5 . M I G R A T IA S I S C H IM B A R E A S T R U C T U R II S O C IA L E i n M E D IU L R U R A L

Q Dumitru Sandu

5.1. Migratie si mobilitate sociala

Modificarile produse in siructura sociala rurala din (,ara noastra, sub aspectul gruparilor/statusurilor sociale componente §i al rela^iilor dintre acestea, au o determinare multipla, in care procesele econo­mice, demografice, sociale $i culturale intervin in interactiune, cu efecte cumulative.

Sehimbarile produse in compozi^ia sooiala a comunita^ii rural© slnt rezultatul nemijlooit al fenomenelor de m obilitate sociala (indi- ' viduala gi de grup), fertilitate, mortalitate $i nup^ialitate. Prin inten- sitatea, prin. selectivitatea (sau caracterul diferen^ial), struotura si evolutia lor in timp, aceste fenomene ao(aoneaz;l in sensul redistri- buirii popula(;iei pe grupari sau grupiiri semnificative din punct de vedere social. Schimibarile structurii sociale sub aspectul rela^iilor care se instituie intro gruparile/statusurile sociale component© au o determinare mai com plexa; in afara factorilor care duo la redistri- buirea sociala a popula^iei, intervin $i al^i faotori, lega(,i de restruc- turarea rela^iilor de produo^ie, de participarea diferitelor grupari la procesele de produc$ie, de create comunicare oulturala etc. TVIobilitatea pozi^iilor sociale este legata in special de aceasta restruc- turare a relatiilor.

Migratia influenteaza asupra compozi(aei sociale, in masura in care are caracter de mobilitate sooiala, respectiv in masura in care implica si o deplasare in „spat;iul social” .

Raportul dintre conceptele de migratie id mobilitate sociala este specificat in func^ie de sensul care se atribuie ,,spa(iului social” (Sorokin, 1927). In majoritatea studiilor consacrate structurii si mobilita^ii sociale, ,,spatiul” are sens de structure sociala1. Defini- torii pentru spa(,iul social astfel in^eles sint criteriile de dfferentiere a claselor §i statusurilor sociale. Corespunzator acestei accep(ai, migratia este un concept a carui sfera o intersecteaza pe cea a mobili- tatii sociale. O serie de evenimente de migratie sint nu numai depla-

1 T. Rotariu, Scoala yi mobilitatea sociala in /drile capitaliste dezDoltcde, E d it. ?tiintific& yi enciclopedica, Bucureyti, 1980, p. 37.

sari in teritoriu, de la o comunitate la alta, ci si deplasari in spatiul social, respectiv treceri de la o pozitie sociala la alta, sint deci si eve- nimente de mobilitate sociala. Exista insa ,si cazuri de m igrate neinsotita de astfel de schimbari. Daca migrantul isi mentine aceeasi pozitie sociala si acelasi sistem de roluri, la locul de destina(.ie, ca si la locul de origine, se cheama ca nu a realizat un act de mobilitate sociala, cliiar daca schimba persoanele cu care interactioneaza. In masura in care spatiul social este in^eles insa intr-un sens mai larg, ca ansamblu de fenomene, pozifii, compor- tamente, interactiuni sociale etc., atunci migratia ajunge sa fie considerata ca o specie a mobilitatii sociale. In consecintn, sfera ,,spatiului social” se extinde foarte mult, ajungind sa acopere o. reali- tate foarte eterogena, iar utilizarea sa duce la o serie de formulari vagi, la confuzii etc. Hu numai traditia stiintifica dominanta in sociologie si in demografie (S. Lipset, It. Bendix, 1959, Donald Bogue 1959, H. H. Stahl, 1974, pentru a da numai citeva exemple) pledeaza pentru considerarea conceptelor de migratie si mobilitate sociala ca fiind in raporturi de intersectare, ci si o serie de considerente de ordin ontologic. Cauzele si consecintele celor doua. fenomene sint nu numai de aceeasi natura, ci si specifice, diferentiate. Desi poate ar fi „m ai simplu” sa includem migratia ca specie in mobilitatea sociala, este clar ca intelegerea celoi' doua fenomene ca fiind distincte si interde- pendente are o mai mare valoare de adevar si o mai mare eficien^a. metodologica 2.

5.2. Dimensiuni ale analizei

Odata facute aceste delimitari conceptuale, reveuim la relatia dintre migratie si schimbarea structurii sociale din rural. Schema de analiza a acestei relatii include ca principale dim ensiuni: 1. obiectivele de ennoastere urmarite : descrierea sau explicarea relatiei (in acest ultim caz fiind necesara raportarea la factori cu influenta comuna asupra migratiei si structurii sociale); 2. migratia in calitate de cauzd sau de mecanism de producere a schimbarilor in structura sociala : 2.1.

2 Ce]e citeva cazuri de tratare a m igrapei ca specie a m obilitatii sociale in lite— ratura noastra de specialitate (D. Sandu, Premise pentru o teorie a flu x u r ilo r de m i- grafie, „Viitorul social” , 4/1979, D ictionar de psihologie sociala, Edit, stiintifica $i enei- clopedica, Bucuresti, 1981, p. 145) sint bazate pe adoptarea unei acceptii largi pentru , ,spatiul social” . Prin reexaminarea problemei, am revenit la solupa clasica a conside- rarii migratiei p m obilitatii sociale ca fenomene distincte, partial suprapuse (F lu xu rile de m igratie in Rom ania, Edit. Academ iei, Bucuresti, 1984).

107

contributia specified) a unor aspecte ale migratiei — intensitate, select! v it ate, structura etc. — la schimbarea structurii sociale; 2.2.,. elemente ale structurii sociale si demografice influentate de m igra\ie; 2.3. efecte specifice ale migratiei asupra compozi(iei sociale versus efecte asupra relatiilor defiaitorii pentru structura sociala; 3. efede ale structurii sociale rurale asupra m igratiei; 4. relatii ( efecte) de interactmne intre migratie si structura sociala (schimbarea struc­turii sociale) ; 5. raportul dintre migratie s i alte fenomene sau procese sociodemografice in determinarea structurii sociale rurale; 6. u n i­ta li de analiza a relatiei: persoane, grupuri sociale, comunitati locale, medii rezidentiale, societati g lobale; 7. perspective de analiza legate de spatiu l s i tim pul de raportare : perspective sincronica, folosind uni- tati teritoriale diferite, perspective diacronica, folosind aceleasi unitati de analiza.

Aplicarea si dezvoltarea unei scheme de analiza de o astfel de com plexitate necesita, desigur, un spatiu mult mai larg decit cel ofe- rit de prezentul volum si inform a(ii empirice mult mai bogate decit cele de care dispunem. D in aceste motive limitam prezentarea pe care o vom face in continuare la analiza unor aspecte ale influentei migTa- tiei asupra compozitiei sociale a mediului rural, asupra evolutiei si structurii gospodariilor (familiale, in principal), fiind vorba, in buna masura, de un studiu cu caracter de explorare, in care un spatiu larg revine aspectelor strict descriptive.

5.3. Rela{;ii de productie si venituri

Un factor important pentru evolutia migratiei fji a structurii sociale rurale a fost restructurarea relatiilor de productie din agricultura, care a dus la cresterea productivita^ii muncii in acest domeniu §i, implicit, la reducerea necesarului de for(a de munca. Astfel, aparitia unui anume excedent de brate de munca in agricultura a constituit o premisa esentiala a stimularii migratiei rural-urbane (MRU). Deiji in crestere, productivitatea muncii din agricultura a ramas la un nivel inferior celei din industrie; corespunzator, nivelul mediu al veniturilor din agricultura s-a menfinut sub nivelul mediji al veniturilor din industrie. Este semnificativ in acest sens raportul dintre retrihut. ia medie neta lunara a muncitorilor din industrie si veniturile lunare nominate ale taranimii.3

3 Ion Iordachcl, D inam ica s tru c tu rih r sociale in clapa acluala de dezvoltarc a Rom&niei socialisle, in ..V iiiorul socia l” , nr. 1/1078 si A nn a ru l statistic al if. S. Rom ania , D.C.S., Bocurasti, 1983.

108

Pina spre mijlocul deceniului al saptelea, decalajul respeetiv tinde sa creasca, in favoarea muncitorilor din industrie. Un astfel de Taport a contribuit, evident, la stimularea fluxurilor de MEU. In cea de-a dona parte a deceniului al §aptelea, decalajul incepe sa se Teduca., favorizind in acest fel si un inceput de reducere a intensitatii fluxului respeetiv. Politica de investitii tji de preturi4 fji inzestrarea tehnica a muncii determina, in ultima instanta, evolutia raporturilor de productivitate si venituri dintre industrie si agricultura. Coopera- tivizarea ca atare a fost, desigur, un factor de reducere a decalajelor dintre respectivele domenii.

5.4. Contributia migratiei rural-urbane la sehimbarea strueturii soeiale

JMigra ia rural-urbana insotita de mobilitatea sociala (intra- sau intergeneratii) are o contribute diferentiata la sehimbarea strueturii soeiale, in funcjie de etapa de urbanizare parcursa. Este probabil ca, pentru cazul societatii romanesti, atunci cind a existat un grad de urbanizare redus (sub 30% populatie urbana), migratia defini- tiva rural-urban era componenta esenjiiala a schimbarii strueturii soeiale; pe masura ce creste gradul de urbanizare la nivel national <in intervalul de aproximativ 40—60% populate urbana), contri­butia m igratei definitive din rural in urban la sehimbarea strueturii soeiale se reduce, accentuindu-se ponderea, schimbarilor produse in interiorul comunitatilor rurale; ulterior, la un grad de urbanizare ridicat (de peste 70%) este de a§teptat ca migratia si mobilitatea sociala produse in spatn l urban sa aiba rolul esential in explicarea schimbarilor de structura sociala.

Tendinta de reducere a rolului migratiei (definitive) rural — urban in redistribuirea populatiei intre grupari soeiale este legata de existenta unei relatii negative intre acest tip de flux, pe de o parte, si navetismul rural — urban si mobilitatea sociala realizata in spatu l rural, pe de alta. parte5.

Odata cu dezvoltarea re(elei de transport in comun, cu eres- terea numarului de orase si cu reducerea diferentelor de calitate a vietii dintre sat si oras, navetismul rural — urban cistiga o pondere tot mai importanta. in migratia interna. Date fiind aceasta tendinta

A O reechilibrare a raporturilor dintre prcpirile agricole si cele industriRe esto inarcata prin Hotarirea C.C. al P.C.R. din februarie 1982 (Colectia de legi ?i decrete, 1982, .1,. C.S.).

5 D. Sandu, op. cil., 1984, p. 97, 131.

■1P0

§i relatia negativa aintre navetism §i migratia definitiva, este normal a. reducerea rolului migratiei definitive de la sat la eras in redistribuirea popula^ie.i intre diferite grupari soeiale.

Desi datele disponibile sint fragmentare §i permit analiza pe etape intercenzitare si nu pe etape ale procesului de urbanizare, prin prelucrarea lor se ajunge la constatari consistente cu ipoteza emisa, referitoare la rolul M EU in sehimbarea strueturii soeiale in diferite etape ale urbanizarii (vezi tabelul nr. 1).

Tabelul n r . l

Compouente ale redistribuirii populatiei active intre principalcle categorii soeiale in perioadele intercenzitare 1956—1966 si 1966—1977

Variapa ponderii % din total variape datorata

Categoria sociala categoriei In tota l populape activa

(% moment j ) — (% moment i) = total

variape

schimbarilor d in : migrapcisi perioada

intercenzitarfi rural urban defini­tive

rural-urban

Muncitori 1 9 5 6 -1 9 6 6 12 ,6 = 1 0 0 % 49,2 2 6 ,2 2 4 ,61 9 6 6 -1 9 7 7 17 ,9 = 100% 6 1 ,7 14 ,7 2 3 ,7

fSrani 1 9 5 6 -1 9 6 6 - 1 4 , 0 = 100% 5 0 ,0 1 2 ,9 37 ,1

Intelectuali-1 9 6 6 -1 9 7 7 - 2 1 ,1 = 100% 57,7 8 ,3 3 3 ,5

funcponari 1 9 5 6 -1 9 6 6 1 ,5 = 100% 2 0 ,0 - 4 6 , 7 126,71 9 6 6 -1 9 7 7 2 ,1 = 100% 2 8 ,6 - 5 2 , 4 123 ,8

Sursa de date: AnuaruV, demografic U .S. II.. D .C .S ., 1974 si Reccnsamintul populatiei si al locuinfelor din 5 ianuarie 1977, vol. II, D .C.S., 1980. Calcule proprii lolosind tehnica propusa de E . Kitagawa, apud Patterns o f Urban and Rural Population Growth, United Nations, New York, 1980, ST /E SA /SE R . A/68, p. 7 0 - 7 1 .

Contributia migratiei definitive din rural in urban la cresjterea sau reducerea ponderii unor categorii soeiale in totalul p o p u la t^ active tinde sa fie tot mai mica (vezicoloana 4, tabelul nr. 1). Spre exemplu, intre 1956—1966, ponderea muneitorilor in pop«latia activa create cu 12,6 procente (de la 20% la 32,6%), iar in perioada 1966—1977, cu 17,9 procente (de la 32,6% la 50,5%). Prin mobili­tatea sociala insotita de M EU se realizeaza 25 % din totalul cre§terii ponderii muneitorilor in prima perioada intercenzitara §i 24% din sre§terea din cea de-a doua perioada intercenzitara. Similar, pentru lelelalte categorii soeiale este vizibila reducerea aportului migratiei lefinitive din rural in urban la sehimbarea ponderii lor in populatia

10

activa totala. Contributia mobilitafii sociale din urban la schimbarea structurii sociale este, de asemenea, in descrestere (vezi coloana 3 a tabelului nr. 1).

Conform ipotezei formulate, aceasta reducere a rolului MRU este concomitenta cu cre^terea ponderii populatiei urbane, de la 411,3% la recensamintul din 1956 la 47,5% la data recensamintului din 1977.

Mobilitatea sociala produsli in ,‘pa^iul rural, inclusiv cea reali- zata prin navetismul rural—urban, constituie principalul meca- nism in baza c&ruia se realizeaza cresterea ponderii muncitorilor si respectiv reducerea ponderii tSranimii in populatia aetiva a tarii. N u mediul urban este deci cel mai dinamic sub aspectul schimbdrii structurii sociale, cl mediul rural. Aici se produc ade vara tele mutatii in acest domeniu al structurii sociale. Desigur, factorii care provoaca schimbarea sint in buna masura exogeni ruralului ca atare : navetismul rural—urban este o forma de ,,m igrate de atractie”, determinate in principal la destina^ia §i nu la originea fluxului.

. Cresterea ponderii categoriei intelectuali — functionari in popu- Ja^ia totala este rezultata, in primul rind, din migratia rural — urban, respectiv din mobilitatea sociala (intra- sau intergeneratii) realizata concomitent cu schimbarea mediului rezidential. Avind in vedere acest aspect, se poate presupune ca a supra emigran^ilor din rural exercita o maxima atractie pozitiile sociale din categoria intelectuali — functionari. Desigur, volumul intrarilor de provenienta rurala in aceasta categorie sociala este mai mie decit volumul intrarilor de aceea§i provenienta in categoria muncitorilor. (In 1977, ace^tia din urma reprezentau 50,4% din populatia activa, iar intelectualii — funetionarii numai 14%). Rata de imigrare a ruralilor in urban 6, in categoria intelectuali —functionari, este probabil insa ca a fost mult m ai mare decit rata corespunzatoare pentru intrarile ruralilor in categoria muncitorilor din urban, in perioada 1958—1977. Numai a§a se poate explica de ce mobilitatea sociala produsa in spatiul rural are rolul dominant in schimbarea ponderii categoriilor de muncitari si de t^rani, dar nu §i in cresterea ponderii categoriei intelectuali — functionari. Pentru aceasta din urma, asja cum am mentionat, prin­cipalul mecanism de cre§tere este MRU. Prin MRU se realizeaza simultan o redistribuire a populatiei active intre categorii sociale si intre sectoare economice de activitate.

“ E stim ate ca proporfie a ruralilor care au migrat in urban, cistigind In acest mediu statusul de intelectual/funclionar, fa^a de totalul intelectualilor si runcfionarilor ex isten p in urban in perioada de referinfa corespunzatoare migrarii in urban.

I l l

Analizind comparativ rolul acestui tip de migratie in redistri- buirea populatiei, din eele doua puncte de vedere (categorie sociala si sector), rezulta ca ei ii revine un rol mai important (vezi tabelul nr. 2) :

Tatelu l nr. 2

Contribupa m igrapei rural-urban la schimbarea pondcrii populatiei active pe sectoare cconomice si categorii sociale, In perioada 1956 — 1977

Sector economic

(Pondere1 9 7 7 )-

(Pondere1956)

Contribupa MRU l i

schimbare (in %)

Categoriasociala

(Pondcrc 1977) —(pon­

dere 1956)

Contribupa MRU la

schimbare (in %)

1 2 3 4 5 6

Primar - 3 3 , 0 36 f&rani - 3 5 , 1 34Secundar 2 2 ,2 32 Muncitori 3 0 ,5 22Terpar 11,0 55 Intelectuali-

funcponari* •■3 «6 . . ,128P

* La cre$terea de 3,6 procente pentru accasta categoric, ruralul contribuic lcu 25% , urbanul cu — 53% (avlnd loc o sc3dere a ponderii rcspectivci categorii 5n actst mediu rezidenpal), iar migratta rural-urban cu 128% (25 — 53 + 128 = 100).

— in cresterea ponderii sectorului secundar decit in cresterea categoriei sociale de m uncitori;

— in cresterea ponderii categoriei intelectuali — functionari decit in cresterea ponderii sectorului ter^iar.

In fond, si categoria sociala, si sectorul economic rezulta din agregarea unor elemente destul de diferite. Rroblema care se pune este aceea a semnificatiei lor sociale. Or, estimarea gradului in care MRU contribuie la schimbarea ponderii unei astfel de grupari- agregat constituie o masura a semnificatiei sociale a gruparii res­pective.

Daca admitem ca determinantii direct! ai fluxurilor de migratie sint diferentele de calitate a vietii intre grupurile de origine si cele de destinatie, atunci se poate considera ca gruparile statistice (pe categorii sau sectoare economice) sint cu atit mai semnificativf, din punct de vedere al calitatii vietii, cu cit schimbarea ponderii lor este influentatd de M U U in mai mare masura.

Mai exact spus, pentru ca un agregat statistic de tipiil categorie sociala sau populate ocupata intr-un anume sector economic sa. func- tioneze ca grup social de referinta in luarea deciziei de MRU, trebuie sa fie a) cit mai concentrat intr-unul din mediile rezidentiale si b)

112

membrii sai sa fie caracterizati printr-o anume omogenitate de cali- tate a vietii §i c) un nivel de calitate a vietii superior sau inferior altor tipuri de grupari teritoriabzate.

Tabelul nr. 3

Populapa activa in funcpe de mediul de rezidcnta, sectorul economic si categoriasociala, la 5.01.1977

m il ;

Sector Muncitori Taranicooperatori

Intclectuali-funcponari

Tarani cu gospodarii

individuateAlpi Total

U R BAX

I 8 7 ,5 208 ,8 4 6 ,8 4 4 ,8 15 ,9 403 ,8II 2196,0 — 39 6 ,4 — 157,8 2750 ,2

III - ■ 994,3 1 ,0 168,4 — 72,1 1835,8Total 3277,8 209 ,8 1211,6 4 4 ,8 245 ,8 4989,8

RURAL

I 321,4 2531,9 7 3 ,8 588,6 50,1 3571 ,8II 1306,1 — 4 4 ,4 — 98 ,5 1449,6

III 534,1 2 ,3 176,1 — 69 ,9 782 ,4Total 2162 ,2 2540 ,2 294 ,3 588,6 218 ,5 5803,8

Totalgeneral 5440,0 2750 ,0 1505,9 633 ,4 4 6 4 ,3 10793,6

Sursa de date: Recensamintul populatiei p locuintelor din 3.01.1911, D .C.S., 1980, vol. II.

Din analiza prezentata in tabelul nr. 2 a rezultat ca gruparea de populatie din sectorul secundar este mai semnificativa pentru M EU decit categoria sociala muncitori. Din totalul populatiei ocupate in sectorul secundar (tabelul nr. 3), 65,5% locuiau in urban ; din totaJul muneitorilor existenti in 1977, 60,2% locuiau in urban. Populatia din sectorul secundar este concentrate deci in mai mare masura in urban decit populatia de muncitori. Cazul este conform cu ipoteza enun(ata: gruparea cea mai semnificativa pentru M EU este eea cu concentrare superioara intr-un teritoriu (mediu residential) dat. Faptul ca sectorul secundar este mai important ca termen de refe- rin^a in luarea deciziei de MEU decit categoria sociala muncitori

■este legat si de gradul de omogenitate al acestor grapari. Populatia -din industrie si constructs (sectoral secundar) este mai putin disper- sata intre diferite categorii sociale decit populatia de muncitori intre cele trei sectoare economice. Superioritatea gradului de concentrare a populatiei active in sectoral secundar fa (a de concentrarea in categoria -de muncitori este redata de valorile indicelui de energie informatio- nala, egal cu 0,710 in primul caz si cu 0,499 in cel de-al doilea caz 7.

O a doua pereclie de grapari comparabile (dupa perechea „populate in sectoral secundar — muncitori”) este formata din populatia din sectoral ter(iar §i categoria intelectuali - - functionari. MRU are o contribute mai mare la cresterea categoriei intelectuali — functionari decit la cre§terea populatiei din sectoral tertiar. In con- sec inta, se poate considera ca prima grapare este mai semnificativa decit cea de-a doua, pentru MRU. Temeiul acestui raport il constituie, -conform ipotezei formulate :

— concentrarea intelectualilor §i functionarilor in urban (in proportie de 80,5% din total categorie) in mai mare masura decit in cazul populatiei din sectoral tertiar, aceasta fiind situata numai in ' proportie de 70,1% in urban;

— concentrarea intelectualilor Sji functionarilor, in raport cu sectoarele economice (indicele energiei in format ionale e8 e de 0,543) , in mai mare m asurl decit se realizeaza concentrarea populatiei din tertiar, in raport cu categoriile sociale (indicele energiei inforrna- tionale este egal cu 0,474 — calcule pe baza datelor din tabelul nr. 3).

Ipoteza formulata in leg&tura cu factorii care corfeleaza cu intensitatea influentei MRU asupra unei grapari sociale nu se mai verifica strict in cazol perecbii „populatie ocupata in sectoral pri- mar — tarani” . In acest caz, gruparile sint influentate cu intensi- tate relativ egala de MRU (tabelul nr. 2). Populatia activa din sec­toral primar localizata in rural reprezinta 90% din totalul acestui sector, iar (aranimea din rural 92% din totalul respectivei categorii. Cele doua procente sint deci de marimi apropiate. Corespunzator, contributia MRU la schimbarea lor este de intensitati apropiate : 36% pentru sectoral primar sji 34% pentru (aranime (tabelul nr. 2). Conform ipotezei formulate, ar fi trebuit ca MRU sS, exercite o mai

7 Concentrarea populatiei in sectorul secundar a fost calculate in functie de dis- tribupa de frecvente in acest sector, la nivel national, pe categoriile sociale muncitori, tarani, intelectuali-funcponari, alte cazuri. Daca notam cu fi ponderea categoriei so­ciale i in totalul populatiei ocupate in sectorul secundar, atunci indicele energiei intor- m aponale (£ ) pentru acest sector este E = — vezi Octav Onicescu, E nergia infor-mationala — componenld a unu i barometru slalislic, in , ,Revista de sta tistic s” , nr. 11/ 1966. Cu cit E are o valoare mai apropiata de 1, cu atit populatia este mai concentrata In una din categoriile sociale.

■4114

mare influenta asupra categoriei tarani decit a supra populatiei din sectoral primar, dat fiiud faptul ca taranimea este o grapare mai eoncentrata in rural decit populatia din sectoral primar. Aceasta neconcordanta cu ipoteza nu poate fi luata ca infirmare a ei, deoarece procentele de contributie a MRU si de eoncen trace in rural sint de marimi apropiate. In plus, ierarhia dintre cele doua procente refe- ritoare la aportul MRU la reducerea ponderii taranimii poate fi rezultat al unor erori de estimare. In celelalte cazuri, diferentele dintre procentele reflectind contributia MRU la schimbarea grupului social fiind mai mare, este mai putin probabil ca ierarhia dintre ele (in cadxul aceleiasi perechi de grupari) sa fi fost afectata de erori de estimare.

jEste probabil ca gruparile sociale care sint afectate mai mult de M R U (populatia din sectoral secundar, categoria intelectuali — func­tionari J au un caracter mai ..cumulativ^ (P . Sorokin ) decit gruparile al car or volum este influentat mai putin de acest flux. Altfel spus,apar-

. tenenta la aceste grupari este asociata si cu o serie de alte earacteris- tici (nivel al veniturilor, mediu rezidential predominant, mod de viata etc.) decit cele folosite pentru identificarea gruparii propiiu-zise (sectoral economic sau categoria sociala). Decizia de migratie fiind o decizie complex a, luata pe baza unei multitudini de factori, este normal ca gruparile sociale mai cumulative sa functioneze ca grupari de referinta (si, eventual, de destinatie) pentru migranfi in mai mare masura decit gruparile cu caracter cumulativ redus 8.

Compozitia sociala a populatiei active, inregistrata la recen- samintul din 1977, este rezultat al redistribuirii intre medii reziden- tiale, intre sectoare economice si categorii sociale, pe de o parte, iar, pe de alta. parte, al fertilitatii si mortalital, ii diferentiale in cadrul gruparilor de popu late stracturate in functie de aceste criterii.

Efectul cumulat al proceselor de migratie si mobilitate sociala §i al evolutiei fertilitatii si mortalitatii diferentiale a dus deci la compozitia sociala prezentata sintetic in tabelul nr. 3. In functie de frecventa corespunzatoare diferitelor grupari, se poate stab ili:

a) profilul social al mediului rural, dominat de— cooperatorii agricoli ocupati in sectoral primar (43% din

total aetivi din rural);— muncitorii din sectoral secundar (23%) si tertiar (9%);— taranii cu gospodarie individuals, ocupati exclusiv in

sectoral primar (10% );b) profilul social al mediului urban, dominat de :

8 D. Sandu, C om unitalta locala — cmlru de analiza si determinare a inobilitdfd rezidenfiale, In „Yiitorul social” , ’ nr. 2/1977, p. 301.

115

— munc.itorii din sectorul secundar (44% din total activi din urban) si din sectorul tertiar (20%);

— intelectualii si functionarii din sectorul tertiar (15%).In cadrul aceleiasi grupari soeiale, concent rarea urbana maxima

o au gruparile (vezi tabelul nr. 4) de intelectuali — functionari din sectoarele secundar si tertiar, urmate de muncitorii din’ tertiar si secundar Sji de gruparea eterogena formata din meseriaiji cooperatori si particulari, liberi profesionisti etc. ocupati in sectorul secundar (inscrise in tabelul 4 la rubrica ,,alte”).

Tabelul nr. 4

Ponderea gruparilor soeiale de pop u late activa determinate in functie de sectorul socio­economic si de categoria sociala, localizate in urban, din totalul gruparii respective,

la nivel national, la 5.01.1977% ' ;

Sector

Categoria sociala

muncitori taranicooperatori

intelectuali-functionari

taram cu gospodarie

individualaalte total

Primar 2 1 ,4 7 ,6 38 ,8 7 ,1 2 4 ,1 10, 2 :Secundar 6 3 ,7 X 8 9 ,9 X 6 1 ,6 6 5 ,5Tertiar 65 ,1 30 ,3 8 1 ,4 X 50 ,8 70 ,1Total 6 0 ,3 7 ,6 8 0 ,5 7 ,1 5 2 ,9 46 ,2

x Grupari inexistcnte la nivel national.

Concentrarea maxima in cadrul mediului rural o au, in ordinea ponderii din totalul gruparii respective, taranii cu gospodariile indi- viduale, (aranii cooperatori si muncitorii din sectorul primar (in intreprinderile agricole de stat, in silvicultura).

5.5. Sehimbari in struetura gospodariilor

Gospodaria este grupul social la nivelul caruia se conjuga actiunea unei multitudini de factori care due la scbimbarea compozitiei soeiale.

Pentru a urmari aceste sehimbari in mediul rural este nece- sara o tipologie a gospodariilor astfel elaborata, incit sa satisfaca atit cerinte teoretice, cit si constringeri impuse de datele disponibile.

.116

Am considerat ca ponderea si dimensiunea medie a unui tip de gospodarie sint aspectele cele mai semnificative pentru impactuL pe care acesta il exercita asupra vietii rurale. Cu cit o gospodarie de

anume tip are o pondere mai mare in totalul gospoddriilor rurale si cu cit dimensiunea ei medie este mai mare, cu atit poa tefi considerata a f i mai importanta sub aspect sociodemografic, pentru viata rurald.

Be(inind pentru analiza gospodariile in care exista cel putin o persoana activa, am presupus ca ponderea si dimensiunea medie a acestora variaza in principal in functie de :

— categoria sociala a capului de gospodarie si— prezen^a sau absen(a in gospodarie a cel putin o persoana

din categoria de personal muncitor, avind deci o retribuire lunara relativ fixa §i, in medie, mai mare decit veniturile medii din sectoarele agricole cooperatist sau individual.

Una dintre ipotezele de constructie a tipologiei care sa permita uimarirea dinamicii gospodariilor rurale sustinc ca gospodariile care a u in com p onent cel putin o persoana ocupata in sectorul de stat, indiferent de categoria sociala a capului de gospodarie, tind sa-§i sporeasca ponderea in totalul gospodariilor rurale; in schimb, gos­podariile in care toti activii sint ocupati numai in sectorul coopera­tis t sau individual cunosc o reducere de pondere in masa gospoda- xiilor rurale. Procesul macrosocial in care se integreaza aceasta ten- dinta este cel de reducere a ponderii taranimii in totalul populatiei active. Gospodariile care includ persoane active, dar nu si personal muncitor sint formate majoritar din tarani cooperatori si cu gospo­darii individuale (91% in 1966 §i 89% in 1977). In consecinta, pro- cesele care due la reducerea taranimii in totalul populatiei active contribuie §i la reducerea ponderii gospodariilor (;arane§ti id popu­latia rurala, respectiv a acelora in care capul de gospodarie este til ran, iar restul activilor din gospodarie nu luereaza in sectorul de stat.

Evident, ipoteza este sustinuta de date (tabelul nr. 5) : cu o singura excep^ie, gospodariile fara activi in sectorul de stat isi reduc ponderea in totalul gospodariilor rurale. Diminuarea cea mai impor­tanta, apare, firesc, pentru cazul in care capul de gospodarie este taran cooperator.

Pentru a caracteriza mai cuprinzator dinamica gospodariilor rurale, se cere luata in consideratie si evolutia dimensiunii medii a acestor tipuri de gospodarii (tabelul nr. 6).

' Tipurile de gospodarii opuse ca sens de evolutie sint „ l ”%i „9”, respectiv cele cu activi in sectorul de sta t, eonduse de muncitori sau intelectuali — functionari, si cele fara activ i in sectorul' de' stat, eonduse de (.arani cooperatori, de cei cu gospodarii individuale si de

Tabelul n r. S

Ponderea gospodariilor cu persoane active In totalul gospodariilor din rural in funcpe de categoria sociala a capului de gospodarie si de prezen- ta sau absenja unei persoane active ocupate in sectorul de stat, in ca­

drul gospodariei, 1966 si 1977

Categoria sociala a capului de gospodarie 1966

A n u

1977

1

1 9 7 7 -1 9 6 6

Gospodarii cu cel pup n un actiii in scctoi ul de stat

Muncitor 29 ,06 46 ,96 17,90Taran cooperator 6 ,87 8 ,9 8 2,11Intelectual-funcponar 4 ,4 9 5,21 0 ,72TSran cu gospodSrie individuala 1,1 1,33 0 ,22Meserias cooperator 0 ,5 2 2 ,9 9 2 ,4 7Meserias particular 0 ,1 5 0 ,2 3 0 ,0 8Alta 0 ,05 0 ,5 0 0 ,4 5

Gospodarii fa ra aetivi iil sectorul de stat

Muncitor 1,28 2 ,7 0 1 ,4 2faran cooperator 46 ,32 22 ,64 - 2 3 ,6 8Intelectual-funcponar 0 ,63 0 ,6 3 0 ,0 0TSran cu gospodarie individuala 6 ,3 5 5 ,0 5 - 1 , 3 0Mcscria? cooperator 1,98 1 ,42 - 0 , 5 6Meseria? particnlar 1 ,07 0 ,6 7 - 0 , 4 0Alta 0,11 0 ,5 0 0 ,3 9

Total comune 100,00 100,00 —

meseria§i particulari. A tit prin pond ere, cit si prin dimensiune, gos- podariile din primul tip (1) tind sa devina tot mai importante in spa- ^iul sociodemografic rural; la polul opus (9) sint gospodariile in declin atit ca pondere, cit si ca dimensiune medie.

Din totalul de 12 tipuri de gospodarii inscrise in tabelul nr. 6, intereseaza in principal 5, respeetiv cele care in 1977 aveau o pondere considerabila (de +5% din totalul de gospodarii rurale) : 1.1, 1 .2 , 3.1, 9.1 iji 9.2 (vezi tabelele nr. 5 §i 6).

Desigur, datele disponibile nu ne permit o analiza cauzala, in sensul determinarii factorilor §i a iutensitatii cu care a^e.^tia influen- teaza asupra evolutiei dimensiunii medii si a ponderii gospodariilor din rural; ele permit insa structurarea unei ipoteze in legatura cu acefjti factori, o analiza de tip calitativ a rela(iiilor dintre variabilele implicate in acest proces de restructurare a raporturilor dintre gospo­dariile rurale.

O prima ipoteza in legatura cu datele din tabelul nr. 6 se refera la existenta sau inexistenta unor relatii cauzale intre variabilele

118

Tabelul nr. SEvolut-ia tipurilor de gospodarii din rural, Intre 1966—1977, In functie de ponderea lor In totalul de gospodarii rurale si de dim ensiunea medie (persoane pe gospodarie)

Dimensiune medie in

(Pondere 1977) — (pondere 1966)

1977 lata de 1966 superioara tn 1977/1066 constanta inferioara in 1977/1966

m ai mare 1. cu activi in sectorul de stat si capui de gos­podarie :

•1.1. muncitor (1,05)* 1.2 . intelectual- functionar (1,09)

4 7

8 . fdra activ i in sec­rdativ 2 . 15ra activi In secto­ torul de sta t si cu

Constanta rul de sta t si cu capul de cap de gospodariegospodarie m uncitor

( 1,01)5 meserla? cooperator

(1,01)

m ai mica 3. cu activi In sectorul 6 .1. cu activi in 9. fara activi in sec­de sta t $i capul de gos­ sectorul de sta t $i torul de sta t si ca­

podarie cap de gospoda­ pul de gospodarie:3.1. t&ran cooperator rie meserias 9.1. tiran cooperator

(0,95)/ (0 ,9 5 ) (0 ,93 )

3.2. meserias 6 .2 . fara activi 9.2. (aran cu gospodariecooperator (0 ,95 ) 3.3. t^ran cu gospodarie individuala (0,95)

in sectorul de stat ?i cap de gospodarie inteleetual- iuncfionar (0 ,88)

individuala (0,84)

9.3. meserias particular (0,93)

* In paranteze — raportul dintre dimensiunea medie a tipului de gospodarie ln '1977/1966.

y e care le-am folosit explicit in definirea tabelului. Graful din figura 1 prezinta sintetic aceast& ipoteza.

Concordan^a dintre structura grafului si distributia dip tabelul respectiv este evidenta. O precizare in legatura cu rolul variabilei „categbria sociala a capului de gospodarie” : la o prima citire a tabe- iuldi s-ar p&rea ca varia^ia dimensiunii medii a gospodariei este legata direct de aceasta variabila; in fapt, ceea ce o determina, direct este apartenenta sau neapartcnenta capului de gospodarie la o •imitate

din sectoral de stat. A fi muncitor, intelectual sau functional* coinci­de, in mare, cu apartenen^a la sectoral de s ta t9. De aceea, cres- terea dimensiunii medii se inregistreaza pentru aceste categorii, iar reducerea ei pentru gospodariile in care capul de gospodarie este ocupat in sectorul cooperatist sau individual.

In esenja, deci, datele sus^in ipoteza ca dimensiunea medie a gospoddriei este influentata in principal de variabile asociate cu apar- tenen}ajneapartenenta capului de gospodarie la sectorul de stat, iar m riatia ponderii tipului de gospodarie este influentata de variabile asociate cu apartenenta jneapartenenia unui membru activ din gospo- ddrie la sectorul de stat.

Care sint insa aceste caracteristici asociate cu apartenenta unui activ sau a capului de gospodarie la un anume sector socioeconomic care fac sa apara legaturile semnalate ? Altfel spus, datele din tabelul nr. 6 indica raporturi de covaria^ie intre cele cinci variabile (fig. 1) : in baza caror fenomene sociale se realizeazi insa aceste covariatii? Ce anume fundamenteaza ipoteza referitoare la sensul relatiilor cau- zale dintre fenomene ?

Pentru a raspunde la toate aceste intrebari se impime constrai- rea unui model conceptual care sa functioneze ca schema de inter- pretare a relatiilor empirice constatate si reprezentate in figura 1. In cadral acestuia trebuie explicitate o serie de variabile cu continut latent, neobservabil in cazul modelului din figura 1.

Categone sociala a capului d e gospodarie

Cap de gospodarie Cresferea { + ) /’ In secto ru l de s ta f - - » d e s c r e s te r e a l - ) dimensiunii

Vnu •, 2 . da \ gospodarie i\

\+\

^ Membru activ dm \C re ste re a ( + ) /' gospodcrie in sectorul — -— *-descresterea{-)

de s ta t ponderii gospoddriei efect principal Vnu ; 2,da e fe c t secundar

Fig. 1. — R elatii probabile Intre faclorii implieaU in evojutia tipurilor de gospodarii din rural 1966—1977 (conform datelor

din tabelul nr. 6).

9 Desigur, exista m uncitori, functionari si intelectuali §i in cadrul organizatiilor de mas& 91 ob$te$ti sau cooperatiste. Ponderea lor este insa majoritara In cadrul secto- rului de stat; aproxim ativ 97% din totalul de m uncitori, intelectuali §i functionari rezidenti In rural erau ocupati In sectorul de stat in 1977. Procentul respectiv a fost determinat pe baza raportului dintre activii din sectorul de sta t — care, prin definitie^ sint sau muncitori sau intelectuali sau functionari — $i totalul de muncitori, intelectuali si functionari cu domiciliu in acest mediu rezidential (R tcens& m in tu l.. . 1 9 7 7 /\o \ . II)_

120

In figura 2 am incercat construirea respectivului model concep­tual, Jnainte de a vedea cum functioneaza ca instrument de inter- pretare, procedam la o descriere a sa.

J.'Calitntea activilor !L Caracteristici sccro- HI. M iscarea n a tu ra la IV. C a ra c tsn s tic i a tein gospodarie $i demoqrafice ale si sociala a gospo- im p artan tct socic-sectorul de care gospoddriei dariei si nuptiaiitate demografice am a rtin tipului de gcspodcne

Fig. 2. — Modelul conceptual al factorilor care influeigeaza schimbarea dimensiunii §1 ponderii tipurilor de gospodarii rurale (schema de interpretare pentru datele din

tabelul nr, 6 $i din figura 1).

in primul nivel a l modelului, cu rol de variabile exogene, sint inscrise variabile referitoare la calitatea activilor din gospodarie (membru sau cap de gospodarie) in func^ie de sectorul socioeconomic. de care aparfin. JRezulta deci ca variabilele explicative inregistrate statistic §ireprezentate explicit in modelul empiric din figura 1 func- $ioneaza §i in modelul conceptual. Ele sint plasate insa, in acest al doilea caz, la mult mai mare distan^a. de nivelul variabxlelor depen- dente, referitoare la im p ortan t sociodemograficil a tipului de familie.

Calitatea activilor in gospodarie §i sectorul socioeconomic de care acegtia a parkin ac(ioneaza asupra schimbarilor de dimensiune medie §i de pondere a tipurilor de gospodarii in principal prin inter- mediul unor caracteristici ale gospodariei, precum structura de virsta, veniturile, miscarea naturala. §i socialS. a membrilor ei.

Deoarece apartenenta capului de gospodarie la un anume sector socioeconomic este corelata in principal cu variatia dimensiunii medii a gospodariei (fig. 1), rezulta, conform modelului interpretativ formulat (fig. 2), ca. factorilor care influenteazd miscarea naturala, a gospoddriei le revine an rol mai important decit factorilor legati de mobilitaiea sociala, migratie si coabitare, in eccplicarea schirnbarilor de mdrime a dimensiunii gospodariilor. Ipoteza este consistenta. cu

121

rezultate ale altor analize asupra acestei probleme intreprinse in diferite tari 10.

In schimb, varia^ia ponderii unui tip de gospodarie se afla in mai mare masura sub influenta factorilor de mobilitate sociala §i mi­g ra te decit a celor de miscare naturala.

La rindul lor, comportamentele de mobilitate si migratie este probabil ca sint dependente in mai mare masura de nivelul fji sta- bilitatea veniturilor din gospodarie decit de structura de virsta a acesteia.

Pentru concretizarea interpretarii sa consideram cazul gospo­dariilor fara activi in sectorul de stat, conduse de tarani ocupati in sectorul individual. In intervalul 1966—1977, acestea au cunoscut ceam ai putem ica reducere a dimensiunii lor medii (tabelul nr. 6).

Mobilitatea sociala — intra- f?i intergeneratii — de la gospo­dariile de acest tip spre alte tipuri de gospodarii, anterior si in decursul perioadei de referinta, a constituit un factor esenjial al imbatrinirii strueturii de virsta a gospodariilor ramase in cadrul respectivei eate- gorii. Pe o astfel de structura de virsta imbatrinita s-a grefat un spor natural redus sau negativ, cu intensitate redusa a nata lit^ ii §i inten- sitate crescuta a mortalitdtii. Diminuarea rapida a dimensixmii medii a acestor gospodarii este consecinta directa a unui astfel de tip de miscare naturala. Desigur, in acelasi sens al reducerii dimen­siunii medii a actionat si tendinta de reducere a coabitarii. In lega­tura cu reducerea fertilitatii specifice acestui tip de gospodarie sint> de mentionat si alti factori decit structura de virsta. Este vorba de adoptarea unor modele culturale de factura urbana, mai putin favo- rabde modelului de familie cu multi copii etc.

Cea mai mare crestere a dimensixmii medii in perioada inter­cenzitara analizata au inregistrat-o gospodariile conduse de intelec- txiali — functional!. Datorita mediei lor de virsta coborite, acestea au putut realiza un spor natural mai mare decit gospodariile tara- ne§ti fara activi in sectorul de stat. Aceastd crestere naturala a putut sta deci la baza cresterii dimensiunii medii a gospodariilor de inte- lectuali — func^ionari. E ste probabil ca membrii lor au fost impli­cate mai mult in forma navetism decit in forma .,definitiva” a migra­tiei rural — urban. D e aici o influenta mai redusa a M EU asupra dimensixmii medii a acestor gospodarii decit asupra gospodariilor

10 Causes el consequences de Venolulion demographigue, vol. I, Nations TJnies. New York, 1978, ST/SOA/SER.A/oO, p. 373. ,,Coabitarea” se refera la conlocuirea mai m ultor nuclee familiale in cadrul aceleiap gospodarii sau a unor persoane care p ro \in din nuclee fam iliale diferite. Pentru estimarea gradului de coabitare pot fi folosite: rata capilor de gospodarie, diferenfa dintre proporpa eapilor de gospodarie $i proporpa capilor de fam ilie etc.

122

t&ranesti (afectate, se pare, mai mult de forma definitiva a migra- tiei).

In termenii aeeluia§i model interpretativ (fig. 2) putem ana­liza redueerea ponderii gospodariilor faranesti fara activi in sec­torul de stat. Situatia lor sub aspect socioeconomic plus o serie de mecanisme de contagiune sociala au contribuit la dezvoltarea unor puterniee fluxuri de emigrare spre alte categorii sociale si/sau spre ora§. Mobilitatea sociala §i migratia au dus deci la redueerea pon- derii activilor din agricultura f>i, implicit, la redueerea ponderii gospodariilor formate numai din tarani. In acelasi sens a actionat §i structura de virsta imb&trinita, specifica acestei categorii. De asemenea, pentru redueerea ponderii gospodariilor ^aranesti fara activ i in sectorul de stat sint responsabili, probabil, si anumiti factori culturali concretiza^i in modelele de alegere a; partenerului pentru casatorie : o anume evitare a casatoriilor intre persoane ocu- pate in agricultura cooperatista sau individuala in favoarea casa- toriei cu persoane ocupate in sectorul de stat poate fi un astfel de model cultural.

In modelul interpretativ am inclus si factorul coabitarell. D atele disponibile nu ne permit o masurare exacta a variatiei sale p e tipurile de gospodarii la care ne-am referit. O estimare a variatiilor coabitarii poate fi ob^inuta, insa prin raportare la valorile nnor indici a i acestui fenomen, pe categorii sociale, la nivel national (tabelul nr. 7).

Grospodariile de tarani cooperatori sau cu gospodarii indivi- duale au parcurs deci cel mai intens proces de reducere a coabitarii. Aceasta s-a realizat fie prin redueerea ponderii gospodariilor cu mai m ulte nuclee familiale, fie prin cresjterea ponderii gospodariilor formate dintr-o singura persoana. Deoarece tendinta generala pentru gospodSriile t&r&neijti a fost de a se diminua, ca numar fji pondere in rural, rezulta ca sporul de gospodarii din aceasta categorie rea­lizat prin decoabitare a fost relativ redus. Mobilitatea sociala si mi§carea natural^ au actionat eu mai mare forta in sensul reducerii numarului de gospodarii t&raneijti decit coabitarea in sensul spo- ririi lor.

Asupra dimensiunii medii a acestor gospodarii, redueerea coa- bitS.ru, a actionat in acelasji sens cu ceilalti factori mentionati in model, contribuind deci la redueerea taliei sale medii.

N u §tim exact in ce proportie tendinta de crestere a coabitarii pentru muncitori, intelectuali §i functionari revine gospodariilor din aceasta categorie, localizate in rural. Oricum, pentru analiza de

11 Pentru o prima analiza a aspectelor coabitarii, pe baza datelor de la recen- ■samtntul din 1966, vezi V. Ghetau. Perspective demografice, Edit, stiintifica ?i enciclo- J>edic4, Bucuresti, 1980, p. 197 — 198.

Tabelul nr. 7

Indici de estimare a gradului de coabitarc, In functie de categoria sociala a capuluide gospod&rie, 1966, 1977

Categoria sociala a capului de gospodarie

I,: (nuclee lam iliale — gospodarii lam i-

liale)/(total nuclee la ­m iliale) X 100

1,1977— I, 1966*

t>: % gospodSrii d e+ 2 persoanedin total gospo­

darii

1966 1977 (12 1977) - ( I 2 1966)*

Total 6 ,66 6 ,2 6 - 0 , 4 0 - 1 , 5 6Muncitori 4 ,6 7 5 ,7 2 1 ,05 1 ,5 1faran i cooperatori 9 .2 7 8 ,3 7 — 0 .9 0 - 9 , 7 7Intelectuali-Iuncponari 3 ,61 4 ,3 8 0 ,7 7 2 ,8 3Meseriasi cooperatori 6 ,7 4 6 ,3 8 — 0 ,3 6 - 2 , 6 0Tarani cu gospodarii

individuale 12 ,22 10 ,54 - 1 ,68 - 7 , 3 3Meseriasi particulari 8 ,88 9 ,7 2 0 .8 4 - 0 , 8 7A p ii -j- neidentilicati 7 ,4 2 6 ,2 2 - 1 ,20 - 4 , 2 7

Sursa de date: R ecensam intul. . . 1S66, vol. V III si date D.C.S. Calcule proprii. Pentru a lace comparabile datele din 1977 cu cele din 1966, gospodariile cu + 3 nuclee lam ilia le au lost considerate conventional ca avind 3 nuclee, atit pentru 1966, cit $i pentru 1977.

* Valorilc pozitive indica o crcstere a coabitarii, iar cele negative o reducere a ei.

fata este important de subliniat faptul ca ele an aceeasi tendinta in privinta coabitarii, diferita de cea pe care o manifesta gospoda­riile eonduse de tarani si meseriasi cooperatori.

In concluzie, este de snbliniat rolul important al tipului de relatii de proprietate in care sint implicaii membrii activi ai gospoda­riilor, pentru dinamica gospodariilor din rural. Disjunctia dintre apartenenta la sectorul de stat, pe de o parte, si la cel cooperatist sau la cel individual, pe de alta parte, este fundamentala pentru inte- legerea acestei dinamici.

Variatiile de pondere si de dimensiune medie a diferitelor tipuri de gospodarii din rural depind, in ultima instanta, ca sens si inten- sitate, tocmai de sectorul socioeconomic de apartenenta. C-eea ce conteaza insa este .si calitatea in familie a persoanei active. .Daca se urmareste dinamica gospodariei in functie de sectorul de aparte­nenta al capului de gospodarie, atunci este probabil ca se vor putea trage concluzii in special in legatura. cu variatia dimensiunii medii a aeestora. Daca se ia in eonsideratie apartenenta sau neapartenenta a cel putin un activ din gospodarie la organizatii din sectorul de stat, atunci este probabil ca se va putea evalua in special variatia de pondere a respectivului tip de gospodarie.

124

Asupra dinamicii gospodariilor rurale, din punct de vedere al p on d erii si dimensiunii lor medii, actioneaza direct variabile referitoare Idferfflitate, mortalitate, mobilitate sociala, migratie si nuptialitate. Toate acestea au rol de variabile intermediare in modelul conceptual ela- Wxrat (fig. 2). Prin si numai prin intermediul lor se exercita, asupra 'fyti&fiilor de pondere si de dimensiune medie a gospodariilor din m jal, influenta unei multitudini de factori. Evident, din aceasta mul- fjludine nu am reprezentat in model decit pe aceia care erau utili Ja interpretarea datelor disponibile in acest caz.

In analiza intreprinsa la punctele 2.1 si 2.2 a fost pusa in rela- tfe variatia unor grupari soeiale cu anumite procese soeiale sau soeio- demografice (migratie, mobilitate sociala, variatia fertilita^ii, coa- t>it&rii etc.) iji cu anumite tipuri de comportamente soeiale. D eter- minind care sint gruparile soeiale, definite initial ca agregate sta- tistice, influentate in mai mare masura de astfel de procese, sau care au asociate comportamente similare, au putut fi formulate ipoteze in legatura cu relevanta sociologies, a acestor grupuri. Altfel spus, am putut estima in ce masura o colectie statistica de indivizi are earacter de grup social in viata rurala. In acest sens, este probabil ca activii din sectoral secundar eonstituie un macrogrup in mai mare masura. decit muncitorii; intelectualii si functionarii, in mai mare nvasura decit activii din sectorul tertiar; activii in functie de sectorul socio­economic de care apartin (de stat sau cooperatist/individual) decit in functie de categoria sociala etc.

Pentru validarea unei astfel de ipotezp mai sint necesare date suplimentaxe, in special cele culese prin anchete de teren.

Compozitia sociala a mediului rural, din punct de vedere a l tipurilor de gospodarii, suporta sehimbari fundamentale.

5.6. Etape ale migratiei si schimbarii strueturii soeiale

in ultimele trei decenii, structura sociala a populatiei rurale active din (ara noastra suporta sehimbari fundamentale. Taranimea se reduce ca pondere de la 84,1% in 1956 la 53,9% in 1977 ; in schimb, ponderea muneitorilor se ridica, de la 10,1% la recensamintul din 1956 la 37,3% la recensamintul din 1977. Daca se ia ca unitate de analiza nu individul, ci gospodaria, atunci schimbarile sint si mai evidente : de la o situatie in care gospodariile conduse de tarani aveau ponderea dominanta, se trece la o s itu a te in care acest rol revine gospodariilor conduse de muncitori (tabelul nr. 5). In anii ’50, dife- rentele soeiale cele mai importante ale ruralului erau generate de relatiile de proprietate privata. Gospodariile taranesti dominante in

«125

lumea rurala erau diferentiate, in baza acestor relatii, din punct de vedere economic si social. Dimensiunea esentiala, in functie de care se ierarhizau aceste gospodarii era marimea proprietatii asupra pamin- tului si inventarului agricol. Deoarece principalele grupari sociale se definesc in functie de marimea proprietatii gospodaresti, raporturile sociale corespunzatoare lor sint de natura ierarhica, verticala, de la grupari cu statut superior la grupari cu statut inferior.

Tabloul social al satului contemporan este cu totul altul. Dife- rentierile sociale esentiale nu mai sint in cadrul aceleiasi clase — taranimea —, ci intre clase sociale, intre taranimea cooperatista sp muncitorime in principal. Factorii care genereaza aceste diferen- tieri sint, in ultima instanta, tipul de relatii de proprietate — coope- ratiste sau de stat —sidom eniulde activitate — agricol sau neagricol. Asemanarile dintre aceste grupari, redueerea distantelor verticale ■dintre ele sint, in principal, rod al generalizarii relatiilor de produc- tie socialiste la sate.

Hchimbdrile in struclura sociala a populafiei rurale se realizeaza in decursul mai multor etape, atit ca schimbari de omogenizare, cit si •ca schimbari de diferentiere.

O prim a etapd a acestui proces are drept continut suprimarea diferentierilor social-econoinice (ierarhice, verticale, in primul rind) generate de proprietatea privata in cadrul tSranimii. Este etapa mar- cata prin procesele de cooperativizare a agriculturii (1949—1962) si de desfiintare a chiaburimii (1959).

0 a dona etapd este caracterizata prin accentuarea unor noi tipuri de diferentieri in cadrul populatiei rurale. Este vorba de trece- rea de la o populaf ie preponderent taraneasca la o populatie in care ponderile activilor ocupati in domenii agricole si neagricole, in sec- toarele cooperatist si de stat se apropie considerabil. Din punct de vedere al compozitiei sociale, ruralul devine deci mai diferentiat in aceiista etapa. Bezultat al politicii de investitii si al evolutiei pro- ductivitatii muncii in industrie si agricultura, in aceasta etapa are loc o accentuare a difereriteloi' de venituri dintre muncitorii din Indus­trie si cooperatorii agricoli. Intre 1960 si 1970, raportul dintre nive- lul mediu al veniturilor muncitorilor din industrie fata de cel al (ara- nilor cooperatori creste de la 1,93 la 2,08.

Cea de-a treia etapd de schimbare a structurii sociale rurale are drept continut impunerea categoriilor sociale cu activi in afara agri- eulturii cooperatiste (muncitori, intelectuali, functionari etc.) in cali- tate de categorii cu pondere dominanta in rural. Daca in prima etapa Turalul era, din punct de vedere al ocuparii populatiei, agricol, iar in cea de-a doua etapa agricol si neagricol, in cea de-a treia etapa. devine preponderent neagricol. Aceasta este o etapa de omogenizare

126

. . si sub aspeCtul raportului dintre veniturile taranimii cooperatiste §i ale muncitorimii. Manifesta inca, din cea de-a doua jumatate a dece- niUlui al V lll- lea , este de asteptat ca o astfel de tendinta sa se accen- tueze ca urmare a politicii economice desfasurate in cadrul noii revo- lutii agrare. Cresterea investi^iilor, perfecfionarea organizarii pro- ductiei §i a muncii in agricultura cooperatista vor duce la sporirea- productivitatii si a nivelului mediu al veniturilor din acest domeniu.

Cele trei etape schitate pentru schimbarea structurii sociale a- populatiei rurale nu au o demarcatie foarte neta in timp. In mare, s-ar putea indica pentru prima etapa perioada 1949—1962; cea de-a doua etapa incepe dupa incheierea cooperativizarii si dureaza. pina. spre sfirsitul deceniului al V lll-lea . Cea de-a treia etapa este in curs de desfhsurare.

Daca se iau in eonsideratie si particularitatile migratiei rural — urban 12 in calitate de mecanism de schimbare a structurii sociale rurale, atunci clasificarea poate fi nuanjata, in cadrul etapelor dis-

■ * tingindu-se subetape. Astfel, in prima parte a celui de-al V I-lea deceniu, M EU este intretinuta in special de cresterea industrial- urbana rapida. Cooperativizarea agriculturii contribuie la schimba-

> rea structurii sociale a populatiei rurale in special incepind cu anii, 1957—1958. Pe de o parte, determina o mobilitate sociala de grup : transforrnarea taranilor cu gospodarie individuals! in tarani coopera­tori. Pe de alta parte, prin intermediul cresterii productivitatii muncii §i al unor efecte psihosociale, determina emigrarea taranilor de la sat la ora§ ,si, implicit, reducerea ponderii taranimii in populatia rurala. In concluzie, in cadrul primei etape de schimbare a structurii sociale rurale se pot distinge doua subetape in functie de particula- ritati ale MEU.

Similar, in cadrul celei de-a doua etape se pot distinge doua. subetape in functie de particularita^i ale aceluiasi proces de M EU : subetapa anilor 1963/1966—1970, caracterizata printr-o M EU do intensitate medie, aflata sub semnul unor masuri de reorganizare economico-sociala, cu determinare dispersata, pe seama mai m ultor factori; subetapa anilor 1971—1978/1979, marcata, de o industria- lizare accelerata si de puternice efecte de contagiune sociala in deter- minarea migratiei. Aceasta este perioada in care MEU atinge o inten­sitate maxima, ci^tigind caracter de comportament colectiv, de pro­ces social care se autogenereaza fara a mai fi strict sub controlul cres- rii de for^a de munca din industrie si al ofertei corespunzatoare din agricultura.

12 D. Sandu, op. cit., 1984, p. 1 1 6 -1 3 2 .

127

1 n sehimbarea strueturii soeiale rurale, migratia def initiva de la sat la oras are un rol din ce in ce mai redus. Mobilitatea sociala din cadrul comunitatilor rurale, inclusiv cea realizata prin navetismul r u r a l- urban, devine din ce in ce mai mult mecanismul esential de schimbare7 fa strueturii soeiale rurale si, implicit, a intregii structuri soeiale.

In fine, in legatura cu rolul MEIT in aceste sehimbari, este de m entionat ipoteza ca gruparile soeiale cele mai afectate de acest flux sint cele care au un earacter mai ,,cum ulativ” , fiind structurate in functie de mai m ulte caracteristici semnificative din punct de vedere social. Astfel MRU afecteaza mai m ult ponderea populatiei active din sectorul secundar decit ponderea muneitorilor, sau ponderea cate- goriei soeiale intelectuali—functionari in mai mare masura decit pe cea a populatiei active din sectorul tertiar.

Sehimbari in structura gospodariilor rurale. In 1966 gospodarii­le cu pondere dominanta in mediul rural, in ordine descrescinda, erau cele conduse de tarani cooperatori si fara membri ocupati in sectorul de stat, cele conduse de muncitori si cele m ixte conduse de cooperatori agricoli, dar avind in componenta si un activ ocupat in sectorul de stat. La recensamintul din 1977 erau inregistrate ca dominante gospodariile conduse de muncitori, urmind cele pur agricole formate din cooperatori si cele m ixte conduse de cooperatori, dar cu un activ in sectorul de stat (tabelul nr. 5).

A tit ca pondere, cit si ca dimensiune medie, gospodariile aflate in expansiune in populatia ruralS. sint cele conduse de muncitori sau de catre membri ai categoriei intelectuali — functionari; in regres, din aceste puncte de vedere, sint cele fara activi in sectorul de stat, conduse de tarani cooperatori, de tarani cu gospodarie indi­viduala si de meseriasi particulari (tabelul nr. 6).

Schimbarile produse in ponderea si in dimensiunea medie a gospodariilor rurale sint determinate direct de fertilitate, morta­litate, mobilitate sociala, migratie, nuptialitate si coabitare (con- locuire), specifice pentru fiecare dintre tipurile de gospodarii. Este probabil ca schimbarile de dimensiune medie ale diferitelor tipuri de gospodarii sint legate mai mult de factorii de fertilitate §i morta­litate decit de ceilalti factori. Schimbarile de pondere a unui tip de gospodarie sint legate insa mai mult de procesele *de m igrate, mobilitate si nuptialitate.

La rindul lor, toate aceste procese cu influenta directa asupra ponderii si dimensiunii medii a tipurilor de gospodarii sint determi­nate de o serie de alti factori, asupra carora spa(iul disponibil nu ne-a permis sa insistam. In funcfie de natura datelor statistice de •care am putut dispune §i de interesele specifice acestei analize, am

128

re^inut dintre acesti factori in special pe cei legati de tipul de relatii de proprietate. A tit miscarea naturala (determinate de fertilitate §i mortalitate), cit si migratia, mobilitatea sociala si nuptialitatea au o serie de particularitati in functie de tipul de relatii de proprietate in care sint implicati membrii activi ai gospodariei. Disjunctia dintre apartenenta la sectorul de stat, pe de o parte , sau la cel cooperatist si individual, pe de altd parte, este fundamentala pentru intelegerea di- namicii gospodariilor rurale. Gospodariile conduse de persoane ocu- pate in sectorul de stat au avut o cre§tere a dimensiunii medii mult mai importanta decit cele conduse de activi din sectorul eoopera- txst sau individual. Gospodariile care au cunoscut cel mai important spor de pondere in totalul gospodariilor din rural au fost cele care au avut in components, cel pu(in un activ ocupat in sectorul de stat (tabelul 6 si figura 1). Modelul conceptual care face inteligibile aceste corelatii este prezentat sintetic in figura 2 §i in comentariul la aceasta figura.

9 - 115 129