revista_6 2014.pdf

Num`r special dedicat\mplinirii a 155 de ani

de la \nfiin]area Direc]iei opera]iidin Statul Major General

CuprinsCuprinsCuprinsCuprinsCuprins ContentsContentsContentsContentsContents

3

2222222222

1515151515

77777

3131313131

1111111111

3838383838

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Artizanii coeren]ei strategiceColonel dr. Mircea T~NASE

Direc]ia opera]iiDirec]ia opera]iiDirec]ia opera]iiDirec]ia opera]iiDirec]ia opera]ii - creuzet al doctrinei - creuzet al doctrinei - creuzet al doctrinei - creuzet al doctrinei - creuzet al doctrinei[i strategiei militare -[i strategiei militare -[i strategiei militare -[i strategiei militare -[i strategiei militare -

Noi, cei din e[alonul întâi!General-locotenent (r.) Alexandru RUS

Direc]ia opera]ii– istorie [i continuitateColonel dr. Sorin PANAIT

Preocup`rile Direc]iei opera]iiîn domeniul conducerii militareColonel Ion S~VULESCU

Considera]ii privind unele tendin]eîn evolu]ia fenomenului r`zboiColonel dr. Gheorghe BADEA

Evaluarea amenin]`rilor la adresasecurit`]ii, în prezent [i în perspectiv`,pe termen mediu (I)Colonel dr. Gheorghe B~JAN

Abordarea conceptului capacit`]iide lupt` în Armata României– trecut, prezent [i perspectiveColonel Dan GABROVEANU

Direc]ia opera]ii în sprijinulparticip`rii la Opera]ia „ATALANTA“Comandor Virgil T~NASE

EditorialEditorialEditorialEditorialEditorial

Strategic Coherence ArtisansColonel Dr Mircea T~NASE

Operations DirectorateOperations DirectorateOperations DirectorateOperations DirectorateOperations Directorate- The Military Doctrine- The Military Doctrine- The Military Doctrine- The Military Doctrine- The Military Doctrine

and Strategy Melting Pot -and Strategy Melting Pot -and Strategy Melting Pot -and Strategy Melting Pot -and Strategy Melting Pot -

We, Those in the Front Line!Lieutenant General (r.) Alexandru RUS

Operations Directorate– History and ContinuityColonel Dr Sorin PANAIT

The Activities of Operations Directoratein the Domain of Military CommandColonel Ion S~VULESCU

Considerations on Some Tendenciesin the Evolution of the War PhenomenonColonel Dr Gheorghe BADEA

The Evaluation of Threats to Security,in the Present and in the Perspective,in the Middle Term (I)Colonel Dr Gheorghe B~JAN

Approaching the Concept of Readinessin the Romanian Armed Forces– Past, Present and PerspectivesColonel Dan GABROVEANU

The Operations Directorate in Supportof the Participationin Operation “ATALANTA”Captain (N) Virgil T~NASE

4848484848

5252525252

4

G#ndirea militar` rom#neasc` ~ 6/2014

6060606060

8181818181

5656565656

7373737373

8888888888

9696969696

For]ele aeriene în dinamica ac]iunilorDirec]iei opera]ii [i impactul acestoraasupra activit`]ilor militareComandor Cristel PANTEA

Managementul ]intelorLocotenent-colonel Cristian LUPU

Planificarea opera]ional`din perspectiva abord`riicuprinz`toare a opera]iilorLocotenent-colonel ing. Ionel VLASIE

Considera]ii privind evaluareade la distan]` în teatrul de opera]iidin AfganistanLocotenent-colonel Lucian RICMAN

Dezbateri Dezbateri Dezbateri Dezbateri Dezbateri GMR

„Doctrina opera]iilor întrunitea Armatei României“ – document-cadrupentru structurile de comand`de nivel operativ

Proiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptualeProiec]ii conceptuale

For]ele de securitate na]ionale afgane– organizare, rol [i perspectiveGeneral-maior dr. Dumitru SCARLAT

Considera]ii privind poten]ialeîntrebuin]`ri ale sistemelor de ap`rarede tip AEGIS împotriva rachetelorbalistice (I)General-locotenent (r.)

dr. Niculae TABARCIA

The Air Force in the Dynamicsof the Actionsof the Operations Directorateand their Impact on Military ActivitiesColonel (AF) Cristel PANTEA

Target ManagementLieutenant Colonel Cristian LUPU

Operational Planningfrom the Perspectiveof the Comprehensive Approachto OperationsLieutenant Colonel BEng Ionel VLASIE

Considerations regardingthe Distance Assessment in the Theatreof Operations in AfghanistanLieutenant Commander (N)

Lucian RICMAN

GMR DebatesDebatesDebatesDebatesDebates

“The Romanian Armed Forces JointOperations Doctrine” – A FrameworkDocument for the OperationalCommand Structures

Conceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual ProjectionsConceptual Projections

Afghan National Security Forces– Organisation, Role and PerspectivesMajor General Dr Dumitru SCARLAT

Considerations regarding the PotentialWays the AEGIS Ballistic MissileDefence Systems Can Be UsedLieutenant General (r.)

Dr Niculae TABARCIA

6868686868

Cuprins

5

115115115115115

137137137137137

153153153153153

122122122122122

103103103103103Managementul spectruluide frecven]e radioîn Armata României (II)Colonel dr. Liviu-Viorel BÎRSAN

Principii de organizare, structuri[i responsabilit`]i de asigurarea sprijinului cu re]ele informatice[i de comunica]ii tacticepentru for]e dislocabile (II)Colonel dr. D`nu] }IG~NU{

Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` Geopolitic` • Geostrategie Geostrategie Geostrategie Geostrategie GeostrategieSecuritate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`Securitate interna]ional`

Între epicentru [i unda de [oca crizei din Ucraina (I)General de brigad` dr. Florinel DAMIANMaior {tefan OLARU

Re]ele socialeîn Zona Extins` a M`rii NegreComandor dr.ing. Ciprian LUNGU

Conflictul ruso-georgiandin august 2008. O perspectiv`analitic` asupra capabilit`]ilormilitare [i de intelligenceale beligeran]ilor (I)Dr. Ioan Codru] LUCINESCU

De la modernismul militaral secolului al XIX-lea la modernitateade securitate a începutului secolului XXIColonel ing. Daniel-Nicolae B~NIC~

Rusia [i pivotul asiatic (I)Silviu PETRE

Radio Spectrum Managementin the Romanian Armed Forces (II)Colonel Dr Liviu-Viorel BÎRSAN

Principles of Organisation, Structuresand Responsibilities for Informationand Tactical CommunicationsNetwork Supportto Deployable Forces (II)Colonel Dr D`nu] }IG~NU{

Geopolitics Geopolitics Geopolitics Geopolitics Geopolitics • Geostrategy Geostrategy Geostrategy Geostrategy GeostrategyInternational SecurityInternational SecurityInternational SecurityInternational SecurityInternational Security

Between the Epicentreand the Shockwaveof the Crisis in Ukraine (I)Brigadier General Dr Florinel DAMIANMajor {tefan OLARU

Social Networksin the Wider Black Sea RegionCaptain (N) Dr BEng Ciprian LUNGU

The August 2008 Russian-GeorgianConflict. An Analytical Perspectiveon Military and IntelligentCapabilities of Belligerents (I)Dr Ioan Codru] LUCINESCU

From the 19th Century’s MilitaryModernism to the 21st Century’sSecurity ModernismColonel BEng Daniel-Nicolae B~NIC~

Russia and the Asian Pivot (I)Silviu PETRE

128128128128128

145145145145145

6


169169169169169

179179179179179

162162162162162

OpiniiOpiniiOpiniiOpiniiOpinii

Simptomatologia diurn` la aviatoriicu tulbur`ri respiratorii obstructiveîn somnColonel

dr. Cristian Drago[ {TEF~NESCUProf.dr. Viorel ZAINEAAsist.univ.dr. R`zvan HAIN~RO{IE

Cadrul european de reglementarea riscului financiar – mecanismde consolidare a securit`]ii na]ionaleDr. Nicoleta-Diana RO{IORU

Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`Pagini de istorie militar`

Miron Cristea– patriarh [i om politic (IV)Preot militar Cristian NEAC{U

Mas`Mas`Mas`Mas`Mas`rotund`rotund`rotund`rotund`rotund`

Conferin]a [tiin]ific` interna]ional`Strategii XXI „Tehnologii militare,aplica]ii, simulare [i resurse“– Universitatea Na]ional` de Ap`rare„Carol I“, 13-14 noiembrie 2014

Premiile revistei Premiile revistei Premiile revistei Premiile revistei Premiile revistei GMR

Coresponden]` Coresponden]` Coresponden]` Coresponden]` Coresponden]` GMR

OpinionsOpinionsOpinionsOpinionsOpinions

Daytime Symptoms for Aviatorswith Obstructive SleepRespiratory DisordersColonelDr Cristian Drago[ {TEF~NESCU, MDProfessor Dr Viorel ZAINEA, MDAssistant Lecturer

Dr R`zvan HAIN~RO{IE, MD

The European Financial RiskRegulation Framework – A Mechanismfor Enhancing National SecurityDr Nicoleta Diana RO{IORU

Pages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military HistoryPages of Military History

Miron Cristea– Patriarch and Politician (IV)Military Chaplain Cristian NEAC{U

Round-TableRound-TableRound-TableRound-TableRound-TableDiscussionsDiscussionsDiscussionsDiscussionsDiscussions

International Scientific ConferenceStrategies XXI “Technologies – MilitaryApplications, Simulation and Resources”– “Carol I” National Defence University,13-14 November 2014

GMR Journal AwardsJournal AwardsJournal AwardsJournal AwardsJournal Awards

GMR MailMailMailMailMail

189189189189189

192192192192192

199199199199199

77

C onducerea militar` presupune, ca o condi]ie obligatorie de succes,un proces de adaptare continu` a acesteia la realit`]ile câmpuluide lupt` modern, o îmbinare f`r` asperit`]i a fundamentelor teoretice

Artizanii coerenteistrategice

,

generale cu noile concepte [i evolu]ii ale unei lumi militare din ce în ce mai complexe[i imprevizibile.

Men]inerea unui nivel ridicat de operativitate a întregii structuri de for]eale armatei [i posibilitatea ridic`rii capacit`]ii de lupt` în func]ie de evolu]iilemediului de securitate intern [i interna]ional presupun o percep]ie corect`a situa]iei opera]ionale [i a dinamicii acesteia, simplificarea acestui proces de ridicarea capacit`]ii de lupt` [i corelarea lui cu tipul de for]e [i specificul misiunilor.

Gestionarea adecvat` a conducerii, comenzii [i controlului structurii de for]e,atribu]ie fundamental` a Direc]iei opera]ii din Statul Major General, asigur` imperativulcoeren]ei deciziilor la nivel strategic. Un proces de planificare robust [i, în egal` m`sur`,flexibil, capabil de a demonstra viabilitatea concep]iilor [i planurilor de opera]iielaborate din timp, dar [i de a se adapta rapid [i eficient la situa]ii noi, va r`spundeprompt nevoii de conducere a Armatei României la pace, în situa]ii de criz`sau la declararea st`rii de r`zboi.

Component` a Corpului de Stat Major General al Principatelor Unite,înfiin]at la 12/24 noiembrie 1859, [i consfin]it`, prin Înaltul ordin de zi nr. 123din 14/26 decembrie 1859, ca Sec]ia 2 – cu lucr`ri topografice [i geodezice,precum [i cu opera]iile tactice [i strategice –, structura de opera]ii a f`cut partedin angrenajul func]ional al Statului Major General pe întregul s`u parcursînceput acum 155 de ani, afirmându-[i rolul de organ vital, cu impact decizional-ac]ionaleficient asupra ducerii tuturor opera]iilor [i ac]iunilor militare ale Armatei României.Prin calitatea [i oportunitatea documentelor specifice elaborate, prin trasarealiniilor de ac]iune concret` [i indicarea unor solu]ii originale pentru rezolvareaunor situa]ii strategico-operative de cele mai multe ori dificile [i complexe,Direc]ia opera]ii [i-a câ[tigat [i afirmat statutul de element-cheie în func]ionarea,cu randament maxim, a Statului Major General al Armatei României.

8


Colonel dr. Mircea T~NASE�

Structura [i-a reconfirmat acest rol de pilon principal prin asumarea unor atribu]iiexclusiv pragmatice, prin elaborarea unei concep]ii integratoare privind conducereaap`r`rii României. Coordonarea preg`tirii, prin exerci]ii [i aplica]ii complexe,precum [i evaluarea comandamentelor pentru rezolvarea unor situa]ii cu grad ridicatde complexitate îi ofer` acesteia posibilitatea de a-[i materializa preocupareapermanent` pentru men]inerea capacit`]ii operative a structurii de for]e la optimulnecesar unui r`spuns adecvat. Ridicarea acestei capacit`]i opera]ionale [i sporireacapabilit`]ilor for]elor contribuie, indubitabil, la consolidarea statutului de partenercredibil al NATO, cu beneficii opera]ionale [i de imagine de care Româniaare în continuare nevoie pentru asigurarea propriei securit`]i [i afirmarea sa ca factorde stabilitate regional`.

Elaborarea unor studii, ipoteze [i variante de angajare a for]elor armateale României în poten]iale confrunt`ri militare ofer` personalului structuriiposibilitatea de a contribui semnificativ la dezvoltarea [tiin]ei militare române[ti.Revista România Militar` [i, ulterior, Gândirea militar` româneasc` de]inîn patrimoniul lor dovezile incontestabile ale înaltului profesionalism al ofi]erilorcare au încadrat, de-a lungul vremii, aceast` structur`. Capacitatea de evaluarepertinent` a situa]iilor politico-militare [i oferirea de solu]ii adecvate i-au impuspe mul]i dintre ace[tia ca lideri militari cu merite incontestabile în ob]inereasuccesului pe câmpurile de lupt`. Multe dintre figurile reprezentative ale eliteimilitare române[ti sunt înnobilate cu acest râvnit [i invidiat, dar, în acela[i timp,greu de confirmat blazon al ofi]erului de opera]ii.

Ast`zi, la împlinirea celor 155 de ani în serviciul o[tirii române, Direc]ia opera]iise prezint` în continuare ca o structur` pentru care starea de operativitatea Armatei României r`mâne prioritatea major`, preocupat` s` le ofere deciden]ilormilitari posibilitatea unui r`spuns adecvat la evolu]ia mediului de securitate actual,în vederea realiz`rii intereselor politico-militare ale ]`rii.

La mul]i ani!

Editorial

9

M

Strategic CoherenceArtisans

ilitary command requires, as a prerequisite for success, a processof continuous adaptation to the realities of modern battlefield,an appropriate combination of general theoretical foundations

and new concepts and developments in an increasingly complex and unpredictablemilitary environment.

The maintenance of a high level of readiness across the entire militaryforce structure and the possibility to increase the operational capacity in linewith the developments in internal and international security environment requireproper situational awareness as far as the dynamics is concerned, the readinessprocess simplification and its correlation with the type of forces and the specificsof missions.

The proper management of the force structure command and control,the fundamental responsibility of the Operations Directorate in the General Staff,ensures consistency as far as strategic decisions are concerned. A robust and flexibleplanning process, able not only to demonstrate the viability of the operations conceptsand plans prepared in advance but also to quickly and efficiently adapt to new situations,will promptly address the need to command the Romanian Armed Forces in peacetime,crisis situations, and in wartime.

Component of the General Staff Corps of the United Principalities, establishedon 12/24 November 1859, and sanctioned by the High Order of the Day no. 123on 14/26 December 1859 as Section 2 – Topographic and Geodetic Works, Tacticaland Strategic Operations – the operations structure has been part of the General Stafffunctional mechanism throughout its history that began 155 years ago, affirmingits role of a vital body having a decisive decisional-operational impact on conductingall military operations and actions of the Romanian Armed Forces. By the qualityand timeliness of the specific documents developed, the guidelines for concreteaction, and the original solutions to solve strategic and operational situationsoften difficult and complex, the Operations Directorate has achieved and maintainedrecognition as a key element in the Romanian Armed Forces General Staff highlyeffective functioning.

10


English version byDiana Cristiana LUPU

The structure has reconfirmed its role of main pillar by assuming certainexclusively pragmatic tasks and by developing an integrating concept of Romania’sdefence management. The coordination of training, through complex exercisesand drills, as well as the assessment of the commands ability to solve highlycomplex situations, provides it with the opportunity to materialise the constant concernfor maintaining the force structure operational capacity at the optimal level requiredby an adequate response. The increase in the operational capacity and in the forcescapability certainly contributes to strengthening the position of Romania as a reliablepartner of NATO, with operational and image benefits that Romania still needsto ensure its own security and assert itself as a factor of regional stability.

The development of studies, hypotheses, and options relating to the RomanianArmed Forces engagement in possible military confrontations provides the personnelof the structure with the opportunity to significantly contribute to the developmentof Romanian military science. România Militar` and subsequently Gândireamilitar` româneasc` Journal have in their patrimony the incontestable evidenceof the high professionalism of the officers who have manned this structure over time.The ability to properly assess the political and military situations and to provideappropriate solutions has resulted in the acknowledgement of many of themas military leaders with indisputable merits in achieving success on the battlefield.Many of the key figures of the Romanian military elite have had the covetedand envied yet difficult to confirm honour of being operations officers.

Today the Operations Directorate celebrates its 155th anniversary.Throughout this period it has been in service of the Romanian Armed Forcesas a structure that considers the Romanian Armed Forces readiness a top priority,preoccupied with providing military decision-makers with the opportunityto appropriately respond to the evolution of the security environment to meetthe country political-military interests.

Many Happy Returns!

11

nc` de la început fac precizarea c` titlul în sine nu este ales deloc întâmpl`tor,nu are niciun fel de conota]ie sau leg`tur` implicit` cu organizareavreunui dispozitiv de lupt`, ci este pe deplin justificat de o realitate

NOI,CEI DIN E{ALONUL

ÎNTÂI!

General-locotenent (r.) Alexandru RUS

imbatabil`, [i anume c` structurile de opera]ii s-au aflat permanent în linia întâia celor care [i-au asumat evenimentele majore ce au marcat evolu]ia Armatei Românemoderne. A[adar, nu este vorba de lips` de modestie, de etichet`ri pompoasesau gratuite, ci se face referire, pe de o parte, la originile structurii centrale de opera]ii[i, pe de alta, la locul [i rolul acesteia în sprijinul deciziilor militare de nivel strategic.

Contextual vorbind, motiva]ia prezentului mesaj este una foarte clar`, întrucât,pe data de 14 decembrie, s-au împlinit 155 de ani de la înfiin]area primei structuride opera]ii în Armata României, 155 de ani de când domnitorul Alexandru Ioan Cuzaa semnat Înaltul Ordin de Zi nr. 123, prin care se înfiin]a Sec]ia a II-a în cadrulStatului Major General – structur` înalt specializat` în planificarea, organizarea[i conducerea for]elor armate.

Înc` de la înfiin]are, indiferent de titulatur` [i dimensiunea structural`propriu-zis`, Direc]ia opera]ii [i-a asigurat necondi]ionat recunoa[terea statutului[i a importan]ei sale ca fundament [i liant al Marelui Stat Major/Marelui CartierGeneral, respectiv al Statului Major General. În acest sens, structura central`de opera] i i a Armate i Românie i [ i -a pus în mod ev ident amprentaasupra celor mai semnificative momente din istoria militar` modern` a României,asumându-[i responsabilit`]i majore [i, totodat`, r`spunzând la provoc`ri pe m`sur`,în momente cheie. Astfel, pot aminti atât rolul decisiv jucat în cadrul planific`rii

General-locotenent (r.) Alexandru Rus – [eful Direc]iei opera]ii \n perioada 2009-2014, Statul MajorGeneral, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

|

12


[i conducerii campaniilor militare din timpul R`zboiului de Independen]`, respectiva celor dou` r`zboaie mondiale, cât [i în definitivarea procesului de reorganizare,modernizare [i asigurare a interoperabilit`]ii Armatei României, inerenteîn contextul ader`rii României la Organiza]ia Atlanticului de Nord [i integr`riiîn Uniunea European`.

Aparent, este oarecum dificil s` explici cum anume a fost posibil ca, într-un timprelativ scurt, cel pu]in la scara evolu]iei, o structur` militar` s` scrie istoriela propriu [i s` ocupe în mod invariabil un loc onorabil în e[alonul întâi.R`spunsul la aceast` dilem`, dac` într-adev`r cineva ar putea eticheta o re]et`de succes drept dilem`, este unul simplu [i constant – factorul uman –,deoarece numai prin devotamentul, d`ruirea, consecven]a, profesionalismul,experien]a, integritatea, sobrietatea, r`bdarea, flexibilitatea în gândire, abnega]ia[i loialitatea fa]` de Armat`, fa]` de na]iune [i de ]ar`, a ofi]erilor de opera]iis-a putut asigura un traseu neîntrerupt [i o evolu]ie de excep]ie a Direc]iei opera]ii.

Cu aceast` ocazie aniversar`, ]in s` le mul]umesc, înc` o dat`, inclusivpe aceast` cale, subordona]ilor [i colaboratorilor mei, cei care au f`cut ca lucruriles` se întâmple, ca ideile [i inten]iile s` se cristalizeze [i s` se materializezeîn fapte, care au f`cut posibil` func]ionarea în parametri a tuturor structurilorde opera]ii din Armata României, care, prin efort, în]elegere, m-au sprijinitîn îndeplinirea obiectivelor propuse, la conturarea [i finalizarea proiectelorde anvergur` demarate atât la nivelul Direc]iei, cât [i al altor structuriini]iatoare, fie ele din compunerea Statului Major General sau apar]inândcelorlalte structuri centrale.

În spiritul asigur`rii unei continuit`]i fire[ti [i al p`str`rii unui renumepe m`sur`, pe baza tradi]iilor sedimentate în timp, de-a lungul întregii existen]e,aceste standarde înalte de preg`tire [i expertiz` au fost în mod clar promovate[i proliferate [i în ultimii cinci ani de zile, perioad` în care am avut înalta onoare[i marea responsabilitate de a conduce Direc]ia opera]ii. Acest ceas aniversarîmi ofer` posibilitatea unei treceri în revist` a realiz`rilor [i împlinirilor care au marcato perioad` plin` de dinamism [i provoc`ri.

Dup` cum este binecunoscut, centrul de greutate al ultimilor ani l-a constituitcontinuarea angaj`rii active [i afirmarea unei contribu]ii credibile la misiuni [i opera]ii,concomitent cu transformarea [i reorganizarea Armatei României. Aceste deziderateprimordiale, implicite în contextul particip`rii României la efortul de ap`rarecolectiv` în cadrul Alian]ei Nord-Atlantice [i la construc]ia dimensiunii militarea Uniunii Europene, au fost reconfirmate, iar angajamentele asumate s-au transpusinvariabil în fapte, a[ putea afirma chiar în fapte de arme, dac` ]inem contde participarea Armatei României, uneori în premier`, la un întreg spectru de misiuni

13

Direc]ia opera]ii ~ creuzet al doctrinei [i strategiei militare

[i opera]ii în afara teritoriului na]ional, motiv întemeiat pentru aprecierea[i recunoa[terea militarilor români în rândul alia]ilor [i al partenerilor.

În consecin]`, planificarea [i conducerea exerci]iilor na]ionale întrunite– DACIA 2010, BICAZ 2011, EFORT ÎNTRUNIT 2012 –, precum [i coordonareastructurilor cu responsabilit`]i [i a for]elor participante la misiuni [i opera]iiîn afara teritoriului statului român – IRAQI FREEDOM, ISAF, ACTIVE ENDEAVOUR,KFOR, ALTHEA, UNIFIED PROTECTOR, ATALANTA – au reprezentat misiunifundamentale ale Direc]iei opera]ii.

În ultimii 5 ani, de la precedenta aniversare, Direc]ia opera]ii [i-a dovedit,înc` o dat`, statutul de structur` indispensabil`, de „creuzet“ al Armatei României,prin ac]iunile ini]iate cu efect în luarea deciziilor la nivel strategic [i cu impact majorîn îndeplinirea misiunilor Armatei României.

În acest sens, pot trece succint în revist` câteva realiz`ri, specifice domeniilorde responsabilitate ale Direc]iei opera]ii, care au avut un impact real la toate nivelurileartei militare – strategic, operativ [i tactic – [i care au asigurat o abordarecuprinz`toare în subdomenii complexe [i variate:

• dou` concep]ii privind comanda [i controlul structurii de for]e, în corela]iecu necesit`]ile generate de evolu]ia mediului de securitate [i de îndeplinirea misiunilor Armatei României;

• noua Concep]ie de dispunere a punctelor de comand` strategice,vizând asigurarea flexibilit`]ii necesare reconfigur`rii sistemuluide comand`-control la nivel strategic, în raport cu evolu]ia situa]iei;

• planuri [i ipoteze operative privind întrebuin]area for]elor Armatei României,în context aliat, corespunz`toare planific`rii din timp;

• revizuirea conceptual`, armonizarea [i asigurarea conformit`]iicu schimb`rile ap`rute la nivel legislativ a instruc]iunilor privind regulilede angajare (ROE) a for]elor Armatei României pe durata particip`riila misiuni [i opera]ii;

• manuale [i doctrine specifice domeniului opera]ii, care au ]inut pasul[i au reflectat cu deplin` acurate]e dinamica modific`rilor produsela nivelul NATO [i al UE;

• contribu]ia decisiv` la elaborarea „Programului multianual de restabilirea capacit`]ii de lupt` a Armatei României pentru perioada 2013-2016[i în perspectiv`, pân` în anul 2022“;

• protocoale [i planuri de cooperare interministeriale care s` asigureîndeplinirea în comun a sarcinilor [i responsabilit`]ilor stabilite prin lege.

În concluzie, în raport cu destinatarii documentelor men]ionate, putem afirmac` astfel s-au fundamentat [i sprijinit decizii importante de nivel politico-militar

14


la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale [i al Consiliului Suprem de Ap`rarea }`rii cu impact major asupra structurii de for]e a Armatei României.

În continuare, reflectând asupra parcursului carierei mele militare,prin prisma experien]ei dobândite inclusiv la cârma Direc]iei opera]ii,privind spre viitor, am sintetizat anumite constante absolut necesare unei bunefunc]ion`ri a structurii militare, valabile la nivelul întregului organism militar,din care doresc s` subliniez trei:

memoria institu]ional` [i organiza]ional`, extrem de important`,care se realizeaz` doar prin predarea [tafetei de la ofi]erii cu experien]`c`tre cei mai tineri; aceasta presupune o perioad` suficient` de timp,în care predarea-primirea cuno[tin]elor s` fie efectuat` natural,prin suprapunerea genera]iilor în ac]iuni comune; simpla apelarela documente finale, mijloace electronice sau arhive nu este niciodat`suficient` [i nu realizeaz` transferul necesar; cu alte cuvinte, doar a[apo]i evita repetarea unor erori trecute; lucrul în echip`, esen]ial în dezvoltarea oric`ror proiecte, indiferentde gradul de complexitate, de con]inutul [i efectele vizate ale acestora,de volumul de munc`, de timpul alocat, de nivelul de cuno[tin]e [i expertizacelor cu responsabilit`]i, implica]i direct în acest gen de activitate;efortul principal se va canaliza pe coeziunea, cre[terea moralului,îmbun`t`]irea rela]iilor de munc` [i interumane, pe sporirea calit`]iiprofesionale [i umane, promovând [i impulsionând, astfel, creativitatea,spiritul de ini]iativ`. fermitatea conducerii, calitate de baz` pentru un bun comandant,care î[i pune implicit amprenta asupra modului de func]ionare a oric`reistructuri, stabilindu-i un traiect adecvat, o evolu]ie irepro[abil`, lipsit`de sincope [i f`r` a face rabat de la calitate, eficien]`, disciplin`, standarde.Printr-o conducere ferm`, prin aprecierea [i promovarea competen]elor,prin cultivarea respectului reciproc, un adev`rat comandant nu se reprezint`pe sine, ci structura la comanda c`reia se afl`.

În încheiere, aceast` aniversare îmi ofer` ocazia s` le mul]umesc ofi]erilor,subofi]erilor, func]ionarilor publici din Direc]ia opera]ii [i, în egal` m`sur`,personalului din structurile de opera]ii din Armata României pentru abnega]ie,profesionalism, sacrificiile f`cute uneori în detrimentul familiei [i pentru modelelepe care le reprezint` în sistemul militar!

V` m`rturisesc c` sunt mândru c` am reprezentat, în ultimii cinci ani, oamenicu un caracter atât de ales, c`rora le doresc mult` s`n`tate, fericire [i împliniri!

La Mul]i Ani, Direc]ia opera]ii!La Mul]i Ani tuturor structurilor de opera]ii din Armata României!

15

[a cum r`zboaiele au existatînc` de la începutul istoriei omenirii,acestea au fost obiectul planific`rii,

DIREC}IA OPERA}II– istorie [i continuitate –

Colonel dr. Sorin PANAIT

sub o form` sau alta, de c`tre structurile de opera]ii,care au elaborat lucr`ri [i studii referitoarela fenomenul r`zboi.

Structurile de opera]i i au reprezentat[i reprezint` elementul central al unui stat major,cu un rol major în spri j inirea conduceri iacestui organism în luarea deciziei.

Istoria structurii centrale de opera]ii militare,de la apari]ia primei entit`]i organizatorice în domeniu(Sec]ia a II-a) pân` la actuala configura]ie a acesteia(Direc]ia opera]ii), se instituie într-unul din celemai semnificative capitole ale istoriei ArmateiRomâniei din ultimul secol [i jum`tate.

Având în vedere rolul s`u esen]ial în preg`tireaarmatei pentru r`zboi [i în conducerea opera]iilorpe timp de campanie, structura central` de opera]iia beneficiat de o aten]ie deosebit` [i de un sprijin

A

Colonel dr. Sorin Panait – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

substan]ial din partea conducerii militare superioare, ea devenind, în timp, un etalonpentru armata român`, un corp de elit`, profesionist, încadrat cu cei mai competen]i[i integri ofi]eri de stat major.

In the aftermath of the 1989revolution, especially in the recentyears, the Operations Directorateplaced itself on the track of improvingand raising the quality of all its activities,in keeping with the reform objectivesand the requirements of maintainingitself among the elite structuresof the General Staff. The argumentsin support of such a conclusion are offeredby the positive assessments of certainpolitical and military personalitiesfrom Romania and NATO regardingthe Operations Directorate staffparticipating in various refresher coursesin the country or abroad, exercisesof the Alliance, regarding the planningdocuments and the implementationtools of Romanian military detachmentsin foreign missions and the contentand qua l i t y o f t he document sof interoperability with NATO memberstates armed forces.

Keywords: signalling; modernwarfare; manoeuvre; national defence

16


Evident, adev`rata valoare militar` a organismului central de opera]iidin armata român` s-a putut materializa în cele mai dramatice împrejur`riprin care a trecut neamul românesc în ultimii 155 de ani. Este semnificativ rolulacestei entit`]i organiza]ionale în preg`tirea, planificarea [i conducerea opera]iilormilitare în [ase campanii (1877-1878; 1913; 1916; 1917; 1919; 1941), în coordonareaa cel pu]in zece opera]ii de nivel strategic [i operativ-strategic, desf`[urate cu efectivede zeci [i sute de mii de oameni atât pe teritoriul na]ional, cât [i la mari distan]ede bazele proprii de opera]ii.

În urm` cu 155 de ani, la 14 decembrie 1859, prin Ordinul de Zi nr. 123(emis în baza Înaltului Ordin de Zi nr. 83), semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza,a fost înfiin]at` prima structur` central` de opera]ii din Armata României(Sec]ia a II-a), ca parte component` a Statului Major General. Crearea [i func]ionareaacestui organism înalt specializat, la numai o lun` dup` constituirea,la 12 noiembrie 1859, a Statului Major General, a reprezentat un moment de referin]`în procesul de cristalizare [i modernizare a sistemului militar na]ional, o cerin]`de baz` a ridic`rii capacit`]ii de lupt` [i opera]ionale a tinerei armate reunitea Principatelor Unite.

Misiunile Sec]iei a II-a, stabilite prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, constau în:• executarea lucr`rilor topogeodezice pentru ridicarea h`r]ii ]`rii

[i a celorlalte materiale cartografice militare, f`r` de care nu se putearealiza o preg`tire corespunz`toare a ofi]erilor [i nici îndeplinireasarcinilor specifice;

• întocmirea unor lucr`ri (planuri) tactice [i strategice pentru trupe[i conducerea militar` superioar` necesare preg`tirii, pentru a face fa]`oric`rei agresiuni externe;

• executarea unor activit`]i de preg`tire militar` specifice: conducereamar[urilor e[aloanelor militare; organizarea [i conducerea manevrelor;

• stabilirea [i preg`tirea unor pozi]ii (dispozitive) militare.Un moment de referin]` în evolu]ia organizatoric` a structurii de opera]ii

l-a reprezentat func]ionarea, începând cu 27 aprilie 1877, a acestui organismspecializat, pentru întâia dat` de la înfiin]area sa, sub denumirea de „Sec]iaopera]iilor“. Sec]ia opera]ii func]iona, împreun` cu alte cinci sec]ii, în componen]aMarelui Cartier General.

Participarea Armatei Române la r`zboi, succesele [i insuccesele militarenu pot fi în]elese [i apreciate f`r` referirea la activitatea organului superiorde concep]ie [i conducere – Marele Stat Major, respectiv Marele Cartier General(forma de organizare la r`zboi a Comandamentului Suprem). Potrivit prevederilor

17


documentului intitulat „Instruc]iunile asupra mobiliz`rii Marelui CartierGeneral al Armatei“, Biroului 6 Opera]ii i-a revenit misiunea ca, în noapteade 14/15 august 1914, s` mobilizeze Marele Cartier General, mai pu]in ComandamentulGeneral al Etapelor [i E[alonul IV.

Astfel, prin Ordinul de Zi nr. 1, din 15 august 1914, s-a constituit Marele CartierGeneral, cuprinzând dou` p`r]i: partea activ` [i partea sedentar`. Partea activ`s-a structurat pe patru e[aloane, în e[alonul I fiind cuprins`, al`turi de alte dou` sec]ii,Sec]ia 1 opera]ii, alc`tuit`, la rândul s`u, din: Biroul 1 opera]ii [i Biroul 2 informa]ii.

Trecerea la etapa de reorganizare pe noi baze a armatei, dup` încheiereacampaniei din 1916, va fi înso]it` de adoptarea, la 15 ianuarie 1917, a unei noi ordinide b`taie a Marelui Cartier General, care va fi organizat, acum, pe trei e[aloane.E[alonul I este structurat tot pe trei sec]ii, îns` Sec]ia 1 opera]ii î[i spore[te ponderea,fiind compus` din: Biroul 1 opera]ii; Biroul 2 informa]ii; Biroul 3 organizare;Serviciul avia]iei (1) [i Serviciul TFF. Din cauza cre[terii volumului [i a complexit`]iiactivit`]ilor de preg`tire a opera]iilor militare ce se vor derula în apropiata campaniea anului 1917, Biroul opera]ii cunoa[te o dinamic` accentuat` în ceea ce prive[teschimb`rile de personal, organizatorice [i func]ionale (î[i extinde [i î[i diversific`,în principal, competen]ele). El se transform`, astfel, în cel mai important organismcentral al Marelui Cartier General, un adev`rat laborator de concep]ie,experimentare [i aplicare a principiilor [i regulilor r`zboiului modern, cu nimicmai prejos fa]` de structurile similare ale puternicilor inamici cu care se confruntaatunci Armata Român`. În virtutea angajamentelor asumate cu puterile Antantei,România intr` în r`zboi împotriva Puterilor Centrale la solicitarea imperativ`a alia]ilor – „acum ori niciodat`“ –, deci, la momentul impus de ace[tia,respectiv în noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916, începând cu ora 21.00.Pe durata urm`torilor trei ani de r`zboi, „destinul“ României se va identifica,în cea mai mare parte, cu „uniforma“ o[tirii ]`rii, parcurgând împreun` un drumpres`rat cu victorii, cu înfrângeri [i jertfe grele, dar la cap`tul c`ruia vor punetemelia trainic` a unui ]el istoric – des`vâr[irea unit`]ii statale.

Sec]ia opera]ii, structura fundamental` a Marelui Cartier General, a influen]atdirect, prin reu[itele [i erorile sale, acest drum al armatei noastre, punându-[iamprenta inconfundabil` asupra fizionomiei celor mai semnificative momenteale R`zboiului pentru Întregirea Neamului.

În primii ani dup` încheierea Primului R`zboi Mondial, Sec]ia opera]iis-a angajat activ, împreun` cu celelalte sec]ii ale Marelui Stat Major, la creareaunui nou sistem militar na]ional corespunz`tor realit`]ilor schimbate ale ]`rii

18


(frontiere de o mare varietate [i întindere – 3 400 km), dinamicii raportuluide for]e pe plan interna]ional [i tendin]elor înregistrate în armatele unor statedezvoltate. Statusul structurii de opera]ii din cadrul Marelui Stat Major se modific`radical dup` trecerea armatei la statul de pace, în 1920, în sensul c` rangulacesteia cre[te de la „birou“ la „sec]ie“. A[adar, subdiviziunea „Sec]ia opera]ii“,ce se constituia numai în cadrul Marelui Cartier General, deci func]ionadoar la r`zboi, de acum înainte se va permanentiza ca structur` distinct` de opera]ii[i pe timp de pace.

Structura organizatoric` a Sec]iei opera]ii, în perioada interbelic`, a fostdimensionat` corespunz`tor atribu]iilor ce i-au revenit prin reglement`rile interneale Marelui Stat Major care, în esen]`, se refereau la elaborarea planurilorde campanie (proprii [i a celor utilizate în cadrul unor alian]e militare),împreun` cu toate lucr`rile ori documentele aferente. Astfel, în raport cu atribu]iile[i misiunile primite, Sec]ia opera]ii [i-a realizat o structur` organizatoric`„standard“, care a avut durata cea mai mare. Ea cuprindea 4 birouri: Biroul 1opera]ii Frontul de Est, Biroul 2 opera]ii Frontul de Vest, Biroul 3 opera]iiFrontul de Sud [i Biroul 4 organizare defensiv` (Paza intern`/Zona interioar`).

Încadrarea cu personal militar a Sec]iei opera]ii s-a men]inut, de asemenea,relativ constant`.

În urma schimb`rilor survenite, frontiera de est a redevenit, în septembrie 1939,frontiera cea mai expus`, înaintarea unit`]ilor sovietice în Polonia [i ocupareaunei p`r]i a teritoriului acestui stat deschizând posibilitatea unei apropiate agresiunia URSS în Moldova [i, mai ales, în Basarabia. Sec]ia opera]ii elaboreaz`, în toamnaanului 1940, trei noi planuri de ap`rare pentru aceast` zon`.

Aceste planuri, care se materializau în patru directive operative, preconizauc` obiectivul opera]iilor din est era de a ap`ra Moldova [i de a asigura concentrareafor]elor noastre principale, în vederea trecerii la contraofensiv`.

Planurile operative elaborate de Sec]ia opera]ii, în prim`vara anului 1941,au avut tot un caracter defensiv, Frontul de Est fiind considerat, în continuare,cel mai important.

Trecerea la starea de r`zboi a avut loc la 21 iunie 1941. Marele Stat Majora înfiin]at Marele Cartier General, structurat pe dou` e[aloane. Marele Cartier General– e[alonul I, cuprinzând 7 sec]ii, între care [i Sec]ia 3 opera]ii, va conduce trupeleoperative. E[alonul II, de la 2 august 1941, se va denumi Marele Stat Major– Partea Sedentar`, având o structur` similar` cu cea a e[alonului I, dar un num`rdublu de personal, ocupându-se de trupele din interior.

19


În paralel cu m`surile întreprinse de Marele Stat Major pentru a diminuaparticiparea efectivelor române la campania din est, Sec]ia 3 opera]ii a întocmit,în perioada 1941-1943, planuri [i ipoteze de ac]iune pentru a contracara o eventualàgresiune a Ungariei horthiste [i, totodat`, pentru a putea trece, la momentul oportun,la eliberarea p`r]ii smulse din teritoriul na]ional, prin Dictatul de la Viena.Într-un studiu elaborat în luna octombrie 1941 de c`tre speciali[tii din Sec]ia opera]iise men]iona c` ordinea de urgen]` în organizarea defensiv` a ]`rii „va trebui s` deaprioritate absolut` frontului de vest, apoi sudului [i, în ultim` instan]`, estului“.

Împreun` cu celelalte sec]ii din Marele Stat Major, Sec]ia opera]ii a reu[its` asigure conducerea unitar` [i eficient` a tuturor opera]iilor militare desf`[urate,rezolvând probleme de o mare complexitate [i dificultate, multe dintre acestea dep`[indcadrul clasic al strategiei [i tacticii militare din epoca respectiv`. Dintre solu]iileadoptate de Sec]ia opera]ii [i materializate în documente de conducere strategic`(Directiva operativ` din 23 August 1944 [i Directiva operativ` din 30 august 1944)re]inem: stabilirea corect` a priorit`]ilor (misiuni); îmbinarea acoperirii strategice(form` de lupt` clasic`) cu luptele „în focar“ (în localit`]i [i pe cì de comunica]ii);manevra pe direc]ii interioare; p`strarea ini]iativei strategice prin devansareaîn ac]iune a inamicului etc.

În perioada 12 mai 1945-1947, Sec]ia opera]ii a Marele Stat Major, în pofidaingerin]elor Comisiei Aliate de Control (sovietic`), care urm`rea asiduudezmembrarea [i epurarea Armatei Române, precum [i eliminarea specificuluisù na]ional, situeaz` în centrul preocup`rilor sale realizarea noului cadru de paceal o[tirii, edificarea unui organism militar modern, puternic, capabil s` apere hotarele[i independen]a ]`rii. Edificatoare în aceast` privin]` sunt demersurile întreprinsede ofi]erii din Sec]ia opera]ii pentru elaborarea unei doctrine [i strategii militareromâne[ti, imediat dup` încheierea r`zboiului. Într-un document de fundamentarea proiectului noii doctrine, din 2 august 1945, se men]ioneaz` c` scopul unei asemeneadoctrine este de a crea „o armat` nou`, care s` se sprijine pe virtu]ile de bazàle poporului român [i care s` reprezinte o for]` armat` real`, ca urmare a înv`]`mintelordeduse din r`zboi [i în concordan]` cu necesit`]ile viitorului“.

La 20 octombrie 1946, Sec]ia opera]ii elaboreaz` documentul intitulat„Repertoriu referitor la problemele care trebuie s` preocupe armata în toate domeniile[i ap`rarea noastr` na]ional` în prezent [i viitor“.

La începutul anului 1948, Sec]ia 3 opera]ii avea în compunere cinci birouri– 1 Opera]ii [i studii; 2 Ordine intern`; 3 Geniu [i transmisiuni; 4 Ocrotire intereseap`rare na]ional`; 5 Jurnal opera]ii. În baza deciziei ministeriale nr. 1386

20


din 21 noiembrie 1947, Sec]ia 3 opera]ii, în calitatea sa de „organ de studii, concep]ie,doctrine [i planificare a Marelui Stat Major“, avea ca misiune principal` rezolvareaproblemelor de ordin operativ în trei domenii distincte: ap`rarea local` a frontierelor,paza teritoriului [i combaterea calamit`]ilor. Începând cu anul 1949, Sec]ia 3 opera]iise transform` în Direc]ia opera]ii. În perioada 1969-1999, Direc]ia opera]ii a foststructurat` pe 4-6 sec]ii (2-3 sec]ii în domeniul opera]iilor [i 2-3 sec]ii în domeniiconexe – opera]ii speciale; paz` obiective speciale; r`zboi electronic; regulamente;ac]iuni psihologice etc.) [i 1-3 birouri independente (informatic`; special;gr`niceri etc.), fiind încadrat`, în medie, cu 120 de ofi]eri, subofi]eri [i personal civil.

În 1968, dup` producerea invaziei în Cehoslovacia, Direc]ia opera]ii a întocmit[i înaintat spre aprobare un plan de m`suri speciale – din 21 august 1968 – pentruridicarea capacit`]ii de lupt` a armatei [i de preg`tire pentru ocuparea unui dispozitivoperativ. Un asemenea dispozitiv operativ de aplicare a fost conceput [i realizatde speciali[tii Direc]iei opera]ii, avându-se în vedere c` la grani]ele Românieierau concentrate sau în curs de concentrare 16-20 de divizii sovietice, bulgare[i maghiare.

Odat` cu declan[area revolu]iei din decembrie 1989, Direc]ia opera]ii a ini]iat[i a aplicat o serie de m`suri, care [i-au dovedit eficien]a prin mic[orareaconsiderabil` a num`rului victimelor, în pofida desf`[ur`rii de c`tre „adversari“necunoscu]i a unui puternic r`zboi informa]ional, psihologic [i radioelectronic.Dintre aceste m`suri, re]inem: constituirea [i func]ionarea unei grupe operative,formate din ofi]eri de opera]ii, pentru coordonarea [i conducerea unitar`a ac]iunilor armatei; reparti]ia judicioas` a misiunilor [i for]elor; realizareacooper`rii între diferite categorii de for]e; monitorizarea neîntrerupt` a evolu]ieievenimentelor etc.

Începând cu anul 1990, au loc o serie de transform`ri calitative, impusede noul context strategic. Dintre acestea trebuie men]ionate intrarea în compunerea Sec]iei Parteneriat [i misiuni de men]inere a p`cii, în 1994, [i a Sec]iei ac]iunipsihologice, în 1997. Aceste subdiviziuni centrale sunt compatibile cu structurilesimilare ale ]`rilor membre ale NATO. Odat` cu intrarea lor în subordineaDirec]iei opera]ii, structura acesteia îmbin` tradi]ia cu modernitatea.

Fiind învestit` s` solu]ioneze, din punct de vedere operativ, toate aspectelereferitoare la ap`rarea independen]ei, suveranit`]ii [i integrit`]ii teritorialea României, Direc]ia opera]ii a preg`tit [i desf`[urat, în fiecare an de instruc]ie,multiple ac]iuni specifice (studii, programe, alarme, inspec]ii, controale curente,consf`tuiri, recunoa[teri, aplica]ii [i exerci]ii etc.) pentru ridicarea capacit`]iiopera]ionale [i combative a comandamentelor, marilor unit`]i [i unit`]i militare.

21


În perioada de dup` revolu]ia din 1989, îndeosebi în ultimii ani, Direc]ia opera]iis-a înscris ireversibil pe drumul perfec]ion`rii [i ridic`rii nivelului calitatival întregii sale activit`]i, în consens cu obiectivele reformei [i cu cerin]ele men]ineriiîn structurile de elit` ale Statului Major General. Argumentele în sprijinulunei asemenea concluzii sunt oferite de aprecierile pozitive ale unor personalit`]ipolitico-militare din România [i ale NATO la adresa personalului Direc]iei opera]ii,participant la diverse cursuri de perfec]ionare din ]ar` sau str`in`tate, aplica]ii[i exerci]ii NATO, asupra documentelor de planificare [i a instrumentelorde implementare a deta[amentelor militare române[ti în misiuni externe,precum [i cu privire la con]inutul [i calitatea documentelor de interoperabilitatecu armatele ]`rilor membre ale NATO.

Suntem, ast`zi, mândri [i plini de recuno[tin]` fa]` de camarazii no[tri, înainta[i,care au contribuit la succesele acestei entit`]i, ridicând renumele structurii de opera]iila nivelul unui adev`rat „centru-pilot“ de crea]ie, experimentare [i aplicarea celor mai moderne concep]ii [i idei din domeniul doctrinei [i strategiei militare!

22


Conducerea militar` a constituit întotdeaunaun domeniu de analiz` c`ruia i s-a acordat o aten]iespecial`. Conflictele care au avut loc de-a lungul istorieiau scos în eviden]` rolul pe care îl are arta conduceriimilitare în ob]inerea victoriilor de c`tre structuricare au ac]ionat în condi]ii de inferioritate din punctulde vedere al efectivelor [i ca dotare.

Tocmai de aceea, acest domeniu al conduceriimilitare a stârnit interes [i a intrat în sferapreocup`rilor istoricilor, anali[tilor [i gânditorilormilitari a c`ror aten]ie a fost orientat`, cu predilec]ie,c`tre:

• calitatea actului de conducere [i fundamen-tarea deciziei;

• transmiterea deciziei de la structurilede conducere c`tre cele de execu]ie;

• implementarea deciziei (execu]ia).

PREOCUP|RILEDIREC}IEI OPERA}II

ÎN DOMENIULCONDUCERII MILITARE

Colonel Ion S~VULESCU

Motto:„Fiecare trebuie s` aib` în minte c` nimic nu este

mai dificil de executat, nimic mai periculos de administratdecât introducerea unui nou sistem de gândire.Cel care-l introduce are pe to]i cei care profitau de cel vechiun du[man [i ca prieteni apropia]i pe cei care vor s` profitede cel nou“.

Machiavelli

Colonel Ion S`vulescu – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

In 2010, the Operations Directoratepromoted a new document, resultingfrom the review process, entitled“Concept regarding the RomanianArmed Forces Structure Commandand Control”.

In the new document, the effortwas focused on presenting the waythat military command is exercisedon the Romanian Armed Forcesstructure as integral part of the armedforces command system and createdthe possibility of further approachto this domain in a broader context,the one of the general commandof national defence.

Keywords: command and control;military authority; armed fight; functionaltransformation

23


Dup` anul 1989, una dintre responsabilit`]ile Direc]iei opera]ii, ca structur`de specialitate a Statului Major General, a constituit-o perfec]ionarea conduceriimilitare. Acest domeniu s-a dovedit a fi unul complex, având în vedere pondereape care organizarea [i exercitarea conducerii militare o au în demonstrareaviabilit`]ii concep]iilor [i planurilor de opera]ii.

Prin urmare, odat` cu intrarea în vigoare a Legii nr. 45 din 1 iulie 1994,privind ap`rarea na]ional` a României, [i având în vedere prevederile art. 8din con]inutul acesteia, Direc]ia opera]ii a avut ca sarcin` coordonarea întregii activit`]ide elaborare a structurii organizatorice [i atribu]iilor Marelui Cartier General (MCG)1,precum [i de promovare a acestora pentru aprobare de c`tre Consiliul Supremde Ap`rare a }`rii.

Dup` emiterea hot`rârii de aprobare, Direc]ia opera]ii a continuat activit`]ilede coordonare, în scopul definitiv`rii documentelor de organizare [i func]ionareale MCG, precum [i de validare a acestora pe timpul desf`[ur`rii exerci]iilorde nivel strategic.

Perioada urm`toare a fost marcat` de ample schimb`ri în domeniul actelornormative asociate ap`r`rii ordinii publice [i siguran]ei na]ionale, care au impusreevaluarea con]inutului documentelor elaborate cu privire la MCG.

Aspectele identificate în urma schimb`rilor care avut loc, cu relevan]`,în cadrul procesului de reevaluare a documentelor MCG, fac referire la:

• actualizarea atribu]iilor unor institu]ii din Sistemul de Ap`rare, Ordine Public`[i Siguran]` Na]ional` (SAOPSN) [i a responsabilit`]ilor acestora;

1 Marele Cartier General reprezenta structura destinat` conducerii ac]iunilor militare la nivel strategiccare se înfiin]a pe timp de r`zboi.

24


• a[ezarea pe baze noi a rela]iilor de cooperare inter-institu]ionale;• o mai bun` coordonare a activit`]ilor la nivel institu]ional [i inter-institu]ional;• concentrarea eforturilor la nivel na]ional pentru managementul situa]iilor

de criz`;• transform`rile structurale [i organiza]ionale care au avut loc la unele institu]ii;• schimb`rile referitoare la procedurile de luare [i transmitere a deciziilor.

În acest context, Direc]ia opera]ii a trecut la efectuarea unor studii de stat majorcare au stat la baza argument`rii necesit`]ii elabor`rii unei concep]iiprivind conducerea Armatei României la pace, în caz de agresiune armat`,instituirea st`rii de asediu, declararea st`rii de mobilizare sau a st`rii de r`zboi.Scopul urm`rit a fost ca, prin concep]ie, s` se în]eleag` cu mai mult` acurate]emodul în care conducerea militar` [i conducerea for]elor armate se integreaz`în sistemul general de conducere a ap`r`rii na]ionale, precum [i unele aspectede detaliu referitoare la optimizarea lan]ului de comand`-control.

Ca repere în procesul de analiz` în vederea elabor`rii studiilor men]ionateau fost luate în calcul:

• efectul modific`rilor legislative asupra nevoilor de rela]ionare inter-institu]ional` pentru îndeplinirea atribu]iilor;

• procedura de luare [i transmitere a deciziei pe timpul instituirii/declar`riist`rilor2 pentru care Ministerul Ap`r`rii Na]ionale, potrivit legii,este coordonatorul la nivel na]ional al aplic`rii m`surilor dispuseprin decretul de instituire/declarare;

• num`rul structurilor militare de nivel operativ [i tactic, rezultat în urmareducerii efectivelor armatei;

• variantele de realizare a conducerii militare, existente în statele membreale NATO cu tradi]ie în domeniu;

• nevoia de implementare a terminologiei NATO prev`zut` în literaturade specialitate;

• responsabilit`]ile institu]iei militare privind implementarea m`surilorde r`spuns la crize în cadrul NATO;

• impactul întrebuin]`rii sistemelor moderne de echipamente [i tehnic`pentru sprijinul decizional [i ac]ional.

Prin urmare, în anul 2007, Direc]ia opera]ii a elaborat Concep]iaprivind conducerea, comanda [i controlul în Armata României, documentcare a permis transpunerea în practic` a unuia dintre obiectivele stabiliteprin Strategia de transformare a Armatei României, respectiv remodelarea structurii

2 Starea de asediu [i starea de r`zboi.

25


de comand`-control [i a structurii de for]e. În con]inutul concep]iei, conducerea militar`a fost abordat` din perspectiva separ`rii sarcinilor de conducere opera]ional`de cele administrative. Pentru exercitarea conducerii a fost prev`zut` constituireaa dou` centre, astfel: Centrul na]ional militar de comand` (CNMC) – ca structur`executiv` a [efului Statului Major General, în domeniul conducerii opera]ionale,[i Centrul de conducere administrativ` (CCAd) – ca structur` executiv` a [efuluiStatului Major General, în domeniul conducerii administrative. Cele dou` structurise constituiau numai în situa]ii de criz` [i la r`zboi.

Concep]ia privind conducerea, comanda [i controlul în Armata Românieia fost aprobat` de c`tre Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii odat` cu aprobareaunei alte concep]ii, care f`cea referire la organizarea [i func]ionarea Centruluina]ional militar de comand`. Con]inutul celor dou` documente a fost armonizatcu prevederile proiectului noii legi a ap`r`rii care, conform planific`rii, trebuia aprobatde Parlamentul României în aceea[i perioad`. Din cauza faptului c` au existatalte priorit`]i ale momentului în ceea ce prive[te adoptarea actelor normative,acest proiect de lege nu a mai fost promovat.

În consecin]`, Statul Major General a fost obligat, conform legii3, s` pun`în aplicare prevederile concep]iilor aprobate prin Hot`rârile Consiliului Supremde Ap`rare a }`rii, context în care au fost dispuse m`suri de testare a viabilit`]iiacestora [i, în situa]ia identific`rii unor posibile neajunsuri ale prevederilor de con]inut,s` fie executate corecturile necesare inclusiv prin formularea de propuneriprivind actualizarea proiectului de lege a ap`r`rii.

Desf`[urarea unui exerci]iu na]ional, întrunit de nivel operativ (ROUEX 2009),a constituit un bun prilej de evaluare a viabilit`]ii concep]iei, iar concluziileau scos în eviden]` unele disfunc]ii privind conducerea structurii de for]e a armatei,care s-au manifestat pe lan]ul de comand`-control.

În principal, disfunc]iile au fost determinate de:• insuficienta în]elegere a rolului [i locului Centrului na]ional militar

de comand` [i a Centrului de conducere administrativ`, ca structuri executiveale [efului Statului Major General, precum [i a rela]iilor de autoritatede comand`-control existente între comandan]ii/[efii acestora;

• unele neclarit`]i privind modul de transpunere în practic` a conduceriiunice având în vedere existen]a celor dou` structuri;

3 Conform prevederilor art. 3 din Legea nr. 415 din 27 iunie 2002 privind organizarea [i func]ionareaConsiliului Suprem de Ap`rare a }`rii, „În exercitarea atribu]iilor ce îi revin, Consiliul Suprem de Ap`rarea }`rii emite hot`râri, potrivit legii, care sunt obligatorii pentru autorit`]ile administra]iei publice [i institu]iilepublice la care se refer`. Acestea r`spund, în condi]iile legii, de m`surile luate pentru punerea lorîn aplicare“.

26


• apari]ia unor confuzii în ceea ce prive[te rolul [i locul Marelui CartierGeneral, precum [i a definirii „for]elor pentru ap`rare“, „for]elor armate“,„armatei“ [i a „structurii de for]e a Armatei României“ etc.;

• unele dificult`]i privind stabilirea fluxului informa]ional [i a priorit`]ilorde transmitere a datelor între structurile de nivel operativ [i cele de nivelstrategic;

• unele dificult`]i de în]elegere a modului în care trebuiau materializateconceptele privind „reconfigurarea/transformarea func]ional`“ a StatuluiMajor General [i „augmentarea cu personal“ a celor dou` centre etc.

Concluziile au reliefat necesitatea revizuirii concep]iei privind conducerea,comanda [i controlul în Armata României având ca obiectiv eliminarea cauzelorenumerate mai sus [i intensificarea demersurilor pentru modificarea Legii ap`r`riina]ionale a României nr. 45/1994.

Beneficiind de experien]a anterioar`, în anul 2010, Direc]ia opera]ii a reu[its` promoveze, pentru aprobare, la Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii un documentnou, rezultat în urma procesului de revizuire, intitulat „Concep]ia privind comanda[i controlul structurii de for]e a Armatei României”. În noua concep]ie, efortula fost orientat c`tre prezentarea modului de exercitare a conducerii militareasupra structurii de for]e a Armatei României ca parte integrant` a sistemuluide conducere a for]elor armate [i a creat posibilitatea de abordare ulterioar`a acestui domeniu într-un cadru mai larg, cel al conducerii generale a ap`r`rii na]ionale.

Astfel, sistemul de conducere militar` a fost prezentat ca subsistem al sistemuluigeneral de conducere a ap`r`rii, realizat de autorit`]ile abilitate ale statuluicare se inter-rela]ioneaz` cu celelalte institu]ii [i autorit`]i publice cu responsabilit`]iîn domeniul ap`r`rii, precum [i cu structurile militare ale organiza]iilor interna]ionalede securitate la care România este parte.

Conducerea militar` a fost definit` ca fiind ansamblul de activit`]i de previziune,planificare, organizare, coordonare, îndrumare, comand` [i control pentru perfec]ionarea

27


pe timp de pace a sistemului militar, precum [i trecerea acestuia de la stareade pace la starea de criz` [i r`zboi [i invers, pentru ap`rarea armat` a ]`rii,înl`turarea efectelor unor calamit`]i naturale [i participarea la misiuni [i opera]iiîn afara teritoriului statului român, întrebuin]ând metode, procedee, reguli[i instrumente adecvate, cu respectarea cerin]elor [i principiilor legit`]ilor obiectivegenerale sau specifice r`zboiului sau luptei armate.

În noua concep]ie s-au f`cut referiri cu privire exercitarea conducerii militare[i autoritatea de comand` [i control pe care comandan]ii desemna]i trebuie s` o aib`asupra structurilor din subordine la nivelul strategic, operativ [i tactic.

Prin constituirea unei singure structuri de conducere a ac]iunilor militare,în caz de agresiune armat`, instituirea st`rii de asediu, declararea st`rii de mobilizaresau a st`rii de r`zboi, la nivelul strategic, care a integrat domeniile opera]ional[i administrativ, a fost posibil` asigurarea cadrului de realizare a comenzii unice[i o mai bun` rela]ionare între structuri. Acest lucru a contribuit la în]elegereamai bun` a semnifica]iei autorit`]ii de comand`-control atribuit` comandan]ilor/[efilor acestora, precum [i a responsabilit`]ilor pe care aceasta le implic`.

Având în vedere precedentul creat în anul 2007 cu privire la insuficien]aprevederilor legale în baza c`rora s` se desf`[oare activit`]ile de implementarea concep]iei privind conducerea, comanda [i controlul în Armata României,Direc]ia opera]ii a ac]ionat din timp [i, în urma demersurilor întreprinse la niveldepartamental [i inter-departamental, a reu[it s` ob]in` introducerea proiectuluide lege pentru modificarea Legii ap`r`rii na]ionale a României nr. 45/1994în Planul de activitate a Parlamentului României pentru anul 2010. Ca urmarea schimb`rilor formulelor guvernamentale, dezbaterea proiectului de legea fost amânat` pân` în anul urm`tor.

La 29 aprilie 2011, Parlamentul României a votat Legea nr. 58 privind modificareaart. 8 din Legea ap`r`rii na]ionale a României nr. 45/19944.

Prin acest act normativ, denumirea Marele Cartier General a fost înlocuit`cu denumirea de Centrul na]ional militar de comand` în con]inutul tuturor actelornormative existente în vigoare la acea dat`.

Conform prevederilor acestei legi, Centrul na]ional militar de comand`a devenit structura de conducere a ac]iunilor militare la nivel strategic în cazde agresiune armat`, instituirea st`rii de asediu, declararea st`rii de mobilizaresau a st`rii de r`zboi, subordonat` direct Consiliului Suprem de Ap`rare a }`rii.

4 Publicat` în Monitorul Oficial, Partea I nr. 303 din 3 mai 2011.

28


Inte

grar

ea c

ondu

ceri

i st

ruct

urii

de f

or]e

a a

rmat

ei \

n si

stem

ul d

e co

nduc

ere

a ap

`r`r

ii na

]ion

ale

29


În acest context, rolul Centrului na]ional militar de comand` a c`p`tato dimensiune inter-institu]ional`, având în vedere faptul c` i-a fost atribuit`responsabilitatea conducerii ac]iunilor militare desf`[urate de for]ele armate5.

Centrul na]ional militar de comand` nu mai reprezint` structura executiv`a [efului Statului Major General, func]ioneaz` ca nucleu din timp de pace,în subordinea Statului Major General, iar structura organizatoric` [i atribu]iileacestuia în caz de agresiune armat`, instituirea st`rii de asediu, declararea st`riide mobilizare sau a st`rii de r`zboi, se aprob` prin hot`râre a Consiliului Supremde Ap`rare a }`rii.

Prin urmare, la propunerea ministrului ap`r`rii na]ionale, Consiliul Supremde Ap`rare a }`rii a aprobat „Structura organizatoric` [i atribu]iile Centruluina]ional militar de comand` în caz de agresiune armat`, instituirea st`rii de asediu,declararea st`rii de mobilizare sau a st`rii de r`zboi“. Coordonarea activit`]ilorde elaborare a documentului men]ionat, aprobat de c`tre Consiliul Supremde Ap`rare a }`rii, precum [i a celor de implementare, a fost realizat`de c`tre Direc]ia opera]ii.

De remarcat este faptul c`, în urma activit`]ilor de testare pe timpul desf`[ur`riiexerci]iului CMX 14, viabilitatea documentelor elaborate a fost validat`.

Eforturile Direc]iei au fost orientate, de asemenea, [i c`tre revizuireaConcep]iei privind conducerea structurii de for]e a Armatei României aprobatede c`tre Consiliul Suprem de Ap`rare a }`rii, în anul 2010, având în vederec` rolul [i locul Centrului na]ional militar de comand` atribuite prin noua legea fost schimbat. În prezent, aceast` activitate se afl` în curs de finalizare.

Din aceast` perspectiv`, adaptarea conducerii militare la noile realit`]iva reprezenta o preocupare continu` pentru Direc]ia opera]ii, iar eficien]ademersurilor acesteia va depinde, ca [i în trecut, de modul în care aspectelede ordin conceptual vor avea asigurat suportul legal.

Modernizarea continu` a tehnicii [i echipamentelor întrebuin]ate în domeniulmilitar va constitui un reper important de analiz` care va fi luat în calcul pe timpulstudiilor de stat major ce vor sta la baza revizuirilor viitoare ale sistemuluide conducere militar`.

O provocare de amploare în perioada actual` o reprezint` elaborareaunei concep]ii integratoare privind conducerea ap`r`rii României în caz

5 Conform art. 11 din Legea nr. 45/1994 privind ap`rarea na]ional` a României, „For]ele armatecuprind armata, mari unit`]i [i unit`]i din subordinea Ministerului Administra]iei [i Internelor, cele ale serviciilorde informa]ii ale statului [i alte forma]iuni de ap`rare armat` organizate potrivit legii“.

30


de agresiune armat`, instituirea st`rii de asediu, declararea st`rii de mobilizaresau a st`rii de r`zboi, în contextul realiz`rii managementului integrat al crizelorla nivel na]ional, al NATO [i al UE.

Dificultatea acestui demers are drept cauze:• absen]a unei legi privind managementul integrat al crizelor la nivel

na]ional;• abordarea diferit` de la o institu]ie la alta a termenului de criz`, în raport

cu domeniile de responsabilitate ale acestora (criz` în domeniul ordiniipublice, criz` terorist`, în domeniul urgen]elor civile, criz` de securitate,militar`, în domeniul ap`r`rii, criz` financiar`, economic` etc.);

• identificarea structurii integratoare la nivel na]ional ca punct de contactîn rela]ionarea cu structurile de conducere ale NATO privind aplicaream`surilor de r`spuns la crize stabilite la nivelul Alian]ei, cuprinseîn manualul de r`spuns la crize al acesteia.

Aspectele prezentate ca preocup`ri ale Direc]iei opera]ii în domeniulconducerii militare constituie numai partea informal` cu privire la activit`]ile[i succesiunea derul`rii acestora. Domeniul conducerii militare este mult mai complex,detalierea acestuia fiind f`cut` \n documentele specifice.

31

ocietatea contemporan` ne ofer`imaginea unor s is teme f lu ide,caracterizate de profunde schimb`ri,

CONSIDERA}IIPRIVIND UNELE TENDIN}E

ÎN EVOLU}IAFENOMENULUI R|ZBOI

Colonel dr. Gheorghe BADEA

uneori surprinz`toare [i care, pentru a supravie]ui,se restructureaz`, î[i redefine[te interesele,î[i reconsider` legile/rela]iile [i principiile, creândimaginea unui haos mondial, dar care, în realitate,se desf`[oar` într-o stare organizat`.

Epoca stabilit`]ii relative a intrat în istorie,iar „o nou` ordine mondial` nu este un fapt:este o aspira]ie [i o ocazie (…), aceea de a edificaun nou sistem interna]ional în conformitatecu noile valori [i idealuri, în timp ce vechile lucruri,considerate sigure, se pr`bu[esc în jurul nostru“1.

Cu cât suntem mai aproape de o analiz` corect`a mediului interna]ional, cu atât constat`mmai mult c` acesta devine neliniar [i „neliniaritateaînseamn` c` actul desf`[ur`rii jocului posed` o calede schimbare a regulilor“2. Aceast` mi[care„brownian`“, în interiorul sistemului social global,conduce c`tre o rea[ezare a intereselor [i, implicit,a formelor [i mijloacelor de atingere a lor, corelate

Colonel dr. Gheorghe Badea – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.1 George Bush, Prefa]` la Strategia de securitate na]ional` a SUA, pe site-ul www.cia.org., consultat

la 19.09.2014.2 J. Gleick, Chaos, Penguin Books, New York, 1987.

SRomania must adapt to the futureand build a security system that is suitableto the realities of the new millennium,in a European area of security representedby an environment favourableto protecting and promoting its interests.The multitude of risks and threatsto national security and the featuresof the future war, which becomesincreas ing ly cos t l y , combinedwith the economic situation of the country,make it difficult for one country to ensureits security by its own means, accordingto the author.

Romania’s security dependson the revival of economic development,including technological advances.T h e l e v e l o f p r o d u c t i o nand the diversification of economicbranches enable the developmentof the armed forces procurementand represent a first factor in the increasein the military potential.

Keywords: Cold War; nationalinterests; military aggressions; economiccrisis

32


cu schimb`rile/muta]iile din domeniile tehnologiei, socialului, economicului,politicului [i mentalului, deoarece „…lumea este deschis`. Cel pe care îl credeaila mii de kilometri este acum lâng` tine [i-[i bag` nasul în treburile tale...Mondializarea... Un gaz euforizant“3.

R`zboiul viitorului, fiind o rezultant` mai mult a gândirii, inteligen]ei[i tehnologiei, a devansat instrumentul sù de purtare la „vedere“ – armata.A[adar, „în varianta sa militar` de pân` acum, sângeroas`, r`zboiul clasic a ajunsla cap`tul evolu]iei“4. Abordarea viitorului presupune luarea m`surilor pentru a mic[oradecalajul dintre „soft“ [i „hard“.

Viziunea asupra desf`[ur`rii r`zboiului viitorului impune elaborareaunor modele îndr`zne]e de abordare a acestuia, proiectarea unor noi structuride for]e, dimensionate, instruite [i dotate, pentru a putea face fa]` noilor riscuri[i amenin]`ri. Conflictele ultimilor ani au eviden]iat desf`[urarea ac]iunilor militareini]iale cu for]ele [i mijloacele existente la pace.

Datorit` mozaicului civiliza]iilor [i a percep]iei diferite, de c`tre actoriiinterna]ionali, a interesului fiec`ruia5, oricât, la nivel declarativ, lumea se va dezvoltaîntr-o pace relativ` – „pacea democratic`“, în paralel se vor dezvolta [i mijloacele/vectorii de purtare a r`zboiului, se vor schimba scenariile, concep]iile [i fizionomiaconflictului armat. R`zboiul r`mâne, totu[i, forma exclusiv` de solu]ionarea contradic]iilor [i de impunere a voin]ei, [i for]a suprem`, dup` nivelulde încadrare social` a unor sisteme.

R`zboiul viitorului va angaja, în continuare, existen]a colectiv` cu toate riscurileconexe. Scopul sù va fi atins gradual, ac]iunile militare succedându-se etapelorde încetare a focului. Este posibil ca acesta s` se consume într-o singur` etap`,urm`rind declan[area mecanismelor de interven]ie ale organismelor interna]ionale[i câ[tigarea sau impunerea voin]ei la „masa verde“.

Un r`zboi global implicând „statele nucleu ale marilor civiliza]ii ale lumiieste extrem de improbabil, îns` nu imposibil“6. Atitudinea fa]` de adversarare la baz` op]iunea/atitudinea politic` a statului [i se materializeaz` în scenariistrategice [i ipoteze strategice [i operative elaborate atât în timp de pace,cât [i pe timpul desf`[ur`rii r`zboiului/conflictului armat.

Noile tehnologii, extrem de costisitoare, folosite de organiza]ia militar`la fiecare nivel, de la cel de instruc]ie la cel operativ [i logistic, produc schimb`ri

3 Philippe Labarde, Bernard Maris, Doamne, ce frumos e r`zboiul economic!, Editura Antet, Bucure[ti,2001, p. 42.

4 Dumitru Sava, R`zboiul celui de-„al treilea val“, în revista Gândirea militar` româneasc`,nr. 2/1999, p. 69.

5 Psihicul, prin codul genetic unic al fiec`rui individ, permite s` fie dezinformat. Când ne adres`mcuiva, erorile de apreciere pe care el le va comite se vor adùga celor alor noastre [i a[a mai departe.În situa]ia \n care pe traseul dintre emi]`tor [i receptor se interpune un intermediar sau mai mul]i, mesajulini]ial este sensibil modificat, cu fiecare intermediar.

6 Samuel P. Huntington, Ciocnirea civiliza]iilor, Editura Antet, Bucure[ti, 2001, p. 461.

33


profunde în abordarea r`zboiului viitorului [i vor produce muta]ii în fizionomiacâmpului de lupt` [i a ac]iunilor militare, în ceea ce prive[te organizarea for]elorarmate, în natura misiunilor, pe care acestea trebuie s` le îndeplineasc`,[i în obiectivele politice, ce pot fi atinse prin folosirea for]ei armate.

Spa]iul ac]iunilor militare viitoare nu va mai oferi realitatea unor aliniamentede contact bine delimitate, între trupele proprii [i trupele adversarului,ci vom avea imaginea unui „front poros“7, în care for]ele p`r]ilor beligerantevor fi „amestecate“, iar blocarea inamicului se va face printr-un r`zboi de manevr`.Fizionomia câmpului de lupt` nu va influen]a numai angajarea, ci [i comanda,care va stabili obiectivul [i cadrul general al concep]iei/deciziei de îndeplinirea misiunii, alegerea mijloacelor necesare fiind la îndemâna comandan]ilor.

Timpul [i informa]iile vor câ[tiga o importan]` considerabil`, datorit` dezvolt`riitehnologice. Lupta pentru [i cu ajutorul informa]iei va câ[tiga teren, din ce în cemai mult. Cine va câ[tiga lupta cu timpul, cine va putea lua avans în ceea ce prive[teinforma]ia, acela va fi capabil s`-[i domine inamicul [i s` preia ini]iativa.

În ultima perioad`, se vorbe[te, tot mai mult, de r`zboi psihologic, r`zboielectronic, r`zboi geofizic, r`zboi ecologic, chiar de r`zboiul hibrid [i r`zboiultotal, dar, în acela[i timp, [i de r`zboiul clasic, care, în accep]iunea general`,„reprezint` lupta armat` între dou` sau mai multe state, între grupuri politicesau clase sociale, pentru a-[i realiza, prin for]a armelor, scopurile lor politice,economice sau de alt` natur`“8.

Dup` cum se [tie, r`zboiul, ca fenomen socio-uman, este perceput ca distructiv[i presupune existen]a a cel pu]in doi adversari. Analizând tipurile de r`zboaieenumerate, se poate aprecia c` acestea nu-[i mai ating obiectivele prin metode,neap`rat distructive, [i nici nu mai cer existen]a a doi adversari (de exemplu,r`zboiul psihologic presupune un agresor [i un agresat, dar nu este obligatoriuca cel din urm` s` fie adversarul primului, ci poate urm`ri doar s`-l determines`-i sus]in` anumite cauze).

R`zboiul viitorului poate fi definit ca ansamblul ac]iunilor desf`[urate, în spectrulvizibil sau invizibil, perceptibil sau imperceptibil, între elementele sistemuluiinterna]ional sau intern (state, grupuri sociale, economico-financiare, culturale,religioase), folosind o gam` divers` de forme [i mijloace, violente sau nonviolente,pentru satisfacerea intereselor.

R`zboiul viitorului se prefigureaz` a deveni un conglomerat care schimb`raportul ac]iunilor militare de tipul armat` contra armat` în favoarea ac]iunilorinforma]ionale, psihologice, de r`zboi electronic etc. De aceea, pentru controlul

7 Leliana Ni]`, R`zboiul viitorului [i unele tendin]e de restructurare a armatelor, în revistaGândirea militar` româneasc`, nr. 1/1999, p. 75.

8 Dic]ionar diplomatic, Editura Politic`, Bucure[ti, 1988, p. 723.

34


strict al fenomenului, consider c` trebuie creat un sistem unitar în scopul evalu`rii[i contracar`rii efectelor [i pentru preg`tirea/instruirea for]ei militare, ca organspecializat, ce poate interveni mai eficient, pentru a face fa]` multitudinii de ac]iunipe care le poate întâmpina pe câmpul de lupt` al viitorului.

R`zboiul viitorului [i securitatea RomânieiRomânia trebuie s` se adapteze viitorului [i s` î[i construiasc` un sistem

de securitate adecvat realit`]ilor începutului de mileniu, într-un spa]iu europeande securitate reprezentat printr-un mediu favorabil protej`rii [i promov`riiintereselor sale. Multitudinea riscurilor [i amenin]`rilor la adresa securit`]ii na]ionale[i tr`s`turile r`zboiului viitorului, care devine tot mai costisitor, coroborate cu situa]iaeconomic` a ]`rii, fac dificil` asigurarea securit`]ii prin mijloace proprii.

Securitatea României depinde, în primul rând, de relansarea dezvolt`riieconomice, încorporând în aceasta [i descoperirile tehnologice. Nivelul produc]iei,diversificarea ramurilor economice permit dezvoltarea echipamentelor[i înzestrarea armatei [i constituie un prim factor al cre[terii poten]ialului militar.Dezvoltarea economic` determin` nivelul capacit`]ii de lupt` al armateiprin asigurarea resurselor necesare realiz`rii optimului valoric [i reducerii/elimin`rii decalajului tehnologic.

Pentru asigurarea propriei securit`]i, în condi]iile în care „regulile jocului“se schimb`, iar un eventual r`zboi va avea o cu totul alt` fizionomie [i alte cerin]e,se impune aducerea armatei la nivelul/starea superioar` apt` s` descurajezeprin prezen]` sau s` înfrâng` un eventual adversar, cu poten]ial militar echivalent.Totodat`, în timp de pace, pentru verificarea capacit`]ilor noastre, anumite for]evor fi solicitate s` participe la exerci]ii militare mutina]ionale, instruire comun`,precum [i pentru rezolvarea sau gestionarea unor situa]ii de criz`. Aceste implica]iisugereaz` dou` coordonate majore: accent regional pe rolul tradi]ional al armateinoastre [i o for]` mixt`, echilibrat`, apt` s`-[i îndeplineasc` misiunile, care,la început de mileniu, se preconizeaz` a fi mai mult din sfera situa]iilor de criz`[i a conflictelor armate de mic` intensitate.

Pentru propria securitate, viitorul ne va cere mai mult [i va trebui s` lu`mîn considerare c` agilitatea va fi foarte important` pentru capacitatea noastr`de a ne adapta unui mediu geopolitic [i geostrategic extrem de dinamic.

Agresiunea asupra intereselor na]ionale– o abordare epistemologic`O nou` paradigm`, esen]` a sfâr[itului r`zboiului rece, trezea interesul

na]iunilor la începutul ultimului deceniu al secolului XX [i speran]a în apari]iaunei lumi relativ armonioase, în care scopul principal era dezvoltarea economic`,

35


relansarea unor rela]ii interna]ionale generoase. Oamenii, cel pu]in din aceast` partea Europei, sperau c` „viitorul nu va fi dedicat numeroaselor b`t`lii de idei, ci mai degrab`rezolv`rii problemelor economice [i tehnice moderne“9.

Aceast` iluzie a armoniei a prins descoperite statele care doreau s` p`[easc`pe drumul liberalismului [i al democra]iei. Exersând, timp de 50 de ani,r`spunsurile la agresiunile de tip militar, acestea au fost surprinse [i nepreg`titeîn fa]a noilor procedee de agresiune. Ap`rarea contra acestor noi procedeenu necesita o structur` armat` supradimensionat`, greoaie, antrenat` s` desf`[oareun r`zboi distructiv. M`surile de ap`rare a intereselor na]ionale cereau un anumittip, o structur`, o dimensionare [i înzestrare a for]ei, lucru ce nu se poate ob]inedecât în timp. Planificatorii [i conduc`torii noii agresiuni cuno[teau acest fapt[i, de aceea, ofensiva a fost declan[at` pentru a câ[tiga ini]iativa, a impune voin]a[i propriile modele [i standarde.

Agresiunea pleac` de la voin]a de a ac]iona, de a modifica un curs normalal evenimentelor, remodelând psihologia adversarului, mai ales în condi]iileîn care cìle militare au devenit excesiv de costisitoare.

Agresorul consider` agresatul drept inamic [i are ca obiectiv distrugereavoin]ei acestuia prin orice mijloace [i atingerea scopurilor. Nu este o simplàmenin]are, ci o ac]iune militar`/punitiv`. Aceast` politic` pus` în slujba puteriieste mai dùn`toare decât cea a tunurilor.

Agresiunea, ca form`, se disipeaz` în domeniile vie]ii sociale, economice,culturale, religioase [i militare, manifestându-se ca promotoare a viitorului[i a schimb`rilor, iar aceste schimb`ri bru[te, care intervin în via]a oamenilor,îi cople[esc: „Dac` scoatem un om din mediul sù cultural [i-l transpunem subitîntr-un mediu complet diferit de al lui, cu un complex de reguli diferit, la care trebuies` reac]ioneze – concep]ii diferite despre timp, spa]iu, munc`, dragoste, religie, sex[i toate celelalte, dac` îi lu`m apoi orice n`dejde de a reveni într-un peisaj mai familiar,dezr`d`cinarea pe care o va suferi va fi de dou` ori mai grea“10.

Delimitând natura agresiunilor militare, din contextul domeniilor de manifestareale agresiunii generale, acestea pot fi directe [i indirecte. România poate fi ]intaoric`rora dintre acestea [i, corespunz`tor amplorii [i consecin]elor prefigurate,vom putea proiecta valoarea [i puterea ripostelor.

Tipurile de agresiune, indirect` sau direct`, nu se manifest`, de regul`,distinct, a[teptat` fiind o combinat` complex` a utiliz`rii lor atât în perioadade tensiune, cât [i în cea ini]ial` a conflictului armat deschis. Agresiunea armat`const` în „folosirea for]ei armate de c`tre un stat împotriva suveranit`]ii, integrit`]ii

9 Philippe Labarde, Bernard Maris, op. cit., p. 40.10 Alvin Toffler, {ocul viitorului, Editura Politic`, Bucure[ti, 1973, p. 24.

36


teritoriale sau a independen]ei politice a unui alt stat sau în orice mod incompatibilcu Carta Na]iunilor Unite“11.

Agresiunea, ca form` de manifestare a r`zboiului, se produce, în primul rând,în domeniile informa]iilor, economico-financiar – prin impunerea unor modelesimulate; cultural – acceptarea culturii [i a civiliza]iei universale, în contextulmondializ`rii, în detrimentul celor na]ional-tradi]ionale; religios – o surclasarea unei confesiuni fa]` de alta; social – sus]inerea principiului sc`derii niveluluide trai, pentru realizarea tranzi]iei de la societatea produc`toare la cea de consum;al valorilor – fluctua]ia valorilor este rapid`, primând valorile universale în detrimentulcelor na]ionale.

Criza societ`]ii contemporane este mai mult decât o simpl` criz` economic`.Cet`]enii sunt agresa]i zilnic prin prezentarea informa]iilor negative, a „ingineriilor“economico-financiare, care transfer` bunuri publice în patrimoniul unor persoaneparticulare, [i prin suportarea unui proces perpetuu de „reform`“ care, înc`,nu a adus o ameliorare a speran]ei de via]` [i îmbun`t`]irea nivelului de trai.

Fenomenul agresiunii are o desf`[urare stratificat`, în concordan]` cu structurilede manifestate ale societ`]ii, astfel:

• nivelul I – împiedicarea afirm`rii „personalit`]ii“ na]ionale într-un cadrude relativ` prosperitate;

• nivelul II – împiedicarea dezvolt`rii na]iunii, în armonie, în interiorul[i între diferitele structuri ale sale;

• nivelul III – mecanismele dezvolt`rii sunt condi]ionate, modelate;• nivelul IV – în cadrul diviziunii interna]ionale a muncii se încearc`

transformarea ]`rii într-una cu economie agrar`;• nivelul V – blocarea accesului la cursul ideilor [i maximelor ordonatoare

ale sistemului global, prin felurite strategii de manipulare, dispre]ulfa]` de valorilor na]ionale [i limitarea capacit`]ii sale de subzisten]`;

• nivelul VI – blocarea sau influen]area manifest`rii idealului socialdoar la subzisten]`, la munca pentru supravie]uire.

Fenomenul agresiunii este posibil, deoarece „termenii s-au schimbat, negocierea[i resemnarea au înlocuit conflictul [i furia“12.

Agresorii dispun de monopolul for]ei, de legitimitatea pe care o dau unele reu[ite[i de putin]a de a alege armele, dar cea mai eficace arm` împotriva agresiuniio constituie luciditatea, deoarece r`zboiul modern tinde s` devin` un ansamblucare înlocuie[te, potrivit unei finalit`]i prestabilite, ac]iunile militare cu cele nemilitare.

11 Protocolul adi]ional I al Conven]iei de la Geneva, 12 august 1999 privind protec]ia victimelor conflictelorarmate interna]ionale, pe site-ul www.crucearo[ie.ro

12 Philippe Labarde, Bernard Maris, op. cit., p. 5.

37


Este perioada tranzi]iei, când încep s` devin` determinante disputele din domeniilepolitico-diplomatic, economico-financiar, tehnico-[tiin]ific, cultural-spiritual,ecologic, care aduc în prim-plan modalit`]i noi, în aparen]` non-violente, dar cu efectede profunzime, [i care afecteaz` întregul – blocaje, disfunc]ii, dezorganizare,destructurare, disolu]ii, chiar „falimentul“ statului. Amenin]area cu for]anu mai este mijlocul principal, ci devine rezerva, existând altele, mai seduc`toare– prestigiul cultural, nivelul de via]`, comer]ul, aderen]a ideologic` etc.

Ap`rarea intereselor na]ionale împotriva oric`rei forme de agresiune se poaterealiza prin m`suri [i ac]iuni desf`[urate de instrumentele politico-diplomatice,de ofensiva informa]ional` [i mediatic`, promovarea valorilor na]ionale, ca sumà valorilor individuale, competitivitate na]ional`, eficien]a economiei na]ionale[i existen]a siguran]ei biologice a cet`]enilor, realizarea cercului prosperit`]iina]ionale, armoniei sociale [i reproducerii sociale.

Statistica indicatorilor ultimelor conflicte demonstreaz` c` declan[areaunei agresiuni militare se va produce pe fondul unei st`ri de cvasinormalitate.Este de a[teptat ca perioada premerg`toare declan[`rii agresiunii s` nu diferela un nivel suspicios fa]` de starea de normalitate. Ap`rarea, în acest caz,va avea caracterul unei „riposte în plan militar, la nivel de supravie]uire în confruntareacu un adversar superior [i generalizarea acesteia numai într-o conjunctur`politico-militar` extern` favorabil`“13.

Ap`rarea intereselor na]ionale împotriva agresiunii se va face prin întrebuin]areaunei structuri de for]e dimensionat` în corela]ie cu amploarea previzibil`[i prospectiv` a agresiunii, preg`tit` s` desf`[oare [i alte tipuri de ripostedecât cele militare. Succesul se poate asigura numai într-un context de prosperitatea na]iunii, capabil` s` sus]in` propriul efort de ap`rare, inclusiv prin for]a armat`.

Contextul lumii contemporane [i evolu]ia fenomenului r`zboi îi impun[i României adoptarea m`surilor de restructurare [i modernizare a armateisale [i, în corela]ie cu acest proces, redefinirea misiunilor [i reconsiderarea concep]ieide întrebuin]are a acesteia în diferite st`ri [i niveluri ale luptei armate.

Prioritatea momentului este s` privim în viitor [i s` nu mai trìm în trecut[i, poate, nici în prezent. Istoria a demonstrat c` este dur` cu cei slabi [i nehot`râ]i.Contextul geostrategic [i geopolitic al viitorului va fi al puterii prin dinamism[i for]`, prin inteligen]`. Numai cei preg`ti]i fac fa]` provoc`rilor, pe când cei [ovìtori[i nehot`râ]i pierd. Prevederea [i anticiparea reprezint` doi factori ai realit`]iilumii contemporane.

13 Constantin Oni[or [i colectiv, Elemente de art` strategic` româneasc`, Editura Funda]ia ColegiuluiNa]ional de Ap`rare, Bucure[ti, 2001, p. 167.

38


Generalit`]iAmenin]`rile la adresa mediului de securitate

în primele decenii ale secolului XXI îmbrac`,la nivel global, o multitudine de incertitudini,de ordin regional, religios, etnic, economic, social,la care se adaug` terorismul, proliferarea armelorde nimicire în mas`, traficul de droguri, globalizarea,înc`lzirea global`, dezastrele naturale sau celeprovocate de om [i altele, care au determinatabordarea unor politici noi în domeniul ap`r`riiprin mutarea efortului de la ap`rarea teritorial`la ap`rarea non-teritorial`.Misiunile de descurajare [i ap`rare planificate lanivel na]ional sau aliat au pierdut mult din semni-fica]ia lor. Opera]iile din Irak (1991), Somalia,Bosnia, Kosovo sau cele mai recente opera]ii din Irak[i Afganistan au marcat începutul unor astfelde tendin]e. Mai mult, aceste amenin]`ri includ

EVALUAREA AMENIN}|RILORLA ADRESA SECURIT|}II,

ÎN PREZENT{I ÎN PERSPECTIV|,

PE TERMEN MEDIU (I)Colonel dr. Gheorghe B~JAN

Motto: „Lumea nu va fi distrus` de cei care fac r`u,ci de aceia care îi privesc [i refuz` s` intervin`“.

Albert Einstein

Colonel dr. Gheorghe B`jan – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Since the end of the Cold War,the types of operations performedhave changed and adapted in ordert o m e e t t h e r e q u i r e m e n t sof the humanitarian and rescue,peacekeeping, crisis management,stabilisation and nations reconstructionmissions. In parallel with the changesin the security environment, the authorr e c k o n s t h a t t h e r e h a s b e e na fundamental transformationin the understanding of humanitarianintervention by the international publicopinion. Moreover, placing a greateremphasis on human values and humanrights has contributed to the new conceptof humanitarian intervention.

Keywords: capabilities; militarytechnology; peacekeeping; crisismanagement

39


incertitudine [i instabilitate în interiorul [i în regiunile limitrofe spa]iului euroatlantic[i care, în condi]iile nelu`rii unor m`suri de contracarare sau prevenire a efecteloracestora, ar putea evolua rapid [i ar da posibilitatea gener`rii unei crize regionalela periferia statelor membre ale NATO sau ale Uniunii Europene. Sunt ]`ricare se confrunt` nu numai cu grave probleme economice, sociale [i dificult`]i politice,ci [i cu rivalit`]i etnice [i religioase, dispute teritoriale, rezultate negativeale unor eforturi inadecvate în procesele de reform`, abuz asupra drepturilor omului.Nesolu]ionarea sau solu]ionarea cu întârziere a acestora poate determina dizolvareastatelor, care, de la nivel local, ar dezvolta instabilitatea la nivel regional [i chiarar duce la apari]ia conflictelor armate.

Ca urmare, consider c` se impune o în]elegere foarte flexibil` a politiciide securitate, care s` lase deschise toate posibilit`]ile de solu]ionare militar`sau nemilitar` a divergen]elor [i, în cel mai rù caz, a urm`rilor viol`rilor la adresasecurit`]ii cauzate de crima organizat`, întreruperea livr`rilor de resurse vitalesau a exodului necontrolat al unui num`r mare de persoane, aceasta devenindmai profund` dup` evenimentele din 11 septembrie 2001.

Tradi]ionalele confrunt`ri dintre „armate fa]` în fa]`“ sunt înlocuite, ast`zi,cu combina]ii complexe ale unor ac]iuni sau activit`]i de aplicare a legii,de men]inere a p`cii [i de m`suri economice [i militare. Noile tipuri de tehnologii,inclusiv cele bio-tehnologice ce au fost adoptate sau urmeaz` a fi adoptatede c`tre unele armate care doresc s`-[i dezvolte capabilit`]ile pentru a r`spundeschimb`rilor desf`[ur`rii unui viitor conflict, vor influen]a în mod direct [i modalit`]ilede ac]iune ale unei poten]iale for]e ostile.

De la sfâr[itul r`zboiului rece, tipurile de opera]ii efectuate s-au schimbat,s-au adaptat pentru a r`spunde cerin]elor misiunilor umanitare [i de salvare,de men]inere a p`cii, de gestionare a crizelor sau de stabilizare [i reconstruc]iea na]iunilor. În paralel cu schimb`rile din mediul de securitate, a avut loc o schimbarefundamental` în în]elegerea interven]iilor umanitare de c`tre opinia publicìnterna]ional`. Mai mult, punerea unui accent mai mare pe valorile umane[i drepturile omului a contribuit la noul concept de interven]ie umanitar`,acesta bazându-se pe ipoteza conform c`reia comunitatea interna]ional` are un interess` ac]ioneze ca un întreg, din motive care nu au de-a face cu sus]inerea statu-quouluisau a men]inerii securit`]ii. Interven]ia umanitar` este acum v`zut` ca o reac]ieadecvat` a comunit`]ii interna]ionale la abuzurile grave ale drepturilor omului[i a nedrept`]ilor aduse acestuia [i pe care nu î[i poate permite s` le ignore.

Contrastul marcat de perioada r`zboiului rece, în care exista o singuràmenin]are [i formele de r`spuns erau mai mult sau mai pu]in identice, impuneabordarea unei percep]ii comune referitoare la amenin]`rile la adresa securit`]ii.

40


Cooperarea va constitui una dintre cele mai mari provoc`ri în urm`torii ani, la nivelulorganismelor [i organiza]iilor interna]ionale, guvernamentale [i neguvernamentale.Nevoia de a r`spunde diferen]iat va fi unul dintre factorii care nu ar trebui s` împiediceevolu]ia oric`rei alian]e, iar rezultatele s` ofere fiec`rui membru un avantajneechivoc de securitate. Pentru realizarea unor astfel de capabilit`]i trebuie investi]iinu numai la nivel financiar, ci [i politic pentru a putea face fa]` riscurilor,altele decât cele asociate „amenin]`rii monolit a r`zboiului rece“.

Tendin]e strategice de abordare a evolu]iilorPlecând de la aprecierea comunit`]ii de informa]ii, conform c`reia

este imposibil de realizat o estimare bazat` pe „intelligence“ dincolo de orizontulde timp de 10 ani, [i de la evalu`rile unor anali[ti militari definitivate în colaborarecu reprezentan]i ai mediilor academice [i ai altor structuri capabile de contribu]iirelevante (politice, economice, bancare etc.), putem identifica un pachet de tendin]eale evolu]iei elementelor care vor avea impact direct asupra continu`rii vie]ii,precum [i implica]iile acestora în domeniul securit`]ii.

Acestea vizeaz` evolu]ia la nivel global, nu sunt exhaustive [i constituieelemente de stimulare a dezbaterilor asupra viitorului [i a posibilelor solu]iila problemele pe care acestea le pot genera.

Tendin]ele sunt asociate unor aspecte ce vizeaz` demografia, mediul înconjur`tor,globalizarea [i noua ordine mondial`, dezvoltarea tehnologic`, terorismul[i proliferarea armelor de nimicire în mas`, resursele [i securitatea energetic`.Mai mult, acestea vor avea efecte [i implica]ii asupra mediului de securitate,printr-o serie de influen]e evolutive asupra unor st`ri [i domenii, cum ar fi: mediulînconjur`tor, urbanizarea, e[ecul metropolelor, recrutarea, securitatea resurselornaturale, monitorizarea media, opera]ii informa]ionale, ac]iuni neconven]ionale,lupta civiliza]iilor [i terorismul transna]ional, tehnologii f`r` operatori umani,proliferarea nuclear`, impunerea voin]ei marilor puteri etc. Succint, esen]a fiec`reitendin]e strategice [i implica]iile acestora pot fi abordate în urm`toarele trinoame:

a. Natalitate – exodul popula]iei tinere – recrutareSe apreciaz` c` 90% din cre[terea demografic` î[i va avea originea

în natalitatea foarte ridicat` din statele s`race [i în cele în curs de dezvoltare,iar genera]ia tân`r`, supra-numeric`, în contextul unei rate ridicate a [omajului[i al lipsei unui sistem educa]ional (existen]a unui sistem educa]ional ineficient),va fi nevoit` s` emigreze spre zone, regiuni sau state care le pot asigura condi]iiminime de existen]`. Aceast` „explozie demografic` artificial`“, coroborat`cu „procesul de îmb`trânire a popula]iei active“ [i „cre[terea dezechilibruluidintre originea for]ei de munc` [i cea a pensionarilor“, vor avea implica]ii directeasupra activit`]ilor sociale, economice [i chiar militare, în special la nivel regional.

41


For]ele armate din ]`rile care se confrunt` cu o popula]ie tân`r` redus`vor avea dificult`]i în procesul de recrutare atât din punct de vedere numeric,cât [i calitativ. Condi]iile în care tinerii (în special cei autohtoni) urmeaz` studiila zi vor determina nu numai intrarea pe pia]a tot mai competitiv` a munciila o vârst` mai înaintat`, ci [i utilizarea, pe o scar` tot mai larg`, a tehnologiilormilitare, în paralel cu recurgerea la recrutarea imigran]ilor, de personal militarstr`in sau la angajarea unor companii militare private. Este posibil ca provocareagenerat` de recrutare s` conduc` la necesitatea reevalu`rii rolului serviciuluimilitar obligatoriu.

b. Mediul înconjur`tor – resurse naturale limitate – protec]ia energetic`Consecin]ele schimb`rilor climatice vor fi mai dramatic percepute în ]`rile

în curs de dezvoltare, atât în mediul urban, cât [i în cel rural, apreciindu-sec`, pân` în 2030, 2/3 din popula]ia lumii va locui în zone confruntate cu lipsa apei.Efectele unor catastrofe naturale, amplificate de cele cauzate de exploatareanecontrolat` a p`durilor, utilizarea necorespunz`toare a tehnologiilor de extrac]iea resurselor energetice, poluarea industrial` [i a altor activit`]i umane î[i vor punetot mai mult amprenta asupra asigur`rii condi]iilor de existen]`.

În condi]iile în care sursele de energie fosil` împreun` cu cele alternativevor reu[i s` acopere cre[terile anticipate ale consumului de energie, putem apreciac` secolul XXI va putea fi martorul unei noi revolu]ii în domeniul energiei.Prof. Jeremy Rifkin consider` c` „hidrogenul va fi noua surs` inepuizabil` de energie[i c` economia bazat` pe hidrogen va constitui marea revolu]ie tehnologic` a secolului,cu efecte multiple, nu numai în privin]a dezvolt`rii durabile [i a consolid`rii rela]iilordemocratice din societate, ci [i în dezvoltarea echipamentelor militare“.

Resursele naturale cheie, precum petrolul, gazele naturale [i z`c`mintelede minerale cu valoare strategic`, vor continua s` fie exploatate din zone marcatede instabilitate. Men]inerea accesului la acestea [i securizarea zonelor de riscpentru evitarea extinderii situa]iilor de instabilitate vor deveni cerin]e cheieale procesului de planificare, indiferent de natura sau importan]a domeniuluide aplicabilitate. Acestea vor trebui s` fie înso]ite de m`suri de dezvoltare[i de stabilizare, iar acolo unde resursele naturale sunt situate în zoneîn care situa]ia de securitate este incert`, interven]ia militar` ar putea fi necesar`pentru protejarea integrit`]ii infrastructurii [i a investi]iilor.

Complexitatea tot mai mare a mediului în care se vor desf`[ura viitoareleconflicte va presupune o prezen]` cvasi-total` a mediei [i asigurarea rapid`a schimbului de informa]ii prin serviciile de internet. Totodat`, abordarea simultan`[i la structuri ac]ionale diferite a unor misiuni la nivel multidimensional va constituio provocare pentru for]ele armate obligate s` opereze în aceste condi]ii, impunând,

42


astfel, adoptarea de noi tactici de ducere a ac]iunilor [i existen]a unui echipamentspecializat, pân` la cele mai înalte niveluri de decizie. Va fi nevoie ca personalulmilitar, pe toat` scara ierarhic`, s` cunoasc` implica]iile legale ale ac]iunilorlor [i s` fie instruit în baza unor obiective [i doctrine autoritare, bine definite.Este posibil ca varietatea [i caracterul schimb`tor al mediului în care ac]ioneaz`s` solicite un antrenament intens [i existen]a unor calit`]i speciale pentru a putea fiformate for]e militare suficient de abile, capabile de victorie în aceste condi]ii.

c. Globalizarea – ordinea mondial` – impunerea voin]eiProcesul de globalizare va continua s` produc` avantaje [i dezavantaje,

dezechilibrul dintre veniturile statelor dezvoltate [i cele ale celor s`racep`strându-se în continuare, iar societ`]ile dezvoltate [i economiile acestoravor deveni din ce în ce mai interconectate. Este posibil ca, într-un viitornu prea îndep`rtat, s` asist`m la fenomenul de absorbire a politicii de c`tre sferaeconomic`, drept consecin]` a promov`rii intereselor unor anumite na]iunisau a unor corpora]ii în defavoarea altora. De asemenea, pierderea controluluiasupra deciziilor cheie în domeniul economic sau social va reduce gradulde suveranitate al statului, iar pretinsa deontologie a afacerilor [i a eticii pie]einu va fi altceva decât o în[el`torie. Comer]ul va fi liber doar pentru cei boga]i,ace[tia fiind singurii care se pot bucura f`r` restric]ii de libertate de mi[care.Boga]ii sunt globali, iar s`r`cia se va manifesta la nivel local. Ca urmare, dorin]acelor înfometa]i de a pleca spre zonele unde procurarea unor condi]ii decentede trai nu este o problem`, este fireasc`, este recunoscut`, dar nu [i acceptat`necondi]ionat de cei care nu intr` în aceast` categorie. Refuzându-li-se libertateade mi[care a celor s`raci, o mai putem considera ca fiind cea mai important`realizare a lumii globalizate [i ca o garan]ie a cre[terii prosperit`]ii?

Vom asista la o cre[tere a gradului de interdependen]` la nivel mondial,la o sporire a complexit`]ii rela]iilor dintre state [i la efectele, benefice sau nu,ale modific`rii echilibrului strategic global de state ca India [i China. În aceste condi]ii,prevederile legilor interna]ionale privind folosirea for]ei trebuie s` fie adaptateacestor noi realit`]i.

Impunerea voin]ei marilor puteri sau „puterea din umbr`“1 va cre[te în importan]`capacitatea de influen]are [i de atingere a unor obiective prin utilizarea accesuluila audien]a ]int`, prin proiec]ia unei anumite culturi, a investi]iilor, a unui anumit tipde educa]ie sau a altor mijloace necoercitive. Aceasta va putea constitui o alternativ`la utilizarea militarilor ca instrument al puterii ce va fi u[or accesibil`, material[i financiar, actorilor neguvernamentali sau a structurilor de putere civile,pentru atingerea scopurilor sau ambi]iilor lor politice, economice sau ideologice.

1 ACT, Multiple Futures Project, Second Report to Military Committee, mai 2008.

43


d. Dezvoltarea tehnologic` – dezvoltarea în re]ea – robotizareaAccesul la tehnologie va tinde s` se globalizeze, reducând (dar nu eliminând)

diferen]ele existente între societ`]i. Astfel, tehnologiile cu utilizare dual` (civil`[i militar`) vor aduce beneficii societ`]ilor mai pu]in dezvoltate din punct de vederetehnologic, în special prin posibilitatea de a produce aplica]ii cu costuri redusesau inovative. Globalizarea pie]elor [i a informa]iei încurajeaz`, de fapt,o suveranitate redus` a statului, diviziunea teritorial` [i segregarea identit`]ilor,iar folosirea tehnologiei de vitez` va însemna pentru cei boga]i2 [i mai multe ocaziide a face mai mul]i bani.

Tehnologiile f`r` operatori umani vor contribui la reducerea riscurilorla care sunt expu[i militarii, asigurând, în acela[i timp, o gam` mai larg`de capabilit`]i [i m`rind distan]a de ac]iune a acestora, chiar în condi]iileunui mediu periculos sau extrem. Acestea vor asigura, totodat`, capacitateade monitorizare permanent` a zonelor îndep`rtate sau ostile. În aceste condi]ii,este posibil ca, la un moment dat, s` se pun` problema consecin]elor legale[i a implica]iilor etice atunci când se va lua decizia utiliz`rii unor sisteme cu r`spunsautomat, în particular a robo]ilor pentru a r`spunde unor amenin]`ri.Este de a[teptat ca secolul XXI s` fie marcat de o nou` dinamic` a unor noi progrese,nu mai pu]in spectaculoase decât în secolul XX, în planul descoperirilor [tiin]ifice[i al crea]iei [i înnoirilor tehnologice care pot oferi inclusiv mijloace de contracararea efectelor negative ale proceselor de promovare a unei dezvolt`ri durabile a economieiglobalizate [i a societ`]ii, în ansamblu. Bio-tehnologiile3 [i nano-tehnologiile4

se anun]`, de asemenea, ca domenii de mare impact pentru dezvoltarea tehnologic`[i pentru ameliorarea condi]iilor de via]` [i de s`n`tate ale oamenilor, iar noile evolu]iiale tehnologiei informa]iei vor facilita accesul la educa]ie, la cuno[tin]e, la sursede informa]ie în scopul democratiz`rii [i ridic`rii standardelor de educa]ie,de instruc]ie [i de formare profesional` a tinerilor.

e. Terorismul – extremismul religios – proliferarea nuclear`Terorismul, în special cel transna]ional, va continua s` fie alimentat,

s`-[i g`seasc` justificarea în motiva]ii politice, inechitate [i frustr`ri de diverse naturi[i se va extinde dincolo de grani]ele ]`rilor s`race sau a zonelor de instabilitate.

Ac]iunile de o extrem` violen]`, puse la cale [i executate de elementecu o ideologie radical`, vor continua s` persiste. Acestea vor utiliza re]ele complicate

2 Averile totale ale celor aproximativ 350 de miliardari ai lumii sunt egale cu veniturile cumulateale celor mai s`raci 2,3 miliarde de oameni.

3 Conform DEX – utilizarea în noile tehnologii a microorganismelor, culturilor de celule vegetale[i animale pentru producerea unor substan]e utile în agricultur`, industria alimentar` [i farmaceutic`.

4 Nanotechnology web – capacitatea de a produce un sistem func]ional la scar` molecular` [i atomic`.

44


[i exploatarea mediei interna]ionale pentru maximizarea impactului asupra popula]iei,urm`rind destabilizarea politic`. Acest tip de ac]iuni vor fi concentrate în ]`rileîn curs de dezvoltare, unde se poate profita de regimurile politice slabe[i unde se poate g`si priz` la popula]ia dezavantajat`, cu nevoi sociale mari.

Cre[terea num`rului de state cu acces la armament nuclear, din careunele sunt recunoscute ca „gazde (heavens)“ ale unor forma]iuni sau organiza]iiteroriste, va afecta capacitatea puterilor militare mondiale s` întreprind` interven]ii.Opera]iile de securitate împotriva regimurilor personale sau ale conduceriicelor autoritare ale unor astfel de state vor presupune riscuri specifice [i care potfi luate în considerare într-o anumit` m`sur` [i în cazul statelor cu capabilit`]ichimice, bacteriologice [i radiologice.

f. Urbanizarea vie]ii sociale – migra]ia – c`derea metropolelorEste foarte probabil ca, pân` în 2015, mai mult de jum`tate din popula]ia

globului s` locuiasc` la ora[, iar num`rul metropolelor cu peste 10 milioane de locuitoris` ajung` la 23, din care 15 vor fi localizate în ]`rile în curs de dezvoltare.Efectele lipsei de ap`, a mijloacelor minime de existen]` [i a celor de asisten]`sanitar` vor fi foarte mult agravate de migra]ia popula]iei, obligat` s`-[i p`r`seasc`locurile de origine dintr-o multitudine de cauze, prezentate anterior. Amploareaserviciilor ce trebuie asigurate, lipsa locurilor de munc`, ineficien]a sistemuluieduca]ional, a celui corec]ional [i, nu în ultimul rând, asigurarea securit`]ii popula]ieivor constitui priorit`]i care, odat` nerealizate de autorit`]ile locale, vor generaîn tot atâtea tipuri de amenin]`ri, care, ini]ial, vor avea efecte la nivel regional [i, ulterior,la nivel statal. Densitatea popula]iei [i complexitatea mediului urban limiteaz`[i chiar reduc gradul de mobilitate, eficacitatea armamentelor de precizie,a sistemelor de comunica]ii [i a elementelor de supraveghere, de culegere a datelordin surse deschise sau umane [i transmiterea acestora. Vor fi necesare capabilit`]isofisticate de identificare a regiunilor pe baze culturale, de asigurare a utilit`]ilor[i serviciilor publice simultan cu conducerea ac]iunilor de lupt` preciseîmpotriva grupurilor insurgente.

g. Monitorizarea media – ac]iuni informa]ionale– opera]ii neconven]ionaleExpansiunea media, sub toate formele acesteia (audio, televiziune, internet,

presa scris`), nu numai c` va avea un impact asupra tuturor aspectelor vie]ii,dar va fi influen]at` [i de utilizarea unor dispozitive personale inovativecare vor complica [i mai mult domeniul în care percep]iile, a[tept`rile [i opiniilecap`t` form`. Astfel, în mediile ostile sau în cele de conflict nu va fi posibil`exploatarea tehnicilor media tradi]ionale, ceea ce va face posibil ca un rol importantîn influen]area opiniei s`-l joace [tirile nefiltrate, iar adev`rul va deveni din ce în cemai mult unul subiectiv. În aceste condi]ii, guvernele, partidele politice [i structurile

45


administra]iei vor face obiectul unor monitoriz`ri permanente [i al contest`rilorindividuale sau de grup. De asemenea, vor avea câ[tig de cauz` capabilit`]ilecare vor permite opera]ii informa]ionale [i culturale [i vor exploata calit`]ile oferitede informa]ia digital` (versatilitatea [i capacitatea de r`spândire) cu scopulde a ob]ine avantaje politice sau comerciale.

Suplimentar, amenin]area accesului neautorizat în re]ele [i manipulareainforma]iilor vor fi mai frecvente [i vor cunoa[te intensific`ri pe m`sur`ce elementele criminale vor p`trunde pe noi pie]e. Sistemele de comunica]ii militarevor trebui s` includ` m`suri de protec]ie robuste [i generalizate, op]iuni de sc`derea vitezei de trafic pentru asigurarea comunic`rii în condi]ii de bruiaj în re]ea[i acces nerestric]ionat la platforme spa]iale dedicate. Prin extinderea la nivelplanetar a informa]iei, spa]iul cunoscut, tradi]ional, fabricat sau strict geograficva fi înlocuit de cel cibernetic. Principala lui caracteristic` este lipsa dimensiuniispa]iale cu o temporalitate unic` (cea a difuziunii instantanee) [i, ca urmare,prin interconectarea computerelor din toat` lumea, rela]ia aici/acolo nu se mai poatevedea în opozi]ie. Anularea tehnologic` a distan]ei spa]io-temporale a dusla polarizarea condi]iei umane [i, ca atare, noua elit` are o mai mare mobilitate[i libertate de mi[care, iar sub forma ei financiar`, puterea devine realmenteextrateritorial`.

În absen]a unui conflict deschis, de tipul stat contra stat, din punct de vederemilitar, activit`]ile neconven]ionale vor prevala, iar marea lor majoritate vor avealeg`tur` cu criminalitatea, terorismul, dezordinea public`, insurgen]a,toate alimentate de frustr`ri curente sau generice, de lipsuri, resentimentesau de reac]ii la al]i factori. Vor ap`rea, de asemenea, ac]iuni ale unor grup`risponsorizate de c`tre state care, în scopul impunerii unor interese sau al conserv`riiunor avantaje, vor utiliza intermediari exploatând sl`biciunile sistemului interna]ionalf`r` a se expune direct riscurilor unui conflict deschis stat contra stat. Elementecriminale înarmate, grupuri teroriste sau insurgente antrenate [i cu experien]`dobândit` în conflictele r`spândite pe diferite coordonate mondiale, care nu cunoscalt` ra]iune de a exista decât lupta, vor acoperi majoritatea peisajului global,fiind nevoie de o identificare [i de contracararea eficient` a acestora.

Surse [i zone actuale de instabilitateO analiz` regional`, în care unele dezechilibre [i interese na]ionale sau de grup

se pot amplifica [i tinde c`tre surse de instabilitate, este prezentat` în continuare.Sud-estul Europei va r`mâne o surs` poten]ial` de instabilitate, care amenin]`

Europa, în mod specific în Balcanii de Vest, cu cele dou` centre de greutate,respectiv Bosnia-Her]egovina [i Kosovo. În ciuda unei perioade de 12 anide monitorizare, în Bosnia-Her]egovina efectele reformelor politice [i economicesunt înc` a[teptate, iar Kosovo r`mâne un paradis pentru traficul de droguri

46


[i crima organizat`, în ciuda declar`rii independen]ei [i transform`rii dintr-un state[uat într-un stat european al bun`st`rii, sub protectorat european.

Estul Europei va r`mâne o surs` poten]ial` de instabilitate care amenin]`Europa, în mod specific în Ucraina, cu cele dou` centre de greutate, respectivCrimeea [i cele dou` republici declarate autonome. De asemenea, nu trebuie uitateproblemele dintre cele dou` republici, Moldova [i Transnistria.

Caucazul de Sud va avea o importan]` strategic` vital` pentru NATO [i UE,ca principal furnizor de gaz [i petrol c`tre Europa, pe axa est-vest. Regiunea serve[te,de asemenea, atât la proiec]ia for]elor în Asia Central`, cât [i la asigurarea traseuluide sprijin al Afganistanului.

Asia Central` prezint` un interes strategic din trei motive principale: primul,pentru rezervele semnificative de gaze [i petrol; al doilea, pentru faptulc` noile proiecte de transport al produselor petroliere vor modifica în modsemnificativ fluxul de resurse energetice care va afecta balan]a la nivel regional,[i al treilea este dat de faptul c` existen]a unui vid ideologic din punct de vedereal jihadului ar putea crea un teren propice de reproducere sau de refugiupentru terori[ti islami[ti. Se apreciaz` c` Germania [i SUA, împreun` cu altecâteva state membre ale Alian]ei, au cea mai favorabil` pozi]ie de a se angajaîn regiune, NATO fiind deja implicat prin programul PfP.

Asia de Sud poate fi considerat` o regiune de importan]` strategic`,din mai multe unghiuri de vedere. Unul este c` acela c` sprijin` NATO în preg`tireaopera]iei din Afganistan. Activitatea din Pakistan are un impact directasupra misiunii ISAF (International Security Assistance Force). Mai mult decât atât,rela]iile dintre cele dou` state nucleare, Pakistan [i India, r`mân în continuaretensionate, iar statutul lor de observator în cadrul Consiliului de Cooperarede la Shanghai este [i va r`mâne important. Maghreb prezint` un interes strategicdatorit` proximit`]ii geografice (14 km de Strâmtoarea Gibraltar), a migra]ieipopula]iei, precum [i a faptului c` reprezint` o zon` poten]ial` de dezvoltarea terorismului.

Africa Sub-saharian`, de[i nu este de interes strategic semnificativpentru Alian]`, este implicat` în sprijinul logistic al opera]iilor Uniunii Africaneîn Darfur. Continentul african, în general, reprezint` o zon` de interes economicpentru multe dintre statele dezvoltate din Europa care continu` exploatareaunor resurse, în prelungirea rela]iilor tradi]ionale din perioada colonial`.Pe de alt` parte, un num`r mare de ]`ri se afl` în spa]iul de instabilitate[i, pe fondul s`r`ciei, institu]iile de for]` ale statului fie c` nu de]in controlul,fie c` de]in un control fragil. Conform unor anali[ti, mai pu]in optimi[ti,Africa prezint` premisele ca, în viitor, s` devin` un continent e[uat. Ca urmare,putem aprecia c` aceast` regiune reprezint` un interes prioritar pentru UniuneaEuropean`. Ca argument justificativ îl constituie num`rul mare de misiuni militare[i civile sub egida UE, în Guineea Bissau, Ciad, Congo, Sudan, Somalia etc.

47


Regiunea Golfului va continua s` reprezinte o zon` de interes strategicca o surs` major` de petrol [i a platformei de elemente culturale, politice [i economicespecifice, care poate fi valorificat` pentru încheierea unor în]elegeri în vedereaprevenirii conflictelor.

Orientul Îndep`rtat prezint` importan]` ca partener comercial, dar, actualmente,exist` pu]ine speran]e de a ob]ine consensul la nivelul NATO, pentru a ac]ionaîn acest sens. Pentru moment, angajarea în Extremul Orient r`mâne la latitudineastatelor membre, în special a Statelor Unite [i a organismelor multina]ionale ale UE.

America Latin` reprezint` un interes sc`zut pentru NATO. Acest lucruse datoreaz` faptului c`, momentan, nu prezint` nicio amenin]are. Nu se poate excludeposibilitatea c` America Latin` ar putea deveni o pepinier` pentru viitoarele organiza]iiteroriste. Acum, aici sunt angajate, prin în]elegeri bilaterale (în diferite grade),Statele Unite, Canada, Marea Britanie, Spania, Portugalia [i Fran]a.

TerorismulImposibilitatea de a da o defini]ie unic` terorismului a condus la confuzie

[i la o împ`r]ire a p`rerilor în cadrul Alian]ei. Unele state au în vedere combatereaterorismului ca pe o misiune a for]elor de poli]ie, în timp ce al]ii o iau în considerareca pe un risc major, a c`rui contracarare vizeaz` mai mult domeniul militar.Nici la nivelul altor organiza]ii nu întâlnim o definire clar` a acestuia,de cele mai multe ori întrebuin]ându-se expresi i ca „amenin]areaislamist-fundamentalist` sau fanatic`“ [i „ac]iuni ale grupurilor teroriste“,care îi dau terorismului o tent` de amenin]are generic`.

Terorismul, ca amenin]are principal` care influen]eaz` mediul de securitatela nivel strategic, trebuie analizat prin natura, valoarea (individual`, grupurisau re]ele) [i motiva]ia participan]ilor. Ca urmare, definirea terorismului trebuies` fie primul pas spre abordarea amenin]`rii într-o manier` coerent` [i coordonat`.În prezent, nu exist` o interpretare universal acceptat` despre terorismnici la nivelul ONU. Terorismul se manifest` prin utilizarea deliberat` a for]eisau a amenin]`rii cu for]a împotriva societ`]ii civile sau a altor obiective necombatantepentru a produce un efect psihologic (frica, intimidarea, insecuritatea), în scopulde a influen]a atitudinile [i comportamentul unui public ]int` mai larg, pentru a atingeobiectivele politice sau ideologice. Odat` ce se va ajunge la o defini]ie comun`a terorismului, urm`torul pas este de a clasifica tipurile de grupuri teroriste,în scopul de a evalua amenin]area [i a elabora o abordare corect`.

*|n partea a doua a materialului, autorul va prezenta aspecte privind securitatea energetic`

a Europei, pornind de la definirea acestui domeniu.

48


n timp ce cunoa[terea inamiculuieste determinat` de abilitatea structurilorde culegere de informa]ii de a afla

ABORDAREA CONCEPTULUICAPACIT|}II DE LUPT|ÎN ARMATA ROMÂNIEI

– trecut, prezent [i perspective –Colonel Dan GABROVEANU

Motto:„Cunoa[te-]i inamicul [i cunoa[te-te pe tine însu]i;

dintr-o sut` de b`t`lii, nu te vei expune niciunei primejdii“. Sun Tzu, Arta r`zboiului

[i procesa informa]ii relevante, cunoa[tereacapacit`]ii de lupt` a for]elor proprii este respon-sabilitatea direct` a conducerii Armatei României,sarcin` onorant` încredin]at` Direc]iei opera]ii,care o gestioneaz` prin structura dedicat`– Serviciul capacitate de lupt`.

În termeni istorici, capacitatea de lupt`devine o preocupare de baz` a Direc]iei opera]iidup` prim`vara anului 1945, mult mai târziuîn compara]ie cu anul înfi in]`rii Direc]ieiopera]ii, 1859. La acel moment, al sfâr[ituluicelui de-al Doilea R`zboi Mondial în Europa,odat` cu capitularea Germaniei, Sec]ia opera]ii,denumirea de atunci a Direc]iei opera]i i ,

Colonel Dan Gabroveanu – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

|

s-a preocupat de realizarea structurii la pace a unei armate vl`guite de r`zboisub încorset`rile generate de imixtiunile Comisiei Aliate de Control în România,aflat` sub control sovietic.

The most recent armed conflictso n t h e i n t e r n a t i o n a l s c e n e ,the perpetuation of the crises in Syriaand Iraq, but especially the conflictin Ukraine, at the borders of Romania,have triggered increased attentionto the situation of the Romanian ArmedForces capabilities and to howthey can be prepared in the eventof a military response. The presentrealities of the Romanian society showthat, in a future major conflict,Romania cannot rely only on the activeforces and still needs reservists.As a result, according to the author,one cannot speak of abandoningthe mobilisation process.

Keywords: modern warfare;opportunity; speed and determination;Iron Curtain

49


R`zboiul rece început dup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial a prins Româniade partea estic` a Cortinei de fier, fapt care a avut implica]ii deosebiteasupra concep]iilor militare din acea vreme. Astfel, Armata Român` a fost puternicîndoctrinat` [i s-a pus accent pe preg`tirea respingerii unui atac al for]elor NATO,care ar fi putut s` se produc` în orice moment. Ca urmare, era necesar ca for]elemilitare române s` aib` o bun` capacitate de lupt`, posibilitatea de a ridicaaceast` capacitate în func]ie de amenin]`rile preconizate, precum [i o capacitatede reac]ie ridicat`. Printre înv`]`mintele deduse dup` r`zboi s-a eviden]iat[i importan]a leg`turii care trebuie s` existe între cei ce elaboreaz` planuride opera]ii [i cei care r`spund de capacitatea de lupt` a for]elor armate.

Cre[terea vitezei de desf`[urare a opera]iilor militare, posibilitatea de a executabombardamente aeriene la mare distan]` ori tiruri cu rachete [i para[utareagrupurilor de cercetare-diversiune au determinat conducerea militar` a vremiis` acorde o importan]` sporit` alarm`rii trupelor [i a lu`rii m`surilor de mascarea activit`]ilor desf`[urate. În acest sens, au fost elaborate instruc]iunipentru reglementarea acestor domenii, în mare parte realizate dup` model sovietic,care au stat la baza planurilor întocmite de fiecare unitate militar`.

Calitatea [i utilitatea acestor planuri au fost testate pe timpul crizei din 1968,anul invaziei Cehoslovaciei de c`tre trupele Tratatului de la Var[ovia (cu excep]iatrupelor române), [i al protestului diplomatic al României ce a urmat acestui eveniment.Faptul c` România a adoptat în acel moment o alt` pozi]ie decât cea impus`de sovietici a determinat declan[area procesului de concentrare de trupe ostile,la grani]ele ]`rii ajungându-se la efective importante, evaluate între 16 [i 20 de diviziisovietice, bulgare [i ungare.

Un alt moment deosebit care a solicitat capacitatea de reac]ie imediat`a fost cel al revolu]iei din 1989. În acel moment, Armata României a fost capabil`s` intre în stare de alert` [i s` î[i men]in` lan]ul de comand`, de[i a ac]ionatîntr-un mediu confuz [i în afara condi]iilor clasice de desf`[urare a conflictelormilitare pentru care era preg`tit`.

Dup` c`derea Cortinei de fier, odat` cu orientarea României c`tre valoriledemocra]iei occidentale, concep]iile privind asigurarea capacit`]ii de reac]ieimediat` [i a ridic`rii capacit`]ii de lupt` au suferit transform`ri în acordcu adaptarea doctrinelor militare române[ti la principiile de lupt` ale ]`rilor membreale NATO. În domeniul capacit`]ii de lupt`, aceste transform`ri s-au f`cut treptat,pe m`sur` ce for]ele militare au fost redimensionate [i profesionalizate.

Documentele de referin]` în acest sens au fost „Instruc]iuni privind ridicareagradual` a capacit`]ii de lupt` a unit`]ilor Armatei României D.O.-2/2001“[i „Dispozi]iunea [efului Statului Major General privind executarea alarmei de lupt`[i de exerci]iu de c`tre unit`]ile Ministerului Ap`r`rii Na]ionale/1993“.

50


Aceste documente au asigurat cadrul legal care a permis men]inereaunui nivel ridicat de operativitate [i posibilitatea ridic`rii capacit`]ii de lupt`în func]ie de evolu]iile mediului de securitate intern [i interna]ional care ar fi constituitamenin]`ri la adresa ap`r`rii ]`rii [i/sau a siguran]ei na]ionale. Potrivit acestor concep]ii,ridicarea gradual` a capacit`]ii de lupt` se realiza prin punerea în aplicare a unui setde activit`]i corespunz`toare unor st`ri de preg`tire opera]ional`.

Dezvoltarea cadrului conceptual a continuat cu elaborarea unor noi documente,care au permis alinierea concep]iilor na]ionale la cele ale NATO [i care sunt în vigoareîn acest moment, reglementând activitatea în domeniul capacit`]ii de lupt`.În acest sens, trebuie men]ionate „CRI-10, Instruc]iuni privind asigurarea capacit`]iide reac]ie imediat` a unit`]ilor Armatei României/2009“, „RCO-07, Instruc]iuniprivind ridicarea capacit`]ii opera]ionale a Armatei României/2007“ [i „Dispozi]ieprivind planificarea, organizarea [i executarea interven]iei cu for]e la obiectivelemilitare/2009“.

Cele mai recente conflicte armate petrecute pe scena interna]ional`, perpetuareacrizelor din Siria [i Irak, dar mai ales izbucnirea conflictului din Ucraina,la grani]a României, determin` acordarea unei aten]ii crescute situa]ieicapabilit`]ilor Armatei României [i modului în care pot fi preg`tite acesteaîn eventualitatea unei riposte militare. Realit`]ile actuale din societatea româneascàrat` c`, într-un viitor conflict de anvergur`, România nu se poate bazadoar pe for]ele active [i are, în continuare, nevoie de rezervi[ti. Ca urmare,nu se poate vorbi de renun]are la procesul de mobilizare. Pe de alt` parte,modul de desf`[urare a r`zboiului modern, cu accent pe oportunitate, rapiditate[i determinare, pune presiune pe strategii militari obliga]i s` desf`[oare for]eleîn cel mai scurt timp. Aceast` situa]ie determin` acordarea unei importan]e sporiteconceptului de completare, proces prin care unit`]ile militare î[i completeaz`deficitele cu personal activ de la alte unit`]i militare. În acest mod se pot ob]ineunit`]i militare cu capacitate opera]ional` complet` f`r` constrângerile determinatede recurgerea la rezervi[ti. Mai mult decât atât, decizia, în acest caz, depindede un num`r mult mai mic de persoane [i poate fi luat` cu rapiditate. De[i prezintàvantajul oportunit`]ii, [i acest proces cuprinde limit`rile sale, determinate de faptulc` unit`]ile care ofer` personal pentru completare vor avea dificult`]i în realizareapropriei ridic`ri a capacit`]ii de lupt`. Solu]ia const` într-o abordare echilibrat`,urm`rindu-se generarea unui num`r limitat de unit`]i cu capacitate opera]ional`complet` prin acest sistem.

Un pas important în regândirea conceptului de ridicare a capacit`]ii de luptèste elaborarea Programului multianual de restabilire a capacit`]ii de luptà Armatei României pentru perioada 2013-2016 [i în perspectiv`, pân` în anul 2022.

51


Într-o abordare realist`, ce ]ine cont de situa]ia economic` a României, documentula stabilit un pachet de capabilit`]i [i termenele la care acestea s` fie în m`sur`s` execute misiuni. Având ca repere prevederile programului, Sec]ia capacitatede lupt`/Direc]ia opera]ii î[i propune, în acest moment, s` identifice varianteleoptime pentru punerea în practic` a acestuia în condi]iile contextului interna]ionalactual [i al constrângerilor bugetare cu care se confrunt` Armata României.

Eforturile personalului se îndreapt` c`tre reanalizarea cadrului normativactual [i simplificarea procesului de ridicare a capacit`]ii de lupt`, prin corelareaacestuia cu tipul de for]e [i specificul misiunilor, lucru care va conducela îmbun`t`]irea capacit`]ii opera]ionale a structurilor militare, în concordan]`cu nivelul de amenin]are.

Ridicarea capacit`]ii de lupt` se va realiza atât la nivel de structur`,cât [i la nivel de sistem pentru întreaga Armat`, pe m`sura agrav`rii riscurilor,gradual, prin trepte ale capacit`]ii de lupt`, sau prin mobilizare, în func]iede nivelul capacit`]ii opera]ionale al structurilor militare [i de gradualitatea angaj`riiacestora în cadrul ap`r`rii na]ionale. Aceasta va permite o mai bun` flexibilitate[i economie de efort prin adaptarea r`spunsului militar la situa]iile concretecare pot surveni.

În c`utarea celor mai bune solu]ii, instrumentul principal de lucrua fost [i va fi, [i în viitor, comunicarea foarte bun` cu reprezentan]ii statelormajore ale categoriilor de for]e [i comandamentelor de sprijin, care au furnizat,de fiecare dat`, perspectivele impactului modific`rilor asupra unit`]ilor de niveltactic. De asemenea, s-a dovedit foarte important` cunoa[terea direct` a realit`]iicu care se confrunt` unit`]ile, realizat` prin intermediul controalelor de stat major[i al alertelor de verificare.

La ceas aniversar al Direc]iei opera]ii, Sec]ia capacitate de lupt` dore[tes`-[i confirme pozi]ia important` dobândit` în cadrul structurii ca urmarea eforturilor depuse pentru îmbog`]irea cadrului conceptual privind capacitateade lupt` [i a leg`turilor permanente pe care le are cu unit`]ile [i marile unit`]ide pe teritoriul na]ional.

52


a reac]ie împotriva pirateriei moderne,în sprijinul eforturilor interna]ionale,Uniunea European` desf`[oar`

DIREC}IA OPERA}IIÎN SPRIJINUL PARTICIP|RII

LA OPERA}IA „ATALANTA“

Comandor Virgil T`nase – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

Comandor Virgil T~NASE

opera]ia ATALANTA pentru sporirea securit`]iimaritime în largul coastelor Somaliei [i în OceanulIndian.

În anul 2012, autorit`]ile abilitate prin legeau decis ca România s` î[i reorienteze contribu]iana ] iona l` de l a opera ] ia NATO ACTIVEENDEAVOUR, desf`[urat` în Marea Mediteran`,la opera]ia UE ATALANTA , în Golful Aden[i Bazinul Somalez.

Pentru Direc]ia opera]ii, ca [i pentru celelaltestructuri cu atribu]ii în planificarea, preg`tirea,participarea, conducerea [i sus]inerea structurilormilitare la misiuni [i opera]ii în afara teritoriuluistatului român, ac]iunea Fregatei 221 „REGELEFERDINAND“, având la bord un elicopter IAR 330PUMA naval [i o grup` de for]e pentru opera]iispeciale/FOSn, a constituit o adev`rat` provocare.

C

Zona de opera]ii era una foarte extins`, aproximativ 4 000 000 km2,iar misiunile diferite [i mult mai complexe, comparativ cu cele anterioare,desf`[urate sub pavilion NATO, respectiv cele de interdic]ie maritim` din cadrulopera]iilor ACTIVE ENDEAVOUR [i UNIFIED PROTECTOR.

For the Operations Directorate,as well as for the other structuresinvolved in the planning, preparation,participation, command and supportof military structures in missionsand operations abroad, the actionof Frigate 221 “REGELE FERDINAND”,having on board a naval IAR 330PUMA helicopter and a group of specialoperation task force, was a realcha l l enge . The par t i c ipa t i onin ATALANTA was a good opportunityto check the viability of the logistic supportat national level and to strengthent h i s m e c h a n i s m i n s u p p o r tof the participating forces. In the author’sopinion, in this context, taking intoconsideration and using the air liftcapabilities belonging to the RomanianAir Force whenever needed wasnecessary.

Keywords: rules of engagement;Somalia; defence planning; piracy

53


Astfel, planificatorii au trebuit s` ]in` cont de faptul c` for]ele na]ionaleaveau s` execute sarcini asociate unui spectru larg de m`suri adoptateîmpotriva pirateriei, dintre care amintim:

• protec]ia navelor civile angajate în cadrul programului mondial de ajutoralimentar pentru Somalia (World Food Programme/WFP);

• protec]ia transporturilor navale derulate de misiunea Uniunii Africaneîn Somalia/AMISOM;

• descurajarea, prevenirea [i reprimarea eficient` a actelor de piraterie[i jaf armat pe mare în largul coastelor Somaliei;

• monitorizarea activit`]ilor de pescuit în largul coastelor Somaliei.În plus, participarea la ATALANTA reprezenta o bun` oportunitate de a verifica

viabilitatea sprijinului logistic la nivel na]ional [i de a consolida acest mecanismde sus]inere a for]elor participante. În acela[i context, ]inând cont de distan]adintre ]ara noastr` [i zona de opera]ii din Oceanul Indian – mai mult de 2 500 km –,era necesar` luarea în considerare [i folosirea în caz de nevoie a capabilit`]ilorde transport aerian apar]inând For]elor Aeriene Române.

În scopul preg`tirii misiunii, Direc]ia opera]ii a desf`[urat o serie de activit`]isuccesive, ini]iate cu nou` luni înainte de dislocarea for]elor în zona de opera]ii,dintre care cele mai relevante sunt:

• decembrie 2011: elaborarea [i transmiterea cerin]elor opera]ionale generalepentru participarea la opera]ie, cu accent pe cerin]ele de capabilitate,

54


de comunica]ii [i informatic`, de informa]ii, privind transferul de autoritate[i regulile de angajare;

• ianuarie 2012: organizarea [i desf`[urarea unui grup de lucrupentru identificarea nevoilor de sprijin normativ/legislativ al for]elorparticipante;

• februarie 2012: elaborarea planului inter-departamental de m`suriprivind sus]inerea particip`rii la opera]ie [i, ulterior, aprobarealui de c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale, cu eviden]ierea responsabilit`]ilor[i e[alonarea în timp a acestora;

• februarie 2012; finalizarea ordinului ministrului ap`r`rii na]ionaleprivind misiunile de urm`rire, inspectare [i re]inere a navelorsau ambarca]iunilor suspecte, executate de navele militare apar]inândMinisterului Ap`r`rii Na]ionale, aprobarea [i publicarea acestuiaîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15.02.2012;

• martie 2012: identificarea principalelor limit`ri [i restric]ii na]ionaleini]iale subsecvente particip`rii la opera]ie [i aprobarea acestorade c`tre ministrul ap`r`rii na]ionale;

• martie 2012: ini]ierea demersurilor la nivelul Ministerului Afacerilor Externeîn vederea confirm`rii/infirm`rii posibilit`]ii de încheiere a unor acorduribilaterale între România [i Djibouti, Tanzania, Mauritius, Oman[i/sau alte state ter]e, în vederea transferului persoanelor re]inute,suspecte de a fi s`vâr[it sau care au comis acte de piraterie sau jaf armatpe mare;

• mai 2012: revizuirea instruc]iunilor privind regulile de angajare/ROE,aplicabile pe timpul particip`rii la misiuni [i opera]ii, în concordan]`cu modific`rile legislative survenite [i aprobarea lor de c`tre ministrulap`r`rii na]ionale;

• iunie-iulie 2012: participarea la elaborarea documentelor de planificare[i conducere care au detaliat secven]ial activit`]ile [i ac]iunile militare,cuprinzând opera]ionalizarea, instruirea specific` misiunii, dislocarea,angajarea, sus]inerea, comanda [i controlul for]elor na]ionale participante;

• august 2012: realizarea transferului de autoritate/TOA asupra for]elorna]ionale participante c`tre comandantul opera]ional al EU NAVFOR;

• septembrie-decembrie 2012: coordonarea procesului de monitorizarea for]elor participante, în scopul inform`rii oportune a factorilor de decizie.

Misiunea ordonat` a fost scurt`, clar` [i concis`: „Fregata 221 REGELEFERDINAND particip` la opera]ia ATALANTA, exclusiv în zona de opera]ii stabilit`prin planul EU NAVFOR, pentru a proteja navele comerciale ale WFP, AMISOM,

55


precum [i alte nave comerciale vulnerabile, pentru a descuraja, dezorganiza [i întrerupepirateria [i jaful armat pe mare [i, acolo unde este posibil, a re]ine, de]ine [i transferapersoanele suspectate de a fi comis astfel de acte, concomitent cu monitorizareaactivit`]ilor de pescuit din largul coastelor Somaliei“.

Misiunea s-a desf`[urat etapizat, în Faza I – dislocarea (12.09-30.09.2012),în Faza II – participarea efectiv` la opera]ie (01.10-29.11.2012) [i în Faza III– redislocarea în ]ar` (30.11-14.12.2012).

Cei 236 de militari de la bordul Fregatei F221 „REGELE FERDINAND“,pe durata celor 60 zile de prezen]` în zona de opera]ii, s-au aflat sub controlulopera]ional al comandantului OHQ NORTHWOOD.

Ac]iunile fregatei au fost monitorizate, în timp real, de c`tre Centrul de conducereopera]ional` aflat în coordonarea Direc]iei opera]ii, fiind cunoscute permanentstadiul desf`[ur`rii misiunii, situa]iile tactice ap`rute [i nevoile de sprijin.

La finalul particip`rii, ca o încununare a eforturilor comune întreprinse,militarii români au raportat „MISIUNE ÎNDEPLINIT~“, apreciat` pozitivatât de comandantul opera]iei, Cam. (UK) Duncan Potts (OHQ NORTHWOOD),cât [i de comandantul for]ei, Cam. (IT) Ernesto Credendino (FHQ îmbarcatla bordul ITS „SAN GIUSTO“).

Nu putem încheia f`r` s` amintim c` participarea în cadrul EU NAVFOR,în Golful Aden [i Bazinul Somalez, a reprezentat o foarte bun` oportunitatepentru For]ele Navale Române de a contribui la securizarea mediului maritiminterna]ional [i de a men]ine o prezen]` naval` activ` al`turi de alia]i, în zonede interes strategic. De asemenea, au fost înregistrate urm`toarele premiere:

confirmarea posibilit`]ii de proiec]ie a puterii navale la distan]e mari de ]ar`; îmbarcarea [i operarea elicopterului PUMA Naval [i a grupei FOS; tranzitarea Canalului Suez de c`tre o nav` de lupt` româneasc`; parcurgerea unei distan]e de peste 17 500 de mile marine/Mm [i ac]iuneaîntr-o zon` geografic` cu temperaturi ale aerului de peste 400 C [i ale apeim`rii de peste 300 C; participarea la o misiune de lupt` contra pirateriei [i jafului armat pe mare; re]inerea a 9 suspec]i de piraterie [i jaf armat pe mare.

56


or]ele Aeriene militare ale României,ca parte integrant` a For]elor Armatena]ionale, au avut [i au o importan]`

FOR}ELE AERIENEÎN DINAMICA AC}IUNILOR

DIREC}IEI OPERA}II{I IMPACTUL ACESTORAASUPRA ACTIVIT|}ILOR

MILITAREComandor Cristel PANTEA

Comandor Cristel Pantea – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

major` în ducerea ac]iunilor militare contemporane[i a celor de mâine.

De-a lungul timpului, For]ele Aeriene Româneau trecut prin mai multe procese de reform`[ i r e c o n f i g u r a r e s t r u c t u r a l ` a d a p t a t epentru perioadele de timp specifice (Primul R`zboiMondial, perioada interbelic`, al Doilea R`zboiMondial, perioada r`zboiului rece, perioadapost-comunist`), parcurgând etape [i evoluândd i n p u n c t d e v e d e r e t e h n i c [ i [ t i i n ] i f i cpân` la momentul actual.

Adaptarea la cerin]ele [i evolu]iile [tiin]ificeactuale a impus For]ele Aeriene în zona de vârfa tehnicii [i tehnologiilor capabile s` duc`la câ[tigarea [i finalizarea cu succes a ac]iunilormilitare la care au participat for]ele armate moderneîn diferitele conflicte militare actuale.

FAfter the ’90s, the RomanianA i r F o r c e h a s u n d e r g o n ean extensive reform process that resultedin the transformation of a flexiblestructure with the objective of reachinga high level of combat readinessand appropriate aviation equipmentprocurement. Even though the economicgaps, caused by internal and internationalpolitical and economic developments,have deprived the Air Force of the fundingnecessary for providing it with the latesttechnology equipment, the efforts madeby the entire staff involved in this areah a v e e n s u r e d t h e t r a n s i t i o nfrom the ex-Soviet format and the tacticsand procedures specific to that periodto the accomplishment of the requirementsand standards established at the momentof the NATO accession.

Keywords: Cold War; militaryactions; air police; Baltic States

57


Folosirea noilor tehnologii [i explozia inova]ional` în domeniul aeronauticau determinat, în mod firesc, adaptarea formulelor [i procedeelor de întrebuin]areîn lupt` a acestei categorii de for]e, utilizarea noilor tehnici, tactici [i proceduricapabile s` asigure victoria în lupt`, cu efecte impresionante [i cheltuieli reduse.

Dup` anii ’90, For]ele Aeriene Române au trecut printr-un amplu procesde reform`, concretizat în transformarea [i existen]a unei structuri flexibileavând ca obiectiv ajungerea la un înalt nivel de preg`tire de lupt` [i înzestrare,cu o tehnic` de avia]ie corespunz`toare. Chiar dac` sincopele economice,datorate evolu]iilor politico-economice interne [i interna]ionale, au privatFor]ele Aeriene de aportul financiar necesar asigur`rii [i echip`rii cu o tehnic`de ultim` genera]ie, eforturile deosebite depuse de întregul personal implicatîn acest domeniu au asigurat tranzi]ia de la formatul ex-sovietic [i tacticile[i procedurile specifice perioadei la parcurgerea [i îndeplinirea cerin]elor[i standardelor stabilite odat` cu accederea în Alian]a Nord-Atlantic`.

Direc]ia opera]ii, în permanen]`, ca structur` cu impact decizional-ac]ionaldecisiv asupra ducerii opera]iilor [i ac]iunilor militare, a avut o contribu]ie esen]ial`în modul de îmbinare a fundamentelor teoretice cu aplicarea noilor concepte[i evolu]ii din complexa lume militar`. Lec]iile rezultate dup` desf`[urareaconflictelor militare contemporane au avut ca rezultat o adaptare permanent`a nivelului personalului specializat la nout`]ile ap`rute, la noile tactici [i procedeecare [i-au dovedit viabilitatea pe timpul ducerii ac]iunilor de lupt` moderne, în condi]iidiferite [i complexe [i într-un mediu interna]ional complex [i extrem de dificil.

În timp, în cadrul Direc]iei opera]ii au „operat“ [i au fost încadra]i speciali[ticare au performat în domeniul aeronautic, asigurând, prin expertiza [i rezultatelemuncii lor, îndeplinirea cu succes a misiunilor [i sarcinilor specifice primite,pe linie ierarhic` sau pe orizontal`, în cadrul acestei extrem de importante structuria Statului Major General.

Biroul opera]ii aeriene, ca structur` specializat` din cadrul Direc]iei opera]ii,a contribuit [i contribuie în amplul proces de planificare [i ducere a ac]iunilor[i opera]iilor militare, cu preponderen]` în planificarea [i ducerea ac]iunilormilitare specifice domeniului aeronautic, fiind o verig` extrem de important`în procesul decizional-ac]ional al factorilor de conducere din cadrul structurii[i e[aloanelor superioare [i având un rol aparte în asigurarea a ceea ce este necesarunui comandant: expertiza de specialitate [i cursul de ac]iune cel mai favorabilpentru îndeplinirea ordinelor [i misiunilor primite care au un impact imediatasupra structurilor de for]e aeriene na]ionale.

În contextul actual, în care succesiunea [i viteza de desf`[urarea a ac]iunilormilitare se raporteaz` la minute [i în care efortul de sincronizare a tuturor elementelor

58


specifice domeniului aeronautic trebuie s` fie aproape perfect, efortul depusde c`tre speciali[tii Biroului opera]ii aeriene se cuantific` printr-o abordarecomprehensiv` care combin` toate aspectele procesului de planificare opera]ional`cu cele din dinamic`, pe cele din domeniul cadrului legislativ cu cele din domeniulasigur`rii cu materiale [i financiare, demonstrând în permanen]` o versatilitateadaptat` la noile evolu]ii pe plan intern [i interna]ional.

Iar dintre cele mai semnificative contribu]ii ale personalului Biroului opera]iiaeriene, am ales c#teva exemple definitorii:

• ca o recunoa[tere a nivelului de preg`tire în domeniul Serviciului de poli]ieaerian` [i ca urmare a accept`rii ofertei ]`rii noastre de c`tre NATO,România a asigurat, în perioada 01.08-31.10.2007, misiunea de lupt`din spa]iul aerian al }`rilor Baltice – BALTICA 97; sub coordonareaspeciali[tilor Biroului opera]ii aeriene, participarea la procesulde generare, constituire [i evaluare a Deta[amentului românescpentru executarea serviciului de poli]ie aerian`, sub comand` NATO,în timp de pace, în scopul men]inerii integrit`]ii spa]iului aerian al Alian]eiîn }`rile Baltice, a constituit o provocare [i s-a dovedit un real succes,având un impact deosebit atât în ]ar`, cât [i la nivelul Alian]ei,fiind totodat` prima misiune de lupt` a For]elor Aeriene Românedup` cel de-al Doilea R`zboi Mondial [i o ocazie special` pentru a demonstraangajarea [i sprijinul ]`rii noastre la obiectivele NATO; în acest sens,cei 67 de militari români (pilo]i, personal tehnic [i de stat major) disloca]iîn Lituania au îndeplinit cu succes, folosind aeronavele MIG 21 LANCER,un num`r de 92 de misiuni de lupt`, cu 178 de ie[iri/avion;

• coordonarea [i implicarea în procesul de planificare, evaluare [i introducerea Deta[amentului ROU KAIA Lead Nation în teatrul de opera]ii din Afganistanprin care s-a asigurat, în perioada 31.03.2011-31.03.2012, conducereaactivit`]ilor aeronautice, de sprijin logistic, interven]ie EOD [i de protec]iea for]ei, specifice în zona de responsabilitate a Aeroportului Interna]ionalKabul Afganistan (KAIA). Misiunea, aflat` sub conducerea generaluluide flotil` aerian` dr. Victor Strîmbeanu, s-a finalizat cu succes, fiind apreciat`la cel mai înalt nivel al Alian]ei, iar parte din personalul românescparticipant, pentru modul merituos în care [i-a desf`[urat activitatea,a fost recompensat cu distinc]ii [i medaliat de c`tre conducerea ISAF;

• planificarea [i sprijinul structurilor de specialitate pentru asigurareatransporturilor aeriene în/din teatrul de opera]ii din Irak [i Afganistansau a misiunilor de evacuare aerian` pentru cet`]enii români afla]iîn diferitele zone de conflict sau de criz` (Libia, Gaza, Siria, Muntenegru);

59


• expertizarea, prin consolidarea cerin]elor opera]ionale esen]ialepentru asigurarea dot`rii cu un tip de aeronav` de lupt` multirolpentru For]ele Aeriene Române [i asigurarea trecerii ulterioare la aeronavede genera]ia a V-a compatibile (F 35), precum [i cu elementele specificeasigur`rii înzestr`rii [i dot`rii cu echipamente necesare aeronavelorde transport mediu curier (C 27 J SPARTAN) pentru participarea la misiuniumanitare sau în sprijinul autorit`]ilor (na]ionale sau interna]ionale)la situa]ii de urgen]`;

• participarea la procesul de analiz` [i remodelare teoretic` a unor noi structuri,mai flexibile [i cu posibilitate de reac]ie ridicat`, cu o capacitate de refacerescurt` [i dislocare pe aerodromuri, care s` permit` ducerea unor ac]iunimilitare eficiente [i sprijinul altor categorii de for]e armate, în contextulevolu]iilor interna]ionale actuale (Ucraina, Siria).

Efortul conjugat al speciali[tilor Biroului opera]ii aeriene, care î[i desf`[oar`activitatea într-un spectru complex de situa]ii, momente [i evenimente, a condus[i conduce la efortul sus]inut pe care îl asigur` Direc]ia opera]ii în cadrul StatuluiMajor General având ca scop final conducerea ac]iunilor militare la nivel strategic,în caz de agresiune armat`, la instituirea st`rii de asediu, declararea st`riide mobilizare sau a st`rii de r`zboi de c`tre Armata României.

60


n luna octombrie 2011 a fost publicat`„Doctrina pentru managementul întrunital ]intelor“, elaborat` de Direc]ia opera]ii

MANAGEMENTUL}INTELOR

Locotenent-colonel Cristian LUPU

cu spr i j inul s tructur i lor d in compunerea[i subordinea Statului Major General, documentde referin]`, ce a marcat „na[terea“ unui domeniuopera]ional în Armata României [i începutul abord`riiplanific`rii, conducerii [i evalu`rii opera]iilormilitare prin prisma aspectelor [i a implica]iilorgenerate de procesul de management al ]intelor.Dezvoltarea domeniului a continuat, astfel încât,în anul 2012, a fost editat „Manualul pentru mana-gementul ]intelor“, iar în acest an va fi finalizat„Manualul privind estimarea distrugerilorcolaterale“.

Locotenent-colonel Cristian Lupu – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

|

Managementul ]intelor/managementul întrunit al ]intelorCe reprezint` managementul ]intelor (targeting) sau managementul întrunit

al ]intelor? Managementul întrunit al ]intelor (Joint Targeting) reprezint` procesulde selectare [i de stabilire a ]intelor în ordinea priorit`]ilor, de alegerea r`spunsului corespunz`tor împotriva acestora, luând în considerare capabilit`]ile[i cerin]ele opera]ionale.

Managementul ]intelor este o func]ie întrunit` (joint) fundamental`,care integreaz` mai multe discipline/subdomenii [i solicit` participarea personaluluide stat major de la diferite structuri, din cadrul unui comandament de for]e

Target Management is a fundamentaljoint function, which integrates severaldisciplines/subdomains and requiresthe participation of staff personnelfrom different structures, from jointforce headquarters , as wel l asfrom component units and otherspecialised structures. The fundamentalgoal o f target management i s ,in the author’s opinion, to integrateand synchronise all capabilitiesand weapon systems. Joint Targetingis the process of selecting and establishingthe targets in order of priority, choosingthe proper response against them,taking into account the capabilitiesand operational requirements.

Keywords: operations planning;military intelligence; lethal actions;logistic support

61


întrunite, precum [i de la nivelul componentelor [i al altor structuri specializate.Scopul fundamental al managementului ]intelor este de a integra [i sincronizatoate capabilit`]ile [i sistemele de arm`.

O ]int` este o entitate (persoan`, loc sau obiectiv) care poate fi luat`în considerare pentru o posibil` angajare sau ac]iune, în scopul degrad`riisau al neutraliz`rii unei func]ii îndeplinite de adversar. Importan]a opera]ional`a unei ]inte este relevat` de activitatea de evaluare prin care se determin`dac` angajarea ]intei este conform` cu opera]iile planificate [i asigur` îndeplinireaobiectivelor comandantului, care genereaz` atingerea „st`rii finale dorite“.

Fiecare ]int` are anumite caracteristici proprii, care sunt luate în considerarela descoperire, localizare, identificare [i clasificare pentru supravegherea, analizarea,angajarea [i evaluarea acestora. O ]int` este caracterizat` din punct de vederefizic, func]ional, cognitiv, al mediului în care exist`, precum [i temporal.

Caracteristicile luptei moderne impun cerin]e sporite privind evitarea produceriide pierderi de vie]i omene[ti în rândul popula]iei civile sau necombatan]ilor[i producerii de pagube materiale obiectivelor civile sau mediului înconjur`tor.În alegerea metodelor [i mijloacelor de atac trebuie luate toate m`surile de precau]ieposibil acceptate pentru evitarea sau, în orice caz, minimizarea r`nirilor [i a pierderilorde vie]i omene[ti în rândul popula]iei civile, precum [i producerii de distrugeriobiectivelor civile.

Toate opera]iile planificate trebuie s` se desf`[oare în concordan]` cu normeleDreptului Interna]ional Umanitar, iar planificatorii trebuie s` ia în considerareEstimarea distrugerilor colaterale – Collateral Damage Estimation/CDE, executat`înaintea autoriz`rii angaj`rii ]intelor cu for]` letal` [i care continu` pe întreaga perioad`de execu]ie a misiunii de lupt`. For]a letal` va fi folosit` numai când este absolut necesar[i când distrugerile colaterale estimate nu vor fi excesive în rela]ia cu avantajelemilitare directe [i concrete, anticipate.

Scopul managementului ]intelor este de a integra [i sincroniza focul în cadrulunei opera]ii întrunite prin utilizarea capabilit`]ilor disponibile, pentru a generaasupra ]intei un efect letal [i neletal specific.

Managementul întrunit al ]intelor este parte integral` a planific`rii opera]iilorcare continu` prin elaborarea [i transmiterea planului campaniei (OPLAN)[i de contingen]` (CONPLAN), ordinului de opera]ii (OPORD) [i ordinuluifragmentar (FRAGO).

Comandantul [i personalul de stat major evalueaz` permanent eficacitateaac]iunilor executate împotriva ]intelor. Dac` exist` informa]ii/indicii c` efecteledorite nu au fost create, este necesar` reangajarea ]intei sau trebuie aleas`o alt` metod`/tactic`/arm` pentru crearea efectelor dorite.

62


Managementul ]intelor, pe timpul procesului de planificare a opera]iilor,sprijin` integrarea [i sincronizarea focului cu alte func]iuni întrunite (C2, informa]iimilitare, manevr`, protec]ie [i sprijin logistic).

Managementul ]intelor, în mod sistematic, analizeaz`, stabile[te priorit`]ile]intelor [i „alege“ ac]iunile letale [i neletale corespunz`toare împotriva acelor ]intecare asigur` crearea efectelor dorite necesare îndeplinirii obiectivelorcomandantului JFC (Joint Force Commandant), luând în considerare cerin]eleopera]ionale, capabilit`]ile [i rezultatele evalu`rilor anterioare.

Managementul ]intelor pune accent pe identificarea resurselor inamicului(]intelor) care vor asigura pierderea luptei sau care îi asigur` adversaruluicel mai mare avantaj – ]intele de mare valoare (High-Value Target/HVT),apoi prin identificarea acelor ]inte care trebuie urm`rite [i angajate pentru a realizasuccesul for]elor proprii – ]intele prioritare (High-Payoff Target/HPT).Managementul ]intelor „leag`“ efectele dorite cu ac]iunile [i misiunile opera]ionale.

Actualizarea informa]iilor despre ]intele existente [i nominalizarea de noi ]intese vor corela cu obiectivele comandantului [i nu în func]ie de mijloacele/armelela dispozi]ie, respectiv c`ile de realizare a lor. Cu alte cuvinte, accentul se va punepe crearea efectelor dorite asupra ]intei, care asigur` îndeplinirea misiunilor,în sprijinul îndeplinirii obiectivelor JFC, mai mult decât o simpl` list` de ]inte[i decizii de angajare cu anumite sisteme, platforme sau arme.

Planificarea opera]iei întrunite este mecanismul prin care JFC translateaz`obiectivele militare strategice în planuri [i ordine viabile, pentru conducereaopera]iilor militare de nivel operativ [i tactic.

Exist` o rela]ie strâns` între managementul ]intelor [i efecte, din acest motiveste important ca efectele dorite [i nedorite s` fie clar comunicate la un nivelierarhic necesar cât mai sc`zut, pentru a ne asigura c` aceste efecte vor fi createsau evitate.

Ciclul de management al ]intelor asigur` metodologia logic` pentru planificarea,execu]ia [i evaluarea eficacit`]ii procesului de management al ]intelor, întrebuin]`riiarmelor [i capabilit`]ilor. Ciclul de management întrunit al ]intelor sprijin`planificarea [i execu]ia opera]iei întrunite în mod cuprinz`tor, logic, metodologicprin angajarea mijloacelor corespunz`toare pentru crearea efectelor dorite,în sprijinul realiz`rii obiectivelor.

Din perspectiva managementului ]intelor, un efect reprezint` o schimbareîn starea/statutul fizic sau comportamental al sistemului ]int`, a componenteisistemului ]int` sau elementului ]intei care rezult` dintr-o ac]iune, un set de ac]iunisau efect.

63


Un efect dorit poate fi interpretat ca o condi]ie care poate sprijini îndeplinireaunui obiectiv asociat, în timp ce un efect nedorit reprezint` o condi]ie care inhib`/limiteaz` progresul în direc]ia realiz`rii obiectivului.

Managementul ]intelor „leag`“ informa]iile militare, planurile [i opera]iilela nivelul tuturor e[aloanelor [i pe durata fazelor opera]iilor militare. Acesta sprijin`comandantul în stabilirea orient`rii [i translateaz` informa]iile opera]ionale,identificate în urma procesului CPOE (Comprehensive Preparation of OperationalEnvironment), influen]ând planificarea [i execu]ia, respectiv procesul de culegere.

Capabilit`]ile sunt selectate pe timpul procesului de management al ]intelorpentru crearea efectelor [i îndeplinirea obiectivelor planificate. Managementul]intelor implic` procese, rela]ionate [i logice, generate de etapele cicluluide management întrunit al ]intelor, prin care continuu se analizeaz`, identific`,dezvolt`, valideaz`, evalueaz` [i se stabilesc priorit`]ile de angajare ale ]intelornecesare cre`rii efectelor realiz`rii obiectivelor comandantului.

Sarcinile privind managementul ]intelor sunt îndeplinite, în mod firesc,prin JTCB (Joint Targeting Coordination Board) sau alt` structur` nepermanent`din cadrul JFC. Comandantul for]ei întrunite nume[te loc]iitorul JFC sau un comandantde component` s` conduc` JTCB pentru a asigura nivelul de expertiz` corespunz`tor.Când o JTCB nu este stabilit` [i JFC decide c` nu deleg` autoritateaprivind managementul ]intelor la un loc]iitor sau comandant subordonat, JFC ar puteaîndeplini aceast` sarcin` la nivelul comandamentelor cu sprijinul structuriide opera]ii (J3). În acest sens, Direc]ia opera]ii a ini]iat [i elaborat un proiectde procedur` opera]ional` care reglementeaz` activit`]ile membrilor JTCB,care va fi utilizat` [i exersat` pe timpul unor exerci]ii na]ionale cu caracter întrunit.

JFC poate aproba, în cadrul J-3, constituirea unei structuri nepermanentecare asigur` coordonarea planific`rii [i execut`rii focului la nivel întrunit, numit`JFE (Joint Fires Element). JFE este un element integrator care sincronizeaz`planificarea focului, în numele JFC, [i care trebuie s` fie localizat` în vecin`tateaCentrului pentru opera]ii întrunite (JOC) colocat, dac` este posibil, cu celulapentru opera]ii informa]ionale.

Grupul de lucru pentru managementul întrunit al ]intelor (Joint TargetingWorking Group/JTWG) asigur` organizarea [edin]elor JTCB [i sprijin` acest organismprin coordonarea ini]ial` a procesului de culegere a informa]iilor militare, consolidare[i stabilire a priorit`]ilor ]intelor, precum [i prin sincronizarea planific`rii angaj`rii]intelor, în numele JFC.

JTWG este format din ofi]eri de stat major, condu[i de [eful JFE sau [eful]intelor (reprezentant al J-2) sau un reprezentat similar, asigurând elaborarea[i consolidarea proiectului JPTL/Joint Prioritized Target List, respectiv dezbaterea

64


]intelor „ordonate“ de JFC, de personalul de stat major, de echipele de planificare[i de comandamentele subordonate.

Integrarea [i sincronizarea planific`rii, execu]iei [i evalu`rii sunt fundamentalepentru succesul opera]iilor întrunite. În]elegerea obiectivelor, inten]iilor, capabilit`]ilor[i constrângerilor (limit`rilor) ale tuturor actorilor din mediul opera]ional fac posibilùtilizarea mijloacelor/capabilit`]ilor întrunit, inter-agen]ii [i multina]ionalepentru executarea misiunilor, crearea efectelor [i îndeplinirea obiectivelor.

Selec]ia, actualizarea, validarea, nominalizarea [i prioritizarea ]intelorse execut` în func]ie de obiectivul final urm`rit de JFC [i nu în func]ie de cìle[i modalit`]ile de realizare a acestuia. Cu alte cuvinte, accentul trebuie pus pe creareaefectelor dorite asupra ]intei care asigur` îndeplinirea misiunilor [i obiectivelor,în sprijinul obiectivelor JFC [i nu pe simpla elaborare a unor liste de ]intesau luarea deciziilor de selec]ie a ]intelor care pot fi angajate cu anumite arme,platforme sau sisteme. Comandan]ii [i personalul din subordine integreazàngajarea letal` [i neletal` a ]intelor în ciclul de management al ]intelor.

Planificarea integrat` a opera]iilor reprezint` mecanismul prin care JFCtransform` obiectivele militare na]ionale în planuri viabile [i ordine, pentru conducereaopera]iilor militare. JFC elaboreaz` [i transmite, în primele etape ale planific`rii,orientarea ini]ial` pentru managementul ]intelor, iar procesul de gestionareintegrat` a ]intelor apare în acest context.

CPOE (Comprehensive Preparation of Operational Environment), în form`detaliat`, evalu`rile de ]ar` [i analiza sistemului ]int` (Target System Analysis/TSA)stabilesc contextul pentru actualizarea informa]iilor despre ]inte. JFC, prin CONOPS(Concept of Operations), asigur` orient`rile privind sprijinul prin foc [i pentru mana-gementul ]intelor, obiectivele opera]ionale, efectele planificate, misiunile [i priorit`]ileprivind managementul ]intelor sau sprijinul prin foc.

CONOPS asigur` mai multe detalii privind tipul de efecte planificate/doriteprin focul întrunit [i locul în care acestea sunt dorite, pe etape (ex: respingere,întrerupere, întârziere, suprimare, neutralizare, distrugere, influen]are etc.).În plus, JFC asigur` orientarea privind utilizarea muni]iilor [i restric]iile aplicateîn acest sens, ]intele restric]ionate la angajare [i interzis a fi angajate.

Planul opera]iei (OPLAN) sau ordinul de opera]ii (OPORD) asigur` îndrum`rilegenerale pentru stabilirea priorit`]ii ]intelor, stabilind clar care seturi sau sistemesunt cele mai importante pentru opera]ia militar`. OPLAN-ul sau OPORD-ul trebuies` asigure [i îndrum`ri privind etapizarea ac]iunilor de management al ]intelorsau a efectelor. De[i crearea de efecte paralele este, în general, cea mai recomandat`solu]ie, uneori este necesar` angajarea consecutiv` pentru a facilita/genera

65


anumite efecte, nu simultan`. Managementul întrunit al ]intelor este parte integrantà procesului de planificare a opera]iei [i începe prin ini]ierea planific`rii [i analiza misiunii.

Evalu`rile de ]ar` [i analiza detaliat` a sistemelor ]int` ini]iaz`/marcheazètapa de „dezvoltare“ a ]intelor, din ciclul de management întrunit al ]intelor.Procesul de management al ]intelor trebuie s` se realizeze din timp de pace,s` continue pe durata planific`rii r`spunsului la criz`, respectiv la execu]ie.Este necesar ca la pace s` existe o structur` permanent` cu atribu]ii în realizarea/actualizarea materialelor despre ]inte, care s` asigure resursa informativ`despre ]inte, necesar` planificatorilor opera]iilor. Cum o opera]ie militarèste în evolu]ie, atunci [i planificarea acesteia se realizeaz`, în general,în trei zone distincte, dar suprapuse: planuri viitoare, opera]ii viitoare [i opera]iicurente. Ritmul opera]iilor/ac]iunilor [i ciclul de luare al deciziei JFC afecteaz`planificarea pe termen mediu/lung [i au impact poten]ial asupra planific`riiopera]iilor curente. Procesele componentelor [i ciclul de management al ]intelortrebuie s` se adapteze la ritmul luptei for]ei întrunite [i ciclului de decizie.

Ciclul de management întrunit al ]intelor reprezint` un proces repetitiv,care nu prezint` constrângeri în timp, cuprinde etape ce se pot desf`[ura simultan[i asigur` un cadru util pentru a descrie m`surile ce trebuie s` fie aplicatepentru o coordonare eficient` a procesului de management întrunit al ]intelor.

Ciclul de management întrunit al ]intelor sprijin` planificarea [i execu]iaopera]iei întrunite cu o metodologie complex`, iterativ` [i logic` de angajarea cìlor [i mijloacelor destinate managementului ]intelor care s` asigure creareaefectelor dorite, în sprijinul realiz`rii obiectivelor propuse.

Natura deliberat` [i dinamic` a ciclului de management întrunit al ]intelorsprijin` întreaga planificare, asigurând realizarea obiectivelor comandantuluiprin procesul de management al ]intelor, în func]ie de oportunit`]ile prezente[i actualiz`rile/schimb`rile planurilor de opera]ii. Ciclul de management întrunital ]intelor cuprinde [ase etape, dup` cum urmeaz`:

- Etapa 1 – analizarea st`rii finale [i obiectivele comandantului;- Etapa 2 – stabilirea ]intelor, actualizarea informa]iilor despre ]inte, validarea,

nominalizarea [i stabilirea priorit`]ii ]intelor;- Etapa 3 – analizarea capabilit`]ilor;- Etapa 4 – planificarea for]ei [i reparti]ia misiunilor;- Etapa 5 – planificarea misiunii [i execu]ia;- Etapa 6 – evaluarea ac]iunilor.

Etapele de la 1 la 4 ale ciclului „produc“ orientarea comandantuluipentru întreg procesul de management al ]intelor, atât pentru cel deliberat/planificat,cât [i pentru cel dinamic. Lec]iile înv`]ate din opera]iile recente au demonstrat

66


necesitatea concentr`rii pe managementul dinamic, care se desf`[oar` în cadrulcelei de-a 5-a etape din cadrul ciclului de management întrunit al ]intelor.Managementul ]intelor, în etapa a 5-a, const` din parcurgerea a cinci pa[i:

• Descoperirea (detectarea) – ]intele sunt detectate [i clasificate;• Localizarea – include ac]iunile de determinare a loca]iei unei poten]iale

]inte;• Înso]irea (urm`rirea) – const` în observarea ]intei, monitorizarea activit`]ii

]intei [i deplas`rii acesteia;• Identificarea [i confirmarea – în cadrul acestei etape, este luat` decizia

pentru angajarea ]intei într-o manier` în care se pot crea efectele dorite,iar mijloacele pentru acest scop sunt selectate [i coordonate;

• Angajarea – se ac]ioneaz` împotriva ]intei.Etapa de evaluare este comun` atât pentru managementul deliberat,

cât [i pentru cel dinamic [i examineaz` rezultatele ob]inute în urma angaj`rii ]intei.Responsabilitatea principal` a JFC const` în stabilirea obiectivelor pe care comandan]iide component` le vor îndeplini prin utilizarea capabilit`]ilor aeriene, terestre,maritime, spa]iale [i ale for]elor pentru opera]ii speciale.

JFC, cu sprijinul comandan]ilor componentelor subordonate, stabile[te priorit`]ile,asigur` orientarea privind managementul ]intelor [i determin` necesarul de for]epentru ac]iunile militare.

Comandan]ii for]ei întrunite [i componentelor identific` ]intele de mare valoare[i ]intele prioritare pentru descoperire, culegere, atac sau influen]`, în conformitatecu orientarea JFC.

JTCB are rolul de elaborare a orient`rilor privind managementul ]intelor,în conformitate cu obiectivele JFC. JTCB trebuie s` fie destul de flexibil`pentru a analiza problemele rela]ionate cu managementul ]intelor [i nu trebuieimplicat` excesiv în luarea deciziilor la nivel tactic. Briefingurile organizate[i desf`[urate la nivelul JTCB trebuie s` asigurare coordonarea [i sincronizareainforma]iilor militare, opera]iilor, focului întrunit [i manevrei de for]e [i mijloace.Pentru a func]iona cât mai eficient [i eficace, JTCB are nevoie de o agend`,în baza c`reia s` se coordoneze activitatea zilnic`.

Structura de informa]ii militare (J-2) are responsabilitatea principal` de a stabiliprioritatea eforturilor de culegere a informa]iilor, analiz`, validare [i evaluarea opera]iile întrunite. În plus, J-2 asigur` datele principale pentru identificareacursului de ac]iune probabil al adversarului, care este fundamental pentru identificarea]intelor de mare valoare, a ]intelor prioritare [i pentru procesul de stabilirea priorit`]ii ]intelor la nivel întrunit.

67


Structura de opera]ii (J-3) este elementul de conducere pentru planificarea[i coordonarea opera]iilor în întreaga zon` de opera]ii. J-3 sprijin` comandantulprin asumarea responsabilit`]ii de coordonare, respectiv control al opera]iilor,care cuprinde planificarea [i monitorizarea opera]iilor. În aceast` calitate, structurade opera]ii planific`, apoi coordoneaz` [i integreaz` opera]iile prin flexibilitate,în scopul realiz`rii unit`]ii de efort.

Structura logistic` (J-4) identific` problemele de ordin logistic specificeprocesului de management al ]intelor. Personalul de logistic` analizeaz` planurilelogistice opera]ionale [i le compar` cu listele ]intelor astfel încât s` asigure protec]iainfrastructurii [i/sau s` aprovizioneze for]ele cu resursele necesare desf`[ur`riiopera]iile curente [i viitoare.

Structura de planificare (J-5) execut` planificarea viitoare sau pe termen lung.Juristul consiliaz` JFC [i alte categorii de personal de stat major privind legisla]iaintern` [i interna]ional` în vigoare, practicile [i cutumele juridice existente,prevederile acordurilor multilaterale [i bilaterale cu na]iunile gazd`, problemejuridice importante specifice conflictului armat [i alte probleme care pot influen]arecomand`rile [i deciziile privind managementul întrunit al ]intelor.

Responsabilit`]ile comandantului de component` includ, în mod normal,stabilirea ]intelor [i nominalizarea ]intelor c`tre JFC, revizuirea propriilor listecare cuprind ]intele de mare valoare [i ]intele prioritare, asigurarea unei particip`riadecvate în cadrul JTCB atunci când sunt planificate [edin]ele specifice, actualizând]intele proprii [i asigurând raport`ri oportune [i precise în sprijinul evalu`riiopera]iilor întrunite.

*Scopul managementului ]intelor const` în integrarea [i sincronizarea focului

în cadrul opera]iilor întrunite. Integrarea [i sincronizarea planific`rii, execu]iei[i evalu`rii reprezint` fundamentul pentru succesul managementului ]intelor.Caracterul planificat/deliberat [i dinamic al ciclului de management întrunital ]intelor sprijin` procesul de planificare, asigurând îndeplinirea obiectivelorcomandantului cu flexibilitate, în func]ie de oportunit`]ile prezente [i modific`riledocumentelor de planificare.

În timp ce executarea unei ac]iuni de angajare/lovire a unei ]inte r`mâne,de regul`, un eveniment tactic, efectul trebuie s` fie relevant pentru obiectivelede nivel operativ [i strategic. Managementul întrunit al ]intelor este un proces esen]ial,care presupune expertiz` de specialitate, lucru colaborativ [i utilizarea de aplica]iiinformatice dedicate.

68


Cuvânt introductivDiversitatea [i dinamica noilor provoc`ri

au ca principale efecte cre[terea volatilit`]ii[i incertitudinii mediului de securitate actual,acesta devenind subiect al unor dezvolt`riimprevizibile, dictate de interesele [i ac]iunileactorilor statali sau nestatali implica]i. Astfel, a devenitdin ce în ce mai dificil` delimitarea st`rilor de criz`,conflict [i pace [i, foarte probabil, o caracteristic`dominant` a viitoarelor conflicte va fi estompareadistinc]iei dintre actori, dintre instrumentelede putere folosite, precum [i dintre modurilede angajare. Astfel, solu]ionarea situa]iei de criz`/conflict va fi condi]ionat` de nivelul de cooperare[i coordonare între actorii na]ionali [i interna]ionaliimplica]i [i de nivelul de con[tientizare de c`tre ace[tiaa rela]iei de interdependen]` [i complementaritatea rolurilor ce le revin în prevenirea [i managementulsitua]iei de criz`1.

PLANIFICAREA OPERA}IONAL|DIN PERSPECTIVA

ABORD|RII CUPRINZ|TOAREA OPERA}IILOR

Locotenent-colonel ing. Ionel VLASIE

Locotenent-colonel ing. Ionel Vlasie – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.1 COPD INTERIM V2.0 – Allied Command Operations Comprehensive Operations Planning Directive

– Directiva pentru planificarea opera]iilor cuprinz`toare a Comandamentului Aliat pentru Opera]iidin 04.10.2013.

În acest context, organiza]iile globale [i regionale (ONU, UE, OSCE)vor continua s` joace un rol important, CS al ONU p`strând ca responsabilitate primar`men]inerea p`cii [i securit`]ii mondiale, în timp ce NATO, în func]ie de situa]ie

The multitude and diversityof state and non-state, militaryand non-military actors involveddirectly or indirectly in recent NATOoperations have led to the significantincrease in their complex i t y ,particularly in terms of their natureand level of relationship duringthe planning and conduct of operations.In this context, according to the author,the command and the structureof the armed forces (joint, nationalor multinational) become partof an “interdependent network”that extends vertically – from the strategicto the tactical level – and horizontally,towards a large range of non-militaryand civilian entities/organisations.

Keywords: proactive engagement;collaboration; strategic coherence;flexibility

69


[i în baza consensului, va trebui s` contribuie efectiv la prevenirea conflictului[i s` se angajeze activ în managementul crizei [i stabilizarea situa]iei postconflict.

Noul concept strategic al NATO [i lec]iile înv`]ate din opera]iile recentevin s` confirme faptul c` un management eficient al crizei necesit` o abordarepolitico-militar` [i civil` cuprinz`toare, care presupune angajarea activ` a celorlal]iactori, atât înainte de începerea crizei, cât [i pe timpul [i dup` terminarea acesteia,pentru a încuraja analiza [i planificarea colaborativ` [i pentru a asigura coordonareaac]iunilor/activit`]ilor în timp [i în spa]iu, maximizând, astfel, coeren]a [i eficien]aeforturilor tuturor actorilor implica]i.

Abordarea cuprinz`toare a opera]iilor. Principii generaleMultitudinea [i diversitatea actorilor, statali [i nestatali, militari [i non-militari

implica]i, direct sau indirect, în opera]iile NATO recente au condus la cre[tereasemnificativ` a complexit`]ii acestora, în special în ceea ce prive[te natura [i nivelulde rela]ionare pe timpul planific`rii [i desf`[ur`rii opera]iilor2.

Astfel, comanda [i structura de for]e armate (întrunite, na]ionale sau multi-na]ionale) devin parte a unei „re]ele interdependente“ care se extinde pe vertical`– de la nivelul strategic la nivelul tactic – [i pe orizontal` c`tre o vast` gam`de entit`]i/organiza]ii non-militare [i civile. În aceste condi]ii, realizarea unit`]iide efort necesit` o abordare cuprinz`toare care s` asigure coordonarea [i integrareaeficient` între toate agen]iile [i organiza]iile (na]ionale/interna]ionale,guvernamentale/neguvernamentale, corporative/private) participante (în cadrulunei alian]e sau coali]ii), pe parcursul tuturor etapelor unei opera]ii.

Aceast` abordare solicit` din partea tuturor actorilor implica]i voca]iacooper`rii [i o percep]ie corect` a situa]iei opera]ionale [i a dinamicii acesteia,pentru a asigura formularea unui set comun de obiective [i a unei st`ri finalede urm`rit, precum [i a m`surilor de sincronizare a ac]iunilor/activit`]ilor,inclusiv a celor de sprijin reciproc pentru ob]inerea efectelor dorite.

Abordarea cuprinz`toare a opera]iilor se bazeaz` pe 4 principii cu rolde directiv`3:

a. angajarea proactiv` între actori – faciliteaz` coordonarea abord`riloradoptate în situa]ii complexe [i permite r`spunsuri mult mai adecvate;necesit` o abordare comun` a culegerii [i interpret`rii indiciilor [i avertiz`rilorprivind apari]ia unei situa]ii de criz`, în scopul inform`rii planificatorilor[i al reducerii timpului de reac]ie;

2 Art. 0105, alin. (1) din SMG/PF-3, Doctrina pentru opera]ii întrunite a Armatei României.3 Ibidem, alin. (2).

70


b. în]elegerea comun` între actorii participan]i/implica]i – este esen]ial`pentru a spori eficien]a diferitelor capabilit`]i pe care ace[tia le de]in,în condi]iile în care fiecare dintre actori are o contribu]ie distinct`din punctul de vedere al domeniului de competen]` (profesional`,func]ional`) [i dispune de un set propriu de percep]ii [i valori, care ofer`o perspectiv` suplimentar`, complementaritate, profunzime [i flexibilitate;ori de câte ori este posibil, aceasta trebuie cultivat` [i instituit` prin practicilelucrului colaborativ, stabilirea de leg`turi interpersonale [i promovareaschimbului permanent de informa]ii [i experien]`;

c. gândirea bazat` pe efecte/rezultate – solicit` din partea actorilor implica]imonitorizarea [i evaluarea permanent` a efectelor/rezultatelor urm`rite[i identificarea posibilit`]ilor de îmbun`t`]ire a acestora; în acest sens,ac]iunile/activit`]ile planificate trebuie s` vizeze un scop unic, iar coeziunea[i coeren]a conducerii s` asigure concentrarea eforturilor tuturor actorilorpe obiectivele convenite, la nivel na]ional [i/sau aliat;

d. lucrul colaborativ – asigur` cre[terea nivelului de coordonarea ac]iunilor/activit`]ilor [i are la baz` manifestarea spiritului de colaborare,la nivel institu]ional sau prin contact personal, lucrul bazat pe o rela]ionarecât mai vast` cu persoanele din jur, dar [i cultivarea [i instituireaîncrederii reciproce; toate acestea se pot realiza prin asigurareamanagementului integrat al informa]iei, a unei infrastructuri [i a unui nivelde conectivitate care s` faciliteze schimbul oportun [i eficient de informa]ii[i stabilirea unor practici de lucru comune (de exemplu, în ceea ce prive[teanaliza, revizuirea [i raportarea).

Adoptarea unei abord`ri cuprinz`toare a opera]iilor necesit` o cultur` vast`pentru colaborare [i transparen]` între actori [i implic` asigurarea unui nivelridicat de integrare a planific`rii ac]iunilor militare [i civile [i dezvoltarea/opera]ionalizarea unui mecanism eficient (proces [i structuri) de coordonare[i cooperare cu ceilal]i actori implica]i, care s` faciliteze complementaritateaeforturilor [i sprijinul reciproc. În acest scop, pe baza principiilor de respect[i încredere reciproc`, de transparen]` [i în]elegere comun`, înc` din primele fazeale planific`rii [i execu]iei opera]iei trebuie valorificate orice oportunit`]i de interac]iune[i/sau colaborare, pentru a în]elege [i anticipa nevoile [i obiectivele oric`ror actoriparticipan]i/implica]i, poten]iali contributori la solu]ionarea crizei/conflictului.

Implica]ii ale abord`rii cuprinz`toareîn procesul de planificare a opera]iilor în Armata RomânieiExperien]a celor mai recente opera]ii ale NATO a demonstrat c` utilizarea

instrumentului militar nu constituie o condi]ie necesar` [i suficient` pentru rezolvareaunei crizei/conflict.

71


În acest context, conceptul NATO de abordare cuprinz`toare4 reflect`,în esen]`, adoptarea unei abord`ri integrate în ceea ce prive[te participareala opera]ii [i îndeplinirea misiunilor [i presupune rela]ionarea cu al]i parteneri[i actori interna]ionali, precum [i dezvoltarea/utilizarea unor instrumente civile[i militare în scopul gestion`rii crizelor [i pentru asigurarea sprijinului în opera]iide stabilizare [i reconstruc]ie.

Planificarea într-un mediu multidimensional implic` provoc`ri particulare5

atât pentru actorii militari, cât [i pentru cei civili, iar adoptarea unei abord`ricuprinz`toare este determinat` de hot`rârea cu care diver[ii actori implica]i dorescs`-[i joace propriul rol [i s` contribuie la solu]ionarea crizei/conflictului.

În acest sens, pentru a fi în m`sur` s` r`spund` eficient provoc`rilor complexeale mediului de securitate, în cazul ini]ierii unei opera]ii na]ionale sau al particip`riila opera]iile conduse de NATO/UE [i de tip coali]ie, planificarea opera]iilorîn Armata României trebuie s` se conformeze urm`toarelor principii6:

a. coeren]` strategic` – orice plan de opera]ie al Armatei Românieitrebuie s` permit` îndeplinirea cu succes a obiectivelor generale stabilitepentru rezolvarea crizei, aprobate de c`tre structurile de decizie abilitatela nivel na]ional sau/[i la nivelul NATO/UE/coali]ie. În acest sens,este esen]ial ca procesul de planificare intern al Armatei Românieis` fie coerent cu cel extern, specific altor actori;

b. în]elegerea în detaliu a mediului de securitate – ob]inerea coeren]eistrategice dorite în planificarea [i conducerea opera]iilor necesit`îmbun`t`]irea cunoa[terii cuprinz`toare la nivelul fiec`rui e[alon a situa]iei/factorilor esen]iali care influen]eaz`/pot influen]a planificarea/preg`tirea/execu]ia unei opera]ii, înc` din fazele ini]iale ale procesului de planificare;

c. asigurarea consult`rilor [i compatibilit`]ii planurilor – pentru asigurareaconsisten]ei ac]iunilor comune [i ob]inerea efectelor scontate, planurilede opera]ii vor fi întocmite dup` stabilirea unor proceduri de rela]ionare,aprobate din timp, cu institu]ii/organiza]ii civile [i militare;

d. utilizarea eficient` a resurselor – trebuie îndeplinite cerin]ele referitoarela men]inerea echilibrului adecvat între misiuni [i resurse [i cele referitoare

4 Cu prilejul summitului de la Bucure[ti, din anul 2008, [efii de stat [i de guvern au aprobat un Plande ac]iune privind implicarea NATO în eforturile comunit`]ii interna]ionale de abordare cuprinz`toare,sub toate aspectele, militare [i civile, a problematicii stabiliz`rii [i reconstruc]iei în teatrele de opera]ii.

5 De exemplu, asigurarea coordon`rii nu poate fi atribuit` exclusiv unei singure agen]ii/organiza]ii,fie ea militar`, non-militar` sau civil`, chiar dac`, în cele mai multe cazuri, singurele capabile s` ac]ionezerapid [i eficient în acest sens sunt cele militare; mai mult, unele institu]ii evit` chiar formalizarea oric`rui tipde rela]ie cu al]i actori implica]i.

6 Art. 3 din Instruc]iuni privind planificarea opera]iilor în Armata României, 06.08.2012.

72


la maximizarea eficien]ei prin utilizarea competen]elor institu]iilor/organiza]iilor militare [i civile în cadrul r`spunsului na]ional [i interna]ionalla o criz`;

e. flexibilitate [i adaptabilitate – în contextul complexit`]ii [i diversit`]iiopera]iilor curente [i a celor posibile, procesul de planificare trebuies` fie robust, dar trebuie s` permit` flexibilitate, adaptabilitate [i agilitatepentru adaptarea la un set de circumstan]e în proces de evolu]ie, în condi]iileevalu`rii costurilor probabile în compara]ie cu posibilele beneficii.

Din perspectiva abord`rii cuprinz`toare, Armata României va trebui s` fieîn m`sur` s` utilizeze o gam` larg` de instrumente civile [i militare [i s` cooperezecu al]i actori na]ionali [i interna]ionali pentru realizarea obiectivelor de securitatena]ionale [i în context aliat. De asemenea, Armata României trebuie s` aib`capacitatea ca, la nevoie, s` disloce [i s` gestioneze resurse [i capabilit`]icare provin din afara sistemului militar.

În conformitate cu noul concept strategic al NATO, pentru promovarea securit`]ii[i stabilit`]ii regionale [i globale, România trebuie s` continue dezvoltareacapabilit`]ilor civile. În plus, cum este foarte posibil ca eforturile de stabilizare[i reconstruc]ie s` fie necesare în toate fazele crizei, Armata României trebuies` aib` capacitatea de a participa la planificarea, preg`tirea [i desf`[urareaactivit`]ilor de reconstruc]ie [i stabilizare, având asigurate resursele necesare.

În condi]iile în care este unanim acceptat faptul c` succesul ac]iunilor militareeste strâns legat de planificarea în detaliu a acestora, într-un spectru cât mai complet,în lumina celor men]ionate anterior, putem concluziona c` abordarea cuprinz`toarereprezint` un model modern [i eficient de planificare, care are în vedere utilizarea,simultan` sau consecutiv`, a tuturor instrumentelor de putere aflate la dispozi]iaunui stat, coali]ie sau alian]`.

Planificarea opera]iilor în Armata României se execut`, în prezent, pe bazaunor reglement`ri na]ionale de linie elaborate în ultimii ani la nivelul StatuluiMajor General, corelate integral cu cerin]ele abord`rii cuprinz`toare [i care valorific`cele mai recente evolu]ii în domeniu de la nivel aliat.

Bibliografie selectiv`

1. Doctrina Armatei României, 16.12.2011.2. S.M.G./P.F.-5, Doctrina planific`rii opera]iilor în Armata României, 06.06.2013.3. Manualul de planificare a opera]iilor, 08.07.2011.

73

rticolul î[i propune s` atrag` aten]iaasupra unei direc]ii în procesulevalu`rii de la distan]`. Ideea a pornit

CONSIDERA}IIPRIVIND EVALUAREA

DE LA DISTAN}|ÎN TEATRUL DE OPERA}II

DIN AFGANISTANLocotenent-colonel Lucian RICMAN

Locotenent-colonel Lucian Ricman – Direc]ia opera]ii, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

dintr-o necesitate practic`, resim]it` de minepe timpul misiunii din perioada 2009-2010 în sudulAfganistanului, în provincia Zabul. Bineîn]eles,l ider i i sun t un segment de pub l i c - ] in tèxtrem de important, mai ales în comunit`]iletribale. Printr-o bun` evaluare a acestora se pot dadirec]iile unor viitoare negocieri [i se poate realizaeficient a[a-numita comunicare în doi timpi,în care liderii, odat` influen]a]i, pot influen]a,la rândul lor, comunitatea care ascult` de ei.De multe ori, din p`cate, echipele române au accesla oameni simpli sau, în cel mai bun caz,la mici lideri locali; cei cu influen]` (vârstnicii– elderii sau imamii) prefer` [i sunt în rela]ie direct`cu partenerii de coali]ie, în special cu cei care dispunde fonduri pentru a investi în aria de responsabilitate.

A

Din acest motiv, nu ne r`mâne decât s` ne concentr`m asupra oamenilor simpli,asupra oamenilor pe care îi întâlnim la tot pasul. {tim c` ne privesc ca pe trupede ocupa]ie, ca pe ni[te strìni (una dintre temele predilecte ale propagandei talibane),care am venit s` le impunem valori strìne, incongruente cu credin]a [i cu felul

The main mission of Romaniantroops in Zabul province is to ensurefreedom of movement on Highway 1.The author speaks, in the studyundertaken, not just about economicinterests, but also about a safeenvironment, secure both for the localpopulation and for own troops.For this reason, the author believesthat knowing how to talk when you meeta local can be vital. In Afghanistan,there are nearly 20 ethnic groupsand in Zabul province there is the largestof these groups: the Pashtuns.

Keywords: communication;target audiences; Pashto society;military forces

74


lor de a fi. Ne zâmbesc, ne vorbesc politicos, dar nimeni nu [tie, în acel moment,dac`, odat` întor[i cu spatele, vom primi un glon] de la cel care ne-a ar`tat bun`voin]`.

Misiunea principal` a trupelor române în provincia Zabul este aceea de a asiguralibertatea de mi[care pe Autostrada 1 (High Way 1). Nu vorbim de interese economice,ci doar de un mediu sigur, securizant – atât pentru popula]ia local`, cât, mai ales,pentru trupele proprii. Din acest motiv, a [ti cum s` vorbe[ti atunci când întâlne[tiun localnic poate fi vital.

Cine sunt cei cu care dorim s` comunic`m? În Afganistan, putem g`si aproape20 de grupuri etnice, iar în provincia Zabul îl întâlnim pe cel mai mare dintre ele:pa[tunii1. Locuitori ai acestor p`mânturi de mii de ani, ace[tia au fost men]iona]iîn scrierile lui Aryan [i Herodot drept paktua[i, respectiv paktu[i. Britaniciii-au denumit patani, în timp ce ei în[i[i se prezint` simplu: afgani. Se consider`a fi descenden]ii lui Qais, un apropiat al profetului Mahomed. Este demn de amintitc` via]a de zi cu zi a pa[tunilor este marcat` de Codul lor – Pashtunwali. Cod moral,urmat cu prioritate fa]` de oricare alte legi. Este destul de des interpretat în societ`]ilemoderne ca fiind o extensie a extremismului tribal, dar, în acela[i timp, denot`un mod deschis [i democratic de a rezolva problemele comunit`]ii. Conceptele cheieale acestui Cod sunt siali (egalitate individual`), nang (onoare) [i melmastia(ospitalitate). Deciziile grupului sunt luate de c`tre consiliul b`trânilor sau jirga.Nang este elementul central al identit`]ii pa[tune, mult mai important decât familia.Melmastia este gestul de a ar`ta ospitalitate oricui, f`r` a a[tepta vreo recompens`.Din acest motiv, un pa[tun poate g`zdui chiar [i un criminal de drept comun[i poate ucide pentru a-[i ap`ra oaspetele. De aici apare un nou concept – badal,obliga]ia de a r`zbuna orice insult` sau nedreptate adus` propriei persoane, familieisau comunit`]ii. Nu conteaz` c` nedreptatea s-a f`cut ast`zi sau cu sute de aniîn urm`. Acesta este [i motivul pentru care multe dintre a[ez`rile pa[tune seam`n`cu mici forturi. Exist`, de asemenea, mici diferen]e de dialect între cei care compunetnia pa[tun` – cei ce vorbesc dialectul vestic, soft, Pa[tu [i cei din est – Paktu2.

Totu[i, aceste diferen]e nu înseamn` nimic fa]` de cele dintre triburilecare împart societatea pa[tun`. Cele mai importante sunt Durrani, în sud, [i Ghilzaiîn est, împ`r]ite, [i ele, la rândul lor, în subtriburi, denumite khels. De-a lungulautostr`zii HW1, g`sim, în districtele Qalat [i Shajoy, membri ai tribului HotakiGhilzai [i în districtul Tarnak-Wa-Jaldak pe cei din tribul Noorzai Panjpai Durrani3 .Din acest motiv, articolul va avea în vedere evaluarea de la distan]`, realizat`în primele dou` districte. De[i, aparent, comportamentul localnicilor vizavi de trupele

1 Paul Clammer, Afghanistan, Lonely Planet, 1st Edition, SUA, 2007, pp. 44-45.2 Ibidem.3 Pe site-ul http://www.nps.edu/programs/ccs/Docs/PDF%20Maps/RCSouthTribalmap07.pdf

75


proprii este acela[i, se poate remarca o diferen]` în atmosfera locului,cu mult mai calm` [i lini[tit` în sud (Tarnak-Wa-Jaldak) fa]` de nordul sau centrul(Shajoy [i Qalat) provinciei Zabul. Acest aspect necesit` îns` o abordare separat`[i nu face obiectul articolului.

Prezentarea metodeiMetoda folosit` în acest material are drept scop s` „determine ]elurile

[i obiectivele de atins, hot`rârea modalit`]ilor de ac]iune [i alocarea resurselornecesare pentru atingerea acestor obiective“4. Va fi pus accentul pe observa]ia direct`care, ulterior, va fi completat` cu elaborarea r`spunsurilor pentru Indexul stilurilorde personalitate elaborat de c`tre Theodore Millon5.

Înc` de la început, trebuie subliniat faptul c` obiectivele au ca public-]int`un anumit segment de popula]ie. Din acest motiv, primele opera]ii care trebuie realizatesunt segmentarea popula]iei [i identificarea grupurilor-]int`. Acestea sunt realizate,în principiu, de c`tre speciali[tii în comunicare sau în opera]ii psihologice alia]i,dup` criteriile clasice: geografic, socio-demografic sau psihografic. Totu[i, este deplasata lua în considera]ie în calitate de grup-]int` întreaga popula]ie civil` care tr`ie[te,de exemplu, chiar [i în cadrul unui district.

4 P. Kotler, apud Drago[ Iliescu, Dan Petre, Psihologia consumatorului, Editura comunicare.ro,Bucure[ti, 2010, p. 171.

5 Millontm Index of Personality Styles Revised, Pearson, Minneapolis, SUA, 2004.

76


În urma întâlnirilor cu localnicii, pe care le-am f`cut numai în cadrul echipelorromâne[ti, s-au putut observa urm`toarele: femeile nu î[i f`ceau apari]ia deloc(cum era cazul în cadrul misiunilor aliate), ceea ce ar putea fi considerat,în cele din urm`, un element pozitiv; eram proteja]i de posibilele erori(ce ar fi putut avea final tragic) ale unor membri ai echipei. Copiii cu vârstacuprins` între 10 [i 15 ani au ap`rut de fiecare dat` în num`r mare [i eventualecampanii care s` vizeze acest segment de public, cu obiective care trebuie atinsepeste aproximativ 10 ani, la maturiatea acestuia, pot fi luate în considera]ie.Totu[i, intereseaz` în mare m`sur` [i localnicii cu care se poart` efectiv discu]iiledin teren. De remarcat faptul c` b`trânii din comunit`]ile vizitate nu se prezint`de fiecare dat` la întâlniri. Apar a[a-numi]ii loc]iitori, care le preiau atribu]iile[i care, de fiecare dat`, au grij` s` nu promit` nimic, dar s` cear` cât mai mult.

Este dificil a segmenta acest public-]int`; primul argument este cel material,iar al doilea este legat de imposibilitatea de a cunoa[te efectiv acest tip de publicprin coordonate geografice sau demografice. Din acest motiv, va fi folosit`o abordare complementar` a segment`rii – prototipizarea6, care presupunedescrierea persoanelor din grupul-]int` vizat prin intermediul unor aspectecomportamentale.

RezultatePrototipul pentru publicul-]int` mai sus-men]ionat, realizat pe baza discu]iilor

purtate, este urm`torul: b`rbat, pa[tun, cu vârsta cuprins` între 40 [i 45 de ani,c`s`torit, [i având cel pu]in doi copii. Folose[te zilnic telefonul mobil [i, posibil,prin intermediul acestuia, internetul. Nu [tie întotdeauna s` citeasc`, dar cunoa[tesimbolurile na]ionale. Urmeaz` f`r` rabat Codul Pa[tun – f`r` îndoial`, ospitalitateaeste cea mai vizibil`. Poate conduce autovehicule, dar nu are neap`rat carnet.Se ocup` cu organizarea, în calitatea sa de adjunct, dar se implic` [i în muncade la câmp sau în manufactur`. Foarte bun negociator, ador` s` negocieze.Ata[at de familie, de comunitate. Grijuliu fa]` de copii. Informa]iile le preiade la posturile de radio afgane (Radio Qalat, Radio Arman sau BBC Pashto),internet, discu]ii fa]` în fa]`. Nu se deplaseaz` decât dac` are interese financiare.Apreciaz` armata na]ional` mai mult decât propria poli]ie. Nu are încredere în for]elemilitare aliate, dar accept` s` poarte discu]ii pentru a nu expune comunitatea.

6 Drago[ Iliescu, Dan Petre, op. cit., pp. 206-207.

77


A. Rezultatele observa]iei directePentru analiza comportamental` a fost folosit` urm`toarea gril`7, completat`

prin observa]ie direct`:

7 Olivier Lockert, Hypnose, IFHE Editions, Paris, 2001, pp. 68-69.8 Engel Gregory, Jay Arthur, The Motivation Profile Gudebook, LifeStar, Denver, SUA, 2000, pp. 137-175.

Percep]ia lumii:• Sistem conduc`tor de reprezentare:

vizual• Primeaz` preferin]ele altora – cele

ale comunit`]ii• Interes primar: persoane• Abordare situa]ii: particular

Informa]ii [i clasific`ri:• Sistem principal de reprezentare:

kinestezic• Asem`n`rile primeaz` diferen]elor• Referin]` în timp: trecut• Asociere în timp: prezent• Stare de spirit: neutr`

• Disociat în ac]iuniMotiva]ie [i interese:

• Form` de gândire: proceduri• Caut` pl`cerea mai degrab` decât

fuge de durere• Motiva]ia definit` de verbul: a avea• Afiliere: comunitatea local`• Centrat asupra celorlal]i• Re-activ• Poate fi convins: kinestezic, 3-4 ori

Mecanisme de ap`rare psihologiceidentificate:

• Exagerarea – reiter`ri repetateale propriilor experien]e.

Rezultatele ob]inute mai sus au fost sintetizate folosindu-se graficul 18,care le-a integrat, ordonat [i completat:

78


B.Rezultatele Millontm Index of Personality Styles Revised (MIPS)Stiluri motiva]ionale:

Stiluri de gândire:

79


Stiluri comportamentale:

InterpretareAvem în fa]` un subiect care are o mare dorin]` de a tr`i o via]` plin`,

bogat`, care caut` s` o îmbog`]easc` prin noi experien]e [i provoc`ri. Caracterizatde vigilen]`, vigoare, for]`. Planific` strategii [i caut` alternative pentru a-[i atingeobiectivele. Poate fi impulsiv, excitabil, c`utând s` câ[tige pl`cere sau recompense.Puternic sens al propriei identit`]i, d` senza]ia c` î[i controleaz` singurpropria via]`. Poate considera c` nevoile comunit`]ii din care face parte sunt identicecu ale lui. Prefer` analiza unei situa]ii dintr-o perspectiv` logic`, impersonal`,bazat` pe regulile societ`]ii. Emo]iile nu se reg`sesc în aceast` situa]ie.Poate fi predictibil, conven]ional, ordonat, metodic, loial [i devotat. Îi face pl`ceres` intimideze [i s` pretind` obedien]` celor din jur. Poate avea accentu`ride personalitate sadic`. A[teapt` s` i se recunoasc` statutul; din acest motiv,putem s` ne afl`m în fa]a unei personalit`]i cu tulburare narcisic`. Respect` tradi]ia[i autoritatea [i ac]ioneaz` con[tient în aceast` direc]ie. Tinde s` îi judecepe cei care nu urmeaz` aceea[i cale. Îi plac activit`]ile sociale, întâlnirile;

80


are încredere în propriile abilit`]i de a se face popular [i chiar îi poate manipulape cei din jur pentru a-[i atinge scopurile.

ConcluziiArticolul pune accentul pe evaluarea de la distan]` a liderilor din e[alonul doi

din provincia Zabul. Principalul motiv este acela c` trupele române au acces la ei[i, în plus, ace[ti lideri sunt cei a c`ror influen]` în comunit`]ile din care fac parteeste în cre[tere. Obiectivele pe care trebuie s` le avem în vedere sunt pe termen lung.Abordarea a f`cut apel la observa]ia din teren, pe baza c`reia au fost completatechestionarele motiva]ional [i MIPS. Bineîn]eles, o limitare a metodei este aceeac` testele nu au fost validate pe popula]ia afgan`. Dar, o ini]iere a procesuluide prototipizare, la care s` î[i aduc` o contribu]ie speciali[ti din diferite armesau domenii, poate duce la o îmbog`]ire a bazei de informa]ii. În plus, se poate facevalidarea unor instrumente de testare psihologic`, folosind produsele activit`]iiacestor lideri – discursuri, materiale video din cadrul întâlnirilor.

81

„Doctrina opera]iilor întrunitea Armatei Rom`niei“

Dez

bate

ri

GM

R

~ document-cadru pentru structurilede comandq de nivel operativ ~

Doctrina pentru opera]ii întrunite a Armatei României, document-cadruelaborat de c`tre un colectiv din Direc]ia opera]ii în anul 2014, abordeaz` aspecteleopera]ionale fundamentale specifice opera]iilor întrunite desf`[urate în contextna]ional, aliat [i multina]ional, în conformitate cu prevederile noii Doctrine Aliatepentru executarea opera]iilor întrunite.

Dezbaterea, organizat` la nivelul structurii, eviden]iaz` preocupareacolectivului de autori de a introduce în prezenta edi]ie o serie de elementede noutate din domeniul planific`rii [i execut`rii opera]iilor întrunite instituitede fondul doctrinar aliat, a prevederilor actelor normative specifice elaboratela nivel strategic, precum [i a aspectelor reie[ite din analiza lec]iilor identificatepe timpul particip`rii Armatei României la misiuni în afara teritoriului statului român.

82


Colonel dr. Gheorghe BADEA: Doctrina opera]iilorîntrunite a Armatei României (DOIAR) reprezint`un document-cadru pentru structurile de comand`[i execu]ie de nivel operativ [i un ghid pentru cele de niveltactic în planificarea [i conducerea opera]iilor întrunite,atât în contextul ac]iunilor militare na]ionale, cât [i în contextaliat/multina]ional.

Actuala edi]ie este o variant` revizuit` a doctrineielaborate în anul 2008 [i prezint` un grad sporitde aplicabilitate pentru for]ele na]ionale în opera]iilemultina]ionale.

în afara teritoriului na]ional, precum [i asigurarea unui grad sporit de aplicabilitate,indiferent de contextul în care se desf`[oar` opera]iile întrunite – na]ional, aliat[i/sau multina]ional.

Colonel Alexandru P~UN: DOIAR promoveaz`adoptarea unei maniere unitare de abordare a opera]iilorpentru întreg spectrul de ac]iuni militare [i pune accentpe sincronizarea [i coordonarea tuturor activit`]ilor/ac]iunilor desf`[urate pe timpul preg`tirii, execut`rii[i termin`rii unei opera]ii.

În cuprinsul documentului sunt abordate tipurilepredominante de opera]ii pe care le poate executa for]aîntrunit`, respectiv: de tip combatant, de securitate,în sprijinul p`cii [i angajarea militar` pe timp de pace.Întrunirea opera]iei asigur` un cadru solid de capabilit`]i [i activit`]i rela]ionatepentru a sprijini comandantul Comandamentului For]elor Întrunite în procesulde integrare, sincronizare [i coordonare a diferitelor capabilit`]i [i activit`]i,în cadrul opera]iilor întrunite.

Locotenent-colonel Ionel VLASIE: Revizuireadoctrinei a avut în vedere implementarea elementelorde noutate din domeniul planific`rii [i execu]iei opera]iilorîntrunite introduse de fondul doctrinar aliat, în special„Doctrina aliat` pentru executarea opera]iilor întrunite– AJP-3(B)“, a prevederilor actelor normative specificeelaborate la nivel strategic, valorificarea experien]ei[i a lec]iilor identificate pe timpul particip`rii ArmateiRomâniei, în general, [i a ofi]erilor de stat majordin Direc]ia opera]ii, în special, la misiuni [i opera]ii

83

Dezbateri GMR

Comandor dr. Mihai {TIR: Doresc s` eviden]iezc` DOIAR este, cred, singurul act normativ care abordeaz`nivelurile opera]iilor întrunite în cadrul conflictului armat,precum [i rela]ionarea dintre acestea.

Progresele tehnologice, circula]ia informa]iei[i compresia rela]iei dintre timp [i spa]iu contribuiela cre[terea rela]iilor existente între nivelurile r`zboiului.În]elegerea nivelurilor artei militare îi ajut` pe comandan]is` vizualizeze fluxul logic al opera]iilor, s` aloce resurse[i s` distribuie comandamentului sarcini corespunz`toare.Comandan]ii trebuie s` fie con[tien]i de faptul c`, într-o lume a contrastelor[i a comunica]iilor rapide, orice eveniment singular se poate împ`r]i pe cele treiniveluri: strategic, operativ [i tactic.

Comandor Virgil T~NASE: Nivelul strategiceste acel nivel al artei militare, respectiv al opera]iilorîn care na]iunea decide obiective strategice de securitatena]ional` [i o direc]ie dezvoltând [i folosind resurselena]ionale pentru a îndeplini aceste obiective. Strategiaeste arta [i [tiin]a dezvolt`rii [i folosirii for]elor armate[i a altor instrumente ale puterii na]ionale în mod sincronizatpentru a asigura obiectivele na]ionale.

Autoritatea Na]ional` de Comand` transpune politicaîn obiective militar-strategice, care înlesnesc procesele

de planificare strategic`. Strategia, care deriv` din politic`, reprezint` bazapentru toate opera]iile.

Strategia militar` na]ional` are drept obiectiv promovarea p`cii prin participareala opera]ii de pace, prevenirea [i gestionarea crizelor [i conflictelor, participareala ap`rarea colectiv`, descurajarea [i respingerea agresiunii îndreptat`împotriva României [i învingerea rapid` a agresorului

Colonel dr. Gheorghe BADEA: Într-un context mai larg, înfrângereaunei for]e militare agresoare nu este întotdeauna suficient` pentru a asigurao rezolvare pe termen lung a conflictului armat. Dac` sunt bine concepute, condi]iile[i termenii de încheiere a conflictului reprezint` garan]ia ca victoriile ob]inuteprin for]` militar` s` fie de durat`. Pentru a u[ura conceptual formularea unor condi]ii[i termeni eficien]i de încheiere a conflictului, for]ele armate trebuie s` de]in`ini]iativa/suprema]ia în stadiile finale ale acestuia.

Nivelul operativ reprezint` veriga care une[te întrebuin]area tactic` a for]elorcu obiectivele strategice. Centrul acestui nivel este arta operativ` – întrebuin]area

84


for]elor militare pentru a îndeplini scopurile strategice prin proiectarea, organizarea,integrarea [i conducerea principalelor opera]ii [i ac]iuni de lupt`. Arta operativ`determin` timpul, locul [i scopul pentru care principalele for]e vor fi întrebuin]ate[i trebuie s` influen]eze cursul ac]iunilor inamicului. Ea determin` desf`[urareaacelor for]e, angajarea sau retragerea lor în/din lupt` [i organizarea principaleloropera]ii pentru a îndeplini obiectivele operative [i strategice.

Arta operativ` îi orienteaz` pe comandan]i în întrebuin]area eficient`a resurselor pentru a îndeplini obiectivele strategice; îi ajut` pe comandan]is` în]eleag` condi]iile necesare victoriei, înainte ca lupta s` aib` loc, evitând,în acest fel, ac]iuni de lupt` inutile. F`r` arta operativ`, r`zboiul ar fi un ansamblude angajamente f`r` leg`tur` între ele, cu uzur` relativ`, unica m`sur` a succesuluisau a înfrângerii.

Arta operativ` necesit` o viziune profund`, capacitate de anticipare [i o cooperareîntrunit` eficient`. Arta operativ` este practicat` nu numai de c`tre comandamenteleopera]ionale, ci [i de ofi]erii statelor majore superioare [i de comandan]iistructurilor subordonate. Arta operativ` se ocup` atât de întrebuin]area for]elormilitare, cât [i de organizarea eforturilor lor în timp, în spa]iu [i ca scop. Arta operativ`întrunit` este centrat` pe metodele esen]iale [i pe problemele ce decurgdin sincronizarea for]elor opera]ionale terestre aeriene, navale [i speciale.

Arta operativ` le cere comandan]ilor s` r`spund` la întreb`ri referitoare la:• condi]iile de ordin militar (sau politic [i sociale asociate), care trebuie

realizate în planuri pentru a îndeplini scopul (finalitatea) strategic(`);• secven]a din cursul ac]iunii, care este cea mai probabil` s` realizeze

condi]ia;• aplicarea resurselor for]ei întrunite pentru a îndeplini acea secven]`;• costul sau riscul probabil pentru for]a întrunit` de a realiza acea secven]`.

Colonel dr. Sorin PANAIT: Nivelul tactic este acel nivelîn care sunt întrebuin]ate unit`]i în lupt`. El includeorganizarea comandamentelor [i for]elor [i manevraunit`]ilor pe baza planurilor întocmite în scopul de a se folosiîntregul poten]ial. O angajare este, de obicei, de durat` scurt`[i este dus` împotriva for]elor mici. Angajamenteleinclud o mare varietate de ac]iuni aeriene, navalesau terestre între for]ele oponente. Ac]iunea de lupt` const`într-un ansamblu de angajamente interrela]ionate,care dureaz`, de obicei, mai mult timp [i implic` grup`ri de for]e de valoare mare.

Pentru a îndeplini obiectivele încredin]ate, pe baza orient`rilor strategice,for]a întrunit` desf`[oar` campanii [i opera]ii întrunite.

85

Dezbateri GMR

Comandantul Comandamentului For]ei Întrunite sincronizeaz` ac]iunilefor]elor aeriene, terestre, maritime [i speciale pentru a îndeplini obiectivele strategice[i operative, prin opera]ii [i campanii întrunite. Scopul ac]iunilor este de a cre[teeficien]a total` a for]ei întrunite, [i nu neap`rat de a implica toate for]ele,chiar [i în mod egal.

Locotenent-colonel Alin PETRESCU: Conflictelemilitare se deosebesc între ele prin propor]iile, cantitatea[i calitatea mijloacelor armate folosite, prin formele,procedeele [i amplasarea ac]iunilor militare. Caracteristice,în acest context, dup` propor]iile desf`[ur`rii ac]iunilormilitare, pot deveni conflictele militare prezente sub formar`zboaielor locale sau regionale.

Una dintre condi]iile hot`râtoare pentru rezolvareacu succes a conflictelor de intensitate medie (r`zboaielelocale [i regionale) const` în limitarea ra]ional` [i fondat` a scopurilor politice,care s` exclud` extinderea propor]iilor acestora, ceea ce necesit` realizarea strict`a principiului de baz` privind desf`[urarea ac]iunilor militare în asemenea conflicte– concordan]a permanent` a misiunilor militare cu obiectivele politice.Odat` cu schimbarea scopurilor politice, adecvate evolu]iei situa]iei în raionulde conflict, este necesar` adaptarea permanent` a misiunilor operative ale for]elor,a compunerii acestora [i a procedeelor de întrebuin]are în lupt`.

În pofida deosebirii scopurilor conflictelor, con]inutul lor prezint` anumitecerin]e impuse ac]iunilor de r`spuns – acestea trebuie s` se desf`[oare cu hot`râre[i s` se încheie în termenul cel mai scurt.

Locotenent-colonel Ilie ALDESCU: În conflictelemilitare, opera]iile desf`[urate de trupele regulate pot ficombinate cu ac]iunile tactice ale diferitelor forma]iunineregulate, care sunt capabile s` foloseasc` metodecaracteristice pentru lupt`torii civili, lupta de partizani etc.

Condi]iile fizico-geografice ale raioanelor posibilede conflict pot exercita o influen]` direct` asupra alegeriiformelor [i procedeelor de desf`[urare a ac]iunilor de lupt`[i a mijloacelor folosite.

Din aceast` perspectiv`, DOIAR le ofer` comandan]ilor o gam` larg` de op]iunipentru a ob]ine succesul pe timpul confrunt`rii cu adversarul sau pentru a conduceopera]ii militare altele decât r`zboiul. Aceasta promoveaz` efectele fundamentale[i benefice ale lucrului în echip` [i ale unit`]ii de efort, asigurând sincronizarea

86


opera]iilor militare întrunite în timp [i în spa]iu pentru realizarea obiectivelorpolitico-militare stabilite. Cerin]a fundamental` de folosire a for]elor întruniteeste aceea de a îndeplini scopurile strategice în timp scurt [i, pe cât posibil,cu cele mai mici pierderi de vie]i omene[ti.

Comandor dr. Mihai {TIR: Totodat`, DOIAR este un instrument utilatât pentru planificatori, cât [i pentru nivelul de execu]ie în în]elegerea mecanismuluide func]ionare a cadrului multina]ional. Trebuie subliniat c` exerci]iul GETICA 08a reprezentat, la nivel na]ional, primul exerci]iu al c`rui scenariu prevedeadesf`[urarea unei opera]ii de ap`rare pe teritoriul na]ional în context aliat.Cu aceast` ocazie, a fost elaborat algoritmul logic al primirii, sta]ion`rii, asigur`riisprijinului na]iunii gazd` [i modul de ac]iune al for]elor aliate pe teritoriul na]ional.Am f`cut aceast` men]iune pentru a eviden]ia faptul c` preocup`rile noastreprivind desf`[urarea unei opera]ii aliate pe teritoriul na]ional, m`surile ce trebuieluate într-un asemenea context sunt confirmate de realitatea prezent`.

A[ mai sublinia utilitatea DOIAR în stabilirea responsabilit`]ilor [i a schemeide rela]ionare a Comandamentului For]ei Întrunite cu componentele categoriilorde for]e ale Armatei. Comandamentul For]elor Întrunite, la nivelul Armatei României,este structura de comand` de nivel operativ destinat` planific`rii [i conducerii/coordon`rii opera]iilor întrunite [i activit`]ilor curente.

Colonel dr. Gheorghe BADEA: DOIAR reflect` natura r`zboiului modern[i presupune prezervarea sau impunerea intereselor na]ionale [i ofer`instrumentele pentru punerea în practic` a principiilor [i fundamentelor r`zboiului,precum [i a unor concepte cheie.

În cuprinsul documentului sunt definite [i detaliate fundamentele opera]iilorîntrunite, conceptele privind generarea [i constituirea for]ei, preg`tirea, executarea[i terminarea opera]iei [i sunt tratate în detaliu o serie de aspecte nou introduse,cum ar fi: abordarea cuprinz`toare a opera]iilor, abordarea întrunit`, multina]ional`[i interagen]ii, procedurile de activare a for]elor, transferul de autoritate pentru situa]iadesf`[ur`rii ac]iunilor militare în context aliat/multina]ional, precum [i activit`]ilepost-conflict.

Locotenent-colonel Ionel VLASIE: De[i se adreseaz` în special comandan]ilor[i comandamentelor de nivel operativ, DOIAR poate fi folosit` ca document de referin]`la toate nivelurile opera]ionale. De asemenea, doctrina vizeaz` o larg` audien]`civil`, venind în sprijinul cooper`rii [i coordon`rii activit`]ilor [i eforturilorpentru îndeplinirea misiunii.

Prezenta edi]ie a DOIAR p`streaz` caracterul proactiv al documentului ini]ial,r`mânând în continuare deschis` [i receptiv` transform`rilor conceptuale,structurale [i ac]ionale ale organismului militar, evolu]iilor mediului interna]ionalde securitate [i deciziilor politico-militare la nivel na]ional, al NATO [i al UE.

87

Dezbateri GMR

A[ dori s` subliniez c` experien]a ultimelor conflicte a eviden]iat faptulc` în opera]ia întrunit` sunt esen]iale urm`toarele caracteristici:

• mobilitate [i capacitate de manevr`, astfel încât s` asigure deplasareape distan]e mari, în aceea[i zon` de opera]ii sau dintr-o zon` de opera]iiîn alta, utilizând atât mijloacele proprii, cât [i pe cele aeriene [i navale,în func]ie de situa]ie;

• capacitate de ac]iune, independent sau întrunit, adaptabilitate, fezabilitate[i modularitate în constituirea dispozitivelor de ac]iune;

• capacitate de descoperire [i identificare a obiectivelor principale[i de concentrare a efortului asupra centrului de greutate [i a punctelordecisive ale adversarului;

• asigurarea ponderii optime ac]iunilor preconizate;• acoperirea spectrului estimat al misiunilor, ca for]e de angajare imediat`,

ulterioar` [i rezerv`;• sincronizarea ac]iunilor proprii cu cele ale for]elor existente în apropierea

zonei de conflict.Colonel dr. Gheorghe BADEA: Viitoarele opera]ii întrunite vor fi caracterizate

de mobilitate, vitez` în desf`[urarea ac]iunilor, eficien]`, manevr`, anticipareaevenimentelor nemaiacceptând limitarea, uniformitatea, cu fâ[ii, aliniamente,raioane [i linii. Opera]iile întrunite se vor duce într-un spa]iu multidimensional,în care se desf`[oar` simultan ac]iuni clasice [i asimetrice [i vor fi caracterizatede mobilitate, dispersabilitate, descentralizare [i flexibilitate. Opera]iile aeriene,maritime [i cele speciale pot fi considerate mai mult sau mai pu]in independentefa]` de linia de front a grup`rilor terestre.

88


or]ele de Securitate Na]ionaleAfgane (ANSF)1 sunt alc`tuitedin: Armata Na]ional` Afgan` (ANA),

FOR}ELE DE SECURITATENA}IONALE AFGANE

– organizare, rol [i perspective –General-maior dr. Dumitru SCARLAT

I n t h e a u t h o r ’ s o p i n i o n ,the international community will haveto act so as not to abandon Afghanistan.The experience of the developmentsof the situation created followingt h e S o v i e t w i t h d r a w a land the carelessness of the free worldshould be a lesson learned for the entirei n t e r n a t i o n a l c o m m u n i t y .The exploitation of mineral resources,newly discovered and extremelyvaluable, has already brought investorsin the area, such as Chinese or Indiancompanies that have signed contractswith the Afghan government. The USA,as a leader of the anti-Taliban campaignin Afghanistan and the main contributorto the changes in the Afghan societyof the last decade, also has specialinterest in exploiting these inestimabletreasures of Afghanistan.

Keywords: organised crime;al-Qaeda; Taliban regime; Amu DaryaBasin

For]ele Aeriene Afgane (AAF), Poli]ia Na]ionalÀfgan` (ANP), Poli]ia Local` Afgan` (ALP), Agen]iade Informa]ii Afgan` [i Direc]ia Na]ional`de Securitate (NDS).

Creat` în anul 2002, Armata Na]ional` Afganà crescut treptat în efective, ajungând, în momentulde fa]`, la mai mult de 187 000 de membri,inclusiv aproape 11 000 de militari în For]ele Speciale.Aceasta este în curs de dezvoltare a unor specialit`]iimportante, cum ar fi: poli]ia militar`, informa]ii,geniu-lupt`, sprijin de lupt`, medical`, de avia]ie[i logistic`. For]ele Aeriene Afgane au fost createîn anul 2007 , ca par te a armate i a fgane.Acestea au, în prezent, aproximativ 6 800 de militari[i de]in o flot` de 102 aeronave. Se inten]ioneaz`s` se ajung` la o cifr` de 140 de aeronave, în specialde tipul celor ex-sovietice, dat` fiind familiarizarea

General-maior dr. Dumitru Scarlat – [eful Statului Major al For]elor Terestre, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.1 Pe site-ul http://www.nato.int/cps/en/natolive/topics_92726.htm, accesat la data de 12.02.2014.

F

pilo]ilor afgani pe aceste tipuri de aeronave. Dotarea cu avioane de luptàl`turi de unit`]ile de elicoptere confer` un rol important în ac]iunilede contrainsurgen]`, permi]ându-i ANSF s` opereze f`r` sprijinul NATO.For]ele Aeriene Afgane au început dezvoltarea unei capacit`]i de evacuare medical`

Proiec]ii conceptuale

89

la bord [i furnizarea de asisten]` medical` de urgen]` specializat` în zonele îndep`rtate,program ce va îmbun`t`]i considerabil rolul AAF.

Poli]ia Na]ional` Afgan` este format` din aproximativ 50 500 de militari.Rolul sù se schimb` treptat, de la atributul de baz` privind combaterea insurgen]eip#n` la cel de poli]ie „civil`“, adaptat` cerin]elor prin dezvoltarea în continuarea capacit`]ii de a desf`[ura anchete penale de control al traficului. De asemenea,în cadrul ANP, pe lâng` unit`]ile specifice de poli]ie activeaz` [i poli]ia de frontier`(ABP), precum [i poli]ia local` (ALP).

Poli]ia Local` Afgan` (ALP) a fost înfiin]at` în iulie 2010 în cadrul unui programcondus de Ministerul de Interne. Rolul sù este concentrat pe zonele rurale[i completeaz` eforturile de contrainsurgen]`, în scopul de a permite asigurareacondi]iilor de securitate, guvernare [i dezvoltare. Programul ALP exist` în raioaneleîn care popula]ia local` a solicitat o astfel de prezen]`. SUA sprijin` programul ALPprin furnizarea de finan]are, instruire, dotare [i asisten]` tehnic` pentru Ministerulde Interne. Pân` în prezent, aproximativ 24 200 de angaja]i din cadrul ALPau fost repartiza]i în 122 de districte. Programul ALP are ca ]int` cifrade 30 000 de membri la sfâr[itul anului 2014.

Un element de noutate const` în prezen]a a peste 2 000 de femei în cadrul ANSF(465 în ANA, 52 în AAF [i mai mult de 1 500 în ANP). Aceast` cifr` reprezint`mai pu]in de 1% din efectivele armatei afgane [i ale personalului de poli]ie, dar r`mâneun punct de reper istoric pentru femeile afgane care, pân` în urm` cu doar 10 ani,au fost lipsite de drepturile lor de baz`. Eforturi considerabile au fost desf`[uratecu scopul de a permite [i asigura drepturi egale în cadrul ANSF pentru toat` popula]ia,indiferent de sex sau etnie.

În luna martie a anului 2011 a început procesul de tranzi]ie al controluluiteritoriului ]`rii de la ISAF c`tre ANSF, proces ce se deruleaz` în cinci etape,fiind influen]at de capacitatea ANSF de a asigura nivelul de securitate necesar.La 18 iunie 2013, pre[edintele Karzai a anun]at lansarea celei de-a cincea etapede tranzi]ie, care este [i ultima. Odat` ce aceast` decizie a fost pus` în aplicareîn totalitate, cele 11 provincii r`mase vor intra pe deplin în tranzi]ie [i for]ele afganevor avea controlul în întreaga ]ar`. Obiectivul statului afgan este de a se ajungela o cifr` de 228 500 de militari în cadrul ANSF în anul 2017, cifr` care se apreciazà fi suficient`, dar [i sustenabil` de c`tre guvernul afgan sprijinit în mare m`sur`de c`tre ]`rile donatoare2.

La Conferin]a Interna]ional` dedicat` Afganistanului, de la Bonn,la 5 decembrie 2011, comunitatea interna]ional` a decis s` sprijine instruirea,

2 Keneth Katzman, Afganistan: Post-Taliban Governance, Security and U.S. Policy, 17 ianuarie 2014, p. 28.

90


echiparea, finan]area [i dezvoltarea capacit`]ilor ANSF dincolo de sfâr[itul perioadeide tranzi]ie. La Summitul NATO de la Chicago, din mai 2012, alia]ii NATO [i parteneriidin ISAF au reafirmat angajamentul ferm de a sprijini acest proces, având un roldecisiv în sus]inerea financiar` a ANSF.

Summitul de la Strasbourg-Kehl, din aprilie 2009, aduce în prim-plan decizia[efilor de stat [i de guvern ai NATO privind extinderea misiunii ISAF, în sensulde a crea un corp de instructori militari care, la rândul lor, vor instrui [i preg`tiarmata afgan`, precum [i de formare [i îndrumare pentru poli]ia na]ional` afgan`.NTM-A (NATO Training Mission-Afganistan) a fost înfiin]at` în noiembrie 2009,pentru a reuni eforturile NATO [i eforturile na]ionale în acest sens.

NTM-A colaboreaz` cu Ministerul Ap`r`rii [i cu cel al Internelor, desf`[urândactivit`]ile [i în coordonare cu Misiunea de poli]ie a Uniunii Europene în Afganistan(EUPOL). În acest moment, 35 de na]iuni contribuie la succesul misiunii NTM-A,având ca obiectiv instruirea for]elor de securitate afgane, inclusiv „formareade instructori locali“, astfel încât, sub control civil afgan eficient, for]ele afganes` fie pe deplin capabile s` fac` fa]` provoc`rilor la care sunt supuse, în specialprovoc`rilor de securitate.

Generalul-locotenent William Caldwell, comandantul misiunii NATO de instruiredin Afganistan – 2010, aducea în aten]ie rolul instructorilor Alian]ei în cadrul procesuluide tranzi]ie început în Afganistan. Astfel, generalul aprecia c`: „For]ele Na]ionalede Securitate Afgane au înregistrat progrese semnificative, din punct de vedere calitativ[i cantitativ. În perioada de dup` înfiin]area sa, în noiembrie 2009, Misiunea NATOde Instruire din Afganistan a sprijinit Ministerul de Interne [i Ministerul Ap`r`riiîn vederea recrut`rii, instruirii [i trimiterii la unit`]i a peste 100 000 de militari[i poli]i[ti afgani“3. Pentru a realiza acest lucru, capacitatea de instruire a crescutde la 10 000 de locuri pentru recru]i, doar în cazul poli]iei, la aproape 15 000.Raportul dintre instructori [i cei instrui]i a sc`zut de la 1 la 76 pân` la 1 la 29,sporind în foarte mare m`sur` capacitatea instructorilor de a acorda aten]iela nivel individual în cazul celor instrui]i.

Participan]ii la Conferin]a de la Tokyo din iulie 2012 au reafirmat importan]aasigur`rii unor for]e de securitate afgane profesioniste, capabile s` protejezepopula]ia civil`, în special femeile [i copiii, for]e care s` respecte constitu]ia[i legile statului afgan, dar [i legisla]ia interna]ional`. Comunitatea interna]ional`[i-a reafirmat inten]ia de a sprijini formarea, echiparea, finan]area [i dezvoltareaArmatei Na]ionale Afgane [i a Poli]iei Na]ionale Afgane în urm`torii ani.

3 Interviul acordat de generalul-locotenent William Caldwell în Revista NATO, 2010, pe site-ulhttp://www.nato.int/docu/review/2011/Afghanistan-2011/Teaming-Transparency-Transition/RO/index.htm, accesat la data de 03.01.2014.


91

În acest context, comunitatea interna]ional` va reduce treptat contribu]iafinanciar`, propor]ional cu asumarea de c`tre guvernul afgan a capacit`]iide cre[tere a responsabilit`]ii financiare.

Fostul Secretar general al NATO Anders Fogh Rasmussen considerac`, „pentru a crea o capacitate durabil` [i men]inut` prin for]e proprii a autorit`]ilorafgane de a-[i îndeplini atribu]iile [i de a stabili [i realiza obiectivele fixate în mod consecvent,trebuie profesionalizate poli]ia, for]ele de uscat [i for]ele aeriene, fiind necesare,de asemenea, construirea de sisteme logistice [i medicale viabile, îmbun`t`]ireainfrastructurii [i a institu]iilor care îi instruiesc [i îi educ` pe afgani“4.

S` ne amintim „gre[eala“ f`cut` de SUA la terminarea r`zboiului antisovieticdin Afganistan când, din lipsa unei viziuni [i a unei strategii de perspectiv`,fenomenul taliban a luat amploare [i a pus st`pânire pe întreg teritoriulAfganistanului, cu toate consecin]ele sale. Anali[tii militari ai NATO [i SUAvor trebui s` ]in` cont, de aceast` dat`, de to]i factorii [i de toate posibilele consecin]epentru viitor. Niciun cost nu trebuie considerat prea mare atunci când vorbimde securitatea [i de viitorul nostru, al tuturor.

Conferin]a de la Istanbul, desf`[urat` în noiembrie 20135, a analizat progreselerealizate de statul afgan, apreciind eforturile f`cute din anul 2001 pân` în prezent,accentuând, de asemenea, importan]a transferului pa[nic de putere în anul 2014,an în care expir` cel de-al doilea mandat al pre[edintelui Karzai. Dr. Ashraf Ghani,unul dintre principalii candida]i [i c#[tig`tor ale alegerilor preziden]iale de anul acesta,aprecia, \n martie a.c., c` „schimbarea guvernului, în urma unor alegeri democraticecare vor avea loc, va finaliza transformarea Afganistanului, iar unul dintre principaleleobiective ale regimului afgan post-2014 va trebui s` fie reconcilierea na]ional`între diferitele grupuri etnice, precum [i între genera]ii“6. El opina, de asemenea,c` un rol important în securitatea [i stabilitatea intern` îl au rela]iile între]inutecu statele din jur: Pakistan, India, precum [i cu statele din Asia Central` [i din bazinulM`rii Caspice.

Resursele Afganistanului[i perspectiva unui nou viitorSUA au descoperit în Afganistan z`c`minte imense de resurse minerale

neexploatate, în valoare apreciat` de un trilion de dolari7 , resurse care ar putea marcadezvoltarea ]`rii, producând schimb`ri radicale în economia sa [i, probabil,

4 Summitul NATO de la Chicago, 2012.5 Pe site-ul http://www.acsummit.org/blog-ashraf-ghanis-vision-for-post-2014-afghanistan, accesat

la data de 12.12.2013.6 Declara]ia Dr. Ashraf Ghani, pe site-ul http://www.afghan-web.com/bios/spanta.html, accesat

la data de 20 martie 2014.7 Business 24, SUA au descoperit în Afganistan resurse care ar putea marca dezvoltarea ]`rii,

15 iunie 2010, pe site-ul http://www.business24.ro/international/pakistan/1476883, accesat la datade 14.02.2014.

92


[i în evolu]ia post-conflict. Resursele descoperite de fier, cupru, cobalt, aur[i metale folosite în industrie, precum [i litiul, despre a c`ror existen]` nu se [tia,sunt foarte mari, incluzând [i numeroase minerale care sunt crucialepentru dezvoltarea unei industrii moderne, resurse ce ar putea transformaAfganistanul într-unul din cele mai importante centre miniere din lume.Într-o not` intern` a Pentagonului8 se ar`ta c` Afganistanul ar putea deveni„Arabia Saudit` a litiului“, acesta fiind o materie prim` important` pentru fabricareabateriilor pentru calculatoare [i a dispozitivelor de tip BlackBerry. Singure doar,rezervele de litiu ar putea scoate Afganistanul din s`r`cia crunt` din prezent [i, teoretic,l-ar transforma într-o ]ar` mai bogat` decât toate statele est-europene intrate în UEcu ocazia ultimului val de integrare.

Afganistanul ar de]ine, potrivit estim`rilor guvernului britanic, resursede minereu de fier în valoare de 421 miliarde de dolari, cupru de 274 miliardede dolari, niobiu de 81 miliarde de dolari, cobalt de 51 miliarde de dolari [i aurde 25 miliarde de dolari. În acest sens, prim-ministrul David Cameron anun]adeja investi]ii de peste 10 milioane de lire sterline pentru urm`torii trei ani9.Generalul american David Petraeus afirma c` „...este un poten]ial absolut uria[ aici.Practic, aceast` ]ar` st` pe comori“10, încât speciali[tii din domeniu considerauc` ar putea fi atra[i numero[i investitori, ceea ce ar conduce la crearea multor locuride munc`. Aceste depozite de minerale sunt r`spândite pe întreg teritoriul ]`rii,inclusiv în partea de sud [i de est a ]`rii, zone marcate de lupte intenseîmpotriva insurgen]ilor talibani. O alt` bog`]ie neexploatat` a Afganistanuluieste reprezentat` de rezervele de petrol situate în provinciile Sari Pui [i Faryab,din nord-estul ]`rii, zon` cunoscut` sub numele de Bazinul Amu Darya.Estimarea arat` c` aici exist` resurse în valoare de aproximativ 87 de milioanede barili de petrol.

În anul 2004, geologii americani trimi[i în Afganistan ca parte a unei echipede reconstruc]ie au descoperit o serie de h`r]i în depozitul Oficiului Geologic Afgandin Kabul. La o prim` evaluare, h`r]ile prezentau date noi asupra z`c`mintelorminerale ale ]`rii. Echipa american` a aflat, ulterior, c` datele au fost colectatede c`tre exper]ii minieri ru[i deta[ati aici în perioada ocupa]iei sovieticea Afganistanului. În graba retragerii din anul 1989, toate h`r]ile [i materialeleîntocmite de speciali[tii ru[i au fost abandonate. În timpul haosului anilor ’90,

8 Comunicat redat de New York Times, 2010, pe site-ul http://www.business24.ro/international/pakistan/ 1476883, accesat la data de 14.02.2014.

9 Declara]ia prim-ministrului britanic David Cameron, Comunicat BBC, 7 martie 2013, citat de voanews.ro,accesat la data de 29.01.2014.

10 Declara]ia generalului David H. Petraeus, 2010, pe site-ul http://www.descopera.ro/cultura/7126569-comoara-din-afganistan-adevaratul-motiv-al-invaziei-americane, accesat la data de 23.02.2014.


93

când Afganistanul a fost m`cinat de nesfâr[ite r`zboaie civile [i de regimuldraconic al talibanilor, un mic grup de geologi afgani a reu[it s` protejeze h`r]ile,ascunzându-le în propriile case. Geologii afgani au returnat h`r]ile g`site OficiuluiGeologic Afgan doar dup` invazia american` [i r`sturnarea regimului talibandin anul 2001. În anul 1983, în Mun]ii Khwaja Rawash, situa]i la nord de Kabul,exper]ii sovietici erau în extaz: identificaser` unul dintre cele mai mari z`c`mintede uraniu din lume. În anul 2009, americanii descoperiser` c` Afganistanulmai de]inea depozite similare de uraniu în Koh Mir Daoud, lâng` Herat [i la Kharkiz,în provincia Kandahar.

În loc s` aduc` mult sperata pace [i prosperitate, noile bog`]ii naturalepot determina talibanii s` se angajeze cu [i mai mult` furie în lupt`, având înc`un motiv s` fac` tot posibilul pentru recâ[tigarea controlului asupra Afganistanului.Corup]ia, care se afla deja pe un trend ascendent în rândul membrilor guvernuluiKarzai, risc` s` fie alimentat` din plin de tenta]ia uria[` a noilor bog`]ii.

*„Victoria poate fi creat`...“

Sun-Tzu11

Afganistanul de ast`zi are un nou orizont, acela al unei ]`ri „normale“,cu o via]` politic` bazat` pe alegeri libere, democratice, cu respectul acordattuturor grupurilor etnice [i în mod special femeilor. Obiectivul principaleste construirea unui viitor f`r` insurgen]i, f`r` lupte interne, s`r`cie,foamete, droguri. Un pas important a fost capturarea liderului al-Qaeda,Osama bin-Laden, la data de 2 mai 2011, în urma a 10 ani de c`ut`ri din parteacoali]iei interna]ionale [i în mod special din partea americanilor, eliminându-se,astfel, inamicul public num`rul 1 al SUA.

Regimul taliban a apus demult, a fost adoptat` o nou` constitu]ie, au avut localegeri libere, [colile au reintrat în normal, ca [i autorit`]ile locale, infrastructuraaproape inexistent` a început s` se dezvolte, s`n`tatea public` se pune, treptat,pe picioare. Pe alocuri, trecutul î[i arat` totu[i fa]a pe întinderile aride ale ]`rii:ignoran]a, subdezvoltarea [i analfabetismul cronic, lipsa apei [i a condi]iilorde igien` elementare, rata crescut` a mortalit`]ii infantile, victimele tot mai numeroasedin rândul popula]iei [i al militarilor din coali]ia multina]ional`, s`r`cia [i teamaomului de rând pentru ziua de mâine. Exist` [i azi mul]i sceptici privind reu[itaac]iunilor comunit`]ii interna]ionale în lupta cu ceea ce a reprezentat regimul

11 Sun-Tzu, Arta r`zboiului, traduc`tori Laura-Anca Parepa, Ioan Parepa, Editura Dacoromân`,Bucure[ti, 2012.

94


fundamentalist taliban [i urm`rile acestui regim, aceast` opinie fiind împ`rt`[it`mai ales în zonele rurale, unde lipsa de educa]ie î[i spune cuvântul.

Cu toate eforturile depuse de coali]ie, în ciuda asisten]ei politice, militare[i financiare interna]ionale semnificative, a ac]iunii echipelor de reconstruc]ieprovincial`, larga r`spândire în mediul rural a culturilor produc`toare de opiu– moartea alb`, ce macin` popula]ia autohton` [i mondial`, re]eaua întins`ca o pânz` de pìanjen peste ]ar` a narcotrafican]ilor [i a crimei organizatedomin` înc` zone întinse din aceast` ]ar`.

Comunitatea interna]ional` va trebui s` ac]ioneze în a[a fel, încât s` nu abandonezeacest col] de lume. Experien]a oferit` de evolu]ia situa]iei create în urma retrageriisovietice [i nep`sarea lumii libere trebuie s` fie o lec]ie înv`]at` pentru întreagacomunitate interna]ional`. Exploatarea resurselor minerale, nou descoperite[i deosebit de valoroase, a adus deja investitori în zon`, vorbim de companiichineze sau indiene care au semnat contracte cu guvernul afgan. SUA, ca lideral campaniei antitalibane în Afganistan [i principalul contributor la schimb`riledin societatea afgan` a ultimului deceniu, au, de asemenea, interese deosebiteîn exploatarea acestor bog`]ii inestimabile ale Afganistanului. Nici Rusia nu este strìn`de interesul în zon`, precum [i multe alte ]`ri cu putere economic` semnificativ`.Sunt deja destule voci din rândul guvernului afgan care sper` la o nou` via]`pentru aceast` ]ar`, ca urmare a exploat`rii bog`]iilor descoperite în subsolul ]`rii.

Este, oare, posibil ca Afganistanul s` fie un miracol al dezvolt`rii economiceca urmare a resurselor de]inute? S` fie, oare, posibil ca aceast` ]ar` s` devinò „Arabie Saudit` a litiului...“, a[a cum afirma un raport al Pentagonului?Istoria va demonstra dac` va fi a[a. Tot istoria r`mâne s` ne demonstrezedac` Afganistanul va reu[i s` se rup` de aceast` perioad` a r`zboiului, o perioad`lung` de suferin]e [i dezastre. Important este c` acest r`zboi va avea un sfâr[it,care va ilustra succesul ONU, al misiunii ISAF, al PRT-urilor, al activit`]iituturor ONG-urilor, prin care lumea civilizat` va triumfa asupra fundamentalismuluitaliban [i a celulelor teroriste.

Alegerile preziden]iale care au avut loc anul acesta, în luna aprilie, sunt o dovadà progreselor realizate în aceast` ]ar`, transferul pa[nic al puterii c`tre un nou guvernarat` lumii libere c` acest popor a reu[it s` îngroape securea r`zboiului[i c` este decis s` continue pe calea dezvolt`rii economice a ]`rii, manifestândîn]elegere [i consens între grupurile etnice, respectând drepturile omului[i, în mod special, pe cele ale femeilor.

Senatorii americani Carl Levin [i Jack Reed au scris, în anul 2011,c`: „Acum 30 de ani, Statele Unite au ac]ionat pentru a-i ajuta pe afganis`-[i redobândeasc` ]ara de la invadatorii sovietici. Dup` plecarea for]elor sovietice,


95

am declarat victorie [i am uitat s`-i ajut`m pe afgani s` construiasc` o ]ar` stabil`cu for]e de securitate reale. La 11 septembrie 2001, am descoperit consecin]ele tragicepe care le poate avea lipsa unei astfel de aten]ii. Aceasta este o lec]ie pe care nu ne permitems` o înv`]`m din nou“. Printr-un sprijin acordat de SUA [i NATO dincolo de tranzi]ie,parteneriatul de dup` 2014 va fi esen]ial pentru a evita repetarea gre[elilor din trecut.

Fostul lider sovietic Mihail Gorbaciov, a c`rui perioad` la conducerea URSSa fost marcat` de e[ecul militar din Afganistan, spunea c` o victorie a NATOîn Afganistan este imposibil`. Gorbaciov a scos trupele sovietice din Afganistan,dup` un r`zboi lung de 10 ani, care s-a încheiat într-un impas în anul 1989. O alternativ`la decizia sa ar fi fost „un nou Vietnam“12. El a declarat, în noiembrie 2010,pentru BBC c` pre[edintele Barack Obama a avut dreptate în stabilireaunui termen limit` pentru a începe scoaterea trupelor din Afganistan, indiferentde „cât de greu este“.

O zical`, pe care mul]i au înv`]at-o dup` amare experien]e, spune: „Po]i s` închiriezioricând un afgan, dar nu-l po]i cump`ra niciodat`“13.

12 Declara]ia lui Mihail Gorbaciov, conform Voice of America, noiembrie 2010, 1 p., pe site-ulhttp://www.voanews.com/, accesat la data de 02.02.2014.

13 Edward Girardet, Afganistan între r`zboi [i pace, în Revista National Geographic, noiembrie 2003,pe site-ul http://www.natgeo.ro/locuri-si-oameni/tari-in-actualitate/9249-afganistan-intre-razboi-si-pace,accesat la data de 02.02.2014.

96


CONSIDERA}II PRIVIND POTEN}IALE ÎNTREBUIN}QRIALE SISTEMELOR DE APQRARE DE TIP AEGIS

ÎMPOTRIVA RACHETELOR BALISTICE (I)General-locotenent (r.) dr. Niculae TABARCIA

În continuarea aspectelor prezentate în articolele precedente, voi analizacâteva variante de întrebuin]are a interceptorilor de tip SM3.

The main advantage of Aegissystems, compared with the GroundBased Interceptors (GBI), is givenby their mobility, as they are more suitablefor countering the current ballisticmissiles threats whose range is notbigger than 3 500 km.

As far as the deployment of Aegissystems, using SM3 interceptors, alongthe Eastern and Western coastsof the USA is concerned, in the author’so p i n i o n , t h e y c o u l d c o m b a tthe intercontinental ballistic missileslaunched from anywhere in Russiaor from anywhere on the globe.

Keywords: Aegis; interceptor;European Phased Adaptive Approach;Deveselu

Varianta 1: capabilit`]ile sistemelor Aegisprin dislocare de-a lungul coastelor SUA

Avantajul principal al sistemelor Aegis,comparativ cu interceptorii balistici cu bazala sol (GBI), este dat de mobilitate, ele fiindmult mai potrivite pentru contracararea amenin]`riloractuale cu rachete balistice a c`ror raz` de ac]iunenu este mai mare de 3 500 km. Prin dislocareîn caz de nevoie, arhitectura realizat` cu sistemeleAegis poate fi configurat` astfel încât s` r`spund`oricând unei amenin]`ri de acest tip.

Luând în considerare cazul disloc`riisistemelor Aegis, purt`toare ale interceptorilorSM3, de-a lungul coastelor estice [i vestice ale SUA,acestea ar putea combate rachetele balistice

intercontinentale (RBI) lansate de oriunde de pe teritoriul Rusiei sau din oricealt` zon` a globului. Cazul cel mai defavorabil ar fi când RBI ar avea o traiectoriecât mai scurt` [i, implicit, un timp de zbor minim (RBI lansate din NV Rusiei– batalionul de SS-25 de la Vypolzovo – 8 000 km), c`tre centrul SUA,

General-locotenent (r.) dr. Niculae Tabarcia – fost consilier al [efului Statului Major General,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.


97

caz în care distan]ele ce ar trebui parcurse de interceptori SM3 dispu[ide-a lungul coastelor ar fi de aproximativ 2 000 km1.

Folosind legile lui Keppler, pentru calculul zonelor de nimicire se ob]in,pentru diferite viteze ale vehiculului de lovire la desprinderea de ultimul etajmotor rachet`, distan]ele maxime de combatere prezentate în tabelul 1.

Tabelul 1

Pe baza acestor valori se pot desprinde câteva concluzii:• pentru o traiectorie a unei rachete balistice c`tre centrul SUA (2 000 km

distan]` de litoral), interceptori tip SM3, dispu[i de-a lungul coastelor,pot realiza interceptarea dac` viteza acestora este de minimum 4 km/s,vitez` ce este preconizat a fi atins` de interceptorii SM3 block IIA(ace[tia sunt înc` neopera]ionali);

• timpul de decizie ar trebui s` fie de maximum 13 minute (25 de minutetzbor al rachetei balistice – 12 minute tzbor al interceptorului); considerând timpul de zboraccelerat al rachetei balistice de 2 minute, timpul suplimentar pân` la careracheta balistic` intr` în posibilit`]ile de detec]ie a radarului de avertizaretimpurie de la Flyingadales – UK de 1 minut (moment de la care este dep`[it`limitarea dat` de curbura p`mântului), dup` care ar r`mâne un timpde aproximativ 10 minute, suficient pentru stabilirea traiectoriei, estimareazonei ]int` [i luarea deciziei privind interceptorul optim.

Alte loca]ii de lansare de pe teritoriul Rusiei ar pune probleme mai micide combatere pentru interceptorii de tip SM3 block II, datorit` timpului mai marede zbor al rachetei balistice [i, implicit, a timpului la dispozi]ie mai marepentru combaterea acesteia.

Dac` RBI ar fi lansate pe o traiectorie mai înalt`, în încercarea de a limitasau evita posibilitatea de interceptare cu SM3 block II, acestea ar fi mai u[orde comb`tut cu interceptori de tip GBI disloca]i în Alaska [i California, datorit` timpuluimai mare de zbor al rachetei balistice pe aceste traiectorii.

1 Yousaf Butt, Theodore Postol, Upsetting the Reset: The Technical Basis of Russian ConcernOver NATO Missile Defense, Special Report No. 1, septembrie 2011, p. 22, pe site-ul www.FAS.org.

98


Se poate, astfel, concluziona c`, prin dislocarea, de-a lungul coastelor SUA,a sistemelor Aegis purt`toare a interceptorilor SM3 block II, acestea ar putea angajaRBI lansate de pe teritoriul Rusiei, în principal cele cu traiectorii medii [i joase,cele cu traiectorii înalte putând fi angajate cu interceptori de tip GBI, ceea ce nu înseamn`îns`, a[a cum voi ar`ta ulterior, garantarea succesului [i realizarea unei protec]ii complete.

Varianta 2: capabilit`]ile componentei US MD European PhasedAdaptive Approach

În cazul US MD EPAA faza I, sistemele Aegis dislocate pentru ap`rarea Europeiîmpotriva amenin]`rilor RBRM [i RBRI din Iran folosesc interceptori de tipSM3 block IA, a c`ror distan]` maxim` de ac]iune este de aproximativ 600 km[i care necesit` o dislocare ca cea din figura 1, adic` 6 sisteme Aegis dislocateîn Marea Mediteran`, Marea Neagr`, Marea Baltic` [i Canalul Mânecii/Marea Nordului.

Figura 1: Evolu]ia la SM3 block II va m`ri zona ap`rat`[i va permite utilizarea de mai pu]ine nave Aegis2

Odat` cu introducerea în serviciu a interceptorilor SM3 block II, cu o raz`de ac]iune de aproximativ 1 500 km, se poate realiza ap`rarea Europeicu doar 2 sisteme Aegis dispuse în Marea Neagr` [i \n Marea Mediteran`. Limit`rileimpuse prin Conven]ia de la Montreux, în vigoare din 1936, nu permit îns` sta]ionareaunei nave a unei ]`ri care nu are ie[ire la Marea Neagr` mai mult de 21 de zileconsecutive3. Aceast` constrângere va fi eliminat` în faza a II-a EPAA,prin opera]ionalizarea în loca]ia Deveselu a interceptorilor de tip SM3 IB [i credemc` avem astfel un r`spuns, chiar [i par]ial, de ce este necesar` o loca]ie terestr`.

2 Norman Friedman, Afloat and Ashore: Aegis BMD Follows an Adaptive Course, în Jane’s NavyInternational, vol. 116, nr. 7, septembrie 2011, pp. 32-39.

3 Pentru detalii despre Conven]ia de la Montreux, vezi www.ntip.navy.mil/montreux_convention.shtml.


99

De asemenea, o analiz` privind zona de ap`rat de o anumit` arhitectur`de sisteme de ap`rare împotriva rachetelor balistice ]ine cont [i de posibilitateade combatere a rachetei balistice cât mai devreme în evolu]ia acesteia pe traiectorie(conceptul de „early intercept“). Principalul avantaj în acest caz este realizareaunei combateri de tipul trage – evaluare rezultat – trage (SAS: Shoot – Asses – Shoot).

Astfel, dac` lansarea unui interceptor împotriva unei rachete balisticese realizeaz` devreme, se poate face o estimare a rezultatului primei angaj`ri[i lansarea unui alt interceptor numai dac` mai este nevoie. Se poate realiza,astfel, o diminuare a costurilor ap`r`rii prin reducerea num`rului de interceptorinecesari pentru angajarea [i distrugerea ]intei. Un mare câ[tig al acestei intercept`rirealizat` cât mai devreme pe timpul evolu]iei rachetei balistice ]int` este dat[i de contracararea armei ofensive (racheta balistic`) înainte de lansareaînc`rc`turii/înc`rc`turilor de lupt` [i contram`surilor electronice (]inte false).Luând în calcul date cunoscute despre rachetele balistice de origine american`,rus`, dar [i ale altor state, acest interval este considerat a fi de pân` la 100 sde la momentul termin`rii func]ion`rii ultimului etaj motor rachet`4.

Analizând capabilit`]ile European Phased Adaptive Approach [i din aceast`perspectiv`, în faza a II-a, zona de ap`rat cu 3 sisteme Aegis [i un site terestruîn România cu interceptori SM3 block I (vitez` – 3,3 km/s), arat` ca în figura 2.

A[a cum se vede din figura 2, condi]ia de interceptare în intervalul de 100 sdup` terminarea func]ion`rii motoarelor rachetei balistice nu poate fi îndeplinit`cu acest tip de interceptori (culoarea mov). Totu[i, ap`rarea întregii zone pe traiectoriacoborâtoare a rachetei balistice este posibil`, ba mai mult, chiar [i mici zone cu SAS,în spatele loca]iilor interceptorilor (culoarea verde).

În faza a III-a a EPAA, cu 3 sisteme Aegis cu SM3 block I [i un site în Româniacu interceptor SM3 block II (vitez`>5 km/s), zonele ap`rate devin cele din figura 3.

A[a cum se vede din figur`, condi]ia de interceptare în intervalul de 100 sdup` terminarea func]ion`rii motoarelor rachetei balistice nu poate fi îndeplinit`nici cu acest tip de interceptori (culoarea mov). Totu[i, ap`rarea întregii zoneeste posibil` [i mai mult decât atât, cu mari zone SAS, datorit` vitezei mai maria interceptorului de pe uscat (culoarea verde).

Deosebit de important pentru SUA este faptul c` dislocarea, în cadrul EuropeanPhased Adaptive Approach, de sisteme de interceptare a rachetelor balisticepe teritoriul Europei prezint` avantajul considerabil c` o interceptare cât mai devreme

4 Studiu al Defence Science Board (comitet federal cu rol de consiliere a Secretarului de statpe probleme de ap`rare al SUA), Science and Technology Issues of Early Intercept Ballistic Missile DefenseFeasibility, Departamentul american al Ap`r`rii, septembrie 2011, pe site-ul www.acq.osd.mil/dsb/reports/ADA552472.pdfla www.acq.osd.mil/dsb/reports/ADA552472.pdf.

100


a RBI lansate din Rusia sau Iran, cu traiectorii deasupra Europei, ar permiteo prim` combatere a acestora prin componentele EPAA, o evaluare a rezultatuluiangaj`rii [i, eventual ulterior, o reangajare cu GBI disloca]i pe teritoriul SUA.Cu alte cuvinte, s-ar realiza o ap`rare avansat` înc` din primele faze ale unui atac[i, mai ales, în afara teritoriului [i spa]iului aerian al SUA, ceea ce explic`, cred,în suficient` m`sur`, interesul SUA pentru dezvoltarea acestui program.

Luând în considerare strict din punctul de vedere al geometriei traiectorieiRBI cu lansare din Orientul Mijlociu c`tre SUA (aceste traiectorii ar traversa Europaprin nord), combaterea cu interceptori disloca]i în Europa ar permite evaluarearezultatului angaj`rii înainte de lansarea unui interceptor GBI de pe teritoriul SUA,fapt care, în plus, duce la o diminuare semnificativ` a costurilor (cost estimatGBI/SM3 block II = 4,5:1), la care s-ar ad`uga evitarea complet` a risculuica pe teritoriul SUA s` cad` fragmente (debris) rezultate în urma combaterii.În acest fel ar putea fi justificat` alegerea Poloniei pentru o a doua loca]ie terestr`începând cu etapa a III-a a European Phased Adaptive Approach. Totu[i, trebuie subliniat

Figura 2: Zona ap`rat` a Europei în faza a II-a a EPAA, 3 sisteme Aegis[i un site în România cu interceptor SM3 block I (vitez` = 3,3 km/s)


101

Figura 3: Zona ap`rat` a Europei în faza a III-a a EPAA, cu 3 sisteme Aegis block I[i un site în România cu interceptor SM3 block II (vitez`>5 km/s)

c` zona de nimicire a interceptorilor chiar [i SM3 block II ar permite o astfelde angajare timpurie doar pentru RBI cu traiectorii mai scurte [i joase,care ar avea ca ]int` NE SUA (figura 4) [i nu întreg teritoriul.

A[adar, loca]iile terestre din România [i respectiv Polonia, al`turi de sistemeleAegis de pe navele dislocate în Marea Neagr`, Marea Mediteran`, Marea Baltic`[i Atlantic, ar constitui, pe lâng` ap`rarea Europei, [i un prim aliniament de ap`rarea SUA pentru atacurile purtate în special cu RBRM, dar [i pentru cele purtatecu RBRI cu traiectorii mai joase care ar permite în principal:

• evaluarea primelor trageri cu interceptori de tipul SM3 block I[i block II;

• repetarea tragerilor cu interceptori GBI dac` rezultatul ini]ialar fi nesatisf`c`tor, costurile fiind, de aceast` dat`, de 4,5 ori mai mari;

• evitarea efectelor secundare pe care le-ar putea cauza fenomenul de debriscare s-ar produce în afara teritoriului SUA.

102


Teoretic, pentru a se putea realiza combaterea RBI în scopul ap`r`rii SUA,cu interceptori din loca]iile terestre din Europa, în traiectoriile acestorac`tre întreg teritoriul SUA, ar fi necesar un interceptor cu o vitez` cu 40% mai maredecât cea preconizat` pentru SM3 block II în cele dou` loca]ii terestre în România[i în Polonia, ipotez` care, la momentul de fa]` cel pu]in, nu face parte din planurilede dezvoltare [i implementare ale EPAA. S-ar realiza, astfel, o zon` de nimiciremai mare [i mai înalt` ce ar permite intersectarea tuturor posibilelor traiectoriiRBI având ca ]int` SUA (figura 5).

Figura 4: Contribu]ia componentelor EPAA la ap`rarea teritoriului SUAcu interceptor SM3 block II

Figura 5: Contribu]ia componentelor EPAA la ap`rarea teritoriului SUAcu interceptor cu 40% mai rapid decât preconizata versiune SM3 block II

în cele 2 loca]ii din România [i Polonia

*|n num`rul viitor al revistei, autorul va prezenta capabilit`]ile componentei US MD EPAA

din Rom#nia.

103

MANAGEMENTUL SPECTRULUIDE FRECVEN}E RADIO

ÎN ARMATA ROMÂNIEI (II)Colonel dr. Liviu-Viorel BÎRSAN

Colonel dr. Liviu-Viorel Bîrsan – [eful Agen]iei Militare pentru Managementul Frecven]elor Radio,Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

14 Printre cele mai importante amintesc: s-au instalat echipamente la bordul avioanelor [i au fost realizateleg`turi cu acestea de la sta]iile dispuse la sol; instalarea de sta]ii pentru leg`tura la mare distan]`;constituirea specialit`]ii radiogoniometrie (birou în cadrul Serviciului t.f.f ) – la sfâr[itul anului 1917existau 5 posturi radiogoniometrice în func]iune (n.a.).

15 Pe timpul primului conflict mondial, pentru men]inerea leg`turii cu unitatea de baz`, tanchi[tiiaveau cu ei porumbei c`l`tori, utiliza]i pentru a transmite mesaje prin care comunicau unde au ajunsori dac`/unde s-a defectat mijlocul de lupt`, solicitarea de sprijin, terminarea muni]iei etc. (n.a.).

L a sfâr[itul primului conflict mondial,România [i armata sa au înregistratunele progrese în ceea ce prive[te

cunoa[terea domeniului radiocomunica]iilor,consolid`rii unor structuri cu responsabilit`]iîn domeniu, dar mai ales din punctul de vedereal dot`rii cu echipamente [i al modului de utilizarea unor noi servicii14.

Dup` Primul R`zboi Mondial, au fost trasemulte concluzii care au influen]at viitorul telegrafieif`r` fir. Astfel, ap`ruser` noi mijloace de lupt`,ca avionul [i tancul15, care aveau nevoie de comunica]iif`r` fir atât pentru leg`tura cu punctele de comand`,cât [i între ele, pentru coordonarea ac]iunilorde lupt`. S-a eviden]iat faptul c` leg`tura cu unit`]ilecare treceau la ofensiv`, dar [i schimbareadirec]iilor de înaintare nu se puteau realizadecât prin radio.

Between 1920 and 1940,the organisation of the operating modein signal units in the Romanianmilitary, regarding the use of radiofrequencies, was mainly theoretical,t h r ough book s and a r t i c l e s .These addressed the CommunicationsPlan and the CommunicationsOrder, which contained tableswith characteristics of radio stations,encryption and decryption tables.

Because i t was found thatthe procurement of communicationsequipment was not done in a coordinatedmanner, each branch and serviceimporting the means it consideredappropriate, the CommunicationsCommission, as a specialised body,was established in February 1926,in order to provide the electromagneticcompatibility in the Armed forces.

Keywords: electromagnetic field;Marconi; radio communications;telegraphy

104


Progresele tehnologice în domeniul telecomunica]iilor radio pe timpul r`zboiului[i în perioada imediat urm`toare au fost însemnate. Apare [i se perfec]ioneaz`tubul electronic, a c`rui utilizare duce la eliminarea emi]`torului cu scânteie.Aparatura de emisie/recep]ie f`r` fir î[i reduce volumul, tensiunile de lucru scad,bateriile se reduc în gabarit, iar prin utilizarea triodei ca element generatorde unde electromagnetice s-a putut cre[te frecven]a de lucru la emisie;toate aceste modific`ri permit montarea echipamentelor pe avioane, tancurisau s` fie purtat` în spate de militari. Tot acum, apare radioul public[i se fac experimente care vor duce la inventarea televiziunii. Se sim]ea nevoiaunor noi reglement`ri pe plan mondial.

În acest context, se întrune[te o nou` conferin]` interna]ional` pe problemede radiotelegrafie, care are loc la Washington, în 1927. La conferin]` particip`delega]ii din 78 de ]`ri, printre care [i România16, care reiau problemele r`maseîn suspensie la activitatea anterioar` sau analizeaz` [i caut` solu]ii pentru aspectelede noutate generate de apari]ia radiodifuziunii17, instalarea aparaturii radiola bordul avioanelor ori reglementarea spectrului de frecven]e pân` la 3 MHz.

Astfel, regulamentul de serviciu se îmbun`t`]e[te prin introducerea articolelorcu caracter normativ, se definesc sta]iile ca fiind mobile, de bord [i de aeronav`,se clasific` undele ca modulate [i nemodulate, se introduce termenul de frecven]`nominal` în kilocicli pe secund` (kc/s) [i ecartul între frecven]ele de lucru.Apare pentru prima dat` Tabelul de alocare pe servicii în spectrul electromagnetic,cu limite de la 10 Kc/s la 60 Mc/s, iar serviciile men]ionate sunt: mobil, fix,radiodifuziune, radiofonie [i amator. Se atribuie indicative de apel pe ]`ri, Româniaavând indicative de la grupul CVA la CVZ, iar frecven]ele radio se împart pe zonegeografice: Europa [i alte regiuni. Se stabilesc frecven]e interna]ionale de pericol[i salvare în serviciul aero, 333 Kc/s [i 500 Kc/s în serviciul terestru [i naval.Tot acum, apare no]iunea de bruiaj între sta]ii.

La acest eveniment este creat Comitetul Interna]ional Consultativ Radio(CCIR) – organ echivalent cu cel pentru telegrafie, deja existent.

Urm`toarea conferin]` se desf`[oar` în anul 1932, la Madrid, unde se întrunescdelega]ii din 77 de ]`ri18; la aceea[i dat` [i tot la Madrid are loc [i conferin]a

16 Suntem reprezenta]i de George Cretziano, ambasadorul ]`rii noastre la Washington; acesta particip`ca ad-referendum, ceea ce semnific` faptul c` suntem reprezenta]i [i se poate semna Acordul Final (n.a.).

17 Prima demonstra]ie de radiodifuziune sonor` are loc în 1906, fiind efectuat` de c`tre inventatorulcanadian Reginald Fesseden. Organizarea emisiunilor regulate de radiodifuziune sonor` are locîncepând cu 1919-1920, în SUA [i URSS, în 1922 se realizeaz` emisiuni radiofonice în Anglia [i Fran]a,1923 în Germania, \n 1924 în Italia. În România, primele emisiuni au loc în anul 1925 (n.a.).

18 România este reprezentat` de inginerul Theodore T`n`sesco, de la Ministerul Comunica]iilor[i care era [i profesor la {coala Politehnic` Bucure[ti (n.a.).


105

pe probleme de telegrafie. Acesta este momentul în care cele dou` conferin]e,de telegraf [i de radiotelegraf se unesc [i se constituie Uniunea Interna]ional`de Telecomunica]ii19, organism care se va ocupa de aspectele specifice de radio,telegraf [i telefon [i se decide crearea a trei regulamente de radio, de telefonie[i de telegrafie. Noul regulament radio20 îl preia pe cel radiotelegrafic din 1927,îl îmbun`t`]e[te, apare un tabel cu reparti]ia frecven]elor pe servicii mai detaliat,dar apar [i notele de subsol cu aloc`ri care nu sunt cuprinse în tabel. Indicativelede apel ale României se schimb` [i devin de la YOA la YRZ.

Pân` la declan[area celui de al Doilea R`zboi Mondial, are loc la Cairo, în 1938,una dintre cele mai importante [i complexe Conferin]e a ITU, de fapt primacare întrune[te toate serviciile cunoscute – radio, telegraf, telefon, în prezen]adelega]iilor din 70 de ]`ri21. Din analiza Acordului Final al conferin]ei se poate desprindec` modific`rile importante au vizat limitarea utiliz`rii emi]`toarelor cu scânteie,atribuirea de frecven]e pentru rutele intercontinentale ale avia]iei civile, introducereaserviciului aeronautic de coresponden]` public`, apari]ia no]iunii de toleran]`la stabilitatea în frecven]` a emi]`toarelor, solicitarea de atenuare a armonicilorpurt`toarei emise [i introducerea no]iunii de l`rgime de band`. De asemenea,tabelul de frecven]e se completeaz` pân` la 200 Mc/s, se desemneaz` benzide frecven]e pentru cercetare spa]ial` pân` la 300 de Mc/s [i se atribuie benzide frecven]e pentru televiziune22. Se instituie obliga]ia pentru acele ]`ri care instaleaz`sta]ii fixe terestre, aeronautice sau de radiodifuziune s` le notifice la ITU.Se specific` l`rgimea de band`, ce poate fi ocupat` la emisie de un serviciu;de exemplu, telegrafia poate ocupa o band` egal` cu de dou` ori frecven]ade modula]ie, iar radiodifuziunea 15-20 Kc/s.

România î[i rezerv` dreptul de a utiliza sta]ia na]ional` de radiodifuziunedin banda 150-160 Kc/s, mai exact se men]ine frecven]a de emisie de 155 Kc/spentru emi]`torul instalat la Bod, iar indicativele interna]ionale de apel alocater`mân acelea[i, YOA-YRZ.

La nivel na]ional, între cele dou` r`zboaie, factorii militari [i civili de decizieau încercat, timid, s` ]in` pasul cu dezvoltarea telegrafiei f`r` fir, iar mai târziua radiocomunica]iilor. Putem men]iona faptul c`, în 1919, la ini]iativa

19 Prin telecomunica]ii se definea orice tip de transmisie, emisie [i recep]ie a semnalelor, imaginilor[i sunetelor sau a comunica]iilor de orice natur` efectuate prin cabluri radio ce trec prin orice sistemelectromagnetic.

20 Radio Regulation (n.a.).21 Delega]ia României a fost constituit` din 3 membri, condus` de ing. Theodore T`n`sesco.22 Prima televiziune a fost realizat` în Marea Britanie în 1926, urmat` de cea din SUA (1928),

Fran]a (1929) [i URSS (1934). În 1936, televiziunea era deja realitate, fiindc` Deutche Post a transmisîn direct unele faze de la Olimpiada de la Berlin. O perioada de înflorire a fost dup` 1950, când multedin ]`rile globului au realizat propriile televiziuni, având ca fundament industria de televizoare (n.a).

106


Ministerului de R`zboi, are loc o întâlnireîntre organele militare [i civile privind stabilireainstitu]iei unde s` func]ioneze departamentulcare s` conduc` activit`]ile telegrafiei f`r` fir.

De[i, ini]ial, comisia hot`râse ca departamentuls` se constituie, ca [i pân` în acel moment,la Ministerul de Interne, rezolu]ia ministruluide r`zboi , pus` pe re feratu l comis ie i 23,prin care solicita ca Serviciul Telegrafiei f`r` firs` fie la Ministerul Comunica]iilor, a fost realist`[i de perspectiv`. Astfel, în 1920 ia fiin]`Ministerul Comunica]iilor, care preia Direc]iaGeneral` a Po[telor, Telegrafelor [i Telefoanelorde la Ministerul de Interne.

Domeniul civil începe s` se organizeze [i s` înfiin]eze structuri de specialitate,în concordan]` cu reglement`rile conferin]elor interna]ionale [i ]inând contde evolu]ia echipamentelor radio. Astfel, în cadrul Direc]iei Generale PTTse constituie o direc]ie radiotehnic` (1926), devenit` ulterior de radiocomunica]ii(1929), iar prin acte normative specifice24 se reglementeaz` domeniul analizat.Pentru urm`rirea întregii activit`]i de radio [i radiodifuziune, înregistrarea[i controlul aparatelor din ]ar`, verificarea sistemelor aflate în serviciudac` func]ioneaz` conform parametrilor autoriza]i f`r` a produce perturba]iialtor sta]ii, se înfiin]eaz` prima structur` de monitorizare, în cadrul Direc]ieigenerale PTT, de nivel birou. Activitatea de control [i goniometrare a folosiriituturor mijloacelor radio trebuia s` se fac` de acord cu Marele Stat Major.

23 Rezolu]ia ministrului de r`zboi precizeaz`: „Proiectul este unilateral [i p`c`tuie[te c` nu se inspir`de mersul timpului. Nu putem pune institu]ii de stat sub controlul Ministerului de R`zboi... Lumea, în general,dup` acest mare [i crâncen r`zboi, este s`tul` de militarizare (...) Serviciul de T.F.F. trebuie s` depind`de un Minister al Comunica]iilor (...) Cum nu exist` înc`, trebuie depind` de Direc]ia General` a Po[telor[i Telegrafelor unde s` func]ioneze un Serviciu Special ce trebuie creat, [i acest serviciu s` aib` organulconsultativ, prev`zut de acest referat, în care Ministerul de R`zboi s` fie reprezentat prin delegat al trupelorde uscat [i de ap`. Armata care are ast`zi speciali[ti crea]i pe timpul r`zboiului, trebuie s` colaborezela organizarea [i conducerea serviciului, atât în interes general, cât [i în interesul... militar al opera]iunilorce se vor desf`[ura pe teritoriul ]`rii noastre în viitor..., astfel ca interesele militare s` fie pe deplin asigurate...“– conf. Arhivele Militare Române, fond Inspectoratul General al Geniului, dosar nr. 962, fila 293.

24 Legea pentru instalarea [i folosin]a sta]iunilor [i posturilor radiotelefonice, din anul 1925, reglementaprintre altele: exploatarea serviciului radioelectric, ob]inerea dreptului de a transmite sau recep]ionasemnale, imagini sau sunete, tipuri de sta]ii radioelectrice, statutul sta]iilor militare, modul de ob]inerea autoriza]iilor de lucru [.a. (n.a.).


107

Un rol important în dezvoltarea domeniului îl reprezint` introducereaîn România25 a serviciului de radiodifuziune, care consfin]e[te importan]a utiliz`riispectrului radio în zona civil` a aplica]iilor existente. Primele emisiuni radiofonicese realizau pe lungimea de und` de 401,6 m, din studioul de la sediul Societ`]iide radiodifuziune, unde era instalat [i postul de radio propriu-zis. Ulterior, activitateas-a diversificat, prin instalarea de noi posturi radio, cu parametri îmbun`t`]i]i,în 1929 la B`neasa, pe unde medii (lungimea de und` 364,5 m), în 1936 la Bod,lâng` Bra[ov, pe unde lungi (lungimea de und` 1 875 m), iar din 1940 un postpe unde ultrascurte; primul post de radio regional, Radio Moldova, a fost înfiin]atîn 1941, la Ia[i.

În armat`, ponderea [i importan]a echipamentelor radioelectrice ia amploare,structurile specializate adaptându-se [i evoluând în consecin]`. Astfel, Batalionulde specialit`]i se transform`, în 1919, în Regiment de specialit`]i, care avea în organic`un batalion de telegrafie f`r` fir. Regimentul de specialit`]i este denumit, în 1923,Regiment de transmisiuni, iar din 1928, Regimentul 1 transmisiuni, care aveaîn compunere un batalion telegrafie f`r` fir, cu o companie de telegrafie f`r` fir[i dou` companii gonio. În februarie 1932 se mai înfiin]eaz` Regimentele 2 [i 3transmisiuni [i Batalionul de transmisiuni de munte, iar din aprilie acela[i an,Brigada de transmisiuni, care avea în subordine cele 3 regimente [i batalionul.La acel moment, brigada era în subordinea Inspectoratului General al Geniului.În 1942, în plin conflict mondial, se înfiin]eaz` Comandamentul Transmisiunilor,de[i unit`]ile de transmisiuni erau pe front. Un pas important în evolu]ia importan]ei[i organiz`rii comunica]iilor radio [i, implicit, a managementului spectrului radiose realizeaz` în iulie 1943, când Comandamentul Transmisiunilor devine structur`subordonat` Marelui Stat Major din punctul de vedere al organiz`rii, mobiliz`rii[i instruc]iei, pentru celelalte aspecte r`mânând dependent de Subsecretariatulde Stat al Armatei de Uscat. Cu acest prilej, sunt preluate în subordine institu]iilede instruire [i înv`]`mânt pe linie de arm`, ca [i responsabilitatea privind aspectelede preg`tire tehnic` de la nivelul întregii armate. Pentru domeniul analizateste important de re]inut faptul c`, printre atribu]iile specifice, Serviciul transmisiunilorradio din cadrul Comandamentului Transmisiunilor r`spundea, în timp de pace,de reparti]ia lungimilor de und` la posturile t.f.f. ale diferitelor autorit`]i ale statului.

25 Postul na]ional de radio este inaugurat la 1 noiembrie 1928, ora 17.00, odat` cu transmitereamesajului „Alo, Alo, aici Radio Bucure[ti“, dup` trei ani de test`ri, îndeplinirea formalit`]ilor [i strângereafondurilor necesare (în noiembrie 1926 s-a deschis o subscrip]ie public`, iar Banca Na]ional` a completat,în ianuarie 1928, suma necesar`) (n.a.).

108


În perioada 1920-1940, organizarea modului de lucru la unit`]ile de transmisiuni,în partea ce prive[te utilizarea frecven]elor radio, se face doar teoretic, prin lucr`ri[i articole26. Se discut` de documente ca Planul de transmisiuni [i Ordinul

de transmisiuni, care s` con]in` anexe cu tabelecu caracteristici ale sta]iilor radio, tabele de cifrare[i decifrare etc.

Este de remarcat faptul c`, deoarecese constatase c` achizi ] ionarea tehnici ide transmisiuni nu se f`cea în mod coordonat,fiecare arm` [i serviciu aducând din importmijloacele pe care le considera corespunz`toare,pentru asigurarea compatibilit`]ii electro-magnetice la nivelul armatei s-a constituit,în februarie 1926, ca organ de specialitate,Comisia transmisiunilor27, care „va studiatoate cererile unit`]ilor [i serviciilor din armat`...pentru procurarea tipului de telegrafie [i telefonief`r` fir din punct de vedere tehnic, în special

al caracteristicilor pentru o coordonat` folosire pe câmpul de lupt`...“28. În con]inutulDeciziei ministeriale de înfiin]are se preciza c` niciun tip de aparat radio nu va puteafi procurat sau propus a se cump`ra f`r` ca prealabil s` fi fost studiat [i încercatde aceast` comisie.

Un element important în dezvoltarea culturii de specialitate l-a constituitpreg`tirea personalului care încadra sta]iile din dotare. Este de remarcat faptulc`, începând cu anii 1936-1937, pentru instruire se organizau re]ele radio, cu duratade pân` la 25 de zile, ocazie cu care se efectua trafic real, la distan]e apreciabile,între diferite e[aloane. Cu acest prilej, constatându-se c` se foloseau neautorizatanumite frecven]e radio, Serviciul radio din Marele Stat Major, structuracu responsabilit`]i în domeniu, a re]inut aten]ia Inspectoratului General al Geniuluic`, potrivit Conven]iei interna]ionale de telecomunica]ii de la Madrid, lungimilede und` rezervate avia]iei29, pentru asigurarea protec]iei avioanelor în zbor

26 Printre altele se pot nominaliza: Telegrafie [i telefonie f`r` fir, de comandor Bucholtzer (1926),Instruc]iuni provizorii asupra organiz`rii [i func]ion`rii leg`turii [i transmisiunilor în timp de r`zboi,colectiv condus de generalul Constantin Eliade (1927), Radiotelegrafie, de locotenent-colonelN. Tiberiu Petrescu (1928) (n.a.).

27 Era compus` din câte un delegat, de preferin]` specialist în telegrafie [i telefonie f`r` fir,de la Inspectoratele artileriei, avia]iei, marinei, infanteriei, direc]iei superioar` 11-a tehnic`, direc]ia 4-ageniu [i Marele Stat Major – conf. Monitorul Oastei, Partea regulamentar` nr. 4 din 1 martie 1926.

28 Monitorul Oastei, Partea regulamentar` nr. 4 din 1 martie 1926.29 900bm, 1b071bm, 1b153bm, 1b175bm, 53bm (n.a.).


109

[i dirijarea acestora, erau interzise [i „trebuiau a fi protejate de o band` de 9 Kc/snecesar` aparatelor de recep]ie utilizate de avia]ie“30.

Înzestrarea compani i lor de telegraf ie f`r` f ir cu tehnic` radios-a f`cut anevoios [i în insuficient cantitativ fa]` de nevoile [i dimensionarea armatei.Astfel, înc` din 1924 s-a ]inut o licita]ie pentru 14 sta]ii radio de tip Levy,care sosesc abia în 1927, iar în 1937 acestea deja sunt scoase din uz. Dup` 1931,se import` sta]ii radio de la firma Marconi [i pân` în 1938 se ajunge la aproximativ2 000 de sta]ii, care acopereau doar 40% din necesar.

Al Doilea R`zboi Mondial a g`sit Armata României cu aceast` zestre firav`de tehnic` radio în armat`, cu care se puteau asigura leg`turi radio doar de la e[alonularmat` c`tre divizii. Sta]iile radio din dotare aveau game de lucru [i func]ionaupe unde lungi, medii [i scurte. Pe durata r`zboiului [i, mai ales, în perioadacampaniei din Est, cu sprijin german, au fost realizate importuri [i s-au achizi]ionatsta]ii pentru armata dislocat` exclusiv pe front, care au acoperit doar nevoilepentru e[aloanele strategice [i pentru leg`tura cu unit`]ile de tancuri.

Ca documente de lucru relevante pentru domeniul analizat, pe timpulac]iunilor militare, la sta]iile radio se întocmea o schem` a leg`turilor radiope care se treceau [i frecven]ele de lucru în Kc/s sau metri, în func]ie de tipul[i panoul de comand` al sta]iei.

La nivelul armatei nu existau structuri specializate pentru managementulfrecven]elor radio, activitatea specific` realizându-se de c`tre cadrele care se ocupaucu organizarea transmiunilor radio. Pe timpul ac]iunilor militare au fost greut`]iîn asigurarea compatibilit`]ii electromagnetice [i a interoperabilit`]iiîntre echipamentele radioelectrice proprii [i dintre acestea cu cele apar]inândalia]ilor, având în vedere faptul c` dotarea era omogen`, sta]iile radio existenteavând parametri tehnici neuniformi, provenind de la furnizori diferi]i31.

Pe timpul ducerii ac]iunilor militare în campania din Est, odat` cu constituirea,în iulie 1942, a Comandamentului Transmisiunilor din compunerea Marelui CartierGeneral, problemele specifice managementului spectrului radio operativeerau gestionate de personalul care încadra Biroul Exploatare Radio [i ServiciulRadio Goniometrare Ascultare. Aspectele de colaborare cu partenerul germanse solu]ionau prin Conferin]e special desf`[urate, rezultatele fiind consemnate

30 Arhiva M.Ap.N., Inspectoratul General al Geniului, dosar inv. nr. 705/1936-1937, p. 346.31 Majoritatea sta]iilor radio din dotarea trupelor de uscat erau preponderent de fabrica]ie englez`

(Marconi), german` (Telefunken [i Lorentz), dar [i polonez` [i sârb`, iar pe avioane [i navele maritimeerau de provenien]` olandez`, englez` [i german` (n.a.).

110


în minute, documente care, printre altele, con]ineau [i elementele de coordonarepentru organizarea comunica]iilor radio32.

În perioada premerg`toare începerii [i pe timpul celui de al doilea conflictmondial, domeniul spectrului radio a cunoscut o efervescen]` deosebit`, cu implica]iiasupra evolu]iei serviciilor [i aplica]iilor specifice. Comunica]iile radio cunoscun salt impresionant odat` cu descoperirea tuburilor cu vid, a[a-numitele diode,triode, tetrode [i pentode, apoi a magnetronului [i tranzistorului, culminând cu apari]iacircuitelor integrate. Toate aceste descoperiri duc la noi utiliz`ri ale suportuluide transmitere, a câmpului electromagnetic. Trebuie re]inut faptul c`, în perioadaanalizat`, apar [i se dezvolt` noi sisteme de armamente sau categorii de tehnic`,cum sunt radarul, avionul, submarinul, tancul, racheta, dar [i televiziunea,comunica]iile spa]iale ori radioamatorismul33. Benzile de frecven]e radio

Figura 1: Divizia 11 Infanterie – Comandantul transmisiunilor –schema leg`turilor telefonice la data de 14 noiembrie 1944

32 Planul radio Sommerende (Sfâr[itul verii), întocmit la 5 noiembrie 1942 de M.C.G., E[alon 1,care prevedea leg`turile M.C.G. cu Marele Stat Major, marile unit`]i [i unit`]i de pe front, a fost întocmitîn urma unei conferin]e de stat major bilateral`, fiind o anex` a unui plan radio german mai dezvoltat– D. Cristea, Al O[ca, Transmisiunile – suport pentru conducerea militar` (1877-1947), Editura AÎSM,Bucure[ti, 2003, p. 224.

33 În România, în 1926 se înfiin]eaz` primul radioclub, iar în 1936 se constituie Asocia]ia amatorilorromâni de unde scurte (n.a.).


111

încep s` fie ocupate [i exploatate intens, putem spune chiar aglomerate.Poate ca niciodat` pân` atunci, între cele dou` r`zboaie, comunica]iile radiop`trund adânc în domeniul economic, în via]a de zi cu zi a oamenilor [i cap`t`noi utiliz`ri în armat`.

Un aspect important în domeniu [i consecin]` a dezvolt`rii f`r` precedenta avia]iei militare din timpul r`zboiului, care va provoca un salt calitativ [i cantitatival avia]iei civile dup` instaurarea p`cii, îl constituie înfiin]area, în cadrul Conven]ieide la Chicago din decembrie 1944, a International Civil Aviation Organization (ICAO).Scopul acestui demers a fost realizarea unui acord multilateral care s` reglementezedomeniul avia]iei civile la nivel mondial, inclusiv prin utilizarea armonizat`a benzilor de frecven]e radio alocate, document care s` r`spund` provoc`riloreconomice [i tehnologice ale erei post-r`zboiului, cerin]elor de siguran]`[i de eficacitate ale transportului aerian aflat în dezvoltare rapid`.

Dup` terminarea celei de a doua conflagra]ii mondiale, sunt reluate activit`]ilela nivel mondial [i regional privind reglementarea utiliz`rii spectrului radio,care urm`resc îndeaproape evolu]ia tehnologiilor din domeniu. În acest context,au loc [edin]e succesive [i, în 1947, la Conferin]a ]inut` la Atalanta, SUA, se înfiin]eaz`Comitetul Interna]ional de Înregistrare a Frecven]elor (IFRB) [i este adoptatun nou Regulament de Radiocomunica]ii, care se revizuie[te, succesiv, în 1959,1968, 1979 [i 1982. Un aspect important introdus în Regulamentul din 1947este împ`r]irea globului pe cele 3 zone de atribuire a benzilor de frecven]e,aspect valabil [i ast`zi. De asemenea, tot acum, s-a decis ca, începând cu anul 1948,Tabelul cu Aloc`ri al Benzilor de Frecven]e Radio elaborat în 1912 s` devin` obligatoriupentru toate ]`rile membre, iar sediul Uniunii Interna]ionale a Telecomunica]iilor– UIT a fost stabilit la Geneva.

În 1992, CCIR devine component` a UIT, redenumit UIT-R. UIT a continuatorganizarea de conferin]e mondiale de radiocomunica]ii, a[a-cunoscutele Conferin]eMondiale de Radiocomunica]ii/WRCs (World Radiocommunication Conferences),ultima având loc în 2012. România a participat la majoritatea conferin]elordesf`[urate, în cadrul delega]iei na]ionale fiind inclu[i [i speciali[ti militariîn domeniu.

Dup` cel de al Doilea R`zboi Mondial, România continu` s` adoptereglement`rile în domeniul radiocomunica]iilor, ale CCIR [i UIT.

La nivel na]ional, aspectele privind managementul spectrului radioerau gestionate de Ministerul Comunica]iilor [i Lucr`rilor Publice, la baza activit`]iifiind Conven]ia Interna]ional` a Telecomunica]iilor (Madrid 1932) [i RegulamentulRadiocomunca]iilor (Cairo 1938). Ulterior, în 1951, se constituie Ministerul Po[telor[i Telecomunica]iilor, care, printre alte atribu]ii, realizeaz` „politica Guvernuluiîn domeniul func]ion`rii (...) Radiocomunica]iilor, Radiofic`rii [i în domeniul func]ion`rii

112


[i dezvolt`rii instala]iilor de radiodifuziune“34. Acesta avea în compunere [i o Direc]ieGeneral` Radio, cu responsabilit`]i directe în domeniul analizat, [i care particip`cu speciali[ti în cadrul delega]iilor na]ionale la conferin]ele mondiale [i evenimenteleregionale organizate.

În perioada martie 1957 – decembrie 1965, atribu]iile specifice domeniuluisunt preluate de Direc]ia general` a telecomunica]iilor din Departamentul Po[telor[i Telecomunica]iilor, structur` creat` în cadrul noului Minister al Transporturilor[i Telecomunica]iilor. Dup` 1965, au urmat mai multe reorganiz`ri, responsabilit`]ileadministr`rii spectrului radio revenind, pe rând, structurilor specializatedin Ministerul Po[telor [i Telecomunica]iilor, apoi, din 1973, Serviciului frecven]e/Direc]ia general` a po[telor [i telecomunica]iilor din Ministerul Transporturilor[i Telecomunica]iilor. Dup` 1990, politica de utilizare a spectrului radio este stabilit`ca responsabilitate a Ministerului Comunica]iilor, care, în timp, a suferit modific`riîn titulatur`35; aspectele de administrare a acestei resurse au revenit, din 1991,Inspectoratului General al Radiocomunica]iilor36, structur` specializat`a administra]iei civile, iar din 2002, atribu]iile de reglementare sunt preluatede c`tre Autoritatea Na]ional` de Reglementare în Comunica]ii. În prezent,responsabilit`]ile pentru administrarea întregului spectru radio, ca [i cele de reglementaresunt îndeplinite de Autoritatea Na]ional` pentru Administrare [i Reglementareîn Comunica]ii, autoritate public` autonom` aflat` sub controlul Parlamentului României.

Aspectele de reglementare sunt realizate prin acte normative [i normede aplicare, urm`rindu-se aplicarea la nivel na]ional a Constitu]iei37 [i Conven]ieielaborate de UIT38, completate cu prevederile regulamentelor administrative,care reglementeaz` utilizarea telecomunica]iilor [i care stabilesc rela]iiîntre toate ]`rile membre, respectiv regulamentul telecomunica]iilor interna]ional[i regulamentul radiocomunica]iilor, a actelor finale ale conferin]elor mondialede radiocomunica]ii [i documentelor conexe.

34 Art. 1 din Hot`rârea Consiliului de Mini[tri nr. 294 din 10 aprilie 1951 (n.a.).35 Ulterior, devenit Ministerul Comunica]iilor [i Tehnologiei Informa]iei; în prezent, Ministerul

pentru Societatea Informa]ional` (n.a.).36 {i aceast` institu]ie a suferit reorganiz`ri [i resubordon`ri, devenind, succesiv, Inspectoratul General

al Comunica]iilor, din 2002 Inspectoratul General pentru Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, institu]ieaflat` în subordinea ministerului de resort; în 2007 fuzioneaz` cu Autoritatea Na]ional` pentru Reglementareîn Comunica]ii [i Tehnologia Informa]iei, pentru ca, în 2008, s` devin` Autoritatea Na]ional`pentru Comunica]ii, institu]ie aflat` în subordinea Guvernului. Din 2009, prin reorganizare, devine AutoritateaNa]ional` pentru Administrare [i Reglementare în Comunica]ii, actualul ANCOM (n.a.).

37 În caz de divergen]` între o dispozi]ie a Constitu]iei [i o dispozi]ie a Conven]iei sau a regulamenteloradministrative, prevaleaz` Constitu]ia, iar în caz de divergen]` între o dispozi]ie a Conven]iei [i o dispozi]iea regulamentelor administrative, prevaleaz` Conven]ia (n.a.).

38 În România intrate în vigoare prin Legea nr. 76 din 8 noiembrie 1993, privind ratificarea Constitu]iei[i a Conven]iei Uniunii Interna]ionale a Telecomunica]iilor semnate la Geneva la 22 decembrie 1992 (n.a.).


113

În 199839, se elaboreaz` primul Tabel na]ional de atribuire a benzilorde frecven]e radio – TNABF, document deosebit de important pentru administrareaspectrului radio, care stabile[te, printre altele, modul de reparti]ie a spectrului radio,categorii de utilizatori, tipuri de servicii [i aplica]ii care sunt admise [i eviden]iaz`excep]ii în utilizare; a reprezentat munca în comun a tuturor institu]iilorcu responsabilit`]i în gestionarea spectrului din România, acest documentfiind revizuit, succesiv, în 2003, 2009 [i 2010. O contribu]ie semnificativ`în elaborarea acestui document na]ional a avut-o colonelul ing. Nicolae Sp`taru,reprezentantul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în Comisia Interdepartamental`de Radiocomunica]ii, personalitate recunoscut` în domeniu40.

La nivel de structur` interdepartamental` de lucru, pentru asistarea autorit`]iina]ionale în activitatea de administrare a spectrului de frecven]e radio [i de coordonarela nivel na]ional a gestion`rii spectrului de frecven]e radio, în vederea asigur`riiunei utiliz`rii ra]ionale [i eficiente a acestuia, continu`41 func]ionarea unei comisiiunde sunt reprezentate institu]iile cu responsabilit`]i în gestionarea acestei resurse,care a suferit unele modific`ri de denumire, de la Comisia Superioar`de Radiocomunica]ii, înainte de 1990, la Comisia Interdepartamental`pentru Radiocomunica]ii, ast`zi.

În armat`, Comandamentul Transmisiunilor – structura cu responsabilit`]iprivind managementul frecven]elor radio – este desfiin]at în 1945, transformându-seîn Brigada de transmisiuni, care, în 1949, redevine Comandamentul TransmisiunilorArmatei. Comandamentul prime[te, în 1951, denumirea de ComandamentulTrupelor de Transmisiuni (CTT), care, dup` mai multe transform`ri, devine, în 1994,Comandamentul Transmisiunilor, Informaticii [i Electronicii, pentru ca, din 1997,s` fie redenumit Comandamentul Comunica]iilor [i Informaticii, titulatur`pe care o de]ine [i în prezent.

Transmisioni[tii militari r`mân aproape de colegii lor civili [i colaboreaz`pentru dispunerea în benzile de frecven]e a echipamentelor specifice pentru a se putealucra f`r` perturba]ii reciproce. Înc` de la reînfiin]area sa, ComandamentulTransmisiunilor de]ine responsabilit`]i pentru gestionarea frecven]elor radioalocate armatei. În func]ie de evolu]ia [i nivelul dot`rii cu echipamente

39 P`r]i din acest document au fost aprobate, în diferite etape, prin Ordinele Ministrului Comunica]iilornr. 261/1993, nr. 43/1994, nr. 142/1995 [i nr. 291/1998, precum [i prin Ordinul Pre[edintelui Agen]ieiNa]ionale pentru Comunica]ii [i Informatic` nr. 104/1999 (n.a.).

40 Este singurul militar nominalizat ca personalitate marcant` în domeniul comunica]ii [i tehnologiainforma]iei din România, conform WHO’S WHO, IT&C ROMANIA, Editura RA Monitorul Oficial, 2011,p. 232. Este primul [ef al Agen]iei militare pentru managementul frecven]elor radio a Statului MajorGeneral (între 2001-2004), având contribu]ii deosebite pentru îndeplinirea condi]iilor privind adaptarea[i implementarea cadrului normativ din M.Ap.N. pentru aderarea României la NATO [i UE (n.a.).

41 Activitate ini]iat` din 1914 – vezi p. 5.

114


42 A fost înlocuit în anul 2011 prin M-31, Ordin privind stabilirea responsabilit`]ilor pentru asigurareacompatibilit`]ii electromagnetice în M.Ap.N. (n.a.).

radioelectrice, în organica acestuia se reg`sesc structuri cu atribu]ii în acest scop,de la Sec]ia Radio, în anul 1951, la Sec]ia de frecven]e, compatibilitateelectromagnetic` [i radiocomunica]ii militare, din 1979, cu misiuneade a realiza o reparti]ie corect` a frecven]elor radio la unit`]i, înlesnind, în acest fel,lucrul emi]`toarelor radio de orice tip.

Pe timpul procesului de reorganizare a armatei, în 1997, Sec]ia de frecven]e,compatibilitate electromagnetic` [i radiocomunica]ii militare, urmând structuraprincipal` de concep]ie în domeniul comunica]iilor, trece la Direc]ia Comunica]ii[i Informatic` din Statul Major General [i se transform` în Biroul Frecven]e Radio[i Compatibilitate Electromagnetic`. Ulterior, în condi]iile ader`rii Românieila Alian]a Nord-Atlantic`, devine, în 2001, nucleul de baz` pe care se constituieAgen]ia Militar` pentru Managementul Frecven]elor Radio (AMMFR).Rolul Agen]iei, stabilit înc` de la înfiin]are, este acela de a asigura lucrul mijloacelorradioelectronice militare f`r` perturba]ii reciproce concomitent cu evitareaperturb`rii lucrului mijloacelor de comunica]ii civile.

Armata de]inea [i de]ine un diversificat echipament de radiocomunica]ii[i mijloace radioelectronice ca: sta]ii radio de putere mic`, mijlocie [i mare,radiorelee de capacitate mic` [i mare, sta]ii [i sisteme pentru asigurarea radionaviga]ieiaeriene [i maritime, sta]ii de radioloca]ie de descoperire a ]intelor aeriene [i navale,sta]ii de dirijare a rachetelor la ]int`, sta]ii de leg`tur` prin satelit, sta]ii de naviga]ieprin satelit etc.

În acest context, pentru clarificarea tuturor aspectelor privind managementulspectrului radio, la nivelul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt elaborate ordine[i reglement`ri în concordan]` cu actele normative na]ionale [i interna]ionaleexistente. De eviden]iat este apari]ia, în 1966, a Ordinului M-64, privind eviden]afrecven]elor mijloacelor radioelectronice [i caracteristicile de lucru radio [i radioreleuîn for]ele armate, înlocuit, în 1982, de Ordinul general nr. 40, privind activitateade radiocomunica]ii în Armata României42 . Aceste documente au stabilito lung` perioad` de timp cadrul necesar pentru aplicarea în armat` a regimuluiemi]`toarelor radioelectrice, a prevederilor altor acte normative interne[i a acordurilor interna]ionale privind radiocomunica]iile, precum [i pentru asigurareacompatibilit`]ii electromagnetice a echipamentelor radioelectrice militare,ca [i dintre acestea cu cele apar]inând altor institu]ii.

115

3. Tipologia re]elelor informatice[i de comunica]ii tacticepentru sprijinul comandamentelor[i for]elor dislocabile pe timpulopera]iilor [i ac]iunilor militare1) Re]ele tactice de date (re]ele de misiune)Re]elele de misiune utilizate în opera]ii

[i activit`]i militare pentru sprijinul comanda-mentelor [i for]elor dislocabile vor fi organizatecu aplicarea [i respectarea condi]iilor [i standardelorde acreditare militare, cu respectarea m`surilorde protec]ie INFOSEC, precum [i a m`surilorde ap`rare cibernetic` adecvate tipului de activitatemilitar` în aria de dislocare.

Re]elele de misiune vor utiliza standardelemilitare pentru realizarea re]elelor locale de date(LAN – Local Area Network) în condi]iile respect`riicondi]iilor paragrafului anterior [i vor fi imple-mentate pe baza unor solu]ii tehnologice valabilepentru re]elele de date comerciale, astfel:

• re]ele personale (PAN – Personal AreaNetwork), numite [i piconet, la dispozi]iapersonalului autorizat s` le utilizeze,asociate tehnicii Bluetooth (BTH);

PRINCIPII DE ORGANIZARE, STRUCTURI{I RESPONSABILITQ}I DE ASIGURARE A SPRIJINULUICU RE}ELE INFORMATICE {I DE COMUNICA}II TACTICE

PENTRU FOR}E DISLOCABILE (II)Colonel dr. D`nu] }IG~NU{

Colonel dr. D`nu] }ig`nu[ – Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

The network topology involvesa series o f conditions: the typeof the cable used, the route of the cable,the elements of virtualisation,the connections of the network assets,the layout of the encryption elements.The network topology can determinethe way the computers in the networkcommunicate. In the domain of localnetworks, in the author’s opinion,there are several possible topologies,out of which only three are widespread:line, ring and star.

The mission networks shouldfacilitate the access to the servicesprovided by the infrastructureand ISTAR (Intelligence, Surveillance,Target Acquisition and Reconnaissance)in the deployment area.

Keywords: voice communications;satellite resources; C4ISR; multimedia

116


• re]ele locale wireless (WLAN – Wireless Local Area Network), asociateîn general comunica]iilor în standard IEEE 802.11, denumite [i re]ele WiFi;

• re]ele wireless de arie larg` (WWAN – Wireless Wide Area Network),create pe baza tehnologiilor de arie larg` (ATM – Asynghronous TransferMode, WiMax – Worldwide Interoperability for Microwave Access [.a.);

• re]ele locale pe baz` de cablu coaxial, UTP sau fibr` optic` standardEthernet, Fast Ethernet, Ethernet Gigabit sau 10-Gigabit Ethernet(IEEE seria 802.3).

Dup` topologie, re]elele tactice de date pot fi: re]ele tip magistral` (bus),re]ele tip stea (star), re]ele tip inel (ring) sau re]ele combinate. Prin topologiese în]elege dispunerea fizic` în teren a computerelor, cablurilor [i a celorlalte componentecare alc`tuiesc re]eaua, deci se refer` la configura]ia spa]ial` a re]elei, la modulde interconectare [i ordinea existent` între componentele re]elei.

Topologia unei re]ele implic` o serie de condi]ii: tipul cablului utilizat,traseul cablului, elementele de virtualizare, conexiunile activelor de re]ea,dispunerea elementelor de criptare etc. Topologia unei re]ele poate determina[i modul de comunicare a computerelor în re]ea. În domeniul re]elelor localesunt posibile mai multe topologii, din care doar trei sunt larg r`spândite: linie,inel [i stea.

Re]elele de misiune trebuie s` faciliteze, totodat`, accesul la serviciile asiguratede infrastructura [i sistemul de informa]ii, supraveghere, identificarea ]intei[i cercetare – ISTAR (Intelligence, Surveillance, Target Acquisition and Reconnaissance)în zona de dislocare. Pentru interconectarea re]elelor informatice [i de comunica]iitactice dislocabile cu cele fixe se pot utiliza sistemele de transmisie prin fibr` optic`,radioreleu, radio sau satelit militare sau tehnologia VPN (Virtual Private Network)pe infrastructuri guvernamentale sau comerciale cu aplicarea unor m`suri militarede protec]ie6. VPN reprezint` re]eaua privat` virtual` v`zut` ca o re]ea de comunica]iiconstruit` prin alt` re]ea [i destinat` interconect`rii la distan]` a punctelordin re]eaua proprie privat`. O aplica]ie comun` const` în asigurarea comunica]iilorprin re]eaua public` internet, dar o VPN nu trebuie s` de]in` tr`s`turi explicitede securitate, precum autentificarea sau criptarea con]inutului. Re]elele virtualeprivate pot fi bazate, de exemplu, pe tehnologia IP-MPLS (Multi-Protocol LabelSwitching). MPLS ofer` performan]` [i capacitatea de a suporta configura]ii avansateale serviciului VPN.

6 Tehnologie de comunica]ii computerizate securizate, utilizat` de structurile militare bazatepe o re]ea public` internet. Re]ea de date securizat` ini]ial cu tehnici comerciale specifice standarduluiVPN ce pot fi criptate suplimentar cu echipamente de criptare militare IP acreditate de structurile na]ionalesau interna]ionale.


117

La instalarea unei re]ele militare de date în teren, se va urm`ri alegereatopologiei optime [i a componentelor adecvate pentru realizare. Atunci cândse alege topologia unei re]ele, un criteriu foarte important care se are în vedereeste cel al performan]ei re]elei. De regul`, topologia re]elelor pentru comandamente[i for]e dislocate se stabile[te din timp, se acrediteaz` pe baza documentelorspecifice de c`tre autorit`]ile cu competen]e în domeniu [i se utilizeaz` strictîn baza acestor documente. În situa]ii complexe, pentru asigurarea sprijinuluiCIS/C4ISR eficient [i oportun, [efii structurilor de comunica]ii [i informatice,cu consultarea administratorilor de sistem [i de securitate [i aprobarea comandantuluicomandamentului/unit`]ii militare dislocate, pot dispune modificarea unor elementede topologie a RICT cu informarea e[alonului superior despre m`surile luate[i cu ini]ierea procesului de reacreditare a re]elei dislocabile pentru respectareanoilor cerin]e de utilizare.

2) Re]ele tactice de voceRe]elele tactice de voce pot fi organizate folosind ca suport pentru mediu

de transmisie tehnica radio, radio-releu, prin satelit, GSM, radiotelefonie Tetrapol,precum [i mediul de transmitere terestru pe circuit fizic din Cu, cablu coaxial,Ethernet (Voice over IP) sau fibr` optic`. Comunica]iile de voce se planific`urm`rindu-se respectarea regulilor de protec]ie privind drepturile de accescu utilizarea fluxurilor [i canalelor, respectiv a echipamentelor terminale criptate[i necriptate, cu monitorizarea, controlul [i integrarea acestor comunica]iipentru asigurarea unei infrastructuri CIS complementare [i comprehensivela nivelul teatrului opera]iei/ac]iunii militare. Protec]ia comunica]iilor de vocese asigur` la nivel de utilizator pe baza drepturilor de acces individuale [i la nivelulmanagerilor [i administratorilor de sistem pe baza metodelor, tehnicilor [i procedurilorstabilite din timp pe principii de eficien]` economic` [i eficacitate opera]ional`.Re]elele de comunica]ii satelitare trebuie s` le permit` utilizatorilor în zona de dislocareaccesul la resursele informa]ionale în mediul de re]ea atunci când alt mijlocde comunica]ie nu este posibil. Accesul la resursele satelitare se face în func]iede cerin]ele utilizatorilor, conform profilului acestora, dinainte stabilit.

3) Re]ele tactice multimediaRe]elele informatice [i de comunica]ii tactice dislocabile trebuie s` asigure servicii

de videoteleconferin]` (VTC) criptat` [i necriptat` la nivelul comandamentelor[i for]elor dislocabile în func]ie de cerin]ele de schimb informa]ional. De asemenea,serviciile de radio [i televiziune comerciale [i/sau private ale Ministerului Ap`r`riiNa]ionale/Alian]ei Nord-Atlantice sunt necesare la nivelul comandamentelorstrategice [i operativ-strategice dislocate. La nivelul comandamentelor dislocate

118


trebuie s` se asigure, de asemenea, accesul la re]eaua internet [i la re]elele de voce[i multimedia în scop social pentru personalul angajat în opera]ie sau într-o ac]iunemilitar` cu durata mai lung` de 30 de zile consecutive.

4.Structuri [i responsabilit`]i pentru planificarea[i realizarea CIS/C4ISR pentru comandamente[i for]e dislocabile1) Responsabilit`]ile Statului Major Generalprin Direc]ia comunica]ii [i informatic`:

• asigur` expertiza strategic` [i sprijin` procesul de luare a deciziei,la nivel militar [i politico-militar, de c`tre comandan]ii militari strategicipentru angajarea [i utilizarea efectiv` [i eficient` a resurselor de comunica]ii,informatice, securitate informa]ional` [i ap`rare cibernetic`;

• execut` planificarea opera]ional` în domeniul CIS/C4ISR la nivel strategic[i elaboreaz` documentele de planificare opera]ional` în cadrul structurilorde planificare opera]ional` în care este reprezentat`;

• elaboreaz` doctrine, manuale, strategii, studii, concep]ii, planuride implementare, dispozi]ii, preciz`ri [i proceduri de operare permanentepentru organizarea re]elelor informatice [i de comunica]ii tacticepentru for]e dislocabile;

• asigur` standardizarea în domeniul sistemelor de comunica]ii[i informatice/sistemelor de comand`, control, comunica]ii, informatice[i de informa]ii, supraveghere [i cercetare (CIS/C4ISR), precum [i inter-operabilitatea acestor sisteme în mediul militar prin aplicarea experien]eiopera]ionale [i a tehnologiilor moderne în domeniul comunica]ii,tehnologia informa]iei, securitate informa]ional` [i ap`rare cibernetic`;

• elaboreaz` politici, acte normative, norme [i proceduri de organizarea CIS/C4ISR în re]ele de conducere, sprijin de lupt` [i cooperarecu comandamentele [i for]ele aliate, UE, OSCE sau de coali]ie dislocate,pe baza standardelor tehnice [i procedurale în vigoare;

• elaboreaz` dispozi]ii [i preciz`ri pentru aplicarea politicilor privind protec]iainforma]iilor clasificate (INFOSEC) [i a documentelor clasificate transmise,recep]ionate, stocate [i procesate în re]elele informatice [i de comunica]iitactice dislocabile;

• elaboreaz` documente de analiz` a riscului de securitate informa]ional`[i ap`rare cibernetic` [i stabile[te norme de implementare [i exploatarea sistemelor criptografice în conformitate cu politicile de securitatea RICT.


119

2) Responsabilit`]ile Comandamentului pentru comunica]ii[i informatic`7 (CCI) proprii [i ale unit`]ilor militaresubordonate pentru planificarea, realizarea [i utilizarea CISîn sprijinul comandamentelor [i for]elor dislocabileCCI este structura unic` din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale cu responsabilit`]i

pe linia asigur`rii la nivel strategic [i operativ-strategic cu infrastructuri, sisteme,echipamente, produse hardware [i aplica]ii software func]ionale, precum [i serviciide comunica]ii, informatice [i de ap`rare cibernetic`, cu excep]ia celor asigurate[i exploatate de structurile de informa]ii sau alte structuri specializate.Pentru îndeplinirea misiunilor pe timpul planific`rii [i desf`[ur`rii ac]iunilorspecifice, CCI lucreaz` în cooperare strâns` cu Agen]ia pentru sisteme [i serviciiinformatice militare (ASSIM), Agen]ia militar` pentru managementul frecven]elorradio (AMMFR) [i structurile de comunica]ii [i informatice de la categoriilede for]e ale armatei/comandamente, în coordonarea Direc]iei comunica]ii[i informatic`, potrivit organiz`rii pe timp de pace sau a organiz`rii func]ionaleîn situa]ii de criz` sau la r`zboi. CCI beneficiaz` de sprijinul tuturor structurilormilitare, conform competen]elor în scopul utiliz`rii rezultatelor de cercetare[tiin]ific`, a noilor tehnologii de comunica]ii [i aplica]ii informatice de baz`[i func]ionale, aplica]ii de preluare [i diseminare a informa]iilor de la senzori,a sistemelor operative [i operativ-tactice specifice avia]iei, for]elor navale, terestre[i de logistic`, elemente componente ale Sistemului de comunica]ii [i informatical Armatei României (SCIAR) care cuprinde toate capabilit`]ile CIS/C4ISR fixe,dislocabile, de securitate informa]ional` [i ap`rare cibernetic`.

CCI este comandamentul de sprijin pe linie de arm` în Armata Românieisubordonat Statului Major General. Din punct de vedere opera]ional, pe liniede arm`, CCI se subordoneaz` Statului Major General prin Direc]ia comunica]ii[i informatic`.

Comandantul CCI este subordonat [efului Statului Major General[i r`spunde de executarea deciziilor strategice a directivelor, dispozi]iilor [i ordinelorasociate asigur`rii infrastructurii, sistemelor [i serviciilor CIS/C4ISR opera]ionalefixe [i dislocabile aflate în responsabilitatea sa, pe timp de pace [i pentru sprijinulcomandamentelor [i for]elor pe timpul opera]iilor [i ac]iunilor militare.CCI are în subordine unit`]i militare organizate în regimente, centre[i/sau batalioane, precum [i unit`]i [i subunit`]i de sprijin logistic CIS cu dispunere

7 Toate denumirile de structuri [i responsabilit`]ile acestora care nu se reg`sesc în actuala organizarea Ministerului Ap`r`rii Na]ionale sunt fictive [i constituie opinii personale ale autorului, f`r` angajareaîn vreun fel a personalului [i structurilor Ministerului Ap`r`rii Na]ionale.

120


teritorial` pe timp de pace, structurate pentru îndeplinirea misiunilor specificeîn zone de responsabilitate permanent` sau atribuite pentru opera]ii [i ac]iuni militare.

CCI va avea urm`toarele responsabilit`]i privind asigurarea sprijinuluiCIS/C4ISR pentru comandamente [i for]e dislocabile la nivel strategic[i operativ-strategic:

• particip` la planificarea opera]ional` în domeniul CIS/C4ISR la nivelstrategic [i operativ;

• particip` la elaborarea actelor normative specifice în domeniul de competen]`,elaboreaz` documente de planificare [i execu]ie, precum [i proceduride operare permanente pentru organizarea [i utilizarea re]elelor informatice[i de comunica]ii tactice pentru for]e dislocabile;

• asigur` sistemele de comunica]ii [i informatice (CIS) în sprijinul opera]iilor[i ac]iunilor militare de orice tip [i natur`, la nivel strategic [i operativ-strategic;

• opereaz`, men]ine în stare de func]ionare, controleaz` [i administreaz`elementele centrale ale infrastructurilor de comunica]ii [i re]elelorde transmisii militare, asigurând permanen]a acestora pe toat` durata misiunii,24 ore pe zi, 7 zile pe s`pt`mân`;

• aplic` politici, acte normative, norme, dispozi]ii [i proceduri de organizarea CIS/C4ISR în re]ele de conducere, sprijin de lupt` [i cooperarecu comandamentele [i for]ele aliate, UE, OSCE sau de coali]ie dislocate,pe baza standardelor tehnice [i procedurale în vigoare;

• asigur` echipamente terminale pentru utilizatori (sta]ii de lucruindependente sau în re]ele clasificate [i neclasificate, telefoane,echipamente [i servicii de voce [i videoconferin]` pentru comandamenteledislocabile de nivel strategic);

• realizeaz` compatibilitatea produselor hardware de comunica]ii în re]elemilitare fixe [i dislocabile;

• asigur` instalarea, exploatarea [i mentenan]a sistemelor de securitateinforma]ional` în re]ele dislocabile; asigur`, la nevoie, administratoride sistem, administratori de securitate [i administratori de baze de dateîn re]ele dislocabile pentru comandamente strategice [i operativ-strategice;

• asigur` expertiza tehnic` în domeniul CIS/C4ISR; instaleaz` sta]iide lucru, telefoane, echipamente VTC; organizeaz` [i execut` activitateade mentenan]` a sistemelor [i echipamentelor hardware dislocabile;planific` [i configureaz`, exploateaz` re]ele de voce, date [i multimedia,conduce, cu sprijinul ASSIM, mentenan]a software pentru re]ele dislocabile;

• preia de la operatorii re]elelor [i serviciilor de comunica]ii [i informaticecomerciale [i guvernamentale elementele necesare pentru completarea


121

infrastructurii [i serviciilor CIS militare, precum [i pentru realizareacooper`rii cu elementele dislocate, în aceea[i zon`, ale SAOPSN,sau care sprijin`, în re]ele fixe, comandamentele [i for]ele militare dislocate;

• execut` aplicarea politicilor privind managementul frecven]elor radio,pe timpul opera]iilor [i activit`]ilor militare în zona de dislocare,monitorizarea spectrului frecven]elor radio aflat în administrareaMinisterului Ap`r`rii Na]ionale pus la dispozi]ia comandamentelorstrategice/operativ-strategice [i a for]elor dislocabile urm`rind evitareaperturba]iilor electromagnetice prejudiciabile [i protec]ia sistemelorradioelectronice de comunica]ii, naviga]ie [i supraveghere, fixe [i mobile;

• coordoneaz` [i conduce activitatea [i preg`tirea de specialitate a personaluluistructurilor subordonate pentru preg`tirea [i desf`[urarea misiunilorde sprijin CIS/C4ISR pentru comandamente [i for]e dislocabile;

• asigur` instruirea din timp a personalului propriu pentru realizarea[i utilizarea sistemelor de comunica]ii, informatice, securitate informa]ional`[i ap`rare cibernetic` [i particip` la instruirea utilizatorilor finalipentru exploatarea echipamentelor terminale pe care le pune la dispozi]iaacestora în RICT.

*|n partea a treia a materialului, autorul va prezenta responsabilit`]ile ASSIM pentru planificarea,

realizarea [i utilizarea CIS \n sprijinul comandamentelor [i for]elor dislocabile.

122


Rusia [i ceilal]iDup` 100 de ani de la începerea Primului R`zboi

Mondial, 75 de ani de la pactul Ribbentrop-Molotov,70 de ani de la debarcarea Alia]ilor în Normandia[i 25 de ani de la c`derea Zidului Berlinului,omenirea trece prin noi convulsii politice [i sociale,generatoare de insecuritate la scar` regional`,dar cu influen]e negative la nivel global.Cu peste 60 de conf l icte în desf`[urare,multe dintre ele fiind crize de amploare, omenireapare s` ajung` la o nou` r`scruce, în caredominourile religioase, etnice [i puzzle-urileteritoriale, bazate pe o oarecare „clemen]`“a organiza]iilor interna]ionale, tind s` devin`o caracteristic` a unei perioade cu valen]eapocaliptice, dac` ne uit`m la dinamismul cu carese succed, la consecin]ele extinse pe care le produc[i, în unele cazuri, la cruzimea mijloacelor utilizate(ex. statele islamice – ISIS).

Incertitudinea din Afganistan, reaprindereaconflictului în Irak – caracterizat, în special,de caracterul etnic [i jihadist, sângeroasele conflictedin continentul african, dublate de epidemia

ÎNTRE EPICENTRU {I UNDA DE {OCA CRIZEI DIN UCRAINA (I)

General de brigad` dr. Florinel DAMIANMaior {tefan OLARU

General de brigad` dr. Florinel Damian – Director pentru management la Grupul de comand`din cadrul Comandamentului For]elor |ntrunite – JFK HQ Napoli, Italia.

Maior {tefan Olaru – ofi]er de stat major cu lec]iile înv`]ate – JALLC, Lisabona.

The current political and militarysituation in Ukraine may be interpretedas the beginning of a new type of war,“ the mul t id imensional war” .Many analysts consider that the “hybridwar” waged by Russia troublesthe Eas t e rn Europe and t e s t sthe coherency o f bo th NATOand the European Union in actingtogether to protect their own rightsand/or that of a partner state. Deeplyrooted in history, with a controversialleader and relying on a reformedmil i tary sys tem, Russia seemsto redefine its position and questionthe Western policy towards Ukraine,where a significant Russian populationlives.

The annexat ion o f Crimeaand the concern for consequences havedetermined NATO and the EuropeanUnion to react based on differentstrategies. Situated in the immediatevicinity of the conflict area, Romania,as a NATO and EU member, is stillexposed to several risks that need to bewisely dealt with.

Keywords: procurement; spacetechnology; China; troops management

de Ebola, accentuarea conflictului palestiniano-israelian, precum [i evolu]iiledin Fâ[ia Gaza, Libia [i Siria [i centrul Africii, sunt doar câteva exemplede probleme grave cu impact asupra securit`]ii la nivel mondial.

Geopolitic` • Geostrategie • Securitate interna]ional`

123

Mi[c`rile separatiste din anumite state [i abord`rile autonomiste, pe criteriietnice, din unele state europene, vin s` întregeasc` tabloul unei perioade tulburi,a c`rei continuare este greu de anticipat.

Dar, mai mult decât orice, criza din Ucraina ne aminte[te c` polii de putereai mapamondului sunt în schimbare [i c` ne afl`m la începutul unei noi„epoci critice“, a[a cum o în]elegea, în „existen]ialismul“ s`u, marele filosof danezSoren Kierkegaard.

Este evident c` nu putem percepe criza din Ucraina f`r` s` analiz`m, detaliat[i nep`rtinitor, ceea ce s-a întâmplat în perioadele 1917-1954 [i 1989-1991 în centrul[i estul Europei, efectele globaliz`rii, precum [i pozi]ia/viziunea Federa]iei Ruseîn raport cu o nou` ordine mondial`.

Ce a determinat, oare, aceast` nou` atitudine a Rusiei? S` fie o reac]iela adresa Statelor Unite ale Americii? S` fie o reac]ie la adresa Uniunii Europenesau la adresa NATO? S` fie, oare, o reac]ie care s` le cuprind` pe toate trei?

În ceea ce prive[te evolu]ia rela]iilor recente cu SUA, un element interesantde analiz` este conflictul din Georgia [i reforma în domeniul militar lansat`de Rusia în 2008. Rezultatele acestor dou` evenimente cu impact strategicau determinat SUA s` aprecieze c` Rusia nu mai reprezint` o amenin]are important`la adresa lor sau a Europei. Mai mult, administra]ia Obama a început în 2009o „resetare“ a rela]iilor cu Rusia, continuate cu Strategia na]ional` de securitatedin mai 2010, în care se men]ioneaz` dezvoltarea unei rela]ii stabile, substan]iale[i multidimensionale cu Rusia, în beneficiul ambelor p`r]i, concomitent cu asigurareasuveranit`]ii [i integrit`]ii statelor vecine Rusiei1.

Chiar dac`, în dezvoltarea Strategiei de securitate na]ional` a SUA,din perspectiv` militar`, se încuraja strângerea rela]ilor cu Rusia, în ciuda faptuluica liderii ru[i consider` SUA ca fiind un factor de „stres“, în scopul cooper`riiîn lupta împotriva terorismului [i a prolifer`rii armelor, a tehnologiei spa]iale[i cibernetice, a rachetelor balistice, precum [i a implic`rii în prezervarea securit`]ii[i stabilit`]ii în Asia2, au existat [i voci care au atras aten]ia asupra unei alte perspectiveasupra Rusiei3. James Clapper scotea în eviden]` faptul c` Rusia [i-a definit strategiana]ional` plecând de la premisa c` „amenin]area cea mai mare“ o reprezint` SUA[i NATO. În plus, capabilit`]ile nucleare ale Rusiei [i poten]ialul acesteia

1 Mai multe detalii sunt disponibile în The White House. National Security Strategy, mai 2010.2 Departamentul american al Ap`r`rii, Joint Chiefs of Staff, The National Military Strategy

of the United States of America: Redefining America’s Military Leadership, 8 februarie 2011.3 James Clapper, Director of US National Intelligence, Declara]ia în fa]a Congresului la 10 februarie 2011,

citat de Jim Nichol în analiza Russian Military Reform and Defense Policy, preg`tit` de CongressionalResearch Service for Members and Committees of Congress, 24 august 2011.

124


în provocarea [i gestionarea unor crize regionale constituie un pericol direct care,conjugat cu capabilit`]ile similare ale Chinei, ar face ca SUA s` fie aproape sigurun perdant.

În ceea ce prive[te rela]ia de 20 de ani NATO-Rusia, nu de pu]ine ori s-a spusc` aceasta nu a fost deloc o surs` de inspira]ie. Dialogul politic s-a rezumat la ritualuri,iar cooperarea militar` s-a limitat la interminabile proiecte, declara]ii [i tentativede activit`]i comune. Unii anali[ti apreciaz` c` acuzele aduse Rusiei pentru lips`de transparen]` nu înseamn` c` NATO a fost un partener u[or pentru Rusia4.Dac` ar fi s` rezum`m observa]iile acestor autori, concluziile ar fi urm`toarele5:

• Consiliul NATO-Rusia este caracterizat, în mare parte, de disfunc]ionalitate.• Evolu]ia rela]iilor a fost lipsit` de substan]`.• Încetarea colabor`rii privind rachetele balistice.• Rela]ia cu NATO s-a rezumat la ini]iative venind doar de la Bruxelles

sau la interesul de a coopera cu unele state membre ale NATO, dar ca entit`]idistincte, nu ca membri ai Alian]ei.

• Lipsa strategiei NATO privind rela]ia cu partenerii strategici.• Birocra]ia militar` a NATO genereaz` reac]ii cu întârziere, în raport

cu deciziile politice, ceea ce a fost un punct pozitiv, rezultând continuitatearela]iilor militare (sprijin logistic, contra-piraterie etc.), în ciuda tensiunii politice.

Nu trebuie omis faptul c` Rusia a condamnat permanent „promisiunea nerespectat`“a NATO de a nu se extinde dincolo de grani]ele unei Germanii reunificate.Adev`rat` sau nu, aceast` promisiune a fost invocat` chiar de pre[edintele Putinîn fa]a Parlamentului Rusiei, la 18 aprilie 2014, care a reiterat faptul c` ]arasa se vede amenin]at` direct de extinderea NATO pân` la grani]ele proprii[i de orientarea exagerat pro-occidental` a Georgiei [i Ucrainei. Instalarea scutuluianti-rachet` în România [i Polonia este considerat un alt act de „agresiune indirect`“la adresa Rusiei. Unii autori consider` c`, m`car în condi]iile actuale, se impuntrei m`suri de urgen]` pentru rela]ia NATO-Rusia6:

• Repozi]ionarea for]elor NATO în spa]iul geografic al Alian]ei, aceastaîn contextul în care ]`rile de pe flancul estic al NATO privesc radicalspre abordarea crizei din Ucraina din perspectiva „collective defense“,

4 Heidi Reisinger, Research Advisor la NATO Defense College, Does Russia Matter? Purely PoliticalRelations Are Not Enough in Operational Times, 31 ianuarie 2014, pe site-ul www.ndc.nato.int/download/downloads.php?icode=402.

5 Ibidem.6 Mai multe detalii despre extinderea NATO spre est [i percep]ia Rusiei privind aceast` extindere

sunt prezentate de Michael Ruhle, Head of Energy Security Section în NATO Emerging Security ChallengesDivision, NATO Enlargement and Russia-Die-Hard Myths and Real Dilemmas, NATO Defense CollegeResearch Division, 15 mai 2014.


125

în timp ce ]`rile din centrul [i flancul vestic al Alian]ei înclin` spre „crisismanagement“7.

• Clarificarea politicii de extindere a NATO.• Extinderea cooper`rii cu Rusia pe principiul „avantajului reciproc“.

De asemenea, se readuce în discu]ie8 o tem` mai veche referitoare la lec]iilepe care Alian]a trebuie s` le înve]e în ceea ce prive[te comunicarea strategic`(STRATCOM) [i diploma]ia public` (Public Diplomacy), chestiuni r`mase neclarificatedup` opera]ia Unified Protector din Libia.

Nu în ultimul rând, trebuie analizat` rela]ia Rusiei cu Uniunea European`.De fapt, poate din aceast` perspectiv` trebuie în]eleas` acea „pic`tur` care a umplutpaharul“. Apropierea Ucrainei de NATO a fost în]eleas` ca o amenin]are de natur`militar`, în timp ce apropierea Ucrainei de Uniunea European` era o amenin]areevident` de natur` economic`, în contextul în care rela]iile comerciale [i economiceîntre Rusia [i Uniunea European` o favorizau pe Rusia, care [tia ce poten]ial„de convingere“ au resursele sale de gaz natural. Pe de alt` parte, Rusia nu uit`[i nu iart` evenimente precum incidentul din anul 2006, când tranzitul gazelorprin Ucraina a fost afectat [i, în consecin]`, s-a creat un déjà-vu pentru o viitoare problem`a limit`rii resurselor pentru statele europene. În plus, rela]iile bilaterale cu stateleimportante din Uniunea European` au primat întotdeauna în fa]a Uniunii, ca un tot.În consecin]`, agenda na]ional` a fost primordial` în dezvoltarea rela]iilor UEcu Rusia.

În tot acest timp, Rusia a în]eles atât fragilitatea [i lentoarea deciziilorcare se adopt` în UE [i \n NATO, cât [i oportunit`]ile de care poate beneficiadac` pariaz` pe „cartea ASIA“9. Comer]ul Rusiei aproape a explodat în ultimii anicu ]`ri din aceast` regiune din care, geografic vorbind, Rusia chiar face parte.Venitul din petrol [i gaze a ajuns la limite ridicate, iar exporturile de armament[i materii prime au crescut semnificativ. Cu toate acestea, Rusia nu se poate l`udacu produse care s` fie competitive la nivel global. Încercarea de a juca un rolmai activ în cadrul BRIC10 (Brazilia, Rusia, India, China) a avut, uneori, [i consecin]enegative de imagine, ca atunci când China nu a vrut s` recunoasc`, a[a cumse a[tepta, independen]a Abhaziei [i Osetiei de Sud. În plus, o eventual` rela]ie

7 Analiza îi apar]ine lui Julian Lindley-French [i este prezentat` în NATO’s Post 2014 Strategic Narrative,NATO Defense College, iulie 2014.

8 Ibidem.9 Heidi Reisinger, ibidem.10 Despre rolul [i impactul BRIC asupra peisajului economic [i politic actual, am discutat, cu trimiterile

la bibliografia relevant`, [i în Provoc`rile sistemului artileriei terestre în anii 2030-2040, în revistaGândirea militar` româneasc`, nr. 2/2014, p. 160.

126


de „juniorat“ în raport cu China nu va fi niciodat` pe placul Rusiei, de[i, în lunamai 2014, la Beijing, a fost semnat tratatul de livrare de gaze ruse[ti c`tre China,în condi]iile în care tratativele au început în urm` cu aproximativ zece ani.

Pe de alt` parte, se estimeaz` c` aceast` construc]ie politico-economic` (BRIC)va schimba polii de putere în urm`torii ani.

Vladimir Putin – politica extern` [i resursa internÀngajarea Rusiei în toate aceste direc]ii a fost rezultatul unor decizii politice,

unele surprinz`toare, altele previzibile, având în vedere rocada liderilorde la vârful statului [i viziunea „în for]`“ adoptat` de Vladimir Putin. Pre[edintele rusa fost subiectul mai multor analize care au încercat s` justifice, din punct de vederepsihologic, ac]iunile sale [i s` anticipeze urm`toarele decizii11. Se prezum`, astfel,posibilitatea în]elegerii omului Putin [i, în consecin]`, prin natura func]iei sale,a concep]iei statului rus. Acuzat de faptul c` a ajuns la putere doar cu sprijinuloligarhilor ru[i, acest sprijin a fost identificat [i ca o vulnerabilitate semnificativà liderului de la Kremlin. Solu]iile sale pentru tot soiul de scenarii periculoaseau determinat constituirea unor rezerve financiare semnificative care au afectatîn mod direct economia. Economia de pia]`, în varianta lui Putin, este dependent`de manipulare [i [antaj [i de clientelism politic, care blocheaz` liberalizareacomplet` a pie]ei, spuneau aceia[i autori. Tot ei îl v`d pe Putin ajuns la puteredoar printr-un scrutin formal, ca pe un lider care nu a fost preg`tit s` duc` ]araînainte, ci doar s` r`mân` fidel electoratului sù numeros, dornic de redefinireaRusiei ca pol de putere cu aceea[i însemn`tate pe care istoria o arat`. Ac]iunilepremerg`toare actualelor decizii strategice l-au ]inut pe Putin limitat în prelucrareaimaginii sale publice, iar acum, odat` pus în mi[care „mecanismul de reabilitare“,încearc` s` ob]in` beneficiul maxim, chiar dac` mai pu]in de 30% din popula]ieeste de acord cu ac]iunile desf`[urate împotriva Georgiei [i Ucrainei. Se poate spuneîns` c` Putin este [i victima propriului sù succes, pentru c`, atunci când resursele[i „lini[tea extern`“ i-au permis, el a facilitat crearea unei „a[a-zise“ noi clase de mijlocîn societatea rus`. Aceast` clas` îns` vrea mai mult, inclusiv drepturi politicede tip occidental, ceea ce contravine, într-un fel, ideii de stat, în concep]ia lui Putin.Acesta este adev`rul pe care sus]in`torii lui Putin l-au descoperit când mi[c`rilede strad` au luat amploare la Moscova [i în alte mari ora[e.

Dilema lui Putin este fie de a reconstrui o Rusie puternic` pe termen lung,fie de a avea rezultate imediate, precum „ini]iativa“ în tot ceea ce înseamn`

11 O astfel de analiz`, care cuprinde [i elementele detaliate în cadrul acestui fragment, este prezentat`de Foreign Policy [i disponibil` online la http://www.foreignpolicy.com/articles/2013/02/15/putin_personality_disorder


127

criza din Ucraina. În oricare dintre situa]ii, Putin are nevoie de sprijin popular[i de capital uman. O parte din acest capital uman s-a al`turat deja opozi]iei, o alt` surs`de îngrijorare [i care, culmea, vine chiar din interior! În plus, adeziunea popula]ieidin mediul rural, care se fidelizeaz` cel mai bine prin subven]ii de stat, are pre]uls`u, lucru ce l-a determinat pe pre[edintele rus s` nu mai aib` încredereîn sprijinul maselor.

Mai mult, se pare c` nu mai are încredere nici în oamenii fideli, în ultimeles`pt`mâni el înlocuind din diferite pozi]ii cheie mai mul]i apropia]i, cel mai probabilde teama unui complot. Acela[i fenomen are loc [i în rela]ia cu oligarhii,care l-au sus]inut la început în demersurile sale, iar acum, afecta]i major de sanc]iunilecomerciale [i financiare impuse de SUA [i de UE, îi cer mai multe drepturi,facilit`]i fiscale [i mai mult` influen]` în societatea rus`.

A[adar, sursa politicii externe a lui Vladimir Putin s-a bazat nu numaipe resursele materiale interne, ci [i pe sprijinul uman [i pe abilitatea de a manipulacontextul politic [i economic interna]ional, în general, [i economiile dependentede gazul rusesc, în special.

În plus, Vladimir Putin a fost asimilat unui lider care urm`re[te revan[a[i care vrea s` arate celorlal]i, în special Occidentului, c` Rusia nu uit` [i nu iart`[i c` aceast` superputere nu este nici mai mult, nici mai pu]in decât o „pas`re Phoenix“în alte dimensiuni. Evident c` nu au lipsit compara]iile [i cu un alt lider mondialcare [i-a legat ascensiunea, poate în aceea[i m`sur` ca n`ruirea, de un vagondin p`durea Compiègne, la 22 iunie 1940...

Cu toate acestea, politica lui Putin a fost una sus]inut` de mai mul]i factoride succes, cel mai important dintre ace[tia fiind reforma militar` [i noua strategiede securitate, transpuse în practic` în anul 2008.

*|n partea a doua a materialului, autorii vor prezenta aspecte semnificative [i pertinente

ale reformei militare [i ale noii strategii de securitate a Rusiei.

128


IntroducereZona Extins` a M`rii Negre (ZEMN) poate fi

caracterizat`, la nivel macro, prin raportareala trei coordonate, respectiv echilibrul de puteredintre actorii statali europeni [i cei asiatici,comportamentul politic, economic, social al statelordin regiune afectate de exercitarea puterii acestorstate [i statutul special al regiunii dat de localizareageografic` drept punct de tranzit al rutelor comercialeglobale între nord [i sud, est [i vest. A[a cumapreciaz` C. Bogzeanu, ZEMN reprezint`„o zon` de trecere, de contact între actori diferi]iai arenei interna]ionale, cu interese diferite [i, uneori,chiar antagonice, dar [i cu probleme comunede rezolvat“1.

La nivel micro de analiz`, aceast` zon` estecaracterizat` de conflicte înghe]ate (Transnistria,

RE}ELE SOCIALERE}ELE SOCIALERE}ELE SOCIALERE}ELE SOCIALERE}ELE SOCIALEÎN ZONA EXTINS~ÎN ZONA EXTINS~ÎN ZONA EXTINS~ÎN ZONA EXTINS~ÎN ZONA EXTINS~A M~RII NEGREA M~RII NEGREA M~RII NEGREA M~RII NEGREA M~RII NEGREComandor dr. ing. Ciprian LUNGU

Comandor dr. ing. Ciprian Lungu – Direc]ia logistic`, Statul Major General, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale,cercet`tor [tiin]ific postdoctoral, Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, {coala doctoral`,Program de formare continu` a cercet`torilor de elit` – „SmartSPODAS“.

Aceast` lucrare a fost posibil` prin sprijinul financiar oferit prin Programul Opera]ional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, cofinan]at prin Fondul Social European, în cadrul proiectuluiPOSDRU/159/1.5/S/138822, cu titlul ‹Re]ea Transna]ional` de Management Integrat al Cercet`rii Doctorale[i Postdoctorale Inteligente în Domeniile „{tiin]e Militare“, „Securitate [i Informa]ii“ [i „Ordine Public`[i Siguran]` Na]ional`“ – Program de Formare Continu` a Cercet`torilor de Elit` – „SmartSPODAS“›.

1 C. Bogzeanu, Evolu]ia mediului de securitate în Zona Extins` a M`rii Negre [i influen]a acesteiaasupra configur`rii for]elor navale ale României pe termen mediu [i lung, Editura Universit`]ii Na]ionalede Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti, 2012, p. 17.

The current approaches to nationaland international security studiesare focused on changing the traditionalmethods of analysis and evaluationand orientation to integrate new methods,methodologies and analytical tools.

The objective of this article isto observe the evolution of the WiderBlack Sea Region security and identifystrategic perspectives and trendsin a multidisciplinary approachthat includes international relationstheory and social network analysis.

The modelling and analysisof social networks involve Gephi,an open source interactive visualisationand exploration platform for allnetworks.

Keywords: Wider Black SeaRegion; security; social network; armedconflicts; arms transfer


129

Osetia de Sud, Abhazia [i Nagorno-Karabah), migra]ie, dar [i de o diversitate larg`de leg`turi de cooperare politic`, economic`, militar`, social` care pot fi explorateutilizând un instrument modern de studiu, respectiv analiza re]elelor sociale.

Din perspectiv` geografic`, apreciem c` Zona Extins` a M`rii Negre includeteritoriile statelor riverane M`rii Negre (Turcia, Bulgaria, România, Ucraina, Rusia[i Georgia), la care se adaug` cele ale unor statelor vecine, implicate nemijlocitîn geopolitica subregional` (Moldova, Azerbaidjan [i Armenia).

Chiar dac`, din perspectiv` istoric` sau politic`, nu exist` o identitate comun`a acestei zone, caracterizat` de heterogenitate [i fragmentare major`, specificulregiunii este conturat de o serie de conexiuni esen]iale, o parte dintre acesteafiind analizate în continuare.

Utilizarea analizei de re]ea în studiul securit`]ii faciliteaz` identificarea[i m`surarea propriet`]ilor structurale ale re]elelor sociale centrate pe actoriinterna]ionali, statali [i nestatali, observarea efectului de re]ea [i studiul corela]iilordintre structur` [i comportamentul individual al entit`]ilor sociale implicate,precum [i al re]elei.

Re]elele sociale – definire, vizualizare, analiz`Conform lui M.E.J. Newman, re]elele sociale reprezint` un tip particular

de re]ele în care nodurile (vârfurile) sunt ocupate de entit`]i sociale, iar conexiunile(arcele) constituie diferite forme de interac]iune social`2.

În studiile de securitate, entit`]ile sociale sunt reprezentate de actori,care pot fi actori statali [i actori nestatali. În categoria actorilor nestatali sunt incluse,în primul rând, organiza]iile interna]ionale, entit`]i de natur` interstatal`, ca „formede institu]ionalizare a voin]ei statelor de a coopera între ele în diferite aspecte ale intereselorlor fundamentale“3, care pot fi de tip global sau regional, urmate de organiza]iileneguvernamentale (ONG), cunoscute [i sub numele de asocia]ii interna]ionale.

Aspectele privind securitatea sunt plasate de prof. Barry Buzan (1997)în cinci sectoare distincte, respectiv: politic, militar, economic, social [i ecologic,conectate intrinsec [i având leg`turi multiple unele cu celelalte, formând re]elede date, informa]ii [i cuno[tin]e. Analiza re]elelor astfel formate, utilizând o metodologiede tipul micro/macro, poate contribui la în]elegerea cât mai complet` a securit`]iiinterna]ionale dar [i la ceea ce Buzan denume[te problematica securit`]ii na]ionale4.

2 M.E.J. Newman, Networks. An Introduction, Oxford University Press Inc., New York, 2011, p. 36.3 I. Dragoman, C. Militaru, C. Panduru, Rela]ii interna]ionale actuale, Editura Intergraf, Re[i]a,

2004, p. 102.4 M. Stone, Security According to Buzan: A Comprehensive Security Analysis, pe site-ul http://geest.msh-

paris.fr/IMG/pdf/Security_for_Buzan.mp3.pdf, accesat la 12.11.2014.

130


Astfel, având în vedere accep]iunea sectorial` dat` securit`]ii de c`tre Buzan,se poate considera c` formele de interac]iune social`, men]ionate de Newman,privesc ini]ierea [i dinamica rela]iilor specifice de natur` politic` (afilierela organiza]ii interna]ionale [i organiza]ii regionale etc.), militar` (participareaîn cadrul coali]iilor [i alian]elor, participarea direct` sau sprijinul unor conflicte,apartenen]a la organiza]ii teroriste etc.), economic` (schimburile comerciale,tranzac]iile financiare, transferurilor de armament [i echipamente militare etc.),social` (leg`turile culturale, religioase, etnice, profesionale), geografic` [i ecologic`.

Re]elele sociale pot fi unimodale (one-mode networks), definite prin utilizareaun singur tip de actori, sau bimodale (2-mode networks).

Vizualizarea re]elelor sociale se realizeaz` sub form` de grafuri, care reprezint`o mul]ime de puncte, echivalentul nodurilor, unite printr-o mul]ime de linii ce ilustreaz`leg`turile, rela]iile sau conexiunile dintre noduri.

Analiza re]elelor sociale reprezint` un instrument complementaral abord`rilor structurale din cadrul rela]iilor interna]ionale, în general, [i a studiilorde securitate, în particular, focalizate, în marea lor majoritate, pe descriereaatributelor actorilor implica]i [i observarea echilibrului static. În schimb, analizare]elelor plaseaz` în centrul aten]iei modul în care rela]iile de natur` politic`,militar`, social`, economic` etc. conduc la crearea de structuri ce includ actoriistatali [i nestatali, prin intermediul unor procese dinamice.

În teoria re]elelor sociale, puterea unui actor este un concept rela]ional,în sensul în care este o caracteristic` a rela]iilor unui actor [i nu un atribut intrinsecal acestuia. Drept urmare, actorii puternici sunt aceia care ocup` pozi]ii centraleîn cadrul re]elei. Centralitatea unui actor poate fi apreciat`, în primul rând,prin num`rul de leg`turi ale acestuia în cadrul re]elei (degree). Distan]a la carese afl` un actor fa]` de ceilal]i actori ai re]elei (closeness) este, de asemenea,o m`sur` a centralit`]ii, al`turi de num`rul de situa]ii în care un actor se interpunepe distan]a cea mai scurt` dintre al]i doi actori (betweenness).

Densitatea unei re]ele este dat` de num`rul existent de conexiuni ale unei re]ele,împ`r]it la num`rul poten]ial de leg`turi. În opinia lui C. Kadushin, densitateaunei re]ele reprezint` esen]a conceptelor de comunitate, sprijin social [i înalt`vizibilitate. În condi]iile în care al]i factori sunt constan]i, cu cât densitatea re]eleieste mai ridicat`, cu atât re]eaua aceasta va fi considerat` o comunitate coeziv`,o surs` de sprijin social [i un transmi]`tor efectiv de informa]ii5.

Analiza de re]ea va fi realizat` utilizând Gephi6 , o aplica]ie informatic`dedicat`, open source.

5 C. Kadushin, Understanding Social Networks. Theories, Concepts and Findings, Oxford UniversityPress, New York, 2012, p. 29.

6 Pe site-ul https://gephi.org/.


131

Re]ea de cooperare în ZEMNÎn Zona Extins` a M`rii Negre exist` un num`r de organiza]ii [i mecanisme

de cooperare, dintre care, în scopul definirii re]elei sociale asociate, vor fi considerate:• Organiza]ia Cooper`rii Economice la Marea Neagr` (OCEMN): Albania,

Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, România, Grecia, Moldova,Turcia, Federa]ia Rus`, Serbia, Ucraina;

• GUAM: Georgia, Ucraina, Republica Azerbaidjan [i Republica Moldova;• Comunitatea Statelor Independente (CSI): Armenia, Azerbaidjan, Belarus,

Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Rusia, Tadjikistan,Turkmenistan [i Uzbekistan;

• Organiza]ia Tratatului de Securitate Colectiv` (OTSC): Armenia, Belarus,Kazahstan, Kârgâzstan, Rusia, Tadjikistan [i Uzbekistan;

• Sinergia M`rii Negre: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova,Federa]ia Rus`, Turcia, Ucraina;

• Forumul ONG-urilor din Regiunea M`rii Negre: Armenia, Azerbaidjan,Belarus, Bulgaria, Georgia, Republica Moldova, România, Federa]ia Rus`,Turcia [i Ucraina;

• Parteneriatul Estic al UE: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova[i Ucraina;

• Grupul de Cooperare Naval` la Marea Neagr` (BLACKSEAFOR): Turcia,Bulgaria, România, Ucraina, Rusia, Georgia.

Considerând formele de interac]iune social` men]ionate mai sus, se poate definio re]ea de cooperare, de tipul re]elelor de afiliere (affiliation networks), structurat`prin implicarea a dou` tipuri diferite de actori. Astfel, structura re]elei includeun set de actori statali [i un set de evenimente, respectiv o formul` de cooperareexistent` în ZEMN, ca noduri. Conexiunile reprezint` afilierea la organiza]iile[i mecanismele de cooperare existente în ZEMN.

Re]eaua de cooperare din ZEMN (figura 1) este una conectat`, în carefiecare actor statal are leg`turi de afiliere la diverse forme [i mecanismede cooperare politic`, economic`, militar` etc. Conectivitatea este o proprietatestructural` esen]ial` a re]elelor sociale care, cu cât este mai ridicat`, cu atât reflect`mai mult abilitatea actorilor de a stabili [i a men]ine conexiuni, precum [i de a participala schimburi active de resurse materiale [i informa]ionale. Densitatea re]eleieste relativ redus`, leg`turile de cooperare existente reprezentând 13,2% din totalitateacelor poten]iale.

În configura]ia structural` analizat`, Moldova, România [i Turcia sunt actoriistatali cu cel mai mare grad de conectare, dovedind un comportament interna]ionaldeschis cooper`rii, prin ini]ierea [i participarea la diverse ini]iative regionale.

132


Actorul nestatal cu cele mai multe conexiuni direc]ionate este Organiza]iaCooper`rii Economice la Marea Neagr`, situa]ie care îi confer` statutul de actorproeminent, bucurându-se de un înalt prestigiu. Apari]ia OCEMN a fost determinat`atât de interese comune privind dezvoltarea cooper`rii regionale, dar mai alesde interese geopolitice. Rusia, Turcia [i Grecia, principalii actori din OCEMN,au viziuni diferite privind rolul acestora în regiune, dar niciunul dintre aceste statenu are suficient` putere s` le transforme în realitate. Este de remarcat faptulc` Turcia, Grecia [i Armenia, dar [i Rusia [i Ucraina fac parte din aceea[i organiza]iede cooperare, ceea ce contribuie la stabilitate [i definirea cadrului de securitateregional`.

Graf direc]ional. Caracteristici: noduri: 22, conexiuni: 61, num`rul mediu de conexiuni: 2,773, diametrulre]elei: 1, densitatea re]elei: 0,132.

Figura 1: Vizualizarea re]elei reprezentând cooperareadintre ]`rile din ZEMN (Gephi, Random Layout)


133

Re]eaua conflictelor din ZEMNUppsala Conflict Data Program (UCDP) define[te conflictul armat ca reprezentând

o incompatibilitate contestat` care prive[te guvernul [i/sau teritoriul, situa]ieîn care utilizarea for]ei armate între dou` p`r]i, în care cel pu]in una reprezint`guvernul unui stat, are drept consecin]` cel pu]in 25 de persoane decedate, din cauzaac]iunilor de lupt`, într-un an calendaristic7. Incompatibilit`]ile contestate se refer`la cauza conflictului, care poate privi guvernul (tipul sistemului politic, înlocuireaguvernului central sau schimbarea compozi]iei acestuia etc.) [i/sau teritoriul(schimbarea modalit`]ii de control al statului în anumite teritorii, secesiuneasau autonomia etc.).

Re]eaua conflictelor din ZEMN este construit` utilizând date cumulativedin perioada 1946-2013, extrase din cea mai recent` versiune a UCDP/PRIO ArmedConflict Dataset v.4-20148. Nodurile sunt reprezentate de actori, dimensiuneaacestora fiind propor]ional` cu num`rul de conflicte în care ace[tia au fost implica]i.Conexiunile reflect` rela]iile negative dintre actori, m`rimea acestorafiind propor]ional` cu intensitatea conflictelor.

Re]eaua conflictelor din ZEMN (figura 2) este una fragmentat`, perioada analizat`fiind marcat` de inexisten]a unui conflict generalizat în zon`, în care s` fie implica]ito]i actorii statali [i nestatali. Densitatea re]elei cu valoarea de 0,057 este foarte mic`,leg`turile negative între actori reprezentând 5,7% din totalul interac]iunilor posibile.

Graf nondirec]ional. Caracteristici: noduri: 31, conexiuni: 23, num`rul mediu de leg`turi: 1,586, diametrulre]elei: 2, densitatea re]elei: 0,057.

Figura 2: Vizualizarea re]elei reprezentând conflictele din ZEMN(Gephi, Layout Fruchterman Reingold), Weighted Degree Ranking

– date cumulative: 1950-2013

7 Pe site-ul http://www.pcr.uu.se/research/ucdp/definitions/.8 Pe site-ul http://www.pcr.uu.se/research/ucdp/datasets/ucdp_prio_armed_conflict_dataset/.

134


Trebuie subliniat faptul c` densitatea re]elei conflictelor este cu mult mai mic`decât cea a cooper`rii în ZEMN, ceea ce reflect` un grad relativ înalt de stabilitatea zonei.

Chiar dac` problemele legate de stabilirea frontierelor reprezint` un poten]ialridicat de apari]ie a violen]elor, riscul unor conflicte armate între statele din ZEMNr`mâne redus. În prezent, apreciaz` prof. Charles King, principala amenin]are la pacea[i stabilitatea regional` nu o constituie ambi]iile strategice ale statelor, ci, mai degrab`,sl`biciunile interne ale acestora9. În acela[i timp, cooperarea regional`, leg`turiletot mai strânse cu UE, NATO, contribuie în mod esen]ial la stabilitatea zonei.

Conflictele din ZEMN au o origine comun`, respectiv pr`bu[irea regimuluisovietic, îns` evolu]ia acestora a urmat traiectorii diferite, influen]ate de particularit`]ilepolitice [i ideologice specifice statelor participante. Rusia [i Turcia sunt stateleimplicate cel mai mult în conflicte din zon`, în perioada analizat`, prin num`rul[i amploarea acestora.

Re]eaua transferului de arme în ZEMNTransferul interna]ional de arme include totalitatea fluxurilor de armament

major, conven]ional, între actorii statali situa]i în ZEMN. Un actor statal poate aveasimultan dou` roluri diferite: exportator (furnizor de arme) sau importator(cump`r`tor de arme). Pentru m`surarea volumului transferului de arme se utilizeaz`un indicator specific, respectiv „SIPRI Trend-Indicator Value“/TIV.

Stockholm International Peace Research Institute (SIPRI) este un institutinterna]ional independent, dedicat studiului conflictelor, armamentelor, controluluiarmamentelor [i dezarm`rii10.

Structura re]elei transferului de arme în ZEMN cuprinde to]i actorii din zon`implica]i în astfel de activit`]i, ca noduri, iar conexiunile reflect` volumultransferurilor interna]ionale. Datele necesare construirii re]elei au fost extrasedin „SIPRI Arms Transfers Database“11, care include toate transferurileinterna]ionale de arme începând din anul 1950 pân` în 2013. M`rimea noduriloreste propor]ional` cu num`rul de tranzac]ii, iar m`rimea conexiunilor cu valorileindicatorului TIV.

Densitatea re]elei transferului de arme din ZEMN (figura 3) este de 0,25,ceea ce înseamn` c` totalitatea conexiunilor existente reprezint` 25% din totalulconexiunilor poten]iale dintre actorii exportatori [i importatorii de arme situa]i

9 Daniel Hamilton [i Gerhard Mangott (eds.), The Wider Black Sea Region in the 21st Century: Strategic,Economic and Energy Perspectives, Center for Transatlantic Relations, Washington, D.C., 2008, p. 12.

10 Pe site-ul http://www.sipri.org/.11 Pe site-ul http://www.sipri.org/databases.


135

în ZEMN. Re]eaua are o conectivitate bun`, dar este departe de a putea fi considerat`o comunitate dens`, în care leg`turile stabilite în transferul de arme s` poat` fi utilizatepentru amplificarea cooper`rii în alte domenii.

Rusia [i Ucraina sunt actorii cei mai puternici din perspectiva transferuluide arme, având cel mai mare num`r de conexiuni, dar [i ponderea cea mai mareîn raport cu volumul total al livr`rilor de arme. Pozi]ia central` a acestor actorile confer` putere social`, respectiv un poten]ial substan]ial de influen]` a statelorcu care coopereaz` în domeniul transferului de arme.

Azerbaidjan este cel mai mare importator de armament din Rusia, num`rul[i volumul livr`rilor dep`[ind cu mult achizi]iile celorlalte state din zon`.Transferurile de arme aduc [i alte avantaje, în afara celor de natur` militar`.Astfel, sistemele de armament transferate constituie importante surse de informa]ii[i cuno[tin]e pentru ]`rile importatoare, care pot fi utilizate în cercetarea, proiectarea[i producerea de noi echipamente. Pe de alt` parte, transferul de arme reprezint`principalul factor de risc în apari]ia conflictelor armate [i constituie un mijlocde vehiculare a ideologiilor politice.

ConcluziiAnaliza re]elelor sociale este un instrument complementar al abord`rilor

structurale din cadrul rela]iilor interna]ionale, în general, [i al studiilor de securitate,în particular, focalizate, în marea lor majoritate, pe descrierea atributele actorilorimplica]i [i observarea echilibrului static. În schimb, analiza re]elelor plaseaz`în centrul aten]iei modul în care rela]iile de natur` politic`, militar`, social`,economic` etc. conduc la crearea de structuri ce includ actorii statali [i nestatali,prin intermediul unor procese dinamice.

Utilizarea re]elelor sociale în studiile de securitate contribuie la construireade h`r]i informa]ionale care permit formarea [i consolidarea unei imagini generale

Figura 3: Vizualizarea re]elei reprezentând transferul de arme între ]`rile din ZEMN(Gephi, Layout Fruchterman Reingold), Weighted Degree Ranking

– date cumulative: 1950-2013

Graf direc]ional. Caracteristici: noduri: 9, conexiuni: 18, num`rul mediu de leg`turi: 2, medie ponderat`: 496,diametrul re]elei: 3, densitatea re]elei: 0,25, lungimea medie a c`ii: 1,292.

136


a sistemului de securitate studiat, identificarea punctelor [i zonelor criticeprin vizualizarea pozi]iei actorilor statali [i nestatali, a comunit`]ilor, aglomera]iilorstructurale, a polariz`rilor, a prezen]ei golurilor structurale.

Analiza structural` eviden]iaz` actorii statali [i nestatali cu rol de lider, plasa]istrategic în cadrul re]elei, precum [i observarea comportamentului social [i a conduiteigenerale [i locale a tuturor actorilor implica]i, a tendin]elor de conectare a actorilorcu caracteristici comune sau situa]i în vecin`t`]i spa]iale [i temporale.

Formele de interac]iune politic`, economic`, social`, militar`, economic`sunt facilitate de proximitate (spa]ial`, social` [i temporal`) [i homofilie.Probabilitatea de interac]iune a actorilor este cu atât mai mare, cu cât ace[tiase situeaz` mai aproape geografic sau desf`[oar` activit`]i în comun în diferite formede organizare social`.

Normele [i valorile comune pot determina actorii cu atribute comunes` stabileasc` rela]ii, sau invers, atributele comune ale actorilor [i interac]iuniledeja stabilite pot conduce la norme [i valori comune. Localizarea structural`favorizeaz`, de asemenea, homofilia, atributele comune ale actorilor care opereaz`în acela[i mediu, favorizând interac]iunile.

BIBLIOGRAFIE

1. B. Buzan, L. Hansen, The Evolution of International Security Studies, Cambridge UniversityPress, New York, 2009.

2. David Easley [i Jon Kleinberg, Networks, Crowds, and Markets: Reasoning about a HighlyConnected World, Cambridge University Press, New York, SUA, 2010.

3. Matthew O. Jackson, Social and Economic Networks, Princeton University Press, Princeton,NJ, USA, 2008

4. Z. Maoz, Networks of Nations – The Evolution, Structure, and Impact of International Networks,1816-2001, Cambridge University Press, New York, 2011.

137

IntroducereÎn prima parte a anului 2008 s-au înregistrat

o serie de evenimente politice pe scena interna]ional`,care au determinat o tensionare profund` a rela]iilorFedera]iei Ruse cu Georgia, creând premizeledeclan[`rii conflictului: realegerea, la începutul anului,a lui Mihail Saaka[vili ca pre[edinte al Georgiei,urmat` de sanc]iunile economice impuse de Moscova;declararea independen]ei provinciei Kosovocu [ase luni înainte de începerea conflictului[i avertismentul Rusiei c` aceast` ac]iune va creaun precedent periculos, îndeosebi în regiuneaCaucazului; cererea Osetiei de Sud adresat`comunit`]ii interna]ionale de recunoa[terea independen]ei sale, dup` modelul provincieiKosovo din Serbia; enun]area public`, la summitul

CONFLICTUL RUSO – GEORGIANDIN AUGUST 2008

– o perspectiv\ analitic\asupra capabilit\]ilor militare

[i de intelligence ale beligeran]ilor – (I)Dr. Ioan Codru] LUCINESCU

Cercet`tor [tiin]ific dr. Ioan Codru] Lucinescu – Academia Na]ional` de Informa]ii.

de la Bucure[ti, a posibilit`]ii invit`rii Georgiei s` adere la NATO (chiar dac`într-un viitor neprecizat), urmat` de protestul vehement al Rusiei.

Pe fondul recunoa[terii independen]ei provinciei Kosovo de c`tre Statele Uniteale Americii [i o bun` parte din ]`rile Uniunii Europene, Rusia a început s` înt`reasc`rela]iile politice [i militare cu cele dou` regiuni separatiste ale Georgiei, Abhazia

The war in Georgia (August 2008)is considered to be Russia’s public returnto great power status. This is notsomething that just happened – it hasbeen unfolding ever since PresidentVladimir Putin took office, with growingintensity in the past eight years.

The consequences of the warextended well beyond Georgia. NATO,not Russ ia , was seen by manyas impotent and indecisive, while Moscowwas looked at as a strong and effectualmilitary power. Regardless of the realitiesof their actual capabilities, this wasthe popular perception, especiallyin the former Soviet states; the warchanged their thinking about the relationswith Russia.

Keywords: intelligence; regionalpower; Georgian conflict; President Putin;armed forces

138


[i Osetia de Sud, preg`tindu-se direct de r`zboi. Acest lucru a fost recunoscut,oficial, de autorit`]ile ruse (decembrie 2008), când pre[edintele rus Dmitri Medvedevdeclara, într-un interviu televizat, c` „Rusia s-a preg`tit din timp pentru un r`zboicu Georgia, ceea ce a permis minimalizarea pagubelor“1.

Indiferent care parte este mai vinovat` de escaladarea violen]elor, din punctulde vedere al dreptului interna]ional se impune o constatare evident`: pentru prima dat`de la invazia sovietic` din Afganistan (1979), Moscova a lansat, oficial, un r`zboiîmpotriva unui stat suveran, membru al ONU.

Obiectivul îndeplinit s-a datorat planific`rii strategice efectuate de conducereapolitico-militar` rus` în special dup` summitul Alian]ei de la Bucure[ti (2-4 aprilie 2008),când era evident c` situa]ia poate evolua total nefavorabil pentru Kremlin.În consecin]`, pe teren, Moscova a tensionat brusc situa]ia prin stabilirea„leg`turilor juridice“ cu regiunile georgiene Abhazia [i Osetia de Sud (16 aprilie),practic o form` de anexare treptat` a acestora.

August 2008 – reafirmarea Rusieica putere militar\ de prim ordinO analiz` a interven]iei militare a Federa]iei Ruse în Georgia ne arat` clar

c` nu a fost vorba de o opera]iune „clasic`“ de men]inere a p`cii. Mijloacele folosite,anvergura lor, ]intele alese [i ac]iunile de gheril` ce au urmat interven]iei ruseîn Osetia de Sud indic` o tactic` de paralizare a adversarului. Astfel, putem observa,pe m`sura avans`rii militarilor ru[i, distrugerea sistematic` pe teritoriul georgian,în afara celor dou` provincii separatiste, a tuturor obiectivelor de importan]`strategic`: nodurile de transporturi [i comunica]ii, obiective militare strategice– bazele militare din jurul capitalei Tbilisi [i a celorlalte baze aeriene sau afectareaeconomiei prin ocuparea [i controlarea regiunii de tranzit a oleoductuluiBaku-Tbilisi-Ceyhan. Ocuparea punctelor strategice de aprovizionare, precum portulPoti – singurul port cu capacitate de înc`rcare a petrolierelor – [i Gori – r`scruceadintre estul [i vestul Georgiei, un important nod feroviar, de comunica]ii[i energetic –, indic` inten]ia Moscovei de paralizare complet` a ]`rii.

La începutul lunii august, conflictul latent a început brusc s` se „dezghe]e“,incursiunile armate [i pierderile civile [i militare în rândul ambelor p`r]i devenindfapte cotidiene. Situa]ia a escaladat rapid într-un veritabil r`zboi între Georgia,pe de o parte, Rusia [i separati[tii din Osetia [i Abhazia, pe de alt` parte. În seara zileide 7 august 2008, for]ele armate georgiene au început opera]iile în Osetia de Sud,

1 Medvedev: Rusia s-a preg`tit din timp pentru un r`zboi cu Georgia, 24 decembrie 2008,pe site-ul http://www.ziare.com/cautare/osetia-armata-georgia-pag2


139

sprijinite fiind de artilerie [i lansatoare de rachete. În orele urm`toare, militariigeorgieni au început atacul asupra capitalei Osetiei de Sud – Tskhinvali, comandantularmatei georgiene anun]ând în mass-media c` a decis s` restabileasc` ordineaconstitu]ional` în zona de conflict, ca urmare a refuzului autorit`]ilor osetinede a demara dialogul pentru stabilizarea situa]iei.

Confrunt`rile s-au desf`[urat îns` total în defavoarea Georgiei, deoarece armatarus` a ac]ionat pe trei „fronturi“, punând în imposibilitate armata georgian`s` realizeze un dispozitiv defensiv eficient. Dispropor]ia de for]e [i duritatea ofensiveiruse au dus la un deznod`mânt rapid, trupele georgiene fiind respinse peste totîn teritoriu. Se instituise, deja, o blocad` total`, terestr`, naval` [i aerian`asupra Georgiei, care nu putea beneficia de niciun fel de sprijin extern.

La 13 august, Georgia a declarat c` trupele ruse intraser` în importantulora[ Gori [i se îndreapt` spre Tbilisi, cu inten]ia de a-l cuceri. În urma atacurilorcontinue, popula]ia din ora[ele ocupate este nevoit` s` se refugieze, militarii ru[idistrugând, sistematic, infrastructura ]`rii.

R`zboiul ia prin surprindere comunitatea interna]ional`, mai ales c` aten]iase îndrepta spre Jocurile Olimpice de la Beijing, care tocmai se deschiseser`.Uniunea European` reac]ioneaz` rapid, sprijinindu-se, în demersurile sale,[i pe rela]iile de prietenie existente între tandemul Medvedev-Putin [i pre[edintelefrancez Nicolas Sarkozy, care asigura pre[edin]ia rotativ` a UE.

Teoretic, ofensiva Rusiei se încheiase dup` cinci zile, autorit`]ile declarândc` „agresorul georgian a fost aspru pedepsit“. Capabilit`]ile militare ale Georgieiau fost distruse, dar nu în m`sura în care dorea comandamentul rus; de aceease va întârzia retragerea pe aliniamentele anterioare, în speran]a c` tergiversareaprocesului va duce la înlocuirea pre[edintelui Mihail Saakashvili [i posibilitateaca Moscova s`-[i men]in` pozi]ii avansate în apropierea capitalei2.

Pericolul ca un stat prooccidental s` fie ocupat a alarmat Occidentul,punându-se în mi[care canalele diplomatice UE – Federa]ia Rus` [i SUA – Rusia.Cancelarul german Angela Merkel sose[te la Tbilisi (dup` încetarea focului),nu înainte de a avea o întrevedere la Moscova cu pre[edintele Medvedev; planulde pace, negociat la Moscova la 12 august 2008 de pre[edintele francez, pune cap`tostilit`]ilor, determinând [i retragerea militarilor ru[i pe aliniamentele anterioare– Osetia de Sud [i Abhazia devin, de facto, teritoriu rusesc.

2 Robert E. Ebel, The Russian and Georgian Conflict: Lessons Learned, Center for Strategicand International Studies, Washington DC, octombrie 2008, p. 2.

140


Capabilit\]ile militare [i de intelligenceale Federa]iei Ruse – august 2008Încurajate de rezultatele pozitive ob]inute în a doua campanie din Cecenia

(1999-2000), precum [i de noua politic` a pre[edintelui Vladimir Putin, de refacerea for]ei geopolitice a Federa]iei Ruse, armata [i sistemul militar rusesc cunoscîmbun`t`]iri vizibile în ultimii ani, de[i înc` departe de capabilit`]ile principalelorarmate occidentale, ale Fran]ei sau ale Marii Britanii (despre o compara]iecu armata SUA nici nu poate fi vorba).

Planificarea viitorului conflict s-a realizat cu grij`, din timp, astfel c`, începândcu luna mai 2008, a crescut num`rul de trupe în regiunea Abhaziei, Rusiaintroducând pe teren inclusiv batalioane de geni[ti care au ref`cut [i utilizat în scopurimilitare o parte din sistemul feroviar local. În plus, în perioada 15 iulie-2 august,Rusia a lansat exerci]iile militare de amploare Caucaz 2008 (8 000 de militari),în imediata apropiere a frontierei de nord a Georgiei; trupele ruse care au participatnu s-au retras din regiune la terminarea manevrelor3.

Armata rus` [i-a dovedit [i capacit`]ile de proiec]ie la distan]`, deoarece,concomitent cu avansul trupelor terestre, 4 000 de solda]i debarcau în portulOchamchira din Abhazia, fiind adu[i cu navele venite din portul ucraineanSevastopol4. Precizia cu care a fost executat atacul atest`, indubitabil, premeditarea,preg`tirea [i planificarea opera]iunii, mi[carea unui num`r atât de mare de trupenecesitând o logistic` a c`rei dezvoltare presupune preg`tire îndelungat`.

Invazia rus` din Georgia a fost precedat` de atacuri cibernetice intensivemenite s` perturbe, s` deterioreze sau chiar s` întrerup` permanent func]ionareainfrastructurii informatice critice civile, guvernamentale [i publice. Aceste atacurimarcheaz` un nou început în istoria conflictelor secolului XXI. Ne referim la primul caz,în care o invazie „clasic`“ (desf`[urat` la sol, aer [i mare) a fost coordonat`cu o ofensiv` cibernetic`5. Asaltul cibernetic a început în seara zilei de 7 august,cu o zi înainte de momentul în care Rusia va p`trunde pe teritoriul georgian;un num`r mare de servere [i majoritatea traficului de internet au fost scoasedin func]iune [i puse sub control extern. În primele zile ale conflictului,majoritatea site-urilor autorit`]ilor georgiene [i cele ale presei au fost fie inaccesibile,

3 Iulian Chifu, Monica Oproiu, Narciz B`l`[oiu, R`zboiul ruso-georgian. Reac]iile deciden]ilor în timpulcrizei, Editura Curtea Veche, Bucure[ti, 2010, p. 114.

4 David Hollis, Cyberwar Case Study: Georgia 2008, Small Wars Foundation, 6 ianuarie 2011, p. 2,pe site-ul http://www.smallwarsjournal.com

5 Atacurile cibernetice sunt u[or de organizat, ieftin de implementat [i dificil de prev`zut [i ap`rat;un astfel de atac poate paraliza infrastructura informa]ional` a unui stat [i poate facilita invadareaunui teritoriu, \n David Hollis, Cyberwar Case Study, art. cit.


141

fie func]ionau cu mare dificultate, neputând fi actualizate. Aceste atacuri au avutdrept scop perturbarea re]elelor de comunica]ii ale georgienilor, precum [i culegereade informa]ii de la nivelul structurilor guvernamentale, civile [i militare6.Atacul a avut [i alte elemente simbolice, un exemplu notoriu în acest sens fiind pozace îl înf`]i[eaz` pe pre[edintele Saakashvili ca fiind Hitler, poz` ce ap`rea în momentulîn care se accesa pagina Ministerului Afacerilor Externe din Georgia. Aceste atacuriau f`cut aproape imposibil` comunicarea Georgiei cu restul lumii [i au permisvictoriile ini]iale ale propagandei ruse[ti – practic, au izolat-o informa]ional.

Chiar înainte de începerea ostilit`]ilor militare s-a înregistrat o cre[tereevident` a activit`]ilor de spionaj [i contraspionaj ale diferi]ilor protagoni[ti.Eduard Kokoity, pre[edinte al autoproclamatei Republici Osetia de Sud, declara,la 4 august, c` agen]i georgieni preg`tesc „acte de terorism“ pe teritoriul osetin.Desigur, au existat atacuri cu bomb`, f`r` îns` a se putea proba învinuirileaduse Tbilisiului, anali[tii opinând mai degrab` spre regl`ri de conturi între grup`rimafiote. Se pare c`, în prima etap` a ostilit`]ilor, georgienii au lansat un atacmilitar nereu[it pentru a bloca tunelul strategic Roki, dup` ce e[uaser` ac]iunileanterioare de sabotare a acestuia7.

De cealalt` parte, serviciul de securitate osetin, denumit KGB, este orientatîntr-o mare m`sur` spre spionajul militar, fiind coordonat de GRU (serviciul de informa]iial armatei ruse); KGB-ului osetin îi sunt atribuite o serie de atacuri îndreptateîmpotriva oficialilor georgieni, civili [i militari.

Cu toate acestea, este clar faptul c`, de[i într-o m`sur` diferit`, ambele tabereau înregistrat e[ecuri ale structurilor lor informative. Inform`rile de intelligenceau subestimat abilitatea [i determinarea Rusiei de a se implica în conflict, constituindprincipala gre[eal` strategic` a conducerii Georgiei. Serviciul de informa]ii externea contribuit decisiv la aceast` gre[eal`, georgienii fiind lua]i prin surprinderede preg`tirea [i num`rul unit`]ilor ruse[ti aflate în districtul militar al Caucazuluide Nord.

Conform informa]iilor preliminare, Moscova considera c` trupele georgienemai aveau nevoie de o s`pt`mân` de preg`tiri, de aceea declan[area ostilit`]ilorla 7 august 2008 a reprezentat un e[ec al serviciului de informa]ii externe – SVR.Cu toate acestea, în general, Rusia dispunea de informa]ii detaliate referitoarela capabilit`]ile adversarului. Unii anali[ti ru[i au sus]inut c` r`zboiul a reprezentat,cel pu]in pentru primele dou` zile, un e[ec de intelligence, deoarece for]ele rusedin Osetia de Sud au fost luate prin surprindere de atacul asupra capitalei osetine

6 Ibidem.7 Mark Galeoti, The Intelligence War over South Ossetia, pe site-ul http://www.inmoscowsshadows.

wordpress.com/2008/08/28/the-intelligence-war-over-south-ossetia/

142


Tskhinvali, fiind, practic, încercuite timp de dou` zile [i salvate de interven]iamilitarilor veni]i din Osetia de Nord. Aceast` aser]iune poate fi sus]inut` de lipsadin ]ar` nu numai a prim-ministrului Vladimir Putin, ci [i a secretarului Consiliuluide Securitate, Nikolai Patrushev (coordonatorul comunit`]ii informative ruse),ambii aflându-se la Beijing8.

Ru[ii au anticipat [i s-au preg`tit pentru conflict înc` de la începutul verii,nu numai prin intermediul manevrelor Kavkaz-2008, dar [i prin deplasareaunor batalioane la frontiera cu Osetia de Sud. Cu toate acestea, Kremlinul a a[teptatca Georgia s` fac` prima mi[care agresiv`, pentru ca s`-[i poat` asuma rolulde „pacificator“ [i „eliberator“ al osetinilor [i abhazilor.

Spre deosebire de Cecenia în anii ’90, serviciile de intelligence ruse au prev`zutdin timp declan[area unui veritabil r`zboi cu Georgia, preg`tindu-se în consecin]`.În lunile premerg`toare declan[`rii ostilit`]ilor, regimul de la Tbilisi a constatatescaladarea activit`]ii de culegere de informa]ii întreprinse de serviciile ruse[tipe teritoriul Georgiei [i al celor dou` regiuni secesioniste, Abhazia [i Osetia de Sud.Era de a[teptat ca Rusia s` aib` capabilit`]i extinse de culegere de informa]iiatât în interiorul fostului stat sovietic, cât [i al celor dou` enclave separatiste.Dar, în cei zece ani de mandat ai fostului pre[edinte rus (devenit prim-ministru)Vladimir Putin, acestea s-au consolidat [i prin acordarea de puteri sporiteserviciilor ruse de informa]ii, în special Serviciului Federal de Securitate (FSB).Mai mult decât atât, Putin [i-a asigurat fidelitatea absolut` a FSB-ului prin pozi]ionareala conducerea acestuia a colaboratorilor s`i apropia]i (acela[i lucru l-au f`cutîn guvernul Rusiei [i alte institu]ii importante ale ]`rii).

Conform anali[tilor, ca fost cadru format în KGB, Putin a abordat „problema“din Georgia prin prisma unui ofi]er de informa]ii [i a fost înclinat s` foloseasc`instrumente [i metode utilizate de serviciile de securitate (de[i nu este un militarîn adev`ratul sens al cuvântului, Putin a în]eles cu certitudine strategia militar`).

Sursele din Moscova ale cunoscutei agen]ii americane de analize strategiceSTRATFOR au indicat faptul c` FSB a prev`zut din timp declan[area ostilit`]ilor[i, în consecin]`, [i-a extins bazele în Georgia, jucând un rol semnificativîn planificarea strategic` a campaniei; se afirm` c` acest rol a fost decisiv în succesulrapid al armatei ruse. De[i detaliile legate de activitatea informativ` nu au fost,bineîn]eles, date publicit`]ii, conform STRATFOR, modul în care Rusia a ac]ionatla Tskhinvali, în Osetia de Sud în zilele premerg`toare înaint`rii spre ora[ul Gori([i din Abhazia la Senaki, în acela[i timp), ar putea sugera coordonarea comandan]ilormilitari din teren de c`tre personalul FSB9.

8 Ibidem.9 Alexey Nikolsky, Russia: The FSB’S Role in the Russo-Georgian War, Stratfor Today, 14 august 2008,

pe site-ul http://www.one-village.blog.wugame.com/archives/40059/rss.php


143

Derularea de c`tre Rusia a campaniei georgiene a fost minu]ios preg`tit`,asigurându-se coordonarea eficient` a tuturor categoriilor de for]e. Moscova a planificatdin timp cât de departe poate s` împing` linia frontului pentru a nu mobilizaopinia public` interna]ional` împotriva sa, retr`gându-se din regiuni capturatepentru a ob]ine câ[tig maxim atât din punct de vedere militar, cât [i politic.

În atacurile de la Gori [i Senaki, armata rus` pare s` fi înaintat [i s` se fi retrasde mai multe ori; exist` pu]ine indicii c` luptele grele cu for]ele georgienear fi cauzat aceste demersuri. În schimb, se pare c` for]a militar` a asiguratKremlinului atuurile politice necesare – men]inerea amenin]`rii asupra capitaleiTbilisi prin p`trunderea în [i prin Gori, retr`gându-se atunci când obiectivelepolitice au fost îndeplinite10.

În esen]`, întreaga campanie a putut fi adaptat` pentru a minimaliza impactulpolitic interna]ional ([i eventuala implicare a altor ]`ri), în timp ce for]ele rusese deplasau dincolo de Osetia de Sud [i Abhazia, devastând capacitatea militar`a armatei georgiene. Aceast` aten]ie deosebit` pentru impactul interna]ionalal ac]iunii poate indica faptul c` rolul FSB în planificarea [i execu]ia opera]iunilora fost mai important decât se poate vedea la o prim` analiz`.

De asemenea, întregul r`zboi ruso-georgian a reprezentat [i o ac]iunede propagand` ini]iat` de Moscova, prin existen]a unui extins aparat al mass-medieiruse la Washington, precum [i prin acceptarea reporterilor americani în rândurilefor]elor militare care înaintau. Anali[tii indic` posibilitatea ca [i conferin]ele de pres`ale Kremlinului s` fi fost planificate de la e[aloanele superioare ale FSB.

Vladimir Putin, înc` de la preluarea puterii, la sfâr[itul anilor ’90, a f`cut presiuniconstante pentru reformarea sistemului militar [i modernizarea dup` modeloccidental; a numit în posturi-cheie personal verificat în ceea ce prive[te loialitateafa]` de el, pentru ca armata s` r`spund` prompt obiectivelor Moscovei. În acest fel,Putin ar putea transforma for]a militar` într-un instrument aflat sub conducerea„operativ`“ a FSB.

În Uniunea Sovietic` [i, ulterior, în Federa]ia Rus`, a existat întotdeaunaun echilibru de putere între cele dou` institu]ii de for]`, armata [i serviciilede informa]ii, dar Vladimir Putin schimb` modul în care se desf`[oar` activitateacelor dou` structuri, în sensul unei coordon`ri ample nu numai pe problematicipunctuale, ci [i în activit`]ile curente. Succesul din Georgia poate fi un exemplude urmat11.

10 Ibidem.11 Ibidem.

144


De asemenea, Rusia a folosit conflictul ca pe o oportunitate de a „marca“pe propriul teritoriu în lupta cu spionajul georgian. La 11 august 2008,directorul FSB, Alexander Bortnikov, a anun]at c` o re]ea a serviciului externde informa]ii georgian a fost destructurat`, fiind aresta]i zece agen]i, inclusivun ofi]er superior; acesta era îns`rcinat cu urm`rirea unit`]ilor ruse[ti din Caucazulde Nord [i activitatea „pre[edintelui“ osetin Eduard Kokoity. În plus, serviciileruse de informa]ii acuz` Tbilisi de încercarea de a recruta militari [i oficiali ru[icare au origini georgiene (fusese arestat [i un locotenent-colonel rus de originegeorgian`)12.

Practic, din campania georgian` reiese rolul predominant al FSB-ului în sistemulrus de intelligence care, mai mult decât serviciul extern de spionaj – SVR, este capabils` r`spund` cerin]elor impuse de Kremlin; principalele re]ele informativeapar]ineau FSB, care a participat nemijlocit la planificarea strategic` a campanieidin august 2008.

Consolidarea prezen]ei militare ruse în teritoriile georgiene este un fapt împlinit,în martie 2009, liderul separatist osetin anun]ând c` i-au fost concesionate Moscoveiterenuri pentru instalarea unor baze militare pentru o perioad` de 99 de ani13.

Remarc`m [i adaptarea aparatului de intelligence al Federa]iei Rusela cerin]ele opera]ionale formulate de Kremlin, sprijinind activ [i direct structurilesimilare din teritoriile „eliberate“ de sub „ocupa]ia“ georgian` sau moldovean`.La 23 aprilie 2013, Duma de Stat a Federa]iei Ruse a aprobat proiectul de legeprin care Serviciului Federal de Securitate (FSB) i se acord` dreptul de a-[i trimiteconsilierii [i speciali[tii în alte state; documentul a fost introdus în Parlamentchiar de c`tre pre[edintele rus, Vladimir Putin.

La baza acestei ini]iative s-au aflat „solicit`rile“ venite din partea structurilorde securitate din Abhazia, Osetia de Sud [i Kîrgîstan cu care FSB are încheiateacorduri de cooperare. În nota explicativ` care înso]e[te documentul se men]ionac`, în acel moment, angaja]ii structurilor ruse de securitate sunt trimi[i în misiuniîn aceste state pentru o perioad` de 3 pân` la 6 luni. Dup` adoptarea legii,s-a planificat trimiterea, în regim permanent, în fiecare din cele trei regiuni,a câte 15 angaja]i ai FSB14.

*|n partea a doua a materialului, autorul va prezenta o serie de considera]ii asupra capabilit`]ilor

militare [i de intelligence ale Georgiei \n confruntarea cu Federa]ia Rus`.

12 Mark Galeoti, loc. cit.13 Rusia va de]ine baze militare în Osetia de Sud timp de 99 de ani, 11 martie 2009, pe site-ul

http://www.ziare.com/cautare/osetia+armata+georgia-pag214 FSB i s-a permis s` lucreze permanent în str`in`tate, Agen]ia de [tiri Lenta RU (Rusia) din 24.04.2013.

145

I. Generalit`]i [i repere temporaleAnul 2014, marcat la 15 august de comemorarea

a 300 de ani de la sacrificiul suprem al mareluidomnitor, patriot [i cre[tin Constantin Brâncoveanu[i al celor patru fii ai s`i, care au ales caleasacrificiului suprem în locul renun]`rii la credin]aortodox-cre[tin`, reprezint` un an plin de semnifica]iiistorice atât în domeniul militar, cât [i în celelaltedomenii ale func]ion`rii societ`]ii române[ti.C â n d r e m e m o r ` m a n u m i t e e v e n i m e n t ecare au marcat existen]a societ`]ii române[ti,în general, [i a Armatei României, în special,nu putem s` nu ne gândim la cei 155 de anide la înfiin]area, în 1859, a Statului Major Generala l a r m a t e i r o m â n e , c â n d d o m n i t o r u lAlexandru Ioan Cuza a realizat prima structur`de comand` a armatei moderne a României.

O trecere succint` în revist` ne aduceîn actualitate, în anul 2014, o serie de evenimentecare au marcat ultimii 155 de ani: 100 de anide la izbucnirea Primului R`zboi Mondial, 75 de anide la începerea celui de-al Doilea R`zboi Mondial,

DE LA MODERNISMUL MILITARAL SECOLULUI AL XIX-LEA

LA MODERNITATEA DE SECURITATEA ÎNCEPUTULUI SECOLULUI XXI

Colonel ing. Daniel-Nicolae B~NIC~

Colonel ing. Daniel-Nicolae B`nic` – Direc]ia instruc]ie [i doctrin`, Statul Major General,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

The s e cur i t y env i ronmentof the past, present and future is markedby complex, economic, social, culturalor financial challenges, beingthus very unpredictable. Therefore,the configuration and typology of warfareis very often influenced by the developmentsin t h e s e cur i t y env i ronmen t .The accelerated pace of technologicalprogress and the way it disseminatesprovide indications on the way the futurewarfare will look like.

Over time there have been importantmilitary transformations aimingat modernisation. These developments,combined wi th the e conomic ,geopolitical and demographic ones,seem to make this world a more dangerousand less stable place than before.In this context, the role and qualityof the military factor are decisivein maintaining peace and stabilityat regional and global level.

Keywords: modernism; warfare;military conflicts; security

146


65 de ani de la înfiin]area Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Washingtonla 4 aprilie 1949, în prima formul`, de 14 state europene, SUA [i Canada, 25 de anide la c`derea Zidului Berlinului [i Revolu]ia din decembrie 1989, prin care România[i-a rec`p`tat libertatea [i posibilitatea de reafirmare ca stat democratic [i european;10 ani de la aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord, marca]i cu sacrificiul supremal celor 26 de militari români care [i-au dat via]a în opera]iile militare din strìn`tate[i a celor peste 40 de militari care au fost r`ni]i [i, nu în ultimul rând, cei 7 anide la integrarea în Uniunea European`.

De-a lungul timpului, cele mai multe confrunt`ri armate au fost desf`[uratedup` al treilea principiu al fizicii, [i anume principiul ac]iunii [i al reac]iunii.Totu[i, a fost nevoie de o perioad` apreciabil` de timp, de ordinul miilor de anipentru a se ajunge de la confruntarea de tip contact direct la r`zboiul non-contactde ast`zi1.

Pe m`sura cre[terii vitezei de deplasare a mijloacelor de lupt` spre ]inte,a for]elor spre locul confrunt`rii [i a sporirii b`tìi [i a letalit`]ii armelor, au începuts` se diversifice tot mai mult metodele de întrebuin]are a acestora în lupta armat`2.

Evolu]ia ac]iunilor [i a opera]iilor militare de la nivelul celor din R`zboiulde Independen]` [i pân` în zilele noastre a cunoscut o dezvoltare rapid`în toate cele trei medii, cu preponderen]` în mediul aerian, cu accent pe câ[tigareacomponentei spa]iale.

De-a lungul timpului, confrunt`rile armate au avut la baz` cam acelea[i concepte,deosebirile dintre confrunt`ri, dar mai ales intensitatea acestora fiind determinate/condi]ionate, aproape în majoritatea situa]iilor, de gradul de dezvoltare a [tiin]eidin epoca istoric` respectiv`, de tehnologiile existente, dar [i de posibilit`]ilede sus]inere logistico-financiar`.

Conceptul de opera]ii militare integrate, în varianta lui modern`, s-a manifestatca atare abia în timpul Primului R`zboi Mondial, când opera]iilor combinateterestro-navale li s-au adùgat opera]iile aeriene. Ulterior, cel de-al Doilea R`zboiMondial dezvolt` conceptul de opera]ii militare integrate prin coordonarea superioar`între categoriile de for]e, lucru posibil datorit` dezvolt`rii [i perfec]ion`rii sistemelorde comunica]ii. Dup` încheierea r`zboiului rece au fost redescoperite [i actualizateconceptele de ac]iuni militare expedi]ionare [i r`zboi paralel. Dup` anii ’90,influen]ate de revolu]ia în domeniul militar, au fost abordate conceptele de opera]iibazate pe efecte [i r`zboiul bazat pe re]ea. La început anilor 2010 s-a trecutla conceptele de ]inte de înalt` valoare (High Value Targets), respectiv de ]intesensibile în timp (Time Sensitive Targets).

1 Mihail Orzea]`, R`zboiul continuu, Editura Militar`, Bucure[ti, 2011, p. 208.2 Ibidem, p. 209.


147

În perioada de dup` Primul R`zboi Mondial, URSS a fost printre primele statecare au folosit principiul „inamicul inamicului meu este prietenul meu“, considerata fi unul pragmatic. La 23 august 1939, URSS a optat pentru pactul de neagresiunecu Germania, în locul unei alian]e cu Fran]a [i Marea Britanie îndreptat` împotrivaGermaniei, de[i Stalin [tia, din studiul c`r]ii lui Hitler – Mein Kampf 3 – c` „spa]iul vital“de care aveau nevoie na]ional-sociali[tii era c`utat în URSS.

În timpul r`zboiului rece („r`zboi care nu a avut loc“), protagoni[tii – SUA(din 1949, NATO) [i URSS (din 1955, Tratatul de la Var[ovia) – se preg`teau intenspentru o confruntare militar` pe care nu o doreau cu adev`rat. Cursa înarm`rilordin perioada 1947-1990 a consumat resurse uria[e – financiare, materiale[i de alt` natur` – pentru c` fiecare parte se temea ca adversarul s` nu ob]in`suprema]ia [i, astfel, s` fie tentat s` declan[eze agresiunea pentru a-[i eliminacontracandidatul la suprema]ia mondial`4. „Ambele puteri vegheau la func]ionareaperfect` a balan]ei terorii, cum se numea echilibrul nuclear (…), la Geneva adversariideveniser` parteneri în men]inerea balan]ei stabile“5.

Dup` „criza rachetelor“ din Cuba (1962) [i urmare a altor câteva momentetensionate între SUA [i URSS, care ar fi putut degenera într-un r`zboi total,conduc`torii celor dou` state au decis instalarea unei leg`turi telefonice directeîntre Washington [i Moscova, la 21 iunie 19636, [i au angajat negocieripentru limitarea num`rului înc`rc`turilor nucleare [i a vectorilor purt`tori.

Pe acest fond al cre[terii opozi]iei fa]` de cursa înarm`rilor [i al con[tientiz`riiunei p`r]i tot mai mari din opinia public` interna]ional`, s-a ajuns la stopareaproiectului de producere a bombei cu neutroni (decizie luat` de pre[edinteleJimmy Carter în 19787), la adoptarea Tratatului de neproliferare nuclear`[i a Legii spa]iului, în 1967, care interzice amplasarea oric`rui fel de armeîn spa]iul cosmic8, precum [i la negocierea [i semnarea tratatelor START, SALT[i ABM. Ultimul acord privind limitarea armamentelor nucleare a fost semnat

3 Stalin avea în bibliotec` un exemplar din cartea lui Hitler [i începuse s` studieze limba german`,în secret, pentru a o putea citi în original (în Tom Ambrose, Despo]i [i dictatori, Editura Litera, 2010, p. 133).

4 Laurence Freeman, The Cold War. A Military History, pp. 204-205.5 Academician Mircea Mali]a, Criza rachetelor. ONU, New York, 1962, apud Ion M. Anghel,

Lucian Petrescu, Valeriu Tudor, coordonatori, Pagini din diploma]ia României, Editura Junimea, Ia[i,pp. 384-385.

6 Telefonul, de fapt, un fax a fost instalat via Londra, Copenhaga, Stockholm, Helsinki, având terminalede codare-decodare la Washington [i Moscova, ibidem, p. 240.

7 Thomas Parish, Enciclopedia r`zboiului rece, Editura Univers Enciclopedic, 2002, p. 47.8 The United Nations Organization, The Treaty on Principle Governing the Activities of States

in the Exploration and Use of Outer Space, Including the Moon and Other Celestial Bodies, pe site-ulhttp://wwwoosa.unvienna.org/oosa/en/SpaceLaw/Treaties.html, consultat la data de 23.07.2014.

148


de pre[edintele SUA, Barack Obama, [i de cel al Rusiei, Dimitri Medvedev,pe 8 aprilie 2010, la Praga9.

În 1978, când au stabilit rela]ii diplomatice cu China comunist`, SUA nu au urm`rits` o fac` aliatul lor, fiindc` aceasta ar fi însemnat s` renun]e la alian]a cu Taiwanul[i, poate, chiar cu Japonia [i Coreea de Sud, ci s` adânceasc` fisura ap`rut` în rela]iiledintre URSS [i China10, fiindc` o alian]` puternic` între cele dou` mari putericomuniste ar fi putut pune în mare pericol democra]iile din toat` lumea, nu doardin Asia.

Desfiin]area Tratatului de la Var[ovia [i dispari]ia URSS au modificat raporturilede putere Est-Vest [i natura rela]iilor dintre statele care au apar]inut blocurilormilitare adversare în r`zboiul rece.

II. Actualitate [i perspective de securitateîn abordarea ac]iunilor viitoareLa aproape 25 de ani de la sfâr[itul r`zboiului rece, exist` cel pu]in

23 000 de focoase nucleare, aproape fiecare dintre ele având de mai multe ori putereadistructiv` a bombelor care au devastat Hiroshima [i Nagasaki. Ele au o capacitatede explozie reprezentând echivalentul a 2,300 milioane de tone de TNT, mai multde 150 000 de ori puterea de explozie a celei de la Hiroshima sau de 760 de oriputerea distructiv` combinat` a tuturor bombelor folosite de to]i combatan]iidin cel de-al Doilea R`zboi Mondial11.

R`zboiul viitorului va impune schimb`ri decisive pentru organismul militar,întrucât accentul nu se va mai pune pe num`rul, ci pe calitatea for]elor care atingmaximul de putere folosind combina]ia optim` de cuno[tin]e, ritm de operare,precizie [i capacitate letal`, aplicate într-un context întrunit.

Edificatoare pentru cerin]ele impuse structurilor militare contemporane[i viitoare este declara]ia fostului Secretar american al Ap`r`rii, Donald Rumsfeld,care sus]inea necesitatea „dezvolt`rii de for]e rapid dislocabile, complet integrate,capabile de a coopera cu for]ele aeriene [i navale pentru a lovi adversarul rapid[i cu un efect devastator“12. Într-adev`r, în context aliat, exist` cerin]a referitoare

9 Peter Baker [i Dan Bilefsky, Russia and US Sign Nuclear Arms Reduction Pact, în The New YorkTimes, 8 aprilie 2010, pe site-ul http://www.nytimes.com/20110/04/09/world/europe/prexy.html?-r=1, consultat pe 21.07.2014

10 SUA nu au încheiat o alian]` cu China comunist` pentru a putea ]ine \n frâu Uniunea Sovietic`,în George Friedman, Urm`torii 100 de ani. Previziuni pentru secolul XXI, Editura Litera, Bucure[ti, pp. 9-12.

11 M. El Baradei, {apte pa[i pentru a cre[te securitatea lumii, \n Financial Times, 2 februarie 2005.12 Donald Rumsfeld, Do I Have Any Regrets? Of Course I Do, interviu acordat revistei Der Spiegel

la data de 4 aprilie 2011, publicat la adresa http://www.spiegel.de/international/world/0,1518,754847,00.html, consultat la data de 12 mai 2013.


149

la capabilit`]ile militare care trebuie s` acopere întreaga gam` de misiuni,de la cele specifice ap`r`rii colective de tip art. 5 al Tratatului Atlanticului de Nordla cele de stabilitate, de r`spuns la crize [i de combatere a terorismului [i umanitare,atât în cadrul zonei de responsabilitate a NATO, cât [i dincolo de aceasta.

Evolu]iile recente din lumea contemporan` confirm` faptul c` mediulde securitate actual str`bate o perioad` grevat` de provoc`ri complexe [i dificult`]ifinanciare. Aceste fenomene au fost confirmate în Declara]ia summitului NATOde la Chicago13, al`turi de inten]ia Alian]ei Nord-Atlantice de a marca încetarearolului combatant al NATO în Afganistan, pân` la finele anului 2014.

La momentul actual, atât ritmul accelerat al progresului tehnologic, cât [i felulîn care acesta se disemineaz` ofer` indicii asupra felului în care va ar`taviitorul r`zboiului. Au fost puse în mi[care transform`ri militare importante,cu caracter de modernism. Aceste evolu]ii, combinate cu cele din domeniul economic,geopolitic [i demografic, par s` fac` din lumea prezentului un loc mai periculosdecât pân` acum [i mai pu]in stabil.

În timp ce SUA au pierdut monopolul asupra folosirii muni]iei de r`zboide înalt` precizie, China produce pe scar` larg` atât rachete balistice [i de croazier`,cât [i alte tipuri de muni]ie, reprezentând o poten]ial` amenin]are pentru bazeleamericane din Pacificul de Vest, iar Iranul achizi]ioneaz` tehnologie care îi permites` fabrice muni]ie inteligent`, de[i de o calitate sensibil mai slab` decât cea chinez`.

O amenin]are serioas` provine din proliferarea armelor nucleare în rândul stateloremergente. În ipoteza în care Iranul va deveni putere nuclear`, exist` probabilitatea,deloc neglijabil`, ca [i alte state s` doreasc` s` procedeze în mod similar.

Cu toate acestea, cea mai important` amenin]are se prefigureaz` a provenidin spa]iul cibernetic. O serie de organiza]ii sau chiar indivizi izola]i au reu[its` introduc` în sistemele informa]ionale a[a-numitele „bombe logice“ – coduri[i programe software – care au afectat re]eaua electric` a Statelor Unite în lunaseptembrie 201114 (în pres`, evenimentul a fost preluat ca fiind datorat defect`riiunor dispozitive de control).

Procesul de integrare a Armatei României în NATO s-a declan[at în baza„Planului de accedere [i integrare al Comandamentului For]ei Întrunite Napolipentru Bulgaria, România [i Slovenia/2004“. Acest proces a început în anul 2005[i cuprinde opera]ionalizarea structurilor destinate NATO, în func]ie de datele ]int`prev`zute pentru fiecare structur` din cadrul statelor majore ale categoriilor de for]eale armatei [i comandamentelor de arm`.

13 Chicago Summit Declaration, publicat` la adresa http://www.nato.int/cps/en/natolive/official_texts_87593.htm? mode=pressrelease, consultat` la data de 13 mai 2013.

150


În ultimii 25 de ani, Armata Român` a trecut de la instruc]ia de mas`, ca suportal r`zboiului de ap`rare al întregului popor, la instruc]ia pe niveluri [i capacit`]iopera]ionale, exprimate prin sintagma individualizarea instruc]iei prin standardizare.

Atât teoria, cât [i practica militar` româneasc` au fost compatibilizatecu cele occidentale pentru a solu]iona eficient problemele impuse de naturaconflictelor actuale, de standardele de calitate în preg`tirea Armatei Românieipentru participarea la astfel de conflicte, indiferent de teatrul de opera]ii [i de condi]iileoferite de acesta (clim` excesiv`, grad de cultur` [i civiliza]ie etc.) [i de metodele[i regulile de angajare în vederea ob]inerii succesului.

Educa]ia militar` a cunoscut pa[i [i etape importante de modernizare, sistemuleduca]ional militar fiind structurat pe trei niveluri educa]ionale – superior,preuniversitar [i de formare continu` nonuniversitar` –, integrat în sistemulde înv`]`mânt na]ional, adaptat la cerin]ele legisla]iei na]ionale [i compatibilcu sistemele educa]ionale din ]`rile membre ale NATO [i ale UE.

De la standardizarea specific` Tratatului de la Var[ovia, în peste 20 de anide standardizare asidu` orientat` c`tre NATO [i UE, în prezent, activitateade standardizare urm`re[te îndeplinirea obiectivelor pe termen mediu (2008-2015)din Strategia de standardizare în Armata României. Instrumentele de planificareactuale sunt reprezentate de Programul anual de acceptare [i implementarea STANAG-urilor pe anul 2014 [i Planul multianual de acceptare [i implementarea STANAG-urilor în perioada 2014-2019.

Priorit`]ile pe termen mediu (cu finalizare \n anul 2015) ale Strategieide standardizare \n Armata Rom#niei (edi]ia 2006) vizeaz` integrarea opera]ional`deplin` \n NATO [i urm`resc eliminarea, recuperarea definitiv` a decalajuluifa]` de stadiul \n care se afl` standardizarea \n Alian]`, prin analizarea tuturor cererilorde acceptare (ratificare) a documentelor de standardizare NATO promulgate.

Este greu, dac` nu chiar imposibil de spus cum vor ar`ta confrunt`rile militareviitoare. Unii exper]i [i oameni politici cred c` viitorul nu mai este al sistemelorde arm` dezvoltate pentru confrunt`ri de amploare, cum ar fi avionul de vân`toareamerican F-22 Raptor, considerat „pu]in potrivit pentru b`t`liile antiinsurgen]`din Irak [i Afganistan“15, în timp ce al]ii apreciaz` c` „urm`torul r`zboi mondial

14 La data de 9 septembrie 2011 s-a produs o pan` de curent în re]eaua companiei San DiegoGas&Electric, care a afectat 10 milioane de persoane din Statele Unite [i Mexic, timp de peste 18 ore,conform articolului The Great Blackout of 2011, ap`rut în Coronado Eagle & Journal, San Diego, SUA,la data de 12 septembrie 2011.

15 Andrew Taylor, Senate Passes Pentagon Budget War Funding, articol publicat de agen]iaAssociated Press, 06.10.2009.


151

ar putea s` se deruleze în spa]iul virtual [i acest lucru ar putea s` fie o catastrof`…Cel mai bun mod de a-l câ[tiga este s`-l evi]i…“16.

R`zboiul asimetric este considerat o confruntare militar` între dou` p`r]icu poten]ial, dar, mai ales, cu capacit`]i militare diferite. Alegerea tipului de confruntareapar]ine p`r]ii mai slabe, care nu are [anse de a câ[tiga într-o lupt` direct`.În orice fel de lupt`, fiecare parte încearc` s` ob]in` victoria [i s` î[i impun` punctulde vedere [i interesele în cadrul negocierilor care urmeaz` dup` încheierea acesteia.De cele mai multe ori, partea mai slab` ac]ioneaz` dup` principiul „totul este permispentru ob]inerea victoriei“17.

În planul puterii aeriene în conflictele asimetrice, acest fenomen se reflect`cel mai vizibil în tendin]a de înlocuire a echipajelor umane la bordul aeronavelorcu robo]i zbur`tori, cu „drone“ sofisticate, care preiau în m`sur` din ce în ce mai maremisiunile tradi]ionale ale pilo]ilor umani, navigatorilor, tr`g`torilor, observatoriloraerieni etc. Asist`m, practic, la o explozie tehnic` de mijloace de cercetare aerian`f`r` pilot, la toate nivelurile, de la cel strategic la cel micro-tactic.

Un alt aspect semnificativ al robotiz`rii este pasul tehnologic semnificativde la UAV la UCAV, de la simple vehicule aeriene f`r` pilot (uman), folosite preponderentpentru cercetare aerian`, supraveghere, la vehicule aeriene de lupt` f`r` pilot(uman) la bord. Este un progres radical în domeniul puterii aeriene, înc` în faz`incipient`, ale c`rui efecte finale înc` nu pot fi evaluate. Se poate conchide totu[ic` acest pas, de la UAV la UCAV, va schimba radical for]ele aeriene, modul de aplicarea puterii aeriene [i r`zboiul, în ultim` instan]`18.

R`zboiul viitorului va fi martorul confrunt`rii, pe de o parte, de men]inerea controlului asupra „dronelor“ proprii, iar de cealalt` parte, de blocare [i preluarea controlului asupra dronelor inamicului.

III. În loc de concluzii…Asist`m la o reconfigurare a lumii, suntem martorii unei transform`ri

din zona lumii multipolare c`tre zona interpolar` cu influen]e de securitate[i cu implica]ii inclusiv la nivelul Alian]ei.

Situa]ia tensionat` din Ucraina conduce, cu pa[i siguri, la o relocarea capabilit`]ilor Alian]ei Nord-Atlantice c`tre Europa de Sud-Est, mai aproape de grani]a

16 Hamadoun Toure, declara]ie f`cut` la Salonul Interna]ional de Telecomunica]ii de la Geneva,octombrie 2009, pe site-ul www.hotnews.ro, 06.10.2009, consultat pe 15.06.2014.

17 Parafraz` a opiniei lui Callot D’Herbois, care spunea c` „Totul este permis celor ce ac]ioneaz`în favoarea revolu]iei (franceze din 1793)“, citat de Gheorghe V`duva în R`zboiul asimetric [i noua fizionomiea conflictualit`]ii armate, Editura Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare, Bucure[ti, 2007, p. 11.

18 Victor Strîmbeanu, Puterea aerian` în conflictul asimetric – Studiu de caz: Afganistan (II), în revistaGândirea militar` româneasc`, nr. 6/2012, p. 49.

152


r`s`ritean` a NATO, inclusiv în România, o refocalizare asupra vecin`t`]ii esticea Alian]ei, pentru a preîntâmpina orice ac]iune ulterioar` a Rusiei.

Summitul NATO din perioada 4-5 septembrie 2014, organizat \n }ara Galilor,a reprezentat un referen]ial [i o oportunitate pentru reiterarea angajamentelorasumate \n contextul m`surilor de reasigurare a alia]ilor din flancul estic.

China profit` de noua rea[ezare geopolitic` [i geostrategic` [i se aliaz`cu cei puternici pentru crearea unor avantaje militare categorice în rela]iilecu Japonia, Taiwanul [i Coreea.

Iranul sper` s` intre sub umbrela ruso-chinez` [i s`-[i asigure un alt statutîn zon`.

Irakul mocne[te sub presiunea evenimentelor interne care concur` la o implicaremai substan]ial` a NATO [i a SUA în zon`.

La orizontul anilor 2015-2018, se prefigureaz` un scut american pe demarca]iaPolonia-România-Turcia, în vreme ce inelul de foc din jurul M`rii Negre poate na[teun scut ruso-chinezo-iranian. Crimeea, intrat` \n componen]a Rusiei, cele dou` scuturiar putea fi la o dep`rtare de sub 800 de kilometri unul de altul, ceea ce, \n termenireferen]iali, ar însemna dou` scuturi la contact.

Ca un corolar, peste toate acestea, noua epidemie de Ebola pânde[teca un ghepard în bloc-start, gata s` dezl`n]uie o nou` provocare a secolului XXI.

Viitorul ne va demonstra dac` aceast` variant` se va materializa [i, dac` da,atunci vom afla, firesc, [i urm`rile...

Referin]e bibliografice

1. Mihail Orzea]`, Între r`zboi [i pace, Editura Militar`, Bucure[ti, 2013.2. Getting Shirty with Vladimir, pe site-ul online al The Economist, http://www.economist.com/

news/leaders/21584341-three-ways-west-could-make-life-more-difficult-hostile-russia-getting-shirty, accesat la 06.04.2014.

3. Missile Defense Agency, Missile Defense: The First Sixty Years, Washington DC:MissileDefense Agency, 26 octombrie 2011.

Webografie

1.http://www2.le.ac.uk/departments/politics/research/jean-monnet-module/research-seminars - and -even ts/ the -european -ne ighbourhood -po l i cy - a ims -and - impac t/S%20%20Schaeffer%20EU%20Russia%20and%20the%20EaP.pdf, accesat la 05.05.2014.

2. http://www.mda.mil/global/documents/pdf/first60.pdf;3. http://larouchepac.com/files/encirclement.

153

IntroducereLansarea sintagmei „pivotului asiatic“

de c`tre pre[edintele american Barack Obamanu a f`cut decât s` sublinieze una dintre precondi]iilesuccesului geostrategic în secolul XXI, [i anumeprezen]a în Asia . Schimbarea accentului[i a priorit`]ilor diploma]iei de la Casa Alb`a dat startul unui adev`rat proces de mimesis[i pentru al]i actori importan]i ai regiunii,unul dintre ace[tia fiind Rusia. Dup` bideceniulpostsovietic în care Kremlinul [i-a concentrataten]ia spre interlocutorii tradi]ionali, fie ace[tiaprieteni, rivali sau clien]i, de ceva ani, el caut`s` completeze puzzle-ul cu actorii de rimland,adic` cei de pe marginea Oceanului Indian.Fie c` vorbim despre Pakistan, Bangladesh,Vietnam, Myanmar sau chiar Sri Lanka, listalor reintr` în prim-planul unui joc în care politicaîncearc` s` fie coextensiv` geografiei.

În iunie 2013, la Forumul Economic Interna]ionalde la Sankt Petersburg, pre[edintele Vladimir Putin

RUSIA{I PIVOTUL ASIATIC (I)

Silviu PETRE

Silviu Petre – cercet`tor la Centrul pentru Studii Est-Europene [i Asiatice din cadrul {colii Na]ionalede Studii Politice [i Administrative, Bucure[ti.

1 Despre contururile oostpolitikului rusesc în zona Asia-Pacific a se vedea [i Alexander Panov,Integration of Russia into the Asia-Pacific Region (2013-2020 outlook), Russian International Affairs Council,2 aprilie 2013.

[i-a expus propria versiune a pivotului asiatic accentuând imperativul de a concentraaten]ia spre polul Asia-Pacific pentru a putea beneficia de oportunit`]ile financiarece incumb` de aici1. În subsidiar, discursul pre[edintelui rus c`uta s` se distan]eze

Under the catchphrase “Asianpivot”, the Obama administrationsignalled not necessarily an originalphilosophy but a renewed commitmenttowards channelling American resourcesfrom Europe and the Middle Easterntowards the Extreme Orient. What isfar less taken into considerationis Russia’s own Asian pivot, craftedespecially during President Putin’slast decade under the grand strategyof rebuilding former Soviet sphereof influence. Contrary to the commonview that Kremlin lacks soft powerdimension and only marches throughthreats and energy blackmail, Asiancountries prove such assertion wrongas they are more and more courtedby Russian diplomacy and investments.

In recent years, Russian presenceis to be seen in Kabul, Ulan Bator,Islamabad, Dhaka, and Burma.The article analyses Moscow’s approachtowards those small to middle countries.

Keywords: Russia; Vladimir Putin;Asian pivot; Afghanistan; Mongolia;Pakistan; Vietnam

154


de ceea ce consider` a fi marota anali[tilor occidentali, [i anume rivalitateadintre Moscova [i Beijing, oficialul mai sus-amintit afirmând c`: „Nu suntem speria]i.China nu ne sperie... Rusia [i China coopereaz` în mai multe domenii“2.Dincolo de bravad` îns`, psihologia colectiv` a poporului rus î[i stabile[teazimuturile pe baza unui inventar profund de temeri. A[adar, înc` de la na[teresa, a sim]it presiunea spa]iului uria[ m`rginit între Occident [i Pacific, spa]iupe care s-a v`zut obligat s`-l absoarb` treptat, pentru a-[i rezolva amenin]`rilepercepute la adresa siguran]ei sale; saga cuceririi propriilor temeridevenind una a gloriei justificate, nu odat`, în termeni mistici, pravoslavnici3.Dar, dac` expansiunea pare s` fi fost tiparul în longue durée al fostului Imperiual ]arilor, reluat dup` 1917/1921 sub mantaua misionarismului comunist, în termenscurt [i mediu, Rusia s-a v`zut presat` mai degrab` s` aleag` între cei doi policiviliza]ionali sugera]i anterior: Apusul sau stepa (cu mo[tenirea t`tarilor).Haina de stof`, croit` minimalist dup` moda secolului XIX, sau blana de zibelin`,cu tot imaginarul pe care aceasta îl invoca4. Acestea fiind spuse, vecin`tatea imediat`

2 Fiona Hill [i Bobo Lo, Putin’s Pivot. Why Russia Is Looking East, în Foreign Affairs, 31 iulie 2013.3 Marlene Laruelle, Russia’s National Identity and Foreign Policy toward the Asia-Pacific, în The ASAN

Forum, 25 ianuarie 2014. 4 Analistul Sergei Medvedev de la Higher School of Economics, Moscova, consider` c` pendula]ia

între Vest [i Est nu este decât o consecin]` a existen]ei a dou` culturi în psyche-le rusesc: Cultura I[i Cultura II, ambele având drept variabil` spa]iul uria[ al ]`rii. Conform lui Medvedev, Cultura Ieste egalizatoare, non-ierarhic`, prive[te spre viitor [i dore[te ruptura de trecut, respingerea tradi]iei,uneori în forme violente. Reformele lui Petru cel Mare, Perestroika lui Gorbaciov sau înclina]iilepro-occidentale ale lui Boris El]in intr` aici. Cultura II este, dimpotriv`, ierarhic`, autoritar`, centralizatoare,exalt` fixitatea [i omogenizarea popula]iei, totul sub specia eternului, a sfâr[itului [i a religiei. Ea alterneaz`primeia încercând s`-i corecteze abuzurile. În perioada modern`, expresiile sale sunt respingerea c`iioccidentale, cantonarea în na]ionalism [i promovarea ortodoxismului. De ce nu se poate un pachetde m`suri tip Meiji în Rusia, întreab` retoric Medvedev? R`spunsul s`u ]ine de vastitatea geografic`ce imprim` elitelor o lips` de m`sur` [i induce iresponsabilitate. Sergei Medvedev, Power, Space,and Russian Foreign Policy în Ted Hopf (ed.), Understandings of Russian Foreign Policy, The PennsylvaniaState University, 1999, pp. 15-57, esp. 30-32, 49-54.

Nu complet diferit, Andrei Tsygankov se concentreaz` pe continuit`]ile diploma]iei ruse[tidinspre perioada sovietic` spre decada tulbure a anilor ’90. Tsygankov împarte identitatea na]ional` rus`în trei st`ri de agregare/modalit`]i, fiecare cu un azimut diferit. În primul grup intr` occidentali[tii(Westerners), curent personificat de personaje gen Petru I, Alexandru I, Gorbaciov ori El]\n, ace[tia credîn voca]ia european` a Moscovei. A doua categorie sunt pragmaticii sau etati[tii, care propun o viziunede statu quo, mai degrab` conservatoare, în rândul lor intr` conducerea sovietic` pe cea mai mare partea r`zboiului rece. Ultimii sunt civiliza]ioni[tii, pentru care Rusia este o entitate distinct` de Occident[i trebuie s` se comporte ca atare. Lor li se atribuie o diploma]ie mesianic`, adesea radical`, iar rândurilelor îi num`r` fie pe un Lev Tro]ky, fie pe eurasiani[ti din specia lui Alexei Dughin, mai aproape de prezent.Ca [i Medvedev, înainte citat, Tsygankov crede c` perioada postsovietic` de glorie a occidentali[tilors-a derulat între 1991 [i 1993, dup` care dezam`girea fa]` de expansiunea NATO [i rena[terea partidelorna]ionaliste vor readuce în prim-plan pe pragmatici [i pe civiliza]ioni[ti. Andrei P. Tsygankov, Russia’sForeign Policy: Change and Continuity in National Identity, Third Edition, Rowman & Littlefield Publishers,2013, 1-8, 40-50 [i passim.


155

sau, mai bine zis, nu prea îndep`rtat` a fost în bun` m`sur` neglijat` în aniipostsovietici. Lucrul nu mai este valabil din 2010 încoace, iar emisarii diploma]ieiruse fac oficii de prezen]` la Islamabad, Colombo, Napidaw sau Hanoi.

Articolul de fa]` se va concentra pe ace[ti juc`tori mici [i medii,iar nu pe marile puteri cu poten]ial extraregional (China, India, Japonia).

Rusia în AfganistanNimic nu ilustreaz` mai bine relativitatea sintagmei de mare putere decât regiunile

non-guvernabile, adev`rate g`uri negre ale geopoliticii, care absorb resurseenorme din partea comunit`]ii interna]ionale. A[a dup` cum Vietnamul a limitatimplicarea militar` american` direct` în lume [i a contribuit, prin rico[eu, la c`dereasistemului de la Bretton Woods, tot astfel Afganistanul a accelerat colapsul sfereisovietice. Ast`zi, la 25 de ani de la retragere, Rusia se vede nevoit` s` alungespectrul memento-ului pentru a redacta regulile de angajare a viitorului post-ISAF.

Nemesis-ul afgan asupra mediului înconjur`tor nu se reduce la terorism(care, pentru multe ]`ri, nu este o amenin]are real`), ci la produc]ia de heroin`ce inund` întreg mapamondul:

Sursa: International Heroin Trafficking Flows, Office of National Drug Control Policy, apud DrugEnforcement Administration – DEA, pe site-ul https://www.ncjrs.gov/ondcppubs/publications/policy/99ndcs/figihtf.html

În cifre, produc]ia de opiu afgan însemna 36% din PIB-ul licit al ]`rii, adic`2,6-2,7 mld$. Zona cultivat` a crescut de la 29 000 de hectare (1986) la 104 000 haîn 2005, ne spune un studiu al B`ncii Mondiale5 . Maximul a fost atins în 2007,când suprafa]` cultivat` devenise de 25 de ori mai mare decât în 2001! Rusia îns`[i

5 Edouard Martin [i Steven Symansky, Macroeconomic Impact of the Drug Economy and Counter-narcoticsEfforts, Afghanistan: Drug Industry and Counter-narcotics Policy, World Bank Report, pe site-ul ttp://web.worldbank.org/WBSITE/EXTERNAL/COUNTRIES/SOUTHASIAEXT/0,,contentMDK:21133060~pagePK:146736~piPK:146830~theSitePK:223547,00.html

156


a sim]it undele de [oc, absorbind 25% din heroina [i 15% din opiumul canalizatede Afganistan prin ruta nordic`. Ceea ce este mai grav const` în transformareaRusiei dintr-un punct de tranzit într-unul de consum!6.

Imediat dup` 11 septembrie, printre primii oameni de stat, dac` nu chiarprimul om de stat, care l-a sunat pe George W Bush pentru a-i oferi ajutorula fost omologul sù, Vladimir Putin7. Pentru urm`torul deceniu, Rusia avea s` fieun partener disponibil în colaborarea pe spe]a dosarului complicat al Asiei Centrale.Spa]iu aerian al acesteia a fost folosit pentru transportul a peste 379 000 de oameni,personal militar [i peste 45 000 de containere deplasate în urma a peste 2 200 de zboruri,anun]` Biroul pentru afaceri europene [i eurasiatice din cadrul Departamentuluide Stat al SUA pe 20128.

Plecarea Statelor Unite îns`, departe de a fi privit` cu bucurie la Moscova,a[a cum poate s-ar a[tepta cei ce urm`resc criza din Ucraina, are o conota]ie nepl`cut`.De acum încolo, Rusia [i cordonul sù protector format din republicile central-asiatices-ar putea întoarce la tabloul anilor ’90, când coliziunea dintre terori[tii ceceni[i al Qaeda între]inea un climat de instabilitate. Iar casta ofi]ereasc` din preajmaregimului Putin nu are apeten]a de a trimite contingente în Kabul [i Helmandpentru a continua munca l`sat` neterminat` de ISAF, scrie Mihail Rostovskypentru Moskovsky Komsomolets9. Tot ce se poate spera este c` noua administra]iea lui Abdullah Abdullah va avea mai mult` legitimitate decât ce a lui Hamid Karzai[i va reu[i s` se men]in` pe picioarele proprii cu ajutor minim din partea comunit`]iiinterna]ionale10.

Rusia în PakistanRela]iile dintre Moscova [i statul creat de Mohammed Ali Jinnah nu au fost

niciodat` extraordinare. Pe tabla de [ah a r`zboiului rece, prietenia indo-sovieticà împins Pakistanul spre China [i Statele Unite. Bilateralismul dintre Moscova[i Islamabad a ajuns la nadir dup` 1980, când cel din urm` a devenit frontulnum`rul doi [i antrepozitul logistic al mujahedinilor ce luptau în climatul aridafgan contra trupelor Spetnatz11. Dup` c`derea URSS, prim-mini[trii Benazir Bhutto[i Nawaz Sharif au încercat un dezghe] diplomatic, dar cu succes limitat.

6 Ekaterina Stepanova, Afghanistan after 2014: The Way Forward for Russia, IFRI, mai 2013.7 Fiona Hill, Putin and Bush in Common Cause? Russia’s View of the Terrorist Threat after September 11,

Brookings Institute, vara, 2002.8 U.S.– Russia Cooperation on Afghanistan, U.S. Department of State, 18 iunie 2012.9 Judy Dempsey, Russia’s Concern for Afghanistan after NATO, Carnegie, 5 martie 2013. Dmitri Trenin,

Russia and postAmerican Afghanistan: Focus on Drugs and Central Asia, Carnegie, 21 octombrie 2013.10 28 iulie 2014.11 Ardeshir Cowasjee, A Recap of Soviet-Pakistan Relations, Dawn, 12 martie 2011.


157

Un alt moment care a oferit posibilitatea unui rapprochement a fost dat de tensiuneanuclear` dintre India [i Pakistan, în intervalul mai 1998 – finele lui 2001. În mai 1998,ambele na]iuni sud-asiatice au efectuat teste nucleare, spre îngrijorarea comunit`]iiinterna]ionale. În anul urm`tor, Pakistanul a atacat India pe dealul Kargil, ofensiv`respins` de trupele superior numerice ale acesteia din urm`. Timp de circaun an de zile, grani]a comun` (linia de control, în terminologia consacrat`)a fost împânzit` de solda]ii ambelor na]iuni, fixa]i într-o încle[tare cu nimic mai pu]inpericuloas` decât Criza rachetelor din Cuba (octombrie 1962). Pre[edintele Putins-a raliat efortului multilareral de conciliere. Acesta a încercat, prin întrevedericu pre[edintele Musharaff [i prim-ministrul Vajpaee, s` distileze condi]iile unui consens,f`r` vreun progres semnificativ.

Dac` rela]ia cu India a continuat la o temperatur` privilegiat`, ca [i pân` atunci,cea cu Pakistanul s-a reîntors la r`ceala obi[nuit`. Un al doilea moment de apropierese profileaz` prin 2007, când Pakistanul denun]` terorismul, iar premierul rus,Mihail Fradkov, face o vizit` de trei zile la Islamabad. Prima de acest fela vreunui oficial rus în ultimii 38 de ani. Plecarea lui Musharaff [i venirea la puterea cuplului Asif Ali Zardari – Yousef Raza Gilani, pre[edinte [i premier, au marcatcursul ascendent cu Moscova. Regimul Putin a avut grij` ca bunele oficii s` nu stricerela]ia cu India, dup` cum titra un articol al Ria Novosti, în 2010. Scrupulelede acest fel nu mai par prioritare în ultimul timp: importan]a Pakistanuluipentru Afganistanul post-2014 rescrie combinatorica geopolitic` a regiunii,iar marile puteri sunt gata s` lucreze cu actorii de pe teren pentru a garantastabilitatea în Mun]ii Hindukush.

De aceea, în mai 2011, general-colonelul rus Alexander Postnikov a vizitatPakistanul, gestul fiindu-i replicat de [eful Marelui Stat Major (la acea vreme),generalul Asfaq Parvez Kayani, eveniment amplu documentat de presainterna]ional`12. Tot la nivelul lui 2012 s-a lansat [i primul dic]ionar rus-urdu,semn al intimit`]ii culturale, cel pu]in în cercurile elitiste13.

Mai aproape de zilele noastre, cel mai recent gest prive[te hot`rârea Rusieide a ridica embargoul la armament pentru Pakistan. Conform lui Sergei Chemezov,directorul companiei Rostec, ]ara sa pl`nuie[te vânzarea de elicoptere M-35c`tre Pakistan. Opinia anali[tilor este împ`r]it`. În timp ce unii avertizeaz`despre posibilitatea irit`rii Indiei, al]ii consider` c` temerea nu se justific`, mai alesc` atât Islamabadul, cât [i New Delhi cump`r` armament american, f`r` procese

12 Baqir Sajjad Syed, Kayani to Visit Russia from Oct 3, Dawn, 29 septembrie 2012.13 Qaiser Zulfiqar, Bridging Cultural Borders: First-ever Urdu-Russian Dictionary Launched, The Express

Tribune, 2 august 2012.

158


de con[tiin]`. Mi[carea ru[ilor are aici un dublu resort: 1) concurarea echipamentuluichinezesc, ce de]ine un cvasi-monopol pe pia]a pakistanez` de profil; 2) înzestrareatrupelor pakistaneze în vederea luptelor cu gherilerii talibani14.

Rusia în MongoliaInterac]iunea dintre poporul rus [i cel mongol a definit, în bun` m`sur`,

fizionomia Eurasiei din ultimul mileniu. A la longue durée, al`turarea celor douèste un memento despre v`lurirea imperiilor: dac`, la un moment dat, regimulgingizhanid a închegat cea mai întins` st`pânire cunoscut` omenirii, declinulsù rapid a favorizat revan[a Rusiei [i extinderea ei. În evul ]arist modern,fostul stat cu ambi]ii globale al Mongoliei a ajuns la ata[ul Sankt Petersburgului.La finele Primului R`zboi Mondial, când China a organizat o incursiunedincolo de grani]ele sale nordice, Uniunea Sovietic` a restabilit situa]ia mo[indcrearea Republicii Comuniste Mongole, în 1921. De la acel punct, rela]iile bilateralevor r`mâne, per ansamblu, cordiale [i vor supravie]ui socialismului.

Reluarea dialogului s-a înf`ptuit în etape: prima fiind vizita pre[edintelui Putinîn noiembrie 2000, apoi, cea invers`, în Rusia a pre[edintelui mongolNambaryn Enkhbayer. Prima s-a concretizat cu Declara]ia de la Ulan Bator,cea de-a dou` cu Declara]ia de la Moscova, din decembrie 2006. Trei ani mai târziu,cele dou` capitale deja ]ineau întruniri regulate la nivel de pre[edinte [i premier.La finele lui august 2009, pre[edintele Dmitri Medvedev a semnat un documentde parteneriat strategic cu omologul sù sudic.

Strângerile de mâini au fost urmate de exerci]ii militare [i cooperare în materiede ap`rare. Primele ac]iuni la comun au fost inaugurate în 2002, urmând a fi repetatepe parcursul întregului deceniu. Între 3 [i 10 septembrie 2011, a avut loc exerci]iulSelenga 2011, care a implicat 500 de militari de ambele p`r]i [i 200 de piesede artilerie15.

Selenga 2014 s-a desf`[urat între 15 [i 29 august la poligonul Munkh Khetdin regiunea Dornod Aimag [i a implicat peste 1 000 de militari, deci dublufa]` de exerci]iul anterior tocmai amintit.

Sub zodia escalad`rii tensiunilor dintre Rusia [i NATO, ca urmare a agrav`riidosarului ucrainean, Organiza]ia Tratatului de la Shanghai (SCO) a desf`[urat,în august, cel mai amplu exerci]iu din istoria sa, eveniment ce a adusîmpreun` 7 000 de solda]i din China, Rusia, Kazakhstan, Kyrgyzstan [i Tadjikistan.

14 Zachary Keck, Russia Ends Arms Embargo against Pakistan, The Diplomat, 4 iunie 2014. Saurav Jha,Russia’s Strategic Pakistan Play, The Diplomat, 31 iulie 2014.

15 Roger McDermott, Russian-Mongolian Defense Cooperation and Selenga 2011, în Eurasia DailyMonitor, Volume: 8, Issue: 172, 20 septembrie 2011.


159

Parada de for]e, cu numele de Peace Mission 2014, a antedatat summitul SCOdin septembrie de la Dushanbe, unde se specula posibila aderare a Mongoliei.Pentru elitele de la Ulan Bator, oferta era privit` cu rezerv`, din cel pu]in dou` motive:1) SCO este v`zut` ca un club al dictatorilor, iar Mongolia s-a dovedit o democra]iefunc]ional` din 1991 încoace [i 2) odat` prins` într-un astfel de aranjamentmultilateral, Mongolia nu va mai avea libertatea de ac]iune în politica extern`pe care o are în prezent16.

În cele din urm`, lucr`rile summitului SCO, derulate între 11 [i 12 septembrie,au avut ca punct focal chestiunea securit`]ii, reprezenta]ii ru[i [i chinezi afirmândc` Afganistanul trebuie s` devin` o ]ar` cu climat stabil, autonom` („self-reliant“),care nu ar mai depinde de prezen]a NATO/ISAF. De asemenea, participan]iila eveniment au trimis s`ge]i cu privire la scutul anti-rachet` al NATO. Legat de cre[tereacercului de membri, India, Iran [i Pakistan vor primi statutul în 201517.

Dup` 1991, Ulan Batorul î[i contureaz` un profil dual pe arena asiatic`:1) na]iune în curs de dezvoltare gata s`-[i exploateze generoasele resurse minerale[i 2) broker de pace, care se pune la dispozi]ia diferendelor interna]ionale.

În ultima decad`, Mongolia a beneficiat de una dintre cele mai mari cre[teria PIB-ului din lume: 18-20% anual! Cum se întâmpl` de foarte multe ori, beneficiilede prosperitate nu sunt distribuite uniform, ci depind de anumi]i centri urbani,în cazul de fa]` de capital`. Numero[i cet`]eni din zona rural` vin în Ulan Batorcu speran]a unei vie]i mai bune. Statisticile confirm` cele spuse: dac`, în 1989,26,8% din popula]ia ]`rii se reg`sea în capital`, în 2006, procentajul a s`rit de 38%,pentru a atinge 45% în 201018.

Extinderea economic` se datoreaz`, într-o semnificativ` m`sur`, mineritului,activitate pe care companiile interna]ionale sunt mai mult decât gata s` îl valorifice(de aici, poate, [i porecla de Minegolia). C`rbune, petrol, molibden sunt doarcâteva dintre substan]ele care îi asigur` un loc pe harta antreprenorial`.

Un interes deosebit îl trezesc depozitele de uraniu al na]iunii. Acestea se reg`sescmai ales în zonele nordic` [i sud-estic`, în patru regiuni: Mongol-Priargun,Gobi-Tamsag, Khentei-Daur [i Regiunea Nordic` Mongol`, iar punctele exactela Dornod, Gurvanbulag, Nemer, Mardaingol, Ulaan, Kharaat, Khairkhan, Nars,Dulaan Ul, Ulzit, Gurvansaikhan, Zoovch Ovoo, totalizând 135 000 de tone la nivel

16 Joshua Kucera, Russia and the SCO Military Exercises, în The Diplomat, 28 august 2014.17 Shannon Tiezzi, The New, Improved Shanghai Cooperation Organization, în The Diplomat,

13 septembrie 2014.18 Ariunaa Norovsambuu [i Tirza Theunissen, Mongolia’s Economic Boom, în The Diplomat,

30 ianuarie 2013.

160


de 2013, conform unei inform`ri a ministerului minelor19. Cele mai bogate pu]uride forare sunt cele de la: Dornord: 28 868 t; Gurvanbulag: 16 073 t [i Zoovch Ovoo:54 639 t. Legisla]ia mongol` eticheteaz` uraniul drept rezerv` strategic` [i nu permiteparticipa]iunea str`in` în procentaj mai mare de 34%20.

Primele prospecte au avut loc undeva prin anii ’50-’60, cu ajutor sovietic.În 1956, Institutul Comun de Cercet`ri Dubna de lâng` Moscova a începuts` instruiasc` ingineri mongoli21.

Din 1995, guvernul mongol a intrat într-o serie de acorduri cu diferite statesau agen]i economici interna]ionali pentru a dezvolta sectorul respectiv. Din 2009,s-a creat Monatom, companie de]inut` de stat, [i s-a promulgat Legea energiei nucleare.

Sursa: Jonathan Watts, Gobi mega-mine puts Mongolia on brink of world’s greatest resource boom,în The Guardian, 7 noiembrie 2011

19 Cuantumul rezervelor este înc` supus dezbaterii. În timp ce sursa ministerial` de la nota urm`toared` cifra de 135 000 de tone, Oxford Business Group d` cifra de 80 000 de tone rezerve dovedite, în timpce ru[ii identific` o cantitate cuprins` între 120 000 [i 150 000 de tone. Nuclear Plans: Uranium DepositsHave Opened up New Opportunities, The Report: Mongolia 2012, Oxford Busines Group.

20 Baatartsogt Baldorj, Ministry of Mining, Uranium Resources and Reserves Mongolia, InterregionalIAEA-CYTED-UNECE Workshop on United Nations Framework Classification for Fossil Energyand Mineral Reserves and Resources – 2009 (UNFC–2009), Applications in Uranium and ThoriumResources: Focus on Comprehensive Extraction, Santiago, Chile, 9-12 iulie 2013 (prezentare pdf).

21 Uranium in Mongolia (Updated august 2014), World Nuclear Association.


161

Printre primele nume care s-au afirmat în mineritul de uraniu se num`r` Areva,care a ajuns aici în 2006 [i a primit 28 de licen]e de explorare pe o suprafa]`de 14 100 km p`tra]i. Cu ru[ii, partea mongol` a semnat dou` tratate, în 2009[i 2010, stabilind, un an mai târziu, ini]iativa mixt` Dornod Uranium – 49%din pachetul de ac]iuni sunt de]inute de compania ruseasc` Atomredmetzoloto,iar restul de Monatom22.

În perioada sovietic`, economia mongol` nu era cu mult mai mult decât un apendiceal celei sovietice/ruse[ti. Per total, sovieticii au completat 720 de proiecte,printre care centralele de la Darkhan [i Erdenet, minele de la Baganuur,Aduunchuluun [i Sharyn Gol, precum [i 1 000 de kilometri de drumuri.

Venirea la conducere a administra]iei Vladimir Putin a revitalizat contacteledintre Moscova [i Ulan Bator. În 2000, proasp`tul [ef al statului rus a vizitatvecinul sudic, iar doi ani mai târziu, în martie 2002, prim-ministrul Mihail Kasyanova devenit primul [ef de cabinet care efectua o vizit` la Ulan Bator, din 1971.Într-o a treia întrunire, din iunie 2003, Putin a reafirmat interesul ]`rii sale fa]` de statulcentral-asiatic într-o discu]ie cu prim-ministrul Nambaryn Enkhbayar. Pu]in mai târziu,în luna decembrie, Kremlinul a [ters aproape întreaga datorie de 11,4 miliarde rubledatorat` de partenerul mongol23.

Sarcina Rusiei de a men]ine Ulan Batorul în pozi]ia de hinterland s-ar puteas` nu fie nici facil` [i nici încununat` de succes pe viitorul scurt [i mediu.Mereu prins` între cei doi vecini gigan]i, ]ara fo[tilor hani de odinioar` pare gatas` profite de oportunit`]ile furnizate de globalizare pentru a dep`[i fatalitateageografic`. Politica celui de-al treilea vecin, dup` cum o nume[te analistulDmitri Trenin24, descrie diploma]ia pre[edintelui Elbegdorj jalonat` de contactecu actori externi, de la Statele Unite & Canada la Coreea de Nord [i de la disponibilitateamedierii unor tensiuni la trimiterea de trupe în opera]iile de peacekeeping ale ONU25.

*|n partea a doua a materialului, autorul va prezenta aspecte privind importan]a geostrategic`

a unor ]`ri ca Myanmarm, Sri Lanka [i Vietnam.

22 The Report: Mongolia 2012, Oxford Busines Group, op. cit.23 Sergei Blagov, Mongolia Drifts Away from Russia toward China, The Jamestown Foundation.24 Dmitri Trenin, Mongolia’s Third Neighbor, Carnegie, 4 octombrie 2013.25 Tsakhiagiin Elbegdorj, President of Mongolia, to the Diplomatic Corps on the Occasion

of the Presentation of New Year’s Greeting, The Office of the President of Mongolia, Public Relations& Communications Division, 15 ianuarie 2014.

Numai la acest ultim capitol al trimiterii de trupe de men]inere a p`cii, Mongolia a deta[at 8 000 de oamenidin 2002 încoace, fiind pe locul 26 în lume [i locul 2 dup` China, un efort deloc neglijabil raportatla popula]ia de numai 2,6 milioane de oameni. Solda]ii mongoli au fost înregimenta]i în misiuniale Na]iunilor Unite, dar [i ca parte a exerci]iilor OSCE sau a unor exerci]i comune cu SUA. Christopher Pultz,The Role of Peacekeeping in Mongolia’s Military Strategy: A New Paradigm for Security, The National Bureauof Asian Research, Asia Policy 17 (ianuarie 2014). J. Berkshire Miller, Mongolia: More than just a CourtesyCall, The Diplomat, 4 aprilie 2014.

162


IntroducereSindromul de apnee \n somn (SAS)

este o problem` respiratorie, caracterizat`printr-o obstruc]ie recurent` a cìlor aerienesuperioare în timpul somnului. De[i au fost datenumeroase de f in i ] i i a le apnee i în somn ,aceasta este o tulburare caracterizat` prin existen]aa dou` tipuri de evenimente respiratorii ce au locîn timpul orelor de odihn` nocturn`. Primul,existen]a apneei, definit` ca intervalul de minimum10 secunde în care la nivelul cìlor aeriene superioarenu are loc niciun schimb de flux de aer; al doilea,apari]ia hipopneei, caracterizat prin reducereasemnificativ` a fluxului de aer la nivelul cìlorsuperioare aeriene.

SIMPTOMATOLOGIA DIURNQ LA AVIATORIICU TULBURQRI RESPIRATORII OBSTRUCTIVE

ÎN SOMNColonel dr. Cristian Drago[ {TEF~NESCU

Prof. dr. Viorel ZAINEAAsist. univ. dr. R`zvan HAIN~RO{IE

Colonel dr. Cristian Drago[ {tef`nescu – Institutul Na]ional de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`„Gen.dr. Aviator Victor Anastasiu“, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale; prof.dr. Viorel Zainea [i asist.univ.dr. R`zvan Hain`ro[ie – Universitatea de Medicin` [i Farmacie „Carol Davila“, Bucure[ti, [i Institutulde Fonoaudiologie [i Chirurgie Func]ional` ORL „Prof.dr. Dorin Hociot`“, Bucure[ti.

În ultimii ani a crescut interesul pentru patologia somnului datorit` inciden]eiacesteia la popula]ia de vârst` activ` [i a consecin]elor la nivel medical [i social.Se estimeaz` c` aproape 70% din pacien]ii care se adreseaz` unui laboratorde somn sufer` de sforìt – apnee în somn.

Excessive daytime sleepiness,decreased level of performanceand mood changes are the mainsymptoms that may be encounteredin patients with obstructive respiratorydisorders during sleep. The subjectsin the study belong to the categoryof aeronautical personnel, a categoryin which the role of each professionin flight safety is well-defined. It isexpected, in the authors’ opinion,that a higher incidence of those symptomsmentioned are noticed, as the severityof disorders increases. Thus, a morepronounced daytime symptomatologywas noticed in subjects with a higherdegree of severity of the pathology.

Keywords: snoring; fatigue riskmanagement; sleep apnea

Opinii

163

Pacien]ii cu apnee obstructiv` în somn pot manifesta tulbur`ri amnezice[i probleme cognitive, somnolen]` diurn` excesiv` [i afect`ri ale dispozi]iei.Unul dintre cele mai caracteristice simptome ale apneei în somn este sforìtul.Acesta reprezint` un „fenomen general“ în cadrul popula]iei. Exist` un tip primarde sforìt, cel mai frecvent în cazurile mai pu]in grave, [i care apare la popula]ia normal`.În acest caz, zgomotul care acompaniaz` inspira]ia este prezent la fiecare respira]ie.Al doilea tip de sforìt este intermitent sau ciclic [i nu înso]e[te fiecare respira]ie,fiind prezente frecvente perioade de lini[te. Acesta din urm` indic` apneea.

Un num`r considerabil de studii legate de sforìt au fost realizate în ultima vreme.Câteva dintre ele concluzioneaz` c` sforìtul poate avea consecin]e clinice severe.Mul]i pacien]i care sufer` de SAS prezint` sforìt simplu. În ultima decad`, s-a înregistrato cre[tere marcant` a num`rului de pacien]i cu tulbur`ri respiratorii manifestelegate de somn, care nu apar]in categoriei de pacien]i apneici. În orice caz,morbiditatea în cazul acestor tulbur`ri clinice nu este cunoscut` înc`, circumstan]`ce face ca tratamentul s` devin` [i mai dificil. Doar un num`r mic de studiiau încercat s` afle dac` pacien]ii care sforìe prezint` [i alt fel de simptome care,odat` ce ar fi reduse, ar conduce la prevenirea instal`rii apneei în somn.

Unul dintre acestea analizeaz` simptomatologia unui grup de pacien]i apneiciprin compara]ie cu un grup de pacien]i cu sforìt simplu [i ajunge la concluziac` este dificil de diferen]iat între aceste dou` tulbur`ri dac` se iau doar simptomeleca unic` referin]`. Ambele categorii de pacien]i prezint` deterior`ri atât în via]a social`,cât [i în cea profesional`, ceea ce cre[te nivelul lor de anxietate. Pe de alt` parte,au fost descoperite anumite diferen]e între sforìt [i prezen]a viselor anxioasepost-traumatice, uneori total independente de folosirea sedativelor sau a medica]ieiantidepresive sau a alcoolului, a ]ig`rilor [i cafelei. În plus, inciden]a viselor anxiogenepare a fi mai mare la indivizii care sforìe [i care prezint` pauze respiratorii.

Pe baza studiilor revizuite, nu este clar care dintre simptome sunt prezentela pacien]ii care sforìe f`r` SAS, un aspect important în prevenirea apneeiposterioare. Nu trebuie uitat c` s-a observat existen]a unui procent mare de pacien]icu sforìt cronic, care se întorc, dup` câ]iva ani, în clinicile de somn cu diagnosticde apnee. Pentru toate motivele enun]ate anterior, scopul acestui studiu este s` determinedac` exist` diferen]e în ceea ce prive[te somnolen]a diurn`, memoria de scurt` durat`[i depresia între un grup de pacien]i cu apnee obstructiv` în somn [i alt grup,de indivizi care sforìe, dar nu au fost diagnostica]i ca suferind de SAS.

Metoda Subiec]i

E[antionul de subiec]i a fost alc`tuit din 12 pacien]i diagnostica]i cu sforìt(2 femei, 10 b`rba]i), cu vârste cuprinse între 29 [i 58 de ani (X=43,82, SD=8,67)

164


[i alt grup de 13 pacien]i cu SAS (2 femei, 11 b`rba]i), cu vârste între 30 [i 65 de ani(X=49,64, SD=10,67), to]i subiec]ii fiind selecta]i din personalul aeronautic.E[antionul a fost ales din cadrul pacien]ilor Departamentului de Somnologieal Institutului de Medicin` Aeronautic` [i Spa]ial`.

Indexul apnee/hipopnee (AHI) folosit pentru stabilirea diagnosticului de SASa fost de 10 apnee/hipopnee pe ora de somn. Pacien]ii au fost diagnostica]ica prezentând doar sforìt dac` au avut un index apnee/hipopnee < 10.

ProceduraToate test`rile folosite în evaluarea subiec]ilor sforaitori [i a pacien]ilor cu apnee

în somn au avut loc în cadrul laboratorului nostru de somn. Au fost utilizateurm`toarele instrumente:

1. Polisomnograful, pentru fiecare or` de somn [i pentru fiecare pacient(model Viasys). Acesta const` în monitorizarea nocturn` a urm`torilorparametri: electroencefalogram`, electrocardiogram`, mi[c`ri respiratorii(expansiunea [i relaxarea toracelui [i abdomenului), care evalueaz` for]arespiratorie, fluxul oronazal, satura]ia în oxigen, electromiogramamu[chiului genioglosum [i mi[c`rile oculare. Sforìtul a fost m`suratcu ajutorul unui microfon traheal.

2. Pentru m`surarea somnolen]ei diurne subiective a fost folosit` Scalade somnolen]` Epworth (ESS). Aceasta const` în 8 întreb`ri ce vizeaz` tendin]aperceput` de a adormi în anumite situa]ii (citind, privind la TV etc.).

3. Testul „3 lucruri“ a fost folosit în ordine normal` [i invers` pentru a evaluacapacitatea memoriei de scurt` durat`.

4. Pentru evaluarea simptomelor de depresie a fost ales Inventarulde depresie Beck.

Subiec]ii cu risc clinic de diagnostic SAS se adreseaz` unei unit`]i de somnprin intermediul medicilor de familie sau al altor speciali[ti. To]i pacien]iiau fost examina]i medical [i intervieva]i din perspectiva istoriei clinice,ob]inându-se informa]ii despre simptomatologie, trecut personal [i familial, folosireaalcoolului [i ]ig`rilor, momentul de început al problemelor legate de sforìt[i somnolen]`, precum [i informa]ii legate de alte tulbur`ri asociate.

Odat` încheiat` examinarea medical`, fiecare pacient a fost programatpentru o noapte în Institut. Ulterior, s-a folosit polosomnografia a 8 ore de somn,pentru stabilirea diagnosticului. În diminea]a urm`toare s-a realizat o analizà unor parametri ce indic` prezen]a/absen]a unei tulbur`ri, precum [i severitateaacesteia: num`rul total de apnee nocturne obstructive, num`rul de hipopnee,valoarea satura]iei în timpul nop]ii, media [i nivelul minim al SaO2% [i indexulapnee/hipopnee.

Opinii

165

Ulterior, s-a stabilit diagnosticul de apnee în somn pentru pacien]ii cu indexde apnee/hipopnee mai mare de 10. Subiec]ii care au înregistrat un scor mai micde 10 nu fac parte din pacien]ii unei patologii de apnee în somn. Apneea obstructivèste definit` ca încetarea fluxului de aer în somn cu afectarea mi[c`rilor respiratorii[i cu durat` mai mare de 10 secunde. Hipopneea reprezint` un episod în care are loco obstruc]ie par]ial` a cìlor aeriene superioare, ceea ce produce o reduceresemnificativ` a fluxului de aer.

În diminea]a urm`toare au fost evaluate variabilele psihologice (somnolen]adiurn`, memoria de scurt` durat`, starea depresiv`). Testele au fost administrateîntre orele 8.30 [i 9.30. În cadrul procedurii experimentale, toate înregistrarileau avut loc în acelea[i condi]ii pentru to]i subiec]ii, fiind controlate variabileprecum lumina, temperatura, zgomotul de fundal, ingestia de hran` [i timpulde completare a evalu`rilor. S-a stabilit un criteriu de excludere, legat de prezen]aoric`rei patologii psihiatrice actuale sau trecute, care ar fi putut influen]a func]ionareapsihologic` a pacientului.

Ca metoda de analiz` s-a folosit testul Mann Whitney. Scopul analizeia fost compararea scorurilor somnolen]ei diurne, a memoriei de scurt` durat`,a depresiei între subiec]ii cu apnee obstructiv` [i cei care doar sforìe. Toate analizelestatistice au fost realizate cu ajutorul programului SPSS 15.0.

RezultateTabelul 1 arat` mediile [i devia]iile standard pentru indexul de apnee/hipopnee,

nivelul SaO2, indexul masei corporale (BMI) pentru cele dou` grupuri de subiec]i.Tabelul 1

Media scorurilor [i devia]iile standard pentru indexul de apnee/hipopnee (AHI), nivelul SaO2 [i indexulmasei musculare (BMI) la cele dou` grupuri de subiec]i.

Rezultatele pentru somnolen]a diurn` [i memoria de scurt` durat`Datele au fost analizate cu ajutorul testului Mann Whitney. Legat de variabila

somnolen]` diurn`, rezultatele indic` diferen]e semnificative (p<0,05)între subiec]ii care sforìe [i cei cu apnee obstructiv`. Dup` cum se poate observaîn tabelul 2, somnolen]a diurn` este mai mare la pacien]ii cu apnee.

Legat de variabilele memoriei de scurt` durat` (tabelul 2), rezultatele arat`c` nu exist` diferen]e semnificative statistic între grupurile de subiec]i.

166


Rezultatele pentru depresieDup` cum se poate urm`ri în tabelul 2, exist` simptome diferite statistic

semnificative (p<0,01) între pacien]ii cu sforìt [i cei cu apnee. Scorurile mediiarat` c` nivelul depresiei este mai mare la grupul de pacien]i apneici.

Discu]iiAnaliza rezultatelor ob]inute relev` faptul c` nivelul somnolen]ei diurne

este mult mai înalt în grupul pacien]ilor SAS, în special datorit` num`rului marede treziri pe timpul nop]ii. Cauza fundamental` a întreruperilor somnului este dat`de apneile repetate din timpul nop]ii [i desatur`rilor mari intermitente. În orice caz,dincolo de somnul discontinuu, au fost eviden]iate anumite modific`ri în paternurilede somn, la pacien]ii SAS.

Tabelul 2

Analiza Mann Whitney pentru scorurile medii ob]inute de subiec]ii cu sforìt cronic [i pacien]ii cu SAS,pentru variabilele somnolen]` [i memorie de scurt` durat`.

În realitate, s-a eviden]iat o cantitate mic` de somn profund, mai ales de somnîn faza IV, caracteristic` ce nu apare la subiec]ii cu sforìt cronic, ceea ce poateexplica nivelul crescut al somnolen]ei diurne. Un aspect important de luat în seamèste nivelul mare de obezitate la pacien]ii cu SAS (BMI=33,89) prin compara]iecu e[antionul de indivizi f`r` SAS (BMI=28,92).

Câteva studii au indicat faptul c` subiec]ii cu somnolen]` diurn` exagerat`prezint` un deficit la nivelul func]iilor cognitive [i psihomotorii. Unii autoriau ar`tat, de asemenea, c`, în cazul tulbur`rilor de apnee în somn, apare o deteriorarea performan]ei cognitive la subiec]ii respectivi. O alt` variabil` implicat` este prezen]ahipoxiei în timpul somnului.

În opozi]ie cu ceea ce sugereaz` aceste date, rezultatele studiului de fa]`nu indic` diferen]e în ceea ce prive[te nivelul memoriei de scurt` durat`între cele dou` grupuri de subiec]i, în ciuda somnolen]ei diurne [i a reduceriinivelului de oxigen la subiec]ii cu apnee. O posibil` explica]ie poate fi legat`

Tabelul 3

Analiza Mann Whitney pentru scorurile medii ob]inute de pacien]ii cu sforìt cronic [i pacien]ii cu SAS,pentru variabila stare depresiv` anxioas`.

Opinii

167

de faptul c`, în unele cazuri de apnee, este dificil de diferen]iat efectul tulbur`rilorde somn de efectul patologiei asociate. O alt` posibilitate se refer` la evaluareainstrumentului utilizat. Anumite studii au demonstrat c` memoria de scurt` duratèste una dintre variabilele cele mai sensibile la deprivarea par]ial` sau total`de somn. S-a observat, de asemenea, c` aceste deficite sunt legate în mai marem`sur` de sarcinile care necesit` un efort mare [i nu de cele realizate în manier`relativ automat`.

În afar` de afectarea func]iei cognitive, somnolen]a diurn` influen]eazàdaptarea psihosocial` a pacientului. Ambele tulbur`ri afecteaz` calitatea vie]ii,de[i deteriorarea este mai evident` la pacien]ii cu apnee, datorit` graduluimai mare de severitate a sindromului. În cazul apneei, depresia este simptomulasociat cel mai frecvent cu tulbur`rile de somn, de[i exist` un dezacord majorprintre autori privind prevalen]a real` a simptomului.

Watson a corelat inventarul Beck pentru depresie cu sindromul de apneeîn somn. Autorul a ob]inut o corela]ie semnificativ` între simptomatologia depresiv`,num`rul total de apnee obstructiv` [i frecven]a apnee/hipopnee pe ora de somn.Legat de prevalen]a depresiei la subiec]ii cu sforìt, Pillar [i Lavie au eviden]iatc` femeile care sforìe au un nivel mai mare al depresiei [i anxiet`]ii decât celecare sufer` de forme u[oare de SAS.

Pe de alt` parte, trebuie spus c`, în multe cazuri, somnolen]a diurn`împreun` cu oboseala resim]it` de pacient pe parcursul zilei pot determina confuzii[i pot fi interpretate eronat ca varia]ii de personalitate.

În final, în acord cu aceste rezultate, este dificil de stabilit diferen]eîntre subiec]ii care sforìe [i cei care sufer` de apnee, în privin]a anumitor variabile,ceea ce subliniaz` nevoia de abordare a acestei popula]ii în termeni de simptomatologie.Acest diagnostic preliminar, împreun` cu un set de m`suri de igien`, ca renun]areala alcool [i tutun [i reducerea greut`]ii, pot fi folosite ca m`suri preventivepentru problemele legate de apnee în somn.

Concluzii1. Analiza rezultatelor ob]inute relev` faptul c` nivelul somnolen]ei diurne

este mult mai mare la pacien]ii cu SAS decât la cei cu sforìt simplu. Anumite studiiarat` c` fragmentarea somnului este responsabil` de somnolen]a diurn` excesiv`.Am observat un grad mare de obezitate la pacien]i, care ar putea explica nivelulînalt de somnolen]`. Investiga]iile anterioare au observat c` pacien]ii cu obezitateridicat` prezint` un risc mai mare de hiposomnolen]`. Preven]ia supraponderalit`]ii[i exerci]iile fizice regulate par ar avea în acest context o împortan]` deosebit`la personalul aeronautic.

168


2. În leg`tur` cu variabila depresie, scorurile medii ob]inute arat` c` niveluldepresiei este mai mare la pacien]ii apneici [i, dintre ace[tia, cei mai expu[i par a ficontrolorii de trafic. Una dintre explica]iile posibile este aceea c`, datorit` severit`]iiacestei patologii, exist` consecin]e în func]ionarea social` a acestor subiec]i.

3. Cuntificarea simptomatologiei diurne este o condi]ie de baz` a succesuluichirurgiei sfor`itului. Rolul specialistului ORL – somnolog este, în aceast` situa]ie,determinant.

4. Nimeni nu este imun la oboseal`. Adesea ignor`m simptomatologiapân` când inevitabilul… se întâmpl`! Sistemul de management al riscului de oboseal`poate constitui solu]ia la aceast` provocare.

BIBLIOGRAFIE

1. H.M. Engleman, R.N. Kingshott, P.K. Wraith, T.W. Mackay, I.J. Deary, N.J. Douglas,Randomized Placebo-controlled Crossover Trial of Continuous Positive Airway Pressure for MildSleep Apnea/Hypopnea Syndrome, Am J Respir Crit Care Med, 1999; 159:461- 467.

2. H.M. Engleman, S.E. Martin, I.J. Deary, N.J. Douglas, Effect of Continuous Positive AirwayPressure Treatment on Daytime Function in Sleep Apnea/Hypopnea Syndrome, Lancet, 1994,343:572-75.

3. V. Hoffstein, S. Mateika, S. Nash, Comparing Perceptions and Measurements of Snoring,Sleep, 1996; 19(10):783-789.

4. V.H. Watson, A.R. Curry, A New Method for Evaluating and Reporting the Severity of Snoring,J. Laryngol Otol, 1999; 113:336-40.

169

ediul de securitate interna]ionaldin ultimele dou` decenii a aduso serie de schimb`ri importante

CADRUL EUROPEAN DE REGLEMENTAREA RISCULUI FINANCIAR

– mecanism de consolidarea securit\]ii na]ionale –

Dr. Nicoleta Diana RO{IORU

în domeniul economic al statelor, cu accent pe inter-dependen]a tot mai puternic` dintre economiilestatelor lumii. Ceea ce, implicit, a generat apari]iaa numeroase amenin]`ri la adresa securit`]iiacestora. Dintre multiplele tipuri de astfelde amenin]`ri, riscul de credit este perceput,de c`tre bancherii din ]ara noastr`, ca fiindprincipala amenin]are pentru sistemul bancarautohton. Riscul macroeconomic [i cel al instrumentelorfinanciare derivate sunt, de asemenea, proeminentepe agenda îngrijor`rilor bancherilor români.

În termeni economici, riscul de credit reprezint`riscul asumat de c`tre o banc` în caz de falimental unuia dintre clien]ii s`i. Cauza acestui risco reprezint` contextul economic precar [i stareadeficitar` a unei institu]ii/firme.

M

Conf.univ.dr. Nicoleta Diana Ro[ioru – Universitatea Wales, Bucure[ti.Lucrarea a beneficiat de suport financiar prin proiectul cu titlul „SOCERT. Societatea cunoa[terii,

dinamism prin cercetare“, nr. de identificare contract POSDRU/159/1.5/S/132406. Proiectul este cofinan]atdin Fondul Social European prin Programul Opera]ional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Pe m`sur` ce rata creditelor neperformante continu` s` creasc`, ajungândla peste 22% în primul trimestru din 2014, mul]i bancheri români sunt preocupa]i

Implementing and consistentlyapplying a single set of rules for capitalmarket supervision, insurance sectorand private pension funds favoursthe efficient and coherent adoptionof the recommendations of the Europeansupervisory authorities.

O n e o f t h e m a i n t h r e a t sto the banking system in Romania,according to the author, is the liquidityrisk. In this respect, it is necessaryto create European authoritiesresponsible for the macro- and micro-prudential supervision of the Europeanfinancial system.

Keywords: financial system;supervision rules; European SystemicRisk Board; financial crisis

170


de calitatea portofoliului lor de credite, precum [i de disponibilitatea capitalului,de vreme ce institu]iile de credit pot fi nevoite s` cear` ac]ionarilor infuzii de capitalpentru a se conforma cu normele pruden]iale ale B`ncii Na]ionale a României.

Pe de alt` parte, spre deosebire de 2012, în care riscul de lichiditate era v`zutca una dintre principalele amenin]`ri pentru sistemul bancar din România, acest riscse pare c` s-a estompat pe m`sur` ce bancherii locali au v`zut c` Banca Na]ional`a furnizat suficient` lichiditate în pia]` [i a mic[orat, treptat, rezervele minimeobligatorii. Este clar c`, în mediul post-criz`, practicile de afaceri obi[nuitenu mai sunt o strategie s`n`toas` de cre[tere pentru b`ncile române[ti, care trebuies`-[i ajusteze guvernan]a corporativ`, practicile de vânz`ri [i de afaceri,precum [i s`-[i redimensioneze echipele [i s` le redefineasc` func]iunilepentru a se adapta noii realit`]i economice. De vreme ce b`ncile române[tiau trecut prin procese ample [i, uneori, dureroase de reorganizare în ultimii ani,bancherii sunt preocupa]i de eficien]a managementului schimb`rii [i de impactulpe care aceste transform`ri îl vor avea asupra organiza]iilor lor în viitor.

Construirea uniunii bancareÎn vederea realiz`rii unei uniuni bancare în Europa s-a considerat oportun`

[i, mai mult, necesar` crearea unui mecanism unic de supraveghere (Single SupervisoryMechanism – SSM) cu atribu]ii în sfera monitoriz`rii directe a b`ncilor din zona euro,în aplicarea impar]ial` [i strict` a unui set comun de reglement`ri pruden]iale,în controlul riscurilor [i prevenirea evenimentelor de criz`.

România ar putea deveni membru al mecanismului unic de supraveghereîn cursul anului viitor, pentru c` reformele legislative necesare sunt destulde complexe, iar procedurile prealabile ader`rii stabilite de Banca Central`European` necesit` un interval de câteva luni de la momentul finaliz`rii proiectelorlegislative. România ar putea adera la zona euro de la 1 ianuarie 2019.

Uniunea bancar` constituie unul dintre cele patru fundamente pentru o UniuneEconomic` [i Monetar` autentic`. Uniunea bancar` vizeaz` construirea unui cadrufinanciar integrat în vederea salvgard`rii stabilit`]ii financiare [i a reduceriila minimum a costurilor e[ecurilor bancare. Aceasta va fi format` din mecanismulunic de supraveghere [i din noile cadre integrate de asigurare a depozitelor[i de rezolu]ie a institu]iilor de credit.

Uniunea bancar` se va baza pe un cadru unic, cuprinz`tor [i detaliat,de reglementare pentru serviciile financiare. Autoritatea bancar` european` (ABE)de]ine competen]a perfec]ion`rii cadrului de reglementare [i a monitoriz`riiimplement`rii sale.

Opinii

171

Supraveghere european`Publicarea Raportului de Larosière1 în anul 2009 a adus în aten]ia public`

nevoia de redefinire a arhitecturii financiare europene, precum [i sporirea graduluide armonizare a politicilor financiare na]ionale. În acest context, în septembrie 2010,Parlamentul European a adoptat un pachet legislativ privind noua arhitectur`a Sistemului European de Supraveghere Financiar` (SESF). Regulamentele cuprinseîn respectivul pachet legislativ prev`d crearea unor autorit`]i europene responsabilede supraveghere macro- [i micropruden]ial` a sistemului financiar european.

Supraveghere macropruden]ial`Consiliul European pentru Risc Sistemic (ESRB) este organismul independent

al Uniunii Europene responsabil cu identificarea [i monitorizarea riscurilor sistemice[i elaborarea de recomand`ri în vederea prevenirii sau reducerii acestora.ESRB contribuie la func]ionarea armonioas` a pie]ei interne, asigurând, astfel,un suport sectorului financiar la cre[terea economic`. ESRB face parte din SESF,al c`rui scop este de a asigura supravegherea sistemului financiar al Uniunii.

În vederea atingerii obiectivelor, ESRB colecteaz` [i analizeaz` toate informa]iilerelevante din punctul de vedere al riscului sistemic; identific` [i clasific` riscurilesistemice în func]ie de prioritate; emite avertismente, atunci când aceste riscurisistemice sunt considerate importante; formuleaz` recomand`ri pentru ac]iunilede remediere ca r`spuns la riscurile identificate; monitorizeaz` m`surile adoptateîn urma avertismentelor [i recomand`rilor; coopereaz` îndeaproape cu celelalteautorit`]i din cadrul SESF.

Supraveghere micropruden]ial`Autoritatea European` pentru Valori Mobiliare [i Pie]e (ESMA), constituit`

în baza Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European [i al Consiliuluiprivind înfiin]area Autorit`]ii Europene de Valori Mobiliare [i Pie]e, înlocuie[tefostul CESR (Comitetul Reglementatorilor de Valori Mobiliare) [i este autoritateacompetent` cu rol în furnizarea de expertiz` tehnic` pentru Parlamentul European,Consiliul Uniunii Europene [i Comisia European` în domeniul reglement`rii[i supravegherii valorilor mobiliare.

ESMA contribuie la p`strarea stabilit`]ii sistemului financiar european[i la îmbun`t`]irea protec]iei investitorilor prin asigurarea integrit`]ii, transparen]ei,eficien]ei [i a bunei func]ion`ri a pie]elor de valori mobiliare.

Ca institu]ie independent`, ESMA î[i atinge obiectivul prin elaborareaunui cadru unic de reglementare pentru pie]ele financiare ale UE [i prin asigurareaaplic`rii unitare a acestuia la nivelul întregii Uniuni Europene. ESMA favorizeaz`

1 Jacques de Larosière, fostul director general al Fondului Monetar Interna]ional.

172


convergen]a în supraveghere atât între reglementatorii de valori mobiliare,cât [i în celelalte sectoare financiare, colaborând strâns cu celelalte autorit`]ieuropene de supraveghere din domeniul bancar (EBA) [i al asigur`rilor [i pensiilorocupa]ionale (Autoritatea European` pentru Pensii Ocupa]ionale – EIOPA).

Înfiin]at` în anul 2011 în baza Regulamentului (UE) nr. 1094/2010al Parlamentului European [i al Consiliului privind înfiin]area Autorit`]ii Europenepentru Pensii Ocupa]ionale, EIOPA înlocuie[te fostul CEIOPS (Comitetul Europeanal Supraveghetorilor în Asigur`ri [i Pensii Ocupa]ionale) [i func]ioneaz` ca autoritateindependent` cu rol în furnizarea de expertiz` tehnic` pentru Parlamentul European,Consiliul Uniunii Europene [i Comisia European`.

Responsabilit`]ile de baz` sunt cele de a sprijini stabilitatea sistemului financiar,transparen]a pie]elor [i a produselor financiare, precum [i protec]ia consumatorilorde asigur`ri [i a membrilor [i beneficiarilor schemelor de pensii private.

Competen]ele de reglementare ale EIOPA în sectorul asigur`rilor,al reasigur`rilor [i al pensiilor ocupa]ionale includ elaborarea de standardetehnice, emiterea de ghiduri [i recomand`ri [i furnizarea de avize în domeniulde competen]` al EIOPA.

ASF este membru cu drepturi depline al ESMA [i EIOPA, ia parte la procesuldecizional al acestor autorit`]i, la întâlnirile Consiliului Supraveghetorilor(Board of Supervisors), precum [i la activitatea de reglementare prin implicareaîn activit`]ile comitetelor permanente [i ale grupurile de lucru.

Din cadrul Sistemului European de Supraveghere Financiar` mai fac parte:Autoritatea European` Bancar` [i Comitetul Comun al Autorit`]ilor de Supraveghere(ESAs Joint Committee). Ca autoritate independent` a UE, Autoritatea European`Bancar` are ca obiectiv asigurarea unui nivel eficient [i consecvent de reglementare[i supraveghere pruden]ial` în întregul sector bancar din Uniunea European`.Obiectivele sale generale sunt men]inerea stabilit`]ii financiare în UE [i asigurareaintegrit`]ii, eficien]ei [i a bunei func]ion`ri a sectorului bancar.

De[i autorit`]ile na]ionale de supraveghere ([i, în viitorul apropiat, Banca Central`European` pentru acele ]`ri care particip` la noul mecanism de supraveghereunic, un pilon-cheie al a[a-numitei „uniuni bancare“) r`mân responsabilepentru supravegherea institu]iilor financiare individuale, rolul ABE este de a îmbun`t`]ifunc]ionarea pie]ei interne prin asigurarea supravegherii [i a reglement`rii europeneadecvate, eficiente [i armonizate.

Principala sarcin` a ABE este s` contribuie, prin adoptarea ghidurilor[i standardelor tehnice obligatorii, la crearea cadrului de reglementare uniceuropean în sectorul bancar. Cadrul de reglementare unic are ca obiectivfurnizarea unui set unic de norme pruden]iale armonizate pentru institu]iile

Opinii

173

financiare de pe întreg teritoriul UE, contribuind la crearea unor condi]iide concuren]` echitabile [i oferind un nivel ridicat de protec]ie deponen]ilor,investitorilor [i consumatorilor.

Autoritatea de supraveghere financiar\Criza financiar` din anii 2007 [i 2008 a scos la lumin` deficien]e majore

ale supravegherii în sectorul financiar atât în cazuri individuale, cât [i la nivelulsistemului în ansamblu. Modelele na]ionale de supraveghere nu au reu[it s` ]in`pasul cu globalizarea financiar` [i cu realitatea pie]elor financiare europene, bazatepe integrare [i interconectare, în cadrul c`rora numeroase institu]ii financiaredesf`[oar` activit`]i transfrontaliere. Criza a adus în prim-plan deficien]eîn domeniul cooper`rii, coordon`rii, al aplic`rii coerente a dreptului Uniunii Europene[i al încrederii între autorit`]ile na]ionale de supraveghere.

În noiembrie 2008, Comisia European` a îns`rcinat un grup la nivel înalt,condus de Jacques de Larosière, s` fac` recomand`ri privind modul de consolidarea mecanismelor europene de supraveghere în vederea unei protec]ii sporitea cet`]enilor [i pentru a reda încrederea în sistemul financiar. În raportul final,prezentat la 25 februarie 2009, grupul la nivel înalt a recomandat consolidareacadrului de supraveghere pentru a se reduce, pe viitor, riscul apari]iei crizelorfinanciare [i gravitatea acestora. Acesta a recomandat reformarea structuriide supraveghere a sectorului financiar în Uniunea European`. Respectivul grupa conchis, de asemenea, c` ar trebui creat un sistem european al supraveghetorilorfinanciari, care s` cuprind` trei autorit`]i europene de supraveghere: pentru sectorulbancar, pentru sectorul valorilor mobiliare [i pentru sectorul asigur`rilor [i pensiilorocupa]ionale, [i a recomandat crearea unui comitet european pentru risc sistemic,potrivit Regulamentului (UE) nr. 1.094/20102 al Parlamentului European[i al Consiliului de Instituire a Autorit`]ii Europene de Supraveghere (AutoritateaEuropean` de Asigur`ri [i Pensii Ocupa]ionale) adoptat la Strasbourg [i publicatîn Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Instituirea unui sistem european al supraveghetorilor financiari (SESF)constând într-o re]ea de autorit`]i na]ionale de supraveghere financiar`, colaborândcu noile autorit`]i europene de supraveghere (AES), create prin transformareaactualelor comitete europene de supraveghere într-o autoritate bancar`european` (ABE), o autoritate european` pentru asigur`ri [i pensii ocupa]ionale(AEAPO) [i o autoritate european` pentru valori mobiliare [i pie]e (AEVMP),

2 Regulamentul (UE) nr. 1.094/24.11.2010 al Parlamentului European [i al Consiliului de instituirea Autorit`]ii europene de supraveghere (Autoritatea european` de asigur`ri [i pensii ocupa]ionale), de modificarea Deciziei nr. 716/2009/CE [i de abrogare a Deciziei nr. 2.009/79/CE a Comisiei (JOL 331/15.12.2010).

174


combinând, astfel, avantajele unui cadru european global pentru supraveghereafinanciar` [i competen]ele organismelor locale de supraveghere micropruden]ial`,care se afl` cel mai aproape de institu]iile din jurisdic]iile lor, precum [i înfiin]areaunui Comitet european pentru riscuri sistemice (CERS), care monitorizeaz`[i evalueaz` pericolele poten]iale pentru stabilitatea financiar` ce rezult`în urma evolu]iilor macroeconomice [i a celor din cadrul sistemuluifinanciar în ansamblu, sunt cele dou` propuneri prezentate în expunerea de motivea Regulamentului Parlamentului European [i al Consiliului de înfiin]are a Autorit`]iieuropene pentru asigur`ri [i pensii ocupa]ionale3.

În calitatea sa de membru al SESF, Autoritatea European` de Asigur`ri[i Pensii Profesionale coopereaz` cu celelalte autorit`]i – AES, ESMA [i ABE,în special prin intermediul Comitetului comun, cu Comitetul european pentru riscsistemic (CERS) [i cu autorit`]ile na]ionale competente, respectiv membrii EIOPA,pentru a se asigura c` normele specifice sectorului financiar sunt aplicate în modcorespunz`tor pentru a men]ine stabilitatea financiar` [i pentru a asigura încredereaîn sistemul financiar în ansamblu [i o protec]ie suficient` pentru clien]ii serviciilorfinanciare, a[a cum este prezentat în capitolul 8 al Programului de lucru 2013 al EIOPA.

Politici europeneÎn contextul evolu]iilor recente din domeniul supravegherii financiare

se impunea crearea unui cadru legislativ care s` permit` integrarea func]ieide supraveghere la nivel na]ional (trecerea de la modelul clasic de supravegherecu institu]ii sectoriale separate c`tre modelul consolidat). Aceast` abordareeste corelat` cu viziunea european` [i urmeaz` principiile noii reforme (arhitecturi)a sistemului financiar european, fiind bazat` pe experien]a recent` a unor statemembre, precum [i pe recomand`rile institu]iilor europene în domeniu.

Modelul dominant în Uniunea European` este cel al autorit`]ii de supraveghereunice a sectorului financiar, 15 state membre având, în prezent, aceast` structur`de supraveghere (fie la nivelul b`ncii centrale, fie ca autoritate distinct`, de tipFinancial Supervision Authority – FSA): Cehia, Danemarca, Estonia, Germania,Ungaria, Irlanda, Letonia, Lituania, Malta, Austria, Polonia, Slovacia, Finlanda,Suedia [i Marea Britanie. În Bulgaria, de exemplu, Comisia de SupraveghereFinanciar` este responsabil` cu supravegherea pie]ei de capital, a asigur`rilor[i a fondurilor de pensii, în timp ce banca central` este responsabil` cu supraveghereainstitu]iilor de credit. Cehia, Irlanda, Lituania [i Slovacia au concentrat`supravegherea pruden]ial` a întregului sistem financiar la banca central`.

3 Regulamentul Parlamentului European [i al Consiliului de înfiin]are a Autorit`]ii europenepentru asigur`ri [i pensii ocupa]ionale.

Opinii

175

State membre ale Uniunii Europene, precum Polonia, Marea Britanie, Danemarca,Estonia, Germania, Ungaria, Letonia, Malta, Austria, Finlanda [i Suedia, au adoptatmodelul unei autorit`]i de supraveghere unice a sistemului financiar.

În ]`rile cu economie de pia]`, supravegherea bancar` era exercitat`, de regul`,pân` la sfâr[itul anilor ’90 de b`ncile centrale. Celelalte segmente ale pie]ei financiare,în principal pia]a de capital [i pia]a asigur`rilor, erau supravegheate de entit`]i separate.În cazul pie]elor financiare foarte sofisticate, num`rul acestor entit`]i putea fifoarte mare, astfel c`, în Marea Britanie func]ionau, în 1996, nu mai pu]in de 9 autorit`]ide supraveghere ale pie]ei financiare. Civil Service Committee, un comitet parlamentar,a elaborat un raport care, în lumina recentelor (la acea dat`) pr`bu[iri ale BCCI[i ale b`ncii Barings, recomanda scoaterea supravegherii bancare de sub umbrelaB`ncii Angliei [i transferarea sa unui organism separat, care, eventual, s` preia[i supravegherea caselor de economii din domeniul locativ. Dezbaterile au condusla înfiin]area, începând din anul 1998, a a[a-numitei Financial Supervision Authority,organismul de supraveghere care, din anul 2001, a integrat atribu]iile tuturorcelorlal]i supraveghetori din sectorul financiar. Totu[i, Banca Angliei a r`masresponsabil` pentru asigurarea stabilit`]ii generale a sistemului financiar.De asemenea, ea joac` [i rolul de împrumut`tor de ultim` instan]` pentru sistemulbancar, în consultare cu Trezoreria statului. Având în vedere reputa]ia deosebità Londrei ca cel mai dezvoltat centru financiar al Europei, unificarea supravegheriifinanciare a câ[tigat rapid adep]i. În urm`torii câ]iva ani, mai multe ]`ridin Uniunea European` au adoptat modelul FSA – cazul Irlandei, al unoradintre ]`rile nordice, mai recent al Germaniei [i Austriei. O abordare similarà dus la crearea unor institu]ii de tip FSA [i în alte ]`ri de cultur` bancarànglo-saxon`, precum Australia, sau în economii emergente, care se aflauîn plin` reform` a sistemului financiar [i încercau s` ard` etapele, adoptândde la început ceea ce percepeau a fi cele mai avansate practici – cazul Estonieisau cel al Ungariei.

Un caz specific în Europa este cel al Germaniei, unde, în urma nemul]umiriiprivind sc`derea competitivit`]ii b`ncilor germane, a e[u`rii mai multor fuziunibancare la vârf [i a cre[terii ponderii intereselor încruci[ate (principalele societ`]ide asigur`ri sunt ac]ionare la cele mai mari b`nci [i reciproc), Parlamentul a decis,în anul 2001, înfiin]area unei autorit`]i de tip FSA, în pofida opozi]iei Bundesbank.

În Austria, o decizie similar` a fost luat` în acela[i an, aparent mai mult ca efectal imita]iei fa]` de economia vecin` mai mare, dar [i pentru a rezolva problemelesuprapunerilor care ap`reau ca rezultat al exercit`rii supravegherii bancarede c`tre Banca Austriei [i Ministerul Federal al Finan]elor. Decizia a fost ulteriorrespins` de Curtea Constitu]ional` [i a trebuit s` fie modificat`, ceea ce a f`cut

176


ca Finanzmarktausfsicht, Autoritatea de Supraveghere a Pie]ei Financiare,s` devin` opera]ional` abia la 1 aprilie 2002.

Belgia a mers într-o direc]ie opus`, în sensul cre[terii rolului b`ncii centraleîn supravegherea bancar`. În anul 2002, Comisia Bancar` [i Financiar` (CBF)[i Oficiul pentru Controlul Asigur`rilor (OCA) au fost puse sub coordonareaguvernatorului B`ncii Belgiei, care asigura conducerea unei nou înfiin]ate Autorit`]ipentru Serviciile Financiare, organism de cooperare între cele dou` autorit`]ide supraveghere.

În Portugalia a fost creat, în septembrie 2000, Consiliul Na]ionalal Supraveghetorilor Financiari (CNSF). Acesta nu unifica cele trei entit`]ide supraveghere existente (pentru b`nci, asigur`ri [i pie]e de capital), dar asiguracadrul institu]ional pentru schimbul de informa]ii [i coordonarea activit`]ii acestora.De asemenea, CNSF propune proiectele de reglement`ri privind conglomeratelefinanciare, precum [i proiecte de acorduri de cooperare cu autorit`]ile de supravegherestr`ine. Semnificativ este faptul c` pre[edintele CNSF este guvernatorul B`nciiPortugaliei, ca o recunoa[tere a preponderen]ei rolului sectorului bancar în cadrulsistemului financiar portughez.

În Ungaria, motivul pentru înfiin]area, în aprilie 2000, a unei autorit`]ide tip FSA a p`rut a fi mai degrab` unul de demonstra]ie. În cursa pentru aderareala Uniunea European`, statul ungar dorea s` semnaleze alinierea la practicilecele mai avansate în domeniu, respectiv la experien]a din Marea Britanie,pia]a financiar` cea mai dezvoltat` din Europa. Acest lucru s-a eviden]iat [i în acordareapentru noua institu]ie de competen]e privind protec]ia consumatorului.

În Estonia s-a înfiin]at, în iulie 2001, o autoritate de supraveghere unificat`,mai degrab` pentru a imita experien]a ]`rilor nordice, care reprezint` principaliiinvestitori, nu numai în sistemul bancar estonian, ci [i în întreaga economie[i, în acela[i timp, principalii parteneri comerciali.

În ceea ce prive[te Olanda, ]ar` caracterizat` printr-o propor]ie foarte ridicat`a conglomeratelor în activitatea financiar`, solu]ia adoptat` [i dezvoltat` în perioada1999-2004, c`ci proiectul a început în 1999, dar institu]ia a luat fiin]` abia în 2004,a condus la o structur` hibrid, care ar putea prefigura un model de succes.Astfel, supravegherea pruden]ial`, atât macroeconomic` (sistemic`), cât [i micro-economic` pentru toate institu]iile financiare, a fost integrat` în cadrul B`nciiOlandei (pân` în 1999, supravegherea microeconomic` se realiza de c`tre autorit`]ide supraveghere separate), iar Autoritatea Pie]elor Financiare realizeaz`supravegherea a[a-numitului conduct of business – în fapt, protec]ia consumatorului.

În cadrul Strategiei Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor 2012-2016din România sunt prezentate entit`]ile care compun noua arhitectur` de supraveghere

Opinii

177

financiar` european`, a[a cum au fost înfiin]ate acestea la 1 ianuarie 2011,astfel c` Sistemul European de Supraveghere Financiar` se compune din:

• Comitetul European pentru Risc Sistemic (European Systemic Risk Board– ESRB), responsabil cu supravegherea macropruden]ial` la niveleuropean, care este un organism independent, f`r` personalitate juridic`,ce î[i desf`[oar` activitatea în cadrul B`ncii Centrale Europene;

• Autorit`]ile Europene de Supraveghere (European Supervisory Authorities– ESA’s) cu competen]e de reglementare micropruden]ial` [i de coordonarea colegiilor de supraveghetori, [i anume: Autoritatea Bancar` European`(EBA); Autoritatea European` de Asigur`ri [i Pensii Profesionale (EIOPA);Autoritatea European` pentru Pie]e de Capital (ESMA);

• Comitetul Comun al ESA’s;• autorit`]ile na]ionale de supraveghere.

În România, proiectul de unificare a Comisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare(CNVM), a Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor (CSA) [i a Comisiei de Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) într-o singur` institu]ie – Autoritateade Supraveghere Financiar` (ASF), care va prelua competen]ele celor enumerate,a pornit de la ideea c` dimensiunea acestor pie]e este prea mic` pentru a justificaexisten]a a trei organisme dedicate.

Noua ASF controleaz` un sector cu active totale de aproximativ 40 mld. euro(doar Bursa de Valori Bucure[ti – BVB [i Rasdaq adun` circa 23 mld. euro,la care se adaug` fondurile mutuale [i de investi]ii, fondurile de pensii private,asigur`rile de via]` [i activele companiilor de asigurare non-via]`) deloc pu]in,dac` ne raport`m la nivelul întregului PIB, de peste 130 mld. euro.

În România, crearea a unei astfel de autorit`]i, responsabil` cu supraveghereapruden]ial` a pie]ei de capital, a sectorului asigur`rilor [i a sistemului de fonduride pensii private, se încadreaz` într-o dinamic` institu]ional` la nivel european.Autoritatea de Supraveghere Financiar` a preluat toate func]iile [i atribu]iileComisiei Na]ionale a Valorilor Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor[i a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, autorit`]icare s-au desfiin]at. Diferen]a mare fa]` de exemplele din Uniunea European`este c` la noi nu este integrat` [i supravegherea bancar`, care r`mâne exclusivîn sarcina B`ncii Na]ionale.

Conform art. 1 alin. (2) [i (3) al Ordonan]ei de urgen]` a Guvernului nr. 93/2012,„Autoritatea de Supraveghere Financiar`, denumit` în continuare ASF, s-a înfiin]atca autoritate administrativ` autonom`, de specialitate, cu personalitate juridic`,independent`, autofinan]at`, care î[i exercit` atribu]iile potrivit prevederilor prezenteiordonan]e de urgen]`, prin preluarea tuturor atribu]iilor [i prerogativelor Comisiei

178


Na]ionale a Valorilor Mobiliare, ale Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor[i ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private“4 .

Ordonan]a de urgen]` a înfiin]at o autoritate de supraveghere financiar`care urmeaz` traiectoria institu]ional` [i legislativ` european`, f`r` a generaprincipii noi, [i care se bazeaz` pe elemente ale experien]ei juridice [i institu]ionaledin câteva state membre men]ionate (Bulgaria, Cehia, Polonia etc.), precum[i pe cele mai bune practici europene.

Obiectivul principal este men]inerea [i consolidarea încrederii în sistemulfinanciar românesc prin stabilirea unui cadru de supraveghere a pie]elor, institu]iilor,activit`]ilor [i instrumentelor financiare la nivel na]ional, altele decât cele aflateîn aria de competen]` a BNR. Prin noul cadru se asigur`, totodat`, responsabilizareacolectiv` a tuturor participan]ilor din sistemul financiar na]ional, o alocaremai eficient` a resurselor, precum [i realizarea unui mediu competitiv corectpentru to]i participan]ii de pe pie]ele financiare.

S-au creat condi]iile pentru implementarea [i aplicarea în mod consistenta unui set unic de reguli de supraveghere pentru pia]a de capital, sectorulasigur`rilor [i fondurile de pensii private, favorizând adoptarea eficient` [i coerent`a recomand`rilor autorit`]ilor europene de supraveghere.

Înfiin]area Autorit`]ii de Supraveghere Financiar` permite îmbun`t`]ireacoordon`rii, colabor`rii [i schimbului de informa]ii între pie]e [i institu]ii, în specialpentru asigurarea stabilit`]ii sectorului financiar aflat în afara ariei de competen]`a BNR [i pentru implementarea eficient` a unui plan de ac]iune unitar în situa]iide urgen]`. Totodat`, coordonarea [i colaborarea institu]ional` între noua autoritatede supraveghere [i Banca Na]ional` a României vor asigura elaborarea[i implementarea coerent`, la nivel na]ional, a strategiei de men]inere a stabilit`]iiîntregului sistem financiar.

Bibliografie selectiv`

1. Programul de lucru 2013 al EIOPA (Autoritatea European` de Asigur`ri [i Pensii Profesionale).2. Strategia Comisiei de Supraveghere a Asigur`rilor 2012-2016.3. Rezumatul Raportului anual 2011.

4 Ordonan]a de urgen]` a Guvernului nr. 93/18.12.2012 privind înfiin]area, organizarea [i func]ionareaAutorit`]ii de Supraveghere Financiar`, Monitorul oficial, nr. 874/21.12.2012.

179

MIRON CRISTEA– PATRIARH

{I OM POLITIC – (IV)

Preot militar Cristian NEAC{U

Preot Cristian Neac[u – Spitalul Universitar de Urgen]` MilitarCentral „Dr. Carol Davila“, Bucure[ti, Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.

78 A r`mas necercetat` înc` [i activitatea omiletic` a primuluipatriarh al Bisericii Ortodoxe Române. Rostirile sale sunt adunate[i publicate. A se vedea Elie Miron Cristea, Pastorale, predici,cuvânt`ri, Tipografia C`r]ilor Biserice[ti, Bucure[ti, 1938.

79 Dr. Miron Cristea, Dou` cuvânt`ri rostite la Senat, cu privirela întocmirea bugetului viitor, în 17 februarie 1933 [i la înfiin]area‹Fr`]iei Orotodoxe Române› (for) în Cluj, din Duminica Ortodoxiei,5.03.1933, Editura Institutului Biblic al B.O.R., Bucure[ti, 1933,pp. 3-26.

III. Gândirea social-politic`a patriarhului (studiupe cuvântare parlamentar`)Gândirea social-politic` a Patriarhului Miron

r`mâne înc` neevaluat` [i nevalorificat` de cercet`tori,de[i sunt publicate cuvânt`rile rostite în spa]iul publicde primul patriarh al României78.

Vom încerca s` analiz`m, în cele ce urmeaz`,numai unul dintre aceste discursuri, [i anumeCuvântarea, rostit` la Senat, cu ocazia discu]ieiasupra proiectului de lege privitor la noile curbe de 10%[i 12% asupra lefei preo]ilor etc., în 17 febr. 193379.

Patriarhul Miron spunea în debutul acesteicuvânt`ri: „Steaua c`l`uzitoare trebuie s` fie binele

The words of Patriarch Miron,in a historical period in whichthe multiplication and complicationof material interests was obvious,reveal the great social-political lucidityof the great shepherd.

The message of Patriarch Mironis brief, being in total agreementwith the great political thinkersw h o c o n s i d e r t h a t p o l i t i c a lthought is important for the fulfilmentof human life.

Patriarch Miron is not onlyan example of a thinker. And the exampleof his deeds should be valued. He leftbehind an important work in religious,c u l t u r a l , e d u c a t i o n a l , l e g a land administrative terms and valuablepolitical-social ideas, vital to a properfunctioning of Romanian institutions.

Keywords : Europe; budgetbalance; public administration; parish

180


[i salvarea ]`rii. De aceea, nu numai ca patriot sau ca senator, ci ca cet`]eanromân, care î[i iube[te ]ara [i vrea s` contribui la înt`rirea temeliilor ei din viitor,[i a c`rui barb` alb` îl îndrept`]e[te a da sfaturi celor mai tineri: îndr`znesc s` v`dau tuturor o p`rinteasc` [i binevoitoare pova]`…“. Tot în aceea[i tonalitate,Patriarhul, ca un p`rinte al na]iunii, echidistant, f`r` a fi îns` distan]at defenomenul politic [i modul de structurare organiza]ional` a acestuia, totîn debutul acestei cuvânt`ri se adreseaz` precizându-[i pozi]ia: „S`-mi îng`dui]ica s` mai exprim câteva dorin]e [i o fac aceasta cu toat` bun`voin]a c`tre înaltulnostru guvern de azi [i c`tre conduc`torii de ieri [i de mâine. M` fac în aceast` privin]`ecoul [i starostele întregii opinii publice [i a tuturor oamenilor de bine din ]ar`.{i v` rog, ca nu cumva s` b`nui]i m`car, c` vorbesc doar sugestionat de vederileunor foi de opozi]ie ori din oricare alt` parte interesat`; dimpotriv`, îndr`znescca preot s` zic, c` ar fi vrednic de blestemul oamenilor [i de blestemul lui Dumnezeu,acela care în aceste clipe serioase pentru ]ar` ar mai îndr`zni s` ia cuvântul[i s` fie c`l`uzit nu de binele pur ob[tesc al ]`rii, ci de interese l`turalnice“.

Atitudinea Patriarhului Miron nu r`mâne una de culpabilizare a celor ce îi eraual`turi la conducerea ]`rii, ci este un îndemn al unui p`stor [i al unui mare omde stat la omogenitate [i solidaritate na]ional` într-o perioad` de criz` economic`,asem`n`toare crizei economice mondiale actuale: „… noi [i conduc`torii ]`rii noastrede la r`zboi încoace au [i ei mult` vin`, cel pu]in pentru o parte, din precarasitua]ie economic` [i financiar` de ast`zi. Nu este timpul [i locul de a lua acumîn discu]ie am`nun]it` o asemenea chestiune; [i – pe de alt` parte – nu numai noi,ci [i în toate celelalte ]`ri ale Europei, chiar [i din celelalte continente, situa]iaeste dificil` [i poate în unele locuri chiar [i mai dificil` ca la noi. Eu constatnumai un lucru: to]i acei care ne îngrijim de interesele publice ale ]`rii [i sim]imc` nevoile ne-au ajuns la os, trebuie cu toat` seriozitatea s` examin`m situa]ia[i s` contribuim din toat` dragostea noastr` de patrio]i, de fii buni ai acestei ]`ri,la îmbun`t`]irea situa]iei economice [i financiare a ]`rii, la salvarea ei din caleaspre pr`pastie“.

Dincolo de literaritatea unui iubitor al metaforei, frazarea este a unui omcare-[i iube[te patria cu exaltare [i, deopotriv`, cu am`r`ciune, tr`gând întemeiatesemnale de alarm` asupra st`rilor de lucruri dezavuabile în via]a societ`]ii române[ti.Pe un ton alert, captivant, cu talent, cu implicare sufleteasc` [i responsabilitate,Patriarhul Miron critic` una dintre tarele politice [i institu]ionale române[ti– politizarea sistemului public [i dezechilibrele institu]ionale create de preg`tireaintelectual` precar` a celor ce deveneau, pe criterii politice, func]ionari ai statului[i ap`sau, prin num`rul exagerat, puterea de stat: „V-am spus de repetate ori: d-lor,neferici]i ]ara dac` nu ie[i]i din cadrul ideilor gre[ite, ca func]ionarii statului, de sus

Pagini de istorie militar`

181

pân` jos, [i din toate ministerele, din jude]e, comune etc., s`-i pune]i dup` coloritulpolitic al partidului care guverneaz`. Vai de ]ara care are func]ionari, care stau exclusivîn serviciul unui partid. Am avut cazuri – [i le [ti]i [i d-voastr` – c` ni s-au plânsîn public mini[trii cum func]ionarii din jurul lor, în loc s`-i serveasc` pe mini[tri,care erau r`spunz`tori, le puneau be]e \n roate sau le z`d`rniceau ordinele (Aplauze).

Vecinicile transfer`ri, schimb`ri, înlocuiri, ce se fac la orice schimbare de guvernareîn sânul func]ionarilor, a corpului didactic, jude]e, prim`rii [i pretudindenea,sunt provocate tocmai de motivul indicat. Enorme pagube pentru ]ar` [i a[ez`minteleei aduc aceast` nestabilitate [i lips` de continuitate. Nu mai merge cu aceasta.Trebuie s` ne vin`, d-lor, mintea la cap, cel pu]in în ceasul al unsprezecelea.Func]ionarul, care este în administra]ia public`, trebuie s` fie nici „al nostru“,nici „al vostru“, s` fie al ]`rii. (Aplauze). C`ci altfel, care este rezultatul, d-lor?

Dezvoltarea democratic` a ]`rii, într-un mod fatal, aduce cu sine, c` ]aratrebuie s` aib` un guvern ie[it dintr-un anumit partid, care, la un anumit timp,are încrederea ]`rii, a factorilor competen]i. De aceea departe de mine gândulde a spune c` partidele nu sunt necesare. Deci, pot s` fie [i vor fi partide.Dar când se schimb` guvernul unui partid [i vine un guvern nou din alt partid,acesta – dac` g`se[te func]ionarii publici de alte vederi politice decât ale lui – atunci,într-un mod firesc, acest partid tinde s` scape de o parte din acei func]ionariinteresa]i [i s`-i înlocuiasc` cu de ai sì; [i, dac` nu-i poate înlocui, tinde s` creezelocuri noi, îngreunând bugetul. Rezultatul, care este? E cunoscut de to]i. Doar ne ciorovìmîn jurul num`rului acestor func]ionari, care sunt când „de ai no[tri“, când „de ai vo[tri“;[i ne-am pomenit cu vreo cincizeci [i atâtea de mii de func]ionari în plus, de care ]aranu are lips`, de care ne-am fi putut sc`pa [i care mistuie bugetul ]`rii noastre în modinutil. Câte miliarde grele se puteau cru]a, de nu se f`cea aceast` gre[eal`,care poate fi fatal` [i pentru bie]ii func]ionari? Ba, spre marea mea mirare,pe care nici ast`zi nu o în]eleg, exist` func]ionari prin toate ministerele, care nu aunici barem patru clase primare. Când am înfiin]at noi Patriarhia, am spus ministruluicultelor de pe vremuri: Nu vreau s` fac cheltuieli inutile, în plus. V`d, c` zilelesunt grele [i vor deveni [i mai grele; de aceea eu nu cer func]ionari nou pl`ti]i.

Pentru Dumnezeu! Dar de aceea este f`cut` aceast` ]ar` [i de aceea contribuabilulî[i d` impozitul cu drag` inim` luându-[i de la gur`, ca noi s` deschidem ministerelenoastre, s` deschidem apetituri nejustificate la ni[te oameni nepreg`ti]i oricât ar fialtcum de cinsti]i [i cumsecade s`-i b`g`m în ministere ca func]ionari bugetivori,în loc s`-i îndrept`m cum îndrept eu atâta lume: la me[te[uguri, la meserii, la activit`]ipractice, productive, c`ci în fiecare sat al nostru ne mai trebuie [i ar putea trìciubotari, ciub`rari, cojocari, croitori, fauri, curelari, tâmplari etc., cinsti]i, s`n`to[i,care s`-[i câ[tige existen]a f`r` s` îns`rcineze ]ara. Locul lor îl ocup` strìniiîn cele mai multe p`r]i.

182


O alt` dorin]` [i un alt sfat al meu, de om cu experien]`, este: A sosit momentuls` scoatem func]ionarii administra]iilor publice din partidele politice…“.

Un accent deosebit este acordat în cadrul discursului parlamentar depolitiz`riiînv`]`mântului: „Sunt în ]ar` anumite institu]ii, pe care prin atribu]iunile superioare,ideale, pe care le au, trebuie s` le ferim – s`-mi scuza]i cuvântul – de noroiul de toate zileleal fr`mânt`rilor politice militante, ca s` poat` lucra dezinteresa]i la aplicarea drept`]iideopotriv` pentru orice cet`]ean, oricine ar fi el. Func]ionarii administra]iilor publicenu pot fi nici ,,de-ai no[tri“, nici ,,de-ai vo[tri“, ci ai neamului întreg. Acela[i principiutrebuie aplicat cu rigoare [i corpului didactic, din înv`]`mântul primar, din înv`]`mântulsecundar, din înv`]`mântul universitar. S` nu mai fie trata]i prin prizma interesuluide partid, ci prin prizma interesului superior al [coalei, ca fiecare s` fie la locul lui.{coala desigur va progresa. S` nu aib` colorit politic de partid, ca ve[nic s` fie transfera]idin un loc la altul [i înlocui]i cu al]ii „de-ai no[tri“. Cât ar câ[tiga [coala?“.

O alt` idee de restructurare a ministerelor [i a agen]iilor guvernamentalepoate fi întâlnit` într-o form` specific` în discursul parlamentar al PatriarhuluiMiron Cristea, care invoca nevoia restructur`rii [i a m`surilor de contrac]iebugetar` în timp de criz` ce sunt aplicate începând cu institu]iile de cel mai înalt niveladministrativ [i decizional: „Echilibrul bugetar este prima necesitate a clipeinoastre de ast`zi. Reduceri de salarii vor trebui f`cute. S` nu-mi lua]i îns` în numede rù dac` [i eu, ca [i opinia public`, g`sesc necesar ca înaltul nostru guvern,înainte de a fi prezentat [i aceast` modalitate a reducerii salariilor pentru a echilibrabugetul, adic` legea de fa]`, s` mai fi încercat anumite alte cru]`ri ce se pot g`si multe.A[a g`sesc c` este posibil s` ne lipsim de atâ]ia subsecretari de stat. Am tot respectulpentru persoanele care ocup` aceste slujbe [i pe care le cunosc personal… Îns`, în principiu,cred c` atribu]iile subsecretarilor de stat le pot îndeplini [i alte persoane, alte organedin cadrul acelui minister f`r` s` sufere resortul. Nu cunosc rela]iile ministrului titularfa]` de subsecretarul sù de stat. B`nuiesc îns`, cum adeseori se întâmpl` în asemeneacazuri, c` dou` s`bii într-o teac` nu prea încap… Acestea sunt, dup` p`rerea mea,posturi care – dup` maxima superflua non nocet – s-ar mai putea justifica atuncicând e bel[ug, când ne putem permite [i anumite lucruri superflue. Ast`zi îns` trebuies` facem cru]are pe toat` linia. {i cru]area va face bun` impresie opiniei publice[i ]`rii întregi, dac` va începe de sus“.

Al`turi de dezbaterea privitoare la buget, Patriarhul Miron abordeaz` [i problemaunit`]ii na]ionale, lipsa de unificare administrativ` [i legislativ` ce se construiaîn urma unific`rii teritoriilor române[ti, astfel: „S` nu se supere domnul Ha]ieganul,c` sunt [i eu ardelean; dar nu mai g`sesc necesar s` mai fie mini[trii separa]iai provinciilor alipite (Aplauze prelungite). Îmi pare bine c` [i d-l Ha]ieganul aplaudàceast` idee. D-lor, v` întreb [i eu, pân` când mai vrem s` fim de drept unii Moldoveni


183

[i al]ii Munteni? Pân` când vom mai fi tot Ardeleni, pân` când Bucovineniori Basarabeni? (Aplauze furtunoase). Eu vreau ca Ardealul s` conduc` Vechiul Regat[i Vechiul Regat Ardealul. Fiecare la locul s`u nu ca localnic, ci ca român …“.

Având acoperirea academic` de rigoare, patriarhul Miron se adreseaz`membrilor Senatului României [i cu un mesaj privitor la reformarea sistemuluide înv`]`mânt, care se confrunta cu num`rul mare al absolven]ilor de studiiuniversitare, fapt ce nu ducea la dezvoltarea societ`]ii, ci la cre[terea ratei [omajului.În acela[i discurs, Patriarhul Miron, analizând dorin]a tuturor de a avea studiiuniversitare [i postuniversitare [i dispari]ia me[te[ugarilor, întreba [i se întreba,a[teptând o reform` a sistemului de orientare profesional`: „Ce lips` mai avema[a de atâtea Universit`]i [i [coli superioare? Ce s` facem cu absolven]ii lor?“ 80.Bun cunosc`tor al realit`]ilor sociale, Patriarhul amintea [i de faptul c`: „mul]i cheltuiescaverea p`rin]ilor la [coli înalte [i sporesc num`rul [omerilor intelectuali“[i exemplific` printr-un caz concret: „A venit la mine anii trecu]i o domni[oar`,care mi-a spus: Eu sunt doctor în filozofie [i am venit la Înaltpreasfin]ia Ta s` facibine [i s` mijloce[ti pentru mine o func]ie într-un minister, ori la catedr`, c`ci de doi anide zile mor de foame [i s`raca mama e o ]`ranc` v`duv` [i n-are nici unele.Le-a cheltuit cu mine“.

De[i era o dezbatere privitoare la o lege cu caracter tehnic – legea bugetului,Patriarhul Miron nu uit` s` aminteasc` [i de importan]a religioas` [i social`pe care o are Biserica [i, implicit, misiunea sa într-o perioad` de criz` a societ`]ii,criticând atitudinea contemporanilor fa]` de Biseric`: „În calitatea mea de capal Bisericii Cre[tine Ortodoxe, trebuie s` m` intereseze în prima linie Biserica.Se poate întâmpla, d-lor, ca Biserica noastr`, ca toate institu]iile – vorba apostoluluiPavel –, fiind condus` de oameni –, s` aib` gre[eli, s` aib` lipsuri, s` aib` multe lucruride îndreptat. Unde nu exist` nimic de îndreptat? Îns` un lucru nu este iertats`-l pierde]i din vedere: c` aceast` biseric`, cu popii ei simpli, adeseori desconsidera]ide mul]i, cu c`delni]ele sale modeste, cu bisericu]ele sale de bârne, cu pove]ele salepe cât de simple, pe atât de divine, a crescut [i a produs sufletul acestui neam– f`r` nicio exagerare. {i astfel, când toat` lumea, „nu noi, preo]ii [i slujitorii interesa]iai altarului“, ci economi[ti [i filosofi de frunte, vin [i constat` c` preocupa]iuniletehnice, preocupa]iunile economice, materialiste, n-au dat nicio mul]umire [i nicio fericirenici ]`rilor, nici indivizilor; când filosofi de reputa]ie î[i înclin` steagul ra]iuniilor m`rginite, care n-a fericit neamul omenesc, în fa]a misticismului religios[i a evanghelice[tilor pove]i propov`duite de ace[ti mode[ti slujitori de la altarul

80 Ideea nevoii de preg`tire me[te[ug`reasc` a tinerilor români a fost sus]inut` înc` din perioadaîn care era episcop de Caransebe[.

184


Domnului, mai putem noi, românii, în aceste timpuri, s` nu recunoa[tem c` r`mânela în`l]imea sa Biserica [i înv`]`tura ei divin` deasupra noastr` a tuturor,ca o necesitate de spiritualizare a întregii mentalit`]i a poporului nostru? Accept`maceast` spiritualizare, avem viitor; nu o accept`m, ne pr`bu[im în materialismul,care a înmormântat pe veci atâtea popoare, ca fenicienii sau babilonienii etc.,care au fost bogate, dar din ale c`ror avu]ii [i bog`]ii nu-a r`mas nimic. Au r`masîns` în sufletul omenirii toate ideile mari, de exemplu: din tragediile m`re]eale lui Sofocle, multe idei nobile ale celor ideali[ti, fiindc` sunt comori spirituale,pe care moliile [i rugina nu le pot roade [i ho]ii nu le pot r`pi.

Deci, v` rog insistent, ca tocmai în vremurile acestea de materialism s` ne întoarcemla spiritualizare [i s` nu bagateliz`m importan]a Bisericii noastre [i a cultuluipeste tot. O spun aceasta, pentru c` v`d c` tot mai exist` [i la noi oameni care credc` Biserica este o hain` de împrumut, pe care, f`r` nicio r`spundere, o putem schimbacu alta, cu cea a curentelor mai moderne, pe care le cred [i le consider trec`toare,în fa]a celor eterne ale legii lui Hristos. Revenind la situa]ia financiar`, cer acela[itratament egal pentru to]i. Fi-va silit` ]ara noastr` s` continue a cere jertfe,încât s` ajung` to]i func]ionarii la un minim tot mai redus pe lun`, patriotismulnostru ne va îndemna s` ne mul]umim, cu acest minim, vom tr`i cum vom putea.Aducem jertfa cu drag; dar cerem acela[i tratament [i la Biseric`, ca la toate institu]iunileacestei ]`ri“.

Dincolo de importan]a social`, educativ` [i moral` a Bisericii, Întâist`t`torulBisericii Ortodoxe Române aduce [i un argument firesc privitor la contribu]iafinanciar` a statului: „Marea majoritate a celor ce pl`tesc impozite sunt fii ai Bisericiimele [i deci din aceste impozite ale lor Biserica mea trebuie s` fie ajutorat`“.

Tot în acela[i ton, Patriarhul Miron atrage aten]ia oamenilor politici ai timpuluiasupra unui fenomen – finan]area direct` a unor parohii în scopuri electorale[i pentru a [ubrezi influen]a centrelor eparhiale: „Dar rog pe d-l ministru de finan]e,care [tiu c` este un om cu logic` [i cu sim]ul drept`]ii, ca atunci când va face bugetuldefinitiv, nu numai pe trei luni, s` judece a[a: Biserica neamului – fiind necesar`]`rii pentru superioare interese de spiritualizare a sufletelor tuturor cet`]enilor –trebuie ajutorat`, a[a încât toate p`r]ile constitutive [i organele ei în func]ie s` fie tratateconform importan]ei ce o au în organismul bisericesc; iar când e vorba de reduceri[i cru]`ri, iar`[i toate organele Bisericii deopotriv` s` aduc` jertfa cuvenit`[i propor]ional`, iar nu s` se anihileze pân` la desfiin]are centrele episcope[ti,spre a se folosi cru]`rile numai pentru unii din acela[i organism, de exemplu:pentru preo]i, ceea ce u[or se poate explica ca o pornire demagogic` de a acaparaclerul de jos, de la sate, pentru agenturi electorale. Acestea sunt simptome, sunt lucruri,pe care d-l ministru sunt convins c` nu le va admite. Ce armat` ar fi aceea,al c`rei stat major ar fi scos din buget? Încotro ar mai merge?


185

Dac` e vorba s` se desfiin]eze centrele episcopale de conducere, ca s` nu mai avemîn jurul nostru pe nimeni de valoare, atunci cu aceea[i logic` putem sista [i bugetulcentrului de guvernare al mini[trilor [i s` d`m cru]`rile primarilor [i prefec]ilor;[i atunci dac` am îmbun`t`]it situa]ia primarilor etc., apoi poftim, s` conduc`ei ]ara! Se pot lansa asemenea idei demagogice? A[a se conduce o institu]ie? Love[ticentrul, love[ti capul? atunci vai de picioare! Deci aducem jertfe, dar s` nu dezorganiz`mpân` la desfiin]are institu]ia“. (Aplauze).

{i cu aceea[i insisten]` sus]ine necesitatea amelior`rii st`rii materialea clerului: „Departe de mine gândul de a nu dori, din toat` inima, ca preo]iimei de la sate s` fie deopotriv` ajutora]i, fiindc` s`racii, în marea lor majoritate,au o pl`tu]` sub minimum de trei mii de lei, [i au familii grele. Au dat [i dau ]`riimul]i frunta[i vrednici. Deci voi dori totdeauna s` se dea ceea ce se cuvine [i preo]ilormei de la sate, u[urându-i de curbele în plus peste cele generale“81.

Patriarhul subliniaz` adâncimea crizei materiale [i morale: „Nu trebuies`-o spun eu; o sim]im cu to]ii, c` ]ara noastr` este într-o situa]ie economic`din cele mai dificile, cum probabil nu a fost niciodat` sau cel pu]in nu a fost în timpurilemai noi, de când exist` România ca regat. N-am fost nici în o astfel de stare,nu numai financiar`, economic`, ci [i sufleteasc` [i care desigur ne umple pe to]ide îngrijorare, chiar mai mult, decât cea economic`“.

Nu sunt cerute drepturi suplimentare, îns` sunt cerute drepturi egale,deoarece exista o tendin]` aproape cutumiar` ca institu]iile biserice[ti s` fie primeleafectate de rectific`rile bugetare negative, aspect ce nu vizeaz` numai pagubefinanciare, ci [i o recunoa[tere insuficient` a rolului divers [i constructivpe care-l are religia în societate82. „Biserica e gata s` aduc` jertfe; dar pretindesus [i tare ca aceste jertfe s` se aplice egal pentru to]i. (Aplauze puternice). Curbelece se aplic` la to]i, s` se aplice [i bisericii [i clerului, evitându-se curbe speciale,care apas` numai pe unii. {i cu regret trebuie s` v-o spun c` adeseori d`m de factoriimportan]i în conducerea acestei ]`ri, care – în tratativele pe care le au cu noireprezentan]ii Bisericii ortodoxe – arat` un dezinteres, alt`dat` chiar o rea voin]`,pentru aceast` institu]ie str`mo[easc` a neamului nostru“.

81 Patriarhul Miron Cristea a fost un fervent sus]in`tor al salariz`rii corespunz`toare a preo]ilor[i înv`]`torilor [i a reu[it s`-[i impun` opiniile crescând lefurile acestora. A se vedea Constantin I. Stan,op. cit., p. 59.

82 {i în perioada regimului comunist Biserica a beneficiat de fonduri pentru salarii de la stat. Cunoa[tereaatitudinii ce urma s` fire adoptat` de regimul politic ajuns la putere dup` 1945 [i tratarea cu mult` priceperea noilor provoc`ri a creat [i o ambiguitate, greu de în]eles, pentru cercet`torii rela]iei Biseric` – Stat.Rela]ia erau una paradoxal`. În timp ce Statul se declara ateu, erau acordate contribu]ii salariale clericilor.Aceste contribu]ii, de[i erau mici sub aspect economic, erau importante, deoarece de ele ]inea încadrareasocial` a personalului bisericesc A se vedea Î.P.S. Bartolomeu Anania, Amintiri despre Patriarhul Iustinian,în B.O.R., an. CXVI (1998), nr. 1-6, p. 116.

186


83 Pr. Paul Negoi]`, Intensificarea activit`]ii social-pastorale prin accederea preo]ilor la consiliile locale[i jude]ene, G.A., an. XIX, nr. 152, aprilie-iunie, 2008, p. 121; idem, Cu privirea c`tre Cer, dar [i c`tre veac,în Almanah bisericesc, an. XXVII (2008), pp. 215-218.

84 Dr. Miron Cristea, Dou` cuvânt`ri rostite la Senat, cu privire la întocmirea bugetului viitor,op. cit., pp. 3-26.

Cauza acestor disfunc]ionalit`]i sociale, în opinia patriarhului, rezid` în implicareaf`r` limit` a intereselor m`runte de partid în detrimentul interesului na]ional:„Eu sunt venit din Ardeal [i urm`resc cu aten]ie [i cu bun`voin]` p`rinteasc`toat` dezvoltarea ]`rii [i activitatea tuturor guvernelor, care s-au perindat de la r`zboiîncoace în fruntea ei. Astfel mi-am fixat o convingere [i tare m-a[ bucura dac` cinevaar putea s` m` conving` despre contrariul celor ce o s` le spun. V` spunaceast` convingere cu toat` bun`voin]a, cu toat` dragostea p`rinteasc`[i cu toat` durerea mea în sufletul de patriot [i de român. Guvernele, f`r` deosebire,câte s-au perindat dup` r`zboi, au f`cut, dup` p`rerea mea, o mare gre[eal`.Anume: au condus, dup` observa]iile mele, interesele ]`rii pe baza unui principiu,care nu se poate admite. În loc s` fie c`lùzite totdeauna [i exclusiv de intereselesupreme ale ]`rii [i de salvarea acestor interese, dând la o parte orice considerentel`turalnice, au rezolvat multe din chestiunile importante ale ]`rii, prin prisma[i a intereselor de partid, din care au ie[it, într-o m`sur` mai mare decât era admis.(Aplauze)“.

Al`turi de aceste idei generoase desprinse din discursul PatriarhuluiMiron Cristea, prezen]a ale[ilor Bisericii în forul legislativ al ]`rii, în conformitatecu legea ]`rii, nu d`dea numai posibilitatea ap`r`rii interesului na]ional [i bisericesc,ci era un factor de echilibrare a realit`]ii cotidiene83.

În privin]a efectului pe care l-a avut cuvântul patriarhului Miron Cristea,senator de drept, este semnificativ` luarea de cuvânt a Prof. M. Manoilescu,care spunea: „Niciodat` nu m-am suit la tribuna Senatului, având cea mai mic` emo]ie.Este pentru prima oar` acum, când emo]ia m` cuprinde în fa]a unei cuvânt`ri,la o lege special` de caracter tehnic [i în cursul unei [edin]e, care putea s` fie o [edin]òarecare, este pentru un fapt sufletesc, un fapt nou, a intervenit în aceast` atmosferà înaltului corp.

Cuvântul Înalt Prea Sfin]itului Patriarh reprezint` în clipa de fa]` o ridicarela un înalt nivel a preocup`rilor noastre, ale tuturor. Ea a fost p`truns` de un vântde spiritualism, de care se simte nevoia ast`zi în societatea româneasc` [i în politicaromâneasc` [i de un suflu de dreptate. Aceast` cuvântare a luat pe alocuri caracterulunui grav avertisment, dat tuturor acelora care, cu r`spundere temporar`,din partea aceluia care a reprezentat în aceast` ]ar` nu numai un om de stat,dar a reprezentat [i reprezint` o putere spiritual`. A fost o mare lec]ie. Ea a creato anumit` atmosfer`, c`reia nimeni nu-i poate rezista“84.


187

În urma analiz`rii unui singur discurs al Patriarhului Miron Cristease poate afirma c` acesta a [tiut cu „tact s` renoveze f`r` s` distrug`, conciliindcu o minunat` îndemânare respectul tradi]iunii [i cerin]ele vremurilor de ast`zi“85.Cuvântul Patriarhului Miron, rostit într-o perioad` istoric` în care înmul]irea[i complicarea intereselor materiale86 era evident` la o lege a bugetului, ca [i analizareaprofund` a cauzelor care st`teau la baza crizei interne financiare [i morale,scoate la lumin` luciditatea social-politic` a marelui p`stor.

Mesajul Patriarhului Miron este unul de sintez`, fiind în total acordcu marii gânditori politici care consider` gândirea politic` important`pentru împlinirea vie]ii umane, îns` „secundar` altor scopuri umane mai importante,precum c`utarea mântuirii [i a vie]ii eterne“87.

Patriarhul Miron nu este numai un exemplu de gânditor. {i exemplul faptelorsale trebuie valorizat. A l`sat o oper` important` din punct de vedere religios,cultural, educa]ional, juridic [i administrativ [i idei politico-sociale valoroase,vitale bunei func]ion`ri a institu]iilor române[ti.

Patriarhul Miron, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, poate ficonsiderat` personalitatea timpului s`u, care „a reu[it s` îmbine religiosul cu politicul[i s` ob]in` rezultatele cele mai fericite pentru poporul p`storit“88.

Personalitatea sa reaminte[te de figurile grandioase are marilor eclezia[ticare împodobesc istoria politic` a Fran]ei: Richelieu89, Bossuet [i Talleyerand[i este un precursor al Arhiepiscopului Makarios, prim-pre[edinte de statal Ciprului, ales democratic în perioada 1960-1974 [i 1974-1977 [i conduc`toral Bisericii Ortodoxe din statul-insul` Makarios [i care a contribuit la ob]inereaindependen]ei ]`rii sale fa]` de coroana britanic`. Totu[i, de[i se bucura de renumelede p`rinte al patriei, charismaticul arhiepiscop nu a reu[it s` împiedice divizarea]`rii sale în dou` state de sine st`t`toare – unul grec [i cel`lalt turc, ca urmarea puciului militar din 197490.

Cu dragoste de ]ar`, cu râvn` [i pricepere, Patriarhul Miron a contribuitla binele [i trezirea na]iei române, \ntr-o perioad` istoric` dificil`. A asigurat

85 C. Stoicescu, Patriarhul Miron, B.O.R., an. XIV (1938), nr. 11-12, p. 616.86 Iconom St. S. B`jan, Raporturile dintre Biseric` [i Stat în fa]a istoriei, în B.O.R., an. XL (1921),

nr. 6, p. 420.87 David Boucher, Paul Kelly, Mari gânditori politici de la Socrate pân` ast`zi, Editura All, Bucure[ti,

2008, p. 1.88 Prof.univ. George Plastara, Misiunea politic` a Patriarhului Miron Cristea, B.O.R., an. XIV (1938),

nr. 11-12, p. 616.89 Despre aceast` mare personalitate politico-religioas` [i despre ideile sale perene, a se vedea

Phihilipe Malaure, Antologia gândirii juridice (traducere Dana Jela-Despois), Editura Humanitas, Bucure[ti,1996, pp. 120-125.

90 100 de personalit`]i ale secolului, Editura All, Bucure[ti, 2000, pp. 126-127.

188


91 Miron Cristea i-ar fi declarat cu v`dit` am`r`ciune lui Nicolae Iorga: „}ara nu merge pentru c` nu arecap: prin]ul î[i fumeaz` ]ig`rile, S`r`]eanu cerceteaz` c`r]ile, eu, un preot, nu pot s` încerc doar o împ`care“,C.I. Stan, op. cit., p. 328.

echilibrul puterilor în stat în perioada cât a fost Regent, când, pentru binele RomâneiMari, a[a cum constat` istoricii, Patriarhul Miron Cristea „s-a v`zut nevoits`-[i restrâng` activitatea pe t`râm religios, deoarece func]ia de înalt regent îi ocupafoarte mult timp“91. A preluat pre[edin]ia Consiliului de Mini[tri într-o perioad`dificil` pentru ]ar`, jertfindu-[i propriul timp [i energia ultimului an al vie]iip`mânte[ti, luptând pentru cauza social-politic` a tuturor românilor, dând dovad`de tr`iri patriotice profunde, îngrijindu-se, a[a cum se poate constata, din discursulparlamentar expus, atât de binele material, cât, mai cu seam`, de binele spiritual.

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Brusanowski, Reforma constitu]ional` din Biserica Ortodox` a Transilvanieiîntre 1850-1925, Cluj-Napoca, 2007.

2. Gheorghe Ciuhandu, Biserica noastr` [i cultele minoritare. Marea discu]ie parlamentar`în jurul Legii cultelor – 1928, îngrijire de edi]ie, studiu introductiv [i note de Constantin Schifirne],Editura Albatros, Bucure[ti, 2000.

3. Nicolae Dobrescu, Istoria Bisericii din România. Studii de istoria Bisericii Române contemporane,vol. 1 (1850-1895), Bucure[ti, 1905.

4. Michel Foucault, Lumea e un mare azil. Studii despre putere, traducere de Bogdan Ghiu[i Raluca Arsene, Editura Idea Design&Print, Cluj-Napoca, 2005.

5. Irina Livezeanu, Cultur` [i na]ionalism în România Mare. 1918-1930, Editura Humanitas,Bucure[ti, 1998.

6. Paul Negoi]`, Intensificarea activit`]ii social-pastorale prin accederea preo]ilor la consiliilelocale [i jude]ene, G.A., an. XIX, nr. 152, aprilie-iunie, 2008.

7. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Editura Episcopiei Dun`rii de Jos,Gala]i, 1996.

8. Teodor M. Popescu, Probleme actuale în Biseric` [i Stat, Bucure[ti, 1935.9. Ioan Scurtu, Monarhia în România 1866-1947, Editura Danubius, Bucure[ti, 1991.10. Dumitru St`niloae, Na]iune [i cre[tinism, antologie de Constantin Schifirne], Bucure[ti, 2003.11. Andrei {aguna, Anthorismos sau deslu[ire comp`r`tiv` asupra bro[urei „Dorin]ele

dreptcredinciosului cler din Bucovina în privin]a organiz`rei canonice a diecezei, [i a ierarhieisale referin]e în Organismul Bisericei Ortodoxe din Austria“, Sibiu, 1861.

189

În prezent, trìm vremuri aflate mereu sub semnul schimb`rii [i imprevizibilului,iar nevoia de cunoa[tere a devenit o prioritate de necontestat.

Trecerea la societatea bazat` pe cunoa[tere reprezint` atât o „provocare“,cât [i o „oportunitate“. Este evident c`, ast`zi, cunoa[terea devine principala sursà prosperit`]ii [i bun`st`rii. Este evident, de asemenea, c` modul în care cunoa[tereaeste creat`, gestionat`, diseminat` [i aplicat` duce la dezvoltarea unei culturia inov`rii, la încurajarea creativit`]ii, la promovarea parteneriatului [i diseminareac`tre comunitate a rezultatelor cercet`rii. De aceea, logo-ul sub care a fost conceputàctivitatea din cadrul Conferin]ei [tiin]ifice interna]ionale Strategii XXI cu tema„Tehnologii militare, aplica]ii, simulare [i resurse“, din 13-14 noiembrie 2014,a fost: „Cunoa[terea nu este cunoa[tere dac` nu este împ`rt`[it`“. În luminaacestei realit`]i, Conferin]a a oferit oportunitatea de a schimba idei, de a împ`rt`[iexperien]e, dezvoltând, totodat`, angajamentul de a extinde sfera de cunoa[tereîn conformitate cu noile provoc`ri.

Conferin]a [tiin]ificq interna]ionalq Conferin]a [tiin]ificq interna]ionalq Conferin]a [tiin]ificq interna]ionalq Conferin]a [tiin]ificq interna]ionalq Conferin]a [tiin]ificq interna]ionalq Strategii XXIStrategii XXIStrategii XXIStrategii XXIStrategii XXI

„Cunoa[terea nu este cunoa[tere„Cunoa[terea nu este cunoa[tere„Cunoa[terea nu este cunoa[tere„Cunoa[terea nu este cunoa[tere„Cunoa[terea nu este cunoa[teredac` nu este împ`rt`[it`“dac` nu este împ`rt`[it`“dac` nu este împ`rt`[it`“dac` nu este împ`rt`[it`“dac` nu este împ`rt`[it`“

Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“

190


În Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, prin aplicarea „Strategieide implementare a calit`]ii în domeniul rela]iei înv`]`mânt – cercetarea [tiin]ific`universitar`“ ne-am propus implicarea întregului corp didactic [i studen]escîn programe de cercetare [tiin]ific` universitar` [i prezentarea realiz`rilor ob]inuteîn fiecare etap` a programelor cercet`rii, prin referate, în cadrul sesiunilorde comunic`ri [tiin]ifice, al simpozioanelor [i conferin]elor organizate în cadruluniversit`]ii, în scopul folosirii, în timp scurt, a rezultatelor cercet`rii în procesulde înv`]`mânt, ca surs` a celor mai noi cuno[tin]e în domeniu.

Suntem constien]i c` activitatea de cercetare [tiin]ific` universitar` reprezint`o parte important` a procesului educa]ional desf`[urat de personalul didactic,împreun` cu studen]ii de la programele universitare de master [i de doctorat[i, de aceea, conducerea Facult`]ii de comand` [i stat major [i a {colii Doctoralea ac]ionat, constant, pentru crearea unei culturi a cercet`rii [tiin]ifice universitare,pentru atragerea tuturor studen]ilor în sfera cercet`rii, individual sau în colectivemixte, constituite din cadre didactice [i studen]i, precum [i pentru valorificarearezultatelor cercet`rii, preponderent în procesul de înv`]`mânt.

Func]ionarea rela]iei dintre universitate, ca centru de producere, acumulare[i diseminare a [tiin]ei, [i cunoa[terea, ca rezultat al activit`]ii de înv`]`mânt[i cercetare, a fost demonstrat`, înc` o dat`, prin intermediul conferin]ei desf`[urateîn luna noiembrie 2014.

Conferin]ele [tiin]ifice reprezint`, de fiecare dat`, un eveniment de mare rezonan]`pentru întreg mediul universitar. Reprezint`, în acela[i timp, un prilej de mândrie[i satisfac]ie profesional`, în care imboldul pentru gândire [i ac]iune creatoarecaracteristic studentului, dar nu numai lui, indiferent de forma de preg`tirepe care o parcurge, î[i arat` roadele. La lucr`rile conferin]ei au participat cadre

191

Mas` rotund`

didactice [i studen]i din Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, ofi]eri[i personal civil de la categoriile de for]e ale armatei, precum [i studen]ide la universit`]i cu care avem colabor`ri fructuoase.

Ca în fiecare an, Conferin]a [tiin]ific` interna]ional` Strategii XXI s-a bucuratde sprijinul unor parteneri cu care Universitatea Na]ional` de Ap`rare are contractede colaborare. Astfel:

1. Firma TeamNet International SA, ca sponsor principal al activit`]ii [i firm`care a expus, împreun` cu al]i invita]i, în holul din fa]a Aulei universitare,unele dintre produsele sale, reprezentat` la activitate de Bogdan Radu Nedelcu[i Cristian Mateescu.

2. Firma Rohde & Schwarz, din Germania, de asemenea ca sponsor,vechi colaborator, reprezentat` la activitate prin intermediul doamnei colonel (r.)dr. Otilia P#rlog.

3. Tipografia AKTIS, reprezentat` de directorul firmei, Sandu Cuturela.4. Firma CISCO, reprezentat` de Robert Ruc`reanu.Nu în ultimul rând, vreau s` remarc prezen]a la activitatea noastr` a unei delega]ii

de 3 persoane, din partea firmei Airburs S&D din Fran]a.Deschiderea lucr`rilor conferin]ei s-a desf`[urat în Aula universitar`,

beneficiind de mesajele de salut ale loc]iitorului [efului Statului Major General,domnul general-maior dr. Nicolae Ciuc`, ale reprezenta]ilor statelor majorede categorie de for]e, precum [i ale firmelor invitate la activitate. Din mesajele expusea rezultat aprecierea de care activitatea de cercetare [tiin]ific` din UniversitateaNa]ional` de Ap`rare se bucur`, în primul rând, din partea principalului beneficiaral activit`]ii didactice [i de cercetare [tiin]ific` – Statul Major General.

Lucr`rile conferi]ei s-au desf`[urat pe 3 paneluri, astfel:1. Panelul nr. 1 – „Land forces military art, resources and advanced technologies“.2. Panelul nr. 2 – „Airspace and naval power in contemporary joint operations“,

în cadrul c`ruia prima sec]iune, denumit` ,,SIGNUS-EYE IN THE SKY“, a fost dedicat`sistemelor f`r` pilot la bord – UVS.

3. Panelul nr. 3 – „Logistics in contemporary joint operations“.Participarea la conferin]` a fost materializat` printr-un num`r de dou` volume,

care con]in 109 articole, însumând un num`r de 800 de pagini. Ca în fiecare an,volumele vor fi indexate în baze de date interna]ionale.

�Comandor prof.univ.dr. Ion CHIORCEA,prodecan pentru cercetare

la Facultatea de Comand` [i Stat Major,Universitatea Na]ional` de Ap`rare „Carol I“, Bucure[ti

192


PREMIILE REVISTEIG@NDIREA MILITAR~ ROM@NEASC~

PENTRU ANUL 2013EDI}IA A XVI-A – 12 noiembrie 2014

La 12 noiembrie a.c., în Sala de Marmur` a Cercului Militar Na]ional, au avut locdou ̀evenimente remarcabile în via]a redac]iei: 150 de ani de la apari]ia revistei România Militar ,̀precursoarea publica]iei Gândirea militar` româneasc`, [i festivitatea decern`rii premiilorrevistei Gândirea militar` româneasc`, edi]ia a XVI-a, aflat`, [i în acest an, sub auspiciileevenimentelor dedicate Zilei Statului Major General (12 noiembrie). Manifest`rile s-au desf̀ [uratîn prezen]a academicianului Dan Berindei, membru al Consiliului editorial al revisteiGândirea militar` româneasc`, a generalului-locotenent dr. Nicolae Ciuc`, loc]iitorul [efuluiStatului Major General, [i a generalului-locotenent dr. Niculae Tabarcia, pre[edinteleComisiei de selec]ie, evaluare, nominalizare [i atribuire a premiilor.

Ca un corolar al istoricului revistei, într-un secol [i jum`tate de existen]` a sa, a fost lansatalmanahul România Militar` – promotorul gândirii militare române[ti, volum înso]itde un CD ce con]ine momente ilustrative din cele 15 edi]ii ale Premiilor revistei.

Totodat`, în semn de apreciere, au fost oferite diplome aniversare autorilor de materiale[i colaboratorilor revistei care, în timp, au contribuit la construirea prestigiului revistei[i a recunoa[terii sale na]ionale [i interna]ionale.

În deschiderea decern`rii premiilor, pre[edintele Comisiei a subliniat munca asidu`,fructuoas`, dar extrem de dificil` a membrilor acesteia – general de flotil` aerian`dr. Liviu Marilen Lungulescu, colonel dr. Anton Stan, general de brigad` (r.) dr. Costic` }enu[i colonel (r.) dr. Petre Otu –, mul]umindu-le pentru obiectivitate [i scrupulozitateîn desemnarea lucr`rilor câ[tig`toare. Premiile, acordate pe cinci domenii, au fost înmânatede c`tre loc]iitorul [efului Statului Major General.

193

Premiile GMR

Prezent`m, în continuare, laurea]ii Premiilor revistei din acest an:

• Premiul „Mare[al Alexandru Averescu“,pentru domeniul Istorie militar`,

a fost acordatdomnilor Teodor FRUNZETI – coordonator,

coautori Corneliu ANDONIE, Ion GIURC~,Marian MO{NEAGU, Vasile POPA

[i Florian TUC~pentru lucrarea „Mare[ali ai României“.

• Premiul „General de divizie {tefan F`lcoianu“,pentru domeniul Politic` militar`, securitate

[i ap`rare na]ional` [i colectiv`,a fost acordat

domnului Mihail ORZEA}~pentru lucrarea „Între r`zboi [i pace.

Lumea dominat` de conflicte în care tr`im“.

194


• Premiul „General de brigad` Constantin Hîrjeu“,pentru domeniul Art` militar`,

a fost acordatdomnilor Victor STRÎMBEANU,

Marius-Adrian NICOAR~, Mircea BARAC,Daniel STAN, Sorin TURTURIC~

[i Adrian SULT~NOIUpentru lucrarea „Aeronautica militar` român`“.

• Premiul „Locotenent-colonel Mircea Tomescu“,pentru domeniul Geopolitic` [i geostrategie,

a fost acordatdomnului Eugen LUNGU

pentru lucrarea „Zece ani de turbulen]eîn securitatea lumii. 2001-2011“.

• Premiul „General de corp de armat` Ioan Sichitiu“,pentru domeniul Organizarea, preg`tirea,

conducerea [i logistica trupelor,a fost acordat

domnilor Ion CER~CEANU [i Vasile POPA pentrulucrarea „Transmisiunile Armatei Române

în Campania din Est (1941-1944)“.

195

Premiile GMR

Pentru Premiile revisteiG#ndirea militar` rom#neasc`

au mai fost nominalizate:

Pentru Premiul „Mare[al Alexandru Averescu“: „Campania militar` a României din 1913. O istorie în imagini, documente

[i m`rturii de epoc`“, coordonator Virgil COMAN, coautori Stoica LASCU,Constantin CHERAMIDOGLU, Marian MO{NEAGU,

Vasile REGHINTOVSCHI, Angela POP, Radu CORNESCU,[i „Blindatele cerului. Grupul 8 Asalt în Est [i în Vest (1943-1945)“,

coautori Valeriu AVRAM [i Alexandru ARM~.

Pentru Premiul „General de divizie {tefan F`lcoianu“: „Veteranii Marinei. Careul Marinarilor

‹C`pitan-comandor Alexandru Dumbrav`›“, coordonatori Mariana P~V~LOIU, Bogdan DINU,

[i „Smer[ în Basarabia. 1944-1954“, autor Pavel MORARU.

196


Pentru Premiul „General de brigad` Constantin Hîrjeu“:„Spa]iul cosmic – dimensiune a ac]iunilor militare“,

autor Lauren]iu R`ducu POPESCU,[i „Aviatoarele României. Din înaltul cerului în beciurile Securit`]ii“,

autor Sorin TURTURIC~.

Pentru Premiul „General de corp de armat` Ioan Sichitiu“:„Managementul cuno[tin]elor în organiza]iile mari“,

coautori Ion ROCEANU, Ciprian LUNGU,[i „Cunoa[terea integrativ` a personalit`]ii. Un model teoretico-metodologic“,

autor Adrian PRIS~CARU.

197

Premiile GMR

Pentru Premiul „Locotenent-colonel Mircea Tomescu“: „Sub povara a 90 000 de tone de diploma]ie? Statele Unite ale Americii,

strategia hegemonic` [i declinul relativ de putere“, autor Simona R. SOARE,[i „Spionajul american în România. 1944-1948, autor Sorin APARASCHIVEI.

198


Diploma de excelen]` a revistei G#ndirea militar` rom#neasc`pentru anul 2013 a fost decernat`:

Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, pentru contribu]ia deosebit`la \mbog`]irea patrimoniului [tiin]ei militare rom#ne[ti.

GMRGMRGMRGMRGMR

199

2014 / 2015V` mul]umim, stima]i colaboratori, pentru cuvântul întrupat în paginile revistei

Statului Major General!V` mul]umim pentru faptul c`, împreun`, am scris o fil` în istoria gândirii

militare române[ti!A[adar, fiec`ruia dintre Dumneavoastr` v` transmitem recuno[tin]a

[i aprecierea noastr`:

1. Locotenent-coloneling. Alexandru ADOMNIC~I

2. Locotenent-colonel Ilie ALDESCU3. Colonel dr. Dorin ALEXANDRESCU4. Dr. Ioana Valeria ALEXE5. Colonel dr. Marian ALM~JANU6. Colonel dr. Stan ANTON7. Dr. Mirela ATANASIU8. Mihai C`t`lin AVRAM9. Colonel dr. Gheorghe BADEA

10. Colonel Gheorghe B~JAN11. Colonel ing. Daniel-Nicolae B~NIC~12. Colonel dr. Liviu-Viorel BÎRSAN13. Cosmin-Drago[ BUCEAC14. Colonel dr. Gabriel-Tiberiu BUCEAC15. Colonel dr. Aurel BUCUR16. Colonel ing. Daniel BUCUR17. Colonel dr. Vasile CERBU18. Valentin CIOBÎRC~19. Colonel ing. Cornel COMEAG~20. Colonel Mihai CONDAC21. Dr. Liliana CONDRATICOVA22. Dr. Cristina CONSTANTIN23. Colonel dr. Marius-Dumitru CR~CIUN24. General de brigad` dr. Florinel DAMIAN25. Locotenent-colonel C`t`lin DASC~LU26. General-locotenent dr. {tefan D~NIL~27. Dr. Florin DIACONU

28.General-maioring. Cristian Iulian DINCOVICI

29. Raisa DOBRESCU30. Contraamiral de flotil`

C`t`lin Silviu DUMISTR~CEL31. Colonel dr. Eduard EFRIMESCU32. Maistru militar principal Gabriel ENACHE33. Locotenent-colonel Toni ENE34. Colonel dr. Dorin-Marinel EPARU35. Comandor dr. Adrian FILIP36. General de brigad`

dr. Petric`-Lucian FOCA37. Colonel Dan GABROVEANU38. Dr. Ana-Maria GEORGESCU39. Pastor Gabi GHEORGHIA{40. Locotenent-colonel Marius GHINEA41. Colonel (r.) dr. Ion GIURC~42. Dr.ing. Lumini]a GIURGIU43. Comandor

dr. Olimpiu Manuel GLODARENCO44. Asist.univ.dr. R`zvan HAIN~RO{IE45. General (ret.) dr. Sorin IOAN46. Locotenent-colonel Vasile-Dumitru IONI}OIU47. General de brigad` dr. Florin JIANU48. Colonel Dan L~P~DAT49. Dr. Ioan Codru] LUCINESCU50. General de flotil` aerian`

dr. Liviu Marilen LUNGULESCU

200


Redac]ia „GMR“

51. Comandor dr.ing. Ciprian LUNGU52. Locotenent-colonel Cristian LUPU53. Colonel (r.) dr. Constantin MANOLACHE54. Colonel Marinel MARE55. Colonel Alexandru MILITARU56. Colonel dr. Gheorghe MINCULETE57. Maior Manuela-Violeta N~STASE58. Preot Cristian NEAC{U59. Locotenent-colonel

Gheorghe NI}ULESCU60. Maior {tefan OLARU61. General (r.) dr. Mihail ORZEA}~62. Colonel (r.) dr. Petre OTU63. Colonel dr. Ovidiu-Constantin PALAGHIA64. Colonel dr. Ion PANAIT65. Colonel Sorin PANAIT66. Comandor Cristel PANTEA67. Colonel Nicu PARASCHIV68. Dr. M`rioara PATE{AN69. Colonel Alexandru P~UN70. Delia PETRACHE71. Colonel dr. Cristian PETRE72. Silviu PETRE73. Locotenent-colonel Alin PETRESCU74. Dr. Mihai POPESCU75. Locotenent-colonel Corneliu PREJA76. Colonel dr. Adrian PRIS~CARU77. Colonel dr. Dan PRIS~CARU

78. Colonel Octavian RA}IU79. Colonel dr. Filofteia REPEZ80. Locotenent-colonel Lucian RICMAN81. C`t`lina ROJI{TEANU82. Locotenent-colonel Bogdan ROMAN83. Dr. Nicoleta Diana RO{IORU84. General de flotil` aerian` (r.) Marin RO{U85. General-locotenent (r.) Alexandru RUS86. Dr. Alexandra SARCINSCHI87. Colonel Ion S~VULESCU88. General-maior dr. Dumitru SCARLAT89. Colonel dr. Eduard SIMION90. Locotenent-colonel Iosif SOLOMON91. Colonel Olivian ST~NIC~92. General-maior dr. Victor STRÎMBEANU93. Cristian SURUGIU94. Colonel dr. Cristian Drago[ {TEF~NESCU95. Comandor dr. Mihai {TIR96. General-locotenent (r.)

dr. Niculae TABARCIA97. Dr. Tiberiu T~NASE98. Comandor Virgil T~NASE99. Dr. Irina T~TARU

100. Colonel dr. D`nu] }IG~NU{101. Colonel (r.) D`nu] VACARIU102. Locotenent-colonel ing. Ionel VLASIE103. Prof.dr. Viorel ZAINEA104. Preot Gruia Mihail ZAMFIRESCU

Opera]iunile de redactare [i tehnoredactareau fost \ncheiate la data de 16.12.2014.

revista_6 2014.pdf

Documents

Transcript of revista_6 2014.pdf