Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai în...

12
Toth Szilárd Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai între 1990-2012 Linia de studiu maghiară este, ca importanţă şi valoare academică, a doua linie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, ea fiind destinată prioritar minorităţii maghiare din Transilvania. Tradiţia educaţiei universitare în limba maghiară la Cluj este de altfel îndelungată, însă ultimii ani ai comunismului au restricţionat până aproape de dispariţie acest tip de învăţământ. 1 După 1971, cursuri în limba maghiară s-au ţinut doar sporadic în cadrul majorităţii facultăţilor şi specializărilor existente atunci (matematică, fizică, chimie, etc.) şi la un nivel mai intens doar la Facultatea de Litere. Nu au fost asigurate nici locuri separate la admitere destinate studenţilor maghiari şi nu au mai fost angajați profesori maghiari care să predea la linia de studiu în limba maghiară. În 1984 s-a stabilit numărul minim de studenți dintr-o grupă la 7, astfel au fost desființate subgrupele cu limba de predare maghiară de la o serie de specializări, unde numărul studenților maghiari era de 5-6 studenți dintr-un total de 15-20 (istorie, filosofie, geografie, etc.). 2 Cu toate acestea la mijlocul anilor 80 studiau la UBB circa 1200-1300 de studenți maghiari reprezentând aproximativ 18 % din totalul studenților universității. 3 Dar în anul universitar 1989-1990 erau doar 661 studenți maghiari și dacă schimbarea de regim ar fi întârziat încă 5-10 ani, învățământul în limba maghiară ar fi dispărut definitiv de la UBB. 4 Astfel, după căderea comunismului, revigorarea predării în limba maghiară s-a făcut cu destulă dificultate, datorită atât lipsei de cadre didactice specializate, cât şi a numărului redus de locuri pentru liceenii de origine maghiară, care nu permitea formarea de grupe separate. În anul universitar 1990-1991, dintr-un total de 906 studenţi de naţionalitate maghiară înscrişi la 1 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 2 Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj -Napoca, 2012, p. 290. 3 Vezi datele oferite de prof. Vasile Vese în Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 290. 4 În 1989 la UBB erau doar 81 de dascăli maghiari pe lângă 470 de dascăli români, nu mai vorbind de faptul, că acest corp profesoral era îmbătrânit. Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 288.

Transcript of Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai în...

Toth Szilárd

Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai

între 1990-2012

Linia de studiu maghiară este, ca importanţă şi valoare academică, a doua linie din

cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, ea fiind destinată prioritar minorităţii maghiare din

Transilvania. Tradiţia educaţiei universitare în limba maghiară la Cluj este de altfel îndelungată,

însă ultimii ani ai comunismului au restricţionat până aproape de dispariţie acest tip de

învăţământ.1 După 1971, cursuri în limba maghiară s-au ţinut doar sporadic în cadrul majorităţii

facultăţilor şi specializărilor existente atunci (matematică, fizică, chimie, etc.) şi la un nivel mai

intens doar la Facultatea de Litere. Nu au fost asigurate nici locuri separate la admitere destinate

studenţilor maghiari şi nu au mai fost angajați profesori maghiari care să predea la linia de studiu

în limba maghiară. În 1984 s-a stabilit numărul minim de studenți dintr-o grupă la 7, astfel au

fost desființate subgrupele cu limba de predare maghiară de la o serie de specializări, unde

numărul studenților maghiari era de 5-6 studenți dintr-un total de 15-20 (istorie, filosofie,

geografie, etc.).2 Cu toate acestea la mijlocul anilor ’80 studiau la UBB circa 1200-1300 de

studenți maghiari reprezentând aproximativ 18 % din totalul studenților universității.3 Dar în

anul universitar 1989-1990 erau doar 661 studenți maghiari și dacă schimbarea de regim ar fi

întârziat încă 5-10 ani, învățământul în limba maghiară ar fi dispărut definitiv de la UBB.4

Astfel, după căderea comunismului, revigorarea predării în limba maghiară s-a făcut cu

destulă dificultate, datorită atât lipsei de cadre didactice specializate, cât şi a numărului redus de

locuri pentru liceenii de origine maghiară, care nu permitea formarea de grupe separate. În anul

universitar 1990-1991, dintr-un total de 906 studenţi de naţionalitate maghiară înscrişi la

1 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 2 Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989, in Istoria Universității

„Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 290. 3 Vezi datele oferite de prof. Vasile Vese în Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului

comunist, 1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 290. 4 În 1989 la UBB erau doar 81 de dascăli maghiari pe lângă 470 de dascăli români, nu mai vorbind de faptul, că

acest corp profesoral era îmbătrânit. Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist,

1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 288.

Universitatea Babeş-Bolyai, doar 468 de studenţi studiau o parte dintre discipline în limba

maghiară, iar facultăţile la care se efectua predarea unor asemenea cursuri erau Facultatea de

Chimie, Facultatea de Matematică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Litere şi Facultatea de

Biologie, Geografie şi Geologie.5

De abia în anul 1993 s-au acordat pentru prima oară 300 de locuri separate, pe care să fie

admişi exclusiv studenţii maghiari dornici să vină la Universitatea Babeş-Bolyai. Repartizarea

acestor locuri în cadrul facultăţilor existente atunci s-a efectuat în felul următor:

- 70 de locuri au fost atribuite Facultăţii de Matematică

- 30 de locuri s-au dat Facultăţii de Chimie

- 50 de locuri s-au repartizat Facultăţii de Fizică

- 50 de locuri s-au dat Facultăţii de Biologie, Geografie şi Geologie

- 100 de locuri au fost alocate Facultăţii de Istorie şi Filosofie6

Era cel dintâi pas în tentativa de a asigura minorităţii maghiare şanse egale de studiu în

cadrul universităţii. Dacă în cazul primelor patru facultăţi amintite mai sus exista o anumită

continuitate în ceea ce priveşte funcţionarea învăţământului în limba maghiară, în cazul

Facultăţii de Istorie şi Filosofie anul universitar 1993-1994 a reprezentat un moment de cotitură.

Acesta poate fi considerat ca anul în care a reînceput aici, la modul intensiv şi serios,

învăţământul în limba maghiară. Deşi învăţământ în limba maghiară a existat la Facultatea de

Istorie şi Filozofie şi în perioada 1990-1993, el se desfăşurase cu maximum 1-2 studenţi pe

diversele specializări. Din 1993-1994 schimbarea a fost radicală, maghiarilor fiindu-le oferite 25

de locuri pentru specializarea Istorie, 20 de locuri pentru Filosofie, 15 pentru Psihologie, 15

pentru Psihopedagogie specială, 15 pentru Sociologie şi 10 pentru specializarea Pedagogie-limba

şi literatura maghiară.7

După 1995, învăţământul în limba maghiară şi-a definit însă cu precizie crescută modul

în care urma să se organizeze şi să-şi deruleze activitatea şi şi-a fixat propriile sale structuri de

conducere. Astfel în cadrul fiecărei facultăţi, dacă funcţia de decan nu era ocupată de un cadru

didactic maghiar, s-a asigurat o funcţie de prodecan pentru a reprezenta interesele liniei

5 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 6 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 7 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319.

maghiare, acesta fiind ales de către membrii maghiari ai consiliului profesoral al facultăţii.

Reprezentarea intereselor liniei maghiare s-a instituit şi la nivel de catedră, unde s-a creat funcţia

de adjunct al şefului de catedră, funcţie ocupată de reprezentantul ales al profesorilor maghiari

din cadrul catedrei respective. Persoana astfel desemnată trebuia să gestioneze toate problemele

administrative şi de studiu ale liniei maghiare din cadrul acelei catedre. Spre exemplu, scoaterea

la concurs a noi posturi pentru linia maghiară la o catedră se efectua la propunerea adjunctului

şefului de catedră, ca reprezentant al acestei linii de studiu la nivel de catedră, cu acordul

prealabil al şefului de catedră.

Aplicarea acestor măsuri a dus treptat la creşterea deopotrivă a specializărilor şi a

disciplinelor predate în limba maghiară, ca şi a numărului general al studenţilor maghiari înscrişi

la linia maghiară de la Universitatea Babeş-Bolyai, la toate formele de învăţământ şi nivelele de

studiu, fapt ilustrat în tabelele de mai jos:

Creşterea specializărilor în limba maghiară la UBB8

8 Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 11.08.2008.

9

36

19

35

49 58 62

74 83

95 100 105 111 115 116 117

100

0

20

40

60

80

100

120

140

1938 1971 1989 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Evoluţia numărului total de studenţi de etnie maghiară înscrişi la linia

de studiu maghiară a Universităţii Babeş-Bolyai în perioada 1996-2006

(toate nivelele de studiu şi formele de învăţământ)9

Dacă privim pe facultăţi, vom vedea că specializările în limba maghiară au avut o

dezvoltare aproape simultană cu aceea înregistrată de structura instituţională generală a UBB.

Astfel, după 1990, în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică au existat doar două

specializări cu predare în limba maghiară: matematica şi informatica. Acestea au fost completate

în 1999 cu Colegiul de Tehnologie informatică din Miercurea Ciuc, extensie a Universităţii

Babeş-Bolyai, şi cu specializările matematică-informatică (în 2005) şi ingineria informaţiei

(respectiv în anul universitar 2007-2008).10

Facultatea de Fizică oferea iniţial specializări în limba maghiară în fizică şi matematică-

fizică, oferta fiind întregită ulterior cu fizică medicală (2002), fizică-informatică (2006), fizică

9 Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 01.09.2008.

10 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 320.

1818

1928

2486

3215

3888

5429

5556

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000

1996/97

1997/98

1998/99

1999/2000

2000/01

2001/02

2002/03

2005/06 9531

9000 10000

tehnologică (2006) şi ştiinţa materialelor (2008). La Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică

pe lângă specializările în chimie şi chimie-fizică a apărut din anul 2005 o nouă specializare cu

predare în limba maghiară: chimia şi ingineria substanţelor organice, petrochimice şi

carbochimice. Facultatea de Biologie şi Geologie a oferit la începutul anilor ’90 specializări în

limba maghiară în biologie şi biologie-chimie, la care s-au adăugat ulterior studiile de geologie-

geografie (1997), ecologie şi protecţia mediului (1998), biologie-geologie (2000), geologie

(2005) şi inginerie geologică (2008). Facultatea de Istorie şi Filosofie şi-a constituit în timp una

dintre cele mai bogate palete de specializări în limba maghiară: de la istorie şi respectiv filozofie,

care se predau în maghiară încă din 1990, s-a ajuns la istorie – istoria artei (1995),

biblioteconomie – arhivistică (1997), istorie – arheologie (1998), istorie – biblioteconomie

(1998), arhivistică şi istorie (2001), istorie – relaţii internaţionale (2002), filosofie – comunicare

socială şi relaţii publice (2002), arheologie (2005), istoria artei (2005), arhivistică (2005),

biblioteconomie şi ştiinţa informării (2005) şi relaţii internaţionale şi studii europene (2005).11

Facultatea de Litere a fost singura care a funcţionat continuu cu specializări în limba

maghiară şi în timpul regimului comunist, dezvoltarea acestora după 1990 fiind mult mai uşoară

decât în cazul celorlalte facultăţi. Pe lângă specializarea limba şi literatura maghiară – limba şi

literatura română sau o limbă şi literatură străină şi etnologie şi etnologie maghiară – limba şi

literatura română sau o limbă şi literatură străină şi etnologie, a luat fiinţă şi specializarea

etnologie maghiară (în 2006). La nou înfiinţata Facultate de Teatru, desprinsă în anul universitar

2005-2006 din Facultatea de Litere se poate studia actorie, teatrologie şi în limba maghiară.

Şi la restul Facultăţilor nou create după 1990, prin desprinderea din structuri

instituţionale mai vechi, trebuie să menţionăm că au fost create numeroase secţii în cadrul cărora

tinerii maghiari puteau să studieze şi să se perfecţioneze. Astfel, la Facultatea de Geografie, pe

lângă specializarea geografie, existentă în limba maghiară şi la căderea regimului comunist, au

luat fiinţă noi specializări în limba maghiară: geografie – o limbă şi literatură străină (2001),

geografia turismului (2005), măsurători terestre şi cadastru (2008), colegiul de geografia

turismului Gheorgheni (1997) şi colegiul de topografie, cartografie şi cadastru funciar

Gheorgheni (1998). O situaţie oarecum asemănătoare se înregistrează şi la Facultatea de

Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, care după înfiinţarea ei în 1996 a propus studenţilor maghiari

11

Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 320-321.

o gamă largă de specializări: psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie, cât şi colegii de

institutori pentru învăţământul primar şi preşcolar în cadrul extensiilor din Aiud, Cluj-Napoca,

Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Târgu Mureş şi Târgu Secuiesc. Facultatea de Sociologie şi

Asistenţă Socială oferă posibilitatea de a studia în maghiară: sociologie, asistenţă socială şi

antropologie.

În ceea ce priveşte Facultăţile create în premieră după 1990, trebuie menţionat faptul că

paleta specializărilor maghiare este destul de largă. Astfel, la Facultatea de Educaţie Fizică şi

Sport funcţionează două specializări în limba maghiară: educaţie fizică şi sport (1996) şi

kinetoterapie şi motricitate specială (2007). Facultatea de Ştiinţa Mediului oferă specializări în

limba maghiară în ştiinţa mediului şi ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice la Sfântu

Gheorghe (2007), iar Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică derulează două

specializări în limba maghiară (jurnalistica – care funcţiona încă din 1993 şi ştiinţele politice din

1997), şi din 1998 pregăteşte specialişti maghiari în administraţie publică locală la colegiile de

specialitate de la Satu-Mare şi Sfântu-Gheorghe. 12

Există de asemenea două noi Facultăţi destinate în exclusivitate membrilor comunităţii

maghiare şi anume Facultatea de Teologie Romano-Catolică, respectiv Facultatea de Teologie

Reformată, care au ca misiune primordială formarea de profesori de religie pentru aceste două

culte religioase. Facultatea de Teologie Romano-catolică a oferit iniţial specializările teologie

romano-catolică didactică – istorie, teologie romano-catolică – o limbă şi literatură străină, iar

mai târziu teologie romano-catolică – asistenţă socială (2003), teologie romano-catolică didactică

(2005), teologie romano-catolică socială (2005) şi teologie romano-catolică pastorală la Alba-

Iulia (2007), în timp ce Facultatea de Teologie reformată pregăteşte specialişti maghiari în

următoarele domenii: teologie reformată didactică – litere sau etnologie (1993), teologie

reformată didactică – asistenţă socială (1993), teologie reformată didactică – istorie (1999),

teologie reformată didactică – pedagogie muzicală (2003), teologie reformată didactică (2005),

teologie reformată socială (2005) şi pedagogie muzicală (2005).

Prin contrast, în unele dintre Facultăţile cu tradiţie din cadrul Babeş-Bolyai posibilitatea

de a studia în limba maghiară rămâne în continuare destul de restrânsă. Aici se încadrează spre

exemplu, Facultatea de Drept, care nu a reuşit realizarea completă a liniei de predare în limba

12

Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 322.

maghiară în principal din cauza lipsei de cadre didactice specializate. Ca urmare, în anul 2000 s-

a realizat un compromis, fiind alocate locuri separate, destinate studenţilor maghiari, pentru

admiterea la specializarea drept. Şi la Facultatea de Ştiinţe Economice s-au întâmpinat probleme

asemănătoare, organizarea specializărilor maghiare demarând tot numai din 2000, primele grupe

cu predare în limba maghiară apărând la marketing, finanţe şi asigurări (ulterior finanţe şi bănci)

şi informatică economică. Ulterior, lor li s-au adăugat secţii maghiare de economia comerţului,

turismului şi serviciilor (2006), management (2006) şi extensiile de economia comerţului,

turismului şi serviciilor (Sfântu Gheorghe, 2005), economia firmei (Sfântu Gheorghe, 2005),

economie agroalimentară (Sfântu Gheorghe, 2006), finanţe şi bănci (Salonta, 2006), finanţe şi

bănci (Satu Mare, 2006) şi extensia management (Sfântu Gheorghe, 2006).

Facultatea de Studii Europene şi Facultatea de Business, sunt singurele în cadrul cărora

nu există până în momentul de faţă linii cu predare în limba maghiară. Explicaţiile acestei stări

de fapt sunt multiple: pe de o parte este vorba iarăşi de o lipsă a cadrelor didactice specializate

care au putea înfiinţa şi conduce o linie cu predare în limba maghiară, dar şi faptul că în

domeniul relaţiilor internaţionale şi a studiilor europene există linie maghiară în cadrul Facultăţii

de Istorie şi Filosofie.

Se observă că dezvoltarea liniei de studiu maghiare a fost constantă în intervalul 1995-

2008, fiind deopotrivă întreprinse eforturi pentru diversificarea şi aprofundarea calităţii

învăţământului de acest tip.

În februarie 2006 au studiat în limba maghiară 6.401 studenţi la nivel licenţă (50

specializări la 16 facultăţi) şi 271 studenţi la nivel master (22 specializări), la care se adaugă un

număr de 1.887 studenţi maghiari, care studiază în alte limbi. Per total, la linia maghiară

ponderea studenţilor a crescut de la 18% în 1997, la 27,7% în anul universitar 2007-2008, 59,5%

fiind studenţi la buget şi 41,5% studenţi cu taxă. Efectivul de cadre didactice a crescut de

asemenea la 291 de persoane la această linie de studiu.13

Un sprijin important a fost primit de la

universităţile partenere din Ungaria, care au trimis cadre didactice prestigioase pentru a preda ca

profesori asociați la UBB.

În 2007-2008, au fost organizate studii în limba maghiară la 16 din cele 21 de facultăţi

ale UBB, doar la 5 facultăţi neexistând locuri separate destinate studenţilor maghiari, dintre care

13

Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 323.

la două (Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Teologie Greco-Catolică) nefiind

manifestat interes în acest sens chiar din partea comunităţii maghiare.

Pe de altă parte un număr însemnat de studenţi maghiari au învăţat sau învaţă la linia

română sau germană a Universităţii Babeş-Bolyai. Dacă opţiunea pentru linia germană se explică

mai ales prin dorinţa de a aprofunda o limbă de circulaţie internaţională, opţiunea de a urma linia

română se datorează frecvent faptului, că la unele facultăţi ori nu există linie maghiară, ori

numărul specializărilor în limba maghiară este relativ restrâns şi studenţii sunt nevoiţi să urmeze

cursurile liniei române, dacă vor să opteze pentru o anume specializare.

Astfel spre exemplu în 2002 la învăţământul de zi au fost înscrişi 6.230 de studenţi de

etnie maghiară, dintre care doar 4.356 au frecventat linia maghiară, restul fiind înscrişi la linia

română şi germană. Tot în acest an numărul total al studenţilor maghiari înscrişi la Universitatea

Babeş-Bolyai, la toate liniile de studiu şi formele de învăţământ, a fost de 9.511, dintre care doar

5.556 frecventau cursurile liniei maghiare.

Numărul de studenţi maghiari care frecventau învăţământul de zi în perioada 1995-

200814

Din graficul de mai sus se poate observa că numărul de studenţi maghiari care

frecventează linia maghiară la învăţământul de zi, în comparaţie cu numărul total de studenţi

14

Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 11.11.2008.

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

1995-1996

1996-1997

1997-1998

1998-1999

1999-2000

2000-2001

2001-2002

2002-2003

2005-2006

2007-2008

1332 1600

1975

2486

3215

3888

4435 4356 4672

5721

2320 2682 2827

3877

4602

5500

6157 6230 6482

8093

Nr. studenţi linia maghiară

Nr. total studenţi maghiari

maghiari de la Universitatea Babeş-Bolyai înscrişi la această formă de studiu, se află într-o

continuă creştere. Totodată, se poate vedea o creştere numerică remarcabilă a numărului total de

studenţi maghiari înscrişi la învăţământul de zi, la toate liniile de studiu, de la 2.320 în 1995, la

6.230 în 2002 şi la 8.093 studenţi la nivelul anului universitar 2007-2008.

Dacă ne raportăm la numărul total al studenţilor maghiari de la Universitatea Babeş-

Bolyai, înscrişi la linia de studiu maghiară, în perioada 1996-2006, la toate formele de

învăţământ, creşterea este la fel de considerabilă. În timp ce în anul 1996-1997 erau doar 1818

studenţi, în anul universitar 2007-2008 numărul studenţilor maghiari la nivel de universitate a

atins cifra de 11.075, dintre care la linia de studiu maghiară erau înscrişi 7.496. 15

Dezvoltarea progresivă a liniei maghiare de studiu a dus şi la înmulţirea sarcinilor

conducătorilor acesteia. Prorectorii maghiari ai universităţii au fost confruntaţi de-a lungul

timpului cu numeroase probleme. Dacă prorectorii maghiari din anii ’90, prof. univ. dr. Magyari

András (1990-1996), prof. univ. dr. Szilágyi Pál (1996-2000) şi prof. univ. dr. Kása Zoltán

(2000-2004) au avut de rezolvat în mare parte doar chestiuni practice legate de organizarea

administrativă şi instituţională a acestei linii de studiu, prorectorii Salat Levente (2004-2006) şi

Nagy László (2004-2006, 2006-) s-au confruntat şi cu tema delicată a unei eventuale noi formule

de existenţă a învăţământului superior în limba maghiară. O parte a profesorilor maghiari de la

Universitatea Babeş-Bolyai consideră că linia maghiară de studiu ar trebui să funcţioneze într-un

nou cadru: realizarea a două facultăţi separate pentru linia maghiară, una pentru ştiinţe umaniste

şi una pentru ştiinţe exacte. O altă parte militează pentru separarea totală şi crearea unei

universităţi maghiare, Universitatea Bolyai, reluând precedentul anilor 1945-959, pe când o a

treia parte consideră actuala organizare satisfăcătoare dezvoltării învăţământului în limba

maghiară. Problema creării facultăţilor în limba maghiară a fost dezbătută pe larg de elita

culturală, cea politică şi mass-media, atât în comunitatea maghiară, cât şi în cea românească.

Subiectul a ajuns de altfel pe ordinea de zi a şedinţei din 2 martie 2006 a profesorilor maghiari de

la Universitatea Babeş-Bolyai, aceştia negăsind oportună desprinderea din cadrul Universităţii

Babeş-Bolyai, deşi doreau îmbunătăţirea administrării liniei maghiare a universităţii.

Organizarea universităţii a rămas conform Chartei din 2003 pe trei linii de studiu, din care o

pondere tot mai mare o ocupă linia maghiară.

15

Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria

Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 324-325.

Dezvoltarea liniei maghiare nu se rezumă doar însă la o dezvoltare cantitativă a

numărului de studenţi şi profesori, ci şi la o dezvoltare a calităţii, greu de cuantificat în cifre, dar

sesizabilă prin dezvoltarea relaţiilor instituţionale ale acesteia cu universităţi din ţară şi

străinătate. În mod natural, linia maghiară de studiu de la UBB a dezvoltat cele mai strânse relaţii

cu universităţile din Ungaria. În perioada dintre 1990-2008 Universitatea Babeş-Bolyai a încheiat

diferite contracte de colaborare cu 17 universităţi din Ungaria, printre care s-au remarcat

Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, cu Universitatea din Debrecen, cu Universitatea din

Szeged, cu Universitatea din Pécs, etc. La acestea s-au adăugat colaborări instituţionale şi cu alte

academii şi universităţi europene, care au oferit asistenţă didactică şi ştiinţifică pentru linia

maghiară şi au colaborat cu profesorii şi studenţii de aici la diferite proiecte de cercetare.16

O nouă epocă în istoria învățământului superior în limba maghiară din țară și implicit din

cadrul UBB a fost deschisă de legea învățământului din 2011. Această lege a permis înființarea

departamentelor în limba maghiară și astfel la cele 21 de facultăți ale UBB au luat ființă 17

departamente maghiare:

- Departamentul de Matematică și Informatică al linie maghiare

- Departamentul de Fizică al liniei maghiare

- Departamentul de chimie și inginerie chimică în limba maghiară

- Departamentul de biologie și ecologie al liniei maghiare

- Departamentul de geografie în limba maghiară

- Departamentul de știinte economice și gestiunea afacerilor in limba maghiară

- Departamentul de istorie în limba maghiară

- Departamentul de filosofie în limba maghiară

- Departamentul de Psihologie Aplicată - linia maghiară

- Departamentul de limbă maghiară şi lingvistică generală

- Departamentul de literatură maghiară

- Departamentul de etnografie şi antropologie maghiară

- Departamentul de teologie reformată și pedagogie muzicală

- Departamentul de teologie didactică

- Departamentul de teologie romano-catolică pastorală

16

Activitatea Internaţională a Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-2000; Date oferite de Centrul de Cooperări

Internaţionale, 11.09.2008; Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada

1990-2010, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 325.

- Departamentul de sociologie și asistență socială în limba maghiară

- Departamentul maghiar de teatru17

Crearea departamentelor cu predare în limba maghiară a adus și beneficii și unele

probleme liniei de studiu în limba maghiară. Latura pozitivă a fost că prin concentrarea

profesorilor care predau la această linie de studiu în departamente autonome, linia de studiu în

limba maghiară este mai vizibilă în cadrul universității și înafara ei și se poate preocupa mai ușor

de propria dezvoltarea academică și administrativă. Latura mai puțin pozitivă rezultă din faptul,

că la unele departamente nou-create domeniile de cercetare și de predare nu sunt omogene,

departamentele fiind niște conglomerate care funcționează mai greoi din această cauză. Totodată

la unele facultăți profesorii care predau la linia de studiu în limba maghiară au decis să nu

înființeze departamente maghiare, rămânând împreună cu colegii români. La alte facultăți unele

specializării având foarte puțini profesori care predau la linia de studiu maghiară, nu au putut

înființa departamente maghiare din lipsa cadrelor didactice, aceste departamente nefiind

operaționale cu un număr de 3-5 cadre didactice. Cu toate că prin crearea de departamente

maghiare, linia de studiu în limba maghiară și-a consolidat identitatea în cadrul UBB, structura

organizatorică a acestei linii de studiu trebuie regândită, unele departamente ar trebui

reorganizate spre o mai eficientă funcționare a linie de studiu în limba maghiară, deoarece în

multe cazuri se simte că această reorganizare efectuată în conformitate cu legea învățământului

din 2011 s-a realizat în grabă.

17

http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/facultati/departamente.html (01.10.2012.)

Bibliografie:

Activitatea Internaţională a Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-2000

Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada

1990-2010, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 299-

384.

Anuarul Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-1997, 1997-1998, 2002-2003, 2003-2004.

Babeş-Bolyai University, statistical data, 2007

Buletinul Informativ al Universităţii Babeş-Bolyai, 1993-2008.

Universitatea Babeş-Bolyai în cifre şi repere statistice, 2004, 2006.

Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989,

in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 261-298.

Date oferite de Centrul de Cooperări Internaţionale

Date oferite de la Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”