constantin Diamandy la Conferinta din Lausanne,

1923Fig.28: Ion Duca cu Suveranii Romdniei in vizita oficialii in Elvetia, 1924Fig.29: Ion Duca in trdsura regald cu Suveranii Romdniei ,ci Belgiei,1924Fig.30: Ion Duca cu Suveranii Romdniei ,ci Angliei cu prilejul vizitei ofi-

ciale la Londra in 1924Fig.31: Ion Duca cuRegele Ferdinand fi Regina Maria cu prilejul vizitei for

oficiale la Liga Natiunilor in 1924Fig.32: Principele Carol cu Ion Duca cu prilejul vizitei sale la Mdlcarefti,

in 1925Fig.33: Ion Duca cu Regina Maria la Miz'nti stirea Horez, 1926Fig.34: Ion Duca iefind de la Palatul Regal dupd o audienta cu Regele

Carol al II-leaFig.35: Ion Duca fi Nicolae Titulescu in fata Parlamentului in 1927Fig.36: Guvernul Liberal prezidat de Ion Duca, Noiembrie 1933Fig.37: Ion Duca asistdnd la o ceremonie cu Regele Carol al II-lea, Prin-

cipele Moftenitor Mihai ,ci Printul NicolaeFig.38: Funeraliile lui Ion G. Duca la Bucure,stiFig.39: Sicriul lui Ion Duca in fata Bisericii din UrfaniFig.40: Mormdntul lui Ion G. Duca dela UrcaniFig.41: Mormcintul lui Ion G. Duca dela Urfani

Planfa 1: Facsimil dupci un mesaj adresat de lonel Brcitianu conducerii PartideiStanford

Natio-nale din Ardeal, aflat in peistrarea lui Hoover Institution,

278

www.dacoromanica.ro

Capitolul treizeci qi opt:

Capitolul treizeci §i noul:

Capitolul patruzeci:

Capitolul patruzeci Si unu:Capitolul patruzeci §i doi:Capitolul patruzeci qi trei:Capitolul patruzeci qi patru:Capitolul patruzeci qi cinci:

Capitolul patruzeci qi §ase:

Imagini din viata politicaa lui Ion G. Duca

Index general vol. I,II qi III:Explicatia figurilor:Explicatia plan§elor:Cuprinsul:

CUPRINSUL

1917 De la venirea lui Lenin la puterepans la dezarmarea trupelor ruse§tidin Moldova pag. 71917 Noaptea de la 9 DecembrieDezarmarea bolqevicilor Lichidareafrontului rusesc 30De la dezarmarea bol§evicilor la demisiaguvernului 44Guvernul Averescu 65Guvernul Marghiloman 77

Ostracizatii 98Deznodamantul 128Guvernarea noastra Noiembrie 1918 -Octombrie 1919 Conferinta depace 159Moartea Regelui Ferdinand Moartealui Ion I. C. Bratianu Moartea luiVintila Bratianu 203

247

249277278

279

279

www.dacoromanica.ro

Exectrtia copertei gi jacheteide

Valentin Anesia (Valane) ParisImprimarea copertei gi jachetei: Finberger Druck, Munchen

Legat: Buchbinderei Steinberger GmbH, Munchen

Macheta: Ion DumitruPrima corectura: Ioana Angelescu, MunchenA doua corectura: George I.Duca, Stanford

Culegerea textelor in compozer: Doina Tautu, Nana Basilescu,Ion Dumitru, loan Bodiu

Punerea in paging: Doru Constantin Braia, Ion DumitruImprimat: loan Bodiu, Ion Dumitru

Strangerea filelor in volum: Alexandra Dumitru, Doina Isabell Dumitru,Hilde Dumitru, Constantin Dumitrescu, Cornel Ionescu, Ion Opincariu

Akatuirea Indexului General: vol. I: Ion Dumitru, Doina Tautu;vol.II: Comel Ionescu: vol.III: Hilde Dumitru, Ion Opincariu

Fotografiile intercalate in text gi figurile: 2, 4-7, 9-14, 18 gi 19 au fost repro-duse dupi Enciclopedia Romaniei, Bucuregti 1936-1938 gi din arhiva

edituriiFigurile 1, 3, 8, 15-17, 20-41 gi cele de pe ambele fete ale jachetei aufost reproduse dupa cligeele gi originalele puse la dispozitie de George I.

Duca gi Hoover Institution on War, Revolution and Peace,Stanford University, California

Traducerea textului din Franceza (pag.5) in Romani (pag.6) deIoana Angelescu

www.dacoromanica.ro

Volumul de fats a fost tras intr'un tiraj de 999 exemplareprin procedeul Offset, pe hartie DIN A 4, de 80 gr. iar figurile pe hartie

Offset de 90 de gr. f i Dacapo de 90 gr., in tipografia editurii,8000 Munchen 40, Kaiserstr.65

Predat la cules: Decembrie 1982; tnceput imprimatul: Mai 1982Incheiat imprimatul: 31 August 1982; Predat la legat: Septembrie 1982

Colectia Memorii f i Marturii"Editura Jon Dumitru Verlag

8000 Munchen 40, Siegfriedstr.3, Tel. (089) 34 61 32Verlagswerkstatt: 8000 Munchen 40, Kaiserstr.65/0, Tel. (089) 34 31 93

www.dacoromanica.ro

In colectiaMemorii ci marturii"

mai apace:George I. Duca,

CRONICA UNUI ROMANIN VEACUL XX"

(in trei volume, bogat ilustratecu portrete, fotografi deepoca si imagini din viata

personalitatilor care au domi-nat scena politica a Romaniei)

VOLUMUL I:Europa Romania Familia,in anul nasterii mele 1905 .

Bucurestii copilariei meleCase le Duca si Moruzii inOltenia si Moldova. Conacuri-le vechi ale rudelor noastre .

Politica Romaniei sub Carol IFamilia Regala vazuta prin

ochii unui copil . Ion Ducainfra in politica Tarii Par-tidul Liberal si Ion I.C. Bra-tianu. Partidul conservator alMamei mele . Ion Ducainfra in guvernul liberal in1914 Izbucnirea razboiuluimondial NeutralitateaMoartea lui Carol I Eveni-mentele ce au influentat viataunui copil in cadrul lumii incare crestea . Noii Suveraniai Tarii Razboiul Intregirii

Viata la Iasi Tragediileqi victoria neamului Rolullui Ion Duca talmacit defiul sau Reforma agrara .

Viata politica traits de unadolescent plin de curiozitati

Ion Duca preia Externele.Evenimentele internationalesi familia Duca . Familia

Familia Regala siinfluenta for asupra adolescen-tei lui Georges Duca . Viatastudenteasca in Romania si instrainatate Liga Natiunilorsi Nicolae Titulescu . Intra-rea in cariera diplomaticaState le Unite in anii douazeci

Calatori in Lumea Noua .

Externele in primii doi ani aidomniei lui Carol II Influen-ta avuta de Regina Maria si dePrincipesa Ileana asupra peri-oadei 1922-1932 a tineretilormele .

.

3

: lc 'Ai 7 e q \ 11 sr.

A

,4: 4. ork., r. , ... 40- "ti.

o 411.0 !' ,

.,..!-%:k Crt ,; 4 .F.,. ..,:.,. 4 4 ° ..: '

. .'.... . 4 46,,, . ',!.''': t.. l'"

, '.V /1/4. 4 . Il-; . ' .a 3P°

. f 1 °fir. ft.. E. 13

t A 1

'.1$ 4i. : ,.1t.. ?"-. if" 4 ,r ., , , .! .

,.,,;t t. ,,,- \, . -tai0"

. : ili N . I, n 4

111 =64. - ,-, , ,. . ., ,,.!,.'

. ..

. 0 ;A t: 9,1 ; V r. G

.4

NA ',.'5

. ' 5 4 f .° I 4,. ° :

a ri 4-

t '4 Lit '''' 4, i ., .. ir .) -.-'14:. ., i, ' '4,q. ,, t ' :... .; 4 °

1 y! f ..' 0..* 5. ct 0 , .t .1..4 # .....!t G-. 5

, . t . J 4

1. . 0

'1Mr.1..

4.'.°

4 ..16 *' 14

r,

6. 2 to .

.. f.4.;

- 4-'ri ' ". .-t,1 ,..

. ',/ .

. I 5 -74rt .--s

° ° t

t ''S. '.°...t,

16

°.

, -I .

tr k.

u

;

.

7

.t I 1

4..474 4.

's

,.,"

mod' u

11

t

1. '1

.5. .1.

I..

I 4.44. °

t.

ra.°t 41.1.;.,

k501

/4' t" L,

. 44`

.

e

4. aPI "0c-.4

-

01111^to;...

5.

/-*

G

41

41 15

*4'

A.

I 04.

r

trr Ati., `1%.-\ ?..,, . 4 0

. r V t'a ' J44441g ,

If . 5

\ 41 ' I ' .:,

11.0

,14

1

a

a

tirbei

www.dacoromanica.ro