CUPRINS

ArgumentCapitolul I - Asistenţa psiho-socială a copiilor singuriacasă I.1. Migraţia populaţiei româneşti. Efecte în plansocial, psihologic

şi juridic………………………………………………………..……................................4

I.2.Consecinţele separării copiilor de familia naturală .............................................................6 I.3.Forme de neglijare ale copiilor rămaşi singuri

acasă……………………...........................8I.4.Manifestări psiho-comportamentale ale copiilor rămaşisinguri acasă …………...............9

Capitolul II- Familia ca sistem. Importanţa dezvoltăriidin punct de vedere psiho – socială a individului II.1.Importanţa familiei în dezvoltareacopilului………………….......................................13Capitolul III– Abordare din perspectivă juridică III.1.Actenormative...............................................................................................................17 III.2.Competenţăteritorială....................................................................................................18 III.3.Competenţăinstituţională...............................................................................................18Capitolul IV – Partea de cercetare

IV.1 Managamentul de caz în ceea ce priveştecazuistica copiilor a căror părinţi sunt plecaţi la muncăînstrăinătat......................................................................................................19

IV.2.Date statistice cu privire la cazuistica copiilor cu unul /ambii părinţi plecaţi la muncă în

străinătate instrumentată de Centrul de Consiliere în perioada 2006 –2010........................22

IV.3. Serviciispecializate……………………………………………………………...........25

IV.4. Studiu comparativ a situaţiei copiilor cu unul sauambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate la niveluljudeţului Bacău în perioada 2006-2010........................................28

IV.5.Analizadatelor...............................................................................................................36

IV.6.Concluzii........................................................................................................................40

STUDII DE CAZ Studiu de caznr.1..........................................................................................................42 Studiu de caz nr.2.........................................................................................................50 Studiu de caz nr.3.........................................................................................................57 CONCLUZII ŞIRECOMANDĂRI........................................................................63

Anexa 1. Fisă de evaluareiniţială....................................................................................................................67Anexa 2. Plan Personalizat deConsiliere........................................................................................................68Anexa 3.

2

Angajament......................................................................................................................................69Anexa 4.Plan Individualizat deProtecţie........................................................................................................71

BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................73

Motto: “Copiii nu-şi vor aminti de tine pentru lucruri materiale pe care i le-ai dat, cipentru faptul ca i-ai iubit cu adevărat”. (Robert I. Evans)

ARGUMENTCei mai mulţi dintre noi considerăm că avem integrala

capacitate de a da naştere şi de a creşte copii, fără a şti dacăavem potenţialul de a-i înţelege şi rezolva nevoile lor sau căştim cum să-i sprijinim ca să crească fericiţi.

Dacă toate lucrurile ar merge bine, nu am avea de a face cuatâtea situaţii în care copiii sunt supuşi la atitudini incorecte,neadecvate sau la diverse forme de abuz sau neglijare din parteapărinţilor.

Tratând copilul ca pe o persoană, avem garanţia ca îi suntasigurate condiţiile optime de dezvoltare şi că sunt prevenitesituaţiile în care frustrarea şi stresul emoţional pot pune înpericol existenţa sau dezvoltarea lor.

De aceea, se impune necesitatea de a trata cu seriozitateproblematica unei noi forme de abandon a copiilor, ca urmare aparinţilor care pleacă în străinătate la muncă, fără să se asigurecă minorii au condiţiile necesare unui trai decent. Copiiiproveniţi din oraşe, de obicei, sunt lăsaţi să se descurcesinguri, cei din mediul rural sunt împrăştiaţi pe la rude sau maigrav, o parte sunt lăsaţi în grija unor persoane străine defamilie, în care lipseşte un mediu afectiv, interesul acestorafiind doar unul material.

Efectele unor astfel de abuzuri asupra copiilor pot afectadezvoltarea unei personalitaţi armonioase şi poate însoţi

3

individul de-a lungul vieţii sale. De aceea, cred că se impune sătratăm această problematică cu responsabilitate angrenând toţifactorii de decizie astfel încât copilul să fie ajutat sădepaşească traumele trăite în copilărie.

Copiii din familiile sărace sunt în dificultate de a sesocializa normal în raport cu exigenţele vieţii sociale tot maicomplexe. Sprijinul familiilor sărace reprezintă în fapt suportulcopiilor care trebuie să primească nu numai educţie gratuită, darşi condiţii social-economice normale pentru a se putea dezvolta.Stresul unor finanţe insuficiente apasă permanent asupra unorfamilii, mai ales în condiţii de instabilitate economică sauinflaţie şi aceştia pleacă acolo unde aud că se câstigă mai bine,de cele mai multe ori fără să ştie ce-i asteaptă dincolo.

Datorită lipsei de cunoaştere şi informare, aceştipărinţi au tendinţa de a reduce problemele pe care le au încreşterea copiilor la cele de ordin economic şi nu acordăimportanţă climatului familial, calităţii relaţiilor de familie,efectelor devastatoare ale separării timpurii a copilului defamilia sa, nevoilor afective ale copilului, formării autonomieicopilului, şcolarizării acestuia, rolului lor în formareacopilului pentru viaţă. În aceste familii se acumulează o serie deprobleme care afectează viata şi dezvoltarea copiilor. Acesteprobleme se corelează şi se potenţeaza reciproc. Ignorareasituaţiilor de risc în familiile în care părinţii au plecat înstrăinătate iar copiii acestora au rămas în grija rudelor,vecinilor, sau altor persoane care nu au fost pregătite pentru unastfel de rol generează fenomene precum: neglijarea, abuzul,abandon şcolar, vagabondaj, analfabetism, trafic de persoane,exploatare prin muncă, instituţionalizarea şi, nu în ultimul rând,marginalizarea socială.

Cei mai mulţi dintre aceşti copii au rămas în grija bunicilorcare încearcă să suplinească dragostea părinţilor cum ştiu ei maibine dar sunt situaţii în care copiii rămân la persoane interesatedoar de partea materială (care urmează să vină de la părinţi) darlipseşte cu desăvârşire afecţiunea şi ataşamentul faţă de copii.

Această lucrare doreşte să ofere informaţii despre datelecentralizate la nivelul judeţului Bacau, cu privire la cauzeleapariţiei fenomenului “copii singuri acasă ca urmare a plecăriiunuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate” 1, efectele

1 ? În prezenta lucrare se va intalni sintagma  „copii singuri ca urmare aplecării unuia sau a ambilor părinţi la muncă în străinătate” . Această

4

separării copiilor de parinţi, importanţa familiei şi rolulacesteia în dezvoltarea normală a copilului, necesitateaintervenţiei statului şi a comunitaţii în general, în scopulprevenirii separării copiilor de familia naturală/extinsă şi asprijinirii acestora, astfel încât să identifice soluţii derezolvare a problemelor din punct de vedere social.

Modul de prezentare al informaţiilor are ca fundamentteoretic studii recente efectuate de către specialişti (psihologi,sociologi, psihiatri, juristi, cadre didactice etc.) carecercetează acest fenomen conturând profilul familiei care pleacăîn străinătate pentru “bani” dar şi profilul copilului rămassingur acasă.

M-a ajutat la elaborarea acestei lucrări şi experienţaprofesională inspirându-mă din exemplele practice ca urmare ainstrumentării cazuisticii în ceea ce priveşte problematicacopiilor aflaţi în dificultate ca urmare a separării de parinţiiplecaţi.

De asemenea, sugestiile care apar în lucrare au fostconstruite pe baza unei cercetări în cadrul serviciului în care seregăsesc cauzele apariţiei fenomenului, efectelor produse cât şisugestii în ceea ce priveşte prevenirea acutizării fenomenului.

expresie se referă la următoarele categorii de copii, mentionate în Ordinul 219din 15 iunie 2006 : „copilul lipsit de grija ambilor părinţi în situaţia încare acestia sunt plecaţi la muncă în străinătate, a părintelui în cazulfamiliilor monoparentale, precum si copilul lipsit de grija părintelui care,prin hotărăre judecătorească, are obligaţia creşterii şi educării acestuia”.

5

CAPITOLUL I ASISTENŢA PSIHO-SOCIALĂ A COPIILOR SINGURI ACASĂ

I.1 Migraţia populaţiei româneşti. Efecte in plan social, psihologic şi juridic

Instabilitatea socio-economică din România şi tranziţiainterminabilă au determinat pe mulţi dintre români să plece lamuncă în străinătate pentru a-şi putea întreţine familia. Desigur,câştigurile obţinute sunt importante atât pentru familie cât şipentru economia românească, însă această migraţie spre vest are şiaspecte mai puţin dorite. Acestea ar fi destrămarea familială şi„abandonul“ copiilor la bunici sau la alte rude, cu consecinţepsiho-sociale grave în timp pentru aceştia.

Trecutul ne arată căşi în perioada comunistă foarte mulţi părinţi au fost nevoiţi sălucreze pe şantiere, în alte oraşe, şi să lase copilul în grijabunicilor. Aceştia din urmă au avut dintotdeauna un rol foarteimportant în educaţia şi creşterea copiilor, dar după revoluţie auun rol şi mai mare, pentru că foarte mulţi români, aproape douămilioane lucrează în prezent în străinătate, dintre caremajoritatea au şi unul sau mai mulţi copii.

Dacă la începutul anilor 1990 plecările la muncă înstrăinătate se făceau în special din judeţele de la graniţa cuSerbia şi Ungaria, ulterior situaţia s-a accentuat în Moldova şiîn zonele rurale, unde 30-50% din copii trăiesc la bunici sau larude apropiate. Sunt şi cazuri în care copilul cel mare de vârstaadolescenţei este şi tată şi mamă, având grijă de fraţii lui maimici. În situaţii extreme copilul rămâne total abandonat şiautorităţile trebuie să aibă grijă de el .

Iniţial numărul curajoşilor a fost mai mic, dar pe măsură cerezultatele muncii peste hotare au început să se vadă la vecini,

6

rude sau prieteni care au început să-şi achizitioneze o locuintăsau maşini străine, locuitorii unor sate întregi au plecat săcaute de lucru în afara tării (apariţia fenomenului de imitaţiesocială). Presa a semnalat situaţii dintre cele mai bizareapărute ca urmare a exodului de forţă de muncă. Un titlu preluatde cotidianele din România dintr-o publicaţie străină stipula:“Pentru mulţi români, deschiderea frontierelor a însemnat o şansăde a câştiga mai mulţi bani. Fenomenul are însă şi o faţă maiîntunecată. În urma românilor plecaţi să muncească în străinătateau rămas mii de copii, nu toti lăsaţi în cele mai bune condiţii2.”Rămaşi singuri acasă, copiii mai mari devin mamă şi tată pentrufraţii mai mici, alţii, dorind să simtă gustul libertăţii, pleacăde acasă şi ajung după gratii. Alţi copii, năuciţi de dorul mamei,îşi pun capăt zilelor. Fie că muncesc toată ziua, fie că se zbatpentru un "foarte bine" la şcoală, copiii aşteaptă ca părinţii săle dea un telefon, să le trimită un pachet, îi aşteaptă acasă.Cauzele acestui fenomen sunt deosebit de complexe deoarece seîmpletesc factori individuali şi sociali, economici şi materiali,ce realizează efecte cumulative care conduc la creşterea număruluide copii rămaşi singuri acasă. Consecinţele pot fi deosebit degrave atât pentru copii cât şi pentru părinţi. Copiii prezintătulburări de comportament, de adaptare, tulburări privind sferaafectivă care plasează copilul la graniţa dintre agonie şi extaz :tentative de suicid, consum de droguri, etc.dar şi la nivelfamilial. Părinţii şi în general taţii care rămân acasă cucopiii sunt depăşiţi de situaţie, nu reuşesc să se descurcesinguri cu treburile casnice, nu pot suplini dragostea şiafecţiunea pe care mama le transmite copilului, comunicarealipseşte cu desăvârşire şi, fie devin consumatori de alcool, fieîşi găsesc o persoană de sex feminin cu care să-şi împartăresponsabilităţile, de multe ori greşit înţeleasă de copil sau departenerul plecat. Părinteleplecat în străinătate încearcă să fie responsabil şi sprijinăfamilia din ţară din punct de vedere financiar, însă aceasta nusuplineşte afecţiunea şi dragostea parentală. În urma acestorsituaţii neprevăzute pentru care nimeni din familie nu a fostpregătit, apar neîntelegerile dintre soţi care de cele mai multeori duc la divorţ. Copilul este nevoit să asiste la discuţii

2 Gazeta de Sud – 24 0ctombrie 2007 – “Program pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate”

7

telefonice interminabile dintre părinţii care se acuză reciproc şicare nu mai găsesc nicio cale de împăcare.

Dacă copilul a putut acceptasepararea de părinţi pentru a putea beneficia de un trai mai bundin punct de vedere material, refuză să-i înţeleagă pe aceştiaatunci când decid să divorţeze şi este pus în situaţia de a alegepărintele în grija căruia doreşte să rămână. De cele mai multe oridecizia sa nu empatizează cu părintele care solicită tribunaluluiîncredinţarea copilului, care doreşte ca familia să nu sedestrame. Acestea sunt doar câteva dintre elementele care definescproblematica copilului “singur acasă”, pe care le vedem la totpasul în jurul nostru fie la copiii vecinilor care se întreţinsinguri, fie la rudele sau cunostinţele noastre care au promiscopiilor la plecare că se vor întoarce mai bogaţi, mai fericiţi.

Există însă o problemă destul de delicată care se ridică: arfi mai bine să se rămână în România şi părinţii să nu aibă bani,astfel să nu aibă posibilitatea să-i educe şi să-i îngrijească saue mai bine să plece, eliminându-se problemele financiare, însă sărămână copii în grija altor persoane sau doar cu un părinte.Lucrurile nu pot fi privite în alb şi negru, însă trebuieevidenţiate consecinţele psihologice care apar ca urmare aabsenţei numai a unuia din părinţi pe o perioadă mai lungă.

Dinmomentul naşterii, copilul observă că există două persoane înjurul lui cu roluri diferite. Împreună, părinţii îndeplinesc toatefuncţiile familiale. Funcţia instrumentală este legată mai mult detată, iar cea afectivă de mamă. În aceste condiţii apareidentificarea băiatului cu tatăl, iar a fetei cu mama, necesarăconstituirii identităţii de sine a copilului. Această identitateeste afectată cînd nu există ambele figuri parentale în preajmacopilului. Copii învaţă să accepte limitele şi disciplina pe carepărinţii o impun. El poate manipula prin dualitatea lui pepărinţii care nu sunt uniţi. De exemplu, când nu reuşeşte săobţină ceva de la unul din părinţi încearcă de la al doilea şireuşeşte astfel în cele mai multe cazuri şi invers. La vârsta detrei ani copilul crede că el este cel mai puternic. Omnipotenţaeste o iluzie, o fantezie a copilului, părinţii fiind cei care îlfac să revină cu capul pe pământ prin educaţie şi prin limiteleimpuse. În momentul când acestea nu sunt, copilul se simteputernic, că poate să facă orice, însă în momentul când nureuşeşte să facă faţă problemelor intervine dezamăgirea şi

8

frustrarea. Plecarea unuia dintre părinţi sau a ambilor, conducela un sentiment de abandon sau la anxietatea de separare. Astfel,fiecare despărţire pe parcursul vieţii lor va fi traumatică şiaccentuată.

Eforturile vor fi îndreptate spre evitarea despărţirii,chiar dacă uneori aceasta este necesară. Astfel vor apărea multecompromisuri şi tulburări afective. Intervine şi lipsaataşamentului care nu poate fi compensată în niciun alt fel.Lipsa de afectivitate este de cele mai multe ori autocompensatăprin cheltuieli nejustificate şi prin imaginea afişată, însăbanii nu pot compensa lipsa părinţilor şi rolul lor îndezvoltarea copilului şi în viaţa de zi cu zi. Absenţa părinţilorsau doar a unuia poate conduce şi la probleme şcolare, copilul nuse mai concentrează, se închide în el sau devine neliniştit,abandonează şcoala uneori, nu are nimeni puterea să-l controleze.Copilul suferă de disciplină, de lipsa de limitare. Părinţiiplecaţi sunt de mai multe feluri: care sună des, care vin acasăla câteva luni şi-l vizitează sau care nu mai trimit bani. Înaceastă privinţă autorităţile trebuie să impună ca plecarea înstrăinătate să aibă loc după ce s-a lăsat copilul pe mâini buneşi s-a luat angajamentul de a se ţine un contact permanent cucopiii, cu toate că cele mai moderne mijloace de comunicare,telefonul sau internetul nu ţin loc de căldură umană şi de unsfat dat de aproape, cu afecţiune părintescă. Din păcate, aceastădatorie se uită când se ajunge în străinătate şi dacă la începutera în plan rămânerea pentru o perioadă scurtă, aceasta seprelungeşte până se ajunge la instalarea unei rupturi puterniceîntre părinţi şi copii. În concluzie, se recomandă să se eviteplecarea ambilor părinţi în străinătate şi de asemenea, înaintede aceasta, câteva întîlniri de consiliere psiho-socială care săstabilească relaţia dintre părinţi după plecare şi relaţia întrepărintele plecat şi copil/copii, pentru a se evita apariţia deprobleme în familie şi la copii. Altfel, se creează la copiisentimentul abandonului şi este posibil ca odată ajunşi lamaturitate să abandoneze şi ei pe copiii lor ca un fel de protestşi ca răzbunare împotriva propriilor părinţi.

I.2.Consecinţele separării copiilor de familia naturală Copilul este o fiinţă cu însuşiri calitativ diferite decele ale adultului şi are în mod legitim dreptul de a ocupa opoziţie privilegiată şi de a se bucura de un ”tratament” specific.

9

Sănătatea, dezvoltarea şi educaţia copilului trebuie să fie încentrul preocupărilor familiei.

După plecarea mamei sau a ambilor părinţi la muncă înstrăinătate, pe fondul unei privări afective şi a lipsei desupraveghere din partea părintelui, copiii se confruntă cu o seriede probleme de mai mare sau mai mică importanţă în mediul şcolar,în grupul de prieteni, în comunitate.

Care sunt aceste probleme, cum le percep copiii şi resurselepe care le activează în vederea rezolvării problemelor?

În cazul copiilor separaţi de familie pot apare dificultăţiîn menţinerea ataşamentelor durabile, ca efect al deprivăriimaterne.

În cazul copilului părăsit intervine un fals ataşament atuncicând:

Copilul nu este sigur de dragostea şi sentimentelepărinţilor şi de protecţia de care are nevoie;

Părinţii par indiferenţi, insensibili şi lipsiţi depreocupare faţă de nevoile şi sentimentele copiilor;

Atunci când va semnala dorinţa de atenţie sau nevoia deajutor, copilul se aşteaptă să fie respins sau ignoratde persoanele apropiate;

Atitudinile şi comportamentele părinţilor i se parcopilului imprevizibile sau perturbante;

Copilul se simte neiubit, neîncurajat, adică fărăvaloare şi interes pentru proprii lui părinţi;

Atunci când sesizează că nu este apreciat şi căsuccesele lui nu interesează pe nimeni, fără feed – backcopilul pierde încrederea în ceea ce face;

Ajunge la concluzia că trebuie să se descurce singur şicalea de a evita durerea este să nu iubească pentru călumea îi este ostilă;

Copiii care sunt lipsiţi de dragostea parinţilor au maridificultăţi în a-şi păstra relaţiile şi legăturile deorice fel şi învaţă să nu le pese de ceilalţi;

Merg pe principiul că au primit puţină dragoste şi daula fel de puţină. Ei continuă să se poarte într-un modinfantil – se concentrează numai asupra lui şiacţionează impulsiv.

Respectă cu greu reguli şi legi deoarece nu au încredereîn alţii, le este greu să stabilească legaturi afectivecu cei din grup;

10

Apare fenomenul de absenteism şcolar şi indisciplină –ca forme de protest, adesea ajungându-se în sferadelincvenţională.

Experienţa universală în domeniu arată că prezenţafamiliei naturale, dragostea şi atenţia acesteia suntindispensabile pentru evitarea unor destine umane atât depericlitate cum sunt cele ale copiilor lipsiţi de afectivitateapărinţilor. Familia rămâne grupul social vital în asigurareaîngrijirii, protecţiei şi educaţiei copilului. Familia este mediulesenţial care poate influenţa dezvoltarea şi destinul copiluluiprin securizare materială, dragoste şi educaţie.

Specialiştii susţin că separarea prelungită de parinţiiplecaţi la lucru în străinătate poate influenţa profunddezvoltarea psihică a copiilor, care ajung uneori săaibă tulburări psihice sau emoţionale. În unele cazuri,copiii nu şi-au văzut părinţii de doi-trei ani.

Aproape toţi copiii afectaţi de această despărţire au ostare permanentă de îngrijorare, trăiesc cu frica să nuli se întâmple ceva rău părinţilor, devin retraşi, plânguşor şi îşi pierd interesul pentru joacă, iar în cazurimai severe capătă ticuri.

Modul în care copilul percepe şi trăieşte plecarea părinţilorsăi ca eveniment sau schimbare de viaţă este influenţat de maimulţi factori care trebuie luaţi în considerare în procesul deevaluare şi asistenţă psiho-socială a copilului singur acasă:

factori familiali – funcţionalitatea familiei înainte şidupă plecarea părintelui/părinţilor (raporturile dintremembrii familiei, schimburile afective şi tipul deataşament existent între membrii familiei, dinamicastatusurilor şi a rolurilor din cadrul familiei etc.)

factori ce ţin de copil – vârsta şi caracteristicilepsihologice ale copilului (nivelul de dezvoltare psiho-socială, vulnerabilitatea acestuia, capacitateacopilului de a se adapta unor situaţii dificile, de aînfrunta condiţii dezorganizate de viaţă, de asupravieţui şi a se dezvolta, în ciuda unor resurselimitate şi a unui mediu defavorizant);

factori de mediu – reţeaua de suport social a familieişi a copilului.

Din perspectiva nivelului de informare a copilului cu privirela plecarea părinţilor/părintelui la muncă, în străinătate şi

11

angajarea lui în producerea acestui eveniment de viaţă se distingtrei situaţii:

situaţia în care plecarea părinţilor/părintelui seproduce complet independent de copil şi il surprinde -copilul nu este informat despre plecareapărinţilor/părintelui, nu participă la pregătireaplecării, află despre eveniment fie la momentulproducerii, fie chiar ulterior;

copilul este informat dar nu participă la pregătireaacestui eveniment – copilul este doar informat cuprivire la apropiata plecare fără însă a beneficia deexplicaţii, de o prezentare a schimbărilor care vor avealoc; nu este consultat, copilul nu îşi poate exprimaemoţiile şi sentimentele cu privire la situaţie;

copilul este angajat direct în pregătirea schimbăriifără însă a fi factorul dominant şi neavândresponsabilitatea principală a producerii acestuieveniment- copilul este informat din timp despreplecare, i se solicită părerea, se discută cu copilulschimbările care vor apărea, copilul primeşte asigurăridin partea părinţilor cu privire la afecţiuneapărintească, la importanţa lui pentru părinţi, părinţiioferă copilului posibilităţi de contact, sfaturi pentrudiverse situaţii, posibile soluţii la diverse problemece pot apărea (se îmbolnăveşte, se strică ceva în casă,are probleme la scoală etc.), copilul participă laetapele de pregătire a plecării (cumpărături, discuţii,însoţirea părinţilor la plecare etc).

Experienţa în lucrul cu copiii singuri acasă3 arată cănivelul de pregătire, informare şi implicare a copilului în luareadeciziei plecării părinţilor/părintelui şi punerea în practică aacesteia are un rol important pentru copil. Copilul are nevoie săprimescă în mod direct din partea părintilor/părintelui carepleacă, asigurări privind confortul său fizic, modalitatea desatisfacere a trebuinţelor sale şi multiple reasigurări afectiveetc. Este important pentru copil să simtă că are un anumit controlasupra situaţiei noi existente în viaţa sa.

Sunt situaţii în care copiii iniţial se bucură căpărinţii vor pleca la muncă în străinătate. Bucuria copiilor vine3 ? Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii din cadrulDirecţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău oferăservicii psiho-sociale copiilor singuri acasă ca urmare a plecării părinţilorla muncă în străinătate din anul 2006.

12

din micile beneficii sau dorinţe care cred că vor fi îndeplinitecu ajutorul banilor trimişi de părinţi. Din cauza imaturitaţii lornu prevăd consecinţele urmate de plecarea părinţilor iar bucuriaşi optimismul acestora se spulberă la prima situaţie în care voravea nevoie de ajutorul adultului iar acesta nu va fi lângă ei săîl ofere.

Tinând cont de faptul că un eveniment este trăit catraumatizant sau stresant în mod diferit de la un individ la altulîn funcţie de cele trei dimensiuni de apreciere ale evenimentelor(controlabilitate, predictibilitate, măsura în care evenimentelepun la încercare limitele capacităţii individului şi imaginea desine)4, manifestările psiho-comportamentale ale copiilor singuriacasă ca urmare a plecării părinţilor/părintelui la muncă înstrăinătate, diferă de asemenea de la copil la copil în funcţie de:

vârsta lor la prima plecare a părintelui/părinţilor; nivelul de dezvoltare psiho-socială, capacitatea lor

de înţelegere şi conştientizare a realităţii; caracteristicile lor de personalitate, nivelul de

rezistenţă la stres şi capacitatea de adaptare; nivelul de pregătire a copilului pentru această

schimbare, durata plecării părinţilor/părintelui şitipul de relaţionare a părintelui/părinţilor înaceastă perioadă;

sprijinul pe care îl primesc de la persoanele dinreţeaua de suport social, în special de la persoanade îngrijire5.

I.3. Forme de neglijare a copiilor rămaşi singuriacasă

Din perspectiva Legii 272/2004 privind protecţia şipromovarea drepturilor copilului, copiii singuri acasă care nusunt lăsaţi în grija unui adult capabil să răspundă nevoilor decreştere şi dezvoltare a copilului, sunt copii neglijaţi 6.

4 ? Atkinson, Rita L., Richard C., Smith, Edward E. şi Bem, Daryl J.,Introducere în psihologie. Ediţia a XI –a, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002, p.674-6755 ? În această lucrare, prin persoană de îngrijire înţelegem persoanaadultă căreia părintele i-a lăsat copilul spre creştere şi educare în manierălegală sau nu.6 ? Prin neglijarea copilului se înţelege omisiunea voluntară sauinvoluntară a unei persone care are responsabilitatea creşterii, îngrijirii saueducării copilului de a lua orice măsură subordonată acestei responsabilităţi,

13

Copiii singuri acasă suferă de neglijenţaemotională din partea parinţilor plecaţi deoarece absenţa fizică aparinţilor îi lipseşte pe aceştia de contactele fizice cuparinţii, de semnele de afecţiune directe şi nemijlocite, deatenţia şi grija părintească pe care parinţii ar putea-o oferifiind prezenţi. Pentru unii copii lăsaţi în grija rudelorapropiate cu care copiii au avut ocazia să dezvolte legături deataşament înca dinaintea plecării parinţilor, nevoia de afecţiunea copiilor este în parte acoperită de îngrijirea şi afecţiuneaoferită de aceste rude. Există familii în care bunicii, matuşile,unchii desemnaţi de părinţii plecaţi să aibă grijă de copiii lorau reprezentat persoane resursă şi de sprijin pentru copii încădinaintea plecării ambilor părinţi în străinătate. În acelecazuri, copiii deşi resimt dorul de parinţi şi suferă neglijareaemoţională din partea părinţilor plecaţi găsesc suportul afectivnecesar la persoana de îngrijire.

Chiar dacă numai unul dintre părinţi este plecat, estenecesară o evaluare atentă a părintelui în grija căruia a rămascopilul pentru a vedea măsura în care acesta este capabil sărăspundă nevoilor fizice, medicale, educaţionale şi emoţionale alecopilului.

Atât în cazul copiilor cu ambii parinţi, cât şi în cazulcopiilor cu un singur părinte plecat există riscul altor forme deneglijare emoţională:

neglijare alimentară (privare de hrană, absenţa maimultor categorii de alimente esenţiale creşterii,mese neregulate, etc.);

neglijare vestimentară (haine nepotrivite pentruanotimp, haine prea mici sau prea mari, hainemurdare);

neglijarea igienei (lipsa igienei corporale,mirosuri respingătoare, paraziţi);

neglijare medicală (absenţa îngrijirilor necesare,omiterea vaccinărilor şi a vizitelor de control,neaplicarea tratamentelor prescrise);

neglijarea locuinţei (locuinţă prost intreţinută,neîncalzită, risc de incendiu, mobilier absent sauaflat în stare de degradare, substanţe toxice aflatela îndemâna copilului, etc.);

fapt care pune în pericol viaţa, dezvoltarea fizică, mentală, spirituală,morală sau socială, integritatea corporală, sănătatea fizică sau psihică acopilului cf. art. 89, alin. 2, Legea 272/2004 privind protecţia şi promovareadrepturilor copilului.

14

neglijarea educaţiei (sub-stimulare, instabilitateasistemului de pedepse şi recompense, lipsa modelelorde învăţare a abilitaţilor de viaţă independentă,lipsa de urmărire şi supraveghere ca şcolar).

I.4. Manifestări psiho-comportamentale ale copiilorrămaşi singuri acasă

Experienţa în lucrul cu copiii singuri acasă precum şi teoriilepsihologice ale dezvoltării arată că pe fondul acestor fenomene deneglijare, copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate potdezvolta urmatoarele manifestări psiho-comportamentale:

Deteriorarea conduitei şcolare (scăderea performanţelorşcolare, absenteism, risc de abandon şcolar,conflicte cu profesorii şi colegii) pe fondul lipseiautorităţii părinţilor şi ca o consecinţă a lipseide aspiraţii pe termen lung;

Sentimente de abandon, de nesiguranţă, tristeţe, anxietate, stăridepresive7 toate ca urmare a dorului de părinţi, anevoii de afecţiune părintească, de apreciere dinpartea părinţilor şi pe fondul dezvoltării unordistorsiuni cognitive.

Atitudine de indiferenţa, încăpătânare care poate merge uneoripână la comportament agresiv ca rezultat alfrustrării şi al nevoii de atenţie. În momenteledificile cu care se confruntă copilul interpreteazăabsenţa părinţilor ca o manifestare a indiferenţeiacestora faţă de el şi de nevoile lui.

Tulburări de atenţie (scaderea capacitaţii de concentrarepentru realizarea sarcinilor şi ,,evadarea dinrealitate’). Obiectul principal al gândurilorcopiilor sunt părinţii plecaţi, situaţia lor,momentele cand vor comunica cu ei, când vor primipachete, etc.

Absenţa aspiraţiilor pe termen lung (nu se pot proiecta înviitor) sau prezenţa unor aspiraţii nerealiste determinatede distorsiuni cognitive de genul: ,,ca sa ai bani,nu trebuie să înveţi’’, ,,când voi fi mare, voi

7 ? Starea depresivă se referă la afecte dureroase, negative şi triste carese instalează progresiv şi se manifestă prin pierderea speranţei, sentimentulde gol interior, incapacitatea de a anticipa o bucurie.

La copil şi adolescent modalităţile de expresie a depresiei suntdiversificate: refuz şcolar, inhibiţie şi fobii, delincvenţă sau comportamentede opoziţie, tulburări alimentare, adicţii.

15

pleca şi eu să muncesc în străinătate şi pentru astanu trebuie să ai carte.,, etc. Apariţia saudezvoltarea acestei atitudini negative faţă deeducaţie este favorizată în special de modeleleoferite de acei părinţi care deşi absolvenţi destudii superioare, în străinătate efectuează muncinecalificate. Copiii şi tinerii află aşadar că înstrăinătate lucrând ca muncitor necalificat poţicaştiga considerabil mai mult decât dacă munceşti întară şi în domeniul în care ai calificare.

Tulburări ale stimei de sine: supraapreciere faţă de alţicopii care nu au la fel de mulţi bani sau aceeaşivestimentaţie sau accesorii pe care ei le primescdin străinătate, sau subapreciere în relaţie cuegalii lor ai caror parinţi sunt prezenţi laevenimentele imortante din viaţa lor ( serbărişcolare, şedinţe cu părinţii, aniversări, sărbători,etc.)

Toleranţă la frustrare de nivel prea scăzut sau dimpotrivăde nivel prea ridicat în directă relaţie cucapacitatea de adaptare a copilului, cu mecanismelede apărare ale acestuia.

Lipsă de motivaţie, stări de apatie (indiferenţă faţă de ceeace se intamplă in jur), oboseală (lipsă de energie,de vointă pentru a depune eforturi cognitive lascoală, de a se implica în activităţi variate detimp liber specifice vârstei) fie pe fondultristeţii şi al stărilor depresive, fie determinatede supraîncărcarea cu sarcini specifice adulţilor.

Dificultăţi de adaptare. După plecarea părinţilor copiiitraversează o perioadă de adaptare la noua situaţie,la schimbările apărute în viaţa lor. În lipsa uneipregătiri adecvate a copiilor din partea părinţilorsau a unei consilieri, copiii pot dezvolta înaceastă perioadă de adaptare intoleranţă la stres(copiii putând deveni anxioşi, depresivi, iritabilişi agresivi).

Comportamente (pre)delincvente8 (aderearea acestora lagrupuri delincvente, comportament agresiv, abuz de

8 ? Cercetările lui Bowlby, 1951, constată că separarea prelungită de mamăeste o cauză a delincvenţei juvenile. Cercetări ale aceluiaşi autordemonstrează că experienţa precoce a separării de mamă şi a amenintării conducemai târziu la anxietate şi depresie.

16

substanţe, implicarea în comiterea de infracţiuni,frecventarea de localuri, săli de jocuri, etc.) esteo modalitate de a suplini nevoile de apreciere, deatenţie şi afecţiune nesatisfăcute.

Conduite suicidare. In anii 2006-2007 s-au inregistratcâteva cazuri de suicid în randul copiilor a cărorpărinti se aflau la muncă, în străinătate. Factoriideterminanţi ai suicidului9 la copii si adolescenţisunt: frica sau sentimentul de abandon, frica depedeapsă, frica de eşec şcolar, imposibilitatea deadaptare la un ritm nou şi dificil de viaţă,tulburări de ataşament datorate separării de mamăcare au creat sentimente de insecuritate şi angoasă,istoric de frustrări afective precoce, situaţia decopil nedorit şi de abandon.

Riscuri la care copiii singuri acasă sunt expuşi: Supraîncărcare cu sarcini: preluarea responsabilitaţilor de

adult (gătit, menaj, spălatul hainelor, platafacturilor lunare, etc.), îngrijirea şi creştereafraţilor mai mici.

Vulnerabilitate la abuzuri fizice, psihice, sexuale,exploatare prin muncă, trafic de copii şiprostituţie. Agresorii sexuali, traficanţii depersoane, adulţii sau copiii violenţi, persoanelecare exploatează copii prin muncă îsi aleg victimeledin rândul copiilor neglijaţi, nesupravegheaţi.

Insuficienta dezvoltare a abilitaţilor de viaţă independentă necesarepentru a face faţă dificultaţilor viitoare ca adult:independenţă în luarea deciziilor, încrederea înforţele proprii, abilitaţi de management al timpuluişi al banilor, controlul şi exprimarea emoţiilor,relaţionare şi comunicare, etc.

Insuşirea deficitară a normelor etico-morale: în absenţa unuimodel familial funcţional, a unui mediu sigur şicoerent, copiii singuri acasă pot internalizamodelul de neglijare afectivă din cadrul familiei deorigine pentru a-l aplica ulterior la vârstă adultă.

9 ? Scripcaru C., Suicidul, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2006, p. 236

17

Debut precoce al vieţii sexuale 10 : în special puberii şiadolescenţii vor căuta afecţiunea şi aprecierea decare au nevoie nu numai în grupul de prieteni ci şiîn relaţiile intime. Lipsa unei educaţii adecvateprivind viaţa sexuală, lipsa supravegherii,supraaglomerarea cu sarcini, în familie pot conducela relaţii intime, fugă de acasă, concubinaj,comportamente cu risc crescut pentru contractareaunor infecţii cu transmitere sexuală sau chiarapariţia de sarcini nedorite la vârste fragede.

În urma studiilor realizate de specialişti a reieşit faptulcă, în mediul rural, un copil din zece chiuleşte de la şcoală înmod constant după plecarea părinţilor la muncă în străinătate.Este adevărat că o parte din copiii celor plecaţi duc o viaţă maibună graţie banilor pe care îi trimit părinţii. Şi totuşi banii nuţin locul afecţiunii. În conformitate cu statisticile apărute înzona Moldovei, părintele care optează pentru munca în străinătateeste mama, iar decizia de a pleca este mai frecventă pentru ambiipărinţi, în familiile cu copii de şcoală generală sau de liceu.

Copiii cu părinţi plecaţi la muncă în străinătate au osituaţie materială mai bună comparativ cu ceilalţi. Majoritateadeţin telefoane mobile şi işi petrec vacanţele în străinătate. Cutoate acestea, copiii suferă din cauza deteriorării relaţiei cupărinţii, existând o asociere semnificativă între absenţapărinţilor şi frecvenţa simptomelor de deprimare la aceştia.

Deşi în marea majoritate a cazurilor plecarea la muncă estetemporară, efectele asupra copiilor pot fi similare cu cele aleunei despărţiri pe termn lung sau definitive. Pe termen scurt,plecarea părinţilor se traduce, în viaţa copiilor, prinagresivitate verbală sau fizică, marginalizare, anxietate, notemici, chiul sau chiar abandon şcolar. Pe termen lung, aceastageneraţie de copii lipsiţi de iubirea părinţilor şi de armoniafamilială poate deveni una de adulţi -problemă. Agresivitateamultor copii din generaţia "Singur acasă", refuzul lor de aaccepta ca au probleme, durerea cauzată de lipsa părinţilor îitransformă, la maturitate, într-o generaţie de adulţi neintegraţisocial.

Copilul care creşte fără părinţi sau numai cu unul dintre ei,

10 ? Din practica Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copiidin cadrul DGASPC Bacău în lucrul cu copiii singuri acasă.

18

va deveni un adult care nu inţelege sensul căsătoriei şi nu areîncredere în valorile familiei.

Plecarea părinţilor pentru perioade îndelungate de timpreprezintă o cauză pentru comportamente deviante, pentru scădereaperformanţelor şcolare, pentru o degradare a stării fizice şipsihice a copilului cauzate de lipsa controlului, a educaţiei, amodelelor pozitive, precum şi a problemelor de comunicare, adificultaţilor de adaptare, a deficienţelor de îngrijire, asupraîncărcării cu sarcini etc. Separarea copiilor de cătreunul sau de ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate pe operioadă prelungită de timp generează trăirea sentimentului deabandon, cu repercursiuni asupra personalitaţii. Durata absenţeipoate fi asociată cu o serie de probleme, cu neasigurarea unornevoi ale copilului. În mediul şcolar principalele problemeidentificate se referă la modul de relaţionare cu colegii şi lamodul de îndeplinire a cerinţelor didactice. Indiferent de nivelulde studii al copiilor, pe fondul privării afective acut reclamatede aceştia, violenţa verbală identificată iniţial în familia deorigine este regăsită în relaţia cu prietenii, colegii de şcoalăşi persoana de îngrijire.

În mediul rural în special se constată o supraîncărcare curesponsabilităţi dar şi un număr mai mare de situaţii în careproblemele financiare nu sunt rezolvate prin plecareapărinţilor11. Copilul care creşte fără părinţi sau numai cu unul dintre ei vadeveni un adult care nu întelege sensul căsătoriei, nu va avea încredere în instituţiacăsătoriei şi, în general, în oameni. Specialiştii susţin că adulţii care au fost înpreadolesceţă "singuri acasă" vor dori, in general, meserii care să le aducă bani rapid:fotbalist, fotomodel, cântăreţ, dansatoare. Cei care au fost abandonaţi de mici işi dorescmai degrabă meserii prin care să impartă dreptatea, cum ar fi cea de poliţist.

Plecareapărinţilor la muncă în străinătate nu implică automat apariţiaproblemelor prezentate anterior. Unii părinţi pleacă numai dupăstabilirea unui ,,plan’’ care să le protejeze copiii şi care să leasigure acestora acele servicii necesare suplinirii absenţei lor.În prea puţine situaţii însă părinţii apelează la măsurile deprotecţie prevazute de Legea 272/2004 privind protecţia şipromovarea drepturilor copilului.

Se recomandă ca familia în care se ia decizia ca unul sauambii părinti să plece la muncă în străinătate, pentru o perioadă

11 ? Din practica Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copiidin cadrul DGASPC Bacău în lucrul cu copiii singuri acasă.

19

mai scurtă sau mai lungă de timp, sa solicite sprijin in vedereainformarii si consilierii cu privire la modalitaţile de pregătirea copiilor în vederea reducerii la minim a riscurilor posibilpsihotraumatizante ce ar putea să apară din acest eveniment deviaţă. De asemenea, pentru asigurarea unei protecţiiprofesioniste, asistentul social trebuie să cunoască legislaţia invigoare şi să internalizeze conceptele de bază prevazute destandardele minime în domeniul protecţiei drepturilor copilului.

20

CAPITOLUL IIFAMILIA CA SISTEM

ÎN DEZVOLTAREA PSIHO- SOCIALĂ A INDIVIDULUI

II.1. Importanţa familiei în dezvoltarea copilului Familia ca sistem este compusă din subsisteme(subsistemul marital, parental, subsistemul copiilor şibunicilor) şi, în acelasi timp, reprezintă o parte componentăsemnificativă a sistemului comunitar şi social.

Privită în sensul larg, familia reprezintă ,,grupul socialai cărui membrii sunt legaţi prin raporturi de vârstă, căsătoriesau adopţiune şi care trăiesc împreuna, coopereaza sub raporteconomic şi au grijă de copii “.

Într-un sens restrâns, familia poate fi inţeleasă şi ca oformă superioară de comunitate, care se bazează pe relaţii sociale şi biologice şi a căreiscop principal este pregătirea sănătoasă şi temeinică a unei noi generaţii ce urmează săparticipe la dezvoltarea societăţii. Iolanda şi Nicolae Mitrofanapreciază că ,,familia este matricea genetică în care se plămădesc modeleleprimelor relaţii umane, ale primelor relaţii cu sexul opus, primelor comunicări şiatitudini fundamentale faţă de semeni şi fată de viată. Şi tot ea rămâne de-alungul intregii existenţe sursa primordială a satisfacerii nevoilor noastreemoţionale de contact, apartenenţa şi afiliere socială, de siguranţă, dragoste şirespect fată de sine12”.

Funcţiile familieiFamilia îndeplineşte următoarele funcţii:

Funcţia biologică de perpetuare a speciei umane.Funcţia biologică a familiei poate fi influenţată într-o anumitămăsură de societate, de structura economică a societăţii, destructura diferitelor organisme sociale şi de politica societăţiiprivind natalitatea. Familia ca fenomen social se dezvoltă o datăcu dezvoltarea societăţii şi se modifică în raport cu acesta,familia având un caracter istoric.

12 ? Mitrofan, I., si Mitrofan, N., Familia de la A......la Z, Bucureşti, EdituraŞtinţifică, 1991, p. 63

21

Funcţia economică a familiei are importanţăvariabilă în funcţie de organizarea economică a societăţiirespective. Sub aspect juridic funcţia economică a familiei estereglementată prin diferite legi asupra relaţiilor patrimoniale.

Funcţia educativă este una dintre principalelefuncţii ale familiei. Educaţia în familie este un mijloc eficientde inoculare a sistemului de valori tradiţionale ale societăţii,a valorilor morale. Tendinţa deplasării responsabilităţiieducaţiei de la nivelul nucleului familial pe umerii sistemuluieducaţional instituţionalizat, oarecum explicabilă în contextulcreşterii activităţii profesionale parentale şi inclusiv aocupării mamei într-o activitate, alta decât cea domestică, esteevidentă în societatea contemporană românească actuală şi explicăevidentele carenţe educative ale tinerilor din societateacontemporană.

Familia, climatul familial şi relaţiile dintre membriifamiliei sunt în măsură să-şi pună amprenta, uneori decisiv,asupra comportamentului oamenilor în societate, asupra modului încare-şi îndeplinesc îndatoririle ce le revin, asupra valorilor pecare le promovează, asupra modului de raportare la realităţilesociale în general. Familia acunoscut o permanentă evoluţie în timp, asupra sa punându-şiamprenta transformările din viaţa economică şi socială,moravurile, tradiţiile şi obiceiurile. Putem spune că întrefamilie, pe de o parte, şi viaţa socială în ansamblul ei, pe dealtă parte, are loc un permanent proces de influenţare, decondiţionare, de ajustare. La nivelul vieţii de familie, înrelatiile dintre parteneri, schimbările nu au aceeasi esenţă şiprofunzime ca cele din viata socială, şi mai ales, se instaureazăîn timp. Factorii care influenţează elementele definitorii alefamiliei sunt : cei economici, sociali, morali, juridici, eiavând o înrâurire deosebită asupra constituirii familiei,încheierii căsătoriei, relaţiilor dintre soţi, relaţiilor dintrepărinţi şi copii în ansamblul vieţii de familie.

Familia nu poate subzistaizolat de restul societăţii, ea este o componentă a societăţii,un organism viu care trăieşte şi respirş o dată cu ea. Ca urmare,crizele din societate se reflectă în viaţa de familie, înrelaţiile dintre membrii acesteia, influentând comportamentulpartenerilor şi desfãşurarea raporturilor dintre părinţi şicopii, dintre soţi precum şi a raporturilor acestora cu ceilalţi

22

membri ai societăţii. Faptul că societatea de astăzi se confruntăcu grave probleme economice şi sociale determină acutizareacrizelor familiale, creşterea violenţei între membrii familiei, anumărului de abandonuri şi, din păcate, amplificareaîngrijorătoare a infracţionalităţii, acest fenomen acaparând totmai mult minorii şi tinerii, care de multe ori păşesc în viaţălovindu-se de rigoarea legii, ratând astfel şansa de a evolua însocietate, încadrându-se în ceea ce statisticile numesc "eşecuriale procesului de socializare primară". Cauzele sunt multiple:sărăcia, migraţia masivă a parinţilor în străinătate, consumul dealcool, dezechilibre psihice provocate de stările de stres,nesigurantă sau anxietate, consumul de droguri, provenirea dinfamilii dezorganizate. Normalitatea vieţii de familie nu estenumai o expresie preluată din cărţile de sociologie caredesemnează manifestarea funcţiilor familiei în vederea asigurăriiarmoniei conjugale, a integrării indivizilor în viaţa socială, astabilirii şi coeziunii membrilor săi, ci trebuie să reprezinteun scop în sine, un obiectiv al celor decişi să-şi întemeieze ofamilie, care îsi asumă răspunderea de a avea descendenţi şi dea-i forma pentru viaţă, de a-i integra în societate.

În concluzie, complexitatea relaţiilor de familie estestrâns legată de nivelul de dezvoltare al societăţii, de modul deorganizare socială, de factorii politici, economici, culturali şisociali. Familia, ca produs al societăţii, s-a dezvoltat paralelcu aceasta şi s-a modificat continuu în funcţie de transformărileeconomice, sociale şi morale. Problematica deosebit de complexăcu care se confruntă familia în toate ipostazele existenţei ei,începând de la constituire şi parcurgând etapele în care suntantrenate deopotrivă relaţiile dintre parteneri şi relaţiiledintre generaţii, se reflectă în societate, existând o permanentăinterdependenţă între transformările şi manifestările petrecutela nivelul societăţii şi cele din cadrul microclimatuluifamilial.

În societatea românească, nivelul de dezvoltare socio-economică şi-a pus amprenta în mod vizibil asupra evoluţieifamiliei, atât din perspectiva funcţiei sale biologice cât şi dincel al funcţiei educative. Întotdeauna familia a deţinut un rolprincipal în educaţia descendenţilor, în afara altor factorieducativi oferiţi de societate şi de modelele acesteia. Esteevident faptul că funcţia educativă a familiei a suferitschimbări determinate de evoluţia social-istorică, având însă calinie directoare şi numitor comun formarea unui om cu principii

23

morale, capabil să se integreze în societate, existând practic ounitate între educaţia din familie şi cea din societate.

La baza dezvoltării umane stau nevoile umane. De modul încare sunt satisfacute aceste nevoi depinde dezvoltarea copiluluişi a individului uman. Bruce Perry (2002), unul dintre cei maicunoscuţi cercetători americani care au studiat efectele traumeidin copilărie, formulează nevoile umane pentru o dezvoltaresănătoasă astfel: nevoia de continuitate – să nu apară rupturi în viată, cum ar

fi: separări, moartea unei persoane semnificative pentru copil,distrugerea bruscă a ambientului, etc;

nevoia de predictibilitate – să existe un orar de viată alfamiliei, al copilului în familie şi o previzibilitate a ceeace urmează să se desfăşoare în viitorul imediat, dar şi planuride viată pentru viitorul mai îndepărtat;

nevoia de dragoste. Stroufe, Egeland, Carlson si Collins (2005) au formulato serie de principii privind dezvoltarea umană:

1. nimic nu e mai important pentru dezvoltarea copiluluica ingrijirile primite, mai ales cele din primii ani deviată;

2. individul se află tot timpul sub impactul întregiiistorii a experienţelor cumulate şi, chiar dupăperioade de schimbări majore din viata lui, experienţatimpurie nu e ştearsă niciodată;

3. unele caracteristici personale sau diferite forme depsihopatologie sunt construcţii ale dezvoltării, şi nucaracteristici innăscute;

4. regula dezvoltării coerente a individului este căschimbarea şi continuitatea sunt permanente;

5. individul poate fi înteles doar în cadrul unui model altranzacţiilor continue între persoana aflată îndezvoltare şi sprijinul şi provocările cărora trebuiesa le facă faţă.

Când nevoile copilului sunt prompt şi corect citite de mamăşi răspunsul este imediat, copilul cu un bun potenţial ereditarva avea o dezvoltare optimă.

Neurobiologia ne demonstrează faptul că nesatisfacereaacestor nevoi creează o suferinţă cu consecinţe drastice asupradezvoltării creierului copilului.

Pe masură ce societăţile omeneşti au cunoscut nevoilefiinţei umane ce îi condiţionează dezvoltarea sănătoasă, au fost

24

create legi care să promoveze şi să apere satisfacerea acestornevoi. Drepturile copilului, stipulate în Declaraţia ONU din1989, nu reprezintă decât tot atâtea nevoi ale copilului, care îicondiţionează dezvoltarea.

Din punct de vedere emoţional, putem vorbi de patru maricategorii de nevoi:

1. nevoia de dragoste şi securitate;2. nevoia de experienţe noi, de stimulare;3. nevoia de a fi laudat şi recunoscut ca fiind capabil;4. nevoia de responsabilităţi.

Importanţa lor se schimbă în cursul dezvoltării, în diferitelemomente ale evoluţiei copilului. Dragostea aducatoare de securitate : este cea maiimportantă nevoie la vârstă mică, oferind baza viitoarelorrelaţii sociale, în familie, cu parinţii şi fraţii, cu colegii,cu propria familie mai târziu. Ea este o condiţie pentrudezvoltarea unei personalităţi sănătoase; abilitatea de areacţiona şi de a răspunde la dragoste şi, mai târziu, de adeveni un părinte iubitor depinde de măsura şi felul în careaceastă nevoie a fost satisfacută în copilărie. E o nevoiepermanentă a fiinţei umane, dar este primordială pentru intrareacopilului în lume, pentru umanizarea lui. Dragostea îl leagă pecopil de mamă, tată, familie, îl face loial părinţilor săi şicelor pe care îi iubeşte. Satisfacerea acestei nevoi îi oferă securitatecopilului în sânul familiei, sentimentul siguranţei şi alîncrederii în ceilalţi, iar mai târziu al încrederii în sine.Iubit de cei din jurul sau, copilul învată că este demn de a fiiubit, că e valoros, preţios. El învaţă să se iubească pe sine,să se respecte, să se considere de preţ. Sinele lui sediferenţiază de ceilalţi, sprijinit de dragostea lor, într-oatmosferă de dragoste şi preţuire reciprocă. Ataşamentul(legătura afectivă a copilului cu cel care îl ingrijeşte) faţă demamă, de cel ce îl ingrijeşte îl face pe copil, în acelaşi timp,puternic – dacă are parinţi buni, ce îl respectă şi îl inţeleg –şi slab, vulnerabil, în cazul când părinţii nu ştiu să răspundănevoilor sale prin funcţiile parentale pe care le îndeplinesc. Nevoia de noi experienţe: satisfacerea ei esteimportantă pentru dezvoltarea intelectuală a copilului. Aşa cumhrana este importantă pentru creşterea fizică, experienţele suntesenţiale pentru dezvoltarea cognitivă. Jocul şi dezvoltarea

25

limbajului sunt cele mai importante în acest sens. Prin ele,copilul explorează lumea şi invaţă să colaboreze cu ea. Nevoia de recunoaştere a capacităţilor şi nevoiade a fi apreciat: dacă mai târziu o acţiune bine făcută conţineîn ea însăşi răsplata, la început, pentru a deveni încrezător înposibilităţile lui, copilul are nevoie de încurajare şi răsplată.Chiar şi adultul rămâne sensibil la premii şi recunoaşteri alemeritelor sale. Aceste ,,răsplăţi” oferite de adulţi copiilorsunt necesare pentru a depăşi dificultăţile şi conflicteleinerente dezvoltării. Incurajările şi cererile rezonabile sunt importante.Nivelul optim de dificultate a sarcinii este stabilit, atuncicând succesul e posibil, prin capacităţile copilului, cu un efortrezonabil, în acord cu aceste capacităţi; ele depind de starea demoment şi de etapa de dezvoltare a copilului. Educatorii oferărecompense negative, sancţiuni şi de aici pot apărea o atitudinede respingere din partea copilului faţă de învăţare, faţă deinstituţia şcolii, o stimă de sine scăzută cauzată de sancţiuni,o atitudine de respingere faţă de efort. Toate aceste neajunsuripe care nu le dorim, dar le întâlnim frecvent în rândul copiilor,sunt pricinuite de nerecunoaşterea calităţilor lor şi denerecompensarea lor de către cei din jur. În studiul longitudinal realizat de Alain Stroufe, aldoilea factor de risc major pentru dezvoltarea sănătoasă acopilului, după ataşamentul insecurizant, este abandonareaşcolii. Copiii au cu toţii un potenţial de învăţare pe careşcoala poate să-l stimuleze, recunoscând şi răsplătind eforturilefăcute de copil, ori să îl transforme în indisponibilitate deînvăţare, prin sancţionarea greşelilor şi omiterea reuşitelor.

Nevoia deresponsabilităţi: creşterea independenţei copilului. Mai întâi,în jurul vărstei de 3 ani, copilul invată să se îngrijeascăsingur (mănâncă, se spală, se imbraca). Responsabilităţile crescpe măsura înaintării în vârstă, fiind importante pentru că dausentimentul de libertate în timpul desfăşurării propriiloracţiuni. Dacă la vârsta la care copilul solicităresponsabilităţi, această nevoie nu este valorizată de părinţi,mai târziu, când părinţii au aşteptări fată de tânăr, el nu vaşti şi nu va avea iniţiativă sau capacitatea de a-şi asumaanumite responsabilităţi, dezamagindu-i pe aceştia. Dacă stadiilecare cer responsabilităţi sunt bine valorizate de cei din jurulcopilului, la maturitate individul va fi capabil să îşi asume

26

responsabilităţi şi pentru alţii.Responsabilităţile trebuie date în cadrul şi sub indrumarea

familiei. Asumându-şi responsabilităţi, copilul învată reguli, dece se face un anumit lucru într-un anumit fel, ce este permis, cenu. El va trebui să beneficieze de prezenţa adultului pentru a-şiasuma anumite responsabilităţi mai complexe. Adultul va jucarolul de expert, ghid sau partener, în funcţie de vârsta şimaturitatea copilului. Adolescentul trebuie să aibă sprijinafectiv, dar şi posibilitatea şi ocazia de a lua decizii şi de a-şi asuma consecinţele. Greşelile făcute în întâmpinarea nevoilor copilului potdistorsiona dezvoltarea acestuia. Consecinţele sunt dramaticeatât pentru individ, cât şi pentru societate. Tensiuniintolerabile între individ şi mediul său de viaţă au la originesuferinţe, pericole prin care a trecut copilul. În locul uneiatitudini de bucurie şi colaborare cu cei din jur, atitudineacopilului şi a tânărului va fi una de luptă sau fugă, atac saurenunţare.

Atât agresivitatea, cât şi supraprotejarea copilului sunterori în tratarea acestuia. Ele neglijează nevoile emoţionale,sociale, intelectuale ale acestuia. Reacţiile sociale ale celorrespinşi în copilărie sunt furia, frica, ura, lipsa de interes,de empatie pentru ceilalţi, incapacitatea de a avea relaţiimutuale satisfăcătoare.

CAPITOLUL IIIABORDARE DIN PERSPECTIVĂ JURIDICĂ

III.1 Acte normative

27

Legea 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilorcopilului constituie premisa schimbării mentalităţii, aprocedurilor şi practicilor care trebuie acceptate şi aplicate detoţi cei care lucrează cu copiii şi familiile lor.

Fundamentul Legii îl reprezintă faptulcă părinţii sunt responsabili pentru creşterea, îngrijirea şidezvoltarea copilului. Mai mult, atunci când intervin probleme,părinţii sunt îndreptăţiţi să primească sprijinul de care aunevoie din partea comunitaţii şi al autorităţilor locale. Numaidacă părinţii şi autoritaţile locale nu-şi pot indepliniobligaţiile ce le revin faţă de copii, intervin în modcomplementar autorităţile judeţene, reprezentate prin DGASPC, saualte instituţii funcţie de problematica beneficiarilor. Iaratunci când o astfel de intervenţie este necesară, ea trebuie săfie proporţională cu circumstanţele situaţiei copilului şi săurmeze procedurile descrise de lege.

Ordinul 219 din 15.06.2006, privind activitaţile de identificare, intervenţie şimonitorizare a copiilor care sunt lipsiti de ingrijirea parinţilor pe perioada în careacestia se află la muncă în străinătate”, act normativ care vine în sprijinulpărinţilor care doresc să lucreze cu contract de muncă în străinătate nu inainte dea le asigura copiilor săi un mediu securizant, afectiv astfel încăt aceştia sădepăşească cu uşurinţă efectele separării de părinţi.

Prevederile Ordinului 219/2006, se adresează:- copilului lipsit de grija ambilor parinţi plecaţi înstrăinătate;- părintelui în cazul familiilor monoparentale; - copilului lipsit de grija părintelui care prin hotărârejudecătorească, are obligaţia creşterii şi educării acestuia.

III.2. Competenţă teritorială Competenţa teritorială în abordarea cazurilor de acestgen revine serviciilor publice de asistenţă socială socialăorganizate la nivelul municipiilor, oreşelor, comunelor,sectoarelor capitalei, de la domiciliul familiei copilului sau peraza căruia se află copilul13.

III. 3. Competenţă instituţională

13 În conf. cu prevederile Ordinului 219/2006 şi ale Legii 272/2004 competenţateritorială de intervenţie şi monotorizare a cazurilor ce au ca grup tintăcopiii revine primăriei de domiciliu

28

Serviciilor publice de asistenţă socială organizate lanivelul municipiilor /oraşelor/comunelor/sectoarelor capitaleidenumite generic SPAS le revin următoarele atribuţii:

de a identifica cazurile de copii ai căror părinţise află la muncă în străinătate. Identificarea trebuie săfie permanentă, astfel că orice caz nou apărut să fie înatenţia autorităţilor.

de a intocmi un raport de evaluare initială pentrufiecare copil identificat.

de a întocmi Planul de Servicii, în vedereaprevenirii separării copilului de familia sa.

acordarea servicii de consiliere şi suportfamiliei/persoanei la care se află în întreţinere şiîngrijire copilul ;

sesizarea imediată a DGASPC cu privire laidentificarea cazului în vederea instituirii unei măsuri deprotecţie specială pentru copilul care face obiectulOrdinului 219/2006;

reevaluarea situaţiei acestor copii la fiecare 3luni;

întocmirea şi transmiterea către DGASPC a situaţieicentralizate pe plan local a cazurilor de copii cu părinţiplecaţi la muncă în străinatăte ;

asigurarea acţiunilor de informare referitoare laposibilităţile legale de care pot dispune părinţii carepleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurăriiprorecţiei fizice, juridice a copiilor care urmează sărămână în ţară ;

eliberarea dovezii din care să reiasă notificareaintenţiei părinţilor de a pleca la muncă în străinătate.

La nivelul judeţului Bacău, Centrul de Consiliereşi Sprijin pentru Parinţi şi Copii din cadrul Direcţiei Generalede Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, este serviciulcare instrumentează din anul 2006 cazurile de copii care se aflăîn situaţie de risc ca urmare a separării de părinţii plecaţi lamuncă în străinătate.

În perioada 2006 -2007, specialiştii CCS au solicitattrimestrial consiliilor locale din judeţul Bacău transmitereasituaţiei centralizate a copiilor cu părinţii plecaţi la muncă înstrăinătate, care ulterior a fost prelucrată şi raportatăAutorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.Începând cu anul 2008, această activitate a fost preluată de către

29

Serviciul Monitorizare din cadrul Direcţiei Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului Bacău.

Conform ultimelor date de la Autoritatea Naţională pentru ProtecţiaCopilului,instituţie care deţine rolul monitorizării acestui fenomen, în România seestimeză ca sunt 82.464 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă înstrăinătate, iar dintre aceştia, un număr de 2.500 de copii beneficiază de o măsurăde protecţie specială în conformitate cu Legea 272/2004. Un numar de 24.406 copiiprovin din familii în care ambii părinţi sunt plecaţi, 47.154 din familii în care esteplecat doar un membru, iar în 8.904 cazuri, singurul susţinător legal este plecat.

Judeţele cu cel mai mare număr de copii rămasi fără părinţi(plecaţi la muncă în străinătate) sunt Suceava, Neamţ, Bacău,Galaţi, Iaşi, Dâmboviţa, Constanţa, Maramureş, Botoşani şiVaslui.

Copiii cu părinţi care lucrează în străinătate beneficiază deservicii specializate şi ingrijire ca şi cei aflaţi îndificultate, neexistând prevederi speciale ale legii pentru acestecazuri.

Mii de români au ales în ultimii ani să plece la muncă înstrăinătate, în special în Spania, Italia, Irlanda şi Germania. Oparte din parinţii plecaţi şi-au reîntregit familia în ţările încare aceştia au fost adoptaţi începând o noua viată.

Potrivit ultimelor reglementări, persoanele care pleacă sălucreze în străinătate sunt obligate să depună în dosarul de laOficiul Naţional pentru Migrarea Forţei de Muncă şi o declaraţieîn care se precizează în grija cui au rămas copiii.

Conform legislaţiei în vigoare, până la împlinirea vârstei de18 ani, copilul trebuie reprezentat de părinţii săi, de curatorsau de tutore în toate relaţiile lui cu şcoala sau instituţiilestatului.

30

CAPITOLUL IVPARTEA DE CERCETARE

IV.1. Managementul de caz în ceea ce priveşte cazuisticacopiilor a căror parinţi sunt plecaţi la muncă înstrăinătate

Descrierea Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii

MISIUNE:Centrul de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii, îsi

desfăşoara activitatea în sediul Direcţiei Generale de AsistenţăSocială şi Protecţia Copilului şi funcţionează ca un serviciu dezi, care are rolul de a sprijini şi asista parinţii/ potenţialiipărinţi pentru a face faţă dificultăţilor psihosociale careafectează relaţiile familiale, pentru dezvoltarea competenţelorparentale, sprijină copiii atunci când apar probleme îndezvoltarea acestora (de comunicare şi ordin emoţional, deadaptare şcolară şi socială), scopul principal fiind prevenireaseparării copilului de familia naturală sau extinsă.

OBIECTIVE:- creşterea numărului de părinţi care conştientizează

nevoile copilului de a se dezvolta într-un mediu familial stabildin punct de vedere emoţional;

- creşterea numărului de părinţi care conştientizeazăfactorii ce pun în pericol sănătatea, securitatea, dezvoltareamorală, educaţia şi integrarea socială a copilului;

- imbunătăţirea abilităţilor parentale în ceea ce priveşteîngrijirea şi dezvoltarea copiilor;

- reducerea numărului de copii care ajung în instituţiidatorită unor dificultăţi temporare prin care trec părinţiiacestora;

- creşterea gradului de implicare a profesionaliştilor dinserviciile comunitare în depistarea precoce a riscurilor caredetermină separarea copilului aflat în situaţie de risc defamilia sa.

31

BENEFICIARII ŞI CARACTERISTICILE ACESTORA :- copilul neglijat, abuzat psihic şi emoţional, ca urmare a

părinţilor plecaţi la muncă, în străinătate ;- predomină familia săracă, lipsită de veniturile stabile ;- predomină familiile destructurate (situaţii de divorţ,

concubinaj) ;- relaţii disfucţionale în care sărăcia asociată cu violenţa

şi alcoolismul duc la apariţia abuzului asupra copiilor şisepararea acestora de familia naturală sau extinsă ;

- starea de sănătate psihică a părinţilor ;- vârsta infantilă a mamelor care dau naştere unui copil ;- adolescenţi cu tulburări de comportament pe fondul

divorţului părinţilor sau neînţelegerilor dintre generaţii. 

SERVICII OFERITE Consiliere şi InformareIntervenţia în cazurile de abuz şi neglijare asupra copiluluieste sistemică, copilul reprezentând o parte a sistemuluifamilial, accentul punându-se pe modificarea relaţiilor acestuiacu ceilalţi membri. Intervenţia este centrată pe două direcţii:

Recuperator – centrată pe copil şi familie,folosindu-se consilierea şi terapia.

Consilierea este un proces de ascultare şi oferire deinformaţii persoanei asistate, astfel încât aceastasă fie capabilă să ia o decizie. Specialiştiiacţionează prin metode specifice asupra emoţiilor,gândurilor, conflictelor interne sau externe.

Prin terapie copiii sunt ajutaţi să-şi înţeleagăsentimentele, gândurile şi comportamentul, să înveţesă-şi controleze reacţiile şi să-şi îmbunătăţeascăinteracţiunea cu ceilalţi.

Juridic – atunci când dezvoltarea copilului este pusăîn pericol şi se impune instituirea unei măsuri deprotecţie specială în conformitate cu Legeanr.272/2004 privind protecţia şi promovareadrepturilor copilului.

Intervenţia cea mai utilizată este evaluareasituaţiei copilului, responsabilizarea părinţilor, aautorităţilor locale de la domiciliul familiei şiultima formă de intervenţie este scoaterea copiluluidin mediul abuziv şi plasarea temporară a acestuia înafara familiei.

32

Rezultatul pe care îl dorim în urma intervenţiei despecialitate este prevenirea separării copiilor de familie şi mediul în care aucrescut, familia să rămâna intactă, astfel incât copilul să se simtă în siguranţă şipărinţii să-i ofere suportul emoţional necesar dezvoltării personalităţii acestuia.

Sprijin şi Educaţie Parentală:Aceste activităţi se realizează prin împărtăşirea de

competenţe între părinţi şi profesionişti şi au ca scop :-dezvoltarea abilităţilor parentale, dezvoltarea

abilităţilor de îngrijire şi creştere adecvată a copiilor;-crearea şi dezvoltarea reţelei de sprijin comunitar

formată din părinţii incluşi în programele de educaţieparentală;

-dezvoltarea capacităţii părinţilor de a face faţăprovocărilor legate de creşterea şi educarea copiilor;

-reducerea izolării părinţilor prin relaţionarea cu alţipărinţi;

-asigurarea accesului la resursele comunitare.Acordarea acestor servicii este în concordanţă cu standardele de calitate minime

obligatorii, iar abordarea personalizată a fiecărui caz intrat în atenţia CCS este centratăatât pe tipurile de nevoi, cât şi pe categoriile de beneficiari.

ACTIVITĂŢI DERULATE :a) activităti de informare şi promovare a serviciilor oferite îninteresul superior al copilului expus la abuz, neglijare,abandon, în scopul prevenirii separării copiilor de familianaturală/extinsă ca urmare a părinţilor plecaţi la muncă înstrăinătate ;- instrumente utilizate : materiale informative pentru copii şipărinţi ;- campanii de informare, educare, comunicare cu scop desensibilizare a comunităţii ;- atragerea de voluntari în scopul promovării serviciilor(contracte de colaborare cu licee şi universităţi) ;- realizarea de lecţii demonstrative, întâlniri, dezbateri,work-shopuri în unităţi şcolare, comunităţi locale, în scopulprevenirii situaţiilor de abuz, neglijare şi părăsire a copiilor.b) activităţi de prevenire desfăşurate de specialiştiActivităţile desfăşurate în conformitate cu Ordinul 219/2006,privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizarea copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioadaîn care aceştia se află la muncă în străinătate au fost :

33

- înştiinţarea autorităţilor locale cu privire la cadrullegislativ şi responsabilităţile autorităţilor locale înconcordanţă cu Ordinul 219/ 2006 :- întocmirea unei baze de date ;- centralizarea şi prelucrarea datelor transmise trimestrial decătre reprezentanţii autorităţilor locale ;- transmiterea datelor de către specialiştii CCS la ANPDC înscopul elaborării unei statistici la nivel naţional.

În cadrul unui program de acţiune împotriva efectelor negativeale migraţiei coordonat de Asociaţia “ Alternative Sociale”, lanivelul judeţului Bacău, în luna mai 2007 a fost încheiat unparteneriat între: Asociaţia Betania, DGASPC, IPJ, ISJ, ASP şiSPAS Bacău, în scopul informării şi conştientizării populaţiei cuprivire la posibilităţile legale de care dispun părinţii carepleacă la muncă în străinătate, în vederea asigurării protecţieifizice şi juridice a copiilor rămaşi în tară, care vizează:- creşterea gradului de informare şi mediatizare asupra efectelorpsihosociale care pot apare la copil în urma separării depărinţi;- necesitatea înfiinţării la nivel local a serviciilor deprevenire care să ofere familiilor consiliere, informare,sprijin, educaţie parentală şi plannig familial;- realizarea de parteneriate instituţionale la nivelul fiecăreicomunităţi, în scopul identificării, evaluării şi oferirii deservicii specializate funcţie de nevoi .

În baza convenţiei de colaborare cu Asociaţia Betania şiimplicit Asociaţia Alternative Sociale – Iaşi s-au realizat :

Campania ,, Ai grijă de copiii tăi oriunde aifi !’’  (activităţi desfăşurate în perioada 2007- 2008) înjudeţul Bacău. Pe parcursul campaniei au fost distribuitepliante, flyere, manuale cu metodologia de lucru din punct devedere social, psihologic şi juridic a copiilor rămaşi singuriacasă ca urmare a părinţilor plecaţi la muncă în străinătate şiafişe cu mesajul campaniei în mai multe localităţi ale judeţuluiBacău. Toate materialele au fost transmise primăriilor prinintermediul specialiştilor din cadrul Centrului de Consiliere şiSprijin pentru Părinţi şi Copii pe parcursul deplasărilorefectuate în interes de serviciu sau cu prilejul altor întâlniride lucru. Proiectul “Copiii singuri acasă – o problemă ce ne priveşte petoţi”, prin care s-au desfaşurat urmatoarele activitaţi:

34

- întâlnire de lucru cu partenerii şi membrii CoaliţieiRegionale împotriva traficului de fiinţe umane, IPJ Iaşi şiInspectoratul de Poliţie de Frontieră Iaşi şi reprezentanţiiDirecţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copiluluidin tară, în vederea prezentării metodologiei de lucru privind asistenţa socială,psihologică şi juridică a copiilor rămaşi singuri acasă ca urmare a plecării părinţilor lamuncă în străinătate ( manual elaborat de Asociaţia Alternative Sociale – Iaşi).- s-a colaborat cu reprezentanţii mass-media locală care au

publicat periodic date statistice cu privire la ,,copiii singuriacasă’’ şi efectele separării acestora de familia naturală înscopul sensibilizării opiniei publice.

Managementul de caz Metodologia de lucru a Centrului de Consiliereprivind cazurile cu părinţi plecaţi la muncă în străinătatecuprinde proceduri concrete a cazurilor în concordanţă cu Legea272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copiluluişi Standardele minime obligatorii pentru Centrul de Consiliere.

Etapele instrumentării cazurilor  : - se analizează toate sesizările (telefonice, directe, scrise,cele cu caracter de petiţie dar şi cazurile apărute in mass-media) care aduc la cunoştinţă situaţii de neglijare, abuz,maltratare psihică, abandon, exploatare prin muncă sau trafic depersoane – copii, victime a separării de părinţii plecaţi lamuncă în străinătate şi se intocmeşte fişa de evaluare iniţială(vezi anexa 1) ;- se evaluează nevoile imediate ale clientului şi a potenţialuluide risc cu privire la abuz, neglijare, maltratare sau părasire acopilului;- echipa mobila se deplasează în teren, în scopul evaluăriidetaliate şi a intervenţiei în situaţii de criză;- întrucât misiunea serviciului şi obiectivul principal alactivităţii CCS este – prevenirea separării copiilor de familianaturală sau extinsă – desfăşurăm actiuni de informare siconsiliere în scopul depăşirii unor situaţii dificile în caresunt angrenaţi membrii familiei naturale/extinse atunci când suntsituaţii de divorţ, pierderea locului de muncă, conflicteintrafamiliale, boli cronice, decesul unuia dintre soţi,adolescenţi cu probleme de comportament, etc;- includem copii sau membri ai familiei cu acordul în scris alacestora (vezi anexa 2) în programe de consiliere, se stabilescîmpreună cu beneficiarul obiective clare, consemnate în Planul

35

Personalizat de Consiliere, în vederea depăşirii problemei cucare se confruntă, (vezi anexa 3); - se iau măsuri în regim de urgenţă atunci când se consideră căviaţa copiilor, integritatea fizică şi psihică sau securitateale-au fost puse în pericol, şi se intocmeşte PlanulIndividualizat de Protecţie (vezi anexa 4) ;- monitorizăm cazurile astfel încât să preveniminstituţionalizarea copiilor ;- se inchide cazul numai după ce s-au parcurs toate etapeleastfel încât să se prevină recidivarea acestuia.

Toată această activitate nu se poate desfăşura fără ocolaborare permanentă cu familia, cu serviciile de asistenţăsocială, medicală, poliţie, şcoală, ONG – uri, parchet, cumembrii comunităţii sau alte instituţii abilitate să sprijinespecialiştii DGASPC în rezolvarea cazurilor, în conformitate cuLegea nr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilorcopilului.

IV.2.Date statistice cu privire la cazuistica copiilorcu unul /ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătateinstrumentată de Centrul de Consiliere în perioada 2006–2010

În perioada 2006- 2010 s-au primit un număr de 179 sesizaricare au vizat familii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncăîn străinătate, şi au fost implicaţi un numar de 350 cazuri decopii cu unul sau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate.

S-a instituit măsura de protecţie specializată pentru unnumar de 28 de copii, restul copiilor au rămas în familianaturală/extinsă fiind monitorizaţi de către autorităţile locale.

Evoluţia cazurilor : 2006 – din numărul total de 216 cazuri instrumentate, 6

cazuri în care au fost implicaţi un număr de 19 copii auvizat familiile în care unul sau ambii părinţi au plecat lamuncă în străinătate. Nu s-a instituit nicio măsură deprotecţie, copiii ramânând în familie;

2007 – din numărul total de 314 cazuri instrumentate, 46cazuri în care au fost implicaţi un număr de 81 copii, auvizat familiile în care unul sau ambii părinţi au plecat la

36

muncă în străinătate, iar un număr de 5 copii au fostpreluaţi în sistemul de protecţie;

2008 – din numărul total de 308 de cazuri instrumentate,60 cazuri în care au fost implicati un numar de 119 de copiiau vizat familiile în care unul sau ambii părinţi au plecatla muncă în străinătate, iar un număr de 7 copii au fostpreluaţi în sistemul de protecţie;

2009 –– din numărul total de 239 de cazuri instrumentate,54 cazuri în care au fost implicaţi un număr de 107 copii auvizat familiile în care unul sau ambii parinti au plecat lamunca în străinătate, iar un număr de 12 copii au fostpreluaţi în sistemul de protecţie;

I semestru 2010 –din numarul total de 73 cazuriinstrumentate, 13 cazuri in care au fost implicaţi un numărde 24 copii.

Nota : Începand cu semestrul II 2010, specialiştii CCS desfăşoară doar activităţi deprevenire a separării copilului de familia naturală/extinsă, in conformitate cuStandardelor minime obligatorii pentru Centrul de Consiliere, fără a mai instituimasuri de protecţie specială

NUMĂRUL TOTAL AL SEMNALĂRILOR 179Număr cazuri copii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate350

.A Clasificarea sesizărilor

Sesizări telefonice:

persoane fizice (părinţi, vecini, rude, alte persoane) 24

instituţii (ISJB, Direcţia Muncii, ASP,IPJ,AJOFM

etc.)3

anonimă -Autosesizări

( cazuri din mass – media)6

Sesizări scrise

persoane fizice (părinţi, vecini, rude, alte

persoane)67

instituţii (ISJB, Direcţia Muncii,

ASP,IPJ,AJOFM etc.)44

37

anonimă - petiţii ( înregistrate cu nr. 40……) -

Sesizari directe 35

B. Tipologia cazurilor de copii aflaţi în situaţie de risc caurmare a părinţilor plecaţi la muncă în străinătate

Nr.crt.

Motivul semnalării Nr.cazuri

Nr.copii

1 Neglijare 64 1362 Abuz emoţional - -3 Abuz fizic - -4 Neîntelegeri între membrii familiei şi

violenţa domestică 47 77

5 Copii ai căror părinţi nu au locuinţă - -6 Situaţie financiară precară 23 707 Copii cu un părinte sau ambii arestaţi 5 108 Copii şi membrii familiei fără acte de

identitate - -

9 Adolescenţi cu tulburări de comportament( furt, abandon şcolar, minore însărcinate, fugiţi de acasă, adoptaţi, tentative de suicid, etc.)

30 43

10 Copii născuţi pe teritoriul altor tări 1 211 Alte situaţii 9 1212 TOTAL 179 350

C Repartiţia în teritoriu a cazurilor

Nr.Crt.

Domiciliul copilului (copiilor) Număr cazuri

1. Municipiul Bacău 592. Mediul urban 333. Mediul rural 814. Alt judeţ 6

D. Distribuţia copiilor pe categorii de vârstă:

38

Cazuri de:

< 1 an

1-2 ani

3-6 ani

7-9 ani 10-13ani 14-17ani

>18 ani

a. Abuz emoţional

c. Abuz fizicc. neglijare

6 8

20

26 41 35

d. situaţiide risc

3 9 33 46 69 54

E. Instituire măsură de protecţie specială

Nr.crt

Modul de rezolvare a cazului

2.INSTITUIRE MĂSURĂ DE PROTECŢIE SPECIALĂ

( numar copii)28

3.

Plasament prin Comisia pentru Protectia Copilului:a. la o persona -b. într-un centru rezidential 1c. la AMP -

4.

Plasament în regim de urgenţă cu dispoziţie de plasamenta. la o persoană 5b. într-un centru rezidenţial 3c. la AMP 6

5.

Plasament în regim de urgenţa prin Ordonanţă Preşedinţialăa. la o persoană 2b. într-un centru rezidenţial 3c. la AMP 1

6.

Plasament a. la o persoană 3b. într-un centru rezidenţial 4c. AMP

7. Revocarea măsurii de plasament şi reintegrare în familianaturală -

Notă : la rezolvarea cazurilor au fost implicate familiile şiautorităţile locale (primăriile din judeţ, poliţia, SPAS,unităţile medicale, inspectoratul şcolar, ONG.)

39

Aşa cum se observă din situaţia prezentată mai sus şi înconsens cu misiunea serviciului de consiliere, specialiştii auinstrumentat cazurile sprijiniţi de toţi factorii de decizie:membrii ai familiilor naturale sau extinse şi reprezentanţi aiautorităţilor locale de la cadre didactice, primar, poliţist pânăla preoţi cu care s-a colaborat astfel încât să se previnăsepararea copiilor de familia naturală /extinsă şi de mediul încare aceştia au crescut, în conformitate cu Legea nr.272/2004,privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

Cele mai multe sesizari au vizat copiii din mediul rural.Aceştia au fost lăsaţi în grija bunicilor care de cele mai multeori se confruntau cu probleme de ordin financiar. Pe fondulacestor lipsuri s-au semnalat cazuri de neglijare şi abuz, cazuriîn care este obligatorie implicarea autorităţilor locale.

Reprezentanţii autorităţilor locale au fost informaţi cuprivire la modalităţile de intervenţie pe caz în scopulmonitorizării şi soluţionării acestora pe plan local.Dacă la nivelul fiecărei primării ar exista un serviciu deconsiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii în care să-şidesfăşoare activitatea un asistent social, un psiholog şi unconsilier juridic, o mare parte din problemele specificecomunităţii îşi vor putea găsi rezolvarea pe plan local.

De asemenea, se pot accesa proiecte de finanţare propuse deUniunea Europeană centrate pe nevoile comunităţii. În acest sensse poate solicita finanţare în scopul deschiderii unor Centre deZi subordonate primăriilor care să ofere gazduire, hrană,educaţie, însuşirea deprinderilor de viată independentă şipetrecerea timpului liber într-un mod util, servicii specializate(consiliere şi asistenţă socială) astfel încât aceştia sădepăşească mai uşor situaţia de criză în care se află ca urmare aseparării de părinţi.

Eficienţa acestor proiecte este posibilă în urma încheieriiunor parteneriate de colaborare între instituţii ale statului( DGASPC, ISJ, ASP, DMMPS) precum si ONG – uri.

IV. 3. Servicii specializate Cele mai multe cazuri pe care le-a instrumentat CCS au avut în

comun faptul că numai unul dintre părinţi era plecat înstrăinătate, iar părintele care se îngrijeşte de copilul din tarăse confruntă cu probleme nu atăt de ordin material, ci maidegrabă de ordin emoţional. Copilul, odată cu trecerea anilor,

40

începe să reacţioneze, să-şi arate frustrările acumulate pe toatăperioada despărţirii de unul dintre părinţi, adoptândcomportamente atipice. Chiar dacă părintele care apelează la serviciile

specialiştilor doreşte includerea copilului într-un program deconsiliere, de cele mai multe ori s-a constatat că problema ceamai gravă este la părinte. Părintele rămas acasă, şi mai ales taţii, nu reuşesc să se

descurce cu treburile casnice şi să acorde sprijin emoţionalcopiilor. Aceştia sunt anxiosi, depresivi, îsi acuză soţiile sauconcubinele de relaţii extraconjugale recurgând până la a leinterzice copiilor să discute la telefon cu mamele plecate. S-aconstatat că taţii rămaşi în tară, cu toate grijile familieidevin dependenţi de alcool sau chiar recurg la tentative desuicid. Dupa finalizarea perioadei de evaluare iniţială atât

părintele cât şi copilul sunt incluşi într-un program deconsiliere în care, de comun acord cu specialiştii, se stabilescobiective şi activităţi, pentru ca cei implicaţi să depaşescăproblemele. Obiectivele propuse de specialiştii care consiliază au cadrept scop următoarele:

schimbarea atitudinilor negative ale părinţilor faţă decopil;

ameliorarea interacţiunilor disfuncţionale părinte-copil,prin menţinerea şi consolidarea relaţiilor parentale;

dezvoltarea unei relaţii de ataşament pozitiv părinte-copil; îmbunătăţirea modurilor de comunicare părinte-copil; dezvoltarea competenţelor parentale; conştientizarea de către familie a nevoilor psihologice şi

afective ale copiilor, sprijinirea familiei pentru aînţelege nevoile de îngrijire permanentă a copilului înfamilia sa;

depăşirea situaţiei de risc de separare a copilului defamilie; evitarea alterării definitive a relaţiei părinte-copil;

ameliorarea dificultăţilor psihosociale care afecteazărelaţiile familiale;

depăşirea stărilor conflictuale intrafamiliale şi inter-generaţionale;

sprijinirea familiei pentru a acorda ajutor mamei / tatălui.

41

Ca metode de evaluare psiho-socială sunt folosite: observaţia,interviul, testele psihologice. Evaluarea psihologică are drept obiectiv evidenţiereatuturor problemelor, a interrelaţiilor dintre acestea şi apriorităţilor în ceea ce priveşte intervenţia terapeutică. Seabordează problema care creează persoanei cel mai ridicat grad dedisconfort. Observaţia se desfăşoară în cadrul unui interviuflexibil, care poate fi structurat în funcţie de câţiva paşi –reper sau poate fi adaptat şi completat pe parcurs:

- stabilirea unei atmosfere prietenoase şi câştigareaîncrederii ;

- copilul este întrebat cum preferă să i se spună ;- se incepe o discuţie despre subiecte neutre înainte de

a aborda problema propriu-zisă. Când s-a stabilit o relaţie de prietenie, se deschide discuţiaasupra problemei copilului în contextul vieţii lui, a speranţelorşi dorinţelor sale, a ceea ce îi place în modul lui de a fi, de atrăi. Limbajul folosit este pe măsura capacităţilor de întelegereale copilului, evitându-se termenii de specialitate şipreferându-se un limbaj simplu, clar, emoţional, cu expresivitatecrescută, securizant, dar cu un grad suficient de mare despontaneitate, sensibilitate şi, in context, de umor, care sădestindă progresiv relaţia şi să crească încrederea. I se oferăposibilitatea de a-şi exprima dorinţele, preocupările şisentimentele prin desen.

Interacţiunile dintre copil şi consilier ajută persoana careare grijă de copil să înţeleagă mai bine natura problemelor cucare se confruntă acesta. Ei pot înţelege mai bine gândurile,sentimentele şi frământările copiilor şi pot pune întrebări într-o modalitate terapeutică. Descoperirile făcute alături deconsilier vor mări ataşamentul îngrijitorului faţă de copil. Oasemenea participare dezvoltă un sentiment al respectului mutual,înţelegere şi iertare pentru neînţelegerile şi tensiunile trecutecare au alterat relaţia lor.

Copiii sunt capabili să işi asume experienţele dificile şichiar să îşi dezvăluie emoţiile, dacă şi adulţii importanţi dinjurul lor procedează la fel. Deseori, copiii întâmpinădificultăţi majore în exprimarea verbală a simţămintelor, cauzatefie de nedezvoltarea deprinderilor de comunicare, fie de trăirilecomplexe pe care le determină pierderile suferite. Pe de altaparte, se pot teme de faptul că, odata dezvaluite sentimentele

42

dramatice, acestea vor cauza la randul lor alte calamităţi. Înrealitate, exprimarea verbală a sentimentelor negative conduce laofilirea acestora. Copiii sunt incurajaţi şi ajutaţi să scoată lalumină – cu cuvintele lor – propriile sentimente, în mod repetat.Exprimarea, revizuirea şi reaşţezarea sentimentelor reprezintăcomponente vitale ale procesului de însănătoşire. Se pot observaşi reacţiile copilului atunci când vorbeşte despre persoaneleimportante din viaţa lui, despre experienţele de viaţă, despreşcoală, despre alte situaţii întâmpinate. Consilierea este un mijloc de a modifica comportamentul.Este o experienţâ de comunicare, o căutare în comun a sensului înviaţa omului, cu dezvoltarea dragostei ca element esenţial,concomitent cu căutarea şi consecinţele ei. Această căutare esteînsăşi viaţa, iar consilierea este numai o intensificare aacestei căutări.  Prin consiliere acţionăm prin metode specifice asupraemoţiilor, gândurilor, percepţiilor, conflictelor interne sauexterne. Este un proces de ascultare şi oferire de informaţiipersoanei asistate, astfel încât aceasta să fie capabilă să ia odecizie. Consilierea (individuală sau de grup) se face atât încabinetul de consiliere cât şi în mediul de viaţă al clientuluisub forma unor şedinţe (interviuri) de lucru practice, în cadrulcărora se dezvoltă un tip special de relaţie – relaţia de consiliere.Rolul consilierii este, cu precădere, unul proactiv, iar prinintermediul acestei activităţi se încearcă prevenirea situaţiilorde criză personală, familială, educaţională şi socială.Activităţile de consiliere urmăresc să cultive la clienţi:

- cristalizarea unei imagini de sine pozitive;- sporirea responsabilităţii personale faţă de sine,

fata de alţii si fata de societate;- creşterea capacităţii de luare a deciziilor

(independenţa alegerilor personale);- păstrarea echilibrului în situaţii de succes şi eşec;- creşterea rezistenţei la frustrare, marginalizare

temporară, critică;- autoevaluarea realistă a potenţialului propriu:

intelectual, fizic, aptitudinal ;- cunoaşterea clară a calităţilor personale şi

punctelor slabe;- asumarea de obiective realiste, realizabile;

43

- capacitatea de analiză a propriilor erori, greşeli,eşecuri;

- asumarea riscurilor, stăpânirea situaţiilor deincertitudine, anticiparea consecinţelor;

- adoptarea unei atitudini pozitive faţă de mediulînconjurător.

Obervatiile si interviurile sunt completate deaplicarea unor teste. Se folosesc preponderent testeleproiective: testul ,,arborelui”, testul ,,desenului figuriiumane”, testul ,,desenul familiei”, testul ,,omuleţului”, etc.

44

IV. 4. Studiu comparativ a situaţiei copiilor cu unulsau ambii părinţi plecaţi la muncă în străinătate la

nivelul judeţului Bacău în perioada 2006-2010

Pentru a avea o imagine clară a situaţiei centralizate caurmare a apariţiei Ordinului 219/2006 facem referire prin comparaţiela datele statistice transmise de către autorităţile locale dinjudeţul Bacău şi prelucrate de către reprezentanţii DirecţieiGenerale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bacău, începândcu ultimul semestru 2006 şi până în prezent .

Centralizator privind copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate Trimestrul IV 2006

Număr de familii cu părinţi plecaţila muncă în străinătate la trim. IV 2006

numarde

copiila

sfarsitul

trim.IV 2006

Număr decopiiaflaţi

înîngrijir

earudelorpână lagr. IV,fără

măsurăde

protecţie

număr de copii cu măsura de protecţie lasfârşitul trim. IV 2006

Alte situaţii(la

familii/persoane fără măsurăde protecţie)

laAMP

în centre deplasamentpublice sau

private

larudepânala

gradulIV

la altepersoane/famili

i

cu ambii părinţi plecaţi în străinătate 797 1304 1217 7 17 46 14 3cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate

 869 1482 1181 0 0 35 2 264

cu părinte unic susţinător al familiei monoparentele plecat la muncăîn străinătate

 289 464 431 0 2 13 4 14

Total 1955 3250 2829 7 19 94 20 281

Număr de copii aicăror părinţi suntplecaţi la muncăîn străinătate

Distribuţia pesexe

M F 3250  1572 1678 

Distribuţia copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în

45

străinătate pe grupe de vârstă

<1an1-2ani 3-6ani 7-9ani

10-13ani 14-17ani

25  111  663  727  887  837 

46

Centralizator privind copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate Trimestrul IV 2007

Număr de familiicu părinţi plecaţi

la muncă înstrăinătate latrim. IV 2007

numărde

copiila

sfârşitul

trim.IV 2007

Număr decopiiaflaţi

înîngrijir

earudelorpână lagr. IV,fără

măsurăde

protecţie

număr de copii cu măsură de protecţie lasfârşitul trim. IV 2007

Alte situaţii(la

familii/persoane fără măsurăde protecţie)

laAMP

în centre deplasamentpublice sau

private

larudepânala

gradulIV

la altepersoane/famili

i

cu ambii părinţi plecaţi în străinătate

1071 1645 1595 10 6 18 10 6

cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate

1129 2014 2007 0 0 4 0 3

cu părinte unic susţinător al familiei monoparentele plecat la muncăîn străinătate 342 566 551 1 0 6 2 6

Total2542 4225 4153 11 6 28 12 15

Număr de copii aicăror părinţi sunt

Distribuţia pesexe

47

plecaţi la muncăîn străinătate M F

4225 2068 2157

Distribuţia copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pe grupe de vârstă

<1an1-2ani 3-6ani 7-9ani

10-13ani 14-17ani

31  160  847  950  1216  1021 

48

Număr de familiicu părinţi plecaţi

la muncă înstrăinătate latrim. IV 2008

numărde

copiila

sfârşitultrim.IV

2008

Număr decopii aflaţi

înîngrijirea

rudelor pânăla gr. IV,fără măsurăde protecţie

număr de copii cu măsură de protecţie lasfârşitul trim. IV 2008

Alte situaţii(la

familii/persoane fărămăsură deprotecţie)

laAMP

încentre

deplasamen

tpublice

sauprivate

la rudepâna lagradul

IV

la altepersoane/famil

ii

cu ambii părinţi plecaţi în străinătate 1290 1977 1931 13 3 24 5 1cu un singur părinte plecat la 1568 2650 2636 0 0 9 0 5

49

muncă în străinătatecu părinte unic susţinător alfamiliei monoparentele plecat la muncă în străinătate 420 639 628 1 2 6 2 0Total 3278 5266 5195 14 5 39 7 6

Număr de copii aicăror părinţi suntplecaţi la muncăîn străinătate

Distribuţia pe sexe

M F5266 2614 2652

Distribuţia copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pe grupe de vârsta

<1an1-2ani 3-6ani 7-9ani

10-13ani 14-17ani

50 168 988 1358 1517 1185Centralizator privind copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate Trimestrul IV 2008

50

Centralizator privind copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate Trimestrul IV 2009

Număr de familii cupărinţi plecaţi la

muncă în străinătate latrim. IV 2009

număr decopii lasfârşitultrim. IV

2009

Număr decopii

aflaţi înîngrijirea rudelorpână lagr. IV,fără

măsură deprotecţie

număr de copii cu măsură de protecţie lasfârşitul trim. IV 2009

Alte situaţii(la

familii/persoane fără măsurăde protecţie)

laAMP

în centrede

plasamentpublice

sauprivate

larudepânala

gradul IV

la altepersoane/famil

ii

cu ambii părinţi plecaţi în străinătate

1307 1991 1939 11 3 28 9 1

51

cu un singur părinte plecat la muncă în străinătate

1880 2938 2924 0 0 9 0 5

cu părinte unic susţinător al familiei monoparentele plecatla muncă în străinătate 447 677 668 2 1 6 0 0

Total3634 5606 5531 13 4 43 9 6

Număr de copii ai cărorpărinţi sunt plecaţi lamuncă în străinătate

Distribuţia pe sexe

M F5606 2888 2718

Distribuţia copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pe grupe de vârsta

<1an1-2ani 3-6ani 7-9ani

10-13ani 14-17ani

47 168 1014 1346 1635 1396

52

4. NUM AR DE COPII CU/FARA M ASURA DE PROTECTIE

1939

51

1

2924

9

668

9

0

5

1

10

100

1000

10000

nr. De copii lasatiin grija rudelor faram asura de protectie

nr de copii cum asura de protectie

nr. De copii lasatila fam ilii/persoanefara m asura deprotectie

cu am biiparinti

cu un singurparinte

cu parinteunicsustinator

IV. 5 Analiza datelor In urma prelucrării datelor din perioada 2006 - 2009 deraportare s-au constatat următoarele:

a). date despre familii ( fig. 1 pentru toţi anii) numărul de familii în care părinţii sunt plecaţi la muncăîn străinătate a crescut de la aproximativ 1955 în ultimulsemestru 2006 la aproximativ 3634 la sfârşitul anului2009;

în cazul familiilor în care doar unul dintre părinţi esteplecat la muncă în străinătate s-a înregistrat un procentde 44% în 2006, acesta ajungând la 52% în anul 2009;

53

in anul 2009 s-a înregistrat o scădere uşoară ( 36%) anumărul de familii în care ambii părinţi sunt plecaţi lamuncă în străinătate faţă de anul 2006 ( 40%) ;

de asemenea, in anul 2009 s-a înregistrat o scădere uşoară( 12%) a numărul de familii cu părinte unic sustinător alfamiliei monoparentale plecat la muncă în străinătate faţăde anul 2006 ( 15%) ;

b). date despre copii (fig.2 pentru toţi anii) odată cu numărul de familii a crescut şi numărul de copiirămaşi în tară, de la apoximativ 3250 in anul 2006 laapoximativ 5606 în anul 2009;

în anul 2009 s-a înregistrat o creştere (52% ) a numărulde copii rămaşi în tară care fac parte din categoriafamiliilor cu un singur părinte plecat la muncă înstrăinătate faţă de anul 2006 ( 46%) ;

în ceea ce priveşte numărul de copii rămaşi în tară carefac parte din categoria familiilor cu ambii părinţi plecatla muncă în străinătate, aceasta a cunoscut o scădereuşoară in anul 2009 ( 36%) faţă de anul 2006 (40%) ;

de asemenea, in anul 2009 s-a înregistrat o scădere uşoară(12%) şi in cazul copiilor cu părinte unic sustinător alfamiliei monoparentale plecat la muncă în străinătate faţăde anul 2006 ( 14%) ;

c). Date despre vârsta copiilor ( fig. 3 pentru toţi anii) în perioada 2006-2009 s-a evidenţiat faptul că segmentulde varsta în care s-a înregistrat cele mai multe cazuri decopii rămaşi în tară este cel cuprins între 10 -13 ani şi14-17 ani, cunoscând o creştere uşoară (de până la 3procente) în utima perioadă raportată. Acest fapt esteîngrijorător datorita vulnerabilităţii copiilor de a fipredispuşi la abandon şcoalar şi implicit la săvârsireafaptelor cu caracter antisocial.

aceiaşi creştere s-a evidenţiat şi în cazul copii cuvârsta cuprinsă între 7-9 ani, însă a s-a inregistrat oscădere de 2 procente în cazul copiilor cu vârsta cuprinsăîntre 3-6 ani Aceşti copii sunt predispuşi la abuzuriemoţionale datorită separării de părinte/ambii părinţi.

d) în grija cui se află copilul ( fig. 4 pentru toţi anii)

54

numărul de copii aflaţi în grija rudelor, fără măsură deprotecţie a cunoscut o creştere semnificativă de la 2829în anul 2006 la 5531 în anul 2009;

de remarcat este scăderea semnificativă a numarului decopii care beneficiază de măsură de protecţie larude/centre rezidenţiale sau ONG-uri de la 140 copii înanul 2006 la 69 copii în anul 2009.

de asemenea, a scăzut şi numarul de copii aflaţi îngrija altor persoane, de la 281 copii în anul 2006 la unnumăr de 6 copii în ultima perioadă raportată.

Centralizator privind copiii cu părinţi plecaţi la muncă în

străinătate trimestrul II 2010

Număr de familiicu părinţi

plecaţi la muncăîn străinătate latrim. II 2010

numărde

copiila

sfârşitul

trim.II 2010

Număr decopiiaflaţiîn

îngrijirea

rudelorpână lagr. IV,fără

măsurăde

protecţie

număr de copii cu măsură de protecţie lasfârşitul trim. II 2010

Alte situaţii(la

familii/persoane fără măsurăde protecţie)

laAMP

în centre deplasament publice

sau private

larudepânala

gradulIV

la altepersoane/famil

iicu ambii părinţi plecaţiîn străinătate

1790 2488 2428 11 3 36 9 1

cu un singur părinte plecatla muncă în străinătate

2055 3218 3204 0 0 14 0 0

cu părinte unic susţinător al familiei monoparentele plecat la muncă în străinătate 573 771 766 1 1 1 2 0

Total4418 6477 6398 12 4 51 11 1

Număr de copii aicăror părinţisunt plecaţi la

muncă înstrăinătate

Distribuţia pesexe

M F6477 3314 3163

55

Distribuţia copiilor ai căror parinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate pe grupe de vârsta

<1an1-2ani 3-6ani 7-9ani

10-13ani 14-17ani

 69 204  1125 1483  1873  1723

56

Începând cu luna ianuarie 2010 şi până în prezent s-aînregistrat un numar de 4418 familii cu părinţi plecaţi lamuncă în străinătate şi un număr de 6477 copii rămaşi în tară.Dintre aceşti copii, un număr de 6398 se află în grija rudelorpână la gradul IV, fără măsură de protecţie, un numar de 78copii beneficiază de măsură de protecţie iar un singur copil afost întregistrat ca fiind în grija unei familii, fără măsurăde protecţie.

Aşa cum reiese şi din graficul prezentat mai jos (fig. nr.5), numărul de familii cu părinţi care pleacă la muncă înstrăinătate a crescut de la an la an, cauzat de instabilitateasocio-economică din Romania şi tranziţia interminabilă. Acestaspect este alarmant întruât a crescut implicit şi numărulcopiilor rămaşi în tară, cei mai mulţi dintre aceştia fiindlăsaţi în grija rudelor, fără măsură de protecţie, care,datorită vârstei (în cazul bunicilor), a situaţieifinanciare/materiale precare nu reuşesc să îşi asumeresponsabilitatea creşterii şi îngrijirii acestora, de celemai multe ori neglijându-i sau chiar abanonându-i. Abandonulcopiilor la bunici sau la alte rude are consecinţe psihologicegrave, în timp pentru aceştia. Este necesar capărintele/părinţii care pleacă la muncă, în străinătate să-şilase copilul în grija unei rude sau persone de încredere, cuprocură notarială, pentru a-l putea reprezenta în mod legal pecopil şi care să-i poată asigura condiţiile necesaredezvoltarii normale.

57

5. GRAFIC COMPARATIV

IV.6.Concluzii

58

Din luna iunie 2006, odată cu apariţia Ordinului 219,Centrul de Consiliere a preluat şi cazuistica copiilor separaţide părinţii care au hotărât sa plece la muncă în străinătate.Specialistii CCS, au desfăşurat toate aceste activităţi până în

trimestrul III, 2007 când centralizarea acestor date a revenitServiciului de Evaluare, Monitorizare în domeniul AsistenţeiSociale şi Protecţiei Copilului. Această modificare s-a impusîntrucât în Fişa de Monitorizare trimestrială se regăseau acestedate transmise de autorităţile locale.Din datele statistice centralizate şi prelucrate de specialiştii

DGASPC, a reieşit faptul că fenomenul a înregistrat o creştere afamiliilor şi implicit a copiilor rămaşi “singuri acasă”.Întrucât datele statistice transmise de către autorităţile localeşi centralizate la nivel judeţean nu coincideau cu studiileefectuate la nivel naţional, s-a solicitat din partea ISJ(Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Bacău) elaborareaunui studiu privind situaţia copiilor de vârstă şcolară a cărorpărinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. În acest sens,Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Bacău, a realizatun studiu privind elevii cu unul sau ambii părinţi plecaţi lamuncă în străinătate din municipiul Bacău. Astfel, în învăţământul preuniversitar din municipiul Bacau sunt

cuprinşi 31.236 preşcolari/elevi. Dintre aceştia, 4473 au unul sau ambii părinţi plecaţi la muncăîn străinătate (14.32%). Această categorie de copii a fostinvestigată sub mai multe aspecte :

a) care părinte alege să plece în stăinătate   ? In general, dintre cei doi parinţi taţii aleg să plece la muncăîn străinătate asumându-şi rolul tradiţional de asigurare asecurităţii financiare a familiei (42% dintre copiiiinvestigaţi). Cu toate acestea, studiul evidentiază un procentdestul de mare (34%) al copiilor ale căror mame sunt plecate lamuncă în străinătate. Procentajul copiilor care au ambii părinţiplecaţi la muncă în străinătate este de 24%.

b) în grija cui au fost lăsaţi copiii   ? Studiul arată că 60% dintre copiii – elevi investigaţi se află

în grija unuia dintre parinţi. În situaţia în care ambii părinţisunt plecaţi, răspunderea supravegherii şi ingrijirii acestorarevine în cele mai frecvente cazuri bunicilor (25%). Un număr de8% dintre copii sunt lăsaţi în grija rudelor, 4% în grijafraţilor mai mari, iar 1% în grija altor persoane. Studiul arată faptul

59

că 2% dintre copii sunt nevoiti să-şi poarte singuri de grijă. Eleviii singuriacasă provin din gimnaziu, liceu sau SAM.

c) de când se află copilul/elevul în această situaţie   ?   : Mai mult de jumătate dintre copii ( 54%) trăiesc experienţa

separării de unul sau ambii părinţi de peste 2 ani.Pe treptele de învăţământ, procentele cresc o dată cu vârsta

copiilor. Astfel, 2410 copii ( 54%) sunt separaţi de unul sauambii părinţi de peste doi ani.

d) date despre familii   : - 26% dintre copii (1163) fac parte din urmatoarele

tipuri de familie : 19% dintre copii fac parte din familii ai căror

părinţi sunt despărţiţi în fapt sau divorţaţi ;frecvenţa este mai mare în rândul copiilor dinciclul primar şi gimnazial.

3% provin din familii monoparentale ( mamesingure) ;

4% trăiesc experienţa unui părinte decedat ; 2% au un părinte vitreg (frecvenţa mai ridicată

este în rândul copiilor de gimnaziu şi liceu).Studiul a fost efectuat în primul trimestru al anului 2008,

prelucrat şi transmis DGASPC de către Centrul Judeţean deAsistenţă Psihopedagogică Bacău în cursul lunii aprilie 2008.

60

STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUAŢIA COPIILOR C.A. ŞIC.I.G.

Cazul nr. 1

I. DATE DE IDENTIFICARE COPIL C. A.

a. Nume şi prenume: - C. A. b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidentialc. Act de stare civilă / identitate:act de naştere -

confidentiald. Naţionalitate / cetăţenie / limba maternă: - romanae. Religie: - ortodoxaf. Nume şi prenume tata / mama: - C.D. /C. E.g. Domiciliu: - confidentialh. Locuieşte fără forme legale:

- i. Condiţii de locuit: - modeste şi

întreţinute din punct de vedere igienico- sanitarj. Situaţie şcolară a copilului în prezent: - şcolark. Starea de sănătate a copilului în prezent: - clinic

sănătos

DATE DE IDENTIFICARE COPIL C.I.G

a. Nume şi prenume: - C.I.Gb. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civilă / act de identitate: -

confidenţiald. Nationalitate / cetatenie / limba materna: - românăe. Religie: - ortodoxăf. Nume si prenume tata / mama: - C.D. /C. E.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieşte fără forme legale: - l. Condiţii de locuit: - modeste şi

întreţinute din punct de vedere igienico sanitari. Situaţie şcolară a copilului în prezent: - şcolarj. Starea de sănătate a copilului în prezent: - clinic

sănătos

61

II. DATE DE IDENTIFICARE FAMILIA NATURALĂ

MAMAa. Nume şi prenume: - C. E.b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civilă / identitate: -

confidenţiald. Naţionalitate / cetăţenie / limba maternă: - românăe. Religie: - ortodoxăf. Nume si prenume tata / mama: - G. / E.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieşte fără forme legale: -

străinătatei. Starea civilă: - căsătorităj. Condiţii de locuit: - k. Loc de muncă / venituri: - l. Starea de sănătate în prezent: -

TATAa. Nume şi prenume: - C.D.b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civila / identitate: -

confidenţiald. Nationalitate / cetatenie / limba materna: - românăe. Religie: - ortodoxaf. Nume şi prenume tata / mama: - M. si M.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieşte fără forme legale: - i. Starea civilă: - căsătoritj. Condiţii de locuit: - k. Loc de muncă / venituri: - SC. SUN.SRL

/ alocaţia copiilor

III. ANALIZA CAZULUI

a. Sesizare (cum a intrat cazul în atenţia DGASPC) Cazul minorilor C.A. si C.I. a intrat în atenţia

Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi ProtecţiaCopilului, respectiv a Centrului de Consiliere şi Sprijin

62

pentru Părinţi şi Copii în data de 07.05.2007, în urmaunei sesizări directe a unui părinte (tata) care asolicitat consiliere pentru cei doi copii de care se ocupăîn prezent singur întrucât mama copiilor este plecată înstrăinătate.

b. Evaluarea şi evoluţia cazului: Cei doi minori în vârstă de 8 ani(fata) şirespectiv 13 ani (băiat) locuiesc împreună cu tatal, învârstă de 32 de ani, într-un apartament, proprietatepersonală a celor doi soţi, compus din trei camere, şiîntreţinut din punct de vedere igienico-sanitar. Tatal ne-a relatat faptul că în urmă cu trei ani a fost plecat lamuncă în Italia, în acest timp de creşterea şi deîngrijirea copiilor s-a ocupat mama acestora. Dupa un anşi mama a plecat la munca în străinătate, copiii fiindlăsaţi în grija unor prieteni de familie. Cei doi soţis-au despărţit în fapt de un an de zile, iar dupădespărţirea celor doi soţi, tatăl s-a reîntors în tară.Din acel moment, tatal s-a ocupat de creşterea celor doiminori. Mama nu a mai revenit în tară, iar cei doi soţi nuau mai pastrat legătura. Cei doi minori au menţinutlegătura cu mama prin telefon, ultima data au vorbit înurmă cu 6 luni. C.D., tatăl minorilor, lucrează la o firmăde producere şi montare a geamurilor termopan şi se ocupăsingur de cei doi minori. El susţine că din cauzaprogramului încărcat are dificultăţi în creşterea celordoi. De asemenea, de la întoarcerea din străinătate, C.D.a constatat că relaţiile cu cei doi copii s-au schimbat,cei doi minori îl mint, nu îl ascultă, au rezultatescăzute la învătătură, absenţe la şcoală. În data de 08.05.2007, tatăl s-a prezentat lasediul Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţişi Copii împreună cu băiatul în vârstă de 13 ani, unde astat de vorbă cu specialiştii centrului. Din discuţiilepurtate a reieşit că baiatul simte în mod acut lipsamamei. Minorul suferă în urma acestei despărţiriîndelungate şi simte plecarea acesteia şi lipsacontactelor de orice fel ca un abandon. S-au purtat şidiscuţii legate de şcoală şi dificultăţile cu care acestase confruntă la învăţătură. Minorul a recunoscut că areprobleme la învăţătură, deoarece a rămas corigent la 4

63

obiecte în primul semestru al acestuia an. Băiatul doreştesă îşi rezolve situaţia la învăţătură şi îşi doreşte săpromoveze clasa. În cursul acestei prime întâlniri băiatula realizat ,,desenul familiei “. Împreună cu tatăl s-ahotărât continuarea consilierii celor doi minori ladomiciliu, deoarece programul nu îi permite acestuia savină regulat la consiliere şi nu are alte rude care să seocupe de copii. Tatal şi-a dat acordul ca psihologul sărealizeze consilierea în locuinţa sa o dată pe săptămână. În data de 12.05.2007 o echipă formată dinasistent social şi psiholog s-a deplasat la locuinţafamiliei C. unde au discutat cu cei doi minori. Dindiscuţiile purtate a reieşit grija pe care fratele omanifestă fată de sora mai mică, asumarea de către băiat aunui rol protector. Cei doi copii sunt ataşaţi unul decelălalt şi se sprijină reciproc. S-au purtat discuţiilegate de situaţia şcolară a celor doi; băiatul a fostîncurajat în rezolvarea situaţiei la obiectele în care seaflă în situaţie de corigenţa, psihologii i-au explicatdiverse tehnici de memorare, de ascultare activă. Fetiţa aprecizat că nu are probleme la şcoală, că se întelege binecu colegii şi învăţătoarea. Din observaţiile efectuate şidin studiul caietelor fetiţei s-a constatat că aceasta nu-şi efectuează deseori temele motivând că “uita” şirezultatele şcolare au scăzut tot mai mult în semestrul aldoilea al clasei I. Băiatul a fost încurajat să se ocupemai mult de temele pe care sora lui trebuie să le facă, săo ajute atunci când are nevoie. În data de 15.05.2007 specialiştii Centrului deConsiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii s-audeplasat la şcoala ,,G.B”, unde au discutat cuînvăţătoarea şi respectiv diriginta celor doi copii.Învăţătoarea fetiţei ne-a relatat că aceasta este cumintela ore, dar că rezultatele la învăţătură au scăzut tot maimult. Învăţătoarea a relatat ca ştia situaţia acesteia,dar ca nu s-a implicat şi nu a incercat să o ajute peconsiderentul că părinţii sunt cei care trebuie să rezolveproblemele copiilor lor.Diriginta elevului a prezentat situaţia lui şcolară şi s-aarătat dispusă să îl ajute să promoveze clasa. Deasemenea, diriginta a precizat că baiatului se confruntăcu aceste probleme din clasa a V-a, iar situaţia s-a

64

agravat şi mai mult în ultimul an. Reprezentanţii şcoliiau înţeles situaţia dificilă pe care cei doi copii oparcurg şi necesitatea că aceştia să fie ajutaţi sădepăşească aceste probleme, astfel încât efectele asupradezvoltării personalităţii să fie cât mai reduse. În data de 22.05.2007 echipa a abordat cucei doi copii problemele legate de şcoală, şi au încercatsă îi motiveze în realizarea şi atingerea obiectivelor pecare şi le-au propus în activitatea şcolară. Băiatul aprecizat că a reuşit să obţină o notă bună la istorie. Ela fost lăudat şi încurajat în obţinerea unor rezultate lafel de bune şi la celelalte 3 obiecte la care se află însituaţie de corigenţă. În timpul consilierii s-a abordat şisubiectul plecării mamei, şi din reacţiile celor doi copiia reieşit că ambii minorii se simt abandonaţi de mamă şiîşi doresc foarte mult ca ea să se întoarcă acasă. Dinobservaţiile efectuate s-a constat că băiatul reuşeşte săîşi exprime tristeţea şi durerea mai intens decât sora sa.Cei doi copii povestesc cu plăcere de timpul petrecutîmpreună cu tatal lor la sfîrşit de săptămână, şi deplanurile pe care şi le-au făcut pentru vacanţă. În cadrulconsilierii s-a efectuat un plan de activităţi pentruvacanţă, băiatul a fost încurajat să îşi planifice câtevaactivităţi specifice pentru vârsta lui: să citească cărţipentru şcoală, să facă sport la un club din apropiereacasei, să se plimbe cu prietenii în parc, să înveţe săfolosească calculatorul, să meargă la rude la ţară, sa îlajute pe tatăl său la treburile din casă. De asemenea,împreună cu fetiţa si-au planificat câteva activităţipentru vacanţa: vizita la rudele de la ţară, activităţiludice cu prietenii, desen, ajutor acordat tatalui încasă, exersarea scrisului şi cititului.

D. Genograma familiei bilologice a copiilor:

65

LEGENDA

Persoană de sex feminină

Persoană de sex masculină

Căsătorie în care soţii sunt separaţi în fapt

32

30

8

13

66

E. Ecomapa

C.A C.I.G.

RERREBJMN RECXJMSA

Mama Tata

Legendă

Relaţie, echilibrată normală Relaţie stresantăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Şcoala

Rudele

Reprezentanţii DGASPC

67

E. Analiza câmpului de forţe

(+) (-) 1.Menţinerea relaţieitelefonice cu mama învederea reîntregiriifamiliei

1. Cei doi copii se simtabandonaţi de mamă

1.Cei doi fraţi doresc să-si îmbunătătească situatia şcolară, lucând suplimentar acasă

1.Situaţia şcolară este slabă, băiatul fiind corigentla 4 obiecte

2.Cadrele didactice doresc săse implice şi să-i ajute pe copii să depăşească situaţia în care se află aceştia

2.Este greu de recuperat materia care au pierdut-o pentru că nu au învătat la timp şi nu şi-au făcut temele

3.Efectuarea şedinţelor de consiliere la domiciliul copiilor

3.Imposibilitatea deplasării tatălui cu copiii la Centrul de Consiliere datorită programului de muncă

4.Tata va încerca să petreacă mai mult timp cu ceidoi copii

4. Comunicarea deficitară cu tatăl lor

IV. SERVICII OFERITE:- consiliere socială;- consiliere psihologică individuală;- consiliere psihologică de grup;- informare.

V. ETIOLOGIA PROBLEMELORExistă mai mulţi factori care sunt raspunzători de

situaţia copiilor: plecarea părinţilor în străinătate şi

încredinţarea copiilor spre creştere şieducaţie unor prieteni;

despărţirea afectivă a celor doi părinţi;

68

lipsa contactelor cu mama; relationare defectuoasă tată-copil; atitudinea de respingere a tatălui în legatură

cu relaţia mamă-copil;

VI . DIAGNOZA CAZULUI Schimbările care au loc în mediul familialîşi lasă tot timpul amprenta asupra dezvoltării copiilor.Cei doi copii au trecut prin foarte multe experienţedureroase într-un timp foarte scurt plecarea tatălui,plecarea mamei, despărţirea dintre cei doi parinţi, lipsaoricăror contacte cu mama, şi acestea au lăsat urme adînciîn sufletul lor. Efectele acestor schimbări se reflectă înscăderea stimei de sine a celor doi copii, eşecul şcolaral băiatului, scăderea rezultatelor şcolare la fetiţă,neascultare, minciuni, instabilitate emoţională.

VII. PROGNOZACopiii au beneficiat de programe de consiliere

psihologică (individuală şi de grup) în care s-a urmăritanularea efectelor negative generate de despărţireapărinţilor, creşterea încrederii în propria persoană,schimbarea atitudinilor faţă de propria persoană,schimbarea atitudinii negative faţă de despărţireapărinţilor, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, reducereasentimentului de vină legat de plecarea mamei,îmbunătăţirea relaţiilor interpersonale dintre tată şi ceidoi minori. Situaţia şcolară a celor doi copii s-aameliorat, baiatul a reuşit să obţină note mai bune şi săîşi stabilească scopuri realiste în legatură cu evoluţiaviitoare la învăţătură. Fetiţa este mai apropiată de tată,reuşeşte să comunice mai deschis cu el, să îi cearăajutorul, să îşi exprime sentimentele fără teamă.

Tatăl şi-a schimbat atitudinea faţă de cei doiminori, le acordă mai multă încredere şi işi petrecetimpul liber împreună cu aceştia.

Tatal a planificat pentru vară o excursie înBucovina şi diverse alte activităţi menite săimbunătăţească relaţiile cu cei doi copii, să îi apropie

69

mai mult şi să le diminueze sentimentul de insecuritate şivină faţă de despărţirea părinţilor.

Specialiştii urmaresc în continuare evoluţiafamiliei şi realizează activităţi de consiliere careurmăresc accentuarea efectelor pozitive obţinute pâna acumşi atingerea celorlalte obiective. De asemenea,specialiştii implicaţi în rezolvarea acestui caz vorîncerca să contacteze mama minorilor pentru a discuta cuea situaţia în care se află cei doi copii, necesitateapăstrării unei legături cu aceştia, obligaţia morală şilegală pe care o are în creşterea şi dezvoltarea lor.

Testul ,,arborelui” şi testul ,,familiei” –interpretare

Din desenul ,,arborelui” realizat de băiat reiesedorinţa lui de a atrage atenţia, dar şi teama de afirmare,timiditatea – arborele ocupă toată pagina. Direcţiaarborelui indică stăpânire de sine, obiectivitate.Accentuarea spre dreapta relevă conştiinţa de sineexagerată, concentrarea slabă şi superficialitate.Arborele este uscat, lucru ce denotă necesitatea lui A. dea fi protejat. Absenţa rădăcinilor sugerează prezenţa unoremoţii reprimate. Liniile trasate sugerează vivacitatea,energia. Baza trunchiului sugerează şi o anumită inhibiţieîn gândire şi dezvoltare. Lărgirea bazei trunchiului cătrestânga sugereaza, de asemenea, inhibiţia, ataşamentul latrecut şi la mama. Lărgirea ramurilor către extremităţisugerează impulsivitate şi violenţa primară. Coroanasugerează inhibiţie si nesiguranţă, un puternic sentimentde inferioritate, de devalorizare a propriei persoane.Ramificaţiile subţiri – incapacitatea de a suferifrustrări. Frunzele care cad sugerează depresia,pesimismul, sentimentul de nereuşită, prezenţa unorconflicte, traume.

Desenul realizat de fetiţa în vârstă de 8 aniexprimă dorinţa acesteia de a trece neobservată,timiditatea. Arborele este poziţionat în extrema stângă şirelevă problemele legate de mamă, prezenţa unui ataşamentambivalent, probleme cu tatăl în calitate de educator.Poziţionarea arborelui în partea stânga jos – impresia deabandon şi de a fi pierdut obiectul dragostei. Absenţarădăcinii sugerează teama, baza trunchiului sugerează

70

rigiditatea adaptativă, orizontul strâmt de cunoastere, şivulnerabilitatea la stres. Coroana sugerează lipsa deagresivitate şi voinţa slabă. Spaţiul gol din coroanăsugerează prezenţa unor conflicte intrapsihice, senzaţiade vină.

Desenul ,, familiei” – la ambii copii din desenulfamiliei lipseste mama, acest lucru sugerează sentimentulde abandon trăit de cei doi copii. În cele doua desene seconstată diferenţierea dintre sexe, realizată prinîmbrăcămintea celor desenaţi. Băiatul a desenat oactivitate în parc în care sora lui se joacă cu baloane,în timp ce băiatul şi tata o privesc. Tatăl este plasat înmijloc şi este desenat de dimensiuni mai mari, ceea cesugerează autoritatea pe care o are în familie. Lipsacontactelor fizice dintre cei trei membrii ai familiei şiplasarea băiatului într-un cadru mai îndepărtat sugereazălipsa de siguranţă în contactele sociale. Cei trei suntveseli, si se bucura de timpul petrecut impreuna. Îndesenul realizat de fetiţă se constată prezenţa unui altpersonaj, o prietenă, acest fapt sugerează ataşamentul deaceasta şi prezenţa constantă în cadrul familiei.Personajele se ţin de mână şi sunt vesele, au ieşit înparc şi se simt bine împreună. Tatăl este perceput ca oautoritate prin realizarea personajului de dimensiuni maimari, dar se joacă împreună cu cei trei copii şi participăla distracţia copiilor.

Ambele desene realizate de C.A. si C.I. sugerează căplecarea mamei şi lipsa contactelor cu aceasta au schimbatimaginea familiei în viziunea celor doi copii; omisiuneamamei sugerează efectul de respingere şi sentimentul deabandon.

71

STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUAŢIA COPILULUI D.G.E. Cazul nr. 2

I. DATE DE IDENTIFICARE COPIL D.G.E.

a. Nume şi prenume: - D.G.E. b. Data şi locul naşterii / CNP: - 8 anic. Act de stare civilă / identitate:act de naştere -

confidenţiald. Naţionalitate / cetăţenie / limba maternă: - româna

72

e. Religie: - ortodoxăf. Nume şi prenume tată / mamă: - D.V. /C. D.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieşte fără forme legale:

- i. Condiţii de locuit: - modestej. Situaţie şcolară a copilului în prezent: - şcolark. Starea de sănătate a copilului în prezent: - clinic

sănătos

II. DATE DE IDENTIFICARE FAMILIE NATURALĂ

MAMAb. Nume şi prenume: - C. D.c. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţiald. Act de stare civilă / identitate: -

confidenţiale. Naţionalitate / cetăţenie / limba maternă: - românăf. Religie: - ortodoxăg. Nume şi prenume tată /mamă: - h. Domiciliu: - confidentiali. Locuieşte fără forme legale: - străinătatej. Starea civila: - divorţatăk. Condiţii de locuit: - l. Loc de muncă / venituri: plecată la

muncă în străinătatem. Starea de sănătate în prezent: -

TATAa. Nume şi prenume: - D.V.b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civilă / identitate: -

confidenţiald. Nationalitate / cetatenie / limba materna: - românăe. Religie: - ortodoxăf. Nume şi prenume tată / mamă: - G./E.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieste fara forme legale: - i. Starea civila: - concubinajj. Condiţii de locuit: -

73

k. Loc de muncă / venituri: - plecat lamuncă în străinătate

FRAŢI / SURORI1. M.T.- 15 ani, şcolar2. M.R.- 14 ani, şcolar3. M.A.- 10 ani, şcolar

III ANALIZA CAZULUI A. Sesizare (cum a intrat cazul în atentiaDGASPC) Cazul copiilor M. – D., a intrat în atenţiaCentrului de Consiliere şi Sprijin pentru Pariţi şi Copii în data de 07.03.2008fiind sesizat de către autorităţile locale din comuna S.,care au solicitat instituirea unei măsuri de protecţiespecială pentru cei 4 minori, care se afla în dificultate,deoarece mama copiilor şi concubinul acesteia au plecat lamuncă, în străinătate. În sesizare se specifică faptul că cei patruminori ai căror parinţi sunt plecaţi în străinătatelocuiesc la numitul D.G. unchiul patern al copiilor (careeste casier la Primaria S.). Întruât mai are în grijă unnepot în vârstă de 20 de ani, care este elev iar situaţiafinanciară nu-i permite să se ocupe şi de cei patrunepoţi, s-a adresa Primariei S. pentru instituirea uneimăsuri de protecţie specială pentru aceştia. Din ancheta socială intocmită de cătrereprezentanţii autorităţilor locale, a reieşit faptul căaceştia nu s-au implicat în identificarea unei alternativepe plan local şi au venit cu propunerea de instituire aunei măsuri de protecţie specială pentru cei patru fraţi.

Specialiştii din cadrul Centrului de Consiliere şi Sprijinpentru Părinţi şi Copii, au contactat telefonic şi înscris reprezentanţii Primariei, Politiei şi Şcolii dincomuna S. aducându-li-se la cunoştinţă prevederile Legeinr.272/2004, privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, careobligă autoritătile locale să implice membrii comunităţii

74

şi să identifice alternative pe plan local care ar puteaveni în sprijinul copiilor, evitându-se astfelinstitutionalizarea acestora. Autorităţile locale ne-au comunicattelefonic că au luat legatura cu mama copiilor în Italiasi că aceasta a promis că se intoarce în tară pentru arezolva situaţia copiilor.

B. Evaluarea şi evoluţia cazului: În data de 30.05.2008, cazul a reintrat înatenţia Centrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţişi Copii, sesizat tot de Primăria S., prin care am fostinformaţi că mama copiilor, numita C. D. şi concubinulacesteia D. V. nu s-au întors din străinătate şi că existăriscul ca cei patru copii să rămână fără locuinţă.

Specialiştii DGASPC, au contactat conducerea şcoliigenerale din comuna S., respectiv pe d-na director M. R.pentru a întocmi o caracterizare din punct de vederepedagogic. Aceasta a fost sensibilizată de situaţia celorpatru copii si a menţionat că se va implica personalpentru a identifica o familie care să se poată îngriji deaceştia.

În aceeaşi zi directorul şcolii M. R., a contactatmai multe familii care ar putea să ajute copiii dar numaiuna singură a fost dispusă să le ofere condiţii materialeşi afecţiune pentru toţi fraţii fără a-i despărţi. Familiase numeşte O. S. G. şi G., locuieşte în comuna S şicunoaste copiii de când erau mici. De menţionat estefaptul că în comună se află mai multe familii care au înplasament copii aflaţi în dificultate.

În data de 06.06.2008, o echipă formată dintr-unasistent social şi un psiholog s-a deplasat în comuna S.pentru a evalua situaţia din punct de vedere psiho-sociala copiilor, şi a condiţiilor în care locuiesc în prezentprecum şi evaluarea familiei O. S. si G..

Echipa de specialişti însoţită de referentul socials-au deplasat la şcoala din comuna S. unde surorile M Tşi sora ei M R , sunt eleve în clasa a VII – a. Dindiscuţiile purtate cu cele doua surori au rezultaturmătoarele :

- părinţii copiilor au divorţat când aceştia erau mici,au locuit o perioadă în satul C., la bunica maternă

75

până când aceasta a decedat, după care din anul 1998s-au mutat în satul N, com. M. la numitul D.G.,relaţie din care a rezultat minora D. G. E., elevă înclasa a I-a la şcoala din satul N.

- minorele prezentau simptomele unui abuz emoţional,manifestau un sentiment de nesiguranţă şi frică ca s-ar putea produce separarea fraţilor;

- au relatat faptul că ţin legatura cu mama telefoniccare nu a putut justifica neimplicarea acesteia îniesirea copiilor din criză, dar că au speranţa căîntr-o bună zi mama se va intoarce şi vor fi din nouo familie;

- copiii nu au mai primit ajutor financiar de la mamădin luna februarie 2007, singurele venituri rezultânddin alocaţii şi din ajutorul vecinilor;

- surorile şi-au dat acordul atât verbal cât şi înscris că doresc să locuiască la familia O. S.Minorii frecventează şcoala, sunt îngrijiţi,

îmbrăcaţi iar din caracterizarea şcolară reiese faptul căaceştia au note de promovare, că nu au creat problemedeosebite, că există sistem relaţional şi ataşamentputernic între fraţi.

Echipa interdisciplinară însoţită de minora M. T. s-adeplasat în satul N., la imobilul domnului D. G. în carelocuiesc şi cei patru copii si s-au constatat urmatoarele:

la domiciliu se aflau cei doi fraţi mai micicare tocmai se întorseseră de la şcoala dinsat unde învată;

copiii ne-au arătat camerele în carelocuiesc; acestea erau modest mobilate şiîngrijite;

minorii se gospodăresc singuri, sora cea marede 15 ani suplinind locul mamei. Aceasta seocupă de curaţenie, mâncare şi spălat rufe ;

domnul D. G. nu era nici la Primărie şi nicila locuinţa acestuia nu se afla aşa că nu s-aputut asculta şi punctul de vedere alacestuia în ceea ce priveşte situaţia decriză în care se afla copiii;

fraţii mai mici au fost consiliaţi deasistentul social şi psihologul DGASPC şiinformati cu privire la situaţia lor viitoare

76

şi în acest sens am aflat ca aceştia aubeneficiat de o măsura de protecţie specialăpentru un an de zile într-un centru deplasament, în urma neîntelegerilor dintremama sa şi concubinul acesteia, după care aufost reintegrati în familie;

C. Încadrarea juridică a cazuluiLegea 272/2004 privind protecţia şi promovarea

drepturilor copiluluiART. 64 (1) Plasamentul copilului în regim de urgenţă este

o măsură de protecţie specială, cu caracter temporar, carese stabileşte în situaţia copilului abuzat sau neglijat,precum şi în situaţia copilului găsit sau a celuiabandonat în unităţi sanitare.

(3) Pe toată durata plasamentului în regim deurgenţă se suspendă de drept exerciţiul drepturilorpărinteşti, până când instanţa judecătorească va decide cuprivire la menţinerea sau la înlocuirea acestei măsuri şicu privire la exercitarea drepturilor părinteşti. Peperioada suspendării, drepturile şi obligaţiile părinteştiprivitoare la persoana copilului sunt exercitate şi,respectiv, sunt îndeplinite de către persoana, familia,asistentul maternal sau de către şeful serviciului de tiprezidenţial care a primit copilul în plasament în regim deurgenţă, iar cele privitoare la bunurile copilului suntexercitate şi, respectiv, sunt îndeplinite de cătrepreşedintele consiliului judeţean, respectiv de cătreprimarul sectorului municipiului Bucureşti.

ART. 65 (2) Măsura plasamentului în regim de urgenţă se

stabileşte de către instanţa judecătorească în condiţiileart. 94 alin. (3).

D. Genograma familiei bilologice a copiilor:

77

LEGENDA

E. Eco EcomapaF. mapaG. Ecom EcomapaH. apa

E. Ecomapa

36 40

915

1315

78

Persoană de sex feminină

Persoană de sex masculină

Relaţie de căsătorie

Relaţie de concubinaj

Căsătorie încheiată de divorţ

Bărbat decedat

D.G.E.9 ani

Părinţii Fraţii

Reprezentanţii DGASPC

Unchiul matern

Autorităţile locale

Legendă

Relaţie, echilibrată normală Relaţie foarte puternicăRelaţie stresantăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Şcoala

Vecinii

79

E. Analiza câmpului de forţe

(+) (-) 1.Menţinerea relaţieitelefonice cu părinţii învederea reîntregiriifamiliei

1.Plecarea părinţilor lamuncă în străinătate

2. 2.Relaţia tensionată cuunchiul

3.Ataşament puternic întrecei 4 fraţi

3.Abuzul emoţional suferitca urmare a separării depărinţi

IV. SERVICII OFERITE:- consiliere socială;- consiliere psihologică de grup;- consiliere juridică- informare.

V. ETIOLOGIA PROBLEMELORExistă mai mulţi factori care sunt răspunzători de

situaţia copiilor: plecarea mamei şi a concubinului în străinătate

şi încredinţarea copiilor unei persoaneinteresată doar de partea materială;

lipsa contactelor vizuale cu mama; gazduirea a trei dintre copii într-un centru de

plasament datorită neînţelegerilor dintrepărinţi;

divorţul celor doi părinţi; neimplicarea tatălui în procesul creşterii

copiilor după pronuntarea divorţului; decesul bunicii materne.

VI . DIAGNOZA CAZULUI Schimbările care au loc în mediul familialîsi lasă tot timpul amprenta asupra dezvoltării copiilor.Cei patru fraţi au trecut prin foarte multe experienţedureroase la vârsta cand aveau nevoie de un mediu familial

80

stabil, de afecţiune şi dragoste din partea părinţilor.Divorţul părinţilor, decesul bunicii materne, reintegrareaîn noua familie şi ulterior plecarea mamei şi aconcubinului în străinătate au lăsat urme adânci însufletul lor. Efectele acestor schimbări se reflectă înscăderea stimei de sine a celor 4 copii, instabilitateemoţională, nesiguranţă.

VII. PROGNOZA Copiii au beneficiat de consiliere psiho-socială (individuală şi de grup) în care s-a urmăritanularea efectelor negative generate de despărţireapărinţilor, creşterea încrederii în propria persoană,schimbarea atitudinilor faţă de propria persoană,schimbarea atitudinii negative faţă de despărţireapărinţilor, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare,facilitarea reintegrării în cadrul familiei de plasament.

De asemenea, copiii au fost informaţi cu privire lademersurile pe care specialiştii Centrului de Consiliereurmează să le intreprindă în vederea instituirii măsuriide plasament la familia O.S., şi că fraţii care au vârstade peste 10 ani vor primi citaţie din partea tribunaluluipentru a participa la proces, unde se va asuculta opiniaacestora.

Cazul a fost monitorizat de către autorităţile localecare au transmis reprezentanţilor DGASPC rapoarte demonitorizare pe o perioadă de trei luni cu privire laevoluţia copiilor.

În urma informaţiilor primite s-a constatat că fraţiiD.-M. s-au integrat în noul mediu, beneficiază deataşament şi un mediu stabil, securizant de tip familial,propice dezvoltării unei personalităţi armonioase .

81

STUDIU DE CAZ PRIVIND SITUAŢIA COPILULUICazul nr. 3

I. DATE DE IDENTIFICARE COPIL

a. Nume şi prenume: - T.Ancuţa-.Elena.b. Data şi locul nasterii / CNP: - 13 anic. Act de stare civilă / identitate:act de naştere -

confidenţiald. Nationalitate / cetăţenie / limba maternă: - română

82

e. Religie: - ortodoxaf. Nume şi prenume tata / mama: - B.V./ T.N.g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieste fara forme legale:

- i. Condiţii de locuit: - modestej. Situatie scolara a copilului în prezent: -

abandon şcolark. Starea de sănătate a copilului în prezent: - clinic

sănătos

II DATE DE IDENTIFICARE FAMILIE NATURALA

MAMAa. Nume şi prenume: - T.N.b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civilă / identitate: -

confidenţiald. Naţionalitate / cetăţenie / limba maternă: - românăe. Religie: - ortodoxaf. Nume şi prenume tata / mama: - g. Domiciliu: - confidenţialh. Locuieşte fără forme legale: -

străinătatei. Starea civila: - căsătotităj. Condiţii de locuit: - modestek. Loc de muncă / venituri: plecată la

muncă în străinătatel. Starea de sănătate în prezent: -

TATAa. Nume şi prenume: - B.V.b. Data şi locul naşterii / CNP: -

confidenţialc. Act de stare civilă / identitate: -

confidenţiald. Nationalitate / cetatenie / limba materna: - românăe. Religie: - ortodoxaf. Nume şi prenume tata / mama: - modesteg. Domiciliu: - confidential

83

h. Locuieşte fără forme legale: - comuna U.i. Starea civilă: - concubinajj. Condiţii de locuit: - k. Loc de muncă / venituri: - fără

ocupaţie

FRAŢI / SURORI 1. B. Remus Gheorghe, în vârstă de 11 ani,elev in cls. a Va ;

2. B. Ana -Maria, în vârstă de 11 ani, elevă încls. a III a ;3. T. Larisa-Alexandra, în vârstă de 8 ani, elevain cls.I;4. B. Vasilica –Amalia, , în vârstă de 4 ani,prescolar ;5. B. Oliviu-Neculai, în vârstă de 2 ani

III ANALIZA CAZULUI A. Sesizare (cum a intrat cazul în atenţiaDGASPC) Cazul fraţilor B.-T., a intrat în atenţiaCentrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii în data de 11.02.2008,în urma unei sesizări telefonice prin care s-a semnalatfaptul că minorii sunt neglijaţi de către părinţi,întrucât mama a plecat la muncă, în străinătate iar tatălnu are loc de muncă şi nu se ocupă corespunzător decreşterea şi îngrijirea acestora.

B. Evaluarea şi evoluţia cazului:În data de 18.02.2008, specialiştii Centrului de

Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copii şispecialiştii Servicului Antisărăcie s-au deplasat împreunăcu reprezentantul Primăriei comunei U., la domiciliulfamiliei B, în scopul evaluării situaţiei minorilor încauză.

Familia B. locuieşte într-o casă compusă din douacamere, modest mobilate şi bine întreţinute din punct de

84

vedere igienico-sanitar. Casa este construită din lut şinu este racordată la reţeaua electrică.

La data vizitei la domiciliu se aflau cei 5 minorişi tatal acestora, numitul B. Vasile. Din discuţiilepurtate cu tatăl copiilor a reieşit că soţia sa, B.Nicoleta a părăsit domiciliul conjugal în urmă cu un an şia plecat la muncă, în străinătate. Mama copiilor a luataceastă hotărâre întrucât soţul a aflat despre relaţiaextraconjugală pe care a avut-o cu un nepot în vârstă de18 ani.

Numitul B. Vasile a precizat că a vorbit cu soţia sala telefon şi a rugat-o să se intoarcă acasă, la copiiicare au nevoie de afecţiunea şi dragostea maternă, însăaceasta a refuzat .

Tatal a fost informat că există posibilitatea ca cei5 copii sa beneficieze de un mediu stabil din punct devedere psiho-afectiv, însă acesta a menţionat că nu estede acord cu instituirea unei măsuri de protecţie specialăpentru copii, şi a declarat pe propria raspundere că se vaocupa în continuare de creşterea şi îngrijirea minorilor. Specialiştii CCS au constatat că fraţii B.–T. eraucurat imbracaţi şi bine îngrijiţi în ceea ce priveşteigiena corporală, ocupându-se de ei şi de întreagagospodărie minora T. Ancuta-Elena, in varsta de 13ani.

De asemenea, s-a constatat că minorii sunt dezvoltaţinormal din punct de vedere fizic, şi nu sunt în evidenţamedicului de familie cu boli cronice.

Pe parcursul discuţiei, minora a dat dovadă dematuritate în asumarea rolului parental faţă de fraţii ei,existând un puternic ataşament între aceştia. Minora a maideclarat că a fost nevoită să abandoneze şcoala ca să aibăgrijă de fraţii ei mai mici întrucât mama sa a plecat lamuncă în străinătate iar tatăl nu se putea ocupa singur degospodărie şi de îngrijirea copiilor. Ancuţa a manifestato atitudine deschisă în consilierea cu specialiştii,exprimându-şi dorinţa de a comunica, de a povesti desprerelaţiile existente în cadrul familiei sale.

Minora ne-a adus la cunoştinţă că dupăplecarea mamei în străinătate a devenit stapâna casei,asumându-şi îndatoriri cu mult peste capacităţile uneifete de 13 ani, fiind supusă unei maturizari pentru care

85

nu a fost pregatită şi care i-a afectat dezvoltarea.Aceasta prezintă un comportament verbal cu nivel mediu deexprimare, datorită lipsei educaţiei în plan familial şişcolar. Se observă carenţe grave în plan afectiv,impunându-se prezenţa unui adult necesară dezvoltarii uneipersonalităţi armonioase.

S-au purtat discuţii legate de reluareacursurilor şcolare, iar T. Ancuţa – Elena s-a arătatinteresată de acest lucru, solicitând informaţii în acestsens.

Specialiştii DGASPC s-au deplasat la şcoala din com. U.unde au discutat cu învăţătoarea şi respectiv dirigintafraţilor B.-T. Cadrele didactice intervievate ne-auinformat că minorii în cauză nu ridică probleme majore,sunt cuminţi, nu lipsesc de la scoala, insă au o situaţiemediocră la învăţătură, cauzată în mare măsură de lipsa deimplicare a unui adult în educaţia acestora.

În ceea ce priveşte posibilitatea reintegrăriişcolare a minorei T. Ancuţa, diriginta elevului ne-aprecizat că aceasta poate relua cursurile şcolare începândcu deschiderea noului an şcolar 2008/2009, asigurându-necă-i va acorda tot suportul necesar în vedereareintegrării în noul colectiv, a îmbunătăţirii situaţieişcolare şi implicit a promovării anului şcolar.Reprezentanţii şcolii au înţeles situaţia dificilă pe carefraţii în cauză o parcurg şi necesitatea că aceştia să fieajutaţi să depăşească aceste probleme, astfel încâtefectele asupra dezvoltării personalităţii să fie cât maireduse.

Echipa DGASPC s-a deplasat şi la cabinetulmedical din comună. Din discuţia purtată cu medicul areieşit că mama, T. Nicoleta nu s-a deplasat niciodată cucopiii în vederea vaccinării acestora, şi nici nu a fostreceptivă la informaţiile referitoare la metodelecontraceptive şi modul de utilizare a acestora în vedereaevitării pe viitor a unei sarcini nedorite.

Familia B. beneficiază de ajutor social, alocaţiecomplementară precum şi de alocaţia de stat a copiilor .

Tatăl copiilor a fost consiliat de specialişti cu privire la :

86

-importanţa implicării în procesul creşterii şi îngrijiriicopiilor în vederea asigurării acestora unui climat socio-afectiv stabil ; -dreptul copiilor la educaţie care să le permitădezvoltarea în condiţii nediscriminatorii, a aptitudinilorşi personalităţii sale ; - obligaţia de a o reinscrie pe fiica sa, T. Ancuţa, laşcoala si de a asigura frecventarea cu regularitate decatre aceasta a cursurilor scolare ;- necesitatea stabilirii unei relaţii afective între tatăşi copii, esentială pentru dezvoltarea acestora ;- comunicarea adecvata cu minorii ;- importanţa satisfacerii nevoilor emoţionale ale copiilorşi importanţa asigurării unui mediu afectiv stabil ;- obligaţia în calitate de părinte de a se ocupa decreşterea şi îngrijirea copiilor şi de a le asigura, înlimita posibilităţilor, condiţii ncecesare pentrucreştere, educare, învătătură, şi pregătire profesională ;- obligaţia de a se adresa serviciilor mdicale în vedereaasigurării copiilor o stare de sănătate bună şi pentru apreveni situaţiile care pun în pericol viaţa, creşterea,şi dezvoltarea copilului.

C. Încadrarea juridică a cazuluiLegea 272/2004 privind protecţia şi promovarea

drepturilor copiluluiArt.5(2) Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea

dezvoltării copiluluirevine în primul rând părinţilor,aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi dea-şi îndeplini obligaţiile faţă de copil tinând seama cuprioritate de interesul superior al acestuia.

(3) În subsidiar, responsabilitatea revinecolectivităţii locale din care fac parte copilul şifamilia sa. Autorităţile administraţiei publice locale auobligaţia de a sprijin părinţii, sau după caz altreprezentant legal al copilului în realizarea obligaţiilorce le revin cu privire la copil, dezvoltând şi asigurândîn acest scop servicii diversificate, accesibile şi decalitate, corespunzatoare nevoilor copilului.

87

(4) Intervenţia statului este complementară; statulasigură protecţia copilului şi garantează respectareatuturor drepturilor sale prin activitatea specificărealizată de instituţiile statului şi de autorităţilepublice cu atribuţii în acest domeniu.

D. Genograma

LEGENDA

E. Ecomapa

88

Persoană de sexfeminină

Persoană de sexmasculină

4

39 44

2 1111 13

F. Analiza câmpului de forţe

Ancuţa13 ani

Fraţii

Tata

Legendă

Relaţie foarte puternicăRelaţie, echilibrată normală Relaţie stresantăRelaţie unilateralăRelaţie bilaterală

Şcoala

Mama

Reprezentanţii DGASPC

Reprezentanţii

autorităţii locale

89

(+) (-) 1.Menţinerea relaţieitelefonice cu mama învederea reîntregiriifamiliei

1.Plecarea mamei la muncăîn străinătate

2.Interesul şi atitudinea pozitivă a fetei de a relua cursurile şcolare

2.Abandonul şcolar al fetei

3.Tata va încerca să petreacă mai mult timp cu ceidoi copii

3. Comunicarea deficitară cu tatăl

4.Ataşament puternic întrefraţi

4.Abuzul emoţional suferitca urmare a separării demamă

IV. SERVICII OFERITE:- consiliere socială;- consiliere psihologică de grup;- consiliere juridică- informare.

V. ETIOLOGIA PROBLEMELORExistă mai mulţi factori care sunt raspunzători de

situaţia copiilor: lipsa contactelor vizuale cu mama; neimplicarea tatălui în procesul creşterii

copiilor; lipsa abilităţilor parentale şi nivelul scăzut

al educaţiei părinţilor; relaţionare defectuoasă tată-copil; despărţirea afectivă a celor doi părinţi.

VI . DIAGNOZA CAZULUI Schimbările care au loc în mediul familialîşi lasă tot timpul amprenta asupra dezvoltării copiilor.Fraţii B.–T. au trecut prin foarte multe experienţedureroase într-un timp foarte scurt, plecarea mamei,despărţirea dintre cei doi parinţi, lipsa oricărorcontacte cu mama, au lăsat urme adânci în sufletul lor.Efectele acestor schimbări se reflectă în scăderea stimeide sine a copiiilor, eşecul şcolar al fetiţei de 13 ani,

90

situaţia slabă la învăţătură a celorlaţi fraţi,instabilitate emoţională.

VII. PROGNOZA Copiii au beneficiat de consiliere psiho-socială (degrup) în care s-a urmărit anularea efectelor negativegenerate de despărţirea părinţilor, creşterea încrederii înpropria persoană, schimbarea atitudinilor faţă de propriapersoană, schimbarea atitudinii negative faţă de despărţireaparinţilor, îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, facilitareareluării cursurilor şcolare a fetei. În urma intervenţiei specialiştilor DGASPC şi areprezentanţilor autorităţii locale, familia B. –T.abeneficiat de sprijin, în vederea previnirii separăriicopiilor de familia naturală. De asemenea, specialiştiiCentrului de Consiliere şi Sprijin pentru Părinţi şi Copiiîn colaborare cu fundaţia HHC Romania, a acordat sprijinmaterial-financiar familiei în vederea imbunătăţiriicondiţiilor de trai.Cazul a fost monitorizat de către reprezentanţii Primăriei

U. pe o prioadă de trei luniîn vederea prevenirii separării copiilor de familianaturală/ extinsă, în conformitate cu Legea 272/2004privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului.

CONCLUZII

În contextul aderării la Uniunea Europeană, ceea ce aînsemnat printre altele şi deschiderea graniţelor şireglementarea raporturilor de muncă în ceea ce-i priveşte pecetăţenii români, România se confruntă cu migraţia masivă aunui număr din ce în ce mai mare de persoane către ţările cuo economie mai dezvoltată unde sunt asigurate condiţii maibune şi mai avantajoase de muncă.

După factorii de natura economica (lipsa banilor,lipsa unui loc de munca, lipsa unei locuinţe) considerati decopiii care frecventeaza scoala ca fiind de importanţamajora, poziţia secunda este ocupata de existenţaconflictelor in familie, dar şi de lipsa celuilalt părinte.

Nu trebuie aşadar sa consideram ca efecte ale migraţieiexterne saracia sau somajul si sa ignoram modificarile prin

91

care trece familia, modificarile de structura familiala carepot conduce şi ele, se pare, la aceeaşi decizie.

Lipsa unui loc de munca, lipsa banilor, lipsa uneilocuinte, conflictele din familie, lipsa celuilalt parinte,conflictele cu copiii, se pot incadra in cauzele caredetermina parintii sa plece la munca in strainatate, siaceasta concluzie o putem sustine dupa cazuistica pe care oinstrumentam.

De cele mai multe ori parintii se folosesc de aceastatactica de a fugi de responsabilitati sperand ca odata cuplecarea in strainatate problemele se rezolva de la sine.Este cat se poate de fals; la intoarcerea in tara seconstata ca relatiile de afectiune intre membrii familiei numai exista, ura inlocuieste sentimentul de dragoste si decele mai multe ori singura cale de a-si rezolva problemeleeste despartirea definitiva cu ajutorul instantei dejudecata.

În cazul in care parinţii decid sa se desparta, unulplecand la munca in strainatate, motivul invocat este celfinanciar deşi cauzele sunt conflictele familiale pe careincearca sa şi le rezolve in aceasta maniera. Motivuleconomic nu este singurul motiv, el poate fi doar oacoperire a cauzei reale, problemele din familie erauinainte de plecarea unuia dintre parinţi la munca instrainatate, problema divorţului fiind luata in discutieinainte de plecarea la munca in strainatate.

In urma experientei acumulate ca instrumentare aacestei problematici reiese un profil psihologic alfamiliilor care aleg ca solutie la rezolvarea problemelorplecarea la munca in strainatate:● Sunt familii care se confrunta cu probleme financiare,provenind atat din mediul rural cat si din mediul urban; ● Se observa o schimbare de roluri, femeia este cea carepleaca de acasa intrucat reuseste sa-si gaseasca mai usor unloc de munca; ● Sunt frecvente situaţiile in care amandoi parinţiihotarasc sa plece, lasand copiii in grija altor persoane,ceea ce denota delegarea responsabilitatilor fara aconstientiza consecintele;● Dorinţa unui caştig considerabil îi face pe parinţi satreaca pe un plan secund copiii, astfel ca familii unite,

92

organizate in care fiecare işi indeplinea corespunzatorrolul, ajung sa devin familii dezorganizate, destrămate; ● Factorii favorizanţi economici, ca şi cei de tip familialnu acţioneaza in mod cauzal liniar şi nici nu suntindependenţi unul faţa de celalalt. Ei sunt în corelaţie şiaparţin unui context social, unui model cultural comunitar; ● Copiii percep şi acceptă lipsa banilor, precum şi lipsaunui loc de munca al parinţilor ca principalul motiv ce adeterminat plecarea pentru o perioada de timp la munca instrainatate; ● Durata absenţei unui membru al familiei, sau a ambilor,poate fi asociata cu o serie de probleme sau cu asigurareaunor nevoi strict materiale ale copilului; - Media de varsta a parintilor se situeaza intre 28 – 45 deani, perioada considerata fertila, explicandu-se numarul marede copii lasati singuri;- Majoritatea parintilor care aleg sa plece in strainatate nufac parte din categoria celor care traiesc din ajutorulsocial, intrucat deplasarea este destul de costisitoare; - Din puct de vedere al studiilor, s-a constatat ca acestiasunt absolventi de studii medii ( femeile celmult zece clase iar barbatii absolventi de scoliprofesionale).

Din datele statistice centralizate şi prelucrate despecialiştii CCS, a reieşit faptul că fenomenul înregistreazăo creştere continuă, favorizată de o multitudine de factoricare au precedat aderarea României la Uniunea Europeană:

lipsa campaniilor de informare cu privire la efecteleseparării copiilor de părinţi;

lipsa campaniilor de informare a populaţiei cu sprijinulmass-media a actului legislativ, respectiv a Ordinului219/2006;

Ordinul 219/2006 se aplică doar persoanelor cu contractlegal de muncă în străinătate;

lipsa specialiştilor din cadrul consiliilor locale(asistenţi sociali, psihologi, jurişti);

lipsa locurilor de muncă atractive din punct de vederefinanciar;

rata ridicată a şomajului; lipsa cadrului legislativ prin care parinţii să fie

sancţionaţi dacă la plecarea în străinătate nu dovedesc

93

la iesirea din ţară ca şi-au lăsat copii pe o perioadăscurtă de timp în grija unor persoane responsabile;

neimplicarea cadrelor didactice în şcoli; lipsa cadrelor medicale în localităţile în care

figurează cazurile sociale deosebite; lipsa cadrului legislativ în ceea ce priveşte copilul

rămas singur ca urmare a plecării parinţilor înstrăinătate;

slaba implicare a prelaţilor Bisericii în comunităţiledefavorizate etc.

lipsa campaniilor de sensibilizare şi implicare acomunităţii;

lipsa proiectelor şi programelor care să vină însprijinul familiilor cu mulţi copii;

apariţia fenomenului de stigmatizare şi implicitmarginalizare socială.

RECOMANDĂRI:

Recomandările vizează atât prevenirea prin reducereaefectelor negative datorate lipsei temporare a părinţilor câtşi intervenţia pentru cazurile care necesită acest lucru. - implicarea autorităţilor în drept, a mass-media în scopulreintregirii familiei, acolo unde doreşte familia să sestabilească;- organizarea, atât de către instituţiile publice cât şi decătre ONG-uri, a unor campanii de informare a părinţilor învederea conştientizării riscurilor asumate prin plecarea lamuncă în străinătate; - organizarea unor campanii de informare pentru părinţiprivind aspectele importante de care trebuie să ţină cont petimpul lipsei temporare de acasă (cum trebuie să comunice cucopiii, cum trebuie menţinută legătura cu aceştia, importanţaacordării dreptului copilului de a participa la deciziile ceîl privesc etc. - adoptarea de politici sociale în concordanţă cu nevoilepopulaţiei majoritare; - parteneriate interinstituţionale care să desfaşoareactivităţi de prevenire;- înfiinţarea unui serviciu de Prevenire în cadrul fiecăreiprimării din judeţ, precum şi deschiderea de Centre de zi înlocalităţile unde primează cazurile sociale;

94

- extinderea reţelei de consilieri şcolari în vedereadezvoltării de activităţi specifice atât cu copiii cupărinţii plecaţi, cât şi cu ceilalţi; - organizarea de întâlniri de lucru la nivel naţional încare să se dezbată tema « problematica copilului singuracasă » ; - parteneriate la nivel internaţional care să facilitezereintregirea familiilor care doresc să se stabilească înstrăinătate;

- sprijinirea familiilor cu mulţi copii; - reforma constructivă in ceea ce priveşte educaţia, sănătateaşi protecţia socială ; - programe de intrajutorare reciprocă.

Şi nu în ultimul rând, se recomandă: Dezvoltarea unei strategii de mobilizare şi intervenţie la nivel local

a) Înfiinţarea şi extinderea SPAS-urilor la nivel local b) Formarea de grupuri consultative la nivel local c) Accelerarea aplicării măsurilor de prevenire şiintervenţie prevăzute în lege: identificarea şi monitorizareacât mai multor familii unde există copii cu ambii părinţiplecaţi la muncă în străinătate; d) Sensibilizarea aleşilor locali în vederea alocării defonduri de la bugetele locale pentru protecţia copiiloraflaţi în dificultate implicit a copiilor cu părinţi plecaţi.

Aceste măsuri propuse necesită implicarea şi în specialcolaborarea cât mai multor actori sociali – atât a ONG-urilor, autorităţilor centrale şi locale (cu implicareaserviciilor sociale, inspectoratelor şcolare şi a poliţiei)cât şi a cadrelor didactice, angajatorilor sau mass-media.Corelarea şi unificarea eforturilor reprezintă un pasesenţial în asigurarea respectării drepturilor tuturorcopiilor indiferent dacă aceştia beneficiază sau nu deprezenţa părinţilor.

95

ANEXE

96

ANEXA NR. 1

RAPORT DE EVALUARE INIŢIALĂ

DATE DE IDENTIFICARE BENEFICIAR …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

DESCRIEREA PROBLEMEI CLIENTULUI ………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

MODALITATI DE INTERVENTIE PE CAZ ……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

97

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………………………………………………………………………………………

DATA SI LOCUL URMATOAREI INTALNIRI…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SEF CENTRU,RESPONSABIL CAZ,ANEXA Nr. 2

ANGAJAMENT

Intre:I. Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Parinti si Copiisi,II.Dl/Dna/Dra………………………………………………………………………………..cu domiciliulstabil in localitatea………………………str. ………....................nr.……….bl. ……sc. …..ap. ……tel. ……………………nascut (a) in datade…………………, identificat (a) cu B.I./C.I., seria……nr. …………eliberat de Politia…………………………..la data de………………….in calitatede client/parinte al copilului………………………………solicita(consiliere psihologica/ juridica / sociala) pentru:….................................................................................................................................………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...………………………………………………………………………………………………..………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....................................................................................................................................................……………………………………………………………………………………………….A intervenit prezentul ANGAJAMENT, prin care:

98

1. Centrul de Consiliere si Sprijin pentru Parinti si Copiise obliga: a) sa respecte normele deontologiei profesionale; b) sa asigure organizarea si desfasurarea calitativa, siin bune conditii a sedintelor de consiliere, dupa urmatoarelenorme: - discretie si confidentialitate; - profesionalism si calitatea serviciilor; - cadru securizant si de incredere; - respectarea opiniilor clientului. c) sa ofere de fiecare data un raspuns profesional inceea ce priveste evolutia cazului.2. Dl/Dna/Dra……………………………………………………….se obliga: a) sa respecte obiectivele si programul sedintelor deconsiliere (ora, frecventa, etc.); b) sa se implice in mod activ in toate demersurileprogramului de consiliere, constient fiind de faptul casolutia vine in primul rand din partea lui; c) sa pastreze confidentialitatea informatiilor in afaracabinetului; d) sa manifeste sinceritate si deschidere la intrebarilepuse de consilier pe tot parcursul programului de consiliere; e) sa manifeste deschidere emotionala; f) sa nu recurga la nici un fel de violenta (fizica,verbala, sexuala, etc.); g) sa prezinte consilierului informatii despre situatiafamiliala, starea de sanatate, etc.Daca prezentul ANGAJAMENT nu este respectat de catresolicitantii sedintelor de consiliere, membrii Centrului isirezerva dreptul de a inchide cazul.NOTA: In cazul in care se va incepe un program de consilierecu un copil sub 14 ani, prezentul ANGAJAMENT se va incheia cuunul dintre parintii acestuia.

DATA: ……………………….

CONSILIER,CLIENT ANEXA NR. 3

PLAN PERSONALIZAT DE CONSILIERE

99

Nume si prenumebeneficiar……………………………….varsta…………….Data intocmirii P.P.C…….………………………………………………….…Scurt istoric personal: …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………Servicii specializate oferitebeneficiarului…………………………………….…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Problematica cazului (situatia actuala):……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

100

Obiective stabilite impreuna cu beneficiarul invederea depasirii situatiei de criza :……………………………………………………………………………………………………………………………………................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Activitati corespunzatoare atingerii obiectivelor(modalitati de interventie):……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….......................................................................…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Durata activitatilor: …………………………………………………………...

101

Rezultate si concluzii la inchiderea cazului………………………………………………………………............................………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

SEF CENTRU,RESPONSABILI CAZ ,ANEXA NR. 4

PLAN INDIVIDUALIZAT DE PROTECŢIE

NUME SI PRENUME COPIL: CNP- CERTIFICAT orientare scolara/ grad de handicap -

MODALITATI DE INITIERE/MENTINERE A LEGATURILOR CU PARINTII/ MEMBRIIFAMILIEI EXTINSE

Prezente

Forma de mentinere a legaturilor – Intalnire la sediul DGASPC Invoire in familia biologicaIntalnire la domiciliul AMP Intalnire in spatii socialeConvorbire telefonica Corespondenta scrisa

Ritmul de derulare a contactelor directe(intalniri)/indirecte -

102

Persoana din familia biologica si extinsa cu care se vamentine legatura

Potential de integrare /reintegrare in familia biologica /extinsa

STARE PREZENTAMedic de familie - Stare de sanatate: -Dezvoltare staturo-ponderala - Motricitate - Antecedente medicale semnificative - Invatamant - abandon scolarCadru didactic – Performante -Comportament in spatiul scolar -Atitudinea fata de activitatile scolare - Activitati extrascolare/recreative -

PROFIL PSIHOLOGIC:

NIVEL AL DEZVOLTARII INTELECTUALE -SERVICII DE TERAPIE/CONSILIERE -

SITUATIE JURIDICA Tata – Mama: -

FINALITATEA PLANULUI INDIVIDUALIZAT DE PROTECTIE :

TIPURI DE SERVICIITIP DESERVICIU

OBIECTIV GENERAL PERS/SERV.RESPONSABIL

PERIOADADE DESF.

PLANEDUCATIONAL

.

103

PLANSOCIAL

PLANPSIHOLOGIC

PLANMEDICAL

DATA ELABORARII/REVIZUIRII :

Sef Centru, Asistent social

Psiholog

BIBLIOGRAFIE1.Asociaţia Alternative Sociale, Singur acasă! Studiu realizat înzona Iaşi asupra copiilor separaţi de unul sau ambii părinţi prin plecareaacestora în străinătate, Iaşi 2006

104

2. Atkinson, Rita L.,Richard C., Smith Edward E., şiBem, Daryl J., Introducere în psihologie. Ediţia a IX –a.,Editura Tehnică, Bucureşti, 2000 3.Bocancea, C., Neamţu, G. , Elemente de asistenţă socială înRomânia, Editura All, 19994.Child Rights Information Center (CRIC), Study Report:The Situation of Children Left Behind by Migrating Parents, UNICEF,Chişinău, 20065. Dublea,, A., Ştefăroi, N., Luca, S., Gafta, G.,Moisescu, R., Mursa, L.,Luca, C., Puşcaşu, D. & Vlad,M., Ghid de practice instituţionale în instrumentarea cauzelor cu minori,Asosciaţia Alternatice Sociale, Iaşi, 20056. Cojocaru, S., Metode apreciative în asistenţa socială, EdituraPolirom, 20057. Geldard, K. şi Geldard, D. , Counselling Children. Apractical Introduction, SAGE Publication, Londra, 19978. Golu M., Dicţionar de Psihologie Socială, EdituraEnciclopedică Bucureşti,19819. Ionescu, Şerban, ( coord.) Copilul maltratat.Evaluare, prevenire, intervenţie, FundaţiaInternaţională pentru Copil şi Familie, Bucureşti, 200110. Luca, C., Cadrul legislativ privind problematica copiilor care suntlipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care aceştia sunt plecaţi lamuncă în străinătate, Revista de cercetare şi intervenţie socială,Volumul 15/200611. Mitrofan, I., Mitrofan, N., Familia de la A......la Z,Editura Ştinţifică, Bucureşti, 199112. Mitrofan, I., (coord.), Psihopatologia, psihoterapia, şiconsilierea copilului, Editura SPER, Bucureşti, 200113. Miftode, V., Fundamente ale asistenţei sociale, EdituraEminescu, 199914. Organizaţia Salvaţi Copiii, Ghid de Bune Practici pentruprevenirea abuzului asupra copilului, Bucureşti, 200215.Rădulescu, S.M., Banciu, D., Introducere în sociologiadelincvenţei juvenile. Adolescenţa între normalitate şi devianţă, EdituraMedicală, Bucureşti, 1990

105

16. Scripcaru, C. , Suicidul, Editura Sedcom Libris, Iaşi,200617.Verza E., Verza F.E., Psihologia vărstelor, Editura ProHumanitate, Bucureşti, 200018. ***Legea 272/ 2004, privind pritecţia şi promovatreadrepturilor copilului19.*** Ordinul 219/ 15.06.2006 - emis de cătreSecretaul de stat al Autorităţii Naţionale pentruProtecţia Drepturilor Copilului – privind activităţilede identificare, intevenţie şi monitorizare a copiilorcare sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioadaîn care aceştia se află la muncă în străinătate20. ***H.G. nr. 683/ 2006 pentru completarea Normelormetodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.156/2000 privind protecţia cetăţenilor români care lucreazăîn străinătate, aprobate prin H.G. nr. 384/ 2001.21.*** Ordinul 288/ 06.07.2006 – emis de către Secretaulde stat al Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaDrepturilor Copilului – pentru aprobarea Standardelorminime obligatorii privind managementul de caz îndomeniul protecţiei drepturilor copilului.22.*** Ordinul 88/ 27.07.2004 - emis de către Secretaulde stat al Autorităţii Naţionale pentru ProtecţiaDrepturilor Copilului pentru aprobarea Standardelorminime obligatorii privind Centrul de consiliere şisprijin pentru părinţi şi copii.

Reviste:1. Gazeta de Sud –– “Program pentru copiii cu părinţi plecaţi în străinătate” 24 octombrie 2007

Adrese internet : 1. http://www.calificativ.ro 2. http://www.parinti.com 3. http://www.mediafax.ro

106

107