LIANTI

1. Lianţii minerali sunt definiţi ca :a. materiale granulare mărunte;b. materiale granulare grosierec. materiale sub formă de pulbere care în amestec cu apa formează o pastă ce se întăreşte în urma unor procese fizico-chimice;d. materiale organice care leagă într-un tot unitar agregatele;e. materiale obţinute numai prin clincherizare.

*2. Lianţii minerali trebuie să respecte următoarele condiţii: a. să aibă o priză corespunzătoare scopului preconizat;b. să adere la suprafaţa suport;c. să se întărească în 10 minute;d. să aibă un volum constant în timpul întăririi şi în exploatare;e. să facă priză în 5 minute.

3. Cele două grupe de lianţi minerali sunt a. nehidraulici, hidraulici, amestecaţi;b. nehidraulici naturali, hidraulici unitari;c. nehidraulici, hidraulici;d. nehidraulici, hidraulici, clincherizaţi;e. nehidraulici artificiali, hidraulici amestecaţi.

*4. Lianţii minerali nehidraulici pot fi:a. unitari şi amestecaţi;b. naturali şi artificiali;c. neclincherizaţi şi clincherizaţi;d. organici şi anorganici;e. naturali, artificiali şi micşti. 5. Lianţii minerali hidraulici pot fi:a. neclincherizaţi şi amestecaţi;b. clincherizaţi şi amestecaţi;c. unitari şi amestecaţi;d. naturali şi artificiali;e. unitari neclincherizati, unitari clincherizaţi şi amestecaţi.

6. Lianţii minerali hidraulici unitari pot fi:a. naturali şi artificiali;b. organici şi anorganici;c. clincherizaţi şi vitrificaţi;d. poroşi şi compacţi;e. neclincherizaţi şi clincherizaţi.`

7. Lianţii nehidraulici se întăresc:a. numai în mediu umed;b. în mediu umed şi uscat;c. doar în mediu uscat;d. în condiţii de presiune şi temperatură clar stabilite;e. doar dacă se folosesc    aditivi.

*8. Lianţii hidraulici se întăresc:a. numai în mediu umed;b. în mediu umed şi uscat;c. doar în mediu uscat;d. în condiţii de presiune şi temperatură clar stabilite;e. doar dacă se folosesc    aditivi.

9. Argilele fac parte din categoria liantilor:a. hidraulici;b. nehidraulici naturali;c. hidraulici unitari; d. hidraulici amestecaţi;e. nehidraulici artificiali.

10. Materia primă pentru obţinerea argilelor o reprezintă:a. piatra naturală;b. feldspaţii;c. aluminosilicaţii complecşi;d. ghipsul;e. calcarul.

11. Stabilizarea argilelor prin metode fizice se face:a. cu degresanţi;b. prin hidrofobizare;c. prin schimb ionic;d. cu ciment;e. prin silicatizare.

*12. Stabilizarea argilelor prin metode chimice se face:a. cu degresanţi;b. prin hidrofobizare;c. prin schimb ionic;d. cu ciment;e. prin silicatizare.

*13. Ipsosul este un liant:a. hidraulici;b. nehidraulici naturali;c. hidraulici unitari; d. hidraulici amestecaţi;e. nehidraulici artificiali.14. Materia primă pentru obţinerea ipsosului o reprezintăa. feldspaţii;b. aluminosilicaţii complecşi;c. ghipsul;d. calcarul;e. alabastrul.

15. Ipsosul de construcţii se obţine prin arderea la temperaturi de;a. (65-75)ºC;b. (95-200) ºC;c. (200-300) ºC;d. (300-400) ºC;e. (450-750) ºC.

*16. Ipsosul de pardoseală se obţine la:a. (95-120) ºC;b. (120-200) ºC;c. (200-300) ºC;d. (450-750) ºC;e. (750-1000) ºC;.

17. Priza ipsosului parcurge:a. o perioadă; b. două perioade;c. trei perioade;d. patru perioade;e. cinci perioade.

18. Fluxul tehnologic de obţinere a ipsosului conţine următoareleetape:a. extragerea materiei prime, concasarea, arderea, măcinarea, ambalarea; b. extragerea mate riei prime, transportul, concasarea, arderea, măcinarea, ambalarea;c. extraegrea, transportul, arderea, măcinarea, ambalarea;d. extragerea, transportul, concasarea, măcinarea, ambalarea;e. extragerea, transportul, arderea, concasarea, măcinarea,ambalarea.

19. Timpul de priză se defineşte ca fiind:a. intervalul de timp în care ipsosul se toarnă în apă;b. perioada de timp în care pasta îşi pierde total plasticitatea;c. perioada de timp în care pasta se rigidizează;d. perioada de timp în care pasta se întăreşte;e. perioada de timp în care pasta îşi păstrează volumul constant.

*20. Ipsosul întărit se caracterizează prin:a. solubilitate în apă;b. tendinţă de degradare în mediu umed;c. o expansiune de aproximativ 1%;d. o porozitate de 50%;e. densitate foarte mare.

21. Domeniile de utilizare a ipsosului de construcţii sunt:a. elemente prefabricate;b. tipare în industria ceramică;c. liant unitar la mortare;d. liant mixt;e. la hidroizolaţii.

22. Varul este un liant:a. nehidraulic natural; b. nehidraulic artificial;c. hidraulic unitar clincherizat;d. hidraulic unitar neclincherizat;e. hidraulic amestecat.

23. Materia primă pentru obţinerea varului gras este:a. piatra naturală;b. feldspaţii;c. aluminosilicaţii complecşi;d. ghipsul;e. calcarul.

*24. Varul gras se obţine în urma unei reacţii:a. de schimb ionic;b. endogene;c. de silicatizare;d. în care se consumă 425 Kcal/Kg CaCO3;e. de neutralizare.

25. Varul gras se obţine prin arderea materiei prime la temperatura:

a. (600-700)ºC;b. 900ºC;c. (1100-1200) ºC;d. 1300ºC;e. 1350ºC;

26. Stingerea varului se realizează în urma unei reacţii:a. de schimb ionic;b. de neutralizare;c. de silicatizare;d. exotermă;e. endotermă.

*27. Stingerea varului se realizează:a. în pastă mecan ic; b. în pastă manual;c. în praf mecanic;d. în praf manual;e. în cuptoare.

*28. Varul pasta obţinut prin stingerea manuală poate fi folosit după:a. 10 zile;b. 2-3 zile;c. 60 zile;d. 80 zile;e. 100 zile.

29. La stingerea manuală a varului gras, în varniţă se introduc:a. apă;b. var gras;c. apa + var gras;d. pasta de var;e. barbotina.

30. Stingerea manuală, în praf a varului gras se realizează:a. în gropi de var;b. în varniţă;c. în lada de stingere;d. în gropi betonate;e. în tamburi metalici.

31. Varul gras se utilizează la:a. mortare de zidărie;

b. mortare de tencuială;c. betoane decorative;d. produse silico-calcare;e. mortare mixte.

*32. Intărirea varului se realizează în urma unui proces:a. fizic;b. chimic;c. de disociere fizică;d. fizic şi chimic;e. de disociere chimică.

33. Materia primă pentru varurile hidraulice este:a. piatra naturală;b. feldspaţii;c. aluminosilicaţii complecşi;d. ghipsul;e. calcarul. 34. Varurile hidraulice se obţin prin arderea materiei prime latemperatura:a. 200ºC;b. 1100ºC;c.1350ºC;d. mai mică decat temperatura de clincherizare;e. mai mare decat temperatura de clincherizare.

35. Cimentul portland este un liant:a. nehidraulic natural; b. nehidraulic artificial;c. hidraulic unitar clincherizat;d. hidraulic unitar neclincherizat;e. hidraulic amestecat.

*36. Materia primă pentru obţinerea cimentului portland este:a. 50% calcar + 50% argilă;b. 75% calcar + 25% argilă; c. 25% calcar + 75% argilă;d. calcar + ghips;e. calcar +    var.

37. Barbotina este un amestec format din:a. ciment + apă;b. var + apă;c. ipsos + apă;

d. calcar+argilă+apă;e. argilă+apă.

38. Cimentul portland se obţine prin procedeul:a. umed;b. uscat;c. mixt;d. de disociere termică;e.    de disociere electrolitică.

39. Clincherul de ciment se obţine prin:a. amestecarea a 50% calcar + 50% apa;b. arderea amestecului de materii prime;c. amestec 25% calcar + 25% apă;d. calcar + ghips;e. calcar + var.

*40. Cimentul este utilizat la:a. reglarea prizei ipsosului;b. prepararea mortarelor;c. prepararea betoanelor;d. prepararea zugrăvelilor pe bază de var;e. prepararea vopselelor.

41. Cea mai mare viteză de hidratare o are:a. C 3A;b. C4AF;c. cimentul;d. C3S;e. C2S.

42. Ce este celitul ?a. 2CaOSiO2;b. 5CaO3Al2O3;c. 2CaOFe2O3;d. 3CaOSiO2;e. 3CaO Al 2O3.

43. Fluxul tehnologic de obţinere a cimentului Portland estealcătuit din următoarele faze:

a. extragerea argilei, extragerea calcarului, concasarea lor,amestecarea argilei cu apa, depozitarea în silozuri, măcinarealor în mori, clincherizarea lor, măcinare, adaos de ghips,depozitarea în depozite,    ambalarea lor în saci;

b. extragerea calcarului, concasarea lui, arderea lui în cuptoare;c. extragerea materiei prime, concasarea ei, arderea (deshidratarea

ei) măcinarea şi ambalarea în saci;d. extragerea argilei, extragerea calcarului, concasarea lor,

amestecarea lor cu apa, depozitarea în silozuri, măcinarea lor înmori, depozitarea în depozite, măcinarea şi ambalarea lor însaci;

e. extragerea argilei, extragerea ghipsului, concasarea lor,amestecarea lor cu apa, depozitarea în silozuri, măcinarea lor înmori, clincherizarea lor, depozitarea în depozite, măcinarea şiambalarea lor în saci.

*44. Care este compoziţia cimentului alitic ?a. cel puţin 60% alit şi sub 15% belit;b. 37,5% alit şi 37,5% belit;c. 50% alit şi 25% belit;d. cel puţin 15% celit şi sub 10% brownmilerit;e. cel puţin 18% brownmilerit şi sub 7% celit.

45. Aproximativ cât la sută din masa clincherului de ciment oconstituie belitul ?a. 25%;b. 35%;c. 10%;d. 50%;      e.15%.46. Care este alitul ?a. 2CaOSiO2;b. 5CaO3Al2O3;c. 2CaOFe2O3;d. 3CaO SiO 2;e. 3CaOAl2O3.

*47. Care este compoziţia cimentului brownmileritic ?a. cel puţin 60% alit şi sub 15% belit;b. 37,5% alit şi 37,5% belit;c. 50% alit şi 25% belit;d. cel puţin 15% celit şi sub 10% brownmilerit;e. cel puţin 18% brownmilerit şi sub 7% celit.

*48. Cele mai mari rezistenţe mecanice le are:a. C4AF;b. C3A;c. C2S;d. C 3S;

e.    alitul.

*49. Ce este brownmileritul ?a. 2CaOSiO2;b. 5CaO3Al2O3;c. 4CaO Al 2O3 Fe 2O3;d. 3CaOSiO2;e. 3CaOAl2O3.

*50. Care este temperatura de clincherizare a cimentului Portland:a. 1250 C;b. 1350 C;c. 1150 C;d. 1450 C; e. 1700 C.

51. Care este compoziţia cimentului belitic ?a) cel puţin 60% alit şi sub 15% belit;b) 37,5% alit şi 37,5% belit;c) 50% alit şi 25% belit;d) cel puţin 15% celit şi sub 10% brownmilerit;e) cel puţin 18% brownmilerit şi sub 7% celit.

52. Cea mai mare căldură se degajă la hidratarea:a) C2S;b) C4AF;c) ciment;d) C3 S;

e)      C3A.53. Cea mai mare contracţie o are:

a) C3S;b) C2S;c) C4AF;d) C 3A;e) celitul I.

*54. Aproximativ cât la sută din masa clincherului de ciment o constituie alitul ?a. 25%;b. 35%;c. 10%;d. 50%;e. 15%.

55. Priza si intarirea unui liant depinde de:a) tipul liantului;b) temperatura la care are loc; (?)c) mediul in care are loc;d) presiunea la care are loc;e) suprafata lui specifica.

56. Liantii nehidraulici fac priza:a) fara a fi amestecati cu apa in mediu umed;b) amestecati cu apa numai in mediu umed;c) amestecati cu apa numai in mediu uscat;d) fara a fi amestecati cu apa, numai in mediu uscate) amestecati cu apa atat in mediu umed cat si in mediu uscat.

57. Liantii hidraulici fac priza: a) fara a fi amestecati cu apa in mediu umed;b) amestecati cu apa numai in mediu umed;c) amestecati cu apa numai in mediu uscat;d) fara a fi amestecati cu apa, numai in mediu uscat;e) amestecati cu apa atat in mediu umed cat si in mediu uscat.

58. Argila este un liant:a) hidraulic – natural;b) nehidraulic-artificial;c) hidraulic – unitar-neclincherizat;d) nehidraulic – natural;e) hidraulic-unitar-clincherizat.

59. Ipsosul este un liant:a) hidraulic – natural;b) nehidraulic-artificial;c) hidraulic – unitar-neclincherizat;d) nehidraulic – natural;e) hidraulic-unitar-clincherizat.

60. Varul este un liant:a) hidraulic – natural;b) nehidraulic-artificial;c) hidraulic – unitar-neclincherizat;d) nehidraulic – natural;e) hidraulic-unitar-clincherizat.

61. Cimentul este un liant:a) hidraulic – natural;b) nehidraulic-artificial;c) hidraulic – unitar-neclincherizat;d) nehidraulic – natural;e) hidraulic-unitar-clincherizat.

MORTARE

1.    Alegeţi definiţia corectă pentru mortar:a. amestec bine omogenizat de liant, pietriş şi apă care dupăîntărire capătă o structură asemănătoare gresiei; b. amestec bine omogenizat de liant, nisip apă care după întărirecapătă o structură asemănătoare gresiei; c. amestec bine omogenizat de liant, nisip apă care după întărirecapătă o structură asemănătoare faianţei;d.    amestec bine omogenizat de liant, pietriş şi apă care după întărire capătă o structură asemănătoare faianţei;e. amestec bine omogenizat de liant, pietriş şi apă care după întărire capătă o structură asemănătoare betonului.2.    După densitatea aparentă mortarele se clasifică în:

a. mortare foarte grele: a > 4000 kg/m3

b. mortare grele:                    a 1800 kg m 3 c. mortare semigrele: 1500 kg m 3     kg m 3 1800 kg /m 3 d. mortare uşoare: 1000 kg /m 3    a 1500 kg /m 3 e .mortare foarte uşoare: a 1000 kg /m 3 .

3. Mortare pe bază de ciment pot fi:a. ciment-ipsos;b. ciment-var;c. ciment;d. var-ciment;e. ipsos-ciment.

*4. Nisipul utilizat la prepararea mortarelor trebuie să:

a. aibă curba granulometrică corespunzătoare;b. să nu conţină humus, mica, săruri solubile, cărbuni;c. fie monogranular;d. conţină granule aciculare;e. nu conţină granule aciculare.

5. Stratul care asigură eliminarea denivelărilor grosiere avândgrosimea 8-20 mm, se numeşte:a. sprit;b. grund;c. tinci;d. smir;e. glet.

*6. Tencuiala pe zidăria de cărămidă este alcătuită din următoarele straturi:a. sprit, grund, tinci;b. sprit, grund, tinci, glet;c. grund-strat de 2 cm grosime de nisip 0-7 mm;d. smir, grund, tinci;e. grund, tinci.

*7. Un mortar cu consistenţa C > 12 cm este:a. fluid;b. plastic;c. vascos;d. lichid;e. solid.

8. Un mortar cu consistenţa C = (7- 12) cm este:a. fluid;b. plastic;c. vascos;d. lichid;e. solid.

9. Un mortar cu consistenţa C < 7 cm este:a. fluid;b. plastic;c. vascos;d. lichid;e. solid.

*10. După numărul de lianţi utilizaţi la prepararea lor, mortarele

se clasifică în:a. mortare simple, alcătuite dintr-un singur liant;b. mortare unitare, alcătuite dintr-un singur liant;c. mortare normale, alcătuite dintr-un singur liant;d. mortare compuse alcătuite dintr-un singur liant;e. mortare mixte alcătuite din doi sau trei lianţi.

*11. După marca ( rezistenţa la compresiune la 28 zile )mortarele seclasifică în:a. M4, M25, M50, M150;b. M4, M10, M25, M200;c. M4, M10, M25, M50, M100;d. M10, M25, M50, M100;e. M10, M25, M50, M100, M150.

12. Primul strat la tencuielă pe lemn, realizat din mortar de ipsos,având rolul de a ancora tencuiala în plasă, se numeşte:a. sprit;b. grund;c. tinci;d. smir;e. glet.

*13. Tencuiala pe beton în mediul umed sau care trebuie vopsită în ulei are următoarele straturi:a. sprit, grund, tinci;b. sprit, grund, tinci, glet;c. grund-strat de 2 cm grosime de nisip 0-7 mm;d. smir, grund, tinci;e. grund, tinci.

14. Mortare pe bază de ipsos pot fi:a. ipsos;b. ipsos-ciment;c. ipsos-var;d. var-ipsos;e. ciment-ipsos.

15.    Tencuiala brută pe zidărie este alcătuită din următoarelestraturi:a. spriţ, grund, tinci;b. spriţ, grund, tinci, glet;c. grund-strat de 2 cm grosime de nisip 0-7 mm;d. şmir, grund, tinci;

e. grund, tinci.

16. La prepararea mortarelor se folosesc:a. var, ciment, ipsos, nisip, pietriş, apă şi adausuri;b. var, ciment, ipsos, nisip, apă şi adausuri;c. var, ciment, ipsos, nisip,mărgăritar, apă şi adausuri;d. var, ciment, ipsos, nisip, pietriş, pietriş şi apă;e. var, ciment, ipsos, nisip, macadam şi apă.

*17.    După raportul liant / nisip, folosit la prepararea lor, mortarele se clasifică în:a. mortare slabe având raportul L/N= 1/5…1/7 b. mortare simple având raportul L/N=1/5…1/7c. mortare mijlocii având raportul L/N= 1/3…1/5 d. mortare normale având raportul L/N=1/3…1/5e. mortare grase având raportul L/N= 1/1…1/2 .

*18.    Manual mortarele de ciment se prepară pe o platformă de lemnsau beton, ordinea de punere pe platformă fiind:a. ciment, apă, var, nisip.b. apă, var, ciment, nisip.c. nisip, var, apă, ciment.d. nisip, ciment, apă, var.e. nisip, ciment, lapte de var.

19.    Stratul care asigură planeitatea finală a tencuielii, avândgrosimea de maxim 5 mm, realizat cu un nisip 0-1, se numeşte:a. spriţ;b. grund;c. tinci;d. şmir;e. glet.

20. Tencuiala pe beton este alcătuită din următoarele straturi:a. spriţ, grund, tinci;b. spriţ, grund, tinci, glet;c. grund-strat de 2 cm grosime de nisip 0-7 mm;d. şmir, grund, tinci;e. grund, tinci.

21. Mortarele pot fi utilizate la:a. executarea zidariilor;b. turnarea stâlpilor şi grinzilor;

c. executarea tencuielilor;d. impermeabilizarea unor suprafeţe;e. pr otecţia antiacidă, izolarea termică şi fonică.

*22. Mortare pe bază de var pot fi:a. var-ciment;b. var-ipsos;c. var;d. ciment-var;e. ipsos-var.

23. La prepararea mortarelor se poate utiliza:a. apă potabilă;b. apă ne potabilă de lac sau râu;c. ape minerale neutre faţă de hârtia de turnesor ( neutre, slab alcaline, slab acide );d. apă de mare neutre faţă de hârtia de turnesor ( neutre, slabalcaline, slab acide );e. apă de mare.

24. Tencuielile pe rabiţ au următoarele straturi:a. spriţ, grund, tinci;b. spriţ, grund, tinci, glet;c. grund-strat de 2 cm grosime de nisip 0-7 mm;d. şmir, grund, tinci;e. grund, tinci.

BETON1.    Betoanele macroporoase:a. se realizează cu agregate cu granulozitate continuă;b. se realizează cu agregate cu granulozitate discontinuă;c. se realizează cu agregate cu un dozaj de ciment de cel mult 300kg/m3;d. au o conductivitate termică scăzută;e. se utilizează la realizarea elementelor de închidere ( pereţi,planşee ) cu izolare termică bună.

2.    Betoane cu polimeri:a. folosesc ca lianţi răşinile epoxidice, poliesterice saufenolitice;b. sunt foarte rezistente la agresivitate chimică;c. sunt foarte rezistente la uzură;d. au întărire foarte rapidă; e. se utilizează la remedierile îmbinărilor elementelor de beton

precum şi la protecţia lor.

3. Azbocimentul: a. se obţine amestecând ciment, aracet şi apă;b. se obţine amestecând ciment,    fibre de azbest şi apă; c. se folosesc pentru învelitori;d. se folosesc pentru alimentări cu apă;e. se folosesc sub formă de plăci sandwich ca elemente de închidere.

4.    Betoanele antiacide:a. rezistă la acţiunea mediilor cu agresivitate chimică;b. rezistă la acţiunea    agenţilor cu agresivitate eoliană;c. folosesc ca liant cel mai adesea sticla solubilă;d. folosesc ca liant cimentul de clasă superioară;e. folosesc acceleratori de întărire.

5.    Betoanele de mare rezistenţă se obţin utilizând:a. cimenturi de clasă normală;b. cimenturi de clasă superioară;c. raportul A/C redus;d. agregate de concasaj din roci dure;e. agregate de    râu din roci dure.

6.    Aburirea:a. reduce timpul de decofrare;b. reduce rezistenţele mecanice finale;c. creşte rezistenţele mecanice finale;d. duce la o întărire rapidă a betonului;e. durează minim patru ore.

*7.    Turnarea betonului pe timp friguros se face luând următoarelemăsuri:a. se încălzesc agregatele şi apa;b. se adaugă până la 5% din cantitatea de liant Ca Cl2 caaccelerator de priză;c. se adaugă ipsos pentru a accelera întărirea;d. se încălzesc cofrajele:e. se înfăşoară, îmbracă elementele turnate înelemente termoizolanteminimum 3 zile.

*8.    Betonul se poate pune în operă:a. manual;b. mecanic prin injectare;c. mecanic prin pompare;

d. mecanic prin torcretare;e. mecanic prin centrifugare.

9.    Betonul armat este:a. amestec compozit alcătuit din agregat, liant, apă ;b. amestec bine omogenizat alcătuit din agregat şi piatră de ciment;c. amestec de apă, liant, agregat eventual aditivi;d. amestec de pietriş, piatră de ciment, armătură cu structură rigidă;e. amestec de apă, liant, agregat, armătură, eventual aditivi dinmomentul amestecării.

10.    Betoanele celulare pot fi:a. gazobetoane;b. minerale;c. spumobetoane;d. vegetale; e. din polimeri.

11.    Betoanele rezistente la temperaturi înalte sunt:a. betoane slab termorezistente – refractaritatea 1200 °C utilizate între 200 – 1100 °C;b. betoane    termorezistente – refractaritatea 1500 °C utilizate între 200 – 1100 °C;c. betoane refractare cu refractaritatea cuprinsă între 1500 °C şi 1790 °C utilizate între 1100 – 1300 °C;d. betoane foarte refractare cu refractaritatea 1790 °C utilizate la temperaturi 1300 °C; e. betoane multi refractare cu refractaritatea 1500 °C utilizate la temperaturi 1100 °C.

*12.    Betoanele hidrotehnice sunt betoane care:a. sunt permanent în contact cu apa;b. sunt periodic în contact cu apa;c. rezistă la îngheţ-dezgheţ; d. rezistă la temperaturi ridicate;e. rezistă la acţiunea apelor agresive chimic.

13.    Supunerea elementelor de beton la acţiunea simultană a temperaturilor şi umidităţii ridicate se numeşte:a. tratament termic;b. tratament baric;c. tratament chimic la umiditate mare;d. aburire;

e. autoclavizare.

*14.    Aerul exterior influenţează proprietăţile betonului prin:a. umiditate;b. capilaritate;c. temperatură;d. permeabilitate;e. presiune.

*15. Aditivii utilizaţi la prepararea betonului au rolul de a:a. accelera priza liantului;b. accelera întărirea betonului;c. mări gelivitatea şi impermeabilitatea beto nului; d. îmbunătăţi lucrabilitatea betonului;e. îmbunătăţi rezistenţa la agresivitate chimică a betonului.

16. Rezistenţa la compresiune la 28 zile determinată pe cilindru 150/300 mm sau cuburi cu latura de 150 mm, exprimată în N/mm2 este:a. clasa betonului ( S.R.);b. clasa betonului ( STAS );c. duritatea betonului ;d. marca betonului ;e. omogenitatea betonului.

*17.    Notaţiile: C8/10 ; C25/30 şi C50/60 se referă la: a. rezistenţa la compresiune a betonului;b. rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului;c. permeabilitatea betonului;d. penetrarea betonului;e. densitatea aparentă a betonului.

18.    Avantajele utilizării betonului în construcţii sunt:a. preţ de cost redus faţă de metal;b. preţ de cost redus faţă de lemn;c. utilizează materiale locale ca material de masă;d. se pot turna elemente având formele dorite;e. se comportă foarte bine la compresiune.

19. Din beton    armat cu fibre de azbest se fabrică următoareleproduse:a. plăci de pavaj, borduri de beton şi tuburi pentru canalizare;b. plăci şi stâlpi pentru garduri;c. fâşii, panouri, grinzi şi stâlpi pentru structuri de rezistenţă;

d. blocuri mici din beton pentru zidării;e. plăci plane, plăci ondulate şi tuburi pentru alimentări cu apăsau canalizări.

20.    Betoanele decorative:a. sunt utilizate pentru realizarea elementelor din beton aparent;b. sunt utilizate pentru obţinerea unor efecte arhitecturaledeosebite;c. nu mai este necesar a se finisad. pot fi colorate;e. pot avea faţa văzută netedă sau în relief.

*21    Raportul A/C la calculul reţetei de beton se alege funcţie de:a. clasa betonului;b. gradul de omogenitate al betonului;c. condiţiile de expunere;d. condiţiile de transport;e. consistenţă.

*22. Notaţiile: 2000 kg/m3 ; 2500 kg/m3 şi 1800 kg/m3 se referă la:a. rezistenţa la compresiune a betonului;b. rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului;c. permeabilitatea betonului;d. penetrarea betonului;e. densitatea aparentă a betonului.

23. Betoanele antiacide:a. sunt utilizate la construirea combinatelor chimice; b. sunt utilizate la realizarea straturilor de protecţie antiacidă afundaţiilor rezervoarelor şi bazinelor de depozitare a substanţelorchimice;c. sunt utilizate la realizarea coşurilor de fum;d. sunt utilizate la realizarea furnalelor;e. sunt utilizate la realizarea cuptoarelor de ardere a ghipsului.

*24.    Betoanele de mare rezistenţă:a. au o cantitate mai mare de nisip;b. se utilizează la clădiri cu deschideri mari;c. se utilizează la realizarea elementelor prefabricate din betonprecomprimat;d. au o rezistenţă foarte bună la transfer termic;e. sunt bune izolatoare fonic.

25.    Compactarea betonului se face prin:a. compactare manuală;b. vibrare şi revibrare;c. vacuumare şi centrifugare ; d. supervibrare ;e. laminare şi presare.

*26.    Cantitatea de apă de amestecare este funcţie de:a. consistenţa betonului impusă prin proiect;b. dimensiunea maximă a granulei de agregat;c. tipul de agregat utilizat;d. tipul de aditiv utilizat;e. tipul de liant utilizat.

*27.    Rezistenţa minimă la compresiune la 28 zile determinată pe cuburi cu latura de 141 mm, exprimată în N/mm2 este:a. clasa betonului ( S.R. );b. clasa betonului ( STAS );c. duritatea betonului ;d. marca betonului ;e. omogenitatea betonului.

28.    Notaţiile următoare: P410 ; P810 ; P1210 ; P420 ; P820 şi P1220 se referă la:a. rezistenţa la compresiune a betonului;b. rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului;c. permeabilitatea betonului;d. penetrarea betonului;e. densitatea aparentă a betonului.

29.    Din beton    armat se fabrică următoarele produse:a. plăci de pavaj, borduri de beton şi tuburi pentru canalizare;b. plăci de finisaj;c. fâşii, panouri, grinzi şi stâlpi pentru structuri de rezistenţă;d. blocuri mici din beton pentru zidării;e. plăci plane, plăci ondulate şi tuburi pentru alimentări cu apăsau canalizări.

30.    Betoanele refractare:a. se obţin utilizând lianţi speciali pe bază de ciment belitic;b. se obţin utilizând lianţi speciali pe bază de cime nt aluminos; c. utilizând ca agregate: granulit, bazalt, mozaic de marmură etc. ;

d. utilizând ca agregate: şamotă, minereu de crom, bauxite albe etc.;e. se utilizează la căptuşirea cuptoarelor, coşurilor de fum etc.

*31.    Pentru a preîntâmpina pierderea masivă a apei în primele zile (7-14) betonul va fi:a. acoperit cu rogojini ;b. acoperit cu strat de nisip;c. acoperit cu folie de polipropilenă;d. stropit cât se poate de des cu jet de apă;e. protejat prin împrăştierea pe suprafaţa lui a unor substanţehidrofobe.

32.    Zona granulometrică a agregatului este determinată de:a. tipul agregatului;b. tipul liantului;c. dozajul liantului;d. consistenţa betonului;e. tehnologia de punere în operă a betonului.

*33.    La alegerea tipului de liant se ţine seama de:a. clasa betonului;b. viteza de întărire a betonului;c. condiţiile de preparare, transport şi punere în operă a betonului;d. condiţiile de exploatare a structurii care realizează cu betonul;e. masivitatea betonului.

*34.    Notaţiile: G25 ; G50 şi G100 se referă la:a. rezistenţa la compresiune a betonului;b. rezistenţa la îngheţ-dezgheţ a betonului;c. permeabilitatea betonului;d. penetrarea betonului;e. densitatea aparentă a betonului.

*35.    Dezavantajele utilizării betonului în construcţii sunt:a) preţ de cost mare faţă de metal;b) utilizează materiale naturale;c) greutate mare a elementelor realizate din beton faţă de cele dinlemn şi metal;d) se pot turna în orice formă;e) timpul lung până pot fi decofrate.

*36. Lucrabilitatea se determină prin metoda:

a. tasării;b. rezistenţelor mecanice;c. gradului de compactare;d. răspandirii;e. remodelării.

Ceramice1. Materialele ceramice utilizate la pereţii de zidărie sunt:a. cărămizi pline, cărămizi cu goluri;b. blocuri mici de beton;c. blocuri ceramice pentru planşee;d. cărămizi radiale pentru coşuri; e. cărămizi pentru placaje.

2. Produse ceramice utilizate în lucrări de protecţie şi finisajsunt:a. cărămizile de placaj;b. cahlele pentru sobe de teracotă;c. faianţele;d. gresiile;porţelanul şi semiporţelanul.

3. Materialele ceramice se obţin:a. arderea bioxidului de siliciu fasonat în forme;b. arderea calcarului fasonat în forme;c. arderea calcarului cu ghips fasonat în forme;d. arderea argilei fasonate în forme;e. arderea argilei şi calcarului fasonat în forme.

*4. Încălzită la peste 1000 °C argila se topeşte. Funcţie de porozitatea topiturii răcită produsele ceramice se numesc:a. clincherizate (n 8%); b. topite (n 8%);c. vitrificate (n 2%); d. solidificate (n 5%);e. compacte (n 4%).

5. La fabricarea produselor ceramice se folosesc ca materiale auxiliare:a. degresanţi pentru mărirea plasticităţii şi contracţie la uscare(nisip, etc.);b. aglomeranţi pentru mărirea plasticităţii (varul, gudronul, melasaetc.);c.    fondanţi pentru a ridica temperatura de vitrificare

(feldspatul, calcarul, creta etc.);d.    fondanţi pentru a coborâ temperatura de vitrificare (feldspatul, calcarul, creta etc.); e. adausuri refractare pentru a ridica temperatura de topire aproduselor refractare (cuarţul, cuarţitele).

6. Temperatura de deformare a argilelor sub greutate proprie latemperaturi mai mari decât punctul de vitrificare se numeşte:a. punct de clincherizare;b. punct de topire;c. punct de refractaritate;d. punct de vitrificare;e. punct de fuzibilitate.

7. Tehnologia de fabricaţie a materialelor ceramice cuprindeurmătoarele etape:a. pregătirea amestecului de materii prime, uscarea formelor,arderea, tratamentele de       suprafaţă;b. pregătirea amestecului de materii prime, fasonarea formelor crude; rderea, tratamentele de suprafaţă;c. pregătirea amestecului de materii prime, fasonarea formelorcrude; uscarea formelor,       arderea, tratamentele de suprafaţă;d. pregătirea amestecului de materii prime, fasonarea formelorcrude; uscarea formelor,       tratamentele de suprafaţă;e. pregătirea amestecului de materii prime, fasonarea formelor crude; uscarea formelor,       arderea.

*8. Fasonarea materialelor ceramice determină:a. eliminarea tensiunilor interne;b. forma definitivă a produselor;c. eliminarea controlată a apei;d. creşterea durabilităţii;e. reducerea contracţiei la uscare.

9. Uscarea formelor crude ale materialelor ceramice determină:a. eliminarea tensiunilor interne;b. forma definitivă a produselor;c. eliminarea controlată a apei;d. creşterea durabilităţii;e. reducerea contracţiei la uscare.

10. Tratamentele de suprafaţă aplicate materialelor ceramicedetermină:a. eliminarea tensiunilor interne;b. forma definitivă a produselor;c. eliminarea controlată a apei;d. creşterea durabilităţii;e. reducerea contracţiei la uscare.

10. Pentru a obţine o creştere a durabilităţii şi un aspect maifrumos produselor ceramice li se aplică:a. angobe;b. glazuri;c. smalţuri;d. emailuri;e. lacuri.

11. Tiglele se obţin prin procedeul de :a. tragere;b. suflare;c. laminare;d. presare;e. centrifugare.

12. Din gresie ceramică se pot realiza:a. blocuri pentru planşee;b. plăci;c. cărămizi d. tuburi şi piese de lagătură;e. plăci de majolică.

STICLA

1. În faza a-IV-a de obţinere a produselor din sticlă se face:a. topirea amestecului de materii prime;b. fasonarea obiectelor din sticlă;c. măcinarea fină şi omogenizarea amestecului de materie primă;d. recoacerea produselor din sticlă în vederea anulării tensiunilorinterioare cauzate de răcirea bruscă a sticlei;e. finisarea şi decorarea produselor din sticlă.

2. Ca material termoizolator sticla se foloseşte sub formă de:a. tuburi de sticlă cu lungimi şi diametre diferite;b. vata de sticlă, fibre de sticlă, sticla poroasă;c. blocuri de sticlă, geam termoizolant, profile din sticlă şicorpuri Rotolit, dale Newada;d. plăci de sticlă opaxit, plăci de sticlă cristalizată, plăci desticlă mozaic;e. geam pentru vitrine, geam securit, geam triplex, geam armat, geamriglat şi geam tras;

3.    Faza I de fabricare a sticlei cuprinde:a. topirea amestecului de materii prime;b. fasonarea obiectelor din sticlă;c. măcinarea fină şi omogenizarea amestecului de materie primă;d. recoacerea produselor din sticlă în vederea anulării tensiunilorinterioare cauzate de răcirea bruscă a sticlei;e. finisarea şi decorarea produselor din sticlă.

4.    Fasonarea obiectelor din sticlă se face prin:a. gravare;b. şlefuire şi polizare;c. suflare şi tragere;d. laminare şi turnare;e. pictare.

5.    În cazul lucrărilor de protecţie şi finisaj se folosescurmătoarele produse din sticlă:a. tuburi de sticlă cu lungimi şi diametre diferite;b. vata de sticlă, fibre de sticlă, sticla poroasă;c. blocuri de sticlă, geam termoizolant, profile din sticlă şicorpuri Rotolit, dale Newada;d. plăci de sticlă opaxit, plăci de sticlă cristalizată, plăci desticlă mozaic;e. geam pentru vitrine, geam securit, geam triplex, geam armat, geamriglat şi geam tras;

6.    În faza a-III-a de fabricare a sticlei se face:a. topirea amestecului de materii prime;b. fasonarea obiectelor din sticlă;c. măcinarea fină şi omogenizarea amestecului de materie primă;d. recoacerea produselor din sticlă în vederea anulării tensiunilorinterioare cauzate de răcirea bruscă a sticlei;e. finisarea şi decorarea produselor din sticlă.

7.    Sticla poate fi utilizată în construcţii ca:a. materiale pentru    ferestre şi luminatoare;b. mat eriale pentru protecţie şi finisaj; c. materiale pentru pereţi şi planşee;d. materiale pentru drenaje, cabrări, transport substanţe agresive şi gaze;e. materiale pentru termoizolaţii.

8.    Pentru executarea drenajelor subterane, protecţia unor cabluride telefon şi la transportul soluţiilor agresive şi gaze seutilizează:a. tuburi de sticlă cu lungimi şi diametre diferite;b. vata de sticlă, fibre de sticlă, sticla poroasă;c. blocuri de sticlă, geam termoizolant, profile din sticlă şicorpuri Rotolit, dale Newada;d. plăci de sticlă opaxit, plăci de sticlă cristalizată, plăci desticlă mozaic;e. geam pentru vitrine, geam securit, geam triplex, geam armat, geamriglat şi geam tras;

9.    Produsele din sticlă pentru iluminat natural prin elemente deconstrucţie din lemn, beton, metal, mase plastice sunt:a. tuburi de sticlă cu lungimi şi diametre diferite;b. vata de sticlă, fibre de sticlă, sticla poroasă;c. blocuri de sticlă, geam termoizolant, profile din sticlă şicorpuri Rotolit, dal e Newada; d. plăci de sticlă opaxit, plăci de sticlă cristalizată, plăci desticlă mozaic;e. geam pentru vitrine, geam securit, geam triplex, geam armat, geamriglat şi geam tras;

10. Faza a-II-a de fabricare a sticlei cuprinde:a. topirea amestecului de materii prime;b. fasonarea obiectelor din sticlă;c. măcinarea fină şi omogenizarea amestecului de materie primă;d. recoacerea produselor din sticlă în vederea anulării tensiunilor

interioare cauzate de răcirea bruscă a sticlei;e. finisarea şi decorarea produselor din sticlă.

11.    Finisarea şi decorarea obiectelor de sticlă se face prin:a. gravare;b. şlefuire şi polizare;c. suflare şi tragere;d. laminare şi turnare;e. pictare.

12.    În cazul realizării planşeelor şi pereţilor din produse dinsticlă se utilizează:a. tuburi de sticlă cu lungimi şi diametre diferite;b. vata de sticlă, fibre de sticlă, sticla poroasă;c. blocuri de sticlă, geam termoizolant, profile din sticlă şicorpuri Rotolit, dale Newada;d. plăci de sticlă opaxit, plăci de sticlă cristalizată, plăci desticlă mozaic;e. geam pentru vitrine, geam securit, geam triplex, geam armat, geamriglat şi geam tras.

METAL(nu so dat)1. Aliajele metalice:a. se obţin prin răcirea unei topituri;b. nu prezintă ductilitate;c. se obţin prin precipitare electrolitică concomitentă din soluţiiapoase;d. sunt formate din cel puţin doi componenţi dintre care cel puţin unul este metal;e. au rezistenta la tracţiune redusă.

2. Fontele au un conţinut de carbon de :a. (2-3)%;b. (2,5-3,5)%;c. (2,5-5)%;d. (3-4)%;e. (3,5-5)%.

3. In furnale se obţin următoarele tipuri de fonte:a. fonta gri;b. fonta albă;c. fonta cenuşie;d. fonta neagră;e. fonte speciale.

4. In construcţii se folosesc:a. oţeluri carbonb. oţeluri slab aliate;c. oţeluri mediu aliate;d. oţeluri înalt aliate;e. fonta specială.

5. Pentru betonul armat şi betonul precomprimat se utilizează:a. oţeluri cu profil neted;b. oţeluri cu profil periodic;c. plase din sarma trasă netedă;d. fonta cenuşie;e. fonte speciale.

6. Pentru betonul precomprimat se utilizează:a. oţeluri mediu aliate;b. sarmă netedă;c. sarmă cu amprente;d. toroane;e. plase din sarmă trasă netedă.

7. Prin alierea Al cu:a. Si rezultă siluminurile;b. Sn rezultă bronzurile;c. Cu, Mg, Mn rezultă duraluminiul;d. Zn rezultă alamele;e. Ni rezultă constantanul.

8. Prin alierea Cu cu:a. Si rezultă siluminurile;b. Sn rezultă bronzurile;c. Cu, Mg, Mn rezultă duraluminiul;d. Zn rezultă alamele;e. Ni rezultă constantanul.

9. Plumbul este un metal:a. uşor fuz ibil; b. rezistent la agenţi agresivi;

c. de culoare roşcată;d. foarte greu;e. care nu rezistă în mediu bazic.

LEMN(nu so dat)1.    Materialele brute lemnoase sunt:a. buştenii;b. cioplitura;c. bilele, manelele, prăjinile;d. bulumacii;e. stâlpii pentru linii aeriene.

2.    Furnirul se obţine prin:a. acoperirea unor şipci din lemn moale pe ambele feţe cu foi subţiri (0,4-0,6 mm) din lemn cu direcţia fibrelor perpendiculară pecea a şipcilor;b. lipirea unui număr impar de foi de lemn subţiri (0,4-0,6 mm)între ele, fibrele foilor vor fi perpendiculare unele pe altele;c. tăierea trunchiului de lemn în foi subţiri (0,4-0,6 mm) în lungultrunchiului sau tangenţial la el;d. prin debitarea cu grijă a trunchiului de copac;e. prin tăierea în foi perpendiculare pe înălţimea trunchiului.

3. Produsele finite din lemn sunt:a.    placajul;b. plăcile celulare;c. furnirul;d. şindrila;e. duşumelele.

4. Materialele moderne din lemn sunt obţinute prin:a.    debitare;b. îndepărtarea scoarţei şi a crengilor;

c. presare şi tratare la cald;d. impregnare cu răşini sintetice;e. rindeluire.

5.    Din categoria materialelor    moderne din lemn    fac parte: a. placi aglomerate din lemn;b. plăci fibro-lemnoase;c. lemnul stratificat;d. parchetul laminat;e. parchetul lamelar.

6. Uscarea lemnului se poate realiza:a. cu aer condiţionat;b. pe cale naturală;c. cu ajutorul curenţilor de înaltă frecvenţă;d. chimică;e. sablare.

7.    Panelele se obţin prin:a. acoperirea unor şipci din lemn moale pe ambele feţe cu foisubţiri (0,4-0,6 mm) din lemn cu direcţia fibrelor perpendiculară pecea a şipcilor;b. lipirea unui număr impar de foi de lemn subţiri (0,4-0,6 mm)între ele, fibrele foilor vor fi perpendiculare unele pe altele;c. tăierea trunchiului de lemn în foi subţiri (0,4-0,6 mm) în lungultrunchiului sau tangenţial la el;d. prin debitarea cu grijă a trunchiului de copac;e. prin tăierea în foi perpendiculare pe înălţimea trunchiului.

8.    Lemnul impregnat şi presat (lignostonul) se obţine prin:a. presarea la cald a fibrelor lemnoase;b. aglomerarea aşchiilor din lemn cu un adeziv chimic;c. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a deşeurilor de cherestea;d. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a foilor de furnir din placaje;e. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a blocurilor mari de lemn.

9.    Produsele din cherestea sunt:a. scânduri;b. dulapii;c. bile;d. şipci;e. rigle şi grinzi.

10.    Plăcile din aşchii de lemn (PAL) se obţin prin:a. presarea la cald a fibrelor lemnoase;b. aglomerarea aş chiilor din lemn cu un adeziv chimic; c. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a deşeurilor de cherestea;d. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a foilor de furnir din placaje;e. impregnarea şi îmbinarea cu răşini a blocurilor mari de lemn.

11. Care este umiditatea relativă standard a lemnului utilizat ca material de construcţie:a. 5%b.15%c. 25%d. 30%e. 10%

12. Umiditarea lemnului este alcătuită din:a. apa liberăb.apa liberă şi de higroscopicitatec. apa legată chimicd. apa liberă, de higroscopicitate    şi apa legată chimice. apa liberă şi apa legată chimic.

13. Ce produs se obţine prin retezarea la capete, curăţarea decrengi, îndepărtarea scoarţei:a. buşteni, bile, manele;b. furnir;c. panele;d. lemn    rotund de mină;e. stâlpi de linii aeriene.

14. Din categoria produselor semifabricate din lemn fac parte:a.    stâlpii de linii aeriene;b. bulumacii;c. cioplitura;d. traversele de cale ferată;e. prăjinile.

15. Furnirul se obţine din:

a. lemn de răşinoase;b. lemn de foioase;c. placi aglomerate din lemn;d. plăci fibro-lemnoase;e. lemn rotund de mină.

16. Produsele finite din lemn sunt:a.    placajul;b. plăcile celulare;c. furnirul;d. şindrila;e. duşumelele.

BITUM1. Care proprietăţi sunt caracteristice bitumurilor:a) vâscozitatea;b) tixotropia;c) priza şi întărirea;d) adeziunea şi adezivitatea;e) tasarea.

2. Bitumurile nu rezistă la acţiunea:a) bazelorb) sărurilor;c) acizilor;d) uleiurilor;e) grăsimilor şi plastifianţilor.

3.    În bitumurile fluide mediul de dispersie este:a) lichid alcătuit din soluţie de carbene în petroline; b) alcătuit din micele de asfaltene şi carbene cu pelicula adsorbităde maltene faţă de care au o mare afinitate;c) lichid alcătuit din soluţie de malte ne în petrolene; d) micele care încep să se asocieze în grupări care includ în ele şi

o parte din mediul de dispersie;e) micele care formează o reţea tridimensională (mediu de dispersie)în ochiurile căreia rămâne dispersată soluţia de maltene înpetrolene.

4.    Fenomenul de îmbătrânire a bitumului este:a) fenomenul de pierdere a plasticităţii; b) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafeţe şi de a fiabsorbit de acestea;c) rezistenţa bitumului la acţiunea corozivă a HNO3 şi H2SO4concentrate;d) proprietatea bitumurilor de a fi prelucrate în starea lornaturală foarte uşor datorită marii lor deformabilităţi;e) proprietatea bitumurilor de a trece sub influenţa temperaturii înstare plastic-fluidă şi revenirea la starea iniţială la scădereatemperaturii.

5. Bitumul este un material:a. anorganic, hidrofob;b. organic, hidrofob;c. aflat în stare rigid-casantă, plastică sau fluid-vascoasă;d. de culoare închisă brun-negru;e. de culoare cenuşie.

6. Cu ajutorul penetrometrului Richardson se poate determina penetraţia la:a. membranele bituminoase;b. cartonul bitumat;c. bitum la 0ºC;d. bitum la 25ºC;e. bitum la 20ºC;

7. Tixotropia bitumului este:a) fenomenul de pierdere a plasticitatii si transformarea bitumului intr-un material fiabil;b) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafete si de a fi adsorbit de acesta;c) rezistenta bitumului la actiunea coroziva a HNO3 si H2SO4 concentrate;d) proprietatea bitumurilor de a fi prelucrate in starea lor naturala foarte usor datorita marii lor deformabilitati;e) proprietatea bitumurilor de a trece sub influenta temperaturii instare plastic-fluida si revenirea la starea initiala la scadereatemperaturii.

8. Fenomenul de imbatranire a bitumului este:a) fenomenul de pierdere a plasticitatii si transformarea bitumuluiintr-un material fiabil;b) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafete si de a fiadsorbit de acesta;c) rezistenta bitumului la actiunea coroziva a HNO3 si H2SO4 concentrate;d) proprietatea bitumurilor de a fi prelucrate in starea lor naturala foarte usor datorita marii lor deformabilitati;e) proprietatea bitumurilor de a trece sub influenta temperaturii instare plastic-fluida si revenirea la starea initiala la scaderea temperaturii.

9. Adeziunea bitumului la stratul suport este:a) fenomenul de pierdere a plasticitatii si transformarea bitumului intr-un material fiabil;b) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafete si de a fiadsorbit de acesta;c) rezistenta bitumului la actiunea coroziva a HNO3 si H2SO4concentrate;d) proprietatea bitumurilor de a fi prelucrate in starea lor naturala foarte usor datorita marii lor deformabilitati;e) proprietatea bitumurilor de a trece sub influenta temperaturii instare plastic-fluida si revenirea la starea initiala la scaderea temperaturii.

10. Plasticitatea bitumului este:a) fenomenul de pierdere a plasticitatii si transformarea bitumului intr-un material fiabil;b) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafete si de a fi adsorbit de acesta;c) rezistenta bitumului la actiunea coroziva a HNO3 si H2SO4 concentrate;d) proprietatea bitumurilor de a fi prelucrate in starea lornaturala foarte usor datorita marii lor deformabilitati;e) proprietatea bitumurilor de a trece sub influenta temperaturii instare plastic-fluida si revenirea la starea initiala la scadereatemperaturii.

11. Ductilitatea bitumului este:a) capacitatea bitumului de a umecta unele suprafete si de a fi adsorbit de acesta;b) rezistenta bitumului la actiunea coroziva a HNO3 si H2SO4

concentrate;c) proprietatea bitumului de a fi tras in fire subtiri, de a sealungi;d) sensibilitatea bitumului la imbatranire atat prin evaporareapetrolenelor cat si prin oxidare, polimerizare, policondensare; e) gradul de puritate al liantului bituminos.

12. Dozajul de liant bituminos in betoanele asfaltice este de:a) (15-16)%;b) (7-9)%;c) (14-16)%;d) < 7%;e) > 7%.

13. Partea fina in betoanele asfaltice este de:a) (15-16)%;b) (7-9)%;c) (14-16)%;d) < 7%;e) > 7%.

14. Rezistentele mecanice ale betonului asfaltic:a) cresc in timp;b) se mentin constante;c) cresc foarte mult in timp;d) scad in timp lent;e) scad rapid in timp.

POLIMERI(nu so dat)1. Prelucrarea materialelor din polimeri se poate realiza prin:a. turnare;b. expandare;c. calandrare;d. peliculizare;e. forjare.

2. Prelucrarea materialelor din polimeri se poate realiza prin:a. sudare;b. forjare;c. laminare;

d. injectare;e. presare.

3. Prelucrarea materialelor din polimeri se poate realiza prin:a. expandare;b. extrudare;c. injectare;d. forjare;      e. calandrare.

4. Din polietilenă, în construcţii se realizează;a. conducte pentru fluide calde;b. foi subţ iri transparente; c. protecţii anticorozive;d. ţevi pentru alimentări cu apă şi cabalizare;e. garnituri de etanşare, plăci şi covoare, tapete.

5. Din polipropilenă, în construcţii, se realizează;a. conducte pentru fluide calde;b. foi subţiri transparente;c. protecţii anticorozive;d. ţevi pentru alimentări cu apă şi cabalizare;e. garnituri de etanşare, plăci şi covoare, tapete.

6. Din policlorură de vinil (PCV), în construcţii, se realizeazăa. conducte pentru fluide calde;b. foi subţiri transparente;c. protecţii anticorozive;d. ţevi pentru alimentări cu apă şi canalizare;e. garnituri de etanşare, plăci şi covoare, tapete.

IZOLATII(nu so dat)1. Materialele anorgnice pentru izolaţii termice sunt:a. vata de sticlă;b. pluta expandată,pluta bitumată;c. vata minerală;d. produse ceramice poroase;e. plăci de stufit.

2. Materialele organice pentru izolaţii termice sunt:a. vata de sticlă;b. pluta expandată, pluta bitumată;c. vata minerală;d. produse ceramice poroase;e. plăci de stufit.

3. Materialele mixte pentru izolaţii termice sunt:a. plăci rigide din vată minerală;b. plăci semirigide din vată minerală;c. betoane cu agregate vegetale;d. betoane cu agregate din şamotă;e. betoane cu agregate şi polimeri.

4. Materialele pentru izolaţii fonice se pot realiza din:a. membrane din placaj;b. plăci fonoabsorbante din vată minerală;c. plăci de ipsos;d. plăci ceramice;e. plăci de sticlă opaxit.

5. Izolaţiile impotriva vibraţiilor şi impactului pot fi realizatedin:a. plăci PFL, PAL;b. plută;c. pasle;d. vată minerală;e. arcuri.

6. Izolaţia hidrofugă se poate realiza cu:a. plăci din PFL, PAL;b. plăci ceramice;c. membrane bituminoase;d. betoane asfaltice;e. cartoane şi panze bitumate.

FINISAJE(nu so dat)MATERIALE COMPOZITE1. Un material compozit are structura alcătuită din:a. membrană si nucleu;b. adaosuri tehnologice;c. matrice;d. ranforsant;e. interfata dintre fibra si matrice.

2. Matricea unui material compozit poate fi:a. minerală;b. polimerică;c. catalizatori;

d. protectori;e. metalică.

3. Adaosurile tehnologice pot fi:a. minerală;b. polimerică;c. catalizatori;d. protectori;e. metalică