Documente despre Marea Unire :

" Glasu l Vremei"

AL. MATEI

Incheierea p rocesului de formare a statului nationa1 român unitar - avînd ca punct final Marea Adunare Naţi­onală de la Alba Iul ia care a proc lamat la 1 decembrie 1 91 8 unirea Transilvaniei c u vechea Românie - constituie rezul­tatul firesc al luptei duse ele-a lungul anilor de întreg po­porul român pentru eliberarea naţională, precum şi a pro ­fundelor p refaceri sociale şi politice care au aYut loc pc plan internaţional în condiţii le primului război mondial.

Lupta românilor pentru eliberare de sub dominaţia j u­gului austro-ungar ş i unirea Transilvaniei cu România cu­noaşte un nou avînt în anii primei conflagraţi i mondiale şi . mai ales, o dată cu intrarea acesteia din urmă în război ală­turi ele Antantă. O parte însemnată a burgheziei române, pă­turile largi ale intelectual ităţi i , muncitorimii şi ţărănimit Transilvaniei îşi îndreaptă , .peste Carpaţi " sperantele de a scăpa de stăpînirea străină, ceea ce reiese cu prisosinţă şi din paginile ziarelor vremii , dintre care poate fi amintit , . Românul " , orqan al Partidului Naţional Român, "Drapelu l " elin Lugoj , , .Telegraful Român " d in Sibiu şi altele. Dar o i n­tensifi care a luptei pentru desăvîrşirea statului naţional uni-tar - visul de veacuri al români lor ele pretutindeni - sP va produce cu adevărat abia în cursul anului 1 9 1 8, atingînd punctul culminant în lunile octombrie-noiembrie, cînd se vor desfăşura ele fapt ş i pregătiri le concrete pentru înfăptuirea actului uniri i .

80

www.cimec.ro

Acţiunile întreprinse de către fruntaşii români transil ­văneni sub influenţa directă a maselor pătrunse de suflul revoluţionar al vremii şi a evenimontelor ce au loc pe plan internaţional şi desfăşurate în tot cursul Junii octombrie 1 91 8 - printre care se impun a fi amintite : activitatea de la Paris a Consiliului Naţional al Unităţii Române, din care făcea parte, printre a l ţii , Octav ian Goga, Take Ionsescu, Si­mion Mîndrescu, Traian Vuia , Nicolae Titulescu, Vasile L u · caciu1) ; acţiunea elin Statele Unite ale Americii . susţinutCi de către Vasile Stoica, Ion Podea, Epaminonda Lucaciu, etc. şi cea din Ital i a, ele către Vasil e Lucaciu, Ion Ursu şi alţii2 ; declaraţia de la 6 decembrie ele l a l aşi a românilor emigrati elin Austro-Ungaria, urmată de un apel semnat ele Alex. La· peclatu şi Oct. Tăslăuanu:1) ; apoi contactele dintre fruntaşil Partidului Naţional Român şi reprezentanţi i Comitetului Central Român al Partidului Social-Democrat din Ungar ia : ) ; conferinţa ele la Oradea elin 1 2 octombrio a Comitetului Exe­cutiv a l Partidului Naţional Rom ân") şi prezentarea la 1 5 octombrie, în parlamentul elin Budapesta, a declaratiei adop­tate la Oradea cu privire la afirmaroa dreptului do autode­terminare şi l a convocarea unei Adunări Nationale6) ; pre­cum şi constituirea la 31 octombrie a Consiliului Naţional Român Central, format din şase reprezentanţi social i -demo­craţi s i şase ai Partidului National Român') - au dus la amplificarea măsu ri lor do pregătiro a condiţiilor de înfăptu­ire a unirii . respectiv la formarea po între�J teritoriul Tran­silvaniei . încă elin prim0le zil0 ale lunii noiembrie, a con­siliilor nu tionc!le române com itatenso ( judeţene) si locale (orăşencsti şi săteşti8) ş i , parale l cu aceasta , la înfiinţarea gărzilor no ţionale române.!') Paralel au fost înfi inţate consi­lii ş i gărzi naţionale în alte centre ale Monarhiei şi ch ia r în unele ţări . unele se găseau emigrati conducători ai revolu­ţiei transilvan0. 1 0) Acţiunile amintit<' - despri nse dintr -un şir nesfîrşit ele a ltele asemănătoaro - şi desfăşurate fie în interiorul M onarh i0i austro-ung are, fi e în România sau în alte ţări ale Europei şi Americi i , vor avoa toate menirea să asigure mersul înainte al procesului reYoluţionar ce tre­buie să cul mineze cu proclamarea uni rii . . pentru toate Yea ·

1 . Simion C. Mândrescu. In Fran!a şi llalla, pentru cauza noastră 27 septembrie 1917-1 i�nuarie 1919, Buc. 1919 ; G. G. Mironescu. Din pribegie. Prizonierii 1 români din ll�ha in aprlll� 1918. In : , .Convorbiri l i terare". 1 927, 1 . 60, p. 64 şi urm. , Victor Cadere, Pregăllrea

.. dipiomalldl a Unirii. In : , .Transilvania, Banatul, Crişnna, Mara·

mureşul _1918-19_28 . Buc. 1929. voi . I. p. I I I : G. Moroinnu, Luptele de emancipare ale romanilor dm Ardeal în lumina european il. ln : . ,Transilvania, Banat. . . ". Buc. 1929, voi . III, p. 1 461 : • ' • Mândrescu S. C., In serviciul unlllllll noastre naţiona­le, �mag

_iu din partea Soclelălll Frălia Românească, Buc.. f. a. : M. Conslanlinescu,

L . Bilnyai, V. Curlicăpeanu, C. G6llner ş i C. Nuţu, Cu privire la problema naţiona­lă in Austro-Ungaria (1900--1918). In : , .Destrămarea Monarhiei Auslro-Ungare. 1900-

6 - .,Arhiva Someşană" 8 1 www.cimec.ro

1 9 1 8 " , Buc. 1964, p. 159, 170 : ŞI . Pascu. Marea Adunare Nat1onaHi de la Alba Iulia, încununarea Ideii, a tendintelor şi a luptelor de unitate a poporului român. Cluj. 1 968. p. 30{}-301 , 31 1 -3 1 2 , 318, 350 ş i 362 : Idem, Deolvlrşlrea un!Uitll de Stat a poporului român. In : , .Anuarul lnslitutului de istorie din Cluj " , Cluj, 1968, X I , p. 80 : M. Constantinescu şi S. T. Pascu, sub redactia. "Deollvîrşlrea unlllclrli statu­lui national romAn. Buc. !968. p. 1 42 . 165, 172-177, 1 8 1 -183, 185-186, 192-193, 196 si 1Y8 ; Sf. Hurmu1ache si 1 . Adam, Consiliile nationale romi\ne în lupla pentru uni­rea Transilvaniei cu România. lnl : . . Revisla arhivelor", an XI, nr. 2/1968. pag. 1 4J ; 1. Gh�or(lhiu şi C. Nu tu , Adunarea Natlonalll de la Alba Iulia 1 decembrie 1918, Buc . . 1 968. p. 9 1 . 94 : A. Loghin, Un moment de mare insemnlllate in Istoria poporului român - desllvirşlrea unlllitil nationale. In : .. Analele şt i int i fice ale Univer.itătii A. 1. Cuza fctş ; " , Sect. III . a bloriei 1 . X I V. 1968, p. II-III : I . Gheorghiu, Unirea Transilvaniei cu Romi·nla - 1 decembrie 1918. In : , . Analele Universilătii Bucureşti " , Seria sti inle 30c i d l e , Islor i P . rlf l X V ll , 1 968. p . 1 3- 1 4: ; V . Vesa. Acllvltalea emigra­tiei române din Frdnta in cursul anului 1918. In : . ,Tribuna " , 1968. a. 12. nr. 28 (5971 . p. 6.

2. Vdsile Sloicd. In America penlru cauza românească, Buc .. 1926, Victor Cădere, op. cil . . p. 1 1 1 ; Elie Burnca, Formaliiie de voluntari. In : , .Transilvania. Banatul . . , 1. p. 1 36-137 ; Tiron Albani. Leul din Slseşll. De ce o-a prllbuşll monarhia auslro­ungari, Oradea (19361 ; Simion C. Mândrescu, Pro Jlalla Pages d'hlslolre vecie. In : , .Revue de Transylvanie " , C l u j , 193fi-1937, t. 3, n r . 2. p. 1 3 1 -153 ; V. Liveanu, Din Istoria luplelor revolutlonare din România. Buc . , !969, p. 460, 552 : M. Constanti· nescu ş i colct b . , op. cii., p. 179 ; Şt . Pascu : Marea Adunare Nationali . . . . p . 319. nJ--324 : M. Constantinescu � i ŞI. Pascu sub redacti a , op. cii . . p. 189. 193-194 : • • • Emigratia romană din Slalele Unile şi Anglia. In : , .Tribun"" · 1 1968. nr. 33 (6031. p. 6.

3. Gh . Bogden·DuicJ, lnteleptll de la Alba Iulia. In : .. Notiunee " , 1 a n . 4. nr . 52 ; • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, Buc . . 1 943, p. 22-23 M. Constantinescu şi coltob . . op. cii., p . 170 : ŞI. Pascu, Marea Adunare Natlonalll . . . , p . 3 1 9-32Q , ldem. Desavirşirea unltlltll de stat. . . , loc. cit . , p. 81 : M. Constantinescu şi Şl. Pa!"'l("ll. suh redilctia, op. c i l . . p. 1•13 ; 1 . Gheorghiu. Unirea Transilvaniei cu Romd.­nia. ., loc. ci t . . p. 1 4 .

4 . f o n Flueraş, Discurs l a mesaJ roslil I n Camerll în ziua d e 1 8 Ianuarie 1929, Buc . 1929 ; V. Livcanu, op. ci l . . p .475 554 ; M. Conslantinescu şi colab., op. cit.. p . 17{}-1 7 1 . 1 14. 179-180 : Ş l . Pt�scu. Marea Adunare Nationali . . . , p . 3 2 1 : ldem . De­siivîrşlrea unlllltil de slat. . . p. 79 ; 1. Gheorghiu şi C. Nutu, op. c i t . , p. 1 00 M. Con� ldn ll ne!'!CU şi Ş I . Pe�cu, sub reddc�ia. op. cil . , p. 293. 303, 366.

5. Ion Clopotei . Revolutia din 1918 şi Unirea Ardealului cu Romania, C luj , 1926, p . 38 ; V . Cădere. op. cii . . p. 1 1 2 : Alexandru Cristian Tell, Revolutia romanilor ardeleni. Tn , . Revislfl lundr-:�lii lor rega le" , 1934. l. 1, n r . 12 . p. 607-608 ; Ioan Georqescu, George Pop din Bllseşll, 60 ani de la luptele nallonale ale romanilor tranoilvllnenl, Orodea. 1 93; : Silviu Dragomir. Vasile Goldlş, luptatorul şi realizatorul polltlc, Sibiu, 1936 : • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, p. 1J : • • • Misiunea lslorlcll a gllrzllor nationale in lupta de dezrobire din 1918, Buc. 1943, p. 13 : C. Daicoviciu şi colab . , Lupta revolu\lonarl a maselor - factor hotAritor i n unirea Transilvaniei cu România. In : , . S tudi i . Revist� de istori c " , 1958, 1 . Il. nr. 6, p . 35 ; V. Livescu, op. cii., p. 464. 466 M. Constanti n<!scu şi col a b . , op. cii., p. 1 12 : Şi. Pascu. Marea Adunare Natlonalll . ., p. 317-:J I B , 320-32 1 . anexe 1 ; ldem. Desllvlrşlrea unllll\11 de stat. . , loc. c i t . , p . 79 ; ldem , 1 Decembrie 1918. In : Revista arhivelor 1968, n r . 2 . p. 4-5 ; Şi. Hurm uzache şi 1. Adam. op. cit., p. 136 ; 1. Gheorghiu, op. cit., p. 1 4 : M. Con>tanlinescu şi Ş i . Puseu, sub redactia. op. cii., p. 143, 366 : 1. Gheor­ghiu şi C. Nutc; , op. cit., p. ) 01 .

6 . 1 . Bordea, Din mAretele zile ale neamului, Buc. ! 9 1 9. p . 7 : f o n Clopotei. op. cii., p. 39-40, 42-47 ; Roman R. Ciorogariu. Zlle lrllle, Oradea. 1 926 ; Geor�e Moroianu, op. cii., p . 1440-1441 : A l Cristian Tell, op. cii. , p. 609 ; 1 . Geodgescu. op. cii. ; S. Oragomîr. op. c i l . ; Tiran Abrtnu, Ultima şedln\a a parlamentului maghlar sub era babsburgld. Declaratia cllitll de dl. Al. Valda-Volvod. In : , .Fam ilia" 1939, l . 6. nr. 1 , p. 9:>-103 : • • • Misiunea lstorlcll a gllrzllor nationale. . . . p. 13 : • • • Ma­rea unire de Ia 1 Decembrie 1918, p. 24-25 : C. Daicoviciu şi colab . , op. cit . . p. 35. V. Liveanu, op. cii., p. 464 ; M. Constantinescu şi colab .. op. cit., p. 1 7 2 : Şt. Pascu. Marea Adunare de la Alba Iulia . . . , p . 325-327 : Jdem, Desllvirşlrea uni!AtU de Sia!. . . , p. 85 ; M. Constantinescu şi Şt . Pascu. sub redactia, op. cii., p. 144, ; A. Rădu!iu şi P. Teodor, Ideea de unitate pollllcll la români, Buc . , 1968. p. 1 1 1 : Şt. Hurmuzache şi 1 . Adam, op. cit., p. 136.

1. • • • Consiliul national al poporului roman din Ungaria şi Transilvania. In : ,.Biseri­că ş i Şcoal ă " . Arad. 1918, t .42, nr. 44. p. 4 ; Iuliu Maniu . . Ardealul In llm.pul rh­boiulul. Pagini Istorice. Discurs tinut in Camera românll, CluJ , 1921 : ( 1 . Sue�u) , Ma: rea Adunare Nationala lnlrunllll la Alba Iulia inzlua de 1 Decembrie 1918. Acte ŞI dvcumenle, (Suc . ) , 1928 ; Tiran Albenî, op. cit. : Silviu Dragomir. Un sfert de vea

_c

de la Unirea Transilvaniei. ln : , .Transilvania ", 1943, t. 47, nr. 11-12 ; Prefată U m ­r i i . In : . . Tribuna·, Sibiu. 1 943. nr. 790, p. 57 ; C. Daicoviciu ş i colab . , ?P· cit., P · 40 ; V. Liveanu, o p . cit., p . 508 ; V. A. Varga, A':' inlul

_mişc

_ării revol!ltlOn�re d 1 n

România in anii 1917-1921 . I n : Analele Institutului de 1stone a partidulUI de pe lîngă c.c. al P.C.R . . 1961, t. 7, nr. 1-2, p . 76 ş i urm. : M. Conslanlmescu ŞI co­lab

· . . op. cii., p. 173. 171 : Şt. Pascu, Evenimente de lnsemnllate Istorici. In : "Stea­

ua•. Cluj, 1967, an. 18, nr. 12, p. 3--9 : Idem, Marea Adunare Nationali . . . . p. 334 : Idem, 1 Decembrie 1918, p. 5 ; ldem, Deslvlrşlrea unitl\li de Stai . . . , p. 62, 90 : Şt.

82 www.cimec.ro

Hurmuzachc ş1 1. Adam. op. cit., p. 137 : 1 . Gheorghiu şi C. Nu�u. op. cii., p. 102 ; A. Răduţiu şi P. Teodor, op. cii . . p. 1 1 1 M. Constantinescu şi Ş L . Pascu, sub re­dac�ia, op. cii., p. 259-37 1 .

3. • • • Consiliul Militar nallonal român in Transilvania. I n : . . Biserică şi şcoală" , 1918, t . 42, nr . 44, p . 4 : Ion Clopotei. Frămîntările unul an 1918, Sibiu, 1 9 1 9 ; Andrei B i r­sanu, Acllvllatea Consiliului National din Sibiu. Un memoriu. In : . ,Transilvania", 1922, L . 53, p. 705-709 : Roman R . Ciorogar iu , Zile lrillte, Oradea , 1926 : Ion Clopo tel , Revolutia din 1918 . . . , p . 63-68. 75-77 : C . Pavel, Contributie la istoria Biho­rulul. Zile trăite. 1918-1919, Beius, 1926 : Vasile Bianu, lnsemnărl din rhbolul României Mari. Cluj . 1 926. t . l . : G h . Neamtu. Acllvllatea Consiliului national român din Caransebeş, nov. 1918-aug. 1919. Amlnllrl şi documente, Caran sebes . [ 1 927) : Sofronie Ro5c•, Dintr-un col\ de tara. Clipe trălle in rhbolul noslru de intregirea neamului, Buc . , 1929 : Emil Dendea, Mişcările studen\eşll in anul 1918. I n : Alma­nahul Societă�ii Academiei . ,Petru Maior" . Zece ani, 1 9 1 9-1929, Cluj , 9. p . BS şi urm. ; Ion Georgescu. Momente din vla'a bisericii untle in ultimll zece ani. ln "Transilvania" Banalu l . . , 1 1 . , p. 785-781; ; P"tre E. Papp, Din lreculul Beluşulu� ; Pagini de glorie şi de jerlfe, Beiuş , 1929 : 1. Bordeş, Amlnllri din zile marl. ln : , ,Ccnera�ia Uri ri i " , 1930. nr. 1 1- 1 3 : Nicol,le Brinzeu, Amintiri din 1 9 1 8-1919 asu­pra . ,dezrobi rei " din Toronta1. Tn : , . Aimdnahul B anatului " , 1931 , voi . I I I . , Timişoara, p . 4 1 şi uun . : Tr. Popa. Monograila oraşului Tg. Mureş, Tg. Mureş, 1932, p. 195 şi urm. : • • • Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. p . 13 : Maya Kertesz . Caracterul şi activitatea sfaturilor din perioada revolu\lel burghezo-democrallce în Ardeal [oc­tombrie 1 918-marlle 1919). I n : , . S tudii. Revistă de istorie " , 1957. L. 10, ne. 5, p. 127 şi urm. ; C. Daicoviciu şi colab . , op. dl., p. 40-41 ; V. Liveanu, op. cll . . p. 1 75-1 76, 1 84 ; A. Deac şi col a b . , Mişcarea soclal-democralil. din Transilvania in primele doua decenii ale secolului al XX-lea. In . , Destrămarea Monarhiei austro-ungare . . . · , p . 259 : A. Deac. Mişcarea muncl lorească şi Unirea lărllor române. In , .Analele I n s lilutului de intorie a parlidului. . " , 1 966. l . 12, nr. 1 . p . 1 11 şi urm. ; C . Enea şi M . Valea. f'rămîntărlle lilrăneşll din luna noiembrie 1918 din fostul [ude\ Alba. 111' "Sludia Univcrsitatis Babeş-Bol ydi " , Historia. 1 967, lo. 12. l ase. L . , p. 1 1 1 şi urm . ; Şt. Pascu. Marea Adunare de la Alba Iulia . . . , p. 335 şi urm. ; Idem. Desăvîrşirea unllătll de slat . . . . p . 62, 91 şi urm.j ldem. 1 Decembrie 1918 . . . , p. 5 M. Con­stanline!o,CU şi Ş l . Pa!-.cu, sub redactia. op. cll . . p. 259 şi urm. ; 1. Gheorqhiu şi C. Nu tu. op. cit.. p. 1 02 , 106-107 : ŞL. Hurrnuzache şi 1. Adam. op. cii., p. 135 şi u rm . : l . Kovacs, Lupta tilrânimil maramureşene pentru unirea c u România i n toamna anu­lui 1 9 1 8. In : . ,Revisla arhivelor". 1966. n r . 2. p. 172 şi u rm. ; Ion Nicoară, Aspecte privind contributia braşovenllor In lupta penlru desăvîrşirea unllătll nationale a poporului român [1918). In! : , . Studii şi ur ticole de istoric " , 1 968 , L. I l , p. 185 ş i urm. ; • • .. Din lupta poporului pentru libertate ş i unllale na,ională (dorumen te) . In : "Revista dfhivelor" . 1968. nr . 2. p. 202 şi urm.

9. • • • Către na,iunea română. In , .B iserica şi şcodi d " , 1 9 1 8 . l. 42, nr. 44. p. 1 -2 ; 1. Bordoş, Din Măretele Zile ale Neamului. , . Unirea" in Ardeal. Buc. 1 9 1 9 , p. 8 ; Nicolae Borzea de Vişt, Organizarea românilor ollenl in oraşul Făgăraş din tara lui Radu Negru la Il noiembrie 1918 şi inca ceva. Făg<ir<lş, 1925 : Ion Clopolel. Revolu­tia din 1918. ., p. 60 şi urm . ; Virgil Cuciu. Alba Iulia. Din trecutul şi prezentul oraşului, A tbll talia, 1929 ; Emil Ddndett, op. cll . . ; E. Bu l nea. op. cit. , p. 1 40 ; Gh. Bogdan Duica , op. cii . . nr . 57 : Tr. Popa, op. cit . . p. 1 97 si urm . : • • • Un sfert de veac de la inilln\area gărzilor nationale romane din Ardeal şi Banal. ln . ,Tri­buna " , 1943. nr . 790, p. SI : • • • Misiunea istorică a glirzllor nationale în lup lele de dezrobire din 1819, Buc. , 19�3 ; C. Daicov iciu şi col eb. , op. cit., p. 41 şi unu. ; V. liveanu. op. cit., p. 513 �i urm. ; M. Constanlincscu şi cola b . , op. cll. , p. 1 76 şi urm. : Şt. Pascu. Marea Adunare Na\lonala i ., p. 335, 338-34 1 , 344-345 , 354 : ldem, 1 Decembrie 1918 . . . , p . 5 : Idem, Desavirşlrea unllă\11 de stai. . . p. 62--67, 92, 98-1 00 : ldem. Adunarea de la Alba Iulia, 1 Decembrie 1918. ln : Unitate şi conli nui­Latc i n i s toria poporului romdn" . Bu('., 1 968. p . 395 ; M. Conslanli

.nescu şi ŞL. Pttscu,

suh redac�ia. op. cit., p. 260 : • • • Din lupta poporului roman pentru libertate şi unitate naUonală. In : . , Revista arhivelor .. . 1 96H, nr. 2 , p. 212 şi urm. ; V. Ari mia, Gărzile nationale în lupta pentru htlăplulrea unllătil de stai a României. In . . Re­V Î !'. la arh iveior" . 1 968, nr. 2, p. 150 şi unn.

1 0. S . C . M.lndrescu. In Franta şi Italia. pentru cauza noastră, 21 sept. 1 9 1 7-1 ian. 1919, Buc . . 1919 : V aleriu Seredan, Garda na\lonală romAnă amarlnarllor din Pola şi des­compunerea marlnel auslro-ungare, Buc . . f . s. ; V. Sloica, In America pentru cauza românească, Buc .. 1926 : P .Nemoianu. Prima Alba Iulia. Voluntarii romAni în r;lzboiul pen tru întregirea neamului. Istoric general, Timişoara, 1932 ; R. Repede. Legiunea romană la Praga. In : T. Albani , Douzeci de ani de la U nire . Monografia comemora­tiva a Unirii, voi . 1 . . Oradea, 1939 : C. Vdid•. Voluntari ardeleni din Rusia. In : T. Albani, op. cii . . Ion C lopo �el . Revolu\la din 1918 . . . , p. 55 ş i urm. : V . Cădere. op. cii., p. 112 : E. Bufnea, op. cii . . p . 133 şi urm. ; ldem. Voluntarii români din Sibe­ria, Braşov. 1928. : G. Moroianu, op. cii . . p. 1 488 : • • • Marea Unire de la 1 De­cembrie 1918. . , p. 13 : V. Livednu. op. cii . . p. 465 : O�etea şi colab . , Situatia ln­tema\lonală şi pollllcă externi! a Auslro-Ungarlel in primele doua decenii ale sec. al XX-lea. In : Destrămarea Monarhiei Auslro-Ungare. . . . p. 213 şi urm. ; Şt. Pascu, Marea Adunare Nationali . . ., p. 307-308, 334. 362 : Jdem, A dunarea de Ia Alba Iu­lia . . . . p. 395 şi urm.l : M . Constantinescu şi Ş t . Pascu, sub red . . op. cii . . p . 164 : ŞL . Hurmuzache şi 1. Adam, op. cit., p. 142 şi urm. ; • • • Din lupta poporului ro­mân . . . , p . 202, 1 99 .

[IJ www.cimec.ro

curile" a Transilvaniei cu România. Astfel, luna noiembrie· 1 9 1 8 va fi luna în care, vechile autorităţi austro-ungare, co­rupte şi urîte de mase, vor fi înlăturate prin acţiuni revolu­ţionare, iar autoritatea efectivă va fi preluată de consiliile naţionale române, în sprij inul cărora se vor afla gărzile na­ţionale.1 1 )

Despre felul în care s-a desfăşurat, concret, în comita­tu! Bistriţa-Năsăud, toate aceste pregătiri în u ltimele săptă­m îni dinaintea proiectatei Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1 9 1 8 , precum şi despre organizarea revoluţiona­ră şi entuziasmul care a cuprins masele de români din această parte a Transilvaniei, vorbesc materialele cuprinse in filele "Glasul V re mei - organ naţional ocasional" , scoS­în Bistriţa la 7 noiembrie 1 9 1 8. 1 2 ) Materialele - al caror tex­te le înfăţişăm în anexă - cuprind, pe lîngă unele informa­ţii privind măsurile generale luate pentru organizarea româ­nească a Transilvaniei, l3) date importante cu privire la po­ziţia fruntaşilor pol itici români din comitat, 1 4) organizarea Consiliului naţional j udeţean din Bistrita-!\'ăsăud15) şi a ce­lor locale , 16) înfiinţarea şi organizarea gărzilor naţionale , 17) acţiuni de preluare a administraţiei străine,1 8) organizarea şi activitatea organizată a fcmeilor , 1 9 ) entuziasmul care a cuprins masele, reflectat î n scrisoarea unor versuri ocazio­nale.20) Este consemnată, de asemenea, atitudinea guvernu­lui Statelor Unite ale Americii faţă de problema unirii Tran­silvaniei cu România.21 )

Ceea ce ne îndeamnă să prezentăm . ,Glasul Vremei ••

sub această formă este faptul că pagini l e publicaţiei, fie­care material luat în parte reprezintă veritabile documente ale vremii ce vorbesc, de la distanta de peste o jumătate de secol generaţiilor de astăzi, transmiţîndu-le parcă un mesaj din partea înaintaşilor, cărora le-a fost dat sa fie martori şi participanţi direcţi la acţiunile care au consfinţit desăvîrşirea statului naţional român unitar.

Un alt motiv este acela că valorosul său conţinut, bo­găţia datelor cuprinse în cele 26 de materiale nu au fost

1 1 . ., • " Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 . . . . p . 33 şi urm. : V. Livanu, op. dt . • p . 518--519, 574 ; Ş t . Pascu. Marea Adunare Nal!onală . . . . p . 346 şi urm, ; St. Hur­muzache şi J. Adam, op. cit . . p, 135 şi urm. ; • • • Din lupta poporului român pen­Lru libertale . . . , p. 207, 223, 226.

12. Sli l nou : 20 noiembrie 1918. 1 3 . Vezi Anexele 2. 3 şi 24. 14. 1dem. 1 . 19 , 20 şi 23. 15. ldem, 4-6. 16. ldem, 10. 17. ld�m. 8. 1 1 , 12, 16 , 18 şi26. 18. ldem, 7 ş i 2 1 . 19 . ldem, � 2 . 2 0 . ldem, 9. !5 şi 25. 2 1 . ldl'm. 17.

84 www.cimec.ro

Yalorificate încă decît în foarte mică musră ;22) însăşi sem ­nalarea existenţei publicaţiei fiind făcută abi a în ultimul timp.23) Conditi i le în care a apărut, probabil n-au permis difuzarea şi mai l argă şi în afara fostului j udeţ Bistriţa-Nă­săucl, aşa încî t n-a fost înregistrată nicăirea. Astfel că în prezent nu se �Jăseşte în evidenţele nici uneia dintre biblio­tecile cercetate de noi elin Bistriţa, Năsăucl, Cluj , Sibiu şi al tele . ceea ce şi expl ică, de altfel, l ipsa informaţiilor despre apariţia acestora, condiţi i le în care a fost scoasă, precum şi nevalorificarea conţinutului său important.

Aducem ş i pe această calc mulţumiri le noastre pentru amabilitatea cu care ne-a fost pusă la dispoziţie de către Marius I l ieşiu elin Bistriţa şi Anton Coşbuc din Năsăud cîte {) filă din "Glasul V re mei " , putînd astfel întreqi şi prezenta conţinutul întregului număr, după cunoştinţa noastră s in�JU­rul apărut.

A N E X E

1 u b i ţ f r a ţ i !

S I N T E M L I B E R I ! Cînd vă rostim aceasta solie fericită, lacrimile ni se

pornesc !

Ştim noi ce înseamnă a fi liberi ?

Nu, sufletul nostru nu e în s tare să o cuprindă, numai la­crimile de bucurie şi entuziasm, ce ni se pornesc, spun că o .ştim, dar cuprinde nu o putem.

Da, sîntem liberi, sîn tem slobozi, sîntem stăpîni pe glia noastră, s tăpîni pe soartea noastră.

Ceea ce au visat şi pentm ce au pătimit de o mie de a ni moşii şi s trămoşii noştri - azi nu mai e vis, nu mai e hi­meră - azi e aevea.

E o zi mare asta, o zi de sărbătoare, cum n-a mai văzul neamul românesc.

22. Al. M,1lei. . ,Glasul Vremei" - organ na(lonal ocaslonal - angaja! In actiunea de !'regilllre a unirii Transilvaniei cu Rom3ola în judetul (comllatulj Blslrlta-NhAud, no­Iembrie 19!0. In : , .Ecou l " , Blsl,lla. a n . 1 . . 1 968, nr. 43, p. B-9 ; şi Şl. Pascu, Ma­rea Adunare NallonaiA . . . , p. 340 şi 349.

23. Vezi V. Rilus, Ziare şi reviste de aiUidalil. In : , .Ecoul", an. 1 , n r. 1 1 1 968. p . 6-7.

85 www.cimec.ro

O zi - la o mie de ani.

Ferice de cine i-a fost da t s-o ajungă, dar să iim şi vred­nici de ea, să fim la înălţimea acestor zile mari.

2��)

Manifestul Senatului (Sfatului) naţional român din Ardeal Secţiunea Consiliului naţional român

V estim întregei obşte că azi s-a întrunit la Cluj aduna . rea poporului din Ardeal şi a ales ca organ al Consiliului din Ardeal Senatul Naţional Român din Ardeal cu dreptul de a se întregi la sută de membri cu delegaţii tuturor cen trelor, şi a pus în fmntea sa drept comisar al poporului pe dr. Amos Frîncu şi dr. Emil Haţieganu.

Adunarea, fiind de faţd români din toate părţile Ardealu­lui a hotărît să cen tralizeze toate acţiunile, pentw întreagă Transilvanie în capitala sa faptică de azi, în urmare s-a de­cretat înfiinţarea Senatului Noţiona/ Român din Ardeol, în Cluj.

Astfel adunarea popowlui ţinută în Cluj a luat cu gln­sul tuturor următoarele :

H o t ă r î r i

1. Aduncuea popomlui român întrunită din toate părtile Ardealului în Cluj, credincioasă principiilor naţionale şi de­mocratice alcătuitoare de stat , s tă neclintit pe temeiul drep­tului sfînt, ca naţiune independentă română să-şi croiască singură soartea şi rezervă numai adunării naţionale suvera­ne dreptul de a ho tărî asupw aşezării v iitocue de stat a în­tregului popor român.

2. Românii fiind oamenii libertăţii naţionale, a egalităţii desăvîrşite şi a irăţiei veşnice, recunoc1ştem pentru toate na­ţunile tot ce cerem după drept pentn 1 noi şi întindem mîna frăţească tuturor neamurilor ce mărturisesc crezul principii­lor noastre nes trămutate.

3. Pen tm a pregăti adunarea naţională avem neapărat de lipsă de pace de obşte pe care hotărîţi sîntem de a o apă­w neatîrnator din toate pu te riie noastre.

4. In vederea (rezolvării) problemelor veacului, aduna­rea insti tuie, cu sediul :in Cluj, pen tru tot Ardealul, Senatul Naţional Român, ca Secţie civilă şi mili tară a Consiliului na­

ţional român aşezat in Ardeal.

24. Vezi şi , . Revista arhivelor", nr. 2/1968. p. 202, 203.

86 www.cimec.ro

5. Adunarea hotărăşte organiwrea trupelor române din Ardeal, din soldaţi şi ofiţeri români, sub tricolorul român şi cu limba românească de comandă, la ordinele comiscuilor mi­Jitmi şi poporului din Ardeal, numit în Cluj, ca singuri îndrep­tăţiţi şi puşi în fruntea Senatului. Comisarii menţinîndu-şi neotîrnorea, vor intm pentru interesele obşteşti de ordine în a tingere cu alte clt l torităţi coordonate, chemate să dispună asupra o/tor pu teri militare. Comisc�rii vor apela la toate se­na tele regionale din Ardeal, să se alăture lcr Sencrtul naţio­nal românâ din Cluj, numindu-şi cîte un delegat în Senat ;şi înfăptuind organiwţia civilă şi militcr ră după normo de la Cluj, în frunte cu subcomisari eri poporului.

6. Fiii şi soldaţii naţiunii jură credinţă şi ascu/lcr re nu · mai Consiliului român şi o rganului său, Senotulr t i naţional, la mîna trimişilor.

7 . Adunarea t rimite scllutul său frăţesc românilor de pre­tu tindeni şi mai ales fraţilor din Bucovina părtaşi oi sorţii n oastre de faţă şi viitoare.

F r a ţ i r o m â n i !

Ziua libertăţii se apropie. Zorile s-au ivit . Soar teo noţiu­nii române în mîna ei rămîne pentru tocz te veczcurile dczcă vom şti să ne impunem dreptul şi voinţcz . V oinţa poporului numai aleşii săi : Consiliul nczţional şi organele sale o poate înfăţişa lumii şi ţării. O veşnicie ne vo binecuvînta sau ne vc1 blăstăma după cum vom şti înfăptui organizoţia naţiunii române.

Organizaţia e însă cuvînt deşert, dacă mai mcuii nu sîni crscultot i şi poruncile lor nu se infăptu iesc.

lnşiroţi-vă deci fra ţilor, fără de o pierde o clipă, în junz l Cc·nsiliului naţionol şi cz Senatului .

Primiţ i ca sfînta cuminecătură poruncile comisari/ar ş i subcomisczrilor militari ai poporului.

Ei vor fi prefecţii şi tribunii vremurilor noostre, ei ne vor duce la izbîndă.

Trăiască libertatea naţională. şi pace tuturor !

Cluj, la 2 noiemvrie 1 918 .

C O M I T E T U L E X E C: U T l V :

Dr . Amos Frâncu, prezident, comisor al poporului ; ci r. Emi ! Haţicganu viceprezident, comiso r ctl poporului ; Ioan Pop, pro topop viceprezident ; clr. Elie Dăianu , protopop ; cir. Va­lentin Poruţiu căpiton, notari ; cir. Utal ia loco tenent ; 1 . Cotu-

2 5 . Secreliu.

87 www.cimec.ro

ţoiu căpitan ; dr. Toma lenciu ; dr . Nicodim Cristea ; Iul ian Pop loc(otenent); dr. Laurean GhNman, dir(ector) de bancă ; dr. A. Pordea, sublocotenent, notar ; dr. Emil Dandca, loco te­nent ; dr. George Dănilă , loco tenen t.

F r a ţ i r o m â n i !

Sfatul poporului român şi legiunea sa din Clu i, toţi ofi­ţeri şi soldaţi români, munceşte zi şi noapte ca pacea şi drep­turile naţiunii române să se infăptuiască !

Adunarea naţională, s tăpîna întregii obşte, Hl desă\ · îrşi apoi lucrarea sfîntă pentru limba, legea şi moşia românească; una şi nedespărţită ca Sfîn ta Treime 1

Pînă va răsura glasul adunării numai duşmanii natiei pot asmuţa poporul de la sate la fapte nesocotite, ne, ·red­nice de români, de ocară pentru creştini !

Astfel de tulbmări, ce pătează libertotea naţională, 1m­piedică ca să ne întrunim în linişte ca români şi cetăţeni, împiedică să se înfăptuiască glasul poporului suveran.

Cine-i român şi cene-i creştin, păzeşte pacea şi buna rînduială, averea şi viaţa, ascultînd cu prevedere porun­cile mai marilor săi !

In numele lui Dumnezeu, paznicul libertăţii naţionale, Vă n 1găm ;

Păziţi pacea şi aşteptaţi în l inişte poruncile Sfatului na­ţional ! Păziţi frăţia şi pacea cu toate neamurile din Ardeal !

Astfel apoi izbînda libertăţii nici iad1 1 / n -o mai poate opri !

Puneţi-vă cu toţii sub poru ncile Comandei mili tare ro­mâne, ce în numele Statului poporului Vă întîmpină şi daţi tribunilor voştri tot ajutorul pentru pacea tuturora !

Aşa să vă ajute Cel de Sus, cum ascultaţi porunca noa-s tră, izvorîtă din sufletul românesc !

Trăiască libertatea naţională !

Amin şi doamne ajută

Cluj, la 3 noiembrie 19 18.

lncredinţatul Sfatului naţional român : Dr. Amos Frâncu

comisar militar al poporului.

26. Y <= z i şi , .Revista arhivelor" n r . 2/1968, p . 204.

88

www.cimec.ro

4.

S-a constituit senatul naţ�onal român. Secţia Com(itatului) Bisiriţa-Năsăud.

V remurile mari ne- m 1 Gduno t pe toţi intr- l in singu r mă­m mchi pu ternic. Ceos1 1 l sfînt o s1 1not şi toţi sîntem pătrunşi de glosul fermecător. Insufletiti de morile ideale ale vremu · rilor, conducă torii noştri din Bistriţo ne-au convoca t pe toţ ; cei c1 1 simţire românească în 4 noiembrie c1.c . la o consfa­tuire frăţească.

A fost o adunare grandioasă, impunătoore, o manifes­tare înălţătoare a sen timen telor naţionale. De foţă erau toţ i fr1 1 ntaşii noştri şi popor numeros. Prezidentul clubului nos­tri ! na ţional dr. Gavril Tripon, rostind o cuvîn tore înălţă­toa re, am tă scop1 1l intmnirii consti tuirei "Sena tului noţio­nol român" . A vorbit cu a tîta căldură şi vervă oratorească, că ochii tuturor erau scăldaţi în locrimi, primele lacrimi de .bucurie27) ale unui neam descătu.5c1 t . Parecă ni s-w 1 luat d� pe sufletul2H) nostm m1 1nţii de îngrijorări şi noion1 1l de Sl l · ierinţe şi sufle tul nostru descă tuşo t a luG t aripi. Am izbuc­nit toti în urale nesfîrşite.

Senatul na ţional român s-a constituit astfel : Preziclenţi : dr. Gavril Tripon, V asile Pahone, dr. Leof1

Scridon, Dionisiu V aida, Gregare Pletos1 1, dr. Alexandr1 1 Pop Notari : Dr. Victor Moldovan, Emil A. Chiffa, dr. Ioan

Lazar, Ioan Petringel, Aurel Belteag. Cassar30) Ioan Corb1 1 . Urmează apoi vre-o 60 membri

din bărbaţi de încredere din toate pătmile societăţii, ol cd­ror nume îl vom comunica ulterior.

S-a purces apoi la constituirea Gardei naţionole româ­ne, al cărui comandant e dr. George Triff, care s-a şi p1 1s lu lucm luînd toate dispoziţiile trebuincioase pentr1 1 Gsigura­rea ordinei publice, a siguranţei averii şi a vieţii, orga nizînd şi la sate gărzi na ţionale. Numele ofiţerilor Gărzii na tionale române sînt : Grigore Bălan, locot(enent) ; Cornel Ordace Iocot(enen t) ; Emil Monasterian, loco t(enent) tehnic ; Dr. Emil Rebrean (locot(enent) ; Alexandru Tarta, loco t(enent) , dr. V ictor Man subl( ocotenent) ; Ştefan Moldovan sub loc( o­tenen t) ; Ioan Podoaba (subloc(otenent) ; Aurel Rebrişorean, subloc(otenent) ; Rus Liviu, s tegar, George Tabără, subloc(o­tenet) ; Pavel Tofan S !lbloc(otenen t) ; Iuliu Cosma sublo­c(otenen t) ; dr. Leon Scridon medic ; ini. ports tegar(i) : Ioa11 Sas şi Liviu Butuc.

27 . In o r iq i n a l : de p e bucurie. :28. In original : de sufletul. 29. Sccrcl�ui. 30. Ca�icr.

09 www.cimec.ro

Pe străzi circulează pGtmlele şi Gutomobilele Gb.rdei ro­mâne cu tricolorul naţional.

Gendarmeria a fost dezGrmG tă în to t comitatul - fărc vărsare de sînge.

5. S e n a t u l n a ţ i o n a l

r o m â n e s c

din comitat adresează poporului românesc din comitat următorul

M a n i f e s t :

Fraţi Români !

O eră nouă mGi fericită se incepe. Dreptul de liberă dis­punere a popoarelor, una din bazele păcii apropiate, încep� a se realiza. Sîntem fericiţi a Vă vesti că Senatul naţional românesc din Ungaria şi din Ardeal s-a constituit, împreună cu el şi cu aceeaşi menire s-a constituit şi Sfatul naţional român din comita tul Bistri ţa-Năsăud. Pe bGzcz jerfelor noGs­tre, a luptelor îndelungGte şi neîntrelăsate, cu aju torul lui dumnezeu şi a factorilor de putere, luptători pentru dreptate. are şi poporul românesc din Ungaria şi Ardeal corpul său, suveran şi o parte din pu terea suverană ce se organizează treptat . Ne-Gm angGjo t în prima linie la susţinereG ordinei publice, a s iguranţei publice, la opărarea vieţii şi avu tulw It ! turor concetăţenilor, la Împlinirea unei datorinţe cemte dE> onoarea noastră, de sentimentul nostru dreptat, de sprijinw frăţesc al vremii nouă ce se începe şi de interesele superioG­re omeneşti . . . Am intrat într-o epocă de muncă, de organi­zare şi de răspundere şi de demnitate. Fiecare e dator a con­tribui la rezolvarea problemelor nouă cu în treg sufletul, cu devotament, cu sentiment de drept şi cu o sfîntă însufleţire. Era nouă ne cere toate puterile şi bunul dumnezeu ne ia de pe umeri şi de pe frunte greutăţile şi umilirile de veacuri. Se ne arătăm gra ti tudinea, CI I toată demni tatea unui popor şi cu

3 1 . . , Pe temeiul dreptului llresc. ca fiecare natiune poate dispune. hotAri slnqura şi li­ber� de soarta ei. - in drept care este acum rectlftOscul şi de câtn> quvemul unqar p :-tn pro!lunerea de ilrmlstl'iu a monarhiei. - nalhmea română din Unnarta şi Ardeal doreşte acum să iacă uz de acest drent si reclamA in conseclnlâ si pentru ea drep­tul. ca ltberol de orice inriurlre slrolinol sA hotAreascoi singurA plasarea el printre na­tiunile libere, p•ecum şi stabtltrea legiiturlt de coordonare a el cu celelalte naţiuni libere. Organul naUonal al nallunel române din Ungaria şi Ardeal nu recunoaşte in­dreplâUrea acestui parlament. a acestui guvern sA se considere ca reprezentante ale naUunU române, ca sA poalA reprezenta la conqresul general de pace Interesele na­tiunii române din Ungarlil şi Ardeal - cilcl apărarea Intereselor el. na\lunea români o poate lnctedlnla numai unor factori deslgnalt de propria lor adunare nallonalol". VPzi Declaraţia de autodeterminare a Comitetului executiv al Partidului naţional ro­man din 12 oclombrie 1918. In : Şl . Pascu, Marea Adunare Na(lonală. . .• anexa 1,. p. 403.

!JO

www.cimec.ro

t oată bărbăţia ce ni se cere şi se potriveşte poporului nos­tm ce intră ca fra te între popoarele lumii. Aceas ta frăţietate să nu o uităm în prima linie faţă de popoarele conlocuitoa­re, uitînd cu inimă generoasă ori ce jignire din tercut.

6.

F r a ţ i l o r !

Războiul s-a sfîrşi t . Frontmi şi duşmănie nu mai există Zorile unei lumi mai bune s-a ivi t, căci soarele dreptatii a răsări t.

Ne chiamă glasul vremii, Pretu tindeni răsună dulcele grai, glosul libertăţii.

Am odus jertfele cele moi mori în ocest răsboi singeros. Sîngele nostru, sîngele scump al neomului românesc a

_ cur.'

şiroi pe toate fron turile. Dor nu s-a vărsot în zadar. Glasu l nostnz vo fi ascultat, pacea vo fi dreoptă. Noi nu vrem decît aceea ce ni se cuvine după dreptate şi nu vrem să scurtăm pe nimeni in dreptul său.

V rem să rămînem ceea ce CLi l fost marii noştri s trăbuni vrem să rămînem români, să ne ho tărîm singuri soa rta. Na­ţiunea noa� tră română, după cum aşa de limpede o accen­tuat în dieta ungară din Budapes tei , depu tatul nos tw, A. dt: V aido, pretinde : dreptul de a h otărî în deplină libertate şi fără nic i o influenţă străină forma el e stat şi raportul său în­tre naţiunile l ibere ; Organizaţia naţională a Români lor din Ungaria ş i din Transil vania, nu recunoaştem nici parlamen­tului un9ar, nici guvernului ma9hiar şi nici unui alt facto r străin dreptu l de a reprezenta interesple româneşti l a con­gresul universal de pace.

V rem deci la congresul de pace să ne trimi tem, prin re­prezentanţii noştri, dorinţele noastre.

Sîntem mari şi de însemnătate istorică aceste vremuri de prefacere. Fiecare să fie la locul lui, fiecare să-şi facă datorinţa ca din conlucrarea ormonică32) a tu turor, să răsară dreptate cauzei noastre.

Şi ca să ne putem înţelege cu cei din apropiere şi cu cei de departe, ca să strîngem rîndu rile, ca să fim orientaţi asu­pra couzei noastre, răsărit ideea acestui drapel în jurul că mia să ne adunâm cu toţii .

Sus deci inimile. Uitaţi ş i iertati păca tele vechi. Frun taşi şi conducători,

preoţi şi invăţători presăraţi prin mîndrele noastre sate, li-

3 2 . Armo nioasil.

91 www.cimec.ro

niştiţi poporul. Iertaţi-Vă unul pe altul, iertaţi celor ce v-au greşit şi nu Vă pătaţi mîna şi inima, numele vostru frumos cu păcate şi răzbunări pătimaşe. f'iţi nobili şi ierfători, ca sd inălţaţi numele şi faima neamului nostru. Fiţi mari şi gent.­ro.')i după cum vremurile mari sînt.

Cu drapelul sfînt în braţul nostru voinic, cu ochii aţin­tiţi spre luminosul viitor, să stăm gata, aşteptînd nemurile ce se desfăşoară.

Armate încununate de glorii şi de virtuţi militare vor in tra pe porţile graniţelor noostre. Vor veni străini pc aic i . ca să ne vadă -;; i să n e judece, c ă sîntem noi vrednici să că­pătăm puterea în mîinile noastre, sîntem noi vrednici să fim s tăpîni pe soarta noas tră ?

Să le-o dovedim că da, sîntem vrednici . De aceea, iubit popor român, să grijim mai presus de

toate ca să ne ţinem cinstea, cinstea noastră nepătată, şi vii­torul nostm cel bun şi ferici t ni l-am asigurat.

Să afle aici un popor de ordine, vrednic de măreţul vii­tor, vrednic de a fi înşirat între cele dintîi popoare ale lumii .

Treji, senini şi cmaţi ca la sfînta taină a cuminecăturii să aşteptăm ceasul sfînt, vremwile măreţe, cînd visu l de ' ·eacuri înfăptuit va fi.

Sus deci inimile.

7.

Senatul naţional român al comitatului Bistriţa-Năsăud.

H o t ă r î r i e p o c a l e î n N ă s ă u d

Ni se impărtăşeşte din Năsăud : La 7 l.c.33) s-a ţinut adunarea generală ordinară a comi ­

tetului fondurilor noastre grănicereşti. Intre altele, la propu­nerea d-lui dr. D. Loginu, adunarea generală cu mare însu­fleţire ho tărăşte :

Abrogă şi declară fără valoare Sta tutul impus Admini­straţiei fondurilor de către guvernul unguresc în anul -1 889. Restituieşte în întregime instrumentul fundaţional, măreţul act al fundatorilor.34) Hotărăşte compunerea u nui nou nor­mativ pentru administrare în conformitate cu dispoziţiile cu­prinse in · instrumen tul fundaţional şi, pînă la pregătirea acestuia şi primirea lui din partea grăniţerilor, încredinţa/( de preziden tul şi comisiunea fondmilor cu conducerea mo.i

33. 7 :!0 noernbri � 1 9 1 8. 3�- Fo!lddtori lor

92 www.cimec.ro

departe a administraţiei în sensul acestei hotărîri conform practicei anterioare statutului impus.

Pe frontispiciul fostului "Alapitvanyi fogimnazium" , in· scripţie delătura tă,35) azi s trăluceşte inscripţia româneoscă "Liceul român grăniţeresc din fostul district al Năsăudului" .

Tot aşa se vor lua în seamă şi în adminis trarea pro­prie averea şi pădurile fostelor com1 me grăniţăreşli de că tre proprietarii adevămti şi legitimi.

Pe direcţiunea silvanală din Bistriţa va flu tura ocuş tri­colorul românesc, ca un simbol al cdirmării dreptwîlor, a tît timp încălcate, ale foştilor grăniţeri. Poporului din comune­le grăniţereşti, i se a trage luare aminte să nu strice pădmi­le, s labilimentele, morile ş .a. , căci e avereo noas tră şi pe noi ne păgubim.

8.

J u r ă m î n t u l g a r d e i n a ţ i o n a l e r o m â n e d i n B i s t r i ţ a

In ziua de 7 noiembrie 1 9 1 8 dimineaţ a la 7 ore s-01 1 (/(111· nat toţi membrii Gardei na ţionale române din Bis triţa in nu­măr de vre-o 400-500 în cmlea Cazctrmei honvezilor, mi in posesiunea Gardei române. In frunte c1 1 comcmdantu/ lor. dr. G. Triff, ofiţeri români, fmntaşi şi mult popor, î n lo n i nd imnul "Pe-al nostnz s teag " , în tr- o ta inică ces tă, în ordine, pe chipie şi în butonieră cu tricolorul român, 01 1 venit lo bise­rica română. De aici s-a trimis o ces tă a Gordei în frunte cu locotenentul dr. Emil Rebrecrn după folnicul s teag tricolo r al Gardei. In urale înst tfleţite şi-a făcut s teagul intrarea în sfînta bisedcă, înţesată de toţi membrii Gctrdei şi w tmeroosă in teligenţă3u) şi popor. Dl. dr. G. Tripon, preziden tul Sencr tu­lui român, a salutat in cuvinte en tuziaste steagul. S-et into­(nat de) toată asis tenta "Impămte ceresc" , crpoi dnii. proto­popi D. (Vaida), I. Dologa şi dl. I. Pe tringel cru sfinţit s teagul cu mare acflemnita tef. Apoi dl. dr. Tripon în cuvin te însufle­ţite a preda t steagul (Gardei na)t ionole române. A ' orbi t avîntat şi CI I elan dl. protopop,!. . Jl7) explicînd tuturor celor de faţă însemnătatea şi solemnita teaf . . P') şi rostul Gcrrde naţionale. A vorbit opoi cu vervă /şi elon/ tineresc secreta-rul Consfiliuluijnaţ /inalj român, dr. V ictor fMoldovcrnf. La­crămi erau în ochii tu turor, lacrimi de fericire şi en truzi­

asm, că în fine a sosit ceasul fericit al necrmului nostru. To l

35. 1nltituraUi. JG ln lelcctudli. 37. Hupt.

!l3 www.cimec.ro

publicul de faţă în pJCJoare a cîntat Imnul naţional. In frun­te cu steagul, într-o Jalnică falangă, ne-am transpus apoi fu localul Gardei, unde sub destoinica conducere a comandan · tului ei, dr. G. Triff, ajuta t de cesta ofiţerilor Gardei , s - o l i apucat de munca organizării.

9.

10.

Binecuvîntaţi să fie Dragii noştri părinţi , Că ne-au dat acestor v remuri , Mari de suferinţi Că trăim zile măreţe, Zile seculare, Vremuri mari, cum cartea lumi i Pagini nu mai are. Şi că sortC'a ne-a ursit Să fim noi secerători i , Să -mpletim c u braţ destonic Neamului cununi de glorii

Emil A. C hiffa�8j

C e t r e b u i e s ă ş t i e f i e c a r e r o m â n ?

Fiecare român trebuie să ş tie că neamul nostru româ­nesc din Ardeal s-a constituit într-t rn "Senat naţional româ­nesc " cu reşedinţa în Cluj. Toate oraşele şi sa tele noas tre trebuie să-şi organizeze din bărbaţii săi de încredere, cari au da t dovadă de cunoştinţă n aţională, astfel de senate.

Senatul naţional românesc comunal se compune din a tiţo membrii, cîţi se află de po trivi t după împrejurările din co­mună. Sena tul să-şi aleagă apoi biroul : un prezident, unul sau doi viceprezidenţi şi unul sau doi secretari. Despre cor: s ti tuirea Sena tului şi olegerea biroului se înştiinţeze Sena tu ! n aţional din Bistriţa.

Senatul comunal, în frunte cu biroul său, v a avea să în­deplinească toate îndrumările primite de l a Senatul naţional românesc comitatens şi de la Senatul naţional românesc central şi să le împlineoscă toate agendele,:1n) ce vor cădea în cercul său de muncă.

38. Emil A. Chlfta, secrelar al Consiliului national român din Bislri�a (vezi anexa 4). poeol şi publidsl. autor al ci to rva căni de poezie. printre care ş i volumul .,FreamAt de codru ... a vă rut la Bislrila in 1912, şi cuprinzind versuri străbătute de un cald pa­Lriolism (poeziile ,.Terlşoara mea•, ,,la BAlgrad•, ,.Iubirea de ţarA'") şi speran�a de realizarea ideillului. mul l visai de unire (poeziile ,.Sus flamura"' . . ,Neamul noslruH şi altele) .

39. Probleme curente, ld ordinea zilei.

!14 www.cimec.ro

In primul rînd se impune datorinţa mare şi urgcntă, cu să grijească de susţiunerea ordinei obşteşti în comună şi de s iguranţa vieţii ş i a averii tu turor locuitorilor fără deosebi · re de neam şi confesiune.

Aceste sen a te comunale vor face pregătirile penlm or­ganizorea marii40) conferinţe no ţionole româ neşti, core vo reprezen ta voinţa naţională româneoscă, hotărînd soartea neamului nostm, realizarea idealului naţional român.

Azi, singurul organ de viaţă românesc, este "Senatul naţional român" . In jurul lui să se gmpeze fiecore român.

Să fim un trup şi un suflet, u n gînd şi o simţire.

1 1 . C e t r e b u i e s ă f a c ă f i e e a r e r o m â n :

Să fie român adevăro t, credincios s teagului său, iubitor de neam, iubitor de ordine. Să fim tori şi uniţi, Fieco re ro­mân, domn sau plugor, ofiţer sau soldul să se î nscrie in "Se­natul n a(ioncrl român " şi să se supună numoi ordinelor ce le va primi de la acest sencr t .

Ofiţerii şi soldaţii înscrişi în Sencrlul ncrţfioncr lf romfâni. formează apoi separa t : Garda naţiona lă română, c'v/entual /Senatul militar român, care stă so lidcrr la dispoziţia Sena / 1 ului/ naţfional/ român. Ei ou să-şi hotăroscă mmătoarele :

I. Ofiţerii şi soldaţii români de pe teritoriul comunei . . . decretează constituită Garda naţionolă română, evjentualf Senatul mili tar noţioncrl român.

Il. Declară că ot i ludinea lor o \ 'Or conforma în tru Ioa/� ho tărîrilor ce le va luo Senolul ncr ţf ionolf ro m/ânf căruio i s�� alipesc c r z credinţă neclint ită.

III. Jurămîntul îl depun în limbo române!, care e şi limbu de comandă la Seno tul naţionol român.

Jurămîntul e următorul :

J u r ă m î n t u l g a r d e n a ţ o n a l e r o m â n e

Jurăm pe atotputcrnicul şi atotştiutorul dumnezeu şi pe sfînta cruce, că vom păzi discipl ina şi ordi nea bună, că vom împl ini fără şovăire toate porunci l e Consiliului naţional ro­mân. Ne supunem numai poruncilor comandanţi lor şi ofiţe­rilor noştri români. Numai acestu i consi l iu îi cunoaştclil dreptul de a d a poruncă în numek naţiunii române. Porun­cile consi l iului nostru naţional le vom împlini cu n'a mai

40. In texlul original : marilor.

95 www.cimec.ro

mare însufleţire z iua ş i noaptea pe orice Yreme şi între orice împrej urări, ca fii credincioşi ş i cinstiţi a i naţiunei române.

Aşa să ne aj ute Dumnezeu ! Amin ! 4 1 )

1 2.

1 n s c r i e ţ i v-ă î n g a r d a n a ţ i o n a 1 ă

Comisarul guverniei a dat o ordinaţiune42) în înţelesul căreia toţi cei ce au fost soldaţi şi acum sînt eliberaţi, pînă la 14 noiembrie a 1 1 să se înştiinţeze la comondamentul de în­tregire, altcum vor fi pedepsiţi aspru.

Nu trebuie să se înştiinţeze la comandament cei ce au in­trat in garda naţională.

V a să zică dacă şi aşa de serviciu militar nu scăpaţi. intraţi în garda naţională românească, pentru noi nici nu mai este altă arma tă decît armata românească, ce se va com­pune din gardele şi tmpele româneşti.

Nici un român n-are să mai joare pe steag străin, ci nu­mai pe s teagul românesc.

Deci, fraţi români, i ntrati în garda naţională !

1 3.

L ă m u r i r i

In cauze de organizare în ceea ce priveşte Senatul na­ţional român sau Garda naţională română sau in o ri care al­te cauze, să se ceară de iCI dr. Victor Moldovan, secretarui Senatului /din/ Bistrita, strada Lemnelor.

1 4.

Fraţilor ! V remurile sîn t grele. V eşti alarmante şi neliniş­titoare se lăţesc pretutindeni. Nu daţi crezămîn t minciunilor. Fiti liniştiţi şi reţineţi-vă de la orice faptă sau vorbă rea, care ar vătăma persoana sau bunul convieţuitorilor noştri. Tineti pretu tindeni ordine şi bună rînduială. Să apărăm via­ţa şi averea tuturor. Feriţi-vă în aceste zile de beutură, căci beutura Vă ia mintea. Fiţi treji ! Arătaţi că sînteţi un popor de ordine. Legile cari apără averea şi viaţa şi azi stau în vi­goare, toţi care lucră în contra legei vor fi pedepsiţi. l\'u vd

4 1 . Pf"ntru tcxlul jt:rd.mintului - neîndoielnic la toate gărzile nationale române - vezt şi Arhivele Stalului I\'ăsiiud. fond. dr. V. Onişor, pachet 1. dos. 5, f. 128 ; .. Româ­n u l " , an. VII, nr. lil91B : !. Borde.l, Mărelele zile ale Neamului . . . , p. 8 : I. Clopa­lei. Revolulia din 191&.: . . , p. 23 : Ş t . Pascu, Marea Adunare Na!ională . . . , p. 344, 345.

42. Ordonantă. 43. Mihai Codreanu. poetul sonetelor. Poezia sa - vezi volumele .,Dlafane .... , 1901, sau

uTumul de fildeş• 1 9:!8 - contine accente de revollă împotriva nedreptăţilor socialea

96 www.cimec.ro

pătaţi numele şi mîna cu păcate şi răzbunări pătimo.5c Fiţi n obili şi iertători !

POVESTEA PRIVIGHETORII ELIBERATE (s l o b o z i t e)

Poetul Codreanu45) ne povesteş te că a avut o privi�h_e­

toare dar oricît de bine a tinut-o, pînă ce c1 fost în r:olJvW, în robie, n-a voi t să cinte nici odată, tăcea '=a mută ·

Tăceo mereu, deşi-n belşug nutrită, Tăcea mereu s tînd veşnic c1bătută, Privighetoarea mea nenorocită . . . Atunci cuprins de milă într-o seară, Pe cînd rideo de trondafiri boschetul, M-om hotărît să-mi Jiberez poetul Ca să-1 împac cu soarta-i seculară. Pomii cu mica închisoare-afară Şi deschizînd portiţa cu încetul, Lăsai să sboare Jiber-n boschetul44) De flori de mai, duioose solitară. S-a aşezat pe-un vurf de plop, - şi-ndată A şi-ncepu t să cîn te. Niciodată N-om auzit mai sfîntă melodie . . . Tăceţi s-ascult : Ş-ocum par-că-mi cîntă Si-mi umple sufletul de armonie A libertăţii melodie sfîntă. Popor român uită durerile şi cîntă şi tu.

După o mie de oni de robie, uşile închisorii .s -au sfărî­mat, după o mie de ani de în tunerec şi noapte, răsare şi pen­tru noi soarele Libertăţ i i . De o mie de ani n-am văzut decît zori scurte, mai mult nişte licăriri trecă toare de lumină de fulgere şi noaptea adîncă ne înghiţea iarăşi.

Dar oLi răsare orbitor de luminos în toată s t rălucirea lui şi pentru noi Soarele Libertăţ i i . Lumina lu i b in ritou re c dovedit şi alungat î ntunericul şi bufniţele.

Nu e putere în lume cc1 să ni-l mai întunece. Popor român, cîntă ! . . .

Dor cura t şi sfîn t să fie cintecul tău ca cîntecul privi­ghetorii eliberate.

E cîntecul sfîn t al Libertăţi i .

4 4 . In text original : baschetul. 45. Ion Corbu, C<bierul Consili u lui nat ional din Bistrita (vezi anexa 4) , asesor, publ icist

(pînă i n l!JlB scmneazZI coJabor5.ri la . ,Revista Blslrjţei") edi tor (director) Al. ,.Re­vlslel enciclopedlce u , scoasd la Cluj intre anii 1931-1940, ş i autor al unor studii şi lucrărUi de ştiin lil popularizatd, prinlre care amintim .,Foloqrafla vlllorulul"' Ad Aslra"', .,Astronomia poporald în Icoane, ilustratA" . . ,L'application des lois de '

1a"

ro­lasion solaire", .,Ortografic. Critica ortografiei fonetice şi propuneri pentru o nouă orlografie" Pl( .

7 - "Arhiva Someşană" 97 www.cimec.ro

1 6.

Primul alarm l-am ovut miercuri la .ş tirea că 250 soldaj i înarmaţi vin cu trenul de lCL Dej. După ce Senatul nostru n-CL fost înştiinţat că cine şi de ce vin, s -a dat olCLrmCL şi întrea­ga Garda română din Joc s-a pus pe picior de război aştep­tînd gata. Bîrgăuanii Clll fost pornit cîteva sute in CLjutor !il Năsăudul 5e pregătea. Apoi a venit ştirea că soldCLţii (250) au fos t rechemati. Răspunsul la apel CL fos t grandios .

Bravo, gardiţi români, să trăiţi !

To tdeauna, ga ta !

1 7. A m e r i c a f ă g ă d u i e ş t e î n f ă p t u i r e a

u n i r e i t u t u r o r R o m â n i l o r

Ce tim în "U jsag din Cluj următoarea ş tire de insemnă­tate epocală şi definitiv hotărîtoare şi pentru soarta noastre a românilor din Ungaria şi Transilvania.

Secre tarul de Stat ol afocerilor externe trimite mmăto­rea notă reprezentanţilor regelui român :

Domnilor !

Washington, 7 noiembrie, Oficiul de externe în 5 nov. 1 918 .

Guvernul Statelor-Unite s-a gîndit to tdeouno la bund­stareo şi interesele României, ca a unui s ta t liber şi neatîr­nat. Inainte de a se porni războiul între Sta tele-Unite şi Austro- Ungaria, preziden tul cr trimis o notă regelui Roma­niei, în care îl asigură de simpa tie (prietenia) şi inalta se, s timă. Starea lucnzrilor s-a schimbat de atunci.

In urmare, preziden tul doreşte să vă înştiinţeze că

�JUYernul Statelor-Unite aderează (primeşte) la dorinţele r i ­dicate de poporul românesc atît în afară cît şi înăuntrul �J ra­niţelor regatului. A fost martorul marilor suferinţe şi jertfe venite din partea duşmanilor libertăţii. Guvernul Statelor­Unite simpatizînd ( fi ind prietin) cu dorinţa şi gîndul unită­ţii naţionale a tuturor românilor de pretutindenea, se va nizuP6) cer la timp po trivit să-şi valideze influenţa ca popoml /rom/ân să ajungă la drepturile sale politice şi teri torialfe ce

i sef cuvin şi ca acelea să fie asigurate faţă de arie/inei.

46. A se strădui.

!18 www.cimec.ro

� l Suntem liberi l r Cdmf ",) � au,tm:> ...,!!� !�n'dli'l, wedmll• '<!!:>:<Jt JWfl"*' ! ;\ Ştim # {:r t�� ·� ft �) !v. . . N«, � Jli)dlll JW ( ,,, n.w sti � -Md, �UW!I i<Jitimllr <ft IISst'W/f ţ1 l'îllt!SifW>f, re •�<-" /)W· k*· �. ,,.r "' $l"'llm, �iiM �.-��« � p;W,rr. • t lltl, � 1/Mrl, =tf.m'�li m>Kim '<liffo/r.i /'lf'!l'li4 "'"Pi'!dffi. <1ll1>fxi fri' mari•« �»®14 � (� 4:u fJ$1, � �fm ;;� -1?� ���m# dp tJ $.<ti<> ljs• 4� �)»--:rfl )1 W4�«�11 ţ'J4}fi -�Jti P4 iJ'WJ t 3it/ Lw mYl P �lt - ···- (ZZI �-��

1: � _rf m<1N m<m� .u �"":f ·'ii' Jd>-ro\<.:.>t.ftr • .tvm n� <'lw.i �a . ..-..�t �'k{sf..)fk/ r�. :::. •X •;:';<#."�' <», <)"; l.fl /IY..t >fi». ,,.,., �jal!)!ll, ik.'f s-.l j<"<t 1< <>rNnd 41; ea, �·ffo>< 1« ��•Yifin!w lirt#>>N.@11113f4.

,..p.,l�·uFESTUL senatului {sfu.tttlw) national român dîn Ard�· · ·· · �tlla ®li)lni!JM naţţ�:�nm �.

· · ;r;,

-�; ,. / �::::�f:·yi•}�_$����&� �� �- ��'-':c� ..:�·» t-;@, �ll:% . f ��U1n:1; ).s� s-:s-:V:;sS ��_MJ�· 9�1ţ•*·"� d>- ţ.<f1W!> , �-:� �,-�;�� WJt_W$S:;:;$ )$� ��$$!:-' -�);�1<: -�� {;�<$$ � â�f�·W <Îi:>} �&t--:-«<:�� f\&'1� -$;< �;�� MA!�� . , ->W � .. �- 1-C �-t�� r«<Sm-41 , !j<li•• • F��H român1 l

X��4 4X,m� � �h·%<�;:. _ J.c<-'iY �- tVo� :�Sf, ?}i»fS"Q ��); ţ�y.- ;;., ·�� �t ti:$t� �:t?>< i(0(( �9.�J<..� � '"«� �

(

� � r�P'4N$� ��'((af �--�*W:t )<txW.SI ��llM n:::·�- �x.-",4 � �: >;��<:��Jţ l1-��US$:� !# · il-1��>:<-k �.:- ·> ("'� ��ft;<:� Y4M�� $< �Nt- (� � Y* ��:o«SS� �,:te; r« '* t-<$� ,t�

3nn;s�t� �m.us�� ��w �� {'· i{� <vr�:l� :$<:�1�. .$�A: n>"U ��t< s® �l:l'1

�� �J � ·l� -:3�pts * � • � b#.i�u � t&· � f'ltt.Ss� � �p,a � ;�u-;

� :�: mwss:�,: . ..... ,.c.c><.:·c >>>��,.��1� >��SX<o�di�l'f. ·ţ���Y.).t� ����� � ��:>-­

' rei ����--JW:ft$1 � ���4�(. �f�OOr.:�� )X<M-St:':, -Y.· Y'f: "<(4'

!)9 www.cimec.ro

Primiţi, domnul meu, expresiunea înaltei jmele consi­deraţii/.

Lansing /Robert/ Soarta şi viitorul neamului românesc a fasigurat/.41)

1 8.

Organizarea gardelor naţionale române de pe văile Bir­găului şi sfinţirea steagurilor lor.

Zi de mare sărbătoare şi însufleţire a fost ziua de 104/j J noiembrie 1 9 1 8 pentru poporul din comunele Bîrgăului, ziua plină de solemnitate şi avînt. Cu tren expres, pavoazat cu drapele româneşti comitetul Senatului naţional român din Bistriţa în frunte cu prezidenţii ei : dr. fG/Tripon, dr. fV./ Pahone, pro topopul D. V aida, la 1 2 1/2 ore au plecat spre Bîrgău. Sosind în gara Borgoprund�9) am fost primiti de dj f\1. Sirlincan, comandantul gardei şi de dl. notar V ama, iar la primăria comunală ne aşteptau gardele române ale celor 8 comune, în frunte cu preoţi, steagurile tricolor şi numero.:. public. S-au ţinut cî teva vorbiri insufleţite, apoi în corpore. cu s teagurile în fmnte cin tind marşuri naţionale, ne-am transpus pe piaţa Borgoprundului,49) unde sub cerul liber s-er celebrat sfinţirea celor 8 steoguri ale celor 8 garde din co­munele Borgo-Rus, (Rusu Bîrgăului), Borgo-Joseni, (Josenii Bîrgăului, Borgo-Mijloceni, (Mijlocenii Bîrgăului), Borgo-Su­seni, (Susenii Bîrgăului), Borgo-Prund, (Prundu Bîrgăului), Borgo-Bistriţct , (Bistriţa Bîrgăului ), Borgo-Ti ha (Ti ha Bîrgă­ului şi Borgo-Mme.şeni50) (Mureşenii Bîrgăului). Sfinţirea s-a îndeplinit cu mare ceremonie de protopfopiif D. /V aida, bo­Joga, Dan, Flămînd şi fD.f Şoneriu. Au vorbit cu avin t şi en­tuziasm : dr. G. Tripon, dr. /V ./ Pahone, păr. Dologa, b. Vai­da, păr. Dan, Şoneriu, dl. Schuster, delegatul social-demo­craţilor, iar in numele gardei dl. Matei Sirlincan, comandan tul ei. S-au dat salve, s-au cîntot cîntece noţionole, a fost un praznic măreţ cum n-a mai văzut Bîrgăul, lacrimi de fe­ricire se prelingeau din ochii tuturor. Apoi locotenentul fC.f

O rdace, zelosul şi neobositul organizator şi comandan1ul

tehnic al Senjatuluif milfitarf român, ne-a adus ştirea tele ­fonică că fraţii bucovineni, în unire cu şoimii României, tri-

47. Vezi textul mesajului, uşor diferit din cam:a al lei traduce�i , şi în George l\ioroian�

Luptele de emancipare ale romanilor din Ardeal in lumina europeanli. 1n : .,Transil­vania , Banatul. . . .. , III, p. 1462.

-48. Gresală evidentă ; numărul a fost scos la 7, 20 nov. 1 9 1 6 . 49. Asli!Zi : Prundul Dirgliulcl. . 50. A��<l:z.i comune (şi sale) in jud. BislrHrt Ndsăud : Rusu Dîrgâulul (sa t «.r?art�nă�or

com. J osenii Birgău!ui}. Josenii Birg3ului, �ijlocenij Birg�ulul (corn.: Joscnll.

Blr�au­lu i l . Susenli Birgo'iulul, Prundo Birgliulul, BISirlla BllgauiUI, Tlha Bllgăulul ŞI Mure­şenii Birgo'iulol (corn. Tiha Birgăului) .

1 00 www.cimec.ro

mit salu tul frăţesc fraţilor Bîrgăului. Urale şi lacrimi, ferici· re şi însufleţire ne mai văwtă. Urmaţi de norod şi steaguri, în cîntece şi însufleţire ne-am urcat apoi în trenul fu lger na­ţional şi la semnalul "Gata'' ne reintoarcem iarăşi Ia munca şi datorinţele noastre.

S f a t u r

Iubit popor românesc !

Am dori să vă spunem atîtea lucwri şi sfatmi bune pentru binele vostru, pentm binele neamului nos tru rcmâ­n esc şi abia biruim să trimitem o vorbă în dreapta, una in stînga.

Nu uitaţi una ! Acum se c roieşte soartea popoarelor, nu pe sute or i

mii de ani , ci pentru totdeauna. Voi nu o ş tiţi asta, venim să vi-o spunem.

V ai de poporul care nu o va înţelege. Blăstămul s trăne­poţilor ne va ajunge. Am ajuns azi ocolo, că nime în lume, nici duşmanii noştri cei mai răi nu ne pot strica, cum ne-am strica noi înşine, dacă n-am păzi buna ordine şi rînduiala.

Azi sîntem noi s tăpîni pe aici. Dar nu ş tim m îne, poi­mîne, po t să vină prieteni, dar pot să vină duşmani pe ca­pul nostru şi va fi lipsă de unul fiecare din noi, va fi lipsă de unire şi bunăîţelegere.

Să fim pururea treji şi gata la bine, ca Şi Ia rău. Ne sîngeră inima cînd auzim că în unele Jocuri, în loc

de frăţie şi bunăînţelegere, între fraţi, se scoală frate contra frate, se înarmează un sat românesc contra altui sat româ · nesc. Dar n-a fost adevăra t . A fos t minciună şi minciună să rămînă. Unde vom găsi scut, cu cine ne vom apăra, dacă nu noi cu noi ?

Azi n - avem vreme şi nu e iertat să facem nici socia Iism nici bo lşevism, noi nu sîntem stăpîni pe soorta noastră, ca ruşii, noi trebuie să ne cîştigăm încă prin puterea noastră dreptul de a putea trăi şi noi.

Mîine pot veni duşmani să ne descumeze şi nici să nu mai putem ţiţăi, cu socialişti, cu bolşevici, cu toţii, dacă nu ţinem lcwlaltă. Oare numai atunci vom căpăta minte, cînd vom ajunge iar robi, cr rm mn fost ?

Foarte frumos semn a fost din partea social-democratu­Jui Schuster la adunareo poporului din Birgu, unde nu s-a fa­cut asmuţări socialiste, ci a indemnat poporul Ia ordine, Ia uni re şi br măînţelegere pentm apărarea dreptmilor în tregului neam românesc, cu plugari, cu socialişti cu tot.

1 0 1 www.cimec.ro

Cînd vom fi liberi şi stăpîni pe soarta noastră, apoi ne vom putea împărţi în taberi, plugari, socialişti, bolşevici şi ne vom lupta cu mintea şi lumina fiecare pentru tabăra lui ­dar azi nu ni-e iertat să formăm decît o singură tabără a îny treg poporului românesc fără deosebire.

V ai de neamul nostru, dacă nu o vom înţelege. Noi, care o înţelegem vi-o spunem şi vă rugăm din adîn­

cul inimei noastre pline de iubire pen tru poporul nostru as ­cultaţi de conducătorii noştri, cari vă vreau binele, fiţi treji. fiţi uniţi, păziţi ordinea, pentru binele de acum şi pe veci a neamului românesc.

V ai de turma fără păstor. Staţi la post, s taţi gata, să ne găsească cu cinste bine­

le, dar să nu ne găsească nepregăţiti răul. Puneţi-le acestea la suflet şi le urmaţi, căci din suflet vi

le trimite. Cu dragoste frăţească.

I . Corbu

20.

Semnele vremei

In aceste zile mmi, neuitate, care român n-a avut vr-un vis, vre-o întîmplare interesantă ? Cînd după o mie de ani de robie, naţiunea noastră îşi rupe cătuşele, sufletul nostru arde in flăcări, duhul sfînt e pretutindeni şi oamenii văd semne şi minuni, cari nu se văd în alte vremuri.

Vom începe aici cu o astfel de întîmplare interesantă. Unul de-ai noş tri trecînd în tr-o seară aici în Bistriţa,

înainte de asta cu vre-o cîteva săptămîni pe lîngă un a< · bore ( copaciu), la lumina lămpii elec trice, care îşi arunca lumina printre frunze pe coajCI arborelui, a văzut acolo ceva­figură, formă de om.

Era o femeie. In port românesc, desculţă, în capul gol, cu părul des­

pletit, mîinile atîrnate în jos lega te cruciş, dar pasul larg . proptit, trupul aplecat înainte vădeau nizuinţa şi încrederea de a rupe legăturile, cătuşile.

Sărmana naţie românească, ce bine ţi se potrivea aceo figură ; pe tine, soarta ta vitregă de o mie de ani o reprezen­tr.t (o însemna) aceea arătare.

De cîte ori am trecu t pe acolo - ne povesteşte priete­nul - tot sus am văzut-o. Totdeauna îmi aru ncam privirile întîiadct tă asupra mîinelor legate, dar tot legate rămîneau.

Ah, ce swpriză fericită ar fi să văd odată cătuşele rup­te şi mîinile slobode.

1 02 www.cimec.ro

A trecut vr-o săptămînă fără să mai trec pe acolo. D,· atunci au căzut multe frunze în dreptul lămpjj electrice. ,\ 1ier­curi a trecut o săptămînă, seara pe la 5 şi jumă tate ceusuri, in 30 octombrie din în tîmplare, fără gînd cmumit iar am tre­cut pe acolo. Cînd am trecu t întîia dotă nici nu mi-a dat prin gînd să mă uit. V enind îndărăpt însă mi-a veni t în minte şi m-am uitat să văd nu s-a mai schimba t ?

Privirile mi le-am muncat şi acunw întîia dată asupra mîinilor. Ce minune neaşteptată !

Braţele încătuşate periseră de acolo. Mă uit să le gă­sesc, să le văd cum s tau acum libere.

Dar mare îmi fu mirarea, că chipul de femeie dispăn zse. In Jocul ei era un chip de bărbat. Cu capul gol, faţa palidă. barba scmtă, neagră, în cămaşă, peptul tot s tropit cu sînge, pete mai mari şi mai mici, braţul s tîng adus peste inimă şi mijloc ca şi cînd ar vrea să-şi acopere şi ctline rănile.

M-am socoti t : asta înseamnă jertfele desrobirei ! Do r n u înţelegeam de ce faţa n u-mi era simpatică (prietenoasă) privirile aveau ceva Îioros şi cînd treceam în dreptul lui mei privea ţin tă.

A doua zi telegraful aduse ş tirea, că a fost omorit de soldaţi în 30 oc tomvrie punct după 5 şi jumătate seara Şte­fan Tisza fiul lui Calman, se stinsese viaţa sdrobitorilor de n aţionalităţi a reprezen tanţilor liberalismului şi consti tutic ­nalismului mincinos.

Ce coincidenţă ciudată !

Si ce ironie şi răsbunare a sorţii. Cel ce numoi cu cîteva

zile înainte aruncase trufaş şi încrezut în faţa unui deputoi

român batjocura că, dacă m merge între alegătorii lui ro­

mâni, aceştea ar ţine cu el, cu Tisza, nu C l l deputatul român. Şi acum iată-] ucis de oameni de neomul lui.

Ce minunote şi nepătrunse sînt căile destinului.

Desrobirea noostră şi uciderea asupritorului se în tîm­plă în acelaşi timp şi totuşi mîinile noastre sîn t curate.

Cîteva seri după aceea figura s-a mai văzut, faţa tot mai

spălăcită. A cincea seură, in 4 nov. însă a dispărut. Să zi­

cem şi noi după frumoasa da tină străbună un "Dumnezeu să-I ierte " .

I n locul lui era puţin clară o figură d e femeie îmbrăca­tă în alb, privirile ridica te in sus, mîinile aduse şi impreu­na te la piept cer de rugăciune.

I. Corbu.

1 03 www.cimec.ro

2 1 .

Legea care oprea cumpărare şi vînzare de case, pămîn­turi este scoasă din vigoare. Fiecare cetăţean de cJZi inainte poate cumpăra şi vinde după liberă voinţă.

22.

Reuniunea femeilor române di.n Bistriţa.

In fmnte cu prezidenta ei, d-na V aleria Man, au ţinut o şe­dinţă şi au început zeloasa muncă ce o reclamă măreţia zi­lelor de azi. Salutăm cu mîndrie ideea lor frumoasă şi CG muncesc cu a tîta rîvnă alături de bărbaţi la implinirea idea­l l l l l l i nostn 1 românesc.

23.

Cintare învierii neamului românesc

Sfîntă şi înălţătoare muzică cerească este cîntarea z i­lelor noastre. Dulce şi plăcută auzului nostru este glasul so­nor al vremurilor noastre. Un glus de arhanghel vesteşte neamului românesc că s-au scurs ceasurile noaptei şi zorile mull doritei zile s-au ivit . Fericit cel ce aude glasul dulce, veseleşte- te neam iubit şi dă mărire celui ce umple de viaţr� şi strălucire sufletul tău. Bucură- te neam iubit, că ziua jude­căţii a sosit.

Bucură-te neamul meu.

Inger luminos şi s trălucitor cu împărătească solie s-a scolJorît între noi, vestindu-ţi ţie, dTClg neom românesc, mîn­tui re o ta.

Arhanghel strălucitor, cu pavăză şi sabie de foc s-a sco­borÎl să ne ves tească că dumnezeul milos tiv s-a îndura t de plînsul şi lacrimile nevinovaţilor orfani, de rugăciunile ma­melor cu sînul sfăşiat, de rîurile de sînge, ce Cl l l cws din ranele ficiorilor noştri, s tropind toate potecile şi stîncile munţilor noştri, înroşind toate păraiele.

Bucură- te neamul meu, căci Domnul dreptăţii de bles­temul s trămoşesc ce veacuri au apăsat umerii strămoşilo r şi părinţilor noştri te- a deslegat. Pomncă dumnezeiască o răsunat în largul lumilor.

Arhanghelul Juminei a învins diavolul întunericului. ra­zele biruitoare ale Juminei au străpuns noaptea veacurilor şi nedreptatea şi nelegiurea, s trîmbătatea şi asuprirea dreap­

tă răsplată să dobîndească. Noaptea sclăviei a dispăru t şi

1 04

www.cimec.ro

soarele dreptăţii cu razele scrie strălucitocrre Cl l l umplld

iumea. Bucură-te neamul meu şi mărire înalţă dumnezeului

dreptăţii. . V ecinică şi sfîntă e dreptatea ta, doamne, lnţelepte Ş I

neînţelese sînt căile Tcrle. Cu sfîntul Tău toiag ai destrămat

ceaţa nopţii. ai sfărîma t lanturile de veacuri, lumea veche,

plină de păcate şi fărădelegi s-a prăbuşit. lnvrednicitu-ne-a ·

să ridici sufletul nos tru : curăţiţi prin pocăintă şi suferinţe.

m·ergem senini spre sfîntul potir al cuminecătwii. Cu suferinti de veacuri am spălat şi răscumpăra t păca ·

tele noastre şi iată sfînta zi a ertărei ne încălzeşte. Tu, care 1i-cri împodobit cerul cu culorile străbunilor noştri, oi înăl­ţat flam1 1ra noastră, vestind lumii drepta tea To.

Măriţi pe Domnul, care a auzit glosul rugei noastre stînccr nebimită a fost nădejdea noastră. Picioarele reuvoi­lorilor noştri w 1 căzu t in grocrpa ce ne-a săpat-o nouă. V eCI­n ică e dreptatea Ta Doamne.

Şi ce foci tu, poporul meu în aceste zile ale mărirei Ta­le ? Cutremurcrtu-s-ct temelict pămîn tului, semne pe cer ard­tatu-s-au; iar copiii w 1 tresări t in Jecrgănul lor. Trezeş te- te neamul meu, n-auzi buciumul cum sună prelung prin pădmi­Je tale, trezeşte- te căci vremea Jetargiei a trecut. Incinge-ţi coapsa tct cu armele dreptăţii, s loi gata căci oaro tcr cr suna t . Mirele iubit îmbrăcot in haino Juminei CI I ceată de veseli nuntaşi a pornit, oprindeţi condela şi veghează, căci dacc te va afla durmind, blestema- te-vor copiii tăi, cu aspre in vinuiri te vor judeca umplîndu- te de hulă şi occtră.

V eghează, azi soctrlect ta e în mîinile tctle. Fii trectz, că ceasul tău ct sunat. Priveghectză şi nu dormito.

Şoimul temut al Cctrpaţilor, care încă tuşa t îşi lovea �i irîngea aripele, şi-a rupt lctnţul greu şi în falnic zbor s-a înăl­ţat în nemărginitul albastm al cerului, setos de libertote

Din seninul văzduh, din tronul său de lumină îşi rote�­te privirile sale peste cîmpiile şi livezile rîzătoare, smălţale cu mii de floricele, peste pădurile şi munţii legaţi în brit:; de argint al rîurilor şerpuitoare. Fii liniştită, ţeara mea, şoi­mu/ nebiruit veghează, ager este ochiul său, vctjnic este sbo­rul său.

Doina, plăpînda copilă cu vocea doioasă, în care vibrea­ză murmurul cristalin al izvoarelor, şopotul vîn tului, freu­mătul codmlui, doina cea cu ochii visători şi iota palidă. mireasă curată şi neatinsă ca o sfîn tă, mult te-a dorit, tu dul­ce mire al visurilor ei. Sînul ei fecioresc a ostenit de oftări, rîuri de lacrimi au curs din ochii ei , te-o oşteptat mereu

1 05 www.cimec.ro

cîntîndu-şi în palidele amurguri ŞJ m înstela tele nopţi se­n ine, cîntul ei. Te-a aşteptat cu dor, pe tăinuitele poteci ale poenelor şi dumbrăvilor, ploi şi fwtuni au zbiciuit faţa ei şi trupşorul ei de dor cumplit cutremuratu-s-a.

O, vino, dulce mire al visurilor ei, al nopţilor ei de ve­ghie şi aşteptare. Din muşchiul mătăsos, pat de nuntă îţi aş­terne, din florile livezilor, ghirlande îţi împleteşte, din s it: ­lele cerului, cunună d e mire î ţ i în truchipează.

E fericită doina, căci a auzit glasul tău tunător şi fîrlfl­irea aripelor tale, zimbetul ei ne umple inimele de cerească fericire.

Frumoasă şi încîntătoare, de dumnezeu binecuvîn tată eşti tu, tarea mea. Impodobeşte-te cu flori şi cu toate po­doabele tale te înfrumuseţează. Sărbătoarea a cărei vis a alintat veacmi şi în nădejdea căreia s-au stins s trămoşii şi şi părinţii noştri a sosit.

Frumos ca un Cheruvim e mirele tău, frumos ca w . soare, ca fulgerul d e năpraznic. Tare e braţul său, neînvins e paloşul său, îndrăzneţ ca şoimul e sufletul său.

Ieşiţi cu prapori in calea sa, preoţi purtători de cruce, cu tămîie sfîntă cădelniţaţi fumul aromitor, presăraţi flori in calea sa, ca un Cheruvim e mirele nostru. Deschideţi por­ţile inimelor voastre să intre mirele visurilor noastre.

Mărire aducem Tie, Doamne, că ne-ai fericit a ajunge această zi măreaţă, ziua mîntuirei şi a dreptăţii.

Emil A. Chiffa

24.

Ce va hotărî Senatul naţional român ?

Cetim în "Foaia poporului român" din Budapesta : "In cercurile româneşti se afirmă că e mai mult ca si­

gm, că Sena tul naţional român se va declara pentru alipi­rea ţinuturilor române din Ardeal şi Ungaria la România.

Ceealaltă alternativă (alegere) ar fi să ne declarăm ca stat independent.

Altă alegere nu există pentru noi şi in interesul no · ­tru".

l OG

Să o ştie osta lot românul !

25.

S p r e d e z r o b i r e ( Prometheu)

M-aţi ţintuit de o stîncă solitariă, In grele lanturi voi m-aţi ţintuit.

www.cimec.ro

26.

Mă arde-a soarelui cumplită pară, Mă zbiciuiesc furtunile cumplit. M-aţi ţintuit, mii de săgeţi mă bat, Iar vulturi zmulg din carne-mi cu-ndirj ire, In ochiul morţii crunte nu mă zbat, Spre voi, trufaş, ridic a mea privire. De-acolo din Olimpul vostru sfînt Voi rîdeţi, hohotînd ! Nu vă blestăm, De-a Hadcsului foc nu mă-nspăimînt, Nici moartea ce dezleagă nu o chem. C ăci am aprins un astru-n zare, Din focul sacru ce l-aţi tăinuit Si flacăra azi creşte tot mai mare A veacurilor noapte s-a topit. De-aici , din v îrful solitar de stîncă, Zăresc j os . . . flăcări , ce se tot întind. Cum se destramă noaptea cea adîncă, Ah, dulci speranţe tainic mă cuprind . Mii focuri ard în sure depărtări , Pămîntul ca un soare străluceşte Prind zvonuri dulci de binecuvîntări Si numele-mi în veacuri dăinuieşte. Si cum privesc în zarea luminoasă, Olimpul vostru-i prefăcut cenuşă. Văd cum se frînge-a nopţilor cătuşă, Ş i cum răsare-o viaţă mai frumoasă.

Emil. A. Chiffa

Către ofiţerii şi soldaţii români.

Toti ofiţeri i şi soldaţii români, care au sosit sau sosesc de la front sau sînt concediaţi , să se anunte la Consiliul mi­l itar român din B istriţa, pentru a se pune jurămînt românesc către Sfatul naţional român, să primească îndrumările de l ip­să ş i să l i se împărtăşească partea lor de muncă.

Inş iraţi-vă sub steagul românesc, care trebuie să-1 ducem la izbîndă.

107 www.cimec.ro