SISTEME INFORMAŢIONALE ŞIAPLICAŢII INFORMATICE ÎNADMINISTRAREA AFACERILOR

1

Capitolul 1

SISTEME INFORMAŢIONALE ŞI MEDIUL DE AFACERI

Oportunităţi şi cerinţe în mediul actual de afaceriÎn societatea contemporană se produc mutaţii

semnificative determinate, în mare parte, de noilecerinţe ale erei digitale. Astfel, pentru domeniuleconomic se introduce modelul economiei digitale, care,în esenţă, se bazează pe o altă viziune asupra pieţei,tranzacţiilor, calităţii produselor şi/sau serviciilor,impunând o mai mare conectivitate a companiilor ceevoluează în mediul competiţional on-line.

Ca urmare, aceste condiţii noi au determinat şi orestructurare a strategiilor adoptate de companii,astfel încât acestea să poată să răspundă provocărilorinduse de economia electronică. Responsabilitateaaderării la noile modele economice prin implementareatehnologiilor din domeniul informaţiei şi comunicaţieirevine factorilor decizionali. Rolul şi funcţiileconducerii se amplifică depăşind domeniul coordonăriişi armonizării activităţilor desfăşurate în cadrulunităţii organizatorice.

Cerinţe la nivel managerialNivelurile ierarhiei manageriale pot fi

evidenţiate pot fi evidenţiate pe mai multe planuri: nivel strategic nivel tactic nivel operaţional.O viziune generală a unui sistem e-business se

structurează pe 3 nivele, şi anume: managementulproceselor şi evenimentelor externe, managementul proceselor interne,

2

integrarea şi coordonarea întregului sistem. Metodele de afacerielectronice permit companiilor o intercorelare aprocesului şi sistemului de prelucrare a datelorinterne şi externe într-un mod mai eficient şi maiflexibil, să lucreze mai aproape de furnizori şiparteneri, să satisfacă mai bine nevoileconsumatorilor. Folosirea arhitecturilor în dezvoltareaproduselor software pentru mediul de afaceri reprezintăo modalitate de integrare a proceselor de afaceri cucele specifice inginerii software, care să deserveascăsegmentele corespunzătoare ale proceselor de afaceri.

3

Capitolul 2

SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE. FUNDAMENTETEORETICE ŞI METODOLOGICE

Definirea sistemului informaticSistemul informatic este un concept folosit

frecvent în contextul actual, datorită extinderii curapiditate a domeniilor de activitate în carecalculatoarele electronice se utilizează pentruefectuarea unei diversităţi de operaţii de culegere,stocare, prelucrare şi transmitere a datelor, date careconstituie suportul formal al informaţiilor, necesarefundamentării deciziilor în orice structurăorganizaţională.

În sens semantic, acest concept a fost influenţatde definirea modului de prelucrare a datelor efectuatăcu calculatoarele electronice. Astfel, în terminologiaeuropeană modul prin care se reprezintă ansamblul deechipamente interconectate care interacţionează,folosind metode, proceduri şi tehnici specifice pentruprelu-crarea automată a datelor este denumit sistem deprelucrare automată a datelor (SPAD). În terminologiaamericană acest mod de prelucrare automată a datelor,în scopul obţinerii de informaţii necesare în procesulde conducere a activităţilor organizaţionale, estecunoscut ca sistem informaţional pentru conducere (MIS-Management Information System), nu ca sisteminformatic.

Considerând că sistemul informatic este o partedin sistemul informaţional se poate defini şi obiectulde activitate. În general acest obiect se referă laprocesul de prelucrare automată a datelor, adică la unproces prin care datele sunt supuse la operaţiispecifice de prelucrare (înregistrare, verificare,

4

calcul, sortare, transmitere etc.) în scopul obţineriide informaţii semnificative, utilizând mijloaceautomate de prelucrare. În cadrul unui astfel de procesoperaţiile specifice de prelucrare se grupează pecâteva etape care se succed într-o ordine determinatăşi anume: culegerea datelor, prelucrarea (propriu-zisă)a datelor, transmiterea datelor, stocarea (păstrarea)datelor. Pornind de la structura funcţională, sistemulinformatic poate fi reprezentat pe nivele ierarhice:nivel de subsistem, nivel de aplicaţie şi nivel de procedură.

Metodologii de realizare a sistemelor informaticePentru realizarea unui sistem informatic eficient

trebuie să fie urmate şi respectate unele fundamenteteoretice şi metodologice care au fost deduse dinpractica de analiză, proiectare, implementare, testareşi exploatare a sistemelor informatice în diferitedomenii de activitate.

O metodologie de realizare a unui sisteminformatic trebuie să cuprindă:

etapele/procesele de realizare sistemuluiinformatic structurate în subetape, activităţi,sarcini şi conţinutul lor;

fluxul realizării acestor etape/procese,subetape şi activităţi;

modalitate de derulare a ciclului de viaţă asistemului informatic;

modul de abordare a sistemelor; strategiile de lucru/metodele de realizare; regulile de formalizare a componentelor

sistemului informatic;

5

tehnicile, procedurile, instrumentele, normeleşi standardele utilizate;

modalităţile de conducere a proiectului(planificare, programare, urmărire) şi modul deutilizare a resurselor financiare, umane şimateriale etc).

În cadrul metodologiilor se observă că pentru celetrei concepte aflate într-o structură ierarhică:procese, activităţi, sarcini există diferenţe determinologie.

Clasificarea sistemelor informaticeDiversitatea domeniilor de activitate, specificul

activităţilor din astfel de domenii şi cerinţeleinformaţionale corespunzătoare proceselor decizionale,deter-mină existenţa unei diversităţi de sistemeinformatice, care se poate studia pe baza unor criteriide clasificare. 1. În funcţie de domeniul de utilizare, sedisting:

Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor dinorganizaţiile economico-sociale,

Sisteme informatice pentru conducerea proceselor tehnologice, Sisteme informatice pentru cercetarea ştiinţifică şi proiectarea

tehno-logică, Sisteme informatice pentru activităţi speciale. 2. În funcţie de nivelul ierarhic ocupat de către

sistemul economic în structura organizatorică aorganizaţiei, se disting:

Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelulorgani-zaţiilor economice,

Sisteme informatice pentru conducerea activităţilor la nivelulorgani-zaţiilor economico-sociale cu structură de grup,

Sisteme informatice teritoriale

6

Sisteme informatice pentru conducerea ramurilor, subramurilorşi activităţilor la nivelul economiei naţionale,

Sisteme informatice funcţionale generale.3. În funcţie de aportul sistemelor informatice în

actul decizional, se pot distinge: Sisteme suport de decizie, Sisteme expert.

4. În funcţie de modul de organizare adatelor, se disting:

Sisteme informatice cu colecţiile de date organizate în fişiere, Sisteme informatice având colecţiile de date organizate în baze

de date, Sisteme informatice care au colecţiile de date organizate în baze

de date şi în fişiere.

7

Capitolul 3SISTEME ŞI APLICAŢII INFORMATICE PENTRU

ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN TURISM ŞI COMERŢ

Noile cerinţe ale mediului de afaceriPentru îndeplinirea noilor exigenţe legate de

integrarea proceselor din lanţul logistic, facilitareaprocesului decizional şi realizarea unei comunicărieficiente, în condiţii de deplină securitate pentrudate şi pentru produsele software implicate, estenecesară asimilarea permanentă a noilor tehnologii, cetrebuie implementate, restructurând astfel filosofiasistemelor informatice. Abordarea strategică a imple-mentării sistemelor informatice la nivelul unităţiloreconomice are ca efect, pe lângă reducerea costurilor,ameliorarea calităţii activităţii economice,introducerea inovaţiilor şi conştientizareamanagementului asupra faptului că informaţia este oresursă importantă, care trebuie să fie utilizată înprocesul competiţional actual.

În actualul mediu de afaceri, sistemeleinformatice trebuie să funcţioneze ca sisteme deschise,care să îndeplinească funcţii complexe legate atât dedomeniul pe care-l deservesc şi de necesităţile deasigurare a unei comunicări facile atât între sistem şiutilizator, cât şi de necesităţile de transferinformaţional în cadrul şi în afara sistemului, încondiţii de deplină siguranţă şi de asigurare asecurităţii, integrităţii şi confidenţialităţiiinformaţiilor. Sistemele informatice care deservescactualul mediu de afaceri sunt influenţate, pe de oparte, de contextul general şi de transformărileimplicate de acesta, iar pe de altă parte, de noile

8

tehnologii promovate, care influenţează şi susţinschimbările. Sistemele informatice actuale au evoluat şis-au dezvolat şi ca urmare a progresului tehnologic,ceea ce a condus la amplificarea facilităţilor oferitede acestea prin includerea unor noi servicii şiaplicaţii telematice multimedia. Astfel, utilizareasistemelor informatice performante, bazate pe noilemijloace de comu-nicaţie şi de tehnologie a informaţieireprezintă un  factor important de creştere acompetitivităţii agenţilor economici, deschizând noiperspective pentru o mai bună organizare a muncii,pentru o creştere a eficienţei activităţii şi pentru omai bună promovare a produselor şi/sau serviciilor lanivelul pieţelor globale. De asemenea, se deschid noiperspective pentru  modernizarea serviciilor publice şia căilor de comunicare între instituţiileadministraţiei publice şi agenţii economici, respectivcetăţenii care interacţionează cu sistemuladministrativ.

Perfecţionarea sistemului informaţional existentla nivel macroeconomic trebuie privită şi concepută caun proces continuu. Cerinţele impuse la nivel naţionaltrebuie să fie respectate şi de sistemeleinformaţionale existente la nivelul agentului economicsau la nivelul unei regiuni teritoriale sau domeniu. Înconse-cinţă, modernizarea sistemului informaţional dela nivel macroeconomic va atrage şi perfecţionareasistemelor informaţionale cu care se interferează.Asigurarea schimbului de date între diferitecompartimente, niveluri ierarhice sau parteneri externitrebuie să se realizeze prin intermediul reţelelor decalculatoare, în condiţiile unei uniformizări a moduluide întocmire şi prezentare a raportărilor, în vederearealizării comparabilităţii datelor.

9

Sisteme informatice pentru managementul afacerilorNoul tip de economie prin care se caracterizează

societatea contemporană, cunoscut în literatura despecialitate, dar şi în vorbirea curentă ca fiindeconomia Internet sau economia digitală, contribuiesemnificativ şi hotărâtor la restruc-turareaprincipiilor care stau la baza proceselor economice.

Conceptul de Electronic Business sau e-business, esteconsiderat ca un nou proces de afaceri, care, înesenţă, se bazează pe un sistem informatic, corelat cutehnologiile Web, prin care se asigură schimbulinformaţional din mediul de afaceri şi automatizareatranzacţiilor comerciale prin intermediul reţeleiInternet. Acest concept generic include acoperireareţelei de furnizare şi distribuţie a produ-selor lanivel global şi asigurarea schimburilor de informaţiicorelate cu tranzac-ţiile business-to-business, inclusivactivităţile de colaborare care se stabilesc la nivelulaplicaţiilor şi proceselor de afaceri, permiţândpartenerilor să folosească potenţialul oferit debusiness intelligence, care poate conduce la un managementperformant şi la optimizarea proceselor care sedesfăşoară în mediul de afaceri din era digitală. Îneconomia globală, e-commerce şi e-business au devenit totmai mult o componentă a strategiei de afaceri şi uncatalizator pentru dezvoltarea afacerilor şi adomeniului economic, în general. Integrarea tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiei în domeniul de afaceri aschimbat radical managementul şi conectivitatea internăşi externă a organizaţiilor. Au fost revoluţionaterelaţiile inter-organizaţionale, dar şi cele dintreorganizaţii şi indivizi. Cel mai important efect alacestor schimbări majore este reprezentat de creştereaproductivităţii şi a eficienţei activităţiloreconomice.

10

Din punctul de vedere al nivelului organizaţionalcăruia i se adresează, sistemele informatice se împartîn două mari categorii, şi anume:

sisteme de procesare a tranzacţiilor (TPS –Transaction Processing Systems), care deservesccerinţele informaţionale operative,

sisteme informatice de management (MIS –Management Information System), care deservesccerinţele informaţionale ale factorilordecizionali .Produsele informatice din prima categorie,

cunoscute ca sisteme de procesare a tranzacţiilor (TPS –Transaction Processing Systems), răspund necesităţilorinformaţionale de la nivelul operaţional, fiindimplicate în gestionarea tranzacţiilor. Datorităevoluţiei tehnicii de calcul, a tehnicilor şi metodelorde stocare şi prelucrare a datelor, sistemele deprocesare a tranzacţiilor au înregistrat o permanentăîmbunătăţire şi diversificare. În prezent, acestesisteme furnizează datele şi la nivel decizional, iarsistemele de procesare a tranzacţiilor cu tehnologiaOLTP (OnLine Transaction Processing), gestionează datelecurente colectate din cadrul domeniului de referinţă.

Produsele informatice din cea de a doua categorie,includ sistemele infor-matice pentru management (MIS –Management Information System) care au început să fieelaborate încă din anii ’60 în vederea deservirii, dinpunct de vedere informaţional a nivelului decizionaltactic. Datorită faptului că prin aceste sistemeinformatice se obţinea un număr mare de rapoarte degestiune şi alte situaţii, ele mai sunt cunoscute şi caManagement Reporting System.

Sistemele informatice pentru management dispun defuncţii avansate de susţinere a procesului decizional.Problema găsirii unor soluţii pentru eficien-tizarea

11

activităţilor manageriale s-a pus, pentru prima dată,în S.U.A şi astfel au apărut sistemele informatice pentrumanagement (MIS – Management Infor-mation System). Acesteareprezintă o combinaţie de resurse umane şi informaticecapabile să realizeze colectarea, stocarea,prelucrarea, organizarea, comunicarea, distribuirea şiutilizarea datelor şi informaţiilor folosite la nivelmanagerial, în exercitarea funcţiilor de conducere, înscopul realizării unui management eficient.Tehnologiile utilizate pentru sistemele managerialesunt variate, distingându-se utilizarea bazelor de datemultidimensionale (tehnologie OLAP – OnLine AnalyticalProcessing şi tehnologie „data mininig”) şi a inteligenţeiartificiale.

Produse informatice folosite în managementul afacerilor

În prezent, există pe piaţa software-ului o gamădiversificată de produse informatice destinate pentruasigurarea gestiunii tranzacţiilor aferenteactivităţilor desfăşurate în unităţile economice şipentru a furniza fondul informaţional necesarfundamentării procesului decizional. În general, acesteproduse sunt modularizate în funcţie de proceselenecesare funcţionării unei unităţi economice.

Dezvoltarea unor astfel de componente softwarefoloseşte un suport informatic variat, ceea ce leconferă carac-teristici de funcţionare şi de fibilitatediferite, unele fiind produse “la raft”, în timp cealtele pot fi adaptate şi personalizate în funcţie decerinţele şi preferinţele utilizatorilor.

Pentru mediul de afaceri românesc au fostimplementate o serie de pachete de programe, dintrecare cele mai reprezentative sunt produsele: Ciel,Wizcont, Siveco, SAP şi Oracle Applications. 12

Sisteme informatice folosite în managementul turismului

Generalizarea tehnologiilor Internet – Intranet –Extranet produc unele mutaţii semnificative înmanagementul şi marketingul serviciilor turistice,asigu-rând satisfacerea solicitărilor informaţionale încontinuă creştere a consumatorilor moderni de produsturistic. Un alt aspect semnificativ legat de noilesoluţii informatice destinate activităţilor turisticeîl constituie facilităţile pentru integrarea şi/saucomunicarea cu alte produse informatice similare saudin domenii care interacţionează cu domeniulturismului.

Mediul Internet permite diversificarea oferteituristice şi o extindere corespunzătoare a cerinţelorde informare ale consumatorilor de produs turistic.Este totodată stabilit că turiştii trebuie să circule –să consume produsul – pentru a experimenta ceea cecumpără. Alte două caracteristici sunt complexitatea şiindependenţa. Produsele individuale sunt diverse şi înmulte cazuri eterogenitatea este cea care le faceatractive. Pentru a răspunde operativ solicitărilorinforma-ţionale ale consumatorilor de produs turisticse folosesc tehnologiile informatice, care, într-untimp record, au indus creşterea posibilităţilor deinformare şi sau de documentare, precum şidiversificarea serviciilor online.

Utilizarea pe scară largă a facilităţilor oferitede Internet în domeniul turismului a produs o adevăratărevoluţie prin faptul că:

cresc posibilităţile de informare pentrupotenţialii turişti;

oferă mult mai multe opţiuni, ceea ce stimuleazămotivaţia turistică;

13

nu se află în proprietatea sau sub controlul unuiindivid sau organizaţii;

înregistrează o diversificare continuă aresurselor informaţionale şi a serviciilor oferitela nivel global;

este un mediu flexibil şi mobil. Utilizatorii/clienţii mediului Internet,interesaţi de produse şi/sau servicii, în general, deservicii turistice, în particular, sunt în căutare de:comoditate, transparenţă, garantarea rezultatelor, securitate şi siguranţă,educaţie, personalizarea.

Sisteme informatice de gestiune folosite în turismGestiunea tranzacţiilor din domeniul turismului

prezintă o serie de particu-larităţi şi chiar dacăpentru software-ul aplicativ nu există standarde caresă confirme sau să infirme calitatea sistemelorinformatice de gestiune, în condiţiile concurenţialeactuale de pe piaţa producătorilor de software, numaifirmele care oferă produse de calitate, cafuncţionalitate şi utilizabilitate au succes pe piaţă.

Cele mai multe soluţii informatice adoptate înturism sunt cele care abor-dează şi tratează gestiuneatranzacţiilor din unităţile hoteliere şi lanţurilehoteliere, care prezintă particularitatea că în acestdomeniu există o serie de activităţi standard(activităţi desfăşurate în cadrul recepţiei) care seregăsesc în toate unităţile hoteliere de pe întregulmapamond.

Această particularitate a fost exploatată deproducătorii de software hotelier care şi-au concentrateforturile în crearea unor produse informatice inte-grate capabile să satisfacă cerinţele celor maiexigenţi beneficiari. Cele mai performante şi utilizatepachete de programe de gestiune hotelieră sunt cuprinse

14

adesea în programele de învăţământ ale sistemeloreducaţionale specializate în pregătirea personaluluicare va lucra în hoteluri, restaurante, agenţii deturism etc. În general, aceste produse informatice suntsisteme integrate, modulare şi parame-trizabile carepot fi adaptate facil cerinţelor concrete aleunităţilor beneficiare.

Datorită struc-turii modulare componentelesoftware pot fi implementate, parţial sau integral, înunităţile hoteliere şi/sau lanţurile hoteliere. Pentruactivităţile standard care se desfăşoară în cadrulrecepţiei unei unităţi hoteliere se folosesc denumiriconsa-crate, pe plan internaţional în domeniulhotelier, exprimate în limba engleză, denumiri care, îngeneral, sunt păstrate şi pentru componentelesistemului infor-matic de gestiune a tranzacţiilor.

Astfel, în componenta Front-Office, în care segrupează modulele siste-mului informatic ce trateazăactivităţile desfăşurate în cadrul recepţiei şiserviciile prestate turiştilor se regăsesc, în general,următoarele module:

Reservation – pentru înregistrarea şi procesarearezervărilor de locuri de cazare, inclusivpentru rezervările online;

Allotement – pentru administrarea rezervărilorfără confirmare;

Yield Management – pentru politica tarifară; Packages – pentru operarea unor grupuri de

servicii solicitate de turişti; Check-In – pentru efectuarea şi gestionarea

tuturor operaţiilor specifice intrăriituristului în hotel;

Check-Out – pentru efectuarea tuturor operaţiilorspecifice ieşirii turistului din hotel;

15

Reporting System – pentru generarea rapoartelorprivind: rezervările, cază-rile, istoriculturiştilor, situaţia prestaţiilor (NightAudit), prognoza gradului de ocupare ahotelului pe anumite perioade, pe tipuri decamere etc.;

Concierge – pentru asigurarea serviciilor deinformare-documentare solici-tate de manageri,salariaţii hotelului, turişti.

Pe lângă componenta Front-Office, sistemeleinformatice de procesare a tranzacţiilor din domeniulhotelier includ şi o componentă Back-Office, care seregăseşte în toate sistemele de gestiune implementateîn toate unităţile din dome-niul economic, deoareceîntr-un hotel/lanţ hotelier se regăsesc aceleaşiactivităţi ca în oricare întreprindere. Aceastăcomponentă include gestionarea tranzacţiilorreferitoare la activităţile de: gestiune financiar-contabilă, comercial, aprovizionare, resurse umane etc.

Sistemul informatic integrat de gestiune şi management hotelier FidelioPachetul de programe Fidelio oferă o interfaţă

evoluată, prezentând un design al ecranului uşor defolosit de utilizatorii implicaţi în realizareaactivităţior de gestiune şi management hotelier. Sepoate opta pentru alegerea formatului de evidenţă aşederilor anterioare ale turiştilor în hotel, precum şipentru generarea unei game diversificate de rapoarte înfuncţie de diferite criterii. Rapoartele care se potrealiza în cadrul acestui produs informatic sunt dediferite tipuri, de la rapoarte care evidenţiazăpachetele de servicii oferite, până la rapoartelefolosite în managementul hotelier.

16

Sistemul informatic integrat de gestiune şimanagement hotelier – SITEL

Produsul SITEL poate fi interconectat şi cu altesisteme funcţionale care există în cadrul hotelului,cum ar fi: centrala telefonică digitală, sistemul decase de marcat (SICAS), sistemul de închidere acamerelor prin cartelă magnetică, sistemul Pay-Tv,sistemul de verificare a cărţilor de credit, precum şicu software-ul pentru modulul Back-Office(contabilitate generală, comercial etc.).

Funcţiile de configurare ale sistemului oferăautomat tarifele stabilite pe baza parametrilorreferitori la valabilitatea în timp, definirea acestoraîn valută sau includerea unor servicii diverse întarif. Modulul rezervări oferă operativitate înînregistrarea cererilor de rezervare şi permite înorice moment obţinerea unei evidenţe exacte adisponibilului de camere, a rezervărilor individuale şide grup, a alocărilor.

Folosirea resurselor mediului Internet în turismActivitatea unităţilor de turism se finalizează

prin diferite servicii destinate pieţei interne sauexterne. În calitate de prestator de servicii,întreprinderea turis-tică are relaţii permanente cupiaţa, concomitent, intervine şi în calitate de bene-ficiar pentru bunurile şi serviciile necesareorganizării şi desfăşurării propriei acti-vităţi.Mobilitatea deosebită a fenomenelor pieţei încondiţiile folosirii resurselor mediului Internetimpune întreprinderilor turistice modalităţi noi deimplicare în mecanismul acesteia, o capacitate sporităde reacţie faţă de cerinţele pieţei.

Piaţa online de turism poate fi similară cu oarenă globală, în care cumpărători (agenţi de turism şi

17

persoane fizice) şi vânzători (agenţii de turism şipersoane fizice) cooperează pentru a face schimburi deinformaţii şi de servicii turistice.

În general, produsele turistice sunt destul de rarcumpărate individual, iar combinările diferite şipermutările rutelor turistice alternative fac ca luareadeciziei să fie dificilă chiar şi pentru cei iniţiaţi.Deşi, turiştii şi potenţialii turişti pot primiinformaţii de la o mare varietate de surse, totuşi, încele mai multe cazuri, aceştia optează să foloseascăserviciile intermediarilor, care acţionează ca ointerfaţă între serviciile turistice şi beneficiariiacestora.

Sisteme globale de rezervare Printre cele mai eficiente instrumente care s-au

dezvoltat în Internet se numără şi sistemele globale dedistribuţie (GDS - Global Distribution System). Înainteaacestora, rezervarea unui billet la liniile aeriene erao adevărată problemă. Cele mai mari şi mai folositesisteme de tip GDS sunt: Amadeus, Galileo, Sabre şiWorldspan. În afară de acestea exisă şi câteva GDS maimici, regionale, cum ar fi: SITA (Sahara), Infini(Japan), Axess (Japan), Tapas (Korea), Fantasia (SouthPacific), şi Abacus (Asia/Pacific) care deservescinterese ale unor regiuni specifice sau ţări.

În prezent consumatorii de produs turistic dorescsă se documenteze mai mult şi mai rapid despre oferteleturistice, să îşi poată stabili singuri pachetele deservicii turistice înaintea efectuării călătoriilor.Pentru a satisface aceste cerinţe, datele înmagazinateîn bazele de date GDS nu mai sunt disponibile doaragenţilor de turism, ci pot fi şi distribuite directcătre public, printr-o varietate de canale directe.

18

Cele 4 megasisteme sunt: AMADEUS, GALILEOINTERNATIONAL, SABRE şi WORLDSPAN.

19

Capitolul 4

TENDINŢE ŞI PERSPECTIVE ÎN REALIZAREASISTEMELOR ŞI APLICAŢIILOR INFORMATICE

Realizarea sistemelor informatice în contextul evoluţiei sistemelor informaţionale interorganizaţionalePentru depăşirea dificultăţilor privind

dezvoltarea produselor informatice a apărut o nouăabordare în acest domeniu, denumită ingineria software(SE - Software Engineering), care reprezintă o abordaresistematică, bazată pe utili-zarea unui set de tehnici adecvate, a întreguluiproces de dezvoltare a software-ului: concepere, dezvoltare,implementare, exploatare şi menţinere în funcţiune. Prin ingineriesoftware se înţelege aplicarea unei metode sistematice, ordonateşi cuantificabile în dezvoltarea, operarea şi mentenanţa software-ului,adică apli-carea ingineriei în domeniul software-lui. Componente:ingineria informaţiei, ingineria cunoştinţelor,ingineria comunicaţiilor. Cu toate că a apărut mult mai târziu în evoluţiasistemelor informatice, această componentă a câştigatîn prezent supremaţia şi tinde să se dezvolte, având uncaracter integrator pentru funcţiile unui sisteminformatic. Standardul Intranet-Extranet-Internet, integratîn portalurile electronice este un exemplu concludental tendinţei, în continuă creştere, a comunicaţiilor înrealizarea sistemelor infor-matice în prezent şi înperspecivă.

Rolul factorului uman în dezvoltarea produselorinformatice

Beneficiarii produselor informatice fiindutilizatorii, în special utilizatorii finali, seînţelege că factorul uman este decisiv în folosirea software-ului.

20

Excep-tând unele cazuri de deficienţă în funcţionareahardware-lui sau a sistemului de comunicaţie, situaţiicare nu depind de utilizatori, software-ul poate să nuaibă succes pentru că nu îndeplineşte calităţile defuncţionalitate şi grad de utilizare.

Factorul uman (utilizatorul) reprezintă factorul decisiv înaprecierea calităţii şi utilităţii produselor software. În consecinţă,implicarea factorului uman trebuie realizată încă dinetapa de analiză, utilizatorii produselor fiind cei maiîn măsură să precizeze cerinţele pe care produseletrebuie să le îndeplinească, iar rolul activ alutilizatorului este esenţial în etapa de exploatare aproduselor software, funcţiile şi performanţeleproduselor fiind realizate numai în măsura în careutilizatorul are o percepţie cât mai facilă asupraacestora. O tendinţă actuală este cea de reevaluare apoziţiei utilizatorului, considerat nu numai cabeneficiar al produsului, ci şi ca factor activ,participant la realizarea produsului software.

Utilizatorul unui produs software poate fi oricepersoană care este afectată în mod direct sau indirectde folosirea produsului. Astfel, utilizatoriiproduselor software se pot împărţi în cinci categorii:

organizaţiile beneficiare ale produselor software, furnizorii de servicii software, proiectanţii şi programatorii de aplicaţii, administratorii de sistem, utilizatorii finali.Concluzia care se desprinde este că, la realizarea

produselor informatice trebuie implicaţi în mod direct şi utilizatoriifinali, astfel încât realizarea acestor produse să fieorientată către satisfacerea cerinţelor solicitate deaceastă categorie de utilizatori, ca principalibeneficiari ai acelor produse. Utilizatorii finali auatât un rol pasiv, ca subiecţi ai observaţiei

21

specialiştilor informaticieni, cât şi un rol activ,contribuind astfel alături de specialişti la realizareaproduselor informatice.

Impactul noilor tehnologii asupra dezvoltării produselor informaticeDezvoltarea produselor informatice este permanent

legată de cerinţele şi exigenţele utilizatorilor,precum şi de posibilităţile existente în domeniultehno-logiei informaţiei. Astfel, în condiţiileactuale, noile tehnologii folosite la dezvol-tareaproduselor informatice au permis realizarea unorsisteme multimedia, în care interfeţele graficeevoluate sunt un standard al interacţiunii utilizator– calculator. Cu toate că diversitatea aplicaţiilorinformatice este în creştere, interfaţa acestora estetot mai asemănătoare, datorită folosirii standardizăriiîn domeniul interfeţelor grafice. Standardelecontribuie la îmbunătăţirea calităţii produselorinformatice, acţionând ca un generator, întru-un procescare se dezvoltă evolutiv, în spirală. Nucleulprocesului de standardizare îl constituie cerinţeleutilizatorilor, pentru a căror rezolvare se folosesccele mai bune practici în domeniul informatic,generalizate şi exprimate sub forma unor norme(standarde). Pe măsura perfec-ţionării produselorinformatice apare şi tendinţa de creştere a exigenţelorutiliza-torilor, care solicită noi facilităţi,influenţând generarea altor norme (standarde).

Metodologii de modelare şi dezvoltare a sistemelorinformaţionale interorganizaţionale (SIIO)Consideraţii preliminareAbordarea şi tratarea metodologiilor de modelare

şi dezvoltare a siste-melor informaţionaleinterorganizaţionale nu se pot concepe decât în strânsă22

legă-tură cu alte două sisteme: sistemul informaţional şisistemul informatic.

Premizele apariţiei sistemelor informaţionaleinterorganizaţionale trebuie analizate din perspectivaevoluţiei tehnologiei informaţiei, astfel încâtactualmente se simte nevoia unei integrări care sădepăşească graniţele organizaţiei. Odată cuimplementarea sistemelor informatice integrate carepermit o atentă planificare şi urmărire a producţiei,situaţia s-a schimbat. Tot mai multe organizaţii auadoptat structuri mai eficiente şi se concentrează peactivităţile apropiate de competenţele lor de bazălăsând în seama partenerilor de afaceri restulactivităţilor.

UML (Unified Modeling Language) – limbaj demodelare

unificat standard pentru dezvoltarea de softwareEtapele de analiză şi proiectare a unui proiect

trebuie încheiate înainte de elaborarea codului, pentrua obţine o atenţie mărită din partea dezvoltatorilor desoftware. Aceste etape au fost ignorate în trecut, darîn prezent orice dezvoltator recunoaşte importanţaacestor faze deoarece s-a dovedit că de acestea depindeproducerea şi refolosirea de software.

Pentru analiza şi proiectarea de produse softwares-au creat limbajele de modelare. Unul din acestelimbaje de modelare este limbajul de modelare unificat– UML (Unified Modeling Language). UML nu este unsimplu limbaj de modelare orientat pe obiecte, ci înprezent, este limba-jul universal standard pentrudezvoltatorii de software din toata lumea.

23

CASE (Computer Aided Software Engineering) – instrumente de dezvoltare a produselor softwarePentru automatizarea procesului de modelare,

respectiv pentru a facilita transpunerea modelelor lanivel fizic (prototipuri, componente finale) sefolosesc o serie de componente software performante,cunoscute sub denumirea de instrumente CASE. Acesteareprezintă o metodologie alcătuită din instrumente deasistare a creării produselor software, folosite dedezvoltatorii de aplicaţii şi sisteme informatice înetapele de realizare a acestora.

Integrarea sistemelor informatice în mediul Internet

Un sistem de gestiune corespunde exigenţelor dacăare ca finalitate rezolvarea tuturor problemelorimportante şi pentru producători şi pentru clienţi.Sistemele informatice care asigură gestiunea optimătrebuie să fie capabile să selecteze rapid clienţii ceimai avantajoşi, oferind totodată informaţii deelaborare a strategiilor axate pe menţinerea unorrelaţii pe termen lung cu clienţii. Evoluţia relaţiilorcu clienţii a fost influenţată fundamental de apariţiareţelei Internet, care însumează caracteristicispecifice unui canal nou de comunicare şi informare cuacelea ale unui loc unde se desfăşoară operaţiile decomercializare efective. Astfel, clienţii pot obţine cumaximă operativitate oferte competitive.

Sisteme informatice integrate de ″top″ -– Business Intelligence

Orice societate are nevoie de informaţii pentru alua decizii. Există de obi-cei foarte multe daterăspândite în sistemele informatice ale societăţii, dartrans-formarea acestor date în informaţii ce pot fianalizate pentru a lua decizii este un proces greoi.Firma Microsoft aduce la viaţă paradigma "Inteligenţă

24

de afaceri la îndemâna oricui" prin soluţia Microsoftpentru Business Intelligence. Sisteme din categoriaBusiness Intelligence:

SQL Server 2005 cu Analysis Services Office XP/2003 Data Analyzer MapPoint SharePoint Portal Server Project Server 2003 Microsoft® SQL Server™ Accelerator for Business

Intelligence Implementarea soluţiei de Business Intelligence.

Pentru realizarea unui proiect de Business Intelligencese poate apela la partenerii certificaţi Microsoft caredeţin personalul şi expertiza necesară realizării deastfel de proiecte. În func-ţie de complexitateaproiectului se poate apela la Microsoft ConsultingServices – departamentul de consultanţă şi servicii alMicrosoft România. De asemenea, implementareaproiectului se poate realiza cu forţe proprii de cătrespecialiştii IT din cadrul companiei resapective. Înacest caz personalul care implementează proiectultrebuie să deţină cunoştinţele tehnice necesare.

Soluţia Microsoft pentru Business Intelligence seintegrează facil cu siste-mele operaţionale existente,preluarea datelor pentru analiză fiind accesibilă. Înacest context, soluţia BI permite raportare şi analizăde date de tip OLAP. Datele pot fi analizate de cătremai multe feluri de utilizatori, pornind de la analizacu Pivot Table din programul de calcul tabelar MicrosoftExcel, reprezentare grafică în Date Anllyzer, până laanaliza geografică a datelor folosind MapPoint.

25

Întrebări recapitulative1. Care sunt caracteristicile sistemelor

informatice în actuala etapă de dezvoltare amediului de afaceri?

2. Ce resurse intră în componenţa unui sisteminformatic?

3. Cum se structurează un sistem informatic?4. Care sunt principalele avantaje ale ingineriei

software?5. Ce sunt instrumentele CASE şi la ce sunt

folosite?6. Care este rolul unui masiv în structurarea

datelor?7. Ce modalităţi de compactare a datelor oferă MS

Access?8. Care sunt modalităţile de comunicare asigurate

de MS Access?9. Care sunt efectele utilizării indexării în SQL?10. Care sunt modalităţile de creare a

secvenţelor SQL?11. Care sunt comenzile SQL care pot fi

folosite pentru modificarea structurii şi aconţinutului unei tabele?

12. Care sunt principalele cerinţepentru asigurarea importului/exportului de datedin şi către alte baze de date?

13. Care este utilitatea integrăriicomponentelor într-un sistem de gestiunehotelieră?

14. Care sunt facilităţile oferite desistemele globale de distribuţie?

15. Care sunt principalelecaracteristici ale domeniului BusinessIntelligence?

26

Teme de reflecţie1. Impactul mediului Internet asupra asupra

mediului de afaceri2. Rolul resurselor digitale şi serviciilor

oferite de mediul Internet în procesul deintegrare europeană

3. Aprecieri asupra funcţiilor de administrare abazei de date

4. Comparaţie între metodele sistemice şi celeorientate obiect folosite în realizareasistemelor informatice

5. Facilităţi de integrare a sistemelorinformatice gestiune folosite în turism şiresursele mediului Internet

6. Tendinţe în dezvoltarea componentelor software7. Evoluţia tehnicilor folosite în realizarea

sistemelor informatice8. Facilităţi oferite prin integrarea

componentelor de gestiune a tranzacţiiloraferente activităţilor din domeniul economic cusoluţiile informatice de management

9. Avantajele utilizării sistemelor de asistare adeciziilor

10. Rolul interfeţelor în creşterea gradului deutilizare a produselor informatice

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Anica-Popa L., Anica-Popa I. – Limbajul de programareVisual Basic – ghid de realizare a aplicaţiilor degestiune, Ed. InfoMega, Bucureşti, 2004

Avram V. şi colectiv – Birotică profesională, EdituraTribuna Economică, Bucureşti, 2002

27

Baron C. – Sisteme informatice (Integrarea aplicaţiilor în sistemeleinformatice, Medii de programare şi de gestiune a bazelor dse date,Gestiunea bazelor de date în modul programat), Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2007

Baron C. – Informatică economică, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2006

Baron C. – Baze de date, Editura Cartea Universitară,Bucureşti, 2006

Baron C. – Programarea calculatoarelor, Editura Dareco,Bucureşti, 2005 Baron C. – Bazele informaticii, Universitatea Creştină

“Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2005 Baron C. – Sisteme informatice (Fundamente teoretice şi

metodologice, Gestiune baze de date, Prezentări de aplicaţii),Editura Pro Univer-sitaria, Bucureşti

Baron C. – Sisteme informatice cu baze de date, EdituraUniversul Juridic, Bucureşti, 2006

Baron C. şi colectiv – Programarea calculatoarelor,Editura Oscar Print, Bucureşti, 2001

Baron C. – Medii de programare pentru gestiunea bazelor de date,Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti,2004

Baron C. – Medii de programare – manual de studiu individual,Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” Bucureşti,2004

Florescu V. (coordonator) şi colectiv – Baze de date.Fundamente teoretice şi practice, Editura InfoMega,Bucureşti, 2002

Florescu V., Amza C., P. – Bazele informaticii dinperspectiva utilizatorului final, Editura Rolcris,Bucureşti, 2001

Forta B. – SQL pentru începători, Editura Teora,Bucureşti, 2002

28

Forta B. – SQL în lecţii de 10 minute, Editura Teora,Bucureşti, 2006

Gheorghiu A., Bichiş C., M. – Baze de date, EdituraVictor, Bucureşti, 2004

Habracken J. – Access 2002 pentru începători, traducerede Cora Radulian, Editura Teora, Bucureşti, 2002

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Informatică economică,Editura Pro Univer-sitaria, Buc., 2007

Ianoş-Schiler E. – Bazele informaticii, Editura CURTEAVECHE, Bucureşti, 2003

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Bazele tehnologieiinformaţiei, Ed. CURTEA VECHE, Bucureşti, 2003

Ianoş-Schiler E., Mureşan M. – Managementul documentelorşi dezvoltarea de aplicaţii în Office XP, Ed. CURTEAVECHE, Bucureşti, 2003

Lungu I. şi colectiv – Sisteme informatice. Analiză,proiectare, implementare, Editura Economică,Bucureşti, 2003

Militaru Gh. – Sisteme informatice pentru management,Editura BIC ALL, Bucureşti, 2004

Mureşan M., Ianoş-Schiler E., Irimia R., Vlăşceanu A. –E-BUSINESS - Soluţii informatice în era digitală, Editura ProUniversitaria, Bucureşti, 2007

Mureşan M., Ianoş-Schiler E. – Sisteme informaticepentru domeniul economic, Editura Pro Universalis,Buc., 2005

Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS-Access XP, EdituraPro Univer-sitaria, Buc., 2006

Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access2002, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltareaproduselor software de contabilitate, Editura CURTEAVECHE, Bucureşti, 2004

29

Mureşan M. – Baze de date. Aplicaţii în MS Access XP, EdituraPro Univer-sitaria, Bucureşti, 2006

Mureşan M. – Gestiunea bazelor de date. SGBD Access2002, Editura CURTEA VECHE, Bucureşti, 2004

Mureşan M. – Arhitecturi şi standarde în dezvoltareaproduselor software de contabilitate, Editura CURTEAVECHE, Bucureşti, 2004

Năstase P., Tamaş I. ş.a. – Bazele tehnologieiinformaţiei şi comunicaţiilor, Editura InfoMega,Bucureşti, 2004

Năstase P. şi colectiv – Tehnologia bazelor de dateAccess 2000, Editura Economică, Bucureşti, 2000

Nistor R., Căpăţână A. – Sisteme informatice demarketing, Ed. Academica, Galaţi, 2004

Popa Gh. şi colectiv – Baze de date Access – Culegere de probleme, Editura

CISON, Bucureşti, 2002 Popa Gh. şi colectiv – Visual Basic, Editura CISON,

Bucureşti, 1999 Popa Gh. şi colectiv – Aplicaţii informatice. Gestiune,

Contabilitate, Finanţe, Bănci, Editura CISON,Bucureşti, 2000

Pribeanu (Ed.) C. – Interacţiune om - calculator,Editura Didactică şi Pedago-gică, Bucureşti, 2003

Sagman S. – Microsoft OFFICE 2003 pentru Windows - Ghidde învăţare rapidă prin imagini, Editura Corint,Bucureşti, 2004

Surcel Tr., Mârşanu R., Avram V., Avram D. – Mediide programare pentru gestiunea bazelor de date,Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2004

Surcel T., Avram V., Apostol C-G., Avram D. – Biroticăprofesională, Editura Tribuna Economică, Bucureşti,2002

30

Tâmbulea L. – Microsoft Access pentru programatori,Editura Promedia Plus, Cluj-Napoca, 2002

Teodorescu A. – Lecţii de Access, Editura Albastră,Cluj-Napoca, 2002 Ursăcescu M. – Sisteme informatice. O abordare între

clasic şi modern, Editura Economică, Bucureşti,2002

Zaharie D., Roşca I. – Proiectarea obiectuală asistemelor informatice, Edi-tura DualTech,Bucureşti, 2002

http://www.microsoft.com/romania/comunicate/2005/pres1118.mspx

http://www.microsoft.com/romania/servere/sql/overview_1.mspx

http://www.microsoft.com/Romania/Office/editions/overview.mspx http://www.microsoft.com/romania/office/2007/ultimate/top10.mspx http://www.microsoft.com/Romania/Office/Access/access.mspx

31