EDITORIAL

CUPRINS / Summary

NR.29ARTĂ. ARHITECTURĂ. PATRIMONIU. RESTAURARE

Art(a) Out este art-terapie, Mihai Ivaşcu 1 Art Out is art-therapy, by Mihai Ivaşcu 2Art (Out) therapia.Către un alt mod de a trăi şi înţelege viaţa, Laura Lucia Mihalca 3

Teatru in aer liber, Valer Ciuşnel 6 Open Air Theatre, by Valer Ciuşnel 9Ansamblu rezidenţial cu locuire asistată pentru persoane vârstnice (proiect de diplomă iulie 2014), Cristina Emilia Poparad 10Residential Development with Assisted Habitation for Elder Persons(diploma Project July 2014), by Cristina Emilia Poparad 16Extinderea muzeului de istorie, Giurgiu(proiect de diplomă iulie 2013), Ruxandra Diaconu 18The Giurgiu`s Museum of History Expansion, by Ruxandra Diaconu 25

PROIECTE / PROJECTS

RECENZII / CHRONICLESBanatul la 2014. Chipuri / potrele / molaraiuri, Andreea Foanene 28The Banat of 2014. Faces / portraits / molăraiuri, by Andreea Foanene 36Expoziția “My Romanians” - autor Fred Rohde. Leiden, Olanda -, Cezara Miclea 38 ‘My Romanians‘, a photo exhibition of Fred Rohde., by Cezara Miclea 46Interviu cu Fred Rohde, Cezara Miclea 48Fred Rohde Inverview, by Cezara Miclea 51Salonul Național de Artă Decorativă Cotroceni 2014ediţia a XV-a, Mihai Moldoveanu 54

INTERVIURI / INTERVIEWSDespre reuşita proiectelor cultural-artistice în România. Dialog cu Mihai Stan,

Preşedintele Asociaţiei pentru

Muzică, Artă şi Cultură, Laura Lucia Mihalca 58Despre Bucureşti, cu bune şi releInterviu cu istoric dr. Anita Sterea, Laura Lucia Mihalca 68 Art Out is art-therapy, by Mihai Ivaşcu Art-terapia, forma ludică de exprimare. De vorbă cu Anna Ivaşcu., Mihai Ivaşcu 74Art-therapy, ludic form of expression. Talking to Ana Ivaşcu., Mihai Ivaşcu 78Nori albi. Un drum spre căutarea timpului pierdut, Maria Roxana Bischin 81Despre o nouă viziune în programele socio-culturale. Interviu cureprezentantele Fundatiei Pretuieste Clipa, Laura Lucia Mihalca 88 Instrucţiuni de folosire a dansului, Andreea Novac 96

DOSAR TEMATIC / THEMATIC FOLDER

PREMIUM BONUSPrivire comparativă asupra reconversiei arhitectonice, Raluca E. Golesteanu 100Gian Lorenzo Bernini - Baroc sau Manierism?, Vasile V. Răşcanu 106Gian Lorenzo Bernini - Baroque or Mannerism?, Vasile V. Rascanu 116 E.A. Poe: terapia iubirii şi romantismul întunecat, Ioan Iacob 124E. A. POE: love therapy and dark romanticism, by Ioan Iacob 127 Louis Derbré. Descoperirea unei vocaţiişi împlinirea visului creator, Sonia Elvireanu 130Louis Derbré. Propensity and accoplishment of a dream ,by Sonia Elvireanu 135

CUPRINS / Summary

NR.29ARTĂ. ARHITECTURĂ. PATRIMONIU. RESTAURARE

ECHIPA PERMANENTĂ / PERMANENT TEAM

Director & redactor-şef: Director adjunct: Redactor-şef adjunct: Designer grafic:

ECHIPA REDACŢIONALĂ / REDACTIONAL TEAM

Redactori permanenţi/ Permanent editors:

Redactori colaboratiori / Associated editors:

Grafica coperta / Graphic cover:

Traducatori / Translators:

Mail:Site:

Facebook:

Laura Lucia MihalcaAlexandru GavanMihai IvaşcuRuxandra Diaconu

Mihai Ivaşcu, Cezara Miclea, Laura Lucia Mihalca

Maria Roxana Bischin, Sonia Elvireanu, AndreeaFoanene, Raluca Goleşteanu, Ioan Iacob, Mihai Moldoveanu, Andreea Novac, Vasile V.Raşcanu

Ruxandra Diaconu

Alina Burtan, Alina-Raluca Pipirigianu, Andreea Claudia Popa, Andreea Iulia Popescu

redactie@artout.rowww.artout.rowww.facebook.com /ArtOutMagazine

ECHIPA EDITORIALĂ / Editorial team

NR.28ARTĂ. ARHITECTURĂ. PATRIMONIU. RESTAURARE

Privire comparativă asupra reconversiei arhitectonice a Căii Rahovei şi zonei Kamionek: studiu de caz al Centrului

Cultural The Ark (Bucureşti) şi al Centrului Cultural Soho Factory (Varşovia)1

Există, evident, o legătură strânsă între statutul (în peisajul urban, dar și pe piața imobiliară) al clădirilor reconvertite din hale industriale și profilul actualilor locatari. Astfel, semantica avangardistă a clădirilor mimează cu conținutul și domeniul profesional al companiilor ce își desfășoară activitatea în The Ark sau în Soho Factory. Ferestrele largi, intervalele deschise, evocă transparența prin însuși conceptul de spațiu-vitrină pe care îl arborează, prin urmare proiectele de arhitectură, urbanism, design interior și stil de viață alternativ ce se desfășoară ori s-au desfășurat în cadrul celor două centre, vin să adauge la sensul de pionierat urban al The Ark și Soho Factory. În plus, identitatea creativă a companiilor de aici, dublată de statutul de voci autonome în spațiul public al orașelor lor, acea individualitate artistică de care am vorbit mai la începutul acestui articol, se dezvoltă propice pe fundalul istoric al celor două centre; cu alte cuvinte, proiectele afiliate spațiilor locative din The Ark și Soho Factory cultivă istorismul prin re-utilizarea (și implicit re-conceptualizarea) unor spații utilizate și locuite în alte epoci istorice. De fapt, ideea de spațiu-studio-atelier atât de dragă artiștilor, capătă în cazurile descrise în acest articol, dimensiunile unei tendințe sociale, conform căreia spațiul privat de odinioară (studioul slujea de multe ori drept locuință artistului) se deschide către public1, devenind o instituție de sine-stătătoare și implicit, un actor în viața contemporană a Bucureștiului și a Varșoviei. Firmele ce își au/au avut sediul în interiorul The Ark și Soho Factory desfășoară activitate legată în principal de vizual. Companii din publicitate, design interior, amenajări exterioare, dar și centre culturale, muzee, restaurante și chiar piețe de legume și fructe, toate formează o coerență ce se ordonează conceptelor de interactivitate, de interșanjabilitate a privatului cu publicul, reinterpretare a trecutului și nu în ultimul rând, de reconversie a industrialului în ecologic. Pe lângă cele menționate deja (ex: 1 ”What started as a small trend among artists in search of large studio space has now mushroomed into a string of conversions into different uses and scales”. In Ljiljana Jevremovic, Milanka Vasic, Marina Jordanovic, Aesthetics of industrial architecture in the context of industrial buildings conversion, p. 86.

Articol de Raluca E.Goleșteanu

100 | Premium Bonus

,,Aventura varșoviană”), exemple spectaculoase sunt Muzeul Neonului și Projekt Praga din Soho Factory; primul readuce în discuție noțiunea de marcare a spațiului din timpul comunismului (expunând cele mai cunoscute sigle de neoane din Polonia anilor ̀ 60, ̀ 70), în timp ce al doilea, prin proiectele pilotate de arhitecții de aici, arată figurativ parcurgerea etapelor de reconversie de la fabrică la centru cultural (ex: o fabrică devine târg pentru obiecte chilipir, apoi ”fabrică” de producere a sunetelor-muzică, apoi fabrică de producere a viselor-teatru, apoi combinat Dada menit să reunească sunetul, imaginea și dansul, în cele din urmă, platformă de reciclare, unde artiștii creează cu ajutorul deșeurilor2). După cum se vede, conexiunea dintre industrial și cultural este făcută prin menținerea numelor din domeniul industrial la activități culturale și de protejare a mediului. Simbolistica numelor adoptate, revalorizarea spațiilor tip periferie, re-evaluarea critică a trecutului și revizitarea istoriei recente sunt câteva dintre obiectivele pe care cele două centre descrise în acest articol le realizează cu succes. Menirea inițială a acestor ansambluri, una industrială, contribuie la crearea unei hărți mentale la nivelul audienței actuale legate de moștenirea multiplă a acestor regiuni ale Europei. Vorbim de moștenirea industrială din trecutul mai îndepărtat, din secolul al XIX-lea, când procesul de modernizare a divizat societăți deja paupere, dar vorbim și de moștenirea recentă, comunistă, caracterizată printr-o industrie întârziată și prin asta, inutilă. Aceste realități au alterat țesutul social și au avut urmări sesizabile și astăzi în planul culturii politice. Reconversia, aducând prin asta aminte de menirea inițială a acestor ansambluri, dă posibilitatea reflectării critice a trecutului, dar mai ales revoluționează concepțiile legate de locul și importanța fostelor fabrici în societatea de azi. Pe scurt, proiectele expuse aici problematizează spațiul de ghetou care era un alt sinonim al zonelor pe care fostele hale erau construite; ele arată că periferia este un concept dinamic, viu, gata să împrumute elemente și roluri ale centrului și chiar să îl înlocuiască pe acesta3. În cele din urmă, aceasta traduce tendința generică a orașelor ce găzduiesc centrele The Ark și Soho Factory, tendință conform căreia periferia este un element intrinsec al societății, ce nu poate fi neglijată datorită potențialului său creativ, dar în special datorită faptului că este simbolul unor categorii sociale ce își reclamă locul în societatea de astăzi.

2 Proiectul pe larg la: http://www.sohofactory.pl/en/content/praga-project [accesat 27.06.2014]. 3 ”Due to the urban growth, complexes that used to be on the outskirts of the city today are inside urban city structure (...). New business concepts, users` and citizens` demands have led to relocation of these functions in new areas, outside the city”. Citat din Ljiljana Jevremovic, Milanka Vasic, Marina Jordanovic, Aesthetics of industrial architecture in the context of industrial buildings conversion, p. 85.

Raluca E. Golesteanu

Premium bonus | 101

Bibliografie orientativă a întregului studiu publicat în ultimele numere ale revisteiCodruța Cuceu, Spațiul ghetoului în JSRI, no. 2/Summer 2002, pp. 164-175.Ljiljana Jevremovic, Milanka Vasic, Marina Jordanovic, Aesthetics of industrial architecture in the context of industrial buildings conversion, in Proceedings to the 4th International Symposium for students of doctoral studies in the fields of civil engineering, architecture, and environmental protection, pp. 80-88; text accesibil la următorul link: https://www.academia.edu/1977965/AESTHETICS_OF_INDUSTRIAL_ARCHITECTURE_IN_THE_CONTEXT_OF_INDUSTRIAL_BUILDINGS_CONVERSION [accesat 21.06.2014]

The Arkhttp://www.a10.eu/magazine/issues/31/offices_cultural_space_bucharest.html[accesat 21.06.2014] /sursă foto A. Mărgulescu-Interior The Ark; The Ark, one sidehttp://www3.tvr.ro/decorsistil/2010/11/reabilitare-bursa-de-marfuri-bucuresti-autorarh-mario-kuibus/ [accesat 21.06.2014] /sursă foto A. Mărgulescu-The Ark, front viewhttp://www.arhiforum.ro/proiecte/reabilitare-bursa-de-marfuri-rahova [accesat 27.06.2014]http://www.adplayers.ro/articol/Conturi-5/O-noua-Bursa-de-Marfuri-pentru-comunicare-creativitate-si-vizual-340.html [accesat 27.06.2014]Arhitectură industrială în Bucureștihttp://rezistenta.net/2009/06/vama-bucuresti-antrepozite.html [accesat 27.06.2014]

Soho Factoryhttp://www.sohofactory.pl/content/idea [accesat 09.06.2014]http://www.sztuka-architektury.pl/index.php?ID_PAGE=34706 [accesat 21.06.2014]/sursă foto - House no 18 of Soho factory, Magazyn PragaMuzeul Republicii Populare Polone în cadrul Soho factory http://www.adventurewarsaw.pl/muzeum-prl.html [accesat 21.06.2014]/ sursă foto - Museum of People Republic of Poland (ambele fotografii)

102 | Premium Bonus

Industriile creative, ansamblu Kamionek_Praga

Muzeul Neonului, ansamblu Kamionek_Praga

Premium bonus | 103

Proiect Praga, Varsovia

104 | Premium Bonus

The Ark, Bucuresti, interior, 2 sursa www.dccom.ro

The Ark, Bucuresti, interior, 2 sursa www.dccom.ro

Premium bonus | 105