Vineri18 Aprilie

Sâmbătă19 Aprilie

Duminică20 Aprilie

Luni21 Aprilie

Marţi22 Aprilie

Miercuri23 Aprilie

Joi24 Aprilie

parţial înnorat62o F

ploaie59o F

mai mult înnorat65o F

ploaie66o F

ploaie58o F

ploaie58o F

ploaie59o F

Chance of rain:10%

Wind:E at 5 mph

Chance of rain:20%

Wind:S at 5 mph

Chance of rain:40%

Wind:S at 9 mph

Chance of rain:40%

Wind:SW at 9 mph

Chance of rain:30%

Wind:SSW at 8 mph

Chance of rain:60%

Wind:SSW at 7 mph

Pag. 6 Pag. 7

Război civil în Ucraina!

www.mariusmarin.ro; www.mesagerulromanesc.infoDispută Băsescu-Firea

Pag. 10

Noi nu zugrăvim realitatea, o prezentăm aşa cum este!

Mesagerul Românesc

Chance of rain:60%

Wind:SSW at 13 mph

Vrei ca business-ul tău să fi e mai bine văzut? Noi îţi facem numele bine cunoscut! Contactaţi-ne şi

comandaţi imediat o reclamă la noi în ziar! Adresa de e-mail mesagerulromanesc@gmail.com

Număr de telefon (503)740-3234

Egal între Dinamo şi Steaua

18 Aprilie 2014, Nr. 67 Săptămânal - Portland - Oregon, apare vinerea

mai mult înnorat

PAȘTELE, SĂRBĂTOAREA LUMINII ȘI A BUCURIEI ÎN ORTODOXIE

Paștele este cea importantă sărbătoare a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comu-niunii, a sufl etului. În urma răstignirii, morții și îngropării, Hristos a înviat, aducând cu sine Pacea Permanentă a Duhului Sfânt, atât prin post, cât și prin rugăciune. Astfel, Învierea Domnului rămâne o taină mai presus de mintea omenească, fi ind cuprinsă și experimentată prin credință. Sărbătoarea Învierii Domnului este o sărbătoare sfântă care deschide o perspectivă nouă, astfel detașând omeni-rea de lumea materială și aducând-o în lumea credinței, spiritualității creștine. Vă doresc tuturor ca, măcar în această perioadă, să încercați să lăsați grijile deoparte, să dedicați timp celor dragi, să fi ți mai apropiați lucrurilor spir-ituale și nu celor materiale. Vă urez tuturor sărbători feric-ite, încărcate de lumină, seninătate, bucurie și dragoste!Paște Fericit din parte lui Marius Marin, director al ziarului „Mesagerul Românesc” și președinte al Centrului Cultural Român din NV SUA!

Dacă la începutul fi ecărui an ne facem planuri, ne punem ținte în-alte, ne rugăm la Dumnezeu pen-tru cei dragi ai noștri și sperăm la un an mai bun și mai frumos, deși afară totul este adormit și rece, venirea primăverii ne amintește permanent de învierea naturii,

dar și de evenimentul învierii lui Iisus Hristos, Cel care nu doar că a schimbat sensul istoriei, ci a schimbat și sensul vieții fi ecăruia dintre noi. Deși, de cele mai multe ori, ne concentrăm atenția asupra pati-milor lui Hristos, suferințelor și răstignirii Sale, evenimentul cu adevărat important și măreț este Învierea Sa, biruința Sa asupra morții și păcatului. Pentru mine sărbătoarea pascală reprezintă, dincolo de elementele dramatice de care amintește, o sărbătoare a speranței, a bucuriei depline că Hristos a înviat și că, odată cu aceasta, prin El, am primit și darul vieții veșnice. Sigur, acesta mai trebuie asumat şi interiorizat de către fi ecare dintre noi, însă cât de deșarte ar fi fost speranțele noastre dacă Învierea n-ar fi avut

loc…Oamenii sunt diferiți! Și este bine așa! Însă, mi-ar plăcea să cred că, dincolo de diferențele dintre noi, putem avea un punct de referință comun la care să ne putem raporta, în funcție de care să ne putem tra-ta cu respectul și iubirea care ne-au fost acordate de către Cel care s-a jertfi t pentru noi, chiar dacă suntem departe de a fi perfecți. Și dacă El ne îndeamnă să îi călcăm pe urme, poate am face bine să învățăm acest spirit al iubirii și al conlucrării în vederea unor sco-puri care ne unesc. Sigur, asta nu înseamnă că nu putem avea idei, opinii sau priorități diferite, însă îi putem, cu siguranță, trata mai ele-gant şi mai iubitor pe cei de lângă noi. Și, pentru că am vorbit de speranță și de schimbare, îmi doresc și vă

doresc, cu prilejul sărbătorii În-vierii Domnului, o viață plină de speranță, de sănătate și de lu-mină sfântă. Imi doresc ca darul Învierii să ajungă la fi ecare dintre noi şi să ne facă mai receptivi la nevoile celor pentru care suntem responsabili. În mod deosebit, îmi îndrept gân-durile spre dumneavoastră, ro-mânii din Diaspora. Vreau să vă amintesc de speranță, de faptul că într-o zi toate acestea vor fi is-torie și că vă așteptăm acasă ală-turi de cei dragi atunci când veți considera că a venit momentul.

Hristos a înviat!

Ministru ministrul delegat pentru Cercetare Ştiinţifi că şi Dezvoltare Tehnologică Mihnea COSTOIU

Dacă la începutul fi ecărui an ne Dacă la începutul fi ecărui an ne

Dragi compatrioți,

Cu ocazia Sfi ntelor Sărbători de Paști doresc să va adresez gândurile mele cele mai bune, împreună cu cele mai sincere urări de sănătate, bucurii și îm-pliniri, alături de cei dragi.Cu toții avem nevoie de speranța care vine împreună cu această sărbătoare și, în aceste clipe, gân-durile mele se îndreaptă către toți credincioși care duminică vor sărbători Învierea Domnului.Prin acest mesaj, în acest deosebit moment al de-schiderii către cel afl at aproape, vă invit să fi m soli-dari și vă doresc să aveți puterea să fi ți mereu mai buni și mai plini de dragoste.Hristos A Înviat!Ambasador Iulian Buga

Paștele este cea importantă sărbătoare a creștinismului, Paștele este cea importantă sărbătoare a creștinismului, o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comu-o sărbătoare a bucuriei depline, a luminii divine, a comu-niunii, a sufl etului. În urma răstignirii, morții și îngropării, niunii, a sufl etului. În urma răstignirii, morții și îngropării, Hristos a înviat, aducând cu sine Pacea Permanentă a Hristos a înviat, aducând cu sine Pacea Permanentă a

Paşte fericit românilor de pretutindeni!

Numai că au făcut doar acte de mână, iar soţii Carpiuc nu s-au gândit la vremea re-spectivă la riscurile acelei tran-zacţii. „Am făcut atunci un pro-ces verbal, cu părinţii mei, cu doi martori, dar şi cu concubinul femeii, Mărgineanu Ilie. Au zis – să lăsăm copiii să-şi facă casă, că noi o să facem după aceea actele”, explică Lăcrămioara Carpiuc, precizând că a plătit la acea vreme (în 1991) nu mai puțin de 65.000 de lei vechi. Nu-mai că, după trei ani, povestesc soții Carpiuc, vânzătoarea a de-cedat în urma unui incendiu, în urma căruia au ars şi mai multe documente, printre care și ac-tele defunctei. Iar de atunci au început problemele.„N-aveţi D-zeu. Suntem în Săp-tămâna Patimilor. Ce căutaţi la poarta mea?” Moştenitorii defunctei şi-au revendicat terenul pe care, susţin ei, locuia familia Carpi-uc fără documente legale. In-stanţa le-a dat câştig de cauză moștenitorilor, pentru simplul motiv că documentele depuse

la dosar de cealaltă tabără erau simple scrieri de mână. Aşa se face că soţii Carpiuc și cei trei copii ai acestora au rămas fără proprietatea de zece ari pe care ar fi cumpărat-o în 1991, dar şi fără clădirile pe care le încro-piseră pe respectiva suprafa-ţă de teren, construcții pe care moștenitorii le-au cumpărat tot printr-o decizie judecătorească cu suma de 10.000 de lei. Iar ieri, după ce au reuşit să tra-gă de timp cât au mai putut și să amâne executarea silită, la poarta lor a revenit executorul judecătoresc, de data aceasta însoțit de șase jandarmi și hotă-rât să aplice hotărârea instanţei de judecată de a-i pune în drep-turi pe moştenitorii femeii dece-date acum 20 de ani. „N-aveţi D-zeu. Suntem în Săptămâna Patimilor. Ce căutaţi la poarta mea?”, plângea Lăcrămioara Carpiuc.

Strigăte de disperare

Și a ieșit scandal, ru-dele și vecinii soților Carpiuc

sărind în apărarea acestora, amenințându-i pe cei care ur-mau să preia bucata de teren și gospodăria revendicate în instanță. Numai prezenţa forţe-lor de ordine a făcut ca situaţia să nu degenereze. Mama Lăcră-mioarei Carpiuc era disperată: “La mine în casă s-o dat banii, o plasă de bani. Ați văzut ce vilă are la deal și a venit la cocioaba copiilor. Așa nu rămâne. Dum-nezeu l-a sătura de bani, de

avere”, își striga durerea femeia arătând spre bărbatul care veni-se să preia gospodăria. Cu la-crimi în ochi, de cealaltă parte a gardului casei din care a fost dat afară, Constantin Carpiuc pri-vea neputincios: “în Săptămâna Mare. Numai Paşti nu-i. Stăm în ploaie şi mă uit la casa la care am muncit”. Soția lui implora să i se facă dreptate, în ultimul ceas: “Ne-o luat tot! Ajutaţi-ne, care ne vedeţi şi ne auziţi. Cercetaţi

cazul nostru, vă rog frumos, oa-meni care sunteţi competenţi. Nu ne lăsaţi să ne fure munca noastră de 23 de ani. Am mar-tori care au văzut totul. O iau de la zero, cu ce să o mai iau, când nu mai am nimic. Cum să mai ajut copiii mei. E un om fără cre-dinţă, fără sufl et. Un câine l-ai scos afară şi îţi pare rău, dar pe noi, cinci persoane, ne-o scos afară în drum”.

Sandrinio NEAGU

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 672 Mesagerul RomânescSOCIAL

OWNER: Marius MARIN - (503)740-3234 Puteţi citi şi ziarul în format electronic la adresa:

www.mariusmarin.roREDACTOR-ŞEF: Ionuţ DUŞCĂ

Redactor: Cătălina VIŞANTehnoredactor: Iuliana RIZAN

Mesagerul RomânescSĂPTĂMÂNAL FONDAT ÎN ROMÂNIA ANUL 2012

PENTRU ABONAMENTE, MARKETING ŞI PUBLICITATE: (503)740-3234

CONFORM LEGISLAŢIEI ÎN VIGOARE, RĂSPUNDEREA JURIDICĂ PENTRU CONŢINUTUL ARTICOLELOR APARŢINE AUTORULUI,

PERSOANEI CITATE SAU SURSEI MEDIA.

e-mail: mesagerulromanesc@gmail.comTel. (503)278-8747

DRAMA UNEI FAMILII DIN SUCEAVA

O familie din localitatea Sf. Ilie a rămas pe drumuri, chiar în Săptămâna Patimilor, fi ind scoasă din casa în care a trăit în ultimii 20 de ani cu jandarmii și

executorul judecătoresc, după ce-a pierdut în instanţă un proces cu o femeie, Valentina Huţuleac. De la Valentina Huţuleac, explică soţii Constantin şi Lăcrămioara Carpiuc, au cumpărat în 1991 o suprafaţă de teren de 10 ari, pe care și-au ridicat o mică casă și o șură.

Suntem prea săraci, ca să închidem defi nitiv minele din România. Guvernul ar putea re-lansa activitatea la o parte din cele peste 500 de exploatări miniere închise sau în curs de închidere, deoarece costurile cu ecologiza-rea lor este mult prea mare. Statul vrea astfel ca une-le perimetre să fi e modernizate sau privatizate. Până acum, statul a decis închiderea a 556 de mine din România, însă a reuşit să ecologizeze doar 18 perimetre, în timp ce alte 280 de mine sunt în curs de ecologizare. În schimb, la 261 de perimetre nu s-a lucrat deloc. Asta înseamnă că, în to-tal, pentru închiderea defi nitivă a acestor mine şi ecologizarea zonei ar fi nevoie peste un mili-ard de euro. Este o sumă imensă pe care statul român nu o deţine, dacă ne uităm la bugetul Conver-sMin, compania care se ocupă de

conservarea şi ecologizarea mi-nelor. În 2012, societatea a avut un buget aprobat de 150 de mi-lioane de lei, în timp ce în 2014 bugetul estimat este de peste 177 milioane de lei. Adică nici măcar 40 de milioane de euro. Aşa că statul vrea să redeschisă o par-te din mine şi să le privatizeze. Sorin Găman, director adjunct în ministerul Economiei, a explicat recent că unele perimetre, unde sunt rezerve ce pot fi exploata-te, să fi e scoată din ordonanţa de închidere. După reînceperea activităţii, statul ar putea derula o licitaţie prin intermediul ANRM, iar perimetrul să fi e dat investito-rilor. Două exemple de mine care ar putea fi privatizate, în curând, sunt Moldomin şi Remin Baia Mare. În cazul Moldomin, compa-nia cumpărată în 2011 de Mineco ar putea sa îşi reia activitatea în 30 de zile. (M. R.)

România, prea săracă să închidă defi nitiv minele

Mai bine de 50% dintre români l-ar vota acum pe Nicolae Ceauşescu, la prezi-denţiale. Potrivit unui sondaj IRES, 66% dintre persoanele intervievate au spus că ar fi dispu-se să voteze cu acesta dacă ar intra în cursa pentru Palatul Cotro-ceni. Potrivit sondajului realizat de Institutul Ro-man pentru Evaluare și Strategie, 66% dintre românii intervievaţi l-ar vota pe Nicolae Ceau-

şescu la prezidenţiale, dacă acesta ar candida acum. Doar 26 la sută nu ar vota cu dictatorul. Datele surprinzătoare au şi o explicaţie. Aproa-pe trei sferturi dintre ro-mâni cred că direcţia spre care se îndreaptă România este greşită şi doar 23% spun că este bună. În plus, 69% din-tre românii chestionaţi spun că trăiesc mai rău acum decât înainte de 1989. 35% dintre cei intervievaţi consideră

că ar fi trăit „probabil mai bine acum, dacă nu ar fi fost evenimen-tele din 1989”. Cei mai mulţi români sunt nos-talgici după vremea lui Ceauşescu pentru faptul că aveau un loc

de muncă. 23% dintre românii intervievaţi au făcut referire la acest lucru, iar 14% au men-ţionat „traiul bun”, când au fost întrebaţi ce îşi amintesc din acea peri-oadă. (M.R.)

Peste 50% dintre români l-ar vota acum pe Ceaușescu la prezidențiale

România, ţara din Eu-ropa în care mor cei mai mulţi copii născuţi prematur, taie din bugetul alocat secţiilor în care sunt îngrijiţi bebeluşii. Medi-cii de la terapie intensivă din maternităţi trag un semnal de alarmă: banii pentru tratamen-te s-au înjumătăţit anul acesta şi nu vor avea fonduri să asi-gure, până la fi nalul anului, su-pravieţuirea copiilor. Ministrul Sănătăţii le cere să se descur-ce cum pot şi spune că abia în vară, la rectifi care, le va da mai mulţi bani. Copii născuți prematur de la secţia de terapie intensi-vă de la Spitalul Ion Cantacuzi-no din Bucureşti sunt conectaţi la aparate performante, cu me-dicamente scumpe, iar doctorii fac eforturi să îi ţină în viaţă. Numai că strădania lor nu este sprijinită şi de Ministerul Să-nătăţii. Anul acesta, fondurile alocate pentru îngrijirea aces-tor copii sunt cu 60 la sută mai mici faţă de 2013. „Aici avem un copil care a avut 1.080 de grame la naştere. O să mai dureze cam două luni până îl externăm. Aici sunt doi gemeni

un pic mai mărişori, de 1.600 şi 1.900 de grame, dar va dura o lună până la externare”, spune dr. Andrei Crăciun, şe-ful secţiei de neonatologie de la Spitalul Cantacuzino. Tra-tamentul pentru un nou-năs-cut poate ajunge la 10 mii de euro. Asta în vreme ce întreg bugetul este de 75.000 de lei, adică aproape 17.000 de euro. Situaţia este asemănătoare şi în alte spitale din ţară. La Timi-şoara, de exemplu, banii de la buget au fost foarte puțini, iar soluțiile găsite de medici sunt pe termen scurt. „Suma aloca-tă este sufi cientă doar pentru două, trei luni. Restul timpului încercăm să găsim alte soluții. Încercăm să apelăm la bugetul spitalului, care și el este să-răcit. Încercăm să apelăm la

bunăvoința unor pacienți, care vor să ne ajute”, explică conf. dr. Ilie Constantin, șeful secției de neonatologie de la Mater-nitatea Bega. Situaţia este cunoscută la nivelul ministeru-lui Sănătăţii, însă ministrul Ni-colae Bănicioiu nu are soluţii. „Mai trebuie să se descurce şi ei, să gestioneze şi ei pentru că totuşi primesc bani din con-tractul cu Casa de Asigurări, dar pe problema punctuală de care ați zis, la rectifi care este nevoie de suplimentare”, afi r-mă Nicolae Bănicioiu, ministrul Sănătăţii. România este țara cu cei mai mulți copii născuți pre-matur din Europa. „Moare un copil la fi ecare cinci ore, un co-pil mai mic de un an în fi ecare an. Pierdem cam 1.800 - 1.900, în fi ecare an”,spune Gabriela Alexandrescu, preşedintele or-ganizaţiei Salvaţi Copiii. Acest program nu este singurul care are probleme de fi nanţare în 2014. Şi bolnavii cu HIV/SIDA au avut de suferit şi nu au avut acces la tratamente în primele trei luni ale anului. (M.R.)

Suntem prea săraci, ca să închidem defi nitiv minele din România. Guvernul ar putea re-lansa activitatea la o parte din cele peste 500 de exploatări miniere închise sau în curs de închidere, deoarece costurile cu ecologiza-rea lor este mult prea mare. Statul vrea astfel ca une-le perimetre să fi e modernizate sau privatizate. Până acum, statul a decis închiderea a 556 de mine din România, însă a reuşit să ecologizeze doar 18 perimetre, în timp ce alte 280 de mine sunt în curs de ecologizare. În schimb, la 261 de perimetre nu s-a lucrat deloc. Asta înseamnă că, în to-tal, pentru închiderea defi nitivă a acestor mine şi ecologizarea zonei ar fi nevoie peste un mili-ard de euro. Este o sumă imensă pe care statul român nu o deţine, dacă ne uităm la bugetul Conver-sMin, compania care se ocupă de

România, prea săracă să România, prea săracă să În România, un copil născut prematur moare

la fi ecare cinci ore

Evacuaţi din casă în Săptămâna Patimilor

Alina ILICEANUMarius MARIN

Marketing:Alina STANCUPublic Relations:

Alina COCOȘ

3DIASPORĂ18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67 Mesagerul Românesc

PUBLICITATE

Walkers• Manual•

Power Wheel Chairs• Hospital Beds•

Skin Care Lotions• Wound Supplies•

Briefs• Pullups•

Catheters• Wipes•

Here Are Just a Few Our Products

Buy With Confi dence! We Will Match Any Lower Price

LouMar Medical Equipment Company este o companie care deserveşte şi comunitatea românească. Suntem acreditaţi şi pentru Medicare. Comenzile şi delivery se fac în aceeaşi zi. Nu ezitaţi să ne contactaţi! În companie, personalul românesc vă stă la dispoziţie cu profesionalism.

Paşte fericit tuturor!

Fraţi români,Cu nădejdea că de Sfi ntele Paşti ne vom bucura cu toţii de „lumina lui Hristos care luminează tuturor, să mer-gem împreună cu El să ne răstignim şi să murim faţă de păcatele lumeşti, ca apoi să înviem împreună cu Domnul nostru Iisus” şi să rămînă în noi dragostea şi Lumina Lui. Cînd în miez de noapte slujitorii Domnului cu făcliile aprinse ne strigă să luăm lu-mină, să cîntăm împreună cu Sfîntul Damaschin: „Acum toate s-au umplut de lumi-nă, cerul şi pământul şi cele de dedesubt.” Să rugăm pe Hristos Mîntuitorul nostru să ne binecuvînteze cu o înal-tă trăire creştină şi cu darul sfînt al iubirii Sale de oa-meni. Învierea Domnului să vă însufl eţească de dragoste frăţească, de spiritul păcii, al dreptăţii şi toleranţei. Să vă sporească sănătatea şi feri-cirea, să va împlinească spe-ranţele şi gîndurile bune, să vă inunde sufl etul de bucurie şi credinţă, casa de lumină şi belşug şi să vă aducă mai aproape de Dumnezeu şi de cei dragi!

Cu adevărat Hristos a înviat!Maria Diana Popescu, redac-tor şef-adjunct revista Agero, Stuttgart, director al revistei ART EMIS

Vox Maris Band, trupa românească de muzică rock din Chicago, urează cititorilor Mesagerului Românesc, precum şi tuturor iubitorilor de muzica bună, un Paşte fericit, lumină şi căldură în sufl et, pace, armonie şi multă muzică în viaţa tuturor! Sărbători fericite!

Managerul trupei Alex M. Tita şi membrii formaţiei Vox Maris

Cu ocazia Sfi ntelor Sărbători de Paşti, Centrul Cultural Român din NV SUA urează tuturor cititorilor ziarului Mesagerul Românesc,ca Lumina Sfi ntei Învieri să vă lumineze sufl etele şi casa. Dumnezeu să vă binecuvânteze şi îngerii să vă ocrotească. Să aveţi parte numai de sănătate şi belşug,să vi se împlinească

toate visele şi speranţele şi pacea aces-tei sărbători să vă coboare în sufl et. “HRISTOS A INVIAT! DAN DĂNĂILĂ VICEPREŞEDINTE CENTRUL CULTURAL ROMÂN din NV SUA

Dragi români din SUA,

Cu prilejul Sfi ntelor Sărbători Pascale, van adresez cele mai bune gânduri şi urări de pace, prosperitate şi bucurie, mulţumindu-vă totodată şi cu acest prilej pen-tru sprijinul constant şi dedicaţia permanentă faţa de parcursul de-mocratic şi dezvoltarea

României şi a relaţiilor româno- americane.Paşte Fericit şi o primă-vară binecuvântată.

Eugen ChivuConsul GeneralConsulatul General al României la Los Angeles

"Fie ca lumina sfântă a Învierii să ne călăuzească în tot ceea ce întreprindem, amintindu-ne, în același timp, ‎de cele mai importante daruri pe care le primim în aceste zile: smerenie, înțelegere, iertare și, nu în ultimul rând, solidaritate. Chiar dacă, uneori, distanţa ne face să ne simţim departe unii de alții, în aceste zile sfi nte, suntem cu toții mai aproape.

Cu prilejul Sfi ntelor Paști, doresc să vă adresez urările mele cele mai calde și îndemnul să fi m, cu toții, mai buni, mai smeriți, mai iertători și, cel mai important, să avem credință în vremuri mai bune şi speranţa într-un viitor mai blând! Hristos a Înviat!”

Paşte fericit sub semnul iubirii, credinţei şi speranţei!

Cu aleasă preţuire,

Stela ARHIRESecretar General PSD Diaspora

"Fie ca lumina sfântă a Învierii să ne călăuzească în "Fie ca lumina sfântă a Învierii să ne călăuzească în tot ceea ce întreprindem, amintindu-ne, în același tot ceea ce întreprindem, amintindu-ne, în același

primim în aceste zile: smerenie, înțelegere, iertare primim în aceste zile: smerenie, înțelegere, iertare

uneori, distanţa ne face să ne simţim departe unii uneori, distanţa ne face să ne simţim departe unii

Dragi compatrioţi,

Fie să domnească pacea şi credinţa în Dumnezeu, să permitem sufl etului bucuria de a cânta şi iubi, să împărţim lumina şi dragostea noastră ce-lor dragi, să fi m bucuroşi că suntem cu toţii fi ii lui Dumnezeu.

Hristos a înviat pentru noi, fi ţi binecuvântaţi si ocrotiţi!

Cu cele mai alese gânduri de respect şi prietenie,

Gabriel Duţu,Consilier economicConsulatul General al României - Los Angeles

“Doresc ca anul acesta Sfi ntele Sărbători Pascale sa vă aducă liniște, pace, speranță și bucurie în sufl ete iar lumina sfânta să vă însoțească toata viața. Bucurați-vă și nu vă temeți de nimic! Cristos a Inviat ! “

Benni Simon, Vicepreşedinte Centrul Cultural Român din NV SUA

În fi ecare an, la 23 apri-lie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Luni toţi cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat, îşi serbează ziua de nume. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Ca-padocia într-o familie creştină, după ce a rămas orfan de tată, s-a mutat cu mama sa în Pales-tina. În timpul împăratului Dio-cleţian (284-305), s-a înrolat în armata romană şi s-a făcut în scurtă vreme renumit pentru

forţa, priceperea şi vitejia lui în luptă, astfel încât a fost ridicat la rang de ofi ţer în armata im-perială. În anul 303, Diocleţian a emis un edict de persecuţie a creştinilor, care a declanşat un imens val de arestări, torturi şi crime, toate sub lozinca impe-rială “nomen christianorum de-leto” (numele creştinilor să fi e şters). Afl at în preajma împă-ratului şi văzând cruzimea de care erau în stare persecutorii,

Sfântul Gheorghe a mers de bunăvoie în faţa lui Diocleţian mărturisindu-şi credinţa în Hris-tos. Uimit de curajul soldatului său, acesta l-a trimis la închi-soare. A fost supus unor tor-turi groaznice, fi ind “trecut prin toate vămile muceniciei”, cum se spune în relatarea martiriului Sfântului Mare Mucenic Gheor-ghe. El a dovedit însă un curaj şi o bărbăţie nemăsurată, păs-trându-şi neclintită mărturisirea. Printre cei care au asistat la

groaznicele torturi şi care, con-vinşi că tăria şi curajul Sfântului ţin de o putere nefi rească, s-au convertit la creştinism se numă-ră şi soţia lui Diocleţian, Alexan-dra, care a suferit curând după aceea martiriul. Neizbutind să-l despartă prin chinuri de Hris-tos, Diocleţian l-a condamnat la moarte prin decapitare, sen-tinţa fi ind executată la 23 aprilie 303.

Alina Iliceanu

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 674 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO

La noi în sat bătrânii mai vorbescde-a doua Înviere.Uluitoare-i prima, vorba nu-i cunoaștelumina toată spre-ai cuprinde zborul,când cu făclii în noaptese face înconjorulprin taina ne-nțelesului de Paște.

Dar e frumoasă și-nvierea-a doua -aceeași pască, dar altcum aroma,când peste moartepecete și-a pus Spicul,nu-i nimeni să vorbească despre moarte,ci despre Toma,cum doar zugravu-a moșmolit tipicul.

După o noapte lungă-n priveghere,ne-ntoarcem iar după amiazăcu ucenicii Lui în foișor...Dar cum adica-a doua Înviere?

A înviat de două ori Hristos?Zugravul tace până-a opta zi,pe Toma cel necredincioscu degetul în rană-a-l zugrăvi.

Ne place necredința și-am vrea așa să fi e,dar nu e,punând penelul rana să I-o lipăie.Imaginați-vă, ce om fl ămândînloc din pâine să se-nfrupte,rupându-o în douăar încerca nepăsător precum un doftorsă o pipăie?

‘’Cât, Doamne, Te-am dorit!Cuprinde-măși arde-mă de-i cu putință,în învierea Ta ca să mă strâng,să Te culeg.Cu cât Te-mbrățișez mai mult, mi-s brațele

tot mai setoase-n necredință.Nu pot să cred, Te văd dar parcă-s orb,nu-mi ești de-ajuns iubirii să Te sorb.Nu cu un deget, ci-mbrățișarea plină!Ai înviat și nu Te las fi indului părere.Iubirea Ta o simt acum deplină!Prin mine ești a doua Înviere -hemoglobină cu hemoglobină!’’

Zugravul n-a cetitce lui Ioan i s-a părut că nu ai spus,când inima lui Toma - o singură sufl are -cu cea a lui Iisusse contopise și slovă și dicteu.Și ucenicul cel iubiti-a răzuit lui Toma oftat amar și greuși-atât a scris,doar ‘’Domnul meuși Dumnezeul meu!’’

Și evanghelia a-nchis.

A înviat de două ori Hristos?A înviat de două ori Hristos? tot mai setoase-n necredință.tot mai setoase-n necredință.

A DOUA ÎNVIERE

Unde-i Dumnezeu, nu-i niciun lucru rău

23 aprilie - Praznicul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

CUVÂNT DE SUFLET LA SFINTELE PAȘTI 2014

Iubiți frați Preoți,Iubiți frați și surori în Hristos cel înviat.

Cu prilejul binecuvântat al Sfi ntelor Paști din acest an și după o lungă perioadă de timp în care nu am mai scris, revin cu mesajul duhovnicesc “Cuvânt de Sufl et” care se vede că a plăcut multora și au insistat să revin în viața “Soliei”. Să dea Dumnezeu ca acest mesaj să folosească și să fi e de zidire duhovnicească în viețile și sufl etele multora. Înainte de pătimirea, moartea și învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, știm cu toții din scrierile Scripturii că Mântuito-rul a înviat din morți pe prietenul său, Lazăr din Betania. După ce a murit Lazăr, Domnul Hristos s-a dus cu uncenicii săi la Betania și mai întâi L-a întâmpi-nat Marta, care a zis către Dom-nul Hristos: “Doamne de-ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.” Era încredințată Marta, sora lui Lazăr, că acolo unde Domnul Hristos se arată, este darul lui Dumnezeu și nu se poate întâmpla nimic rău.Dragii mei, îmi amintesc cum în

casele sașilor din Ardeal, se putea vedea o carpetă scrisă cu cusătu-ră, următoarele cuvinte: “Unde-i credință, e iubire; unde-i iubire, e pace; unde-i pace, e binecu-vântare; unde-i binecuvântare, e Dumnezeu și unde-i Dumnezeu, nu-i nici un lucru rău”. Deci unde-i credință e iubire - credința și iubi-rea merg împreună. Sfântul Apostol Pavel spune că în Iisus Hristos nici tă-ierea împrejur, nici netăierea îm-prejur nu folosește nimic (Gal.5,6) ci credința lucrătoare în iubire. Și mai scrie Sfântul Apostol Pavel în epistola I-a către Corinteni: “de-aș avea credința toată să pot muta munții, dar dacă n-am iubire, ni-mic nu sunt” (ICor.13,2), deci nu am nici o valoare; valoarea mea adevărată este atunci când la credință adaug iubirea, acea iubi-re după porunca lui Dumnezeu. Unde-i credință e iubire, unde-i iubire e pace; omul care are iubire intră în fericire și fericirea aduce liniștea sufl etească, pacea. Unde-i pace e binecuvântare pen-tru că pacea adevărată o dă Dum-nezeu cu binecuvântarea Lui. Un-de-I binecuvântare e Dumnezeu de la care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit și un-de-I Dumnezeu nu e nici un lucru rău. Parcă ar fi știut Marta aceste cuvinte când a zis către Domnul Hristos: “Doamne, de-ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Și Dom-nul Hristos a zis: “Fratele tău va in-via!”. Marta, care era introdusă în lucrurile cele duhovnicești, a zis: “Știu că va învia, la învierea cea de apoi”. Atunci Domnul Hristos a zis un cuvânt pe care noi îl avem în vedere mai ales la slujbele pen-tru morți: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, viu va fi . Crezi tu aceas-ta?“. Atunci Marta a zis: “Cred că tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care avea să vină în lume“. A venit și sora Martei, Maria și s-au dus la mormânt, si în drum spre mor-mânt, Domnul Hristos a lăcrimat și

oamenii când L-au văzut pe Dom-nul Hristos lăcrimând au zis: “Iată, cât de mult îl iubea!”. De unde au știut oamenii din preajma Mântui-torului că Domnul Hristos l-a iubit pe Lazăr? Nu se spune că ar fi zis Domnul Hristos că l-a iubit, dar au știut din lacrimile care au apărut în ochii Domnului Hristos și au zis ei: “Iată, cât de mult îl iubea! ” Sfântul Isaac Sirul spune că lacrimile sunt puse între minte și trup ca sem-ne în trup pentru așezarea minții. Deci, lacrimile vorbesc, lacrimile ne spun despre întristare și ne spun și despre bucurie, după caz. Domnul Hristos a lăcri-mat, iar oamenii ai știut că Domnul Hristos l-a iubit. S-au dus la mor-mânt și acolo a zis Domnul Hris-tos: “Dați la o parte piatra”- piatra de la ușa mormântului. Și atunci Marta a intrat imediat în vorbă și a zis: “Doamne, miroase urât, că este mort de patru zile”. Și Domnul Hristos, la cuvintele acestea ale Martei, a răspuns așa: “Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea mărirea lui Dumnezeu?”. Nu știm când i-a spus lui Marta cuvintele acestea, dar se vede că Domnul Hristos a vorbit cu Marta cândva și despre asta și i-a spus: “Dacă vei crede, vei vedea măririle lui Dumnezeu”. Cel ce crede vede mărețiile lui Dumnezeu. Numai cine crede vede mărirea lui Dum-nezeu, numai cine crede, vede lucrurile lui Dumnezeu în care se cuprinde mărirea lui Dumnezeu. De vei crede, vei vedea mărirea lui Dumnezeu.Sfântul Ioan, care a scris Scara, având în vedere cuvintele aces-tea ale Domnului Hristos, zice că Lazăr îl închipuie pe omul care e legat de patimi, de răutăți, și că Domnul Hristos zice și des-pre omul pătimaș: “Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.”Spre ce? Spre fericirea nepătimi-toare. Să ajungă la starea aceea în care nu mai poate fi nemulțumit, să ajungă la starea aceea în care poate fi liniștit, să ajungă la starea

aceea în care fi ind, poate fi fericit.Să-l întâmpinăm pe Domnul la intrarea în Ierusalimul din sufl etul nostru

Iubiți frați și surori, La intrarea în Ierusalim a Domnului Hristos au fost și oa-meni pătimași, și oameni răi, și oameni împotrivitori, și oameni care și-au arătat nemulțumirile, aceia însă s-au acoperit cumva și au rămas cei bucuroși de Domnul Hristos, între care suntem și noi. Dacă e vorba numai de prăznuire, cu asta ne-am împlinit datoria, dar nu e vorba numai de prăznuire, ci e vorba și de cercetare. Adică, pri-ma întrebare în legătură cu aceas-ta ar fi : Noi cum îl întâmpinăm pe Domnul Hristos? Avem noi dorința de a aduce preamărire? Simțim în sufl etul nostru o pornire spre preamărirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos? O facem aceasta numai din ritual sau o facem pen-tru că n-am putea să n-o facem când știm despre cele ce le-a fa-cut Domnul Hristos la intrarea în Ierusalim?Și încă o cercetare. Așa cum Domnul Hristos a intrat în Ieru-salim, tot așa intră și în sufl etele noastre, mai ales atunci când ne împărtășim cu Trupul și Sânge-le Mântuitorului. Avem noi stări sufl etești ca cele ale acelora care au zis: “Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului!”, sau avem stări de împotrivire. E bine să ne cercetăm pe noi înșine, cum stăm în fața Domnului Hristos care vine la noi, care vine către noi. Îl primim cu iubire, cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste? Îl primim pe Domnul Iisus Hristos cu bucuria omului care știe că a venit Acela care aduce cu El binecuvântarea, care aduce cu El bucuria, care aduce cu El curajul, care aduce cu El iertarea păcate-lor, ca daruri ale Învierii, sau sun-tem nemulțumiți? Și dacă cumva suntem nemulțumiți, atunci Îl au-

zim pe Domnul Hristos spunându-ne și nouă cum i-a spus Ierusali-mului sau celor din Ierusalim:<< Ierusalime, Ierusalime, care ucizi pe prooroci și cu pietre omori pe cei trimiși la tine, de cate ori vo-it-am să adun pe fi ii tăi, cum adu-na găina puii săi sub aripi, dar nu ați vrut. Pentru aceasta vi se lasă casa pustie, iar pe Mine nu Mă veți mai vedea până ce veți zice: Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului>> (Mat 23, 37-39).Noi suntem, iubiți credincioși, între cei ce zicem: “Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnu-lui!”, între cei ce zicem împreună cu pruncii; “Osana întru cei de sus, Osana întru cei din înălțime”. Și anume, la fi ecare Sfântă Litur-ghie, spunem cuvintele: “Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Savaot! Plin este cerul și pământul de mă-rirea Ta. Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului!” Nu se poa-te Liturghie fără cuvintele acestea, ceea ce înseamnă că la fi ecare Sfântă Liturghie noi pomenim și intarea in Ierusalim a Domnului Hristos. Să ne deschidem sufl e-tele, să-I facem loc Mântuitorului nostru, să Îl primim în inima noas-tră, să-L ținem în conștiința noas-tră, în simțirea noastră și atunci va fi cu noi bucuria pe care au avut-o cei din Ierusalim, care L-au primit pe Domnul Hristos și care s-au lăsat conduși, ajutați și mângâiați de Cel ce a venit să mântuiască sufl etele noastre.Vă doresc tuturor o sărbătoare frumoasă, plină de lumină și de bi-necuvântare dimpreună cu toți cei dragi Dumneavoastră. Sărbători fericite și binecuvântate. HRISTOS A ÎNVIAT!ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Cu părintească și frățească îmbrățișare în Hristos cel înviat+ I R I N E UEpiscop Vicar

Dumitru Ichim

În fi ecare an, la 23 apri-lie, îl prăznuim pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă. Luni toţi cei ce au numele Gheorghe sau orice alt derivat, îşi serbează ziua de nume. Sfântul Mare Mucenic Gheorghe s-a născut în Ca-padocia într-o familie creştină, după ce a rămas orfan de tată, s-a mutat cu mama sa în Pales-tina. În timpul împăratului Dio-cleţian (284-305), s-a înrolat în armata romană şi s-a făcut în scurtă vreme renumit pentru

forţa, priceperea şi vitejia lui în luptă, astfel încât a fost ridicat la rang de ofi ţer în armata im-perială. În anul 303, Diocleţian a emis un edict de persecuţie a creştinilor, care a declanşat un imens val de arestări, torturi şi crime, toate sub lozinca impe-rială “nomen christianorum de-leto” (numele creştinilor să fi e şters). Afl at în preajma împă-ratului şi văzând cruzimea de care erau în stare persecutorii,

Sfântul Gheorghe a mers de bunăvoie în faţa lui Diocleţian mărturisindu-şi credinţa în Hris-tos. Uimit de curajul soldatului său, acesta l-a trimis la închi-soare. A fost supus unor tor-turi groaznice, fi ind “trecut prin toate vămile muceniciei”, cum se spune în relatarea martiriului Sfântului Mare Mucenic Gheor-ghe. El a dovedit însă un curaj şi o bărbăţie nemăsurată, păs-trându-şi neclintită mărturisirea. Printre cei care au asistat la

groaznicele torturi şi care, con-vinşi că tăria şi curajul Sfântului ţin de o putere nefi rească, s-au convertit la creştinism se numă-ră şi soţia lui Diocleţian, Alexan-dra, care a suferit curând după aceea martiriul. Neizbutind să-l despartă prin chinuri de Hris-tos, Diocleţian l-a condamnat la moarte prin decapitare, sen-tinţa fi ind executată la 23 aprilie 303.

Alina Iliceanu

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 674 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO

La noi în sat bătrânii mai vorbescde-a doua Înviere.Uluitoare-i prima, vorba nu-i cunoaștelumina toată spre-ai cuprinde zborul,când cu făclii în noaptese face înconjorulprin taina ne-nțelesului de Paște.

Dar e frumoasă și-nvierea-a doua -aceeași pască, dar altcum aroma,când peste moartepecete și-a pus Spicul,nu-i nimeni să vorbească despre moarte,ci despre Toma,cum doar zugravu-a moșmolit tipicul.

După o noapte lungă-n priveghere,ne-ntoarcem iar după amiazăcu ucenicii Lui în foișor...Dar cum adica-a doua Înviere?

A înviat de două ori Hristos?Zugravul tace până-a opta zi,pe Toma cel necredincioscu degetul în rană-a-l zugrăvi.

Ne place necredința și-am vrea așa să fi e,dar nu e,punând penelul rana să I-o lipăie.Imaginați-vă, ce om fl ămândînloc din pâine să se-nfrupte,rupându-o în douăar încerca nepăsător precum un doftorsă o pipăie?

‘’Cât, Doamne, Te-am dorit!Cuprinde-măși arde-mă de-i cu putință,în învierea Ta ca să mă strâng,să Te culeg.Cu cât Te-mbrățișez mai mult, mi-s brațele

tot mai setoase-n necredință.Nu pot să cred, Te văd dar parcă-s orb,nu-mi ești de-ajuns iubirii să Te sorb.Nu cu un deget, ci-mbrățișarea plină!Ai înviat și nu Te las fi indului părere.Iubirea Ta o simt acum deplină!Prin mine ești a doua Înviere -hemoglobină cu hemoglobină!’’

Zugravul n-a cetitce lui Ioan i s-a părut că nu ai spus,când inima lui Toma - o singură sufl are -cu cea a lui Iisusse contopise și slovă și dicteu.Și ucenicul cel iubiti-a răzuit lui Toma oftat amar și greuși-atât a scris,doar ‘’Domnul meuși Dumnezeul meu!’’

Și evanghelia a-nchis.

A înviat de două ori Hristos?A înviat de două ori Hristos? tot mai setoase-n necredință.tot mai setoase-n necredință.

A DOUA ÎNVIERE

Unde-i Dumnezeu, nu-i niciun lucru rău

23 aprilie - Praznicul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe

CUVÂNT DE SUFLET LA SFINTELE PAȘTI 2014

Iubiți frați Preoți,Iubiți frați și surori în Hristos cel înviat.

Cu prilejul binecuvântat al Sfi ntelor Paști din acest an și după o lungă perioadă de timp în care nu am mai scris, revin cu mesajul duhovnicesc “Cuvânt de Sufl et” care se vede că a plăcut multora și au insistat să revin în viața “Soliei”. Să dea Dumnezeu ca acest mesaj să folosească și să fi e de zidire duhovnicească în viețile și sufl etele multora. Înainte de pătimirea, moartea și învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, știm cu toții din scrierile Scripturii că Mântuito-rul a înviat din morți pe prietenul său, Lazăr din Betania. După ce a murit Lazăr, Domnul Hristos s-a dus cu uncenicii săi la Betania și mai întâi L-a întâmpi-nat Marta, care a zis către Dom-nul Hristos: “Doamne de-ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit.” Era încredințată Marta, sora lui Lazăr, că acolo unde Domnul Hristos se arată, este darul lui Dumnezeu și nu se poate întâmpla nimic rău.Dragii mei, îmi amintesc cum în

casele sașilor din Ardeal, se putea vedea o carpetă scrisă cu cusătu-ră, următoarele cuvinte: “Unde-i credință, e iubire; unde-i iubire, e pace; unde-i pace, e binecu-vântare; unde-i binecuvântare, e Dumnezeu și unde-i Dumnezeu, nu-i nici un lucru rău”. Deci unde-i credință e iubire - credința și iubi-rea merg împreună. Sfântul Apostol Pavel spune că în Iisus Hristos nici tă-ierea împrejur, nici netăierea îm-prejur nu folosește nimic (Gal.5,6) ci credința lucrătoare în iubire. Și mai scrie Sfântul Apostol Pavel în epistola I-a către Corinteni: “de-aș avea credința toată să pot muta munții, dar dacă n-am iubire, ni-mic nu sunt” (ICor.13,2), deci nu am nici o valoare; valoarea mea adevărată este atunci când la credință adaug iubirea, acea iubi-re după porunca lui Dumnezeu. Unde-i credință e iubire, unde-i iubire e pace; omul care are iubire intră în fericire și fericirea aduce liniștea sufl etească, pacea. Unde-i pace e binecuvântare pen-tru că pacea adevărată o dă Dum-nezeu cu binecuvântarea Lui. Un-de-I binecuvântare e Dumnezeu de la care vine toată darea cea bună și tot darul desăvârșit și un-de-I Dumnezeu nu e nici un lucru rău. Parcă ar fi știut Marta aceste cuvinte când a zis către Domnul Hristos: “Doamne, de-ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Și Dom-nul Hristos a zis: “Fratele tău va in-via!”. Marta, care era introdusă în lucrurile cele duhovnicești, a zis: “Știu că va învia, la învierea cea de apoi”. Atunci Domnul Hristos a zis un cuvânt pe care noi îl avem în vedere mai ales la slujbele pen-tru morți: “Eu sunt învierea și viața. Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, viu va fi . Crezi tu aceas-ta?“. Atunci Marta a zis: “Cred că tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu, care avea să vină în lume“. A venit și sora Martei, Maria și s-au dus la mormânt, si în drum spre mor-mânt, Domnul Hristos a lăcrimat și

oamenii când L-au văzut pe Dom-nul Hristos lăcrimând au zis: “Iată, cât de mult îl iubea!”. De unde au știut oamenii din preajma Mântui-torului că Domnul Hristos l-a iubit pe Lazăr? Nu se spune că ar fi zis Domnul Hristos că l-a iubit, dar au știut din lacrimile care au apărut în ochii Domnului Hristos și au zis ei: “Iată, cât de mult îl iubea! ” Sfântul Isaac Sirul spune că lacrimile sunt puse între minte și trup ca sem-ne în trup pentru așezarea minții. Deci, lacrimile vorbesc, lacrimile ne spun despre întristare și ne spun și despre bucurie, după caz. Domnul Hristos a lăcri-mat, iar oamenii ai știut că Domnul Hristos l-a iubit. S-au dus la mor-mânt și acolo a zis Domnul Hris-tos: “Dați la o parte piatra”- piatra de la ușa mormântului. Și atunci Marta a intrat imediat în vorbă și a zis: “Doamne, miroase urât, că este mort de patru zile”. Și Domnul Hristos, la cuvintele acestea ale Martei, a răspuns așa: “Nu ți-am spus că dacă vei crede, vei vedea mărirea lui Dumnezeu?”. Nu știm când i-a spus lui Marta cuvintele acestea, dar se vede că Domnul Hristos a vorbit cu Marta cândva și despre asta și i-a spus: “Dacă vei crede, vei vedea măririle lui Dumnezeu”. Cel ce crede vede mărețiile lui Dumnezeu. Numai cine crede vede mărirea lui Dum-nezeu, numai cine crede, vede lucrurile lui Dumnezeu în care se cuprinde mărirea lui Dumnezeu. De vei crede, vei vedea mărirea lui Dumnezeu.Sfântul Ioan, care a scris Scara, având în vedere cuvintele aces-tea ale Domnului Hristos, zice că Lazăr îl închipuie pe omul care e legat de patimi, de răutăți, și că Domnul Hristos zice și des-pre omul pătimaș: “Dezlegați-l și lăsați-l să meargă.”Spre ce? Spre fericirea nepătimi-toare. Să ajungă la starea aceea în care nu mai poate fi nemulțumit, să ajungă la starea aceea în care poate fi liniștit, să ajungă la starea

aceea în care fi ind, poate fi fericit.Să-l întâmpinăm pe Domnul la intrarea în Ierusalimul din sufl etul nostru

Iubiți frați și surori, La intrarea în Ierusalim a Domnului Hristos au fost și oa-meni pătimași, și oameni răi, și oameni împotrivitori, și oameni care și-au arătat nemulțumirile, aceia însă s-au acoperit cumva și au rămas cei bucuroși de Domnul Hristos, între care suntem și noi. Dacă e vorba numai de prăznuire, cu asta ne-am împlinit datoria, dar nu e vorba numai de prăznuire, ci e vorba și de cercetare. Adică, pri-ma întrebare în legătură cu aceas-ta ar fi : Noi cum îl întâmpinăm pe Domnul Hristos? Avem noi dorința de a aduce preamărire? Simțim în sufl etul nostru o pornire spre preamărirea Mântuitorului nostru Iisus Hristos? O facem aceasta numai din ritual sau o facem pen-tru că n-am putea să n-o facem când știm despre cele ce le-a fa-cut Domnul Hristos la intrarea în Ierusalim?Și încă o cercetare. Așa cum Domnul Hristos a intrat în Ieru-salim, tot așa intră și în sufl etele noastre, mai ales atunci când ne împărtășim cu Trupul și Sânge-le Mântuitorului. Avem noi stări sufl etești ca cele ale acelora care au zis: “Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului!”, sau avem stări de împotrivire. E bine să ne cercetăm pe noi înșine, cum stăm în fața Domnului Hristos care vine la noi, care vine către noi. Îl primim cu iubire, cu frică de Dumnezeu, cu credință și cu dragoste? Îl primim pe Domnul Iisus Hristos cu bucuria omului care știe că a venit Acela care aduce cu El binecuvântarea, care aduce cu El bucuria, care aduce cu El curajul, care aduce cu El iertarea păcate-lor, ca daruri ale Învierii, sau sun-tem nemulțumiți? Și dacă cumva suntem nemulțumiți, atunci Îl au-

zim pe Domnul Hristos spunându-ne și nouă cum i-a spus Ierusali-mului sau celor din Ierusalim:<< Ierusalime, Ierusalime, care ucizi pe prooroci și cu pietre omori pe cei trimiși la tine, de cate ori vo-it-am să adun pe fi ii tăi, cum adu-na găina puii săi sub aripi, dar nu ați vrut. Pentru aceasta vi se lasă casa pustie, iar pe Mine nu Mă veți mai vedea până ce veți zice: Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului>> (Mat 23, 37-39).Noi suntem, iubiți credincioși, între cei ce zicem: “Bine este cuvântat Cel ce vine întru numele Domnu-lui!”, între cei ce zicem împreună cu pruncii; “Osana întru cei de sus, Osana întru cei din înălțime”. Și anume, la fi ecare Sfântă Litur-ghie, spunem cuvintele: “Sfânt, Sfânt, Sfânt, este Domnul Savaot! Plin este cerul și pământul de mă-rirea Ta. Osana întru cei de sus! Bine este cuvântat Cel ce vine în-tru numele Domnului!” Nu se poa-te Liturghie fără cuvintele acestea, ceea ce înseamnă că la fi ecare Sfântă Liturghie noi pomenim și intarea in Ierusalim a Domnului Hristos. Să ne deschidem sufl e-tele, să-I facem loc Mântuitorului nostru, să Îl primim în inima noas-tră, să-L ținem în conștiința noas-tră, în simțirea noastră și atunci va fi cu noi bucuria pe care au avut-o cei din Ierusalim, care L-au primit pe Domnul Hristos și care s-au lăsat conduși, ajutați și mângâiați de Cel ce a venit să mântuiască sufl etele noastre.Vă doresc tuturor o sărbătoare frumoasă, plină de lumină și de bi-necuvântare dimpreună cu toți cei dragi Dumneavoastră. Sărbători fericite și binecuvântate. HRISTOS A ÎNVIAT!ADEVĂRAT A ÎNVIAT!

Cu părintească și frățească îmbrățișare în Hristos cel înviat+ I R I N E UEpiscop Vicar

Dumitru Ichim

5AMERICA18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67 Mesagerul Românesc

„Preşedintele şi-a ex-primat profunda îngrijorare faţă de sprijinul acordat de către Guvernul rus acţiunilor sepa-ratiste armate pro-ruse care ameninţă să submineze şi să destabilizeze Guvernul Ucrai-nei”, a anunţat Casa Albă într-un comunicat. Barack Obama a pus accentual pe necesitatea ca „toate forţele neregulate pre-zente în ţară să depună arme-le” şi i-a cerut liderului de la Kremlin să „facă uz de infl uenţa sa asupra grupurilor pro-ruse pentru a le convinge să pără-sească clădirile pe care le ocu-pă” în Ucraina. Anterior, preşedintele rus a denunţat ca „speculaţii bazate pe informaţii nefonda-te” acuzaţiile despre amestecul Rusiei în estul Ucrainei, în ca-drul unei convorbiri telefonice

cu preşedintele Obama, potrivit unui comunicat al Kremlinului. „Ca răspuns la preocupările ex-primate de preşedintele ameri-can despre un pretins amestec rus în sud-estul Ucrainei, preşe-dintele rus a menţionat că astfel de speculaţii se bazează pe in-formaţii nefondate”, a precizat conducerea de la Moscova într-un comunicat, Putin cerându-i lui Obama „să facă tot posibilul să nu permită folosirea forţei şi o baie de sânge” Presa din Ru-sia a relatat în ultimele zile că directorul CIA, John Brennan, a vizitat discret Ucraina weekenul acesta, ministrul de Externe al Rusiei, Sergei Lavrov, ieşind public luni pentru a cere expli-caţii cu privire la această depla-sare despre care agenţia ame-ricană nu a vrut să comenteze. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Obama, Jay

Carney, a recunoscut luni du-pă-amiază că Brennan a fost la Kiev în weekend. CIA a respins acuzaţiile spunând că informa-ţiile conform cărora „directorul

Brennan a încurajat autorităţile ucrainene să execute operaţi-uni tactice în interiorul Ucrainei sunt complet false”, iar purtăto-rul de cuvânt al acestei institu-

ţii, Todd Ebitz, a refuzat să vor-bească despre itinerariul recent al lui Brennan.

Ionuţ DUŞCĂ

John McCain regretă că Statele Unite nu oferă ajutor militar Ucrainei Zece persoane au murit şi alte 32

sunt rănite în urma unui accident produs joi între camion şi un autobuz şcolar pe o şo-sea din statul american California, în urma impactului având loc o explozie. Un camion a intrat, joi, într-un au-tobuz şcolar care transporta elevi de la un liceu din nordul Californiei. 32 de elevi au fost transportaţi de urgenţă la un spital din apropiere, în timp ce numărul persoanelor care au decedat la locul accidentului este minim zece, printre acestea fi ind şi cinci elevi, potrivit Reuters. Fran Clader, purtătorul de cuvânt al California Highway Patrol, a afi rmat că şoferul camionului FedEx a pierdut con-trolul vehiculului, lovind o maşină şi apoi autobuzul şcolar. Potrivit acestuia, în au-tobuz se afl au liceeni şi alţi pasageri care mergeau la Universitatea de stat Humboldt pentru un tur al şcolii. „Am apucat să aud doar zgomotul impactului. Atunci am ştiut că avem mari probleme” a declarat Steven Clavijo, un elev de 18 ani al Liceului West Ranch, din Santa Clarita, care era în au-tobuz în momentul producerii accidentului,

informează Fox News. Un alt elev afl at în autobuzul lovit a afi rmat că în urma impac-tului studenţii conştienţi afl aţi în partea din spate a autovehiculului s-a străduit să spar-gă geamurile pentru a putea să scape din calea fl ăcărilor izbucnite, potrivit aceleiaşi surse. Accidentul s-a produs în apropierea localităţii Orland, la 150 de kilometri nord de Sacramento. Centrul medical Shasta a afi rmat că a primit doi răniţi, unul fi ind în stare stabilă, iar celălalt este supus unor teste suplimentare, iar centrul medical Enloe a confi rmat că a primit nouă răniţi. (L. D.)

Zece persoane au murit după un accident între un autobuz

Senatorul republican american John McCain a exprimat regre-tul cã Statele Unite nu au oferit Ucrainei “mijloacele necesare” pentru a se apăra de acţiunile Rusiei, informează Wall Street Journal în ediţia online.

“Refuzul Statelor Unite de a oferi ajutor Ucrainei este un semnal de încurajare pentru preşedintele rus Vladimir Putin”, a spus McCain în Estonia, pledând pentru oferirea

de sprijin logistic armatei ucraine-ne. “Oare vom sta şi ne vom uita cum armata rusă ocupă estul Ucrainei?”, a adăugat McCain, con-siderând “impardonabil” refuzul Wa-shingtonului de a ajuta Guvernul de la Kiev. Senatorul republican este sceptic că Uniunea Europeană va ajuta Ucraina, califi când sancţiunile Occidentului împotriva Rusiei drept “o glumă”. (I. D.)

P r i m ă r i a oraşului american Detroit, afl at în fa-liment, a lansat un site online prin inter-mediul căruia vrea să vândă la licitaţie o parte dintre cele 16.000 de locuinţe vacante pe care le deţine, la preţuri în-cepând de la 1.000 de dolari. P o r t a l u l BuildingDetroit.org a fost lansat luni şi prezintă, pentru început, 15 locuinţe a căror vânzare va începe la 5 mai. Primăria, care a intrat în posesia acestora în contul taxelor neplătite de pro-prietari, vrea să vândă câte o casă pe zi. Cumpărătorii trebuie să reabiliteze rapid casele, iar în şase luni trebuie să fi e locuite, în caz contrar urmând să piardă proprietatea, dar şi banii plătiţi. Multe dintre cartierele din Detro-it, oraş afl at în declin economic

de mai multe decenii, au fost lovite puternic în perioada crizei fi nanciare şi nu reuşesc încă să-şi revină, afectate şi de intrarea primăriei din Detroit în faliment anul trecut. Licitaţiile sunt des-chise doar locuitorilor din statul american Michigan, precum şi companiilor fără istoric de încăl-care a reglementărilor privind taxele şi construcţiile. Primăria oraşului Detroit a cerut în iulie anul trecut pro-tecţia sub legea falimentului în SUA, solicitarea fi ind acceptată în decembrie de tribunal. (I. D.)

Obama le cere miliţiilor separatiste pro-ruse din

Ucraina să depună armele

Primăria oraşului Detroit vinde locuinţe pornind

de la 1.000 dolari

Statele Unite ale Ameri-cii au introdus sancţiuni împotriva a şapte lideri şi a unui grup petrolier din Crimeea, suspectaţi că ar ameninţa „pacea şi stabilitatea Ucrainei”, a anunţat Departamentul Trezoreriei americane într-un comunicat.

„Crimeea este un teri-toriu ocupat. Vom continua să impunem sancţiuni celor care continuă să ameninţe integrita-tea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a declarat subsecre-tarul Trezoreriei SUA însărcinat

cu lupta împotriva terorismului şi cu informaţiile economice, David Cohen. Potrivit informării publi-cate pe site-ul Trezoreriei, printre ofi cialii vizaţi de aceste sancţiuni se numără Rustam Temirgaliev, vicepremierul care a facilitat or-ganizarea referendumului în Cri-meea, fostul vicepreşedinte al Parlamentului ucraiean Serghei Ţekov, dar şi primarul Sevasto-polului, Aleksei Cialîi. Trezoreria adaugă la lista sancţiunilor şi un grupul de petrol şi gaze, Cerno-morneftegaz. Acesta fost sancţi-onat pentru „deturnarea activelor de stat ale Ucrainei”.Sancţiunile

adoptate se referă la îngheţa-rea activelor celor şapte „lideri separatişti” şi a companiei men-ţionate. De asemenea, compani-ilor americane le-a fost interzisă orice operaţiune fi nanciară care implică aceste persoane, „afl ate pe un teritoriu ocupat”. Reacţia autorităţilor din peninsulă a fost promptă, aces-tea susţinând în că sanţiunile ce-lor de la Washington „nu au nicio valoare” şi nu pot „dăuna republi-cii”, potrivit declaraţiei ministrului Informaţiilor Publice al Crimeei, Dmitri Polonski. „Nu ne facem griji, fi indcă în ultima perioadă am auzit prea multe declaraţii privind aplicarea unor sancţiuni împotriva liderilor din Crimeea. Ne-am obişnuit deja (...) în pre-zent, nu au nicio valoare nici pentru Crimeea, nici pentru Ru-sia. Înţepăturile unor ţânţari mici nu ne vor putea opri”, a subliniat reprezentantul guvernamental al republicii din peninsulă. (M. R.)

Washingtonul a adoptat sancţiuni împotriva unor

lideri din Crimeea

CRIZA DIN UCRAINA

Preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, i-a spus omologului său rus, Vladimir Putin, că este „foarte îngrijorat” de acţiunile Rusiei în Ucraina şi le-a

cerut miliţiilor separatiste pro-ruse să depună armele.

Fostul premier Victor Ciorbea a fost ales Avocat al Poporului, prin votul dat marţi în şedinţa de plen reunit a celor două Camere ale Parlamentului.

Ciorbea a fost propus pentru această funcţie de gru-purile parlamentare ale PSD din Parlament. Mandatul său va fi de cinci ani de la data numirii, putând fi reînnoit o singură dată. Membrii Comisiilor juridice din Senat şi Camera Deputaţilor au avizat, luni, în şedinţă comună, candidatura lui Victor Ciorbea pentru funcţia de Avocat al Po-porului. După votul cu bile, lide-rul deputaţilor PDL, Tinel Ghe-orghe, a anunţat în plen că “din numărarea paralelă a prezenţei celor care au votat reiese că nu este cvorum pentru validarea candidaturii” lui Victor Ciorbea în funcţia de Avocat al Poporu-lui.

Atribuțiile Avocatului Poporului

Instituția Avocatul Po-porului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publi-

că și are drept scop apărarea drepturilor și libertăților persoa-nelor fi zice în raporturile aces-tora cu autoritățile publice. Prin-tre atribuțiile sale se numără: soluționarea de petiții, formula-rea de puncte de vedere, la ce-rerea Curții Constituționale; se-sizarea Curții Constituționale cu privire la neconstituționalitatea legilor, înainte de promulgarea acestora. Avocatul Poporu-lui poate sesiza direct Curtea Constituțională cu excepția de neconstițutionalitate a legilor și ordonanțelor și poate sesiza instanța de contencios adminis-trativ, în condițiile legii contenci-osului administrativ; poate pro-

mova recursul în interesul legii în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu privire la problemele de drept care au fost soluționate diferit de instanțele judecătorești, prin hotărâri judecătorești ire-vocabile. Totodată, Avocatul Poporului poate fi consultat de inițiatorii proiectelor de legi și ordonanțe, care, prin conținutul reglementarilor, privesc dreptu-rile și libertățile cetățenilor, pre-văzute de Constituția României, de pactele și celelalte tratate internaționale privitoare la drep-turile fundamentale ale omului, la care România este parte.

Alina Iliceanu

Traian Băsescu a amenin-ţat-o pe senatorul PSD, Gabriela Firea, în cadrul

unei emisiuni TV, moderată de Rareș Bogdan. Preşedintele i-a transmis că s-ar putea să nu-şi mai găsească soţul aca-să, dacă nu stă “în banca ei”.

“Nu te poţi lua după o doamnă a cărei instruire este rezultată din citit de pe prompter vreo 10 ani, trebuie să ştii puțin Drept. Doamna cunoscătoare, doamna căsătorită tot cu un co-mandant, cu primarul de la Vo-luntari. Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa de ce se întâm-plă pe moşia soţului, că s-ar pu-tea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, daca nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă des-tule lucruri rele”, a declarat Trai-

an Băsescu, săptămâna aceas-ta, la Realitatea TV. Avertizarea preşedintelui vine la câteva zile după ce Gabriela Firea, membru al Comisiei Nana, a declarat că tranzacţia prin care fi ica preşe-dintelui a pus mâna pe moşia din Călăraşi ar fi nulă. În plus, ame-ninţările lui Băsescu vin înainte de fi nalizarea raportului în cazul Nana.

Gabriela Firea: Mă tem pentru familia mea, dar îmi fac datoria

Senatorul PSD Gabri-ela Firea a răspuns atacurilor preşedintelui Traian Băsescu, susţinând că soţul ei, primarul Florentin Pandele, nu are niciun dosar în instanţă, dar a adăugat că se teme pentru familia sa,

însă îşi va continua activitatea în cazul comisiei Nana. ‘’Mă tem pentru familia mea, preşedintele Traian Băsescu se antepronunţă deoarece soţul meu n-are niciun dosar în instanţă’’, a declarat Ga-briela Firea. Senatorul PSD con-sideră că, în acest caz, este vor-ba de “o presiune şi o încercare de intimidare şi se poate vorbi şi de şantaj”. Senatorul PSD Gabri-ela Firea a depus chiar o plân-gere penală împotriva lui Traian Băsescu. Ea a adăugat că Trai-an Băsescu că i-a terfelit pe toţi cei apropiaţi ei şi i-a mai rămas să se războiască doar cu morţii, cu fostul ei soţ. “Pentru că i-a terfelit pe toţi cei apropiaţi, a rezolvat-o prin jigniri şi cu foştii mei şefi Dan Voiculescu şi Mugur Isărescu, l-a ameninţat cu arestul pe soţul meu actual, primarul oraşului Vo-luntari, Florentin Costel Pandele, nu i-a mai rămas nimic domnului Traian Băsescu decât să se răz-boiască cu morţii, cu fostul meu soţ, întinându-i memoria. Mă aştept ca în ziua în care raportul Comisiei Nana va fi prezentat în plenul Parlamentului, Traian Bă-sescu, tot de la tribuna Palatului Cotroceni, şi tot cu steagurile în spate, să vină să facă dezvăluiri în legătură cu fi ul meu, de un an şi zece luni”, a mai spus Firea. Senatorul a mai spus că l-a iertat

pe preşedinte, în calitate de om, pentru că este Săptămâna Mare, dar are datoria să apere onoare Parlamentului României. Sena-torul PSD Gabriela Firea a fost la Parchetul ICCJ, însoţită de avo-cat, pentru a depune plângere pe numele preşedintelui Traian Băsescu, pentru ameninţare şi şantaj. Senatorul PSD Gabriela Firea a declarat, marţi, că plân-gerea penală împotriva preşedin-telui Băsescu a fost redactată de avocatul ei. Firea a spus că se simte ameninţată de către Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta a spus că a semnat documentul, care va fi susţinut şi de alţi par-lamentari, actul urmând să fi e depus la Parchet. Potrivit aces-tuia, gestul este determinat de ameninţările pe care şeful statu-lui le-a adus unui senator al Ro-mâniei. Ponta a precizat că a fost primul care a semnat plângerea penală împotriva lui Traian Bă-sescu. El a spus că nu va merge însă şi la depunerea cererii. Pre-şedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, marţi, că nu a semnat plângerea penală împotriva pre-şedintelui Traian Băsescu, cum nu a făcut-o nici Kelemen Hunor sau Gabriel Oprea, dar asta nu înseamnă că ar fi complice al şe-fului statului, a cărui atitudine o consideră scandaloasă.

Alina Iliceanu

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 676 Mesagerul RomânescPOLITICĂ

POLITICHIA DE MĂRGĂRITAR

SĂPTĂMÂNA PE SCURT

DREPTATE PENTRU MIRCEA DIACONU? Agenţia Naţională de In-tegritate a sesizat Inspecţia Judiciară din CSM cu privire la conduita judecătorului de la Tribunalul Bucureşti care a decis că Mircea Diaconu poate candida la alegerile europarlamentare, au de-clarat ofi ciali din IJ. Potrivit sursei citate, în cazul sesi-zării ANI va fi verifi cat modul în care a decurs procesul din 4 aprilie de la Tribunalul Bucureşti, pentru a se stabili dacă judecătorul a săvârşit vreo abatere disciplinară. Raportul întocmit de Inspec-ţia Judiciară va fi înaintat Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care va deci-de dacă îşi va însuşi sau nu concluziile acestuia. Jude-cătoarea Camelia Maria Ilie, de la Tribunalul Bucureşti, a admis, în 5 aprilie, contesta-ţia lui Mircea Diaconu privind candidatura acestuia ca in-dependent la alegerile euro-parlamentare. Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 9 aprilie a menţinut hotărârea Tribuna-lului Capitalei. (A. I.)

Deşi discutăm acum despre o fi cţiune, credeţi că Băsescu n-ar avea tupeul să facă o asemenea glumă cu un preot la Sfi ntele Sărbători de Paşti?

Băsescu, ameninţare de tip mafi ot la adresa

Gabrielei Firea

Oare Băsescu se va sătura vreodată?

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înce-put urmărirea penală în cazul Nana, pentru confl ict de in-terese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri ofi ciale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, în urma sesizării trans-mise de Corpul de control al primului ministru. Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au început miercuri urmărirea penală pen-tru săvârşirea infracţiunilor de confl ict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscri-

suri ofi ciale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată în legă-tură cu reconstituirea dreptului de proprietate şi arendarea unor terenuri de pe raza co-munei Nana, judeţul Călăraşi. “În urma sesizării transmise de Corpul de Control al primului ministru, pe rolul Secţiei de ur-mărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a constituit un do-sar penal în care se efectuează cercetări în legătură cu recon-stituirea dreptului de proprieta-te şi arendarea unor terenuri

amplasate pe raza comunei Nana, judeţul Călăraşi. În cau-ză, procurorii au dispus, astăzi, 16.04.2014, începerea urmări-rii penale cu privire la faptele sesizate, sub aspectul săvâr-şirii infracţiunilor de confl ict de interese, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri ofi ciale şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. În perioada următoare vor fi efectuate actele de urmă-rire penală necesare soluţionă-rii cauzei”, se arată în comuni-catul Parchetului General.

Alina Iliceanu

Parchetul ICCJ face cercetări în cazul Nana, pentru confl ict de interese, abuz

în serviciu şi fals

Victor Ciorbea a fost ales Avocat al Poporului

7INTERNAŢIONAL18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67 Mesagerul Românesc

Transnistria a cerut ofi cial alipirea la Rusia

Un tribunal din Alexandria, un oraş situat pe coasta medite-rană, a ordonat autorităţilor să interzică orice candidatură a membrilor sau foştilor membri ai Fraţilor Musulmani, confreria preşedintelui destituit Mohamed Morsi, la alegerile prezidenţiale şi legislative din acest an.

“Am prezentat înregistrări video, fotografi i şi documente care arată actele de terorism ale Fraţilor Musulmani. Ar fi absurd ca ei să con-ducă ţara sau să reprezinte poporul în alegeri”, a afi rmat pentru AFP Ta-req Mahmoud, avocatul unui grup de cetăţeni ostili acestei mişcări is-lamiste. Alegerile prezidenţiale vor avea loc pe 26 şi 27 mai, la 11 luni de la înlăturarea de la putere a lui Mohamed Morsi, singurul preşedinte ales democratic în Egipt, iar cele le-

gislative se vor desfăşura mai târziu în cursul acestui an. La sfârşitul lunii decembrie, a doua zi după comite-rea unui atentat sângeros revendicat de jihadişti care nu au nicio legătură cunoscută cu confreria, autorităţile au declarat drept “teroristă” aceas-tă confrerie, care a câştigat toate alegerile organizate după revolta din 2011. Creată în 1928, confreria a fost interzisă ofi cial, însă tolerată, timp de câteva decenii şi a reuşit să îşi asigure mandate în Parlament în perioada lui Hosni Mubarak. (M. R.)

Sovietul Suprem din Transnistria a adoptat în unanimi-tate pentru formularea unei cereri către Rusia, prin care să solicite preşedintelui Vladimir Putin şi Dumei de Stat să recunoască independenţa Transnistriei şi să permită acestui teritoriu să intre în Federaţia Rusă. “În conformitate cu normele universal recunoscute ale dreptului internaţional , drep-tul popoarelor la autodeterminare ar trebui să fi e la baza deciziilor politice, iar fi ecare stat este obli-gat să respecte acest drept”, se arată în textul adoptat de Sovietul Suprem din Transnistria. ITAR-TASS scrie că la un referendum

organizat în 2006, 97,2% dintre locuitorii republicii separatiste au votat pentru declararea indepen-denţei şi alipirea la Rusia. Preşedintele rus, Vladi-mir Putin, a cerut Republicii Mol-dova şi Ucrainei să ridice imediat blocada impusă Transnistriei. El consideră că locuitorii din Trans-nistria trebuie să îşi decidă sin-guri viitorul, adăugând că Rusia va continua dialogul cu Repu-blica Moldova şi Ucraina. “Tre-buie urgent să scoatem blocada R.Moldova şi Ucrainei. Cetăţenii care locuiesc în Transnistria tre-buie să decidă singuri ce vor”, a precizat Putin. (L. D.)

Feribotul care a naufragiat miercuri în largul Coreei de Sud cu sute de persoane la bord era condus de un ofi ţer subaltern şi nu de căpitan, în momentul accidentului, a anunţat vineri justiţia.

“Cel de-al treilea locotenent era la cârmă în momentul producerii accidentului”, a declarat procurorul general, Park Jae-Eok, în cadrul unei conferinţe de presă. “Căpitanul nu era la cârmă”, a adăugat el. Căpitanul Lee Joon-Seok, criticat dur de rudele celor dispă-ruţi pentru că a părăsit nava în timp ce sute de pasageri erau blocaţi, se afl a “în spate”, a adăugat procurorul, fără alte detalii. Cau-zele accidentului nu sunt cunoscute. Nume-

roşi pasageri susţin că au auzit un zgomot puternic după care feribotul s-a oprit brusc, ceea ce ar putea însemna că nava s-a lovit de un obiect imens. Experţii vorbesc, de ase-menea, de posibilitatea ca încărcătura feribo-tului, care transporta 150 de vehicule să se fi deplasat, dezechilibrând imediat nava. Până în prezent au fost găsite 25 de cadavre, potrivit bilanţului oferit în cursul nopţii de paza de coastă. Dintre cele 475 de persoane care se afl au la bord, dintre care peste 300 de liceeni, 179 au fost salvate. Sunt dispărute 271 de persoane. Circa 500 de scafandri au fost mobilizaţi la faţa locului, dar curenţii puternici şi vizibilitatea redusă împiedică eforturile de a pătrunde în nava cu mai multe punţi. (I. D.)

Război civil în Ucraina: Doneţk şi Odesa vor

alipirea la Rusia

Fraţii Musulmani nu vor avea dreptul

să se prezinte la alegerile din Egipt

Aproximativ 300 de persoane s-au adunat la Done-ţk pentru a asculta conferinţa organizată de Vladimir Putin, consacrată în principal situaţiei din Ucraina. “Ne promisese că va trimite armata rusă dacă va fi declanşată o operaţiune a ar-matei ucrainene. Armata ucrai-neană este în regiunea Doneţk şi, deocamdată, nu vedem nicio reacţie a lui Putin”, regretă un militant prorus. Preşedintele Pu-tin a declarat joi că speră să nu fi e nevoit să trimită armata rusă în estul Ucrainei. “Sigur că aş-teptăm ajutorul Rusiei! Nu ştiu cum ne va ajuta preşedintele Putin. Dar eu sper să ne ajute”, afi rmă Nikolai, în vârstă de 57 de ani, un alt activist prorus.

Acord de pace respins

Separatiştii proruşi din Doneţk resping acordul încheiat joi la Geneva, între Rusia, Ucrai-na, SUA şi UE, pentru detensio-narea crizei din estul Ucrainei, care include dezarmarea sepa-ratiştilor. Separatiştii proruşi din Doneţk au anunţat vineri că nu vor evacua instituţiile guverna-mentale ocupate, într-un gest de sfi dare faţă de autorităţile

de la Kiev şi care riscă să ame-ninţe acordul internaţional de la Geneva în vederea soluţionării crizei din Ucraina. Aleksandr Gnezdilov, purtătorul de cuvânt al sepa-ratiştilor, care au proclamat “Republica Populară Doneţk” în estul Ucrainei, a declarat că guvernul de la Kiev este “ilegi-tim”, iar militanţii vor evacua in-stituţiile ocupate când Executi-vul ucrainean va demisiona. De altfel, situaţia rămâne tensiona-tă vineri în estul Ucrainei, unde au fost semnalate schimburi de focuri. Potrivit agenţiei Interfax-Ucraina, paraşutiştii ucraineni au deschis focul împotriva unor protestatari, care au ridicat bari-cade la Serheevka, în regiunea Doneţk. Misiunea de suprave-ghere a Organizaţiei pentru Se-curitate şi Cooperare în Euro-pa (OSCE) va ajuta autorităţile ucrainene să pună în aplicare aceste măsuri. Preşedintele Barack Obama a declarat că nu are nicio certitudine că acordul încheiat la Geneva va permite o detensio-nare în teren şi a avertizat că alte sancţiuni americane şi europene împotriva Moscovei ar putea fi luate în caz de impas.

Republica de la Odesa

În oraşul Odesa, grupu-rile separiste proruse au anunţat instituirea “Republicii Odesa”.Grupuri separatiste proruse au proclamat, miercuri, instituirea “Republicii Odessa”, în oraşul ucrainean situat pe litoralul Mă-rii Negre. “Regiunea Odesa pro-clamă astăzi Republica populară Odesa; puterea aparţine exclu-siv locuitorilor acestui teritoriu”, au comunicat grupuri separatis-te proruse. “În Ucraina este răz-

boi civil, iar locuitorii trebuie să blocheze toate intrările în oraşul Odesa începând de la ora loca-lă 16.00 (16.00, ora României)”, au explicat separatiştii. “Dacă nu vreţi un război care să ducă ţara la ruină, cum s-a întâmplat în Siria şi Libia, confl icte soldate cu sute de mii de morţi, atunci trebuie să acţionaţi. Odesa este înconjurată deja de puncte de control ale inamicilor. Starea de război a fost deja decretată în ţară”, au adăugat separatiştii proruşi. (I. D.)

CRIZA DIN UCRAINA

Activiştii proruşi care au proclamat “Republica Doneţk” speră să primească susţinere militară din partea preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, informează AFP.

Iranul se oferă să furnizeze gaze naturale Europei

Iranul poate fi un fur-nizor “fi abil, sigur şi pe termen lung” de gaze naturale pentru Europa, a apreciat, într-un in-terviu publicat luni de cotidianul german Handelsblatt, ministrul iranian al Industriei, Mohammad Reza Nematzadeh. “În viitor, dorim să jucăm un rol important pe piaţa mondia-lă a gazelor”, a declarat ministrul Nematzadeh, în interviul pentru cotidianul Handelsblatt. “Nu do-rim să facem concurenţă Rusi-ei”, a adăugat el, menţionând că Teheranul “ştie că necesităţile Europei în privinţa gazelor sunt din ce în ce mai importante”, iar Iranul doreşte să participe în acest sens. “Iranul poate fi un

partner fi abil, sigur şi pe termen lung al Europei”, a mai afi rmat ministrul iranian. El a asigurat că Teheranul “are rezerve ener-getice şi planurile pentru o astfel de cooperare”. De asemenea, ministrul Nematzadeh i-a în-demnat pe constructorii germani de automobile să revină în Iran, pentru a-şi instala capacităţile de producţie. (I. D.)

“Am prezentat înregistrări

Naufragiu în Coreea de Sud: se estimează 270 de morţi

“Cel de-al treilea locotenent era la

Fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici ar putea sosi în regiunea Doneţk, în estul Ucrainei, pe 20 apri-lie, cu ocazia sărbătorilor de Paşti, a declarat o sursă din cadrul Ambasadei Poloniei în Ucraina. Totodată, procurorul general interimar din Ucraina, Oleg Mahniţki, a declarat că informaţiile privind revenirea lui Ianukovici în Ucraina sunt false, subliniind că dacă fostul preşedinte ucrainean va sosi ţară, el va fi imediat arestat.

În dorința de a învăța să evităm acel make-up mult prea încărcat, am stu-

diat majoritatea greșelilor comise de femei, și am venit cu câteva sfaturi salvatoare:

1. Prea mult blush. Pomeții tăi trebuie să arate fresh, naturali, frumoși, precum cei ai lui Jeniffer Lopez spre exemplu. Aplică far-dul de obraz înaintea oricărei alte culori, aplică apoi doar un gloss și puțină mascara și ești gata de drum.

2. Cea mai bună culoare pentru fardul de obraz? În mod sigur nu fuscia!Este acel roz-piersică, cu eventu-ale refl exe luminoase în el care va

ajuta pe orice să pară mai tânără și mai fresh. Locația este proba-bil cea mai importantă. Așadar… zâmbește! Aplică acum fardul de obraz pe pomeți, doar atât cât e nevoie, fără să încarci zona și … gata.

3. Fardul albastru-înspăimântă-tor, a la 1960. Cineva te-a văzut cândva purtând acesta culoare și ți-a spus că îți vine minunat? Nu-l crede! Ideea este ca tu trebuie să arăți minunat în ansamblu, nu să folosești o culoare în machiaj pentru a-ți pune în valoare cer-ceii. În machiajul profesionist nu culoarea este cea care trebuie să iasă în evidență, ci armonia între make-up și restul corpului tău, subliniindu-ți calitățile naturale. Iar acea nuanță puternică de albas-tru nu se îmbină cu nici o trăsătu-ră, crede-ne!

4. Albastrul marin și albastrul în-chis. Dacă ai cearcăne sau pungi sub ochi, fugi de aceste nuanțe, repede. Ele accentuează ochii obosiți și acele trăsături mai puțin estetice ale ochilor tăi. Cum ar fi să porți o rochie roșie peste un corp ars de soare? Ai văzut, nu merge. “Arăți obosita. Ești bine?” E im-posibil să nu te fi întrebat nimeni

asta, măcar o dată. Daca cei din jur te întreabă asta, iar tu se simți minunat, plină de energie, cauza ar putea fi machiajul – culorile alese greșit îți pot face tenul să arate obosit. Cum ? Prin purtarea unor nuanțe nepotrivite de gri. Și nu e vorba numai de culoarea gri,

ci și a culorilor care conțin aceas-tă nuanță, deci – atenție!

5. Conturul buzelor. Buzele tale nu vor părea mai mari daca le conturezi exagerat de mult. În schimb, vei arata ca un adevărat clovn. Dacă vrei totuși ca buzele

tale să capete mai mult volum, în-cearcă să te joci puțin cu gloss-ul. Pentru cele care cred că gloss-ul este prea lipicios și nu-l pot su-porta pe buze sub nici o formă, atunci combinarea a două nuanțe diferite poate face minuni.

Alina Iliceanu

Mesagerul Românesc

Universul poezieiDeclaratieDespre mine aveţi toate datelechiarŞi-ale verişorilor mei:cedrul, molidul şi pinul.Nu am declarat poemele lunii,nici tot seninul,nici tot verdelepe sub iarnă rămas,dar mai alesce-am vorbit cu Dumnezeula taifas.I-am spus:‘’Cea mai bună scândură,pentru-a Răstignirii din icoanăe-n partea răsăritului meu.’’Când l-am văzut că se-ngândurăŞi stropul de ploaiese-anină sub geană,şi eu -

cu-o negura-n priviri:‘’Ce ar fi , Doamne, eu cred c-ar fi destul,să mă opreşti ca icoanănumai îngeruluiBunei Vestiri?’’Cam acestea-s toatedin chestionarul cu ţesătorul de Har.A!Uitam să declarcă la plecare mi-a dăruit,abia cules din nori,un curcubeu.Şi iar era să uit:Şi-un zâmbet!Atât de fi nprecum în somn se-audesufl area unei fl ori.

de Dumitru Ichim,

Drob de miel

,

Ingrediente5 ouă1 conservă ciuperci1 ceapă mică

2 linguri maioneză1 lingură muștarzeamă de la 1/2 lămâie1 lingură untsarepiper albmărar, tarhon

Punem ciupercile la fi ert. Adău-găm în apă și puțină zeamă de lămâie ca să nu se înnegrească.

După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță topim untul și călim ciupercile și ceapă tocată mărunt . Dăm deoparte și lăsăm să se răceas-că. Fierbem ouăle, le curățăm, le tăiem în două pe lungime și scoatem gălbenușurile. Gălbenușurile le pasăm bine cu furculița. Compoziția de ciu-perci o băgăm la blender sau

la robot până obținem o pastă. Amestecăm pastă de ciuperci cu gălbenușurile și subțiem cu o lingură de muștar și cu două de maioneză. Adăugăm zeama de lămâie după gust. Punem mărarul și tarhonul, condimentam cu sare și piper alb și omogenizăm compoziția. Cu ajutorul unui șpriț umplem jumătățile de ou.

2 linguri maioneză2 linguri maioneză1 lingură muștar1 lingură muștar

După ce s-au fi ert le scoatem și După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță

la robot până obținem o pastă. la robot până obținem o pastă. Amestecăm pastă de ciuperci Amestecăm pastă de ciuperci

OUĂ UMPLUTE CU PASTĂ DE CIUPERCI

8 18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67FEMINA

Ingrediente:

• carne de miel (pulpă, coaste, spată) sare după gust• piper• boia• mentă• busuioc• suc de lămâie• căpățână de usturoi• legătură ceapă verde• 3 pahare vin alb sec• 1 pahar ulei de măsline

Prepararea sosului de fezandat:

Ceapă și usturoiul, tă-iate rondele fi ne, se pisează și se amestecă cu sare, piper, boia, un praf de mentă uscată și un praf de busuioc uscat. Se freacă bine până se omogeni-zează după care se amestecă cu 1/2 pahar de ulei de măsline, zeamă de la 1/2 lămâie și cu un pahar de vin. De preferință, la fi nal se amestecă bine cu un

mixer. Se dă la frigider, în vas de sticlă acoperit, pentru cca. 3 ore.

Prepararea fripturii: Carnea bine spălată și uscată (tamponată, eventu-al, cu un șervețel), se unge pe toate părțile cu sosul de fezan-dare, folosind o pensulă curată. După ce s-a uns bine carnea, cu toată compoziția de sos, se ține înfășurată în celofan ali-mentar și pusă într-un vas, la

frigider, până a doua zi (minim 10 ore). Se încălzește cuptorul la 180 grd., se unge cu 1/2 pa-har de ulei de măsline o tavă potrivită cantității de carne pe care o avem, se așează car-nea în tavă, se toarnă ușor, pe lângă carne, 2 pahare de vin și, dacă considerați, se com-pletează cu puțină apă. Din 15 în 15 minute, se stropește ușor carnea cu zeama din tavă, până se rumenește. Se întoar-ce ușor și se procedează la fel,

până este rumenită egal.Alina Iliceanu

Ingrediente:● măruntaiele de la un miel, apro-ximativ 500 de grame● două ouă fi erte şi două ouă crude● o felie pâine muiată în lapte● o legătură de ceapă verde, una de pătrunjel şi una de mărar● o lingură de smântână● sare şi piper după gust● prapurul sau o foaie de tăiţei

Mod de preparare: Pentru prepararea drobului de miel, trebuie să fi erbeţi mai în-tâi măruntaiele în apă cu sare. Când se răcesc măruntaiele se trec prin maşina de tocat carne, împreună cu felia de pâine în-muiată. Dacă vreţi, inima şi rini-chii se pot tăia feliuţe cu un cuţit. Mai apoi, adăugaţi ouăle crude, smântână, sare, piper, verdeaţă

tocată mărunt, ceapă tocată cu cozi cu tot. Amestecaţi totul, iar mai apoi ungeţi o formă - după preferinţă: tăviţă smălţuită sau forma de chec. Prapurul se spală şi se întinde în formă, lăsând mult şi pe margini. Puneţi o jumătate din umplutură, puneţi ouăle fi erte - puneţi restul umpluturii necesa-re pentru drobul de miel, aranjaţi cu lingura şi întoarceţi marginile prapurului peste umplutură. Lă-saţi în cuptorul încins drobul de miel timp de 30 de minute.

Retete delicioase � ntru toate gusturile

FRIPTURĂ DE MIEL

Cum vopsim ouăle de Paște în

mod natural ?

ajuta pe orice să pară mai tânără și mai fresh. Locația este proba-

5 greşeli de machiaj ce

trebuie evitate

Îți oferim câteva sugestii pentru a vopsi natural ouăle de Paște, cu mențiunea că nu toate me-todele naturale de vopsire sunt efi ciente în aceeași măsură.Oua vopsite de Paște: mov - afi ne. Aceasta este cea mai simplă metodă de vopsire pentru obținerea unor ouă de un mov intens. Prin zdrobirea afi nelor de coaja oului se vor obține mai multe pete de culoare.Oua vopsite de Paște: al-bastru - varză. Varza roșie va colora ouăle de Paște în al-bastru, deși culoarea vopselei în sine este purpurie. Aceasta vopsea are nevoie de mai mult timp pentru a da culoare oului. Pentru un albastru închis, ouăle trebuie lăsate în vopsea peste noapte.Oua vopsite de Paște: porto-caliu deschis - coajă de ceapăCojile de ceapă galbena, pe cât sunt de fragile, pe atât sunt de efi ciente în obținerea ouălor de un portocaliu deschis. Ouăle se pot fi erbe împreună cu vopsea-ua, dar acest lucru nu e neapă-rat necesar.Oua vopsite de Paste: galben - șofran de India. Acest condi-ment dă o culoare galbenă ouă-lor de Paște, dar necesită mai mult timp pentru ca vopseaua să prindă.Oua vopsite de Paste: vio-let închis - vin roșu. Diluat sau folosit ca atare, vinul roșu poate fi extrem de efi cient în obținerea unor ouă de culoare violet-închis.

În dorința de a învăța să evităm acel make-up mult prea încărcat, am stu-

diat majoritatea greșelilor comise de femei, și am venit cu câteva sfaturi salvatoare:

1. Prea mult blush. Pomeții tăi trebuie să arate fresh, naturali, frumoși, precum cei ai lui Jeniffer Lopez spre exemplu. Aplică far-dul de obraz înaintea oricărei alte culori, aplică apoi doar un gloss și puțină mascara și ești gata de drum.

2. Cea mai bună culoare pentru fardul de obraz? În mod sigur nu fuscia!Este acel roz-piersică, cu eventu-ale refl exe luminoase în el care va

ajuta pe orice să pară mai tânără și mai fresh. Locația este proba-bil cea mai importantă. Așadar… zâmbește! Aplică acum fardul de obraz pe pomeți, doar atât cât e nevoie, fără să încarci zona și … gata.

3. Fardul albastru-înspăimântă-tor, a la 1960. Cineva te-a văzut cândva purtând acesta culoare și ți-a spus că îți vine minunat? Nu-l crede! Ideea este ca tu trebuie să arăți minunat în ansamblu, nu să folosești o culoare în machiaj pentru a-ți pune în valoare cer-ceii. În machiajul profesionist nu culoarea este cea care trebuie să iasă în evidență, ci armonia între make-up și restul corpului tău, subliniindu-ți calitățile naturale. Iar acea nuanță puternică de albas-tru nu se îmbină cu nici o trăsătu-ră, crede-ne!

4. Albastrul marin și albastrul în-chis. Dacă ai cearcăne sau pungi sub ochi, fugi de aceste nuanțe, repede. Ele accentuează ochii obosiți și acele trăsături mai puțin estetice ale ochilor tăi. Cum ar fi să porți o rochie roșie peste un corp ars de soare? Ai văzut, nu merge. “Arăți obosita. Ești bine?” E im-posibil să nu te fi întrebat nimeni

asta, măcar o dată. Daca cei din jur te întreabă asta, iar tu se simți minunat, plină de energie, cauza ar putea fi machiajul – culorile alese greșit îți pot face tenul să arate obosit. Cum ? Prin purtarea unor nuanțe nepotrivite de gri. Și nu e vorba numai de culoarea gri,

ci și a culorilor care conțin aceas-tă nuanță, deci – atenție!

5. Conturul buzelor. Buzele tale nu vor părea mai mari daca le conturezi exagerat de mult. În schimb, vei arata ca un adevărat clovn. Dacă vrei totuși ca buzele

tale să capete mai mult volum, în-cearcă să te joci puțin cu gloss-ul. Pentru cele care cred că gloss-ul este prea lipicios și nu-l pot su-porta pe buze sub nici o formă, atunci combinarea a două nuanțe diferite poate face minuni.

Alina Iliceanu

Mesagerul Românesc

Universul poezieiDeclaratieDespre mine aveţi toate datelechiarŞi-ale verişorilor mei:cedrul, molidul şi pinul.Nu am declarat poemele lunii,nici tot seninul,nici tot verdelepe sub iarnă rămas,dar mai alesce-am vorbit cu Dumnezeula taifas.I-am spus:‘’Cea mai bună scândură,pentru-a Răstignirii din icoanăe-n partea răsăritului meu.’’Când l-am văzut că se-ngândurăŞi stropul de ploaiese-anină sub geană,şi eu -

cu-o negura-n priviri:‘’Ce ar fi , Doamne, eu cred c-ar fi destul,să mă opreşti ca icoanănumai îngeruluiBunei Vestiri?’’Cam acestea-s toatedin chestionarul cu ţesătorul de Har.A!Uitam să declarcă la plecare mi-a dăruit,abia cules din nori,un curcubeu.Şi iar era să uit:Şi-un zâmbet!Atât de fi nprecum în somn se-audesufl area unei fl ori.

de Dumitru Ichim,

Drob de miel

,

Ingrediente5 ouă1 conservă ciuperci1 ceapă mică

2 linguri maioneză1 lingură muștarzeamă de la 1/2 lămâie1 lingură untsarepiper albmărar, tarhon

Punem ciupercile la fi ert. Adău-găm în apă și puțină zeamă de lămâie ca să nu se înnegrească.

După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță topim untul și călim ciupercile și ceapă tocată mărunt . Dăm deoparte și lăsăm să se răceas-că. Fierbem ouăle, le curățăm, le tăiem în două pe lungime și scoatem gălbenușurile. Gălbenușurile le pasăm bine cu furculița. Compoziția de ciu-perci o băgăm la blender sau

la robot până obținem o pastă. Amestecăm pastă de ciuperci cu gălbenușurile și subțiem cu o lingură de muștar și cu două de maioneză. Adăugăm zeama de lămâie după gust. Punem mărarul și tarhonul, condimentam cu sare și piper alb și omogenizăm compoziția. Cu ajutorul unui șpriț umplem jumătățile de ou.

2 linguri maioneză2 linguri maioneză1 lingură muștar1 lingură muștar

După ce s-au fi ert le scoatem și După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță După ce s-au fi ert le scoatem și le lăsăm la scurs. Într-o cratiță

la robot până obținem o pastă. la robot până obținem o pastă. Amestecăm pastă de ciuperci Amestecăm pastă de ciuperci

OUĂ UMPLUTE CU PASTĂ DE CIUPERCI

8 18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67FEMINA

Ingrediente:

• carne de miel (pulpă, coaste, spată) sare după gust• piper• boia• mentă• busuioc• suc de lămâie• căpățână de usturoi• legătură ceapă verde• 3 pahare vin alb sec• 1 pahar ulei de măsline

Prepararea sosului de fezandat:

Ceapă și usturoiul, tă-iate rondele fi ne, se pisează și se amestecă cu sare, piper, boia, un praf de mentă uscată și un praf de busuioc uscat. Se freacă bine până se omogeni-zează după care se amestecă cu 1/2 pahar de ulei de măsline, zeamă de la 1/2 lămâie și cu un pahar de vin. De preferință, la fi nal se amestecă bine cu un

mixer. Se dă la frigider, în vas de sticlă acoperit, pentru cca. 3 ore.

Prepararea fripturii: Carnea bine spălată și uscată (tamponată, eventu-al, cu un șervețel), se unge pe toate părțile cu sosul de fezan-dare, folosind o pensulă curată. După ce s-a uns bine carnea, cu toată compoziția de sos, se ține înfășurată în celofan ali-mentar și pusă într-un vas, la

frigider, până a doua zi (minim 10 ore). Se încălzește cuptorul la 180 grd., se unge cu 1/2 pa-har de ulei de măsline o tavă potrivită cantității de carne pe care o avem, se așează car-nea în tavă, se toarnă ușor, pe lângă carne, 2 pahare de vin și, dacă considerați, se com-pletează cu puțină apă. Din 15 în 15 minute, se stropește ușor carnea cu zeama din tavă, până se rumenește. Se întoar-ce ușor și se procedează la fel,

până este rumenită egal.Alina Iliceanu

Ingrediente:● măruntaiele de la un miel, apro-ximativ 500 de grame● două ouă fi erte şi două ouă crude● o felie pâine muiată în lapte● o legătură de ceapă verde, una de pătrunjel şi una de mărar● o lingură de smântână● sare şi piper după gust● prapurul sau o foaie de tăiţei

Mod de preparare: Pentru prepararea drobului de miel, trebuie să fi erbeţi mai în-tâi măruntaiele în apă cu sare. Când se răcesc măruntaiele se trec prin maşina de tocat carne, împreună cu felia de pâine în-muiată. Dacă vreţi, inima şi rini-chii se pot tăia feliuţe cu un cuţit. Mai apoi, adăugaţi ouăle crude, smântână, sare, piper, verdeaţă

tocată mărunt, ceapă tocată cu cozi cu tot. Amestecaţi totul, iar mai apoi ungeţi o formă - după preferinţă: tăviţă smălţuită sau forma de chec. Prapurul se spală şi se întinde în formă, lăsând mult şi pe margini. Puneţi o jumătate din umplutură, puneţi ouăle fi erte - puneţi restul umpluturii necesa-re pentru drobul de miel, aranjaţi cu lingura şi întoarceţi marginile prapurului peste umplutură. Lă-saţi în cuptorul încins drobul de miel timp de 30 de minute.

Retete delicioase � ntru toate gusturile

FRIPTURĂ DE MIEL

Cum vopsim ouăle de Paște în

mod natural ?

ajuta pe orice să pară mai tânără și mai fresh. Locația este proba-

5 greşeli de machiaj ce

trebuie evitate

Îți oferim câteva sugestii pentru a vopsi natural ouăle de Paște, cu mențiunea că nu toate me-todele naturale de vopsire sunt efi ciente în aceeași măsură.Oua vopsite de Paște: mov - afi ne. Aceasta este cea mai simplă metodă de vopsire pentru obținerea unor ouă de un mov intens. Prin zdrobirea afi nelor de coaja oului se vor obține mai multe pete de culoare.Oua vopsite de Paște: al-bastru - varză. Varza roșie va colora ouăle de Paște în al-bastru, deși culoarea vopselei în sine este purpurie. Aceasta vopsea are nevoie de mai mult timp pentru a da culoare oului. Pentru un albastru închis, ouăle trebuie lăsate în vopsea peste noapte.Oua vopsite de Paște: porto-caliu deschis - coajă de ceapăCojile de ceapă galbena, pe cât sunt de fragile, pe atât sunt de efi ciente în obținerea ouălor de un portocaliu deschis. Ouăle se pot fi erbe împreună cu vopsea-ua, dar acest lucru nu e neapă-rat necesar.Oua vopsite de Paste: galben - șofran de India. Acest condi-ment dă o culoare galbenă ouă-lor de Paște, dar necesită mai mult timp pentru ca vopseaua să prindă.Oua vopsite de Paste: vio-let închis - vin roșu. Diluat sau folosit ca atare, vinul roșu poate fi extrem de efi cient în obținerea unor ouă de culoare violet-închis.

Sărbătoarea Învierii Dom-nului este păstrată cu stricteţe în Moldova, unde tradiţiile şi obiceiurile sunt transmise din generaţie în generaţie.

Un element central al acestor sărbători Pascale la moldoveni îl reprezintă pasca. Gospodinele fac pasca dis de dimineaţă, după care o duc la Biserica pentru a fi sfi nţită în noaptea de Înviere. Dimineaţa, credincioşii mănâncă din sfân-

ta pască în loc de anafură sau cunoscutul paşti. Spre deose-bire de alte zone, în Moldova, în noaptea de Înviere pe lângă slujba în care se cânta „Hristos a Înviat”, credincioşii marchea-

ză momentul cu împuşcături sau pocnitori. Acestea au rolul de alunga spiritele rele. Tot în această noapte, fetele nemărita-te merg la biserică şi spală clo-potniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţă se spală cu ea pe faţă pentru a fi îndrăgite de băieţi ne-însuraţi din sat. Potrivit tradiţiei, băieţii care nutresc sentimente pentru fetele nemăritate trebu-ie sa meargă la casele lor şi să le ofere un ou roşu. În Câmpu-lung Moldovenesc, oamenii se strâng dis-de-dimineaţă în cur-

tea Bisericii, se aşează în formă de cerc, purtând lumânări aprin-se în mână şi aşteaptă venirea preotului pentru a le sfi nţii bu-catele din coşul pascal. Fiecare credincios are câte un coş pre-gătit după orânduiala strămo-şilor. Coşul este acoperit cu un prosop ţesut cu modele specifi c zonei, iar în el sunt aşezate pe o farfurie simbolurile bucuriei pen-tru tot anul precum: seminţe de mac, sare, zahăr, făină, ceapă şi usturoi. Seminţele de mac sunt aruncate în râu pentru a alunga

seceta, sarea trebuie păstrată peste an pentru a aduce belşug, zahărul este folosit la vitele bol-nave, se spune că are puteri mi-raculoase, făina pentru ca rodul grâului să fi e bogat, iar ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor. Deasupra acestei farfurii se aşează pas-ca, şunca, brânza, bani, fl ori, sfeclă roşie cu hrean şi bineîn-ţeles ouăle roşii. După sfi nţirea coşului pascal, ritualul de Paşti se continuă în familie.

Alina Iliceanu

9PAŞTE FERICITMesagerul Românesc18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67

Tradiții și obiceiuri de Paște în Moldova

Tradiţii şi obiceiuri de PAŞTE în BucovinaÎn toate aşezările din Bu-covina, obiceiurile şi înde-letnicirile legate de Sfi ntele Sărbători de Paşte defi nesc cu precădere personalitatea bucovineanului, un om liber şi puternic, gata să se elibe-reze de „balastul” pe care îl simte aproape.

În duminica Floriilor se sfi nţesc la Biserică ramurile de sălcii, “mâţâşorii”, care încep a în-muguri. Această ramură este dusă acasă şi aşezată la icoane pentru spor în gospodărie, dar şi pentru fete pentru spor în dragoste. De asemenea ele se folosesc şi în caz de boală, punându-se sub perna celui suferind sau pentru îmbunătăţirea vederii. În săptămâna mare, cerul este închis. Urmează Săptămâna Mare, a Patimilor, în care se cre-de că dacă moare cineva, sufl etul lui este dus în Iad, căci Raiul este închis. Această săptămână este ţi-nută prin post strict. Marţea din se numea şi Marţea Sacă, ţinându-se pentru dureri de cap şi pentru ca să nu sece laptele la vaci. Cenu-şa cu care se face focul în mier-curea Paştilor, ca de fapt din toa-tă această săptămână,era bună pentru straturi. În Joia Mare, a

Patimilor sau Joia Neagră se cre-dea că morţii veneau pe la vechile lor locuinţe şi ar rămâne până la Duminica Mare. Nu se spală rufe, ţinându-se ca o sărbătoare, iar dacă se pune cloşca pe ouă ea va scoate numai cocoşi. Se dă de pomană uliului, pentru a nu mânca puii vara. Se crede, că cine doar-me în această zi va fi puturos tot anul. Din Joia Mare nu se toar-ce până la Ispas (la Înălţare). În această zi se cere ca toţi din casă să planteze un pom, crezând că se prind mai bine. Nu lipseşte nimeni seara de la Denia cea Mare, când femeile tămâiază la cimitir pe cei morţi. Cine posteşte din Joia Mare până la Paşte, se crede că va şti cu trei zile înainte când va muri. Se colorează, se vopsesc cu culoarea roşie ouăle. Se crede că dacă moare cineva în sat în această zi ouăle nu ies frumoa-se şi colorate bine. Vinerea Mare sau Vinerea Scumpă este ţinută cu stricteţe, ajunându-se, mai ales pentru arsuri. Nu se coace şi nu se seamănă nimic. Dacă plouă în această zi, anul o să fi e bogat, dar zilele dintre Paşte şi Rusalii vor fi ploioase. Sâmbăta, dar şi Joia se face pasca, care are formă rotun-dă, asemănătoare cu scutecele lui

Iisus. Cojile de ouă din care s-a fă-cut pasca se aruncă pe apă, pen-tru a vesti mai la vale, în josul râ-ului venirea Paştilor. În această zi, unica din an, femeile ar avea voie să-şi bată bărbatul. Cine moare în Sâmbăta Mare, nu este nici cu morţii nici cu vii. Cine cade pe drumul spre Biserică, la Înviere, va avea mari probleme în acel an. În noaptea de Paşti se deschid porţile Cerului, iar ceea ce ceri, Dumnezeu îţi va da. În ziua de Paşte, toţi membrii familiei, veniţi de la Înviere, se spa-lă întru-n vas cu apă neîncepută în care se afl ă un ou roşu şi un bă-nuţ de argint. Oul se pune pentru ca să fi e toţi roşii şi sănătoşi ca oul, iar banul, ca să fi e bogaţi şi curaţi ca argintul. Se gustă apoi, neapărat, prima dată din anafo-ra de Paşte care a fost adusă în coşarcă unde s-au sfi nţit de preot bucăţi mai mici din cât mai multe feluri de mâncare, de la usturoi de leac până la bucăţi de carne şi ouă încondeiate. În vechime cu precădere, dar şi azi, unii gospodari, vin de la Înviere cu lumânarea nestinsă şi ocolesc casa, pentru izgonirea celui rău. Nu este bine să se cear-nă făină sau să se bage mâna în solniţa cu sare, căci îţi va transpira

mâinile. Ciocnind ouăle, bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Vânătorii puneau în puşcă anaforă pentru a atrage de ea mai mult vânat. Dacă oul vopsit roşu, sfi nţit de la Paşti, îl păstrezi patruzeci de zile fără să se strice este semn sigur că eşti un om norocos. Toată lumea în ziua de Paşte trebuie să tragă clopotele şi să bată personal toaca, semn al apostolatului şi al răspândiri prin el a vestei Învierii. Umblatul copiilor după ouă roşii este o continuare şi o transformare a vechi tradiţii când fi ii se duceau la părinţi, nepoţii la moşi şi fi nii la naşi cu pască şi cu ouă, ciocnind şi stând la masă cu ei, mai ales în a doua şi a treia zi

de Paşti.Ciocnitul ouălor, ca datină genera-lă, se prelungeşte în toată Săptă-mâna Luminată cu refl exie până la Ispas şi Rusalii. În Săptămâna Albă, Luminată, Cerul este des-chis, după tradiţie, până la Ispas, iar cine moare e fericit căci ar mer-ge fără judecată direct în Rai, la Dumnezeu. Toate aceste credinţe, tradiţii şi obiceiuri care se mai păstrează în mare parte şi azi am socotit să le menţionez deoarece defi nesc sufl etul bucovineanului. Ele în cea mai mare parte nu con-travin învăţăturii noastre creştine, ci dimpotrivă o întregesc şi o fac accesibilă, în înţelesul ei, creştinu-lui de rând.

Deoarece oul roșu este purtătorul unor semnifi cații profunde legate de Învierea lui Hristos și de reînnoirea naturii, creștinii s-au ostenit să-l încon-deieze, desenând cu ceară mo-tive decorative ancestrale, de o rară frumusețe. Oul văzut ca un simbol primordial, sămânța vieții, potrivit tradiției, este vop-sit și încondeiat în zilele de joi și sâmbătă din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroșirii ouălor fi ind rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Oul încondeiat ne transmite bucu-rie, uimire, smerenie, împăcare, pentru că în ornamentația lui, de fapt, se operează cu sim-

boluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natură (plante, animale, obiecte casnice) și cu modele de țesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre. Motivele ornamentației ouălor încondeiate sunt nume-roase, și fi ecare motiv se pre-zintă în mai multe variante, care se diferențiază în funcție de lo-calitate. Nicăieri însă, mai mult ca în Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de artă ca aici. Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza și ca o reconfi rmare a creștinătății românești, crucea. În Muntenia și Oltenia, motivele ornamenta-le sunt naturaliste, dar cu mai

puține culori. În județul Olt se remarcă centrul de la Obaga unde aceasta îndeletnicire po-pulară a fost adusă la nivel de artă. În Transilvania și Banat se distinge încondeierea printr-o mare varietate de modele și cu-lori, iar Țara Bârsei este renumi-tă pentru desenul și compoziția ornamentală și cromatică de o mare fi nețe. Oamenii au simțit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceară colorată, cu vopsele, cu mărgele, etc). Decorarea ouălor cu ceară co-lorată se face cu ajutorul unui instrument special, care poartă numele de chisită (pcitita, biji-ta, condei etc). Aceasta este o

bucățică de lemn care are în capăt un mic tub de metal (cu-pru) prin care trece ceara topită, colorată prin numeroase proce-dee. Decorarea ouălor cu vop-sele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de conținut, se decorează cu ceară pe spațiile care urmea-ză să rămână albe. Se scufundă oul în vopsea galbenă, se scoa-te, se usucă și se aplică ceară pe spațiile care vor rămâne, în fi nal, galbene. Apoi oul se va scufunda în vopsea roșie. Pro-cedeul se repetă în funcție de numărul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către cele mai intense. În fi nal oul se acoperă cu un strat de nitrolac, care va da strălucire oului și va proteja decorațiunile. Ornamentica ouălor de-corative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometri-ce, vegetale, animale, antropo-morfe și religioase.Câteva simboluri și semnifi cații utilizate sunt:- linia dreapta verticala simboli-zează viața ;- linia dreaptă orizontală simbo-lizează moartea ;- linia dubla dreaptă simbolizea-ză eternitatea ;- linia cu dreptunghiuri simboli-zează gândirea și cunoașterea;- linia ușor ondulată reprezintă apa, purifi carea ;- spirala reprezintă timpul, eter-nitatea ;- dubla spirală simbolizează le-gătura dintre viață și moarte.Dintre cele mai utilizate moti-ve amintim:

Crucea - semnul creștinătății - în județul Muscel apare o cruce mică în punctul de încrucișare a două bețe și în cele patru compartimente câte o fi gură, care pe alte ouă, se numește „argeșeanca” sau „goanga” ;Crucea Paștelui - crucea cu care creștinii împodobesc pasca pe care creștinii o duc la biseri-că, în noaptea Învierii, numit în unele zone și „Ziua Paștelor”;Crucea românească și crucea rusească sau crucea moldo-venească - este reprezentată printr-o cruce cu alte cruciulițe la capete ;Crucea nafurei - crucea în-crestată pe pâinea din care se împarte nafura la slujba biseri-cească;Steaua - este un motiv răspân-dit, întâlnit mai ales în Bucovina și în tot vechiul Regat. În Vâlcea și Rm. Sărat, acest motiv este întâlnit și cu numele de „fl oarea stachinei” sau „steaua ciobanu-lui” ;- Mănăstirea - tot un simbol al creștinătății ;- Regnul animal: albina, broas-ca, șarpele, mielul ;- Motive vegetale: frunza bradu-lui, garoafa, spicul grâului;- Unelte casnice și de câmp: grebla, lopata, fi erul plugului ;- Ornamente industriale, moti-ve luate din industria casnica: clinul ce se formează la croirea cămășilor și mânecilor;- Diverse: desagii și brâul popii, calea rătăcită, crucea Paștilor.

Alina Iliceanu

Încondeierea sau „împistrițul” ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specifi c românească.

Ouăle încondeiate la români

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014 /NR. 6710 Mesagerul RomânescSPORT

Liverpool, aproape de titlu

Steven Gerrard a izbucnit în plâns la fi nalul meciului cu Manchester City, câştigat cu 3-2, iar apoi şi-a adunat colegii în jurul său pentru a le trans-mite acestora un mesaj de încura-jare. Liverpool este la două puncte în faţa celor de la Chelsea, cu patru meciuri înainte de fi nal. (I. D.)

Ajax, din nou campioană

Ajax a câştigat campionatul după victoria, 3-2, în faţa lui Den Haag. Echipa lui Frank De Boer este la al 4-lea succes consecutiv. Echipa lui Frank de Boer avea nevoie de o vic-torie în faţa lui Den Haag pentru a păstra distanţa de şase puncte faţă de Feyenoord. (I. D.)

Echipa Şahtior Doneţk, antrena-tă de Mircea Lucescu, a învins, în deplasare, cu scorul de 2-0 (2-0), formaţia Dinamo Kiev, într-un meci din etapa a XIX-a a campionatului ucrainean. Golurile învingătorilor au fost marcate de Luiz Adriano, în minutele 11 şi 34. (I. D.)

Rusescu, out din Cupa Portugaliei

Sporting Braga, cu atacantul Raul Rusescu pe teren până în minutul 81, a pierdut, în deplasare, scor 2-0, în partida cu echipa Rio Ave, ratând califi carea în fi nala Cupei Portuga-liei. Benfi ca este a doua fi nalistă după ce s-a impus cu scorul de 3-1, în faţa celor de la FC Porto. (I.D.)

Lucescu, o nouă victorie în derby

Înfrângere pentru Contra

Cosmin Contra se luptă să o scape pe Getafe de retrogradare, însă misiunea sa este extrem de grea. Cu Marica ti-tular, gruparea de lângă Madrid n-a putut să-i ţină piept liderului Atletico. Godin a deschis scorul în minutul 40 cu o lovitură de cap, iar Diego Costa a închis tabela în minutul 84. (I. D.)

Sezonul regulat al NBA s-a încheiat joi di-mineaţă. Indiana Pacers – Atlanta Hawks, Miami Heat – Charlotte Bobcats, Toronto Raptors – Broo-klyn Nets şi Chicago Bulls – Washington Wizards sunt meciurile din prima rundă a play-off-ului din Est, care începe pe 20 aprilie. În Vest, în prima

rundă din play-off sunt programate partidele: San Antonio Spurs – Dallas

Mavericks, Oklahoma City Thunder – Memphis Griz-zlies, Los Angeles Clippers – Golden State Warriors şi Houston Rockets – Port-land Trail Blazers. Durant a reuşit cea mai bună medie de punc-te din ultimii 8 ani în NBA, 32 pe meci, şi are cele mai mari şanse să devină MVP-ul acestui sezon. (I. D.)

S-a stabilit play-off-ul NBA

Phelps revine în competiţii

Înotătorul american Michael Phelps, cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, cu 22 de medalii, dintre care 18 de aur, revi-ne în competiţie la 24 aprilie, în Ari-zona. Cvadruplul campion olimpic de la Londra revenise în programul antidoping american în noiembrie 2013, sugerând astfel o reîntoarce-re în competiţii în vederea Jocurilor Olimpice din 2016. (I. D.)

Mayweather, cel mai bine plătit

Pugilistul american Floyd Maywea-ther este sportivul cu cele mai mari încasări din 2013, el obţinând din bursele pentru cele două meciuri disputate anul trecut suma de 73,5 milioane de dolari. Pentru cele două meciuri din 2013, Floyd Mayweather a fost remunerat cu 32 de milioane de dolari, pentru partida cu Robert Guerrero, şi 41,5 milioane de dolari pentru cea cu Saul Alvarez. (I. D.)

LA CAPĂTUL UNUI MECI NEBUN

Pugilistul american Floyd Maywea-ther este sportivul cu cele mai mari încasări din 2013, el obţinând din bursele pentru cele două meciuri disputate anul trecut suma de 73,5 milioane de dolari. Pentru cele două

Messi, inexis-tent pe teren

Nu l-a mai avut pe Cris-tiano, accidentat, dar Bale valo-rează 100 de milioane. La Va-lencia, galezul a fost “arbaleta” spre victorie. Totuşi, n-a fost atît de facil. Şi numai din cauza Re-alului. Tocmai cînd controla jocul - “Fiecare contraatac al madrilenilor pare un pumnal în-

fi pt în pieptul blaugrana”, a ob-servat Marca - şi se întrecea în ratări la 1-0, Regele Juan Car-los, etern fan blanco, aşteptînd 2-0 şi pregătindu-se să-i ofere cupa lui Casillas. Tocmai cînd Barca părea ruptă complet de realitate, incapabilă să iasă din propriul joc, să schimbe aceas-tă tactică, genială la un moment

dat, dar falimentară în ultimul timp. Şi cu Messi atît de slab, parcă totul luptă împotriva lui... Atunci, în minutul 68, la un corner banal în careul madri-len, Pepe dormea şi Bartra, la întîiul său Clasico, nu i-a dat nici o şansă lui Casillas. Cap, bară-gol. 1-1!

Cel mai frumos contraatac solitar

Bale a sechestrat mingea la centrul terenului, autopasă pe lîngă Bartra, Martino urla de pe margine la stoper să-l faulteze pe galez, Bartra s-a aruncat dis-perat, dar nu l-a prins pe cel mai scump jucător din lume. Gareth a sprintat din spatele lui Bartra, a ieşit din teren şi tot l-a depă-şit. Iar cu Pinto s-a descurcat atît de uşor: şpiţ printre picioare şi balonul e în plasă. 2-1 (85). Bara lui Neymar n-a mai contat. Madridul era fericit.

Ionuţ Duşcă

Madridul merita Copa del Rey. A jucat prea bine, şi-a creat prea multe ocazii pentru ca Ancelotti să nu sărbătorească primul său trofeu din Spania.

Messi are o problemă. Trei meciuri decisive, făra niciun gol. Cel mai bun jucator al lumii a “dispa-rut” în cel mai important moment pentru echipă. “Dacă Messi nu joacă bine, înseamnă că ceva în mediul echipei nu func-ţionează cum trebuie. Messi este unic. Dacă nu va avea jucătorii potriviţi alături de care să se simtă bine, Leo se va plictisi”, a zis Guardiola. Înaintea meciului cu Real Madrid, Messi a fost surprins de camerele de luat vederi extrem de plictisit, si fara sa faca prea mult efort.

Helping Hands For Seniors este un placement agency pentru Adult Foster Care. Vă rugăm să postaţi pe site-ul www.helpinghandspdx.com locurile vacante în azilele dumneavoastră, pentru o mai bună desfăşurare a bussinesului.

PUBLICITATE

97008

Astra s-a califi cat în fi nala Cupei Golul marcat de Paul Papp în al patru-lea minut de prelungire a adus Astrei Giurgiu prima califi care în fi nala Cupei României. După 0-0 în meciul tur, Astra a câştigat cu 2-1 pe teren propriu în faţa celor de la Petrolul Ploieşti şi are şansa de a cuceri primul trofeu din istoria clubului. Oaspeţii, câşti-gători ai competiţiei anul

trecut, păreau să ia o opţiune importantă pen-tru califi care în minutul 22, atunci când Tamuz a deschis scorul cu o lovi-tură de cap din apropie-re.Ploieştenii şi-au păs-

trat avantajul până în al şaptelea minut din repri-za secundă, atunci când Budescu a egalat cu o execuţie frumoasă din in-teriorul careului. Chiar şi la acest rezultat, Petrolul era califi cată în fi nală, dar, în al patrulea minut de prelungire, la ultima fază a meciului, Papp a adus victoria Astrei, după o fază suspectă de offsi-de. (I. D.)

Real a câştigat Cupa Regelui Spaniei

Albii au cucerit a 19-a Copa del Rey după o fază în care Bartra a vrut să-l faulteze pe Bale, dar n-a putut

Dinamo şi Steaua, egal cu...cântec

Dinamo şi Steaua au remizat, 1-1, în manşa retur a semifi nalei Cu-pei României. Steaua a început în forţa, iar Tă-nase a deschis scorul în minutul 22, după ce

a scăpat singur cu Băl-grădean. Până la pauză, roş-albaştrii şi-au mai creat câteva ocazii, dar numai lipsa de inspira-ţie de la fi nalizare a fă-cut ca scorul să rămână doar 1-0. După pauză, Dinamo a forţat trimi-ţându-i în teren pe Ţu-cudean şi Bilinski, ambii ratând două mari ocazii, până ca, în minutul 86, Cosmin Matei să aducă

egalarea.O egalare de-şartă, deoarece Steaua a câştigat în tur cu 5-2 şi s-a califi cat în fi nala Cu-pei României. Cel mai frumos moment al meciului a fost recitalul galeriei dinamo-viste înaintea meciului, unde au adus o orches-tră de operă şi au etalat o frumoasă coregrafi e 3D acompaniată pe Bolero-ul lui Ravel. (L. D.)

Nu l-a mai avut pe Cris- fi pt în pieptul blaugrana”, a ob-

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014 /NR. 6710 Mesagerul RomânescSPORT

Liverpool, aproape de titlu

Steven Gerrard a izbucnit în plâns la fi nalul meciului cu Manchester City, câştigat cu 3-2, iar apoi şi-a adunat colegii în jurul său pentru a le trans-mite acestora un mesaj de încura-jare. Liverpool este la două puncte în faţa celor de la Chelsea, cu patru meciuri înainte de fi nal. (I. D.)

Ajax, din nou campioană

Ajax a câştigat campionatul după victoria, 3-2, în faţa lui Den Haag. Echipa lui Frank De Boer este la al 4-lea succes consecutiv. Echipa lui Frank de Boer avea nevoie de o vic-torie în faţa lui Den Haag pentru a păstra distanţa de şase puncte faţă de Feyenoord. (I. D.)

Echipa Şahtior Doneţk, antrena-tă de Mircea Lucescu, a învins, în deplasare, cu scorul de 2-0 (2-0), formaţia Dinamo Kiev, într-un meci din etapa a XIX-a a campionatului ucrainean. Golurile învingătorilor au fost marcate de Luiz Adriano, în minutele 11 şi 34. (I. D.)

Rusescu, out din Cupa Portugaliei

Sporting Braga, cu atacantul Raul Rusescu pe teren până în minutul 81, a pierdut, în deplasare, scor 2-0, în partida cu echipa Rio Ave, ratând califi carea în fi nala Cupei Portuga-liei. Benfi ca este a doua fi nalistă după ce s-a impus cu scorul de 3-1, în faţa celor de la FC Porto. (I.D.)

Lucescu, o nouă victorie în derby

Înfrângere pentru Contra

Cosmin Contra se luptă să o scape pe Getafe de retrogradare, însă misiunea sa este extrem de grea. Cu Marica ti-tular, gruparea de lângă Madrid n-a putut să-i ţină piept liderului Atletico. Godin a deschis scorul în minutul 40 cu o lovitură de cap, iar Diego Costa a închis tabela în minutul 84. (I. D.)

Sezonul regulat al NBA s-a încheiat joi di-mineaţă. Indiana Pacers – Atlanta Hawks, Miami Heat – Charlotte Bobcats, Toronto Raptors – Broo-klyn Nets şi Chicago Bulls – Washington Wizards sunt meciurile din prima rundă a play-off-ului din Est, care începe pe 20 aprilie. În Vest, în prima

rundă din play-off sunt programate partidele: San Antonio Spurs – Dallas

Mavericks, Oklahoma City Thunder – Memphis Griz-zlies, Los Angeles Clippers – Golden State Warriors şi Houston Rockets – Port-land Trail Blazers. Durant a reuşit cea mai bună medie de punc-te din ultimii 8 ani în NBA, 32 pe meci, şi are cele mai mari şanse să devină MVP-ul acestui sezon. (I. D.)

S-a stabilit play-off-ul NBA

Phelps revine în competiţii

Înotătorul american Michael Phelps, cel mai medaliat sportiv din istoria Jocurilor Olimpice, cu 22 de medalii, dintre care 18 de aur, revi-ne în competiţie la 24 aprilie, în Ari-zona. Cvadruplul campion olimpic de la Londra revenise în programul antidoping american în noiembrie 2013, sugerând astfel o reîntoarce-re în competiţii în vederea Jocurilor Olimpice din 2016. (I. D.)

Mayweather, cel mai bine plătit

Pugilistul american Floyd Maywea-ther este sportivul cu cele mai mari încasări din 2013, el obţinând din bursele pentru cele două meciuri disputate anul trecut suma de 73,5 milioane de dolari. Pentru cele două meciuri din 2013, Floyd Mayweather a fost remunerat cu 32 de milioane de dolari, pentru partida cu Robert Guerrero, şi 41,5 milioane de dolari pentru cea cu Saul Alvarez. (I. D.)

LA CAPĂTUL UNUI MECI NEBUN

Pugilistul american Floyd Maywea-ther este sportivul cu cele mai mari încasări din 2013, el obţinând din bursele pentru cele două meciuri disputate anul trecut suma de 73,5 milioane de dolari. Pentru cele două

Messi, inexis-tent pe teren

Nu l-a mai avut pe Cris-tiano, accidentat, dar Bale valo-rează 100 de milioane. La Va-lencia, galezul a fost “arbaleta” spre victorie. Totuşi, n-a fost atît de facil. Şi numai din cauza Re-alului. Tocmai cînd controla jocul - “Fiecare contraatac al madrilenilor pare un pumnal în-

fi pt în pieptul blaugrana”, a ob-servat Marca - şi se întrecea în ratări la 1-0, Regele Juan Car-los, etern fan blanco, aşteptînd 2-0 şi pregătindu-se să-i ofere cupa lui Casillas. Tocmai cînd Barca părea ruptă complet de realitate, incapabilă să iasă din propriul joc, să schimbe aceas-tă tactică, genială la un moment

dat, dar falimentară în ultimul timp. Şi cu Messi atît de slab, parcă totul luptă împotriva lui... Atunci, în minutul 68, la un corner banal în careul madri-len, Pepe dormea şi Bartra, la întîiul său Clasico, nu i-a dat nici o şansă lui Casillas. Cap, bară-gol. 1-1!

Cel mai frumos contraatac solitar

Bale a sechestrat mingea la centrul terenului, autopasă pe lîngă Bartra, Martino urla de pe margine la stoper să-l faulteze pe galez, Bartra s-a aruncat dis-perat, dar nu l-a prins pe cel mai scump jucător din lume. Gareth a sprintat din spatele lui Bartra, a ieşit din teren şi tot l-a depă-şit. Iar cu Pinto s-a descurcat atît de uşor: şpiţ printre picioare şi balonul e în plasă. 2-1 (85). Bara lui Neymar n-a mai contat. Madridul era fericit.

Ionuţ Duşcă

Madridul merita Copa del Rey. A jucat prea bine, şi-a creat prea multe ocazii pentru ca Ancelotti să nu sărbătorească primul său trofeu din Spania.

Messi are o problemă. Trei meciuri decisive, făra niciun gol. Cel mai bun jucator al lumii a “dispa-rut” în cel mai important moment pentru echipă. “Dacă Messi nu joacă bine, înseamnă că ceva în mediul echipei nu func-ţionează cum trebuie. Messi este unic. Dacă nu va avea jucătorii potriviţi alături de care să se simtă bine, Leo se va plictisi”, a zis Guardiola. Înaintea meciului cu Real Madrid, Messi a fost surprins de camerele de luat vederi extrem de plictisit, si fara sa faca prea mult efort.

Helping Hands For Seniors este un placement agency pentru Adult Foster Care. Vă rugăm să postaţi pe site-ul www.helpinghandspdx.com locurile vacante în azilele dumneavoastră, pentru o mai bună desfăşurare a bussinesului.

PUBLICITATE

97008

Astra s-a califi cat în fi nala Cupei Golul marcat de Paul Papp în al patru-lea minut de prelungire a adus Astrei Giurgiu prima califi care în fi nala Cupei României. După 0-0 în meciul tur, Astra a câştigat cu 2-1 pe teren propriu în faţa celor de la Petrolul Ploieşti şi are şansa de a cuceri primul trofeu din istoria clubului. Oaspeţii, câşti-gători ai competiţiei anul

trecut, păreau să ia o opţiune importantă pen-tru califi care în minutul 22, atunci când Tamuz a deschis scorul cu o lovi-tură de cap din apropie-re.Ploieştenii şi-au păs-

trat avantajul până în al şaptelea minut din repri-za secundă, atunci când Budescu a egalat cu o execuţie frumoasă din in-teriorul careului. Chiar şi la acest rezultat, Petrolul era califi cată în fi nală, dar, în al patrulea minut de prelungire, la ultima fază a meciului, Papp a adus victoria Astrei, după o fază suspectă de offsi-de. (I. D.)

Real a câştigat Cupa Regelui Spaniei

Albii au cucerit a 19-a Copa del Rey după o fază în care Bartra a vrut să-l faulteze pe Bale, dar n-a putut

Dinamo şi Steaua, egal cu...cântec

Dinamo şi Steaua au remizat, 1-1, în manşa retur a semifi nalei Cu-pei României. Steaua a început în forţa, iar Tă-nase a deschis scorul în minutul 22, după ce

a scăpat singur cu Băl-grădean. Până la pauză, roş-albaştrii şi-au mai creat câteva ocazii, dar numai lipsa de inspira-ţie de la fi nalizare a fă-cut ca scorul să rămână doar 1-0. După pauză, Dinamo a forţat trimi-ţându-i în teren pe Ţu-cudean şi Bilinski, ambii ratând două mari ocazii, până ca, în minutul 86, Cosmin Matei să aducă

egalarea.O egalare de-şartă, deoarece Steaua a câştigat în tur cu 5-2 şi s-a califi cat în fi nala Cu-pei României. Cel mai frumos moment al meciului a fost recitalul galeriei dinamo-viste înaintea meciului, unde au adus o orches-tră de operă şi au etalat o frumoasă coregrafi e 3D acompaniată pe Bolero-ul lui Ravel. (L. D.)

Nu l-a mai avut pe Cris- fi pt în pieptul blaugrana”, a ob-

Poeta, prozatoarea, es-eista şi traducătoarea Nina Cassian a dece-

dat, marţi, la vârsta de 89 de ani, la New York, în urma unui stop cardiac, potrivit unor surse apropiate fami-liei, citate de Mediafax. Ea a

murit “liniştită”, în reşedinţa ei, potrivit surselor citate. Serviciul memorial va avea loc luni, 21 aprilie, la ora 15.00 (ora locală, n.r.), la Riverside Memorial Chapel din New York.

Născută pe 27 noiem-brie , la Galaţi, ca Renée Annie Cassian, autoarea a debutat ca traducătoare în 1944, sub pseu-donimul Maria Veniamin, iar ca poetă în anul 1945, în România liberă, cu “Am fost un poet de-cadent”. Primul volum de ver-suri, de expresie avangardistă, “La scara 1/1”, îi este publicat doi ani mai târziu. În paralel, scrie literatură pentru copii, din care cea mai cunoscută este cartea “Nică fără frică”. Pentru o vreme, cedează presiunilor regimului comunist şi începe să scrie şi în stil proletcultist, dar începând cu 1956 se întoarce, după cum ea însăşi spune, la poezia adevărată.

A inventat limba spargă

Unul dintre marile me-rite artistice ale Ninei Cassian este că, încă de la începutu-rile sale literare, a inventat o limbă: limba spargă. Un mod de exprimare artistică în care bunul său prieten, poetul şi ma-tematicianul Ion Barbu, nu a crezut din capul locului. “Limba “spargă” am inventat-o în 1946 (am pomenit doar de avangar-

dismul meu, de propensiunea mea structurală spre “joc”). Ion Barbu mi-a interzis să includ acele “exerciţii” în volumul meu de debut. Mult mai târziu le-am publicat în volumele Loto-Poe-me (1972), în Jocuri de vacanţă (1983), însumând până la ora asta, circa o duzină de “spar-guri”, ba pe unul l-am tradus şi în “sparga” engleză”, spunea poeta. În 1985 Nina Cassian

călătoreşte în Statele Unite ca profesor invitat, cu o bursă So-ros, şi decide să rămână defi ni-tiv acolo. Imediat, apartamentul din România îi este confi scat, iar cărţile îi sunt interzise. “ Un om cu multe cali-tăţi, o bună pianistă, o excelen-tă compozitoare şi un excelent ferment literar”, a spus Nicolae Breban, pentru Mediafax.

Ionuţ DUŞCĂ

11DIASPORĂ

Traducător autorizat engleză, română, germană, franceză, spa-niolă, portugheză, cu aproape 20 de ani de experienţă, efectuez traduceri de certifi cate de naştere, căsătorie, foi matricole, diplome, adeverinţe, procuri, sentinţe de divorţ, etc. pentru instituţii din SUA (USCIS, facultăţi, colegii) şi din Româna. Tri-miteţi-mi copii scanate la support@traduterra.com sau sunaţi la 1-866-928-6404 (număr gratuit) pentru detalii.

Mesagerul Românesc18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67

FIXEAZĂ-ȚI CREDITUL! Acum aveți ocazia să vă remediați cred-itul.Compania noastră are putere FEDERALĂ de a curăța tot ce vă afectează: Bankruptcy, Repossess, Collection etc. Trimite cec de $95.00 la adresa B NATURAL POBox 2402; Lake Oswego, OR. 97035 sau sunați la numărul de telefon 503-530-0245. Adresa noastră de e-mail este bnatural56@yahoo.com. Vorbim și limba română.

MICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATEMICA PUBLICITATEMESAGERUL ROMÂNESC

vine în sprijinul persoanelor care au probleme sociale. Fie că vă afl aţi în căutarea unei slujbe, a unui adăpost,

fi e că aveţi probleme legate de şe-derea în SUA, vă venim în ajutor! Nu ezitaţi să ne contactaţi, căci împreu-

nă găsim cele mai bune soluţii!

Pentru anunţurile de publicitate din Mesagerul Românesc

vă rugăm să scrieţi cecul pe adresa:Mesagerul Românesc, PoBox 16725,

Portland, Oregon, OR 97292

PUBLICĂM GRATUIT ANUNŢURILE PENTRU PERSOANELE CARE SE AFLĂ

ÎN CĂUTAREA UNEI SLUJBE!

Vând parter de casă în construcție. Casa are 4 camere la parter, două din ele sunt locuibile, curentul electric este introdus în ele iar apa este trasă în curte. Imobilul este situat într-o zonă foarte liniștită la doar 3 km distanță de orașul Curtea de Argeș și are toate utilitățile la poartă, inclusiv biserica situată peste drum, magazine alimentare la 50 de metri distanță, transport în comun. Este foarte bun pentru pensionari care vor liniște. Bonus: microfermă de animale porci, capre, iepuri, găini. Zona este în plină ascensiune turistică existând planuri de construcție a unor pârtii de schi la 25 km distanță de Curtea de Argeș, mai sus puțin de Barajul Vidraru. Prețul proprietății este de 40000 euro negociabil. Adresă contact: laurents18@yahoo.com, telefon: +400721610033

We are looking for a Live-In Caregiver for Adult Foster Home in SW Portland. English, Background Check and References are required. Needs to work 5 days per week, gross monthly salary is $3,500 per month. The A.F.H. is a level 2 with 5 residents cur-rently. Position available immediately. Please call 503-477-9063.

Poeta Nina Cassian s-a stins din viaţă

Horia Mihail a străbă-tut toate zonele istorice ale țării, adunând de-a lungul a mii de ki-lometri parcurși, aplauzele a mii de spectatori, cu “Pianul călător”, poiect inițiat și dezvoltat de Ra-dio România. După ce a străba-tut peste 4000 de km, a atins 15 oraşe din România şi Republica Moldova, a adunat peste 8500 de spectatori şi milioane de ascultă-tori virtuali prin radio, televiziune sau internet dar şi nenumărate minute de aplauze, Horia Mihail și pianul său călător vor ajunge la New York, în perioada 30 aprilie - 5 mai, când proiectul va fi pre-zentat reprezentanților radiourilor publice europene si americane, invitați la New York pentru Met Broadcasting Day. ICR New York a progra-mat un prim concert în 2 mai, de la 7 PM, la sala Auditorium. În cadrul evenimentului va fi lansat

CD-ul “Pianul călător - Beetho-ven”, de către Oltea Șerban-Pârâu, muzicolog şi critic muzical, doctor în muzicologie, director al Centrului Cultural Media Radio România și director artistic al Orchestrelor şi Corurilor Radio.Al doilea eveniment, programat în 4 mai, ora 7:30 pm, la Klavier Haus (549 west 52nd street New York, NY 10019, etajul 7), avân-du-l ca protagonist tot pe Horia Mihail, în recital, va fi precedat de o prezentare a proiectului ”Pianul călător” susținută de muzicologul Oltea Șerban-Pârâu. Horia Mihail a susținut numeroase concerte de pian și muzică de cameră în 18 țări de pe 4 continente și a concer-tat alături de muzicieni celebrii precum Roman Totenberg, Lory Wallfi sch, Robert Merfeld, Peter Zazofsky, Andres Diaz și Natha-niel Rosen. (M. R.)

“Pianul călător” cu Horia Mihail, la ICR NY

Cunoscutul regizor şi scenarist de teatru şi fi lm Alexa Visarion va prezen-ta în premieră în spațiul nord-american noul său fi lm, intitulat “Ana”, pe care l-a realizat pornind de la mitul Meșterului Manole. Premiera va avea loc la Institutul Cultural Român de la New York, în Sala Auditorium, pe 30 aprilie 2014, la ora 19.00.

Evenimentul dedicat promovării fi lmu-lui românesc şi cinematografi ei naţionale se în-cadrează în seria de portrete pe care ICR New York doreşte să le realizeze regizorilor români. Vor fi prezentate publicului american cele mai cunoscute şi apreciate portrete de regizori, ac-tori, scenarişti sau producători români. Filmele pe care regizorul Alexa Visari-on le va prezenta (subtitrate în limba engleză) pentru portretul său de regizor sunt: Înainte de tăcere (1978), Înghiţitorul de săbii (1983), Vino-vatul (1991) şi Ana (2014). Pentru aceste evenimente regizorul va fi însoţit la New York de Răzvan Vasilescu şi Cristina Drăghici, actorii principali ai fi lmu-lui “Ana”. După vizionarea peliculei, cei trei vor răspunde întrebărilor publicului. Intrarea la eveniment este gratuită. La New York Răzvan Vasilescu va prezenta un spectacol one-man-show intutlat “Profu’”, un monolog scris de Jean Pierre Do-

pagne, care va dura 1 h 20 min. Spectacolul se va juca pe 3 mai 2014, la “150 Public School”, la ora 19.00 (adresa: 40-01 43 Avenue, Sunny-side, NY 11104).

Ionuţ Duşcă

Horia Mihail a străbă-tut toate zonele istorice ale țării, adunând de-a lungul a mii de ki-lometri parcurși, aplauzele a mii de spectatori, cu “Pianul călător”, poiect inițiat și dezvoltat de Ra-dio România. După ce a străba-tut peste 4000 de km, a atins 15 oraşe din România şi Republica Moldova, a adunat peste 8500 de spectatori şi milioane de ascultă-tori virtuali prin radio, televiziune sau internet dar şi nenumărate minute de aplauze, Horia Mihail și pianul său călător vor ajunge la New York, în perioada 30 aprilie - 5 mai, când proiectul va fi pre-zentat reprezentanților radiourilor publice europene si americane, invitați la New York pentru Met Broadcasting Day. ICR New York a progra-mat un prim concert în 2 mai, de la 7 PM, la sala Auditorium. În cadrul evenimentului va fi lansat

cu Horia Mihail, la ICR NYcu Horia Mihail, la ICR NYFilmul “Ana” de Alexa Visarion

are premiera şi în America, la New York

ÎNCĂ O VALOARE ROMÂNEASCĂ NE-A PĂRĂSIT

I’m looking for a Live-In or Out, caregiver for ACH. Please call: (503)-341-7034

Poeta Nina Cassian a decedat, marţi, la vârsta de 89 de ani, la New York, potrivit unor surse apropiate familiei.

Îmi trebuie un loc foarte, foarte ascuns.Durerea nu se poarta la frunte, la revere.Poate-o gradina strîmta cît doua echere, C-un lautar lemnos, de patru ani neuns.

Nu trebuie sa vezi cum cad frumos de sus.M-acopar. Nu-i nimeni alaturi.O voce de ac, umblatoare prin paturi, Îmi coase harnic zgomotu-n auz.E gata capul meu de mîine dimineata

(Cel pentru clatinat si purtat sub umbrele)?O pereche de mîini cu manusa pe eleAsteapta, în sertar, sa-i umble peste fata.Nu vezi ca trupul meu nu mai iese de-aici?Sosiile-n stafeta vor bate bulevarde, Aceiasi ochi, aceleasi gene sparteCu spori prafosi ca-n tufe de ferigi.Cel pentru care am murit va rîde.Prea multe fete somnoroa-se-n joc.Aceea-i! Ba aceasta-i!Îmi trebuie un locFoarte ascuns, cît sufl etul urît e.

Culoarul din mânecă

Vrei ca business-ul tău să fi e mai bine văzut? Noi îţi facem numele bine cunos-cut! Contactaţi-ne şi comandaţi imediat o

reclamă la noi în ziar! Adresa de e-mail

mesagerulromanesc@gmail.com Număr de telefon (503)740-3234

12 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO 18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67

Paștele - Sărbătoarea Învierii, luminii şi iubirii divine

Data de început a Paş-telui marchează începutul anu-lui ecleziastic. Această sărbă-toare durează trei zile şi începe, conform deciziei Conciliului de la Niceea din anul 325, în dumi-nica de după prima Lună plină după echinocţiul de primăvară.Farmecul deosebit al Sărbătorii Paştelui este dat atât de sem-nificaţia spirituală („...învierea Mea va fi totodată o înviere pen-tru toţi cei care Mă urmează.” – Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber) cât şi de tradiţii (oul pictat, masa cu mâncăruri tradiţionale, slujba de sâmbătă seara cu primirea luminii). Paş-tele este un moment de pace sufletească, de interiorizare, de împăcare, de bucurie.

Miracolul luminii divine

Un miracol care se petrece cu regularitate în fie-care an, aşteptat cu sufletul la gură şi uimind totuşi de fiecare dată, este apariţia luminii divi-ne la Sfântul Mormânt din Ie-rusalim în noaptea de Înviere a Paştelui ortodox. Este darul pe care Iisus ni-l face, amintin-du-ne de lumina strălucitoare

care i-a umplut mormântul în momentul Învierii Sale. Este modul Său de a ne transmite că este mereu alături de noi. Acest foc imaterial de culoare albăstruie şi care poate fi atins fără să ardă este aşteptat cu toate luminile stinse. El apare atunci într-un mod supranatural din Sfântul Mormânt aprinzând candela aşezată special acolo. Apoi Patriarhul ortodox aprinde cele două mănunchiuri de câte 33 de lumânări pe care le are pregătite şi începe să împartă Lumina Sfântă miilor de pelerini care aşteaptă plini de emoţie. Focul cel viu însă acţionează şi de unul singur, strălucind ca un fulger şi aprinzând din zbor can-delele de la intrarea în biserică, precum şi lumânările unora din-tre pelerini. Acest eveniment se petrece în fiecare an în faţa a mii de martori vizuali. Nu poa-te fi negat de nimeni. De aceea efectul său este foarte puternic, contribuind la întărirea credinţei în Dumnezeu.

Săptămâna Mare

Ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Mare sau Săptă-

mâna Patimilor, este o perioa-dă importantă de interiorizare şi comemorare. Acum se re-memorează Patimile lui Iisus, chinurile prin care a trecut, de la trădarea Lui de către Iuda, până la răstignirea pe cruce pe dealul Golgota, moartea şi Învi-erea Sa. Săptămâna începe cu Duminica Floriilor, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusa-lim şi se încheie cu Duminica Paştelui, ziua Învierii Sale. Ziua de miercuri este ziua în care Iuda l-a trădat, iar cea de vineri ziua în care a fost răstignit. De aceea aceste două zile au de-venit zile de post de-a lungul întregului an. Joia este ziua spălării picioarelor apostolilor de către Iisus, a Cinei de Taină, a rugăciunii din grădina Ghetsi-mani şi a arestării lui Iisus de către cei ce voiau să-l ucidă. „Trufia cea mai mare poate fi nimicită doar prin umilinţa cea mai profundă. De aceea, este necesar să Mi se petreacă Mie aceasta. Dar voi să nu vă în-spăimântaţi atunci, căci nu voi rămâne în mormânt, nici nu mă voi descompune, ci voi învia în a treia zi şi voi veni din nou la voi, exact la fel ca acum! Abia aceasta va fi mărturia cea mai

mare şi mai adevărată pentru sufletele voastre a misiunii Mele divine şi ea vă va întări pe de-plin în credinţa voastră.” – Ma-rea Evanghelie a lui . „Aceasta va constitui o judecată extrem de supărătoare pentru aceş-ti oameni răi şi îndărătnici, iar pentru ai Mei va reprezenta apogeul iubirii Mele, în timp ce învierea Mea va fi totodată o înviere pentru toţi cei care Mă urmează.” – Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber

Sărbătoarea bucuriei

Învierea lui Iisus Hris-tos simbolizează refacerea

legăturii dintre fiinţa umană şi Creatorul său. Celebrarea ei în fiecare an duce la retrezirea as-piraţiei către îndumnezeire, la transfigurarea vieţii pământeşti într-o viaţă impregnată de pre-zenţa lui Dumnezeu. De aceea Paştele este o sărbătoare a bu-curiei, o bucurie asemănătoa-re celei a apostolilor când l-au văzut pe Iisus înviat. Iar salutul care se obişnuieşte cu aceas-tă ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: „Hristos a învi-at! Adevărat, a înviat!”.

Melania Radu

Paştele este cea mai importantă sărbătoare anuală creştină. Ea comemorează evenimen-tul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Cuvântul “Denie” provi-ne de la “vdenia” care înseamnă slujba Utreniei săvârşită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia şi cu Litia. Rânduiala acestor sluj-be speciale din Săptămâna Pa-timilor este explicată de Preafe-ricitului Părinte Patriarh Daniel în volumul “Foame şi sete după Dumnezeu înţelesul şi folosul postului”: “Denia, ca slujbă de dimineaţă săvârşită seara, are ca scop transformarea întune-ricului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăinţă şi pos-tire, de la întunericul păcatului la lumina vieţuirii sfinte potrivit Evangheliei Lui Hristos. În Sfân-tul şi Marele Post al Paştilor, Deniile sunt săvârşite în zilele de miercuri şi vineri seara din Săptămâna a cincea, precum şi în toată Săptămâna Sfintelor Patimi. Rânduiala slujbei Deniei

din Sfânta şi Marea Vineri, care este săvârşită joi seara şi în care sunt citite cele doispreze-ce Evanghelii despre Pătimirile Domnului, este specifică Biseri-cii Ortodoxe Române. La Denia din Sfânta şi Marea Sâmbătă, săvârşită vi-neri seara, în Biserica Ortodoxă se cântă Prohodul Domnului”. În Săptămâna Patimilor, Deniile ne vorbesc despre suferinţele îndu-rate de Mântuitorul Iisus Hristos pentru răscumpărarea neamului omenesc. “Săptămâna Patimi-lor prezintă evenimentele care au avut loc atât în Ierusalim, cât şi în ţinuturile din preajma acestuia, îmbinată cu ultimile pilde, îndemnuri şi cuvântări ale Mântuitorului Iisus Hristos, care ne încredinţează de dumne-zeirea Sa.” (“Triodul – Golgota Pocăinţei” Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al

Arhiepiscopiei Iaşilor) În Sfânta şi Marea Luni, se face pomenire fericitului Iosif cel preafrumos, ca preînchipuire a Domnului şi, totodată, smochinului care s-a uscat prin blestemul Mântuito-rului. În Sfânta şi Marea Marţi, Sfinţii Părinţi au rânduit a se citi pericopa evanghelică de la Matei, ce aduce în atenţie pilda celor zece fecioare. Prin para-bola celor zece fecioare, Dom-

nul Iisus Hristos ne îndeamnă la milostenie, prin care se vădeşte strălucirea fecioriei, spunându-ne să fim cu băgare de seamă, pregătiţi oricând pentru sfârşitul vieţii pământeşti. La cea de-a treia Denie se face pomenirea femeii păcătoase care L-a uns cu mir pe Domnul, cu puţin îna-inte de înfricoşătoarele Sale patimi. Părintele Eugen Drăgoi explică în volumul “Postul Mare”

că, în această seară, dumneze-ieştii Părinţi au rânduit prăznu-irea a patru lucruri ce s-au pe-trecut însă în Joia Mare: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfri-coşatelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea Domnului. După Cina cea de Taină, Mântuitorul a mers cu ucenicii în Muntele Măslinilor, în locul numit Ghetsimani, spre care Iuda i-a călăuzit pe iudeii care încercau să-L prindă. De aici încep înfricoşătoarele lui Hristos patimi, “cu neputinţă de rostit în cuvinte”, după cum subliniază părintele Eugen Dră-goi. Slujba de vineri cuprinde Prohodul Domnului, cântare care “reprezintă încheierea unei adevărate drame, care începe cu prinderea Măntuitorului şi se sfârşeşte cu punerea Lui în mor-mânt”. (M.R.)

Săptămâna Patimilor. Deniile

Starea omului după ce a căzut în păcat, a fost gravă. Omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu şi chipul Lui Dumnezeu în om s-a alte-rat, moartea a intrat în om.Dumnezeu hotărăşte să-l restaure-ze şi de aici Mântuitorul, este numit ,,Noul Adam,,. Dacă Iisus nu ar fi în-viat şi nu s-ar fi înălţat la cer, El nu ne-ar fi nici în viaţa de aici transcen-denţă şi nu l-am aştepta să ne fie nici în cea de dincolo. „Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om. Cel ce este Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om (...) pentru ca omul să primească înfierea şi să devină fiu al lui Dumnezeu. Căci noi nu putem primi altfel incoruptibilita-tea şi nemurirea decât prin unire cu Incoruptibilitatea şi Nemurirea.” Spiritualitatea creştină or-todoxă se deosebeşte de alte spiri-tualităţi prin faptul că are un funda-ment puternic în Persoana Fiului lui Dumnezeu Întrupat, Iisus Hristos, Dumnezeu – Omul, pentru toţi oa-menii din toate timpurile şi locurile, adică de la Adam până la sfârşitul veacurilor.„Ceea ce deosebeşte esenţial spiri-tualitatea creştină de orice altă spi-ritualitate este, în afară de faptul că ea nu afirmă identificarea omului cu dumnezeirea sau cu esenţa totală, caracterul ei hristologic.” Dumnezeu alege această cale, adică a venirii Mântuitorului, pentru că vrea să îmbine iubirea cu dreptatea Sa. Aşa cum iubirea stă la fundamentul creării omului, ea stă şi

la actul restaurării omului. Dumne-zeu putea să mântuiască pe om şi altfel, dar a vrut să-l îndrepte, din interiorul umanului (dreptatea Sa). Posibilitatea Întrupării este dată şi de faptul că răul nu s-a întins defini-tiv asupra omului, căderea nu a fost definitivă, Adam nu s-a stabilizat în rău. Pentru restabilirea naturii a fost necesară o moarte care să zgu-duie cerul şi pământul până în te-melii, ca, printr-un cutremur spiritual universal, să se facă începutul unei forme de existenţă a creaturii ieşite din făgaşul ei. Dumnezeu a preferat această moarte care a supraechi-valat, prin cutremurul produs de ea, răsunetul de hău al morţii universale, moartea Fiului lui Dumnezeu a fost explozia unui focar de iubire nemăr-ginit. În strânsă legătură cu În-truparea şi Crucea se află Învierea lui Hristos, care le continuă şi redă în acelaşi timp comuniunea omului cu Dumnezeu, considerată o nouă cre-aţie sau a opta zi a creaţiei, adică un dar total care vine de la Dumnezeu, care înoieşte pe om şi desăvârşeşte unirea lui Dumnezeu cu toţi oame-nii. Sângele Mielului dumneze-iesc, care nu sfârşeşte niciodată de a curge şi de a se împărtăşi, are o putere de curăţie reală a tuturor celor ce se împărtăşesc cu El. În fiecare zi şi cu desăvâr-şire în momentul Sfintei Euharistii creştinul trăieşte actualizat acest cu-

tremur. Fără lacrimi pentru păcatele noastre, fără plânsul căinţei, nu ne mântuim. Creştinul moare în fiecare clipă a lumii şi învie din comuniunea cu Hristos. Sf. Ioan Gură de Aur spu-ne: mai grea chiar decât crearea pri-mară a fost aceasta, că e mai greu să fie îndreptată o lume spirituală apucată pe panta stricăciunii decât să fie creată una nouă.„Suişul creştinilor spre Dumnezeu are, adică, nu numai de normă, ci şi de cale pe Iisus Hristos” , conform cu declaraţia Acestuia: <<Eu sunt calea...>> (In. 14, 6).Nimeni nu poate înainta spre unirea tainică cu Dumnezeu, păşind pe o altă cale decât Hristos(=Calea), şi nimeni în această unire nu poate ajunge dincolo de Hristos. Legătura noastră cu Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul cel Sfânt al Lui. Creştinismul crede că orice altă unire cu dumnezeirea, deci aceea care nu se realizează prin Hristos şi în Hristos, este o iluzie. Iisus Hristos este singurul <Mijlocitor>, pe care l-a dat Dumne-zeu oamenilor, ca scară spre Sine. „Pritr-Însul a binevoit să le împace toate cu Sine, fie cele de pe pământ, fie cele din Ceruri, făcând pace prin-tr-Însul, prin sângele Crucii Lui" (Col. 1, 20) „Căci printr-Însul avem şi unii şi alţii apropiere cătreTatăl”.(Ef.2,18). Hristos ne mântuieşte, în primul rând, întrucât a îndumnezeit omenitatea Sa, pârga firii noastre, pe care apoi comunicându-ne-o şi nouă

aşa îndumnezeită, sau transfigurată de har, ne îndumnezeieşte şi pe noi.Harul, în această concepţie, curge, aşadar, în noi din Hristos, întrucât ne unim cu El, nu se creează în noi, El, dând numai intervenţia.Harul ce ni se dă, există, înainte de a ni se da, în plenitudinea lui în omeni-tatea lui Hristos în care s-a revărsat energia necreată a Dumnezeirii Lui. Mântuirea noastră se reali-zează prin împărtăşirea de umanita-tea îndumnezeită a Lui Hristos, prin revărsarea harului din ea, ceea ce înseamnă că ne mântuim unindu-ne cu Hristos. Şi cu cât suntem mai uniţi cu El, cu atât avem mai mult din ha-rul din El.Harul ce ne vine de la Hristos, fiind energie nedivizată a fiinţei dumneze-ieşti, uneşte pe credincios nu numai cu Hristos şi cu persoanele Sfintei Treimi, ci şi întreolaltă.Iar legătura noastră ontologică cu Mântuitorul Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul Său cel Sfânt. Prin Înviere, umanitatea lui Hristos a fost total străbătută de via-ţa Duhului; Hristos Îl are acum şi ca om în mod deplin pe Duhul Sfânt în Sine, pe care îl avea din veci, după Dumnezeire.Învierea din morţi a Mântuitorului Hristos constituie arătarea puterii dumnezeieşti în trup şi anume în tru-pul Cuvântului întrupat.Prin Înviere, prin faptul că trupul lui Hristos este transparent, iradiant de iubire, ne pătrunde şi Însuşi El ne-a

devenit propriu împreună cu sufletul şi cu Dumnezeirea din El.Iar noi, înduhovnicindu-ne, am deve-nit proprii lui Hristos, întrucât ne-am deschis Lui prin credinţă şi comuni-une. În persoana lui Hristos se arată Cuvântul lui Dumnezeu ca per-soană şi ca poruncă, Se arată ca Fiu al lui Dumnezeu, care Se jertfeşte pentru om şi ca mod de viaţă care corespunde în mod absolut poruncii divine. Spiritualitatea creştină or-todoxă este viaţa lui Hristos, Cel care a învins moartea noastră prin moartea Lui pe Cruce, în care a fost lucrătoare suprema-I iubire a Lui ca Om faţă de Tatăl, suprema iubire a Lui ca Dumnezeu, făcut om pentru noi.În spiritualitatea ortodoxă cel ce cre-de în Hristos trebuie să-şi concreti-zeze credinţa prin fapte bune, adică să-şi folosească libertatea spre re-alizarea binelui, ajutat de harul lui Dumnezeu, manifestat în lume prin energiile dumnezeieşti necreate.Hristos, sălăşluit în noi de la botez, conduce cu putere nu numai strădu-inţa noastră după împodobirea cu virtuţi, deci nu numai lucrarea poziti-vă de fortificare prin voinţă a omului nou în Hristos, ci şi pe cea negativă, de omorâre a păcatului, de slăbire, tot prin voinţă, a omului vechi.,,Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieş-te în mine,, (Galateni 2, 20).

Doctor în teologie: Antoniu-Cătălin Păştin

Moartea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos

12 Mesagerul RomânescNIHIL SINE DEO 18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67

Paștele - Sărbătoarea Învierii, luminii şi iubirii divine

Data de început a Paş-telui marchează începutul anu-lui ecleziastic. Această sărbă-toare durează trei zile şi începe, conform deciziei Conciliului de la Niceea din anul 325, în dumi-nica de după prima Lună plină după echinocţiul de primăvară.Farmecul deosebit al Sărbătorii Paştelui este dat atât de sem-nificaţia spirituală („...învierea Mea va fi totodată o înviere pen-tru toţi cei care Mă urmează.” – Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber) cât şi de tradiţii (oul pictat, masa cu mâncăruri tradiţionale, slujba de sâmbătă seara cu primirea luminii). Paş-tele este un moment de pace sufletească, de interiorizare, de împăcare, de bucurie.

Miracolul luminii divine

Un miracol care se petrece cu regularitate în fie-care an, aşteptat cu sufletul la gură şi uimind totuşi de fiecare dată, este apariţia luminii divi-ne la Sfântul Mormânt din Ie-rusalim în noaptea de Înviere a Paştelui ortodox. Este darul pe care Iisus ni-l face, amintin-du-ne de lumina strălucitoare

care i-a umplut mormântul în momentul Învierii Sale. Este modul Său de a ne transmite că este mereu alături de noi. Acest foc imaterial de culoare albăstruie şi care poate fi atins fără să ardă este aşteptat cu toate luminile stinse. El apare atunci într-un mod supranatural din Sfântul Mormânt aprinzând candela aşezată special acolo. Apoi Patriarhul ortodox aprinde cele două mănunchiuri de câte 33 de lumânări pe care le are pregătite şi începe să împartă Lumina Sfântă miilor de pelerini care aşteaptă plini de emoţie. Focul cel viu însă acţionează şi de unul singur, strălucind ca un fulger şi aprinzând din zbor can-delele de la intrarea în biserică, precum şi lumânările unora din-tre pelerini. Acest eveniment se petrece în fiecare an în faţa a mii de martori vizuali. Nu poa-te fi negat de nimeni. De aceea efectul său este foarte puternic, contribuind la întărirea credinţei în Dumnezeu.

Săptămâna Mare

Ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Mare sau Săptă-

mâna Patimilor, este o perioa-dă importantă de interiorizare şi comemorare. Acum se re-memorează Patimile lui Iisus, chinurile prin care a trecut, de la trădarea Lui de către Iuda, până la răstignirea pe cruce pe dealul Golgota, moartea şi Învi-erea Sa. Săptămâna începe cu Duminica Floriilor, ziua în care Iisus Hristos a intrat în Ierusa-lim şi se încheie cu Duminica Paştelui, ziua Învierii Sale. Ziua de miercuri este ziua în care Iuda l-a trădat, iar cea de vineri ziua în care a fost răstignit. De aceea aceste două zile au de-venit zile de post de-a lungul întregului an. Joia este ziua spălării picioarelor apostolilor de către Iisus, a Cinei de Taină, a rugăciunii din grădina Ghetsi-mani şi a arestării lui Iisus de către cei ce voiau să-l ucidă. „Trufia cea mai mare poate fi nimicită doar prin umilinţa cea mai profundă. De aceea, este necesar să Mi se petreacă Mie aceasta. Dar voi să nu vă în-spăimântaţi atunci, căci nu voi rămâne în mormânt, nici nu mă voi descompune, ci voi învia în a treia zi şi voi veni din nou la voi, exact la fel ca acum! Abia aceasta va fi mărturia cea mai

mare şi mai adevărată pentru sufletele voastre a misiunii Mele divine şi ea vă va întări pe de-plin în credinţa voastră.” – Ma-rea Evanghelie a lui . „Aceasta va constitui o judecată extrem de supărătoare pentru aceş-ti oameni răi şi îndărătnici, iar pentru ai Mei va reprezenta apogeul iubirii Mele, în timp ce învierea Mea va fi totodată o înviere pentru toţi cei care Mă urmează.” – Marea Evanghelie a lui Ioan de Jakob Lorber

Sărbătoarea bucuriei

Învierea lui Iisus Hris-tos simbolizează refacerea

legăturii dintre fiinţa umană şi Creatorul său. Celebrarea ei în fiecare an duce la retrezirea as-piraţiei către îndumnezeire, la transfigurarea vieţii pământeşti într-o viaţă impregnată de pre-zenţa lui Dumnezeu. De aceea Paştele este o sărbătoare a bu-curiei, o bucurie asemănătoa-re celei a apostolilor când l-au văzut pe Iisus înviat. Iar salutul care se obişnuieşte cu aceas-tă ocazie este tot o expresie a acestei bucurii: „Hristos a învi-at! Adevărat, a înviat!”.

Melania Radu

Paştele este cea mai importantă sărbătoare anuală creştină. Ea comemorează evenimen-tul fundamental al creştinismului, Învierea lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.

Cuvântul “Denie” provi-ne de la “vdenia” care înseamnă slujba Utreniei săvârşită seara, fără a fi însă unită cu Vecernia şi cu Litia. Rânduiala acestor sluj-be speciale din Săptămâna Pa-timilor este explicată de Preafe-ricitului Părinte Patriarh Daniel în volumul “Foame şi sete după Dumnezeu înţelesul şi folosul postului”: “Denia, ca slujbă de dimineaţă săvârşită seara, are ca scop transformarea întune-ricului serii în lumină liturgică, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugăciune, pocăinţă şi pos-tire, de la întunericul păcatului la lumina vieţuirii sfinte potrivit Evangheliei Lui Hristos. În Sfân-tul şi Marele Post al Paştilor, Deniile sunt săvârşite în zilele de miercuri şi vineri seara din Săptămâna a cincea, precum şi în toată Săptămâna Sfintelor Patimi. Rânduiala slujbei Deniei

din Sfânta şi Marea Vineri, care este săvârşită joi seara şi în care sunt citite cele doispreze-ce Evanghelii despre Pătimirile Domnului, este specifică Biseri-cii Ortodoxe Române. La Denia din Sfânta şi Marea Sâmbătă, săvârşită vi-neri seara, în Biserica Ortodoxă se cântă Prohodul Domnului”. În Săptămâna Patimilor, Deniile ne vorbesc despre suferinţele îndu-rate de Mântuitorul Iisus Hristos pentru răscumpărarea neamului omenesc. “Săptămâna Patimi-lor prezintă evenimentele care au avut loc atât în Ierusalim, cât şi în ţinuturile din preajma acestuia, îmbinată cu ultimile pilde, îndemnuri şi cuvântări ale Mântuitorului Iisus Hristos, care ne încredinţează de dumne-zeirea Sa.” (“Triodul – Golgota Pocăinţei” Preasfinţitul Calinic Botoşăneanul, Episcop-Vicar al

Arhiepiscopiei Iaşilor) În Sfânta şi Marea Luni, se face pomenire fericitului Iosif cel preafrumos, ca preînchipuire a Domnului şi, totodată, smochinului care s-a uscat prin blestemul Mântuito-rului. În Sfânta şi Marea Marţi, Sfinţii Părinţi au rânduit a se citi pericopa evanghelică de la Matei, ce aduce în atenţie pilda celor zece fecioare. Prin para-bola celor zece fecioare, Dom-

nul Iisus Hristos ne îndeamnă la milostenie, prin care se vădeşte strălucirea fecioriei, spunându-ne să fim cu băgare de seamă, pregătiţi oricând pentru sfârşitul vieţii pământeşti. La cea de-a treia Denie se face pomenirea femeii păcătoase care L-a uns cu mir pe Domnul, cu puţin îna-inte de înfricoşătoarele Sale patimi. Părintele Eugen Drăgoi explică în volumul “Postul Mare”

că, în această seară, dumneze-ieştii Părinţi au rânduit prăznu-irea a patru lucruri ce s-au pe-trecut însă în Joia Mare: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfri-coşatelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea Domnului. După Cina cea de Taină, Mântuitorul a mers cu ucenicii în Muntele Măslinilor, în locul numit Ghetsimani, spre care Iuda i-a călăuzit pe iudeii care încercau să-L prindă. De aici încep înfricoşătoarele lui Hristos patimi, “cu neputinţă de rostit în cuvinte”, după cum subliniază părintele Eugen Dră-goi. Slujba de vineri cuprinde Prohodul Domnului, cântare care “reprezintă încheierea unei adevărate drame, care începe cu prinderea Măntuitorului şi se sfârşeşte cu punerea Lui în mor-mânt”. (M.R.)

Săptămâna Patimilor. Deniile

Starea omului după ce a căzut în păcat, a fost gravă. Omul a pierdut comuniunea cu Dumnezeu şi chipul Lui Dumnezeu în om s-a alte-rat, moartea a intrat în om.Dumnezeu hotărăşte să-l restaure-ze şi de aici Mântuitorul, este numit ,,Noul Adam,,. Dacă Iisus nu ar fi în-viat şi nu s-ar fi înălţat la cer, El nu ne-ar fi nici în viaţa de aici transcen-denţă şi nu l-am aştepta să ne fie nici în cea de dincolo. „Cuvântul lui Dumnezeu S-a făcut om. Cel ce este Fiul lui Dumnezeu S-a făcut om (...) pentru ca omul să primească înfierea şi să devină fiu al lui Dumnezeu. Căci noi nu putem primi altfel incoruptibilita-tea şi nemurirea decât prin unire cu Incoruptibilitatea şi Nemurirea.” Spiritualitatea creştină or-todoxă se deosebeşte de alte spiri-tualităţi prin faptul că are un funda-ment puternic în Persoana Fiului lui Dumnezeu Întrupat, Iisus Hristos, Dumnezeu – Omul, pentru toţi oa-menii din toate timpurile şi locurile, adică de la Adam până la sfârşitul veacurilor.„Ceea ce deosebeşte esenţial spiri-tualitatea creştină de orice altă spi-ritualitate este, în afară de faptul că ea nu afirmă identificarea omului cu dumnezeirea sau cu esenţa totală, caracterul ei hristologic.” Dumnezeu alege această cale, adică a venirii Mântuitorului, pentru că vrea să îmbine iubirea cu dreptatea Sa. Aşa cum iubirea stă la fundamentul creării omului, ea stă şi

la actul restaurării omului. Dumne-zeu putea să mântuiască pe om şi altfel, dar a vrut să-l îndrepte, din interiorul umanului (dreptatea Sa). Posibilitatea Întrupării este dată şi de faptul că răul nu s-a întins defini-tiv asupra omului, căderea nu a fost definitivă, Adam nu s-a stabilizat în rău. Pentru restabilirea naturii a fost necesară o moarte care să zgu-duie cerul şi pământul până în te-melii, ca, printr-un cutremur spiritual universal, să se facă începutul unei forme de existenţă a creaturii ieşite din făgaşul ei. Dumnezeu a preferat această moarte care a supraechi-valat, prin cutremurul produs de ea, răsunetul de hău al morţii universale, moartea Fiului lui Dumnezeu a fost explozia unui focar de iubire nemăr-ginit. În strânsă legătură cu În-truparea şi Crucea se află Învierea lui Hristos, care le continuă şi redă în acelaşi timp comuniunea omului cu Dumnezeu, considerată o nouă cre-aţie sau a opta zi a creaţiei, adică un dar total care vine de la Dumnezeu, care înoieşte pe om şi desăvârşeşte unirea lui Dumnezeu cu toţi oame-nii. Sângele Mielului dumneze-iesc, care nu sfârşeşte niciodată de a curge şi de a se împărtăşi, are o putere de curăţie reală a tuturor celor ce se împărtăşesc cu El. În fiecare zi şi cu desăvâr-şire în momentul Sfintei Euharistii creştinul trăieşte actualizat acest cu-

tremur. Fără lacrimi pentru păcatele noastre, fără plânsul căinţei, nu ne mântuim. Creştinul moare în fiecare clipă a lumii şi învie din comuniunea cu Hristos. Sf. Ioan Gură de Aur spu-ne: mai grea chiar decât crearea pri-mară a fost aceasta, că e mai greu să fie îndreptată o lume spirituală apucată pe panta stricăciunii decât să fie creată una nouă.„Suişul creştinilor spre Dumnezeu are, adică, nu numai de normă, ci şi de cale pe Iisus Hristos” , conform cu declaraţia Acestuia: <<Eu sunt calea...>> (In. 14, 6).Nimeni nu poate înainta spre unirea tainică cu Dumnezeu, păşind pe o altă cale decât Hristos(=Calea), şi nimeni în această unire nu poate ajunge dincolo de Hristos. Legătura noastră cu Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul cel Sfânt al Lui. Creştinismul crede că orice altă unire cu dumnezeirea, deci aceea care nu se realizează prin Hristos şi în Hristos, este o iluzie. Iisus Hristos este singurul <Mijlocitor>, pe care l-a dat Dumne-zeu oamenilor, ca scară spre Sine. „Pritr-Însul a binevoit să le împace toate cu Sine, fie cele de pe pământ, fie cele din Ceruri, făcând pace prin-tr-Însul, prin sângele Crucii Lui" (Col. 1, 20) „Căci printr-Însul avem şi unii şi alţii apropiere cătreTatăl”.(Ef.2,18). Hristos ne mântuieşte, în primul rând, întrucât a îndumnezeit omenitatea Sa, pârga firii noastre, pe care apoi comunicându-ne-o şi nouă

aşa îndumnezeită, sau transfigurată de har, ne îndumnezeieşte şi pe noi.Harul, în această concepţie, curge, aşadar, în noi din Hristos, întrucât ne unim cu El, nu se creează în noi, El, dând numai intervenţia.Harul ce ni se dă, există, înainte de a ni se da, în plenitudinea lui în omeni-tatea lui Hristos în care s-a revărsat energia necreată a Dumnezeirii Lui. Mântuirea noastră se reali-zează prin împărtăşirea de umanita-tea îndumnezeită a Lui Hristos, prin revărsarea harului din ea, ceea ce înseamnă că ne mântuim unindu-ne cu Hristos. Şi cu cât suntem mai uniţi cu El, cu atât avem mai mult din ha-rul din El.Harul ce ne vine de la Hristos, fiind energie nedivizată a fiinţei dumneze-ieşti, uneşte pe credincios nu numai cu Hristos şi cu persoanele Sfintei Treimi, ci şi întreolaltă.Iar legătura noastră ontologică cu Mântuitorul Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul Său cel Sfânt. Prin Înviere, umanitatea lui Hristos a fost total străbătută de via-ţa Duhului; Hristos Îl are acum şi ca om în mod deplin pe Duhul Sfânt în Sine, pe care îl avea din veci, după Dumnezeire.Învierea din morţi a Mântuitorului Hristos constituie arătarea puterii dumnezeieşti în trup şi anume în tru-pul Cuvântului întrupat.Prin Înviere, prin faptul că trupul lui Hristos este transparent, iradiant de iubire, ne pătrunde şi Însuşi El ne-a

devenit propriu împreună cu sufletul şi cu Dumnezeirea din El.Iar noi, înduhovnicindu-ne, am deve-nit proprii lui Hristos, întrucât ne-am deschis Lui prin credinţă şi comuni-une. În persoana lui Hristos se arată Cuvântul lui Dumnezeu ca per-soană şi ca poruncă, Se arată ca Fiu al lui Dumnezeu, care Se jertfeşte pentru om şi ca mod de viaţă care corespunde în mod absolut poruncii divine. Spiritualitatea creştină or-todoxă este viaţa lui Hristos, Cel care a învins moartea noastră prin moartea Lui pe Cruce, în care a fost lucrătoare suprema-I iubire a Lui ca Om faţă de Tatăl, suprema iubire a Lui ca Dumnezeu, făcut om pentru noi.În spiritualitatea ortodoxă cel ce cre-de în Hristos trebuie să-şi concreti-zeze credinţa prin fapte bune, adică să-şi folosească libertatea spre re-alizarea binelui, ajutat de harul lui Dumnezeu, manifestat în lume prin energiile dumnezeieşti necreate.Hristos, sălăşluit în noi de la botez, conduce cu putere nu numai strădu-inţa noastră după împodobirea cu virtuţi, deci nu numai lucrarea poziti-vă de fortificare prin voinţă a omului nou în Hristos, ci şi pe cea negativă, de omorâre a păcatului, de slăbire, tot prin voinţă, a omului vechi.,,Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieş-te în mine,, (Galateni 2, 20).

Doctor în teologie: Antoniu-Cătălin Păştin

Moartea şi Învierea Mântuitorului Iisus Hristos

13NIHIL SINE DEOMesagerul Românesc18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 67

"ISUS LE-A VORBIT DIN NOU şi a zis: 'Eu sunt Lumina lumii; cine Mă urmează pe Mine nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii'."

Când a spus aceste cu-vinte, Isus Se afl a în curtea tem-plului, unde aveau loc slujbele de la Sărbătoarea Corturilor. În mijlocul acestei curţi se ridicau doi stâlpi înalţi, cu candelabre mari. După jertfa de seară, erau aprinse toate lămpile, care îşi răspândeau lumina asupra Ie-rusalimului. Ceremonia aceas-ta era în amintirea stâlpului de lumină care călăuzise pe Israel în pustie şi mai era privită ca vestind venirea lui Mesia. Sea-ra, când se aprindeau lămpile, curtea era plină de voie bună. Oameni încărunţiţi, preoţii tem-plului şi conducătorii poporului se uneau în dansuri festive, în sunetul muzicii instrumentelor şi cântărilor leviţilor. Prin iluminarea Ieru-salimului, poporul îşi exprima nădejdea în venirea lui Mesia, care avea să-Şi reverse lumi-na asupra lui Israel. Dar, pen-tru Isus, scena avea un înţeles mai profund. După cum lămpile strălucitoare ale templului lumi-nau totul în jurul lor, aşa şi Hris-tos, izvorul luminii spirituale, luminează în întunericul lumii. Cu toate acestea, simbolul nu era desăvârşit. Luminătorul cel mare, pe care mâna Sa îl aşe-zase în ceruri, era o reprezen-tare mai corectă a slavei misiu-nii Sale. Era dimineaţă. Soa-rele tocmai răsărise deasupra Muntelui Măslinilor, razele lui dădeau o strălucire orbitoare palatelor de marmură şi lumi-nau aurul zidurilor templului, când Isus, arătând către acest tablou, a zis: "Eu sunt Lumina lumii". Unul dintre cei care au fost mar-tori la scena aceasta a reluat mai târziu cuvintele Mântuito-rului în acest pasaj sublim: "În El era viaţa şi viaţa era lumina oamenilor. Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o". "Lumina aceasta era adevărata Lumină, care lumi-nează pe orice om venind în lume" (Ioan 1,4.5.9). Şi multă vreme după ce Isus Se înălţa-se la cer, Petru, de asemenea, scriind sub iluminarea Duhului Sfânt, a reamintit simbolul folo-sit de Hristos: "Şi avem cuvântul proorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări lu-ceafărul de dimineaţă în inimile voastre" (2 Petru 1,19). Lumina a fost totdeau-na un simbol al prezenţei lui Dumnezeu în mijlocul poporu-lui Său. La început, Cuvântul creator a făcut ca lumina să lu-mineze în întuneric. Lumina a fost ascunsă în stâlpul de nor, ziua, şi în stâlpul de foc, noap-tea, călăuzind marile oştiri ale lui Israel. Lumina a strălucit cu măreţie înfricoşătoare în jurul Domnului, pe Muntele Sinai. Lumina se odihnea deasupra capacului chivotului din sanc-tuar. Lumina a umplut Templul lui Solomon, la inaugurarea lui. Lumina a strălucit pe dea-lurile Betleemului, când îngerii au adus păstorilor care prive-gheau solia mântuirii. Dumne-

zeu este lumină şi, în cuvintele: "Eu sunt Lumina lumii", Hristos declară unitatea Lui cu Dumne-zeu şi legătura Sa cu întreaga familie omenească. El a fost Acela care la început a făcut ca lumina să "strălucească în întu-neric" (2 Cor. 4,6). El este lumi-na soarelui, a lunii şi a stelelor. El era lumina spirituală care a luminat asupra lui Israel în sim-bol, în ceremonii şi profeţie. Dar lumina n-a fost dată nu-mai lui Israel. După cum razele soarelui pătrund până în cele mai îndepărtate colţuri ale pă-mântului, astfel şi lumina Soa-relui dreptăţii luminează asupra oricărui sufl et. "Lumina aceas-ta era adevărata Lumină, care luminează pe orice om, venind în lume." Lumea şi-a avut marii ei învăţători, bărbaţi cu o inteli-genţă uriaşă şi cu o minunată putere de observaţie, oameni

ale cărora cuvinte au stimulat cugetarea şi au scos la iveală domenii vaste de cunoaştere; şi aceşti bărbaţi au fost onoraţi ca fi ind conducătorii şi binefăcă-torii neamului lor. Dar aici este Unul mai presus de ei. "Tutu-ror celor ce L-au primit le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu." "Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singu-rul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunos-cut" (Ioan 1,12.18). Putem să urmărim şirul marilor învăţaţi ai lumii până acolo unde se întind rapoartele omeneşti; dar Lumi-na a fost înainte de ei. După cum luna şi stelele sistemului solar strălucesc prin lumina re-fl ectată de la soare, tot astfel, în măsura în care învăţătura lor e adevărată, cugetătorii cei mari ai lumii refl ectă razele Soare-lui neprihănirii. Fiecare perlă a cugetării, fi ecare scânteiere a inteligenţei sunt de la Lumina lumii. În zilele noastre, auzim mult despre o "înaltă educaţie". Dar adevărata "înaltă educaţie" este dată de Acela "în care sunt ascunse toate comorile înţelep-ciunii şi ale ştiinţei". "În El era viaţa, şi viaţa era lumina oame-nilor" (Col. 2,3; Ioan 1,4). "Cine Mă urmează pe Mine", a zis Isus, "nu va umbla în întuneric, ci va avea lumina vieţii." În cuvintele: "Eu sunt Lumina lumii", Isus S-a decla-rat ca fi ind Mesia. În templul în care Hristos învăţa acum, bă-trânul Simeon vorbise despre El, numindu-L "lumina care să lumineze neamurile şi slava po-porului Tău Israel" (Luca 2,32). Prin aceste cuvinte, el aplica la Isus o profeţie cunoscută de tot

Israelul. Prin profetul Isaia, Du-hul Sfânt declarase: "Este prea puţin lucru să fi i Robul Meu, ca să ridici seminţiile lui Iacov, şi să aduci înapoi rămăşiţele lui Israel. De aceea, Te pun să fi i Lumina neamurilor, ca să duci mântuirea până la marginile pământului" (Is. 49,6). Profeţia aceasta era înţeleasă de toţi ca vorbind despre Mesia şi, când Isus a zis: "Eu sunt Lumina lu-mii", oamenii nu puteau să nu recunoască afi rmaţia Sa că El este Cel Făgăduit. Pentru fa-risei şi conducători, această afi rmaţie părea o îndrăzneală plină de aroganţă. Ei nu puteau să tolereze ca un om aseme-nea lor să aibă astfel de preten-ţii. Făcându-se că nu au auzit cuvintele Sale, ei au întrebat: "Cine eşti Tu?" Ei stăruiau să-L forţeze să declare că El este Hristosul. Înfăţişarea şi lucra-

rea Lui se deosebeau aşa de mult de aşteptările poporului, încât vrăjmaşii Săi înverşunaţi credeau că, dacă El ar fi afi r-mat în mod direct că El este Mesia, ar fi fost lepădat ca un impostor. Dar la întrebarea lor: "Cine eşti Tu", Isus a răspuns: "Ceea ce de la început vă spun că sunt" (Ioan 8,25). Ceea ce se descoperise în cuvintele Lui era vădit şi în caracterul Său. El era întruparea adevărurilor pe care le învăţa. "Nu fac nimic de la Mine", a continuat El, "ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu. Cel ce M-a trimis este cu Mine; Tatăl nu M-a lă-sat singur, pentru că totdeauna fac ce-I este plăcut." El n-a că-utat să aducă dovezi sau argu-mente în favoarea mesianităţii Sale, ci a arătat unitatea Sa cu Dumnezeu. Dacă mintea lor ar fi fost deschisă faţă de iubirea lui Dumnezeu, ei L-ar fi primit pe Isus Mulţi dintre ascultăto-rii Lui erau atraşi către El prin credinţă, şi lor le-a zis: "Dacă rămâneţi în Cuvântul Meu, sun-teţi în adevăr ucenicii Mei; veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi". Aceste cuvinte i-au ofensat pe farisei. Trecând cu vederea îndelunga supunere a naţiunii lor sub jug străin, ei au strigat cu mânie: "Noi suntem sămânţa lui Avra-am, şi n-am fost niciodată robii nimănui; cum zici Tu: 'Veţi fi slobozi!'" Isus a privit la aceş-ti sclavi ai răutăţii, oameni ale căror gânduri erau pornite spre răzbunare, şi a răspuns trist: "Adevărat vă spun că oricine trăieşte în păcat este rob al pă-catului". Ei se afl au în cel mai

rău fel de robie - stăpâniţi de duhul cel rău. Orice om care refuză să se predea lui Dum-nezeu este sub controlul unei alte puteri. El nu-şi aparţine. El poate vorbi despre libertate, dar este în cea mai dezgustă-toare robie. Lui nu i se îngăduie să vadă frumuseţea adevărului, deoarece mintea lui este sub stăpânirea lui Satana. În timp ce, cu îngâmfare, se mângâie cu ideea că urmează hotărârile propriei judecăţi, el ascultă de voinţa domnului întunericului. Hristos a venit pentru a sfărâ-ma cătuşele care ţin sufl etul în robia păcatului. "Dacă Fiul vă va face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi." "Legea Du-hului de viaţă în Hristos Isus m-a izbăvit de legea păcatului şi a morţii" (Rom. 8,2). În lu-crarea de mântuire, nu există constrângere. Nu este folosită nici o forţă exterioară. Sub infl uenţa Duhului lui Dumne-zeu, omul este lăsat liber să aleagă cui vrea să servească. În schimbarea care are loc, atunci când omul se predă lui Hristos, se afl ă simţământul celei mai înalte libertăţi. Izgo-nirea păcatului este o acţiune a voinţei noastre. E adevărat, nu avem putere să ne elibe-răm de sub stăpânirea lui Sa-tana, dar, când dorim să fi m eliberaţi din păcat şi, în ma-rea noastră nevoie, strigăm după o putere din afară şi mai presus de noi, puterile noas-tre sunt îmbibate cu energia divină a Duhului Sfânt şi ele ascultă de poruncile lui Dum-nezeu, împlinind astfel voinţa Sa. Singura condiţie prin care

este posibilă libertatea omului este aceea de a deveni una cu Hristos. "Adevărul vă va face slobozi" şi Hristos este adevă-rul. Păcatul poate să triumfe numai prin slăbiciunea minţii şi prin distrugerea libertăţii sufl e-tului. Supunerea faţă de Dum-nezeu înseamnă refacerea omului - readucerea lui la slava şi demnitatea de om. Legea di-vină faţă de care sunt aduşi în supunere este "legea sloboze-niei”. În toate timpurile, fi lo-zofi i şi învăţătorii au prezentat lumii teorii prin care să mulţu-mească nevoile sufl etului ome-nesc. Fiecare naţiune păgână şi-a avut marii ei învăţători şi sistemele sale religioase, care ofereau alte mijloace de mân-tuire decât Hristos, îndepăr-tând ochii oamenilor de la faţa Tatălui şi umplându-le inimile cu teamă faţă de Acela care le dăduse numai binecuvântări. Tendinţa lucrării lor este de a jefui pe Dumnezeu de ce este al Său, atât prin creaţiune, cât şi prin răscumpărare. Aceşti în-văţători mincinoşi îl jefuiesc şi pe om. Milioane de fi inţe ome-neşti sunt încovoiate sub lanţu-rile unor religii false, în sclavia temerii sau a unei indiferenţe totale, trudind asemenea vite-lor de povară, jefuiţi de nădej-de, de bucurie sau de aspiraţie aici şi având o teamă disperată de cele viitoare. Numai Evan-ghelia harului lui Dumnezeu poate înălţa sufl etul. Contem-plarea iubirii lui Dumnezeu, manifestată prin Fiul Său, va mişca inima şi va trezi puterile minţii, aşa cum nimic altceva nu o poate face. Hristos a venit ca să poată crea din nou chipul

lui Dumnezeu în om şi oricine îi îndepărtează pe oameni de la Hristos îi îndepărtează de la izvorul adevăratei dezvoltări, îi jefuieşte de nădejdea, scopul şi slava vieţii. Cel ce face aşa este un hoţ şi un tâlhar. " (Iacov 2,12). Isus ne iubeşte pentru că noi suntem darul Tatălui Său şi răsplătirea lucrării Sale. El ne iubeşte ca pe copiii Săi. Cititoru-le, El te iubeşte. Cerul însuşi nu poate da nimic mai mult, nimic mai bun. De aceea, ai încrede-re! Isus S-a gândit la toţi aceia de pe întreg pământul care au fost duşi în rătăcire de păsto-rii mincinoşi. Aceia pe care El dorea să-i adune "ca pe oi ale păşunii Sale" erau împrăştiaţi printre lupi, şi El a zis: "Mai am şi alte oi, care nu sunt din stau-lul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc, şi ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un păstor" (Ioan 10,16). "Tatăl Mă iubeşte, pentru că Îmi dau viaţa ca iarăşi să o iau." Adică: Tatăl Meu v-a iubit aşa de mult, încât şi pe Mine Mă iubeşte mai mult pentru că-Mi dau viaţa pentru răscumpărarea voastră. Pen-tru că am devenit înlocuitorul şi garantul vostru, prin jertfa vieţii Mele, pentru că am plătit dato-riile voastre şi am purtat vina voastră, Eu devin mai scump pentru Tatăl. "Îmi dau viaţa, ca iarăşi să o iau. Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu de la Mine. Am putere s-o dau şi am putere s-o iau iarăşi." În timp ce, ca mem-bru al familiei omeneşti, era muritor, ca Dumnezeu, El era izvorul vieţii pentru oameni. El S-ar fi putut împotrivi atacuri-lor morţii şi ar fi putut să refuze să intre sub stăpânirea ei, dar El Şi-a dat viaţa de bunăvoie, pentru ca să poată aduce via-ţa şi nemurirea la lumină. El a purtat păcatul lumii, a suferit blestemul lui, Şi-a dat viaţa ca jertfă pentru ca oamenii să nu moară veşnic. "El suferinţele noastre le-a purtat şi durerile noastre le-a luat asupra Lui... El era străpuns pentru păcatele noastre, zdrobit pentru fărăde-legile noastre. Pedeapsa care ne dă pacea a căzut peste El, şi prin rănile Lui suntem tămă-duiţi. Noi rătăceam cu toţii ca nişte oi, fi ecare îşi vedea de drumul lui; dar Domnul a făcut să cadă asupra Lui nelegiuirea noastră a tuturor" (Is. 53,4-6). Fie ca ocazia Sfi ntelor Paște , să cerem cu insistență lui Dum-nezeu să ne facă o inimă mai bună, mai simțitoare, gata de a veni în sprijinul celor care au nevoie de ajutorul nostru, să ne ajute ca vocabularul nostru să fi e reînoit cu cuvinte pline de recunoștință față de Dumne-zeul nostru minunat și cuvinte generoase de apreciere față de minunea mântuirii realizată pe Cruce de Însuși Mântuitorul nostru Hristos! Fie ca evenimentul învierii Mântuitorului să reînoiască viața noastră cu sentimente mai bune, cu însușiri nobile și un caracter schimbat , asemă-nătoare cu al lui Hristos.Fie ca Învierea Lui să ne umple sufl etul cu adevărata lumină!Hristos a înviat!

Pastor Daniel Ciobanu

"Lumina lumii"

Oare ce o fi un lucru în sine?Între bolovan și luceafăre numai diferența de ceruri,în rest amândoi sunt tăceri.Fața văzută -ce-a primit sărutul luminii,iar cea nevăzută -din drumul fără drum al deznădejdilor noastre.

Oare tăcerea lor n-o fi plânsde o fi ință cu-al nostru ascuns?Poate cândvaîntre noi n-o fi fost poartătărâmului nepătruns,ci doar o candelăcare acum s-a stâns între noi,la căpătâi deșert de limbă moartă.

La rândul lor și lucrurile au aprins întrebarecu tâlcul mai amar și mai greu:Oarece o fi omul în sine?Lucrătorului de lucruride-o fi asemănare,cum poate fi în stare ca în cușca luisă-L prindă chiar pe Dumnezeunumindu-i ziua Vinerea cea Mare?

Oare tăcerea lor n-o fi plânsOare tăcerea lor n-o fi plânsde o fi ință cu-al nostru ascuns?de o fi ință cu-al nostru ascuns?

La rândul lor La rândul lor și lucrurile au aprins întrebareși lucrurile au aprins întrebare

IN SEDumitru Ichim

18 APRILIE - 24 APRILIE 2014/NR. 6714 Mesagerul RomânescCULTURĂ

Am cuvântul

Săptămâna mare în ziarele din Româniade Marius MARIN

Deși este săptămâna mare, o perioadă în care trebuie să fi m mai buni, mai iertători, nu m-am putut abține să nu arunc un ochi peste presa româneas-că (defect profesional) și să comentez, alături de dumnea-voastră, cele mai importante evenimente ale săptămânii. Iată care sunt subiectele care mi-au captat atenția în mod deosebit. Nu pot să nu menționez aici confl ictul care a ținut prima pagina a ziarelor dintre șeful sta-tului și senatorul PSD, Gabriela Vrânceanu Firea. Președintele Traian Băsescu a declarat, marți, că senatoarea Gabriela Firea este o „șantajistă bine învățată la școala turnătorului Felix”. „Am să-i transmit și un mic mesaj se-natoarei șantajiste Gabriela Fi-rea, aducându-i aminte că a fost condamnată la plata a 1.000 de lei pentru șantaj împotriva unui membru CNA. I-aș aduce amin-te și de șantajul public pe care l-a făcut la adresa președintelui CJ Ilfov ca să aprobe proiecte de care avea nevoie soțul ei. E crescută bine la școala turnăto-rului Felix. Am înțeles că Ponta vrea s-o ia purtător de cuvânt, eu îi dau un sfat: să n-o ia. Poartă ghinion femeia asta, ori-cărui bărbat pe care spune că-l sprijină. Să-și aducă aminte ce rezultat a avut Mugur Isărescu, când ea a fost purtătorul său de cuvânt în timpul unei campanii prezidențiale. Doamna senator s-a simțit lezată că aș fi spus să privească mai atent în ograda soțului ei, era o recomandare amicală. Am spus că există ris-cul ca într-o zi să nu îl găsească acasă, făcând referire la faptul că domnul Pandele este căpitan de cursă lungă, ca și mine, iar con-cediile le luam cumulate, câte 3 luni și ceva, însă unii plecau mai devreme din concediu să își ca-ute vapor să plece în cursă”, a spus Băsescu. După ce numai cu o zi înainte Președintele Ro-mâniei o amenința pe senatoa-rea Gabriela Firea că: ,,s-ar pu-tea să nu-și mai găsească soțul acasă‘’ și asta bineînțeles din cauza problemelor de la Primă-ria Voluntari, învățat de consili-

eri, dar mai ales de juriști, am ră-mas stupefi ați la propriu crezând că în săptămâna mare venea a doua zi să-și ceară iertare de la o doamnă, dar până la pupitrul prezidențial și-a adus aminte de Nana și domnul președinte a dres-o cu ,,acel căpitan de cur-sa lungă”.

În atac, cei de la Antena 3 vin cu noi dezvăluiri în emisi-unea Danei Grecu, arătând, în ediţia de miercuri a emisiunii "La ordinea zilei", conţinutul raportu-lui întocmit de Corpul de Control al primului-ministru cu privire la activitatea Primăriei comunei Nana, judeţul Călăraşi, transmis procurorului general al Români-ei, Tiberiu Niţu. "Fapta membri-lor Comisiei locale de fond fun-ciar Nana, judeţul Călăraşi, care au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile legale, constând în aceea că nu au verifi cat riguros îndeplinirea condiţiilor prevă-zute de Legea fondului funciar nr.18/1991 (...) cauzând o pagu-bă domeniului privat al comunei Nana, judeţul Călăraşi, şi obţine-rea de avantaje patrimoniale de către persoane care nu au avut teren în proprietate predat la co-operativa agricolă de producţie ori la stat, sau care nu au moş-tenit asemenea terenuri, pot în-truni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu", se arată în raportul remis procu-rorului general al României. În România lui Cristoiu,

ziaristul scria joi:,,L-am întâlnit pe Traian Băsescu de câteva ori, cu prilejul interviurilor luate în direct. De fi ecare dată, dând curs naturii mele blestema-te, am simţit nevoia unei ironii. Când era suspendat, înainte de interviul la B1, i-am zis că ăş-tia o să-l lase şi fără maşină. A

râs în chip natural”. Tot Cristoiu scrie mai departe în editoria-lul său, conținând să apere un președinte care prin intermediari cumpără 300 de hectare de pă-mânt, când un om de la țară în România care are 30 de hectare este unul procopsit cu avere mai ceva decât restul semenilor săi.

,,Nu e un ciocoi!

Un ciocoi e un tip care, ajuns într-o ştăbie sau de la un cont în bancă în sus, uită de unde a plecat.” Ups ! Băsescu cu 300 de hectare și pe banii statului … știe de unde a ple-cat !, asta da, scrie bine domnul Cristoiu. Jurnalistul Radu Ban-ciu a vorbit, miercuri seară, în cadrul emisiunii sale ”Lumea lui Banciu”, de pe B1 TV, despre dorința lui Călin Popescu Tări-ceanu de a reface USL. ”Călin Popescu Tăriceanu vorbește despre reclădirea USL-ului. El tot mai vede posibilă refacerea USL-ului. Ca o babă care i s-a dus răposatul, e mort prin Si-beria. De 40 de ani. I-au mân-

cat tigrii oasele, dar ea tot mai speră să-l vadă într-o zi. Cum aude câte o bătaie în ușă, vine poștașul, vine cablul, vin hoții. Ea speră să fi e răposatul. Des-chide ușa cu speranța că poa-te îl revede. Așa și Tăriceanu. Săracu, cât de hodorogit mer-gea prin Parlament, nu-l mai recunoșteau nici reporterițele”, a spus comentatorul TV. Ei da, Banciu a nime-rit-o foarte bine aici în comen-tariul de miercuri seară când a făcut comparația cu baba și ră-posatul, da un răposat clar, un PNL care după alegerile din 25 mai, trage spre Siberia fi ind ră-posatul babei. De ce ? Simplu! Pentru că însuși președintele PNL în persoana lui Crin Anto-nescu vine vineri și completea-ză viziunea babei lui Banciu cu următorul comentariu: "Domnul respectiv (Victor Ponta - n.r.) oricum are prima şansă. Din multe motive, în acest moment cel puţin candidatul PSD, şi anume Victor Ponta, are prima şansă",a declarat Antonescu la Realitatea Tv. Liderul PNL a precizat că principalul atu poli-tic al lui Victor Ponta în cursa prezidenţială cat si in alegerile europarlamentare ţine de "apa-ratul politic" al PSD. Antonescu a afi rmat că este vorba de un atu ca Victor Ponta să câştige cursa la prezidenţiale, "nu ca să fi e". "Pentru că ceea ce îi dă forţa cea mai mare ca potenţi-al candidat, această maşină, îi dă o mare şansă de a fi preşe-dinte. În cazul acesta cred că Banciu, dacă aștepta până joi, își reformula povestioara cu baba și răposatul. Marți seară, 25 dintre foștii campioni mondi-ali la handbal masculin, alături de antrenorul Nicolae Nedef, au fost prezenți la o conferință de presă desfășurată în cadrul hotelului Phoenicia. Discuțiile cu presa au fost coordonate de Cristian Țopescu, cel care a comentat la TVR toate cele patru fi nale câștigate de reprezentativa Ro-mâniei. Artiştii de pe semicerc au avut, marţi seară, într-o con-ferinţă de presă, o primă repre-zentaţie. Într-o perioadă difi cilă

p e n t r u handbalul românesc, campionii mondiali s-au adunat din toate colţurile lumii la Bucu-reşti. "Familia veche" s-a reunit pentru a celebra în primul rând 50 de ani de la titlul mondial de la Praga (1964) şi 40 de ani de la ultima medalie de aur (Ber-lin, 1974). Cristian Gaţu, fostul preşedinte al FRH, şi comitetul de organizare pe care l-a strâns ad-hoc au reuşit să strângă în acelaşi loc 25 din cei 26 de campioni mondiali care se mai afl ă în viaţă. Alături de ei a fost adus şi antrenorul federal Ni-colae Nedef, omul care a con-tribuit la toate cele patru titluri mondiale masculine."Ca să nu existe discuţii, am stabilit să-i aducem pe toţi. Nu se ştie anul şi ce aduce ceasul", a precizat Cristian Gaţu, făcând referire şi la Ghiţă Licu, cel care zilele tre-cute a trecut în nefi inţă”. Jocul de atunci și mentalitatea spor-tivilor din generațiile noastre nu se pot compara cu ce se întâm-plă de ani buni în handbalul ro-mânesc. Noi eram patrioți pe te-ren, acum se joacă fără ambiție, ultima dovadă fi ind prestația din meciul cu Finlanda” (Petre Ivănescu). ”Mă doare sufl etul să văd cum Spania și Franța, care au învățat handbalul de la români, au ajuns pe unde au ajuns, iar naționala noastră e eliminată din preliminariile pentru Europene de Finlanda, o echipă din lumea a treia a handbalului” (Gheorghe Gruia). ”Vor trece ani buni până când nu numai handbalul, ci jocu-rile sportive din România, vor câștiga un titlu mondial. Până nu se va investi serios în juni-ori, nu putem avea pretenții la califi carea într-o fi nală mondi-ală sau europeană” (Gheorghe Goran). ”Sunt extrem de bucu-ros să-i revăd pe elevii mei și le mulțumesc pentru ce au re-alizat. Din păcate, deoarece în școlile noastre se face foarte puțin sport, nu știu când viitorii handbaliști vor reuși să urme-ze exemplul acestor adevărați campioni” (Nicolae Nedef).

Gabriel Garcia Marquez, scriitorul columbian în vârstă de 87 de ani, a murit

GABRIEL GARCIA MARQUEZ A MURIT

A MURIT GABRIEL GARCIA MARQUEZ, scriitorul columbian în

vârstă de 87 de ani, laureat al premiului Nobel, au decla-rat surse apropiate familiei, citate de BBC. O veste tristă vine din lumea culturii și anume dis-pariţia fostului laureat al Pre-miului Nobel pentru Literatură Gabriel Garcia Marquez, care reprezintă o pierdere uriaşă pentru umanitate. Romanele lui Marquez au bucurat şi îm-bogăţit adolescența multora dintre noi. Gabriel Garcia Ma-rquez s-a născut pe 6 martie 1927 într-un oraş din estul Columbiei. “Gabo”, aşa cum a fost alintat ulterior de cona-ţionalii săi, a studiat dreptul şi a lucrat o scurtă perioadă ca agent de vânzări. Însă visul său era altul. Drept urmare a dat admiterea la jurnalism şi a lucrat pentru mai multe publi-caţii locale, timp în care i s-a deschis apetitul pentru politica latino-americană, către care se va îndrepta mai târziu. A plecat la Paris, unde era corespon-dent pentru un ziar columbian. Dacă ziua scria pentru publica-ţii, noaptea scria pentru sufl etul său. “Am ştiut că o să fi u scri-itor. Am vrut să fi u scriitor. Am

avut voinţa, dispoziţia, energia şi abilitatea să devin scriitor. Am scris în continuu. Nu m-am gândit la altceva. Dar nu m-am gândit niciodată că o să îmi câştig existenţa din asta”, de-clara Marquez. Romanele lui au bucurat şi îmbogăţit adoles-cent multora dintre români, iar la maturitate au defi nit iubirea, “Dragostea în vremea holerei”, politica “Toamna Patriarhului” sau pur şi simplu viaţa, “Un veac de singurătate”. Pe 8 aprilie, Gabriel Garcia Márquez a fost exter-nat dintr-un spital din Ciudad de Mexico, într-o stare de să-nătate considerată "delicată" şi după opt zile de tratament împotriva unei infecţii pulmo-nare. Ultima apariţie publi-că a lui Gabriel Garcia Ma-rquez a avut loc pe 6 martie, când scriitorul a stat la poar-ta reşedinţei sale din Ciudad de Mexico, unde locuieşte de peste 30 de ani, pentru a-i pri-mi pe jurnaliştii veniţi în vizită cu ocazia aniversării sale. În ultimii ani, Gabri-el Garcia Marquez şi-a re-dus apariţiile şi declaraţiile în mass-media din cauza sănă-tăţii sale precare. În 2012, fratele scri-itorului, Jaime Garcia Ma-

rquez, spunea că acesta su-feră de demenţă, informaţia nefi ind confi rmată ofi cial. De altfel, una dintre capodopere-le lui Gabriel Garcia Marquez, romanul din 1967 “Un veac de singurătate”, începe cu povestea unei familii care nu mai poate să îl îngrijească pe bătrânul lor bunic, senil. Capodopera lui Gabri-el Garcia Márquez, romanul

din 1967 “Un veac de singurătate”, descrie istoria satului colum-bian fi ctiv Macondo. Acţiunea se desfăşoa-ră pe o perioada de peste o sută de ani şi prezintă ascensiunea şi prăbuşirea familiei Buendia.

Marius Marin