Post on 20-Mar-2023
AFACERI IN MEDIU INSTABIL
2013 – 2014
MODUL 1
Prof. dr. Daniela Hincu
d_hincu@yahoo.com
1 AIMI 2013 - 2014
Cuprins:
Introducere – concepte, relevanta subiectului
Simptome ale instabilitatii. Metode de analiza -pentru
mediul intern/extern pentru o entitate economica
Teme de discutie:
Banca Mondiala 3I
Evaluari ale competitivitatii macro.
Romania in strategia Europa 2020
2 AIMI 2013 - 2014
Instabilitate – concepte asociate, simptome si metode de analiza
Concepte asociate (des)Crestere economica
Competitivitate
Criza
(Dez)Echilibru
Hazard
Incertitudine
Perturbatii
Risc
Variabilitate
Volatilitate
Vulnerabilitate
3 AIMI 2013 - 2014
Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (1) viteze mai mari de desfăşurare a unor fenomene: Cresterea emisiilor de CO2,
Epuizarea la nivel global a resursei de APA (de o anumita calitate)
Intensificarea somajului – noi segmente ale populatiei afectate major
Reducerea ciclurilor de viata ale produselor /tehnologiilor /industriilor
Ritmuri mai rapide de consum a unor resurse naturale sau de inrautarire a unor conditii de mediu
schimbări/ruperi/inversări de ritm pentru indicatori macroeconomici: indicatori ce exprima cresterea economica – rata de crestere anuala a PIB
schimbări de tendinţă (de exemplu, legi de creştere exponenţială – rata de penetrare a telefoniei mobile, “subtierea” calsei de mijloc)
dificultatea de a raspunde unor cerinte (de ex., generate “ridicarea” unor standarde de calitate sau ale unei suprastructuri)
Romania - rate mici de absorbtie a fondurilor europene
Noi tipuri de riscuri economice, sociale, tehnologice . – riscuri cibernetice
4 AIMI 2013 - 2014
Simptome ale instabilităţii în mediul economico - social (2)
- instabilitate in dinamică ptr. diversi indicatori, volatilitate, oscilatii,
amplitudini mai mari între limitele maxime şi minime ale unui indicator Exemplu: oscilatiile cursului de schimb valutar ptr. Romania. Stabilitatea cursului de schimb este unul dintre criteriile de la Maastricht, de a caror indeplinire depinde adoptarea monedei europene de catre oricare stat membru al UE. Romania are ca obiectiv intrarea in zona euro in 2014. Potrivit criteriilor de la Maastricht, moneda nationala poate fluctua intr-o banda de variatie de plus/minus 15%, variatie care reprezinta aprecierea sau deprecierea procentuala maxima fata de media ultimilor doi ani. Incertitudinea generează volatilitate – de ex., evoluţia indicelui BET-FI …. Piaţa de capital are, prin definiţie, un caracter mai volatil decât alte pieţe (cea de mărfuri)
dispersii mari faţă de medie – ex. exprimarea decalajelor, convergenta slaba fata de
media europeana
Incertitudine in crestere – dificultatea de a face previziuni pe termen lung sau impredictabilitate / complexitate crescută a formelor de desfăşurare a unor procese -
de exemplu: manifestarea unor întârzieri, apariţia unor noi modele sociale/de afaceri (in mediu virtual): publicitate online, forumuri ale clientilor, grupuri de lobby, retele sociale, triburi digitale evidenţierea unor legături netradiţionale de tip feed-back, formarea de parteneriate inedite etc.;
5 AIMI 2013 - 2014
Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (3) ieşirea din tipare tradiţionale
Ex: legea Pareto sau legea 20/80 - "80% din efecte sunt generate de 20% din cauze. Legea a fost enuntata de Vilfredo Frederico Pareto (1848-1923) in legatura cu posesia unor terenuri in proportie de 80% de catre 20% din cei mai bogati oameni ai timpului; este folosita ca principiu al managementului – 20% din personal realizeaza 80% din rezultate, 20% din produsele vandute aduc 80% din cifra de afaceri, etc. Mai ramane valabila Legea Pareto in economia digitala? Ex: Orase falimentate Ex: superdatele, braindrain Ex: noi forme de munca
îndepărtarea faţă de tendinţe (divergenţa faţă de o zonă/regiune) Ex: digital divide, convergenta in UE
aparitia unor noi legi – legea Moore, legea randamentelor in crestere pentru resursa informationala Legea Moore - 1965, revista Electronics Magazine a publicat o lucrare a lui G. Moore, in care acesta observa ca numarul de circuite integrate se va dubla in fiecare an, proces ce va fi insotit de o reducere pe masura a preturilor. Cunoscuta sub denumirea de "Legea lui Moore", aceasta observatie a stat la baza unei dezvoltari extraordinare a tehnologiei in intreaga lume. Moore si-a revizuit observatia in 1975, pentru a adauga faptul ca numarul tranzistorilor inclusi intr-un circuit integrat se dubleaza la aproximativ doi ani. Se poate spune ca "Legea lui Moore" a constituit baza pe care au fost create microprocesoare de catre o industrie a semiconductorilor in plin avant. Aceste "creiere ale computerelor", alaturi de alte tipuri de circuite integrate, au facut posibila aparitia si dezvoltarea PC-ului, a Internetului, a telefoanelor mobile si a jocurilor video. Impact economic. In afara acestei observatii cu privire la cresterea complexitatii circuitelor integrate, "Legea lui Moore" sugereaza si o scadere a costurilor. Pe masura ce componentele pe baza de siliciu castiga in performanta, pretul lor de productie scade. Microprocesoarele din ziua de azi conduc totul, de la jucarii la schimbarea luminilor semaforului. O carte postala muzicala in valoare de doar cativa dolari contine un microprocesor mai puternic decat cele mai rapide calculatoare mainframe produse cu cateva zeci de ani in urma.
agravarea unor decalaje in timp/disparităţi (regionale, de ex.) – extremizarea saraciei severe, excluziune sociala
6 AIMI 2013 - 2014
Simptome ale instabilităţii în mediul economico-social (4)
transformarea unor probleme economice în fenomene sociale:
somaj – saracie – crestere economica
conditionarea unor surse de instabilitate din anumite zone
culturale sau sociale în efecte economice negative – conflicte
religioase/etnice, stramutari masive ale unor populatii, migratii
ale lucratorilor
Tema de discutie:
Cercuri virtuoase in cresterea economica/dezvoltarea umana
Cercuri vicioase ….
7 AIMI 2013 - 2014
Metode de analiză
Analiza SWOT (Strenght, Weakness, Opportunity, Threat)
Analiza SPIN (Situation, Problem, Implication, Need Pay Off)
Analiza STEEP (Social, Technological, Economical, Environmental and Political)
Analiza de impact – CIA (Cross-impact analysis), TIA (Trend impact analysis)
Metode de tip analiză a eficienţei/eficacităţii (analiza cost-beneficiu, analiza risc-beneficiu,
analiza cost-utilitate etc.)
8 AIMI 2013 - 2014
Raportul de avertisment privind potenţialul
de criză - early warning Conceptul a fost dezvoltat pentru situaţiile de prevenire a conflictelor şi de violenţe
pe scară largă.
Recent, experienţa din sud-estul Europei, mai ales din perspectiva UNDP, a impus lărgirea acestui concept. Crizele din această parte a lumii au fost provocate de proasta conducere a unor economii instabile, de incapacitatea statului de a furniza bunuri publice de bază, cum ar fi menţinerea ordinii şi impunerea legii, de incapacitatea actorilor politici de a împărţi echitabil resursele între diversele grupuri etnice. Din moment ce aceste state nu au capacitatea de a analiza politicile, aceste rapoarte ar trebui să avertizeze asupra erorilor de politici publice şi să ofere soluţii de rezolvare a tensiunilor prin monitorizarea evoluţiilor politice, sociale şi economice, în special a celor care riscă să degenereze în situaţii de criză.
Extinderea conceptului este justificată şi de o altă realitate sud-est europeană: statele de aici sunt fie prea noi, fie prea slabe, astfel încât în aproape toate aceste ţări are loc un proces de redefinire a rolului statului.
9 AIMI 2013 - 2014
Strategia Europa 2020
(http://ec.europa.eu/europe2020/index_en.htm)
Obiective, indicatori, tinte pentru SM (state membre)
Starea curenta si progres – Cazul Romania
(http://ec.europa.eu/europe2020/europe-2020-in-your-country/romania/country-specific-recommendations/index_en.htm)
10 AIMI 2013 - 2014
Strategia “Europa 2020” In prezent, Europa se confruntă cu provocări structurale majore - globalizarea, schimbările climatice şi
îmbătrânirea populaţiei. Criza economică imprimă tuturor acestor probleme un caracter mult mai presant, fapt ce impune un răspuns mai hotărât şi mai coerent la nivel politic. Restabilirea stabilităţii macroeconomice şi redirijarea finanţelor publice către o cale durabilă sunt esenţiale pentru creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă.
Pornind de la acest tablou socio-economic, Uniunea Euroepeana a trebuit să-şi definească direcţia în care îşi propune să evolueze până în anul 2020, având ca punct de plecare - ianuarie 2011, dată la care Agenda Lisabona 2000, va fi deja expirată.
3 mari formule de creştere economică, în decada urmatoare: 1. creştere economică inteligentă (consolidarea cunoaşterii, inovaţie, educaţie, societate digitală); 2. creştere economică durabilă (creşterea eficienţei în producţie şi a competitivităţii); 3. creştere economică inclusivă (participare sporita pe pieţele muncii, dobândirea de noi abilităţi
profesionale şi diminuarea sărăciei). Noul plan strategic european îşi redefineste ambiţia de a face din economia Europei cea mai performantă din
lume şi propune, în schimb, un model economico-social care să răspundă provocărilor actuale, cum sunt globalizarea accelerată, îmbătrânirea populaţiei şi schimbările climatice.
Comisia Europeană a propus cinci obiective principale, care ar trebui îndeplinite până în 2020: 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă; 3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare; îndeplinirea obiectivului 20/20/20 în materie de climă şi energie; rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din generaţia
tânără ar trebui să aibă studii superiore; numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.
11 AIMI 2013 - 2014
12
Pentru cele cinci obiective propuse de CE in noua strategie, optiunile Romaniei pot fi schitate astfel:
Rata de ocupare a populatiei cu varsta intre 20 si 64 de ani – minimum 75 %. In stabilirea obiectivelor
complementare, tinerii trebuie vizati atat din perspectiva participarii lor la educatie si formare, cat si din perspectiva
evitarii riscului de excluziune sociala.
Nivelul investitiilor in cercetare si dezvoltare – 3% din PIB-ul UE. Mentinerea pentru 2020 a obiectivului de
3% ar putea fi realista pentru unele SM, dar pentru Romania va reprezenta o serioasa provocare, chiar presiune, cu
atat mai mult cu cat obiectivele fixate in contextul strategiei Europa 2020 sunt interconectate. In cazul Romaniei, la
constrangerile de natura bugetara si financiara se adauga dificultatile generate de o slaba capacitate de absorbtie a
fondurilor in domeniul cercetarii si dezvoltarii (atat cele de la bugetul de stat, conform Planului national de cercetare
– dezvoltare si inovare, cat si din sursele comunitare).
Atingerea obiectivului “20/20/20” (sau 30/20/20, in cazul respectarii anumitor conditii) referitor la schimbarile
climatice si energie. Romania nu intrevede dificultati in atingerea obiectivului de 20% aferent surselor regenerabile de
energie (RES) si considera ca potentialul national in acest domeniu, sistemul de promovare al RES si aplicarea
prevederilor Directivei 2009/28/CE vor avea contributii importante in acest sens. In ceea ce priveste eficienta
energetica, obiectivul de 20% este indicativ si este importanta analizarea oportunitatii stabilirii de obiective
obligatorii. Romania are in vedere necesitatea mentinerii perspective de crestere a consumului de energie pentru
relansarea economica scontata. Referitor la emisiile de gaze cu efect de sera, Romania considera fundamentala
respectarea deciziei Consiliului European din decembrie 2009 privind efectuarea de catre COM a evaluarii
compatibilitatii obiectivelor asumate de tarile terte, pentru a asigura un “level playing field” global pentru standardele
de mediu. Numai in baza acestei evaluari poate fi avuta in vedere posibilitatea modificarii angajamentului UE de
reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 30 % pana in 2020.
Rata abandonului scolar timpuriu – situatia nationala actual nu este de natura sa sustina un obiectiv national
prea ambitios dar, prin intensificarea eforturilor de coordonare a politicilor educationale cu cele sociale, este posibila
scaderea semnificativa a acestui indicator.
Reducerea cu 20 de milioane a cetatenilor europeni amenintati de saracie. Realizarea acestui obiectiv este
dificila chiar la nivelul UE, avand in vedere conditiile economice specific SM.
Asadar, Romania impartaseste abordarea COM cu privire la modul in care se pot asigura perspective mai bune pentru
economia UE si sustine asigurarea convergentei eforturilor comunitare si ale SM in efortul comun de a-si depasi
actual criza si de a define un cadru de consolidare a competitivitatii europene pentru urmatorul deceniu. AIMI 2013 - 2014
Europa 2020 – accent pe cunoastere
Cresterea economica bazata pe cunoastere: noua strategie trebuie sa ofere conditii cadru
adecvate pentru inovare si cercetare, prin oferirea de stimulente si punerea in comun a resurselor
publice si private.
Obiectivele pentru anul 2020 vor putea fi atinse numai intr-un Spatiu European al Cercetarii eficient,
eficace si cu finantare adecvata. Politicile de educatie vor trebui reformate astfel incat randamentul
lor sa creasca si sa conduca la combaterea excluziunii sociale si a saraciei.
Educatia si cercetarea, inovarea si creativitatea sunt principalele prioritati
pentru realizarea societatii europene bazata pe cunoastere. Trebuie intreprinse
masuri pentru crearea unei veritabile piete unice online pentru ca beneficiile economiei digitale sa
fie folosite la potentialul lor maxim.
Dezvoltarea competentelor cetatenilor in cadrul unor societati care favorizeaza incluziunea:
Beneficiile economiei bazate pe cunoastere depind de contributia directa a fortei de munca,
competentele acesteia constituind un element central pentru cresterea economica europeana.
Flexicuritatea va ocupa un loc central in urmatorul deceniu, fiind instrumentul care poate raspunde
adecvat provocarilor impuse de noi locuri de munca care necesita competente noi. Mobilitatea
fortei de munca trebuie sa contribuie la o mai buna corelare a cererii si ofertei pe piata muncii, dar
si la asigurarea necesarului de noi competente.
Intarirea culturii antreprenoriale, cu accent pe o atitudine pozitiva in
asumarea riscurilor si a capacitatii de inovare reprezinta un instrument care
contribuie la asigurarea competitivitatii.
13 AIMI 2013 - 2014
EU 27 Europe 2020 a strategy for jobs
and smart, sustainable and inclusive growth, is based on five EU headline targets which are currently measured by eight headline indicators.
Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/europe_2020_indicators/headline_indicators
14 AIMI 2013 - 2014
PIB-ul pe cap de locuitor în fiecare regiune NUTS2 ca procent din
media UE-27 / Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power
standard (PPS),by NUTS 2 regions, 2010 (% of the EU-27 average, EU-27=100) (NUTS 2 sunt importante pentru identificarea eligibilităţii pentru fondurile structurale)
16
PIB-ul din regiunile NUTS 2
din UE s-a situat între 6500
SPC (27% din media UE-27)
în Severozapaden (Bulgaria)
și 80300 SPC (328% din
media UE-27) în zona
centrală a capitalei Regatului
Unit, Londra; factorul dintre
cele două valori extreme ale
distribuţiei a fost de 12,4 la 1.
AIMI 2013 - 2014
Dispersia PIB pe
regiuni NUTS 2, 2000
și 2009 (%) Sursă: Eurostat (nama_r_e0digdp), (nama_r_e2gdp) și (demo_r_d3avg)
17 AIMI 2013 - 2014
Gross domestic product (GDP) per inhabitant, in purchasing power standard (PPS), by NUTS 3 regions, 2009 (% of the EU-27 average, EU-27 = 100)
The graph shows the range of the highest to lowest region for each country; the black vertical line is the average (mean); the green circular marker is the capital city region; the name of the region with the highest value is also included; Spain, 2007 (except for Asturias (ES120), Cantabria (ES130), Navarra (ES220), La Rioja (ES230), Madrid (ES300), Murcia (ES620), Cueta (ES630) and Melilla (ES640)); note that two NUTS 3 regions exist for the capital city of the United Kingdom (Inner London - West and Inner London - East).
Source: Eurostat (online data code: nama_r_e2gdp)
18 AIMI 2013 - 2014
Gross Domestic Product (GDP) per capita and Actual Individual Consumption (AIC) in the Member
States ranged from 45% to 274% of the EU27 average in 2011
GDP per capita, expressed in PPS, published by Eurostat, the statistical Office of the European Union (covering the 27 EU Member States, three EFTA countries, one acceding state, four candidate countries and two potential candidate countries).
Actual Individual Consumption per capita in the Member States ranged from 44% to 150% of the EU27 average
While GDP per capita is often used as an indicator of countries' level of welfare, it is not the only such indicator. An alternative welfare indicator, better adapted to reflect the situation of households, is Actual Individual Consumption (AIC) per capita4. Generally, levels of AIC per capita are more homogeneous than those of GDP but still there are substantial differences between the Member States. In 2011, AIC per capita expressed in PPS ranged between 44% of the EU average in Bulgaria to 150% in Luxembourg.
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-20062012-AP/EN/2-20062012-AP-EN.PDF
19 AIMI 2013 - 2014
Exemplificare:
Disparitati regionale – baza in anul 2008 (2)
Indici de disparitate PIB/locuitor - calculaţi conform metodologiei Institutului Naţional de Statistică, prin raportarea nivelului regional la nivelul naţional.
Sursa: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016, Comisia Nationala de Prognoza
20 AIMI 2013 - 2014
Exemplificare: Disparitati regionale (2)
Decalaje regionale - Fiecare regiune faţă de regiunea Vest (regiunea Bucureşti Ilfov nu a fost luată ca bază - outlier), aflată pe locul doi din punct de vedere al dezvoltării economice pe întreaga perioadă.
Sursa: Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în PROFIL TERITORIAL până în 2016, Comisia Nationala de Prognoza
21 AIMI 2013 - 2014
EUROSTAT - Regional gross domestic product (PPS per inhabitant), by NUTS 2 regions – ROMANIA GDP (gross domestic product) is an indicator of the output of a country or a region. It reflects the total value of all goods and services produced less the value of goods and services used for intermediate consumption in their production. Expressing GDP in PPS (purchasing power standards) eliminates differences in price levels between countries. Calculations on a per inhabitant basis allow for the comparison of economies and regions significantly different in absolute size. GDP per inhabitant in PPS is the key variable for determining the eligibility of NUTS 2 regions in the framework of the European Union's structural policy. Every region in the EU is covered by cohesion policy: however, most structural funds are directed to NUTS level 2 regions whose GDP per inhabitant is less than 75 % of the EU-27 average (on the basis of a three-year average). Source: Eurostat (tgs00006)
22
18 20 21 22 24 23 25 26 29 30 29
56 57 59 63
68
77
84
92
117
111 111
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
0
20
40
60
80
100
120
140
Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-VestOltenia Vest
AIMI 2013 - 2014
Proportion of resident population in economically stronger and weaker regions Regions whose GDP per inhabitant, in PPS, moved upwards or downwards over the 75% threshold of the average EU-27. by NUTS 2 regions, average 2005-07 compared with average 1998-2000
23 AIMI 2013 - 2014
Teme de discutie:
Evaluari ale competitivitatii Global Competitiveness Report 2013-2014. Modele teoretice preluate in
metodologiile de evaluare – Diamantul Porter, Global Entrepreneurship
Monitor (GEM)
IMD World Competitiveness Yearbook. The 2013-2050 Roadmap
Rapoartele de competitivitate Evaluarea economiei bazate pe cunoastere in viziunea Bancii Mondiale -
Knowledge Assessment methodology - KAM:
www.worldbank.org/wbi/knowledgefordevelopment
www.worldbank.org/kam
“The Knowledge Economy, the KAM Methodology and World Bank Operations”, Derek H. C. Chen, Carl J. Dahlman, The World Bank, Washington DC 20433, October 19, 2005
Source: Measuring knowledge in the world’s economies, Knowledge Assessment Methodology and Knowledge Economy Index
24 AIMI 2013 - 2014
Evaluari ale competitivitatii – WEF Sursa: The Global Competitiveness Report 2012-2013, World Economic Forum; autori: Michael E.
Porter, Harvard University; Klaus Schwab, World Economic Forum
• Competitiveness is defined as the set of institutions, policies, and factors that determine the level of productivity of a country;
• Productivity of an economy - is measured by the value of goods and services produced per unit of the nation’s human, capital, and natural resources. Productivity depends both on the value of a nation’s products and services, measured by the prices they can command in open markets, and the efficiency with which they can be produced.
The level of productivity
sets the sustainable level of prosperity that can be earned by an economy; more competitive economies tend to be able to produce higher levels of income for their citizens.
determines the rates of return obtained by investments in an economy.
• Wealth is actually created by the productivity with which a nation can utilize its human, capital, and natural resources to produce goods and services. Productivity ultimately depends on the microeconomic capability of the economy, rooted in the sophistication of companies (both local and subsidiaries of multinationals), the quality of the national business environment, and the externalities arising from the presence of clusters of related and supporting industries.
Unless microeconomic capabilities improve, sustainable improvements in prosperity will not occur.
25 AIMI 2013 - 2014
Economia cunoasterii si performanta economica Corelatia dintre acumularea de cunoastere (masurata de KEI) si nivelul de dezvoltare economica
(PIB/capita) este estimat prin coeficientul de determinare de 87%.
26 AIMI 2013 - 2014
Relatia dintre KEI si rata medie de crestere
viitoare a PIB/lucrator
27
That higher KEI values are associated with higher rates of future economic growth (with other factors held constant) suggests that
larger stocks of knowledge stock do indeed cause higher levels of economic growth and development.
A one-unit improvement in the KEI - equivalent to an increase in ranking of one decile or 13 positions- leads to an increase of
0.49 percentage points in economic growth, after accounting for initial conditions.
AIMI 2013 - 2014
Evaluarea Bancii Mondiale KAM Romania in 2012 si in 1995
29
9.3
6.92
5.96
6.4
6.41
5.62
7.72
6.55
8.37
6.62
6.1
5.86
Bariere tarifare si netarifare, 2011
Calitatea reglementarii, 2009
Legislatie, 2009
Plati si taxe de redevente (US$/pop.) 2009
Nr de articole in reviste de Stiinta si Inginerie / Mil. Pers, 2007
Brevete recunoscute de USPTO / Mil. Pers, medie 2005-2009
Numar mediu de ani de scolarizare, 2010
Rata bruta de inmatriculare in invatamantul mediu, 2009
Rata bruta de inmatriculare in invatamantul superior, 2009
Numar linii telefonice la 1000 pers, 2009
Numar computere la 1000 pers, 2008
Numar de utilizatori Internet la 1000 pers, 2009
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
10
2012 1995
AIMI 2013 - 2014
KEI in dinamica
RO 5,91; 6,82
Uzbekistan
4,78; 3,14
Estonia
7,94; 8,4
y = 1.0781x - 0.6923
R 2 = 0.9438
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 2 4 6 8 10 12KEI 1995
KE
I 2
01
2
31 AIMI 2013 - 2014
Cadrul economic 2012 Romania
7.68
4.68
3.28
4.51
7.29
4.35
5.15
7.52
5.39
4.04
6.92
5.96
4.86
6.3
6.37
5.34
5.76
9.3
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
Gr. Capital Formation as % of GDP, 2005-2009
Trade as % of GDP, 2009
Tariff & Nontariff Barriers, 2011
Soundness of Banks (1-7), 2010
Exports of Goods and Services as % of GDP, 2009
Interest Rate Spread, 2009
Intensity of Local Competition (1-7), 2010
Domestic Credit to Private Sector as % of GDP, 2009
Cost to Register a Business as % of GNI Per Capita, 2011
Days to Start a Business, 2011
Cost to Enforce a Contract (% of Debt), 2011
Regulatory Quality, 2009
Rule of Law, 2009
Government Effectiveness, 2009
Voice and Accountability, 2009
Political Stability, 2009
Control of Corruption, 2009
Press Freedom (1-100), 2010
32 AIMI 2013 - 2014
34
Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România,
caracterizate prin "învăţare şi experimentare"
In perioada de tranziţie, mediul de afaceri din România a fost orientat către experimentare şi învăţare, iar elementele ce au impulsionat competitivitatea au fost reprezentate de intrările şi ieşirile de firme de pe piaţă, potrivit unui studiu eliberat de Banca Mondială (BM).
Oficialii BM au publicat un studiul "Inovare, incluziune şi integrare: De la tranziţie la convergenţă în Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică", ce include concluziile Băncii Mondiale referitoare la perioada de tranziţie a ţărilor din Europa de Est şi fostul bloc sovietic, precum şi sugestii legate de măsurile ce vor trebui să fie luate de aceste state odată cu finalizarea procesului de tranziţie (iunie 2008).
Printre concluziile la care au ajuns analiştii BM se numără creşterea productivităţii, considerată ca fiind singura cale viabilă către o prosperitate de durată, existenţa "în aspecte fundamentale ale mediului de afaceri precum concurenţa şi finanţarea, care determină comportamentul firmelor" a unui proces de maturizare şi convergenţă în direcţia celor existente în economiile de piaţă dezvoltate din Europa Occidentală, precum şi creşterea slabă a ocupării pretutindeni, reflectând interacţiunea dintre creşterea numărului de locuri de muncă în noile firme private care au putut ocupa nişe de piaţă inexistente în economia centralizat planificată, şi reducerea acestuia în întreprinderile de stat şi privatizate.
Banca Mondială susţine faptul că "ţările din Europa Răsăriteană şi fosta Uniune Sovietică se confruntă acum cu o a treia tranziţie - îmbătrânirea populaţiei lor, care va încetini ritmul creşterii economice dacă numărul participanţilor la forţa de muncă nu se va mări, dacă resursele nu vor fi mai eficient utilizate şi dacă sistemele de pensii şi sănătate nu vor fi reformate pentru a nu deveni surse de acute presiuni fiscale".
AIMI 2013 - 2014
35
Banca Mondială a pus punctul pe 3 “I": INOVARE, INCLUZIUNE ŞI INTEGRARE - Afacerile de tranziţie din România,
caracterizate prin "învăţare şi experimentare“ (cont.)
Revenind la situaţia românilor în acest context, analiştii Băncii Mondiale au sesizat "productivitatea scăzută a firmelor nou intrate pe piaţă în Ungaria şi România, comparativ cu cele deja existente". Mai mult decât atât, aceasta este urmată de "o inversare a situaţiei în circa doi ani de la începerea activităţii", fapt ce "poate semnala un mediu de afaceri orientat către învăţare şi experimentare“.
Totodată, în cazul României, datele incluse în raportul BM arată că în primul an de la începerea activităţii firmele aveau o pierdere de productivitate de peste 30%, pentru ca în doi ani de la intrarea pe piaţă să obţină un câştig de circa 20%. Conform statisticilor, profitul se menţinea relativ constant încă doi ani, pentru ca ulterior, la şapte ani de la intrarea pe piaţă, companiile să aibă un câştig de productivitate cu puţin peste 10%. Rata de supravieţuire a noilor afaceri depăşea 80% pentru primii doi ani, pentru a ajunge la circa 70% în primii patru ani de la intrarea pe piaţa din România a unei firme. Acelaşi raport arată că firmele cu "viaţă" de 7 ani aveau cota de supravieţuire de doar aproximativ 60% (raportul "Inovaţie, incluziune şi inovare" vizează perioada 1993-2005).
Firmele au fost forţate să găsească metode de supravieţuire. În sprijinul ideilor menţionate anterior,
studiul subliniază faptul că "în România şi Ucraina, ratele de supravieţuire pentru primii patru ani erau relativ asemănătoare, de circa 70%. Nou intraţi erau cu aproximativ 30% mai puţin productivi în România, comparativ cu firmele existente, în timp ce în Ucraina erau cu 30% mai productivi".
Raportul BM arată că în timpul procesului de tranziţie de la o economie centralizată la una de piaţă, companiile au fost forţate să găsească diverse metode noi de a rezista pe piaţă. În cazul celor ce nu au reuşit să se adapteze în perioada menţionată au ieşit de pe piaţă, pe când firmele care au continuat activitatea au identificat noi metode de supravieţuire, un exemplu elocvent fiind realocarea resurselor. Astfel, ideea că intrările şi ieşirile de pe piaţă au contribuit, în statele din regiune, la
creşterea competitivităţii mediului de afaceri devine perfect valabilă.
AIMI 2013 - 2014