NEVOIA DE MEDIERE A CONFLICTELOR ȘI MEDIUL DE AFACERI

10
1 NEVOIA DE MEDIERE A CONFLICTELOR ȘI MEDIUL DE AFACERI DECEBAL MANOLE BOGDAN 1 Rezumat: Într-o perioadă în care timpul înseamnă bani pentru antreprenori, oportunitatea de a soluționa potențialele conflicte prin înțelegeri amiabile arbitrate de un Mediator trebuie accesată. Medierea conflictelor este o activitate puțin cunoscută mediului de afaceri din România, iar autoritățile, instanțele de judecată, avocații părților nu fac nimic pentru a fi implementată la scară mare în societate. Prin acest articol încercăm să relevăm importanța activității de Mediere în raport cu societatea antreprenorială, precum și avantajele, certe, pe care un antreprenor le are apelând MEDIATORUL. Cuvinte cheie: mediere, conflicte afaceri, litigii și antreprenoriat, mediul de afaceri si medierea, 1. Medierea conflictelor în societatea românească Cu siguranță ”roata” medierii nu s-a inventat în acest secol. Izvoarele istorice atestă faptul că MEDIEREA conflictelor a fost practicată din cele mai vechi timpuri. Practicile Comerțului fenician, Practicile din Grecia Antică și din Roma Antică au generat un ințeles adecvat termenului de „mediere”. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor și în final, mediator. Culturile diferite impuneau practici diferite în mediere. În Evul Mediu, în unele țări practica de mediere a fost interzisă, iar în altele putea fi realizată doar de către autoritățile centrale. În anumite culturi, mediatorul era considerat o persoană sacră, ce merita un respect deosebit. În perioada contemporană rolul MEDIATORULUI a fost preluat de aparatul justițiar ale statului modern (organe de cercetare, magistrați, avocați, etc.). Cultura de drept a poporului român s-a impus prin normele Dreptului roman, drept urmare populația crede în justiția dată de judecător asistat fiind de avocat. În materie de litigii comerciale ale antreprenorilor, renașterea economiei private în ultimii 20 de ani, din care o bună parte de timp fără norme legislative clare și fără un cod de onoare al antreprenorilor, a dezvoltat o alternativă nefericită de a rezolva problemele litigioase. Ultimii 23 de ani au marcat o creștere fără precedent a numărului de conflicte atât între persoane fizice cât și între persoane juridice. Fără a intra în problemele de fond remarcăm faptul că justiția din România se confruntă cu probleme de finanțare, probleme de resursă umană în magistratură (numărul de magistrați este insuficient raportat la litigii). Alternativele proceselor clasice sunt Medierea Conflictelor sau în situația companiilor, arbitrajul. Statele Unite ale Americii, state de Uniunea Europeană 2 utilizează la scara mare 1 Dr. Ec. Decebal Manole BOGDAN, lector univ. Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, [email protected]

Transcript of NEVOIA DE MEDIERE A CONFLICTELOR ȘI MEDIUL DE AFACERI

1

NEVOIA DE MEDIERE A CONFLICTELOR ȘI MEDIUL DE AFACERI

DECEBAL MANOLE BOGDAN1

Rezumat: Într-o perioadă în care timpul înseamnă bani pentru antreprenori, oportunitatea de a soluționa potențialele

conflicte prin înțelegeri amiabile arbitrate de un Mediator trebuie accesată. Medierea conflictelor este o activitate

puțin cunoscută mediului de afaceri din România, iar autoritățile, instanțele de judecată, avocații părților nu fac nimic

pentru a fi implementată la scară mare în societate. Prin acest articol încercăm să relevăm importanța activității de

Mediere în raport cu societatea antreprenorială, precum și avantajele, certe, pe care un antreprenor le are apelând

MEDIATORUL.

Cuvinte cheie: mediere, conflicte afaceri, litigii și antreprenoriat, mediul de afaceri si medierea,

1. Medierea conflictelor în societatea românească

Cu siguranță ”roata” medierii nu s-a inventat în acest secol. Izvoarele istorice atestă faptul

că MEDIEREA conflictelor a fost practicată din cele mai vechi timpuri. Practicile Comerțului

fenician, Practicile din Grecia Antică și din Roma Antică au generat un ințeles adecvat termenului

de „mediere”. Romanii au folosit mai multe denumiri pentru persoanele care se ocupau de acest

proces, precum: medium, interpolator, conciliator, interlocutor și în final, mediator. Culturile

diferite impuneau practici diferite în mediere. În Evul Mediu, în unele țări practica de mediere a fost

interzisă, iar în altele putea fi realizată doar de către autoritățile centrale. În anumite culturi,

mediatorul era considerat o persoană sacră, ce merita un respect deosebit.

În perioada contemporană rolul MEDIATORULUI a fost preluat de aparatul justițiar ale

statului modern (organe de cercetare, magistrați, avocați, etc.). Cultura de drept a poporului român

s-a impus prin normele Dreptului roman, drept urmare populația crede în justiția dată de judecător

asistat fiind de avocat. În materie de litigii comerciale ale antreprenorilor, renașterea economiei

private în ultimii 20 de ani, din care o bună parte de timp fără norme legislative clare și fără un cod

de onoare al antreprenorilor, a dezvoltat o alternativă nefericită de a rezolva problemele litigioase.

Ultimii 23 de ani au marcat o creștere fără precedent a numărului de conflicte atât între persoane

fizice cât și între persoane juridice. Fără a intra în problemele de fond remarcăm faptul că justiția

din România se confruntă cu probleme de finanțare, probleme de resursă umană în magistratură

(numărul de magistrați este insuficient raportat la litigii).

Alternativele proceselor clasice sunt Medierea Conflictelor sau în situația companiilor,

arbitrajul. Statele Unite ale Americii, state de Uniunea Europeană2 utilizează la scara mare

1 Dr. Ec. Decebal Manole BOGDAN, lector univ. Universitatea ”1 Decembrie 1918” Alba Iulia, [email protected]

2

alternativele justiției clasice care sunt justiția privată (arbitrajul) sau medierea. Cu toate că România

are o legislație performantă în domeniul medierii conflictelor, neputința administrativă de a

organiza eficient activitatea în teritoriu a generat o neîncredere a subiecților de drept în soluția

medierii. Fiind considerată o profesie liberală, activitatea de mediere încearcă să își găsească locul

in societatea românească. Sprijinil autorității guvernamentale, in mod direct al Ministerului de

Justiție este nesemnificativ. Singurul compromis acceptat este acela al impunerii prealabile

procesului prin instanță a sesiunii de INFORMARE ASUPRA MEDIERII. Acest fapt nu rezolvă cu

nimic problema.

Pe acest fond de dezvoltare a Medierii în România, cazurile de conflicte care ajung la

Mediator sunt conjuncturale cu excepția celor care au ca parte o companie straină ce cunoaște

avantejele medierii. Companiile din străinătate cunosc potențialul ”medierii” conflictelor ce

generează costuri reduse, timp de soluționare a conflictului mult mai mic decât termenele date în

justiție. Deasemenea discreție în ce privește caracterul informațiilor din datele cazului este un atu

important față de informațiile publice din arhivele instanțelor de judecată. Așa cum afirmă unii

cercetători3 medierea din România reprezintă o încercare remarcabilă de a consolida maturitatea

democratică a societății cedându-se o serie de atribute de autoritate publică unor persoane pentru

care Legea nu instituie o procedură riguroasă, îndelungată și rigidă de calificare profesională

personală. Prin legea nr. 192/2006 s-au pus bazele organizării și exercitării unei noi ocupații

profesionale privind medierea și mediatorii. Originile medierii au la bază un proces inter-uman

relațional prin excelență comunicativ și social. Trebuie să arătăm faptul că vocile ce contestă sau

amendează activitatea de mediere nu cunosc esența și principiile medierii. Sunt persoane care socot

că trebuie să ai studii de drept (avocațiale) ca sa fi mediator, iar alte opinii susțin dreptul

magistraților și a avocațiilor de a fi marcați ca mediatori fără alte proceduri de confirmare a

statutului de mediator. Societatea românească este împărțită în abordarea căii corecte privind

medierea.

Prin acest material, încercăm să relevăm secvențele principale ale medierii cu o neutralitate

dar și cu un profesionalism ce vine în înâmpinarea antreprenorului. În primul rând mediatorul

trebuie: să dețină capacități serioase de comunicare; să inspire incredere prin neutralitatea sa; să nu

transmită neincredere că favorizează sau nu una din părți. Medierea4 se bazează pe încrederea pe

care părţile o acordă mediatorului, ca persoană aptă să faciliteze negocierile dintre ele şi să le

sprijine pentru soluţionarea conflictului, prin obţinerea unei soluţii reciproc convenabile, eficiente şi

durabile. Așa cum este construit cadrul legislativ din România, mediator poate fi orice persoană

care indeplinește criterile minime din care amintim:

a) capacitate deplină de exerciţiu;

b) studii superioare;

c) vechime în muncă de cel puţin 3 ani sau a absolvit un program postuniversitar de nivel

master în domeniu, acreditat conform legii şi avizat de Consiliul de mediere;

d) apt, din punct de vedere medical, pentru exercitarea acestei activităţi;

2 Directiva nr. 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și comercială, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 136 din 24 mai 2008. 3 Alina Gheorghiu (coord.) – Medierea oxigen pentru afaceri, Editura Universul Juridic, București, 2011, pag. 31. 4 Art. 1 (2) din Legea nr. 192/2006 privind Medierea și organzarea profesiei de Mediator, publicat in Monitorul Oficial al României, nr. 192 din 16 mai 2006

3

e) se bucură de o bună reputaţie şi nu a fost condamnată definitiv pentru săvârşirea unei

infracţiuni intenţionate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei;

f) a absolvit cursurile pentru formarea mediatorilor, în condiţiile legii, cu excepţia

absolvenţilor de programe postuniversitare de nivel master în domeniu, acreditate conform legii şi

avizate de Consiliul de mediere;

g) a fost autorizată ca mediator, în condiţiile legii.

Așa cum rezultă din cadrul legislativ Mediatorul nu trebuie să cunoască normele de drept

ce reglementează conflictul întrucât în acestă fază avem un conflict bazat pe stări de emotivitate și

nu un ”litigiu”. Societatea modernă tranferă aproape în totalitate controlul răspunderilor de drept

(penal, contravențional, civil, familial, comercial, etc.) de sub autoritatea statului în

responsabilitatea subiecților de drept, a persoanelor implicatr în mod direct sau/și indirect. În acest

context multe persoane fac o confuzie în ce privește rolul și locul mediatorului, care nu este și nu

poate fi ”judecător sau avocat”. Există tendința în rândul mediatorilor să intre pe interpretarea

cazului (să își dea cu presupusul) considerând că norma de drept, norma socială sau norma

comercială în discuție odată aplicată crează o premisa a judecării cazului. Nimic mai fals!!! În

medierea conflictului, părțile sunt singurele care trebuie să ajungă la o înțelegere, iar

MEDIATORUL trebuie să ofere cadrul de manifestare neutru, atât prin logistică (spațiu, amenajare

spațiu) cât și prin comportament.

În concluzie, Medierea reprezintă o modalitate de soluţionare a conflictelor pe cale

amiabilă5, cu ajutorul unei terţe persoane specializate în calitate de mediator, în condiţii de

neutralitate, imparţialitate, confidenţialitate şi având liberul consimţământ al părţilor. Datorită

faptului că mediatorii utilizează tehnici specifice pentru a îmbunătăți dialogul dintre părțile

implicate ajutând la atingerea unei convenții (cu efecte concrete) în problema pusă în discuție,

medierea poate fi accesată cu ușurință și cu rezultate convigatoare in dezvoltarea durabilă a

economiei societăților comerciale.

2. Mediul de afaceri și conflictele comerciale

Antreprenoriatul constituit pentru a genera profit societăților comerciale din activități licite,

generează și multe conflicte pe care le putem clasifica:

- Conflicte comerciale (între companii; clienți vs. companii; companii vs. Furnizori; etc.)

- Conflicte de muncă (angajator vs. angajat; autoritate de stat ITM vs. angajator);

- Conflicte civile și de mediu;

- Conflicte fiscale și de contencios administrativ.

Conform unui studiu finanțat de Uniunea Europeană timpul de soluționare a litigiilor prin

instanță este cuprins între 331 și 446 zile, timp care presupune costuri și uneori dobânzi

penalizatoare6. Costurile administrative cu un caz judecat prin instanță se ridică la suma de 12.471

EUR.

5 Art.1 din Legea nr. 370/2009, pentru pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. 6 Alina Gheorghiu (coord.) – Medierea oxigen pentru afaceri, Editura Universul Juridic, București, 2011, pag. 33.

4

Medierea poate rezolva contructiv aceste litigii încă de la faza conclictuală printr-o încredere

în proces. Conflictele de afaceri au rezolvare prin Instanțele de judecată, Arbitraj (justiția privată) și

Mediere.

De ce să preferăm Medierea?

Nerespectarea prevederilor din contractele comerciale, relocarea afacerilor, fluctuațiile de

preț, măsurile fiscale și nu în ultimul rând lipsa lichidităților și a economiei de timp sunt factori

determinanți pentru recurgerea la metodele alternative de soluționare a conflictelor.

3. Studiu de caz privind Medierea unui Conflict comercial

Descrierea conflictului potrivit ”Cererii de mediere” transmisă Mediatorului:

”Suntem parte a unui contract ce are drept Obiectul: acordarea finantarii nerambursabile de catre Autoritatea de management pentru implementarea proiectului « Achizitionare utilaje pentru modernizare exploatare de piatra ». Finantarea obtinuta in cotă de 70 % din valoarea totala eligibila, iar 30% contributia noastră a MURESUL SA 30 %. Proiectul a fost implementat in luna august 2011. Plata utilajelor si echipamentelor a fost finanțată de care BANKA Alba-Iulia printr-un Credit de investitii pentru proiecte finantate din fonduri europene in valoare de 1.458 lei, cu o perioada de gratie la principal de 6 luni.

Cererea de rambursare a fost depusa la OIIMM in 18.01.2012, iar rambursarea grantului a fost facuta in doua transe : partea de buget de stat in suma 139 lei in 2.12.2012 si 857 lei in 06.02.2013 ; plata s-a facut din contul RO55TREZ70000011100XXXXX

In contractul de finantare termenul de rambursare al grantului era 80 zile de la data depunerii Cererii de rambursare, in urma HG se reduce la 45 zile, iar MURESUL SA si-a incat banii dupa 395 zile,in ciuda Adreselor trimise catre OIIMM, AM POS CEE, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor europene

Comisia de control a venit in 22 iunie 2012 , iar Raportul de control a fost transmis catre AM POS CEE in 01.01.2013

Noi, SC MURESUL SA SRL, a fost nevoita sa plateasca catre BANKA dobanzi in valoare de 295 lei si dobânzi penalizatoare în suma de 22 lei datorita neincasarii grantului in termenii contractuali.

În acest sens, ne exprimăm disponibilitatea de a încheia un contract de premediere pentru desfăşurarea procedurilor legale de invitare, contractare şi derulare a medierii.”

Observăm că este vorba de un litigiu care este omniprezent in societatea antreprenorială din

România. Autoritatea de stat întârzie plățile către beneficiari proiectelor în timp ce entitățile bancare

calculează dobânzi penalizatoare ce grevează dezvoltarea activității antreprenoriale

Care sunt procedurile medierii?

1. Mediatorul a prelucrat și înregistrat cererea înformând partea, reprezentantul legal al SC

MURESUL SA despre mediere și avantajele acesteia, întocmind un ”Contract de pre-

mediere” cu partea solicitantă a medierii (Anexa nr. 1).

2. În baza pre-contractului de mediere, Mediatorul a transmis părții celeilalte o Invitație la

Mediere (anexa nr. 2) la care a anexat un document pretiparit ”declarație de acceptare a

medierii”. Invitația cuprinde rezumatul stării conflictuale, data, ora si locul propus

pentru mediere (de regulă medierea se realizează la sediul activ al Mediatorului).

Declarația de acceptare a medierii are trei soluții ipotetice pretiparite, astfel:

5

accept invitaţia la mediere adresată de către Biroului de Mediator BOGDAN Manole Decebal prin BOGDAN Manole Decebal mediator autorizat la solicitarea, SC MURESUL SA, reprezentata legal prin Administrator B D, la locul, data şi ora comunicate în invitaţie

accept invitaţia la mediere adresată de către Biroului de Mediator BOGDAN Manole Decebal prin BOGDAN Manole Decebal mediator autorizat la solicitarea, SC MURESUL SA, reprezentata legal prin Administrator B D, pentru .…………………………(locul), ……..…………… (data), …………………. (ora)

nu accept invitaţia la mediere

Partea chemată la Mediere nu trebuie decât să bifeze varianta convenabilă (accepta termeni

propuși; acceptă dar cu alte date de întâlnire; sau nu acceptă medierea) și să restituie documentul

semnat. Dacă se acceptă medierea se încheie Contractul de Mediere. De menționat că documentele

se transmit părților prin serviciul poștal cu procedura ”confirmării de primire a documentelor”.

Cum se desfăsoară medierea? Medierea se derulează prin sedințe de mediere secvențiale în care

părțile pot fi asistate de avocat sau pot sa fie singure.

Prima sesiune este comună cu toate părțile implicate unde are loc procedura privind

”deschiderea medierii” și ”declarația introductivă” a mediatorului. După salut și primire

mediatorul definește medierea, prezintă avantaje și principii precum și regulile de baza (regulile de

dialog, disciplina, comportamentul părților). Deasemenea se stabilește cadrul de timp și se răspunde

la întrebările părților. În partea doua a sesiunii comune se stabilește momentul și ordinea in care

părțile încep să discute (ordinea este decisă de părți). În acest context apar primele declarații ale

părților care își relatează propriile versiuni ale conflictelor, iar mediatorul adresează întrebări de

clarificare. În finalul sesiunii mediatorul va face un rezumat comun.

A doua sesiune este separată și mediatorul decide cu care din părțile aflate in conflict

începe clarificarea intereselor și nevoilor ajutând la identificarea termenilor care diminuează

conflictul și sporesc comunciarea. După sesiunea separată cu una din părți se continua tot prin

sesiune separată cu cealaltă parte în condiții similare, timp in care Mediatorul va prezenta părții

propunerea făcută de prima parte în termeni clari, optimiști și contructivi. Pot exista și sesiuni

separate ulterioare pentru clarificări și compromisuri între părți dar din ce în ce mai scurte ca timp.

Sesiunea comună finală are loc pentru a închide procedura de mediere, părțile pot să ajungă

la: înțelegere; înțelegere parțială; una din părți denunță contractul de Mediere; Nu se ajunge la nicio

înțelegere.

In oricare din situațiile prezentate mai sus procedura prevede a se încheia un proces verbal

de închiderea medierii (Anexa nr. 3).

Cazul prezentat mai sus a urmat toate procedurile tehnice descrise mai sus, iar părțile nu au

ajuns la un conpromis de soluționare a conflictului. Partea solicitantă urmând să deschidă acțiune în

Instanța de judecată. Trebuie să menționăm și o latură subiectivă în soluționarea cazului. Una din

părți este o autoritate de stat, iar tratamentul litigios abordat de autoritățile statului este de

superioritate, ignorare și dezinteres în soluționare conflictelor. Administratorii entităților statului, ca

persoane cu funcții de răspundere, se simt protejați de lege prin existența unei Hotărâri definitive

6

judecătorești, chiar dacă efectele financiare sunt mai mari, decât prin soluția unui proces verbal de

Mediere.

4. Concluzii

În ciuda avantajelor teoretice medierea nu a conoscut popularitate și dezvoltare uniformă

in statele dezvoltate. În Statele Unite ale Americii perioada de criză economică a condus la o

abordare pragmatică a numarului de cazuri de conflicte mediate de la 4.231 medieri in anul 1938 la

23.121 medieri în 1945. În timp, studiile privind rolul medierii7 in unele state demonstrează o

clasificare interesantă. Țările cu identitate latină nu accesează in mod entuziast procedura medierii,

în timp ce la polul opus, țările anglo-saxone acceptă cu pragmatism medierea ca soluție rapidă și

eficietă de soluționare a conflictelor.

România, stat cu valențe de latinitate nu are la ora acesta o aplecare spre eficiență și

pragmatism în soluția conflictelor. Magistrați și avocați care își văd periclitată piața muncii sunt

vectori de formare a opiniei publice pentru ne-acceptare a medierii justificând poziția prin tradiția

poporului in soluționarea litigiilor. Noua generație de făuritori a dreptății și păcii sociale au

deschidere extrem de mare la mediere și sunt adevarați ambasadori ai noului curent de soluții in

materie de conflicte.

În zona antreprenorială considerăm că medierea este o funcție a managerului și are un

viitor cert. Medierea internă și externă poate fi utilizată pe scară largă în dezvoltarea durabilă a unei

compani sau a unei activități economice independente. Plaja pe care poate accede medierea este de

la rezolvarea unor conflicte comerciale minore, până la soluții pentru insolvență, faliment sau litigii

fiscale.

Medierea fiscală poate fii un alt segment de piață unde Medierea va elimina asperitățile

conflictuale, dacă legislația se armonizează. Prin medierea fiscală, părțile (agenții economici vs.

ANAF) în prezența unui Mediator ar putea realiza un ACORD de reeșalonare a datoriilor pentru a

se evita executarea silită. Statul trebuie să dezvolte căi alternative de comunicare cu mediul de

afaceri ca un bun partener. Aceste alternative de comunicare nu trebuie să ignore MEDIEREA.

Mediul de afaceri (companii, antreprenori, factori decidenți) trebuie să apeleze la

intrumentul de Mediere ca soluție avantajoasă a potențialelor conflicte. Avantaje: timp scurt, costuri

reduse, neutralitate, imparțialitate, confidențialitate, nediscriminare.

5. Bibliografie

1. Alina Gheorghiu (coord.) – Medierea oxigen pentru afaceri, Editura Universul Juridic,

București, 2011

2. Directiva nr. 2008/52/CE privind anumite aspecte ale medierii în materie civilă și

comercială, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, nr. L 136 din 24 mai 2008.

3. Legea nr. 192/2006 privind Medierea și organzarea profesiei de Mediator, publicat in

Monitorul Oficial al României, nr. 192 din 16 mai 2006.

4. Legea nr. 370/2009, pentru pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind

medierea şi organizarea profesiei de mediator.

5. Consiliul de Mediere – Cod de etică și deontologie a Mediatorilor, 2007.

7 Alina Gheorghiu (coord.) – Medierea oxigen pentru afaceri, Editura Universul Juridic, București, 2011, pag 194-198.

7

Anexa nr. 1

CONTRACT DE PREMEDIERE

Nr. 2 din 11 aprilie 2013 1. Încheiat între A. MEDIATOR

Bogdan Manole Decebal– Birou de mediator, cu sediul în Cluj Napoca, înregistrat în Registrul naţional al formelor de exercitare la poziţia nr.1, având codul de înregistrare fiscală (CIF) nr. 29xxx, cont bancar nr. RO XXX, deschis la Banca BANKA, prin domnul BOGDAN Manole Decebal, în calitate de Mediator autorizat, pe de o parte şi

B. SOLICITANT MEDIERE B1. Subscrisa SC MURESUL SA, cu sediul in CUGIR, jud ALBA, identificată prin J01/3/1991, CUI RO 11111, reprezentata legal prin Administrator B D, care au convenit la încheierea prezentului contract, cu respectarea prevederilor prevăzute de Legea Nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator. Preambul Avand in vedere faptul ca mediatorul este o persoana neutra si imparţiala.

Avand in vedere faptul ca SC MURESUL SA a înaintat o cerere pentru iniţierea procedurii de mediere şi că a fost informat cu privire la procedura prealabilă de mediere

Art.1 Obiectul contractului: Efectuarea demersurilor prevăzute de Art.43 şi Art.44 din Legea Nr.192/2006 în vederea transmiterii unei

invitaţii scrise având drept scop acceptarea medierii şi iniţierea procedurii de mediere către Ministerul Economiei,Comertului si Mediului de afaceri prin Directia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pt IMM in calitate de Organism Intermediar pentru Intreprinderi mici si mijlocii, cu sediul in Bucuresti.

Art.2 Onorariul 2.1. Onorariul convenit este în sumă de 100 EUR și reprezintă contravaloarea prestaţiilor şi cheltuielilor pe

care mediatorul le avanseză pentru efectuarea procedurii prealabile medierii. 2.2. Dacă pe parcursul procedurii de premediere apar cheltuieli neprevăzute, efectuate în interesul

solicitantului, cu acordul acestuia, se va încheia o anexă la prezentul contract. Art.3 Drepturile si obligaţiile mediatorului: 3.1 Mediatorul are obligatia: a) să informeze solicitantul cu privire la procedura medierii, în special cu privire la procedura prealabilă pentru ca aceasta să înteleaga scopul, limitele şi efectele demersurilor sale; b) să se asigure că se respectă libertătile, demnitatea şi viaţa privată a părtilor; c) să refuze preluarea cazului dacă află de împrejurari ce îl impiedică să fie neutru şi imparţial, precum şi în cazul în care constată că drepturile ce urmează a fi puse în discuţie nu pot face obiectul medierii; d) să păstreze confidenţialitatea informaţiilor de care ia cunostinţă cu ocazia procedurii prealabile. 3.2 Mediatorul are dreptul: a) să facă toate demersurile legale pentru invitarea părţilor la mediere, cu respectarea legii medierii; b) să încaseze onorariul convenit. Art.4 Drepturile şi obligatiile solicitantului: 4.1 Obligaţiile solicitantului: a) să achite cheltuielile stabilite prin prezentul contract; b) să păstreze confidenţialitatea tuturor actelor întocmite în cadrul procedurii prealabile de mediere; c) să comunice cu exactitate datele părţii pe care doreşte să o invite la mediere cât şi natura disputei; c) să aibă o atitudine sinceră şi cooperantă pe tot parcursul derulării prezentului contract. 4.2 Drepturile solicitantului:

8

a) să fie informat asupra procedurii de mediere, în special cu privire la procedura prealabilă pentru ca aceasta să înteleagă scopul, limitele şi efectele medierii; b) să fie asistat sau reprezentat de un avocat sau de o altă persoană.

Art.5 Clauze 5.1. Partea semnatara prezentului contract doreste declanşarea medierii şi este decisă să coopereze în acest

scop. 5.2. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de către părţile în conflict cu titlu de

onorariu. 5.3. Partea se angajează să respecte regulile aplicabile procedurii prealabile medierii.

Art.6 Alte clauze Nu sunt

Art.7 Locul şi data încheierii contractului de premediere, Cluj Napoca, 02 aprilie 2013

Art.8 Prezentul contract s-a încheiat în două exemplare, cate unul pentru fiecare parte semnatară.

Cabinet Mediator Solicitant Dr. DECEBAL BOGDAN MANOLE SC MURESUL SA Administrator B D

9

Anexa nr. 2 INVITAŢIE la MEDIERE CONFLICT

Cluj – Napoca, la 21 iunie 2013

Către,

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri

Directia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pt IMM in calitate de Organism Intermediar pentru Intreprinderi mici si mijlocii, cu sediul in Bucuresti.

Domnului/Doamnei, Director General,

Ca urmare a cererii formulate, în temeiul în baza art.43 alin.(1) din Legea nr.192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, de către SC MURESUL SA, cu sediul în ____, identificată prin J01___, CUI RO 10____, reprezentată legal prin Administrator B A și înregistrată la noi sub nr. 2/1 din 11 aprilie 2013, vă invitam în ziua de 04 iulie 2013, ora 13,30, la Sediul Biroului de Mediator BOGDAN Manole Decebal, în vederea acceptării medierii având ca obiect conflictul generat in opinia părții SC MURESUL SA, de faptul că:

”Rambursările sumelor pentru un GRANT s-au făcut cu întârziere.” Partea apelantă la Mediere apreciază că ”Potrivit Contractului de finantare termenul de rambursare al grantului era 80 zile de la data depunerii Cererii de rambursare, in urma HG se reduce la 45 zile, iar SC MURESUL SA si-a incasat banii dupa 395 zile, in ciuda Adreselor trimise catre OIIMM, AM POS CEE, Ministerul Economiei, Ministerul Afacerilor europene. Potrivit Solicitantului Medierii, în acest timp SC MURESUL SA a fost nevoita sa plateasca catre BANKA dobanzi in valoare de 295 lei si dobanzi penalizatoare in suma de 22,4 lei datorita neincasarii grantului in termenii contractuali.”

În acest sens, vă transmitem alăturat formularul prin care vă puteţi exprima în baza art.44 alin.(2) din legea mai sus menţionată, opţiunea dumneavoastră cu privire la acceptarea sau neacceptarea procedurii de mediere.

Vă rugăm respectuos să ne remiteţi formularul completat în termen de 7 zile de la primirea prezentei invitaţii într-una din următoarele modalităţi:

1. Scrisoare recomandată cu confirmare de primire la adresa BIROU DE MEDIATOR BOGDAN Manole Decebal, Cluj Napoca, Strada ___________A, cod postal 400195

2. Fax la numărul 0264__________ 3. E-mail la adresa [email protected] .

Pentru orice informaţii suplimentare vă stăm la dispoziţie şi putem fi contactaţi la numărul de telefon 0720-543.339 .

Cu stimă,

Dr. Decebal Manole BOGDAN

MEDIATOR

10

Anexa nr. 3

PROCES VERBAL DE ÎNCHIDERE A MEDIERII Încheiat la data de 04 iulie 2013

în baza Contractului de Mediere Nr. 02 din 11 aprilie 2013 În urma procedurii de mediere care a făcut obiectul contractului cu numărul de mai sus al BIROULUI

DE MEDIATOR – BOGDAN MANOLE DECEBAL în care dl. BOGDAN Manole Decebal, a avut calitatea de mediator, şi

SC MURESUL SA, cu sediul in CUGIR, jud ALBA, identificată prin J01/111/1991, CUI RO 11111,

reprezentată legal prin Administrator B D, în calitate de parte apelantă la procedura de mediere şi

Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de afaceri prin Directia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pt IMM in calitate de Organism Intermediar pentru Intreprinderi mici si mijlocii, cu sediul in Bucuresti.

au avut calitatea de părţi, s-a ajuns la următorul rezultat :

Mediatorul a constat că partea chemată la Mediere nu a răspuns înițiativei și invitației adresată.

Semnături : Mediator Părţi,

Dr. Decebal Manole BOGDAN SC MURESUL SA Prin BUGNAR DANIEL

Directia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare din cadrul Ministerul Economiei Comerțului și Mediului de Afaceri