Revista Presei Economice din România

Revista Presei Economice din România

REVISTA PRESEI ECONOMICEREVISTA PRESEI ECONOMICEREVISTA PRESEI ECONOMICEREVISTA PRESEI ECONOMICE

România

14 noiembrie 2013


Cuprins

Companii .......................................... ........................................................................... 4

Romgaz, compania momentului in Romania, anunta un profit in scadere .................. 4

Regina Maria investeste 300.000 euro intr-o noua policlinica .................................... 5

Schimbare de CEO la Dacia din ianuarie: cine ii ia locul lui Jerome Olive .................. 6

Auchan a rebranduit hipermarketul Real Vitan, pe care îl va deschide vineri ............. 7

Mega Image continua deschiderile: opt magazine noi in noiembrie ........................... 8

Vanzari de 25 mil. euro pentru Ploiesti Shopping City in primul an de functionare ..... 9

Afacerile Teraplast au scazut usor in primele noua luni, dar compania a ramas pe

profit ........................................................................................................................... 9

Carrefour intra in „hora” Black Friday: frigidere si masini de spalat, de la 499 de lei 11

eMag si Flanco intra in cursa de Black Friday cu "reduceri frumoase" la Apple si

discount-uri de pana la 80% ..................................................................................... 12

Veniturile Electromagnetica au scazut la noua luni .................................................. 12

Transelectrica, profit de 12 ori mai mare la 9 luni ..................................................... 13

Lemet investeste 1,6 mil. lei in cel mai mare magazin din Capitala .......................... 14

Conpet şi-a majorat profitul cu 34% în trimestrul III, iar tariful de transport ar putea

creşte cu 5,4% ......................................................................................................... 15

Laminorul Brăila şi-a redus de şase ori afacerile în primele nouă luni ...................... 16

Transgaz Mediaş a făcut profit cu 40% mai mare în T3 pe seama majorărilor de tarife

................................................................................................................................ 17

GSK a numit un manager britanic la conducerea operaţiunilor din România şi ţările

adriatice ................................................................................................................... 17

Trenduri şi statistici ...................................... ............................................................ 18

Mai multi someri in aceasta toamna ......................................................................... 18


Angajatii tineri nu vaneaza salarii, ci o atmosfera placuta la locul de munca ............ 19

Cum a evoluat piata auto din Romania in ultimii 5 ani .............................................. 21

In ce orase sunt romanii cu rable? Cum s-au repartizat tichetele ............................. 22

Leul se apreciaza la cursul BNR, in contextul datelor macroeconomice bune .......... 24

Romania, pe un piedestal in mijlocul UE: economia locala a luat fata Europei ......... 25

Retailerii europeni, interesati de Romania ................................................................ 26

Comertul international cu flori al Romaniei: exportam produse ieftine si le importam

pe cele scumpe ........................................................................................................ 28

Companiile continua sa fie supraindatorate ............................................................. 29

Scapati de datorii, majoritatea romanilor ar investi in casa sau masina .................... 30

Vânzările de PC-uri:160.000 de unităţi în trimestrul III ............................................. 33

Pâine japoneză din grâu românesc: Traderii au vândut grâu de 32 de milioane de

euro în două ţări din Asia ......................................................................................... 34

Accizele ne vor arde buzunarele .............................................................................. 34

Finan ţe – Bănci ............................................... .......................................................... 35

Cu ce dobanda reintra UniCredit Tiriac Bank in programul Prima Casa ................... 35

1,2 mil. lei, cea mai mare creanta a unei persoane fizice administrata de Kruk ........ 36

Astra a asigurat pentru 18 mil. euro flota grupului maritim al familiei Grimaldi.......... 37

Burs ă ......................................................................................................................... 38

SIF Banat Crişana a vândut aproape 50% din acţiunile Transilvania Construcţii ...... 38

BERD a ieşit din acţionariatul Petrom: a vândut 918 milioane de acţiuni pentru 385

milioane de lei .......................................................................................................... 39

Ultima zi a ofertei de la FP ....................................................................................... 39

Energie ........................................... ........................................................................... 40

Havrileţ (ANRE): Preţul final al gazelor ar putea creşte cu 1% pentru populaţie şi cu

2% pentru industrie de la 1 ianuarie ......................................................................... 40


Havrileţ (ANRE): Preţul gazelor de producţie internă se va dubla anul viitor pentru

consumatorii industriali ............................................................................................ 42

MOL Romania isi extinde reteaua de benzinarii ....................................................... 43

Contractul de finanţare pentru gazoductul Iaşi-Ungheni va fi semnat joi la sediul

MDRAP .................................................................................................................... 44

Opinii ............................................ ............................................................................. 45

Cătălin Creţu (Visa): Guvernul stimulează tranzacţiile cu numerar ........................... 45

Mohammad Murad: Politicienii au mai multe taxe decat solutii, iar atunci cand gasesc

o solutie este tot o taxa ............................................................................................ 46

Dan Armeanu, ASE, despre creşterea accelerată a PIB-ului pe T3: "Am avut noroc"

................................................................................................................................ 48

Ionuţ Dumitru: "Nu trebuie să ne entuziasmăm. Fără agricultură, performanţele

economice sunt sub nivelul din 2012" ...................................................................... 48

Georgescu (BNR): Romania, pe locul 76 din 148 de tari in ierarhia mondiala a

competitivitatii .......................................................................................................... 50

Acordul cu FMI .................................... ...................................................................... 51

Promisiunea Guvernului catre FMI: Vom taxa cat vor primarii .................................. 51

Guvernul promite FMI ca va continua ajustarile in sectorul public ............................ 54

Taie Guvernul elanul pensiilor private? Cotele de contributie ar putea fi reduse ...... 56

Guvernul s-a angajat din nou fata de FMI si CE sa nu legifereze falimentul personal

................................................................................................................................ 57

Guvernul s-a angajat sa nu reduca CAS fara largirea bazei de impozitare .............. 60

Guvernul a convenit cu FMI o restructurare agresiva a CFR Marfa .......................... 61


Companii

Romgaz, compania momentului in Romania, anunta un p rofit in

scadere

Profitul net al Romgaz (SNG) a scazut cu 55% in primele noua luni, la 410,6 milioane

lei (93,1 milioane euro), iar cifra de afaceri a coborat cu 10%, la 2,587 miliarde lei

(586,8 milioane euro), ca urmare a diminuarii cantitatilor de gaze interne livrate, cat si

a celor din import.In perioada similara a anului trecut, producatorul de gaze naturale a

consemnat un profit net de 917,6 milioane lei si o cifra de afaceri de 2,873 miliarde lei.

"Desi pretul gazelor din productia interna s-a majorat fata de anul anterior, cifra de

afaceri a societatii a scazut, atat datorita diminuarii cantitatilor de gaze interne livrate,

cat si a celor din import. Reducerea cantitatilor de gaze livrate din import se datoreaza

atat scaderii cererii de consum pe piata de gaze naturale, cat si prevederilor ordinului

ANRE nr.24/2013 pentru aprobarea metodologiei de alocare a cantitatilor de gaze

naturale rezultate din activitatea de productie necesare acoperirii consumului pe piata

reglementata, conform caruia producatorii de gaze natural nu mai au obligatia sa

livreze gaze in amestec intern cu import", se arata intr-un raport transmis de companie

Bursei de Valori Bucuresti (BVB), citat de Mediafax.

Veniturile totale au scazut cu 8%, la 3,059 miliarde lei (694 milioane euro), in timp ce

cheltuielile totale au urcat cu 11%, la 2,433 miliarde lei (552 milioane euro). In primele

noua luni ale anului trecut, compania a consemnat venituri totale de 3,333 miliarde lei

si cheltuieli totale de aproape 2,2 miliarde lei."Pentru perioada de noua luni incheiata la

30 septembrie 2013, costul marfurilor vandute a scazut cu 54%, la 338 milioane lei

comparativ cu 730 milioane lei in cele noua luni incheiate la 30 septembrie 2012, ca

urmare a unei diminuari a vanzarilor de gaze naturale importate (...) Cheltuielile cu

deprecierea, amortizarea si pierderile de valoare au crescut cu 159,3 milioane lei, sau

Companii


36%, la 601,7 milioane lei fata de 442,4 milioane lei in cele noua luni incheiate la 30

septembrie 2012. Aceasta crestere a rezultat prin inregistrarea unei cheltuieli nete cu

deprecierea mijloacelor fixe rezultate prin preluarea CTE Iernut, cat si unei deprecieri a

proiectelor abandonate sau in curs de abandonare aferente activitatii de explorare si

productie de gaze naturale", se mai arata in raport.Cheltuielile cu salariile, taxele si

contributiile sociale aferente salariatilor au crescut la 387,9 milioane lei comparativ cu

353,3 milioane lei in primele noua luni din 2012, in principal, ca rezultat al cresterii

numarului de salariati in urma preluarii CTE Iernut la data de 1 februarie 2013.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/157228/romgaz-compania-

momentului-in-romania-anunta-un-profit-in-scadere.html#ixzz2kd3BOJsl

Regina Maria investeste 300.000 euro intr-o noua po liclinica

Reteaua privata de sanatate Regina Maria a investit 300.000 euro intr-o noua

policlinica, in Pitesti, anunta compania.Cu 10 specialitati medicale si o suprafata de

300 de mp, noua policlinica este a 19-a din retea. Aceasta cuprinde specialitati precum

medicina interna, medicina muncii, boli infectioase, urologie, pediatrie, endocrinologie,

dermato-venerologie, obstetrica-ginecologie, diabet zaharat, nutritie si boli metabolice

si ecografie.Reteaua Regina Maria include 19 policlinici proprii, cinci spitale, doua

maternitati, trei campusuri medicale, cinci centre de imagistica, o banca proprie de

celule stem si peste 140 de policlinici partenere in tara.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157257/regina-maria-investeste-300-

000-euro-intr-o-noua-policlinica.html#ixzz2kd3Tcm7G


Schimbare de CEO la Dacia din ianuarie: cine ii ia locul lui Jerome

Olive

Nicolas Maure va fi de la 1 ianuarie noul director general al Dacia - Renault Romania,

inlocuindu-l pe Jérôme Olive, care va deveni director industrial al Renault pentru

Regiunea Europa.Nicolas Maure va prelua, de asemenea, si postul director industrial

al Renault pentru regiunea Euromed-Africa.

Nascut pe 22 aprilie 1960, Nicolas Maure este inginer, absolvent al Ecole Centrale de

Paris (ECP) si titular al unui MBA la Institut Européen d’Administration des Affaires

(INSEAD).Intre 1985-1987, Nicolas Maure a fost consultant la Boston Consulting

Group (BCG). Cariera sa continua in domeniul auto, in cadrul Valeo (1988-1993) si

Faurecia (1993-2000). Isi incepe activitatea la Renault in 2000 ca Director Cumparari

piese si accesorii, devenind apoi director Plan Calitate si Director General al Société

de Transmissions Automatiques. Intre septembrie 2006 si august 2008, Nicolas Maure

este Directorul Uzinei Mecanica Dacia. Dupa perioada petrecuta in Romania, devine

Vicepresedinte pentru Mecanica al Renault-Nissan Purchasing Organization si Director

Performanta Fabricatie Renault.

Nascut pe 8 decembrie 1957, Jérôme Olive a obtinut diploma de inginer a Institutului

Catolic de Arte si Meserii (ICAM).Cariera sa la Renault a inceput in 1982, la uzina de la

Sandouville. In cadrul proiectelor R25 si R21, Jérôme Olive a ocupat diferite posturi in

domeniul fiabilizarii proceselor de fabricatie si de mentenanta. In 1985 a preluat functia

de responsabil investitii si mentenanta la SBFM (Société Bretonne de Fonderie et

Mécanique), apoi pe cea de Director de productie. In 1996, in calitate de sef al

Departamentului de Caroserie, se ocupa de lansarea in fabricatie a modelului Scénic 1

la uzina Renault din Douai. In 1999, devine Director Adjunct responsabil cu fabricatia,

preluand conducerea uzinei Douai la inceputul anului 2004.In ianuarie 2010 este numit


Director General Dacia si Renault Romania, iar din februarie 2013 cumuleaza si functia

de Director Industrial al Renault pentru regiunea Euromed-Africa.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Auto/157252/dacia-are-un-nou-director-

general.html#ixzz2kd3elhwN

Auchan a rebranduit hipermarketul Real Vitan, pe ca re îl va deschide

vineri

Auchan România a rebranduit hipermarketul Real Vitan, care se va redeschide vineri

sub marca sa, acesta fiind al cincilea magazin Real remodelat din cele 20 preluate de

la grupul german Metro, potrivit Mediafax. Centrul Comercial Auchan Vitan cuprinde

hipermarketul Auchan, cu o suprafaţă de vânzare de 7.800 metri pătraţi, şi o galerie

comercială cu 30 magazine. Transformarea magazinului Real în Auchan a durat mai

puţin de 3 săptămâni şi a constat în modificări tehnice şi comerciale, cum ar fi

reorganizarea suprafeţei de vânzare, sistemele informatice, formarea echipelor şi

introducerea comerţului Auchan, de tip discount generalizat.

Compania a deschis la mijlocul lunii octombrie primul hipermaket Real rebranduit,

Auchan Pallady, investiţia în reamenajare fiind de 2 milioane euro. Anterior, retailerul a

anunţat că va rebrandui cele 20 de hipermarketuri Real în mai puţin de un an, cu o

investiţie de 40 milioane euro. Tranzacţia Auchan - Real a fost finalizată pe 12

septembrie, ca urmare a acordului semnat în 30 noiembrie 2012 între grupul Auchan şi

Metro Group şi a validării primite din partea Consiliului Concurenţei, la sfârşitul lunii

iulie.

Auchan România, în noua sa dimensiune, ajunge la 31 de magazine deschise şi alte

două în construcţie, o suprafaţă netă de vânzare de 252.000 metri pătraţi, peste

10.000 de angajaţi, 3 platforme logistice, 70 milioane de clienţi anual şi o cifră de

afaceri comună de peste 4,5 miliarde de lei, fără taxe. Compania devine, astfel, unul


din primii cinci cei mai mari angajatori privaţi din România şi a doua reţea de comerţ ca

suprafaţă totală de vânzare la nivel naţional.

Potrivit deciziei Consiliului Concurenţei de aprobare a tranzacţiei, Auchan România va

aplica propriul model economic, care presupune şi preţuri mai competitive pentru

clienţi, în hipermarketurile preluate de la Real, de la care va adopta însă sistemul

logistic mai performant. Tranzacţia a fost autorizată cu condiţia respectării unor

angajamente asumate voluntar de părţile implicate pe două pieţe relevante, respectiv

Craiova şi Târgu-Mureş. Astfel, pentru Craiova şi Târgu Mureş, Auchan şi-a luat

angajamentul de a nu deschide sau achiziţiona noi magazine pe o perioadă de cinci

ani de la data autorizării concentrării şi de a nu majora preţurile cu mai mult de 5% faţă

de media preţurilor altor magazine din reţea pentru trei ani.

Income, http://incomemagazine.ro/articole/auchan-a-rebranduit-hipermarketul-real-

vitan-pe-care-il-va-deschide-vineri

Mega Image continua deschiderile: opt magazine noi in noiembrie

Retailerul Mega Image va inaugura luna aceasta opt magazine noi, reteaua urmand sa

depaseasca 270 de locatii la nivel national.Mega Image va inaugura pe 15 noiembrie

patru noi magazine – trei in format Mega Image si un magazin Shop&Go in Bucuresti

si Pitesti. Suprafata totala de vanzare depaseste 1.400 mp.Totodata, compania va

deschide inca patru noi magazine pe parcusul lunii noiembrie.Fondat in 1995, Mega

Image este cel mai mare lant de supermarketuri din Romania cu o retea ce cuprinde

269 magazine in Bucuresti, Constanta, Ploiesti, Pitesti, Brasov, Targoviste si alte

orase, sub marcile Mega Image (160), Shop&Go (108), AB Cool Food (1).

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157254/mega-image-continua-

deschiderile-opt-magazine-noi-in-noiembrie.html#ixzz2kd3h71vo


Vanzari de 25 mil. euro pentru Ploiesti Shopping Ci ty in primul an de

functionare

Retailerii din centrul comercial Ploiesti Shopping City, dezvoltat de Carrefour Property

Romania si New Europe Property Investments (NEPI), au incasat 25 de milioane de

euro in primul an de functionare al mall-ului."Lansat in urma unei investitii de 65 de

milioane de euro, Ploiesti Shopping City a fost vizitat de la deschidere si pana in

prezent de peste 5 milioane de persoane, iar incasarile inregistrate se ridica la peste

25 milioane de euro", se arata intr-un comunicat al centrului comercial, dat publicitatii

de Mediafax.

Centrul are o suprafata inchiriabila de 55.000 metri patrati, 2.200 locuri de parcare si

peste 100 de magazine, restaurante si cafenele, rata de ocupare a centrului comercial

la un an de la deschidere fiind de circa 90%.Brandurile internationale reprezinta 75%

dintre chiriasi, brandurile nationale 21%, iar cele locale insumeaza 4% din totalitatea

comerciantilor.In cadrul centrului comercial lucreaza 1.100 de angajati.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157250/vanzari-de-25-mil-euro-pentru-

ploiesti-shopping-city-in-primul-an-de-functionare.html#ixzz2kd3jxxQy

Afacerile Teraplast au scazut usor in primele noua luni, dar compania

a ramas pe profit

Producatorul de sisteme in domeniul instalatiilor si constructiilor Teraplast Bistrita

(TRP) a inregistrat in primele noua luni un profit net de 4,78 milioane lei, fata de

pierderi in perioada similara a anului trecut, dar afacerile au scazut usor, cu 2,7%, la

174,9 milioane lei, a anuntat compania.In ianuarie-septembrie 2012, Teraplast a avut

pierderi de 1,38 milioane lei si afaceri de 179,7 milioane lei. Compania explica

scaderea cifrei de afaceri prin evolutia nefavorabila a pietei constructiilor in ansamblul

ei.Producatorul a trecut pe profit in primul semestru al acestui an, cand a obtinut un


castig de 570.000 lei."Am continuat strategia de vanzare eficienta si profitabila, dublata

de controlul riguros al costurilor si analiza permanenta a bonitatii clientilor nostri. Am

fost de asemenea extrem de atenti la tendintele pietelor pe care activam, pentru a ne

putea adapta cu rapiditate schimbarilor aparute. In perioada urmatoare sectorul

constructilor va intra treptat in extrasezon, insa vom profita de aceasta perioada pentru

a implementa proiecte operationale la nivel comercial si logistic, astfel incat sa

incheiem anul pe un trend pozitiv al indicatorilor financiari si sa fim pregatiti pentru

2014", a declarat, in comunicat, director general Teraplast, Traian Simion.

El a adaugat ca in prima parte a trimestrului patru compania se va concentra pe

exploatarea la maxim a pietelor, pentru a incheia anul pe profit, potrivit Mediafax.

"Pe piata constructiilor, T4 are in mod uzual doar o luna si jumatate de vanzari in

sezon, dupa care se intra in extrasezon. In prima parte a trimestrului ne vom concentra

pe exploatarea la maxim a potentialului pietelor, astfel incat sa incheiem anul cu

indicatori pozitivi de profitabilitate", a spus Simion.Activele imobilizate au scazut in

perioada analizata cu 6,65%, fata de nivelul din 2012, ca urmare a vanzarii unor active

fixe (echipamente), precum si a unor reclasificari ale imobilizarilor detinute.

"Echipamentele au fost vandute ca urmare a deciziei conducerii Teraplast de a

discontinua liniile de business neperformante (tevi corugate), iar in cazul cladirilor de

pe str. Romana si a celor aferente business-ului de teracota s-au constituit ajustari

pentru depreciere, ca urmare a reclasificarii terenurilor de sub aceste cladiri in investitii

imobiliare", se arata in raportul Teraplast.

In februarie 2013, Consiliul de Administratie a decis rezilierea contractului de vanzare-

cumparare cu Teracota Bistrita, ca urmare a neindeplinirii de catre Teracota Bistrita a

obligatiilor contractuale asumate."Firma Teracota Bistrita, care in 2011 a preluat

activitatea de productie a cahlelor de teracota, trebuia sa achite in transe lunare suma

de un milion euro, reprezentand pretul tranzactiei, insa, din septembrie 2012, firma nu


a mai achitat ratele lunare, astfel ca Teraplast va reintra in posesia activelor care au

facut obiectul contractului de vanzare-cumparare. Compania nu intentioneaza sa reia

activitatea de productie a cahlelor de teracota, Adunarea Generala a Actionarilor

urmand sa decida care va fi destinatia activelor reintrate in posesia companiei", se

mentioneaza in raport.Actionarii companiei sunt Dorel Goia (35,33%), SIF Banat-

Crisana (11,34%), persoane juridice (33,32%) si persoane fizice (19,99%).

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157247/afacerile-teraplast-au-scazut-

usor-in-primele-noua-luni-dar-compania-a-ramas-pe-profit.html#ixzz2kd3qVvpZ

Carrefour intra in „hora” Black Friday: frigidere s i masini de spalat, de

la 499 de lei

Carrefour, unul dintre cele mai mari lanturi de hipermarketuri din Romania si din

Europa, si-a anuntat intrarea in programul Black Friday.Compania promite un stoc

ridicat de produse care va intra la reducere, in special la cele electonice si

electocasnice si avantaje precum plata in 24 de rate fara dobanda pentru

achizitionarea de produse cu ocazia evenimentului.Printre ofertele anuntate de

retailerul francez se numara o masina de spalat la 1.000 de rotatii pe minut si frigider la

un pret de 499 de lei, aspirator la 199 de lei, dar si laptop, la numai 899 de lei.

Este al treilea an la rand cand in Romania companiile se pregatesc de evenimentul

Black Friday, o campanie „imprumutata” din SUA care vizeaza reduceri de preturi la

sute de produse.Black Friday, sau Vinerea Neagra, va avea loc in acest an, in

Romania, pe 29 noiembrie.In Romania, Grupul Carrefour numara 145 magazine dintre

care 24 hipermarket-uri „Carrefour”, 74 supermarket-uri „Market”, 46 magazine de

proximitate „Express” si un website de comert online: www.carrefour-online.ro.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/157246/carrefour-black-friday-

2013.html#ixzz2kd3udMLe


eMag si Flanco intra in cursa de Black Friday cu "r educeri frumoase"

la Apple si discount-uri de pana la 80%

eMag si Flanco organizeaza Black Friday pe 22 noiembrie si estimeaza vanzari de 183

milioane de lei. Valoarea cumulata a reducerilor ajunge la 75 milioane lei, iar discount-

urile vor atinge 80%, au anuntat reprezentantii celor doua firme.eMag si Flanco pun la

bataie de Black Friday cele mai mari branduri, inclusiv Apple, in cazul caruia anunta

peste 1.000 de "reduceri frumoase", dar si Samsung, Sony sau Panasonic.

Reducerile vor depasi chiar 1.000 de euro la unele produse. Clientii vor putea cumpara

laptop-uri sub 1.000 de lei, iar in cazul smartphone-urilor se va ajunge la reduceri de

pana la 40%.

eMag se asteapta sa livreze 200.000 de comenzi de Black Friday, dublu fata de anul

trecut, iar Flanco mizeaza pe 180.000 de tranzactii.Livrarile se vor realiza pana pe 1

decembrie.Cele doua companii au anuntat ca vor sa ia pana la 40% din piata de Black

Friday, cota similara totusi cu cea de anul trecut.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/157243/emag-flanco-black-friday-

reduceri.html#ixzz2kd4087wn

Veniturile Electromagnetica au scazut la noua luni

Veniturile Electromagnetica Bucuresti (ELMA) au scazut in primele trei trimestre ale

anului cu 9%, la 297,9 milioane lei (67,58 milioane euro), iar profitul net a urcat cu

3,15%, la 15 milioane lei (3,41 milioane euro), potrivit rezultatelor financiare ale

companiei transmise joi BVB, date publicitatii de Mediafax.In primele noua luni ale

anului trecut, veniturile companiei s-au situat la 327,1 milioane lei."Stocurile au scazut

cu 6,9% fata de 31 decembrie 2012, avand mai muulti factori determinanti: materiile

prime si materialele consumabile au crescut cu 21% datorita cresterii activitatii de

executie a corpurilor de iluminat cu LED, productia in curs de executie a scazut cu


35,8% datorita facturarii lucrarilor aferente contractelor de echipamente pentru

telegestiune, iar produsele finite si marfurile au scazut cu 13,2% datorita valorificarii

produselor existente in stoc", se arata in raportul companiei.

Capitalurile proprii au crescut cu 4,8% fata de decembrie 2012, la 254,35 milioane lei,

datorita profitului realizat in primele noua luni.Datoriile pe termen lung au scazut cu

7,9% comparativ cu finele anului trecut, 10,67 milioane lei, pe fondul reducerii

veniturilor inregistrate in avans pe termen lung, in timp ce datoriile totale au crescut cu

31,3%, la 54,9 milioane lei.Principalele activitati ale companiei sunt furnizarea de

energie electrica si productia de energie in cele zece microhidrocentrale pe care le

detine, productia de corpuri de iluminat si de echipamente de distributie si masurare a

energiei.

Activa de peste 80 de ani in domeniul telecomunicatiilor, compania se orienteaza in

prezent pe productia de energie verde si dezvoltarea corpurilor de iluminat

LED.Compania asteapta vanzari de becuri cu LED de sase milioane euro in acest an,

dublu fata de anul trecut, si intentioneaza sa creasca exporturile in Italia si Ungaria.

Potrivit celor mai recente raportari, principalul actionar este Asociatia Salariatilor, cu o

detinere de 29,85% din capital social, iar SIF Oltenia controleaza 22,11% din titluri,

restul fiind in posesia altor actionari.Titlurile Electromagnetica au inchis sedinta de

tranzactionare de miercuri la 0,22 lei/actiune, in stagnare. La aceasta cotatie,

capitalizarea companiei este de 148,72 milioane de lei (33,33 milioane euro).

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Piete-de-capital/157242/veniturile-

electromagnetica-au-scazut-la-noua-luni.html#ixzz2kd42mdnt

Transelectrica, profit de 12 ori mai mare la 9 luni

CN Transelectrica (TEL) a raportat pentru primele noua luni afaceri de aproape 1,66

miliarde lei (376 milioane euro), in scadere cu 20% fata de aceeasi perioada a anului


trecut, in timp ce profitul a urcat de 12,5 ori, la 131,58 milioane lei (29,8 milioane euro),

potrivit datelor neauditate.In intervalul ianuarie-septembrie 2012, afacerile companiei s-

au situat la 2,07 miliarde lei, iar profitul a fost de 10,49 milioane lei, scrie Mediafax.

Compania a incasat in primele trei trimestre venituri din exploatare de 1,688 milioane

lei (382 milioane euro), in scadere cu 19,9%, potrivit rezultatelor transmise joi Bursei

de Valori Bucuresti (BVB).Totodata, activele au coborat cu 6,07%, la 4,64 miliarde lei,

de la 4,94 miliarde lei la finele anului trecut.Cheltuielile totale operatorului national de

transport al energiei electrice au coborat cu 24%, la 1,52 miliarde lei (344 milioane

euro), iar datoriile totale au fost cu 16,3% mai mici, de 2,1 miliarde lei.Compania de

stat avea la finele lunii septembrie capitaluri proprii totale de 2,53 miliarde lei, in urcare

cu 4,19%, iar capitalul social a ramas neschimbat, de 1,091 miliarde lei.

Clientii din piata de energie sunt reprezentati in principal de urmatoarele societati:

Complex Energetic Oltenia, Electrica Furnizare, Enel Energie Muntenia, Ciga Energy,

EON Energie Romania, Enel Energie, Hidroelectrica si SN Nuclearelectrica

SA.Actiunile companiei au inchis sedinta de tranzactionare de miercuri la 13,69 lei/titlu,

in crestere cu 0,15% fata de referinta. La aceasta valoare, capitalizarea operatorului

este de un miliard de lei (224 milioane euro).

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157240/transelectrica-profit-de-12-ori-

mai-mare-la-9-luni.html#ixzz2kd44rnYF

Lemet investeste 1,6 mil. lei in cel mai mare magaz in din Capitala

Lemet, unul dintre cei mai mari producatori de mobila la nivel national, inaugureaza un

nou magazin LEM’S in Bucuresti.Anul acesta Lemet a deschis 10 magazine, noua

locatie fiind cea de-a cincea din Bucuresti.Dupa cele 10 deschideri de magazine,

facute doar anul acesta, in marile orase, LEM’S ajunge in capitala si inaugureaza

magazinul cu numarul 11 deschis in acest an.


Magazinul LEM’S din Bucuresti se intinde pe o suprafata de 1.000 mp si este cel mai

mare din Bucuresti. Acesta se afla situat in cadrul Complexului Comercial Bucur Obor,

latura Colentina.Cu acest spatiu comercial deschis in Bucuresti, reteaua LEM’S ajunge

la o suprafata totala de retail, la nivelul intregii tari, de peste 65.000 de mp.

“Nu prea mai avem unde sa ne ducem in tara. Doar in 2012 am deschis 12 unitati noi,

iar in 2013 alte 11. Acum e timpul sa ne concentram mai mult pe Capitala unde, odata

cu magazinul de la Bucur Obor ajungem la 5 unitati. Bucurestiul este orasul cu cel mai

mare potential de dezvoltare, in care studiile ne arata ca cererea de mobilier nu este in

totalitate acoperita iar cele 5 magazine LEM’S nu sunt suficiente. In urmatorii doi ani

intentionam sa avem o mai buna acoperire a orasului”, declara Adrian Rizea, directorul

comercial al retelei, strategia de extindere.Atat in fabrica Lemet cat si in reteaua LEM’S

activeaza peste 1.350 de angajati.Fabrica Lemet din Campina a fost infiintata in 1991,

in prezent halele de productie acoperind o suprafata de peste 35.000 mp. Capacitatea

actuala de prelucrare a Lemet este de aproximativ 1,2 mil. mp de PAL pe an, pe poarta

fabricii iesind anual peste 360.000 de module de mobila.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157232/lemet-investeste-1-6-mil-lei-in-

cel-mai-mare-magazin-din-capitala.html#ixzz2kd491KMB

Conpet şi-a majorat profitul cu 34% în trimestrul III, iar tariful de

transport ar putea cre şte cu 5,4%

Transportatorul de ţiţei Conpet Ploieşti (COTE) a raportat în trimestrul al treilea din

acest an un profit net în creştere cu 33,7%, de 14 mil. lei (3,2 mil. euro) pe fondul

reducerilor de cheltuieli operate de societate, în condiţiile în care veniturile din

activitatea de bază ale companiei au urcat uşor, cu 6,6%, la 69,7 mil. lei (15,7 mil.

euro). După primele nouă luni Conpet a obţinut un profit net de 39,8 mil. lei (aproape 9

mil. euro), cu 28,4% mai ridicat faţă de acelaşi interval din 2012. Profitul din primele


nouă luni a fost cel mai mare raportat de către companie după cel din anul 2008, când

câştigul societăţii a fost majorat cu aproape 80 mil. lei în urma unui litigiu pentru

recuperarea unor venituri istorice de transport, din perioada 1995 – 1996.

ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/conpet-si-a-majorat-profitul-cu-34-in-

trimestrul-iii-iar-tariful-de-transport-ar-putea-creste-cu-5-4-11679007

Laminorul Br ăila şi-a redus de şase ori afacerile în primele nou ă luni

Veniturile Laminorul Brăila (LMRU), aflată în insolvenţă de la finalul lunii martie, au

scăzut de cinci ori în primele nouă luni, de la 213,5 milioane lei la 42,5 milioane lei, iar

pierderile s-au redus de 2,3 ori, la 26,8 milioane lei, de la 63,5 milioane lei în perioada

similară din 2012. Cheltuielile companiei s-au diminuat de patru ori, la 69,3 milioane

lei, de la 277 milioane lei în primele nouă ale anului trecut.

Laminorul Brăila a înregistrat o cifră de afaceri de 24,1 milioane lei, de şase ori mai

redusă faţă de rulajul consemnat în perioada similară din 2012, potrivit unui raport

remis Bursei. Grupul rus Mechel a vândut, în februarie, pentru preţul simbolic de 230

de lei (52 euro) combinatele metalurgice pe care le deţinea în România, puternic

îndatorate, către firma Invest Nikarom din Bucureşti, controlată de două persoane cu

cetăţenie rusă. Tranzacţia a vizat compania Mechel East Europe Metallurgical Division

SRL şi combinatele Ductil Steel Buzău, Ductil Steel Oţelu Roşu, Mechel Câmpia Turzii,

Mechel Târgovişte şi Laminorul Brăila.

ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/laminorul-braila-si-a-redus-de-sase-ori-

afacerile-in-primele-noua-luni-11678551


Transgaz Media ş a făcut profit cu 40% mai mare în T3 pe seama

major ărilor de tarife

Transportatorul de gaze naturale Transgaz Mediaş (TGN), controlat de stat, a

înregistrat în perioada iulie – septembrie a acestui an un avans de 27,8% al afacerilor,

care au ajuns la 298,5 mil. lei (67,2 mil. euro), în timp ce profitul net al societăţii a urcat

cu aproape 40%, la 29,3 mil. lei (6,6 mil. euro). Creşterile de afaceri şi profit ale

Transgaz din trimestrul al treilea au fost susţinute de decizia ANRE de la jumătatea

acestui an de a majora începând cu 1 iulie tariful de transport al Transgaz cu 17%.

ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/transgaz-medias-a-facut-profit-cu-40-mai-

mare-in-t3-pe-seama-majorarilor-de-tarife-11679050

GSK a numit un manager britanic la conducerea opera ţiunilor din

România şi ţările adriatice

GlaxoSmithKline Consumer Healthcare, divizie a companiei farmaceutice britanice

GlaxoSmithKline (GSK), a numit-o pe Helen Tomlinson, 36 de ani, la conducerea

operaţiunilor din România şi ţările adriatice, numirea devenind efectivă din august anul

acesta. Aceasta zonă cuprinde pe lângă România şi Slovenia, Croaţia, Bosnia şi

Republica Moldova, businessul total ridicându-se la 44 mil. euro. Tomlinson

coordonează o echipă formată din 100 de oameni. „Produsele noastre deţin poziţii

puternice pe pieţele în care sunt prezente, iar împreună cu echipa (...) ne concentrăm

pe consolidarea activităţii, pe fondul unui mediu economic competitiv“, a spus Helen

Tomlinson. Din portofoliul firmei fac parte branduri precum Coldrex, ParaSinus,

Aquafresh, Sensodyne, Parodontax, Panadol, iar potrivit site-ului Ministerului de

Finanţe, GSK Consumer Healthcare România a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri

de 130 mil. lei (29 mil. euro) şi un profit de 9 mil. lei (2 mil. euro). GSK Consumer

Healthcare face parte din grupul GSK în România (condus de Pascal Prigent), alături


de GSK Pharmaceuticals (condus tot de Prigent), Europharm Distributie (condusă de

Margareta Mareş) şi fabrica GSK din Braşov (condusă de Mariana Cismaru).

ZF, http://www.zf.ro/companii/gsk-a-numit-un-manager-britanic-la-conducerea-

operatiunilor-din-romania-si-tarile-adriatice-11678244

Trenduri şi statistici

Mai multi someri in aceasta toamna

Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii octombrie 2013, la nivel national, a fost de

5,40%, mai mare cu 0,67 puncte procentuale decat cea din luna septembrie a anului

2013 si mai mare cu 0,23 puncte procentuale fata de cea din luna octombrie a anului

2012.Numarul total al somerilor inregistrati in evidentele agentiilor judetene pentru

ocuparea fortei de munca la finele lunii octombrie a fost de 489.260 persoane, cu

60.394 persoane mai multe fata de cele de la finele lunii anterioare.

In ceea ce priveste rata somajului inregistrat pe sexe, in luna octombrie 2013,

comparativ cu luna precedenta, rata somajului masculin a crescut de la 5,03% in luna

august la 5,77%, iar rata somajului feminin a crescut de la 4,40% in luna august la

4,98%. Numarul somerilor femei la 30 octombrie 2013 era de 212.291 persoane.

Structura somajului pe grupe de varsta in luna octombrie 2013 se prezinta astfel :

94.280 someri au sub 25 de ani; 35.697 someri au intre 25 si 30 de ani; 104.007

someri au intre 30 si 40 de ani; 127.006 someri au intre 40 si 50 de ani; 58.190 someri

au intre 50 si 55 de ani; 70.080 someri au varsta peste 55 ani.

Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii fara studii si cei cu

nivel de instruire primar, gimnazial si profesional reprezinta 68,09%, somerii cu nivel

de instruire liceal si post-liceal, 24,43%, iar cei cu studii universitare reprezinta 7,48%

din totalul somerilor inregistrati in evidentele ANOFM.Cele mai ridicate niveluri ale ratei

somajului au fost atinse in judetele: Mehedinti (10,10%), Teleorman (10,05%), Galati

Trenduri şi statistici


(9,05%), Dolj (9,03 %), Buzau (8,74%), Vaslui (8,74 %), Gorj (8,29%), urmate de

judetele: Alba (8,03%) si Olt (7,83%).Din totalul somerilor inregistrati, 173.310 au fost

someri indemnizati si 315.950 neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut

cu 10.303 persoane, iar numarul somerilor neindemnizati cu 50.091 persoane fata de

luna precedenta.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157276/numarul-somerilor-pe-

plus.html#ixzz2kd4RL9aj

Angajatii tineri nu vaneaza salarii, ci o atmosfera placuta la locul de

munca

Cel mai important element pentru satisfactia angajatilor tineri este atmosfera de lucru

in cadrul companiei, respondentii notand-o ca fiind foarte importanta (97%), in timp ce

pachetul salarial este plasat pe locul al cincilea ca importanta, se arata intr-un studiu

realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES).Pe urmatoarele locuri

tinerii plaseaza calitatea colaborarii cu seful direct (96%), provocarile profesionale ale

jobului (94%) si siguranta locului de munca (92%). Abia pe locul 5 al acestui top apare

pachetul de beneficii salariale, notat ca foarte important de catre 91% dintre

bucurestenii participanti la studiu.

Circa 43% dintre participantii la acest studiu aveau un loc de munca in momentul

desfasurarii cercetarii si, dintre acestia, aproape doua treimi declara ca locul de munca

detinut in acel moment corespundea pregatirii lor de baza. Cu toate acestea, doar 38%

dintre aceste persoane se declarau multumite de locul de munca, 85% dintre ele

spunand ca vor sa isi schimbe jobul in cel mult doi ani.Atunci cand vor sa isi schimbe

locul de munca bucurestenii apeleaza la site-urile de recrutare, 91% dintre cei

intervievati declarand ca au folosit pana in prezent acest gen de portaluri. Participarea

la targurile de cariere a devenit a doua cea mai utilizata metoda de catre bucurestenii


care vor sa-si schimbe locul de munca, conform declaratiilor respondentilor, insa nu

trebuie uitat faptul ca acest studiu s-a desfasurat tocmai in cadrul unui astfel de targ.

Pe locul trei in topul surselor de informare privind oportunitatile de joburi sunt ziarele si

revistele (58%).Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), in colaborare cu

Targul de Cariere, a realizat in primavara acestui an o cercetare de piata in 12 centre

universitare si de afaceri din tara, cautand sa afle ce asteptari au romanii de la piata

muncii si de la angajatori, precum si ce planuri si asteptari au in cariera.

Targul de Cariere (TdC) ajunge in aceasta toamna pentru prima oara in Capitala, dupa

7 ani si mai bine de optzeci de editii ale evenimentului desfasurate in Cluj, Iasi,

Timisoara si in celelalte orase mari ale Romaniei.Targul de Cariere Bucuresti va avea

loc in 22 si 23 noiembrie la World Trade Center, iar inscrierile pentru companii raman

deschise pana in 19 noiembrie. Printre companiile care si-au anuntat deja participarea

la eveniment se numara Unicredit Business Integrated Solutions, Alten, APT, Genpact,

Misys, Terapia Ranbaxy, Xerox, Piraeus Bank, Grawe, Wipro Technologies, ING si

Route 66.

Oferta evenimentului cuprinde 2000 de locuri de munca, dar si programe de internship

si oportunitati in domeniul educatiei. De asemenea, organizatorii ofera participantilor

sansa de a participa la o multitudine de workshop-uri si conferinte pe teme

profesionale, precum si posibilitatea de a beneficia gratuit de sesiuni de consultanta

unu-la-unu in cariera, in compania unor consilieri specializati.Inainte sa ajunga in

Capitala, Targul de Cariere a mai avut in aceasta toamna editii in Cluj, Iasi, Brasov,

Sibiu, Oradea, Arad, Baia Mare, Tirgu Mures si Timisoara.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157271/surprinzator-angajatii-tineri-nu-

vaneaza-salarii-ci-o-atmosfera-placuta-la-locul-de-munca.html#ixzz2kd4TjW00


Cum a evoluat piata auto din Romania in ultimii 5 a ni

Inmatricularile de masini noi din Romania au scazut cu 82% in ultimii 5 ani, ajungand la

doar 46.667 de unitati inregistrate in primele zece luni ale acestui an, comparativ cu

cele 252.937 de unitati inregistrate in aceeasi perioada a anunlui 2008, conform

analizei Auto.ro.Piata masinilor noi inmatriculate in Romania a inregistrat un declin

mediu anual de 29% in ultimii 5 ani. Puterea scazuta de cumparare a populatiei,

fluctuatia taxei auto de poluare, precum si accesul restrictionat la finantare sunt

cauzele acestui declin.

In scadere sunt si reinmatricularile, in timp ce numarul masinilor rulate provenite din

import a inregistrat o revenire la nivelul anului 2008.Importurile de autoturisme rulate

au avut o evolutie mai degraba plata, inregistrand o revenire la nivelul anului 2008, cu

un minim critic in anul 2011 la nivelul de 75.697 de unitati. In primele zece luni ale

acestui an au fost inscrise in circulatie 186.997 de masini second-hand din import,

comparativ cu cele 205.092 de masini intrate in tara in 2008.

Evolutia este spectaculoasa pentru ultimii 2 ani, cand s-a inregistrat o crestere de

147%, datorata unui proces de migrare a romanilor din segmentul de masini noi catre

masini second hand din import, majoriatea rulate in Germania.Piata masinilor

reinmatriculate in Romania a inregistrat o scadere de 42% in primele zece luni ale

acestui an, comparativ cu aceeasi perioada din 2008, ajungand la 171.527 masini

reinmatriculate, comparativ cu cele 296.220 de masini reinmatriculate cu 5 ani in urma.

In cazul acestor masini, s-a inregistrat o scadere medie anuala de 10%, in aceeasi

perioada analizata. Scaderea s-a accentuat in 2013, in urma introducerii taxei de

poluare auto, inclusiv pentru masinile inmatriculate in Romania inainte de 1 ianuarie

2007.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Auto/157268/cum-a-evoluat-piata-auto-din-

romania.html#ixzz2kd4WbgzC


In ce orase sunt romanii cu rable? Cum s-au reparti zat tichetele

Cele mai multe dintre cele 3.000 de tichete valorice, puse de joi la dispozitia

persoanelor fizice care vor sa beneficieze de Programul Rabla, au fost repartizate

colectorilor din Bucuresti (386) si judetele Timis (128), Cluj (121) si Prahova (112),

potrivit Administratiei Fondului pentru Mediu.Colectorii validati in Programul Rabla pe

2013 pot ridica joi si vineri tichetele valorice care le-au fost repartizate din cele 3.000

cu care a fost suplimentat programul pe anul acesta, dupa ce 17.000 de tichete au fost

distribuite in perioada 19 - 21 iunie, scrie Mediafax.

Repartizarea tichetelor pe judete s-a facut in functie de numarul masinilor mai vechi de

10 ani din parcurile auto judetene, conform statisticilor realizate de Directia Regim

Permise de Conducere si Inmatriculare a Permiselor. De asemenea, distribuirea

tichetelor se face in mod egal intre punctele de lucru apartinand colectorilor validati din

judetul respectiv.Astfel, in Bucuresti, unde parcul auto numara 411.668 autovehicule

(autoturisme si autoutilitare usoare) mai vechi de 10 ani, vor fi distribuite 386 de

tichete, la un numar de opt colectori, rezultand 48 de tichete pentru cetateni la fiecare

punct de lucru al colectorilor validati.

In judetul Timis sunt 136.784 de autovehicule mai vechi de 10 ani si vor fi distribuite

128 de tichete la cinci colectori (cate 26), in Cluj - 128.892 de autovehicule, 121 de

tichete la 17 colectori (cate sapte), in Prahova - 120.056 de autovehicule, 112 de

tichete la cinci colectori (cate 22), in Bihor - 110 052 de autovehicule, 103 tichete la 16

colectori (cate sase), in Constanta - 110.356 de autovehicule, 103 tichete la trei

colectori (cate 34).Cele mai putine tichete pe judet vor fi in Calarati (26.069 de

autovehicule vechi) - 24 la patru colectori (cate sase), Tulcea (29.269 de autovehicule)

- 27 la cinci colectori (cate sase), Giurgiu (30.215 autovehicule) - 28 la patru colectori

(cate sapte), Vaslui (37.632 de autovehicule) - 35 la sase colectori (cate sase),

Covasna (37.468 de autovehicule) - 35 la trei colectori (cate 12).


In judetul Olt, toate cele 52 de tichete repartizate merg la un singur colector, in timp ce

in Mures, cele 90 de tichete care revin acestui judet se impart intre 23 de colectori,

fiecaruia revenindu-i patru.Prorpietarii de autovehicule (autoturisme si autoutilitare

usoare) mai vechi de 10 ani, pe care vor sa le caseze pentru a obtine tichetul valoric

de 6.500 de lei pe care il pot folosi la achizitionarea unui nou autovehicul, trebuie sa se

inscrie la un colector validat si sa obtina certificatele de distrugere si de radiere si

tichetul in maxim 10 zile.

Tichet valoric trebuie depus apoi la producatorul/dealer-ul auto ales, dintre cei

acceptati in program, pana la data de 20 decembrie 2013, iar achizitia trebuie sa se

faca pana pe 23 decembrie 2013.Un singur tichet se poate folosi la achizitionarea unui

autovehicul nou. Tichetul este transferabil.

Totodata, se ofera posibilitatea acordarii, pe langa prima de casare, a unui eco-bonus

in valoare de 500 lei pentru: achizitionarea unui autovehicul nou, incadrat in norma de

poluare Euro 6, achizitionarea unui autovehicul nou, al carui motor genereaza o

cantitate de emisii de CO2 mai mica de 100g/km sau achizitionarea unui atuovehicul

nou, cu sistem de propulsie hibrid. Pot fi cumulate maxim doua eco-bonusuri pentru o

reducere suplimentara de 1.000 de lei.

In perioada 19 - 21 iunie 2013, Administratia Fondului pentru Mediu a distribuit toate

cele 17.000 de tichete alocate initial persoanelor fizice pentru 2013. In prima etapa, au

fost distribuite 25 la suta din numarul total de tichete, in functie de numarul masinilor

mai vechi de 10 ani din parcurile auto judetene, dupa consumarea acestora, colectorii

putand depune cereri de suplimentare si primi maxim 200 de noi tichete la fiecare

cerere.Pe primele locuri in topul judetelor unde au fost solicitate si repartizate cele mai

multe tichete se afla Valcea - 1.485, Gorj - 1.372, Sibiu - 1.299 si Alba - 1.244, in timp

ce in Bucuresti au fost distribuite colectorilor 1.040 de tichete.In schimb, in mai multe

judete, colectorii au distribuit doar tichetele primite initial. Astfel, in Ialomita au fost


repartizate doar 35 de tichete, in Calarasi - 36, in Vaslui - 48, in Mehedinti - 62, in

Harghita - 72, in Olt (unde a fost validat un singur colector cu un singur punct de lucru,

la Slatina) - 74, in Neamt - 91, in Iasi - 108, in Brasov - 130, iar in Prahova - 180.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Auto/157258/in-ce-orase-sunt-romanii-cu-

rable.html#ixzz2kd4aK7w7

Leul se apreciaza la cursul BNR, in contextul datel or macroeconomice

bune

Moneda nationala s-a apreciat usor in prima parte a sesiunii interbancare de joi, astfel

ca Banca Nationala a Romaniei (BNR) a publicat un curs de referinta cu 0,83 bani mai

redus, de 4,4536 lei/euro.In sesiunea precedenta, banca centrala a publicat un curs de

4,4619 lei/euro.Rata de schimb pentru dolarul american a coborat cu 1,12 bani, de la

3,3264 lei/dolar la 3,3152 lei/dolar. In acelasi timp, cursul de referinta leu/franc elvetian

a scazut de la 3,6227 lei/franc la 3,6123 lei/franc, informeaza Mediafax.

Ratele de schimb leu/dolar si leu/franc elvetian sunt calculate de BNR in functie de

paritatea leu/euro si cotatiile de schimb euro/dolar si euro/franc elvetian.Moneda

nationala s-a apreciat usor dupa primele tranzactii de joi, sustinuta de publicarea

datelor privind cresterea economica din trimestrul al treilea, de 1,6%, peste asteptarile

analistilor.Institutul National de Statistica (INS) a anuntat joi dimineata ca economia a

crescut cu 1,6% in trimestrul al treilea fata de precedentele trei luni, si cu 4,1%

comparativ cu iulie-septembrie 2012, astfel ca la noua luni avansul Produsului Intern

Brut (PIB) se plaseaza la 2,7%.

In debut, euro a fost cotat la 4,4625 lei, aproape de nivelul de la finalul zilei

precedente, de 4,4620 - 4,4640 lei/euro.Dupa publicarea datelor de la INS, cotatiile au

inceput sa coboare treptat spre 4,45 lei/euro. Dobanzile afisate joi dimineata de bancile

comerciale pentru plasamentele in lei pe termen de o zi au continuat sa fie reduse, de


0,74% - 1,24% pe an. In acelasi timp, randamentele la o saptamana se plaseza la 0,94

- 1,44%.Dobanzile sunt cu mult sub rata dobanzii de politica monetara a BNR, aflata la

4% pe an, minim istoric.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/157235/cursul-euro-leu-

bnr.html#ixzz2kd4cJ3Pt

Romania, pe un piedestal in mijlocul UE: economia l ocala a luat fata

Europei

Romania a inregistrat in trimestrul al treilea cea mai puternica crestere economica din

Uniunea Europeana, de 1,6%, urmata de Letonia, cu 1,2%, in timp ce economia zonei

euro a incetinit la o rata de expansiune de numai 0,1%, dupa ce a iesit in trimestrul al

doilea dintr-o recesiune prelungita.Astfel, economia zonei euro a crescut cu 0,1% in

trimestrul al treilea fata de perioada aprilie-iunie, dar a scazut cu 0,4% raportat la

perioada corespunzatoare a anului trecut, potrivit datelor prezentate joi de Eurostat,

citate de Mediafax.

Produsul Intern Brut al UE a urcat cu 0,2% fata de trimestrul anterior, in timp ce rata

anualizata de crestere economica a fost de 0,1%.In trimestrul al doilea, cresterea

economica a fost de 0,3% in UE si zona euro, care a iesit astfel dintr-o perioada

indelungata de recesiune, de un an si jumatate.Cu plus 1,6% fata de trimestrul al

doilea si o rata de expansiune de 4,1% raportat la trimestrul al treiela din 2012,

Romania a inregistrat pentru trimestrul al treilea cele mai solide rate de crestere

economica din UE.

Cresterea Germaniei, cea mai mare economie europeana, a incetinit la 0,3% in

trimestrul al treilea fata de cel anterior, pe fondul stagnarii exporturilor si avansului

modest al cererii interne.Franta, a doua economie din zona euro, a inregistrat o

contractie a PIB cu 0,1% in trimestrul trei, dupa ce a iesit din recesiune in perioada


aprilie-iunie.Economia Italiei s-a contractat de asemenea cu 0,1%, marcand cel de-al

noualea trimestru consecutiv de recesiune.

Spania a iesit din recesiune in trimestrul al treilea, cu o crestere modesta de 0,1%.In

Marea Britanie, cresterea economica a accelerat de la 0,7% la 0,8%, al treilea

trimestru consecutiv de evolutie pozitiva.In Europa Centrala si de Est, Produsul Intern

Brut al Poloniei a crescut cu 0,6% in trimestrul al treilea fata de cel anterior, Ungaria a

inregistrat o crestere economica de 0,8%, Bulgaria 0,6%, iar Slovacia 0,2%. Economia

Cehiei s-a contractat cu 0,5%.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/157249/crestere-economica-t3-ue-

eurostat.html#ixzz2kd4elBQp

Retailerii europeni, interesati de Romania

La editia din acest an a targului imobiliar international MAPIC (Marche Professionelle

Imobiliere Comerciale) retailerii europeni si-au manifestat interesul ridicat pentru

dezvoltarea operatiunilor in Romania.Prezenta la editia din acest an a Targului

International de Retail si Real Estate MAPIC, Liana Dumitru, associate director in

cadrul departamentului de retail al Colliers International Romania a precizat ca 40%

dintre retailerii interesati de zona ECE analizeaza piata din Romania, in timp ce 30%

dintre companiile care vizeaza CEE si-au manifestat interesul specific pentru tara

noastra.”Un exemplu elocvent pentru gradul de atractivitate a pietei de retail din

Romania il reprezinta raspunsul companiilor prezente in acest an la MAPIC, in mod

specific al celor axate pe dezvoltare in Europa Centrala si de Est. Astfel, aproape 40%

dintre retailerii interesati de Europa Centrala si de Est analizeaza piata din Romania.

Dintre acestia, 50 sunt retaileri noi, majoritatea provenind din Franta, Spania, Italia,

Germania si Turcia. De asemenea, tara noastra se afla si in vizorul unei parti

semnificative dintre dezvotatorii prezenti la eveniment – cca 30% dintre companiile


care vizeaza CEE si-au manifestat interesul specific pentru tara noastra”, a declarat

Liana Dumitru.

Investitiile in retail la nivel european, in crestere cu 14%

Pe fondul evolutiei pozitive a pietei de retail de la nivel european, Romania capteaza

din ce in ce mai mult atentia investitorilor si a brandurilor noi din retail, potrivit celor mai

recente date publicate de Colliers International la MAPIC 2013.Volumul de investitii in

retail la nivelul Europei a atins €16.2 miliarde in ultimele sase luni ale anului – o

crestere medie de 14% comparativ cu anul precedent. Cea mai mare crestere a

volumului investitiilor, de 50% y-o-y, este inregistrata in Europa Centrala si de Est.

Daca, la nivel continental, Marea Britanie isi mentine statutul de cea mai atractiva

destinatie pentru investitori, cu o pondere de 33% din capitalul atras in Q2 si Q3, in

Europa Centrala si de Est, topul este dominat de Rusia si Polonia, avand fiecare o cota

de 6%, respectiv 5% din volumul european al investitiilor. La randul sau, piata de retail

din Romania devine tot mai atractiva pentru investitori, pe masura ce se accelereaza

ritmul de intrare a capitalului global in CEE.Discutiile cu companiile prezente la MAPIC

2013 evidentiaza aceasta crestere a prezentei Romaniei pe harta europeana a

investitiilor, alaturi de interesul crescut din partea retailerilor noi pentru tara noastra.

Targul imobiliar international MAPIC (Marche Professionelle Imobiliere Comerciale)

2013, considerat a fi principalul punct de intalnire a industriei de retail de la nivel

global, se desfasoara in aceasta saptamana la Cannes si se bucura de prezenta a

circa 4,000 de companii din domeniu – retaileri, dezvoltatori, investitori si furnizori de

servicii adiacente.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Companii/157248/mapic-30-dintre-retaileri-iau-in-

calcul-extinderea-pe-piata-din-romania-pentru-dezvoltarea-in-cee.html#ixzz2kd4h7dAv


Comertul international cu flori al Romaniei: export am produse ieftine

si le importam pe cele scumpe

O echipa de profesori din cadrul Universitatii si Stiinte Agricole si Medicina Veterinara

din Bucuresti a analizat comertul international cu flori al Romaniei in ultimul deceniu,

iar concluziile sunt urmatoarele. In perioada 2002-2011 schimburile externe in acest

domeniu s-au situat pe un trend crescator, tendinta care insa nu a fost imprimata de

volumul exporturilor, care au scazut cu 4%, ci de intensificarea importurilor, care au

sporit cu 21,26%.

Importurile de flori propriu-zise (flori taiate) reprezinta doar 15% din volumul total al

importurilor, dar dublu in termeni valorici. Aici se observa foarte bine asimetria dintre

importuri si exporturi, Romania specializandu-se in toti acesti ani pe vanzarea de

“frunze, ramuri si alte parti de plante, fara flori si fara boboci de flori, ierburi, muschi si

licheni” (57% din cantitatea totala). In schimb, ponderea acestei categorii de produse in

importuri, atat din punct de vedere cantitativ cat si valoric, este nesemnificativa. Cu alte

cuvinte, inclusiv cand vine vorba de livrare flori Romania a perpetuat un model

regretabil pe care il gasim in majoritatea celorlalte sectoare ale economiei: exportam

produse ieftine si importam produse scumpe.

Structura importurilor de flori (t), 2002-2011

In intreaga perioada analizata importurile s-au ridicat la cantitatea de 370363 tone, in

valoare de circa 600 milioane dolari. Ele au crescut in ritm accelerat astfel incat daca la

inceputul perioadei Romania importa putin peste 11000 tone de flori (in valoare de 11

milioane dolari), in anul 2011 se cumparau din strainatate 63133 tone (in valoare de

115 milioane dolari). Principalele surse ale importurilor de flori au ramas neschimbate

de-a lungul timpului, ele fiind Olanda si Ungaria, urmate la distanta semnificativa de

Italia, Turcia si Germania. Achizitiile din Olanda domina practic importurile de flori,

reprezentand circa 40% din valoarea acestora.


WS: http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/157245/comertul-international-cu-flori-

al-romaniei.html#ixzz2kd4kHBZB

Companiile continua sa fie supraindatorate

Companiile romanesti continua sa se confrunte cu un fenomen de supraindatorare

peste nivelul pe care l-ar putea sustine, iar in perioada urmatoare numarul afacerilor cu

dificultati financiare se va mari in lipsa surselor de finantare, considera reprezentantii

Casei de Insolventa Transilvania (CITR).

"Suntem in continuare martorii cercului vicios: companiile nu mai au lichiditati, dar nici

nu mai pot accesa noi finantari, din cauza creditelor neperformante. Procedura

insolventei le-a oferit o rezolvare in aceasta perioada de criza, astfel ca din 2008 pana

in prezent multe companii au reusit sa isi depaseasca dificultatile financiare sub

protectia sa. Faptul ca numarul companiilor care intra in insolventa s-a redus este o

etapa fireasca si chiar necesara pentru multe dintre ele. In circuitul economic pot

reveni doar acele societati cu capacitate reala de redresare si restructurare a activitatii,

fie ca aceasta se face in procedura de insolventa sau in afara ei", a declarat Rudolf

Vizental (foto), asociat coordonator in cadrul Casei de Insolventa Transilvania (CITR).

Conform datelor Bancii Nationale a Romaniei, citate de CITR, in anul 2008 rata

creditelor neperformante reprezenta 2,8% din volumul creditelor totale, iar in

decembrie 2012 aceasta a ajuns la o pondere de 19,1%. Pentru sfarsitul anului 2013,

conform datelor din primavara acestui an, se preconizeaza un nivel de peste 19,5%, cu

tendinta de crestere pentru anul 2014.Din aceasta cauza, creditorii bancari si-au

concentrat atentia pe recuperarea acestora si mai putin pe acordarea de noi finantari.

Reiese de aici ca societatile s-au supraindatorat peste nivelul pe care acestea l-ar

putea susine.


Mai mult, specialistii CITR mentioneaza ca perioada dificila de acces la finantari noi a

generat o lipsa de lichiditati in piata, uitandu-ne la cresterea numarului de bilete la

ordin refuzate de banci pe motiv ca societatea are dificultati financiare. Daca in 2012

sumele refuzate la plata atingeau 8,6 miliarde lei, in primele 6 luni din 2013 aceasta

valoare a coborat la 5,9 miliarde lei. Astfel, in primele 6 luni din 2013 sumele refuzate

la plata reprezentau 70% din totalul sumelor refuzate la plata in anul 2012 si

aproximativ 90% din sumele refuzate la plata in 2011.

"Singura solutie fezabila atunci cand societatea trece printr-un impas atat de mare este

o restructurare eficienta la nivelul companiei, atat intern cat si extern, prin participarea

activa a tuturor actorilor implicati in proces, in sau in afara procedurii de insolventa.

Problema supraindatorarii se poate rezolva cu o reformulare a creditului neperfomant,

astfel incat acesta sa fie adaptat nivelului sustenabil al activitatii companiei", se mai

arata in comunicat.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/157234/primejdios-companiile-

continua-sa-fie-supraindatorate.html#ixzz2kd4pDdQ8

Scapati de datorii, majoritatea romanilor ar invest i in casa sau masina

Mai bine de o treime dintre romani (37%) isi doresc sa iasa din datorii si primul lucru pe

care l-ar face ulterior cei mai multi ar fi sa investeasca intr-o casa sau o masina (27%),

in timp ce 16% ar dori sa se plimbe prin lume, arata rezultatele sondajului "Dorintele

romanilor", realizat de Kruk, companie de management a creantelor, in parteneriat cu

iVox.Mai bine de jumatate din respondenti (52%) declara ca ar face un credit pentru a-

si achizitiona o casa sau o masina, in timp ce aproape un sfert (23%) spun ca s-ar

imprumuta la banca pentru o afacere proprie, au declarat reprezentantii Kruk.

Un roman din trei considera ca poate sa-si realizeze dorintele chiar si atunci cand are

datorii, daca in paralel are un plan rezonabil de plata a acestora. Cea mai mare parte a


respondentilor la sondaj (peste 61%) sustin insa ca nu ar reusi sa faca acest lucru, fie

deoarece datoriile reprezinta un stres pentru ei si s-ar concentra asupra platii acestora

(peste 37%), fie din cauza ca pur si simplu nu ar mai avea banii necesari (24%).Daca

maine ar castiga 10.000 de euro la loto, cele mai mari dorinte pe care si le-ar realiza

romanii ar fi sa-si cumpere o casa sau sa faca amenajari in locuinta pe care o detin

(51%), sa-si plateasca mai intai datoriile pe care le au (43%), sa investeasca intr-o

afacere personala (34%), sa calatoreasca in strainatate (30%). Pe locul cinci se afla

dorinta de a-i pastra pentru zile negre (26%). Sondajul a fost efectuat in perioada 5-12

noiembrie, pe un numar de 6.500 de respondenti.

Rezultatele aceluiasi sondaj mai releva faptul ca anul acesta un roman din zece a

intarziat cu plata unor facturi sau amenzi."Atitudinile si comportamentele romanilor

referitoare la bani sunt mai degraba ambivalente sau de-a dreptul contradictorii. Au o

cultura financiar-economica foarte scazuta, dar, multumiti de ei insisi, si-o

supraevalueaza, fiind insa totodata comparativ mai stresati de riscurile percepute ale

tranzactiilor financiare cotidiene. Sunt mai degraba prudenti, nu le plac datoriile – iar

cand totusi le fac, sunt mai degraba buni platnici –, dar «cad in ispita» cu usurinta si se

indatoreaza, acest lucru devenind un stres pentru 37% dintre ei. Ar folosi banii castigati

eventual la loto mai ales in spatiul domestico-familial (65%) si pentru placeri personale

(44%), dar peste 69% declara si ca ar folosi banii pentru a-si plati mai intai datoriile

si/sau a-i pastra pentru zile negre. Pe de alta parte, cele mai sensibile diferente in

toate privintele sunt cele in functie de varsta, punand in evidenta o dinamica

generationala extrem de puternica", spune sociologul Vintila Mihailescu.

In ultimele doua luni, Kruk Romania a organizat mai multe intalniri cu debitorii din

orasele mari ale tarii, pentru a afla care sunt cele mai arzatoare dorinte ale acestora si

pentru a-i ajuta sa-si faca "un plan bun" pentru a scapa de datorii si pentru a putea,

mai apoi, sa-si realizeze visurile. Cele mai mari dorinte exprimate de persoanele cu


datorii participante la intalniri au fost sa scape de povara acestora, sa-si cumpere o

casa sau sa plece in vacante in strainatate.Comportamentul financiar al fiecaruia dintre

noi este influentat cel mai mult de bagajul de cunostinte financiare pe care putem

conta. In acest sens, rezultatele unui studiu multicultural realizat in perioada august-

noiembrie de Grupul Kruk in Romania, Polonia, Cehia si Slovacia arata ca 57% dintre

romani considera ca in perioada lor de formare ca adulti nu au beneficiat de o educatie

financiara corespunzatoare. Numarul slovacilor care recunosc acest lucru este

considerabil mai mare: 66% dintre respondenti considera ca nu au primit suficiente

informatii menite sa-i ajute sa-si organizeze bugetul personal, la fel ca si al polonezilor

(63%) sau al cehilor (59%).

Intr-un numar foarte mare, 77% dintre romanii chestionati considera ca lipsa

cunostintelor financiare poate avea ca efect intrarea unei persoane in datorii, in timp ce

70% considera ca aceeasi cauza sta la baza efectuarii unor cheltuieli irationale. La

studiu au participat aproape 4.000 de persoane din cele patru tari in care Grupul Kruk

isi desfasoara activitatea."Una dintre valorile grupului Kruk este implicarea in nevoile

societatii, venind astfel in ajutorul persoanelor cu datorii. Studiile pe care le-am realizat

pana acum arata ca romanii, la fel ca si ceilalti locuitori ai Europei Centrale si de Est,

considera ca educatia financiara trebuie primita in timpul liceului sau chiar mai

devreme. Campaniile de comunicare si programele educationale pe care Kruk le-a

implementat in Romania impreuna cu ONG-uri specializate in proiecte educationale au

menirea de a oferi persoanelor cu datorii solutii care ii vor ajuta sa iasa din labirintul

datoriilor printr-un «plan bun», care ii va conduce la o «Zi fara Datorii»", a declarat

Tomasz Ignaczak, director general al Kruk.

Compania Kruk a fost infiintata in 2007 de grupul Kruk din Polonia si este specializata

in managementul integrat al creantelor, avand clienti atat din sectorul financiar, cat si

companii de servicii. Kruk a dezvoltat activitati de colectare a creantelor bancare, a


creantelor companiilor de asigurari si leasing, operatorilor de telefonie fixa si mobila,

cat si ale companiilor de distributie a bunurilor de larg consum. Compania este, de

asemenea, un jucator important pe piata achizitiei de portofolii de creante, in special

de la banci.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/157229/datorii-romani-casa-sau-

masina.html#ixzz2kd4sX7Yy

Vânzările de PC-uri:160.000 de unit ăţi în trimestrul III

Piaţa de PC-uri din România (desktopuri, laptopuri, servere) a scăzut cu 10% în al

treilea trimestru, la 160.000 de unităţi, şi ar putea înregistra o reducere uşoară şi la

nivelul întregului an, a declarat într-un interviu pentru ZF Aurel Neţin, country manager

al Lenovo România, Bulgaria şi Moldova, cel mai mare jucător de pe piaţa locală.

„Pe întreg anul 2013 piaţa ar putea înregistra o scădere uşoară“, a spus el, fără a

avansa o estimare exactă. Cifra finală depinde în mare măsură de vânzările de Black

Friday şi din luna decembrie, dar şi de cererea pentru tablete PC, a adăugat Neţin.

Vânzările de tablete, care s-ar putea dubla în acest an la 500.000 de unităţi,

reprezintă una dintre cauzele numărul mai mic de PC-uri achiziţionate pentru că unii

consumatori au preferat acest gadget în locul unui computer ieftin. „Drept rezultat, s-au

cumpărat PC-uri mai scumpe.“ Lenovo a rămas numărul unu pe piaţa locală de PC-uri

în T3 cu aproape 34.000 de unităţi vândute, o creştere de 57% faţă de anul precedent,

potrivit datelor IDC citate de Neţin.

ZF, http://www.zf.ro/zf-24/vanzarile-de-pc-uri-160-000-de-unitati-in-trimestrul-iii-

11678898


Pâine japonez ă din grâu românesc: Traderii au vândut grâu de 32 d e

milioane de euro în dou ă ţări din Asia

Traderii din România au exportat în luna august aproape 180.000 de tone de grâu

românesc către piaţa din Japonia şi din Coreea de Sud. Cumulat, valoarea exporturilor

către aceste două destinaţii a fost de 32 de milioane de euro, potrivit datelor Eurostat,

oficiul european de statistică. „Faptul că Japonia a comandat grâu din România arată

că avem un grâu de calitate“, afirmă Sorin Dogaru, directorul diviziei de agricultură a

InterAgro, producător şi exportator de materii prime agricole cu afaceri de peste 650

milioane de euro anual. Prezenţa grâului românesc pe cele două pieţe în această

toamnă arată competitivitatea mărfii româneşti având în vedere că cele două economii

asiatice se află în raza de influenţă a exporturilor de grâu din Statele Unite şi din

Australia. În total exporturile de grâu din luna august au ajuns la 736.000 de tone, ceea

ce înseamnă că într-un interval de 30 de zile companiile au livrat în străinătate o

cantitate ce acoperă 9,6% din recolta actuală. Aceste exporturi înseamnă încasări de

150,3 milioane de euro pentru traderii de materii prime agricole.

ZF, http://www.zf.ro/zf-24/paine-japoneza-din-grau-romanesc-traderii-au-vandut-grau-

de-32-de-milioane-de-euro-in-doua-tari-din-asia-11678875

Accizele ne vor arde buzunarele

Anul 2014 va incepe prost pentru toti romanii, de la 1 ianuarie fiind programata o

majorare a accizelor la benzina de 19,6%, si de 20,9%. Agentia de presa Agerpres

informeaza ca raportul privind situatia macroeconomica pe anul 2014 si perspectiva

acesteia pe anii 2015 - 2017, publicat, miercuri, pe site-ul Ministerului Finantelor

Publice, prevede aceste cresteri uriase. In acest moment, acciza reprezinta 30% din

pretul final la benzina si 26% la motorina. Astfel, acciza pentru benzina va creste de la

467 euro/tona la 557,91 euro/tona, respectiv de la 359,59 euro/1.000 de litri la 429,59


euro/1.000 de litri, iar statul va incasa 810 milioane de lei din aceasta majorare.

Acciza la motorina se va majora si ea de la 391 de euro/tona la 473,85 euro/tona,

respectiv de la 330,395 euro/1.000 de litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar aceasta

masura va aduce la buget 1,867 miliarde de lei. La acestea, se va adauga o acciza

suplimentara de 7 eurocenti pentru fiecare litru de carburant, pentru a strange bani

care sa fie folositi in proiecte de infrastructura rutiera.

Totodata, de anul viitor, accizele in lei vor fi calculate diferit in situatia in care cursul de

schimb din prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent va fi mai mic decat

in anul anterior. In acest caz, valoarea cursului de schimb din prima zi lucratoare din

octombrie se va actualiza cu media anuala a indicelui preturilor de consum, calculata

in luna septembrie din anul precedent si comunicata oficial de Institutul National de

Statistica pana la data de 15 octombrie. Guvernul estimeaza ca modificarea modului

de calcul a accizelor in lei va aduce la buget incasari de 1,107 miliarde de lei. Daca

statul chiar pune in practica majorarea accizelor dupa acest sistem, trebuie sa ne

asteptam la scumpiri in lant. Mai mult, exista pericolul unor efecte negative nu doar la

nivel social, unde fiecare roman va simti in propriul buzunar cresterea accizelor, ci si in

economie unde vor aparea noi insolvente, noi reduceri de activitate, noi

disponibilizari,etc.

Finantistii, http://www.finantistii.ro/taxe-impozite/accizele-ne-vor-arde-buzunarele-

81258

Finan ţe – Bănci

Cu ce dobanda reintra UniCredit Tiriac Bank in prog ramul Prima Casa

UniCredit Tiriac Bank relanseaza creditul Prima Casa, produsul fiind disponibil de la

inceputul lunii noiembrie sub forma unei facilitati in lei, cu o rata a dobanzii nominala

de 5,78% pe an, formata din Robor 3 luni + 2,5 puncte procentuale marja fixa.Plafonul

Finanţe - Bănci


aprobat in aceasta etapa de catre Fondul National de Garantare a Creditelor pentru

IMM-uri (FNGCIMM) este valabil pana la sfarsitul anului 2013."Reluam acordarea de

credite prin programul Prima Casa, deoarece constientizam nevoia clientilor nostri de a

accesa credite ipotecare in conditii cat mai avantajoase de dobanda si la un nivel al

avansului minim cat mai redus. Avem, pentru categoria credite cu ipoteca, o strategie

mai ampla orientata catre nevoile clientilor nostri, oferta noastra fiind completata cu

produse standard de finantare foarte avantajoase. De altfel, am redus recent dobanzile

la creditele ipotecare in lei, astfel facilitand accesarea lor", a subliniat Petrisor Costin,

Director Produse & Segmente Divizia Retail, UniCredit Tiriac Bank.

Prima Casa in lei presupun un avans de doar 5% din valoarea imobilului ce se doreste

a fi achizitionat, nu presupune un comision de analiza si permite un grad de indatorare

mai mare in comparatie cu creditele in valuta, in contextul in care clientii nu vor fi

afectati de fluctuatia cursului de schimb.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/157266/unicredit-tiriac-bank-prima-

casa-dobanda.html#ixzz2kd4vvOc0

1,2 mil. lei, cea mai mare creanta a unei persoane fizice administrata

de Kruk

Cea mai mare suma transmisa spre colectare catre Kruk Romania in perioada primelor

noua luni ale anului curent este de peste 1,2 milioane lei (300.000 euro), creanta a

unei persoane cu datorii din regiunea Transilvaniei, urmata de cea a unei persoane

fizice din Dobrogea de peste 1,1 milioane lei.In ceea ce priveste, creantele persoanelor

juridice, cea mai mare suma transmisa spre colectare catre Kruk Romania in aceasta

perioada este de peste 6,7 milioane de lei, din regiunea Munteniei. Oltenia se afla pe

locul al doilea, cea mai mare suma transmisa in colectare catre Kruk fiind de peste 2,3

milioane de lei.


In perioada ianuarie - septembrie 2013 au fost transferate catre Kruk Romania un

numar total de 364.641 de cazuri de creante cu o valoare nominala totala de 1,12

miliarde de lei. Muntenia este regiunea cu valoarea cea mai mare transferata in

aceasta perioada, si anume 396 milioane de lei (35% din valoarea totala), urmata de

Transilvania, cu 347 milioane de lei (31% din valoarea totala). La polul opus se

situeaza Dobrogea, cu 94 milioane de lei (8% din valoarea totala).Aproximativ 33% din

totalul persoanelor cu datorii din portofoliul Kruk Romania, pentru perioada ianuarie -

septembrie, au varste cuprinse intre 31 si 40 de ani. Varsta medie a persoanelor cu

datorii din portofoliul Kruk Romania, in perioada ianuarie - septembrie, este de 43 de

ani. Varsta medie a persoanelor cu datorii inregistrata pentru regiunea Olteniei este 44

de ani. Transilvania este regiunea cu cea mai mica varsta medie, de 42 de ani.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/157244/cea-mai-mare-creanta-

administrata-de-kruk.html#ixzz2kd4yC1Kr

Astra a asigurat pentru 18 mil. euro flota grupului maritim al familiei

Grimaldi

Singura sursă de creştere pe piaţa locală este majorarea tarifelor. Creşterea

economică anunţată de autorităţi nu se vede în piaţa reală pentru că populaţia este

sărăcită şi segmentul IMM-urilor se subţiază pe zi ce trece.

Cel mai mare asigurător local a încheiat o poliţă de asigurare a flotei de 190 de nave a

grupului Grimaldi, deţinut de familia cu acelaşi nume din care face parte şi dinastia de

Monaco, prima încasată fiind de 17,7 mil. euro, echivalentul a 7% din afacerile anuale

ale companiei. „Poliţa intră în vigoare în ianuarie 2014 şi este încheiată pe o perioadă

de doi ani. Contractul a fost încheiat printr-un agent exclusiv care promovează Astra

pe pieţele europene. Este vorba de un agent de origine engleză, cunoscut pe zona

asigurărilor maritime“, a declarat pentru ZF Alin Bucşa, preşedintele directoratului


Astra. El spune că pe asigurări maritime cotaţia de primă variază între 3 şi 7% în

funcţie de vechimea navei şi de istoricul de daună, iar în cazul flotei Grimaldi cotaţia nu

a fost în partea de jos a intervalului. Aceasta înseamnă că valoarea asigurată se ridică

la câteva sute de milioane de euro, cel mai probabil în jurul a 300 de milioane de euro.

„Nu am făcut dumping pentru a câştiga acest contract.“

Procesul de adjudecare a contractului Grimaldi a durat trei luni, iar cea mai mare parte

a primei încasate a fost cedată în reasigurare în cadrul unui contract de tip excedent

de daună (prin care asigurătorul suportă cheltuielile cu daunele până la un anumit nivel

stabilit prin contract, sumele care depăşesc acest nivel fiind recuperate din

reasigurare). Pool-ul de reasigurători este condus de nemţii de la Sirius.

ZF, http://www.zf.ro/zf-24/astra-a-asigurat-pentru-18-mil-euro-flota-grupului-maritim-al-

familiei-grimaldi-11678870

Burs ă

SIF Banat Cri şana a vândut aproape 50% din ac ţiunile Transilvania

Construc ţii

SIF1 Banat Crişana a vândut pachetul de 49,63% din acţiunile Transilvania Construcţii

(simbol COTR), potrivit unor surse apropiate tranzacţiei.

Preţul la care SIF1 a vândut participaţia la COTR este cu 24% mai mare faţă de cel

la care a cumpărat 29% din compania de construcţii, pe 29 august. Astfel, pentru

această investiţie, SIF1 a marcat un profit de 744.000 de euro.

Anterior tranzacţiei respective, SIF1 deţinea alte 20% din societate.

---

În cursul acestei după-amiezi a fost efectuat o tranzacţie deal, cu 469.374 acţiuni

Transilvania Construcţii (simbol COTR), reprezentând 49,63% din acţiunile companiei.

Bursă


Deal-ul a însumat 29,1 milioane lei, iar transferul de acţiuni a fost efectuat la preţul

de 62 lei/unitate.

Bursa, http://www.bursa.ro/piata-de-capital/update-sif-banat-crisana-a-vandut-aproape-

50-procente-din-actiunile-transilvania-constructii-222010&articol=222010.html

BERD a ieşit din ac ţionariatul Petrom: a vândut 918 milioane de ac ţiuni

pentru 385 milioane de lei

BERD a vândut azi întregul pachetul de 1,62% din acţiunile Petrom (918 milioane de

acţiuni SNP) la un preţ de 0,42 lei/acţiune, potrivit unor surse din piaţă. Preţul este cu

6,4% sub cel mai recent pre din piaţă de 0,447 lei/acţiune, în cadrul unui plasament la

care pot participa doar investitori calificaţi (fonduri de investiţii, fonduri de pensii, firme

de asigurări). Iniţial, banca a scos la vânzare 460 milioane de acţiuni însă cererea a

fost peste aşteptări asttel că a decis să vândă întreg pachetul de acţiuni la Petrom.

BERD a intrat în acţionairatul Petrom la privatizarea din 2004.

Tranzacţia s-a închis, au afirmat aceleaşi surse, dar nu a fost încă înregistrată în

sistemul bursei. BERD nu a făcut încă niciun anunţ oficial.

ZF, http://www.zf.ro/zf-24/berd-a-iesit-din-actionariatul-petrom-a-vandut-918-milioane-

de-actiuni-pentru-385-milioane-de-lei-11682996

Ultima zi a ofertei de la FP: investitorii au scos deja la vânzare peste o

treime din fond

Azi (14 noiembrie) e ultima zi a ofertei de cumpărare prin care Fondul Proprietatea

(FP) îşi propune să răscumpere de la acţionari 600 de milioane de acţiuni la preţul de 1

leu. Investitorii au depus ordine de subscriere pentru 5,06 miliarde de acţiuni FP până

ieri la ora 16.00, adică au scos la vânzare de 8,4 ori mai multe acţiuni decât pachetul

pe care fondul vrea să îl răscumpere. Brokerii se aşteaptă ca oferta publică de


cumpărare derulată de FP să fie subscrisă de 10 până la 15 ori la final, fapt ce ar

însemna ordine pentru 6 miliarde până la 9 miliarde de acţiuni din partea investitorilor.

BCR a cerut permisiunea BVB să prelungească programul pieţei pentru oferte publice

pentru şedinţele de miercuri şi joi, la fel cum s-a întâmplat în cazul ofertei Romgaz,

unde investitorii au depus ordine de cumpărare de 17 ori mai mari decât volumul de

acţiuni scos la vânzare.

ZF, http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ultima-zi-a-ofertei-de-la-fp-investitorii-au-

scos-deja-la-vanzare-peste-o-treime-din-fond-11678953

Energie

Havrile ţ (ANRE): Pre ţul final al gazelor ar putea cre şte cu 1% pentru

popula ţie şi cu 2% pentru industrie de la 1 ianuarie

Preţul final al gazelor ar putea creşte cu 1% pentru consumatorii casnici şi cu 2%

pentru cei industriali de la 1 ianuarie, a declarat joi Niculae Havrileţ, preşedintele

Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unei

conferinţe pe tema pieţei gazelor.Calendarul de liberalizare agreat în 2012 cu FMI

prevede o scumpire de 2% pentru consumatorii casnici şi de 4% pentru cei industriali

de la 1 ianuarie 2014.

'În acest moment, ne aşteptăm ca majorările să fie mai mici decât cele prevăzute în

calendar. Estimăm în jur de 1% pentru casnici şi 2% pentru industrie. Singura

constantă din prezent este preţul gazelor de producţie internă, iar restul sunt variabile,

precum preţul de import, nivelul consumului sau condiţiile meteorologice', a explicat

şeful ANRE. În prezent, preţul gazelor de import este 420 de dolari pe mia de metri

cubi, adică 130 de lei pe MWh.

În acelaşi timp, preţul gazelor de producţie internă este de 49 de lei pe MWh pentru

clienţii casnici şi de 68 de lei pe MWh pentru cei industriali. Gazele de producţie

Energie


internă acoperă circa 75% din consumul de gaze al industriei şi 95% din cel al clienţilor

casnici. Havrileţ a adăugat că preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii

industriali şi preţul de import vor atinge convergenţa la finele anului viitor în jurul valorii

de 380 de dolari pe mia de metri cubi (119 lei pe MWh), ceea ce înseamnă că preţul

gazelor autohtone se va dubla.

'Paritatea dintre preţul de import şi cel de producţie internă este acum de 1 la 2. În

2014, preţul gazelor de import ar putea ajunge la 380 de dolari pe mia de metri cubi,

iar gazele de producţie internă vor fi şi ele tot în jurul acestei valori', a precizat Havrileţ.

El a subliniat faptul că preţul gazelor de import a scăzut odată cu majorarea celui de

producţie internă, ca urmare a calendarului de liberalizare a pieţei. 'S-a observat că,

atunci când am crescut preţul de producţie internă, a scăzut preţul de import. La

aceasta s-a adăugat scădea consumului, astfel că în vară am văzut şi preţuri de 370-

380 de dolari pe mia de metri cubi la gazele de import. Din coşul format din gaze

interne, gaze de import şi gaze din depozite, există posibilitatea formării unui preţ

favorabil pentru marii consumatori', a precizat Havrileţ.

Potrivit calendarului de liberalizare, la finele anului 2014, piaţa va fi complet

dereglementată pentru consumatorii industriali. Un articol din Legea energiei şi a

gazelor prevede posibilitatea prelungirii cu un an, până la finele anului 2015, a

perioadei de liberalizare a pieţei pentru consumatorii industriali, însă Havrileţ spune că

nu se pune problema prelungirii termenului.

'În acest moment nu avem nicio discuţie privind prelungirea calendarului pentru 2015',

a punctat şeful ANRE. Întrebat dacă noua taxă pe construcţiile speciale se va refecta

în tarifele finale, Havrileţ a răspuns că ANRE va evalua documentele pe care le vor

prezenta în acest sens operatorii de distribuţie şi transport.


AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/237655-Havrilet-

ANRE-Pretul-final-al-gazelor-ar-putea-creste-cu-1-pentru-populatie-si-cu-2-pentru-

industrie-de-la-1-ianuarie.html

Havrile ţ (ANRE): Pre ţul gazelor de produc ţie intern ă se va dubla anul

viitor pentru consumatorii industriali

Preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali va creşte la 380 de

dolari pe mia de metri cubi anul viitor, în acest moment preţul fiind la jumătate, a

declarat joi Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în

domeniul Energiei (ANRE), în cadrul unei conferinţe pe tema pieţei gazelor.

În prezent, preţul gazelor de import este 420 de dolari pe mia de metri cubi, adică 130

de lei pe MWh. În acelaşi timp, preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii

industriali este de 68 de lei pe MWh. Gazele de producţie internă acoperă circa trei

sferturi din consumul naţional.

'Paritatea dintre preţul de import şi cel de producţie internă este acum de 1 la 2. În

2014, preţul gazelor de import ar putea ajunge la 380 de dolari pe mia de metri cubi,

iar gazele de producţie internă vor fi şi ele tot în jurul acestei valori', a precizat Havrileţ.

El a subliniat faptul că preţul gazelor de import a scăzut odată cu majorarea celui de

producţie internă, ca urmare a calendarului de liberalizare a pieţei. 'S-a observat că,

atunci când am crescut preţul de producţie internă, a scăzut preţul de import. La

aceasta s-a adăugat scădea consumului, astfel că în vară am văzut şi preţuri de 370-

380 de dolari pe mia de metri cubi la gazele de import. Din coşul format din gaze

interne, gaze de import şi gaze din depozite, există posibilitatea formării unui preţ

favorabil pentru marii consumatori', a precizat Havrileţ.

Potrivit calendarului de liberalizare, la finele anului 2014, piaţa va fi complet

dereglementată pentru consumatorii industriali. Un articol din Legea energiei şi a


gazelor prevede posibilitatea prelungirii cu un an, până la finele anului 2015, a

perioadei de liberalizare a pieţei pentru consumatorii industriali, însă Havrileţ spune că

nu s-a discutat intenţia prelungirii termenului. 'În acest moment nu avem nicio discuţie

privind prelungirea calendarului pentru 2015', a punctat şeful ANRE. Întrebat dacă

noua taxă pe construcţiile speciale se va refecta în tarifele finale, Havrileţ a răspuns că

ANRE va evalua documentele pe care le vor prezenta în acest sens operatorii de

distribuţie şi transport.

AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/237627-Havrilet-

ANRE-Pretul-gazelor-de-productie-interna-se-va-dubla-anul-viitor-pentru-consumatorii-

industriali.html

MOL Romania isi extinde reteaua de benzinarii

Reteaua de distribuie a MOL Romania a ajuns la 143 de benzinarii, dupa ce compania

a inaugurat o noua statie la Simian, langa Drobeta -Turnu Severin, in cadrul strategiei

sale de cretere pe termen mediu si lung. “Noua noastra benzinarie din Simian,

rezultatul unei investiii de 1,1 milioane de euro, este moderna, echipata cu tehnologie

de ultima ora, in concordanta cu standardele inalte de calitate ale Grupului MOL. Ne

extindem astfel prezenta in zona de sud a Romaniei, pe o artera importanta, utilizata si

pentru tranzitul catre Bulgaria si Serbia”, a declarat Kinga Daradics, CEO i Country

Chairman al MOL Romania.

Benzinaria din Simian este ideal amplasata pentru a deservi vehiculele in trafic intre

Drobeta-Turnu Severin si Craiova, iar in continuare catre Bucuresti, pe drumul

european E70 – drumul naional 6, precum si soferii care circula catre Timiosara.

Benzinaria are o suprafata de 3.900 de metri patrati si este dotata cu trei pompe multi-

produs, inclusiv doua pistoale cu alimentare rapida pentru autovehiculele comerciale.

Parcarea poate gazdui simultan patru autocare de pasageri sau vehicule comerciale


de mare tonaj si sapte autoturisme. Statia vinde carburani de calitate marca MOL:

benzina Tempo 95 si EVO Benzina, motorina Tempo Diesel i EVO Diesel precum i

GPL. Soferii pot achizitiona roviniete si au la dispoziie facilitatile dedicate posesorilor

de carduri de carburant MOL Gold si MOL Silver sau ale sistemului de loializare

MultiBonus.

Finantistii, http://www.finantistii.ro/companii/mol-romania-isi-extinde-reteaua-de-

benzinarii-81262

Contractul de finan ţare pentru gazoductul Ia şi-Ungheni va fi semnat joi

la sediul MDRAP

Contractul de finanţare pentru implementarea proiectului "Conductă de interconectare

a Sistemului naţional de transport gaze din România cu Sistemul de transport gaze din

Republica Moldova pe direcţia Iaşi (România) - Ungheni (Republica Moldova)" va fi

semnat joi, la ora 20,30, la sediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice (MDRAP) din Str. Apolodor nr. 17, sector 5, Bucureşti.

Semnatarii contractului sunt viceprim-ministrul României, Liviu Dragnea, ministrul

dezvoltării regionale şi administraţiei publice, şi viceprim-ministrul Republicii Moldova,

Valeriu Lazăr, ministrul economiei, a informat un comunicat remis AGERPRES de

Serviciul de comunicare al MDRAP. Contractul de finanţare, în valoare de 5,289 de

milioane de euro, se încheie între MDRAP şi Ministerul Economiei din Republica

Moldova şi are la bază Acordul încheiat între guvernele celor două ţări în anul 2010

privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui

ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii

Moldova de România (cu modificările şi completările ulterioare), a menţionat sursa

citată.


AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/237624-

Contractul-de-finantare-pentru-gazoductul-IasiUngheni-va-fi-semnat-joi-la-sediul-

MDRAP.html

Opinii

Cătălin Cre ţu (Visa): Guvernul stimuleaz ă tranzac ţiile cu numerar

Directorul general al Visa România, Cătălin Creţu, consideră că prin decizii luate de

Guvern sunt stimulate tranzacţiile cu numerar, în detrimentul dezvoltării plăţilor cu

cardul.Acesta a oferit, joi, exemplul unui ordin emis recent de Ministerul Finanţelor

referitor la impozitarea veniturilor din activităţile agricole, potrivit căruia plata sumei se

realizează în numerar. 'Avem un exemplu foarte bun referitor la faptul că Guvernul nu

stimulează inovaţia în plăţile electronice, ci stimulează tranzacţiile cu numerar', a spus

Creţu, care a participat la o conferinţă privind cei mai mari jucători din economie.

Ordinul 1714/2013 al Ministerului Finanţelor din 22 octombrie se referă în principal la

persoanele fizice care datorează impozit şi contribuţii aferente veniturilor din activităţi

agricole, iar la articolul 3 se arată că 'încasarea şi virarea sumelor reprezentând

obligaţiile fiscale, plata sumei privind obligaţiile fiscale se face în numerar la

compartimentul de specialitate al unităţii administrativ teritoriale'. 'Aceasta va pune

contribuabilul în situaţia de a fi obligat să facă doar plăţi în numerar, iar noi ne uităm

îndeaproape la ce se va întâmpla cu tehnologiile de plăţi electronice vizavi de plăţile cu

numerar', a spus Creţu.Cătălin Creţu a participat, joi, la conferinţa 'Major Companies in

Romania - 2013', organizată de Doing Business.

AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/237626-Catalin-

Cretu-Visa-Guvernul-stimuleaza-tranzactiile-cu-numerar.html

Opinii


Mohammad Murad: Politicienii au mai multe taxe deca t solutii, iar

atunci cand gasesc o solutie este tot o taxa

Politicienii au mai multe idei de taxe decat solutii pentru rezolvarea problemelor

economice, iar cand vin cu o solutie aceasta ascunde o noua taxa, a declarat

Mohammad Murad,presedintele Federatiei Patronatelor din Turismul Romanesc si unul

dintre cei mai mari hotelieri de pe piata.

"Avem o delegatie oficiala din strainatate si ne uitam la jurnal. M-au intrebat daca avem

probleme cu taximetristii. Le-am explicat ca e vorba de «taxe», nu de «taxi». Jumatate

din stirile din jurnal erau despre taxe si cresterea lor", a spus Murad, prezent la

deschiderea Targului de Turism al Romaniei, care se desfasoara intre 14 si 17

noiembrie la complexul Romexpo din Bucuresti, scrie Mediafax.El a afirmat ca oamenii

politici nu au nicio solutie in afara taxelor, iar atunci cand gasesc o solutie aceasta

ascunde tot o taxa.

"Noi, patronii, trebuie sa facem business, iar ei, politicienii trebuie sa faca politica. Dar

in loc sa faca politica, scopul lor sunt tot banii. Mai bine sa intre si ei in randul nostru, al

patronilor, iar in politica sa ramana doar dei care vor sa faca politica", a spus Murad.

Omul de afaceri crede ca sunt multi politicieni cu venituri mai mari decat ale lui. In plus,

nu exista niciun politician care traieste mai rau decat cel mai mic om de afaceri,

apreciaza Murad.El sustine ca politicienii traiesc mai bine decat oamenii de afaceri si

au o raspundere mai mica.

"Cind o persoana privata face o greseala, e o mare problema. Dosare, arestari.. Iar

cand se fac greseli de accesare a fondurilor europene si trebuie sa restituim un miliard

de euro, nimeni nu plateste. Eu cred ca in Romania sunt probleme cu sumele de sub

un milion de euro. Cu tot ce e peste, nu e nicio problema", a adaugat el.

Potrivit presedintelui FPTR, cei care asculta discursurile oamenilor politici ar putea

avea impresia ca totul merge perfect. "Ai impresia ca daca iesi afara e primavara, sunt


flori, oamenii danseaza, e bucurie multa, iar pensionarii sunt in plina inflorire. Si cand

iesi afara, cel mult gasesti niste fum alb din cauza unor mici", a incheiat Mohammad

Murad.Guvernul va introduce o acciza de 7 eurocenti la litrul de carburant, fie benzina,

fie motorina, banii astfel colectati urmand sa fie varsati intr-un fond special destinat

investitiilor in infrastructura rutiera.

Totodata, accizele vor creste anul viitor cu 4,77%, rata medie anuala a inflatiei

calculata in septembrie, Guvernul anticipand ca va incasa suplimentar la buget de 3,44

miliarde lei din aceasta indexare, din cresterea accizelor la benzina si motorina si din

interzicerea primelor la vanzarea de tutun si alcool.Totodata, Executivul va introduce

plata impozitului pe proprietate pentru constructiile speciale exceptate pana in prezent,

Impozitul, de 1,5% din valoarea constructiei, va fi aplicat pentru centrale hidroelectrice,

statii si posturi de transformare, statii de conexiuni, centrale termoelectrice si nuclearo

– electrice, piste si platforme, sonde de titei, gaze si sare, rampe de incarcare –

descarcare, cosuri de fum si turnuri de racire, iazuri pentru decantarea sterilului,

helestee, iazuri, bazine; ecluze si ascensoare; baraje, jgheaburi pentru piscicultura,

infrastructura transport feroviar, infrastructura drumuri: alei, strazi, autostrazi, cu toate

accesoriile necesare (trotuare, borne, semne de circulatie, marcaje, etc), linii si cabluri

aeriene de telecomunicatii (stalpi, circuite, cabluri, traverse, console), platforme, turnuri

si piloni metalici pentru antene de radiofonie, telefonie mobila, radio, tv, lacuri artificiale

de acumulare, constructii pentru transportul energiei electrice, canale de irigatii.

Masurile au fost criticate de companii si mai multe asociatii ale investitorilor.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Turism/157265/mohammad-murad-politicienii-au-

mai-multe-taxe-decat-solutii.html#ixzz2kd5ATVjp


Dan Armeanu, ASE, despre cre şterea accelerat ă a PIB-ului pe T3: "Am

avut noroc"

Accelerarea avansului PIB-ului în trimestrul al treilea a fost susţinută de evoluţia foarte

bună a agriculturii, însă problema economiei locale este că avansul se bazează pe

factori conjuncturali favorabili şi nu pe o structură stabilă, consideră profesorul Dan

Armeanu, de la Academia de Studii Economice din Bucureşti. "Am putea spune că am

avut noroc. Nu avem o structură a economiei care să genereze o creştere stabilă.

Avansul din PIB nu se vede nici în portofelele populaţie, nici în încasările bugetare.

Agricultura este slab fiscalizată şi nu reprezintă un factor de multiplicare a bunăstării",

afirmă Dan Armeanu.

Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă

a anului trecut, şi cu 2,7% în primele nouă luni ale anului, conform datelor publicate joi

de Institutul Naţional de Statistică.Pentru anul 2013, profesorul Dan Armeanu

estimează o creştere economică de 3%. Scăderea investiţiilor, atât cele private cât şi

cele din sectorul public, reprezintă vulnerabilitatea majoră a economiei româneşti,

afirmă Armeanu. "Investiţiile au un factor foarte mare de multiplicare a bunăstării, mai

ales cele în infrastructură. Anul viitor, contribuţia agriculturii nu va mai fi la fel de mare,

iar prognozele pentru PIB sunt sub nivelul de anul acesta. Agricultura ar putea aduce o

valoare mai mare, dar pentru asta este nevoie de investiţii", argumentează profesorul.

ZF, http://www.zf.ro/eveniment/dan-armeanu-ase-despre-cresterea-accelerata-a-pib-

ului-pe-t3-am-avut-noroc-11680980

Ionu ţ Dumitru: "Nu trebuie s ă ne entuziasm ăm. Fără agricultur ă,

performan ţele economice sunt sub nivelul din 2012"

Economia României a crescut în trimestrul al treilea cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă

a anului trecut, şi cu 2,7% în primele nouă luni ale anului, conform datelor publicate joi


de Institutul Naţional de Statistică. "Conform primelor estimări, Produsul intern brut în

trimestrul III 2013 a fost, în termeni reali, mai mare cu 1,6% comparativ cu trimestrul II

2013 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2012, Produsul intern

brut a înregistrat o creştere cu 4,1% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată

sezonier. În perioada 1.I - 30.IX 2013, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu

perioada corespunzătoare din anul 2012, cu 2,7%, atât pe serie brută cât şi pe serie

ajustată sezonier", aratã INS, într-un comunicat.

Datele reprezintă "estimările semnal" ale Statisticii. Varianta provizorie a evoluţiei PIB

pentru trimestrul al treilea va fi anunţată la 4 decembrie. "În afara agriculturii, care a

fost foarte, foarte bună faţă de anul trecut , performanţele economice sunt sub nivelul

din 2012. Fără agricultură, conform estimărilor mele, avansul PIB-ului ar fi fost de doar

0,3%. Cea mai slabă performanţă este în sectorul construcţiilor, unde investiţiile

publice au scăzut foarte mult", a declarat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen

Bank. "Probabil că evoluţia bună din agricultură se va vedea şi în T4. Pe tot anul,

estimez că agricultura va înregistra o creştere de 20% faţă de anul trecut. Datele

prezentate astăzi de INS sunt bune, dar le-aş interpreta cu prudenţă", a precizat

economistul.

Pentru anul în curs, Guvernul, FMI şi Comisia Europeană anticipează o creştere

economică de 2,2%, iar pentru anul viitor de 2,1-2,2%. Proiectul de buget pentru 2014

a fost fundamentat luând în calcul o majorare a PIB de 2,2%. Prognoza pentru acest

an a fost revizuită recent în urcare de la 2%, datorită producţie agricole bune şi a

exporturilor în creştere. La începutul lunii noiembrie şeful misiunii FMI în România,

Andrea Schaechter, a declarat că FMI estimează pentru România, în 2014, o creştere

reală a PIB constantă, menţinându-se la nivelul estimat pentru finele acestui an, de

2,2%, dar se aşteaptă ca evoluţia să fie influenţată decisiv de cererea internă, cu

accent pe investiţii, nu de exporturi, ca în prezent.


ZF, http://www.zf.ro/eveniment/pib-ul-t3-crescut-4-1-fata-acelasi-trimestru-anul-trecut-

9-luni-cresterea-2-7-ionut-dumitru-ne-entuziasmam-agricultura-performantele-

economice-nivelul-2012-11680709

Georgescu (BNR): Romania, pe locul 76 din 148 de ta ri in ierarhia

mondiala a competitivitatii

Romania se afla, in prezent, pe locul 76 din 148 de tari in ierarhia mondiala a

competitivitatii a spus, joi, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Bancii Nationale a

Romaniei. "Competitivitatea unei tari se masoara printr-o combinatie de 12 criterii,

piloni, iar Romania se afla acum pe locul 76 din 148 de tari in ierarhia mondiala a

competitivitatii, in usoara crestere fata de anul trecut. Aceasta este o veste relativ

buna, dar trebuie sa consolidam pilonii la care suntem performanti si sa identificam

solutii de crestere in domeniile care pot deveni puncte forte si unde suntem in a doua

jumatate a clasamentului.

Aici ma refer in special la zone precum eficienta pietei, institutii, piata muncii,

infrastructura, sofisticarea afacerilor si inovarea unde Romania la aceste capitole se

claseaza mai jos de locul 97", a Florin Georgescu in cadrul conferintei

"Competitivitatea Romaniei". Acesta a subliniat faptul ca Romania are nevoie de

prioritati si orientari clare de dezvoltare a societatii atat la nivel macro cat si la nivel

microeconomic. De asemenea, acesta a aratat ca eforturile de consolidare economica

din ultimii ani plaseaza Romania pe pozitia 47 la stabilitatea macro, fata de media 76,

locul pe care il ocupam la total general. Acesta inseamna ca exista deja conditiile

fundamentale pentru o dezvoltare sustenabila, durabila si incluziva.

Georgescu a dat ca exemplu sectorul IT, drept domeniul unde Romania performeaza

la nivel international, dar a precizat ca sunt si competitori occidentali si orientali care

sunt lideri pe piata romaneasca in domeniile unde Romania are potential propriu


insuficient valorificat, precum agricultura si industria alimentara. "Vrem sa avansam,

sa crestem economic, sa ne consolidam pozitia pe harta comunitara ca urmare apare

necesar sa privim permanent prin prisma interesului national in contextul mai larg, al

apartenentei la Uniunea Europeana, interes care trebuie sa fie baza de plecare in

demersurile noastre pentru asigurarea echilibrului si dezvoltarii in plan economic si

social", a mai spus Georgescu.

Publicatia cursdeguvernare.ro organizeaza conferinta "Competitivitatea Romaniei" cu

sprijinul Bancii Nationale a Romaniei si suportul Bancii Comerciale Romane, SCA

Stoica & Asociatii, SCPA Biris Goran si al Grup Servicii Petroliere.

Business24, http://www.business24.ro/florin-georgescu/stiri-florin-

georgescu/georgescu-bnr-romania-pe-locul-76-din-148-de-tari-in-ierarhia-mondiala-a-

competitivitatii-1537898

Acordul cu FMI

Promisiunea Guvernului catre FMI: Vom taxa cat vor primarii

Guvernul s-a angajat in fata Fondului Monetar International (FMI) ca nivelul taxelor pe

proprietate impuse persoanelor fizice vor putea fi majorate "la latitudinea" autoritatilor

locale, pentru a reduce astfel riscul acumularii de arierate si inregistrarii unui deficit la

nivel teritorial. "Nivelul taxelor pe proprietate pentru persoane fizice poate fi majorat la

latitudinea autoritatilor locale", este asigurarea transmisa de Guvern catre FMI, in

scrisoarea de intentie convenita in aceasta luna si obtinuta de Mediafax.

Un proiect de modificare a Codului Fiscal elaborat la nivelul Guvernului stabileste ca

impozitele si taxele locale vor putea fi majorate suplimentar pentru persoanele fizice cu

mai mult de 20%, aceasta limita-maxima la care primarii sunt obligati in prezent sa se

raporteze urmand sa fie eliminata de Guvern pentru proprietarii persoane fizice si

mentinuta doar pentru firme.Modificarea va fi argumentata prin "dificultatile financiare"

Acordul cu FMI


ale autoritatilor locale si necesitatea protectiei mediului de afaceri.In prezent,

autoritatile administratiei publice locale pot stabili cote aditionale la impozitele si taxele

locale fata de nivelurile aprobate de Guvern doar pana la 20%, limita-maxima calculata

fara discriminare atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul persoanelor juridice.

Astfel, conform Codului Fiscal actual, autoritatea deliberativa a administratiei publice

locale, la propunerea autoritatii executive, poate stabili anual cote aditionale la

impozitele si taxele locale, in functie de urmatoarele criterii: economice, sociale,

geografice, precum si de necesitatile bugetare locale. La acelasi articol este prevazut

ca aceste cote aditionale nu pot fi mai mari de 20% fata de nivelurile aprobate prin

hotarare a Guvernului, iar normele metodologice stabilesc ca majorarea este aplicata

fara discriminare intre categoriile de contribuabili.

Guvernul va modifica insa Codul Fiscal si va introduce o noua prevedere, prin care

acest plafon maxim, de 20%, pana la care pot fi majorate suplimentar impozitele si

taxele locale va fi mentinut doar pentru firme.Executivul arata ca in prezent autoritatile

deliberative a administratiei publice locale pot stabili cote aditionale la impozitele si

taxele locale de pana la 20% atat in cazul persoanelor fizice, cat si in cazul

persoanelor juridice."Avand in vedere dificultatile financiare ale autoritatilor locale si

cresterea autonomiei locale in luarea deciziilor, ca masura de protectie a mediului de

afaceri, limita maxima a cotelor aditionale de 20% a fost mentinuta numai pentru

persoanele juridice", se arata in nota de fundamentare a proiectului de ordonanta de

urgenta la capitolul "schimbari preconizate".

Aceeasi prevedere se regaseste si in textul proiectului de ordonanta, conform caruia

cota aditionala nu poate fi mai mare de 20% fata de nivelurile aprobate prin hotarare a

Guvernului decat in cazul persoanelor juridice. In luna decembrie 2012, Guvernul a

emis o hotarare conform careia nivelul taxelor locale prevazute in grila a fost majorat

pentru acest an cu 16,05%, ca urmare a indexarii cu rata inflatiei pe ultimii trei ani.


Premierul Victor Ponta declara atunci ca Guvernul nu face decat sa comunice

autoritatilor locale rata cumulata a inflatiei, dar nu poate decide nivelul taxelor, acesta

fiind atributul consiliilor locale, care pot decide o crestere sau o scadere intr-o marja de

20%.Ponta a mai afirmat atunci ca nu va publica in Monitorul Oficial hotararea de

guvern privind indexarea taxelor locale pana nu se va intelege foarte clar ca nu

Guvernul este cel care mareste aceste taxe si ca actualizarea cu rata inflatiei se poate

face doar de catre autoritatile locale, daca acestea doresc.

Hotararea de guvern pentru indexarea taxelor locale a fost insa publicata in Monitor la

sfarsitul anului trecut fara alte prevederi explicative, iar premierul a atentionat ca

aceste taxe reprezinta o sursa de venituri a administratiei locale, deoarece primarii

care nu majoreaza taxele nu vor primi in compensatie bani din bugetul central.

La inceputul anului, Guvernul a adoptat o ordonanta care permitea autoritatilor locale

sa mentina doar in 2013 taxele locale la nivelul de anul trecut, daca oficialii lcali nu

doresc sa le indexeze.La scurt timp insa, Guvernul a emis o noua ordonanta care

obliga primariile cu arierate sa majoreze taxele locale, daca acestea au hotarat deja ca

nu le vor creste, iar persoanele fizice care achitasera deja taxele locale nemajorate

erau obligate sa achite integral, pana la 30 septembrie, diferenta rezultata din

indexare.Ulterior, intr-o scrisoare transmisa Fondului Monetar International, Guvernul a

promis ca se va asigura ca primariile cu datorii vor majora taxele locale in raport cu

evolutia inflatiei din ultimii trei ani (16%), ca o masura de a evita acumularea unor noi

arierate.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Legal-Business/157279/guvern-fmi-taxe-

primarii.html#ixzz2kd5Pks6h


Guvernul promite FMI ca va continua ajustarile in s ectorul public

Guvernul a promis Fondului Monetar International (FMI) ca va continua sa ajusteze

dimensiunea sectorului public, prin neinlocuirea angajatilor care ies din sistem in urma

concedierii, demisiei sau pensionarii si prin identificarea suprapunerilor de atributii ale

angajatilor.Executivul se va asigura astfel ca este realizata o incadrare mai rapida in

grila de salarizare din sectorul bugetar, se arata in scrisoarea de intentie convenite cu

FMI in aceasta luna si obtinuta de Mediafax.

In luna iunie, Guvernul si FMI au convenit sa fie elaborate norme de personal pentru

fiecare minister ordonator de credite si sa fie flexibilizata regula de un angajat la sapte

posturi vacantate in sectorul bugetar, mentinand insa cheltuielile de personal in jurul a

7% din PIB.Premierul Victor Ponta explica atunci ca angajari de personal sunt

necesare mai ales in educatie si sanatate si ca sistemul de angajare a unei singure

persoane la sapte posturi vacantate trebuie aplicat cu mai multa "flexibilitate" in

principal in aceste doua domenii, pentru ca blocajele generate de lipsa de personal sa

fie eliminate.

Ulterior, Guvernul a decis prin ordonanta de urgenta ca administratia sa fie

reorganizata si ca posturile astfel vacantate sa poata fi ocupate ulterior, cu respectarea

principiului un post vacantat - un post ocupat, diferit de sistemul actual care impune o

singura angajare la sapte posturi vacantate.Angajarile sunt insa posibile doar cu

acordul Guvernului. Astfel, anual, prin hotarare, Guvernul are posibilitatea sa

stabileasca numarul maxim de posturi care pot fi infiintate si ocupate.

Prin reorganizarea aparatului administrativ, Executivul estimeaza deja o economie la

bugetul de stat de 45 milioane lei in acest an si 108 milioane lei in fiecare dintre

urmatorii patru ani.In 2009, Guvernul a decis prin ordonanta de urgenta, in urma

negocierilor cu FMI, sa suspende ocuparea prin concurs sau examen a posturilor

vacante din administratie si sa permita angajarea unui singur functionar la sapte


posturi vacantate, exceptii fiind acceptate doar pentru functiile de conducere, inalti

functionari si administratii subdimensionate.

Cresterea salariilor din sectorul public, conditionata partial de evolutia incasarilor

Cheltuielile cu salariile din sectorul public ar urma sa creasca cu 1 miliard lei incepand

de anul viitor, dar jumatate din aceasta suma va fi distribuita in al doilea semestru si

depinde de evolutia veniturilor la buget in raport cu asteptarile, potrivit angajamentelor

asumate de Guvern fata de FMI

"Bugetul prevede o crestere de 1 miliard lei a cheltuielilor cu salariile, in linie cu rata

inflatiei, iar jumatate din aceasta majorare va fi distribuita in a doua jumatate a anului,

in functie de intrarea veniturilor conform cu asteptarile", se arata in scrisoarea de

intentie convenita de Guvern cu FMI si CE.Tinta de deficit bugetar asumata de guvern

fata de institutiile financiare internationale pentru anul viitor este de 2,2% din PIB, pe

baza unei cresteri economice de 2,2% previzionata pentru 2014.

Printre masurile de natura fiscala angajate de guvern fata de FMI si CE se numara

majorarea accizelor pe carburanti incepand de anul viitor si indexarea tuturor accizelor

in functie de inflatie, introducerea costructiilor speciale in baza de impozitare, cresterea

taxelor pe proprietate pentru persoane fizice la discretia autoritatilor locale si majorarea

redeventelor pe resurse minerale (altele decat petrolul si gazele), potrivit

memorandumului."Pentru a atinge tinta de deficit, vom implementa masuri

suplimentare. Incepand din 2014, inflatia va fi adaugata ca element in formula de

indexare pentru accize. De asemenea, acciza pe carburanti va fi majorata cu 7 euro

centi pe litru. Baza de impozitare pe proprietate pentru companii va fi extinsa pentru a

include structurile speciale. Redeventele din resurse minerale, altele decat petrolul si

gazele naturale, vor fi majorate cu 25% (...) Taxele pe proprietate pentru persoane

fizice pot fi majorate la discretia guvernelor locale", se arata in memorandum.


WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/157270/guvernul-fmi-ajustari-sectorul-

public.html#ixzz2kd5S3gzP

Taie Guvernul elanul pensiilor private? Cotele de c ontributie ar putea fi

reduse

Guvernul a transmis FMI ca evalueaza pensiile private obligatorii si impactul acestora

asupra sistemului de pensii si a dezvoltarii pietei de capital, precizand ca urmareste

reducerea poverii fiscale fara impact bugetar, ceea ce sugereaza o posibila limitare a

cotelor distribuite fondurilor private."Am inceput sa intreprindem o analiza exhaustiva

pentru a evalua performanta pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) si

implicatiile acestuia pentru sustenabilitatea si adecvarea sistemului de pensii, precum

si asupra dezvoltarii pietei de capital romanesti. Evaluam, de asemenea, optiuni de

reducere a poverii fiscale intr-un mod neutru pentru buget", se arata in scrisoarea de

intentie convenita de Guvern cu FMI si Comisia Europeana, potrivit Mediafax.

Desi formularea este ambigua, pe cale logica se poate deduce ca Executivul are in

vedere cel putin scaderea cotei de contributie atribuite fondurilor de pensii private

obligatorii.De altfel, mai multe surse au declarat ca expertii FMI au discutat cu

autoritatile romane posibilitatea de a ingheta sau reduce cota distribuita catre fondurile

de pensii private obligatorii, si chiar de a nationaliza integral sau partial sumele deja

stranse de acestea, asa cum s-a intamplat in Ungaria sau Polonia.

In prezent, cota de contributie virata catre Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale

participantilor, aceasta evoluand de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului

(2008) si urmand sa ajunga la 6%, cu o crestere de jumatate de punct procentual

anual, pana in 2016.De la lansare si pana in prezent, fondurile de pensii private

obligatorii au primit in administrare de la Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP), in

numele participantilor, contributii brute totale in valoare de 10,47 miliarde de lei,


ajungand, in urma investitiilor, la active nete de 12,75 miliarde de lei. Diferenta de 2,28

miliarde de lei reprezinta castigul investitional net de toate comisioanele produs de

fondurile de pensii in beneficiul contributorilor la sistem.

In ultimul an (septembrie 2012 - septembrie 2013), activele fondurilor de pensii Pilonul

II si-au mentinut cresterea accelerata, cu un ritm usor peste 45%.Fondurile de pensii

private obligatorii au ajuns dupa primele noua luni ale acestui an la un numar total de

5,95 milioane de participanti, dintre care numarul celor care primesc luna de luna

contributii virate de catre CNPP s-a stabilizat la aproximativ 3,6 milioane.

Din punct de vedere al performantelor investitionale, fondurile de pensii private

obligatorii au realizat, de la lansarea lor si pana in prezent, un randament mediu

anualizat de 11,7%.Primele contributii la Pilonul II au fost virate in mai 2008.Pentru

Pilonul III (pensii private facultative), unde primele contributii au fost virate incepand cu

luna mai 2007, activele celor 10 fonduri insumau la septembrie 750,11 milioane de lei

pentru 305.796 de persoane.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/157272/taie-guvernul-elanul-

pensiilor-private.html#ixzz2kd5UmYRA

Guvernul s-a angajat din nou fata de FMI si CE sa n u legifereze

falimentul personal

Guvernul s-a angajat din nou fata de FMI si CE ca va lua toate masurile pentru a nu fi

adoptata legislatia privind falimentul personal si nici alte propuneri legislative privind

recuperarea datoriilor, pe motiv ca ar putea fi "subminata" disciplina de plata a ratelor

la credite, scrie Mediafax.

"Deoarece conservarea disciplinei de rambursare a creditelor in randul debitorilor

contribuie semnificativ la stabilitatea financiara, vom lua toate masurile pentru a evita

adoptarea unor initiative legislative, precum legea insolventei personale sau propuneri


legate de legea privind recuperarea datoriilor care ar submina disciplina de credit", se

arata in scrisoarea de intentie convenita de autoritatile romane cu FMI si CE.

Acest angajament este preluat in mod consecvent in scrisorile suplimentare de intentie

convenite de autoritati cu institutiile internationale creditoare in ultimii ani.

La mijlocul acestui an, Cristian Socol, consilier economic al premierului, in prezent

consilier onorific, declara ca utoritatile ar putea aplica legea falimentului personal dupa

o analiza a efectelor pe care le-ar produce asupra sistemului bancar si a persoanelor

fizice, a impactului cost-beneficiu, stabilindu-se ulterior daca merita sa fie introdusa.

"Legea falimentului personal se va aplica dupa ce se va face analiza efectelor pe care

aceasta le creeaza in societate asupra sistemului bancar, asupra persoanelor fizice si

asa mai departe. Cand se va face analiza de impact cost-beneficiu se va stabili foarte

clar daca merita sa fie introdusa sau nu se va aplica", a afirmat atunci Socol.

Pozitia FMI este oarecum bizara, atat timp cat institutia internationala chiar a

recomandat legiferarea falimentului personal unor state din regiune mult mai lovite de

criza financiara, cum sunt Grecia sau Ungaria.Potrivit unui studiu realizat de compania

de consultanta London Economics pentru Comisia Europeana, contractat in 2011 si

finalizat anul trecut, Romania este una dintre putinele tari europene unde nu exista

legislatie privind insolventa persoanelor fizice, care nu beneficiaza de nicio forma de

protectie in fata creditorilor odata ce ajung in situatia de a nu-si mai putea onora

obligatiile financiare, potrivit unui raport realizat pentru CE.

Alaturi de Ungaria si Spania si spre deosebire de alte state din UE, Romania nu ofera

debitorilor persoane fizice optiunea de restructurare a datoriilor printr-o procedura de

faliment supravegheata judiciar, cu protectie fata de creditori.Intre timp, dupa

finalizarea raportului, Spania a introdus in lege prevederi care previn evacuarea din

locuinte a persoanelor aflate in situatie de neplata la credite ipotecare.


In Ungaria, Fondul Monetar International (FMI) a cerut elaborarea unei legi a

falimentului personal, insa un astfel de act normativ nu a fost adoptat.Raportul trece in

revista principalele motive pentru care, in cazul Romaniei, au esuat incercarile de a

trece prin Parlament o lege a falimentului personal, cum ar fi ingrijorarile exprimate de

banci privind o posibila crestere a numarului de tentative de frauda odata cu aparitia

unei astfel de variante, dar si opozitia FMI, invocata de guvern, dar negata de institutia

de la Washington.

Desi FMI neaga ca s-ar fi implicat in aceasta dezbatere, raportul London Economics

aminteste ca in scrisorile atasate acordului se mentioneaza ca guvernul va continua

consultarile cu FMI si Comisia Europeana inainte de a introduce masuri precum cele

prezente in proiectul privind legea insolventei personale, care ar putea creste

indisciplina in randul debitorilor.Banca Nationala, care s-a opus de asemenea

initiativelor, a invocat stabilitatea sistemului bancar si posibilitatea ca bancile,

confruntate cu legiferarea falimentului personal, sa ceara mai multe garantii pentru

credite si sa restrictioneze accesul la finantare.US Commercial Service, agentie a

guvernului SUA, noteaza ca numarul insuficient de judecatori si avocati specializati in

proceduri de faliment ingreuneaza procesul judiciar in astfel de cazuri si impiedica de

multe ori solutionarea in mod consecvent a dosarelor.

De asemenea, exista motive de ingrijorare legate de sistemul judiciar, care nu ar face

fata numarului ridicat de dosare care ar ajunge in instanta in baza unei legi a

falimentului personal.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/157269/exclusiv-guvernul-s-a-angajat-

din-nou-fata-de-fmi-si-ce-sa-nu-legifereze-falimentul-personal.html#ixzz2kd5X8iZj


Guvernul s-a angajat sa nu reduca CAS fara largirea bazei de

impozitare

Guvernul s-a angajat fata de FMI si CE sa scada cotele de contributii de asigurari

sociale fara sa afecteze bugetul, masurile de compensare fiind axate in principal pe

largirea bazei de impozitare, unde exceptii importante se regasesc in prezent la

veniturile din drepturi de autor si PFA."Pentru a stimula mediul de afaceri si a reduce

rata efectiva de taxare a muncii, un obiectiv principal al guvernului este o reducere a

ratei constributiei de asigurare sociala. In acest sens, vom cauta sa implementam, in a

doua jumatate a anului viitor, o reducere semnificativa a ratei. Orice astfel de reducere

va fi derulata fara a avea un impact asupra bugetului, in principal prin masuri de largire

a bazei de impozitare. Reducerea va apara stabilitatea sistemului de asigurare sociala,

soliditatea finantelor publice si va promova obiectivele din program (convenit cu FMI,

CE - n.r.). In acest scop, vom derula un studiu de fezabilitate care va fi discutat cu

toate partile interesate. Concluziile studiului vor fi convenite cu CE, FMI si BM", se

arata in scrisoarea de intentie convenita de autoritatile romane cu FMI si Comisia

Europeana, obtinuta de Mediafax.

Guvernul a anuntat la finalul negocierilor cu FMI, la inceputul saptamanii trecute, ca

intentioneaza sa reduca CAS cu 5 puncte procentuale de la mijlocul anului viitor, dupa

ce a esuat sa convinga expertii internationali ca ar avea spatiu fiscal pentru a aplica o

reducere de 1-2 puncte procentuale chiar de la 1 ianuarie 2014.Reducerea CAS a fost

una dintre solicitarile PNL in cadrul negocierilor, dar in discutii s-a convenit ca pentru

moment sunt mai importante alocarile necesare majorarii de salarii in sectorul bugetar

si pentru investitiile derulate de primarii.

La acel moment, ministrul Finantelor, Daniel Chitoiu, a declarat ca Guvernul va pastra

actualul sistem pentru contributiile de asigurari sociale aferente veniturilor din drepturi

de autor, precum si pentru veniturile obtinute de persoanele fizice autorizate.La finalul


intalnirii pe care Guvernul a avut-o cu reprezentantii FMI, BM si CE, vicepremierul

Daniel Chitoiu a fost intrebat de jurnalisti daca impozitarea suplimentara a veniturilor

din drepturi de autor si a celor obtinute de persoanele fizice autorizate a fost discutata

cu partenerii financiari internationali.

"Nu. Acest lucru nu l-am avut in vedere in discutiile cu partenerii nostri", a spus Chitoiu.

Jurnalistii au insistat pe aceasta tema, dorind sa afle daca in 2014 contributiile la

bugetul de stat al acestor categorii de contribuabuili vor ramane neschimbate, iar

ministrul a raspuns afirmativ.

"Da, da", a spus categoric ministrul Finantelor.Premierul Victor Ponta a afirmat

saptamana trecuta ca FMI si presedintele Traian Basescu sunt cei care doresc

impozitarea drepturilor de autor si a persoanelor fizice autorizate (PFA), dar ca

Guvernul nu a acceptat o astfel de masura.

WS: http://www.wall-street.ro/articol/Economie/157264/guvernul-angajament-fmi-ce-

reducere-cas.html#ixzz2kd5ZXhDY

Guvernul a convenit cu FMI o restructurare agresiva a CFR Marfa

Guvernul si FMI au decis ca CFR Marfa sa fie restructurata "agresiv", prin reducerea

costurilor de personal, vanzarea vagoanelor invechite ca fier vechi si oprirea de livrari

catre clientii care au acumulat datorii fata de companie.Pentru CFR Marfa a fost

stabilita o noua tinta trimestriala de arierate, care sa ajunga la zero datorii, excluzand

dobanzile si penalitatile pentru arieratele existente, se arata in scrisoarea de intentie

convenita de Guvern cu Fondului Monetar International (FMI) si Comisia Europeana in

aceasta luna.

"In pofida eforturilor noastre, privatizarea CFR Marfa nu a fost finalizata inainte de

expirarea termenului stabilit in hotararea de guvern, iar compania continua sa

acumuleze arierate, suferind si o pierdere din exploatare in primele noua luni ale


anului. Pentru a asigura viabilitatea CFR Marfa, intentionam sa restructuram agresiv

compania si sa continuam procesul de privatizare", se arata in documentul obtinut de

Mediafax. In scrisoare, privatizarea CFR Marfa este estimata sa fie finalizata in luna

mai 2015.Intr-o ordonanta de urgenta pregatita de Guvern se arata ca CFR Marfa va

renunta la o parte dintre angajati in 2014, persoanele disponibilizate urmand sa

primeasca un venit lunar de completare dupa desfacerea contractului de munca.

Vanzarea a 51% din CFR Marfa catre Grup Feroviar Roman, companie detinuta de

omul de afaceri Gruia Stoica, nu a putut fi finalizata pana la termenul limita, 14

octombrie, pentru ca unele banci creditoare ale CFR Marfa nu si-au dat acordul pentru

schimbarea actionariatului, iar Consiliul Concurentei nu a avut timpul necesar pentru a

se pronunta asupra tranzactiei.

1.600 de kilometri de cale ferata vor fi inchiriate sau vandute

Guvernul a convenit cu FMI ca pana la finele anului sa decida inchirierea sau

inchiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferata si sa aplice aceleasi proceduri pe

parcursul anului viitor pentru alti 900 kilometri linii CFR, pentru a obtine economii

calculate la 70 de milioane lei anual.

Cifrele sunt incluse in scrisoarea de intentie convenita cu Fondul Monetar International

(FMI) in negocierile din aceasta luna. "Vom aproba pana la sfarsitul lunii decembrie

2013 inchirierea sau inchiderea a peste 700 kilometri linii de cale ferata desfasurate.

Intentionam sa continuam aceasta masura cu inchirierea sau inchiderea a altor 900

kilometri linii de cale ferata desfasurata in 2014. Estimam ca acesti pasi vor genera

economii anuale de 70 milioane lei", se arata in documentul obtinut de Mediafax.

In iunie 2011, fostul Guvern a decis inchirierea a circa 1.000 kilometri de linii de cale

ferata si inchiderea altor aproximativ 1.000 de kilometri tronsoane feroviare, estimand

ca operatiunea va genera economii de 109 milioane lei la bugetele companiilor CFR,

masura convenita cu Fondul Monetar International.


La acel moment, Guvernul s-a angajat in urma negocierilor cu Fondul Monetar

International sa inchida 20% din liniile de cale ferata aflate in administrarea CFR SA,

reprezentand aproximativ 4.000 de kilometri, daca nu gaseste un investitor care sa

realizeze intretinerea acestora si care va fi selectionat in urma unor licitatii.

La finalul aceluiasi an, Guvernul a stabilit cu FMI ca numarul total al liniilor de cai

ferate aflate in administrarea CFR SA sa fie redus substantial si in urmatorii ani, la

maximum 15.500 kilometri, ceea ce a condus la concedierea a 2.000 angajati ai

companiei pana la sfarsitul lunii aprilie 2012, comparativ cu numarul de salariati din

septembrie 2011.

Incepand cu anul 2004, au fost inchiriate sectii de circulatie pe calea ferata cu o

lungime insumata de peste 2.000 kilometri. Potrivit datelor CFR, la nivelul anului 2009,

lungimea totala a liniilor de cale ferata ale infrastructurii feroviare era de 20.210 km

(retea desfasurata), din care 17.691 km infrastructura feroviara publica si 2.519 km

infrastructura feroviara privata.

Business24, http://www.business24.ro/cfr/management/guvernul-a-convenit-cu-fmi-o-

restructurare-agresiva-a-cfr-marfa-1537906

Revista Presei Economice din România

Documents

Transcript of Revista Presei Economice din România