FUNNevoia De Comunicare

21
Scoala Sanitara Postliceala “Carol Davila “ Bucuresti FIINTA UMANA si NURSING- ului

Transcript of FUNNevoia De Comunicare

Scoala Sanitara Postliceala “Carol Davila “ Bucuresti

FIINTA UMANA si NURSING-ului

Nevoia de a ComunicaGrupa 4

An Scolar 2014 -2015

Grupa :

1. Budulean Maria Alexandra2. Popa Maria Adelina3. Tamas Mara Roxana 4. Toma ( Cotfas) Ioana Luiza5. ……………………6. ……………………

Bibliografie :

1. Ghid de Nursing cu tehinici de evaluare si ingrijiri corespunzatoare nevoilor fundamentale ,vol I, L. Titirca, ed Viata Medicala Bucuresti

2. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos, Manual pentru scolile postliceala, F. Chiru, Bucuresti 2001

Nevoia de a Comunica

Curpins

1. Independenta in satisfacerea nevoilor2. Dependenta in satisfacere nevoilor

2a. Comunicarea ineficineta la nivelul sensorial si motor2b. Comunicarea ineficineta la nivelul intelectual2c. Comunicarea infeicienta la nivel afectiv

3. Comunicarea terapeutica4. Fisa de interviu5. Dictionar de termini

Capitolul I

Independenta in satisfacerea nevoilor

Omul are nevoie de alte persoane pentru a raspunde ansamblului de necesitatilor sale vitale si pentru a-si satisface nevoile sale superioare .

Comunicarea se realizeaza in doua moduri;modul nonverbal-limbajul corpului [expresia ochilor,a figurii,gesturile,postura,mersul] este o forma arhaica de transmitere a trairilor noastre interioare.Cea de-a doua forma de comunicare este modul verbal –este ,prin ezcelenta,vehicul algandirii,limbajul verbal permite o exprimare mai clara precisa si mai nuantata a semnificatiilor de exteriorizat.

Omul este capabil de a comunica cu si senzoriali ,care ii sunt transmisi din anturajul sau.Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii de comunicare sunt :factori biologici precum integritatea organelor de simt –starea optima de functionare a vazului,a mirosului ,a auzului,a gustului,a

pipaitului;integritatea organelor fonatiei permite comunicarea verbal ,integritatea aparatului locomotor face posibila comunicarea nonverbal[gesture,miscari].

Alt tip de factori ce influenteaza satisfacerea nevoii suntcei psihologici ;inteligenta-comunicarea este influentata de gradul de inteligenta a individului,de puterea de intelegere a stimulilor primiti,de gandire,imaginatie si memorie.

Perceptia-reflectatea personala a unui fenomen ,obiect carese face cu ajutorul simturilor iar functia perceptibila este educabila.Emotiile sunt exprimate prin expresia fetei,prin debitul [bucurie-tristete;ras-plans].

Ultimul tip de factori sunt cei sociologici:anturajul este determinant in satisfacerea nevoii de comunicare; climatul armonios in anturaj,in familie permite individului sa stabileasca legaturi afective .

Cultura si statutul social –educatia,cultura joaca un rol important in comunicare. Personalitatea –comunicarea e influentata de stadiul de dezvoltare a personalitatii umane,aceasta determina individual sa fie increzator in capacitatile sale dea a se exprima,a se afirma,sa stabileasca legaturi cu cei din jur.

Interventiile asistentei medicale pentru mentinerea independentei nevoii de comunicare sunt:exploreaza impreuna cu pacientul,mijloacele sale de comunicare ;invata pacientul sa mentina integritatea simturilor[vazul,auzul,gustul,mirosul];sa utilizeze mijloacele specifice de exprimare a sentimentelor,a emotiilor;sa mentina legaturi cu persoanele apropiate.

Capitolul IIDependenta in satisfacerea nevoilor

Ce este Dependenta?

Incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur, fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor astfel incat sa fie independent.

Originea acestei dependente este o :

lipsa de forta,(cand pacientul nu poate) lipsa de vointa,(cand nu vrea) lipsa de cunoastere.(cand nu stie cum sa actioneze ptr

satisfacerea nevoilor fundamentale)

Este incorect sa denumim un pacient “dependent” de aceea este preferabil sa se spuna “problema de dependenta”.

Notiunea de “nivel acceptabil in satisfacerea nevoilor” inseamna ca poate exista un oarecare grad de insatisfactie fara ca acest lucru sa presupuna o dependenta a persoanei.

Dependenta unei persoane poate fidin punct de vedere a intensitatii poate fi moderata sa totala. Din punct de vedere a duratei aceasta poate fi temporala sau permanenta.

Atunci cand o nevoie fundamentale este nesatisfacuta din cauza unei surse de dificultate, apar una sau mai multe manifestari de dependenta. Acestea sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Exemplu: O pers. este indep. daca foloseste intr-un mod adecvat un dispozitiv, sau proteza(proteza auditiva, oculara, dentara, carja, etc) fpat care-i permite sa manifeste o stare de bine , deci e independenta. Dependenta apare in momentul in care pers.

trebuie sa recurga la alta pers. ptr. a utiliza un aparat, dispozitv.

Manifestarea de dependenta (m.d)

Cand o nevoie fundamentala nu este satisfacuta din cauza unei surse de dificultate apar una sau mai multe manifestari de dependenta;m.d = sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoaneide a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

Exemplu: incapacitatea unei persoane sa-si protejeze tegumentelepoate duce la roseata sau la leziune + este o manifestare de dependenta = fata de aceasta nevoie;

Incapacitatea de a comunica →manif. de depend.→ izolare sociala

2a. Comunicarea ineficineta la nivelul sensorial simotor

Este dificultatea individului de a capta, prin intermediul simturilor sale, mesaje care vin din anturaj, din mediul exterior sau din ambele..

Manifestari de Dependenta

Tulburari senzoriale

Tulburari de vedere: - cecitate: pierderea vederii- diplopie : vedere dubla;- fosfene : puncte luminoase in campul vizual;- fotofobie : intoleranta la lumina;- scotoame : pete luminoase sau intunecate in campul vizual;- amauroza : diminuarea vederii;- strabism : devierea globilor oculari;- nistagmus : miscari ritmice ale globilor oculari;

- mioza : micsorarea diametrului pupilar;- midriaza : marirea diametrului pupilar;- hemianopsie : pierderea vederii intr-o jumatate a campului

vizual;- acromatopsie : abolirea simtului cromatic;- hemelaropie:scaderea acuitatii vizuale in conditii de

luminozitate redusa;- nictalopie : acuitate mai buna noaptea;- deformarea obiectelor : limitele obiectelor apar deformate,

modificate.

Tulburari auditive:- surditate : pierderea auzului;- hipoacuzie ; diminuarea auzului.

Tulburari ale mirosului: - hiposmie : diminuarea simtului olfactiv;

- anosmie : absenta simtului olfactiv;- parosmie : confundarea mirosurilor.

Tulburari ale gustului : - diminuarea/pierderea senzatiei gustative- perturbarea : confuzii intre cele 4 senzatii gustative de

baza;- pierderea simtului de control al hranei.

Tulburari ale sensibilitatii cutanate: - hipoestezie : scaderea sensibilitatii cutanate;- hiperestezie : cresterea sensibilitatii cutanate;

parestezie : senzatia de furnicaturi, amorteli;

anestezie : pierderea sensibilitatii cutanate.

Tulburari motorii , care impiedica exprimarea prin gesturi si atitudini ale corpului.

Pareza: diminuarea fortei musculare Paralizia: pierderea pasagera sau definitiva a functiei motrice

a unui muschi/grup muscular

Poate fi cauzata de o leziune periferica sau centrala, si atunci vorbim de :

a) Paralizii periferice: scade tonusul muscular, miscarile pasive se pot efectua cu amplitudine mai mare

b) Paralizii centrale: tonusul muscular este pastrat sau chiar exagerat, miscarile pasive se pot executa cu amplitudine redusa

Se disting: - monoplegia = paralizia unui singur membru

hemiplegia = paralizia ½ corp lateral paraplegia = paralizia membrelor inferioare tetraplegia = parazilia celor patru membre

Tulburari de limbaj

§ Afazie (disfazie):-alterarea sau pierderea capacitatii de a vorbi sau de a intelege limbajul vorbit/scris; -se datoreaza unei leziuni cerebrale circumscrisa, unilaterala, fara interesarea organelor de fonatie

Dizartria: dificultatea de a articula cuvintela, pronuntie neinteligibila

- Balbaiala: greutate in pronuntarea unor cuvinte, repetareasau omisiunea de silabe, prin prelungirea unor sunete

- Mutism: bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul- Dislalia: imposibilitatea de a pronunta anumite sunete care

compun cuvintele; vorbirea devine neinteligibila- Palilalia : repetarea involuntara a ultimei silabe sau a

ultimului cuvant din fraza;- Verbigeratie : flux de cuvinte rapid, incoercibil;- Vorbire incoerenta : fara succesiune logica;- Fading mental=barajul in vorbire : repetarea obsedanta a

unui cuvant sau a mai multor cuvinte;- Stereotipia verbala : fixarea in forma incoercibila a unor

expresii verbale, repetate fara incetare si fara scop.-

Reactii afective in insuficiente sau exces senzorial

Neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari Inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale, ori

ambele Anxietate: sentiment profund de disconfort sau de tensiune, pe

care individul il resimte in fata vietii, in relatiile sociale; Incetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de idei

este mai lent Halucinatii: perceptii fara obiect; in functie de

analizatori(halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive, cutanate)

Izolare – singuratate: starea individului de a fi singur, retras

Interventiile Asistentei

Pacientul sa fie echilibrat psihic

linisteste bolnavul cu privire la starea sa, explicandu-i scopul si natura interventiilor

familiarizeaza bolnavul cu mediul sau ambiant asigura un mediu de securitate, linistit administreaza medicatia recomandata de medic

Pacientul sa foloseasca mijloace de comunicare adecvate starii sale

cerceteaza posibilitatile de comunicare ale bolnavului furnizeaza mijloacele de comunicare invata bolnavul sa utilizeze mijloacele de comunicare conform

posibilitatilor sale

Pacientul trebuie sa fie compensat senzorial.

asigura ingrijiri relative la perturbarea senzoriala sau motrice a bolnavului (cecitate, surditate, paralizie);

are rolul de suplinire pentru satisfacerea nevoilor pe care pacientul nu si le poate satisface autonom (a manca si a bea, a

se misca si a avea o buna postura, a-si mentine tegumentele curate si integre, a evita pericolele)

administreaza medicatia recomandata: unguente, picaturi oculare, nazale, auriculare

efectueaza exercitii pasive si active pentru prevenirea complicatiilor musculare, articulare

pregateste bolnavul pentru diverse examinari ale simturilor si ilingrijeste dupa examinare

2b. Comunicarea ineficineta la nivelul intelectual

Dificultatea individului de a intelege stimulii primiti si de a-si utiliza judecata, imaginatia, memoria, pentru ca sa comunice cu semenii.

O atingere a cortexului sau o functie inadecvata a facultatilor intelectuale perturba individul in modul sau de a combina informatiilepe care le primeste de la altii si de la mediu.

Manifestari de Dependenta

Dificultatea de a-si aminti evenimentele trecute

Hipomnezia –scaderea functiei mnezice Hipermnezia – exagerarea functiei mnezice Amnezie – tulburare de memorie, poate fi: Anterograda –

evenimente recente Retrograda – progresiv, toata

autobiografia Lacunara – “pagina alba”

Selectiva – evenimente penibile Criptomania – isi atribuie evenimentele citite Confabulatie – umple golurile din memorie cu evenimente

verosimile dar netraite in realitate Pseudoreminiscente – amesteca trecutul cu prezentul False recunoasteri Dificultatera de a intelege, de a face o judecata

Vorbire incoerenta

Tulburari in desfasurarea gandirii- Fuga de idei- Ideea obsesiva- Ideea deliranta : de grandoare; mistica ; de inventie;

erotomanica- Bradipsihie :ritm al asociatiilor de idei lent;- Tahipsihie : ritm al asociatiilor de idei rapid.

Dificultate de a-si utiliza imaginatia- Mitomanie- Cleptomania- Suprasimulatia : exagerarea sau actualizarea unor

manifestari deja remise-

Dezorientare temporo-spatiala

Confuzie, obnubilare: dezorientare in timp si spatiu referitoare la propria persoana ( stare de apatie, de torpoare cu incetarea gandirii,observata in epilepsie, sindroamele postcomotionale).

Interventiile Asistentei

Pacientul sa fie orientat in timp, spatiu si la propria persoana

ajuta bolnavul sa se orienteze in timp, spatiu si referitor la propria persoana

sugereaza pacientului sa tina un jurnal ajuta pacientul sa completeze jurnalul il ajuta sa-si recunoasca capacitatile si preferintele lasa bolnavul sa faca tot ceea ce poate cu propriile sale

mijloace

2c. Comunicarea infeicienta la nivel afectiv

Reprezinta dificultatea individului de a se afirma, a fi deschis catre altii si catre nevoile lor, de a stabili legaturi semnificative cu anturajul.

Fiinta umana care nu poate comunica adecvat sufera interior si isi diminueaza stima de sine. In consecinta, capacitatea de afirmare este, de asemenea, redusa si situatia sa se schimba, devine insecurizata.

Individul nu mai poate stabili legaturi cu anturajul

Manisfestari de Dependenta

Tulburari de afectivitate Agresivitate : manifestare impulsiva de a ataca verbal sau fizic

pe cei din jur Alienare mentala :incapacitatea individului de a detine controlul

asupra propriilor acte; nu poate sa-si aprecieze nici suferinta si nici nu raspunde de actele sale

Devalorizare : perceptie negativa pe care individul o are fata devaloarea personala si competenta sa

Apatie : indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediulsau

Egocentrism : preocuparea exagerata a individului fata de propriapers.,propriile necesitati, motiv pentru care se crede persecutat.

Fobie : frica obsedanta nejustificata, directionata spre ceva decare bolnavul nu poate scapa

- agorafobie – teama de spatiu deschis

- claustrofobie – teama de a sta inchis in camera- nosofobie – teama de boala

Euforie : stare de foarte buna dispozitie, dar fara obiect Delir : tulburare de gandire prin prezenta nemotivata, neconforma

cu realitatea Halucinatii : perceptii false fara obiect (auditive, vizuale) Iluzii : perceptii false cu obiect Hipotimie : scaderea afectivitatii Versatilitate timica : pendulare intre euforie si tristete Percepere inadecvata de sine : perceptia negativa a individului

fata de aparenta sa fizica Anxietate : de relatie; de anticipatie; vitala; existentiala

Dificultatea de a se afirma, de a-si exprima sentimentele, ideile, opiniile dificultatea de a stabili legaturi semnificative cu semenii

Atingerea integritatii functiei si rolului sexual

Interventiile Asistentei

Pacientul sa se poata afirma, sa aiba perceptie pozitiva de sine

pune in valoare capacitatile, talentele si realizarile anterioareale bolnavului

da posibilitate pacientului sa-si exprime nevoile, sentimentele, ideile si dorintele sale

da posibilitate pacientului sa ia singur decizii invata bolnavul: tehnici de afirmare de sine, tehnici de

comunicare, tehnici de relaxare ajuta bolnavul sa identifice posibilitatile sale de a asculta, de

a schimba idei cu altii, de a crea legaturi semnificative antreneaza bolnavul in diferite activitati, care sa-i dea

sentimentul de utilitate

Pacientul sa fie ferit de pericole interne sau externe

- supravegheaza in permanenta bolnavul

- administreaza medicatia prescrisa: antidepresive, anxiolitice, tranchilizante

- utilizeaza unele mijloace fizice de imobilizare: chingi, camasade protectie

Capitolul III

Comunicarea terapeutica

Nevoia de a comunica reprezinta un act profesional al asistentei medicalepentru intelegerea exprimarilor, gandurilor, sentimentelor, tuturor nevoilor pacientului.Comunicarea sta la baza procesului de ingrijire determinand analiza cadrului de referinta al pacientului.

Comunicarea terapeutica trebuie vazuta ca un tot unitar. In general, asistentele medicale au o buna intuitie a starii afective a pacientilor, are abilitatea de a evalua comportamentulsi comunicarea verbala sau non-verbala a acestora, a posturii corpului, dispozitia sufleteasca. Ii sprijina moral cu o buna judecata si capacitate de evaluare in abordarea lor fata de boala. Uneori, in cazul unui pacient internat, trebuie sustinuta moral si familia acestuia printr-o relatie interpersonala pentru adaptarea lor la situatia celui aflat in suferinta.

Principii generale ale comunicarii terapeutice

Comunicarea este esentiala in desfasurarea procesului de ingrijire, este un proces dinamic ce include elaborarea, transmiterea si receptarea mesajului. O asistenta medicala va tine cont de urmatorii factori care influenteaza comunica:

percentie bazata pe experienta, conduce la transmiterea, intelegera si receptarea mesajului.

valoarea personala influenteaza exprimarea ideilor si modulin care acestea suntintelese de cel ce le recepteaza.

Comunicarea este mai eficienta daca modul in care are loc discutia este linistit, fara zgomot sau alti factori care perturba conversatia.

Abilitatea de comunicare este utila in procesul de ingrijire, in toate tipurile de relatii, de tip asistenta/pacient, asistenta/medic, asistenta/familie, etc.

relatia de intajutorare are 3 faze:

1. faza primara : orientata asupra nevoilor pacientilor, exprimarea lor in plan

2. faza de lucru : comunicarea si intretinerea ei; ajuta pacientul sa-si exprime starile.

3. faza terminala : asistenta medicala impreuna cu pacientulfavorizeaza impreuna atingere scopurilor de ingrijire de ingrijire si asigura iinlaturarea nelinistii sau a abandonului.

Metode de comunicare

Metodele de comunicare in scop terapeutic, necesita din partea asistentei medicale metode selective si specifice de comunicare :- linistea este necesara pentru organizarea gandurilor si observarii pacientului.- ascultarea atenta a pacientului duce la intelegerea totala a mesajului lui verbal saunonverbal.- daca se arata intelegere, pacientul se exprima deschis si liber.

Capitolul IV

Fisa De Interviu

Comunicarea, sta la baza ingrijirii exemplare in orice domeniu de activitate. Comunicarea are ca scop indeplinirea obiectivelor de ingrijire si stabilirea unei relatii cu pacientul.

Comunicarea eficace presupune integrarea tuturor functiilor senzoriale, verbale, motorii. Un gest brusc, poate face ca pacientul sa fie reticent in a divulga informatii confidential sisensibile despre el. Orice pacient trebuie tratat asa cum am dorinoi sa fim tratati la contactul cu persone noi, straine, care ne ajuta sa trecem peste o dificultate fizica, psihica. Comunicarea trebuie adaptata in functie de interlocutor.

Cu toate ca un chestionar ar putea parea trivial, istoricul pacientului este extreme de important in demersul corect al viitoare ingrijiri medicale. Omisiunea de informatii, in legaturacu stilul de viata al pacientului, sau stilul alimentar – alergiisau dificultatea de a ingera anumite substante, poate duce la un demers de ingrijire deficitar, care ar putea pune in pericol atatviata pacientului cat si profesia celui care ofera tratamentul sia nursei.

Colectarea de date incomplete, eronate, sau puse gresit aducprejudicii atat personelor cat si sistemului medical.Nesatisfacere nevoii de a comunica, afecteaza implicit si celelate nevoi. Toate nevoile umane sunt interconectate, in relatie de simbioza cu o buna functionare a organismului uman – fizic si intelectual.

Fisa de interviu contine detalii pentru a avea o mai buna intelegere a pacientului, inainte si in timpul internarii.

Fisa

1. Date general despre pacient : nume, prenume, casatorit, necasatorit.

2. Obisnuinte de viata : tutun, alcool, cafea, obiceiuri alimentare , alergii, semne particulare.

3. Starea de dependent : autonom – semidependent – dependent, carente fizice : proteze, ochelari, aparat auditiv, afectiuni : locomotorii, senzoriale, cardiace.

4. Alte problem de sanatate : interventii consemnate in istoriculpacientului, tratamente

5. Prezentare de caz – culegere de date : la momentul internarii si pe parcursul acesteia.Data aparitiei, motivele internarii, problem de sanatate ( dependent – P), surse de dificultate : lipsa dintilor, stress, educatie deficitare, ( etiologie – E -), Manifestari de dependenta ( semne si simptome –S) Alte date : investigatiiparaclinice.Capitolul V

Capitolul V

Dictionar de termeni si concepte

Comunicare : proces dinami al finite umane, cu un processdinamic verbal si nonverbal

Nonverbal : limbajul corpului Verbal : expirmare clara prin cuvinte Inteligenta : comunicarea este influentata de gradul de

inteligenta a Receptorului si Emitatorului Sursa de dificultate : fizic : tulburari, trauma, durere,

droguri, medicamente, tulburari de gandire, orice elementcare deregleaza starea de homeostazie

Apatie : indiferenta fata de sine si ceea ce se petrece in mediul sau

Fobie : frica obsedanta de ceva, cineva Euforie : stare de foarte buna dispozitie dar fata obiect Delir : tulburare de gandire Suicid, halucinatii : perceptii auditive, vizuale Active listening : ascultare active : tolerant, ascultam

pana la capat interlocutorul Independenta in satisfacerea nevoilor : integritaea

individului , a organelor de simt, o dezvoltare intelectuala pentru a intelege semnificatia mesajelor schimbate cu cei din jur.

Dependenta : nevoia individului de a fi ajutat de alti indivizi in satisfacerea unor nevoi

m.d = sunt semne observabile ale unei anumite incapacitati a persoanei de a raspunde prin el insusi la aceasta nevoie.

diplopie : vedere dubla; fosfene : puncte luminoase in campul vizual; fotofobie : intoleranta la lumina; scotoame : pete luminoase sau intunecate in campul

vizual; amauroza : diminuarea vederii; strabism : devierea globilor oculari; nistagmus : miscari ritmice ale globilor oculari; mioza : micsorarea diametrului pupilar; midriaza : marirea diametrului pupilar; hemianopsie : pierderea vederii intr-o jumatate a

campului vizual; acromatopsie : abolirea simtului cromatic; hemelaropie:scaderea acuitatii vizuale in conditii de

luminozitate redusa; nictalopie : acuitate mai buna noaptea; deformarea obiectelor : limitele obiectelor apar

deformate, modificate. surditate : pierderea auzului; hipoacuzie ; diminuarea auzului.

Tulburari ale mirosului: - hiposmie : diminuarea simtului olfactiv;

anosmie : absenta simtului olfactiv; parosmie : confundarea mirosurilor. Tulburari ale gustului : diminuarea/pierderea senzatiei gustative perturbarea : confuzii intre cele 4 senzatii gustative de

baza; pierderea simtului de control al hranei. Tulburari ale sensibilitatii cutanate: hipoestezie : scaderea sensibilitatii cutanate; hiperestezie : cresterea sensibilitatii cutanate; parestezie : senzatia de furnicaturi, amorteli; anestezie : pierderea sensibilitatii cutanate. hemiplegia = paralizia ½ corp lateral paraplegia = paralizia membrelor inferioare tetraplegia = parazilia celor patru membre Balbaiala: greutate in pronuntarea unor cuvinte,

repetarea sau omisiunea de silabe, prin prelungirea unorsunete

Mutism: bolnavul nu raspunde, nu comunica cu anturajul Dislalia: imposibilitatea de a pronunta anumite sunete

care compun cuvintele; vorbirea devine neinteligibila Palilalia : repetarea involuntara a ultimei silabe sau a

ultimului cuvant din fraza; Verbigeratie : flux de cuvinte rapid, incoercibil; Vorbire incoerenta : fara succesiune logica; Fading mental=barajul in vorbire : repetarea obsedanta a

unui cuvant sau a mai multor cuvinte; Stereotipia verbala : fixarea in forma incoercibila a

unor expresii verbale, repetate fara incetare si farascop.

Neliniste: lipsa de liniste sufleteasca, framantari Inactivitate: lipsa activitatii fizice sau intelectuale,

ori ambele Anxietate: sentiment profund de disconfort sau de

tensiune, pe care individul il resimte in fata vietii, in

relatiile sociale; Incetinirea dezvoltarii gandirii: ritmul asociatiilor de

idei este mai lent Halucinatii: perceptii fara obiect; in functie de

analizatori(halucinatii auditive, vizuale, gustative, olfactive, cutanate)

Izolare – singuratate: starea individului de a fi singur,retras