q'erspecti#e poGxtke 3j

Proprietatea intelectuali1.n spatiul digitalAbstract: My article analyses in terms of Rational Choice Theoy and inteitectua{ proper ty the currentsituation of musical works in the digital space. The alticte begins gradually form Garrett Hardin's thesis

regarding the tragedy of the commons, applied in the prisoner's dilemma case and also concepts ofcoltectiveaction provided by Mancur Olson. +ts center point relays on the main features oj Elinor Ostrom theory.Th€ hypothesis my article starts with is that the digital space has changed the traditional economy to a

network economy where users can in$nitetymutdptythe resources, leading to a tragic situation afdigita{ must(and other arts, sustained by the unrealistic Copyright Laws in Romania. The actual legislation is limited andcannot place the used and producers in Q superior Pareto point according to the new cultural demanding.Using Elinor Ostrom's institutianat analysis and development famework, shave tried to jnd a solutionto this problem. Furthermore, t have tried to reveal the limited character ol Law no. 8/a996 - published inthe O#iciai Gazette, with the no. 6o/a6.o3.z996 and modi$ed through the Law no. z85/z3.o6.zoom andthe laws in zoos and zola - by showing that these laws do not meet the new cultural requirements andtechnoiogica{ changes that ted to the migration of artworks lfrom physical space into the digital space.

Keywords: collective action, copyright !aws, digitaispace, free rider. inteliectua{property, institutions! change. fnstitutionatAnatysis and Development, !icenses,Rational Choice Theoy, social dilemmas, tragedy of the commons. unlimitedresources

Societatea in care triim gi-a schimbat reperele culturale, socia-le gi economize odati cu aparilia internetului. Internetul a influentatcregterea nevoii de informatie Tn rindul utilizatorilor, a adus pe piataservicii care permit circulalia informaliei extrem de rapid gia ficut

posibila transpunerea operelor artistice informat digital, ceea ce a dus la o mai mareaccesibilitate culturali la nivel global.

Un principiu esenlial in teoria alegeriirationale susline ci resursele sunt limita-te. De la acest principiu a pornit intreaga

dezbatere academia legata de tragedia bunurilor comune, ce aTncercat pron alla ganditori -- ca Olson sau Ostrom - si gaseascasolulii in protejarea acestor resurse. Economia clasici a luat nag-tere tocmai pron acest principiu. de cerere gi oferta, Tn care cinema- consumatorul - cumpara ceva de la altcineva, care il produce

Andrade NimuSNSPA(andrada.nimu@gmai com)

36 %eoimtitutiottaasm $i d7eptuH de Gator

- producatorul. Lucrurile s-au schimbat o data cu aparilia internetului- acest nou spaliudigital in care ant relaliile interumane. cultura, tehnologia, informalia, dar gi principiiledependentei de Gale" coabiteazi pe fiecare computer sau laptop ce are aches la internet.

Schimbirile tehnologice ce s-au dezvoltat de-a lungul timpului gi au culminat cu acce-sul liber al indivizilor la internet au modificat raporturile economice existente in societate.Economia s-a reprofilat ;i s-a pliat pe spatiul digital, devenind o economie a cunoagteriisau o economie in relea, unde fiecare individ participa in mod direct la modelarea ei. Unutilizator de internet este totodati gi producator. cel putin de continut. Tn spaliul digital.Consumatorul a font deo Tnlocuit cu utilizatorul sau chiar creatorul de informatie. Avindin vedere sfera digitala, fiecare om participa cu cite o noun informatie, fn special in ariablog-urilor sau a site-urilor interactive.

O data cu aparitia internetului gi-au ficut loc resursele inepuizabile. Astfel incat, uti-lizatorii au intrat in contact cu anumite elements prin care si plata multiplica la infinitresursele -- culturale gi informalionale - aproape ari costuri gi ari prea mult efort.

Articolul de fate analizeazi pron prlsma teoriilor de alegere rationale gia proprietatiiintetectuale situatia actuali a operelor muzicale din spatiul digital. Lucrarea pomegtegradual de la teza lui Garrett Hardin privind tragedia bunurilor comune, aplicata in ca-zul dilemei prizonierului gi concepte de logica acliunii colective ale lui Mancur Oslon gi

se centreazi pe principalele trisituri din operele autoarei Elinor Ostrom. lpoteza de lacare am plecat este ci muzica are carcateristica unui bun comun: este greu si interzicianumitor persoane si se foloseascd de acest bun, chiar gi atunci band are persoane sefolosesc de el, dar gi caracteristica unum bun public: dad cineva folosegte acest bun, giare persoane se pot bucura de el. Doar ca, prin intermediul internetului gia noilor teh-nologii, utilizatorii Tgi pot multiplica la infinit acest bun, in detrimentul legilor drepturilor deproprietate gia drepturilor conexe. Fiind ant de accesibil. internetul - prin prisma faptuluici oferi utilizatorilor posibilltatea multiplicarii muzicii in format digital de tip MP3 - puneutilizatorilor eticheta de pasageri clandestini sau .pirati" gi ingradegte creativitatea noilorartigti pron principiile limitative ale Legii Drepturilor de Actor.

1. Situa$a bunuritor comune

Conform autoarei Elinor Ostrom, resursele comune reprezinta resursele naturale sauresursele create de om ce alcituiesc un sistem suficient de mare. TncAt incercarea dea exclude potenlialii beneficiari de la oblinerea beneficiilor pe care le furnizeazi sg fiecostisitoare, plate chiar imposibila '. Exemplele de resurse comune pele maides intilni-te sunk pagunile, canalele de irigatii. locurile de pescuit, podurile etc.

Pe de o parte, se sustine ci statul ar trebui si intervini in rezolvarea acestor proble-me, pe de alta parte se sustine ci privatizarea resusrelor comune ar dube la o mai budutilizare a acestora. Indivizii -- ca acton rationali care Tgi urmiresc propriile interese -- aupreferat, Tn schimb si construiasci institutii care si nu fie identice cu cele ce apartinstatului, dar mci cu cele de piata, intocmai pentru a rezolva aceasti tragedie - ce constiTn limitarea resurselor Tn comparalie cu numarul mare de indivizi existentiz din societate.

In continuare imi voi indrepta atenlia asupra tragediei bunurilor comune analizati deElinor Ostrom in cartea .Guvernarea Bunurilor Comune. Evolulia instituliilor pentru acli-unea colectivi". prin prisma reperelor teoretice stabilite de G. Hardin, pentiu a prezentaexact Tn ceea ce consti aceasti tragedie gi de a delimita solutiile propuse de autoare.

iulzie 2012 eerqective poCitice 37

Tragedia bunurilor comuneDe la aparilia articolului cu acelagi nume a lui Garrett Hardin, expresia ,,tragedia bu-

nurilor comune" a devenit din ce Tn ce mai folositi atunci and ne referim la degradareamediului Tnconjurator sau la existenta unei resurse limitatea. indiferent dad ton indiviziparticipa la procesul de folosire a ei. sau nu.

Hardin descrie o dilemi Tn care diferili indivizi care actioneaza independent gi condugide propriul interes, pot distruge o resursi comuni chiar dad nu este in interesul lor sio distruga. Astfel incat, Hardin apeleaza la o metafora, cea a pastorilor care folosesc oparcels comund de pamant unde igi duc vacile la pascut, iar tragedia consti in faptul cieste in interesul pastorilor si pune cit mai multe vaci la pascut, chiar dad striciciunilevor fi mai apoi resimtite de citre ton. lar dad ton pastorii iau aceeagi decizie rationaleindividual, parcela va avea oricum de suferit, agadar acest lucru va fi din nou resimtit decitre ton pastorii. Mai mult chiar, deoarece pastorii sunt fiinle rationale care urmiresc siigi maximizeze productia, acegtia vor introduce cit mai multe vaci de cite ori este posibil.

Utilitatea fiecirui pastor va fi ant una pozitiva, cAt $i una negative.Va fi pozitiva de-oarece pdstorul primegte toate profiturile de pe urma animalelor, iar negative pentru cipagunea se deterioreaza cu fiecare animal Tn plus. Astfel Tncat, individual, fiecare pastorcagtiga toate avantajele, dar dezavantajele sunt platlte de litre ton. AJungand la aceasticoncluzie, fiecare pastor va observa ci pagunea se degradeaza pe termen lung.

Metafora pagunii reprezinta doar un punct teoretic de plecare -- cel a suprapopularii.dar exists o arie large de probleme aseminitoare care nu !in de teoretic, ci sunt pro-bleme cu adevarat importante. Citeva exemple in acest sells aunt mentionate de cAtreOstrom in cartea sa: foamatea din Sahel din ann '70 (Picardi si Seiferd, 1 977), fenomenulploilor acide (R. K. Wilson, 1985), criminalitatea urbane (Neher, 1978), problemele coo-peririi internationale (Snidal, 1 975)' etc. Resursele de care societatea noastri dependsunt generatoare, Tntr-o forma sau alta, a declangarii unei tragediia bunurilor comune.

Jocul ,,dilema prizonierului"Dad ar fi sd exemplific concret tragedia bunurilor comune ce apare in exemplul dat

de Hardin, ar trebui si recurs la dilema prizonierului. Astfel, presupunem ci jucitorii suntpastorii care folosesc aceeagi pagune pentru vacile lor gi se afli in fata luirii uneidecizicare ii va influenza gi pe ei personal, dar $i pe ceilalli. Pentru a simplifica dilema, vom re-curge la doi pastori care Tgi aduc vacile la pascut pe aceeagi parcels. Vom avea o pagunecare apa4ine celor doi pastori care au stabilit sg o foloseasci la un moment dat, dar care,de atunci nu s-au mai vizut gi nu au mai vorbit.

Jocul de tipul dilemei prizonierului este un joc non-cooperativ - jucatorii cunosc toateinformatiile necesare jocului- dar comunicarea dintre ei este interzisa, imposibila sauirelevanti. In plus, nu exists plan laterale, nu se pot face Tntelegeri revocabile gi credi-tabile intre jucatori, iar acegtia cunosc ant beneficiile, costurile dar gi riscurile la care sesupun. in schimb nu cunosc mutirile celuilalt jucator. Strategia jucatorilor va fi deo unadominantal fiecare jucator va Tncerca sd foloseasci o strategie in folosul gi in Interesulsau, iar fiecare jucator va iegi Tn superioritate fate de celilalt dad va alege si defecteze,indiferent dad strategia utilizatd de celalt este sau nu de cooperare. Atunci and ambitjucatori deg aceeagi strategie, se ajunge la un echilibru care reprezinta cea mai buna ale-gere pentru acegtia. Tn acest tip de echilibru, nimeni nu are niciun stimulent si schimbeunilateral strategia pe care o joaca. Totugi, atunci and fiecare jucator i$i alege cea mai

%eoi?tstitutiottafism $ dreptuH de autos

bud strategie nu reprezinta un rezultat Pareto optim. Echilibrul Pareto apare atunci cgndtoll jucatorii au de cagtigat.

Loglca actiunii colectiveSitualia descrisi mai sus a fast studiati gi de Mancur Olson, in special modul care Ti

determine pe oameni si actioneze Tn vederea bunistirii individuals, chiar gi atunci andse afla Tn grupuri sau comunitati care au ca scop urmarirea bunistirii generale.

In cartea sa, .Logica actiunii colective '. Olson indentifici trei tipuri de grupuri: celeprivilegiate - in care costurile producerii bunului colectiv pentru un membru sau o coalitiede membrii sunt mai mia decit beneficiile unui membru sau unei coalilii de membrii pro-venite din actiunea bunului colectiv (intalnim gio exploatare a grupului mare de cel mic- cum este exemplul N.A.T.O); pele intermediare -- Tn care nu exists un singur individ caresa-gi asume in totalitate costurile, iar dad unit dintre indivizinu contribute. acest lucru nueste vizbil gi pentru ceilalti; gi in final, cele latente - in care contributia individuals nu estefoarte vizibila, deoarece aceste tipuri de grupurisunt fomiate din o multime de membri. Incazul acestor grupuri fiecare persoana ca$tiga beneficii mai puline de la grupul colectiv,primind o fractie mica din beneficiu gi avind o contributie nesemnificativi la organizareagi desfagurarea grupului.

Astfel, ca solutie Olson propune actiunea colectiva, adia transformarea unuigrup ne-organizat sau unul latent Tntr-un grup organizat sau semiorganizat. Actorii devin congtientide interesul camun gi incearci si-l promoveze prints-o acliune coordonati. Trecereade la un grup la celdlalt se face nu numaio data cu descoperirea interesului comun,ci datoriti faptului ci beneficiul obtinut de fiecare actor pron participarea la actiuneacolectivi plate fi mai mic decat costul participarii. Acest lucru se intampla deoarece inabsenta unor mecanisme de coercitio. fiecare individ. in misura in care considers con-tributia sa la actiunea colectivi ca fiind neglijabila. plate fi inclinat si se abtina de laparticipare. Aceasti tenndinta este Tntiriti aide faptul ci beneficiile actiunii colectivesunt impartite nu numai Tntre participants, ci intre ton membrii grupului organizat sausemiorganizat.

In incercarea de a se obtine beneficiicolective, indivizii se vor confrunta cu problemeaseminitoare dilemei prizonierului, a tragediei bunurilor comune sau a logicii actiuniicolective. Fiecare rezultat va fi diferit. in functie de strategia abordatd ;i de problemasau resursa push in Joc.

Tn toate aceste cazuri apare ceea ce a fast denumit de citre scolastici ca fiind .,pa-sagerul clandestin" sau .free-rider'-ul - adia acel individ care defecteazi atunci cAndvine vorba de securizarea bunurilor colective. Vilfredo Pareto contureazi pasagerulclandestin pain urmitorul exemplu: dad toll indivizii s-ar opri si faa o actiune de tip A,atunci fiecare individ ca membru al comunitatii ar avea de cagtigat un anumit avantaj.Dar dad dintre ton indivizii, cu exceptia unuia nu s-ar opri sa faca o anumita acliune detip A, atunci comunitatea ar avea prea putin de pierdut. in bmp ce singurul individ careface actiunea A ar obtine un castig personal mult mai mare raportat la ceilalli membri aicomunitaliis.

Pentru a evita problema pasagerului clandestin, Ostrom propune cAteva solutii, prin-tre care una dintre ele este de nature hobbensiani, iar cealalti line de sfera privatize.cea aleasi de ea fiind o mixtiune intre cede doug: Tn jocul non-cooperativ al pastoriloreste introdus conceptul cooperarii Tntre pastori pron intermendiul unui agent exterior.

iu?tte 2012 (Perspecthe potitice 39

Acesta ar putea si rezolve disputele dintre cei doi prin folosirea unor metode de re-zolvare a problemelor cum este cazul arbitrilor sau a tribunalelor. In plus. pastorii s-arocupa de monitorizarea informatiilor unul despre celalalt, iar agentul exterior ar puteacu mai mare usurinla stabilisanctionarile care decurg din folosirea nelegitima a pagunii.Mai mult chiar. regulile nu vor fi goneralizate gi Tn cazul alton paguni, ci vor fi diferite dela un mediu inconjurator la celalalt, intocmai pentru ca si se evite neaplicarea acestora.

Niveluri multiple de analiziin mare parte, autorii care s-au ocupat de studiul resurselor comune au stabilit un

nivel de anaiizi («nivelul operational de analiza '') in care cadrul ce confine regulile jo-cului gi informaliile detinute de jucatori, precum gi datele materiale gi tehnologice ramanneschimbate pe parcursulanalizei.

Tn acest navel, actiunile indivizilor influenteaza in mod direct lumea naturala, cum amobservat in cazul paguniilui Hardin. In continuare, din resursa comuni - pagunea -- suntextrase anumite unitali de misuri - finul -- materia prima se transforms in produs finit,iar Tn unele cazuri acestea pot fi transferate. In bmp, schimbarea a devenit din ce Tn cemaivizibili o data cu transformirile din gtiinta gi tehnologie gio data cu ea, nivelul initialde analizi s-a dovedit a fi constrangitor pentru situatiile cu care se confrunti oamenii.

Este bane si avem Tn vedere Tn fiecare caz in parte un nivel minim, de bazi de anali-zi de la care pornim o cercetare, dar deseori nivelurile multiple ne pot pierde procesulIn acest sens, dad luim in considerare resursele private -- cum este internetul: nu onceom are aches la el, accesul se face pe baza plalii unei sume de bad pentru a intra Tn

posesia acestui serviciu - dar, care o data folosit devine resursi comuni -- intornetuleste cel mai mare spaliu virtual in care ideile gi conceptele ce tin ant de $tiinta, ani,sociologie sau politico i$i gasesc locum in acelagi spaliu -- este greu si urmirim produsulfinit. Dad cineva citegte o carte despre istoria conflictului israelo-palestinian gi esteinspirat in a picta un tablou. procesul de analizi pe mai multe nivele operationale estegreu de identificat. EI plate !ine de creativitatea unei persoano, de felul Tn care se ra-porteaza la pele citite, starea psihica in care se afli sau ari factors interni neidentificabili.Totugi nivelurile multiple de analizi sunt utile Tn cadrul institutiilor $i ne pot fi de folds indemersurile creatoare de ordine.

ll. Institutii $i reguli

Institutiile pot fi definite ca un set de reguli de funclionare menite si decide cine estecalihcat Tn luarea decizlilor into-un anumit cadru specializat, ce actiuni sunt permise saurespinse, ce regulitrebuie respectate, care suet infomlagile vehiculate gi cum vor fi indiviziirasplatiti pentru actiunile farr. iar organizatlile sunt jucatorii. Regulileo sunt entitali(potentiallingvistice) care se refers la prescriplii, cunoscute gi folosite de participanti pentru a ordonarelatii repetate gi interdependente. Dupe Ostromo. regulile sunt mijloace de schimbare astructurii stimulentelor intr-o situalie. Ca gi caracteristici fundamentale ale regulilor, acesteaaunt identificate $i pot fi teoretic schimbate, pe cand legile fizice si comportamentale, nu; inplus au fora prescriptive: asumandu-gio regula, indivizii sunt congtienti ci dad o incalcavor fi considerali raspunzatori de citre coparticipanli sau speciali$ti.

Institutiile politice pot fi definte din punct de vedere al behaviorismuluica fiind organiza-!ii formale de tipul arenelor in care acliunile politico conduse de factoriifundamentaliapar.

40 Weotn.stituliomlism $ dreptuti de atitor

Din punct de vedere normativ ideile care stau la baza moralitatii- gi din care izvoriscprincipiile legit sau birocratiei -- au dat acces ideilor de individualism moral $i au subliniatImportanta bargaining-ului dintre conflictele de interese din cadrul instituliilor'o.

Dintr-o perspective istorica, cu varig accente reductioniste, teoria politico a tratat insti-tutiile politice ca fiend factors determinanti sau modificatori ai motivelor individuale $i caactionand autonom in termenii intereselor institulionale. Tn contrast, elemente subtsanti-ale ale mundi teoretice moderne in stiinta politico au aumat faptul ci fenomenele politiceaunt cel mai bane intelese ca fiind consecinle agretate ale purtarii comprehenisive la navelindividual sau de grupo '

Ideea ci institutiile gi societatea sunt interdependente deo se influenteaza reciproc- este interesanta, ansi ea trebuie si gaseasca o expresie teoretici mai bogata. Altfelcpus, trebuie gasit un set de propozitii generale care sd explice aceasti interdependenta,nellind suficient si gasim exemple empirice ale ei. Spre exemplu. este corecti observatiaci institutiile politice pot fi tratate ca acton Tn acelagi mod Tn care tratim indivizii ca acton.dar este nevoie de demonstratii mai detaliate a utilialii acestui demers; este corect si fieardtat faptul ci istoria nu este in mod necesar eficienta, dar ar fi de ajutor dad s-ar puteasi existe capabilitatea de a arita modurile specifice prin care procese dependents istoricconduc la rezultate care nu sunt unice. Este plauzibil si se argumenteze ci modeleleutilitariene sunt gregite in descrierea comportamentelor umane, ansi trebuie si putemformula modelo altematlve. Este important gi de notat importanta simbolurilor gi ritualuri-lor, a miturilor gi ceremoniilor Tn viata politico, dar nu se plate sustine aceasti importantaari o specificare mai clara a modulus Tn care teoriile despre politico sunt afectate de oastfel de viziune.

Miza e de a oferi informatiei empirice(care demonstreaza cg abordirile contextualisto,reduclioniste, utilitariene etc sunt gregite), un cadru teoretic unitar. Nu este suficient si se cri-tice aceste teorii, ci trebuie sd fie formulate o altemativi teoretici Institutionalisti la acestea.

Regulile ': aunt entitali(potential lingvistice) care se refers la prescriptii, cunoscute gi

folosite de participanti pentru a ordona relalii repetate gi interdependente. Regulile suntrezultatul eforturilor implicite sau explicite ale unuiset de indivizi pentru a asigura ordineagi predictibilitatea in situalii definite prim: crearea pozitiilor; stabilind cum participanlii intrasau ies de pe aceste pozitii; stabilind care acliuni se impun gi sunt interzise sau permlseparticipantilor pe pozitiilor lor. stabilind ce rezultate sunt Impuse, permise sau interzise dea fi afectate de actiunile participantilor.

Dupe Ostrom's, regulile aunt mijloace de schimbare a structurii stimulentelor intr-ositualie. Ca gi caracteristici fundamentale ale regulilor. acestea sunt identiOicate gi potfi teoretic schimbate, pe cand legile fizice si comportamentale, nul Tn plus au forteprescriptive: asumandu-gio regula, indivizii sunt con$tienti ci dad o incalca vor ficonsiderate raspunzatori de citre coparticipanli sau specialigti.

111. CKnoa$terea cotnltnd $i schimbarea tehnologic&

Locul unde se studiazi once subject cu care oameniiinteractionaza repetat Tn contex-tul unor norme $i reguli care le ghideaza alegerile strategiilor gi variantelor" lor il repre-zinti Cadrul de Analizi gi Dezvoltare Instltulionala. (Institutional Analysis and Develop-ment -- I.A.D).descris de Ostrom gi Hess in ,,A Framework for Analyzing the KnowledgeCommons'. I.A.D-ul este un cadru in care se plate dezvolta cu u$urinta o metodi com-

©o6ua 'q lzK .I Qefspecthe po£itice 4]

parativa de analizi instiutionala gi se pot gist raspunsuri la intrebirile legate de aparitiainstitutiilor ca organizalii bazate pe reguligi cu un shop comun.

1.A.D-ul este un cadru in care se poate dezvolta cu ugurinla o metodi comparative deanalizi instiulionala gi se pot gasi raspunsuri la intrebirile legate de aparilia instituliilor caorganizatii bazate pe reguli gi cu un scop comun.

l&iAtlefoctoFacihM Aleno AcUunlor

Mo&lt de

Uthuoa

!vd)ull :::..= -

CcmHubade

Tabelul de mai sus constitute caracteristicile din care este alcituit un astfel de cadru.Tn zilele noastre. un astfel de cadru este benefic pentru analizarea schimbirii institutiona-le. de exemplu. Schimbarea institulioanla are diferite cauze interne gi externe, ce !in deevolulia instutionala gi modificirile ce au loc o data cu intrarea intr-o noun fume digitala

Tnaintea existentei internetului, toate informatiile erau adunate fizic, luind forma carli-lor, ziarelor, a jurnalelor gi se gaseau Tn libririi, biblioteci anticariate sau Tn arhive. O datacu aparitia acestuia. o mare parte a informalieia trecut in medium digital, nemaiexistindun spatiu palpabil gi controlabil. In plus, procesul de ciutare a fast simplificat, existinddin ce Tn ce mai multe baze de date, software-uri gi motoare de ciutare ce se dovedesca fi mai accesibile gi de ajutor pentru oameni. Mal mult chiar, once persoana care defineun computer plate si intre Tn posesia acestor informatii de oriunde exists o conexiunela internet.

In aceeagi directie pe care au luat-o articolele, ca4iile $i Tn genere toate publicatiile- se afli gi muzica. Tn momentum de fate toate albumele -- de la cede vechi, de muziciclasici gi pina la ultimle aparilii- se afli gi circuli liber pe internet. Este mult mai conve-nabil gi mai simplu pentru un asculitor si acceseze internetul gi si haute un album, siil descarce gi si il asculte Tn 1 5 minute, debit si mearga la un magazin de muzica, si TI

caute gi apoi si il asculte. In lumea Tn care triim gi Tn care timpul pare a fi din ce in ce mai

42 %eoittstittitionaGism $ dreptuH de Gator

comprimat. oamenii s-au adaptat schimbirii gi doresc si economiseasci bmp de fiecaredata and au ocazia.

Astfel incit limitele fizice - ce !ineau de spaliul stoc6rii cartilor. de programul de lucrua celor ce lucrau in librarti. biblioteci sau arhive, au fast inlocuite de un nou tip de infra-structure tehnologica's definite de fibra optics, routere, computere gazda sau sisteme wi-reless. Aceste tehnologii au transfomiat infomlatia printata Tn cea digitala gi au modificatstatutul acesteia Tntr-unul de non-rivalitate. Tn mod traditional, o carte sau un album arecaracteristica rivalitatii- in sensul Tn care dad un individ folosegte aced bun, il impiedicape alt indivld si TI foloseasci gi ol. Ei bane, o data cu trecerea la sfera digitala. bunurileau devenit non-rivale: ele exists Tn spaliul virtual gi pot fi Tmpartagite de un numir infinitde utilizatori. Un alt exemplu ce se regasegte in opera celor doug autoare ar fi ideile -gandurile coerente. imaginile mentale. viziunile creative sau informatiile inovative - cumaunt formulele matematice. structurile gramaticii, principiile gtiintifice, numerele, cuvintelegi are informalii care nu conlin un drept de autor, ci aunt folosite de un numar mare deutilizatori, devenind bunuri non-rivale.

Drepturile de autor $i proprletatea IntelectualiDatoMI schimbirilor tehnologice - care au o capacitate mult mai vasti in acoperirea

drepurilor de autor gia proprietatii intelectuale - s-a pus bazele .Creative Commons'-uluiin 2002, in S.U.A. Creative Commons este o corporatie non-profit'o ce ajuta artigtii siimparts gi si creeze avind ca bazi, ca elemente sau ca structure munca altar artigti girespectand tototdati drepturile de autor.

Drepturile de proprietate definesc acliunile pe care indivizii pot si le adopte Tn

relalie cu alla indivizi cu privire la un anumit lucru. Daca, de exemplu cinema are undrept, Ostrom gi Hess afirmi ci mai poate exista cineva care si observe acest drept.Astfel Tncat, dupe studiile lul Ostrom gi Schrager din 1992. se pot scoate la luminigapte tipuri de drepturi de proprietate care sunt relevante in contextul erei digitaloAceste drepturi sunt: accesul, contributia, originea. demontarea. managementul sauparticiparea. excluderea gi alienarea. In cadrul internetuluiexisti mai multe tipuri dedrepturi: dreptul la informatie, dreptul accesului la culture gi dreptul de autor - suetcele mai importante dintre elo. Totugi, dreptul de autor nu plate prima celelalte drep-turi. deoarece numirul de utilizatori este - statistic vorbind - Tn cregtere, iar o legis-latie universals a drepturilor de autor trebuie si se plieze pe nevoile indivizilor gi penevoile acestora de a comunica, a strange informatii gi Tn genere, de a participa activla procesul informational gi cultural.

Tn cadrul internetului exists mai multe tipuri de drepturi: dreptul la informalie, dreptulaccesului la culture gidreptul de autor - sunt cele mai importante dintre ele. Totugi, dreptulde autor nu poate prima celelalte drepturi, deoarece numirul de utilizatori este - statisticvorbind - Tn cregtere. iar o legislatie universals a drepturilor de autor trebuie si se pliezepe nevoile indivizilor gi pe nevoile acestora de a comunica, a strange informatii gi in ge-nere, de a participa activ la procesul informational gi cultural.

Drepturile de autor au capacitatea de a protela autorul de posibilile infracliuni comisede ceilalti, dar acest tip de protejare nu trebuie si fie limitativi. Drepturile de autor au inprimul rind un aspect comercial. pentru a-i pedepsi pe aceia care se folosesc cu scopulde a cagtiga bad de pe urma unor creatii cu drepturi de proprietate intelectuala, dar gi unaspect artistic, prin recunoagterea autorului gi pedepsiea plagiatorului.

lurie 2012 (Perspective pofitia 43

Pentru a exemplifica factorii economici ce influenteaza procesul de vanzare, cumpara-re sau Tnchirere de opere aflate sub copyright, un autor care s-a preocupat de acesti pro-blems, Hal Varian propune un exemplu17: si ne imaginam o lume in care un producatorpoate determina termenii giconditiile Tn care produsele pe care le vande pot fi consumate.Acesta ar putea manageria un sistem de drepturi digitale care permits editorilor si impu-ni anumite restreclii impotriva copierii, re-vinzirii sau inchirierii.

Astfel, am putea distinge intre numerele de opere produse (x) ginumarul de opere con-sumate (y). avind totugi in vedere ci operele pot $ de exemplu, impartite. Initial putemsi ne inchipuim ci nu exists nicio opera copiata pe plata, astfel TncAt numirul de opereproduse (x) este egal cu numirul de opere consumate (y). Apoi, comparam aceasti situ-atie cu un set de conditii mal permisibile care ar permite copierea, astfel incit numirul deopere consumate si fie mai mare decit numdrul de opere produse.

In acest caz, conchide Varian, producatorul va vinde mai putine unitati din munca sa.Dar, ar putea vinde celelalte unititi la un pref mai mare. tocmai pentru originalitatea gicalitatea oferiti consumatorului. Dad s-ar permite copierea operelor, va create profituldad valoarea costului marginal al consumatorului -- gi deo gi pretul crescut impus deproducator - mai mult debit pierderile din vinziri.

Acest fenomen a fost intitulat de Liebowitz ca fiind .,Tnsugirea indirect6" - .indirectappropriability". Sa ne imaginam o comunitate cu o sub de consumatori care iau acelagiCd cu pre! diferit pentru scopuri diferite: un pre! de 40 de ron pentru a intra in posesiaCd-ului gi un pre! de 15 ron pentru a face o copie a Cd-ului pentru a o asculta Tn magma.Dad vinzitorul ar avea de ales un singur pre!, acesta l-ar alege pe cel de 40 de ron- iar cumparatorii vor putea asculta Cd-ul acasi. Dar, dad fiecare consumator ar aveadreptul si faa o singura copie, atunci vinzitorul ar putea extrage gi cei15 ron in plusde la fiecare consumator, cagtigand cu siguranta maimulli bad. Ar exista gi riscuri -- dadceilalti gi-ar vinde copia altar consumatori, dar ideea" rimAne aceeagi: dad dorinta dea plan pentru dreptul de copiere create reducerea Tn vanzari, vinzitorul va create profitultocmai pentru a permite acest lucru.

Astfel, autorii care au studiat problema bunurilor non-excluse au concluzionat faptulci o mirire a protectiei copyrightului ar avea doug efecte'o asupra bunistirii sociale:subproductia gi utilizarea redusi a bunurilor. Dada, de exemplu cineva care are un com-puter gi acces la internet distribuie prin Cd-uri ultimul soft aparut pe internet, cei ce intrain posesia Cd-urilor nu plitesc suma realm cu care se vande softul pe internet.

Potentialul pentru free-riding implica faptul ci acea calitate a softului accesatiintr-o alta piata debit cea realm si fie sub caliatea optima socials. Astfel se ajungela o pierdere a bunistdriisociale din cauza subproductiei. Dear ci, free riding-uldinacest caz face necesari cheltuirea resurselor pe.atm a ca$tiga accesul la pachetulde software - Cd-ul trebuie imprumutat de la cineva, este necesari existenta uneitehnologi care si permits copierea Cd-ului $i este nevoie $i de are Cd-uri pentrua putea fi copiat. Acest lucru alituri de faptul ci pretul producatorului va depagicostul marginal al productiei din cauza puterii pietei din care face parte, dube la oa doua pierdere a bunistiriisociale care este cunoscuti ca fiind utilizarea redusia bunurilor.

Astfel, exists o pierdere la navel de consumatori care vor plan costul marginal al pro-ductiei, dar nu vor consuma bunul gio pierdere la nivelul resurselor folosite Tn copiereaprodusului, decit in cumpararea lui.

44 Neoi7©itutiona&sm $dreptut{ &: aunt

Teoria ,,dependentei de cale"O teorie interesanti care a aritat cg oamenii aunt totugi dependenli de intamplarile

istorice este teoria .dependentei de cale 'peoria ..dependenlei de calc' a aparut:o in anil 70-80 Tn citeva facultati din America.

prim profesorul W. Brian. Inspirat de Brian, dar in ann 80. Paul David a prezentat o seriede studii istorice - cu privire la tastatura maginii de scris sau a electricitatii- care erauplauzibile Tn cadrul teoriei ,,dependentei de cate '

Conceptul .dependenta de cafe ' se referral, dupe Paul David, la o proprietate a pro-cesului contingent, non-reversibil gi dinamic gi include o serie de procese biologice gi

sociale care pot fi descrise ca fiind evolutionary. Este ceea ce autorii de specialitate serefri cgnd spun ca .istoria conteazi" -.history matters'

Studiul cel mai interesant este cel al tastaturii maginii de sorts, intitulat QWERTY -dupe primele litere de pe tastaturi - in care David arab ineficienta aranjamentelor lite-relor. care se pastreaza gi in ziua de azi. dar gi imposibilitatea schimbirii acestui tip dearanjament cu un altul. August Dvorak a Tncercat sg scoati pe piata un nou tip de tasta-turi, care s-a dovedit a fi mult mai eficienti in procesul de scris al utilizatorilor, dar care.nu a fast adoptata chiar dad aducea beneficii.

Modelul .,dependentei de calc" T$i are punctele tart Tn anumite caracteristici evidentiate desustinatorii acestei teorii atunci and vine vorba despre importanta secventelor speclfice a eve-nimentelor micro-istoricezz. in acest send. tehnologia gi economia se afli Tn str$nsi legatura:exitenla cadruluitehnologic in care ne aflim in dipa de fa@ devine un nant Tntre conditiile ©ccbnomice care vor influenza viitoarele schimbdri tehnologice gi ale cunoa$erii. Acest lucru arabcontinultatea istorici oe leaga oamenii de obiceiurile trecutului, care le proiecteaza Tn victor.

Tehnologia este un exemplu bun Tn cadrul teoriei .dependentei de calc', tocmaipentru ci exists o evolutie tehnologica gi pentru c6, dupa cum arab adeplii acesteiteorii istoria sau bucati semnificative ale istoriei conteazi Tn structurarea noastrg cafiinle rationale. Exists o bazi de la care plecam gi atunci and Tnvatam ceva nou giatunci and repetam ce am invatat deja. Faptul ci literele de pe tastaturi nu ne per-mit tastarea cu o rapiditate maxims, cum probabil un altfel de aranjament ar fi facut-o,nu constituie un impediment, ant bmp cit pain intermediul acestei tastaturi putem siaccesgm gi si cream informalie. In plus. ca fiinte rationale ciutam si ne miminizimeforturile gi si ne maximizim beneficiile. Se poate observa gi fn cazul .dependenleide calc ' ci alegerile pe care oamenii le fac la un moment dat plate ci nu sunt nea-parat Tn favoarea lor gi ci exists o variants mai bud gi mai eficienti. La fel ca gi incazul dilemei prizonierului, tastatura QWERTY se afli in echilibrul Nash, dar nu estePareto-eficienti: solutia tastaturei Dvorak este o solutie mai bung, deoarece oferirapiditate Tn dexteritatea tastdrii.

Prin aceasti teorie putem si evidentiem faptul ci indiferent de schimbirile tehno-logice, baza care sti ca suport de relationare Tntre oameni este aceeagi. Probabil cidivergentele cu care se confrunti cei ce considers ci ton utilizatorii de intemet sunt gi.infractorl ' pornegte de la abordarea clasici a drepturilor de autor. Problema in acest cazar fi ca. Tn locul opunerii rezistenteischimbarilor, mai bane s-ar avea Tn vedere Tncercareade a se adapta bazele vechi de cunoa$tere la none cereri tehnologice. Astfel incit. por-nind de la faptul ci oamenii sunt obignuili cu institutiille care si le guverneze acliunile.transpunerea acestora Tn spatiul digital ar putea si ugureze intreg procesul piraterieisaua folosirii ilegale a drepturilor de autor.

{t&ltie 2012 q'erspecthe poGttice

Legea drepturilor de autor in RomaniaLeger nc 8/7996za privind drepturile de autor gi drepturile conexe care sunt limitative

gi chiar - nerealiste cu privire la accesul gi folosirea anumitor opere de ani de citre ariartigti interesali Tn contribulia personals la opera Tn sine. Acest lucru este posibil o data cuaparitia noilor tehnologii gia stocirii informaliilor $i operelor artistice sub fomii digitala.Practic, oricine are un computer gi acces la intemet plate deveniun artist, pron contributialui la are opere. Aceste articole mentioneaza, in trecere citeva schimbiri cu privire lacontextul dat de internt, dar sunk superficiale. Debi au existat citeva modificiri ale LegiiTn2004. respectiv 2005 - autorii trebuie si se plieze pe none schimbiri culturale existenteTn societate gi nu si ingreuneze acest probes. In mod cert legislalia trebuie revizuiti pen-tru a respecta totodati gi drepturile morale gi de proprietate intelectuald a autorilor, dargi drepturile utilizatorilor de interent -- drepturi ce constau Tn accesul rapid la informaliileculturale digitale. CAteva articole reprezentative sunt: .4d. 74. Pron reprodc/Gere, Zn sense//prezentei levi, se intelege reafizarea. integrals sau parliala, a uneia aria maimultor copiiale unei opere, direct sau indirect, temporar ori permanent, prim once mjloc $i sub aliceforma, inc:usiv realizarea oric6rei inregistrari sonora sau audiovizuale a. unei opera, pre-cum $i stocarea permanenta ori temporary a acesteia cu mijioace electronice.

Descircarea ilegala do pe intemet a operelor muzicale in variants digitala constitutedecio infractiune, chiar gi pentru uzul propriu. Pentru a reglementa acest tip de infrac-tiune, ar trebui introdusi o taxi anuali o data cu factura de internet care si acoperepierderile realizate o data cu pirateria digitala. In acest send, se poate face apel la teorialui Ostrom cu privire la solutionarea dilemelor comune gi anume existenla unum organismexterior care si determine indivizii si respecte anumite reguli gio data cu ele si con-serve o resursi comuni.

Art. 15 1) Se considers comunicare publica once comunicare a unei opere, realizati di-rect sau prim once myloaco tehnice, ficuti into-un loc deschis publicului sau in once loc incare se aduni un numar de persoane care depa$e$te cerculnormal al membriior unei familii$i al cuno$tirlleloracesteia, inclusiv reprezentarea scenica, recitarea sau once alta moda-litate publica de executie oti de prezentare directs a operei, oxpunerea publica a operelorde ani plastics, de ani aplicata, fotografica $i de arhitectura, proiectia publica a operelorcinematografice $ia altar opere audiovizuale, inclusiv a operelor de area digitala, prezen-tarea into-un loc public, pain intermediul inregistrarilor sonora sau audiovizuale, precum giprezentarea intpun loc public, pron intermediul oricarormijloace, a uneiopere radiodifuzate.De asemenea, se considers publica once comunicare a unei opera, prim mjjloace cu firsau fifa fir, reatizatd prim punerea la dispozt£ie pubticului, inclusiv prim intemet sau Biterelele de calculatoare, astfel inc6t oricare dintre membrii publicului sd porta avec accesla aceasta din once loc sau in once moment ales in mod individual.

in mod cert internetul este un spatiu public, iar muzica devine la r8ndul ei un bun publicprin intermediul internetului. Fiind un bun public, este greu si interzici anumitor persoaneaccesul la utilizarea acestuia. Pentru ca toati lumea si se bucure in legalitate de muzicace se gasegte pe internet. un organism impartial gi transparent ar trebui si reglementezegi si monitorizeze cel putin contribu$a fiecirei persoane delinatoare de un contract deinternet

Capitolul V. Durata protectiei dreptului de tutorArt. 25 (1) Drepturile patrimoniale prevazute la art. 13 si 21 dureazi tot timpul vietii

46 Weoins&tu$fom&sm i(fr%taH& tutor

autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mogtenire, potrivit legislaliei civile,pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fast adusi la cuno$tintapublica Tn mod legal.

Durata protecliei dreptului de autor este nejustificata $i ar trebui redusi la un numdrmai mic de ani. Accesul la operele armistice ar trebuisi fie accesibili tuturor celorlaliartigticare ar putea, cu ajutorul operei originale, creea are opere artistice.

Capitolul VII. Cesiunea drepturilor patrimoniale de tutorArt. 51 (1) Contractul de editare trebuie si cupdnda clauze cu pdvire la:

a} durata cesiunii; b) nature exclusive sau neexclusivi $i intinderea teritoriald a cesiunii;c) numarul maxim $i minim al exomplarelor; d) remuneratia autorului, stability in conditiileprezentei levi; e} numirul de exemplars rezervate autorului cu title gratuit; f) termenulpentru aparilia $i difuzarea exemplarelor fiecdrei editii sau, dupe caz, ale fiec6rui tiraj; g)termenul de predate a originalufui operei de catre actor; h) procedure de control at numi-rului de exemplare produce de citre editor.

in acest caz, doar editorul unum artist se poate ocupa de opera sa. Acest articol estelimitativ pentru persoanele care pot crea are opere artistice pornind de la o opera Tn sine.O data cu evolutia tehnologica gi existenta anumitor programe pe computer care pot editasunete, le pot copia gi le pot modifica, once utilizator al acestor programe plate deveni larindul sgu .editor". Legislalia ar trebui si permits persoanelor si editeze anumite opereTntr-un cadru legal, iar nu ilegal cum este pina Tn momentul de fate.

Organizalia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU), o organizatie nou aparu-ta in Romania, considers ci statul ar trebui si Tncurajeze folosirea licentelor deschise2'care si ,,permits utilizatorului Tn mod explicit utilizarea, dlstribulia sau remixarea operelor,dupe caz" Acest tip de licentele ,,trebuie si fie obligatorii in cazul creatiilor realizate decitre organizallile de stat sau cu fonduri care provin de la bugetul de stat. Televiziunea gi

radioul de stat trebuie si foloseasci licentele deschise pentru crealiile lor. din moment ceacestea sunt platite de citre utilizatori prin taxa radio-TV"

Privind problema muzicii-- ca un bun de experienta -- a caret soarti se afli la intersec-!ia dilemelor sociale sau tragediilor bunurilor -- nu comune, ci publice -- in spatiul digital,un autor pomegte de la anumite ipoteze pentru a face predictii Tn viitorul muzicii. reduspractic la figiere digitale, de format MP3. ''

IX Concluzii

Pornind de la tragedia bunurilor comune descrisa de Hardin gi trecind prin conceptele techretire analizate de Ostrom gi situalia actuali leglislativa a proprietatii intelectuale in spatiul di-gital, am concis ci atgt resursele limitate cAt gi resursele nelimltate ii conduc pe oameni spryun comportament egoist gi rational ce atenteazi la conservarea acestora gi duc la irosirealor. Mai mult chiar, existenta legislatie a proprieHtli intelectuale cuprinsa Tn Leger nt 8/f 996,aparuta in Monitorul Oficial cu nr. 60/26.03.1 996, modlficati pron I.egea nc 285/23.06.2004,aparuta Tn Monitorul Oficial cu nr. 587/30.06.2004, nu corespunde noilor cerinte culturale $ischimbirilor tehnologice ce au dus spry migmrea operelor din spaliul fizic in cel digital. Ast-fel Tncat, comportamentul egoist gi rational al indivizilor transpus in spatiul digital ce conferscaracterul nelimitat al muzicii ca resursi publica constitute o tragedie la nivel global intocmaidiscutati de Elinor Ostrom. Dupe actuala legislatie cu privire la drepturile de autor $i drepturile

{u?tie 2012 (Perspective poGxtice 47

conexe prezentaH Tn studiul de caz, consider ci este necesari crearea unor organizatii cuscopus de a ocroti ant artistul-creator de ani fotografica, de literature - fie ea $tiinlifica saubeletristici -- sau de muzica; de a oferi un cadru legal circulatiilor unor astfel de forme de anice se afli in spatiul digital, dar gia consumatorilor de fotografie, literature gi muzici sigurantaactiunilor lor, mai mult debit o fac organizatiile O.R.D.A, A.D.A sau O.R.D.U in Romania.

A$a cum am observat Tn paginile anterioare, o astfel de solutie personificata Tntr-oorganizalie se bazeazi pe cooperarea dintre artigti, consumatori gi stat pron intermediulunui agent exterior. O astfel de organizalie s-ar ocupa cu monitorizarea muzicii din sferadigitala, a licentelor alese de artigti gia bunei funclionaria cooperariidintre acegtia gi pu-blic. Acest lucru este necesar deoarece spatiul digital este a devenit un spaliu al dilemelorcu N-jucatori, Tn care fiecare jucator - devenit utilizator de internet - are o strategie gicauti si Tgi maximizeze rezultatele. Acest spaliu este unul in care utilizatorii nu au o iden-titate bine definite, deciziile pe care acegtia le iau aunt luate independent gi costurile suntresimtite diferit de fiecare in parte. Anonimatul gi lipsa efectelor vizibile asupra participan-tilor face ca dilemele cu N-persoane si fie maidificil de rezolvat, iar repercursiunile lor sifie resimtie in bmp de litre ton participantii, indferent de ce strategie a abordat fiecare.

Acest tip de organizalie va fi personificarea actiunii colective Tn cazul rezolvdrii acesteiprobleme, adia transformarea unui grup neorganizat sau unul latent intr-un grup organizatsau semiorganizat. Actorii devin con$tienti de interesul comun gi incearci si-l promovezeprintr-o actiune coordonatg: cooperand. Trecerea de la un grup la celilalt se face nu numaio data cu descoperirea interesului comun - protejarea prorpietalii intelectuale in spatiuldigital gia consumatorilor de intemet, ci gi datoriti faptului ci beneficiul oblina de fiecareactor prin participarea la actiunea colectivi plate fi mai mic decat costul participarii.

O astfel de organizatie va crea in primul rind ordine. Nevoia de ordine intr-un astfelde spaliu pare putin irealista, dar avind Tn vedere schimbirile tehnologice avansate giexistenta IP-urilor fiecarui computer sau laptop, acest lucru este posibil. In al doilea randexistenta unei astfel de organizatii va area un spaliu de desfagurare legal ant pentruartigti, cit gi pentru consumatori. Astfel incit utilizatorul nu va fi ,,supravegheat" sau mo-nitorizat, ciise va crea un cadru in care once actiune a sa va fi Tn consens cu legislalia.

Douglas North oferea cinci principii cu prlvire la Tmbunatitirea cadrului institutional giorganizational care stau la baza creirii unei organizalii care si alba ca scop protejareaautorilor gia utilizatorilor Tn cadrul internetului. Schimbarea institulionala este deciJ.ine-veniti intr-un astfel de spatiu, dad integreaza gi teoria ,,dependentei de cate" gi se thecont de dependenta oamenilor de modificirile acute de-a lungul istoriei. O astfel deschimbare institulionala Tnseamna. dupe cum o descrie North. un prices deliberat contu-rat de perceptible actorilor despre consecintele acliunilor loF;. Modalitatea principals primcare actorii incearci si lgi modifice mediul este pron alterarea cadrului institutional pentrua gi-l Tmbunatili pe al lor gi pe cel al organizaliilor lor. In plus, neoinstitulionalismul, alituride o mare parte a cercetirii in domeniul preferintelor. argumenteaza ci preferintele giintelelesurile se dezvolti Tn politico exact ca gi in restul vielii, printr-o combinalie a edu-ca!iei. indoctrinirii gi experientei.

Ca punct de plecare exists deja cadrul teoretic al "I.A.D"-ului(Institutional Analysisand Development) propus de Hess gi Ostrom, unde pot fi oblinute informalii cu privire laaparitia. dezvoltarea gi fuctionarea institutiilor ca organizatiibazate pe reguli$i cu un scopcomun. Tn primul rand, accesul persoanelor care ar plano taxi incorporate in abonamen-tul de internet ar fi unum liber gi legal: utilizatoril ar putea avea acces la baze de date cu

48 g$eoit {tu ionatism sidfeotud de a&lor

muzici gear beneficia. conform licentelor, de dreptul de a contribui la crearea de are ope-ra. Spatiul digital este unum superior din punct de vedere calitativ al produselor muzicale,in contrast cu cel existent. Informalia digitala ar putea fi valorifcatd gi folositi gi in noneprocesele creatoare. In plus. capitalul social s-ar baza pe cooperare gi reciprocitate dinpartea utilizatorilor gia producatorilor. ari existenta unor mecanise de control al statului.lar spatiul digital va fiunul sigur, legal gi va acorda utilizatorilor accesul liber la informatie,iar producatorilor drepturile gi remuneratia necesard pentru operele lor.

In concluzie, ipoteza de la care am pornit conform cireia spatiul digital a schimbatrapoartele economies clasice la o economie de relea Tn care utilizatorii Tgi pot multiplica lainfinit resursele crednd o situatie tragica a operelor artistice. Tndeosebia operelor muzica-le se pliaza concret pe situatia din Romania. Actuala legislalie este limitativi $inu permiteutilizatorilor $i producatorilor si se situeze Tntr-un punct Pareto superior gi Tn concordanticu none cerinte culturalo. Astfel. am propus ca solutie crearea unei organizalii cu scopulde a proteja ant a producatorii. cAt gia consumatorii de muzici Tn spatiul digital, dar gi

actualizarea legislatiei cu privire la drepturile de autor gi drepturile conexe din Romania.Consider ci un organism exterior ar putea soluliona acesti problems, iar introducereaunei taxe pe abonamentul de intemet care sd permits accesul liber la toate operele ar-mistice muzicale ar aduce beneficii ant producatorilor. cit gi consumatorilor de muzicg.

I Ostrom. zoo7, 442 Idem, a53 Ostrom. zoo71 a64 Idem, a7

5 Pareto. z935, 4676 Kiser }i Ostrom. ag8z spud E. Ostrom. 2007 6470strom. zoo7, 658 0strom. 2007, 6g Idem. 6io J. G. March. J. P. Olsen. ig8g, Iu Idem. 4.i2 Ostrom, 2007P 6

t3 Idem, 6z4 Hess. Ostrom, 2005, 1z5 Hess, Ostrom. zoos, loz6 Creative Commons, .,About us"l7Varian, zoos, a2gi81dem. i3oig Novo, Waldman, tg84. z36

zo Rattan, a997, t5z3zi David. i998, 1zz W. Ruttan. z997, z5z323 http://www.legg-internet.ro/index.php?id=63z4 http://www.urdu.ro/?page.id=uz5 North. t99o, 22

{unie 2012 perspective patrice 49

Bibiiografie

David, P.. Path dependence, fts cdt/cs and the quest olh/storical econom/cs, All Souls College. OxfordUniversity, Oxford. a998.Hal R. Varian. Copying and Copyright, The Journal Of Economic Perspectives, Vol. tg, No. z, AmericanEconomic Association, Newyork. zoos.Hess, Ch., Ostrom, E., A FrameworklorAnalyz/ng the Knowledge Commons, Draft az-zoo5-Kollock. P . Soc/al Dilemmas; The Anatomy OfCooperat/on, Annual Review Of Sociology, Vol. 24., AnnualReview, Los Angeles, i998.North. D. /nstitut/ons, /nstftutional Change and economic pedurmance, Cambridge University Press,Cambridge. a99o.Novo, I.E. Waldman. M. The €gects of/ncreased Copyr©ht Protection; An ARAB'ticApproach, The Journal OfPolitical Economy. Vol. 92. No.z, The University Of Chicago Press, Chicago, lg84.Ostrom. E, Guvernarea bunur//or comune. Evo/t/fia/nst/tutif/orpentru acf/urea co/ectlvd, Polirom. Bucure;ti,

Pareto, V., The M/nd andThe Soc;ety, Brace, Newyork, t935, p 467, apud. The Free Rider Problem.Stanford Enyclopedia of Philosophy, http://plato.stanford.edu/entries/free-rider/, z8. o3. zoiz. a5:lgRutan. V. W.. !nduced Innovation, EvotutionaryTheory and Path Dependence: Sources ofThenicat Change,7'he Econom/cJournal, Val. zo7, Nr. 444, Blackwell Publishing for the Royal Economy Society, Oxford. 1997.

zoo7