EDITURA . ;)9$1%

-

ILARION TIU

MI~CAKEA~

LEGIONAKAdupa Comeliu Codreanu

DICTATURA REGALA(februarie 1931ke-ptembrie 19"0)

Mecanismele schimbului de generetie

Copcrta colectiei: Silvia Co lfescu

Copyright 0 Ilarion Tiu 200 7

Redactor': Cristina CiubotaruTchnoredactor: Cristina Can racuzino

ILARlONTIU

MI~CAREA LEGIONARA.

DUPA CORNELIU CODREANU

vol. I

Dictatura regala(febru arie 1938 - septembrie 1940)

Mecanismele schimbu lui de generatie

g., .' -),;.""-

"." ' ..

EDITURA VREMEABUCURE.5TI

2007

Descrierea C IP a BibliQtecii Nal iona le II Romaniei

TIU, Il.ARIO~

Mi,ca rta legionar i dupi Corneliu Codreanu I llarion Tiu,BlICu~li : Vremea. 2007-

3 vel,

ISBN 978·973-.645·251 ·2Vol. I : Dietat ura regali (rebr ulrie 1938-seplembrie J940) :meeaetsmeje sehimbu lui de gem.'ral ie. - 2007. - Bibliogr. •ISBN 978-973-.645-253-6

329(498} Legionar929 ZeleaCodreanu,C.

Introduce rc

Alcgcrilc din dcccmbrie 1937 au marcat nu numa i .fali­mcnt ul" partidclor politico .Jraditionalc", ci ~ i usccns iunca.Jortclcr cxtrcmistc''. Profitfind de ocazie, Carol al II-lea a in­staurat in fcbruaric 1938 un rcgim autoritar, prin care a inter­z is prin lege or ice activitatc politica in afara cclei oficia lc destat.

Lidcrii Miscarii lcgionarc au fost arcstati la scurt timpdupa lovitura de stat, iusa organ izatia s-a mobil izal prin clitasccundarf si rcritor iala. care a ales sa raspunda cu.violcnta laacti uni lc guvc mulu i. Astfcl ca noua gcneratic a Miscarii legio­narc a lost .Jmpinsa" la conduccrca formatiunii in conditii ex­ccptiouale, tara sa parcurga anumiti .ipasi politici", asa cumIaCUSC cchipa lui Corneliu Codrea nu (respectivul grup pom isesi el de la zero in 1927, iar peste zece ani miscarca avca un ca­pital politic semniflcativ).

Seopul accstei lucrari cste de a anal iza modalitatile princare noua conduccrc a gasit rcsurse de a se mcntinc in viatapublica in afara cadrului legislativ si in ce masura s-a pastratcaracteristica de miscarc nationalista cxtrem ista a organizatici.Paralel cu supravietuirea iustitutionala, s-a produs si 0 luptapentru Icgitimitate in pozitiile de conduccrc . Astfcl, se Val' stu­dia si mccanismclc schimbului de generatie.

Tcma cste rclativ ncacopcrita in istoriografie, in primulrand datorita lipsc i fondului documental' pana in anii 1990. in·trucat Miscarca legionara a adoptat, dupa mai 1938, (arestarcalui Corneliu Codrcanu ~i a principalilor co laboratori) 0 linieradicalii de tip tcrorist, supraveghcrea organizatici a fost rca­lizata de catrc Directia Sigurantei Stat ului, institutie a carei ar­hiva a fost prc lua ta de Securitatc dupa instaurarea rcgimul ui

5

comunist. Putini ccrcctatori romani care au uvut acccs la res­pcc tivclc documente au scris conform .J inici" oficialc. Luera ­rile mcmorialisticc care fac rcfcri re la sub ject , aparute in afaraRomiiniei lncc paud eu anii '50, sunt putin obiec tive, dcoarcccautorii accstora au dorit sa sc disoci czc de caracterul extremistpe care Miscarca lcgionara l-a adop tat in acca pcr ioadfi.

in genera l, analiza mccanismclor schimbului de gcncratica fast facuta pc baza unor lucrari memorialisticc salt a unor in­tcrviuri luatc part icipant ilor Ia evenimente. Mc todologic , res­pectivele sursc sunt semuificativc, dar obicctivitatea lor a fostinflu cntatf radical de problema .raspundcritor" asupra modu­lui de act iunc aI organizatiei dupa mai 1938 . Dator ita Iinici ex­tremiste de actiuuc, in noiembrie 1938 ~i in scprcmbr ic 1939,majoritatea elitei lcg ionarc a fa st cxccuta ta in inchisori ca ur­mare a unor rcprcsalii, astfcl ca ulterior doar anumit i lideri aufost facuti raspunzatori.

Sch imbu l de gcncratie s-a facut in conformi tatc eu nonne­Ie interne ale Miscarii lcgionarc. Radicalismul nu a fost pro­movat pcntru intfiia oa ra de lidcri extrem ist! cum ar fi HariaSima, fiind atcstat d in prima crapa a miscarii studcntesti con­dusf de Corneliu Codrcanu. Compctitia pentru puterc dupamoartca "G ipitanului" s-a dat in conformitate cu instructiunilelidcrului fondator, prin reactic violcnta la represiunea statului,iar pcrsoana care a reusit eel mai bine sa rcaduca Miscarea 1c­gionara in centrul aten tic i s-a autoconsaerat in fruntca organi ­zatici. Instructiunilc din Ciirticica sefului de cuib sensu deCorneliu Codrcanu indieau ca sefut Miscari i Icgionarc trebuiasa fie 0 pcrsoana rccunosc utf de toti legionarii (pentru a nu fiproblcme de subordona re) si nu eineva cu avautaje politice. invara anului 1940, Haria Sima era reeunoseut ea scf de aprox i­mativ toatc cuibu rilc , insfi politic era contestat de alti mcmb riivceh i ai organizatiei sau de eei care detinuscril anterior anului1938 functii mai importante decat cl.

In consccinta, considcram di lupta pentru puterc in Mis-

6

carca lcgionara nu a cunoscut .fazc' ' spcctaculoasc, fiind con­forma cu idcologia pe ca re si-c lnsuscau legionarii inca de laprimirca in cuiburi.

Sch imb ul de gcncratic a adus si radicalizarca orga nizatiei .Astfel ca , dupa 1938 in Miscarea legionara au intrat pcrsoanc..lndraznctc" , singurcle dispusc sa infrunte autoritatilc. Laturacxtrcmista a dcvcnit predominanta in fata cc lci polit ice. Nudoar Horia Sima a fes t adcptul intrcbuintdrii clcmcntclor radi­ca le in mcnti ncrca lcgaturi lor eu teritor iul, primclc iustructiu niin accst sens fiind datc de lidcr ii Corpului "Mota-Mari n",structure infiintara de Corneliu Codrcanu in 1937 pcntru a imi­ta orgauizatiilc paramilitarc din Italia si Germania.

Devierea de la latura predominant politica spre cea predo­minant radicals a dctcrminat dcrutarca legionarilor , unii dintreaccstia ncmaifiind dispusi sa respccte instructiunilc lui Come­liu Codrcanu privind subordonarca fata de un scf unic . Astfcl,inca din prima jumatatc a anului 1940 vor aparca discn siun ivizibilc, care au c1iminat mitul unicitatii punctelor de vcdcre inMiscarca legionara din .,pcrioada Capitanului". Deoarcce aces­ta murise, nu mai existau resursc de aplanarc a nciu tclcgcrilor,iar grupurile de putcrc Icgionarc au interprc tat instructiuuilelui Codrcanu in functic de propriile int crcsc.

Aeoperirea bibliografica asupra subicctului cstc rclativ sa­racit. Prima carte in care au fost tratat c uncle aspecte ale peri­oadei a aparut la put in timp dup a prabusirca statului national­legionar, ca rcactic la cscc ul colaborarii din tre generalul ronAntonescu si Miscarca legionara. Analiza cditata de guvemulAntoncscu sub titJul Pe marginea priipastiei. 21-23 ianuarie194/ 1

, plaseaza rcsponsabilitatilc asupra eseculu i colaborariirespective cxclusiv pc scama legionanlor, dar se fae $i unclerema rci despre pcrioada ante rioara datci de 14 scptembrie

I Pe marginea priipastiei. 2/-23 ianuaric 1941, vol. I, Bucu­resri. Mon itorul Oficia! si Imprimeria Statului. 1942, 270 p.

7

1940 (formarca .xtatului naponal-lcg ion ar"). Astfcl cs, gene­ralului Ion Ant oncsc u cste eonsidcrat in mod fals exponentu!ofi cial al Miscarii lcg ionarc in conduecrea statulu i, in urma u­nc i discutii pc care ar fi avut-o in 1936 cu "Cflpita nul" COI11C­liu Codrcanu, in care accsta ar afirrnat : "La pu tcrc vrcau savcniti dumueavoastra (gcncralul Ion Antoncscu. 11.11. )! La ada­postul dumncavoastrf doresc sa- mi organizez partidul, ~ i abi adupii aeeea voi u conduce treburilc statului" (p . 30). in lucrarcnu sc amintcsc tra tativclc dintrc Horia Sima si gcncral ul IonAntoncscu din vara anului 1940, iar accsta d in urm a cs tc pre­zcntat ca singura pcrsonal itate care ar fi dus politics opozantafata de Carol al Il-lca dupa ccdarca Basarabici. Legitimareage nera lului Ion A ntoncseu ca un icul Indrcptatit sa prcia putc­rca dupa abdicar ca rcgclui se face , in rcspecti va lucrarc, prin­tr-un artico l a l lui Ion Zclca-Codrca nu di n publicatia PoruncaVrcmii, pe care lI oria Sima nu I-ar fi luat in scama, decl ansftndun curcnt de denigrare a .Conducntorulu t statu!ui" (p. 9). Inrcali tatc, Horia Sima I-a acccptat in it ial pe gcncralu l Ion Anto­ncscu in funct ia de prim-mi nistru , dupa cc afl asc de la Legatiagcnnana d in Bucu rcsti ca nu ar fi fast sprijinit atata timp catmiscarea natio nalis ta era dezbinata .

in cxil, participauti la cvcnimcntele d in 1938- 1940 au in­ecput relativ rcpede pol emica rcspousabilitatilor. Dczbatereas-a dcclansat in 195 1, cand la Buenos Aires a aparut lucrarcaprcotului Stefan Palaghipi iutitulata Garda de Fier spre rein­vierea Romanici1• La iuceputul anilor 1990 a fas t tipari ta ~ i inRomania' , Intrctindnd 0 anumita viz iunc despre evenimcntclcd in pcrioada 1938· 1940. Stefan Palaghita a fast pr imul publi­c ist care a impaI1it Miscarca lcgionara in doua segmente ­.cocrenist'' (linia po litics a lui Com cl iu Codrcan u) ~ i "simist"

2 Pelaghita, Stefan. Garda de Ficr ~pre rcinvierea Ronuiuiei,Buenos Aires, Bditura Autorului, 1951. 384 p.

J Palaghita, Stefan, Garda de Ficr spre reiuvierea Ronuiniei,Bucuresti, Ed itura Roza Yfi nturilor, 1993, 366 p.

8

(adept a llinici radicalc promovate de Horia Sima) . Sima a fostac uzat pcntru toate evenimcntclc negat ive ultcr ioarc arestariilui Cornel iu Codrcanu din mai 1938, in timp ce restul Iidcrilo r,in frunte ell Constantin Papanacc, ar fi cautat sa op rcasca "a­vdntul radical". Tol in accasta lucra re apare idcca ca Horia Si­ma a actionat la comanda scrviciilor sec rete inca din an ul 1928,dcoarccc co labora cu Mihail Moru zov. dircctoru l Scrviciulu iSpecia l dc lnfon natii. in opini a au torului, Horia Sima fuscseimplicat ~ i in ten tative de riistumarc lu i Comcliu Cod rcnnu dinfruutca Misc ati i lcgionurc intrcprins:l de Mihail Stclcscu, totla comanda autorithtilor, dar prin filicr a Palatului. Stefan Pala­ghila l-a acuzat pc Hcria Sima in rcspcct iva lucrarc cfi a avutun plan de prcluarc a putcrii in 1938, cont ribuind la prindcreade catrc autoritdti a lidcrilor cla ndcstini : Ion Bclgca, Ion Anto­niu , lordachc Nicoara. Constantin Papanacc, Alcxandru Can ra­cuzino ctc., sau chiar ar fi ccrut lui Mihail Moruzov asasinarcaaltora: Comcliu Cod rcanu, Vasil e Cris tescu, Nicolcta Nieolcs ­cu s.a. Muhe din afirmatiilc cxpuse aici vor fi prc luatc dc a ilelucrari, lara a sc vcrifica supo rtul documcntar.

in Romania, prima luerarc de sin tcza dcsprc Miscarea le­giouarf a fast publicata in 197 1(, fiind scrisa de doi istor icioficiuli ai Partidului Comunist Roman, Mihai Faru si Ion Spa­l:lletu. lntcntiilc ucobicctivc ale auto rilor au fost cvidcn tc incfid in formularca titlului: Garda de Fier. Organizatie teroris tade tip fascist. Cu toatc ca cci do i avcau acccs la arhivcl e Direc­[ici Sigurante i Statulu i, au Intrcpnns pujinc eforturi in cdifi­ca rea uno r .Jcgcndc" dcsprc Mi scarea legionara. Pcntru per i­oada studiata in lucrarea de fata s-au rc1uat unele stcrcotipuriconsacratc de Stefan Palaghi ta, ma i ales pcntru a-I dcnigra peHoria Sima. insa nici pcrsoanclc cclorlal ti lideri nu au fost"disc ulpate". Cci doi istorici clasifica Miscarca legionara drcpt.jcrori sta' ' inca de la fondarc, earaeter care ar f fost dcsavarsit

( Fatu, Mihai, Spalatelu, Ion, Garda de Fier. Organizotie tero­ris/a de tipf ascist, Bucuresti, Editura Politics , 1971, 430 p.

9

de actiunca lui Haria Sima . in viziunca lor, lcgiona rii au fastin pcnnancuta spr ijiniti politic ~i finanl at i de gcrmani, iar pen­tnt a-si Intari dcmonst ratia claborcaza afirmatii care nu au fastdovedite nici pana astazi: Ado lf Hitler i-a cc rut lui Carol alIl -lca sa-i aduca pe legionari la guvernarc in noicmbrie 1938 ~ i

dc aceca a fost asasinat Corneliu Codrcanu (p . 242); lcgionariircfugiati in Germania in iam a 1938/1939 au avut la dispoziticpasapo artc germane (p. 248 ); acord ul economic romano-gcr­man din martic 1939 a fost scmnat la prcsiuni lc lcgionarilor dela Berlin (p. 249 ); asasinii lui Armand Calincscu au fost prcga­titi de Gestapo si au plcca t de la Berlin sub conducerea luiHaria Sima, iar in drum s-au opri t la Szegcd - .ccntrul tero­rismului hortist" (p. 254-255 ) etc. Acuzatiilc lui Stefan Pala­ghita de colaborarc a lui Horia Sima cu Scrviciu l Spec ial deInfo rmatii au fost Intaritc de cc i doi cu rcmarci noi: accsta aorgan izat lovi tura de stat din dccembric 1938 pentru a maseaimplicarca lui in moartea lui Corne liu Codrcanu (p. 242); afast preferatul rcgclui in fata lui Vasi le Noveanu la condueereaMiscari i lcgionarc (va ra anul ui 1940) dcoarccc era colaboratoral lui Mihail Moruzov (p. 258) etc.

Cele mai importantc lucrari desprc Miscarca .lcgionara auaparut in anii 1980, sub scmnatura spaniolului Francisco Veigasi gcrmanului Ar min Heinen, tradusc in anii 1990 si in Roma­nil. Franciso Veiga si-a scris lucrarca faraa face documentarcin Romania, folosind publicatiilc cxistcntc in bibliotccilc dinEuropa Occidentale si unc le surse arhivistice de aeolo. Carteacstc importanta din puuctu l de vedere al analizezi Miscari i le­gionarc in con textul european, tnsa pcntru pcrioada 1938 ·1940s-au facut purine obscrvatii, datorate lipsc i informatic i.

5 Heinen, Armin, Legiunea Arhangbelul Mihail. Mtscare socia­Iii si organtzatie politieii. () cantributie la problema fas ctsmutui in­ternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, 552 p.; Veiga,Francisco, lstoria Giirzii de Fier (1919·/94/). Mistica ultrauasio­natismulut, Bucuresti, Editura Humanitas, 1995,384 p.

10

Armin Heinen a studiat in Romania pentru lucrarca sa, a­vend aeees in special la prcsa si fondurile arh ivisticc ale Bi­bliotccii Acadcmiei Romano. Arhiva Dircctici Sigurantci Sta­tului nu i-a fost pusa la dispozitic, insa a avu t prilejul sa iainterviuri unor legiona ri participant i la cvenimcnte. Pcrioadaaualizata in lucrarca de fata nu a fast atinsa in detaliu, autorulinvocand lipsa de informatie. in gene ral a dispus de surse me­morialisticc, dar si de arhivclc germane referitoare la relatia lc­gionarilor eu eereurile Reiehului. Armin Heinen este eel care astudiat eel mai atent rcla tia po litico-financiara dintre Gcnnauianazista si legionari, demonstrand, in baza documentclor de ar­hiva, di nu au cx istat lcgaturi scm nificat ivc in accs t sens. Din­tre istoricii Miscarii legionare, Heine n a surprins eel mai 0­

biect iv si in detaliu evcnimcntcle din perioada 1938- 1940(p. 398-414), iar mare parte din prcsupuncrile sale au fa st con­finnate de doe umentarea arhivistica intrcprinsa de noi .

in ani i 1990, studiile privind Miscarca lcgionara au bene­ficiat de liberta te publicistica ~ i in Romania, iar rnajoritatca ar­hivelor au fas t puse la dispozitia ccrce tato rilo r. De ascmenea,fostii legionar i s-au rcorgani zat institutional in ONG-uri saufundat ii si au editat numeroase lucrari despre organizatie, insapu tine cu referire la perioada 1938-1940. in general, s-eu per­petuat punete de vedre partizane, .codrcnisre" sau .stmiste'',care au afeetat lntr-o si mai mare masura obicct ivitatca. DintreIucrar ile de specialit atc, eel mai important ajutor nc-a furnizateartea lui Dragos Zamfirescu, Legiunea Arhanghelul Mihail.De fa mit fa rea/ita te6

• Cereetarea arhivistica este binc taeuta,autorul neemi tand presupunc ri cvcnimcntialc tara aeo perircdocumentara, insa analiza mecanismelor schimbulu i de gene­ratio este lacunara, in genera l f iind prcIuate unele teori i privindplanul "diabolic" al lui Ho ria Sima pcntru aeap ararca putcrii .

6 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangketut Millail. De la mitla reatitate, Bucuresti, Editura Enciclopedica, 1997,456 p.

11

Pc parcursu l lucrarii am folosit unii terrncni spec iali, acarer scmnificatic difcrd de intelcs ul-standard. Astfcl, organ i­zatia nationalista cxtrcmista fondata de Cornel iu Codreanu in1927 va apare sub den umirca unica de Miscarea Icgionani ,indifcrcnt de faza la care sc va face referire. in primi i an i, or­ganizatia s-a numit Lcgiunca Arhangh elul Miha il, dupa numc­Ie acordat de mcmbrii fondatori 13 24 iulie 1927. Treptat lnsa ,formatiunca si-a ext ins cuiburi le in mai multe judcte ~ i s-a ali­niat curcntului de miscarc a1 organizatiilor de drcapta ce au a­pilrut in Europa Cent ra ls s i de Est (asem cnca .jvliscarii cruc iicu sagcti" din Ungaria). in 1929, Comcliu Codrcanu a lnccrcatsa infiinteze a organizatic paramilitard antisemita, "Garda dePier" , in care a fast inregra ta si Miscarc a lcgiona ra. Apelul luinu a fast unnat si de alti tineri nationalisti si astfel "Garda deFicr' s-a idcnt ificat ell Legiunea Arhanghelul Mihai l. in gene­ral, accst termcn a fost folosit pentru a surprinde componcntaradicala a organizatici. Datorita unor viclcnte ant isemite, inanul 1930 guvern ul a dcsfiinrat "Garda de Ficr", dar ~ i Legiu­nea Arhanghelul Mihai l (care practic nu cxistau institutional).La alegerile din 1931 si 1932 nationalistii extremisti au partici­pat sub denurni rca .Gruparca Corneliu Zclea-Codreanu", iar in1933, anter ior asasinarii lui LG. Duca, a fast reinnoita deciziajustitici de desfiintarc a "Garzii de Ficr'' . Dupa expirarea in­tcrdict iei de functionarc ultcrioara asasinari i lui Duca, la 10dcccmbrie 1934 natioualistii extremist! au fondat prima lorformatiune politica, Partidul .Totul pcntru Tara" (care a func­tionat pana la auto-dcsf iintarca din februaric 1938). Peste toateaccste transformdri , ideologia cxtrcmista a tincri lor nationalistinu a disparut si s-a consolidat in jurul ideii de Miscarelegionarii. Astfel ca. pcntru a evita confuzii tenninologice,vom utiliza 0 singura denumirc pentru pcrioada 1927· 1940, res­pcctiv Miscarca legionara.

Dc asemcnca, sintagma nationalism ~i derivatcle acc stcianu au inscmnatatca rradition ala, fonuulata in pcrioada de nas­tere a nationalitatilor (conform careia tennenul "pune aceentu!

12

pe importanta natiunilo r in expl icarea proccsclor istoricc si a­naliza victii pol itice eontempo rane ~i promovcaza ideca dupacare «cara crcrul national» csrc un factor de capctcuic in di­fcrcnticrca oamcuilor'"). ill anii 1930, mai ales, s-au produstransformari ale concept ului: "ea principiu de actiun e poilticii,cl imp orta conceptia dcsprc «bum} sa u «rau» care sc mascarain cficacitatea socio-politica. Astfel cs, nationalismul a fast ma­sacrat de idcologiilc cx tremi stc sau de altelc bazatc pc meta­fora solidaritatii soc ialc"s. In luerarea de fata , prin util izarcatennenului nationalist-extremist si derivatcle acestuia, vom sur­prindc curente sau pcrsonal itati po liticc de extrema dreapta,despre care in uncle lucrari se folosesc sintagmclc fascist/nazisr,sau derivate ale accstora.

Termenului prigoand, dcsi nu arc implicatii reli gicasc, ts iare originca in istoria Biscric ii. Legionarii au utilizat sintagmapcntru a scmni fica statutul lor in perioadclc de ilegal itate sircprcsiune a autoritatilor statului , fiind prcl uata pe parcursullucrarii pentru a reda limbajul cpocii. Conform pozitiei Biserieii,prin prigoana sc Intelcgc "provocare a sufcrintei sau discon­fortul temporar provoeat de 0 moartc probabild, fata de indi­viz i ca re militcuza pentru credintc rcligioase sau care adoptapract ici propagandisticc religioasc'".

Utilizarca tenncnu lui terorism si derivatcle accstuia s-a fa­cut in conformitatc cu nonnelc cpocii , elaborate de Soc ietatcaNat iuni lor. As tfel ca, la Conferinta Socictatii Nati unilor de la

7 Enciclopcdia Blackwell a gdndirii potitice, coo rd. DavidMiller, Vocea "Na!ionalism", Bucuresti, Editura Humanitas, 2000,p. 524-528 .

8 Dictionairc des questions potitiques. 60 enjeux de la Francecontemporaine, coord. Nelly Haudegand ~ i Pierre Lefebure, Vocea"Nationalism", Paris, Les Editions de I'Atelier/Editions Ouvrieres,p.1 53- 156.

, Dictionary ofthe Apostolic Church, vol. II, coord. James Has­lings, Vacca .Prigoana''. Edinburgh, T.&T. Clark, 1926, p. 168-169.

13

Paris d in 193 1 s-a stabilit ca "oricinc, in scopul tcror izarii po­pulatiei , foloscstc impotriva pcrsoanclor ~i propr ictatilor bom­be, mine, incendii sau mij loace explozivc, sau cine Intrcrupcsa u lncearca sa lmrcrupa un mij loc, sau cine intrcrupc sau in­ccarca sa Intrcrupa un serviciu pub lic sau de util itate publicava fi pedcpsit':".

Ca ~ i termcnul .prigoa na", noti unea de exit va fi utilizatamai dcgraba in vcdcrca surprinderii Iimbajul ui epocii dedit dincauza rcalitatilor evcni mcnt ialc. Conform unor dcfin itii, prinexil se lntclcgc .Jnutarca unci natiunii din propria lar a sau acomponcntei sale intcleetuale, pentru 0 pcrioada lunga de limpsau pentru Intreaga viala. Expulza rca poatc fi fortata de un ac tviolent al guvern ului sau de a mutare vol untard a cetatcauului,uneori pentru a scapa de opresiunl'' !' . Legionari i s-au incadratintr-o oa rccarc mdsura in aceasta de f initic, dar rep resiuni lc aufes t rczultatul organizarii unor acte dc violcnpl de natura tero­rista, si nu numai al activitatilor politicc intcrz isc de legislatiancdemocratica a lui Caro l 31Il-lea.

10 Aradavoaice. Gheorghe, Naghi, Dani el, Nita, Dan, Sfii11itu1terorismului, Bucuresti. Editura Antet, 2002, p. 46.

11 The Columbia Encyclopedia, v ccea .Exil' ', 2003,<www.bartleby.com/6S/ex/exile.html> (l iunie 2004).

14

Capitolul ICr iza inter-nil

inca de la inf ii ntarca Miscari i legionare, chestiunea autori­talii nu a rcprczc ntat 0 problem a. Fondatcru l spiritual, Corne­liu Codreanu, a fost lidcr incontesta bil, chiar daca parti dul gru­parii ("TOlui penlru Tara") nu em formal sub autoritatca sa.Cel de-al doilea lider ca impo rtanta al Legiunii, Ion L (lonel)Mota nu a avut niciodata pretentii de a conduce. in 1935, Corne­liu Codreanu trccusc cu binc tcstul fidclitatii mcmbrilor MiscariiIcgiona rc, cu ocazia incidcntului Mihail Stclcsc u, iar dupa de­ccsu l lui Ion 1. Mora (13 ianuaric 1937) era !iderul spiri tual sipo litic iucontcstabil. Singuru l caz in ca re s-ar fi pus problemaautoritati i ar fi fest disparitia fizica a lui Comcliu Codrcanu(lnsa era un polit ician ulnar, avand 38 de ani in 1937).

I.J. Dictatura carlista

Anul 1937 a Inccput intr -un mod aparte pentru Miscarcalcgionara. in primul rand, s-a petrecut 0 marc drama in inte­rior, deoarece Ion 1. Mota si Vasile Marin - doi dintre cei maiimportanti lideri ai Partidului .Totul pentru Tara" - si-au pier­dut viata in coufruntarilc din razboiu l civil spaniol. Ion I. Motaa fas t numarul doi in Miscarca lcgionarf inca de la fondare, iarmultc voci sustineau di era mult mai intcligent si capabi l deditCorne liu Codreanu . in acelasi timp, Mota era in ianuarie 1937si viccprcscdintc al Partidului "Totul pentru Tara". Vasi le Ma­rin , al doi lea Iider dccedat in Spania, cra prcscdintelc organi­zatiei din Bucurcsti a Partidului .Torul pentru Tara", insa si elcra mai .vatoros ' ' dccat functia politidi pc care a ocupa in Le­giunc. A fost unul dintre principali i ideologi, facand parte dingrupu l de intelectual i de la rev ista .Axa''.

15

Moartca celor do i a fost insa valor ificata la max im deMiscarca lcgionara. iar funcraliil c lor au mobilizat masclc inproporti i ncmaiintalnitc pfm,1 atu nci. Impact ul a fost dcoscbit,iar uuclc voc i ale cli rci urban e "se tcmcau'' de 0 cvolutic poli­rica a Romfinici asemcn ea cclci a Genuaniei la inccputul anilo r1930.

Din umbra, eel mai intcrcsat de accst cvcnimcnt a fost rc­gele Carol al Il-lca, canna ii placcnu manifcsta tiilc de mas a, caoricarui lidcr po litic at carui seep es te instaurarca unui regimautoritar. Miilc de tincri care au partici pat la funcraliilc lui Ion1. Mota si Vasile Marin nu se dcsfasurascra haotic, ci organizat,ca 0 armata vcritabila. Pcntru accasta, Carol al Il-lca IlU cont ri­buisc cu nimic ~ i i-ar fi pliicut s,1 ai bit sub ascultare un astfel detincrct'. "Problema" era cii, incepand din vara an ului 1936, re­gele se an a in conflict cu Miscarca lcgionara, de oarece adcptiiaccst cia amc nintascra ata t pc Elena Lupcscu, cat si pc uni i apro­piati a i mona rhului. Cu toa tc acestea, in prima j umatate a luniifcbruaric 1937, Carol .11 Il-lca i-a oferit lui Comcliu Codrc anuo audicntil privata secreta, in casa unui apropiat al rcgelui. Mo ­narhu l i-a ccrut lidcrului extremist sa- l proelame "Capitan .11miscarii", in schimbul unor favoruri politi cc, earc mergeaupana la sprijin irca unui guvcm exclusiv lcgionar. Sfatuit deapropiatii sai (In primu l rand de Nae Ionescu), Comeliu Codrea­nu a refuzat prop unerea regala ~ i a preferat sa so mcntind pepozitia luptei contra ingcr intclo r Palatului in proccsul demo­cratic' . Dee izia lui Corncliu Codrcanu a fost corccta politic,dcoarcce si-a dat scama ca ar fi picrdut din cap italu l electoral siideologic ~ i s-ar fi transfonnat intr-un membru al Camarilei re­gale.

Rcgc lc nu a insistat in atragcrca Icgionarilor de partea lu i,mizand pe educarca tineretulu i in spiritul intentiilo r sa le auto-

I Boihi, Zaharia. Ammuri si consideratiuni aSllpm miscariilegionare, Cluj-Napoca, Editu ra Apustrof 2002, p. 48.

l Bolla, Zaharia. op. cit., p. 59-50 .

16

ritarc prin "Stmja Tarii'h'. Dar nici rc lapa eu Miscarca lcgionariinu a fost ncglijata ~ i s-a prcgat it cadrul necesar neutrali zar iiacestci organizatii. Cu ocazia unci rcmanicri guvcrnamcutalcdin fcbruaric 1937, prcfcctul Politici Capitalci, Gabriel Marines­CU, a fest numit subsccrctar de stat la Ministerul de Interne. A­ccsta era cunoscut ca advcrsar invcrsunat al Miscarii lcgionarc.nlaturi de Armand Cafincscu. inca de la jumatatca anilor '304

•

Miscarca lcgionara a rcactionat imcdiat In decizia regclui, iarGabriel Mar incscu a lost ind us pc lista inamieilor principali aiorganizatiei. lrur-o reuniunc a principali lor Iideri s-a dccis li­ch idarca Iizicd a lui Marinescu. Rcspon sabil cu acea stit misiu­He a fost Insarcinat studcntu l radical Paul Craja, hdcrul grupu­lui de la Facultatea de Mcdicint . Astfel de ob iect ivc nu crauccva comun inaint c de 1937, deoarece chiar celc brclc ..echipede onoarc" organizate la Congrcsul studcntesc de la Tfi rguMurcs din 1936 au fost dizolvate la putin timp dupa lnfiintarcde catre Corneliu Codrcanu". lnsa in fcbruaric 1937 deveniseevident ca lupta cu regele se va duee pana la cpuizarc, iar Mis­carea lcgionara era di spusa sa prcgateasca actiuni radicalc.lntrucar organizatia se consolidase putcmic, cxistau num eroa se"cadre" dispu se la actiuni de sacri ficiu. Tot in februarie 1937,pe accstc lisle au ma i intrat Armand Calinescu (dc oarccelmpie dicasc pc d iliva diplomati sa participc Ia funccaliilc luiIon I. Mota ~ i Vasile Mari n) ~ i Nicolac lorga (deoarece [iuusccursuri cu studcntii in ziua respe ctive]".

Personal, Cornel iu Codreanu nu era adeptul actiunilo r ra-

3 Heinen, Arm in. Legi unea Arhanghetut Mihai /. Miscare soc ia­Iii # organizatie politica. 0 contributie la problema fascismu lui in­temational. Bucuresti, Editura Humanitas. 1999, p. 3(l()..301.

4 ibidem. p. 299.5 DANIC. Fond DGP. dosar or. 264/1937. f. 244., Chioreanu , Nistor, Morminte vii, Iasi, Institutul European.

1992, p. 26.1 DANIC, Fond DOI\ dosar or. 264/1937, f. 249.

17

dicalc, prefcrand mai dcgraba 0 actiunc politica. Persistcnta luiin opozitia fata de rege i-a at ras atcntia lui Iuliu Man iu incadin primava ra anu lui 1937. Prima Intrunirc Intrc mcsagcri i li­derului national-tariinist si Comcliu Codrcanu a avut loe la I mar­tic, dar discutiilc au abordat numai problema unci aliantc an ti­regale, nu $i a unui paet politic . luliu Maniu se tcmca sa intrein alianli'i cu Corneliu Codreanu, deoarece accsta din urma, de­si sustinca ca nu era adcptul unei lovituri de stat, dorea sa sc a­liczc eu Gormania daca ar f cucerit putcrca. in prima instanta,tratativclc lui Cornel iu Codrcanu cu narional-taranistii nu aufost primite Cll satisfactie in inte riorul Miscarii Icgionarc". Laacel moment cxistau stra teg ii diverse in interior, iar latura ra­dicala aluucca sprc extremism, deoareee la 3 manic s-a dczba­tut din nou prob lema pcdcpsirii lui Armand Calinescu si a luiGabriel Marinescu . De accasta data, studcnrii radicali au Intre­pri ns masuri organizatorice mai concrete si s-a constitui t 0 c­chipf de sasc pc rsoanc care sa-i supravegheze permanent pccci doi, in vederca cunoastcrii trascclo r zi lnicc pc care lc par­curgeau derunitarii . Paul Crej a a ramas rcsponsabil cu asasi­narca lui Gabriel Marincscu, insa acum s-a fixa t si cine urrnasa-l asasincze pe Armand Calincscu, in persoana studentuluiM. Pet rescu, lot de la Facu ltatea de Mcdic inii9•

In fata accstor dcsfasurari. Com cliu Co drcanu s-a viizutncvoit sa intcrvin a si sa faca apcl la linistc. Ministrul de Inter­ne sc aratasc in mod oficial Ingrijorat de manifcstanilc pri lcju­ite de funcraliile lui Ion 1. Mota si Vasile Marin, suspcctand Mis­carea leg ionarf de acle de dczordinc. Printr-o circulara, Corne­liu Codreanu a facut apcl la liuiste si a afi rmat public ca Mis­carea lcgionara nu a agrcat niciodara ~i nu va sustine idcca unc ilovituri de slat, dorind sa ajungf la putere in mod democratic,in unna unui "proces interior de constiintii al natiunii romanc".Lc rccomanda totodata lcgionarilor ca, in caz de pcrchczh ii

K Boila , Zaharia, op. cit. , p. 55.9 DANIe, Fond DGP, dosar nr 264/1937. f. 252.

18

abuzivc ale autorit atilor, sa nu rcactioneze ~ i sa-i primeascli. peagcntii politici cu usile deschise, chiar pe timp de noapte'".

Miscarea Iegionara s-a mobilizat in 1937 exclusiv pcntrualegeri le generale ~ i nu a depus liste pcntru ee le locale, cares-au tinut in vara. in accst mod, lideri i legionari au dorit sa c­vitc rcactia autoritatilor in cazul in care ar fi obtinut rezultatebuuc. Miscarilc nationaliste extrcmiste curopcne obu nuscra re­zultatc remarcabilc mai intai la sufragiile loca le, ast fel ea rcgc­Ie ar fi fast foarte vig ilent in eaz de sueees al legionarilor.Aeeste alcgcr i au fost cas tigate de Partidu l National-Taranesc(in continuare PNTI , insa nu se putea cunoaste in ee mssura sevor respecta procentele la alegcrile general e, dcc arccc in pri­mul rand nu se cunostca partidul care va fi chemat sa Ie orga­nizczc". Ion Mihalaehe nu a reusit, dupd alegerile loca le, saobji na de la rege functia de pr im-ministru, iar aeest esec a de­tcrminat demisia lui de la presedi ntia PNT in functia vacantaa revenit luliu Maniu , care nu era dispus sa faca nici un eom­promis eu mo narhul. Pcntru moment, oricc alian~a ell Miscarcalcgionara era profund rcspin sa de partid, deoareee Cornel iuCodreanu era eonsiderat ext remist .!1i .agenr' al Berlinului12.

Cu toate cii PNT castigase alegerile loca le, la nivel national par­tidul nu era foarte eonsolidat. La 12 mai 1937, Lcgatia Gcr­mana de la Bucurc sti a transmis catr c Berlin un raport in carese faccau apreeieri privind puterca partidelor politico din Ro­mania (scmnat de Hermann von Rittgen .!1 i Joseph Ortmann) .Anal iza diplomatilor germani a fost laeuta eu atentic si profc­sionalism, cstimand in marc rczultatelc din dcce mbric. Astfe lea, Partidul Nat ional Liberal (in continuarc PNL) era eotat la20% din sufragii, procent ca re putea fi lmbunatat it dad parti ­dul organiza alegerile. PNT avea 0 putcrc aprcciata de 16%,

10 Codreanu, Corneliu, .Circulara nr. 58" .2004,<www.fgmanu.orgldocumcntelczc I3.htm> (30 ianuarie 2004).

II Heinen. Armin, op. cit., p. 327.u Ibidem. p. 229-23 0.

19

PNL-Gh. Bratianu de 5%, iar Partidul Naticnal-Crcsrin (in con­tinuare PNC) de 11%. Conform studiului diplomatilor ger­mani, Partidul "Totul pcntru Tara" unna sa castigc, daca ale­gcrilc se dcsfasurau corcct. lntrc 15_17%°. Deoareec guvemulgerman cuncstca prin astfe! de rapoarte situatia politics realadin Romania, in aleger ile din 1937 nu a ofcrit sprijin nici unciorganizatii, chiar dad Miscarca lcgionara sustinca e.l se va a­liiturn Axci in caz de victcric.

Comcliu Codreanu a fost foarte atcur Ia organizarca cam­panici electoral e. Miscarca lcgionara era structurata adminis­trativ lnccpand din 1934 in 13 rcgiuni", care aveau in fruntc unscf dc rcgiunc. Pentru a nu aparea fenomcnu l permnncntizariiunor .xadrevla nivellocal, in 1937 toti scf ii dc rcgiuni au fostschimbati si a fost studiata tcmcinic putcrea organiza tiilor 10­calc. Cclc mai consolidate organizatii crau: Organizatia Cen­tru-Razlcti in Ilfov, Prahova in Rcgiunca Muntcnia, Cluj inRegiunea Cluj, B U7..aU in Regiunca Braila, IUidiiuli in RcgiuneaCcruauti, Sibiu in Rcgiunea Sibiu, Iasi in Rcgiunea Iasi, Muresin Regiunca Mutes, Dolj in Regiunca Dolj, Timis'Forontal inRegiunca Tirnisoara, Constanta in Regiunca Constanta, Covur­lui in Rcgiunca Galati ~i Lapusna in Rcgiunca Chisinau. Dineele 72 de judctc, doar in 36 Miscarea lcgionara avea organ i­zatii putemicc. Existau ~i judetc unde mcsajul electora l a pa­truns eu greu, iar Iiderii dc aici au fost atcnjionati ea nu respcc­tau principiilc Icgionarc: Storojenct, Botosani, Sorcca, Ismail,Cetatea Alba, Cahul, Vaslui, Balti, Durostor, Mararnures, Trci­Scaune, Odorhei ~ i Gor/ 4 (dcsi in uncle dinrrc accste judctc scpusesera bazele organizatiei la ineeputul anilor 1930). Dcoa­rece Miscarca legionarf sustinea ca dorcstc sa prornoveze untip nou de politician, neinteresat de propria persoana, ComeliuCodrcanu a modificat principiul intocmirii Iistelor e1ectorale.

U DANte , Fond DGP. dosar nr. 17/1937, f. 31-32.• vezi Anexa nr. 2.14 DANIC, Fond DGP, dosur nr. 264/1937, f. 109.

20

Astfcl ca, toti scfii de judet unnau sa figurczc pc ultimul loc allistclor, dcoarccc, spunea cl, seopul electoral era .Biruinta lc­gionara" ~i nu aeeesul la afaccri. Pcntru a Intari principiul, Cor­neliu Codrcan u a anuntat cii cl tnsusi nu va figura in fruntealistclor in judctele in core urma sa candideze, ci al doilea. Pen­tru a nu fi intcrcsati economic, candidatii urmau sa fie inclusipc liste in judctc necunoscute lor, departc dc ccrcurile fa­milia lel5

. Incclc din unua, listclc au fost futocmitc de ComeliuCodreanu ~ i Gheorghe Clime , .fura a cons ulta organizatiilc lo­cale, in functic de .pcrfonnantclc individualc,,16. Pentru a "in­tdri" valoarca listclor, au fast invitate sa cand ideze 0 scric depcrsonalitati prcstigioasc ale vict ii publice romanesti, care nuerau Incadrate in Miscarca lcgionara: Nae lonescu, prof. Mi­hail Manoilescu, genera lul (r) Ignat, prof. Dimitric Ocrota '".

in campan ia clectorala din 1937, clcmentul studcntcsc afost baza logistica a Miscarii lcg ionare, ca de altfel in toatc cc­Iclalte. lnsn acum, prin noua lege a invat amantului superi or,studcnti i nu mai avea u voie sa faca politica, fapt care a provo­cat numeroase proreste". in celc din urma, studcntii lcgionariau riscat cxmatricularea si s-au Incadrat in cchipclc clectoralc.in campanie au fost atras i si muncitorii, un vechi obieet iv allui Corneliu Codrcanu'". in general, echipele electora le eraucompuse dintr-un liccnt iat, un muncitor, un libcrprofesionist sirestul studcnti, in limita a zece mcmbri" . Echipa de campanie

15 Zelea-Codreanu, Corneliu, .Apelul Cap itanului'', 2004,<www.fgmanu.orgldocumente(cze2 0.htm> (30 ianuanc 2004).

I ~ Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal trojan intra mnros. Memoriilegionare, Bucuresti, Editura Lucma n, La., p. 216.

17 Codreanu, Corneliu, .Apelul.. .", 2004,<www.fgmanu.o rgldocumente/ezc20.htm> (30 ianuane 2004).

1M Heinen, Armin, op. cit., p. 299.19 Ibidem, p. 276-277.10 Serafim, Alexandru, "in umbra Ciipita nului (3)", in Penna­

name, an IV, nr. 212001.

21

a lui Cornel iu Cod rean u era imprcs ionanta, f iind condusa dedoi lideri studcntesti putcrnici: Bartolomcu Livczeanu ~i Eu­gen '[filnaru. Accstia au mobilizat 80 de student! ~i 20 de stu­dcntc, iar cu aju torul a doua camioanc au strabatut tara alaturide Comcliu Codreanu . in judetele in care ajungeau, ce i doi Im­partcau echipcle in zece oamcni, eare strabatcau satcle Impar­[iud manifesto si tinand discursuri. De eclc rnai multe ori, Cor­ncliu Cod rean u lua parte la acestc momcnte, in puncte1e im­portantc ale judctclor" . Procesiuni le propagandisticc se orga­nizau la fata locului, lcgionarii bucurandu-sc de sprijinul inte­Icctualilor satelor . Desi illVaFitorii si prcotii nu aveau vo ie safaca politica eonfonn no ii lcgislatii, i-au susti nut pe legionariiaflati in campanic, ofcrindu-le de cclc mai multc or i locuri decazare si masa. in cenrrul localitati i sc organiza 0 tribuna pc 0

caru!a, de la care se tinca u discursuri clcctorale, acompaniatede cfintece lcgionarc" . Nu au lipsi t nici ineidcntelc violentc cuadvcrsa rii, in special cu liberaliiH

. Discursuri lc au fost de celema i multe ori an tidemocraticc, in primu l rand Impotriva claseipolit ico. Accasta era acuzata ca s-ar fi prcoeupat cxclusiv desatisfacerea propriilor intcrcsc, iar rolul lribunci par lamcntarea fost detumat de la apararca intereselor clcctorilor, la Imbo­gat irea rapida. Era adusa in discutic situatia taranimii, a edu­catici, a securitatii nationale ere."

Dupa cu m s-a prccizat mai sus, guvcrnul german cunostcain primavara anului 1937 puterca electorala a Miscarii lcgio­narc si nu a dorit sa se imp liee in niei un fel in sustincrea aces­tcia. Cu toate ea multe voei contcmporane au acuzat organiza­tia condusa de Corne liu Codreanu ca era finantata de Reich, nu

u Dumitrescu-Borsa. Ion, op. cu., p. 217-218.n Serafirn, Alexandru, "In umbra. ...., in lac. cit.23 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 219.H Eliade, Mircca, .Pilotii orbi'', In Ideea care ucide. Dimen­

siunile ideologiei legionare, Bucurestl, Editura Noua Alternative,1994, p. 268-271.

22

au fos t ad use dovezi concrete, care nu cxista nici pana astazi.Fina ntarca Miscari i lcgionarc era complcxa ~ i a veni t din in tc­rioru l tarii. La nivel loca l, primeau fbnduri scmnificativc dincotizatiilc membrilor Incadrati. Dcsi nu erau foartc mnri, cxistasiguranta fumi zarii lor conform .jfcontologiei lcgionarc". Incadin 1927 a ex istat stabilitatca accstor ven ituri, care au fost uti­lizatc In primul rand pcntru.ncccsarul local. Odata ell inca­drarca muncitorilor in Corpul M uncirorcsc Lcg ionar (in eonti­nuarc CM L), au intrat in visticria organizatici fonduri aprecia­bile . Muncitori calificati crau binc pla titi, iar in 1937 se dcz­voltascra organizatii a le CML in majorita tea cen lrclor indus tri­ale. Bvidcn tclc privind cotizatiilc ajungcau direct Ia .cenuu'',pentru a nu cxista nic i 0 tcntativa de frnnda". Institut ia "palii­zanului d in umbra" a functionat perfect in Miscarca lcgionara- Inccpand din 1933 - si a adus ccle mai importantc contributiifinanc iarc 26

. Prin .Asociatia Prietenii Lcgiuni i", functionariipublici sau persoancle private care doreau sa sprijinc financ iarorganizatia, au varsat sume importante de bani, ta ra ca idcnti­tatca lor sa fie dczvaluita. Astfel ca, pcntru ncccsitatilc une icampani i c1ectorale la nivel ul pcrioadci interbelicc au existares ursc suficicntc.

Cel mai import ant suport politic pentru Miscarca lcg iona­ra in 1937 a fest sprijinul ofer it de luliu Maniu prin "paetul dencagresiunc electoral ; ". Ncgoc ierile Inccputc in pri mavara aufost rclu atc in toam na, dupa cc prcscdintclc nat iona l-tariinist arezo lvat uncle problcme legate de contacte lc cu tineri i cxtrc­misti din intcriorul part idului sau . Miscarca lcgionara inca dela lnf iintare era [inta atacurilor politic c privind pozitia fata dede mocratic, iar Corneliu Codrc anu nu a facut nimic ca sa.-~i

do molcasca discursul. luliu Maniu a dorit sa foloscasca pactu lele ctoral pcntru a cas tiga alegerile, insa a ofcr it lu i Co rncliu

25 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 264/1937, f. 116.26 Veiga, Francisco, lstoria Garzii de Fier (/919-194/) . Mistica

uttranationatisnwlui, Bucuresti, Ed itura Humanitas, 1995, p. 157.

23

Codrcanu leg itimitatca dc ca re uvea ncvoic" . in ciuda opozi ti­ci lidcri lor Icgionari fata de eo laborarca ell PNT, Comeliu Co­drcnnu i-a incu rajat printr-o ci rculara pe scfii de euibur i s,1 co­laborcze eu part idullu i Iuliu Man iu inca din scpt cmbric 1937.Tol atunci , i-n auun tat pc lidcrii diu teri tor iu ea a primit ame­nintdri eu moartea, iar daca i sc va intampla eeva s,i se mobi li­zezc in j uru l Iidcru lui nationa l-Ftranist28.

Tratativclc privind un pact electoral s-au purtat in treirund c, iar alaturi de luJiu Maniu si Co rncli u Codrc anu a part i­cipa t si Gheorghe Bra tiauu. Documcn tul .1fest scmnat de cc itrei lidcri polit iei In. 25 noicmbrie 1937, iar la sc urt timp a ade­rat la principiile sale si Constantin Argctoianu, prescdintclePartidului Agrar. Prin acesta , ee i tre i se angajau sa rcspcctclibcrtatca si corcctitudinca alegcrilor, rani a constitui 0 aliantac lecto rakl propriu-zisa" . Aflat in ilcgali tatc, Part idul Comunistdin Romania (in continua re PCdR ) a adcrat la principiilc pac­tul ui de ncagre siunc clectorala, cu toa te ca importanta politicaa cxtremistilor de stanga era ncinscmnara'".

Alcgeril e genera le s-au dcsfasurar la 20 dcccmbrie 1937,iar pen tru prima da ta in istoria Romdnici nu cxis ta pers pectivaunor confruntari sangcroase Intrc ..agentii clectorali'' . Ca rolal II- lea nu s-a impl icat, dorind sa demon strcze slabic iuneapart idelor politicc. Pc de alta parte , nu era dispus sa testezestarca de spirit a popula tici , in cazu l unor mari abuzuri. Rczul­tate1e au fost Indclung astcptate ~ i au fest publica te in Moni­torul Oficial abia la 30 dccembric. Pcntru prima data in istori aconstitu tionala a Romaniei, partidul care a organizat alegerile

27 Scun u. loan, Buzatu, Gheorghe, lstoriu ronuiniior i ll secolul.xx (19 18- I 948), Bucuresti. Editura Paidcia, 1999, p. 33 1; Roila,Zaharia,op. cit., p. 63 .

21 DAN IC, Fond DGP, dosar nr. 17/ 1937, f. 62.n Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 63.30 Boilii, Zaharia, or. cit., p. 65.

24

nu le-a cfistiga t. PNL nu a obti nut 40% din voturi , care i-ar fofer it drcptul la ,.prima clcc torala''. Gheorghe Tatiircscu a fostncvoi t sa acc cptc Infrangcrca, inr sistcmul pa rtidclor pariamen­tare se nfla in cea mai profunda criza . PNL a cumu lat 35,92%(152 mandate), PNT 20,40% (86 mandate), Partidul .Totulpcntru Tarii" 15,58% (66 mandate). PNC 9, 15% (39 manda te) ,iar PNL-Gh. Bratianu 3,89% (16 manda te)".

Criza dcmocrutici nu <I fost dcmonstrata numai de C~CCll J

atingeri i pragului e lectoral , ci ~ i de asccnsiunca partidclo r na­[ional istc , care au acumulat 24,73% (Partidul .Totul pentruTara" + PNC). in uncle judcjc, candidatii Partidulu i .Totulpentru Tara" au dcvansat unii politicicni de marc importanta,cum nr f i Nicolac Titulescu la Olt32

. Rcgele puree justi fica inaccstc conditii un rcgim autoritar. conform noii tcndintc a c­lcctoratului. Insa doar PNC putea fi asociat scopurilor sa le.Miscarca lcgionara sc afla la punctul maxim <I I dczvoltarii po­liticc si se pregatea pcntru 0 noua confruntarc clccto rala, in ur­rna ca rcia spcra sa ajunga la guvemare.

Pcnt ru prima data, un monarh era pus in situ atia de a numiprim-mini stru pe altc incva dccat scfu l partidului cc a organizatalcgcrile. In c iuda astcpta rilor politi e ienilor, Octavian Gaga afast Insarcinat sa fonn czc guvemul, cu toale ca PNC se c1asasepc loeul a l patru lea in aleger i. In realitatc, autonomia PNC Infonnarea guvernului a fast neinsemnata, iar regele si-a promo­vat prineipal ii apropiati in posturilc chcic: Armand Calincsc u(Interne), Istrate Micesc u (Justi tic), Gabriel Marincscu (sub­sec retar de stat la Interne) etc. Pcntru a nu provoca mari pro­teste, au fast numiti in functii importantc ~ i uni i crit ici ai inge­rintclor regale in guvcrnarc , cum ar f generalul Ion Antoneseula Mi nistcr ul de Razboi. Lipsa de organ izare a opozitici a anu­lat efectul protestclor [ala de decizia regclui. Iuli u Mani u i-apropus lui Corneliu Codrcanu sa organizeze dcmonstratii, pana

.11 Scurtu , loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 333.:12 Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 224.

25

in momentu l in ca re unul dintrc ci va fi chemat sa fonneze gu­vcrn ul , dar lidcrullcgionar a dccis ea se inchcia sc "paetu l elec­toral". Pcntru a studia posibilitatile de asccnsiu nc spre putere,dar si cvitarca unor rcprcsiuni , Corncliu Codrcanu s-a dus lasehi la I'rcdeat" pcntru a discuta eu noul ministru de Rnzboi".Lcgionarii avuscscra conl aet e eu ge neral u l Ion Anto ncscuinca de la inc cput ul anului 1937. Co rncl iu Codreanu i-a pro ­pus lui Antonescu 55 fie succcsoru l lui Gheorghe Cantacu­ziuo-Gra uiccrul la prcscd intia Part idului "Totul pcntru Tara",functic pc care a rcfuza t-o". Ion Antoncscu si Corne liu Co­drcanu se aflau pc acccasi pozitie fata de impl icarca rcgclui inpol itics , iar acum lidcru l legionar cau ta sprijinul pro aspatu luidcmnitar.

Noul Parlam cnt nici nu a avut pos ibilitatea sa sc intru­ncasca, dcoarccc la 18 ianuarie 1938 a fost dizolvat, fiind anun­[ate alcgcri gcncralc pentru 2 manic. La seu rt timp dupa aeeas­ta, lcgea electoral a a fost mo di ficata, in scopul contro larii maifacile a proccsul ui electoral. Astfel cfi, grupdrilc poli tico mic iputcau participa la a lcgcri numa i daca reuscau sa sc asoeiezcpr in cart cluri clcctoralc eu grupari ma i mari. Libc rta tca de pro­paganda po litica c lcctoralf a fost diminueta, iar sig lc lc clec­torale au fost schimbatc fata de alegeril c din dcccmbric 1937.La nive l local , autoritatilc alesc in vara anu lui 1937 au fostsuspc ndatc ~i inlocuite eu oamcni fidc li apro piatilor regclu i ~ i

PNC-ului. De asemenea, vechi i prefect i au fa st clib crati dinfunct ic ~ i schimbati cu col aboratori ai noulu i guvcm.

Pe plan pol itic nu au fest intrcpr insc aliantc electorateviabi lc, iar Comcl iu Codrc anu, pentru a evita intervcntia gu­vcrnu lui, a dis pus lncctarca totala a colaborarii cu Iul iu Man iu.

.13 Corncliu Codreanu ~i Gene ralul Antonesc u la schi la Prcdeal1937 [30,3 kb], mai 2004, <www.fgmanu.org/imag/Ol PerioadaCapitanuluil lmage 117.jpg> (25 mai 2004).

.14 Boila, Zaharia, op. cu., p. 66~67.35 Heinen, Armin, op. cit., p. 342.

26

in randu l Iiberalilor s-a produs unificarea, prin fuzionarea gru­pului condus de Gheorghe Bratianu cu PNe'.

Dupa numirca lui Octavian Goga in fruntea guvcrnului,Miscarca lcgionarf a fost prudcnta in adc ptarca unci pozitiiradicale. Comcli u Codreanu si-a dat seama cii nu era momcn­tul eel mai potrivit sa formulczc dcclaratii antiregalc, cu toatccii noile pcrsonalitati apropiate organizatici militau in aeestsens: prof. Fortu, prof. Dimitric Gerota, Nae Ioncscu, MihailManoi lcseu. inca dc la inceputul Iunii ianuaric, Corneliu Co­dreanu a ammtat ca nu va lua atitudinc nici impotriva nouluiguvern si a reeomandat lcgionarilor sa se abtina de la cxccsece puteau provoca rcactia autodtati tor". Corneliu Codrcanu nua Incctat sa spere la 0 apropicrc de rege, motivand intr-un in­tcrviu acordat publicatiei britanicc Daily Herald ca •.tincrctulcste monarhic, iar regclc nu trebuic sa se opuna idcilor aces­tuia, dcoarecc nu este un monarh absolllt,,3H. Cu toate acestea,perspcctivele unci apropieri de Coroand crau dcstul de vagi.Tensiunile provocate de accasta realitate au seos la suprafata siuncle conflictc interne din cadrul Miscarii legionare, in primulrand printre noii membri, care rnilitau pcntru Incctarca rela­[iilor eu rcgcle. Pe de alta parte, la inceputullui ianuarie 1938,uncle "cadre" mai vechi ale Misciirii au protestat fata de poli­tiea organizatici de promovare a eelor noi", Conflietul nu s-araspdndit in afara unor organizatii din Moldova, insa atcsta fap­tul cii politica de izolarc a sef ilor de judct nu a fost rcccprara in.sensul' doctrinei legionare.

Oricum, in acel moment nu era timp pentru solutionareaunor astfel de problcme, lntrucdt Corneliu Codreanu a decis sa

J6 Ibidem, p. 344-345.37 Procesele lui Comehu Zelea Codreanu . vel. II, ed. Radu-Dan

Vlad, Bucuresti. Editura Majadahonda. 2000, p. 9·10.3~ Ibidem, p. 12-1 3.3? Ibidem, p. 13.

27

mobilizeze din nou organizatii lc locale in vcdcrca confruntariieleetorale . Printr-o circulars, lidcrul organizatiei a dat noi i11­structiuni scfilor de judcte, eu atcntionarca ca, in cazul in carenu vo r f rcspectate, vor f dcgradat i in .Jerarhia lcgionara''.Astfel ca accstia trcbuiau sa se ingrijcasca ca Partidul "Totulpentru Tara" sa fie lnscris in pozi tia a doua sau, dad so poatc,ch iar pc prima in Iistele judctcnc. dar nu rnai putin de intaiapagi na. De ascmenea, cchipe le electorale trcbuiau sa sc abti nade la oricc fel de acuzatii si injurii impotriva advcrsari lor si sacouvinga prin "exemplul propriu de dcmnita te"~o . in noua cam ­panie clcctorala, lcgionar ii trebuiau sa fie mult mai atcnt i Inrciatia eu adcptii lor, iar intrunirilc eleetorale urmau sa sc facacu mai pUl iml agiratic , deoarece simpatizanti i nu trcbuiau sa tiedcscopcriti. Ca si in vrcmca ilcgali tatii, scdintclc de cuib unnausa sc dcsfasoarc in secret ~i so. fie de scurta duratit, pur infonna­tive. Sprc a nu Incalca noua lcgislatic, vechilc scrrme cleetoraletrcbuiau dczlipite pana la Inccputul lunii fcbruaric~ l . Pentru aimprcsio na electo ratul, Comcliu Codrca nu a gandit un sistemde scoli legionarc pentru primari si prcfccti, in care prctcnden­[ii la functii administrative sa se pcrfcctioneze in vcdcrca exer­citarii atributiilor. Cursantii unnau sa fie recrutati dintrc cci maiapreciati membri ai comunitatilo r, sa fie Inzcs trati cu "capaci­tate de munca si intclcctuala, simtul onoarci ~ i al gospodarici".Materialele cu prelcger i urmau sa fie tiparite la .ccntru':".Dcsi proieetul era intcrcsat din punct de vedcre al impactuluiasup ra clcctoratului, in conditiilc lunii ianuaric 1938 era practicinapl icabil , deoarece Miscarea lcgiooara era in situatia de acauta modalitati prin care sa cvitc intcrzicerea acti vita tii salede cat rc autoritati.

40 Codreanu, Corneliu, .Drdin confidential", 2004,<www.fgmanu.orgldocumentelczc I6.htm> (30 ianuane 2004).

41 DANIe, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 14.4 I Zclea-Codreanu, Corneliu, "Circulanl nr. 126", 2004,

<www.fgmanu.orgldocumenteJczc I9.htm> (30 iauuarie 2004).

28

La Inccputul Iunii februaric J938, formal, propaganda clec­toralf a lcgionarilo r se dcsfa suru tot usi nestingherit si nu exi s­tau scmnale privind Incetarca activitatii4J. Astfel cii, pe 7 fcbru ­ar ie , Cornel iu Codrean u a avu t 0 noua intrun irc cu liderii parti ­du lui in care s-a discutat strategia clcctorala si s-a dccis sa sercn uutc la ori ce fel de tcruutiva de cr iticare a guve rnului. Opi­niu gcncrala era cii Insisi Octavian Goga $i A'C . Cuza em u victi­melc lui Arma nd Cal inescu sa u Gabriel Mar incscu, iar PN Lcont ribuia la slabirca pozitici guvernului, in spc ranta chcmariila guvcmarc".

Cca mai importanta mi scare a rege lui s-a desfasu rat la10 februarie 1938, cdnd principalii lideri politici, eu cxccptialui Corneliu Codreanu, au fost convocat i la Pa lat, fiindanuntati cil a dce is sa "prcia" rcsponsabili tatca poli tica a larii.Cu accasta ocazie, guvernul condus de Oet av ian Gaga a demi­sionat, fi ind inlocuit cu un altu l condus de pa triarhul Mi ronCr istea. Pol it icieni i s-au angaj at sa respecte nou l rcgi m siastfel au Inccput demersurile claborarii unci noi Constitu tii .Pcntru a se as igura ordinea in teritor iu, comandantii militar ilocali au deveni t prcfecti, iar alegcril e din mart ie au fost suspen­date. La 14 februaric a fost emis un decret- Iege prin care oricefel de activi tate pol itica devenea ilegala . Astfel, nouaConstitu tie putea fi votata rara a cxista pe rico lul unor demon­stra tii de am ploarc. Ulterior, la 17 feb ruaric, a fa st modifica taIcgca pcntru mcntincrca ordinii de stat. Conform acesteia, orga­nizarca de grupuri secre te sc pedepsea aspru , ea si organizareade marsuri de tip mi litar. in cazu l in care judccatorii nurespcctau legea, putea u fi trasi Ia raspundc rc j urid ic'. Clasa

43 "P ropaganda elccto rala. Cum se dcsfasoara propaganda parti­delor", in Cuvdntu l, an XV, nr. 3132, 2 februarie 1938, p. 1.

44 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 15.• In anii 1920, studc ntii nationalist! ex tremisti fusesera achitati

in mai multe randuri, desi erau acuzari de fapte grave . Printre "bene-

29

politica a fost lipsita de rcac tic, astfcl ca la 24 febru aric 1938 afost orga niza t un plebiscit privind noua Constitut ie, la carevotul a fost ob ligatoriu ~ i exprimat in mod oral. Prin accstuhim act, lovitura de stat rcga la s-a desavar~il~:O:_ Noua Consti­tutic a fost aprobata de clcctorat cu 0 majoritatc aproapc abso­luta, la 24 fcbruarie. Nu numai caractcrul oral al plebiscitului,dar si starca de debusolare a cleetoratulu i au provocat accastssituat ic. Clasa polit ics se afla Intr-o marc criza, lara a reusi sarcactioneze la mdsurilc monarhului, iar tot mai mul ti intclcc­tuali s-au .alinia r" la propaganda privind autoritarismul. Con­stitutia a pastrat in mare parte prcvcdcrilc eclei din 1923, ellexccptia drepturilo r si libertatilor cctatcncst i, libcrtati i presci,libcrtatii de opinic etc. Crcatoru l ei a fest unul dintrc mariij uristi ai Romanici intcrbclicc, Istrate Mieescu, si a fostformulata in mod profcsionist. Din totalul participantilor laplebiscit, 99,87% s-au exprimat .pcmru'', iar numai 0,13%.conea-". in timpul votului au existat cazuri extrcm de raredc protest fata de noua Constitutie, mai ales in j udctelc dinBanat ~ i nordu l Tra nsilvanici , lnsot ite de arestarca cclor careau incalcat noile prcvcderi legislative" . in judetele Caras siSeverin au cxistat situati i in eare chiar functionarii statuluiS- <IU op us votari i Constitutiei, majoritatca din randul rnem­brilor Miscarii Icgionarc. Astfel ea, unii mag istrat i au fllcutcsrcve zile de Inchisoarc'" sau au fost suspendati (Victor Bins,

ficiarii" sentintelor judecatoresti favorabile s-a numarat ~ i Co meli uCodreanu, care a fost gasit nevinovat in procesul esasinani lui Con­stantin Manciu (prefectul Politiei Iasi} la 25 octo mbrie 1924 (caz uls-a judecat la Turnu-Severin in mai 1925) .

~s Heinen, Armin, op. cu., p. 348-352.... ..Rezu ltatele plebiscitu lui'', in Cuvtintul, an XV, nr. 3 157, 27

februarie 1938, p. 14.~7 .Profesori arcstati penlru agitatii politice", in Cuvdntul, an

XV, nr. 3155, 25 februarie 1938, p. 14.4H .Adunarea generalii a Baroului avocatilor din jud o Severin",

in Cuvantut, an XV, nr. 3190, 1 aprilie 1938, p. 11.

30

Oravita)", iar unii profcsori si-au picrdut drcpturilc salarialepcnt ru 0 luna de zilc (Horia Sima, Lugoj )".

Carol al II-Ica nu a fost primu l adept al dictaturii sau auto­ritarismului din Romania intcrbcl ica. Cclc mai timpurii pro­puncri in accasta dircctic au veni t chiar din intcrioru l Miscilriilegionarc, care si-a fondat discursul po litic pe critica "inca­pacitat ii" clasci pol iticc de a administ ra efieicn t tara. CorncliuCodrcanu, in lucrarca Pentru Legionari, aparuta In 1936, a for­mula! principalelc lui opinii c ritice asupra dcmocratici (accstcafiind ulterior Insusitc si de adcptii sfii). Intrebarca pc care si-apus-o pcntru a-s! cons trui argumcntatia a fost daca crau bunc.Jiainclc" dcmocrutici in anii 1930, atata timp cat tot mai multcstale europcnc rcnun tau la clc. Dcoarccc nu dorea sa Ie "vor­beasca'' lcgionarilor despre problcmclc statclor curopcnc, aformulat cfitcva motivatii pcntru care democratia "trcbuia"inlocuita eu autor ita rismul In Romania.

In primul rand, Corne liu Codrcanu considc ra eil demo­crat ia slabea unitatca natiunii , intrucat guvcrnarea se face ade ca trc partido, care se confruntau In Iupte clectorale inter­minabilc cu unicul seep de a atingc pragul de 40% si nupcntru intcrcsul popula t ici . in al do ilea rand, spunea Comcli uCodreanu, dcmocratia era incapabila de .cor uinuitarc incfort", Intrucat, dcoarece un partid BU putea fi sigur de puteredccat maxim patru ani, nu putca stabili un program pe tcr ­me n lung. In al trc ilea rand, "Capitan ul" era de parc rc caomu lui politic i i era im posi bi l sa-s i face datoria fali't denatiunc, deoarccc con tin uitatca mandatulu i parlamc ntar de­pindea de pa rtizani i sai si de intcrcsclc lor pcrsonalc. Printreultirnclc argumcnte aduse de lidcru l legionar Impotrivadcmocratici era .Jncapac itatea de autoritate", deoarece,

~ 9 Dumitrcscu-Borsa, 1011, op. cit., p. 232 .~ .Profesori pcdcpsiti pcntru ca nu au votat noua Constitutie'',

in Cuvdnud, all XV, nr. 3202 , 13 aprilie 1938, p. 14.

31

spunea cl, un partid putca sa enuta sanctiuni numai impo­triva propriilor mcmbn".

Carol al Il-lca, fiind parte a putcrii executive. a pus in prae­tica masurilc autoritare prcconizarc de catrc Comeliu COOrc­anu. Astfel. prin lcgislatia adoptata in zilele Ioviturii de stat,functionarii nu mai erau autonomi fata de ..managcmcntul destat", iar activitatilc politico erau dirijate de rcgim. Statui a de­venit principalul organizator al politicii interne, obtindnd uncaractcr constructionist, deoareee unna sa crcczc idcntitati, i­dci si organizatii in functic de interescle autoritaulor .

Masurilc adoptate de Carol al ll-lca vcncau intr-un con­text european complex. La nivcl regional central si sud-est eu­ropean. dctinatorii putcrii legitime instauraserii regimuri auto­rirarc, iar rcgclc nu a facur alteeva dccdt se ..aliniczc" aecstuicurent. Ca $i in Polonia, Ungaria. lugoslavia sau Bulgaria, sc­ful statului roman a dus 0 campanie de compromitere a claseipolitiee si treptat si-n asociat clemente ale clitclor intelectualcla curentul autoritar. in momcntul in care la nivcl european rc­gimurilc de drcapta erau la apogcu, acesti monarhi sau scfalesi ai statului s-au .Jntcgrat'' curcntului, Insa nu au lasat nicio gruparc politica sa monopolizcze puterca. Accasta cstc ma­rca difcrcnta fata de Italia sau Germania. Mai mult, partidele"cs ticc" adcptc fascisrnului sau nazismului au fost in toate ca­zurile supuse represiunii. In Europa Centrala ~ i de Est, noiiconducatori autoritari au preferat sa·$i creeze organizarii poli­tice fidele proprii, dar care nu au avut putcrca de rnobilizare aNSDAP (Nationalsozia listische Deutsche Arbciterpartei - Par­tidul National-Socialist al Muneitorilor din Gennania) sauPNF (Partito Nazionalc Fascista - Partidul National Fascist).

in Romania anului 1938 a cxistat un putcmic rescntirnental clitci intelectualc fata de sistcmul politic de tip liberal. Tcn­tativcle antidemocratice nu au fost sanctionate de socictatc, de-

SI Zelea-Codrcanu, Corneliu, Pentru Legionari. vol. I. Bucu­resti, Editura Scam, 1999. p. 325-327.

32

ourccc bazcle cducational c ale cctarcnilor erau minimc. RegeleCarol al Il-lca impusesc treptat in sistemul pol itic elemen teleregimului autoritar, prin recrutarea unor pcrsonalitdti fidcle inguvcm, care nu trccusera prin .concurcnta clcctoralg". Lovi­tura de stat s-a bazat pc discursuI general european al netic­nnlistilor privind .Jncficaci tatca sistem ului parl amentar". Dupdsuspendarca Con stit ulici din 1923 ( 10 februaric 1938), au fas tluatc primc1e masuri radicale de mcntincrc a ordinii, prin in­trod uccrca starii de asc diu . a ccnzurii ~i prin Inlocuirca prcfcc­tile r cu ofitcri activi. Opozitia putca fi ustfelncutralizata in or icemomen t, dad ar fi rcactionat.

Noua Constitutic, publicata 1a 20 fcbruaric si votatil prinplebiscit la 24 februa ric, a modificat substantial balan ta scpa­n irii puterilor in stat, deoareee monarhia dcvcnca institutiacentrala in ad mini stratic, eu toate ea formal au fast mcntinutcprineipiilc liberale. Prin artieolul 30 al Constitutici, regele pur­ta titulatura de "Cap al statului" si dcjinca puterea executiveImprcuna eu guvernul. Mini stri nu mai erau responsabil i in fa­[a Parlamentului , c i in fata monarhului , care avea drcptul sa-inumeasca si sa-i rcvocc . Initiativa legislative era transfcrata dela Parlamcnt regclu i, iar deputatii $i scnator ii urmau sa dcpunajuramant rata de acesta. Deoa rece noua lege fundamentala nuprceiza durata sesiuni lor parlamcn tarc, putcrca legislativului afost practi e anulata, iar monarhu l avca dreptu l sa cmitii de­cretc-lcgi. Prin Constitutic, propaganda sensa sau orala impo­triva fonnei de guvcrnarc era intcrzisa. Pcntru a dcsavarsi noulsistcm politic instaurat, pr intr-un dccrct-lege din 21 manic1938, Carol al II-lea a desfiintat partidele politice, iar Parla­men tul poli tic a fost in locu it cu unul corporatist, organizat peprofesii .

La sfarsirul anulu i 1938, regele Carol al ll-l ea a infiintatorganismul politic al regimului autoritar - Frontul RcnastcriiNation alc ( 16 dcccm brie) . Tot i fu nct ionarii statu lui aveauobligatia sa sc inseric in noua formati unc . Organizatia imita inmod "stangac i" marilc part ide de mase din Gormania si Italia,

33

dcoarccc era o forma de stat-par tid si nu de panid-stat" . Pro­paganda oficialii a publica! zilnic lisle cu adcrcntii la nou l par­lid, insa pcrsonalitiltilc politicc importantc s-au Inscris numaiconstrdnsc sau din oportunism.

Liderii Miscarii legionare au Intclcs imcdiat caracterulnoului regim ~ i au dccis sa nu provoacc autoritatilc in nici unfcl. Campania de descurajarc a Miscarii legionare incepusechiar in dcecmbrie 1937, prin numi rca cu puteri sporite a luiArma nd Cali ncscu la Ministeru l de Interne . Corneli u Codre­anu nu a dorit, in ianuarie 1938, sa-l pro voace pe rcgc, dar nicisa sc duca in audienta la accsta, de rcama ca va fi cons trans sascmnezc vreo adcziune fala de politica lui53

. Imediat dupa a­nuntul suspendarii Constirupci ( 10 februarie), Senatul Legio­nar s·a intrun it si a decis sa rctraga oficial Partidul ..Totul pen­tru Tara" din compctitia clcctorala" . Uni i mcmbri si-au con­tinual insa act ivitatea politica si au fOSI imediat arestati deautoritdtilc locale". in acestc condit ii, era evident pentru Cor­nel iu Codrcanu ca se putca astepta la 0 eampanic de represi­une. Astfe l ca , printr-o circulars la 21 februarie (a doua zi du­pa publi carea noii Constitu tii), liderul Miscarii legionarc a des­f iintat Partidul .Totul pentru Tara" ~ i a aeordat tennen pana la23 februarie Iiderilor din teritoriu sa lichidcze organizatiilc sisa ccdeze sediile de partid autoritatilor local e. Pe langa ratiunide ordin politic, Cornel iu Codrcanu a avut si ratiun i de ordin

$1 Docmnele politice in Romania secotului XX, vol. I, Bucu­resu, lnstitutul de Teorie Sociala. 200 1, p. 424-440.

53 ..Capiranul iI refuza pe Caro l a l ll -lea'', in Historic, an II, nr.

28, ma rtie 2004 , p. 13.~ ..Hotararil e Sena tului Legion ar. Partidul «Totu l pen tru Ta ra))

suspends propaganda elector ala'', in Cuvantut, an XV, nr. 3 141, IIfcbruarie 1938, p. 14.

~~ ..Elcvi de curs secundar elirmneti pentru cit au participat la rna­

nilcSla\ii po fitice", in Cuvdntui, an XV, nr. 3154, 24.02.1938, p. 9.

34

praetie cand a luat accasta dccizic. Dcoarccc majoritatca mem­brilor partidului crau functionari de stat, ei intrau sub incidcntanoilo r prevcdcri constitutionalc ~i legislative ~i astfcl riscau sa-slpiarda loc urile de munca. Ei putcau fi folositi efieient in cont i­nuarc si in afara cadrului organizat de partid, deoarccc Miscarcalcgionara avea cxpcricnta activitatii in ilcga litatc inca din pri­mii ani de cxisrcnta. Printr-o circulara, s-a afinnat din nou caMiscarca lcg iona ra nu doreste sa organizeze 0 lovi tura de stat ,pcntru a nu transforma Romania Intr-o ,,Spanic Insangcrata".Sc mai mentions faptul ca, pcntru moment , rcgclc a cflstigat , darlegiona rii vor astcpta contcxtul extern oportun pcntru a rcac ­tiona. Dcoarccc propaganda statului impotri va Icgionari lor vizasi comcrtullegionar, Co rneliu Codrcanu l-a desfiin tat , eu loatcea era constient ea astfcl va disparca a importanta componentaa sistcmului de tlnantarc" , Ulterior, printr-o circulara con fiden­fiala, Comcliu Codrcanu si-a anuntat adcptii ca dcsfiintarea Par­tidului "Totul pentru Ta ra" nu Inscamna si desfiintarea Mlscariilegionare ca "organizatie spirnuale':". Prin ordine secrete ultc­rioarc. legionarii din tcritoriu au fast Indrumati de la .ccntru"sa de poziteze la persoane sigure arhiva, annamentul $i celelal­tc bunuri" . Dccizia privind atitudinea fata de noile cvcnimentepoliticc fuscsc luata inca din 10 fcbruaric, in unna unci Intdl­niri eu Iuliu Mauiu in casa lui Zoe Sturdza. Lidcrul natio­nal-taranist ii reeomandase lui Corneliu Codreanu sa adoptctactica defensi ve , pcntru mai mulfii sigurantaS9.

in ceca cc privcstc plebiscitul, Corneliu Codrcan u a reco­mandai lcgionarilor care nu erau functionari publici sa nu vo­tezc ..pcntru", iar cc i care votau "contra" sa plateasca amcnzile

S6 Zelea-Codrea nu,Co mel iu. ..CircuJara nr. 148" (2 1.02.1938),2004, <www.fgmanu.orgldocumenlelczc4.htm> (30.0 1.2004).

57 Heinen. Armin, op. cit., p. 354.51 Procesele tui Corneliu Zelea Codreanu, p. 20-21.59 Zamfirescu, Dragos, Legiunea Arhangtielul Mihai/. De ia mit

ia realitate, Buc uresti, Editura Enciclopedica, 1997, p. 246.

35

pc care Ie vor pr imi ~ i sa nu rcact ionczc in nici un fel6ll• Cu

toatc accst ca , au fost purine cazuri in care lcgionarii s-au opus,ncfiind consticn ti de rcact ia auto ritatilor locale6 1

. Populatiaruralf nu s-a impotrivit noi i Constitut ii'", dcs i, in uncle zone ,lcgiona rii au dus campanii de convingcrc a c1ectoratu lui asu­pra intcnriile regale".

lmcdiat dupa dizolvarca partidului, Comcliu Codrcanu adat un intcrviu prcse i cnglczc, pr in isi anunta planur ilc ultc­rioare. EI a justificat circu lara din 21 fcbruaric prin evitareaunui razboi civil , deoarece legionarii ar fi fast capabili sa rcac ­tionczc violent la masurilc guvemului . In continuare, anuntacfi arc dc gand sa piece in Italia, unde va publica volumul rdinPentru Legianari in limba ital iaua. Dupa accasta , urma sa steao vrcmc la Londra, iar in timpul .cxllulut' ' trcb uia sa gaseascamodalirati dc functionarc a Miscarii lcgionnrc in noul cadruconstitutional". Dupf alegerilc din 1937, Corncliu Codrcanu afost foarte preoeupat de acti vitatca publicisticn , a scr is foartemult, iar in cclc din urma a finalizat si vO (Ul11u! al doilca dinPentru Legionari' (de la asasinarca lui I.G. Duca pdnala asa­sinarca lui Mihail Stclcscu)". [nain tc de a anunta ea va plecain Italia , a caut at modalitati de publicarc a lucrarii care sa cvitcccnzura". dar in noilc conditii ii era impos ibil. Initia l, auto­ritat ilc i-au pcrmis lui Corncliu Codreanu sa piece din tan1, iarla 22 februaric politia a acccptat sa-i clibcrczc un pasaport

60 Ibidem

61 .J'rofesori suspendati pentru cii au lunt parte la manifestariipolitice", in Cuvantut, an XV, or. 3176 , 18 martie 1938, p. 14.

62 DANlC , Fond DO P, dosar or. 2/ 1938, f. 20.6) Ihidem, dosar or. 3/1938 , f. 9.6~ Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu. p. 21-23 .• Volumul nu a fest publicat niciodata, fiind probabi l ccnfiscat

de eutoritati dupii arestarea lui Corneliu Codrcanu (noaptea de 16- 17aprilie 1938).

6~ Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 231.66 DANl e , Fond DOP, dosa r nr. 264/ 1937, f. 224.

36

pen tru un an de zi1ctl7• EI unn a sa fie insotit panii la Roma de

Andrei Ioncscu, care apoi ar fi pleeat in El vctia la fiul SaUM .

Ulterior, auror ita tilc i-au suspendat pasaportul , deoareee profe­sorul Nic olac lorga i i inteutase un proees de calomnic . Nu e­xistau nic i perspect ive rcalc de a plcca in Italia, dcoarccc auto­riti'iti1e de la Ro ma nu au rcactionat in nici un fel fata dcdor inta lui Corncliu Codrcanu de a sta 0 pcrioada aco lo. Dip lo­matii italic ni de la Bucurcsti nu I-au eontaetat pe lide ru l Ieg io­nar nici macar personal, ceca ce i-a produs accstu ia 0 dcza­magirc profunda".

Dupa primclc masu ri contra legionarilor in teritoriu, undeunii au fost arc stati numai pcn tru ca erau banuiti ell ma i ac­tivau po litic, la nive l nationa l s-a declansat un val de simpatiepcntru Miscarea tegtonara". Guvernul s-a vazut ncvoit sa rc­actioncze, In primul rand pri n dispozitii date de Armand CHi­neseu si Gabriel Marincscu. in aeeste conditii, cci doi au intratdin nou in atcntia grupurilor radicalc din Miscarea legionara .De accasta data, studcntii dc la Faeultatea de Medicine au festmai rczcrvati, iar loc ul lor a fos t luat de studcntii maccdoncn iradicali, care i-au amc nintat pc cci do i dcmnitari eu moartca siau pregatit planuri de asasmat".

Corncliu Codrcanu nu a inc urajat ascmenca at itudini , pre­fcrand sa fcrcasca Miscarca lcgi onarf de coercitia sratului. Pro­fcsorii si invatatorii lcgionar i au fast scutiti din ord inul di recta l lui Corneliu Codreanu de oricc fcl de activitate politica,inclusiv sa participc la scdintc lc de cuib, pentru a nu-si pierdccatcdrclc". Ca si in primavara anului 1937, a adopter tac tica po-

67 Procesele lui Cameliu Zelea Codreanu. p. 18-19.6H Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 231.69 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 278/1938, vol. I, f. 136.70 Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoanii , Bucuresri,

Editura Hasefer, 1996, p. 40.71 DANIC, Fond DGP, dosarnr. 278/1938, vol. I, f, 177.n Ibidem, f. 124.

37

liticii, iar de accasta data a purtat uegoc icri cu A.C. Cuza. A­eesta refuzase sa acccptc propunerilc lui Comcliu Codreanu deco laborare dupa ce a pleeat de la guvcrnare, dar la ineeputullunii martie si-a dat seama ca rcgcle nu mai putea fi oprit dindrumu l instaurarii proprici "variantc" de regim autoritar. Dcoa­rece Gormania tocmai .unificasc" Austria, la rcspcctivclc inUil­niri au discutat problema oricntarii externc a Romanici" .

Tatonarilc privind sustincrca PNC de catrc Miscarea le­gionara nu mai aveau nici un fel de importanta in martic 1938,dcoareee rcgclc prcga tca atent lichidarea sistemului par la­mentar. Dccrctul de dcsfiintare a partidelor pcliti cc nu a in­tampinat nici a rcactic opozanta, pentru ea tnsusi guvernu l, ineare crau fosti lideri ai part idclor tradi tionale, a inaintat un ra­port prin care aprccia ncccs itatca acestui act" . La sfarsit ul lu­nii mart ie, prin legca nr. 75/3 1 martie 1938, Partidul "Totulpentru Tara" a fast dcsfiintat in mod ofic iaf 5

• Paralel eu inter­zieerea activitatilor politice de oriee feI, Carol al Il-lea a Infiin­[at un nou organism eu rol eonsultativ, Consi liul de Coroana",in care au fot integrati i prineipalii lidcri politiei fidcli monar­hului. Noii .consilicri rcgali'' aveau statut de Inalti functionariai statului, fiind consultati ori de cate ori situatia 0 eerea in pro­bleme le interne si cxtcmc.

1.2. A restarea .Jiderilor istarici"

Anterior decrctului de desfiintarc a partidclor poIitiee, a­propia tii regelui tncepusera atacurilc asu pra Miscarii legionarc,atat in presa, cat si la nivcl administrativ. Prin ordinul nr. 746 din

7J Ibidem, f. 140.74 .Decretul regal de lnfiintare a Consiliu1ui de Coroana", in,

Cuvantui, an XV, nr. 3 191, 2 aprilie 1938. p. 14.7S DANl C. Fond DGP, dosar or. 253/1939, f. 3.76 .Decretul regal. .... , in lococit., p. 14.

38

6 martic 1938, Annand Calincsc u (ministrul de Interne) a datdispozitic tuturor prefecturilor de politic si pichctclor de jan­danni sa-i urmarcasca pe legionari, iar, in cazul in care nu res­pcctau noua lcgislat ie, sa-i aresteze. De asemenea, con fonnacestui docum ent. functionarii statului, prinsi ca fac propa­ganda lcgionara, erau dcsttt uiti". Perchczitiilc care au urmatau fost sumare, iar oricc fel de material legionar gasi t era con ­siderat .arcmat la siguranja nationals". Presa a contribuit laaccentuarea starii de debusolarc, prin amplificarea importanteidescoperirilor facutc la respectivc1 e pcrchczitii. Pentru a secrea 0 stare de inccrtitudinc, angajati i Ministcrului de Interneau tiparit si distri buit circulare false atribuite liderilor miscarii ,care de multe ori nu corespundeau limbajului folos it in modcurent, dar care aveau incluse lozinci compromitatoarc: "Tra­iasca moartca!'', sprc cxemplu. in cele din urma, persoana luiCorneliu Codreanu a intrat si ea in atcntia propa gandei ofic ia­Ie, iar prin discursuri radio fonice se sustinea eli nu este roman.Pana in 1938, numele sau Zelea nu ridicase nici un fel deindoiala privind apartcncnta la natiunca romana. in acel momenttnsa, pcntru prima data s-au facut spcculatii la nivel oficial. Dcfapt, acest aspec t a fas t inde lung analizat atat la proccsclc dinprima j umatatc a anul ui 1938, cat ~ i la nivel public, deoarece"se punea prob lema" dad i un strain putea fi un "nationalistveritabil".

Cclc mai importantc atacuri la persoana lui Comeliu Co­dreanu au fost cnuntatc in publicatia ,,Ncamul Romanesc",editata de Nicolae Iorga. in martie 1938, acesta avea statut deinalt functionar public deoarece era consilicr regal in Consiliu lde Coroana, iar orice fel de afirma tii Impotriva lui intrau subincidcnta noii lcgislatii. Comeliu Codrcanu nu a tinut cont derealitatile cu pric ina, iar printr-o circulara din 26 rnartic 1938l-a acuzat pc consilicrul regal cli cste .jncorcct" si ,,necinstitsuflctcstc" cand afirma faptul eli, prin comertul lcgionar, sc

77 Zamflrescu. Dragos. OJ'. cit., p. 250.

39

sust incau financiar acnuni violcn tc im po triva dcnuutari lor stu­tului . Principala argumcntatic pc care lidcrul lcgionar a adus-oa fast ca Insusi Nicolnc lorga i-a incurajat pc rincrii nationnlistisa faca comcrt. pcntru a face concurcntf cvrcilor ~i a rczolva..problema c\Tciasca,,:-M. in cscnta. afinnatiilc lui Corncliu Co­drcanu crau vcritnbilc. d;IT IlU ~i in imprcjurarilc in care au lostfacutc . Nicolac lorga a dcpus plangcrc impotriva lui. iar inhal...l accstcia Tribunalul Militar <11 Corpului II Armata a cmisla 29 martic 193X lIll ord in de urmarirc. Acuzatia adusa a lostaccca de ,.ult raj. in bazn unc i sc risori de am cnintnrc tri misfprint r-un curler ..7~.

lmcdiat dupfi intcnta rca proccsului. pr incip alii lidcri aiMiscarii lcgion arc - prot: G rigore Cristescu, col. GheorgheFurdui. Traian Cnlig;i . Gheorghe C limc - :HI fost convocati la..Casu Verde' (rcscdinta lui Comeliu Codrcanu) pcntru a stu­din atitudinca politics ce trcbuia ndoptntd. liderul lcgionar le-arccomnndat apropiatilor S;I nu ia nici un rei de masuri daca vaf contlamnat la mai puun de snsc luu i Inchisoarc. in ace ! mo­ment. a mcntionat e;1 dorcstc s;i fie inc his in urma unui astfclde proccs, evident pol itic. pcn tru a da un ..cxcmplu de dcm­nitatc". Mcsajclc din tcritoriu crau cxcclcntc, dcoarccc cuib u­rile fllllq iona'u perfect ~i aduccuu fond uri la casicri a eClltral;IHO

•

Comcliu Codrcanu crcdcn cd prin arcstarca sa, lcgionarii nu-s!VOl" picrdc moralul si vor rczist n mai binc prcsiunii autoritatilorlocale. Dupd respec tive intal nirc si-n an un tat ad cptii c:l as tcap­1;1 in or ice momen t pcrchczitia autori tdulor la ..Casa Verde",carcia nu i sc va opunc. Totusi , pe mru a cvita atacuri ncprc­vdzutc - in nfara opcrntiunilor ofic ialc - , avca in vcdcrc samobi lizczc 0 garda de 20-30 de pcrsounc, care sa fie in per-

• 1 di "'mancnta prczcntc a rose mju sa .

7& I'rocescie II/i Ccmeliu Zelea Codreanu, p. 25-31.79 Ibidem . p. 33.34 .xn Ibidem, p. 32.33.HI Ibidem. p. 32.

40

Valu l de arestari Inceput in manic la uiv clul judcjclor aatins la jumatatea Iunii apr ilie ~i ccle mai importantc "cadre"ale Miscari i legionare. in noapte de 16 spre 17 apr ilie, Cor­ncliu Cod rcanu, alaturi de alti 44 de lidcri leg ionari, au fostridicati de autoritati fiirfl niei 0 lnstiin tarc prcalabila. Autorita­tile au studiat atent momcntul actiunii, dco arccc doreau ea cfce­tul sa fie maxim, in sensuI ea era ncccsar ea to ri sa fie ladomici liu. Scara de 16 spre 17 aprilie a prcccdat, in unu l 1938,duminica Floriilor, ast fcl ell nici unul dintre cci vizati nu scufla in alta parte dedit in familic.

Corneliu Codrcanu a fost internal la scdiul Pre feeturiiPolitici Capitalci, pfllla in sera de 19 aprilic, cand a fost mutatla J ilava. unde urma sa stca pana la judecarca procesului incazul plftngcri i lui Nicolae lorga. La inceput, condit iilc de de­tentie nu au fosl dcloc usoarc, fiind inchis singur intr-o ccl ulain care pcrctii erau umezi. Cu toarc ca primavara era mai de­graba 0 iama tarzic, nu a primit dccar 0 rogojinf si doua piituriuzate, astfcl incat frigul i-a afectat sanatatea82

•

Pcntru rcst ul dctinutilor, conditii lc IIU au fost cu nirnic maibune, fiind dusi pana la Manastirca Tismana din j udct ul Gorj.Transportu l s-a facut in camioanc, in conditiilc in care drumu­rile erau extrem de preeare, vremea umcda , iar multi dintrc cciarcstati aveau probleme de sanatate . Aici au fost interuati prin­cipalii colaboratori ai lu i Corneliu Codreanu: Ion Zclea Co­dreanu, Gheorghe Clime, prof. Grigore Cr istescu, Vi rgi l Ioncs­cu, Nicolae Totu, Gheorghe Istratc , Radu Budisteanu , dr. PaulCraja, Traian Cotiga , Miha il Polib roniade, prof. Sima Simu­lescu ete . Cu toa te ca erau dctinuti la 0 manastirc, regimul afost aspru ~i au trait izolati83. Dupa arestarca accstora, scfi i dejudcte si regiuni legionare au intrat in atcntia autoritati lor, uniircusind sa seape ~ i sa acrionezc in tlegafitate" . Celor din urma

H2 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 252/1938, f. 17~20 .

8J Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 45-4 7.84 Chioreanu, Nistor, op, cit., p. 33.

4 1

Ii s-a stabilit do miciliul obligatoriu la Manastirca Dragomimasi la Micrcurca Ciuc (intr-un laga r), insa In rcalit at c avcau rc­gim de dctcnuc". in sc ptcmbric 1938, a fest infiintat lagiirulde la Vasl uiH

." in care au fest mutari in spec iallidcrii de csalonsccund ni Miscari i legionare.

Procesul lu i Corncliu Co drcanu s-a judccat la 19 ap rilie,iar dctinutul a fest privat de multe dintre drcptur ile cctntcncsticonstitutionalc. EI a acuzat tribunalu l c[l il j udccii in stil .bof.scvic", deoa rece nu i s-a ofcrit posibilit atca sa fuca nic i un fclde aprcc iere privind acuzatiilc cc i se aduceau si cd era nevoitsa se multumcascii ell apararca f:ieutii de avocati. De ascmc­nca, IlU i s-a pcnnis sa angajczc avocatii pc ca re ii dorea, dincauzii ei'i mult i dint re accst ia fuscscra arcstati. Apararca a fastfiicutii de Sebastian Radovie i si Lizcta Gheorgh iu, alaturi deali i zece avocati lcgionari proviuciali , tari'i cxpc ricn tf in ast fclde proeese . Corneliu Codrcanu era de parcrc eii IlU a ad us 0 ­

fensii autoritatii, Intrucat a tr imis scriso area lu i Nicol ae lorgain calitatca accstuia de ziarist si nu de consilicr rega l. Apa rarcaa conlestat si oncstitatca lui Nicolac lorga. care a rcusit sa trea­d de ccnzuru articolclc rcfcritoarc 1'1 Miscarca lcgiona rd, cutoatc ca, in mod no rmal, ar fi fa st rcspinsc. Dcsi Comcliu Co­drcanu a aprcc iat corect C,l Nicolac Iorga a folos it cenz ura infavoarca sax" in complicitatc cu autoritati lc statul ui, accasta nu

i-a aj utat la nimic, fiind condamnat la sase luni de inch isonrc.Cu toatc cfi la sfarsi tul lunii manic, Comcliu Co dre anu i~ i

dorea s,1 fie co ndamna t pentru a da un excmpl u lcgionarilor,dupd acc asta scntinta ii vcnc a din cc in cc mai gre u sa cvitcmccanismul represi unii stat ului. La catcv a ore dupa anuntarcascn tintci, Consil iul de Mi nis tri a dccis sa intcntczc un nou pro-

X, Pulaghita. Stefan, Garda de Fier sprc reinvierca Ronuiuiei,Bucurcsti, Editura Roza Vanturilor. 1993. p. 105.

X6 Sima, Haria, .La un an de la moartea lui Ilie Gdmcata'', inTara si Exilul, an VIII. nr. 7-8, mai-iunic 1972. p. 2.

X? Procesele tui Corneliu Zclea COdl'(,(/I1I1, p. 42-43.

42

ces lui Corneliu Codreanu, pentru "atenlat contra sigurantc ipublico?". in fata noilor acuzatii, liderul legionar nu avea foartemulte argumente de apararc, facdndu-sc susceptibil dc oricc a­cuzatie, iar principalii colaboratori se aflau in detcntic, ca si cI.La nivel local, moralul legionarilor a scazut dcpa scnrinta ~i

valurile de arcstari, iar conducerea 0 asigura uncle "cadre" in­suficient prcgatitc, ramase in libertate . Membrii cuiburilor auprimit dispozitii sa distruga oricc fel de material ven it de la.xeraru'' dupa citirc, pentru a nu intra sub incidcnta lcgilor da­ca ar fi fost dcscopcritc" .

Dupa sentinta din procesul intcntat de Nicolac Jorga ,conditiile de dctcntic ale lui Comcl iu Codreanu s-au lmbuna­talit. Autoritatilc avcau garantia ea eel putin pentru 0 pcricadadctinutul se ana legal sub supraveghere pcrmancnta, asa ca a·vcau timp pentru a formula noi acuzaji i, pcntru un proces caretrebuia sil-l .Hchidczc" ca om poli tic. lncepand cu I mai, luiCorneliu Codreanu i s-a adus la cunostinta ca uncle acuzati imai vech i vor fi reactivate, inc1usiv cele din procesul asasinariilui I.G. Duea . Acesta s-a aflat intr-o marc stare de confuzie,pcntru ca nu putca lua contact cu avocatii sai, dar nici cu le­gionarii apropiati. Abia la 5 mai a aflat natura noului proces, incare era acuzat de inaltii tradarc, astfel scopul actului j uridicdevenindu-i limpcdc".

Ordonanta dcfinitiva pcntru trim iterea in j udccata a luiCorneliu Codreanu in proce sul de Inalta tradarc a fost data la16 mal 1938 si a avut saptc capete dc acuzare: I. crearca deorgan izati i in randul elevi lor; 2. emiterea unor circulare cu in­struct iuni ~i indemnuri la violenta; 3. organizarea unor cxer­citi i de tir; 4. organi zarea unui scrviciu de informatii particu­lar; 5. detinerea dc actc secrete; 6. legaruri cu organizatii stra-

1111 Heinen, Armin , vp. cit., p. 355.II'J Procesele lui Corne liu Zelea Codreanu, p. 34-35.'Ill DANIe, Fond DOP, dosarnr. 25211938, f. 20-21.

43

inc; 7. crima de razvratirc". Prima Intaluirc eu avocatii a avutJoe 1'1 19 mai, prilcj eu care le-a transmis cit era obosit din cau­za rcgimului dctcntici , dar ca pcrsonalul inc hisorii sc puna bi ­nc eu el. Comel iu Codrcanu a spus ca se simte tradat, deoarceemarii avocati au rcfuzat sa il apcrc si astfel a fost pus in pos­tura de a fi ararat de avocati lara cxpcricnta: Lizeta Gheorghiu,Horia Cosmovici, Alcxandru Boreea, Nieolae Scitan, Paul laco­beseu sau Nicolae Andrecseu. La aflarea acuzat ii lor, s-a sinuitofensat de strategia autorita rilor. EI a sustinut di dacit s-au gasitin judctul Ilfov ann e pcrsonalc ale legiona rilor nu Inscmna citMi scarca lcgionarf dc tinca mar i arscnalc. Acuzatin privind Of ­

ganizarca de scrvicii secrete a fast de ascmcnca rcspinsa, in tru­cat informatii lc dcsprc aciiunil c pol it ice Ie lua de la ziarist iicare stareau mai toata ziua la Cafe Corso sau la Cafe Royal, raraa-i inregimen ta in structuri ostilc statului. Ulterior , a descoperitehia r ca unii dintre accsti ziaristi il spionau, la sol icitarea aurori­ta!ilor. Co meliu Codrcanu nu recunostca de asemenea nici cas·a pus in slujba uno r puteri straine, reletia sa cu Adolf Hitlerconstand doar intr-o singura tclcgramd de felicitare, pe care rccu­nostca ca a Irimis--092

. Respcctiva fclicitarc a fas t trans misatclcgra f ic la 12 rnartie 1938, eu ocazia ancxar ii Austr!e!", iarCorneliu Codrcan u a afi rmat cil IlU a fost rcdactata de cl, c! deun avocat legionar, in numcle sdu. De altfcl, statui german nuluasc nici a pozitic fala de procesul lui Comeliu Codrcanu lanivclul Legatiei de la Bucurcsti. Ado lf Hitler ii recomandaselui Wilh cm Fabri cius sa nu sc amcstece in accasta problemainte rne a Roma nici, dar sa urmareasca dcsfasurarca procesulu i~ i sa trimira rapoartc pcriodicc".

in preajrna dcclansarii procesului, legionarii preconizauinfonnarca mernbrilor din tcritoriu pri n radio si astfel au pre-

' I Ibidem, dosar or. 278/1938, f. 9.' 2 Procese1e lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 53. 54.9J Zamflrescu. Dragos, op. cit., p. 250.9~ Procesete lui COrtlCUIi Zelea Codreanu, p. 47-48.

44

gatit instalarca unui post clandcstin de radio-cmisic'". Procesuls-a dcschis la 23 mai 1938, la Tribunalul Militar al Corpului IIArmata, Scotia l-a, iar dczbatcril c au durat pana pc 2J maio Cclcsaptc capctc de acuzarc au fost redusc numai la trci: 1. tradarcprin dcti ncrc si rcproduccrc in public de acte intercsandsiguranta statu lui; 2. uncltirc contra ordinii sociale: 3. razvra­tire". Pcntru apararca lui Corneliu Codrcanu s-au inscris circa200 de avocati , insa multi dintrc ci au fost arcstati sau can­stransi sa rcnuruc". Este si cazul unuia dintre fondatorii Mis­carii lcgionarc, Corneliu Georgescu, care scapase de primulval de arcstari. Dcoarcce fusese ind us de Comcliu Codreanu pelista aparatorilor, fiind avocat, s-a prczcntat la Tribunalul Mi­litar, moment in care a fast arcstat ;;i dus la Micrcurea Ciuc, un­de sc aflau lidcrii lcgionari arcstati odata cu seful organ izatici,dupf mutarea de la Manastirca Tismaua" . in final, lista avoca­tiler acccptati a cuprins 78 de pcrsoanc'", dintrc ca re nici un numcimportant. Comeliu Codreanu adresase solicitarca de a-I aparaatat lui Istrate Micescu, cat si lui Grigore Iunian, dar ambii aurefuzat. Avocarii au fost Impicdicati sa se documenteze pentruproces, deoarece abia pe 21 ma i au avut acces Ia dosarcle acu­zarii, iar ccrcrca de cxpcrtiza grafologica a documentelor incri ­minate a fast rcfuzata':". Apararea nu a avut la dispozitic totimartorii pc care li solicitase . Dintr-un total de 120 de pcrsoaneconvocate, 30 se aflau eu domiciliu obligatoriu la MicrcurcaCiuc, intrc altii si cc i mai importanti : Mihai l PoIihroniade IonZelca-Codreanu, col. Gheorghe Zavoianu, Traian Conga, Dra­gos Protopopescu, Vasile Cristescu, Nicolae Toto, Nac Ioneseu,

95 Ibidem, p. 56-57.96 ibidem, p. 58.97 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 138.~H Sima, Haria. "Mari existente legionare. Corneliu Georgescu",

in Tara si Exilul, an I, nr. II, 1 septembrie 1965, p. 27.~9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 58-59.100 DANrc, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 139.

45

Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, Vasile Iasinschi, RaduDemetresc u-Gyr, prof. Sima Simulcscu etc.

Cel mai inscmnat nurne care a plcdat pentru apdrarca luiCorncl iu Codreanu la procesul din mai 1938 a fost generalulIon Antonescu, un vcchi sfatuitor al lui lidcrului Icgionar. Cutoatc cii au fast rcfacutc listcle de martori, soarta proccsului nua putut fi schimbata: pentru acuzatia de dctincre de acto secrete,intcrcsand siguranta statului, acuzatul a fost condamnat la zeceani dc munca silnica si trci ani dc degradarc civica; pentruacuzatia de reproducere in public de acte care intcresau sigu­ranta statului, a fost condamnat la zece ani de muncf silnica sila trei ani de degradare civica; pcntru acuzatia de uneltirccontra ordinii sociaIe, a fost condamnat la einei ani de inchi­soare corcctionala, 10.000 lei amende pcnala si cinci ani deintcrdictie corecticnala; pcntru acuzatia de razvratire, a fast con­damnat la opt ani dc dereruie riguroasa si la trei ani de dcgra­dare civics. Tribunalul Militar a decis ca aeuzatul sa executenumai pcdeapsa de zece ani munca silnica si sasc ani dcgra­dare civica. Pentru cheltuiclile privind organizarca procesului,Corneliu Codreanu unna sa plateasca suma de 2.000 lei'! '.

Era clar faptul cii pedcapsa primita de Corneliu Codreanuin acest proces era una politica si nu pcnala. Evident era ~ i

faptul ca inculpatul nu va executa Intrcaga perioada de dcten­tic. Soarta lui Come liu Codreanu a depins din accl moment decvolutiile interne si mai ales de cele cxteme, nicidecum de sen­tinta Tribunalului Militar al Corpului II Armata.

In timpul procesului, Comcl iu Codrcanu a fost [inut sub apaza extrem de severe':", eu toate ca nimeni nu a Incercat sarcactioneze in vreun fel. Singurii care s-au agitat in preajma Tri­bunalului Militar au fost comunistii, care doreau ca in timpulprocesului sa strige Iozinci favorabile motivatiilor acuzarii!" .

101 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 68-85.1112 DANle, Food DGP, dosar or. 252/1938. f. 24.III] Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 117- 118.

46

in tara , legionarii erau foarte dezoricntati, dcoarcee consricn­tizau ea lidcrullor nu mai poatc scapa ~i de accasta data de in­chisoarc'". Corneliu Codreanu reprezcnta pcntru accstia un mit ,era singurul scf pc ca re-I avusescra vrcodata - "Cipitanlll". intensiunea proccsului, autoritatile au intreprins uncori actiunipripitc. Circulau zvon uri cii in ajunul pronuntarii sentintei, co­mandanrul inchisorii Jilava a fost arcstat , deoarecc se dcseopc­rise ca partieipa Ia un compIot care pregatca evadarea acuza­tului105

• [ntr-adevar, in febru arie 1938 se pusesc la calc un plande evadarc al lui Corneliu Codreanu de la Jilava, prin inlocuircasa cu 0 pcrsoana carc-i scmana fizic, dar in luna mai, organizatiaBucurcsti era foartc slabitii de valul dc arcstari ca sa mai intrc­prinda a ast fcl de actiune.

in prcajma proccsului, au fast dist ribuitc rnai multe copiiale unei variantc a gcncalogici lui Comcliu Codrcanu . cu carac­tcr ofensator. Conform accstcia. fami lia Zclca-Codreanu pro­vcnea dintr-o mixrura de nationalitati central si est europene:tusi, ucraincni, gcnnani, romani , eehi , iar majoritatca asccnden­tiler fuscsera delicvcnti sau avuscscra un ca racter viclcnr'".Atitudinca pop ulat ici fata de proees a fost indifercnta, iar c1 ite­Ie urbane mai dcgraba s-au bucurat dc rczultatul acp unii judici­are'", deoarecc dorca sa veda rezolvata accasta "problema".

Dupa anuntarca scntinjei Tribunalului MiIitar , Misca rcalegiouara a intrat in tr-un mare con de umbra . In primul rand,populatia nu ma i mani festa simpatic pcn tru ca uza natio­nalistilor cxtrcmisti, dcoarccc considera eli ten siuniIc dintimpul proccsului putcau avea drep t consccinta insrabilitate lanivcl national. Acca sta situatic a fost favorizata in primulrand de pozitia fostelo r pan ide polit icc dcmocraticc [ata de

I~ Ibidem, p. 94.I ts Ibidem, p. 96-97.1D6 lbidem, p. 106- 113.101 Ibidem , p. 96-97.

47

proccs':". Legionarii spuneau cii cei mai intcrcsati de eondam­narca lui Corneliu Co dreanu crau libc ralii, pcntru ca GheorgheTatarcscu vr oia ca potentialul sau advcrsar la functia de prim­ministru sa fie eliminat din calculele politice. National-taranistii,prin traditie, nu aprcciau extremismul Miscarii lcgionarc. Pri­mii care luascra in scrios amcliorarea dczvoltarii organizatieilegionarc fcscscra national-taranistii Virgi l Madgcaru ~i AnnandCalincscu. Ccl dintdi chiar a avut de suferit repercursiuni, fiindatacat la mos ia sa de un grup de lcgionari, organizati dupatoate probabilitatilc de 1..1 .xcntru". Ncgocierile dintre Corneli uCodrcanu si luliu Maniu din anul 1937, finalizatc cu .pacrule lectoral", nu au fost acceptate de mcmbrii amb elor grupari,fiind mai deg raba 0 Intclcgcrc politica intrc scfi i accstora. intcri tori u, lidcni national-taranisti si liberali nu numai ca auprimit cu satisfactic arcstarca liderilor legionari, ba chiar auaprcciat di pcdeapsa data lui Corncliu Codrcanu era prcamicalO9

•

Lcgionarii din provincie au fest profund dczorientati decursul cvenimentclor. Cci mai radicali dintrc ei fuseserf arcs ­tati, iar noua lcg islatic spunea ea oriee material de propagandalegionar putca dcveni obiect del ict. Pres iunca asupra lor a de­ven it mult mai marc dupf publicarca Ju rnalului Consiliului deMinistri nr. 46.645 din 24 mai 1938, prin care a fost introdusapcdcapsa eu moarrca'". Autoritatilc locale avcau toate motivelesa se tcama de cx trcmismullcgionarilor. in cam pania elcctoraladin 1937 cxistascra numeroase abuzuri ale prcpagandistilorPart idu lui .Totul pentru Tara", care de multe ori umblau inar­mat i. Existau nurneroase plangcri ale batrdnilor satelor ca numai exista respect ..11 tine rilor pentru batrani, deoarece gdrzi lelegionare si cuz iste devcncau violente daca nu Ii sc raspundc 1..1saluturilc proprii . De asemenea, violcntelc dintrc garzilc lcgio-

108 Ibidem, p. 97-98.109 Ibidem.llillbidem

48

narc si cuziste emu foartc dure, mai a les dup a anunta rca rczul­tatclor alegerilor din 20 dccembric 1937, in conditii lc in careadcptii fostu lui LANe (Liga Apanirii National-Crcstine} ­acu rn parte a PNC - se crcdca u Indrcptatiti sa preia .xontrclulstrazii", deoarccc guvcrnul era condus de partidu l lor. La ju­matatca lunii ianuaric 1938, Senatul Lcgionar, prin vocca luiCorncl iu Codrcanu, a fost ncvoit sa intcrv ina si sa recomandelinistc, pentru a nu favo riza tcndinta guvem ului de Inasprire atrutamcntului fala de Miscarca lcgionara.

Cu toatc ca la nivcl de masa lcgionarii crnu rescmnati, du­pfl condamnarca lui Corncliu Codrcanu au ramas clemen te ex­trcmi src dispusc sa nu ia in sea ma riscul . Astfel ca, uncle gru­pari ncorganizate de la .x x-ntru' ' au dccis individual sa prcga­teasca evadarca din inchisoare a lidcrului lcgtonar'!', da r fiira aintrcprindc actiuni concrete. A~a cum s-a prccizat mai sus, cxistaun plan de cvadarc a lui Comeliu Codrcanu inca din februarie1938, cunoscut insa de autoritati . Deoarece paza dctinutuluiera bine pusa la punct. iar condueerea de la Bucurcsri a Misca­rii Icgionarc dezorgani zata, accste planuri de la sfarsitul luniimai au dus eel mai probabil la are starca initiatorilor.

Dupa fina lizarea proccsului si cmitcrca sentintci, CorneliuCod reanu a fast mutat din inchisoarca J ilava la Doftana. DC$iera cond amnat la zece ani munca silnica, no a efcctu at nici unminot de efort fizic, avfind doa r regim obisnuit de dctcnpc ' " .Inca de la inceput le-a recomandat Icgio narilor din afard sa noIntrcprinda actiuni de pro test si sa astcptc ca evenimcntelc in­tcmationalc sa aduca rezolvarea situatici lor politice. CorneliuCodreanu a fost dintotdcauna adeptul utilizarii justitici, astfelca imcdiat dupa cornunicarca sentintei a anuntat ci va face re­curs. Persona l, el nu crcdca in eficienta unui plan de evadarc ~ i

Ie-a cornunicat legionarilor sa se abtina de la astfel de activitatiextreme. Pentru recurs , avocatii lui Corneliu Codreanu au for-

III ibidem, p. 99.'" H · A · . 357emcn, rmm. op, CIt., p. .

49

mulat 15 motive de casarc a scntintci, printre care: faptul di ape­rarca nu a avut acccs la toate dosarcle incrimiuatorii, faptul dinu s-a acccptat in instanta citarea avocatului Radulescu-Tha­nir, eel despre care spuneau ca a rcdactat scrisoarca de fclici­tare catrc Adolf Hitler etc":'. Pana in toamna, avocati i lidcru luilcgionar au fonnulat ma i rnulte astfel de contcstati i a le sentin­[ci, dar toatc au fost respinse de Tribunalul Militar.

Conditiilc de dctcntic din inch isoarca Doftana au fost bu­ne, iar Corneliu Codrcanu nu s-a plans de tratamc nt, ba chi ar,dimp otr iva, a apreeiat mod ul in care se poartf personalul in­chisorii ell el. Rudcle de gradul intfii i-au put ut face frccvcntvizitc, aducandu-i si pachc rc. Accstora Ie-a transrnis ea are acr,ca i sc face tratame nt mcdicamcntos crc.!" si ea legionarii trc bu­iau sa se abtina de la oriee actiunc ce putea provoca rcacpa auto­ritatilor, deoarecc ii .Jncurcau socotclilc". EI mal spunea ciiimprcju rari lc intcmationalc nu pcrmitcau rcorganizarea si rc­cornanda ace lora care nu sunt disp usi sa astcpte ca pOI parasimiscarce'",

Cu toate acestea, informatiilc care ajungeau in teritor iucrau contradictorii, mai ales in luna august, cand sc spunea dicste tratat foarte sever!". Campania de dezinfonnare s-a legatde stratcgia noii cchipe de conducerc de la nivcl national, carein vara se reorganizase si prcgatca actiuni vio lcnte . in generc,au fas t recrutati membri no i, dispusi la saerificiu, sau legio­nari, recunoscuti ca cxtremisti. Conducerea inchisorii de laDoftana a fost nevo ita in accstc conditii sa Inasprcasca mas u­rile de secur itate . In primul rand, paza pc timp de noapte a fastserios consol idate si au fast solicitatc reflc ctoarc electrice maiputcrn ice. Au fa st reangajati mai multi jandanni care termina­sera stagiul mi litar, motivaji de plat i peste medic. Ratiilc de

ll3 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 120-121.lU Ibidem, p. 132-133.llS DANIC, Fond DOP, dosar nr. 15/1938, f. 69.116 DANIC, Fond 10J, dosar nr. 54/1939, f. 67.

50

hrana ~i soldele au fost dub late, ver ificari lc in randurilc pcrso­nalulu i au fost inaspritc, iar jandannii nu aveau voie sa intre incontact cu det inutii . Pentru intimidare , conducerea inchi sorii aprimi t ordin sa faca cxercitiile de tragere in apropierea ziduri­lor , iar fiecare jandarm trebuia sa aiba in dotarc in pcrmancnta100 de cartusc'", Dcsi nu au fost semna late tentative de eva­dare, toate accstca masuri de prccautie atesta faptul ca autori­tatile cunostceu intcntiilc legionarilor si nu crau dispuse sa ristc.

Eforturile de rcorganizarc s-au limitat doar la segmentulrad ical al Miscarii legionare, deoarece mcrnbrii din teritoriu aufost din nou dcmoralizati de sentinta in proc esul fostilo r con­duca tori ai Partidului .Torul pentru Tara" (august 1938). Dupaee au fost dusi 0 perioada la Manast irea Tismana, in apri lie1938 ei au fost mutati la Miercurea Ciue. Deoarece nu Ii se ju­dec ase proce sul , aveau statut de persoane cu domi eiliul obli­gatoriu, sub paza jandarmi lor. Dupe finalizarea procesului luiCornel iu Codreanu, in vara s-a organi zat si pentru ei un pro­ces, tot la Tribunalul Militar al Corpului II Armata. Initia l, au­toritatile au Incercat sa obtina de la fostii lideri ai Part idului"Totul pentru Tara" declaratii de fidclitate fata de noul re­giml18

• Tentative nu a avut efect in acel moment, flindca ei ere­deau, ca si Corneliu Codreanu, di evolutiile intemationalc Ievor imbunatati situatia . Proccsul a inceput In 25 iulie 1938, du­pa ce au fost adusi de la Miercurea Ciuc la inchisoarea Jilava.Sentinta le-a fost comunicata acuzati lor la 1 august: AlexandruCan tacuzino si Vasile Cristescu au primit, in lipsa (deoarece e­vadasc ra in timpul transportului), catc 9 ani de inchisoare;Gheorghe Clime , Alexandru Christian Tell , Gheorghe Istrate,Mihai l Polihroniade, dr . Paul Craja, Trai an Cotiga, prof. SimaSimulescu, Virg il lonescu, Banica Dobre, col. Gheorghe Fur­dui , de. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu $i Radu Budisteanu ,care 7 ani de inchi soare; Gheorghe Apostol, Eugen Ionica si

It7 Ibidem, dosar nr. 49/1938, f. 10·20.11I1 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 15/1938, f. 133.

51

Aurel Serafim, care 5 ani inch isoarc, iar preotul Nieo lae Geor­gcscu-Ed inct, 1 an Inchisoare'!". Era evident ca nic i e i nu vorajungc sa execute pedeapsa pcn tru care au fost condamnati, iarevolutii lc intemationalc unna sa Ie .aeglezc'' sratutul. Dupaproces, au fost mutati de 1a Micrcurea Ciuc la inchisoarca demaxima siguranta Rdmnicu Samt. Aco lo nu mai aveau statutde rct inuti cu domiciliul obliga tor iu, fiind dctinuti pcntru pc­depse le pc care trcbuiau sa Ie execute. La Miercurea Ciuc,conditiilc de sec urita te nu au fost cele mai vig ilcntc. iar uniilcgionari au reusit sa cvadczc. Estc ~ i cazul unui important li­dcr, Victor Sila ghi, care in noap te de 30-3 1 iulie a rcusit sa fu­ga, fiind dat in urruarirc gcnerala!".

in ccle din unna, Corneliu Codreanu a fost adus si ellaRarnnicu Sarat, fiind transfe rat de la Doftana in noaptea de 15scptcmbric. Conducerca inchisorii de la Doftana s-a aratat pro ­fund multumita de deeizia venita de la Bucurcsti. deoarecc setcmea de a evadare a detinurului '! ' . Conform unor informatii,Comeliu Cod reanu a apreciat poz itiv acest transfer $i le-atransrnis lcgionarilor ca in curand va icsi din Inchisoarc. Cu toateca $i la Rfunnicu Sarat statca singur in cclula, ncputand sa ia le­gatura cu cei lait i legio nari aflati acolo , e l afi nna ca arc conditi imai bune ca la Doft ana, ceca ee-l facca sa crcada cit situati a luisc va amctiora'" . La scurt timp dupa transfer. Comeliu Codrca­nu sc pare ca ar f primit vizita genera lului Ion Bengliu, scfulInspeetoratului General al Jandarmcriei , ceea ee a condus laridicarea mora lului "Capitanului", pentru cii oficiali ai stat uluiil contac tasera. Informatiilc acestea au ajuns prin sefii de jude­tc la legionarii din tcritoriu, cu scopul de a Ie ridica moretut!".Prin sotia sa, Corneliu Codreanu Ie-a transmis legionarilor sa

I I' Ibidem, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.120 DANle, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 124.n r Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu. p. 135.122 Ibidem, p. 137.m Ibidem, p. 137-138.

52

se abjina de la cxcese si sa astcprc un context favorabil.Insa noua structure de conduccrc legionara so eonsolidase,

iar in septembrie 1938 dispunea deja de armament'!'. Mesajelelui Codreanu, care sc afla in detentic, nu mai aveau acccasi va­loare ea ~i atunei cand era libel' si putea coordona acti vitatilc1egionarilor. Prcgatirile din vara anului 1938 pcntru evadarealui Corneliu Codreanu erau deja avansate, fiind coordonate lanivcl central. Unul dintre planuri prcgatea evadarca "Capita­nului" din inchi soarca de la Ramnicu Sarat, urmata de trccereapeste grani t3 in Gennania. A fost pus eu bine la punct , incatautc ritatilc nu au aflat dcsprc cxistenta sa. Organizator ii eva­darii au proc urat actc false !ji un pasaport pcntru Comcliu Co­drcanu, care urma sa parascasca lara in eaz de rcusita pe lagranita eu Ungaria. Organizatiilc locale de pc raza itincrarulu iRamnicu Sarat-Arud au avu t rcsponsabilitatca de a eonstitui e­chipc de catc trci lcgionari, care urmau sa-l cseortezc pc dis­tante mici, pentru a nu fi dcscopcritc. Au fost stabilite paroledc recunoasterc, distantele pc care trcbuiau sa Ie parcurga e­chipcle etc. Nu sc poatc sti cat de cfie ient ar fi fost planul, Insanu a fost pus in aplicarc, datorit a refuzului lui Corneliu Co­drcanu de a se supunc riscului . Dupa cum s-a afirmat anterior,inca din aprilic recomandase liniste membrilor din teritoriu.Conform spusclor unor contcmporani, Corneliu Codrcanu refu­za sa mai crcadii cii poatc scapa cu viala in urma dctcntici si caar fi intrat Intr-o faza misticd, deoarece crcdca ca este trimis deDumne zeu ca sa se sacrifice pentru .aalvarca natiunii"!". inserierile sale memorialist icc, Co rneliu Codreanu a facut nume­roase trimitcri la divinitate in ascensiunea legionari lor. Infonna­ria apare la mai multi memorialisti , rocst Inclinaru sa ercdemdi ar fi existat 0 opozitic a lui privind planurile de evadarc.

In toamna anului 1938, starea generala de spirit a legio-

IH DANI'C, Fond IGJ, dosar nr. 5411939, f. 129.125 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 36; Dumitrescu-Borsa, Ion, op.

cit., p. 266.

53

narilor se imbunatatise [ala de eea din primavara. De aseme­nca, contextul intemat ional lc era favorabil, Intrucat putcrca Ger­manici crcstea, mra ca marile state democratice sa actionezc.Dupf ce in martic statu! nazist realizase Anschluss-us, la 29 scp­tcmbrie, 0 noua Inca lcare a drept ului intern ational Ie-a creatgennanilor satisfactii, prin deciziile Confcrinjci de la Miinchen .Spcrantclc legionarilor s-au intensificat dupa Dicta tul de laViena privind Cehoslovacia, de la 2 noiembrie. Multi dintreaccs tia au crezut ca este yorba dcsprc contextul intemational lacare facuse apel Corneliu Codreanu ~ i s-a creat un sentimentgeneral de spcranta. Noua conducere organizatorica a incercatsa fortezc mana rege lui, distribuind une le manifeste de ame­nintarc!".

Cu toate accstca, concluzia gencrala este ca. prin condam­narea lui Corneli u Codreanu, Miscarca legionara a primit 0

putcmica lovit ura de imagine si de forta. Nivclul electoral a­tins in dcccmbrie 1937 a fast practic anulat de va lul de arestari~ i condamnari din primavara si vara . Popul atia era ~i ca nemul­tum ita de sistemul partidclor politice, alluptelor si promisiuni­lor clcctorale etc . Regclc a fost sustinut constient si sinccr decorpul cctatcnc sc la lnccputul pcrioadei de rcgim autori tar.Legionarii, care vorbcau de un dcccniu dcsprc incficienta sisto­mului parlamcntar, au fost in 1938 victimele propriei propa­gande . Majoritatca membrilor veniti in perioada 1936-1937(care rcprezentau majoritatea) s-au rescmnat cu ideea desf iin­tarii Partidului .Totul pentru Tara" si au sustinut politica rega­Hi. Latura cxtrcmista a organizatiei (care s-a mobilizat dupaprimavara anulu i 1938) era 0 factiune minora, adepts a violen­tei, pe fondul unei convingeri ideolog ice radicale. Cu toate citin 1927 Corneliu Codreanu a infiintat Miscarca lcgionara drepto organizatie spirituald, in care aveau IDe numai cei care ere­dea u in .valorile'' ei, dupa 1936 a fost nevoit sa accep te siste ­mul membership-ului, ocazie cu care s-a integrat perfect in

''' H · A · . 358emen, rmm, op. crr., p. .

54

sistemul politic liberal. Cei care au aderat la Partidul "Totul pen­tru Tara" din principii .nottttcc" si nu ideologiee au plecat pri­mi i dupa arcstarea lidcrilor, iar multi dintre ei au dcvenit func­[ionari fideli noii structuri statale. Nu numai fostii membri aiPartidului "Totul pentru Tara" au facut aceasta, ci si membriicclorlalte partide fostc parlamcntarc: PNL, PNT, PNC etc.

1.3. Moartea lui Comeliu Codreanu

Desi Corneliu Codreanu se afla in Inchisoare, cu slabeperspective de a fi clibcrat curand, adcptii Miscarii Icgionarcaveau spcranta revcnirii liderilor lor pe sccna publica, in virtu­tea evolutici intcmationalc. Deoarcce Codreanu era un am tii­nih in 1938, nu s-a pus problema succcsiunii lui in modul eelmai serios. in timpul procesu lui din mai, Ie spusese avocatilorca se temea ca va muri in urma dctentici, dar accasta ipotczanu fuscse Iuata in serios de legionari. Corneliu Codreanu erapentru miscarca pe care a intemciat-o un mit ~i problema dis­paritiei lui fizice ar fi provocat instabilitate.

Impresia gcncrala a fast ca el conducca autoritar Miscarcalcgionara si ca peste cuventul sau nu putea trece nimeni. inrcalitate, lucrurile nu stateau asa, insa aceasta nu se cunosteadecat in cercuri restransc. Corneliu Codrcanu crease SenatulLegionar pentru a se consulta in probleme importante cu per­sonalitati mai in varsta. Dcsi la lnccput proiectul nu avusescrezultate, totusi, Inccpand eu 1937, in accasta structure sc luaudeciziile de baza, care uneori nu corcspundeau cu parcrca luiCorneliu Codreanu in totalitate. Dupa 1936, in conducerea Par­tidului .Totul pcntru Tara" fusescra cooptatc catcva persona­litati, care aveau un cuvant important de spus. Liderul lcgionara stiut sa aplanezc orice conflict si sa dea imprcsia de unitate.Cazul Mihail Stelescu, care ii contestase calitatea de conduca­tor al Miscarii lcgionarc, a fast rczolvat in mod foarte violent,Corneliu Codreanu ncfiind strain de actiunc, chiar daca nu a

55

pus-o ella ca lc. Dcoarccc Mihai l Stclcscu era banuit de con­tactc cu Coroana (care nu au fost dovcdite), pozitia lideruluilegionar nu a fost slabita.

Trimiterea de frontul din Spania a lui Ion 1. Mota a fost deasemenea suspcctata a fi un element al luptci peruru putere inMiscarea leg ionara. in inte riorul organizatiei sc eredea ea IonI. Mota era 0 pcrsoana mult mai bine prcgiitita intclectual dccatComeli u Codreanu si cu 0 capaci tate organizatorica mai marc.insa accsta nu a ridicat niciodata prctcntii asup ra eonduecriiMiscarii legic narc, eel mai probabil pledind in Span ia din con­vingcri idcologicc. Chiar inaintc de a muri , unelc voc i afinnauca eel care l-a dctcrminat sa plcce a fost Corneliu Codreanu,dcoarccc devenise prea incomod. Estc putin probab il ca el se fidorit moartea lui Ion I. Mota, avand in vcderc ca in Spania aumai plecat Gheorghe Centacuzino-Graniccrul (prescd intele Par­tidului "TOIUI pentru Tara"), Vasile Marin (prescdintelc orga ­nizatiei Bucuresti) ~i Ion Dumitrescu-Borsa (sccrerarul generalal part idului). insa era evident ca, dup a rnoartc a lui Ion I. Mo­ta. rolul lui Corneliu Codrcanu de lidcr a devcnit incontcstabil .

Ulterior alegcrilor din 1937, a mai existat un moment in ca­re voei din partid au criticat struetura putcrii - ianuarie 1938.Atunc i, un grup de membri vechi ai Miscar ii legionare, majori­tatea din judetele Mo ldovei , au spus di noii comandant i lcgio­nari (cum ar fi Mihai l Polihroniade) aveau un raj prea important,in detrimcntul vechilor "cadre". Comeliu Codreanu a facut apella unitatca Miscarii legionare in fata tenta tivci autcritatilor derepresiune, iar contl ictul a fost aplanat.

incarcerarea lui Comeliu Codreanu a fost urma ta de in­structiuni vagi privind succcs iunea. EI nu accepta ci putca pier­de sefia Miscarii lcgionarc, dispunand ea mcmbrii fondatori sapreia organizarca, dupa care, icrarhic, unnau "gradc le" Icgio­narc. in sa mcmbrii fondatori au ajuns in totalitatc in Inchisorisau li s-a stabi lit domici liul obligatoriu, astfel ea atribut iilc or­gani zarii unnau sa Ie prcia "gradelc" Icgionarc nearestatc. Dinlnchisoare, Corneliu Codreanu s-a ferit sa nominalizczc inraie-

56

tatea vreunui comandan r lcgionar, numind doar temporar res­ponsabi li eu organizarea, dintre ee i afla]i in libcrtatc.

Cu toat c ca la sfarsitul lunii septemb rie legionarii spcraucf lidcrii lor vor fi clibcrati, in contextu l victorici Gcnnanici inproblema cchoslovaca, Carol al Il-lca nu era dispus sa facacompromisuri privind rclatia cu Miscarea legionara. In 1938,nu a existut pract ic opozitie rata de regc, iar major itatca politi­cicnilor si clirclorse rcscmnascra en noul rcgim. Pc de alta parte,Icgionarii crau lipsiti dc valoare politics in toamna anului1938. Dcsi Comcliu Codreanu tsi exprimasc in dceembrie 1937adez iunea fata de Axa ~i Adolf Hitler, de Ia Berlin nu vcniscnici unfeed-back. Consticnti in primavara anulu i 1937 ca lcgio­nar ii nu pot cdstiga alcgcrilc", germanii nu au avut nici un felde rcaqic fata dc partic iparca lor la actul elec toral, nici macarprint r-un mcsaj personal la nivcl de Lcgatic dip lomat ica. Deasemcnca, in timpul procesului lui Codreanu, guvemul nazistdadu se dispoz itie diplomatilor de la Bucurcsti sa urmarcascaactul de ju stitie rara interventii $i sa raporteze la Berlin. Pc totparcursul anului 1938, gcrmanii nu S-3U aratat intcrcsati de si­tuatia Icgionarilor din lnchisori , Intrucat dupa realizarea An­schluss-ului atcntia Ie era indreptatii sprc prob lema sudeta.

Inccpfind din scptembric 1938, pentru a erea 0 stare de pre­siunc asupra rcgclui, Icgionarii reorgani zat i la nivel central auInccrc at sa des tabil izeze situat ia intcrna, prin actc de sabo taj".Pcntru Inccput, au fost trimisc scrisori dc amcni ntarc 1a adr csarcgclui $i a lui Armand Calincscu, dar rara impact polit ic. Maitarziu, in noie mbrie, au fas t Intrcprinse uncle viole nte lmpo­triva lntrcprindcrilor cvreies ti, pentru a-l compromitc pc rcgc,si nu din antisemitism. Dupa ce s-a dat Constitutia din fcbrua­rie 1938, unii intelectuali s-au aratat ncmultumiti ell li s-au datdrcpturi cvrcilor, dcsi pc plan european tendinta era inversii.Lcgionarii au speculat accas ta ncmultumire $i l-au aeuzat pe

• Vezisupra, p. 19.•• Vezi infra, p. 98-99.

57

Carol al Il-lca di era proteetorul evreilor, mai ales ca ElenaLupcscu era cvrcica crcstiuata. Autoritatilc au fiieut apel la Cor­ncliu Codrcauu pentru a aplana tcnsiunca, iar aecsta a cmis 0

circulant din Inchisoarc, prin care facca apcl la linistc'". Separe ca In aecl moment circularele sale nu mai aveau acccasi va­loarc ea in urma Cll 0 jumatatc dc an, asa di organizatia clandes­tina a Icgionarilor a continuat planul de instaurare a dezordin ii.Dacf actiunilc lcgionarilor ar fi creat 0 stare scmircvolu tionara,noul regim ar fi avut mult de suferit la imagine, intrucat pro ­misese incctarca luptelor poli tice . Asa cii trebu iau Intrcprinscmilsuri mai concrete care sa dovcdcasca .domnia" ordinii. Au­toritatilc dcpuscscra in vara cforturi scrioasc pentru a arata catincrctul nu mai era dispus la extremism, astfcl ca eehipe studcn­tcsti regale parcurseserf satele Romaniei pcntru a face obscrvatiiasupra starii gcncralc. Imaginea legionarilor care organizau taberede munca a fest inlocuita cu a tinerilor studenti care duceaucfort uri dc alfab ctizarc, dadcau instructiuni privind alimcntatiacchilibrata sau care Iaccau invcntarul gospodariilor tarane;; ti I2H.

Agitatia in rflndurilc lcgionarilor a crescut la 15 noicmbric1938. cand rcgcle a plccat ln tr-o calatorie la Londra si Paris.Cc i m ai sccptici afirmau cii in accst timp Armand Calincscu aveade gdnd sil-l asasinczc pc Corncliu Codrcanu, profitand dc faptu ldi monarhul nu era in tara si numcle lui nu putea fi asociat euaeest evenimcnt. Pc de alta parte, radieal ii din conduccrea clan­destine a Miscarii Icgionare credeau ca prin actiuni violente vcrcrca 0 atmosfera de instabilitate , care va culmina eu clibcrarealui Corncliu Codrcanu si chemarea Miscarii legionare fa gu­vemare'". Dcoarccc dcciziilc nu se mai luau de un for supe­rior sau in Intruniri pol itice, atit udinca legionarilor in timpulprczcntc i lui Carol al II-lea in strainatatc a fos t inconsccvcnta.

'" H' A' . 358emcn, rmm. op. crr., p. .I2H "Ce au realizat studentii in 1938", in Universul, an LVI, nr.

39, 10 februarie 1939. p. 11.m H . A ' . 358emcn, rmm,op. ell., p. .

,

58

Auto ritatilc au rcacponat in unna un ui incident in masurasa Iczczc in eel mai serios mod imaginea sigurante i st sccu­ritatii cctateanulu i. Rcctorul Univcrsitatii din Cluj , Florian Ste­fanescu-Goanga, a fost impuscat de doi studenti, fiind ranit gray.Dcsi atentatorii nu au fost prinsi imcd iat, actiunea a fost asoci ­ala Cll noua tactica de sabotaj a Miscarii Icgionare si astfel eraprcvizibila 0 rcacjic a autoritatilor. Anterior acestui incident, 1aObcrsalzbcrg (una din rcsedintclc lui Ad olf Hitler), la 24 00­

icmbrie, Carol al ll-lca avuscse 0 intrcvcdcre cu liderul de laBerlin, 1a care S-3U discutatproblcmc legate de relatia color douastate ':". Cancc laru l Gcrmanici i-a comunica t lui Caro l al II-leacs , dupa anexarca Austriei $i "rczolvarca" problemci sudcte,Reichul nu mai avea intcrcse politicc in Europa Centrale si deEst, ci numai cconomicc'!' . Documcntcle germane nu rcleva in­tcrvcntii ale lui Adolf Hitler in problemclc interne ale Roma­nici si astfel estc de presupus ca regele a Inteles eli situat ia luiCo li Cod . G ' 1.12me III reanu nu prezenta mtcres pentru ermama .Autoritatilc de la Bucurcsti au avut into tdeauna probleme in aapreeia pozitia Gennaniei fata de Miscarca legionara, deoarcceinformatiile crau foarte vagi si eel mai adesea veneau prin inter ­mcd iul Legat ici Gennaniei de la Bucurcsti si nu de la lnaltiioficiali de la Berlin.

Rezu ltatul Intrunirii dintre Carol al II-lea si Adolf Hitler acontat dccisiv in e1aborarca masurilor cc unnau sa fie luate pen­tru instaurarca ordinii interne. in seara de 29 noiembrie 1938,cornandantu l inehi sorii din Ramnicu Sarat a primit ordin de lageneralul Ion Bengliu - spun uncle surse - s3-1 ridice pe Cor­neliu Codrcanu si pe alti 13 detinuti. numi ti de legionari ..Nica­dorii" (asasinii lui I.G. Duea) si ..Deccmviri i'' (asasinii lui Mi-

no "M.S. Regele a fost invitat la dejun de cancelaru l Hitl er" , inUniversul, an LV, or. 322, 23 noiembrie 1938, p. I.

IJI Calafeteanu, lon, Romiini la Hitler, Bucu resti, Editura UniversEnciclopedic, 1999, p. 18-23.

u r H . A · . 359cmen, rmm, op. cu., p. .

59

hail Stelese u). Nu Intamplator au fost asociati lui Corne liu Co­drca nu ~i ee i 13 lcgionari, deoareec accstia intrasera deja inmitologia miscarii ea luptatori contra oponcntilor. Existau nume­roasc cdntccc legionarc la adrcsa lor, fiind citati si in eeremonii.Saerifieiullor voluntar era praetie uuul dintre miturile cxi stcn­[iale ale Miscarii legionare. in realitatc, sc aratasera extrcm decruzi in timpul cxccutiilor, deoareec Mihail Stelcscu, dupf ec afost lmpuscat, a fost ta iat eu topoa relc , eu toatc ea sc atla pepatul unui spital.

Conform dcclaratici data de comandantul Inchisorii ulte­rior, ord inul initial prcvcdca sa fie irnpuscati in j udctul Ramni­eu Sarat, insa s-a j ust ifieat ea actiunca putea aduee prejudiciuCoroanei si ast fc1 au fast transfcrati la Ji lavalJ3

. Transportu ls-a facut intr-un carnien, iar ficcarc deli nut era Insojit de un jan­dunn inarmat. Uncle rclatari ultcriorc descriu ca cci transpor­tati erau legati eu sfori la mani si la picioarc, dar ell toate aeestcaau fast acuzati ca inccrcascra sa evadezc in timpul transpor­tului. De ascmenca, unii mcmorialisti au relatat cii in cpoca s-aafinnat eli cci 14 au fost strangulati dc jandarmii carc-i Insotcau,dupa care au fost impuscati in spate pcntru a se motive tcntati­va de evadarc'?'. Altc vcrsiuni mcmorialist iee afirma faptul eiicc i prczcnti in camionul care i-au transportat pe eei 14 dctinutinu crau jandar mi angajati 13 Inchisoarca Ramnicu Sarat, ci persoa­nc binc instruite anterior, care au avu t drcpt misiunc spccialiiuc ide rca accstora . in or ice caz, cstc putin prob abil ea lcgionariisa fi inecrcat sa cvadczc, avdnd in vcdc rc prccautiile luatc.

Ineidentul s-a pctrccut in noaptca - sprc dimineata zilci de30 noicmbric 1938, in padurea Tancabcsti (care sc afla intrePloiesti si Bucurcsti). in primclc aile dupa anuntarca mortii lui

LlJ ,.Oip itanul iI refuza pe Carol alll-lca'', in Historic , an II. nr,28. martic 2004. p. 10-12.

1J4 Sturdza, llic-Vlad. Pribeag printr-un secol nebun. De faLcgiunea Arhanghelul Mihail la l.egtunea Sfniilla, Bucurcsti, EdituraVrcmea, 2002, p. 18.

60

Corneliu Codreanu, prin Bucurcsti circ ula zvonul ca maiorulde j andarmi care a condus operat iunca ar fi primit 2 mil. de lei,iar fiecare dintrc jandarmii Iusotitori cdtc 2 de mii de lci135

•

AI. Gregorian , comandatul inch isor ii Jilava (unde au fostadusi apoi ce i 14 morti) a dcclarat in 1940 ca in momcntul incare camionul a intrat pc poarta acesteia, pe la 9 dimineata, eraInsotit de motociclisti si doi comisari rcgal i. Dcccdati i ar fifost Ingropati in comun langa 0 paduricc de sa lcami in afarazidurilor inch isorii, peste care s-ar fi aruncat gunoaiclc ampla­samcntului . Dupa acest moment, unu l dintre cci doi comisariar Ii sunat la un supe rior, car uia i-a spus ca cci 14 au incercatsa eva deze de sub escorta':", Indiferent de modul cum au fastIngropati, cstc ccrt ca in 1940, cand s-a efectuat des humarea,s-a gasit Intr-adcvar 0 groapa comuns, iar cadavrele prczc ntauplaga pri n Impuscarc.

In dupa-aruiaza dc 30 noicmbrie, a fast dat publ icitatii co­mun icatul oficial privind tcntativa de evadare de sub escorts acclor 14 lcgionari: "in drcptul pudurii de la Ian. 30 al soseleiBucurcsti-Pluicsti, automobilclc In care sc aflau dcti nutii aufost atacate cu impuscaturi de nccunoscuti, care au disparut, ~i

in acel moment transfcrarii, profitand de faptul ca transportulsc facca in automobile Brck tip, dcschise, pe timp de noapte siccata dense, au sarit din masini, Indreptendu-sc eu vadita intenticde a disparca in padurc. Jandarmii , dupa somatiilc legale, aufiicut uz de arma,,137. Atmosfera printrc legionar i a fas t dcstulde incerta, dcoarccc multora nu lc venea a crede ea a murit in­tr-adcvar Co dre anu. Fiindca stirile crau contradictorii, inca din30 noicmbrie s-a avansat ideea cit ar fi cvadat, iar autor itatilcdoreau sa escunda aeeasta pcn tru a-i descuraja pc lcgionari' :".

us B '1- Z hari ' 75. 01 a, a tarta, op. CIt. , p. .D6 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 255/ 1940, f. 56.m Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, op. cit., p. 352.138 Totu, Vera, .jmplinirea destinulu l", in Permanente, an IV,

nr. 5/2001.

6 1

La starea de incertitudine a contribuit si Elena Codreanu, sotialui Corneliu Codrcanu, care s-a dus la aflarea stirii lalnchisoarca Jilava, unde i s-a comunicat cii nu a venit acolonici un mort in noaptea prccederua':". Initial s-a crezut ca aufost omorati toti dctinutii legionari de la Rfimnicu Sarat, Insa incatcva rile rudcle unora au aflat ca sunt in viatal~G . Dupapublicarea comunicatului oficiat, nu a fost adoptata nici 0

rcactie, nici din partea legionarilor, dar nici din partca politi­cicnilor sau a elitclor intclcctualc':". Deja "problema" lui Cor­neliu Codreanu nu mai prezenta interes, teama de represiunecontribuind mult la accasta atitudine.

Dupa 30 noiembrie 1948 in Miscarea lcgionara a aparutproblema "dispundcrilor" privind moartea "Capitanului". Seconsidcra inca de atunci cii numai actiuni le legionarilor aflatiin libcrtate au cauzat actiunea radicala a autoritatilor. DC$i sccrcdca despre Miscarca Iegionara cii reprezenta un organismunitar, momentul acela de criza a provocat numeroase argu­mcntarii privind dclimitarea de cele Intdmplatc. Chiar in randulliderilor conduccrii clandestine s-au fonnulat ierarhii ale res­ponsabilitatii, iar fiecare a inccrcat sa plaseze altuia deciziaprivind actiunilc de sabotaj, considerate eauza mortii lui Cor­neliu Codreanu. La nivclul organizatiilor judetcnc, disparit iaconduciitorului a rcprczcntat punetul maxim de picrderc a in­crcderii si sperantci. Majoritatea adeptilor au parasit ideaturileinitialc, iar multi dintre liderii din Inchisori au scmnat deteama adeziuni la politica noului regim. Din acel moment, 0 ­

pozitia fata de Carol al Il-lea au condus-o numai cativa lidericxtrem de impulsivi, decisi sa razbunc actiunca autoritatilorchiar cu pretul victii. Astfel ca, se va dcclansa un val de aten­tate si tentative de asasinat, ale carer tinte erau chiar regele saumcmbri ai anturajului sau.

lJ9 Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 150.'" T V "I lini ". \ .otu, era, ,, mp trurea ... , In oc. CIt.

141 Sturdza, Ilie-Vlad, op. cit., p. 19-20.

62

Pcntru autoritati, disparitia fiz ica a lui Corneliu Codreanua reprczentat .xezolvarca'' unei sp inoase probleme. Atat in ran­dul legionarilor , cat si a cclorlalti opoza nti ai lui Caro l al Il-lca, aintrat teama de rcpresiunc. Inccpflnd cu deccmbric s-a iurcgis­trat un val de adeziune la noul rcgim, ma i ales in contcxt ul in­fiintarii FRN. Majoritatea functionari lor statului au aderat laaceasta structu ra, in frun te eu ecle mai irnportantc per son ali tdtiale culturii. Lcgionarii n-au ma i rcprczc ntat 0 problema pentrustabilitatea statului pana in vara auului 1940 (cu cxccptia ce lorradical i, care vor fi anihilati pana la Inccput ui lunii martie1939). Majoritatea legionari lor care au aderat la noua politica astatulu i au facut-o din convingcrc, deoareee crcdcau eil. nu maiera cazul sa fie in permanent con flie t cu autoritdtilc. Acest seg­ment s-a extras din cci vcniti in Miscarca lcgionara dupa juma­tatea ani lor 1930, cu noscuti de autoritatilc loca le si pasibili desanctiuni administrative. Celmai important fenomen a fost aeclaal noilor adcrcnti, nccunoscuti de organele Ministcrului de Inter­nc, care s-au radicalizat ~i au spr ijinit actiunilc de sabotaj prcga­titc de legionarii rcfugiati la Berlin dupa primavara anului 1939.

Ulteri or decesului "Capitanului", lupta penlru eontrolu ldccizici in Miscarca lcg ionara era deschisa in mod ofi cial. Dis­poz iiiilc lui Corneliu Cadrcanu, foarte vag i, mai degrabii incur­cau lucruri lc. in Miscarca legionara, sc fia era un element debaza, deoarece structure sc dorea a fi icrarhica. Lcgionarii aveausefi inca de la nivclul cuib ului, apoi scf de piasa, scf de jude],scf de regi une. Conform dispozitiilor lui Corne liu Codreanu,urmatoru l conducator ierarhie ar fi fas t Gheorghe Cl ime. Separe ciidadusc indicatii in acest sens, un fel de testament nescris,in care in fruntca liste i de succesori statca Gheorghe Clime 142

.

Insa, inccpand din aprilie 1938, acesta sc afla Inchis aliituri derest ul conducatorilor importanti. Astfel ca, lupta pent ru putereunnau sa a dea lidcri i din csaloanclc inferioarc si in primul rand

142 Perculcscu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit $i realitate,Buc urcsti, Edilura Noua Alternative, 1997, p. 142.

63

fosrii scfi ai organizatiilor din teritoriu. Cel mai important cstcfaptul ca nu a existat un arbitru al accstci compctitii, iar ficcarcsi-a creat argumcntc proprii. Inpcrioada imcdiat unnatoarc mor­tii lui Codreanu, accst i potcntiali lidcri nici nu prca aveau eeconduce, dcoarccc organizatia era 0 umbra palida a celei din1937 si trcbuiau sa giiseasca modalitati noi de contact cu tcri­toriul, dar mai ales de actiune, in conditiilc vigi lcntci sta tului.

Dupa moartea lui Comcliu Codrcanu, politica autoritatilor[aia de Icgionari s-a Imbunatatit in mod scmnificativ. Cu ex­ccptia cclor radicali si acclora care nu dorcau sa semneze de­clara Iii de fidelitate [ata de rege, multi au putut sa sc intoarcala veehile slujbe functionarcsti san sa act ivezc lara tcama deperchezitii. Prin disparitia lui Comeliu Codreanu, statui a be­neficiat de linistc pc plan intern, iar tinerii nationalisti nu maiaveau un ideal de apara t. Treptat, ei s-au resemnat cu accastadispari tic, acccptandu- l pe monarh.

64

Capitolu i 2Noua eHta

Problema sehimbului de gcneratie in fruntea Miscarii le­gionarc s-a pus inccpand eu valul de arcstari prin tre conduca­torii partidului (apr. 1938) . in accl moment, Miscarca lcgionarfa trccut prin cca ma i scrioasa crizf de la Inf iintarc, deoarecenici un lider dimas libc r nu putea emite prctcntii ca era legitimpcntru a prclua rcsponsabilitatile organizatorice.

Princi pal ul responsabi l pentru vidul de autoritatc din pri ­mavara anului 1938 a fa st Corneliu Codreanu, care nu a pre ­gatit "cadre" spccial izatc pentru a prelua functiile de raspun­dcrc in caz de .nvaric''. La nivcl Iocal, conducator ii j udetelorsi rcgiunilor fuscscra schimbati periodic, pentru a nu sc ccnstituicentre de putere cc ar fi putut crea prcsiuni. Corncli u Codrcanuse inscria astfcl in Iinia liderilor de pa rtide nationalistc cxtrc­ruiste din Europa, care doreau putcrca numai pcntru ei si dueeauo politica de izolarc a pcrsoanclor ineomodc. Documcntcle silucrtirilc de speeial itate publicatc pana in prezcnt nu rclcvacxistcnta unci lupte pcntru purcre in per ioad a 1927-1938, asaeil. orice spcculatii, re lata te anterior $i in Jucrarea de fata, nu ausust ine rc sol ida. Comeliu Codreanu efectuase ult ima .rotatic acadrelo r" in pri mavara anului 1937, cfind au fost schimbati totiscf ii de judctc. Inaintc eu cgtcva zilc de publi carea dccrctuluiprivin d dcsfii ntarca partidclo r politicc, Comcliu Codrcanu acfcctuat 0 noua impartire pe rcgiuni a Miscarii lcgionare (ISmartie). Partidul .Totul pcntru Tara" fuscs c dcsfiintat eu 0

luna Inaint c si astfcl cstc de presu pus cit noua organigrama trc­buia sa asig ure functionarca ne-poli tica a organizatici in timpuldictaturii regale. Numarul regiunilor lcgionarc a fost atunci re­dus de la 13 la 9: Rcgiunea Muntcnia, Rcgiunea Oitenia, Rc­giunca Dobrogca, Rcgiunca Moldova, Regiunea Basarabia,Rcgiunea Buco vina , Re giunea Ardealul , Regiunca Crisana si

65

Rcginnca Timisoarn. in ficcarc rcgtunc, urma sa functicnczc uncomandamcnt lcgionar", Este de prcsupus ca din nou s-a operalo schimbarc de lideri la nivcl regional, mai ales ca uncle judeteau icsit din vcchiul sis tem de subordonare. Cel ma i probabil,nu a fost timp sa sc consolidcze noi lc rclatii dintrc .xcnt ru" siorganizatiilc locale, deoarcce dupd decretul de dcsfiintarc apart ide lor si intcrziccrca activitdtilcr politice, relatia icrarhicadin cadrul Miscarii Legionara nu a rnai functionat perfect.

Dupa arcstarea lui Comcliu Codrcanu. se va duce 0 IUPlapentru putere intre lidcrii secundari ai Miscarii legionare si inprimu l rand intre fcstii scf de judete $i regiuni. Dcoarccc accas­tfl Iupta s-a purtat in clandestinitare, nu a cxistat niei un arbitru,iar de eele ma i multo ori a fost 0 lipsa de eoordonare a actiu­nilor, ca re a provocat rcperc ursiuni asupra celo r aflati in inchi­sori. indt de la inceputul .xompctitici'', era previzib il di ce ntrulde putcrc care va rcusi sa asigure eel ma i cfic ient rclatia eutcr itori ul uvea sfl fie castigator. Cu toatc ca inca mai traia Cor­ncliu Codrcauu. existau parcri di nu mai pu tea scapa viu dindctcnt ic si ast fcl a exista t $i 0 ncglijcn ta pr ivind actiunile ccputcau pune in pericol viata fost ilor conducatori.

lnccpand din toamna an ului 1938. co nducerca clandestinea organizatici a intreprins actiuni violcntc co ntra statului, iarautoritatilc au fost nevo ite sa rcact ionczc. Exis tau informatii calegionarii rad icali prcgatcau activitati rcvo lutionare teroristc.iar la adrcsa rcgclui si a inal tilor dcmnitari au fost em ise scri­sori de amcnintarc. Dupa moartea lui Comeliu Codreanu, ccimai radi cal i dintre noi i lideri au pregati t un plan de lovitura destat. in acest scop au inannat cui burilc tcror istc, devenind peri­culosi pcnt ro stabilitatca interne. De tcama, cei aflati in Inchi­sori au preferat sa aderc la noul rcgim si sa afinne d i au rc­nuntat la vee hile idea luri.

in ce le din urma, statuI a rcusit sa nculral izczc factor ii de

, Zamfirescu, Dragos, Leginnea Arnanghetul Mihaii. DC' fa mitla reulitate, Bucuresti, Editura Enciclc pcdica, 1997. P. 250-254.

66

instabili tarc, iar conducerca clandcstiua s-a rcfugiat in Genna­nia, de unde astcpta un prilej favorabil pentru a cfcctua prcsi ­uni asupra lui Carol al II-lea.

1. /. "Como1ldame1Jfele de prigoa1la u•

Dupa arcstarea lui Corneliu Codreanu, entuziasmul legio­narilor de dupa alegerilc din 1937 a scazut drastic. Desi in aprilieautor itatile nu intrcprinscscra masuri foartc radicalc pcnt ru ancutraliza Miscarca lcgionara, in tcritoriu chiar ,,!:.'Tadcle" legio­narc au intrat in dcfcnsiva. Acest fcnomcn a fost rezultatulpolitici i membership-ului practicata dupa 1936, conform careiaveehilc standardc de reerutare a membrilor au fost abandonate.Prevedcrile initialc stipulau ca un Icgionar putca dcvcui mcm­bru al organizatici numai dupa trei ani, limp in care trebuia sadovcdcasca faptul ea si-a insusit toate .cvalorile" organizatici simai ales ca era dispus la sacrificiu ~i la activitate in ilcgalitatc.Ccl mai afectat de situatia din aprilic 1938 a fost chiar Come­liu Codrcanu, care a trimis de la Jilava 0 scrisoare prin carc -sianita dczamagirca si recomanda legionari lor urmariti de auto­ril.ifj s,1 stca ascunsi timp de sase luni , timp in care el tsi vaispasi pcdcapsa din .procesul Iorga" . De asemcnca, le-a reco­mandat camarazilor sa nu Intrcpr inda nici un act nccumpatat,pentru a nu mari numerul eelor arcstati", in timpul proccsuluidin mai, acestc instructiuni au fost rcspeetate si de sefii orga ni­zatiilor rcgio nale, care au dispus legionarilor sa nu intreprindaactc personale de razbunare, pcntru a nu fi afectata situatia luiCorne liu Codreanu. Ei Ie-au comunieat subordonatilor ca. ultc-

• Se va folosi pluralul, fiindca compcnenta .Comandamentclui depr igoana'' s-a modificat de multe ori, fimctje de arestarile facute de au­torit.iti si de capacitatca noilor lideri de a-s! gasidomicilii clandestine.

2 Procesele lui Cornettu Zelea Codreanu, vel. II , ed. Radu-DanVlad, Bucuresti, Editura Majadahonda, 2000, p. 44-4 5.

67

rior vcrdictului, se vor lua dccizii privind viitorul Miscani le­gionare, insa atunci era pcriculos sa reactionczc, deoarece seputca ajunge chiar Ia lupte de strada''.

Instructiunilc au fest insusitc de legionarii din tcritoriu, insasc poate spunc cfi acc stora Ie-a fast si teams sa ristc a cventua­1<1 crcstarc dacd ar f protcstat. Cci care au trimis rotusi scr isor i..organe lor'' de anchcta crau membri ncimportanti ai Miscdriilegionare, facand gestul deoarece crau marcati de charisma luiComcliu Codreanu. Imcdia t dupa publiearca decrct ului de des­fiintarc a partidclor po litico, un general in rczcrvil a trimis unpro test rcgclu i pr in care dcplangca controlul prcsci, arcstarcalegionarilor si afirma ca singurii capabili sa asigurare ordi ncaintcma emu luliu Maniu, genera lui Ion Antoneseu si ComeliuCodrcanu''. in general , astfel de scrisori erau anonimc, asa cuma fast cazul si protestului unui grup de eleve de Iiecu din lasi,care Invinovatcau Tribunalul Militar al Corpului 11 Armata caaducea acuzc ncdrcpte lui Comeliu Codrcanu. care, in viziunealor, era crou al tincretului si regencratorul moral al natiuni{Altcori . tot voci izolatc au acuzat justitia di. era in slujba Pala tu­lui ~ i di ducca 0 campanie ncdrcapta in care il afirma ca Zclca­Codrcanu era st rain si se afla in slujba uno r puteri stn1ine6

•

in accste conditii, dace lidcrii de rang seeundar nu s-ar fmobili zat pentru rcorganizarea structurii centrale de condu­cere , ee l mai probabil Miscarea lcgionara s-a r fi stins. Oricum.ind iferent de ee urmau sa faca noii conducatori, suucrum din1937 a Miscarii Iegionare fusese eomplet dczasamblata, jar im­pactu l asupra clcctoratu lui nu ma i putca f anulat.

Primul val de arcstari facut printre conducatorii Miscariilegionare a fost bine pus la pun ct si a avut cficiema maxima.

J Ibidem, p. 49.~ DANIC, Fond DGP, dosar nr. 25311939, f. 1-2.5 Procesele Ill ;Corneiiu Zclea Codreanu, p. 90-91.6 Ibidem, p. 72-76.

68

Ccle mai importante pcrsonalitari ale organizatici au ajuns inccntrclc de dctcntic lara incidcntc . Conducatorii de rang se­cundar s-au mobilizat dupa noaptea de 16 sprc 17 aprilic si auIncercat sa pecaleascn vigilcnta autoritatilor, cu toate di aces ­tea Ie cunostcau domici liile. Ca urmarc a accstui fapt , clitasccundara a Miscilrii Icgionare (mai ales de la nivel local) a fostncvoita sa-si parascasdi familia si slujbele $i sa intrc in ilc­galitatc. Cel mai probabil, daca nu ar fi ales accasta solutio, arfi fest arcstata $i condamnata la diferite pcdcpsc. Cci mai multidintrc cci ca re au organizat "Comandamentele de prigoana"crau lideri locali radicali, care in timpul campaniilor electorateavuscscra ciocniri cu j andarmi i sau care publicascra mauifcstcostile autoritati lor statulu i. in majoritate, crau functiouari pu­blici, care nu si-ar fi gasit locul in cadrul nou lui rcgim datoritftrccutului lor teg ionar, cunoscut de autoritari.

Preotul Ion Dumitrcscu-Borsa fuscsc sccrctar general alPartidului .Totul pentru Tara", iar la sfarsitul anul ui 1936 afac ut parte din grupul legionarilor care au plecat sa lupte pe

frontul nat iona listilor din Spania. Era un apropiat al lui Cor­neliu Codreanu $i al lui Gheorghe Clime, insa nu a fost arcstatin noaptea de 16 spre 17 aprilie 1938. La aflarea stirii privindarestarilc, a fugit de la domiciliu, iar fami lia si-a lasat-o in grijalui Victor Biris (fast procuror la Oravita, care a fast dat afarapcntru ca nu a votat Constitutia din 1938). Ion Dumitrescu­Borsa a intrat in clandestinitate alaturi de Titi Cristescu, iarpentru Iuceput s-au ascuns la parintii acestu ia din urma, incartierul bucurcstcan Tc i. Deoarcce rcscdinta parintilor lui TitiCristescu nu era cunoscuta de autori tilti, pcntru 0 perioada eeldoi au putut locu i acolo lara probleme, pana la organizareaprim ulu i .Comandamenr de prigoaua'" .

Ion Antoniu fusese prcscdintclc cercu lui st udcntcsc Bucu­rcsti, iar in aprilic 1938 exercita profesia dc avocat. Dcoarece

7 Dumitrcscu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memoriilegionare. Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., p. 234.

69

activa de mult timp in Capi tala, dispu nca de lcgaturi si puteacoordon a rcorganizarca. in plus, avca ~i pos ibilita tca de a-siascu nde domiciliul. probabil prin rclatii de famil iel

.

Un alt lider secundar era Ion Belgea, ell functii in organi­zatia Bucuresti a partid ului .Totul pen tru Tara" inain te de des­fiintarc. Fusese bib liotecar la Academia Romana si dispuneade uncle rclatii prin care putea sa-~ i sch imbe frccvent domici­liul'. ina inte de arestarca lui Com eliu Codreanu fusesc scfulsau de Cabinet".

Horia Sima, unul dint re liderii din te ritoriu care <IU pushaze Ie "Comandamentului de prigoanit", a intrat rcl ativ rcpe­de in vizoru l autoritati lor. Dcoarece nu era considcrat unpersona] foarte important al Miscarii lcgionarc nu a fast arcstatin primul va l. cu toatc ca era urmiirit de auroritati in penna­ncnta si i se cunostca rcscdin ta!' . Ulterior a fa st arcstat la do­miciliu. pazit in permanents de un janda rm, palla cand urma sase c1arifice situatia lui. in rata acestci rcalitati, a decis sa intrein clandcstinitatc ~i a fugit de sub paza, ascunzandu-sc pcn trucatcva zilc la Episcopi a grcco-catolica din Lugoj". Hori a Simaera unul dintrc mcmbrii vcchi ai Miscarii leg ionare, int rdnd inorgani zati c in toam na anului 1927, pc cand era student la Bu­curcsu". Ca student a fost consilier al Uniunii Nationalc a SIU­dcntilor Crcstini din Romania (in cont inuarc UNSCR)u, dupe

8 Procesele iui Cameliu Zelea Codrean u, p. 139., Ibidem.lD Ibidem, p. 115.II DANIC, Fond DGP, dosar 1lT. 17/ 1937, f. 107.11 Sima, Har ia, Sfiir$itulllllCi domnii songeroase (10 decembric

1939-6 seprembrie 1940) . Lupta Miscii ri i Legionare contra regi­mului Carol II, Constanta, Editura Metafora, 2004, p. 135-236.

U Sima, Hor ia, .Jntcrviu acordat reviste i franceze najionaliste«Rivarol», din 12 ~i 19 august 1965", in Tara si E silui, an II, nr. 6, Iaprilie 1966, p. 2.

14 Sima, Horia, .Jntcrviu acordat cotidianului «II secolo d'I talia»,organul Miscarii Societe Italicne, 21 octombric 1969", in ram si

70

ca re in 1932 a fast numit profcsor la liccul din Caranscbes. inaccst eras a pus bazcle primcJor organizatii legionarc, deve ­nind scful judctului Caras in acclasi an". in 1934 S-il mutat laLiccu l "Coriolan Brcdiccanu" din Lugoj si a devenit scf aljudetului Severin. A fast ridicat la "gradul" de comandant lcgio­nar de Corneliu Codrcauu in 1935, eu ocazia num irii in functiade scf al Regiunii a X-a Timisoara". Rapoartclc autoritat ilorpo liticncsti locale il prczcntau drept un foartc abil conduciitor.mai ales datoritf propagandci facutc in rf indurile taranilor.Documentele rclat caza ca rccrutarea mcmbrilor se facca dis­cret, prin propaganda de la am la am, pcntru ca noii adcrcrui sanu fie cunoscuti de autoritat i. In accleasi rapoartc, nuclcul con­stituit de Horia Sima in Regiunea Banat era considcra t foartepericulos pcntru ordinca publica in cazul in care s-ar fi rcalizato schimbarc de rcgim'". Datorita ca litatilo r sale , Haria Sima aramas la conduccrca judetclor Severin si a Regiunii a X-a Timi­soara !;'i dupa reorganizarea din 1937 eu toate cii tcndinta gene­rala era de .fotatie a cadrelor". Proccutual, regiunca condusade Ha ria Sima s-a plasat pc locul al do ilea pc tara la alegerilcdin 1937, cI devenind unul dintre cci mai tincri dcputati.

Nicolac Petresc u era de ascmcnca unul dintrc organizatoriiabili a i Miscarii legionarc la nivel local. Dcvcnisc membru intimpul studcutiei la Bucuresti, in 1928. Fiind original' din Faga­ras, cat limp a fast student a impulsionat organizarea legionari ­lor din acel judct. Dupa co a tcrminat facultatea ( 1932) a deve nitprofesor de lieeu la Alb a-Iu lia, dupa care s-a mutat la Sibi ul ll

.

Exilui, an VI, nr. 1·2, noiembric-decembric 1969, p. 3-6.15 Pctculescu, Constantin, Miscarea Legionarii. Mit si realitate,

Bucuresti, Editura Noua Altemativa, 1997, p. 142-147.I ~ Mifcoveanu. dr., Serban, Corneliu Z. Codrcanu attceva decal

Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Editura Crater, 1996, p. 38 .17 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 17/1937 , f. 108- 109.18 Sima, Horia, .Docurncntare. S-a stins si Nicolae Petrescu.

Circulara'', In Tara si Exitul. an V, nr. 5-6, manie-aprilie 1969, p. 24.

71

in 1936 orga uizatia Sib iu a pr iruit d ispoz itic de la Bucuresti satiparcasca lucrarc a lui Corucliu Codrcauu, Pentru Lcgionari,dcoarccc In Capitals Il U a put ut trcce de ccnz ura. Prof itand deunele rclati i, Nicolac I'ctrascu a rcusit sa obti nil aprobarcaprocurorului militar, care l-u sfatuit sa 0 tiparcascf rcpcdc. Alucrat chiar c l la corcctura, ala turi de 0 cchipa rcst rdnsa, si arcusit sa scoata cartca tara intervcntia ccnznrii '". Dupa .rotajtaeadrclor" din 1937, Nicol ae Pctrascu a de vcn it scful Rcgiunii aIX-a Sibiu 20

. in rnomcntul valului de arcstari, acosta a scap atdeoarecc avca pc rol doua procese de Ies majestate (la Sibiu siCraiova) si au toritatilc ercdeau ca va fi condamnat in urmaaccstcra . in cele din urma, a fost achitat in ambclc cazuri , dardupa al doilea proces a intrat in c landcs tinita tc si plccat IaBucurcsti".

Autoritatca noilor conduciitori a fas t intarita la jumatatcalunii iulie de prczcnta in .Comandamcntclc de prigoana" a doilidcri importanti ai partidului, arcstati in sca ra de 16 sprc 17 a­prilic - Vasi le Cristescu si Alcxandru Cantacuzino. Hi au rcusitsa fug[1 de sub cscort a in noaptea de 16 sprc 17 iun ie, in timpce crau transfcrati de la Mierc urea Ciue sprc Jilava in vedcrcaprocesufut" . Pcntru a cvada, cei doi , care sc aflau singuri in­rr-un eo mpart iment de tren, au sarit pc gca m in drcptul Brase­vului . dupa care s-au dcsparttt". Vasile Cristescu a icsit des tulde ,,~ifonat" in unna cvadarii, lovindu-sc gray la fatil in mo­mcntul impactului eu solul. S-a dcplasat eu greu la locuintalegionarul ui Nicolae Cons tant in din Brasov, unde a stat timpde doua saptama ni. Nu a iesi r din ascunzatoa re sa, luand lege­rura ell Bucu restiul prin intcrmcdiul organi zatie i locale, con-

19 Chioreanu, Nistor, Monninte vii, lasi. lnstitutul European,1992, p. 29.

' " S' H" 1 . 24una , ona, In OC. ctt., p. .21 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 33.!! DANIC, Fond DGr , dosar nr. 15/ 1938, f. IS3.23 ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 56.

72

dusa de un anume 13ordeanuH.

Vasile Cristescu fusese inain tc de arestare profesor deistorie la Liceul "Gheorghe Lazar" . in acclasi timp era asistcn­tul lui Vasile Parvan la Univcrsitatea din Bucurcsri, fiind 0 ta·nara spcranta a arhcologici romancsti. Era unul dintrc cci maiimportanti intclcctuali ai Miscarii lcgionarc ~i avea 0 poziticpoliti ca rcmarcabila in organizatic.

Alcxandru Cantacuzino facca ~i cl parte din cli ta lcgiona­ra, fiind exponent al ar ipi i a ristocraticc a eo nducerii . in acclas itimp, era unu l dintre cci mai cxtrcmisti dcctrinari, iar idcilc salein trau de multe ori in contradic tic eu ale cclorlalt i co nduciitori.Alcxandru Cantacuzino orga nizase Congrcsul Studentesc de laTargu Mures din 1936 si gcs tionasc formarca .cchipclor de sa­crific iu". Dupa cvadarc, acesta se stabilise in Bucurcsti , undercusca sa se ascunda de vigilcnta autoritatilor prin intenncdiu lrudclor sale, pe care organc1e Ministcrului de Interne nu in­drazncau sa Ie pcrchczijioneze'".

Lista s-a cxti ns ulterior eu pcrsoanc venite din csaloanclesceundare ale miscerii , majoritatca intrand pentru prima datain prim-planul organizatici. in general, mcmbni .Comanda­mentclor de prigoana" au fost unit i dc sentimente cxtrcmistc ~ i

crau dispusi la sac rificiu. Ei au fest avantajati de fapru l cii crauexponcrui ai organizatiilor locale, stabilind mai use r si mai dis­eret contactul cu acestca. Supravictuirea .Comandamc nrclor depr igoana'' s-a datoral in marc part e rcactivarii sistcmului cotiza ­[iilor, da r si sprij inu lui finan ci er veni t dc la Asociatia .PricteniiLcgiunii", care a continuat sa crcada in idca luri le cxt rcmiste,ehiar in mo ment ul in ca re Miscarea legionara se rad ieali zasc.

Problema eonduecri i Miscarii legionarc nu se pusesc panain 1938 din punet de vedcrc inst itutional, ea in cc1c1alte partidc,dcoarccc fondatori i ci a u acecptat ca avcau un conducator unic,

24 Ibidem, dosar or. 252/ 1940, f. 164.H Ibidem, dosar or. 15/1938, f. 184.

73

iar lcgitimitat ca lui a rcprczcntat un subicct tabu. Cu toate di se­lui Panidulu i ..Totul pcn tru Tara" nu a fast Comcliu Codrea­nu, ci Gheorghe Cantacuzino-Granicerul. ~i apoi Gheorghe Cli­me, ..Capitanul'' a ramas lidcrul spiritual incontestabil al misca ­rii. Comcliu Codreanu s-a ferit sa dctina functii administrativein cadrul organizatiei, probabil pent ru ca autoritatile sa nu-lpoani face rcsponsabil dc abuzurile lcgionarilor.

Co drcanu a inccrca t sfl cxti ndf orga nizarca patcmali sta delu nivcl central si in celulclc de baza ale Misciiri i Icgionare ­cu iburilc. Conform dispozitiilor lui, oricine putea pune bazclcunui cui b ~ i dace sc dovcdca un bun organizator, dcvcnea sefulaccstuia. in ca drul Miscarii lcgionare, conducatorii organizati­ilor local e nu aveau nevoie de invcstirea conduccrii centrale,iar promovarca se faceau in unna unci competitii interne, incare cfistiga ee l mai bun mobi lizator. Membrii cu ibului craurcs ponsabili in primul rand in fata scfului de cuib, iar mai apoiacosta raspundca pcntru actiunilc grupului sau in fata super i­orilor ierarhici26

• in caz de activitatc in ilcgali tatc, cuibur ile depc 0 anum itii raw se puteau mob iliza la nivel local, rara inter­ver nia .xcntrului" ~i tsi duceau activitatca in funct ic de icrar­hiilc pe care Ie stabilcau ad-hoc. in accstc conditii, .xcntrul"trimi rca numai anumitc mcsaje, tan'! sa fie ncvoic sa aiba con­tactc pcrmancnte eu teritoriul. Aceasta era difcrcnta organiza­torica fata dc partidele politice, care erau pennancnt in co ntactoficial cu filialclc din tcritoriu si care in caz de ilcgal itatc numai putcau Intrcprind c nici un fel de activitat i.

Cu toate eli dispozitiilc ofic iale a le lui Co rneliu Codreanudadcau libertate de organizarc cuiburilor, icrarhiilc erau bine de­finite, pentru ca situatia sa nu scapc de sub control. Daca mcm ­brii cuiburilor acccptau sa activeze si in ilegalitate, trcbuiau saexecute ord incle .xentrului'' rara a face comcntarii si rara a scimplica inegal. Conform regu lilor stabilirc de la "centro", " toti

16 Zelea-Codrcanu, Cornetiu, Pel/tnt l.egionari, vol. I, Bucu­rcsti. Editura Scare, 1999, p. 263.

74

Icgionarii vor avca a singura pitrerc", iar .ncexccutarca unuiordin constituie una din ccle mai mari grescli posibi lc':". Cor­ncliu Codrcanu nu acccpta nici 0 abatcre de la dircctia stabilitain condini "de avaric" si astfel sustinca ca Icgionari "vor mer­ge uniti chiar pc un dru m rau (grcsit), pcntru ca drumul eel mairfiu estc dczunirea,,211. Pentru legionarii care rsi insuscau idea­lurile lcgionarc pana la capat, exeeutarea unui ordi n era ,,0 chcs­tiune de onoare?".

In momentul in care s-a pus problema rcorganizarii mis­carii in conditiilc dctcntiei prineipalilor Iideri, cam accasta eraprcgatirca ideologies a Icgionari lor. Bxista 0 oarccare ccrtitu­dine a tnsusiri i aeestor principii, deoarecc memb rii organizatieiinainte de a fi pr imiti in cuiburi trcbu iau sa parcurga 0 pcrioa­da dc prcgatirc ideologica . Avfind in vcdcre imprcjurarile dinprimavara an ului 1938, era ccrt ea numai elementele cele maicxtrcmistc sau indoctrinate erau dispuse sa sc organizezc lanivel local clandestin, pentru a intra in legatura eu noi i scfi dela Bucuresti.

Dupa arcstarca lui Corneliu Codrcanu si a principalilor li­deri, eo nducerea forma la a Miscarii leg iona re a luat -o eel maiina lt "grad" lcgionar aflat in libertate - Radu Mironovici (con ­fonn dispozitiilor "Ciipitanu lui"iw. Ierarhic, cI era Comandanta l .Bunci Vcstiri", fiind $i Intemcictor al Legiunii . Deoareee eraciiutat de autor itati, nu putca sa organizezc eadrclc atlate inlibcrtate $i statea ascuns. La 30 aprilic a avut lac pri ma Intruni­rc a "gradclor" Icgionarc, in urma convocarii facute de AndreiIoncscu, Intr-un imobil necunoseut de autoritati (in strada Olta­rului nr . 3). Rcspectiva intrunirc a avut doar rolul dc analiza a

27 Zelea-Codreanu, Comeliu, Carticica sefulut de euib, Bucu-resti, f.e., 2000, p. 27-54.

28 Ibidem, p. 46.29 Ibidem, p. 30.30 Palaghita, Stefan, Garda de Fier sprc reinvierea Romdniei,

Buc uresti, Editura Roza Vanturilor, 1993, p. 110-1 11.

75

cfcct ivclor disponibile, dcoarccc inc:"! nu sc stabil ise legal sta­tutul fina l al lui Com cliu Codreanu. Prescdin te al adund rii afest Ion Belgea si au mai participat: Radu Mironovici, Nicole­(a Nicolescu , Victor Dragoruircscu. Andrei Ioncscu, Ti ti Cris­tescu, Ion Dumitrescu-Borsa, Valeriu Card u, Ion Anton iu, Ste­lian Stanicel, lon-Victor Vojcn, Nicolac Horodniceanu, LuciaTrandafir, Horia Sima etc." Cci prczenti erau membri ai cui­bur ilor din Bucurcsti, cu cxceptia lui Iloria Sima, ca re era sin­guru l comandant Icgionar din provincic prczcnt la intruuirc. Elrcusisc sa fuga din Lugoj , dupa cc a stal douf zile la Episcopiagrcco-catclica din ace I e ras, iar ulterior locuind Ia cunost intcale sale din Capitalil. Horia Sima a fost desemnat sa stabilcas­cii lcgaturilc cu prov incia, intrucat nu era cunoscut de cadreleMinistcrului dc Interne din Bucurcsti. Mai avca ava ntaj ul calocuia la pcrsoanc care nu avcau lcgatura cu Miscarca Icgiona­ra (dcoarece se nascusc si crescuse in Bucurcsti, avea multecunosrintc in Capitu la, care nu stiau cii era legionar si ca era inconfl ict cu autoritatilc statului). Pe I<in'ga Horia Sima. in pri­mul "Comandamcnt de prigoana" au mai intrat lordachc Ni­coara, Ion Antoniu $i Ion Belgea (scful grupului)".

Activitatca aeestui grup era ingrcunata de dcsfasurarca pro­ccsului lui Comcliu Cod rcanu, dar si de risipirca nucleului desust incrc. La SCUlt timp dupa intrunirc, Radu Mironoviei a fostarcstat ;;i transferal cu domicil iul obligatoriu la MicrcurcaCiucB

. Ion Dumitrcscu-Borsa a fost nevoit sa fuga in Basara ­bia, iar pcntru sigu ranta si-a procurat 0 idcntitate falsaH

,

Activ itatea .Comandamcnrului de prigoana" nu a fostfoarte intcnsa in mai si iunic, deoarece dupa eondamnarea luiCornel iu Codreanu a unnat valul de desolidarizarc fat<i de Mis­carca legionara. in tcritoriu, Horia Sima stabilise doar uncle con -

31 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 262/1940, f. 85,n Palaghili'i , Stefan, 01'. cit., p. Ill ,n Ihidem .~4 Dumitrescu-Borsa, ton. 01'. cit, p. 238.

76

tacte firave in Banar", undc fuscsc scf de regiune pana in mo­mentu l desfiintarii Partidului .Torul pentru Tara" . DeoareceIon Bclgca a fa st are stat si tran sferat la Micrcurea Ciuc, la 16iunie s-au intrunit din nou comandantii legionari pcntru a de­scmna un nou lider al grupului . Gheorghe Clime (aflat in in ­chi soare), dupa cc a aflat ca Ion Belgca a fa st arcstat, l-a nomi­nalizat pe Ion Anton iu. Insa a fost prins si cl de autori tati ca­teva zile rnai tarziu. Pcntru moment, conducerea "Cornanda­mcntului dc prigoaua" a fost luatf de Constantin Papanace(conform unci liste trimisa de Gheorghe Cl ime)36. Acesta nu aput ut intrcprinde practic nici 0 masura, fiind arcstat la 25 iulic(grupu l macedonenilor din Miscarea lcgionarf era acuzat caprcgatca asasinarca regelui cu ocazia funerariilor regine i Ma­ria)" . Cu toate ca a fost cliberat la catcva zile, ncavaud lcga­turi dircctc cu student! macedoneni cxt rcmisti care pre gateauinca din rnartie atcntate contra inal tilor dcmnitari, ConstantinPapanaee a trebuit sa piece din Bucurcsti ~ i sa se ascunda inprovincie. Haria Sirna era la Inccputul lunii august singurulmcmbru al .Comandamcnrului de prigoana" activ, reu sind sastabilc asca lcgaturi cu judctclc din Transilvania si Bucovi ne.in dcmcrsul sau a fast ajutat si de Nicolac Pctrascu, care in iulieintrase in clandestinitate si venise de la Sibiu la Bucuresti pcntrua ajuta la rcorganizarca Miscarii lcgionarc". Dupf arcstarcalui Iordache Nicoanl la inccputullunii septcmbrie, Haria Simaa rcusi t sa controleze si organizatiile din Capirala".

Cu toatc ca nu era printre liderii cunoscuti ai Miscari iIcgionarc, Horia Sima intcrceptasc de facto conduccrca in varaanulu i 1938, prin lcga turilc pc care lc stabilise cu organizat iileteritoriale. in luna septcmbrie s-a produs 0 noua reorganizare a

35 Procesete lui Corneliu Zelea Codreanu, p. liS .36 Milcoveanu, dr., Serban, oj). cit., p. 45-46 .37 Palaghita, Stefan, op. cit., p. [1 1."C1· N· . JJ. uoreanu, Istor, op. cu., p. .39 Procesele lui Comeliu Zeiea Codreanu, p. 116.

77

"Comandamcntului de prigoaua", in conditiilc in care Va sileCr istescu si Alcxandru Cantacuzino cvadascra. Dupa mutarealui Comeliu Codrcanu de la Doftana la Ramnicu Sarat, contactuleu aeesta sc putea face mult mai user prin sotia sa care aveadreptul sa-l viz iteze de cate or i solicita. In accs te conditii,lidcrul spiritua l a l Miscarii lcgionarc putea deveni a rbitrulcc ntrclor de putere din .Comandamcmul de prigoana", eutoate ca in mod oficia l a facut numc roasc apelu ri la linis te.Ha ria Sima a spec ula t din timp accst moment, iar impreuna cuConstantin Papanacc a preluat inca din vara ingrijirca sotic i luiCod reanu. Prin intennediul accstcia, Horia Sima a cerut aeeep­lui scfului Icgionarilor sa prcia conducerca organizatici, dcoa­rece nu era cunoseut in Bucurcsti. Pcntru a ca pata importanta,ccrcrca sa a fest facuta printr-un bilct seris de Ion Dumitrcscu­Borsa, care se into rscsc din Basarabia [avfind ~i acordul luiConstantin Papanaee). Horia Sima i-a ma i transmis lui Cor­nel iu Codreanu cii in aceasta cali tate oficiala putea sa organi­zeze si transportul in siguranta al lui Vas ile Cris tesc u de laBrasov la Bucures ri, pr in lcgaturile pe care Ie avea in terito­riu' ". Cererca lui Horia Sima nu a fost satis facura de Iidcrullegionar in totalitatc, in scnsul ca I-a desemnat pc Vasile Cris­tescu sa preia conducerca .Comandarocnrulu; de prigoana''.Tot usi, conform dispozitiilor lui Corneliu Codrcanu, Haria Simaa devenit in mod oficial responsabil cu organizarea tcritoriuluitrebuind sa sc sfatuiasca si cu Constantin Papanacc". Noi istruc turi i s-a adaugat si Alexandru Cantacuzino. Pe fondulunei rcorga nizar i la nivelul cuiburilor, mcmbrii "Comanda­mcn tului de prigoana" au condus in corpore campania de pre­siuni asupra autoritatilor din toamna anului 1938.

40 Dumitrescu- Borsa, Ion, op. cit., p. 240-24 1.41 Papanace, Constantin, Cazul Horta Sima si Miscarea Legio­

narii (ultima discutie avula Cli [ostui Comandant), f.l., Bditura Elisa­Yaros, 1998, p. 19·20.

78

Dcsi "Comandamcntele de prigo aua" de la Bucu resti sufe­reau numeraase modificari de structure datorate dcscopcririilidcrilor, rcorganizarea in tcritoriu a deeurs rclat iv bine , dato­rita pregatirii idcologice cxpuse mai sus, da r ~ i cxpcricntci le­gionarilor vcchi care mai trccuscra prin pcrioade de clandcs­tini tatc. Chcia mobil izaui cfieiente a membri lor extrcmisti aiMiscarii leg ionarc a fost organizarca rclativ profcsionala a or­ganizat ici. Cclc patru .x orpun'' lcgionarc: al iutclcctual ilor, alstudcntilor, al muncitorilor ~i al clevilor au putut sa se rcorga ­nizczc tanl intcrvcntia .xxmtrului", ci doa r la semn alu l aces­tuia. "Comandamente lc de prigoana" au avut rolul de a asiguracoordonarca activitatilor, dar ~i de a clabora strateg ii de actiunc.

Activitatca intclectual ilor in timpul pcrioadci de c landes ­tinitate din 1938- 1940 s-a redus aproape cxclusiv la nivelul Bu­curcs tiului, dcoarccc aici puteau ofcri informat ii importante pri­vind plan urile autoritat ilor. In Capirala, accstia cra u incadratiin asa-num itul Corp al .Razletilor", din care faccau parte doc­tori, avocati, functio nari, prcoti etc ., grup care actiona individual.Prin infonnatiilc pc care Ie obrineau panicipand la diferite acti­vitati culturale, sport ive sau artistice , i-au infonnat pc mem brii"Comandamentelor de prigo ana" dcsprc intcntiile guvcmu luisi ma i a les desprc stadiul urmaririi noi lor lideri lcgionari' ".

Studentimea constituia unul din elemcnte le de baza aleMiscarii lcgionare inca de la fondare, dar abia in 1936 UNSCRa putut fi controlata excl usiv de nat ionalistii extremis ti. In spe­cial stu dcntii de la Drep t ~i Medici ne s-au indreptat spre Mis­eare a lcgionara, fiind "clemente" radicale. Ei crau in majori­tate fii ai paturii de mij loc de la sate (preoti, invatatori, tAraniinsta riti) si de la erase". Din Corp ul Studcntesc Lcgionar (CSL)s-au rccrutat "clemente" violcnte care prcgatcau atentatc asupra

42 DANIe , Fond DOP, dosar nr. 28011938, f. 2-5.4.1 Heinen, Armi n, Legiunea Arhanghelul Mihail. Miscare

sociaki si orgoniuuie potittca. 0 contributie la problema fascismuluiinternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 376.

79

dcmni tarilor statului. Ei sc organizau relativ repedc in faculratisi avcau avantaju l ca nu putcau fi idcntificati imediat. Studen­tii care nu locuiau la camino nu se trcccau in cfi rtilc de imobilsi astfel erau greu de controlat. Propaganda lor sc dcsfasura inunivcrsitati, ciimine studcntesti snu cu prilejul divcrsclor confc­rintc. Organ izarca era rcalizata pe facultati, iar in intcriorul aces­tora pc scctii". in pcrioada clan dcst initdtii, in uuivcrsitati s-aufacut grupc de studcnti Icgionari in funcpc de regiunile din careprovencau, pentru a facilita propaganda in provinc ie.

Corpul Muncitoresc Lcgionar (CML) a fost infiintat in 1936si a rcusit sa reeruteze 0 mare parte a muncitorilor care nu auadcrat la principi ilc comuniste. Multi dintre mcmbrii CML craumuncitori de prima general ie, mai slab salarizati ~i traind inconditii seminlrale.~5 Prineipalcle eentre ale organizatici aufost in Bucurcsri, Valea Jiului, la Uzincle Astra Arad, IAR Bra­sov , in porturile Galati, Brai!a, Constanta si Gi urgiu, la intrc­prindcrile pctrol icrc de pe Valea Prahovci. in per ioada clan­dcstinitatii, din randurilc lor au fost recrutatc .echipc de sa­crificiu" (folosite in mica rnasura pana in septcmbrie 1940).Principalul aport al CM L a fa st eel financiar, deoarece mun­citorii calificati castigau destul de bine si s-au ararat dispusisa-s i achite la timp cotizatiile'".

"Fraliile de Cruce" (FdC) activau in randu l clevilor deliceu, iar importanta lui nu a fost eu nimie mai redusa dedit acelorla ltor corpuri. Accasta organizatic din interioru l Miscariilegionare a fost structurata de Gheorghe Istrate dupe 1935.Organizarca era ascmenea cuiburilor, insf la nivcl ul claselorde liccu. Ca si in cuib urilc de legionari, obtinerea statutului demembru FdC se facea in urma unui stadiu de pregatire. Blcvi isub 14 ani erau numit i .Fratiori de Cruce" si luau cunostintade principal clc clemente ale doctrinei legionarc. Stadiul prcga-

~~ DANIC, Fond DG P, dosar nr. 28011938, f. 16-18.45 Heinen, Armin, op. cit., p. 380.~6 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 280/193 8. f. 19-23.

80

titor de intrarc in FdC sc facca in cadrul ,.Manunchiului depricteni", dupa care, in unna unci cxaminari privind lns usircadoctrinci ~i asupra caractcru lui, sc putea patrundc in organiza­tic . in general, in ficca rc rcscdinpi de jude] cxista 0 organizatieFdC, dcoarcee cxista eel putin un lieeu . Absolvcntii FdC ur­mau sil dcvina legionari dupa ee impl incau 18 ani, iar daca de­vcneau studcn]i intrau in CSL47. in 1936, aproxirnativ 2% dinclcvi i Iiccclor crau iuscri si in FdC, dar probabil numarulsimpat izanti lor era mul t mai marc". in timpul clandcstinitat ii,orgauizatiilc FdC crau eelc mai active, deoarccc rcalizau trans­ferul corcspondentci dintrc emisarii "Comandamcntelor de pri­goana'' si organizatiilc locale. Pcntru ca crau banuiti de activi­tali legionare in mai mica masura dedit alrc categorii, elcvii delieeu au asigurat suportul com unicational a l activitatilor dinpcrioada 1938-1940. Ei nu au participat la actiunilc radieal­teroristc dccat in eazur i izolate'".

in anii ilcgal itatii .carliste'', principala modalitate de men­tincre a spcrantci Icgionarilor a fost lansarea de zvonuri . in pewrioa da intcrbclica raspdndirca infonnatic i se facea cu mijloaccrudimcntarc, iar radioul era la lnccput. in sate, prcsa scrisa ajun­gea de cele mai rnulte ori eu intarzicrc . Astfcl ca, pr in difcritiemisari informatiilc despre Miscarca lcgionara ajungca la mcm­brii cui burilor, dcformatc de multe ori pentru ca organizatiilcloca le sa nu rcnuntc la atasamentul fata de Legiunc. in peri­oada 1938-1940, pr ineipala "t inta" a zvonurilor in Miscarca le­gionarf a fost Comeliu Cod reanu. Despre accsta se spunea caera in siguranta, iar Indata ce co ntextu l intern 0 va permite scva impune in fruntea guvernului . Irncdiat dupii pronu ntarea sen­tintci de condamnare, lcgionarii din tcritoriu au primit unele in-

47 Rosca, Nicolae, Ce este Friitla de Cruce. Origini-Organizare­Doctrine, 2004, <www.fgmanu.orgJdoctrinalfrat ia-pagl.htm>(30 ia­nuarie 2004).

48 Heinen, Armin, op. cit., p. 375.49 DANIe, Fond DGP, dosarnr. 280/1938,(3.

81

fonnaui con form caro ra Codrcanu sc afla in Gcrmania, deoa­rcec fug isc imprcunit e ll direetorul Inchisorii Jilava in timpulproccsului'". Tactica aceasta e ra folosi ta pent ru legionarii careavcnu dubii privi nd continuarca activitiltii in conditii de ilega­Iitate. Pcntru eei convinsi ca Miscarca lcgionara putca cuecri pu­terca pr in actiuni violcnte (in specia l in j udctcle din Transilva­nia unde avca colaboratori Horia Sima), sc trimitcau mcsaje con­form carom autoritat ilc se purtau dur eu Corncliu Codrcanu",dcsi mcsajclc acestuia din inehisoarc afirmau contrariuI. Chiarinai ntc de 30 noiembrie 1938, in uncle rcgiuni s-a lansat zvo­nul ca autor itatilc l-ar fi omorat pc Comeliu Codrcanu - probabilpcntru a se recruta noi adepti pentru cc lule le teroriste $i pentrua spori motivatia radicahlor" . Dcbusolarea produsa de strate­gia .Comandamcnrclor de prigoana" a fest marc, cac i, chiar dupamoart ca lui Cornel iu Codrcanu, multi IlU crcdeau in comunic a­Ide oficialc, astcprdnd mcsaj c de la 11011a condueere clandest ind.

Rcorganizarca Miscani lcgionarc in tcritoriu a Inccpur lasc urt timp dup f condamnarea lui Corneliu Codreanu si a fostcondusa de mcmbrii .Cornandnmcmclor de prigoana" in toatefazelc accs toru. Pcntru inccput, rcorganizarca a fast coordo na­Hi de lordache Nicoa ra si Victor Dragomirescu, care aveau lc­gaturi mai ales in randul studcntilor din Buc urcsti. in vizi uncalor, punetul forte al actiuni rrcbuia sa fie Corpul "Mota-Marin".Acesta fuscse infiintat in 1937 de Comeliu Codreanu si sc do­rca a fi un organism de natura paramilitara al Miscarii lcgio­narc. in faza initiala au Cost rccrutati tincri eu alura atlctica, daropozitia auto ritatilor fata de 0 ascmenea struct ura radicals asistat organizarca. Totusi, la nivcl institutional Corpul "Mota­Mar in" a continuat sa cxiste, iar in vara anului 1938 era con­dus de lordachc Nicoara, cunose ut ca student radical. VictorDragom ireseu era in vara anului 1938 ~i scful FdC, dupd ares-

5/) Ibidem, dosar nr. 11 /1938. f. 8.51 DANIe , Fond IOJ. dosar nr. 5411939, f. 103.~2 DANlC, Fond DGP, dosar nr. 1611938, f. I I.

82

tarea in noaptea de 16 spre 17 aprilie a lui Gheorghe Istratc. inprimele circulare emise de ace asta structure de rcorganizarc,cuiburile crau atcntionatc ca si-a facut aparitia studentul de pro­fcsie, cum sp unca u ei, care era agent a l Sigurantci si care ur­maroa idcntificarca structuri lor Icgionare in tcritoriu. Inca de lalnccput, "Comandamc ntul de prigo ana" anu nta prin circularesecrete cuiburile din teritoriu ca nu exista nic i un ordin deliniste si ca trebuiau Intrcprinsc ecti vitati de rcorganizarc. Incade atunei se aprecia ca sansclc de supravictuirc ale lui Corne­liu Cod reanu in Inchisoarc cra u red use si de aceca organizatiilclocale aveau datoria sa se lnarmeze voluntar, fiira a mai asteptaordine de la "centru" in aceasta directte".

Aetiv itatea clandestine a provocat uncle modificari in struc ­tura organizatorica traditionala a euiburilor. Scdintclc trcbuiausa se faca de doua ori pc saptamanfi, iar scfii de cuib avcau 0 ­

bliga tia sa raportczc in ee l ma i scurt timp superioritor ierarhicistructura organizatii lor locale: numa rul membril or, nivelul dedcvotament etc." Incepandcu luna iulie, legionarii nu mai aveauvoie sa se int runcasca in locuri publicc, ci numai in paduri saupc marginea raurilor unde se facca baie, ra.ra a rid ica dubiiprivind activitatilc lor. Lcgatu ra dintre cuiburi unna sa sc facaprin intermediul FdC, dcoarccc clcvi i crau banuiti in micamasu ra de act ivitati clandestine".

Incepand din aceasta faza , cotizatia a obtinut iarasi 0 in­semnatate fundamcntala pentru supravietuirca Miscarii legio ­nare. Nu se rcnuntasc niciodata la colcctarea ei, insa dupa dez­voltarea Partidului .Totul pentru Tara" nu mai a fost un ele­ment central de finantare, ci s-a folosit pentru necesitatile Ioca­le. Cuiburile, conform noilor instructiuni primite, aveau da­toria sa se lngrijeasca de dcs tinat ia cotizat iilor, iar eca maimarc parte a accstora sa ajunga la dispozitia "Comandamen-

53 Ibidem, dosar or. 15/1938, f. 149-150.54 Ibidem, f. 45.55 Ibidem, f.45-46.

83

tului de prigoa na':". Nu cxista informatii ea s-ar fi impus Hoicuantumuri ale cotizatiilor, da r avand in vcdcrc ca fiecarcmcmbru contribu ia lunar ell sumc de bani de valori constantc,"Comandamcntclc de prigoana" au avut fonduri suficientepcntru a pregati activitat i tcroriste.

Primul .Comandamcnr de prigoana" si-a fixat [inta de lu­em apl'oape in totalitatc 10 randul CSL. lnaintc de a intra invacanta, studcntii au primit dispozit ii sa reorganizczc structuri­Ie locale conform noilor principii. Ei trcbuiuu sa sc asigure cascfii de euiburi sc intalncau numai in locuri neutilizatc in modcurent (In special in paduri si munti). Lcgatura Cll "centro I"urma sa sc faca cxclusiv prin curieri, pcntru ea mcmbrii orga­nizatiilor locale sa nu sc cxpuna dcscopcririi de catrc autori­tati~7. Masura era bine gandita, deoarcce idcntificarca unuimembru al cuibului putea atrage deconspirarca intrcgii rctele.Aceasta deoarece localitatilc nu avcau multi locuitori si pricte­niile dintre membrii comunitatii erau user de idcn tificat . Din a­ccasta cauza, "Comandamentul de prigoana" a decis sa schimbcstructura cuibur ilor pcntru ca Icgionarii vechi crau cunoscutide autoritdti. Inccpand cu luna iulic 1938, a inceput 0 campa­nie de rccrutarc de noi cadre, care sa nu fie banuitc de comuni­tatca Jocala'", Organizatonc, masura a fost eficienta, insa s-adcviat de la critcriul traditiona l de rccrutarc a membrilor. Con ­form dispozitiilor lui Corneliu Codreanu, un aspirant la statu­tul de lcgiona r treb uia sa parcurga un stagiu de prcgatire detre i an i, dupa care era veri ficat daca si-a Insusit principiilc doc­trinare. No ii membri au fast intcgrati in cuiburi instantaneu, iarpc cei mai multi dintre ci i-a at ras caractcrul extremist-vio lental noii organizari.

inaintc de arestare, Iordachc Nicoara (care sc atla infruntea .Comaudamen rulu i de prigoana") a iuccrcat sa cxtinda

S61bidcm, f. 18.S7 Ibidem, dosar or. 11/1938, f.238.~8 Ibidem, f. 224-225.

84

activitatea Corp ului .Jvlota-Ma rin" in teritori u. in accst scop aplecat in j udctclc din Moldova pcntru a cval ua posibilitatilc.Paralel cu actiunca lui, in judctcle din Muntenia si T ransilva­nia a fost trimis Vic tor Dmgorrurcscu". Solutia rcorganiza rii inclandcstinitate prin intermcdiul Corpului "Mota-Ma rin" nu afast cficienta in ccle din urma, deoarece s-a limit at aproxima­tiv la nivclu l Bucurcstiului , iar in al doilea rand i-a implicatnumai pe studcnti.

Dupa venirca lui Herin Sima la eondueerea .Cornauda­mentului de pr igoa na", acesta a schirnbat strat egia de actiune,in sensul ca a mobilizat toate .corpuri le'' legionarc. inainte dea inccpc sa stabilcasca rclatii eu fostele euiburi, a impartit co­ruanda pc rcgiuni. EI le-a transmis celor care act ivau in ilega­litate sa nu astcpte instructiuni de la .ccruru" si di trcbuiau sase mobilizeze individual, in functic de ncccsitatilc tinutului'" .Pentru a facilita contactul Cll teritor iu l, Horia Sima a creal treicom andamcntc rcgionalc: la Iasi (pen tru Bucovina, Basarabiasi Moldova), la Bucurcsti (pc ntru Oltenia, Mun tenia si Dobro­gcn) si la Cluj (pcntru Transilvania si Banet). Fiecarc [inut ur­rna sa aiba un comitet format din trci lcgionari. Acestora li sesubordonau organizariilc loca le, iar membrii comitetelor ur­mau sa stabilcasca lcgaturi cu scfii comandamentclor rcgiona­lc". La Bucurcs ri. cxista 0 pcrsoana care facca lcgatura intredclcgatii rcgiun ilor si Horia Sima. Aceasta persoand nu era incvidcntclc Ministcrului de Interne deo areee Ha ria Sima a avutgrija sa desemuezc legionari din provincic, in special din Tran­silvania . In general, student ii au primit accasta rcsponsabi li­tate. Odat a ajunsi in Bucuresti, delegatii Inchiria u 0 camera lao adresa comunicata din timp co mandamentelor rcgiona le. A-

~ ibidem, dosar nr. 54/1939. f. 103.• Tinut = unitate administrat ive creal! de Caro l al II-lea in

tirnpul regimului sau autoritar. care reunea mai multe judete611 DAN IC, Fond DGP , dosar nr.15/1938, f. 90.6 1 Ibidem, f. 24 1.

85

ccsria intrau in lcgarura prin parole cu persoana de lcgaturii,carc-i lndrumau spre loeurile unde urmau sa se vada cu HoriaSima. Intfllnirile dintrc acesta si delegati au avut loe pe strazisau in localuri publicc ~ i niciodata la domiciliul sau, pentru anu exista riscul identificarii de catre politie" .

Propaganda pentru racolarea de noi mcmbri sau de acti­yare a fostelor cuiburilor s-a filcut cu multa atentie. inca de lainccput, Horia Sima a anuntat prcgatirca unor actiuni violentesi de aceea a dat dispozitii ca fiecare membru al cuibului sastrfmga in eel mai scurt timp suma de 50 de lei pentru a satis­face uncle chcltuicli necesare prcgatirii reactiei fata de autori­tatilc statului'". De asemcnca, scful "Comandamentului deprigoana" a dat dispozitii in luna august membrilor CML sarccrutczc noi muneitori in aeest corp (in special la rafinariilede petrol de pc Valea Prahovci)". Integrarea muncitorilor inactivitatca de clandcstinitatc avca rolul de a aduec bani pentrucampania tcrorista pc care a prcgatca noul "Comandament deprigoaua". Horia Sima s-a Indrcptat sprc Valea Prahovci dcoa­rccc muncitorii de acolo crau binc pHHiti ~ i puteau cotiza sub­stantial, iar prin apropicrea de Bucurcsti so diminua din riseultransfcrulu i de fonduri. Conform circularclor crnisc in luna au­gust 1938, in fruntea cuiburilor trebuiau plasati mcmbri noi aiMiscilrii legionare, care aveau avantajul ea nu crau banuiti deautoritati". Dar, in acelasi timp, ei nu erau .Jegionari vcrita­bili" conform dispozitiilor organizatoriee emise de CorneliuCodreanu. Noile cuiburi erau reduse ea numar 1a nivelul decinei clemente, sub denumirea de "mana de lcgionari". De ase­menea, corcspondcnta si arhiva trebuia sa fie tinutii de mcm­brii eare nu mai activasera in Miscarca Iegionara" . Conform

621bidem, dosar nr. 252/1939, f.295.63Ibidem, dosar nr. 4/1938, f. 216-217 .641bidem, f. 184.65 Ibidem .66 Ibidem, f. 319-320.

86

noilor dispozitii, in masura pos ibilitatilcr, legionarii trcbuiau safaca propaganda in afara judctclor de rcsedinta, dcoarccc aieinu crau cunoscuti de autoritatile polit icncsti sau de jandanni".Femeile nu mai aveau drcptul sa activcze, pcntru cil. se considcradi puteau ceda mai user prcsi unilor in eaz de descopcri rc" .

Une le organizati i locale au folos it mctodc originalc pcnt rua rcstabil i lcga turi lc. in vara anului 1938, autoritatilc se con­fruntau c u fcnomcnul sabotarii activitatii cchipelor regale" lasate dc cn rc legionari. Ei se intcgrau in rcspec tivclc ech ipe, iarpc langa faptul ca Ie dctumau scopul initial, transmit cau infor­mati i sprc scfii de c uiburi care acrivau in cla ndcstinitatc" . inBanat, tincrii lcgionar i au Infiin tat in sate ech ipe de fot bal, iarIncepand cu august 1938 au organizat compc titii. Prin inter­mcdi ul acestor dc plasari se facca u schimburi de informatii ~ i

sc transmiteau mesaje de la "Comandamente!e de prigoa na?" .Struc tura conspirativa gandi ta de Horia Sima a fost me n­

, inuta !ii dupa ce in frun tca .Comandamenrului de pri goana'' avenit Vasile Crist escu, deoarece accsta nu avca contactc in tc­ritoriu. Horia Sima avca intruniri regulate cu dclegatii d in pro­vineie, iar in Transilvania sc folosea de lcgaturilc proprii saude ale lui Nicolac Pctrascu. Cci doi fuscscra eolcgi in facu l­tate, iar dupa 1935 au colaborat in ca litatc de lidcr i ai Rcgiu­nilor Timisoara ~ i Sibiu. Autornatilc loca le inforrn ascra inca din1937 .x cntrul' ' dcsprc modalitatea co nspirativa ell ca re lucraHoria Sima. Dupa tuna iulie 1938, Sima rcusisc sa puna la caleo retca de co ntactc care sc Intindea de la Buc ures ti pana la Ti -

67 Ibidem, dosar nr. 1611938, f. 82." Ibidem, f. 60.• Regimul carfist a dispus ea pe timpul vacantei , studentii sa se

constituie in •.ecbipc regale" ca re sa studicze starea taranilor $i a sa­telor Romaniei. Asrfel. autcritatile sperau ca tinerii vor fi indcpartatide Miscarea legionara.

,. Ibidem , dosar nr. 278/ 1938, f. 8.'II Ibidem, dosar nr . 15/1938, f.66.

87

misoara. cu uncle pozitii in Bucovina ~ i la lasi". La inceputullunii septembric 1938, primelc cforturi de inarmarc au dat roa­de, autoriratilc dcscopcr ind in Bucovina arscnalc de armc albe~i de foe, achizitionatc in scopul comitcrii unor atcntatc".Conform dispozitiilor date in august, ficcarc organizatic trcbu­ia sa prcgatcasca eelule tcroristc. Membrii accstora urmau sasc inarmczc si sa actioncze pe eont propnu".

Rezultatele "pe tcrcn" ale "Comandamentclor de prigoa­nii" in vara anului 1938 au fost destul de modeste, in eiudacforturilor. in special s-au tipar it manifesto ell atacuri impo­triva lui Nieolae Icrga" sau Armand Calincscu74 (considcratipriucipali i responsabili pentru arcstarea lui Comcliu Codrca­nu). Raspdndirca acesto ra se facca fie de la om la om, prin in­lenncdiul cunost intelor lcgionarilor, fic prin intennediul FdC­istilor care Ie plasau in curiilc postalc" . Tiparirea sc realiza lanivellocal, unde cxistau inca din pcrioada activitatii legale cen­tre de multiplicarc nccuncscutc de autoritati.

Cea mai importanta uctivitatc de propaganda din pcrioudaamintita a fost tiparirca si distribuirca brosuni Adeviindui des­pre procesul lui Comeliu Z Codreanu. Maiu 1938. Tcxtul fuse­se scris de Ion Belgea ~ i euprindea note luate de participantii laprocesul lui Comeliu Codreanu din 25-27 mai 1938, plus co­mentari i prin care scntinja era prezentatii ca ncdrcaptn". HariaSima i-a dat manuscrisul lui Nieolae Petrescu, care s-adcplasat la Sibiu undc avca relati i la tipografia organizatiei re­ligioasc ..Oastea Domnului" (aco lo editase in 1936 si lucrareaPentru Legionarh. Brosura a fost tipiirita in 4.000 de cxem-

• Vezi Anexa ttr, 3.1 1 DANIC. Fond DGP. dosar nr. 4/1938, f. 288.71 Ibidem, dosar nr. 54/1939, f. 108.73 Ibidem, dosar nr. 11 /1 938, f. 224.74 Procesele lui Carneliu Zelea Codreanu, p. 117.7~ DANle, Fond DGP. dosar nr. 1111938, f. 224.71> Procesele lui COr11e1i1i Zelea Codreanu, p. 116.

88

plarc, iar tirajul a fost complcr la jumatatca luni i august" . Dis­tribupa unna sa se faca prin curicri ai co manda mcntclorrcgionale ~ i transportatc in cantitaj i mici pcnrru a nu fi desco­per ite. Brosurilc care trcbuiau sa ajungf In Cluj au fos t ioSt1.xapturatc" de autoritati in t impul Iransportului, ulterior fiindidcnt ificata si tipogrnfia. Nicolac Pctr ascu a rcusir in timp utiIsa fuga din Sibiu la Bucurcsti".

Cu toate ca a fost idcntificat locul de tiparire ale brosurii,accasta a rcusir sa fie disrribuita in toata tara. La sfarsitulluniiaugust apar primclc informatii privind cxistcnta brosurii, pccand Horia Sima lnccpusc organizarca comandamentc lor re­gio nalc. Este posi bi l ea brosurilc sa fi fost prc! uate de torircprczcntantii rcgional i in acceasi zi de la S ibiu, dcoarcee des­eopcrirea tipografi ci nu a dus si In confisearea intregului mate­rial. Excmplarc a le accstcia au fost idcntificare de autoritati laBucu resti , A lba Jul ia, Tccuci, Piatra Ncamt etc ."

Lcgionarii au incereat si utili zarca unei noi fonnc dc pro­paganda, prin radio, eu toatc cii din Inchisoarc Corneliu Cod rea ­nu sustinca ca accasu metoda poatc duce la agravarca situatic icclor afial i in dctentic" . Postu l s-a num it "C hemarca strabu­na,,8 l, dar la 29 iunie a fost deseopcrit, iar cci sasc lcgionari ca­rc-l intretincau, arestap" . Haria Sima nu a tinut scama de rc­comandarilc lui Corneliu Codrcanu ~ i a incurajat aparitia pa s­turilor dc radio clandestine. lnformatia nu mai putea fi astfelcontrolata de autoritat i prin mijloacclc c lasicc, iar propaganda

77 DANIC, Fond IGJ, dosar nr. 54/1939, f. 15S.7~ Chioreanu, Nis tor, op. cit., p. 34.19 DANIC, Fond DGP. dosar nr. 15/1938 f. 226; DANIC,

Fond DGP, dosar nr. 4/1938, f. 19.1.0 Procesele lui Corneliu Zelea Codreanu, p. 119.II Serafim. Alexand ru, In umbra Capitanului (4)", in Per­

maneme, an IV, nr. 312001.n Dosar Haria Sima (1940-1946), ed. Dana Beldiman, Bucu­

resti, Editura Eveniment ul Romancsc, 2000, p. 64.

89

prin accasta metoda era mai icftina . La sfilrsitul lunii septem­bric, in Constanta legionarii au creat un post elandestin de radio,care avca acccasi lungimc de unda cu Radio Bucurcsti. Ascu l­tatorii acestci frccvente putcau afla infonnatii dcsprc noua orga ­nizarc a Miscarii legionare, iar membrii gruparii erau indem­nap sa sprijine cforturilc de rcorganiza rc in clandcst initntc" .

Atat in viziunca lui Iordachc Nicoa ra, cat si a lui Ha riaSima. reorganizarca structurilor locale avca ea obicctiv deelan­sarca unor actiun i violente con tra autoritatilor statului. Dcoa­rece in toamna anului 1938 contcxtu l international a fast ten­sionat de ascensi unca Gennaniei prin criza cchoslovaca, Mis­carea lcgionara a dcc lansat un proces de presiunc asupra gu­vcmului. inca de la inceput, noua conducere a fast consticntaca 0 astfel de atitudine putca provoca doar doua rcac tii: 0011.1­borarea statului sau represiunea totala. insa ..Comandamentulde prigoana" a fost dispus s:1 ristc. in noua formula de condu­cere cxistau •.clemente" dcstul de cxtrcmist c: Vasile Cristescu,Alexandru Cantacuzino. Iloria Sima, Constantin Papunacc, carese infruntascra de mai multc ori direct cu autori tatile statu lui.

Declansarca actiunilor violcntc la adresa sta tului s-a legalde eonsolidarca organizatiilor, dar si de reorganizare ..Coman­darnentului de prigoana" dupa intoarcerea la Bucurcsti a luiVasile Cristesc u ~i Alexandru Cantacuzino (septembric 1938).Conform unor sursc, eel care a gandit noul plan de actiunc ar fifost Horia SimaH~, Insa in cele din urma a Cost aprobat dc tot"Comandamcntul de prigoana", dcoarcce el nu avea atunciputcrc suf icicnta pcntru a organiza singur actiuni violcnte. Dcz­baterea proiectu lui s-a facut in casa pari ruilor lui Titi Cristes­cu" (in cartcru l Tci), iar pcntru inceput mcmbrii conduccriiclandestine au hotarat sa tnccaps 0 campanie de raspdndirc de

BJ DANle . Fond DOP. doser nr. 15/1938. f. 269.II-l Palaghita, Stefan, op. cit., p. 114 .8S Ibidem.

90

manifeste osti le guvernului si monarhului, ca metode de presi­unc. Componcnta "Comandamcnlului de prigoana" din perioa­da acti unilor teroriste nu s-a putu t stabi li in ccrcetarea de fatain totalitate, lnsa cclc ma i importante "clemente" au fas t cucertitudine urmatorii: Vasi le Cristescu, Horia Sima, AlexandruCantacuzino, Victor Dragomircscu, Nicolac Petrescu, TitiCristescu". Vasi le Cristescu era conducatorul legitim al gru­pului deoarece primise invcstirca de la Corneliu Codreanu dinInchisoarc si era un comandant legionar cunoscut. Ha ria Simastabilise contacte serioasc ell teritoriul si de asemenea co ntro laactivitatea Corpului "Razleti" din Bucuresti (in septembrie 1938,acest "corp lcgionar" era condus de ing. August in Micu ~ i aveainformatii d in inalte cercuri guvcrnamcntalc: Istratc Micescu,Valcr Pop, dr. Constantin Angelescu, Alcxandru Vaida-Voicvodetc., prin pe rsoanc de legatura37

) . Alcxandru Cantacuzino erauna dintre principalele pcrsonalitati ale Miscarii legionare, darcu un temperament colcric, fiind adept al extremismului. Dupaevadare a stat ascuns 0 perioada in Bucurcsti la rude a le sa le,care nu puteau fi pcrchezitionatc datorita pozitiei soc iale. Um­bla rclativ liber pe straz ilc Bucurcstiului, dcghizat in ofitcr,insa in cele din urma, la 28 octombrie 1938, a fost prins ~i inchisla Ramnicu Sarat. Victor Dragomirescu era un vechi membrual "Comandamentelor de prigoaua'' ~i probabil se ocupa cu or­ganizarca scctorului studentesc, prin intcnnediul Corpului "M o­ta-Mar in" . Nicolac Petrescu, datorita cxpcrientci sale tipogra­flee, s-a ocupat ell tiparirca manifestclor $i publicatiilor clan­destine, organizand 0 tipografic ilegal a in comuna Colentinade hl nga Bucuresti, cu ajutorul unui alt grup de legionari dinCepitala . Titi Cr istescu era un abil organizator al intrunirilor"Comandamcntului de prigoana", iar rolul sau era sa ident ifieenoi adrese despre care autoritatilc nu banuiau ca puteau fi utili­zate de Icgionari. Este foarte probabil ca din .Comandamentu l

86 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/1940, f. 86.81 Doser Haria Sima (l940-1946), p. 116-117.

91

de prigoana'' rcorganizat in toamna Sl! Ii facut parte si IonDurnitrcscu-Borsa ~ i Constantin Papanacc, dar au fost ncvoitisli stea rnai mult ascunsi si nu au putut sa participe la acrivita­tile teroriste.

Faza prcgat itoarc a rcactiei violente fata. de autori tati aconstat in raspandirca de manifeste ofensatoare la adrcsa gu­vcrnului ~ i mai ales la adresa lui Annand Cal iucscu. Organi­zatiilc locale au primit dispozitii sa gascasca noi modal itati demultiplicare a manifcstclor primite de la .xcnrru''. in general,cadrcle recent recrutat e dintrc muncitori si student! s-au ocupatde eccesta opcratiunc, lot accstia aviind rcsponsa bilitatea de alipi afisclc. Datoritii faptului ca numarul mcmbrilor dintr-u ncuib sc rcdusese la cinci, iar cuiburile nu sc cunostcau intrcele. fiind responsabile doar fata de scful de tinut, au avut cfi­cienta in toamna anului 1938. Manifestclc contra guvcmuluiau ajuns in uncle zone si in mediul rural, ceca ce a crcat a rc­actio violcnta a angajatilor Ministerului de Interne, deoarcce nurcuscau sa idcntiflce rapid retelele'". Uncle dintre manifcste e­mu distribuite cu rul diversionist, deoarcce se anunta ca in scurttimp Comeliu Codrcanu va fi c1ibcrat, iar urmatorul guvem vafi lcgionar' ". Tactica din vara privind contradictia stinlor a fostprclungita, astfel ca zvonistica referitoare la statutul lui COl·­neliu Codrcanu a pcrsistat. Distributia matcrialclor de pro­paganda s-a rcalizat in toate zonclc tarii: Cluj, Bistrita, Slatina,Ccmauti, Silisrra'", ceea ce dovcdcstc cli. noua eonducere clan­destine a reusit sa mobilizeze aproximativ toate fostele organi­zat ii locale. Accs tc manifeste purtau titluri diverse, uncle ex­plicitc in ceca ce privesre continutullor: "Consilierii regali lip­siti de dcmnitate" , ..Scrisoarea lui Comeliu Codreanu catreDomnul Nicolae Iorga", "Catre opinia publica romdneasca",..Conc luziuni", .Dragi camarazi si iubiti prieteni ai Lcgiunii",

118 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 35.H9 DANIe , Fond DOP, dosar nr. 1611 938, f. 40-4 1.90 ibidem, dosar nr. 11/1938, f. 12 1-212.

92

.Adcvarul in procesului lui Corneliu Z. Codrcanu - Maiu 1938",

.Priviji pc accsu rrei", .Maicstate", "Catre tot i Rornanii", ..Ca ­Ire toata suflarca romancasca din Ardcal'', ••Scrisoare catrct.r.s.s. Patrinrhul Romdnici"...Romani" etc. Nu in toatc rcgi ­unile legionarii care activau c1andcstin au fast eficicnti in dis ­tributia de manifcste. in tinutul Murcs, de pilda, pc parcursulanului 1938 au fast identificati 96 de distribuitori, dintrc care 52au primit diverse ped cpsc, iar numai 12 au fost acbitap'" . Aucxistat cazuri in care cci prinsi cu material e interz isc au fasttrimisi cu domiciliul obligatoriu la Micrcurca Ciuc .

..Comandamcntul de prigoana" a incercat sa cditczc inroamna anului 1938 un ziar clandcstin. sub dcnumirea Curie­nd tegionar. Tipografia a fost organizata in luna octombric decdtrc Titi Cristescu, care a identificat in comuna Colcntina unspati u sigur. Nicolae Pctrascu a prclu at cdita rca tipdriturilor,fiind ajutat de V. Suciu. Para lel cu tipar irca manifestelor, aces­tia au strans si matcr ia le pent ru publicatia Curiend Iegionar,nurnarul I al accstcia fiind datat 20 noiembric 1938. Distribu­tia cxcmplarclor s-a facut cu marc atentie, ea si in cazul brosuriiAdevdrul despre procesut lui Comeliu Z. Codreanu. Maiu 1938,fiind implicati putini delegati ai organizatiilor regionale pcntrua nu atrage atcntia. Raspandirca ziarului s-a rcalizat noaptca, prinaruncare in curtiIe caselor sau pc striizi le din marile erase".Continuitatca publ icariei a fos t intrcrupta de descoperirca tipo­grafiei clandestine la 3 deccmbrie 1938, insa Nicolae Petrescua rcusit sa scapc in timpul dcscinderii fortclor de jandarm i" .

Manifestclc care au anunta t dec lansarca ate ntatelor tcro­riste au cupr ins amcnintari expli cite la adresa inaltilor dcmni­tari si au fast semnate de prin cipali i membri ai "Comandamen­tului de prigoana" - Vasile Cristescu ~i Alexandru Cantacuzino.Prin mesajcle accstora, Armand Calincscu era facut respon-

'I Ibidem . f. 236-237.9Z Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 144.93 Ibidem, dosar nr. 26211940, f.87.

93

sabil de tensiuni le din trc rege si lcgionari, fi ind amenintat vio­lent. Nume le lui Horia Sima nu a aparut in nici un documentpropagandistic din accasta pcrioada. Con form cercc tarilor do­cumcntare facutc pentru lucrarca de fata, abia in luna ianuarie1939 Sima apare in circularclc de urmarirc tr imisc de Politicsau Jandarmcric, as tfel Inclinam sa crcdcm ea autor itatilc nu -icunosteau act ivitatca in "Comandamentul de prigoana". Deoa­recc vcnisc din provincie, nu era in evidcruclc Prcfecturii dePol itic Bucuresti, iar cat a locuit in Capitalf a avut diferite a­drcsc si identitati, in cclc mai mu lte caz uri deghizandu- se intimpul intalnirilor Cll reprczcntantii provincici". Nicolae Pe­trascu, exponent si el a1 provincici, fuscse dat in consemn lafrontiera inca din 7 octombrie pcntru cii s-a dovedit di a tiparitbrosura Adeviirul despre procesul lui Come/iu Z. Codreanu.Maiu /93895

, iar mai apoi si ziarul Curierul Legionar .Prima circulars, emisii de Vasile Cristescu, cu data de I oc­

tom br ie 1938, a avut un ton modcrat pr ivind amenintari ledircctc. Mcsajul centra l spunea eil lcgionarii au fos t Intotdcau­na putcmici, iar numai intcrvcnti ilc lui Corneliu Codreanu i-aulinist it. Vasile Cristescu il sfatuia pe Armand Calinescu sa nuincercc omordrea lui Comcliu Codreanu deoarece legionariierau in mas ura sa dcclansczc 0 .aevolutie nationala''. In fina l,rege le era rugat, prin circulara, sa nu mai primcasca sfaturilelui Armand Calinescu deoarece acesta "se pu nc Ia adapostulnumelui regal" pentru ea "sa faurcasca prapastia insangcrata incare sa se prabuseesca Tara si tronul?".

Mesajul trimis de Alexandru Cantacuzino prin circularaemisa Ia 13 oc tombrie 1938 a fost mult mai du r, anuntdnd ca.Jvliscarea legionara a hotarat sa puna capat Indrazneiilor d-IuiCalinescu". Ca si Vas ile Cris tescu, Alcxandru Cantacuzino apre­CIa ca numai insistcntele lui Comeliu Codreanu au provocat

94 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f.210 .95 Ibidem, dosar nr. 5411939, f. 158.')6 Dosar Haria Sima (/940·1946), p. 76-77.

94

lipsa de act iunc viclcntu a lcg ionari lor, dar ca accasta pc rioadaera la final".

Noi lc mcsaj c se bucurau de Icgitimi tate deoarcce craucruise dc cci mai inalti rcsponsabili ai Miscan i legionarc afla tiin hbcrtatc. Horia Sima, prin Co rpul ..Razleti", a anal din ccr­curi lc guvemamcnta lc ca Palatul nu a aVUI nici un fel de reac­tic la anunturilc facu tc de legionari si astfcl "Comandamentulde prigoana" a decis dcclansarca actiunilo r tcrori ste. inainte deprimclc atcntate, in Bucovina ~ i Transilvania au aparu t douil ma­nifc stc care faceau rcfcrirc cxplic ita la Carol al Il-lca, acuza ti­ilc fiind dintrc eclc ma i dure. Prin man ifcstul .Priviti pc accstitrci", " Marcie Strajcr' ' (Carol al II-lea), Imprcunii cu "MarcaStrajeriW' (Elena Lupescu) :,; i .Al trcilc a Marc Striije r al tarii"(tatal Elcne i Lupescu), crau ac uzati cii Ii favorizau pc cvrei indctrimcntul romanilor. Se mai afinna ca legionarii avcau..datoria morala" sa scapc tara de acca ..plaga, ~i Neamul Ro­ma nesc va fi rccunoscator". inlr-o alta circulara care a aparutin Transilvania, scmnata de un ofitcr in rczcrva, Caro l al II-leaera acuzat ca a fugit in timpul razboi ului de pe front :,;i ca .jacco imcnsa avcre pe seama poporulu i':". Din randul studcntimi idin Ccmauu a fost em is un alt manifest, prin care Carol al Il-lcaera acuza t ca s-a .Jnvrajbit personal cu tiucrctul tarii'', peutru aapilra .cauumitc interesc jidovesti''. Finalu l manifcsrului era ul­timativ: .Jvlajcstatc, ori te Impaci cu Na tia Romancasca, ori tre­bu ic sa gasim alta solu tionarc problcmci deschi scr'".

in accasta faza a actiunilor tcrorisrc, mcsajul anti-cvrcicscnu sc datora an tisc mitismului Miscarii Icg ionare, ci eompro­miterii lui Caro l al Il-lea, ca re era aeuzat cii ii proteja pe evre i,trur-o cpoca in care in Europa se luau masuri de izolare a aces­tora. Noua gencratic era atrasa de ant isemitism Intr-o masuramai mica decat eea vcche. Nationalismul lor avca mai dcgraba

97 Ibidem, p. 82.9K Ibidem, p. 85-97.w Ibidem, p. 84.

95

rad acini in criza integriirii tincrctu lui in viata statu lui dedit indoctrine lui A.C. Cuza de la sfa rsit ul secolului al XIX-lea.Sprc sfa rsitul ani lor 1930, chiar Comeliu Codrcanu rcnumascla principiul antiscmit radical , mai ales la "numerus nullu s",iar prin uncle eireulare anunta cii va cauta modalitati de intc­grare a populatici mo zaiee in eadru l noului stat legionar.

Prim cle manifestatii publiee ostilc la adresa eondueeriistatului au fost facute de srudentii legionari, eu ocazia inccpc­rii anului univ crsi tar (24 oetombric 1938). Manifcstatia ceamai binc pusa la punet a fost cea de la Ccmauti, unde rcor­ganiz arca sc fi icu sc in eclc ma i miei dctalii . Stu dentii Icgionariau rcusit sa se inflltrczc in programul oficial al ceremonici , iarSebastian Moeanu a luat cuvantul imcdiat dupa discursu l ofi­cialitat ilor. Textu l care unna sa fie citit fuscse aprobat in prea ­labil de ccnzura, Sebast ian Mocanu ncabatandu-sc initial de lalitera acestuia. in sa la crau eei mai importanti denmitari ai li­nutului , in frunt e eu rezidcntul regal , prof. Alexianu. Dupd ei­tirea discursului , srudentul a ecrut un moment de reeulegere inmemoria colcgilor morti, gest aceeptat de toata asistenta. lnsain timpul momcntului de reeulege re, Sebastian Mocanu a soli­citat pe un ton violen t cliberarea lui Comcliu Codrcanu si atuturor legionarilor care avcau domiciliu l obligator iu. in ecclmoment, oficial ii univcrsitatii au parasit sala, iar apoi studcntiiau intonat Imnul Regal ~i catcva cantccc Icgionare. La scurttim p, manifcstatia a continuat in curtca univcrsitatii , unde stu­dentii protcstatari au dce is sa trimita un memoriu carrc rcgeleCarol al II-lea. Ulterior, coloana de srudenti s-a indreptat sprccaminul studentesc ,,A.D. Xcnopol" si s-a baricadat in interio­rul accstora. Deoareee in eras nu s-a produs nici 0 solidarizareeu prot cstul studcntesc, legionarii baricadati s-au predat aut ori­tati lor, fiind dcfcrit i Tribunalului Militar Ccmauti . Scnatul U­nivcrsitatii s-a intrun it imcdiat in ~edinta urgcnra ~i a dcc iscxmatricularea a 73 de studcnti impl icat i in protest 'P. Organi-

1011 DANIC, Fond DGP, dosa r nr. 16/1938, f. 69-70.

96

zarea manifcstatici nu a fast facuta de un legion ar local, con ­form noilor instructi uu i care stabi lcau d nu sc va actiona injudctclc de rcscdinta. Protcstul fuscsc prcgatit de avocatulEmil Pop din Cluj, care in perioada premcrgatoarc a fost de­gh izat in haine de calugar. Dupa incident a plccat la Bucuresri,unde a fast tinu t ascuns de legionar ii de acolo!".

in timpul proccsului , studcnti i au avut 0 atitudinc j igni­toare la adresa Tribunalului Mil itar Ccruauti. Dintrc cei 73 deinculpati, 70 au fost condamnati la 2 ani de Inchisoare, plata a2.000 lei cheltuiel i de ju decata, pierzandu-si ~ i drepturile cera­[cncsti pen tru cinci ani l 02

• Lidcrii acestui g l'Up au fost lnchisi inpenitenciaru l de la Sat u Marc, iar restul la penitenciarele dinAlba Iu lia si Chisinau . in rest, nimeni n-a avut vrco rcact ic pu­blica fata de gestul lor. Protestul de la Cemaut i a fast consi de­rat insa de "Comandamentu l de prigoana" 0 reusita, anuntan­du-sc astfcl noi actiuni , de accastf data violc ntc. S-a lnccrcat ~i

la Cluj 0 manifcstat ic. tot ell ocazia dcschidcrii anului uni vcr­sitar. in momcntul in care un oficial al univcrsitarii a solicitatstudcntilor sa intonczc imnul ,.T raiasca Regele", legiona rii dinseta au raspuus ell fluic riitur i, dupil care au urmat busculad c cupoli tia . La iutcrvcutia fortclo r de jandarmi mani fcstatia a fastrisipi ta si au fost facutc arcs tari printrc prorcstatari!" .

Protcstclc studcntilor au testat tcrcnul penlru actiuni lctcroristc, care cra u studia tc inca din luna august a an ului 1938.Pentru unii legionari , inca de la acea data era evi dent faptul caliderul lor nu mai putea sciipa eu viata din inchisoarc in con­ditii nonnalc, considcrand di doa r prin actiuni violcntc sc puteaurcali za prcsiuni asupra statului'". Unii legionari din Corpul"Razleti" au primit misiunea de a studia siste mul de securit ateal Bancii Nationale a Romaniei (in continuarc BNR), in vcdc-

WI Ibidem, f. 80.102 Ibidem, dosar nr. 11 11 938, f. 224.10J ib idem, dosar nr. 278/1938, f. 35.W~ Procesele lui Comeliu Zelea Codreanu, p. 131-132.

97

rca ocupdti i accstcia de forte lcgionarc. Prin intennediul unuiang ajat al BNR, .Comandarucnrul de prigoana" a procuratplanul bdncii centrale, care includca posturile de paza si loca­lizarea tczaurului. Con form raporlului Jacot de legionarul carea furnizat pla nul, teza urul era imposibi l de capturat dcoarcccsc cfcctuasc ra noi lucra ri de consolidarc a sccuritatii, insa im­pactul ocupa rii BNR ar fi fost marc' " .

La sfarsitul lunii scptcrubric , lcgionarii din teritoriu auallat pcn tru prima da ta de planuri le privind 0 lov itura de stat !":,> i astfc l au inccput prc gatirilc. No ile instructi uni prevedeau caorganizat iilc locale trebuiau sa-si achizitionczc singure Iogis­tica, astfcl ea organ ele politiencsti nu au putut intui locatiilc incare urmau sa se dea loviturilc tcrorisrc. Tot ec sc stia la nive­lui Dircct ici Gcncralc a Politici era ca 1a Inccputul Iunii noiem­brie unnau sa aiba lac actiuni rcvolutionarc, in care unnau safie implicat i Icgionari de data reccnta, nccunoscuti de autori­tat ilO7. inca de Ia incep urul luni i octombrie , autoritatilc dinCluj s! Ccrnauji cunosteau ca unncazd un val de violcntc, insaccrcctilrile nu au identi fieat atcntatori i'". Planul "Comanda­mentului de prigoana" prevedea ca momcntul central al lovi­turii sa se dea dupa plccarca regelui la Londra, pcntru ca, insiruatia de debusolare creata, sa fie c libcrat Comeliu Codreanusi chiar sa fie numit pr im-ministru. Studcnti i rasp andcau dejazvonuri dupa incepcrca cursurilor ea urmeaza elibcrarea luiCorneliu Codrea nu, datorita cvcnimentelor cxtcrnc favorabi leMiscarii legionarc'" . La Cemauti, cclulele teroriste urmau sadea lovitura finale pc 10 decembric, prin acte de dczordine,distrugcri si incendicri!".

105 DANIC, Fond DGP, dosa r or. 23711937, f. 29-31.106 Ibidem, dosar or. 15/1938. f. 269.107 Ibidem, dosar or. 16/1938. f. 23.108 Ibidem, dosar nr. 4/1938, f. 329-330.109 Ibidem, dosar or. 11/1938, f . 138.110 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 118.

98

[naintc de asas inarca lui Comchu Codrcanu. tcnstunca erafoarte marc datori ta valu lui de alent ate. 111al ales in rand ulpopulatici evreiesti, care astepta rcacua autoritarilor fatii deatmosfera tncordata' !' . intre 1 si 5 noiembrie 1938, in ter itoriulfostci Regi uni lcgionarc Cluj au avut lac primclc atcntateimpotr iva populatici cvrcicsti. La Cluj mai fuscscra organizatcactiuni ostilc statului eu ocazia dcschidcrii anului univcrsi tar sicstc posibil sa fi fost aco lo si comandantul lcgionar Vic tor Si­laghi, care in iulie evadase de la Miercurea Ciuc. La 2 noic m­brie, la Bcius au fast inccndiatc uncle propric tati cvrcicsti, taraca pagubclc sa fi fost mari oApoi, 1a 4 noicmbric, in cantina stu­dcntcasca cvrciasca din Cluj a fast organizat un atcntat cubombf artizanala, tara ca cineva sa fi murit in deflagrajie. Multmai pcriculos a fost atentatul din 5 noiembrie, tot la Cluj, candau fa st aruncate pctardc art izanale in Uzina de Gaz Acnan'".

in a doua dccada a lun ii noicmbric au fas t organizate atcn­tate in Banal. Valul violcntclor s-a dcclansat la 9 noicrnbrie,cand in magazinul dc co lonialc al cctatcanului cvrcu WilliamDcutchs din Rcsita a fast pus a din amita, iar in urma explozieiau fost produsc pagube de 30 .000 lei ll3

. La 12 noiembric, laLugoj s-a produs 0 explozie la fabrica de textile, iar la 16 nOMicmbric la sinagoga din Rosita s-a produs 0 alta care a distruszidul cladiri i1l4

.

in noaptca dc 16 sprc 17 noicmbrie, in judetele bucovineneCampulung, Radauti si Cernauji s-au incendiat simultan maimulte propriet ati evre iesti, in special aparpnend membrilor co ­mu nitatii mozaice mai Instar iji. Organizatorui a fost liccntiatulin tcologi c Gh . Bcstca, originar din judoArad, care a intrat inlcgarura cu cci care se oeupau cu reorganizarea structur ilor le-

III Dorian, Emil, Jurnal din vremuri de prigoana, Bucuresti,Editura Hascfcr, 1996, p. 56-67.

112 Dosar Horia Sima (/940-/946), p. 66-67 .llJ DANIC, Fond DGP, dosar nr. 16/1938, f. 146-147.114 Dosar Haria Sima (I940-/946), p. 66-67.

99

gionare judetenc. Fondutilc ncc csarc opcratiuni i tcrori stc aufost stransc din co tizatiilc cui buri lo r, iar cc i care au actionat scorganizascra anterior, co nform instructiunilor "Comandamen­tului de prigoana''. in urma atentatclor, au fosr arcstati 11 lc­gionari, care au fost dcfcriti Tribunalului Mi litar Cernauti ll5

.

Principala actiune tc rorista din fos ta regiune leg ionarf Si­biu s-a desfasurar la Alba-Iulia, sub coordonarea scfului de rc­giunc din cla ndcstinitatc, Alcxandru Popovici . Atcntat ul a con­stat in plasarca unci bombc artizanale la sinagoga din Alba Iu­lia, fiind condus de Alcxandru Griv ita , abso lvcnt a l scoliiSupcrioare de Comcrt d in Alba Iulia si de Emil Grindeanu,student . Cei doi au achizitionat cantitatilc de dinamita si deac id picric de la doi muncitori lcgionari care lucrau in dom e­niul minier. in seara de 20 noiembrie 1938, Alcxandru Grivitaa Ingropat bomba ani zanala sub sinagoga, tim p in care cclalaltatcntator pazca actiunca. Dupa dcflagratie . cei do i s-au ascunsla locui nta unui me mbru al FdC. Ccrcctarile autor itatilor audu rat pana in luna ianuaric 1939, cand int rcaga actiunc a fastdescoperi ta , iar autorii pcdcpsit i cu inchisoarca!".

La 26 noicmbric, la Timisoara a avut loe un atentat eugrenade la Teatrul Comunal, in timp cc pc sccnd avea rcprc­zcntatic 0 trupa cvrciasca' " . Cci patru morti si pes te 70 de ra­niti au produs imprcsic pr intre intelectuali i d in tara, mai ales inrfindul comunitatii evreiesri'".

Va lul de atentate, in momcntul pro duecrii lor, nu au fostasociatc imcdia t eu actiunca tcrorista a Misca rii lcg ionarc. Inaproape toate cazurile, s-a doved it in urmatoare le luni ca aten­tato rii erau legionari, ma i ales dupa descopcrirca de catrc auto ­ritati a activitatii organizatoricc tcroriste a lui Horia Sima

115 DANie , Fond DGP, dosar nr. 278/l938, vol. i, f. 207;Ibidem, dosar nr. 11 /1938, f. 225-226.

116 ihidem, dosar nr. 25211939, f. 3J1-312.ll7 Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 66-67.11H Dorian, Emil, op. cit., p. 56-57.

100

(ianuarie 1939). Cea mai putcm ica rcactic spontanf a auto­ritatilor contra legionarilor a dctcrminat-o tcntativa de asasinatasupra prof. Florian Stcfancscu-Goauga, rectorul Universitutiidin Cluj, fast subsecretar de stat la Ministerul Educatiei. Aten­tatul a fast prcgatit de studcntii Aurel Liisciiianu ~ i Ion Pop,care au reerutat clemente extremiste de la Faeultatea de Mcdi­cina ll9

. Dupa toate probabilitatilc, Florian Stcfaucscu-Goangforganizase pcdcpsirca studcntilor care au boicotat deschidcreaanului univcrsitar prin lozinci antircgale, iar legionarii cxtre­misti au prcgatit atentatul impotriva sa. Uncle sursc afirma cain "Comandament ul de prigoana" nu s-a stiut dcsprc aeest a­tentat'j". In esenta, respeetiva actiunc nu scamana eu eclclalte,care s-au lndrcptat contra populatici cvrcicsti sau care doreausa produce mari pagube materiale pentru a dcstabiliza atmos­fera interne. Organizatorii atcntatului au sustinut la proees eiiau dorit sa-l pcdcpscasca pe rector deoareee lntrctinca rclatiisexuale eu studentcle sale'! ' . Cei care au comis cfcctiv atcn­tatul au fast trci studcnti de la Faeultatea de Medicine: Gheor­ghe Atofanei, Dumitru Ut,i si Ion Dumitrcscu. Primul dintreaccstia a fast scful cchipci tcroriste si nu a purtat anna in tim­pul opcratiunii. Atacul s-a produs pc 28 noiembrie 1938, la ora17.30, in timp co Florian Steflinescu-Goanga sc indrcpta de lareetorat spre locuinta sa, insotit de un agent de politic. Studcn­tul Dumitru Uta a tras doua gloante in reetorul Univcrsitatii

119 .Politia din Cluj a dovedit cine sunt atentatorii asupra d-luirector Stcfancscu-Goanga", In Universal. an LVI, nr. 42, 13 februar ie1939, p. 13.

120 Valenas. Liviu, Convorbiri ell Mircea Dimitriu. MiscareaLegionara - intre adevdr si mistificare, Timisoara, Editura Marincasa,200 0, p. 49.

121 .Atentatul cont ra rectorului Universitatii din Cluj,Srefanescu-Goanga, in no iembrie 1938. Adevaratele motive a le atcn­tatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, in sedinta secreta, in (alaTribunalului Militar din Cluj", in Tara si tixilul. an XV II, or . 11- 12,scptembrie-octombrie 198 1, p. 8.

101

din Cluj, dupf care politistul care-I insotca, agentul Gruia, s-apus in fata profesorului si a murit din cauza gloantclor primitedin revolverul ccluila lt student. Atentatorii au fugit de la loculfaptei. Florian Srcfanescu-Goanga a supravietuit, fiind transpor­tat imcdiat la spital in stare foarte grava!". Autorii morali silogistici ai atcntatului au fost pr insi in urmatoarclc zile si dcfc­riti Tr ibunalului Mili tar din Cluj. Cei doi organizatori, AurclLascaianu si Ion Pop au fost condamn ati la moartc prin impus­care sub acuzatia de asas inat politic si tentativii de asasinatpoli tic. Pedcapsa lor a fos t comutata la munca silnica pc viaia .Organizatorul cchipci tcroriste, Gheorghe Atofanci a fost con­damnat la munca silnica pe viata ~i zece ani de degradarc civi­ca pcntru instigare la asnsinat politic, iar alti co laboratori aiaccstora au pr imit pedepse intre cinc i ~i sapte ani de Inchi­scare !". Cci doi studenti, care au tras probabil, au fost executatiin momentul in care au fost prinsi, deoarece ei nu figurcaza cupcdepsc in scntinta proeesului si niei in alte sursc.

Atcntatul impotriva lui Floria n Stcfancscu-Goangil a pro ­dus 0 imprcsic ext raordinara in soc ietatea romancasca. Opiniapublica era in pennanenta informata despre starea sa natatiilui124

, care in ceie din urma s-a ameliorat, profesorul Intorcan­du-se la catedra. A doua zi dupa atentat, la Inchisoarca de laRamnicu Sarat a venit ordinul de ridic arc a lui Corncli u Co­dreanu, lmpreuna cu alt i 13 Icgionari condamnati 1a munca sil­nica pe viata. Ei au fost ucisi in acea noapte, in timpul transfe­rului la inchisoarea Jilava". Cele mai multe opinii au legat aten-

'" I' I· · di CI . "" 1 . 13" 0 lIla III UJ••• , In OC. cu., p. .ur .J'rocesul atentatorilor de la Cluj", in Universul, an LVI, or.

42, 13 februarie 1939, p. 13.124 .Starea d-lui profesor Stefanescu-Goanga este ingrijoratoare",

in Curentut, an Xl, or. 3847, 5 dcccmbric 1938, p. 1; .Starea d-luiStefanescu- Goanga, foarte grave", in Universul, an LVI, nr. 1 bis, 3ianuarie 1939,p. 7.

• Vezi supra, p. 59-60.

102

tatul contra lui Stefancsc u-Goanga dc moartca eclor 14 legio­nari, iar cc i care au organizat campania de teroarc au fost fiicu tircsponsabili ulterior de moartea liderului Miscarii Icgionare.Indifcrent dad atcntatul a fost un pretext sau nu, aurorita tiletrcbuiau sa Intrcprinda masuri concrete contra valului de vio­Ierne, pentru a nu-si pierde crc dibili ratca.

Acti unilc violentc au conti nuat si dupa atcntatul contra luiFlorian Stcfaucscu-Goungf ~ i chiar dupf publicarca comuni­catului privind moartea lui Comcliu Codrcanu. Astfel ca, la 29noicmbrie , la Caranscbcs, a fa st inccndiat f 0 fabri ca de butoa­ie12S

, iar in noaptea de 29 spre 30 noicmbric au fost incendiatcnoua imobilc cu proprictar i cvrei in Ccrnauti, unde au fost impli­cari 20 lcgionari bucoviucni'"', Tot la Ccmauti, organizatiaFdC de la Liccul .Aron Pumnul" a intreprins 0 rcnrativa de asa­sinat asupra col. Cristescu, prcscdintelc Tribunalulu i MilitarCemauti. Ce l mai probabil, "Comandamentul de prigoanii" nua dispus accst atentat , fiind pus la calc de catrc organizatia rc­gional a bucovincana, deoarece col. Cristescu era acuzat ca s-apurtat dur cu studcnti i lcgionari care au organizat manifcsta­[iilc de la 24 octombric. La rcspcctivul liccu a fost ident ificatao organizatie FdC cu 28 de mcmbri, dintrc care cinci au fostcondamnati la pedcpsc intrc I si 3 ani de inchisoarc':".

"Comandarnentul de prigoana" a dispus se pare rnai multcatcntate in j udcjele Bucovinci, Insa Inccpand cu 24 noicmbrieautoritatile au deseoperit rctclcle tcroristc care urmarcau sa·~ i

procure combustibil pcntru a fabrica bombe artizanale. in totalau fast identificati aprox imativ 50 de lcgionari radicali, care aufost defcriti de asemenea Tribunalului Militar Cemauti.

Rezultatclc campaniei de atcntate din luna noiembrie 1938au fost dezastruoase pcntru Miscarca legionara. Aproximativtoate lcgaturilc din tcritoriu au fost ncutralizatc, mcmbrii "Co-

115 Doser Horia Sima (/940-/946), p. 66-67.Il~ DANte, Fond DGP, dosar or. 11/1938, f. 226.m Ibidem.

103

mandamcntului de pngoanu" nu mai evcau locuri sigure inca re sa se ascunda pen tru a nu fi prinsi de organele Ministe­rului de Interne, iar lidcrul sp iritual al Miscarii leg ionare a mu­rit. Cu toatc ca legionarii din inchisori au fost profund marcatide celc Intdmplatc $i au dccis sa recunoasca regimul autoritar,"Comandamenlul de prigoana" s-a radicalizat si a organizatnoi atcntate contra demnitarilor lnalti, prcgatind 0 Iovitura destat.

in pcrioada imcdiat unnatoarc mortii lui Comcliu Codrca­nu, mora lui legionar ilor a sca zut dra stic $i s-a prod us 0 noudtricrc - cea mai importanta - a eclor dispusi sa co ntinue acti­vitatca in clandcstinitatc'". Icrarhia "Comandamcnlului deprigoana" nu a sufcrit modificari, deoarcce acesta nu-si schim­base structura. Conform ultimclor instruc tiuni date de CorneliuCodrcanu cit timp a fost in viata, Vasile Cristescu urma sa fiescfu l organismului conducator, pana la elibcrarea celor din in­chisori. Con form unci aile dispozitii a lui Comeliu Codrcanu,icrarhia sc stabi lca in functie de "grade lc" lcgionarc, iar succc­soru l legitim unna sa fie Gheorghe Clime. Insa, palla la clibc­rarea acestuia, "Comandamcntul de prigoana" rarnanca in ace­east componcnta, tarJ sa se puna problema, la accl moment, le­gitimitatii cclor care ocupau pozitii de condueere. Singurarcvendicare privind sofia Miscarii lcgionarc imediat dupa moar­tea lui Corne liu Codreanu a venit din partea unui legionarfoart c controversat, Horia Codreanu ( fratele fostului l idcr)!".Conform unor surse , Horia Cod reanu fusese cxclus din Misca­rca Icgionara chiar de catre fratclc sa u si sc apropi asc ce cer­curile guvemamentalc inca din timpul dctcnti ei lui CorneliuCodreanu. intru dit Hor ia Codrcanu nu intrase in lcgarura cu..Comandamcntelc de prigoana" in nici 0 faza a accstora , nus-a pus problema succcsiunii lui in nici un moment.

m Ibidem.12'1 Heinen, Armin, op. cit., p . 365.

104

2.2. .D ectarasit de supu nere ''

"Com.1ndamentul de prigcana'' a primit eu stupcfactic eo­munieatul ofieial privind tmpuscarea eclor 14 legio nari, ca sires tul legionarilor de altfcl. Nu numai Corne liu Codrcanu eraun mit 31 organiza tiei, ci ~i cci 13 legionari mort i in acclcasiImprcj uritri. Pcntru Miscarca legionani .Nlcadorii" si .Dcccm­viri i' emu simbolul radicalismului si al sacrificiului pcntru..cauza" organizatici (accstia si-au ueis eu cruzimc vict imclc ~i

nu au inccrcat sa sc sustraga pcdcpsci legale. fundamentfindmitul sacrificiul ui in Miscarca lcgionard ). in primele zilc alelunii dccc mbric, dc la "Comandamcntul de prigoana" s-au pri­mit ord ine privind mcntincrca calmului, pcntru a nu se declan­sa un val de represiunc d in partca guvcmului':". Cei din tcritor iusunt instruiti sa dcpozitczc in lfizi oricc rei de material de pro­paganda. pe care sa-l ascundf la pcrsonnc sigurc'!'. Pana [ajumatatca lunii decembric lidcrii "Com<l ndamcntu Jui de pri­goana" au stat ascunsi si au asteptat rcactia autoritatilor.

Cu toatc ea lidcrii de la Bucurcsti pregateau noi atcntatecontra stabilitatii regimului, majoritatca legionarilor nu mai craudispusi sa part icipe la astfel de activitati . Chiar in Bucovina,unde s-au gasit intotdeauna clemente dispuse la extremism, sta­rea gcnerald era dcfctista, iar legionarii cau tau sa se integrezeeumva noii structuri sratalc'". in unna vizitci facutc lui Adol fHitler, Carol al II-lea avea garantia ncimplicarii Gennaniei inproblemclc interne ale Romdnici prin exprimarca unei pozitiifata de Icgionari. Cu siguranta ca multi dintre membrii organi­zatici au tnjclcs noua conjunctura pclitica ~ i au observat ca sta­tul era puternie si nu eeda in rata tercrismului .

no DANIC. Fond DGP, dosar nr. 11/ 1938, f. 208.131 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 214.m Ibidem, f. 173.

105

Dcsi atcntntclc comisc de Icgionari nu au fast de marc am­ploarc, crau ccva no u pc sccna socia lf a Roruanici, iar popu­latin a spriji nit campania autoritatilor de neutralizare a facto rilorde rise. Oricum, Cornel iu Codreanu pierdusc mu lt din imagi­nea pc care 0 nvca in 1937, in primul rand in timpul proccsclordin primdvarii ~ i in al doilea rand in timpul radicalizarii Mi$­car ii lcgionnrc din toamna. in decembrie 1938, in rfindul popu­latici cxista putin intcres fata dc moarta lui Codrcanu, iar sin­guri i care comcnt au modalitatea eliminarii lui de pc scenepol iticf erau liderii fostclor partidc si intclectualii . in accsteconditii, lcgionarii nu mai aveau spcrante privind viilorul idea­lurilor care i-au strans In jurul miscarii.

Pcntru a-si consolida rcgirnul autoritar, Carol al Il-lca dorea5a-1 stninga pc fostii politicieni si functionarii statu lui intr-o..unicd organizatic politica", prorcgala. As tfel , a crcat la 16 de­ccmbrie 1938 Frontu l Rcnastcrii Nationale (in continuare FRN).Conform art. Val dccrctului-lcgc din 15 dccembrie 1938 (publi­cat in Monitorul Ofic ial la 16 deccmbrie), "loti romanii care auimplinit 21 de ani , cu cxccptia militarilor activi si a mcmbrilorordinului judccatorcsc, au dreptu l sa ccarf inscr icrca in «FrontulRcnastcrii Nationalce", iar .oricc alta activitatc pol itica decataccca a «Frontul Rcnastcrii Nationak» va fi socotitil cla ndcs­tina, iar auto ri i ci pedcpsit i Cll dcgradarca civica pe termcn dela 2 pana la 5 ani"m. in urmatoarele zilc, 50 din cele mai cuncs­cute pcrsonal itat i ale vietii politico-culturale din Romania auadcrat la FRN: Lucian Blaga, Constantin C. Giurcscu , DimitricGusti , Mihai Ralca, Constantin RiidulescuMotru ctc . lJ4

m .jnflintarea organizatiei politice «Frontul Renasterii Nape­nale». Textul dec retului-lege si expunerea de motive", in Universul.an LV, nr. 344, 17 deeembrie 1938, p. I.

IH ,,Frontul Renasteri! Nationale a ecrut autorizatie de functiona­re", in Untversui, an LV, nr. 345, 18 decembrie 1938, p. 11; "Co nsti­tuirea organizatici «Frontul Renasterii Nationalca", in lac. cit., p. 11.

106

Prin aderarea personalitaulor de mardi ale culturii la prin­cipiile regirnului autoritar, oricc activitatc de opozitic era lipsitade sprijin si avea un mare grad de rise. Cu toatc accstca, dupajumatatca lunii decembric, .Comandamcmul de prigoana" adccis sa .xczistc" si sa dea lovitura de stat pe care 0 pregatcade cgtcva luni.

In randul Iiderilor lcgionari .Jstonci" cxista 0 mare teamaprivind statutullor imcdiat . La acel moment ci nu avcau nici 0

garantic ca numarul mort ilor se va opri la 14. La catcva zile dupamoartea lui Comcliu Codreanu, cclc mai importante "cadre" ­~i in special membrii fondatori ai Miscarii legionare - au sem­nat dcclaratii de adcziune la regimullui Carol al II-lea ~i s-auangajat sa nu mai activczc politic':". insa .fcnomcnul dec1a­ratiilor de supunere" a devenit de masa dupe lnfiintarca FRN,iar majoritatca lcgionarilor din Inchisori au semnat astfe l dedocumente.

Semnalul a fost dat de publicarca in cditia de Craciun acotidicnelor centrale a unor declaratii semnatc de eei Inchisi laRamnicu Sarat: Radu Budistcanu: "Ma supun cu smcrcnicranduiclilor firii. / Moartea lui Cornel iu Codreanu pune capat,pentru mine, Miscarii legionarc"; Virgil Ioncscu : ,,1. Nu voimai face politica. / 2. Mii voiu supunc ~ i voiu respecta legiletiirii. / 3. Voiu iubi si voiu servi eu crcdinta si supuncrc Co­roana pcrsonificata prin M.S. Carol al II-lea ."; Mihai l Polihro­niade: .Dricc alta atitudinc, orice tulburare, orice gest nebu­nese, astazi cand ochii dusmanilor sunt atintiti asupra patr iei,construiese 0 adevarata crime Impotriva unitatii si sccuritatiiei . Liniste, supunere si ordine, iata imperativclc momentuluiistoric" ; Paul Craja: "Nu voiu face niciodata polit ica ilegala,voiu respecta lcgile tarii. Servitor credincios Majcstatii SaleRegelui Caro l al II-lea , voiu cauta oricand sa-mi scrvcsc Patri a

135 "Noui declarat ii de incadrare in ordine a fostilor legionari'',in Universul, an LVI, or. I bis, 3 ianuarie 1939, p. 5.

107

atat de amc nintata de dusmani i din afara" ctc'";Leg ionarii aflati cu domicil iul ob ligatoriu la Vaslui si-au

dublat .xlcclaratiilc de supunere" prin solicitari de inscrie rc inFRN. Cclc mai importante numc carc au recurs la acest gcst aufost: Radu Dcmctrescu-Gyr, Ion Antoniu si lIic Gamc3lall1.

Astfcl dc doc umcnte au mai semnat si studcntii condam­nati in procesul dc la Ccrnauti privind agitatiile provocate lalnccpcrca anul ui univcrsitar 1938-1939. Acestia se aflau in­chisi la Sat u Marc, Alba lul ia ~i Chis inau si s-au angajat ca"peste acest trecut viforos sa trcaca mantia uitiirii" 138.

Dcclaratiilc avcau rolu l de a convingc pe leg iona rii dinafa ra de .Ji psa de scns'' a continuiirii activitati i in ilega litate.Prin cerer i de gratiere, unii dintrc semna tar i si-au mai decl aratinca 0 data adeziunca la principiilc rcg imului: Virgil loncscu ,Traian Conga, MihaiI Polihron iade, Nicolac Totu, Banica Do­brc, Paul Craj a139

. Totusi, nuclcul dur al clite i legionare ­Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino etc. - nu a scmnat.xlcclaratii de supuncre" fala de regimu l autoritar . Accsti Iidcricrau const icnt i cii astfe l sc vor compromite pol itic in momc n­tul elibcrarii. in genera l, cei care au adera t la principiilc FRNau fost Icgionari tineri, care abia lsi inte mciascra famili i ina­inte de a intra in inchisoarc. Unii din tre ci vor beneficia ulte­rio r de rclaxarea ofcrita de Carol a l ll-lca dupa moartea luiCorneliu Codrcanu.

Pentru "Comandamentul de prigoana" , fenomcnu l .xtccta-

I~ ..Declaratiile de supunere a unor fosti comandanti legionari'',in Universul, an LV, nr. 352, 25 deccmbrie 1938, p. 26.

m .Adcziun! ale fcstilcr legionari in Frontul Renasterii Natio­nale'', in Untversut. an LVI, or. I bis, 31 ianuarie 1938, p. 5.

m .Facsimiful declarapci fostilor legionari din pcnitenciarul SatuMare", in Universul, an LVI, nr. I, I ianuarie 1939, p. 25; ..Cerercade graticre a unor foeti lcgionari", in loc. cit., p. 23.

r ~~ "Cererea de graticrc a unor fosti lcgionari'', in Untversul, anLVI, or. I, I ianuar ie 1939, p. 23.

108

ratiilor de supuncrc" a fost semnalul rcnuntari i masei lcgiona­rilor la opozitia fata de Carol al Il-lca. Mcmbrii organizatiilortcritoria le nu mai crau dispusi s:1 ristc confruntarca cu autorita­tile si au prcfcrat sa profite de dcstindcrca ofcrit a de rcgclcCaro l al Il-lca . Dupa dcccmbric 1938, arcstarilc au dcvcnit 0

raritate, in conditiile in care tinerii cxtrcmisti "de rand" 1111 searata u os til i fatii de auroritatile statului.

2.3. Lovitura de stat e~uatli

In pofi da scntimentului genera l de rese mna re al legiona­rilor din teriloriu, .Comandamcnrul de prigoana" din Bucurcstia decis sa dcclansczc lovitura de stat. Lipsa de cadre dispusesa intrcprinda acti uni violen tc a detenninat rcduccrca planuluinat ional la nivelul Capi talci. Pc lilnga dcficitul de efective,membrii "Comand amentului de prigoana" nu mai aveau uicidcstul c locuri in care sc putcau ascundc. Spre cxe mplu, incc­pdnd din dcccmbric. Vasile Cristescu nu a mai putut participala nici 0 actiunc organizatoricil importanta, prcoc upat fiind sa-;;ischimbc domicilii lc clandestine pcntru a nu fi prins. Horia Simaa ext ins tact ica dcghizarilor la nivelului intr egulu i efectiv decolaborarori'". iar echipa sa i~i schimba domiciliul la catevazile. Sima a fost avantajat de faptu l ea a locuit pana la termi­narea facultatii in Bucurcsti , avsn d lcgaturi ncbanuitc de auto ­ritati, pc care lc folosea pentru a-i ada posti si pc colaboratorii

. · 141apropian .Pcnt ru a-i incuraja pe leg ionari , .Domandamentul de pri­

goana" a facut apcl din nou la tactica divcrsionista , lansand la2 dec cmbric 0 circ ulars prin care sc spunca ca scful Icgiona­rilor nu a murit si ca organizatii le locale trebuiau sa continue

140 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 196.141 Ibidem, f. 210.

109

lupta impotri va guvcmutui':". Inccpdnd cu accl moment si pa­na in 1940, tactica circularclor con tradictorii a fost larg ras­pand it:l. cu scopul mobilizarii legionarilor care mai crede au inmitul salvatorul ui pcrsonificat de Corneli u Codreanu.

Cu toatc ca intrcg "Comandamen tul de prigoana" si-a datacccprul pcntru organizarea loviturii de stat, numai Horia Simaa rcusit sa-~ i mobilizeze eolaboratorii pcntru a duee proiecrulla capat . Planul initial fusese facut de Alexandru Cantacuzino,Inaintc de a fi arcstat . Ulterior, Horia Sima i-a adus uncle im­bUlli'iHil iri. in ceca cc privca obicctivelc incluse pc lista actiuni­lor tcroristc. Confonn primei stratcgii , doar persoanclc luiCarol al II-lea si Armand Calinescu cruu vizate, iar in acestscop a fast reactivat sistemul de uruulrirc in permancnta a luiArmand Calincscu, pentru a i se stabili un itinerariu zilnic. in1937, rcspectiva operatiune fusese pusa la punct de Paul Craja,pc atunci student, care in toamna anului 1938 sc afla inchis laRdmnicu Sarat. Este pos ibil ca echipa sa sa nu se fi dcstramatsi sa fi dctinut informatii importante despre ministrul de Interne .Dar Horia Sima crease prin Corpul "Rfizleti" a strategic si maiindrazncata de ocupare a principalelor instituti i ale statului.Dcoarcce la jumatarca lunii dcccmbric nici Alexandru Canta­cuzino, nici Vas ile Cristescu nu mni putcau rcfonnula planullui Haria Sima, accs ta it dccis sa-l puna in aplicare, eu fortelcpe care putea sa lc mobilizeze.

Strategia lui Sima viza ocuparea punctclor vitalc din Capi­tala: Palatul Regal , centralele tclefonice, garile CFR, uzina e­Icemen. statia de radio-difuziune, Posta, Prefectura PolitieiCapitalei, Directia Sigurentei Statului, Inspectoratul Genera l alJandanncriei ~i cazarmile Armatei . in acest scop, inca ell catc­va luni inainte, colaboratori ai sai srudiasera posibilitatilc deatac ~ i calculasera nivelurile de rise':" . Planul nu aducea niciun clement de originalitate, fiind cunoscut in cpoca, deoarece

1..2 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 248.W Dosar Haria Sima (1940*1946), p. 121.

110

fusese folosit in timpul lovituru de stat bclscvice din Rusia.Atunci, Lev Trotki rcusisc sa impuna comitctului rcvolutionarbolsevic stratcgia sa privmd 0 lovitura violcnta ~ i ncasteptata,care in zi lclc ins urcc rici a oferit maximul de cficic nta. Dczba­tcrea privind tac tica loviturii de stat bolscvicc a fost reluata in193 1, in lucra rca Tehnica loviturii de stat, scrisa de italianu luiCurzio Malapartc, aparuta pcntru prima data Ia Paris, in 1931(iar mai apci la Berlin, in 1932) . Exista toatc probabilitatilc eaHoria Sima sa fi eunosc ut accasta lucrare deoareee conccptulsau privind lovitura de stat sc asc mana prca mult cu ee l al luiLev Troth Sima avca acccs eel pujin la limba Irunccza, dcoa­rcce era profesor dc specialitate. Conform teori ilor lui Trotki,o lovitura de slat nu 0 putca da intregul popor, trcbuind mobi­Iizate astfel grupc mici , dar viclcnte, antrcnatc pcntru actiunirevolu tionarc. De ase menca, in punctele ccle mai importante,spunc a Lev Trotki, trebuiau folosite forte militare fidele revo­luu ci, pcntru a se putca rca liza arestarea Marclui Stat Major sia guvernului. Simultan eu oeuparea ccntrului orasului de cat rcmultimi care ag itau lozinei revolujionarc trcbuiau ocupatc ecn­tralelc tclegraficc ~i te lefoniee, iar in cladirea teIefoanelor tre­buia instalat statui major al rcvolu tiei , pcntru a tine cont acruleu rcgimcntclc ~i punctele unde se dcsfasurau luptc armatc.Conducatorul revolutici bolscvice mai aprccia, in teoric, ca trc­buia sa sc actionczc pe un tcritoriu limitat, cu oamen i pu jini.iar loviturile trcbuiau dale direct , vio lent si rara agitatii':".

Co nform planului lui Horia Sima, imobilizarea institu­tiilor vizate unna sa se faca prin intermediul unor eehipe mid,dar compusc din oameni Indrazncj i care sa colaboreze eu Ic­gionarii si simpatizanti i miscari care luerau aeolo. Ataeul trc­buia sa sc faca noaptca, pcntru en mem brii guvcm ulu i sa poataf use r arestati ~ i dusi intr-una dintrc institutiile ocupare. Co r­purile de garda din cazarmi lc seehestrate urmau sa fie in locuite

' " M lanartev Curzia apane, urzm,Edituru Nemira, 1996, p. 89.

Tetmica loviturii de stat, Bucuresti,

I I I

eu cchipc de lcgionari, mai ales la magazi ile de munitii. Ataeulla Palatul Regal avea ca sea p detcnninarea lui Caro l al II-leasa abdicc in favoarca liului sau Mihai14s.

ll oria Sima a dccis sa irurcprinda lovitura de stat numa i cuajutorul legionarilor din Transilvania ~i Banat, carc-i erau fi­deli. Acestia trcbuiau adusi in Bucurcsti in echipe mic i ~ i pla­sati in diferitc slujbc, prin intenncdiul cu nost intclor lui HariaSima 14

' . Pentru a procura anne, in rcgiunile ramasc fideleact ivitaplor tcro ristc, Horia Sima a introdus noi cua ntumuri alecorizntiilor. Astfe l cil, tori mcmbri i care aveau un venit lunarmai mare de 3.000 de lei unnau sa donczc pcntru nevoi le.Comandamcmului de prigoena' suma ea~tigata int r-o zi demuncd. Parale l ell accasta colcctare de fonduri trebuia sa sereinccapa propaganda printre munci torii din fabriei, in vcdereamariri i numiirului de contnb utori'". De la jumatatca lunii de­ccmbrie au inccput sa vinfi primele cfcctive de lcgicnari dis­pusi sa intrcprinda atcntatc in Bucurcsti ~i se pare en au fastfumizate ~i primele sume de bani.

Dotarca eu muni tii a cchipclor care urmau sa rca lizezc 10­vitura de stat urma sa se fad prin intcrmcdiul unui labora torclandcst in al Miscarii legionarc. undc se fabrieau aruncatoarcde flacari, 0 noua anna invcntata de It. Nicolac Dumitrescu.Aces ta reusisc sa puna bazele unci rcjc le de transport al rna­tcrialului explozib il pc care-I sustragca de la Institutul de Chi­rnie, unde luera, pana la laboratoru l clandcstin':". Inrr-c lunade zi lc fusescra dotate prirne lc celule tcroriste. Prin diferitca lto retele, complonstii procurasera ~i un numar important degrenad e de manal49

. Paralel eu activitatea It. Nieolac Dumi-

1 4~ Doser Haria Sima (1940-1946) , p. 121-122.146 Ibidem, p. 123.147 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 1611938, f. 21 4.141,,Amanunle despre explozia din sir. Cap. Oarca", in Uni­

versul, an LVI, nr. 26. 28 ianuarie 1939, p. 9.149 DANle , Fond DGP, dosar nr. 25211 939, f. 156.

112

trcscu, studcntu l Ion Dimitriu prod ucea la locuinta sa pctardcartizana lc. Dcsi inannarea era rudimcntara, cxistau perspec­tivele unci jmbunatatiri , in conditiile in care .Correndamcntulde prigoana" reusea sa stranga fonduri.

Parale l ell actiunca logistics, a fost initiata campan ia deprcgiltire a masurilor de atac. Planul postului de radiodifuziuneBancasa a fast obtinut prin intcrmcdiu l unui simpatizant lcgio­na r care lucra acolo, aflat in legaturfl ell un mcmbru al Corpu­lui .Razlcti". La jumatatca lunii dcccmbric, Har ia Sima aveadeja cunostintc dcsprc struetura postului de radio, am plasareastudiourilor si locatiile in care sc aflau cab inctcIe de controlale inginerilor, deci intregul mccanism de funcponare'J''.

Un alt legionar apropiat al "Comandamentului de prigoa­na" a rcusit sa obtina planul de organizarc al Scolii Prcgiltitoa­rc de Ofitcri Bucurcsti. Astfel ca, Har ia Sima detinca infonnatiidcspre amplasarea post urilor de paza, prcc um si dc numaruluicfcctivului de soldat i si ofi lcr il51 .

Cu toate cforturilc celulcIor tcroristc organizate de HoriaSima, cxistau putinc sansc ea lovit ura de stat sa rcuscasca. indcccmbric 1935 atmosfera in Romania nu era dcIoe rcvolutio­nara. Mai mull chiar, populat ia sc obisnuise cu rcgimul auto­ritar, care nu avea rcpcrcursiuni asupra .civililor". in al doilcarand, chiar un ii dintrc Iiderii legionari au face t apel la linistc $iau aderat la principiilc FRN. Ei fusescrf constransi in mica rna­sura, avand in vedcrc di unii dintre fostii conducatori ai Partidu­lui .Totul pen tru Tara" nu semnascra .xleclaratii de supunere".

Semnalul cscc ului tentativei de lovitura de stat a fa st datla sfarsitullunii dccembric, cand un lot de 125 de legionari dinprovi ncic sosit i in Bucurcsti pent ru .revolutie'' a fas t iden­tificat de Siguranta. in catcva zilc, autor itatile au facut legaturadintre acesti legiona ri si altii care urmau sa plcce din tinuturispre Capitala, iar deplasarca lor a fost oprita. La scurt timp

150 ibidem, dosar nr. 23711937, f. 33.151 ibidem , f. 413.

11 3

du pa acest inc ide nt, in laboratorul de pctardc al studcnt ului IonDimitriu s-a produs 0 reactic in unna carcia int rcgul cfcctiv decxplozibil a luat foe . Horia Sima l-a sfatuit pe It. Nicolae Du­mitrescu sa distruga si .jabrica'' de aruncatoarc de flacari, darin timpu l operatiuni i a fos t idenrificat de agcntii politici, iarlaboratorul a explodai!" . Echipa pirotchnisra condusa de It. Ni­colae Dumitrcscu, compusa din 18 persoane, a fost idcntificatade autoritati la 24 ianuarie, in timp ce sc ascundea Intr-o 10­cuinta clandestine a Miscarii lcgionarc'P. Horia Sima, impre­una cu Vasile Cristescu au decis in accstc conditi i sa amanclovitura de stat pentru luna martie, dar noi le evcnimcntc auspu lberat oriel' spcrante privind alte activirati te roristc!",

in masura in care au scazut sansele unci lovituri de sta tbine organizatc. 0 parte diutrc cch ipele sos itc din provincie nc­indcntificatc au fost prcgdtitc sa comita atcntate la adrcsa luiArmand Calincscu ~i a rcgclui. Arma nd Cal incsc u era atcntmonitor izat de lcgionar i. aut oritatifc cs timand la 100 person­nel l' ca re crau implicate In com plo tul impotriva mini strului detmcrnc '" . Grupul de atcuta tor i era dotat destul de bine eu mu­nitic: pistoale, grenade de mfma, 1.000 de cartusc de loatecalibrc lc, 5 kilograme de su lfat de potasiu pentru pctardc etc.Ataeul terorist a fast planifieat pcntru 6 ianuarie, cand regele ~i

mcmbrii guvcmului partieipau la ecrcmonia aruncarii crueii inDdmbovita, dar actiunea a fast contramandata datorita masuri ­lor de pam luate. Grupul de atcntatori a fost descope rit de po­litic la 8 februaric 1939 Intr-un imob il din Bucuresti, fiindarestat in unna unui schimb de focuri l56

• Prin an ihilarea acestei

151 Dosar Horia Sima (/940-1946) , p. 123.m DANIC, Fond DOP, dosar nr. 262/1940, f. 86.l~ Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 167.rss Ihidem, dosar nr. 16/1938, f. 348.l~~ .Se planula un atentat la viaja domnul ui Armand Calincscu. vi­

ccprcscdintele Co nsiliul ui de Minism'', in Universut, an LVI, nr. 42,13 fcbruaric 1939, p. 13.

114

ultimc cel ule tcroristc , autoritatilc au lichidat potcntialul Mis­carii legionare de a initia atentate contra demnitarilor statul uisau impotriva unor obiectivc strategice.

Asa dar, "Comandamentul de prigoana" pe langa faptul ciinu mai avea suport din partca legionarilor de teri toriu, nici numa i putea functiona, deoarece sc cpuizasera locuri le in caremcmbrii acestuia putcau sa se lntalncasca in siguranta. incadin dccembric, 0 parte dint rc comandantii Icgionari aflat i inclandestinitate au trccu t granita ilegal , temdndu-sc ca pclitia vaintensfica cautarca lor, in contextul prccipitarii cvc nimcntelor.S-au Indreptat sprc Germania, pc rutc diferite, in functic decontactclc pe care tc dctincau". Seful "Comandamentul ui deprigoana", Vasi le Cristescu, nu a avut acecasi libertate de mis­care ca si cci lalti comandanti legionari, dcoarccc Incepand culuna decembric 1938 era pe .Jista ncagra" a Poli tici. HoriaSima abia la sfarsitullunii feb ruarie a intrat in evidcnta autori­ta lilor, iar poza sa a fast dist ribuit a la granita lS7. La 27 ianuarie1939, adresa unde Vasile Cristescu locuia cu chirie (din datade 2 ianuarie) a fost iden tificata de agentii dc poli tic . Aces ta aIncercat sa fuga la vederea poli tistilor, Insa ci au deschis focul,dupa care urmaritul s-a retras in camera pe care 0 lnchiriase.Dupa aceea a unnat un alt schi mb de focuri , in care au fast ra­nit i trci dintre agenti i care participau la opcratiune, iar VasileCristescu a fost fmpuscat monal'".

Mo artca scfului "Comandamenmlui de prigoana" nu a de­cla nsat imed iat 0 competitie pentru conducerea Miscarii Icgio­narc, dcoarece activitatea clandestine dcvcnisc imposibila. Con­form unui decret-lege regal cmis la lnccputul luni i februarie1939, to ti chiri asi i trebuiau dcclarati 1a politic sau la pos turile

• Vezi infra, p. 115-116.157 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 253/1939, f . 16.158 .Profesorul Cristescu a fast tmpuscer in unn a unei 1upte cu a­

gentii politienesti'', in Universul, an LVI, or. 26, 28 ian. 1939,p. 9.

ll5

de jandarmi. in respectivelc dcclaraui Ircbuia mcntionara ocu­patia chiriasi lor. iur propricrarii care se sustragcau acestei pre­vederi legale crau pasibili de amcnzi dcstul de mari '" . Avandin vedere ca toatc lcgat urilc din Capitala sc cpuizascra, func­tion arca .Comandamcntulu t de prigoana" era deoseb it de grc­oaic, iar lnchiricrca unor imobile in noile co ndi tii lega le numai era sigurd, tina nd cant de conditii lc mort ii lui Vasi le Cr is­tcscu. Compctijia pcntru putcre unna deci sa se dcsfasoare inexil, undc s-au rcfugiat comandantii legionari aflati in libertatc.

••2.4. Prlmut " exit'· ill Gennania

Refugierea in Germania, cu toa tc ca reprczcnta a solutiosigura in fata masurilor luate de autoritati contra Legiunii, a­tregca 0 seric de inconvcn icntc privi nd stat utul de cctatcan altincrilor cxtrcmisti . La Inccputul 11l11ii ianuar ie 1939, noua legea drepturilor civ ice stipula c;'i se ponte picrdc cetatcnia romdnadace eel aflat in afara grunitelor nu se Inregistrcaza la consu­latele din statele respect ive. A doua conditio in care se puteapicrdc cctaten ia era sustragerea de la satisfacerea sragiului mi­Iitar l60

• Leg ionarii erau pasibili sa intre sub inci denta ambclorprcvcdcri lega le, deoareee nu preconizau sa ia legatura eu di­plo matii romdni de la Berlin si era previzibil ea in curand ur­mau sa sc faca conccnrrari, datorits situatiei intcrnationale.

Cu toate aeestca, Ia inceputul Iunii ianuar ie 1939 "Coman-

1 ~9 .Propricrarii sunt obligati sa decla re numele chir iasilor.Expunerc de motive ~ i tcxtul decrerulul-legc'', in Universui, an LVI,nr. 31,2 februarie 1939,p. 9.

... Legionarii au nwnit refugierea in Germanin din iama 1938-1 939..primul exil''. cauzat de .prigoana'' lui Carol al II-lea. Va exista ~i un.al doilea exil", dura evenimenrele din 21-23 ianuarie 1941.

160 .Ultimele informajii'', in Universul, an LVI, nr. II, 13ianuarie 1939, p. 13.

116

damentul de prigoana'' a dcctansat 0 actiunc de amploare pri­vind trimitcrca mcmbrilor sui in Germania (pr imclc grupuriplccascrf in dcccmbrie 1938). Una dintrc rute era pr in Buco­vina , cu trecere prin Polonia. Cci care au uti lizat respectivultrascu au mers eu trenul pana la Ccmauti, dupa care au luchi­riat 0 cami oncta panii in local itatea Ispas, carc-i lasa in apro­piere de granite. De aeo lo au mers cu automobi lul pana in a­propicre de linia de dcmarcatic, de unde au fost prcluati decalauzc si adapostiti 0 pcrioada in satclc poloncze de fronticra.Comandanti i legionari au ajuns la Varsovia cu ajutorul unuidiplomat poloncz pc carc-l cunoscuscra la Bucurcsti, ce sc an­gajase sa-i ajute pe legionari sa obtina azil poli tic, dar tara sase impliee in trcccrca frauduloasf a fronticrci'!', Pc acea rutanu s-au facut dccat doua treceri ilcgalc, deoa rece a fast idcn­tificata de autoritatilc romane':".

o alta ruta de tranzit sprc Gennania a fast .adrninistra ta"de orgauizatia Timisoara a Miscari i legionare, fiind folosita inspec ial de apropiatii lui Horia Sima . Cci care dorcau sa folo­scasca accastii calc de icsirc in tara trcbuiau sa ajunga la Arad,de unde erau prcluati de calauzc si trccut i pe la Bcba Veehe, inIugoslavia. De aici, treceau clandcstin in Ungaria, iar eu trenu lluat de la Szcgcd trc buia u sa ajunga in localitatea de la granitamaghiaro-austriaca Soprano Dupa aceea urmau sa trcaca dinnou c1andestin frontiera pana in loea litatea austriaca Wiene r­neustadt, de unde luau trenul sprc Vicna1

/i3. Cu toatc ca rutaera foarte dificila, a fast eca mai efic icnta, deoarece includeapunctc de trccere nefolositc in mod curent de cctatcni i romani.

A treia ruta a fast eel mai probabil stabilitil ad-hoc, tara a sepcnnanentiza uncle eontacte pcntru ca pc viitor sa trceca $i altcgrupuri . De la Sighet, prin intermediul unor ca lauze s-a trecu t

J61 Dumit rcscu- Borsa, Ion, op. cit., p. 242 .162 DANIC, Fond DGP, dosar Of. 252/ 1939, f. 215-216.16J Ibidem, dosar Of. 26211940, f. 86; Dosar Haria Sima

(1940-1946), p. 123; Ibidem, p. 138.

11 7

in Cehoslovacia, lara ca legionarii sa primcasca sprijin aici de lanationalistii cxtremisti locali, asa cum s-a Intdmplat in Polonia.

Primii care au decis sa piece, folosind ruta din Polonia, aufast Ion Dumitrcscu-Borsa, Nicolae Horodniccanu ~ i StelianStanicel. Dupa moartea lui Corneliu Codrca nu, accstia nu maiavcau unde sa se ascunda, dcoarece politistii le cunosteau toatcdomiciliile clandestine pc care Ie utilizau. Cci trei au avut avan­tajul ca avcau la dispozi tic moncda poloncza, pe care le-o lase­sc Alexandru Cantaeuzino. Pana la Ploicsti au mers eu unautomobil, fiind dcghizat i in unifonne de ofiteri. Dupd ce au a­juns la dcstinatic au fost prcluati de organizatia Prahova (con­dusa de Dumitru (Miti) Dumitrescu) ~ i adaposti ti a pcrioada,pentru a se afla daca politia avea cunosunta despre deplasarealor. Stelian Staniccl, fiind mai putin cunoscut, a pleeat imediatla granita romano-polona, urmand sa asteptc intregul grup. Ceidoi ramas i la Ploicsti au plecat la 21 deccmbrie cu 0 masina aunui prieten al lui Mit i Dumitrescu. In apropierea fronticrei,grupul a fost prcluat de calauze ~i trecut in Polonia, dupa careMiti Dumitrescu s-a inte rs la Ploicsri pentru a pregati tranzitulunci noi eehipc de comandanti Icgionan'" .

A doua cchipa de comandanti Icgionari a plecat dupacsccul loviturii de stat, tot prin filicra pcloncza. Cei patru careunnau sa trcaca in Polonia sc aflau de ccva timp la Ploicsti,dcoarccc la Bucurcsti crau urmarit i dupa descoperirea tipo­grafici clandestine. Aeolo au fast ascunsi de organizatia localepaoa la 7 ianuarie 1939, cand au plecat cu trenul spre Ccmauti.Pentru a nu risea sa fie prinsi, au ales sa calatoreasca noaptea,cand controalele erau mai putin intense. In apropicrca granitei,grupului initial: Nicolae Perrascu, Titi Cristescu, It. AnghclDragomir ~i Viorel Trifa, i s-a adaugat Victor Silaghi, careprobabil dupa evadare staruse numai in Transilvania. Trecereafrontierei s-a facut tot cu aj utorul csuoeclor. Insa autoritatileau identificat ulterior traseul .'?i astfcl legionarii au trebuit sa

164 Dumitrescu -Borsa, Ion, op. cit., p. 25 1-255.

11 8

cautc noi modalitati dc trecere ilcgala a granitcil6S.Al trcilca grup a ales ruta iugolsavo-ungara, fiind campus

din Haria Sima, Hie Smultca si Alcxandru Popovici. Dupaesccul complotului contra rcgclui Carol al If-lea si a minis­trului Armand Calincscu, Haria Sima s-a putut ascunde din ccin ce mai grcu in Bucurcsti, fildind apcl si 1<1 ultimcle cunostintccare nu crau cunoscute de autoritati . La 4 fcbruaric, imbracatin haine taranqti si Insotit de 0 cunostinta care de asemeneapurta haine traditionalc, a luat trcn ul sprc Arad, iar la Plo icstiau urc at si ccilalti doi comandanti lcgionari. Dupa stat ia AlbaJulia, cci trei au disparut din trcn, probabil pcntru ca sc tcmcausa nu fie dcscopcriti de evcntuale controatc''". La 8 fcbruaric,folosind cfiliiuze, accstia au trccut pc la Beba Vcehc, iar in catc­va zile au ajuns la Viena, dupa care au luat trenul sprc Berlinl 67

.

Al patrul ea grup, compus din comandanti lcg ionari carecontribuiscrii $i ei la dcciziile "Comandamcntului de prigoa­na", dar care datorita faptului ca erau urmariti au stat mai multasc unsi in provincic, a parcurs rota cchoslovaca. Icsirca pc laSighet s-a produs la 27 fcbr uaric, iar la inceputul lunii martieau ajuns la Berlin. Grupul a fost format din: Constantin Papa­nncc, Gheorghe Dragomir, Nicolac Scitan, Nicolac Smaran­descu si Eugen Teodorcscu!".

Comandantullcgionar Victor Dragomirescu a lncercat sa a­junga in Germania mai putin periculos, ell ajutorul unui aviancc participa la un miring aviatic. Conform plan ului sau, unna satrcaca ilegal in Bulgaria, iar dupa aceea ell ajutor german sa a­junga la Berl in. EI a fast ajutat de aviatorul Andrei Costin. Tnsala putin dupa decolarc, datorita unc i problcmc de motor, avio­nul a trebuit sa atcr izczc fortat, iar cci doi au fast arcstati'".

16S DANIC, Fond DGP, dosar nr. 252/1939, f. 2 15-2 16.166 ibidem, f. 210 .

167 Dosar Horta Sima (1940-1946), p. 123.168 Palaghita, Stefan, op. cit., p. 121.169 DANIC, Fond DGP, dosar nr. 262/ 1940, f. 86.

119

Ca pltolul 3Cla ndestinitate

Dupa refugierea la Berlin a mcmbr ilor fostclor "Coman­damcntc de prigoa na", activitatca Misciirii legionare din taras-a redus la mici activitati clandestine, care in prima j umatate aanului 1939 nu au afcctau siguranta statului. in Gcnnania auajuns pana in primavara anului 1939 aproximativ toti coman­damii Icgionari care orgauizascra .Comnndamcntclc de pri­goanil". Dintrc accstia insa, nici unul nu putca sa cmita preten tiiasupra locului "vacant" al lui Corncliu Codreanu. in lara,Gheorghe Clime refuzase sa semneze .xlcclaratia de supuncre"~ i astfel nu existau perspective sa fie e1ibcrat prea curfind. Nieipozit ia lui Haria Sima nu era foarte consolidata, deoarece nurcusise sa dcpnscasca statutul de comandant legionar de pro­vincic , cu toate ca organizasc atcntatclc din noicmbrie sidccembric 1938.

in cadrul noului "Comandament" de la Berlin s-a purtat 0

disputa pcntru sefie, care va dcclansa problema sueeesiunii"C3pitanului". Ficcare dintrc comandantii legionari prczcnji inCapitala Reichului a cautat sa eonstituie grupuri de putere siastfcl unitatea conducerii a disparut. Pcntru prima data, dcvc­nea evident ca toate Inccrcdrilc lui Comeliu Codrean u de acrea impresia ca Miscarea lcgionara era organism unitar nu a­veau baza rcala si ca "nonne lc" instituitc de acesta nu au fostInsusitc ~ i de comandantii legionari mai tincri . Accstia dinurma au fost exponenti ai gcnc ratiei anilor 1930, nemultumitade statutul intelcctualului in societatc, care dorca intr-un felsa-si faca dreptate eu forta pentru a cuceri puterca in stat.Obicet ivul noii gcncrati i de conducatori ai Miscarii legionare afast exelus iv aseensiunea la guvernare, prin oriee mijloace, sinieideeum formarea .omului nou' ' in spirit nationalist, asa cumsustinea Corneliu Codreanu.

120

In tara, dupa plecarea in Gennania a liderilor din fostcle"Comandamente de prigoana'', 1cgionarii s-au rcscmnat curegimul carlisI si nu au mai continuat sa sc reorganizeze. Pri­mii fosti conducatori care au icsit din lagarele unde aveau do­miciliu obligatoriu au facut apcluri la Iinistc si au adcrat lanoul rcgim. Nucleul dur al legionarilor era rcdus ca numar, darfoartc activo In general, studcntii au perpetuat principiilc rczis­tentci fata de Carol al Il-lca, alaturi de 0 parte a Corpului"Razlcti" si uncori de structuri ale FdC, care s-au organizatbinc in clandcstinitatc. Prin colaborarca cu accst nuclcu dur,"Comandamentul" de la Berlin a organizat ~i finalizat asasi­narea lui Armand Calincscu (august-scptcmbric 1939). Con­tactcle acestui nuclcu cu Berlinul au fost permanente, fiindmijlocit de 0 rctca comunicationalf Iiisatii de Horia Sima inmomentul in care a fugit din lara.

Atunci cdnd situatia intcmationala a balansat in favoarcaGcrmaniei, dupa victoria asupra Polonici ~i sucecsele militaredin prim:lvara anului 1940, aripa .Comandamcntului'' de laBerlin condusa de Haria Sima a dccis sa se jntoarca in tara,pcntru a dcclansa noi activitati tcroristc, cu rolul de a-I deter­m ina pc Carol al Il-lea se-t cheme pc legionari la guvernare.

3.1. Fara l ideri intemi

Masa legionarilor nu mai activa in cadrul miscarii meainaintc de februarie 1938 - fie se tcmcau de rcactia autoritati­lor, fie nu crau de acord cu masurilc tcroristc pc care Ie pregateau.Comandamentclc de prigoana". Dupa moartea lui CorneliuCodreanu si .dcclerajiilc de supunere" semnatc de lidcrii cu­noscuti, s-a produs un nou val de dcsolidarizare, care incepandcu anul 1939, a capatat aspect de gcneralitate in Miscarea le­gionara. Fcstclc organizatii nu s-au manifestat dedit sporadic,reactionand numai la unele zvonuri conform carora CorneliuCodreanu era in viata sau ca de la Berlin, prin Ion-Victor

J21

Vojen (ea re ar fi fost eolaborator aprop iat al lui Hitler) sc pre­gatca vcnirca unui govern lcgionar. Miscarca lcgionarf treceasi printr-o pcrioadf de .oprobiu' ' pub lic, pc fondul valulu i deatcntalc, ce nu au fost primite deloc cu simpatic, chiar daca ,,0 ­

ficial'' urmarcau sa compromita persoana regelui I .

Starea de spirit a masci lcgionarilor a fost influentata inprimul rand de atitudinea intelcctualilor miscarii, care dupa fe­bruarie 1939 au facut dcgraba apcl la colaborarc cu rcgimulautoritar. Atat ei, cat si libcr-pro fcsionistii s-au incadrat in noi­Ie organizati i profcsionalc carliste $i s-au desolidarizat de acti­unile .Comendamcntclor de prigoana'" .

Fostii publicist! inccrcau sil-i cvitc pc ccilalti lcgionari, casa nu intre sub supravcghcrca autor itatilor, in caz ca ar f fostdovcd iti cii purtau discutii politicc in continuarc'. Chiar si ceimai vcchi intclcctuali ai Miscarii lcgio nare sustineau ca au in­cctat or icc activitatc politica, printrc care $i prof. Ion Gsvanes­cur', care , in confcrintclc pc care Ie tinea, vorbea numai de an­tisemitism sau de intcgritatc a frontie relor, nu si despre aba­tcrca de 13 democratic promovata de rcge". Pentru cci maimulti dintre Icgionari, activitatca in ilcgah ratc era impos ibila,dcoarece se picrduscra co ntactele eu Iiderii de la "centru"6.

Polemica privind .ncccsuatca'' actiunilor violcntc ale "Co­mandamc ntelor de prigoana" a inccput chiar din ianuari e 1939,cand au fost facutc responsabilc dc moartea lui ComcliuCodreanu, dar $i de noilc pericole la care erau supus i legiona­rii. Primii eare s-au manifestat au fost studcntii maccdoneni',eu toate ca din randurilc acestora sc recrutau de obicci cclc mai

I DANIC. Fond DGP, dosar nr. 8/1939 . f. 98.1 Ibidem. dosar nr. 252 / 1939. f. 204.3 Ibidem, f. 130.4 Ibidem, f. 366.5 Ihidem, f. 2.10 Ibidem, f. 135.7 Ibidem, f. 155.

122

radieale .elcmcnte". AI doilea eurent de condamnarea a lideri­lor din .Xomandarnentele de prigoana" a aparut din dircctiacelor clibcrati din lagarclc unde aveau domiciliul obligatoriu(Inccpand cu ianuarie 1939). Ei i-au acuzat pe cci din "Coman­damcntclc de prigoana" ea au activat fiira ascntimentul celorcare nu se aflau in Iibcrtate", in aceste conditii, la Intalnirileocazionale dintre membrii fostelor cuiburi, sefii acestora i-ausfatuit pe subordonati sa nu mai dcsfasoarc nici un fel de acti­vitatc.

Accst tip de atitudine a fas t Insusita de marca masa alegionarilor din fostele euiburi, care au preferat sa astepte unmoment favorabil pentru a reveni pe scena politica. Scdintclcde cuib au fost sistate, cotizatiilc Incctand dcci sa mai fie 0 sursade finantarc pentru activitatilc curcnte. Uneori, membrii sausimpatizantii cu bani au donat sume pentru familiile eelor in­chis i sau direct accstora, activitate fata de care autoritati le nuau luat masuri.

Nuclcul dur al lcgionarilor cxtrcmisti si-a continuat insaactivitatea, mcntinand permanent contactul cu "Comandamen­tul" de la Berlin. Horia Sima, organizatorul ultimului "Coma n­darnent de prigoana", a lasat in fruntea organizatiei din Bucu­resti pe studentul Mihail Varfureanu. Accsta se dovcdisc foattcradical si avea sprijinul lui Victor Dragomirescu si al lui Ion­Victor Vojen. La Corpul .Razlcti", legatura cu cei de la Berlinunna sa fie fiieutii de ing. Ion Nicolau" Caparul retelci deinformatii in Romania era asigurat de prof. Ion Protopopcscu,de la Universitatea Politchnica din Timisoara, iar pc parcurs scaflau scfi judcteni fideli lui Haria Sima, pe eare acesta ii numi­sc Ia sfltrsirul anului 1938, dintre noile "cadre". Cel putin pcn­tm anul 1939, sistemul de distributie a informatiei ~i curierat a

8 Ibidem, f. 161.9 Sima, Horia, Sjar$itllllll1ei domnii sdngeroase (10 decembrie

1939-6 'septembrie 1940). Lupta Mi$ciirii Legionare contra regimu ­lui Carol II, f.l., Editura Metafora, 2004, p. 22-25.

123

functionat perfecl si au fost puse la ca lc noi act iun i tcroristc.Conform ultimcl or dispozitii date de lidc rii rcfugiat i de la

Berlin, activitatea Miscari i lcgionarc la nivcl organizat urma saincetczc Inccpand cu luna fcbruaric 1939, iar cei care doreau sacontinue opozitia fata de Carol al Il -lca urma u s:\ lucrczc pepropria rasp uudcrc '", Aceste dispozitii au fast valabilc numaipentru activitati lc terorisre. Strangerca 'de fonduri a capatat In­sa noi dimensiuni. Nucleul ramas in tara a organizat actiunea.Fonduri pentru victoria finala", ce eonsta in mcntincrca lcgfi ­turilor Intrc membrii care sc afla u in Iiberlate, in scopul ajuto­rarii fami liilor Icgionarilor arestati. Contrar traditici, euiburilcnu treb uiau sa se mai intrune asca, iar uneori mcmbrii accs toranu se cunostcau lntrc ci. Con form noilo r instructiuni, eel careintcmcia un cuib trcbuia sa ia lcgatura eonspirativ cu mcmbriiaccst uia, s:1 se asigure ca nu vor f idcnt ificati si sa strangfcot izatiilc de la fiecarc in parte". Vechiul sistcm de cotizapi,pe cuiburi, a fost reformat: se climi na obligativitatea inrcgis­trar ii scrisc a cotizatiilor, strfingerea de bani facand u-sc de laindivid la ind ivid de catrc scful de euib, iar eel care straugcabanii trcbu ia sa fie un Icgionar binc .vcriflcat'', pentru a nu fidctumatc sumcle colcc tatc. Banii urmau sa fie dati superiori lorierarhici, de asemenea tara nici 0 tnregistrarc'" In afara rctclcilasatc in tara de Haria Sima nu au mai fost asociatc accs tuisistcm altc organizatii locale, eu toatc ca seopu l declarat al acti­unii era ajutarea eclor care crau inchisi. Nivcl ul membership­ului din 1937 a fost redus drastic in perioada instaurarii dicta­tur ii lui Carol al II-lea, iar in 1939 organizatia avea statutu l demidi organizatic conspirativa.

Corpu l .Razlcti" a fost unul din principalii sustinatori aiactiunii legionarilor in anul 1939, mobil izandu-se imediat du­pa rcfugicrca "Comandamentului de prigoana" (mcmbrii struc-

lO DANIC, Fond DGP, dosar or. 252/193 9, f. 194.IJ Ibidem, dosar nr. 9/ 1939, f. 14.12 Ibidem, dosar or. 16/1938, f. 326.

124

turii au fost anuntati ca sc va continua strangcrca de cotizatii).Pcntru a nu atragc atcntia, donatiilc urmau sa sc faca in urmaorganizarii unor baluri, scrate etc., la care finantatori i Lcgiuniisc putcau strange ncstingheriti pentru a colecta fondur i13

• Ceidin Corpul .Razlcti'' au mobilizat ~i Asociat ia .Prietenii Le­giunii", iar in marti e auto ritatilc sc eratau din nou tngrij oratcde potcntialul terorist al Miscarii lcgionarc'".

Studcnt ii si clcvii au activat permanent in pcrioada clan­dcstinit atii. Dupe rcfugicrea "Comandamenlului de prigoana",primcle grup ari CSL s-au mobilizat la Cluj, slabilind sa con­tinue activitate a in ilcgalitatc". Radicalismul lor nu s-a amc­liorat nic i dupa reintoa rccrca lui Florian Stcfancscufioangf laRcctorat, anuntand ca tsi vor inccta prorcstul doar in momentulin care accs ta va fi schimbae 6

• La Universitatea din Bucurcsri,rcorga nizarca studcntilor radicali a fost finalizata in mar tie,principaicic nuclce activand la Facultatilc de Stiintc, Medicine~i Litere . La Univcrsitatca Politchnica din Bucurcsti, cuiburi lesi-au schimbat structura dupa modelul lansat in fcbruaric, ast­fel ca nu se cunostcau mcmbrii din ani de studiu diferip".Organizatiilc studcntcsti au Incc put ~i ele actiunca de strangcrca cotizatiilor pcntru ncvoile celor din detentie". GrupurilcFdC, dcsi nu contau in strangerea de cotiza tii, au continuat saactivcze mai ales In operatiunile de cur icrat, dar $i in procu ­rarea de anne sau munitii '" .

Cuiburilc din vcstu l tiirii, folosind posibilitati le de trecereclan destine a fronticrci in Jugoslavia, au reus it pana in apriliesa-si formezc filicr e de inarmare, eu toatc ca pcntru momen t

13 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 166.14 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 16- 17.15 Ibidem , dosar nr. 252/1939, f. 209.16 Ibidem, f. 141.11 Ibidem, f. 133.IR Ibidem, f. 141.19 Ibidem , f. 112.

125

nu aveau in vedere sa lotrcprinda acti uni tcroristc".Manifcstele din accasta perioada n-au mai cmis atacuri

verbalc la persoana rcgclui sau a altor ministri din guvern. Ingeneral erau apcluri cairo lcgionar i, prin care acestia erau in­demnati sa nu rcnuntc la principiile organizatici si sa astc ptemomentul pctrivit pcntru revenirca pc scena politica. A douacategoric de manifeste aveau caracter dczinformativ, sustinandsupravictui rca lui Corneliu Codreanu, cu scopul de a-i mobi­liza pe legion arii care abandonascra acrivitatca". Ce l mai adc­sea propaganda a fost orale, de la om la om, cxistand put inccazuri in care legionarii au lipit afise .mobilizatoare?" . intimpul alcgcrilor din primavara anulu i 1939, coordonatori i 10·cali ai cuiburi lor care act ivau in c1andcstinitate i-au sfatuit pclegionari sa ser ie pc bu letinele de vot diferite lozinci, pentru asc anula votul".

Nucleul de legionari care activa in clandcsti nitate a avutdiferitc ati tudini fata de FRN. In uncle organizatii, membriicuiburilor radica le s-au insc ris in "p artidul regal", probabilpentru a nu ridica banuicli, dar au conti nuat activitatca lcgio­nara ilegala. in general, mcmbrii CML au luat eccasta atitu­dine" . Studcntii au sabotat act ivitatea FRN, ducand 0 cam­panic impot riva insc ricrii in noua structure a colegilor nele­gionari si refuzand sa adore". Autoritatile nu au dorit sa agitespiritele in universitati ~i astfe l nu i-au ares tat pc rcspectiv iipropagandisti.

Imediat dupa februaric 1939, legionarii nu au reus it sa maiorganizeze atent ate contra ord inii de stat. Micilc grupuri locale

10 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 17.11 Ibidem, dosar nr. 252/1939, f. 132; Ibidem, dosar nr. 9/1939,

1.3 18.11 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 33613 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 371.14 Ibidem, dosar nr. 16/1938, f. 310.15 Ibidem, f. 333.

126

s-au preocupat de co lcctarca fondurilor necesarc colegilor dininchisor i si .Comandan-entulul'' de la Berlin, rarcori rcusindsa acumuleze munitii pcntru cvcntualc atentate. La Bucurcsti,organizatia lasata de l loria Sima la p lecare a functionat neuni ­tar. Corpul "Razleti", prin ing. Ion Nicolau, a rcusit sa satisfa­ell ccrcrilc cclor aflati la Berlin , dar CSL a fost inaetiv. Con­form unor sursc, scful studcntilor, Miha il Vftrfurcanu, sc afl ain legatura cu Pol ijia si a sabotat in pcrmanentf act ivi tatcacclor din tara in primavara si vara anului 193926

. Priudcrcacelulei teroriste coordo natc de comandanta lcgionara NicoletaNieolescu (fosta membra a .Comandamentclo r de pr igoana")i-a fost atribuita ulterior lui Mi hail Varfurcanu, deoarcee orga­niza rea respectivulu i gru p era ext rem de conspi rativa . in urmadctcntici, Nicoleta Nico lesc u a murit, la 10 iul ic, iar in Bucu­rcst i au iuccput sa circu le uncle zvonuri mac abre privind natu­ra decesul ui: violata ~ i arsa de vie in crcmato riu'". Ulterior,aceasta a in trat in mito logia lcgionara. pe lista .anartiri lor" ca­re s-au .sacnncat'' pc ntru cauza miscarii . Evenimentul a fast 0

ne ue lovitura de imagine pentru miscarca cla ndcs tina, Inrc­gistran du-sc noi aban don uri print re membrii activi".

Germania a oferit purina atcnric Miscarii Icgionare pana lafina lizarea prog ram ului NSDAP in Europa Centrale. Abia du­pa .ncluj ionarca" problem ei Cchoslovac iei, Adolf Hitler si-aindrcptat .atent ia'' si spre celelalte state din Europa Centrale side Est. Cerc ur ile intclectual ilor legionari au primit cu simp at ic"problema cchoslovaca", deoarccc spe rau eli se va declansa unrazbo i mondial Intrc statelc to talitarc si cdc democratiee, inunna ciiruia VOl' fi ch emati la guvcrnare . Ei faccau ~ i unclecstimari privind scful guvern ului intr-o astfel de situaj ie : Nae

26 Sima, Haria, Sfiir~itul.. ., p. 22-25.27 Sima, Horia, .Fcmeile in pngoana'', in Tara si Exilul, an IX,

nr. 3-4, ianuarie-februarie 1973, p. 2.28 DAN lC, Fond DGP, dosar nr. 9/1939, f. 78.

127

Ioncscu sau generalul Ion Anronescu". Spcrantele legionarilorau fast intarirc si de atitudinea guvernului roman , care a dccissa se apropie intr-o masura mai marc de Germania.

Dupa divizarca Cchoslovaciei, guvernul de la Berlin adevcnit brusc preoeupat de industria pctrolicra romancasca. larpcntru a obtinc un acord economic favorabil a folosit tehnieasantajului. Cu toate di In timpu l proceselor lui Corneli u Co­dreanu din primavara anului 1938, cat si dupa, nu manifestasenici 0 rcactic, guvernul german a incurajat prcsa national­socialista sa ataee autorita rilc romflnc pentru modul in care afost j udecat ~ i a murit lidcrul legionar. In prima instanta,guvernul roman a decis sa .j-eziste", Inapoind decoratiilc pri­mite de Caro l al Il-lea de la Adolf Hitler, dar in ccle din urmfdisc ursul s-a domolit. La 23 mart ic 1939 a fas t scmnat acordu lecon omic romano-german, care a fas t vazut in cpoca drept 0

ancxarc a ceonomici romancsti dupa intcrcsele germane". Dupaaccst mome nt, sefii organizatiilor legiona rc clandesti ne au duso campanic de mobilizare a adeptilor, sustind nd ca urmcazachemarea Miscarii la guvemare" .

Deoarece Germania nu a ararat si alte prcocupari pcntrusituatia nationalis tilor cxtrcmis ti romani, spcranjclc lcgionari­lor s-au diminuat si au spcrat ca la Berlin noul .Comanda­merit" va face prcsiuni privind statutu l legionarilor. Dar Gcrma ­nia nu avea la aecl moment alte intercse in Romania pe langasatisfaeerea doleantelor eeonomiec, iar guvcmul de Ia Bucu­resri a intreprins putine eonccsii fata de Icgiona ri, mai ales inceca ce privcstc clibcrarca eclor ell domiei liul obligatoriu .

29 Ibidem, dosar nr. 8/1939, f. 165.rn Heinen, Armin, Lcgiunea Arlianghelul Mihail . Mtscare

sociaid si organizatie politica. () contributie to problema fascismuluiinternational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 399.

31 DANIC, Fond DOP, dosar nr. 252/1939, f. 131; Ibidem, dosarnr. 8/1939, f. 166.

128

3.2. Legionarii orestasi

Au cxistat eel puun rrci faze ale regimului de dctcntie pen­tro lcgionarii arcstati in primava ra anului 1938 si dupa aecca .in prima faza, a dct cnti ei preventive palla la mom entul eon­damn iirii, rcgimul a fOS1 dcstu l de aspru, dcoareec aut oritatilenstcp tau ea justitia s:1 dcfinitivczc statutul lor. Proccsc le lcgio­narilor arcstati in prima parte a anu lui 1938 au avut loe in peri­oadc difcritc. dar tonto dupa scntinta cazului Corueliu Codrcanu.

in timpul dcrcntici de la Jilava, lidcrul lcgionar a mcntio­nat in jumalul sau de inch isoarc cil pcrsonalul pcnitcneiaru luis-a purt at reec ell cl, a fast [inu t singur lntr-o cclula umcda sinu a primit decal doua paruri si 0 rogojina, ell toatc ea era vre­me ploioasa . in acea faza, pana la judeearca proccsului, scricca nu i s-a oferit nici asistenta mcdicala, dcsi avea durcri depldmani si tusea". 0 situatic ascmcnea a fast cxpusa $i inj umalul din dctcn tic al studcntului legionar Bartolomcu Live­ZC:lIlU, ea rc s-a afla l in grupul principali lor lideri. Acosta a sus­[inut in scricrilc sale eli in timpul dctcntic i la Jilava din perioa­da judccarii proccsul ui (iulie 1938), vizite lc rudelor au fastlimitate, pachctclc pc care Ie primcau era u lnju mdtatitc de gar­dicui , iar in timpul perchezitii lor zilnicc, pcrsonal ul Inchisori iact iona ostentativ, aru ncand incaltamintca pes te alimcntelc pri­mite" . Grupu l de la lilava a init iat chiar un protes t, refuzandvizitclc, moment in care magistratii mil itari au intervenit si auincetat uncle abuzuri".

Faza a doua, a rclaxarii regimului de inchisoarc, s-a de­clansat dupe ernitcrea scntintclor, probabi l datorita faprului c:1pcntru 0 pcrioada auroritatilc i i detineau legal pe legionarii care

~: Ibidem, dosar nr. 252/1938, f. 17·20.~~ Ibidem, dosar or. 252/1939, f.36-37.~4 Ibidem, f. 42-43.

129

putcuu rcorganiza miscarca. Din scricri lc ambilor rncmorialisticitati mai sus, rcicsc ca ncum tratamcntul medical s-a acordatori dc cdtc ori cra ncvoic, iar in ficcarc zi detinutii crau scosi dincclulc pcntru a Iua acr curat.

La Rfimnicu Ssrat, lidcrii Icgionar i au fost Inchisi ini tialimprcuna cu dctinutii de drcpt cornu», da r in octombric accstiadin urrnf au fe st mutati si a ramas 0 lnchis oare pcntru oponen­Iii rcgimului (inclusiv comunisti).

Bartolomeu Livczcan u a mcntionat in jumalul sau ca le­giona rii au instal at in curte un dus pe care -I putcau tolosi, iarmai apoi au rcparat chiar ei inchisoarca. Conditiilc s-au inra u­tal it put in dupa plecarca rege lui la Londra in noicmbrie 1938,cand au fost din nou Inchisi in celule, unde statcau cfite unul.

Pc toa ta pcr ioada dctcntiei, ce lula lui Corneliu Codrcanuera izolata de cea a cc lorlalti legionari ..ramniccni'' ~i nimeniin afara rudclor de gradu l I nu a pulut lua legatura cu cl. inscara de 29 scptcm bric, mcmorialistul sustinc c3 agitatia a festfoartc marc, fiind ell tOl ii anu nta ri s5 se prcgatc ascil, dcoarcccconducatori i inch isor ii nu stiau initial c ine unna sa fie "t rans­fcrat" la Jilaval S

•

A treia faza a regimului detcnjici a insemnat rclaxareatota la sau rnai exact acordarca statutului de dctinuti pcliticipentru lcgio nari. La putin timp dupii 30 noiembric 1938, au in­eeput sa primcasca prcsa. Astfcl ca , la 9 decembric au aflat demoartca lui Comcliu Codrcanu din ziarul Romania (oflciosulrcgimului). Dupa Craciu nul an ului 1938, 1'1 Ramnicu Sarat aufost lasati mai mult in afara cclulclor, iar dupa Anul Nou pu­tcau primi vizite orics nd, ava nd si posibilitatca sa trimita cartipostalc catre cunoscuti. Regimul cel ulclo r a fost ridicat in modoficial la sfarsitu l lunii ianuaric, cand au fost anu ntati ea pu­teau citi zilnic ziaru l Romania, aveau dreptuI sa dctina carti destudiu in cclule sau sa primcasca vizitc medicate" .

lS Ibidem, f.46-6 1.36 lhidem, f. 66.

130

Singurul document grafic identificat in urma ccrcetarii defata privind cclule de dctcntic cstc din faza a tre ia, rcprezcn­land 0 schita fiicutf de Iordache Nicoara la Vaslui". Purcrn ob­se rva ca in eclula de una sau do ua pcrsoanc av eau 0 masa deseris, hattie, cemcahl si earti de studiu , facilitati prezentate ~ i

de Bartolomeu Livczeanu la Rdmnicu Sarat.Cei mai bolnavi dint re legionarii afla li in dc tcnpc au

primit dreptul de a fi mutati temporar la Spitalul Mil itar Bra­sov , unde au avut par te de 0 ingrijirc dcccnta, uneori rcalizataehiar de colcgi i lor - Paul Craja era medic in Bucuresti in mo­mentu l arcstarir". Dctinutii au avut dreptul la activitati dedivcrtismcnt, organizftnd meeiuri de YOlei, fotbal sau box".

Sta rca de spirit a legionarilor din inchisori a fost divcrsa,in functic de nivciu l implicarii cmot ionalc a ficcaruia . Studcntiiin general au rcgrctat faptu l ca si-au picrdut anul de studiu sinu avcau nici 0 spcrar ua in eeea ce privca viitorullor. Ce i maiindoctrinati erau rcvoltap de atitudinea unor lidcri, cum ar tiprof. Grigore Cri stescu sau Dragos Protopopcseu, care rcnun­tascra la prineipiile miscarii dupa ercstare". La Vaslui s-arcmareat ca militant radical contra acccptarii regimu lui monar­hici au toritare Con stantin Stoicancscu, dcsi maj oritatca eclordctinuti aeolo dorcau Incctarca opozitici".

Dupa cateva luni de la moartca lui Corneliu Codreanu auineeput primcle clibcrari d in randul legionar ilor care nu pu­teau mo bil iza organizatiile loca le {mai a les d intre ee i dcti­nuti la Vaslui) .

Majoritatea erau rcscmnati in urma detentiei si sustincau

• Vezi Anexa nr. I.37 DANIe, Fond DGP, dosar nr. 252/ 1939. f. 67.JlI Ibidem, f. 7-32.)9 Ibidem, f. 36~37 .

~o Sima, Haria, .,La un an de la moartea lui Ilie Gameata'', inTara si Exilui. an VIII, nr. 7.8, mai-iunie 1972, p. 8.

131

ca nu trcbuia sa m ai existc activitatc in clandcst initatc". 0 parteau scmnat .zlcclaratii de supunere'' in momentul clibcrarii ~ i

i-au sfa tuit pc fosti i colcgi din euiburi sa rcnuntc la oriccacriunc" . Unii dint rc cc i care au adc rat 1<1 FRN au putu r sa sclnroarcf in vcchilc posturi functionaresti sau sfl obt ina altclcnoi. Astfcl ca, Radu Dcmctrcscu-Gyr si-a rcluat act ivitatca deprofcsor la Liec ul ..Prineipcle Carol" din Bucurcst i in febru­arie 1939, imcdiat dupa eliberare~J . Hie Gamcaja, me mbrufondator ~ i Comandant al .Bunci Vcstiri'', a obtinur un post deavocat al Statului eu ajutorul lui Victor Iamaud i, rumistrului deJustitic. dupa cc in prcalabil se Inscriscsc in FRN~4.

lnchisorilc in ca re au fost dctinuti liderii legionari in pc­rioada 1938- 1940 au intrat si cle in mitologia miscarii. Dupainstaurarca statului national-lcgicnar, penitenci arul de la Ram­nieu Sa rat a dcvcnit muzcu , iar pcnrru multi din trc noii lidcriera 0 regula sa meargf acolo in vizita~s.

3.3. "Comundamelllul" de fa Berlin

Atu nci cand "Comanda mentul de prigoana" a decis sa serefugiczc la Berlin, acolo deja existau cativa legionar i impor­tant i. Ei plecascra cu pasapoartc lega le in di fcrite circumst an­tc. Primii care sc stabiliscra 1a Berl in au fost Mirc ea Dimitriu(scf al studcntilor de la Universitatca Poli tehnica din T imisoa­ra] ~i Gheorghe Ciorogaru. Apoi a sosir ~i Ion-Victor v ojcn",

~1 DANIC, Fond DGr, dosar nr. 1911940, f. 222.42 Ibidem, dosar nr. 252/ 1939, f. 366.~l Ibidem, f. 175..j.l Sima, Horia. c.l,a un an... ", in lac. cit. p. 4."~ .,D I. ministru Tra ian Braileanu a vizitat tnchisoarea-muzcu

legionar dela Ramnicu Sarat", in Cuvantul, 23 octombrie 1940, p. 3.~6 Dumitrescu-Borsa. Ion, Cal troian intra muros. Memorii

tegionare. Bucurcsti, Editura Lucman . f.a., p. 263.

132

dar ee l trci nu au activat pol itic pc langa guvcrnul Rcichu lui.Primu l grup plccat din tara cu ocazia cxilului in iarna din

1938· 1939·, prin Polonia, a stat 0 noapte in satul polonez dinapropicrca granitci, undc i-au lasat calauzelc, dupd care a plc­cat sprc Lwow. in accst eras, unul dintre diplomatii po lonezicare le-n promis legionarilor ajutor i-a gazd uit cinci zilc. timpin care nu aveau voic sa iasa din casd. Craciunul I-au petrecutla sanatoriul Morsyn.

Dupa douf sap tamani a sos it si al doilca grup" dc legio­nari in Polonia. Fiindcil rctcaua cland estine de tranzit a fos t des­coperita, accstia s-au deplasat la Varsovia, unde treb uiau sa fiegazduit i de un alt diplomat poloncz. lnccpand eu luna mnrtic,legionarii din Polonia au luat con tact cu grupu l de la Berli n, prinGheorghe Ciorogaru (datorita faptului ca avca pasaport coma­ncsc putca trece in regula granite polono-gcrmana). La jurrultatealunii mai, grupul de la Varsovia a primit pasapoarte germanepcntru a trccc sprc Berlin, pe fondul prcgatirilor pcntru razboi.Cu tcate ca grupul din Polonia nu avusese activitate politica, lagranita pcrchczitia a fost severs, iar acestia au fost multumiji eliau plecat, deoarccc sc temcau de lncepcrca razboiului'f1.

La sfarsitul lunii februaric, grupul plccat cu Horia Sima aaju ns la Berlin, dup a ec trccuse prin Budapcsta si a stat a vre­me la Vicna. Cci trccuti pc la Sighet in Cehoslovacia?" au ajunsla dcstinatic in apropicrcu datei de 1 mai 1 93 9~H . Prin filicra detranz it controlata de Sima a fost adusf in Germania si ElenaCodrcanu, soria lui Corneliu Codrcanu, lmp rcuna eu fiica loradoptive, Catalina~<). Haria Sima s-a ingr ij it sa 0 izolczc inca

• Vez i supra, p.1 15.•• Vezi supra, p. 116.(7 Ibidem, p. 256 -262 .••• Vezi supra, p. 116.(R Dosar Horta Sima (/940-/946), ed, Dana Beldiman. Bucu­

rcsti. Editura Evenimentul Romiinesc, 2000, p. 138-1 39.49 Dumirrescu-Borsa, len, op . cit., p. 265.

133

lie In inccput de restul grupului, pentru a 0 folosi politic, asacum procedase ~i in lara pcntru a obtine capital de imagine.

La junuitatc lunii mai 1939, grupul de la Berlin era cam­pus din: Ion-victor Vojcn, Gheorghe Ciorogaru, Horia Sima,Ilie Smultea, Alexandru Popoviei, Virgil Mibailescu, Constan­lin Papanacc, Nieolae Scitan, Virgil Teodorescu, Miti Dumi­trcscu, Alexandru Constant, Ion Durnitrcscu-Borsa, Stclian Sta­nicel, Alexandru Cristian Tell. Viorel Trifa, Victor Silaghi etc."

Primul grup sosit la Berlin a inchiriat 0 vilii la margineaorasul ui, in cartierul Amalienhof unde locuiau 32 de Icgionari,sub conducerea lui Constantin Papanace. Grupul de la Varsovias-a stabilit tot la vila Amalienhof, eu exccppa lui Ion Dumitres­cu-Borsa. Horia Sima loeuia separat de restul grupului, ea ~i

Ciorogaru si Ion-Victor v ojcn". Fondurile venite din tara prindifc riti curieri nu au fost Indcajuns penlru a sustinc financiartot grupul. Majoritatca cclor de la Amalienhof s-au angajat inindustrie, iar 0 parte din venituri erau donate pentru sustinercamatcriala a cclor care nu lucrau. Ion-Victor Vojen ~i

Alexandru Constant s-au angajat la Ministcru l Propagandeigerman, scotia pcutru Europa de Est si aveau destui bani pen­tru a se Intrctinc singurr" . Horia Sima, Constantin Papanace,Nicolac Petrescu ~i Virgil Mihailcscu nu au avut slujbe ~ i aufost Intrctinuti din fondurile eomune ale grupului" .

Problema eonducer ii noului .Comendamenr'' s-a pus chiarin momcntul in care lcgionarii s-au stabilit la Amalicnhof.Gheorghe Ciorogaru, datorita lcgaturilor pe care Ie avea eu au­toritatilc germane (function ar la Ministerul Propagandci) sistabilit anterior la Berlin, negoeiase statutul noilor vcnit i ~i ast­fcl s-a socotit conducatorul "de drcpt" al grupului. Dupa ce

50 Irosar Haria Sima (1940-1946) , p. 139.51 Dumitrescu-Borsa, lon, op, cit., p. 263.52 Dosar Haria Sima (1940 -1946), p. 141.SJ Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 272.

134

Ion-Victor Vojcn a reusit sa sc angajczc la Ministerul Propa­gandci, i s-a aJaturat lui Gheorghe Ciorogaru, sustindnd di ei rc­prczentau linia Miscarii legionare, prin functiile ce Ie avcau inadministratia Rcichului . in accl moment, cci doi au intrat inconflict cu Haria Sima, dcoarecc crau adcpt ii incctari i acnu­nilor politicc de orice fel. Preferau sa astcpte 0 situatic interna­tionaIii favorabila, in urma carcia gcnnani i i-ar fi ajutat sa a­jungii la guvcruarc in Romii.nil~ . Dupf sosirca la Berlin a luiIon Dumitrcscu-Borsa, fo stul sccrctar general al Partidulu i"Totul pcntru Tara", s-a pus problema constituirii unui nou"Comandament", pcntru a sc stopa orice fel de competitiipcntru .Jntdicratc".

La sfars itul lunii aprilie 1939, in ziua de Paste, la vilaAmalicnhof s-au lntrunit pcntru prima data toti comandantiilegionari care se aflau la Berlin. Scdinta a fost condusa deConstantin Papanacc, liderul grupului de legionari care locuiaucompact, la vila. Papanace a propus, si s-a aprobat, ca scf algrupulu i sa fie Ion Dumitrcscu-Borsa, deoarcce era eel mai inaltfost rcsponsabil al part idului, f iind si aprcciat in organizatie.S·a facut 0 analiza asupra activitatii .Domandamentclor deprigoa na", conduzia fiind ea Horia Sima a facut grcscli, dar nuintentional. Cu ocazia scdintci, noul .Comandamcnt'' a dcciscontinuarca planului de rfizbunare a mortii lui Corneliu Codrca­nu. inca de la Inceput, Miti Dumitrcscu. fostul scf al judcjuluiPrahova din pcr ioada clandcstiniratii, a prcluat organ izarea ac­[iunii -5i a Inccpu t pregauritc" .

Ca si in anul 1938, .Cornendamcmu!'' a lucrat in variantarcstransa ~ i numai cativa comandanti legionari aveau rcspon­sabilitati. rcstul ofcrind suportul politic. Ion Dumitrescu-Borsa,dcsi era scful .Comandamc mului'', nu a fast mernbru activ alacestuia. Locuia separat de ccilalti lcgionari, pc care i-a vizitatrar, avand rolul de a trata eu autoritatile germa ne vcnirca alto-

~ Dosar Horia Sima (1940- 1946), p. 139· 140.55 Dumitrcscu-Borsa, lon, op. cit., p. 267-268.

135

ra. prccum si statutul eelor prc zcnti. Alcxandru Constant scocupa de mcntincrca "spiritului combativ" in eadrul gru pulu ide la Berlin. Ion-Victor Vojen si Constantin Papanaee trcbuiausa sc ingrijeasca de raporturilc cu Gcnnania. iar Horia Sima delcgaturi lc cu lara . in conducerca "Comandamcntului" a maiintrat si Victor S ilaghi , care in faza iniliala nu a avut activitatc.dconrccc era prcoc upat de slujba din care se intrctinca.

Ce i mai act iv i au to st mcmbrii .Comandamcntului" carenu uvcau slujbc: Constantin Papanacc ~i Horia Sima. Accstiafuscscrf "clemente" de baza ~i in "Com:lI1damcntc!e de pri­goanli", fiind $i cxponcnti ai cxtrcmismului Miscarii lcgionare.Constan tin Papanacc a fost eel care s-a preocupat de grupul dela Amalicnhof cu toate ca era rcsponsabilitatca lui AlcxandruConstant!'>6.

Haria Sima, prin rctceua de trecere clandcsuna a fromicrcilntrctinuta de organizatia Banat, a mcminut in pcrmancrualcgilturi eu organizatia din tara, de undo primca si fonduri pen­nu grup, srranse d in cotizarii. Primii cmisari trimisi in Germe­nia de prof. Ion Protopeseu (in prima jum..1tate a anului 1939)erau prcocupat i de zvonu rile privind prezcnta lui Corne liuCodrcanu la BcrlinS7

• in eclc d in urma, lcgionarii din tara s-aulamu rit in ceca ee privcstc moartca "C ap itanu lui", iar .clcmcn ­tclc'' radicalc all inccput sa prcgatcascn asasinarca lui ArmandCalincscu, anterior sos irii lui Miti Dumi trescu de la Ber lin. Lc­gntura eu leg ionar ii d in Bucurcsti s-a facut pr in pcrsonalitaticunoscutc, ncbanuitc de autoritati ca au lcgatur i cu miscarca,c um ar fi Petre P. Panait escu sau l lie-Vlad Sturdza (fiu l luiMihai l Stu rdza, ambasadorul Romanici in Dancmarca)" . Prinastfe l de cmisari eu .prcstanta''. lcgionarii de la Bcrlin primeausi donatiile Asociatici .Prictenii Legiunii", dar ~i informatii dela ing. Ion Nieo lau (eoordonatorul Corpului .Razleti'').

S6 Sima, Haria, SJiir$itul.... p. 10-11.S7 Dosar Haria Sima (1940 · 1946), p. 143.SH Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit. p. 27 1.

136

3.4. Asasinarea lui Armand Calinescu

Pcdepsirea fizica a lui Armand Calincscu a fost prcgatitade lcgionarii radica li inca din primavara anului 1937. "Res­ponsabi li" cu accastd misiunc crau studcnti i de la Facul ratcade Medicine, fiind posib il ca unuarirca lui Calincscu sa f con­tinuat $i dupf arcst nrca lui Paul Craja (sc ful mcdicinistilor}, innoaptca de 16 sprc 17 aprilic 1938. in ianua rie 1939, la Bucu­rcsti a lost dcscoperit complotul prcgatit de studcntul Nad olca­nu, apropiat 'II .Comandamcnrului de prigoana". Ulterior, laConstanta, au Cost idcn tificati mcmbri ai FdC care dctincau ar­mament si mun itic, in seopul dcc larat al asasinarii dcmnita­rului. Dar cdc mai import an tc prcgdtiri au fast fdcutc la Berlinde catrc Mit i Dumitrcscu, care avca in ~ara 0 cchipa radicalacompusf din fost ul comandamcnl local clandcstin din Prahova.

Stratcgia privind razb unarca mortii lui Comcliu Codreanua avut mai multo etapc. lnaintc de a f arcstat, "Capit anul"lasasc dispozitii sa fie razbunat in cazu l in care va fi asasinatin lnchisoarc. Planur ile din iarna anului 1938- 1939 au fost de­conspirate de autoritati in totali tatc, iar unii din trc organizatori,cum ar fi Nadolcanu, au fost asasinati In putin timp dupadcscopcrirc.

"Co mandamentul" din Gcrmania tsi f ixasc drept obicctivrazbunarca lui Co mc liu Codreanu inca de la eonstituire, insaau aparut discnsiuni asupra masurilor care urmau sa fie luatc.Unii se tcmcau, iar altii nu mai dorca u actiuni cxtremisrc" .

Miti Dumitrcseu ven ise !a Berlin pcntru a se eonvinge camai traie ste Corncliu Codrcanu", iar la plecarea din tara lasasco cchipa de legionari praho veni ell mi siunea de a-l urmiiri in

59 ibidem, p. 269-271.60 Sima, Haria, Sfdrsitul ..., p. 85.

137

permanents pc Armand Ciilineseu6 1• Grupul din judctul Praho­

va fusesc foarte activ dupa rcorganizarca tacuta de Horia Simaprin schimbarca vcchilor sef de judctc, actiondnd totodatacficicnt in secret. Cu toate ea a asigural tranzitul eoman­dant ilor lcgionari refugiati prin Polonia, grupul nu a fost des­copcrit, ehiar dace in Bucovina lcgiltunlc fuscsera idcnt ificatede autoritati. in acclasi limp, erau si foartc cxtrcmisti, luandparte la planuri Ie de sabotej din toamna anulu i 1938 prin stran­gerca de fonduri din cotizatiilc muncit ori lor de pc Valca Pra­hovci si prin part iciparca la efortul de Inarmarc . lnsa, infcbruaric 1939, Miti Dumitreseu a fost nevoit sa fuga dinRomania, odata cu descoperi rca de cat rc politic a cuibuluiclandcstin ec functiona in str. Pretorieni nr. 8 din Bucurcsti.inainte de a plcca, Dumitrcscu a prcdat arscnalul ce-I avea in.adminlstrare" lui Cc zar Popescu, originar din Ploicsti, studentla Facultatea de Medicine din Bucurcsti in 1939, Mi ti Dumi ­treseu .an ostcuisc" munitia de la It. Nic olac Dunutrescu", fiindcomp usa din 20 de grenade si 20 de pistoalc Steyer si Beretta.Cezar Popescu a prim it misiunea de a-i urmari activ itatea luiAnnand Catincscu".

in Gcrmania, prineipalul colaborator allui Miti Dumitrcs­ell a fost Con stantin Papanace (in plus, locuiau Imprcuna 13Ama lienhof). Ion Dumitrcscu-Borsa l-a sustinut pc Miti Dumi­trcscu, ell conditia sa organi zcze asasinarea simultana a luiCaro l a l II-lea ~ i Armand Ca tincscu, pcntru a sc evita reprcsi­unil e. Miti Dumitrcscu a fost de acord ClI planullui Ion Dumi­trescu-Borsa de asasinarc rcgelui si a lui Armand Calincscu inacclasi l imp, dar sustinca ca era prio ritarf asasinarea eclui dinurma, dcoarccc daca ar fi supravictuit lui Carol al II-Ica icsca

61 Chioreanu, Nistor, Morminte vii, lasi. Institutul European,1992, p. 48.

• Vezi supra, p. 103.62 Chivulcscu, Nico lae, Armand Cdlinescu, Olll de stat si condu­

ouor de tara, Bucuresti. Editura Lucman, 2005, p. 299.

138

intari t ~ i organiza rcprcsiunca. Lcgionarul prahovean planuiaasasinarca rcgc1 ui la 20 iulie 1939, la Curtca de Argos, sau la27 august , la Sinaia, ell ocazia concursurilor sport ive de laPrcdea163

•

Horia Sima avca alta strategic pcntru razb unarca mortiil uiCorncliu Codrcanu, respcctiv lovitura de slat. El a prczcntat.Comandarrcntufut'' de la Berl in in luna iunic un nou plan delovitura de stat dupa modelul revolutici bolscvicc din 1917:din lac uri izolate, grupuri de Icgionari trcbuiau sa ii dczarmczcpe j andarmi pentru a sc Inarma, apoi sa oeupe la nivcl localprcfcct urilc de politic, dupa care se lndrcptau spec Bucuresti,unde unnau sa oeupe Prefeetura Politici Capita lei, Palatul Te­Icfoanelor, Radioul, ministcrcle si Palatul Regal. Planul a pro­vocat rumoare printrc membri i .Comendemcnrulu i" ~i nu a, 1 . d . "lost acccptat ea so one e acpunc .

La sfarsitul lunii iunic 1939, Miti Dumitrcscu a plceatsprc Romani a, iusotit de Hie Smultca ~ i Victor Silaghi. Cci doiavcau expc ricnta in treeere a frauduloa sa a frontierci, iar VictorSilaghi era vorbitor de limba maghiara, fiind ardclean. De laViena, Miti Dumitrcscu a fast insotit numai de Victor Silaghi,trecand din Ungaria in Jugoslavia, iur apoi in Romania prin ve­eh iul punet de tranzit folosit de legionari de la Beba Veehe.Vieor Silaghi a trecut inapoi in Jugoslavia, iar imprcuna cu Hi eSmultea s-au inte rs la Berlin65

• Ion Dumit rescu-Borsa a Intrcti­nut permanent corcspondcnpi cu Miti Dumitrescu'" , iar"Comandamentul" nu a ridieat obiectii fata de final izareaasasinatelor .

Haria Sima nu a rcnuntat la stratcgia sa de organizarc a u-

6J Dosar Horia Sima (l940- 1946), p. 143-144 .6-l Dumitrescu-Borsa, lon, op. cit., p. 282.H Sima, Har ia, .Despre injurii si semniflcatia lor", In Tara si

EXillll, an Xl, ianuarie-februarie 1975, p. 9.66 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cit., p. 282; Sima, Har ia, .Despre

injurii.. .", in loc. cit., p. 9.

139

nei lovituri de star. Ca si in toamna si iaruaanului 1938, cl sc bu­Z:! pe organizatii lc din Banat , Prahova si Corpul .Rdzlc ji", cucare intretinca co rcspo ndenta prin curieri dupa plccarca la Ber­lin. in luna iulie, in Capitala gcrmana a sosit ing. Ion Nicole u,scful Corpului ..Rezlcti'', care a facut "Comandamentului" uriraport asupra situa jici din tarn . Dupa discutii le eu Ion Dumi­trcscu-Borsa. ing. Ion Nieolau a avut catcva lntrcvcdcri sec retecu Ha ria Sima, care i-a prczcntat planu l sau de nt stum arc aregimului autoritar. Prin Nicolau, S ima i-a transmis prot: IonProtopopescu de la Timisoa ra sa rcstructurezc organizatia diuBane t eu noi .cadrc" ~ i sa fie climinuti membrii cu uosc uti,pentru a nu cx ista per icolul unor noi arcstari. Rcorga nizarcaurma sa se fadi in scopul lnarmdrii $i pregatirii lovitur ii deslat. inca din manic, ccl ulele tcroristc din Banat rcustscra saaduca clandcstin anne din Jugoslavia ~i existau lcgaturi prineare sc putca continua inannarca. Ing. Ion Nicolau a primit mi­siunca de a organiza acca actiunc in eel mai marc secret, iar pen­tru restu l tani sa se pastrcze lcgaturil c. tara a se pregati nimic.De ascmcnea, scful Corpului ..Razlcti" a atlat de misiunea luiMiti Dumi trcscu, cu care trebuia sa intre in legiiturii pentru a-iinforma pc cci de la Berl in dcsprc stadiul prcgatirilor.

La sfa rsitul lunii iulie 1939. lIie Smultea a fast trimis deHa ria Sima la Timisoara pentru a lua lcgatura eu prof Ion Pro ­topopescu ~i a obscrva ap licarea pc tercn a dis poz itiilo r trimiscprin de ing. Jon Nico lau. Smulrca fuscsc fostul scf al orga­niza tici Caras a Partidului "Totul pcntru Tara" si un apropiatcclaborator al lui Haria Sima. De ascmcnca, cunostca foartebine organizatia clandestine din Banal. Cei de la Berlin aflasc­ra eii in luna august Carol al Il-lca unna sa faca vizite in Banat ,la uncle obicctive industriale, Horia Sima a stabilind ea atun citrebuia dcclansata lovitura de stat , prin asasinarca monarhului.lIie Smultea a obscrvat grcutati in desavarsirea planului .jnsu­rcc tici", deoa rece legionarii din Banat sc Inarmascra insufi­cient. Banii din cotizat ii in vara anului 1939 crau foart c putini,insuficic nti chi ar pcntru cei din lnchisori, motiv pentru care

140

ajungc au rareori si la Berlin. ln uccste condit ii, Hie Smultcas-a intors in Capitala gcrmana'".

La 15 august, Hera Sima a plccat chiar el spre lara, [0 ­

losind aproximativ veehea ruta de tranzit. De accasta data, dis­punca de W1 pasaport falsificat, care apartinusc studcntului germande engine remand Otto Schneider, mutat definitiv in Genna­nia. Organizatia Timisoara gasisc a noua filicra de tranzit, pc laLanmas. fiindca cca de la Bcba Vcchc fusese folosita de multeori. in Iugoslavia , Hari a Sima s-a inialnit cu Ion Boian, carel-a lnsotit pana la Tirni soara, la locuinta profcsorului Ion Proto­popescu. Morivatia pc care 0 avea pregatita daca ar fi fost priusera cil s-a Inters pcntru a impiedica un razboi Intrc Romania ~ i

Germania, conform tratatului romdnopolo ncz. La Timisoara astat intrc zsi 14 scprcmbric, timp in care a aflat de la sefii cui­burilor clandestine c5. nu poate fi dcclansata 0 lovitura de stat,mai ales ca la 7 septembric inccpuscrd conccntrarilc. Totusi, laplecarca din Banat spre Bucurcsti a lasat dispozitic ca planu­rile sa fie puse in ap licare cand rcgelc va vizita obicctivcle in­dust riale de acolo, dar ta ra mari perspective de infaptuirc.

in aceste condit ii, singurul plan plauzibil era eel pc caretrebuia sa-l rcalizczc Miti Dumitrcscu. Aeesta reusisc sa studi­eze foarte bine posibilitati lc de actiune, lucrand intr-o discrctieperfecta. Chiar si lui Horia Sima i-a fest grcu sa-l gascasca pescful echipci, abia rcusind sa-i transmita mesajul de autor izarca actiunii. Ultimul dintre lidcrii legionan care s-a intalnit cu MitiDumitrescu a fost ing. Ion Nicolau, care i-a comunicat dispozi­tiile lui Horia Sima, rara ca acesta sa afle data si locul asasina­tului, niei numarul de legionari care au fost mcbilizati'" .

Pregatirea asasina rii lui Annand Calincscu (dcvcnit prim­minisrru la 7 martic 1939, in urma dccesului patriarhului MironCristca, dcrinatorul functiei) nu a fost fiicutii prin metode noi fata

67 Dosar Haria Sima (194 0-/946) , p. 143- 145.6H Ibidem, p. 146.147.

141

de vcchilc tentative. Tchnica era una cunoscutd de autorirati incadin 1937 , rcspcctiv urmarirca itinc rariilor zi lnice ale dcmnita­rului, pentru a sc obscrva uncle stereotipuri ale activitatii sale .

Miti Dumit rcscu Iasasc un grup de su praveghere inca di nfebruar ie 1939, care pana in iul ie 1939 - cand s-a Inters scfulcch ipci in tara - cunostca programul zilnic a l primului-minisuu.Sosit in Romania, Dumitrescu I-a convocat pc Cczar Popescu"la 0 intiilnire clandestine, ee a avut Icc la biseriea Sfantul Con­stantin din Ploiesti. Popescu i-a eomunieat ca munitia lasata ingrija lui in februa ric 1939 este la loe sigur, iar imprcuna ell ahipatru lcgionari l-au monitorizat pc Armand Calincscu, cunos­candu-i itinerariul zilnic. .Colcgii'' lui Cezar Popescu cra u:Traian Popescu (fratelc saul, student in anul IV la Faeultateade Medicine; Ion (Nelu) Moldovcanu, student la Politcbnica;Ion (Jean) R. lonescu, student la Drept $i Ion (Jean) Vasiliu,dcscnator - toti originari din Ploicsti. Eehipa nu a avut eontae­te ell al te structuri lcgiona re din Bucurcsti sau din provincie.Dac f acuzatiilc privind colaborarca lui Miha il Varfureanu euautoritau lc ar f adcvaratc" , ar fi imposibil ea atentatori i sa nufi fost idcntificati in cazul in care nu ar fi luerat conspirativ.

Planul lui CC7..ar Popescu prevcdca atacarea masinii pri ­mului-minist ru in plina strada, cfind accs ta se indrcptat de laPrcscdintia Consiliului de Ministri spre cess. Miti Dumitrescua corcc tat planul, pro pundnd cumpararea unei mas ini de catrcatentatori, ca re sa tamponeze automobilul in ca re se afla Ar­mand Cal incscu, sa-I oblige pc acesta sa iasa si apoi sa -l im­pustc. Cczar Popescu a primit 34.000 lei ea sa achizitionezemasina, mis iune dusa la capat de Traian Popescu ~ i Nelu Mol­dovean u, care au cumpara t automobilu l de la un sofcr dinUrlati (jud. Prahova) pc numc Lazar Urcchc.

Dupa dcfinitivarca pIanului, Miti Dumitrescu a plecal lamunte in Bucegi, in localitatea Valea Costilei. La 20 septem-

• Vezi supra, p. 11 8.•• Vezi supra. p. 123.

142

brie 1939 a .coborar" la Bustcui, de unde a fost prcluat cumasina cumparata in scopul atentatului de catrc aceiasi TraianPopescu ~i Nelu Moldovcanu. Au donnit peste noapte in auto­mobil, la periferiile Ploiestiului, iar in dimineata de 21 scptem­brie au intrat in eras, luandu-l pc Cczar Popescu de la locuintasa, unde crau dcpozitatc la acc l moment annclc si grenadclefolos itc in utcntar. La plccarca din Ploicsti a fas t prclua t siJean Vasiliu, ccbipa fiind complctata in Bucurcsti cu Jean 10­ncsc u. Pana la orel c 13 atcntatori i s-au plimbat pc la pcriferiifeCap italei, dupil care, la amiaza, au parca t masina pc sir. Higa­ras, in apropiere de str. Sirbcy Voda . La ora 12.55 s-au in­drcptat spre podul Eleftcric (actualul pod Eroilo r), urmar ind pebulcvardul Carol al II-lea (actualul bulcvard Eroilor) rnasina incare sc afla primul-min istru. Conform plan ului, au tamponatputemic masina din fatii, care, din cauza impactu lui, a lovit 0

ca ruta cc vcnea pc contrascns. Automobilu l in care era Ar­mand Calincscu a ajun s pc partca stanga a carosabilului in in­ciden t, mo ment in care agentul cc-I pazca a iesit din automobilcu pistolul scos, dandu-si sea ma d i nu era vorba des pre unaccident auto, ci desprc 0 tentative de atentat. Agentul Andre ­ne a fost imcdiat secerat dc gloante, dupa care sofcrul masini ia icsi t afara, fugind ingrozit de scena 1a care era martor. Ramassingur, Annand Cal incscu a incercat si cI sa fuga din masina,insa atentato rii au deschis ponicra si au tras 21 de gloante inprimul-ministru, care i-au atin s plamauul, rinichiul ~ i de trciori eutia craniana'".

Dupa aeest moment, asasinii au obligat un sofcr earetrccea pe bulcvard sa se dca jos din masi na si s-au indrcptatspre sediul Socicratii Romano de Radiodifuziune, unde au cititin direct scrisoarea .Razbunatorilor". Si-au ,Justificat" faptaafirmand ca .suflcrut" neamului romancsc .jrebuic curatat denccinstc", dcsi sustineau ca .violcnta in sine nu schimba ni­mic, dar cstc 0 durcroasa ncccsi rate''. in .afacerca'' asas inatu-

6q Chivulcscu, Nicolae, up. cit., p. 300-302.

143

lui au mai fost implic ati alti trci lcgionari, Ma rin Stancutcscu,Ovidiu Isaia si Gheo rghe Pctroviccscu , care fie i-au gazdui t pcfaprusi. fie au tainuit pla nullor.

Mod alitatea de comportament dupd asasinat 3 fast carac­teristica misticismului legionar, intfilnit si in cazurilc I.G. Duca~ i Mihai l Stclcscu. Dcsi ar fi avut sansc sa fuga ~i sa scape eelpu tin pcutru moment, s-au prcdat lara a op une rezistcnta. in fi ­nal ul ser isorii cit itc la radio afirmau: .J cgionarul privcstc eupicptu l dcschis urmi lrilc faptelor sale - cl raspundc - vomrlispundc si noi" 70.

Asasinatul a reprczentat un soc pcntru socictarca roma­ncasca si prin modul in care a fost prezentat: atcntatori i I-aucit it in direct la rad io, Intrcr upand crmsia". Intrarea in postuldc Rad iodifuziunc a fes t a Inta mplarc, dcsi Miscarca lcg ionarabeneficia inca din iama anului 1938 dc un plan de oc upare alaccstei institut ii. in 1939, cmisiunilc erau in general In direct,chiar si uncle momcntc muzicale fi ind di fuzatc .Iivc". Cci dela poarta institutici astcptau in aee l moment un taraf iar inc1ipa in care atcntatorii a u iesir d in masina eu care s-au dcpla ­sat, nici unul din trc age ntii de paza nu s-a alcrtat. Dupa cc aurcusit sa trcaca de poarta au ajuns rcpcdc in studioul de emis ie,probabil cunoscand pla nul c ladirii . au anuntat omorarca lui Ar­mand Calinescu si si-a ci tit serisoarea .

Asasi narca primului-ministru a fest succcdata dc cea ma iimportan ta eampanie de rcprimare a Mis cari i legionare. Pclanga lidcrii organizatici de la nivel central , pcntru rcprcsa fiiautoritatilc au ..sacri ficat" cate trci legionari din ficeare judet.

70 .Dn document al timpului si un raspuns detractorilor Misca­rii. Scrisoarea echipei care I-a pedepsit pc Armand Calinescu adrcsa­tii legionarilor", in Tara ~ i Exilul, an XVII, nr. 9-10, iulie-august1981,p. I-2.

71 Dorian, Emil, Jurnal dill vremuri de prigoand, Bucurcsti.Editura Hascfer. J996, p. J09.

144

Acti unea a fost dispusa de noul guvcrn condus de generalulGheorghe Argcscanu, in care ministru de Interne era GabrielMarinescu. in noaptea de 21 spre 22 septcmbrie 1939 practic adisparut fizic clita lcgionara .Jsronca''.

Uciderca lu i Corn eliu Codreanu nu decapitasc complctpotentialul miscarii, fiindca existau alto "cad re" capabilc samob ilizeze masc le de lcgicnari, daca ar f icsit din Inch isoare.La Ramnicu Sa rat, Gh eorghe Cl ime numisc pe Ion Banca scfal Miscarii lcgionarc dupil moartca lui Comcliu Codreanu, pro­babil pentru a exista doi .succcson lcgitimi'' , in cazul in carefostul scf al Partidului .Torul pcntru Tara" ar fi murit in de­tcntic. Dar dupa asasinarca lui Armand Cs lincscu, pri ncipalclc.xadrc" au disparut, lasand compctitia pcntru putcre in sarcinanoii generatii, aflata la Berl in sau in tara.

Cclc mai importante cxccutii au avut loe la Rarrmicu Sarat:Gheorghe Apostolescu , Ion Banea, Alcxandru Cantacuzino,Gheorghe Clime, Paul Craja, I3anica Dobre, Gh eorghe Furdui,Gheorghe Istrate, Mihai l Pol ihroniad e, Aure l Sera fim, prot: Si­ma Simulesc u, Alexandru Christian Tell, Nicolae Totun . Uniisup ravictuitori ai pcn itcncinrului de la Ramnicu Sa rat au sus­[inut ulterio r ca. inai nte dc cxccutii. care au avut loe spre zoriizilci, Gheorghe Clime a fast batut pcntru a marturisi cfi el aorganizat arcntatul. Dupa cdtcva minute in care acesta nu a rc­cunosc ut nimic, au fost scos i din celula si ccilalti. unul catcunul, si tmpuscan" . La Spita lul Milita r Brasov au cazut vic­time rcpresalii lor saptc lcgionari, dintre care cci mai impor­tanti au fost Traian Cotiga si Gheorghe Proca (colnborator allui Horia Sima in "Comandamentul de prigoana'', ca re a par­ticipat ~i la trecerea comandantilor lcgionari in Polonia). inlagarul de la Vas lui au fast efectuatc 32 de cxecutii, printre

'n ".Legillnea in texte originale $i imagini, ed. Lucian Borlea­nu, Bucurestl , Edit ura Lucman, f.a., p. 203.

13 "Cum au fost martirizati legionarf de In Ramnicu Sarat'', inPertnanente. an IV, or. 9/2001.

145

care Ion BeIgea si Ion Antoniu, tar la Miercurca Ciuc au murit44 de lcgionari, cei mai impor tanti fiind AfiJon Dorea (mem­bru in grupul It. Nicolac Dumit rcscu") si lordachc Nicoara'4,Supravictuitorii de la Vaslui au aflrmat c;i rcgimcntul local deinfant cric a inconju rat cladirca lagarului, iar eclor 32 de lcgio­nari citat i Ii s-a spus ca unna sa fie transportati la Mic rcurcaCiuc, insa au fost cxecurati".

Nu in toatc judctclc larii au fast cfect uatc eelc trei cxccutiiconfonuc dispozitici: in judctclc Cluj , Prahova, Bihar, Bril ila,Tclcorman, Mused , Romanati , Trci-Scaunc, Sam-Marc. aufost supusc rcpresal iilor doua pcrsoane, in j udctclc Roman,Vaslui, Salaj, Suceava, BULiu catc una, iar in judct ul Brasovnumaru l eclor pcdcpsi ti a fos t ridicat la patru. Au fost si tuatii,ca in j udctu l Cahul, unde lcgionari i au fost cxccutati d upa ter­menul di n c ircu lara guvcmului. in tota l, au fa st cxccutati 147I · ·7~eglOnan .

Corpuri lc cclor nouf Icgionar i implicati in asas inarca luiArma nd Calincscu au fest cxpusc 13 loeul atcnt atului" , gcstimitat si de uncle autoritat i locale ill cazut .Joturilor de trci':".Mcmoriali stii pcr ioadci au afi rmat c,i brutalitatea guvcm ulu i a

• vezi supra, p. 104· 105.74 •••Legiunea intexte originate si imagini, p. 203-206.75 Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana. Transportul -fantoma.

Masacrcle din lagaru! Vaslui , 21 septcmbrie 1939", in Permanente,an IV, nr. 10/2001 .

76 •••Legiunea in teste originate si imagini, p. 206-210.77 .Razbunarorii" ucisi ~i azvarliti pc caldara m [55,9 kb],

<www.fgmanu.org/imag/O! Perioada Capitanuluill mage I33.j pg>(25 mai 2004)

7K Sturdza, lIie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De laLegiunea Arhanghelul Mihailla Legiunea Striiinii, Bucuresti.Editura Vremea, 2002. p. 25; Scene de groaza in toata lara. Trupurilelcgionarilor ucisi sunt expuse pc strazi si in picte [43 kb], mai 2004,<www.fgmanu.crg/imag/O ! Perioada Capitanu lui/ lmage I32.jpg>(25 mai 2004).

146

provocat 0 profunda impresie. Uneori, copiii de scoala au fostdusi sa vada corpurile patrunsc de gloantc ale ce lor noua asa ­sini". Con form unor surse, in judctclc in care lcgionari i nu aufast gasit i la domiciliu, au fost cxccutati dctinuti de drept comun,asa cum s-ar fi intamplat la Craiova (jud. Dolj)80. Unii lcgionariau scapat de rcpresalii prin interventia autoritatilor locale sau asuperiorilor militari din unitatilc in care erau concentrau" .

Consecintele asasinatului au continuat 0 pcrioada cu noiarestar i printre legionarii cunoscuti, eel mai importan t fiindIlie-V lad Stu rdza . Acosta locuise 0 perioada la Copcnhaga,unde era ambasador tata l sau, iar in yarn anului 1939 a intre­pr ins activitati de curierat intre "Comandamcntul" de la Berlin~ i Corpu l " Razleti". Dupa asasinarca lui Armand Cdliucscu aInce rcat sa fuga din tara deoarece era urmarit de autor itati, dara fast pr ius si arcstat.

Rcgimul initial al detentiei noilor lcgionari arcstati a fastdur, fiind Inchisi singuri in ccl ule ncspatioasc si, uncori. ap li­candu-li-sc pcdepse corporalc. Ulterior accstia au fost trans­portati in lagarcle unde sc efectua domiciliul obligatoriu, iarregimul dctcntici s-a tnmuiar". La Ramnicu Sarat, timp dezcce zilc dctinutii au fost tcrorizati de gandul ea puteau fi cxc­cutat i, dcoarccc nu Ii s-a comunicat nimic despre statutul lor.Imcdiat dupa 22 scptembrie , ratia de hra nii a scazut la 4 lei, iarrcgimu l Ii s-a inasprit drastic, ncmaiavdnd dreptul ca cumperenim ic cu fondur i proprii". La inceputu l lunii octombrie rcgi­mul deja revcnise la normal , iar cei arestati aveau din nou sta­tut de detinu ti politici .

7'l' Dorian, Emil, op. cit., p. 85.III Bolla, Zaharia, Amintiri $i consideratiuni asupra Miscarii

Legionare, Cluj-Napoca. Editura Apostrof 2002, p. 79.11 Chioreanu, Nisto r, op. cit., p. 47; Dosar Horia Sima

(1940-1946), p. 148.81 Sturdza, Ilie-Vlad, op . cit., p. 27-3 1.8! "Cum au fost martirizati.. .'', in loco cit.

147

Rcpresiunca din noaptea de 21 spre 22 scprcmbr ic nu nu­mai ca lasat Miscarca lcgicnara ffira lider ii .astorici '', dar oricenoua conducere devcnea greu de aeceptat de toti legionarii .Ce i clibcrati din inchisori anterior reprcsiunii puteau fi acuzaticii au icsit din inchisoarc scmnand .•declaratii de supuncrc" saupr in intcrventia familiilor. Niei cei de la Berlin IlU avcau unstatut pozitiv, dcoarccc pcntru a doua oara provocascra pr inact iuni extremiste cocrcitia autoritatilor. in acel moment, de­vcnca evident ea lupta pcntru puterc urma sa se dea in inte­riorul unor grupuri mai mici, pe crite rii referitoarc 1.1 .xu fcrin­[cle prigoanei".

in scptcmbrie 1939, reprcsiu nea autoritatilor asupraMiscdrii lcgionarc a atins nive lul maxim de 1.1 infiintarca orga ­nizatici nationaliste extremiste. Organizatia avea toate sansclc sase stinga ~ i sa intre in anonimat, daca nu ar f ajutat-o situatiaintemationala sa rcvina pe seena politica. La sfa rsitul luni iseptembr ie, dcznoddmdntul razboiului d in Polonia era foartec1ar, iar guvemul IlU putea face abstractic de d isparitia aeestuistat si aprop ierea granitci Gennaniei fata de Romania. in ado ua decade a lunii septembrie, in cc rcuri le inteleetualc dinBucurcsti circula zvonul en germanii bucovincni ar fi unnat sase riiscoalc in urma inaintar ii frontulu i gcnnano-poloncz, pos i­bi litate care a fost sistata de fixarea granitci URSS pc fostaIronticra romano-polond. Uncle vocl au pus atentatu l asupralui Annand Calinescu pc seama diversiun ii germane, care ar fipregatit cchipa de lcgionari'". Indifcrent de vcridici tateaaccstor zvonuri, cste eert ca starea de spirit a popu latiei era a­gitata, iar guvemul trebuia sa admita relaxa rea eon tlietului elllegionarii.

La ineeputul lunii octombrie, represal iile provoeate demoanca lui Arm and Calinescu au fost Inlocuitc prin intelegerieu Icgionarii , atitudine Inlcsnita de uccunoasterea de catrc gu-

"' D · E·I 85onan, rnn, 01'. CiI. , p. .

148

vern a pozitici Gennaniei tata de Miscarca lcgionara. RegeleCarol al Il-lca a rcnuntat si la ultim ul om de otcl al regimulu idin guvcru, Gabriel Marineseu, care a fost schimbat de 1a Mi­uistcru l de Interne. Paralcl cu acccptarea Icgionarilor ca f0115politica, au inccpur ncgocieri ~i eu najional-taranistii si natio­nal-libcraiii. Conducatorii legionari supravictuitori ai detentieiau Inccput sa poarte trat ative cu reprczcntantii guvcruului. Pri­mul dispus sa rcnuntc la opozitia fata de Caro l al II-lea a fostVasile Novcanu, fostul scf al judctului Arad, care a fost urmatdupf un timp de Ilic Gflrncata ~ i Comcliu Georgescu (doidintrc fondatorii Miscarii lcgionarc).

Astfel ca, in conditii cxceptionalc, Miscarca lcgionara aiesit intarita poli tic dupa asasinarea lui Armand Calincscu, dcsica structure dc "cadre" nu mai scmana abs olut deloc cu orga­nizatia care in 1937 castigasc 15,58% di n voturile electo­ratului.

3.5. Refa cerea arganizatiilor locale

Ultimcle masuri reprcsivc asupra lcgionarilor au fast a­doptate in lunilc octombrie si noiembric, cand unii mcmbri aifoste lor cuiburi cu potential terorist sunt arcstati". Accstiafusesera idcntificati inca din primavara, dar in contcxtul rc­laxarii regimului de dc tcntic al lcgionarilor nu au mai fost in­chisi. In primclc luni dupit 21 scptcmbrie 1939 cxistau infor­matii ca sc pregateau noi atentate", iar autor itatilc au fostvigilcnte, dorind sa cvitc alte drame.

Masura Intrcprinsii de .Razbunetori" nu a fost conside ratede roti lcgicnarii un act benefic pentru miscarc. Disparitiavechilor lideri si tcama de represiune au provocat un nou valde dcsolidarizarc a fostilor lcgionari, care insa nu s-a comparat

~5 DANic. Fond DGP, dosar nr. 2541l939.86 Ibidem, dosar nr. 262/1940, f. 89.

149

eu eel din 193881. Totusi, eci noua "razbunatori" au intrat si ei

in mitologia lcgionara a .sacriflciului''. iar modul in care aufost asasinati a scns ibilizat Intrcaga opinie publ ica, nu numaipc Icgiona ri. Ulterior, au aparut cantccc legionare in care scomagia "sacrificiul" lor.

in luna dccembr ie, masuri lc de desti ndcrc au provocatdeja primclc maser! de reorganizare printre fostele cuiburi'".Cu toate ca autoritatilc urmareau Indcaproape toate accstc mis­ca ri", I1U au intcrvcnit, deoarece lcgionarii avcau ca prim 0­

bicctiv ajutarea celor din inchi sori90• Putinc grupari aveau in

vedcrc actiuni teroriste, mai ales printre famil iilc maccdoncnerad icale din Cadrilater'".

Cuiburilc din CML aveau dispozitii de la Berlin sa astcptc"in linistc" cvenimentele iutemationalc !;'i astfcl s-au marginitla act iuni in favoa rea colegilor aflati in dcrentic '" . Deoarecemembrii vcehi ai euib urilor din CML au revenit in organizatie,cuantumul cotizatiilor a crescut" , iar accst segment a l Miscariilegionare devenea cxtrcm de periculo s in cazu l unei reorgani­za ri, avand in vcdcrc ca dispunca de bani !;'i nu se temea deeventualc arcstari . Dupa pr imele masuri de dcstindcrc, cci maiactiv i lcgionari au fost studcntii din CSL. Dcs i nu-i puteauajuta cu bani pe cci aflati in dctcntic, s-au facu t vizibili pri nsabotarca nou-infiintatul ui Front Nati onal Studcntcsc (incontinuare FNS). Conform dispozitiilor, toti student ii trebuiausa se inscrie in FNS, cu obl igatia sa dcpuna juramant fata dercgclc Carol a l II-lea. in ianuarie 1940, la Fac ultatca de Drept

87 Ibidem, dosar or. 24011939, f. 100-101; Ibidem, dosarnr. 9/1939, f. 120.

88 Ibidem, dosar or. 911939, f. 232.89 Ibidem, dosar nr. 24011 939, f. 100-101.90 Ibidem, dosar or. 9/1939, f. 232.91 Ibidem, dosar or. 2111940, f. 55.92 Ibidem , dosar or. 6/1940, f. 383.93 Ibidem, dosar nr. 9/1939, f. 308.

150

din Bucurcsti la scd intclc de constituire a FNS din cci 400 destudcnti Inscrisi au part icipat doar 50. Tendinta era de a scrcin f iinta fostclc asociati studcntcsti, iar lcgio narii duecau 0

campanic active de denigrate a noul ui organism prorega l. LaFacultatca de Tcologic, studcntii legiona ri s-au intrunit lasfarsitul lunii ianuarie si au dccis sa-i incurajczc pc colcgii lorsa nu dcpuna juriirndnt fat,1 de FN S'J~ . La Facultatea de Litere,studcnt ii lcgionari si com unisti au refuzat sa se lnscric in noulorganism , e ll toatc ca majoritatca colcgil or adcrascra la catcvazilc dupa infiintarc'". in final, toti studcntii au fost convocati inamfiteat rele facultatilor pentru a depune j uramant regimul ui au­toritar, dar lcgionarii au rcfuzat In general sa pronumc fonnulelccercmoniale". in caz dc rcfuz fii~i~ , studeutii crau amcnintatiell mobil izarca, in conditiilc In care sc faccau instructii militatepentru un even tua l conflict armat . La Universitatea Politeh­nidi, studentii Icgio nari care toc mai iesiscra din inchisoarc nuau pr imit de la Rcctorat adcvcrmtc privind statutul lor, riscfindsa fie mobilizat i. in urma unor protcstc catrc Ministcrul Edu­catici Nat ionalc si Mini sterul de Razboi situatia s-a deten­sionat, dar metod a de intimidate se dovedca cflc icnta".

Sprc sfllrs itul Junii februarie cuib urile crau rcfltcu tc, maiales in Transilvania9S

. Supravegherea rnai put in atent a a au­toritatilor Ie-a penni s legionarilor sa sc intruncasca In sedintcnu intotdeaun a secrete, .elemen rele' ' radieale rnobili zandu-sceel mai eficicnt. in lara, legio narii pro movau idcca unui gu­vern condus de Nae Ioncseu, dcs i accsta sustine a ca nu puteaface prcsiuni din eauza articol clor denigratoare la adresa rege ­lui, pubticatc in Voelkisher Beobachter", sau a confcrintclor

9~ lhidem, dosar nr. 611 940, f. 127-289.95/bidcm, f. 18.'J6 /bidem, f. 381-420.97 Ibidem, f. 2 1.'IS Dosar Haria Sima (1940- 1946), p. 100-101.~9 DANIe , Fond DGP, dosar nr. 21/1940, f. 56.

151

tinutc la Rad io Vicna de Victor Biris, care sc mutase de laRadio Ik rlin acololO

O.

Organizatiilc locale care au profitat de rel axarea rcg imuluiau fost putinc, lipsindu-lc in primul rand coordonarea centralfi.Oricum, valurile de dcsolidarizarc afccrascra potcntial ul Mis­ciirii lcgionare, iar n ivelul din 1937 1111 sc putea atingc niei incazu l suspcndarii lcgii de dcsfiintarc a partidelor politico. Cui­burilc teroristc s-au rcorganizat eel mai repede in Banet ~i Tra n­sil vania (regiuni care erau coordonatc mai binc de la Berl in) .

Dupa 2 1 scptcmbric 1939, autoritatilc germane au cautatsa se esch iveze de orice implicarc in act ul tcrorist asupra pri­mului-ministru roman. Cu toate ea nu cxista in formatii privindimplicarca Berlinului la prcgatirca asasi natul ui, cstc imposibi len guvernul german sa nu f aflat desprc ce prcgatcau legio­narii in capitala Reiehului. Imediat dupe citirca anu ntului privindasasinatu l, guvcmul german a dat un eomunicat prin care acu­za scrviciilc engleze de organizarea atentatului, deoarecc, spu­nea u autoritati lc de la Berlin. Marea Britanic dore a sa impliccRomania intr-un razboi contra Gcrmanici. O ficialii englezii-au acuzat si ei pe german i cii au pus la calc atcntatul, afir­maud ca lcgionarii care au savarsit ac tul terorist au plccat de 1'1Berlin si erau col aboratori ai o ficialilor Reiehului. Membri i.Comandamentul" s-au simt it o fcns ati de aeest joe diplomatic,iar la 23 scptcmbric Constantin Pap anace a dcpus un memori ula eabinct ullui Joseph Gobbcl s, in ca re afin na cil nici un servi ­ciu nu a fa st implieat in actiunca de la Bucurcsti, iar .Razbu­natorii" au facut gestul di n propria initiativil'Ol .

lnccpand de la sfarsitul luni i sep tembrie 1939, libcrtatcade miscarc a legionarilor de la Berl in a fast scrios diminuata,fiindca gcrmanii nu mai doreau ca numc le lor sa fic asociat cu

100 Ibidem. dosar nr. 18/ 1940. f. 108.10 1 Sima. Horia, Sfar:fitul...• p. 15-17; Dumitrescu- Borsa, Ion,

op. cit., p. 290.

152

cxtrcmismul Miscarii lcgiouarc. Nici un membru et grupuluinu mai avca voic sa parascascf ter itoriul Gcrmanici, iar lu fie­care saptamana ficcarc Icgionar cu statutul de rcfugiat polit ictrcbuia s5 sc prczintc la circ umscriptia de politic de care apal'­tine, pcntru a i sc ap lica 0 viza de prczcnta pc camctul de iden ­titatc lO2

•

Pc fondul lipsei de unitatc antcrioarf plccarii lui MitiDumitrcscu si a lui Horia Sima in Romania, asasinarca luiArmand Calincscu si consccintclc acestui act au ru pt definitivunitatca .Comnndamcntuful'' de la Berlin. Ion Dumitrcscu­Borsa, Ion-Victor Vojcn si Alcxandru Constant s-au dczis corn­plet de acea actiunc si au rcfuzat sa mai colaborczc ell legio­nari i de la Amalicnhof Constantin Papanacc a inccrcat samcntina uuitatca grupului, eu toatc ca avca prob lemc chiar :;;icu gcrmani i dcoarccc Miti Dumitrcseu locuisc :;;i cl in aeel i ~

mobill 03. Ion Dumitrcscu-Borsa a renuntat la comanda grupu ­

lui dupa asasinarca lui Ar mand Calincscu, insa de fapt activita­tea .Comandnmcnrului" era paralizata, ficeare mcmbru cautandsa-:;;i gilscasca alibiuri privind ncimplicarca in actul rcrorist!",

Dupa gcstul " R,lzbunalorilor", Horia Sima a stat ascuns inBucurcs ri cdtcva zilc, pft na la sfllrsit ul rcprcsiunii, dupa ca re ainccput sa ia lcgntura eu oamcni i de contact din Capitala . ina·intc de a pleca in Banat, a purtat a disc utic Cll ing. Ion Nicolau,caruia i-a spus sa mcntina eontactelc intre organizatii ~i mai ales55 ia legatura eu Iuli u Maniu pentru a organ iza opozitia. Simamai dorea ca sc ful Corpului " Razleli" sa-l intalncasca pc NaeIoncscu , pentru a-l convingc sa vina la Berlin, ccea cc ar fi spor itlcgitimi tatca "Comandamentul ui" fata de autorita tilc germane.Dupii incheierca misiunii, ing. Nicolau urma sa sc duca la Ber­lin, pcn tru a nu sc cxpunc identiflcar ii de catrc autontnu'".

1112 Dumitrescu-Borsa, lon, up. cit., p- 290.IOJ Sima, Haria. Sfarsitul ... , p. 16- 17.104 Sima, Haria, .Despre injurii . .. ", in lac. cit., p. 10.lOS Doser Haria Sima (1940·1946), p. 147-148.

153

lmors in Bane t, Horia Sima a intrat Iu lcgatura cu prof.Ion Protopopcscu, care i-a facut 0 cxpuncrc asupra situatici or­ganizatici rcgionalc. Unii legionari reusiscra sa sc sustragaarcstului in timpul rcprcsiunii, dar crau caurati in continuare deautoritat i, dcoarccc fuscscra catalogati ca mcmbri a! cclulclortcroristc. Ei dcciscscra astfc l sa fuga peste granipi. Primulgrup, compus din Ion Boian, Ion Pa pa, Va leriu Vint an si IonTclcca, a plecat in Jugoslavia in prima jumatatc lunii octom­bric, cu intcn tia de a ajungc la Berlin pcntru a sc aljitura gru~

pului de acolo. Accstia cunostcau modalitatilc de tranzit ilcgalal fronticrci, facand parte din cchipelc ce facilitau euricratul cu"ComandamcnlU l" IOIl . Al doilca grup a plccat ell Horia Sima,fiind compus din Traian Borobaru, Iosif Vasiu, Traian Hcdcs,Petre Va rlan ~i Octavian Ros u. Trecerea ilcgalf a frontierci s-arcalizat la 15 oetombric primr-un punet nou, pcntru a f evitatiiidcntificarca H17

• Singurul lcgionar cunoscut din aces t grup eraOctavian Rosu, fast sef legionar al judctului Caras . Dupa eli­bcrarca de la Vasl ui, In martie 1939, fuscsc conccntrat la uni­tatca militara undc a fast rcpartizat, iar in uoaprca de 21 sprc22 septembric rcusisc eu greu sa scapc de cxccutic, pr in inter­vcntia comandantului rcg imcntului de care apaninea. Piindcadezcrtasc dupa aeeea, era pas ibil de un proces ill rata CurtiiManialc!". Traian Borobaru era un legionar biiniitcan devotatlui Horta Sima, eu care eolabora inca din 1934109

. Restul eelorrcfugiat i in oetombric 1939 crau Icgionari nccunoscuti la nivc lcentral, eu cxccpti a lui T raian Hcdes de la Arad. Adversarii luiHor ia Sima din "Com:mdamentu l" de la Berlin afirmau ca ba­natcni i au fast ad usi de accsta pcntru a spori uumaru l de adcpti

HIt> Sima, Horia, Sjan;illll ..., p. 3.107 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 148.108 "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara $1 Exilul, an

XVIII, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1982, p. [!H9.109 Sima, Horia, "Ne-a pariisit si Traian Borobaru", in Tara si

Exiful, an VII, or. 11-[2, septembrie-octombrie 197 1, p. [-7.

154

ai sai in proccsul Iuptci pentru pute rc'!".Grup ul de lcgionari refugiati care a plecat ell Horia Sima a

Inccrcat sa obtina viza de tranzit pcntru Germania la Bel­grad'!'. Legatia dip lomatica de aeolo a tcrgivcrsat raspunsul,astfel ea cei ease riseau sa fie idcntificati de autoritatilc iugo­slave ~ i cxtradati in Romania. De data aceasta IlU au ma i trccutilcga l prin Ungaria, alcgand punetul iugoslavo-gcrman Mari­bur. Dupa cc au rcusit sa treaca fro nticra iugoslava, au fostprinsi de germani in localitatca Spiclfc ld, in noaptca de 9/ 10decembrie, fiind Inchisi la Graz pima la clarificarea statutuluilor. In rcspcctiva Inchisoare au aflat cil erau detinuti si lcgiona­rii d in ccla lalt grup, pentru accleasi mouvc'". Coordonatoruluigrupului de la Berlin, Ion Dumi trcscu-Borsa, a fest convocatde autoritatilc germane pentru a fi chestionat daca ce i din gru­pul ineh is la Graz putc au primi statutul de refugiati pol itic .Dumitrcscu-Bors a a confinnat, iar in catcva zilc toti cc i arcs­tati au ajuns in capi tala Germanici!".

Dupa ce s-a inte rs la Berlin, Haria Sima a aflat de la Ni­eolae Petrescu despre tcnsiunilc din interiorul grup ului. Petras­eu nu mai loeuia la Amal ienhof, deoarece se mutase la PetrePanta, un roman care so stabilise de zeec ani la Berlin si care afast .zacolat" de acesta pent ru a colabora eu lcgionarii'". Sin­gurul membru al "Comandamcntelor de prigoana" care maidorea continuarea opozitici fata de Carol al II-lea eraC . p usonstantm apanaec .

Dupa plccarea lui Ion Dumitrcscu-Borsa in Italia (la

110 Dumitrescu-Borsa, Ion, op. cu., p. 293.I II Haria Sima ~i Octavian Rosu la Belgrad, 8 noiembrie 1939

[44,4 kb], mai 2004, <www.fgmanu .org/imagl02 Intaiul exil dinGennania/lmage I0 16.jpg> (25 mal 2004).

'" S· H· S'''- . I 3Ima, a na, 'Jar~ltu .. . , p..1IJ Durnitrescu-Borsa, Ion, op. cit. , p. 293.114 Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 3.us Ibidem, p. 12.

155

Inccputul anulu i 1940)"6, la conducerea "Comandamentului"au venit Constantin Papauacc ~ i Horia Sima, care de faptfuscscra cclc mai act ive "cl emente" ale grupului si anterior a­sasinarii lui Annand Cdlincscu. inca din primavara anului1939, ei ii propusescra lui Jon Dumitrcscu-Borsa sa fonnezclmprcuna un triumvirat la conduccrca ..Comandamcntului",dar odata cu plccarca lui Miti Dumitrescu si Hari a Sima d inRomania dczbatcrca fusese amfmaHil 17

.

Dupa rclntoarcerca la Berlin, Horia Sima imprcuna cugrupul de Icgionari tidcli (majoritatca dintre ei nou vcniti) auincep ut sa lsi desfll soarc activitatca scparat de restul lcgiona­rilor din Capitala gcrmana, mutfindu-si sediul in easa lui PetrePOllla ll8

. 0 parte din trc cci sositi Cll Haria Sima in decembric1939 nu locuiscra de la Inccp ut la Amalicnho f" 19 , de unde ple­case $i Nicclac Petrescu . Dupa sarbdtorilc de Craciun din anul1939, Har ia Sima a inccput sa prcgatcasca 0 noua strategicprivind pozi tia fata de Carol al If-lea. Planul sau nu era cunimic diferit de celelalte doua din 1938 si 1939, rcspcctiv de­Icnn inarea abdicarii regelui prin anarhic intema, care ar fiafcctat siguranta statului. Sima propunca ca un grup activ deIcgiona ri sa se lntourca ilegal in tara , de unde sa incercc dcsta­bilizarca rcgimului. Constantin Papanacc, desi nu se impotr i­vca actiunilor vio lentc, nu a fost dispus sa se Intoarca intarallO, astfel Cll Ha ria Sima a prcgatit actiunca separat de res-

116 Dumirrescu-Borsa. Ion, 01'. cu. p. 296.m Ibidem, p. 269.II I Masa de Craciun 1939 [15,6 kb], mai 2004,

<www.fgmanu.orglimagl02 Intaiul exil din Gennaniall mage I65.j pg25 mai 2004) .

119 in fata baracii din Tempe lhof. De la stanga: Biloiu, Tolcea,Cracea, Vasiu, Sima, Popa, Popovici, Seitan, Gavagina, vintan. Ro­su, Petrascu (78 kb], mai 2004, <www.fgmanu.orglimagl02 lntaiu!exil din Ge rma niallmage I78.jpg> (25 mai 2004) .

120 Sima, Horia. .Documentare. Cine falsifica istorta?", in Tarasi Exilul, an II, nr. 5, I manic 1966, p. 23.

156

tul "Comandamcntu lui".La ineeputul lunii ianuarie 1940. in easa lui Petre Ponta

din Berlin l2l, grupul lui Horia Sima, alcatuit din 17 persoane, a

[inut 0 serie de intruniri in care erau analizate strategiile de o­pozitie rata de Carol al Il-lca. Dintrc accstia, putini crau legio­nari cunoscuti: Horia Sima, Virg il Mihailescu, Hie Smultca,Nieolae Perrascu. Nicolae Scitan. Octavian Rosu, iar restul ta­ccau parte din cuiburile tcroristc organizatc de Horia Sima intoamna anu lui 1938122

.

Dupa ianuaric 1940, "Comanda mcntu l" de la Berlin eaentitate nu a mai avut nici 0 import anta in Iuarc dccizici pr i­vind actiunilc Miscdti i legionare. Horia Sima si e ll grup ul Sa ll

au pregatit un plan pentru rastumarea lui Ca rol al Il-lea, carenu dispunea de aprobarea nici unui organism conducator a1Miscari i legionare. Doar Constantin Papanace si-a dat cu grcuacordul, tara a participa la nici 0 ~edin\a pr ivind organizarealoviturii de stat, prcfcrand sa astcptc cvolutia evenimentclorintcmationalc.

Grupul lui Hari a Sima a fast impartit in cinci cuiburi, subconduce rea lui Nieolac Pctrascu, Octavian Rosu, AlcxandruPopovici, Hie Rotea ~ i Eugen Teodoreseu l2J

. Sedintclc au avutloe fie in casa lui Petre Ponta, fie in locuinta legionarilor vcniticu Haria Sima in dccembrie 1939 care nu statcau la Amalien­hofm . Planul loviturii de stat prezentat de Horia Sima a fa st

III $edintii restransa la Ponta. De la stanga: Boian, Borobaru,Rotea, Popovici, Sima, Rosu, Smultea si Perrascu [26,7 kb], mai2004,<www.fgmanu.org/imag/Oz Intaiu l exi l din GermanialImage l74.jpg> (24 mai 2004).

IU Sima, Horia, Sfiir#lul.. ., p. 38-39.m Sima, Horia, Sfiir#tul..., p. 18.124 Dupa 0 -\icdin\A la baraca din Tempclhof. Se vad de la stdnga:

Borobaru, Sima, V. Mihailcscu, Rotea, Papa Ion, Smu ltea, Bolan,

157

eel .clasic": un asasi nat nu poate schimba siruatia intcrna de­cat dacd este Insotit de 0 miscare revolutionara. Conform noiistratcgii, cl a dnt mai marc importanta provinc iei ~ i mai alesBrasovului, dcoarece considcra axa Bucurcsti-Brasov coloanavcrtcbrala a Romanici. La nivel local, trebuiau controlate insti ­tutiilc statului, dupa care pomea 0 miscarc sprc Bucurcsti undemascle ar fi fast atrasc dc partea loviturii dc stat. Modelul rc­volutici bolsevice din 1917 a fast .Jmbunatatit'' eu eel al marsu­lui asupra Romei, dar punctelc centrale ale lovituri i ramdnea uta l Radiodifuziu nca , Palatul Tclcfoanclor, Prcfcctura Poli tici,Prefcetura Capitalei, ea ~ i in 1938 si 1939. Pentru pleeareasprc Romania au fost sclcct ionati din eadru l grupului lui HariaSima doar lcgionarii care putcau stabili i lcgaturi cu organiza­tiilc din tcritoriu : Octavian Rosu, Traian Borobaru, Hie Smultea,Hi e Rotca, Eugen Teodorescu, Ion Boian $i Nieolac Petrescu':",

Finantarca plccarii spre Romania a fast dcstul de dificila,in masura in care din lara, dupa relaxarea statutu lui lcgio ­nar ilor din toamna anului 1939, nu mai primeau dccat putinibani (majoritatea erau folositi pentru rcorganizare si ajutorareacclor inchisi). inca din vara anului 1939, Haria Sima, prin Ni­colae Pctrasc u, strdnsese bani din cot izati ilc grupu lui de laAma lienhof, iar la inceputul anulu i 1940 suma ajunscsc la1.300 RM (Rcichsmark). Prin ajutoru l financiar dat de PetrePont a, gruparea tcrorista acumulasc 3.000 RM, bani care crausuficicnti pentru transpo rtu l pana in Iugoslavia si trecereafronticrci pen tru opt persoane. Lui Haria Sima i-a fost multmai greu sa faca rost de pasapoarte false , iar in cclc din urmanu a putut gasi dccat cinci. Acestea au fast falsi ficate de PetrePonta, de profesie dcscnator, care a fabricat stampile false dincauciuc. Pentru a tnsela vigilcnta autoritat ilor germane, care

Petrescu, E. Teodorescu, Seitan, Popovici. Cracea [51,7 kb] . mai2004, <www.fgmanu.org/imagl02 Intaiu l exil dinGcrma nia/lmage187.jpg> (25 mai 2004 ).

m Sima, Har ia, Sfiirsuut ..., p. 19-20.

15H

solicitau vizc sap tamdna!c pcntru lcgionarii rcfugia ti. mcmbriicc lulci tcroristc au anuntat di plcaca la Vicna sau di se muta inalte carticrc ale Bcr linului, pentru a lncctini procesu l birocratica l cv idcnticrii!". in cazul in care ar fi fost pr insi, ci trcbuiau sadeclare ca aveau informatii de la oficial ii Rcichului cii Roma­nia intentiona sa intrc in razboi ell Gcnnania ~i nu au dorit sa-i

. ct- 1 I B I" 127pnn a ace moment a cr In .

o alta marc problema a grupului consta in absente unorlcgaturi solide ca re sa facilitczc tranzitul fronticrci . Haria Sima~ i apropiatii sai au [inut Inrotdcauna lcgatura Ctl lara, de undeau primit si import ante fonduri . Dar dup a asasinarca luiArmand Cali ncscu au sporit vcrificarilc la granita de vest aufast lnaspri tc , iar rctclclc clandestine de tranzit au fost idcnti fi­catc. Dupa trcccrca in Jugosla via din octom bric 1939, HoriaSima a fost ncvoit sil-l lase acolo pc unul dintrc noi i refugiati,Traian Hcdcs, avocat la Arad si mem bru cunosc ut al Miscariilegionarc. Fiindca accsta avusese 0 criza de tubcrculoza, nu s-amai putut dcplasa pc vrcmc de toamna, iar la scurt timp a fastarcstat de autoritatilc iugoslave ~ i predat cclor rornfiuc. in ur ­111a unchetelor, au fast dcscoper iti prof. [on Protopopescu ~ i

ing. 100 Nicolau, la Bucuresti , ca oamcni de lcgatura ai rctclcitc rori stc condu se de Horia Sim a. Astfcl ca trebuiau gasitc noipunctc de trcccrc, sarcin a prcluatil de orgauizatia lcgionara dinBanat, ncdcscoperita inca 128

.

Prcgat irile plccarii in Romania s-a u finali zat hi Inccpu­lui lunii apri lie 1940, fiind facutc uncle mod ificari ale cc hi­pei componcntc. Nieolae Pct rascu . in ea lita te de fast sc f a lregiunii Icgionare Sibiu, avea misiunea de a mobiliza orga­nizatiilc de aco lo. Tra ian Borobaru , desi era din organizatiaBanat ca si Horia Sima, avea expcncrua tranz itului ilega l alfront icrci si putca giisi user pcrsoanc de co ntac t in Banatul

126 Ibidem, p. 35-37.Il7 Dosar Horia Sima (l940- / 946) , p. 106; Ibidem , p. 108.m Sima, Har ia, Sfdrsitul ... , p. 29-.30.

159

sfirbesc. I1ie Rotea fusese noul sef al regiunii Hunedoaradupa rcorganizarca lui Horia Sima in scptcmbric 1938 siavea si unc le legal uri cu organizatiilc CML de la Uzina deArmament Cugir. EI trcbuia sa tread primul , pentru a pre­gali logistica opcratiuni i teror iste. imprcunii cu Hie Roteatrcbu ia sa piece ~ i I1 ie Smultca, a caru i abilitate de a treeeilcgal frontiera ncce inutila cxistenta pasaportului. Studen­tul Eugcn Teodorcscu a fast inclus in grup deoarece cu­nostca organizatia clandestine din Dobrogea si astfe l puteamobil iza leg ionari pentru lovitura de sta l aco lo. lon Boianunna sa piece si cl f:1rJ pasaport. deoarecc avea expcricnta intreccrea ilcgala a frontiere i romano-iugoslave. lmprcuna cuacesta, a fost dcscmnat sa piece ~i studentul Petre Dimitriu,care nu era cunoseut de autoritati in Bucurcsti si care avcamisiunea de a rcorganiza studcntimca din Capitala, in can­ditiile in care Mihai l Varfurcanu era suspecter ca a colaboratcu autoritil tilc in prindcrca unor lidcri clandcstini.

"Comandamcntu l" de la Berlin nu a avut cunostinta des­pre strategia grupului lui Horia Sima, astfel ca membrii a­cestuia au plecat trcptat. pentru a nu crea banuicli. Ei au mo­tivat ca doresc sa se mute in altc erase pentru a gasi de lucru.Primii eare au parasi t Berlinul au fast Ilic Rotea ~i lIie Smul­tea, la mijlocul Iunii aprilic, trccand granite tara probleme silara sa asteptc si restu l grupului. Tot in acea pcrioada, aplecat si Tr aian Borobaru, cu misiunea de a prcgati locuinteconspi rative in lugoslavia si a studia posibil iratile de tranzit.La sfarsitul lunii apri lie, au plccat Ion Boia n si Petre Dimi­triu, care urmau sa tranzitcze Ungaria si apo i Iugoslavia.Accst ia au fost prinsi de autoritatilc magbiarc, care insa i-aucliberat in urrna ncgocicrilor ~ i au putut ajunge la dcstinatiein iugoslavia. Nicolac Petrescu a plecat la 2 mai 1940. ale­gand ruta Spielfeld-Maribor. La acele puncte de frontiere nua avut problcmc, dar in apropierc de Belgrad a fost legitimatdc autoritati, iar de tcamf sa nu fie dcscopcrit a fugit. renun­land la pasaport. Har ia Sima a plecat ultimul, lmprcuna cu

160

Eugen Teodorc seu , la 5 maim, dupa ce a reusi e u greu sa-lconvinga pc Constan tin Papanaee de neeesitatea lovituri i destat. Oetavian Rosu nu a mai intrat in gru pul tcrorist, in primulrand pcntru ca era lot din Banat ca multi altii, dar ~i pentru ciHoria Sima avca Incrcdere in el, lasandu-l s3-1 supravcghczcpc Co nstantin Papan aee.

Me mbrii grupului s-au reunit la Bclg rad la 7 mai, iar la datade 9 mai s-au dcpla sat intr-o localitate din apropi erea fronticrc iell Romania, unde stabilise lcgaturi Traia n Borobaru . Acostasc in tal nisc in capitala iugoslava eu legionarul Pet re Vfirlan,d in organ izatia Bannt . care prc gatca noi mc todc de tranzit alIronticrci. insfl cci doi au fost prinsi de au tori tatil c iugoslavc inlimp cc inccrcau sa falsificc doc umcn tclc ncccsarc grupuluipcntru a ajunge in Romania, iar planul de la Berlin a suferit pri­rna ruptura . Ca ~ i Nicolae Pctrascu, Horia Sima ~i Eugen Teo­doreseu fuscscra lcgit imati pc tren in drum spre Bclgrad siprobabil autoritatilc erau alcrtatc . Aceasta defcctiunc a planu­lui a afeeta t legaturi le dintre Horia Sima si Ion Boian. care scafla imprcuna eu Eugen Teodorcscu in alta localitarc de fron­tic ra, dupd ee plcca scra de la Bclgrad pent ru a studia posibi­Iitat ile de treee re in Ungar ia . Ion Boia n avea expcricnta infolo sirca rutci Bcba Veehc - Szcgcd . care era una din variantein condit iilc lipsci de solutii in primd va ra anulu i 1940. Cc i doiau rcusit pana la urma sa treaca in Romania. eu toa te ea fuse­sera prinsi, dar rcusiscra sa cvadcze . Petre Dimi triu a fost ares­tat de jan darmii iugoslavi in timp ee inecrea sa treaca eu HoriaSima si Nicolae Pctrascu prin vcchiul punet de trccere ilcgalaa frontierci Latunas. Si jandar mi i romani con trolau bine zonadupa arestarea prof. Ion Protopopcseu , insa era singura ruta pccare cci trc i 0 cunostcau. in ccle din urma, la 19 mai , dupa ce

129 5 mai 1940. Horia Sima si Eugen Tcodorescu pleaca spre ta­ra. Pc peronul garii Berlin. tnsotiti de Seitan si Popovici [4 1.2 kbJ.mai 2004, <www.fgmanu.org/imag/02 lntaiul exil dinGermaniaJ lmage 190.jpg> (25 mai 2004 ).

161

trcc uscru in Romania, Horia Sima si Nicolac Pctrascu au fostprinsi de jandanni s! arcstati. Hor ia Sima a fast tinut 0 noaptcin localitatca de fronucra unde a fost idcntificat, dupa care afost transportal la Timisoara, iar mai apoi la Bucurcsti pentruanchcta . Nicolac Petre scu a Incercat sa sara de pc acopcrisulprimdrici din local itatca in care a fast arcstat, iar in urma frac­luri lor a fost intc ma t in spita lul d in Oravita. In timpul auchctcia dec larat ca a venit in Romania pcntru a nu-l prinde razboiulgcrmano-ronuin la Berlin si s-a art itat dispus sa semnezc 0 .dc­claratic de supuncrc"!" .

Horia Sima nu a avut parte de tratament dur dccat de lajandarmi i care l-au prins, iar , dupa cc a aju ns la Timisoara,conditiilc au fost chiar foartc bune, dcsi era in pcrmanenta pii­zit de 0 gardil numcroasii. [nsotit de autoritdtilc MinisteruJui deInte rne de la T uu isoara , cl a fost dus la Bucuresti , fiind anchc­tat mai intfi i de Jandanncric si mai apoi de Dircctia Gc ncralf aI'o litici. Situat ia in Europa la aeel moment era foarte tcnsio­na ta , dcoarccc Gormania tocmai inccpusc ofens iva in Europade Vest, iar Bcl gia ;; i Olanda cazuscra in catcva zile . Ca si Ni­colac Pe trescu, Horia Sima a declarat cfl a venit in Romania saprcintampin c un razboi gcnnano-romau prin discutii eu auto­rna tilc. in cal itate de mesagcr al Rcichului. inca de la inccput,dcoarecc a fos t anchetat de cc i mai lnalti oficiali ai Ministe­rului de lntcmc , a intclcs ca nu va avca un rcgim de detenjicdur, cu toatc ca nu i s-a comunicat cum evo lua frontul in Eu­ropa de Vest 131.

130 Sima, Haria, Sftiq·itul... , p. 59- 121; Dosar Horia Sima(1940-1946), p. 105-106.

131 Dosar Haria Sima (/940-1946), p. 108; Sima, Haria, Sfdr­situl ..., p. 127-134.

162

Ca pltolul dMlscurca legfonara la guvernare

In primavara anului 1940, Miscarca legionara se afla dinnou in ccntrul atcntici pc sccna publica din Romania, datoritacvolutiilor internationale, dar si modului subversiv dc propa­ganda. Germania, dcsi nu a avut niciodata 0 atitudinc clara desustincrc fata de national istii cxtrcmisri romani, folosca statu­tul semilegal al accstora pentru a face prcsiuni asupra guvcr­nului de la Bucurcsti. In aceste conditii, atat lcgionarii carelnccpuscrd dcstindcrca in iama anului 1939, dar ~i partizaniilui Haria Sirna. care inccrcasc rani rczultate din nou 0 loviturade stat, vor purta 0 lupta pcntru apropicrca de Carol al Il-lca inscopul purticiparii la guvcmarc.

La inccputul anului 1940, lcgiouarii din teritoriu erau inplin proccs de rccvaluarc a vedcr ilor politicc, eu cxccptia cui ­burilor reroristc care stiau foarte binc ce avcau de fiicut. Cu toatcdi. autoritatilc duceau 0 politica de dcstindcrc, la nivcllocal maicxista tcarna rcpresiunii. Temerilc au disparut insii completdupa cadcrca Frantci (22 iunic 1940) in (11a masinii de razboigermane. Inccpand cu accl moment, legionarii erau consticntica puteau ajunge la putere tara sa trcaca prin proccsul electoralsi au inccput sa promovcze 0 atitudine de apropicrc fala de rcgc,care avca atributul constitutional su-i cherne Ia guvcrnare.

Astfcl ca, lidcrul eenlrului de influcnpi legionar care reu­sea Sa sc .Jegitimcze" ca eel rnai rcprczcntativ avca sa fie con­sacrat succesor "de drept'' al lui Corncliu Codrcanu. Conformdispozitiilor din Carticica sefului de cuib, Miscarca legionaratrcbuia sa aiba un scf a ciirui autorirate era incontestabila, ast­fcl ea pcrioada intcr imatului unor .Comandamcntc'' trcbuia sainceteze.

in contextul ereat de ccdarilc tcritorialc catrc URSS dintunic 1940, Miscarc a lcgionara s-a prezentat drept fotta poli-

163

tica care putca intervc m pc hlnga Ge rmania pcn tru a cvira 0

noua divizarc a tcritoriulu i national. Carol al Il-lca a fost foartcpr udent in nominaliza rca unui prim-ministru dintrc lcgionan ~ i

a Inccrcar form ula unui partid unic totalitar , in care sa intrc sifostii advcrsari cxtrcmisti. Dupa deci zia de la Viena din a ugust1940, legionarii coordona]i de Horia Sima au rnccrcet sa-l riis­toa mc pe monarh prin tr-o lovitura de stat . in accst context tul­burc a fost chc mat la guvcmarc gcncralul Ion Antonescu, con­siderat de clasa pol itica .Jraditionala'' singurul care purca sagarantczc respectarea ordinii in sta t, fiind si un apropiat al ccr­curilor legionarc.

Prin abdiearea regclui Carol al II-lea in favoarca fiului sauM ihai, la 5 scptcmbr ic 1940, .monarhul total itar" si-a asumatfalimcntul pol iticii sa le, ale carci au ramas neschimbatc. Eve­nimentclc d in vara anului 1940 i-au consacrat pc pol iticieniicare inca din ani i 1930 au arras atcntia asupra ncglijari i rclaticicu Gennania, cu m ar fi Gheorghe Bratianu, dar si pc legionari,apropiati prin ideologic de regimu l de la Berlin.

4.1. Destinderea

Primi i Iidcri i Icgionari care s-au ara tat disp usi sa colabo­rcze cu rcgimullui Carol al Il-lca In vederca dcstinderii au fostdr. Vas ile Noveanu ~i comandanti i leg ionari lIie Gamcata siCorncliu Georgescu (fonda tor i ai organizatici alaturi de Come­liu Codrcanu).

Vas ile Noveanu fuscse in 1937 scf al judcrului Arad ,obt inand un proccnt elec tora l bun pentru Miscarea lcgionara.Conform uno r sursc , aeolo ar fi fast votata toata lista MiscariiIcgionare, lnsa libcral ii au .recupcrar' prin intcrvcntia guvcr­nului'. Pcrformanta lui ritmascsc insa lnrcgistrata la .cenu u- s!

I Dumitrescu-Borsa, Ion, Cal troian infra mums. Memo-itlegtonare. Bucuresti, Editura Lucman, f.a., p. 223·225.

164

Vasi le Noveanu era astfe l un legionar cunoscut in 1938. EI aintrat in valul al doi lea de arcstari, in catcgoria scfilor legionarilocali, alaturi de Horia Sima, care rcusisc sa evadczc. A fostInchis la Vaslui, dar, la putin timp dupa asasinarea lui ArmandCalinescu, a fast clibcrat. in cpoca se spunea ca fusese foarteafcctat de sinuciderea sotici sa le, care nflase ca ar fi muri t, sitocmai de aceea a dcc is sa abandonczc cxtrcmismul" Conformunor surse, tatal silu fuscsc evreu, care dupa ce s-a crcst inar aintra t in armata. Novcanu-tata l Il cunosc use pc Ion Zelca­Codreanu in pcrioada activitatii pol itice nationalistc a parintcluilui Corncliu Codrcanu alaturi de AC. Cuza si Nico lae Iorga.Dupa Unirc, Novcauu-tatal se mutase la Sibiu. Vasile Novcanua facut rncdic ina la Cluj, unde a dcvenit lcgionar, iar dup fabso lvirc a profesat la Arad, ajungand scf al judctulu i cu pri­lej ul schimbarii .xadrclor" din 1937.1.

Hie Gamcata fuse clibcrat la pujin timp dupa moartca luiCorneliu Codreanu, scmnand si 0 .xlcclaratic de supuncrc".Ulterior, prin iutcrmcdiul lui Victor lamandi, ministrului deJustitic. obtinusc un post de avoca! al sta tulu i. Dupf 21 scp­tcmbrie 1939 a condamnat gcst ul echi pc i lui Miti Dumitrescu,lansand noi ape1uri de colaborare a Icgionarilor Cll reg imulautoritar". Corncli u Ge orges cu nu fuscs e niciodatf un susti­uator .combativ" al idc ilor lcgionarc, ell toatc ca era membrufondator al organizatici. EI loeuia la Micrcurea Sibiului s! sedeplasa ell ocazii cxccptionalc la Bucurcsti. in 1938 a fostarestat in limp ce s-a prezcntat sa-l apere pe Corneliu Codrca-

2 Heinen, Armin. Legiunea Arhallghcllli Mihail. Mircare socia ­Iii si organizatie politico . 0 contributie Ia problema fascismului in­temational, Bucuresti, Editura Humanitas, 1999, p. 402.

J Sima. Hari a, Sfarrirulunei domnii sQllgeroase (10 decembrie1939-6 septembrie 1940). Lflpta Miscii rii Legionare contra regimu­lui Caml ll, u., Editura Metafora, 2004, p. 42.

4 Sima, Horia, ..La un an de [a moa rtea lui Ilie Giirneatil". inTara st Exilul, an VIII. nr. 7-8, noiembrie 1972. p. 4.

165

IlU in proccsului din mai, fiind intcmat apoi 1<1 Vas lui. Dupa 30noicmbric 1938. a fost eel ca re a anuntat in lagilru l de ucolomoartca lui Corneliu Codrcanu, iar la putin timp dupa accca afest elibcrat, dupa ee a semnat 0 .xlcclarat ie de supuncrc'".

lnca de la inccput, in fruntea grupului reconci liator s-aafinnat Vasile Novcanu, mai tanar dccdt ccilalti comandarnilegionari clibcrari ~i mai dispus la act iuni politicc. in ierarbialcgionara cI era doar instructor, insa probabi l ar fi fost promo­vat de Corneli u Cod rcanu dace nu sc instala monarhi a autori­tanl, in urma pcrfonuantclor clcctoralc din 1937 .

Primelc intrcvcdcri ale lcgiona rilor .ncgociatori" eu auto­ril:llile a ll avut loe in oc tombric 1939, fiind con vocate de Ga­bricl Marincscu. M:lsuri lc de destindcre fata de legionarii dinlagarc au fost adoptntc in martic 1940. Ion Zelea-Codrcanu afOSI eel dmtdi bcncficiar. Acosta a fost mutat cu domiciliul 0­bligatoriu de la Micrcurca Ciuc la Bucurcsti , unde a Ioeuit incasa fiului sau Horia" La 8 martic, Mihail Ghclmcgcanu,ministrul de Inreme, a deelarat in fata a 220 de lcg ionari cu,.grade" di regele era dispus sa se rcconcilicze cu Miscarca lc­gionara. conditia f ii nd ca mcmbrii organizatici sa-~ j afirmcpubl ic fidclitatca fali'i de mouarh" . Cu rcspcctivul pri1cj, autori­Hitile lc-au promis legionarilor ca se pot intoarcc la veehiIepos tur i funct iona rcsti si vcr avea posibilitat ca sa- i comcmo rc­zc pe cei decedap in perioada 1938-1939. Ulterior, la 16 mar­tic 1940, in prcsa ccntrala a apiiru t 0 scr isoare a 297 lcgionariell ,.grade" care semnau 0 .Mnrturisirc de crcdinta entre Ma ­jcstatca Sa Regele" ~i lansau un ,,Apel cat rc fosti i camarazi'',solicitfind aderarea la princ ipiil c rcconcil icru" Guvemul a luat

~ Sima, Horia. ,.Mari existe r ue legionarc. Corneliu Geo rgescu",in Tara >~i Exitut. an I. nr. I I, 1 septembric 1965, p. 27.

'Ihidem. p. 130.7 Heinen, Armin, op. cit., p. 402.8 Doser Hnria Sima (/ 940-1946), ed. Dana Bcldiruan, Bucu-

166

masuri acce lerate priv ind dcs tindcrca , ast fe l ca prin dcereteministeriale d in 15, 23, 26, 27 apnlic si 15, 20, 25 mai, (c­gicnarii Invinuiti de activitati poli tico ilcgalc au fost clibcratide sub arcst.

Cu toate cii cc i aflati in dctentic sau cc i proaspat cliberajis-au grabit sa adere la .jnanurisirca de crcd inta", elementul ra­dicallcgionar, controlat de "Comandamentul" de la Berlin, hi

opus concilicrii si i-a acuzat de tradarc pc scmnatari i apclului.Lcgionari i din ~ar<1 nu rcusiscra sii-l convingf pc Carol al

II-lea in timpul audicntclor de putcrea lor de control asupraorganizatii lor active. Formulascra ce reri di fcritc priv ind des­tindcrc a si nu prczcntascrii liste ale cuiburilor d in subordinc" .Astfcl ea autoritati lc i-au Inc urajat pc cxponcntii dcstindcrii sacontactezc .Comandamentul" de la Berlin, iar 0 prima de lega­lie a accstora s-a dcplasat in Capitalu germane la 28 martic .Autoritatilc de la Bucurcsti se afl au in eontinuare int r-un vidinformational privind rclatia dintre guvcmul Rc ichului si lc­g ionarii de la Berlin si sperau ea prin colaborarca cu eei acolose va dcsavarsi dcstinderca, in dirccjia unci bune rclatii euGormania" .

lnaintc de sosirca lcgionarilor din tara la Berlin, "Coman­damcntul" adoptase uncle dec izii privind pozitia ralii de des­tindere. Dupf moartca lui Nae loneseu (15 martic 1940), pccare cc i din Gcnnania 0 co nsidcrau suspccta, la 24 martie (ellocaz ia comcmorilrii profesorul ui ) a fost adoptat un manifest:.Pozitia Mis carii leg ionarc fata de asa-zisa impacarc Intre Gar­da de Fier si rcgimul actual din Ro man ia" . In rcspcctivul docu­ment se considera ell .anart orisirilc de credinta" ("declaratii lede supu ncrc") fuscscrii luate cu forta comandanti lor lcgionari.Si, in consccinta, uu angajau in nici un fc l Miscarca lcgionara.

rcsti, Ed itura Evenirnentu! Romsncsc, 2000, p. 174; Heinen, Armin,ap. cit., p. 403.

~ Dosar Haria Sima (1940-1946), p. 1[2.IG Heinen, Armin, op. cit., p. 405.

167

Aeest manifest a fost semnat de num c "grele" a le "Coman­damentului" de la Berl in: Constantin Papanaee, Horia Sima ,Elena Codreanu, Victor Silaghi , Nicolae Petrascu. NicolacScitan, Alexandru Popovici , Ste lian Staniccl, Titi Cristescu,llic Rotea, Virgil Mihailcscu etc . Torusi cativa comandanti le­gionari importanti nu au scmnat documentul , cu toat e ca auparticipat la comemorare: Gheorghe Ciorogaru, lon-VictorVojen, Alexandru Con stant, Ion Dumitrcscu-Borsa . GheorgheCiorogaru si Ion Dumitrcscu-Borsa erau adcptii negocie rii euguvcrn ul roman, cxistflnd informat ii cit avuscscra uncle initia­tive in aeest scns prin Lcgat ia de la Berlin, iar Alexandru Con­stant si lon-Victor Vojen asreptau dcsfasurarca evcnimcntclorinternapona tc. de pc pozitia lor de functionari la Mini stcru lPropagandci al Reichului ll .

Prima dclegape sosita din lara a fast compusa din Con­stantin Stoicancscu ~i Radu Mironovici . Ccl din urma eraComandant al ,.Bunei Vestiri '' si fondator al Miscarii legiona­re. Facusc parte din grupul de la Vaslui care semnase .dccla­ratii de supuncrc" ~i era mcmbru in grupul de dcstin dcrc con­dus de Vasil e Novea nu dupa asasinarea lui Armand Calinescu.Cons tantin Stoicancscu facusc part e din nucleu l dur al rezis­rcntci [ata de rcgimul autoritar, avand "gradul" de ajutor decom anda nt. Dcoarccc fusesc scful j udet ului T imis-Toronta l in1937, pro babil era in bune rclatii cu Horia Sima ~ i tocmai deaccca a fost indus in dclegat ie. Cei doi au avut ncgocic ri laBerlin ell tali membri i importanti ai "Comandamentului", insfidecisive au fost lntrcvcderilc cu Horia Sima si Constantin Pa­panaee , componcntii tandemului care conducca organismul in­tcrimar. Legitimitatea cejor dol .bcrlinczi" sporisc dupa dcclan­sarca destinderii de catre Carol al ll-lca, deoarece gcrrnaniis-au ararat intcresati Intr-o masu ra ma i marc de grupul de laBerlin. Pentru moment, eei doi au rcfuzat orice rei de colabo­rare, in conditiil c in care Romania nu schimba sistcmul tradi-

II Sima, Horia. Sfiir~irllf..., p. 44-46.

168

[ional al aliantelor (ell Franta si Ma rca Britanic) si nu se apro ­. d A .uplacxa.

Delegatia s-a intors astfel in rara ram rczultate. Autor ita­tile de 1a Bucurcsti se aflau in marc dificultate, deoarccc gcr­mani i crau ncmultumiti din nou de atitudinea Romanici in pro­blema tcntativci Intelligence Service-ului de a bloca transportulpctrclicr pe Dunarc, prin dinamitarca stfinci lor de 1a Portilc deFicr (Inccputul lunii aprilie 1940). Dupa atacarca Norvcgici (9apri lic), Carol al II-lea avea din nou motive sa sc tcarnfi de.catitnrca'' rcla tiilor ell Germania, $i astfel au fest Incurajatcnoi lcgiituri ell ..Comandamcntul'' de la Berlin. in tara, cui­burilc radicalc ~ i CS L s-au ararat ucm ultumitc rata de initia­tivclc lui Vasi le Novcanu':'. care era acuzat de colaborarc euregimul autoritar si de oportunism. Noul lider al dcstind criiavuscsc 0 atitudine ambi gua dupa clib crarca de la Vas lui. Pclanga faptul ca em ac uzat ca a scapat din dctcntic numai da­torita intervcntici familie i, a obtinut ~ i un post function arcsc laPrcfectura Politi ci Capitalei. Conform unor zvonuri care circ u­lau in randul Icgionarilor, prin rata birou lui sau trcccau Icgio­nari arcstau dupil asasinarca lui Annand CalinesCUI~.

Deoareee in cursu! lunii aprilie "Comandamentul" de laBerlin nu a tra nsmis nici un semnal privind acccptarca destin ­dcrii. a fas t alcatuita 0 noun delegatio lcgionara pcnt ru 11 purtanegocicri, care a ajuns in capitala Rcichului la 3 maio Din cafacca u parte Consta ntin Stoicanescu - ca si in martie - $i eelcare I-a inlocuit pc Radu Mironovici, Augustin Bidianu. Accs­ta din urma fusesc avocat la Sibiu , iar anterior schimbarii de.xadrc" din 1937 dej inusc functia de scf al judctului. in pri­mavara anului 1938 i sc stabilise domici liul obl igatoriu laMicrcurca Ciuc si fusesc e1ibcrat grati c dcstindcrii de la ince­putul anului 1940. Ce i doi au gasit in Gcnnania 0 situatic in-

u ibidem. p. 49-53.1.1 Doser Horta Sima (/940·1946) . p. 102.I ~ Ibidem, p. 158.

169

stabild, dcoarccc "Comandamentul" nu mai functiona deloe.Horia Sima era preocupat de 0 plccare discrete a grupului sdu.crcvolutionar" sprc Romania, iar restul comandantilor Icgio­nari astcptau noilc cvolut ii pol itiec in Euro pa. Astfel, dclcgatiad in tara nu a obtinut nici atunci rczultatc favorabi lc adcrarii"Comandamenwlui" 11.1 principiilc dcstindcri i.

Prima faza a pcrioadc i dc detcnsionarc nu a avut cfcctulscontat de rcgc ~ i apropiatii sai, dcourecc grupului de 11.1 Berlinii era imposibil sa adoptc 0 dccizie uuica. Haria Sima si-a datscama di din capitala gcnnana nu putea dirija asccns iuncaMisciiri i lcg ionare la putcrc si tocmai de uccca a plccat sprcRomania. Aici trcbuia sa infruntc opozitia noii cehipc care nc­gocia dcstindcrea cu rcgelc si care ridica pre tcntii pr ivind.Jcgitimitatca'' conduccrii organizatici. Constantin Papanacc adccis sli nu ristc 0 trccc re ilcgala in Romania $i spera cii dc 11.1Berlin va fi chcmat sa coo rdonczc fonnarca unui guvcm Icgio­nar acccptat de autoritatilc national-socialiste.

Ln jumatatca lunii mai. in grupullcgionarilor care ncgoc i­au dcst indcrca sc aflnu .cadrc" cunosc utc ale fostului Partid.Tot ul pcntru Tara", care nu crau adcptc ale solutiilor cxtrc­mistc si prcfcrau lntclcgcrca politica eu regclc: Radu Budis­tcanu , Vasi le Novcanu , Augustin Bidianu, Ion Zelca-CodrcanuCIC. I

!' Integrarca accstor lideri in proccsul de destindcre inau­gural de rcge era corcctil din punet de vcdcrc politic, insa ei nucontrolau organizatiilc locale Cll potential tcror ist.

Cuiburile act ive din tcr itoriu au rcusit in general sasupravictuiasca valurilo r de desolidariza re ("declarat ii dc su­puncrc" au semnal in general functionari i de stat pcntru a pu­tea fi rcprimiti in slujbe), iar, Inccpand cu luna mai 1940, auto­ritatilc apreeiau ca potcntialul M iscari i legionare putca atingcnivclul din aprilic 193816

• Prin dccrete le de graticrc a legio-

l ~ Doser Horta Sima (1940 -1946), p. 157.I ~ Ibidem, p. 158.

170

na rilor care avcau do mici liu l ob ligatonu (din lagarc) sau carecrau lnchisi pc critcrii pol it icc (din inchisori). au fes t cl ibcra tcmejoritatca fostclor ..cadre" loc a le ~i astfel multc cuiburi all

fest rcfacute.Dcsi Iipsca coordonarca de 1a .xcnuu" ~i un lidcr spiritual

charismatic, S-3U distills trc i catcgorii de atitudini ale Icgiona­filar. Fostii nationalist! de la sfarsitul sccol ului a1 XIX -lea siil1CCpUIUl cclu i de-al XX-lea care sc intcgrascra in Miscarcalcgionara purtau dczbatcri legate de intcgritatca granitclor sircvizion ismul statelor vee inc . Accstia au Inccp ut sa poarle nc­gocicri ell alti na tiona listi d in fostcle grupar i pol iticc, fad aducc eforturi de rcorganizarc a struct urilor lcgionarc locale.Exponcnt ii scgmcntului erau Ion Zclca-Codrcanu si eolonclulStefan Ziivoianu. Fostcl c .cadrc'' judctcne ale Partidului "To­tul pcntru Tara", scaparc de prcsiunca dctcruici sau a pcrspcc­tivci nrcstarii, au inccput sa sc organizezc dupa modclclc clcc­torale .xlasice", irucnsificand activitatca propagandistica. inajulorul actiunii accstci catcgorii au venit evenimcntclc inter­nationalc, dar rczultatclc cpc teren'' erau in masura sa slabcns­ea stabilitatca rcgimulu i. Mult mai pcriculoasc pcntru regimulautoritar , dar si pentru sccurit atea statului, erau cclulclc tero ­ristc organizatc de Haria Sima Ince pand eu septcmb rie 1938.Fiind sco asc de sub urmarirca au toritatilor, faccau un efort delnarmarc tacit, dupa principi ilc conspirati ve Insusitc in pc rioa­d . · ,, 17a "pngoanCI .

Cclc trci grupar i nu se aflau in mod oficial pe pozitii op u­sc. Discutiilc privind raspundcrile, aparutc dupa rnoartea luiCorneliu Codreanu, au fast aba ndonatc ~i astfel s-a crcat im­presia omogenitatii. in rcalitate, toatc acestc grupari au cautatsa-~i dovedcasca .Jntaictatca'', ducand 0 lupta silcntioasa pen­tru putcrc. Compctitia pentru dctincrca conduceri i nu putca fidcclansars pana cand "Comandamcntu l" de la Berlin nu-si for­mula 0 pozitic oficiala . insa si acolo sc regascau in marc cclc

17 Ibidem, p. 178.

171

trci catcgorii de atitudini expusc mai sus, ca si in tara.Latura active a Miscarii legionarc, cxtrcmista a fast cca

care a arbitrat pana la urma lupta pcntru purerc atflt in Roma­nia, cat si la Berlin. Astfcl ca, Horia Sima a plccat din Capita lagcrmana spre Romania, mutdnd compctitia pcntru puterc doarla Bucurcsti, unde avea drept ajutor aproximativ 22 de organi­zatii j udctcnc eu potential tercrist, pc care Ie fondase dupacrcstcrca importantci lui in .Comandamcntelc de prigoana".

Germania , atata limp eat a fast antrenata pc frontul deVest in razboiul desprc care spuneau eli va stcrgc .msincn'' dela Versailles, nu a adoptat nic i 0 pozitic fata de Miscarca lcgio­nara. in aeeste condipi, cxponcntii eelor trei grupari compcti­toare la c btincrca conduccrii organizatici vor Inccrca sli castigc.ratif lcarca" Bcrlinului pcntru a puree solicita lui Carol al ll-lcachemarea la guvernare.

4.2. Lupla interne pentru pntere

[n momentul in care Haria Sirna it fest arcstat dupil ce atreeut ilcgal granita. pozitia legionarilor din lara care trataseradcstindcrca era foartc instabila. Autoritatilc nu fusescra convinscde putcrea accstor lideri politiei dc a eontrola cuiburilc .j-c­bclc", la Berlin nu obtinuscra aeordul "Comandamentului" pri­vind colaborarea eu regimul ~i chiar irurc ci cxistau trei grupurieoncurentc. Horia Sima era eunoscut pcntru activi tatca lui te­rorista cand a fost arestat. [n plus, avea avantaju l ca venea dela Berlin, iar autoritati lc credeau ca gennanii sustin "Co man­damcntul'' de acolo. Lupta pcntru lcgitimitate a sefllor organiza­tici va cunoastc mai muIte faze, iar grupul castigator a fost aeelacare a stiut eel mai binc sa-si cxploatczc imaginea in fata rcgc­lui si care controla in acclasi timp cele mai muIte organizatii.

Dcsprc cautona lui Har ia Sima spre lara au stiut putinecuiburi din interior, tcatc facand parte din resorturilc tcroriste,

172

fidele aecstuia. Membrii grupuiui pleca t de la Berlin ca re tre­cusc ra in tara inaintc ea Horia Sirna si Nicolae Pctrascu sa fiearcstati au alcrtat organizatia clandestine. Liderii accstcia s-aumob ilizat imediat $i a fondat 0 noua structure de prcsiune ­"Grupa de Comanda legionara". Cat timp Horia Sima s-a aflatin inchisoare, accas ra structure s-a interesat in permcnenta destadiul anchetei, iar prin intcrpusi a comunica t eu lideru l .xen­tral" pc carc-l rcc uuos tcau'",

Dupf ce a plccat de la Timisoara, Horia Sima a avut la 2 1mai doua intrcvcdcri cu gcncralul Ion Bcngliu, seful Inspcc­toratului Genera l al Jandarmeriei si cu Mihail Ghelmegeanu,ministrul de Interne. in acccasi zi, a fOSI transportat la scdiulDircctici Sigurantei Statului, unde urma sa fie anchctat dc Ni­ky Stcfancscu, directorul aecstei institutii. Horia Sima si-amcntinut dcclaratiil e privind scopul intoarcerii lui in lara, afir­mand en dorca sa cvitc dcclansarea unui razboi intre Roma niasi Gormani a. Tot atunei, Ie-a comunicat eelor de lu Sigurantae:1 trimiterea dc lcgariilor di n lani nu a avut niei un cfcc t, de­oarccc accstia au Iacut propuncri vagi si ca dorcau mai multacordullor po litic privind dcsundcrca'".

Indiferent de puterca cclulelor tcroristc. Horia Sima a stiutsa prezinte situatia organizatiilor din subordine astfcl Incat sa-ifaca pe anchctatorii de la Ministerul de Interne sa crcada dioricand ar fi putut izbucni 0 miscarc rcvolutio narf condusa deel. Daca cchipa lui Vas ile Noveanu s-a aratat lacunara in pre­zcntarca lcgilturilor din rcritoriu, Horia Sima a vorbit despre 0

rctea vasts care sc intindea din Banat pana la Bucurcsti, eu ra­mificatii in Cnsana $i in Bueovi na. in timp ul clandcstinita tii,organizatia tcrorista controlata de Horia Sima s-a ext ins de la22 judetc la 27 judcte". Pentru a arata scriozitatca afirmatiilorsale, liderul cclulclor tcroristc a solicitat intrevcderca eu 22 de

IRIbidem, p. 165.19 Ibidem, p. 162.• Vezi Anexa "".4.

173

pcrsoanc de lcgatura , pcntru a le comunica noile direetivc21l•

Horia Sima le-a vorb it anchetatorilor ~i dcsprc vechea rctcaclandestine prin care a rcusit sa eomunicc eu organizatiilc co­ordonatc de el cat timp s-a aflat la Berlin, iar dcspre unii dintrcoamcni i de lcgatura autoritatilc aflau pcntru prima data". inaccstc condit ii, autoritati lc au inccput sa studieze potcruialulde atcntat la siguranta statului a structurii controlate de Sima,in comparat ic ell putcrca partizanilor lui Vasile Noveanu.

in urma dcstindcrii, fuscscra clibcrat i membri ai cuiburilordill toatc catcgori ilc de activitatc lcgicnara, chiar si din ceIule­Ie tcroristc. Accstia s-au reorganizat imcdiat, astcptand ordinc­Ie de la Berlin. Cu toatc cii scmnascra la icsirca din lnchisoarcangajamcntc cii nu vor Inccrca sa se mai Inarmczc, Icgionariiradicali aveau depozite ascunsc, dar si resursc interne de in­armare. Dupa razboiu l germano-polonez, in Romania sc refu­giascra aproximntiv 5.000 de oamcni , dintrc care majoritatcadispuneau de rcvolvcrc. Din motive financiarc, acest arsenal aajuns aproapc in totalitatc pc piata ncagra, iar cci mai aetivicumparatori erau lcgionarii cxtrcmisti. Mai cxistau si alte posi­bilitati de inarmarc: in Romania cxistau 40.000 de ofitcri in re­zcrva, care aveau in poscsic eel putin un revolver ncinrcgistrat.Cu toate cf autoritatilc aprcciau cii nu toate cuiburile contro­late de Haria Sima crau cxc lusiv tero ristc, cxista un lnalt po­tent ial de pericol.

Datorita tcrmcnilor destinderii, structurilc Ministcrului deInterne nu mai puteau eontro la cfieicnt activita tca cuiburiloreu organizare terorista. Con form no ii tac tici, lcgionarii radicalise aduna u sub pretextul scdintclor de cuib pentru a strange eo­tizatiile, dar in real itate cautat noi modal itati de inarmar e -5i deraspandirc a informatiilor privind situatia lui Horia Sima. A­cesta dadusc ind icatii ca respectivcle intrun iri sa se faca in 10-

20 Ibidem, p. 113.21 Ibidem, p. Ill .

174

curi ascunse, ceca cc lcgionarii a flati in subordinea sa exe­curau" .

Structuri le judctcne cxtrcmistc con trolatc de Horia Simase suprapuncau peste cc1c politicc incluse in valul dcsti ndcrii.Accstca din urma nu avcau intcnti i organizatoricc cxclusiv inju rul lui Vasi le Novcanu, ciiu tand siHi gascasca »oi dircctii deactiunc . Dcsi in faza iniliala a organiza rii politiee s-au aflat inopozitie Cll cclc teroristc, pe care Ie aCUZ<lUde represiunile din1935 si 1939, treptat cclc doua curcnte s-au unifieat, mai alesln judctclc din Transilvania ~ i Banae-'.

Agitatiilc reso rtului tcrorist S-3U dcclansat chiar in fazaprcl iminarii a anchcrci asupra lui Horia Sima de la Siguranta.•.Grupa de Comanda lcgionara' a trimis doua scrisori auto ri­tatilo r ce ntrale, prin carc-si cxprimau pozitia fa!ii de FRN si dedcs tinderea coordonata de Vas ile Novcanu. in prima scrisoare,datata 25 mai , accas ta st ruct ure aprec ia ca moart ea lui ArmandCrilincscu era suf icicnta pcntru razbuna rca rcpresiu nilor Intrc­prinse de autoritati. Insa, in acelasi timp , rcspingeau intcg rarcain FRN, dcoarece, spuncau ei , aces t organism avea ea seop li­chidarca tuluror parti dclo r pol itice, inclusiv a Miscarii legiona­rc. Grupul i~i sustinca stima fala de Carol al Il-lca, dar inacclasi timp ii avcrtiza pc oamenii politici ai rcgimului ca, incaz de noi reprcsiuni, pot avea soarta lui Annand Calincscu".A do ua scrisoarc a fost trimisa in acccasi zi, la adrcsa lui Mi­hail Ghclmcgcanu. Legionar ii radi cali au folosit un discursrcspcctuos la adrcsa dcmn iturului, insii faccau catcva reeon­sidcratii aSllpra atitudinii lor in eazu l in care Haria Sima ar fipiilit ceva. Pcntru ineeput, spuneau ea era singurul lider pecare-l rccunos tcau si II acuzau pc Vasile Novcanu de oportu­nism . "Grupa de Comanda legionara" aprccia in respeetivascrisoa re ca dcstinderea se facea numai cu oa meni de Ia supra-

2! Ibidem, p. 57-60.13 Ibidem, p. 72-73.24 Ibidem , p. 124- 132.

175

fata, care actionau sub suprave gherea polit iei si nu eu eei careactionau clandestin . in final, acestia avcrtizau ca moa rtea luiHaria Sima cpresupune boala, sete de sangc?".

Grupu l eondus de Vasi le Novcanu a intrat in panica inmomentul in care a aOat cit Haria Sima s-a Inters In tara . De­legatii vcniti Ia Berlin nu spusesera nimic despre inroarccrca"Comandamentului", ci numa i de necunoastcrca politica a nc­goeiatorilor dcstindcrii din tara. Astfel ca. la scurt timp dupaprindcrea lui Horia Sima, Vasi le Noveanu s-a dcplasat in Ba­nat si Transilvania pcntru a obtinc sustincrca euiburilor tcroris­te. Nu a rcusit, dcoarece conducatorul acestora se afla in tara $iastcptau astfcl ordinelc lui". Vasile Novcanu faia de Horia Si­ma avea doua avantaj c Ia sfarsitul lunii mai: ncgociasc directeu regclc In urma unci audicntc si era liber din punct de vcdcrejuridic. Horia Sima, in momentul in care a fost arcstat, avca deexec uta! 0 pcdcapsa de opt an i, acordata in lipsa pcruru infrac­[iunca de fuga de sub crest si alte abuzuri coordonate de cl intimpul campaniei elcctoralc din 1937. Con form lcgii, trcbuiasa fie Inchis pcntru accasta scntinta, plus ea ma i avea pe rolprocescle intentate in unna identificarii actiunilor tcroristc dintoamna si iama anulu i 1938 pe care Ie-a organizat'".

Un nou proees intentat lui Horia Sima ar fi eompromisdcstindcrea, in masura in care organizatiilc fidcic anuntascraca vor rcactiona . In acclasi timp, intreg grupul de la Berlin fu­sese implicat in atentatcle de la sfarsitul anului 1938, chiar da­di nu in mod direct. Horia Sima s-a ararat inca de 1a inceputdispus sa negocieze cu Carol al II-lea dcstindcrca, rcspectivneutralizarca potcntialu lui tcrorist a l organizatiilor pe care lccon trola . Accsta a argumcntat eu pasaje din Carticica sefutuide cuib ca Miscarea legionara era monarhica, iar rcgcle nu pu­tea fi in conflict cu organizatia. Hari a Sima a apreciat in tim-

25 Ibidem, p. 132-136.26 Ibidem, p. 163-165.27 Ibidem, p. 154- 155.

176

pul anchctci ca ncintclcgcrilc dintre rcgc $i miscarc s-au dato­rat lipsei de comunica rc ~i mai ales intc rmedi arilor din cclclal­te part ide, ca re nu au reusit s<1-1 faca pc rege sa se .Jntclcaga"eu tincrctul. Peste toat e accstca, lidcrul euibur ilor cxtrcmistedorea 0 aud icnta la rcgc. pcntru a suprima avantajul politic pecarc-l avca Vasi le Novcanu fata de cl".

Horia Sima a afirmat in mod fals inca de la primcie an­chc tc la Bucurcsti cii, dcsi a venit din propria initiat ive in Ro­mania, dcnnea lcgatu ri in ccle mai inalt c eercuri ale cond uceriiReichului si astfcl putea imbunatati situatia intemationala aRomflnici. Autorita tilc de la Bucurcsti au fost din nou dcrutatcin aprccicrca situatici reale . Nici dc accastf data nu avcauinformatii concrete desp re influcnta ,.Comandament ului" de laBerlin pc lan ga NSD AP sau guvcrnu l german, astfel cft s-aufacut doar aprcci cri aproximativc. in primul rand, anchctatoriilui Horia Sima au ob scrvat ca gcrmanii nu sprijiniscra cu ni­mie actiunile tero riste ale grup ului de la Berlin: atentatorii luiArmand Calincsc u au pleea t de la Berl in ell pasapoarte roma­ncsti. annclc folosi te in asa sinat nu era u de provcnicnta ger­man a, Lcgatia germane dc la Bclgrad nu i-a sprijin it pc lcgio­narii rcfugiati in toamna anul ui 1939, .Comandarncntul" de laBerlin traia modest, tara sa se fi obscrvat vreo finantare gcnnana.Insa cx istau elemente care confirmau inleresul guvernulu i ger­man pentru leg iona rii rcfugiati: acordarea statutului de azilpol itic, tolcrarca lcgaturilor ell tara , facil itarca angaj arilor inindustria germane ctC.29 in afara cestor ccnsideratii baza te peprcsupuneri, Siguran ta nu dispunca de ahe informatii privindpoziti a guvernului ge rman fata de Horia Sima si a incl inal sa-iacorde crcdibilitatc. Dar gerrnanii actionau duplicita r si eusigu ranta ar fi rcactionat daca Horia Sima ar fi fost asasinat,asa cum proceda sera si in cazul mortii lui Comeliu Codrcanu".

2~ Ibidem, p. 152-154.2YIbidem, p. 156-158.• Vezi nevn. p. 127.

177

Astfcl e,l pozitia lui Horia Sima a ereseut in comparatic ellVas ile Novcanu , datori ta atitudinii autoritatilor fata de argu­mcn ttuia sa. Imaginea primului dintrc compet itori a sporit inpcrioada in care au Inccput intrunirilc eu Iidcrii extremist! ju­dctcni , moment In care anchetatorii s-au convins de ser iozita­tea afir matiilor sale, dar ~i de potcntialu l tcrorist al orga nizaticiparalele pe ca re 0 controla. intalnirile au avut loc Intr-o casaparticulara, pentru a spori increderca radicalilor rata de inten­[iilc au toritatilor , insa convorbirilc au fost interceptatc ~ i lnrc­gistrate pe pliici de pat cfon, tara ea lcgionarii sa-si dea scama.Dclcgatii din tcritoriu au venit la Bucurcsti tanl escorta, multidint rc c i f iind din cci arcstati la sfarsitul anului 1939 si recentclib crati: prof. Ion Protopopcscu, ing . Ion Nicolau, Marin Bar­bulc scu etc. lIoria Sima le-a prezcntat planul de des tindere,trausmit findu-lc crt era bine tratat de autoritati. Multi dintrc eeiconvocati la Bucurcsti eredeau crt Ha ria Sima fusesc exeeutat,iar in unna contactului vizual ell lidcrul lor au tratat e ll incre­dcrc dcstindcrca, deoarccc era dispusf de aeesta . Cuiburilc ex­trcmistc trebuiau sa dcpuna revolvcrclc si munitiilc la scdiilclocale ale Sigurantci , tara a ma i Intrcprindc altc act iuni de mo­bilizarc".

Incrcdcrca autoriratilor in Horia Sima dupa intrunirilc eupartizanii sai din perioada 28 mai - 7 iunie a ereseut, iar guver­nul a fost dispus sa-t faca primele eonccsii. Sima a ecrut .Iibcr­tate rcla tiva '' pentru subordouatii sni, pentru a putca realizadczarmarea cuiburilor tcro ristc si a nu mai cxista atmosfera de.prigoana" , De ase menea, mai dorea ea dcstinderea sa nu fieprezcntata ca succes al vreunui om politic, pentru ea legionariisa nu sc simta tredau". Statutul de detinut ll facca pc Sima sacreede ca pierde competitia eu Vasile Novcanu. Abil, acestadin urma ducca dcmcrsuri oficiale pentru clibcrarea lui Sima32

•

30 Ibidem, p. 149-15 1.3 1 Ihidem, p. 153.32 Ibidem, p. 165-166.

17X

Pcntru a nu-si picrde din potcnt ialul de imagine, Horia Sima <I

soiicitat clibcrarca, motivand eii astfel legionarii de la Berl invor adcra eu Incredcrc la proecsul de dcstinderc.

Dupa flnal izarca anc hctci , autoritatile au deeis sa-i oferespr ijin lui Horia Sima in dcsavarsirca desti ndcrii, deoarece searatasc lideru l eel mai in masurf sa controleze organizatiilc lo­ca le. in zi lcle de 12 si 13 iunic s-a Intalnit cu Mihail Ghclmc ­gea nu (m inistrul de Interne) si Ernest Urdarcanu (marcsalulPalatu lui) pentru a stabi li ce actiuni unna sa Intrcprinda in Ii­bcrtate. Marcsalul Palatului i-a eomunieat lui Horia Sima cii

rcgele dorea integra rea tineretului in govern si urma sa duca 0

politi cf de apropiere fapi de Axil. in seara zile i de 13 iunic afost clibcrat din arcst, avfind obligatia srI sc prezinte periodic lascdiul Dircctiei Sigurantei Sta tul ui si Serviciului Specia l delnformati i (in eo ntinuare SSI)JJ. In timpu l dctentic i avuscscintalniri alai eu Niky Stcfanescu, cal si cu Mihai l Moruzov,dupa care lsi luase angajamentc fatii de cei doi privind oncst i­tatea actiunii sale de a dczamorsa potcntialului terorist al orga­nizatiilor pc care Ie eont rola.

Horiu Sima rcusisc sa-i con vinga pc oficialii Ministcruluide Interne ca era .ndcvaratul" lide r al Miscarii lcgionare, dartrcbuia sa obtina $i 0 rCC UnOa$ICre politics in interiorul organi­zatiei. Dupa cliberare, lupta pcntru putere ell legionarii initia­tori ai dcst inderii va co ntinua. iar Ha ria Sima a trcbuit sa ga­scasca noi argumente in favoarea sa. Potcnjialul terorist al or­ganizatiilor control ate de el nu putea fi adus in discutic in fataIcgionarilor, deoare ee accstia aeuzau "Comandamenlu l de pri­goana" cs, prin mctode extremistc , provocasera asasinarea eli­tei. Prin organizatiile din subordine, Sima incc rca sa obt inasprijin la nivcl local si din partea fostilor lidcri politici din.parndele istorice".

Elibcrarea lui Haria Sima fusese determinate $i de situatia

33 Sima, Horia, Sjiir!jitll/...• p. 184.

179

frontului de Vest, fapt de care Sima nu a fast co nsticnt decdt inmomcnt ul cliberarii. Situatia intem ationala putea fi cxploatatainsa .!1i de gru pul lui Vasile Novcanu, astfcl ca trebuiau aduscnoi .nrgumcntc'' in corupetitic pcn tru sofia organizatici.

DC.!1i Haria Sima promiscsc Incctarea activitatilor ilcgalede inarmare, a mentinut tensiunca prin dispozi tii cflt rc unelecui buri sa BU abaudonczc vcchile misiun i" . inmod oficial, de­zarmarea organizati ilor cxt rernistc a inccput la 5 iunic, cand aufost depose la chcsturile de pol itic judctc nc primclc anne, res­pect iv rcvolvcrclc personalc ale lcg ionarilor". Este putinprobabil ca rcspc ctivclc cuiburi sa fi dctinut numai cdtc un re­volver de persoana, insd actiunile lor sc incadrau in mod ofi­cial in linia dispozitiilor date de Sima. Prcsiunea prin manifes­te a fost co ntinua , atat in timpu l arcstului lui Haria Sima, cat sidur a clibcrarc. Coordonarca act iunii a fast facutf de Constan­tin Stcicnncscu, care, dupa iesirca din lagarul de la Vasl ui, aluat la cunostinta dcspre rcteau a organizatorica controlata deShnn". Uneori, autoritatile au rcactionat la pres iunil e cui bu­rilor radica lc prin intimidari. cum ar fi cmiterea unor ordine derccrutarc la adresa lui Horia Sima si a colaboratorilo r sa i (de­oarccc situatia intemationala era foartc tcnsio nata . inca din1939 lncepuscra mobilizarile printre rczcrvis ti). Hori a Sima afacut ape! la Mihail Moruzov, care, in ca litate de cadru ina!t alMiuistcrului Apararii Nationalc, I-a dctasat pe el ~ i pc mcmbriigrupului sau la ssr, la ra ca acestia sa dcsfasoarc vrco activi­tare" . Sima i$i rcspcctasc nngajamcntclc lua tc de Sig uran ta siSSI, faca nd rapoarte pcriodicc dcsprc stadiul dezarmarii cui ­burilor, astfcl cii Mihail Moruzov l-a ajutat pc acc sta sa poatacon tinua activitatca politica . Cu toate ca Vasile Novcanu aveao vars ta apropiata de cca a lui Horia Sima, nu a fost mobilizat ,

J.I Dosar Horia Sima (/940- /946). p. 173-198.35 Ibidem, p. 163.J4 Sima. Horia, Sfiir,\·itul..., p. 194.31 Dosar Haria Sima (/940-/946), p. 199-200.

180

iar uccsr "incident" I-a dc tcnni nat pe viitorul "Comandant" saacccntueze procesul de obtinere a lcgitimitatii pentru sofiaMiscarii lcgionarc.

Continuarca actiunilor extrcmistc nu a fast a constants aactivitati i lui Haria Sima dupa clibcrarc. in timpul intrevederi­lor cu dcmnitarii Ministerului de Interne aflasc despre inten ­[iilc lui Carol al Il-lea de a fonda 0 noua struc tura politica inloeul FRN, unicii ~i tctali tara. Una din conditiilc clibcrarii luiSima a fest promovarea .mcccsitatii" nc ii formatiuni printrc le­giona ri si incurajarca insericri i accstora.

Dupa capitularca Frantei (22 iunie 1940), regelc a anuntatinfiintarea noii organizatii - Partidul Natiunii. La 23 iunic,Haria Sirna a facut ape! catrc toti lcgionarii sa se inscrie inPartidul Natiunii ~i sa colaboreze eu regele in virtutea efortuluicomun de salvare a intcgritatii frontieretor. in prcalabil, la 18iunic, Sima a avut pr ima <ludiel1la la rcgc, nefiind insotit si dealti lcgionari, prilcj pentru a-i pro mitc monarhului cii "va ave agrija'' ca tincrc tul sa sc alfiturc noii structu ri'".

Prin apropierea de rcgc, Horia Sima a rccupcrat deficitulde imagine pc care-l avca in ochii lcgionari lor in favoarca luiVasile Noveanu. A doua milsura pol itica in compctitia legiti­mitatii intrcprinsa de Sirna a constat in apropierca unor lideri.jraditionali" ai miscarii. inca din primcle zilc dupe etiberare,Horia Sima a luat contac t cu Ion Zelea-Codreanu, pc care a in­ccrcat sa-l a tragf de par tea lui. Fatal lui Come liu Codreanunu-l cunostca pc Vasile Novcanu si lnclina sa crcada in zvo nu­rile privind oportunismul initiato rului destinderii39

. in momen­tul dcclansari i dest inderii, Ion Zelea-Codreanu se atlase pclista init iatorilor, dar nu alaturi de Vasile Noveanu, ci in gru­parea care studia modalitatilc de actiunc alaturi de vcchii na­[ionalisti. Astfel ca. Horia Sima a speculat accasta realitate siI·a atras de pence sa pe Ion Zelea-Codrcanu. Intrarea in gu-

JH Sima. Horia, Sfar:jitul ... , p. 204-211.J9 Ibidem, p. 199.

181

vern a lui Herin Sima" a fost sprijinita de tatiil fost ului lidcr,care a aprobat si pfiriisirca Consi liului de Ministri de ciitreacosta .

in contcxtul disputelor privind prczcnta in govern, HoriaSima si-a asociat demersuri lor sale pe un alt lider vcchi , res­pcctiv Vasile Iasinschi (accsta s-a dep lasat din Bucovina laBucurcsti pcntru a media tcnsiunilc'"). Printrc cclc mai impor­tante .xadrc'' vcchi pe care Sima le-a atras de partca lui au fostCorneliu Georgescu si colon elul Stefan Znvoian u, care insa nuau parti cipat aetiv la sustinc rca sa. Imaginea de cclab ora tor alGermanici pc care Haria Sima si-a promova t-o i-n adus uncorisi spriji nul polit ic al unor mar i indust riasi , cum ar fi NicolaeMalaxa. Cci doi au avut 0 Intrunirc in vcdcrea an alizc i con ­tinuitat ii industriei marc lui proprictar in caz de alianta cuGcrruania '".

Dc partca ccalalta. "Grupul Vasile Noveanu" este maidcgrabf o sintagmii dccdt a structure unitara. in functie de Im­prcjurflri. componcnta s-a schimbat si membrii au actionatdifcrit. Initial, de numclc lui Vasile Noveanu s-a Icgat dcmcr­sui de dcst indcrc initiat de Caro l al II-lea la inceputul luniimanic 1940. Exp onc ntul grupului trata ell au toritat ilc inca dintoamna anul ui 1939, dar nu lsi asoc iase si alti fosti lideri pallala cliberarea acesto ra din lagarclc undc exeeutau domiciliulobligatoriu. in faza initialii, grupu! era compus din Vasi le No­veanu, Ion Zelea-Codrean u si Radu Budistcanu". Radu Budis­teanu fusese inclus in lotul liderilor de la Rdrrmicu Ssrat, fiin dcondamnat la saprc ani de Inchisoare in procesul care a avutloe intre 25 iulic ~i I august. Ion Zelea -Codreanu nu s-a simtitfoartc atasar de accst grup si a cautat sa negociezc eu vechii

• Vezi infra, p. 206·207.40 Ihidem, p. 263.4 1 Ibidem, p. 291.42 Dosar Horia Sima (/940.1 946), p. 157.

182

nationalisti din alte partide, insfl Jarr\ succcs, iar in ccle dinurma Ha ria Sima l-a atras de purtca sa. in noua componcnta a"G mpul ui Vasile Novcanu'' a intrat Augus tin Bidianu, fast scfal judctului Sibiu lnaintc de schimbarca dc "cadre" din 1937.Acesta fusese nrestat in primavara anului 1938 si icsisc decurand din lagarul de la Micrc urea Ciuc. A facut parte din adoua dclcgatie de negociatori ai dcstindcrii cu .Comanda­mentul" de la Berlin.

in momentul dcs tindcr ii , Mihail Ghelmegeanu le-a promislegionarilor cii puteau sa-i comcmorczc pc cei mort ! in urmareprcsiunilor. .Grupul Vasi le Novcanu" a exploatat aceastaposibilitatc, organizand saptilrndnal parastasc pentru cci dis­paruti, spcrdnd cii astfel vor imprcsiona fostii compon cnji nicu ibur ilor. Accst grup de putere a revalor izat discursul anti­semit, abandonat de "Comandamentele de prigoana", in spc­ranta c:1~ ligar i i pcrsonali tatilor de drcapta pe fondul asccnsiu­nii putcr ii Gcrmaniei. Rcvalorilicarca discursului "c!asic" lc­gionar it slabit insa influcnta grupului asupra autor itanlor , careau prcfe rat sa ncgociczc cu Horia Sima, mult mai binc motivatsi care controla segmentul radical al Miscar ii lcgionerc". Pro­paganda lui Vasi le Noveanu privind comemorarea lcgionar ilormoni in timpul rcpresiunii a fost intrctinuta de 0 serie de arti­cole ale lui Pamfi l Scicaru pe tcma raspundcrilor, care au nc­multumit autoritatilc. dcoarecc nu vcdeau masuri concrete deacccptarc a tcrmcn ilor dest inder ii, rcspcctiv incetarea activita­tile r politice $i rccunoastcrc a noilor structuri parlamentarccarlistc".

in .,Grupul Vas ile Novcanu" anchctarca de catre Siguran­ta a lui Haria Sima a creat 0 stare de tcmere, deoarecc nu sesua misiunea cu care accsta a venit de la Berlin si nici cc avcasa decla re autoritdtilor. in oricc caz, erau consticnti desprc in­flucnta pc care a puteau avea cuiburile teroriste asupra autori-

~3 Ibidem, p. 167.,,~ Ibidem, p. 168.

183

1.1tilor si tocmai de accea au prefcrat sa astcpte rczultatclcanchctci" .

Dupa clibcrarca lui Horia Sima, "Gropul Vasile Novcanu ''si-a da t scama ca poatc pierde compc titic pcn tru putere $i a in­cc rcat sa imitc actiunca noului lidcr recunoscut de autoritati.Astfcl ca, scful grupulu i a emis la 30 julie 0 circulara catre le­gionari, pr in carc-i Incuraja sa adore la Partid ul Natiuni i ;;i sarccunoascf noile pr incipii totalit arc ale stat Ll tu lu i ~6. ActiuncaIlU numa i cil a avu t aspect de imitarc, dar nici nu a fast intrc­prinsa in urma unei solici tar i ofi ciale a autoritati lor, asa cumlaCUSC Horia Sima.

in accstc conditii, "Gropul Vas ile Novcanu" va cauta savalorifice includcrca membrilor sai in guvcm" si sa exploatezedcrnniratilc obtinutc pcntru a-si legi tima asccnsiunca spre pu­tcre in Miscarca lcgiona ra. Rad u Budistcanu, profit and de fap­tul di dctinca portofoli ul Cultelor si Artelor si sub prct extul in­spccta rii stdrii biscricilor monumcntc istoricc , a initiat legiituricu formatiunilc locale in timp ul aeesto r vizitc, pcntru a imi taputerca organizatorica pc care 0 avea Horia Sima~1.

Cca mai importanta pcrsonalitate a Miscarii Icgionarc pccare a asociat-o "Grupul Vasile Novcanu'' actiunii sale a fostHie Gamcata, fondator al organizatici $i Comandant al .BuneiVcstiri". Accsta sc lmpotrivca modul ui radical in ca re act iona­se Horia Sima si se numarasc printre primii lidcri care sem­nascra .dccluratii de supuncrc", fiind si unul din trc initiatoriidestinderii48

.

Un suport impor tant pentru accst grup in cadru l compcti­[ici pcntru putcrc a venit de la Berlin, atat din partea mcmbri-

~s Ibidem, p. 102- 105.46 Ibidem, p. 170- 173 .• Vezi in fra. p. 206-207.~1 Sima, Hone , Sjarr itlll ... , p. 298.~g Sima, Haria, " La un an de la moartea lui llie Gameata'', in

Joe. cit., p. 9-10.

184

lor inactivi ai .Comandarncntului", cat si a lui ConstantinPapanacc. Acesta din urma era profund ncmultumit de noulstatut al lui Horia Si ma in tara. dcoarecc se cons idcra lideru lIndrcptatit al "Comandamcntului" dc 13 Berl in. Fusese apropi­at de Comeliu Cod reanu intr-o masura mai marc dccat HoriaSima, locuind la Bucuresti. De alt fel , dispozitiilc succcsoralcale fostului Iidcr sc refereau in mai mare masura la ConstantinPapanacc dedit la Horia Sima. Inaint e de plecarea lui HoriaSima spre lara , colcgul lui de la conducerea "Comandamen­tului ' acceptase eu greu ncccsitatca dcplasarii, iar la catevazile si-a dat scama de posibilitatilc uccstuia de intcrccprarc aputc rii la Bucurcst i ~ i s-a prezcntat demn itarilor gcrman i drcp tsucccsor al lui Comeliu Codreanu. Dupd primclc vcst i privi ndpozitia lui Carol al Il-lca fata de Haria Sima, Con stantin Papa­nace i-a mobilizat pe ccilalti comandan ti lcgiona ri inactivi ­Gheorghe Ciorogaru . Ion-Victor Vojc n, Alexandru Co nstant,Ion Dumitrcscu-Borsa - si s-au ala turat .Grupului Vasile No­vcan u'' ..'. Prin intcnncdiu l lui T iti Cristescu, accstia au trimi snunistrilor legionari oponcnti ai lui Horia Sima 0 scrisoarcprin care nu-I rccunc stcau pc acesta drept exponent al "Co­mand amcntului" de la Berlin. Titi Cr istescu a ajuns la Bucu­rcsti la 12 iulic", insa mcsaju l sau avca doar col simbol ic,deoarece .Comandamcurul" de la Berlin lsi pierdusc sem ni­ficatia politica, atfltn timp cat legionari i erau prezcnti chiar ingovern.

Centrul de puterc coordonat de de. Vasile Noveanu si-adiminuat treptat credibilitatea in fata autori tatilor, pe masurace Hor ia Sima si-a mobilizat, eel putin formal, organizat iilc pcca re Ie controla in proccsul de destindere. .Xlrupul Vasile No­vcan u" avea insa avantajul crcdibilitatii politice, deoarece eracom pus din fosti lcgionari care facuscra inchi soare si care pre­tindeau ca prin prczcnta in guvern servcsc mai bine proccsului

~9 Sima, Haria, Sfiir~itul ... , p. 266.~(I DANIe , FondDGP, dosar nr. 26211940, f.90.

185

de destindere dccat Hor ia Sima, care dcmisionasc si intense dinnou in opozitie fata de reg im.

In eele din unua, Iupta pentru puterc a fost arbitrate deaut ori tap, prin pozit ia rcgimului fa ta de Miscarca lcgionara.[nfiin tarca Partidului Natiunii , ca organism pol itic unie si to­taJita r sub conducerea rcgelui Carol al Il-lca, nu a eontribuit ellnimie la sccu ritatca intcmationala a Romauici. Astfel ca , in ur­rna ultimatumurilor sovietiee din 26 si 28 iunic, Rom ania acvacuat Basarabia si Bucovina tara nici un fel de rcz istcnta , iarproblema rcvcndicarilor ter itorialc din partea statclor veeinedcvcnca dcschisa. in aceste conditii , Horia Sima a fast cooptatla 28 iunie In guvcrnul Gheorghe Tfitarcscu, in functia desubsccrctar de stat la Ministerul Educatici Nationalc. Chcma­rca lui Horia Sima si nu a unui mcmbru al grupului Vas ileNovcan u a ararat compctitorilor cine era eonsidcra t oficial ex ­ponc ntu l tinerilor nationalisti . in fata dczastrului national, gu­vernul roman a rcnuntat la vcchiul sistcm de aliantc la I iulic,pri n aba ndonarea garantiilor franco-engleze, iar la 3 iulie gu­vcmul Gheorghe Tatarcscu a dcmisionat. Deoarece Haria Simanu ave a in randul apropiatilo r sai pcrsonali tati compctentc eaapritudini si imagine pentru prcluarca rcsponsabilitatilor mi­uistcrialc, in noul guvcrn Ion Gigu rtu, form at la 4 iulic, auintrat cxponcnti ai .Grupului Vasile Noveanu": Radu Budis­tcanu, Augusti n Bidiauu si Vasile Noveanu.

Accs tia au accc ptat functii guvcmamcnralc, chiar dacaHor ia Sima a icsit din Consiliul de Ministri dupa trci zile.Sima si-a mot ivat gcstul prin lipsa de rcact ic a noului guvcmfalii de "problemclc cnrcntc':", iusa in rcali tate dorea sa facaprcsiuni pentru a alcatui un guvern exelusiv lcgionar. Ccila ltitrci ministri au rcfuzat s3-1 unnczc, dcclarand ca astfel se puteaco mpromitc proeesul de des tinderc. [nc cpand de atunci, .Gru-

51 DANIC, Fond Prcsedintia Consiliului de Ministri, dusarnL 312/1940, f. 1-2.

186

pul Vasile Novcanu'' a lnccrcat $3 sc legi timczc prin rclatia cuautoriratile, sustinand di nu pcriclireazd sratutu l lcgionarilor,pasibili dc 0 noua rcprcsiunc in caz de opozitic fata de rcgc.Dcsi au Intclcs tactica lui Horia Sima, cc i trei au rcfuza t sa eo­opereze, Injclegand ca accasta colaborarc i-ar fi consaerat luiSima statutul dc lidcr al Miscarii Icgiona re.

In accle zilc, Hori a Sima parca ca a picrdut tcrcn in cadrulcompctitici. La 9 iulie , gcnc ral ului Ion Antcncsc u, unul din a­liarii sai antircgali, i s-a fixat do miciliul obligatoriu la Mana s­tirea Bistrita (jud. Valcca). Anterior, dupil primu l ult imatumsovictic, cci doi avu scsera 0 tnrrunirc", iar Haria Sima sperasa-l asociczc pc general efortului ssu de presiunca asupra luiCarol al II-lea. in al doilca rand, dupa intoarcerca lui Titi Cris ­tcscu din Capitala gcrmana, la 12 iulic , .Xlrupul Vasile Novoa­nu" avca la dispczitic 0 scrisoare a lui Ion Dumitrcscu-Borsa,prin care Horia Sima nu era rcc unoscut exponent al "Coman­dam cnt ului" de la Ber lin.

Oponenjii lui Sima au incc rcat sa-i dea .Jovitura f inala''de imagine la 14 iulic, cand in casa lui Radu Budis tcanu a fostconvocate 0 intrunire secreta a .cadrclor" legionare care deli­nuscra anterior functii, pentru a lua masuri fata de dcmisiaaccstuia. Vasi le Noveanu si Radu Budistcanu considerau caprin rcn untarca la pos tul guvemamental, Haria Sima a pus inpcrieo l dcstindcrca ~ i a crca t noi posibilitati pen tru motivareaunor cvcntuale reprcsiuni ale guvcrnului. Conform unor infor­matii, int alni rca ar f fost convocate in secret ~i invitatc doarfos tclc "cadre" favor abi lc po zit iei eclor trci mini stri lcgio-

..,narr .

Horia Sima a aflat intdmplator de intrunire si a rcusit sa-simobi lizezc repcdc legionarii fidcli, de .xalitatc" inferioara inceca ce privca impo rtanta in organizatic. A obtinut Insa 0 scri ­soare semnata de Ion Zclca-Codreanu, in care gestul dcmisiei

~l Dosar Horia Sima (/ 940-1946) , p. 47.53 Sima, Horia, Sfiir$itlll... , p. 266-267.

187

din guvern era aprcciat pozit iv. in total. la Intruni rca de larcscdinta lui Rad u Budistcanu au participat circa 30 de pcr­soanc, dintrc fostii lidcri ai Partidului "Totul pcntru Tara" re­cent clibcrati. Scrisoarca lui Ion Dumitrcscu-Borsa adusa deTiti Cristescu a fast neutralizata de cea a lui Ion Zelea-Codrca­nu, cu toate ca nici unul dintre cei doi nu puteau sustinc ca a·vcau calitatca de a nominaliza noul scf al Miscarii legionare.in cclc din urms. intrunirea s-a finaliza t rara nici un rczultatprivi nd noull ider al orga nizatiei, iar cei trci ministri au trcb uitsa-si ia angajamcnrul eit vor demis iona, pentru a favoriza nu­mirea unui guvcrn legionar. Gestul lui Haria Sima de a paras iguve rnul a fast acccptat de catrc tali participantii, iar pol emicapriv ind pericolu l unei noi repres iuni n-a mai avut partizani dinace l moment.

Pcntru a nu ma i fi expus unor astfcl de tentative, HoriaSima a fondat un nou organism colectiv de conduccre, subdcnumirca dc Forul Lcgionar. Nu cstc foartc dar cine a initiatcrcarea accstui organism. insa CSIC sigur ca de la inccput coor­do natorul grupu lui a fost colonelul Stefan Zavoianu, la locu­inta caruia se tincau scdintc sapramanalc. Pc langa Zavoianu,din Fo rul Legionar mai faccau parte: Hie Garneata, Radu Mi­ronovici , Com cliu Georgescu, Vasile Iasinsehi, Mile Lefter,Hori a Sima, Con stan tin Stoicancscu, Nicolac Pctrascu, pro f.Traian Brailcanu etc. Tcoreric, erau integrati lcgionari de "ca­ricra'' , inclusiv cativa dintrc membrii fondatori, insii in majo­ritarc fuscscra atrasi de Horia Sima de partea sa in tentativa decucerire a puterii. Oponentii lui Sima s-au situat in afara aces­tui nou organism, motiv pcntru care este indoielnica rcprezcn­tativitatca sa.

Dupa fonnarea guvcrnu lui Ion Gigurtu. grupul de la Ber­lin a ramas complet in afara jocului politic, dcoarccc nimcninu mai era dispus sa tina cont de eventuala influcnta a sa pclanga oficia lii Rcichu lui. Horia Sima a specular ineficicntauoului guvc m in mcntincrca intcgritatii granit elor $i a parasitConsi liul de Ministri pentru a rcorganiza cuibutilc fidcle.

188

Aceslca nu au incctat sa face prcsiuni asupra autoritatilor loca­le, prin potcntialul tcrorist, iar prin strangcrea de fonduri s-oulntari t. in Bucurcsti, Corpul .Razlct i'' a ramas de partea luiHoria Sima. CSL :?i CML (de partca lui Sima si elc) si-aucontinuat .productiv" activ itarea din c1andestinitatc. Dupa ce aiesit din guvcm, Sima s-a dcplasat in tcritoriu pcntru a studiael insusi putcrea de actiune a aeestor ..corpuri". Astfel ca. lasfllrsitul lunii iulie ~ i in luna august, Har ia Sima, pc Hinga lcgi­timitatca politica create artificial de Forni Legionar, a aeum u­Iat ~ i legitimitate organiza torica totala, prin lcgaturi rcalizateeu majoritatea fostclor organizatii locale. in accst scop I-auajutat vcchii cola boratori, cum ar fi Nicolac Pctrascu, in Tran­silvania, sau Traian Borobaru , in Banal. ,.Grupul Vasile No­vcanu'' a putut eu greu, din post uri ministcr ialc, sa mobilizezeorganizatiile locale, asupra carora nu avea nici 0 influen tapractica.

Pc masura cc ncgocicrilc guvcrnu lui privind integritateagranitclcr de vest ~i de sud intampinau grcutati, popularit atcaregimului in ochii populatici a scazut. in consccinpl, .GrupulVasile Novcan u" a picrdut ccm pctnia pcntru putere, dco arccea ca lculat gresit di ranulncrca in guvern il putea ajuta sa influ­cnteze teritoriul. La sfarsitul lunii august, era evident ca HoriaSima, prin atitudiuca scmi-opozanta rata de Carol al Il-lca, aiesit lnvingator in lupta pcntru putcrc .

Ulterior Dictatului de la Viena (30 august 1940), un grupde 48 de legionari s-a Intrunit pcntru a stabili pozitia Miscariilegionarc fata de noi lc cvenimente. Dramatismul situatiei afost specu lat de Horia Sima, care a facut apel Ia prcvcdc rilcdin Cdrticica sefutui de cuib, conform cerora Miscarca lcgio­nard arc un sef sub a caru i autoritate se afla toti mcmbrii cui­burilor. Participantii la ~cdi nta au semnat un apel prin careHoria Sima era recunoscut sef al Miscarii Icgionare. Printrescmnatari s-au aflat si numc importantc ale miscarii : RaduMironovici, Mile Lefler, colonclul Stefan Zavoiauu, Virgil 10­ncscu, Radu Dcmctrcscu-Gyr. Pe langa accstia , majoritatea

189

cclor prczcnji faccau parte din struc tura cu profil terorist fon­data de Haria Sima inccpand ell septcmbrie 1938, Iipsind apro­barca grupului advers, carc-i rcprezcnta si pe opozanpi noul uiscf aflati la Berl in~.

Promovarca lui Horia Sima ea sef 1.11 Miscarii legionare afost consfintita la data de 6 septcrnbrie, dupa abdicarea rcgcluiCaro l al Il-lca. in urma unci sed intc a Forului Legionar, careera 11.1 fel de ncrcprczcntativ ca si adunarca de 11.1 31 august".

Ast fc1 ca. Iloria Sima a castigat lupta pentru lcg itimitatcin contextul cvcnimcntclor interne ~ i extcrnc . Dar, in accla sitimp, a fost eel mai acriv comandant legionar, care a rcusit cuabilita tc sa mobilizczc fortclc radicnlc ale Miscarii legionarc,dar ~ i sn-si asociczc pc unii lidcri pol itici ", in vara anului 1940,nici unul dintre legionarii din tara sau de 11.1 Berlin nu putcasustinc ca era suceesorul legitim 1.11 lui Comcl iu Codrcanu, de­oarcce major itatea celor nominalizati de el murisera: si Vasi leCristescu, si Gheorghe Clime, si alt i coman danti Icgionari, e­xccutati in noaptca de 2l!22 septcrnbric 1939, care ar fi pututcond uce conform principiilor ierarhice. Horia Sima a avut 11.1sflirsitul verii anului 1940 sustinerea organizatii lor locale, un­de cleme ntul radical interceptasc putcrca, insa nu si suportulpol itic al fostilor conducatori ai Partidului "Totul pentru Tara"sau 1.11 comandantilor Icgionari ill corpore.

4.3. Optiuni potitice in vara anului 1940

in vara anului 1940, cea mai de .acrualitatc' ' problema eraintcgntatea fronticrelor, pc fondul rctrasarii granijelo r in con­textul razbo iului mond ial. Chestiunea sccuritatii extcrnc a pre-

54 Dosar Horia Sima (1940-/946), p. 203-204.ss Sima, Hor ia, SfCiq· itul... , p. 410 .• Vczi infra, p. 2 14.

190

oeupa t statui roman imcdiat dupa Co nferiuta de Pace de la Pa­ris din 1920. Au fost rcal izatc difcrite ali ante locale in aeestsens - Mica Inrelcgcrc. lntelcgcrca Balcanica -, dar mra aofcri garanjii rcale pri vind ajulorul militar rce iproc acordat destatelc scmnatarc in C3Z de ncccsitate. Intcgri tatea frcnticrci dees t a inccput sa dcvina 0 problema acutf pcntru gu vern ul ro­nutn imcdiat dupa scmnarca T rata tului sovicto-gcrman Rib ­bcntrop-Molotov. Cu toate ca nu s-au facut publicc prcvcdcrilcsale secrete, era de presupus di URSS si-a manifcstat eel putinintcresul pentru Basarabia . in dceursul pcrioadci intcrbclicc,Romania nu rcusisc sa objinil rccu noastcrca fronticrc lor de la191 8 de cat rc vecinul cstic ~i ast fel cxista un poten tia l marc deinsccu ritatc.

Nic i intcrcsu l Romdnici pcntru apararca Basarabici nufuscse cxtrcm de marc in reali tatc. in iunic 1940, ell loate caarmata era mobilizata de catcva luni, in tcriror iu l basarabcancxistau purine trope eu rol de acopcrire ~ i lntarzic rc, iar statui aprcgatit rczistcnta in fata annatelor sov icticc pc Prut. URSS nua ag itat problema Basarabiei , astfel ea uhi matumurilc au veni tpc un fond de linistc, ell toatc ca cxistau la Bucurcsti previ­ziuni in accs t sons". Nota remisf de Viaccslav Molotov minis­trului roman la Moseova a fost inaintatii la ora 22.00 loca la,asa cii autoritat ilc de la Bucurcsti au luat cunostinta desprcaceasla in zorii zi lci de 27 iunie". Prin ultimatum, sovicticiianuntau guvcmul roman ca asteapta raspunsul privind cedareaBasarabici si a nordului Bu covinci in 24 de ore.

in diminca ta z ilci de 27 iunic au inccput consultdri le pri­vind raspunsul cc urma a f dat URSS -ului. Atat iugoslavi i, catsi al iatii din intclcgca Balcanica nu au avut nici a rcactic, sfa-

56 Sanatesc u. Constantin, Jurnat, Bucuresti, Editura Humanitas,1993,p.1 9.

57 Carol al ll-lea, Regele, al Romaniei. insemniiri ziinicc.1937-1951, vol. III. 15 decembrie 1939-7 scptembrie 1940 (caietele11-11A), Bucuresti. Editura Scripta, 1998, p. 216.

191

luind prin tclcgrame guvcmul roman sa ccdezc". Cele douaaliantc rcgionalc (Mica [ntelegcrc si [ntclcgcrea Balcanica) nugarantau in nici un fcl sprijin militar in cazul unei agresiunisovieticc, iar Poloma. cu ca re Romania avca tratat in aceslscns, dis pdrusc ca sta t. Astfcl ca, autorit atilc au facut apcl laGermanin, pri n Lcgatia de la Bucu rcsti. Carol al 1I·1ca fuscscatc ntionat dc Adolf Hitler inca din timpu l audie ntci din 24 no­iem bric 1938 cu privirc la s istemul de aliantc externe pro fran­cez al Romanici", insa. in primavara. fuscscra acceptate ga­rantii lc franco-cnglczc, gcst contcstat de Berlin. Garantiilc ori­cum crau dcstul de nesigurc, fii ndca spr ijinul era posibil doardaca T urc ia lasa navele englcze sa trcaca prin stramtori pcn trua ajuta Romania. Aducdnd uccstc argumcnte, Wilhem Fabri­c ius a com uuicat oficia lilor romdni care i-au ofc rit audienta indimi ncata zilei de 27 iun ic - Ca rol a l If-lea, Ernest Urdarcanusi Gheorghe Tatarescu - ca Gennan ia nu putca intcrvcni,recomandiind acccptarca ultimatumului. in prealabil. WithemFabricius primisc 0 tclcgrama de la Joachim von Ribbcntropprivind utitudinca Germanic !", ca re nu sc putea opu ne atatatimp ca t prevedcrilc tratat ului de la 23 aug ust 1939 funct iona­sera perfect in eazul Polonici.

Ulte rior aceste i audienjc, au fas t convocate doua Consiliide Coroana, in urma cdrora trcbuia sa sc ia dee izia fina le pri­vind raspunsu l Romdn ici. Situatia in Bucurcsti era [carte ten­sionata in unna comunicarii dolcante lor sovieticc. in general,mcdiilc po litice ..tradi tionalc" crau ingrijora tc de repctareamod clului po lonez pentru Romania in caz de opozitic, Incli ­nand sfl acccprc ccdarca. Unii pol iticicni , cum ar fi Dinu Brati­anu , erau part izani i unor masuri ext reme de rczistenta prin in-

$I Ibidem. p. 219.s, Calafetea nu. Ion. Romani la Hitler. Bucuresti, Editura Uni­

vers Enciclopedic, 1999. p. 18-23.60 Pusch, Rolf, Stelzer, Gerhard, Dipknnati gennani fa Bucu­

resti. 1937.1944, Bucuresti, Editura All, 200 I, p. 119.

192

eendierea Intrcprindcrilor petroliere din Valea Prahovci, pcntruea sovietieii sa nu poata profita de eeo nomia romancasca sigerma nii sa intervina in apararea propriilor imcrcsc" .

in timpul prirnulu i Consiliu de Coroana din 27 iunic, s-apus si prob lema rezistcntci armate. Flo rea Tcncscu, seful Ma­rclui Stat Major, a prczentat sta diul Inzestrani armatei, Cll multdcfici tar fata de potcnjialul inamicului. in continuare, facdnd 0

comparatic ell situatia Polonici in razboiu l cu gennanii, a apre ­ciat c;1 armata romdnil atacata pc trei fron turi in ca z de rilzboiar Fi put li t rczista trci Saplamani, eel mult 0 luoa62

. in urmaaccstci scdintc a Con sili ulu i de Coroanf s-a decis acccptareaultimntumului , dar Cll o majoritate stni nsa, II pentru , J 0 lmpo­tti vii, 4 pcntru discuti i si 0 abt incrc. Dupa catcva ore de d is­cuui po liticc . timp in care au intrat in guvcm ul GheorgheTiltarcscu ..tchnicicnii" Alexandru Vaida-Voicvod ~i Constan­tin Argcroianu. a fost convocat a l doilca Consiliu de Coroana,pcntru a se emite decizia fina la. De accasta data. rcprczenrantiiin accst organis m s-au temut in mai marc masura sa ia dcciziicare ar fi putut sa deter mine un razboi cu URSS si au acccptatultimatumul fiira nici un fel de amcndamc nt: 26 pentru , 6 con­tra". in timpul discu tiilor au fast momente in care s-a pu sproblema aliantclor sau a Inzcstrarii arm atci eu armame nt mo­dern , dar fiira ea dezbatcri lc sa evolueze , dcoarccc era rea l fap­tul eli csecul pol itieii interne dusa de Carol a l II-lea era dublatde un C$CC pc plan extern".

Dcvcnisc evident ca guvernul roman nu era dispus sa re­act ionczc in nici un fel la solicitarilc sovietiee. in aeeste con-

6 1 Zane, Gheorghe, Mcmorii. 1939.1974, Bucuresti, EdituraExpert. f.a., P. 49 .

62 Giureseu, Constantin C., Amintiri; Bucuresti. Edirura All.2000. p. 290.

63 Carol all l-lea. Regele, al Romaniei, op. cit., p. 22 1.64 Seicaru, Pamfll, lstoria pa rtidetor National. Tiirani.\·( si

Na(ional-Tiiriin/st, Bucuresti, Editura Victor Frunza, 2000, p. 409.

193

ditii, acestca au transmis un nou ult imatum, mul t mai coneis,in care, pc Ial1ga solicitarile teritorialc, crau cxpusc si uncle c­conomicc: guvcrnul roman trebu ia sa-si asume raspundcrcaprivi ud integritatea cailor fcratc, parcului de vagoane si loco ­mot ive, podurilor, ac rodromurilor, insta latiilor industrialc siclcctricc etc." Rctragcrca trupclor romano s-a facut fura nici 0

rcactic, cu toatc ca 0 parte a populatiei civ ile din Basarabia, iarupoi trupcle ocupantc au dczonorat soldatii romani, sau ehiarau tra s foeuri de anna.

in momcntul in ca re Haria Sima a fas t primit in audicntala rcgc, la 18 iunic , cadcrca Frantci era incvitabila, ia r regimu ltrebuia sa-si rcorientezc pol itica ex tcm a cat mai grabnic. Pro­babil , Horia Sima a inccrcat sa fortczc mana reg clui ca sa pro­c1ame Miscarea lcgionara un ica structura polirica, insa la 22iunie Carol a l Il-l ca si-a ccns truit propr ia varianta totalitara,prin crcarea Partidului Natiuni in locu l FRN. Deoarece monar­hul a dcvcnit sc ful partidului , regimul dorea sa creeze impresiaca imita marilc puteri totalitare din Europa de Vest, astfe l caMiscarea legionara nu a beneficiat de schirnbarea oricntarii rc­girnului in poli tica cxtcma.

Pentru a amcliora starca de spirit a legionarilo r , regele aobtinut de la Horia Sima apelul de inscrierc in Partidul Natiu­nii , da r fara a lte recompense po litiee irnediate. lnsa, dupe tra­tativc1e cu diploma tii germani din 27 iunie, monarhul si-a da tsca ma ca trebuie sa faca mai multe pcntru a-i eonvinge pcofieialii Rcichului de noua atitudinc privind politica cxtem a,astfcl ca Horia Sima a fos t inv itat in gov ern , In unua unei all­dicnt c ca re a avut lac in aceeasi zi. Acesta nu a fost foart eIncantat sa intre in aeel moment in Consil iul de Mini stri'" ,

65 Dobrinescu, Valeriu-Florin, Constantin, Ion, Basarabia illanii celui de-Al Doilea Riubot Mondial, lasi, Institutul European,1995, p.1 69.

66 Carol al ll-lea, Regele, al Romiiniei, op. cit., p. 224.

194

deoareee era consticnt c5 va scrnnu acre pri vind ccdarilc tcrito­rial c, care ulterior puteau fi folos ite impotriva lui de catrecompct itor ii in lupta pentru putere in rvtiscarca lcgionaril. Dar .rotodata, solicitarea rcgclui era un act de rccunoasterc fata depotentia lui Miscarii legianare, de care Haria Sima nu se putcadispcnsa. Anterior aud icntci, Sima sc Intalnisc Cll genera luiIon Antoncscu, care i-a prczcntat scrisoarca de protest fata depalitiea grcsita a rcgclui ' ", lnsd liderullegionar nu s-a solidari ­zat cu tcrmcnii accstcia. Pentru a nu-si crca pro bleme in inter i­orul Miscarii leg ionarc, Haria Sima a acccptat postul de sub­sccrctar de stat la Ministcrul Educatiei Nationalc. inccpand eu28 iunic, si nu eu 27 asa cum acccptascra Alexand ru Valda­Voicvod si Constant in A rgctoianu, pcntru ea numcl c s5u sa nutic asociat raspunsului guvernului roman dat Moscovci.

Pcntru a cas tiga sprijin pol itic, Haria Sima a obtinut la 30iunie 0 a udicnra la Lcgatia gcnnana. unde a diseutat cu Her­mann von Rittgcn problema sprijinu lui pc care l-ar da gcrma­nii unui guvcm nationa list. Cu toatc ca nu s-au facut promis i­uni concrete. Sima a so lic itat si prirnit 0 no ua nudicn ta la rcgc.pc 2 iulic. prin ca re a ce rut sa fie numi t prim-mi nist ru . susti­mi nd en va apropia guvc rnul german de intercsele Romanici' ".Probabi l Carol al ll-lea afl asc de la Lcgatiu germane cil diplo­matii de aeolo nu-l sustincau pc Horia Sima in obtincrca con­duccrii guvcmului.

insa nie i nu dorca sa rcnuntc la controlul asupra dccizici.Astfcl d. a fost numit prim-ministru Ion Gigurtu. la 4 iulie.cunoscut pcntru simpatiilc progcrmanc. dar care era 0 persona­Iitatc politica stcarsa. mra infl uenta. Pc ntru a-i conviugc pcgermani ca dorca schimbarca sistemului de aliantc. rcgeleCaro l al II-lea a mai nurnit la Ministerul de Extcmc pc MihailManoilcscu, la Ministerul Propagandci pc Nichifor Crainie,

67 •••Pc morginea prapastici. 2J-23 ianuarie /94 J, vol. I,Bucurcsti, Monitorul Oficial si lmprimcria Statului. 1942. p. 64-66.

6R Sima, Horta. Sji-i rsi l ll /... , p. 240-24 1.

195

cunoscuti progerman i, si trei minis tri legionari: Horia Sima, laMinis tcrul Cultelor ~i Artelor, Vas ile Novcanu, la Miuistcru lInventarului Avutiei Nationalc si Augustin Bidianu, Ia Subse ­eretariatul de Sta t a l Ministcrulu i Fina ntclor.

Haria Sima nu a fast multumit de noua formula guvcrna­mcntala prin care tot rcgcle eon tro la cxccut ivul, ccrand a nouaaudicnta la 7 iulie. Cu accasta ocazic, a solicita t din nou forma­rca guvcmului de ciitrc lcgionari, fiind din nou rcspins . Dupanoua tcntativa ncrcusita de numirc in fruntea guvernului, Simasi-a dat dcmisia, sustinand di guvernul are doar 0 atitudinc pro­germana de fatada, cxistend riscul unor noi enexiuui". Avandin vcdcrc ca in textul demis ici Horia Sima a facut apcl la un gu ­vern pur nationalist, dupa icsirca din Executiv va initia ncgocicripolitico cu al ti opozanti ai lui Carol al Il-lca din accasta zonapolitica, Inccrcdnd sa obtina si sprijinul Lcgatiei Germane.

Prczcnta lcgionari lor in Exccutiv a continuat si dupa de­misia lui Haria Sima . Accsta a fas t Iulocuit eu Radu Budis­teanu, un aetiv agitator al problcrnei cvreicsti. Cc i tre i ministriramasi au prcluat vcchi ul discurs antiscmit, insa in aeel momentnu sc mai pu tea rcaliza atasamcntul rata de Gcrmania in aeelmod, dcoarccc ch iar la nivel guvernamental se luascra mas uriimpotriva cvrcilor". Tactiea lui Haria Sima de organizare aunci scmi-opozitii pe ntru a milita pentru un guvern pur natio­nalist a fast mai cficicnta si s-a aliniat solicitarilor diplomatilorgermani de la Bucurcsti. Ce i tre i ministri, practic, nu au avutcontactc cu rcspectivii ofieial i ai Berl inului si astfcl au actionatin afara politicii germane in Romania. Formal, ei s-au so lida ­rizat la 9 iulic ell mot ivatiile demi siei lui Haria Sirna", dar nu

~9 DANIC, Fond Presedintia Consiliului de Ministri, dosarnr. 312/1940, f. 1·2.

70 Dorian, Emil, Jumal din vremuri de prigoana, Bucuresti,Editura Hasefer, 1996, p. 114-121.

71 DANIC, Fond Directia Presedintia Consiliului de Ministri,dosar nr. 312/1940, f. 3.

196

au parasit guvernu!. Activ itatca lor in Consiliul de Ministri acontinuat si dupa intrunirea lidcrilor legionari de la 14 iulie dincasa lui Radu Budistcanu. eu toate ea sc angajasera din nou eavor dcmisiona, tara sa rcspccte promisiunea. in momentul incare guvemul Ion Gigurtu a cszut, Vasi le Noveanu, Radu Bu­disteanu si Augustin Hidianu erau inca rninistri, dcsi era evi ­dent ca, dupa dec izia de lu Viena, Exccutivul sc compromisese .

Participarca legionarilor la guvcmarc in timpul lui Carolal II-lea a fos t mai dcgraba un proces de imagine decal 0 rcali­tate pcli tica . Chen-are a lor la guvc marc a reprezentat un socpcntru 0 parte a opin iei publiee , care era obisnuita ell discursuloficial contra nationali stilor cxtrcm isti, organizator i timp dcdoi ani ai actiunilor tcroristc. Insa, pr in accast a masura, dcve­nea evidcnta intcntia regimului car list de a sc apropia de Ger­mania, legionarii fiind considcrati la nivcl ul perceptici publ icc"oamenii Bcrlinului".

Dupa icsirea din guvcm, Horia Sima a luat lcgatura ell or­ganiza tiilc extremiste fidele, pen tru a diuta noi modalitati depresiunca asupra regimului. De accasta data a actionat ell mul­ta prudcnta, iar lnc cpdnd eu luna augus t l-a avut alaturi pc Ni­co lac Pctrascu, cxternat din spitalul de la Oravit a. Haria Simatrcbuia sa faca saplamanal vizi te la SSI si la Siguranta, con­form angajamentelor luate la eliberare, ast fel ca in contactul cutcritoriull-a folosit pc vcchiul sau cola borator.

Tactica adoptata a fost ascmanatoarc cu eea din toamna a­nului 1938. Pcnt ru a atc ntiona regimul cei Miscarea lcgionaranu a fost subordonata prin Inscrierilc mcmbri lor sai in PartidulNatiunii, a fost declansata 0 opcra tiunc de em itere a unor rna­nifcstc prin care lcgionarii erau Incurajati sa sc apropie din noude organizatia regale, dar sa nu-si piarda spcranta in rea lizareaproieetu lui lui Corneliu Codreanu privind 0 .Romanic legio­nani". De 0 importanta pol itica mai mare s-a bucurat mult i­plic arca scrisorii gcncralului Ion Antonescu catrc rege de la 27

197

iunie , distrib uitii de legionari sub forma de manifest lnccpandell 28 iulie. Astfcl ca, din nou, sc facca u atacuri subtile la pcr~

soana rcgclui , care nu mai putca rcactiona in contcxtul externdcfa vorabil imaginii politicii sate" .

In luna august, Hor ia Sima a trecut la faza a doua a pro­icctului sfiu de prcsiunc asupra guvcrnului, mobilizfind cu ibu­rile ell potential tcrorist. Stratcgia din pcrioada clandcstinitatiide rulicrc a CML, din punet de vcdcrc financie r, a functionat sidupa clibcrarca din Inchisoarc. Astfcl cii, organizatiilc munci­torcsti si-an mani fcstat inca din luna julie ncmultumirca fatl!

de abs ente numirii un ui guvern lcgionar", dar nu au intrcprinsactiuni ostilc statului. In august 1940 cuiburilc CML din Bucu­rcsti (mai ale s de la STU) crau complet rc facutc, iar in intc ­riorul accstora so vchiculau idei ostilc rcgclui". in timpulscdintclor sec rete, organizatc dcpartc de locurilc publicc, s-austrans sumc importantc din cotizatii, ban i cu care s-au achizi­. "nonat anuc . .

Studcn tiruca si-a mcntinut linia tra dit ionala radicala ~i s-amob ilizer la apclu l lui Horia Sima pri n vechil e mctodc vcrbalcde co ntact. CSL a prim it dispozitii si"i foloscasca din nou vc­chiul sa lut lcgionar si cantcccl c, pcntru a crca atmosfera favo­rabi la lcgionarilor. De ascmcnca, ficca re studen t lcgionar avcadatori a sa-s i procure camasa verde si diagonala, deoarecc, spu­nca Har ia Sima, nu sc putca sti cand va f numit un guve rnI

· ,.eg lOlHlr .

Segmcntul rad ical al maccdoncnilor 5C pare cii nu era con­trolat de Constantin Papanacc de la Berlin, avand in vcdcrc cas-a mobilizat imcdi at in unua apclu rilor lui Ha ria Sima. Aces­tia dorca u "t rierca" purtator ilor de cuvant legionari in Iunctie

72 Dosar I/oria Sima (1940-1946), p. 175.

n DANIe , Fond DGP, dosar nr. 2711940, f. 144.N Dnsar Haria Sima (1940-1946), p. 198.75 Ibidem, p. l76 .76 DANlC , Fond DGP , dosar nr. 3511940, f. 5-6.

198

de comportamcntul in timpul clandcstinitatii ~ i intoemirea uncilistc Cll lcgionar ii care s-au intcgrat oportunist in politica rcg i­mului autoritar77

•

Organizatiile de 1a nivel local eoordonate de Horia Simaau raspuns $i ele sclicitarilor sale, iar pcntru finantarc au repusin practice corncnul lcgionar". Pentru a nu intra in conflict euautoritdtile tcr itor ialc, acestea au primit dispozitii sa nu mai fo­loseasca tcrmcnul "gardist", ei .nauonalist". Cuib urile radicalclocale nu trcbuia u sa sabotczc Partidul Natiun ii, e i sa se inscriein noua format iunc politica, dcoarcee, pr in intcgrarca in Gdrzi­Ie Nationale ale accstuia, aveau posibilitatea sa partieipe la c.xcrc itii de tragcrc". Pentru a deseuraja reprcsiun ea aut orita­[ilor locale, lcgionarii primis cra sfaturi de la Sima sa bat a mo­ncda eu raspunderea pcntru dczmcmbrarea Romanici Mari,pentru a sc crea 0 atmosfera eonfuzii, nepropiee cocrcitici'".

Acest tip de organizare, prin ascmanarc eu ce se Intern­plase in 1938, inducca 0 actiune de amploarc, de genu! unc i 10­

vituri de stat. insa Hor ia Sima as tcpta momcntul oportun pen­tru a-si justifica act iunea. Sprc deosebire de perioada "Coman­damcnt clor de prigoana", c l a utilizat in vara anu lui 1940 ~ i

actiunca politica , in spcranta ca va putea fi numit prim-minis­tru tara a crea 0 situatic instab ila sec uritatii statului.

La jumatatca lunii iulie, gcnnanii au transmis guvcmuluiroman, prin intennediul Lcgati ei dipl omatice de la Berlin, pri­mele so licitari privind atitudinea Romaniei . Deoa reee eereuril epolit ico gennane aveau cunost inta desprc lipsa de unitatc aMiscarii legionare si de lupta pcntru putere ca re se dcsfasurain interior, accasta organizarie nu a primit sp rij in dcplin in for­marca unu i nou executiv. insii nici formula guvem ului Ion Gi -

77 Ibidem. f. 70.73 Ibidem, dosa r nr. 13711 940, f. 134.' 9 Ibidem, dosar nr. 35/1940, f.6.gn Ibidem, dosar nr. 19/ 1940, f. 289.

199

gurtu nu era con sidcrata satisfacatoarc , astfcl ca au fost facutcsugcstii pcntru formarca unui gu vern nationalist".

in vara anu lui 1940, ce i mai Inscmnati national isti la carese rcfercau autoritaplc gcnnanc emu Gheorghe Bratianu ~i le­gionarii. Gheorghe Bratianu a fost un ul dint re putinii oamcnipol itici roman i care a ridicat problema negl ijarii rclatici ellGcnnania, anterior agrcsiunilor Rcichului in Europa Centrale.in noiembrie 1936, accsta a obtinut 0 audic nta la Ado lf Hitler,profi tdnd de prcstigiul sau international de marc isloric, discu­land ~ i prob lemc polit icc. Gheorghe Bratianu i-a comuuicatcancclarului german cii partidul sau nu era de acord ell po liticacxtcma a guveruului roman de aliantc regionalc profrancczc si,daca ar fi ven it Ia guvcrnarc, ar f fost intcrcsat de raporturi c-

." " lc doua " 0" Iconomrcc stra nsc mtrc ec c oua statc. ar, III urma a cge-rilor din 1937, partid ullui Gheorghe Bratianu s-a clasat foarteslab, iar dupa instaurarca regimului autoritar liderul nationalista fost climinat din zona deciziei pol itice .

Lcg ionarii erau in pIin proecs dc rcorganizarc si inca IlU

avca u un lider rccu noseut de toata organizatia. Dupa icsircadin guvcm a lui Horia Sima, acosta a continual sa colaboreze 0

perioada cu ministrii lcgionari, insf ulterior mobilizarii cuibu­rilor loca le fidclc a incetat orice con tact Cll accstia . in primafazil, cdc do ua grupari vor negocia imp rcuna formarca unuiguvcm nat ionalist, dar, in celc d in urma, Horia Sima a fost ac­ceptar de ce lclaltc ecrcuri nationa listc, dcoarcce a avut 0 ati­tud ine consta nta de scmiopozitic fata de Carol al II-lea.

Primcle contactc privind formarea unu i guvcrn nationalistau avut loe la sfarsitul lunii iulic, csnd dclcgatia lcgionara for­mata din Radu Budi stcanu. Virgil Ioncscu si Scrban Mi lco­vcanu a negoeiat in mai multc rand uri cu Gheorghe Bratianu.Pcntru inccput, s-a Intocmit 0 lista cu persoanele considerate..ncpa tatc" in relatia cu Gormania, pcntru a fi Inai ntata la

81 Ca lafeteanu, Ion, oj>. ci t., p. 39.112 Ibidem, p. 14.

200

Berl in cu ocazia unci vizite prcconizatc de liderul liberal aeo­IOK3. insa negoeierile s-au impotmolit din pricina apropiatilorlui Gheorghe Bratianu, care nu au aceeptat ideea de a colaboracu legionarii, considcrati a fi prca cxtrcmisti'".

in a doua jumatarc a lunii august, cand pozitia in tcritoriua lui Hor ia Sima se consolidase, acesta a intreprins singur ne­gocieri cu Gheorghe Bratian u, probabil si la presiunca diplo­mati lor gcrruani de 11.1 Bucurcsti, care doreau dcfinitivarea pro­icctului propus de ci. Pc fondul ncgocicrilor teritoriale cu Un­garia $i Bulgaria, dcfavorabi le Romanici, Horia Sima s-a ariltatdispus sa acccpte coo rdonarca guvcmului de catrc GheorgheBratianu. insa trebu iau acce lerate demcrsurile, deoareee eraprcvizibilf remanicrea guvcmu lui". Dupa cdtcva zile de 11.1rcspcct iva intrunire, la 17 august, Horia Sima s-a prezentat dinnou 11.1 Palat pen tru a soli cira numirca unui guvcrn nationalist.In unna eonvorbi rilor eu Gheorghe Briitianu, sc pare ca ce i doisc Intclc scscrf ell Icgionarii sli pr imcasca Ministcrc le de Inter­ne (cincv a din afara Miscarii Icgionare ), Externe (Horia Sima),Finautc si Economia Nationala . Rcgelc a rcactionat cxpediti vfata de Sima, comunicandu-i ca dorca 0 mai marc fidcli tatc alegionarilor fata de Part idul Natiuni i si incetarca act iunilorcstile. Tot ceca cc ofere a Caro l allI -lea legionari lor in guvernerau catcva noi posturi , pc care Hari a Sima Ie-a refuzat,mot ivand di deja existau colcgi ai lui in Cons iliul de Mini strisi eli dorea un exccutiv pur nationalist" .

In fata csccului trata tivelor cu regelc, Sima a obtinu t 0 no­ua audicnta 11.1 Legatia germane de la Bucurcsti, in cursul zile ide 23 augus t. Acesta s-a aratat nemultumit cii regele i-a ofe ritdoar cinci locuri in govern , in condi tiilc in care legionarii dis­puncau de trei si ccrca sprijin in numirca unu i exccunv nauo-

H DANle, Fond DGP, dosar Of . 29/1940, f. 8-9.B4 Ibidem, f. 65.H5 Ihidem, dosar nr. 3411940, f.44.K6 lbidem, dosar nr. 90/1940, f. 12-14.

201

nali st. Diplomatii gcrmani nu s-au griibit sz-! sprijine pe HoriaSima ~ i au pus problema unitatii nationali stilor. a stabiliriiunui program de guvernare etc. Wilhem Fabricius i-a cornuni­cat negociatoru lui legionar ca. dacd natio nali st ii nu au un pro­gram amanuntit economic, financiar, agrar ctc., nu vor fi sus­tinuti de Berlin, in conditiile haosului in care sc gasca miscareaprugcrmana . in futa accs tor raspunsuri, Horia Sima a lncercato ultima tentative de mobil izarc a nationali stilor, da r situatiaera fonrtc tcnsionntf in contextuI negocierilor guvemamenta leprivind intcgral itatca frontierelor. Fanl un raspuns concret alpol iticicnilor progennani , Horia Sima a mai avut 0 ultimatentative de obtincrc a sprijinuiui Reichului, la 26 august, darsoldata cu acelasi raspuns, din cauza lipsei programului deguvernare si, mai ales, a unitatii. Hermann von Rittge n i-a spusin particular lui Horia Sima ca, in acele conditii , lcgionariitrebuiau sa se impunf printr-o mi scarc in tara , in urrna careiaputcau fi chcmati de Carol al II-lea la gu vcmare".

Nationalistii romdni, fie ca erau radicali sau moderati, nuau putut sa sc mobili zczc in fata pcricolu lui dezintegran i fron­tierelor, macinati fie de luptc interne, fie de .xomplcxul" res­ponsabilitiiti polit icc. Chiar daca era puti n probabil ca unguvern nationa list s:i fi rezolvat problema revizionismului rna­ghiaro-bulgar, fonnarca acestuia a fost imposibila, iar gemla­nii si-au dat seama ca in Romania nu se puteau sprijini peoameni politici fideli si ca trebuiau sa gaseasca noi fc rmulc decolabo rare.

in august-septernbrie 194 0, regimul autoritar al lui Carolal II-lea a prirnit lovitura flnala , prin noile ccdari teritoriale.Guvcmclc carli stc avu scscra a atitudine degajata rata de mino­ritatile nationa lc, in .Jinia'' politici i ExccutiveJor antcrioare.Prin aliante reg ionale, Romania izolasc statclc rcvizioniste laadresa ei, insa nu a inccrca t sa trateze :ji cventualele posibilitati

H7 Ibidem, dosar nr. 35/1940, f. 72.

202

de Intclc gcrc . Guverncle numite de Ca rol al II-lea in perioadaregimului aut oritar au preferat sa dud. 0 acti unc propagandi sti­ca privind .atasamcntul" minoritatil or la statui nationa l. Astfclcs, du pf Infiinjarca FRN, prcsa centrale publica articolc lauda ­live la adrc sa noul ui regim, fiind cii a rcusit s,i intcgrczc inaccst organism minoritatca maghlara" , bulgara" sau gcrma­na'Jo, lasand impresia sigurantci frontic rclor. in rcalitatc, stareade spi rit a mino ritatilor era rensionata, iar in timpul retrageriid in Basarabia cv rci i cfcctuascra numeroase acte ofensa toarc a­supra armatei ~i populatici c ivile.

Dcoa rccc in august 1940 negoe iator ii romdn i nu au rcusitsa se Intclc agf eu cei maghiari ~ i bulgari asupra ccdar ilor tcr i­tor ia lc. 0 delegatio guvcruamentala compusf din Ion Gigurtu siMihail Mancilcscu s-a prczenta t in audicrua la Adolf Hitler.Dcsi la Bucurcsti nu cxista un guvcrn nationalist, eei doi avcauo atitudi ne progcrmana si astfcl spcrau sa co mpcnscze nc rcs­pcctarca .Jndic ati ilor" germ an e de entre Carol al II-lea. Inca deIn inceput, Adolf Hitler a adus in discutic utitudinca Romaniei ,nu numai in trccut, dar si dupa instalarca regimul ui autcritar .Astfe l. cancelarul german s-a ararat ncmultumit de lipsa de rc­netic a guvernului roman arunci cfind englczii i-au acu zat ~gcrman i cii au facut presiuni cand spa semnat tratatu! economicin ma ni c 1939 , da r si de acccptarca gararuiilor franco-britani ccd in pr imav ara au ului 1940. in mod oficia l, Hit ler sustinca cilnu era intcrcsat ea magh iar ii sa ancxczc Transilvania . dcoarcccistoric populatia ge rmane nu a fost niciodata tratata egal de

xx .Jvlinorttatea maghiarii in «Frontul Renastcr ii Nationalex'', inUniversul, an LVI, nr. 18,20 ianuarie 1939, p. 9.

~q .Bulgarii ceutcni ronuini all aderat la «Frontul Renasteri iNationalce''. in Universul, an LVI, nr. 4 1, 12 februaric 1939. p. I I:.,Minoritatea bulgura In FRS", in Universul. an LVI. nr. 76. 19manic 1939. p. 11.

'JO ..inscricrea germanilor in «Frontul Renasterii Nationalce'', inUniverssd, an LVI, nr. 10, 12 ianuaric 1939, p. 9.

203

statui ungar, Insa guvernul de la Budapesta avuscsc 0 at itudincconstanta rata de Germania91

.

Ulterior tentative i ncreus ite de sprijin din partea Genna­nici, decizia de la Viena din 30 augus t 1940 a eonsaerat esccu ltotal al politieii lui Carol al Il-lca. Cu toate eft afirmase ea vasch imba situatia intcma si inremationala a Romanici prin des­fiintarca sistemului parlamcntar, in final Roman ia Marc fusesedczintegrata, tara nici un fel dc rcactic pcl itica sau mi litara. inrea litate, oamenii politici promovati de Carol al II- lea pc eritc­rii oportunistc nu cruu reprezentativi $i astfel nu au fast capa­bili sa ia dee izii drasticc in mo mentele decisive pr ivind statutu lRomaniei . Pe de alta parte, criticilc opozi tici , inclusiv legiona­re, asupra crcstcrii puteri i monarhului s-au aratat Indrcptatitc,iar acesta se aflu in situatia de a nu mai dispunc de nici un fc lde legitimita te pen tru a dcti nc in eontinuare Tronul.

in noaptea de 30/31 august 1940 a avut loe un nou Consi­liu de Coroana pcntru a fi adoptatf 0 pozitic fata de dccizia dcla Viena . In acel mo ment, nim cni nu mai era incantat sa se a·sociczc lui Carol a l II-lea in .cfortul" sau de intcgr itatc natio­nata si s-au caurat modalitat i de distributic a raspunderilorpriv ind acceptarea aetului de la Viena. La sedin ta Consil iul deCoroana au participat, pc lfingf membrii de drept si unii natio­nalistii agrcati de Gcrmania, printre ca re Gheorghe Bratianu ~i

membrii legionari ai gu vernului. in afara de cci trei ministri le­gionari", au fost invitate si alte pcrsoanc din cercurile miscarii(Haria Zclca-Codreanu, fratele controvcrsat al fostului lider, aparticipat la lucrari, desi fusesc exclus chiar de Corncli u Co­dreanu din Miscarca lcgionara" . EI ridicase prctentii de eon­ducerc dupa moartca fratelu i sau, iar in primavara anului 1939partieipase si la sedintele Consiliului de Coroana. eu toate ca

9 1 Calafeteanu, lon, op. cit., p. 41-42.92 "Consiliul de Coroana de azi noapte'', in Universut. an LVII,

nr. 240, 1 septcmbrie 1940, p. 1.93 DANIe, Fond DGP , dosar nr. 35/1940 , f. 76.

204

legionarii care act ivau in clandcstinitatc ii eontestau actiunilc.Tatdl lui Ion I. Mota, preotu l Ion Mota a fost si el prezent lalucrilrilc Con siliului de Coroana, insii unele surse spun ea nu afacut -o benevol, e i a fost eseorta t de doi agenti a i politici de lastatia CFR Ploiesti, gara de unde fusese ridiea t din trc nul ellcare se deplasa sprc Orastie" ). Partieiparea eclor eine ilegionari la scdinta Cons iliului de Co roana nu angaja Miscarealcgionara fata de aeeeptarea deeizici de Ia Viena, deoareeeHoria Sima tocmai prcgatca planul unei lovituri de stat, nuinainte de a fi promovat scf al Miscarii legionare de d itrc 0

adunare a .cadrclor" legionare, lntrunita la 31 august".

4.4. Statu! national-tegionar

Cu cxceptia .Grupului Vasile Noveanu", toa tc "cadrele"lcgionare si-au manifcstat ost ilitatca fala de regimul autoritardUp;'l comunicarea deciziei de la Viena. Parcril c lcgionarilor aufost complcxc, in functic de gradul de implicarc in lupta pcntruputcrc din cadrul organi zat ici. Lcgiona rii fondator i, in Irun teeu Comandantii .Bunci Vestiri" Ilie Gflmeata $i Radu Mirono­vici erau ncmultumiti de atitudinca Germa niei $i propuneau 0

alian la eu Rusia, in vcdcrca rczistente i fata de prctcntiile Un­garici. Grupul fostilor sc f judeteni erau de parcrc dl. trcbuiamcntinuta linia aliantci eu Axa promovata de Comcliu Co­dreanu , iar pro blema teritoriilor anexate urma sa fie solutiona­ta in co ntcxtul cvenimentelor. Grupu l co ntrolat de Horia Sima,care la accl mome nt deveni se efectiv rnajoritar , s-a ferit sa iavreo pozit ie si a cautat sa ia legatura co Iuliu Maniu pen tru ase studia posibilita tilc de act iune comcnc".

'N Sima, Horia, "Mari exisrente legionare. Parintele Ion Mota".in Tara si £Xi/ut , an IV, august-septembrie 1968, p. 21.

• Vezi supra, p. 200.9S DANle , Fond DOP, dosar nr. 3511940, f. 5,

205

Au fost pu rine mani fcstatii publice de protest privind cc­darca Transilvanici de N-V, mai ale s in ni ndul ard clen ilor dinBuc urcst i" ~i cc tdtcn ilor Sibiutui". insa accstca au fost res­pinsc cu violcn td de organe le de pol itic. Carol al II-lea nu eradispus sa piarda eontrolul siruatici, eu toatc cii cvcnimc ntelcIll! cra u de nat ura s<1. j us tifice masuri contra celor care protes­tau din cauza picrdcr ii intcgritat ii tc ritorialc . in accst co ntex t,Horia Sima a dccis ca era momentul dccla nsari i loviturii destat. pe care 0 preg:itea de la jumdtatca luni i august. Planu l gc­ucral era acclas i ca in dcccm brie 1938 si scptcmb ric 1939, dupfimodclullovi turii de slat bolscvicc din 1917. lnsa, dupf csccu­rile an tcrioa rc privind concentrarea clcmcntclor tcroristc inCapitala , ccntru l act iunii a fost mutat 111 Brusov. Dupf dcciziade la Vicn a. Brasovul sc afl a IJnga fronticra, dar Hori a Simaprcgat isc actiunca an terior, probabi l co seopul de scnsibilizaopinia pub lica fata de problema Transilvanici. PlanoI initialuvea centre .Jraditionalc" in actiunilc •.rcvolutionarc'' pregatitcde Horia Sima inca din 1938: Cluj , Timisonra. Dcva. Alba­Iulia, Brasov, Ploicsti. Bucurcsti, da r .$i Constanta, unde lsiasu masc rcs ponsabilit ntca initicrii sta rii de dezordine EugcnTcodorcscu. Dupa 30 august, Cluju J a icsit din plan. Punctulpr incipa l de atac urrna sa fie postul Radio Bod de lfinga Bra­sov, de undo trcbui au date semnaie privind dcclansarca ac tiu­nii la Ti misoara, Dcva si Alba-Julia. in Capitula, actiunilc avcaucarac ter de saboraj, cu tentat ive nu foartc bine puse la punct dcoc upare a postului de Radio Bancasa, a Pa latului T clcfoanclorsau de agitatii In jurul Palatului RegaI 911

•

Pitstrand linia conspiratiei, lIoria Sima a anuntat purinepcrsoane din afara grupului sau tcrorist despre pregarirca lovi­turii de stat, pr intre care Ion Zclca-Codrcanu, care I-a incura-

% .Manifcsratia de icri din Capitala''. in Universui, an LVII, nr.242. 3 scptcmbrie 1940. p. I.

91 "Mari menifestatii de protest la Sibiu'', in loc. cit., p. I.'IN Sima, Horia. Slaq·iml.... p. 367·36X,

206

jat. In cursul lunii august, lucrase lmprcuna cu Nico lae Petras­cu la rcorganizarea si inarmarea cuiburilor, insa nu rcusiscra samobi lizczc un numar suficicnt de lcgionari dispusi la sacrifi­ciu. Grupurile teroristc crau alcatuitc din 15 membr i, tota li­zand uproximativ 1.000 de persoanc. In ziua decizic i de laViena, Horia Sima avuscsc 0 noua vizita la Lcgatia gcrmana,dar fiira sa primcascil sprijin pentru formarca unui guvcmnationalis t". Accasta situat ie, la ca re s-a ada ugat starea gene­ralii de haos de dupa 30 august, l-a dc tcrminat pe Horia Simasa dcclanscze actiunca . Pc I sept embrie, a semnat 0 c ircularfprin care solicita abdicarca rcgclui si anunta opi nia publicaasupra intcntici Miscarii lcgionare de a prclua raspundcrcapentru formarca unui guvem nationalist'?" . Accasta trebuiacitita de Ion Zelea-Codreanu la Radio Bod, pcn tru a da semna­lui rcvolu tionar in toata tara. Dcclansarca loviturii de stat afost fixata pentru 3 septembrie, timp in care a fost muhiplicatmanifestu l in 2.000 de cxemplare, dintre care doar jumdtatc auramas in Bucurcsti' !'. inainte de a pleca sprc Brasov. HoriaSima i-a anuntat pc dipl omatii germa ni din Capitala de inten­[iilc sale. Cu toat e cii acestla I-au sfiituit sa renunte la acel planpcriculos pcntru sec uritatca Romanici , nu au dezvaluit autori­t,ifjlor informatiile pc care Ie dct incau!" ~i au asteptat sa vadarcactiile interne de dupii dec izia de 1a Viena.

Actiunca era prcgatita sa sc dcclansczc in toate punctele 1aaccla si moment - ora 2 1.00 a zilci de 3 scprcmbrie ':". HoriaSima s-a deplasat in cursul zilei de 3 septembr ie de la Bueu-

99 Trasca, Ottma r, SIan, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii inarhivele striune (germane , maghiare, franceze), Bucuresti, EdituraAlbatros. 2002, p. II .

I ()(I Dfu'\JIC, Fond DGP. dosar nr. 255/1940, f. 2.IDl Sirna. Horia . Sfar~·ilul. .. , p. 319-322.102 Frasca, Ottrnar. Stan, Ana-Maria, op. cu., p. 12.1113 DANIC , Fond DGP, dosar nr. 6211940, f. 91.

207

rcsti sprc Braso v, dcghiza t in uniforma de of itcr. Aeo lo l-a as­tcptat un vechi co laborator, Ion Boian , eare-i pregdtise maimultc domic ilii, pcntru a sch imba locul din care sa urmarcascadcsfasurarca actiunii. Principalele grupuri tcroristc actionau inBraso v, fiind recrutate din Cluj, Bucurcsti, Prah ova, Galati ,Sib iu si Bucovina. Totalizau 500 persoane, aproximativ j uma­ta te din tot cfcctivul tcrorist mob ilizat pcntru lovituru de stat.

Actiunca a avut problcmc inca de la Inccput, dcoarccc lapostul Radio Bod j andarmii i-au idcn titical pc agrcsori, iar inurma unui schimb de focu ri i-au Indcpartat. Scf ii eehipclor,Ovidiu Gaina si Dumitru Leonties, desi ran iti, au rcusit sa fuga$i S-3U aseuns in zona ce unna sa fie preluata de maghiari'".Cu toatc en armata a primit ordin sa-i prinda, ofiterii nu eraudispusi sa orgauizczc rcpresiunca lcgionarilor care urmarcaurastumarca lui Caro l aill-ica ~i au flicut controalc superficialc,rara sa-i gascasca pe cci doi!".

Atacurilc asupra Chcsturii de Politic si Prefccturii j udctu­lui au csuat, in scnsul ca atcntatorii au fa st evacu ati de fortclcMin istcrului de Interne. insa legionarii care au ocupat PalatulTclefoanclor din Brasov au rcus it sa rezistc, ducand 0 acpunedc dczinfonnarc in tcritoriu asupra activitatilor lcgionare dinlocalitate. Desi armata care a inconjurat cladirca Palatului nu atras, iar singu rele au tor itati care au reactionat au fos t politia sijandarmii'I". Horia Sima nu a actionat in timpu l dczordinilordin e ras, prc fcrflnd sa sc intcgrczc in mult ime dcghizat $i saobserve mersul opcratiunilor. In urma ciocnirilor cu fort ele deord ine au murit c inci legionari si do i poli tisti' :", acpunca.rcvoluuonara' ' nefi ind un sueees din punet de vedcrc cal itativ,

Ill-' Sima, Haria, Sfiir~illll ...• p. 371.105 Chiorcanu, Nistor, Morminte vii. lasi. lnstitutul European,

1992, p. 74.lOti Puscar iu, Ion...Un cpisod din istoria Miscari i Legiona re: 3-6

scptcm bric 1940 la Brasov'', in Permanente, an IV, nr. 91200 1.107 Sima. Haria. Sj arsillll..., p. 37 1-37 H.

208

provocand insa 0 marc panics la Bucurcst i prin debusolareaautoritatilor deeizionale.

La Constanta, in jurul orci stabilitc, cativa legionari austrigat de pc acopcrisu l sediului judctcan de politic .Jos tradii­torii si raspuuzatorii catastrofci nationalc", moment in carefortclc Ministerul ui de Interne s-au mobilizat. Grupe de legio­nari au ocupat instantancu posturiIe pe politie si de jandarmidin e ras, populatia fiind alarmntit in urma schimbului defocuri. Initial panica a fost destul de marc, deoarece se eredeaca marinarii sovietici dc pc vasul cMoscova", aflat in rada por­tului, au ocupat orasul. Legionarii au Incercat sa ocupe cen­trula tclcfonica si sediu Postci, lara rezulrat. lnsa s-au baricadatin scdiul Prcfccturii j udctului, de unde au spus d i vor pleca inmomentul in care generalul Ion Antoncscu era numit prim­ministrul'". Eugen Tcodorcsc u, in momentul cdnd si-a asumatorganizare dezordinilor la Constanta, promisese ca va reusi a­tragcrea ofitcrilor de Armata locali de partea lovitur ii de stat,tnsa nu a rcusit, dar eclc dona pa'1i S-3U Injclcs ~i nu au fostorganizate rcprcsiuni din partea accstc i institutii. in unn a con­flictulu i de 1'1 Constanta, au murit trei Icgionari ~ i saptc jan­darmi ~ i polit isti!" .

La Bucurcsti, actiunilc tcroristc au fest rcdusc doar la ni­velul postu lui Rad io Baneasa, Palatului Telcfoanelor si Pala­tulu i Regal, din eauza Iipsci de oamcni, dar ~ i cxpcricntci auto­ritatilor in cazul unor astfel de actiun i. Cca mai putcmica im­prcsie a produs-o actiu nca lui Dimitric Grozea si a CML laPalatul Regal, unde s-a dat foe unor sehcle de lemn si s-a deto­nat 0 grenada de mana, provocand panica!". La Radio Banca­sa lcgionarii au intrat dcghizati in cladirc, motivand ca suntmilitarii din garda, tnsa, dupa ce au provocat uncle dcfect iuni

lOS DANle, Fond Presediruia Consiliulu i de Ministri. dosarnr. 522/ 1940, f. 12- 13.

1119 Sima, Haria, Sfiirsitul .. ., p. 379-387.110 Ibidem, p. 384.

209

aparatclo r, au fest ncutralizari. La Palatu l Telcfoanclor s-a in­ccrcat acccas i actiunc, tara reusita, dcoarece cxistau norme

. dc si viIIscnoasc C siguranta .Actiunca. dcsi spcctaculoasf prin panica pc care a

produs-o, a fast lipsira de importanta ea potential cfcctiv deacapararc a putcrii. insa asa cum prcconiza Ley Trotki, princi­palul obicctiv al unui astfcl de model al loviturii de stat era pu­tcrca de dcrutarc a autoritatilor legal constituitc si nu impor­tan ta mil itara a actiuni. Situatia Romdniei nu era insa foartedispcratd, iar atmosfera revolutionaril pc care miza Ha ria Simaa lipsit . Armata a Tamas fidcla autoritatilor legal constitui tc siast fcl unul din principalclc al uuri ale unci lovituri de stat a lip­sit. Ponte ca impactul ar f fes t mai mare dace ar fi oeupatpunetele stabil itc. insa prcgiitirca loviturii de stat fusese rudi­mcntara. Nicolnc Petrescu sc oeupa inca de la jumatarea luniiaugust de dotarca ell armament a eelulclor tcroriste'V, dar la 3scptcmbric abia dad avea ficcarc mcmbru care un revolver, siproviz iilc de grenade de mana erau infimc'P. Totusi Horia Si­ma a dccis dcclansarca loviturii de stat mizand pe adcziuneapopulatiei, care eel putin in Brasov, a stat deoparte.

.Revolutia" nu s-a mai dccla nsat $i in cc1elalte localitatiunde planificasc Horia Sima. Cauza principala a fost lipsa deefect ive, dar si esccul opcratiuni i centrale. Asrfel ca, IonZelea-Codreanu a rcfuzat in ee le din urma sa mai ia parte laactiune, plecand de la Calimancsti - loeul de unde trcbuia sase deplaseze la 3 scptembric sprc poslul Radio Bod pentru aciti apc1ul prin care legionarii cercau abdicarea regelui. On­emu, in eontextul evcnimcntelor, rnisiunea lui nu s-ar fi pututrcaliza din pricina csccului ocupari i rcspect ivului obicctiv,drept care in Timisoara, Deva si Alba-Iulia nu au mai fost or-

III ..Aseara s-a prod us 0 incercare de lulburare a ordinci inter­ne", in Universul, an LVII, or. 244, 5 septembrie 1940, p. I.

u CI . N· . 72uoreanu, ISlor, op. cr., p. .' " J' . I U . d " , I ituscartu , on, ,, n CP1SO ... , In OC. CI .

210

ganizate razvratiri ale lcgionarilor, cauza fiind abse nte mesa­jului radiofonie.

in eele din urma, majoritatca legionarilor .jcvolutionan''au trebuit sa sc prcdea avand in vedcrc csuarca planului deasociere a populatici si armat ci la act iunea anticarlista. Uni iradica li au rczistat totusi pana la numirea gcncralului Ion An­tonescu in fruntca guvemului (4 scptcmbric).

Chiar dacf nu "s -a rid icat" la .jcvoluiic'' contra lui Carolal Il-lca, popula tia urbana a fa st impulsionata de actiunca lc­gionarilor pentru a iesi la marsuri de prot est contra rcgimului.In faza initia lfi, doa r 0 treime din manifcstanti erau legio­neri' !', asa cii regele a luat in scama miscari le popu lare destrada, fiind ncvoit sa ia masuri agreatc de opinia pub lica. Asa­dar, genera lul Ion Anto nesc u, despre care se spunea ea era ee lmai capabil sa gcs tionczc situatia de criza. el iberat intre limp,la I se ptembrie, a fa st numi t prim- ministru de Caro l al Il -lcala 4 scptembric si a fac ut apel la Iinistc din partea lcg iona­rilor. in di rnincata zilei de 5 septembrie, deja toa tc rczisteruclclcgiona rc din Brasov si Constanta au incctat, ast fel ca situatiaparca rczolvata. in sa in dupa amiaza zilei de 5 scp lembrie,manifcstanti legionari ~i nclegianari au inccput un protest infata statuii lui Mihai Vitcazul din Bucurcsti, indrcptandu-scin coloana sprc Palatul Regal, unde au strigat lozinci anti­rcgalc' " . RegcIe Carol al II-lea le-a cerut generalilor Ion Ante ­ncscu ~i Durni tru Coroama (naul camandant al Ca rpului IIArmata). ambi i prolegionari, sa ia atitudine fata de rurbulente,dar cei dai au rnotivat ca nu pot trage in populatia civila ata tatimp cat pen tru teritorii le pie rdute nu s-a consumat nici un

.. . Valenas, Liviu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. MiscareaLegionarii - intre adevdr si mistificare. Timisoara, Editura Marinea­sa, 2000, p. 70.

115 .Demonstratiile legionare ~ i cetatenesti de ien", in Univer­sill, an LVII, or. 247, 8 septcmbrie 1940, p. 5.

211

gjonr'". in seara acclcias i zile, lcgionarii au obtinut aprobarcpcntru a organiza a mani fcstatic de sustincrc a gcneralului IonAntonescu in rata Teatrului Nationa l, dar politia a intcrvenit inforta, dupa care s-a rct ras' !" in unna busc uladci, s-au auzitfocuri de anna, raspand indu-se zvonul unor noi dczordinilegionarc in Bueurqti ll8

. Generalul Ion Antonescu a solie itatabdicarca rcgelui Carol al Il-lca in favoarea fiului Miha i I,afirmand ca era singura cale de sista rc a protcstclor.

Nou l "Conducator al statului" era acceptat de toate fortclcpolitiee interne. Legionurii ar fi dorit putcrea, insa semnaleledate lui Horia Sima de ciltrc Lcgatia gcrmana din Bucurestierau potrivnicc unei astfel de dircctii . De aseme nea, noilc "ca­dre" legionare erau de "calitate" infcrioara cclor disparutc ininchisori, iar Har ia Sima nu era considerat un politician eapa­bil sa administreze 0 situatic grava, cum era cea a Romaniei inseptembrie 1940. Atat national-taranistii, cat ~i nation al-libe­ralii au refuza t sa colaboreze eu un guvcm progennan condusde generalul Ion Antonescu, pc care insa I-au recunoscut, ast ­fel ca Iegionarii au dcvcnit unicii parteneri politici ai acestuia.

Hari a Sima nu s-a Inters in Bucurcsti dedit dupa ee Carolal II-lea nu mai era regelc Romanici . Generalul Ion Antoncseuil trimisese la 5 scptembric pc Mihai Antonescu sa trateze cuSima la Brasov, aeesta din urma cerand, pentru moment, elibe­[area legionarilor arcstati in timpul tentativei de lovitura destat, ceea cc s-a realizat imediat!" . Inters la Bucuresti, la datade 6 septembrie, ora 13.00, Haria Sima a dispus incctarcaoricaror miscari ale legionarilor, care trcbuiau a astepta noi

116 Sturdza, IIie-Vlad, Pribeag printr-un secoi nebun. De fa Le­giunea ArhangheIuI Mihail fa Legiunea Straina, Bucuresti, EdituraVremea, 2002, p. 37.

117 .Manifestatia legionarii de aseara din Capitala'', in Univer ­suI, an LVII, nr. 246, 7 septembrie 1940, p. 7.

118 Dorian, Emil, op. cit., p. 126.119 Sima, Haria, SfCmjitul..., p. 394-403.

2 \2

insrructiuni !". in acccasi zi, Sima a fost numit se f al Miscariilegionare de cat re Forul Lcgionar.

Horia Sima jntelescse ca nu putea fi numit prim -ministruInaintc de a organiza lovitura de stat. EI nu s-a opus numiriigencralului Ion Antonescu, cu care purtase discutii inca dinluna iunie, dar nu s-a grabit nici sa fortczc intrarea legionari lorin guvern inaintc de Intoarccrca grupului de la Bcrlin l2l

. HoriaSima a intrcprins accasta rn.lsura mai pu tin din simpat ic pentrugrup ul de aco lo, cu care se afla in confl ict, cat pcntru ea nuavea "cadre" prcga titc pentru posturi guvernamentale. "GmpulVasi le Noveanu" se compromisese prin colaborarea pana lacapat cu regele , iar dupa 6 scptembric nu a mai coruat din punctde vedere politic. Gcneralul Ion Antonescu observasc ~i eIlipsa de personal competent in randul noi lor lideri legionari siar fi vrut ca acestia sa sc ocupe de educarea nationalista a tine ­retu lui si nu de afacerile curcnte ale larii. insa nu era destul deputcmic in rclat ia cu Bcrlinul , asa e.i i-a acccptat pe tincriicxtrcmist i drcpt partcncri. Nici dupa intoarcerca grupului de laBerl in general ul Ion Antonescu nu aducea in discutic proble­ma formarii guvemului, rnotiv pentru care Horia Sima i-a for­tat mana prin organizarca unci mari manifcstatii legionare cuocazia zilei de 13 septembric (data de naste re a lui CorneliuCodreanu).

in guvem ul forma t la 14 $i 15 septembrie, partidele .Jradi­[ionale" au refu zat sa intre, din motive politice, astfel ca aufast numiti tehnicieni, mi litari si legionari. Germa nii i-au indi­cat gcneralului Ion Antonescu sa nu acorde legionarilor posturiin domeniu l economic, dcoarece nu doreau sa favorizeze cxpe­ricnte neplacute. Astfel, dintre minis terele importantc, le-a re­venit doar eel de Interne. Petru siguranta, generalul Ion Anto­nescu I-a numit pc It-col. Alex:andru Rioseanu ea subsecretar

UI .Jnteraicerea oricaror manifestatii legionare pami. la nouiinstrucpuni'', in lac. cit., p. 5.

U I DANl e, Fond DGP, dosar nL 9011 940, f. 9.

2 13

de stat la accst minister, si abuzuri lc au fast rclativ controlate.La nive l local , Icgionarii au aea parat insa eontrolul, dcoarecedin 45 de judctc doar lntr-unul singur prefeetul era mil itar.Pcntru inecput, acestia au cautat sa cvitc orice fel de conflicteu primul-ministru. iar Horia Sima a sustinut public caorganizatia condusa dc cl a ajuns la puterc "prin Intclcpciuneaconducarorului statului si sef al regimului lcgionar, gcneralu lIon Anroncscu"!".

in prima faza a guvem ului national-lcgionar, Misca rca adis pus de urmatoarcle postur i: Horia Sima - viceprcscdi ntc alConsiliului de Miuistri , Constantin Pctroviccscu - min istru deInterne. Mihail Sturdza - ministru de Exteme, Traian Brai lca­nu - ministrul Educati ci Nat ionale. Cultclor si Artclor, Vasilelas inschi - ministrul Muncii , Sanatatii si Ocrotirilor Soc iaIe,Alexandru Constant - Sccre tariatul de Stat pentru Press siPropaganda Nal iollaliiU3. Ulterior . au fost inclusi in guvcm $ialt i mcmbri ai fostului "Comandamcnt" de la Berlin, cum ar fiConstantin Papanacc la Mini stcrul Finantelor . La nivcl local.au ajuns in genera l eolaborato ri ai lui Horia Sima din faza re­organizarii judetene de dupa scptcmbric 1938124

•

in momentul in care Miscarca lcgionara a avut aeees laputere, aceasta era doar 0 umbra a organizatiei care in 1937 scc1asase pe loeul al trci lea in alcger i. In general, noile "cadre"judctcnc nu trccuscra prin etapele prcgat itoarc instituite deCorneliu Codreanu pcntru legionari, fiind rccrutati in graba de"Comandamentele de prigoana" pcntru a organiza act iuni radi­cale ca reactic la masurile autoritatilor din primavara lui 1938."Cadrelc" de Ia conducerea centrale erau si elc de .cali tare''infcrioara fostilor lideri si faceau parle din noua generat ic, in­suficient pregatita po litic pentru a-si asuma responsabili tati in

In Frasca, Ottmar, Stan, Ana-M aria, op. cit., p. 15-20.m Ibidem, p. 18.124 Chioreanu, Nistor, op. cit., p. 75.

214

stat. Lipsa de unitate era prczc nta la toate nivclurilc, dcsi s-ainccrcat mcnt incrca aparentcl or, pcntru a nu provoca reactiaautoritatilor germane, care girau "statui national-lcgionar".

Concluzii

Schimbul de gcncratic in Miscarca lcgionarf a fost unproces complex, dcsi s-a dcsfasurat Intr-un interval relativscurt . Caractcrul de complexitate a fost dat in primul rand de.ncccsitatca'' inlocuirii vechilor lideri, dcsi accstia erau, in ge­neral, lined si ar fi avut 0 car icra indclungata dad nu <If fimurit ca unnare a "prigoanei" carliste. Abscnta uuu i numiirmai marc de lidcn importanti in inrcriorul Misca rii legionarcsc datorcaza fondatoru lui organizatici, care, prin pcrsonalitatcasa charismatica, a urnbrit orice nume din anturaj ul eonduceriicen trale, cu toatc ell. uncle surse sustin ca nu era ee l rnai capa­bil dint re acestea. Siruajia nu a fost bcncfica, avdnd in vedereca la moartca lui Ion 1. Mota (principals personalitate dupaCorneliu Codreanu) s-a dec lansat 0 criza a .,succesiunii", pccare liderul spiritual nu s-a ingrijit sa 0 rczolve. Cu toatc di eranascut in 1899, Comeliu Codreanu avca motive sa sc tcamapentru viata sa, avand in vcdcrc cll. la sfars itul anilor 1930 in­trasc in confl ict cu cercurile Palatu!ui, iar, in general, condu­ccrca unci organizaji i politice de genul Miscar ii legionare pre­supunea un anumit grad de rise.

Proccdand astfel , Come liu Codreanu s-a incadral perfecteurentului national ist extremist al epocii sale, in care fiecarelider al dreptei radicalc a inccrcat s5:'~i mcntina pozitia frun­ta~a peste alte pcrsonalitati ale organizatiei pe care 0 condu­eea, dorind puterca exc lusiv pentru sine. in Romania, ComcliuCodrcanu a avut grija in pcrmancnta sa nu incurajeze potentia­Iii concurenti. Astfcl ca la conduccrca Partidului .Torul pcntruTara" au fost promovati batranul gene ral Gheorghe Cantacu­zino-Graniccrul, iar dupa moartea accstuia , Gheorghe Clime,ambii tara ambiti i personale de lideri ai Miscarii legionare. Lanive l local, Comcliu Codreanu a realizat periodic .j'otatia ca­drclor", pentru a nu se constitui cent re de putcre care putcau sa

216

cmita prctcntii la pozitiilc polit ico privilcgiate. In con ducereacentrale a partidului au fost ad use pcrsonalitati ale culturii sauvechi colaboratori, care-I rccunosteau pe Ze1ea-Codreanu "Ca­pitanul" incontcstabil .

Din punct de vedere al atmosferei in interiorul conduccriicent rale a Miscarii legionarc, Comcliu Codreanu si-a inde­plinit obicctivul, cxistdnd 0 singura tenta tive de conte stare aputerii, in 1934, din partca unu i fost parlamcntar, Miha il Stc­lescu. Lcgionarii au .jczotvat'' in mod tcrorist accastf disidcn­la, prin actiun ca unci cchipc care l-a impusca t pc Stelescuchiar pe patul de spital, dupa care I-a taint cu topoarelc . Dcsiunitatca Miscarii Icgionare parea sol ida, dupa alegerile din1937, problema dictaturii conduccrii centrale a fost contcstatade unii lideri locali vcchi , care s-au impotrivit promovari i noi­lor veniti cu potentia l de imagine, cum era Mihail Polihroniadcde exemplu. Estc probabil ca, in provincie, frustrarea sa fi fostdcstul de marc , deoarcec la inecputul anului 1937 se facuse 0

schimbare de ..cadre". dupa care lidcrilor judcteni nu Ii s-a per­mis sa dctina primul Joe pc listcle eleetora lc, ci intotd eauna ul ­timu!. in martie 1938, se pare ca sc prcgatca 0 noua .roraric acadrclor", prin modi f icarca componcutci regiunilor Icgionarc.

Corncliu Codrcanu ~i principa lii lui colaboratori faccauparte din gcncratia anilor 1920, crcscuta in atmosfera .jnarilorspcrantc" adusc de Romania Marc. insa la nivcl local , majori­tatca lidcrilor erau cxponcnti ai gcneratiei anilor 1930, profundfrustrata de lnsclarca asteptarilor $i care rcusca foartc greusa-si gascesca un loc in socictatea romancasca. Atar Nae 10­nescu, cat $i discipolii lui mai tincri, cum a fost Mircca Eliade,vorbcau in cpoca de .prcsiunea oamenilor batrani", care ocu­pall lacurile tineri lor din viata statu lui si-i promovau numai pecei aserv iti politic, de 0 calitate intclcctuala inferioara. Catego­ria .Jinerctului activ" nu mai era dispu sa sa astcptc cursulevcnimcntclor, fiind atrasa de propaganda nationalist-cxtrc ­mistf privind .accelerarca" ctapclor. Consecinta a' fost ca, 0 ­

data ajunsa in pozit ii de conducere a Miscarii lcgionare, gene-

217

ratia t[ll1ara a ascznt calca politics de asccnsiunc la pute re inplan scc und. ducand efortur i de consac rnre prin viol cnta , si inniei un caz in urma unu i proces electoral, democratic . Trcptat.in dcc ursu l anilor 1938-1940, noua gcneratic de lidcri lcgio­nari a .abandonat vcch ilc discursuri , cum ar fi antiscmitismul,propag:i.nd ideea .ncccsitatii" chcmarii tincretu lui nationalistaeti v la guverna rc.

Tot i lidcrii legionari din pc rioada de cland cstinitatc( 1938-1940) se incadrau consticnt sau nu in accastf categoric ,astfcl cxplicandu-sc, in opinia noastra, prcdomiuanta optiuni ipcntru violc nta in actiunca poli ticil. Horia Sima nu a fost dccateel mai radical dintrc mcmbrii "Comandamcntclor de prigoa­nil" si nu or fi putut sa sc .dcsfasoarc" daca tcndinta gcncralf acoleg ilor balansa spre modelul actiunii moderate (eu mijloaccpoliti ee .cclasicc", si nu violente) .

In mai 1938 (a doua eondamnare a lui Corncliu Codrca­nul , nu cxista nici un lidcr secundar pregatit sa conduca Mis­carca lcgionara, iar criza persista chiar ~ i in luna iulic , dupacvadarea lui Vasile Cristescu. Noii conducatori nu avcau lega­turi eu principali i lideri pol itici din celclalte partidc ~i niei cuapropiatii eercurilor rega le. Ei initiascra la nive l local actiunilcviolc nte in timpul eampaniilor c1cetoralc, atat in confruntari leeu advcrsarii po litici, cat ~ i cu struct urilc Ministeru lui de Inter­nc care incercau sa Ie obstructioneze propaganda. Dupa cam­pania de terorism de la sfarsitul anu lui 1938, lidcrii "Coman­damentelor de prigoana" s-au prcgatit politic Intr-o oarccaremasura la Berlin, iar in 1940 acecptau varianta negocierilorintr-0 propoqic rnai marc dedit eea a actiunilor violcntc.

in momentul in care lupta pentru putere dintre noii lideris-a lnchciat, Miscarea lcgionara era slabita, iar structurilc cen­trale nu au avut timp in 1940 sa-~i prcgatcasca mcsaj ul pentrucucer irea clectoralil a putcrii in stat. Diplomatii gennani de laBucurcsti au asistat "pc viu" la accs t proces, iar nationnlistiicxtrcmisti romeni nu au primit din pa rtea Rcichulu i sprij inuldcplin in prcluarea puter ii, fiind prcfcrat gencralul 10 11 Anto-

218

nescu, acceptat de toatc fortcle politice si de clitelc publice.Totusi in septembrie 1940, Miscarca lcgionara dcvenisc iarasio structure functionala, sub conduccrca lui Horia Sima, cu toa­te cii potentialul acesteia diferca fata de inceputul anului 1938,alunecand Intr-o mai mare masura sprc radicalism.

Informatiilc de arhiva folosite in ccrcetarea de fata au siuncle ncajunsuri. Datorita actiunilor tcroristc din anul 1938,Dircctia Gcncralf a Politici ~ i Inspcctoratul General al Jundar­meriei s~au preocupat serios de urmarirca legionarilor, clabo­rand rapoartc in detaliu dcsprc acpunca acestora. lnsz dupaplccarea in .exll'' a mcmbrilor "Comandamentului de prigoa­na'', urmarirea celor ramasi in lara a fost facuta sumar, una dincauzc fiind si caracterul sporadic al actiunilor care atcntau lasiguranta statului. Probabil, Dircctia Sigurantei Statului s-aprcocupat mai atent de legionari, iosa transferul arhivei de laSRI la CNSAS se dcsfasoara greoi, Impicdicand cercctarea. inciuda acestui fapt, au fast publicatc colcctii de documente dinarhiva fostei Sigurante foarte importante pentru elaborarea"' lu~

crarii, dar uncle presupuneri au ramas rara acoperire in surseleistorice.

Memorialistica prezinta, de asemcnea, neajunsuri, avandin vederc cii la caractcrul ci relativ de obiectivitatc au contri­buit ~ i uncle opinii fati ~ partizane sau antipatice fala de partici­pantii la evenimcnte, idcntificatc in lucrarilc studiate. Cu toateaccstca, s-au putur cxtrage aspecte evcnimcntiale cxtrem deimportantc pcntru ccrcctarca noastra, mai ales din perioada "c­xilului" in Polonia si Gcrmania.

Ziarele si periodicclc in care se fac referiri la pcrioada sitcma de studiu, fiind publicate in general in strainatatc dupa AIDoilea Rizboi Mondial, nc-au fost, in mica masura, la lndemd­nil.. Au fost studiatc cateva aparutc in Spania si in Gcnnania,editate de apropiatii lui Horia Sima. Din pacare, publicistica c­ditatd de grupul Constantin Papanace in Italia nu a fost regasi­'tii in bibliotccile din Romania.

219

Bibliografia de spccialitatc pentru subieetul studiat maisus a fost dificil de stabilit, intrucdt au trcbuit eliminate, unc­ori, opinii partizanc sau politico. Lucrari intcgrale rcferitoareexclusiv la pcrioada analizata in cercetarca noastra (1938-1940)nu au fest identificate, insa capitate din unelc titluri a careracoperirc tcmporala a difcrit de a noastra au suplinit in modsatisfacator vidul de informatic.

Abrcvicr t

DNR - Danca Nationala a RomdniciCFR - Cailc Fcrate RomanoCML - Corpul Muncitoresc LegionarCSL - CorpuJ Studcntcsc LcgionarDANIC - Dircc tia Arhivelor Nationale Istorice CentraleDGP - Dircctia Gcncralf a Poli tieiFdC - Frat iilc de CruceFNS - Frontul National StudcntcscFRN - Fron tul Renastcrii NationalcIGJ - Inspectoratul General al JandarmerieiLANC - Liga Apdriirii Naticna l-CrestineNSDAP - Nationalsozi alis tischc Deutsche Arbeiterparte i

(Partidu l National-Soc ialist al Muncitorilor din Gennania)pedR - Partidul Comunis t din RomaniaPNC - Partidul National-CrcstinPNF - Partito Nazionalc Fascista (Partidul National

Fascist)PNL - Partidul National-Libera lPNT - Partidul National-TarancscRM - Rcichsmark (mon eda Gcrmaniei in per ioada

1924 -194 8)SSI - Serviciul Spec ial de InformatiiUNSeR - Uniunea Nationals a Studentilor Crcstini din

Romania

22 1

Bibliografic

A. DocumcntcA.I. Illet/ite

I. Dircctia Arhivclor Nationalc Istorice Centrale, FondPrcscdintia Consiliu lui de Ministri, dosar nr. 240/1939,dosar nr. 312/1940, dosar nr. 522/1940.

2. Dircctia Arhivclor Nationalc Istoricc Centra le, FondDircctia Generate a Politici , dosar nr. 17/1937. dosar nr.237/1937, dosar nr. 264/1937, dosar nr. 2/ 1938, dosar nr.3/1938, dosar nr. 4/ 1938, dosar nr. 11/1938, dosar nr.15/1938, dosar nr. 16/1938, dosar nr. 252/1938, dosar nr.278/ 1938, vol. I, dosar nr. 28011 938, dosar nr. 8/ 1939,dosar nr. 9/193 9, dosar nr. 252/1939, dosar nr. 253/ 1939,dosar nr. 254/ 1939, dosar nr. 6/1940, dosar nr. 18/ 1940,dosar nr. 1911940, dosar nr. 2 111 940, dosar nr. 2711940,dosar nr. 29/1940, dosar nr. 3411940, dosar nr. 3511940,dosar nr. 90/1940, dosar nr. 13711 940, dosar nr. 255/1940,dosar nr. 262/1940.

3. Dircctia Arhivclor Natio nalc Istoricc Centrale, FondInspcctoratu l General al Jandarmcrici, dosar nr. 49/19 38,dosar nr. 5411939.

A.2. Edite

1. Calafctcanu, Ion, Romani fa Hitler, Bucuresti. Ed.Uni vcrsEncic1opedic, 1999, 292 p.

2. Dosar Haria Sima (1940·1946), ed. Dana Beldiman,Bucurcsti, Ed. Evcnimcntul Romanesc, 2000, 344 p.

3. Procesefe lui Corneliu ZeJea Codreanu, vol. II, cd. Radu­Dan Vlad, Bucuresti, Ed. Majadahonda, 2000, 200 p.

223

4. F rasca, Ottmar, Sta n, Ana-Maria, Rebeliunea legionarii inarhiveie stniine (germane, maghiare. franceze) , Bucurcsti ,Ed. Albatros, 2002, 480 p.

B. Jurnale $i mcmorli

I . Boila, Zaharia, Amiutiri si consideratiuni asupra misciiriitegionare , Cluj-Napoca, Ed. Apostrof, 2002, 160 p.

2. Carol al Il -lca , Rcgcle, al Romdnici , insemnari zi/nice.1937-195 1, vol. III, 15 dcccmbrie 1939-7 scptcmbric 1940(caic tcle I l -IIA), Bucurcsti, Editura Scripta, 1998,4 14 p.

3. Chiorcan u, Nistor, Monninte vii, Iasi, Institutul European ,1992,382 p.

4. Dorian, Emil , Jurnat dill vremuri de prigoana, Bucurcsti,Ed. Hasefer, 1996, 368 p.

5. Dumitrcscu-Borsa, Ion, Cal troian intra mul"Os. Memoriilegionare, Bucurcsti, Ed. Lucman, f.a., 464 p.

6. Giurcscu, Constantin c., Amintiri, Bucurcsti, Ed. All, 2000,542 p.

7. Pusch , Rolf, Stelzer, Ge rhard , Diplomati germani laBucuresti. 1937-1944, Bucuresti, Ed. All, 2001 , 3 12 p.

8. Sani itcscu, Constantin, Jurnal, Bucurcsti, Ed. Humanitas,1993, 288 p.

9. Sima, Hari a, Sfiirsitul unei domnii sdngeroase (10 de­cembrie 1939 - 6 septembrie 1940). Lupta Miscarii Legio­narc contra regimului Carol 11, f.l., Ed. Mctafora , 2004 ,422 p.

10. Stu rdza, Ilie-Vlad, Pribeag printr-un secol nebun. De laLegiunea Arhanghelul M ihai/ la Legitmea Striiinii,Bucuresti, Editura Vrcmca, 2002 , 160 p.

I I. Scicaru, Pamfil, ts toria partidelor National, '[ariutist siNational-Tiiriinist, Bucurcsti, Ed.Victor Frunza, 2000, 466 p.

224

12. Valenas, Liv iu, Convorbiri cu Mircea Dimitriu. MiscareaLegionarii - intre adevdr si mistificare, Timisoara, EdituraMarincasa, 2000.

13. Zane, Gheorghe, Memorii. 1939-1974, Bucuresti,Ed. Expert, f.a., 344 p.

C. PrcsaC.l. Ziare

1. Curentu!, an XI, deccmbric 1938 .

2. Cuvdntul, an XV, februaric 1938; martie 1938; aprilic1938; an XV II, octombric 1940.

3. Libertatea, Madrid , an IV, mai-iunie 1954.

4. Universul, an LV, noicmbrie 1938; deccmbr ie 1938;ianuaric 1939; an LVI, fcbruarie 1939; an LV II, scp­tcmb ric 1940.

C.2. Articole din periodiceC.2. !. Historia, Bucuresti

1. "Capitanul II refuza pe Caro l al ll-lca", in Historia, an II,nr. 28, martic 2004, p. 13.

C.2.2. Lumea, Bucuresti1. Moraru, Dinu, .Jstorie scrisa, istoric traita. Convorbiri eu

dl. Alexandru Scrafim", 2001 , <INWW.Iumcam .rol nr8_200 IIpunctc_de_vedere .htm> (mai 2003).

C.2.3. Permanente, Bucuresti

1. "Cum au fost ma rtirizati legionarii de la Ramnicu Sarat",in Permanente, an IV, nt. 9/2001 .

2. Calescu, Emil, .jnsemnari din prigoana . Transportul-fan­toma. Masacrcle din lagarul Vas1ui , 21 scptembric 1939",in Permanente, an IV, nr . 10/2001.

225

3. Puscnriu , Ion, " Un cpisod d in istoria Miscarii Lcg ionarc:3~6 scptcm bric 1940 la Brasov", in Pennanente, an IV,nr .9/200 1.

4. Se rafim, Alexandru, "in umbra Capitanului (3)", in Per­manente, an IV, nr. 21200 1.

5. Scrafim, Alexandru , "in umbra Capi tanului (4) ", in Per­manerue, an IV, nr. 312001.

6. Totu, Vera , "implinirea destinului ", in Pennanente, an IV,nr. 5/200 1.

C.2A. Tara $; Evilul.l\tadrid. Spania

I . .Atcmatul contra rcctorului Univcrsitatii din Cluj, Ste­fllncscu-Goanga, in noicmbric 1938. Adevaratele motiveale atcntatului. Cuvantul de apararc rostit de Ion Pop, inscdinta secreta, in fata Trib una lului Militar din Cluj", inTara st £Xi/ul, an XVII, nr. 11 - 12, scptcmbric-octombric1981, p. 7- 12.

2. "Note bibliografice. Octavian Rosu'', in Tara si £Xi/ul, anXV III, nr. 3-4, ianuarie-februarie 1982, p. 18~20.

3. .jjn document al timpului ~ i un raspuns dctractorilorMiscarii . Scrisoarea cehipci care a pedepsit pe ArmandCalincscu adresata legionarilor", in Tara # £Xi/ul, anXVII, nr. 9-10, iulic-august 1981, p. 1-5.

4. Sima, Haria, .Dcspre injurii si semnificatia lor" , in Tara$iExUltl, an XI, ianuarie-fcbruarie 1975, p. I~12 .

5. Sima, Haria, .Docurrcntare. Cine falsified istoria?", inTara si Exilul , an II , nr. 5, I martic 1966, p. 20~28 .

6. Sima, Haria, .Documentarc . S-a stins ~i Nicolae Petrescu.Circulara", in Tara $i Extlul, an V, IU. 5~6, martie-apri lie1969, p. 22-31.

7. Sima, Haria, .Fcmcilc in prigoana", in Tara si Exilu/, an

226

IX, nr. 3-4, ianuarie-fcbruarie 1973, p. 1-5.

8. Sima, Haria, .Jnterviu acordat cotidianului «II secolod'Italia», organul Miscarii Sociale ltalicnc, 21 octombric1969 , in Tara si Exitul, an VI, nr. 1-2, no iembrie-decem­bric 1969, p. 3-6.

9. Sima, Horia, .Jntcrviu acarda t rcvistci franceze natio­nalistc «Rivaro l», din 12 si 19 august 1965", in Tara siExi/ul, an II, nr. 6, 1 aprilic 1966, p. 1-28.

10. Sima, Haria , "La un an de la moartca lui Hie Gameata", inTara si Exi/ul, an VIII, nr. 7-8, mai-iunie 1972, p. 1-36.

I I . Sima, Haria, "Mari cxistente legionare. Corneliu Geo r­gescu", in Tara si Exilul, an I, or. I I. I septembrie 1965,p. 17-36.

12. Sima, Horia, "Mari existcntc legionare. Parintcle Ion Mota",in Tara# Exilul, an IV, august-scptcmbrie 1968, P. 8-24 .

13. Sima, Haria , .jqe-a parasit si Traian Borobaru", in Tara siExilul, an VII, or. 11 -12, septembrie-octambrie 1971, p. 1-7.

D. Dict ien are $i enciclopedii

I . **. The Columbia Encyclopedia, 2003, <www.bartleby.comf65/ex/cxile.htmI> (1 iunie 2004).

2. Hastings, James, Dictionary of the Apostolic Church , vol.II, Edinburgh , T.&T. Clark, 1926, 724 p.

3. Haudcgand, Nelly, coord ., Lefebure, Pierre, coord., Dic­tionnaire des questions pofitiques. 60 enjeux de la Francecontemporaine, Paris, Les Edition s de l'Ateli er/EditionsOuvriercs, 256 p.

4. Mi ller, David, coord., Enciclopedia Blackwell a gdndiriipofitice, Bucuresti, Ed. Humanitas, 2000, 800 p.

227

E. Lucrart generate ~ i speciale

1. ·**Doelrinele politice in Romania seeolului xr. vol. I,Bucuresti, Institutul de Teorie Socia la, 2001, 546 p.

2. · **Ideea eare ucide. Dimensiunile ideologi ei leglonare,Bucurcsti , Ed. Noua Altcmativa. 1994, 384 p.

3. ***Legiullca ill texte originate si imagini, cd. LucianBorleanu , Bucurcsti, Editura Lucman, f.a., 288 p.

4. u*Pe marginea prapiistiel. 21-23 ianuarie 1941, vol. I,Bucurcsti, Mon itoru l Ofi cial si Imprimcria Statului, 1942,270 p.

5. Dobrincscu, Valeriu -Florin, Constantin . Ion, Basarabia inanii celui de-al Doilea Riizboi MOl/dial, Iasi, InstitutulEuropean. 1995.376 p.

6. Fatu, Mihai, Spa latclu , Ion, Garda de Fier. Organizatieteroristii de tipfascist, Bucuresti, Ed. Politica, 1971, 430 p.

7. Heinen, Armin, Legiunea ..Arhanghelul Mihail ". Mlscaresocialii # organizatie potiticii. 0 contributie fa problemafas cismului international, Bucuresti , Ed. Humanitas, 1999,552 p.

8. Ma lapartc, Curzio, Tehnica laviturii de stat, Bucuresti,Ed. Nemira, 1996, 176 p .

9. Milcoveanu, dr., Scrban, Corneliu Z. Codreanu altce vadedit Haria Sima, vol. I, Bucurcsti, Ed. Crater, 1996.

10. Palaghita, Stefan, Garda de Fier spre retnvierea Ro­mdniei, Bucuresti, Ed. Roza Vanturilor, 1993,366 p.

II . Papanacc, Constantin, Cazu/ Horia Sima # MiscareaLegionarii [ultima discutie avutii cu fo stul Comandant} ,f.l., Ed. Elisavaros, 1998.

12. Pctc ulescu, Constanti n, Miscarea Legionarii. Mit si

228

realitate, Bucurcsti, Ed. Noua Altcmativa, 1997, 320 p.

13. Rosca , Nicolae, Ce este Friitia de Cruce. Origin i­Organizare-Doctrinii , 2004, <www.fgmanu.orgldoctrina/frat ia-pag l.htm> (30 ianuarie 2004).

14. Scurtu, loan, Buzatu, Gheorghe, Istoria romdnilor ill se­colul XX (19/8-1 948) , Bucuresti , Ed. Paideia, 1999,486 p.

15. Veiga , Francisco, Istorla Giirzii de Fier (1919-1941).Mistica ultranationalismului, Bucurcst i, Ed. Humanitas,1995, 384 p.

16. Zam fircscu, Dragos, l.egiunea Arhanghelul Mih ai/. De /0mit la realitate . Bucurcsti, Ed. Enciclopedica, 1997,456 p.

17. Zclca -Codrcanu. Corncliu, .Apelul Capitanului", 2004,<www.fgmanu.orgldocumente/czc20.htrn> (30 ian. 2004).

18. Zclea-Codrcanu, Corne liu, "Ci rculara or . 126", 2004,<wvvw. fgmanu.orgldocumcntelezc 19.htm> (30 ian. 2004).

19. Zclca-Codrcanu, Corneliu, Ciirticica sefu hn de cuib, Bueu­rcsti, f.e. , 2000.

20. Zelea-Codreanu, Corneliu, Pentru Legionari, vol. I,Bucurcsti, Ed. Scara, 1999.

229

I:J

-~·m· '''l~ LiI " I,0 , .' 0:

Anexa nr. 1"Libe rtatea", Madrid, an IV, nr. 33·34, mai-iunie 1954, p. 3.

Anexa nr.2

••••...".

.'

\,I

)

Anexa nr. 3

Anexa nr.4

C upr ins

lntrod ucerc 5I . Criza intcma 15

1.1. Dictatura carhsta 151.2. Arcstarea .J idcrilor istorici" 381.3. Moartea lui Corneliu Cod reanu 55

2. No ua elita 652. 1 Comandamentcle de prigoana" 672.2. .Dcclaratii de supunere" 1052.3. Lovitura de stat esuata IO92.4. Primul "exil" in Gennania 116

3. Clandestinitate 1203.1 . Fara lideri intemi 1213.2. Lcgionarii arcstati 1293.3. "Comandamentul" de la Berlin 1323.4. Asasinarca lui Armand Calincscu 1373.5. Refacerea orga nizat iilor loca le 149

4. Miscarca lcgionarala guvemare 1634. 1. Dcstinderea 1644.2. Lupta interne pentru puterc 1724.3. Optiuni politicc in vara anului 1940 1904.4. StatuI natio na l-legionar 205

Concluzii 216Abrevieri 221Bibliografie 223Ancxe 23 1

Editura VREMEA

Adrcsa postala :Str. Constantin Daniel, nr. 14010631, sector I, Bucurcsti

Rcdactia:Piata Natiunilor Unite, nr. 3·5,

040012, sector 4, Bucurcstitelefon 335.81 .31

fax 3 11.02.19e-mail offiee @cdituravremea.ro

www.edituravre mea.ro

Tipog rafias.c. PRINT MUlTICOl OR S.R.L

SIr. Bucium nr. 34, Cod 700265, IASITel. 0232·2 11225 f 236388

Fax: 0232-2 11252

Hanon Tio esre absclve nt a l Fato1fiilii de!storit a Unh-eniti lii d in Bucuresu,premoua 2004. A urmal eersurne.\Inlerului Roman ia in _{~C'oJuJ -'X, 1a areeatiIacultate (2004-2006). Din ianu arie 2005este red acto r la Dcpart amen tul de Isre r tert>renl i a l cotidi anului JurnaJuJ Silri ona/.

La 30 dccernbric 1937, in Monitorul Oficial au fost publicatc

rczultatele oficiale ale alegcrilor ee sc dcsfasurasera eu zeec zilcinainte. Pentru prima data in istoria statu lui roman modem, niei

un partid nu ati nsese ..pragul" de 40% d in voturi, eare-i pennitea

fonnarea guvemului. iar rege le Carol al Il -lca dcvcnea .maestru

de ceremonii" pe scena politica a tarii. Serut inul nu a reflectat doar

.Jalimemul'' partidelor democratice, ci ~ i asc ensiunea gruparilor

extremiste (Partidu l Totul pentru Tara objinuse 15,58%, iar

Partidul National-Crestin 9,15 %). in timp ee elitele democratice

sc tcmea u ca Roman ia va unna excmplu l italiano-german prin

vcnirca Miscarii legionare la putcre in unna unui nou serutin,

Carol al Il-lea a profitat de .precipuarca'' vicj ii publicc si a

instaura t un regim autoritar, la 10 februaric 1938. in aceas ta

perioada, princ ipa lii ..Iideri trad itionali" ai organizatiei au fost

ucisi in inch isori prin asasinat (Corne liu Codreanu), sau ca u~arc

a unor represalii (in unna atentatulu i asupra prim-ministrului

Annand Calinescuj.Acest volum analizcaza transfcrmarile interne

petrecute in Miscarea legionara dupa instaurarea regimului

personal al regelui Carol al II-lea.

ISBN 9711-973-645 ·2H ·6

)ij~~~\~II~m\~!