EN EN SFC2021 Programme supported from the ERDF ...

EN 1 EN

SFC2021 Programme supported from the ERDF (Investment for jobs and growth goal), ESF+, the Cohesion Fund, the JTF and the EMFAF - Article

21(3)

CCI 2021RO16RFPR006Title in English South-West OlteniaTitle in national language(s) RO - Sud-Vest OlteniaVersion 1.0First year 2021Last year 2027Eligible from 01-Jan-2021Eligible until 31-Dec-2029Commission decision numberCommission decision dateNUTS regions covered by the programme

RO41 - Sud-Vest OlteniaRO411 - DoljRO412 - GorjRO413 - MehedinţiRO414 - OltRO415 - Vâlcea

Fund(s) concerned ERDFProgramme under Investment for jobs and growth goal for the outermost

regions only

EN 2 EN

Table of Contents

1. Programme strategy: main challenges and policy responses......................................................................8Table 1 ......................................................................................................................................................18

2. Priorities....................................................................................................................................................322.1. Priorities other than technical assistance ...........................................................................................32

2.1.1. Priority: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice ..........................................322.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologies (ERDF) ...........................................................................322.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................32

The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:......................................................................................................................................................32The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................35Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................36Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................36The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR .36The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR..........................37

2.1.1.1.2. Indicators ..........................................................................................................................37Table 2: Output indicators ............................................................................................................37Table 3: Result indicators .............................................................................................................38

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .........38Table 4: Dimension 1 - intervention field ....................................................................................38Table 5: Dimension 2 - form of financing....................................................................................39Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ..............................39Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.........................................................................39Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ....40

2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive investments (ERDF) .......................................412.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................41




2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship (ERDF)...........................................................................................................492.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................49

The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:......................................................................................................................................................49The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................50

EN 3 EN

Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................50Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................50The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR .50The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR..........................51



2.1.1. Priority: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor ................................................542.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies, research organisations and public authorities (ERDF) .....................................................................542.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................54




2.1.1. Priority: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde............................................................612.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions (ERDF) ............................................................................................................................612.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................61



2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .........67Table 4: Dimension 1 - intervention field ....................................................................................67

EN 4 EN

Table 5: Dimension 2 - form of financing....................................................................................67Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ..............................67Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.........................................................................68Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ....68

2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution (ERDF)....692.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................69




2.1.1. Priority: P4. Mobilitate urbana durabila (Urban mobility specific objective set out in point (viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion Fund Regulation) ................................................75

2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of transition to a net zero carbon economy (ERDF) .............................................................................752.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................75




2.1.1. Priority: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional......................................................822.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to TEN-T and cross-border mobility (ERDF) ......................................................................................822.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................82

The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:......................................................................................................................................................82

EN 5 EN

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................85Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................85Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................85The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR .86The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR..........................86



2.1.1. Priority: P6. Educatie moderna si incluziva ...............................................................................892.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF) ..................................892.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................89




2.1.1. Priority: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila...........................................................................962.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental development, culture, natural heritage, sustainable tourism, and security in urban areas (ERDF) ....................................................................................................................................962.1.1.1.1. Interventions of the Funds ................................................................................................96

The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:......................................................................................................................................................96The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ......................................................98Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation ............................................................................................98Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR ..........................................................................................................99The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR100The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR........................100

2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................100Table 2: Output indicators ..........................................................................................................100

EN 6 EN

Table 3: Result indicators ...........................................................................................................1012.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .......101

Table 4: Dimension 1 - intervention field ..................................................................................101Table 5: Dimension 2 - form of financing..................................................................................101Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ............................102Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.......................................................................102Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ..102

2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental local development, culture, natural heritage, sustainable tourism and security, in areas other than urban areas (ERDF)..............................................................................................1032.1.1.1.1. Interventions of the Funds ..............................................................................................103

The related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:....................................................................................................................................................103The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ....................................................105Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation ..........................................................................................105Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR ........................................................................................................106The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR106The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR........................107

2.1.1.1.2. Indicators ........................................................................................................................107Table 2: Output indicators ..........................................................................................................107Table 3: Result indicators ...........................................................................................................108

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention .......108Table 4: Dimension 1 - intervention field ..................................................................................108Table 5: Dimension 2 - form of financing..................................................................................108Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus ............................108Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.......................................................................108Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ..109

2.2. Technical assistance priorities .........................................................................................................1102.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: P8. Asigurarea funcționării sistemului de management..................................................................................................................110

2.2.1.1. Intervention from the Funds ..............................................................................................110The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR................................................110The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR: ....................................................112

2.2.1.2. Indicators ...........................................................................................................................112Table 2: Output indicators ..........................................................................................................112

2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention ..........113Table 4: Dimension 1 - intervention field ..................................................................................113Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes.......................................................................113Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension ..113

3. Financing plan ........................................................................................................................................1153.1. Transfers and contributions (1)........................................................................................................115

Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year).......................................................115Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary).......................................................................115Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy objectives selected in the programme in accordance with Article 10(1) of the InvestEU Regulation........................................................................................................................................................116Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year).116Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)...............116Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification ...............................116Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds* (breakdown by year).......................................................................................................................116Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds (summary).......................................................................................................................................116

EN 7 EN

Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds - Justification.....................................................................................................................................117

3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1) ........................................................................1173.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review..................................117

Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the programme (breakdown by year) ...................................................................................................117Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other programmes (breakdown by year)..................................................................................................117

3.4. Transfers back (1)............................................................................................................................118Table 20A: Transfers back (breakdown by year) ...........................................................................118Table 20B: Transfers back* (summary) .........................................................................................118

3.5. Financial appropriations by year .....................................................................................................119Table 10: Financial appropriations by year ....................................................................................119

3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing ..................................................120Table 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing .................................120

4. Enabling conditions ................................................................................................................................1215. Programme authorities............................................................................................................................136

Table 13: Programme authorities ...........................................................................................................136The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if more bodies are identified to receive payments from the Commission .................................................136

6. Partnership ..............................................................................................................................................1377. Communication and visibility ................................................................................................................1398. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs .............................................141

Table 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs.............................141Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates ........................................142

A. Summary of the main elements .........................................................................................................142B. Details by type of operation...............................................................................................................143C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates ............................................1431. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who produced, collected and recorded the data, where the data is stored, cut-off dates, validation, etc.).....1432. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to the type of operation. ..............................................................................................................................1433. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in terms of quality or quantities. Where relevant, statistical evidence and benchmarks should be used and, if requested, provided in a format that is usable by the Commission.....................................................1434. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate. ............................................................................1435. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the arrangements to ensure the verification, quality, collection and storage of data....................................143

Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costs ...................................................144A. Summary of the main elements .........................................................................................................144B. Details by type of operation...............................................................................................................145

Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable.....................................146DOCUMENTS ...........................................................................................................................................147

EN 8 EN

1. Programme strategy: main challenges and policy responsesReference: points (a)(i) to (viii) and point (a)(x) of Article 22(3) and point (b) of Article 22(3) of Regulation (EU) 2021/1060 (CPR)

POR SV Oltenia se fundamenteaza pe nevoile și provocările existente la nivelul regiunii, luând in considerare si concluziile RT din 2019/2020. Programul reflectă orientările Politicii de Coeziune a UE pentru perioada 2021-2027 si sprijina indeplinirea obiectivelor de politica asumate la nivel de UE.

Regiunea SVO se incadreaza in categoria regiunilor ramase in urma (lagging regions), aflându-se printre cele mai sărace regiuni din UE, avand PIB/ PPS 16800 euro in 2020, in usoara scadere fata de 2019 (16900)(56% din media UE in 2020).

Regiunea SVO cuprinde 5 judete: DJ, OT, VL, MH si GJ, avand o populație urbană de 1.071.670, concentrată în cele 40 de orașe, si o populația rurală de 1.074.507, aferenta celor peste 200 de comune. Regiunea SVO se confruntă cu un declin demografic constant in ultimii 10 ani cauzat de scăderea natalităţii şi de creşterea migraţiei și are mari dificultăți în reținerea populației tinere și a celei calificate.

Toate cele 5 judete trec printr-o perioada dificila din punct de vedere socio-economic: daca judetele industrializate din nord (GJ si VL) au fost puternic afectate de restructurarea industriala post-comunistă, confruntându-se cu niveluri foarte ridicate ale somajului, zona agricola din sud, cuprinzand judetele DJ, OT si MH este puternic afectata de nivelul scazut al productivitatii, avand ca rezultat adancirea saraciei de-a lungul acestor zone traditional subdezvoltate.

Disparități și inegalități se regasesc in special intre mediul urban si mediul rural. Regiunea se caracterizează printr-un procent semnificativ din populație ce locuiește în orașe mici, comune și sate, caracterizate printr-o dezvoltare modestă; un singur oraș are aprox. 300.000 de locuitori, fiind cotat ca pol de crestere si alte 2 orase, au peste 100.000 de locuitori. Disparitățile și inegalitățile sunt cauzate în parte de lipsa investițiilor în transport, educație, infrastructura de utilitati, socială, precum si in dezvoltarea mediului de afaceri.

Obiectivul strategic al POR SV este de a îmbunătăți competitivitatea economică, coeziunea socială și accesibilitatea regiunii, in vederea cresterii calitatii vietii cetatenilor. Strategia programului se concentrează pe valorificarea avantajelor competitive ale regiunii și pe abordarea blocajelor cheie în sectoare specifice (cum ar fi transportul, educația, mobilitatea, eficiența energetică, regenerarea urbană).

In acest sens, prin strategia programului sunt asumate o serie 6 de obiective specifice regionale (OSR) care contribuie la OP ale UE pentru 2021–2027, precum si la implementarea obiectivelor de dezvoltare durabila ale ONU (4, 5, 7, 8, 9, 11,17).

OSR 1 - Creşterea capacităţii de CDI si a competitivitatii întreprinderilor

Cercetare, dezvoltare și inovare

Conform RIS 2021, indicele regional de inovare este de 16,7 (locul 240 la nivel european), Regiunea SVO fiind încadrată în categoria inovatorilor emergenți. Ecosistemul de CDI din regiune este insuficient dezvoltat si slab finantat avand doar 0,2% cheltuieli CD din PIB (1 euro/locuitor).

Performanțele regiunii în ceea ce privește inovația sunt slabe, IMM-urile regionale nu inovează intern si nu au capacitate de cercetare. Inovarea de produs/ proces/ organizațională și de marketing este mult rămasă în urmă, in regiune se inregistreaza cel mai mic număr de întreprinderi inovative din tara (81 de firme, 2% din totalul national, date din 2018).

Din cele 70 de firme care desfășoară activitati de CD, 46 sunt în județul DJ, 11 în județul VL, 6 în județul GJ, 4 în judetul MH, 3 în județul OT. Ponderea inovatorilor firme mici este mai redusa fata de cea la nivel

EN 9 EN

national (52% fata 72%), majoritatea inovatorilor, desi foarte putini, sunt firme medii si mari.

Marile intreprinderi cu capital strain nu deruleaza activitati de cercetare in regiune, astfel incat inovarea nu se difuzeaza pe lanturile valorice locale.

Cercetarea joacă încă un rol redus în dezvoltarea regiunii, transferul rezultatelor si aplicarea lor în economie făcându-se lent și cu dificultate. In regiune, exista doar 3 institute nationale de cercetare, 3 entitati de TT, 3 universitati publice care desfasoara activitate de cercetare si detine statiuni dicactice de cercetare.

Politica regionala asumata prin RIS3 SV sustine cu prioritate dezvoltarea și consolidarea parteneriatelor între actorii ecosistemului (intreprinderi, universități, organizații CDI). Astfel, se creează premisele pentru îmbunătățirea capacității IMM-urilor de a-și îndeplini obiectivele de crestere a competitivitatii si introducerea inovarii prin transfer tehnologic .

Probleme identificate: nr. mic de IMM care desfasoara activitati de CDI, cooperare limitata intre mediul de afaceri si CDI

În domeniul dezvoltării economice, principalele provocări ale regiunii vizeaza:

-transformarea industrială a regiunii;

-structurarea și consolidarea ecosistemului regional de inovare;

-adaptarea competentelor la domeniile RIS 3 si la tranzitia industriala.

Pentru a adresa provocarile identificate, în cadrul acestui obiectiv se au în vedere:

-Sprijinirea activitatilor de CDI pentru IMM, prin facilitarea accesului acestora la structuri CDI și consolidarea legăturilor cu piața;

-Dezvoltarea capacitatii de CDI in IMM, inclusiv prin transfer tehnologic;

-Dezvoltarea competențelor pentru susținerea durabilă a performanței economice în sectoarele de specializare inteligentă.

Antreprenoriat și IMM-uri

In ceea ce priveste mediul antreprenorial, principalele probleme identificate vizeaza nivelul scăzut de competitivitate și productivitate al firmelor din regiune.

In Regiunea SVO sunt înregistrate 43.764 unități locale active (date 2019), reprezentand numai 7,2% din totalul national, astfel că regiunea ocupă ultimul loc din tara.

Conform RT 2019, Investițiile private ar necesita o îmbunătățire calitativă. Investițiile private sunt orientate preponderent către nevoile de înlocuire și extinderea capacității și mult mai puțin către dezvoltarea de noi produse sau servicii.IMM-urilor existente în regiune sunt concentrate în județele DJ, VL, OT. Cele mai numeroase sunt microîntreprinderile (39.285), urmate de întreprinderile mici (3.754) și întreprinderile mijlocii (588). Regiunea SVO participa cu o pondere de 5,89% în cifra de afaceri la nivel național (2019) și se află pe ultima poziție între regiunile României.

La nivelul Regiunii, exista 7 parcuri industriale, din care doar 4 sunt functionale (restul fiind doar declarate) si 6 incubatoare. Totuși, consultările și experiența ciclului anterior de programare au evidențiat interesul crescut din partea autoritatilor publice locale pentru atragerea si dezvoltarea firmelor, inclusiv prin infrastructuri dedicate. Sprijinul financiar pentru structurile de afaceri va fi directionat catre stimularea de incubatoare/ parcuri industriale în beneficiul IMM-urilor, pe domeniile RIS.

EN 10 EN

IMM-urile se confrunta cu provocari privind accesibilitatea scazuta catre piata, dependenta fata de anumite sectoare si un ecosistem antreprenorial si de inovare imatur.

Pentru a adresa provocarile identificate, se au în vedere:

-Sprijinirea investitiilor productive, care sa îmbunătățească performanța microintreprinderilor si IMM-urilor, să le crească reziliența și să le faciliteze tranzitia catre o crestere inteligentă si imbunatatirea competitivității;

-Dezvoltarea competențelor pentru angajati;

-Sprijinirea infrastructurilor de afaceri, care să asigure sprijin IMM-urilor și să le faciliteze integrarea în ecosistemul antreprenorial.

OSR 2 - Accelerarea transformării digitale a economiei regionale și a domeniilor de interes public

Regiunea SVO inregistreaza valori modeste în ceea ce priveste utilizarea internetului (numai 62% dintre adulți accesează internetul zilnic, sub media națională de 69%). De asemenea, 13% nu folosesc deloc internetul (Eurostat, 2021) iar 31% nu au folosit niciodată un computer (Eurostat, 2017).

Nivelul de digitalizare a serviciilor publice locale în regiune este scăzut, un numar mic de servicii publice electronice depăsind nivelul 2 de sofisticare digitală. Această problemă afectează toți cetățenii, dar și mediul privat și administrația, poziționând regiunea pe ultimele locuri în Europa. Printre cauze se numără lipsa fondurilor pentru infrastructura adecvata și pentru asigurarea mentenantei, dar si nivelul scazut de competente TIC.

Ponderea persoanelor care utilizează serviciile de e-guvernare este foarte scăzută (9%). În 2021, in regiune, doar 14% dintre cetateni au interactionat online cu autoritatile, iar 9% au facut-o pentru a transmite formulare completate (Eurostat).

Nivelul de digitalizare al mediului privat este încă insuficient dezvoltat pentru a răspunde creșterii rapide a nevoilor din acest domeniu. Conform DESI, cheltuielile IMM din RO cu digitalizarea sunt de 10 ori mai mici decat in statele din vestul Europei: 23% din intreprinderi fac schimb electronic de informatii, in timp ce doar 8% utilizeaza platformele de comunicare sociala (media UE fiind 25%). Pandemia a crescut semnificativ prezenta online a intreprinderilor si a demonstrat potentialul acestora, dar totusi, doar 6% din IMM-uri isi vand produsele online in afara tarii, comparativ cu o media a UE de 8%.

Principalele probleme identificate: fragmentarea sistemului informatic al administrației, lipsa de sofisticare a serviciilor publice, rezultate slabe în ceea ce privește aplicarea solutiilor inteligente in domeniile gestionate de administratia publica, digitalizarea insuficienta la nivelul întreprinderilor.

Provocare: integrarea tehnologiilor digitale în activitatea cetățenilor, a întreprinderilor și a administrației publice.

In urma procesului de consultare s-au conturat nevoile de digitalizare a activității legate de furnizarea serviciilor publice si de sustinere a implementarii solutiilor smart, pentru a crește eficiența operațională, a împărtăși informații cu publicul și a îmbunătăți atât calitatea serviciilor guvernamentale, cât și bunăstarea cetățenilor. De asemenea s-a evidentiat nevoia IMM-urilor de a-și dezvolta prezenta în mediul digital. Creșterea prezentei administrației publice și a firmelor în mediul digital va avea un impact pozitiv asupra activitatii online a cetatenilor.

Pentru a adresa in mod eficient provocarile identificate, se are în vedere:

-Sprijinirea interventiilor pentru furnizarea de servicii digitale pentru cetateni si mediul de afaceri, servicii publice digitale noi sau semnificativ imbunatatite;

EN 11 EN

-Sprijinirea digitalizarii IMM-urilor, sustinerea si dezvoltarea produselor si serviciilor digitale;

OSR 3 - Reducerea emisiilor de carbon prin promovarea eficientei energetice, dezvoltarea infrastructurii verzi și imbunatatirea transportului public urban

Eficiența energetică a clădirilor

În Regiunea SVO eficiență energetică este redusă, aceasta generand consumuri de energie nesustenabile. Fondul rezidențial din regiune reprezintă 10,5% din totalul national (INS, 2020) si este constituit din 961.643 locuințe din care 43,7% (420.247) sunt localizate în mediul urban. Majoritatea locuințelor sunt în clădiri de tip bloc, care au in medie 40 de apartamente.

Din totalul locuințelor existente în regiune, 91,46% sunt construite înainte de 1990 cand nu existau standarde de eficienta energetica si au o performanta energetica scazuta (150-400 kWh/mp/an, conform ROENEF). Remedierea acestei situații este afectată de lipsa resurselor financiare care determină proprietarii (persoane fizice) să nu dorească să investească în măsuri de eficiență energetică, iar decizia de intervenție asupra clădirilor multifamiliale trebuie luată cu acordul majoritatii proprietarilor, ceea ce produce dificultăți suplimentare.

În România, 10% din populație este afectată de săracie energetică (INS, 2020), peste media UE de 8,2% (Eurostat). În regiunea SVO 26,7% dintre gospodării nu au putut efectua la timp unele cheltuieli legate de întreținerea locuinței (54,3% dificultăți cu plata pt. apă, gaz căldură, 60,4% dificultăți cu plata energiei electrice) iar 12,4% fac față cu mare dificultate cheltuielilor curente. In 2020, 12% din gospodăriile din regiune nu și-au putut permite menținere unei temperaturi adecvate în locuință[1] (INS).

Costurile energetice ridicate precum și veniturile mici ale unor categorii de locuitori care nu-și permit servicii energetice de bază care să le garanteze un nivel de trai decent, determină în continuare existența consumatorilor vulnerabili. Tendițele privind evoluția globală a sectorului energetic determină nevoia de măsuri urgente pentru protejarea acestora, în condițiile în care prețurile la energie vor continua să crească.

Sectorul clădirilor publice este unul dintre cei mai importanți consumatori de energie, iar acest lucru se datorează structurii consumului mediu de energie, care reprezintă aproximativ 70% din consumul total de resurse energetice. Autoritățile si institutiile publice sunt utilizatori majori ai energiei, gestionând clădirile administrației, spitale, școli, iluminat public și alte cladiri publice. Principala problema identificata o constituie consumul de energie ridicat în clădiri publice.

Sustinerea programelor de renovare a cladirilor publice si rezidentiale reprezinta principala provocare regionala in vederea cresterii eficientei energetice. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare nu numai din cauza resurselor limitate şi a creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice, de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Pentru a adresa această provocare, se are în vedere:

-Îmbunătățirea eficientei energetice a cladirilor din sectorul public si rezidential, în special pentru consumatorii vulnerabili

Infrastructura verde

În Regiunea SVO, spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 2.754 ha, reprezentând 10% din totalul naţional al acestei categorii de terenuri. Suprafetele verzi neconservate si degradate din mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu contribuie intr-o maniera corespunzatoare la reducerea poluarii. La nivel naţional, spaţiile verzi ocupă o suprafaţă de 26.905 ha.

In regiune, exista 43 de parcuri urbane (Urban Atlas, BM), cele mai mari suprafețe de spaţiu verde pe cap de locuitor erau la Craiova (28 mp), spre deosebire de Tg. Jiu (6,22 mp) si Turnu Severin (6 mp).Spațiile urbane verzi nu corespund nevoilor și așteptărilor locuitorilor, aproximativ 48% din cetateni s-au declarat

EN 12 EN

mai degraba mulțumiți de calitatea spațiilor verzi, precum parcurile și grădinile din orașe, fiind insuficiente și la distanță de zonele rezidențiale (în cartiere), în centrul orașelor.

In cadrul POR 2014-2020 au fost contractate 9 proiecte care au vizat doar actiuni de reconversie funcțională și/sau reutilizarea unor terenuri și suprafețe abandonate și neutilizate din interiorul orașelor și transformarea lor în spatii publice verzi, zone de agrement, iar spaţiul verde în mediul urban este slab amenajat si conservat. Alocarea de fonduri suficiente pentru proiecte de conservare a naturii la nivel regional ramane o provocare.

Probleme identificate: infrastructura verde de o calitate precara, biodiversitate redusa a spatiilor verzi existente si spatii verzi insuficiente

Suprafetele verzi neconservate si degradate din mediul urban afecteaza grav calitatea mediului si nu contribuie intr-o maniera corespunzatoare la reducerea poluarii. Astfel, alocarea de fonduri suficiente pentru proiecte de conservare a naturii la nivel regional ramane o provocare.


-Conservarea si restaurarea spatiilor verzi;

Transport public

Transportul public local la nivelul regiunii este utilizat preponderent în municipiile mari, dar acesta este încă la un nivel destul de redus. Doar 18% din locuitorii Craiovei utilizează în mod obișnuit transportul cu autobuzul sau tramvaiul, iar alte orase din regiune inregistreaza cote si mai mici: (Targu Jiu – 14%, Slatina, Caracal 10%, Drobeta Turnu-Severin 7%, Bailesti 6%) (BM, 2020).

Problemele sunt legate de atractivitatea scăzută a transportului public, dată de parcul de mijloace de transport public uzat fizic si insuficient, infrastructura de mobilitate neadaptata la nevoile si cerintele actuale, lipsa conexiunilor dintre centru și periferie, în special catre zonele periurbane noi. Unele orase nu au servicii de transport public local. Infrastructura pentru bicicliclete este redusa, în general neregulată, nu formează o rețea unitară și este de multe ori prost întreținută.

Principalele provocari sunt legate de conectarea și extinderea sistemului transportului public urban și peri-urban în corelare cu noile direcții de dezvoltare urbană și cele de expansiune teritorială; realizarea unor conexiunilor intermodale care sa eficientizeze transportul public de persoane, continuarea investițiilor în infrastructuri durabile de transport, care să crească calitatea, și siguranța rutieră a rețelelor de transport de la nivelul zonelor urbane funcționale din regiune.


-Dezvoltarea sistemului de transport public urban sustenabil.

Finantarea proiectelor pentru mobilitate urbana este conditionata de existenta PMUD, instrument de planificare strategica teritoriala prin care este corelata dezvoltarea spatiala a localitatilor cu nevoile de mobilitate si transport ale persoanelor si marfurilor.

OSR 4 - Creșterea mobilitatii si conectivitatii prin dezvoltarea unei infrastructuri de transport rutier moderne;

Conectivitate regională

Una din cauzele existenței decalajelor de dezvoltare inter şi intra-regionale este accesibilitatea limitată la rețeaua TEN-T. In Regiunea SVO nu exista nicio autostrada, conectivitatea si accesibiliatea realizandu-se preponderent prin intermediul retelei de drumuri judetene si comunale, ce reprezinta 81 % din reteaua rutiera a a regiunii. Starea tehnică a rețelei publice de drumuri este în general nesatisfăcătoare, doar

EN 13 EN

46,74% din drumurile judetene fiind modernizate (date 2020).

Lipsa unei infrastructuri adecvate scade siguranța în trafic si crește semnificativ riscul de producere a accidentelor rutiere. Regiunea este pe locul 3 în RO în ceea ce privește numărul deceselor din accidente de circulație rutieră (102 decese/1 mil loc), in conditiile in care valorile din RO sunt cu mult peste media UE (96 decese/1 mil loc in RO fata de 51 decese la 1 mil loc media EU, date 2019).

Lipsa unei infrastructuri adecvate este una dintre principalele cauze ale acestui fenomen îngrijorător. Totodata, deficitul de infrastructură se reflectă într-o mobilitate redusă, conectivitate insuficientă la nivelul teritoriului, slabă interconectare a principalelor centre economice şi urbane, trafic de tranzit ridicat la nivelul a numeroase localităţi, blocaje în trafic.

Analiza PDR 2021-2027 a identificat existența unor zone compacte în regiune care nu au conectivitate directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T.

Pentru a asigura o abordare strategica la nivelul regiunii in ceea ce priveste drumurile judetene au fost utilizate criterii de prioritizare care au vizat: conectivitatea directa/indirecta cu reteaua TEN-T, impactul asupra dezvoltarii economice, deservirea unui numar cat mai mare de persoane. CDR a aprobat lista proiectelor de infrastructura rutiera de interes judetean.

Pentru a îmbunătăți conectivitatea, programul va promova dezvoltarea unei rețele sustenabile de transport, prin investiții în infrastructura pentru transportul rutier, inclusiv măsuri de siguranta a circulatiei.

Mobilitate sustenabila la nivel local

Majoritatea oraselor si municipiilor sunt traversate de drumuri europene și naționale, structura de mobilitate depinde în mare măsură de bulevardul principal al zonei centrale, fără a exista alternative de trasee bine conectate, care să facilitate tranzitul, prin ocolirea zonei centrale a orașului.

Deficitul de infrastructură afecteaza transportul public din orașe, se reflectă într-o mobilitate redusă, trafic de tranzit ridicat, timpi mari de așteptare in trafic, numar crescut de accidente, poluare. Studiile de trafic și planurile de mobilitate urbană durabilă indica nevoia masurilor de fluidizare a traficului in zonele congestionate, dezvoltarea zonele intermodale, cresterea sigurantei traficului, imbunatatirea calitatii aerului.

Principalele provocari regionale în materie de conectivitate corespund provocărilor prezentate în RT al CE pentru anul 2019, ce evidențiază faptul că în România, calitatea scăzută a infrastructurii de transport afectează timpul de transport și limitează mobilitatea forței de muncă. Aceste provocări sunt semnalate și în RT al CE pentru anul 2020 care indică progrese mici în ceea ce privește investițiile în infrastructuri durabile de transport.

Probleme identificate: (1) Infrastructura rutieră regională insuficient conectată la rețeaua TEN-T, accesibilitate si conectivitate scazuta, (2) mobilitate limitată(3) siguranță redusă a traficului

Ca răspuns la problemele si provocarile identificate, se au in vedere:

-Îmbunătățirea conectivității directe sau cu reteaua TEN-T

-Îmbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T

-Solutii de descongestionare a traficului in zonele urbane aglomerate

OSR 5 - Promovarea incluziunii prin asigurarea conditiilor optime in educatie si sprijinirea infrastructurilor dedicate copiilor si tinerilor;

In regiune, functioneaza 720 unități de învățământ (11% din totalul national), 44% (315) în mediul

EN 14 EN

urban și 56% (411) în mediul rural (date din 2020).

Populația școlară cuprinde 312.016 persoane (cu 18,2% mai puțin decât în anul 2011) repartizată astfel: 43,3% primar și gimnazial, 21,7% liceal, 14,7% preșcolar, 0,41% antepreșcolar, 3% IPT, 4,87% postliceal, 9,93% învățământ superior.

Tipurile de probleme prezente în regiune sunt diferite. Pe de o parte, școlile secundare și din mediul urban sunt supraaglomerate, aprox. 24% dintre elevii din aceste unități fiind expuși acestui fenomen. Sunt afectate peste 60% în unitățile de învățământ din GJ și VL, 40-60% în DJ și MH si între 20-40% în OT. (SMIE 2017-2023).

Spaţiile si dotarile sunt în general precare, mai ales în ceea ce privește laboratoarele (2370 unitati) si atelierele scolare (448), ceea ce afectează calitatea actului de educație. Majoritatea cladirilor nu sunt accesibilizate corespunzator nevoilor persoanelor cu dizabilitati. Scolile din zonele marginalizate, afectate de sărăcie și cele din mediul rural sunt cele mai expuse.

Rata de abandon scolar este semnificativ mai ridicata decat media UE, fiind mai accentuata in zonele rurale (23%) si in randul populatiei rome (EC Monitoring Report). Acesta este o provocare structurala pentru sistemul de educatie. In acest context, prin PNRR se va sustine o ampla reforma si se va implementa o schema de finantare pentru reducerea abandonului scolar pentru 2500 de scoli.

Nevoile de investiții în învățământul profesional si tehnic (IPT) cat si din invatamantul superior din regiunea SVO se referă în principal la calitatea, relevanța și eficiența educației, fiind concentrate către îmbunătățirea condițiilor de predare și învățare, precum si catre adaptarea la cerintele pietei muncii, in corelare cu RIS 3. Astfel, exista o nevoie de modernizare a spatiilor de invatamant, laboratoare, centre de simulare si de evaluare unitara a studentilor, a altor infrastructuri necesare procesului de invatamant precum și dotarea acestora cu echipamente moderne, complementar fata de interventiile in IPT finantate in PNRR.

Probleme identificate: infrastructura precară si dotarea insuficientă și inadecvată cu echipamente, rata ridicata a elevilor în risc de abandon școlar, supraaglomerarea spatiilor.

Pentru a adresa problemele existente, intervențiile prevăzute în cadrul OSR 5 vor contribui la consolidarea sistemului de învățământ, la reducerea disparităților teritoriale, creșterea oportunităților de educație pentru grupurile vulnerabile, la reducerea abandonului școlar și a excluziunii sociale. Toate investițiile vor respecta principiile desegregării și nediscriminării, concentrându-se pe promovarea accesului la servicii incluzive în educație.

Pentru a adresa problemele existente, se are în vedere:

-Îmbunătățirea infrastructurii educaționale pentru învățământul preuniversitar, inclusiv profesional și tehnic, precum si pentru invătămantul tertiar;

OSR 6 - Dezvoltare integrata si valorificarea partimoniului cultural si turistic

Mediul urban din regiune concentreaza aproximativ 50% din populația regiunii, în cele 40 de unitati administrativ teritoriale (UAT), din care: 5 municipii resedinta de judet, 6 municipii si 29 de orase. Transformarile in dinamica urbana recentă impune nevoia dezvoltării infrastructurii urbane și adaptării acesteia la nevoile locuitorilor.

Orașele se confrunta cu nevoi și provocări complexe care influenteaza calitatea vietii, pornind de la conectivitate, mobilitate urbana, aglomerari in trafic, calitatea aerului si a mediului, spații publice degradate, insuficienta punere in valoare a patrimoniului cultural.

Calitatea vietii in mediul urban este afectata de slaba echipare a spatiilor publice, a supraaglomerarii, in special in cartierele de blocuri, a lipsei spatiilor/cladirilor cu functiuni culturale si de agrement, a locurilor

EN 15 EN

joaca, a trotuarelor, parcarilor rezidentiale. Locuitorii regiunii prezintă un grad de mulțumire situat doar între 55% - 65% vizavi de calitatea mediului urban.( Eurobarometrul UE)

Valorificarea patrimoniului cultural și al potentialului turistic poate contribui în mod eficace la dezvoltarea economică și socială a regiunii și la îmbunătățirea calității mediului urban. Regiunea dispune de un patrimoniu cultural valoros, cu 3.322 monumente istorice (INP). Dintr-un total de 391 monumente clasificate categoria A, aproximativ 239 sunt amplasate in mediul rural. Starea majorității monumentelor este nesatisfacatoare, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural, a ofertei culturale și a activităților conexe este slabă.

O resursa importanta pentru regiune o reprezinta turismul, atat pentru cele 13 statiuni turistice, (din care 6 se regasesc in mediul rural), cat si pentru alte zone din regiune. Potentialul acestora este insuficient valorificat din cauza starii precare sau a lipsei infrastructurii publice de turism si a alternativelor de petrecere a timpului liber.

Probleme identificate: (1) areale urbane si spatii publice degradate, (2) starea precară a patrimoniului cultural, (3) valorificarea insuficientă a potentialului turistic.

Ca răspuns la provocarile identificate, se au in vedere următoarele:

-Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane;

-Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural si dezvoltarea de servicii culturale in mediul urban;

-Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice.

Programul susține o abordare integrată în regiune. Refacerea spațiilor urbane, revitalizarea și valorificarea patrimoniului cultural și susținerea turismului vor contribui la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, la creșterea atractivității orașelor, vor genera oportunități economice și locuri de muncă. Intervențiile în patrimoniu și turism din mediul rural vor veni în completarea celor din mediul urban, generand, la rândul lor, oportunități economice și locuri de muncă și îmbunătățind calitatea vieții locuitorilor din regiune.

Abordarea urbana la nivelul POR SV Oltenia

Localitatile urbane, in special cele mari, sunt motoare ale dezvoltarii socio-economice, reprezentând centre de cunoaștere și surse de creștere și inovație.

Diversele dimensiuni ale vieții urbane - economică, socială, culturală și de mediu - sunt strâns legate între ele, iar succesul în materie de dezvoltare urbană poate fi atins numai prin intermediul unei abordări integrate.

În cadrul dezvoltării urbane durabile, POR SVO susține dezvoltarea teritoriala integrata pentru a aborda într-un mod mai eficace provocările economice, sociale, climatice, demografice și de mediu care afectează zonele urbane, inclusiv zonele urbane funcționale, cu o alocare de aproximativ 17% din anvelopa programului.

Sprijinul care vizează zonele urbane va lua forma unui Instrument: Investitii teritoriale in strategii urbane care va beneficia de alocare financiara din (OS e(i)) - regenerarea urbană și infrastructura de turism, patrimoniu și cultura din zonele urbane).

Instrumentul se va operationaliza printr-o strategie de dezvoltare teritoriala (SDT/SIDU), care va cuprinde minim: zona geografică vizată, analiza nevoilor și a potențialului zonei, inclusiv a interconexiunilor economice, sociale și de mediu, descriere a unei abordări integrate, a implicării partenerilor, lista de proiecte, sursele de finantare. Responsabilitatea elaborarii, implementarii, monitorizarii si evaluarii

EN 16 EN

strategiei, precum si a prioritizarii proiectelor este in sarcina APL.

AM SVO are responsabilitatati in furnizarea unei metodologii privind principiile dezvoltarii urbane si asigurarea mecanismului de guvernanta, in aplicarea criteriilor de selectie a strategiilor, tipuri de proiect si in selectarea proiectelor integrate. Totodata, AM va oferi un tratament egal autorităților relevante și potențialilor beneficiari prin implementarea măsurilor de asistență tehnica cu scopul de a asigura o capacitate administrativă, tehnică și financiară solidă a APL.

Inainte de selectarea proiectelor integrate, AM va verifica conformitatea cu dispozițiile RDC si va evalua calitatea strategiilor, in baza unor criteriile de evaluare (maturitatea, abordarea integrată, relevanța pentru obiectivele POR, etc). AM va stabili un prag minim de calitate pe care strategiile vor trebui sa-l atinga (tip de selectie: primul venit, primul evaluat).

Principalele lectii invatate tin de dezvoltarea si implementarea unor scheme de finantare cat mai clare si usor de implementat la nivelul beneficiarilor, limitarea poverii administrative, asigurarea de sprijin constant beneficiarilor in vederea dezvoltarii si implementarii proiectelor, acestea fiind detaliate in anexa la program.

Cadrul institutional propus are la baza de asemenea lecțiile învățate în perioadele de programare 2007-2013 si 2014-2020 (ghidurile solicitantului cu cerinte necorelate, mecanism de evaluare greoi, ghiduri si proceduri modificate succesiv, intarzieri in achizitii publice).

Astfel, sistemul de management și control propus la nivel regional va fi format din:

-MIPE - rolul de Coordonator, are atribuții în asigurarea, realizarea, dezvoltarea și funcționarea sistemului informatic.

-DGACP - organism contabil din cadrul MFP responsabil cu primirea fondurilor de la CE;

-AA - structură din cadrul CCR responsabilă cu efectuarea auditurilor de sistem, de operațiuni și a conturilor, pentru a furniza CE o asigurare independentă privind funcționarea efectivă a sistemelor de management și control și privind legalitatea și regularitatea cheltuielilor;

-ADR SVO - rolul de AM pentru POR;

-Direcția Generală de Inspecție Economico-Financiară, prin Serviciul de Inspecție Fonduri-Europene din cadrul MFP – în calitate de OI cu atribuții delegate pentru activitatea de constatare și sancționare a neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene precum și respectarea prevederilor legale în cazul identificării unor indicii în legătură cu săvârșirea unor poibile fapte de natură penală;

-CRP, organism consultativ care reunește și implică în procesul de planificare principalii actori cheie din regiune într-un cadru larg partenerial și care participă la elaborarea și avizarea PDR SVO;

-CRI SVO, organism partenerial consultativ, care reunește și implică în procesul de planificare a RIS3 principalii actori cheie din regiune, membri ai Cvadruplu Helix care emit un punct de vedere științific cu privire la RIS3 și la portofoliul de proiecte aferent;

-CM POR SVO, compus din reprezentanți ai autorităților publice și societății civile, este o structură de tip partenerial, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic și care va analiza implementarea POR SVO și progresele înregistrate în îndeplinirea obiectivelor.

În ceea ce privește e-coeziunea, potrivit prevederilor HG 936/2020, art. 4, alin. 1, lit. (j), MIPE, în exercitarea rolului său de coordonator național, va asigura conformitatea cu articolul 69 alineatul (8) și cu anexa XIV din CPR.

EN 17 EN

Prin urmare, prin POR SVO se va avea in vedere:

• Planificare a interventiilor care sa reflecte specificul si nevoile regionale

• Simplificare procesului de depunere, evaluare si contractare a proiectelor

• Elaborarea ghidurilor in paralel cu programul

• Sustinerea capacitatii administrative a beneficiarilor si AM prin promovarea unui Plan de capacitate administrativă la nivel regional.

Programul se aliniază principiilor orizontale din regulamentele europene privind egalitatea de șanse, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, aplicarea principiului de a nu dăuna semnificativ mediului (DNSH), toate acestea urmand sa fie reflectate la nivel de proiecte.

Programul a parcurs evaluarea strategica de mediu (SEA) și evaluarea adecvata (EA); a fost obtinut avizul de mediu nr. 78/23.02.2022, emis de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP). Proiectele individuale vor parcurge procedura de obtinere a acordului de mediu conform legii 292/2018; de asemenea, se vor respecta recomandarile si masurile specifice din avizul de mediu, care este publicat pe site-ul www.adroltenia.ro.

Operațiunile selectate vor valorifica la maxim contribuția fondurilor europene, ținând cont de principiile orizontale și de criteriile care să asigure neutralitatea climatică și imunizarea la schimbările climatice a investițiilor în infrastructura finanțată, evitarea impactului negativ asupra mediului, reziliența climatică și principiul „Eficiență energetică înainte de toate”.

AM va promova utilizarea strategica a achizitiilor publice pentru a sprijini obiectivele de politica, beneficiarii vor fi incurajati sa foloseasca criterii relevante bazate pe calitate si costuri. Atunci când este fezabil, considerentele de mediu (de ex. criteriile de achiziție verzi) și considerentele sociale, precum și stimulentele pentru inovare vor fiîncorporate în procedurile de achiziții publice.

Beneficiarii vor fi incurajati sa foloseasca solutii, proceduri si standarde cu impact redus asupra mediului prin introducerea unor criterii specifice in Ghidul Solicitantului care vor fi insotite de un punctaj suplimentar adecvat.

Programul va incuraja investițiile care îmbină cu succes principiile durabilității, esteticii și incluziunii ale inițiativei Noului Bauhaus european, cu scopul de a găsi soluții accesibile, incluzive, durabile și atractive la provocările climatice.

AM va asigura respectarea drepturilor fundamentale și respectarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.

[1] INS – Condițiile de viață ale populației din România în anul 2020

EN 18 EN

1. Programme strategy: main challenges and policy responses

Table 1

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)

1. A more competitive and smarter Europe by promoting innovative and smart economic transformation and regional ICT connectivity

RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologies

Conform RT pentru România (2019-2020) ponderea intreprinderilor inovatoare din RO este sub media UE, iar nivelul cheltuielilor efectuate de mediul de afaceri în activitati CDI este în mod constant scăzut. Sunt necesare investiții care să conducă la creșterea performanței economice a și a capacității de inovare a IMM-urilor, la creșterea productivității acestora și internaționalizarea afacerilor. Pe de altă parte, mediul de cercetare și academic manifestă un interes deosebit și depun eforturi susținute pentru intensificarea activităților de CDI, mai ales a celor destinate întreprinderilor. Totuși, din cauza legăturilor slabe dintre mediul de afaceri și cel academic/de cercetare, rezultatele activităților de CDI nu au produs beneficii așteptate. Principalele puncte slabe ale (eco)sistemului CDI din regiune vizeaza: capacitatea limitată, dar și interesul redus pentru inovare a IMM-urilor, slaba colaborare între organizațiile CDI și mediul de afaceri, subfinanțare cronică a sistemului CDI și alocare ineficientă a resurselor. Dezvoltarea insufientă a infrastructurilor de cercetare și transferul limitat al rezultatelor CDI catre piata sunt principalele nevoi identificate in procesul EDP/RIS. Dezvoltarea infrastructurii de CDI în folosul IMM-urilor, este de natură să consolideze legăturile dintre mediul de afaceri și cel de cercetare și să încurajeze activitatea de inovare în întreprinderi, demonstrându-le acestora avantajele și beneficile și reducând costurile proprii. Consolidarea relatiilor dintre mediul științific și mediul de afaceri ar putea contribui la adaptarea acestora la nevoile și așteptările întreprinderilor. Se susține astfel intensificarea activitătilor de CDI, garantand adaptarea si implementarea rezultatelor CDI la nivelul companiilor si transferul acestora către piată, transformarea economică inteligentă și sustenabilă a întreprinderilor.. Finantarea inovării in IMM-uri in domeniile RIS identificate poate genera un

EN 19 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)impact durabil. Obiectivul specific asumat raspunde nevoilor de investitii identificate atat la nivel regional in RIS 3, cat si In Raportul de Tară si este in deplină concordantă cu OS FEDR: a (i), pentru a aborda unele dintre problemele asociate.


RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies, research organisations and public authorities

În cadrul Raportului de țară pentru România, au fost enunțate o serie de orientări de politică asociate OP 1 - O Europa mai inteligentă dintre care relevant este OPC 8 - sporirea măsurilor privind e-guvernarea, inclusiv prin introducerea și consolidarea unor servicii interoperabile la nivel european, e-incluziunea, e-sănătatea, învățarea on-line, competențele digitale. Tot Raportul de țară subliniază necesitatea investițiilor privind consolidarea preluării tehnologiei informației și comunicațiilor de către IMM-uri. România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește utilizarea serviciilor digitale, deoarece toți indicatorii sunt cu mult sub media UE. Din totalul persoanelor care auaccesat internetul în ultimele 12 luni, ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat 16% in comparatie cu media UE de 64%. Ponderea celor care au interacţionat cu autorităţile sau serviciile publice în scop personal a reprezentat 16,7%. În ceea ce privește serviciile publice digitale pentru cetățeni și, respectiv, pentru întreprinderi, România are un punctaj de 44 (mediaUE: 75) și 49 (media UE: 84).(DESI 2021) Conform Noii Agende Digitale pentru Europa: 2020-2030, statele membre trebuie sa contribuie la transpunerea aspiratiilor digitale ale UE prin implementarea de masuri concrete pentru a se asigura ca obiectivele sunt indeplinite. POR SV isi propune sa contribuie la transformarea digitală a întreprinderilor/ adoptarea tehnologiilor si digitalizarea serviciilor publice. Zonele urbane sunt motoarele economiei, dar și catalizatori ai creativității și ai inovării în întreaga Uniune Europeană. Astfel, este necesară digitalizarea serviciilor publice locale, inclusiv prin intervenții de tip smart-city. Folosirea tehnologiilor IT poate fi folosită pentru dezvoltarea tuturor domeniilor de bază la nivelul unei comunități: energie, infrastructură, mobilitate, educatie, ocupare și administrație. La

EN 20 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)nivelul Strategiei POR a fost setat un obiectiv specific privind sprijinirea transformării digitale a economiei regionale și a domeniilor de interes public si fructificarea beneficiilor sale pentru cetățenii și întreprinderi. Acest obiectiv specific va fi abordat prin intermediul Prioritatii 2.


RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive investments

Cresterea economică durabilă si imbunătătirea standardului de viata al populatiei sunt determinate de dezvoltarea competitivitătii economiei in contextul provocărilor mondiale (globalizarea economiei, deschiderea pietelor internationale, schimbarile tehnologice rapide), provocări ce trebuie sa fie transformate in oportunităti de către mediul economic. Din analiza contextului competitiv al economiei României, reiese că unul dintre punctele vulnerabile ale economiei românești derivă dintr-un ritm al transformărilor mai lent decât cel necesar pentru ca România să depășească statutul de țară mai puțin dezvoltată. Îmbunătățirea capacității de inovare a economiei românești, prin investiții tehnologice și internaționalizare și implementarea mecanismelor economiei circulare, vor contribui la creșterea gradului de competitivitate. Documentul de Politică Industrială al Romaniei a identificat ca prioritate: Produse românești cu valoare adăugată ridicată, competitive pe piața internă (UE) și internațională, un factor determinant in acest sens, fiind investitiile in linii tehnologice, active corporale. Manifestarea modestă a spiritului antreprenorial, finanțarea insuficientă a IMM-urilor și a mediului de afaceri, a inovării și a transformării digitale a IMM-urilor, dar și problemele cu privire la competitivitate și accesul la piețe limitează dezvoltarea ecosistemului antreprenorial din Regiunea SV Oltenia. Aceste limitari pot fi eliminate printr-o serie de masuri care sa sprijine cresterea competitivitatii IMM-urilor prin investiții de modernizare tehnologică în întreprinderi si dezvoltarea infrastructurii și serviciilor structurilor de sprijin a afacerilor regionale. La nivel regional, PDR SV Oltenia sustine, prin Prioritatea 1 Cresterea competitivitatii economice a regiunii, domeniul de interventie 1.2, impulsionarea creșterii și

EN 21 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)competitivității IMM-urilor.


RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship

Alegerea acestui obiectiv specific este justificată prin perspectiva specializării inteligente si a operationalizarii actiunilor sustinute prin RIS SV 2021-2027. Interventiile sprijinite vor contribui la consolidarea capacitătii administrative a actorilor implicati in procesul de descoperire antreprenoriala la nivel regional, la intensificarea eforturilor de valorificare a sinergiilor și complementarităților dintre diverse politci și instrumente ale UE care sprijină cercetarea, inovarea și competitivitatea industrială. Este necesar ca procesul de descoperire antreprenorială să fie asigurat continuu și implementat la nivel regional. În completarea finanțărilor propuse in cadrul OS (i) si OS (iii) este necesară asigurarea formării/specializării/perfecționării profesionale, pentru resursa umană implicată în activitățile CDI/transfer tehnologic în cadrul infrastructurilor CDI De asemenea, se va avea în vedere dezvoltarea unor competențe profesionale in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor avansate.

2. A greener, low-carbon transitioning towards a net zero carbon economy and resilient Europe by promoting clean and fair energy transition, green and blue investment, the circular economy, climate change mitigation and adaptation risk prevention and management, and sustainable urban mobility

RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions

RT (2019) menționează necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a aborda performanța energetică scăzută a clădirilor și pentru a stimula renovarea clădirilor vechi în vederea asigurării eficienței energetice si promovării energiei din surse regenerabile la scară mică. Utilizarea eficientă a energiei reprezintă o provocare din cauza resurselor limitate, a creșterii continue a costurilor cu energia, dar și din punctul de vedere al schimbărilor climatice. Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul final de energie şi 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. , iar aAproximativ 75 % dintre clădiri nu sunt eficiente din punct de vedere energetic. Consumul final de energie în clădiri reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice. Sectorul public are o pondere a consumului de energie de 19% din consumul total de energie finală. (SNRT) Obiectivul general al României în domeniul energiei este conturat

EN 22 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)prin PNIESC care stabilește obiective, dar și politici și măsuri aferente celor cinci dimensiuni ale Uniunii Energetice. POR SV Oltenia răspunde eficient la angajamentele ambițioase europene și naționale prin interventii in sectorul public si rezidential, contribuind la obiectivele Uniunii pentru 2030 pentru reduceri de emisii de gaze cu efect de seră, energie regenerabilă, eficiență energetică. Renovarea fondului existent de clădiri, în vederea creşterii performanţei energetice a acestora, reprezintă una dintre cele mai semnificative şi strategice investiţii care poate fi realizată. Intervențiile POR contribuie și la diminuarea fenomenului de sărăcie energetică la nivel regional, în linie cu prevederile Pactului Ecologic European. În mod specific, alocarea financiară pentru perioada 2021-2027 are în vedere sprijinirea atingerii obiectivelor asumate de România prin pachetul “Energie curată pentru toți europenii” la orizontul anului 2030: Promovarea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.


RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution

Strategia UE pentru infrastructură verde promovează dezvoltarea infrastructurii ecologice, oferind multiple beneficii și contribuind la o creștere durabila. În rapoartele de țară 2019 și 2020, s-a identificat necesitatea consolidării biodiversității, infrastructurilor verzi în mediul urban și reducerea poluării. Acordul de la Paris privind schimbările climatice, cat si politicile si strategiile promovate de Uniunea Europeană acordă o importantă deosebită cresterii suprafetei zonelor verzi din orase, pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon și a consumului de energie. În mai 2020, Comisia Europeană a adoptat o nouă strategie cuprinzătoare privind biodiversitatea pentru a readuce natura în viața oamenilor. Noua strategie privind biodiversitatea abordează factorii-cheie ai declinului biodiversității, și urmărește să integreze considerațiile legate de biodiversitate în strategia globală de creștere economică a UE. Strategia propune, printre altele, stabilirea unor obiective obligatorii pentru înverzirea orașelor, prin ecologizarea zonelor urbane și periurbane. In configurarea interventiilor pe acest domeniu in cadrul POR, au fost luate in considerare obiectivele

EN 23 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)prevazute in acesta strategie. La nivelul Regiunii SV Oltenia, există disparități însemnate în ceea ce privește dimensiunea și calitatea spațiilor verzi, toate zonele urbane având însă nevoie de investiții în domeniu. Conform Strategiei UE privind biodiversitatea 2030, spațiile urbane verzi, de la parcuri și grădini până la acoperișuri verzi și paduri urbane, oferă o gamă largă de beneficii pentru oameni. Acestea reduc poluarea aerului, apei și a zgomotului, asigură protecție împotriva valurilor de căldură și mențin o conexiune între oameni și natură. In Strategia regională din PDR Sud-Vest Oltenia 2021-2027, au fost prevazute actiuni indicative pentru amenajarea de spatii verzi, refunctionalizarea unor terenuri si suprafete abandonate si neutilizate din interiorul oraselor si transformarea in spatii verzi. Intervențiile POR vor susține alinierea zonelor urbane din regiune la obiectivele Strategiei UE privind infrastructurile ecologice. Acest obiectiv specific va fi abordat prin intermediul tipurilor de interventii din cadrul Axei Prioritare 3 –“Eficienta energetica si infrastructura verde”.


RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of transition to a net zero carbon economy

SMSI stabileste pașii planificați pentru transformarea sistemului de transport al UE în linie cu ambiția acordului european European (Green Deal). Pentru a atinge obiectivele de neutralitate climatică, sectorul transporturilor din UE trebuie să si reducă emisiile de CO2 cu 90%. RT precizează că sunt necesare investiții în toate orașele, care să facă tranziţia de la traficul individual motorizat către transportul sustenabil, ecologic şi nepoluant. De asemenea, România trebuie să se alinieze ”Strategiei Europene pentru Mobilitatea cu emisii scăzute de gaze de seră”(2016), prin care UE își propune să reducă cu 60% emisiile rezultate din transport, pînă în anul 2050, față de nivelul din anul 1990. Pentru a contribui la această schimbare sistemică, transportul public trebuie să devină o alternativă durabilă si sustenabilă. In RSVO, calitatea transportului public rămâne problematică, în ciuda faptului că exista un sistem de transport public in care au fost facute investitii in ultimii ani. Atractivitatea transportului public local este afectată de vechimea mijloacelor de transport, dar și de frecvența redusă de circulație a

EN 24 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)acestora sau de timpul lung alocat parcurgerii unui traseu (mai ales în comparație cu autovehiculul individual). RSVO se caracterizeaza si printr-o infrastructura deficitară pentru utilizarea transportului ecologic și interconectivitatea slab dezvoltată pentru toate mijloacele de transport motorizate și nemotorizate (terminale multimodale, parcări de tip park and ride, etc). Documentele strategice referitoare la dezvoltarea urbana durabila (SIDU si PMUD) contin obiective legate de modernizarea si imbunatatirea serviciilor publice de transport, incurajarea utilizării transportului public și a celui nemotorizat si dezvoltarea infrastructurii pentru moduri de transport alternative. In PDR 2021-2027, exista o prioritate dedicata Dezvoltarii urbane durabile, Mobilitate urbana intermodala. Avand in vedere nevoile existete la nivel regional, interventiile referitoare la mobilitatea urbana se subsumeaza acestui obiectiv specific. In plus, obiectivul se află în concordanță cu RT, contribuie la țintele Obiectivului 11 din cadrul SNDD 2030 și asigură totodată și continuitatea strategică a POR 2014-2020 prin tipul de investiții sprijinite.

3. A more connected Europe by enhancing mobility

RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to TEN-T and cross-border mobility

Infrastructura de transport rutier a RO este slab dezvoltată, subdimensionată și nu îndeplinește cerințele unei economii în creștere (RȚ 2019,). Una din cauzele existenței decalajelor de dezvoltare inter şi intra-regionale este accesibilitatea limitată la rețeaua TEN-T, inclusiv prin calitatea scăzută a drumurilor de legătură. RT 2020 subliniaza faptul ca, dotarea insuficienta și nemodernizata a sectorului transportului constituie un obstacol în calea integrării teritoriale la nivelul României și al Europei, dat fiind că lasă anumite regiuni, printre care și SV Oltenia, izolate. România se află sub media europeană la sectorul infrastructură și transport la toate criteriile de analiză privind investițiile și infrastructura, conform celui mai recent European Transport and Infrastructure ScoreBoard (2019). Drumurile nationale si judetene, în cea mai mare parte, traversează localităţi, viteza de circulaţie fiind redusă pe aceste sectoare, fapt ce îngreunează foarte mult deplasarea și creste timpi de deplasare. În cazul municipiilor și

EN 25 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)orașelor, se produce congestionarea traficului, făcând dificilă implementarea unor măsuri de mobilitate urbană durabilă. Având în vedere aceste aspecte, în Strategia regionala din PDR Sud-Vest Oltenia pentru perioada 2021-2027, prioritatea 2 prevede - Modernizarea si dezvoltarea infrastructurii regionale Domeniul de interventie 2.1: Dezvoltarea de rețele transeuropene de transport durabile, mobilitatea națională, regională și transfrontalieră. (https://www.adroltenia.ro/planul-de-dezvoltare-regionala-2021-2027/ ) Din perspectiva priorităților de dezvoltare regionale și locale, dar și datorită faptului că o mare parte din aceste drumuri județene traversează localitățiile, în principal cele urbane, au fost identificate o serie de investiții prioritare la nivel regional care să asigure conexiunea localităților la reșelele TEN-T și să îmbunătățească accesibilitatea. Investițiile propuse vor răspunde de asemenea si nevoilor evidențiate prin Strategia Națională pentru Siguranță Rutieră 2021-2030 Interventiile propuse in Prioritatea 5 - Accesibilitate si conectivitate la nivel regional vor contribui la atingerea obiectivului de dezvoltare a unei mobilități regionale si de îmbunătățire a accesului la TEN-T.

4. A more social and inclusive Europe implementing the European Pillar of Social Rights

RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training

RT 2019 evidentiaza faptul ca sistemul de învățământ este subfinanțat, iar capacitățile administrative necesare pentru modernizarea acestuia trebuie să fie consolidate. Se înregistrează întârzieri în modernizarea rețelei de școli și în optimizarea lor astfel încât să se țină cont de principiul invatamantului centrat pe elev, 10 % din școli fiind supraaglomerate, în timp ce 58 % dispun de capacități excedentare. Investițiile pentru educație sunt printre cele mai scăzute din UE (3,7 % din PIB față de 4,7 %). Acest decalaj este deosebit de relevant la nivelurile învățământului preșcolar și primar, care sunt esențiale pentru prevenirea părăsirii timpurii a școlii, asigurarea egalității de șanse și evitarea inegalităților mai târziu în viață. Frecvent, școlile duc lipsă de laboratoare și biblioteci, iar intreținerea și renovarea periodice sunt rămase în urmă din cauza lipsei de finanțare din partea autorităților locale. Investițiile POR vor susține implementarea PRAI 2016-2025, si

EN 26 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)sunt de asemenea aliniate viziunii strategice stabilite în SMIE 2018 – 2023,. Analiza multidimensională a educației subliniază nevoia semnificativă de a investi în infrastructura educațională, profund afectată de schimbările demografice, in principal prin construirea/reabilitarea școlilor din mediul urban și rural, o atentie deosebita fiind acordata scolilor supraaglomerate precum si a celor cartografiate prin Atlasul Comunităților marginalizate, conform indicelui IRSE. Investițiile insuficiente în infrastructura educațională generează scăderea gradului de participare în toate nivelurile de învățământ, accesul și calitatea procesului de învățare in special pentru grupurile dezavantajate. Nevoile de investiții în învățământul profesional si tehnic (IPT) cat si din invatamantul superior din regiunea SVO se referă în principal la calitatea, relevanța și eficiența educației, promovand invatamantul centrat pe elev/student si activitati pe grupe si subgrupe mici. Intervențiile propuse a fi finanțate prin Prioritatea 6 – “Educatie moderna si incluziva” vor oferi posibilitatea adresării deficiențelor majore ale sistemului educațional și ale pieței muncii, așa cum au fost semnalate și în cadrul RT.

5. A Europe closer to citizens by fostering the sustainable and integrated development of all types of territories and local initiatives

RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental development, culture, natural heritage, sustainable tourism, and security in urban areas

Una din prioritatile PDR Sud-Vest Oltenia este dezvoltarea urbana durabila, prioritate care include masuri de reabilitare si dezvoltare a zonelor urbane degradate. Totodata PDRidentifica dezvoltarea turismului si a culturii ca o prioritate de dezvoltare, dat fiind potenţialul turistic existent, dar insuficient fructificat, în regiune. Rolul major al oraselor in dezvoltarea teritoriala este subliniat in Agenda 2030 iar noua Carta de la Leipzig reafirma importanta dezvoltarii urbane integrate. Dezvoltarea oraselor pentru a deveni incluzive, sigure si durabile este unul din ODD. Printre masurile recomandate pentru atingerea acestui obiectiv se numara consolidarea eforturilor de protejare si pastrare a mostenirii culturale si naturale, modernizarea cartierelor pentru crearea unor zone favorabile incluziunii si durabilitatii, asigurarea accesului la spatii publice sigure. Activitatea turistică este concentrată în câteva centre. Problemele generate de starea de degradare a spatiilor

EN 27 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)publice, a patrimoniului cultural și natural și conservare a obiectivelor de patrimoniu impiedica o dezvoltare echilibrata a zonei. Bazele de tratament balnear sunt uzate fizic și neadaptate la standardele concurenţei europene, infrastructura turistică are un standard calitativ sub medie, inclusiv în ceea ce privește infrastructura de agrement. Obiectivul specific va contribui la dezvoltarea atractivității regiunii, aliniindu-se cu documentele strategice la nivel regional (PDR și Strategia de Specializare Inteligentă). Cadrul de acțiune European pentru patrimoniul cultural, menționează patrimonial cultural ca o resursă importantă pentru viitor, care trebuie protejată, dezvoltată și promovată. Prin sprijinirea investițiilor în infrastructura de turism și patrimoniu cultural, acest obiectiv contribuie și la Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Strategia Națională pentru Dezvoltarea Turismului (2019), care vizează valorificarea resurselor culturale și susținerea turismului cultural pentru o mai bună protecție a patrimoniului cultural, precum și SDTR, unde, se consideră prioritară extinderea operațiunilor de reabilitare a centrelor istorice ale orașelor, fapt ce are un impact deosebit asupra peisajului urban.

5. A Europe closer to citizens by fostering the sustainable and integrated development of all types of territories and local initiatives

RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental local development, culture, natural heritage, sustainable tourism and security, in areas other than urban areas

Mediul rural din regiune se plasează, în mare măsură, în afara circuitelor economice si turistice, decalajele de dezvoltare fiind evidente. Pornind de la nevoile identificate in PDR, se are în vedere o abordare integrata a dezvoltării teritoriale din mediul rural, prin susținerea diversificării oportunităților în zonele rurale, prin valorificarea patrimoniului cultural și natural, precum si a infrastructurii turistice din statiuni. Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, stabileste între priorități, Valorificarea resurselor culturale specifice pe plan local prin protejarea patrimoniului cultural, identității culturale și îndeletnicirilor tradiționale (artizanale, artistice, culinare); încurajarea dezvoltării în continuare a agroturismului iar între țintele pentru 2030, Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural, a elementelor de

EN 28 EN

Policy objective or JTF specific objective Specific objective or dedicated priority * Justification (Summary)peisaj din mediul urban și rural. La nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, conform datelor oficiale publicate de Institutul National al Patrimoniului în anul 2015, se regăsesc 239 monumente clasificate categoria A, amplasate in mediul rural. Regiunea dispune de un cadru natural deosebit și variat ceea ce reprezintă un potențial de valorificare a turismului în cele 6 statiuni turistice . Obiectivul este în conformitate cu documentele strategice la nivel regional (PDR 2021 – 2027) și contribuie la asigurarea continuității strategice a POR 2014-2020 precum și la Strategia pentru cultură și patrimoniu național.

* Dedicated priorities according to ESF+ Regulation

EN 29 EN

2. Priorities

Reference: Article 22(2) and point (c) of Article 22(3) CPR2.1. Priorities other than technical assistance

2.1.1. Priority: P1. Competitivitate prin inovare si intreprinderi dinamice

2.1.1.1. Specific objective: RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologies (ERDF)

2.1.1.1.1. Interventions of the Funds

Reference: points (d)(i), (iii), (iv), (v), (vi) and (vii) of Article 22(3) CPRThe related types of actions – point (d)(i) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation:

Regiunea Sud-Vest Oltenia se caracterizeaza printr-un ecosistem de cercetare si inovare fragmentat si ineficient: capacitate limitată de CDI (număr mic de entități, de salariați și de cercetători), activitati de inovare reduse in IMM-uri, cerere slaba de cunoastere din partea acestora, insuficienta presiune, dar si capacitate pentru comercializarea rezultatelor C&D obtinute in unitatile de cercetare, nivel scăzut de publicaţii ştiinţifice şi cereri de brevet, activitate de brevetare aproape inexistenta; iar legaturile dintre educatie, cercetare si mediul de afaceri sunt slabe si conjuncturale.

În ceea ce priveşte cererea de CI, principalele provocări sunt reprezentate de necesitatea creşterii gradului de inovare, a capacității de transfer a rezultatelor cercetării pe piaţă şi a capacității de absorbţie a inovării în firme.

In regiune, universitățile reprezintă jucători relativ noi în activitatea de CDI, activitățile de CD în mediul academic sunt neregulate și depind de finanțarile obținute în cadrul diferitelor proiecte, iar capacitatea lor de a transfera rezultatele cercetarii în economie este încă redusă.

In 2020 erau 1114 salariați in sectorul CDI (2.46% din totalul național), din care 862 cercetători (3.07% din totalul național) in regiune, iar investiţiile private în C&D sunt dintre cele mai scăzute între statele UE.

Toate actiunile sprijiite in cadrul acestei prioritati vor viza domeniile RIS 3.Pentru a contribui la cresterea potentialului de CI al regiunii, in Strategia Regionala de Specializare Inteligenta SVO (aprobata in 01.10.2021) au fost selectate 5 domenii de specializare inteligenta in care regiunea are avantaje competitive si care ar putea contribui la o dezvoltare accelerata prin inovare: Sisteme de transport, Inginerie industriala și materiale, Agro-alimentar, ITC si Digitalizare, Industrii creative si 2 domenii orizontale: Economia verde si Economia circulara. In plus, contextul generat de pandemie si de criza energetica determina necesitatea dezvoltarii de solutii alternative la tehnologiile existente.

EN 30 EN

In cadrul acestui OS, vor fi finantate 4 tipuri de interventii, care sa raspunda in mod specific nevoilor ecosistemului de CDI, identificate in RIS3:

Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic in folosul întreprinderilor

Interventiile au ca scop creșterea investițiilor în CD in folosul întreprinderilor, încurajarea inovarii în scopul creşterii performanței, rezilienței și transformării inteligente și sustenabile a întreprinderilor, ținând seama de tendințele și provocările tehnologice și societale.

Interventiile in infrastructurile de CDI si TT vor include parteneriate intre mediul universitar / academic / autoritatile publice locale, si vor putea include achiziționarea de echipamente sau tehnologii pentru a dezvolta produse și servicii inovatoare, care vor putea fi accesate de IMM-uri sau vor putea fi folosite pentru a genera inovare în folosul IMM-urilor, pe baza nevoile intreprinderilor identificate in domeniile RIS3, acestea din urma fiind beneficiarii finali ai infrastructurilor de CDI si TT finantate.

Proiectele vor fi prioritizate printr-un mecanism de descoperire antreprenoriala, pe baza nevoilor sectorului de afaceri sau a provocarilor societale. Interventiile vor include obligatoriu si activitati de cercetare si inovare in folosul intreprinderilor.

Tipuri de activitati orientative:

Dezvoltarea de noi departamente de CD (laboratoare/centre de CD etc.) în cadrul infrastructurilor de CDI si transfer tehnologic, însoțită obligatoriu de dotarea acestora cu echipamente și instrumente de cercetare;

Achiziția de echipamente și instrumente de cercetare în cadrul infrastructurilor de CDI si transfer tehnologic; Activități de cercetare și inovare în centre publice de cercetare, în învățământul superior și în centre de competențe, in folosul intreprinderilor;

Stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare

Acest tip de interventie are ca scop încurajarea investițiilor private în CDI in domeniile identificate in RIS 3, creșterea numărului de întreprinderi care urmăresc introducerea inovării în activitatea proprie prin proiecte care dezvoltă produse şi/sau procese sau tehnologii noi sau substanţial îmbunătăţite, în scopul producţiei şi comercializării, bazate pe rezultate de cercetare.

Finantarea va acoperi activitatea de cercetare și dezvoltare,de pre-implementare și de punere în aplicare, pentru dezvoltarea de tehnologii (intern sau extern) care nu au fost încă utilizate în activități economice.

Această acțiune se adresează întreprinderilor din domeniile RIS3 regional care isi doresc sa dezvolte capacitatea interna de CDI. Se incurajeaza

EN 31 EN

valorificarea unor rezultate de cercetare-dezvoltare, pentru dezvoltarea de procese, produse, tehnologii sau servicii.

În cadrul acestui tip de intervenții, investițiile productive în alte întreprinderi decât IMM-urile pot beneficia de sprijin atunci când implică o cooperare cu IMM-uri pentru activități de cercetare și inovare.


Dezvoltarea infrastructurilor proprii de CDI ale întreprinderilor, sprijinirea activităților de inovare (inclusiv inovare de proces și organizațională) aferente domeniilor de specializare inteligentă la nivel regional (abordare pe lanțul valoric al inovării – activități CDI, valorizare produse/servicii) inclusiv etapa de lansare în piață;

Activități de cercetare aplicată și inovare, inclusiv cercetare industrială, dezvoltare experimentală și studii de fezabilitate, având ca obiectiv principal punerea pe piață a unor produse și servicii inovatoare;

Cooperare intre intreprinderi si entitati de CDI in domeniile RIS 3

Această acţiune urmărește să încurajeze interacțiunea intre intreprinderi si entitati de cercetare, in baza unor cecuri de inovare .

Obiectivul interventiei este incurajarea IMM-urilor de a investi în activităţi de cercetare-dezvoltare care să conducă la lansarea de produse şi servicii inovative si dezvoltarea de colaborari între IMM-uri şi entitati de cercetare. Cecurile de inovare trebuie să rezolve probleme CDI punctuale ale IMM-urilor, care nu pot fi rezolvate intern și care necesita o abordare cu potenţial real pentru noi produse /servicii cu impact în piață.


Cercetare-dezvoltare industrială, studii cu scopul introducerii în fabricație; Realizare şi testare modele experimentale, concepere şi testare produse în vederea introducerii în fabricație Evaluare şi audit tehnologic; Certificare produs, teste, măsurători, analize de laborator; Asistenţă la aplicarea unor rezultate ale cercetării; Asistenţă pentru drepturile de proprietate industrială; Consultanţă pentru brevetare.

Transfer tehnologic si inovare

EN 32 EN

Obiectivul interventiei este implementarea unui transfer tehnologic, facilitarea valorificării comerciale și industriale a inovațiilor de către companii. Acest tip de proiecte presupune existenta unui rezultat de cercetare sau o tehnologie care urmeaza sa fie dezvoltat/a sau adaptat/a la nevoile firmei, pregatirea pentru fabricatie, introducerea in fabricatie, lansare pe piata. Interventiile vor include procese de cercetare, dezvoltare si transfer tehnologic, cu accent pe economia cu emisii reduse de dioxid de carbon, pe reziliență și pe adaptarea la schimbările climatice


Introducerea în producţie a rezultatelor cercetării-dezvoltării sau a dreptului de proprietate industrială Achiziţionarea de active necorporale şi corporale (utilaje, instalaţii şi echipamente) strict necesare pentru introducerea rezultatelor cercetării în ciclul

productiv, dimensionate la volumul real de producţie; Servicii suport pentru transferul tehnologic in beneficiul IMM-urilor;

Pentru a asigura dezvoltarea integrata si sustenabila a capacitatii de inovare in IMM-uri, prin intermediul OS (iv) se va acorda sprijin în domeniul dezvoltarii competențelor angajaților. Activitățile de instruire reprezintă o abordare integrată cu activități aferente OS a (iv). Actiuni de consolidare a capacitatii administrative, pregatirea portofoliului de proiecte si sprijin in implementare vor fi sustinute prin Prioritatea 8 – Asistenta tehnica.

PORSVO 2021-2027 va contribui la agenda de politici a SER prin imbunatatirea transpunerii rezultatelor CDI in economia regioanla.

Complementar, prin POCIDIF, vor fi sprijinite proiectele de CDI care participă direct la competițiile Programului Orizont Europa, infrastructuri la nivel national prioritizate prin Roadmap-ul infrastructurilor CDI. POTJ va sprijini, de asemenea, investiții în activități de cercetare și inovare si transfer tehnologic, in judetele Gorj si Dolj, cu scopul de a atenua efectele tranzitiei catre o neutralitate climatica. PNRR, pilonul 3, componenta 9 vizeaza vouchere suport pentru mediul de afaceri si CDI, mentorat pentru Orizont Europa, atragere de resurse umane inalt specializate , operationalizarea a 5 centre de competetnta pentru misiunile orizont Europa.

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR.

The main target groups - point (d)(iii) of Article 22(3) CPR:

Principalele grupuri țintă vizate sunt:

- micro-intreprinderi, IMM, intreprinderi mari, doar dacă cooperează cu IMM-uri în activități de CDI; entitati de transfer tehnologic, parcuri stiintifice si

EN 33 EN

tehnologice, universitati, entitati de cercetare, parteneriate, organizații CDI, autoritati publice;

- cercetătorii, studentii, doctoranzi și salariați implicați în activitățile de cercetare-dezvoltare.

Actions safeguarding equality, inclusion and non-discrimination – point (d)(iv) of Article 22(3) CPR and Article 6 ESF+ Regulation

Programul urmărește aplicarea principiilor orizontale privind egalitatea de șanse, incluziunea și nediscriminarea prin respectarea prevederilor naționale în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.

Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare, interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă.

Indication of the specific territories targeted, including the planned use of territorial tools – point (d)(v) of Article 22(3) CPR

Având în vedere necesitățile regionale precum și localizarea potențialilor beneficiari investițiile se vor realiza atât în mediul urban cât și în mediul rural. In cadrul acestui OS, nu se vor utiliza instrumente teritoriale integrate.

La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia a fost elaborata Strategia de Specializare Inteligenta, intr-un larg proces consultativ si prin utilizarea mecanismului de descoperire antreprenoriala. Proiectele finantate in cadrul acestui OS vor fi in concordanta cu RIS SV Oltenia.

The interregional, cross-border and transnational actions – point (d)(vi) of Article 22(3) CPR

Acțiunile și intervențiile prevăzute sub acest obiectiv specific ating parțial și componenta interregională și transnațională prin participarea IMM-urilor și organizațiilor CDI în structuri, parteneriate și programe de colaborare. Totodată POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.

Cu toate acestea, pentru acțiunile indicative aferente O.S., se vor încuraja și proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.

EN 34 EN

Activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027, stabilite pentru Ariile prioritare 7 (acțiunea 3) și 8 (acțiunea 1). Totodată, intervențiile prevăzute sub acest OS sunt în concordanță cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, fiind vizate elemente cheie precum transferul de cunoștințe sau susţinerea inovării şi a specializării inteligente.

Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei.

The planned use of financial instruments – point (d)(vii) of Article 22(3) CPR

Pentru interventia Infrastructuri de cercetare, inovare si transfer tehnologic, forma de finantare va fi sub forma de grant. Serviciile de sprijin și activitățile de cooperare care nu vor fi legate de o investiție comercială specifică, ci vor extinde capacitatea generală.

Pentru stimularea cererii intreprinderilor pentru inovare , forma de finantare va fi sub forma de grant. Numărul scazut de întreprinderi inovatoare necesita investiții semnificative, cu o intensitate a grantului in functie de legislatie.

Pentru Cooperare intre intreprinderi si entitati de CDI in domeniile RIS 3, forma de finantare va fi sub forma de grant. Utilizarea granturilor este justificata de gradul ridicat de risc si incertitudine al activitatilor de cercetare si de obiectivul de a implica tot mai multe intreprinderi in aceste activitati.

Pentru Transfer tehnologic si inovare, forma de finantare va fi sub forma de grant, pe baza unei scheme de minimis. Numărul scazut de întreprinderi inovatoare necesita investiții semnificative, cu o intensitate a grantului in functie de legislatie.

2.1.1.1.2. Indicators

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR and Article 8 ERDF and CF RegulationTable 2: Output indicators

Priority Specific objective Fund Category of region ID Indicator Measurement unit Milestone (2024) Target (2029)

P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO01 Enterprises supported (of which: micro, small, medium, large) enterprises 23.00 293.00

P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO02 Enterprises supported by grants enterprises 23.00 293.00

P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO07 Research organisations participating in joint research projects Research organisations 0.00 4.00

EN 35 EN

P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO08 Nominal value of research and innovation equipment euro 0.00 16.20

P1 RSO1.1 ERDF Less developed RCO10 Enterprises cooperating with research organisations enterprises 9.00 32.00

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPRTable 3: Result indicators

Priority Specific objective Fund Category of

region ID Indicator Measurement unit

Baseline or reference value

Reference Year

Target (2029) Source of data Comments

P1 RSO1.1 ERDF Less developed

RCR02 Private investments matching public support (of which: grants, financial instruments)

euro 0.00 2021 5,060,000.00 sistemul de monitorizare


RCR03 Small and medium-sized enterprises (SMEs) introducing product or process innovation

enterprises 0.00 2021 73.00 sistemul de monitorizare


RCR05 SMEs innovating in-house enterprises 0.00 2021 17.00 sistemul de monitorizare

2.1.1.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference: point (d)(viii) of Article 22(3) CPRTable 4: Dimension 1 - intervention field


region Code Amount (EUR)


002. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in small and medium‑sized enterprises (including private research centres) directly linked to research and innovation activities

8,000,000.00


003. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in large enterprises directly linked to research and innovation activities

2,000,000.00


004. Investment in fixed assets, including research infrastructure, in public research centres and higher education directly linked to research and innovation activities

7,000,000.00


006. Investment in intangible assets in SMEs (including private research centres) directly linked to research and innovation activities

2,000,000.00

EN 36 EN


007. Investment in intangible assets in large enterprises directly linked to research and innovation activities 1,000,000.00


008. Investment in intangible assets in public research centres and higher education directly linked to research and innovation activities

2,000,000.00


009. Research and innovation activities in micro enterprises including networking (industrial research, experimental development, feasibility studies)

2,000,000.00


010. Research and innovation activities in SMEs, including networking 14,000,000.00


011. Research and innovation activities in large enterprises, including networking 2,500,000.00


012. Research and innovation activities in public research centres, higher education and centres of competence including networking (industrial research, experimental development, feasibility studies)

5,000,000.00


029. Research and innovation processes, technology transfer and cooperation between enterprises, research centres and universities, focusing on the low carbon economy, resilience and adaptation to climate change

7,046,000.00

P1 RSO1.1 Total 52,546,000.00

Table 5: Dimension 2 - form of financing

Priority Specific objective Fund Category of region Code Amount (EUR)

P1 RSO1.1 ERDF Less developed 01. Grant 52,546,000.00

P1 RSO1.1 Total 52,546,000.00

Table 6: Dimension 3 – territorial delivery mechanism and territorial focus


P1 RSO1.1 ERDF Less developed 26. Other approaches - Cities, towns and suburbs 49,921,000.00

P1 RSO1.1 ERDF Less developed 28. Other approaches - Rural areas 2,625,000.00

P1 RSO1.1 Total 52,546,000.00

Table 7: Dimension 6 – ESF+ secondary themes

EN 37 EN


Table 8: Dimension 7 – ESF+*, ERDF, Cohesion Fund and JTF gender equality dimension


P1 RSO1.1 ERDF Less developed 03. Gender neutral 52,546,000.00

P1 RSO1.1 Total 52,546,000.00

* In principle, 40 % for the ESF+ contributes to gender tracking. 100 % is applicable when Member State chooses to use Article 6 ESF+

EN 38 EN

2.1.1.1. Specific objective: RSO1.3. Enhancing sustainable growth and competitiveness of SMEs and job creation in SMEs, including by productive investments (ERDF)



În anul 2020, la nivelul Regiunii SV Oltenia se inregistrau 45.029 intreprinderi active, in crestere anuala, fata de 2013, cand existau doar 36.516, din care 91% in categoria microintreprinderilor, 7% in categoria intreprinderilor mici, 1% in categoria intreprinderi mijlocii și 0,1% in categoria intreprinderi mari (85 de unitati). Județul Dolj are cea mai mare concentrare de întreprinderi (38% din totalul regional), urmat de Vâlcea (19%), Olt și Gorj (fiecare cu câte 17%) și de Mehedinți (9%).

Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează performanțe slabe în ceea ce privește activitatea antreprenorială. Regiunea se situează pe ultimul loc din țară în ceea ce privește numărul întreprinderilor active nou create (10.706, 8% din totalul național, 2019). Majoritatea acestora sunt microîntreprinderi, având în medie 2,2 angajați și desfășoară o singură activitate economică (doar 2,2% dintre întreprinderi desfășoară activități multiple, față de 6,5% la nivel național).

Numai 13,6% dintre întreprinderi fac investiții în primul an de la înființare, pondere apropiată de media națională (13,7%) dar mult diminuată față de valoarea înregistrată în regiune în anul 2013 (22%). Ponderea întreprinderilor care supraviețuiesc la un an de la înființare este de 65,2%, apropiată de media națională (66,2%).

Între dificultățile cu care se confruntă firmele noi se numără accesul limitat la credite (41%, față de 24,8% național), lipsa de tehnologie (19,6% față de 14% național), lipsa clienților sau clienți care plătesc târziu (42,7%, față de 31,7 național). Pe de altă parte, ponderea celor care au dificultăți în accesarea materiilor prime este mai redusă (7,1% față de 8,9% național). Firmele se confruntă dificultăți legate de concurența puternică (67,7%, față de 59,9% național) și de lipsa notorietății (64,1%, față de 56% național).

În 2020, rata de ocupare a fortei de munca din regiune s-a situat la 65,3%, pe locul 5 în clasamentul național (media națională este de 69,1%). Rata șomajului ramâne cea mai ridicată din țară (5,5% față de o medie națională de 3,4%).

În Regiunea Sud-Vest Oltenia, serviciile de sprijin pentru întreprinderi și antreprenori sunt limitate, ceea ce le îngreunează conectarea cu alți actori din mediul de afaceri local. Infrastructura de afaceri a regiunii Oltenia este formată din două parcuri industriale operaționale, un parc industrial greenfield și 5 incubatoare de afaceri. Alte 3 parcuri industriale nu sunt funcționale. Structurile de afaceri au o capacitate insuficienta pentru nevoile si interesul manifestat de mediul de afaceri.

Interventiile vizate in cadrul acestui obiectiv specific vizeaza, pe de-o parte, sustinerea investitiilor in microintreprinderi si IMM pentru dezvoltarea

EN 39 EN

capacitatilor de productie, modernizarea capacităților tehnologice, sprijinirea tranzitiei industrialesi pe de- alta parte,dezvoltarea structurilor de afaceri, pentru sustinerea dezvoltarii si cresterii rezilientei intreprinderilor din regiune. .

Susținerea va fi acordată intreprinderilor din sectoarele identificate ca prioritare prin RIS3 SV și, subsecvent, sectoarelor prioritare identificate în SNCISI.

POR SV Oltenia va sprijini dezvoltarea microintreprinderilor si IMM-urilor cu o vechime mai mare de 1 an pentru îmbunătățirea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor. Totodata, se urmareste mentinerea si crearea de noi locuri de munca.

Principalele acțiuni urmăresc cresterea competitivitatii si încurajarea IMM-urilor, care își propun să exploateze potențialul inovativ propriu sau al pieței, în promovarea operațiunilor de afaceri. Proiectele finanțate vor contribui astfel la revitalizarea economică, vor susține tranziția industrială, creșterea sustenabilă (verde) și reziliența regiunii.

1.Imbunatatirea competitivitatii si a inovarii in microintreprinderi si IMM-uri, prin operatiuni dedicate:

A.Microintreprinderi din mediul urban:

Tipuri de actiuni orientative:

investiții în active corporale, cum ar fi: construire/ modernizare spatii necesare desfășurării activităților specifice, dotarea cu echipamente, tehnologii specifice etc., investitii în active necorporale de tipul brevete, licențe, etc. şi alte drepturi şi active similare.

Proiectele urmăresc în principal atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la finanțare, resurse și tehnologie.

Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, intervențiile urmăresc realizarea de investiții în îmbunătățirea tehnologiiilor, cu accent pe reducerea consumului de resurse și a impactului asupra mediului. Totodată, investițiile în active trebuie să fie însoțite de investiții în capital uman (formare, practici organizaționale, accesibilizare etc.). Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.

B.Intreprinderi mici si mijlocii:


EN 40 EN

activitățile de construcție, modernizare sau extindere a spațiilor de producție sau servicii, specifice IMM-urilor beneficiare, care pot contribui la îmbunătățirea și creșterea capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor.

activitățile pentru dotarea cu echipamente și instalații industriale, mașini și utilaje sau alte tipuri de dotări specifice, necesare îmbunătățirii capacităților de dezvoltare a produselor și a serviciilor specifice IMM-urilor beneficiare.

Sunt avute în vedere cu precădere activitățile de inovare. POR SV va sprijini si accesul la piețele internaționale, prin măsuri de internaționalizare care nu se limitează doar la participarea la târguri sau misiuni comerciale, ci sunt combinate cu acțiuni legate de modelarea afacerii, precum cunoaşterea pieţelor unor terțe țări, adaptarea produselor / serviciilor pentru anumite piețe, etc. In cadrul proiectelor de investitii productive, pot fi realizate masuri de crestere a eficientei energetice.

Proiectele urmăresc atenuarea dificultăților legate de accesul dificil la tehnologie și la noi piețe, pentru dezvoltarea afacerilor și internaționalizare.

Pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor finanțate, se va acorda o atenție sporită reducerii consumului de resurse și a impactului asupra mediului. Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.

In conformitate cu art.65 din CPR, perioada de durabilitate pentru microintreprinderi si IMM-uri va fi de 3 ani.

2.Dezvoltarea antreprenoriatului prin înființarea, dezvoltarea și operaționalizarea structurilor de afaceri (incubatoarelor, acceleratoarelor de afaceri și a parcurilor industriale, etc) cu impact la nivel regional;

Astfel, se vor sprijini urmatoarele tipuri de infrastructuri:

A.Incubatoare de afaceri

Pentru impulsionarea spiritului antreprenorial, este necesară crearea și dezvoltarea acelor structuri care sprijină IMM–urile în diversele etape de creștere, oferindu-le serviciile necesare funcționării în parametri optimi, prin finantarea incubatoarelor de afaceri, ca motoare de creştere a firmelor.

Prin sprijinirea incubatoarelor de afaceri se urmăreşte crearea unui ecosistem sustenabil, prin stimularea potenţialul de dezvoltare şi de viabilitate al intreprinderilor, cu activitate în sectoare identificate prin RIS3.


investiții în crearea/modernizarea/extinderea capacităților de incubare și accelerare, funcționarea, prestarea de servicii pentru firmele incubate (coaching, mentoring, etc).

EN 41 EN

B.Parcuri industriale

Intervenția destinată parcurilor industriale vizează crearea de noi structuri de afaceri precum și extinderea/modernizarea celor existente. Sunt sprijinite atât structuri de tip greenfield cât și brownfield (care valorifica patrimoniul construit existent).


amenajarea terenurilor, racordarea la utilități, constructie/reabilitare clădiri, dotari, amenajare structuri de servicii comune pentru rezidenții parcurilor industriale, asigurarea de servicii specializate pentru IMM-urile rezidente.

POR Sud Vest Oltenia va sustine propunerile de proiecte care demonstreaza conformitatea cu angajamentele cheie ale Pactului Verde European în ceea ce privește utilizarea de energie curată si economia circulara. Astfel, in faza de evaluare si selectie, proiectele care au prevazute masuri in ceea ce priveste energia verde (panouri solare, surse regenerabile, etc) si economia circulara (tehnologii pentru reciclare/reutilizarea materialelor, materiale sustenabile, etc) vor primi punctaj suplimentar.

Investitiile in cresterea competentelor se vor realiza prin OS a (iv), in cadrul unui apel combinat.

Interventiile finantate prin POR SV vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POTJ, PNS si PNRR.

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR


Grupuri țintă

- antreprenori,

- microintreprinderi, IMM-uri, structuri de afaceri,

EN 42 EN

- consumatorii finali ai noilor produse și servicii, utilizatorii de insfrastructuri pentru afaceri,

- administratori de instrumente financiare.



Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă.


Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea intreprinderilor investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Doar investitiile realizate de microintreprinderi, se vor face doar in mediul urban.


POR SV are in vedere activități cu caracter interregional, transfrontalier sau transnațional, crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational. În acest context sprijinul pentru activități de internaționalizare poate avea valențe transnaționale și/sau transfrontaliere.

Totodată activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027, stabilite pentru Aria prioritară 2 (acțiunea 4).


EN 43 EN


Avand in vedere că numărul microîntreprinderilor este sub-optim pentru funcționarea eficientă a economiei, precum și faptul că gradul de reziliența pe piață a acestor afaceri trebuie îmbunătățit, operatorii economici nu găsesc în piață sprijinul necesar din cauza unui acces dificil la finanțare și resurse. In acest sens, forma de sprijin pentru microintreprinderi va fi grant nerambursabil, acordat sub forma de ajutor de minimis.

Pentru actiunile dedicate intreprinderilor mici si mijlocii si structurilor de sprijinire a afacerilor, forma de sprijin este grant nerambursabil, cu respectarea regulilor de Ajutor de Stat.

In cadrul POR SVO se vor utiliza instrumente financiare pentru IMM-uri in cadrul unei scheme pilot. Valorificând flexibilitatea mai mare oferită de Regulamentul (UE) 2021/1060, se estimează că este posibilă utilizarea combinației granturi și Instrumente Financiare (IF), pentru a obține beneficii din aplicarea simultană a granturilor prin IF. Scopul este de a sprijini investițiile pentru competitivitatea IMM-urilor. Conditiile de acordare a finantarii se vor stabili in urma evaluarii ex-ante, care va identifica deficiențele pieței.






P1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO03 Enterprises supported by financial instruments enterprises 0.00 100.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed RCO15 Capacity of incubation created enterprises 0.00 40.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed RSO 01 Infrastructuri de afaceri pentru IMM-uri Infrastructuri de afaceri 0.00 4.00





Reference Year


EN 44 EN


RCR01 Jobs created in supported entities annual FTEs 0.00 2021 660.00 sistemul de monitorizare


RCR18 SMEs using incubator services after incubator creation

enterprises/year 0.00 2021 29.00 sistemul de monitorizare


RCR19 Enterprises with higher turnover enterprises 0.00 2021 120.00 sistemul de monitorizare





P1 RSO1.3 ERDF Less developed 020. Business infrastructure for SMEs (including industrial parks and sites) 11,478,000.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 021. SME business development and internationalisation, including productive investments 131,173,000.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 025. Incubation, support to spin offs and spin outs and start ups 8,000,000.00

P1 RSO1.3 ERDF Less developed 040. Energy efficiency and demonstration projects in SMEs or large enterprises and supporting measures compliant with energy efficiency criteria

3,375,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00




P1 RSO1.3 ERDF Less developed 05. Support through financial instruments: Grants within a financial instrument operation 25,000,000.00

P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00


EN 45 EN




P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00






P1 RSO1.3 Total 154,026,000.00


EN 46 EN

2.1.1.1. Specific objective: RSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship (ERDF)



Acest obiectiv specific va fi utilizat pentru a sustine actiuni complementare cu intervențiile asociate OS a (i) și OS a (iii) și are rolul de a genera valoare adăugată pentru proiectele finanțate.

Competențele și inovarea constituie o problemă stringentă a RO si a RSVO, aceasta fiind actualmente pe ultimul loc la nivelul UE; de aceea se impune dezvoltarea cu prioritate a acelor competențe care asigură o dezvoltare durabilă a afacerilor și economiei.

România, implicit regiunea SV Oltenia, are o rată foarte scăzută a persoanelor angajate care parcurg programe de instruire, în anul 2016 rata de participare fiind de 8,2% față de o medie europeană de 53,2%. Conform unei cercetări a World Economic Forum, cea mai importantă barieră în adoptarea noilor tehnologii o reprezintă lipsa competențelor profesionale specifice în piața locală de forță de muncă, la egalitate cu lipsa de înțelegere a oportunităților.

Forţa de muncă din mediul de afaceri este insuficientă, inadecvată, în sensul implicării în alte activități decât cele pentru care este formată, nemotivată și slab pregătită pentru viitorul întreprinderii. Modificarea structurii pe vârste a forţei de muncă ca urmare a îmbătrânirii populaţiei conduce la apariţia fenomenului de scumpire a forţei de muncă tinere. Forța de muncă actuală are competențe digitale insuficiente, ceea ce afectează nivelul de competititvitate și inovare al firmelor.

Totodata, adoptarea de noi tehnologii la nivelul intreprinderilor va determina nevoia de a imbunatati competentele profesionale ale angajatilor.

In acest sens, se vor finanta urmatoarele tipuri de activitati orientative:

Dezvoltarea de competente profesionale in ceea ce priveste adoptarea tehnologiilor avansate in domeniile de specializare inteligenta, tranzitie industriala;

•Instruire specifică pentru angajații implicați direct în proiectele cu componentă de investiții finanțate prin OS a i și OS a iii; •Dezvoltarea de abilităţi şi competenţe tehnice legate de tranzitia industriala/RIS 3, managementul inovarii.

Astfel, investițiile din cadrul acestui obiectiv specific se vor îndrepta cu precădere spre sprijinirea dezvoltării competențelor și abilităților pentru specializare inteligentă, tranziție industrială și antreprenoriat la nivelul IMM-urilor din domeniile regionale de specializare inteligentă, in cadrul apelurilor dedicate pe OS a(i) si OS a (iii).

Acțiunile orientative sprijinite prin PORSVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel național prin POCIDIF, POEO,POTJ, PNRR, iar la nivel

EN 47 EN

comunitar prin SUERD.

Tipurile de actiuni au fost evaluate in conformitate cu principiul DNSH deoarece nu au un potential impact negativ asupra mediului prin natura lor


Principalele grupuri țintă:

- angajatii din IMM-uri (microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii):

- actorii implicati in procesul de descoperire antreprenoriala;

- mediul academic și de cercetare.





Avand in vedere necesitatile la nivelul regiunii precum si localizarea potențialilor beneficiari investitiile se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural.


EN 48 EN

POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene prin sprijinirea de actiuni la nivel interregional, transfrontalier si transnational.

Prin dezvoltarea de abilităţi şi competenţe privind adoptarea tehnologiilor avansate programul contribuie la atingerea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 propuse pentru Ariile prioritare 8 (acțiunea 4) și 9 (acțiunea 6).

Avand in vedere experienta din regiune in ceea ce priveste cooperarea transfrontaliera RO/BG, este de asteptat ca parteneriatele sa fie realizate cu beneficiari din cele 8 districte eligibile ale Bulgariei (Dobrich, Silistra, Ruse, Veliko Tarnovo, Pleven, Vratsa, Montana,Vidin) sau cu parteneri relevanti din alte regiuni ale Europei


Forma sprijin- grant, avand in vedere ca actiunea nu este de natura a genera costuri.





Milestone (2024)

Target (2029)

P1 RSO1.4 ERDF Less developed RCO101 SMEs investing in skills for smart specialisation, for industrial transition and entrepreneurship

enterprises 55.00 260.00


Priority Specific Fund Category of ID Indicator Measurement Baseline or Reference Target Source of data Comments

EN 49 EN

objective region unit reference value

Year (2029)


RCR98 SMEs staff completing training for skills for smart specialisation, for industrial transition and entrepreneurship (by type of skill: technical, management, entrepreneurship, green, other)

participants 0.00 2021 780.00 sistemul de monitorizare





P1 RSO1.4 ERDF Less developed 023. Skills development for smart specialisation, industrial transition, entrepreneurship and adaptability of enterprises to change

250,000.00

P1 RSO1.4 Total 250,000.00



P1 RSO1.4 ERDF Less developed 01. Grant 250,000.00

P1 RSO1.4 Total 250,000.00



P1 RSO1.4 ERDF Less developed 26. Other approaches - Cities, towns and suburbs 200,000.00

P1 RSO1.4 ERDF Less developed 28. Other approaches - Rural areas 50,000.00

P1 RSO1.4 Total 250,000.00

EN 50 EN





P1 RSO1.4 ERDF Less developed 03. Gender neutral 250,000.00

P1 RSO1.4 Total 250,000.00


EN 51 EN

2.1.1. Priority: P2. Digitalizare in beneficiul cetatenilor si al firmelor

2.1.1.1. Specific objective: RSO1.2. Reaping the benefits of digitisation for citizens, companies, research organisations and public authorities (ERDF)



Acest obiectiv se adresează digitalizării serviciilor publice, interacțiunii digitale dintre cetățeni și administrație,asigurării de servicii publice pentru afaceri, precum și transformării digitale a IMM-urilor.

1. Digitalizare in folosul cetatenilor

Conform Indicelui economiei și societății digitale (DESI 2020), RO se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE, in clasamentul privind rata digitalizarii economiei, inclusiv in ceea ce priveste serviciile publice si nivelul competentelor digitale.

In Regiunea Sud-Vest Oltenia, 77,4% din gospodarii au acces la internet de acasa. Insa procentajul scăzut în ceea ce privește utilizarea serviciilor online, indică o problemă sistemică în ceea ce privește calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. Lipsa de interoperabilitate a sistemelor IT din administrația publică reprezintă o problemă veche, ce nu a fost încă soluționată.

In urma consultării UAT-urilor din regiune, s-a constatat faptul că, la nivelul anului 2020, CJ-urile si municipiile resedinta de judet au derulat/au depus proiecte de digitalizare a serviciilor publice, in special prin POCA.

Cu toate acestea, digitalizarea serviciilor publice locale este în prezent neunitară și inegală și nu există un inventar clar privind toate serviciile publice puse la dispoziția cetățenilor și persoanelor juridice private cu ajutorul căruia să se poată realiza o evaluare exhaustivă a măsurii în care acestea dispun de platforme electronice deschise interacțiunii cu beneficiarii. Nivelul de integrare al bazelor de date între serviciile administrației publice este scăzut, deoarece fiecare instituție publică s-a concentrat asupra propriului său serviciu public digital.

Per ansamblu, sistemul informatic al administrației publice este fragmentat, ceea ce reprezintă o sarcină administrativă pentru cetățeni și întreprinderi.În multe cazuri, dezvoltarea serviciilor digitale la nivel local este împiedicată de lipsa capacității tehnice și / sau a resurselor bugetare limitate în administrațiile locale.

Obiectivele principale ale investițiilor realizate de autoritățile publice locale trebuie sa fie concepute pentru a încuraja activitățile economice sustenabile, reducerea impactului asupra mediului si îmbunătățirea calității vieții locuitorilor bazate pe tehnologia informatiilor.

La prioritizarea serviciilor publice care vor deveni electronice se va ține cont și de dimensiunea populației care va fi afectată pozitiv de această transformare,

EN 52 EN

respectiv utilizatorii directi ai aplicatiilor dar si beneficiarii indirecti.

Disponibilitatea serviciilor publice electronice destinate mediului de afaceri influențează competitivitatea economica, creează un mediu sigur pentru investiții și oportunități de afaceri, accelerează productivitatea și creșterea economică.

Un aspect benefic pentru calitatea vietii cetatenilor poate fi implicarea acestora in luarea deciziilor publice. Prin intermediul aplicatiilor de e-guvernare poate fi îmbunătățita capacitatea societății de a analiza datele și informațiile publice și sunt reduse barierele de interacțiune cu autoritatile publice în procese decizionale majore, cum ar fi adoptarea unor stategii locale.

In acelasi timp crearea și popularea unui set de baze de date care să conțină date (inclusiv geospațiale) poate fi folosit atat pentru crearea unor aplicații care să furnizeze servicii publice digitale solicitanților persoane fizice sau juridice cat și pentru susținerea procesului decizional.

Tipurile de acțiuni propuse în cadrul acestei prioritati au ca scop promovarea utilizării tehnologiilor digitale pentru dezvoltarea sustenabila a orașelor din regiune. Se urmărește implementarea de proiecte ce utilizează solutii si tehnologii „smart” în diverse domenii, în funcție de nevoile specifice, dar si facilitarea tranziției către o administrație eficienta prin digitalizarea si interoperabilitatea serviciilor publice in beneficiul cetatenilor.


Solutii de digitalizare si interoperabilitate/integrare baze de date a serviciilor publice, asigurarea unei cooperari intre serviciile administratiei publice locale si institutiile publice;

Aplicații și soluții/servicii digitale oferite cetățenilor în scopul creșterii calității vieții si intreprinderilor aplicabile in zone urbane sau zone funcționale urbane;

Dotarile si infrastructura vor fi finantate intr-un procent redus si limitat si doar daca sunt strict necesare si justificate in scopul functionalizarii investitiei. De asemenea, proiectele vor respecta legislatia privind accesibilitatea paginilor web si a aplicatiilor mobile pentru persoanele cu dizabilitati.

Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, prioritatile privind Digitalizarea în educație, Digitalizarea în cultură, Digitalizarea în administrația publică centrala. PNRR în pilonul 2, componenta 7, va avea în vedere acțiuni referitoare la creșterea interoperabilității serviciilor publice centrale digitale: sistemul de colectare a taxelor fiscale și vamale; sisteme aferente domeniilor de muncă, protecție socială, pensii, sănătate, mediu, justiție, administrație agricolă, cultură; competențe digitale pentru funcția publică. De asemenea, PNRR în pilonul 4, componenta 10, își propune operaționalizarea unor sisteme de Smart City / Smart Village.

EN 53 EN

2. Digitalizare in folosul IMM-urilor

Digitalizarea furnizează multe avantaje întreprinderilor: noi produse şi servicii, tehnologii digitale, mai rapide şi eficiente fluxuri de informaţii şi cunoştinţe, interconectivitate digitală, acces mai uşor la clienţi potenţiali şi la pieţe, etc.

Față de media Uniunii Europene de 77% (anul 2018), în România, doar 44% din întreprinderi (toate întreprinderile, exclusiv sectorul financiar, având cel puțin 10 salariați) aveau o pagină de internet la nivelul anului 2018; România se află pe ultimul loc în ceea ce privește întreprinderile (toate întreprinderile, exclusiv sectorul financiar, având cel puțin 10 salariați) cu acces la internet (86%) la nivelul anului 2018, cu o creștere de 1 procent față de anul 2017 (85%).

Companiile din România sunt încete în ceea ce privește digitalizarea, situatia fiind reflectata in mod similar si la nivel regional. Majoritatea companiilor au introdus o digitalizare primară a celor mai accesibile procese și folosindu-se cele mai accesibile solutii digitale (folosirea facturii electronice, tehnologia mobile și utilizarea de instrumente și echipamente de acces, control și securitate centralizate).

Accesul la finanțare al IMM-urilor pentru investițiile în digitalizare este dificil comparativ cu investițiile tradiționale si trebuie sprijinit prin finantari pentru a consolida preluarea tehnologiei informației și comunicațiilor de către întreprinderile mici și mijlocii.

TIC este esentiala pentru dezvoltarea social-economica, iar IMM-urile din regiune pot beneficia in mod substantial prin digitalizare. Instrumentele de comert electronic pot sa deschida noi piete de desfacere pentru IMM-uri si sa incurajeze antreprenoriatul si noile concepte, contribuind la crearea de noi locuri de munca.

In acest context, comertul electronic reprezinta o oportunitate pentru intreprinderi in exploatarea potentialului de dezvoltare prin cresterea cotei de piata si accesul pe noi piete.


Sustinerea digitalizarii in intreprinderi prin achizitia de pachete personalizate ; Adoptarea tehnologiilor și a instrumentelor digitale care conduc la inovarea modelului de afaceri; Investitii in echipamente specifice, justificate din punct de vedere al implementării aplicației de proiect, achizitia de aplicații software/licențe

necesare, resurse de stocare si procesare, tehnologii specifice de utilizare a inteligentei artificiale, solutii, servicii IT, securitate cibernetica; Soluții IT pentru comerțul electronic, incurajand modelele de afaceri: e-shop, eProcurement, eMAll, 3rd party marketplace, value chain service

provider,etc;

Se va avea in vedere complementaritatea cu POCIDIF, Axa Prioritara 3 Cresterea competitivitatii economice prin digitalizare, POTJ, POS, PNDR, PNRR, iar la nivel comunitar prin Orizont Europa, Programul Europa Digitală, Digital Innovation and Scale-up Initiative, Mecanismul pentru Interconectarea Europei, Programul Piața Unică, Programul Vamă, Programul Fiscalis, Programul Europa Creativă, Programul Justiție, Programul INTERREG Europe și Programul Transnațional Dunărea.

Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact negativ

EN 54 EN

semnificativ asupra mediului, datorită naturii lor.


Principalele grupuri țintă:

- cetatenii, in special cei care locuiesc in orase/municipii sau ZUF;

- mediul de afaceri;

- IMM-uri;

- autoritatile si institutiile publice locale si centrale;

- societatea civila, consumatorii finali ai noilor produse si servicii.



Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Astfel, programul va asigura îndeplinirea acestor obiective la nivelul intervențiilor finanțate, prin includerea de condiții clare în ghidurile solicitanților cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați, interzicerea oricăror acțiuni care au potențialul de discriminare interzicerea oricăror acțiuni care contribuie, sub orice formă, la segregare sau excluziune; facilitarea accesului persoanelor cu mobilitate redusă. În scopul respectării condiției favorizante orizontale privind implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.


EN 55 EN

Investitiile publice se vor realiza in mediul urban sau in zone urbane functionale.

Investitiile private se vor realiza atat in mediul urban cat si in rural.


Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational. Cu toate acestea, pentru acțiunile indicative aferente O.S. a(ii), se vor încuraja și proiectele inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.

Activitățile propuse pentru mediul privat vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Ariile prioritare 8 (actiunile 2 și 5). Dezvoltarea serviciilor publice digitale va contribui la îmbunătățirea capacității instituționale și implicit la atingerea obiectivelor SUERD Aria prioritară 10 (acțiunea 1).

De asemenea, această prioritate a POR SV este corelată cu Prioritatea 1 a programului Transnaţional Dunărea, ambele fiind axate pe elemente cheie precum digitalizare și guvernare transparentă, în folosul cetăţeanului. În acest fel se pot pune bazele unei colaborări complementare la nivel transnaţional, în conformitate cu nevoile spaţiului dunărean şi a politicii de coeziune.



Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie lipsa capacității de finanțare a autorităților publice și gradul ridicat de îndatorare, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței. Prin urmare, în cazul interventiilor in digitalizare destinate APL, forma de sprijin va fi grantul nerambursabil.

Pentru investitiile realizate de IMM-uri, forma de sprijin – grant, cu respectarea regulilor de ajutor de stat, respectiv ajutor de minimis, in valoare de maxim 75.000 Euro, cu o co-finantare de 10% si o procedura de selectie competitiva.

EN 56 EN





Milestone (2024)

Target (2029)



P2 RSO1.2 ERDF Less developed RCO14 Public institutions supported to develop digital services, products and processes

public institutions

0.00 31.00





Reference Year



RCR11 Users of new and upgraded public digital services, products and processes

users/year 0.00 2021 300,000.00 proiectele sprijinite


RCR13 Enterprises reaching high digital intensity

enterprises 0.00 2021 281.00 sistem monitorizare, rapoarte oficiale





P2 RSO1.2 ERDF Less developed 013. Digitising SMEs (including e‑Commerce, e‑Business and networked business processes, digital innovation hubs, living labs, web entrepreneurs and ICT start‑ups, B2B)

17,957,100.00

EN 57 EN

P2 RSO1.2 ERDF Less developed 016. Government ICT solutions, e‑services, applications 11,356,965.00

P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00




P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00




P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00






P2 RSO1.2 Total 29,314,065.00


EN 58 EN

2.1.1. Priority: P3. Eficienta energetica si infrastructura verde

2.1.1.1. Specific objective: RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions (ERDF)



În cadrul acestui obiectiv specific, vor fi sprijnite investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în regiune. Izolarea necorespunzătoare a clădirilor duce la pierderi mari de energie si implicit la un consum mai mare. Îmbunătățirea eficienței energetice este unul dintre obiectivele SRTL, iar prevederile RT indică faptul că acțiunile prioritare în domeniul energiei vor fi: promovarea eficienței energetice și a eficienței energetice, ceea ce va duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și îmbunătățirea calității aerului. Pentru a răspunde provocărilor de mai sus, POR SV va continua să cofinanțeze proiecte de termo-modernizare, apeluri care s-au bucurat de un mare interes in perioada 2014-2020.

Conform SNRTL la nivel național, consumul final de energie în clădiri reprezintă 42% din totalul consumului final de energie, din care 34% reprezintă clădiri rezidențiale, iar restul (aproximativ 8%) clădiri comerciale și publice.

Clădirile publice se definesc ca acele clădiri care sunt deținute de autorități şi institutii publice si urmăresc obiective de interes general precum educație, sănătate, mediu, administratie publica.

In RSVO, exista 729 de unitati scolare, sediile administrative aferente celor 40 de orase si municipii si 5 consilii judetene in mediul urban, dar si sediile administrative ale UAT din mediul rural si alte institutii publice. In regiune, exista si foarte multe clădiri de patrimoniu, cu destinatie de spatii de invatamant, sociale, administrative, care au fost excluse de la finantare in perioada 2014-2020. Multe clădiri au valoare istorică, estetică şi/sau culturală. Vor fi finantate acele cladiri de patrimoniu pentru care se pot aplica masuri de renovare aprofundata.

Prin POR SV 2021-2027 se vor finanța, acele măsuri de intervenție conforme cu criteriile de eficiență energetică destinate fondului rezidențial și public existent, prin utilizarea pachetelor de renovare prevăzute în SRTL.

In cadrul acestui OS, se vor finanta doua categorii de operatiuni:

A. Investiții în clădirile publice în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice și măsuri pentru utilizarea unor surse regenerabile de energie;

Avand in vedere fondul de cladiri publice din regiune, precum si perioada in care acestea au fost construite, rezultă necesitatea reabilitării energetice,

EN 59 EN

astfel încât să aibă ca efect reducerea cu minim 60% a consumului de energie. POR SV 2021-2027 va sprijini renovarea aprofundată a clădirilor publice existente din mediul urban și rural.

Renovarea eficientă din punct de vedere al costurilor a clădirilor din domeniul educației, sănătății, social, a cladirilor de birouri si administrative (inclusiv spații anexă de păstrare și stocare care au un regim de încălzire /răcire pentru funcționare) va include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deep renovation), care vor reduce substanțial consumul de energie.

Conform SRTL, pachetul maximal de renovare - Pachetul P3 (deep renovation) presupune un standard de renovare aprofundată, inclusiv toate opțiunile privind energia din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice pe acoperiș, prepararea apei calde menajere cu ajutorul energiei solare sau pompe de căldură geotermale. Pot fi incluse si masuri complementare conform SRTL.

Vor fi eligibile pentru finanțare toate tipurile de clădiri publice deținute și ocupate de autoritățile și instituțiile centrale și locale.

Vor avea prioritate la finantare clădiri cu functii sociale, cum ar fi: spitalele, infrastructura educațională, infrastructura sociala. Proiectele vor fi punctate pe baza unor criterii cumulative, de natură tehnică, economică și socială, începând cu clădirile cu cele mai reduse performanțe (cele care consumă cea mai mare cantitate de energie), cu rate de ocupare pe termen lung, construite inainte de anul 2002 și cele care necesită investiții relativ scăzute pentru îmbunătățiri structurale și de siguranță.

Toate aceste criterii vor fi operationalizate la nivel de Ghid, prin acordarea de punctaje fiecarui criteriu, pentru acordarea finantarii fiind obligatorie indeplinirea unui punctaj minim.

POR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie. Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.

Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:

îmbunătățirea izolației termice a anvelopei clădirii (pereți exteriori, ferestre, tâmplărie, planșeu peste ultimul nivel, planșeu peste subsol), a șarpantelor și învelitoarelor, inclusiv măsuri de consolidare a clădirii și reabilitare a sistemelor de încălzire, a rețelelor și instalațiilor (cu respectarea art. 7.1, h Regulament FEDR)

Sisteme alternative de producere a energiei electrice și/sau termice pentru consum propriu (pompe de căldură, panouri solare, panouri fotovoltaice); Sisteme de climatizare și/sau ventilare mecanică pentru asigurarea calității aerului interior; Lucrări de reabilitare/ modernizare a instalațiilor de iluminat în clădiri; Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri, având ca scop îmbunătățirea eficienței energetice și monitorizarea consumurilor de energie; Orice alte activități care conduc la îmbunătățirea performanței energetice; Măsuri conexe care contribuie la implementarea componentei care nu conduc la creșterea eficienței energetice și includ lucrări de intervenție/activități

EN 60 EN

aferente investiției de bază, inclusiv măsuri de consolidare structurală în funcție de nivelul de expunere și vulnerabilitate la riscurile identificate;

B. Investiții în clădirile rezidentiale în vederea asigurării/creșterii eficienței energetice

Consumul mediu de energie finală pentru încălzire, apă caldă și electricitate al unui apartament/ gospodării de aproximativ 66 mp dintr- un bloc din RSVO, nereabilitat energetic, a fost în medie de 266 kwh/mp/an iar, în urma renovarii, consumul a ajuns la 131 kwh/mp/an, evidențiind o creștere a eficienței energetice în medie cu 50,45%[1].

POR SV 2021-2027 va sprijini minim renovarea de amploare moderată a clădirilor rezidențiale multifamiliale.

Pentru cladirile rezidentiale multifamiliale, printre modalitățile de prioritizare a accesului la finanțare luate în calcul vor fi: dimensiunea clădirii (nr. de apartamente), performanță energetică a clădirii, ambiția proiectelor propuse in termeni de reducere a consumului de energie si reducerea saraciei energetice, ponderea de locatari aflați în sărăcie energetică, locuințele sociale, etc.

POR se va concentra nu doar pe tipul de cladire, dar si pe solutiile tehnice propuse pentru renovarea cladirii si pe impactul asupra reducerii de energie. Activitatile vor avea la baza auditul energetic realizat ex-ante prin care se vor stabili reperele și țintele fiecarui proiect.

Tipuri de activitati orientative pentru promovarea eficienței energetice:

Lucrări de reabilitare termică a elementelor de anvelopă, inclusiv măsuri de consolidare a elementelor de construcție; Lucrări de reabilitare termică a sistemului de încălzire/ a sistemului de furnizare a apei calde de consum; Instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile pentru consumul propriu (pompe de căldură, panouri solare, panouri

fotovoltaice); Sisteme de management energetic integrat pentru clădiri; Orice alte activități care conduc la îmbunatatirea performantei energetice; Măsurile conexe care contribuie la implementarea componentei care nu conduc la creș eficienței energetice și includ lucrări de intervenție/activități

aferente investiției de bază; Sprijin acordat autorităților si institutiilor publice pentru elaborarea documentației proiectului și/sau a documentelor strategice relevante si cresterea

capacitatii administrative in domeniul efiecientei energetice;

EN 61 EN

Se încurajează asigurarea unei legături cu strategiile integrate de dezvoltare urbană pentru a asigura o intervenție integrată și mai eficientă pentru dezvoltarea urbană. Prin criteriile incluse in Ghidurile Solicitantului, vor fi incurajate solutiile ecologice (acoperisuri verzi, pereti verzi, etc ) in concordanta cu Strategia Europeana pentru Infrastructura Verde (GI strategy), si se va asigura faptul că scopul proiectelor vizeaza eficienta energetică privind o reducerea consumului de energie în comparație cu consumul anual de energie pentru încălzire dinainte de renovare.

Investițiile sunt complementare intervențiilor propuse a se finanța prin POCIDIF, POTJ, POS și PNRR. Se va operationaliza si un mecanism prin care sa se evite finantarea proiectelor depuse pe alte surse care vizeaza interventii similare, in special cu PNRR.

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că acestea au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiile DNSH din PNRR.


Grup tinta:

- cetatenii (persoane fizice din urban şi rural) care utilizeaza cladirile (proprietarii și utilizatorii cladirilor reabilitate);

- Asociațiile de proprietari;

- Locatarii clădirilor rezidențiale cu locuire colectivă;

- Utilizatorii clădirilor publice din mediul urban și rural;

- Entități și instituții publice locale si centrale.


Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Totodata, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.

EN 62 EN

Principiile privind dezvoltarea durabilă, egalitatea de gen și nediscriminarea sunt protejate prin garantarea acestora în cadrul construcției UE și a dreptului european.

Prin proiectele și investițiile propuse a fi finanțate trebuie să se genereze creștere economică și crearea de noi locuri de muncă, cu condiția ca respectiva creștere să nu pericliteze posibilităţile de creştere ale generaţiilor viitoare.

În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, atât în ceea ce privește politicile solicitanților în domeniul recrutării, în practica achizițiilor în cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite categorii defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De asemenea, în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate suplimentar în cazul în care proiectele respective justifică măsuri suplimentare față de minimul solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare.


Investitiile in cladiri publice se vor realiza atat in mediul urban cat si in mediul rural. Investitiile in cladiri rezidentiale se vor realiza in mediul urban.

Pentru toate investitiile propuse este obligatorie încadrarea în cel puţin un document strategic relevant care prevede măsuri în domeniul eficienţei energetice.


POR SV are in vedere implementarea de actiuni cu caracter interregional, transfrontalier si transnational, cu beneficiari din alte state membre.

Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile propuse vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 2 (acțiunile 2 și 6).

Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(i), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale, privind eficiența energetică și consolidarea capacităților administrative ale orașelor și municipalităților pentru a facilita dezvoltarea locală și regională. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de cate ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.


EN 63 EN


Promovarea eficienței energetice în clădirile rezidențiale este afectată de lipsa resurselor financiare care determină proprietarii să nu dorească să investească în eficiență energetică. În regiunea Sud-Vest Oltenia 26,7% dintre gospodării nu au putut efectua la timp unele cheltuieli legate de întreținerea locuinței (60,4% dificultăți cu plata energiei electrice). Costurile energetice ridicate precum și veniturile mici ale unor categorii de locuitori favorizează în continuare existența consumatorilor vulnerabili.

Pentru cladirile publice, renovarea include măsuri din pachetul renovare profundă SRTL (deep renovation), care vor reduce substanțial consumul de energie. Pachetul deep renovation (SRTL) presupune costuri ridicate, care nu pot fi sustinute de administratia publica.

Proiectele trebuie sa atinga un prag minim pentru a fi admise la finantare.

Forma de sprijin va fi grantul nerambursabil, iar măsurile propuse pentru creşterea eficienţei energetice în rândul clădirilor rezidențiale și publice vor fi fundamentate pe baza recomandărilor raportului de audit energetic (elaborat înainte și după efectuarea intervenției).




P3 RSO2.1 ERDF Less developed RCO18 Dwellings with improved energy peformance dwellings 0.00 3,647.00

P3 RSO2.1 ERDF Less developed RCO19 Public buildings with improved energy performance square metres 0.00 213,632.00





Reference Year


P3 RSO2.1 ERDF Less RCR26 Annual primary energy consumption (of MWh/year 154,579.63 2020 58,109.86 sistem de

EN 64 EN

developed which: dwellings, public buildings, enterprises, other)

monitorizare


RCR29 Estimated greenhouse emissions tonnes CO2 eq./year

25,186.36 2020 8,402.83 sistem de monitorizare





P3 RSO2.1 ERDF Less developed 042. Energy efficiency renovation of existing housing stock, demonstration projects and supporting measures compliant with energy efficiency criteria

34,000,000.00

P3 RSO2.1 ERDF Less developed 045. Energy efficiency renovation or energy efficiency measures regarding public infrastructure, demonstration projects and supporting measures compliant with energy efficiency criteria

128,863,000.00

P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00




P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00





P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00

EN 65 EN






P3 RSO2.1 Total 162,863,000.00


EN 66 EN

2.1.1.1. Specific objective: RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution (ERDF)



Zonele urbane reprezintă provocări specifice pentru mediu și sănătatea umană, dar acestea oferă și oportunități pentru utilizarea resurselor într-un mod mai eficient. Uniunea Europeană încurajează orașele să devină mai verzi prin inițiative precum premiul Capitala europeană verde, premiul Frunza verde europeană și Instrumentul „Orașul verde”.

Conform legii nr. 24/2007, privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din zonele urbane, autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa tina evidenta spatiilor verzi de pe teritoriul unitatilor administrative, prin constituirea registrelor locale ale spatiilor verzi, pe care le actualizeaza ori de cate ori intervin modificari. Totodata, OUG nr. 114/2007 pentru realizarea standardelor referitoare la suprafata spatiilor verzi urbane, in conformitate cu normele Uniunii Europene, prevede realizarea de demersuri si actiuni: stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane, conservarea suprafetelor verzi existente, reabilitarea zonelor verzi degradate, intraurbane si periurbane, realizarea de noi spatii verzi in interiorul localitatilor urbane, amenajarea parcurilor cu alei, locuri de joaca si mobilier urban specific si extinderea perdelelor de protectie in zonele industrializate.

Indicele spaţiului verde ce îi revine unui locuitor, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este de 50 m²/locuitor, în timp ce standardul Uniunii Europene este de 26 m2 /locuitor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca spațiile verzi la nivel urban, unde să se poată face și activități sportive, să fie la cel putin 15 minute de mers pe jos de zonele de locuit.

Blocajele recente datorate pandemiei COVID-19 au arătat valoarea spațiilor urbane verzi pentru bunăstarea fizică și psihică a cetatenilor. Spațiile verzi pierd deseori în competiția pentru terenuri, deoarece ponderea populației care trăiește în zonele urbane continuă să crească.

Conform INS, suprafata spatiilor verzi urbane, in RSVO, era de 2487 hectare (DJ – 1340 ha, Gorj – 164 ha, MH – 240nha, OT – 358 ha, VL 411 ha), reprezentand aproximativ 10% din suprafata la nivel national.Pentru a atinge ținta de 26 mp/loc, suprafața totală a spațiilor verzi amenajate din mediul urban ar trebui sa creasca considerabil. Totodata, se poate remarca ca, in lipsa investitiilor din ultimii ani, suprafata de spatii verzi este degradata, mult sub standardele existente in alte SM.

In Regiunea Sud-Vest Oltenia, exista doar o suprafata de 374,13 hectare de parcuri declarate in mediul urban; din cele 40 de unitati administrative din meidul urban, 22 nu au parcuri declarate.

Reducerea activității industriale, dar si noile reglementari care solicita ca activitățile industriale sa nu se desfășoare in zonele urbane a determinat existenta multor spatii degradate sau neutilizate. Pentru rezolvarea acestor situații, sunt necesare investiții pentru punerea in valoare a spațiilor urbane degradate, a

EN 67 EN

zonelor verzi subutilizate si a terenurilor abandonate, pentru crearea de infrastructura verde, coridoare ecologice si masurile împotriva poluării.

Rolul pe care intervențiile de revitalizare urbană îl au la îmbunătățirea calității vieții, în afara unei conexiuni logice între intervenții și efectele lor (creșterea suprafețelor spațiilor verzi) conduce cu siguranță la reducerea poluării, a nivelului de zgomot, adaptarea la modificari climatice dar si la incurajarea populatiei de a petrece timpul liber in natura. In mod auxiliar, ca un rezultat al proiectelor de infrastructura verde, poate fi considerat si amenajarea unor facilitati de recreere și socializare în locul unor suprafețe nu numai inestetice, dar și insalubre. Pentru a asigura o stare optimă de conservare a habitatelor, se vor avea în vedere măsuri axate pe reconstrucția ecologică a ecosistemelor degradate și refacerea populațiilor native, în conformitate cu Cadrul de acțiune prioritară pentru Natura 2000 în Romania pentru perioada 2021-2027. Sunt luate în considerare și beneficiile asociate cu menținerea populațiilor viabile pentru speciile de interes pentru conservare.

Sprijin pentru conservarea, imbunatatirea sau extinderea infrastructurii verzi-albastre:


modernizarea /extinderea spațiilor verzi existente, crearea de spatii verzi prin reconversia si/sau reutilizarea spatiilor si terenurilor abandonate, degradate, a altor terenuri urbane si transformarea lor in zone verzi, inclusiv crearea / extinderea coridoarelor verzi la nivelul zonelor urbane;

acțiuni primare întreprinse pentru îmbunătățirea și creșterea infrastructurii verzi (lucrari de impadurire, inierbare, etc); amenajarea infrastructurii albastre: zone umede (mlaștini), lacuri, protecția lacurilor și cursurilor de apă (zona de maluri și zona de deasupra

malurilor) doar în cadrul unor proiecte care includ o componentă de infrastructura verde; înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice a terenului obiect al investiției; realizarea de sisteme de irigații/sisteme de iluminat inteligent pentru

spațiile amenajate, supraveghere;

De asemenea, in cadrul proiectelor, pot fi propuse activitățile auxiliare care vor însoti acțiunile principale de extintere/ reabilitare/ modernizare/reamenajare a suprafețelor verzi și vor fi limitate ca suprafață. Acestea nu vor reprezenta proiecte de sine statatoare si vor fi finantate intr-un procent limitat.

Se vor finanta măsurile de conservare/extindere a suprafetelor verzi prin mărirea suprafețelor sau înlocuirea porțiunilor degradate, măsuri de impadurire/inverzire, masuri de protecție a biodiversității prin folosirea speciilor tradiționale dar si a celor adaptate conditiilor climatice/ de mediu.

Interventiile au ca scop conservarea si protejarea ecositemului natural si vor viza: parcuri și grădini publice, păduri urbane, păduri-parc, grădini botanice, spații verzi permeabile, spații verzi naturale și semi-naturale urbane - amenajarea de terenuri slab utilizate sau abandonate, păduri, tufișuri, pajiști, zone umede (mlaștini), lacuri.

Reducerea nivelului de poluare poate fi considerata un beneficiu indirect al implementarii proiectelor.

EN 68 EN

Toate proiectele trebuie să parcurgă procedura de evaluare a impactului asupra mediului, iar proiectele ce intră sub incidența Directivei nr. 92/43 (CEE) vor face obiectul procedurii de evaluare adecvată privind efectele potențiale asupra Siturilor Natura 2000.

Acțiunile propuse vor fi complementare cu PODD și POTJ. În POR Sud-Vest 2021-2027 nu sunt avute în vedere investiții care vizează dezvoltarea și implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000 și ariilor naturale și nici decontaminarea siturilor poluate, care sunt finanțate prin PODD și, respectiv, POTJ.

Complementaritatea cu PNRR va fi asigurată prin interventii pentru creșterea suprafețelor verzi urbane,; POR SV Oltenia va finanta infrastructuri verzi, altele decat paduri urbane si non-urbane, evitandu-se dubla finanțare și suprapunerile cu componenta C2 a PNRR – Împădurim România și protejăm biodiversitatea.

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece nu se așteaptă să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului datorită naturii lor.


Grup tinta: populatia din teritoriile vizate, turisti




În scopul respectării condiției favorizante orizontale privind implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile

EN 69 EN

persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.


Investitiile se vor realiza in mediul urban. Municipiile resedinta de judet vor beneficia de sume pre-alocate pe apeluri necompetitive, iar municipiile si orasele vor avea apeluri necompetitive ( primul venit, primul evaluat), cu prag minim de calitate. Pentru toate investitiile propuse, este obligatorie încadrarea în cel puţin un document strategic relevant (SIDU/SDT).


POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.

Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului la nivel regional. Astfel, activitățile propuse, chiar dacă nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional, vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 6.

Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(vii), se vor încuraja și proiectele comune de infrastructură verde-albastră inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.



Sunt finantate investitii publice iar activitatile finantate nu genereaza beneficii economice, potentialele venituri vor acoperi eventuale costuri operationale. Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii de mediu și societale ridicate, sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor

EN 70 EN

instrumente financiare. Forma de sprijin: grant.





Milestone (2024)

Target (2029)

P3 RSO2.7 ERDF Less developed RCO36 Green infrastructure supported for other purposes than adaptation to climate change

hectares 0.00 103.00





Reference Year



RCR95 Population having access to new or improved green infrastructure

persons 0.00 2021 587,992.00 sistem de monitorizare




P3 RSO2.7 ERDF Less developed 079. Nature and biodiversity protection, natural heritage and resources, green and blue infrastructure 74,688,000.00

P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00


EN 71 EN



P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00



P3 RSO2.7 ERDF Less developed 18. Other type of territorial tool - Cities, towns and suburbs 74,688,000.00

P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00






P3 RSO2.7 Total 74,688,000.00


EN 72 EN

2.1.1. Priority: P4. Mobilitate urbana durabila (Urban mobility specific objective set out in point (viii) of Article 3(1)(b) of the ERDF and Cohesion Fund Regulation)

2.1.1.1. Specific objective: RSO2.8. Promoting sustainable multimodal urban mobility, as part of transition to a net zero carbon economy (ERDF)



Analiza succintă a sistemelor de transport public local, realizată pe baza datelor și informațiilor existente în Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă ale municipiilor reședință de județ, categorie de zone urbane în care este funcțional serviciul de transport public local, relevă probleme cvasi-uniforme, precum starea tehnică precară a infrastructurii, vechimea mijloacelor de transport, lipsa sistemelor de management pentru transportul public. În lipsa investițiilor, în ultimii ani s-a produs accentuarea acestor deficiențe, concomitent cu reducerea atractivității modului de transport public.

In PMUD-uri au fost identificate probleme cum ar fi: aglomerație și lipsa unui sistem de prioritizare a mijloacelor de transport în comun pe anumite artere, lipsa sistemului de semaforizare inteligentă, piste pentru biciclete insuficiente, rute pietonale insuficient amenajate, centuri rutiere insuficiente, stații și terminale de transport public nemodernizate etc.), vechimea mijloacelor de transport. Trebuie mentionat faptul ca, la nivelul oraselor si municipiilor din regiune, sistemul de transport nu permite, cu exceptia unor mici tronsoane, organizarea de benzi dedicate pentru transportul public

Deși s-au făcut investiții importante în mijloace de transport public noi în perioada 2014-2020, nevoia de material rulant ecologic (vehicule electrice) este crescuta în continuare la nivelul multor municipalități din regiune.

În multe dintre orasele din regiune nu se regăsesc sisteme de transport public local funcționale, deși serviciul de transport public local de persoane face parte din sfera serviciilor comunitare de utilitate publică şi ar trebui să fie prezent în majoritatea zonelor urbane. Calitatea infrastructurii rutiere, rămâne o provocare, mai ales în orașele mici. Pentru a putea asigura condiții sigure de deplasare în mediul urban, este nevoie de interventii in infrastructura de transport rutier, care sa faciliteze transportul public local si modurile active de transport (ciclism si pietonal).

La nivelul sistemului de transport public nu sunt implementate soluții de management al traficului care să asigure prioritizarea accesului pentru mijloacele de transport public, motiv pentru care adesea autobuzele traversează zone afectate de congestie și gâtuiri ale fluxurilor de trafic, ceea ce conduce la întârzieri semnificative și la nerespectarea graficului de circulație. Lipsa unui sistem de transport al elevilor contribuie la crearea blocajelor in jurul scolilor si pe traseele principale de transport. De asemenea, aceasta situatie este amplificata de numarul mare de familii din zona periurbana care transporta elevii la scoala cu masina personala.

Este nevoie la nivel regional de o creștere semnificativă a numărului de orașe și localități cu sisteme de transport urban digitalizate noi sau modernizate. Pe termen mediu și lung, acest aspect se poate reflecta într-o creștere vizibilă de la an la an a numărului de pasageri ai transporturilor publice, precum și în

EN 73 EN

reducerea emisiilor poluante.

Expansiunea urbană necontrolată este una din principalele provocări pentru orașele mari, iar regiunea Sud-Vest Oltenia nu a fost ocolită de acest fenomen. Așezările adiacente au preluat valurile succesive de expansiune, ceea ce a făcut ca populația acestora să creească semnificativ în ultimii 10 ani. Noile zone rezidențiale din periurban generează deplasări frecvente către centrul urban. Infrastructura de transport public nu este adaptată pentru a susține acest număr ridicat de deplasări. care se efectueaza exclusiv cu autovehiculul personal.

Investițiile în stații de transport public au fost foarte reduse în ultimii ani, iar accesul la informații în ceea ce privește orarul sau sosirea în stație a mijloacelor de transport public este încă precar.

Progresul în ceea ce privește infrastructura pentru biciclete este încă lent. Pistele realizate au avut greșeli serioase de proiectare, ceea ce a dus la desființarea lor sau la o utilizare slabă. Lipsa facilităților care să permită o deplasare sigură a bicicliștilor în mediul urban este principalul motiv pentru care ponderea acestui mod de deplasare este încă redus (sub 5%).

În acest sens, Strategia pentru o Mobilitate Sustenabilă și Inteligentă a Comisiei Europene, adoptată în decembrie 2020, susține ideea că toate modurile de transport trebuie să devină mai sustenabile, cu alternative verzi disponibile și cu stimulente adecvate puse în aplicare pentru a încuraja tranziția către o economie cu zero emisii de carbon. De altfel, unul dintre obiectivele de politică al noii perioade de programare promovează schimbarea către moduri de transport sustenabile și accesibile, cu zero emisii de carbon, încurajarea folosirii transportului public și a modurilor de transport active, precum mersul pe jos, mersul cu bicicleta, micromobilitatea, etc., investind în același timp în soluții inteligente de transport pentru o utilizare îmbunătățită a infrastructurii și multimodalitate.

În acest sens, prin măsurile/ activitățile propuse la nivel regional se va urmări îmbunătățirea eficienței si atractivitatii sistemului de transport public, inclusiv a transportului pentru elevi, a timpilor de parcurs, accesibilității, transferului către transportul public de călători (intermodal) și modurile nemotorizate de transport, atât la nivelul municipiilor reședință de județ, cât și la nivelul celorlalte municipii și orașe si vor fi obligatoriu bazate pe PMUD.

Proiectele propuse pot contine una sau mai multe propuneri din PMUD-urile aprobate, coridoare de mobilitate care să sprijine transportul public în comun de călători, circulația bicicliștilor și/sau circulația pietonilor, inclusiv investitii care să asigure legătura între stațiile de transport în comun sau accesul pietonilor la coridorul de mobilitate, sisteme park&ride.

1. Sprijin pentru transport urban sustenabil si durabil, prin:


infiintarea, dezvoltarea si optimizarea sistemelor de transport public prin investitii in achizitia de material rulant de transport urban curat (tramvai,

EN 74 EN

autobuz, troleibuz, etc), sustinerea infrastructurii de transport urbane curate; Interventiile in drumuri/strazi vor avea in vedere imbunatatirea parametrilor tehnici si functionali prin introducerea/reconfigurarea unei piste de biciclete, a unei linii de tramvai/ troleibuz, a unei benzi de circulatie destinata exclusiv autobuzelor/transportului public, introducerea sau largirea semnificativa a trotuarelor pentru incurajarea mersului pe jos; Investitiile pot include, intr-un procent redus, interventii care sa vizeze infrastructura rutiera generala, ca actiuni complementare celor de mai sus, intr-un procent limitat.

construirea/modernizarea/reabilitarea depourilor/autobazelor aferente transportului public local/zonal de călători, inclusiv infrastructura tehnică aferentă;

îmbunătățirea stațiilor de transport public existente, inclusiv realizarea de noi stații și terminale intermodale pentru mijloacele de transport în comun; infrastructuri pentru combustibili alternativi, statii/puncte de incarcare pentru mijloacele de transport public; realizarea de sisteme de tip park and ride in afara centrelor oraselor, integrate cu transportul public; sprijinirea realizarii/modernizarii de infrastructuri pentru moduri de transport active: crearea/modernizarea traseelor pentru pietoni, investiții în

infrastructura pentru ciclism, sisteme de inchiriere biciclete, etc masuri de sprijin a autoritatilor si institutiilor publice in elaborarea/actualizarea PMUD, in operationalizarea contractelor de delegare a gestiunii

serviciului de transport public de călători si cresterea capacitatii administrative; masuri pentru digitalizarea transportului urban (ex.: sisteme de e - ticketing pentru călători, sistematizarea intersectiilor, panouri cu afisaj electronic in

statiile de transport etc.)

Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.

Acțiunile propuse în O.S. b(viii) sunt complementare cu investițiile propuse prin programele naționale (POT, POTJ și PNRR) și cele comunitare (MIE, PTD, Orizont Europa, Invest EU, URBACT IV și Interreg Europe).

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR.


Grup tinta:

- cetateni din mediul urban si din localitățile din zona urbana funcțională, care pot beneficia de un sistem public de transport eficient și de servicii îmbunătățite de transport (de exemplu, angajatii, pensionarii, navetiștii, elevii, studenții, etc), turiștii;

EN 75 EN

- UAT din zona urbană functionala/metropolitana;

- Autorități publice locale din mediul urban.




În scopul respectării condiției favorizante orizontale privind implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.


În cadrul acestui O.S. proiectele vor viza atât zona urbană a MRJ-urilor sau zona urbana funcționala a acestora, cât și zona urbană/zona urbană funcțională a celorlalte municipii și orașe.

Municipiile resedinta de judet vor beneficia de sume pre-alocate pe apeluri necompetitive, iar municipiile si orasele vor avea apeluri necompetitive ( primul venit, primul evaluat), cu prag minim de calitate.

Proiectele vor fi obligatoriu bazate pe PMUD. Pentru toate investitiile propuse, este obligatorie încadrarea în cel puţin un document strategic relevant (SIDU/SDT).


EN 76 EN

POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si strategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational.

Pentru acțiunile indicative aferente O.S. b(viii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale privind mobilitatea urbană. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor POR

Acțiunile pentru crearea unui transport public urban durabil nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar contribuie la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 1b (acțiunile 4 și 7), Aria prioritară 2 (acțiunea 3) și Aria prioritară 10 (acțiunea 1).



Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse sunt caracterizate prin beneficii ce țin de creșterea calității vieții. Forma de sprijin: grant.




region ID Indicator Measurement unit Milestone (2024)

Target (2029)

P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO57 Capacity of environmentally friendly rolling stock for collective public transport

passengers 0.00 2,368.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO58 Dedicated cycling infrastructure supported km 0.00 92.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO59 Alternative fuels infrastructure (refuelling/ recharging points) refuelling/recharging points

0.00 76.00

EN 77 EN

P4 RSO2.8 ERDF Less developed RCO60 Cities and towns with new or modernised digitised urban transport systems

cities and towns 0.00 13.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed RSO 02

Infrastructuri pentru transportul public colectiv Nr 0.00 5.00





Reference Year Target (2029) Source of data Comments


RCR62 Annual users of new or modernised public transport

users/year 10,207,543.00 2021 12,697,341.00 sistem de monitorizare


RCR64 Annual users of dedicated cycling infrastructure

users/year 0.00 2021 753,112.00 sistem de monitorizare




P4 RSO2.8 ERDF Less developed 081. Clean urban transport infrastructure 34,490,000.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed 082. Clean urban transport rolling stock 34,500,000.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed 083. Cycling infrastructure 20,000,000.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed 085. Digitalisation of transport when dedicated in part to greenhouse gas emissions reduction: urban transport 3,250,000.00

P4 RSO2.8 ERDF Less developed 086. Alternative fuels infrastructure 6,300,000.00

P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00


EN 78 EN



P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00




P4 RSO2.8 ERDF Less developed 19. Other type of territorial tool - Functional urban areas 9,854,000.00

P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00






P4 RSO2.8 Total 98,540,000.00


EN 79 EN

2.1.1. Priority: P5. Accesibilitate si conectivitate la nivel regional

2.1.1.1. Specific objective: RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to TEN-T and cross-border mobility (ERDF)



In cadrul acestui OS, sunt abordate interventii cu privire la conectivitatea regionala, siguranta circulatiei si mobilitatea sustenabila la nivel local.

A.Conectivitate regionala si îmbunătățirea accesului la TEN-T

Conectivitatea și accesibilitatea în regiunea SVO sunt asigurate, în principal, printr-o rețea de drumuri județene și locale, care asigură accesibilitatea pentru localitățile care nu sunt conectate la rețeaua de drumuri naționale și europene, la unele zone turistice sau economice din regiune.

Regiunea Sud-Vest Oltenia, dispunea la sfarsitul anului 2020 de 9.111 km drumuri judetene si comunale ( 80,54% din totalul drumurilor publice din regiune). Dintre acestea, 4.657 km erau drumuri judetene ( 41,17%)

Din totalul drumurilor județene la nivel regional doar 34% sunt modernizate cu imbracaminti asfaltice de tip greu si mediu, jumătate au îmbrăcăminți rutiere ușoare, 10% sunt drumuri județene pietruite și 2% drumuri județene de pământ.

Pe ansamblu, la nivelul regiunii, modernizarile de drumuri judetene în perioada 2011-2018 s-au concretizat in scaderea procentului de drumuri pietruite, de la 18,03% la 11,01%, și a procentului de drumuri de pamant, de la 2,57% la 2,30%, concomitent cu cresterea procentului drumurilor cu imbracaminti usoare rutiere (37,23% în 2011, 51,81% in 2018).

In anul 2020, in regiunea SV au avut loc 2421 de accidente, din care au rezultat 3312 persoane vatamate.

Conform Raportului de Țara 2020, România înregistrează unul dintre cele mai slabe rezultate în materie de siguranță rutieră din UE. RȚ menționează că investițiile în modernizarea drumurilor ar îmbunătății siguranța. SNSR menționează că drumurile cu o singură bandă pe sens, sunt recunoscute ca fiind cel mai periculos tip de drum în Europa, cu medii de risc mult mai mari decât pentru autostrăzi.

Investițiile în dezvoltarea și modernizarea rețelei TEN-T precum și a conexiunilor la aceasta reprezinta o nevoie in Regiunea SV si constituie o prioritate a

EN 80 EN

Strategiei de Dezvoltare Regionala 2021-2027. Drumurile de înaltă calitate trebuie să asigure o bună deschidere internă şi transfrontalieră, reprezentând cel mai utilizat mod de transport din regiune.

Modernizarea si reabilitarea reţelei de drumuri judeţene care asigura conectivitatea directa sau indirecta cu reteaua TEN-T, construirea unor noi segmente de drum județean pentru conectarea la autostrăzi sau drumuri expres, prin:


investiții (construire, reabilitare, modernizare, extindere) în reţeaua de drumuri judeţene care asigura conectivitatea directă sau indirectă cu rețeaua TEN-T de bază și extinsă,

construirea/modernizarea/amplasarea de elemente pentru îmbunătățirea siguranței rutiere, de ex. amplasare de semnalistică verticală și orizontală, limitatoare de viteză, masuri de siguranta pentru pietoni și biciclisti, creare facilități pentru persoane cu mobilitate redusă, pentru nevăzatori sau hipoacuzici, etc

construirea/modernizarea de stații și alveole (în cazul în care proiectul vizează un drum județean/traseu deservit de transportul public de călători) pentru transport public pe traseul drumului județean, sistematizarea traficului;

Proiectele pot include sub-activitati de genul:

-parapeți pentru protecție, apărări de maluri și consolidări de versanți, realizarea de investiții suplimentare pentru protecția drumului respectiv față de efectele generate de condiții meteorologice extreme. Proiectele vor trebui să prevadă activități de modernizarea si reabilitarea pentru îmbunătățirea parametrilor relevanți, siguranței rutiere, portanței etc.

B.Mobilitate sustenabila

Studiile de trafic și planurile de mobilitate urbană durabilă realizate în regiune arată un grad ridicat de congestie pe rețeaua rutieră, cu efectele negative asociate: poluare fonică și chimică crescute, niveluri ridicate de CO2 din atmosferă, întârzieri în realizarea călătoriilor, viteze comerciale reduse, etc., atât în aglomerările urbane, cât și pe drumurile dintre acestea.

În regiunea Sud-Vest Oltenia, reteaua de drumuri publice s-a dezvoltat ca urmare a necesitatii de a oferi legaturi rutiere intre orase si astfel, noile drumuri au urmat vechile aliniamente. Rezultatul a fost crearea multor sate si orase dispuse liniar de-a lungul drumurilor, fara sosea de centura, tot traficul local si de tranzit trebuind sa treaca prin centrul localitatii. Din cauza lipsei investitiilor in drumurile secundare, localitatile lineare (dispuse de-a lungul si pe ambele

EN 81 EN

parti ale drumului) au continuat sa se dezvolte de-a lungul drumurilor nationale.

La nivel regional, doar 3 localitati au centuri ocolitoare, restul orașelor având străzi care ajută la decongestionarea traficului de tranzit. În orasele mai mici ( ex. Filiași, Horezu) fără opțiuni de ocolire, traficul de tranzit în interiorul localităților generează frecvent gâtuiri și congestii, durate de deplasare crescute, fiind și un factor de poluare fonică și cu noxe.

In Regiunea Sud-Vest Oltenia nu exista nicio autostrada sau drumuri expres între orașele din regiune, cea ce face ca traficul interurban sa traverseze de multe ori interiorul localitatilor. Acest aspect suprasolicită infrastructura de transport local, creeaza blocaje și afectează într-un mod negativ calitatea aerului și siguranța rutieră. Tot din această cauză este îngreunată realizarea unor proiecte de mobilitate urbană destinate promovării traficului pietonal sau modurilor alternative de transport.

Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T:


investiții destinate eliminării blocajelor în trafic, modernizării/ reabilitării infrastructurii rutiere urbane prin extinderea coridoarelor urbane de transport,

îmbunătățirea legăturilor cu zonele periurbane și periferice a orașelor și descongestionarea drumurilor publice, prin crearea/ modernizarea/ reabilitarea arterelor de legatura;

îmbunătățirea sistemelor și marcajelor de semnalizare și siguranță rutieră pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulaţie; construirea/modernizarea/reabilitarea pasajelor rutiere si/sau pietonale supra şi subterane, a podurilor, pasarelelor și a stațiilor pentru transport public

pe traseul infrastructurii urbane /arterelor de legatura; crearea/modernizare/reabilitarea de bretele în arealele urbane.

Investitiile in infrastructura locala se vor impementa in zonele urbane unde congestia, blocajele in trafic si poluarea sunt o problema majora. Totodata, investitiile vor sprijini implementarea măsurilor de mobilitate urbană integrate în PMUD-uri la nivelul municipiilor reședință de județ/ ZUF /zonei metropolitane si vor contribui si la promovarea transportului public, imbunatatirea sigurantei rutiere, promovand o mobilitate sustenabila.

Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului. Complementar, pentru se pot face si interventii asupra infrastructurii tehnico-edilitare afererente obiectivului de investitii vizat.

POR SV finanțează drumurile judetene prioritizate la nivel regional (prin hotarare CDR, pe baza criteriilor: conectivitate, impact socio-economic, populatie deservita), precum si infrastructuri rutiere locale cu scop de descongestionare având ca beneficiari UAT municipii reședință de judet, Consilii Județene sau parteneriate.

Intervențiile prevăzute sunt complementare cu obiectivele strategice identificate în Master Planul General de Transport al României și Planul Investițional

EN 82 EN

privind dezvoltarea infrastructurii de transport a României pe perioada 2020-2030 și complementare cu acțiunile propuse prin POT 2021-2027. De asemenea, există complementarități cu PNRR, PNDR, PNS precum și cu programe comunitare (MIE, Orizont Europa, PTD, Interreg VI A RO-BG, Interreg Europe și Invest EU).

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece: au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR


- Cetatenii din unitățile administrativ teritoriale

- locuitorii zonelor traversate de drum si operatorii economici

- utilizatorii infrastructurilor reabilitate/modernizate


Programul urmărește aplicarea principiilor orizontale privind egalitatea de șanse, incluziunea și nediscriminarea prin respectarea prevederilor naționale în vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor




EN 83 EN

Investitiile privind modernizarea drumurilor judetene se vor realiza cu precadere in mediul rural dar pot fi incluse si zone urbane in functie de traseul tronsonului de drum asupra caruia se intervine.

Operatiunea - Solutii de descongestionare a traficului si crestere a sigurantei rutiere, prin imbunatatirea legaturilor secundare la TEN-T vor fi implementate in mediul urban/ZUF.

Investitiile vor fi finantate in baza Strategiilor de Dezvoltare (pentru UAT Judet) sau PDR si in baza PMUD pentru UAT municipii si orase/ZUF.

Nu se are în vedere aplicarea de instrumente teritoriale.


Pentru acțiunile indicative din cadrul O.S. c(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului. Prin promovarea unor investiții în conformitate cu ariile prioritare SUERD se are în vedere maximizarea impactului acestora la nivel regional. Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 1b (acțiunile 1, 5 și 8).

În cadrul programului RO-BG, PO3, SO 3.3. a fost selectat pentru a sprijini dezvoltarea infrastructurii de transport transfrontalier pe două niveluri: abordarea legăturilor lipsă în legătură cu rețelele TEN-T (de exemplu, rutier, feroviar) și îmbunătățirea eficienței transportului pe apă interioară. Se va acorda prioritate investițiilor de importanță strategică, cu relevanță transfrontalieră demonstrată și sprijinirea transportului curat, ecologic, în conformitate cu documentele de orientare la frontieră. În timp ce programul RO-BG se va concentra pe conectivitate pe teritoriul transfrontalier (finanțarea proiectelor strategice caracterizate prin parteneriate puternice între părțile interesate relevante de pe ambele părți ale frontierei, cu o abordare transfrontalieră ridicată și un impact transfrontalier), intervențiile principale sprijinite de POR Sud-Vest Oltenia, se vor concentra pe dezvoltarea accesului la rețelele de transport TEN-T centrale și globale și la accesibilitatea regională.



EN 84 EN

Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii ce țin de creșterea accesibilității la rețeaua TEN-T, precum și de creșterea siguranței rutiere sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil




P5 RSO3.2 ERDF Less developed RCO46 Length of roads reconstructed or modernised - non-TENT km 0.00 254.00

P5 RSO3.2 ERDF Less developed RSO 03 Infrastructuri pentru descongestionarea traficului km 0.00 5.00





Reference Year



RCR50 Population benefiting from measures for air quality

persons 0.00 2021 351,335.00 sistem monitorizare


RCR55 Annual users of newly built, reconstructed, upgraded or modernised roads

passenger-km/year

0.00 2021 500,000.00 sistem monitorizare




P5 RSO3.2 ERDF Less developed 090. Newly built or upgraded other national, regional and local access roads 20,000,000.00

EN 85 EN

P5 RSO3.2 ERDF Less developed 093. Other reconstructed or modernised roads (motorway, national, regional or local) 125,538,000.00

P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00




P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00





P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00






P5 RSO3.2 Total 145,538,000.00


EN 86 EN

2.1.1. Priority: P6. Educatie moderna si incluziva

2.1.1.1. Specific objective: RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training (ERDF)



Coordonarea sistemului educational din RO este realizata la nivel national de catre Ministerul Educatiei care are rolul de a implementa politicile de educatie bazate pe principiul egalitatii de sanse, nediscriminarii, nesegregarii care sa acorde tuturor copiilor si tinerilor accesul la un sistem de calitate relevant si incluziv.

Infrastructura de invatamant preuniversitar se afla in proprietatea/administrarea autoritatilor publice locale care au responsabilitatea de a asigura conditii optime de invatare pentru toti elevii din regiune. POR SVO finanteaza investitiile in infrastructura educationala publica, beneficiarii fiind autoritatile publice locale.

Sistemul educațional regional se confruntă cu probleme legate de infrastructura subdimensionată, degradată și care nu asigură condiții egale de participare la o educație incluzivă și de calitate tuturor elevilor.

In regiune, numarul de unitati de invatamant a scazut constant,(726 unitati in 2020 fata de 744 in 2011), fapt care a determinat relocarea elevilor. Totodata, transformarea grupei pregătitoare în clasa 0 și includerea acesteia în ciclul învățământului primar, a determinat suprasolicitarea unor categorii de infrastructuri de invatamant, localizate in special in mediul urban.

În anul școlar 2019/2020, 70,43% din populația școlară în regiune era în mediul urban și 29,57% în mediul rural. 89,45% din unitățile de învățământ din regiune erau în învățământul preuniversitar, 10,14% în învățământul preșcolar și 0,41% în învățământul superior.

În toate judetele regiunii, infrastructura de educație este deficitară și necesită îmbunătățiri în vederea asigurării unităților de învățământ necesare pentru cuprinderea elevilor în toate nivelurile/ciclurile educaționale. Investitiile in infrastructura educationala sunt justificate de infrastructura precara, lipsa facilităților (biblioteci, laboratoare, săli de sport, ateliere) , accesul limitat la internet. Lipsa utilităților afectează în special școlile din mediul rural: nu sunt racordate la gaze, termoficare și canalizare, grupurile sanitare la interior lipsesc. In invatamantul rural exista probleme grave de acces la educatie datorita infrastructurii educationale si dotarilor necorespunzatoare, a gradului scazut de acoperire geografica si uneori a numarului scazut de cadre didactice calificate .

Raportul Dezvoltării Globale elaborat de BM, indică faptul că nivelurile de finanţare ale educaţiei în România erau printre cele mai scăzute din Europa,

EN 87 EN

situându-se la 2,55% din PIB în 2021, în timp ce recomandarea UNESCO de a realiza sisteme de educaţie mai performante, centrate mai mult pe grupurile vulnerabile, este cuprinsă între 4% şi 6% din PIB.

Conform SMIE 2017-2023, accesibilitatea infrastructurii școlare ar trebui să fie extinsă pentru a cuprinde toate dimensiunile infrastructurii fizice (mobilier specific, toalete adecvate nevoilor elevilor cu dizabilități fizice, rampe de acces, etc) necesare accesului elevilor cu nevoi speciale.

Conform cartografierii realizate prin instrumentul IRSE (Indicele de risc socio-educațional), elevii cu risc major de abandon școlar sau cu risc de a nu finaliza invatamantul obligatoriu sunt concentrați relativ dispersat în cadrul județelor din regiune, in 19 unitati de invatamant.

Asigurarea bazei materiale minime (clădiri reabilitate/ modernizate, condiții sanitare necesare pentru funcționare, dotarea cu echipamente, material didactic, etc) pentru desfășurarea actului educațional sunt condiții esențiale pentru co-interesarea elevului, pentru descurajarea absenteismului și reducerea fenomenului de abandon/părăsire timpurie a școlii, pentru creșterea ratei de absolvire și tranziție spre niveluri superioare de educație.

Învățământul superior se desfășura în 3 unități la nivel regional ( 2 în Dolj și 1 în Gorj). Prin proiectele cuprinse in PDR, se constata nevoia continuarii investitiilor in spatiile de invatamant ale univeristatilor, coroborat cu necesitatea de adaptare a spatiilor la un mediu de invatare modern si atractiv. Invățământul superior nu este aliniat suficient la piața forței de muncă. Deși rata de absolvire a învățământului terțiar s-a dublat în ultimii zece ani, aceasta rămâne la un nivel scăzut (RT 2019)

Intervențiile prevăzute vor oferi posibilitatea adresării deficiențelor la nivel regional cu care se confruntă sistemul educațional, așa cum au fost semnalate și în cadrul RT si sunt menite să îmbunătățească accesul la o educație incluzivă și de calitate în instituții nesegregate a comunităților dezavantajate și marginalizate, sa promoveze echitatea actului educational, să reducă disparitățile educaționale dintre nivelul urban și cel rural.

Vor avea prioritate la finanțare unitățile școlare al căror program de funcționare se desfășoară în doua schimburi, unitățile școlare aflate în mediul rural, cele aflate în zonele cu populație marginalizată în conformitate cu Atlasele Comunităților marginalizate, cele cartografiate conform indicelui IRSE și cele a căror infrastructură necesită în mod imperativ lucrări de consolidare. Prioritizarea proiectelor prin ghidul solicitantului va avea in vedere si criterii care sa adreseze problematica segregarii scolare in invatamantul de masa, prin investitii care sa vizeze incluziunea copiilor cu cerinţe educative speciale sau cu dizabilitati minore sau medii, ca o acţiune spre extinderea rolului şcolii obişnuite, un proces de transformare a acesteia pentru a putea răspunde cerinţelor unei mari diveristăţi de elevi. Copiii cu deficiente grave, profunde sau asociate precum si cu deficiente de auz, care nu pot fi integrati in invatamantul de masa, sunt inclusi in cadrul scolilor speciale. La nivelul RSVO, autoritatile publice locale au identificat nevoia finantarii scolilor speciale prin investitii in infrastructura educationala si dotari specifice.

EN 88 EN

In cadrul acestui OS, se vor finanta urmatoarele operatiuni:

1. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru nivel preșcolar

• construcția/ reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale preșcolare (grădinițe).

2. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ primar, secundar, inclusiv învățământ special;

• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul primar, secundar (scoli gimnaziale, licee TVET, licee si colegii teoretice)

3. Investiții în dezvoltarea infrastructurii educaționale pentru învățământ terțiar

• construcția/reabilitarea/ modernizarea/ extinderea/ echiparea infrastructurii educaţionale pentru învăţământul terțiar

La activitatea 1, In mod exceptional, pentru cladiri mixte care includ si cresa, se va finanta si reabilitarea/ modernizarea acestora.

La activitatea 2 se are in vedere si finantarea investitiilor in spatii de invatamat mixte ( scoala/ gradinita).

Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii educationale vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a cladirilor. Complementar, se pot face si interventii asupra infrastructurii tehnico-edilitare aferente obiectivului de investitii vizat.

Pentru facilitarea accesului elevilor la educatie, transportul scolar din urban/ZUF poate fi finantat in cadrul OS b(viii), Prioritatea 4, complementar cu masurile finantate prin PNRR

Intervențiile sunt complementare celor realizate prin POEO 2021-2027, prin care se finanțează intervenții vizând prevenirea părăsirii timpurii a școlii și creșterea accesului și a participării grupurilor dezavantajate la educație și formare profesională, creșterea calității și asigurarea echității în sistemul de educație și formare profesională, POIDS 2021-2027 privitor la promovarea accesului egal la educație și formare de calitate și favorabile incluziunii.

POCIDIF are in vedere investiții pentru digitalizarea în educație la nivel national, PNRR finanțează complementar investiții în campusuri școlare pentru învățământul profesional și tehnic, inclusiv laboratoare / ateliere școlare, centre de educație bazate pe inovație, creativitate și specializare inteligentă și modernizarea bazelor materiale destinate formării competențelor profesionale ale studenților.

Complementaritatea cu PNRR privind infrastructura educațională la nivelul educației timpurii (creșe) se va asigura prin stabilirea la nivel național a unui

EN 89 EN

mecanism de evitare a dublei finanțări. Pentru infrastructura învățământului obligatoriu și IPT, prin PNRR se vor finanța proiecte care prevăd doar dotări, prin POR SV fiind finanțate atât proiecte de infrastructură, cât și dotări, cu evitarea dublei finantari. Pentru infrastructura universitară, prin PNRR se vor finanța doar infrastructuri conexe (cămine, cantine, spații de recreere), iar prin POR doar infrastructuri de educație.

Acțiunile indicative sprijinite prin POR SVO vor fi complementare celor sprijinite la nivel comunitar prin Erasmus+, Corpul European de Solidaritate, PTD, INTERREG VI A RO- BG, PCEDV, Orizont Europa, Europa Digitală și InvestEU.

Acțiunile indicative au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, având în vedere că nu se așteaptă ca acestea să aibă un impact negativ semnificativ asupra mediului, datorită naturii lor.


1. Elevi, prescolari care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata

2. Studenti care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ modernizata/ extinsa/ echipata

3. Cadre didactice care utilizeaza infrastructura de invatamant construita/ reabilitata/ extinsa/echipata


Respectarea prevederilor naționale în vigoare referitoare la egalitatea de sanse, incluziunea și nediscriminarea va constitui condiție de eligibilitate in cadrul ghidurilor solicitantului. Totodata, se va încuraja și implementarea de acțiuni suplimentare, favorabile incluziunii și diversității.

În conformitate cu legislatia nationala în domeniu, investitiile sprijinite în cadrul acestei priorități nu vor viza intervenții care să conducă la fenomenul de segregare în școli. Problematica nesegregarii scolare in invatamantul de masa va fi sustinuta prin investitii care sa vizeze incluziunea copiilor si a tinerilor cu cerinţe educative speciale sau cu dizabilitati minore sau medii (mobilier adecvat pentru persoanele cu dizabilitati, elevatoare, rampe, securizarea spatiilor de invatamant si de joaca, supravegherea video a spatiilor, amenajarea de spatii pentru activitati psihopedagogice, accesibilitate a informatiilor pentru persoane cu deficiente de auz sau vaz, etc) Se va pune accent pe creșterea accesului la educația incluzivă de calitate, în special pentru populația romă, copiii defavorizați din zonele rurale precum și pe asigurarea accesului sporit la facilități educaționale pentru copiii cu dizabilități, prin dotarea școlilor cu tehnologii asistive, etc. Aceste aspecte vor fi operationalizate la nivel de Ghid al Solicitantului.

În scopul respectării condiției favorizante orizontale privind implementarea și aplicarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi (CDPD a ONU), intervențiile sprijinite prin fonduri vor ține cont de principiile și domeniile prioritare promovate prin Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2021-2027. În cadrul priorității se va urmări ca rezultatele proiectelor să permită persoanelor cu dizabilităţi accesul la mediul

EN 90 EN

fizic, la produsele informaționale și comunicative, la serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi, în condiții de egalitate și nediscriminare.


Investitiile vor fi realizate in localitatile urbane si rurale din regiune, fiind sprijinite cu precadere unitatile de invatamant aflate in teritorii care au o arie de recrutare extinsa, cele din randul comunitatilor rurale, izolate, marginalizate/dezavantajate si/sau confruntate cu un nivel ridicat al parasirii timpurii si abandonului scolar.

Nu se are în vedere aplicarea de instrumente teritoriale, acțiunile indicative putând fi implementate pe întreg teritoriul regiunii, atât în zonele urbane cât și în cele rurale.


Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 9 (acțiunile 5 și 8).

Pentru acțiunile indicative aferente O.S. d(ii), se vor încuraja și proiectele comune inter-regionale, transfrontaliere, internaționale și intersectoriale. Proiectele vor viza crearea de parteneriate și realizarea de activități de cooperare la nivel interregional cu alte regiuni din EU de câte ori se consideră că o astfel de abordare poate aduce valoare adăugată sau beneficii semnificative obiectivelor programului.



Pentru activitățile/proiectele ce nu sunt generatoare de venit, un alt obstacol pentru realizarea investițiilor îl constituie gradul ridicat de îndatorare și lipsa capacității de finanțare a autorităților și instituțiilor publice din regiune, ceea ce constituie un factor favorizant pentru un eșec important al pieței în regiune. Prin urmare, în cazul infrastructurii educationale, forma de sprijin va fi grantul nerambursabil.

EN 91 EN




P6 RSO4.2 ERDF Less developed RCO66 Classroom capacity of new or modernised childcare facilities persons 0.00 1,800.00

P6 RSO4.2 ERDF Less developed RCO67 Classroom capacity of new or modernised education facilities persons 0.00 20,451.00





Reference Year

Target (2029)

Source of data Comments


RCR70 Annual users of new or modernised childcare facilities

users/year 0.00 2021 1,800.00 monitorizare


RCR71 Annual users of new or modernised education facilities

users/year 0.00 2021 18,406.00 monitorizare




P6 RSO4.2 ERDF Less developed 121. Infrastructure for early childhood education and care 6,000,000.00

P6 RSO4.2 ERDF Less developed 122. Infrastructure for primary and secondary education 34,848,640.00

P6 RSO4.2 ERDF Less developed 123. Infrastructure for tertiary education 10,000,000.00

P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00

EN 92 EN




P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00



P6 RSO4.2 ERDF Less developed 33. Other approaches - No territorial targeting 50,848,640.00

P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00






P6 RSO4.2 Total 50,848,640.00


EN 93 EN

2.1.1. Priority: P7. Dezvoltare teritoriala sustenabila

2.1.1.1. Specific objective: RSO5.1. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental development, culture, natural heritage, sustainable tourism, and security in urban areas (ERDF)



Sprijinirea dezvoltării integrate în zonele urbane si ZUF/ZM este susținută de investiții rezultate din strategii teritoriale, construite pe potențiale endogene și care răspund provocărilor identificate în teritoriu .

Calitatea vieţii în mediul urban este determinată de calitatea aerului, nivelul de zgomot, situaţia spaţiilor verzi şi a zonelor de agrement, calitatea serviciilor (de toate tipurile) oferite populaţiei.

Desi regasim in majoritatea oraselor spatii publice utile, starea fizica a acestora si modul in care sunt utilizate nu pune in valoare adevaratul lor potential. Valentele acestor spatii existente sunt, in general, o serie de obiective recogonoscibile care, in timp, au devenit repere urbane. Prin interventii adecvate, constand in renovari, schimbarea modului de folosire, adaugarea unui mobilier urban, astfel de spatii ar putea renaste.

Noile soluții trebuie să elimine problemele cauzate de supraaglomerarea datorată lipsei locurilor de parcare în zonele rezidențiale, de evitare a blocajelor din zonele centrale cu străzi care nu pot fi lărgite pentru preluarea traficului superior, realizarea de pasaje pietonale, scuraruri, trotuare.

Dezvoltarea integrata zonelor urbane va fi, de asemenea, sustinuta de investitii in cresterea atractivitatii turistice, promovarea valorilor turistice și de dezvoltarea facilitatilor în acest sector (spații verzi de mici dimensiuni, spații recreative, zone de agreement, locuri de joacă, centre de activități culturale, piste de bicilete).

Turismul prezintă un interes special, deoarece se regăsește în strategiile multor orașe. In regiune sunt orașe cu profil turistic care necesită sprijin pentru diversificarea și dezvoltarea infrastructurii de turism/culturala, iar proiectele finanțate anterior dovedesc impactul pozitiv asupra localităților beneficiare. Sectorul depinde cu siguranță într-o anumită măsură de dotările existente, avand un nivel ridicat de concentrare în stațiunile turistice, precum și într-unele dintre principalele centre urbane din regiune. Strategia sustine nevoia de a valorifica zonele cu potential turistic.

Patrimoniul cultural din mediul urban se confruntă cu provocări importante în ceea ce privește condițiile fizice care se deteriorează treptat. Starea majorității monumentelor este precară, iar calitatea siturilor de patrimoniu cultural sau a activităților legate de acesta este considerată slabă de către vizitatori. O bună parte dintre acestea necesită conservare, protejare sau investiții pentru dezvoltarea și valorificarea lor prin includerea în circuite turistice.

In cadrul SDT/SIDU se va efectua o analiza a nevoilor identificate la nivelul zonelor asupra carora se va interveni, prin consultarea comunitatii locale si

EN 94 EN

implicarea partenerilor socio-economici.

In cadrul OP 5, POR SV finanteaza proiecte integrate, care includ activitati complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe langa elementele de infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevada măsuri suplimentare, ca parte a strategiei urbane integrate.

AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca proiectul va contine un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.

Tipurile de activitati orientative:

Conservarea, protecția și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural prin activități de restaurare, consolidare și dotare (pentru expunerea și protecția patrimoniului cultural imobil) a monumentelor istorice de categoria A, B si UNESCO, inclusiv servicii de digitizare /digitalizare în scop educativ, precum și activități de marketing și promovare turistică;

Dezvoltarea infrastructurii de turism si activelor turistice publice: construcția, reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea infrastructurii publice de turism și/sau agrement;

Îmbunătățirea mediului urban prin regenerarea fizică a spațiilor publice urbane, prin: investiții de regenerare urbană (creare/ amenajare/ reabilitare/ extindere/ dotare) în spațiile destinate utilizării publice (parcuri, zone verzi de mici dimensiuni, piațete, scuaruri, piețe publice, pasaje, spatii publice, locuri de joacă pentru copii, spații pentru activitati recreative);

Investiții (reabilitare/modernizare/extindere și dotare) în clădiri destinate utilizării publice pentru activități culturale și recreative, socio-culturale, cu scopul de a crea, îmbunătăți sau extinde serviciile publice de bază;

Activitati auxiliare ca parte a unui proiect integrat, în măsura în care astfel de investiții sunt necesare pentru a asigura funcționalitatea proiectului integrat: instalare rețele Wi-Fi, iluminat public și supraveghere video în spațiile publice, dotare cu mobilier urban (bănci, coșuri de gunoi) înlocuirea și/sau racordarea la utilități publice, inclusiv realizare alei pietonale, trotuare, piste de biciclete, parcări, căi de acces, modernizarea străzilor urbane adiacente terenurilor supuse intervențiilor (străzi de categoria a IV-a de folosinţă locală)

Masuri de sustenabilitate si rezilienta economica: digitalizare, promovare, actiuni educative si civice, etc ca parte componenta a unui proiect de investitii;

Acordarea de sprijin financiar pentru imbunatatirea capacitatii administrative a autoritatilor publice locale pe problematici specifice dezvoltarii urbane, realizarea de documente strategice (SDT/SIDU), etc.

Enumerarea tipurilor de actiuni vizate nu este exhaustiva avand in vedere faptul ca acestea vor fi detaliate prin ghidurile solicitantului.

Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a cladirilor.

EN 95 EN

Se va avea în vedere ca investițiile să nu producă efecte negative asupra zonelor naturale din vecinătate (arii naturale protejate, păduri, pajiști valoroase, zone umede etc), iar amenajarea spațiilor verzi în cadrul suprafețelor cu infrastructură de turism se va face cu specii autohtone.

Intervențiile acestei prioritati sunt complementare celor finanțate prin POIDS 2021-2027, în ceea ce privește investițiile în turism și cultură; celor finanțate prin POCIDIF axate pe digitalizarea în domeniul cultural. Finanțarea patrimoniului și infrastructurilor culturale prin POR SV 2021-2027 este complementară cu PNRR, prin care în pilonul 4, componenta 11.

Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al SUERD 2021 – 2027, prin contribuția adusă Prioritatii 3 (acțiunile1, 2, 5 și 6).

Tipurile de acțiuni au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH, deoarece:

au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism) au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientarilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului privind

mecanismul de redresare și reziliență (pentru regenerare urbana si patrimoniu cultural)


Populatia din zonele in care se vor realiza interventiile, turisti



Actiunile acestei prioritati au in vedere respectarea principiilor egalitatii de sanse, a incluziunii si nediscriminarii. Se vor stabili, prin Ghidul solicitantului, criterii de recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si promoveaza incluziunea sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele si indicatorii de implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand este posibil si/sau relevant, intr-un mod dezagregat pe gen pentru a asigura monitorizarea contributiei proiectelor la promovarea egalitatii de gen.

În ceea ce privește nediscriminarea și egalitatea de gen aceasta implică detalierea modului în care proiectul abordează aceste elemente, atât în ceea ce privește politicile solicitanților în domeniul recrutării, în practica achizițiilor în cadrul proiectului, precum și în ceea ce privește facilitățile oferite, pentru anumite categorii defavorizate, în cadrul și prin proiectul propus a fi finanțat. De asemenea, în cadrul procesului de evaluare, aceste elemente vor fi punctate

EN 96 EN

suplimentar în cazul în care proiectele respective justifică măsuri suplimentare față de minimul solicitat în cadrul legislațiilor în vigoare.



Numele instrumentului: Investitii teritoriale in strategii urbane

Programul va promova o abordare integrată pentru dezvoltarea urbană durabilă care va asigura rezolvarea problemelor specifice devoltării urbane, prin acordarea de sprijin specific pentru anumite domenii-cheie: regenerarea urbana, cultura si patrimoniu, turism pentru cresterea competitivitatii, atractivitatii si imbunatatirea calitatii vietii comunitatilor locale, avand si un impact pozitiv asupra provocarolor de mediu, climatice. Provocarile demografice si sociale sunt adresate indirect, cresterea atractivitatii oraselor si a calitatii vietii reprezentand un element important in atragerea si pastrarea fortei de munca si a tinerilor, de scadere a migratiei,

În cadrul acestui O.S. proiectele vor viza zona urbană/zona urbană funcțională a MRJ, a municipiilor și orașelor. Pentru intervențiile finanțate în cadrul acestui obiectiv specific se aplică instrumentul Investitii teritoriale in strategii urbane, care consta in existența Strategiei Dezvoltare Teritoriala(SDT/SIDU) elaborata de autoritatile publice locale responsabile.

Mecanismul de guvernanta al SDT/SIDU va fi structurat pe 3 niveluri:

nivelul operational (sau executiv) format din aparatul tehnic al primariei care va avea rolul de a contribui la elaborarea SIDU, colectarea datelor pentru implementarea si monitorizarea SIDU

nivelul strategic format din persoane cu functie de decizie din cadrul APL, ADI Zona Metropolitana, CJ, mediul academic, mediul de afaceri, societate civila sau alti parteneri cu rol in selectarea proiectelor pe baza unor criterii/grile si avizarea SIDU

nivelul decizional cu rol in aprobarea SIDU si a listei de proiecte. Acest rol va reveni Consiliului Local sau ADI, dupa caz.

AM va evalua strategia pe baza criteriilor de calitate si a a cerintelor din RDC. Pentru proiectele din cadrul acestui OS, AM va utiliza un set de criterii de calitate pentru a asigura contributia la indeplinirea obiectivelor programului si aspectul integrat al proiectului.

Acțiunea contribuie la dezvoltarea urbană integrată și va beneficia de sume pre-alocate pentru urmatoarele categorii de UAT: municipiile reședință de județ (sume pre-alocate pe apeluri necompetitive), municipii si orase (primul venit, primul evaluat)

EN 97 EN


Activitățile propuse nu au în mod direct un caracter transfrontalier sau transnațional dar vor contribui la realizarea obiectivelor Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3.

Prin acțiunile sprijinite in cadrul acestui OS POR SV are in vedere crearea de sinergii cu alte programe si trategii europene la nivel interregional, transfrontalier si transnational cum sunt programul transfrontalier România-Serbia, programul transfrontalier România-Bulgaria sau programul transnaţional Dunărea.



Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt promovate de entitati publice. Forma de sprijin: grant. In cazul in care, in cadrul SDT/SIDU, pentru MRJ care au alocare dedicata si au identificat proiecte de infrastructura de agrement publica care intra sub incidenta ajutorului de stat, se poate initia o masura de ajutor de stat. Pentru celelalte tipuri de UAT-uri, nu se vor finanta proiecte care intră sub incidenţa ajutorului de stat.





Target (2029)

P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for integrated territorial development

persons 0.00 779,569.00

P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO75 Strategies for integrated territorial development supported contributions to strategies

11.00 11.00

P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO76 Integrated projects for territorial development projects 0.00 22.00

EN 98 EN

P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism sites

0.00 18.00

P7 RSO5.1 ERDF Less developed RCO114 Open space created or rehabilitated in urban areas square metres 0.00 300,350.00





Reference Year



RCR77 Visitors of cultural and tourism sites supported

visitors/year 0.00 2021-2029 214,607.00 sistem monitorizare


RSR 01

Populatie care are acces la proiectele de dezvoltare urbana

persoane 0.00 2021-2029 259,856.00 sistem de monitorizare




P7 RSO5.1 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 40,205,000.00

P7 RSO5.1 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 54,725,000.00

P7 RSO5.1 ERDF Less developed 168. Physical regeneration and security of public spaces 70,207,000.00

P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00




P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00

EN 99 EN




P7 RSO5.1 ERDF Less developed 19. Other type of territorial tool - Functional urban areas 16,514,000.00

P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00






P7 RSO5.1 Total 165,137,000.00


EN 100 EN

2.1.1.1. Specific objective: RSO5.2. Fostering the integrated and inclusive social, economic and environmental local development, culture, natural heritage, sustainable tourism and security, in areas other than urban areas (ERDF)



Spațiul rural ocupă un loc important în ecosistemul de dezvoltare regională (50,2% din populația se găsește în mediul rural, cu 1.061.463 persoane), fiind deseori subfinanțat, înregistrând decalaje socio-economice profunde. Susținut de bogatul patrimoniu natural, istoric și cultural, turismul ar putea oferi condiții bune pentru diversificarea și relansarea economică în întreaga zonă rurală a Olteniei, însă potențialul său este insuficient exploatat.

În Regiunea Sud-Vest Oltenia există 5 statiuni turistice in mediul rural (Polovragi, Săcelu, Baia de Fier, Peștișani în județul Gorj și Bala în județul Mehedinți). În stațiunile turistice din mediul rural, amenajările specifice infrastructurii edilitare precum spațiile verzi și/sau recreative, aleile pietonale, trotuarele, pistele de bicicliști, etc., sunt deficitare șau necesită investiții majore.

In lipsa investiţiilor consistente în modernizarea infrastructurii turistice, a bazelor de tratament și a serviciilor, în captarea izvoarelor termale şi minerale în stațiunile balneoclimaterice, precum si in conservarea si valorificarea obiectivelor turistice naturale, resurse importante din Oltenia rurală rămân în continuare, neexploatate.

Zona rurală dispune de un potential cultural variat reprezentat de situri arheologice, case memoriale, muzee, biserici si manastiri care ar putea fi introduse intr-un circuit turistic, respectiv 231 monumente istorice de clasa A în mediul rural (40 în județul Dolj, 29 în județul Gorj, 37 în Mehedinți, 46 în Olt și 79 în județul Vâlcea). Din Lista monumentelor istorice deținută de Institutul Național al Patrimoniului, rezultă că pentru aproximativ 38 % starea fizică a clădirilor este foarte proastă, iar pentru 40% nu sunt informații cu privire la starea fizică a acestora.

Acțiunile dedicate protejării și punerii în valoare a patrimoniului cultural din mediul rural au o mai mare eficacitate și durabilitate atunci când sunt însoțite de măsuri care pun laolaltă patrimoniul construit, prin urmare, includerea de acțiuni și/sau măsuri de punere in valoare a obiectivelor de patrimoniu, constituie unul dintre factorii cheie în succesul pe termen lung al dezvoltării mediului rural.

Acțiunile de conservare, protecție și valorificare durabilă a patrimoniului cultural vor aduce beneficii comunităților locale și vor contribui la îmbunatatirea gradului de utilizare a patrimoniului cultural si la creșterea dinamicii turistice și a eficienței economice a acestora.

Principalele probleme vizeaza infrastructura de bază și de servicii limitată care nu crează premisele atractivității zonelor rurale, nivel redus al calităţii vieţii şi lipsa atractivităţii mediului rural, starea de degradare avansată a multor monumente istorice din mediul rural și costurile mari pentru conservarea și restaurarea acestora. Unele zone rurale, deși bogate din punctul de vedere al patrimoniului cultural si resurselor turistice, sunt neatractive, fiind defavorizate

EN 101 EN

din punct de vedere economic, al infrastructurii.

Astfel, sprijinul oferit dezvoltării infrastructurii de turism si activelor turistice publice în statiunile turistice din mediul rural ar putea veni în completarea profilului valoric rural, prin creșterea potențialului zonei, care ar deveni atractive.

Interventiile finantate vor fi incluse intr-o strategie teritoriala integrata in cadrul careia se va realiza o analiza a nevoilor identificate la nivelul zonelor asupra carora se va interveni, prin consultarea comunitatii locale si implicarea partenerilor socio-economici.

In cadrul OP 5, POR SV finanteaza proiecte integrate, care includ activitati complementare din mai multe domenii (social, economic și de mediu). Pe langa elementele de infrastructura de baza (regenerare fizică, construcție), proiectele pot sa prevada măsuri suplimentare, ca parte a strategiei urbane integrate.

AM se va asigura ca abordarea integrată va fi respectata la nivel de proiect și justificata de nevoile locale identificate în strategia integrată relevantă și ca proiectul va contine un set coerent de acțiuni integrate care să ia în considerare dimensiunile fizice, de mediu, sociale și economice.


Protejarea si valorificarea patrimoniului cultural în zone rurale, prin: o restaurarea, consolidarea, protecţia şi conservarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national (categoria

A) din mediul rural;o dezvoltarea de infrastructuri publice pentru valorificarea monumentelor istorice din patrimoniul UNESCO si patrimoniul cultural national

(categoria A) din mediul rural (centre de informare, spatii pentru expunere, etc); (proximitatea fata de obiectivul de patrimoniu va fi o conditie obligatorie si va fi operationalizata la nivel de Ghid specific).

o Aceste interventii pot include, de asemenea, urmatoarele actiuni complementare: dotări interioare (instalaţii, echipamente şi dotări pentru asigurarea condiţiilor de climatizare, siguranţă la foc, antiefracţie), dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural mobil şi imobil, activități de marketing și promovare turistică a obiectivului restaurat, inclusiv digitalizarea acestuia,infrastructura digitala interactiva pentru vizitatori, crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;

Dezvoltarea infrastructurii publice de turism si activelor turistice publice in statiunile turistice din mediul rural, prin:o amenajarea obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe de utilitate publică;o dezvoltarea de infrastructuri publice la scară mică pentru valorificarea atracțiilor turistice (complementar investitiei principale);o crearea şi extinderea infrastructurii publice de agrement, inclusiv a utilităţilor aferente;o activități de marketing și promovare turistică ale obiectivului finanțat;o crearea/reabilitarea aleilor pietonale, pistelor pentru bicicliști, reabilitarea trotuarelor, strazi locale;

EN 102 EN

o crearea/reabilitarea/modernizarea/amenajarea spaţiilor verzi (achiziţia şi montarea elementelor constructive de tipul alei, foișoare, pergole, grilaje etc.; plantarea/ gazonarea suprafețelor, inclusiv plantare arbori), realizarea sistemelor de irigaţii pentru spaţiile verzi;

o construirea/ modernizarea căilor de acces la principalele obiective turistice naturale; aceste activităţi sunt eligibile numai în cazul în care se poate argumenta că valorificarea obiectivului turistic este afectată de infrastructura de acces deficitară;

De asemenea, se va acorda sprijin pentru dezvoltarea de strategii de dezvoltare teritoriale si pentru cresterea capacitatii administrative.

Activitatile care vor viza constructia/extinderea sau renovarea infrastructurii culturale sau turistice vor respecta prevederile legale privind performanta energetica a cladirilor.

Se va asigura complementaritatea cu Programul Europa Creativă, în ceea ce privește atât patrimoniul construit (clădiri ori construcții valoroase prin unicitate, originalitate ori vechime), precum și patrimoniul mobil aflat în muzee. Aceste acțiuni vor contribui la realizarea obiectivelor din cadrul Planului de Acțiune al SUERD 2021 – 2027, prin contribuția adusă PA 3 (acțiunile 2 și 6).

Promovarea dezvoltarii locale integrate si incluzive este susținută complementar prin PNS care finanțează Dezvoltarea Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității (LEADER-DLRC) în mediul rural și urban, în comune și orașe mici cu o populație mai mică de 20.000 locuitori, inclusiv prin dezvoltarea turismului rural și a patrimoniului de clasă B și patrimoniu neclasificat în teritoriul LEADER.


au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in cadrul PNRR (pentru turism) au fost evaluate ca fiind compatibile cu principiul DNSH in baza Orientarilor tehnice privind aplicarea DNSH emise conform Regulamentului pricind

mecanismul de redresare și reziliență (pentru patrimoniu cultural)


-Turisti din zonele in care au fost realizate interventiile

-Populatia din zonele in care au fost realizate interventiile


Programul urmărește aplicarea principiilor orizontale privind egalitatea de șanse, incluziunea și nediscriminarea prin respectarea prevederilor naționale în

EN 103 EN

vigoare, condiție de eligibilitate pentru accesarea fondurilor.

Desi nici o actiune nu vizeaza in mod explicit protectia egalitatii, a includerii sau nediscriminarea, prin definirea criteriilor de selectie a operatiilor, toate actiunile obiectivului specific vor contribui in acest sens prin stabilirea unor criterii de recompensare pentru proiectele care garanteaza egalitatea si promoveaza incluziunea sau accesibilitatea persoanelor cu dizabilitati. In plus, datele si indicatorii de implementare a proiectelor vor fi colectati, atunci cand este posibil si/sau relevant, intr-un mod dezagregat pe gen pentru a asigura monitorizarea contributiei proiectelor la promovarea egalitatii de gen.




Spațiul rural poate fi dinamizat printr-o abordare integrată a dezvoltării localităților în care una din direcții să fie dezvoltarea turismului prin valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural și natural. Teritoriile specifice vizate sunt reprezentate de mediul rural, finantarea realizandu-se prin intermediul instrumentului Initiative locale sustenabile in mediul rural.

Instrumentul va fi operationalizat printr-o strategie teritoriala integrata, care va cuprinde cel puțin elemente referitoare la: aria teritorială acoperită, analiza nevoilor, descrierea abordării integrate, implicarea partenerilor socio-economici, lista de proiecte prioritare.

La nivel de teritoriu, mecanismul de guvernanta va fi asigurat de o structura parteneriala cu urmatoarele responsabilitati: elaborarea, implementarea si monitorizarea si evaluarea strategiei, prioritizarea proiectelor, aprobarea Strategiei si a listei de proiecte.

AM va evalua strategia pe baza citeriilor de calitate si a a cerintelor din RDC. Pentru proiectele din cadrul acestui OS, AM va utiliza un set de criterii de calitate pentru a asigura contributia la indeplinirea obiectivelor programului si aspectul integrat al proiectului.


EN 104 EN

POR SV are in vedere crearea de actiuni cu caracter transfrontalier sau transnațional, prin realizarea de sinergii cu alte programe si strategii (Planului de Acțiune actualizat al Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării 2021 – 2027 Aria prioritară 3)



Nu există suficient potențial pentru utilizarea instrumentelor financiare. Acțiunile indicative propuse, caracterizate prin beneficii sociale și de creșterea accesului la cultura sunt de o asemenea natură încât nu se pot genera venituri sau economii suplimentare care să le facă atractive pentru implementarea unor instrumente financiare. Prin urmare, forma de sprijin utilizată va fi grantul nerambursabil. Investitiile nu realizeaza beneficii economice directe si sunt promovate de entitati publice.





Target (2029)

P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO74 Population covered by projects in the framework of strategies for integrated territorial development

persons 0.00 16,786.00

P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO75 Strategies for integrated territorial development supported contributions to strategies

0.00 5.00

P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO76 Integrated projects for territorial development projects 0.00 8.00

P7 RSO5.2 ERDF Less developed RCO77 Number of cultural and tourism sites supported cultural and tourism sites

0.00 8.00

Reference: point (d)(ii) of Article 22(3) CPR

EN 105 EN

Table 3: Result indicators




Reference Year



RCR77 Visitors of cultural and tourism sites supported

visitors/year 0.00 2021 87,810.00 sistem monitorizare




P7 RSO5.2 ERDF Less developed 165. Protection, development and promotion of public tourism assets and tourism services 15,000,000.00

P7 RSO5.2 ERDF Less developed 166. Protection, development and promotion of cultural heritage and cultural services 13,420,000.00

P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00




P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00



P7 RSO5.2 ERDF Less developed 20. Other type of territorial tool - Rural areas 28,420,000.00

P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00


EN 106 EN





P7 RSO5.2 Total 28,420,000.00


EN 107 EN

2.2. Technical assistance priorities

2.2.1. Priority for technical assistance pursuant to Article 36(4) CPR: P8. Asigurarea funcționării sistemului de management

Reference: point (e) of Article 22(3) CPR2.2.1.1. Intervention from the Funds

The related types of actions – point (e)(i) of Article 22(3) CPR

Aceasta prioritate are in vedere finanțarea cheltuielilor necesare implementării POR, cu accent pe profesionalizarea personalului, asigurarea funcționării sistemului de management si control, comunicare si informare, evaluare de program, îmbunătățirea capacității administrative a potențialilor beneficiari și a beneficiarilor, precum și asigurarea unui cadru partenerial transparent și participativ.

Asistența Tehnică a fost gândită ca fiind flexibilă pe parcursul perioadei de programare, adică ușor de adaptat la schimbările și nevoile apărute în timpul implementării programului. Asistența Tehnică are ca obiectiv sprijinirea instituțiilor implicate în managementul POR SV și a beneficiarilor/partenerilor, în scopul implementării eficiente și transparente a Programului.

AT va sprijini prioritățile POR SV 2021-2027 prin măsuri orizontale, cum ar fi: simplificarea procedurilor de accesare, elaborarea unor ghiduri mai simple și mai clare, reducerea la minimul necesar a documentelor solicitate, utilizarea opțiunii costurilor simplificate acolo unde acestea se pot aplica, întărirea funcției de helpdesk, precum și întărirea capacității partenerilor regionali în ce privește implicarea acestora în procesul de elaborare, implementare și monitorizare a Programului.

Aşa cum reiese atât din experienţa anterioară, cât şi din studiile şi evaluările realizate, disponibilitatea resurselor necesare sprijinirii funcţionării sistemului de implementare POR 2014-2020 s-a dovedit a fi de o deosebită importanţă. În acest sens, este necesară sprijinirea activităţilor specifice implementării POR (pregătirea de proiecte, programarea, evaluarea, selecţia, verificarea și plata cheltuielilor, auditul şi monitorizarea proiectelor finanţate, etc), precum și susținerea sistemului de management și control al acestuia.

Sistemul de management și control al PORSV este format din Autoritatea de Management constituită la nivel regional, în cadrul ADR Sud Vest Oltenia, CM POR SVO, ACP din cadrul MFP și AA din cadrul CCR, totodată existând posibilitatea, conform HG 936/2020 de delegare a unor atribuții unor organisme intermediare, respectiv Serviciul Inspectie Fonduri Europene (SIFE) din cadrul Directiei generale de Inspectie Economico-Financiara din cadrul Ministerului de Finante. Se va delega atribuția de constatare nereguli si stabilire creante bugetare.

Măsurile de întărire a capacităţii administrative la nivelul instituţiilor și/sau autorităților publice potenţial beneficiare vor avea rolul de a contribui la atingerea obiectivelor programului. Capacitatea administrativă a beneficiarilor publici în a pregăti proiecte mature și a le implementa eficient trebuie susținută avand in vedere ponderea acestei categorii de beneficiari la nivelul alocării POR SVO.

EN 108 EN

In vederea implementarii eficiente a programului, se vor finanta urmatoarele tipuri de activitati orientative:

·Asigurarea funcționării sistemului de management și control pentru implementarea și monitorizarea eficientă a PORSV, prin:

sprijinirea AMPOR si eventual OI prin finantarea costuri de personal, administrative, de deplasare, pentru implementarea diferitelor etape ale POR (identificarea şi dezvoltarea proiectelor, pregătirea și întocmirea de documentaţii tehnico-economice pentru proiecte, programare, pregătire/lansare ghiduri, selecţie, evaluare tehnică și financiară, contractare, monitorizare, management financiar, control şi audit proiecte);

asigurarea bazei materiale prin achiziţia de bunuri (echipamente, mobilier, materialel consumabile, obiecte de inventor, alte active corporale si necorporale, achizitionarea de programe informatice, mentenanta si dezvoltarea acestora), dar şi servicii necesare desfăşurării activităţilor specifice AM POR SVO / OI, precum servicii de evaluare evaluare tehnico-financiara, de consultanta si expertiza, precum si alte tipuri de servicii in directa legatura cu activitatea AM SVO si departamentelor suport;

închirierea sau achizitia/modernizarea/reabilitarea spatiilor de birouri/arhiva de spații de birouri/arhivă pentru AM POR SVO (inclusiv costuri legate de amortizarea acestor spații).

sprijin (organizatoric/logistic) pentru asigurarea cadrului partenerial al POR SVO: Comitet de Monitorizare, comitete/grupuri de lucru implicate în implementarea programului cu participarea reprezentaților din mediul privat, ai organizațiilor neguvernamentale, reprezentanților autorităților publice locale și regionale, etc;

sprijinirea activităților OI (inclusiv costuri de personal) necesare pentru închiderea POR 2014 – 2020 (monitorizare ex-post, închidere de program etc) având în vedere totodata si asigurarea tranziției personalului către AM POR SVO

sprijin pentru pregatirea perioadei de programare post 2027;

·Asigurarea evaluării programului și elaborarea de studii relevante pentru o bună implementare a programului

elaborare studii/analize/expertize specifice pentru POR 2014 – 2020, POR SV și PDR SV 2021 - 2027 (inclusiv pentru evaluarea de program, elaborarea rapoartelor de progres, costuri simplificate etc.);

sprijinirea pregătirii PORSV, PDR SV, RIS3 și a oricărei altei strategii/studiu necesare pentru perioada de programare post 2027 (studii, analize, pregătirea de proiecte, cadru partenerial/ consultări publice etc.).

·Întărirea capacității administrative a AM POR SV, beneficiarilor și partenerilor regionali de a pregăti și implementa proiecte și asigurarea informării corespunzatoare a acestora, inclusiv prin:

sprijinirea dezvoltării capacității administrative a instituțiilor implicate în sistemul de management și control al POR SV prin organizarea de întâlniri de lucru, schimburi de experiență și bune practici și sesiuni specifice de instruire pe domenii de interes în implementarea fondurilor: achiziții publice, managementul proiectelor cu finanțare europeană, ajutor de stat, nereguli, prevenirea corecțiilor financiare, managementul neregulilor, antifraudă,

EN 109 EN

dezvoltarea abilităților tehnice ale personalului, etc; întărirea capacității de implementare la nivelul potențialilor beneficiari, a entităților beneficiare de finanțare și a organismelor care concura la

implementarea programului, inclusiv prin asigurarea informării prin structuri de tip Help-desk; sprijinirea dezvoltării capacității administrative a beneficiarilor și a potențialilor beneficiari ai POR SV prin organizarea de sesiuni specifice de

instruire în scopul îmbunătățirii cunoștințelor și a competențelor acestora (conferințe, mese rotunde, seminarii, ateliere etc); susținerea activităților structurii de sprijinire a dezvoltării urbane / teritoriale, în vederea furnizării de sprijin autorităților locale.

Asigurarea transparenței și promovării PORSV, inclusiv prin:

sprijin pentru elaborarea și implementarea Strategiei/Planului de comunicare; organizarea de evenimente de comunicare, informare și promovare, campanii mass-media; dezvoltarea și gestionarea instrumentelor/campaniilor de comunicare; alte activități de informare și comunicare specifice POR SV, realizarea și distribuirea de materiale informative și publicitare, vizite la proiecte etc. actualizari site web;

Acțiunile indicative de mai sus sunt complementare atât cu cele din programele finanțate la nivel național prin POAT și PNRR, cât și cu cele finanțate la nivel comunitar prin Proiectele Pilot și Acțiunile Pregătitoare, JASPERS, SOCPL, URBACT, LIFE, REACT-EU și ELENA.


nu au un potențial impact negativ semnificativ asupra mediului prin natura lor


Persoanele angajate in cadrul Autoritatii de management, potentiali beneficiari

2.2.1.2. IndicatorsReference: point (e)(ii) of Article 22(3) CPRTable 2: Output indicators

EN 110 EN

Fund Category of region ID Indicator Measurement

unitMilestone

(2024)Target (2029)

ERDF Less developed 180 Personal finanțat de FEDR și Fondul de coeziune Nr. 100.00 130.00

ERDF Less developed 181 Studii, analize, rapoarte, strategii elaborate Nr. 2.00 8.00

ERDF Less developed 182 Evenimente organizate pentru CM POR, CDR, putentiali beneficiari, beneficiari și pentru alți parteneri relevanți

Nr. 30.00 50.00

ERDF Less developed 183 Persoane instruite referitor la POR 2021 -2027 ( personal AM, suport si beneficiari) Nr. 297.00 626.00

2.2.1.3. Indicative breakdown of the programmed resources (EU) by type of intervention

Reference point (e)(iv) of Article 22(3) CPRTable 4: Dimension 1 - intervention field

Priority Fund Category of region Code Amount (EUR)

P8 ERDF Less developed 179. Information and communication 1,070,220.00

P8 ERDF Less developed 180. Preparation, implementation, monitoring and control 33,507,780.00

P8 ERDF Less developed 181. Evaluation and studies, data collection 800,000.00

P8 ERDF Less developed 182. Reinforcement of the capacity of Member State authorities, beneficiaries and relevant partners 296,000.00

P8 Total 35,674,000.00





P8 ERDF Less developed 03. Gender neutral 35,674,000.00

P8 Total 35,674,000.00

EN 111 EN


EN 112 EN

3. Financing planReference: points (g)(i), (ii) and (iii) of Article 22(3), Article 112(1), (2) and (3), and Articles 14 and 26 CPR 3.1. Transfers and contributions (1)

Reference: Articles 14, 26 and 27 CPR

contribution to InvestEU

transfer to instruments under direct or indirect managementProgramme amendment related to

transfer between ERDF, ESF+, Cohesion Fund or to another Fund or Funds

(1) Applicable only to programme amendments in accordance with Articles 14 and 26 except complementary transfers to the JTF in accordance with Article 27 CPR. Transfers shall not affect the annual breakdown of financial appropriations at the MFF level for a Member State.

Table 15A: Contributions to InvestEU* (breakdown by year)

Contribution from Contribution to Breakdown by year

Fund Category of region InvestEU window 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total

* For each new request for contribution, a programme amendment shall set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.

Table 15B: Contributions to InvestEU* (summary)

Fund Category of region Sustainable Infrastructure (a) Innovation and Digitisation (b) SME (c) Social Investment and Skills (d) Total (e)=(a)+(b)+(c)+(d)

Total

* Cumulative amounts for all contributions done through programme amendments during the programming period. With each new request for contribution, a programme amendment shall set out the total amounts for each year by Fund and by category of region.

EN 113 EN

Justification, taking into account how those amounts contribute to the achievement of policy objectives selected in the programme in accordance with Article 10(1) of the InvestEU Regulation

Table 16A: Transfers to instruments under direct or indirect management (breakdown by year)

Transfers from Transfers to Breakdown by year

Fund Category of region Instrument 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total

Table 16B: Transfers to instruments under direct or indirect management* (summary)

Fund Category of region Total

Total

* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund and by category of region.

Transfers to instruments under direct or indirect management - Justification

Table 17A: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds* (breakdown by year)


Fund Category of region Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total

* Transfer to other programmes. Transfers between ERDF and ESF+ can only be done within the same category of region.

Table 17B: Transfers between ERDF, ESF+ and Cohesion Fund or to another Fund or Funds (summary)

ERDF ESF+ CF EMFAF AMIF ISF BMVI Total

EN 114 EN

More developed Transition Less developed More developed Transition Less developed

Total

* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during the programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund and category of region.

Transfers between shared management funds, including between cohesion policy funds - Justification

3.2. JTF: allocation in the programme and transfers (1)

3.3. Transfers between categories of region resulting from the mid-term review

Table 19A: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review within the programme (breakdown by year)


Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total

* Applicable to ERDF and ESF+ only

Table 19B: Transfers between categories of region resulting from the mid-term review, to other programmes (breakdown by year)


Category of region* Category of region* 2025 2026 2027 Total

* Applicable to ERDF and ESF+ only

EN 115 EN

3.4. Transfers back (1)Table 20A: Transfers back (breakdown by year)


InvestEU or other Union instrument Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 Total

(1) Applicable only to programme amendments for resources transferred back from other Union instruments, including elements of AMIF, ISF and BMVI, under direct or indirect management, or from InvestEU.

Table 20B: Transfers back* (summary)

From To

ERDF ESF+InvestEU / Instrument

More developed Transition Developed More developed Transition DevelopedCohesion Fund

* Cumulative amounts for all transfers done through programme amendments during programming period. With each new request for transfer, a programme amendment shall set out the total amounts transferred for each year by Fund and by category of region.

EN 116 EN

3.5. Financial appropriations by yearReference: point (g)(i) of Article 22(3) CPR and Article 3, 4 and 7 JTF Regulation

Table 10: Financial appropriations by year

2026 2027

Fund Category of region 2021 2022 2023 2024 2025

Financial appropriation without flexibility amount

Flexibility amount

Financial appropriation without flexibility amount

Flexibility amount

Total

ERDF* Less developed 0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00

Total ERDF

0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00

Total 0.00 131,216,579.00 139,199,336.00 183,403,857.00 191,985,321.00 85,664,968.00 85,664,968.00 90,354,838.00 90,354,838.00 997,844,705.00

* Amounts after the complementary transfer to the JTF.

EN 117 EN

3.6. Total financial appropriations by fund and national co-financing

Reference: point (g)(ii) of Article 22(3), Article 22(6) and Article 36 CPR

For programmes under the Investment for jobs and growth goal where technical assistance in accordance with Article 36(4) CPR was chosen in the Partnership AgreementTable 11: Total financial appropriations by fund and national co-financing

Breakdown of Union contribution Indicative breakdown of national contribution

Policy / JTF specific objective number or technical assistance Priority Basis for calculation Union

support Fund Category of region*

Union contribution (a)=(g)+(h)

Less flexibility amount (g)

Flexibility amount (h)

National contribution (b)=(c)+(d)

Public (c) Private (d)

Total (e)=(a)+(b) Co-financing rate (f)=(a)/(e)

1 P1 Total ERDF Less developed 206,822,000.00 170,338,599.00 36,483,401.00 36,498,000.00 36,498,000.00 243,320,000.00 85.0000000000%







TA36(4) P8 Total ERDF Less developed 35,674,000.00 29,381,106.00 6,292,894.00 13,149,529.00 13,149,529.00 48,823,529.00 73.0672295319%

Total ERDF Less developed 997,844,705.00 821,824,899.00 176,019,806.00 211,141,225.00 211,141,225.00 1,208,985,930.00 82.5356755806%

Grand total 997,844,705.00 821,824,899.00 176,019,806.00 211,141,225.00 211,141,225.00 1,208,985,930.00 82.5356755806%

* For ERDF: less developed transition, more developed, and where applicable, special allocation for outermost and northenly sparsely populated regions. For ESF+, less developed, transition, more developed and, where applicable, additional allocation for outermost regions. For Cohesion Fund: not applicable. for technical assistance, application of categories of region depends on selection of a fund.

** Indicate the total JTF resources, including the complementary support transferred from the ERDF and the ESF+. The table shall not include the amounts in accordance to Article 7 JTF Regulation. In case of technical assistance financed from the JTF, the JTF resources should be split into resources related to Articles 3 and 4 JTF Regulation. For Article 4 JTF Regulation, there is no flexibility amount.

EN 118 EN

4. Enabling conditionsReference: point (i) of Article 22(3) CPRTable 12: Enabling conditions

Enabling condition Fund Specific objective

Fulfilment of

enabling condition

Criteria Fulfilment of criteria Reference to relevant documents Justification

Monitoring mechanisms are in place that cover all public contracts and their procurement under the Funds in line with Union procurement legislation. That requirement includes:

1. Arrangements to ensure compilation of effective and reliable data on public procurement procedures above the Union thresholds in accordance with reporting obligations under Articles 83 and 84 of Directive 2014/24/EU and Articles 99 and 100 of Directive 2014/25/EU.

Yes HG nr. 901/2015

OUG nr. 13/2015

HG 634/2015

OUG nr. 68/2019

http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/?future=false

Funcția de monitorizare este exercitată de ANAP în baza art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG nr. 13/2015, respectiv art. 3 alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și f) din HG 634/2015, prin:

-prelucrarea periodică a datelor și informațiilor cu privire la toate procedurile de achiziții din SEAP

-prelucrarea datelor privind deciziile CNSC și ale curților de apel

-calcularea indicatorilor de performanță relevanți și măsurabili

- pregătirea rapoartelor și declarațiilor, în conformitate cu obligațiile de raportare stabilite în directive și legislația națională.

Datele și informațiile monitorizate sunt publicate periodic pe site-ul instituției și vizează: dimensiunea și caracteristicile pieței, intensitatea concurenței, activitatea economică, eficiența achizițiilor publice, posibile situații de comportament necorespunzător.

1. Effective monitoring mechanisms of the public procurement market

Yes

2. Arrangements to ensure the data cover at least the following elements:

a. Quality and intensity of competition: names of winning bidder, number of initial bidders

Yes art.232(1) Legea 98/2016

art. 252 (1) Legea nr 99/2016

HG nr 394/2016, art. 170, 171, 172

HG nr 395/2016 art. 167, 168, 169

b) Legea nr 98/2016, art. 221 (6),222^1

Toți indicatorii pot fi obținuți din SEAP.

a) Conform Legii nr. 98/2016 (art. 142, 145, 146) și Legii nr. 99/2016 (art. 151, 155, 156), autoritățile contractante (AC) au obligația de a publica un anunț de atribuire, incluzând cel puțin elementele

EN 119 EN


Fulfilment of

enabling condition


and contractual value;

b. Information on final price after completion and on participation of SMEs as direct bidders, where national systems provide such information.

Legea nr 99/2016, art. 239, 239^1

OUG nr 114/2020

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2020/07/ORDONANTA-de-URGENTA-nr.-114-09.07.2020.pdf

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Notificare-extindere-anunt-de-modificare-contract_FINAL_19Ian2021_de-publicat-1.pdf

Instrucțiunea nr 1/2021

http://anap.gov.ro/web/wp-content/uploads/2021/01/Instructiune-MO-final.pdf

solicitate.

b) Conform legislației achizițiilor, AC are obligația de a include în anunțul de atribuire valoarea și celelalte modificări ale contractului.

Au fost implementate următoarele măsuri:

-anunț de modificare a contractului, respectând formularul 20

-modificarea legislației (OUG nr. 114/2020) prin introducerea obligației de a publica toate modificările la contract

- dezvoltarea SEAP pentru a permite publicarea modificărilor contractului, inclusiv o notificare în acest sens

- instrucțiunea nr. 1/2021 privind modificarea contractului (Monitorul Oficial nr. 56/2021)

În ceea ce privește participarea IMM-urilor ca ofertanți direcți, tipul de entitate este selectat din SEAP: mediu, mic, mare, aceste informații regăsindu-se în profilul SEAP, DUAE și declarația cu participanții la procedură.

3. Arrangements to ensure monitoring and analysis of the data by the competent national authorities in accordance with article 83 (2) of directive 2014/24/EU and article 99 (2) of directive 2014/25/EU.

Yes nu sunt ANAP exercită funcția de monitorizare conform art. 2 și art. 3 lit. e) din OUG nr. 13/2015, respectiv art. 3 alin. (1) lit. d), alin. (3) lit. e) și f) din HG 634/2015.

4. Arrangements to make the results of the analysis available

Yes http://anap.gov.ro/web/analize-si-rapoarte-statistice/?future=false

Rezultatele activității de monitorizare sun publicate și disponibile pe site-ul

EN 120 EN


Fulfilment of

enabling condition


to the public in accordance with article 83 (3) of directive 2014/24/EU and article 99 (3) directive 2014/25/EU.

ANAP

5. Arrangements to ensure that all information pointing to suspected bid-rigging situations is communicated to the competent national bodies in accordance with Article 83(2) of Directive 2014/24/EU and Article 99(2) of Directive 2014/25/EU.

Yes nu sunt Legislația națională conține reglementări specifice care răspund situațiilor de denaturare a concurenței:

- Legea nr. 98/2016: art. 167 alin. (1) lit. d), alin. (6) și alin. (7)

- Legea nr. 99/2016: art. 180 alin. (1) lit. d), alin. (4)

și alin. (5)

Consiliul Concurenței, instituție cu atribuții specifice, transmite puncte de vedere la solicitarea AC urmare a unei suspiciuni de denaturare a concurenței.

2. Tools and capacity for effective application of State aid rules

Yes Managing authorities have the tools and capacity to verify compliance with State aid rules:

1. For undertakings in difficulty and undertakings under a recovery requirement.

Yes http://www.ajutordestat.ro/?pag=206 AM verifică dacă beneficiarul intră sau nu în categoria de întreprindere în dificultate:

- este verificată existența declarației pe propria răspundere a beneficiarului,

- este aplicată metodologia pentru verificarea încadrării în categoria de întreprindere în dificultate așa cum aceasta este definită de legislația în domeniul ajutorului de stat.

Pentru întreprinderile supuse aplicării unei decizii de recuperare Registrul ajutoarelor de stat (RegAS) permite verificarea ex-ante a eligibilității beneficiarului de a primi ajutor de stat-de minimis. Aplicația RegAS este gestionată de Consiliul Concurenței în

EN 121 EN


Fulfilment of

enabling condition


colaborare cu Serviciul de telecomunicații speciale.

2. Through access to expert advice and guidance on State aid matters, provided by State aid experts of local or national bodies.

Yes N/A Potrivit para. (2), art. 6 din OUG nr. 77/2014 Consiliul Concurenței furnizează la nivel naţional asistență de specialitate privind aplicarea legislației ajutorului de stat furnizorilor și beneficiarilor de ajutor de stat/de minimis pentru a asigura îndeplinirea obligațiilor RO în acest domeniu în calitatea sa de stat membru al UE, inclusive în ceea ce privește elaborarea de acte normative sau administrative prin care se instituie măsuri de natura ajutorului. În același timp AM au acces prin Consiliul Concurenței la platforma wiki.

Effective mechanisms are in place to ensure compliance with the Charter of Fundamental Rights of the European Union ('the Charter') which include:

1. Arrangements to ensure compliance of the programmes supported by the Funds and their implementation with the relevant provisions of the Charter.

Yes Guide to the application of the Charter of Fundamental Rights of the European Union in the implementation of the European structural and investment funds

https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

MIPE a elaborat Ghidul pentru aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene în implementarea fondurilor europene structurale și de investiții.

Demersurile pentru a asigura conformitatea programelor sprijinite de fonduri și implementarea cu respectarea dispozițiilor Cartei sunt incluse în Ghid in cadrul capitolului VI Obligations of managing authorities and other institutions involved in managing European funds, capitolul IV Legal status. Obligation to respect the Charter.

3. Effective application and implementation of the Charter of Fundamental Rights

Yes

2. Reporting arrangements to the monitoring committee regarding cases of non-compliance of operations supported by the Funds with the Charter and

Yes Guide to the application of the Charter of Fundamental Rights of the European Union in the implementation of the European structural and investment funds

Modalitatile de raportare către comitetul de monitorizare a cazurilor de nerespectare a prevederilor cartei in implementarea operațiunilor sprijinite de fonduri sunt incluse în Ghid,

EN 122 EN


Fulfilment of

enabling condition


complaints regarding the Charter submitted in accordance with the arrangements made pursuant to Article 69(7).

https://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/

capitolul VI Obligații ale autorităților de management și alte instituții implicate în gestionarea fondurilor europene (punctul 4. Verificarea conformitatii cu Carta in perioada de monitorizare

A national framework to ensure implementation of the UNCRPD is in place that includes:

1. Objectives with measurable goals, data collection and monitoring mechanisms.

Yes Hotărârea Guvernului nr. 234/2022 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi

https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/251762

Legea nr. 221/2010 pentru ratificarea Convenţiei privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/123949

Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/236311

Hotărârea Guvernului nr. 49

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a elaborat Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități 2022-2027, ce are ca obiectiv general asigurarea accesului fizic, informațional și comunicațional al persoanelor cu dizabilități la produsele, serviciile și programele pe care societatea le pune la dispoziția membrilor săi.

Strategia continuă și dezvoltă demersul de implementare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități în vederea asigurării cadrului pentru exercitarea deplină și în condiții de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilităţi.

Monitorizarea implementării Strategiei va fi realizată de către ANPDPD, pe baza unei metodologii și a unor instrumente de lucru.

Obiectivele și țintele măsurabile, sistemul de colectare de date și mecanismul de monitorizare devin pachetul complet pentru asigurarea implementării Strategiei naționale 2022-2027

4. Implementation and application of the United Nations Convention on the rights of persons with disabilities (UNCRPD) in accordance with Council Decision 2010/48/EC

Yes

2. Arrangements to ensure that accessibility policy, legislation

Yes Legea nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia

La nivelul MIPE a fost elaborat Ghidul privind reflectarea Convenției ONU

EN 123 EN


Fulfilment of

enabling condition


and standards are properly reflected in the preparation and implementation of the programmes.

privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/175197

Ghidul pentru reflectarea Convenției ONU (CDPD) privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocată României în perioada 2021-2027

https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de-contact-pentru-implementarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/

(CDPD) privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocată României în perioada 2021-2027. Ghidul sprijină implementarea și aplicarea prevederilor Convenției prin reflectarea politicilor, legislației și standardelor în materie de accesibilitate în pregătirea AP și PO,

Documentul prezintă cadrul legal și instituțional aplicabil, principalele dispoziții ale CDPD de care se va ține cont în etapele de programare și de implementare, precum și mecanismele de asigurare și verificare a respectării condiției favorizante.

Ghidul urmărește promovarea de acțiuni privind accesibilitatea, adaptarea rezonabilă, designul universal, cercetarea în domeniul noilor tehnologii și utilizarea lor de către persoanele cu dizabilități în vederea facilitării integrării acestora în societate.

3. Reporting arrangements to the monitoring committee regarding cases of non-compliance of operations supported by the Funds with the UNCRPD and complaints regarding the UNCRPD submitted in accordance with the arrangements made pursuant to Article 69(7).

Yes Ghidul pentru reflectarea Convenției ONU (CDPD) privind drepturile persoanelor cu dizabilități în pregătirea și implementarea programelor și proiectelor cu finanțare nerambursabilă alocată României în perioada 2021-2027

https://mfe.gov.ro/minister/punctul-de-contact-pentru-implementarea-conventiei-privind-drepturile-persoanelor-cu-dizabilitati/

Raportarea către comitetele de monitorizare a cazurilor de neconformitate a operațiunilor sprijinite din fonduri se va realiza în conformitate cu dispozițiile art. 40(1)(h) din RDC, în cadrul reuniunilor CM, cel puțin o dată pe an. În scopul îndeplinirii atribuțiilor de raportare, reprezentanții punctului de contact pentru implementarea CDPD (PCPD) vor fi membri în CM-urile Programelor.

Din perspectiva respectării condiției favorizante, PCPD ocupă o poziție cheie

EN 124 EN


Fulfilment of

enabling condition


în cadrul arhitecturii instituționale ce vizează asigurarea faptului că politica, legislația și standardele în materie de accesibilitate sunt reflectate în mod corespunzător în pregătirea și implementarea programelor operaționale/ programelor naționale afaceri interne (programe).

Prin colaborarea cu ANPDPD, Consiliul de Monitorizare, rețeaua punctelor de contact, CNCD, Avocatul Poporului etc., reprezentanții PCPD vor putea prezenta în cadrul reuniunilor CM situațiile de neconformitate privind prezenta condiție favorizantă, înregistrate la nivelul autorităților naționale și/sau înaintate Comisiei Europene (CE), sesizările soluționate, precum și propunerile de remediere

Smart specialisation strategy or strategies shall be supported by:

1. Up-to-date analysis of challenges for innovation diffusion and digitalisation.

Yes https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/bariere-diseminare-inovare.pdf

https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/bariere-digitalizare.pdf\

Criteriul este îndeplinit pe baza a două documente:

Analiza factorilor care blochează difuzarea inovării – Ministerul cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID)

Bariere în calea digitalizării _ Autoritatea pentru digitalizarea României

1.1. Good governance of national or regional smart specialisation strategy

ERDF RSO1.1. Developing and enhancing research and innovation capacities and the uptake of advanced technologiesRSO1.4. Developing skills for smart specialisation, industrial transition and entrepreneurship

Yes

2. Existence of competent regional or national institution or body, responsible for the management of the smart specialisation strategy.

Yes https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/ordin-ccsi-infiintare.pdf

https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/ordin-ccsi-modificat.pdf

MCID este instituția responsabilă cu managementul Strategiei Naționale de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2021-2027 (SNCISI). MCID coordoneaza CCSI ca autoritate responsabila cu politicile publice de cercetare din România. CCSI este Comitetul de Coordonare pentru

EN 125 EN


Fulfilment of

enabling condition


Strategia de Specializare Inteligenta. Comitetul are in compență reprezentanți ai entităților cu responsabilități în domeniu de la nivel central și regional.

3. Monitoring and evaluation tools to measure performance towards the objectives of the strategy.

Yes https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/sncisi-draft.pdf

SNCISI conține o secțiune dedicată monitorizării și evaluării acestui document strategic. O platformă IT va facilita colectarea de date și un compartiment dedicate din cadrul MCID va asigura analiza datelor colectate legate de specializare inteligentă.

Sistemul de monitorizare al SNCISI va asigura interconectarea și interoperabilitatea tuturor sistemelor informaționale primare cu Sistemul Registrelor Naționale CDI. Acesta va avea următoarele componente:

- Nomenclatorul indicatorilor SNCISI, care asigură colectarea coerentă a datelor privind programele de finanțare CDI

- Sistemul de registre naționale CDI - asigură integrarea datelor colectate de diverse sisteme informaționale primare, oferă un tablou de bord, permite interogări ad-hoc pentru toate părțile interesate

- Date calitative și cantitative privind dinamica ecosistemelor CDI - includ, dar nu se limitează la: anchete/chestionare, studii privind resursele umane CDI și întreprinderi inovatoare

4. Functioning of stakeholder co-operation (“entrepreneurial discovery process”).

Yes https://www.poc.research.gov.ro/uploads/2021-2027/conditie-favorizanta/metodologie-descoperire-

A fost elaborată o metodologie pentru procesul de descoperire antreprenorială care a fost utilizată pentru identificarea

EN 126 EN


Fulfilment of

enabling condition


antreprenoriala-2021-2027.pdf domeniilor și subdomeniilor naționale de specializare inteligentă și acestea sunt reflectate în SNCISI.

A fost un proces amplu de consultare și cooperare cu părțile interesate relevante din domeniul CDI. Din acest proces au fost identificate 7 domenii de specializare inteligentă, precum și subdomeniile aferente la nivel național.

5. Actions necessary to improve national or regional research and innovation systems, where relevant.


Acțiunile necesare pentru îmbunătățirea sistemelor naționale de cercetare și inovare sunt incluse în SNCISI. Detalii se regasesc in autoevaluarea realizata de MCID.

6. Where relevant, actions to support industrial transition.

Yes http://www.economie.gov.ro/domenii/economie/politici-industriale.

Ministerul Economiei, Turismului și Antreprenoriatului a elaborate Planul de măsuri privind managementul tranziției industrial în România în perioada 2021-2027 și colaborează cu MCID pentru implementarea acestuia.

7. Measures for enhancing cooperation with partners outside a given Member State in priority areas supported by the smart specialisation strategy.


SNCISI conține un Obiectiv General dedicat pentru colaborarea europeană și internațională, OG 4. Obiectivul urmărește creșterea competitivității sistemului CDI prin consolidarea integrării europene a comunității științifice românești, atragerea de resurse din străinătate (nb resurse umane, financiare, cunoștințe). -cum), precum și creșterea contribuției României la rezolvarea provocărilor globale prin colaborare europeană și internațională. Sunt luate în considerare intervenții pentru creșterea participării la viitorul Program-cadru al UE pentru cercetare și inovare (Orizont Europa) în

EN 127 EN


Fulfilment of

enabling condition


alte programe și cadre europene și internaționale de cooperare pentru CDI și specializare inteligentă, precum și dezvoltarea de apeluri tematice comune bilaterale/multilaterale cu țări. /regiunile cu care există acorduri de cooperare științifică și tehnologică.

1. A national long term renovation strategy to support the renovation of the national stock of residential and non-residential buildings is adopted, in line with the requirements of Directive (EU) 2010/31/EU of the European Parliament and of the Council , which:

(a) entails indicative milestones for 2030, 2040 and 2050;

(b) provides an indicative outline of financial resources to support the implementation of the strategy;

(c) defines effective mechanisms for promoting investments in building renovation.

Yes HG nr. 1034/2020 în 27.11.2020.

SRTL poate fi consultat accesând următorul link:

https://www.mlpda.ro/uploads/articole/attachments/60096d5354394459864321.pdf

Strategia națională de renovare pe termen lung (SRTL) cuprinde, în Capitolul IX Indicatori, o foaie de parcurs cu măsuri și indicatori de progres măsurabili, ce vizează întreg parcul național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, cu valori țintă orientative pentru 2030, 2040 și 2050 care indică modul în care aceștia contribuie la atingerea obiectivului de eficiență energetică de 32,5%, stabilit de Uniunea Europeană pentru 2030, prin Directiva 2012/27/UE.

Capitolul X Implicații bugetare cuprinde resurselor financiare necesare pentru implementarea strategiei si opțiunile de implementare pentru promovarea investițiilor în renovarea clădirilor (pct. 1 – 4), cu recomandări privind mecanismele financiare pentru sprijinirea mobilizării investițiilor, opțiuni instituționale propuse pentru gestionarea și implementarea mecanismelor financiare publice, opțiuni și scheme de finanțare în vederea renovării clădirilor pentru fiecare segment de piață.

2.1. Strategic policy framework to support energy efficiency renovation of residential and non-residential buildings

ERDF RSO2.1. Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions

No

2. Energy efficiency improvement measures to achieve required energy savings

No N/A Reprezentanții COM consideră că acest subcriteriu nu se referă doar la eficiența energetică a clădirilor rezidențiale și

EN 128 EN


Fulfilment of

enabling condition


nerezidențiale, ci trebuie demonstrat prin alte acte normative/strategii care vizează punerea în aplicare a prevederilor cuprinse în art. 7 din Directiva (UE) 2018/2002din 11 decembrie 2018 de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică.

În acest sens, MIPE a solicitat Ministerului Energiei (prin adresele 788/DV/10.03.2022 și 1081/DV/28.03.2022) elaborarea autoevaluării naționale corespunzătoare acestui subcriteriu al condiției favorizante, având în vedere măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice prevăzute în PNIESC (secțiunea 3.2 eficiență energetică), precum și, după caz, în propunerea de LEGE pentru modificarea și completarea Legii nr,121/2014 privind eficiența energetică, inițiată de Ministerul Energiei.

The integrated national energy and climate plan is notified to the Commission, in accordance with Article 3 of Regulation (EU) 2018/1999 and consistent with the long-term greenhouse gas emission reduction objectives under the Paris Agreement, which includes:

1. All elements required by the template set out in Annex I to Regulation (EU) 2018/1999.

No N/A2.2. Governance of the energy sector ERDF RSO2.1.

Promoting energy efficiency and reducing greenhouse gas emissions

No

2. An outline of envisaged financial resources and mechanisms for measures

No

EN 129 EN


Fulfilment of

enabling condition


promoting low-carbon energy.

2.7. Prioritised action framework for the necessary conversation measures involving Union co-financing

ERDF RSO2.7. Enhancing protection and preservation of nature, biodiversity and green infrastructure, including in urban areas, and reducing all forms of pollution

No For interventions supporting nature conservation measures in connection with Natura 2000 areas within the scope of Council Directive 92/43/EEC :

A priority action framework pursuant to Article 8 of Directive 92/43/EEC is in place and includes all elements required by the template for the priority action framework for 2021-2027 agreed by the Commission and the Member States, including the identification of the priority measures and an estimate of financing needs.

No N/A

Multimodal mapping of existing and planned infrastructures, except at local level, until 2030 is in place which:

1. Includes economic assessment of the planned investments, underpinned by demand analysis and traffic modelling, which should take into account the anticipated impact of the opening of the rail services markets.

No N/A

2. Is consistent with the transport related elements of the integrated national energy and climate plan.

No N/A

3.1. Comprehensive transport planning at the appropriate level

ERDF RSO3.2. Developing and enhancing sustainable, climate resilient, intelligent and intermodal national, regional and local mobility, including improved access to TEN-T and cross-border mobility

No

3. Includes investments in TEN-T core network corridors, as defined by the CEF Regulation, in line with the respective TEN-

No N/A

EN 130 EN


Fulfilment of

enabling condition


T core network corridors work plans.

4. For investments outside the TEN-T core network corridors, including in cross-border sections, ensures complementarity by providing sufficient connectivity of the urban networks, regions and local communities to the core TEN-T and its nodes.

No N/A N/A

5. Ensures interoperability of the rail network, and, where relevant, reports on the deployment of ERTMS according to Commission Implementing Regulation (EU) 2017/6 .

No N/A N/A

6. Promotes multimodality, identifying needs for multimodal or transhipment freight and passengers terminals.

No N/A N/A

7. Includes measures relevant for infrastructure planning aiming at promoting alternative fuels, in line with the relevant national policy frameworks.

No N/A N/A

8. Presents the results of the assessment of road safety risks in line with existing national road safety strategies, together with a mapping of the affected roads and sections and providing with a prioritisation of the corresponding investments.

No N/A N/A

EN 131 EN


Fulfilment of

enabling condition


9. Provides information on financing resources corresponding to the planned investments and required to cover operation and maintenance costs of the existing and planned infrastructures.

No N/A N/A

A national or regional strategic policy framework for the education and training system is in place and includes:

1. Evidence-based systems for skills anticipation and forecasting.

No N/A

2. Graduate tracking mechanisms and services for quality and effective guidance for learners of all ages.

No N/A N/A

3. Measures to ensure equal access to, participation in and completion of quality, affordable, relevant, non-segregated and inclusive education and training, and acquisition of key competences at all levels including higher education.

No N/A N/A

4.3. Strategic policy framework for the education and training system at all levels

ERDF RSO4.2. Improving equal access to inclusive and quality services in education, training and lifelong learning through developing accessible infrastructure, including by fostering resilience for distance and on-line education and training

No

4. A coordination mechanism covering all levels of education and training, including higher education, and a clear assignment of responsibilities between the relevant national and/or regional bodies.

No N/A N/A

EN 132 EN


Fulfilment of

enabling condition


5. Arrangements for monitoring, evaluation and review of the strategic policy framework.

No N/A N/A

6. Measures to target low-skilled, low-qualified adults and those with disadvantaged socio-economic backgrounds and upskilling pathways.

No N/A N/A

7. Measures to support teachers, trainers and academic staff as regards appropriate learning methods, assessment and validation of key competences.

No N/A N/A

8. Measures to promote mobility of learners and staff and transnational collaboration of education and training providers, including through recognition of learning outcomes and qualifications.

No N/A N/A

EN 133 EN

5. Programme authoritiesReference: point (k) of Article 22(3) and Articles 71 and 84 CPRTable 13: Programme authorities

Programme authorities Name of the institution Contact name Position Email

Managing authority Agentia pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia

Catalin-Stefan Catana/ Marilena Alecu

Director General Interimar/Director Politici Regionale si Comunicare

[email protected]

Audit authority Autoritatea de Audit - Organism independent de pe langa Curtea de Conturi a Romaniei

Florina Munteanu Director, Directia pentru auditul POR [email protected]

Body which receives payments from the Commission

Ministerul finantelor prin Autoritatea de Certificare si Plata

Lucia Craciun / Consuela Toader

Director General / Director General Adjunct

[email protected]

Accounting function in case this function is entrusted to a body other than the managing authority

Ministerul finantelor prin Autoritatea de Certificare si Plata

Lucia Craciun / Consuela Toader

Director General / Director General Adjunct

[email protected]

The repartition of the reimbursed amounts for technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR if more bodies are identified to receive payments from the Commission

Reference: Article 22(3) CPRTable 13A: The portion of the percentages set out in point (b) of Article 36(5) CPR that would be reimbursed to the bodies which receive payments from the Commission in case of technical assistance pursuant to Article 36(5) CPR (in percentage points)

EN 134 EN

6. PartnershipReference: point (h) of Article 22(3) CPR

Principiul parteneriatului reprezintă un aspect esențial în procesul de programare și gestionare a fondurilor aferente PC, fiind o precondiție pentru elaborarea unor politici economice, sociale și teritoriale realiste, eficiente, eficace si cu impact pozitiv. Mai mult decât atât, importanța parteneriatului rezultă atât din nevoia de a asigura transparența procesului de programare și implementare, cât și pentru a oferi posibilitatea de implicare și responsabilizare tuturor actorilor interesați.

În conformitate cu prevederile Reg. delegat (UE) nr.240/2014 al CE privind Codul european de conduită referitor la parteneriat, MIPE, in calitate de coordonator la nivel national al AP si PO, a invitat organizaţiile interesate din mediul economic, social, universitar şi din societatea civilă să îşi exprime interesul pentru participarea în cadrul structurilor parteneriale aferente fiecărui Program Operațional. Astfel, ca urmare a Apelului Național pentru exprimarea interesului și pentru selecția partenerilor în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale, organizat în perioada mai – iulie 2020, au fost admise 76 de entitati si 14 institute de cercetare in cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operationale Regionale.

Dincolo de activitatea concretă a structurilor parteneriale, transparența în procesul de programare este asigurată prin intermediul secțiunii dedicate la nivelul site-ului MIPE, în cadrul căreia sunt postate cu regularitate documentele relevante pentru procesul de programare supuse consultării: logicile intervențiilor, diversele versiuni ale Programelor Operaționale, precum și calendarul consultărilor publice (link web: http://mfe.gov.ro/minister/perioade-de-programare/perioada-2021-2027/).

După publicarea la 31 iulie a primelor versiuni ale Programelor Regionale 2021-2027 a avut loc o consultare publică în sistem de videoconferita la care au participat prin intermediul platformei Webex aproximativ 180 de reprezentanți ai partenerilor. Observațiile/propunerile formulate in timpul reuniunii si/sau transmise ulterior în scris au fost analizate si, după caz, integrate in versiunea revizuita a programelor.

Pe langa activitatile deruate la nivel national, ADR SV a a desfasurat actiuni similare si la nivel regional, fructificand astfel avantajul unei abordari cat mai aproape de entitatile din teritoriu. Cele 40 de municipii si orase din regiune, precum si cele 5 consilii judetene, precum si reprezentantii partenerilor din mediul economic, academic si societatea civila, au fost fost informate in mod constant asupra contextului de elaborare a POR SV, a principalelor elemente ce tin de logica interventiei, obiectivele de politica, fiind implicati in analiza si identificarea nevoilor.

Actiunile desfasurate au pornit prin a valorifica cadrul partenerial deja existent si functional la nivelul regiunii, consituit sub forma Comitetului Regional pentru elaborarea Planului de Dezvoltare Regionala 2021 – 2027 (CRP), fapt ce a permis corelarea cu nevoile si provocarile identificate si transpunerea acestora in tipuri de interventii.In componența CRP SV Oltenia intra instituțiile prefecturilor din cele 5 judete ale regiunii, autoritățile publice locale (Consilii Județene, Consilii Locale), servicii deconcentrate ale instituțiilor publice centrale, Institute de cercetare și instituții de învățământ superior precum si parteneri economici și sociali.

Acestia au fost selectati tinand cont de principiul reprezentativității atat din perspectiva ariei geografice, astfel încât să existe o reprezentare corectă și echilibrată a județelor, municipiilor și orașelor, cat si al simetriei institutiilor implicate, pe baza expertiezei.

Pentru a asigura o consultare cat mai extinsa a partenerilor, CRP functioneaza pe Grupuri de Lucru Judetene (GLJ) si Grupuri de lucru Tematice (GLT). In perioada noiembrie 2019 – martie 2020, au fost organizate 5 reuniuni ale GLJ in fiecare judet si 3 reuniuni ale GLT (Competitivitate si CDI, Infratsructura si mobilitate si Educatie, Piata Muncii, Sanatate) la care au participat 240 de parteneri. Principalele subiecte supuse dezbaterii au vizat contextul european și național privind perioada de

EN 135 EN

programare 2021-2027, identificarea nevoilor de dezvoltare in Regiunea Sud-Vest Oltenia, propuneri de prioritati de finantare pentru perioada 2021-2027. In cadrul reuniunilor GLT, a fost prezentata si logica interventiei pe Obiectivele de Politica.

In perioada iunie – iulie 2020, ADR Sud-Vest Oltenia a continuat procesul de consultare a partenerilor regionali cu privire la POR Sud-Vest Oltenia 2021-2027, organizand consultări în teritoriu cu partenerii regionali - reprezentanți ai autorităților publice de la nivelul localitatilor urbane din cele cinci judete ale regiunii de dezvoltare, ai consiliilor județene și ai Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Craiova.

În perioada octombrie 2021 - martie 2022, ADR a organizat intalniri de lucru/videoconferințe cu reprezentanții potentialilor beneficiari care au vizat prezentarea prioritatilor programului, analizaportofoliului de proiecte pentru perioada 21-27, corelarea cu interventiile prevazute prin POR SV Oltenia 2021-2027, abordarea urbană si mecanismul de guvernanță.

In vederea fundamentarii cat mai riguroase si realiste a dimensiunii sociale a POR SV Oltenia din perspectiva integrarii principiilor incluziunii sociale, egaliatii de gen, nediscriminarii si nesegregarii, partenerii sociali relevanti au fost consultati atat in cadrul evenimentelor generale cat si in cadrul unei videoconferinte, organizata in mai 2022, ce a vizat in mod expres aceste aspecte.

De asemenea, la nivel regional a existat un proces continuu de consultare cu actorii regionali, iar programul a fost adaptat in functie de nevoile si provocarile identificate. Avand in vedere specificul regional, a fost introdusa o masura suplimentara care vizeaza valorificarea patrimoniului si a potentialului turistic in mediul rural. Actiunile din Prioritatea 1 au fost identificate pornind de la propunerile si necesitatile partenerilor regionali. De asemenea, alocarile financiare au avut la baza portofoliile de proiecte ale beneficiarilor.

O alta structura parteneriala, implicata in procesul de consultare, analiza a nevoilor, validare a domeniilor de specializare inteligenta este reprezentata de Consortiul Regional de Inovare, o structura consultativa, fără personalitate juridica, coordonată de ADR SV Oltenia, care are rol atât in avizarea Strategiei Regionala de Inovare pentru Specializare Inteligenta (RIS3), realizarea portofoliului de proiecte aferent, cat si in monitorizarea strategiei RIS 3. (https://www.adroltenia.ro/strategia-de-specializare-inteligenta-ris-3-s-v-oltenia-2021-2027/ )

Astfel, viziunea strategică a POR Sud-Vest Oltenia 2021-2027 are la bază nevoi de dezvoltare, identificate și prioritizate într-un cadru larg partenerial ca fiind cele mai relevante în contextul stadiului actual de dezvoltare socio-economică a regiunii.

In spiritul asigurarii unei abordari transparente, pe site-ul ADR SV a fost creata o sectiune dedicata POR 2021-2027 https://www.adroltenia.ro/programul-operational-regional-sud-vest-oltenia-2021-2027/, care contine versiunile succesive ale programului, un rezumat pentru a facilita procesul de informare, Lista finală a entităților admise în cadrul structurii parteneriale pentru POR, Lista Institutelor de Cercetare admise în calitate de invitați în cadrul structurilor parteneriale aferente Programelor Operaționale 2021-2027. Tot in cadrul acestei sectiuni, a fost postat si Centralizatorul de intrebari si raspunsuri, precum si un Formular de Feedback, insotit de o Fisa de proiect (https://www.adroltenia.ro/consultare-publica-por-sv-oltenia-2021-2027/)

Pentru a asigura relevanța și eficiența acțiunilor în implementarea POR Sud-Vest Oltenia 2021-2027, cadrul partenerial deja constituit va continua să fie aplicat şi va funcționa dincolo de faza de programare a Programului. ADR Sud-Vest, în calitate de Autoritate de management, va implica partenerii în monitorizarea, evaluarea performanțelor programului, după caz, prin grupuri de lucru specific, pe baza Codului Național de Conduită privind Parteneriatul pentru Fondurile Europene aferente Politicii de Coeziune.

EN 136 EN

7. Communication and visibilityReference: point (j) of Article 22(3) CPR

În conformitate cu regulamentele europene, ADR SV Oltenia, în calitate de Autoritate de

Management, va avea următoarele atribuții:

va asigura vizibilitatea sprijinului UE în toate activitățile legate de operațiuni susținute de fondurile europene, acordând o atenție deosebită operațiunilor de importanță strategică;

în termen de șase luni de la primirea deciziei de aprobare a programului, toate informațiile (obiectivele, activitățile, oportunitățile de finanțare, calendarul lansărilor, rezultatele implementării) vor fi publicate pe site-ul web dedicat programului;

va desemna un responsabil cu comunicarea pentru POR care va beneficia de sprijinul și implicarea celorlalte departamente ale ADR SV Oltenia. Acesta va face parte din rețeaua națională de comunicatori și va asigura reprezentativitatea în cadrul INFORM EU;

prin activități specifice, se va asigura că toate materialele de comunicare și vizibilitate, inclusiv cele ale beneficiarilor, sunt puse la dispoziția instituțiilor, organismelor sau agențiilor Uniunii, la cererea acestora.

Planul de comunicare pentru POR SV Oltenia 2021-2027 va detalia masurile, acțiunile, bugetul si indicatorii care vor contribui la realizarea obiectivelor generale si specifice de comunicare, respectiv:

Obiectivele generale de comunicare:

promovarea rolului și contribuției POR SV Oltenia 2021-2027 la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și la dezvoltarea infrastructurii regionale;

asigurarea transparenței în ceea ce privește obiectivele programului oportunitățile de finanțare și rezultatele obținute;

sprijinirea potențialilor beneficiari cu informații utile în elaborarea și implementarea proiectelor.

Obiectivele specifice de comunicare:

creșterea notorietății POR SV Oltenia 2021-2027 și a ADR SV Oltenia ca Autoritate de Management la nivel regional și național;

informarea categoriilor de public țintă cu privire la apeluri, lansări de proiecte, stadiul implementării programului;

explicarea regulilor și a mecanismului de acordare a finanțărilor pentru potențialii beneficiari; informarea publicului larg asupra beneficiilor aduse de implementarea programului în comunitățile

locale/regiune; funcționarea Biroului de informare (helpdesk), care va răspunde solicitărilor transmise deopotrivă

de beneficiari şi de potenţialii beneficiari, de mass-media și publicul larg.

Grupul țintă căruia i se adresează măsurile de comunicare este reprezentat de potențialii beneficiari și beneficiari, mass-media, publicul larg, parteneri regionali interesați (CDR, CM, ONG-uri, firme de consultanță etc.).

EN 137 EN

Principalele canale și mijloacele de comunicare cu publicul țintă utilizate vor fi media tradițională și social media, website, conturi dedicate pe platformele social media, evenimente online, hibrid și clasice, conferințe și seminare, newslettere, infotrip-uri și site visits, conferințe de presă, materiale de promovare și informare, campanii media (tv, radio, outdoor, online etc.).

Având în vedere faptul că POR SV Oltenia 2021-2027 se concentrează pe anumite domenii specifice, activitățile de comunicare vor fi concepute astfel încât să faciliteze implicarea tuturor părților interesate:

implicarea partenerilor regionali și naționali în conceperea calendarului de lansarede participarea potențialilor beneficiari la organizarea dezbaterilor publice, legate de elaborarea

ghidurilor solicitantului implicarea partenerilor regionali (CDR, CM, mass-media, universități, institute de cercetare, ONG-

uri etc.) în monitorizarea și evaluarea impactului proiectelor, astfel încât să faciliteze diseminarea informațiilor către grupurile țintă.

Pentru a se asigura un concept unitar al identității vizuale a POR SV Oltenia 2021-2027, AM POR SVO va elabora un Manual de Identitate Vizuală care va fi în concordanță cu elementele vizuale stabilite la nivel național și european. Acest document va detalia regulile de identitate vizuală și excepțiile, sprijinind astfel asigurarea unei identități unitare a programului.

Având în vedere faptul că brandul REGIO a fost folosit pentru a identifica programele operaționale regionale precedente (2007-2013, 2014-2020) și beneficiază de un grad de notorietate ridicat, acesta va fi preluat şi în cadrul POR SV Oltenia 2021-2027 şi vor fi menţinute anumite elemente de identitate vizuală care vor fi completate cu cele specifice regiunii SV Oltenia.

EN 138 EN

8. Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costsReference: Articles 94 and 95 CPRTable 14: Use of unit costs, lump sums, flat rates and financing not linked to costs

Intended use of Articles 94 and 95 CPR Yes No

From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on unit costs, lump sums and flat rates under the priority according to Article 94 CPR

From the adoption, the programme will make use of reimbursement of the Union contribution based on financing not linked to costs according to Article 95 CPR

EN 139 EN

Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat ratesA. Summary of the main elements

Type(s) of operation covered

Indicator triggering reimbursement

Priority Fund Specific objective

Category of region

Estimated proportion of the total financial allocation within the priority to which the SCO will be applied in %

Code(1) Description Code(2) Description

Unit of measurement for the indicator triggering reimbursement

Type of SCO (standard scale of unit costs, lump sums or flat rates)

Amount (in EUR) or percentage (in case of flat rates) of the SCO

(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation

(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable

EN 140 EN

Appendix 1: Union contribution based on unit costs, lump sums and flat ratesB. Details by type of operation

C. Calculation of the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates1. Source of data used to calculate the standard scale of unit costs, lump sums or flat rates (who produced, collected and recorded the data, where the data is stored, cut-off dates, validation, etc.)

2. Please specify why the proposed method and calculation based on Article 94(2) CPR is relevant to the type of operation.

3. Please specify how the calculations were made, in particular including any assumptions made in terms of quality or quantities. Where relevant, statistical evidence and benchmarks should be used and, if requested, provided in a format that is usable by the Commission.

4. Please explain how you have ensured that only eligible expenditure was included in the calculation of the standard scale of unit cost, lump sum or flat rate.

5. Assessment of the audit authority(ies) of the calculation methodology and amounts and the arrangements to ensure the verification, quality, collection and storage of data.

EN 141 EN

Appendix 2: Union contribution based on financing not linked to costsA. Summary of the main elements

Type(s) of operation covered Indicator

Priority Fund Specific objective

Category of region

The amount covered by the financing not linked to cost

Code (1) Description

Conditions to be fulfilled/results to be achieved triggering reimbursement by the Commission

Code (2) Description

Unit of measurement for the conditions to be fulfilled/results to be achieved triggering reimbursement by the Commission

Envisaged type of reimbursement method used to reimburse the beneficiary(ies)

(1) This refers to the code for the intervention field dimension in Table 1 of Annex I to the CPR and the Annex IV to the EMFAF regulation

(2) This refers to the code of a common indicator, if applicable

EN 142 EN

B. Details by type of operation

EN 143 EN

Appendix 3: List of planned operations of strategic importance with a timetable

Article 22(3) CPR

Nu exista operatiuni de importanta strategica la nivelul POR SV Oltenia

EN 144 EN

DOCUMENTS

Document title Document type Document date

Local reference

Commission reference

Files Sent date

Sent by

Aviz de mediu pentru PORSVO Supplementary Information 23-Feb-2022 Aviz de mediu

Appendix 1 Supplementary Information 23-May-2022 appendix 1 - pt sco

Raport de Mediu POR SV Oltenia Supplementary Information 23-May-2022 Environmental Report for SW Oltenia Programme

Lectii invatate POR SV Oltenia Supplementary Information 23-May-2022 Lessons learnt

Glosar de termeni pentru POR SV Oltenia 2021-2027_23 mai Supplementary Information 23-May-2022 Glossary of terms ROP SW Pltenia

DNSH POR SVO 2021- 2027_ 23 mai 2022 Supplementary Information 23-May-2022 DNSH POR SVO 2021- 2027_ 23 mai 2022

Complementaritati POR SVO 2021-2027 cu alte Programe_ 23 mai

Supplementary Information 23-May-2022 Complementaritati POR SVO 2021-2027 cu alte Programe_ 23 mai

cadru de performanta POR SVO Supplementary Information 24-May-2022 cadru de performanta POR SVO

Programme snapshot 2021RO16RFPR006 1.0 Snapshot of data before send

25-May-2022 Programme snapshot 2021RO16RFPR006 1.0Programme snapshot 2021RO16RFPR006 1.0

EN EN SFC2021 Programme supported from the ERDF ...

Documents

Transcript of EN EN SFC2021 Programme supported from the ERDF ...