STRATEGII DE REABILITARE A RELIEFULUI ANTROPIC GENERAT DE EXPLOATĂRILE MINIERE. STUDIU DE CAZ: BAZINUL MOTRU

- Teză de doctorat -

(Rezumat)

Coordonator ştiinŃific, Doctorand,

Prof. univProf. univProf. univProf. univ. dr.. dr.. dr.. dr. Virgil SURDEANU Titu ANGHEL

Cluj-Napoca

2009

FACULTATEA DE GEOGRAFIE CLUJ-NAPOCA

Str. Clinicilor; Nr. 5-7; Cod: 400006; Tel: 004-0264.597988; Fax: 004-0264597988

UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Str. M.Kogãlniceanu; Nr. 1, Cod: 400084; Tel: 004-026405301; Fax: 004-0264591906

1

CuprinsCuprinsCuprinsCuprins

Partea I. ASPECTE INTRODUCTIVE

Capitolul 1. Metodologia cercetării 1.1 Argumente privind desfăşurarea activităŃii de cercetare 1.2. Obiectivele demersului ştiinŃific 1.3. Bazele metodologice generale necesare studierii reconversiei ecologice a arealului Bazinului Minier

Motru 1.4. Structura programului de cercetare

Capitolul 2. Istoricul cercetărilor privind reabilitarea arealelor miniere 2.1. Cercetările internaŃionale privind problematica reabilitării reliefului antropic minier

2.1.1. Etapa de debut în studierea formelor antropice de relief 2.1.2. Perioada 1950 - 1970 în geomorfologia antropicului 2.1.3. Principalele direcŃii ştiinŃifice în abordarea reliefului antropic din anii ’70–’90 2.1.4. Etapa modernă în studierea reliefului antropic minier

2.2 ContribuŃia ştiinŃifică românească în domeniul geomorfologiei antropicului 2.2.1. Debutul cercetărilor privind rolul factorului antropic în morfogeneza actuală 2.2.2. Abordarea reliefului antropic în deceniile al VIII-lea şi al IX-lea 2.2.3. Ideile geomorfologice promovate în studiile moderne privind relieful antropic minier 2.2.4. ContribuŃia cercetărilor din domeniile conexe, referitoare la cunoaşterea morfologiei antropice miniere şi reabilitarea arealelor degradate

Partea a II-a. PERSONALITATEA GEOGRAFICĂ A BAZINUL MINIER MOTRU

Capitolul 1. Localizarea arealului Bazinul Minier Motru Capitolul 2. Componenta Geologică

2.1. Scurt istoric al cercetărilor geologice referitoare la arealul Bazinului Minier Motru 2.2. EvoluŃia paleogeografică a teritoriului dintre Dunăre şi Jiu

2.2.1. EvoluŃia pre-piemontană 2.2.2. Etapa sculptării Pleistocene 2.2.3. EvoluŃia tectonică a arealului dintre Dunăre şi Jiu 2.2.4. Alcătuirea litologică

Capitolul 3. Depozitele de lignit din Bazinul Minier Motru şi valorificarea potenŃialului de exploatare 3.1. Carbogeneza în arealul Bazinului Minier Motru 3.2. Caracteristicile cărbunilor din Bazinul Minier

Motru 3.3. Activitatea extractivă din cadrul Bazinului Minier Motru

3.3.1. Istoricul activităŃilor de exploatare din Bazinul Minier Motru 3.3.2. Arealele de exploatare din Bazinul Minier Motru

Capitolul 4. Morfologia şi morfometria arealului corespunzător Bazinul Minier Motru - parametrii iniŃiali 4.1. Aspecte introductive 4.2. Trăsăturile morfografice ale arealului Bazinului Minier Motru

4.2.1. UnităŃile morfologice regionale prezente în cadrul arealului Bazinului Minier Motru 4.3. Analize morfometrice în cadrul Bazinului Minier Motru

4.3.1. Analiza repartiŃiei energiei reliefului din cadrul arealului Bazinului Minier Motru 4.3.2. RepartiŃia densităŃii fragmentării 4.3.3. Declivitatea în arealul corespunzător Bazinului Minier Motru 4.3.4. Analiza repartiŃiei orientării versanŃilor din cadrul Bazinului Minier Motru

2

Capitolul 5. PotenŃialul climatic al arealului Bazinului Minier Motru 5.1. Regimul temperaturii aerului

5.1.1. Temperatura medie 5.1.2. Temperaturi maxime şi minime

5.2. Regimul temperaturii solului 5.3. Regimul precipitaŃiilor atmosferice 5.4. Regimul vânturilor 5.5. Topoclimatele din arealul Bazinului Minier Motru

Capitolul 6. PotenŃialul hidrogeologic şi hidrografic din cadrul arealului Bazinului Minier Motru 6.1. Caracteristicile hidrogeologice ale spaŃiului dintre Dunăre şi Jiu

6.1.1. Caracteristicile rocilor magazin 6.1.2. Apele subterane din arealul Bazinului Minier Motru

6.1.2.1. Apele subterane de medie şi mare adâncime 6.1.2.2. Acviferele freatice

6.1.3. Calitatea apelor subterane din arealul Bazinului Minier Motru 6.2. Specificitatea hidrologică a arealului dintre Dunăre şi Jiu

6.2.1. Râul Motru Capitolul 7. Învelişul edafic al arealului corespunzător Bazinului Minier Motru

7.1. Repartizarea solurilor pe unităŃi morfologice 7.2. Analiza tipologică a solurilor din arealul Bazinului Minier Motru

Capitolul 8. InterferenŃele biogeografice în spaŃiul Bazinului Minier Motru 8.1 VegetaŃia forestieră 8.2. VegetaŃia ierboasă 8.3. VegetaŃia zonelor umede

Partea a III-a. MODIFICĂRILE ANTROPICE INDUSE AREALULUI BAZINULUI MINIER MOTRU

Capitolul 1. Problema degradărilor de teren din zonele cu exploatări miniere de cărbune

1.1. Aspecte introductive 1.2. Impactul antropic şi degradarea terenurilor. Aspecte conceptuale. 1.3. Impactul antropic indus sistemului geomorfologic. Aspecte conceptuale.

Capitolul 2. Modificările antropice induse componentei litologice din cadrul arealului Bazinului Minier Motru Capitolul 3. Modelarea geomorfologică din arealul Bazinului Minier Motru

3.1. Fenomenul Antropizării. Aspecte conceptuale 2.2. Morfologia antropică din arealele cu exploatări de cărbune

3.2.1. Relieful antropic minier. Caracteristici generale 3.2.2. Tipologia formelor de relief antropic minier

3.2.2.1. Forme subtopografice de relief antropic minier 3.2.2.2. Forme supratopografice de relief antropic minier 3.2.2.3. Forme de relief induse de dinamica subterană din arealele miniere 3.2.2.4. Microforme de relief din cadrul tehnostructurilor miniere 3.2.2.5. Morfologia antropică auxiliară exploatării cărbunilor

3.2.3. UnităŃile de exploatare a lignitului din Bazinul Minier Motru 3.3. Modelarea geomorfologică a arealului dintre Motru şi JilŃ

3.3.1. Principalii agenŃi modelatori 3.3.1.1. Omul – agent morfogenetic 3.3.1.2. Premisele modelării sub influenŃa factorilor naturali

3.3.2. Modelarea geomorfologică din cadrul câmpurilor de exploatare a lignitului aparŃinătoare Bazinului Minier Motru

3

3.3.2.1. Modelarea geomorfologică a reliefului antropic minier din arealele miniere cu exploatări la zi

3.3.2.2. Modelarea geomorfologică din arealele miniere cu exploatări subterane Capitolul 4. Modificările antropice induse atmosferei arealului Bazinului Minier Motru

4.1. Impactul asupra calităŃii aerului 4.2. Măsuri necesare reducerii sau înlăturării efectelor poluării aerului

Capitolul 5. Modificările antropice induse componentei hidrice şi hidrogeologice din arealul Bazinul Minier Motru

5.1. Impactul indus apelor subterane 5.2. Impactul indus apelor de suprafaŃă

Capitolul 6. Modificările antropice miniere induse învelişului edafic din cadrul Bazinului Minier Motru 6.1. Protisoulul antropic minier

Capitolul 7. Modificările antropice induse habitatelor şi speciilor vegetaŃiei

Partea a IV-a. MODELE DE REINTEGRARE FUNCTIONALĂ A AREALELOR DEGRADATE DIN CADRUL BAZINULUI MINIER MOTRU

Capitolul 1. Dezvoltarea durabilă, planificarea teritorială, amenajarea peisagistică, reconversia ecologică si

reintegrarea funcŃională – Aspecte conceptuale 1.1. Dezvoltarea durabilă 1.2. Geomorfologia antropicului şi planificarea teritorială 1.3. Reconversia ecologică, reabilitarea funcŃională şi reintegrarea peisagistică a tehnostructurilor

miniere Capitolul 2. Metodologia privind reconversia ecologică a arealelor miniere

2.1. Închiderea şi conservarea câmpurilor miniere de cărbune 2.2. Reconversia ecologică a arealelor miniere cu exploatări de cărbune

2.2.1. Reconversia ecologică a arealelor cu exploatări miniere subterane 2.2.2. Reconversia ecologică a carierelor de lignit 2.2.3. Reconversia ecologică a haldelor de steril

2.2.3.1. Optimul privind amplasarea şi construirea haldelor de steril 2.2.3.2. ÎntreŃinerea şi conservarea haldelor de steril 2.2.3.3. Stabilitatea haldelor de steril 2.2.3.4. Etapele reconstrucŃiei ecologice a haldelor de steril 2.2.3.5. Recuperarea nonagricolă a haldelor de steril

Capitolul 3. Modele de amenajare ecologică a arealelor afectate de exploatările miniere din cadrul Bazinului Minier Motru. AplicaŃie pe Halda Valea Mănăstirii

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

4

* * *

Cuvinte-cheie: geomorfologia antropicului, Bazinul Minier Motru, geomorfologia antropicului, Bazinul Minier Motru, geomorfologia antropicului, Bazinul Minier Motru, geomorfologia antropicului, Bazinul Minier Motru,

exploatare minierexploatare minierexploatare minierexploatare minieră, câmp minier, areale degradate, relief antropic minier, carier, câmp minier, areale degradate, relief antropic minier, carier, câmp minier, areale degradate, relief antropic minier, carier, câmp minier, areale degradate, relief antropic minier, carieră

minierminierminierminieră, hald, hald, hald, haldă de steril, strategie de reabilitare, reconversie ecologic de steril, strategie de reabilitare, reconversie ecologic de steril, strategie de reabilitare, reconversie ecologic de steril, strategie de reabilitare, reconversie ecologică, reabilitare , reabilitare , reabilitare , reabilitare

funcfuncfuncfuncŃionalionalionalională, , , , topoclimat antropic minier, protisol antropic minier, vegetatopoclimat antropic minier, protisol antropic minier, vegetatopoclimat antropic minier, protisol antropic minier, vegetatopoclimat antropic minier, protisol antropic minier, vegetaŃie de haldie de haldie de haldie de haldă, , , ,

impact antropic minier, antropizare, forme subtopografice de relief antropic minier, impact antropic minier, antropizare, forme subtopografice de relief antropic minier, impact antropic minier, antropizare, forme subtopografice de relief antropic minier, impact antropic minier, antropizare, forme subtopografice de relief antropic minier,

forme subtopografice de relief antropic minier, dinamicforme subtopografice de relief antropic minier, dinamicforme subtopografice de relief antropic minier, dinamicforme subtopografice de relief antropic minier, dinamică subteran subteran subteran subterană, tehnostructur, tehnostructur, tehnostructur, tehnostructură

minierminierminierminieră, amena, amena, amena, amenajare peisagisticjare peisagisticjare peisagisticjare peisagistică, conservarea câmpurilor miniere, recuperarea , conservarea câmpurilor miniere, recuperarea , conservarea câmpurilor miniere, recuperarea , conservarea câmpurilor miniere, recuperarea

nonagricolnonagricolnonagricolnonagricolă, Halda Valea M, Halda Valea M, Halda Valea M, Halda Valea Mănnnnăstirii.stirii.stirii.stirii.

* * *

5

Partea I. ASPECTE INTRODUCTIVE

Capitolul 1. Metodologia cercetării

1.1 Argumente privind desfăşurarea activităŃii de cercetare Exploatarea lignitului din ultimii 50 de ani a marcat o nouă etapă în evoluŃia sistemelor geomorfologice din cadrul

arealului Bazinului Minier Motru, acestea suferind o artificializare funcŃională pronunŃată. Demersul cognitiv pe care îl propunem se încadrează necesităŃilor actuale ale ştiinŃei. Aria tematică în care se include subiectul reabilitării arealelor cu relief antropic minier este una generoasă, atât din punct de vedere ştiinŃific cât şi al aplicabilităŃii.

Oportunitatea cercetării arealelor degradate prin activităŃile miniere de valorificare a rezervelor de cărbune din Bazinul Minier Motru este susŃinută de considerente precum: împortanŃa economică a resurselor de lignit, absenŃa unei gestionări ecologice coerente a arealelor degradate prin desfăşurarea activităŃilor miniere şi necesitatea conceperii unui model metodologic funcŃional la nivel local şi eventual naŃional, privind reconversia ecologică a arealelor afectate de exploatările miniere

Realizarea acestui studiu nu ar fi fost posibilă fără ajutorul unor oameni de bine ai ştiinŃei. Adresez mulŃumiri domnului Prof. univ. dr. Virgil Surdeanu, coordonatorul tezei de doctorat, pentru sprijinul ştiinŃific şi moral pe care mi l-a oferit pe parcursul anilor de doctorantură. De asemenea, port un respect şi o recunoştinŃă specială domnului director al O.S.P.A. Gorj, ing. dr. Gheorghe Craioveanu, pentru ajutorul necondiŃionat pe care mi l-a oferit în culegerea de date. Din cadrul aceleiaşi instituŃii aş dori să mulŃumesc doamnei ing. dr. Violeta Carigoiu, pentru ajutorul oferit. MulŃumiri şi E.M.C. Motru pentru sprijinul acordat pe parcursul anilor de studiu.

1.2. Obiectivele demersului ştiinŃific

Demersul nostru ştiinŃific urmăreşte integrarea metodelor geomorfologice în studiile de amenajare ecologică a arealelor degradate de activităŃile miniere. Dezideratul lucrării de doctorat îl constituie realizarea unei analize geomorfologice pertinente a arealului Bazinului Minier Motru şi elaborarea unui set de măsuri operabile privind reconversia ecologică a zonelor degradate prin activităŃile de valorificare a lignitului.

Prin modelul de reconversie ecologică a arealelor degradate din cadrul Bazinului Minier Motru încercăm eliminarea subiectivităŃii studiilor unilaterale, a analizelor individuale, ca şi a tendinŃelor de minimizare sau de exagerare susceptibilităŃii la declanşarea proceselor geomorfologice din zonele cu exploatări miniere. 1.3. Bazele metodologice generale necesare studierii reconversiei ecologice a arealului Bazinului Minier Motru

Realizarea demersului cognitiv propus în cadrul lucrării noastre, a necesitat desfăşurarea unor activităŃi diversificate de cercetare. Am avut în vedere întregul spectru de principii de cercetare, metode, procedee ştiinŃifice şi tehnici de lucru, necesare realizării unui studiu concludent. Printre principiile cu cea mai mare reprezentativitate în cadrul studiului nostru se număra: principiul repartiŃiei spaŃiale, principiul repartiŃiei în timp, principiul cauzalităŃii, principiul ecologic, principiul antropic etc.

Metodologia folosită de noi a rezultat prin contopirea principiilor, metodelor de lucru şi a activităŃilor din cadrul modelelor operaŃionale, asamblate într-o catenă aplicativă logică şi coerentă, ce a permis obŃinerea unor rezultate ştiinŃifice pertinente. Arsenalul metodologic (metoda cartografică, metoda sintezei, metoda comparativă, metoda analizei pe baze inductive, metoda studiilor de caz, mtode de urbanism, proiectare şi amenajare teritorială etc.) a fost completat cu tehnici de lucru consacrate pe plan naŃional şi internaŃional: cartografierea geomorfologică, pedologică şi ecologică, cartografierea digitală, reabilitarea ecologică, reintegrare peisagistică etc. 1.4. Structura programului de cercetare

Activitatea de cercetare s-a desfăşurat într-un spaŃiu conceptual riguros delimitat, îndeplinirea obiectivelor studiului necesitând o amplă documentare bibliografică, o suită de descinderi în teren şi un minuŃios lucru în laborator. Programul de cercetare s-a derulat prin parcurgerea a patru etape majore: etapa de informare teoretic – metodologică; etapa studiilor de teren; etapa analitică şi etapa practic aplicativă.

6

Capitolul 2. Istoricul cercetărilor privind reabilitarea arealelor miniere

2.1. Cercetările internaŃionale privind problematica reabilitării relieful antropic minier

2.1.1. Etapa de debut în studierea formelor antropice de relief Mai mult de o jumătate de secol a trebuit geografilor, geologilor şi inginerilor să sesizeze împortanŃa antropicului

în dinamica formelor de relief. Studiile geomorfologice de la începutul secolului al XX-lea au abordat relieful terestru făcând abstracŃie de prezenŃa umană. Debutul „geomorfologiei antropicului” s-a lăsat mult timp aşteptat, omul fiind privit în continuare ca şi un component discret în angrenajul sistemelor geomorfologice regionale. Printre studiile pionier privind rolul factorului antropic în morfogeneză se numără: Fischer (1915), Sherlock (1922), Barrows 1923, Mensching (1951), Tricart (1953) (conform Gregory, 1985) etc.

2.1.2. Perioada 1950 - 1970 în geomorfologia antropicului Deschiderea ideologică privind rolul jucat de factorul antropic în morfodinamică a venit abia în deceniul al VI-lea

al secolului al XX-lea. Anii ’50 se caracterizează prin studii ce vizează raporturile clasice dintre componentele sistemelor geomorfologice, punându-se pe plan secund necesitatea abordării realităŃilor teritoriale prin prisma antropogeomorfologiei. Cercetarea magnitudinii efectelor activităŃii morfogenetice influenŃate de factorul uman este importantă pentru înŃelegerea rolului pe care îl are omul în dinamica geomorfologică. Printr-o serie de studii au încercat cuantificarea magnitudinii proceselor dinamice, comparând arealele modificate cu cele nemodificate, prin cercetarea înainte, în timpul şi după încetarea acŃiunii antropice (Walling şi Gregory 1970, conform Gregory, 1985).

2.1.3. Principalele direcŃii ştiinŃifice în abordarea reliefului antropic din anii ’70–’90 Deşi generoase, ideile privind morfogeneza antropică din prima jumătate a secolului al XX-lea, au aşteptat

perioada de după 1970 pentru a primi recunoaştere ştiinŃifică. Pentru completarea carenŃelor conceptuale din acest domeniu al geomorfologiei, au existat mai multe iniŃiative de reunire a unor lucrări importante în volume de specialitate: Detwyler (1971), Manners şi Mikesell (1974) (conform Gregory, 1985). O nouă direcŃie ştiinŃifică apărută în această etapă este cea privitoare la intuirea şi cuantificarea impactului uman în morfodinamica actuală: Simmons (1979), Brown şi Thus (1970) etc. (conform Gregory, 1985).

2.1.4. Etapa modernă în studierea reliefului antropic minier După 1990 se remarcă orientarea spre geomorfologia mediului, abordările de tip impact fiind subiectul preferat al

cercetătorilor. O altă direcŃie bine conturată este cea privind studierea riscurilor şi a hazardelor ce afectează arealele miniere şi spaŃiile locuite. Astfel geomorfologia contemporană tinde să capete un accentuat caracter socio-economic, managementul peisagistic şi reabilitarea spaŃiilor degradate fiind subiectele cele mai căutate şi generoase din punct de vedere aplicativ. Antropogeomorfologia (neogeomorfologia) au drept scop reliefarea agresiunilor pe care le suportă spaŃiile naturale. În cadrul studiilor întegrate acestei tematici sunt propuse şi strategii de gestionare a mediului bazate pe ideea de reabilitare ecologică a spaŃiilor degradate.

Literatura geomorfologică mondială nu a reacŃionat imediat la impactul indus de exploatările miniere. Primele lucrări pe această temă au apărut abia în anii ’60 şi au tratat în special morfologia rezultată în urma lucrărilor de exploatare minieră. Lucrări privind morfologia zonelor cu exploatări de cărbune la zi şi propuneri de integrare în circuitul economic a terenurilor degradate au elaborat: Haigh (1978), Nir (1983), Gagen (1988), Gunn (1993) etc. Reintegrarea funcŃională şi reabilitarea estetică a suprafeŃelor cu exploatări miniere abandonate apare în studiile: Rosenbery şi Klimstra (1965), Bauer (1970), Elliott (1976), Down (1977), Bradshaw şi Chadwick (1980) etc.

Studii importante referitoare la riscurile din arealele cu exploatări miniere găsim la: Bell (1975), Anon (1977), Brawner (1982), Hellewell (1988), Bell şi colab. (2000) etc. SubsidenŃa cauzată de extracŃia fluidelor a preocupat lumea ştiinŃifică încă de timpuriu. Primele lucrări au apărut la sfârşitul anilor ’40 şi aparŃin lui Gilluly şi Grant (1949) (conform Bell, 1998), după care studiile s-au înmulŃit (Bell 1998, 2006) etc.

Începutului de mileniu trei s-a clădit pe un fundament ştiinŃific solid, studiile actuale moştenind în special abordări calitative şi analize ale dinamicii geomorfologice contemporane. Studiile actuale abordează problema identificării arealelor cu riscuri şi posibilitatea afectării omului (Smyth, 2000). Pentru realizarea unui management modern şi eficient al teritoriului se impune realizarea unei corelări a datelor caracteristice studiului de caz ales cu măsurile şi experienŃele privind tehnica de reabilitare a arealelor degradate prin minerit (Bell şi colab., 2000, Anderson, 2001).

7

2.2 ContribuŃia ştiinŃifică românească în domeniul geomorfologiei antropicului

2.2.1. Debutul cercetărilor privind rolul factorului antropic în morfogeneza actuală Studiile româneşti privind infuenŃa antropică în morfodinamică debutează timid. Primele lucrări au avut caracter

generalist, abordând în special atributul de agent morfogenetic activ pe care îl are omul (MehedinŃi, 1931; Savu şi Rusu, 61; Tufescu 1966; Mihăilescu, 1968; Berindei, 1973 etc.). Aşadar, perioada de debut a literaturii din acest domeniu se caracterizează printr-o abordare descriptivistă a rolului pe care îl joacă omul în morfodinamică.

2.2.2. Abordarea reliefului antropic în deceniile al VIII-lea şi al IX-lea Deceniile opt şi nouă se caracterizează printr-o axare a studiilor pe problematici legate de degradarea mediului

înconjurător. Exploatările intensive ale zăcămintelor minerale precum şi urbanizarea forŃată au scos la iveală o serie de aspecte negative legate de intervenŃia umană asupra componentelor naturale ale mediului. Studierea poluării componentelor mediului a debutat încă din anii ’60 în occident, iar prim-planul studiilor româneşti a apărut abia după a doua jumătate a deceniului opt.

2.2.3. Ideile geomorfologice promovate în studiile moderne privind relieful antropic minier Studiile geografice apărute după 1990 relevă o deschidere a cercetătorilor spre problemele generate de exploatarea

iraŃională a resurselor naturale. La începutul anilor ’90 se observă o reorientare a geografilor spre studierea impactului uman asupra morfodinamicii contemporane. Astfel, se înmulŃesc analizele referitoare la intervenŃia antropică în peisaj, fiind evidenŃiate aspectele legate de: degradarea mediului, hazardele şi riscurile induse prin impact antropic, morfogeneza antropică, reabilitarea spaŃiilor degradate şi chiar studii de management integrat al zonelor afectate de intervenŃia umană. În ceea ce priveşte problematica morfodinamici contemporane se poate observa totuşi o tendinŃă descriptivistă şi integratoare (studii de sinteză pe spaŃii foarte mari): Badea şi colab 1994; Cioacă, 1995; Cioacă şi Dinu, 1998 etc.

Lucrările mai recente impun o abordare prin prisma analizei riscurilor şi hazardelor naturale şi antropice, oferindu-se o nouă perspectivă studierii impactului uman asupra mediului. Studiile legate de protecŃia şi reabilitarea componentelor de mediu s-au înmulŃit după a doua jumătate a anilor ’90, dintre acestea putem enumera lucrările cercetătorilor: Bâlă, (1996), Berca (1998) etc.

2.2.4. ContribuŃia cercetărilor din domeniile conexe, referitoare la cunoaşterea morfologiei antropice miniere şi reabilitarea arealelor degradate

Descoperirea de noi zăcăminte minerale exploatabile, îmbunătăŃirea tehnicilor de exploatare şi creşterea productivităŃii au grăbit începuturile ştiinŃifice legate de impactul factorului antropic asupra mediului natural (Jechelius, 1923). Cantitatea crescândă a reziduurilor a necesitat găsirea unor soluŃii în vederea reducerii suprafeŃelor ocupate de acestea. Printre soluŃiile propuse de geologi a fost şi cea privind valorificarea lor prin utilizarea în alte industrii (Fodor 1989, Lăzărescu 1983 etc.).

Gestionarea antroporeliefului generat în urma exploatărilor miniere a reprezentat una din cele mai importante problematici ale arealelor cu exploatări de cărbune: Păsărin (1973, 1981), Fodor şi colab. (1977, 1986), Florea (1979, 1996), Nastea şi colab. (1981), Pietraru (1982), Fotă (1988) etc. În anii ’70 debutează în literatura inginerească abordarea de tip impact. Dintre autorii cei mai cunoscuŃi menŃionăm: Ursoniu şi Dumitrescu(1976), Fodor şi colab. (1996) etc. Dinamica geomorfologică din cadrul arealelor cu exploatări miniere subterane este abordată de Fotă (1988, 1989), Vescan (1985). Una din problemele cele mai importante din zonele cu exploatări de minerale este reabilitarea solurilor tehnogene: Nastea şi colab., (1973, 1986), Blaga (1981) etc.

După 1990 se observă o diversificare a problematicii abordate în studiile geologice, punându-se accent pe construirea unui management solid a zonelor afectate de exploatările miniere. Strategiile post exploatare propuse de cercetătorii români sunt tot mai numeroase şi diverse, observându-se o legătură strânsă cu literatura mondială de specialitate. Printre lucrările cele mai importante referitoare la modificările pe care le induc exploatările miniere în mediu menŃionăm: Mironovici (1995), Duma (1998), Fodor şi Băican (2001), Verraes, (2003) etc.

8

Partea a II-a. PERSONALITATEA GEOGRAFICĂ A BAZINUL MINIER MOTRU

Capitolul 1. Localizarea arealului Bazinul Minier Motru Bazinul Minier Motru reprezintă o unitate administrativă cu specific minier, înfiinŃată la sfârşitul anilor ’50, ca

urmare a deciziei privind exploatarea rezervelor de lignit din zona bazinului mijlociu al râului Motru. Bazinul Minier Motru este situat în partea de nord-vest a Podişului Getic, în cadrul Dealurilor Piemontane ale Motrului, fiind traversat pe direcŃie nord-sud de râul cu acelaşi nume. Exploatările miniere se suprapun Dealului Bujorăscu, Dealurilor JilŃului, luncii Motrului şi unei mici părŃi din Dealurile Coşuştei. Limitele Bazinului Motru sunt în cea mai mare parte convenŃionale, între relieful inclus zonei de studiu şi cel limitrof acesteia nu există discontinuităŃi de ordin structural şi morfologic.

Capitolul 2. Componenta Geologică

2.1. Scurt istoric al cercetările geologice referitoare la arealul Bazinului Minier Motru. După 1900 studiile privind formaŃunile Pliocene din Oltenia s-au diversificat sub aspectul problematicii abordate.

Ideea existenŃei zăcămintelor de lignit a fost promovată încă din 1907 de către Gheorghe Munteanu-Murgoci (1908) (conform Petrescu şi colab., 1987). Începând cu 1945 sunt tot mai frecvente lucrările privind cărbunii Plioceni, depozitele fiind cercetate atât din punct de vedere stratigrafic şi tectonic, cât şi litofacial. Aceste studii cu caracter predominant teoretic, au avut drept scop conturarea unei imagini geologice generale asupra regiunii dintre Dunăre şi Jiu. După 1950 au fost publicate o serie de studii ce valorificau rezultatele cercetărilor prin foraje din cadrul actualului areal minier. În 1960, Găină şi colab., pe baza forajelor şi lucrărilor geologice au realizat harta geologică a regiunii la scară 1:50.000, confirmând faptul că lignitul aparŃine Dacianului şi Romanianului. Primele cercetări hidrogeologice serioase privind acviferele din zona studiată aparŃin geologilor Feru, GoliŃă şi Şerbănescu (1963), Liteanu şi colab. (1967) etc. (conform Şchiopoiu, 1982). Lucrări geologice importante au mai publicat: Andreescu şi colab. (1995), łicleanu (1995), Enache şi Popescu (2001), Popescu (2003), Aninoiu (2004), Jipa şi colab. (2006) etc.

2.2. EvoluŃia paleogeografică a teritoriului dintre Dunăre şi Jiu Dacă din punct de vedere regional Bazinul Minier Motru este situat în partea de nord-vest a Piemontului Getic,

identitatea geologică a arealului este legată de Bazinul Dacic, perimetru fiind suprapus pe două unităŃi structurale distincte: Depresiunea Geticǎ şi Platforma Moesicǎ. Procesul de sedimentare din Avanfosa Carpatică a început încă din Senonian şi a continuat, cu variaŃii mari, până în Cuaternar (Geografia României. Volulul IV., 1992). Mişcările moldavice din SarmaŃianul inferior au dus la individualizarea Depresiunii Getice ca unitate structurală; tectonica ulterioară accentuând structurile create iniŃial. Sfîrşitul Pliocenului corespunde debutului fragmentării ultimei suprafeŃe de nivelare carpatice. Astfel, au fost evacuate cantităŃi mari de materiale detritice ce au grăbit colmatarea Lacului Getic şi exondarea piemontului din sudul CarpaŃilor. Faza de încheiere a ciclului de sedimentare Pliocen are un rol esenŃial în formarea Piemontului Getic, geneza acestuia suprapunându-se momentul de „linişte” din ultima parte a Pliocenului (Geografia României. Volulul IV. 1992).

2.2.1. EvoluŃia pre-piemontană În Badenianul inferior Bazinul Dacic nu era încă edificat din punct de vedere morfologic, fiind individualizat doar

arealul în care urma să se dezvolte. SarmaŃianul mediu reprezintă momentul geologic iniŃial al existenŃei sale ca şi corp acvatic complet conturat, având caracterele unei mări deschise. Conform interpretărilor hărŃilor paleogeografice preexistente se evidenŃiază următoarele aspecte privind evoluŃia Bazinului Dacic în timpul Neogenului superior (Jipa şi colab., 2006):

- s-a format în aria Paratethysului Oriental, în SarmaŃianul superior având caracterele unei mări deschise; - în timpul MeoŃianului Bazinul Dacic a devenit o arie acvatică semi-închisă - în perioada MeoŃian-PonŃian-Dacian inferior Bazinul Dacic a fost sedimentat continuu; - faza de bazin închis (Dacian superior-Romanian) este reprezentată de o sedimentare predominant fluvială. Faza pre-piemontană se încheie la sfârşitul Pliocenului, teritoriul având aspectul unei câmpii de divagare, cu arii

mlăştinoase de mici dimensiuni şi zone lacustre în retragere spre sud-est. După natura şi modul de stratificare a materialelor detritice se poate aprecia că a doua parte a Romanianului marchează începutul acumulării piemontane propriu-zise.

9

2.2.2. Etapa sculptării Pleistocene Natura depozitelor din acest areal relevă faptul că Piemontul Motrului are origine fluvio-lacustră în prima fază a

acumulării şi predominant fluviatilă în a doua fază. Aşadar, acesta a apărut ca o câmpie terminală ce a constituit ulterior suportul peste care s-au acumulat în regim torenŃial nisipuri şi pietrişuri, aranjate sub forma unor imense agestre juxtapuse şi suprapuse, care au format încărcătura piemontană propriu-zisă. Mişcările din Pliocen, în special cele din faza valahă au conturat structurile preexistente, determinând exondarea şi transformarea arealului într-o unitate morfologică proeminentă, ulterior supusă eroziunii subaeriene. La sfârşitul Dacianului (Parscovian), în faza rodaniană, partea vestică a bazinului de sedimentare lacustră a fost exondată şi supusă eroziunii subaeriene, îndepărtându-se treptat stiva de sedimente până deasupra stratului VII de lignit. Ulterior, în Romanianul Inferior (Pelendavian) a avut loc o ingresiune a apelor lacustre, marcată prin depunerea de nisipuri amestecate cu pietrişuri mărunte. Acesta este considerat momentul construirii piemontului din vestul Jiului. După faza de sedimentare a urmat o etapă de regresiune, în jumătatea estică a acestui teritoriu (la est de falia Motrului) s-a continuat depunerea ritmică lacustră-mlăştinoasă, până în Pleistocenul inferior (Tomescu, 2004). Spre sfârşitul TerŃiarului, Lacul Getic a devenit tot mai puŃin adânc, formându-se areale restrânse cu apă şi mlaştini, separate prin fâşii de uscat. La sfârşitul Pleistocenului inferior, întregul areal era exondat, intrând într-o nouă fază evolutivă, cea a fragmentării transversale.

Etapa de clădire a piemontului începută încă din Romanianul superior şi definitivată în Villafranchian, se încheie în Cuatemarul inferior odată cu intrarea acestei unităŃi în faza creării sistemului de terase. În Pleistocenul superior, Piemontul Motrului a devenit o zonă colinară de origine piemontană, pentru ca în timpul glaciaŃiei Wurm, datorită slabei vegetări, a aridităŃii climei şi a vânturilor; să aibă loc depuneri de loessuri (pe interfluvii şi terase fluviale) (Nistor şi Pătru 2002).

EvoluŃia din Holocen şi până în Actual, s-a caracterizat prin acŃiuni de individualizare a Dealurilor JilŃului şi Coşuştei, ca urmare a eroziunii reŃelei hidrografice. În evoluŃia văilor din perimetrul studiat, se disting două subfaze: prima se caracterizează prin adâncirea albiilor, astfel se formează primele nivele de terase (cu 60-70 m sub nivelul culmilor); a doua subfază corespunzând adâncirii ritmice a văilor şi implicit a construirii teraselor inferioare.

2.2.3. EvoluŃia tectonică a arealului dintre Dunăre şi Jiu Depozitele Neogene din arealul corespunzător Bazinului Minier Motru fac parte din Avanfosa Carpatică, o

structură monoclinală cu ondulaŃii de slabă intensitate. Din documentaŃile geologice locale reiese faptul că depozitele Dacian – Romaniene din Piemontul Motrului au în general o tectonică simplă. Ele formează un monoclin orientat est-vest, cu pante cuprinse între 2o şi 12o. Conform forajelor de adâncime, în acest monoclin apar o serie de ondulaŃii slabe ce formează sinclinale şi anticlinale. De asemenea s-a pus în evidenŃă şi o tectonică cu caracter disjunctiv reprezentată de câteva falii principale. Alături de acestea apar o serie de falii cu amplitudine redusă ce nu afectează întregul pachet de depozite Pliocene, dar care generează probleme în procesul de exploatare.

2.2.4. Alcătuirea litologică InvestigaŃiile privind evoluŃia paleogeografică a compartimentului vestic al Depresiunii Getice, relevă faptul că

fundamentul pe care s-a clădit baza sedimentară a piemontului se găseşte la o adâncime de peste 2600 m. Fundamentul este alcătuit din şisturi cristaline cu intruziuni granitice şi un înveliş de formaŃiuni sedimentare Mezozoice (Jurasice şi Cretacice), predominant calcaroase. FormaŃiunile litologice acoperitoare s-au format printr-un proces de sedimentogeneză început în Paleogen şi încheiat în Pliocenul Superior. Aici s-au acumulat depozite de molasă formate din materiale psefito – psamitice, strate de lignit şi evaporite (Fig. 1)

Stratigrafia depozitelor Paleogene. Analiza profilelor geologice de mare adâncime relevă faptul că în latura estică a fundamentului dintre Strehaia şi Zegujani lipsesc formaŃiunile Cretacice şi Paleogene. Astfel, putem deduce că înainte de Badenian, în sectorul dintre Strehaia şi Zegujani a existat un domeniu de modelare subaerian cu un climat cald şi o uşoară diferenŃiere între anotimpuri.

Stratigrafia depozitelor Neogene şi Cuaternare. FormaŃiunile petrografice sunt depuse începând cu transgresiunea din Badenian, sedimentarea terminându-se odată cu regresiunea Romanian - Cuaternară. Acumulările piemontane încheie ciclul de sedimentare. Primă sinteză modernă cu privire la evoluŃia sedimento-genetică a Bazinului Dacic a fost realizată de Dan Jipa (2006). Autorul sugerează existenŃa a trei paleoambianŃe de sedimentare în evouŃia bazinului Dacic: faza lacustră (PonŃian); faza deltaică (Dacian inferior) şi faza fluviatilă (Dacian superior-Cuaternar). Sedimentarul din Dealurile Piemontane ale Motrului este alcătuit din depozite lacustre (TerŃiar);

10

depozitele fluvio-lacustre (pietrişuri, bolovănişuri şi nisipuri mai grosiere) şi depozite continentale (acumulările aluviale, deluviale şi coluviale).

Capitolul 3. Depozitele de lignit din Bazinul Minier Motru şi valorificarea potenŃialului de

exploatare

3.1. Carbogeneza în arealul Bazinului Minier Motru

Deşi cunoscuŃi încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cărbunii Plioceni din Oltenia au făcut obiectul unor cercetări aprofundate referitoare la geneza lor doar în ultimele trei decenii. Un prim model carbogenerator raportat la întregul bazin a fost conceput de łicleanu (1992). Ulterior acelaşi autor a completat modelul de geneză al cărbunilor (łicleanu, 1995). Există mai multe ipoteze privind explicarea condiŃiilor genetice ale acumulărilor de lignit din acest areal:

- prezenŃa unui lac cu adâncime redusă, colmatat periodic şi transformat în mlaştină (Pauliuc şi colab., 1981; łicleanu, 1995)

- existenŃa unor câmpii aluviale (Andreescu şi colab., 1985) - prezenŃa unor câmpii de inundaŃie funcŃionale într-un sistem fluviatil (łicleanu, 1995) - funcŃionarea unui areal fluvio-deltaic (Barus, 1987) - originea deltaică a arealelor carbogeneratoare (Pauliuc şi colab., 1981).

3.2. Caracteristicile cărbunilor din Bazinul Minier Motru Zăcămintele de cărbune din Bazinul Minier Motru au o înclinare generală de până la 5o, prezentând ondulări pe

mai multe direcŃii. Lignitul are culoare brun-negricioasă-neagră, spărtură neregulată, fiind format dintr-o masă cărbunoasă cu elemente de xilit. În arealul de studiu predomină cărbunele detritic cu stratificaŃie fină.

Zăcămintele dintre Dunăre şi Motru. Sectorul dintre Dunăre şi Motru se suprapune din punct de vedere structural atât peste flancul intern al Avanfosei Carpatice (la vest şi nord de aliniamentul Şimian-Ciovîrnăşani), cât şi pe flancul extern al acesteia (la est şi sud de acelaşi aliniament). Toate stratele de cărbuni aflorează pe versantul stâng al Văii Coşuştea şi prezintă falii în releu orientate pe direcŃia nord-vest – sud-vest.

Zăcămintele dintre Motru şi Jiu. Depozitele Dacian-Romaniene din acest areal cuprind cele trei entităŃi litostratigrafice cunoscute în Oltenia: FormaŃiunea de Berbeşti, FormaŃiunea de Jiu-Motru şi FormaŃiunea de Cîndeşti. Complexul cărbunos de Motru are cea mai mare dezvoltare, stratele cuprinse în intervalul V-XII fiind importante din punct de vedere productiv. 3.3. Activitatea extractivă din cadrul Bazinului Minier Motru

3.3.1. Istoricul activităŃilor de exploatare din Bazinul Minier Motru În anul 1959 s-a înfiinŃat Întreprinderea Minieră Oltenia, având trei sectoare de exploatare: Albeni, Roşia de Jiu şi

Valea Motrului. Arealul minier Valea Motrului şi-a început activitatea în trimestrul al II-lea al anului 1960. Primele lucrări miniere de exploatare au început în august 1960 la Mina Horăşti. În anul 1966, prin dezmembrarea Trustului Minier Oltenia, se înfiinŃează Întreprinderea Minieră Motru, care ulterior a purtat diferite denumiri. Exploatarea la zi a

Fig.1 Bazinul Minier Motru. FormaŃiuni litologice

11

început în a doua jumătate a deceniului opt. Din punct de vedere cronologic, prima microcarieră deschisă a fost Ploştina Nord în anul 1972.

În prezent, exploatarea minieră în subteran este reprezentată doar de Mina Lupoaia şi Mina Ploştina. Cariera Lupoaia a trecut de punctul maxim al evoluŃiei sale, estimându-se că epuizarea zăcământului va surveni în anul 2019. Cariera RoşiuŃa este în dezvoltare şi se estimează că va funcŃiona încă circa 40 ani.

3.3.2. Arealele de exploatare din cadrul Bazinul Minier Motru Adâncimea variabilă la care sunt situate stratele, grosimea acestora,

condiŃiile morfologice şi geo-hidro-miniere, caracteristicile fizico-mecanice ale rocilor intercalate, etc., fac ca metodele de exploatare să difere. Câmpurile miniere din arealul studiat sunt situate în dealurile din estul râului Motru (Dealurile JilŃului), excepŃie făcând sucursala Motru Vest care este situată în Dealrile Coşuştei. Acestea sunt, în ordinea intrării în exploatare: Horăşti, Leurda, Ploştina, Lupoaia, RoşiuŃa, Samarineşti, Motru Vest şi Boca (Fig. 2).

Capitolul 4. Morfologia şi morfometria arealului corespunzător Bazinul Minier Motru – parametrii iniŃiali

4.1. Aspecte introductive Debutul studiilor privind Piemontul Getic coincide cu introducerea în

literatura de specialitate a termenului de "piemont" de către Vintilă Mihăilescu (1946). Ulterior cunoaşterea ştiinŃifică a atribuit atat noŃiunii de piemont cât si arealului studiat noi valenŃe comprehensibile.

4.2. Trăsăturile morfologice ale arealului Bazinului Minier Motru Morfologia locală este dominată de

culmi alungite (rezultate prin fragmentarea suprafeŃei piemontane iniŃiale), separate de văi largi, care în zonele de confluenŃă căpătă aspectul unor depresiuni (Fig. 3). Altitudinea medie a arealului studiat este cuprinsă între 250 şi 300 m. Culmile cele mai înalte sunt situate la circa 50 m deasupra cotei generale a reliefului, căpătând aspect de martori erozionali.

4.2.1. UnităŃile morfologice regionale prezente în cadrul arealului Bazinului Minier Motru

În cadrul limitelor actuale ale Bazinului Minier Motru se individualizează patru unităŃi morfologice şi structurale distincte: - Dealul Bujorăscu, reprezintă terminaŃia vestică a ramurii externe a dealurilor subcarpatice care închid spre sud Depresiunea intracolinară Campu Mare-Targu Jiu-Câlnic.

Fig. 3. Bazinul Minier Motru. Harta hipsometrică

Legendă: 1- câmpuri miniere; 2- limita areal minier; 3- limită câmpuri miniere; 4- ape curgătoare

Fig. 2 Bazinul Minier Motru – SchiŃă privind localizarea câmpurilor miniere

12

- Dealurile JilŃului, reprezintă partea nordică a Dealurilor Piemontane ale Motrului, fiind situate la est de râul Motru - Dealurile Coşuştei. Falia Motrului a determinat coborârea compartimentului vestic al piemontului iniŃial cu circa 50 m faŃă de cel estic, astfel individualizându-se Dealurile Coşuştei.

- UnităŃile de vale. Odată schiŃate, văile principale sau adâncit şi lărgit continuu în cuvertura piemontană iniŃială. Ulterior au apărut văi secundare care s-au ramificat, fragmentând suprafaŃa vechiului piemont. ReŃeaua hidrografică a sculptat văi largi sub forma forma unor coridoare deschise, adâncirea ciclică generând terasele fluviatile.

4.3. Analize morfometrice în cadrul Bazinului Minier Motru

4.3.1. Analiza repartiŃiei energiei reliefului din cadrul Bazinului Minier Motru Energia reliefului influenŃează repartiŃiei proceselor geomorfologice şi intensitatea de manifestare a acestora.

Valorile mari ale adâncimii fragmentării din sectorul nordic sunt impuse de o eroziune mai intensă desfăşurată în sectoarele superioare ale văilor, generând o subminare a versanŃilor. Valorile mici ale adâncimii fragmentării din sectoarele de luncă sunt asociate lipsei proceselor geomorfologice gravitaŃionale şi predominării dinamicii fluviale.

RepartiŃia acestui parametru are importanŃă majoră în procesul de alegere a suprafeŃelor de amplasare a haldelor de steril. Valorile acestui energiei reliefului determină grosimea maximă pe care o poate avea depozitul de steril. În Bazinul Minier Motru haldele de steril sunt amplasate pe văi, în special în sectorul nordic, areal în care se găsesc valorile cele mai mari ale energiei reliefului (75-150 m/km²). Astfel, putem afirma faptul că valorile energiei reliefului au indus şi fizionomia haldelor. ÎnălŃimea haldelor scade spre aval, fapt determinat de scăderea valorilor adâncimii fragmentării.

4.3.2. RepartiŃia densităŃii fragmentării Parametrul morfometric densitatea fragmentării reliefează rolul major pe care l-a avut reŃeaua hidrografică în

fragmentarea arealului Bazinului Minier Motru. În cadrul zonei studiate, densitatea reŃelei hidrografice are valori cuprinse între 0,1-4,6 km/km2, ceea ce denotă un grad ridicat al fragmentării.

4.3.3. Declivitatea în arealul corespunzător Bazinului Minier Motru Alături de parametrul adâncimea fragmentării, înclinarea terenului este importantă pentru selectarea arealelor

suport pentru depunerea sterilului. Astfel, haldarea se efectuează pe terenurile cu pantă mică (0-2O) pentru a se asigura stabilitatea structurilor antropice depoziŃionale. În cadrul Bazinului Minier Motru depunerea sterilului în cadrul văilor cu declivitate mai mare determinat declanşarea alunecării corpului haldelor (alunecarea Haldei Valea Rogoaze, alunecarea Haldei Bujorăscu Mic, alunecarea Haldei Ştiucani etc.)

4.3.4. Analiza repartiŃiei orientării versanŃilor din cadrul Bazinului Minier Motru Unitatea studiată reprezintă un monoclin cu orientare nord-vest - sud-est, fragmentat de reŃeaua hidrografică pe o

direcŃie conformă cu înclinarea generală. Acest fapt a determinat conturarea unor versanŃi cu orientare sud-vestică pentru arealul Dealurilor JilŃului şi predominant nord-vestică pentru culmile de pe dreapta Motrului.

Capitolul 5. PotenŃialul climatic al arealului Bazinului Minier Motru

Din punct de vedere climatic, arealul face parte din provincia climatică Cfbx (după clasificarea lui Koppen), aşadar un climat temperat continental cu nuanŃe submediteraneene. Având în vedere faptul că în perimetrul Bazinului Minier Motru nu se află staŃii meteorologice, pentru caracterizarea trăsăturilor climatice am folosit măsurători de la staŃii situate în vecinătate: Târgu Jiu, Craiova, Apa Neagră şi Strehaia.

5.1. Regimul temperaturii aerului

Cunoaşterea mersului temperaturii aerului este importantă în special pentru aprecierea stadiului de vegetaŃie al diferitelor culturi, prognozarea fenomenului de îngheŃ, efectuarea diferitelor activităŃi legate de mersul vremii etc.

13

5.1.1. Temperatura medie Jumătatea vestică a Piemontului Getic se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai mare de 10°C, ca

urmare a încălzirii din anotimpurile de tranziŃie prin desfăşurarea proceselor de foehn. Temperatura medie multianuală la staŃia meteorologică Târgu Jiu este 10,4°C (1980-2002) şi 11,2°C pentru staŃia Craiova (perioada 1980-2002, după datele oferite de The World Meteorological Organization).

5.1.2. Temperaturi maxime şi minime VariaŃiile neperiodice ale temperaturii aerului generate de fluctuaŃiile circulaŃiei generale a atmosferei, au

determinat unele situaŃii de excepŃie concretizate în maxime şi minime absolute. - Temperatura maximă. La Strehaia s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură maximă extremă: 43,5°C în lunile

august şi septembrie 1946 (Neamu, 1998). Maxima absolută la staŃia Târgu Jiu are valoarea de 40,8°C, a fost înregistrată pe 8 septembrie 1946.

- Temperatura minimă. Temperaturile extreme minime absolute sunt influenŃate hotărâtor de suprafaŃa subiacentă, altitudinea absolută fiind un factor secundar. Temperatura minimă absolută înregistrată până în prezent la StaŃia Târgu Jiu a avut valoarea de -31oC (24 ianuarie 1942). Temperaturile minime absolute înregistrate în ultima sută de ani sunt: Strehaia -33,0 (25.01.1907), Apa Neagră -27,5 (22.01.1907).

5.2. Regimul temperaturii solului Microclimatul solului este dependent de: expoziŃia versanŃilor, înclinarea suprafeŃei, gradul de acoperire cu

vegetaŃie, umezeala din sol şi culoarea solului. Din analiza datelor de la staŃiile meteorologice Târgu Jiu şi Craiova, s-a constatat că temperaturile medii lunare ale solului până la 20 de centimetri sunt mai ridicate decât temperaturile medii lunare ale aerului în lunile aprilie şi decembrie.

5.3. Regimul precipitaŃiilor atmosferice Regimul precipitaŃiilor este influenŃat în principal de circulaŃia depresiunilor barice. Cele mai abundente

precipitaŃi sunt înregistrate în timpul pătrunderii fronturilor reci din lunile mai şi iunie (primul maximum de precipitaŃii) şi la începutul pătrunderii fronturilor calde din în lunile noiembrie şi decembrie (al doilea maxim de precipitaŃii). InfluenŃa climatului submediteranean se manifestă şi prin precipitaŃii mai bogate.

Apreciem că valoarea medie a precipitaŃiilor în arealul Bazinului Minier Motru este cea specifică unităŃilor de dealuri, cu valori în jur de 700 mm/an. Valorile medii multianuale ale precipitaŃiilor pe perioada 1980-2002, relevă 471,1 mm la staŃia Târgu Jiu şi 473,8 mm la staŃia Craiova. Valorile cele mai mari înregistrate se găsesc în partea de nord a arealului, în vecinătatea sectorul subcarpatic. Valoarea maximă anuală a precipitaŃiilor pe intervalul istoric 1880-2008, a fost atinsă în anul 1981 la Târgu Jiu (918,5 mm), şi în 1980 la staŃia Craiova (1192,8 mm).

5.4. Regimul vânturilor DirecŃia vântului La staŃia meteorologică Apa Neagră direcŃia dominantă a vântului este cea de vest, cu o

pondere de 9-15 %. Analiza frecvenŃei şi vitezei medii a vântului s-a făcut pentru perioada 1980-2002 pe baza înregistrărilor de la staŃiile Craiova şi Târgu Jiu. Înregistrările de la staŃia Târgu Jiu indică o dominare a frecvenŃelor din direcŃiile nord (8%) şi nord-est (6,8%). Cele mai mici frecvenŃe apar pe direcŃiile vest şi nord-vest. Această distribuŃie se poate explica şi prin orientarea văii Jiului dinspre nord-nord-est spre sud- sud-vest.

Viteza vântului are cele mai mari valori anuale pe direcŃiile cu frecvenŃe dominante, astfel media lunară cu valoarea cea mai ridicată este 1,91 m/s şi s-a înregistrat în anul 2002, pentru direcŃia nord la staŃia Târgu Jiu şi 4,0 m/s în anul 1981, pentru direcŃia est la staŃia Craiova.

5.5. Topoclimatele din Bazinul Minier Motru Morfologia arealului diferenŃiază radiaŃia solară, orientează circulaŃia atmosferică locală, iar varietatea

caracteristicilor terenului (morfografia, declivitatea, utilizarea terenurilor, acoperirea cu păduri etc.) determină diversitatea topoclimatelor naturale: topoclimatul dealurilor piemontane şi topoclimatul culoarelor de vale. Acestora li se pot suprapune topoclimate elementare naturale: topoclimatul culmilor deluroase, topoclimatul de luncă, topoclimatul depresiunilor de obârşie, topoclimatul complexelor de alunecare, topoclimatul pădurilor.

PrezenŃa umană şi în special activităŃile miniere din Bazinul Minier Motru au generat topoclimate specifice denumite topoclimatele elementare antropice: topoclimatul de carieră, topoclimatul de haldă, topoclimatul aşezărilor şi topoclimatele galeriilor subterane.

14

Capitolul 6. PotenŃialul hidrogeologic şi hidrografic din cadrul arealului Bazinului Minier Motru 6.1. Caracteristicile hidrogeologice ale spaŃiului dintre Dunăre şi Jiu

Depresiunea Getică găzduieşte un bazin hidrogeologic de mari dimensiuni. Grosimea mare şi permeabilitatea ridicată a depozitelor sedimentare ce alcătuiesc această unitate geologică determină caracteristicile apelor subterane.

6.1.1. Caracteristicile rocilor magazin FormaŃiunile sedimentare întâlnite în cadrul Bazinului Minier Motru corespund intervalului Paleogen – Cuaternar.

Acviferele din acest areal sunt cantonate în depozite PonŃiene, Daciene, Romaniene şi Cuaternare.

6.1.2. Apele subterane din arealul Bazinului Minier Motru În zona de studiu se întâlnesc acvifere de mare adâncime (sub presiune, cu nivel ascensional sau artezian);

acvifere de adâncime medie (cu nivel liber, sub presiune subarteziene şi sub presiune arteziene) şi acvifere freatice.

6.1.2.1. Apele subterane de medie şi mare adâncime Acviferele de adâncime din arealul studiat aparŃin bazinului subartezian-artezian al Depresiunii Getice. Acestea

sunt de tip intergranular, au extindere regională, fiind cantonate în formaŃiunile arenaice de vârstă Dacian-Romanian. Acviferele de profunzime sunt dezvoltate la scara întregii unităŃi, au grosimi de 50-100 m şi depind de complexitatea litologică.

6.1.2.2. Acviferele freatice Stratele acvifere freatice prezintă interes economic deoarece constituie principala sursă de alimentare cu apă

pentru populaŃie. Ele sunt canntonate în formaŃiuni Cuaternare, prezentând nivel liber şi rar slab ascensional. Acviferele superioare au caracter discontinuu, grosimi diferite şi sunt răspândite neuniform, fiind influenŃate de regimul pluvial.

6.1.3. Calitatea apelor subterane din arealul Bazinului Minier Motru Apele subterane poartă amprenta compoziŃiei mineralogice a structurilor prin care trec. În Bazinul Minier Motru

apele freatice au mineralizaŃie totală foarte scăzută, cu valori cuprinse între 135-493 mg/l, iar duritatea se încadrează între 5,6 şi 11,8°G (sursa: AgenŃia de ProtecŃie a mediului Gorj). CompoziŃia acestora este influenŃată de calitatea apelor de suprafaŃă, precum şi de principalele surse de poluare din zonă. În urma analizelor chimice STAS 1342-91, se constată că pe măsură ce înaintează spre sud, apele subterane acumulează treptat cantităŃi apreciabile de substanŃe minerale. Astfel, exceptând pH-ul, Ca, Mg şi sulfaŃii; probele prezintă caracteristici peste limitele excepŃionale de potabilitate: N03 = 37%, NH4 = 25%, duritatea totală = 30% etc. (sursa: Raport intern al EMC Motru).

6.2. Specificitatea hidrografică a arealului dintre Dunăre şi Jiu ReŃeaua hidrografică din cadrul arealului studiat are o orientare generală nord-sud sau nord-vest – sud-est, cu

aspect dendritic. Regimul hidrologic din cadrul Dealurilor Piemontane ale Motrului este influenŃat direct de condiŃiile fizico – geografice. Valorile reduse ale scurgerii din cadrul acestei unităŃi (1-3 l/s/km2) sunt cauzate de cantităŃile inferioare de precipitaŃii în comparaŃie cu cele din arealele vecine din nord şi vest (SubcarpaŃii Gorjului şi Podişul MehedinŃi), de repartizarea neuniformă a acestora în cursul anului, precum şi de permeabilitatea ridicată a substratului.

Capitolul 7. Învelişul edafic al arealului corespunzător Bazinului Minier Motru

7.1. Repartizare solurilor pe unităŃi morfologice Solurile dezvoltate în arealele colinare. Pe culmile şi versanŃii Bazinului Minier Motru găsim un mozaic tipologic

de soluri, diferenŃiate de varietatea litologică, topoclimatele specifice, micromorfologia locală şi specificul vegetaŃiei: - pe culmile înguste întâlnim în special luvosoluri şi vertosoluri, tipice şi erodate - pe interfluvi predomină luvosolurile şi preluvisolurile. - pe versanŃii înclinaŃi s-au format eutricambisoluri. În arealele puternic înclinate cu roci de vârstă recentă, sculptate în argile carbonatice, nisipuri şi pietrişuri, se găsesc suprafeŃe întinse cu regosoluri eutrice. VersanŃii din partea de sud şi sud-vest au vertosoluri sau vertosoluri erodate.

- pe versanŃii afectaŃi de procese de deplasare în masă sunt prezente preluvosolurile şi regosolurile.

15

Solurile dezvoltate pe văi. Terenurile cu înclinări reduse din cadrul luncilor şi teraselor au soluri formate pe pietrişuri şi nisipuri Holocene şi Pleistocene.

- în lunci sunt prezente aluviosoluri aflate în diferite stadii de dezvoltare. În partea situată în vecinătatea imediată a albiei, pe suprafeŃele inundabile la viituri obişnuite, întâlnim materiale aluvionare care conŃin orizonturi solificate. În partea mai înaltă a luncilor unde inundaŃiile se produc doar la viituri mari apar aluviosolurile evoluate slab şi mijlociu, carbonatice în general, cu variate influenŃe freatice. Pe suprafeŃele ieşite de sub influenŃa inundaŃiilor, apar aluviosolurile bine evoluate, cu început de levigare a carbonaŃilor. În lunci se mai întâlnesc aluviosoluri entice stagnice inclusiv gleizate, alături de faeoziomuri.

- pe terase apare o varietate considerabilă de soluri, tipologia lor fiind condiŃionată de înălŃimea, vârsta şi roca de solificare. Pe terasele mai înalte cu rocă de solificare asemenea celei de pe vechiul piemont, sunt prezente luvosolurile albice stagnice şi luvosolurile stagnice, iar pe terasele mijlocii şi inferioare predomină preluvisolurile.

7.2. Analiza tipologică a solurilor din arealul Bazinului Minier Motru

Principalele clase, tipuri, subtipuri şi asociaŃii de soluri prezente în arealul corespunzător Bazinului Minier Motru sunt: clasa protisoluri (aluviosolurile, Regosolurile); clasa cernisoluri; clasa cambisoluri (eutricambosolul); clasa luvisoluri (preluvosolul, luvosolul); clasa vertosoluri (vertosolul); clasa antrisoluri (erodosolurile) şi protosolul antropic minier.

Capitolul 8. InterferenŃe biogeografice în spaŃiul Bazinului Minier Motru

8.1. VegetaŃia forestieră

Regiunea analizată se încadrează în zona pădurilor de foioase. OscilaŃiile climatice din Cuaternar, îndeosebi variaŃia cantităŃii de precipitaŃii au determinat prezenŃa elementelor arborescente cu evidente caractere mezofite-mezohigrofile (fagul şi frasinul), dar şi a elementelor provenite din fitoclimatul silvostepei (cer, gărniŃă, mojdrean etc.).

8.2. VegetaŃia ierboasă

FâneŃele şi pajiştile reprezintă o asociaŃie floristică secundară, extinsă ulterior pădurilor, în mare parte datorită defrişărilor acestora. VegetaŃia ierboasă este alcătuită atât din specii autohtone (specifice poienilor din păduri), dar şi din specii care au pătruns din stepă şi silvostepă.

8.3. VegetaŃia zonelor umede

Pajiştile de luncă sunt asociate cu terenurile joase, plane şi umede, a căror pânza freatică se află aproape de suprafaŃă. Pajiştile din lunca Motrului sunt ocupate în marea lor majoritate cu fitocenoze cu o ridicată valoare furajeră.

16

Partea a III-a. MODIFICĂRILE ANTROPICE INDUSE AREALULUI BAZINULUI MINIER MOTRU

Capitolul 1. Problema degradărilor de teren din zonele cu exploatări miniere de cărbune

1.1. Aspecte introductive Mineritul are consecinŃe negative majore asupra componentelor mediului. Atunci când lipsesc politicile de

reconstrucŃie ecologică, consecinŃele constau în generarea unor peisaje antropizate dezolante, contrastante peisajului natural. Modificările mediului rezultate în urma extracŃiei cărbunelui depind de morfologia arealului exploatat, indicii meteorologici, tehnica minieră utilizată, compoziŃia chimică şi mineralogică a materialelor exploatate etc. Principalele efecte negative ale activităŃilor antropice miniere sunt: modificarea reliefului; degradarea florei şi faunei; degradarea mecanică şi poluarea chimică a solului; reducerea activităŃii agricole şi silvice; poluarea mediului înconjurător; crearea unor topoclimatice specifice; modificarea condiŃiilor hidrogeologice, modificarea infrastructurii; declanşarea sau accelerarea proceselor geomorfologice; ocuparea terenurilor productive sau neproductive cu structuri miniere sau relief antropic minier; degradarea estetică a peisajului etc.

1.2. Impactul antropic şi degradarea terenurilor. Aspecte conceptuale. Degradările de teren constituie intensificări sau declanşări ale fenomenului de „denudare a reliefului”, ca urmare a

dereglării echilibrului dintre componentele sistemului geomorfologic. Diversitatea tipologică a elementelor afectate şi varietatea formelor de manifestare a degradărilor generate de activităŃile de exploatare minieră, necesită o abordare multidisciplinară.

Impactul antropic reprezintă efectul direct sau indirect al activităŃilor umane asupra calităŃii elementelor sistemului geomorfologic. Din punct de vedere conceptual, impactul antropic din arealele miniere poate fii ordonat conform unui complex de criterii, conform aşteptărilor analizei ştiinŃifice. În funcŃie de efectele generate de impactul antropic, se diferenŃiază: impactul antropic cu efecte ireversibile (modificările sunt permanente şi nu pot fi metabolizate de sistemul geomorfologic) şi impactul antropic cu efecte reversibile (factorul determinant al efectelor este permanent, însa efectele induse pot fi metabolizate într-un interval determinat de timp, fără o intervenŃie amelioratoare).

1.3. Impactul antropic indus sistemului geomorfologic. Aspecte conceptuale. Magnitudinea impactului indus de activităŃile miniere creşte substanŃial prin asocierea pe spaŃii restrânse a unor

intervenŃii radicale. Rezultatul constă în crearea unui sistem geomorfologic antropizat, caracterizat de o creştere a complexităŃii fenomenelor geomorfologice.

IntervenŃia umană în sistemul geomorfologic poate fi cuantificată prin analiza cantitativă a modificărilor mediului natural. Activitatea de valorificare a rezervelor de cărbuni determină o modificare substanŃială a contextului geomorfologic local, rezultatul constând într-o serie de tehnostructuri de tipul golurilor şi formelor proeminente de relief. Efectul intervenŃiilor antropice se materializează în principal asupra calităŃii estetice a peisajului. În urma activităŃilor extractive din Bazinul Minier Motru, peisajului natural a fost înlocuit cu unul antropizat, caracterizat printr-o morfologie minieră.

Capitolul 2. Modificările antropice induse componentei litologice din

cadrul arealului Bazinului Minier Motru Activitatea minieră la zi determină o modificare a litologiei de suprafaŃă

pe adâncimi care pot varia în Bazinul Minier Motru de la 2-3 m, până la 250 m. Depunerea materialului excavat în spaŃiul rămas liber după extragerea lignitului sau în afara ariei exploatate determină modificarea compoziŃiei şi structurii litologice de suprafaŃă (Fig. 4).

Prin exploatarea la zi în carierele Lupoaia şi RoşiuŃa, au fost excavate până la sfârşitul anului 2007, peste 900 milioane m3 de steril, din cei peste

Fig. 4 Profil prin sectorul dislocat al Carierei Lupoaia (sectorul nord-estic)

Legendă: 1- sol; 2. argilă nisipuri şi rădăcini; 3. nisip 4. pietriş şi nisip; 5. argilă nisipoasă; 6. argilă cărbunoasă; 7. strat de cărbune; 8. vatra carierei; 9. materiale sterile; 10. acumulare de apă

17

2000 mil. m3 estimaŃi (Tabel. 1). CompoziŃia litologică a arealului (argile, argile carbonatice, argile nisipoase, nisipuri, pietrişuri, cărbuni) a fost restructurată pe o adâncime de circa 185 m în Cariera Lupoaia şi 220 m în Carierea RoşiuŃa. Acest fapt are repercusiuni negative asupra acviferelor arealului, proceselor pedogenetive, dinamicii geomorfologice etc.

Tabel 1 Volumul de material extras prin exploatarea la zi din Bazinul Minier Motru (sursa EMC Motru)

Sucursala Volum proiectat excavare

(mil.m3) Volum excavat

(mil.m3) SuprafaŃa unităŃii miniere (km2)

SuprafaŃa carierei (km2)

Adâncimea maximă (m)

Cariera Lupoaia 1200 581,35 14,8 6,2 185 Cariera RoşiuŃa 980 320 13 5,8 220

Capitolul 3. Modelarea geomorfologică contemporană din arealul Bazinului Minier Motru.

3.1. Fenomenul antropizării – aspecte conceptuale Procesul de antropizare s-a intensificat exponenŃial continuu, arealele cele mai afectate fiind perimetrele urbane şi

regiunile cu rezerve de substanŃe minerale exploatabile. Urmarea modificării echilibrelor instituite în mod natural în cadrul sistemelor geomorfologice din areale antropizate o reprezintă starea de şoc antropic prelungit, un şoc al degradării continue, generalizate şi accelerate (Badea, 2000). Exploatarea resurselor de substanŃe minerale lasă amprenta cea mai evidentă asupra morfologiei moştenite, dar şi asupra dinamicii geomorfologice contemporane. ConsecinŃa acestor acŃiuni umane o reprezintă generarea unor peisaje antropizate dezolante din punct de vedere estetic (peisaje miniere).

3.2. Morfologia antropică din arealele cu exploatări de cărbune

3.2.1. Relieful antropic minier. Caracteristici generale. Remodelarea antropică a reliefului iniŃial se materializează prin forme de relief a căror morfologie este

determinată de interesele momentane ale societăŃii, etapa de evoluŃie tehnologică la care se află aceasta şi de tipicul activităŃilor generatoare. Morfologiei iniŃiale îi sunt induse modificări de formă şi funcŃionale, rezultatul constând în generarea unui areal morfologic antropizat. În cadrul reliefului antropic minier, ca urmare a declanşării procese geomorfologice, sunt generate microforme specifice.

3.2.2. Tipologia formelor de relief antropic minier Analizarea eficientă a morfologiei generate de activităŃile umane necesită o încadrare a formelor de relief antropic

în tipologii uşor de recunoscut. Pentru o înŃelegere exactă şi o încadrare conceptuală riguroasă a tuturor aspectelor morfologice create de om prin exploatarea cărbunelui şi raportându-ne la rezultatul morfologic al acestor activităŃi, propunem o clasificare având ca şi criteriu principal manifestarea morfologică locală, iar drept criteriu secundar vizăm geneza şi alcătuirea litologică a reliefului antropic minier: forme subtopografice de relief, forme supratopografice de relief şi forme de relief induse de dinamica subterană. Având în vedere faptul ca în cadrul acestei clasificări am folosit termenii precum: subtopografic şi supratopografic, menŃionăm faptul că raportarea morfologiei antropice s-a făcut la suprafaŃa topografică iniŃială, neafectată de intervenŃia omului. Prin suprafaŃa topografică iniŃială înŃelegem morfologia naturală a teritoriului, existentă înaintea intervenŃiei umane. În continuare vom detalia cele trei morfologii antropice enunŃate.

3.2.2.1. Forme subtopografice de relief antropic minier Carierele miniere, sunt rezultatul morfologic al procesului de excavare a rocilor dintr-un sit cu rezerve de

substanŃe minerale utile. În Bazinul Minier Motru, excavaŃiile ajung la peste 200 m adâncime, laturile acestora fiind de ordinul kilometrilor. Exploatarea la zi din Bazinul Minier Motru a început în 1976 şi cuprinde 2 cariere mari (Lupoaia şi RoşiuŃa) şi mai multe microcariere. Toate ceste forme subtopografice sunt situate integral în versant şi însumează o suprafaŃă de peste 30 km2.

3.2.2.2. Forme supratopografice de relief antropic minier Tehnostructurile de tip haldă. Halda de steril este o formă supratopografică de relief antropic, rezultată în

urma procesului de depozitare a materialelor reziduale generate de exploatărilor miniere. Haldele sunt alcătuite dintr-un amestec eterogen de roci cu vârste, mineralogii, granulometrie, structură etc. variate. În Bazinul Minier Motru s-au

18

construit 18 de halde de steril cu dimensiuni diferite, ele stocând circa 700 milioane m3 de roci sterile (sursa: SNLO Târgu Jiu). Există mai multe criterii de clasificare a haldelor, cele mai des uzitate fiind: dimensiunea, poziŃia în funcŃie de unităŃile morfologice locale, poziŃia în cadrul bazinului de exploatare, tipul de materiale din care sunt alcătuite, geometria corpului haldei etc. Haldele pot fi izolate sau grupate aleatoriu, în Bazinul Minier Motru având vârste cuprinsă între câteva luni şi 40 de ani.

3.2.2.3. Forme de relief induse de dinamica subterană din arealele miniere

Golurile rezultate în urma activităŃilor miniere sunt cauza redistribuirii tensiunilor existente în loc. Depăşirea rezistenŃei rocilor (raportul dintre dimensiunile golurilor şi mărimea tensiunilor din acoperiş) determină deformarea plastică sau rupturală a stratelor din acoperişul şi pereŃii lucrărilor miniere subterane. Acestea mecanisme se concretizează prin procese geomorfologice de tasare, prăbuşire, surpare, alunecare etc.

Microformele din perimetrele miniere cu exploatări subterane sunt depresionare sau proieminente (alunecările şi surpările din cadrul Dealului Prigorului, alunecările de teren din bazinul superior al văii LupoiŃa etc.).

3.2.2.4. Microformele de relief din cadrul tehnostructurilor miniere Atât formele supratopografice, cât şi cele subtopografice de relief antropic ninier sunt alcătuite din elemente

geometrice (berma, taluzul, podul, muchia, fruntea etc.) cu dimensiuni variate. În timpul şi după încheierea proceselor tehnologice de exploatare, morfologia antropică minieră este supusă unui regim natural de modelare. Printre microformele de relief rezultate se numără: corpurile de alunecare, ravenele, movilele de haldare, depozitele rezultate în urma surpării etc. Prin acumularea apelor provenite din ploi şi prin topirea zăpezii, în cadrul microdepresiunilor de pe haldă sau în arealele excavate se formează lacuri temporare.

3.2.2.5 Morfologia antropică auxiliară exploatării cărbunilor Activitatea minieră presupune ocuparea unor mari suprafeŃe de teren pentru amplasarea construcŃiilor legate direct sau indirect de procesul de exploatare. În Bazinul Minier Motru o parte din suprafeŃe (circa 25%) sunt scoase definitiv din circuitul productiv, fiind mobilate de construcŃii social-edilitare, structuri de producŃie, căi de comunicaŃii, albii amenajate etc.

3.2.3. UnităŃile de exploatare a lignitului din Bazinul Minier Motru Zăcămintele de lignit dintre Dunăre şi Jiu au fost valorificate prin exploatare în cadrul mai multor câmpuri

miniere, care pentru o administrare facilă au fost arondate unor bazine miniere cu denumiri locale. Câmpul Minier Horăşti. Este situat în sudul Bazinului Minier Motru, la est râul Motru. Se caracterizează prin

exploatări subterane, ocupând o suprafaŃa totală de circa 25 km2. Câmpul Minier Leurda. Este situat în estul oraşului Motru, în partea centrală a zonei de studiu. SuprafaŃa

totală ocupată de lucrările miniere este circa 13 km2, cuprinzând atât exploatări subterane cât şi de suprafaŃă (Mina Leurda, Microcariera Leurda, Microcariera Miculeşti I, Microcariera Miculeşti II şi Halda Miculeşti-Valea Zăstranei).

Câmpul Minier Ploştina. Perimetrul minier ocupă interfluviul dintre Valea Ploştinei şi cursul superior al JilŃului Slivileşti. SuprafaŃa totală afectată de lucrări de exploatare este e circa 19 km2 (Mina Ploştina, Microcariera Porcaşa, Microcariera Ploştina Nord, Microcariera Ploştina Sud, Microcariera Ştiucani I, Microcariera Ştiucani II şi Halda Valea Porcaşei).

Câmpul Minier Lupoaia. Este situat în partea vestică a Bazinului Minier Motru, ocupând interfluviul dintre Valea Ploştina şi Valea Motrului. UnităŃile miniere componente sunt: Mina Lupoaia, Cariera Lupoaia, Microcariera Panoul 5-6 Lupoaia; Microcariera Lupoaia VI+VII, Microcariera Steic, Microcariera Lupoaia Vest, Microcariera LupoiŃa, I, Microcariera LupoiŃa II, Halda Valea Mănăstirii, Halda Valea LupoiŃa, Halda Valea Cerveniei, Halda Steic şi Halda interioară Lupoaia. SuprafaŃa totală a acestui câmp minier depăşeşte 29 km2.

Câmpul Minier RoşiuŃa. Este situat în partea nordică a Bazinului Minier Motru, între Valea Motrului şi cea a Runcurelului, cuprinzând următoarele unităŃi: Mina RoşiuŃa, Mina RoşiuŃa II, Cariera RoşiuŃa, Microcariera RoşiuŃa, Microcariera RoşiuŃa I, Microcariera RoşiuŃa II, Microcariera Ştiucani I, Microcariera Ştiucani II şi Haldele de steril: Bujorăscu Mic, Valea Rogoazelor şi Valea Ştiucani. SuprafaŃa totală ocupată de acest areal minier este de circa 28 km2.

19

Câmpul Minier Motru Vest (Râpa). Este situat pe dreapta râului Motru, dezvoltându-se atât în lunca acestuia, cât şi pe interfluviul dintre Valea Motrului şi Valea Peşteanei. În cadrul Câmpului Minier Motru sunt cuprinse următoarele subunităŃi: Mina Motru Vest, Mina Noua Motru, Microcariera Valea Racilor – Meriş, Microcariera Meriş II şi Halda Valea Racilor (fig. 53). SuprafaŃa totală ocupată de acest areal minier este de circa 6,5 km2.

Câmpul Minier Boca. Se află în extremitatea sudică a arealului minier, în cadrul dealurilor din estul râului Motru. SuprafaŃa arealului minier este de circa 5,8 km2, fiind alcătuit doar din exploatări subterane. 3.3. Modelarea geomorfologică din arealul Bazinului Minier Motru

3.3.1. Principalii agenŃi modelatori AcŃiunea agenŃilor modelatori, particularităŃile proceselor de modelare şi microformele rezultate, depind atât în

ceea ce priveşte distribuŃia spaŃială, cât şi dinamica evolutivă, de totalitatea variabilelor de control ale sistemului geomorfologic regional (om, apa, climă, relief, rocă, sol vegetaŃie etc.).

3.3.1.1. Omul - agent morfogenetic

Deşi în timp geologic factorii naturali au jucat un rol esenŃial în morfogeneză, omul i-a surclasat, având una din cele mai dinamice conduite din cadrul sistemelor geomorfologice. Rezultatele acŃiuni antropice sunt observabile în perioade scurte de timp. Omul poate frâna sau accelera manifestarea proceselor geomorfologice, poate devia sensul de desfăşurare al proceselor naturale, poate imprima transformări profunde ale anumitor unităŃi naturale sau poate determina degradări ale echilibrului din angrenajul natural. AcŃiunea factorul antropic se concretizează printr-o morfologie nouă, caracterizată de inversiuni de relief, precum şi o restructurare şi reamenajare artificială a materialelor. Tehnostructurile miniere procesele geomorfologice declanşate şi micromorfologia asociate lor reprezintă o confirmare consistentă a acŃiunii morfogenetice umane.

3.3.1.2. Premisele modelării sub influenŃa factorilor naturali În cazul arealelor miniere abandonate suprafeŃele evoluează pe direcŃii imprimate de legităŃi naturale, procesele

geomorfologice recăpătând în timp aspecte specifice locale.

3.3.2. Modelarea geomorfologică din cadrul câmpurilor de exploatare a lignitului aparŃinătoare Bazinului Minier Motru

Studiul dinamicii reliefului antropic şi natural din cadrul câmpurilor miniere ale arealului Bazinului Minier Motru are drept scop urmărirea proceselor geomorfologice cu activitate contemporană şi determinarea rolului lor în formarea şi modelarea morfologiei locale. Pentru a realiza o analiză pertinentă a dinamicii proceselor geomorfologice contemporane din zonele miniere, vom proceda la studierea mecanismelor în contextul tehnostructurilor pe care se desfăşoară.

3.3.2.1. Modelarea geomorfologică a reliefului antropic minier din arealele cu exploatări la zi Luând în considerare dimensiunile şi reprezentativitatea spaŃială, carierele miniere şi haldele de steril sunt formele

de relief antropic minier cu cel mai larg spectru de reprezentativitate al proceselor geomorfologice contemporane. În Bazinul Minier Motru se află două cariere şi 19 microcariere, extinse pe o suprafaŃă de peste 30 km2. Procesele geomorfologice prezente în cadrul acestor forme de relief antropic acoperă un spectru larg: surpări, curgeri noroioase, alunecări de teren, eroziune, curgeri uscate de materiale etc.

Sterilul rezultat în urma proceselor tehnlogice a fost depozitat în 18 halde de steril a căror suprafaŃă depăşeşte 23 km2. În urma studiilor de teren am constat că cele mai frecvente procese geomorfologice prezente în cadrul haldelor de steril sunt: alunecările, eroziunile, tasările, sufoziunile, surpările, curgerile uscate de material, pseudosoliflixiunile creep-ul etc.

Deşi le vom trata în mod individual, observaŃiile de teren evidenŃiază faptul ca în multe areale procesele geomorfologice se intercondiŃionează şi se suprapun ca şi areal de manifestare. De asemenea am constatat transformarea unui tip de dinamica în altul sau transformarea unui proces în altul. Atfel procesele geomorfologice din arealele miniere sunt colegate şi interdependente.

20

Meteorizarea. Deşi neglijată în lucrările de specialitate, meteorizarea este puternic accelerată în arealele cu exploatări miniere. Procesul este declanşat în mod direct de către om, prin scoaterea la zi a unor depozite de roci care în mod natural ar intra în contact cu factorii degradaŃionali peste mii, sute de mii, milioane de ani sau niciodată. În Bazinul Minier Motru meteorizarea apare atât în cadrul carierelor miniere şi haldelor de steril, cât şi în cadrul exploatărilor subterane.

Eroziunea. Eroziunea din arealele afectate de activităŃile miniere la zi se transformă în eroziune antropică (accelerată). Procesul erozional depinde de compoziŃia fizică a materialului haldat, panta, densitatea şi caracterul vegetaŃiei etc. Carierele miniere şi haldele de steril sunt susceptibile la declanşarea procesului de eroziune, ca urmare a caracteristicilor structurale şi compoziŃiei litologice. Intensitatea pluviodenudării depinde de frecvenŃa şi intensitatea ploilor, de proprietăŃile fizice şi chimice ale materialelor constituente ale haldei sau carierei, de modul de utilizare al terenurilor după încheierea procesului de haldare, etc. Procesul este vizibil după fiecare ploaie mai însemnată şi pe văile LupoiŃa şi Ploştina. În cazul haldelor de steril, procesul erozional se dezvoltă sectorial, astfel pe suprafaŃa bermei superioare eroziunea are caracter areolar iar pe taluzuri apa se concentrează formând rigole ce se pot transforma în ravene, generându-se astfel o morfologie de tip bad lands. În ceea ce priveşte formele de acumulare; ele sunt reprezentate prin trene deluviale cu grosimi diferite. Atunci când aceste materiale au ajuns la baza taluzurilor haldei, devin stabile, formând tăpşane coluviale. Deseori ravenarea se asociază spaŃial cu deplasările în masă (alunecări de teren, curgeri noroioase şi surpări), întrucât în numeroase cazuri aceiaşi factori potenŃiali şi declanşatori se găsesc la originea acestor procese. Eroziunea eoliană este prezentă în cadrul haldelor neconsolidate, manifestându-se în special pe timp secetos.

Sufoziunea. În cadrul câmpurilor miniere ale arealului de studiu acest proces geomorfologic este favorizat de lipsa drenurilor de suprafaŃă, lipsa vegetaŃiei protectoare, materialul afânat şi poros din halde, compactarea deficitară a haldelor, descopertarea din cariere etc. Tot acest complex de cauze determină o permeabilitate mare la infiltrarea pluvială şi o scurgere cu viteza ridicată prin interiorul depozitelor de roci. În campaniile de teren am întâlnit sufoziune la Halda Valea Mănăstirii, Halda Rogoaze, Halda Lupoaia, Halda RoşiuŃa etc. Micromorfologia generată ca urmare a declanşării acestui proces se observă în special în cazul haldelor tinere. Rezultatul constă în crearea unor zone mai lăsate la suprafaŃa haldei, uneori chiar se produc prăbuşiri de mici dimensiuni.

Procese de deplasare în masă I- Alunecările de teren. Activitatea de exploatare a lignitului din Bazinul Minier Motru a determinat declanşarea sau reactivarea unui spectru larg de alunecări de teren. În ceea ce priveşte tipologia alunecărilor de teren prezente pe suprafaŃa haldelor de steril sau în cadrul carierelor miniere, propunem o clasificare folosind drept criteriu de bază forma de relief antropic minier în cadrul căreia se produc: - alunecări manifestate în cadrul structurii haldelor de steril - au caracter de alunecări superficiale, parazitând taluzurile şi bermele haldelor. SuprafaŃa de alunecare este în general concavă, procesul de mişcare declanşându-se în timpul perioadelor cu precipitaŃii abundente. Exemple se găsesc în cadrul tuturor haldelor din Bazinul Minier Motru.

- alunecări ale corpului haldei de steril - declanşarea lor este cauzată de înclinarea terenului suport, la care se pot alătura: prezenŃa izvoarelor în terenul suport, ploile abundente, alternanŃele îngheŃ-dezgheŃ etc. Acest tip de alunecare poate afecta sectoare ale haldei sau întregul corp al acesteia. Un caz interesant şi puŃin abordat în literatura de specialitate este cel al alunecării terenului suport al haldei. Mobilizarea stratelor din fundament determină o alunecare a întregii structuri acumulative miniere. Printre cauzele identificate în teren, în urma studierii acestui proces geomorfologic din cadrul Bazinului Minier Motru am identificate: alcătuirea fundamentului din strate de nisipuri şi argile în alternanŃă, înclinarea structurilor conform cu morfologia locului, prezenŃa acviferelor la adâncimi reduse, precipitaŃii abundente, supraîncărcarea terenului suport etc. Procesele de deplasare se produc în mai multe episoade desfăşurate pe perioade de câteva luni.

Alunecarea Haldei Rogoaze. Corpul haldei se află pe Valea Rogoaze (nord-estul Dealului Bujorăscu), areal ce a constituit terenul suport pentru depozitarea sterilului din Cariera RoşiuŃa. Depunerea s-a făcut prin haldare directă peste mlaştinile şi izvoarele iniŃiale, lipsind lucrările de amenajare. Terenul suport este constituit din materiale aluvionare de natura argiloasă şi nisipoasă. Nivelul freatic se găseşte la 0,8-2 m adâncime, având un caracter slab ascensional. În cadrul haldei şi la contactul acesteia cu versanŃii Dealului Bujorăscu se găseau frecvente areale supraumectate sau chiar acumulări de apă şi izvoare periodice. Principalele evenimente dinamice din istoria Haldei Rogoaze:

21

- Alunecarea din septembrie 2001. Acest prim eveniment geomorfologic major a determinat mobilizarea unei suprafeŃe de 26 ha, pe o lungime de aproximativ 1000 m. Principala urmare a acestui eveniment a fost deplasarea corpului haldei până la 200 m de drumul naŃional Târgu Jiu – Motru (DN-67). Printre cauzele ale declanşării alunecării au fost: infiltraŃiile de apă meteorică în corpul haldei pe sectoarele situate la contactul acesteia cu versanŃii naturali, acumulările de apă în baza haldei din izvoarele situate în terenul suport, precipitaŃiile atmosferice abundente din acea perioadă morfologia haotică etc.

- Alunecarea din mai 2004. Aceasta a avut extindere mai redusă (9,5 ha), corpul alunecării neintersectându-se cu suprafaŃa alunecată în septembrie 2001. Efectele acestui eveniment dinamic au fost înlăturate prin nivelare şi amenajare cu utilaje clasice.

- Alunecarea din mai 2006. Începând din anul 2005, în zona Motru s-au produs frecvent precipitaŃii abundente, cu o mai mare intensitate în perioada ianuarie - aprilie 2006 (maximă de 56 l/m2 în 24h). Pe 19 februarie 2006 s-a produs o alunecare în partea de nord a Haldei Rogoaze, desprinzându-se trepta de 350 m pe o suprafaŃa de 17,6 ha. Măsurile de stopare ale deplasării corpului haldei au constat în nivelări cu utilaje clasice, proces îngreunat de precipitaŃiile abundente care în primele patru luni ale anului 2006 au depăşit mediile multianuale de la StaŃia Târgu Jiu de două ori. Infiltrările apelor meteorice pe fisurile formate anterior în cadrul haldei, au determinat declanşarea unei alunecări a corpului haldei care s-a propagat rapid, cu viteze de până la 80 m/zi, pe direcŃia de curgere a fostei văi. Corpul alunecat s-a extins şi în lateral pe o lăŃime de circa 600 m. Începând din aprilie 2006 a fost antrenată în mişcare şi zona alunecată în septembrie 2001. La începutul lunii mai, zidul de sprijin de la baza haldei a fost depăşit, astfel corpul haldei a ajuns la drumul naŃional Târgu Jiu – Motru (DN-67). Continuarea deplasării a făcut ca în data de 9 mai 2006 drumul să fie blocat prin acoperirea completă cu steril. În prezent s-a construit un drum ocolitor situat la circa 100 m de corpul haldei. SuprafaŃa totală a zonei aflată în mişcare a fost de 80 ha. Pentru urmărirea în timp a stabilităŃii, în zona mediană a corpului de alunecate a fost amenajat un sistem de observaŃie bazat pe 26 de Ńăruşi. Monitorizarea mişcărilor Ńăruşilor de observaŃie s-a făcut prin măsurători topografice cu staŃia topografică totală la intervale de două săptămâni, pe perioada de 4 luni. Cele mai evidente modificări de poziŃie s-au înregistrat după prima măsurătoare (Fig. 5). Concluzii:

- coborârea Ńăruşilor amplasaŃi în centrul haldei este corelată cu ridicarea celor amplasaŃi în nord. - deplasările în plan orizontal sunt mai mari pe direcŃia x, aceasta fiind sensul deplasării corpului haldei - corpul haldei a continuat procesul de mişcare şi în sezonul secetos ce a urmat - deplasarea s-a produs şi în terenul suport

- alunecări manifestate în cadrul carierelor miniere –reprezintă deplasări ale treptelor „in situ” ale carierelor. În zonele unde fronturile de lucru se apropie de un fascicul cu falii alunecările au dimensiuni mari (alunecarea taluzurilor din cadrul Carierei Lupoaia produsă în 1998, alunecarea taluzului superior al sectorului nord-estic din Cariera RoşiuŃa produsă în octombrie 2004, alunecarea taluzului exterior al Microcarierei Ploştina Nord din 2005).

II- Alunecările plastice. Sunt răspândite în cadrul structurilor antropice miniere alcătuite din argilele prăfoase necompactate, la care se adăuga şi ale condiŃii favorizante: precipitaŃii abundente, înclinări ale taluzurilor mai mari de 50, prezenŃa proceselor de termoclastism etc. Se caracterizează prin înmuierea materialelor din cadrul haldelor şi deplasarea cu viteze mai mari la suprafaŃa şi reduse către partea bazală a masei curgătoare. PersistenŃa ploilor poate transforma aceste deplasări în curgeri de materiale sterile. În cadrul haldei Valea Mănăstirii am observat faptul că acestea se

Fig.5 Reprezentarea grafică a deplasării Ńăruşilor de observaŃie de pe Halda Rogoaze

22

produc în primii ani după haldare şi provin în general din alunecări superficiale ale taluzurilor haldei. Accelerarea procesului se produce în timpul primăverilor ca urmare a precipitaŃiile abundente. Prin cartarea morfologiei rezultate în urma declanşării acestui proces, am individualizat alunecări plastice cu lungimi cuprinse între 30-70 m şi lăŃimi de 1-6 m. III- Curgerile de materiale solide. Producerea lor se datorează lipsei coeziunii sterilului din haldele cu taluzuri înclinate. Procesul de curgere a materialelor din halde începe atunci când înclinarea taluzului este suficient de mare încât sterilul nu se mai poate susŃine, acest fapt determină o îndepărtarea particulelor rocii una de alta, ele căpătând proprietăŃi asemănătoare fluidelor. Rezultatul morfologic îl reprezintă structuri precum albiile de curgere şi respectiv conurile de acumulare. IV- Tasările. Sunt determinate de reducerea volumetrică a depozitelor de roci, ca urmare a eliminării spaŃiilor goale din cadrul formelor de relief antropic sau a stratelor suport. Slaba compactare a morfologiei antropice miniere este una din condiŃiile esenŃiale ale producerii tasărilor, astfel pe haldele necompactate sau pe cele aflate în construcŃie acest proces are o amploare semnificativă. MenŃionăm cazul Haldei Valea Mănăstirii unde au avut loc reduceri ale înălŃimii haldei de până la 3 m. Tasările sunt prezente încă din faza de construcŃie a haldelor, astfel în funcŃie de acŃiunea care le generează ele se pot grupa în: tasări antropice (tasări de stabilizare a corpului haldelor, tasări de compactare a treptelor haldei etc.) şi tasări naturale (rearanjarea particulelor în cadrul structurii acumulative, tasări ale terenului suport determinate de suprasarcina indusă de depozitul steril etc.). În cazul umplerii carierelor cu apă, are loc o rearanjare a materialelor din baza carierei astfel se poate pune în evidenta o tasare a fundamentului. Tasarea poate fi observată şi în zonele vecine carierei ca urmare a descărcării acviferelor. Tasarea terenului suport este generată de depunerea sterilului pe structuri în care există spaŃii între rocile ce le alcătuiesc (lunca Motrului, în sectorul vecin Haldei Valea Mănăstirii). V- Rostogolirile de blocuri şi galeŃi. Procesul constă în deplasarea materialelor devenite mobile pe suprafeŃe înclinate, sub acŃiunea gravitaŃiei. La declanşarea acestui proces geomorfologic mai contribuie lipsa coeziunii rocilor, distrugerea unităŃii masei de roci, compactarea deficitară a tehnostructurilor, prezenŃa vibraŃiilor, existenŃa unor suprafeŃe cu unghiuri neadaptate condiŃiilor litologice, efectul conjugat al greutăŃii materialelor depuse etc. În cazul haldelor de steril, rocile mobile se rostogolesc pe taluz, formează conuri de acumulare pe berme, lăsând în urmă un jgheab al rostogolirilor ce este poziŃionat deasupra conului de material. Acest proces este prezent şi pe taluzurile înclinate ale treptelor carierelor, are o răspândire mai redusă şi se datorează slăbirii legăturilor dintre masele de roci (Cariera Lupoaia, Cariera RoşiuŃa). VI- Gonflările. Se datorează litologiei cu minerale argiloase susceptibile la modificări volumetrice, precum şi a prezenŃei apei în corpul haldei. Acest proces poate fi declanşat şi ca urmare a umectării pluvială, procesul de îngheŃ-dezgheŃ (prezenŃa lentilelor de gheaŃă în corpul haldei) şi acŃiunile apei freatice. VII- Surparea. Se produce pe fondul unei litologii friabile, având alături şi alte cauze: compactarea precară a structurilor antropice, lipsa lucrărilor de nivelare, lipsa vegetaŃiei ce ancorează terenul, desfăşurarea activităŃilor miniere, supraîncărcarea bermelor, declivitate taluzurilor, vibraŃiile etc. Se întâlnesc atât în cadru haldelor (pe treptele neconsolidate), cât şi al carierelor. Procesul de surpare poate afecta muchia mermei, sectoare ale treptelor de depunere sau excavare, precum şi trepte întregi (surparea sectorului sud-vestic al Haldei interioare RoşiuŃa în anul 2005). VIII- Creepul. Acest proces reprezintă în fapt o continuă rearanjare a particulelor din cadrul tehnostructurilor acumulative. Procesul de creep poate coexistă cu cel de alunecare, modelând suprafeŃele superioare ale haldelor. În cadrul haldelor nou formate acest fenomen este foarte întâlnit, însă este greu de pus în evidenŃă (Halda Valea Mănăstirii, Halda Valea Cerveniei etc.). Creepul nu afectează stabilitatea taluzurilor ci numai vegetaŃia forestieră. Arborii se apleacă în sensul sau sensurile mişcării, datorită deplasării rădăcinilor odată cu particulele antrenate în mişcare. IX- Curgerile pseudosolifluxionale. Proces lent şi continuu, manifestat prin curgerea pe suprafeŃe înclinate a sterilului ca urmare a dezgheŃului. Curgerea se produce fie pe un pat format de argila fină umedă, fie pe patul impermeabil, nedezgheŃat. Compactarea deficitară specifică haldelor tinere, litologia favorabilă, declivitatea propice şi climatul cu un anotimp rece, le face susceptibile la declanşarea acestui proces. Morfologia rezultată prin pseudosolifluxiune are în general caracter liniar (valuri, brazde sau terasete de solifluxiune, cum este cazul Haldei Valea Mănăstirii). X- Compensările izostatice. Compensările izostatice din arealele cu depozite de tip haldă se manifestă prin compactarea terenului suport ca urmare a suprasarcinii induse şi ridicarea arealelor vecine ca urmare a refulărilor laterale. Acest fenomen a fost pus în evidenŃă de inginerii geotehnicieni la Halda Valea Mănăstirii.

23

XI- Fisurarea. Cauzele determinante producerii fisurilor sunt: vibraŃiile, suprasarcinile, exploziile sau înclinările mari ale taluzurilor etc. Are loc o separare în blocuri de roci ce pot fi mai uşor puse în mişcare. Fisurarea poate determina declanşarea surpărilor, alunecărilor etc.

3.3.2.2. Modelarea geomorfologică din arealele cu exploatări miniere subterane Metoda de exploatarea cu surpare aplicată în cadrul minelor din arealul studiat a determinat afectarea terenului de

la suprafaŃă prin producerea de crăpături, denivelări, scufundări etc., ce au activat vechi alunecări sau au determinat declanşarea unora noi.

Prăbuşirile – Surpările- SubsidenŃele miniere – Tasările – Alunecările de teren. Extragerea unui volum însemnat de roci din subteran determină modificarea stării de tensiune a depozitelor. Stratele fracturate de pe conturul excavaŃiei subterane se pun în mişcare, deplasarea transmiŃându-se pe o distanŃă proporŃională cu capacitatea rocilor de a se afâna şi de a umple golul creat prin exploatare. Daca golul subteran depăşeşte posibilitatea rocilor de a-l umple, mişcarea poate afecta şi suprafaŃa topografică. Efectul morfologic al produceri prăbuşirilor constă în crearea de goluri la suprafaŃa topografică, formarea de fisuri şi diaclaze în masa rocilor adiacente etc. Aceste goluri dau naştere la puŃuri, depresiuni şi coridoare de prăbuşire; care se extind din cauza declanşării proceselor geomorfologice asociate (alunecări de teren, surpări, curgeri noroioase, eroziune etc.). În arealul Bazinului Minier Motru deformaŃiile pe verticală generate de prăbuşirea galeriilor variază între 0,5 şi 35 m. La baza interfluviului dintre Motru şi Peşteana, în urma prăbuşirii terenului ca urmare a exploatării lignitului în mina Motru-Vest s-au format lacurile Oglinda şi Potcoava. VibraŃiile, exploziile subterane, creşterea tensiunilor din masa de roci, construcŃiile, precipitaŃiile abundente, circulaŃia utilajelor etc. favorizează declanşarea alunecărilor de teren. Acestea au loc fie deasupra tavanului galeriilor, fie în zonele limitrofe abatajelor miniere, uneori remobilizând alunecări deja stabilizate. Prăbuşirea tavanului galeriilor a determinat o instabilitate la nivelul suprafeŃei topografice ce a generat o mobilizare a stratelor de roci, reactivând vechi alunecări (alunecarea de la RoşiuŃa, alunecarea din apropierea localităŃii Râpa, alunecarea de la Lupoaia etc.) sau a determinat producerea altora noi. Acestea au ca şi caracteristică morfologică principală dispunerea în trepte care prin modelarea exercitată de eroziune se transformă într-un relief ondulat (corpul de alunecare situat la nord-vest de Ştiucani, alunecarea din Dealul Nebunu etc.). Alunecări masive generate de exploatările subterane pot fi urmărite pe întreaga reŃea de galerii ale exploatărilor Lupoaia, Horăşti, Leurda, Motru Vest, Ploştina şi Boca.

Alunecarea din bazinul superior al Pârâului Ploştina. Este situată în versantul vestic al Dealului Tâlvei, în cadrul bazinul superior Ploştinei. Declanşarea procesului de alunecare s-a produs ca urmare a activităŃilor miniere subterane din cadrul fostei Minei RoşiuŃa. Zona superioară de desprindere este semicirculară, având raza de 200-250 m şi înălŃimea de 13-16 m. Corpul de alunecare este secŃionat de ravene şi rigole de dimensiuni diferite. Alunecarea prezintă două trepte majore cu înclinare sub 6O, care dau senzaŃia a două faze de alunecare sau a două corpuri de alunecare produse succesiv (Fig.).

Capitolu 4. Modificările antropice induse atmosferei arealului Bazinului Minier

Motru

4.1. Impactul asupra calităŃii aerului În cadrul Bazinului Minier Motru

compoziŃia aerului este modificată ca urmare a poluării cu praf rezultat în urma lucrărilor miniere de decopertare, transport şi haldare etc. şi a poluării cu gaze (gazele de ardere emise de utilajele miniere, gazele rezultate de la microcentralele din apropiere etc.). Particulele de praf afectează areale extinse,

Fig. 6 SchiŃa alunecării din bazinul superior al Pârâului Ploştina (2007)

24

acestea fiind transportate de către curenŃii de aer pe distanŃe considerabile. Printre poluanŃii cel mai frecvent întâlniŃi în cadrul zonelor cu exploatări de cărbune amintim: dioxidul de sulf,

oxizii de azot, monoxidul de carbon, dioxidul de carbon, amoniacul etc. ReŃeaua de monitorizare a calităŃii aerului din arealul de studiu efectuează determinări pentru următorii poluanŃi: dioxid de sulf (S02), dioxid de azot (N02), amoniac (NH3), pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabili. Din analiza informaŃiilor existente cu privire la concentraŃiile de gaze se constată că valorile se încadrează în normele sanitare impuse zonelor protejate, depăşind frecvent concentraŃiile maxime admise la locurile de muncă. 4.2. Măsuri necesare reducerii sau înlăturării efectelor poluării aerului

Preocuparea pentru înlăturarea efectelor negative ce se răsfrâng asupra populaŃiei, construcŃiilor şi mediului înconjurător, a condus la punerea în practică a unor măsuri pentru reducerea poluării aerului: strămutarea gospodăriilor afectate, stropirea permanentă a drumurilor şi a căilor de acces în zona depozitelor de cărbune şi a carierelor active; plantarea unei perdele vegetale etc.

Capitolul 5. Modificările antropice induse componentei hidrice şi hidrogeologice

5.1. Impactul indus apelor subterane Evaluarea impactului exploatării lignitului asupra sistemelor acvifere presupune: evaluarea modificărilor

regimului hidrodinamic, evaluarea modificărilor regimului hidrochimic, monitorizarea şi prognoza regimului hidrodinamic şi hidrochimic din zonele exploatate.

Impactul calitativ indus de exploatările miniere la zi asupra apelor freatice se manifestă în special prin: creşterea vulnerabilităŃii la poluare a tuturor acviferelor; modificarea compoziŃiei chimice a apelor subterane din cauza infiltrării diferitelor substanŃe; distrugerea sau degradara stratelor magazin; drenarea artificială şi infestarea cu produse poluante etc.

Impactul cantitativ, se manifestă în special prin modificarea locală a nivelelor piezometrice, căreia i se asociază diminuarea sau dispariŃia apelor subterane sau creşterea nivelului apelor subterane, asociată cu supraalimentarea şi eventual poluarea acviferelor. Efectele activităŃilor miniere din Bazinul Minier Motru se materializează prin: dispariŃia acviferelor de mică adâncime, asecarea acviferelor de mică adâncime (deasupra stratului V de cărbune), detensionarea acviferelor de adâncime (sub stratul V de cărbune), distrugerea formaŃiunilor acvifere din perimetrele excavate, modificarea regimului de curgere subterană prin creşterea locală a vitezelor de filtrare şi reducerea debitelor în zonele de extindere a pâlniilor depresionare apărute ca urmare a funcŃionării sistemelor de drenaj etc.

5.2. Impactul indus apelor de suprafaŃă Impactul antropic asupra reŃelei hidrografice din perimetrul Bazinului Minier Motru se concretizează prin

reorganizarea spaŃială a cursurilor de apă, dictată de prezenŃa minelor, carierelor şi haldelor de steril. Lucrările hidrotehnice realizate până în prezent au fost impuse de necesitatea protejării lucrărilor miniere. Prin regularizarea cursurilor de apă se asigură protecŃia arealelor învecinate.

Capitolul 6. Modificările antropice miniere induse învelişului edafic din cadrul Bazinului Minier Motru Presiunea antropică minieră poate afecta: trăsăturile morfologice (orizontul genetic), caracteristicile fizice

(structura, textura, greutatea specifică, densitatea, porozitatea etc.), proprietăŃile fizico-mecanice (consistenŃa, plasticitatea, adezivitatea, variaŃiile în volum etc.), trăsăturile hidrofizice (drenajul, coeficientul de ofilire etc.), calităŃile biochimice (humus, săruri solubile, gradul de saturaŃie în baze, schimbul cationic etc.) sau masa de sol in situ.

Procesele degradării solului se regăsesc la frecvenŃe şi intensităŃi diferite în timp şi spaŃiu, în cadrul arealul Bazinului Minier Motru. Exploatările miniere subterane afectează învelişul edafic, intensitatea degradărilor fiind dictate de natura rocilor situate deasupra abatajelor miniere, adâncimea la care se desfăşoară lucrările, metoda de exploatare aplicată, construcŃiile şi instalaŃiile necesare activităŃilor miniere etc. Cele mai puternice modificări ale solului sunt cauzate exploatarea la zi a zăcămintelor de lignit. În cariere este afectat în primul rând stratul de sol fertil de la suprafaŃă. Reziduurile solide produse de industria minieră, reclamă suprafeŃe mari de terenuri pentru depozitare, suprafaŃa totală depăşind 20 km2.

25

6.1. Protisolul antropic minier Exploatarea lignitului din Bazinul Minier Motru aduce la zi materiale litologice cu vârste şi compoziŃie fizico-

chimică diferite, distribuite într-un mod eterogen, atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Astfel, s-a individualizat o nouă categorie de sol numită protisol antropic minier. De cele mai multe ori protisolurile antropice oferă un volum edafic util suficient pentru dezvoltarea sistemului radicular al plantelor de cultură, însă ele sunt lipsite de activitate microbiologică (trăsătura esenŃială a unui sol evoluat).

În cadrul haldelor de steril aparŃinătoare Bazinului Minier Motru, materialele sunt în general bune pentru solificare. În solurile fertile, argila coloidală are valori cuprinse între 6,1-6,5%, în timp ce în sterilul haldelor din Bazinul Minier Motru predomină materialele cu un conŃinut în argilă coloidală cuprins între 15-30%. Protisolurile antropice miniere sunt slab productive sau neproductive, încadrându-se în claselor a V-a şi a VI-a de calitate (sursa: OSPA Gorj). Pentru introducerea protisolurilor antropice miniere în circuitul productiv din Bazinul Minier Motru sunt necesare intervenŃii ameliorative pe perioade îndelungate de timp.

Capitolul 7. Modificările antropice induse habitatelor şi speciilor vegetaŃiei

Covorul vegetal suportă schimbări radicale ca urmare a activităŃilor antropice de exploatare a lignitului din Bazinul Minier Motru. Au loc modificări privind suprafaŃa, compoziŃia şi structura plantelor. În ceea ce priveşte caracteristicile actuale ale tipurilor de pădure, cea mai mare pondere o au gorunetele pure (43%), urmate de făgete pure de dealuri (17%) şi amestecuri de gârniŃă şi cer (7%), stejari mezofili (16%) şi goruneto-făgete (4%). Analizând productivitatea pădurilor, 80% dintre acestea sunt cu productivitate mijlocie, 19% cu productivitate inferioară şi 1% din arborete sunt de productivitate superioară. Reinstalarea vegetaŃiei pe terenurile eliberate de sarcini miniere se face rapid, însă prezintă o altă structură decât cea iniŃială. Un alt impact negativ asupra vegetaŃiei locale este determinat de instalarea vegetaŃiei spontane pe haldele de steril şi pe suprafeŃele dezgolite. VegetaŃia lemnoasă dispare, fiind înlocuită cu specii ierboase inferioare.

26

Partea a IV-a. MODELE DE REINTEGRARE FUNCTIONALĂ A AREALELOR DEGRADATE DIN CADRUL BAZINULUI MINIER MOTRU

Capitolul 1. Dezvoltarea durabilă, planificarea teritorială, amenajarea peisagistică, reconversia ecologică şi

reintegrarea funcŃională – Aspecte conceptuale 1.1. Dezvoltarea durabilă

Artificializarea relaŃiilor în cadrul arealelor cu exploatări miniere determină comportamente de tip conflictual între componentele sistemului geomorfologic, rezultatul constând în generarea unui sistem aflat în dezechilibru ecologic. Aşadar, conceptele teoretice conform cărora exploatarea resurselor minerale poate fi în concordanŃă funcŃională cu dezvoltarea pe coordonate ecologice ale sistemului geomorfologic natural sunt în general utopice. Cunoaşterea intimă a etapei de degradare în care se află sistemul geolorfologic regional este esenŃială pentru conceperea strategiei şi aplicarea soluŃiilor de reabilitare.

1.2. Geomorfologia antropicului şi panificarea teritorială

Relieful antropic şi în general modificările morfologice rezultate în urma acŃiunilor umane constituie momente "nefireşti" (artificiale) ale evoluŃiei sistemului geomorfologic. Pentru contracararea efectelor negative din teritoriu este necesară o abordare de tip planificare ecologică, scopul fiind îmbunătăŃirea calităŃii elementelor sistemului geomorfologic regional. Studiile geomorfologice sunt utile în toate etapele planificării environmentale a arealelor miniere (etapa de prospectare geologică, etapa proiectării miniere, etapa de producŃie, etapa dezafectării lucrărilor miniere şi etapa reconversiei ecologice). Unul din aspectele importante de care trebuie să se Ńină cont în strategiile de planificare ecologică a arealelor degradate din Bazinul Minier Motru este faptul că arealele miniere abandonate evoluează sub impulsul mecanismelor proceselor naturale, căpătând aspecte specifice locale.

1.3. Reconversia ecologică, reabilitarea funcŃională şi reintegrarea peisagistică a tehnostructurilor miniere

Reconversia ecologică a arealelor miniere reprezintă complexul măsurilor şi acŃiunilor aplicate în scopul transformării suprafeŃelor degradate în areale agreabile şi utile din punct de vedere economic. Aşadar, reconversia ecologică post-exploatare este o acŃiune proiectată de reabilitare funcŃională şi reintegrare peisagistică a arealelor agresate de activităŃile umane.

Ameliorarea arealelor degradate de activităŃile antropice miniere, oferă rezultate pozitive concrete şi sunt puŃin costisitoare. Lucrările ameliorative reprezintă primul pas al strategiei de reconversie ecologică.

Reabilitarea funcŃională, reprezintă procesul prin care se asigură o evoluŃie corectă şi autosusŃinută a structurilor antropice miniere. Acest proces nu obligă la reinstaurarea condiŃiilor existente înaintea degradării, ci conferă teritoriului o nouă folosinŃă durabilă, mai potrivită noilor condiŃii create. Procesul de reabilitare funcŃională cuprinde o etapă destinată reconstrucŃiei ecologice a arealelor degradate şi o alta necesară redării în circuitul economic a terenurilor reabilitate ecologic.

Reintegrarea peisagistică, trebuie să urmărească problema estetică prin proiecte de design industrial, în vederea realizării unui ambient odihnitor. Reconversia ecologică post-exploatare necesită studii aprofundate care să aibă la bază o dezvoltare peisagistică recreativă, utilizându-se tehnicile specifice arhitecturii peisajului.

Capitolul 2. Metodologia privind reconversia ecologică a arealelor miniere

Reducerea impactului negativ indus elementelor mediului necesită aplicarea unui complex de măsuri ce cuprind încheierea adecvată a operaŃiunilor de exploatare minieră şi reconversia ecologică a câmpului minier (Tabel. 2–A; Tabel 2-B).

27

Tabel. 2 – A. Metodologia de reconversie ecologică a arealelor miniere

Metoda Etapa Activitate

A - Conservarea în vederea comercializării câmpului minier A1-întreŃinerea reŃelei de obiective miniere A2 - menŃinerea în stare funcŃională şi nonpoluantă a sitului

minier

B - Conservarea în vederea închiderii definitive a activităŃilor miniere

B1 - planificarea activităŃii de reabilitare ecologică B2 - încetarea activităŃilor miniere B3 – executare lucrărilor de reabilitare teritoriala si

reintegrare peisagistică B4 - monitorizarea evoluŃiei teritoriului reabilitat B5 - predarea terenului către utilizatorii finali

C - Conservare activă a câmpului minier prin asigurarea de asistenŃă tehnică şi inspecŃie permanentă D - Conservare pasivă monitorizată a câmpului minier

1. Închiderea şi conservarea câmpurilor miniere de cărbune

E - Conservare în vederea deschiderii ulterioare activităŃilor de exploatare

I - Studierea caracteristicilor elementelor naturale - trăsăturile geologice, datele topografice şi

geomorfologice; trăsăturile hidrogeologice şi hidrografice

II – Modificările induse elementelor mediului natural prin exploatarea cărbunilor în subteran

- analize şi măsuri privind stabilitatea terenurilor

III – Impactului indus componentelor mediului. - modificări induse: litologiei, morfologiei, solurilor,

apelor subterane şi de suprafaŃă, aerului, vegetaŃiei etc

IV – Executarea de lucrări inginereşti pentru stabilizării câmpului minier

IV1 - curăŃirea amplasamentului câmpului minier IV2 - efectuarea lucrărilor de legătură cu suprafaŃa IV3- efectuarea lucrărilor inginereşti subterane

V - Măsuri ecologice şi economice de reabilitare ecologică a galeriilor subterane

V1 - stabilizarea proceselor geomorfologice V2 - asigurarea productivităŃii vegetaŃiei V3 - acordarea unei funcŃionalităŃi economice

A - Reconversia ecologică a arealelor cu exploatări miniere subterane

VI - Executarea de lucrări pentru amenajarea peisagistică a câmpului minier

VI1 - analiza factorilor estetici VI2 - amenajarea peisagistică

I – Caracteristicile elementelor naturale specifice câmpului minier - trăsăturile geologice, topografice, geomorfologice,

hidrogeologice şi hidrografice

II - Modificările induse de activităŃile de exploatare la zi II1 - analize privind stabilitatea terenurilor II2 –măsuri privind asigurarea stabilităŃii carierei

III - Impactul indus componentelor mediului - modificări induse: litologiei, morfologiei, solurilor,

apelor subterane şi de suprafaŃă, aerului, vegetaŃiei etc

IV – Executarea de lucrări inginereşti în vederea în vederea amenajării ecologice ulterioare a carierei

IV1 - eliberarea carierei de elemente specifice exploatării. IV2 - efectuarea lucrărilor inginereşti de amenajare

conform scopului propus pentru reconversia ecologică

V - Măsuri ecologice şi economice de reabilitare a carierelor

V1 - remedierea problemelor induse de declanşarea proceselor geomorfologice

V2 - acordarea unei funcŃionalităŃi economice post exploatare

2. Reconversia ecologică a arealelor miniere cu exploatări de cărbune

B - Reconversia ecologică a carierelor de lignit

VI - Măsuri estetice şi peisagistice VI1 - analiza factorilor estetici VI2 - amenajarea peisagistică a carierei miniere

28

Tabel 2 – B. Metodologia de reconversie ecologică a arealelor miniere

Metoda Etapa Activitatea C1. Optimul privind amplasarea şi

construirea haldelor de steril a) amplasarea haldelor de steril b) construcŃia haldelor de steril

C2. ÎntreŃinerea şi conservarea haldelor de steril

C3. Stabilitatea haldelor de steril

a) calcularea stabilităŃii generale a haldelor şi terenului suport

b) măsuri necesare pentru mărirea stabilităŃii locale a haldelor

a). reabilitarea tehnică a haldelor de steril

a1). extragerea, depozitarea şi conservarea copertei pedologice

a2). excavarea, transportul şi depunerea materialului steril

a3). construirea haldei a4). nivelarea şi stabilizarea funcŃională a haldei a5). depunerea solului conservat a6). ameliorarea prin lucrări inginereşti a calităŃii

solului antropic de pe halde

C - Reconversia ecologică a haldelor de steril

C4. ReconstrucŃia ecologică a haldelor de steril - Etapele refacerii terenurilor degradate

b). reamenajarea biologică a haldelor de steril (recultivarea)

b1). refertilizare terenurilor de pe halde (ameliorare pedologică) b2). recultivarea de bază

I. Recultivarea agricolă - ameliorări pedologice - lucrări agrotehnice speciale - recultivarea cu specii de bază

II. Recultivarea forestieră - lucrările de consolidare şi nivelare - lucrările de meliorare a condiŃiilor de sol - selectarea speciilor forestiere şi plantarea puieŃilor pe haldelor de steril

III. Recultivarea viti-pomicolă I. Recuperarea recreativă şi sportivă a haldelor de steril II. Recuperarea productivă a haldelor de steril III. Recuperarea rezidenŃială a haldelor de steril

2. Reconversia ecologică a arealelor miniere afectate de exploatarea cărbunilor

D. Recuperarea nonagricolă haldelor de steril

IV. Recuperarea culturală şi ştiinŃifică a haldelor de steril

3. Monitorizarea arealelor miniere reabilitate ecologic

29

Capitolul 3. Modele de amenajare ecologică a arealelor afectate de exploatările miniere din cadrul Bazinului Minier Motru. AplicaŃie pe Halda Valea Mănăstirii

Metodologia privind reconversia ecologică a Haldei Valea Mănăstirii constă în aplicarea unui complex procedural bazat pe acŃiuni etapizate cronologic. Modelul de reconstrucŃie ecologică pe care îl propunem este asemănător cu cele practicate în prezent atât în România dar şi pe plan mondial. Modelul de reconversie ecologică a Haldei Valea Mănăstirii are doua parŃi complementare:

Partea I- Caracteristicile Haldei Valea Mănăstirii. Concretizarea acestei etape constă în reliefarea trăsăturilor caracteristice ale Haldei Valea Mănăstirii şi ale arealului imediat învecinat. Halda este situată în lunca Motrului, fiind

amplasată în sectorul dintre Valea Perilor şi Valea Mănăstirii, în cadrul perimetrului comunei Cătunele, la circa 10 km nord de oraşul Motru (Fig. 7). Haldarea a început în anul 1976 în sectorul nordic şi 1977 în sectorul sudic. Au fost proiectate iniŃial 2 sectoare de haldă (Valea Mănăstirii I şi Valea Mănăstirii II), care au fuzionat într-o structură colinară unică, acoperind lunca şi un sector al albiei minore a râului Motru. Sterilul aşezat în structurile haldei provine din cariera Lupoaia, situată la o distanŃa circa de 4 km. Halda prezintă trei trepte a căror lăŃime depăşeşte 100 de metri, întreaga structura ajungând la 65 m înălŃime.

Halda Valea Mănăstirii se prezintă sub forma unui trunchi de con, cu 2 sau 3 trepte nivelate, care uneori sunt parazitate de procese geomorfologice active. În partea de nord şi centrală halda se prezintă sub forma unui platou cu o pante de 0-2% si 2-5%. În sectorul vestic al platoului se află taluze cu înclinare de 25-35%, aici găsindu-se şi sectoare unde se depăşeşte declivitatea de 35%. SuprafaŃa estică a haldei se caracterizează prin pante de 10-20%, contactul cu lunca făcându-se

printr-o zonă a cărei înclinare nu depăşeşte 5% (Fig. 8). În urma amenajării se poate realiza un platou superior cu o înclinare de 0-5%, continuat cu o suprafaŃa de tip taluz cu o panta de maximum 10 %. Aşadar halda va avea aspectul unui deal nivelat în partea superioară, continuat de versanŃi al căror profil prezintă una sau două trepte uşor înclinat, pentru o bună stabilitate a materialelor.

Relieful haldei este haotic cu turnuri, muşuroaie, movile şi brazde de material; separate de suprafeŃe depresionare cu extinse. Pe întreaga suprafaŃă a haldei sunt frecvente fenomenele de: pluviodenudare, şiroire şi deplasare în masă (alunecări superficiale, alunecări plastice, pseudosolifluxiuni, creep, surpări, tasări etc.) (Fig. 9). Printre evenimentele geomorfologice de amploare ce au afectat Halda de la Valea Mănăstirii sunt alunecările corpului haldei din: 1992, 1994, 1996 şi 2000, 2006; care au afectat stabilitatea haldei pe anumite sectoare. Modelarea cauzată de procesele geomorfologice şi utilizarea agricolă a haldei au sculptat în morfologia rectangulară a tehnostructurii şi au făcut ca cele trei treptele de construcŃie sa fie greu sesizabile. Rocile depuse în Halda Valea Mănăstirii sunt diferite ca vârstă geologică, natură mineralogică, granulometrie, mod de structurare etc. În halda se găsesc amestecate eterogen argile, argile carbonatice, argile cărbunoase, argile nisipoase şi într-o proporŃie mai mică nisipuri, pietrişuri şi resturi de cărbune. Din punct de vedere al pretabilităŃii la recultivare, în cadrul Haldei Valea Mănăstirii se găsesc în general materiale cu pretabilitate bună. Materialele fine şi grosiere (nisipurile si argilele) se găsesc în procent mai redus, predominante fiind luturile cu textura mijlocie,

Fig. 8 Halda Valea Mănăstirii. Harta pantelor (%)

Fig. 7 Halda Valea Mănăstirii – aşezarea geografică

30

urmate de materiale cu textura mijlocie-grosieră situate spre suprafaŃă haldei. Se mai întâlnesc fragmente mai mici sau mai mari de material cărbunos amestecat neomogen cu materiale litologice. Apa freatică din haldă se găseşte în general la adâncimi mai mari de 10 m şi nu poate influenŃa negativ procesul de solificare, în schimb afectează aprovizionarea cu apa a plantelor, aceasta adâncime fiind inaccesibilă sistemelor radiculare.

În cazul Haldei Valea Mănăstirii locul solurilor de luncă a fost luat de soluri antropice miniere (entiantrosoluri). DiferenŃierea acestora s-a făcut pe baze granulometrice, construindu-se unităŃi antropice de sol (US). US-urile de pe Halda Valea Mănăstirii sunt neevoluate, trunchiate, nelegate fizic şi chimic, fără structură, fără activitate biologică, cu un conŃinut extrem de mic în humus, slab aprovizionate cu fosfor şi potasiu etc. ReacŃia solului nu depăşeşte valoarea de 8,4 (pH), nefiind în acest caz necesară amendarea cu ghips sau fosfogips. Protisolurile identificate pe Halda Valea Mănăstirii sunt în general bune pentru cultivare, neavând însă o fertilitate durabilă.

Deşi cultivată pe sectoare extinse, până în prezent Halda Valea Mănăstirii nu a fost inclusă într-un proces de refertilizare, astfel culturile de cereale existente ca şi cultură predominantă, prezintă o productivitate redusă.

Partea a II-a: Modelul de reconversie ecologică a Haldei Valea Mănăstirii. Caracteristicile tehnice, trăsăturile morfologice, specificul pedolitologic al Haldei Valea Mănăstirii, precum şi trăsăturilor economiei locale, fac ca metoda de reabilitare recomandabilă sa fie de natură ecologică. SoluŃia propusă de noi pentru reintegrarea ecologică a Haldei Valea Mănăstirii constă într-un proces de recuperare naturală integrată (agro-silvică) bazată pe culturi agricole; plantaŃii de pomi fructiferi şi arbori protectori; în funcŃie de caracteristicile pedologice şi stabilitatea suprafeŃelor acesteia. Aşadar, Halda Valea Mănăstirii va deveni un complex agro-pomicol cu gestiune unică, căruia i se poate asocia o unitate apicolă. Considerăm utilă şi asocierea unui centru de cercetare în vederea asigurării unei adaptări continue la situaŃiile nou apărute. Etapele procesului de reabilitare ecologică a Haldei Valea Mănăstirii sunt prezentate în Tabelul 3-A şi Tabelul 3-B

CONCLUZII Prin studiul nostru intitulat „Strategii de reabilitare a reliefului antropic generat de exploatările miniere. Studiu

de caz: Bazinul Motru”, dezbatem problema gestionării dezechilibrelor induse de activitatea minieră de extracŃie a lignitului din arealul Bazinului Minier Motru. Obiectivul acestei abordări ştiinŃifice îl reprezentă conceperea unei strategii privind reconversia ecologică a arealelor degradate prin desfăşurarea activităŃilor miniere specifice exploatării cărbunilor. Analizarea din perspectivă geomorfologică a soluŃiilor de reintegrare funcŃională şi amenajare peisagistică ne-a determinat să afirmăm că în arealul studiat nu există o viziune unitară bazată pe acŃiuni complementare prin care să se urmărească recuperarea terenurilor degradate.

În cadrul tezei noastre de doctorat am propus o metodologie de reconversie ecologică adaptată condiŃiilor specifice arealului studiat, pe care am aplicat-o în cazul Haldei Valea Mănăstirii. Concluzionăm afirmând că strategia propusă poate fi operabilă şi în cazul altor areale miniere cu exploatări de cărbune.

Fig. 9 Halda Valea Mănăstirii. Harta pantelor (%)

31

Tabel 3 - B. Etapele reabilitării ecologice a Haldei Valea Mănăstirii

Metoda de reabilitare

Etapele reabilitării Fazele desfăşurării reabilitării Caracteristici ale procesului de

reabilitare ObservaŃii

a). Recuperarea şi conservarea solului

decopertat

- determinarea grosimii solului fertil - excavarea în structuri conservative - măsuri pentru conservarea solului recuperat

- decopertarea materialului cu conŃinut de humus - depunerea în structuri care pot fi conservate - lucrări de conservare: plantare sau lucrări tehnice de menŃinere a calităŃii solului

Distrugerea parŃiala a calităŃii solului

decopertat (structura, textura, conŃinutul în

humus etc.)

b). Decopertarea, transportul şi depunerea

materialului steril

- excavarea simultană sau decalată de activitatea de exploatare - transportul cu utilaje adaptate metodei de exploatare - haldarea selectivă a materialului transportat la locul de haldare

- utilaje de excavare: excavator cu cupe multiple - transportul cu ajutorul benzilor transportoare şi mijloacelor auto - utilaje de haldare: abzeŃere, transbordoarele cu braŃ şi consolă

Poluare: fonica, atmosferica etc. Declanşarea proceselor

geomorfologice.

c). Construirea haldei de steril

- studii privind alegerea locului de construire - pregătirea terenului suport pentru haldare - respectarea tehnologiei de construire a haldei - compactări periodice

- aplicarea rezultatelor studiului amplasării haldei - selectarea materialului pentru haldare - respectarea dimensiunilor haldei (cote şi unghiuri ale bermelor şi taluzurilor) - nivelarea periodica a haldei

Impact asupra componentelor

naturale ale zonei de depunere a structurii

antropice.

d). Stabilizarea haldei

- nivelarea integrala a haldei - ridicări topografice pentru corectări - studii geotehnice privind stabilitatea - corectarea elementelor morfologice - lucrări inginereşti de asigurare a stabilităŃii

- nivelarea haldei la 2-3 ani de la haldarea sterilului - corectarea parametrilor metrici ai elementelor morfologice ale haldei - construirea unor ziduri, gărduleŃe, canale de garda sau drenaj - nivelări pentru realizarea unui aspect morfologic simetric

Haldele sunt structuri cu susceptibilitate

ridicata la declanşarea proceselor

geomorfologice.

I. Reabilitarea

tehnică

e). Depunerea solului conservat pe halda stabilizată

- alegerea metodei de reabilitare a haldei - respectarea normelor de depunere a solului - compactarea solului depus pe halda - lucrări de nivelare a suprafeŃei haldei

- grosimea solului depus trebuie corelata cu tipul de utilitate pe care îl va avea tehnostructura (0,8 - 1,5 m pentru reabilitare agricola şi pana în 1 m pentru reabilitare silvica) - caracteristicile solului: structură argiloasă sau nisipo-argiloasă cu circa 15% argilă, materiale capabile să reŃină umiditatea şi permeabilitatea pentru apă şi aer, bogate în P, K, Ca, S, Mg,

Aspect important al reabilitării, în special

pentru haldele cultivate. Lipseşte în general în aplicarea

din România.

32

Tabel. 3 – B. Etapele reabilitării ecologice a Haldei Valea Mănăstirii

Metoda de reabilitare

Etapele reabilitării Fazele desfăşurării reabilitării Caracteristici ale procesului de

reabilitare ObservaŃii

I. Reabilitarea

tehnică

f). Ameliorarea solului antropic de

pe halde

- cartarea pedologică a haldei - expertize geologice pe halda - analize biochimice ale materialului din halda - aplicarea tratamente ameliorative pe haldă

- aplicarea ameliorărilor pentru creşterea calităŃii protisolului haldei - ameliorarea se poate cu substanŃele: calciu, cenuşă de cărbune sau fenol conŃinut în apele industriale.

Necesita studii de teren şi analize de

laborator

a). Cultivarea forestiera a haldei

- lucrări inginereşti: nivelare, consolidare, ameliorarea protisolului - plantarea poate începe încă de la etapa nivelării haldei - plantare conform directivelor silvice cu speciile amelioratoare de sol (iubitoare de azot)

- plantare direct pe steril sau pe sol depus cu grosime până la 1 m - specii recomandate: salcâmul, aninul, alunul, sălcioara şi mai ales cătina albă - poate suporta încă de la început cultivarea unor esenŃe forestiere valoroase sau pomi fructiferi - se pretează şi la halde cu relief haotic, nivelările fiind obŃionale

Este răspândita în România deoarece necesită condiŃii

pedologice sumare şi costuri de întreŃinere

reduse.

b). Cultivarea agricola a haldei

1. Ameliorarea solului - cercetări privind modul optim de ameliorare a solurilor slab productive (studii pedologice şi analize biochimice, etc.) - îmbunătăŃiri funciare pe halda (lucrări de asanare, refertilizare, recoltare, selecŃionare a seminŃelor, etc.)

- lucrări de ameliorare pedologica în vederea regenerării fertilităŃii - cultivarea plantelor nepretenŃioase la condiŃiile pedologice, rezistente climatic şi imunologic, care dau cantitatea mari de materie vegetala în sol şi la suprafaŃa(3-5 ani păstăioasele: lucernă, trifoi etc.) - sistem de rotărie a culturilor (asolamente) cu administrarea unei cantităŃi duble de îngrăşăminte

Are un rol important pentru cultivarea

normala însa este de multe ori ignorata.

II. Reabilitarea Ecologică

d). Stabilizarea haldei

2. Cultivarea plantelor agricole de baza

- cultivarea unor specii superioare de plante cu recolte normale. - aeraŃie activă, îngrăşare cu gunoi sau îngrăşăminte chimice (azotatul, superfosfatul, sarea potasică) - tratarea cu apă (irigaŃii)

Etapa finala şi cea mai importanta.

33

BIBLIOGRAFIA 1. Alcantara-Ayala, Irasema., ( 2002), Geomorphology, natural hazards, vulnerability and prevention of naturaldisasters in developing contries, Geomorphology, 47, 107-124 pp.

2. Allgayer F.C., Brown T., Jhonson K., Siegel J., Desautels J.H., (1997), Environmental Efects of Minning, in Minning Environmental Handbook: Effect of Minning on the Environment and American Environment Controls on Minning, Editor Jerrold J. Marcus, Imperial College Press, London

3. Anderson K., (2001), Criteria for mine closure, Department of Mineral & Petroleum Resources View. In Proceedings of Centre for Land Rehabilitation Workshop on Current Issues for Mine Closure, Perth.

4. Andreescu I. şi colab., (1995), Studiul formaŃiunilor Neogene purtătoare de cărbuni din Oltenia, I.G.G., Bucureşti 5. Aninoiu D., (2004), Geologia structurală a depozitelor Pliocene-Cuaternare din Bazinul Minier Rovinari, Ed. Academică Constantin

Brâncuşi, 137 pp. 6. Annadurai S., Balasubramaniam A., Gnapathy G., Shanker K.V., (1996), Prediction of subsdence in coal mines: multiayer perceptron neural, tetwork approach, Procedings International Conference on dizastres and mitigation, Madras - India

7. Anon J., (1977), Proposed Regulations for Reclamation of Surface Disturbed by Deep Mining, Kentucky Coal Journal (United States of America), Vol. 3, No. 8, August, 17-20 pp.

8. Arad Susana., Arad V., Chindris G., (2000), Geotehnica mediului. Măsuri pentru reducerea poluării mediului prin lucrări geotehnice, Editura Polidava, Deva, 232 pp.

9. Azcue J.M., (1998), Environmental Impacts of Mining Activities: Emphasis on Mitigation and Remedial Measures, Environmental Science, Springer Verlag, 300pp

10. Băcilă I., Florea M.N., Fotă D., Georgescu M., Lazăr F., Moldoveanu T., PrivigetoriŃă I., Văduva C., Zamfirescu F., (1980-1981), Geologie inginerească,vol. I-II, Ed Tehnică, Bucureşti;

11. Badea L., (1973), Modelarea subcarpaŃilor dintre Motru şi Slănicul Buzăului în cuaternar, Realizări în Geografia României, Culegeri de studii, Ed. ŞtiinŃifică, Bucureşti

12. Badea L., (1973), Piemontul Getic. Concluzii la studiul de geografie regională, în “Piemonturile”, pag. 219-232, Centrul de multiplicare al UniversităŃii din Bucureşti

13. Badea L., Dinu Mihaela., (1974), Depresiunile de contact din estul Podişului MehedinŃean, SCGGG, Geografie, Nr. 2(XVII); 14. Badea L., Cioacă A., Bălteanu D., Niculescu Gh., Sandu M., Roată S., Constantin M., (1994), Studiu de evaluare globală a impactului ecologic produs de extracŃia lignitului în Bazinul Minier al Olteniei, Raport manuscris, Institutul de Geografie Bucureşti, 181 pp.

15. Badea L., (2000), Mediul natural şi dilema dezvoltării economice şi sociale, Analele UniversităŃii din Craiova - Seria Geografie, Vol. III, Craiova, 5-10 pp.

16. Baig M.N., (1992), Natural revegetation of coal mine spoils in the Rocky Mountains of Alberta and its significance for species selection in land restoration, Publication: Mountain Research and Development.Issue, 12(2), 285-304 pp.

17. Bailey D., Gagen P.J., Gunn J., (1991), Landform replication as an approach to the reclamation of limestone quarries, In: Davies, M. C. R. (eds.), Land reclamation, an end to dereliction, Amsterdam, Elsevier, 96-105 pp.

18. Bălteanu D., Alexe RădiŃa., (2000), Hazarde naturale şi antropogene, Editura Corint, Bucureşti; 19. Barnishel R. J., (1995), Lime and Fertilizer Recommendations for Reclamation of Surface-Mined Spoils, Universitu of Kentuky –

Colleg of Agriculture, AGR-40 20. Barthel H., Hornig A., Zapletal L., (1964), The principles of anthropogenic geomorphology, Abstract of Papers, XX-Congress,

InternaŃional Geographical Union, London, 140 pp. 21. Barus T., (1987), Studiul geologic complex al depozitelor Neogene din zona Olteniei, cu privire specială asupra zăcămintelor de cărbuni. Teza de doctorat, Bucureşti

22. Bauer A.M., (1970), A guide to site development rehabilitation of pits and quarries, IMR 33, Ontario Department of Mines, Toronto, Canada, 123 pp.

23. Bell F.G., (1975), Site Investigations in Areas of Mining Subsidence, Newnes-Butterworth, London. 24. Bell F.G., (1998), Environmental Geology: Principles and Practice, Blackwell Science, Inc., 594 pp. Oxford, ISBN 0865428751 25. Bell F.G., (1998), The Impact of Mining on the Environment, In: Principles and Practice, 415-458 pp. 26. Bell F.G., Genske D.D., Bell A.W., (2000), Rehabilitation of industrial areas: case histories from England and Germany,

Environmental Geology, Nr40 (1-2), pp. 121-134 27. Bell F.G., Donnelly Laurance.J., (2006), Mining and its impact on the environment, Publisher London ; New York : Taylor & Francis 28. Bell J.R.W., Bruyn I. A., Stacey T. R., (2002), Some exemples of the impact of metalliferous mining on the environment: a South African perspective, Bull. Eng. Geol. Env. Nr.61, 1-20 pp.

29. Bennett M.R., Doyle P., (1997), Environmental Geology, John Wiley and Sons, Chichester, 501 pp. 30. Blaga D., Nastia Ş., Tomescu I., Munteanu N., łuculiŃă S., (1984), Comportarea unor specii lemnoase pe sectoare degradate ca urmare a exploatării cărunelui la Rovinari, în: Lucrările simpozionului naŃional „cercetarea posibilităŃilor de de recultivare a arealelor distruse de activitatea industrială”, 3-7 septembrie 1984, Bucureşti-Craiova-Târgu-Jiu, redactori: Şt.Nastea, M.Dumitru; sub egida Academiei de ŞtiinŃe agricole şi silvice; 126-131 pp.

31. Bobrowsky P. T., (2002), Geoenvironmental Mapping: Method, Theory and Practice, Ashgate Pub Co., 750 pp. 32. Bohn P., (1994), Classification of geological formations suitable for the dumping of hazardous wastes, Engineering Geology and Waste

Disposal. Scientific Report, IAEG Commission no 14. Annex 2, 1–10 pp.

34

33. Boinmati M., Jimenez P., Garrido A., Iniguez D., Luis R., Oyague I., Valera M., (1999), Organic matter and enzyme activities as indicators for sewage sludge effect on limestone quarries reclamation, International Conference Enzymes in the Environment. Activity, Ecology, Applications, Granada, 18 pp.

34. Brawner C.O. (Ed.), (1982), Stability in Surface Mining, Society of Mining Engineers 35. Bridgeland D.R., (1992), The conservation of quarry sections and other man-made exposures of Quaternary deposits, In: Conserving

our Landscape, Proceedings of the Crewe Conference, May 1992., (Stevens, C. - Gordon, J. E. - Green, C. P. - Macklin, M. G., eds.), Peterborough: English Nature, 75-81 pp.

36. Bromley T.P., Cushwa T.C., (1990), Wild life and fish habitat on reclaimed surface-mined lands, Powell River Project, Pub. 460-125 37. Burger A.J., Torbert I.J., (1992), Restoring forests on surface - mined land, Reclamations guidelines for Surface Mined Land in in

SouthWest Virginia, Pub 400-123 38. Cerccani B., Garcia C., (1994), Environmental biochemestry in practice Waste and soil Management, Instituto per le chimiea del

Trreno, Pisa 39. Cernea D., (1995), Studiu de evaluare a impactului ecologic produs de extracŃia lignitului in bazinele miniere ale Olteniei, ICSITPML,

Craiova, nepublicat 40. Chaudhury, A.B., (1992), Mine Environment and Managemen, Ashish Publishing House 41. Cioacă A, Dinu Mihaela., (1995), Geomorphological hazards. Lignite mining and the newly-built relief în the North af Oltenia,

Geografia Fisica e Dynamica Quaternaria, Nr.18, (1996) Sherlock (, 3-6 pp. 42. Cioacă A., Dinu Mihaela, (1995), Hazardele geomorfologice în regiunile de exploatare a lignitului din nordul Olteniei. Studiu de caz câmpul minier OlteŃ, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Nr. V, 57-67 pp.

43. Cioacă A., Dinu Mihaela., (1998), Restructuring Lignite mining în Romania and its environmental effects With special reference to landforms, Revue Roumanine de Geographie, Tome 42, (pp.135-147), Ed. Academiei, Bucureşti;

44. Cioacă A., Dinu Mihaela., (2000), The impact of exploiting natural subsoil, resources on the subcarpathian relief(Romanaia), Geografia Fisica e Dinamica Quarternaria, Vol.23, 131-137 pp., Torino

45. Ciortiz I., (1981), AmelioraŃii silvice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti 46. Colley H., (2001), Introduction to Environmental Geology, Pub. Chapman & Hall, 47. Constantin Mihaela, (2000), Impactul produs asupra reliefului de extracŃia lignitului din Bazinul Minier al Olteniei. Studiu de caz Câmpul Minier Pânga - Copăceni, Analele UniversităŃii din Oradea, Seria Geografie, Editura UniversităŃii Oradea, 45-50 pp.

48. Constantin T., (1985), Împădurirea terenurilor degradate, Editura Cerez, Bucureşti 49. Cooke R.U., Doornkamp J.C., (1990), Geomorphology in environmental management: an introduction, Clarendon Press., Oxford,

Edition 2nd, 410 pp. 50. CoteŃ P., (1957), Piemontul Strehaiei 51. Craioveanu G.,(2006), Nucul în Depresiunea Subcarpatică a Olteniei, Ed. Sintech, Craiova 52. Damigos D., Kaliampakos D., (2003), Environmental Economics and the Mining Industry: Monetary benefits of an abandoned quarry rehabilitation in Greece, Environmental Geology, Nr. 44, 356–362 pp.

53. Daniels L.W., Steward B., Dove D., (1995), Reclamation of Coal Refuse Disposal Areus, Virginia Cooperative Extension, Pub 460-131 54. Detwyler (1971), Man’s Impact on Environment 55. Dhar B.B, (2000), Mining and Environment, A.P.H. Publishing Company, New Delhi. 56. Dick R.P., Myrold D.O., Kerle E.A, (1988), Microbial biomass and soil enzyme activities in compacted and rehabilitated skid trail soils, Sojl Science Society of America Journal, 52, 512-516 pp

57. Dinu Mihaela., Cioacă A., (1998), Environmental effects of restructuring Lignite mining with special reference to landforms în Romania, Revue Roumaine de Geographie, Nr.42, 21-33 pp.

58. Down C.G., Stocks J., (1978), Environmental Impact of Mining, Applied Science, London, pp. 213-292 59. Dragovich D., Palterson J., (1995), Condition Of Rehabilitated Coal Mines In The Hunter Valley, Australia, Land Degradation &

Rehabilitation. Vol 6., pp. 29-39 60. Dumitru M., Popescu, I., Blaga Gh., Dumitru Elisabeta, (1999), Recultivarea terenurilor degradate de exploatările din bazinul carbonifer Oltenia, Casa de editură “Transilvania Press”, Cluj-Napoca, 298 pp.

61. Dumitru M., Popescu, I., (1995), Atragerea în circuitul economic a haldelor de steril din judeŃul Gorj, Lucrările Simpozionului de Agricultură şi Industrie Alimentară Gorj, 23-24 Noiembrie1995, Târgu Jiu, pag. 12-23;

62. Dunning G. H., Arnold, J. R., (2000), Three-dimensional modeling for waste minimization and mine, Talling and Mine waste 00, Balkema, Rotterdam, pp.101-103

63. Elliott R. J., (1976), The Kerr Quarry Project, In: Landscape and land use planning as related to mining operation, Australian Institute of Mining and Metallurgy, Victoria, pp.177-228.

64. Emmerling C., Liebner C., Haubold-Rosar M., Katzur J., Schroder D., (2000), Impact of application of organic waste materials on microbial and enzyme activities of mine soils in the Lusatin coal mining region, Plant and Soil, 220, pp 129-138.

65. Enache C., (1974), Geologia şi hidrogeologia regiunii dintre Motru şi Jiu, cu privire specială asupra zăcământului de cărbune. Rezumat teză de doctorat, Tipografia UniversităŃii din Bucureşti,

66. EnacheC., Popescu A., (2001), Geologia Olteniei şi bogăŃiile subsolului, Ed. Sitech, Craiova, pp. 107 67. Evans K.G., (2000), Methods for assessing mine site rehabilitation design for erosion impact, Aust J Soil Res., Nr. 38, pp. 231–247 68. Evans K.G., Willgoose G.R., (2000), Post-mining landform evolution modelling: 1. Derivation Of Sediment Transport Model And Rainfall±Runoff Model Parameters, Earth Surface Proces Landforms, Nr. 25 (9) pp. 743-763,

69. Evans KG, Willgoose G.R., (2000), Post-mining landform evolution modelling: 2. Effects of vegetation and surface ripping. Earth Surface Proces Landforms, Nr. 25(8), pp.803–823

35

70. Fang H.Y., (1997), Introduction to Environmental Geotechnology, CRC Press, 688pp. 71. Fischer, (1915), Der Mensch als Geologicher Factor 72. Florea M. N., (1979), Alunecări de teren şi taluze, Ed. Tehnică, Bucureşti, p.303 73. Fodor D., (1995, 1996), Exploatarea zăcămintelor de minerale şi roci utile prin lucrări la zi, vol. I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti,

(695 pag., 597 pag:) 74. Fodor D., Baican G., (2001), Impactul industriei miniere asupra mediului, Editura Infomin, Deva, pp. 392 75. Foley D., Utgard R. O., Mckenzie G. D, (1999), Investigations in Environmental Geology, 2 nd ed., Prentice Hall, 303pp 76. Fotă D., (1988), InfluenŃa exercitată asupra stabilităŃii versanŃilor în exploatarea în subteran a lignitului, Mine, Petrol şi Gaze, Vol. 39,

Nr. 2, Bucureşti, pp. 64-68 77. Fotă D., (1989), ConsideraŃii asupra factorilor care influenŃează stabilitatea fronturilor de abataj din minele de lignit din Bazinul Motru-Rovinari, Mine, Petrol şi Gaze, Vol. 40, Nr. 12, Bucureşti, pp. 571-585

78. Fresquez P.R. şi colab, (1987), Enzyme method in reclamed coal mine, Landscapa Urman Planning, No. 14, pp. 359-367 79. Gagen P.J., Gunn J., (1988), A geomorphological approach to limestone quarry restoration, In: Hook, J.M. (eds.): Geomorphology în

environmental planning, John Wiley and Sons, New York, (pp. 121-142) 80. Gares P.A., Sherman DJ, Nordstrom K.P., (1994), Geomorphology and natural hazards, Geomorphology, 10, 1-18. 81. Garzonio C. A., Affuso A. M. G, (2003), Hydrogeological problems for the rehabilitation and re-utilisation of the water resources of the mining area of Gavorrano (Italy), Environmental Geology, Nr. 46, pp.286–294

82. Georgescu M., (1989), Sistematizarea şi reutilizarea terenurilor, Litografia Institutului de mine, Petroşani, pp.175 83. Goroknovich Yuri., Reid, Matew., Mignone, Erica., Voros, Andrew., (2003), Prioritizing abandoned coal mine Reclamation projects widhin, the contigous United state using Geographic Information System,Environmental Management, Vol. 32, nr.4, pp.527-534

84. Goudie, A., (1993), Human influence în geomorphology, Rev Geomorphology, Vol 7, Nr 1-3, pp. 37-59 85. Goudie A., (2006), The Hunam impact on the natural environment : past, present and future / Editie 6th ed., Editura, an Malden, MA

Oxford Victoria : Blackwell Publishing, p.357 86. Gregory K.J., (1985), The Nature of Physical Geography, Edward Arnold (Publishers) London, pp. 262. 87. Gregory K.J., (1987), Human Activity and Environmental Proces; 88. Grigoraş C., (1994), Favorabilitatea pentru arabil a terenurilor din Bazinul Carbonifer Oltenia, Arhiva ICPA, Bucureşti 89. Grinko N. K., Effects of Deep Mines on Ecology, Ugol’ (USSR), ISSN 0041-5790, Vol. 8, August, 1990, pp. 17-17 (in Russian) (Energy

SciTec). 90. Grunwald C., Iverson L.R., Szafoni D.B., (1995), Abandoned Mines in Ilinois and North Dacota, Towards an Understanding of Revegetation Problems, in Rhabilitating damaged Ecoszstems, Rditor: J.Carns, Jr., Lewis Publisher, London, 2-nd edition, p.386-407

91. Gunn J. et al., (1992), Landform Replication as a Technique for Reclamation of Landscape Quarries, DOE Minerals Branch, Land Reclamation Division

92. Gunn J., (1993), The geomorphological impacts of limestone quarrying, In: Williams, P. W. (ed.): Karst terrains, environmental changes, human impact, Catena Supplement 25., (pp.187-197)

93. Gunn J., Bailey D., (1993), Limestone quarrying and quarry reclamation in Britain, Environmental Geology 21., (pp.167-172) 94. Haff P.K., (2001), Neogeomorfology, Prediction, and the Anthropic Landscape, Duke University 95. Haigh M.J., (1978), Evolution of slopes on artificial landforms - Blaenavon, U.K., The University of Chicago, Department of

Geography, Research paper 183., (287p) 96. Hancock G.R., Loch R., Willgoose G.R., (2003) The design of post-mining landscapes using geomorphic guidelines. Earth Surf Proc

Land, nr.28, pp.1097–1110 97. Hancock G. R., (2004), The use of landscape evolution models in mining rehabilitation design, Environmental Geology, Nr. 46,

pp.561–573 98. Harris J. A., Brich P., (1989), Soil microbial activity in soil heaps in England, Soil Dec. Management, No. 5, pp. 135-160 99. Harris J.A., Brich, P., Palmer J., (1996), Land restauration and reclamation. Principles and Practice. Ed. Logman, Singapore, p.83-

120 100. Henderson M.E., (1997), Heap and Dump Leach Design, in Mining Environmental Handbook: Effect on Minning on the Environment

and American Environmental Control son minning, Editor Jerrold J. Marcus, Ed. Imperial Colege Press, Lon 101. Hester R.E., Harrison R.M., (1994), Mining and its Environmental Impact. Royal Society of Chemistry, Cambridge. 102. Huggett R. J., (1995), Geoecology: An Evolutionary Approach, Routledge, 320 pp. 103. Huidu E., (2000), Monografia mineritului din Oltenia. Bazinul Rovinari 1950-2000, vol.I, Ed. FundaŃiei Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu.

pp.468 104. Hutchinson A. G., (1992), Mine Waste Management: A Resource for Mining Industry Professionals, Regulators and Consulting Engineers. Lewis Pubs., Boka Raton.

105. Hutnik R. J., McKee G. W., (1975), Revegetation - an Important Part of Reclaiming Mined Land, American association of Advancement of Science Meeting, New York, New York, pp. 75-90 (Enviroline R).

106. Irimuş. I. A., Vescan I., Man T., (2005), Tehnici de cartografiere monitoring şi analiză GIS, Ed. Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj-Napoca 107. Irimuş. I. A., (2006), Hazarde şi riscuri asociate proceselor geomorfologice în aria cutelor diapire din Depresiunea Transilvaniei, Ed.

Casa CărŃii de ŞtiinŃă, Cluj-Napoca 108. Jackson S. R., (1997), Introduction to Environmental Geology, De Montfort University, 80pp. 109. Jipa D., Panin N., Oaie Gh., (2006), Influenta factorilor globali (clima, tectonica, eustatism) asupra evoluŃiei Bazinului Dacic (Neogen superior), Proiect Ceres, Contract 4-246/2004, Bucureşti, pp. 336.

36

110. Johnson W., Miller G.C., (1979), Abandoned Coal-Mined Lands, United States Department of the Interior, Bureau of Mines, Special Publication 6-79

111. Keller E. A., (1998), Introduction to Environmental Geology, Macmillan Publishing Co. & Prentice Hall, 383pp. 112. Kelly M., (1988), Mining and the Freshwater Environment, Elsevier Applied Science, London. 113. Kent A., (1997), Waste Rock Disposal Design, in Minning Environmental Handbook: Effect of Minning on the Environment and American Environment Controls on Minning, Editor Jerrold J. Marcus, Imperial College Press, London

114. Khera R., (1998), Geotechnology of Waste Management, 2nd ed., PWS Pub. Co., 496pp. 115. Kiss Şt., Drăgan-Buralda M., Paşca Daniela., (1993), Enzimologia solurilor tehnogene, Editura: Ceres, Bucuresti, pp. 93 116. Klukanova Alena, Rapant Stanislav., (1999), Impact of mining activities upon the environment of the Slovak Republic. Two cases studies, Journal of geological exploration, Nr. 66, pp. 299-306

117. Kohnke H., (1950), The Reclamation of coal mine spoils, Advances in Agronomy , Vol. II, No.4, pp.563-567, Springer-Verlag , New York Ins.

118. Langer M., (1995) Engineering Geology and waste disposal: criteria for site selection, IAEG Bull.51, Geotechnique, Nr. 49, pp. 709–726

119. Laurie M., (1987), An introduction to landscape architecture, Pitman, New York, Berkeley, (286p) 120. Law L.D., (1984), Mined-Land Rehabilitation, Van Nostrand Reinhold Co. (USA), (155p) 121. Lazăr Maria, (2001), Reabilitare ecologică, Ed. Univers, Petroşani 122. Lăzărescu V., (1983), ProtecŃia mediului înconjurător şi industria minieră, Ed. Scrisul Romanesc,Craiova, pp. 230 123. Limstrom G.A., Dettschman G.H., (1951), Reclaiming Illinois strip coal lands by forest planting, Buletin 547, Urbana Illinois 124. Mac I., (2003), ŞtiinŃa mediului, Ed Europontic, Cluj-Napoca, 125. Marcus J.J., (1997), Mining Environmental Handbook: Effect of Mining on Environment and American Environmental Control.

Imperial College Press. 126. Marin N., (1974), Cercetări privind proprietăŃile agrochimice şi productivitatea principalelor strate geologice de la exploatarea minieră Rovinari JudeŃul Gorj, Teză de doctorat, Institutul Agronomic Iaşi,

127. Marinescu F., (1978), Stratigrafia Neogenului superior din sectorul vestic al Bazinului Dacic. Edit. Acad. R.S.R. : 155 p. 128. Marinică Ion, (2006), Fenomene Climatice de risc în Oltenia, Editura Autograf MGM Craiova, pp. 385 129. Marsch W.M., (1991), Landscape Planning. Environmental Applications, John Wiley, New York, pp. 340. 130. Marshall I.,A., (1982), Mining, Land Use and the Environment. A Canadian Overview, No. 20, Ottawa 131. MehedinŃi S., (1931), Terra – Introducere în geografie ca ştiinŃă, Ed. ŞtiinŃifică şi Enciclopedică, Bucureşti. 132. Mihăilescu V., (1946), Piemontul Getic, Revista de Geografie Română, I.C.G.R.,an II, fascicol 1, Bucureşti 133. Montgomery C.W., (2000), Environmental Geology, 5th ed.(Pkg), McGraw Hill College Div., 134. Moore D., Hungr O., (1998), Engineering Geology and the Environment, Vol. 1-6" Ashgate Publishing Company, ISBN: 9054109904

YOUR PRICE: 584.25 135. Murck B.W., (1997), Environmental Geology/Laboratory Excercises in Environmental Geology, John Wiley & Sons 136. Murck B.W., Porter S.C., Skinner B. J., (1996), Environmental Geology, Study Guide, John Wiley & Sons, 158pp. 137. Nastea St., RăuŃă C., Marin N., Blaja I., (1973), Degradatea terenurilor agricole ca urmare a exploatărilor miniere la zi şi măsurile de recultivare a lor, ŞriinŃa solului, 11,4, p.17-26,

138. Nastea St., Dumitru M., (1986), Elaborarea studiilor litologice şi pedologice în vederea recuperării (recultivării) terenurilor degradate prin activităŃi social-economice, în “Metodologia elaborării studiilor pedologice”, partea a-II-a, RedacŃia de propagandă tehnică agricolă, Bucureşti, pag. 329–333;

139. Nastea St., Dumitru M., Blaga Gh., Olaru V., Popescu I., (1987), Elemente tehnologice privind recultivarea tehnico - minieră a terenurilor degradate prin exploatări miniere la zi, ŞtiinŃa solului, nr. 2, 1987, pag. 53–62;

140. Neamu Gh., (1998), Clima Olteniei deluroase, Ed. ARS Docenti, Bucuresti, pp.107 + anexe 141. Nicholis O.G., Carbon B. A., Colqhount I. J., Kroton J. T., Murray N. J., (1985), Rheabilitation after bauxite mining in south-western Australia, landscape planning, Nr. 12, pp. 75-92, Elsevoer Science Publishing V.B., Amsterdam

142. Nicolau J. M., (2003) Trend in relief design and construction in opencast mining reclamation. Land Degrad Dev. 143. Nir D., (1983), Man, a geomorphological agent, Keter Publishing House, Jerusalem, Boston, London, (165p). 144. Nistor C., (2007), Influenta activităŃilor de exploatare a lignitului asupra evoluŃiei reliefului in Dealurile JilŃului, Rezumat teza de

doctorat, Bucureşti, 58p. 145. Nistor C., Pătru F., (2002), Bazinul carbonifer Motru. Natura locurilor. Studiu de Geologie şi Geografie,Ed. Media T.M , Bacău,

pp.239 146. Norman D.K., Peter J., Wampler P.J., Throop A.H., Schinityer E.F., Roloff J.M., (1997), Best Management Practices for Reclaiming Surface Mines in Washington and Oregon Washington, Division of Geology and Earth Resources, Open File Report 96-2, Revised Edition, (130 pag.)

147. Olariu V., Nastea St., RăuŃă C., Dumitru M., (1984), Cercetări privind redarea în circuitul agricol al haldelor de descopertă formae în urma exploatării la suprafaŃă a cărbunelui din Bazinul Rovinari, În: Lucrările simpozionului naŃional „cercetarea posibilităŃilor de de recultivare a arealelor distruse de activitatea industrială”, 3-7 septembrie 1984, Bucureşti-Craiova-Târgu-Jiu, redatori: Şt.Nastea, M.Dumitru; sub egida Academiei de ŞtiinŃe agricole şi silvice; p.116-125

148. O'Neill C., Gray N. F., Williams M., (1998), Evaluation Of The Rehabilitation Procedure Of A Pyritic Mine Tailings Pond In Avoca, Southeast Ireland, Land Degrad. Develop. Nr. 9, pp. 67-79

149. Onică I., (2001), Impactul exploatării zăcămintelor de substanŃe minerale utile asupra mediului, Ed Universitas, Petroşani, pp. 238

37

150. Palcu M., (2002), Modelarea comportării acviferului regional din Dacianul inferior al Olteniei În condiŃiile drenajului pentru exploatarea zăcămintelor de lignit şi asigurarea localităŃilor cu apă, teza de doctorat. Universitatea Bucureşti

151. Panizza M., (1993), Geomorfologia applicata, (242 pag) 152. Panizza M, (1996), Environmental geomorphology, Elservier, Amsterdam 153. Paraschiv D., (1976), Paleozoicul de la Capul Dealului. Mine, Petrol şi Gaze, nr.11-12. Bucureşti. 154. Păsărin C., (1973), Câteva probleme privind amplasarea haldelor de steril şi calculul stabilităŃii în cazul construcŃiei acestora pe un teren înclinat, Revista Minelor, Anul (Volumul) XXIV, Nr.1, Bucureşti, pp. 18-24

155. Paşca Daniela., Kiss St., Muntean, Dragan-Bularda M., Crişan R., (2003), Crearea în condŃii de laborator a unui potenŃial enzimatic într-un sol tehnogen, Rev. Environment and Progress, Nr. 3, Cluj-Napoca, pp. 379-384

156. Patnaik L.N., (1990), Environmental Impacts of Industrial and Mining Activities. Ashish Publishing House. 157. Petrea D., (2005), Obiect, metodă şi cunoaştere geografică, Ed. UniversităŃii din Oradea, Oradea 158. Petrescu I., Nicorici, E., Bitoianu C., łicleanu, N., Todros, C., Ionescu M., Mărgărit Gh., Nicorici m., Duşa M., PătruŃoiu I.,

Munteanu A., Buda A., (1987), Geologia zăcămintelor de cărbuni, vol. II, Ed. Tehnica, Bucureşti, pp. 386 159. Pietraru Janeta, (1982), Halde pentru depozitarea slamurilor, cenuşilor, zgurilor, sterilelor şi deşeurilor menajere, Editura Tehnică,

Bucureşti, pp. 260 160. Piha M.L., Vallack H.W., Reeler R.M., Michael M., (1995), A low imput approch to veetation estabilisment on mine of coal in semiarid regions, Tin mine tailings in Zimbabwe, Journal of applied Ecology 32, pp. 372-381

161. Pleiniceanu V., Marinescu E., Marinescu I., (2001), Acviferele freatice şi de adâncime din zona subcarpatică olteană (sectorul Motru-Jiu), Analele UniversităŃii din Craiova-Seria Geografie,Vol. IV, Ed. Universitaria, pp.69-74

162. Pleşea V. M., (2005), Reabilitarea zonelor miniere după lichidarea activităŃii productive, Editura: Universitas, Petroşani, pp.434 163. Popescu I., (1998), Cercetari privind elaborarea tehnologiei de punere în valoare a terenurilor degradate prin exploatarea la zi a carbunelui din Bazinul Minier Rovinari, teza de doctorat, Academia de Stiinte agricole si silvice Gheorghe Ionescu Şişeşti, Bucureşti, pp.304

164. Popescu Speranta-Maria., (2002), Repetitive changes in Early Pliocene vegetation revealed by highresolution pollen analysis : revised cyclostratigraphy of southwestern Romania, Review of Palaeobotany and Palynology

165. Popescu Speranta-Maria., Suc J.P., Loutre M.F., (2002), Early Pliocene vegetation changes forced by eccentricity-precession in Southwestern Romania, Geology

166. Posea Gr., Popescu N., (1971), Piemonturile din România. În: "Piemonturile, pag. 43 - 96",.Centrul de multiplicare al UniversităŃii din Bucureşti.

167. Rădoane N., Rădoane Maria., Ichim I., Miclăuş Crina., (1995), Influentele mineritului asupra tranzitului de aluviuni de pe râul Jiu, Studii şi cercetări de Geografie, Nr. XLII, Bucuresti

168. Ramlu A., (1997), Mine Disasters and Mine Rescue. Oxford & IBH, New Delhi. 169. Ratcliffe, J.,(2000), Scenario building: a suitable method for strategic property planning?, Scenario building, Vol. 18 No. 2, pp. 127-

144. MCB University Press, 170. Reeve R., (2002), Introduction to Environmental Analysis, Published by: John Wiley &Sins Ldt., Baffins Lane – Chichester, West

Sussex- PO19 1UD- England, University of Sunderland, pp.311 171. Richards I.G., Pamer J.P., Barrett P.A., (1993), The Reclamation of former Coal Mines and Stalworks, Ed. Elsevier, Amsterdam 172. Rimmer L.D., Zounger A., (1997), Land reclamation after Coal-Mining Operations, In: Contaminated Land and its Reclamation,

Editors: R.E. Hester, R.M Harrison, Thomas Telford Publising Publishing, London, pp. 73-90 173. Rivas V., A. ,Cendrero M. ,Hurtado M. Cabral J. ,Gimenez c, L. Forte L. del Rýo, M. Cantu A. Becker, (2006), Geomorphic consequences of urban development and mining activities; an analysis of study areas in Spain and Argentina Geomorphology, pp. 185–206 Nr. 73

174. Robinson F.A.(ed.),(1980),Environmental Effects of Utilizing More Coal. Royal Society of Chemistry, London. 175. Rosenbery J.L., Klimstra W.D., (1965), Recreational activities on Illinois strip-mined areas, Journal of Soil and Water Conservation

19., (pp. 107-110) 176. Roşu Al., (1961), Unele consoderaŃii paleogeografice în SubcarpaŃii Getici dintre Motru şi Gilort, Probleme de Geografie, Vol. VIII 177. Roşu, Al., (1967), SubcarpaŃii Olteniei dintre Motru şi Gilort. Studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucureşti, pp.155 178. Saxena N.C., (2003), Subsidence Management Handbook. Scientific Publishers (India), Jodhpur. 179. Saxena N.C., Singh G., Ghosh R., (2002), Environmental Management in Mining Areas. Scientific Publishers (India), Jodhpur. 180. Schimp, Park E., Deep-Mine Waste Reclamation Experimentation on the Bituminous Regions of Pennsylvania, Ecology and

Reclamation of Devastated Land, Vol. 2, 181. Şchiopoiu Al., (1982), Dealurile piemontane ale Coşuştei, Editura Scrisul Românesc, Craiova, pp. 176 182. Selman P., (2000), Environmental Planning: The Conservation and Development of Biophysical Resources. SAGE Publications Ltd,

London 183. Sendlein L.V.A., Yazicigil H., Carlson C.L., (Eds. ), (1983), Surface Mining Environmental Monitoring and Reclamation Handbook. 184. Sengupta, M.,(1993), Environmental Impacts of Mining: Monitoring, Restoration and Control. Lewis Publishers, Boca Raton. 185. Sherlock F., (1922), Man as a Geological Agent 186. Sherwood P.T., (1976), The utilisation of mine and quarry wastes în road construction, In: Essex, J - Higgins, P. (eds.): The land

reclamation conference, Thurrock Borough Council, Essex, 274p 187. Simpson D. G., Maynard B. R., ( 1985), Reclamation of Abandoned Deep Mine Entries: Final Report, Office of Surface Mining

Reclamation and Enforcement, Washington, District of Columbia, Report No. OSM-354, , 39 pp. (NTIS). 188. Singh B., Saxena N.C., (1989), Land Subsidence. Oxford & IBH, New Delhi.

38

189. Slaymaker O. ed. (2000), Geomorphology, Human Activity and Global Environmental Change, John Wiley & Sons, Inc., 322pp. 190. Smith K., (2001), Environmental hazards. Assessing risk and reducing disaster. Routledge, London and New York 191. Smolik D., (1985), Research of the need for supplimentary irigation on dump substrate areas recultivated by covering with earth layers in Ostravskokurvinsky mine subdivision, Vedecke Prace 2-3, Praha

192. Spears, D. A., ( 1997), Environmental Impacts of Minerals in UK Coals, European Coal Geology and Technology, Gayer, R. A. & Pesek, J. (Editors), Geological Society of London, Special Publications, Vol. 125, ISBN 1-897799-86-1, pp. 287

193. Stăicuş I., (1975), SoluŃii optime pentru haldarea rocilor argiloase în volume mari la Cariera Lupoaia, Bazinul Carbonifer Oltenia, Mine, Petrol şi Gaze, Volumul XXIV, Nr.6, Bucureşti, pp. 280-291

194. Stanciucu Mihaela., (2005), Evaluation of waste embankment slope stability: Valea Manastirii, Gorj, Romania, Bull. Eng. Geol. No.64, pp.341–346, Springer-Verlag

195. Strzyszcz Z., Harabin Z., Hutnik R. J., (1974), Reclamation of Coal-Mined Land in Poland, Proceedings, 2nd Research and Applied Technology Symposium on Mined-Land Reclamation, Louisville, Kentucky, 10 22, National Coal association, Washington, District of Columbia, 1974, pp. 242-252 (Energy SciTec).

196. Surdeanu V., (1998), Geografia terenurilor degradate. Alunecări de teren , Editura Presa Universitara Clujeana, Cluj-Napoca 197. Swanson P.G., ChristopherJ. Jones S., (1980), Surface Coal Mine Spoil Study. Springfield. 198. Tank R. W., Tank R. W.,(1976), Focus on Environmental Geology: A Collection of Case Histories and Readings from Original

Sources, Oxford Univ Pr (T), 550pp. 199. Tomescu Viorica, (2004), Podişul Piemontan al Motrului. Studiu de geografie regionala, Editura Universitara Craiova, Craiova, pp.

232 200. Torbert J.L., Burger J.A., Jhonson J.E., (1994), Commercial forestery as a post-mining land use, Powell River Project series,

Publication 460-136 201. Torbert J.L., Burger J.A., Nichols T.J., Johnson J.E., (1989), Growing Cristmas Threes on Reclaimed Surface-Mined Land, Powell

River Project series, Publication 460-118, 202. Toy T.J., Hadley, R.F., (1987), Geomorphology and Reclamation of Disturbed Lands, Harcourt Brace Jovanovich, Publishers,

Academic Press, Orlando, Florida, (pag. 480) 203. Traci C., (1985), Împădurirea terenurilor degradate, Ed. Ceres, Bucureşti 204. Traci C.,Costin E., (19660, Terenuri degradate şi valorificarea lor pe cale forestieră, Ed. Agrosilvică, Bucureşti 205. Treikyashky P., Stancova M., (1983), Some results of reclamation measures in the People of Republic of Bulgaria, Recultivation of

tehnogenous areas, Gyongyos 206. Tufescu V., (1966), Modelarea naturală a reliefului şi eroziunea accelerată, Bucuresti, Editura Academiei, Bucureşti, (619 p.) 207. TurnerT., (1998), Landscape Planning and Environmental Impact Design,UCL Press, London 208. Tyner H.E., Smith M.R., (1945), The reclamation of the stripmined coal lands of West Virginia with forage species, Soil Science

Society Procedings, p.249-436 209. łicleanu N., Andreescu 1., (1988), Cansiderations on the develapment of Pliocene coaly complexes in the Jiu- Motru sector (Oltenia),

D.S. Inst. Geol. Geofiz., 72-73/2, pp 227-244, Bucureşti. 210. łicleanu N., (1995), Modèle génétique conceptuel des accumulations de charbon du Bassin Dacique. In “Chronostratigraphie und

Neostratotypen. Dacien”, Marinescu F. et Papaianopol I., édit., Edit. Academiei Romane, Bucarest : 46-54. 211. łicleanu N., Totea T., Stoican I., Dragomir B., Baruş T., Barbu V., Paraschiv V., (2003), Utilizarea argilelor dintre stratele de cărbuni ca înlocuitori ai solurilor degradate în urma exploatării cărbunilor, în carierele din Oltenia, Rev. Environment and Progress,Nr. 3,Cluj-Napoca, pp.523-528

212. Wang Y., Dawson R., Han D., Peng J., Liu Z., ding, Y., (2001), Landscape ecological planningand design of degraded mining land, Land degradation and development, Nr. 12, pp. 449-459

213. Warhurst, A., Noronha, L.(2000), Environmental Policy in Mining: Corporate Strategy and Planning for Closure. Lewis Pubs., Boca Raton.

214. Weston J., Glasson J., Wilson E., Chadwick A., (1999), More than Local Impacts: Aggregate Quarrying in the National Parks of England and Wales, Journal of Environmental Assessment Policy and Management, June 1999., (pp. 43-57)

215. Wey Hu, Evans R., (1997), The impact of Coal mining in the Shenmu Country, the Loess Plateau, China, Ambio, 26, 6, pp.405-406. 216. White S. S., Mayo J. M., (2004), Learning Expectations in Environmental Planning, Journal of Planning Education and Research, Vol.

24, No. 1, 78-88. 217. Willgoose GR, Riley S., (1998), The long-term stability of engineered landforms of the Ranger Uranium Mine, Northern Territory,

Australia: Application of a catchment evolution model. Earth Surface Processes and Landforms 23: 237–259. 218. Williamson N.A., Johnson, M.S. & Bradshaw, A.D., (1982), Mine Waste Reclamation. Mining Journal Books, London. 219. Yufin S. A., (2000), Geoecology and Computers, Ashgate Pub Co., 520 pp 220. Zaruba, Q., Mencl,V., (1976), Engineering Geology, Elsevier Scientific Publishing Company, Amsterdam-Oxford-New York, (504

pag.) 221. Zellmer S.D., Wilkey, M. L., (1979), A Reclamation Demonstration Project at an Abandoned Deep Mine, Miner Environ (Kew), Vol.

1, No. 2, pp. 57-63 (GeoArchive).