Politică şi gen în Balcani. Modele patriarhale în Europa de Sud Est
Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai în...
Transcript of Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai în...
Toth Szilárd
Evoluția învățământului în limba maghiară din cadrul Universității Babeș-Bolyai
între 1990-2012
Linia de studiu maghiară este, ca importanţă şi valoare academică, a doua linie din
cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, ea fiind destinată prioritar minorităţii maghiare din
Transilvania. Tradiţia educaţiei universitare în limba maghiară la Cluj este de altfel îndelungată,
însă ultimii ani ai comunismului au restricţionat până aproape de dispariţie acest tip de
învăţământ.1 După 1971, cursuri în limba maghiară s-au ţinut doar sporadic în cadrul majorităţii
facultăţilor şi specializărilor existente atunci (matematică, fizică, chimie, etc.) şi la un nivel mai
intens doar la Facultatea de Litere. Nu au fost asigurate nici locuri separate la admitere destinate
studenţilor maghiari şi nu au mai fost angajați profesori maghiari care să predea la linia de studiu
în limba maghiară. În 1984 s-a stabilit numărul minim de studenți dintr-o grupă la 7, astfel au
fost desființate subgrupele cu limba de predare maghiară de la o serie de specializări, unde
numărul studenților maghiari era de 5-6 studenți dintr-un total de 15-20 (istorie, filosofie,
geografie, etc.).2 Cu toate acestea la mijlocul anilor ’80 studiau la UBB circa 1200-1300 de
studenți maghiari reprezentând aproximativ 18 % din totalul studenților universității.3 Dar în
anul universitar 1989-1990 erau doar 661 studenți maghiari și dacă schimbarea de regim ar fi
întârziat încă 5-10 ani, învățământul în limba maghiară ar fi dispărut definitiv de la UBB.4
Astfel, după căderea comunismului, revigorarea predării în limba maghiară s-a făcut cu
destulă dificultate, datorită atât lipsei de cadre didactice specializate, cât şi a numărului redus de
locuri pentru liceenii de origine maghiară, care nu permitea formarea de grupe separate. În anul
universitar 1990-1991, dintr-un total de 906 studenţi de naţionalitate maghiară înscrişi la
1 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 2 Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989, in Istoria Universității
„Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 290. 3 Vezi datele oferite de prof. Vasile Vese în Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului
comunist, 1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 290. 4 În 1989 la UBB erau doar 81 de dascăli maghiari pe lângă 470 de dascăli români, nu mai vorbind de faptul, că
acest corp profesoral era îmbătrânit. Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist,
1959-1989, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 288.
Universitatea Babeş-Bolyai, doar 468 de studenţi studiau o parte dintre discipline în limba
maghiară, iar facultăţile la care se efectua predarea unor asemenea cursuri erau Facultatea de
Chimie, Facultatea de Matematică, Facultatea de Fizică, Facultatea de Litere şi Facultatea de
Biologie, Geografie şi Geologie.5
De abia în anul 1993 s-au acordat pentru prima oară 300 de locuri separate, pe care să fie
admişi exclusiv studenţii maghiari dornici să vină la Universitatea Babeş-Bolyai. Repartizarea
acestor locuri în cadrul facultăţilor existente atunci s-a efectuat în felul următor:
- 70 de locuri au fost atribuite Facultăţii de Matematică
- 30 de locuri s-au dat Facultăţii de Chimie
- 50 de locuri s-au repartizat Facultăţii de Fizică
- 50 de locuri s-au dat Facultăţii de Biologie, Geografie şi Geologie
- 100 de locuri au fost alocate Facultăţii de Istorie şi Filosofie6
Era cel dintâi pas în tentativa de a asigura minorităţii maghiare şanse egale de studiu în
cadrul universităţii. Dacă în cazul primelor patru facultăţi amintite mai sus exista o anumită
continuitate în ceea ce priveşte funcţionarea învăţământului în limba maghiară, în cazul
Facultăţii de Istorie şi Filosofie anul universitar 1993-1994 a reprezentat un moment de cotitură.
Acesta poate fi considerat ca anul în care a reînceput aici, la modul intensiv şi serios,
învăţământul în limba maghiară. Deşi învăţământ în limba maghiară a existat la Facultatea de
Istorie şi Filozofie şi în perioada 1990-1993, el se desfăşurase cu maximum 1-2 studenţi pe
diversele specializări. Din 1993-1994 schimbarea a fost radicală, maghiarilor fiindu-le oferite 25
de locuri pentru specializarea Istorie, 20 de locuri pentru Filosofie, 15 pentru Psihologie, 15
pentru Psihopedagogie specială, 15 pentru Sociologie şi 10 pentru specializarea Pedagogie-limba
şi literatura maghiară.7
După 1995, învăţământul în limba maghiară şi-a definit însă cu precizie crescută modul
în care urma să se organizeze şi să-şi deruleze activitatea şi şi-a fixat propriile sale structuri de
conducere. Astfel în cadrul fiecărei facultăţi, dacă funcţia de decan nu era ocupată de un cadru
didactic maghiar, s-a asigurat o funcţie de prodecan pentru a reprezenta interesele liniei
5 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 6 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319. 7 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 319.
maghiare, acesta fiind ales de către membrii maghiari ai consiliului profesoral al facultăţii.
Reprezentarea intereselor liniei maghiare s-a instituit şi la nivel de catedră, unde s-a creat funcţia
de adjunct al şefului de catedră, funcţie ocupată de reprezentantul ales al profesorilor maghiari
din cadrul catedrei respective. Persoana astfel desemnată trebuia să gestioneze toate problemele
administrative şi de studiu ale liniei maghiare din cadrul acelei catedre. Spre exemplu, scoaterea
la concurs a noi posturi pentru linia maghiară la o catedră se efectua la propunerea adjunctului
şefului de catedră, ca reprezentant al acestei linii de studiu la nivel de catedră, cu acordul
prealabil al şefului de catedră.
Aplicarea acestor măsuri a dus treptat la creşterea deopotrivă a specializărilor şi a
disciplinelor predate în limba maghiară, ca şi a numărului general al studenţilor maghiari înscrişi
la linia maghiară de la Universitatea Babeş-Bolyai, la toate formele de învăţământ şi nivelele de
studiu, fapt ilustrat în tabelele de mai jos:
Creşterea specializărilor în limba maghiară la UBB8
8 Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 11.08.2008.
9
36
19
35
49 58 62
74 83
95 100 105 111 115 116 117
100
0
20
40
60
80
100
120
140
1938 1971 1989 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005
Evoluţia numărului total de studenţi de etnie maghiară înscrişi la linia
de studiu maghiară a Universităţii Babeş-Bolyai în perioada 1996-2006
(toate nivelele de studiu şi formele de învăţământ)9
Dacă privim pe facultăţi, vom vedea că specializările în limba maghiară au avut o
dezvoltare aproape simultană cu aceea înregistrată de structura instituţională generală a UBB.
Astfel, după 1990, în cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică au existat doar două
specializări cu predare în limba maghiară: matematica şi informatica. Acestea au fost completate
în 1999 cu Colegiul de Tehnologie informatică din Miercurea Ciuc, extensie a Universităţii
Babeş-Bolyai, şi cu specializările matematică-informatică (în 2005) şi ingineria informaţiei
(respectiv în anul universitar 2007-2008).10
Facultatea de Fizică oferea iniţial specializări în limba maghiară în fizică şi matematică-
fizică, oferta fiind întregită ulterior cu fizică medicală (2002), fizică-informatică (2006), fizică
9 Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 01.09.2008.
10 Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 320.
1818
1928
2486
3215
3888
5429
5556
0 1000 2000 3000 4000 5000 6000
1996/97
1997/98
1998/99
1999/2000
2000/01
2001/02
2002/03
2005/06 9531
9000 10000
tehnologică (2006) şi ştiinţa materialelor (2008). La Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică
pe lângă specializările în chimie şi chimie-fizică a apărut din anul 2005 o nouă specializare cu
predare în limba maghiară: chimia şi ingineria substanţelor organice, petrochimice şi
carbochimice. Facultatea de Biologie şi Geologie a oferit la începutul anilor ’90 specializări în
limba maghiară în biologie şi biologie-chimie, la care s-au adăugat ulterior studiile de geologie-
geografie (1997), ecologie şi protecţia mediului (1998), biologie-geologie (2000), geologie
(2005) şi inginerie geologică (2008). Facultatea de Istorie şi Filosofie şi-a constituit în timp una
dintre cele mai bogate palete de specializări în limba maghiară: de la istorie şi respectiv filozofie,
care se predau în maghiară încă din 1990, s-a ajuns la istorie – istoria artei (1995),
biblioteconomie – arhivistică (1997), istorie – arheologie (1998), istorie – biblioteconomie
(1998), arhivistică şi istorie (2001), istorie – relaţii internaţionale (2002), filosofie – comunicare
socială şi relaţii publice (2002), arheologie (2005), istoria artei (2005), arhivistică (2005),
biblioteconomie şi ştiinţa informării (2005) şi relaţii internaţionale şi studii europene (2005).11
Facultatea de Litere a fost singura care a funcţionat continuu cu specializări în limba
maghiară şi în timpul regimului comunist, dezvoltarea acestora după 1990 fiind mult mai uşoară
decât în cazul celorlalte facultăţi. Pe lângă specializarea limba şi literatura maghiară – limba şi
literatura română sau o limbă şi literatură străină şi etnologie şi etnologie maghiară – limba şi
literatura română sau o limbă şi literatură străină şi etnologie, a luat fiinţă şi specializarea
etnologie maghiară (în 2006). La nou înfiinţata Facultate de Teatru, desprinsă în anul universitar
2005-2006 din Facultatea de Litere se poate studia actorie, teatrologie şi în limba maghiară.
Şi la restul Facultăţilor nou create după 1990, prin desprinderea din structuri
instituţionale mai vechi, trebuie să menţionăm că au fost create numeroase secţii în cadrul cărora
tinerii maghiari puteau să studieze şi să se perfecţioneze. Astfel, la Facultatea de Geografie, pe
lângă specializarea geografie, existentă în limba maghiară şi la căderea regimului comunist, au
luat fiinţă noi specializări în limba maghiară: geografie – o limbă şi literatură străină (2001),
geografia turismului (2005), măsurători terestre şi cadastru (2008), colegiul de geografia
turismului Gheorgheni (1997) şi colegiul de topografie, cartografie şi cadastru funciar
Gheorgheni (1998). O situaţie oarecum asemănătoare se înregistrează şi la Facultatea de
Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, care după înfiinţarea ei în 1996 a propus studenţilor maghiari
11
Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 320-321.
o gamă largă de specializări: psihologie, psihopedagogie specială, pedagogie, cât şi colegii de
institutori pentru învăţământul primar şi preşcolar în cadrul extensiilor din Aiud, Cluj-Napoca,
Odorheiu Secuiesc, Satu Mare, Târgu Mureş şi Târgu Secuiesc. Facultatea de Sociologie şi
Asistenţă Socială oferă posibilitatea de a studia în maghiară: sociologie, asistenţă socială şi
antropologie.
În ceea ce priveşte Facultăţile create în premieră după 1990, trebuie menţionat faptul că
paleta specializărilor maghiare este destul de largă. Astfel, la Facultatea de Educaţie Fizică şi
Sport funcţionează două specializări în limba maghiară: educaţie fizică şi sport (1996) şi
kinetoterapie şi motricitate specială (2007). Facultatea de Ştiinţa Mediului oferă specializări în
limba maghiară în ştiinţa mediului şi ingineria sistemelor biotehnice şi ecologice la Sfântu
Gheorghe (2007), iar Facultatea de Ştiinţe Politice şi Administraţie Publică derulează două
specializări în limba maghiară (jurnalistica – care funcţiona încă din 1993 şi ştiinţele politice din
1997), şi din 1998 pregăteşte specialişti maghiari în administraţie publică locală la colegiile de
specialitate de la Satu-Mare şi Sfântu-Gheorghe. 12
Există de asemenea două noi Facultăţi destinate în exclusivitate membrilor comunităţii
maghiare şi anume Facultatea de Teologie Romano-Catolică, respectiv Facultatea de Teologie
Reformată, care au ca misiune primordială formarea de profesori de religie pentru aceste două
culte religioase. Facultatea de Teologie Romano-catolică a oferit iniţial specializările teologie
romano-catolică didactică – istorie, teologie romano-catolică – o limbă şi literatură străină, iar
mai târziu teologie romano-catolică – asistenţă socială (2003), teologie romano-catolică didactică
(2005), teologie romano-catolică socială (2005) şi teologie romano-catolică pastorală la Alba-
Iulia (2007), în timp ce Facultatea de Teologie reformată pregăteşte specialişti maghiari în
următoarele domenii: teologie reformată didactică – litere sau etnologie (1993), teologie
reformată didactică – asistenţă socială (1993), teologie reformată didactică – istorie (1999),
teologie reformată didactică – pedagogie muzicală (2003), teologie reformată didactică (2005),
teologie reformată socială (2005) şi pedagogie muzicală (2005).
Prin contrast, în unele dintre Facultăţile cu tradiţie din cadrul Babeş-Bolyai posibilitatea
de a studia în limba maghiară rămâne în continuare destul de restrânsă. Aici se încadrează spre
exemplu, Facultatea de Drept, care nu a reuşit realizarea completă a liniei de predare în limba
12
Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 322.
maghiară în principal din cauza lipsei de cadre didactice specializate. Ca urmare, în anul 2000 s-
a realizat un compromis, fiind alocate locuri separate, destinate studenţilor maghiari, pentru
admiterea la specializarea drept. Şi la Facultatea de Ştiinţe Economice s-au întâmpinat probleme
asemănătoare, organizarea specializărilor maghiare demarând tot numai din 2000, primele grupe
cu predare în limba maghiară apărând la marketing, finanţe şi asigurări (ulterior finanţe şi bănci)
şi informatică economică. Ulterior, lor li s-au adăugat secţii maghiare de economia comerţului,
turismului şi serviciilor (2006), management (2006) şi extensiile de economia comerţului,
turismului şi serviciilor (Sfântu Gheorghe, 2005), economia firmei (Sfântu Gheorghe, 2005),
economie agroalimentară (Sfântu Gheorghe, 2006), finanţe şi bănci (Salonta, 2006), finanţe şi
bănci (Satu Mare, 2006) şi extensia management (Sfântu Gheorghe, 2006).
Facultatea de Studii Europene şi Facultatea de Business, sunt singurele în cadrul cărora
nu există până în momentul de faţă linii cu predare în limba maghiară. Explicaţiile acestei stări
de fapt sunt multiple: pe de o parte este vorba iarăşi de o lipsă a cadrelor didactice specializate
care au putea înfiinţa şi conduce o linie cu predare în limba maghiară, dar şi faptul că în
domeniul relaţiilor internaţionale şi a studiilor europene există linie maghiară în cadrul Facultăţii
de Istorie şi Filosofie.
Se observă că dezvoltarea liniei de studiu maghiare a fost constantă în intervalul 1995-
2008, fiind deopotrivă întreprinse eforturi pentru diversificarea şi aprofundarea calităţii
învăţământului de acest tip.
În februarie 2006 au studiat în limba maghiară 6.401 studenţi la nivel licenţă (50
specializări la 16 facultăţi) şi 271 studenţi la nivel master (22 specializări), la care se adaugă un
număr de 1.887 studenţi maghiari, care studiază în alte limbi. Per total, la linia maghiară
ponderea studenţilor a crescut de la 18% în 1997, la 27,7% în anul universitar 2007-2008, 59,5%
fiind studenţi la buget şi 41,5% studenţi cu taxă. Efectivul de cadre didactice a crescut de
asemenea la 291 de persoane la această linie de studiu.13
Un sprijin important a fost primit de la
universităţile partenere din Ungaria, care au trimis cadre didactice prestigioase pentru a preda ca
profesori asociați la UBB.
În 2007-2008, au fost organizate studii în limba maghiară la 16 din cele 21 de facultăţi
ale UBB, doar la 5 facultăţi neexistând locuri separate destinate studenţilor maghiari, dintre care
13
Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 323.
la două (Facultatea de Teologie Ortodoxă şi Facultatea de Teologie Greco-Catolică) nefiind
manifestat interes în acest sens chiar din partea comunităţii maghiare.
Pe de altă parte un număr însemnat de studenţi maghiari au învăţat sau învaţă la linia
română sau germană a Universităţii Babeş-Bolyai. Dacă opţiunea pentru linia germană se explică
mai ales prin dorinţa de a aprofunda o limbă de circulaţie internaţională, opţiunea de a urma linia
română se datorează frecvent faptului, că la unele facultăţi ori nu există linie maghiară, ori
numărul specializărilor în limba maghiară este relativ restrâns şi studenţii sunt nevoiţi să urmeze
cursurile liniei române, dacă vor să opteze pentru o anume specializare.
Astfel spre exemplu în 2002 la învăţământul de zi au fost înscrişi 6.230 de studenţi de
etnie maghiară, dintre care doar 4.356 au frecventat linia maghiară, restul fiind înscrişi la linia
română şi germană. Tot în acest an numărul total al studenţilor maghiari înscrişi la Universitatea
Babeş-Bolyai, la toate liniile de studiu şi formele de învăţământ, a fost de 9.511, dintre care doar
5.556 frecventau cursurile liniei maghiare.
Numărul de studenţi maghiari care frecventau învăţământul de zi în perioada 1995-
200814
Din graficul de mai sus se poate observa că numărul de studenţi maghiari care
frecventează linia maghiară la învăţământul de zi, în comparaţie cu numărul total de studenţi
14
Tabel oferit de Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”, 11.11.2008.
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
9000
1995-1996
1996-1997
1997-1998
1998-1999
1999-2000
2000-2001
2001-2002
2002-2003
2005-2006
2007-2008
1332 1600
1975
2486
3215
3888
4435 4356 4672
5721
2320 2682 2827
3877
4602
5500
6157 6230 6482
8093
Nr. studenţi linia maghiară
Nr. total studenţi maghiari
maghiari de la Universitatea Babeş-Bolyai înscrişi la această formă de studiu, se află într-o
continuă creştere. Totodată, se poate vedea o creştere numerică remarcabilă a numărului total de
studenţi maghiari înscrişi la învăţământul de zi, la toate liniile de studiu, de la 2.320 în 1995, la
6.230 în 2002 şi la 8.093 studenţi la nivelul anului universitar 2007-2008.
Dacă ne raportăm la numărul total al studenţilor maghiari de la Universitatea Babeş-
Bolyai, înscrişi la linia de studiu maghiară, în perioada 1996-2006, la toate formele de
învăţământ, creşterea este la fel de considerabilă. În timp ce în anul 1996-1997 erau doar 1818
studenţi, în anul universitar 2007-2008 numărul studenţilor maghiari la nivel de universitate a
atins cifra de 11.075, dintre care la linia de studiu maghiară erau înscrişi 7.496. 15
Dezvoltarea progresivă a liniei maghiare de studiu a dus şi la înmulţirea sarcinilor
conducătorilor acesteia. Prorectorii maghiari ai universităţii au fost confruntaţi de-a lungul
timpului cu numeroase probleme. Dacă prorectorii maghiari din anii ’90, prof. univ. dr. Magyari
András (1990-1996), prof. univ. dr. Szilágyi Pál (1996-2000) şi prof. univ. dr. Kása Zoltán
(2000-2004) au avut de rezolvat în mare parte doar chestiuni practice legate de organizarea
administrativă şi instituţională a acestei linii de studiu, prorectorii Salat Levente (2004-2006) şi
Nagy László (2004-2006, 2006-) s-au confruntat şi cu tema delicată a unei eventuale noi formule
de existenţă a învăţământului superior în limba maghiară. O parte a profesorilor maghiari de la
Universitatea Babeş-Bolyai consideră că linia maghiară de studiu ar trebui să funcţioneze într-un
nou cadru: realizarea a două facultăţi separate pentru linia maghiară, una pentru ştiinţe umaniste
şi una pentru ştiinţe exacte. O altă parte militează pentru separarea totală şi crearea unei
universităţi maghiare, Universitatea Bolyai, reluând precedentul anilor 1945-959, pe când o a
treia parte consideră actuala organizare satisfăcătoare dezvoltării învăţământului în limba
maghiară. Problema creării facultăţilor în limba maghiară a fost dezbătută pe larg de elita
culturală, cea politică şi mass-media, atât în comunitatea maghiară, cât şi în cea românească.
Subiectul a ajuns de altfel pe ordinea de zi a şedinţei din 2 martie 2006 a profesorilor maghiari de
la Universitatea Babeş-Bolyai, aceştia negăsind oportună desprinderea din cadrul Universităţii
Babeş-Bolyai, deşi doreau îmbunătăţirea administrării liniei maghiare a universităţii.
Organizarea universităţii a rămas conform Chartei din 2003 pe trei linii de studiu, din care o
pondere tot mai mare o ocupă linia maghiară.
15
Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada 1990-2010, in Istoria
Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 324-325.
Dezvoltarea liniei maghiare nu se rezumă doar însă la o dezvoltare cantitativă a
numărului de studenţi şi profesori, ci şi la o dezvoltare a calităţii, greu de cuantificat în cifre, dar
sesizabilă prin dezvoltarea relaţiilor instituţionale ale acesteia cu universităţi din ţară şi
străinătate. În mod natural, linia maghiară de studiu de la UBB a dezvoltat cele mai strânse relaţii
cu universităţile din Ungaria. În perioada dintre 1990-2008 Universitatea Babeş-Bolyai a încheiat
diferite contracte de colaborare cu 17 universităţi din Ungaria, printre care s-au remarcat
Universitatea Eötvös Lóránd din Budapesta, cu Universitatea din Debrecen, cu Universitatea din
Szeged, cu Universitatea din Pécs, etc. La acestea s-au adăugat colaborări instituţionale şi cu alte
academii şi universităţi europene, care au oferit asistenţă didactică şi ştiinţifică pentru linia
maghiară şi au colaborat cu profesorii şi studenţii de aici la diferite proiecte de cercetare.16
O nouă epocă în istoria învățământului superior în limba maghiară din țară și implicit din
cadrul UBB a fost deschisă de legea învățământului din 2011. Această lege a permis înființarea
departamentelor în limba maghiară și astfel la cele 21 de facultăți ale UBB au luat ființă 17
departamente maghiare:
- Departamentul de Matematică și Informatică al linie maghiare
- Departamentul de Fizică al liniei maghiare
- Departamentul de chimie și inginerie chimică în limba maghiară
- Departamentul de biologie și ecologie al liniei maghiare
- Departamentul de geografie în limba maghiară
- Departamentul de știinte economice și gestiunea afacerilor in limba maghiară
- Departamentul de istorie în limba maghiară
- Departamentul de filosofie în limba maghiară
- Departamentul de Psihologie Aplicată - linia maghiară
- Departamentul de limbă maghiară şi lingvistică generală
- Departamentul de literatură maghiară
- Departamentul de etnografie şi antropologie maghiară
- Departamentul de teologie reformată și pedagogie muzicală
- Departamentul de teologie didactică
- Departamentul de teologie romano-catolică pastorală
16
Activitatea Internaţională a Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-2000; Date oferite de Centrul de Cooperări
Internaţionale, 11.09.2008; Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada
1990-2010, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 325.
- Departamentul de sociologie și asistență socială în limba maghiară
- Departamentul maghiar de teatru17
Crearea departamentelor cu predare în limba maghiară a adus și beneficii și unele
probleme liniei de studiu în limba maghiară. Latura pozitivă a fost că prin concentrarea
profesorilor care predau la această linie de studiu în departamente autonome, linia de studiu în
limba maghiară este mai vizibilă în cadrul universității și înafara ei și se poate preocupa mai ușor
de propria dezvoltarea academică și administrativă. Latura mai puțin pozitivă rezultă din faptul,
că la unele departamente nou-create domeniile de cercetare și de predare nu sunt omogene,
departamentele fiind niște conglomerate care funcționează mai greoi din această cauză. Totodată
la unele facultăți profesorii care predau la linia de studiu în limba maghiară au decis să nu
înființeze departamente maghiare, rămânând împreună cu colegii români. La alte facultăți unele
specializării având foarte puțini profesori care predau la linia de studiu maghiară, nu au putut
înființa departamente maghiare din lipsa cadrelor didactice, aceste departamente nefiind
operaționale cu un număr de 3-5 cadre didactice. Cu toate că prin crearea de departamente
maghiare, linia de studiu în limba maghiară și-a consolidat identitatea în cadrul UBB, structura
organizatorică a acestei linii de studiu trebuie regândită, unele departamente ar trebui
reorganizate spre o mai eficientă funcționare a linie de studiu în limba maghiară, deoarece în
multe cazuri se simte că această reorganizare efectuată în conformitate cu legea învățământului
din 2011 s-a realizat în grabă.
17
http://www.ubbcluj.ro/ro/structura/facultati/departamente.html (01.10.2012.)
Bibliografie:
Activitatea Internaţională a Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-2000
Ana-Maria Stan, Toth Szilárd, Emilia Cismaș, Universitatea „Babeș-Bolyai”în perioada
1990-2010, in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 299-
384.
Anuarul Universităţii Babeş-Bolyai, 1996-1997, 1997-1998, 2002-2003, 2003-2004.
Babeş-Bolyai University, statistical data, 2007
Buletinul Informativ al Universităţii Babeş-Bolyai, 1993-2008.
Universitatea Babeş-Bolyai în cifre şi repere statistice, 2004, 2006.
Vasile Vese, Universitatea „Babeș-Bolyai” în perioada regimului comunist, 1959-1989,
in Istoria Universității „Babeș-Bolyai”, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2012, p. 261-298.
Date oferite de Centrul de Cooperări Internaţionale
Date oferite de la Biroul de Statistică al Universității „Babeș-Bolyai”