Centrul mobil de ocupare și formare profesională în domenii non-agricole

Centrul mobil de ocupare și formareprofesională în domenii non-agricole

www.launpasdetine.ro | 1

Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013POS DRU, Axa Prioritară 5, „Promovarea măsurilor active de ocupare”

Domeniul Major de Intervenţie 5.2. „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”

Raport de cercetare privind identificareaşi evaluarea nevoilor şomerilor, previziuni asupra pieţei muncii şi asupra tendinţelor de dezvoltare a

antreprenoriatului rural în regiunea Sud-Est

Raport realizat în cadrul proiectului:“Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – La un Pas de Tine!”

Autori:Alina Dumitriu, Oana Dajbog, Mădălina Popescu, Irina Dumitrache


www.launpasdetine.ro | | Raport de cercetare

1. Prezentarea Proiectului

Proiectul “Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – La un Pas de Tine!” este realizat în parteneriat cu Patronatul Tinerilor Întreprinzători din Regiunea de Sud - Est. Pe parcursul desfăşurării proiectului (02 Decembrie 2011 - 01 August 2013) urmărim facilitarea integrării pe piaţa muncii a persoanelor din mediul rural în căutarea unui loc de muncă, a persoanelor ocupate în agricultura de subzistenţă, şomere şi a persoanelor inactive din regiunea de sud - est prin dezvoltarea şi aplicarea unui concept inovator integrat – Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole. Acest program integrat de informare, consiliere, asistenţă şi formare profesională are ca scop pregătirea şi angajarea grupului ţintă în domenii non-agricole, iniţierea de afaceri în mediul rural, precum şi accesarea şi utilizarea finanţărilor nerambursabile a unui număr de 240 de persoane din mediul rural.

Principalele activităţi derulate în cadrul proiectului sunt:

• cercetare privind identificarea şi evaluarea nevoilor specifice grupului ţintă, previziuni asupra tendinţelor pieţei muncii şi asupra tendinţelor de dezvoltare a antreprenoriatului rural în regiunea sud – est • campanie de informare şi conştientizare privind oportunităţile de ocupare în domenii non-agricole şi de promovare a culturii antreprenoriale • crearea şi actualizarea unui portal web • organizarea a 5 seminarii informative • dezvoltarea şi implementarea programului integrat – Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole • activităţi de informare, consiliere şi asistenţă a grupului ţintă • furnizarea programelor de formare profesională. Grupul ţintă al proiectului este alcătuit din 240 de persoane cu următoarea structură:

• 120 persoane în căutarea unui loc de muncă • 36 persoane inactive

3

CUPRINS

1. Prezentarea Proiectului ......................................................................... 3

2. Partenerii proiectului ............................................................................ 5

3. Caracterizarea zonei de sud-est ............................................................. 93.1 Potenţialul de dezvoltare al zonei de Sud-Est ................................... 11 4. Analiza SWOT privind potenţialul antreprenorial din regiunea sud-est în mediul rural ........................................................................ 15

5. Ocuparea forţei de muncă şi şomajul .................................................. 19 6. Descrierea activităţii de cercetare ....................................................... 296.1. Organizarea focus-grupurilor ........................................................... 306.2. Aplicarea chestionarelor pentru şomeri şi antreprenori ................... 34

7. Concluzii .............................................................................................. 49

Bibliografie ............................................................................................. 51

2


www.launpasdetine.ro | | Raport de cercetare4 5

• 24 persoane ocupate în agricultura de subzistenţă • 60 şomeri.

“Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – La un Pas de Tine!” este un proiect cofinanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”, Domeniul major de intervenţie 5.2 „Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă”.

2. Partenerii proiectului

Centrul de Dezvoltare SMART

Centrul de Dezvoltare SMART este o asociaţie nonprofit, înfiinţată în anul 2003, care şi-a diversificat activitatea prin implicarea în diverse proiecte de tineret cu finanţare naţională şi europeană şi care a continuat prin dezvoltarea şi autorizarea în sistem CNFPA a cursurilor de formare profesională a adulţilor. În viziunea noastră oamenii trebuie să fie proactivi în rezolvarea problemelor comunităţii din care fac parte, să găsească soluţii la frământările cu care se confruntă societatea şi să propună politici şi strategii menite să îmbunătăţească standardul de viaţă personal şi al societăţii în general. Printre obiectivele care guvernează activitatea Centrului de Dezvoltare SMART menţionăm următoarele: • susţinerea activităţilor cu caracter educaţional: acreditare şi desfăşurare de cursuri de formare profesională • scrierea, dezvoltarea şi oferirea de parteneriat instituţiilor publice pentru proiecte de interes comunitar, local sau regional în domeniul integrării sociale • asocierea cu alte fundaţii, asociaţii sau persoane fizice care susţin iniţiativele de dezvoltare a proiectelor cu impact comunitar şi a celor care vizează dezvoltarea antreprenorială şi încurajarea tinerilor în implicarea lor în înfiinţarea şi dezvoltarea propriilor afaceri. Proiectele de referinţă desfăşurate de organizaţia noastră: • Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – La un pas de tine • Piaţa Muncii de la A la Z • Antreprenoriatul non-agricol rural, şansă a dezvoltării sustenabile a zonelor rurale – Rural Activ • Forminteg- măsuri active de ocupare în Judeţul Galaţi • Competenţe Antreprenoriale pentru Tinerii din Regiunea Sud - Est – Ca Tine. De asemenea, în decursul anului 2011 am obţinut acreditarea din partea Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Galaţi privind



prestarea serviciilor de informare, consiliere şi mediere a muncii pe piaţa internă.

Patronatul Tinerilor Întreprinzători Regiunea Sud- Est

Patronatul Tinerilor Întreprinzători Regiunea Sud-Est s-a înfiinţat ca urmare a nevoilor specifice cu care se confruntă astăzi tinerii întreprinzători - lipsa de capital, de informaţie, existenţa unui mediu ostil de afaceri, lipsa unor programe corespunzătoare pentru stimularea tinerilor întreprinzatori, etc.

Patronatul Tinerilor Întreprinzători Regiunea Sud – Est e o structură teritorială şi parte a grupului Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România.

PTIR S-E are ca scop susţinerea, apărararea, promovarea şi reprezentarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale tinerilor întreprinzatori din România, inclusiv prin susţinerea, apărarea şi promovarea investiţiilor lor, respectiv a entităţii (societate comercială, asociaţie familială) constituite de aceştia.

PTIR S-E contribuie la afirmarea rolului tinerilor întreprinzatori în dezvoltarea economică şi socială a României şi la realizarea integrării economiei românesti, în condiţii de eficienţă, în circuitul economic european şi mondial.

PTIR S-E are un caracter apolitic, autonom, independent, contribuind la dezvoltarea politicilor, strategiei şi planurilor de acţiune ale CNIPMMR, prin îndeplinirea următoarelor obiective specifice:

• să studieze problemele şi să proiecteze noi scenarii economice, tehnice, de dialog social şi negociere cu sindicatele, şi să asiste social problemele tinerilor întreprinzatori în general; să dezvolte afacerile tinerilor întreprinzatori, chiar acţionând pentru a crea condiţiile optime pentru înfiinţarea acestora să identifice modalitatea şi căile de formare profesională, metode şi tehnologii pentru succesul tinerilor întreprinzători;

• să elaboreze şi implementeze programe specifice, care să favorizeze formarea tânărului întreprinzător şi deprinderea competenţelor manageriale pentru gestionarea întreprinderii;

• să identifice şi să realizeze cursuri de formare profesională şi managerială pentru tinerii întreprinzători şi să susţină şi să promoveze învăţarea continua a acestora;

• să coordoneze activităţile privind constituirea de sucursale ale PTIR pe lângă organizaţiile teritoriale ale Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR)

• să ia parte activ în cadrul structurilor Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România sau ca reprezentant al CNIPMMR în structurile de dialog social, la dezbaterile şi acţiunile privind îmbunătăţirea legislaţiei pentru tinerii întreprinzători şi adoptarea de programe/proiecte/stimulente pentru tinerii întreprinzători;

• să formuleze propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei pentru tinerii întreprinzători şi adoptarea de programe/proiecte/stimulente pentru tinerii întreprinzători şi să le prezinte spre adoptare organismelor de conducere ale CNIPMMR • crearea unui parteneriat real cu autorităţile publice pentru realizarea unui mediu de afaceri favorabil tinerilor întreprinzători, bazat pe principiul democraţiei, liberei concurenţe şi economiei de piaţă.


www.launpasdetine.ro |

3. Caracterizarea zonei de sud-est

Caracteristici demo-geografice

Conform datelor preluate de pe siteul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, regiunea sud - est a României acoperă 35.762 km² sau 15% din suprafaţa totală a ţării, fiind a doua regiune ca mărime din cele 8 ale României.

Sursa: Violette Rey, coordonator, Atlasul României (ed a II-a),Ed. RAO, Bucureşti, 2006

Regiunea sud - est cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului, podişul Dobrogei, munţii Măcinului, iar partea de nord-vest a regiunii cuprinde o parte a Carpaţilor şi Subcarpaţilor de Curbură. Totodată regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării

9



3.1 Potenţialul de dezvoltare al zonei de Sud-Est

Regiunea Sud-Est dispune de o serie de resurse naturale, care valorificate corespunzător, pot juca un rol important în dezvoltarea economico-socială. Dintre acestea, cele mai importante sunt zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale (Subcarpaţii Buzăului, vestul judeţului Brăila şi sudul judeţului Galaţi), carierele de granit (Munţii Măcinului) şi sarea. Alt avantaj pe care regiunea îl poate valorifica este reprezentat de prezenţa portului Constanţa, secondat de porturile dunărene Galaţi, Brăila şi Tulcea. Legăturile acestora cu marile porturi ale lumii pot fi folosite atât pentru a asigura materia primă necesară dezvoltării economiei regiunii, cât şi pentru a exporta bunuri produse atât în regiune, cât şi în restul ţării.

Cel mai important potenţial pentru dezvoltarea regiunii este reprezentat însă de resursele turistice: • litoralul Mării Negre care cuprinde 13 staţiuni cu unităţi de cazare, tratament şi agrement • hoteluri, moteluri, vile, campinguri desfăşurate de-a lungul a 70 km de coastă între Năvodari şi Mangalia; • Delta Dunării care prezintă o atracţie ştiinţifică şi un potenţial turistic ridicat, în special după includerea sa în 1990, împreuna cu alte zone naturale adiacente, în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării; • regiunea beneficiază de un fond balnear deosebit, cu o veche tradiţie - lacul Techirghiol, Eforie Nord (nămol curativ cu proprietăţi asemănătoare celui de la Marea Moartă); • regiunea prezintă şi un cadru promiţător pentru dezvoltarea agro-turismului (Brăila, Galaţi şi Tulcea) cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a Brăilei, Insula Mare a Brăilei; • zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vulcanii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii; • în patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa. Potenţialul industrial al regiunii este foarte important şi diversificat în acelaşi timp. În anul 2003 valoarea adăugată brută a acestui sector

Negre. Preponderent este însă relieful de câmpie, cu specific climatic continental. În 2005, regiunea avea o populaţie de 2.846.379 locuitori, reprezentând 13,1 % din populaţia ţării; densitatea de 79,6 loc/ kmp este sub media pe ţară (90,7 loc/ kmp), cea mai mare densitate a populaţiei fiind în judeţul Galaţi (138,9 loc/ kmp), dominat de centrul industrial şi comercial cu acelaşi nume, iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/ kmp), unde condiţiile naturale şi economice sunt mai puţin propice.

Oraşele concentrează 55,5% din populaţie, cu tendinţe de diminuare. Industrializarea forţată de după război a condus la concentrarea populaţiei în oraşele Galaţi, Brăila şi Constanţa. Reţeaua de localităţi a regiunii sud - est era alcătuită din 35 de oraşe (dintre care 11 erau municipii) şi 1.447 de sate (organizate în 354 de comune). Cel mai mare oraş al regiunii este Constanţa (307.447 locuitori), urmat de Galaţi (298.941 locuitori), Brăila (216.929 locuitori), Buzău (137.161 locuitori), Focşani (101.294 locuitori) şi Tulcea (92.676 locuitori).

În 2005, populaţia ocupată reprezintă 36,1% din total, cea mai mare parte în servicii (44,5,%) şi agricultură (32%), urmate de industrie (23,5%). Se remarcă ponderea ridicată a populaţiei ocupate în sectorul serviciilor în judeţele Constanţa şi Galaţi, datorită staţiunilor turistice din lungul litoralului şi prezenţei porturilor Constanţa şi Mangalia, şi respectiv Galaţi. Spre deose-bire de acestea, în judeţul Vrancea, aproximativ 49% din populaţia ocupată lucrează în agricultură, iar 62% din populaţia judeţului locuieşte în mediul rural. Şomajul, cu o valoare de 6,4% (2005), depăşeşte media ţării (5,9%). Disponibilizările din industria metalurgică (MITTAL GROUP) au determinat ca judeţul Galaţi să deţină cea mai ridicată rată a şomajului (8,3%), urmat de Buzau (7,4%) şi Brăila (6,8%).



Viticultura și pomicultură Regiunea se situează pe primul loc la suprafaţa viilor pe rod la nivel naţional, deţinând 43,34 % din suprafaţa viticolă a ţării. Centre viticole importante sunt in aproape toate judeţele regiunii. Producţia de caise si piersici plasează regiunea pe primul loc între regiunile de dezvoltare. Judeţul Constanţa contribuie cu 75% la producţia de piersici din regiune.

Silvicultura Volumul de lemn recoltat în anul 2006 în regiune era de 1.372,9 mii m³, reprezentând doar 7,5% din volumul de materie lemnoasă exploatată la nivel naţional, regiunea situându-se pe ultimul loc între regiuni. Judeţele în care exploatarea forestieră este reprezentativă sunt: Vrancea, Buzău şi Tulcea.

Zonele libere Zonele libere, în număr de patru (Constanţa, Brăila, Galaţi, Sulina) din cele şase din România, constituie puncte de atracţie pentru investitorii străini, oferind avantaje multiple, cât şi un bun amplasament.

1. Zona Liberă Sulina are o suprafaţa de 100,89 ha, dispunând de o infrastructura şi o dotare portuară deosebit de complexă, activităţile preponderente desfăsurate în această zonă fiind cele comerciale.

2. Zona Liberă Constanţa-Sud şi Zona Liberă Basarabi aflate sub o administraţie unică au o suprafaţă de 146 ha. Zona Liberă Constanţa-Sud beneficiază de existenţa infrastructurilor de transport (maritim, fluvial, feroviar şi rutier) care fac legătura cu diverse surse de aprovizionare şi pieţe de desfacere din Europa Centrală, Bazinul Mediteranean, Orientul Apropiat şi Mijlociu, prin aceasta derulându-se un trafic intens de mărfuri care este favorizat şi de existenţa unei linii de ferry-boat şi terminal RO-RO.

3. Zona Liberă Galaţi se situează în partea de est a municipiului Galaţi în apropiere de frontiera cu Republica Moldova şi Ucraina şi are o suprafaţa de 136,98 ha teren din care o suprafaţa portuară de 6,98 ha cuprinzând 3 dane de acostare dotate cu toate instalaţiile necesare.

(incluzând sectorul de construcţii) a fost de 2 mil. euro, reprezentând 31,3% valoarea adăugată brută pe regiune. Industria regională este concentrată în special în centrele urbane: • industria petrochimică este prezentă în Năvodari; • industria metalurgică în Galaţi şi Tulcea; • industria de echipamente în Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci; • industria de construcţie navală în Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia; • industria materialelor de construcţie în Medgidia; • industria textilă în Brăila, Tulcea, Vrancea.

Principalele caracteristici ale industriei la nivel regional sunt: • este concentrată în marile oraşe, fiind foarte puţin prezentă în zonele rurale; • industria de procesare deţine primul loc în termeni de venituri şi rată de ocupare a • populaţiei în această ramură.

Agricultura este de asemenea un sector foarte important pentru economia regională: circa 40% din populaţia ocupată lucrează în acest sector şi contribuie cu 16% la PIB regional. Suprafaţa agricolă a regiunii (2.332.767 ha) reprezintă 15,83 % din suprafaţa agricolă a ţării, situându-se pe locul doi la nivel naţional după regiunea Sud-Muntenia. Suprafaţa agricolă a regiunii reprezintă 65,23 % din suprafaţa totala a acesteia. Judeţul cu cea mai mare pondere a suprafeţei agricole din totalul suprafeţei agricole regionale este judeţul Tulcea.

Culturile agricole reprezintă o caracteristică principală a regiunii, aceasta ocupând locul 2 între regiunile ţării la producţia vegetală, după regiunile nord-est şi Sud-Muntenia. Judeţele regiunii cu cele mai importante producţii agricole vegetale sunt judeţele Constanţa, Galaţi şi Vrancea.

Creşterea animalelor este bine reprezentată, regiunea ocupând locul 1 la producţia de carne de ovine şi locul trei la producţia de carne de porcine şi carne de pasăre. Producţia de lână plasează regiunea pe poziţia a 2-a între regiuni. Judeţele cu cea mai mare producţie animală sunt Buzău şi Brăila.



4. Analiza SWOT privind potenţialul antreprenori din regiunea sud-est în mediul rural

PUNCTE TARI • Poziţia strategică a regiunii cu deschidere către pieţe est-europene şi asiatice • Acces la porturi maritime (Constanţa – important port maritim şi cel mai mare de la Marea Neagră, Mangalia şi Midia petrolier) fluvio-maritime (Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) şi aeroporturi (Constanţa - M. Kogălniceanu, şi parţial Tulcea şi Buzău) • În Dobrogea - producţie şi zăcăminte de hidrocarburi şi gaze în zona maritimă a platoului continental, roci de construcţie • Suprafeţele agricole mari cu soluri fertile oferă condiţii favorabile pentru agricultura ecologică • Potenţial economic extrem de valoros în Delta Dunării: una dintre marile rezervaţii naturale ale lumii • Sector de turism relativ bine dezvoltat sau în curs de dezvoltare pe litoralul Mării Negre şi Delta Dunării în staţiunile balneo-climaterice din Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, existenţă pensiunilor agro-turistice în zonele montane şi în Delta Dunării, prezenţa manăstirilor din nordul Dobrogei şi din Munţii Buzăului şi Vrancei • Capacitate ridicată de cazare • Industrie diversificată, cu valoare adăugată ridicată a producţiei (petrochimie – Năvodari, metalurgie – Galaţi şi Tulcea, constructoare de maşini - Buzău), construcţii navale (Constanţa, Galaţi, Brăila, Tulcea, Mangalia, Midia) • Forţă de muncă flexibilă şi ieftină • Terenuri şi spaţii pentru inchiriere la preţuri reduse

PUNCTE SLABE • Nivel redus de eficienţă şi siguranţă a traficului pe reţelele de transport • Izolarea localităţilor din zona Deltei Dunării, cu nivel ridicat de sărăcie a populaţiei

14 15

4. Zona Libera Brăila are o suprafaţa totala de 110,6 ha şi este formată din 3 perimetre, dispunând de asemenea de o zonă portuară şi dispune de platforme, construcţii, utilităţi care pot fi usor adaptate activităţilor de zona liberă.



• Legături de transport instabile a zonei de nord a Dobrogei cu malul stâng al Dunării • Cheltuieli de cercetare, dezvoltare şi inovare foarte mici (numai 3,4 % din total) • Lipsa programelor de informare din zonă • Caracter sezonier al turismului pe litoral • Absenţa unor politici şi programe coerente de dezvoltare a turismului - infrastructura de turism este slab dezvoltată sau învechită: discrepanţă mare între vechile şi noile facilităţi • Nivel redus de dezvoltare a sectorului IMM (excepţie Constanţa) • Dezvoltare insuficientă a infrastructurilor de servicii publice, utilităţi în oraşe şi management necorespunzător al deşeurilor • Rata şomajului ridicată. Veniturile mici ale populaţiei din regiune. Emigraţie puternică a forţei de muncă în ultimul deceniu • Dotările medicale sunt insuficiente in zona rurală şi în Delta Dunării • Rata de penetrare redusă a telefoniei fixe şi mobile în judeţul Tulcea • Lipsa sistemelor de irigaţii • Forţa de muncă este slab pregătită profesional.

OPORTUNITĂŢI • Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului în domeniul ecologic, religios, cultural, balneoclimateric • Interes internaţional ridicat pentru conservarea biodiversităţii şi promovarea turismului (Delta Dunării) determinat de situarea strategică a Mării Negre, investiţiile străine pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic, pieţe noi • Creşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimulând astfel îmbunătăţirea ofertei acestora şi specializarea în condiţii naturale prielnice • Posibilitatea elaborării de proiecte cu finanţare din fonduri structurale pentru susţinerea dezvoltării/ inovării, cercetării şi transferului de tehnologie • Construirea reţelei de autostrăzi şi modernizări • Transportul feroviar favorizează apariţia de centre logistice pentru mărfuri cu destinaţie şi provenienţă central europeană

• Apariţia de zone industriale în lungul canalului Dunăre - Marea Neagră pentru prelucrarea primară a produselor în vrac importate din ţările central europene • Lipsa concurenţei în zonele rurale • Forţa de muncă ieftină.

AMENINŢĂRI • Concurenţa zonelor turistice din zonele urbane cu o ofertă turistică de calitate superioară şi preţuri competitive • Capacitate redusă de susţinere financiară a modernizării şi management defectuos al pieţelor de desfacere • Riscul migrării masive a populaţiei din mediul rural către urban • Creşterea şomajului după integrarea României la U.E. datorită incapacităţii gospodăriilor ţărăneşti dar şi a fermelor de a concura cu produsele agricole comunitare • Incapacitatea producătorilor din zonele rurale de a respecta standardele UE în ceea ce priveşte producţia şi comercializarea propriilor produse • Riscul emigrării restului de populaţie, determinat de pierderea locului de muncă după integrare • Riscul deprofesionalizării categoriilor de populaţie cu calificări superioare din cauza lipsei locurilor de muncă • Globalizarea şi fluctuaţiile valutare pot marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (textile, industria uşoară, construcţii de maşini, conserve) • Risc de producere a calamităţilor naturale (inundaţii, alunecări de teren, erodarea zonei costiere, gripă aviară) • Schimbări legislative dese.


www.launpasdetine.ro | 19

5. Ocuparea forţei de muncă şi şomajul

În anul 2008 regiunea de Sud-Est înregistra un număr de 1,11 milioane de persoane active şi 1,06 milioane de persoane ocupate, reprezentând 12,12% din populaţia activă a ţării şi 12,09% din populaţia ocupată a României. Regiunea Sud-Est înregistra o rată de activitate de 60,3% şi o rată de ocupare de 57,5%, clasându-se astfel pe penultimul loc în România, după regiunea nord-est. Se constată că judeţele Constanţa, Buzău şi Vrancea depăşesc media regională a ratei de activitate, dar fără a se apropia de media naţională, în timp ce judeţul Galaţi are cea mai mică rată de activitate din regiune. Singurele judeţe care depăşesc media regională în privinţa ratei de ocupare sunt Constanţa, care se apropie la o diferenţă de 0,6 puncte procentuale de media naţională, şi judeţul Buzău, în timp ce judeţul Galaţi se clasifică pe ultimul loc la nivel regional şi în această privinţă.

Structura populaţiei ocupate după nivelul de instruire, pe grupe de vârstă, sexe şi medii, în 2010 regiunea de sud este mediul rural



Date furnizate de Direcţia regională de statistică Brăila

În mediul rural în zona de Sud-Est a României cea mai mare pondere a angajaţilor o au absolvenţii de liceu cu vârste cuprinse între 35-44 de ani, care au un grad de ocupare de 46,2 procente din numarul total al populaţiei ocupate, cu studii liceale, conform Direcţiei Regionale de Statistică Brăila (http://www.braila.insse.ro). La polul opus stau persoanele peste 65 de ani, absolvenţi de liceu cu doar 1,4 procente din numărul total al populaţiei ocupate cu studii medii. Nici persoanele cu studii superioare şi fară experienţă nu se bucură de locuri de muncă, ele reprezentând doar 4,7% din numărul total al populaţiei ocupate cu studii superioare din mediul rural în zona vizată.

Structura populaţiei după participare la activitatea economică,sexe, medii şi grupe de vârstă în 2010



persoanele cu vârste cuprinse între 55 şi 64 de ani şi 68,2% la persoanele cu vârste intre 15 şi 24 de ani, conform Direcţiei Regionale de Statistică Brăila (http://www.braila.insse.ro). În mediul rural, 75% din numărul total de persoane cu vârste cuprinse intre 35 şi 44 de ani sunt persoane active dintre care 71% sunt ocupate, rata şomajului fiind de 4% pentru această grupă de vârstă.

Structura populaţiei ocupate, pe activităţi ale economiei naţionale la nivel de secţiune CAEN şi pe grupe de vârstă, în 2010

1) Datele calculate prin extindere nu sunt fiabile datorită numărului redus de cazuri observate Date furnizate de Direcţia regională de statistică Brăila În funcţie de activităţile economice cele mai multe persoane ocupă funcţii în domeniul agriculturii, silviculturii şi pescuitului, în timp ce, cele mai puţine persoane lucrează în domeniul industriei extractive.

Structura populaţiei ocupate, după statutul profesional,pe grupe de vârstă, sexe, şi medii, în 2010

24 25

1) BIM- Biroul Internaţional al Muncii Date furnizate de Direcţia regională de statistică Brăila

În ceea ce priveşte structura populaţiei după participarea la activităţile economice, în regiunea de Sud-Est a României, cea mai mare pondere a angajaţilor o au persoanele cu vârste cuprinse între 35 şi 44 de ani dintre care 74,2% din persoanele active au un loc de muncă în timp ce doar 5,2% sunt şomeri înregistraţi. Numărul persoanelor inactive creşte progresiv odată cu ieşirea din acest interval de vârstă, ajungând la 59,5% la


www.launpasdetine.ro | | Raport de cercetare26



În urma analizelor efectuate în ceea ce priveşte numărul populaţiei ocupate, după statutul profesional, 194 de mii de locuitori ai zonei de Sud-Est, din mediul rural, sunt salariaţi, 187 de mii sunt lucrători pe cont pro-priu, 114 mii sunt lucrători familiali neremuneraţi.

În regiunea Sud-Est sunt înregistrate 53882 de firme cu următoarele activităţi CAEN:

27


www.launpasdetine.ro |

6. Descrierea activităţii de cercetare

Întocmirea Raportului de cercetare reprezintă activitatea 3.3 din cadrul proiectului Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – LA UN PAS DE TINE!”. Acesta va fi publicat şi diseminat la nivelul actorilor de interes din domeniul proiectului: autorităţi publice locale, consilii judeţene, AJOFM-uri, instituţii neguvernamentale, furnizori de formare profesională, membrii grupului ţintă, în mod gratuit. Versiunea electronică a acestui raport va fi disponibilă pe platforma web a proiectului.

Raportul de cercetare a fost realizat cu scopul de a identifica: • Oportunităţile şi potenţialul de dezvoltare a antreprenoriatului rural în sud-estul României • Oportunităţile de ocupare şi posibilitatea creării de noi locuri de muncă în sud-estul României • Modul în care antreprenorii din mediul rural din zona vizată percep mediul de afaceri • Gradul de cunoaştere a surselor de finanţare pentru antreprenori şi modul în care pot fi accesate acestea. • Nevoile cu care se confruntă şomerii din regiune • Soluţiile pentru integrarea în muncă a şomerilor

Pentru atingerea obiectivelor cercetării s-au folosit două metode, prima a fost aplicarea de chestionare şi a a doua a fost organizarea de focus-grupuri. S-au realizat două tipuri de chestionare, pentru două categorii de respondenţi, şomeri şi angajatori. Ele au conţinut întrebări relevante pentru identificarea nevoilor şomerilor din zone rurale ale regiunii de Sud-Est respectiv identificării nevoilor pieţei din mediul rural pentru angajatorii din zona vizată. Au fost realizate 120 de chestionare care au fost aplicate în mediul rural din regiunea Sud-Est. Eşantionul de respondenţi a fost ales cu sprijinul AJOFM-urilor, primăriilor de comune şi folosind baze de date la nivel naţional cu date de contact ale antreprenorilor din regiune. Criteriile pentru alegerea comunelor reprezentative în activitatea de cercetare au fost: • cel mai mare număr de şomeri din judeţ • un număr ridicat de antreprenori în comună

29



Focus grupurile au studiat oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri non-agricole în regiunea de Sud-Est, dar şi realizarea unei previziuni asupra tendinţelor pieţei muncii şi asupra tendinţelor de dezvoltare a antrepreno-riatului rural în regiune.

6.1. Organizarea focus-grupurilor

Tema de discuţie a focus-grupurilor a fost „Oportunităţi pentru iniţierea, dezvoltarea şi succesul antreprenorilor în zona rurală”. Focus grupul a studiat care sunt oportunităţile de dezvoltare a unei afaceri non-agricole în regiunea de Sud-Est, dar şi realizarea unei previziuni asupra tendinţelor pieţei muncii şi asupra tendinţelor de dezvoltare a antreprenoriatului rural în regiune. Participanţii la focus grupuri au caracteristici comune. Ei sunt angajatori în mediul rural, persoane din cadrul APL-urilor şi alte categorii de resurse umane relevante pentru identificarea oportunităţilor de dezvoltare a unei afaceri non-agricole în mediul rural. Aceste criterii au asigurat premisele organizării în condiţii optime a evenimentului, obţinând la sfârşit rezul-tate calitative maxime. Participanţii au fost invitaţi la acest eveniment prin reprezentanţi ai primariilor de comune, ei fiind informaţi despre derularea acestei activităţi prin email, telefon sau fax. Invitaţiile s-au făcut ţinând cont de obiectivele proiectului, de caracteristicile grupului ţintă, de informaţiile pe care iniţiatorii evaluării le deţin despre potenţialii participanţi şi de caracteristicile serviciului evaluat. Locaţiile alese au fost: Murighiol, judeţul Tulcea, Lanurile, judeţul Brăila, Vânători, judeţul Vrancea şi Matca, judeţul Galaţi.

••• Mai jos este prezentată centralizarea răspunsurilor participanţilor la focus grupuri, urmărind ghidul de interviu aplicat la fiecare eveniment.

1. În ce domeniu se încadrează firma pe care o deţineţi/unde lucraţi?

Murighiol Firmele participanţilor la focus grup sunt în domeniul serviciilor publice - salubrizare, comerţ şi turism rural ei oferind facilităţi de cazare. Persoanele angajate lucrează în administraţia publică.

Viziru Participanţii au experienţă profesională în antreprenoriatul rural, agricultura de subzistenţă, creşterea animalelor, dar la intalnire au participat şi şomeri, studenţi fără experienţă şi funcţionari publici.Matca Participanţii au experienţă profesională în antreprenoriatul rural, comerţ, agricultura de subsistenţă, producţia de legume, legumicultură în solarii, creşterea animalelor, construcţii, şi administraţia publică locală.Vânători Participanţii au experienţă profesională în antreprenoriatul rural, comerţ, distribuţie produse fotografice, distribuţie salon de infrumuseţare, comerţ online, construcţii, şi administraţia publică locală..

2. Credeţi ca în prezent mediul economic local favorizează afacerea dumneavoastră?

Răspunsurile au fost unanime şi anume ca NU, din punctul de vedere al participantţilor la focus grup, mediul economic nu favorizează dezvol-tarea unei afaceri în general, taxele şi impozitele pentru înfiinţarea unei firme sunt mari şi nu există facilităţi fiscale. Nu există niciun plan pentru atragerea investitorilor în zonă, în ciuda importanţei din punct de vedere turistic a zonelor. O mare problemă o reprezintă mediatizarea evenimen-telor negative din zonă, care afectează atât turismul în Delta Dunării cât şi comerţul, îndepărtând turiştii. Probleme apar şi datorită faptului ca nu au acces la informaţii, jucătorii de pe piaţă sunt foarte puţini şi nu există concurenţă, acest lucru ducând la preţuri foarte mari pentru materia primă şi utilaje. Antreprenorii nu simt niciun ajutor din partea administraţiilor publice şi nu există programe de consiliere gratuite. În comuna Vânători, judeţul Vrancea, mediul economic din zona lor le favorizează afacerea, deoarece nu au concurenţi, există un număr suficient de mare de şomeri şi astfel ei îţi pot găsi uşor persoane competente. Datorită zonei rurale destul de sărace, resursa umană este ieftină.

3. Care sunt avantajele unui antreprenor din mediul rural?

În Murighiol există un mare avantaj şi anume cel al zonei turistice deosebit de frumoase care este în curs de dezvoltare, Delta Dunării fiind unul dintre principalele puncte de atracţie ale României. Antreprenorii din această zonă sunt avantajaţi de faptul ca nu există concurenţă, sunt foarte



puţini antreprenori şi momentan nu au probleme financiare. În zonă se practică pescuitul, activitate care reprezintă un mare avantaj pentru locuitori şi atrage turişti. Deoarece Matca are un renume în legumicultură, în solarii şi creşterea animalelor, la nivelul regiunii produsele rezultate din această zonă se caută şi se vând foarte bine. Un mare avantaj îl are şi reclama pozitivă făcută de mass media de-a lungul timpului în ceea ce priveşte producţia de legume din această zonă. Un factor pozitiv îl constitutie şi infrastructura dezvoltată, zona fiind legată la reţeaua de gaz metan, străzile sunt asfaltate, există telefonie digitală şi mobilă, au o filială a unei bănci de unde pot afla informaţii despre posibile finanţări, aşadar au acces la informaţii. De asemenea, mediul rural oferă resursa umană numeroasă şi ieftină. În Vânători antreprenorii beneficiază de următoarele facilităţi- timp redus petrecut la ghişeu pentru plata taxelor şi impozitelor, terenuri acordate de primărie pentru cei care doresc să îşi deschidă o afacere. Primăria a devenit un actor principal care îi susţine şi îi ajută pentru ca ei să se dezvolte sau să îşi deschidă o afacere în mediul rural. La Viziru principalele avantaje ar fi preţul terenurilor sub preţul celor din mediul urban, forţa de muncă ieftină şi lipsa concurenţei directe.

4. Care sunt dezavantajele unui antreprenor din mediul rural?

Participanţii la focus grupul din Murighiol au evidenţiat următoarele dezavantaje: nu există acces la informaţii, nu au acces la internet, nu au acoperire GSM în toate zonele, (această problemă există în toată regiunea Deltei Dunării), nu există promovare suficientă pentru zonă, nu există programe care să le permită lor să-şi promoveze în mod gratuit afacerea. Lipsa de pregătire a angajaţilor constitutie o reală problemă precum şi inexistenţa unor centre de pregătire sau calificare în zonă. În Matca antreprenorii se confruntă cu lipsa pregătirii de specialitate a angajaţilor, nevoia de a contacta experţi pentru consiliere în vederea rezolvării diverselor probleme contra cost, situaţiile foarte dese în care ei sunt nevoiţi să muncească foarte multe ore pe zi în felul acesta stând departe de familie. O altă problemă semnalată la toate întâlnirile este legislaţia în continuă schimbare. În Viziru o mare problemă este aceea că subvenţiile ajung prea tarziu la antreprenori. Ei se confruntă şi cu proasta calitate a utilajelor şi a pieselor de schimb care sunt

şi foarte scumpe. Lipsa sistemelor de irigaţii sau faptul că acolo unde există nu sunt suficient exploatate este un alt neajuns. Materia primă este foarte scumpă şi tot mai des se văd nevoiţi să cumpere scump şi să vândă ieftin, aşa că acumulează în timp pierderi tot mai mari. În Vanători participanţii ne-au relatat că o mare problemă pentru ei o reprezintă impozitul forfetar şi numărul redus de spaţii de închiriat precum şi preţul ridicat al acestora.

5. Ce calităţi trebuie sa îndeplinească o persoană pentru a fi angajată la firma dumneavoastră?

În general angajatorii doresc ca anagajaţii lor să aibă următoarele calităţi: seriozitate, corectitudine, competenţă, studii în domeniu, disponibilitate.

6. Care este principalul obstacol în calea dezvoltării unei afaceri în mediul rural?

Dintre toate problemele enunţate de participanţi amintim birocraţia, lipsa fondurilor, lipsa unor credite preferenţiale şi lipsa surselor gratuite pentru consiliere.

7. Sunteţi familiarizat cu metodele de finanţare existente în prezent pentru firma dumneavoastră?

Da, în mare parte persoanele participante sunt familiarizate cu metodele de finanţare, cu toate acestea nu au încredere în această soluţie deoarece volumul de muncă şi birocraţia le depaşeşte capacitatea, iar firme de consultanţă sunt în număr redus. Ei ar propune ca soluţie pentru dezvoltarea turismului în zonă ca unul din criteriile pentru acordarea fondurilor să fie acordarea finanţării mai întâi pentru localnici, care cunosc cel mai bine zona, obiceiurile şi tradiţiile. Printre afacerile care ar merge în zonă participanţii au enumerat: la Murighiol pescuitul sportiv, închirierea de bărci de agrement, vânătoarea, turismul rural, bază nautică. La Viziru - gogoşerie, spălătorie auto, firmă de salubrizare, moară, covrigărie, fabrică de pâine, fabrică de peleţi, service auto, croitorie, frizerie; la Matca - coafor, spălătorie auto, cofetărie, fabrică de conserve şi la Vânători - croitorie, fabrică de dulciuri, tâmplărie, pielărie.



6.2. Aplicarea chestionarelor pentru şomeri şi antreprenori

Cea de-a doua metoda utilizata în cadrul activităţii de cercetare a presupus aplicarea unor chestionare care au fost realizate pentru două categorii de respondenţi, şomeri şi antreprenori. Ele au conţinut întrebări relevante pentru identificarea nevoilor şomerilor din zone rurale ale regiunii de sud-est dar şi pentru identificarea nevoilor pieţei din mediul rural pentru angajatorii din zona vizată. Au fost realizate 120 de chestionare care au fost aplicate în mediul rural din regiunea Sud-Est a ţării. Eşantionul de respondenţi a fost ales din comune aparţinând judeţelor alese, cu sprijinul Agenţiilor Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă din regiune, primăriilor de co-mune şi folosind baze de date la nivel naţional cu informaţii despre antre-prenori. Respondenţii au completat chestionarele prin telefon sau la întâl-nirile organizate cu acest scop.

Distribuţia răspunsurilor respondenţilor antreprenori în regiunea Sud-Est

Vă rugăm să precizaţi ce studii aveţi:

Datele au fost obţinute în urma cercetării de teren activitate în cadrul Proiectului “Centrul mobil de ocupare şi formare profesională în domenii non-agricole – La un Pas de Tine!”

La întrebarea cu privire la studiile avute de antreprenorii chestionaţi 54 la sută dintre ei au studii liceale, 23 la sută universitare, 5 la sută postuniversitare, 18 la sută sunt absolvenţi ai şcolilor de arte şi meserii.

În care dintre următoarele domenii aţi investit până în prezent?


În ceea ce priveşte domeniul de investiţii ales de antreprenori, preponderent se regăseşte comerţul, cu 35 de procente. Pe locul al doilea la egalitate stau producţia şi serviciile cu 19 procente. Nimeni nu a investit în meşteşugărit, iar construcţiile ocupă doar 4 procente. De asemenea, 15% au ales turismul şi 8% transportul ca domeniu de investiţie.

Doriţi să vă extindeţi afacerea într-un domeniu non-agricol?



www.launpasdetine.ro | | Raport de cercetare36

La această întrebare, 48 la sută dintre antreprenori au răspuns pozitiv, 38 la sută deja deţin o afacere într-un domeniu non-agricol şi doar 14 la sută au răspuns că nu doresc să-şi extindă afacerea în domenii non-agricole.

Ce probleme aţi întâlnit în timpul iniţitierii/dezvoltării afacerii:


Problemele întâmpinate de antreprenori în timpul iniţierii/dezvoltării afacerii au făcut subiectul următoarei întrebări: “Ce probleme aţi întâlnit în timpul iniţierii/dezvoltării afacerii”. La această întrebare cea mai mare parte dintre respondenţi, 40 la sută, au răspuns că lipsa banilor a fost principală piedică, urmată de lipsa cunoştinţelor despre domeniul vizat.

Aveaţi studii sau experienţă în domeniul în care aţi investit?


În ceea ce priveşte studiile sau experienţa în domeniul în care au investit 81 la sută dintre antreprenori au răspuns ca au avut studii sau experienţa şi doar 19 la sută nu au avut.

Ce sumă aţi investit pentru înfiinţarea afacerii?


Datele referitoare la suma invetită de antreprenori la iniţierea afacerii arată următoarele: 38 la sută dintre ei au investit sume cuprinse între 3000

37




În ceea ce priveşte principalele surse de fonduri pe care antreprenorii ar putea să le folosească pentru dezvoltarea afacerii, 44 de procente doresc să acceseze fonduri europene nerambursabile, 30 de procente doresc să apeleze la un credit bancar, iar alţii se bazează pe fondurile familiei din alte activităţi realizate în ţară sau în străinătate.

Sunteţi interesat să participaţi la cursul „Competenţe antreprenoriale” organizat gratuit în cadrul proiectului?


Referitor la dorinţa antreprenorilor de perfecţionare s-a remarcat o dorinţă ridicată, astfel că 74 la sută dintre ei doresc să participe la cursul „Competenţe antreprenoriale” organizat gratuit în cadrul proiectului.

şi 10000 euro, 33 la sută sume cuprinse între 10000 si 50000 de euro şi doar zece procente au investit sub 3000 de euro. Cei care au investit peste 50000 de euro repizită 19% dintre respondenţi.

Planificaţi în perioada următoare să vă dezvoltaţi afacerea?


La întrebarea „Planificaţi în perioada următoare să vă dezvoltaţi afacerea?” 86 la sută dintre persoanele care au fost chestionate au răspuns afirmativ, dorind să îşi dezvolte afacerea, doar 14 procente au declarat că, momentan, nu doresc să se dezvolte.

Care sunt principalele surse de fonduri pe care aţi puteasă le folosiţi pentru dezvoltarea afacerii?

38 39



Chestionaţi în legătură cu dificultăţile pe care le întâmpină un antreprenor în activitatea pe care o desfăşoară 65 la sută dintre ei au răspuns că nu îşi pot finanţa afacerea din surse externe, lipsa de personal nu este o problemă, niciun antreprenor nu a ales acest răspuns. Alte probleme identificate sunt legate de nivelul de pregătire al antreprenorilor, 22% dintre aceştia nu cunosc foarte bine piaţa în care activează şi 9% nu au cunoştiinţe privind motivarea propriei echipe.

De unde aţi avut fonduri pentru iniţierea afacerii?


În ceea ce priveşte fondurile pentru iniţierea afacerii 38 la sută dintre antreprenori au folosit economiile, 29% s-au împrumutat, 25 la sută au ales să acceseze un credit bancar şi doar 4 la sută au apelat la fondurile structurale. Recomandările făcute de antreprenorii respondenţi la chestionare către persoanele care doresc să pune bazele unei afaceri într-o zonă rurală: • Seriozitate şi încredere în reuşita afacerii; • Susţinere financiară proprie pentru demararea afacerii; • Perseverenţă şi curaj; • Cunoştinţe solide despre meseria, piaţa de desfacere şi concurenţa din domeniul ales; • Căutarea unui finanţator înainte de accesarea unui credit; • Realizarea un studiu asupa domeniului ales este absolut obligatorie; • Alegerea cu grijă a echipei cu care pornesc afacerile; • Pentru început să aleagă afaceri care aduc un profit mediu dar cu risc redus.

Care sunt oportunităţile de afaceri pe care le vedeţila momentul actual în Regiunea Sud-Est?


La această întrebare cei mai mulţi antreprenori (28%) au ales turismul ca principală oportunitate pentru regiunea Sud-Est, dar şi agricultura (24%) şi comerţul (12%) care după parerea lor sunt domenii care oferă destule oportunităţi.

Care sunt dificultăţile pe care le întâmpinaţi în activitatea dumneavoastră antreprenorială?


40 41



Care este situaţia dumneavoastră actuală pe piaţa muncii?


Preponderent, persoanele chestionate sunt şomeri, 89 la sută.

Care credeţi ca sunt motivele pentru care nu reuşiţi să vă găsiţi un loc de muncă?

Distribuţia răspunsurilor respondenţilor şomeri în regiunea Sud-Est

Vă rugăm să precizaţi ce studii aveţi:


Cele mai multe dintre persoanele chestionate, 32 de procete, au studii liceale, 29 de procente au absolvit şcoli profesionale sau de arte şi meserii, 19 la sută au absolvit 8 clase, 11 procente au studii universitare şi doar un procent au studii postuniversitare. 5 la sută dintre şomeri au mai puţin de 8 clase absolvite.

42 43



În ce domeniu vă căutaţi un loc de muncă?


Cele mai multe persoane speră să-şi găsească un loc de muncă în agricultură, următorul domeniu vizat fiind vânzările. Pe ultimul loc se află domeniul IT.

Doriţi să participaţi la întâlniri gratuite cu subiectepentru orientare profesională şi consiliere



Întrebaţi care cred că sunt motivele pentru care şomerii nu îşi găsesc un loc de muncă, 27 la sută dintre ei acuză lipsa locurilor de muncă ca fiind primul impediment, urmează vârsta şi problemele familiale, cunosţinţele insuficiente dar o parte dintre ei, 8 la sută, consideră că salariul care le-a fost oferit a fost prea mic.

Ce aţi întreprins până în prezent pentru a vă găsi un loc de muncă?


Pentru a-şi găsi un loc de muncă şomerii au apelat preponderent la AJOFM, 25 la sută dintre ei fiind înscrişi, 23 la sută au urmărit anunţuri din ziare. Un procent ridicat, 14 la sută nu a întreprins, până în prezent, nicio acţiune pentru a-şi găsi un loc de muncă.

44 45



Şomerii chestionaţi doresc să participle la întâlniri organizate în mod gratuit pentru a primi consiliere în vederea găsirii unui loc de muncă. 70 la sută dintre ei au răspuns afirmativ la această întrebare.

Care sunt principalele surse de venituri în prezent?


În ceea ce priveşte sursele de venit pe care le au şomerii în prezent, cei mai mulţi dintre ei apelează la venituri obţinute de familie din alte activităţi, o parte se descurcă din ajutorul de şomaj dar şi din activităţi agricole.

Sunteţi interesat(ă) să participaţi la cursuri gratuite de formare profesională?Vă rugăm să specificaţi una din cele două opţiuni.


Cea mai mare parte dintre şomeri nu doreşte să participe la cursuri pentru obţinerea unor competenţe antreprenoriale deoarece nu doresc să pună bazele unei afaceri, şi nici de domeniul IT nu sunt atraşi.

În viitor sunteţi interesat(ă) să iniţiaţi o afacere?Vă rugăm să menţionaţi domeniul de activitate.


Majoritatea şomerilor chestionaţi nu doresc să iniţieze o afacere datorită lipsei de fonduri.

46 47



7. Concluzii

În urma cercetării aplicate se constantă că majoritatea antreprenorilor participanţi la focus grupurile organizate şi cei cu care am intrat în contact la completarea chestionarelor au investit preponderent în comerţ, producţie şi turism. Ei nu au participat la sesiuni de informare, la cursuri de perfecţionare în domeniul antreprenorial şi foarte puţini dintre ei au studii superioare. În ceea ce priveşte problemele întâmpinate în desfăşurarea activităţii, aceştia s-au declarat nemulţumiţi de faptul că nu au acces la informaţii, unele zone (Tulcea) sunt izolate, fară acces la internet sau telefonie mobilă. De asemenea, taxele şi impozitele în special impozitul forfetar, fac parte din nemulţumirile antreprenorilor. În ceea ce priveşte angajaţii, antreprenorii se confruntă cu lipsa pregătirii practice a personalului, dar şi cu lipsa de interes şi neimplicare în sarcinile de serviciu. O altă problemă semnalată de antreprenori este lipsa unui plan de dezvolare a zonelor, în special a zonelor cu potenţial turistic, şi infrastructura limitată. Ei au pro-pus în funcţie de zonele din care fac parte, o serie de măsuri menite să le îmbunătăţească activitatea, printre acestea cele mai relevante fiind: renunţarea la impozitul forfetar, crearea unui ghişeu în primării special pentru antreprenori unde să poată plăti atât taxele şi impozitele, dar să joace şi rolul unui birou de informaţii, organizarea unor sesiuni de informare gra-tuite în colaborarea cu primăriile, Agenţiile de ocupare a forţei de muncă, reprezentanţi ai firmelor de consiliere în ceea ce priveşte accesarea fondurilor structurale, reprezentanţi ai băncilor, firme pentru formare profesională şi alte instituţii şi societăţi comerciale interesate de găsirea unor soluţii fiabile pentru dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, dar şi pentru integrarea în muncă a şomerilor. În zonele unde principala activitate antreprenorială este agricultura trebuie dezvoltat sistemul de irigaţii iar subvenţiile trebuie să ajungă la timp. În ceea ce priveşte fondurile care ar putea fi accesate de antreprenori - fonduri nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană- majoritatea ne-au declarat că sunt interesaţi de accesarea acestora, dar că nu dispun de informaţii complete ca să poată demara acest proces. O problemă la fel de serioasă o prezintă şi incapacitatea financiară de susţinere a proiectului pe perioada implementării lui. Pentru a putea accesa fonduri, antreprenorii ar avea nevoie de consiliere deoarece ei nu pot scrie cererile de finanţare, în mediul rural nu există firme de consultanţă pentru această activitate şi nici

servicii în primării cu această destinaţie, aşadar singura metodă de informare pe care o cunosc este internetul, dar şi acesta doar în zonele în care există acoperire. Până când aceste instrumente vor fi la îndemâna antreprenorilor, creditul bancar ramâne principala sursă din care ei pot obţine fonduri pentru dezvoltare. Conform răspunsurilor primite, domeniul principal în care se pot face investiţii în regiunea Sud-Est a României este turismul, deoarece există numeroase facilităţi naturale neexploatate încă în zone cum ar fi: litoralul Mării Negre, Delta Dunării împreună cu alte zone naturale adiacente, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, lacul Techirghiol, Eforie Nord, dez-voltarea agro-turismului în Brăila, Galaţi şi Tulcea cu resurse importante pentru dezvoltarea turismului de agrement (vânătoare şi pescuit) în Insula Mică a Brăilei, zona montană din Vrancea şi Buzău prezintă interes turistic prin staţiunile Soveja şi Lepşa, şi zone turistice unice în ţară, cum ar fi: Vul-canii Noroioşi (Berca), peşterile de la Bozioru, Focurile Vii. În patrimoniul cultural-istoric al regiunii se remarcă cetăţile getice, romane, greceşti, bizantine şi locaşuri mânăstireşti, majoritatea fiind concentrate în judeţele Tulcea şi Constanţa. Antreprenorii ne-au dat câteva exemple de afaceri care pot fi începute în această regiune: pescuit sportiv, închirierea de bărci de agrement, bază nautică, gogoşerie, spălătorie auto, firmă de salubrizare, moară, covrigărie, fabrică de paine, fabrică de peleţi, service auto, croitorie, frizerie-coafor, cofetărie, fabrică de conserve, croitorie, fabrică de dulciuri, tâmplărie, pielărie. Când vine vorba de resursa umană antreprenorii se lovesc de lipsa competenţelor necesare la locul de muncă şi ar fi de acord să-şi trimită angajaţii la specializare, cu suportarea cheltuielilor, mai ales în turism dacă ar exista în zona lor astfel de centre. Accesul la internet îi ţine la curent cu noutăţile, atât în ceea ce priveşte accesarea de fonduri structurale, dar şi asupra unor eventuale cursuri. Ei au fost de acord să le fie preluate datele pentru a putea fi informaţi periodic în legatura cu astfel de oportunităţi. În ceea ce priveşte rata şomajului din mediul rural, ea se adânceşte datorită lipsei locurilor de muncă adecvate, salarizării neatractive, dar şi calificării necorespunzătoare care determină plecări masive ale şomerilor către zonele urbane sau în străinătate. Migraţia cea mai accentuată se înregistrează în judeţul Vrancea, în special din cauza structurii economice neconsolidate, unde populaţia tânără a părăsit masiv localităţile pentru a lucra în străinătate. O mare parte dintre şomeri sunt înscrişi la Agenţiile de

48 49



ocupare a forţei de muncă sau se întreţin din venituri obţinute din agricultura de subzistenţă. Se înregistrează un interes ridicat în ceea ce priveşte participarea şomerilor la sesiuni de informare cu privire la o eventuală carieră, dar la celălalt pol stă dorinţa lor pentru perfecţionare, dintre persoanele chestionate majoritatea a răspuns negativ la invitaţia gratuită de a participa la cursurile organizate în cadrul proiectului. În mediul rural în zona de Sud-Est a României cea mai mare pondere a angajaţilor o au absolvenţii de liceu cu vârste cuprinse între 35-44 de ani.

Ca urmare a implementării activităţii de cercetare, vor fi selectate 10 localităţi din regiunea de referinţă, localităţi cu potenţial sporit în ceea ce priveşte valorificarea superioară a antreprenoriatului non-agricol. Caravana se va derula câte 5 zile în fiecare localitate, alături de experti pe dezvoltare antreprenorială, experti în accesarea fondurilor nerambursabile şi experţi psihologi şi în medierea muncii.

Astfel, în perioada Septembrie 2012- Iulie 2013 va fi implementat un program integrat de informare, consiliere, asistenţă şi formare profesională gratuită a persoanelor din mediul rural, pentru: • începerea unei afaceri în mediul rural, în domenii non-agricole; • accesarea şi utilizarea finanţărilor nerambursabile - suport în realizarea cererii de finanţare, • consiliere, mediere şi orientare profesională în vederea identificării unui loc de muncă.

Eşti interesat? Ne poţi găsi la următoarele coordonate:

Asociaţia Centrul de Dezvoltare SMARTStr. Traian, nr. 164, bl. A 12, parterTel: 0736 620 623www.launpasdetine.roPersoana de contact: Oana Dajbog

Bibliografie

1. Agenţia pentru dezvoltare regională Sud-Est, Audit teritorial Sud-Est 2010-2020. 2. Agenţia pentru dezvoltare regională Sud Est –Audit teritorial Sud-Est. 3. AIPPIMM, Ghidul solicitantului, Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, 2011. 4. AIPPIMM, Procedura START 2011. 5. AIPPIMM, Decizia nr. 130 / 20.07.2011. 6. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programeor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Procedura de implementare a Programului pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare START, 2011. 7. ASIC (Antreprenoriat de Succes şi Întreprinderi Competitive), Studiu asupra cunoştinţelor şi abilităţilor necesare angajaţilor din IMM-uri pentru a mări competitivitatea, adaptabilitatea şi flexibilitatea organizaţiilor, 2009. 8. Chivu, I., Popescu, D., Cucu-Ciuhan, G., Ciucurel, M., Ciocârlan-Chitucea, A., Popescu, D., Stănescu, A., Învăţarea Organizaţională şi Dezvoltarea Resurselor Umane, 2009. 9. CNIPMMR, Carta Albă a IMM-urilor, ediţiile 2007, 2008, 2009, 2010. 10. CNIPMMR, Raport de activitate anual a CNIPMMR, ediţiile 2007 şi 2008. 11. CNIPMMR, Studiu privind impactul crizei asupra IMM-urilor din România, 2009. 12. Dumitru Cristinel, Oprea Radu, CA TINE, Competenţe antre-prenoriale pentru tinerii din regiunea Sud – Est, Raport de Cercetare, POSDRU/26/3.1/G/26597, 2010. 13. Grigorescu Lucian, Managementul IMM-urilor, Universitatea Româno-Germană Sibiu, 2008. 14. Guvernul României, OUG nr. 6/2011, Legea tinerilor debutanţi în afaceri, 2011. 15. Guvernul României, HG nr. 65 din 11/02/2009 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, 2009. 16. Guvernul României, Ordonanța de Urgență nr. 6/02.02.2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către

50 51

| Raport de cercetare

întreprinzătorii tineri, 2011. 17. Institutul Naţional de Statistică, buletine statistice lunare 2007 – 2011. 18. Direcţia Regională de Statistică Brăila, Statistici regionale, Statistici naţionale. 19. Monitorul Oficial al României nr. 103/09.02.2011, Ordonanța de Urgență nr. 6/02.02.2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîn-treprinderilor de către întreprinzătorii tineri. 20. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Raport Regiunea de dezvoltare Sud-Est 21. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Raport Regiunea de dezvoltare Sud-Est 22. Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, sinteze statistice 2002 – 2011. 23. Oficiul Național al Registrului Comerțului, Sinteza statistică a datelor din Registrul Central al Comerțului, 2000 – 2011. 24. Oficiul Național al registrului Comerțului, Operațiuni în Registrul Central al Comerțului, Sinteza statistică la 31 octombrie 2011. 25. Secretariatul Tehnic Permanent pentru Regiunea Sud Est Raport, PRAI SUD-EST 2009 – 2013. 26. www.ghidulprimariilor.ro

52

Centrul mobil de ocupare și formare profesională în domenii non-agricole

Documents

Transcript of Centrul mobil de ocupare și formare profesională în domenii non-agricole