Strategii maritalé ín Záuan (1850-1910)Analiza nenominativá a registrelor parohiale

Áron TŐTŐS*

Introducere

ín aceastá lucrare am íncercat sá cáutám ráspuns la íntrebarea dacá satui Záuan in a doua jumátate a secolului al XlX-lea a avut o strategie maritalá sau nu? Dacá ráspunsul este da, atunci putem sá reconstituim aceste opfiuni maritalé?

Pentru a gási ráspuns la aceastá íntrebare am recurs la ipoteza cá, cercetánd cáteva aspecte ale cásátoriei, ca de exemplu sezonalitatea, procentul cásátoriilor endogame, exogame, structura §i nu ín ultimul ránd vársta mirilor §i mireselor, din care putem sá reconstituim mácar ín fragmente stratégia cásátoriilor incheiate de cátre locuitorii satului Záuan. Am ales acest sat pentru cá, fostele comitate Crasna §i Sálaj nu prea au fost cercetate din perspectiva istoria demografiei ín perioada modemá1.

Ca sursá principalá am folosit registrele de stare civilá, ecleziastice §i laice. ín cadrul satului Záuan au rámas 8 registre parohiale, dintre care am folosit doar douá, respectiv pe cele care confin informafii foarte importante privind cásátoriile incheiate in biserica reformatá din Záuan.2 Astfel, am avut la dispozifie registrele din anul 1780. De asemenea, am cercetat §i fondul parohiei reformate din aceea§i localitate.3 Sursele sunt inedite, acest fapt márind importanfa demersului nostru. Izvoarele arhivistice le-am completat cu datele oferite de recensámintele din anii 18504, 18695, 18806, 18907, 19008 §i 19109. Din pácate, cu ocazia recensámántului din anul 185710 nu a fost inregistratá nici o informafie legatá de localitatea cercetatá. Acéláéi lucru 1-am constatat §i in ceea ce prive§te cartea lui Fényes Elek intitulatá „Vocabularul geografic al Ungariei” in IV volume11 publicat la Pesta folosit §i recomandat de cátre speciali§ti.

Nu vreau sá insist asupra literaturii de specialitate, ínsá trebuie sá menfionez faptul cá am folosit atát istoriografía maghiará, cat §i cea románá incercánd sá le aduc la numitor comun, cu mai múlt sau mai pufin succes.12

* student, anul I Master, Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Relafii Intemafionale, §tiinfe Politice §i §tiinfele Comunicarii, Universitatea din Oradea, email: turul_90@yahoo.om1 Dintre cercetárile efectuate putem sá amintim lurarea lui §I§E§TEAN Gheorghe, Etnie, confesiune fi cásátorie in nord-vestul Transilvaniei, Ed. Caiete Silvane, Zaláu, 20022 A.N-D.J.SJ, Registru de stare civilá 1313, 13173 A.N-D.J.SJ, Fond Parohia Reformatá Záuan, dós 1-64 DÁVID Zoltán, Az 1850. évi erdélyi népszámlálás, KSHL-KSHN, Budapesta, 1994, p. 685 SEBŐK László, Az 1869. évi népszámlálás vallási adatai, TLA Teleki László Intézet-KSH,2005, p. 1876 MAJOR Miklós, Szilágyzovány, Editura Református Egyházközség, 1999, p. 30, (ín continuare MAJOR Miklós, Szilágyzovány...) VARGA E. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája II. Bihar, Máramaros, Szatmár és Szilágy megye Népszámlálási adatok 1850, 1869-1992 között, Editura Teleki László Alapítvány fi Pro-Print, Budapesta., 1999, p. 733 (ín continuare VARGA E. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája...)I Ibidem, p. 734, PETRI Mór , Szilágyvármegye monographiája IV, 1902, p. 827, MAJOR Miklós, Szilágyzovány...,p. 308 Ibidem, p. 30, VARGA E. Árpád, Erdély etnikai és felekezeti statisztikája..., p. 7349 Ibidem, p. 734, MAJOR Miklós, Szilágyzovány..., p. 30I0DÁNYI Dezső, Az 1857. évi erdélyi népszámlálás, Editura KSH, Budapesta, 1992, p. 384II Vezi, FÉNYES Elek, Magyarországgeographiaiszótára,. I-IV. Pest, 185112 Pentru istoriografia a istoria populafiei vezi §tefan Pascu, Demográfia istoricá In: Stefan PASCU, Populafie §i societate vol 1., Editura Dacia, Cluj, 1972, Sorina Paula BOLOVAN §i IOAN BOLOVAN, §tefan Pascu §i

20

Pentru a prelucra informajiile oferite de registrele parohiale, am recurs la metoda reconstituirii familiale a lui Louis Henry §i Michel Fleury. Metoda am folosit-o prin „mijlocierea” lui Andorka Rudolf13. Aceastá metoda are un caracter interdisciplinar §i cantitativ fiindcá folose§te „armamentul” mai multor discipline, a§a cum ar fi de exemplu statistica, sociologia, etnográfia, etnologia, istoria mentalitá$ilor §i altele. ín ceea ce prive§te cercetarea am recurs in primul rand la prelucrarea nenominativá a registrelor parohiale. ín cadrul acesteia am analizat evolu(ia populafiei pe termen lung. Pe lángá aceasta, am cercetat sezonalitatea §i structura cásátoriilor. ín cadrul mariajelor exogame am analizat cásátoriile mixte de tip local. ín ceea ce prive§te vársta la care s-a íncheiat cásátoria, am cercetat cásátoriile protogame. N-am respectat intrutotul metoda amintitá, facánd anumite modificári, respectiv n-am ínregistrat pe fi§e separate toate cásátoriile, na§terilor §i decesele, ci am transpus in formát digitalizat toate datele din registrele parohiale de stare civilá de la 1780 páná la 1910.

ín continuare am sá prezint pe scurt registrele parohiale de stare civilá din Záuan in a doua jumátate a secolului al XlX-lea, dar §i cáteva aspecte ale satului amintit. Preotul reformat din Záuan a ínregistrat datele pe rubrici, doar íncepánd cu anul 1859. Páná in 1858, informatiile trebuiesc cáutate in textele formuláié de cátre preotul din vremea respectivá, chiar dacá ül circularele gubemiului din anii 1850 §i 1853 se solicita introducerea §i diversificarea rubricilor registrelor parohiale. íncepánd cu anul 1859, datele din registrele matrimoniale se diversificá.

ín ceea ce prive§te localitatea Záuan14, ea este a§ezatá in bazinul superior al Barcáului, fiind traversatá de ráül cu acela§i nume. Din punct de vedere geografic nu este o localitate izolatá, ea fiind

demográfia istoricá in Románia,http://www.historycluj.ro/Istorie/anuare/AnuarBaritHistorica2003/Sorma%20Ioan%20Bolovan.htm (2011.22.08., 10:35), Sorina Paula BOLOVAN, Família ín satui románesc din Transilvania, Editura Central de Studii Transilvane-Fundatia Culturalá Romána, Cluj Napoca, 1999, p.11-42, (ín continuare Sorina Paula BOLOVAN, Família in satui románesc...) Alin CIUPALÁ, Cercetarea istoricá din Románia §i istoria femeii, In: Sorina Paula BOLOVAN-Ioan BOLOVAN-Comeliu PÁDUREAN (coordonatori), Om §i societate. Studii de istoriapopulafiei Romániei (sec.. XVII-XXI) IX, Editura Presa UniVersitará Clujeaná, 2007, p. 549-560, Adriana Florica MUNTEAN, Tendinie női in cercetarea demograficá románeascá §i interna{ionalá, In: Ibidem, p. 561- 576, Loredana STEPAN, Istoriografia atitudinilor ín fai a morfii ín spafiul románesc, In: Ibidem, p. 577-612, BENDA Gyula, A magyarországi családrekonstituciós vizsgálatok mérlege, In Benda Gyula, Társadalomtörténeti tanulmányok, Editura Osiris, Budapesta, 2006, p. 67-76, Idem, A történeti demográfia utóbbi tíz éve Magyarországon, In: Sic Itur Ad Astra, 2004/3, p. 3-8, FARAGÓ Tamás, Történeti demográfia, In: BÓDY Zsombor- Ö. KOVÁCS József, Bevezetés a társadalomtörténetbe, Osiris, Budapesta, 2006, p. 304- 342, Idem, A magyarországi történeti demográfiai kutatás vázlatos története I. A kezdetektől 1945-ig, In:FARAGÓ Tamás-Őri Péter (Coordonatori), Történeti demográfiai Évkönyv 2006-2008, Editura KSH-NTK, Budapesta, 2008, p. 5-40, DÁNYI Dezső, Történeti demográfia és Thirring Lajos, In: Demográfia, 1993/4, p. 366-372, HORVÁTH Róbert, Egy tudományelméleti modell a demográfia mint önálló tudomány kialakulásáról, In: Idem, 1987/1, p. 27-51, ŐRI Péter, Paradigmaváltás a francia történeti demográfiában?, In: Idem, 1998/4, p. 414-455, CSERNÁK Józsefeié, A demográfiai tudomány helyzete Magyarországon 1980-1994, In: Ibidem, 1995/4, p. 275-295 etc.13 ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat módszerei, Editura KSH NTI,Budapesta, 198814 Pentru istoriografia Záuanului vezi MAJOR Miklós, Szilágyzovány, 1999, PETRI Mór, Szilágyvármegye monographiája vol. IV, 1902, p. 815-829, KOVÁCS Miklós, Egy szilágysági földközösség megszűnése, Hepehupa, 2011/2, p.31-59, Idem, Contribufii női la cercetarea arheologicá a satului Záuan (jud.Sálaj), In. Acta Musei Porolissensis, Zaláu 1978, p. 17-27, KOVÁCH Géza, Conscripfia satelor din comitatul Crasna din 1720- 1722, In. Acta Musei Porolissensis IX, Zaláu, 1985, p. 347-357, Idem, Despre ráspándirea a me§te$ugarilor la sate in sálaj ín secolul al XlX-lea In. Acta Musei Porolissensis, Zaláu, 1986, p. 306-313, Ionéi PENEA, Aspecte social-econmice ale judefului sálaj din príma jumátate a secolului al XlX-lea, oglindite ín tabefa contribuabililor, In ., Acta Musei Porolissensis IV, Zaláu, 1980, p. 479-485, BENKŐ József, Transilvania speciális vol. I, (Tradus de cátre SZABÓ György), Editura Kriterion, Bucure§ti-Cluj Napoca, p. 538-539, WOLF Rudolf, Populafia comitatului Crasna in lumina unor conscripfii din 1720, In. Acta Musei Porolissensis, Zaláu, 1986, p.235-253, Elena MUSCA, Repertoriul localitá{ilor din sálaj ín secolul al XlV-lea, In. Acta Musei Porolissensis IX, Zaláu, 1985, p. 261, 273, Idem, Repertoriul localitáfilor din Sálaj ín secolul alXIII-lea, In., Acta Musei Porlosissesnsis XI, Zaláu, 1987, p. 199, 200, 204, Alexandra V. MATEI, Trei morminte din secolul

21

a§ezatá pe terasa Barcáului. Páná la revolu{ia pa§optistá, marea majoritate a populapei a fost constituitá din iobagii §i jelerii familiei Bánfíy din Nu§faláu. Localnicii s-au ocupat cu cultura plantelor, predominánd grául, precum §i de pomiculturá (már, prun, cais, cire§). ín domeniul cre§terii animalelor, regiunea este cunoscutá prin cre§terea §i valorificarea boilor pentru carne.

Localitatea, ca urmare a luptelor din timpul ráscoalei rakocziene din 1703-1711 a rámas fará locuitori, insá dupá 1710 oamenii au revenit in locurile natale. De exemplu, localitatea a avut 50 de locuitori in 1715, iar dupá 5 ani, in 1720, numárul lor a crescut la 200. Dupá „explozia” demograficá din primele douá decenii care au urmat desfiintárii rela^iilor feudale, fapt ce a fost caracteristic §i altor localitá^i din mediul rural transilvánean, a intervenit „catastrofa” demograficá din deceniul opt, cauzatá de epidemia de holerá din anii 1872-1873 §i de criza economicá din acei ani. ín 1850, Záuan a avut 846 de locuitori, care la 1869 s-a ridicat la 1042. Numai in 8 ani a pierdut 201 de locuitori. Dupá 1880 nu au mai intervenit schimbári profunde in potenciálul demografic, acesta crescánd constant intre anii 1880-1910. La fel ca §i in perioada anterioará, principala ocupape a locuitorilor a rámas agricultura. Conform cercetárilor lui Kovách Géza §tim cá, la sfár§itul celei de a doua jumátáfi a secolului al XlX-lea in Záuan au fost 3 fierari, 13 dogari, 1 croitor, 2 cizmari §i un timplar15. Structura etnicá a populafiei aratá o majoritate maghiará, aláturi de ea tráind románi, germani, evrei, slovaci §i probabil ^igani. Structura confesionalá subliniazá doar acest lucru. Pe lángá majoritatea reformatá gásim §i greco- §i romano-catolici, dar ?i mozaici.

CásátoriaDupá istoricul Mircea Brie, cásátoria este un contract intre un bárbat §i o femeie, ceea ce e ín

acela§i timp, divin §i irepetabil16. Dupá alté páreri, in satele din secolul al XlX-lea prin cásátorie oamenii devin maturi, se integreazá ín societatea maturilor17. Din perspectiva istoriei demografíce, família este, in sens restráns, un grup de rudenie, care are ca scop principal crearea unei női entitáfi18, iar in sens larg, cei care locuiesc in aceeaji gospodárie. Astfel, in societatea europeaná família este o comunitate care legalizeazá crearea unei női entitáfi19.

Sezonalitatea lunará a cásátoriilorSezonalitatea lunará a cásátoriilor20 da ráspuns la íntrebarea: cum afecteazá procesele

societá$ii, economice §i, nu in ultimul ránd factorii morali, timpul cásátoriilor. Altfel spus, interdicfiile religioase, muncile agricole, ce rol joacá ín acest act al umanitá^ii? Dupá Faragó Tamás sezonalitatea

III. i.e.n. descoperite la Záuan (jud. Sálaj), In., Acta Musei Porolissensis, Zaláu, 1978, p. 29-36, LAKÓ Éva, Raport preliminar de cercetare arheologicá efectuatá §a a§ezarea neoliticá de la Záuan (jud. Sálaj) in anul 1977, In. Acta Musei Porolissensis, Zaláu, 1978, p. 11-2615 Kovách Géza, Despre ráspándirea a me§te§ugarilor la sate ín sálaj ín secolul al XlX-lea, ín Acta Musei Porolissensis, Zaláu, 1986, p. 30816 Mircea BRIE, Cásátoria mixtá punct de trecere a “frontierei” comunitare (a doua jumátate a secolului XIX- debutul secolui XX), In: Sorin §IPO§-Mircea BRIE-Florin SFRENGEU-Ion GUMENÁI (Coordonatori), Frontierele spafiului románesc ín context European, Editura Universitátii din Oradea-Cartdidact din Chi§ináu, 2008, p. 193 (In continuare vezi Mircea BRIE, Cásátoria mixta punct de trecere...)17 CSERNÁK Józsefné, Házasodási szokások az elmúlt száz évben Magyarországon, In: FARAGÓ Tamás (Coordonator), Bölcsőtől a koporsóig, Editura Új Mandátum, 2005 , p. 9718 GYÁNI Gábor-KÖVÉR György, Magyarország társadalomtörténete a reformkortól a másdik világháborúig, Editura Osiris 2006, p. 39, E. A. WRIGLEY, Népesedés és történelem, Editura Kossuth, 1973, p. 919 Massimo Livi BACCI, Populafia ín istoria Europei, (Tradus de cátre Alma Vamanu),Editura Polirom, 2003, p. 11920 In primul ránd cercetátorii de etnografici s-au ocupat cu probléma. Pentru analizarea registrelor de stare civilá din perspective etnografiei vezi HORVÁTH Sándor, Házassági kapcsolatok a horvátok lakta Nardán, Vasi Szemle 43/2, p. 185-203 §i KÓS Károly, Munka, életmód és hagyomány egy rítuselem változása tükrében. Eszköz, munka, néphagyomány. Dolgozatok a munka néprajza köréből, Bukarest, Editura Kriterion, p. 472-486

22

matrimonialá in secolele XVI-XVIII a fost influen^ata de trei factori: 1. reforma religioasá, care a schimbat prescriptiile religioase, 2. ruperea cu obiceiurile locale §i 3. retragerea muncii tradifionale21. Dupá o sintezá etnograficá22, la sezonalitatea lunará a cásátoriilor dominá lunile octombrie-noiembrie §i ianuarie-februarie, adicá perioada far§angului. Conform unei cercetári de demografíe istoricá in care sunt prezentate date statistice din 1856 despre Ungaria se evidenfiazá trei trenduri. Douá mai mari (ianuarie-februarie §i noiembrie) §i unul cu o pondere mai micá (aprilie-mai). Cele mai fecunde perioade din punctul de vedere al íncheierii cásátoriilor au fost lunile martié (post) §i decembrie (advent)23. íntr-o altá cercetare referitoare de aceastá datá la Transilvania, sunt interpretate datele statistice din anul 1865. Din aceste analize rezultá cá in Transilvania, ín generál, a existat un maxim in lunile ianuarie-februarie §i unul ín noiembrie. Tót acest studiu scoate in eviden^á cá, sezonalitatea cásátoriilor din Transilvania ín a doua jumátate a secolului al XlX-lea, nu s-a prea schimbat24. Comparánd comportamentul marital al diferitelor confesiuni, ne conduce la női concluzii. Astfel, la catolici (romano- §i greco-catolici), ortodoc§i §i evanghelici, avem o sezonalitate aproape similará. In cazul religiilor israelitá §i reformatá timpul de cásniciilor a evoluat íntr-un mód diferit. La reformafi §i israeliti avem o sezonalitate unicá, care acoperá lunile noiembrie-martie25.

Sezonalitatea cásátoriilor din localitatea Záuan au fost cercetate din 1850 páná la 1909, ín grupe de cate zece ani. O singurá datá nu a fost ínregistrat timpul cásniciei. In acest context ín perioada de 60 de ani, amintitá mai sus, 81,1% din cásátorii s-au contractat intre lunile ianuarie §i mai. ín cadrul acesteia ies ín evidenfá lunile martie-aprilie. ín aceste douá luni s-au íncheiat 49,6% din totálul mariajelor. Sezonalitatea celorlalte luni variazá intre 4 (august) §i 28 (decembrie).

Tabelul nr. 1. Sezonalitatea cásátoriilor intre 1850-1909 (din zece ín zece ani)

Luna/ Grupi de ani1850-1859

1860-1869

1870-1879

1880-1889

1890-1899

1900-1909

Totál

Ianuarie 15 7 8 12 11 6 59Februarie 15 11 5 9 6 5 51

Martié 31 39 22 23 13 20 148Aprilie 14 8 29 16 17 18 102

Mai 2 5 10 6 8 18 49Iunie 5 2 4 2 13Iulie 1 4 2 7

August 1 1 1 1 4Septembrie 2 2 2 6Octombrie 3 3 6 7 19Noiembrie 4 3 1 2 5 4 19Decembrie 4 8 7 5 2 1 27

Totál 90 90 89 82 76 77 504

Cásátoriile efectuate ín lunile de iamá (ianuarie-februarie) se pót explica prin petrecerile de farsang. Din literatura de specialitate se cunoa§te faptul cá, prin sezonalitatea mariajelor se poate deduce

21 FARAGÓ Tamás, Házassági szezonalitás Magyarországon a 18-20. században, Miskolc, 1994, p. 239 (In continuare FARAGÓ Tamás, Házassági szezonalitás Magyarországon. . .)22 Vezi PALÁDI-KOVÁCS Attila (Coordonator), Magyar néprajz vol. VIII., Editura Akadémia, 200023 FARAGÓ Tamás, Házassági szezonalitás Magyarországon..., p. 24624 Ibidem, p. 24625 Ibidem, p. 247

23

profilul economic al unei localitáti. Din sezonalitatea lunará a cásátoriilor efectuatá in localitatea Záuan rezultá cá aceasta §i-a pástrat economia traditionalá (agricultura) nu numai ín a doua jumátate a secolului al XlX-lea, dar §i la inceputul secolului XX. Acest lucru confirma faptul cá, dupá perioada de farsang a crescut in mód spectaculos numárul cásniciilor, iar íncepánd cu luna iunie páná ín septembrie au scázut, fiindcá la inceputul acestei perioade (iunie) se íncep muncile agricole care se íntind páná la toamná. íncepánd cu octombrie, asistám la o crejtere lentá a numárului cásátoriilor (Vezi tabelul mai sus), ínsá nu in mód semnifícativ. ín context religios, sezonalitatea ignorá perioada de dinainte de postul pa§telui (martie-aprilie). A§a cum am amintit mai sus, acest comportament nu e unic ín randul reform átor. Acest lucru este confírmat de cercetárile lui Sorina §i loan Bolovan26, Kolumbán Zsuzsanna27, Mircea Brie28 dar §i alfii.

Prin compararea sezonalitátii cásátoriilor pe grupe de cate 10 ani, nu se constatá modifícári esenfiale. Putem observa ínsá, unele modifícári ín cadrul mariajelor efectuate ín lunile ianuarie-mai. ín perioada 1850-1859, majoritatea cásátoriilor s-au íncheiat in lunile ianuarie-mai, pe cánd ín anii 1860 ín luna martié. Paralel cu aceasta, ín luna decembrie s-a duplát numárul cásniciilor, ínsá numárul lor, ín raport cu totálul, rámane nesemnificativ. íntre anii 1870-1879 pe lángá luna martié, numárul lor s-a majorat §i ín luna aprilie. ín perioadele 1880-1889 §i 1890-1899 putem observa un trend asemánátor, cu excepíia faptului cá, la sfár§itul secolului al XlX-lea ponderea lunii martié se micjoreazá, astfel, cásátoriile contractate in luna aprilie ajung pe prímül loc. íntre 1900 §i 1909 avem un trend conform cáruia, lunile de primávará (martie-mai) dominá cu desávárjire.

Endogamia-ExogamiaPe lángá cercetarea perioadei cásátoriilor, informatii női ne poate aduce locul de provenien^á

al mirelui ?i miresei29. ín afará de stabilirea raportului dintre cásátoriile endogame §i exogame, o astfel de cercetare aduce női elemente despre cásátoriile mixte, dar §i despre alté tipuri de rela|ii matrimoniale ale Záunului, precum §i despre alté sate, confesiuni30, etnii, dar §i despre alté tipuri de relapi. Din cele 508 de cásátorii menfionate ín registrele de stare civilá (registre ale cununa^ilor) la 501 am putut analiza provenien^a geografícá §i religioasá a mirelui §i miresei, lipsind cate una ín anii 1856 §i 1896, iar in §ase cazuri din anul 1897, pastorul de la vremea respectivá uitánd sá ínregistreze povenienta cuplului.

Endogamia localáDatele statistice analizate au arátat cá, 76% din cásniciile efectuate íntre anii 1850-1910 s-au

íncheiat íntre persoanele din interiorul localitá^ii. Doar ín procent de 24%, bárbatul sau femeia a venit din altá localitate. Cauza principalá éra popula^ia destul de redusá a localitátii. Aceasta „predestina” pe unii locuitori ai satului sá-§i gáseascá perechea in alté sate sau in ora§e. ín alté cazuri, femeile sau bárbatii din altá localitate §i-au gásit viitorul partener ín Záuan. ín cadrul analizei datelor, am luat in considerare doar cazurile ín care ín rubrica intitulatá „re§edin|a actualá” n-a fost trecutá localitatea

26 Au analizat ?í un sat reformat (1850-1910 ). Sorina Paula BOLOVAN, Família ín satui románesc..., p. 11127 KOLUMBAN Zsuzsanna, Evolupa familiei reformate ín secolul al XlX-lea, In: Traian ROTARTU-Sorina Paula BOLOVAN-Ioan BOLOVAN, Populatia Romániei. Trecut prés ént,viitor, Presa Universitará Clujeaná, 2006, p. 181-18228.Mircea BRIE, Familie fi societate ín Nord-Vestul Transilvaniei, Editura Universitá{ii din Oradea, 2008, p. 176,180 (ín continuare vezi Mircea BRIE, Familie fi societate...)29 ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat módszerei, Editura KSH NTI,Budapesta, 1988, p. 26 (ín continuare vezi ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat...)30 Pentru analiza problemei vezi Adelina STOENESCU, Cásátorii interconfesionale ín comunitáfile catolice din comitatul Bihor in sec. al XlX-lea. Studiu de caz: Oradea fi Beiuf, In: Sorina Paula BOLOVAN-Ioan BOLOVAN-Corneliu PÁDUREAN (coordonatori), Om fi societate. Studii de istoria populafiei Romániei (sec. XVII-XXI), Presa Universitará. Clujeaná, 2007, p. 187-214 Mircea BRIE, Cásátoria in Nord-Vestul Transilvaniei, Editura Universitafii din Oradea, 2009 (In continuare vezi Mircea BRIE Cásátoria in Nord-Vestul Transilvaniei...)

24

Záuan. A§a au rámas pe dinafará cazuri in care, mirele §i mireasa s-au náscut in altá localitate, dar in timpul inregistrárii cásátoriei au fost mentionati ca localnici. Acest lucru se explicá prin faptul cá, ómul respectiv nu s-a náscut in Záuan, dar inainte de a se cásátori a locuit cu sigurantá ín acest sat. Aici avem douá cazuri: 1. a imigrat la Záuan dupá na§tere, impreuná cu família sau 2. párisii, localnici din Záuan, ín timpul na§terii s-au aflat ín altá localitate.

ín registrul matrimonial gásim 26 de nume, dar §i cél al statului polonez. ín trei cazuri datele au fost indescifrabile. ín incheeierea acestor relajii matrimoniale §i-au dat concursul mai multi factori: 1. au fost avantajate localitá|ile reformate sau sate cu o popula^ie majoritará de confesiune helveticá, 2. dominafia satelor maghiare in crearea relatiilor matrimoniale 3. ín localitá^ile din vecinátate au fost create locuri de muncá (ipoteza nu poate fi argumentatá doar cu ajutorul registrelor de stare civilá).

ín cazul cásátoriilor exogame, cei mai multi bárba# sau femei31 au venit din Nagyfalu (Nu§faláu) 23%, Ipp (Ip) 14% , Borzás (Bozie§) 9%, Lecsmér (Le§mir) 7%, Kémer (Camár) 6%, Bürgezd (Bighez) 6%, Bályok (Balc) 5%, Kraszna (Crasna) 4%, Berettyószéplak (Suplacu de Barcáu) 4% §i Szilágysomlyó (§imleul Silvaniei) 4%. Cu localnicii acestor 10 localitáti s-au realizat cásátoriile mixte din Záuan, respectiv 82% din mariajele totálé incheiate. íntre localitájile enumerate gásim doar un singur ora§ (Szilágysomlyó). ín a doua jumátate a secolului al XlX-lea, Záuan a avut cele mai stránse legáturi matrimoniale cu Nu§faláu, Ip §i Bozie§. Acest lucru este confírmat §i de faptul cá, 46% din miri §i mirese proveneau din localitájile men^ionate.

1. ín secolul al XlX-lea, majoritatea populafiei celor trei sate erau de confesiune calviná. ín 1850, populatia Nu§faláului a fost reformatá ín procent de 80,6%, iar ín 1910 de 74,3% 32. ín Ip, dupá datele recensámantului din 1850, au tráit 57,3% locuitori de religie helveticá, iar la 1910, 56,3%33. Tót la Ip gásim o comunitate greco-catolicá, realitate care, la acea datá nu a afectat strategiile maritalé ale Záuanului. ín 1850, 76,5% din populatia Bozie§ului, iar in 1910 74,9%, a fost reformatá34. Din aceasta reiese cá, populatia reformatá a Záuanului a preferat sate reformate.

2. A doua ipotezá nu poate fi confirmatá doar cu ajutorul registrelor de stare civilá, ínsá se justificá prin religie §i nume35. Acesta §i datele recensámintelor de dupá 1850, atestá cá populatia reformatá a Záuanului a fost maghiará. Astfel, §i cásátoriile au fost incheiate intre persoane de etnie maghiará.

3. Cu ajutorul registrelor de stare civilá nu putem „cartografia” relatiile economice, ínsá, apropierea unor localitáti a contat foarte múlt in realizarea relatiilor matrimoniale. A§a a ajuns pe primul loc Nuffaláu §i Ip. Amándouá sunt a§ezate in vecinátatea Záuanului (Nu§faláu la est, la 5 km, Ip la vest, la 3 km). ín cazul Bozie§ului cél mai probabil, endogamia religioasá a jucat un rol primordial. Cél mai sigur este faptul cá, in realizarea relatiilor matrimoniale, §i in cazul celor 7 localitáti a contat tót apartenenta religioasá §i etnicá. Dintre acestea amintim Le§mir, Camár §i Bighez, dintre care ultimele douá sunt a§ezate in apropierea Záuanului. Chiar dacá localitatea Le§mir este mai índepártatá, fiind un sat maghiar reformat putem totu§i sá analizám legáturile sale matrimoniale cu Záuan. Din cauza numárului putin de cazuri, nu avem posibilitatea sá analizám celelalte 20 de localitate. ínsá, de multe őri, unii dintre soldatii din alté localitáti sau chiar alté tári, care au stationat in sat, au íntemeiat familii in Záuan.

Analiza proportiilor cásátoriilor mixte pe sexe ne aduc informatii női despre procesul de migrare din a doua jumátate a secolului al XlX-lea §i ín acelaji timp scoate in evidentá rolul femeilor §i bárbatilor ín societate, dar §i in economie. Cercetarea a 120 de cásátorii exogame a arátat cá 87%

31 Ca metodologic in parenteza punem denumirea actualá al localitá{iilor.32 DÁVID Zoltán, Az 1850. évi erdélyi népszámlálás, Editura KSHL-KSHN, Budapesta, 1994, p. 68-6933 Ibidem, p. 68-69,34 Ibidem, p. 68-69,35 Metodologia nu e perfectá, ínsá este foarte des folosit in istoria demograficá.

25

din bárbajii provenifi din alté localitáti §i 13% din femei s-au cásátorit cu un locuitor din Záuan. Din aceasta reiese cá -fapt subliniat §i de alté cercetári- mobilitatea bárbajilor a fost múlt mai maré decát a femeilor. Mulji dintre bárbafi au fost nevoiji sá-§i páráseascá casa natalá pentru a se ínrola ca soldat undeva in Jará, iar alpi au plecat sá-§i gáseascá un loc de muncá (definitiv sau sezonier). Pentru a explica mobilitatea redusá a femeilor, trebuie sá ínjelegem rolul pe care 1-au avut ele íntre 1850 §i 1910. Cele mai importante sarcini ale unei femei cásátorite erau: satisfacerea pretentiilor sexuale ale sofului, cre§terea copilului §i conducerea gospodáriei36. Mentalitatea oamenilor din sate a fost cá „ómul e prímül, el purtá pálária [...] obligafia doamnei éra supunered”̂ . Nici fetele necásátorite nu au avut mai multá libertate. Ele au fost obligate sá participe la muncile de pe lángá casá, arátánd astfel cá vor deveni adevárate doamne, bűne casnice. Ele au fost ascultátoare, supuse ín faja bárbajilor §i, ín prímül ránd in faja ta|ilor, apói §i in cea a frajilor38. Statutul váduvelor a fost cél mai greu, din cauza faptului cá ele au rámas singure. ín unele cazuri au fost nevoite sá continue munca fostului so|, ceea ce niciodatá n-a fost u$or. Dacá au devenit váduve la bátrane^e, §ansa de a se recásátori a fost múlt mai redusá39. ín sens larg, mentalitatea colectivá a satului a stabilit locul §i rolul membrelor unei familii, reducánd astfel libertatea femeilor. Spre deosebire de acestea, bárbajii au avut o mobilitate múlt mai maré, avánd opfiunea de a-§i schimba chiar §i re^edinja. ín cadrul acestei analize, o intrebare rámáne deschisá, pentru cá o cásátorie realizatá ín Záuan n-a ínsemnat íntotdeauna cá, mireasa sau mirele venit din altá localitate a rámas aici §i dupá cásátorie40.

Structura cásátoriilorCercetarea stárii civile a partenerilor ne dá posibilitatea de a ne crea o imagine despre másura

recásátoririlor. ín acelaji timp acestea prezintá unele aspecte ale comportamentelor sociale din Záuan41. Se puné íntrebarea: ce a gándit populatia Záuanului ín perioada 1850-1910 despre recásátorie? ín cazul váduvelor cum s-a facut recásátoria? ín continuare vöm íncerca sá §i gásim ráspuns la intrebárile formuláié.

ín cadrul analizelor am lásat pe dinafará cazuri ín care unul sau amándoi (bárbat, femeie) au fost divorjati. Astfel din 509 cazuri de cásátorie au fost analizate doar 48342. Majoritatea partenerilor, ín totál 367 (76%) au ales forma protogamá a cásniciilor. Acestea au fost influen^ate de mortalitatea ridicatá, diferite boli dar §i alji factori. Femeile §i bárbajii rámáéi váduvi, dacá au avut posibilitatea, au íncercat sá se recásátoreascá. Proporjia recásátoririlor, din totálul cazurilor cercetate, a fost de 24%. Acest proces demografic, sociologic pe lángá mortalitate a fost influenzát de mentalitatea colectivá, individualá dar, §i de cátre tradijiile locale (religioasá §i laicá)43. Biserica accepta recásátoria doar in cazul decesului, eliminánd §i posibilitatea divorjului44.

Cei care au rámas váduvi ín perioada 1850-1910, dacá au ales recásátoria, au avut in faja lor douá posibilitáji: 1. Fiecare gáse§te un bárbat sau o femeie necásátoritá sau 2. Alege forma palingamá

36 Peter LASLETT, A nő szerepe a nyugati család történetében, In.: FARAGÓ Tamás (Coordonator), Bölcsőtől a koporsóig, Editura Új Mandátum, 2005, p. 52-53 Vezi §i Evelyne SULLEROT (Coordonator), A női nem- tények és kérdőjelek, Editura Gondolat, Budapesta, 1983, p. 494-503 (ín continuare vezi Peter Laslett, A nő szerepe a nyugati család...)37 Traducerea de cátre autor. MORVAY Judit, Asszonyok a nagycsaládban, In.: FARAGÓ Tamás (Coordonator), Bölcsőtől a koporsóig, Editura Új Mandátum, 2005 Vezi §i Idem, Asszonyok a nagycsaládban. A mátraaljai palóc asszonyok élete a múlt század második felében, Editura Akadémia, 198138 Peter Laslett, A nő szerepe a nyugati család..., p. 56-5739 Ibidem, p.5540 ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat..., p. 2641 ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat..., p. 2642 94,9% din totatlul cásátoriilor43 Sorina IOAN BOLOVAN, Família ín satui románesc..., p. 11344 Ibidem, p. 113

26

a cásátoriei. ín cei 61 de ani, din 93 de váduvi45, aproape un procent §i-a ales ca nevastá o femeie necásátoritá (50 de cazuri) sau váduvá (43 de cazuri). ín cazul femeilor46, recásátoria s-a realizat mai greu, mai ales in cásátoriile dintre o váduvá §i un bárbat necásátorit. Din 66 de femei váduve, 65,2% (43 de cazuri) s-a cásátorit cu un bárbat váduv. Dintre femeile váduve doar 34,8% (23 de cazuri) s-au cásátorit cá bárba# necásátori#. Deci, recásátoria a fost influenjatá de cátre genul acestora, iar in unele cazuri §i de situa#a fínanciará, dar §i de vársta partenerilor. Vöm continua lucrarea cu aceastá probléma de istorie demograficá.

Vársta cásátoriilorín cadrul analizelor de várstá a cásátoriilor cáutám ráspuns la íntrebarea: ín ce másurá §i cu cát

a fost mai in várstá mirele §i mireasa?ín 1965 a apárut lucrarea lui John Hajnal47 in care afirmá cá vársta la prima cásátorie, in

secolul al XlX-lea in Európa de Vest, a fost mai maré, decát ín alté pár# ale Europei. John Hajnal a trasat frontierea acesteia pe linia ora§elor Trieste-Sfántul Petra. Pe aceastá linie putem sá vorbim despre un model de cásátorie vesticá §i de una esticá. ín vestül Europei nu numai cá vársta la prima cásátorie a fost mai inaintatá, dar au existat §i cazuri in care unele fete nu s-au cásátorit deloc. Defapt acest model caracterizeazá §i nordul Europei48. ín cazul modelului de cásátorie esticá, cásnicia s-a realizat la o várstá mai fragedá §i foarte pu#ne femei au rámas necásátorite. Ungaria §i Transilvania se situeazá intre cele douá modele de cásátorie, astfel aici a fost prezent fíecare model49. Individualismul50 ráspándit íncá din evul mediu in Európa de Vest, s-a ráspándit §i ín Ungaria, mai ales dupá 1850.

Dupá revolu#a din 1848-1849 statul s-a implicat in viaja de zi cu zi a supu§ilor sái prin diferite légi. N-a lásat pe dinafará nici probléma cásátoriei. La baza acesteia a stat iozefinismul51. Abia la sfár§itul secolul al XlX-lea statul a reu§it sá preia domina#a din mana bisericii (prin Legea matrimonial din 1894), ínsá dupá 1850 a inceput deja sá formuleze légi care au avut ca scop controlarea diferitelor segmente ale vie#i de zi cu zi52. A§a a fost Legea XXIII. din 1874, care spunea

45 Numárul acestora (bárba#lor) aflám din cásátoriile váduv-necasátoritá, váduv-váduvá.46 Numárul acestora (femeilor) aflám din cásátoriile váduvá-necásatorit, váduv-váduvá.47 Vezi Peter LASLETT, European marriage pattems in perspectives, In.: Glass, D.V., Eversley D.E.C. (Coordonator) Population in History, London, 196548 DOBSZAY Tamás- FÓNAGY Zoltán, Magyarország társadalma a 19. század második felében, In.: GERGELY András, Magyarország története a 19. Században, Editura Osiris, Budapesta, 2005 p. 40649 DOBSZAY Tamás- FÓNAGY Zoltán, Magyarország társadalma a 19. század második felében, In.: GERGELY András, Magyarország története a 19. Században, Editura Osiris, Budapesta, 2005, p. 406, ANDORKA Rudolf, A gyermekszám alakulásának társadalmi tényezői paraszti közösségekben, In.: FARAGÓ Tamás (Coordonator), Szerkezetek, folyamatok, összefüggések, Editura Uj Mandátum , Budapesta, 2002, p.20, ANDORKA Rudolf, A családrekonstituciós vizsgálat..., p. 2750 Vezi MACFARLANE Alane, Az angol individualizmus eredete, EdituraSzádvég-Hajnal István Kör, Budapesta, 199351 Edictul de toleranja din 1781, decretul imperial privind reglementarea regimului cásátoriilor in Transilvania din 6 martié 1786.52 Dupá 1850 legile despre cásátoria sunt: Legea cásátoriilor din 1850, Codul civil generál austriac din 1853 (in Transilvania cu incepere de 1 septembrie 1853), Legea despre cásátoriile atolice in Imperiul Austriac, promulgatá prin patent imperial 1856, Legea despre complimirea armatei in Imperiul Austriac,promulgatá prin patent 1858, Legea special asupra cásátoriei 3 aprilie 1868 (in Transilvania pe data de 25 mai 1868) Legea XXIII din 1874, Legea XX din 1877, Legea IV din 1879, Legea XXXI (despre dreptul matrimonial) din 1894, Legea XXXII (despre religiunea pruncilor) din 1894, Legea XXXIII (despre matricolele de stat) din 1894, Instruc#unea Ministerului de Justi#e cu privire la aplicarea Legilor XXXI §i XXXIII, introdusá prin ordonanfá ín 1895, Legea XXXVI/1904, cu privire la starea civilá, Ordinul 21000/1906, cu privire la procedúra instanjelor matrimonial, Ordinul 2700/1906, cu privire la na?terea §i decesul militarilor

27

cá fetele pót sá se cásátoreascá de la 16 ani, iar baiefii de la 18 ani53. Un minor putea sá se cásátoreascá numai cu acordul reprezentantului sáu legal. ín registrele de stare civilá a satului Záuan am gásit doar o singurá datá informafii care atestá faptul cá o persoaná a fost minorá intr-o cásátorie. De altfel, legea spune cá, ín cazul in care persoana respectivá a implinit vársta de 20 fi reprezentantul sáu legal este unul dintre bunici, pentru incheierea cásátoriei nu este nevoie de acordul acestuia. ín mód normál, femeia sau bárbatul devine major atunci cánd implinefte 24 de ani. Femeia poate sá otyiná acest statut prin cásátorie, iar bárbatul in vársta de 20 de ani, dacá tatái sau tutorele íi predá averea fi se cásátorefte54. Astfel, cásátoria a devenit un instrument pentru objinerea maturitátii. Patenta din 23 septembrie 1858 a interzis cásátoria bárbajilor sub 22 de ani. Legile dupá 1850 au „§ocat puternic mentalitatea populará, a produs convulsii, a antrenat reacfii dintre cele mai diverse”. Dintr-un alt perspectiv „prin intervenfia brutalá a statului austriac [...] bisericile transilvánene recepte §i nerecepte, au trebuit sá i se supuna”.56

Vársta la prima cásátorieín Záuan, intre anii 1850-1910, vársta medie a bárbajilor la prima cásátorie éra de 25,8 ani, iar

in cazul femeilor 20,5 ani. Comparánd aceste date cu vársta medie la prima cásátorie ín Transilvania (la bárba#: 23-25 ani, la femei: 20)57, nu observám o diferenjá semnificativá. ín cazul bárbajilor, aceastá vársta medie la prima cásátorie, se explicá prin introducerea serviciului militar obligatoriu fi nu prin diversifícarea ramurilor economice. Analizánd datele, putem constata cá, üt cazul bárba£ilor doar o singurá datá gásim cásátorii sub 20 de ani. ín schimb, observám in 152 de cazuri cá femeile se cásátoreau la várste cuprinse intre 15-19 ani, ínsá majoritatea femeilor (175 de cazuri) s-a cásátorit intre 20 fi 24 de ani. ín schimb, majoritatea bárbajilor care se cásátoresc, fac parte din grupele de várstá 20-24 (149 de cazuri) fi 25-29 (162 de cazuri). Diferenja de várstá la prima cásátorie íntre bárbat fi femeie este de 5,3 de ani. ín 28 (13 bárba# fi 15 femei) de cazuri nu a fost stabilitá vársta cásátoriei.

ín cazul bárbajilor, vársta la prima cásátorie, a fost influenjatá de patenta imperialá din 23 septembrie 185858, care a interzis cásátoria bárbajilor sub 22 de ani59. ín acelafi timp, patenta a introdus serviciul militar generál fi obligatoriu, prin recrutarea bárbatilor care au implinit 20 de ani60.

Erau scuti|i de armatá: báiejii cu defecte fizice fi psihice, unicul fiú dintr-o familie, nepotul de care depindea íntrefinerea familiei, dar fi cei care sá cásátoreau ilegal, dacá aveau cél pufin un copil náscut páná la 1 noiembrie 1858 sau cei care plátesc 1200 florini61. O circulará protopopialá din 1873

53 Sorina Paula BOLOVAN, Família in satui románesc..., p. 82, Simion RETEGAN, Reglementári oficialá fi reacfii populare privind vársta maritala la románii din Transilvania la mijlocul secolului al XlX-lea (1850- 1870), In: Traian ROTARIU-Sorina Paula BOLOVAN-Ioan BOLOVAN (Coordonatori), Populatia Romániei. Trecut, prezent, viitor, Presa Universitará Clujeaná, 2006, p. 200, (ín continuare vezi Simion RETEGAN, Reglementári oficialá fi reacfiipopulare...) Mircea BRIE, Família fi societate..., p. 83, Idem, Reglementári juridice privitoare la familie ín legislafia austriacá fi maghiará din a douá jumátate a secolului al XlX-lea, In: Sorin, §IPO§-Mircea BRIE-Ioan HORGA-Igor §arov-Ion GUMENÁI (coordinator), Politici imperiale in estül fi vestül spatiului románesc, Editura, Universitatea din Oradea-Cartdidact din Chifináu, Oradea-Chifináu, 2010, p. 305, (ín continuare Mircea BRIE, Reglementári juridice...) A.N-DJSJ, Registru de stare civilá 1313, f. 168, 175, Legea XXIII din 1874 http://l000ev.hu/index.php?a=3&param=5635 (Letöltés ideje: 2011.3.18 22:38)54 Mircea BRIE, Mircea BRIE, Reglementári juridice..., p. 30135 Simion RETEGAN, Reglementári oficialá fi reacfii populare..., p. 20156 Ibidem, p. 20157 Sorina PAULA BOLOVAN, Família in satui románesc, p. 11358 Prin aceastá, durata serviciului militar activ a fost men^inutá la 8 ani, cárora li se adaugá o perioada de rezervá de 2 ani, care va rámáne in vigoare paná in 186959 Simion RETEGAN, Reglementári oficialá fi reacfii populare..., p. 184, Mircea BRIE, Reglementári juridice..., p. 30160 Sorina loan BOLOVAN, Família in satui románesc..., 1999, p. 8261 Ibidem, p. 82

28

afirmá cá: „életkoruk 22,k évét már teljesen betöltötték nősülhetesők végett a polgári egyénekre nézve fennálló szabályok és törvények alá esnek és így semmiféle katonai hatóság engedélyére szükség nincs”62. Din aceasta reiese cá, cei care au implinit deja vársta de 22 de ani se pót cásátorii liber.

ConcluziiCa o concluzie, putem afirma cá, ín a doua jumátate a secolului al XlX-lea ín satui Záuan au

fost incheiate 508 de cásátorii. ín cadrul cercetárii, ín afará de cáteva anomalii, am avut posibilitatea sá analizám date inedite, completánd astfel istoria Záuanului cu női informafii.

Din reparti#a lunará a cásátoriilor s-a constatat cá, majoritatea cásátoriilor s-au íncheiat primávara, mai ales ín lunile martie-aprilie, respectánd astfel perioada muncilor agricole sezoniere din care tráia marea majoritate a popula#ei locale. ínsá nu au respectat perioada de post de dinainte de pa§ti. Majoritatea tinerilor §i-au gásit perechea ín interiorul satului. Cei care au fost nevoi# sá-§i caute fericirea ín afara localitá#i, au revenit, ín marea majoritate a cazurilor, ín localitate. Marea majoritate a celor care au venit la Záuan, au fost bárba#, astfel cá, au rámas aici íntemeindu-§i familii, sporind astfel popula#a satului.

Analiza mariajelor exogame de tip local au arátat cá, localnicii din Záuan au intrat ín relafii matrimoniale stránse cu 10 localitá#, din care amintim Nu§faláu, Ip §i Bozie§. Analizánd cásátoriile mixte de tip local s-a constatat cá stratégia maritala a Záuanilor a fost determinatá de religia reformatá §i de etnia maghiará.

62 A.N-D.J.SJ, Registre de stare civilá 1313, f. 14929