al SC MAVGO HOLDING SRL - ISU Bacau

DE ACORD INSPECTOR ŞEF al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă

„Mr. CONSTANTIN ENE" al Judeţului Bacău

Colonel,

A P R O B PREŞEDINTELE COMITETULUI

JUDEŢEAN PENTRU SITUAŢII DE

URGENŢĂ BACĂU

PREFECT,

al

S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.

Bacău 2022

ROMÂNIA

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

DEPARTAMENTUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ

Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă

“Mr. CONSTANTIN ENE” al Judeţului Bacău

NESECRET

Nr. __________

din __________

Exemplar nr. __

ROMANIA

Judeţul BACĂU PLAN DE URGENŢĂ EXTERNĂ

pentru amplasamentul


Ediţia III 2022

Nesecret

24

CAPITOLUL I

ACTUALIZĂRI, REVIZUIRI, AVIZĂRI ȘI

DISTRIBUȚIE

1.1. DISTRIBUȚIA PLANULUI DE URGENȚĂ EXTERNĂ

Planul de urgenţă externă se elaborează conform O.M.A.I. nr. 156/2017 în trei

exemplare şi se păstrează, pe suport hârtie, precum şi în format electronic, după cum

urmează:

a) un exemplar la Inspectoratul pentru Situații de Urgență ,,Mr. CONSTANTIN

ENE” al Județului Bacău;

b) un exemplar la Instituţia Prefectului;

c) un exemplar la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Copii sau extrase din planul de urgenţă externă, după caz, se distribuie tuturor

autorităţilor administraţiei publice locale şi instituţiilor teritoriale care au

responsabilităţi de intervenţie stabilite în cadrul acestuia.

Responsabilitatea distribuirii copiilor planului revine Inspectoratul pentru Situații de

Urgență ,,Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău.

Lista de distribuţie a exemplarelor originale, copiilor şi extraselor sunt prezente în

anexa nr.1.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

25

Anexa nr.1 LISTA CU DISTRIBUȚIA PLANULUI

Difuzare PLAN URGENŢĂ EXTERNĂ

Obs Nr. crt. Unitatea Difuzat Funcția/

Numele și prenume

Semnătura/

data difuzării

1

Inspectoratul General pentru Situaţii

de Urgenţă 1 exemplar

original

Inspector General

2

Preşedintele Comitetului Judeţean

pentru Situaţii de Urgenţă al

judeţului Bacău

1 exemplar

original

Prefect

3

Inspectoratul pentru Situații de

Urgență „Mr. CONSTANTIN ENE”

al Județului Bacău

1 exemplar

original

Inspector şef

4 Primăria municipiului Onești Extras Primar

5

Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Bacău Extras

(D) Inspector şef

6 Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

”Ștefan cel Mare” Bacău Extras

(Î)Inspector şef

7 Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bacău Extras

Director executiv

8 Garda Naţională de Mediu -

Comisariatul Judeţean Bacău Extras

Comisar Şef

9 Administraţia Bazinală de Apă -

"Siret" Bacău Extras Director general

10 Sistemul de Gospodărire a Apelor

Bacău Extras

Director

11 Direcţia de Sănătate Publică Extras Director executiv

12 Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru

Siguranţa Alimentelor Extras

Director executiv

13 Serviciul de ambulanță Bacău Extras Manager

14 Spitalul Municipal Onești Extras Manager

15 Societatea Naţională de Cruce Roşie

din România - Filiala Bacău Extras

Director executiv

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

26

1.2. ACTUALIZAREA PLANULUI DE URGENȚĂ EXTERNĂ

Actualizarea planului de urgenţă externă se realizează prin grija Inspectoratului

pentru Situații de Urgență ,,Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău, cu sprijinul

Instituţiei Prefectului şi al autorităţilor administraţiei publice locale din zonele de

planificare la urgenţă, anual sau ori de câte ori apar modificări ale:

a) persoanelor nominalizate în plan, care au atribuţii în ceea ce priveşte

conducerea şi coordonarea acţiunilor de intervenţie, precum şi privind notificarea şi

informarea;

b) adreselor, numerelor de telefon, fax, e-mail ale entităţilor nominalizate în plan;

c) situaţiilor cu existentul de resurse umane şi materiale.

1.3. REVIZUIREA PLANULUI DE URGENȚĂ EXTERNĂ Revizuirea planului de urgenţă externă se realizează în termen de cel mult 3 ani sau

înainte de termen în baza modificărilor produse în:

a) caracteristicile surselor de risc;

b) analiza riscurilor din raportul de securitate;

c) scenariile cu efecte în exteriorul amplasamentului;

d) realizarea cooperării;

e) concepţia aplicării planului;

f) structura dezvoltărilor socio-economice şi aşezărilor umane din zonele de risc;

g) cunoştinţele tehnico-ştiinţifice în domeniu;

h) vecinătatea amplasamentului.

Tabelul actualizărilor şi revizuirilor este prezentat în anexa nr. 2.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

27

Anexa nr. 2

TABELUL ACTUALIZARILOR SI REVIZUIRILOR

Nr.

crt. Ediţia nr.

Data

actualizării /

revizuirii

Persoana autorizată care a

efectuat operaţia Descrierea modificării

1 I 29.11.2018

Structura cadru a planului

neconformă, modificări conform

O.M.A.I. nr.156 din 11.12.2017

2 II 25.05.2022 Revizuire conform art. 27 din

O.M.A.I. nr.156 din 11.12.2017 3 4 5 6 7 8 9

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

28

CAPITOLUL II

GENERALITĂŢI

2.1 NECESITATEA elaborării planului de urgenţă externă, constă în stabilirea unei

concepţii unitare de intervenţie atât la nivelul operatorului S.C. MAVGO HOLDING

S.R.L. ca titular de activitate potenţial generatoare de accidente majore în care sunt

implicate substanţe periculoase, cât şi la nivelul autorităţilor publice locale şi instituţiilor

care au responsabilităţi de acţiune în astfel de situaţii.

Planul de urgență externă este adaptat în funcţie de specificul chimic al operatorului,

de tipurile de accidente potenţiale, de felul și cantităţile substanţelor periculoase existente

sau care ar putea exista la un moment dat în societate, de condiţiile de mediu și apropierea

de societatea civilă.

2.2 SCOP

Planul de urgenţă externă se elaborează în scopul planificării şi executării acţiunilor

de pregătire şi intervenţie în caz de accidente în cadrul amplasamentul operatorului S.C.

MAVGO HOLDING GAS S.R.L. de nivel superior şi care are efecte în afara acestuia, în

vederea reducerii riscului asupra populaţiei, mediului şi proprietăţii din jurul acestui

obiectiv SEVESO.

Planul de urgenţă externă urmăreşte:

realizarea în timp scurt, în mod organizat şi într-o concepţie unitară a măsurilor şi

acţiunilor de protecţie şi intervenţie în caz de accident major;

reducerea impactului asupra sănătăţii populaţiei din jurul amplasamentului,

calităţii factorilor de mediu şi integrităţii bunurilor materiale;

informarea şi alarmarea oportună a populaţiei;

stabilirea procedurilor de acţiune a forţelor de intervenţie din afara

amplasamentului.

2.3 DOMENIU DE APLICARE

Planul de urgenţă externă se aplică pentru orice situaţie de accident major petrecut

în interiorul operatorului S.C. MAVGO HOLDING S.R.L., în care sunt implicate

substanţe periculoase, ale cărui urmări au efecte în afara amplasamentului SEVESO.

2.4 OBIECTIVE urmărite:

1. Prezentul plan de urgenţă externă va asigura cadrul organizatoric şi funcţional în

vederea planificării şi executării măsurilor specifice pentru activităţile care prezintă

pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

2. Identificarea si reducerea riscurilor potențiale specifice;

3. Informarea corectă a populaţiei;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

29

4. Culegerea de date si informaţii cu privire la posibilitatea producerii accidentelor

majore;

5. Intervenţia de urgenţă în mod organizat şi într-o concepție unitară pentru prevenirea,

limitarea şi înlăturarea consecinţelor;

6. Stabilirea principiilor pentru un management de siguranţă;

7. Ridicarea viabilităţii planurilor operative şi de cooperare cu toate elementele sistemului

naţional de apărare, organisme, instituţii si structuri operaţionale profesioniste

implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă civilă;

8. Cunoaşterea de către populaţie a principalelor reguli de comportament şi modalităţi de

protecţie în diferite situaţii critice;

9. Refacerea si reabilitarea factorilor de mediu;

10. Reluarea în condiţii normale a activităţilor de producţie.

2.5. BAZA LEGALĂ

Legea nr. 481/2004 art.24 alin (1), lit. f, republicată în 2008;

Legea nr. 59 din 11 aprilie 2016 privind controlul asupra pericolelor de accident

major în care sunt implicate substanţe periculoase;

O.M.AI. nr. 156 din 11 decembrie 2017 pentru aprobarea Normelor metodologice

privind elaborarea şi testarea planurilor de urgenţă în caz de accidente majore în care

sunt implicate substanţe periculoase;

Ordinul M.D.R.A.P.F.E/M.M./M.A.I. nr. 3710/1212/99 din 19 iulie 2017 privind

aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale

de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016

privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe

periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului și urbanism;

O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului reactualizată;

ORDIN nr. 1175/39/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a activităţilor

care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate

substanţe periculoase;

ORDIN nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a

raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a

accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase;

O.U.G. nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Național de Management al

Situațiilor de Urgență;

H.G.R. nr.1490 din 9 septembrie 2004 pentru aprobarea regulamentului de

organizare și funcționare a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de

Urgență;

H.G.R. nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

30

CAPITOLUL III

ACTIVAREA PLANULUI ȘI ÎNCETAREA URGENȚEI ÎN AFARA

AMPLASAMENTULUI

3.1. ACTIVAREA PLANULUI

Planul de urgenţă externă se pune în aplicare de către I.S.U.J. Bacău ca urmare a

deciziei Prefectului Județului Bacău în următoarele situaţii:

a) când survine un accident major;

b) când survine un eveniment necontrolat, care poate prin natura sa, să conducă la un

accident major.

Planul de urgenţă externă se activează în baza propunerii persoanei autorizate să

declanşeze proceduri de urgenţă pe amplasament, precum şi a observaţiilor primului

evaluator extern sosit la locul accidentului.

Declararea stării de urgenţă este atributul prefectului judeţului Bacău.

Ulterior declarării stării de urgenţă, ofiţerul de serviciu din cadrul dispeceratului

I.S.U.J. Bacău declanşează mecanismul de reacţie, prin iniţierea schemei de înştiinţare a

tuturor forţelor.

3.1.1. Situația în care se declanșează alarma chimică Alarma chimică va fi declanşată în situaţia în care norul toxic, afectează unul sau

mai multe sectoare, întreaga platformă, căi de circulaţie, sau chiar zone învecinate punând

în pericol viaţa personalului angajat, a populaţiei municipiului Oneşti, a animalelor, sau a

mediului înconjurător.

Dispecerul de producție (sau înlocuitorul acestuia) al S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.,

comunică tuturor instituțiilor:

Focarul chimic apărut (caracteristicile cunoscute);

Situaţia meteo, cu accent pe direcţia si viteza de deplasare a norului toxic;

Dispoziţia de evacuare a personalului.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

31

3.1.2. Persoane responsabile de activarea P.U.E. precum și pentru conducerea și

coordonarea acțiunilor în exteriorul amplasamentului

Nr.

Crt.

Nume și

prenume Funcția

Funcția din

cadrul C.J.S.U.

Bacău

Atribuții Date de contact Obs.

1.

Prefect al

Județului

Bacău

Președintele

C.J.S.U. Bacău

- ia decizia

pentru punerea

în aplicare a

P.U.E;

- coordonează

intervenția;

Tel.: 0234.537200

Fax: 0234.545601

Tel. mobil:

0741520695

2.

Preşedintele

Consiliului

Judeţean

Vicepreşedinte

C.J.S.U. Bacău -

Preşedintele

Consiliului

Judeţean

- ia decizia

pentru punerea

în aplicare a

P.U.E;

- coordonează

intervenția;

Tel.: 0234.512606

Fax: 0234.535012

Tel. mobil:

0744899448

3. Inspector Șef

I.S.U.J. Bacău

Vicepreședintele

C.J.S.U Bacău

- pune în

aplicare P.U.E.

- coordonare

unitară a

intervenției în

situații de

urgență

Tel: 0234.550000

Fax: 0234.575053

Tel. mobil:

0746080301

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

32

3.1.2. Modul de activare al planului a) Schema de înștiințare (Anexa 3)

S.C.

CHIMCOMPLEX

S.A.

Tel. 302480/302481

S.C. ROSERV GREEN

ENERGY S.R.L.

Tel. 0314052925

ELECTROCENTRA-

LE BORZEȘTI

Tel. 0745622199

Com. ȘTEFAN CEL

MARE

Tel. 0234339000

339001

Com. GURA VAII

Tel. 0234334826

0234334505

I.J.J. Bacău

Tel. 112/0234.543131

Direcţia de Sănătate Publică

Tel. 0234.512850

Spitalul Municipal Oneşti

Tel. 0234.323111

OPERATOR

SECŢIE

DISPECER

0740206695

U

R

G

E

N

T

A

3

U

R

G

E

N

T

A

2

URGENTA 1 Agentia pt. Prot. Med.

Tel. 0234.512708/

0234.512750

G.N.M Tel. 0234.516620 /0234.581281

Instituţia Prefectului Jud. Bacău

Tel. 0234.510065

I.S.U.J.Bacău

Tel . 112/0234.550000

PRIMĂRIA ONEȘTI

Tel. 0234.324243

Serviciul de Ambulanţă

Tel.112/0234.542820

D.S.V.S.A. Tel. 0234576466/0234.586233

ABAS Bacău

Tel. 0234.541646

D.A.J. Bacău

Tel. 0234.576419

I.P.J. Bacău

Tel. 112/0234.202000

Detașamentul de Pompieri

Onești, Tel. 0234.311214

Tel.311214

Poliția Municipală Oneşti

Tel. 0234.312222

Det. Jandarmi Oneşti

Tel. 0234.322702

Substaţia de Salvare

Tel. 0234.322000 Oneşti

DIRECTOR PLATFORMĂ

Tel: 0745020247

DIRECTOR PRODUCȚIE

Tel:

0741173305

SECŢII DE

PRODUCȚIE/DEPOZITE

Tel: 0743248194

Tel: 0748421038

SEF S.P.S.U.

Tel: 0740542904

TEL:0740184519 Crucea Roşie Bacău

Tel. 0234.523733

I.G.S.U.

Tel: 021.2086150

COMISIA

EUROPEANĂ

NA

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

33

Reprezentantul

A.B.A. Bacău

tel. 0234.541646

fax. 0234.510050

b) Schema de organizare a Centrului Județean de Conducere și Coordonare a

Intervenției

Managerul urgenţei

- PREFECT -

tel. 0234.537200

fax. 0234.545601

C.J.S.U. Bacău

Secretariat Tehnic

Permanent al

C.J.S.U. Bacău

I.S.U.J. Bacău

Tel. 0234.550000

Fax.0234.575053

Reprezentantul

I.P.J. Bacău

tel. 0234.202000

fax. 0234.202046

Reprezentantul

S.G.A. Bacău

tel. 0234.510043

fax. 0234.510044

Reprezentantul

D.S.P. Bacău

tel. 0234.512850

fax. 0234.524875

Reprezentantul

A.P.M. Bacău

tel. 0234. 512708

fax. 0234. 571056

Reprezentantul

S.C. Mavgo Holding

tel. 0747845044

tel. 0740071212

Reprezentantul

I.J.J. Bacău

tel. 0234.543131

fax. 0234.571029

Reprezentantul

D.S.V. Bacău

tel. 0234.586233

fax. 0234.586372

Reprezentantul

Spitalului Municipal

Oneşti

tel. 0234.323111

fax. 0234.314229

Reprezentantul

Serviciului de

Ambulanţă Bacău

tel. 0234.584050

fax. 0234.542668

Reprezentantul

D.A.J. Bacău

tel. 0234.576419

fax. 0234.576420

Reprezentantul

Crucii Roşii Bacău

tel. 0234.523733

fax. 0372875691

Purtător de

cuvânt

Tel: 0752110013

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

34

3.1.3. Informațiile care se furnizează în caz de accident I.S.U.J. Bacău va informa în cel mai scurt timp I.G.S.U.

3.1.3.1. Informații furnizate de către prima persoană care observă accidentul major

Informațiile care se furnizează în caz de accident vor cuprinde: locația (locația

exactă a amplasamentului / clădirii / instalației), tipul incidentului (incendiu / explozie /

emisie de substanță / altele), pericolul actual și viitor, accesul (direcția de acces sigură

pentru forțele de intervenție), victime (număr, gravitate, locație), forțele de intervenție

prezente și necesare, punctul de întâlnire cu primul evaluator extern, date de contact ale

persoanei/operatorului care face notificarea.

Categorie Detalii L Locație Locația exactă: amplasament/clădire/instalație I Incident Tipul incidentului: incendiu, explozie, emisie de

substanță, altele P Pericol Pericolul actual și viitor A Acces Direcția de acces sigură pentru forțele de intervenție V Victime Număr, gravitate, locație I Intervenție Forțe de intervenție prezente și necesare I Întâlnire Punctul de întâlnire cu primul evaluator extern C Contact Date de contact ale persoanei/operatorului care face

notificarea

3.1.3.2. Informații furnizate de operatorul amplasamentului SEVESO

Operatorul amplasamentului, în cazul producerii unui accident major, are obligaţia

să ia următoarele măsuri:

să informeze imediat I.S.U.J. Bacău privind producerea accidentului;

să ofere I.S.U.J. Bacău imediat ce acestea devin disponibile, dar nu mai târziu de

două ore de la producerea accidentului, următoarele informaţii referitoare la:

circumstanţele accidentului;

substanţele periculoase implicate;

datele disponibile pentru evaluarea efectelor accidentului asupra

sănătăţii umane, asupra mediului şi proprietăţii;

măsurile de urgenţă adoptate;

să informeze autorităţile competente - I.S.U.J. Bacău, Agenția pentru Protecția

Mediului Bacău și Comisariatul Județean Bacău din cadrul Gărzii Naționale de

Mediu cu privire la măsurile avute în vedere pentru atenuarea efectelor pe termen

mediu şi lung ale accidentului, precum şi pentru prevenirea repetării unui astfel

de accident;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

35

să actualizeze informaţiile furnizate dacă cercetările ulterioare fac cunoscute date

suplimentare care modifică informaţiile iniţiale sau concluziile stabilite.

I.S.U.J. Bacău, la primirea informaţiilor furnizate de către operator, informează

Agenția pentru Protecția Mediului Bacău și Comisariatul Județean Bacău din cadrul Gărzii

Naționale de Mediu.

În cazul producerii unui accident major în care sunt implicate substanțe periculoase,

Notificarea către Comisia Europeană se va face conform prevederilor art. 18, alin. (1) din

Legea nr. 59/2016. (Anexa nr. 4).

Anexa nr. 4

NOTIFICARE

a accidentului major produs la data de ..........

1. Elemente de identificare a unităţii economice

a) denumirea unităţii S.C. MAVGO HOLDING

b) adresa completă a unităţii Mun. Oneşti, Str. Industriilor, nr.1,

jud. Bacău

c) numele sau denumirea comercială

a titularului activităţii

S.C. MAVGO HOLDING SRL –

Platforma Industriala CAROM

Oneşti

d) sediul social al titularului

activităţii, inclusiv adresa completă a

acestuia

Sat Buhoci, nr.544, com. Buhoci,

Jud Bacău

e) numele, prenumele şi funcţia

persoanei care administrează unitatea

Director general -

f) profilul de activitate

- producătoare de cauciucuri

sintetice, gaze petroliere lichefiate ,

produse petrochimice.

2. Caracterizarea accidentului

Evaluarea accidentului

Substanta periculoasa prezenta

Incendiu

Explozie

Eliberare accidentala

Vătămarea persoanelor:

a) un deces

b) rănirea a 6 persoane în interiorul

obiectivului şi spitalizarea acestora

cel puţin pentru 24 de ore

c) rănirea unei persoane din afara

obiectivului şi spitalizarea acesteia

cel puţin pentru 24 de ore

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

36

Producerea de daune asupra bunurilor imobiliare

a) producerea de daune asupra unei/ unor locuinţe din afara

obiectivului şi distrugerea acesteia/acestora, creând

imposibilitatea de a mai fi locuită/ locuite ca rezultat al

accidentului

producerea de daune asupra bunurilor

a) daune aduse bunurilor din cadrul obiectivului, a căror

valoare în lei reprezintă echivalentul a cel puţin 0,5

milioane euro

a) daune aduse unor bunuri din afara obiectivului, a căror

valoare în lei reprezintă echivalentul a cel puţin 0,2

milioane euro

3. Circumstanţele accidentului :

locul în care s-a produs accidentul

(instalaţie, echipament de proces, sistem de

stocare, sistem de compresie, conducte)

modul de operare în momentul producerii

accidentului

condiţiile meteorologice în timpul

producerii accidentului (viteza şi direcţia

vântului, clasa de stabilitate, temperatura şi

umiditatea aerului, presiunea atmosferică)

tipul accidentului (incendiu, explozie,

evacuare toxică, etc)

cauza accidentului (cauza imediată)

substanţele periculoase implicate

cantităţile de substanţele periculoase

implicate în accident; dacă nu sunt

disponibile informaţii precise, pot fi

inserate estimări de tipul:

- mai puţin de X tone

- între X şi Y tone

- mai mult de Y tone

4. Felul notificării:

prima notificare

completări şi corectări

notificare finală

5. Consecinţele accidentului

Evaluarea efectelor asupra:

persoanelor din interiorul şi exteriorul

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

37

obiectivului

bunurile imobiliare din interiorul şi

exteriorul obiectivului

factorii de mediu: apa de suprafaţă, apa

subterană, aer şi sol

6. Măsuri de atenuare a efectelor accidentului major în interiorul

amplasamentului:

măsuri de intervenţie şi de

remediere de primă urgenţă

adoptate

măsuri de minimizare a efectelor

asupra activităţilor care nu au fost

direct afectate

măsuri de intervenţie şi/sau de

remediere necesare pe termen lung

(măsuri necesare în scopul

asigurării unei restaurări rapide şi

corespunzătoare a zonelor afectate,

o dată cu terminarea urgenţei)

măsuri de prevenire a producerii

unor accidente similare

planificarea timpului pentru

implementarea măsurilor

7. Data întocmirii notificării

Notificarea a fost întocmită la data de

8. Datele de identificare a persoanei care a întocmit notificarea

numele, prenumele şi funcţia

persoanei care a întocmit

notificarea

semnătura persoanei care a întocmit

notificarea

ştampila unităţii

3.2. ÎNCETAREA URGENȚEI ÎN AFARA AMPLASAMENTULUI Încetarea stării de alertă va fi declarată de managerul urgenţei – Prefectul Judeţului

Bacău. Această hotărâre se ia pe baza rapoartelor echipelor de cercetare din teren şi

propunerilor reprezentanţilor structurilor de specialitate din cadrul C.J.S.U. Bacău (A.P.M.

Bacău, D.S.P. Bacău, G.N.M.- C.J. Bacău şi S.G.A. Bacău) atunci când concentraţia

substanțelor chimice a scăzut sub limita maxim admisibilă în zona afectată.

Semnalul de încetare a urgenţei se introduce de către I.S.U.J şi compartimentul de

protecţie civilă a municipiului Oneşti prin mijloacele de alarmare fixe (sirenele electrice),

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

38

precum şi prin mijloace de alarmare mobile.

Mesajele se vor transmite prin staţiile de amplificare instalate pe autovehiculele

I.S.U.J., poliţiei, jandarmeriei şi prin gigafoane.

CAPITOLUL IV

ZONE DE PLANIFICARE LA URGENȚĂ

4.1. DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI SEVESO Operatorul economic a fost producător de cauciucuri sintetice, gaze petroliere

lichefiate, produse petrochimice.

4.1.1 Prezentarea principalelor substanţe periculoase

4.1.1.1. Gaze petroliere lichefiate ( G.P.L.)

1. Sunt amestecuri de hidrocarburi volatile care în limitele de temperatură de la – 40ºC

până la 40ºC, respectiv la presiuni de 0,2 atm. până la 15 atm. se găsesc în stare lichefiată.

2. La temperatura şi presiune atmosferică normale gazele lichefiate se prezintă în stare

gazoasă.

3. G.P.L. sunt uşor inflamabile. Temperatura de autoaprindere este de 430-455ºC.

Temperatura de ardere este de aprox. 1 950ºC. Greutatea specifică mare – de 1,5 – 2 ori

mai mare decât aerul, este considerabil pericolul de incendiu şi de explozie, deoarece se

acumulează la suprafaţa terenului.

4. Densitatea în stare lichefiată variază între 0,45 si 0,60.

5. Gazele lichefiate formează cu aerul amestecuri explozive.

6. Limita inferioară de explozie variază între 1,5 si 2 %, iar cea superioară între 8,5 si 9,5.

7. Gazele lichefiate scăpate chiar în cantităţi mici, generează prin evaporare o cantitate

mare de vapori inflamabili.

8. În anumite concentraţii pot provoca iritaţii sau asfixie. La contact cu pielea sau ochii

pot produce iritaţii sau arsuri.

9. Produsele rezultate din procesul de ardere sau din acţiunile de stingere a incendiilor

pot fi toxice și/sau pot contamina mediul.

4.1.1.2. Lichide inflamabile

1. Se pot descompune sau polimeriza cu explozie sau se aprind dacă sunt încălzite ori

expuse la flacără sau scântei. Pot exploda sau se aprind în contact cu aerul. Pot reacţiona

violent cu apa.

2. Vaporii pot fi la început mai grei decât aerul şi se pot deplasa către surse de aprindere

(căldură, scânteie, flacără). Ei se pot acumula în canale si în spaţii închise, pot exploda sau

aprinde în aceste locuri.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

39

3. Vaporii în anumite concentraţii pot produce iritaţii sau asfixie. La contact cu pielea sau

ochii pot produce iritaţii sau arsuri.

4. Recipienţii de depozitare (rezervoare, cisterne) pot exploda la încălzire. Prin explozie

se pot împrăştia fragmente (schije) din rezervor/cisterna respectivă.

5. Prin ardere/explozie lichidele inflamabile produc gaze/vapori iritante, caustice, si/sau

toxice. În anumite concentraţii pot fi toxice.

6. Prin împrăştiere pot contamina sursele de apă (freatica, bazine, canale).

7. Produsele rezultate din ardere sau din acţiunile de stingere a incendiului pot fi toxice

şi/sau pot contamina mediul.

4.1.2. Principalele instalaţii în care s-au prelucrat, produs, manipulat și în care se

depozitează substanţe periculoase

4.1.2.1. Instalaţia Butadienă, D10A

Instalatia D-10 A ocupa o suprafata de 2230 mp si este amplasata in partea de nord

a incintei societatii, la cca. 23 m de limita proprietatii, materializata prin gard din panouri

de beton.

Distantele fata de alte obiective de pe amplasament sunt :

- nord, la distanta de 669 m se afla depozitul D1

- est, la distanta de 190 m se afla depozitul D12 si instalatia D14

- vest, la distanta de 335 m se afla depozitul D12A

Instalaţia funcţionează în scopul obţinerii butadienei prin distilarea extractivă a

fracţiei de piroliză în prezenţa de acetonitril ca solvent selectiv.

Capacitatea proiectata este de 33 000 t/ an butadienă.

Materia prima o constituie fractia de piroliza (fractie C4 cu butadiena).

Materii auxiliare: acetonitril, azotit de sodiu, catalizator

Utilitati: abur, apa recirculata, aer comprimat, azot, energie electrica

Produse finite: butadiena si ca produs secundar gaze lichefiate cu izobutena– PB 10.

Fazele principale ale procesului tehnologic :

distilare extractiva a fracţiei de piroliza C4

striparea butadienei din solvent

spălare fracţie butene cu obţinerea de rafinat 1

purificarea preliminara a butadienei

purificare finala butadiena

recuperare-regenerare acetonitril

4.1.2.2. Instalaţia MTBE (metil-tertbutil-eter)-D14

Instalatia D-14 ocupa o suprafata de 2154 mp si este amplasata in centru incintei.



- est, la distanta de 636 m se afla depozitul IF 1

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

40

- vest, la distanta de 74 m se afla depozitul D12 si la distanta de 264 m se afla

instalatia D

-10A

- sud, la distanta de cca. 400 m se afla instalatiile E1, E9, E10

Instalaţia funcţionează în scopul obţinerii de metil-tertiarbutil-eter, printr-o reacţie

de adiţie selectivă a alcoolului metilic la izobutene, utilizând drept catalizator o răşină

schimbătoare de ioni (de tip cationic).

Materii prime - fracţie butene-izobutene (PB 10), fracţie izobutan-izobutene, fracţie vârf

CC, alcool metilic. La repornire cea mai probabila fractie este PB – 10.

Materii auxiliare – catalizator, de tip răşină schimbătoare de ioni.

Utilitati: abur, aer comprimat, azot, apă recirculată, energie electrică.

Produsul finit obţinut este metil-terţbutil-eterul, iar ca produse colaterale se obţin:

izobutan brut, butan - butene.


amestecarea si preincalzirea materiilor prime

reacţia de eterificare treapta I

separarea prin rectificare a amestecului de reacţie I

reacţia de eterificare treapta II

extracţia excesului de metanol

separarea amestecului de reacţie II printr-un procedeu de rectificare

spălarea fracţiei după rectificare

recuperarea alcoolului metilic

4.1.2.3. DEPOZITE PENTRU GAZE LICHEFIATE – D1, D12, D12A

Depozitul D1, este destinat pentru recepţia materiilor prime primite din exterior,

cu ajutorul cisternelor CF, descărcarea cisternelor în rezervoare sferice şi pomparea

produselor către instalaţiile consumatoare. De asemenea exista posibilitatea de a se încărca

o serie de gaze lichefiate (butadienă, aragaz, etc.) sau lichide combustibile (MTBE) din

rezervoare sferice în cisterne CF pentru a fi livrate la beneficiari.

Depozitul D1 ocupa o suprafata de 60.641 mp si este amplasat in exteriorul

perimetrului punctului de lucru S.C. MAVGO HOLDING S.R.L., in partea de nord, la cca. 700

m de incinta societatii. Este amplasat intr-o zona izolata, de jur imprejur fiind terenuri

agricole, proprietate particulara.

Depozitul D1 este imprejmuit cu gard din placi de beton Pe directia sud, la cca.

300 m se afla drumul judetean DJ Onesti – Gura Vaii. .

Distantele fata de obiective din incinta punctului de lucru sunt :

- est, la distanta de 499 m se afla instalatia Recuperare gaze

- sud, la distanta de cca. 669 m se afla instalatiile D10 A; D14 si depozitul D12

Depozitul D12, este destinat depozitării şi vehiculării fracţiilor C4 din circuitul

fluxurilor de fabricaţie ale secţiei Petrochimie 1, în stare lichefiată, într-un anumit stadiu

de prelucrare.

Este amplasat in centrul incintei si ocupa o suprafata de 5760 mp.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

41



- nord - est, la distanta de 74 m se afla instalatia D14

- nord - vest, la distanta de 190 m se afla instalatia D-10A

- vest, la distanta de 391 m se afla depozitul D12 A

- sud – vest, la distanta de 391 m se afla instalatiile E1, E9, E10

Depozitul D12A, este destinat depozitării şi vehiculării fracţiei C4 din circuitul

fluxului de fabricaţie a butadienei, în stare lichefiată, precum şi a produselor semifabricate

într-un anumit stadiu de prelucrare. In acest depozit se poate face şi

primirea/recepţia/pomparea butadienei finite, provenită din instalaţia de separare D10A

sau a butadienei primite din depozitul D1, către instalaţiile de obţinere a cauciucului.

Este amplasat in partea de vest a incintei si ocupa o suprafata de 3660 mp.


- nord - est, la distanta de 391 m se afla instalatia D-10A si depozitul D12

- sud, la distanta de 228 m se afla instalatiile E1, E9, E10

Depozitul D 1 Depozitul D1, prin capacitatea de depozitare existenta, preia discontinuitatile

aprovizionarii cu materii prime a instalatiilor din Sectia Petrochimie I asigurandu-le

acestora o functionare continua.

Este destinat pentru receptia materiilor prime primite din exterior, cu ajutorul

cisternelor CF, descarcarea cisternelor în rezervoare sferice si pomparea produselor catre

instalatiile consumatoare.

În depozitul D1 se primesc si produse finite precum butadiena sau aragaz din

cadrul instalatiilor sectiei Petrochimie I în vederea livrarii.

În depozitul D1 se poate depozita conjunctural fractie de hidrocarburi ( rafinat 1,

PB 10, fractie varf CC sau aragaz) cand este necesar a se stoca o cantitate mai mare.

De asemenea exista posibilitatea de a se încarca o serie de gaze lichefiate

(butadiena, aragaz, etc.) sau lichide combustibile(MTBE, metanol) din rezervoare sferice

în cisterne CF pentru a fi livrate la beneficiari.

Depozitul D1 este compus din:

- Parc 1 : 4 sfere, poz. V1/1- 4, capacitatea 600 mc fiecare

2 sfere, poz. V5/1- 2, capacitatea 600 mc fiecare




- Parc 2: 7 sfere, poz. V1A – V7A, capacitatea 1000 mc fiecare

Sferele sunt amplasate cate doua in cuve de retenţie betonate, dimensionate sa preia

întreaga zestre a sferei, cu posibilitate de recuperare. Sferele sunt dotate cu supape de

siguranta pentru preluarea suprapresiunilor, cu sistem de racire cu apa.

In jurul Depozitului este amplasata retea de hidranti.

- Rampa incarcare/descarcare produse

- Hala pompe - Hala pompe + gr. Social

- Tablou AMC

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

42

4.1.2.4. INSTALATIA DE POLIMERIZARE – E1, E9, E10,E4.

Ocupa o suprafata de 9530 mp si sunt amplasate in partea de vest a incintei

societatii. Distantele fata de alte obiective de pe amplasament sunt :


- est, la distanta de 285 m se afla depozitul D12A

Obiectivul E1 – este destinat copolimerizarii la rece a butadienei cu un co-

monomer stirenic; produsul obtinut este o solutie de latex, min. 17%.

Obiectivul E 10 – este reprezentat de un parc de rezervoare destinat primirii

monomerului (butadiena) si comonomerului stirenic si prepararea amestecului de

hidrocarburi.

Obiectivul E 9 – este destinat recuperarii monomerului nereactionat prin

comprimarea si condensarea butadienei.

- Depozitul E 4 - este destinat, în principal, recepţiei şi vehiculării chimicalelor

introduse în fabricaţia de cauciuc: acid sulfuric, acizi graşi, antioxidant, fenol stirenat,

clorură de calciu, DMTC-Na, extract de ulei aromatic, hidroxid de sodiu, de potasiu,

dodecilmercaptan, trilon, saramură.

Rezervoarele sunt amplasate pe platforme betonate prevăzute cu reborduri şi

dotate cu sisteme de avertizare atât locală cât şi centralizată la tabloul de comandă.

Eventualele scăpări de la rezervoare, pompe şi apele rezultate din spălarea

platformelor se colectează într-un bazin de unde se evacuează la canalizare după

verificarea anumitor parametri chimici şi intervenţia în cazul neconformării cu cerinţele

impuse.

Capacitatea de depozitare produse lichide este de:

- depozitul E 4, parcul stang: 846 m3;

- depozitul E 4, parcul drept: 2 730 m3;

Materii prime – butadiena, comonomer stirenic, apa

Materii auxiliare – acizi grasi, sapun de colofoniu, KOH, dispersil, fosfat trisodic,

activatori, initiatori, regulatori, inhibitori

Utilitati: apa industrială, apa recirculată, azot, sola, abur, aer comprimat, energie electrică

Produsul finit obţinut este latex min.17 %.


preparare faza hidrocarburi

spalare faza hidrocarburi

saponificare emulgator

preparare faza apoasa

emulsionare

copolimerizare

degazare

recuperare monomer

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

43

4.1.2.5. INSTALATIA DE FABRICARE A CAUCIUCURILOR SINTETICE – E2

Procesul de obtinere a cauciucurilor sintetice de tip CAROM 1500, CAROM 1502

şi CAROM 1712 consta in principal din:

coagulare latex

stoarcere, maruntire cauciuc

uscare cauciuc

balotare cauciuc

Materii prime: latex min.17 %; ulei înalt aromatic (la CAROM 1712)

Materiale: antioxidanti, agent de coagulare, apa partial dedurizata, folie PE

Utilităţi: apa industrială, abur, aer comprimat, energie electrică

Capacitatea actuala: 40 000 t/an cauciuc sintetic.

4.1.2.6. INSTALATIA DE CAPTARE, TRATARE APA BRUTA – Prize apa

Procesul tehnologic consta in pomparea apei din canalul de aductiune apa din raul

Trotus, tratarea, decantarea, filtrarea apei de completare la sistemul de apa recirculata si la

instalatia de demineralizare.

4.1.2.7. INSTALATIA DE PRODUCERE APA DEMINERALIZATA – E3

Tehnologia aplicată constă în dedurizarea, respectiv demineralizarea apei filtrate,

prin trecerea ei pe anumite tipuri de schimbători de ioni.

Capacitatea orară proiectată se prezintă astfel:

400 mc apă parţial dedurizată

80 mc apă dedurizată

16 mc apă demineralizată

Materii prime: apa filtrata

Materiala auxiliare: acid sulfuric, hidroxid de sodiu, clorura de sodiu.

Utilitati: apa industriala, energie electrica, aer comprimat

4.1.2.8. INSTALATIA RECIRCULARE APA INDUSTRIALA – ob. 46

Tehnologia aplicata consta in racirea apei utilizate pentru racirea fluxurilor

fierbinti din instalatiile tehnologice, asigurata in 2 sisteme de racire cu aer. Se aplica

tratarea apei recirculate pentru asigurarea unui factor de concentrare in saruri acceptabil,

reducerea depunerilor si reducerea purjelor.

Obiectivul 46 poate functiona cu 6 turnuri, la o capacitate de 6 000 mc/h. Turnurile sunt

turnuri de răcire de tip HAMON în sistem de aerare forţată.

4.1.2.9. INSTALATIA DE PRODUCERE ABUR – CT1, CT2

Centrala termica CT 1

În cadrul acestei instalaţii se fabrică abur supraîncălzit de 36 bar, utilizându-se un

cazan de abur acvatubular, de radiaţie tip „La Monte”, cu circulaţie multipla si forţată.

Centrala poate utiliza atat combustibil lichid – pacura, cat si combustibil gazos – gaz

combustibil.

Capacitate proiectata: 25 t/ h abur de 36 bar si 275˚C

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

44

Materii prime: apa demineralizata

Materii auxiliare: fosfat trisodic, eliminox.

Utilitati: aer comprimat, energie electrica

Centrala termica CT 2

Instalaţia este destinată producerii de abur supraîncălzit de presiune medie - 15 bar

şi temperatură de 210C, avand o capacitate proiectata de max. 80 t/h si a ramas la 60 t/h.

Instalatia dispune de 5 cazane tip ABA si 3 cazan tip GIAS (unul functioneaza),

ignitubulare de 10 tone/h. Centrala a fost proiectată doar pentru utilizarea gazului metan

drept combustibil si poate functiona cu maxim 6 cazane – 2 cazane au fost scoase din

functionare din anul 2003.

Materii prime: apa demineralizata

Materii auxiliare: fosfat trisodic

Utilitati: apa industriala, energie electrica

4.1.2.10. INSTALATIA RECUPERARE GAZE – Obiectiv FACLA

Această instalaţie are rolul de a colecta şi transporta la recuperare sau ardere

gazele reziduale ce rezulta din fabricaţiile de butadienă (D 10A, D14, Depozite),

cauciucuri sintetice şi din reţeaua de gaze combustibile. Instalaţiile productive racordate la

reţelele de faclă au

posibilitatea de a eşapa diferite cantităţi de gaze în situaţii speciale de dereglări de debit

sau avarii. Cu o capacitate proiectată a gazometrului de 6.000 Nmc/h, instalaţia este

inclusă în circuitul tehnologic al gazelor funcţionând ca un regulator-tampon de presiune

pe reţea.

Instalaţiile productive racordate la reţelele de faclă au posibilitatea de a eşapa

diferite cantităţi de gaze în situaţii speciale de dereglări de debit sau avarii. Până în 1985

gazele erau arse, generând o poluare atmosferică severă. Introducerea Instalaţiei de Faclă

a constituit varianta de recuperare şi revalorificare a gazelor. Acestea se omogenizează cu

gazele combustibile sau gaz metan, fiind apoi utilizate drept combustibil la centrala

termica CT 1. Coşurile de ardere sunt prevăzute cu flacără de veghe întreţinută cu gaz

metan iar la vârfurile lor există un sistem de injectare abur pentru asigurarea unei arderi

complete a surplusului de gaze.

Izolarea coşurilor se face prin închideri hidraulice. Gazele reziduale sunt dirijate in

sistemul de recuperare si doar in situaţii deosebite sunt trimise la ars in facla.

Hala de compresoare este deschisa si in stare buna, la fel si clădirea iar incinta bine

organizata.

Facla instalaţiei are un cos de evacuare gaze arse cu o inaltime de 64 m si

diametrul gura cos de 1,1 m.

4.1.2.11. INSTALATIA PENTRU TRATARE APE UZATE – EAR Jevreni

Epurare mecanica - consta in omogenizarea calitativa si cantitativa a apelor,

realizându-se:

- recepţia apelor biodegradabile de la SC CHIMCOMPLEX SA, SC AROMA RISE şi a

celor chimic impure de la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

45

- omogenizarea apelor în decantoarele omogenizatoare;

- evacuarea nămolului mecanic spre batalul de nămol.

Epurarea biologica - proces ce se realizează in doua trepte:

Treapta a I - a de epurare biologică

- epurarea cu ajutorul aerofiltrelor;

- decantare secundară;

- evacuarea nămolului biologic sedimentat spre batalul de nămol.

Treapta a-II-a de epurare biologica

- epurarea cu ajutorul nămolului activ biologic, in cuva de aerare;

- decantarea secundara si recircularea nămolului biologic spre cuva de aerare;

- îngroşarea nămolului si evacuarea spre batalul de nămol;

- evacuarea apelor epurate spre emisar, cu un debit de max. 1 400 mc/ h

4.1.2.12. Depozitul IF 1

Depozitul are o capacitate de 14 228 m3, este dotat cu două linii CF, rampă CF şi

rampă auto. Este utilizat pentru depozitarea produselor petroliere – motorină.

Rampa LF.pentru descarcare produse petroliere este structurata astfel : - două platforme betonate cu ciment şi şapă antiscântei pe care sunt amplasate liniile

ferate.Platformele sunt construite cu pantă spre mijloc unde se află un canal de acumulare

racordat prin închidere hidraulică la canalizarea chimic impură;

- un colector de descărcare , amplasat la nivelul platformelor, între cele două linii

ferate pe care sunt montate guri pentru descărcare;

- o estacadă cu costrucţie metalică în rampă nouă prevăzută cu podeţe rabatabile de

acces pe cisterne, amplasate între cele două linii ferate, dar la un nivel care depăşeşte

înălţimea cisternelor;

Rampa de descărcare cisterne C.F. : Este construită sub nivelul rezervorului cilindric al cisternei C.F. şi se compune din:

- un colector A pentru descărcare motorină compus dintr-un tronson din ţeavă de Dn

200 mm în lungime 84 ml, pe care sunt montate 11 guri de descărcare de Dn 80 .

- un colector B de Dn 150 pentru descărcare motorină în lungime 60 ml, în

prelungirea colectorului A pe care sunt montate 9 guri de descărcare de Dn 80 .

- un colector C de Dn 150 pentru descărcare motorină în lungime 60 ml, în

prelungirea colectorului A pe care sunt montate 11 guri de descărcare de Dn 80 .

Gurile de descărcare de pe colectoare sunt prevăzute cu armături de DN 80 la care

se montează furtune metalice tip “ANACONDA” prin flanşe şi şuruburi la colector şi prin

intermediul unor racorduri cu filet adecvate tipurilor de canele cu care sunt prevăzute

cisternele.

Colectorul A şi B este racordat la: pompele P-1/1A, P-1/2A, P-1/3A, P-1/4A, care

trag din cisterne şi refulează în rezervoarele T-1/1, 2, 3;

Colectorul C este racordat la: pompele P-5,6 care trag din cisterne şi refulează în

rezervoarele V-1/1,2A,V2/1,2A si V3/1,2A.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

46

Rampa de descărcare motorină este prevăzută cu linie de legare la pământ pentru

scurgerea electricităţii statice, la această linie se montează fleşe din cablu de sudură (sârmă

de cupru), fleşele se prind la un capăt de linia de împământare printr-un papuc cu şurub iar

celălalt capăt se leagă la masa cisternei prin intermediul unui cleşte.

Deasemeni rampa de descărcare mai este prevăzută pe toata lungimea ei cu:

- un colector cu ABUR cu 12 guri de racordare a furtunelor armate ce se

folosesc în situaţii de avarii sau la decongelari cisterne pe timp de iarna;

- un colector cu AZOT prevăzut cu 12 guri la care se racordează furtune din

cauciuc în scopuri tehnologice pentru inertizări, presurizări şi suflări de trasee şi în situaţii

de urgenţă;

- un colector cu pâlnii pentru colectarea scurgerilor din furtune ce are legătură

cu un vas montejus poziţionat sub nivelul solului.

Sisteme de siguranţă în rampe – instalaţii de înăbuşire cu abur.

ÎNCĂRCAREA CISTERNELOR AUTO

Depozitul este prevăzut cu două rampe de încărcare în autocisterne, amplasate pe

platforme din beton prevăzute cu pantă de scurgere racordata la canalizarea chimic

impură.

Rampa este prevăzută cu paratrăsnet care este legat la centura de împământare;

Rampa 1 mai este prevăzută cu :

- un colector cu abur utilizat la decongelări şi la înăbuşirea începuturilor de

incendiu;

- un colector cu azot utilizat pentru inertizări şi suflarea traseelor tehnologice.

Rampele AUTO pentru încărcare motorină sunt structurate astfel:

- rampa 1 destinată pentru încărcare motorină atât din parcul T-uri cât şi

din parcul V-uri , alcătuită dintr-o construcţie metalică acoperită, pe care este amplasat

un braţ mobil la capătul căruia se află o canea de Dn 80 şi un furtun de cauciuc de 4 ml

lungime, rezistent la produse petroliere ,armat cu sârmă. Sârma se racordează la un şurub

sudat pe ştuţul de racordare şi are scopul de a îndepărta electricitatea statică .

Rampa are scară de acces şi platformă mobilă de coborât pe cisterna auto. Sub

constucţia metalică se află un sistem de contorizare fiscală ( SKID) alcătuit din

următoarele elemente :

- 2 canele de selecţie de Dn 80 pe liniile intrare SKID din parcul T-uri sau

parcul V-uri ;

- 2 electrovane de selecţie acţionate dintr-un întrerupător în funcţie de parcul

din care se face încărcarea;

- un filtru degazor ;

* un transmitter MVD care afişează digital temperatura şi densitatea locală a

motorinei, debit masic şi debit volumic,totalizator masic şi volumic;

- un contor masic/volumic tip CORIOLIS;

- o electrovană cu control automat ;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

47

- un sistem de împământare alcătuit din o şufă la capătul căreia se afla un

cleşte care se ataşează la cisterna AUTO la începutul încărcării. Sistemul are 2 LED-uri ,

unul ROŞU când nu este bine pus cleştele şi unul VERDE când împământarea este pusă

corect.

- rampa 2 destinată pentru încărcare motorină atât din parcul T-uri cât şi din

parcul V-uri, alcătuită dintr-o construcţie metalică acoperită, pe care este amplasat un

braţ mobil la capătul căruia se află o canea de Dn 80 şi un furtun de cauciuc de 4 ml

lungime, rezistent la produse petroliere ,armat cu sârmă. Sârma se racordează la un şurub

sudat pe ştuţul de racordare şi are scopul de a îndepărta electricitatea statica .

Rampa are scară de acces şi platformă mobilă de coborâre pe cisterna auto. Sub

constucţia metalică se află un sistem de contorizare fiscală ( SKID) alcătuit din

următoarele elemente :

- 2 vane selecţie de Dn 80 pe liniile spre SKID din parcul T-uri sau parcul V-

uri ;

- o canea Dn 80 pe linia intrare SKID din parcul T-uri sau parcul V-uri ;

- o electrovană acţionată dintr-un întrerupător

- un filtru degazor ;

* un transmitter MVD care afişează digital temperatura şi densitatea locală a

motorinei, debit masic şi debit volumic,totalizator masic şi volumic;

- un contor masic/volumic tip CORIOLIS;

- o electrovană cu control automat ;

- un sistem de împământare alcătuit din o şufă la capătul căreia se află un

cleşte care se ataşează la cisterna AUTO la începutul încărcării. Sistemul are 2 LED-uri ,

unul ROŞU când nu este bine pus cleştele şi unul VERDE când împământarea este pusă

corect.

DESCĂRCAREA CISTERNELOR AUTO

Depozitul este prevăzut cu o gură de descărcare motorină din autocisterne, de Dn80

, racordată printr-un tronson de Dn 80 în aspiraţia pompei P 6, şi două ventile de Dn 80.la

capetele tronsonului, pentru izolare şi oprirea descărcării când s-a golit compartimentul

cisternei. Furtunele, pentru descărcarea motorinei sunt de tip 'Anaconda' şi trebuie să fie

suficient de lungi pentru a asigura o bună racordare.

PUNCTE CRITICE

Rampa LF şi rampa AUTO

- nerespectarea instrucţiunilor referitoare la descărcarea \ încărcarea cisternelor

poate conduce la apariţia unor situaţii care pot pune în pericol personalul de deservire cât

şi depozitul;

- la traseele aferente locului de muncă pot apare fisuri sau spargerea

garniturilor la îmbinări care conduc la crearea de noxe şi pericol de incendiu în zona de

lucru.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

48

4.1.2.13. Depozitul E 4 – E6

Depozitul este destinat, în principal, recepţiei şi vehiculării chimicalelor introduse în

fabricaţia de cauciuc.

- Principalele substanţe depozitate şi vehiculate în cadrul obiectivului E 4 sunt: acid

sulfuric, acizi graşi, antioxidant redox, fenol stirenat, clorură de calciu, DMTC-Na, extract

de ulei aromatic, hidroxid de sodiu, de potasiu, dodecilmercaptan, trilon, saramură.

Capacitatea de depozitare produse este de:

- depozitul E 4, parcul stang: 846 m3;

- depozitul E 4, parcul drept: 2 730 m3;

- Principalele substanţe depozitate şi vehiculate în cadrul obiectivului E 6 sunt:

azotit de sodiu, hidroperoxid de cumen, dietilhidroxil amina, tert-dodecilmerca,izopropil

hidroxilamina,formaldehid sulfoxilat de sodium, etilendiamino tetraacetat de

tetrasodiu,fenol stirenat, tert-butilpirocatehol 85% in metanol 15%, hidrochinona,

Capacitatea de depozitare produse este de in depozitul E6, (3 magazii) : 6 000 m3

4.2. Informaţii privind teritoriul din jurul obiectivului

4.2.1. Zonele locuite

S.C MAVGO HOLDING SRL - este amplasată pe platforma industrială Oneşti -

Borzeşti, la o distanţă de aproximativ 2 km faţă de municipiul Oneşti. Se învecinează la S-

E cu S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Borzesti la aprox. 1,5 Km, la S-

E cu S.C. Roserv Green Energy S.A la aprox. 500 m, la S-E cu satele aparținând comunei

Stefan cel Mare la aprox. 3 Km, la N-E cu satele apartinând comunei Gura-Văii la

aproximativ 3,5 Km., la S-E cu S.C. Chimcomplex S.A. la aprox. 4,5 Km şi la S-V cu

cartierul Borzeşti la aproximativ 1,5 Km. Menţionăm că în imediata apropiere a societatii

nu exista alte elemente susceptibile de a provoca accidente majore sau de a agrava

consecintele acestora.

Platourile dealurilor Red și Gura-Văii situate la aproximativ 3,5 km față de latura

sud-vestică respectiv latura nord-estică a platformei chimice a municipiului Onești, sunt

singurele zone care pot oferi condiții corespunzatoare de refugiu si evacuare a personalului

în cazul unui accident chimic de mari proporții.

Principala sursă de apă industrială este râul Trotuş.

Societatea ocupă o suprafaţă de suprafață de 256 ha.

Coordonatele topografice ale obiectivului sunt:

- latitudine 46° 15̕ 37,46”

- longitudine estică 26° 47̕ 59,14”.

4.2.2. Centre vulnerabile

În zona cu raza de 5 km în jurul amplasamentului se găsesc:

cartierul Borzeşti al municipiului Oneşti (899 pers.)

cartierul TCR (953 pers.)

comuna Gura Văii (6.536 pers.)

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

49

comuna Ştefan cel Mare (4.350 pers.)

S.C. CHIMCOMPLEX S.A.

S.C. ROSERV GREEN ENERGY S.R.L.

S.C. Termoelectrica S.A. – Sucursala Electrocentrale Borzești

S.C. TERMO SERV S.A. Oneşti

Pe o rază de 5 km în jurul amplasamentului S.C. MAVGO HOLDING SRL –

Sucursala CAROM Onești se găsesc un număr de 8 centre vulnerabile (2 localităţi, 2

cartiere, 4 agenţi economici), 16 şcoli, 16 grădiniţe şi două sedii ale autorităţilor publice

locale, situate în cele două comune şi în cartierele TCR şi Borzeşti.

4.2.3. Dispunerea forţelor de intervenţie şi a autorităţilor publice locale

Principalele forţe de intervenţie în cazul producerii unui accident major pe

amplasamentul S.C. MAVGO HOLDING SRL – Sucursala CAROM Onești sunt dispuse

în municipiul Oneşti, la o distanţă de 5,5 km.

4.2.4. Centre critice

În raza letală maximă nu s-a identificat nici un centru critic.

4.2.5. Căi de comunicaţii

Pe direcţia NE-SV de obiectiv, la o distanţă de aproximativ 350 m, trece calea ferată

Oneşti - Adjud şi la aproximativ 400m, DN 11A, Oneşti - Adjud.

Sucursala S.C. MAVGO HOLDING SRL este aşezată la o distanţă de 800 m de râul

Trotuş (nenavigabil).

4.2.6. Informaţii meteo climatice ale zonei

Dispunerea altitudinală în trepte cu largă deschidere spre est a condiţionat în mare

măsură caracteristicile climatelor municipiului Oneşti. Influenţele continentale sunt

moderate de masele de aer din vestul şi nord-vestul Europei care ajung pe teritoriul

municipiului Oneşti prin înşeuările carpatice şi sporesc cantitatea de precipitaţii.

Radiaţia solară globală atinge valori de 117,5 kcal/cm2

Durata medie anuală de strălucire a soarelui este de aproximativ 2000 ore.

Temperatura medie anuală este de 8-9°C .

Precipitaţiile sunt moderate (media multianuală este de 50,9 l/m2) şi cuprind

întreaga gamă: ploi, zăpadă, lapoviţă etc.

Frecvenţa şi viteza medie anuală a vântului arată o predominare accentuată a

acestuia din nord şi nord-vest, precum şi dinspre sud şi sud-est. Vântul de nord are o

frecvenţă de 20%, cel de nord-vest de 12%, cel de sud de 19%, iar calmul atmosferic de

37%; frecvenţa cea mai mică o are vântul de est. Vitezele cele mai mari le are vântul de

nord, sud, nord-vest şi de sud-est.

În ceea ce priveşte viteza medie multianuală a vântului situaţia se prezintă astfel:

pentru perioada de iarnă: 1,8 m/s (din direcţie principală N – 13 %)

pentru perioada de primăvară: 2,5 m/s (din direcţiile N – 16% şi NV – 12%)

pentru perioada de vară: 2,2 m/s (din direcţiile N – 18% şi NV – 17,5%)

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

50

pentru perioada de toamnă: 1,8 m/s (din direcţiile NV – 17,6 % şi N – 14,8%)

Valoarea medie multianuală a vitezei vântului este de 2,1 m/s.

Dintre fenomenele climatice periodice prezintă interes ceaţa şi bruma. Ceaţa se produce de

regulă în anotimpul rece, cu valori maxime în decembrie şi ianuarie. În lunile de toamnă,

ceaţa este un fenomen frecvent şi pe văile râurilor, reducând gradul de luminozitate. Pâcla

este frecventă pe Valea Trotuşului şi contribuie la amplificarea ceții urbane.

CAPITOLUL V

ÎNȘTIINȚAREA, ALARMAREA ȘI EVACUAREA

5.1. ÎNŞTIINŢAREA Înștiințarea reprezintă activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre

iminența producerii sau producerea dezastrelor, către autoritățile administrației publice

centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii și al realizării măsurilor de

protecție.

Sistemul de înştiinţare și comunicații este organizat ca sa permită primirea şi

transmiterea în condiţii bune a semnalelor de înştiinţare şi alarmare de protecţie civilă,

avertizarea populaţiei în situaţia producerii unui accident major în care sunt implicate

substanţe periculoase sau producerii unor dezastre, precum şi schimbul de informaţii

necesar cunoaşterii realităţii din teritoriu, analizei situaţiilor ce pot să apară, luării

deciziilor pentru conducerea şi coordonarea acţiunilor de intervenţie.

Sistemul de comunicaţii se realizează prin:

telefonie fixă;

telefonie mobilă;

radiotelefoane mobile, portabile, fixe;

Schema de înștiințare a autorităților publice centrale și locale este reprezentată în

anexa nr. 2

5.1.1. Notificarea

Notificarea comportă patru aspecte:

notificarea despre producerea unui eveniment pe amplasamentul S.C. MAVGO

HOLDING SRL – Sucursala Carom Oneşti, transmisă de către dispecerul de

producţie sau înlocuitorul acestuia (Anexa nr. 4).

notificarea stării de urgenţă, transmisă de ofițerul de serviciu din cadrul I.S.U.J.

Bacău către toate forţele din exteriorul amplasamentului, la ordinul prefectului;

notificarea stării de urgenţă, transmisă de dispecerul de producţie sau înlocuitorul

acestuia al S.C. MAVGO HOLDING SRL – Sucursala Carom Oneşti, prin

folosirea sistemului centralizat de alarmare (dacă acesta nu este funcțional, se vor

folosi telefoanele mobile sau alte surse alternative de alarmare);

notificarea I.G.S.U. despre eveniment.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

51

Informaţiile obligatorii care se vor transmite de către dispecerul de producţie sau

înlocuitorul acestuia în cazul unui eveniment care implică substanţe periculoase sunt:

a. Tipul de urgenţă pe amplasament şi noxa degajată

b. Locul degajării noxei sau exploziei

c. Direcţia şi viteza vântului

d. Cantitatea aproximativă de substanţă eliberată

e. Zonele (sectoarele, localităţile) probabil afectate sau ameninţate de norul toxic

f. Formula de încheiere a comunicării, cine transmite:

o Exemplu: „Luaţi măsuri de anunţare a populaţiei, a regulilor de

comportare, introducerea semnalului ALARMĂ LA DEZASTRE în

zonă. Transmite: dispecerul de producţie al S.C. MAVGO

HOLDING SRL – Sucursala Carom Oneşti – Popescu Ioan”;

5.2. ALARMAREA Alarmarea reprezintă transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populației

despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian.

Alarmarea populației se realizează de autoritățile administrației publice centrale

sau locale, după caz, prin mijloace specifice, pe baza înștiințării primite da la structurile

abilitate.

La solicitarea președinților comitetelor pentru situații de urgență, mesajele de

avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice operator

audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută

numai cu aprobarea primarului localității, a conducătorului instituției publice sau a

operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciților acestora.

Acționarea mijloacelor de alarmare deținute de operatorii economici sursă de risc se

realizează din dispeceratele deținătorilor sau din locațiile (amplasamentele) stabilite de

aceștia, precum și din centrele operaționale județene. În situația când pericolul este

iminent, operatorii economici sursă de risc vor alarma imediat populația din arealul de

impact prin acționarea sirenelor din dispeceratele proprii, informând ulterior despre

aceasta centrele operaționale județene.

5.2.1. Semnalele de alarmă

Alarmarea populației, instituțiilor publice și operatorilor economici se realizează

prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare și prin

comunicări transmise pe posturile de radiodifuziune și televiziune, centrale și locale, iar în

cazul existenței și prin stațiile de radioficare și radioamplificare.

Semnalele de alarmare acustice a populației, instituțiilor publice și operatorilor

economici sunt: alarmă aeriană, alarmă la dezastre, prealarmă aeriană și încetarea

alarmei. Durata fiecărui semnal de alarmare este de două minute pentru toate mijloacele de

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

52

alarmare, cu excepția sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.

Semnalele de alarmare se introduc astfel:

- pentru amplasament şi obiectivele din imediata apropiere de către dispecerul de

serviciu al S.C. MAVGO HOLDING SRL;

- pe teritoriul municipiului Oneşti se introduce prin sistemul centralizat, la ordinul

prefectului sau primarului, din Punctul de Comandă Operativ al municipiului

Oneşti.

Alarmarea zonelor neacoperite de sirenele de alarmare şi a centrelor vulnerabile se

execută cu staţii de amplificare instalate pe autovehiculele I.S.U.J Bacău, poliţiei,

jandarmeriei, prin aceleaşi mijloace transmiţându-se şi norme de comportare către

populaţie.

5.2.2. Instrucţiuni de alarmare generale

Alarma generală – se declanşează la apariţia masivă de amoniac pe platformă, ca

urmare a unor avarii în secţiile unde se produce, vehiculează şi consumă amoniac.

La declanşarea alarmei, pe platformă se aplica masca pe figura (cu cartuş filtrant)

pentru amoniac, daca personalul se află în zona afectată, operaţia se execută rapid.

Personalul surprins fără mască, se poate proteja pe o durata foarte scurtă, aplicând la

nas o batistă sau alt material textil îmbibat cu apă, ieşind din zona toxică.

Personalul surprins de alarmă fără mască sau cu defecţiuni la aceasta, este direct

răspunzător. Maiştrii sau colegii pot interveni numai în limita asigurării propriei securităţi.

La locurile de munca cu foc continuu, personalul nu părăseşte secţia, executând

dispoziţiile date de şeful ierarhic sau dispecer. La celelalte locuri de muncă personalul se

evacuează, în linişte, spre locurile stabilite conform dispoziţiilor date de şeful ierarhic sau

dispecerul de producţie.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

53

Se va evita panica!

Persoanele surprinse de norul toxic se deplasează perpendicular pe direcţia

vântului (direcţia de deplasare a norului toxic).

Conducătorii mijloacelor de transport opresc motorul şi părăsesc vehiculul.

Pe toata durata alarmei, persoanele vor fi atente la comunicările ce vor fi făcute prin

staţiile de amplificare instalate pe autovehiculele I.S.U.J. Bacău, poliţiei, jandarmeriei şi

gigafoane. Aceste comunicări se referă la locul avariei, zonele afectate de norul toxic,

direcţia vântului, locurile de adunare a persoanelor ce se evacuează și alte dispoziţii

privind efectuarea intervenţiilor, salvarea victimelor.

Persoanele care observă foc, incendii, explozii sau victime omeneşti, vor

comunica situaţia apelând Serviciul Unic de Urgență 112 sau prin orice mijloc.

MIJLOACELE DE ALARMARE EXISTENTE PE AMPLASAMENTUL S.C.

MAVGO HOLDING SRL – Sucursala CAROM Oneşti

Nr.

crt.

Mijlocul de alarmare Locul de amplasare

1. Centrala de alarmare Dispecer de producție

2. Centrala telefonica Pavilion central

3. Stație de amplificare Centrala telefonica

4. Interfon Punct de comanda

5. Sirena electrica de 3 kw Depozitul D 1

6. Sirena electrica de 5 kw Instalația E 1

7. Sirena dinamica cu aer comprimat Instalația I 11

8. Fluiere¹ cu aer si abur Toate instalațiile

5.3. EVACUREA Evacuarea se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop. Trecerea la

executarea acțiunii de evacuare în situații de urgență se hotărăște de primarul municipiului

Onești sau de prefectul județului Bacău, după caz, la propunerea comitetului local sau

județean pentru situații de urgență.

Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate și periculoase, delimitate și

marcate corespunzător, care intră sub incidența situațiilor de protecție civilă, este interzis.

Zona în care se vor evacua persoanele afectate și angajații operatorului SEVESO, ca

urmare a accidentului major, este marcată pe hartă.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

54

CAPITOLUL VI

SCENARIILE ACCIDENTALE

6.1. Instalaţiile şi activităţile conexe care ar putea prezenta un pericol de

accident major

Prezenţa substanţelor periculoase poate iniţia următoarele categorii de riscuri:

a ) Risc de mediu, care poate fi generat de:

depozitarea şi utilizarea substanţelor periculoase ;

evacuările necontrolate de poluanţi în ape, atmosferă, sol;

stocarea şi depozitarea deşeurilor periculoase;

calamităţi naturale.

b ) Risc industrial, care poate fi generat de :

avarii tehnologice – pot conduce la opriri accidentale ale

instalaţiilor, oprirea alimentării cu materii prime, combustibil,

energie electrica si termică, aer, apă industrială, utilaje dinamice

( pompe, compresoare );

avarii mecanice – pot conduce la scăpări de substanţe şi produse

generate de neetanşeităţi, fisuri sau rupturi de conducte, vase,

serpentine în cuptoare tehnologice, defecţiuni de utilaje în diverse

zone ale instalaţiilor.

c ) Risc produs de emisiile de poluanţi asupra stării de sănătate.

d ) Risc produs de evacuările de pe platformă asupra biodiversităţii.

Evenimentele cu pondere importantă şi caracteristice activităţii desfăşurate în S.C.

MAVGO HOLDING SRL - Sucursala CAROM Onești, care pot conduce la apariţia

riscului pentru factorii de mediu şi factorul uman sunt:

1. accident chimic – deversare masivă;

2. incendiu;

3. explozie;

6.2. Identificarea şi clasificarea evenimentelor 6.2.1. Exploatarea liniilor și instalațiilor tehnologice

Exploatarea liniilor și instalațiilor tehnologice eficientă presupune funcţionarea

cvasicontinuă a acestora, prin diminuarea substanţială a ponderii opririlor cauzate de

diferite cedări/defectări, în circumstanţele protejării corespunzătoare a sănătăţii

personalului angajat, ale menţinerii integrităţii fizice a echipamentelor tehnologice şi ale

conservării calităţii mediului ambiant.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

55

Punerea în operă a sistemelor tehnice/tehnologice necesită asigurarea – pe parcursul

tuturor fazelor caracteristice (concepţie, realizare şi exploatare) – a unor niveluri ridicate

de fiabilitate şi de securitate tehnică.

O componentă esenţială a oricărei analize de risc o constituie identificarea tuturor

factorilor de risc implicaţi în punerea în operă a sistemelor tehnice/tehnologice. Aceştia se

identifică, în principal, cu factorii aflaţi la originea disfuncţiilor generatoare de accidente

tehnice şi este prezentată în Anexa nr.3 din prezentul plan.

Ţinând seama de fazele şi etapele punerii în operă a unui sistem tehnic/tehnologic,

identificarea şi sistematizarea factorilor de risc presupune gruparea acestora în următoarele

trei categorii:

1. factorii intrinseci, caracteristici sistemului tehnic/tehnologic

considerat; de natura nu numai materială, aceştia sunt asociaţi fazelor de

concepţie şi de realizare ale sistemului şi exprimă, în esenţă, viciile cu care

intră în exploatare la beneficiar;

2. factorii asociaţi condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială;

aceşti factori – de asemenea de natură nu numai materială – sânt asociaţi

tuturor acţiunilor distructive exercitate asupra sistemului tehnic/tehnologic,

pe durata exploatării acestora;

3. factorul uman implicat în faza de exploatare; acesta grupează toate

erorile umane care se manifestă în activităţile de mentenanţă şi de

exploatare tehnologică, de-a lungul duratei de serviciu privind sistemul

tehnic/tehnologic.

6.2.1.1. Factorii intrinseci de risc tehnic

Factorii intrinseci de risc tehnic, nu numai de natură materială, se identifică cu

cauzele posibile de producere ale avariilor majore, asociate însăşi sistemelor

tehnice/tehnologice.

Factorii intrinseci se manifestă, de regulă, în faza de exploatare, concomitent şi

în corelare cu factorul uman, cât şi cu factorii asociaţi condiţiilor de exploatare şi de

amplasare teritorială.

Se conturează trei grupe mari de factori intrinseci:

Incompatibilitatea materialelor aflate în lucru cu condiţiile de exploatare impuse.

Un important factor de risc, de natură mecano-tehnologică, îl constituie

îmbinările sudate. La nivelul acestora, au loc modificări complexe de compoziţie chimică

şi de structură.

Fiecare din factorii de risc intrinseci, nominalizaţi, se poate manifesta – respectiv

poate deveni, din factor de risc ipotetic, factor de risc potenţial – numai în contextul unor

circumstanţe favorabile, adică numai împreună cu factorul uman şi/sau cu factorii de risc

asociaţi corespunzători.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

56

6.2.1.2. Factorii asociaţi

Factorii de risc tehnic asociaţi condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială,

nu numai de natură materială, se identifică cu cauzele posibile de producere a avariilor

majore, corespunzătoare tuturor acţiunilor distructive exercitate asupra sistemului

tehnic/tehnologic, pe durata exploatării acestuia.

Factorii de risc tehnic asociaţi se manifestă numai în conjuncţie cu factorii

intrinseci şi/sau cu factorul uman. Organigrama factorilor de risc tehnic, asociaţi

condiţiilor de exploatare şi de amplasare teritorială din prezentul plan.

Acţiunea presiunii poate consta în presiunea interioară manometrică sau în

presiunea exterioară vacuumetrică.

Presiunea interioară manometrică poate genera următoarele efecte:

curgerea tehnică a materialului care se constituie într-o limită de

solicitare, premergătoare iniţierii ruperii materialului;

plesnirea/spargerea peretelui componentei structurale, cu implicaţii deosebit de

grave în cazul mediilor de lucru compresibile, fierbinţi, inflamabile, explozive

sau letale;

pierderea etanşeităţii incintei tehnologice, cu impact negativ în situaţia fluidelor

inflamabile, explozive sau letale;

oboseala mecanică a materialului de bază care poate iniţia fie ruperea, fie

fisurarea şi, ulterior, fracturarea prin oboseală a materialului;

desprinderea/smulgerea componentelor aparaturii tehnologice;

şocurile barice care, conjugate cu existenţa unor factori intrinseci

nefavorabili pot iniţia fisurarea şi fracturarea materialului aflat în operă.

Presiunea vacuumetrică exterioară poate conduce la pierderea stabilităţii mecanice a

componentelor structurale ale aparaturii tehnologice.

Regimul termic de solicitare poate consta în temperaturi ridicate sau în temperaturi

joase.

Temperaturile ridicate pot genera următoarele efecte:

dilatarea materialului;

fluajul sau relaxarea mecanică;

oboseala termică sau termomecanică, care poate iniţia fie ruperea, fie

fisurarea şi, ulterior, fracturarea prin oboseală a materialului;

fragilizarea la cald;

şocurile termice;

transformările fizice şi chimice la nivelul materialului aflat în operă, cu

efecte directe asupra rezistenţei mecanice, tenacităţii, ductilităţii şi

rezistenţei la coroziune, în sensul îmbunătăţirii acestora.

Temperaturile joase pot provoca susceptibilitate la fragilizarea la rece, la fisurarea

şi, ulterior, la fracturarea materialului de bază.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

57

Mediul de lucru tehnologic poate iniţia diferite procese de coroziune, acţiuni

distructive chimice-mecano-tehnologice, coroziunea fisurantă sub sarcină/tensiune

(CORFIS), eroziunea materialului de bază sau fenomenul de cavitaţie.

Funcţionarea neîntreruptă şi îndelungată sub sarcină poate genera următoarele efecte:

fluajul sau relaxarea mecanică;

oboseala – mecanică, termică sau termomecanică;

fisurarea materialului aflat în operă, în condiţiile temperaturilor joase

de solicitare şi/sau ale acţiunii distructive a mediului de lucru;

îmbătrânirea şi/sau uzarea materialului de bază.

Factorii climatici şi tectonici pot intensifica solicitările mecanice şi/sau

termice aplicate componentelor structurale (vântul, zăpada, îngheţul şi seismele), pot iniţia

diferite acţiuni distructive asupra materialului aflat în operă sau pot modifica nivelurile

caracteristicilor mecanice ale materialului de bază.

6.2.1.3. Factorul uman

În funcţie de nivelul lor de manifestare, erorile umane în exploatare pot fi:

erori făcute în condiţiile exploatării tehnologice (manevre greşite,

interpretarea eronată a unor informaţii, comunicarea defectuoasă etc.);

erori făcute în activitatea de mentenanţă – nerespectarea procedeelor şi/sau

procedurilor de supraveghere tehnică, monitorizare, control, întreţinere etc.,

utilizarea unor procedee incomplete sau perimate de supraveghere, control,

întreţinere sau intervenţie, reparare sau recondiţionare ori reabilitare, omiterea

unor operaţii din activităţile de mentenanţă preventivă sau corectivă, care

potenţează anumiţi factori de risc intrinseci sau asociaţi condiţiilor de exploatare.

6.2.2. Principalele tipuri de riscuri

În funcţie de frecvenţa lor, au fost identificate următoarele tipuri de risc:

1. Avarii

2. Incendii

3. Explozii

4. Emisii de substanţe periculoase

5. Accidente chimice majore

6.2.2.1. Avariile

Avariile ce se pot produce în cadrul societăţii, pot fi:

- avarii tehnologice – conduc la opriri accidentale ale instalaţiilor, oprirea

alimentării cu materii prime, combustibil, energie electrică şi termică, aer

AMC, apă industrială, utilaje dinamice (pompe, compresoare);

- avarii mecanice – conduc la scăpări de substanţe şi produse generate de

neetanşeităţi, fisuri sau rupturi de conducte, vase, tuburi în cuptoarele

tehnologice, defecţiuni de utilaje în diverse zone ale instalaţiilor.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

58

6.2.2.2. Incendii Nivel de risc de incendiu: risc foarte ridicat de incendiu asociat pericolului de

explozie, respectiv categoriilor A şi B de incendiu. Probabilitatea de producere a

incendiilor: probabile dar nu frecvente. Tipul de incendiu caracteristic activităţilor

desfăşurate, este început de incendiu cu consecinţe minore spre semnificative.

6.2.2.3. Explozii

1. Exploziile pot fi de mai multe tipuri:

- în fază densă (când un lichid sau solid este trecut în fază gazoasă);

- exploziile norilor de vapori;

- exploziile vaporilor proveniţi de la lichidele în fierbere (gaze lichefiate sub

presiune).

2. Clasificarea zonelor cu pericol de explozie se face în funcţie de posibilitatea apariţiei

unui amestec exploziv după cum urmează:

- zona "0" (zona în care amestecurile explozive de gaze sau vapori

inflamabili există în mod continuu, sau pentru perioade lungi de timp);

- zona "1" (zona în care atmosfera explozivă de gaze sau vapori poată să

apară intermitent în condiţii normale de funcţionare, respectiv, în total, între

10-1000 ore/an);

- zona "2" (zona în care amestecul de explozie de gaze poată să apară numai

accidental sau în caz de avarie şi pentru perioade scurte de timp – 10

ore/an).

6.2.2.4. Emisii de substanţe periculoase

Alături de sursele punctiforme, un loc deosebit de important în evaluarea riscului

îl ocupă identificarea şi evaluarea surselor difuze generate de procesul de producţie,

manipulare şi depozitare a materiilor prime intermediare, finite şi deşeuri.

Emisiile difuze sunt datorate: imperfecţiunii etanşeităţii flanşelor şi conductelor,

supape de presiune/siguranţă, conducte deschise, sisteme de prelevare, scurgeri

necontrolate, stocării şi manipulării de produse petroliere, ape de răcire, eşapări, ape uzate,

bataluri, etc.

Poluanţii care se pot emite difuz datorită activităţii de depozitare/stocare a

substanțelor chimice în cadrul S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. - Sucursalei CAROM

Oneşti sunt hidrocarburi alifatice, hidrocarburi aromatice, ulei, produse petroliere, CO etc.

6.2.2.5. Accidente chimice majore

Emisiile toxice rezultate în urma unui accident chimic, pun în pericol viaţa

oamenilor, animalelor şi vegetaţiei, putând produce daune ireversibile. Pericolul datorat

substanţelor toxice este în funcţie de proprietăţile fizico-chimice şi toxicologice, de timpul

de expunere şi de condiţiile meteorologice determinante în dispersia acestora în

atmosferă.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

59

Dintre emisiile atmosferice, produsele depozitate/stocate în mod obişnuit şi în cantităţi

mari de S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. se consideră că prezintă pericol chimic, următoarele

categorii de substanţe:

- substanţe cu acţiune iritantă, sufocant asfixiantă şi caustică: CH4, NOX, SOX, H2SO4,

HCl, NaOH etc.;

- substanţe cu acţiune toxică generală: CO, hidrocarburi uşoare.

6.2.2.6. Accidente majore identificate

6.2.2.6.1. Accidente si avarii la depozitarea gazelor petroliere lichefiate ( G.P.L.) –

Depozitele D1, D12, D12A, D18

6.3. Substanțele ce pot genera accidente cu efecte în afara amplasamentului

Tabelul cu substanțele ce pot genera accidente cu efecte în afara amplasamentului

Nr. Crt.

Denumirea substanței

UN/CAS Starea de agregare

Calea de expunere

Mijloace de protecție individuală

Acțiuni pompieri

Măsuri de ajutor

Acțiuni pentru protecția mediului

1 Acetonitril 75-05-8 Lichid Toxicitate acută Iritarea ochilor

Aparat de respirație individual

Conform procedurilor specifice

2 Acid sulfuric 213-639-5

Lichid Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor


Conform

proceduril

or

specifice

3 Alcool metilic 67-56-1 Lichid Toxicitate acută 3 Stot SE 1


Conform

proceduril

or

specifice

4 Alchil amină 5080-22-8

Lichid Iritarea pielii Iritarea gravă a ochilor


Conform

proceduril

or

specifice

5 Azotit de sodiu

7632-00-0

Solid Toxicitate acută Periculos pentru mediul acvatic


Conform

proceduril

or

specifice

6 Butadienă 106-99-0 Gaz lichefiat

sub presiune

Caceriginitate Mutagenitatea celulelor embrionare


Conform

proceduril

or

specifice

7 N Butil litiu 20% în ciclohexan

109-72-8 110-82-7

Lichid piroforic

Lichid inflamabil

Corodarea pielii Iritarea ochilor Pericol prin aspirare Toxicitate pentru reproducere Toxicitate asupra unui organ țintă specific - o singură expunere Toxicitate asupra


Conform

proceduril

or

specifice

În contact

cu apa

emite gaze

inflamabil

e

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

60

unui organ țintă specific – expunere repetată Periculos pentru mediul acvatic

8 Clorură de aluminiu anhidră

7446-70-0

Solid Corodare- iritare a pielii


Conform

proceduril

or

specifice

9 Dimetilditiocarbamat de sodiu

204-876-7

Lichid Foarte toxic pentru medoiul acvatic


Conform

proceduril

or

specifice

10 Didroxid de potasiu 50%

1310-58-3

Lichid Toxicitate acută Corodarea pielii


Conform

proceduril

or

specifice

11 Etilendiaminotetraacetat de tetrasodiu

64-02-8 Solid Toxicitate acută (inhalare) Toxicitate acută (oral) Iritarea pielii Lezarea gravă a ochilor


Conform

proceduril

or

specifice

12 Hidrochinonă 123-31-9 Solid Nociv în caz de înghițire Provoacă leziuni oculare grave Susceptibil de a provoca anomalii genetice (derma)


Conform

proceduril

or

specifice

13 Hidroperoxid de cumen

80-15-19 Lichid Toxicitate acută Toxicitate asupra unui organ ţintă specific +expunere repetată Corodarea pielii Periculos pentru mediul acvatic


Conform

proceduril

or

specifice

14 N, N –Dihidroxil amină

223-055-4

Lichid inflamabil

Toxicitate acuta 4 Periculos pentru mediul acvatic


Conform

proceduril

or

specifice

15 Fenol stirenat 61788-44-1

Lichid vâscos

Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung Provoacă iritarea pielii


Conform

proceduril

or

specifice

16 Formaldehidă sulfoxilat de sodium

149-44-0 Solid Susceptibil a provoca anomalii genetice


Conform

proceduril

or

specifice

17 Izopropil hidroxilamina 15%

5080-22-8

Lichid Iritarea pielii Iritarea ochilor


Conform

proceduril

or

specifice

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

61


Conform

proceduril

or

specifice

18 Stiren 100-42-5 Lichid inflamabil

Toxicitate acută Iritarea ochilor Iritarea pielii


Conform

proceduril

or

specifice

19 Tert-dodecilmercaptan TDDM

25103-58-8

Lichid Periculos pentru mediul acvatic Iritarea pielii Iritarea ochilor Sensibilizarea pielii


Conform

proceduril

or

specifice

20 4 Tert butilpirocatehol 85% in metanol 15%

98-29-3 85%

67-56-1

15%

Lichid Toxicitate acută (înghițire) Toxicitate acută (contact cu pielea), Toxicitate acută (inhalare), Lezarea gravă a ochilor Provoacă arsuri grave ale pielii și lezarea ochilor Poate provoca o reacție alergică a pielii Provoacă leziuni ale organelor Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung


Conform

proceduril

or

specifice

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

62

CAPITOLUL VII

INTERVENȚIA

7.1. Responsabilitățile și acțiunile fiecărei entități nominalizate în P.U.E.

a) Proceduri specifice pentru fiecare formaţiune de intervenţie

Varianta – Vânt din direcţia NE SV cu viteză de 2 m/s.

Scenariul Explozie rezervor butene/incendiu - Dispersie toxică – eliberare de

substanţe toxice în atmosferă/ deversare de produse petroliere în râul Trotuş

1. INSTITUŢIA PREFECTULUI - JUDEŢUL BACĂU

- primeşte informarea despre accidentul chimic;

- ofiţerul de serviciu pune în aplicare procedura de alarmare a personalului

prefecturii;

- pregăteşte de lucru camera unde îşi va desfăşura activitatea C.J.S.U. Bacău (Sala

mare de şedinţe a Prefecturii - etaj 1);

- prefectul coordonează intervenția;

- pregăteşte camera unde se vor organiza conferinţele de presă;

- activează planul Roșu de intervenție (dacă este cazul);

- informează mass media asupra organizării conferinţelor de presă;

- raportează evenimentele la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă;

- prefectul instituie „starea de urgență” şi „încetarea stării de urgență”

- organizează conferinţele de presă pe timpul şi după terminarea situaţiei de urgenţă

2. INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ "Mr. CONSTANTIN

ENE" AL JUDEŢULUI BACĂU

- primeşte prin telefon şi ulterior prin fax notificarea despre eveniment de la

dispecerul operatorului sursă de risc;

- anunţă Inspectorul Şef al I.S.U.J. Bacău;

- notifică telefonic Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, ulterior

transmiţând şi raport scris;

- pune în aplicare Planul de Alarmare Județean - execută alarmarea populaţiei prin

intermediul sirenelor;

- transmite mesaj RO Alert cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia cetățenii

pentru protecție sau evacuare;

- organizează ședința C.J.S.U. Bacău, la nevoie;

- pune în aplicare schema de înştiinţare a forţelor implicate în intervenţie;

- la ordinul prefectului transmite instituirea stării de urgenţă;

- trimite în zonă o echipă de evaluare a situaţiei;

- execută evaluarea situaţiei în teren;

- asigură transmiterea datelor de evaluare către C.J.S.U. Bacău;

- execută alarmarea populaţiei prin intermediul sirenelor;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

63

- anunţă populaţia despre eveniment şi transmite reguli de comportare prin gigafoane;

- la ordinul prefectului transmite tuturor forţelor de intervenţie sfârşitul stării de

urgenţă;

- coordonează în teren acţiunile de intervenţie;

- alarmează echipajele de intervenţie din cadrul Detaşamentului de Pompieri Oneşti şi

urmăreşte ajungerea lor la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. - Sucursala CAROM

Oneşti;

- echipajele execută activităţile prevăzute în planul la alarmare, ulterior execută

deplasarea la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti;

- echipajele ajung la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti,

intră în dispozitiv, primesc datele referitoare la situaţia creată şi acţionează pentru:

o dispersarea norului toxic (perdea de apă) pe direcţia de extindere;

o acţionează în vederea lichidării urmărilor produse de incendii;

o la nevoie, pot ajuta la degajarea personalului surprins sub instalaţiile

tehnologice sau la înălţimi;

o acordă asistenţă tehnică de specialitate pentru prevenirea apariţiei incendiilor;

o raportează rezultatele intervenţiei la dispeceratul I.S.U.J. Bacău;

- deplasează trei autospeciale cu apă și spumă, o autoscară și o ambulanță SMURD

(din cadrul Detașamentului de Pompieri Onești) în zona S.C. MAVGO HOLDING

S.R.L.- Sucursalei CAROM Oneşti şi/sau în zona cartierului Borzeşti și/sau TCR

din municipiul Onești, în funcție de situația operativă, până la sosirea forțelor de

intervenție în sprijin:

itinerar de deplasare I: Sediu (D.P.O.) – str. Calea Mărăşeşti (DN 11A) - Str.

Industriilor - S.C. ROSERV GREEN ENERGY S.A.

itinerar de deplasare II: Sediu (D.P.O.) – str. Calea Mărăşeşti (DN 11A) -

cartier Borzeşti;

itinerar de deplasare III: Sediu (D.P.O.) – Str. Calea Mărășești (DN 11A) –

DJ 119 – cartier TCR;

- deplasează o autospecială CBRN împreună cu remorca necesară decontaminării

chimice (de la sediul I.S.U.J. Bacău) în zona S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.-

Sucursalei CAROM Oneşti/cartierul Borzeşti/cartierul TCR din municipiul Onești și

execută cercetarea chimică în funcție de situația operativă pe itinerarul:

sediul I.S.U.J. Bacău – E574 – str. Calea Mărăşeşti (DN 11A) - Str.

Industriilor (Onești) - S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM

Oneşti;


Industriilor (Onești)- cartier Borzeşti;


Industriilor (Onești) – cartier TCR.

3. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI ONEŞTI

- primeşte înştiinţarea privind accidentul chimic la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.-

Sucursala CAROM Oneşti;

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

64

- alertează compartimentul de protecţie civilă de la nivelul municipiului Onești,

membrii C.L.S.U. Onești, S.V.S.U. Onești şi cei ai secretariatului tehnic permanent;

- introduce semnalul de alarmă în zona cartierelor TCR și Borzeşti;

- C.L.S.U. Onești pune în aplicare Planul de evacuare al municipiului Onești în urma

ordinului/dispoziției de evacuare și primire/repartiție și conduce nemijlocit acțiunile

de evacuare;

- asigură mijloace de transport echipate corespunzător pentru deplasarea primarului în

zonă;

- organizează conferinţe de presă pe timpul şi după terminarea acţiunilor de

intervenţie.

4. DIRECŢIA DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

- primeşte notificarea asupra instituirii situaţiei de urgenţă;

- coordonează forţele medicale de pe teritoriul judeţului Bacău;

- asigură un reprezentant în cadrul C.J.C.C.I., la activare;

- primește rezultatele determinărilor probelor de aer din zonele afectate de la Agenția

Județeană de Mediu;

- face recomandări privind menţinerea / ridicarea stării de urgenţă pe baza

măsurătorilor în teren;

- organizează, la nevoie, în teren, puncte de acordare a primului ajutor.

5. AMBULANŢA BACĂU prin SUBSTAŢIA ONEŞTI

- primeşte mesajul de producere a accidentului de la S.C. MAVGO HOLDING

S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti;

- alarmează şi deplasează echipaje ale Substaţiei de Salvare Oneşti în apropierea

zonelor grav afectate: zona S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM

Oneşti şi cartierele TCR și Borzeşti;

- acordă primul-ajutor răniţilor şi intoxicaţilor;

- transportă victimele la spital;

- participă la evacuarea răniţilor (intoxicaţilor).

6. SPITALUL MUNICIPAL ONEŞTI

- primeşte mesajul de producere a accidentului de la S.C. MAVGO HOLDING

S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti;

- pregăteşte spaţiile pentru primirea răniţilor şi intoxicaţilor (alertează secţiile de

specialitate că este posibil să primească răniţi şi intoxicaţi de la S.C. MAVGO

HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti;

- acordă asistenţă de specialitate victimelor;

- execută teste de laborator şi investigaţii amănunţite asupra stării de sănătate a

victimelor.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

65

7. INSPECTORATUL DE POLIŢIE JUDEŢEAN BACĂU prin INSPECTORATUL

DE POLIŢIE AL MUNICIPIULUI ONEŞTI

- primeşte înştiinţarea de producere a evenimentului;

- raportează la eşalonul superior;

- asigură menținerea ordinii și liniștii publice;

- asigură fluidizarea circulaţiei;

- interzice accesul persoanelor neautorizate în zonele cu restricţii;

- participă la înştiinţarea populaţiei din zonele afectate;

- asigură devierea circulaţiei autovehiculelor pe rute ocolitoare.

8. INSPECTORATUL DE JANDARMI JUDEŢEAN BACĂU prin Detaşamentul de

Jandarmi Oneşti

- primeşte înştiinţarea despre producerea evenimentului la S.C. MAVGO HOLDING

S.R.L.- Suc. CAROM Oneşti;

- raportează eşalonului superior;

- Detaşamentul de Jandarmi Oneşti este alarmat şi primeşte misiunea;

- deplasarea în zona cartierelor TCR și Borzeşti;

- sprijină Inspectoratul de Poliţie al Municipiului Oneşti pentru interzicerea accesului

în zonă a cetăţenilor şi autovehiculelor;

- sprijină I.S.U.J. Bacău în înştiinţarea populaţiei privind măsurile de protecţie;

- urmăreşte respectarea liniştii şi ordinii publice în zonă;

- asigură paza şi ordinea publică;

- interzice accesul persoanelor şi autovehiculelor neautorizate în zonele cu restricţii;

- asigură dublarea punctelor de oprire a circulaţiei organizate de poliţie;

- participă la anunţarea şi informarea populaţiei din zonele de risc;

- itinerar de deplasare: Sediu – str. Teilor – str. Caşinului – str. Alexandru Ioan Cuza

– str. Rediului - str. Industriilor – zona S.C. MAVGO HOLDING S.R.L.- Sucursala

CAROM Oneşti şi zonele cartierelor TCR și/sau Borzeşti (3 autoturisme).

9. AGENŢIA PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI BACĂU

- primeşte înştiinţarea despre producerea accidentului chimic la S.C. MAVGO

HOLDING S.R.L.- Sucursala CAROM Oneşti;

- deplasează în zona o echipă;

- monitorizează factorii de mediu;

- asigură un reprezentant în C.J.S.U. Bacău;

- execută cercetarea chimică.

Raportarea datelor din teren se va executa de către fiecare dintre forţele participante

la intervenţie către C.J.S.U. Bacău şi şefii nemijlociţi ai acestor forţe.

Cooperarea cu alte structuri, în afara celor participante la intervenţie se va realiza pe

baza analizei situaţiei şi a deciziei managerului urgenţei.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

66

10. ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ A APELOR SIRET - monitorizează calitatea apei;

- recoltează probe de apă;

- deplasarea la laborator;

- executarea de analize;

- dacă concentraţia este peste limită anunţă populaţia, instituţiile şi agenţii

economici ce trebuie înştiinţaţi;

- informează ministerul de resort;

- asigură un reprezentant în cadrul C.J.S.U. Bacău.

11. SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE A APELOR BACĂU

- monitorizează calitatea apei;

- asigură un reprezentant în cadrul C.J.S.U. Bacău;

- recomandă regimul de utilizare al apei.

12. FILIALA BACĂU A SOCIETĂŢII NAŢIONALE DE CRUCE ROŞIE - pune la dispoziţie detaşamente de voluntari pentru acordarea primului ajutor

victimelor din zonele afectate;

- acordă asistenţă medicală pe timpul transportului şi spitalizării acestora;

- organizează, la nevoie, în teren, puncte de acordare a primului ajutor.

În afara forţelor de intervenţie specificate în plan vor interveni la solicitarea

Preşedintelui Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău şi alte instituţii, de pe

raza municipiului Oneşti, care au în dotare mijloace de protecţie şi intervenţie necesare

limitării şi lichidării efectelor produse de accidentul major.

Raportarea datelor din teren se va executa de către fiecare dintre forţele participante

la intervenţie către C.J.S.U. Bacău şi şefii nemijlociţi ai acestor forţe.

Cooperarea cu alte structuri, în afara celor participante la intervenţie se va realiza pe

baza analizei situaţiei şi a deciziei managerului urgenţei.

b)Tabel sinteză al forţelor şi mijloacele de intervenţie

Nr.

crt. Structura

Scenariul

considerat

Activitatea

de desfăşurat Resurse disponibile

1. Instituţia Prefectului - Judeţul

Bacău

C.J.S.U. Bacău

1

-Asigurarea protecţiei populaţiei

- Informarea C.J.S.U.

-Primirea/diseminarea informaţiilor cu

exteriorul

- 9 persoane

- telefon

- fax

- computer

- staţie radio

- 2 autoturisme

- mijloace de protecţie

individuală

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

67

Nr.

crt. Structura

Scenariul

considerat

Activitatea

de desfăşurat Resurse disponibile

2. Primăria municipiului Oneşti

C.L.S.U. Oneşti 1

-Asigurarea protecţiei populaţiei

-Înştiinţarea instituţiilor implicate în

intervenţie

-Primirea/diseminarea informaţiilor cu

exteriorul

- 18 persoane

- 5 staţii radio

- 2 autoturisme


individuală

3. Inspectoratul pentru Situaţii de

Urgenţă "Mr. CONSTANTIN

ENE" al Judeţului Bacău

1

- Asigurarea protecţiei populaţiei

- Raportarea la I.G.S.U.

- Participarea la cercetarea zonei şi

intervenţie

- Măsuri de înştiinţare, anunţare şi

alarmare

- Gestiunea fluxului de persoane în caz

de evacuare

- Controlul datelor meteo

- Asigurarea siguranţei instalaţiilor

- Acţiuni de stingerea a incendiilor

- Formare perdele de apă

- 24 persoane

- telefon

- fax

- computer

- 10 staţii radio

- 1 autoturism


individuală

- aparatură de detecţie

chimică

- 3 autospeciale cu apă și

spumă

- 1 autoscară Magirus

- 1 SMURD

- 1 CBRN

- alte forțe și mijloace în

funcție de situația

operativă

4.. Inspectoratul de Poliţie Judeţean

Bacău 1

- Interzicerea accesului în zonă a

persoanelor şi autovehiculelor

- Fluidizarea circulaţiei

- Informarea populaţiei

- Măsuri de pază şi ordine

- 8 persoane

- 4 autoturisme

- 8 staţii radio


individuală

5. Inspectoratul de Jandarmi Judeţean

Bacău 1

- Interzicerea accesului în zonă a

persoanelor şi autovehiculelor

- Măsuri de pază şi ordine

- Pază bunuri şi obiective

- Anunţare populaţie

- 16 de persoane

- 2 autovehicule

-16 staţii radio


individuală

6. Agenţia pentru Protecţia Mediului

Bacău 1

- Recoltare probe

- Analize probe

- 2 persoane

- 1 autoturisme

- 1 laborator


individuală

7. S.G.A. Bacău 1

- Recoltare probe

- Analize probe

- Controlul datelor meteo

- 2 persoane

- 1 autoturisme

- 1 laborator


individuală

8. Direcţia de Sănătate Publică Bacău 1 - Evacuare răniţi şi intoxicaţi

- Acordarea asistenţei de specialitate

- medici specialişti

- 2 ambulanţe

- 4 staţii radio


individuală

- laborator mobil de igiena

radiaţilor

9. Crucea Roşie Bacău 1

- Acordă primul ajutor victimelor din

zonele afectate

- Acordă asistenţă medicală pe timpul

transportului şi spitalizării acestora

- Organizează, la nevoie, în teren,

puncte de acordare a primului ajutor;

-2 specialişti;

- 10-50 voluntari;

- 1 autoturism

- 5 staţie radio;


individuală

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

68

c.) Tabel cu încadrarea funcţiilor

Nr. Crt.

Rolul deţinut Titular

(funcţia)

Nume,

prenume

Adresa,

puncte de

contact

1

Preşedintele

C.J.S.U. Bacău

Prefect

Instituţia Prefectului Judeţul

Bacău

str. Mărăşeşti, nr.2

Tel.: 0234.537200

Fax: 0234.545601

2

Inspector Şef al

I.S.U.J. Bacău

Inspector Şef

ISUJ Bacău

str. Milcov, nr.49

Tel.: 0234.550000

Fax.: 0234.575053

3

Preşedintele

C.L.S.U. Oneşti Primar

Primăria Oneşti

B-dul Oituz nr. 17

Tel: 0234.324243

Fax: 0234.313911

4

Inspector Şef al

I.J.J. Bacău (Î)Inspector Şef

I.J. J. Bacău

str. C-tin Muşat, nr. 4,

Tel: 0234.543131

Fax: 0234.571029

5

Inspector Şef al

I.P.J. Bacău (D)Inspector Șef

I.P.J. Bacău

str. Tolstoi nr. 2

Tel: 0234.202000

Fax: 0234.202046

6

Director

Executiv,

Agenției pentru

Protecția

Mediului Bacău

Director

executiv

Agenției pentru Protecția

Mediului Bacău

Str. Oituz, nr.23

Tel: 0234.512708

Fax: 0234.571056

7

Comisar şef

G.N.M. – C.J.

Bacău

Comisar şef

Garda de Mediu Bacău Str.

Ioan Ionescu de la Brad, nr.

68

Tel: 0234.581281

Fax: 0234.519994

8

Director general

al Administraţiei

Bazinale de Apă

- "Siret" Bacău

Director general

A.B.A. Siret

Bacău,

str. Cuza Vodă, nr. 1

Tel: 0234.541646

Fax: 0234.510050

9

Director

Sistemul de

Gospodărire a

Apelor Bacău

Director

Sistemul de Gospodărire a

Apelor Bacău

Str. Nicolae Lascăr Bogdan

nr.15

Tel: 0234.510043

Fax: 0234.510044

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

69

10

Director

executiv al

Direcţiei de

Sănătate Publică

Bacău

Director

executiv

Direcţia de Sănătate Publică

Bacău

Str. V. Alecsandri nr. 45,

Tel: 0234.512850

Fax: 0234.524875

11

Director

executiv al

Direcţiei Sanitar

Veterinare şi

pentru Siguranţa

Alimentelor

Bacău

Director

executiv

Direcţia Sanitar Veterinară şi

pentru Siguranţa

Alimentelor Bacău

Str. Bucovinei nr. 21,

Tel: 0234.586233

Fax: 0234.586372

12

Manager

Spitalul

Judeţean de

Urgenţă Bacău

Manager

Spitalul de Urgenţă Judeţean

Bacău

str. Spiru Haret nr. 2-4

Tel: 0234.534000

Fax: 0234.517424

13

Manager al

Serviciului de

Ambulanţă

Bacău

Manager

Serviciul de Ambulanţă

Bacău

str. Florilor nr. 10 Sc. A,

Ap.1

Tel: 112 /

0234.584050

Fax: 0234.542668

14

Director

executiv al

Direcţiei de

Agricultură şi

Dezvoltare

Rurală Bacău

Director

executiv

Direcţia Agricultură şi

Dezvoltare Rurală Bacău

str. G. Bacovia nr. 20,

Tel: 0234.576419

Fax: 0234.576420

15

Director,

Societatea

Naţională de

Cruce Roşie din

România -

Filiala Bacău

Director

executiv

Filiala Bacău a

Societăţii

Naţionale de

Cruce Roşie

Str. Oituz nr. 61

Tel: 0234.523733

Fax: 0372.875691

d) Acţiuni pe termen lung

- monitorizarea permanentă până la dispariţia oricărui pericol a factorilor de mediu şi

a sănătăţii oamenilor;

- verificarea calităţii surselor de apă, hrană pentru oameni şi pentru animale;

- măsuri de reabilitare a factorilor de mediu afectaţi;

Forţele, mijloacele şi fondurile necesare pentru acţiunile de mai sus se vor asigura

din bugetul Primăriei municipiului Oneşti.

Informarea publică a cetăţenilor se va executa prin compartimentul de relaţii publice

al primăriei şi prin conferinţe de presă susţinute de primarul municipiului Oneşti.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

70

d) Măsuri ce se executa de către populație în caz de accident chimic şi poluare

accidentală (măsurile sunt valabile și în cazul în care sunt participanți în trafic rutier

/feroviar).

Instituţiile participante, vor asigura logistica intervenţiei necesară protecţiei şi

intervenţiei formaţiunilor proprii.

Centrul Județean de Coordonare a Intervenţiei va funcţiona în Sala mare de

şedinţe a Consiliului Judeţean Bacău.

Dotarea Centrul de Coordonare a Intervenţiei

1. Mobilier: birouri, scaune, dulapuri, masă de consiliu;

2. Aparate radio şi TV color;

3. Mijloace de comunicaţii şi informatice

4. Aparatură de multiplicat documente;

5. Harta României şi judeţului Bacău;

6. Hărţi şi planuri topografice şi cadastrale (P.U.G. municipiului Bacău);

7. Mijloace tehnice de asigurare a iluminatului de siguranţă pentru

continuarea lucrului;

8. Mijloace individuale de lucru de protecţie în caz de accident chimic, de

iluminat, de prim ajutor şi de P.S.I;

9. Planuri şi programe specifice;

10. Rechizite şi consumabile pentru tehnoredactare şi multiplicare;

11. Echipamente de comunicaţii speciale şi de cooperare.

Capacităţi de spitalizare din zonă Nr

crt

Localitatea Unitatea sanitară Cadre medicale Număr

paturi

Observaţii

Medici Cadre medii

1. Municipiul

Oneşti

Spitalul Municipal Onești 109 323 859

Laboratoare medicale (determinari chimice si biologice)

Nr crt

Localitatea Unitatea sanitară Laborator Număr

analize/zi

Obs.

1.

Municipiul

Oneşti

Spitalul Municipal Onești Laborator de microbiologie 100

2. Laborator de chimie 300

3. Compartiment Teritorial Oneşti Laborator de microbiologie 150

4. Laborator de chimie 140

Centrul Naţional de Cruce Roşie Bacău

Dotare:

- 1 autoturism de teren;

- 1 instalaţie de potabilizarea apei;

- 1 generator electric;

- 30 truse de ajutor premedical;

- 10 corturi (20 persoane/cort).

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

71

Dotarea cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor a S.C. MAVGO

HOLDING S.R.L. - Sucursalei CAROM Oneşti.

Pentru realizarea capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă şi având în vedere

factorii de risc ce predomină în activităţile desfăşurate, din punct de vedere P.S.I.,

Platforma Industriala CAROM Oneşti dispune de o reţea de hidranţi cu un debit de

1000 mc/ora la o presiune de 7 bar.

Gospodăria de apă pentru incendii cuprinde două case de pompe, fiecare cu un

debit de 1000 m3/ora la o presiune de 7 bari .

Casele de pompe sunt dotate cu motoare Diessel pentru acţionarea unor pompe de

debit mărit în cazul când este întreruptă alimentarea cu energie electrică ( în caz de avarie )

.Rezerva de apa intangibilă este depozitată în două rezervoare de 750 mc şi un rezervor de

1000 mc. În situaţii deosebite se foloseşte rezerva de apă aflată în cuva de retenţie a

turnurilor de răcire.

Instalaţiile au în dotare următoarele mijloace PSI :

stingătoare manuale cu cu pulbere;

stingătoare transportabile SM 50 cu spumă aeromecanică;

stingătoare CO2 ;

stingătoare manuale presurizate cu spumă aeromecanică ;

instalaţii fixe şi semifixe de stingere cu spumă ;

instalaţii fixe de stingere cu abur ;

prize şi furtunuri pentru gaz inert / azot ;

tunuri fixe cu apă şi spumă ;

hidranţi exteriori;

hidranţi interiori;

Rezervoarele de depozitare sunt prevazute cu :

tunuri fixe de stingere incendii cu apă şi spumă ;

instalaţie de abur PSI ;

instalaţie de gaz inert/azot ;

instalaţii fixe de răcire şi stropire cu apă ;

Rampele CF sunt prevăzute cu instalaţii fixe de stingere cu spumă şi tunuri fixe de

stingere cu apă şi spumă şi stingătoare transportabile SM 50 cu spumă aeromecanică.

Formaţia PSI are în dotare următoarele mijloace de intervenţie:

1 autospeciala, APCA 19215 –autopompă cisternă alimentare cu

apă ;

1 autospeciala IVECO MAGIRUS – capacitate 5 tone;

Maşina de intervenţie au în dotare furtunuri de 3 ţoli, costume aluminizate de

apropiere medie, 2 aparate izolante pentru intervenţie în apropierea focarului.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

72

Pentru limitarea şi înlăturarea poluării cu produse pe platformele de prelucrare şi în

zonele limitrofe datorate deversărilor accidentale, avariilor tehnice şi mecanice, echipa de

deblocare are în dotare următoarele :

unelte : lopeţi, târnăcoape, hârleţe, sape ;

măşti cu furtun de aducţiune – 20 m ( 2 bc);

Atelierul auto din cadrul societăţii, poate interveni în situaţii de urgenţă cu

următoarele utilaje de transport din dotare :

macara ;

buldoexcavator;

tractor;

autoturisme ( tranportul persoanelor accidentate );

Pentru intervenţia formaţiunilor de protecţie civilă în cazul producerii unor

situaţii de urgenţă, în magazia situată la subsolul pavilionului nr.2 pot fi utilizate

următoarele materiale :

măşti contra gazelor model 74 (600 bc);

complet protecţie nr.2 (50 bc);

complet protecţie nr.3 (20 bc);

combinezon doc cauciucat ( 5 bc);

costum pentru lucru în apă ( 3 bc);

targă sanitară ( 20 bc);

planşeta cercetaşului chimic;

lopată ( 10 bc);

7.2. Generalităţi ale accidentelor chimice

Accidentele chimice reprezintă în fapt eliberarea în mediu, ca urmare a unor cauze

antropice, a unor substanţe toxice industriale în asemenea cantităţi încât depăşesc mult

nivelele maxim admise şi pot afecta sănătatea populaţiei (pot cauza intoxicarea sau

moartea).

Principalele substanţe toxice industriale (STI)

- amoniacul;

- dioxidul de sulf;

- oxizii de azot;

- acidul clorhidric;

- acidul sulfuric;

- monoxidul de carbon.

Pentru decontaminarea STI se folosesc următoarele materiale şi substanţe:

Materiale absorbante, pentru reţinerea substanţelor toxice şi împiedicarea

evaporării acestora:

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

73

- nisip;

- pământ;

- argilă;

- pietriş;

- zgura;

- granule de polimer;

- răşini sintetice.

Substanţe de neutralizare:

- pentru amoniac – soluţii de acid clorhidric sau acetic în diverse concentraţii;

- pentru acid clorhidric, dioxid de sulf – soluţii alcaline de hidroxid de sodiu, lapte

de var, sodă calcinată sau apă amoniacală. De asemenea se pot folosi

următoarele substanţe solide: praf sau pietriş de calcar, praf de var nestins.

Notă: În intervenţia la locul accidentului, metoda uzuală folosită pentru limitarea

dispersării norului chimic se realizează perdele de apă. Prin această metodă se asigură şi

lichefierea unei părţi importante a vaporilor, pentru a putea executa neutralizarea.

Măsuri de protecţie şi intervenţie

A) În zona letală:

Intervenţia la sursă se realizează numai de către specialişti, echipaţi cu costume de

protecţie antichimică, aparate izolante şi scule necesare remedierii avariei;

Introducerea semnalului de alarmă chimică (5 impulsuri a 16 secunde cu pauză de 10

secunde timp de 2 minute) este obligatorie şi trebuie să se facă în primele 2 minute de

la declanşarea accidentului; se înştiinţează şi alarmează toţi agenţii economici,

instituţiile publice şi populaţia din zona letală;

Se realizează o perdea de apă în faţa intrării utilizându-se instalaţiile de hidranţi

exteriori şi mijloacele tehnice P.S.I. ale pompierilor (dacă sursa ce emite vaporii toxici

se găseşte în interiorul unei clădiri) sau în frontul norului (nu direct pe sursă!);

Se asigură imediat măsuri de restricţie a circulaţiei şi limitarea accesului în zonă;

Se aplică primele măsuri de prim ajutor persoanelor intoxicate sau rănite, într-un loc

special amenajat astfel amplasat încât să fie la o distanţă mai mare de 100 m de sursa

toxică şi în direcţie opusă celei în care suflă vântul;

Cercetarea se asigură de către grupa de cercetare, echipată cu aparate de protecție a

respirației cu aer comprimat (sau cu măşti contra gazelor cu cartuș filtrant specific) şi

aparatură de detecţie specifice substanţei toxice, iar valorile determinate se comunică

imediat conducerii agentului economic/comandantului intervenției.

Personalulul care nu participă la intervenţie în vederea remedierii avariei se va

adăposti în clădiri, asigurând rapid primele măsuri de etanşeizare a uşilor şi ferestrelor

utilizând pentru izolarea acestora materiale aflate la îndemână – produse textile, bureţi,

chit, etc). Se opreşte orice instalaţie de aer condiţionat sau de ventilare şi nu se părăsesc

clădirile decât la încetarea alarmei transmisă prin mijloacele specifice sau prin

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

74

dispoziţia personalului de conducere. Suplimentar, se pregătesc prosoape şi batiste

umezite pentru a putea fi folosite în cazul pătrunderii substanţei toxice în clădiri;

Persoanele afectate vor fi transportate, în regim de urgenţă, la cel mai apropiat spital

pentru acordarea asistenţei medicale.

B) În zona de intoxicare:

Se introduce semnalul de alarmă chimică (5 impulsuri a 16 secunde cu pauză de 10

secunde timp de 2 minute) şi se înştiinţează toţi agenţii economici, instituţiile publice şi

populaţia din zona de intoxicare. Înştiinţarea se realizează în trepte de urgenţă;

Se introduc măsuri de restricţia circulaţiei şi limitarea accesului în zonele afectate;

Protecţia individuală se realizează prin adăpostirea în clădiri, unde se vor aplica urgent

măsuri de etanşeizare (închiderea uşilor şi ferestrelor, izolarea acestora cu materiale

aflate la îndemână – materiale textile, bureţi, chit, benzi de materiale plastice, etc –

oprirea tuturor aparatelor de aer condiţionat şi de ventilare). Suplimentar se pregătesc

prosoape şi batiste umezite (unde nu există măşti contra gazelor) pentru a putea fi

folosite la constatarea pătrunderii toxicului în clădire şi pe cât posibil camera în care se

face adăpostirea trebuie să fie cât mai interioară, şi preferabil fără ferestre (holurile

situate cât mai în interiorul clădirilor).

Proceduri comportamentale

Accidentul chimic şi poluarea accidentală sunt evenimente imprevizibile! Ca urmare

există posibilitatea ca la orice dereglare a procesului tehnologic prin avarierea sau

deteriorarea unei instalaţii, a unui utilaj sau mijloc de transport să se elibereze în mediul

înconjurător (aer, apă, sol) substanţe toxice care pot avea impact atât asupra mediului cât şi

asupra populaţiei.

Aceasta impune realizarea unor măsuri şi acţiuni de prevenire şi protecţie.

Populaţia trebuie să cunoască:

- care este sursa de pericolului chimic;

- tipul de substanţă toxică industrială pe care îl deţine;

- caracteristicile şi modul de acţiune al substanţei toxice;

- zona de risc în care s-ar putea afla;

- măsurile de protecţie specifice zonei;

- locul în care se asigură protecţia prin adăpostire sau izolare;

- semnalele acustice la alarma la dezastre precum și semnalele

de încetare a alarmei;

- locurile de dispunere şi itinerarele de evacuare temporară.

În locurile de adăpostire pentru populaţie trebuie asigurate măsurile de siguranţă

prin:

- procurarea materialelor de etanşare (chit, bandă izolantă,

bureţi izolatori, purfix etc.);

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

75

- asigurarea mijloacelor de protecţie individuală speciale

(mască contra gazelor, aparat de respiraţie, costume de

protecţie) sau improvizate;

- realizarea unei truse familiale de prim-ajutor medical;

- pregătirea unei rezerve permanente de apă şi alimente;

- asigurarea unui radioreceptor cu baterii.

Populaţia trebuie să-şi însuşească:

- cunoştinţele necesare în vederea realizării măsurilor de

protecţie;

- regulile de comportare la accident în zona norului toxic.

Dintre măsurile de protecţie ce se iau în caz de accident chimic amintim:

Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul chimic;

Asigurarea protecţiei cu mijloace individuale de protecţie;

Asigurarea protecţiei prin adăpostire (izolare) sau prin evacuare (auto-evacuare)

temporară;

Introducerea restricţiilor de consum al apei, produselor agroalimentare, vegetalelor

contaminate;

Introducerea unor restricţii de circulaţie şi acces, a unor măsuri de pază şi ordine în

zona de acţiune a norului toxic;

Organizarea cercetării chimice, a controlului şi supravegherii zonei de acţiune a norului

toxic şi a contaminării;

Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate;

Aplicarea măsurilor de neutralizare şi împiedicare a răspândirii substanţelor toxice.

Colectarea, transportul şi depozitarea materialelor contaminate;

Apărarea în caz de accident chimic se referă la un ansamblu de măsuri care se

realizează în mod unitar şi continuu şi se împarte în acţiuni:

- pre-dezastru;

- în timpul dezastrului ;

- post-dezastru.

Faza de Pre-Dezastru:

- Informaţi-vă asupra sursei de risc, substanţele toxice

industriale folosite, zonele de pericol!

- Participaţi la exerciţiile de protecţie civilă, procuraţi-vă

materiale cu reguli de comportare şi acţiune în caz de

dezastre şi însuşiţi-vi-le!

- Evitaţi amplasarea locuinţelor în apropierea unor instalaţii cu

procese de risc!

- Procuraţi-vă materiale de etanşare!

- Realizaţi-vă rezerve de medicamente de urgenţă şi primă

necesitate!

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

76

- Asiguraţi-vă mijloace de protecţie individuală speciale

(mască contra gazelor, aparat de respiraţie, costume de

protecţie) sau improvizate!

- Pregătiţi-vă o rezervă permanentă de apă şi alimente!

Faza de Dezastru:

- Urmaţi întocmai anunţurile făcute de protecţia civilă prin

intermediul mass-mediei sau prin semnalele de alarmare!

- Luaţi lucrurile lăsate afară (jucării, rufe, etc) şi animalele de

companie în casă.

- Închideţi animalele în grajduri!

- Anunţaţi-vă vecinii şi prietenii despre pericolul chimic (de

preferinţă prin telefon)!

- Adăpostiţi-vă în locul stabilit şi etanşaţi toate intrările şi

ieşirile pentru a evita pătrunderea agentului toxic!

- Dacă adăpostirea se face în propria casă sau apartament,

etanşaţi toate uşile şi ferestrele şi rămâneţi într-o cameră cu

cât mai puţine uşi şi ferestre! Mergeţi într-o încăpere situată

cât mai sus pe faţa opusă pericolului!

- Închideţi toate instalaţiile cu pericol (gaze, apă, curent

electric)!

- Opriţi toate ventilatoarele şi instalaţiile de aer condiţionat!

Etanşaţi deschiderile de ventilare cu folie de plastic şi bandă

adezivă!

- Ţineţi la îndemână mijloacele de protecţie respiratorie şi

folosiţi-le dacă este cazul!

- Asiguraţi-vă că aveţi acces la rezerva de apă şi alimente şi că

nu sunt afectate de accidentul chimic!

- Porniţi radiourile şi televizoarele şi fiţi atenţi la anunţurile

care se fac!

- Nu părăsiţi locul de adăpostire până nu se anunţă că acest

lucru este posibil!

Dacă sunteţi surprins în afara locuinţei:

- Păstraţi-vă calmul, de cele mai multe ori în cazul accidentelor chimice

victimele din rândul populaţiei civile au apărut ca urmare a panicii!

- Acoperiţi-vă căile respiratorii superioare cu o batistă şi

îndreptaţi-vă spre adăpostul cel mai apropiat adăpost!

- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi acces!

- Evitaţi deplasarea pe direcţia vântului, deplasaţi-vă

perpendicular pe direcţia lui!

Dacă vă găsiţi în maşină, în zonele afectate de norul toxic, nu intraţi în panică, fiţi calmi,

şi conduceţi atent. Închideţi toate geamurile la maşină, opriţi instalaţiile de aer condiţionat

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

77

şi acoperiţi-vă nasul şi gura cu un prosop sau o batistă umedă. Porniţi radiourile şi urmaţi

instrucţiunile autorităţilor. Respectaţi interdicţiile de circulaţie!

Faza Post-Dezastru:

- Nu părăsiţi adăpostul sau locuinţa chiar dacă pericolul a

trecut, riscaţi să încurcaţi intervenţia forţelor specializate

- Ascultaţi cu atenţie mesajele către populaţie transmise prin

mass media!

- Verificaţi dacă vecinii şi prietenii au probleme, în cazul în

care există probleme acordaţi-le primul ajutor şi chemaţi

ambulanţa!

- Respectaţi restricţiile de circulaţie şi consum!

- Reveniţi la activităţile cotidiene, remediind eventualele

pagube!

- Reţineţi învăţămintele trase din aceste situaţii şi pregătiţi-vă

continuu pentru a putea face faţă unor alte eventuale

asemenea evenimente!

7.3. Mijloace improvizate de protecție pentru populație

Construirea unor mijloace simple utilizate pentru ieşirea din atmosfera contaminată:

Filtru cu cărbune Dintr-un bidon de plastic cu volumul de 1litru (spre exemplu cele folosite pentru

sucurile din comerţ) prin introducerea de rondele de hârtie de filtru sau sugativă, rondele

de pânză şi tifon, precum şi mangal mărunţit, în straturi succesive, se poate realiza un filtru

cu rezultate foarte bune pentru protecţia respiratorie. Pentru utilizare, respiraţia se face

numai pe gură, prin intermediul acestui dispozitiv.

Masca tip glugă Gluga se confecţionează din pânză groasă, cu vizorul din folie de polietilenă cusut

peste golul practicat în pânză, în dreptul ochilor.

În dreptul nasului şi al gurii se face un buzunar, căruia, la partea superioară i se

aplică o bucată de sârmă sau o bentiţă de tablă, cu care masca se va fixa pe nas după

aplicarea pe faţă.

Filtrul se realizează din 2-4 bucăţi de postav şi vată, cu grosimea de cca. 2 cm, care

se coase în cruce şi diagonale, peste care se toarnă funcţie de gazul toxic pentru care se

face protecţia una dintre soluţiile de mai jos. După umezire, filtrul se introduce în

buzunarul practicat în mască.

Soluţii pentru stropit filtrul:

- împotriva bioxidului de sulf: 50 g bicarbonat de sodiu în 100 ml apă;

- împotriva amoniacului: 50 g acid tartric (sare de lămâie) la 100 ml apă. Acidul

tartric se poate înlocui cu zeama stoarsă de la 2 – 3 lămâi.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

78

Mijloace improvizate din materiale aflate la îndemână - dintr-un prosop înfăşurat pe lungime în interiorul căruia se introduce vată, se

umezeşte şi se leagă la ceafă, peste gură şi nas – pentru protecţia căilor

respiratorii;

- din feşe de tifon sau pânză suprapuse, între care se introduce vată sau tifon din

abundenţă, se umezesc, se aplică peste nas şi gură şi se leagă la ceafă – pentru

protecţia căilor respiratorii;

- ochelari de protecţie sau de vedere (în cazul celor ce folosesc uzual ochelarii de

vedere) pe ramele cărora se pune un brâu de vată – pentru protecţia ochilor;

- din pereline de ploaie, sau de pescar din material de fâş sau plastic, din haine de

piele sau pânză ţesută foarte des, din folii de polietilenă (folosite pentru

ambalarea diverselor obiecte sau la solarii) – pentru protecţia pielii. Hainele se

vor încheia până sub gât, se vor lega (strânge) cu sfoară sau elastic la manşete şi

mâneci – pentru protecţia pielii.

- eşarfe, căciuli, şepci, prosoape peste care se pun folii sau pungi de plastic (dacă

sunt disponibile) – pentru protecţia capului.

- cizme de cauciuc, cizme şold (de pescar), cizmuliţe, galoşi, şoşoni, bocanci de

schi sau de iarnă, cizme şi ghete de piele sau de înlocuitori – pentru protecţia

picioarelor. Pentru încălţămintea care nu este din cauciuc se trag pungi de

plastic, sau se înfăşoară în folie de polietilenă.

- mânuşi de cauciuc, menajere, de vopsit sau de piele – pentru protecţia mâinilor

şi palmelor.

De reţinut! Aceste mijloace nu oferă protecţie dacă se stă în atmosferă contaminată mai

mult de 3 – 7 minute. De aceea cea mai bună metodă de protecţie este părăsirea zonei

contaminate. Mijloacele prezentate mai sus se pot folosi şi în cazul contaminării

radioactive.

7.4. Clasificarea urgențelor Definirea stărilor de urgenţă

Situaţie de urgenţă – eveniment excepţional care prin amploare şi intensitate

ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei/personalului, mediul înconjurător, valorile materiale

importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de măsuri

şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi

mijloacelor implicate.

Starea de urgenţă de nivelul I (alertă) - atunci când încă nu s-a întâmplat

evenimentul, dar este foarte posibil să se producă.

Stare de urgenţă de nivel II - atunci când exista eliberare de substanţe periculoase

cu efect în exterior, dar nu scenariul maxim credibil.

Stare de urgenţă de nivel III

Atunci când se produce evenimentul cel mai grav .

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

79

Corelaţia dintre urgenţele pe amplasament şi cele din afara amplasamentului sunt

următoarele:

- starea de urgenţă de nivel I (alertă) – urgenţă clasa B (pe amplasament);

- stare de urgenţă de nivel II – urgenţă clasa C (în afara amplasamentului);

- stare de urgenţă de nivel III – urgenţă clasa C (în afara amplasamentului) –

eliberare maximă;

Activităţi generale care se execută pentru diferite stări de urgenţă

La starea de alertă:

Se pregătesc materialele şi echipamentele de protecţie şi intervenţie, se verifică, se

atenţionează populaţia - angajaţii şi se măreşte atenţia.

La starea de urgenţă de nivel II:

Se intervine cu forţele stabilite în plan.

La starea de urgenţă de nivel III:

Se intervine cu forţele stabilite în plan.

Factorii de risc, elementele vulnerabile şi măsurile necesare pentru intervenţie

sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Nr

crt Factori de risc

Risc de

a se

produc

e

Elemente

vulnerabile Măsuri necesare

1

Ince

nd

iu

Incendiu apărut pe

suprafeţe de lichid

volatil şi inflamabil

Major

Instalaţii

tehnologice (D10A,

D14,D2A,

D1,D12.D12A,D18,

Oligoaromatizare,

I14,I15,BTX,E1,

E9,E10)

Rampe încărcare în

cisterne auto şi

vagoane cisternă.

Instalaţia recuperare

gaze.

1. Oprirea circulaţiei în zona de pericol şi în

zonele aflate în apropiere.

2. Delimitarea zonelor afectate şi în pericol de a

fi afectate de evoluţia incendiului.

3. Alarmarea personalului muncitor şi a

obiectivelor aflate pe direcţia de propagare a

incendiului.

4. Alertarea formaţiunilor de intervenţie:

pompieri civili, personal medical şi ambulanţa.

5. Transportul răniţilor şi intoxicaţilor la

unităţile spitaliceşti, după caz.

6. Acţiunea echipelor de intervenţie tehnologică

şi salvatori.

7. Prevenirea răspândirii gazelor sau vaporilor

de substanţe periculoase.

8. Prevenirea contaminării factorilor de mediu.

Incendiu datorat

aprinderii unui nor de

gaz inflamabil în

amestec cu aerul

2

Ex

plo

zie

În fază densă, când un

lichid este trecut în fază

gazoasă (fenomenul

BLEVE*).

Major

Instalaţii

tehnologice

Depozite de GPL

Rampe încărcare în

cisterne auto şi

vagoane cisternă.

1. Oprirea circulaţiei în zona unde s-a produs

explozia şi în zonele aflate în apropiere.

2. Delimitarea zonelor afectate de producerea

exploziei.

3. Alertarea formaţiunilor de intervenţie

(pompieri civili, personal medical şi ambulanţa)

şi intervenţia acestora în focar şi în zonele de

risc.

4. Oprirea funcţionării cuptoare-lor tehnologice

şi a activităţilor ce implică surse de foc.


Nori de vapori în

amestec cu aerul (în

funcţie de limita

superioară şi cea

inferioară de explozie

%/vol. în aer la 760 mm

Hg şi 200C).

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

80

Vapori proveniţi de la

lichide în fierbere – gaze

lichefiate sub presiune

şi salvatori pentru înlăturarea avariilor şi

salvarea personalului surprins de explozie.

6. Intervenţia echipei de deblocare-salvare

pentru înlăturarea dărâmăturilor rezultate în

urma exploziei. Atac din aer

3

Acc

iden

t ch

imic

Emisie de substanţe

periculoase în stare

lichidă

Modera

t local

şi

semnifi

cativ

zonal

Personal muncitor.

Contaminarea

aerului.

Cuptoare

tehnologice ce pot

iniţia (aprinde)

amestecurile de

sub-stanţe

periculoase.

1. Stabilirea condiţiilor meteo (direcţia şi viteza

vântului).

2. Restricţionarea accesului în zonele afectate de

evoluţia norului de substanţe periculoase.

3. Stabilirea căilor de evacuare şi a punctelor de

adunare a personalului ce urmează a fi evacuat.

4. Desfăşurarea acţiunilor de autoevacuare /

evacuare a personalului.

5. Desfăşurarea acţiunilor de cercetare chimică

şi a controlu-lui contaminării de către echipa de

cercetare.

6. Solicitarea, la nevoie, a sprijinului extern.



gazoasă

Semnifi

cativ

local

4

Cu

trem

ur



lichidă

Mediu

Instalaţii cu coloane

înalte: D10A, D2A-

D3A, D14, BTX,

Oligparomatizare

Turnuri de răcire.

Instalatia E2

Atelier mecanic

(hale). Pavilioane

administrative.

Staţii electrice.

Rezervoare

depozitare gaze

petroliere lichefiate.

Laboratoare.

1. Întreruperea alimentării cu energie electrică.

2. Restricţionarea accesului în zona calamitată

cu excepţia forţelor şi mijloacelor cu atribuţii în

desfăşurarea acţiunilor de intervenţie.

3. Acţiunea echipei de cercetare pentru

desfăşurarea acţiunilor de cercetare a terenului.

4. Stabilirea căilor de evacuare şi a punctelor de

adunare a personalului ce urmează a fi evacuat.

5. Autoevacuarea / evacuarea personalului din

zonele de distrugeri.


pentru înlăturarea avariilor produse.

7. Intervenţia echipelor de salvatori, sanitare şi a

personalului medical pentru evacuarea

victimelor rezultate şi acordarea primului ajutor

de urgenţă.

8.Tansportul victimelor către unităţile

spitaliceşti, după caz.

9. Intervenţia echipei de deblocare-salvare în

scopul înlăturării dărâmăturilor şi creării căilor

de acces.

10. Intervenţia formaţiei PSI în eventualele

focare produse.



gazoasă

Incendiu apărut pe



Incendiu datorat


gaz inflamabil în

amestec cu aerul

5

Ata

c te

rori

st



lichidă

Mediu

Depozite de materii

prime şi produse

finite (rezervoare,

gazometru).

Staţii de

compresoare de aer,

rampe de încărcare

şi descărcare

(rampe auto şi

rampe CFU).

Tablouri de

comandă.

1. Restricţionarea circulaţiei pe drumurile de

acces spre zona respectivă.

2. Înştiinţarea operativă a personalului de

conducere şi a celorlalţi factori cu atribuţii în

acţiunile de intervenţie.

3. Înştiinţarea Secţiei Judeţene de Informaţii

Bacău (SRI) pentru solicitarea sprijinului

echipe-lor specializate antitero.

4. Stabilirea zonelor, instalaţii-lor posibil de a fi

afectate în timpul sau în urma producerii unei

acţiuni de acest gen.

5. Asigurarea accesului la obiectivele

periculoase prin eliberarea căilor de acces şi

stabili-rea itinerariilor ce pot fi utilizate.

6. Înlăturarea şi limitarea urmărilor provocate

de situaţia creată cu ajutorul formaţiunilor de

intervenţie.

7. Se pun în aplicare prevederile Planului de

acţiune/intervenţie în cazul producerii unor



gazoasă

Incendiu apărut pe



Incendiu datorat


gaz inflamabil în

amestec cu aerul

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

81

acţiuni teroriste la Sucursala CAROM Oneşti.

6

Căd

eri

de

ob

iect

e co

smic

e Emisie de substanţe


lichidă

Minim

Instalaţii

tehnologice.

Sectoare auxiliare.

Parcuri de

rezervoare. Rampe

de încărcare şi

descărcare (rampe

auto şi rampe

CFU). Pavilioane

administrative.

1. Restricţionarea accesului în zona unde s-a

produs evenimentul.

2. Alertarea formaţiunilor de intervenţie:

pompieri civili, personal medical şi ambulanţa.

3. Acordare ajutorului medical de urgenţă

eventualelor victime.


şi salvatori.

5. Desfăşurarea acţiunii de cercetare a terenului.

6. Autoevacuarea / evacuarea personalului aflat

în zona de pericol.

7. Solicitarea, la nevoie, a sprijinului extern.



gazoasă

Incendiu apărut pe



Incendiu datorat


gaz inflamabil în

amestec cu aerul

7.5. Monitorizarea mediului

Monitorizarea factorilor de mediu se realizează de către:

Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău

Direcţia Apelor Bacău;

Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău;

Direcţia de Sănătate Publică – prin laboratorul mobil de igiena mediului.

Monitorizarea se realizează de către primele trei instituţii – Agenţia pentru Protecţia

Mediului Bacău, Direcţia Apelor Bacău, Sistemul de Gospodărire a Apelor Bacău – prin

prelevarea de probe şi analiza acestora în laboratoarele din incinta sediilor. Cele trei

instituţii nu dispun de laboratoare mobile.

Cooperarea între instituţiile ce execută monitorizarea factorilor de mediu se

realizează prin schimbul de informaţii şi compararea rezultatelor de laborator, urmând ca

în urma rezultatelor obţinute să se dispună măsuri în consecinţă. Aceste rezultate vor fi

comunicate Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bacău, Comitetului Local

pentru Situaţii de Urgenţă Oneşti şi SC MAVGO HOLDING SRL - Sucursalei CAROM

Oneşti.

Monitorizarea noxelor Prin natura produselor pe care le utilizează si produce, SC MAVGO HOLDING

SRL - Sucursala CAROM Oneşti reprezintă un factor potențial de risc, atât prin efectele

poluării continue sub pragul toxicității cat si prin pericolul potențial al producerii unui

accident tehnologic cu urmări grave asupra populației si mediului.

Prin așezarea sa geografica, platforma chimica, prezintă un climat specific local,

temperatura aerului este mai ridicata fata de cea limitrofa, umiditatea aerului este crescuta,

in medie 78% din an curenții orizontali au modificări de traiectorie ceea ce favorizează

apariția cetii industriale.

Analiza fenomenului de poluare pornind de la cunoașterea si evaluarea surselor,

evoluția condițiilor de microclimat, amplasarea societarii si pericolul pe care îl reprezintă

apropierea orașului de zona industriala, au determinat conducerea societății sa analizeze si

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

82

sa evalueze permanent impactul pe care l-a exercitat si continua sa îl exercite in arealul

biogeografic in decursul anilor.

Monitorizarea factorului de mediu apă

Procedura de intervenţie şi măsurile specifice pentru situaţiile de accident tehnic sau

avarie sunt stabilite prin "Regulamentele de fabricatie" şi prin "Planul de prevenire şi

combatere a poluării accidentale a apei" existente.

Poluarea accidentală poate să apară la depozitarea, manipularea greşită a

materiilor prime şi produselor sau opriri accidentale în cadrul punctelor critice. În cazul

când evenimentul nu poate fi localizat de echipa de intervenţie a instalaţiei, se mobilizează

echipa de ecologizare.

Dacă evenimentul nu poate fi localizat la punctul critic unde s-a

produs, există posibilitatea ca substanţa poluantă, prin sistemul de canalizare, să ajungă la

staţia de epurare mecano-chimică. În acest caz, evenimentul, poluarea accidentală sau

avaria, va fi transmisă staţiei de epurare, unde se vor lua măsuri de stocare a apei până la

intrarea în normalitate.

Reducerea conţinutului de poluanţi în apele de evacuare în emisar, râul Trotuş se

realizează prin staţia de epurare Jevreni care are următoarele trepte de epurare:

treapta mecanică;

treapta chimică;

treapta biologică;

Condiţii meteorologice deosebite

Condiţiile meteorologice deosebite (ploi torenţiale de lungă durată, topirea bruscă a

zăpezii) pot conduce la cresterea debitului care se stocheaza în cuvele de avarie sau

bazinele de omogenizare din statia de epurare.

Monitorizarea factorului de mediu aer

Numărul zilnic de analize diferă în funcţie de situaţia funcţionării normală sau

revizie.

Determinările se repetă în decursul unui schimb de lucru dacă se constată că s-au

schimbat condiţiile iniţiale (normale) de lucru: temperaturi ridicate în perioada de vară şi

apariţia degajărilor accidentale de noxe. Frecvenţa analizelor este cerută de şefii de

instalaţii în "Planul de acţiune".

Pentru determinarea concentraţiilor de substanţe explozive, a nivelului de noxe şi

oxigen este utilizată următoarea aparatură: explozimetre portabile EP3, detectoare SVK,

detector de gaze portabil Pho Check 2000Ex, analizor de gaze arse portabil TESTO 350

XL/454 cu sonda trifunctionala (t,RH,v).

În cazul unor situaţii de urgenţă cu degajare de noxe în atmosferă, se fac

determinări cu frecvenţă ridicată în zona în care s-a produs avaria/incendiu/explozie,

precum şi în zonele învecinate afectate sau care pot fi afectate de norul toxic; frecvenţa va

fi stabilită de către Celula de urgenţă/comandamentul local, iar determinările vor fi

efectuate de către personalul Biroului Mediu al S.C. MAVGO HOLDING SRL –

Sucursala Carom Oneşti.

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

83

CAPITOLUL VIII

INFORMAREA PUBLICULUI ȘI MASS-MEDIA

La solicitarea președintelui Comitetului Local pentru Situații de Urgență Onești,

mesajele de avertizare și alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate și gratuit, prin orice

operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României.

Comunicarea cu mass-media şi informarea publică se va realiza prin „Serviciul

secretariat şi relaţii cu mass-media” al Primăriei municipiului Oneşti.

Mass-media va fi informată astfel:

- prin conferinţe de presă susţinute de către primarul municipiului Oneşti;

- prin comunicate de presă;

Centrul de presă se află în incinta Primăriei Municipiului Oneşti.

Tipuri de comunicate de presă ce se folosesc pe timpul urgenţei şi în afara acesteia:

Dotarea centrului de presă:

- telefon

- fax

- calculator legat la internet

- imprimantă

- copiator

- Pe timpul urgenţei –

În data de ________________, începând cu orele ______, la S.C. MAVGO

HOLDING S.R.L. - Sucursala CAROM Oneşti a avut loc un accident chimic major.

Nu există un pericol deosebit pentru municipiul Oneşti.

Zona cartierului Borzeşti este zona cea mai afectată, dar nu în aşa măsură încât să poată

apărea mortalitate sau situaţii grave.

Populaţia este rugată să ia următoarele măsuri:

- să nu intre în panică;

- se vor închide şi etanşa uşile şi ferestrele;

- pentru crearea unei suprapresiuni se vor încălzi uşor camerele cu radiatoare;

Evoluţia situaţiei este sub control. S-au luat măsuri de către organele competente

pentru prevenirea şi protecţia populaţiei din zona afectată.

Populaţia este rugată să urmeze indicaţiile Inspectoratului pentru Situaţii de

Urgenţă ,,Mr. CONSTANTIN ENE” al Județului Bacău.

Dacă vor apărea situaţii deosebite, populaţia va fi înştiinţată în primă urgenţă.

Rugăm televiziunile,posturile de radio locale, ca în regim de urgenţă să transmită

comunicate privind normele de comportare enumerate mai sus

PURTĂTOR DE CUVÂNT

ROMANIA




Ediţia III 2022

Nesecret

84

- În afara situaţiei de urgenţă –

În data de ________________, începând cu orele ______, efectele accidentului

chimic major produs la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. - Sucursala CAROM

Oneşti nu mai sunt periculoase pentru populaţia din zona afectată din cartierul Borzeşti.

Nu mai există nici un pericol pentru populaţie şi animale.

Activităţile îşi reiau cursul normal.

Cetăţenii care sesizează că au tulburări de sănătate cauzate de efectele

accidentului de la S.C. MAVGO HOLDING S.R.L. - Sucursala CAROM Oneşti sunt

rugaţi să se adreseze în cel mai scurt timp Spitalului Municipal Oneşti, unde vor avea

prioritate în executarea analizelor de specialitate.

Populaţia care are dubii privind folosirea apei, alimentelor, precum şi a furajelor

pentru animale este rugată să se adreseze în regim de urgenţă Direcţiei de Sănătate

Publică Bacău şi Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Bacău.

Instituţiile specializate în urmărirea şi analizarea factorilor de mediu vor continua

monitorizarea zonei până la dispariţia totală a oricărui pericol pentru populaţie şi

animale.

Rugăm televiziunile, posturile de radio şi presa locală să transmită acest

comunicat şi să asigure populaţia de receptivitatea absolută faţă de problemele acestora.

PURTĂTOR DE CUVÂNT

CAPITOLUL IX

SECȚIUNEA CARTOGRAFICĂ

al SC MAVGO HOLDING SRL - ISU Bacau

Documents

Transcript of al SC MAVGO HOLDING SRL - ISU Bacau