CURS 2 si 3

Organizarea cunostintelor:

SCHEME SI SCENARII COGNITIVE

Continut

1. Definitia schemei cognitive2. Caracteristicile schemelor cognitive3. Rezultate cercetarilor asupra

schemelor cognitive4. Definitia scenariului cognitiv

(script)5. Caracteristicile scenariilor6. Importanta schemelor si scenariilor

cognitive

IN-PUT

(1). Cand va ganditi la cuvantul biblioteca, ce va vine in minte?(2). Cand va ganditi la cuvantul corn, ce va vine in minte?(3). Cand va ganditi la propria persoana, ce va vine in minte?(3). Cand va ganditi a lua masa la restaurant, ce va vine in minte?

SCHEMELE COGNITIVE

Definitii:• Categorii mentale sau concepte pe care oamenii

le utilizeaza pentru a organiza si a intelege realitatea (Miclea, 2007)

• Colectii de reprezentari mentale asupra realitatii sau asupra Selfului, cu elemente inter-relationate si care functioneaza ca un intreg (Dryer, 1997)

TIPURI DE SCHEME COGNITIVE

C1: dupa referent• Obiectuale – condenseaza informatii despre obiecte sau fenomene din realitate

exemple• Scheme despre sine (self-schema) – o generalizare cognitiva despre Self, rezultata din experiente trecute care organizeaza si ghideaza procesarea informatiei relevante despre sine.

exemple

TIPURI DE SCHEME COGNITIVE

C2: dupa nivelul de organizare a informatiilor• Scheme – categorii largi de organizare a cunostintelor

• Subscheme – categorii particulare de organizare a cunostintelor

Exemplu Schema mentala pentru mijloace de transportSubscheme: transport maritimtransport aeriantransport auto

TIPURI DE SCHEME COGNITIVE

C3: dupa gradul de acuratete• Scheme clare – categorie de cunostinte pentru care persoana are informatii clare si acurate

Exemplu: grupul de prieteni• Scheme vagi – categorie de cunostinte pentru care persoana are informatii neclare si inacurate

Exemplu: traditii de Craciun la japonezi

TIPURI DE SCHEME COGNITIVE

C4: dupa puterea legaturilor dintre elemente

• Scheme flexibile (prezentarea unui element activeaza intr-o masura mai mica intreaga schema)

• Scheme rigide (prezentarea unui element activeaza intr-o masura semnificativa intreaga schema)

SCHEMELE COGNITIVE: CARACTERISTICI

• Elementele din schema sunt inter-relationate si functioneaza unitar

daca un element din schema este activat, celelalte se vor activa simultanScheme obiectualecarti rafturi computer examenSelf-schemadezinhibat petrecere indraznet energic

CARACTERISTICI

• Schemele cognitive au o structura interna de tip ierarhic, cu cunostinte fixe si variabile

Scheme obiectuale (biblioteca)Cunostinte fixe: „cartile”Cunostinte variabile: „scarile in spirala” / „liftul”Self-schema (extraversiune)Cunostinte fixe: “energie”Cunostinte variabile: “recompense externe”

CARACTERISTICI• Schema cognitiva se dezvolta ca si grad de complexitate intre 4 si 10 ani; dupa aceasta perioada sensibila, elementele sunt din ce in ce mai puternic asociate

“organizarea cunostintelor in scheme cognitive la copii este mai degraba una temporo-spatiala decat una ierarhica” (Miller, 2003)

CARACTERISTICI

• Schemele cognitive pentru o situatie familiara sau frecvent intalnita au un grad mai inalt de accesibilitate din memorie, presupunand un efort cognitiv mai scazut pentru extragerea si utilizarea lor

DiscutieCazul expertilor

DE CE NE SUNT UTILE SI DE CE NE INSEALA SCHEMELE MENTALE?

1. Organizeaza realitatea si faciliteaza recunoasterea categoriilor (+); realizeaza o perceptie, procesare si reactualizare selectiva a informatiei (-)• Experiment 1 (Brower, 2000)Rezultate Se ignora elemente prezente, dar incompatibile cu schema mentala Se reactualizeaza elemente absente din realitate, dar congruente cu schema mentala Elementele – prototip sunt reproduse cu cea mai mare frecventa

DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE?

Experiment 2 (Anderson, 2001)• Grupul A: din perspectiva hotului• Grupul B: din perspectiva cumparatorului• Grupul C: de controlRezultate: schemele mentale produc o selectivitate in reactualizarea informatiilor Concluzieo schema cognitiva favorizeaza procesarea selectiva a informatiei, ducand fie la inferarea unor itemi inexistenti, dar consistenti cu schema, fie la ignorarea unor itemi existenti, dar inconsistenti cu schema mentalaIMPLICATII

DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE?

2. Self-schemata anticipa comportamentele si asigura cunoasterea interpersonala; cele negative sunt nucleu al comportamentului depresiv

• Studiul lui Malle & HorowitzElementele unei scheme cognitive negative despre sine sunt mult mai puternic asociate comparativ cu elementele unei scheme pozitive despre sine.Ce inseamna acest lucru?De ce schema negativa despre sine are elemente mai puternic interconectate decat cea pozitiva?

Argumente

(a). Teoria atribuirii • evenimentele negative au o mai mare probabilitate de a activa un mecanism justificativ, o atribuire de cauzalitate decat cele pozitive

• comportamentul social indezirabil e legat de cele mai multe ori de o trasatura, adica se face o atribuire interna (ceea ce da stabilitate asocierii)

• comportamentul social dezirabil, atunci cand se explica, tendinta este sa se invoce mai multe cauze

Argumente

(b). Teoria feedbackului social (Snyder, Reeder)• biasul perceptiei sociale: in formarea primei impresii, oamenii au tendita de a observa mai ales trasaturile negative ale celuilalt; ca urmare, comunica un feedback negativ mai puternic, explicit sau subtil

• feedbackul social negativ repetat va duce la formarea unei scheme cognitive despre sine negativa, in special daca persoana doreste sa raspunda expectantelor celorlalti

DE CE NE SUNT UTILE SCHEMELE MENTALE?

Concluzie:exista o tendinta generala de a cauta preferential in ceilalti acea informatie consistenta cu propria schema despre sine si de a fi rezistenti la acele informatii care contravin schemei despre propriul Self.

SCENARIILE COGNITIVE

Definitie• Scenariul sau scriptul este o structura de cunostinte care descrie ordinea secventelor derulate in cadrul unui eveniment, intr-un context specific

Ex: a merge la restaurantEx: a iesi la un partyEx: a merge la scoalaEx: a te casatori

SCENARIILE COGNITIVE: CARACTERISTICI

• contine micro-actiuni relativ constante in raport cu situatia (platesc dupa ce servesc masa)

• orice modificare in ordinea secventelor unui eveniment provoaca disonanta cognitiva; aceasta poate fi redusa prin penetrarea unor noi elemente in schema (ex – socul cultural/enculturatia)

• scenariile au grade diferite de prototipicalitate: cu cat scenariul este mai atipic pentru o situatie, cu atat el se va asocia cu un grad crescut de disconfort psihic si cu un sentiment de inadecvare

• in script, informatia poate fi procesata controlat, reflexiv, dar si non-reflexiv, automat, fiind stocata in 2 sisteme mnezice diferite

ROLUL SCENARILOR COGNITIVE

• Ghideaza comportamentul in situatii si contexte specifice

• Asigura un cadru de recunoastere si intelegere a experientelor personale sau ale altei persoane

• In mediul organizational, acorda semnificatie muncii si confera motivatie angajatilor

• Scriptul cultural explica diferentele in perceptia unor grupuri culturale diferite

• Relatiile dintre oameni sunt scriptate in grade diferite (ex – atasamentul familial, politic, religios, organizational etc)

exemple

ROLUL SCENARILOR COGNITIVE

Cum se construiesc scenariile?Ca si schemele cognitive, scenariul cognitiv se formeaza prin:• Modele de comportament parental• Invatare observationala (modelare)• Experiente personaleEle depind de:• Context/situatie (ex – scenariul ca ordine a secventelor

in realizarea unei sarcini de munca)• Variabile personale (ex – formarea unui stil decizional)Cum le putem identifica?“povestile actioneaza ca un tip de script cultural (Furnham, 2006)”

EXERCITIU

Miclea (1994, p. 362)Inainte de a se intalni cu doamna X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, doamna X il pofti sa se aseze.a. Cine este doamna X?b. In ce incapere a intrat Y?c. Cine sunt persoanele care asteptau?d. Cine e tanara?e. Despre ce scaun este vorba?

EXERCITIU

Inainte de a se intalni cu doctorul X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, doctorul X il pofti sa se aseze.a. Cine este doctorul X?b. In ce incapere a intrat Y?c. Cine sunt persoanele care asteptau?d. Cine e tanara?e. Despre ce scaun este vorba?

EXERCITIU

Y urma sa participe la un experiment psihologic vizand efectul elecrosocurilor asupra memoriei de lucru. Inainte de a se intalni cu domnul X, Y intra intr-o incapere frumos mobilata. Cateva persoane, asezate comod in fotolii, citeau diferite pliante. O tanara il invita intr-o alta incapere unde, dupa ce modifica pozitia scaunului, domnul X il pofti sa se aseze.a. Cine este domnul X?b. In ce incapere a intrat Y?c. Cine sunt persoanele care asteptau?d. Cine e tanara?e. Despre ce scaun este vorba?

SCENARIILE COGNITIVE

“…chiar daca in majoritatea timpului schemele si scenariile ne ajuta sa intelegem si sa anticipam realitatea, uneori acestea ne fac sa gresim; este important sa avem scheme si scenarii, dar totodata sa fim dispusi sa le schimbam atunci cand este nevoie”

BIBLIOGRAFIE

Miclea, M. (1994). Psihologie cognitiva. Ed ASCR: Cluj-Napoca (p. 355-368 – Schemele cognitive si scenariul cognitiv)