DOCUMENTK P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILĂ 401

D O C U M E N T E

i.

Di Veneţia li 29, Decembre 1607

Con lettere di Trans-ia si è havuto aviso che dă Themisvar e rana passati 3 m. Turch i con 4 m. Tartar i d 'ordine del Gran T u r c o nella Moldavia per poner in possesso di quella Provinţia il fig-lo del già S imone scritto chi per esser debole di forze si era rettirato fuori di essa Provinţia et volendo di novo tornare con l'aiuto delli sudetti Turchi , et d'altri suoi adherenti Moldavi, s'e incontrato dall 'eletto Vaivoda fig-lo del già Gieremia con gran seguito di quei Popoli et particolarm-te di 2 m. Cavalli Polacchi , con furor tale, che disordino et rupe li Turchi et Tartar i , li quali poi presero là fuga, lasciando morti de suoi da 600 et del fig-lo del già S imone non se ne sa­peva nova se fosse morto , o vivo, si che li motivi in quella Provinţia e r ano grandi, per esser il popolo diviso in due fattioni, aspettandosi in breve di sentire in quella qualche gagliarda tagliata tra essi Paesani.

|Bib l . Vatic. Urb. lat. 1075 f. 821.]

II .

Di Veneţia li 22, Decembre 1607.

„Di Polonia şi ha, che quel Re haveva eletto Vaivoda di Moldavia un fig-lo del già Gieremia, che fù Vaivoda di quella, et il Gran T u r c o ne ha­

veva un cuggino del sudetto eletto, onde quella Provinţia è tutta in armi".

(Bibi Vat. Urb . l a t , 1075 p. II f. 8 0 4 v.)

III.

Di Veneţia li 2 F e b b r a i o 1608.

Di Transi lv-a habbiamo che'l fig-lo del già Gieremia Vaivoda della Mol ­davia, t rovandosi in possesso di quella Provincia col fomento de Polacchi , havesse fatto mori re molti di quei pn-pali che ader i rono al pretensore suo cugino, il qual si trovava tutt-a in Temisvar a procurare app-o quel Bassa 4

nuovi aiuti per tentare un altra volta d'entrare nel possesso della Moldavia et che alli confini di Transilv-a erano stati tagliati à pezzi da 400 tra Tar tar i et Aiduchi Ribell i , che volevano intrar in quella Provincia a buttinare".

[Bibl. Vatic. Urb . lat. 1076, I, f. 73].

' ) Docum. no. 34 ;

Anuarul Inst . de Is t . Naţ . IV. 16

ţinea, făcea pe Palatin să creadă, că singurul remediu ar fi un răz-boiu civil, care însă uşor ar putea aduce şi pieirea regatului. 1 ) .

402 [. MOGA

IV.

Di Veneţia li 23 febbraio 1608.

Scriv-o di Genova che Si trova qua quel Sig-r Pietro figliuolo del già Prencipe della Moldavia, fuggito, come già si scrisse, di Carce re della torre di Mar Negro, et dicesi vadi procurando aiuto da qualche Prencipe per rimettersi in Stato.

[Bibi . Vatic. Urb. lat. 1076, I, f. 131].

V.

b i Venetin li 29 Marzo 1608.

Con l'ultima di Polonia avisano.... che tenevano anco aviso della M o -davia, che il fig-lo del già Qieremia posto in possesso di quella Prov-a da Polachi, hora si trovasse indisposto tale, che da Medici era data disperata la sua salute, per il che era tornato in campagna il pretensor cugino fig-lo del già S imone per esser amesso a quel governo, al quale aspirava anco un tal di casa Despotti , il cui Padre fu privato di quella Provincia et fatto morire dal Ré Po lacco , il qual pare hora sia per favorire piu tosto detto Despotti , che ' l fig-lo di S imone.

[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1076, l, f. 219] .

VI.

Di Veneţia li 13 Set tembre 1608)

„Scrivono di Polonia di 25 passato, che la Dieta, che si doveva tenere in quel Regno era stata differita sino à Genaro prossimo, per causai che li Tar tar i ' si trovavano armati et in n-o di 40 m. havevano passato il fiume Nipre. aspettando il loro Gran Cano, con dissegno di passare à danni della Polonia in Vallacchia, per il che il Gn-ale di Campagna h i radunato là maggior parte delle Miliţie Polacche, et un buon n-o di Nobiltà per opporsi , et impedire a detti" Tar tar i il transito per esso R e g n o "

[Bibl. Vatic. Urb. lat 1076 p. II f. 663 v.]

VII . Di Veneţia li 14 Marro ÎBOfcl.

Di Cracovia di 21 passato scr ivono tener di Varşovia che • tenevano di Moldavia, che quei Popol i si fossero posti in

Armi sendosi solevatti contro il l o r o Vaivoda fig-lo d e l già Gieremia chia­mando à quel governo il fig-lo del già S imone aspettandosi perciò di sentire

qualche importante fattione. .

[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 124 v.]

Vi l i .

Di Veneţia li 11 Aprile 1 6 0 ° .

Scr ivono di Cracovia delii 20 passato, che Àvisano di Moldavia, che li Turchi di novo si mettevano all 'ordine per tentar di far Vaivoda di quella Provinţia il fig-lo del già Simone, già scacciato et fu-

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILĂ 403

gato da Polacchi , quali posero in possesso in detto S ta to il fig-lo del già Giere-mia Vaivoda di quella Prov-cia, di che havutone aviso alcuni Palatini et Sig-ri Polacchi confinanti alla Moldavia, si ponevano all 'ordine con buon n-o di gente per affrontare li Turch i , riavendone di c iò dato conto al loro Ré, allegando essere

questo interresse della Corona Polacca , et per consequenza tutto il Regno di P o ­

lonia esser tenuto à mantener la Moldavia nella devotione di quel Regno cont ro

Turchi, dubitandosi perciò di rottura di Pace tra Polacchi et Turchi" .

[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1077 f, 177 v.]

I X .

Di Venetia li 18 Aprile 160»..

Di Craccovia avisano . . . •

. • . che si era scoperto che l 'Amb-re Persiano stato nella Die ta

non sij andato per altro, che per essortar quella università a prender l 'Armi

contro il T u r c o , hora che il suo Rè si t rova in Campagna armato contro essi

Turchi ; et che il Palatino Potoschi con doi altri confinanti dalla parte di Mol ­

davia et Vallachia riavevano offerto in Dieta che loro senza alcun'aiuto d'altri

gli basta l 'animo di mantener la guerra al T u r c o da quella parte, mentre esso

Ot tomano haveva pensiero di qualche novità contro la Moldavia. . . .

[Bibl. Vatic. Urbin. lat. 1077 f. 187.]

X .

Di Venetia li 20 Giugno 1609.

„Di Polonia di 23 passato avisano, che quel Rè alli 28 doveva inviarsi

per il viaggio scrit to, havendo di già incaminati à quella volta li Carr iaggi!

et forrieri per apparecchiare li alloggiamenti per S. M-tà, et fatto intendere

à tutti li Cappi di guerra à doversi uhire con tutta la soldatesca per marchiare,

ove sa rebbe comandata facendosi gran proveg-ni di Vetov-ie, et polvere in

molti luochi, et part icolarmente in Dansica, per il che Turchi stavano i n g e ­

lositi, c o m e Confinanti alla Polonia , et per la dependenza della casa o t t o ­

mana d-lla Moldavia, et Trans-ia, havendo perciò fatto intendere à Gabr ie l

Bat ter i , che gli dovesse soministrare Vettovaglie, et altro, ma esso c o m e

amico de Polacchi per assicurarsi del suo stato, si era con buon n-o de sui,

messo in Arme, s icome haveva fatto il Palatino li Potoschi à Confini della

Moldavia, stando tutti preparati alle frontiere delli loro stati à diffesa ogu 'uno

delle Case proprie" .

[Bibl . Vat ic . Urb . lat. 1077 f. 294 v.)

XI.

Venetia li 10 luglio 1610.

„Di Const-li li 30 Maggio avvisarlo che

il Vescovo Greco di Moldovia fosse

stato carcerato per haver voluto avenenare nel pane bened-a quel Pn-pe il

g iorno di Pasqua nel comunciar lo per farsi egli Pn-pe" . . .

[Bibl. Vati. Urb . lat. 1078 p. I I , f. 499]

4 0 4 I. MOOA

XII .

' Di Varsovia li 22 d 'ot tobre 1611,

Illmo et R m o Sigrc et Prone mio Col . mo

Hoggi e sopraggiunto qua un altro Ordine, che m'ha portata una lettera

di V. S. Illma de li 24 de pass-o la quale per esser solam-te responsiva a le

mie, non richiede altra risposta.

Da Camenez Città de'confini verso Valachia viene scritto qua dali

Potozki che quivi fosse giunta nuova, come il Battori Transi lvano havendo

havuto in soccorso due Bassa del T u r c o , cioè quei d'Agria, et di Str igonia

con buon numero di Turchi , habbia rot to l 'essercito del Rè d'Ungheria in

Transilvania onde Radula Principe dela Moldavia Transalpina sia stato costretto

à fuggirsene et ritirarsi nela Valachia Cisalpina da Constantino Principe il

qual med (esimi o Constantino stia anchegli con t imore per le nemiche forze

vicine. E t per fine con la riverenza debita bascio le mani a V. S. Illma

pregando Dio che l'esalti al colmo dele felicità.

D. V. S. Illma et Rma

Humiliso e divotiso ser. re

I. Vescovo di Fo l igno ')

[Bibl. Vatic. Barb . lat. 6575 f. 24]

XII I .

Di Constantinopli li 26 Novembre 1611

Il Rè d'Inghilterra haveva raccomand-to un principe di nome Stetano

Bagdan Despot a quello Re, che per l 'amor suo appresentandosi occas-ne gli

concedesse il suo stato di maldavia al incontro anco si offeriva à questa

porta, in q-to potrà q-sti per despregio suo e del Amb-re qui residente han

dato il D-reto di sudetto a un Pastore homo da poco , è q-sto ha causato il

premio, che ricevete eunuco locoten-te da questi Casapi cioè Beccar i , Des-

pensatori, Del le Carni—da quelli ha preso richi doni in contanti e ha fatto

ciò anco per adempir il suo desiderio che ha, in far contra li Polacchi , che

per incominciar la guerra ha mandato un chiaus con lettere Regie scritte in

forma de comandamenti—et si spera che il Serban con il Constantino di

Maldavia incontrarano questo ben provisti, che non intrando, sarà causa che

questo maladetto eunuco perderà la testa è, ciò che fanno è contra le ca-

pitolationi che hanno con il Polacho, che de iure, il Rè di Polonia elegevà

li principi de maldavia et dalla porta li veniva mandato il stendardo.

Il Arnb re del Batori non ha più q-lle acoglienze qui come solavano

havere e facilmente si voltara un altra volta con li Christiani. Li soldati francesi

in circa d '80 sonno retornati et sen vanno con questo Pr incipe è occorendo

contra polachi questa e l 'occas-ne che il Rè di Polonia con q-llo de Ungaria

pot rebbeno far lega et farsi patroni delle 3 provlncie de Transilvania Valachia

è Moldavia e li r iuscirebbe facile poi che li suditti lo recercano e li Principi

sono inclinati.

[Bibl. Vatic. Urb. lat 1080 f. 3 9 ]

' ) Simonetta, nunţiu apostolic în Polonia dela 16 Sept. 1606 până la 9 Ian. 1612.

DOCILMENTE P R 1 V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILA 405

E gionto qui un amb-re di Pollonia et ha portato I-re dal suo Rè l a ­

mentandosi del Principe di Bogdania mandato dalla Porta , qual dice che se

dalla porta non verrà gastigato egli lo cast igherebbe, appresso ancora do­

manda che secondo le lor capitulationi venisse r imesso in possesso il Principe

Costandino già messo dalli Polacchi et al p-te contra alle capitulat-ni dismesso;

qui non faranno niente poi che questo chaimechan è inimico de Pollachi et

al incontro amico del p-nte Principe si che si vede guerra in compagnia se

pero detti Polacchi ferrano duro, è per esser lesti di già si hanno mandati

Comand-o a quelli confini che siano lesti in occas-ne che li Pollacchi si vo-

1 esseno muovere.

Di Transilvania non habbiamo per ora altro, solo stiamo aspettando

sentire quello haveva operato il nuovo Pr incipe mandato di qui é fratanto

faccio f ine".

[Bibl. Vat ic Urb . lat. 1080 f. 493.]

») Corespondenţa lui C. Baraffi e a d r e s a t ă în în treg ime card ina lu lu i Borghese .

XIV.

Di Venetia li 4 febraio 1 6 1 2 .

„Di Polonia s'hà che il Chiaus scrit to havesse riportato per r isposta del l ' instanze fatte à quel. Rè à nome del suo S-re di non s ' ingerire nelle

cose di Moldavia che la M. S. voleva con la spada in mano, mantener in

possesso di quella P r o v a il Prencipe che vi si trova ad ella devoto.

[Bibl. Vat ic Urb . lat. 1030 f. 94.]

X V .

Di Varsovia li 5 di F e b b r a i o 1612 .

Il l-mo et R-mo Sig-re et P-rone mio Co l -mo

Part i rà domani la Mta del Re con la Ser -ma Regina et Principe, et

quasi tutta la Cor t e à la scritta devotione dela Madonna di Czestocova.

S'intende essere venuto un cer to numero di Tar tar i à far scorrer ie ne

la Valachia Cisalpina confinante à questo Dominio, onde Censtant ino Princi­

pe d'essa sia stato costret to per sua sicurezza ritirarsi ad un Castello forte :

E t con quest 'occasione si va discorrendo, che forse ciò sia per commandam»

del Turco , che voglia tentar qualche novità nel governo di quel Pr incipato"

D . V. S.. IU.ma et R.ma

Humillssimo, e devotissimo servitore

Cesare B a r o f f i J )

[Bibl. Vatic .*Barb. lat. 6577 f. 6 ]

V X I .

Di C o s t a n t i n o p o l i li 22 giugno 1 6 1 2 .

406 I. MOGA

XVIÌ .

Di Constant inopoli li 29 Giug-o 1612:

l 'Amb-r di Polonia non ha per ancora havuo resposta alcuna, et s i

starà duro nel dimandar la Moldavia senza fallo li farranno guerra et q u e l

Rè si lamenta molto di quel Principe per li danni ricevuti" '

[Bibl. V a t i ; Urb. l a i 1080 f. 507.]

XVIII .

Di Vilna li 2 d 'Agos to 1612..

Ill.mo et R.mo Sig.re et Pròne mio Coll ,mo

r iabbiamo havuta funesta nuova da Valachia, che havendo li P o t o c k i

SSri principali Polacchi et parenti di Constantino Prencipe di Valachia, voluto»

con numero dicono di circa 12 m. persone la maggior parte del Regno ten­

tare di restituire in possesso di quel Principato il detto Constant ino coi»

discacciarne quel Tomassovicz intrusovi dal T u r c o , siano stati da l ' e se rc i ta

nemico che dicono sia di 40 m. tra Turchi , Tartari , e Valachi, tirati à c e r t e

insidie, et quivi colti a l ' improviso habbiano havuta una terribile strage, essen­

done di que' 12 m. campati molto pochi, et di quattro fr-elli sod-i SSr i Po to -

cki salvato senon uno ; poiché de gli altri tré uno dicono esser fatto p r ig ione

da Turchi , l 'altro affogato nel 'acqua, et del terzo non sapersi che ne sia -r

et in oltre dicendosi essere fatto prigione il medesimo sodetto Prencipe

Constantino.

La Mtà del Rè non st imando bene in questi tempi, ne ' quali la M t à

Sua e pur troppo occupata in altro, di romperla col T u r c o , mandò à di

passati espresso commandam-o à li sodetti Potocki , che non tentassero cosa

alcuna in Valachia contra esso T u r c o : mà li medesimi ciò non ostante, hanno

voluto di propria privata autorità temerariam-te muoversi con cosi infelice

successo ; onde hora S. Mtà ne sente grave dispiacere, potendosi ragione-

volm-te temere che'l Tu rco , valendosi del 'opportuna occ-one di questa vit­

toria, non sia per adempire il suo bramato intento d ' interrompere l ' Imprese

di S. Mtà col tentar maggiori progressi contra questo Regno . In tanto s i

dice che'l Sig.r General de Campo à l 'avviso di questo successo habbia

subito spinta la sua soldatesca à le frontiere del Regno verso quele parti, p e r

¡mpedire che'l T u r c o non passi più ol tre et per il medesimo effetto si dovrà

armare la Nobiltà quivi confinente. Piaccia à Dio N. S.re che si resista suf-

ficientem-te à i tentativi di quel Ti ranno. E t per fine con la debita riverenza

basciando le maní a V. S. 111.ma le prego da Dio ogni compita contentezza,

D . V. S. lll.ma et R.ma.

Humilissimo e divotissimo servitore

Cesare Baroff i

|B ib l . Vatic. Ba rb . lat. 6577 f. ¿0]

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILA 407

X I X .

Poltovia li 7 d 'Agosto 1 6 1 2

Ill-me et R-u-me D-ne D-ne et Patrone Colen me.

Sub id tempus Nuntij Ap-lici in Poloniae Regno absentiae, pro • mea

in Sanct-m D . N. perpetua observantia et fide, facere non potui quin, quae

istic interea geerentur quem que rerum ac successuum vicissitudines cursum

teneant, Ill-mam C m V.ae per eam S-mum D. N. facerem litteris meis cer-

tiorem. Magna atque adeo repentina, rerum Polonicarum, facta fortunae est

conversio. Post illos enim tot fluentes ex sententia, in signum victoriarum.

per Ser-mùm Regem in Moschoviam partarum, prosperitates, succedentibus

plurium simul calamitatum procellis, Respublicam ita demum laborare capit,

ut in extremum, et maximum discrimen, prope adductarn esse videatur. T u r -

-carum Imperator, quem Ser-mi Regis n-ri, fausti in Moschovia armorum suc-

cessus. et c rebrae populorum in dit iones Reipubl icae concessiones, non

mediocriter perculerat, inter alias praecidendi huius prosperitatis fili, quas

moliebatur machinas, et artes, Valachorum Ducem Regis n-ri, ex vetere

maiorum pactione, et antiquis faederibus Feudatar ium, principatu movit, alio

quopiam, ad provinciae gubernacula cum praesidio suffecto. Dux regimine,

et sedibus per iniuriam pulsus, dum quorumdam ex Nobilitate Polona, quos

arctiori cognationis iure devinctos sibi habebat , subitaria adiutus ope. et

validis nostrorum copi js auctis, armis si Principatus poss-onem repeteret,

ingcns hostilis exercitus, quem ex Tar tar i s Valachis et T u r r i s conflatum ferunt

flumen tranates n-ros, ex insidijs aggressus, summa vi immemorabil i clade,

ta oppressit, ut è quindecim n-rorum millibus, in quibus praecipuum ordina-

riae Polonorum militiae robur fuit, vix dum pauci evaserint,

Tu rcae ne infesta arma ex Valachica n-rorum clade, ad finiti mas Regni

ditiones transferant, in primis formidamus. A scij tarum incursionibus, quos

ingentem collegisse exercitum, constans fama est, tuti haud qua quam sumus,

praesidiario milite qui finitimis tuendis oris ex ins t i tu te excubabat Valachica

clade amisso. Hisce Remp-cam adversitatibus pressam qua ratione Sacra

Regia M-tas servare, et ab imminenti discrimine vindicare possit non dispi-

c i o ; quam enim se primum in partem, in tanto urgentium maiorum confluxu

dare qua ratione tam multiplicis periculi tela vel declinare, vel reflectere,

simul omnia possit, humana non suppetit ratio ; nisi ipsa Maiestas Divina

pro sua immensa bonitate pr-nti affuerit auxilio.

Hae Il l-mam C-m V-a parte mea, latere volui, ut ipsa intteligat, et

S-m D . N. edoceat, de florentissimo nuper Polonicani rerum statu, in tam

precipites, velut momento , angustias devoluto. Q u o d reliquum est observan-

tiam meam singulari Ill-mae C-s V. clementiae etiam atque etiam comando

Pol toviae 7 Augusti 1612.

Illustrae et R ae Celsitudinis V-rae.

dedetissimus et humillis servus

Martinus Sischovschi Episcopus Plocensis.

Vr. 111-mo et R-mo D-no D-no Scipioni Burghesio R. E . Cardinali

D-no Clementissimo.

[Arh. Vatic. Lettere dei Vescovi v. 20 f. 203—4.]

408 I. MOGA

X X .

Di Vilna li 19 d 'Agosto 1612,

Ul-mo et R-mo Sig.-re et P-rone mio Col-mo

Di Valachia poi non si teme molto pericolo dal T u r c o ; poiché p u r

che si dia pace à quel Tomassovicz introdot to da lui in quel Principato, si

stima che non osarà di tentare al tra maggior novità, non havendola tentata

con l 'occ(asi)one commoda che gle ne porse à di passati la già scritta vitto­

ria ottenuta da la sua gente contra li Potocki : e tanto meno, ri trovandosi à

quei confini con la sua soldatesca il Sig.r Genera le del Regno

, . . . Di Vi lna li 19 d 'Agosto 1 6 1 2 .

D. V. S. Ili-ma et R-ma

Humilissimo et devotissimo servitore

Cesare Baroff i

[Bibl. Vatic. Barb . lat. 6577 f. 50.]

X X I .

Praga li 27 d 'Agosto 1612

Si conferma la rotta delli Polacchi in Moldavia, et d icono che sono

morti dalla parte di Constantin Vaivoda 8000. ciò è 5000 Cosachi , mille

s o l . . . , et altri Pedoni, et Moldovani, delli quali un Potovschi è morto,

un altro preso anco con altri 4 Rot Masti ciò è Capitani, et che esso Cons­

t a t i n o sia scampato, Vogl iono però che anche dalla parte contraria s iano

morti molti.

F in i to il fatto d'arme li Turchi si sono ritirati in Valachia. Di Po lon ia

scr ivono che q-el Rè avisato di q-ta rotta haveva spediti 10 m. huomini

per Moldavia"

[Bibl. Vatic. Urb. lat. 1080 f. 562.]

X X I I .

2 8 d 'Agosto 1612

' Beat -mo Padre ,

S o n o avvisato da Const-li con 1-re di 2 Agosto che il g iorno seg-te

doveano partir 32 galere da Bescitase per sette torri et di li in term-e di

tre g-ni alla volta d'AchipelIago per unirsi con altre 10 che erano state espe­

dite pr-a e che con quelle della guardia d'Achipelago arrivarà l 'Armata à

n-ro di 55 gal-e in circa mediocrem-te munita di gente da combattere . C h e

per ord-e dell Gran T u r c o il Ta r ta ro con sessanta mila combatent i si e ra

calato à danni del Polacco, et unitosi con Prencipe di Moldavia nom-to dal

Gran T u r c o , per che l 'essercito del detto Po lacco si era oppressato à i con­

fini di Moldavia per rimetter al governo di quel stato Const-no fig-lo di

Gieremia, e se il Rè di Polonia sarà di r i torno da Mosco via, d o v e e andato

per metter in governo di quei stati il suo pr imo genito si dubita che le cose

andrano bene. Poi con aggiunta di 3 detto scrive d'1-re inteso nella cor te d e

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA I.UI CONSTANTIN MOVILĂ 4 0 9

A di 28 Agos to 1612 D . V. B.ne Humil-mo Ser - re

Lucio P isone [Bibl . Vatic. Barb . lat. 7811 f. l . |

XX1I1.

Di Praga li 3 di Set t-re 1612.

L e cose del Princ-e di Transi lv-a si lasciano pe qu-ta favernata in pace p romet t endoS . C. M-ta di aiutarlo et non mancherà della sua promessa, m a che per hora non era possibile per m-ti rispetti : fu gran disturbo per esso Principe la rotta che li Turchi et Tar ta r i , hanno dato à Constant ino Voivoda che come hanno rotto li Polachi, cosi hanno scorso sino à Muncach et liopoli, menando via da 100 fameglie di Nobil i , oltre altri Polachi, fra qual ' 'i vivi sono Potoschi , staroste Vilenochi Melovski , Capi tano stolnich Ca-menizehi Durenschi, Pan Tosovschi , Pan Vasil tulti Rot Mistar li quali sono in potere di T o m s a Vaivoda, oltra li 32 Buiari che erano in Moldavia con Constant-o Vaivoda alli quali tutti hà fatto tagliare la testa. Il Principale era Balich, di grande autorità. Constat ino Vaivoda e in mano di scengeri Alli Marsa per riscatto del quale T o m s a Voivoda hà offerto 10 m. d-ti si dubita che andrà per il Gransig-re .

(Bibl. Vat ic Urb. lat. 1080 f. 574]

X X I V .

Di Constantinopoli li 24 Set tembre 1612

ii 24 venue di Moldavia il Baiar Vasie il vecchio Capi chiiaia e conduce 400 schiavi Polachi.

Il f ig-lo del Potoschi é dell 'orecchi saranno condotti da Osman Haga Capig i Basc ia alla Porta, ciò che li faranno Dira II tempo, poi che i Polachi

tengono tuttavia per se il Castel lo di Costin : Il B o n sig-r e Pi roschè ha

corso risicho di esser fatto tagliare in pezzi da T o m s c h a Principe di Mol ­

davia, ma alcuni Boiar i l 'hanno salvato e lo mandavanno con li altri

schiavi alla porta", m a passatto il Danubio, et entesosi che segli dovea

taghiar la testa per strada fuggi, alli 22 arrivo a Constantinopoli li 23 Nasuf

ha fatto chiamare il sig-r Rochanschi è raggiono seco una buoua hora pro­

mettendogli di espedir lo quanto prima.

[Bibl. Vatic, Urb . lat. 1080 f. 642] ,

X X V . Di Constantinopoli li 6 Ott-re 1612

le cose di Transi lvania stanno ancora sospese.

Luog-te del Supr-o Visiro Nasuf Passa che li Polachi haveano havuta rotta

grand-ma dalli Tar tar i e Moldavi, etc.

4 1 0 I. MOGA

Alli 2 del d-o sono stati condott i al Gransig-re sino à 200 pover i

Polacchi dal nuovo Vaivoda Stefano di Moldavia, con alc-e teste de princ-li

Nobil i della città, che si trovavano con Constantino, tra le quali è la testa

d'un Paleólogo dell 'antica stirpe de gl ' Imperator i Greci .

L 'Amb-re Pol laco si è partito licentiafo di qua alli 4 del pres-te p e r

quanto si è veduto, assai contento, et con esso un chiaus.

[Bibl. Vatic. Urb . lat. 1080 f. 662.]

X X V I .

Di Smolensk li 7 d 'Ot tobre .

Admodum R-ndi D-ni et in Chr-o Pater etc. perpetuam foelicitatem.

Hodie accepi nova ex Polonia recentia Cracoviae et in Polonia onmia-

sunt quieta et tranquilla. ítem ex Moscovia haec habeo . Sacra Regia Maiestas-

cum Principe filio die 5 Octobr i s Smolenskum ingressa est, cum has ta to rum^

Velitum Kosakorum 14000, splendido apparatu. Ac peditum multis turmis-

inter quas 4000 Germani fuerant.

In Fasno Regia Mattas cum Mosch i s , rat ione Pr incipis filii in Imper io

relinquendi tractore instituit, de cuius in Moschoviam adventu, nunc pr inum

fidem h(ab)tnt , edocti a Patr iarcha tandem, qui explorandi causa eo missus-

fuerat, Q u o intellecto Pazarczki j , unius mensis, inducías ff cit. Moschi nobi les .

magno Cop ià rum numero Suae Matt ìs obviaverunt inter eos Trambezk i j et

ille proditor Solc icot , cum dedit ione aliquot arcium Principi filio Regis^

prestitit inramentum. Datum Smoln i sko die 7 Oc tob r i s 1612.

Adiectum haec fuit in eadem epis tola :

P. S. Nunc primum venit Legatio nomine omnium Ordinum Moschovìae

missa, qui instanter pos tu lane ut Sua Mattas ad Regni Sedem acceleret .

A Szaruscyio omnes Moschi defecerunt, et ad Ill-mum D-num Generatene

Lithuaniae praestito fidelitis iuramento concesserunt. Cont inuo Nobües incolae

densis agminibus ad Suam Mattem confluunt. E t universus exercitus concordi

sententia, ad Regni Sedem contendit. Laus Deo nihil superest impedimenti. .

Condi t iones pactorum cum Stephano T o m s a Principe Moldaviae 111-

mus Princeps Moldaviae preaestäbit fidelitatem Sacrae Regiae Matti , ad-

normam antecessorum Principum Moldav iae , Regi et Regno prestari solitam

Tranquill i tatem publicam, inter tmperatorem Turcarum et Tar tarovum

Bamum cum Regno Poloniae antiquitus intercedentem ac pactis robora tam syn-

cere solide et fideliter conservabit neque ullam ad rumpenda foedera vel per

se, vel subordinatos quoscumque prebebi t occassionem. Imo si quid ab

aliquo attentari intel lexent , tempestivi Regiam Mattem premonebit .

Arx Chotin. nostrorum praesidio, quemadmodum nunc est ili i impositum

possidebitur, qouusque cum Impera to re Turcarum, de eo per n-ros Legatos

certa et determinata tractatio fiat.

Refusio damnorum factorum notabil-r incolis regni per vicinos Vala-

chorum incursus debent fieri tali modo, loco et tempore idoneis Commissar i ) ,

ab utrinque eligantur, qui eo negocio bene examinado suo arbi t r io rem totam

component et quaerulantibus debitam satisfactionem de facto provedebunt.

Mag-um D-num Potoczki j , caeterosque omnes Capi taneos qui in di t ione

illius detinentur intra 15 dies trans Boris tenem fluvium honeste relegabit

eosque l ibere dimissos restituet his, qui ad recipiendos captivos destinabuntur.

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNlA L U I CONSTANTIN MOVILA 411

[Bibl . Vatic. Urb. lat. 1080 f. 677 v.J

Sui vero aliqui remotius sint Ut intra hoc spatium venire non possint.

Nihilominus quam prius fieri poterit dimittentur.

Mittet legattos Princeps ad Comit ia Regni proxime futura ubi debi-

tam fidelitatem Reipublicae probabit , et confirmationem votorum solemniter

fier curabit .

Liberam corneandi per suas dit iones facuitatem Incolorum Regni et

meroatoribus prebebit .

Caetera erant privata.

Sequibatur f o r p a iuramenti Principis, quam etiam habeo si V-a R-ntia

voluerit babere , cons ignabo .

D o leo certe de misere Constantino principe Moldaviae qui ita indignisimo

expulsus est. E x captivitate tamen liberatus est.

P ro certissimo scribitur pacem inter Persam et Turcam conclusam esse,

et ille Naszuph Bassa qui erat Qeneralis et est Turcarum, iam reversus est

Constantinopolim. Donavit Tu rc i co Imperatori, Sultanis et Janitsiaris multa

centena millia f lorenorumr, sic obtinuit gratiam

Accepi iterum hodie ex Posonio a R-mo Eppo n-ro Samandr iense

1-ras. Scr ib i t se iterum alia nova audire de Transi lvania, quod Giczius fuerit

victor et non Bathory. Sed ego vix possimi credere quia ex Szakmar D-s

Senniey, scripsit mihi esse Giczium profligatum. E t semper hactenus certi­

ssima mihi scripsit D-s Senniey qui est in finibus Transylvaniae . Nihilominus

potuerunt Bathoreani prò sua consuetudine confingere contra Giczium ;

Imo scr ibi t Rmus se habere etiam 1-ras recentes in quibus scribitur, bis esse

profligatos Bathorianos, et esse Giczium cum copiys penes oppidum Marus-

Vasarhely ; hoc est in media Transylvaniae utinam hoc sit verum. Ignoscat

V-ra R-ntia quod egomet non accessi et non visitavi V-ra R-tiam Deus bene-

dicat V-m-R-ntiam.

Admodum R-ndiae Paternitatis V-rae Servitor et in Chro filius

obsequentissimus

Sigismundus Sarmasaghiy.

[Arh. Vat. Nun. Germaniae 114 I. f. 179:)

X X V I I .

Di Venetia il primo di Dicembre 1612.

„Con ultime di Craccovia avisano che finalmente il Pn-pe Bugdano

•posto in possesso di quella Prov-a da Turch i riavesse pacificato con li Polachi

al cui Rè , si come ha fatto al Gran Turco , prestarà homaggio , cosi d'con-

senso d'esso Gran T u r c o , il qual darà la libertà a tutti li Polacchi fatti

schiavi in quel mottivo, et li Tar ta r i eh' erano calati in aiuto di d-o Bug.

dano rettirandosi alle casse loro in no di m/40 passando per la Polonia hanno

fatta gan tragge, conducendo via infinita d'anime

Et chel gran can di Tar tar ia a quei confini, havesse questo a

Po lach i la città di Constandina, et conot to via duest 'anno m/150 anime".

412 I. MOCFA

X X V I I I .

Di Vilna li 16 D icembre 1 6 1 2

IM-me et R-me Sig-re et P ròne mio Col-me

S'é havuto aviso che dopo la scritta pace conclusafin Moldavia, essen­

dos i ritirati gli eserciti de 'Turchi e Tar tar i da quella Provincia, onde per

hora non si tema al tromoto nemico in quelle parti : il Sg-r Palatino di Q u o -

via General del Campo habbia anche egli dissoluto il suo grosso eserci to

di Polacchi , che haveva nelle med-e bande ; essendo restata quivi la sola

ordinaria soldatesca de Ouartani. Contuttociò dicono, che se bene dalo scri t to

Tomassov icz impossessato Principe si siano adempite tutte le altre condi-

tioni stabilite in detta pace, non dimeno non habbia intieram-te satisfatto

à quella de la l iberat-ne de'prigioni Polacchi presi ne la scritta rotta ; po iché

r i tenga tuttavia appresso di se il principale d'essi prigioni, cioè il Po tock i

con due altri uno de quali che fù secret-o del med-o Potocki , sia stato man­

dato in Constantinopoli . Anche in questo forse si mostrerà di qua conni­

venza per hora, per non privarsi del beneficio, che è stato principal motivo-

de la conclusione dela pace, cioè de la quiete da l 'armi nemiche in quest i

tempi. E t per fine con la riverenza debita bascio le mani a V. S. I M - m a

pregando Dio , che l'esalti al co lmo dele grandezze, Di Vilna li 16 Die ( em-

b)re 1612.

D. V. S. Ill-ma et R-ma.

Humilissimo et divotissimo servitore Cesare Baroff i

[Bibl . Vat ic . Barb . lat. 6577 f. 96.]

X X I X .

Di Vilna li 31 di D e c e m b r e 1612:

Ill-me et R-me S ig- re et P ròne mio Col-ino

S'è havuto avviso che li soldati qunartani, che dopo dissoluto l'esercito-

dal General del Campo , come già accenai a V. S. Ill-ma con l(ette)re de l i

16 di questo, erano restati neii confini verso Moldavia, et Tar tar i ; essendo-

stati à l ' improviso, mentre stavano sparsi senza custodia, assaliti da b u o n

numero d'essi Tartari , ne siano stati ammazati circa ducento.

E t di quel Potocyki parente di Constantino discacciato Pr incipe d i

Moldavia, s'intende, che fosse tuttavia ritenuto prigione da quel T o m a s s o ­

vicz intruso, et impossesato Principe d'essa Provincia : A la ritent-ne de l

quale é opinione, che concorra qualche tacito consenso di q u a ; perche us­

cendo in l iberta non turbasse la pace già stabilita in quelle parti, di cui si

ha molto b isogno in questi tempi. E t per fine con la riverenza debita bacio-

le mani à V. S. Ill-ma, et le prego da dio ogni vera contentezza. Di Vilna

li 31 di Decembre 1612.

D. V. S. Ill-ma et R-ma.

Humil i ss imo e divotissimo servitore Cesa re Baroff i

[Bibl. Vatic. Barb . lat. 6577 f, 1 2 6 ]

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILĂ 4 1 3

X X X .

Instructio pro Nuncijs Regijs ad Conventos Provincialis ante generaţia comitia hábitos, expeditis.

Vilnae autem motus í 11 i Valachici, non frustra Nos de eorum exitu sollicitos remorati sunt. His accedebant et militares Legationes; et literarum tum à Mag—o Supremo Exerc i tum Lituaniae Praefec to , tum à Mag - o B r a t -slaviensi Palatino missiones, quae non mediocri ter Nos distrahebant. E t ipsa nécessitas postulabat, ut ad negotium infoelix Valachicum respectum habere-mus : neq(ue) loco Nos moveremus priusquam Mag—us Palatinus Chiovien (sis) generalis nostrae Militae Polonae Praefectus Nobis indicasset ( homines turmatim ad illud incendium restiguendum secum concursa re ; et ipsum amore Patr iae incensum curam turbarum pacandarum suscepisse : in quas Remp (ublicam) temerario ausu et contra severum mandatum n (ost)rum ac sine ullis uteris nostris stipendiary's coniectam fuisse, suo tempore demon-strabitur. Ita res eveniunt, ubi libertas iure publico circumscripta in licen-tiam erumpens, magistratus ordinarios, ac ipsam demum supreman potesta-tem aspernatur . . . . . . . .

Visum est igitur Nobis universim haec ad lid. Vras. Conventus Provinciales agentes referre, ut tempestive vulneribus tarn internis q(am) externis Reip (publicae), sane periculosisssimis, mederi studiosissime curetis

lid. Vrae. interim consulant oportet , quonam pacto ethnicis machinationibus sit occurrendum. quae non modo per consueta à Tar t a r i s pericula, sed etiam per varias Transylvani, Valachici , et Moldavici Domini j cunicuios latenter Nos impetunt : cum illis admodum molesti sint progressus nostri : neq (que) illos desituri sint retardare, donee tandem experiantur Nos Divina gratia iuvante, superiores, neq (que) il lorum impedimenta quiquam Nobis nocere posse. Ablegavinus ad Turcarum Imp(erato)rem Oen. G r e g o -rium Kochanski , qui quidem, ut ad aures nostras deferiur prole expedi tus est. Di reximus etiam ad Tar ta rorum Principem Oen. Horianum Olescho Wlodimir iensemi verum is ut inauspicatam pugnam Valachicam Constant ino-polim revertí coactus, ad destinatum locum pervenire non potuit, nec licuit.

[Bibl . Vatic. Barb . lat. 6577 f. 1 4 5 - 6 . ]

X X X I .

Di Vilna li 21 di Genn . 1613.

111-me et R-mo Sig-re et P rone mio C o l - m e

Sua M-ta . . Scusa la tardanza de la sua partenza da Var­şovia dopo li Comi t i j . at tr ibuendola à la necessità di procurar prima il danaro per tanto viaggio ; et à la grave infermità del Principe et sua ; et à li mot, infelici di Moldavia, che lo trattenero qualche tempo in Vilna. Quanto à le

414 I. MOCrA

cose d'essa Moldavia, mostra S. M-tà *) come senza alcuna colpa sua, per

soia temerità altrui, et contra l 'espresso commandam-to di S. M-tà siano

sequiti qué meti : onde si trovi modo di raffrenar la t roppa licenza di co lo ro

che ardiscono d'ingerirsi di privata autorità in si fatte case publiche con­

mettere à tanto rischio il Regno : mà principalm-te si faccia qualche buona

risolutione per ovviare à le machinat-ni Paganische. IPropone di nuovo la

M-tà del Rè il suo n e g o d o di Suecia, come che debba essere abbraciato de

la Rep-ca , non tanto per il debi to affetto de'sudetti verso il l o ro Principe,

quanto per il commun per icolo che tocca anche à questo Regno per li con­

fini di Livonia, ò resti vincitore lo Suecese, overo il Dano" . • . . • .

• . . Di Vilna li 21 di Genn. 1613

D. V. S. Ill-ma et R-ma.

Humilisimo e divotissimo servitore Cesare Baroffi

[Bibl . Vatic. Barb . lat. 6577 f. 178] .

X X X I I .

Di Vilna li 21 di Genn. 1613.

Ill-me et R-me Sig-re et P rone mio Col-me

Quanto à le cose di Moldavia, se bene in alcuni resta opinione, che

la M-tà del Ré habbia parte in quei moti, et mali successi sequiti : nondi­

meno si tiene che la M-ta Sua sarà facilm-te per mettere in chiaro, non

essersi fatta cosa alcuna di suo consenso, mà per sola temerità deli Poto-

czki, et contra l 'espresso commandamto dela M-tà Sua. E t s icome l'anno

passato per difesa del commun per icolo che si temeva in quelle parti da

Turchi e Tartari concorse prontam-te gran numero di Nobiltà armata sotto

il Sigr . Genera l del C a m p o : cosi con tanto maggior prontezza si giudica

siano per disporsi hora nela Dieta à far buone provisioni per sicurezza dela

Patr ia contra Pagani. Nel negotio di Suecia et negli altri è parerere che non

si farà molta riflessione ; poiché l 'urgenza deli soprascrit t i tre negotij ; de ' -

Confederat i ; di Mescovia ; et di Moldavia consumarà facilm-te la ma­

ggior parte detrat ta t i deli Comit i j . che è quanto posso dir con questa à V.

S. Ill-ma. A la quale per fine con la debita riverenza basciando le mani,

prego dal Sig-r Dio ogni contentezza. Di Vilna li 21 di Genu(aro) 1613.

D. V. S. Ill-ma et R-ma.

Humil is imo e divotissimo servitore Cesare Baroff i

[Bibl. Vatic. Barb. l a i 6577 f. 169.]

X X X I I I .

Di Varsovia li 14 di F e b b . 1613.

Il l-me et R-me Sig-re et P rone mio Co l -me

Alcune settimane sono che è ritornato da Const-.ntinopoli il Kochanski

Sere-r io Regio, che già un anno fà fù mandato Nuntio da la v\-tà del Rè al

*) In instructia de sub n o 30.

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILĂ 415

Oran T u r c o , et fù poi quivi ritenuto sotto custodia alcuni mesi, come a suo tempo avvisai V. S. Ill-ma. Dicono c 'habbia riportata, buona spedit-ne dà quel Ti ranno, il quale scusandosi de succesìi seqiuti in Moldavia contra

Polacchi, come che siano avvenuti senza sua saputa per sola temerità et

colpa deli Tartar i , si sia dichiarato di voler tenere secondo il sol i to de' suoi

Antecessori , buona amiciţia et corr ispondenza con questa Corona . Se questa dichiaratione fosse sincera, sa rebbe cosa molto opportuna per le presentì

gravi difficoltà di questa Rep-ca.

Per quanto dal Sig-r Palat ino di Chiovia General del C a m p o viene

avvisato, si temono in questi giorni gran scorrer ie de' Tartar i à li confini di

questo Regnò ; al che si dice essere li Tar tar i necesitaţi per procacciarsi il vitto ; havendo essi havuto l 'anno passato una grand — ma sterilità nel loro paese. E t per fine con la riverenza che son tenuto, bascio le mani à V. S. Ill-ma à cui prego da Dio felicissimi successi. Di Varşovia li 14 di F e b r . 1 6 1 3 .

D. V. S. Ill-ma et R-ma. Humil iss imo e divotissimo servitore.

Cesare Bàroff i

[Bibi. Vatic. Barb . lat. 6577 f. 190.]

X X X I V .

Di Cracovia li 27 Marzo 1613.

IU-me et R-me Sig-re et P ròne mio Col-me

Il Sig.r Palatino di Cracovia visitato da me in questa Città, mi ha con

molto affetto confidentem-te esposto, perche in suo nome lo significassi poi

à la S-tà di N. S-re il misero et calamitosissimo stato in che si trova di p — nte

questa Rep-ca per piu rispetti. Primieram-te per tanto danno et ignominia

che s'e hora licevuta da li P a g a n i ; non solo in quella piu volte da me scritta

rot ta di Moldavia nela quale afferma essere caduti circa 9 m. Nobil i Polachi

mà anco per le varie scorrer ie , che li Tar tar i cresciuti d'ardire et d 'orgogl io

per il successo dela sod-ta rotta, hanno dopo fatto piu volte contra li confini

di questo Regno con ammazzare et rapir molte persone del 'uno et l 'altro,

esso stiandio di qualità facendosi conto, che tra morti et condotti captivi da

un'anno in qua, si siano persi piu di 20 m. Nobil i Polacchi , et d'altra gente

dela plebe piu di 100 m. Ol t re di ciò esser noto, quanto infelice successo

habbia havuto l ' Impresa di Moscovia : la quale, ol tre à gli altri mali, che hâ

tratti seco, porti anche pericolo di qualche crudele vendetta de li Moscovit i

contra di questo Regno, si come il medesimo Sig-re dice, ch'essi Moscoviti

minaccino già di voler fare. Mà sopra tutti essere pernicioso quanto piu in­

trinseco, il male, che apportano li Soldati Confederat i : la quale Confederat-ne

parte per mancam-to del sofficiente danaro publico per sciogliela ; et

parte per la poca volontà che mostrano d'haverne li medesimi Confederati

che allettati dala dolcezza di cosi buone prede ; non vor rebbono distogliersene

dubita molto il sod- to Sig-re , che non sia per haver fine se non col mezo

dela guerra civile : r imedio però, che per essere violento et estremo, pot rebbe

cagionar l 'ultimo esterroinio à questa Rep-ca. A le altre calamità D fungersi ;

che non solo li soldati Confederati habbiano effetivam te gravata di tanta

oppressione la Chiesa, con l'usurpat-ne di totti Boni Ec-c i ; mà anco à la

medes ima oppress ione essere hora indrizzati i consigli et i voti de gli istessi

416 I. MOGA

Ordini del Regno ancorché Cattolici , nela p-nte Dieta, quale, consentendo in

c i ò con gli Heretici, gravano gli Ecc les ci d 'eccessive estorsioni. Finalm-te

per compim-to de la miseria, esser hora avvenuto che al 'arrivo del Duca

Radzivil Pociaski in Varsovia à la Dieta, dove giunse due giorni avanti la

mia partenza di l à ; si sia da esso grandem-te interturbato il buon progresso

de la trattat-ne de le cose publiche, con haver gagliardissim-te sopra ogni

altra cosa proposta et instata la pretesa Confederat-ne de gli Heretici con

Catt-ci ; dicendo non potersi per altro meza acquetar le p-nti turbe del Reg­

no, che per questa Confederat-ne. Di che Mon.-r Vescovo di Cracovia haverne

in questo punto scritto con sentim-to di molto dolore al detto Sig-r Palatino,

accennando quanto pericolo sia d'un horribi le guerra civile p e r questa sola

c a g i o n e ; havendo esso Radzivil con gli altri Heretici, tutti in ciò ostinai»

l 'adherenza di gran parte deli soldati Confederat i . Che cause s iano per le

quali il Sig-r . Palatino stimi che Dio permetta tali castighi et tribolationi à

questo Rè et Regno : mi ha S. S-ria 11-ma con la medesima confidenza et

con obl igo di secretezza communicato perche solam-te le riferissi à bocca

in suo nome à N. S-re. nel presentare à S. S-tà certe 1-re ch'egli è per darmi

C h e perciò, et per essere li negotij molto gravi, non ho voluto ardire di

confidarli à la scri t tura; riservandomi à supplire di presenza à la mia venuta

costà. Intanto humilissimamente baccio le mani à V. S. Ill-ma pregando il

S ig - r Dio che t'esalti al co lmo dele grandezze. Di Cracovia li 27 di Marzo

1613, D. V . S. Ill-ma et R-ma.

Humilissimo e divotissimo 'servi tore

Cesare Baroffi .

[Bibl . Vatic. Barb . lat. 6577 ff. 242-244.]

Alexandru Mavrocordat Exaporìtul elev al Colegiuiui Grecesc din Roma. *)

E m . S. Card . Prot te t tor de Grec i

E m - m o e Rev-mo mio Sig-r Col l -mo. Se ben non tengo l 'honor d 'esser

conosciu to da V-ra Em-za nondimeno trattandosi d'un opeera di pietà e

confidandomi nella sua singoiar benignità ardisco di supplicarla di voler

farne sentir li effetti, al Giovine Greco Ca to r (sic) della presente per nome

Alessandro Maurocordato d'età di 14 anni con aggradire che possa esser

ammesso nel Col legio de greci in R o m a ; quel che accresce il mio ardire e

che vien raccomandato dal Rever-mo Patriarca Greco Giovannichio delle cui

degnissime, qualità e pii sentim-ti ho spesse^volte avisata la S. Congr . de

pr. f. oltra che quel giovinetto e d'ottima nascita e d'una de più Nobil i Case

tra greci essendo figliuolo di Nicolo Maurogordato e di donna Rossandra

figliola del S. Scar la to un de più Ill-ri S-ri Grec i di Const-poli , e la qual

può goder se titolo di Principessa per haver in primo nozze sposato Ales­

sandro Radoula Pr incipe di Valachia * ' si che posso assicurar V. Em-za che

quella carri ta che s'essercita nel Collegio g reco non può esser impiegata in.

un sogget to più meritevole, resupplico dunque II. Em-za V-ra con tutta la

devotione dell animo che coll 'autorevole sua prottetione dell 'animo possa esser

ricevuto nel detto Collegio mentre della grafia restaro sommam-te obbl igata

a V. E . con eterno desiderio di vedermi honorato de suoi Comand ti. E per

fine al Em-za V-ra bacio humiliss-te le mani.

DOCUMENTE P R I V I T O A R E LA DOMNIA L U I CONSTANTIN MOVILA 417

Pera di Const-pli 2 8 Àpr. 1656. Humilliss-mo devotissimo servitore Delahaye ***

Tânărul Mavocordat a fost primit ca elev în Colegiul Grecesc unde a stat dela 30 Maiu 1657 până la 8 Iunie 1660, când a părăsit şcoala din cauză de boa lă . Iată-i şi foaia de mat r ico lă :

[Arh. Colegiului Grecesc din Roma, voi. X I V : Registrul Elevi lor dela 1610-1730 f. 24] .

Alex. Mavrogordatus filius Nicolai Mavrogordati et Roxandrae Bodinae . Patriarch. Constantinopolitanus, ingressus 30 Maii 1657 annorum 15, studet 'n prima classe grammaticae et humanitatis, discessit octava lunii 1660 ob-tenta facultate ob malam valetudinem.

*) In revista „Stoudion", Buletinul Biserici lor de Ritul Bizantin, Roma, (Iunie 1927) voi. IV n-o 3, păr. Circi Korolevskij publică .Les pretniers temps de Vhistoire du Collège Grec de Rome" (1576-1622) , în care descopere doi elevi români ai colegiului, (p. 97 nota 5). Primul e „Marco Boiboda di Ma­chia" intrat în colegiu în anul 1685 şi eşit în acelaş an, nevoind să facă jură­mântul obicinuit. E vorba de fiul lui Petru Cerce l care câţiva ani înainte a foòt pe la Roma, a intrat în legături strânse cu cardinalul Commendone . (Hurm. III., pp. 375-377) şi mai târziu, poate la recomandaţia acestuia. Papa Sixt V. interveni să-1 scape din închisoare. (Hurm. III p. 9 2 ) .

Al doilea e „Antonio Varsi, della Vallachia" despre eare nu se ştie când a intrat şi eşit din colegiu. D e o inteligenţa mediocră fu pus să studieze gramatică latină şi grecească, dar după şapte ani de petrecere, din „capriciu" părăsi colegiul. Cel mai vechiu redactor al „cronacei şcoalei, care scria pe la 1624 spune că în timpul său era secretar al Principelui din Valachia. D e fapt pe „Antonio Vorsi" , Văr şi îl găsim în Iulie 1604 ca secretar ami Radu Şerban. (Iorga, Studii şi Doc . IV. p. XLV.

*•* Alexandru Coconul, fiul lui Radu Mihnea, care domni odată (1623—27) în Muntenia şi de două ori ( 1 6 2 9 - 3 0 şi 1631—2) în Moldova. Cu Ruxandra se căsători la 1632 la Tecuc i . (Cf. Alex. Mavrocordat : Despre originea Mavrocordaţ i lor , în Arhiva din Iaşi 1894 pp. 174 şi urm).

La 1632 fu răsturnat din domnie de boieri şi fugi la Constantinopol unde muri. Ruxandra după un an de văduvie se căsători cu Nicolae Mavro­cordat şi la 7 Noemvrie 1641 născu pe Alexandru, (cf. E. Legrand, Genea­logie des Maurocordato de Constant inopol , Paris, 1900 pp. 9 — 1 0 ) .

I. Moga.

*** Ambasadorul Franţei la Constantinopol.

A n u a r u l Inst . de Ist. Nat . IV.

Cei dintâiu studenţi români ardeleni la uni-versităţile apusene.

de N. D r ă g a n u

Dl. N. Iorga în interesanta dsale conferinţă „începuturile în­văţământului superior la Români" (cf. rezumatul, Chişinău, 1926, p. 3) mi-a făcut cinstea de a mă pomeni, pe urma unei informaţiuni a colegului O. Ohibu, ca descoperitor al unor studenţi români ar deleni la universităţile germane. Nota d-lui Iorga mă face să cred că e bine să nu păstrez în cartoane puţinul ce mi s'a dat să găsesc.

Am încercat adecă să urmăresc dacă nu cumva husitismul şi luteranismul ar fi putut fi cunoscut din isvor imediat unor studenţi români care, întorşi acasă, după exemplul celor văzute în Apus, ar fi putut traduce cele dintâiu cărţi româneşti. Rezultatele la care am ajuns în această direcţie nu sânt tocmai satisfăcătoare, totuşi merită oarecare atenţie.

Este sigur, de pildă, că o seamă de studenţi saşi şi unguri, ardeleni, au frecventat la universitatea din Praga tocmai în vremea când discuţia învăţăturilor husite era î i toiu.

Astfel în Korrespondenzblatt, VI-1883, Nr. 2, pp. 19-20, subt titlul Studenten aus Ungarn und Siebenbürgen an der Prager Uni­versität in XIV-XV. Jahrhundert los. Feige înşiră numele a 24 studenţi, despre care arată că sânt din Ungaria, şi 9 de Septem-castris", deci din Ardeal :„ Conradus de Septemcaştris et de Ta-tarlak "(a 1373), „Emericus" (a. 1407) şi „Ioannes" (a. 1384), amândoi „de Septemcaştris", „Ladislaus Ungarns de partibus Transilvanis" (a. 1369), „Ioannes Tarlack" (a. 1370), „Martinus" (a. 1398), „Mi­chael" (a. 1385), „Nicolaus" (a. 1373) şi „Petrus Qeorgii" (a. 1390), toţi „de Septemcaştris".

Nu putem afirma despre nici unul din numele citate că ar fi românesc. „Ioannes", „Nicolaus" şi „Petrus Georgii", singurele care

4 2 0 N. D K Ă G A N U

ar putea fi luate în considerare din punctul nostru de vedere, pot fi de orice neam şi mai curând au fost ale unor Saşi ori Unguri decât ale unor Români.

Dintre „Ungari" relev pe „Stephanus Varadyno" (a. 1399) şt ,,Demetrius de Wasarhel" fa. 1411), care poate fi şi ardelean.

Dar husitismul a putut fi cunoscut şi indirect prin univer­sităţile catolice care-1 combăteau şi la care puteau urma mai uşor şi Români, dat fiind că Români catolici existau în acest timp. Ş'apoi nu este iertat să fim conduşi de idei preconcepute. Trebue să cer­cetăm şi în această direcţie, întru cât, după credinţa unora, cele dintâiu traduceri româneşti ne-ar fi putut veni şi prin catolici.

Se cunoaşte o listă de 21 nume de studenţi moldoveni, scoasă de E. Barvinski din „Album studiosorum Univeriitatis Cracoviensis" pe anii 1405-1503 şi publicată în Mironis Cost ini Chionicon Ter-rae Moldaviae ab Aroneprincipe, Bucureşti, 1912, p. VII: Nico-laus Andree de Moldavia (1405), Mathias de Bachkowya (1409 Demetrius Dyonisii de Reresztes (mai probabil Keresztes, 1431), Mathias Filczkopoter de Moldavia, Symon Iohannis Vikerle de Moldavia, Joannes Michaelis de Suczavvi (1448), Laurencius Andree Burger de Moldavia (1453), Andreas Nicolay de Romanv (1464), Johannes Stanislai de Thutorza (1470), Benedictus Nicolai de Gergew (1482), Paulus Pauli de Tczotru, Petrus Iacobi de Byrglowo (1490),. Gregorius Francisci de Baco (1493), Michael Thome de Iaszo, Ti-burcius Demetri de lllie (1494), Paulus de Sered, Emericus de Sered (1495)," Petrus Johannis de Jasso (1502), Thomas Georgii de Moldavia (1503), Valentinus Andree de Moldavia (1503).

Despre cea mai mare parte din ace;te nume însă putem spune cu siguranţă că nu sânt româneşti, ci de-ale numeroşilor, străini, mai ales Saşi, Unguri şi Poloni, din oraşele moldoveneşti (cf. Filcz­kopoter, Burger ; Keresztes ; Vikerle, Iohannes Stanislai, Benedictus, Gregorius Francisci, Tiburcius, Emericus, Valentinus etc) .

Dar găsim în schimb în aşa numita „Bursa Hungarorum" de Ia aceiaşi universitate câteva nume din fosta Ungarie care pot fi româ­neşti. In privinţaunuia se înregistrează chiar că este vorba de un Român: Thomas de Naghhany, Bricty Olah" ( 1517: „Bricty Olah" scris de, altă mână). Mai puţin sigure, întru cât ar putea veni şi de la Slavi, catolici, sânt numele: „Petrus Ladislai Beltag" (1500; cf. Baltag şi Belteag); „Georgius Baghdan" (1501-2; cf. Bogdan); „Martinus de Roskoan" sau „Roskovdny" ( 1502; cf. roşcovan); „Ladislaus Sacol" sau „Zakkol" (1503-4; pomenesc acest nume mai mult pen­tru numele de botez „Ladislaus"; altfel numele de fam-lie poate fi

C E I D I N T Â I U STUDENŢI ROMANI L A U N I V E R S I T Ă Ţ I L E A P U S E N E 4 2 1

interpretat ca „Sacul1', „Socol", „Zakkel" etc); „Nicolaus de Lele, sau „Leuly" ( 1506; cf. cuvântul rom. lele, de origine slavă, dar familii cu numele Lele au şi Slavii şi Ungurii); etc. ')

La universitatea din Viena sânt şi mai numeroşi studenţii care după nume pot fi Români: „Johannes dictus Olâh" (1398), „Latis-laus Wolachus" (1391), „Johannes Wolachus de Welenis" (deci „Belenyes", „Beiuş; 1424) „Simon de Oldh" (1527), „Nicolaus Sletan" (— „Zlătean", 1413), „Iacobus de Oldan" ( = „Oltean" 1416), „Johannes Zhudu" ( = „Jude"?, 1420"), „Sebastianus Be-zeraab de Sali" (14S7 ; familie maghiarizată pe urmă), „Laurencius Racz de Mulembach" (1457 ; ar putea fi sârb românizat din Sebeşul săsesc), „Paulus Raducz de Zegeth" (1445; ar putea fi Român ori Rutean din Sighetul-Marmaţiei, ori Sârb din „Sziget"), „Matheus Sanducz" (1536). Şi mai puţină siguranţă decât pentru cei câţiva din urmă avem privinţa în următorilor: „Jacobus de lopsa" (1415), „Demetrius de Bud" (1415), „Andreas Stephanus Iban = „Ivan" de Welika" (1421), „Petrus Nobag" ( = „Novac", 1428), „Andreas Lacz de Mueschna" (1434), „Ladislaus de Getze" (1436), ,,Ambro-sius de Drag'' (1438) etc. Unora nu li se dă numele de familie, dar sânt de origine din sate cu nume româneşti: „Johannes Insti­tutor de MarfeJ "(1384), „Nicolaus" şi „Martinus de Mare" (1416, „Qeorgius de Lazo" (1421), , Johannes de Gencz" (1418), „Petrus de Noua" (1416), Benedictus Michaelis de Badia" (1449) etc.

întru cât ar fi vorba de „Makod" (rom. Mocod) din jud. Nă săud, nu de „Makod" din corn. Szabolcs, tot aşa este Johannes de Makod", înscris în 13 0ctomvrie 1413. ,,Mathjas de 7elcz" (1391), Johannes Lupaczionis de Telcz" (1423), ca şi „Johannes Ohamt ex 7elcz" (1503), Johannes de Toeltsch" (1456), „Johannes ex Tel-sch" s. „lelczs" (1503 şi 1504), Matheus de Telczs" (1514), „Ven-czeslaus de Thewcz" (1458), sânt mai curând din Teltsch (Jelcz)-ul ceho-slovac decât din lelclul din jud. Năsăud.

La universitatea din Viena găsim şi studenţi moldoveni, mun­teni şi chiar macedoneni: Ladislaus Blasij de Muldovia" (1441 ) r

Laurencius de Moldovla" (1448); „Jacobus Schultetus de Czurcha" (=„Giurgiu", 1448) ; „Andreas de Macedonia" (1389), „Ladislaus de Macedonia" (1416-18) etc.

' ) Cf . Dr . K. Schrauf, Regestrum Bursae Hungarorum Cracoviensis — A krakoi tnagyar tanulbk-hdza lakoinak jegyzeke (1493-1558) , Budapest , 1893, Intre alţii se găseşte aici la 1535 şi „Albertus Wurmloch Transi lvanus", „ e r e -ticus factus", mai târziu paroh al Bistriţei, de la care ne-a rămas preţioasa notiţă privitoare la Catehismul luteran tipărit în 1544.

422 N. DRĂGANU

Dacă cele dintâiu trei nume („Blasij; „Laurencius, ..Schujţ tetus") ne fac să ne gândim iarăşi la străini, Macedonenii ar putea, fi Români. 3 )

Cât priveşte luteranismul, Hasdeu în scrierile sale „Şcoalele polone în privinţa Românilor" şi „Copilăria lui Motoc", precum şi G. Misail într'un articol întitulat „Cum au învăţat carte unii din-oamenii mari ai Românilor" („Traian", ziar pro 1 8 6 9 , p. 130) afirmă că la începutul reformaţiunii au fost înscrişi la universitatea din Wittemberg şi o seamă de Români subt numele de Unguri* Aşa ar fi: Costea, Grăniceriu, Copaciu, Gane, Ceapă, Vulpeânu şi un loan Vodă Basarabul. Afirmaţiunea această însă, venind de la şcoala romantică a timpului, cuprinde o seamă de exagerări pe care este bine să le punem la punct.

Aproape toate numele sânt cetite arbitrar şi se întâlnesc numai de la 1 5 3 6 / 3 7 încoace: „Christianus Kostius Sabesiensis Transil." ( 1 5 3 6 / 3 7 ) 2), „Valentinus Grenicerus Bistricensis" ( 1 5 3 8 ) , „Ste-phanus de Copatz Hungarus" ( 5 4 2 ) , „Stephanus Ganoj Hungarus" ( 1 5 4 2 ) , „Petrus Zcschapa Ungarus" ( 1 5 4 7 ) , „Ioannes Vid Bassaracius, ( 1 5 5 0 ) , „Christanus" (din Sebeş),1) „Valentinus" (din Bistriţa) nu par a fi nume de botez româneşti, deci cetirea „Costea", „Grăniceriu" (cf. şi ung. Granicsăr) nu este probabilă ; „Copatz", despre care ni. se spune că este ,,Hungarus" poate fi ung. „Kopatz' sau ,,Kopasz'< (=„pleşuv"); „Ganoj" (cf. ung. ganej, ganoj „gunoiu") este şi el „Hungarus," ca şi ,Zcschapa" ; numele braşoveanului „Vulpinus" este, evident, traducerea lui „Fuchs". Rămâne deci numai „Ioannes Vid Bassaracius ; care, chiar dacă trebue cetit „loan Vodă Basarab", poate fi din „ Basarabii" mio;hiarizaţi, C U T I au fost cei „de Sâlyi".

x ) Cf . Dr . Schrauf Kâroly, Magyarorszdgi tanulök a becsi egyetemen, Budapest, 1892, es A becsi egyetem magyar nemzetenek anyakönyve 1453-tdl 1630-ig, Budapest , 1902, passim.

2 ) In 155M „pastor Sabacsiensis" , Archiv fiii- siebenbürg. Landeskunde, Neue Fo lge , II — 1855, p. 2 5 1 ; în 15Ö3 „Pas tor Ecc les iae Muschnensis", ibid. p. 260

Cf. Magyar tortenelini tdr, VI, pp, 215-228, precum şi Archiv für sie-berbärg.-Landeskunde, Neue Folge , 11-1835, pp. 134-141, unde se înşiră numai studenţii crezuţi Saş i .—Al te informaţii asupra unor „încercări de şcoală apu­seană la noi şi şcolari români la şcoli le apusene" cf. N. Iorga, Istoria învă­ţământului românesc, Bucureşti, 1928, pp. 18-23.

Un nou exemplar din Mântuirea păcătoşilor

de N. D r ă g a n u .

E vorba de un manuscris în posesiunea d-lui Dr. Victor Moldovan, advocat, fost ministru secretar de stat, care are astăzi 146 foi. Numerotarea filelor i se termină cu 148, deci lipsesc 2 foi dela început şi cel mult 4 dela sfârşit. E scris în 1806 (vezi f. 80 r°). Cuprinde partea III („Minunile Maicii Domnului" ) din «.Mântuirea Păcătoşilor» ('Afiapto/.fiv awT/jpca), care era o carte foarte cetită prin secolul XVIII. Cea mai veche traducere românească pe care o avem din acesta carte este ^ela 1692 şi a fost făcută de un oarecare Cosma (Ms. Eminescu). Specimene din ea se găsesc în Chrestomatia lui Gaster, voi. I, p. 299 ş. u. (cf. şi p. XLIX, precum şi N. Iorga, Ist. lit. rom. sec. X VIII, voi. I, p. 426-427).

Dar se cunosc şi alte manuscrise care cuprind aceste minuni. Astfel sunt manuscrisele Nr. 176, 182, 289, 431, 442 ale Academiei Române (cf. Catalogul manuscriselor, voi. I, pp. 405, 417, 6 3 5 ; voi. II, pp. 125, 442). Pentru alte două manuscrise cf. N. Iorga: Manuscriptele Mănăstirii Cernica, N-rele 90 (p. 14) şi 104 (p. 16)

Catalogul manuscriselor Academiei ne dă înşirarea titlurilor minunilor din ms. Nr. 176 (a. 1809), 182 (a. 1 7 7 5 - 7 6 ) şi 431 ( a . 1801). Cele mai multe sânt aproape întru toate identice cu cele din manuscrisul Moldovan. în câteva s'au făcut mici modificări. Modificări se vor fi făcut şi în text la copiere. Cum se vede adecă chiar şi numai din comparaţia titlurilor minunilor, probabil este vorba de multiplicarea aceleiaşi traduceri în mai multe exemplare,, cu inevitabilele greşeli de copiere (Enorie în loc de Onorie împărat etc) . Una din cele 69 minuni (((Fecioara care şi-a scos ochii e tc») scurtată, se găseşte şi în manuscrisele liceului grăniceresc G. Coşbuc, scris pe la începutul secolului XVII (cf. Dacoromania, III, pp 4 7 2 - 5 0 8 ) .

424 N. DUĂGANU

Manuscrisul Moldovan din punctul de vedere al conţinutului* este însă cu totul deosebit de „Cazaniile la oameni morţi"'numite „Mântuirea păcătoşilor" din Codicele Dornean (scrisă de „Nechita dascăl" din „satul Dorna" „la veleat 1790") ] ) şi din Codicele Leca Morariu (scris „la anul 1784 dech. 10" de călugărul „lonichie de la Homor"). -').

Pentru ca să se poată constată aceste fapte, dau mai jos înşirarea „minunilor" din manuscrisul Moldovan. Din minunea 1-a s'au păstrat numai 5 rânduri pe f. 3 r° „Minunea a 2 a. — Pentru hrănirea pruncului şi

moartă mumă-sa" f. 3 r° — 6 r° „Minunea a 3-a. — Pentru Ioan croitorul" . . . f. 6 r° — 7 v° „Minunea a 4-a.— Ce s'au făcut în Neo[no]riîa de

născătoarea de Dum[ne]zeu" f. 8 r u —10 r° „Minunea a5-a. — Pentru adăparea orbului" . . . f. 10 r°—11 t&

„Minunea a 6-a. - Pentru tămăduirea de înpietrire" . f. 11 v°—12 v* „Minunea a 7-a. — Pentru ce pofti să meargă la

izvorul cel primitoriu de viîaţă" f. 12 v°—14 r* „Minunea a 8-a.— Pentru Roman cântăreţul ce-au

luat dar dela pururea fecioara" f. 14 r°—15 r° „Minunea a 9-a. — Pentru credinţa pravoslaviei,

şi pentru râul ce şi-au eşit din matcă de făcea multă înnecătură" f. 15 r°—17 v°

„Pentru tăîarea mâinii sfântului loan Damaschin. — Minunea a 10-a" f. 17 v°—22 r°

„Pentru cocoana Mariîa care s-au dat de maştehă-sa să se omoare de slugile ei şi să-i aducă mâinile. - Minunea a 11-a" f. 22 r°—29 v°

„Minunea a 12-a. — Pentru Mariîa călugăriţa ce ş-au scos ochii de î-au trimis lui Ridicadie" f. 29 v°—33 v°

„Minunea a 13-a. — Pentru Efimiia cum nu ş'au ales mire pământean" f. 33 v"—36 r°

„Minunea a U-a. — Pentru două fecioare cum s'au încununat de înger cu cunună de tran­dafir pentru curăţiile lor" f. 36 r"—38 v a

„Pentru un călugăr ce îubea vinul, şi avu şi dra­gostea rugăciunii. — Minunea a 15-a" . . f. 38 v°—39 v*

' ) Cf . Dimitrie Dan, Codicele Dornean numit Mântuirea păcătoşilor. Edifiune separată din «Candela», Cernăuţi , 1899.

2 ) Cf . Leca Morar iu , Junimea literară, a XV, N-rele 3—4 din Mart ie-Prier , 5—6dinMai - Iun ie ş i 11—12din Noemvrie-Decemvrie , 192 i, în „Buletinul bibl io­graf ic" , a. I I I—1926 , Nr. 2 p. 3 - 4 , Nr. 3, p. 5 - 6 , Nr. 6, p. 9 - 1 0 .

CN NOU E X E M P L A R DIN M Â N T U I R E A P Ă C Ă T O Ş I L O R 425

„Pentru un călugăr ce s'au lepădat de icoana Precestii. — Minunea a 16-a" f. 39 v°—40 v°

„Pentru Aglaida poslujnica lui Petru preotul. — Minunea a 17-a." f. 40 v° - 41 v»

„Pentru o călugăriţă ce se înşela de vrăjmaşii lor.— Minunea a 18-a." f. 41 v° 42 v°

„Pentru sihastru ce lăcuia în părţile Siriei. - -Minunea a 19-a." f. 42 v° 44 v°

„Pentru Musicaşul Ioan Cucuzel.—Minunea a 20-a". f. 44 v°—47 v° „Pentru cum s'au zidit Lavra ce mare a Atho-

nului. — Minunea a 21-a" f. 47 v°—52 r° „Pentru Petru cinstitoriul de D[u]m[ne]zeu. —

Minunea a 22-a." f. 52 i ° - 6 2 r° „Minunea a 23-a. — Pentru lepădarea lui Carulos." f. 62 r°—66 v° „Minunea a 24-a — Pentru lepădarea şi întoarcerea

lui Theofil la credinţă." f. 66 v°—71 v° „Minunea a 25-a. — Pentru cel ce am văzut pre

Precista pricestuind cu taină cerească pre fraţii cei ce să ostenea" f. 72 r ° - 7 3 v n

„Minunea a 26 a. — Pentru muîarea ce au născut copilu negru, şi din apă s'au isbăvit de Maica lui D[u]m[ne]zeu." f. 73 v e - 7 6 r°

„Minunea [a] /7-a. — Pentru oarecare mănăstire, ajutorită preslăvit de Maica lui D[u]mnezeu la nevoia cea de apoi." f. 76 r°—-77 r°

„Minunea [a] 28-a.— Pentru Râmpleanul (sic) care au înviat din morţi.". f. 77 r»—-78 r°

„Minunea a 29-a. — Pentru cel ce n'au putut să înveţe sfânta carte fără numai «Bucură-te, Mărie!." f. 78 v ° - 8 0 r°

„Minunea a 30-a. — Pentru copilul Irinicului care s'au izbăvit din apa râului." f. 80 r°—81 v°

„Minunea a 3l-a. — Pentru jidovul care s'au izbăvit din legături şi au crezut în H[risto]s." f. 81 v°—83 r°

„Minunea a 32-a. — Pentru copilul care l-au omorât tată-său, şi au înviîat, şi pre Preacesta Născătoare de D[u]mnezeu o au mărturisit." f. 83 r°—85 r1

„Minunea a 33-a. — Pentru îndelungarea vieţii călugăreşti." . - f. 85 r ° - 8 5 v1

„Minuneaa34-a.-Pentru ceartacelor doi călugări." f. 85 r°—87 r1

426 N. D R Ă G A N U

„Minunea a 35-a. — Pentru ostaşul cela ce s'au pocăit." . . - f. 87 v°—89 v°

„Minunea a 36-a. — Pentru cliricu ce să hrănea cu scrisoarea lui." f. 89 v°—91 r°

„Minunea a 37-a. — Pentru moartea copilului cel aplecătoriu şi cum au înviîat din morţi." . f. 91 v°—93 r e

„Minunea a 38-a. — Pentru copilul cel de jidov carele s'au precestuit cu ceilalţi copii de creştini." f. 93 r ° - 9 4 r 0

„Minunea a 39-a. — Pentru muîarea ce au născut în păcat fiîul ei." f. 94 r ° - 9 7 v°

„Minunea a 40-a.—Pentru muîarea ce au zămislit în sămbăta Paştilor." . f. 97 v°—100 r°

„Minunea a 41-a. — Pentru dascălul ce nu credea înfecioriîaPreacesti[i]." f. 1 0 0 r ° - 1 0 1 r° •

„Minunea a 42-a. — Pentru călugăru ce petrecea cu leane multă." . . . f. 1 0 l r ° - 1 0 2 . v °

„Minunea a 42-a (sic). - Pentru preotul ce să , îndoia spre stăpânescul trup." f. 1 0 2 v ° - 1 0 5 r °

„Minunea a 43-a. — Pentru pocăi[n]ţa ucigaşilor jidovi." . . . . . . . . . . . . . . . f. 1 0 5 r ° _ 1 0 5 v °

„Minunea a 44-a. — Pentru moartea cea de ciumă ce au fost în Răm." . f. 1 0 5 v " - 1 0 6 v °

„Minunea a 4 5 - a . — Pentru Ioan Zugravul.". . f. 106 vH—107 v° „Minunea a 46-a.—Pentru întristăciunea sărăciei." f. 107 v°—109 v° „Minunea a 47-a. — Pentru slăbănoaga ce nu

putea merge la bisearică." . f. 109v°—112r° „Minunea a 48-a. — Pentru fecioara ce au vorbit

cu H[risto]s, cocon de trei ani." f. I l 2 r ° - 1 1 3 v ° „Minunea a 49-a — Pentru fecioara ce au locuit

cu mirele ei în curăţie." f. 113 v ( l—115 v° „Minunea a 50-a. — Pentru tâlharul ce ucidea şi

făcea jafuri multe." . . . . . . . . . . f. 1 1 5 v " - l l 8 v ° „Minunea a 51-a. — Pentru un hulitoriu ce s'au

jucat în cărţi." . . . . . . . . . . . . f. 1 1 8 v ° - l l 9 v ° „Minunea a 52-a.—Pentru Theodorit jidovul." . f. 119v°—120 v° „Minunea a 53-a — Pentru muîarea ce nu ş-au

ispoveduit păcatul ei." f. 120 v°— 123 r° „Minunea a 5t-a. — Pentru cliricul carele au

curvit, şi în râu s'au înnecat, şi de Născă­toarea de D[u]m[ne]zeu s'au înviîat." . . . . f. 123 v°—124 v°

ON NOU E X E M P L A R DIN M Â N T U I R E A P Ă C Ă T O Ş I L O R 427

„Minunea a 55-a.—Pentru un oştean tâlhar carele făcea rugă către Preacesta. Pentru aceaîa nu s'au omorătde diiîavolul." f. 124 vll—128 v°

„Minunea a 5b-a. — Pentru văduva cea săracă căriîia l-au luat sufletul Preacurata Fecioară, iară la moartea bogatului au venit diîavoliî." . f. 128 v°—130 v°

„Minunea a 57-a. - Pentru săracul ce s'au rănit din văzduh, pentru puţina hulă, şi de Născă­toarea de D[u]mnezeu s'au vindecat." . . . f. 130v°—13lr°

„Minunea a 58-a. — Pentru un copil ce nu [au] ars de foc." f. 131r°—131v°

„Minunea a 59-a. — Pentru orbul cel din naştere pre care l-au luminat Preacesta." . . . . f. 131 v"—133 r°

„Minunea a 60-a. — Pentru cel ce au păţit nevoe pre maie cu corabiîa, şi cu luntrea." . . . f. 133 r°—134 r°

„Minunea a 61-a. — Pentru cei ce s'au mântuit de furtuna mării." f. 134 r°—134v°

„Minunea a 62-a. — Videnie minunată oarecăriîa, şi milostivă, şi cinstitoare cătră Preacesta." . f. 135 r°— 1 3 8 1 °

„Minunea a 6 3 - a . - Pentru ascultarea cătră părinţi şi cătră Sfânta Liturghie." f. I 3 8 r ° - 1 4 1 v °

„Minunea a 64-a. — Pentru doi copii, cum s'au izbăvit de cutremur." f. 141 v ° - 1 4 3 r°

„Minunea a 65-a. — Pentru cele ce au căzut şi s'au struncinat, şi de Născătoarea de Dum­nezeu s'au vindecat." • . f. 1 4 3 r ° - 1 4 4 v °

„Minunea a 66-a. — Pentru făntăna Psatram (mai jos: Thrapsan) şi pentru firea unor ape.", f. 144 v ° - 1 4 5 r"

„Poveste pentru îazerile ceale multe care fac multe fealuri de minuni " f. 145 r°— 147 r"

„Vedeare minunată cum că D[o]mnul cătră noi să îmblânzeaşte pentru a Maicii rugăciune plecându-se." . . . f. 1 4 7 r f t - 1 4 8 v u

Inscripţii delà Mănăstirea Neamţului. de Ioachim C r ă c i u n .

In cartea d-sale «Mănăstirea Neamţului»1) d. N. Iorga ne dă — după laţimirschi — inscripţia unui clopot din timpul lui Ştefan cel Mare, spunând, la sfârşitul inscripţiei, că el ar trebui fotografiat cât mai de grabă (pp. 21 —22). Ispitiţi de acest deziderat şi fiind din voinţa unui om bun câteva săptămâni la Mănăstirea Neamţului — 1 9 2 5 — am voit să traducem în fapt dorinţa de mai sus. Cu mare surprindere a trebuit să constatăm însă, că zisul clopot . . . . nu există!

După toate probabilităţile el n'a existat nici pe vremea când a putut să-1 vadă Iaţimirchi şi să culeagă inscripţia. Ultimul incediu dela Neamţul — 1 8 6 2 — a topit în flacările-i necruţătoare mai multe clopote, între cari putea fi şi clopotul lui Ştefan Vodă, presupunând că a scăpat printr'o minune dumnezeiască din incendiile anterioare tot atât de păgubitoare pentru ctitoria marelui Domn. Dar până la dezastrul din anul pomenit laţimirschi n'a avut posibilitatea să-1 vadă, fiindcă până la acea dată nu era încă născut 2 ) .

După anul fatal n'a existat la mănăstire un astfel de clopot: — In clopotniţă nu e, nici în altă parte din jurul sf. lăcaş. — Dintre călugării cari trăesc la mănăstire şi au apucat in­

cendiul din 1862 nu ştie nici unul nimic despre acest clopot. — Pe noile clopote, vărsate după incendiu, se arată de obi

ceiu provenienţa lor, specificându-se că cs'a vărsat din materialul clopotului episcopului Ionichie topit la incendiu. . . . » , sau s'a văr­sat din materialul clopotului «făcut la 1393 de Domnul Ştefan cel

') Ed . 111. T ip . Mănăstirea Neamţului. 1925. ! ) Mort în 1926 el n'avea, după spusele celor cari l-au cunoscut, nici măcar

şaizeci de ani Dacă s'ar fi născut cel puţin în anul incendiului t rebuia să aibă şaizecişipatru.

430 IOACHIM C K Ă 0 1 U N

întăiu şi care s'a topit la arderea monastirii. . . . " e tc . l ) Prin urmare nici o menţiune despre vreun clopot al lui Ştefan cel Mare, care să se fi topit la 1862. E adevărat că pe un clopot mai nou, vărsat la 1911 sub stăreţia lui Valerie Moglan se spune, că acest clopot «s'a făcut din nou dintr'un material vechi tot al M[ănăsti]rei . . . . » , însă e greu de crezut ca tocmai stareţul Valerie Moglan — acela care a cerut d-lui lorga din «iubirea de culrură şi îngrijirea a tot ce priveşte monastirea sa» 2) să scrie Istoria Mănăstirii Neam­ţului — să fi săvârşit impietatea de a tăcea chiar despre clopotul lui Ştefan.

Intre 1862 şi 1925 Iaţimirchi n'a putut să vadă deci acest clopot. Atunci de unde a cules inscripţia, care e atât de precisă încât pare a fi copiată de pe clopot? S'o fi găsit între scoarţele vreunei cărţi vechi — din cari şi-a însuşit atâtea! 3 )—şi s'o fi tran­scris de-aci ? De altfel dintre toţi culegătorii de inscripţii dela Mănă­stirea Neamţului numai Iaţimirchi o cunoaşte.

Cu aceasta ocazie descifrând inscripţiile de pe clopotele dela Neamţu — lucru nu tocmai uşor — credem că e nimerit să le publicăm, nefiind încă tipărite de nimeni. Clopotele se înşiră în ordinea mărimii. Păstrăm ortografia originală şi greşelile.

I. INSCRIPŢII D E P E C L O P O T E . 1. CLOPOTNIŢA MĂNĂSTIRII.

a. f Acest clopot ce sau vărsat acum esti din materialul clo­

potului episcopului Ionichie topit la incendiul întâmplat astii sf (inte) Mă(năstiri) Neamţu în anul 1862, mai adaogânduse şi alt material, cu cheltuiala amai multor făcători de bine în vremea pre înălţatului Domn Cari I şi a preaosfinţitului Iosif A) Mitro­polit Moldovi şi Sucevi din osârdia arhimandritului şi stareţ Ti-moţtei la anul 1875 Septembri 15 şi lucrat de Vasilie Fogoraş clopotari în Pătrăuţi Sucevi în Bucovina^).

Clopotul are frumoase ornamente în stil gotic.

*) Conform mai departe. -) lorga o. c. Ed . III. p. 21 . 3 ) Furturi le de pe la mănăstiri şi Academie i-au adus în cele din urm*

alungarea din România . 4 ) Naniescu 5 ) Despre Vasile Fogoraş vez i : Leca Morar iu Ce-a fost odată. Din tre­

cutul Bucovinei. E d . II. Cernăuţi. 1926. pp. 5-21.

I N S C R I P Ţ I I DKLA M Ă N Ă S T I R E A N E A M Ţ U L U I 431

b. Acest clopot sau vărsat din materialul clopotului făcut la

1393 de Domnul Ştefan cel întâi şi care sau topit la arderea mona(stirii) Neamţu 1862 Noembrie 25 mai adaugânduse şi altă materie, în zilele prea înălţatului Domn Cari I şi preosfinţiiu-lui M(itropolit) Moldovei şi Sucevei D. D. Calinic Miclescu prin silinţa şi cheltuelile prea cuviosului arhiman(drit) şi stareţ sfin­telor] Mona[stiri] Neamţu şi Secu don Timothei cu ajutorul unor părinţi din sobor şi a altor miluitori. 1867 Iulie 15.

Clopotul lui Ştefan I. Muşat e amintit şi de Musceleanu in «Monumentele străbunilor»1), unde ni-se spune că are inscripţie— fără să fie reprodusă, — că are «anul 1393» şi e turnat de «Ştefan Vodă al III-lea» [?].

c. Acest clopot sau făcut pentru Mon\as\tiria Neamţu cu chel­

tuiala DSale răposatei C. C. Ecaterina Cananău născută Bărnabanul: 1868 Octombri în 14 zile.

E cel mai ornamentat şi cu o scriere frumoasă, grăunţată. Dedesupt: A. 1868. f loan Chipoşariu,

d. Sus: Brecy 30 nygkfobr] 5 Pyfnmobr] /Greutatea: 30 puduri,

5 funturi/. Pe buzele clopotului: Acest clopot sau turnat pentru para-

clisu sfântului marelui mucenic Dimitrie hospitalul din târgu Neamţului în zilele binecredinciosului nostru Domn Grigorie Alexandru Gica Voevot! prin sîrgulnţa pre cuviosului stareţ Sffintelor] Mfonastiri] Neamţului şi Secului Chir Neonil, anul 1851.

e. Sus: Acest clopot sau făcut în zilele bene credinciosului

Domn Mihail2) Voevod cu cheltuiala a sfifntei] Monfoştiri]. An[u]l 1845.

Pe buze : Acest clopot sau vărsat de D[u]mn[e]alui maistrul Pavel Clopotar la anul 1845.

/ •

f Acest clopot sau făcut din nou pentru sfinta Monastire Neamţu dintr'un material vechi tot al Măfnăsti]rei în timpul stareţiii Arhfimandritului] Valeriu '•') cu cheltuiala miluitorilor

i) P . 35 . '-) Sturza.

3 ) Moglan.

432 IOACHIM CRĂCIUN

/alt rând/ prin cheltuiala mai multor donatori şi prin sirguinţa duhovnicului Meletie marele eclesiarh.

Pe clopot e gravată icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni a Neamţului. In jurul icoanei anul: 1911. Intre rânduri sunt chipuri de Heruvimi.

S-Un clopot fâră inscripţie are data: 1857 1 lufliej. Alte două

clopote mai mici n'au nici inscripţii, nici dată. 2 . TRAPEZA.

a. f Acest clopot sau făcut de 7odorn:l) Stavru spre veşnica

lui pomenire care sau afnrosit Ia sfânta Mănăstire ce să numeşte Neamţul unde să prăznueşte sfântul Ioan Bogoslovul 1795.

Pe clepot e stema Braşovului, ceeace ne face să credem că e turnat de vreun meşter sas în sau din acest oraş ardelean.

3. BOLN1ŢA. a.

In timpul stareţului Teoctist Stupcanu. f Ani 1913 Au­gust 30 titore veşnica pomenire Ion Cucole.

II. A L T E INSCRIPŢII . Afară de inscripţiile de pe clopote dăm mai jos şi alte in­

scripţii nepublicate, dintre cari unele abia se mai pot citi.

1. DEASUPRA PORŢII DE INTRARE IN CURTEA MĂNĂSTI­RII, UNDE ERA ODINIOARĂ Şl UN PARACLIS

[f Acest Dum]ne[z]e[escparaclis] sau [f]ă[cut] împreună cu rândul chiliilor şi. . . . V lauda praznicului Bunei Vestiri a prea Sfintei Născătoarei de Dumnezeu şi prin osârnica osteneală şl purtare de grije a prea Cuvioşiii sale Chir Ielarie Arhimandrit şi stareţ SffintelorJ Mfănăstiri] N[eamţulul] şi Secuiul cu bla-gosloveniia preaosfinţitului Chirio Chir Veniiamin Mitropolit ai Moldavii spre vecin[i]ca pomenire sau însemnat aceasta [la/ 1821 Octomfvrie] 21 la care lucruri au fosft] NicolaH Cernisski calfă de petrărie şi de săpătorie Vasilie. . . . '/

2. BOL NI ŢA VECHE, a.

Sus: Stema Moldovei în relief. In jurul ei: Pecetea şi bourul ţării şi al pămâutului Moldaviei. 1820 A/priJli/eJ 10.

••) E , precis, Todorn , nu T o d o r N. ; ) Acoper i t cu moloz, încât nu se mai poate citi nimic. ' ) Acoperi t cu moloz şi şters.

I N S C R I P Ţ I I D E L A MÂNĂSTIKKA N E A M Ţ U L U I 433

Sub stemă: Aceasl [ă bolniţă?] împreună cu paraclisul sau fă/cujl decătfrăj [MJăriasa prea înălţat Domn: [Scarljaft] Alec-san[d]ru Calimah Vfoejvod însă cu ajutofrul] fs]fi[ntei] mănăstiri în zilele preaosfi[nţitului] mitropolit [MJoldoviei chiriu chi-riu Veniamin Costache prin osărdiica osteneală şi sârguinţe a noafstjră llarie Arhimandrit şi Starfejţfujl sfintei Mistiri Neam­ţului şi Secului şi spre veacnica pomenire sau însemnat pre ace-astfă] piiatră 18 ziflej SepftemvrieJ 118/20.

b. Acest paiaclis fiind zidit de bine credincisul Dfojmn Scar­

tai Alexandru Calimah V/oeJvfoJd la anul 1820, la botniţa veche după cum pealăturata peatră l) să vede apoi la anul 1841 Feb-fruarie] 12 din întâmplare arzînd sau ridicat cu totul din teme­lie şi sau zidit aice din nou împreună cu chiliele împrejur, după cum să vede, în zilele bine credinciosului şi de H[risto]s iubito­rului Dfojmnului nostru Mihail Grigorie Sturza Vfoefvfo/d, cu cheltuiala Mănfăstirii] şi ajutoriul iubiţilor' de Hfristo/s patrioţi săvârşindusă în vremea stărăţiefi] pre cuvioşiei sale chir Neonil Arhimandrit şi stareţ Sffintelor] Mfănăstiri] Neamţului şi Săcu la anul 1843.

3. PIA IRA UNUI POD. Bunul gospodar Neonil arhimandritul, care a ridicat «crucea

dela cerdac», a făcut şi un pod peste drumul ce duce spre cruce. O piatră dela acest pod, murdărită cu un strat gros de noroi de porcii cari pasc prin apropiere, are următoarele rânduri :

Sus : Cruce gravată în piatră. De ambele laturi ale crucii : 1846 Septfemvrie] 9 zile.

Sub cruce: Acest pod safu] zidit în stare ţieia prea cuviosului arhimandrit Neonil prin silinţa shimonahului Iona şi cei difn preună cu sffinţia saj carii sau ostenit şi au ajutat cu ceiace au putut pentru alor pomenire sfhijmonah Varlam, Mina mofnajh, Evghenie monah Andrei Brdt Grigorii şi Geòrgie Braţe, Va-sile Brat.

' ) Inscripţia anterioară.

Annarnl Inst. de 1st. Naţ. IV.

Un inventar românesc de haine şi scule din anul 1778

de A. Mureş ianu .

Documentul, pe care-1 publicăm mai jos, este unul din cele câte-va sute de documente din veacul al 18-lea, relative la viaţa Ro­mânilor din Braşov, găsite de noi între actele neînregistrate ale arhivei acestui oraş. O ladă depozitată în arhivă de mai bine de un veac şi care rămăsese neatinsă până astăzi, cuprindea registrele şi hârtiile private ale fostului staroste de neguţători braşoveni din a doua jumătate a secolului al 18-lea: Hagi Gavrilă Hriste.

Intre documentele cuprinse în această ladă — mai cu seamă acte oficiale scrise în limba latină şi germană — şe găsesc şi vre-o 80 de acte originale Româneşti din prima şi a doua jumătate a vea­cului al 18-lea, unele din cele mai rare şi (interesante l ) , precum este şi inventarul de mai jos, care prin descrierea amănunţită a luxoa­sei garderobe a unui român bogat de acum 150 de ani constitue un document unic de limbă şi ortografie cultă profană de atunci.

Intr'un hrisov original găsit tot între aceste hârtii şi dat de Grigorie Alexandru Qhica, în 10 Septembrie 1778 — „în anul din­tâi a întâiei domnii a domniei mele aici în oraşul domniei mele Bucureşti" — lui Gavril Hriste cetim între altele:

„Drept aceia dar şi Domnia mea dăm acest privileghiu lui Gavriil Braşoveanul si'n Hagi Hristu, carele fiindcă sau arătat cu slujbă spre folosul vistieriei m'am milostivit Domnia mea de lam făcut Staroste de Braşoveni pe Braşovenii streini ca să neguţăto-resc aici in ţară, şi să fie în pace şi iertat de toate dăjdiile şi osânduelile ţării."

J ) Câteva dintre aceste documente au fost publicate şi comentate de noi în ziarul „Carpaţ i i" din Braşov. V. art icolele „Moştenirea unui fruntaş român braşovean de acum 2 0 0 de ani" şi „Casa unui fruntaş român braşovean în secolul al 18-lea" în numerele dela 11 Aprilie şi 30 Maiu 1926 ale acestui ziar etc. etc.

436 A. M U K E Ş I A N U

Asupra originei Iui Gavril Hriste, pe care documentele săse­şti îl numesc Riszte, şi pe care Românii de aici îl numeau Gavril Lipovanul, precum e trecut şi în condicile hisericei Sf. Niculae, găsim unele amănunte în actul unui proces de divorţ, intentat împotriva lui de către a treia lui soţie Elisabeta văduva „răposatului nobil Gheorghe Somlyai", şi „soţia respinsă a a acestui grec pri­păşit pe aici din regiunile tătăreşti,... copleşit de moravuri tur­ceşti.... necinstit, crud şi adevărat tiran..." })

Hriste, care-şi poartă toate registrele exclusiv numai în limba grecească, pare deci a fi fost un grec veritabil sau de origine bulgărească, spre deosebire de acei „Greci" de origine macedo­română, din care se trăgea soţia lui Elisabeta, fica neguţătorului Andrei Grecu (Gorog) din Târgul Mureşului, a cărei fiice Elisabeta şi Măria Somlyai iscălesc un act latinesc româneşte cu chirilice.

Hriste apare ca membru al companiei greceşti din Braşov în 1741, precum vedem din foaia de zestre, tradusă din greceşte în latineşte, a primei sale soţii Măria, fiica companistului de aici «Sap hyrius (Zamfir) Manoli."

Prin 1700 îl vedem căsătorindu-se din nou cu o româncă din Braşov Stana, fiica lui Hagi Radu Pricop, om avut şi cu mare trecere, care-şi măritase celelalte două fiice Ecaterina şi Ilinca cu fruntaşi români de aici Zaharia Nicolau şi Hagi Radul Ciurcul.

La 24 Dec. 1773 moare şi „Hagi cu Stana" şi după câtva timp „jupanul Gavrilă" se însoară cu văduva Elisabeta Somlyai, cu care însă deşi îi dărueşte o casă în Braşov şi alte bunuri, nu tră. eşte bine, însă cu toate aceste nu voeşte să se despartă de dânsa câştigând toate procesele de divorţ intentate de ea împotriva lui.

Cu toate „moravurile sale turceşti" Hriste nu a fost lipsit de însuşiri frumoase şi sentimente filantropice faţă de Români. Aceasta reiese şi din două scrisori româneşti, păstrate tot între hârtiile lui ale viitorului arhimandrit al mănăstiri Berdinului şi episcop al Aradului Nestor loanovici, din 1791 şi 1794, pe când învăţa la

') O u o d ubi ipsa jàm ab aliquot annis ab inhonesto, crudeli, et vere T y r a n n o meo marito tot inter crudelissima verbera mort isque cominat iones his per omnia insveta, eo magis quod prius nobilis Georgi/ Somlyai per me nunquam satis deplorandi uxor tranquilissimam duxissem vitam, nunc vero pejor ibus fatis ita volentibus Graeci huju s e partibus fors Tartanas hue appulsi repudiata conjux, miserr ime viverem, idem moribus vere Turacis imbutus nuperis diebus securi velut lethali instrumento me, orphanosque meos aggre-diendo, e sua domo ejecisset. ab eoque tempore separatam ab ipso traho vitam...."

UN I N V E N T A R R O M Â N E S C D E H A I N E Ş I S C U L E DIN A N U L 1778 437

gimnaziul superior din Pojon (Bratislava). Hriste avea şi vie pe dealurile Cernăteştilor şi o stupină cu „orangerie" preţuită la 3600 fiorini. In registrele de dajdie ale Braşovului el apare ca proprietar de casă în „Ulitze Farkoje" în anul 1748.

Să trecem acum la autorul documentului de mai jos. Ce 1-a îndemnat pe bogatul Staroste Mărgărit să-şi lase în

anul 1778 atât casa sa din Braşov, clădită de curând cât şi o parte a averei sale mobile în îngrijirea lui Gavrilă Hriste ? Dintr'un docu­ment unguresc din anul 1776 aflăm, că el fusese căsătorit încă înainte de anul 1740 cu sora soţiei nobilului făgărăşan Nicolae Somlyai, tatăl răposatului socru al lui Gavrilă Hriste. Intre el şi Hriste erau deci şi legături de cuscrenie. Acest document îl nume­şte „Starostele Mărgărit Grecul din Ţara Românească'' (olâhorszâgi Margareth Staroszta Gòròg). Numele „Grecu" era în mod vădit, în legătură cu ocupaţiunea lui, căci hârtiile iscălite de dânsul sunt toate scrise româneşte. Probabil, că „Mărgărit Grecul" nici nu scria bine greceşte, căci atunci el nu ar fi predat amicului său Hriste, care-şi purta catastifele numai in această limbă, inventare româneşti.

Starostele Mărgărit era aşa dar român, cu rang de boer, pre­cum o dovedesc şi număroasele caftane din inventarul, pe care-1 publicăm. De altfel starostii de neguţători se bucurau de obiceiu şi de privilegiul boeriei1) Nu cunoştem locul de origine al staro­stelui, nici numele lui de familie cel adevărat. Avea vie în locali­tatea în Deal din Muntenia (Havasalfòldében in Dial nevezetu szòlòhegyekben), unde vinde, cu ocaziunea unui târg, în 1746, patru butoaie de vin, pe datorie, cumnatului său Nicolae Somlyai, pe al cărui fiu ii primeşte la dânsul pentru învăţătură (Hozzam hoz-van edgyik fiat tanulâs Kedviért). El reclamă în anul 1776 dela „tabla" judecătorească (curte de apel) atât plata datoriei cât şi a cheltuelilor făcute cu tânărul Somlyai, dela moştenitorii răposatului Nicolae Somlyai, cari se mutaseră la Sătmar „în Ungaria" (Magy-arorszâgra), zălogind casa lor din Făgăraş cetăţeanului şi nobilului Ghorghe Fuste (nobilis Georguis Fuste, civis oppidi Fogarus).

Dintr'odată cu lucrurile cuprinse în inventarul de mai jos, starostele Mărgărit predă cu un inventar amănunţit şi casele sale

' ) Intr'un hrisov al lui Mihail Vodă Şutu din 10 Sept. 1791, citim între a l te le : „Datam cartea Domnii mele boerului Domni i mele Ioan Popovic i , pre care l'am făcut Domnia mea staroste de neguţători. — V. D. Z. Furnică , Din istoria comerţului la Români, Bucureşt i 1908, p. 157.

438 A. M U E E Ş I A N U

din Braşov cari ,,s'au făcut la leat 1774 August de isnov tot de zid" cu „trei pivniţe boltite" şi cu mai multe odăi („case") de locuit.

Nu cunoaştem cauzele pentru cari starostele Mărgărit părăsis în anul 1778 dimpreună cu soţia sa Safta Braşovul, pe care pre­cum se vede şi-1 alesese drept loc de odihnă al bătrâneţelor sale, prin hârtiile date în păstrare amicului şi cuscrului său din Braşov,-ne-a lăsat câte-va dintre cele mai interesante, documemente ale graiului românesc, obicinuit în viaţa de toate zilele al Românilor culţi de atunci.

* * 1778, Mart i e 15

Foia de căte haine am lăsat la dum. (nealui): .kir Gavrilă Hrişte dupe cum să văd mai jos anume.

1 : Kaftan de germesut piersegiu cu flori, să (tnx) cu antiriul Iu1,

1 : Kaftan de şamalage ( n i d M M a g f ) vânătă ( K X H X T X ) , ku văr-gulîţile galbene şă antiriul lui.

1 : caftan de şamalage singepie ku vărguliţile roşăi (pouix), şă ku antiriul lui.

I : caftan de germesut. ka scorţişoara făr de antiriu. 1 : roke de atlaz de vineţia singepiu, ku fior Op^op) de fir,

şă ku şâtrangele de fir, ku gurile de şăretur de fir, ku sponce de lipţica (Lipsea = A H î t i i H K a ) - şă ku antiriul iei (m) asemene (AC$MM)

cu roke şă ku şeresur (i) de fir la măneci ( A \ Z N S M )

1: Ciube ( M S K Î ) de atlaz de vineţie săngepiu, ku flori (^op)" de fir şă ku şâtrangele de fir, şă ku şereturi late de fir. de jur împrejur, făr de blană.

1 : roke de atlas (a'/\ac) galben de ţarigrad ku flori de mătase şă ku şâtrangele de fir, făr de guri, ku sponce de lipţica.

1 : Cube femeiască de şaliu ( I U M H S ) vărgat blănită ku krasak

1 : blană de cube fămeiască de krasak. 1 : saie (cSie) de ţitarie (u,HTApHt) ku antiriul iei. 1: Poală de icoană de atlaz cemeniu ( H { A W H H 8 ) , ku săţîful

(cxgH^Hrt) de atlaz roşu, kusută pe skris de săidăker (cxi,â,xKfp) 1 : Pănzatură de masă în trei foi kusute ku tiriplişă ku mătase.-1 : Peşchir lung împrejurul mesii ales şă uplut 1) ( 8 I I A 8 T ) ku>

mătăsuri.

' ) Qreşală or tografică în loc de umplut. Se repetă cu trei puncte m a i departe : uplute ; etc.

U.V I N V E N T A R ROMÂNESC D E H A I N E Ş l S C U L E DIN A N U L 1778 439

, ~2;: feţe de perine mari,.,de;,papură ku zăţelile kusute ku fir 2 ; feţe de perine mici kusute şaie (ca'u) tot ku fir. ,. y, 2: feţe de perine mici kusute k u mătasă albă şă uplute

(umplute) ku fir. 1 : carşaf ( s a p u i a ^ ) ku şapte rânduri kusut ku mătase roşăe

kunegră (sic) verale ( c K S H r r r x KtpA«) şă uplut ku fir. 12; şărvete kusute pe skris a naturale (â) (HAT^AM). ku mătăsuri

şă ku fir. 1 : ie kusută ku mătase ghiuvez (TH8K{3) şă upluiă ku fir ku

doă rânduri pe mănekă. 1: măhramă ku: 16 : flori kusute ku sărmă (cxp<wx). 1 . Kolan de fir şă beteală. 1 : pereke troiţe îmbrakate ku argintu ku lănţişor de argint

şă ku şase kopce de: argint şă tokul kiisut ku fir. ' 1: Kesea (MC*) de tulpan kusută ku fir şă ku beteală ku

cukuri (s8K8pi) de fir. 1 : pereke mănuş fămăieşti de îringie (sic) verde kusute ku

fir şă blănite 1 : pereke mâneci de ie kusute ku mătase verde.

, 2 : zarfuri de argint de sănnă ciftiită ( H H ^ T H L U X ) = dra­muri = 14 =

4 : zarfuri de argint, cu flori = dramuri = 35 = . •• • . 2 12: păseale (nzc f / \ i ) de argintu, de kuţite = dramuri = 103j

2 : zarfuri de tumbac — noă. 2 : feligene mari de farfurie de ca (na) bună de kitai x) ku

flori de aur 1 : lădunkă făptură turcască de telatin ku kapakul tot de

argintu de sărmă, şă ku şăretul de ibrişăm (HwpHiUrMx), ku doă ka tarămi şă ku două paftale tot de argintu de sărmă (sic).

1 : vesne ( K J C H I ) de fildiş pentru praf de puşcă, legat ku argint ku găitanul şă ku cukuri de ibrişăm şă ku fir.

1 : măhramă fămeiască ( i J sx iMf idCKz) kusută ku mătase şă uplută ku fir.

12 : pereki kuţite de argint (rtpuHHT) de cele de lipţika ku tokul de sangriu (c<»HnpH8).

1 : oglindă mare egliziască, de klestaru (sic) piste tot pecet­luit ku trei peceţi în dosul oglinzii

' ) China. Cartierul chinezesc din Moscova purtă numele „Kitai-gorod ' A. A. U.

440 A. M U R E Ş 1 A N U

1 : oglindă mare ku pervazurile de porculan (nopKitadN) kt» florile roşăi şă pecetluită în dosul oglinzii ku doă peceţi

K o s i t o r

5 : tipsii mari . . . 5 : tipsii d e mijlok 2 : gastroâne . 2: pirostii . . . .

A r a m ă

aceste toate = ok = 13 = litre = 3 —

6: tipsii 3 : tisgiri . . • 1 : ligean ku ibrik şi ku flore lui poliit. veki 1 : ibrik făr cie ligean 1 klondir . .

aceste toate = ok 11 = litre = 3 = -

1 : ikoână mai (cu) precista. Zugrăveală noă şă ferekată ku* argint pe mărgin şă ku kununa maikăi precisti de argintu.

1 : ikoână sfinţii apostoli petru şi pavel şă zugrăveală de mosku.

Mărgărit storoste (m. p.)

Corn. de A. Muresianu

Contribuţii la eraldica vechiului Ardeal de I. Marţian

Monumentele eraldice se rapoartă mai cu seamă la chestiuni de genealogie, dar uneori sunt de importanţă şi în domeniul isto­riei naţionale, cu deosebire dacă lămuresc raporturi culturale asupra cărora nu se pronunţă scrisul nici tradiţia.

Din această consideraţie vom cerceta, în următoarele, elemen­tele eraldice cuprinse în blazonul Ardealului, privitor la vechimea şi origina lor. '

Primul blazon oficial pentru Ardeal s'a decretat în Dieta dela Sebeşul-Săsesc la 24 Mai 1659 de principele Acaţiu Barcsai. In esenţă decretul prevede instituirea unui blazon combinat din patru embleme şi adecă: Un vultur înjumătăţit ca simbol al comitatelor ardelene, soarele şi semiluna ca simbol al Secuilor, şapte cetăţi ca simbol al Saşilor şi patru râuri cu crucea dublă ca simbol al păr­ţilor anexate.

Dar cu toatecă în decretul acesta se spune că în trecut Ardea­lul nu avea un blazon definit, unii scriitori, cari s'au ocupat mai amănunţit de eraldica acestei provincii afirmă, că primul blazon oficial 1-a instituit regele Ioan Zapolya la anul 1538 şi conţine trei embleme şi adecă: Partea superioară a unui vultur negru înjumă­tăţit şi încoronat ca simbol al Ungurilor, soarele cu semiluna ca simbol al Secuilor şi şapte cetăţi ca simbol al Saşilor. Origina lui însă o derivă dela alianţa celor trei naţiuni ce s'a încheiat după revolta ţăranilor dela anul 1437 1 ) .

Totuşi pentru această origină a blazonului nu există nici o dovadă şi în ce priveşte alianţa numită „uniunea celor trei naţiuni" se ştie că s'a încheiat între Nobili, Saşi şi Săcui şi nu între Un-

' ) J akab . E . Az erdelyi orszâgos czimerek tortenete. Szâzadok. Pes t 1867, p. 336. E d e r K. I. De initiis ju r ibusque primaevis Saxonum. Cibinit 1 7 9 1 . p. 214.

442 I . M A R Ţ I A N

2 ) Katona S. Historia critica regum Hungariae. J . XI . p. 793 şi F e j r e G . C o d e x diplomaticus Hungariae vol. XII . p. 912.

3 ) Nemzeti târsalkodo. Kolozsvâr 1843. p. 3 2 3 : „Nicolaus filius Emich castelanus de Chycho ac ductor aquillae seu vexill is." şi Desuşianu N. D o c u ­mente privitoare la Istoria Români lor , Bucureşt i 1890. Voi . 1/2 p. 6 1 5 : „Paulus-Magnus de Vajdahaza vexillifer universitatis regnicolarum Hungarorum et Valachorum Transi lvaniae".

4 ) Bedeus J . D i e Wappen und Siege l der Fürsten von Siebenbürgen, und der einzelnen ständischen Nationen dieses Landes. Hermannstadt 1838

F ig . 10.

guri, Saşi şi Săcui, ceeace se vede din textele documentelor existente 2,L De altă parte decretul dela 1659 spune lămurit că vulturul,

era simbolul comitatelor şi nu cel al naţiunei ungureşti. Elementele ce privesc Ardealul cuprinse în ambele aceste corn-

binaţiuni de blazoane sunt: Vulturul, şapte cetăţi şi soarele cu semiluna, cari toate erau în uz şi înainte de combinarea lor in blazon oficial şi sunt de origină diferită.

Vulturul negru înjumătăţit şi încoronat, simbolul comitatelor,, a fost considerat pe vremuri mai noui ca emblema naţiunii Ungu­rilor. Dar uzul de a purta în fruntea oştirilor un vultur, simbolul nemuririi, este de origină egipteană. De aci a trecut la Romani şi se ştie că ei purtau în fruntea fiecărei legiuni un vultur de aur în vârful unei prăjine. Dar devenind, după desmembrarea imperiului, aurul mai rar, acest simbol a fost înlocuit cu cel al unui vultur brodat ori pictat pe pânza drapelelor intrate în uzul general. In-această formă l-au adoptat în urmă şi Ungurii şi l-au purtat pe drapelul contingentului lor şi cel al Românilor a ) .

Aceste contingente armate le formau însă nobilii, singuri în­datoraţi să presteze serviciu militar.

Emblema vulturului prezintă deci simbolul comun al nobililor ardeleni, consideraţi ca militari şi la tot cazul fără deosebire de naţionalitate. Că nici chiar Ungurii ardeleni nu au privit emblema, vulturului ca simbolul lor naţional dovedeşte faptul că principele Sigismund Rakoczi 1-a omis din blazonul său înlocuindu-1 cu un vultur întreg, care ţine o sabie în ghiarele piciorului drept şi: prezintă blazonul Poloniei4).

Cel mai important element în blazonul Ardealului prezintă cele şapte cetăţi: (castele, turnuri, 'ori porţi de cetate) cari în­cepând dela anul 1659 sunt emblema Saşilor. Totuşi scriitorul sas J . Bedeuş spune că nu se ştie şi nu s'a putut constata nimic

C O N T R I B U Ţ I I L A E R A L D I C A V E C H I U L U I A R D E A L 443

cert, când au acceptat Saşii şi din ce prilej cele şapte cetăţi de emblema lor naţională •').

Primul blazon al Saşilor ardeleni este menţionat în privilegiu, regelui Andrei II dela anul 1224 în care se zice : „Insuper ejisdem eoncessimus quod unicum sigillum habeant quod apud nos et magnates nostros evidenter cognoscatur" 6 ) .

Dar cum acel blazon, dat în o epocă de înflorire a eraldicei. totuşi nu este descris în textul privilegiului, nu cunoaştem înfăţi­şarea Iui; nu poate însă să fie diferit de un altul a cărui pecete s'a conservat dela anul 1302 şi care prezintă o coroană ce p ţin cu manile trei bărbaţi îngenunchiaţi şi unul stând în picioare 7 ) .

Al doilea blazon 1-a dăruit pe seama Saşilor regele Ludovic I, la anul 1370. Acesta înfăţişează trei scuturi încoronate, dintre cari primul poartă pe o jumătate cele patru râuri ungureşti, iar pe cealaltă jumătate şase crini ai Capetingilor; al doilea prezintă un vultur încoronat având aripile întinse, iar al treilea o foaie de roză palustră, încoronată şi aceasta 8).

Al treilea şi ultimul blazon al Saşilor instituit, precum ma văzut, la anul 1659 au fost cele şapte cetăţi, cu cari ei s'au fa­miliarizat în măsura încât le consideră de un străvechiu patrimoniu naţional şi, fără să-şi fi dat vre-odată seama de origina lor, mai încearcă şi în prezent a-le identifica, fie cu pretinse şapte castele, fie cu şapte oraşe, pe cari pretind a-le fi întemeiat.

Totuşi cele şapte cetăţi pe vremuri mai vechi erau blazonul Ardealului provenit din antichitate şi trecut prin mai multe meta­morfoze până au ajuns la forma din prezent. Privitor la această ipoteză găsim în opul anonim. «Dictionarium heraldicum» tipărit la Viena în anul 1746 la pagina 46 menţiunea că blazonul Ardea­lului prezintă: Şapte coline deasupra căror se vede luna.

Acest important indiciu s'a strecurat probabil din vre-un pp «raldic mai vechiu, din care se obicinuia a se confecţiona atari compilaţiuni. De altcum dicţionarul conţine şi blazonul contimporan al Ardealului. Dar vechiul blazon înfăţişând şapte coline era cu-

' ) Bedeus J . op. cit. p. 5 . : „Wann endlich die Sächsische Nation die sieben Bürgen zu ihrem Wappen angenommen und was dazu Veranlassung gegeben habe, darüber konnte noch nichts Gewis ses entdeckt werden".

8 ) Teutsch & Firnhaber . Unkundenbuch zur Geschichte Siebenbürgens Wien 1857. p. 30 .

7 ) Zimmermann & Werner . Urkundenbuch zur Geschichte der Deuts­chen in Siebenbürgen. Hermannstadt 1892. Vol . I. F i g . II

8 ) Zimmermann & W e r n e r op. cit. Vol . I. F i g . 2 3 .

444 I . M A R Ţ I A N

noscut în occident ca simbolul Ardealului încă din timpuri anteri­oare secolului al XI -lea, căci Saşii ardeleni se îndeletniciră cu nu­mirea de «Siebenbürgen» încă în vechia lor patrie înainte de a fi emigrat în Ardeal. 9 ) .

Deopotrivă răspândit era pe acele timpuri şi termenul latin medieval de «Septem castra». 1 0 ) .

Considerând deci că în Ardeal înainte de Saşi nu era o po­pulaţie de viţă germană, care ar fi putut da ţării acesteia o numire germană, este cert că numirea de «Siebenbürgen» au format-a Germanii din occident în bazele vechiului blazon ce-1 cunoşteau. Şi unii scriitori Germani urmărind etimologia acestui nume i-au găsit origina în numărul de şapte munţi, cari însă nu trebuiau identificaţi în natură ci în blazonul cunoscut al ţării. 1

Dar cele şapte coline ori şapte munţi prezintă blazonul Romei din timpurile cele mai vechi până în prezent, bineînţeles fără adaosul lunei. ] - ) .

Este cunoscut că Romanii au împrumutat uzul blazoanelor dela Egipteni 1 3 ) .

Şi se ştie că ostaşii romani purtau embleme pe scuturile lor dar nu ştim că din care secol înainte au început provinciile impe­riului să poarte blazoane provinciale: deci nu putem afirma că blazonul Ardealului cu cele şapte coline îşi are origina dela Ro­mani. Totuşi posibilitatea nu pare excluză.

Cea mai veche menţiune despre un blazon provincial al Daciei se face la anul 530 în actul prin care împăratul Iustinian a fondat mitropolia de Sirmiu, aci se spune că emblemele ambelor Dacii

'•') Ede r K. J . Erdély ország ismertetésének 'zengéje Nagyszebenben 1828. p. VII .

1 0 ) Benkö J . Milkovia. Vol . I, p. 57, la anul 1096.

His tor ia Transilvaniae. Manuscript anonim.

§ 6. Maior i dificultăţi subest nomen germanicum «Siebenvürgen» er rónea etiam est eorum sententia qni deducunt a septem montibus Transi lva­niae prae reliquis altioribus, vel quod septem montibus quasi muro circumducta sit. Nam dificile certe este hujus sententiae patronis numerum septenarium motium prae reliquis insigniter eminentium determinare. Nec limites Transi l­vaniae transcedentes septem ; sed septies septem etiam montes transcenderé debuere .

, 2 ) . Dictionarium heraldicum. Wien 1746. p. 14. 1 3 ) . Hickmann J . D e artis heraldicae origine et natura. Lipsiao 1689, p. 2

CONTRIBUŢII L A E K A L U I C A V E C H I U L U I A R D E A L 445

cuprinse în blazonul instituit pe seama acestei mitropolii prezintă un turn aşezat la mijlocul unui scut de culoare roşie.

In bazele acestui indiciu putem conclude că turnul singuratic, în cazul prezent, nu prezintă, ci numai substitue blazonul comun al Dacilor, cele şapte turnuri. Cu toate că blazonul mai vechiu al Dacilor, identic ce cel al Romei antice, a fost cele şapte coline, aceste s'au modificat în urmă în cele şapte turnuri, blazonul Con-, stantinopolului, al Romei celei noi.

Dar metamorfoza colinelor în turnuri nu s'a săvârşit în pripă ci numai pe încetul şi adecă astfel că menţinându-se baza celor şapte coline i-s'a mai adaos fiecăreia câte un turnuleţ în culme. Noul blazon combinat astfel din emblemele celor două capitale ale lumei vechi s'a conservat pe urmă în occidentul european până târziu prin secolul al XVI-lea ca simbol al Ardealului lr>).

La forma fără de coline s'a trecut ab ia în secolul al XVII-Iea Constatăm deci că la bazele blazonului considerat de simbo­

lul Saşilor se găsesc cele mai vechi blazoane ale Daciei traiane. cari s'au conservat cu stăruinţă în toate combinaţiunile creaţiunilor ulterioare, ca cel mai de seamă element eraldic, graţie inconştienţei guvernanţilor din trecut.

Soarele şi semiluna aplicate în câmpul liber de a dreapta şi de a stânga vulturului şi adecă de a dreapta soarele şi de a stânga semiluna, este emblema Săcuilor. Aceste corpuri cereşti simbolizează vegherea de zi şi de noapte, potrivit chemării lor dea păzi fosta fron­tieră din estul regatului unguresc. Se zice că această emblemă le-a fost dăruită de regele Sigismund la anul 1437 pentru vitejia lor dovedită în războaele împotriva Turcilor şi în revolta ţăranilor. Mai înainte Secuii au avut o altă emblemă şi adecă: Un braţ ţinând o sabie la mijlocul căreia era înfipt un cap de urs şi o inimă, iar în vârf o coroană.

De altcum simbolul soarelui cu semiluna este cunoscut din Micena şi din Babilon şi se găseşte pe blazonul Cumanilor de ai

> 4). F e j e r O. C o d e x diplomaticus Hungariae. I. VII . p. 14, : Justinianus imperator archiepiscopum Syrmiensem in urbem suam Justinianeam primam cum multis praerogativis transfert. Anno 530, p . '19. «Insuper contulimus t ibie que damus hie descripta armorum insignia videlicet : Scutum in Septem partis divisum ; in medio ejus, scutum aureum, cui inest aquilla duplex alba et nigra, que significat E m b l e m a imperiale cujus capita coronata sunt purpurea imperiali diademate, ex parte dextra in prima divisione scutum rubrum, in cujus medio videtur turris, significans utramque Daciam»... .

1 5 ) Dictionarium heraldicum. Wien 1746. p. 14.

446 1. M A R Ţ I A N

dreapta şi de a stânga leului, ce stă în două picioare, care pe vre­muri mai vechi era considerat de al voevodatelor româneşti Mun­tenia şi Moldova 1 6 ) .

De încheiere constatăm că toate creaţiunile eraldice ulterioare privitoare la Ardeal, începând cu blazonul instituit de împărăteasa Măria Terezia până la stema mai recentă a României întregite conţin aceleaşi elemente cunoscute.

Cum a scăpat Nicolae I3ălăşescu din mâna Ungurilor la 1849?

„Balaschescku", Mitglied des wallachischen Comitte-zs-ein geborner Haschager, Theolog, Professor in der Wallachei etc., war am schlechtesten und nicht mit Unrecht bei den Ungarn an­geschrieben. Am 11-ten März Abends verspätete er sich im Qu, artier des Comitte-zs mit dem Verbergen einer grossen Summe Geldes in Gold und Silber im Aschenwinkel und begegnete den eindringeeden Ungarn auf der Treppe „Geht nur hinauf" sagte er gut ungarisch „ihr werdet sie erwischen" und kam unaufgehalten herunter. Er lief dann bis in die kleine Gewehrgasse zu seiner Wäscherin und bat selbe ihn zu verbergen. Diese war so von Angst erfüllt, dass sie ihn nicht verbergen konnte. Er ging hinaus und verbarg sich in einem Holzschopfen, hörte hier die Ungarn—mehre Parteien—eindringen, plündern und wieder weggehen, traute sich.

i e ) Münster S. Cosmographie . Basel 1583, p. 1223.

N. H Ä L Ä S E S O U L A 1849 447

jedoch trotz der Kälte, die er leicht bekleidet ausstehen musste, nicht heraus bis am Morgen die Wäscherin zu ihrem nicht geringen Schrecken ihn daselbst fand, ihm sagte, dass die letzten Ungarn theils schlafend, theils betrunken sich im Zimmer befänden, aber auf der Gasse niemand zu sehen sey. Nun wagte er sich heraus und ging bis in die grosse Gewehrgasse in das Quartier eines re­volutionären Wallachaiers und war so glücklich die Frau dieses Wallachaiers — er selbst war in Paris — allein im Zimmer zu trefen. Sie versteckte ihn sogleich in ihr Schlafzimmer, brachte ihm Bar­biermeister und Schere zum Bart abnehmen und Kleider eines Tsokoien. So metamorphosirt trug er gebückt auf dem Rücken einen grossen Pack bis zum weissen Löwen in die Josephstadt und fuhr einige Stunden später mit seiner Retterin, welche von Bern Pässe bekommen, als Tsokoi auf dem Bock sitzend, glücklich aus Hermannstadt nach der Walachey. Als er im Juli mit den Russen wieder kam, nahm er zur grossen Verwunderung seiner Hausfrau, der Arztens Witwe Kominek, welche von den Jnsurgenten ganz ausgeplündert worden, sein Geld unversehrt aus dem Aschen­winkel heraus.

Glück muss man haben !!! („Memoiren, betr. die Ereignisse von 1848/9 von der Hand

der Orators Samuel Traugott Binder in „Einnahmen u. Ausgaben Protokoll 1800—1831 pag. 86).

I. L .

Christian Schesaeus despre Români S t . Bezdech i .

In cunoscutul poem în patru cărţi „Ruinae Pannonicae'* al umanistului sas, retipărit la 1797 de I. Eder, directorul Şcoalei normale din Sibiu, poeme în care se cuprinde povestea evenimentelor din Ungaria şi Ardeal în timpul lui Ioan Zapolya, se pomeneşte •— bine înţeles, adeseori — şi despre Românii cari, împreună cu Ţiganii, formau între poparele Transilvaniei, o turmă umană lipsită de drepturi. Mai toate aceste ştiri, ce ne interesează pe noi, împletite cu alte ştiri relative la popoarele conlocuitoare în Ardeal, se găsesc în primul cânt al acestei eroice poeme. Aci aflăm şi amănunte pitoreşti privitoare la diferite oraşe din Ardeal. Astfel Clujul a mai fost numit şi Zeugma, înainte de-a căpăta în scriptele oficialităţii latine numele de Claudia (Claudiopolis pg. 2 7 ) ; Alba Iulia îşi trage numele de la Iulus — fiul lui Enea — ; Mediaş, acest târg vestit pentru viile şi ridichile sale, e aşezat—media în regione Da-corum(pg 25)—; Braşovul e vestit pentru cultul Muzelor şi pentru fai­moasa bibliotecă, în care s'au strâns operele, ce s'au mai putut salva din vestita bibliotecă a lui Matei Corvinul. Tot aci ni se spune— ca să începem cu vecinii noştri—că Saşii sânt urmaşii Saxonilor trimişi aci, drept pedeapsă, de Carol cel Mare (pag. 22). Se mai vorbeşte de Secuii neastâmpăraţi şi de Ţigani, pe care poetul îi zugrăveşte în următoarele versuri pitoreşti:

Hic etiam Zigani (plebs est adsueta rapinis Stramineisque habitare casis) incude metal lum In varias aptant, ut proles Lemnia, formas...

Cât priveşte pe Români şi istoria noastră, relevăm în primul rând ştirea că D. Iaxici, după părerea autorului, ar fi atentat la viaţa voivodului Mihnea, pentru că acesta i-ar fi necinstit sora, amănunt despre care alţi contemporani, între care şi Olahus, nu ne spun nimic.

ST. B E Z D E C H I 449

Insă rândurile cele mai interesante, pentru noi în această poemă a lui Schesaeus sânt cele, prin care descrie pe „Valahi". In pasagiul din Cartea II, v. 341-43, vorbind de Secui şi Românii cari luptau laolaltă împotriva Turcilor sub comanda lui Martinuzzi, spune:

Dacorum regit ipse acies, Siculosque Vlachosque Incultos armis, squalore situque rigentes.

Dar monumentale prin plasticitatea lor sânt mai ales cele opt versuri (Cartea I, 326-334), prin care poetul zugrăveşte pe a noştri. Iată aici pasagiul, şi în original şi în traducere, ca să-şi poată oricine face o ideie de înfăţişarea morală şi fizică a Roma* nilor ardeleni, contemporani cu Petru Rareş:

Sordidus in campis pascit iumenta Valachus. Ba rba ra p rogen ies , crudelis et aspera cultu ; Legibus a reliquis et consuetudine vitae Dissidet, hirsuţi circumdata pellibus hirci. Non fera flabra Noti timet hibernasque pruinas, Lacte et caseolis vivit, oinere inque calenti E x milii coct is nutritur farre placentis E t crudo gaudet distendere viscera lardo.

Turmele 'şi paşte pe câmpuri întinse valahul nemernic, Barbar , ce plin de cruzime viaţa 'şi trăeşte sălbatec, înveşmântat în sarici din piele de capră f locoasâ, Deoseb i t de poporul din j u r şi prin trai, şi prin lege. Fă ră să-i pese de Crivăţ şi nici de-ale iernilor geruri, El se hrăneşte cu lapte şi cas, cu mălae făcute Dintr 'o făină de mei, ce e coaptă în spuză fierbinte, Iară cu crudă slănină foalele-i place să-şi umfle.

Trăsăturile acestea ciudate în arhaismul lor aspru, aşa cum cu talent le notează Sasul Schesaeus, nu puteau indica decât un popor de autohtoni impunător prin vechimea şi nobilele lui origini dar căzut, prin vitregia împrejurărilor, într'o trecătoare barbarie care avea cu atât mai mult să-I ajute a-şi conserva, în mijlocul vicisitudinilor de tot felul, specificul său etnic.

Armarul Inst . de 1st. N a ţ IV. 2 9

Note bibliografice de Valeriu L. B o l o g a .

în Weszprémi „Succincta Medicorum Hung. et Trans, biogra-phia," Cent III, Viena 1787 găsesc, la Ioannes Guilelmus Deccard <jun.), medic maghiar, 1722—1778, analiza amănunţită (p. 99—112) a manuscrisului „Rei rusticae tiungariae libri III congesti indefessa industria et labore Clar. Mathiae Belii, polyhistoris quondam^ inter Hungaros celeberrimi, et Io. Cristophori Deccardi, olim Rectoris Sempron. Gymn. evang. aucti observationibus a Duumfratribus coniunctissimis, Io. Guilelmo Deccardo Med. Doct et Io. Christopho-roDeccardo, Societ. Lat. lenensis Membro honorario." In liber I, cap. II, membru I, „De villis Hungariae," paragraful 7 tratează „De villis Valachicis et Rascianis".

Tot în cent III, p. 173 — 177 la Ioannes Georgius Henricas Kramer, medic şi botanist, care a fost ca medic militar austriac şi In părţile noastre (Timişoara Banat) :

„Observationes philosophici et medici argumenti variae Com­mercio litterario Norico intertextae,"

Observatio II Cogitationes de Wampyris Serviae în Hungaria.— Anni 1732 Hebdom. XXXVII, pag. 291—292. Intr'o parte a comunicării se ocupă pe larg şi de credinţele Românilor despre strigoi. Citez din Weszprémi părţile mai interesante: „Ab experientia quippe constat omnem nationem Rascianam, aut, şi mavis Russicam dictam, atque Valachicam, quae partim regiones Hungariae inde a Buda in Serviam, immo fere Constantinopolim cis Danubium usque, atque Daciam omnem antiquam, Ripensem puta, transalpinam Valachiam etMolda-viam, (et medîterraneam) Transylvaniam inhabitat, de Morte et Mortuis suis singulares prorsus et superstitiosas constanti lege fovere opiniones eo in primis tempore, dum solito numerosiorem quampiam stragem inter se grassari observaverit ; singulos enim nulla etiam luis epidemicae culpa mortuos gentili more per vetulas, agnatos et'

4 5 2 NOTE B I B L I O G R A F I C E

familiares diebus et noctibus aliquot continuis interrogant, quare-mortui fuerint, quum divites pecude, pecore numis et frumentos exstiterint, potissimum vero ubi morbus quispiam epidemicus grassa-tur, a Mortuis quibusdam se suosque Rasciani ¿xsüg-/credunt, Valachi vero, natio aeque supertitiosa, mastican' se dicunt, teste Kòleserio nostro in Scrutinio Pestis Dacicae Cibinii an. 170J în 16 edito,, qui Wampyrismum omnem pag. III. seductionem. ac lusum Diaboli nominai."

Observatio IV. De caussa plicae polonicae non satis ab Erndselio in Varsavia illustrata explicata, demonstratur exemplo Valachorum ex sordido vivendi genere earn contrahentium, qui absque omni sanitatis noxa et ferunt et exscindunt : quod aeque in equis quoque Tranülvanicis fieri observatur. — Anni 1734 He" bdom. XLVI pag. 363.

Intr'o notă mai lungă la articolul său despre Kramer, Weszprémi dă următoarele informaţiuni despre viaţa şi igiena Românilor (Cent. IN, p. 189—192) :

„Ex inito tamen calculo idem clima non tarn infestum videtur esse Turcis ac Christianis. Certe interim constat experientia infantes ex matrimonio Germanorum vel Turcarum cum muliere Hungarica, Valachica, aut Rasciana inito susceptos diutissime vivere. íncolas Húngaros, Rascios, Zíngaros, sed imprimis Valachos admodum esse fecundos, et licet nullus eorum, nisi ad montes Transsylvaniae,. Syrmiae, comitatum Marmarosiensis, Bihariensis, Satmariensis, inter Lugos et Orşova vivido gaudeat colore, sed omnes utplurium cacochymici adpareant, attamen summam adipiscuntur senectutem, ut supra centum alii viginti, et triginta; alii quinquaginta immo etiam nonaginta annos supervivere observentur. Caussam longaevi-tatis huius quae exteris denegata est, nativitati, hereditariae ad patrium clima dispositioni et vitae rationi adferifcendam esse. Hominum enim graeci ritus ratio vivendi consistit in dieta excarni, fervente enim solis calore abstinent se fere novem mensibus ab omni carne, et i is quae ex animalibus desumuntur, ovis, caseo, butyro et lacte, contenti soli panibus subcineritiis ex frumento turcico paratis, fructibus horaeis, aliisque e regno vegetabili petitis ; aquam ex Danubio et aliis fluviis hauriunt, brassicam muriaticam in deliciis habent et fere quotiodie iusculum acidulum ex furfure tritíceo cum aqua fermentato paratum edunt. Calorem meridianum sollicite fugiunt, loca frigidiora meridiationemque Hispanorum ac Italorum more amant, calidos cibos mane potius et vespere quam meridie summunt.

VA L E K IU L . B 0 L 0 G A 455

Giade, qua rustici quoque integras replent foveas, potum suum et semetipsos urgente aestu refrigerant. Carnem bovinam Valachi, Rasei, Zingari parcissime comedunt, cuius locum caro vervecina et lardum calidum cum pane supplet. Calugeri, ordinis S. Basilii monachi, aetatem eb esu carnis abstinent, sed pisces in aqua salsa coctos-magna in copia consumunt, jejunio et inedia se macerant, spiritu interim ex prunis damascenis destillato plurimum delectantur. Magnos quidem ex potu dicti spiritus aeque ac ex frumento destillaii et in-gurgitatione vini et cerevisiae commitunt errores ut haemoragiis saepius corripiantur, abstinentia tarnen et potu aqucso sibi mederi noverunt."

La biografie lui Nie. Apdthi, (cent. III, art. IV), vorbind despre traducerile sf. Scripturi în ungureşte, Weszprémi scrie la pag. 29 : „Inventos scilicet fuisse Sigismundi regis nostri temporibus duos e familia S. Francisci viros bene doctos qui divina oraculain idioma Hungaricum converterent, sed mox metu Inquisitorum haereticae pravitatis Romanorum, intra patriae limites oberrantium, in vicinam se subduxemnt pientissimi UH viri Moldaviam, optume tam sacro operi consulturi, ne in harpyas incidere manus cogeretur."

In centuria II, pars II, art. XXIV (p. 266 — 267) şi cent. III pag. 150—151, Weszprémi dă biografia lui Adam Molnâr, născ în 1716 la Tresztyénfalva, - f -1778 în Braşov, doctor în medicină, om foarte învăţat (membru al Academiei imperiale „naturae curiosorum"). A fost câtva timp medic în Cluj, pe urmă în Braşov; chemat la Bucureşti ca „principis Valachici physicus", a stat acolo 20 ani ; în 1768 „dum hostilis exercitus Russici manipulus ex improvisa advolans, integrum uno die expugnarent Bucherestum, omnem et librariam et, reliquam domesticam totius vitae suppelectilem mo­mento temporis amisit, vix ipse, nudus fere, Coronam Transilvaniae profugere potuerit". In Braşov a mai trăit şi şi-a exercitat practica până în 1778, când a murit.

După Wurzbach (Biogr. Lex. d. Kaisertums Oesterreich), voU 19, p. 24, Molnâr a scris pentru Academia Leopoldina trei lucrări despre Muntenia: 1) De aere, aquis et locis Valachiae. — 2) De natura et diaeta crassa Vatachorum. — 3) De morbis endemiis Va­lachiae. Toate trei lucrările erau în manuscris, gata pentru tipar, când Molnâr fugi din cauza Ruşilor din Bucureşti. Manuscrisele, împreună cu întreaga sa avere s'au nimicit

Dau însfârşit câteva titluri de cărţi mai vechi cari lipsesc îrt „Liter, med. rom." de Gh. Crăiniceanu şi cari nu sânt indicate nici în alte lucrări de specialitate :

454 X O T E B I B L I O G R A F I C E

Tel lar , Georgius „Visum repertum anatomico-chirurgicuttt oder gründlicher Bsrickt von den sogenannten Blutsaugern, Vam^> pier in der Wallachey. Siebenbärgen und Bannat". Wien 1784.-

F e r r o , P a s c a l los. „NähereUntersuchung der Pestansteckung, und über Schädlichkeit der Contumazen. Nebst 2 Aufsätzen über., Berichte aus der Moldau und Walachey. Wien 1787 (cf. Györy< „Magyarorsz. orvosi bibliogr." 1900, p. 147.).— Anexa cu rapoartele despre ciuma în Principate a fost scrisă de medicul braşovean Drj Martin Lange, (care dealtum e cunoscut şi prin o lucrare despre, medicina populară în Ardeal, lucrare care se ocupă şi de leacurile. Românilor) şi s'a retipărit în „Siebenb. Quartalschrift" III, 143-170. {cf. 7rausch "Schrittst. Lex." II, p. 327).

In 1832 s'a tipărit în Paris în limba spaniolă o cărticică a celebrului medic B r o u s s a i s „Relacion de las epidemias delacole-ramorbus observadas en Hungria, Moldavia, Gallicia en los anoş ,de 1831 y 1832.

Viola Ioseph „Diaetetik für einen Regenten," Iassy, 1833, {după Györy „Magyarosz. orvosi bibliogr." 1900, p. 157; — Györy mai adaogă că aceeaş carte a apărut în acelaş ansi în limba româ­nească), trebuie deasemenea semnalat, ca necunoscut în bibliografia medicală românească veche.

Dări de seamă.

Nic. Grămadă, Ozo l imna . Aşezarea Ozol imnei . Originea Numelui (îre „Codrul Cosminu lu i" II-I1I (1927) pp. 85 sqq . ) .

Două lucruri nouă aduce d. Or . în această contribuţie a d-sale asupra topografiei medievale din părţile noastre.

Fa ţă de localizările date până acum bălţii, pomenite in cunoscutul pasagiu al scri i toarei bizantine Ana Comnena, de către Du Cange, d. Iorga, d. Q. Brătianu (v. şi Ios. Marquar t , în Abhandl. d. Kgl. săchs. Ges . d. W i s s . zu Gott ingen Philos — hist. Kl. N. F . B d . XI I I , no 1, p. '¿7, cf. şi Egyet . Phil . Kozl. Bpest 1918, p. 103 sq ) , d. Grămadă indentifică Ozolimna ('OCoXipv) — OâîoXt|xvT|) cu Balta la iomiţei (p. 89 ) , formată de cele două braţe ale Dunării, care se desfac la Si l is tra şi se unesc la Hârşova. Unele detalii din descrierea locului: la Ana Comnena , se şi potrivesc cu această localizare, altele, însă, nu. (p. 90) .

Identificarea, cu toate acestea, rămâne nesigură. — Al doilea lucru e părerea d-lui Gr . că în numele grecesc '0£oXîji.v/) (=0&<;e;X!.fj.v-q=Ou(;oc = cu­man - f - Â î f i v Y ] , s 'ar ascunde, de fapt, stâlcit, numirea românească de „Ezere le Ia lomit i i" împrumutată de la Slavi şi întrebuinţată în sec . XI de că t re popu­laţia românească de pe acele locuri. ! ) . Ipoteza, oricât de ingenioasă, nu e însă de loc convingătoare. Mai întâi, după cum am văzut, identificarea Ozol imnei cu Balta laiomiţei nu e ceva sigur. L a aceasta se adaugă întrebarea dacă, în sec. X I , numirea în româneşte a acestei bălţi a sunat de fapt „Ezere le Ialo­mitii", pe care apoi, scri i toarea bizantină s'o fi redat, ore graeco, ca 'OCOXI[J.VY1 ? . D a r chiar admiţând identificarea Bălţii Ialomitii cu vechea Ozol imna, greutăţi de ordin fonetic, fac imposibi lă t recerea numelului ^Ezere le Ialomiti i" îm Ozol imna. — Va trebui, deci, să rămânem şi pe mai departe la e t imolog ia dată de însăşi Ana Comnena din 06Coc-f-Xt^wj (pentru o în loc de ou. în gr . populară, v. Hatzidakis, EMeitung, p. 329 sqq şi cf . Egyet. Phil. Kflzl-1918, p. 163 sq ) . Ca analogie, am avea Oo-,"fpoXî|j.vr| din Beoţ ia (v. Egyet . Phil . Kozl. 1916, p. 315 sqq. şi 613-617) . C. Daicovici

P. P. Panaitescu: Le P r i n c e D e m e t r e C a n t e m i r et Ie m o u v e m e n t intel lectuel russe sous P i e r r e le G r a n d , extras din Revue des Etudes slaves tome VI , Par is fasc. 3-4 , Paris 1926 .

In schiţa de istorie culturală cu titlul de mai sus d. Panaitescu remarcă lipsa de atenţiune a cercur i lor ştiinţifice ruseşti faţă de opera boga tă a sa­vantului domni tor al Moldovei cu prilejul împlinirii centenarului al II-lea

] ) Pentru această populaţie, v. N. Bănescu, Les premiers témoignages byzantine sur les Roumains du Bas-Danube (extras, din „Byzant-Neugr . lahrb. III. (1928) , pp. 287 sqq).

456 D Ä R I D E S E A M Ă

dela moartea sa. Constatând că aceasta «a fost considerată ca streină de mişcarea intelectuală a Rusiei şi fără înrudiri cu preocupările societăţii domi­nate de geniul ţarului reformativ», autorul îşi propune să înlăture «greşala acestei concepţi i».

Mai întâiu însă răstoarnă o altă prejudecată istorică adânc înrădăcinată : prejudecata că Petru cel Mare ar fi dat, în cursul domniei sale, o atenţie excesivă chestiunii orientului, mai precis, chestiunii Constantinopolului , afir­mând că ochii neastâmpăratului autocrat se îndreptau mai de grabă spre Apus. Totuş i , ca un monarh multilateral ce eră, el nu putea să neglijeze nici problemele din Răsărit , în cadrul cărora imperiului creiat de dânsul printr 'o voinţă absolutista feroce îi reveniâ un rol covârşi tor . Analizează apoi rând pe rând geneza scrierilor lui Cantemir, arătând că, deşi scrise în latineşte, ele au fost determinate In mare parte de momentul polit ic şi cul­tural prin care trecea Rusia în acel timp. însăşi soarta personală a principelui nostru fu strâns legată de evenimentele polit ice şi militare ale acelei perioade ; natura preocupări lor sale ştiinţifice nu poate fi, deci, decât o consecinţă firească a exilului său. Spre această concluzie logică ne împinge şi constatarea că Dimitr ie Cantemir eră, la începutul veacului XVI I I - l ea , singurul orientalist cu o reputaţie solid întemeiată, posedând o metodă de investigaţie occi­dentală. Cunoscând spiritul utilitarist al ţarului Petru, e natural să presupu­nem, deci că acestuia nu-i scăpă din vedere valoarea informaţii lor eminentului specialist . In lumina acestei concepţii , opera principelui moldovean ne apare astfel ca un fel de „mij loci toare între două civilizaţii" : răsăriteană şi apuseană.

Stăruitor şi conştiincios în culegerea informaţii lor, original prin con­cluzii, la începutul carierei sale de istoriograf, d. Panaitescu părea că nu acordă atenţia cuvenită stilului literar în care îşi formula rezultatul activităţii sale neîntrerupte. ' ) Judecând însă după essai-ul, de care luăm act prin rân­durile de faţă, remarcăm o însemnată evoluţie şi din acest punct de vedere. Autorul stăpâneşte azi o l imbă ce se caracter ize iză prin sobrietate savanta, prin preciziune şi colori t pitoresc. N. B u t a

Carl Patsch : B e i t r ä g e zur V ö l k e r k u n d e von S ü d o s t e u r o p a . (Mit einer Kartenskizze). In «Anzeiger der Wiener Akademie 1925» (62 J h g ) : I D ie V ö l ­ke r scha f t der Aga thyrsen , pp. 6 9 - 7 7 ; II B a n a t e r S a r m a t e n , pp. 181-216.

Aceste două „Contribuţii- ' ale eminentului istoric şi arheolog vie-•nez — cunoscut, mai ales, prin publicaţiile sale model asupra Dalmaţiei Antice — formează, de fapt, primele studii la importanta lucrare ce o pre­găteşte despre populaţia antică a peninsulei Balcanice şi a ţinuturilor ce o •împrejmuesc dinspre miază-noapte. Ambele ne interesează în m o d direct, deoarece tratează ţinuturi cuprinse azi în teritoriul României întregi te .

In studiul asupra Agathyrsi lor analizează ştirile antice ce pomenesc • de acest popor enigmatic, dispărut depe arena populaţii lor vechi încă în •sec. 3 a. Chr., ştiri ce îndreptăţeau doar f ixarea acestui neam în Transi lvania dar lăsau cea mai mare îndoială asupra originii lui. Intr 'adevăr, după unii, Agathyrsii erau consideraţi ca făcând parte din marea familie a Traci lor , după

.alţii, erau Celţi, Sciţi , o mixtură între T rac i şi Sciţi sau Celţ i şi Trac i , şi nu

' ) Vez i : Contribu(U la bibliografia lui N. Bălcescu, Buc. 1924.

D Ă R I U E S E A M Ă 457'

lipsiau nici păreri care-i priviau drept neindogermani . D. Patsch ii considera* de Sciţi, întemeindu-se pe un însemnat număr de analogii de onomast ică : Te rek Alutus (râu în Caucas) şiAluta; Sargatioi, Sargetae (neamuri sc i t ice) şi Sargetia; Sacae şi Sacidava, etc. ip. 72 sq.) Exis tenţa lor, ca popor format , , independent, în Transi lvania, e atestată, sigur, pe la 513 , prin mărturii le lui Herodot. Autorul îi presintă ca pe stăpânitori ai Dac i lo r (p. 75 ) , pe cari îi domină până prin sec . 3 în. de Chr. când aceştia scutură jugul strein, probabi l prin o mişcare de renaştere şi întărire analogă cu cele ce au urmat şi mai târziu, subt un Oroles , Burebis ta şi Decebal (p. 7 6 ) . Ult ima menţiune a Agathyrsilor, ca popor existent, e cea a lui Aristotel (Problemata 19 , 28 ) . In secolele următoare ei dispar cu totul, contopindu-se, pe cât se pare, \m massa poporului dac (p. 76 /77) .

Un interes şi mai măre pentru istoria naţională prezintă, însă, al doilea studiu al d-lui Patsch, asupra Sarmaţ i lor din Banat . Prin Banat, d-sa înţelege teritoriul cuprins între Dunăre, T isa , Mureş şi munţii Bănăţeni (Banater G e -birge). Prin analiza datelor istorice lîn special Ammianus Marcel linus) şi epigrafice, întărite şi de câteva descoperir i arheologice , autorul ajunge la următoarele concluzi i : Banatul, cu o populaţiune deasă şi o viaţă culturală înfloritoare, aparţinea nu la Moesia Super io r ci Daciei, formând acea Dacia Malvensis, '-) numită după Colonia Malvensis, pe care d. Patsch o plasează la Denia, în Banat , şi nu în Oltenia (pp. 195 sq. 203 sqq. 2 1 4 ) . Aşezarea* Sarmaţ i lo r în Bana t a avut loc încă sub dominaţia romană, în două rândur i : prima pătură stabilită au fost Sarmatae Limigantes, apoi, ceva mai târziu, Şarm. Argaragantes (p. 214). Aceşti din urmă sînt expulzaţi de supuşii lo r S. Limigantes în 334, dar revin din nou pe aceste locuri cu ajutorul Roma­nilor, în anul 358. T o t acest an aduce şi pieirea prin sabie şi desrădăcinare a Sarmaţ i lor Limigantes (p. 193/194) . S lăbi rea şi propăşirea Sarmaţ i lor în^ ţinuturile bănăţene se datoreşte faptului că au găsit acolo , la venirea lor, un „Kulturboden" şi o situaţie economică înflori toare care a durat şi după 2 7 1 , . formând o „continuitate economică romano-sarmatică" (p. 214 sq). Attila îi găseşte tot pe aceste meleaguri. Ex t rem de importantă e concluzia finală a d-lui Patsch, prin care d-sa aduce un nou şi competent sprijin teoriei continuităţii, exprimată şi de Mommsen şi susţinută cu atâta căldură de Jung. ' ) E a merită să fie reprodusă a i c i : „Continuitatea economică romano-sarmatică nu se poate însă explica numai prin faptul că Sarmaţi i Limiga­ntes îşi puseseră stăpânirea pe un teritoriu bine cultivat de mai nainte, ci prin împrejurarea că în Banat, ca şi în Dacia, de altfel, o parte a provincia l i lor romani a rămas pe loc. Cât de greu părăseşte omul situaţii cu care s 'ai

' ) cf . şi Philipon, Les peuples primitifs, p. 2. 2 ) Părere susţinută şi în Rom Mitt. X X , 223 sqq . 3 ) Dintre învăţaţii clasicişti cari îmbrăţişează această teor ie — singura

raţională — pomenesc aici şi pe Snellmann, De interpretibus Romanorum, p. 81 sq. - - N o t ă m , însă, că argumentul adus de către Snel lmann (l. c.) pentru a dovedi că în Dac ia se v o r b i i chiar sub Tra ian l imba latină curent de către populaţie, e greşi t interpretat. Precesul de c a r e e vorba şi la care asistă şi prietenul împăratului, Plinius cel Tână r , nu a avut loc în Dacia ci în Italia, la Centum Cellae, Civitâ Vecchia de azi. Pe lângă Snellmann, mai e şi E . Oamillscheg, în Zeitschrift fur Slavische Philologie, voi. III (1926) , p. 153, susţinând o continuitate a elementului roman în Banat şi Oltenia (Kleine Walache i ) .

458 DÄRl DE SEAMA

obişnuit . . . . se confirmă des şi în decursul istoriei mai vechi romane (v., de pildă, Taci t . An. X I V , 33) şi, fireşte, şi'n sec . 3 d. Chr In topó-, nomastică, numiri ca Bersawa (~Bărzava), un afluent al Timişului lângă care se găsia localitatea Berzobis, sau Bersovia, arată o supravieţuire a yechei. populaţii ' ' (p. 215) .

Am crezut de cuviinţă să relev aceste două studii ale d-lui Patşch, şi pe cele menţionate în notă , pentru a arăta că învăţaţii streini obiectiv^ ajung, pe alte căi, la aceleaşi rezultate, pe care istoricii şi filologii români le enunţaseră de mai înainte. - . ••

Cât priveşte studiul d-lui Patsch, am avea de notat că pentru pară» ' s i rea Daciei nu poate fi angaja t t ca argument decisiv sistarea baterii monetelor dacice (p. 209) , deoarece, pe cât se pare djn studii mai vechi şi, noi, monetaria Daciei nu se găsia aici, ci la Viminacium. ' ) — încetarea baterii monetelor dacice, a putut avea, deci, şi alte cauze, dacât evacuarea, iminentă a teritoriului. C. Daicovici

Karl Lehmann — Hartleben, Die Tra ianssäu le . Ein r ö m i s c h e s Kunst ­werk zu Beginn der Spätant ike . Berl in—Leipzig 1926. Wal te r de Gruytèr Verlag. T e x t : VIII + 1 5 6 pp. T a f e l n : 73 planşe. 4°.

Literatura asupra coloanei lui Tra ian s 'a îmbogăţi t , prin studiul d-lui K. L.-H., cu o contribuţie din cele mai însemnate. Atât prin reproducerea frumoasă a reliefurilor (direct depe copia ce se află în Lateran), cât, mai ales, prin noul punct de vedere din care studiază d. L.-H. acest admirabil monument de artă, lucrarea d-sale represintă un progres hotărît în cunoaşte­rea problemelor puse de coloana lui Traian. Intr 'adevăr, lucrarea tânărului arheolog german —rezultată pe urma unei munci încordate de vreo câţiva ani,— e o reacţiune faţă de curentul aproape absolut până acum — représentât de Domaszewski, Petersen, Stuart Jones şi, în special , Cichorius — care consi­deră coloana reliefată ca o fidelă şi exactă cronică a celor două campanii purtate de împăratul Traian împotriva Daci lor şi pentru care izvoarele lite­rare sunt mai mult decât sărace.

Fa ţă de acest punct de vedere — istoric — al învăţaţilor, pomeniţi mai sus, d. L.-H, îşi propune să cerceteze monumentul de artă numai şi ex­clusiv din punct de vedere artistic, căutând să-1 aşeze în cadrul desvoltării artei antice şi să lămurească raporturile dintre el şi arta antică anterioară. E foarte f i resc ca aceasta nouă concepţie să ducă la exagerăr i în cealaltă direcţie şi ca „punctul de vedere principial diferenţiat" al autorului, să-1 faca să tăgăduiască or ice valoare documentară a monumentului , acceptându-1, doar, ca un izvor pentru reaua epocii imperiale romane. Iată pe scurt re­zultatele mai importante la care ajunge d. L.-H. :

In ce priveşte forma curioasă a monumentului, d-sa respinge teoria lui Bir t care vedea originea fâşii lor de reliefuri ce cuprind, în spirale, fu-sul coloanei de ca. 40 m. înălţime, în sulurile de papyrus sau pergament, iat representări le în relief le considera ca derivate din ilustraţiile cu care erau împodobi te acele volume. Pentru d. L.-H. coloana reliefată e „für eine neue Aufgabe neu geschaffene Monumentform". Coloana nu figura, de la început

¡) Revista Ii. di num. 1908, p. 202 ; c f . . Prot. Szernie, Bpes t . 1927, p. 98/99.

D Â R I D E S E A M A 4 5 9

în planul forului lui Traian, întocmit de Apol lodor , ci i-a fost adaogată ul­terior, după dor in ţa Senatului. Prin urmare, o nevoie greu de împlinit altfel,, a dat naştere monumentului în această formă, pe care, însă, de sigur, l-au influenţat, ca formă şi conţinut, atât ilustraţiile depe sulurile de pergament cât, mai ales, aşa numitele picturi triumfale. — Monumentul nici n'a fost conceput, la început, ca un «Grabdenkmal» ci numai ca s imbol al biruinţei, asupra Dacilor . Abia mai târziu, la dorinţa impăratului însuşi şi după ce planul scenelor fusese elaborat în cele mai mici detalii, a fost desemnat si­ca loc de odihnă pentru rămăşiţele pământeşti ale marelui cuceri tor. Cu acest prilej , s'a hotărît înlocuirea vulturului din vârful coloanei cu statua, de bronz^ a împăratului şi i s'au aplicat ferestruicele, tot la al doilea spiral, spre a da lumină scării ce sue în interior. — In ce priveşte inscripţia enigmatică d e p e soclu, d. L . -H. nu-i poate da de rost. [De la apariţia studiului său, să­păturile întreprinse de guvernul italian, în jurul forului Traian, a adus lu­mină şi'n această privinţă] * ) .

Supunând întreaga operă unor legi super ioare de composi ţ ie , d. L.-rf., descompune întreaga acţiune desfăşurată pe fusul coloanei, în o serie de mo­tive ce se perindă după modele primite din tradiţia artistică, adaptându-se la cerinţe de simetrie, r i tm şi, deseaori , fără nici o altă justif icare decât aceia de a umplea spaţiul. Astfel, vedem tratate, aparte, scenele de adlocutio, sacrificii şi lusiraţii, construcţii, soli şi prisonieri, marşuri şi lupte.

In alegerea şi redaţea aces tor scene autorul găseşte că artistul n'a fost legat de realitatea şi adevărul istoric. El lucrează cu modele şi tipuri, adauge şi omite unele lucruri care din punct de vedere istoric nu corespund (une­ori le aşează, cronologic , falş : t ransportarea tezaurului lui Deceba l , de pildă),, ţ inând seamă în primul rând numai de interesul artistic al composiţiei întregi. Aşa, de pildă, pentru scenele de adlocutio, domină un tip luat din arta anterioară când împăratul stă, pe tribunal, la stânga, iar soldaţii se află înşiraţi la dreapta. Scena se repetă în decursul primului război de şase ori, câtă vreme în al doilea o întâlnim numai de două ori. — La sacrificii şi lustraţii, lip­seşte actul lustraţii acolo , unde, istoric, nu putea să l ipsească după prescrie­rile religioase. La construcţii e de remarcat numărul extraordinar de lucrări care se văd pe c o l o a n ă : O influenţă a picturii triumfale, cu tipuri de mun­citori şi mişcări luate din tradiţia artistică. Nici soliile cunoscute is toric nu se redau exact ci cu schimbări impuse de legile artei. — La scenele de marş e vădită influenţa picturilor triumfale şi a artei de pe Ara Pacis , — Scenele de luptă sânt, relativ, foarte puţine. Lucru ce corespunde, de altfel, cu o tradiţie artistică romană (foarte rari sunt representările plastice de luptă în R o m a ) . Lă redarea scenelor de luptă nu se poate observa nici o tendinţă de a da realitatea. E o composi ţ ie artistică nouă, influenţată de arta picturilor triumfale şi arta plastică ba rocă helenistică, cu amănunte luate, fără schim­bări, din tradiţie.

Examinând natura şi clădirile aşa cum sunt redate în arta coloanei lui Traian, autorul constată că şi aici a avut un rol hotărî tor arta veche, în spe­cial pictura triumfală, cu modelele şi tipurile ei consacrate . Puţine din lo­curi şi construcţii pot fi identificate. Nu crede în reproducerea exactă a clă­dirilor dace, căci clădiri ca cele de pe coloana lui Traian se găsesc şi pe

*) Vezi not i ţa mea din «Socie tatea de M â n e » , 1 9 2 8 , Ho. 6, p. 1 2 5 .

460 DĂRI D E S E A M Ă

alte monumente. E înclinat să creadă mai degrabă în o tradiţie artistică c e lucrează cu Topoi etnografice. Admite, totuşi, o redare în generalităţi a ca­pitalei Sarmizegetusa , dar nici decum o respectare a detaliilor. E interesant de pildă, că şi podul lui Apol lodor , e reprodus cu însemnate abateri de la originalul cunoscut din monede. Nu crede să se fi lucrat după schiţe luate la faţa locului ci, cel mult, să se fi ţinut seamă de planurile generale ale aşezărilor militare.

Ca stil, d. L.-H., nu împărtăşeşte părerea lui W i c k h o f f care vedea în arta coloanei lui Tra ian perfecţiunea aşa numitului stil continua, ci, ca şi Cichor ius consideră relieful întreg ca o măiastră alcătuire de tablouri sin­gurat ice clar determinate. Respinge părerea că artistul^ar 'f i fost Apollo­dor. A fost probabil un singur artist cu mai mulţi colaboratori cari au lucrat după modele desenate ori pictate şi nu după modele în ar­gilă. Armele şi instrumentele erau, ca de obicei , executate în metal. Uni­ta tea operei e evidentă, dar naţionalitatea artistului nu se poate ghici. în­treaga operă poartă pecetea artei elenistice-romane. Ea stă la pragul unei noi e p o c e : a antichităţii târzii. C. Daicovic i .

F. Horovitz, In f luen ţa e l en i smulu i a supra lumei t r aco -dac ice şi t r a c o -d a c o - r o m a n e până la r e t r a g e r e a l eg iun i lo r din Dacia . Ex t ras din „Cerce­tări Istorice". Anul I I - I I I . Iaşi. Viaţa Rom. 1927, 1—53 pagini.

Lucrarea de faţă a d-lui H. este o expunere, pe scurt, a rezulta­telor la care au ajuns cercetările de până acum în această direcţie. Cu o hăr­nicie vrednica de laudă culege datele necesare la alcătuirea tabloului ce vrea să n i l presinte, fo!osindu-se de cele mai importante lucrări apărute până acum asupra acestui subiect. Cum era şi firesc, d-sa împarte influenţa elenis­mului asupra lumii t raco-dacice în două e p o c e : cea dintâi, de la începuturi până la contactul poporului t raco-dacic cu Romanii , şi a doua, dela cuceri­rea romană, până la retragerea legiunilor din Dacia. Această din urmă limită e, însă, valabilă numai din punctul de vedere strict dacic. Chiar în perioada romană, influenţa elenismului e, aproape, exclusivă şi fără concurenţă în Thrac ia propriu zisă, câtă vreme în Moesia Superior şi Dacia spiritul pre­cumpănitor e cel roman, deşi şi aici se simte o destul de însemnată adiere de elenism.

Menţionăm câteva scăpări din vedere ce s'au strecurat în corpul lucrării ş i care t rebue re levate : Paionii (p. 2) nu sunt Trac i ci Ill iri .—La monumentele de l imbă tracă (p. 3 ) , trebuiau pomenite şi glossele păstrate la lexicografi (în special Hesychios) şi, în deosebi, inscripţia tracă cu caractere greceşti din sec. b a. Chr., de pe inelul de aur găsit în Bulgaria, în jurul oraşului Phil ippopo-lis (satul Jeserovo) , discutată de o seamă de învăţaţi*). Ope ra lui Plinius ce Bătrân se întitulează, de fapt, Naturalis Historia şi nu H. N. (p. 4 ) . — Nu cred că e întemeiată părerea d-Iui H., exprimată la p. 16, asupra originii ele-nice a leilor funerari, pentru care vezi, acum, Schober , Die rom. Grabsteine... p. 213sqq. — Stabi l i rea atât de categorică a stadiului de romanizare (ro­manizare completă şi semiromanizare) a indivizilor, numai după criteriile atât de nesigure ale numelui, e, după părerea subsemnatului, una din părţile s labe ale lucrării (p . 35) . — Interesantul fenomen traco-dacic al numirii de

*) Mai nou, doi învăţaţi litvani, Basanavicius şi Srba au încercat să arate , pe baza acestei in­scripţi i , o înrudire între limbile t racă şi litvanâ (cf. D. U t . Zeit. 1926, col . 1 9 S 9 - W 9 0 ) .

D Â R I D E S E A M Ă 4 6 »

Tiopioc şi dominus (cu corespodenţele feminine) dată zeităţilor, a fost frumos •şi amplu relevat de răposatul V. Pârvan în ale sale Contribuţii la Istoria Creşt. Dnco-roman, explicând geneza românescului dumnezeu. — Ala I. Itu-raeorum in Dacia a mai fost documenta ta epigraf ic şi'n o inscripţie, publi­cată şi întregită corect de subsemnatul în „Dacia" voi. I, p. 2 5 1 . Dintre cu­vintele româneşti date la sfârşitul lucrării ca derivând din greceşte, abia 2 sau 3 pot rezista criticei f i lologice.

Mici , dar supărătoare greşeli de tipar şi l imbă strică chiar unei lucrări de începător ; aşa de p.: Apolonia p . 9 (p. Apollonia); civilisaţii mai superi­oa re , (p. 7) se comenta pe Homer (p 29) , factor de elenizare al lumei tra­cice (p. 7) - şi altele. C. Daicovici.

Ştefan Ciobanu. C e t a t e a Tighina. (Ex t r a s din Anuarul Comisiunii Monum-Ist. Secţia Basarabia)

E o monografie documentată, înfăţişând fazele principale ale desvoltării oraşului şi cetăţii Tighina. Numele ar fi de or igine cumană : delà cuvântul ttigăna (găleată, taler = grosse Schale)

In acest caz ar data din timpul dominaţiunii Cumanilor , delà cari a trecut în stăpânirea Tă ta r i lo r în sec. XII I , iar la sfârşitul secolului următor expansi. unea Moldovei a atras-o în sfera intereselor sale militare şi comerciale .

In privilegiul comercial dat de Alexandru cel Bun Lipovenilor (1408) Tighina e pomenită ca una dintre vămile principale ale Moldovei . Pe aci trecea drumul tătăresc spre Crimea.

La 1456 Petru Aron mută vama la Lăpuşne, dar la 1460 Ştefan cel Mare o aşează din nou la Tighina, cum a fost „dela început" dispunând a se plăti pentru păzitor „câte 12 groşi de căruţă" . Importanţa Tighinei sporeşte, după-» ce Turc i i ocupă Chilia şi Cetatea Albă (1484) , deşi părcălăbia acestei din urmă cetăţi nu fu mutată la Tighina, ci cu 35km. mai j o s , la Ciubârciu, ca să poată apăra mai bine regiunile moldovene din preajma ocupaţiunii turceşti. La 1538 Sultanul Suliman, pornind contra Iui Petru Rareş cu oştire „pe care cerul şi pământul abia o ţ ine", o c u p a ş i Tighina clădind aci o puternică cetate, care la 1541 era gata (Bender-dela turco-arabul Beader-port sau oraş comercial) Ieronim Laski scr ie lui Ferdinand I (30. III. 1541) că Moldovenii nu pot suporta nici într'un chip răpirea celei mai frumoase părţi a ţării lor. To tuş încercări le de recucerire n'au dat nici un rezultat. După 1574 Turci i aşezară şi la Tighina şi la Cetatea Albă garnizoană permanentă de Tătar i . Bejul Tighinei scria pe la 1580 româneşte cerând starostelui dela Raşcov„ un po loboc de hol i rcă" . Cătră sfârşitul secolului XVII , după ce Turci i fură nevoiţi să cedeze Ruşi lor Azovul (1696) Tighina deveni „scutul puternic al islamismului contra Rusiei".

S e făcură aci fortificaţii noi, la cari fu silit să lucreze şi Antioh Cantemir (1707) . Niculae Costin spune că „săpând el la Tighina alţii îl săpau pe dânsul la Poar tă" . F i ind mazilit, fu închis în cetatea Tighinei apoi dus Ia Constânt inopol .

După lupta dela Poltava (1709) Carol XI I , regele Suediei s'a refugiat la Tighina, căreia unii îi ziceau atunci şi Carlopolis . La 1 7 1 3 — 1 4 a stat aci şi •fostul rege polon Slanislau Lesczinski. In cursul răsboaielor dintre Turc i şi Ruşi ( 1 7 6 9 — 7 4 şi 1 7 8 7 — 9 1 ) Tighina ajunse în mâna Ruşilor, dar prin pacea dela Cuciuc-Cainargi şi prin cea dela Iaşi fu retrocedată Turc i lo r . La 1806 fu ocupată din nou de Ruşi şi lăsată pentru timp scurt în stăpânirea Modove i .

4 6 2 DĂRI DE SEAMĂ

apoi trecu şi rămase în cea rusească până la 1918. Monograf ia scr isă .cu multă îngri j ire şi întemeiată pe informaţie solidă, e împodobi tă şi cu 30 de ilustraţii reuşite. I. Lupaş .

M o h â c s i E m l e k k o n y v 1526. Societatea istorică maghiară a ţinut să come­moreze centenarul al 4-lea al desastrului dela Mohâcs (29 Aug. 1526) prin o publicaţiune redactată de membrul ei Emer ic Lukinich, profesor univ. şi director al Bibl io teci i Szecheny din Budapesta.

Publicaţiunea cuprinde 12 studii scrise de diferiţi autori, cari se silesc a înfăţişa în mod documentat antecedenţele politice, morale şi sociale ale luptei cu Turci i , relaţiile cu ţările vecine şi cu politica europeană din acel t imp, desfăşurarea forţelor aruncate pe câmpia de lângă Mohâcs şi răsunetul produs de înfricoşatul desastru în poezie, în tradiţie, în opinia publică a ţării şi a străinătăţii.

Autorul 1-lui studiu, Bruckner Gyo'zo arată, că urmările renaşterii din epoca de înflorire a lui Matia Corvinul au stricat „caracterul sc i t i c" al Ungurilor, cari în timpul dinastiei Jageloni lor porniră pe povârnişul decadenţei politice, morale şi economice. Pentru toate relele învinuiau dinastia străină crezând, că numai un rege naţional i-ar putea salva. Luptele politice-sociale dintre magnaţi şi nobil i , certele pentru succesiunea la tron şi destrăbălarea morală aduse ţara într 'o situaţie din cele mai deplorabile. Palatinul ţării. Ştefan Bâthory şi voevodul ardelean Ioan Zapolya sunt înfăţişaţi ca nişte beţivi. Primaţii din Strigoniu : T o m a Bakocz , Gheorghe Szatmări şi Ladislau Szalkai ca nişte des-frânaţi. Celui din urmă i se strigă chiar în dietă mustrarea, că in calitatea sa de ierarh, nu se sfieşte să ţină harem. In ce priveşte coruptibil i tatea condu­cători lor de atunci ai Ungariei , se citează afirmaţiunea italianului Massaro că „nu există nedreptate sau ignominie, pe care ei să n'o facă dacă, li se stre­coară bani. Cronicarul contemporan, Gheorghe Szeremi spune că Ungurii aveau 3 însuşiri—habent tres na tu ras : invidia, blasfemia et homicidiă. Dispăruse cu totul orice interes pentru binele public şi orice spirit de sacrificiu în aşa măsură încât italianul Burgio se credea în drept să spună că „dacă Ungaria âr pu­tea fi salvată din vârtejul primejdiei pentru un preţ de 3 fiorini, nu s'ar găsi în toată ţara 3 oameni gata să aducă acest sacrif iciu" — Cei ce simţiau, că de­vine tot mai iminent pericolul cutropirii turceşti, îşi puneau speranţa exclusiv în ajutorul străinătăţii.

Papa Leo X făcuse proiecte de expediţi i cruciate în interesul Ungariei şi al Poloniei , dar când a încredinţat pe T o m a Bakocz cu pregătirea cruciatei în Ungaria , rezultatul fu dezas t ros : ţăranii porniră sub conducerea Secuiului Gheorghe Doja contra nobil i lor exploatatori , nu contra Turc i lor . Alte încercări de mai târziu rămân zadarnice. Popoare le din apusul Europei nu mai puteau fi concentrate la o acţiune comună. Rivalitatea între Francezi şi Habsburgi de o parte, curentul reformei rel igioase de alta constituia obstacole serioase, de care se frângeau iniţiativele cu tendinţe universal—creştine. Episcopul B r o -darics scria cu mâhnire lui Sigismund regele P o l o n i e i : văd, că principii creş­tini se ceartă sau lenevesc şi nu se gândesc la creştinătate. Iar Luther se în t reba : La ce bun să pornim războiu contra Turc i lo r , cari lasă pe tot insul în credinţa sa, pe când papa vrea să convertească lumea întreagă 1$ minciu­nile sale diavoleşti aşa că dominaţia lui e de 10 ori mai rea decât a Turcului . Şi daca nu âr surpa Crist pe Antricrist, cum zice Scriptura, şi am vrea vre-

DĂRI DE SEAMĂ 463

odată să exterminăm pe Turc i , ar trebui să începem întâi cu papa (p. 177). In ce priveşte ţările vecine, ele fură în mare parte înstrăinate de Ungar ia

prin politica trufaşe, greşi tă a lui Alatia. Cehii spuneau, că ei ar fi mai cu­rând aplicaţi să atace, decât să ajute Ungaria. Atitudinea lui Matia, care n'a dat lui Ştefan cel Mare Domnul Moldovei , la 1484, în lupta cu Turc i i nici un ajutor armat, 1-a îndemnat pe acesta să se apropie de Cazimir regele Poloniei, jurându-i credinţă la Colonea (1485) . Iar după ce s'a convins, cât de puţin temeiu se poate pune şi pe prietinia polonă, a înţeles că suzeranitatea turcească, într 'o formă cruţătoare, devenise o necesitate istorică inevitabilă, oricât de mult îl durea pierderea Chiliei şi a Cetăţii Albe, pe care însuş Sultanul o considera drept cheie şi poartă spre pământul Poloni lor , Rutenilor şi T ă ­tarilor. Pret insa încercare a lui Ioan Albert de a recuceri cetăţile dela Marea Neagră şi de a le reda comerciului oriental polon, la 1497, se prefăcu pe neaşteptate într 'o expediţ ie contra Moldovei , scump plătită însă de cătră Poloni, cari dela această dată înainte înclină pentru polit ica filo — turcească. La 1525 Stanislau Sprowski fu trimis în Turc ia să încheie pace pe 6 ani, în T

cercând să atragă şi pe Unguri, cari refuză însă în speranţa expediţiei generale creştine proiectate de atâtea ori fără nici un rezultat. In Iulie 15a6 Polonia, fiind atacată de Tătar i — cum arată Ioan Dabrowski , autorul studiului despre „Polonia şi Turci i înainte de pericolul din 1 5 2 6 " — nu a putut să dea nici un ajutor Ungariei s t râmtorate.

Astfel se dă lupta dela Mohâcs , în cele mai gre le condiţii pentru Ungaria, complect izolată prin polit ica ei plină de greşeli . Conducerea aşa de slabă şi de nepricepută a aruncat puţina armată strânsă în pripă (20 —25.000) într 'o luptă lipsită de orice şanse, fără să fi aşteptat măcar concentrarea tuturor trupelor, de care ar fi putut dispune, Tânărul rege Ludovic II, un copilandru de 20 ani, a alergat el însuş în pericol, ca nime să nu poată găsi în atitudinea lui vre-o scuză pentru laşitatea proprie. Neavând nici un general destoinic, fu improvizat comandant al oştirii arhiepiscopul Tomory, împreună cu Oheorghe Zâpolya şi Cris tofor Frangepân., Lupta s'a dat În t r 'o zi de Miercuri (die clara et multum serena, scrie Brodar ics) . In timp de 2 ore (4-6 p. m.) armata ungară fu zdrobită , comandantul T o m o r y însuş căzu, regele cercă să scape, dar în drum se înnecă în pârâul Csele . Mai târziu s'a răspândit svonul ten­denţios, că imediat după luptă ar fi fost ucis de cătră Oheorghe Zâpolya , care în felul acesta ar fi înţeles să deschidă fratelui său Ioan, voevodul Ar­dealului, calea spre scaunul regesc al Ungariei.

S 'a crezut că Ioan Zâpolya ar fi întârziat cu armata sa anume ca să provoace dezastrul dela Mohâcs. Autorul Gyalokay J eno arată însă că învinuirea aceasta nu se poate dovedi. Adevărat, că Zâpolya sosise la Seghedin cu 14.000 numai la 27 Aug. Dar cauza întârzierii e a se căuta în zăpăceala dela curtea regală, de unde i s'a trimis 1. ordin de a se alătura la armata regelui 2. de a trece în Muntenia, ca împreună cu voevodul acestei ţări să atace pe Turc i din spate 3. de a grăbi totuş cât mai curând spre oastea regelui. Zâpolya neştiind, cum să iasă din încurcătura provocată de diversitatea ordi­nelor primite, aşteptă ca omul său Oheorghe Bâcsy, trimis anume la rege, să-i aducă un răspuns lămurit. Regele i-a dat însă şi răspunsul acesta cu în­târziere. In opinia publică Germană s'a menţinut mult timp svonul, că Zâ­polya ar fi procedat astfel din ură faţă de Ludovic Jagelonul şi din dorinţa de a-i lua locul. Gyalokay insistă însă argumentând, că Zâpolya nu poate fi

464 DÂRI DE SEAMA

osândit, fiindcă a aşteptat şi al 4-lea ordin, care s'ar fi putut întâmpla să s e deosebească de al 3-lea. D e altfel chiar dacă ar fi sosit la timp pe câmpul de luptă, nu ar fi putut să schimbe mult situaţia desperată, findcă nu era bun comandant şi disproporţ ia dintre forţele combatante ale Turc i lo r şi, ale Ungurilor era prea mare. Planul sultanului Soliman II unul dintre ce i mai mari bărbaţ i ai secolului X V I de a intra victorios în capitala Ungariei nu l-ar fi putut zădărnici Zâpolya. Această intrare avu loc la 12. Sept . deci 14 zile după lupta dela Mohâcs, fără ca să mai întâmpine vre-o resistenţă.

Răspunderea e întreagă de partea conducător i lor nepricepuţi şi răilor sfet­nici ai regelui, care a fost împins să ia ofensiva fără nici o pregătire, lăsând totul la voia întâmplării şi a norocului orb. Aceasta e părerea lui Gyalokay.

Alt autor, Artner Edgăr tratând „Relaţiile Ungariei cu Sf. scaun apostolic în anii cari au precedat desastrul dela Mohâcs ( 1521—26) ajunge la conclu-ziunea, că principala cauză a desastrului a fost neparticiparea apusului creştin sau cu alte cuvinte : desastrul dela Mohâcs a fost deslănţuit asupra Ungariei prin îndepărtarea naţiunilor apusene dela credinţa şi moravuri le creştine.

In adevăr, purtarea lor a fost cur ioasă : după desastru convocă papa Cle­ment VII consistorul să ia măsuri, Veneţia însă mai practică trimise felicitări Sultanului. Iar Henric VIII, regele Angliei, după ce în primăvara anului 1526 avizase pe nefericitul Ludovic, că deşi e totdeauna gata să apere republica creştină, nu-şi poate periclita interesele proprii de dragul altora, primind vestea desastrului, se grăbi să scrie papei că nu şi-a putut reţine lacrimile nici înfrâna durerea sufletească.

Acest volum comemorat iv are o interensantă prefaţă, semnată de ministrul de culte ungar, contele Klebe lsberg Kuno, preşedintele Societăţ i i is tor ic» maghiare. Aluziile la stările prezentului nu l ipsesc din prefaţă. Generaţ ia Mohăcsului e aşezată alături de generaţia actuală a Trianonului cu singura deosebi re , că după Mohâcs Turc i i se aşezară în centrul Ungariei , între Dunăre şi T isa , iar acum le-a rămas Unguri lor pământul acesta binecuvântat, din care îşi „sug puterea pentru opera cea mare a regenerării şi reconstrucţiunii"'.

I. L u p a ş .

Jakabbfy Elemer . Adatok Krassâvdrmegye multjâbol. (Date din trecutul judeţului Caras) Lugoj 1926. Autorul reproduce din procesele verbale ale Judeţului Caras discuţiunea şi hotărîrea dela 1861 în chestia l imbei române şi maghiare, o cuvântare rostită de cel dintâi prefect român al judeţului Caras Emanuil Gojdu în adunarea generală dela 2 Mart ie 1861, iniţiativa luată de cătră acelaş prefect la 7 Aug, 1861 pentru înfiinţarea unui liceu român în Lugoj şi un articol elogios publicat în acelaş an în revista „Vasărnapi Ujsâg" despre personalitatea lui Emanuil Go jdu . Toa te aceste comunicări scurte prezintă un interes deosebi t pentru ceice vor să cunoască manifestările vieţii româneşti din acest judeţ la începutul erei constituţionale a monarhiei austro-ungare. I. L u p a ş .

Jakabbfy Elemer, Az 1790-91- iki m a g y a r o r szăggyu le s e l ozmenye i K r a s s o v ă r m e g y â b e n . (Antecedenţele dietei ungare din 1790-91 în comitatul Caras) Lugo j . Regiunea Banatului, recuceri tă dela Turc i , nu a fost anexată imediat Ungariei, ci a rămas sub administraţie militară până la 1741, apoi civilă austriacă. Cu toate că împărăteasa Măria T e r e s i a a decis la începutul

DÂRI DE SEAMA 465

domniei (1741) să fie reîncorporat „banatul t imişan" la Ungaria, decisiunea ajunge în stadiul realizării numai în primăvara anului 1779, când se f ixează graniţele celor 3 comitate bănăţene (Caras , T imiş , Toronta l ) . Curtea imperială din Vieria avea motive ser ioase pentru a-şi just i f ica atitudinea rezervată fa ţă de comitatele ungare, caracterizate de autor cu drept cuvânt ca nişte „repu­blici nemeşeşti" capabile a înfrânge prin resistenţa lor autocrat ismul centra­lizator vienez, cum s'a văzut aceasta şi la sfârşitul domniei lui Iosif II , în cursul răsboiului cu Turc i i , când 17 comitate ungureşti au refuzat, în toamna anului 1789, o r ice ajutor pentru armată, iar celelalte s'au declarat aplicate să ajute pe împărat în purtarea răsboiului numai pe lângă anume condiţiuni. In cate­goria aceasta din urmă era şi comitatul Carasului , care suferise mult din. partea Turc i lor . Din ce le 228 comune, câte avea, Turc i i înaintând în Banat au ars peste 40 de sate, ucigând şi împrăştiind populaţia. Conducător i i comi­tatului se plâng, că a scăzut capacitatea fiscală a populaţiei. Rezultatele triste ale răsboiului de o parte, resistenţa comita te lor de alta înduplecă pe împă­ratul Iosif, bolnav pe patul de moarte , să revoace la 28 Ian. 1790 toate dispoziţiile sale autocrate, în afară de cele p r iv i toa re la toleranţa religioasă şi la uşurarea traiului iobagilor , promiţând to toda tă să convoace în curând dieta ungară, pe care nu o convocase niciodată în cursul domniei de 10 ani. După moartea lui bucuria Unguri lor izbucni în adevăra te orgii . Din cauză că Iosif n'a respectat constituţia ungară, s'a ivit pă re rea că dreptul de suc­cesiune al Habsburg i lo r s'a stâns şi poporul poate să dispună asupra tronului (Rujitum est filum successionis, majestas apud populum). F ra te le lui Iosif, Leopold II a luat însă repede dispoziţiile necesare pentru convocarea dietei şi potolirea rezistenţei nobilimii maghiare. In vara anului 1790 s'au prezentat şi deputaţii comita te lor Caras , Toron ta l şi T i m i ş la dieta din Buda, cu toate că nu fuseseră invitaţi, şi potrivit instrucţiunilor, c e li s'au dat într'un vast e laborat au cerut înarticularea în lege a re îneorporăr i i acestor comitate la teritorul Ungariei . Autorul publică în , , a n e x ă " — d u p ă o copie maghiară păs­trată la prepozitul Ion Boroş - textul în t reg al instrucţiei, care cuprinde în 22 puncte doleanţele şi desideratele nobil i lor ungari din cele 3 comitate , pof­tind ca despre chestiunile tratate în f iecare şedinţă a dietei să li se trimită informaţiuni prin ştafete (stafetaliter), dacă va cere trebuinţa.

I. L u p a ş

Constantin C. Ciurescu: C o n t r i b u ţ i u n i Ia s tudiul m a r i l o r d regă tor i i în s e c o l e l e X I V şi X V . Vălenii de Munte 1926.

Studiile istorice privitoare la întemeierea şi epoca de consol idare a Principatelor Române s'au mărginit, în majoritatea cazuri lor , la „seria feno­menelor polit ice şi culturale" — cum ar spune, dacă ar mai trăi, răposatul A. D. Xenopol . Datând abia de un veac, istoriografia noastră cr i t ică, modernă nici n'a avut până acum timpul fizic necesar pentru a îmbrăţişa, în preocupă­rile sale neîntrerupte, toate domeniile vieţii noastre naţionale din acele timpuri îndepărtate. P e măsură ce se suprapun însă generaţi i le noastre de istorici, orizonturile ei câştigă în profunzime şi amploare , nu numai printr 'o continuă primenire a principiilor metodice, dar şi printr 'o lărgire a câmpului de in­vestigaţie, prin noutatea problemelor atacate.

Anuarul Inst. dc Ist. S a ţ . IV. 30

466 DÂRI DE SEAMA

Studiul d-lui Constantin C. Giurescu îndreptăţeşte cu prisosinţă con­sideraţii le noastre de mai sus. Servindu-i ca teză de doctorat , el inaugurează un mănunchi de cercetări referi toare la „seria administrativă" a evoluţiei ţărilor româneşti în primele două veacuri de existenţă. Autorul îşi dă seama, dela început, de dificultăţile terenului pe care păşeşte, teren pe cât de virgin pe atât de complex. îşi întitulează deci lucrarea „monograf ie pregăt i toare" , deşi bogăţia informaţiei precum şi soliditatea argumentări i , însoţită discret de o critică senină şi obiectivă a tuturor încercăr i lor fragmentare de până acum în acest domeniu, îi împrumută o valoare conclusivă aproape definitivă.

înainte de a lămuri importanţa ierarchică, atribuţiile, veniturile şi ori­ginea fiecărei dregători i în parte, autorul a simţit legitima necesitate metodică a criticei izvoarelor de c a r e s ' a servit. O asemenea crit ică temeinică se impunea cu atât mai mult, că într 'o materie atât de gingaşe studiul izvoarelor poate anticipa însăşi rezultatele finale ale cercetării . D-l Giurescu le împarte în două ca tegor i i :

a) Izvoarele documentare cont imporane şi b) izvoarele narative posterioare epocii respective. Printr 'o analiză comparativă a izvoarelor cont imporane constată ,

astfel, că :

1. „Dregători i sau foştii dregători nu sunt trecuţi întotdeauna în documente ca a tare" ;

2. „Foş t i lo r dregători , cuaţi ca martori , nu li se adaugă întotdeauna particula biv ( f o s t ) ' - ;

3. „ Ordinea în care sunt trecuţi martorii la sfârşitul documentelor nu este întotdeauna cea strict ie rarchică" ;

Cât despre izvoarele narative, autorul se mărgineşte a le înşira în ordine cronologică.

Trecând la subiectul propriu zis al lucrării, d-l Giurescu arată apoi că dintre toţi termenii, cari desemnau o funcţie administrativă, termenul de dregător este cel mai apt pentru a expr ima această noţiune în cele două veacuri arătate.

O problemă de cel mai mare interes, atunci când cineva îşi p ropune să studieze organismul vieţii de stat al Principatelor la începuturile lor, este problema vechimei instituţiilor administrative, problemă, a cărei rezolvire poate desluşi o sumedenie de chestiuni asupra cărora istoriografia noastră nu şi-a spus încă cuvântul : încrucişarea de influenţe culturale şi poli t ice externe, cari au contribuit la fixarea lor definitivă pe pământul nostru sau caracterul autochton al acestor instituţii etc. Problema vechimei dregător i i lor noastre tânrul istoric o rezolvă — în lipsă de informaţii directe — printr 'o severă arguentaţie logică, argumentaţie cu atât mai preţ ioasă cu cât ea diferă de t ca te ipotezele formulate de istoricii noştrii r ip rezenta t iv i : Xeno-pol, Onciu, lorga. D-sa afirmă - şi cu drept cuvânt, că instituirea acestor dregătorii a trebuit să aibă loc deodată cu formarea celor două principate, deoarece formarea lor însăşi presupune organizarea unui aparat administrativ, care să asigure existenţa şi închegarea tot mai sol idă a statului însuşi.

După aceste consideraţi i de metodă şi lămuriri preliminare d-l Giu­rescu trece la prezentarea diferitelor dregătorii în ordinea importanţei lor administrative. întrebuinţând aproape întreg materialul de informaţie cunoscut, analizarea caracterului şi originei lor în ambele principate se transformă în

DÂRI DE SEAMA 467

adevărate monografii. Nu putem insista, fireşte, asupra tuturor chest iuni lor pe cari autorul încearcă a le rezolvi în legătură cu fiecare funcţie în parte , căci aceasta ar însemnă să depăşim cadrele unei „dări de seamă" . Ne măr? ginim a arătă deci numai influenţele externe cari stau la originea lor . Aces te influenţe sunt după d-1 Qiurescu — următoare le :

1. Ungară (Banul O l t e n i e i ) ; 2. Se rbo-c roa tă (vornic, paha rn i c ) ; 3 . Bizantino-sârbească ( logofăt , v i s t i e r ) ; 4. Polonă ( cea şn i c ) ; 5. Bulgară (stolnic, comis ) . La sfârşit autorul dă o amplă bibl iograf ie asupra problemelor tratate.

N. B u t a

Alexandre Boldur, La B e s s a r a b i e et Ies r e l a t i ons r u s s o - r o u m a i n e s P a r i s 1927

S'au împlinit decurând zece ani decând Basa rab ia s'a unit pe veci cu R o m â n i a — a m zice — printr'un act reflex de auto conştiinţă. Răpită de către Ruşi în 1812, răpire just if icabilă exclusiv prin nesaţiul imperialismului ţarist în 1918 când mitul autocrator i lor se distrămase iremediabil , această provincie nu putea să elimine din hotarele sale miasmele anarchiei moscovite decât urmând povaţa instinctului de rasă, adică făcând un singur trup cu restul nea­mului românesc . Da r cu toatecă unirea s'a făcut pe baza principiului de auto — determinare — cel mai preţios fruct al evoluţiei istorice moderne — în acest răstimp oficialitatea sovietică de peste Nistru n'a încetat o clipă să conteste valoarea actului unirii. Dedesupturi le contestaţiei sunt clare pentru orice om cu puţină pă t rundere : pentru exaltaţii „comisari ai poporului" din Pe t rograd pierderea Basarabiei nu este o simplă pierdere teritorială. Prin triumful instinctului de rasă asupra tuturor ademeniri lor raiului comunist i s'a răpit lui Lenin şi tovarăşilor săi acel punct strategic avansat de-unde s'ar fi putut bolşevizâ atât Balcanii cât şi]întreagă Europa.Centrală . D e aici acuitatea . litigiului româno-rus ; de aici pervesitatea teoret ică a cercuri lor conducătoare comuniste în a face dintr'un act istoric definitiv consumat o chestie euro­peană. Propaganda deslănţuită împotriva noastră cu o furie demnă de misticismul revoluţionar, care a răscolit toate măruntaiele Rusiei, poartă, deci, pecetea acestei amărăciuni fără margini. Conşti i de inutilitatea unei încercări de-a recâştigă acest post de avangardă printr'un pas războinic, apostolii crezului roşu au răspândit o imensă literatură de propagandă în toate direcţiile . lumii cu tendinţa de-a demonstra factor i lor politici internaţionali că p rob lema Basarabiei rămâne „deschisă".

Făcând bilanţul rezultatelor acestei propagande trebue să recunoaştem că dacă ea n'a izbutit să obţină nimic precis, a reuşit să enerveze într 'o măsură oarecare diplomaţia noastră externă. Ne-a silit apoi să fim cu vigi­lenţă specială la graniţa noastră răsăriteană, să trăim deci într 'o continuă conştiinţă a primejdiei .

Indirect, această propagandă ne-a făcut însă şi-un serviciu real. Af i r ­maţia pare un paradox şi totuş ea este întemeiată. Tensiunea ruso-română pe chestia Basarabiei a prilejuit un număr însemnat de studii istorico-]uridice asupra acestui pământ moldovenesc. Neîntrerupta provocare rusească nu putea să rămână fără răspunsul cuvenit din partea celor atacaţi pe nedreptul.

468 DĂRI DE SEAMĂ

Accentuându-se de către adversari „caracterul european" al pretinsei „p rob leme basarabene" , acest răspuns trebuia dat potrivit exigenţelor spiritului public din Apus, adică printr 'o organică înlănţuire a argumentelor etnografice, istorice,, geograf ice şi jur idice, din acăror expunere sistematică legitimitatea stăpânirii româneşti în Basarabia să reiese clară, neîndoielnică.

In rândurile de faţă vom analiza un asemenea răspuns, poate cel ma i complect din câte s'au dat.

E car tea d-lui Alexandru Boldur .

Deşi vasta lucrare a d-lui Boldur are, ca punct de plecare, scopul de-a lămuri laturea jur idică a probi emei basarabene, mai precis, situaţia actuală a Basarabiei din punctul de vedere al dreptului internaţional, ea: poate fi socoti tă ca o lucrare care îmbrăţişeză toate nuanţele problemei-Aspectul jur idic al unei probleme cum este cea a Basarabiei , nici nu putea fi disecat în mod i/olat, deoarece acest „aspec t" este el însuşi condi ţ ionat de realităţile etnice, de evoluţia istorică a provinciei , de orientarea ei geo­grafică e tc .

D-l Boldur îşi începe deci studiul valoros printr 'o expunere sumară, da r sintetică, a relaţiilor noastre polit ice cu Ruşii, dela primul contact serios, cu acest popor până Ia încheierea războiului mondial. Aceste relaţii au fost determinate exclusiv de dorinţa Rusiei de-a stăpâni strâmtorile Bos foru lu i şi de-aş îndeplini misiunea de „pro tec toare" a popoarelor din peninsula b a l ­canică. Cât de sinceră a fost această „protec ţ ie" se poate vedea din actul' brutal săvârşit de împăratul Alexandru I la 1812, prin care Moldova a fost sfâşiată în două părţi. In cursul acestor relaţii, al căror pitoresc (războaiele ruso-turce, ocupaţiile succesive) noi 1-atn plătit mai scump. Pr incipatele Române s'au găsit deci, tot timpul, într 'o stare de legitimă apărare. Răni te la un moment dat îu ceea ce are mai scump un popor, în integritatea lut teritorială, istoriceşte, reîncorporarea ţinutului dintre Prut şi Nistru în uni­tatea teritorului etnic românesc, este astfel pe deplin motivaţii. Această reve­nire la matcă a Basarabiei înstreinate e justificată şi din alte consideraţii. . Din cele mai vechi timpuri şi până la răpirea ei asupra acestui netec de pământ moldovenesc nici-un popor strein n'a exercitat o suveranitate politică reală. Tă ta ­rii au stăpânit o parte din ea, temporar, fără a contribui prin nimic la sporirea individualităţii sale istorice, iar suveranitatea turcească a fost şi ea fictivă, nominală. Adevărata suveranitate asupra acestui ter i tonu a exercitat-o e x ­clusiv populaţia moldovenească, cea mai numeroasă, populaţie care prin superi­oritatea sa numerică, prin vechimea şi caracterul său agricol singură se putea considera concrescută cu plaiurile mănoase ale provinciei. Această suveranitate reală a fost întreruptă brusc la 1812 de către Ruşi, dar amintirea ei n'a putut fi stârpită din sufletul Basarabeni lor . Ea a mocnit latent în toate luptele pentru conservarea lor etnică, pentru apărarea limbei strămoşeşti în veacul al X lX- lea şi dovada vitalităţii acestei suveranităţi o avem tocmai în actul de auto-determinare din 1 9 1 8 : ea a aşteptat primul prilej favorabil pentru a reface firul continuităţii sale istorice. In momentul când fazele succesive ale revoluţiei ruseşti i-au făcut posibilă manifestarea ei integrală, Basarabenii au înfăptuit treptat treptat tot ce putea să derive, în mod logic, dintr 'o asemenea stare de conştiinţă:-

DARI DE SEAMA 469

mai întâiu au proclamat autonomia provinciei pentru a realiza, conform exi­genţelor locale , reforma agrară, iar în sfârşit alipirea fără condiţii la Patr ia Mamă, Armata română n'a intervenit în desfăşurarea acestui proces is tor ic decât atunci când reprezentanţii autorizaţi ai Basarabiei i-au solicitat sprijinul împotriva bolşevizmului rusesc.

Intr'un capitol succint d-1 Boldur schiţează tratativele diplomatice care au avut loc între cele două state interesate pentru a lichidă definitiv con­flictul româno-rus pe 'chestia Basarabiei , arătând oscilaţiile guvernului sovietic în aceste tratative, oscilaţii determinate de diferitele peripeţii ale revoluţiei comuniste în epoca ei de consol idare.

Pentru a just if ica dreptul Basarabiei de-a ss alipi la România autorul expune apoi toate teori i le savanţi lor moderni privitoare la principiul naţi­onalităţii, adică la dreptul popoarelor de-a dispune, în mod integral, de pro­pria lor soarte. T recând într 'o revistă crit ică toate aceste teorii , d-1 Boldur conclude că o naţiune sau un fragment de naţiune, în momentul când a ajuns la conştiinţa propri i lor sale interese distincte, are dreptul de a-şi lega destinul de statul care-i convine mai mult. Naţionalităţile sunt singurele realităţi viabile pe temeiul cărora se pot ridică statele* moderne . In delimi­tarea acestor state nu t rebue luat în considerare dreptul scris, ci mai de grabă sentimentul dreptului, deoarece, în trecut, când principiul naţionalităţii n'avea caracterul unei sacre dogme juridice, acest drept (adică cel scr is) derivă aproape în tot deauna, din inegalitatea de forţă dintre statele împri­cinate. Autorul a simţit necesitatea acestei luminoase distincţii între dreptul scris şi între sentimentul dreptului, deoarece guvernul sovietic, în propaganda deslănţuită în potriva noastră, susţine adesea, că Basarabia a fost cedată Rusiei, în 1812, de către T u r c i ; România nu este deci îndreptăţită să reven­dice pentru sine posesiunea acestei provincii. In sprijinul tezei sale autorul face şi câteva consideraţii jus te asupra caracterului stăpânirii turceşti în Basa­rabia, arătând că această stăpânire n'a fost nici când reală.

Intr'un nou capitol d-1 Boldur analizează structura etnică a Basarabiei , arătând, întemeiat pe statistici, că scăderea proporţ ională a elementului mol­dovenesc dela 1812 încoace se explică prin colonizarea rusească. Cu toată această scădere însă, populaţia românească şi-a păstrat preponderanţa faţă de toate celelalte elemente eterogene luate g l o b a l ; ea era deci cea mai indicată să dea Basarabiei , în momentul deslipirii de Rusia, un regim politic unitar,

Asupra Basarabiei noastre, oricât de absurd s'ar părea, în afară de pretenţiile ruseşti, justif icate aparent prin faptul că Rusia a stăpânit timp de un veac această provincie, în baza unui tratat cu Turc ia , planează şi ambi­ţiile de revendicare ale Ucrainei. Aceste ambiţi i pornesc din constatarea că în unele părţi ale Basarabiei (în partea ei nordică şi sudică) elementul ucra-inian se găseşte în mase compacte . Autorului i-a fost însă foarte uşor să demonstreze data recentă a pripăşirii acestui element pe teritoriul Basarabiei şi deci lipsa oricărui temeiu de drept istoric pentru asemenea revendicări . Mai mul t : nici măcar fragmentar Basarabia nu poate fi atribuită Ucra in ie i ; deoarece întreaga provincie formează o unitate geograf ică perfectă, fapt constatat şi în pactul încheiat de România cu Anglia, Italia şi Japonia în 1920, pact prin care i-se recunoaşte României dreptul de suveranitate asupra Basarabiei .

Din cele expuse reiese clar, că atât pentru România cât şi pentru

470 DÂRI DE SEAMĂ

principalele puteri europene chestiunea alipirii provinciei dintre Prut ş i Nistru la România este considerată — din or icare punct de vedere am anatiză-această alipire — pe deplin justificată şi definitivă. Dacă este necesară totuşi o înţelegere cu Rusia, această înţelegere România o doreş te sincer, nu pentru> a mai reveni asupra fondului chestiunii, ci pentru a stabili bune raporturi de vecinătate cu lumea de dincolo de Nistru.

D-l Boldur se întreabă, dacă peste tot este posibi lă o asemenea î n ­ţelegere, dat fiind misterul, care învâlue evoluţia istorică vii toare a Rusie i sovietice. In locul unui răspuns lămurit, d-sa expune într 'un m o d magis t ra l frământările sociale ruseşti din ultimele două veacuri, căutând premisele revoluţiei comuniste, iar printr 'o pătrunzătoare analiză a acestei revoluţii,, ajunge la concluzia că Rusia se îndreaptă, în viitor spre un regim demo­cratic în sensul mari lor democraţi i europene, singurul regim cu care putem încheia un acord durabil în chestiunile, cari ne dictează, în clipa actuală, rezerva faţă de ea.

Ultimele capitole ale lucrării d-lui Boldur tretează problema plebis­citului, mijiocul propus de duşmanii încorporări i Basarabiei la România pentru a verifica consimţământul populaţiei la marele act al unirii. După ce ana­lizează, pe baza teorii lor existente, natura lui jur idică, împrejurări le is torice în care aplicarea lui se impune cu necesitate, autorul evidenţiază inutilitatea lui în cazul Basarabiei noastre, întrucât atât în actul independenţei cât şi> în cel al unirii fără condiţii cu Pat r ia-Mamă, acte în cari voinţa s incer expri­mată a maselor basarabene a fost formulată odată pentru tot deauna în mod distinct, plebiscitul a fost realizat, iar în alegerile pentru adunările consti­tuante ale României întregite, alegeri în cursul cărora nici un glas nu s'a ridicat împotriva actelor istorice menţionate mai sus, orientarea politică a acestei provincii a găsit o nouă şi irevocabilă confirmare.

Acesta este „răspunsul" d-lui Alexandru Boldur . Bazat pe evidenţa fap­telor obiect ive, istorice, etnografice, jur id ice şi geograf ice , formulat cu seninătate ştiinţifică apuseană, acest răspuns ne va servi or idecâteori pro­paganda sovietică va mai înce rca să ş t i rbească ceva din drepturile noas t re asupra Basarabiei . N. B u t a .

Radu Vulpe; Gl i Illiri de l l ' I ta l ia Imper i a l e R o m a n a . Ex t ras din „Ephe-meris Dacoromâna" III (1025) Roma [192G] pp. 129 — 258, cu o hartă.

Lucrarea d-lui Vulpe tratând chestiunea răspândirii Illirilor în Italia im­perială, se leagă, în mod firesc, de o altă lucrare similară, aceia a d-lui G. O. Mateescu, „Eph. Dacorom. I (1923) despre Trac i i în Roma antică, cu care, dealtfel, înafară de caracterul comun (dar numai atât), se înrudeşte şi prin faptul că ambele au eşit din aceiaşi şcoală a regretatului învăţat român V . Pâr-van, după ale cărui directive şi poveţe au lucrat. Ca şi studiul d-lui G. G , Ma­teescu, lucrarea de faţă, are pe lângă caracterul ei istoric şi epigrafic şi unul fi lologic, deoarece, în o mulţime de cazuri (dacă nu în majoritatea lor) , cr i ­teriul decretării naţionalităţii cutărui sau cutărui individ e exclusiv cel ono­mastic. E a ar interesa, prin urmare, atît pe linguişti cât şi pe istorici. S'a spus şi de alţii (între ei şi mult regretatul meu dascăl, V. Bogrea , care cu rara lui competinţă îmi arăta nevoia formării unei temeinice educaţii clasice, f i lologice şi istorice), şi e bine să se accentueze şi aici, că la asemenea studi 1 .

DĂRI DE SEAMĂ 471

se cer nu numai cunoştiinte solide de istorie (cu disciplinele ei auxil iare) , dar şi o serioasă cultură clasică filologică pentru ca sforţările lăudabile să poată da rezultate cuvenite, în care să se încreadă atît istoricul cât şi f i lologul. Cel ce scrie acestea rânduri îşi dă bine seamă de greutăţile ce le întimpină asemenea cercetări (lucrez la un subiect înrudi t : răspândirea Italicilor — cu excepţia militarilor — în- provinciile Illyricului) cari cer nu numai o muncă îndelungată dar şi o pregătire specială aşa cum d. Vulpe nu a putut avea decât în o măsură improvizată.

Sînt chestiuni care, ca să poată avea măcar aparenţa unei tratări serioase şi la nivelul ştiinţei moderne, au nevoie de multă şi obiect ivă cumpănire, de repet tă examinare a păreri lor emise, fără a mai vorbi de absoluta trebuinţă a culegerii materialului întreg. Din astfel de chestiuni face parte şi studiul d-lui Vulpe, lucrat în primul an al şederii sale la Roma, în calitate de mem­bru al „Şcoalei Române" , despre care cu toată lauda şi recunoaşterea c e se cuvin unei lucrări s î rguincioase şi munci cinstite, t rebue să spunem din capul locului că sufere îndeosebi de două păca t e : graba cu care a t rebuit să-şi culeagă şi prelucreze materialul a făcut să dea ceva necomplet şi, dese­ori, eronat, iar lipsa de o serioasă pregătire filologică, vădită la cea dintâi încercare de a-şi da o părere, proprie, are ca urmări o seamă de inexactităţi de natură să impună fi lologilor o rezervă întemeiată.

In cele ce urmează voi da câteva din observaţi i le pe care am avut prilejul să le fac asupra lucrării, mai mult incidental, cercetările pentru subiectul meu necesitând adeseori o t recere în domeniul studiului d-lui Vulpe.

Introducerea de 7 pagini serveşte ca autorul să arate scopul lucrării, să expună pe scurt chestiunea illirismului italic şi extraitalic, dând apoi izvoa­rele, şi bibliografia modernă a chestiunii.

La izvoare constatăm lipsa menţionării Diplomelor militare (adunate în C. I. L. III.) , care, deşi găsite înafară de Italia, dau o mulţime de indivizi, aşe­zaţi în Roma ,ce serviau ca signatores. (v. mai jos ) . — Intre aceştia şi mulţi illir'i. — T o t în Introducere se dau şi criteriile, de cari a fost condus autorul la stabilirea naţionalităţii persoanelor numite în inscripţii. Are perfectă dreptate, când observă că numele nu e întotdeauna o dovadă sigură a originii etnice. — E r a bine poate de arătat cum moda şi dorul după extravagant a jucat şi aici un însemnat rol . La fel, aceaşi rezervă trebuia făcută şi cu pri­vire la domus. Acolo, unde un individ cu un nume impecabil roman îşi dă ca loc de unde se trage vreo localitate din ţări cu populaţie illirică, naţiona­litatea respectivului nu e de loc confirmată ca illirică, el putând fi un grec , oriental şi chiar un italic, dar stabilit între Miri .

La datarea inscripţiilor (p. 134) cred că nu trebuia neglijat mijlocul de datare (cu aproximaţie , fireşte), după stilul şi l imba inscripţiilor, în deosebi la cele funerare.

Dintre lucrările mai nouă e regretabil că d. V. nu cunoaşte pe H. Krahe, Die alten Balkanillyrischen Geogr. Namen. Heidelberg 1925 şi nici pe E d . Philipon, Les peuples primitifs del'Europe Meridionale (cap. I V : I e s Illyriens). Paris 1925 (ca să nu mai pomenim de altele pentru care vezi acum N. Iokl, în Eber t , Real lex. d. Vorgesch. voi. VI, articolul lllyrier) deşi acestea apăruseră cu aproape un an înnaintea publicării Anuariului Şcoalei Române din Roma. — Cunoaşterea şi consultarea acestor două opere , alcătuite cu o desăvârşită acr ibie fi lologică, ar fi fost de un enorm folos pentru d. Vulpe, îndemnân-

472 DÄRI DE SEAMA

du-1, cred, să revadă temeinic întreaga lucrare. ') întâiul capitol al lucrării e dedicat locuri lor de provenienţă a Illirilor ;

Dalmaţia, Pannonia, Noricum, Moesia Sup . cu Dardania, Macedonia cu Pae-onia şi regiunile illirice ale Italiei însăşi; — Raetia, cu o bună parte a po* pulaţiei de origine illirică (cf. Krahe, o. c. p. 109/10), nu figurează între aceste locuri. Dintre toate provinciile pomenite mai sus, numărul cel mai mare de Illiri l-au dat Pannonia şi Dalmaţia. — Cu părere de rău trebue să remarcăm la acest capitol lipsa unei examinări ser ioase din partea d-lui Vulpe, a acelor numiri moderne de localităţi şi persoane din Iugoslavia (p. 136 no ta 2) , comunicate d-sale de către d. O. Randi, despre care autorul r iscă să decreteze că ar fi de origine ilirică. Faptul în sine nu e deloc imposibi l : In speţă, însă, stăm cu totul altfel, deoarece din acele numiri date de d. Vulpe, unele îşi strigă de departe or iginea lo r slavă (de p. Bilinic, st. Beli, bel -f- suf, dem-ie ; Pul ic , sl. pul — ca tâ r ; Obi l ic , numele eroului naţional sârb, din Cobilic; Tres ic , sl. tres — a tremura), iar celelalte sînt, fără îndoială, tot slave.

Din numele Scenobarbus (p. 137) nu numai partea primă (Sceno) e element illiric ci şi a doua, pentru care se găsiau analogii într'un Barb-anna şi Meta-barb-is (cf. Krahe, p. 82j>. — Illirismul unui nume ca Apulus (p. 1.38) e ra mai bine susţinut prin exemple ca Apuli, Aoulum, nume illirice formate prin -ul- ca Mexoa/^ov, Bargulum, etc. (Krahe, p. 61 ) . — Dalmatas (cives) de la p. 139, în loc de Dalmatac, ar putea fi mai curând un plural nominativ illiric în — as, decât o simplă greşeală comisă de nişte necunoscători ai limbii latineşti, prin analogie cu cives !în cazul acesta era mai de aşteptat o eroare ca D a l m a t o or\-aes). Un exemplu clasic de felul cum operează de superficial d. Vulpe, e cazul cu inscr. no. 268 din Corpus I. L. X . unde e vorba de un oarecare Quintilius ex Necode Sexta Dalmata etc. D. V. (la p. 139) face complice pe venerabilul Mommsen la greşelile care-1 privesc numai pe el. Mommsen nu spune nicăiri că mama lui Quintilius ar fi Neco-dis Sexta Dalmata ci presupune ca atare numai pe Necodis, iar de Sexta Dal­mata zice că e o vexillatio. Despre Necode acum d. Cantacuzino (în Revue de Phil. Par i s 1928, p. 54 /65) a arătat că nu e un nume propriu ci t rebue cetit ca N(umerus) eq(uitum) de [Sexta Dalmata (vexillatione)] — Prin urmare, nici Necodis nu e nume oriental cum „filologiceşte", stabileşte d. Vulpe şi nici Sexta nu e nume propriu iliric, c i . . . numeralul şase.

Numele titularului diplomei militare din Herculaneum (D. VII — C. I L. X . 1402) nu e Nerva Laidi f(ilius) Desidiatus |p. 141) ci aşa cum îl dă şi Mommsen (în Eph. Epigr . V, p. 1 8 4 ) : Desidias, căci din Desidiatus nu am avea dativul Desidiati, cerut de formula civitatem dedit a diplomei. — Ne folosim de ocazie pentru a atrage tot aici atenţia d-lui V. asupra unei erori constante ce o comite în cursul întregii lucrări atunci, când confundă per­soanele de pe tabella posterior a d ip lomelor militare cu soldaţii ce au pri-

' ) Vezi elogioasele recensii a celei dintăi în „Zeitschrift für Or tsnamenforsch" . II, 3, pp 2 3 8 - 2 4 5 (de N. loktt şi în . .Onomon", 1927, Mai (de H. Pedersem. — Ca literatură mai nouă, se pot cita, acum, în afară de articolul lui N.

lokl (din Eber t , Keall. d. Vorg. VI.) şi articolele mai mărunte ale d-lor P. S k o k , Zur illyr. Ortsnamenkunde, in Festschr . f. V. Kretschmer, 1926 pp. 2 5 2 - 5 5 şi Ed. Schwarz, Flussnamen u. Vblkerbew. in Oberpannonien, în „Zeitschr. f. SI. Ph " I, 3 2 9 - 3 3 6 .

DAR! DE SEAMA 473

mit cetăţenia romană. Aceştia nu sînt de fapt soldaţi şi nici n'au nimic c o ­mun cu ius civitatis, donat numai titularului diplomei ; ei sînt cetăţeni car i , acolo în Roma, servesc drept matori pentru autenticitatea copiei el iberate ti­tularului... E foarte firesc ca între ei să se găsească şi foşti militari, veterani (vreo doi-trei) şi, în deosebi să fi fost, în primele timpuri, amici şi connaţ io-nali ai aceluia pentru care certificau exactitatea copiei . De aceia am spus mai sus că toate diplomele mili tare trebuiau supuse cercetării .

Vorbind de Pannonia ca izvor principal al râului mare de llliri ce s'a re­vărsat asupra Italiei (p. 144 sqq. ) , nu se putea lăsa neamintit, că însuşi nu­mele acestei provincii e illiric, format dintr'un nume de localitate Pannona (ca Narona, Emona, etc.) cu sens de „viile marécageuse" ; Pannonia, astfel, ar în­semna .pays marécageux" (vezi Vasmer in „Acta et Corn, Univ. Dorpat" . 1, 1921 , p. 11 , cf. şi „Revue des E t Hongr . et F i n n o - O u g r i e n n e s " , 1926, p. 153 şi, pentru l lâvvova, în Creta, Eber t , Rfiallex. d. Vorg. VI, p. 35 şi 3 1 — Acelaşi lucru şi pentru Mursa (p. 149) , Mo&p-a, Moopoia, explicat, tot Vas­mer, o. c. p. 10, ca nume illiric cu sensul de "locus declivis" din un apela­tiv illiric u.oûp3it, " fossé , Orube , cuvânt păstrat numai în dialectul grecesc al Epirului şi în gr. medievală, [cf. rev. citată p. 152/153 şi Ebert , Real lex. der Vorg. VI, p. 35.] . - In treacăt fie zis că Altinum (p. 152) , nume de locali­tate illirică, îşi găseşte pandantul său de persoană în messapicul Altinius ( K r â h e , p. 79 ) .

Originea illirică a numelui Poetovio e, după cât ştiu, ceva nou. Holder (s. v.) îl dă ca celtic. Pe ce se întemeiază d. Vulpe când îl scoate illiric (p . 155) , nu ştiu. Căci argumentarea d-sale cu Troiani Pitoniato din inscr. C. I. L. III 11039 [scriere greşită a lapicidului prost pentru Tr[a]iani P\e\to-\v(ii)\ nato ' ) , ori optioni et (v. A E M. XIV, p. 132)], în care d-sa ar vedea nici mai mult nici mai puţin decât, „una pronunzia dai (sic) tutto provin­c ia le" (illirică ? latină ?) a numelui Traianus şi Poetovio — pentru a-1 apro­pia, pe cest din urmă, et imologic, de Un alt nume de origine illirică sigură, din Dalmaţia : Pituntium, — e, naiva. Cât pentru Troianus, în care d. Vulpe ar vrea să vadă fenomenul lat. ă (scurt) trecut în o slav, chestiunea e foarte delicată şi, acum de o actualitate extraordinară, punându-se (d. V. nu o pune însă) întrebarea deschisă a existenţii Slavilor în primele 2—3 secole d. C h r . în Pannonia.

Caracterul illiric al numelui Scarbatitia e, cred, ne îndoî ln ic şi se leagă de formaţiuni s imilare cu -bantia.

Mult discutata chestiune a Paeonilor (p. 166) nu putea fi expusă fără cu­noaşterea interesantului articol al lui Kazarow, Die Ethnograph. Stellung der P. (Klio XVIII , pp. 20 sgg) şi a studiului aceluiaş K a z a r o w : Peonija 1921 , unde se respinge teza contrară (origine greacă) susţinută de Beloch şi Svo-ronos.

P e Dyrrachium (p. 167) d. Vulpe îl dă, fără să caute mai adânc, din alb Dures (recte : Duns), pe care-I găseşte pomenit în Pauly-Wissowa s. v. Dyrrachium dar aici, fireşte, nu ca un etymon al oraşului ant ic ci ca o nu­mire modernă alhaneză. E un caz curios de nepos ante avum căci alb. Duns vine dintr'un sl. * Durac, el însuşi derivat din gr . Dyrrachium, cum demon-

(

; ) Cum ceteşte, de fapt, Mommsen şi nu Petovioni, cum îi atribue d V. E . e notat că inscripţia e caracterisată în Corpus ca una ce e scrisă „litteris mal i s" .

4 7 4 DÂRI DE SEAMĂ

strează Skok (în Rev. Fi i . I, p. 36) dărâmând şi et imologia dată de Weigand,. (Durts< Durazzo, în Balkan-Archiv III, p. 239) . Krahe (o. c. p. 2 ) , a arătat apoi că Dyrrachium e un compositum din gr. Buţ- f -pV/ja . — Nootpia (p. 167)-găseşte o mai nimerită confirmare prin -Jvoütpiov din Vindelicia (Ptol. 2, 12, 3 ; Krahe, 93 şi 110) .

Nici cu explicarea numelui Brundisium nu sîntem mulţumit, (p. 173), Ceiace zice d. V. (după Pauly-W. R E . s. v.) e arătat ca greşif de P . Skök,. în Zeitschrift f. Ortsnamenforsch. 1925, p. 81 sqq. care dovedeşte că Br . vine dela un loc. pl. * brandesu (şi nu brunda !) cu sensul de „bei den Hörn­chen" (nu testa cervina) şi că numirea aceasta s'a dat nu numai portului /Ci întregului litoral. ' )

Ocupaţii le principale, pe care le aveau Illirii din Italia formează capitolul al lucrării După socoteli le făcute cu multă râvnă, majori tatea covârşitoate-

sînt militari, apoî sclavi şi l iberţi . Dintre militari, cea mai mare parte era în Roma, unde alcătuiau grosul cohor te lor pretoriene şi al unităţilor de „equites singulares". Unii serviau în cohortele urbane şi cele ale vigililor. Alţii servesc la flotele din Misenum şi Ravenna. In general , elementul iliric e pre* ferat în toate aceste trupe. Mai puţini sunt oamenii l iberi cu ocupaţia decla­rată (corăbieri , meşteşugari) (p. 247) .

Ca şi capitolul precedent, nici acesta nu e lipsit de regretabi le erori şi omi­siuni, deşi mai puţine. — Astfel, Castrum Plana (ori Castriplana, formaţie-analoagă cu Castrimoenium de lângă Lacul Albano, în Italia ?) e dat ca nume.de corabie de către d. V. (p. 195), pe când el nu e decât o localitate în Dalmaţia recunoscută ca atare de mult încă de Mommsen, în Ephem. Ep . V, p 184 şi după el şi de alţii. O greşală mai gravă e aceea cu Diocleţian, împăratul de Ia 2 8 4 - 3 0 5 . întâi nu e exact că împăratul s 'ar fi născut îu Doclea, cumi afirmă d V. la p. 198, deoarece el s'a născut în Satonae. Nu e nici o legătură et imologică între Diocletianus şi Oraşul Doclea , cum o descopere d. Vulpe (I.e.). Numele împăratului era, în origine, un nume grec Aioy.X-rj;, din care ş'a format acela de Diocletianus, iar Doclea e nume illiric, ca Docleates, de pildă. Numai etimologia populară a făcut din Doclea, Dioclea, aducându-o in legătură cu împăratul. Orcşea la aceasta a trecut, e drept, şi la istoricii acelor secole târzii (Aur. Victor, F i rm. Lact . ) , dar critica modernă a lămurit de mult confuzia (cf. Patsch, Die. römische Stadt Doclea in Montenegro, col . 3—4. — Amintind seria împăraţi lor de or igine illirică, se cuveniâ, cred, să fie pomeniţi şi acei doi senatori romani, de origine dalmată, pe c ă r e i dă Lully, De Senatorum Rom. Patria, p. 1 9 2 : L. Tar ius Rufus şi C. Oct . T id ius T . L. lavolenus Priscus. - - Innainte de a încheia ceste observaţii , ţin să adaug că pentru Audasius (p. 200) e de comparat numele regelui peon. Audoleon sau Autoleon (Klio, XVII I , p. 20 /21) , această din urmă formă, . q perfectă analogie pentru Auta, (p. 219) .

Capitolul următor conţine lista persoanelor de origine illirică, stabiliţi în Italia. E a e dată pe regiuni şi localităţi . Astfel, vedem că după R o m a , , amintită cu peste 300 de inscripţii, cele mai numeroase inscripţii se găsesc în Ravenna (33) , Ost ia (21) , Misenum (16) , etc.

O hartă, anexată la sfârşitul lucrării , demonstrează şi graf ic această-răspândire a Ulirilor. — Nu putem regreta îndeajuns că acest tablou nu e

•) Cf. acum şi „Glo t t a" XVI , pp. 3C—37 şi 244 .

DÄRI DE SEAMA 475

complect . însuşi autorul a exclus din el indivizii aflaţi în Roma — cei mai numeroşi—.pe motiv că o mare parte din ei au fost pomeniţi în capitolele precedente. S 'au mai omis şi unii indivizi cu gentilicii de or igine ilirică dubioasă. La aceste lipsuri voite se mai adaugă, fireşte, şi o sumă de scăpări fără voie al cărui număr, bineînţeles, nu s'ar putea stabili decât prin revizuirea între­gului material folosit de d. Vulpe, ceiace ne este imposibil . Mă voi mărgini a da numai unele din lipsuri, constatate incidenta l : Pardala ( C L L . X I V 1 4 5 0 ) , nom. serv. ; cf. III 3069, care e mai curând numele de persoană illiric, decât grec. Pardalas. - cf. şi T rombe t t i , în Archiv za arb. stariny, jez ik i etn. III, p. 66 , Attienus (XIV, 2533 , 2533-a ) . — Dindius (XIV, în mai multe inscr.) — Ennius, dat pentru Rufrae, dar nu şi pentru T i b u r (XIV , 3 7 5 8 ) . — Samiarius, ( X I V , în mai multe inscr ipţ i i ; cf. şi V 1 0 4 6 ; Krahe, 58 ) . — Parm (anicus) (V, 7 7 1 9 nume în — icus ; cf . şi C L L . III 14.325 şi Patsch, Wiss Mitt. a. B. ii. Herzeg. vol. VI, p. 156).—Sarnaus (V 5 5 6 7 ; cu—avus — aus.—p.—avus) v. T rombe t t i , l.'c.-Anavas (X, 1407). Ario — nis (X 4 9 4 5 ; 5 0 0 6 ; cf. III ¿627 , 5697, Krahe 80). — Cattu (X , 6 ) 8 3 , 8 2 ; Patsch, Wiss-Mitt. IV, p. 280, no 1 3 ) . — In schimb Domatius, — ia (p. 2 )2 ) nu e illiric. Numele e foarte răspândit şi aproaoe exclusiv în Italia Centrală de vest (cf. Patsch, Zur Gesch. ü T o p . von Narona,, 93/94) . E l e italic. Confruntarea cu alte numiri în dom — dam — nu e convingătoare şi în felul cum o face d. V. e ridicolă. In felul acesta şi dom-inus lat. ar fi tot illiric.

Şi e păcat că tocmai această parte a lucrării să a ibe lipsuri, deoarece după părerea noastră, tot rostul lucrării d-lui V. era acela de a da o cât mai complectă icoană a răspândirii elementului illiric; toate celelalte comentari i şi păreri, discuţii şi teorii, cunoscute de la alţii şi reproduse de d. Vulpe, — uneori nu cele mai bune nici cele mai r e c e n t e — erau de ordin secundar şi nu fac atât cât făcea o adunare exactă a numelor illirice din Italia,, adunare ce trebuia să fie făcută cu o severă cri t ică f i lologică şi i s tor ică indicând, ca atare, şi pe cele dubioase dar neomiţând nici unul sigur illiric. In felul acesta, opera d-lui V. ar fi devenit poate mai subţirică, dar fără îndoială mult măi utilă. Ea ar fi dat, în acest caz, un răspuns satisfăcător şi problemei densităţii elementului illiric în peninsula Apenihă şi, în acelaş timp, ar fi format s imburele sigur la un Onomasticon Illyricum, pe care îl pregăteşte H. Krahe.

După toate acestea, e firesc ca faţă de conclusi i le de ordin is tor ic , ce le trage d. V. să avem o rezervă întemeiată. Şi aceasta nu pentrucă, în l inii le generale, răspândirea Illirilor ar putea eventual suferi modificări însemnate. D e sigur că nimic nu se schimbă, dacă la cele 703 sau 750 de inscripţii cu nume illirice s'ar mai adăoga sau s 'ar mai scădea din ele un număr de 3 0 - 5 0 . Dar problema nu se poate pune astfel, căci atunci la ce bun e să ştim „aproximat iv" un număr care nu e cel exact, când cu aproximaţ ie se ştia şi până acum că centrele mari de densitate illirică erau Roma, Ravenna şi Misenum.

Meritul la astfel de lucrări, după modesta mea părere, nici nü poate fi o numărătoare simplă a indivizilor ce se declară pe faţă llliri, ci tocmai minuţioasa şi metodica cercetare a întregului material de inscripţii, nume cu nume. Că această operaţie necesită oarecari cunoştinţi f i lologice şi însuşiri metodice serioase, e evident pentru oricine se apucă de asemenea lucrări .

Numai astfel se putea face şi un discernământ serios între diferitele elemente illirice găsite în Italia, stabilind pe cei de origine veche italică ş i

476 DĂRI DE SEAMĂ

*) j o c u l diplomatic secret faţă de Jugo-Slavi în cursul războiului mondial .

pe cei de provenienţă provincială. Şi numai întrunind aceste condiţii, lucra­r e a d-lui V. ar fi însemnat o reală contr ibuţ ie la cunoaşterea antichităţii clasice.

C. Daicovici

Louis Eisenmann : C o n r a d von H o t z e n d o r f e t T i s z a Un episode de la politique yougoslave de VAutriche Hongrie durant la guerre (Octobre 1915— A vrii 1916), în Melanges publies en l'honneur de M. Paul Boyer. Paris 1925.

Broşu ra d-lui Louis Eisenmann, profesor de istoria Europei Centrale şi Răsări tene la Sorbona , este o recensie a cărţii d-nei Milada Paulova, în­titulată Tajnâ diplomatichă hra o Jihoslovany za svetovc valky * ) , apărută la Praga în 1923. Studiul diplomatic al d-nei M. Paulova ne înfăţişează „istoria proiectelor e laborate între 1915 — 1918 la Viena, Budapesta şi Sarajevo, în cercurile militare, pentru a da chestiunii jugoslave o soluţie", şi este întemeiat pe cercetări originale făcute în archivele vieneze. F i ind boga t în informaţii originale „neaşteptate" el ne descopere incoherenţa politicei externe a monar­hiei austro-ungare în cursul războiului, caracterul de concubina; forţat al dua­lismului austro-ungar, încheiat la 1867 între cele două rase dominante. In adevăr, puternicul imperiu din Europa Centrală părea, în ochii celor mai mulţi, ca o forţă unitară, lipsită de convulsiuni interioare. D. Eisenmann arată însă, bazat pe studiul amintit, că acest echilibru interior era numai aparent. In realitate, rivalitatea între tradiţionalismul anexionist al cercuri lor militare austriece şi între politica anti-anexionistă a rasismului maghiar n'a încetat o singură clipă. Protagonişti i acestor două curente opuse în cursul războiului au fost Conrad von Hotzendorf şeful Statului Ma jo r austriac şi contele Ştefan Tisza, premierul maghiar. Printr 'o analiză magistrală a lucrări i d-nei Paulova d. Eisenmann demonstrează conflictul acut care a existat între cele două personagii marcante luminând intens perioada de agonie a împă­răţiei babsburgice . N. B u t a .

O m a g i u lui I. Bianu"— din pa r tea c o l e g i l o r şi f o ş t i l o r să ! e l e v i . — Bucureşti , 1927.

împlinind vrâsta de 70 de ani, profesorul Ion Bianu a fost sărbătorit de instituţia la a cărei catedră profesează de aproape trei decenii , Universi­tatea din Bu.ureşt i , şi, printr'un volum omagial , de colegii şi foştii săi elevi, cari astăzi îi sunt tovarăşi de muncă în studiul limbii române şi a sufletului românesc revărsat în această l imbă. E cel mai frumos omagiu ce i se poate aduce unui savant idealist, care-şi găseşte răsplata muncii neîntrerupte şi obo­sitoare în valoarea ei intrinsecă şi în sporul care simte că-1 realizează în tezaurul culturii naţionale.

Şi-a cheltuit puterea de muncă în mai multe direcţii. Ucenic al şcoalei din Blaj şi admirator al mari lor dascăli cari din acest orăşel au deschis ori­zonturi noui propăşirii neamului, şi-a încercat mai întâi puterea în studii de istorie literară, punând în dreaptă lumină fapta măreaţă a unuia dintre aceşti înaintaşi străluciţi. Acesta i-a rămas apoi „specialitatea". Trecând însă la Bu­cureşt i şi-a găsit şi alte rosturi, pe lângă cel didactic. S'a angajat de bună voie să pună ordine în bibl ioteca Academiei şi să păzească pe urmă această ordine, ca să poată avea şi capitala ţării româneşti o bibl iotecă organizată

DĂRI DE SEAMĂ 4 7 7

modern, aşa cum d e s i g u r a văzut în călătoria de studii făcută in streinătate. Tenacitatea şi stăruinţa ardelenească şi inteligenţa naturală au fost virtuţile, pe cari s'a sprijinit această muncă de organizator, care cu toată modest ia ei-aparentă reprezintă un efort de mai multe decenii .

Ion Bianu nu s'a mulţumit numai să adune, să rânduească şi să inven­tarieze cărţile din tânăra bibl iotecă a Academiei Române , ci mai târziu şi-a dat osteneala să scrie şi o călăuză în rafturile bibliotecii pentru uzul tutur r ceti tori lor, mai mult sau mai puţin iniţiaţi, care în cele din urmă a devenit un început de inventar al întregului nostru tezaur literar. începutul 1-a făcut in colaborare cu răposatul Nerva Hodos prin Bibliografia românească veche, „cartea fundamentală pentru cel ce studiază istoria literaturii şi culturii noa­stre vechi", cum o numeşte d. prof. S. Puşcariu. A continuat apoi cu Cata­logul manuscriptelor româneşti şi cu un alt catalog al Publicaţiilor periodice româneşti, fâcându-şi din bibliografie o a doua specialitate.

Volumul omagial , pe care-1 amintim, se începe chiar cu o „bibl iograf ie" , , aceea a opere lor lui Ion Bianu, alcătuită de un fost elev al sărbătoritului, Ion Lupu, care şi-a văzut maestrul lucrând atât la Universitate cât şi la Aca­demie. Urmează apoi trei ar t icole ocazionale ale d-lor I. Petrovici (Pentru jubileul lui I. Bianu) , Sexti l Puşcariu (Ion Bianu ca organizator) şi Dragoş Protopopescu (Et in Arcadia ego...), al doilea dintre ele cuprinzând o dreaptă preţuire a virtuţilor şi realizărilor lui Ion Bianu.

A doua parte a volumului cuprinde studii, mari şi mărunte, din domeniul istoriei pure, al istoriei literare şi al fi lologiei, tr imîse de colegii şi foştii e levi , ai sărbătoritului, fiind astfel un repertoriu de contribuţii ştiinţifice la fiecare dintre aceste discipline. Iată şi numele autorilor, în ordine alfabetică, cum sunt înşiraţi si în vo lum: Oh. Adamescu, N. Bănescu, Oh. Bogdan-Duică , . V. Bogrea , I. Aurel Candrea, T h . Capidan, D . Caracostea , N. Cartojan, N. Drăganu. Siliviu Dragomir , Mihail Dragomirescu, Ch. Drouhet , D . Evolceanu, C. Constantin Oiurescu, Vasile G r e c u , N. Iorga, I. Lupaş, Alexandru Marcu, S . Mehedinţi , Leca Morariu, Ramiro Ortiz, P. P. Panaitescu, T a c h e Papahagi, AI. Procopovic i , I. Rădulescu-Pogoneanu, Al. Rosett i , Car lo Tagliavint şi O. Vâlsan.

Olimpiu B o i t o ş

Pr. loan A. Bena. Contribuţ i i Ia m o n o g r a f i a c o m u n e i Pianul-de- jos Cluj . 1925.

In perioada de intensificare a studiilor noastre istorice în Ardeal , perioadă care începe de-odată cu înfăptuirea unităţii naţionale, alcătuirea de monograf i i , complecte sau parţiale asupra comunelor româneşti se impune cu o necesitate absolută. Prin măreţul act al Unirii, poporul român a intrat în mod oficial în istoria mondială cu toată integritatea forţelor sale morale. Pentru a putea lucră cu folos în sensul unei misiuni istorice specif ic româneşti istoriografia noastră naţională trebue să încerce o definiţie complectă ştiinţifică şi obiectivă a tuturor elementelor sufleteşti cari ne legitimează existenţa particulară, inde­pendenţa aspiraţi lor noastre de rasă, mai mul t : dreptul de-a ne croi un drum propriu aici la gunle Dunării. Această operă de auto definiţie neamul nostru-nu o poate săvârşi decât scormonind tainele trecutului său, căci numai din frământările trecutului ne pot veni atât îndemnuri le pentru prezent cât ş t

478 DĂRI D E SEAMA

premisele desvoltării noastre de mâine. Şi întrucât poporul român a fost exclus veacuri dearândul, în chip conştient şi metodic, din istoria oficială a acestei provincii, datoria noastră este aceea de a-i căuta legile psihologice acolo unde aceste legi s'au desvoltat şi au acţionat în toată puritatea l o r : la sate. lată motivul pentru care susţinem că în această perioadă de progres a cercetări lor noastre istorice monografii le satelor sunt a6so!ut necesare.

*

Intr'un mănunchiu de 113 pagini, 8" mic, părintele Ioan A. Bena încearcă să dea o monografie a comunei Pianul-de-jos"), pe care o păstoreşte ca duhovnic exact de-o jumăta te de veac. Preotul octogenar , simţindu-şi sfârşitul aproape a găsit de cuviinţă să arunce, în amurgul vieţii sale, o privire istorică asupra comunei cu al cărei puls de viaţă s'a identificat complect prin serviciile' aduse dela altar. Autorul nu se mărgineşte însă numai la istoricul comunei. Consacră capitole întregi stării actuale a locuitorilor, din toate punctele de vedere, le expune şi analizează judicios obiceiurile, îndeletnicirile de căpetenie cu un cuvânt întreg felul de traiu.

După ce, în I. capitol, ne descrie situaţia geografică a comunei, în cap. II. pâr. Bena încercă o explicaţie a numelui Pian-amintit peniru primadată într'un document din 1309, înclinând pentru ipoteza următoare : «Considerând-zice autorul — că despre cele mai multe cetăţi ale Paciei Tra iane pomenite de Pto-lerneu şi Tab la lui Peutinger, nu se ştie cu siguranţă care unde a fost situată lUpianum a putut fi p'aici undeva, şi din Ulpianum, prin omiterea silabei UI, s'a putut fo rma: Pianum, precum din Ultrasilvania, cum se scria până prin suta a XII-a, s'a făcut Transilvania.

Al treilea capitol, întitulat Din istoricul Pianului ne arată setea de pământ a ţăranilor noştri, căci el se compune exclusiv dintr 'o nesfârşită serie de procese agrare cu comunele Pianul de sus şi Sebeşul Săsesc.

Urmează un capitol despre biserica Pianului cuprinzând lista cărţilor de cari s'au servit preoţii satului în cursul vremilor în exerciţiul funcţiunii lor complectată cu o listă cronologică a acestor preoţi, apoi un alt capitol des­pre şcoală, dând ş i - j listă a învăţătorilor cunoscuţi.

In capitolele următoare, autorul ne dă informaţii preţioase asupra naţhna-.Lhăţii şi confesiunii locuitorilor, asupra întocmirii gospodăriilor, asupra ho­tarului actual al comunei , iar la sfârşit vrednicul paroch ne înfăţişează starea morală, sanitară şi economica a consătenilor săi. O bogată colecţie de doine, proverbe şi J e cântece încheie monografia.

Desi autorul îşi întitulează lucrarea «contribuţii^, fapta părintelui Bena ră­mâne vrednică de imitat de t j ţ i preoţii noştri dela s.ite.

N. B u t a .

Ioan Medrea : S i g h i ş o a r a , Sighişoara 192S. Este o broşură de 31 pagini 8" mare. După o descriere poetică a poziţiei

şi a caracterului lui de cetate medievală, autorul insistă asupra importanţei unor săpături preistorice făcute în imediata apropiere a oraşului şi-al căror rezultat ştiinţific a fost publicat de Dr. R. Sehuller în Alt-Scliăssburg. Aceste săpături ar dovedi că locul, pe care este aşezată Sighişoara poate fi consi-

* i jud-Sibiiu

DARI DE SEAMA 479

derat ca o însemnată staţiune preistorică, întrucât „în această vale a Târna-vei . . . a fost din cele mai vechi timpuri o circulaţie mare, ea fiind în calea neamurilor".

In Capitolele întitulate: Colonizarea Saşilor, Cetatea, Din trecutul oraşului d. Medrea grupează câteva informaţii sumare asupra înfiinţării şi desvoltării oraşului culese din Dr. t'r. Teutsch, Bilder aus der vaterländischen Geschichte, acelaş, Unsere Burgen şi din Georgias K.tauss, Schässburger Kronik. Vorb ind , la sfârşitul broşurei, despre Români, autorul demonstrează existenţa lor în acele părţi înainte de colonizarea Saşilor, iar din informaţiile statistice asupra creşterii populaţiei în ultima jumătate de veac reiese că elementul românesc sporeşte an de an.

Deşi nu cuprinde date istorice necunoscute, broşura d-lui Medrea poate fi utilă mai ales vizitatorilor acestui scaun săsesc din Transilvania.

N. B u t a

ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ IN

1 9 2 5 ş i 1 9 2 6

REPERTORIU BIBLIOGRAFIC

î n t o c m i t d e

IOACHIM CRĂCIUN

Cu un studiu introductiv A S U P R A

BIBLIOGRAFIEI LA ROMANI

i

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI. I N T R O D U C E R E .

Dispreţul ce-1 avem faţă de noi înşine ne face să ne acordăm de multe ori cel mai dezolant certificat de „întârziaţi" pe toate cărările culturii universale. E dealtfel un procedeu comod de-a te retranşa în dosul unui „certificat" cu media scăzută, storcând prin aceasta tradiţionala compătimire binevoitoare din partea cărturarilor luminaţi din Apus şi de-ai face să închidă ochii, zimbitori, decâte-ori e vorba de ţara noastră „România", amplificată în mintea lor tot­deauna cu peiorativul: „din Orient". Se uită foarte adesea chiar de către oamenii noştrii de cultură, că România—mărită nu m a i e s t e România — mică, umilită, de pe vremuri, în care forţele spirituale ale personalităţilor răsărite din sânul naţiei noastre se resimţiau de nepăsarea sau ignoranţa, cu cari era înconjurat pe nedrept un popor mic şi obidit. Azi străinătatea începe să se intereseze mai mult despre noi şi nu mai e timpul să ne prezentăm cu certificatele de neputinţă din trecut, plângându-ne de vitregia vremurilor, ci e momentul să arătăm ce putem face a c u m , sau ce vom face în v i i t o r , având încredere în puterile congenitale ale rasei noastre şi storcând aceeaş încredere din partea celor ce nu ne-au înţeles, sau nu ne-au preţuit îndeajus.

Nu suntem chiar atât de „întârziaţi", cum le place scepticilor să exagereze. E adevărat că ne învârtim încă în jurul unor „înce­puturi", dar ele se deapănă în ritmul obştesc al „înaintaţilor" din Apus, şi, departe de-a fi în epoca paleolitică, ne integrăm spirituali­ceşte armonios în gama culturală a celor dela Soare-Apune. In ştiinţe, în medicină, în arte, în istoriografie aporturile româneşti sunt pre­ţuite şi cărturarii noştri sunt primiţi în areopagul cultural al Apu­sului ca membrii egali într'o republică a egalilor. Suntem la „înce­puturi", fireşte, când e vorba să se măsoare capacitatea de producţie a unui popor cu greutatea secolelor petrecute în liniştită muncă

484 I. CKÁCIUN

spirituală, dar nu mai putem primi pecetea de întârziaţi — aplicată până acum cu prea multă uşurinţă pe fruntea noastră răbdă­toare, — când drumul nostru cultural şerpuieşte a z i pe acelaş plan cu celelalte drumuri apusene.

Pecetea umilinţii „întârziaţilor", aplicabilă poate altora, n'o merităm şi e timpul să nu ne-o mai mai decernem noi înşine, nouă.

In cele următoare vom încerca să urmărim mişcarea biblio­grafică de până acum din ţara noastră, scoţând în relief, pe cât posibil, toate străduinţele ce s'au făcut la noi pentru întocmirea unor repertorii de cărţi din diferitele domenii ştiinţifice, vom fixa locul României în mişcarea general-bibliografică din lume şi, ca o concluzie inexorabilă, vom dovedi că nu suntem prea „întârziaţi" nici în direcţia acestei discipline în o r i c e c a z nu s u n t e m în u r m a u n o r ţ ă r i din j u r u l n o s t r u .

Pentru a putea arăta acest lucru ni-se va permite să facem un excurs succint asupra mişcărei bibliografice din alte ţări, reve­nind apoi, cu bagajul experienţelor multiseculare de la alţii, la noi.

B I B L I O G R A F I A LA A L Ţ I I .

Cele dintâi publicaţii bibliografice apar pe la jumătatea vea­cului al XVI-lea şi sunt—se pare -munca de „intermezzo" a cărtu­rarilor cu înalte preocupări ştiinţifice din a l t e domenii, decât arida „ştiinţă" a bibliografiei. Dealtfel dacă a fi bibliograf presu­pune a avea la activul tău o anumită activitate spirituală, o „p r e-m u n c ă " cum îi zice G . Schneider -'), fără de care nu s'ar putea face nici un singur pas în labirintul miilor de cărţi din o specia-tate, neîndrăznind a ne gândi la m a i m u l t e specialităţi, atunci

1) Asupra altor domenii se vorpranunţa specialiştii respectivi, rămânând să arătăm în lucrarea de faţă n u m a i ceeace s'a făcut la noi în domeniul bibliografiei . Pentru contribuţia românească la i s t o r i o g r a f i a u n i v e r ­s a l ă — d ' exemplu — am arătat altă dată, că ea începe — incidental şi fără a fi preludiul unei contribuţii continue, dar totuşi începe — încă în veacul al XVI-lea, iar azi prin activitatea titanică a d-lui N. Iorga şi a răposaţilor A. D . Xenopol şi V. Pârvan suntem alături de celelalte ţări apusene. V e z i : I. Crăciun, Contributlons roumaines ii l'historiographie generale în „Melanges d'Histoire Genérale", I. Cluj , 1927, p. 343-379. (Şi extras). Pentru înflorirea i s t o r i o g r a f i e i n a ţ i o n a l e servească deocamdată ca mărturii cele trei repertorii bibl iograf ice ale noastre : Istoriografia Română in 1921 şi 1922 (în colaborare cu d-1 I. Lupu), Istoriografia Română in 1923 şi 1924 şi Istoriografia română in 1925 şi 1926. Conform şi mai departe.

2 ) . Handbuch der Bibliographie. Leipzig 1923. p. 23. E cel mai bun manual ce ne-a stat la îndemână pentru orientarea noastră bibliografică-

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 485

nu ne vom mira dacă vom găsi în fruntea mişcării bibliografice din toate ţările oameni, cari au fost în acelaş timp cele mai proe­minente personalităţi culturale ale vremii. Părintele bibliografiei : germanul Konrad G e s n e r e cunoscut ca mare naturalist — „der deutsche Plinius", — delà care ştiinţele naturale au moştenit cel dintâi sistem de clasificare a plantelor după flori şi seminţe, iar bibliografia prima încercare de repertoriu a cărţilor cunoscute până atunci. Noţiunea „bibliografiei" nefiind încă bine definită — „numele" însuş apare numai mai târziu — cele patru volume ale lui Gesner sunt publicate sub numele de „Bibliotheca" : „Bibliotheca Universalis"

La cinci ani după încercarea făcută în G e r m a n i a , teologul — literat F r a n c e s c o Doni îşi tipăreşte cea dintâi bibliografie a I t a l i e i : „Prima librăria" 2 ) , urmând în ordine cronologică A n g l i a cu „Scriptorum Brylanniae Catalogus" s ) a episcopului reformist şi prozator J o h n Ba le , apoi F r a n ţ a cu operele poe­tul ui-bibliograf— ce antinomie!—Antoine Du Verdier — fost consilier al regelui Franţei şi posesorul unei biblioteci formida­bile— şi De lacro ix du M a i n e : „Bibliotheques françaises" i).

In orientul Europei întâietatea este a P o l o n i e i cu „Scrip­torum polonicorum Hecatontas seu Centum illustrium Poloniae scriptorum elogia et vitae", opera istoricului-teolog S imon S tarowo l sk i 5 ) .

Peninsula iberică va avea publicaţii bibliografice mult mai târziu. S p a n i a se mândreşte cu „Bibliotheca Hispana" întocmită de celebrul erudit al timpului şi mâna dreaptă a regelui Filip al IV-lea, Don Nicolas Antonio °), iar P o r t u g a l i a cu „Bibliotheca Lusitana" a istoricului nu mai puţin celebru, Diogo B a r b o s a M a c h a d o 7 ) .

Numele propriu zis de „bibliografie" apare către sfârşitul veacului al XVII-lea, de când datează şi cea dintâi b i b l i o g r a f i e c r i t i c ă 8 ) . In acelaş veac sunt achiziţionate pentru mişcarea biblio-

1). Zürich. 1545. 2). Venezia. 1550. 3). Basel . 1557 — 1559. 4). Par is -Lycn. 1584-1585 5). Cracovia . 1625. 6 ) . Roma . 1672-1696. 7 ) . L i sboa . 174-17159. 8 ) . Opera filologului din Königsberg J o h a n n Ha l l evo rd : „Bibliotheca

curiosa". 1676

486 I . C R Ä C I t N

grafică două orduri călugăreşti, Benedictinii şi Iezuiţii, cari, prin munca-i lor prodigioasă şi vasta lor erudiţie au imprimat mişcării ceva. ce-i lipsea până atunci : pecetea „ştiinţifică".

In veacul al XVIII-lea avântul bibliografiei este uimitor şi maii ales în a doua jumătate a acestui secol F r a n ţ a abundă de publi­caţii bibliografice. Acum apar marile cataloage de cărţi, cu „Cata-logue hebdomadaire des livres nouveaux, qui se publient en France et chez l'étranger" ') în frunte. De aci înainte ţara clasică a biblio­grafiei va fi Franţa şi va domina cu publicaţiile ei nenumărate, cu „specialiştii" de renume mondial şi cu începerea unor „cursuri, de bibliografie", tot secolul al XIX-lea. Pe lângă arhicunoscuta „Bibliographie de la France", care e acum în al 117-lea an de apariţie -) , eruditul bibliograf J a q u e s - C h a r l e s B r u n e t îşi scoate de sub teascurile unei tipografii parisiene al său „Manuel du libraire et de l'amateur de livres" â ) , alături de care se înalţă încă două nume strălucite: Antoine B a r b i e r 4 ) , bibliotecarul Consiliului de Stat al Franţei, la început, al împăratului Napoleon-cel-Mare, la urmă, şi J o s e p h M. Q u é r a r d r ) . Către sfârşitul veacului în fruntea mişcării bibliografice din Franţa stă, ca o chezăşie a prodigalităţii şi a minuţiozităţii inaugurate în domeniul disciplinei noastre, per­sonalitatea massivă a lui Ot to L o r e n z ( ; ) .

In acest timp în G e r m a n i a vor răsări nume cunoscute şl preţuite de bibliorafi : E b e r t 7 ) , G r a e s s e 8 ) şi Pe tzho ld 9 ) ; în A n g l i a se vor tipări însă mai mult cataloage de librării, „Englisch Catalogue" l 0 ) sau „Catalogue of Ihe printed books in the Library of the Britisch Muséum" ] 1 ) , comori nepreţuite şi neegalate până acum de nici o ţară.

1 ) . Paris. 1763-1769. 2) Apare la 1811 în capitala Franţei , Ia început sub t i t lu l : „Journal

général de l'imprimerie et de la librairie". 3) Paris . 1810. 4) Cu lucrarea sa ..Dictionnaire des ouvrages anonymes". Paris . Ed . III.

1869—1879 . 7 volume. 5) „La France littéraire". Paris. 1H27-1864. 13 volume, ' ş i „La littérature

française contemporaine". Paris . 1842-1857. 6 volume. 6 ) „Catalogue général de la librairie française depuis 1840..." Paris .

1867 până azi 28 volume. 7) „Allgemeines bibliographisches Lexicon". Leipzig. 1821-1830. 2. v o l 8) „Tresor des livres rares et précieux". Dresde. 1859-1869. 7 volume. 9) Despre lucrarea căruia vom vorbi şi mai departe.

10) London . 1864 şi urm. 11) London. 1881-1904.

BIBLIOGRAFIA LA KOMÂNI 487

începând cu jumătatea a doua a secolului al XlX-lea, la miş­carea în plină înflorire din ţările pomenite se ataşează forţe noi, viguroase, cari vor completa şi vor impune anumite sisteme în „ştiinţa" bibliografiei, unde se căutau a se stabili cadre precise pentru imensul material greu de stăpânit fără o normă u n i t a r ă recunoscută şi acceptată îndeobşte. Aceste forţe veneau în primul rând din S t a t e l e U n i t e ale Americei şi B e lg i a, apoi din I t a l i a , Ţ ă r i l e S c a n d i n a ve, H o 1 a n d a şi alte ţări.

In S t a t e l e U n i t e mişcarea bibliografică avu aceeaş des-voltare vertiginoasă, pe care o constatăm în ultimele decenii în toate domeniile la puternicul stat de peste Ocean. La câţiva ani după prima bibliografie: „Bibliotheca Americana" a lui O. R o o r b a c h ^.publi­caţiile bibliografice se îmulţesc atât de fulgerător, încât Franţa şi Germania, cu o muncă asiduă de câteva secole, rămân mult în urmă. Numele americanilor Abbott , Cut ter , Dewey, J e w e t t , P o o l e , etc. se înşiră în mod vrednic alături de numele „europenilor" pomeniţi mai sus. Dewey este şi făuritorul unui sistem numit „zecimal" — după împărţirea tuturor ştiinţelor în zece clase *) — adoptat şi întregit de „ I n s t i t u t u l I n t e r n a ţ i o n a l d e B i b l i o g r a f i e " dela Bruxelles şi primit aproape de toate ţările 3 ) .

Prin acest Institut Internaţional de Bibliografie din capitala B e l g i e i 4 ) , mica ţărişoară se transformă pe neaşteptate în P a r -n a s u l b i b l i o g r a f i c al î n t r e g e i lum1, sub egida căruia se amplifică şi se perfecţienează acel grandios sistem zecimal, ce se

1) New-York . 1862-1861 , în 4 vo lume. 2) Sistemul începe cu 0 şi s fârşeşte cu 9. D u p l ultima ed i ţ i e :

0 = General i tăţ i . 1 = F i l o s o f i c 2 = Rel igie . Teo log ie . Culte. 3 = Ştiinţe sociale. Dreo t . 4 = Fi lo logie . Lingvistică, o = Ştiinţe pure. 6 = Ştiinţe aplicate. 7 = A r t e - F rumoase . 8 = Literatură. Belet r is t ica 9 = Istorie. Geogra f ie .

3) După cât suntem informaţi B i b l i o t e c a V a t i c a n ă însăşi începe a fi catalogată „ştiinţific" după sistemul zecimal. In ţara noastră siste­mul a fost introdus mai întâi la A c a d e m i a R o m â n ă de către răpo­satul A l e x . Sadi-Ionescu, apoi la F u n d a ţ i a R e g e l e C a r o l I. din Bucureşt i şi acum se fac preparative pentru a fi aplicat şi Ia B i b l i o t e c a ' U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j .

4) înfiinţat la 1895.

488 J . CRĂCIUN

impune tot mai mult tocmai prin criticele numeroşilor detractori,, cari îi găsesc cusururi, dar nu-i pot opune alt sistem mai bttcL

Institutul posedă azi un imens material bibliografic — câteva m i l K

oane de fişe — cules cu multă osteneală şi păstrat cu sfinţenie: pentru o viitoare „Bibliografie" internaţională1).

Activitatea laborioasă de la Bruxelles începe însă să fie eclipsată şi poate cu vremea întunecată de „ I n s t i t u t u l de C o p e r a ţ i e : I n t e l e c t u a l ă " cu sediul la Paris al Ligii Naţiunilor2), al căreii secţie bibliografică ar putea deveni — prin autoritatea incontestabilă, a „Ligii", prin subvenţiile ce i-se dau de către diferitele State şi printr'o bună organizare — laboratorul central al globului, în care • s ă se pregătească monumentalul „Index bibliographicus" — cartea de aur a întregei gândiri omeneşti — pe care bibliografii îl visează,, iar cercetătorii îl aşteaptă de mult 3).

' ) Bibl iograf i i le naţionale belgiene sunt relativ multe şi unele de-o minuţiozitate rară. Menţionăm aci numai două : „Bibliographie de la Belgique" editată de l ibrăria M u q u a r d t (Brüxel les , 1838 — 1884) , şi opera lui August.. D e K ö n i n c k ş. a: „Bibliographie Nationale. Dictionnaire des écrivains belges et catalogue de leurs publications, 1830 — 1880", sinteza bibliografică a: muncii intelectuale din prima jumătate de secol a Belgiei independente.

a ) Comisia de cooperaţ ie intelectuală s'a constituit în 1922 sub preşi-denţia filosofului Bergson, iar Institutul însuş, cu sediul în capitala Franţei , a luat fiinţă în primăvara anului 1925.

3 ) E regretabil că între „Institutul" bruxellesian şi secţia b ibl iograf ică a „Institutului" parisian nu s'a putut stabili o înţelegere. Prin munca şi expe­rienţa de peste trei decenii a celui dintăi, ajutat de prestigiul şi situaţia pecuniară a celui din urmă, s'ar fi putut începe imediat pregătirea m a r e i b i b l i o g r a f i i a l u m i i , fără să fie nevoie de-a se lua totul delà început şi fără să se fi produs vre-o supărare între două instituţii surori. Subsemnatul, care a avut norocul să cerceteze — în timpul cât a stat în străinătate, anul 1926-1927 — ambele inst i tute—cel parisian printr 'o recomandaţ ie neaşteptată a d-lui profesor N. I o r g a , iar cel din capitala Belgiei prin sfatul şi ajutorul bănesc (tot neaşteptat) al d-lui A l e x . L a p e d a t u , atunci ministru al Cultelor şi Arte lor — a putut constata cu durere antagonismul dintre ele. Cele două părţi îmi vorbeau cu multe rezerve una despre cealaltă. Durerea la Bruxel les era însă mai adâncă, pentrucă fusese uitată cu atâta uşurinţă neobosi ta străduinţă a 3o de ani şi amărăciunea, îmbrăcată de altfel în cu­vinte urbane, a d-lui Pau l O t l e t — directorul general al Institutului Internaţional — mi-se depăna fără înconjur în toată cruda ei realitate. Entu-siasmul acestui neîntrecut organizator şi speranţa pe care o punea în recu­noaşterea acum sau mai târziu de către L iga Naţiunilor însăşi a muncii for­midabile desfăşurată de institutul belgian va duce, credem, la netezirea drumului spre conciliere. Bibl iograf ia n'ar avea decât de câştigat, iar admi­rabilului conducător de la Rruxel les — căruia îi mulţumim şi aci pentru sfaturile şi explicaţiile ce ni le-a dat (într 'o zi chiar, uitând de lume şi de

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 489

Mişcarea bibliografică din I t a l i a a câştigat în intensitate în ultimele decenii ale veacului al XlX-lea —epoca înfăptuirii unităţii naţionale1) — şi aceeaş activitate febrilă se constată şi în Ţ ă r i l e S c a d i n a v e 2 ) şi H o 11 a n d a 3 ) . Despre P o l o n i a , U n g a r i a şi celelalte ţări mărginaşe cu România vom vorbi mai departe, unde vom face o comparaţie sumară între ceeace s'a făcut în aceste ţări, şi la noi.

Fecunditatea unei munci de decenii sau de secole e conden­sată din timp în timp în volume reprezentative—studii de sinteză— produsul unor etape mai lungi şi a unei selecţii nemiloase. In „Bibliografie" aceste „studii de sinteză" se chiamă B i b l i o g r a f i a B i b l i o g r a f i i l o r , cari, fără să reprezinte o scânteetoare muncă cerebrală, sunt totuşi rodul unei selecţionări şi adunări de material aproape fantastic.

La o sută şi ceva de ani după apariţia primei bibliografii —> a lui Gesner 4) — se şi simţi nevoia unei sinteze a operelor biblio­grafice publicate în diferitele ţări europene. Cea dintăi încercare o făcu francezul Phil ipp Labb6—călugăr iezuit —cu „Bibliotheca bibliothecarum" r >), căreia îi urmă tot în F r an ţ a — însă mult mai târziu — Gabrie l P e î g n o t cu al său „Repertoire biblio-graphique universel" 6).-

După aceste prime încercări vor apare, în a două jumătate a veacului al XlX-lea, o sumedenie de bibliografii a bibliografiilor, — dovezi ale atenţiei deosebite şi a muncii prodigioase, ce se desfăşură în direcţia disciplinei noastre la popoarele apusene.

timp începuse să-mi schiţeze cu atâta căldură programul de viitor al Institu­tului, încât permiţându-mi să-i atrag atenţia — nu pentru mine, ci pentru d-sa — că sunt orele 3 după masă şi ar fi bine să întrerupem, mi-a răspuns, mi ra t : „Mai e nevoie să şi dejunăm" ? — i s'ar împlini o dorinţă nobi lă . Cât priveşte secţia bibl iografică a Institutului parisian, ea e numai în prima fază a organizării.

Vezi mai a les : G iuseppe O t t i n o e G i u s e p p e Fumaga l l î , „Bibliotheca bibliographica italica". Roma. 1 8 8 9 — 1 9 0 2 . In 2 volume şi 1 supliment.

' ) . Pentru N o r v e g i a vezi : „Bibliotheca Norvegica". Cristiania. 1 8 9 9 — 1911. In 3 volume. Pentru S u e d i a : B e r n h a r d Lunds ted t , „Apercu de la principale littérature bibliographique de la Suède". S tockholm. 1900.

3 ) . G . A . E v e r s : „Nederlandsche bibliografie vanbocken bibliotheekwezen". Utrecht. 1911 — 1913.

4 ) . La 1545, cum s'a arătat mai sus. 5 ) . Paris . 1682. 6 ) . Paris. 1812.

4 9 ) I. CRĂCIUN

Franţa mai numără, pe lângă cele două lucrări de mai sus, opera lui Léon V a l l é e : „Bibliographie des Bibliographies"1); lucrarea lui Henri Ste in: „Manuel de bibliographie générale. Bibliotheca biblio graphie a nova" 2) şi admirabilul manual critic,, atât de scump istoricilor, al lui Char l e s V. Langlois : „Manuel' de bibliographie historique" 3).

G e r m a n i a îţi va numi, de câte ori va fi vorba de o serioasă bibliografie a bibliografiilor, pe Iulius Petzhold , a cărui ijBiblîo-theca bibliographica" '), rod al unei munci de 25 ani, e tot ce minuţiositatea şi conştienţiositatea germană a putut da mai perfect. Iar „Handbuch der Bibliographie"' 5 ) al lui Georg Schneider, , ajuns în decurs de un an — 1924 — la a doua ediţie, trece drept cel mai bun manual iniţiator în ştiinţa bibliografică şi la curent chiar şi cu publicaţiile apărute după războiul mondial.

Dintre lucrările apărute în A n g l i a locul de frunte îl deţine „Register of national bibliographie" l') al lui Will iam Courtney; în i t a l i a întâietatea o au Giuseppe Ott ino şi Giuseppe Fumagal l i cu „Bibliotheca bibliografica italica" 7)—istoricii se vor adresa mai ales la Emi l io Calvi, „Bibliotheca di bibliografia storica italiana" s ) — ; în S v e d i a excelează opera lui I. Alm-qui s t : „Sveriges bibliografiska litteratur" iar în P o l o n i a lucrarea apărută după răsboiul mondial a lui Victor Hahn: „Bibljografja bibljografji polskiej" l0).

Ingeniozitatea americană a întrecut şi în bibliografia biblio­grafiilor pe europeni. In S t a t e l e U n i t e , la Chicago, a apărut cartea îndrăzneaţă a lui Gustav. S. A. J o s e p h s o n întitulată „Biblio-graphies of bibliographies" — Ia potenţa a t r e i a 1 ')—în care sunt înşirate toate bibliografiile bibliografiilor cunoscute lui până la data publicării volumului. Record american ! — de mare utilitate pentru cercetătorii din toate domeniile ştiinţifice şi dovadă indubi­tabilă despre imensitatea bibliografiilor publicate până în prezent..

• ) . Par is 1883 — 1887. Part. I şi II + suplimente. s l . Paris 1897. ' ) . Ed. I I . Paris 1901 - 1904.

4 I . Leipzig 1866. 5 ) . Leipzig 1923. "). L o n d o n 1905 - 1912. In 3 volume. ; ) . Roma 1902. In 2 volume. *). R o m a 1903 .

Stockholm 1904 — 1912. " ) . Lwow 1921. " ) . Ed . II. 1913.

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 491

Concomitent cu înmulţirea şi perfecţionarea publicaţiilor biblio­grafice se simţi nevoia pregătirii unor specialişti, cari să culeagă şi coordoneze după anumite norme „ştiinţifice" materialul biblio­grafic, ce creştea — odată cu avalanşa de publicaţii ştiinţifice din tot decursul veacului al XlX-lea — în proporţii nebănuite. Mai trebuia câştigat apoi şi gustul publicului pentru cărţi şi canalizat spre un rafinament în selecţionarea nesfârşitelor publicaţii, apărute, ca şi azi, în cel mai bizar amestec de genial şi vulgaritate. începu să mijească astfel în mintea celor delà începutul veacului trecut ideia înfiinţării unor „ c u r s u r i d e b i b l i o g r a f i e " .

Surprinzător este faptul, că iniţiatorul acestor cursuri fu însuş Napoleon I., marele împărat al Francezilor, şi tocmai în anii când, după încoronarea sui generis din Catedrala Notre-Dame, ochii lui de vultur neadormit erau îndreptaţi mai stăruitor asupra problemelor politice din imperiul său. Dar îndrăzneţul corsican, care se îngriji dintre zidurile fumegânde ale Moscovei cu atâta părintească bunăvoinţă despre organizarea „Comediei franceze" din Parisul reşedinţei sale, a avut timp să se gândească şi la tânăra şi firava „ştiinţă' a bibliografiei. Acum îşi începe şi Achard un ,, Cours élémentaire de bibliographie" x) pentru elevii de liceu, făcând cea dintăi încercare de a introduce în învăţământ disciplina noastră. Iar planul lui Napoleon, de-a începe cursuri de bibliografie ca „introducere" la studiul „ i s t o r i e i " , fu tradus în fapt mai târziu — la 1869 — prin înfiinţarea primei catedre speciale de bibliografie la École des Chartes 2 ) .

La Paris cel mai celebru specialist, cu predilecţie pentru biblio­grafia istorică, a fost pe vremuri Langlo is .

După F r a n ţ a , ţara în care bibliografia fu profesată de la catedra universitară e P o l o n i a , unde se creie o catredă de biblio­grafie încă în 1811, la Cracovia.

In rândul al treilea urmează A u s t r i a . Aci se luară dispoziţii la 1874, ca în cadrele lui „Institut fur Oesterreichische Geschichts-forschung" din Viena să se ţină cursuri de bibliografie şi biblio­teconomie pentru studenţii anului al 111-lea.

In acelaş an se cerea şi în G e r m a n i a începerea unor cursuri şi nu peste multă vreme două Universităţi, cea din Gôttingen

' ) . Marseille 1 8 0 6 — 1S07. In 3 volume. 2 ) . Cat reda există şi azi şi autorul acestor rânduri a avut fericirea să

audieze în 1926 — 1927 cursurile de bibl iograf ie ţinute de d-1 p ro fe so r C. Coude rc .

492 I . CRĂCIUN

şi cea din Lipsea, aveau câte o catedră de bibliografie. Cursuri-se mai ţin azi şi Ia Berlin şi Miinchen.

In A n g l i a cursurile au loc la Universitatea din Cambridge.. La I t a l i e n i lecţiile de iniţiere în „ştiinţa cărţilor" fură

orânduite pe lângă cele mai mari Biblioteci ale ţării, unde auditorii trebuiau să urmeze cel puţin doi ani.

In S t a t e l e U n i t e ale Americii Dewey înfiinţa la 1877 0 şcoală a bibliotecarilor, unde se preda şi bibliografia. Azi se ţin cursuri de acest fel în aproape toate şcoalele medii şi Universităţile americane.

Dintre ţările mărginaşe cu România, pe lângă pomenita Po-1 onie, au avut respective au catedre de biblograf ie C e h o s l o v a c i a şi U n g a r i a . Despre acestea însă ne rezervăm dreptul să vorbim mai pe larg în cadrul capitolului următor.

B I B L I O G R A F I A LA NOI.

In tânăra noastră Românie, întregită politiceşte abia sub ochii noştrii, mişcarea bibliografică nu va putea număra secole de încer­cări şi nici opere de răsunătoare valori mondiale. Totuşi starea a c t u a l ă a bibliografiei a întrecut cu mult aşteptările, pe cari o obiectivă judecată apuseană le-ar putea acorda unui stat abia la începuturile manifestărilor sale integral-cultúrale. Se lucrează azi în ţara noastră cu aceleaşi mijloace şi cu aceiaşi specialişti bine pregătiţi, ca şi la instituţiile similare din străinătate şi dacă pri­mele încercări nu trec peste anul 1838, suntem totuşi în ritmul obştesc al producţiilor ştiinţific—bibliografice din Apus. Operele, cari apar actualmente în România, nu sunt subt nivelul celor din alte ţări nici ca formă şi nici ca sistematizare a materialului, iar prin tipărirea unor reviste bibliografice şi prin colaborarea specia­liştilor noştrii la marile publicaţii apusene avem tot dreptul să stăm cu fruntea ridicată alături de „alţii", fără să ne subvalorificăm — printr'un scepticism exagerat — puterile noastre tinere.

Cea dintăi bibliografie românească iese de sub teascurile unei tipografii ardelene la leatul 1838 şi e opera unui doctor, trecut pentru scurt timp şi ca profesor pe la Seminarul mitropolitului Veniamin Costachi din Iaşi: Vasil ie P o p p . Lucrării sale intitulată : „Disertaţie despre tipografiile româneşti în Transilvania şi înve-cinatele Ţări dela începutul lor până la vremile noastre" ') i s'a dat prea puţină importanţă şi numai astfel se poate explica impie-

' l . Sibiu. T ip . Oeorgie de Closius. 1838.

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 4 9 3

tatea de a-1 fi uitat cu o desinteresare condamnabilă de câte ori era vorba de a preciza începuturile bibliografiei la noi. El, Vasilie Popp — ardeleanul entusiast ca şi Gheorghe Lazăr şi căruia împre­jurările delà Iaşi nu i-au permis să desfăşoare aceeaş activitate de apostolat naţional, pe care o putuse săvârşi dascălul avrigean la Bucureşti — el este p ă r i n t e l e b i b l i o g r a f i e i r o m â n e ş t i , iar nu Dimitiie Iarcu, cum s'a crezut până acum 1 ) . Dealtfel Iarcu însuşi ne mărturiseşte în prefaţa lucrării sale, că „mi-a fost de mult ajutoriu opera d-lui Vasile Popp" şi fără ajutorul ei cine ştie dacă Iarcu ar fi îndrăznit să ne dea lucrarea sa bibliografică.

Al doilea bibliograf în ordinea cronologică la noi este marele erudit delà Blaj T i m o t e i u Cipariu, care în lucrarea sa cu titlu chilometric — după obiceiul timpului — „Crestomaţia seau Ana­lecte literarie dein cărţile mai vechi şi noue romaneşci, tipărite şi manuscrise, începându delà seclulu XVI pană la alu XIX....'1

dădea la 1858 a ) o listă a cărţilor cunoscute lui, şi cari valorează, orice obiecţiuni s'ar aduce, cât o lucrare bibliografică de factura primelor „Bibliothecae" incomplecte şi timide ale Apusului.

Numai în al treilea rând urmează „Analele bibliografice române" 3 ) ale lui Dimitrie Iarcu, care deşi a utilizat lucrările celor doi antecesori ai săi, totuşi nu s'a putut ridica deasupra în­cercărilor acestora nici ca exactitate şi nici ca pricepere ştiinţifică 4 ) . După prima ediţie din 1865 va apare în curând, Ia 1873, ediţia a doua a aceleiaşi lucrări, cu titlul puţin schimbat: „Bibliografia chronologlcă română..." şi cu o complectare a cărţilor apărute între 1865 — 1873 s ) . Operele lui Iarcu au avut la timpul său o răspândire largă şi probabil acestui fapt se datoreşte şi falsa lui consacrare de părinte al bibliografiei româneşti.

Intre cele două ediţii ale lui Dimitrie Iarcu apare minuţioasa

' ) . Colegului Ioan Muşlea dela Bib l io teca Universităţii din Cluj îi re­vine meritul de-a ne fi prezentat într 'o lumină nouă personalitatea prea puţin cunoscută a lui Popp . In studiul s ă u : „ Viaţa şi opera Doctorului Vasile Popp (1789 — 1842/'-Cluj. „Ardealul". 1 9 2 8 - n e reînvie cu date amănunţite tripla lui activitate, de medic, b ib l iog ra f şi folklorist .

- ) . B l a j . T i p . Seminarului . Ti t lul c o m p l e c t : „Analele bibliografice române. Repertoriu chrono-

logicu sau catalogu de cărţile române Imprimate dela adoptarea imprimeriei, diumetate seclu XVI şi până astăzi. 1550 -1865 exclusivu". Bucureşt i . Impri­meria Statului . 1865.

4 ) . Vezi B i a n u - H o d o ş : „Bibl iograf ia românească veche." V o i . 1. Prefaţa. 5). „Bibliografia chronologica romana sau catalogu general de cărţile

române... [ca mai sus]... 1550— 1873". Bucureşt i , lmpr. Statului. 1873.

494 I . CRĂCIUN

„Bibliografie a Daciei1' '), redactată de Alexandru Odobescu cu scopul de-a facilita cercetările concurenţilor la premiul instituit de Academia Română pentru cea mai bună lucrare asupra popoa­relor, cari au locuit în ţările române înainte de „conquista acestor ţări de către imperatoriul Traianu'. Ea a fost folosită în primul rând de Gr. G. Tocilescu — care a şi luat premiul anunţat 2 ) — şi a rămas până azi singura lucrare bibliografică românească pentru arheologia provinciilor locuite de Români.

Ca o continuare a bibliografiei lui Iarcu se prezintă lucrarea lui George P o p e s c u : „Trei ani din literatura română, 1874— 1876" H), amplificată apoi într'o nouă publicaţie cu alţi trei ani formând, în cea de a doua ediţie „Siese ani din literatura română, 1874 —1879" ')• Cărţile sunt aranjate alfabetic după autori şi au toate datele bibliografice necesare unei bune şi conştienţioase publicaţii de acest fel.

Se pare că se creiase la Bucureşti o fericită tradiţie, de-a nu lăsa publicul neinformat asupra lucrărilor proaspăt apărute în România sau în streinătate despre Români, fiindcă, după ce căzuse peana din mâna lui Popescu, se găsi librarul Alexandru Degen-m a n n să publice un deceniu şi mai bine a sa Bibliografie Română'1 — 1879 — 1890 5 ) , despre care, fiind primul periodic bibliografic redactat în condiţiuni acceptabile la noi, vom vorbi şi mai departe, (ar cu ocazia serbărilor cinquantenare dela înfiinţarea învăţământului superior în Moldova, A. D. X e n o p o l şi C. Erbi -ceanu tipăresc un volum comemorativ: „Serbarea şcolară dela laşi..." 6), care conţine pe lângă discursurile rostite şi o listă bogată a cărţilor — istorice, istorie literară, etc. — prezentate publicului la expoziţia jubilară ieşeană.

'). „Bibliografia Daciei. Indice de scrieri attingetore, directa sau indirecta de vechii locuitori ai Daciei". Bucureşt i . Ţ i p . Curţii. 1<S72.

2 ) . Cu lucrarea: „Dacia înainte de Romani." Bucureşti . 1880. Titlul complec t : „Trei ani din literatura română. Indice bibliografic

al cărţilor publicate româneşce, în România seu de Români, in anii 1874, 1875 şi 1876''. Bucureşt i . Tip. L a b . Români . 1877.

4 ) . Titlul in cont inuare: „Cataloga general de cărţile române publicate în Tieră şi Străinătate de la 1 Ianuarie 1874 până la ultima Iulie 1879"' Bucureşt i . Tip . Al. A. Grecescu . 1879.

^„Bibliografia Româna. Buletin mensual al Librăriei generale din Ro. mânia şi a! librăriei române din streinătate". Ianuarie 1879—Oct . 1890. An. I — XII .

'"•). laşi 1-UY

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 4 9 5

Nu putem trece peste „Chrestomaţia română" a lui M. G a s -ter 1 ! , în care sunt înşirate şi descrise în două limbi, română şi fran­ceză, cărţile noastre mai vechi, şi care poate fi privită ca o bună bibliografie pentru bătrânele noastre publicaţii.

Cu ^Bibliographie franco-roumaine depuis le commencement du XlX-e siècle jusgu'a nos jours'' a lui G e o r g e Bengescu 2 ) ne incopciem îndrăsneţ în mişcarea bibliografică din străinătate. Nimic nu lipseşte acestei lucrări, ca să nu poată sta alături de orice bib­liografie apuseană şi, pe lângă expunerea minuţioasă şi critică a materialului, mai excelează şi printr'o execuţie technică impecabilă. E o splendidă armonie de conştienţiozitate şi frumos, de cari a dat dovadă de atâtea ori acest om, trecut în viaţă prin cele mai con­traste situaţii : actor, ministru al României în Apus, membru al Aca­demiei Române. La acelaş . nivel se ridică o altă lucrare bibliografică a sa 3 ) : „Essai d'une notice bibliographique sur la question d'orient Orient Européen. 1821—1897", în care se cuprind cărţile publicate în Franţa şi Belgia asupra atât de comentate-i chestiuni orientale 4).

In acest din urmă an, 1897, apar la Cernăuţi şi Bucureşti două publicaţii de mare valoare bibliografică : „Mişcări culturale şi literare la Românii din stânga Dunării în răstimpul de la 1504 — 1714li

a profesorului D-r-1 . G. Sb ierea 5 ) — unde se descriu şi se analizează cărţile româneşti apărute în cele două veacuri respective—şi ^Dicţi­onarul contimporanilor" alluiDim. R. Rosett i r > ) , — prima şi până azi cea mai bună operă bio-bibliografică generală la Români 7).

„De l'enfluence française sur l'esprit public en Roumanie'1, admirabila lucrare a lui P o m p i l i u El iade , are la sfârşit o foarte bo­gată „bibliografie" asupra mişcării spirituale din Ţările-Române în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea şi începutul veaculuial XIX-lea 8).

1). „Chrestomaţie română. Texie tipărite şi manuscrise [sec. XV/—X/X/, dialectale şi populare". Le ipz ig—Bucureş t i . 1891. In 2 volume.

2 ) . Tipăr i tă la Bruxe l l e s în 1895. Edi ţ ia II . la Paris în anul 1907. 3). Bengescu a avut o activitate b ibl iograf ică bogată. Menţionăm aci în

notă şi bibliografia, care priveşte mai mult Fran ţa , dar care este opera r o m â ­n u l u i Bengescu: „Voltaire. Bibliographie des ses oeuvres". Paris 1882. In două volume. Vezi şi lucrarea subsemnatului, Contributions rumaines à l'historio­graphie générale în „Melanges d'histoire généra le" cit mai sus, p. 352 şi 360.

4) . Car tea e publicată în Bruxe l les (P. Lacomblez ) şi Par is (H. le Saudier) , 1897.

5 ) . Cernăuţi , anul menţionat mai sus. 6 ) . Bucureşt i . 1897. 7) . Cartea lui T e o d o r C o r n e l : „Figuri contimporane din România"

(Bucureşt i 1909) n'am putut-o vedea şi astfel nu ne putem pronunţa asupra valorii ei b ibl iograf ice .

8 ) . Paris . 1898.

I . CRĂCIUN

începând cu prima decadă a veacului al XX-lea lucrările biblio­grafice se înmulţesc cu prodigalitatea viorelelor răsărite în miriade necuprinse după cea dintâi ploaie a unei primăveri binecuvântate. Cea mai timpurie şi totodată cea mai majestoasă dintre ele e ^Biblio­grafia românească veche" — quintesenţa minuţiozităţii, a gustului fin şi a muncii entusiaste — opera d lui Ion Bianu, membru al Academiei Române şi directorul Bibliotecii de pe lângă acelaş aşe­zământ cultural, şi a răposatului Nerva Hodoş, bibliotecar la aceeaş instituţie1). Rar se poate găsi o bibliografie mai perfectă chiar şi în Apus, iar pentru noi constitue—de ce n'am avea cura­jul s'o spunem— o mândrie naţională.

După acest fericit augur dela începutul veacului în curs, publi­caţiile bibliografice sunt atât de numeroase, încât nu ne vom în­cumeta să le înşirăm mai jos — din respectul faţă de o metodă ri­guroasă—decât grupate pe specialităţi. Vom începe cu b i b l i o g r a ­f i i l e i s t o r i c e -cele mai aproape de preocupările noastre—şi vom trece apoi la i s t o r i a l i t e r a r ă , încheind cu a l t e b i b l i o g r a f i i din alte domenii ştiinţifice şi cu p e r i o d i c e l e b i b l i o g r a f i c e .

a. Bibliografii i s tor ice .

Seria biliografiilor în legătură directă cu istoriografia româ­nească o deschide răposatul profesor dela Universitatea din Bu­cureşti : loan Bogdan, al cărui discurs de recepţie la Academia Română despre Istoriografia Română şi problemele ei actuale" a) nu este decât o bibliografie istorică, îmbrăcată, evident, în haina de sărbătoare a discursului rostit în incinta celor 40 de nemuritori. Cercetătorii vor găsi expusă aci, într'o formă lapidară şi în fraze din cari se simte ici—colo ticăitul năvalnic al unei inimi de mare român, întreaga noastră străduinţă în domeniul istoriografiei naţio­nale până la anul 1904.

Un alt academician, Const . Erb iceanu , ne dă în lucrarea sa intitulată „Bărbaţi culţi Greci şi Români şi profesorii din Aca­demiile din laşi şi Bucureşti din epoca zisă fanariotă. (1650—1821"]H) o admirabilă bio-bibliografie asupra personalităţilor marcante, cu rol politic sau cultural, din veacurile XVII, XVIII şi începutul veacului al XlX-lea.

1) . Au apărut până acum 3 tomuri si cuprind publicaţii le apărute între 1508 şi 1817. T o m . I. (1508 - 1 7 1 6 ) ; T o m . II. ( 1 7 1 6 - 1 8 0 8 ) ; T o m . III. Fasc. I. ( 1 8 0 9 - 1 8 1 4 ) , Fa sc . II . ( 1 8 1 4 - 1 8 1 7 ) . Bucureşt i . S o c e c . 1 9 0 3 - 1 9 1 2 .

2). Bucureşt i . F . G o b l F i i . 1905. 3) . Analele Academiei Române. Memori i le Secţiunii Is torice. Seria II.

T o m . X X V I I . 1904 - 1 9 0 5 .

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 497

Dl. I. C. Filitti are în „Les Principautés roumaines sous l'occupation russe — 1828-1834 — " o listă preţioasă a cărţilor istorice în legătură cu epoca Regulamentului Organic 1), iar P o m -piliu El iade o ,,notiţă bibliografică" — în lucrarea sa „tiistoire de l'esprit public en Roumanie au dixneuvième siècle" — privitoare la primii domni pământeni (1821—1828) 2 ) .

Tot la Academia Română din Bucureşti se pregătesc şi cele trei cataloage ale manuscriptelor păstrate în Biblioteca înaltului aşezământ cultural : „Catalogul manuscriptelor româneşti"' întocmit de d-nii Ion Bianu şi R. C a r a c a s 3 ) ; „Catalogulmanuscriptelor greceşti" al lui Const . Litzica 4 ) şi „Foi volante din colecţiunea Academiei Române. 1642—-1866" publicate de Al. F. Dumitrescu 5 ) — fără de cari istoricii nu vor putea face nici un pas în labirintul miilor de documente privitoare la trecutul nostru.

In ordinea cronologică urmează bibliografia d-lui Ştefan M e t e ş : „Ce a scris N. Iorga?"%), broşură de peste 150 pagini, întregită după răsboiul mondial la un volum de nu mai puţin de 416 p. intitulat: „Activitatea istorică a lui Nicolae Iorga1'1), cu ajutorul cărora se poate urmări nu numai activitatea uimitoare a unui om, ci şi o parte zdrobitoare din producţia istoriografiei ro­mâneşti înseşi.

Pompi l iu El iade şi d-1. I. C. Filitti ocupându-se, în două studii de mare valoare ştiinţifică, despre epoca delà 1821 la 1848 — primul în „La Roumanie an XlX-e siècle" s), iar al doilea în

„Domniile Române sub Regulamentul Organic. 1834—1848" 9)— ne dau şi câte o „bibliografie" excepţional de bogată asupra întâmplărilor acestor ani.

„Bibliografia Domniei regelui Caroll. al României", lucrată de d-1 Ion C. Băci lă la îndemnul răposatului D. Onciul l 0 ) , este un model de Bibliografie „specială", închinată unei persoane sau unei domnii.

1). Bucureşt i . 1904. 2 ) . Par is . 1905. 3 ) . Bucureşt i . T o m . I. (1907) . T o m . II . (1913). 4 ) . Bucureşti . 1909. 5 ) . Bucureşt i . Socec . 1912. 6) Bucureş t i . 1913. 7 ) . Bucureşt i . 1921 . X X X I I + 4 1 6 p. 8 ) . Paris . 1914. T o m . I. „Les premiers princes indigènes ( 1 8 2 1 — 1 8 2 8 ) " .

T o m . II. „Les trois présidants plénipotentiaires ( 1 8 2 8 — 1 8 3 4 ) " . 9 ) . Bucureşt i . 1915. 10). F o r m a s e o lucrare la Seminarul de Istoria Români lor de sub con-

conducerea eruditului profesor delà Bucureşt i , care o şi premia şi publică sub auspiciile Fundaţ iei Regele Carol . Bucureş t i 1916.

'î .Anuarul Inst . de 1st. Naţ . IV. 8!

4 9 8 1. CRĂCIUN

In ultimul timp, ca o consecinţă a abundenţei publicaţiilor în> domeniul istoriei ţării noastre, s'au făcut mai multe încercări de-a se pregăti bibliografii „generale", îmbrăţişând întreaga istoriografie naţională. Unele din aceste lucrări au rămas numai „încercări",, iar altele sunt, deocamdată, „începuturi" vaste, asupra cărora se va pronunţa viitorul. Intre cele din categoria întâi menţionăm „în­cercarea de bibliografie a Istorii Românilor" datorită muncii en-tusiaste a d-lui T. G. B u l a t 1 ) şi „Contribuţii bibliografice pentru cunoaşterea evoluţiei vieţii poporului român" a d-lui A . Ştefănescu-Galaţi -), iar în categoria a doua ar întră cele trei publicaţii modeste ale subsemnatului tipărite sub auspiciile Institutului de Istorie Naţională dela Universitatea din Cluj: „Istoriografia Română in 1921 şi 1922" '•), completată peste doi ani cu „Istoriografia Română în 1923 şi 1924' la cari se adaugă acum „Istoriografia Ro­mână în 1925 şi 1926" •"•).

Discursul de recepţie la intrarea în Academie al d-lui Alexan­dru Lăpedatu despre „Istoriografia română ardeleană" fi) poate fi socotit—după aceleaşi criterii, fireşte, şi având aceeaş haină de sărbătoare ca şi discursul pomenit al lui Ioan Bogdan — între biblio­grafiile noastre, enumerându-se în ordine cronologică toate lucrările istorice — autorii zilelor noastre sunt trecuţi uneori numai cu numele — scrise în şi despre Ardeal.

O bibliografie specială asupra unei singure persoane ne-a dat d-1 Constant in Moisi l în „Anuarul" Institutului nostru 7 ) , prezen-tându-ne lista completă a „Scrierilor lui Dimilrie Onciul"— omagiu pios la moartea marelui profesor de la Bucureşti.

Frumoasa lecţie inaugurală : „Consideraţii asupra istoriografiei

1). R-Vâ lcea . T i p . „Poporul" . 1919. In 2 fascicole. 2 ) . Bucureşt i . 1920. O fascicolă. 3) . Bucureşt i . „Cartea Românească" . 1924. Extras din „Anuarul" 11. a l

Institutului nostru. Această primă broşură a fost pregătită în colaborare cu d-1 loan Lupu dela Bibl ioteca Academiei R o m â n e şi după indicaţiile răposa­tului A l e x a n d r u S a d i - l o n e s c u , fost b ibl io tecar la acea instituţie.

4). Cluj . „Ardealul". 1926. Ext ras din „Anuarul" I I I al Institutului de Istorie Naţională.

5 ) . In decursul anului 1929 se va publica şi b ibl iograf ia pe anii 1927 şi 1928, iar planul Institutului este să tipărească cu vremea î n t r e a g a b i b ­l i o g r a f i e a i s t o r i e i R o m â n i l o r .

6) Titlul î n t r eg : „Istoriografia română ardeleană în legătură cu desfăşu­rarea vieţii publice a neamului românesc de peste Carpaţi". Bucureşt i . 1923. Academia Română. Discursuri de recepfiune. LV.

7). Bucureşti . 1924. An. I I .

BIBLIOGRAFIA LA ROMÂNI 499

româneşti în ultimii douăzeci de ani11) — elaborată cu migăleală şi cu competinţa unui istoric bine pregătit — ţinută de către tânărul profesor şi prieten Constant in C. Giurescu la Universitatea din Bucureşti e o vrednică continuare şi întregire a discursului de re­cepţie la Academie al lui Ioan Bogdan. Istoricii vor găsi în lecţia lui Giurescu bibliografia aproape completă a publicaţiilor noastre delà 1904 până la 1926 şi anumite sugestii pentru viitoarele publi­caţii de documente şi cronici.

Scurta contribuţie bibliografică a d-lui G. Qprescu asupra evenimentelor revoluţionare din anii 1848 şi următorii—„Contri-butions à la bibliographie des événements de 1848 —1850 en Tran­sylvanie et dans les Principautés danubiennes11,2) —va fi de nepreţuit folos cercetătorilor pasionaţi după manifestările curagioase ale stră­moşilor noştrii la 1848 în Moldova mai blândă, pe Câmpia Liber­tăţii a Ardealului, şi la Islazul Ţării—Româneşti,—nu îndeajuns de cunoscute.

D-l M. F o t i n o continuă prin opera d-sale: „Contribuţiune la o bibliografie franco-română" 3 ) lucrarea atât de desăvârşită a lui G. Bengescu, pomenită mai sus.

Pentru activitatea culturală şi politică a miniorităţilor din ţara noastră avem două bibliografii meritoase, una a d-lui Dr. Her-mann Hienz privitoare la Saşi şi Şvabi: „Bibliografia operelor separate şi articolelor istorico-filologice, cari au apărut delà 1919 —1924 în limba germană şi se referă la teritoriul şi locuitorii României"*), iar cealaltă a d-lor Dr. Ludovic Gyôrgy şi Dr. Ni-co lae F e r e n c z i : „Az erdèlyi magyar irodalom bibliografia'}a" s) privitoare la activitatea Ungurilor din Ardeal.

O „Bibliografie a Ardealului", fără nici un plan şi cu cărţi găsite la întâmplare, a încercat să ne dea d-l P e t r u Suciu în mai .multe numere din revista clujană „Societatea de Mâine" 6).

Publicarea celui din tăi număr din „ Mélanges d'Histoire Géné­rale" al Institutului de Istorie Generală de pe lângă Universitatea

1). Vălenii-de-Munte. 1926, Ex t ras din „Revista Is tor ică" a d-lui N. I o rga . An. XI I . Nrele 7 - 9 ( I u l i e - S e p t . ) , p. 137—185 .

2). In „Revue Historique du Sud-Est Européen" . Bucureş t i . 1926. Ian. — Mart. An. I I I . Nrele 1 - 3 . p. 2 7 — 3 7 .

3 ) . Part. I. ( 1 9 3 7 - 1 9 1 4 ) . „Convorbi r i Li terare". Bucureşt i . 1926. I an . F e b r . An. 58 . p. 122-131.

4 ) . Cluj . „Ardealul". 1926. Extras din „Anuarul" I I I . al Institutului nos t ru 5) . Bibl iograf ia literaturii ungureşti din Ardeal. D-l Qyorgy a pregătit-o

•pentru anii 1919-1924 (Cluj . 1925) şi anul 1925 (Cluj . 1926), iar d-l Ferencz i delà Bib l io teca Universităţii pe anul 1926. (Cluj . 1928) .

6). Anii 1926 şi 1927 .

500 I. CKÀCIUN

noastră J ) a prilejuit autorului a c e s t o r rânduri pregătirea unei bibliogiafii a operelor scrise de Români în legătură cu istoria uni­versală : ^Contributions roumaines a l'historiographie générale'1 i). Tot aci îşi publică şi d-1. P. P. P a n a i t e s c u unele ^Contributions à la bibliographie des voyageurs occidentaux en Roumanie".

Anul 1927 ne-a adus — drept omagiu la împlinirea a cinci decenii delà războiul independenţei — trei bibliografii de excepţi­onală importanţă pentru epoca smulgerii noastre de sub suzerani­tatea turcească: „Bibliografia războiului pentru independenţă. (18 77—1878)" a d-lui I. C. B ă c i l ă 3 ) , „Războiul pentru inde­pendenţă. (18 77- 1878). Contribuţiuni la bibliografia lui" publi­cate de d-1 Anton Oprescu ') şi suprinzător de vasta lucrare a d-lui L. Baidaff bazată exclusiv pe informaţii apărute în Apus : „România în războiul din Orient (18 77—1878). Scrieri în limbi streine. Schiţă bibliografică" •').

Tudor Vladimirescu şi revoluţia pentru redeşteptarea naţională în Principatele Române îşi au o splendidă bibliografie în lucrarea prietenului Emi l Vîrtosu , publicată de Arhivele Statului din Bu­cureşti : „Tudor Vladimirescu. Glose, fapte şi documente noi. 1821" 6).

Diferitele plachete despre viaţa şi activitatea istoricilor noştrii mai valoroşi, apărute în ultimul timp, au la sfârşit bibliografia operelor fiecărui autor, opere cari marchează câteva culmi în tânăra istoriografie savantă românească. Până acum au bibliografiile lor ,,speciale" — pe lângă cele pomenite ale d-lui N. Iorga şi D. Onciul — istoricii: „Nicolae Bălcescu. Patru studii istorice. Edi­tate şi însoţite de o schiţă biografică şi bibliografică" de d-1 P. P . Pana i t e scu 7 ) , „Bogdan Petriceicu Haşdeu. Schiţă biografică şi bibliografică1' publicată de d-1 Liviu M a r i a n 8 ) , „loan Bogdan şi studiile de istorie slavă la Români', lecţia inaugurală a d-lui P. P. Panai tescu la Universitatea din Bucureşti însoţită de un

1) Sub direcţia d-lui profesor Const. Marinescu. 2). Clu j . 1927. Ext ra i t des „Melânges d 'Histoire Générale ' ' . I. 46 p.

Lucrării scoasă şi în , ,extras" i-am adăugat două ind ice : unul cronologic pe ţări, iar celălalt pe nume.

3) . Bucureşt i . Aşezământul Cultural Ion. C. Brătiai u. I. 1927. 4). Bucureş t i . Asociaţia „Cultul Patriei". 1928. 5) . In curs de publicare în , Anuarul" V7. al Institutului de Istorie Na­

ţională. 6 ) . Bucureşti 1927. „Bib l iograf ia" la pag. 39 — 66. 7) . Bucureşti . Aşezământul cultural loan C. Brătianu. II. 1928. S). Idem, ibidem III. 1928.

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 501

indice bibliografic 1) şi „Vasile Pârvan. Note bio-bibliografice" scrise de d-1 H. M e t a x a cu ocazia morţii ilustrului profesor şi academician dela Bucureşti'-).

La apelul făcut de Comitetul Internaţional de Ştiinţe Istorice cu sediul la Washington, de a colabora şi ţara noastră la primul ,,Annuaire International de Bibliographie Historique" în curs de publicare la Paris, subsemnatulu i i s'a făcut deosebita cinste de-a fi designat colaboratorul României la această publicaţie apu­seană. Cerându-ni-se bibliografia celor mai reprezintative opere istorice româneşti apărute în 1927 a ) , am putut trimite în capitala Franţei o lucrare destul de mare — nu credem ca cei din fruntea Institutului, cari şi-au rezervat dreptul de-a selecţiona materialul după anumite criterii ce azi ne sunt încă necunoscute, s'o fi redus prea mult 4 ) — luându-ne astfel locul ce-1 merităm alături de celelalte ţări ale lumii, cari se vor grăbi să colaboreze la această publicaţie atât de mult aşteptată de istorici 5).

Cu cele mai recente lucrări: una ad-lui S. Greavu-Dunăre asupra „Bibliografiei Dobrogei, 425 a. tir. - - 1928 d. fi.", pu­blicată de Academia Română cu ocazia serbărilor semicentenarului desrobirii acestei provincii 6), şi cealaltă a d-lui Ioan C. Băc i lă asupra „Stampelor privitoare la istoria Românilor" 7 ) încheiem

1). Văleni-de-Munte. 1928. Ex t ras din „Buletinul Comisiei Is torice a Românie i" . Voi. VII .

2) In revista „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socia lă" . Bucureşt i . 1928. An. VII . Nrele 3 - 4. p. 3 8 0 - 4 0 7 .

3) Cărţile trebuiau să aibă şi un caracter de opere pentru istoria uni­versală sau cel puţin pentru istoria ţăr i lor vecine. Primul „Anuar Inter­naţional. . ," va publica din toa te ţările globului n u m a i studiile p e a n u l 1 9 2 7 , urmând ca în „Anuarul" II să se publice lucrările is torice din 1928 etc.

4). F i ind vorba de p r i m u l „Anuar", comitetul însuş nu-şi avea încă bine precizat planul. Nu ştim dacă se va publica bibl iografia fiecărei ţări în parte, sau materialul va fi grupat după epoce, în care caz operele istorice ale ţări lor respective vor fi amestecate. S e pare că iniţiatorii Anuarului au acest din urmă gând.

5). Vorbind despre colaborarea României la marile publicaţii b ib l io­grafice din străinătate menţionăm şi colaborarea colegului N. G e o r g e s c u -T i s t u şi a au toru lu i a c e s t o r rândur i — ce mă priveşte am făcut lucrul acesta pentru a împlini o rugăminte a răposatului V. Pârvan şi numai pentru un singur an ,1925), — la „ Index bib l iographicus" şi «Ouvrages remarquables pârus dans diffferents pays au cours de l 'annee 1925» publicate de Liga Na­ţiunilor.

6). Bucureşti. 1928. Memori i le Secţiunii Istorice Ser ia III . T o m . I X Mem. 4.

7). In curs de publicare în „Anuarul" V. al Institutului nostru.

502 I. CRĂCIUN

şirul bibliografiilor i s t o r i c e cunoscute până în prezent şi tre­cem, conform planului enunţat mai sus, la bibliografiile privitoare la istoria literară.

b. Bibliografii de i s torie l i terară .

La începutul veacului al XX-lea — de aci am grupat publi­caţiile bibliografice pe specialităţi — apare epocala „Bibliografie românească veche" a d-lui Ion Bianu şi a răposatului Nerva Hodoş , despre valoarea căreia ne-atn pronunţat odată mai sus l ) .

In anul apariţiei primului volum din lucrarea precedentă — 1903— îşi tipăreşte şi Constant in Erbiceanu atât de utila sa „Bibliografie greacă sau cărţile greceşti imprimate în Principatele Române în epoca fanariotă şi dedicate Domnitorilor şi Boierilor români. Studii literare"-), a doua lucrare bio-bibliografică a au­torului asupra epocei grecismului la noi 3).

O carte similiară cu a lui Erbiceanu apare la Cernăuţi şi se referă la trecutul literar al Bucovinei: „Autorii români bucovineni" 4), în care Leonida B o d n ă r e s c u ne-a dat bibliograf ia tuturor publi­caţiilor mai de seamă din provincia atunci încă sub dominaţia austriacă.

Cărturarul şi harnicul episcop de azi al Huşilor: Iacob An-tonovici a publicat, în colaborare cu Gr. Creţu , un studiu asupra ^Tipografiilor, xilografiilor, librăriilor şi legătoriilor de cărţi din Bârlad. Cu o privire asupra tipografiilor din România dela 1811 până astăzi""), în care istoricul literar va găsi lista tuturor cărţilor — şi nu sunt puţine — ieşite din tiparniţile oraşului tutovean").

La 1911 îşi publică d-1 Gh. Adamescu prima d-sale încercare asupra unei bibliografii a literaturii româneşti: „Indicaţiuni biblio' grafice pentru literatura română. Sec. XVI — Sec. XIX" pe care o va scoate la 1914 în a doua ediţie, iar după războiul mondial

1). Pasagiul înainte de „b ib l iograf i i l e istorice". 2 ) . Bucureşt i . 1903. 3) . Cealaltă înşirată între „bibl iograf i i le is torice". 4 ) . Cernăuţi. 1903. 5). Bucureşt i . Impr. Statului. 1909. 6 ) . Deşi n'a apărut în România şi nici măcar în l imba noastră, men­

ţionăm totuşi, aci, opera d-lui Dr . Andre i V e r e s s intitulată: „Erdely és Ma-gyarorszăgi régi olâh konyvek és nyomtatvănyok. (1'544—1808)". [Cărţi şi tipă­rituri vechi româneşti în Ardeal şi Ungaria ( 1 5 4 4 - 1 8 0 8 ) — Kolozsvâr |Clujl 1 9 1 0 - c a r i ne privesc în primul rând pe noi. D-1 Veress mai are în manu­scris o extraordinar de bogată bibliografie româno-maghiară, pe care autorul acestor rânduri i-a văzut-o la Budapesta.

BIBLOGBAFIA LA ROMÂNI 5 0 3

va ajunge s'o amplifice, printr'o muncă asiduă şi necontenită între­cere de sine, la o remarcabilă „Contribuţiune la bibliografia româ­nească. Istoria literaturii române. Texte şi autori. 1500—1925" dela ediţie la ediţie tot mai larg întregită şi mai perfectă2).

Ca model de bibliografii individuale merită să fie menţionate — în ordinea apariţiei — lucrarea lui Alex. Sadi -Ionescu : „ Tovarăşi de muncă dispăruţi. Ilarie Chendi. Nerva Hodoş. Septimiu Sever Secula. Ştefan Orăşanu"... 3); „Scrierile de şi despre Eminescu" înşirate metodic la sfârşitul monografiei lui N. Z a h a r i a asupra vieţii şi operei lui Mihail Eminescu4) şi „Biblio­grafia tuturor scrierilor Domnului Mariu Theodorian Carada'1^)-tipărită de d-1 M. A d a m e s c u .

Grandioasa publicaţie clujană „Dacoromania", de sub condu­cerea d-lui profesor Sextil Puşcariu, a început încă din 1921 pu­blicarea unei bibliografii a studiilor de istorie literară şi filologie,, pe care au pregătit-o, prin alternanţă, d-1 N. Georgescu-Ti s tu e ) şi D-na Măr ia L ipăneanu-Muş lea 7 ) , — admirabilă bibliografie critică, conştiincios lucrată şi metodică.

Credem că tot aci îşi are locul şi „Bibliografia folkloristică"'

V. Au apărut până acum 3 f a sc i co le : Fasc . I. în 1921, fasc. II, 1 9 2 3 . fasc. 111, 1928, sub auspiciile Casei Şcoa le lo r din Bucureşt i .

- ) . T r e b u e să menţionăm şi operele de sinteză asupra istoriei literaturii, româneşti ale d-lui N. Io rga , în cari, dacă nu se specifică anume lista bi­bliografică a publicaţii lor—pe baza cărora s'au elaborat cele 6 volume de gran­dioasă construcţie s i n t e t i c ă - , s e găseşte în aparatul din subsol aproape toată-bibl iograf ia literaturii noastre. Pentru epoca mai veche vezi : „Istoria litera­turii religioase a Românilor până la 1688" — Bucureşt i , 1904 — ; pentru veacul u rmător : „Istoria literaturii române în secolul al XVllI-lea (1688 — 1821)" în două volume — Bucureşt i 1 9 0 1 — ; iar pentru secolul al X l X - l e a cele trei vo ­lume de „Istoria literaturii române In veacul al XlX-lea. Din 1821 înainte" — Bucureşti — Vălenii de Munte, 1907 — 1909 —. D-1 lorga a început să scoată şi ediţia II a aceloraş lucrări, revăzute şi mult întregite, sub titlul generic : „Istoria literaturii româneşti' Voi. I. — Bucureşti , 1925—ce corespunde cu „Is­toria literaturii rel igioase" din ediţia veche, şi Voi. II.—Bucureşti. 1928 egal; cu voi. 1 din „Istoria literaturii române în secolul al XVIU-lea".

Car tea d-lui S e x t i l Puşca r iu asupra „Istoriei literaturii române". V o i 1. E p o c a veche. -Sibiu, 1 9 2 0 — a r e la sfârşit indicaţii b ib l iograf ice foarte pre­ţ ioase.

3 ) . în „Lui Ioan Bianu, Amintire". Bucureş t i . 1916. p. 267 — 303. 4 ) . „Mihail Eminescu. Viaţa şi opera sa". Bucureşti . 1923. 5 ) . Bucureş t i . 1923. 6 ) . „Revista periodicelor româneşti: 1921' în „Dacoromania" il. C l u j .

1922; „Revista periodicelor româneşti: 1922" în „ D a c o r o m a n i a " lil. Cluj . 1924 . 7) . „Revista periodicelor româneşti: 1923 şi 1924" în „ D a c o r o m a n i a " IV,

Part . 2. Cluj . 1927.

504 I . CRĂCIUN

a d-lui Ion N. Vulpescu, apărută în diferite numere din revista moldoveana „Şezătoarea' 0) şi cea publicată în vastul studiu al d-sale „Les coutumes roumaines periodiques"-).

Cu „Bibliografia operelor d-lui han Bianu"—o altă biblio­grafie privind activitatea unei singure persoane —redactată de d-1 loan Lupu 3 ) am ajuns la sfârşitul bibliografiilor privitoare la is­t o r i a l i t e r a r ă şi — cu voia cititorului — ne permitem să menţio­năm mai jos şi cele câteva publicaţii bibliografice din a l t e do­m e n i i ş t i i n ţ i f i c e , cari fac parte şi ele din străduinţa învăţaţilor noştri de-a informa publicul şi pe ei înşişi asupra progreselor diferitelor ştiinţe în România.

c. Alte bibliografii . Specialiştii în agricul tură se pot adresa cu încredere la

„Buletinul bibliografic", publicat sub auspiciile Ministerului de Do­menii în „Buletinul Agriculturii" *), unde vor găsi o bibliografie bogată şi metodică.

Cei chemaţi să împartă drepta tea vor afla în „Bibliografia dreptului administrativ român" a d-lui Iuliu P a s c u 5 ) şi în „Bib­liografia juridică română" — publicaţie periodică de scurtă du­rată 6) —măcar o parte din lista cărţilor necesare culturii lor juridice.

Economiş t i i sunt mai norocoşi. Ei au o minunată „Bibliografie economică română" redactată de răposatul bibliotecar dela Aca­demia Română: Al. Sadi - lonescu şi tipărită în „Buletinul Insti­tutului Economic Românesc" de sub conducerea d-lui Oheron Netta 7). După moartea lui Sadi-lonescu bibliografia e continuată cu aceeaşi pricepere, păstrându-i-se şi vechea împărţire a materialului după sistemul zecimal8), de către d-nii Ion Gane şi N. C. l s t ra t i 9 ) .

1). Fol t iceni . 1924 Oct . -Dec. An. XXXII . Nrele 10 — 12. p. 1 4 0 — 144; — 1925 Mart.-Aprilie. An. XXXIII . Nrele 3 — 4. p. 3 5 — 4 8 ; 1925 Iulie-Sept. An. XXXIII . Nrele 7 - - 9. p. 9 5 - 9 7 ; —1Q2G Iulie-Aug. An. X X X I V . Voi. XXII . Nrele 7 — 8 . p. 79 —-83. Se pare că au apărut unele părţi şi în câteva numere din primii ani ai revistei.

2) . Bibl iograf ia la pag. 259—303 . 3). In „Omag iu lui Ion Bianu" , Bucureşt i . 1927. 4) . Bucureş t i . 1920 până azi 5). Chişinău. Imprimer ia Statului. 1926. (i). Bucureş t i . 1925 Aprilie — 1925 August. 7). Bucureşti . Dela Ianuarie 1921 pân1 în zilele noastre 8 ) . La „Institutul Internaţional de Bib l iograf ie" dela Bruxel les se află ex­

puse într'un mare dulap de sticlă toate revistele lumii, cari îşi publică b ib l io­grafia be baza sistemului zecimal. Dintre revistele r o m â n e ş t i am văzut numai „Buletinul Institutului E c o n o m i c " .

9 i . In unele cazuri şi I. Ţ ă r a n u .

B I B L I O G R A F I A L A ROMÂNI 5 0 5

Mişcarea filosofică din ţara noastră poate fi urmărită prin „Revista de filosofie" a d-Iui C. Rădulescu-Motru, unde cercetătorii vor găsi o rubrică specială de „Bibliografie'1 ] ) , conţinând studiile filosofice mai importante din străinătate şi dela noi.

E foarte bine venită şi recomandabilă şi altora iniţiativa luată —credem—de d-1 prof. Simion Mehedinţi dela Universitatea din Bu­cureşti, de-a începe adunarea materialului pentru o bibliografie geografică a României. Prima încercare a făcut-o d-1 Vinti lă Mihăi lescu cu oarecari „Materiale pentru o bibliografie geo­grafică anuală a României" publicate în „Buletinul Societăţii Re­gale Române de Geografie"2).

Pentru geologi începuturile bibliografice sunt ceva mai ve­chi şi deschizătorul de drum e d-1 profesor loan S imionescu dela Universitatetea din Iaşi, care publică, în lucrarea d-sale „Geologia României3)" toată „Literatura geologică" cunoscută autorului până la 1906. Cea mai nouă şi mai complectă lucrare în acest domeniu e „Bibliografia Geologică a României"4), pregătită de d-nii David R o m a n şi Alexandru C o d a r c e a nu numai după informaţiile din publicaţiile româneşti, ci chiar şi din cele străine, mai puţin accesibile.

Ştiinţa medica lă îşi are şi ea o operă fundementală de bi­bliografie datorită Drului Gheorghe C r ă i n i c e a n u : „Literatura medicală românească. Biografii şi bibliografie", tipărită în 1907 de către AcademiaRomână3).

Sociologi i vor găsi în „Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială" de sub conducerea d-lui prof. D. Guşti unele „Note bi­bliografice"6)— dela 1924 titlul se shimbă în „Buletinul sălii de lectură"1) — în cari se cuprind bibliografia metodică a cărţilor şi periodicelor sociologice intrate la Biblioteca „Institutului Social Român".

1) . începând numai cu voi. IX. (Nrele 3 — 4 ) din anul 1923. Revista a-pare la Bucureşt i .

2 ) . De sub conducerea d-lui S. Mehedinţi . Bibl iograf ia începe cu voi. XLIII din 1924.

3). In „Publicaţii le Fondului Vasile Adamachi" ale Academiei R o m â n e , Bucureşt i , T o m , IV. (1906 — 1910) . p. 37 — 66 .

4 ) . Bucureş t i . Cultura Naţională. 1926 . 5 ) . Bucureşt i , 1907. 6 ) . Începând numai cu 1923 , An. I V . Nr. 1 p. 148 — 150 Apoi : 1923.

An. IV. Nr. 2 p. 2 4 6 — 2 5 0 ; 1923. An. I V . Nr. 3. p. 406 — 409. 7 ) . 1924. An. V. Nrele 1 - 2 . p. 2 6 1 — 2 7 6 ; 1924 An. V. Nrele 3 - 4 . p-

5 7 6 - 5 8 3 ; 1926. An. VI. Nrele 1 - 2 . p. 2 2 2 - 2 3 0 ; etc. Continuă şi azi.

506 I . CKĂGIUN

In sfârşit şt i inţele e x a c t e îsi au bibliografia lor specială în „Revista ştiinţifică V. Adamachi" delà Iaşi l ) , unde se publică regulat—sub titlul: „Literatura ştiinţifică română"—note biblio­grafice de mare importanţă pentru matematicieni, fizicieni, botanist!...

In afară de s t u d i i l e şi n o t e l e bibliografice menţionate mai sus nu cunoaştem altele, cari ar merita să fie pomenite în acest studiu succint asupra mişcării bibliografice din România. Nu este exclusă posibilitatea să ne fi scăpat unele biblio­grafii meritoase, pe cari însă le vom adăuga ulterior, la o eventuală revenire asupra lucrărilor bibliografice la noi. Ca să fim complecţi şi să facem dreptate tuturor, chiar şi celor ce au îndrăznit numai în treacăt să ne dea oarecari publicaţii bibliografice, credem nece­sară şi înşirarea p e r i o d i c e l o r de specialitate, destul de nume­roase şi în anumite cazuri chiar singurele izvoare informative pentru specialişti şi marele public.

d. P e r i o d i c e bibl iografice.

Simultan cu apariţia primei „bibliografii" româneşti a lui Vasilie Popp la Sibiu — 1838 —, în capitala Ţării-Româneşti se împărţeau cele dintăi „Cataloage" ale lui Hel iade-Rădulescu . pe cari le putem considera — prin analogie cu vechile cataloage de librării din Apus — ca întăile noastre periodice bibliografice -). Iar în Iaşii Moldovei va apare ceva mai târziu—la 1847—„Catalogul de cărţile tipărite şi de manuscrisele aflătoare la Institutul Albinei", de sub conducerea harnicului scriitor şi curagiosului animator de suflete ~ Gheorghe Asachi .

Cel dintăi periodic bibliografic propriu zis e însă „Biblio­grafia Românească", scoasă un deceniu şi mai bine de Al. Degen-mann la Bucureşti şi care formează singurul izvor de informaţie bibliografică între ani 1879 - Î 8 9 0 la noi 3 ) .

Delà 1890 până la 1900 avem unele cataloage de librării tipărite la întâmplare şi fără continuitatea unei munci organizate, şi câteva „reviste" tot ale librăriilor, cari ar fi putut aduce oarecari servicii dacă n'ar fi dispărut în primul sau în a! doilea an al „vieţii"

1). Acum ajunsă la voi. XVI , 2) . Titlul unui astfel de catalog e reprodus cu litere c in i ice în „Buletinul

Căr ţ i i " — publicaţie despre care vom v o r b i ş i mai departe Bucureşti. 1923. An. I. Nr. 1. p. 1 0 : Catalogul de cărţile ce se află în Librăria Românească din Bucureşti a D. D. Iosif Romanov şi Comp. pe Uliţa Sf. G e o r g e Nou în Braşoveni . Bucureşti . In T i p o g r a f i a l u i E l i a d . 1838.

3). Apărea lunar. Dealtfel în subtitlu se şi spec i f ica : „Buletin mensual ' - .

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 607

lor „eroice". Intre acestea menţionăm, în ordinea cronologică a apariţiei, „Revista Librăriei Centrale din Craiova" ') de foarte scurtă durată, „Catalogul mensual al Librăriei Române" publicat de librăria S o c e c în decurs de mai mulţi ani 2), „Catalogul cărţilor rare şi curioase, privitoare la Istoria Moldovei, a Valahiei şi a Transilvaniei, precum şi al cărţilor clasice, numismatice, arheologice, religioase..." tipărit de Fraţ i i Ş a r a g a la Iaşi 3 ) , „Bibliografia României" a lui C. Sfetea din 1893 4 ) ş i „Buletinul bibliografic al Institutului Samitca" dela Craiova apărut în 1897.

Cu „Revista bibliografică" a lui Nerva H o d o ş 5 ) se părea că va începe şi la noi o publicaţie periodică serioasă, condusă de un specialist cu mult gust şi destulă metodă pentru a putea satisface şi cerinţele „ştiinţei" şi exigenţele publicului. Dar bănuim că aceeaş indiferenţă va fi suprimat şi revista lui Hodoş, pe care o con­statăm şi azi faţă de orice încercare în domeniul spiritualităţii româneşti.

In decurs de un deceniu — 1906—1915 — golul în literatura noastră biliografică îl va umplea publicaţia trimestrială a Academiei Române: „Creşterea colecţiunilor", elaborată cu o deosebită con-ştienţiozitate şi scrupulozitate de funcţionarii Bibliotecii de pe lângă înalta instituţie culturală din Bucureşti.

„Gazeta Librăriei Naţionale", apărută între 1 9 0 7 — 1 9 1 0 G ) , n'a avut o soarte mai bună ca celelalte publicaţii pomenite mai sus, iar „Buletinul cărţilor interesante" "') merită să fie menţiont nu­mai cu un surâs iertător pe buze. Abia trei ani a trăit şi „Biblio­grafia Română" de sub conducerea d-lui V ic tor A n e s t i n 8 ) şi un singur an „Bibliografia11 tipărită de librăria Alcalaydin Bucureşti9).

Merită toată lauda încercarea d-lui D. M u n t e a n u - R â m n i c de-a scoate pe lângă revista d-sale „România Viitoare" din Ploeşti şi un supliment bibliografic: „Gazeta Cărţilor" l 0 ) , în care se enumără şi recenzează cărţile şi articolele mai importante apărute în ţară şi. în străinătate.

1). Apărută în 1891. 2). Bucureşt i . 1891—1894; 1896 1897; 1902; 1910—1911 ; 1916. 3) . 1 8 9 1 - 1 8 9 2 . 4). Bucureşt i . 6). Bucureşti . 1 9 0 3 - 1 9 0 4 . An. I şi II. 6 ) . In Bucureşt i . 7 ) . Apărut un singur număr de 4 pagini la 15 Iunie 1908, Bucureşt i . 8 ) . Bucureşt i . Alcalay. 1 9 1 4 — 1 9 1 6 . 9 ) . Iulie 1 9 2 0 - I u n i e 1921. IC). Apărută numai dela 1921—1924.

508 I. CRĂCIUN

Despre „Bibliografia economică românească", suplimentul lunar al „Buletinului Institutului Economic Românesc:" din Bucureşti, am vorbit odată mai sus ' ) .

In ordinea cronologică urmează „Buletinul Cărţii" pe care l-am fi pus—dacă am fi urmărit clasificarea periodicelor bibliogra­fice după valoarea lor intrinsecă — în fruntea tuturor, fiindcă e singura publicaţie în tot trecutul nostru închinată în î n t r e g i m e „cărţii", cu articole de largă comprehensiune a unor fini şi pricepuţi mânuitori ai condeiului românesc ca d-nii E m a n o i l Bucuţa ş i P e r -pess ic ius şi apărut în condiţiuni technice occidentale 3 ) . Ne-am apropiat de acest „Buletin" totdeauna cu sfinţenia bătrânului preot liturghisitor din bisericile noastre ortodoxe, care-şi vedea în faţa sa topite depărtările infinite dintre Dumnezeu şi credincioşii săi prosternaţi cu ocazia unei transfigurate citiri a Evangeliei de Rusalii, aşteptând pogorârea Sfântului Duh peste frunţile lor păcătoase. Duhul Sfânt însă nu se coboară deasupra capetelor tuturor, cu toată tăria de credinţă a preotului.—„Buletinul cărţii" nu mai apare din necredinţa cititorilor români încărcaţi de păcatele indiferenţei, iar preoţii slujitori s'au mutat în alte regiuni, cu enoriaşi, poate, mai credincioşi . . . . 4 ) .

Pe lângă „Junimea Literară" din Cernăuţi au apărut în anii 1924 şi 1925 şi câteva suplimente cu titlul „ B i b l i o t e c i l e N o a s t r e " , în cari se dau indicaţii bibliografice asupia unor cărţi vechi de-ale noastre. Istoricii literari vor găsi aci date preţioase asupra tipăriturilor vechi necunoscute, sau cunoscute prea puţin.

„Bibliografia juridică română", tipărită la Bucureşti pentru un timp foarte scurt s ) , a mai fost menţionată odată Ia bibliografiile speciale de „Drept".

„Buletinul bibliografic săptămânal" redactat de Al. Sadi-Ionescu după sistemul zecimal pentru fiecare număr al „Universului Literar" din Bucureşti a încetatat odată cu moartea prematură a autorului G ) .

1). Apare delà 1921 încoaci. 2 ) . Cu subtitlul: Revistă lunară de bibliografie scoasă de ,,Centrala Cărţ i i" , 3. Cu ilustraţii, format simpatic şi litera frumoasă a ..Culturii Naţionale".

Doar calitatea hârtiei ne aducea aminte, că România se află totuşi mai aproape de Constantinopol decât de Paris .

4 ) . Anii apari ţ ie i : 1923 şi 1924 în Bucureşti . începând cu anul 1921 „Bibliografia Românească" delà sfârşitul fiecărui număr al „Buletinului ' ' e lucrată metodic, după sistemul zecimal, pe cât ştim de d-1 loan Lupu delà Biblioteca Academiei Române.

5) . Delà Aprilie până la August 1925. 0) . Buletinul bibliografic începe cu primul număr al „Universului Literat1

din Ianuarie 1920 şi se sfârşeşte la Nr. 38 din 19 Septemvrie acelaş an.

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 509

In timpul din urmă s'au făcut două Încercări îndrăzneţe în două centre universitare ale României: Una în capitala ţării, la Bucureşti, de către dl Gh. A d a m e s c u , iar cealaltă în capitala Ardealului, la Cluj, de către d-1 Ioan Muş lea . „Buletinul trimes­trial al publicaţiunilor din România" *) de sub direcţia d-lui Gh. Adamescu e o publicaţie foarte serioasă şi tipărită cu îngrijire, având ca bază a clasificării cărţilor sistemul ce tinde să cucerească toate ţările europene şi transoceanice: sistemul zecimal „Dewey— Bruxellesian". Iar „Buletinul bibliografic" al d-lui I. Muşlea 2 ) e o tinerească şi entusiastă încercare ardeleană, urmând cu multă pri­cepere acelaş sistem zecimal de mai sus, în cadrul căruia se înşiră cărţile intrate la excepţional de bogata şi occidentala Bibliotecă a Universităţi din Cluj.

Ca încheiere menţionăm încă două bibliografii asupra p e r i o ­d i c e l o r r o m â n e ş t i în g e n e r a l , pregătite cu multă compe-tinţă şi rod al unei munci istovitoare şi ingrate: „Bibliografia publicaţiunilor periodice româneşti şi a celor publicate în limbi străine în România sau de Români în streinătate, 1817—1887" a lui Alexandru P o p 3 ) şi „Publicaţiunile periodice româneşti"— din cari s'a tipărit numai volumul întăi 4 ) — a lui Nerva H o d o ş şi Alex. Sadi-Ionescu, ambii foşti bibliotecari ai Academiei Române.

Nu credem că poate exista pentru un muncitor cu con­deiul vre-o bucurie mai mare ca o bucurie intelectuală. în­cercând să culegem date asupra mişcării bibliografice din ţara noastră ne-am trezit cu atâta material necunoscut, încât ni s'a umplut sufletul de nemărginită bucurie cu ocazia fiecărei noi descoperiri. Am crezut că publicaţiile noastre bibliografice se pot număra pe degetele celor doui mâini, dar ne-am înşelat! Şi această înşelăciune ne-a făcut să înregistrăm cu aceeaş aviditate fiecare

1) . Publicat sub aspiciile „Institutul de Literatură şi Bibliografie din România" , „Bucureşt i , până acum trei fascicole. Fasc . 1, Ianuarie-Martie 1 9 2 8 : F a s c . 2, Aprilie—Iunie acelaş a n ; F a s c 3, lulie-Septemvrie tot 1928. Pentru restul anului s'a mai anunţat a patra fascicolă.

2) . încercarea d-sale e de tot recentă şi apare în coloanele revistei „Societatea de Mâine" din Cluj .

3) . Bucureşti . 1888. Ex t ras din ,.Analele Academiei Române" . Seria II. T o m . X .

4). Bucureşti . 1913. T o m . I. (1820—1906) . O completare la această lu­crare ne dă d-1 Leca M o r a r i u în „Junimea Li terară" din Cernăuţi , 1925. An. XIV. Nrele 1 —3. p. 92 - 9 3 sub t i t l a l : „Pentru bibliografia periodicelor noastre".

510 I . CRĂCIUN

studiu nou găsit, cu care îşi achiziţionaşi Schyloc-ul schakespearian ispititorii săi galbeni veneţieni.

Din neastâmpărata curiorizitale de-a ne informa asupra biblio­grafiilor româneşti—crezute puţine — a luat fjinţă acest mic studiu El nu vrea să fie decât o expresie a bucuriei noastre turnată în câteva pagini de încercare, bucurie pe care am crezut de cuviinţă s'o îm­părtăşim şi altora.

Bibliografiile româneşti sunt, deci, relativ multe şi prima apare —după cum s'a putut vedea mai sus — la leatul 1838. în unele state din jurul ţării noastre —exceptând Polonia — publicaţiile de acest fel apar numai cu câţiva ani înaintea noastră, iar în altele sunt mult mai târzii ca la noi. In P o l o n i a , după cum s'a mai spus, cea dintâi bibliografie datează din anul 1625 l ) . U n g a r i a şi R u s i a îşi socotesc însă primele încercări numai dela începutul veacului trecut — Ungaria-), 1803; Rusia'), 1813 —iar dacă vom considera ca vecin la nord-est U c r a i n a , aci prima bibliografie apare după cea dela noi, la 1887. Cu doi ani în urma noastră e şi C e h o s l o ­v a c i a 1 ) — 1 8 4 0 — şi cu mai mulţi ani B u l g a r i a ' ) şi J u g o s l a -v i a , ; ) .

Permiţându-ne să lărgim cadrul, pentru a putea fixa locul României între celelalte state ale globului, vom menţiona şi ţările^ în cari primile bibliografii s'au scris d u p ă ţara noastră: B e l g i a are ca dată anul 1838 —ca şi noi—, F i 1 a n d a 1846, S t a t e l e U n i t e ale Americii de Nord 1852, G r e c i a 1854, N o r v e g i a 1863 7 ) ,

1) . Vezi la capitolul „ b i b l i o g r a f i i l e l a a l ţ i i". 2) . Ş t e f a n S â n d o r : „Magyar konyveshâz". [Bibl iograf ie ungară]. Oyfîr. 3). Vas i l i j S t e p a n o v i c S o p i k o v : „Opyt rossijskoj bibliografii". [ încercare

de bibliografie rusească]. St-Petersburg. 1813 — 1821. In 5 volume. 4 ) . După datele, cari ne-au stat la dispoziţie, cea mai veche bibl iografie

ni se pare a fi a lui An ton Hansgi rg : „Katalog ceskych knih od l. 1774 as do konce r. 1839'-. [Catalogul literaturii cehe dela 1 7 7 4 - 1839]. Praga, 1840.

5 ) . Prima bibliografie, necunoscută nouă, apare îndată după anul 1S50. Cunoaştem lucrarea de mare importanţă a lui J i r e c e k : „Knigopisna novo-bulgarskata kniinlna. 1806 — 1870''. [Catalogul literaturii moderne bulgare, 1806 — 1870]. Viena. 1872.

6 ) . Cea dintâi bibl iografie c r o a t ă e a lui Ivan K u k u l j e v i c S a k c i n s k i : „Bibliografia jugoslavenska knijga prva. Bibliografia hrvatska". [Bibliografia literaturii jugoslave. Bibl iografie croată| . Zagreb. 1860--.-18153, un singur vo lum; iar cea s â r b e a s c ă de S t o j a n Novakov ic : „Srpska biblijografija za noviju kriiizhevnosl". [Bibliogrfia sârbească pentru literatura modernă]. Bel­grad. 1869.

7) . Vezi altfel bibl iografi i le daneze.

B I B L I O G R A F I A LA ROMÂNI 511

E l v e ţ i a — p e n t r u teritoriul strict al e i 1 )—1864, E s t o n i a 1864 2 ) , A u s t r a l i a 1865,ţările A m e r i c i i l a t i n e în jurul anuluil866, I s l a n d a 1885, Li tv ani a 1892, C a n a d a 1896 % I r l a n d a 1898, J a p o n i a 1 9 0 0 4 ) , L u x e m b u r g 1902 şi A l b a n i a 1910

O b i b l i o g r a f i e a b i b l i o g r a f i i l o r noi Românii nu avem. Dintre vecinii noştrii —după cât suntem informaţi—numai P o l o n i a posedă o atare lucrare datorită profesorului de biblio­grafie dela Universitatea din Lemberg: Vic tor Hahn, intitulată ,,Bibljografja bibljografjlpolskiej" e ) - Pentru R o m â n i a modes ­tul nos tru studiu ar fi prima încercare de-a aduna într'un mă-nunchiu toate,bibliografiile—menţinem rezerva asupra unor eventuale scăpări din vedere-publicate de Români până acum 7 ) .

Pe când la unii din vecinii noştrii s'au luat măsuri cu zeci de ani înainte pentru pregătirea unor specialişti în domeniul dis­ciplinei de care ne ocupăm, noi suntem încă în faza primelor or­ganizări. Am arătat şi mai sus că Polonia—martir izata Polonie

1 ) . A se vedea altfel bibl iograf i i le franceze şi germane. 2 ) . Vezi şi bibliografi i le ruseşti . 3 ) . Bib l iograf i i le proprii canadiene, altfel vezi bibl iografi i le engleze,

amer icane şi chiar franceze. 4 ) . Pentru statele asiatice nu avem bibliografi i p r o p r i i ale ţări lor

respective—afară de Japonia—, ci numai bibl iografi i făcute de e u r o p e n i 5 ) . In ţările neînşirate aci—sau menţionate la începutul studiului—

bibliografi i le au apărut, evident, înainte de 1838 . 6 ) . Lemberg. 1 9 2 1 . 7 ) . Cunoaştem - c e e drept—trei încercări timide, incomplecte şi fără o

orientare sigură, făcute mai înainte. Una e a d-lui Dr . N. C o t l a r c i u c tipărită sub titlul „Kurze Übersicht über die rumänische Bibliologie" în „Zei t ­schrift des ös terre ichischen Vereins für Bibl iothekswesen" (Wien, 1911 April II. Jahrgang, Heft 1. Sei te 1 - 4) , unde prezentându-ne mai puţin de z e c e bibl iograf i i propriu zise cele câteva „istorii l i terare" menţionate nu sunt bibl io­grafii !—se plânge de s ă r ă c i a publicaţi i lor de acest fel la Români . A doua e o lămurire trimisă nu ştim de cine unui cit i tor al „Buletinului Căr ţ i i " prin „Poşta Redacţiei" (1923 Ian An. I. Nr. 1. p 10—12) asupra per iodice lor b ibl iograf ice româneşti . Scurta lămurire - p e două pagini şi ceva — se pre­zintă cu foarte multe lacune şi nici n 'are pretenţia să fie un studiu asupra per iodicelor noastre bibl iograf ice . A treia e un art icol al d-lui N. G e o r -g e s c u - T i s t u publicat în „Revue des Bib l io thèques" (Paris, 1927. An. 37. Nrele 1—3. p. 36 43) sub t i t lul : „Les bibliothèques et la bibliographie roumaine", în care, după ce vorbeşte despre cele câteva bibl ioteci româneşti , îi mai ră­mân patru pagini şi un sfert şi pentru înşirarea şi caracterizarea bibl iogra­fi i lor noastre.

I. CRĂCIUN

de pe vremuri- îşi avea cea dintâi c a t e d r ă d e b i b l i o g r a f i e încă în 1811 la Universitatea din Cracovia. După aceasta s'au în­fiinţat catedre similare la Vilna, Varşovia şi Lemberg, iar azi toate cele şase Universităţi ale vecinei noastre au câte un profesor pentru iniţierea studenţilor în tainele bibliografiei'). La Varşovia s'a în­fiinţat şi un „Institut Naţional de Bibliografie".

C e h o s l o v a c i a îşi avea încă pe vremea regimului aus­triac o catedră pentru bibliografie la Praga.

In U n g a r i a cele dintâi cursuri de „ştiinţa cărţilor" s'au ţinut la Universitatea pe vremuri maghiară a Clujului2). Tot aci s'a cerut de către d-1 Dr. F a r k a s Gyalui—docent în specialitatea bibliografiei şi biblioteconomiei3) — şi înfiinţarea unui „Institut Ungar de Bibliografie", care însă a rămas un deziderat neîmplinit.

In celelalte ţări din jurul nostru se pare că nu s'a făcut nimic în această privinţă 4 ) .

La noi R o m â n i i primele cursuri de bibliografie vor începe, după toate probabilităţile, în anul şcolar 1929—1930 la Bucureşti şi Cluj. E adevărat că pe lângă Universitatea din capitala ţării există încă din 1926 un „ Institut de Literatură şi B i b l i o g r a f i e " 3 ) , însă în cadrul acestui „Institut" mixt nu s'au ţinut—după cât ştim— decât lucrări practice pentru amplificarea „Contribuţiunilor biblio­grafice" ale d-lui Gh. Adamescu i ;) şi pentru tipărirea „Buletinului trimestrial al publicaţiunilor din România", nu însă şi cursuri în accepţiunea ştiinţifică a cuvântului—ca în Apus.

După cât se pare cursurile viitoare de bibliografie se vor ţine la Universitatea din Bucureşti independent de „Institutul" po­menit.

La Cluj se va urma exemplul preconizat de Napoleon I. în Franţa şi mai târziu de austrieci la Viena, de-a se ţine cursurile de

1). Ne facem o datorie plăcută menţionând, ca model de conlucrare între profesor şi studenţi, magnifica ,,Bib/jografja historyi po/skiej'1 [Bibl io­grafia istoriei polone] a d-lui Ludov ic F i n k e l , pregătită împreună cu elevii d-sale dela Universitatea din Lemberg. Lwow. 1 8 9 1 - 1 9 1 4 . In 3 volume şi 2 suplimente.

2) . Anul şcolar 1901 1902. 3 ) . D-sa a ţinut cursuri până la 1919, data preluării Universităţii în

stăpânire românească. 4 ) . Poate în Rusia, unde însă împrejurări le de acum nu permit urmărirea

mai amănunţită a mişcării bibliografice. ')). înfiinţat la 21 Martie anul pomenit. 6 ) . Menţionate mai sus la bibliografiile de ..istorie literară"'

B I B L I O G R A F I A LA ROMÀNI 513

bibliografie în strictă legătură cu studiul i s t o r i e i n a ţ i o n a l e , fără să fie nevoie de un „Institut" aparte decât „Institutul de Is­torie Naţională", în a cărui scop întră şi „studiul istoriei române, atât de vitreg tratată sub stăpânirea trecută"— după mărturisirea marelui nostru rege Ferdinand I., ctitorul Institutului — şi „întoc­mirea unei bibliografii istorice române" — mărturisirea veche acelor doi Directori actuali.

Exact dezideratele lui Napoleon-cel-Mare la Paris şi a lui „Institut für Österreichische Geschichtsforschung" din capitala Aus­triei !

Anuaru l Inst , de 1st. Naţ . IV S3

ISTORIOGRAFIA ROMÂNĂ JN 1925 Şl 1926.

R E P E R T O R I U BIBLIOGRAFIC

C Â T E V A LĂMURIRI P R E L I M I N A R I I .

Cu repertoriul de faţă avem bibliografiaţi şase ani—1921— 1926— din istoriografia românească. Şase ani? Intervalul de timp e atât de minuscul, încât pare o dungă abia perceptibilă pe lângă dunga groasă a secolelor trecutului nostru istoric. Dar precum electricianul iscusit din teatrele noastre moderne ştie să multiplice lumina aparatului său ascuns între culise pentru a trezi imaginea zilei în ochii spectatorilor, tot astfel vom multiplica anii migă­loaselor cercetări bibliografice, aducând cu vremea lumină com­plectă în faţa istoricilor dornici de-a cunoaşte trecutul românesc, obscur încă în unele locuri. Bibliografia începută va merge mereu î n a i n t e . An de an va culege roadele noi ale unei istoriografii în plină înflorire, ridicând din haosul uitării tot ce merită să stea la lumină. Ea se va întoarce însă şi spre t r e c u t , scrutând tot ce s'a publicat în domeniul istoriei noastre naţionale dela primele începuturi până la anul 1920 inclusiv, unde se va face legătura de unire cu anii publicaţi până acum de noi.

Vom reuşi să ducem la îndeplinire acest plan ? Tinereţea şi dorul de muncă ne fac să fim, în orice caz, opti­

mişti, începând cu anul şcolar 1929/30 vom culege—împreună cu studenţii dela Seminarul de Istoria Românilor, anume pregătiţi — ma­terialul pentru m a r e a b i b l i o g r a f i e i s t o r i c ă r o m â n e a s c ă . Acest material va fi publicat, probabil, în cicluri de 20, 15 sau 10 ani, după abundenţă. Vom cerceta t o a t e cărţile şi t o a t e periodicele—nu ne încumentăm deloc la iperbolisme — din Biblio­teca Academiei Române din Bucureşti şi Biblioteca Universităţii noastre din Cluj. Nu vom neglija nici notele din subsolul studiilor

51»,- I. CRĂCIUN

de specialitate, cari ne pot servi drept fir al Ariadnei pentru labi­rintul în care îndrăznim să intrăm.

D i n a c e s t l a b i r i n t nu v o m eşi d e c â t cu în treaga , , I s t o r i o g r a f i e R o m â n e a s c ă " .

Cine a urmărit mai de-aproape bibliografiile subsemnatului a putut constata o continuă lărgire şi precizare a p l a n u l u i iniţial, conştiincios conceput pe vremuri, dar susceptibil încă la multe şi importante modificări. In viitor—şi începutul îl facem cu reperto­riul de faţă—vom clasifica cu totul pe alte baze capitolul „Istorie propriu zisă" pivotul întregei lucrări bibliografice —•• grupând materialul istoric după f a z e l e p r i n c i p a l e a l e d e s v o l t ă r i i n o a s t r e în t r e c u t şi dând diferitelor provincii româneşti nu­mele lor c o n t e m p o r a n . Inexperienţa de până acum ne-a făcut să grupăm la un l o c — în primele doua repertorii bibliografice -— toate studiile generale privitoare la trecutul nostru fără să se fi ţinut seama de t i m p şi de n u m e l e contemporan al Ţărilor Române. Astfel au fost trecute la „România" (!) — o subdiviziune a susmenţionatului capitol atât „Le probleme de l'abandon de la Dacie par l'empereur Aurelien" a d-lui N. Iorga şi „Die Gepiden" a d-lui C. Diculescu, cât şi „Curs de Istoria Românilor. [Prima epocă din domnia lui Ştefan cel Mare"J a lui I. Ursu, „Mihai Viteazul şi Românii ardeleni" de Alex. Lapedatu şi „Cum a scăpat Nicolae Bălăşescu din mâna Ungurilor" a d-lui I. Lupaş ;

precum şi „ Victor Place şi Unirea Principatelor" de N. Iorga şi „Politica externă a regelui Carol I" de acelaş autor. Evident nici vorbă nu poate fi despre o „ R o m â n i e " în veacul abandonării Daciei de către Aurelian, precum nimeni nu va căuta „Die Gepi­den" la România regelui Carol. Anomalia vizibilă trebuia îndrepta­tă cu orice preţ.

Nu ne-a fost uşor să adoptăm una sau alta din multele îm­părţiri ale istoriei Românilor, făcute de istoricii noştrii cei mai valoroşi, sau de-a încerca o nouă împărţire după u ş u r i n ţ a ce ni - s e o f e re a 1 a c l a s i f i c a r e a s imul tană şi metod ică a m a t e r i a l u l u i i s t o r i c a s u p r a t u t u r o r p r o v i n c i i l o r ' r o m â n e ş t i : Ardealul, Moldova şi Ţara-Românească.

Criteriul cultural al lui A . D. X e n o p o l , luat ca bază al împărţirei „Istoriei Românilor" '), ni s'a părut prea lax pentru a

' ) . Epoce le lui Xenopol s u n t : 1. Epoca de formaţiune a naţionalităţii române. 513. a. Hr. până la întemeierea Principatelor române. (Criteriu politic). II. Epoca slavonismului. III. Epoca grecismului. IV. Epoca românismului.

B I B L I O G R A F I A 517

putea fi luat drept normativ la clasificarea diferitelor lucrări isto­rice într'o bibliografie, al cărei scop primordial este p r e c i z i u n e a . Afară de aceasta influenţele străine exercitate asupra celor două Principate dela sudul şi estul Carpaţilor—slavonismul, grecismul—•

JIU prea au nimic comun cu viaţa culturală şi politică a Ardealului, unde se constată alte curente, — cel latinesc de pildă.

împărţirea făcută de d-1 N. l o r g a în „Geschichte des rumä­nischen Volkes im Rahmen seiner Staatsbitdungen" x ) avea pentru noi acelaş neajuns, d e-a nu putea incadra şi trecutul Românilor ardeleni în epocele stabilite de d-sa-). Dealtfel anul 1574 — moartea lui Ioan Vodă cel Cumplit — luat drept piatră de hotar între două epoce ne-ar fi îngreunat împărţirea metodică a materialului biblio­grafic chiar şi pentru Ţara-Românească, nu numai pentru Transilvania.

Un timp ne-am gândit la epocele stabilite de răposatul D i m i-t r i e O n c i u 1 s ) pe baza teoriei generaţiilor şi mai ales la împărţirea sa ultimă, însă a trebuit s'o abandonăm din pricina supraîncărcării epocei nouă—dela întemeierea Principatelor până în zilele noastre — în cadrul căreia ar fi intrat t o a t ă literatura istorică cunoscută şi scrisă azi în legătură cu trecutul nostru, şi, deci, tot materialul bibliografic ar fi fost î n g r ă m ă d i t în această s i n g u r ă epocă-

Pentru distribuirea materialului sub o formă oarecum propor. ţională aveam nevoe de o împărţire cât maî largă în special a epocei dela întemeierea statelor române independente până în timpurile prezente, împărţire care să concorde, însă, şi cu evenimente cul­minante şi hotărâtoare din viaţa poporului nostru. Mai trebuiau apoi incadraţi în totalitatea armonică a trecutului nostru şi Românii din Ardeal, neglijaţi deobicei la stabilirea liniilor demarcaţionale

' ) . Gotha . 1905. Şi în traducerea românească a d-şoarei Otilia Enache lonescu.

'-'). D-1 lo rga are următoarea împărţire a istoriei n o a s t r e : 1. Românii până la întemeierea principatului Ţări i -Româneşt i . 11. Timpul neatârnării şi al atârnării mai s lobode de imperiul otoman până la moartea lui Ioan Vodă cel Cumpl i t , (1574) . 111. Apăsătoarea suzeranitate turcească până la Fanarioţ i . IV. Timpul Fanarioţ i lor . V. Naşterea şi izbânda simţului naţional şi starea actuală a poporului român.

" ) . In „Epocele istoriei române şiîmpărţirea ei", discurs la intrarea în Aca­demie, 1906: I. Dela cucerirea romană a Daciei până la întemeierea Principatelor. JI . Epoca dinastiilor naţionale până la Mihaiu Viteazul. III- Epoca domnilor din diferite dinastii până la 1866. IV. Epoca dinastiei Hohenzollern-Sigmaringen. In „Fazele desvoltării istorice a poporului şi statului român", Bucureşt i , 1920: I. E p o c a veche dela secolul I până la secolul VIII. E p o c a medie dela secolul VIII . până la secolul X I V . Epoca nouă dela întemeierea Principatelor până în zilele noastre.

51« I. CRĂCION

între diferitele epoce. Din aceste considerente primordiale — nu mai credem necesare înşirarea şi a altor consideraţii pentru susţi­nerea tezei acesteia ca bibliograf---am aceptat împărţirea făcută de d l prof. I. L u p a ş 1 ) , însă cu oarecari modificări. La cele patru epoce, câte a stabilit d-sa, am fost nevoiţi să mai adăugăm şi a cincea, iar anii demarcaţionali între epoca a doua şi a treia ne-am permis să-i schimbăm dela 1593 — anul venirii lui Mihai Viteazul în domnia Ţări-Româneşţi - la 1601—anul morţii marelui Voevod.

Am avea astfel următoarea împărţire: I. I s t o r i a v e c h e sau perioada de p l ă m ă d i r e a popo­

rului român până la ultimele năvăliri barbare. (Dela primele înce­puturi la 1241).

II. I s t o r i a m e d i e sau perioada o r g a n i z ă r i i Voevoda-telor şi Principatelor române până ia unirea lor sub Mihaiu Vi­teazul. (Dela 1241 la 1601).

III. I s t o r i a m o d e r n ă sau perioada t e n d i n ţ e l o r de u n i t a t e politică, religioasă şi culturală până la Tudor Vladimi-rescu. (Dela 1601 la 1821).

IV. I s t o r i a c o n t e m p o r a n ă sau perioada î n f ă p t u i r i i succesive a u n i t ă ţ i i naţionale până la realizarea României între­gite. (Dela 1821 la 1920).

V. I s t o r i a n o u ă sau perioada României-lntregite până în zilele noastre.

N'avem intenţia să aducem probe noi pentru justificarea li­mitelor stabilite de d-1 I. Lupaş la epocele acceptate întocmai mai sus, decât probele aduse de d-sa în studiul publicat anul trecut „Epocele principale în Istoria Românilor". Anul 1241 ni-se pare atât de nimerit ca linie demarcaţională între perioada întăi şi a doua, încât ne mirăm cum această o b c i n ă a istoriei noastre naţio­nale n'a fost observată până acum şi de alţii. Căci fără zguduirea produsă de invaziunea tătărească din anul menţionat cine ştie dacă ş'ar fi putut întemeia cele două Principate româneşti dela sudul şi răsăritul Carpaţilor, şi dacă Ardealul ar fi putut răsufla ceva

' ) . Vezi „Epocele principale in Istoria Românilor", Cluj, l'.*28. Bibl io­teca istorică a „Asociaţiuni", 1. D-sa fixează următoarele patru epoce; 1. E p o c a veche sau epoca formaţiunii poporului român (până la 1241). 2. Epoca medie* sau epoca organizării politice, culturale, sociale şi economice a voevodate lor şi principatelor române (până la 1593|. Epoca nouă sau epoca tendinţelor de unitate naţională, politică, religioasă şi culturală (până la 18211. 4. Epoca: contemporană sau epoca înfăptuirii succesive a unităţii naţionale (până m prezent.

B I B L I O G R A F I A

mai uşor în faţa regatului ungar dela începutul veacului al XIH-lea în plină expansiune politică.

Limita între epoca medie şi modernă am stabilit-o la anul 1601, moartea marelui Voevod Mihaiu Viteazul, pentrucă această dată e atât de adânc săpată în inima tuturor Românilor, încât ar fi o impietate de-a o diminua în conştiinţa obştească şi de a nu o transforma într'o simbolică piatră de hotar a istoriei noastre româneşti. Anul 1601 mai e apoi şi un început de secol, uşor de ţinut în minte, şi pentru adepţii împărţirii istoriei noastre după dinastii — Onciul—înseamnă şi sfârşitul în linie directă a dinastiei naţionale a Basarabilor.

Data stabilită mai sus nu impietează nici chiar asupra cri­teriului organic-naţional, aşa cum 1-a formulat d-1 Lupaş. D-sa a luat ca început al epocei moderne anul 1593 — suirea în scaunul Ţării-Româneşti a lui Mihai Viteazul — desigur ca să între şi dom­nia vitezului Voevod în a c e a s t ă epocă a „tendinţelor de u n i t a t e naţională, politică, religioasă şi culturală" Dacă e vorba însă să ţinem seamă de a n u l în care Mihaiu a u n i t sub sceptrul său cele trei provincii româneştii — 1600 — vedem că acest an se apropie mai mult de 1601 decât de 1593. De ce să ne întoarcem la 1593, când anii fulgerătoarei realizări a strângerii Românilor sub o stăpânire românească sunt glorioşii ani: 1599 — 1 6 0 0 . Mi­haiu Viteazul al t u t u r o r Românilor — pentru care îl luăm piatră de hotar între două epoce în istoria noastră — este Mihaiu din a n i i î n d r ă z n e ţ e l o r l u i c u c e r i r i în A r d e a l şi M o l d o v a » şi mai p u ţ i n Mihaiu Vodă al Ţării-Româneşti din 1593. Dealtfel gloriile se consacră în momentul p r ă b u ş i r i i lor eroice, nu a p ă ş i r i i spre înalte realizări politice sau culturale.

Iată de ce ni sa părut, că anul uciderii lui Mihaiu î n Ardeal poate fi mai degrabă pus în fruntea unei epoce, în decursul căreia s'au făcut atâtea încercări în vederea „unităţii politice, religioase şi culturale" c u Ardealul.

Anul 1821 este recunoscut de toţi istoricii români ca anul redeşteptării noastre naţionale şi acceptat îndeobşte ca an demar-caţional între două epoce.

Pentru limitarea epocei contemporane la 1920 şi începerea unei epoce nouă — a României-întregite — credem că nu e nevoie de prea multe argumente în susţinerea unei demarcaţionări evidente. Oricine simte că dela 1920—anul păcii dela Paris, prin care ni s'au recunoscut actualele graniţe ale României şi totodată anul ratificării o f i c i a l e de către Parlamentul ţării a unirii tuturor

520 1 . C R Ă C 1 B N

Românilor într'un singur Stat — dela acest an începe o nouă perioa­dă în istoria neamului nostru, perioada de închegare naţională, politică şi sufletească ') . De acum înainte neamul românesc va avea un s i n g u r drum şi se va prezenta într'un s i n g u r bloc în faţa evenimentelor istorice, va trăi sau va muri într'o s i n g u r ă ţară, după cum ursitoarele îi vor fi împletit la 1920 o cunună cu lauri, strălucitoare, sau stropită cu sângele peirii.

Pentru periode am păstrat numirile clasice: veche, medie, modernă şi contemporană. Celei dela 1920 încoace i-am zis n o u ă , negăsind altă numire adequată. Credem că se va putea face distincţie între perioada „nouă" şi perioada „contemporană", aşa cum se face deosebirea între epoca „modernă" — care stricto sensu ştie oricine ce înseamnă — şi cea „contemporană". Numirile acestea au variat dealtfel în decursul vremurilor.

In cadrul fiecărei perioade am împărţit materialul după pro­vincii, păstrând cu sfinţenie numele lor contemporan. Mai jos va urma în întregime noul plan al lucrării.

Am căutat să dăm o formă cât mai perfectă „Istoriografiei Româneşti" actuale, apropiindu-ne de publicaţiile similare din străină­tate.,Unele mici detalii, ca prescurtarea numelui revistelor, formatul cărţilor, etc. le vom da în viitor după regula pe care vor stabili-o conducătorii „Institutului Internaţional de Bibliografie Istorică" în primul lor „Anuar" în curs de apariţie la Paris. Vom fi astfel în concordanţă cu cei din Apus, de cari vom câuta să ne apropiem cât mai mult.

In diferite critici asupra repertoriilor bibliografice publicate până acum ni s'a făcut obiecţiunea — poate justă în fond — că planul ar fi prea l a r g şi lucrarea nu e a n a 1 i t i c ă. Planul e larg, fireşte, pentrucă iniţiatorii bibliografiei au crezut de cuviinţă să înglobeze în „Istoriografia Română" şi „ştiinţele auxiliare" şi cele cari ating numai istoria, în afară de „istoria propriu zisă". Aceasta însă nu poate constitui o scădere, ci din potrivă li-se oferă istori­cului român o orientare sigură şi amănunţită ş i în domeniile

' ) . Unele sugestii de-a pune începutul epocei României-Intregite la a-nul 1922—încoronarea primului rege al tuturor Românilor la Alba-Iulia—a trebuit să le abandonăm, fiindcă ar fi urmat să ne depărtăm prea mult de anul încheierii păci i—1920—pe baza căreia a v e m — c a un final al războiului norocos—România actuală. Dealtfel după toate probabilităţile anul păcii de mai sus va forma cu timpul — avându-se in vedere n o i l e întocmiri politice şi sociale ale lumii -- o piatră de hotar chiar şi în istoria universală.

BIBLIOGRAFIA 521

apropiate de studiul istoriei. Cu bibliografia prezentă în mână cer­cetătorul istoric nu mai are nevoie de a l t e bibliografii pentru documentarea sa asupra problemelor istorice luate în t o a t ă complexitatea lor. Va găsi aci şi ştiinţele auxiliare, indispensabile la orice lucrare serioasă şi bine documentată, şi va mai avea şi chestiunile, cari nu aparţin propriu zis istoriei, dar pe cari cercetă­torul migălos le are în vedere la construcţia studiului său: Etno­grafia, literatura, filologia, folklorul, teatrul etc.

Acestea din urmă însă n u m a i din punctul de vedere s t r i c t al i s t o r i c u l u i 1 ) .

Lucrarea nue a n a l i t i c ă ! . Vastitatea planului ne împiedecă şi acum şi ne va împiedeca poate şi în viitor la pregătirea bibliogra­fiei sub o'formă analitică, lucru la care s'a gândit, de altfel, şi auto­rul acestor rânduri. Credem că e mai preferabil să dăm istoricilor in­dicaţiile bibliografice aşa cum le-am dat şi până acum şi la t i m p , decât să ne împotmolim într'o nesfârşită lucrare a n a l i t i c ă , din care cine ştie dacă nu vom ieşi cam tot aşa cum a ieşit—sau cum n'a mai ieşit-—Haşdeu din „Magnum Etimologicum". Repertoriul biblio­grafic e împărţit atât de s i s t e m a t i c , încât cercetătorul poate şti cu preciziune dacă studiul clasificat la capitolul sau subcapitolul res­pectiv îi poate fi util sau nu. Şi în istorie nu te poţi orienta numai după rezumatul de 2-3 rânduri al bibliografului, ci e nevoie să mergi la izvor, pentrucă interpretarea bibliografului poate fi diferită de aceea a cercetătorului şi nu sunt rare cazurile, când pe baza interpretării adequate a unui s i n g u r cuvânt s'au răsturnat teorii îndrăzneţe -). Bibliografia e în acelaş timp c r i t i c ă , fiind înregi­strate în ea numai cărţile cari aduc ceva n o u , iar studiile cu contribuţuni originale trebuesc văzute de specialişti. Şi „Istoriografia Română" este făcută întâi de toate pentru specialişti!

Cu ocazia scrutării primelor noastre publicaţii istorice până la anul 1900, mult mai puţine decât după acest an, vom avea în vedere şi dezideratul de mai sus, conducându-ne în tratarea analitică a materialului după splendida publicaţie de bibliografie istorică

1) Ne interesează — de p i l d ă - din fi lologie et imologia cuvântului „Ardeal", dar nu ne mai interesează et imologia „calului".

2) In fi lologie derivaţia unui cuvânt dintr 'o rădăcină oarecare poate fi urmărită şi crezută mai uşor, pe când în istorie fără cunoaştere precisă a premiselor nu poţi ajunge la concluzii acceptate şi luate drept adevăr de toată lumea.

franceză: „Les sources de l'histoire de France depuis les origines jusqu'en 1789", ajunsă până acum la 16 volume ') .

Istoriografia noastră este în plină desvoltare. Publicaţiile istorice sunt atât de multe, iar activitatea unor cercetători atât de prodigioasă, încât — fără exagerare - - abia mai pot fi urmăriţi. In fruntea tuturor stă d l prof. N. lorga, care a întrecut cu mult limitele unei harnice activităţi omeneşti posibile. După d-sa locul de frunte e disputat între mai mulţi inşi. Nu poate fi lipsită de interes constatarea ce am făcut-o în decursul celor şase ani de cercetări bibliografice asupra prodigalităţii istoricilor noştrii, constatare pe care ţinem s'o împărtăşim şi altora. In „Istoriografia Română în 1921 si 1922" cei dintâi trei istorici cu mai multe lucrări au fost:

.V. lorga. 1. Lupaş. C. Moisil.

In bibliografia pe anii „1923 şi ¡924" ordinea de succesiune e : N. lorga. C. Karadja. Gli. Ghihănescu.

Iar în „Istoriografia Română" actuală cununa întâietăţii o au : N. lorga. 1. Minea. Gh. Ghibănescu.

La clasificarea de mai sus ne-am condus, fireşte, după numă­rul lucrărilor bibliografiate sub diferite numere, fără să ţinem seamă de importanţa şi mărimea studiilor. Şi am avut în vedere numai cărţile privitoare la istoria Românilor — cari intră în ca­drul „Istoriografiei Române" —; pentru lucrările istoricilor noştrii privitoare la istoria universală am publicat altădată un studiu şi o bibliografie specială -).

Ajunşi la sfârşitul lămuririlor, pe cari le-am crezut necesare pentru orientarea celor ce se interesează de bibliografia istoriei noastre, lăsărn să urmeze mai jos planul amănunţit al lucrării.

P L A N U L L U C R Ă R I I .

La început dăm l i s t a i s v o a r e l o r cercetate, ca şi în bibliografiile anilor precedenţi. O parte din lipsurile revistelor străine

1) Part I. T o m . 1-V1. de Augus t M o l i n i e r ; Part . II. T o m . M V . de Henri Hause r ; Part. III T o m . 1-V. de Émi l B o u r g o i s şi Lou i s André . Din aceasta publicaţie face parte şi ..Manuel pratique pour l'Etude de la Révolution française" a lui P i e r r e C a r r o n .

i) In ..Mélanges d'Histoire Générale", I. Cluj. 1927. (Şi i-.Ntras).

BIBLIOGRAFIA 523

din trecut le-am revizuit la „Biblioteca Naţională1 în timpul anului de studii la Paris. Cărţile tipărite de Români în străinătate — în special în Franţa — au fost controlate şi complectate cu datele bibliografice necesare tot acolo. Deasemenea am revizuit şi o parte din lipsa revistelor noastre româneşti aci în ţară. Restul? In nici un caz nu va fi uitat.

Studiile apărute în v o l u m le-am bibliografiat din nou, chiar şi dacă au fost trecute în anii precedenţi ca a r t i c o l e din reviste. Deosebindu-se anul apariţiei în revistă de anul apariţiei în volum n'aveam altă posibilitate să menţionăm acest lucru decât rebiblio-graftind studiul în forma sa nouă. La o eventuală retipărire a repertoriilor bibliografice — înglobate în marea „Istoriografie Ro­mână" — vom ţine seama de aceste cazuri, contopind extrasul cu studiul din revistă, aşa cum am făcut totdeauna când apăreau ambele în a c e l a ş an.

Cărţile însemnate cu asterisc * — nevăzute la timp — însă des­coperite ulterior au fost rebibliografiate şi ele şi trecute la anii respectivi. (Suplimente).

In cele două „ S u p l i m e n t e " dela sfârşitul bibliografiei sunt trecute studiile găsite ulterior, cari întregesc repertoriile biblio­grafice publicate până acum. Acelaş lucru şi pentru „ R e c e n z i i l e "

adause la urmă. Cărţile tipărite în limbi străine mai puţin accesibile au titlul

tradus totdeauna şi în limba românească. Dintre studiile minorităţilor din ţara noastră menţionăm numai

pe acelea, cari au vre-o legătură cu trecutul nostru românesc; cele referitoare la trecutul lor specific naţional nu intră în cadrul acestei lucrări.

I n d i c e l e pe n u m e , l u c r u r i şi m a t e r i i va apare de aci înainte foarte amănunţit. In trecut au fost culese în acest indice numai numele, lucrările şi chestiunile, cari n'ar fi fost găsite cu destulă uşurinţă în corpul „Istoriografiei", u n d e m a t e r i a l u l e r a g r u p a t metodic . Cum însă lumea e obicinuită să caute numai la indice, fără să se deranjeze a parcurge capitolele respective, unde materialul e grupat la un l o c şi a l f a b e t i c , suntem nevoiţi să dăm indicelui de aci înainte o extensiune mai mare şi o formă c o m pl e t ă.

Technica bibliografierii unei cărţi sau articol e cea cunoscută din „Istoriografiile Româneşti" precedente şi nu mai credem necesară repetarea lucrurilor spuse odată. Am schimbat numai formatul cărţilor : în — S " , î", folio etc. renunţând la măsurarea lor, lucru atât

."S24 I. CHACIDN

de incomod şi în parte inutil. Materialul l-am dat la tipar grupat pe d o u ă c o l o a n e , economisind mai mult spaţiu şi fiind lucrarea în forma această şi mai estetică.

Numele oraşelor, în cari s'au tipărit publicaţiile, fiind date de unii autori s a ş i şi u n g u r i numai în limba lor — Kronstadt în loc de Braşov, Kolozsvâr în loc de Cluj — le-am completat şi în româneşte, ca să nu se creadă că Ardealul ar fi în plină G e r m a n i e sau U n g a r i e !

Ne mai rămâne să exprimăm mulţumiri tuturor acelora, cari au binevoit să ne atragă atenţia asupra unor scăpări din ver dere, inerente în bibliografie. Câteva publicaţii semnalate de d-lor fiind din a l ţ i an i , decât cei cari ne-au preocupat până acum. ne rezervăm dreptul să le trecem în „Istoriografia" anilor res­pectivi. Iar unele articole apărute chiar în anii bibliografiaţi, însă publicate în reviste cari au ieşit deocamdată din sfera cer­cetărilor noastre, vor fi spicuite odată cu ştirile pentru marea' „Istoriografie Română", când nu ne va mai scăpa nimic.

Mulţumirile autorului se mai adresează şi conducătorilor şi funcţionari'or dela Biblioteca Academiei Române din Bucureşti şi Biblioteca Universităţii din Cluj, unde a fost pregătită această lucrare. Bunăvoinţa şi gentileţa d-lor ne-au deschis multe cărări, închise deobicei oamenilor străini de bibliotecă şi ne-au uşurat culegerea materialului din atâtea publicaţii periodice româneşti şi străine.

Reproducem în sfârşit planul amănunţit al bibliografiei:

A. ISTORIE

I. G E N E R A L I T Ă Ţ I . T E O R I A Şl F I L O S O F I A ISTORIEI S I N T E Z Ă . M E T O D O L O G I E .

II. P E R I O D I C E . III. I S T O R I O G R A F I E . CRONICI.

1. Istoriograf ie . 2. Cronic i .

I V . I S T O R I E P R O P R I U ZISĂ. Studii de s inteză

I. Istoria Veche . Per ioada de p lămădire a poporului r o m â n până Ia ulti­

me le năvăliri b a r b a r e . (1241) .

B I B L I O G R A F I A 525

1. P r o t o i s t o r i a ţ inutur i lor locuite de Români . 2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 — 2 7 5 ) . 3. E p o c a năvăl ir i lor b a r b a r e . ( 2 7 5 — 1 2 4 1 ) .

II. Istoria Medie . P e r i o a d a organizări i V o e v o d a t e l o r şi P r i n c i p a t e l o r r o m â ­

ne până la unirea lor subMihaiu Viteazul . ( i 2 4 1 — 1 6 0 1 ) .

— Studii genera le 1. Ardealul .

2. Moldova. 3. T a r a R o m â n e a s c ă .

III. Is toria Modernă . P e r i o a d a tendinţe lor de unitate pol i t ică, re l ig ioasă şi

cu l tura lă până la T u d o r Vladimirescu. (1601—1821) .

— Studi genera le 1. Ardealul . 2. Banatu l .

3. Moldova . 4 . Oltenia . 5 . T a r a R o m â n e a s c ă .

IV. Istoria C o n t e m p o r a n ă . P e r i o a d a înfăptuirii succesive a unităţii naţ iona le până

la rea l i zarea Românie i—întreg i te . (1821—1920) .

Studii genera le — 1. Ardealul cultural , revo luţ ionar şi naţ ional i s t al veacului al X l X - l e a şi începutul veacului al X X - l e a . 2. B a s a r a b i a sub ocupaţ ia r u s e a s c ă . (1812—1918) . 3. Bucovina sub ocupaţ ia aus tr iacă . (1775—1918) . 4 . Domnii le p ă m â n t e n e şi f rământăr i l e pentru unirea Mol ­dovei şi a Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i . (1821—1859) .

a. Moldova .

b. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

5. Pr inc ipate le -Uni te şi domnia lui Cuza-Vodă . (1859—1866) . 6 . R o m â n i a sub domnia regelui Caro l 1. (1866—1914) .

a. Răsboiul pentru independenţă . ( 1 8 7 7 — 1 8 7 8 ) . b. D o b r o g e a . c. Răsboiul balcanic. ( 1 9 1 3 ) .

7. România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand 1. (1914 1920) .

a. Răsboiul pentru în treg i rea Românie i . ( 1 9 1 6 — 1 9 1 9 ) . a. Pacea delà Paris.

1 . CRĂCIU-N"

V. Istoria Nouă. România—întreg i tă . (Dela 1920 până în zilele n o a s t r e ) .

A. Români i din a l te ţări .

— Studii genera le — 1. A m e r i c a . 2. Balcani . 3. Is tr ia .

4. Moravia . 5. T r a n s n i s t r i a . 6. Ungaria (după 1920).

B. Relaţi i le şi legături le cu a l te s ta te .

1. F r a n ţ a . 2. P iemontu l .

3. P o l o n i a , 4. Sârbia .

V. I S T O R I E P A R Ţ I A L A .

1. J u d e ţ e şi loca l i tăţ i .

- Studii generale • a. Ardealul . b . Banatul . c. Basarab ia . d. Bucov ina .

e. D o b r o g e a . i. Moldova . g. Oltenia. h. Ţ a r a - R o m â n e a s c a .

2. Biserici şi Mănăstiri .

a. Cato l i ce . b. Evangel ice . c. O r t o d o x e .

a. Biserici. Ardea/. Banat.

Basarabia. Bucovina. Dobrogea, Moldova. Oltenia. Tara-Româneuscă.

Mănăstiri.

Ardeal.

H»nat.

Ut ia rabia,

tí UI.• jvui'i

Moldova. Oltenia. 1 ara-Roniăiiească

B I B L I O G R A F I A 527

3. M o n u m e n t e Istorice .

a. Ardeal. b. Basarabia. c. Bucovina. d. Moldova.

4 . Naţ ional i tăţ i din R o m â n i a

a. Bulgarii. b. Ciangăii. c. Elveţienii. d. Evreii. e. Francezii. f. Germanii.

e. Oltenia. f. Ţara-Româneasca. g. Străinătate.

g. Huţanii. h. Saşii, i.Secuii, k. Şvabii. 1. Ungurii.

5. D o c u m e n t e .

— Generale — 1 2 4 1 — 1 6 0 1 .

a. Ardeal.

— Generale — 1241 — 1 6 0 1 .

1 6 0 1 — 1 8 2 1 .

1 6 0 1 — 1 8 2 1 . 1 8 2 1 — 1 9 2 0 .

b. Banat.

1 8 2 1 — 1 9 2 0 .

c. Basarabia.

—Generale -1 6 0 1 — 1 8 2 1 .

d. Bucovina.

1 6 0 1 — 1 8 2 1 .

e. Dobrogrea.

1821 — 1920.

f. Moldova.

— - Generale-1 2 4 1 - 1 6 0 1 .

g. Oltenia.

— Generale -1241 1 6 0 1 .

1821 — 1920 .

1601 — 1 8 2 1 . 1 8 2 1 — 1 9 2 0 .

1601 — 1 8 2 1 . 1 8 2 1 — 1 9 2 0 .

528 I . CRĂCIUN

h. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

i . P r inc ipa te l e -Uni t e . (1859 1866 ) . k . R o m â n i a . ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) . I. R o m â n i a - I n t r e g i t ă .

a. .Arhive.

¡ 1 Peceti.

6. Inscripţii .

Generale — a. Ardea l .

—Generale 1 6 0 1 - 1 8 2 1 .

b B a s a r a b i a , c. B u c o v i n a . d. M o l d o v a .

— Generale—

1241 — 1601. 1601—1821.

e. O l t en i a .

— Generale

1601—1821. i. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

—Generale—

1 6 0 1 - 1821. g. S t r ă i n e .

a. Criptografie.

7. Civilizaţie Cul tură . — G e n e r a l e —

1601—1821. 1821 - 1920.

Generale— 1241 - 1 6 0 1 .

1601—1821. 1821 - 1 9 2 0 .

Basarabia Bucovina.

Oltenia Străine.

B I B L I O G R A F I A

B. ŞTIINŢE AUXILIARE.

1. A R H E L O G 1 E . ANTICHITĂŢI.

5. Moldova. —Studii g e n e r a l e — 1. Ardeal . 2. Banat . 3. B a s a r a b i a . 4. D o b r o g e a .

II. G E N E A L O G I E . III. H E R A L D I C A . IV. N U M I S M A T I C A

-Studi i genera le— 1. Ardeal . 2. Dobrogea . 3. Moldova .

V. I C O N O G R A F I E .

— G e n e r a l i t ă ţ i — 1. Bucovina . 2. Moldova.

6. Ol tenia . 7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . 8. S t r ă i n ă t a t e .

4. Oltenia . 5. Ţ a r a R o m â n e a s c ă . 6. Principate le-Unite . 7. România - în treg i tă .

3. Oltenia. 4. T a r a - R o m â n e a s c ă .

C. MATERII IN LEGĂTURĂ CU ISTORIA.

1. CALATORII . — Siudii genera le— 1. Ardea l . 2. Banat .

3. B a s a r a b i a . 4. Moldova. 5. T a r a - R o m â n e a s c ă .

II. B I O G R A F I I . C O N T R 1 B U Ţ I U N I B I O G R A F I C E . III. ISTORIA D I F E R I T E L O R INSTITUŢII

Şl S O C I E T Ă Ţ I .

1. Ardeal . 2. B a n a t . 3. Basarab ia . 4. Bucovina. 5. Moldova .

6. Oltenia . 7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă 8. R o m â n i a . 9. S t r ă i n ă t a t e .

Anuaru l Inst . de 1st. N a ţ . IV.

5 3 0 I . CRĂCIUN

D. D I F E R I T E CHESTIUNI NUMAI IN LEGĂTURĂ CU ISTORIA.

I. C L A S E L E S O C I A L E . P O L I T I C Ă .

1. Clase le soc ia le . 2. Pol i t ica internă.

a. M i n o r i t ă ţ i l e .

II. C O N S T I T U Ţ I A . III. C H E S T I A AGRARĂ.

1. Oltenia . 2. R o m â n i a .

IV. B I S E R I C A .

— General i tăţ i

1. B i ser i ca Cato l i că .

a. Ardea l . j b . M o l d o v a . i

3. Po l i t i ca externă . 4. Par t ide l e polit ice.

c. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

2. Biser ica Evangel ică . a. B a s a r a b i a . b . Mo ldova .

3. Biserica O r t o d o x ă .

- Gene ra l i t ă ţ i— a. Ardeal. b. B a n a t . c. B a s a r a b i a .

4. Biser ica Reformată . 5. B i ser ica Unită. 6. Sec te Rel ig ioase .

V. A R M A T A . VI. A R T E . M U Z E E .

1. Arte 2. Muzee .

d. D o b r o g e a . e. M o l d o v a . f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . g. P r i n c i p a t e l e - U n i t e .

Vil. C O M E R Ţ . I N D U S T R I E .

1. C o m e r ţ . 2. Industrie .

B I B L I O G R A F I A

VIII. D R E P T . I X . E T N O G A F I E

1 Ardeal 3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . 2. O l t e n i a :

X . F I N A N Ţ E . XI . G E O G R A F I E . D A T E S T A T I S T I C E . H A R Ţ I .

3. Moldova.

XII. L I T E R A T U R A . F I L O L O G I E .

1. L i t e r a t u r ă .

a. C ă r ţ i şi manuscr i se vechi. b. I s tor ie l i t erară . c. Scri i tori i r o m â n i . d. Influenţe s t ră ine a s u p r a l i teraturi i r o m â n e ş t i . e. Influenţe r o m â n e ş t i a s u p r a l i t era tur i lor s tă ine . f. Străinii în l i teratura r o m â n e a s c ă . g. R o m â n i i în l i teraturi le s tră ine .

2. Fi lo logie .

a. Ardeal . b. B a n a t . Banat.

c. M a c e d o r o m â n i i . Dobrogea. n Toponimie. Ţara-Romântască

1. Ardeal . 2. Basarab ia .

4. Oltenia. 5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

Ardeal. Străinătate.

XIII. MEDICINA

1. Ardea l . 2. Moldova.

3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă

XIV. O B I C E I U R I . F O L K L O R .

1 Obiceiuri . 2 Folk lor .

1. Ardeal . 2. B a s a r a b i a . 3. Oltenia .

4. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă . 5. S t r ă i n ă t a t e

XVI . T E A T R U . MUZICA.

1. Ardeal 3. Ţ a r a - o m â n e a s c ă . 2. Moldova.

532 I. CRĂCIUN

Supliment la „Istoriografia Română în 1921 si 1922".

>

Supliment ta „Istoriografia Română în 1923 şi 1924".

Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istorio­grafia Română în 1921 şi 1922".

Pecenzii făcute cărţilor apărute în „Istorio­grafia Româna în 1923 şi 1924".

Recenzii făcute cărţilor istorice apărute înainte ele 1921.

Lucrarea este urmată de: 1. Indice pe autori. (Cărţile şi articolele sunt însemnate prin nu­

mărul lor de ordine). 2. Indice pe nume, lucruri şi materii. •i. Tabla de materii.

I Z V O A R E .

I. Reviste româneşti '). Academia Română. Memori i le Secţiunii Istorice. ( T o m . IV; T o m V.) . Academia Română. Memori i le Secţiunii Literare. T o m . 111). Adevărul Literar şi Artistic. Analele Dobroge i . Constanţa-Cernăuţi . Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice. Secţia Basarabia . Chişinău Anuarul Institutului de Istorie Naţională. Cluj . Arhiva din Iaşi. Iaşi. Arhiva pentru Ştiinţa şi R e f o r m a Socială. Arhivele Olteniei. Craiova, Arhiva Someşană. Năsăud. Banatul . T imişoara . Biser ica Or todoxă Română. Biser ica şi Şcoala. Arad. Buletinul Comisiunii Istorice a României . Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Cra iova . Buletinul Institutului Economic Românesc . (L ipsă : 1926) Buletinul Societăţii Numismatice Române . (L ipsă : Iul.—Dec. 1826) . Buletinul Societăţi i Regale Române de Geograf ie . Căminul. Galaţi. (Lipsă : N-rele 2-3, 1925 şi tot anul 1926) . Cele trei Crişuri. Oradea-Mare. Cercetăr i Istorice. Iaşi. Codrul Cosminului . Cernăuţi . Convorbi r i Li terare . Cosinzeana. Cluj . Cronica Numismatică şi Arheologică. Cron ica Romanului . Roman. (L ipsă : N-rele 7, 10, 1925 şi tot anul 1926) Cultura Creştină. B la j . Dacia. ( L i p s ă : 1926) . Dacoromania . Clu j . Democraţ ia . Deutsche Polit ische Hefte aus Grossrumănien. Sibi iu. Diplomatarium Italicum. Bucares t -Roma. ( L i p s ă : 1926) . Ephemer i s Dacoromâna . Bucares t -Roma. ( L i p s ă : 1926) .

1) Publicaţiile fără indicarea locului au apărut în Bucureşti .

534 I . C EĂCIUN

Erdéîyi Irodalmi Szemle. Clu j . F ă t F rumos . Suceava. Foa ia Diecezană. Caransebeş . Gândirea Glasul Monahi lor . ( L i p s ă : delà No. 43, 1925, înainte). Grai şi Suflete A Hirnok. Cluj . Iaşii, Iaşi. (Număr unic). Ideea Europeană. (Lipsă : Nr. 190, 1926) . Ilustraţia. loan Neculc t . laşi. j un imea Literară. Cernăuţi . Knrrespondenzblat t des Vereins fur s iebenbi i rg ische l.andeskunde. Siibiu Lamura . Legea Românesacă. Oradea-Mare . Lucrările Institutului de Geograf ie al Universităţii din Cluj . (Lipsă 1926)-Mélanges de l 'École Roumaine en France . Bucarest-Par is . Myr iob ib lon . Năzuinţa Română. Craiova. (L ipsă : Iul.-Dec. 1926) . Noua Revistă Bisericească. ( L i p s ă : lan. 1925, A p r i l . - D e c . 1926) . Palatul de Justiţ ie. Par is -Bucares t . Pâsztortuz. Cluj . Peninsula Balcanică. (L ip să : Apr.-Dec. 1926". Prietenul nostru pentru Popor . <'âmpulung-Muscel. (Văzut numai

(an.-Febr . 192(5).

Rampa. Ramuri-Drum Drept. Craiova. Răsăritul. (Lipsa: S e p t . - D e c . 192(5. Renaşterea . Craiova. Revista Arhivelor. Revista Artileriei. Revista Infanteriei. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. Revista Moldovei . Botoşani . Revista Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din Chişinău. Chişinău Revista Societăţii Tiner imea Română. Revista Teologică . Sibiiu. Revue Historique du Sud-Est Européen. Vălenii-de-Munte. Roma. România Militară. La Roumaine Nouvelle. (Lipsă: Nr. 12, 1926). Şezătoarea. Fălticeni. Societatea de Mâine. Cluj . Suflet Românesc. (L ipsă : 19261 Ţara Noastră. Cluj. Transilvania. Sibiiu. Universul Literar. Viata. Roman.

B I B L I O G R A F I A

Viaţa Nouă. Viaţa Românească. ( L i p s ă : N-rele 5-6, 1926) .

II. Ziare româneşti. Adevărul. America. Cleveland. Aurora. Beiuşul . Be iuş . Biruinţa. Clu j . Cuvântul. (Lipsă: fan.-Iun. 1926). Dimineaţa. Dreptatea. Cernăuţi. Epoca . Gazeta Maramurăşană. Sighet . Gazeta Transilvaniei . Braşov . Glasul Bucovinei. Cernăuţi. Graiul Românesc . Pancioava. (Cu lipsuri. Lipsă : 1926) . Heimat. Cernăuţi. Îndreptarea. înfrăţirea. Cluj. Kronstădter Zeitung. Braşov. Lupta. Mişcarea. Iaşi. Neamul Românesc . Vălenii-de-Munte. Opinia. Iaşi . L 'Or ient . Patria. Cluj. Le Progres . România. România Nouă. Chişinău. Satu-Mare. Satu-Mare. Szekely Naplo. Târgu-Murăş. Telegraful Român. Sibiiu. Unirea. B la j . Universul. Viitorul.

III. Calendare. Almanahuri.

Almanahul Judeţului Satu-Mare. Satu-Mare. (L ipsă : 1926) . Almanahul Judeţului Teleorman. Turnu-Măgurele . (Lipsă : 1 Almanahul Presei Române. Cluj. (Lipsă : 1925) . Almanahul Revistei „Apărarea Naţională". (L ipsă : 1926) . Almanahul Ziarelor „Adevărul şi Dimineaţa". Almanahul Ziarului „Universul" . ( L i p s ă : 1926) . Calendarul „Asociaţiunii". Sibi iu . ( L i p s ă : 1926) . Calendarul Bihorului. Beiuş. (Lipsă: 1926). Calendarul dela B la j . B la j . Calendarul „Glasul Bucovinei" . Cernăuţi. (Lipsă: 1926) .

536 I. CRĂCIUN

Calendarul Oorjului . Târgu-J iu . ( L i p s ă : 1926). Calendarul Ligei Culturale. (Lipsă: 1925). Calendarul Ziarului „America". Cleveland. (Lipsă: 1926). Calendarul Ziarului „Universul". (Lipsă: 1925). „Clujul Românesc" . Calendarul Eparhiei Or todoxe Române a Cluju­

lui. Cluj. Dacia Traiană. Calendar . Sibiiu. ( L i p s ă : 1926). Erdélyi Magyar Naptär. Cluj. Krdélyi Magyar Reformâtus Naptâr. Cluj . Katholikus Naptâr. Cluj .

IV. Anuare.

Anuarul Academiei Teo log ice „Andreia ne" O r t o d o x e Române. Sibiiu Anuarul Eparhiei Râmnicului Noului Severin. Craiova. Anuarul Liceului de Fe t e „Carmen Silva". T imişoara . ( L i p s ă : 1926). Anuarul Liceului Grăniceresc „Gh. C o ş b u c " . Năsăud. Anuarul Liceului „Dragoş V o d ă " . Sighetul Marmaţiei . (L ip să : 1926) Anuarul Liceului de Stat „Regele Ferdinand" . Turda . ( L i p s ă : 1926). Anuarul Liceului „Independenţa". Calafat. (L ip sa : 1926). Anuarul Liceului de Stat „Gh. Lazăr" . Sibiiu. ( L i p s ă : 1926). Anuarul Liceului „Mihaiu Vi teazul" şi al Liceului „Principele Mihaiu". Anuarul Liceului de Fe t e „Unirea". Târgu-Mureş . (Lipsă : 1926). Anuarul Liceului R o m â n Unit de Fe te . Beiuş . (Lipsă : 1926) . Anuarul Oraşului Piteşt i , Curtea de Argeş şi jud. Argeş. Piteşti. (Lipsă :

1926) . Anuarul Şcoalei Civile de Fe te . Caransebeş . Anuarul Şcoalei Normale de Învăţători „Gh Lazăr" . Avrig. Anuarul Seminarului Teo log ic Superior „Mitopolitul Gavriil Bănulescu-

Bodoni" . Chişinău. (Lipsă 1926) . Anuarul Seminarului „Sf. Nicolae". Râmnicu-Vâlcea. ( L i p s ă : 1926) .

V. Reviste streine.

Académie des Inscriptions et Belles-Lettres . Bulletin. Pa t i s . Balkan Archiv. Leipzig. Bysantion. Par is-Liège. Échos d 'Orient . Paris . ( L i p s ă : 1926) . L ' E u r o p a Orientale. Roma. L 'Europe Nouvelle. Paris . Historisk Tidskrif t . S tockholm. Jahrbücher für Kultur und Geschichte der Slaven. Breslau. (Lipsă : 1926). Mercure de France . Paris . Revue Archéologique. Paris . (Lipsă : 1920). La Revue de l'Art. Paris. Revue Bleu. Paris . Revue des Balkans. Paris . (Lipsă : T . V. -Vl . VI I I . - IX . 1925 şi tot anul

1926) . Revue des Deux Mondes . Paris . (L ip să : Ian . -Febr . 1925) . Revue des Études Hongroises et Finno-Ougriennes . Paris. (Lipsă: 1926) .

B I B L I O G R A F I A 537

Revue des Études Slaves. Paris . (Lipsä : 1926).

Revue de Genève. Genève. ( L i p s ä : August 1925 si tot anul 1926).

Revue d 'Histoire Diplomatique. Paris.

Revue Historique. Paris. (Lipsä ; Mai-Aug. 1925).

Revue d 'Hongrie . Budapest-Paris . (L ipsä : 1926)

Revue Numismatique. Paris . (Lipsä : 1926) .

Romania. Paris.

Ungarische Jahrbücher . Berl in-Leipzig.

La Vie . Paris .

Zeitschrift für romanische Philologie. Hal le .

Zeitschrift für slavische Philologie. Leipzig. ( L i p s ä : 1926) .

B I B L I O G R A F I A

A I S T O R I E

I . G E N E R A L I T Ă Ţ I . T E O R I A Ş I F I L O Z O F I A I S T O R I E I .

S I N T E Z A . M E T O D O L O G I E .

1 . BRĂTIANU (G. I . ) . Teorii nouă în învăţământul istoriei. Cu pri­lejul unui studiu a d-lui St. Zeletin. Iaşi, ,, Viaţa Românească".

1926, in 8«, 22 p.

2. CONSTANTINESCU-IAŞI (P) . Carac­terizarea şi împărţirea istoriei Românilor. O nouă concepţie. Arhiva din Iaşi. 1925 lulie-Octom vrie. An. XXXII. X-rele 3 şi 4.

p. 222—245 ; 1926 Ianuarie. An.

XXXIII, Nr. 1 p. 20—34; 1926

Aprilie, An. XXXIII Nr. 2, p.

92—101 ; 1926 Iuiie-Octombrie.

An. XXXIII. X-rele 3—4. p. 204

—210.

3. VLĂDESCU ( I . ) . Adunarea, clasarea şi păstrarea materialului istoric. Sistemul fişelor şi al cărţilor nu­

merotate. Documentul fişe. Craiova. Scrisul Românesc. [1925]. in 8'.

36 p. (Extras din „Arhivele Ol­teniei". [1925 Septemvrie-Decemvrie.

An. IV] X.rele 2 7 - 2 2 ] p. 393-413]).

4. VLĂDESCU (I . ) . Cum se poate face o recenzie. Bucureşti, Socec, 1925,

în 8°. 16 p. (Extras din „Con­vorbiri Literare". 1925 Iunie [An. 57. p. 461—474]).

5. ZELETIN (Şt . ) . Istoria socială. Cum poate deveni istoria o ştiinţă a cauzalităţii. [Şi aplicări la istoria noastră românească"j. Bucureşti „Cultura Poporului". [1925]. tn

8°. 24 p. Lei 20. [Un fragment ţ

in] Ideea Europeană. Bucureşti 1925, Septemvrie 15. An. VII, Nr'

174, /). 1—2.

I I . P E R I O D I C E

fi. ACADEMIA ROMÂNĂ. MEMO­R I I L E SECŢIUNII ISTORICE. Bu­cureşti. „Cultura Naţională". A-

nual. in 8". Seria I I I . Tom. 1V;

Seria I I I . Tom. V.

7; ANALELE DOBROGEI. Revista Societăţii Culturale Dobrogene. Hirextnr: ci. Brdtefeu. Cernăuţi. „Gla­

sul Bucovinei". Anual, in- 8' 1925,

An. VI; 1926 An. VII.

8. ANUARUL INSTITUTULUI DE ISTORIE NAŢIONALĂ. Alex. Lâpedatu $i Ioan Liiws- Cluj.

„Ardealul". în-8*. 1924 — 1925,

An. I I I .

9. ARHIVA. Revistă de istorie,filologie

540 I. CRĂCIUN

şi cultură românească. Organ al „Societăţii de Istorie şi Filologie" din Ia.şi. DINAM : LLIE "BĂRBVLESCU. Iaşi.

11. Glodner. Trimetrial. 1n-8«. 1925.

An. XXXII N-rele 1—4. Ianuarie

Decemvrie: 1926 An. XXXIII,

N-rele 1-1. lunuarie-Deeemvrie.

10. ARHIVA SOMEŞAXA. Revistă is-torică-culturală. Năsăud. Tip. Na­

ţională O. Maihe.iu, Bistriţa. Bia­

nual, in -8'. 192,; N-rele 2—'! ;

1926 N-rele 4-6.

11. A R H I V E L E OLTENIEI. DIRECTORI: DR. CT>. ÎJINGIER 2< L'ROF. O . J>. FORTUNENCTI,

Craiova. ,,Scrisul liomânese,". La

două luni. in—S'. 1926. An. IV,

N-rele 17—-22. lanuarie-Decenivrit•:

1926. An. V. N-rele 25— 28. la-

nuarie-Deeemvrit.

12. BULETINUL COMISIEI ISTORI­CE A ROMÂNIEI. Bucureşti, „Dtr

tina Românească", Vălenii de

Munte. Anual, in--8'. 192.1. Voi.

IV: 1926. Voi. V.

13 BULETINUL COMISIUNH MO­NUMENTELOR ISTORICE. SECRETAR-DIRECTOR: L'IROILIU X . DRÂAHICEIMIT. Bu­

cureşti, ..Cartea IRomânească", Anu­

al, in—4». 192?,. An. X V I I I . Fa.sc.

43—46 [Uisericile lui Ştefan cel Marc].- 1920. An. XIX, Fuse.

4,—50. Ianuarie - Dcemvrie. [In

1926 Tip. „Ramuri" . Craiova].

14. BULETINUL SOCIETĂŢII NU MISM.VTICE ROMANE. Revistă pentru numismatică şi .ştiinţele auxiliare. RET/ADOR: Vonstantiii Moixil.

Bucureşti. V. O bl Fii. Bianual,

in — 1 9 2 5 , An. XX, N-rele

5-'!—56. lanuarie-Decenwrie ; 7926'.

An. XXI, N-rele 57- 60. /«-

uarie-Decenwrie.

15. CERCETĂRI ISTORICE, buletinul Seminarului de Istoria Românilor al Universităţii din laşi. DIRECTOR: 1. MINEI. Ia?i, N. V. Şlefăniu el. D.

Staierman. Anual, tn—8". 1925.

An. 1. Nr. 1; 1926- 1927. An.

II III Nr. 1. II)ela 1920 cu sub­

titlul : Revistă de istorie româ­nească].

lfi. CORBUL COSMIXULUI. Buletinul „Institutului de Istorie şi Limbă". DIRECTOR : LOAN J . NITTTOR. SECRETAR : VASUE

GRAN. Ornanti, ,.Glasul Bucovinei".

Anual, in—8». 1925, An. I I : 1926,

An. I I I .

17. CRONICA NUMISMATICĂ ŞI AR­HEOLOGICA. Foaie de intornia­tami a Soeietăjii numismatice române. DIRECTOR : CONST. M O M I . Bu­

cureşti. /•'. (ì bl Fii. Lunar . in—8'.

1925, An. VI. N-rele 55—5B. lanu-

arie-Uecemvrie. [Anul 1926 nu a

apărut. Pe 1927 se continuă dela numerele întrerupte la sfârşitul anului 1925].

18. BACIA. Reeherches el découvertes archéologiques eu Koumanie. PUB-IIÉES SOIE,- LO IIIRECTIOII CIT M . 7 ADIE PÂRVAN.

Bucarest, ,,Cultura Naţională".

Anual. In — 4». 1925, An. 11.

19. HIP LOM ATA UIUM ITALICUM. Documenti raccolti negli archivi italiani. 1 PUBLICATE IHLLA NCTIOLA ROMENA DI

HOMO}. Roma — Bucarest. ,,Libreria

di Scienze e Lettere", Roma. ,,Cul-

tutra Naţională", Bucarest. Anual

in—4*. 1925. An. 1.

20. E P H E U E R I S DACOROMÂNA. An­nuario della scuola romena di Roma. Borna—Bucarest. ,,Libreria

di Scienze e Lettere.", Roma. „Cul­

tura Naţională", Bucarest. Anual.

In—4», 1925. An. 111.

21. IOAN NECULCE. Ruletinul Mu­zeului Municipal din laşi. Iaşi. ,,Viata Românească". Anual. In—

f. 1925. Fase. 5 ; 1926 — 1927.

Fase. 6.

22. K OR R E SI' ON DENZB L ATT B E S VEHEINS F U R SIEBENBU'RGI-SCIIE LANDESKUNOE. REDACTOR: A M I SCHI'LLERVT. Sibiu. IV. Kraf/t.

Lunar. în—8*. 1925, An. XLVIII,

N-rele 1—12, Ianuarie-Decemvrie ;

1926, An. XLIX. X-rtlt 1—12.

Ianuarie-Decemvrie.

B I B L I O G R A F I A 541

23. MKLAKUES 1>E I/KCOLE ROl-MAI.Vi: E3V FRAXCE. P a r / s V ă -fenii rfe Munte. „Gamber", Paris.

..Datina Românească", Vălenii de

Munte. Bianual, in -8«. 192»,

Part. I — I I : 1926. Part. ¡—11.

24. REVISTA ARHIVELOR. Arhi­vistică. Cronologic. Diplomatică. Eraldieă. Genealogie. Instiluţiuni. MiniaturisUcă. Paleografie. Si­gilografic lledacior: Constantin Moisil.

Bucureşti. F. G bl Fii. Semelrial.

in — 8». 1925, An. 1, ,\>. 2:

1926. An. II, Xr. X. [ 7 9 = V o i . I N-rele 1—3].

25 . REVISTA ISTORICĂ. Redactor: N.

lorga. Bucureşti. „Datina Româ­

nească", Vălenii de Munte. Lunar.

in—S". 1925, An. XI. X-rele 1

—12, Ianuarie-1 iece.mvrie : 1926,

An. X I I , X-rcle 1—12, lannarie-

Decemvrie.

26. I IE VI STA SOCIETĂŢII 1STORI-CO-ARHEOI.OGICE BISERICEŞTI l»TX CHIŞIWU . Chişinău, Tip.

Eparhială. Anual, in —«°. 1925,

Voi. XVI. [Pe amil 1926 nu a apărut. Voi. X V I I este din 1927].

27. HEVl'E 1IISTOHIQUE DU SUD-EST ELROPEEX. (Continuation du ,,Rulletin de 1'Institut pour l'etude de l'JKurope sud-orien-ta lc") . Condusă de N. Iorga. Secretar

de redacţie: C. Marinescn. Bucarest-

Paris. „Datina Românească", Vă­

lenii de Munte. Lunar, in — 8°.

1925 An. I I , X-rele 1 —12. Ia-

naarie-Decemvrie ; 1926 An. I I I .

N-rele 1—12. lanuarie-Decemvrie.

I I I . I S T O R I O G R A F I E . C R O N I C I .

1. Istoriografie .

28 . CRĂCIUN (IOACHIM). Istoriogra­fia Română în 1923 şi 1924. Re­pertoriu bibliografic. Cluj, „Ar­

dealul", 1926. în—8«, 157 p. ( E x ­

tras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională" Cluj. 1924-1925. An. I I I . [p. 775—929]).

29 . FOTIXO (M.). Contribujiune la o bibliografie franco-româiiă. Partea I-a (1907 - 1 9 1 4 ) . (Urmare la bi­bliografia franco-română a lui G. Bengescu intitulată : ,,Biblio­graphie franco-romaine, depuis le commencement du 19 siècle jusqu'à nos jours. (Paris 1907)" . Csnvorblri Literare. Bucureşti,

1926, Iun. — Febr. An. 58, p.

122—131.

30. (ilURESCU (C. C ) . Consideraţii asupra istoriografiei româneşti în ultimii douăzeci de ani. Vălenii-dt-Munte. „Datina Romanească",

1926. in—8«. 49 p. (Extras din

. .Revista Istorică", 1926 lulie-

Septembrie. An. X I I , N-rele

7—9, [p. 137—185}).

31. IIIEXZ (Dr. Hermann). Bibliogra­fia operelor separate şi articolelor istorico-filologice, cari au apă­rut dela 1919—1924 în limba ger­mană şi se referă la teritoriul şi locuitorii României. Cluj. „Ar­

dealul", 1926, în—8«. 60 p. ( E x ­

tras din „Anuarul Institutului de tstorie Naţională" Cluj. 1924—25.

An. I I I [p. 931—988]).

32. I OII GA (N.). I. Cea dintâi istorie universală tipărită în Transilva­nia. II . Moşiile familiei Beldy din Ţara-Komânească. Bucureşti, Cul­

tura Xafională, 1925, în — «»,

30 p. ( [Extras din „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române", Seria I I I , Tom. IV,

Mem. 6. [p. 381—410)). Recenzie de:

r , Hourea. Anuarul Institutului de Istorie XaMomilu Cluj. 7,924 — 1925. An. I I I , p. 703.

33. KAII (Constantin I.) . [n-

I . CRĂCIUN 542

41 . («RECI' (Vasile). Cronograful iu Doroteiu al Monembasiei. Probi­tatea ştirilor contemporane. Codrul Cosiniiiului. Cernăuţi, 1925 şi 1926,

An. II şi I I I , p. 535—556.

42. *.IAKUBOVICll (Dr. Emil) . Ada-lekok legregibb nyelvemlekes ok-leveleink es kronikăink iroinak szemelyehez. [Contribuţii la per­sonalitatea autorilor celor mai vechi diplome şi cronici ale noas­tre]. [Şi despre cronicarii unguri în legătură cu trecutul nostru]. [Loc-l Arft].

-13. KAR Al).IA (Constantin I.) . ' Des­pre cronica lui Sebastian Münster. [Veacul X V I ] . [Şi despre ţările locuite de Români]. Arhivele Olte­niei. Craiova, 1926, Mart—Apr.

An. V, Xr. 24. p. 87—95.

44. KIl.YUSS (Georgius). Schaessbur-ger Chronik. Aus den Zeiten tief­ster Not. Zwei chronistische Be­richte aus der Fürstenzeit Sie­benbürgens. .Mit der Selbstbio­graphie und einem Bildnis des Verfassers. Herausgegeben von Dr. Fritz Mild. [Sighişoar(r=] Schüss-

burg. „Friedr. .7. Iloreth", 1926,

in—8°. 100 p.

45. M I M : X ( I . ) . De unde a luat Diniilrie Canteniir ştirea . despre Dumbrava Roşie? Cercetări Isto­rice. Iaşi, 1926—7927. An. II—

I I I , p. 257—258.

46. AIIXKA (I . ) . Despre două cărţi citate de Miron Costin]. [Szamos • közy şi Kovachoczy Revista Istorică. Vălenii-de - Munte, 1926

Oct. Dec. An. X I I , X-rele 10—

12, p. 332—337.

17. r.VIIXEA ( I . y i . O eniendaţiunc la

textul cronicei lui Ureche în pre­lucrarea lui Simion Dascălul. Cer­cetări Istorice. Iaşi, 1925. An. I, Xr. 1. p. 403—404.

48. M1XEA (1.). Începutul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu. Discutarea câtorva isvoare. Iaşi' X. V. Şt-efaniu el I). Slaierman, 1925

r.unabulele ce vorbesc despre (ara noastră. [Bibliografie]. Revista Isto­rică. Vălenii-de-Munle, 1925 Ia­nuarie— Martie. An. XI, N-rele

1—3, p. 13—15.

34. \ I I \ K \ ( I . ) . Adaus bibliografic [la lista studiilor referitoare la cronicile vechi moldoveneşti]. Cer­cetări Istorice, laşi, 1925, An. 1. Xr. 1. p. 112.

35. OPJlKSCr (G). Contribution à la bibliographie des événements de 1848—1850 en Transylvanie et dans les Principautés danubiennes. Revue Historique du Sud-Est Eu­ropéen. Bucarest, 1926, Ian. —

Martie, An. I I I , N-rele 1—ï, p.

27—37.

36. S I Cil (Petru) . Bibliografia Ar­dealului. [Cărţi privitoare la tre­

cutul ardelenesc]. Societatea de

UAiue. Cluj, 1926,Dec. 5 şi 72.

An. I I I . S-rele 19—50p. 775—

771; 1926 Dec. 19 .fi 26. An.

I I I , X-rele 57-52. p. 808, ( u r ­

ni r o z ă ) .

2. Cronic i .

37. B A H I U X K S c r (Iile). Limba slavă la noi în sec. X V I şi X V I I şi cronicarul Vrechiă. Arhiva din laţi, 1925 Iulie - Octomvrie. An.

XXXII. X-rele 3 şi 1. p. 258 —

264.

38. COXSTAXTIXESCir (N. A.) . Un adaos anonim la „Cronica" lui Şincai. Arhivele Olteniei. Craiova, 1925 Septembrie—Decemvrie, An.

IV, Xr. 21—22. p. 365—377 şi

p. 493—191.

39. 1UACOXESCU (Emil) . Ştirea des­pre cruciata II în Hronicul lui Caiitemir. Cercetări Istorice, laşi, 1925, An. I, Nr. 1. p. 416.

40. F1UTTI ( I . C ) . Cine e cronica­rul Duiuitrache? Bucureşti. Socee.

[1925], in—.S», 7 p. (Extras din

„Convorbiri Literare". z925Noem-vric. [An. 57 p. 8-27—833]).

B I B L I O G R A F I A 543

tn - 8 " . 16 p. (Extras (In „Cerce­tări Istorice", 1 9 2 5 . An. I, [Nr. 1 , p. mo //.;;,.

i'J. M I X E A ( ] . ) . Influenţă co.sliniană în opera banului Alihai Guu tă­cu zino. C e r c e t ă r i I s t o r i c e , laşi,

1926—1927. An. 11 I I I . ; » . 261

-262.

5(i. M I X E A ( I . ) . Informaţiile româneşti ale cronicii lui Ion D'ugosz. Din cursul despic „Izvoarele Istoriei Românilor" ţinut la Universitatea din [aşi. laşi, ,. Viaţa Românească",

1926, în—8". 6S p. Lei 100.

Recenzie ele. : N. lorau. H e v l s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1926, lulie-

Sef>l. An. X I I . N-rele. 7—9. />.

281.

51. M I X K A ( I . ) . Un izvor bizantin al lui Ureche despre soborul dela Florenţa. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi,

1925, An. I , X". 1, }>. 106—407.

52. M I N K A ( [ . ) . Letopiseţele moldo­veneşti scrise slavoneşte. Din cursul despre „Izvoarele istoriei Românilor" ţinut la Universitatea din laşi. laşi, N. V. Şleţaniu

el 1). Ştaierman, 1925 in—8«, 181

/>. ( E x t r a s din „Cercetări Isto­rice". [79?.;]. An. I, S o . 1 . \j>. 190— 568]).

53 . M I X E A ( I . ) . Intre păreri şi ipoteze. Cetind despre cronica Iui Ureche. V i a ţ a R o m â n e a s c ă . Iaşi. 1925,

Septembrie. An. X V I I , Nr. 9.

p. 361 569 ,-— 1925 Noembrie— De­

cembrie. An. X V I I , N-rele. ii—

12, p. 245—256.

51 . M I X K A ( I . ) . Când a scris Miron Costin Chronika ziem inoldawskich y niultanskich. (Cronica ţării Mol­dovei şi a Munteniei). C e r c e t ă r i

I s t o r i c e , laşi, 1925. An. I, Xr. 1.

p. 414—416.

55. M I X K A ( I . ) . Titlul domnesc din cronica ranlacuzinească. C e r c e t ă r i

Is lHiicc . Iaşi, 1926—1927. An.

I I I I I . p. 262—263.

50. M I X E A ( [ . ) . O versiune a cronicii lui Stoica I.udescu. Manuscrisul

iui Serbau Logofătul. C e r c e t ă r i

I s t o r i c e . Iaşi, 1925. An. I, Nr. 1.

p. 2 - 7 .

57. N A S T A S K (G. I . ) . Istoria moldo­venească din Kronika polska « lui Rielski. (Traducere). C e r c e t ă r i

I s t o r i c e . Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1,

p. 114—158.

58. NICOLA1ASA (G.). „Ţara Moldo­vei". [Manuscris de mâna ierodi-aconului Anatolie dela Episcopia Râmnicului]. R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1926, An. 11, Nr. 3,

p. 373—377.

59. P W A I T E S C U (H. P. ) . Cu privire Ja data scrierii ..Chronika ziem moldawskich y multanskich" de .Miron Costin. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1926, lanuarie-

Martie. An. X I I , N-rele 1—5,

p. 9—12.

60. P A N A I T E S C U (P. P . ) . Influenţa polonă în opera şi personalitatea cronicarilor Grigorc Ureche şi Miron Costin. Bucureşti „Cultura

Naiţonală", 1925, in-"". 226 p. Lei

6 0 . ( [Extras din] „Memoriile Sec­ţiunii istorice ale Academici Ro mâne", .Sena III. Tom. IV, Meni. 4. [p. 7 7 9 — 3 7 2 ] ) . Recenzii tle : T. Boare».

O a f o r o m a n i a . Cluj, 1924 — 792«. A M . / U, Partea 2. p. 1051 — 1054 .-

X. l o m u . [sub titlul : Legături cul­turale româno-polone, după o carte nouă]. H e v l s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-

Munte, 1925 lulie-Seplemvrie. An.

XI, N-rele 7—9 p. 155—162.

61. P A S C U (Giorge). Dumitrachi Var-laam. ? — după 1794. (Bucureşti, Socec, 1925] în—8". 15 p. (Extras

din „Convorbiri Literare".. 7925 Aprilie. [An. 57 p. 282— 296]).

Rtceozie tle -. l". Hooreo. A n u a r u l I n s t i ­

t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j .

1924—1925, An. I I I . p. 709—777.

62. P L O P Ş O H ( X . ) . Călătoria lui Hagi Nicolau la locurile sfinte. [La sfâr-şit note cronologice despre întâm­plări din Ţara-Românească între anii 1 8 0 2 - 1858]. A r h i v H e O l -

544 1. CRĂCIUN

I c i i i c i . Crainvu, 1926, Mart. -

Aprilie. An. V. Nr. :'l p. 102— IU.

3. Ş T K F Â X E S t V (Margareta). Cronica iui Const. Manasscs in redacţie românească]. A r h i v a d i n I a ş i . 1926,

Iulie- Ort. An. XXXIII. X-r.-lr

•1 I. p. 258 - 2 1!).

1)4. S T U E I T F E U ) (Theob. Bruno). i)as Cronikfragment des Miehael Scybriger. [I.")i)!J—1611|. I v n r r e s -

p o u d e n z b l a l t d e s V e r r i n s t u r s i c -

l ) e n l t i i r ( | i s e h e I . a n d c s k i i n d e . Sibiu.

1925. Ianuarie — Februarie. An.

XLVIII. X-rele 1-2. p. 5- S.

(¡5. ŢOI'A (Preotul Dimitrie). Moldova I şi biserica ortodoxă din Lcov. Letopiseţul Frăţiei Stauropighi-

ene din Lwrjw alcătuit după vechi documente de Dionisie Zu-brycki. ."1556 — 1748]. J u n i m e a

Mlcruru. Cernăuţi, 1926, Martie

-• Aprilie, An. XV, N-rele 3-4. p.

53-61; 1926. Mai—Iunie, An.

XV, X-rele 5- ti. p. 121—132.

66. V L A U E S C L ' ( ] . ) . Începutul anului

în cronicele moldoveneşti până la Ureche. Bucureşti. Cultura Na­

ţională, 192.;. în—S', 31 p. ( E x ­

tras din „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academici Române". Seria I I I , Toni. IV, Meni. 8,[p.

435—465]).

67. V E A D E S C I ; ( I . ) . lsvoarele istoriei

HiUuâuilol*. / . LHoviietut de/a liiztrit'i

ŞI Ld'witftul tiria i'utim. Bucureşti,

,.Curtea Românească". 192',. in 8*.

138 p. Lei 60. lieeeir-'te de : 7. Lupa$.

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

X a ţ i o m i l ă C l u j . 1924—1925, An.

111, }>. 751—752.

IV. ISTORIE I ' U O P I M ZISĂ.

- Studii de s inteză —•

68. * A X C E L (Jauues) . l'euples et. nations des Balkans. [Şi Româ­nii]. Paris. Armând Colin, 1926.

RHMiie de : N. larga. I l e v u e H i . s t o r i q u e

d u S u d - E s t E u r o p e e n . Bucarest,

1926, Iulie Sept. An. I I I , X-rele

7— 9. p. 234 - 236.

69. * \ S K E X A Z Y (Simon). Napoleon el ia Pologno, trad, par Henri (iregoire. [Şi părţi privitoare la Români]. Bruxelles, 1925. 1, p.

233; 248—249; ¿55 - 256; 320;

330; 334. Hreenzu de: [A*. loni»\.

H c v i s t a I s t o r i c ă . Vâlenii-de-Munte.

1925. Octombrie-Decembrie. An. XI.

X-rele 10— 12. /». 354—359.

70. l U X E S C U ( X . ) . Historical survey of the Rumanian People. Bucha­rest. ..Cultura Xaţională". 1926.

in— 8», 60 p r pi.

71. B A H M T K S C U (Hie). Insuficienţe ştiinţifice ale istoricilor no.ştrii : necunoaşterea limbii şi istoriei Huşilor. [Completări privii oare la

istoria noastră cu ştiri din istoria Ruşilor]. A r h i v a d i n l a ş i . 1925,

Aprilie, An. XXXII, Xr. 2,

p. 141-150; 1925, Iulie.—Octom-

vrie, An, XXXII. Xrci: 3—4. p.

267- — 271.

72. <;itKKX]\<; l'AXTAZZl ^l-;thel)et .luliella TlIhOIJOItlXI. SLrolls in old corners of liucharesl. Bucha­rest. ,,Cull ura Naţională", 1926,

in- 8", 7 8 p. -\- pl.

7;¡. * ( i l l A H T (Ur. Jules). I.es origi­nes du peuple roumain. Lyon, 1926.

74. IEŞIAXU (Isidor). Urheimat des romanischen Volkes und der ro­manischen Sprache. Fragment aus der Sammlung der in Bosnien gemachten ethnographischen Stu­dien über die Geschichte der Ro­manen am Balkan und Dacia-Traiana. Mitti lluslrationen. [Cer­năuţi]. Czernowitzer Bur.hdrucherei

- Cese.Uschajl, 1 9 25. in 8".450

p Lei 200.

B I B L I O G R A F I A 545

75. lOIHiA (N.). Figuri reprezen­tative din Istoria Românilor. .,Chez • Nous". Bruxelles. 1925, Iunie. Trathicere tie Cecilia Stoicesctt.

\ eamul Românesc. Bucureşti, 1925, August, 4 An. XX, Xr. 174, p.

1 ,-—1925, Augustă. An. XX, Nr.

175. p. 1—2.

76. IORGA (N.) . Histoire des Etat s Balcaniques jus' qu'a 1924. [Şi Ţările Românei. Paris. Gam-ber". 1925, in—S'. 575 p.

77. IORGA (N.). Istoria poporului românesc. Traducere din limba germană de Otilia Enache lo-nescu. Vol. I I I . Bucureşti. Casa

Şcoalelor, 1925, in—8», 256 p.

LeiSO. (Din publicaţiile Casei Şcoa-lelor).

78. IORtiA (N.). Une nouvelle théorie sur l'origine des Roumains. ISevuc Historique du Sud-Est Européen. Bucarest-Paris, 1925.1an.—Martie.

An. I I , X-rele p. 55—64.

7lt. LĂPEDYTU (Alex.). Conditions et aspects de la vie politique et culturale du peuple Roumain. Conférence tenu à l'Université de Cluj, le 18 Septembre 1921, à l'occasion de la visite des pro­fesseurs et des étudiants français. [In ..Miitellanee. Cuvinte. Comemorative..."].

Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti,

1925. p. 81-91.

80. LĂPEDATU (Alex.). Teritoriul etnic şi politic al Românilor din Transilvania şi Ungaria. Studiu de orientare etnografică şi po­litică, scris în preajma Conferinţei de Pace delà Paris. 17« „Miscelianec. Cuvinte Comemorative.:."]. Bucureşti. Tip.

Cărţilor Bisericeşti, 1925, p. 155—

17 S.

81 LECCA (O. G.). Neamul românesc. Formarea lui şi influenţele străine. Sinteaă etnologică. Viaţa Româ­nească, laşi, 1926 Mai Junie. An.

X V I I I , X-rele 5—6 p. 190—191;

1926 Iulie-August. An. X V I I I ,

X-rele 7 — S, p. 62 — 84. Recenzie

Armarul Inst . d e Ut. N a ţ . IV.

tle: l.Siudbci. Ibidem. 1926, Oct. An.

X V I I I , Xr. 10, p. 50—57.

82. MEHERIIVTZI (S.) . Quelques mots sur le Peuple Roumain. L'Ilus-tration Economique et Financière. Paris.

(Supplément au numéro du 7 F é ­

vrier 1925,, p. 13—16.

83. M E H E P I A Ţ I (S. ) . Vechimea po­porului român şi legătura cu ele­mentele alogene. Bucureşti, ,,Cartea

Românească", [1925]. in—8". 64

p. Lei 15.

84. METEŞ (Ştefan). Moşiile Domnilor şi boierilor din Ţările Române în Ardeal şi Ungaria. Arad. Tip. Diecezană. 1925. in—16". 96 p.

Lei 10. (Biblioteca Semănătorul N-rele 8 3 — 8 4 ) . Recenzie de: N. [lorga].

Revista Istorică. Vălenii-de-Munte, 1925 Uctomvrie—Decemvrie, An.

XI. N-rele 10—12, p. 327—328.

85. OBEUEAAU (Const. îl.). L'idée de l'union des Roumains a travers l'histoire. La Roumanie Nouvelle. Bucarest, 1925, Septembre 15, An.

I , Nr. 6, p. 180—181.

86. OSÎCIUL (D.). Introducere la Ro­mânii şi Ungurii în trecut". Un „Romănia Jună, 1871— 1921. Cartea Semi­

centenarului"].. Bucureşti, [1925, p.

101—116.

87. OPREAIVTJ (Sabin). Terra Siculo-rum. Contribuţiuni privitoare la Românii din ţinutul Săcuilor. Cluj, „Societatea de Mâine". 1925, in—

16°, 47 p. (Extras din „Societatea de Mâine" Cluj, 1924. [Decemvrie

25]. An. 1, N-rele 36 — 37. [p.

725—727]; 1925 [Ianuarie 4 şi

11]. An. 11, N-rele 1—2 [ p.

12—14] ; [1925 Ianuarie 18 An.

I I . Nr. 3, ./). 42—44]).

88. PHILIPPIDE (Alexandru). Origi­nea Românilor. Voi. I. Ce fipun,

izvoarele istorice. Iaşi, „Viaţa Româ­

nească'- 1925, in—8°, XL -f- 889

p. Lei 1000. Recenzie ic: Gh. I. Bră-

tianu. Viaţa Românească. Iaşi, 1926,

Un.An. XVIII. Nr. l,p. 131-136.

89. POPESCl' -HAJEXARU (I . ) . Poves-

I . CRĂCIUN •546

lie, An. 58. p. 306— 308 ; N.

Ifono]. Itevisla Istorică, 1926, Ia­nuarie-Mart ie. An. X I I , N-relc

1—3, ]>. 40.

92. X E X O l ' O L (A. D.). Istoria Ro­mânilor din Dacia Traiană. Ediţia II 1-a îngrijită de I. Vlădescu. Voi. I. iHici'i ttvjs-r'>iii<ji«i ş i Pacitt romană,

luuiuir fir Hr. — 270 (fufto. tir.); Voi.

II. Xfirălirih i'urabr?. ( • ; : » — vieo.); rol.

II]. Vrijaii innin.i rivldlt aşezămintt.

< ; « » - - / « n . Bucureşti. „Cartea Ro­

mânească". 1925—[1926]. in—8".

238 /.. /.,'. (l):2SSp. -|- ,,/. { i i ) :

236 p.s-pl. {111). f.ei 120 ( I I I ) .

I. Is toria Veche. P e r i o a d a de p lămădire a poporului r o m â n până la

ult imele năvăliri b a r b a r e . (1241) .

1. P r o t o i s t o r i a ţ inutur i lor locuite de R o m â n i .

ţl.'l BOCAVEŢC (Al.) ' ) . Contribuţii epigrafico relative la chestiunea financiară din Illyricum. Cernăuţi, Glasul Bucovinei. 1925, in — 8°.

35 /». + 1 pl. (Extras din „Co­drul Cosminului". Cernăuţi, [1924.

Au. I , p. 401—431 + 1 pl.]\.

91. lH'XANEAXIR-VCLPK (Ecatcr ina) . f.'espansione delle civiltà italiche verso l'Oriente Danubiano nella prima età del ferro. EpUemeris Dacoromâna. Roma-Bucarest. 1925.

An. I l i , p. 58 — 109.

95. LOXKSCR (G. M.) Etiopienii în Dacia preistorică. Bucureşti. ,,ì.u

eia", 1926. in—8\ 81 p.

96. M/vTKF.SCl (Dr (.. G.). Graniţa de apus a Tracilor. (Contribu-fiuni toponomastico şi epigrafico. Cittì, ..Articolili", .1925 in — S" 115

p. +2 pl. (Extras din „Auuaru

Institutului de Istorie Naţională Cluj", 1924—1925. [Au. I I I . p.

377—192 -[- 2 pl.]).

97. X I C O H E S C L (P . ) . I.a campagne de Philippe en 'A'M>. D a c i a . Bu-

carest, 1925. An. I I p, 22—28.

98. P A l l Y A X (Yasile). La Dacie a l'epoque celtique. B i i l l c l i i i d e

I ' A c a d e m i e d e s I n s c r i p t i o n s e l B e i -

l e s - L e t t r e s . Paris, 1926, avril-mai

p. 86—97.

99. P Â l t V A X (Vasile). Getica. O pro­toistorie a Daciei. Lucrare înso­ţită de 462 figuri, l.'î planşe şi 4 hărţi. Bucureşti, „Cultura Na­

ţională", 1926, in —8«. 851 p. +

43 pl. + hărţi. Ex tras din „ M e ­

m o r i i l e Secţiunii Istorice ale Aca­demiei Române", .Scria 777, Tom. I I I , Mem. 2. [/;. 113—963 + 43

pl. [hărţi].

1! iii ..IMoTvr'Qira'in Rrmtină in im ît: r)ri" -i'urliu! fusese me ntionat naraş i ca art icol (YtU

.A'odrul ( ' o v i n u l u i " .

lea N't'amului Românesc şi Cartea Marilor Români. Butuceşti, „Car­

tea Românească'', 192:',. jn—S". 198

/). Lei iS.

90. Ş C H I O P U L (Iosif). Istoriografia săsească şi Românii din Ardeal. [Trecutul Românilor ardeleni în decursul veacurilor]. S o c i e t a t e a d e

M â i n e . Cluj, 1926. Ianuarie 3 şi

10. An. I I I . X-rele. 1 -1. /.. 9—12.

iii Y I . Ă H K S C r (I . ) . Despre d ri sau impozite. I. Bimi. Bucureşti. „Car­

tea Românească", 1925. in—8". 71

p. Emuiii de: 1. c. l'ilitti. C o n v o r b i r i

L i t e r a r e . Bucureşti. 1926. Apri­

B I B L I O G R A F I A 547

2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 - 2 7 5 ) .

100. D I C L L E S C T J (Constantin C ) . Da­cia romană în oglinda inscripţiilor şi a limbei de azi. O icoană etno­grafică şi culturală. I. FĂemenhle

.jrtctsti. Cluj, „Ardealul". 1926, in

—8«. 121 p. (Extras din „Daco-romania". [Cluj, 1924—1926]. An.

IV, [p. 394—516]).

101. G E R M A X (Profesor Dr. Zaharia). Sannisegetuza (Ulpia Traiana) ca­pitala Daciei. Trecutul şi prezen­tul ei. Haţeg. ,,Balinl Nagy",

1925, in—<S°. 15 p. (Retipărire din „Anuarul şcolii superioare de comerţ din Haţeg") .

102. H O R O V I T Z (Dr. Filip). Influenţa elenismului asupra lumei traco-dacice şi traco-daco-romane, până la retragerea legiunilor din Dacia. C e r c e t ă r i I s t o r i c e Iaşi, 1926 —

1927, An. I l — I I I , p. 44—96.

103. jVANU (Preot A.). Monumentul creştin în Potaissa. Contribuţie la istoria creştinismului doco roman. Odorheiu. „Tipografia", 1926, in—

8\ 25 p. Lei 20.

104. P A R I B E M (Roberto). L'ordina-mento della conquista di Traiano. D a c i a . Bucarest, 1925, An. I I ,

p. 1—21.

3. E p o c a năvăl ir i lor b a r b a r e . (275-1241) .

105. B . 4XESCU (N.). A propos des duchés byzantins de Paristrion et de Bulgaire. R e v u e H i s t o r i q u e

d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bucarest,

1926, Oct. — Bec. An. I I I , N-rele

10—12, p. 321—325.

106 . D1CULESCL (Constantin C.). Con­tribuţie la vechimea creştinismului în Dacia. Din istoria religioasă a Gepizilor. Cu 5 figuri în t ex t . Cluj, „Ardealul", 1925. in—8«, 20

p. (Extras din „Anuarul Institu­tului de Istorie Naţionah") Cluj".

1924—792.5. [An. I I I , p. 357—

376]).

107. G H E R G H E L (Dr. llie). Pascua Romanorum : Pabula Iulii Caesa-ris ? un capitol din nomenclatura istorică română. Bucureşti, F. Gäbt Fii, 1926. in—8«, 15 p.

(Extras din „Revista Arhivelor", 1926, An. I I . Nr. 3 [p. 383— 397]).

108. 1LIE (Remus). Cetăţile de la Du­năre şi rostul lor în secolul al VI-lea. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-

de-Munie. 1925, Ianuarie-Martie.

An. XI, N-rele 1—3, p. 23—24.

109. I O R G A (N.). Les plus anciens etats slavo-roumains sur la rive gauche du Danube. (VH-e siecle). R e v u e d e s E t u d c s S l a v e s . Paris.

1925, Tom. V, Fasc. 3 et 4. p.

171—176.

110. K A R A C S O N Y I (Dr. Jânos) . Orosz-szlâv lakosok Erdelyben. [Locuitori ruso-slavi în Ardeal]. Lugoj. Hus-vi'lh et Hoffner, [1925], in—S", 14

p. l$iinl. A H i r n ö k . Cluj, 1925, Sep­

tembrie 1. An. XXII, Nr.' 17, p.

379—381.

111. * MEL1CH (Jânos) . A honfoglalâsi Magyaroszag. [Ungaria din epoca ocupaţiei maghiare]. [Şi Ardealul pe timpul venirii Ungurilor]. Buda­pest. Mag ar Tudomăn os Aka-

demia, 1925, I , (80 p.) 1926, 11.

(81—160 p.).

112. M Ü L L E R (G. E . ) . Die Ursachen der Vertreibung des deutschen Ordens aus dem Rurzenlande und Rumänien im Jahre 1225. K o r r e -

s p o n d e n z b l a l t d e s V e r e i n s f ü r s i e -

b e n b ü r g i s c h c L a n d e s k u n d e . Sibiu,

1925, Iunie—August, An. XLVIII.

N-rele 6—8. p. 41—68.

113. P O P A - L I S S E A X U (G.) . Patriarhia din Silistra. U n i v e r s u l . Bmureşti,

1925, Februarie 20. An. XLIII,

Nr. 41. p. 1.

114. P O P O V I C I (N.). Introducerea cre­ştinismului la Români. R e v i s t a

T e o l o g i c ă . Sibiu, 1925. Augusl-

Seplembrie. An. XV, N-rele 8—9

I . CRĂCIUN

— 1925, Octomvrie-

X V, X-rete 10 -11,

p. 262 — 267

Noemvrie. An.

p. 321—329.

115. t l O S L E R (Prof. Gustav). Beiträgt-zur Geschichte des Deutschen Ritterordens im Burzeiiland. [Re-zumat]. K o r r e s p o n d e n z b l a t t d e s V e ­

r e i n s i ü r s i e b e n b i i r g i s c h e L a n d e s ­

kunde. Sibiu, 192b, Decemvrie

An. XLVIII. Ar. 12, p. 119 —

120.

116. SCHI MAI \ V \ (Konrad) . Die , .Römer" des anonymen Notars. Uiiuarisdie .falirbüelier. Berlin-Leipziip 1926. Der. Hand. VI,

fielt I. p. 448 — 457.

11. Is tor ia Medie . P e r i o a d a organizări i V o e v o d a t e l o r şi P r i n c i p a t e l o r

r o m â n e până la unirea lor sub Mihaiu Viteazul . (1241-1601) .

— Studii genera le —

117. CARAMAN ( P . ) . Ştiri despre Români şi depsre Orientul Euro­pei din pragul veacului X I V (1308) . Arhiva (lin Iaşi. 1926 lulie-Oct. An. XXXIII. X-rete

3—4, p. 267—269.

118. G E O R f t I A X (P . ) . Invaziile, t ă ­tăreşti până la întemeierea Prin­cipatelor. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­

cureşti, 192",, Muiu. An. 57, p.

353 365: 1925 Septemvrie, An.

57. p. 651—661..

1 1 ! ' . ( . E O R G I W (1'.). Tătarii în Ţările-Româncşti. C o n v o r b i r i L i ­

t e r a r e . Bucureşti, 1926, Iulie- Au-

UUSL. An. 58, p. 590—610.

120. ( i i l R E S C i : (Constantin C ) . Con­sideratului la studiu! marilor dregători în secolele X I V • şi XV". Vălenii-de-Munte. Datina Ro­

mânească. 1926, in—8«. 176 p.

( E x t r a s din ..Buletinul Comisiei Istorice a României". 1926. Voi. V, [p. I—176]}. Hx-msif de : -V. larva.

R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de Munte,

1926, Oct.-IJcc. An. X I I , X-rele

10—12. p. 362.

121. G l U R E S C r (C. C ) . Noi contri buţiuni la studiul marilor dregători in sec. X I V şi X V . Bucureşti.

„Socee", 1<>25, in - 8", .75 p.

Hti.mzii de: I. ('. FU'tti. C o n v o r b i r i

L i t e r a r e . Bucureşti, 1926. Aprilie.

An. -T i . ¡1. 305 --• 30U ; .V. lorw.

R e v i s t a I s t o r i c ă . 7 9 2 « , lanuarie-

Martie. An. X I I , N-rele 1—3. p.

33—36; l. Iaiho?. A n u a r u l I n s t i t u t u ­

l u i d e i s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924

— 7 9 2 5 . An. I I I , p. 750 — 751.

122. I O R I i A (N.). O descriere a ţărilor noastre pe vremea Iu Minai Viteazul. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-

de-Munte. 1925, Aprilie-Iunie. An.

XI, N-rele 4—6. p. 111—114.

123. S I L V E A ( I . ) . Originea romană a instituţinnii cnezatului la noi' C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi, 1925, An.

I , Nr. 1, p. 412.

124. [ M I X E A ( I . ) ] . Marino Sanudo bătrânul despre noi. C e r c e t ă r i I s ­

t o r i c e . Iaşi, 1925, An. I , Nr. 1,

p. 401—405.

125. V A S I L I U (Virginia). Miscellanea di piccole notizie riguardanti la storia romena dei secoli X V I e X V I I . / . lloctcìo-nti pollaccht spettarlii il

cottoli cismo in Moldavia. 11. Notizie sui pre-

tend'idi ai troni romeni in occidente. III.

Alcune infarmaiionì contemporanee all'epoca

di Michele il Bravo, i r . Piccole informazioni

del seicento. 1 M p l o n i a i a r i u n i I t a l i c u r o .

Roma-Bucureşti. 1925, An. I , p.

224 — 258.

1. Ardealul .

126. IU I..VT (T. Ci.,. Contribuţia ro­mânească la opera de cruciat alni I o n Ihinyadi. R e v i s t a I s t o r i c ă .

7 9 2 6 , Aprilie- Iunie, An. XIJ,

N-RELE I—fi. /». -Si.

B I B L I O G R A F I A 549

127. B [ l - L A T ] ( T . O.). U n incident rişnovean din 1600 [cu Mihai Vodă]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Văleni i-

de-Munle. 192r>, Aprilie-Iunie.

An. XI, X-rele. 1—6. p. 99.

128. I O H G A ( N . ) . Du nouveau sur i a

campagne turque de Jean Hunya-di eu 1448. l t e r u e H i s t o r i q t i e

d u S u d - E s t E u r o p e e n . Bucarest.

1926 Ian.-Martie. An. I I I , N-rele

l—S. p. 13—27.

129. L A C E A (Constantin). Sânt în Transilvania aşezări de Români veniţi din sudul Dunării sau nu sânt? Cluj, „Ardealul". 1926,

in—rS». Î S p. (Extras clin „Da-coromania". 1924—1926. An. IV.

[p. 353—370}).

130. M E T E Ş (Ştefan). Mihaiu Viteazul şl oraşul Cluj. P a t r i a . Cluj,

1925, August 9. An. VII. Nr.

171, p. 1—2: R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1925. An. I , Nr. 2,

p. 292—294.

KU. M I . V E A ( I . ) . Despre revoluţia ardeleană din 1437. C e r c e t ă r i I s t o ­

r i c e . Iaşi, 1925, An. I , Nr. I ,

p. 409—410.

132. M O T O G X A (Victor). Un docu­ment necunoscut privitor la is­toria Românilor din Valea Rodnei. [1450]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-

-de-Munte. 1925, Iulie—Septem-

vrie. An. XI. S-rele 7—9. p.

196—201.

133. M C O L A l (Colonel Theodor). loan Huniade Corvin. (Din isto­ria Românilor Ardeleni). Bucu­reşti. Tip. Marelui Stat Major,

1925. in—8" 261 p. ( [Extras din]

„România Militară" [sub titlul : Istoria politică şi militară a Ro­mânilor Ardeleni cu începere dela anul 1300]. Bucureşti, 1925, Ianu­

arie. An. L V I I , Sr. 1, p. 3—

16 -1925, Iulie-August. An. L V I I .

Nr. 7—8. p. 1—16; 1926 Ia

nuarie. An. L V I I I , Nr. 1, p. 3—

23. Recenzie de: / Crăciun. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i c i X a ţ i o n a l ă

C l u j , 1924 — 1925. An. I I I , p.

761—764.

134. PAYE1. (Dr. C ) . Mihaiu Vitea­zul în trecere pe la Beiuş. C a l e n d a r u l B i h o r u l u i . Beiuş, 1925,

An. V, p. 73—79.

135. P R I P O R (M.). Voivozii şi cnezii din Bihor. B e i u ş u l . 1926. Ianuarie

10. An. VI, Nretr. 2—3.

2. Moldova.

136. BĂLAN (Teodor). Ţara Sepeni-cului. Cernăuţi. „Glasul Bucovi­

nei". 1926, in—8", 16 p. ( E x t r a s

din „Glasul Bucovinei". 1926 No-emvric [18, An. IX, Nr. 2253. p.

2-3,—1926 Noemvrie 26, An. IX,

Nr. 2260, p. 2]).

137. VEHEKŢ (Dr. loan). Cumanii şi episcopia lor. [urmare]. C u l t u r a

C r e ş t i n ă . Blaj. 1925 Ianuarie. An.

XIV, Nr. 1, p. 16—17; 1925

Februarie, An. XIV. Nr. 2, p.

52—54 [cu titlul : Franciscanii în Moldova şi Muntenia înainte de 1 2 4 1 ] ; 1925 Aprilie, An. XIV,

Nr. 4, p. J40— 143 [cu titlul : E -

piscopia cumanâ] ; 1925 Maiu. An. XVI, Nr. 5, p. 173—175 [cu

titlul: larăş franciscanii la Milcov] ; 192.5 Iunie, An. XIV Nr. 6, p.

211—213 [cu titlul : Românii în eparhia Cumanilor]. Adaus d e : Dr. Vominic Neculăeg. I b i d e m . 1925 Apri­

lie, An. NI V, Nr. 4, p. 132—140.

138. LAPED.YTU (Alex.). Oltea-Doam-na mama lui Ştefan-cel-Mare. Cu­vânt rostit la 31 August 1909.. . Un „Miscellanee. Cuvinte Comemorati­

ve..."]. Bucureşti, Tip. Cărţilor Bi­

sericeşti, 1925, p. 3—8.

139. M A R Ţ I A N ( I . ) . Contribuţie la istoria descălecării [Moldovei]. A r ­h i v a S o m e ş e a n ă . Năsăud, 1926.

Nr. 4, p. 85—86.

140. M E S R O B E A M (A.) . Holul politic al Movileştilor până la domnia lui Ieremia Vodă. C e r e e t ă r i I s t o r i c e .

650 I . CRĂCIUN

Iaşi. 192-i, An. /.. X r . / , />. 17 7—189.

111. M I X E A ( I . ) . începutul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu. Discu­tarea câtorva isvoare. Iaşi, X. V. Ştefuniu el D. Şlaierman, 1925.

in—8", 16 p . ( E x t r a s clin „Cer­cetări Istorice", 1925, An. 1. [Nr. 1, p. 100—113]).

142. M I X E A ( I . ) . O povară de bani. [Despre primul tribut al Moldo­vei plătit Turcilor]. C e r c e t ă r i I s ­

t o r i c e . Iaşi, 1926 — 1927, An.

I I — I I I , p. 256- 257.

43. M I X E A ( I . ) . Reje.lnţele <lo:n:i lorilor moldoveni. U s c a r e a . Iaşi,

1926. Februarie 12. An. XX, Xr.

35, p, 1—2.

144. M I X E A (I) . Vorbe atribuite lui Petru Rareş. C e r c e t ă r i I s t o r i c e .

Iaşi, 1925, An. I, Xr. 1, p . 107. 145. M O T O G X A (V.) Ceva nou des­

pre Alexandru-Vodă, fratele lui Ioan Potcoavă (1578). R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926

Ianuar-Martie, An. X I I , Xrei<-

1—3, p. 1—4.

146. M O T O G X A (Victor). Domnia in-tâiu a lui Ştefan Tomşa după izvoarele ungureşti. R e v i s t a I s ­

t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925

Aprilie- Iunie, An. XI, X-rele

4—6, p. 7 8—88.

147. M O T O G X A (Victor). Urmaşii lui Dragoş. (Un document necunos­cut) . [1360]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925, lulie-

Septemvrie, An. XI, X-rele 7—9.

p. 201—201.

118. X I C H J T A (Prof. li.). Contribuţii asupra părcâlăbiei in Moldova până la sfârşitul secolului al X V I -lea. A r h i v a d i n I a ş i . 1925 Aprilie,

An. XXXII, Xr. 2. p. 90—98:

1925 Iulie-Oclnmvrie, An. XXXII,

X-rele. 3 şi 4, p. 215 — 254.

1 10. X I S T O R ( I . ) . Solia lui Luca Cârjă. [1522]. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernă­

uţi. 1925 [Mai-Iulie, An. XIV,

X-rele 5—;', p. 129—140.

150. 1 ' A X A l T E S t . U (P. P . ) . Despre

Xichifor Dascălul ş legăturile lui cu noi. [1506]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

1926 Aprilic-Iunic An. X I I , X-rele

4—6, p. 83.

151. P A X A I T E S C U (T. P . ) . Fatum Ianku'ae, Palatini Moldaviae. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte.

1925 lanuarie-Marlie, An. XI,

X-rele 1—3, p. 55- 63.

152. R O S E T T I (G-ral Radu). Studii asupra chipului cum se făptuia râsboiul de către Ştefan-cel-Mare. Bucureşti. Cultura Xalională. 1925,

in—S». 78 p. Lei 25. (Extras din

„Memoriile Secţiunii istorice ale Academiei Române". Scria III, Tom. IV, Mem. 9, [p. 367 -441]).

153. U R S U ( I . ) . Curs de istoria Ro­mânilor. [Partea a Il-a din dom­nia lui Ştefan cel Marc]. Editori : M. Donciu. E . Popov. M. Docea. [Litografiat]. [Bucureşti], 1925,

in—8". 304 p.

154. U R S U ( I . ) . Ştefan-cel-Mare Domn al Moldovei dela 12 Aprilie 1457— 2 Iulie 1504. Bucureşti. .,Anla-

nescu". 1925, in -8». 461 p . L e i 150. (Biblioteca Istorică X r . 2) .

1 5 5 . - V E R K S S (Dr. Andrei). Alte lu­cruri nouă despre Iancu-Vodâ-Sa-sul şi familia sa. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 lulie-Sep-

tempric. An. XI. X-rele 7- —9, p .

147—152.

3. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

156. A R G E Ş (Xicolae) - [St. X I C O -

L A E S C U ] . „Radu Xegru ltasa-rabă". Bucureşti. D. M. Ionescu.

1925, in—S«, 56 p. Lei 30. (Bi­

blioteca Ziarului „Târnava Mare", Sighişoara, X r . 1).

157. B E J E X A R U ( X . C ) . In jurul chestiunei lui Xegru Vodă şi a întemeierii Munteniei. A r h i v a d i n

I a ş i . 1926 lulie-Oct. An. XXXIII,

X-rele 3—4. p. 225—235.

158. B R A T I A X U (G. II . Lak. O in-

BIBLIOGRAFIA 551

Icrprelare greşită a unui capitol din „Cartea lui Marco Polo". Iaşi, N. I*. Ştefaniu et D. Staier-

man, 1925. in—X", 10 p. (Extras

din „Cercetări istorice". [1925]. An. I , A'r. 1 [p. 369—376]).

159. H R A T I A X U (G. I .) . L'expédition de Louis I-er de Hongrie contre le prince de Valachie Radu I-er Basarab en 1377. Vălenii-de-Munte.

Datina Românească. 1925. in-8".12

p. (Extra i t de la „Revue His­torique du Sud-Est Européen". 7925 [April-Iunie], An. I I , N-rele

4-6, [p. 73-82], 160. B L L A T (T. G.). L'Odyssée d'un

courtisan valaque de Henri I I I . [Petru Cercel]. R e v u e H i s t o r i q u e

d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bucarest-

Paris, 1925 Oct.-Dec, An. I I , N-rele

10-12 p. 345-354.

R u l a t (T. G ) . Personalitatea religioasă a Voevodului Neagoe iiasaral) al IV-lea. Craioua.„Scrisul Românesc", [1926], in—<S«. 47 p.

H I A C O X E S C L (Emil I.) . Politica orientală burgundă şi Turcia în sec. X I V — X V . [Şi istoria Ţării-Româneşti în anii 1440—1445] . C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1925. An.

I. Nr. 1, p. 24—47.

103. F I L I T T I (Ioan C ) . Despre Negru-Vodă. Bucureşti. „Cultura

Na(ională". 1924. [1925]. in—S".

39 p. (Extras din : „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române". Seria I I I , Tom. IV,

Ment. 1, [p. 1-39.].

161. G H E R G H E L (Dr. I . ) . Basarab-ban ? sau Severin-ban ! A r v h i a d i n

I a ş i . 792« Ianuarie, An. XXXIII,

Nr. 1, p. 60—63.

165. H O T X O G (T. ) . O lămurire despre Basarab - ban sau Severin - ban. A r h i v a d i n I a ş i . 7926 Aprilie,

An. XXXIII, Nr. 2, p. 131-134.

166. I O R G A ( X . ) . I. Domnita Anca şi pa tronaju l ei literar (1360) . II . O prigonire politică sub Fanarioţi . Bucureşti. Cultura Naţională. 1925,

1 6 1

162

in—8", 8 p. ( [Extras din] „Memo­riile Secţiunii istorice ale Aca­demiei Române". Seria I I I , Tom. IV, [Mem. 5, p. 373—380]).

167. I O R G A (Xicolas). Fouilles de la commision des monuments histo-riques de Roumanie. [Curtea de Argesch]. B u i l e t i n d c l ' A c a d e m i e

d e s I n s c r i p t i o n s c l B e l i e s L e t t r c s .

Paris, 1925 janvier-fevrier, p. 52

—59: 168. I O R G A (Hi.). O istorie a lui Mihai

Viteazul de el însuş. Bucureşti, Cultura Nafională, 1925, in—8».

11 p. ( [Extras din] „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române". Seria I I I , Tom, V,

Mem. 9, [p. 339—349]).

169 I O R G A (N.). I. Cea dintâi istorie universală tipărită în Transilva nia. II Moşiile familiei Beldy din Ţarn-Românească. Bucureşti. Cul­

tura Nafională, 1925, în- 30. p. [Extras din] „Memoriile Secţiunii istorice ale Academiei Române". Seria I I I , Tom. IV, Mem. 6, [p.

381 — 410]. Recenzie lie: V. Boarea.

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

X a ţ i o n a i ă C l u j . 7 9 2 4 — 7925, An.

I I I , p. 703.

170. I O R G A ( X . ) . Ordinul lui Selim al II-lea către Alexandru-Vodă al Ţerii-Româneşti. (1572) . R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii - de -Munte. 1925

Iulie-Septemvrie, An. XI. N-rele

7—9, p. 153—755.

171. I O R G A (N.) . Un prinţ portughez cruciat în Ţara Românească a secolului al XV-lea. [Don Pedro 1427—1428].Bucureşti, Cultura Na

ţionalâ, 1925, in—8°, 5 p. ( [Extras

din] „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române" Seria I I I , Tom. V, Mem. 8, [p. 333—337]).

172. K A R A H J A (C. I . ) . Une descrip­tion de la campagne contre l e s Turcs en 1595. R e v u e H i s t o r i q u e

d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bucarest-

Paris, 1925 Octobre-Decembre, An

I I , N-rele 10—12, p. 354—356.

I . C H A C I U N

173. KOTIAL.XICEAXL (C ). Negru-Vo-dâ. CONVORBIRI LITERARE. Bucureşti, 192?,, Iunie, An. 38, p. 456—462.

171. K O G A L X I C E A X U ( C ) . Voevozii înmormântaţi în biserica domnea­scă dela Curtea-de-Argeş. CONVOR­BIRI LITERARE. Bucureşti. 1926 lulie-

Auijust, An. 58, p. 613—617.

175. — Luptele lui Minai Viteazul povestite de el însnş. [Tradu­cere «lin italieneşte, de Aurel Decei]. Sibiu, 1926, in—8«, 32p.

(Biblioteca Poporală a „Asociaţi-unii", An. XVI, Xr. 137}.

17(5. MIXKA (I . ) . Bănia dela Slrehaia. CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926 — 1927, An. I I — I I I , p. 258- 260.

177. MIXKA (I . ) . Cherana sau Cheraţa? CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, 1925, An. I , Xr. 1, p. 412—414.

178. M1XEA ( I . ) . Când a murit Nico-lae Alexandru Voevod '? KEVISTA ARHIVELOR. Bucureşti, 1925, An. I,

Xr. 2, p. 290—291.

179. MIXKA (I . ) . Despre Roman l'ri-bagul [tiu al lui Petru Aron ?] CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi. 1926—

1927. An II— I I I , p. 263—267.

180. [MIXKA (I.)] . Sfârşitul lui Mihai Viteazul. CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, 1925, An. 1, Xr. 1, p. 402—403.

181. MIXKA ( L ) . Ziua morjii lui N'i-colae Alexandru Voevod. CERCETĂRI ISTORICE. Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1, p. 410.

182. M0TOUXA ( V . ) . Luptele lui

Sigisniund şi Mircea cel-Bătrân cu Turcii. în 1395. I n document inedit. ITCVISTA ISTORICĂ. Vălenii-de Munte,

1925 Octomnrie - Decemvrie, An.

X I , X-rele 10—12, p. 281—287.

183. STAXESCLJ (Profesor Dr. DU­mitru ). Radu Negru. Bucureşti. Socec, 1925, in—8°, 16 p. ( E x ­

tras din „Convorbiri Literare". 1925 Maiu).

184. T Y S Z K O W S K 1 (Kazimicrz). Re­lation? du prince Constantin Ba-sile d'Ostrog avec Michel prince de Valachie. Trad, par P. P. Panaitescu. LTEVUE UISTORII|Ue DU SUD-EST EUROPECN. Bucarest, 1 9 2 6 Oct-Dec, An. I I I , S-rele 10—12,

p. 276—283.

185. VERKSS (Dr. Andrei). Campa­nia creştinilor în contra lui Si-nan Paşa din 1595. (Cu 12 rela-ţiuni italiene inedite). Bucureşti, Cultura Saţională. 1925. in—8«,

84 p. (Extras din „Memoriile Sec­

ţiunii Istorice ale Academiei Ro­

mâne". Seria I U . Tom. IV, Mem.

3, p. 65- - [pai), ijrcşită, de ţapi

p. 105\ •— 148). Unturi 4e: V.

Bonn-o. ANUARUL INSTITUTULUI DE IS­TORIE .NAŢIONALĂ CLUJ. 1 9 2 4 1 9 2 5 . An. I I I , p. ¡16 -717: .V. luna. [cu

titlul : Nouă izvoare despre cam­pania inunteană din 1595]. RE­VISTA ISTORICĂ. Vălenii-ăi-Munte, 1925 lulie-Septenwrie, An. XI.

S-rele 7 - 9 . p. 162-110.

111. Istoria M o d e r n ă . P e r i o a d a t endinţe lor de unitate polit ică, rel igioasă

şi cul turală până la T u d o r Vladimirescu . (1601 - 1821) .

— Studii genera le —

186. » IJOSSY (R. V..I- Candidaţi stră ; ni la tronurile române în secolele X V I I I si X X . [Loc '? Editură? An?i.

1, Iii ..Is'orioţţrofm ffo/mt/m

..Analele l)oi>rvvt}".

187. RULAT'(T. G.). Din transhuman­ta română în veacul al XVIII- lea . Rămnicu-Vâlcii. „Viitorul Vâlcei".

1926, in—8», lV-\-8 -4 p. Lei 20.

188. GEOlMiESCU (Ioan)l) . 15 ani de transhumantă în ţările române.

¡¿4 ' -tuJiul ft:.-&-:e :::"!>>i" ca :u-fV'^l d i n

B I B L I O G R A F I A 558

1782 1797. Cernăuţi. „Glasul

B e vinei", 1925, in—8°, 19 p.

( [Extras din „Analele Dobrogei". 1924—1925, An. V—VI, p. 30

—48]).

1S9. [ I O R G A ( N . ) ] . O descriere olan-desă a Principatelor (1687) . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii de-Munte,

1925, Ianuarie-Marlie. An XI,

X-rele 1—3, p. 37 — 43. Admis

de : I. €. FiUtli. I b i d e m . 1925 Iulie-

Septemvrie, An. XI, N-rele 7—-9,

p. 251.

19(1 [ I O R G A (N.)j. Une description des pays roumains au X V I I - e siècle. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d -

E s t E u r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925

Octobre-Décembre. An. I I , N-rele

10—12, p. 344 -345.

191. I O R ( i A (N.). Un evreu turcesc

despre ţerile noastre în secolul al X V I I T - l c a . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-

de-Munte. 1926 Oct.-Dec. An. X I I .

N-rele 10—12, p. 297 — 307.

[continuă]. 192. l [ O H G A ] ( X . ) . O notă polonă

despre Principate la sfârşitul secolului al XVIII- lea . R e v i s l a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925

lanuar-Mart. An. XI, X-rele

1—3, p. 5.

193. M E T E Ş (Ştefan). Oraşul Cluj asediat de oştirea românească la 1658. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­

reşti. 1925, An. I . Xr. 2, p. 295.

194. M E T E Ş (Ştefan). Păstori ardeleni în Principatele Române. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e X a f i o n a l ă

C l u j . 1924—1925, An I I I . p. 293

—355. Wnele partis'' M S o c i e t a t e a de

m â i n e . C'uj, 1925 Iunie 7 şi H,

An. I I . X-rele 23—24, p. 394; 1925

Iunie 28 şi Iulie 5. Au. I I , N-rele

26—27, p. 453—456.

1 95 I ' A X A L T E S C L (P . P . ) . L'influence de l'oeuvre de Pierre Mogila archevcque de Kiev dans les Principautés roumaines. Par's. ,../. Gramber". 1926. in~-S«. 95

l>. (Extra i t des „Melanges de l'Ecole Roumaine e n F r a n c e "

1926, An. V, [Part. I . p. 1—

97]).

196. —[ Ştiri privitoare la evenimentele d i n 1716 în Moldova şi Ţ a r a - R o

mânească]. U n t e r s c h l e d U c h e I V a c h -

r i e h t e n a u s L F n g a r n , W a l l a c h e y ,

M o l d a u e t c . . Regensburg. 1716.

[Reproduse de] C. I. Karadia. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925

Octomvrie-Decemvrie. An. XI, N-rele

10—12, p. 329—330.

197. Z A B O R O V S C H I (Virgil). Istoria politicei e x t e r n e a celor trei Principate, Ţara — Românească, Transilvania * şi Moldova, dela asediul Vienei (1683) până la moartea lui Şerban Cantacuzino şi suirea pe tron a lui Constantin Brâncoveanu (1688) . Bucureşt . „Reforma Socială", 1925, in—8».

151 p.

198. Z A L L O N Y (Marcu-Filip). Despre Fanarioţi . Cu o prefaţă d e Iorgu P. Ralş. Bucureşti „Universala"

Alcalay et Co. [1925]. in—16;

222 p. L e i 15. (Biblioteca pentru toţi. N-rele 152—154) .

1. Ardealul .

199. B I C H I G E A N (Vasile). Un capitol din lupta Românilor someşeni cu Saşii din Riotriţa. [1757 — 1758], A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1926.

Nr. 6, p. 31—57.

201). B I C H I G E A A " (Vasilej. Poemation de secunda legione valachica sub Carolo barone Enzenbergio. [1762—1851]. A r h i v a S o m e ş a n ă .

Năsăud. 1925 Xr. 2, p. 13—19;

1925, Xr. 3, p, 39— 65 ; 1926,

Nr. 4, p. 51—80.

201. * B I T A V (Dr. Arpad). Az erdélyi románok a protestáns fejedelmek ala t t . [Românii ardeleni snbt Prin­cipii protestanţi]. Diciosânmărtin.

I. C R l C I D N no 4

1785, 1792, 1839.] L u p t a Bucu­

reşti, 1925 Aprilie 2, An. IV,

.S?,. 995, p. 1—2; 1925 Aprilie 5,

An. IV, Xr. 998, p. 1—2; 1925

Aprilie 9, An. IV, Nr. 1001,

p. 1—2.

211. S C R I D O N (Ştefan). Comentarii la un document. [Conflictele din­tre Românii năsăudeni şi Saşii din Bistriţa]. A r h i v a S o m e ş a n ă .

Năsăud, 1925, Nr. 3, p. 21—30.

212. Ş O T R O P A (Virgil). împăratul losif II în districtul Xăsăudului. A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud. 1926,

Nr. 4, p. 1—11.

213. Ş O T R O P A (Virgil). Regimentul grăniceresc năsăudean. A r h i v a S o ­

m e ş a n ă . Năsăud. 1925, Nr. 2,

p. 1—12.

214. Ş O T R O P A (Virgil). Tătarii în Valea Rodnei 11717}. Cluj ..Ar­

dealul"). 1925, in—8», 20 p.

(Extras din „Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj". 1924— 1925, [An. I I I , p. 255- 274]).

215. Ş O T R O P A (Virgil). Voci străine despre Români. [Generalul Baron losif Siskovici ; Car ol Heyden-dorii; losif Kemeny]. A r h i v a S o ­

m e ş a n ă . Năsăud. 1925, Nr. 2.

p. 55— 60.

216. S T A X C A (Dr. Sebastian). O ju­decată dreaptă la 1819. R e v i s t a

T e o l o j j i e ă . Sibiu. 1925 Iulie, An.

XV, Xr. 7, p. 214—216.

2. Banatu l .

217. U R A U O M I R (Silviu). Vechimea elementului românesc şi coloni­zările streine în Bănat . A n u a r u l

l u s t i t u t u l u i «le I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925, An. 111, p.

275- 291.

218. G R I S E L I N I ( F r . ) . Istoria Bana­tului timişan. [Şi Românii]. Tra­ducere din limba germană de Xi colae Bolocan. Bucureşti. Tip. RomăneUnite. 1926, in—S", X VIII

•- 320 i,.

„ErzS(bet". 192S, in — R « < « s i >

<h: y . Dritgai»". D a c u r o n i a n l a . Cluj.

1924—1926, An. IV, Part. 2. p.

1126—1128.

202. B I T A Y (Dr. Arpâd). Român-magyar kapcsolatok o regi E r -délyben. [Relaţii româno-magbiare î n vechio) Ardeal] A H i r n o k . Cluj,

1925, Aprilie 15, An. XXII, Xr.

8, p. 188—189.

203. B1TAY (Dr. ;'rpâd). A „Supplex Libellus" kifejezésérol. [Despre semnificaţia lui .,Supplex Libel­lus"]. Erdélyi I r o d a l i n i Szcinle. Cluj,

1926, An. I I I , Xr. 2, p. 186—187.

204. B O K O Ş ( I . ) . Frica de o răscoală nouă a românilor din Zarand, la 1800. T r a n s i l v a n i a . Sibiiu. 1926.

Xov.-Dec, An. 57, N-rele 10—12,

p. 629—632.

205. * F I B U ( X . , Revoluţiunea lui Fforia, 1784—1785. date nouă cu­lese din Archi va judeţului Bihor. Oradea. 1925.

206. P A c Ă Ţ I A N (Teodor V.). CoJi-

başii din pasul Branului. T r a n ­

s i l v a n i a . Sibiu. 1925 Noemvrie-De-

eemvrie, An. 56, N-rele 11—12, p.

584—587.

207. PACĂŢIAN (Teodor V.). Con-tribuţiuni la istoria Românilor ardeleni în sec. A V U I . A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i c N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924 — 1925, An. I U , p.

161—179. [$i / ; , ] T e l e n r a î u l R o ­

man. Sibiu. 1925 Octomvrie 9,

An. LXXIII. Xr. 75, p. 1—5,:

— 1925 Noemurie 11, An. LXXIII.

Xr. 84, p. 1—2.

208. POPESCU (Dr. Mihail). Spicuiri noi despre Floria, Cloşca şi Cri-şan. U c v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­

reşti, 1926, An. 11, Xr. 5. ]>.

411—415

209. PRECI I* (Dr. Fmil) . Răstoritul in Munţii Rodnei. Cluj. „Ardea.

Iul". 1926, in—S". 56+2 p. (Bi­

blioteca Daco-Romaniei X r . 3) . 210. Ş C H I O P U L ( l . i s c r . i . Călători stră­

ini d e s p r e Românii r a r d e ) o i i i . 17S4.

B I B L I O G R A F I A 5 5 5

21!). J A K A B F F Y (Dr. Elemer) Ho-gyan kerultek ujra magyarok a B.msăgba. [Cum au ajuns din nou Ungurii în Banat (după o-cupaţia turcească)]. B a n a l u l . Ti­

mişoara. 1926 Ianuarie. An. I ,

Nr. 1, p. 30— 33.

220. IZVKllXICEAXli ( D . ) . Pagini din istoria Banatului şi scriitorii bă­năţeni, [urmare]. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova, 1925 lanuarie-Februarie,

An. IV. Nr. 17, p. 17—24; 1925

Martie-Iunie, An. IV, N-rjIe 18—19.

\>. 137—141.

3. Moldova.

221 . B A I D A F F ( I . . ) . Pagini străine din trecutul ţării. Din Moldova lui Constantin Moruzi (1778 — 1782). Documente contemporane. I n h e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1926,

Dec. 12, An. XLII, Nr. 50, p.

4—6.

222. B E J E X A 1 U : (Dr. N. C ) . Gaş-par Graţiani Domnul Moldovei (1619 — 1620) şi luptele turco-polone din 1620. C e r c e t ă r i I s t o ­

r i c e . Iaşi. 1925, An I. Nr. 1, p.

79—99.

223. B E . I E X A 1 U " ( X . C ) . Ştefan Tomşa II. ( 1 6 1 1 — 1 0 1 6 ; 1621—1623) şi rivalitatea turco-polonă pentru Moldova. Iaşi. Ştep'tniu el Şla-

ierman, 1926, in—8«, 92 p. Hecensie

de •. A". lorw. R e v i s t a I s t o r i c ă . Văle-

nii-de-Munle. 1926 Iulie-Sept.,

An. XII, N-rele 7—9, p. 273.

22 1. G I I E O R G I I U (Căpitan Aurel I.) O dramă istorică în 1616 la Drac-şani. [Răpirea de către Turci a Doamnei Elisaveta, soţia Voevo-dului Ieremia Movilă]. Botoşani. B. Saidman. 1925, in— 8«, 16+2

pl. - r 1 facsmil. Lei 6.

'225. G H R E S C U (Constantin C ) . Uci­derea vizirului Mahammed Ta-bani Buiuc, sprijinitorul lui Vasile Lupii. O scrisoare inedită. [1639]. Văleniide-Munle. „Datina Româ-

226

228

229

2 3 0

232

233

nească". 1926, in—<S°, 7 p. (Extras din „Revista Istorică". 1926 Apri-lie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6,

[p. 98—103]).

. H A R T U L A R I (Elena). Istoria vie­ţii mele. Delà anul 1810. [ întâm­plări contemporane în Moldova]. Tălmăcit după cirilice de Gh. G h i -bănescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­

cureşti, 1926 Oct., An. 58, p.

729—745 —1926 Dec, An. 58, p.

915—933. [continuă];

— Importanta descoperire istorică delà Lazarea. (Ciuc). Un mor­mânt comun al unei oştiri mol­dovene delà 1658, în ţintirimul unei biserici săcueşti. C u v â n t u l .

Bucureşti, 1925 Aprilie 11, An.

I I , Nr. 129, p. 2.

I O R G A ( X . ) . Charles X I I à Ben-der. Conférence donnée à Upsal. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u ­

r o p é e n . Bucarest, 1926 April-

lunie, An. I I I , N-rele 4—6, p.

81—89.

I O R G A ( X . ) . La mormântul unui Domn. [Grigorc-Vodă Ghica al Moldovei], l ' n i v e r s u l L i t e r a r . Bu

cureşli, 1925 Iulie 19, An. XLI,

Nr. 29, p. 2—3. [Şi M X c a m u l

R o m â n e s c . Bucureşti, 1925 Iulie

25. An XX, Nr. 166, p. 1.

L A V R O X S C H I (Cornelia). Curtea domnilor moldoveni în preajma epocei fanariote. C o r e c t ă r i I s t o r i c e .

Iaşi, 1925, An. I Nr. 1, p.

377—391.

M I X E A ( I . ) . Despre Dimitrie Can-temir. Omul. Scriitorul. Domnito­rul. Iaşi. „Viaţa Romanească".

1926, in—8", 421 p. Lei 260.

M I X E A ( I ) . Din legăturile lui Constantin Cantemir cu princi­pele Mihail Apafi. R e v i s t a A r h i ­

v e l o r . Bucureşti, 1925, An. I , Nr.

2, p. 287—290.

M I X E A ( I . ) . „Reforma" lui Cons­tantin Mavrocordat. Generalităţi şi păreri vechi. C o r e c t ă r i I s t o r i c e

556 J. CRĂCIUN

Inşi, 1926 — 1927, An. II—111.

p. 97—248.

234. M I N E A ( I . ) . Ştiri noui despre propaganda catolică în Moldova in sec. X V I I . R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1920, An. I I , Xr. 3,

p. 399—400.

235. M O T O G X A (Victor). Contribuţii la epoca lui Ioan-Vodâ cel Cum­plit. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-

Munle. 192-j, Oclomvrie—Decem­

vrie, An. XI, A ' r . 10 -12, p.

253—260.

236. F A X A I T E S C U (P. P . ) . Le prince Démètre Cantemir et le mouve­ment intellectuel russe sous Pierre le Grand. [Paris, 1926], in—S»,

p. 245—262. [Extras din] Revue des Etudes slaves". 1926, An. VI, Fuse. 3—4,:ji.245—262). Redijimre.

•i. : i. Minai. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi,

1926 - 1927. An. I I — I I I , p.

255—256.

237. * l ' A S E K (Jean Chrysostome). Les Mémoires de Jean-Chrystome Pasek, gentilhomme polonais (1636 — 1 6 8 8 ) , traduits et commentés par Paul Cazin. [Despre Moldova şi Moldoveni]. Paris. [192....]. p.

283—285.

238. — Şt iii di spre un vechiu staroste eernâuţean. [Milo. 1762}. Glasul B u c o v i n e i . Cernăuţi, 1925, Ianua­

rie 11, An. V I I I . A>. 1737. p. 2.

239. Z O T T A (Sever). Mormântul lui Vasile I.upu. I t e v i s l a A r h i v e l o r .

Bucureşti. Uri.) An, 1, Sr. 2,\>.!97.

4. Oltenia. •Ui\. P O L E S C U (Dr. Minai). Oltenia

in timpul stăpânirii austriace. (1718—1739) B u l e t i n u l C o m i s i o n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova,

1926, Iulie — Sept • An. XIX,

Fasc. 49, p. 100 107.

5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

241. B A I D A F F (l.eon). Uciderea lui Const Brâncoveanu şi a familiei

sale (1714). Documente contem­porane. [Pagini străine inedite]. U n i v e r s u l Literar. Bucureşti. 1926,

August 8. An. XLII, Xr. 32, p.

5— 7.

242. B E J E X A R U (Prof. N. C ) . X a -talia, a doua soţie a lui Con­stantul Serbau. A r h i v a d i n I a ş i .

1926 Aprilie, An. XXXIII, Xr. 2,

p. 145—147.

243. B E J E X A R U (Prof. X . C.j. Con­stantin Serbau înainte de domnie ş i domn. [In continuare pu­blicată sub diferite titluri.] A r h i v a

d i n l a ş i . 1925 Aprilie. An.

XXXII, \ ' r . 2 , p . 99—115; 1925

lulie-Octombrie. An. XXXII, N-re'r

3 şi 1, ;>, 196— 221 ; 1926 Ia­

nuarie. An. XXXIII. Xr. 1, p.

35—45; 1926 lulie-Octomvrie. An.

XXXIII, X-rele 3—4, p. 192 — 204.

244. B E J E X A R U ( X . C ) . Constantin Vodă Şerban faţă de imperiali şi Cazaci. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­

reşti, 1926, An. I I , Xo. 3,

p. 490—401.

245. * CACA VELA (leremia). The Siege of Vienna by thc Turks in 1683, translated in to greek from an Italian work published anonymously in the year of the siego by Jeremias Cacavelas, eriited with englisch translation by F . II. Marshall. [Despre Şerban Caiitacuzino]. Cambridije, 1925,

Hm unii- iie: -V. lutgu. Rcvue Ilistori-

j ipie du Sud-Esl Europecn. Bu-carest. 1926 April-lunie. An.

I I I , X-rele 4 6, p. 157.

i 246. G I L R E S C U (C. C ) . Uciderea voe-j vodului Constantin Hangerli.[179!)J. | O povestire în versuri necunos-I cută. Yălenii-de-Munte. ..Datina

j Românească". 1926, in—S'.lOp.

(Extras din „Revista Istorică". ! 1926 Oet-Dee, An. X I I , X-rele 10

\ —12 [p. 320—327]).

\ 24 7. 10KG.V ( X . ) . 1. Domniţa Anca I şi patronagiul ei literar ( 1 3 6 0 ) . ! II . o p r i g o n i r e p o l i t i c ă « u l > l - a n a -

B I B L I O G R A F I A 567

r'oţi. Bucureşti. Cultura Naţională,

1925, in—8«, 8 p. ( [Extras din]

„Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române", Seria III, Tom. IV, [Mem. 5, p. 373—380]).

248. * M I L L E R (William). Cei dintâi ani ai Atenei moderne. [Ştiri des­pre Vodă-Caragea]. M e s s a g e r d'A­t h è n e s . [19261)} Septemvrie.

24!). \ I I \ E \ ( I . ) . Banii calului [impo zit]. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi, 1926

—197, An. I I — I I I , p. 258—259.

250. MJ3VEA ( I . ) . „Reforma" lui Con­stantin Mavrocordat. Generalităţi şi păreri vechi. C e r c e t ă r i I s t o r i c e .

Iaşi, 26 — 27, An. I I — I I I ,

p. 97—248.

251. VAS1LIU (Virginia). Constantino Bràncoveanu e il cattolicismo. Al­cune notizie nuove intorno alla sua politica religiosa. E p h e m n -

r i s D a c o r o m â n a . Roma-Bucarest. 1925, An. Ili, p. HO—128.

252. V E R I C E A X U (Virginia). O apre­ciere contemporană asupra lui Tu dor Vladimirescu, la Puşkin. A r h i v a d i n I a ş i . 1926 Ianuarie,

•An. XXXIII, Nr. 1, p. 58. 253. V i R T O S U (Emil) . Mormîntul lui

Constantin Bràncoveanu. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 lulie-Sept, An. XII, N-rele 7—9, p. 207—210.

IV. Istoria C o n t e m p o r a n ă . P e r i o a d a înfăptuirii succes ive a unităţi i naţ ionale

până la r e a l i z a r e a Românie i - Intregi te . (1821-1920) .

— Studii Genera le —

254 . N I S T O R (Ion I . ) . Manifestaţiunile Românilor la 1848. [Conferinţă]. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1925

1 anuarie-Mariie, An. XIV, N-rele

1—3, p. 1—0.

255. P A N A I T E S C U (P. P . ) . Planurile lui Ioan Câmpineanu pentru uni­tatea naţională a Românilor. Legăturile lui cu emigraţia po­lonă. A n u a r u l I n s t i t u i ţ i i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925, An.

I I I , p. 63—106 + I I .

2 5 6 . TECrLESCIJ (Prof. Horia) . Scrii­torii ca luptărori pentru unirea neamului. Arad, Tip. Diecezană,

[1925]. in—16«, 62 p. Lei 5.

(Biblioteca Semănătorul. Nr. 64) .

1. Ardealul cul tural , revo­lu ţ ionar şi naţ ional i s t al vea­cului al X l X - l e a şi începutul

veacului al X X - l e a .

257. A R A D I (Victor). Ca ţarina Doam­na noastră. [Din revoluţia Româ­

nilor Ardeleni dela 1848]. Tradu­cere din originalul maghiar... Adevărul Literar şi Artistic. Bu­cureşti. 1925, Alai 31, An. VI,

Nr. 234, p 1—2,—1925, Septem­

vrie 6, An. VI, Nr. 248, p. 6. [cu

întreruperi].

258. BACALOGLU (Colonel George). Ardealul ca isvor cultural. Discurs de recepţiune rostit la Ateneul Ro­mân.. , cu răspuns de Prof. Dr. V. Babeş. Oradea-Mare. „Cele trei

Crişuri". 1925, in—8", 16 p. Lei

5. (Editura „Cele trei Crişuri". Publicaţiile Secţiei de propagandă

„Crişul Negru", No. 10). 259. BICHIGEAN (Vasile). Pocmation

de secunda legione vatachica sub Carolo barone Erzenbergio. [1762—1851]. Arhiva Someşană. Năsăud, 1925. Nr. 2,p. 13—19;

1925 Nr. 3. p. 39—«5; 1926,

Nr. 4t p. 51—80.

260. UITAV (Dr. Arpâd). Szeehenyi es a românok [Sechenyi şi Ro­mânii]. Pâsztortiiz. Cluj, 1925,

558 I. CRĂCIUN

A i o » . 1. An X I . Xr. 22, p . 470

— 476.

201. [ B O G O A X - D U I C A ] (G.). O gazetă din 1848. (Ştiri despre Români). T r a n s i l v a n i a . Sibiiu, 1926 Oct..

An. 57, Xr. 10, p. 569—570.

262. C L O P O Ţ E L (Ion). Revoluţia din 1918 ,şi unirea Ardealului cu România. Cluj • „Societatea de

Mâine". 1926, in—8", 175 p. Lei

100. Uteensie tir: A. Imun. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vâlenii-de - Munte. 1926

Oct.-Dec, An. XII. N-rele 10—12,

¡ 1 . 377—380.

263. F E U O R C A (A.). „Memorandul" românilor ardeleni la împăra­tul din Viena. P a t r i a . Cluj,

1926, Iulie 15, An. VIII, Nr.

15?. p. 2 —1926. Iulie 22, An.

VIII, Xr. 157, p. 2.

204. (JOtiA (Octavian). Ardealul şi politica partidului naţional. Con­ferinţă... Ţ a r a A o a s l r ă . Cluj. 1925,

Ianuarie 11, An. VI. Nr. 2, p.

33—-42.

265. * I I O R O Ş ( E n e a ) . Fapte şi lupte din Munţii Apuseni ai Ardealului. ISIS—1849. Simion Ral ini. Sibiu,

1926.

266. H P A S (Dr. loan). Trei g e n e r a -

ţiuni în politica românească din Ardeal. Cuvânt rostit în con­gresul Partidului Naţional Român ţinui la Sibiu în ziua de 2 Mai 1926. Bucureşti, Imprimeria Sta­

tului. 1926, in—8", 17 ],.

267. L l ' P A Ş ( I . ) . Avram Tancu. Comu­nicare tăcută în şedinţa Acade­miei Române la 8 Iunie 1924. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1921-1925. An.

I I I . p. 1—62.

208. I . V P A Ş ( I . ) . Milos Ştcfanovici ca prieten şi apărător ;il Româ­nilor ardeleni, l ' r u d y . Bratislava.

1925. Xr. 1. îşi in].. S o c i e t a t e a

«ie m â i n e . Cluj. 1925. Martie 15

22. An. II. X-relc 11—12.

p . 1 9 S — 1 9 9 .

•_"-. : ( ' H i ' l ' W I (Alevandi-ui ..Craiul

Munţilor" [Avram IancuJ. C u l t u r a

C r e ş t i n ă . Blaj. 1925 Februarie. An.

XIV, Nr. 2, p. 38—40.

270. — 25. August 1885. [Un manifest către Românii ardeleni]. U n i v e r s u l .

Bucureşti, 1925 August 26, An.

X L I I I . Nr. 195, p. 1.

271. M A T E I U ( L ) . Ideia românismu­lui integral în revoluţia din 1848. V i i t o r u l . Bucureşti. 1925, Mai 15,

An. XVIII.Xr. 5157. p. 1—2.

272. M A T E I U (Dr. I .) . Minorităţile etnice din România şi legea în­văţământului particular. Discurs rostit în... Adunarea Deputaţilor. [Atitudinea Saşilor faţă de Ro­mâni în trecut] . Bucureşti, Impri­

meria Statului, 1926, in—8«, 24 p.

273. M O X T A X I (Ion). Din zile grele. [Despre Românii din Ardeal în 1918 — 1919]. Arad. Tip. Dice-

zanu, 1925, in — S», 62 p. Lei 5.

(Biblioteca Semănătorul Nr. 76). 274. M O T O K X A (V.). Documente noi

privitoare la episodul Dragoş. [1849]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vâlenii-

de-Munte. 1925 Ianuarie - Martie.

An. XI, X-rele 1—3, p. 10—12.

275. * S E T O X - W A T S O X [( R . X V . ) ] .

La Transylvanie au X l X - e siccle. T h e S l a v o n i e R e v l e w . I I I . ' . '—8.

276. Ş O T R O P A (VU-gil). Pagini me­morabile din 1848. A r h i v a S o m e -

ş a u ă . Năsăud. 1925. Xr. 5, p.

1—20.

277. Ş O T R O P A (Virgil). Din zilele de slmcium ale anilor 1848—1849. A r h i v a S o m e ş a u ă . Xăsrtud, 1926.

Nr. 6 p. 1—15.

278. S U C I U (Dr. Coriolan). Lupta Blajului pe chestiunea naţională, pe teren politic, pe timpul epi­scopului Lemeni. Petiţia din 1831 către împăratul Francisc I. C u l ­

t u r a C r e ş t i u ă . Blaj. 1925 Martie.

Au. XIV. Nr. S. p. 66 — 71.

i 279. SUCII (Dr. Coriolan;. Cum a fost pregătit 3 /15 Maiu 1848. Blaj, Tiji. Seminarului Teul . Gr. cath.

1925, in -v". : 1 n. ;i.ei 25}.

B I B L I O G R A F I A 559

280. S U C I U (Dr. Coriolan). Trei pro-clamaţiuni inedite din primăvara anului 1848. C u l t u r a C r e ş t i n ă . Blaj,

1925 Maiu, An. XIV, Xr. 5, p .

166—172.

281. S U C I U (Dr. Coriolan.). Prote ­stul din 1842 al Blajului împotriva limbei maghiare. C u l t u r a C r e ş t i n ă .

Blaj, 1925, Aprilie, An. XIV, Xr.

4, p . 124—132.

282. S U C I U (Dr. Coriolan). Rolul naţional-cultural al Blajului în preajma evenimentelor din 1848. C u l t u r a C r e ş t i n ă . Blaj, 1925, Feb­

ruarie, An. XIV, Nr. 2, p . 44—49.

283. S U C I U (Dr. Coriolan). Cum a sistat guvernul unguresc serbarea zilei de 3 /15 Maiu. C u l t u r a C r e ş ­

t i n ă . Blaj, 1925, Iunie, An. XIV,

Nr. 6, p . 189—199.

284. U N G U R E A N U (Emauuil) . Istoria activităţii politice a poporului român din Ungaria şi Ardeal. Timişoara, „Banatul", 1925, in—

•>'», 24 p .

2. B a s a r a b i a sub ocupaţ ia r u s e a s c ă .

(1812—1918) .

285. — Actul unirii Basarabiei [facsi­mil]. U n i v e r s u l . Bucureşti, 1925,

Sept. 9, An. XLIII. Nr. 207.

p . 1.

286. * B A B E L (Antony). La Bessa­rabie. Etude historique, ethno­graphique et économique. P a r i s . FeliX Alcan. 1926, 360 p . Recenzie

de: Ion I. Nistor. C o d r u l C o s m i n u i u i .

Cernăuţi, 1925 şi 1926, An II

şi III, p . 627—628.

287. C A Z A C I ) (Dr. P . ) . Câteva date din istoria Basarabiei. B u c u r e ş t i , Cartea Romanească, [1925],in—8",

76 p . Lei 25.

288. C A Z A C O (Dr. P . ) . Notes sur la Bessarabie. Bucarest. „Cartea Ro­

mânească". [1926]. in—8°, 55

p . -4- 1 pl.

280. CAZACI 1 (Dr. P . ) . The truth

about the question of Bessarabia. Bucharest. „Cultura Naţională".

1926. in—8«. 61 p + p l .

290. C A Z A C U (Dott. P . ) . La verità storica sulla questione della B e s ­

sarabia. Bucarest. „Cultura Naţio­

nale", 1926, in— 8«. 61 p +pl.

291. C I O B A N U (Ştefan). Basarabia. Monografie sub îngrijirea D-lui... [Cu colaborarea d-lor : şt. Berechet. L. T. Boga, H. CelebidacM, N. Dunâreanu,

X. Enea, <'. Georgescu-Vroncea, V. Ghenzid,

P. Gore, C. Lnngu, T. Macovei, L. Ma­

rian, I. Xeurescii, Gh. Raşcu, T. Ştirby,

I. Zaboroi-scUì. Chişinău. ,,Inipr. Sta­

tului". 1926, in—8«. 472 — V p .

(Expoziţia generală şi târgul d e mostre din Chişinău, 1925). R e t r n -•lie de : X. larga. R e v i s t a I s l o r i e ă .

Vălenii-de-Munte, 1926 Oct.-Dec.

A n . XII, X-rele 10—12, p . 380

— 384.

292. G H I B U (Oniaifor). De la Basara­bia rusească la Basarabia româ­nească. Analiza unui proces isto­ric, însoţită de 186 documente. Voi. I. Cluj. ed. autorului, 1926.

in—8", CXCVII+509 p . Lei 200.

Recensie de : N. loraa. R e v i s t e I s t o r i c ă .

Vălenii-d e-Munte, 1926 Oct.-Dec.

A n . XII, X-rele 10—12, p . 354

—359.

293. * GHIBU (Onisifor). Cu gândul la Basarabia. Arad,1925f 196 p .

(Biblioteca Semănătorul). 294. G H I B U (O.). Literatura istorică,

politică şi socială relativă la Basarabia. (1914 - 1916). R o m â n i a

\ o u ă . Chişinău, 1926, Iunie 17,

An. III, Nr. 14 (237). p . 1—2;

1926 Iunie 18, An. III, Nr. 15

(238). p . 1.

295. G H I B U (Dr. Onisifor). Cum s'a i'ăcut unirea Basarabiei. S i b i i u . „Asociaţiunea". Tip. Arhidiecezană,

1925. in—80. 20 p . Lei 5. (Biblio­

teca , ,Astra" X r . 9). 296. G O R E (Paul) . Anexarea Basa­

rabiei. (Schiţă istorică). Un . . B a s a ­rabia. Monografie iub ingriiirea d-lvi

560 r. C R A C I U N

Skiai* vtomm". Chişinău 1926]. p. 15i— 176.

297. IXORODETZ. La Russie et les peuples allogènes, Wavit. x v i . Ho-mdriii tiin Homrabis}. Berne. „Ferd. IVyss", 1917, p. 176—J*S.[Tra-d u c e r e în româneşte de] Oltea 1. Nistor. Glasul Bucovinei. Cernăuţi. 1925, Februarie. 27, An. XIII, Nr. 1768, p. 2;—192» Martie. 3, An.. XIII, Nr. 1771, p. 2—3.

29«. IOXESCU HARZEU (H.). [Justiţia în Basarabia delà 1812 încoace]. România Aoiiă. Chişinău, 1926, Iulie 15, An. III. .\r. ¿7 (260), p. 1—2 şi urm.

299. MACOVEI (Ioan 1.). Basarabia privită de S t r ă i n i . [în „Basarabia.

Monoyroiie sub invriţirea il-lvi Sirian

C-iobmn". Chişinău, 1926], p. 234 — 251.

300. i U A I I I A A (Liviu). Cultura şi şcoala fin Basarabia], lin „Hasuralaa. Mo-

no'/rafie sub inuriiirea d-lni- Striaţi Ciobanii".

Chişinău, 1926]. p. 252 -271. 301. U i ' L L E H (Iaroslav). Basarabia,

pământ românesc. Traducere din l i m b a cehă de Carola V. Seşan şi Milan P. Se ; an. Cernăuţi. ..Clasul Bucovinei1', 1925, in—8". 3,0 ¡1. Lei 16. m i/i] Glasul Bu­covinei, l»'>.;. Iulie 22, An. XIII, Xr. ¡879, p. 2: — 1925, Iulie 24, An. XIII. Xr. 1881, ;>. 2-3: 1925, Iulie 26, An. XIII. Xr. 1883, p. 2; - 1925, Iulie 3 1 , An. XIII, Xr. 1887, p. 2 — 3.

302. * R E A B l M X - SCLEAKKVSKY (A.;. Ocuparea Basarabiei de către Homània, (după notele fiului ge­neralului ijcerbacev). [în limba rusă]. Letopiseţul lté volulici. Ilar-citv. 1925 lanuarie-Februarie, Xr. 1 (10). Keco'Sit' df : l/r. i\ Caznei'.. Viaţa

Românească. Iaşi, 1925 Septemvrie. An. XVII. Xr. 9, p. 460 — -163.

303. I IILIG (("..). Die bessarabische. Frage. F.iue {{eopolitische. lielra-chtunşi. Bresslau. F. Ilirt. 1926. io; p . Kx-rn-.;' *-: l"> I. A'-'»!..' Cod­

r u l C o s m i n u l H i . Cernăuji, 1925 şi 1926, An. II şi III, p. 624— «2«.

304. Z A B O R O V S C H I ( I . ) . Istoria [Ba­sarabiei], lin „BasanMa. M'mnorofU

stU> îngrijirea d-lni Ştefan Ciobanu". Chi­şinău, 1926], p. 101—155.

305. Z A B O R O V S C H I ( I . ) . Şcoala Ba sarabiei sub stăpânirea rusească. R o m â n i a N o u ă . Chişinău, 1926, Auuu.it 5, An. IU. Xr. 54 (277). p. 1—2; — 1926. August 7, An. III, Xr. 56 (279), p. 1—2; 1926 Aug. 15, An. III, Nr. 62 (285), p. 1—2; 1926 Aug. 20. An. 111, Nr. 66 (289). p. 1 — 2 ; 1926 Aug. 21, An. III, Xr. 67 (290). ;.. 1-2.

3. Bucovina sub ocupaţ ia aus t r iacă .

(1775 — 1918) .

30(i. 1IAIHAFF (Leon). i'agini străine din trecutul ţării. Glose la răpi­rea Bucovinei (1775—1777) . U n i ­

v e r s u l L i t e r a r , Bucureşti, 1926. Oct. 17, An. XLII. Xr. 42, p. 5—6.

307. BĂL AX (Teodor). Colonelul Urban în Bucovina. 1849 ; Cernăuji. Mi­tropolitul Silvestru, 1926. in — 20 p.

308. I ( A \ (Dimitrie). Bolul preofimei bucovineni' in menţinerea româ­nismului dela robirea (1775) — la deosebirea Bucovinei ( 1 5 X 1 . 1 9 1 8 ) . I n adaos la istoria bisericii ro­mâne. Cernăuţi. Mitropolitul Sil­vestru. 1925, in--8°,. 66 p.

309. [ I S O P K S C U L - G R E C U L ( l )r)] . Do­cumente din preajma unirii. [Dis­cursul din parlamentul austriac ţinut la 18 Oct. 1918 în preajma unirii Bucovinei cu Bomânia]. C o n v o i l i i r i L i l e i a r e . Bucureşti. 1925, Februarie. An. 57, p. 143—153.

310. LOGIIIV (Constantin). Anul 1848 în cullura şi literatura Bucovinei. Cernăuţi. Tii>. Mitropolitul Silve-

B I B L I O G R A F I A 561

stru, 1926, in—S', 36 p . (Repro­

ducere din „Anuarul LIII al Şcoalei reale superioare ort". An 1924/25).

I . l , O U t f [ N (Constantin). Istoria lite­raturii romîne din Bucovinal775— 1918 (în legătură cu evoluţia culturală şi politică). Cernăuţi. Mitropolitul Silvestru, 1926 in—8".

V I I I + 280 p . Lei 150. Reeensit <le:

A', lnrijn. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-

de-Munte, 1926 Gct.-Dcc. An. X I I .

N-rele 10—12, p. 364—368.

312. M O K A H I U (Leca) . Ce-a fost odată. Din trecutul Bucovinei. E d . II . Bucureşti. „Tip. Romane Unite".

1926, in — 8«, 89 p. Lei 18. (Pu-Micaţiunile Casei Şcoalelor. Biblio leca secundarăî.

313. X A M H U Ş (Dr. I .) . Unirea Bu­covinei. S o r i n H t e a d e m â i n e . Cluj.

192Ö. Ianuarie 4 şi 11, An. I I ,

N-rele 1 — p . 15—

314. M H I O (August). Die zweite Rus ­senzeit von Radautz. Nach E r ­lebnissen und Tagebuchblättern [1915]. H e i m a t . Cernăuţi. 1925,

Iunie. 21, An. VI, Nr. 25, p .

1—3; 1925 Iulie 19, An. VI, Nr.

29, p . 1—3; 1925 Septemvrie 13,

An. VI, Nr. 37, p. 1—4. [con­tinuă],

315. M S T O U (Ion I.) Bcjenari a r ­deleni în Bucovina. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1926, in—8°,

9 1 p. (Extras din „Codrul Cos-minuliü". 1 9 2 5 ş i 1 9 2 6 . An. II şi I I I , [p. 443—533]).

31 fi. P H O T O P O F E S C U (Dragoş). Bu­covina Românilor, Bucovina cul­turală. I d e e a E u r o p e a n ă . Bucu­

reşti. 1925 Martie 1. Au. VI,

Nr. 164. p. 1—2.

317. H E U (Simeon). Diu Bucovina vremurilor grele. Schiţe istorice. Cernăuţi. ,,Marca Ţârii". 1926,

in—8«, 68 p. Lei 30.

3IX. T C A C I I C (Dr. Nicolae). Câteva cuvinte despre Românii rutenizaţi în nordul Bucovinei. Cernăuţi.

Anuar j ] I n s t , de Ist. Naţ. L V .

„Glasul Bucovinei". 1926, in—8».

13 p . Lei 5.

4. Domni i le p ă m â n t e n e şifră mântăr i l e pentru unirea Mol­dovei şi a Ţ ă r i i - R o m â n e ş t i .

(1821 — 1 8 5 9 ) .

a. M o l d o v a .

319. F I U T T I (loan C ) . Din lucrările Adunării de revizie a Regula­mentului organic al Moldovei la 1831. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu­

reşti. 1926 lulie-August, An. 58. p.

514—522.

320. I O H G A (N.). Note de cronologie moldovenească. [1852, 1853, 1854].

R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munle.

1925 Aprilie-Iunie. An. X I , N-rele

4—6. p. 109—110.

b. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

321 . B E J E N A K U (Prof. Dr. X . C ) . O figură interesantă a revolu­ţiei | dela 1848 preotul Radu Şapcă. A r h i v a d i n I a ş i . 1925 Iu-

lie-Octomvrie. A71. XXXII, N-rele

3—4, p. 271—278.

322. B E J E X A R I ( X . C ) . Rolul lui I. C. Brătianu în revoluţia de la 1848. Arhiva d i n I a ş i . 1926 Apri­

lie. An. XXXIII, Nr. 2, p. 121—

129; 1926 lulie-Oet. An. XXXIII,

N-rele 3—4, p. 211—222.

323. I U L A T (T. G.). Ruşii în 1842, la Craiova. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra-

iova. 1925, lanuarie-Fevruarie. An.

IV, Nr. 17, p. 62.

324. C O X S T A X T I N E S C l J - I A Ş I ( P . ) . L n

colaborator francez la Istoria R o ­mânilor. [Paul Bataillard]. A r ­h i v a d i n I a ş i . 1925, Ianuarie, An.

XXXII, Nr. 1, p. 45—59.

325. F I U T T I ( J . C ) . Un emissaire valaquc â Paris en 1857. I t e v u e

H i s t o r i j i u e d u S u d - E s ( Emopeeii, Bucuarest-Paris, 1925 April-Iunie,

An. I I . N-rele 1—6, p, H2—9 1.

562 !. CRĂCIUN

5. Pr inc ipate l e -Uni te şi d o m ­nia lui Cuza Vodă .

( 1 8 5 9 - 1 8 6 6 ) .

32li. B A L A . Ş E E (Preotul Teodor). No­tiţe referitoare la lupla delà Cos-tangalia. [1803]. A r h i v e l e O l t e n i e i -

Craiovu, 1926 Mai-August, An. V. N-rele 2-5—2«. p . 281 284.

327. — Gambetta in România la 1865. Marele patriot francez despre în­tregirea României. A u r o r a . Bucu­reşti, 1925, Aprilie 18, An. V, Nr. 1034, p . 1—2.

328. I O R < ; . \ ( X . ) . Un projet de mis­sion française en Roumanie. (1860). R e v u e H i s t o r i q u e « l u S u d - E s t E u ­

r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925 A-pr il-Junie. An. II, N-rele 4—6. p . 94—102.

32!). TJ1EODOHIAX-C A K A D A (M.).

Tălmăcirea unei scrisori N a p o ­

l e o n i e n e . [8 Maiu 1863]. C u l t u r a

C r e ş t i n ă . Blaj, 1925 Iulie-August, An. XIV, X-rele, 7—8,/>. '¿37—242.

6. R o m â n i a sub domnia regelui C a r o l I.

( 1 8 6 6 - 1 9 1 4 ) .

330. AKCH1BAIJ). Ce am văzut in România mică. Anecdote istorice. Bucureşti. ., Universul". 1926, in — 8", 104 p . Lei 25. (Bib'ioteca ziarului Universul. Nr. 8).

331. A V E H E S C U (General Al.). Spul­berarea unor insinuaţiuni ca­lomnioase. [Răscoalele ţărăneşti din 19071- (Discurs rostit in şe­dinţa Camerei...). Bucureşti. „în­dreptarea'' 1925, in— 8°,24p. Lei 10.

332. Ï H A C O X E S C U ( E m ' l ) . Regele Carol şi războiul mondial. C e r ­

c e t ă r i I s t o r i c i ' . Inşi, 1926—1927. An. 11—111, p . 268--276.

333. K O l i Ă E X I C E A X U (-M. 1). O ."cri-soare a lui Kogălniceanu către Ion Brătianu [in chestiunea Dună­rii]. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu­reşti. l'>26 Ochntvrte, An. 5 S , ]>. 7 1 9 — ; 2 8.

33 t. M A I O H E S C U (TiIu). Istoria con­temporană a României. ( 1 8 6 6 — 1900). Binar şti Seu; 1925. in —-S», 456 p . Lni 100.

335. — Die grosse Politik der euro­päischen Kabinette. 1871—1914. (Şi România). Berlin. Deutahe Ver-lagsgeseHsel a/t jür Politik un I Gcs-cl.iätv. 1927. in—«». -III Biir.de.

336. R O S E T T i (Radu). Din domnia regelui Carol. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i

A r t i s t i c . Bucureşti, 1926, Iunie 6. An. VII. Xr. 287, p . 5—6: 1926 Iunie 20, An. VII, Xr. 289. p . 2: 1926 Iulie. 18, An. VI Xr. 292, p . 1—2; 1926. August 22, An. VII, Xr. 298, p . 1—2; 1926, August 29, An. VII. Xr. 299, p . 1—2

a. R ă s b o i u l pen t ru independen ţă . ( 1 8 7 7 - 1 8 7 8 ) .

337. C O Ş B L C (George). Povestea unei Coroane de oţel. Bucureşti, Cartea Românească, [1925], in—8°, 229 p . Lei 50. (i'iblioteca Scriitorilor Ro­mâni).

338. I . A H O Y A l t Y (Jean) . Souvenir* d'un valontaire de l'Armee Rou-mainc. (Plevna, 1.877). Preface par la Princcsse Bibesco. Bucarest. Cultura Naţională, 1925, in—8". :,83 p .

339 . l t O S E T T I (General Radu) . P a r ­tea luată de armata română în răsboiul din 1877—1878. Bu­cureşti. .,Cultura Naţională", 1926, in—8°, 169 p.-Tpl. Lei 101).

b . D o b r o g e a .

3-40. P E T H E S C U (Valerian). Studii şi documente. Urme turceşti în Ca­drilatei'. X c a n i u l R o m â n e s c . Bu­cureşti, 1925, Martie 28, An. XX, Xr. 72, p . 1; 1925. Aprilie 1, An. XX, Xr. 75, p . 1.

341. S T H O K S C t . (V.). Dobrogea Nouă. Pe căile străbunilor. Cu o prefaţă de D-l profesor ('.. Moişil. Vol. I I

B I B L I O G R A F I A 563

— I I I — I V . Bazargic. „Corner

na /a" . Iv. D. Smocof el Comp,

1925— 1926, in—8°, 130 p. (II) ;

134 p. ( I I I ) ; 132 p. (IV). Lei 60.

c. Răsboiu l balcanic . ( 1 9 1 3 ) .

342. A \ A S T A S 1 U (General I.) Avân­tul ţării. Campania din 1913 în Bulgaria. Cluj, „Cartea Romaneas­

că". 1925, in—S», 132 p.

7. România în primii ani ai domnie i regelui Ferd inand I.

( 1 9 1 4 - 1920) .

343. B A D A R E I (A. A.) . Spulberarea calomniilor. [Neutralitatea Ro­mâniei 1914—1916] , O p i n i a . laxi,

1925. Ianuarie 20, An. XXI,

Kr. 5290, p. 1; — 1925. Ianuarie

27, An. XXI, Nr. 5295, p. 1 ;

1925, Februarie 14, An. XXI, Nr.

5311, p. 1.

344. — Un page d'histoire. Le gouverne-ment Marghiloman. L e l ' r o y r e s .

Bucarest, 1925, Mai 22, An. 7, Nr.

1802, p. 1-. — 1925, Mai 27, An.

7, Nr. 1S06, p. 1.

345. — O scrisoare a lui Al. Marghilo­man. Legenda „guvernului impus de Mackensen". Cum a apărat Marghiloman pe rege. A d e v ă r u l .

Bucureşti, 1925, Maia 15, An.

XXXVIII, Nr. 12:06, />. 7.

a. Răsbo iu l pentru întregirea Românie i .

(1916-1919) .

346. A I . E V R A (General). O pagină din războiu [1918], C o n v o r b i r i L i ­

t e r a r e . Bucureşti, 1925. Aprilie,

An. 57, p. 299—302.

347. — In amintirea vitejilor clin Băli-leşti-Muscel, morţi pentru patrie în răsboiul cel mare din 1916 — 1 9 1 8 . [Bălileştii sub ocupaţie. Amintiri din războiu, etc.]. Câm­pulung. Oh. N. Vlădcsiu [1925].

in—8«. 61 p. Lei 20.

348. A1UEEAXTJ (Maior Virgil). Răs­boiul nostru contra Ungurilor 1918 - 1 9 2 0 . E d . II . Bucureşti,

„îndreptarea", 1925, in—S', 36 p.

Lei 10.

349. A S A N (Matei). Românii din Viena în timpul revoluţiei din anul 1918 G a z e t a T r a n s i l v a n i e i . Braşov, 1925,

Decemvrie. 25, An. LXXXVIII,

Nr. 131, p. 1.

350. A T H A N A S I U (Profesor I). R ă t ă ­ciri naţionale. Raport prezentat Consi'iului Universitar din Bu­cureşti in şedinţa dela 20 No-emvrie 1919. Bucureşti, „Cartea

Românească". [1925]. in 8°, 41 p.

Lei 5.

351. B Â R Z O T E S C U (Colonelul Lau-renţiu). O amintire. Operaţiunile iniţiale din Dobrogea în 1916. Bu­cureşti, 792fi. in—8«. 221 p. + pl.

rşi ini R o m â n i a M i l i t a r ă . Bucureşti,

1925 Mai, An. L V I I . Nr. 5. p.

17—38; — 1926 Februarie. An.

LV I I I , Nr. 2, p. 23—53.

352. B O I A X (General Oetav). Amintiri din campanie (1916). Brigada 14-a mixtă de la Agaş la Gagy şi în­apoi. [Locul şi editural). [1926],

in—So, 150 p.

353. B O L C A Ş (Lucian). Martirii din Bihor. Dr. Ioau Ciordaş şi Dr. Nicolae Bolcaş. P a t r i a , Cluj,

1925, Aprilie, 5 An. VII. Nr. 76.

p. 1.

354. B O T T E Z (Locot.-Coloncl Constan­tin L . ) . Trădarea, dezertarea şi tolerarea lui Constantin Stere fost colonel consilier juridic. I . Aleaciea delii Soroca $i II- Activitatea sa negativă

in războită (te intreoire a neamului. Vovedirea

fantelor de.... Huşi, George Jorit.ă. 1925

in—8°. 79 p. Lei 20.

355. * B R E I T (Jozsef). A magyaror-szâgi 1918—19 evi forradalmi moz-galmak es a vdros hâboru tor-tenete. [Istoria mişcărilor re­voluţionare d'n Unguraia în 1918—19 si războiul roşu]. Budu-pest, 1926.

564 J . . CRĂCIUN

356. BL AT (General), l.udendorff. Traducere de Maior N. Vorvoreami şi Adm. Căpitan Dim. C. Zavalidc. [Şi părţi privitoare la războiul României din 1916—1918] . Bu cureşti, Tip. Serviciul Geografic

al Armatei, 1925, in—8«, p.

69—82 ; 85—86.

357. * B I C H A X A X (Sir George). Mé­moires. Traducere din englezeşte, Paris, 1925.

358. Bl 'FNEA (Elia). Voluntarii ar ­deleni în războiul pentru întregi­rea României. Gazeta Transilvaniei, Braşov, 1925, August 19, An.

LXXXVI11, Xr, 85, p. 1 : — 1925,

August 29. An. LXXXVIU, Nr.

87. p. 2; 1925 Septemvrie 10,

An. LXXXVIU. Xr. 91, p.

1—2; 1925 Septemvrie 25. An.

LXXXVIU. Xr. 95, p. 2; 1925,

Septemvrie 25, An. LXXXVIU.

Xr. 96, p. 2.

359. CIOHOGABIU (Episcopul Roman R . ) . Zile trăite [1 .914— 1926]. ÎOradea Mare. Tip. Diecezană.

1926], in—8°, 519 p.

360. COSTESCF (Lt- Col. Slerea). Din carnetul unui căpitan. Insem nări şi amintii'' din războiul pentru întregirea neamului. Di­mineaţa. Bucureşti, 1925 Iunie 13,

An. XXI, Xr. 6667, p. 5 ; 1925

Iunie 20. An. XXI. Xr. 6674, p.

5; 1925 Iunie 27, An. XXI, Xr.

6681 p. 5 ; 1925 Iulie 4. An.

XXI, Xr. 6688, p. 5 ; 1925 Iulie

11. An. XXI, Xr. 6695, p. 5;

1925 Iulie 18. An. XXI, Xr.

6702, p. 5: 1925 Iulie 25, An.

XXI, Xr. 6709 ,i>. 5 : 1925, August,

1. An. XXI, Xr. 6716, p. 5 ;

1925 August 15. An. XXI, Xr.

6730, p. 5; 1925 August 22, An.

XXI. Xr. 6736, p. 5 ; 1925

August 29, An. XXI, Xr. 6743.

p. 5. [Nu continuă deşi se zice „va urma"].

361. DĂSCĂLESC!; (Profesor Alex.,, .lurnal opera tiv de pe câmpul de

războiu. CAI l!cg. No. 50 Inf. în luptele de la : Belbor, Petrosu, Tulgheş şi J iu . Viaţa în lagărele de represalii : Stroher-Moor şi Breesen. Propaganda Colonelului trădător Alex. Sturza în lagăre. „Antologie eroică". Roman. , , B e -ram-Tatăl", 1925, in— 8". 112 p.

Lei 30.

362. DEKUSSI (Gheorghe). Momente trăite. 15 August 1916, la Sofia. Universul. Bucureşti, 1926, August

16. An. XLIV, Xr. 188, p. 2.

363. — Cum descrie un preot german luptele de lângă Câmpulung. Tra­ducere liberă de Preot. I . R ă u -lescu. I'rilciiul nostru pentru popor. Câmpulung-M'jscel, 1926,

lanuarie-Februaerie, An. X. X-rele

1—2. p. 18—22.

364. — Epizoade din războiul pentru întregirea neamului. [Cazul lui Mihail Antonescu sub ocupaţia germană]. Ilustraţia, Bucureşti, 1925, Februarie, An. XIV, Xr.

108, p. 26—28.

365. — Evreii şi războiul României. Destăinuirile unui ofiţer german. Ţara Xnasfră. Cluj, 1925, Ianu­

arie 4. An. VI, Xr. 1, p. 7—11.

366. GEORGESCU (Colonel ] . ) . O pagină din bătălia de la Mărâ-seşti. Luptele regimentului „Va-silc I.upu" No. 36 în zilele de 2 6 , 2 7 şi 28 Iulie 1917. România Militară. Bucureşti, 1925, Ianuarie,

An. LXVII, Xr. 1. p. 25—40.

367. GHEORGHE (Maior Ion). Podul delaFlămânda. învăţăminte pentru viitor. România Militară. Bucu­reşti, 1925, Septembrie, An. LXII,

Nr. 9. p. 34—44. ^

368. GHEORGHIl (Căpitan Aurel J) . La hotarele Moldovei. Note şi însemnări din războiul pentru în­tregirea Neamului Românesc. Ed. II . Bucureşti, Dimitrie M. lonescu

S-sor, 1925, in—8», 253 p. fiq. Lei

30. (Din publicaţiile Casei Şcoa-lelor).

B I B L I O G R A F I A 565

369. * GORSKY (Locot-Colonel V.) . Pribeag în ţara mea. Bucureşti [1925].

37D. GRATZ (.Minister Dr. Gustav) und profesor Dr. Richard SCHÜL­L E R . Die äussere Wirl schaftspo-litik Österreich-Ungarns. Mitteleu­ropäische Pläne. Uli. Die Butarester I'fieüensl-erhwidlvmien]. Wien, I I Ider-

Pichler - Temps'.i , 1925, in— 8°.

p. 175—257.

371 . H O R O R O A B A (Preotul N. V.). Din războiul de reîntregire. Note şi impresii din campanie. 1916— 1918. Ed. II . Bucureşti, „Curtea

Românească". [1926], in—8«, 503

p. Lei 65.

372. * 10:\ESCU (Gr. Maior). Gloria unui regiment. Ed. 11, Bucureşti, 1925.

373. J O X E S C r (Teo'il). Sfântul Dimi-trie ce! Nou. Viaţa, minunea săvârşită de Sfântul Dimitrie cu ocazia furării lui de Bulgari în timpul ocupaţiei [1918]. Conţinând şi o prefaţă de P. C. Arh. I. Scn'ban... Bucureşti, „Bucovina",

1920. in— 8«, 78 p. Lei 25.

374. IOXESCU - BUZNEA (Maior G.). Consideraţiuni generale asupra pro­blemei militare, ce se punea R o ­mâniei în 1916, la intrarea ei în acţiune. R e v i s t a I n f a n t e r i e i . Bucu­

reşti, 1926, Septemvrie, An. XXVI,

Xr. 297, p. 12—26.

375. K A I ' R I (Baron Valeriu). Cazul fostului colonel Alexandru Sturdza comandantul diviziei a 8-a ro­mână. Un episod din răsboiul mondial 1914—1918 pe frontul român. Oradea, Adolf Sonnenfeld,

1926, in—S». 42 p.

376. K I H I T E S C U (Const.). Istoria răz­boiului pentru întregirea Româ­niei. 1916—1919 . Ediţia I l -a refă­cută si mult adăogită. Vol. I — I I I . Bucureşti, „Casa Şcoalelar", [1926],

in—8". 504 p. (I) ; 702 p. (II);

573 p. (III). [Câteva pagini şi in1, L ' I l l u s t r a t i o n Econmiunue et Fi-

namicre. Paria. (Supplément au

numéro du 7 Février 1925) , p. 1 9 — 20. JRecerïtzie de : AT. lorga. Revue

H i s t o r i q u e « l u S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest, 1926, April-Iunie, An

I I I , X-rele 4—6. p. 126—127.

377. L A P E R A I T ? (Alex.). Unitatea

naţională prin neutralitate? un „MUreUanee. Cuvinte comemorative....").

Bucureşti, Tip. Cariilor Bisericeşti,

1925, p. 205—214

378. — Legiunile române şi 28 Octombre al nostru. Y e e e r n a C e s k e - S l o v o .

Prufja. [Româneşte sub titlul: ..O pa­

gină din istoria destrămării Au­striei", Ini l ' a l r i a . Cluj, 1925, Iunie

14, An. VII, Xr. 127, p. 1.

379. L U l ' A Ş C U - S T E J A R (General Ale­xandru). Restabilirea adevărului falsificat de „Semănătorul de ofen­sive" şi de „Problema Comanda­mentului". [Evenimentele din 1916—1918] . Bucureşti, „Tiparul

Românesc", 1925, in—8", 23 p.

Lei 10. [Şi In] R o m â n i a . Bucu­

reşti, 1925, Aprilie 23. An. I I I ,

Xr. 455, p. 1 , - 1925 Mai 8,

An. I I I , Xr. 466, p. 1.

380. * — Ministère des Affaires Étran gères : Mémoire exposant le point de vue du gouvernement roumain au sujet de l'obligation de l'Alle­magne de. rambourser. la couver­ture de l'Emission des billets de la Banque Générale Roumaine. (Cartea Verde). Bucureşti, 1925.

381. * M O L R O V K A X U (Maior A.) . Operaţiile armatei bulgare de la Bazargic din anul 191 li. R o m â n i a

M i l i t a r ă . Bucureşti. 1925 Martie. An. LVII . X r . 3 . p. 2 7 — 4 5 .

382. N I C O L E S C U - D U E (Col. X.,. Pia­nul de operaţii române în răz­boiul din 1916—1918. U c m o c r a ţ i a .

Bucureşti, 1926, Martie-Aprilie,

An. XIV, X-rele 3—1, p. 58—12.

383. N T C O L E S C U - D U E (Col. V. . Pri-

viri retrospective asupra răz­boiului nostru 1916—1918. D e ­m o c r a ţ i ^ . Bucureşti, 1925, Mai

566 I. CRĂCIUN

tic-Aprilie, An. X I I I , N-rcle,

3—4, p. 37—74.

3 8 4 . M Ţ E S C L ' (Voicu). Douzeci de luni în Rusia şi Siberia. Anul 1 9 1 7 . Voi. I, Braşov, „ A . Mureşianu,

Branisce", 1026, in—S». 311 p.

Lei 200.

3 8 5 . * P A X A I T E S C l (General S e ) . Cum a fost distrus podul de peste Borcea la Feteşti . C a l e n d a r u l M i -

n e r v e l . Bucureşti, 1926.

3 S G . P A V E L (Dr. C ) . Contribuţii la istoria Bihorului. Zile trăite, 1 9 1 8 — 1 9 1 9 . Beiuş. „Doina". 1926,

in—5», 4S p. Lei 20. [,>:i ¡«1 B e i u ş u l .

Beiuş. 1925, Aprilie 5, An. V,

N-rele 13—14, ]>. 3—7.

3 8 7 . P L U G A R U (Constantin). Impre­siile unui soldat întors d i n marele războiu al întregirci [ 1 9 1 6 — 1 9 1 9 ] .

Iaşi, Viaţa Românească, 1925, in

—8°, 29 p.

3 8 8 . P O P E S C l (Căpit. Mihail). Lupta dela Tg-Jiu . R e v i s t a I n f a n t e r i e i .

Bucureşti, 1926. Noemvrie, An.

XXXVI, Nr. 299, p. 39—43.

3811. P R E V O S T (Michcl). Români şi Ruşi. Amintiri din anii 1 9 1 6 — 1 9 1 8 .

Speranţele şi cele dintăi decepţii. Retragerea. Cu o prefaţă de X . forga. Bucureşti, „Lujita", N. Stro-

ilă, 1925, in—8*. 85 p. Lei 25 r j r j in] N e a m u l R o m â n e s c . Bucureşti. 1925

Iunie 12. An. XX. Nr. 131, p.

1. 1925, Iulie 31, An. XX, Xr.

171, />. 1—2. [Cu mici întreruperi]. Rtlipim* de : General"! C. X. Herjeu.

N e a m u l R o m â n e s c . Bucureşti, 1925,

Septemvrie 26. An. XX, Xr. 215,

p. 1 :—1925 Orlomvrie 23. An. XX.

Nr. 238, p. 1—2. ««•<•« ,> de X.

lif-t/a. K e v i s l a ( ş l o r i c ă . Vălenii-de-

Mţinte. 1926, Oct.—Dec. An. X I I ,

X-rele. 10—12. p. 381—390.

390. I t O Ş C A (Căpit. C-dor Eug.) . (Con­cursul dat <lc clementul de ma­rină în trecerea pc la Flămânda. Învăţăminte. R o m â n i a M i l i t a r ă .

Bucureşti. 1926, Ianuarie. An.

LV IU. Nr. 1. p. 21—35.

3 9 1 . S C R I B A N (Arnim. I.). Lămurirea unei siluaţiuni [şi] Adaus la bro­şura „Lămurirea unei situaţiuni". Bucureşti, Tip. Cărţilor Biseri­

ceşti, 1925, in —8«, 16 p. (I);

19 p. (IU.

3 9 2 . [ S C R I B A X (Arhim.)]. Din vremea Nemţilor în Bucureşti. [Atitudi­nea Mitropolitului Konon, 1 9 1 6 — 1 9 1 8 J . B i s e r i c a O r t o d o x ă R o

m â n ă . Bucureşti, 1926, Sept. Seria

I I . An. 44, Nr. 9 (546), p.

542—544.

3 9 3 . S E R I ) A R I ' (Yirgiliu). Peste ho­tare. . . . Coutribuţiuni la cunoaşte­rea României adevărate în străi­nătate. 1 9 1 8 — 1 9 2 5 . Bucureşti,

„Lupta", X. Stroliă, 1925, in—8»,

131 p. Lei 40.

3 9 1 . — Serviciul de ştiri al Consiliului Naţional Român. (Biroul din Stoc-holin). Oclom.-Decern. 1 9 1 8 . Bu­cureşti, „Universul", 1925, in—8".

(fără paainulie). (Lupta pentru

întregirea Neamului). 3 9 5 . S L Y E S C r (Generai N». Istoricul

întrebuinţării cavaleriei române în războiul mondial 1 9 1 6 şi până la 1 9 2 6 . Val. I. D,ia io TU mu - la

:ii x i i fin ai i »in. Bucureşti, ,,Emi-

nescu", 1926, in—8", 384 p-

3 9 6 . S T A N C A (Dr. Sebastimi). Con­tribuţia preoţimei române din Ardeal la războiul pentru între­girea neamului. ( 1 9 1 6 — 1 9 1 9 . C 7 H / \

„Cartea Românească'', 1925, in—8",

180 p. Lei 60.

3 9 7 . * S T I E W ' E ( F r . j . 1 ,\volski im Welt­kriege. Der diplomatische Schrift­wechsel Iswolskis aus den Jahren

1 9 1 4 - 1 9 1 7 . Berlin, 1925.

. ' '•98. S T O I C A (Vasile). In America pen­tru cauza românească. Bucureşti, „Universul", 1926, in—*». 83 p.

Lei 20.

3 9 9 . S T O I C A (Vasile). Preşedintele Ma-jaryk şi Românii în 1 9 1 7 — 1 9 1 8 .

Discurs rostit la festivalul Masaryk în 7 Martie" [ 1 9 2 5 1 la Atenul Ro­mân. România. Bucureşti. 1925.

B I B L I O G R A F I A 567

Martie 1 2 . An. III, Nr. 4 2 1 , p . 1—2.

400. * T A U T U (Generalul Teodor). Carnet de câmp, cuprinzând apre­cieri şi note zilnice în slujba ade­vărului istoric asupra luptelor de la Cerna, 14 August — 25 Noem-vrie 1916. Bucureşti, 1 9 2 6 .

401. V A G A O N E S C U (Mihail). Viata în războiu. însemnări zilnice de pe front. 1016—1918 . Cu nume pro­prii şi localităţi... Bucureşti, Casa Şcoalelor, 1 9 2 5 , in—8«. 3 8 3 p . + 5 pl. Lei 75.

402. V L A D E S C U (Pictorul C ) . Bul­garii.... Memoriile unui ofiţer ro ­mân fost prizonier în Bulgaria [1916—1918] . Bucureşti, „Univer­sul", 1926. in— 8«, 11+159 p. Lei

3 6 . (Biblioteca ziarului • „Univer­sul", No. 11).

403. * Z A I O N T C H K O V S K Y ( A . ) ; A.

A J V D E R S ; V. E G O R I E F . Docu-mants historiques. Les Alies con­tre la Russie. [Şi România în răz­boiul mondial]. Preface par Victor Margueritte. Paris, 1 9 2 6 .

404. ZAMFIRUL (Maior Romeo) O pagină din epopeea neamului. R o m â n i a Militară. Bucureşti, 1926,

Oclomvrie, An. LV III, A'r 1 0 . p . 66—68.

405. * Z E L E T L X (Şt . ) . Retragerea. [1916 — 1917]. Bucureşti, 1 9 2 6 , Lei 60.

a . Pacea dela Paris. (1920).

466. HJtAl 'MAS (Dr. Karl ) . Siidost-europa auf den Friedenskonfe-renzen. [România. 1919 — 1 9 2 0 ] . [Sibiu=] Ilermannstadt. los. Drot-leff, 1 9 2 6 , in—8», 2 3 p .

407. - Frontiere [le României întregite]. [In ..PoiUiea externă a României"]. Bu­

cureşti, Cultura Naţională, 1 9 2 5 , p . 616—927.

108. - M. I.loyd George et la question du Banat. [1919]. La Romnanie

X o i i v c l l c . Bucarest, 1925, Iunie 15, An. 1, Nr. 3, p . 81.

409. L A P E D A T U (Alex.). In chestiu: nea Maramureşului. [Graniţa s p r e

Cehoslovacia]. [In „Miscellanee. Cuvinte

Comemorative..."]. Bucureşti, Tip. Căr­ţilor Bisericeşti, 1925, p . 179—184.

410. L A P E D A T U (Alex.). Franţa si revendicările teritoriale ale Ro­mâniei. Cuvânt omagial... [in „Miscellanee. Cuvinte Comemorative..."].

Bucureşti. Tip. Cărţilor Biseri-ceşt, 1925, p . 72—80.

411. L A P E D A T U (Alex). Câteva r e -laţiuni şi consideraţiuni cu privire la graniţa noastră de N. Vest. Conferinţă...[ [/« „Miscellanee. Cmint

Comemorative"..] Bucureşti, Tip. Căr­ţilor Bisericeşti, 1925. p . 59—71.

412. X l B I (Sergiu). Italia şi Basa rabia. E c h i e C o m m e n t i . [Trad. in] V i i t o r u l . Bucureşti, 1925.

Aprilie 5 . An. XVIII, Nr. 5126, p . 1.

413. H A K O W S K Y (Ch). II problema della Bcssarabia. Roma. „Ars Nova", [1925]. in—8«, 62 p . Lire 4.

411. S U C I U (Dr. Coriolan). Fron­tiera Maramureşului. G a z e t a M a -

r a i n u r ă ş a n ă . Sie/hei, 1925, Noembrie 27, An. VI, Nr. 48, p . 1—2:

1 9 2 5 , Decemvrie 4 , An. VI, Nr. 49, p . 1—2.

415. T I L E A (V. V.) . Acţiunea diplo matieă a României Nov. 1919— Mart. 1920. Sibiu. Tip. Poporu­lui, 1 9 2 5 , in—8«, 2 4 9 p . Lei 1 2 0 .

416. T I L E A (Dr. V. Viorel). România diplomăcziai mukodese 1919 No-vembertol 1920 Mârciusig. Fordi-totta : Botos Jânos. [Acţiunea diplomatică a României dela Nov, 1919 — Mart. 1920. Trad. de...]. Lugoj, „Mag ar kissblseg". 1 9 2 6 . in—8°, 1 6 0 p .

417. T O P O R U L (.1.). La situation de la Bessarabie et de la Buko vine comme cile se resente au point de vue du droit public et inter­naţional. Publication contribn-

568 I . CRĂCIUN

aut à résoudre la question ukrai­nienne de la Roumanie. I.eopol. ,,Société Scienti!iqae de. Clievtchen-

ko", 1926. in—8«. 15 p.

118. — Tratalele.de pace delà Saint-Germain, Trianon. [lu „Coliiim externă

a KnmdnieVi. Bucureşti. Cultura Na-

lionata, 192ii, i>. 509 536.

V". Istoria Nouă. R o m â n i a întregită . (Dela 1920 până în zilele n o a s t r e ) .

119. ItllATl \ \ l (Ion I. C.). Acti­vitatea Corpurilor Legiuitoare şi a guvernului dela Ianuarie 1922 până la 27 Martie 1926. Dare de seamă înfăţişată de... Bucureşti. Cartea Românească,, 1926, in—

8", XXI 11 — 100 p.

120. B H A T I A N I (Ion I. C ) . Activi­tatea guvernului Naţional Liberal, Ianuarie 1922—Martie 1926. D e ­m o c r a ţ i a . Bucureşti, 1926 Martie.

—Aprilie, An. XIV, Xrele- 3—4, p.

3—23.

421. C Ă D E R E (Victor G.). Chestiunea Basarabiei după recunoaşterea Sovietelor. G a z e t a T r a n s i l v a n i e i .

Braşov, 1925. Ai>rilie 10. An.

LXXXVIU. Xr. 39, p. 7.- —

1925. Aprilie 15. An. LXXXVIU.

Xr. 41, p. 1—2.

4 2 2 . [ C l O R O G A R I l (Episcopul Ro­man)]. Atentatul dela Senat, i 1921]. L e g e a R o m â n e a s c ă . Oradea-

Mare. 1925, Decemvrie 15. An.

V. Xr. 24. p. 3—4.

4 2 ! . t . U R L - E A (Gabriel). Situaţia Ro­mâniei de. după răsboiu [1919 — 1925]. Bucureşti. „Ion C. Văcâ-

reseu", 1926, in—8», 128, p. Lei 60.

12 1. I l E B t t l O T (Edouard). La Grandc Roumanie. L a V i e . Paris, 7925, Iulie 15. An. 14, Xr. 14. p. 231—

251.

125. HCSĂtîESCL (Z. L ) . Mişcarea subversivă în Basarabia. Chişinău. Imi>rimeria Statului. 1925, in—8",

179, p. fiij. Lei 80.

126. L U P A Ş (1.) . Necesitatea unei concentrări democratice. Cuvân­tare rostită la consfătuirea a 3-a din Cluj. linulă în 5 Ianuarie

1925. [Cluj. ..Lapkiado". 1925]

in—16", 18 p.

427. M A R T O X X E (Emmanuel de) La Roumanie e n 7925. L a V i e . Paris. 1925 juillet 15. An. 14,

Xr. 14. p. 241 - 246.

428. N E M O I A X l ( P . ) . Ardealul şi Banatul după unire. Cluj. Dr. Sébastian B rnemisa. 1925. in—8«,

71 p. Lei 30.

129. X E M O I . W l (P . ) . Probleme bă­năţene. Ed . II. Lugoj. Tip. Na

lionata. 1926, in—8«. 89 p. Lei 50.

430. - Le pacte d'amitié italo-roumain [1926]. L a R o u m a n i e N o u v e l l e .

Bucarest, 1926, Sept. An. 2, Xr.

18, p. 167—7Ô9.

4,'il. P A L M I E R I (Aurelio). Le Bes-sarabia e la diplomazia dei So­viet}". Con prefazione di Al. Km. I.ahovary. Roma. ,,I.a Vita Itali­

ana". 1925, in—8", 23 ;,.

432. P A N A I T E S C l i (General Scalat). Aspecle economice şi sociale din Basarabia (1920 - 1 9 2 6 ) . Vol. I. Chişinău. „Cartea Românească".

1926, in--8". 205 p. —pi. (Pagini de

actualitate). 133. * P A I L O V I C I (-M.) şi M. R A E A I L .

Schiţe din România contimpora­nă, rfn ruseşte]. Odesa. 7925, 170 p. Mimale ile : i>r. 1'. Casoev. V i a ţ a R o ­

m â n e a s c ă , laşi, 1925. August, An.

X V I I , Nr. 8, p. 201—293.

1 3 4 . — Réplique de. l 'Etat Roumain à la réponse du ressortissant hongrois sur l'exception d'incom­pétence soulevée par l 'Etat roumain. Itédacté par : V. Dimitresco. iBue.urest. „Imprimeria Stalului".

1926], in — /", p

B I B L I O G R A F I A 56H

!35. n O G E R (Noëlle). La nouvelle Roumanie. Văleni i-de-Munle. „Bu­lina Românească", 1926, in- 8", 47 p . ( E x t r a i t de la ,,Revue des Deux Mondes". [1926. Septembre 15, An. XCVI, p . 283 — 314].

136. * R O : \ n i E N H A L L E R (C. G.). La Grande-Roumanie. Sa structure économique, sociale, financière, politique et particulièrment ses richesses. La Haye. Martinus Nij-Iioff. 1926, 634 p . Recenzii de : N. lorrja. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o ­

p é e n . Bucarest, 1926 lulie-Sept. An. III, X-rele 7—9, p . 236—239: Ion T. Xisti'r. C o d r u l C o s m i n u l u i . Cer nanti. 1925 şi 1926, An. Il şi III, p . 623—624.

437. — Situation et organisation éco­nomique de la Roumanie en 1926.

Bucarest. \ ,,lmpr. Statului", 1926], in—8". 169 p.-i-p/.

138. T A T A R E S C O (Georges). Bessara­bie et Moscou. Discours... Bu­carest. Cultura Xafională, 1926. in—8«, 47 p .

439. T À T À R E S C U (Gh.). Internaţio­nala III-a şi Basarabia. Diseurs rostit în Adunarea Deputaţilor.. Bucureşti. „Independenţa1', 1925. in—8». 45 p .

440. VASILIU ( E m . D. B . ) . Adevărata cauză a renunţării la tron a fostului principe Caro]. Bucureşti, „Cultura", 1926, in—«», 15 p . Lei 10.

441. Z A B O R O V S K I (Virgile). L'unité roumaine. L ' I l l u s t r a t i o n Economique et Financière. Paris. (Supplément au numwo du 7 Février 1925), p . 10—18 .

A. Români i din a l te tari .

Studii genera le —

442. B l L U X i A S (Dr. Karl) . Das Aus-landruinänentum. Eine statisti­sche Uebersicht. I t e u t s e h e P o l i ­

t i s c h e H e l t e a u s G r o s s r u m ä i i i e n .

[Sibiiu], Ilermamstadt, 1926, Sept. An. VI, Heft 9, p . 180—183.

443. — Mémoire sur la situation des minorités roumaines Trans-Da­nubiennes : Jugo-Slavie, Bulgarie, Grèce, Albanie. 1925. Bucarest, „Tip. Romàne Unite", [1925], in — 80, VII p .

1. A m e r i c a .

444. i m i T Z U (Serbau) şi Andrei P O P O V I C I . Românii în America. Cu o prefaţă de D-l Prof. N. Iorga. Bucureşti, Cartea Romanească, 1926. in- S". 324 p . Recenzie de : N. nrm. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926, Iulie—Sept. An. XII, X-rele 7—9, p . 268—270.

445. S T A X C L ' L E S C U (G.) . Viaţa ro­mânească din America. C a l e n d a r u l

A a ţ i o n a l a l z i a r u l u i „ A m e r i c a " .

Cleueland-Ohio, 1925, p. 33—179.

2. Balcani .

446. B L ' C t Ţ A (Emanoil). Românii din Bulgaria. S o c i e t a t e a d e M â i n e .

Cluj, 1926 August 15 şi 22, An. III. N-rele 33—34, p . 547—550.

447. C A P I D A X (Th.) . Meglenoron anii. 1. Idwia şi urând lor. Bucureşti, Cultura Naţională, 1925, in—S», 225 p . - f 5 pl. (Academia Română, Studii şi cercetări, VII ) . Recenzii de: o. Dlentviimnl. G r a i ş i S u f l e t . Bu­cureşti, 1926, Vol. II, Fasc. 2. p . 363— 382 ; X. Tcraa. R e v u e

H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest-Paris. 1925, April-Iunie, An. 11, N-rcle 4—6, p . 177- 180.

448. C A P I H A X (Th.) . Patriarhul aro­mân loasaph. P e n i n s u l a B a l c a n i c ă .

570 I. ORÀUIUN

Bucureşti, 1925 Avrilie. Au. I I I .

Ar. 1, p. olt,.

449. C A P I U A X (Th.). Românii nomazi. Studiu din viaţa Românilor din sudul Peninsulei Balcanice. Cluj, „Ardealul", 1926, in—8°, 1X7 p.

Lei 200. (Extras din „Dacoroma-nia" [1924—1926). An. IV [p.

183—352)). ITRREN-DE DE: X . LORAA.

R e v u e H i t o r i q n e d u S n r t - E s t E u r o ­

p é e n . Bucarest, 1926, April—Iunie,

An. / / / . X-rele 4—6, p. 113—115.

450. CAPIDAX (Th.). Sărăcăcianii. Studiu asupra unei populaţiuni româneşti precizate. Cluj „Ar­

dealul". 1926, in—S", p. 923—959.

(Extras din ..Dacoromania", 1924 —1926, An. IV, /;. [923—959]).

451 R I A M A X M A M I X C I A N L L (Prof. V.) . Despre Marea Valahie. C o n ­

v o r b i r i L i t e r a r e Bucureşti, 1926,

Ian.—Febr. An. 58, p. 138—142;

1926 Iulie— August. An. 58. p.

617—619.

152. D I A M A X D J (V.). Meţova. [Orăşel aromân în Epir] . P e n i n s u l a Bal e a n i c â . Bucureşti, 1925, Sept.—

Oct. An. I I I , X-rele 5—6, p.

116—120; 1925 Decembrie. An.

I I I . Xr. 8, /-. 173—175. [Ui­

mea ză]. 453. fiALl'ŞCA (Constantin). Ştirile

din Valvasor privitoare la Cicii şi Uskocii din Kraina. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii - de - Munte, 1925

Iulie—Septemvrie, An. XI, X-rele

7—9, p. 176—195.

454 * 1 I O E G (Carsten). Les Săreai -

sane.., une tribu nomade grecque. [Vlaques de langage grec], l- ntmte UFKIAIMI'IUE 'I>RÉC>(LF' A'ITIIS TMTIFE ETTUOHIRAT>-

I I . TE.RTE<. I'uris-Copenhaqiie,

1925. ITEEENZIE IL>• : X . TURNA. R e v u e

H i s t o r i q u e d u S u d - E s l E u r o ­

péen. Bucarest, 1926, Iulie-Se.pt.

An. I I I , N-rele 7—9, p. 243 —

245.

455. K E R E K O F T (Georges). Les mi­norités étrangères ethniques et ri ligicuses en Bulgarie. [Şi Aro­

mânii]. Sofia, Imprimerie de la

Cour. 1925, in—S», p. 28—33.

450. — Mitropolitul Antim alesul Aro­mânilor răspunde unei telegrame a Nijopolenilor. (Din corespon­denţa Mitropolitului Antim cu George l lagi - Gogu.). Peninsula Baleanieă. Bucureşti, 1925, Aprilie,

Au. I I I . Xr. 1, p. 317.

457. PIXETTA (Mihail). Monografia Samarinei. [Comună aromânească]. Peninsula Baleanieă. Bucureşti, 1925, Iulie-August, An. I I I , N-rele

3—4, p. 87—92: 1925 Sepl.-Oct.

An. I I I , N-rele 5—6, p. 120—125 ;

1925 Dec. An. I I I , Xr. 8, p. 176—

190; 1926 Febr. — Martie. An.

I I I , N-rele 10—11, p. 237—251.

458. — * [Românii din Balcani la Viena]« Nio; eX/.T1vo(j.vi][i.ov. [ ? ? ? ] . HECMZI. DE: X . INRUA. Revisla Istorică. 192-lunuarie—Martie, Au. X I I , N6

rele 1—3, p. 41—42.

459. * ROMANSKI (Proi. St . ) . Ma-kedonskite Români. [Românii ma­cedoneni]. lUukedonski Preoled. Sofia. 1925. An. I. Fase. o—6f p.

63—96. TIEEERRZ'A DE : MARAARETA ŞTEFELRIESCV

Arhiva din. laşi. 1926, Iulie—Oct. An. XXXIII, N-rele 3—4, p.

261—266.

3. Istria.

160. P I Ş C A R H (Sextil). Studii istro­române, la colaborare cu A I . Bartoli, A. Belulovici şi A. B y -han. I I . INLROD'FIRRR. GRAMATICII. CARACTERI­

ZAREA DIALECHDT'I ISTRARONTÂN. Cu 26 illlS-traţiuni şi două hărţi. Bucureşti, „Cultura Natiomală", 1926, in—A'».

XVI -f- 370 p. — pl. (Academia Română. Studii şi Cercetări. X I ) .

461. HIEGLER (Emil) . La Românii din Istria. Ideea Europeană. Bu­cureşti, 1925, Nacmvrie 1. An.

VII, Xr. 17 7, p. 1—2; 1925

j Noemrric 15. An. VII, Nr. 178,

\ p. 3 .

B I B L I O G R A F I A 571

4. Moravia .

•Ii)2. IJRAGHICEAXI Yirg. ) . O bi­serică românească in Moravia. B u l e t i n u l C o i n i s i u n i i M o n u m e n ­

t e l o r I s t o r i c e . Craiovu, 1926 Iulie— Septemvrie. An. XIX, Fuse. 49, p. [121].

5. Transnis tr ia . 163. G H I B U (Onisifor). Cultura naţio­

nală a Românilor de peste Nis­tru. In baza unor documente noi delà sfârşitul sec. XVIII- lea . A d e ­

v ă r u l . Bucureşti, 1925, Martie 11. An. XXXVIII. Nr. 12615. p. 1—2.

104. I O H G A (N.). Les Roumains au — delà du Dni ster pour éclairer le sens de la ,,République moldave" des Soviets russes. Articles publiés dans le journal ,,Neamul Româ­nesc" en 1918, traduits, par M-lle

Alexandrine Dimitrescu.. Paris. „J. Camber". Tip. „Datina Ro­mânească", \'ălenii-<te-Munte, 1925 in—S," 39 p.

465. M S T O R (Ion I.) i). Românii Transnistrieni. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei", 1925, in — 8°, 105

p. -f 1 pl. (Extras din „Codrul Cosminului". [192.3, An. I, p. 461 —565]). Recenzie de : -V. lort/a. R e v u e

H i s t o r i q u e d e S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest-Paris, 1925, April-lunie, An. II, N-rele 4—6, p. 157—160.

6. Ungar ia (după 1920) .

466. G E O R G E S C U ( loan). Românii din Ungaria. Bucureşti, „Cartea Românească", [1925]y in—8», 32 p. Lei 3. („Cunoştinţe Folositoare din Lumea întreagă", Seria C. No. 19 . ) .

B . Relaţ i i le şi l e g ă t u r i l e cu alte s tate .

1. F r a n ţ a .

167. I O R G A (Nicolas). Relations Fran­co-Roumaines. L ' I l l u s t r a t i o n Eco­

nomique et Financière. Paris (Supplé­ment au numéro du 7 Février 1925) , p. 11—13.

168. MAiYXEVILLE (M. de). France et Roumanie. L ' I l l u s t r a t i o n Economique et Financière. Parist (Supplément au numéro du 7 Février 1925) ( p. 7—9.

169. SA1AT-AILA1RE. Les relations Franco-Roumaines. P a r i s - B u c a r e s t .

1925, August—Septembre^ An. IV N-rele 5—6, p. 1—4.

2. P i e m o n t u l .

170. B O S S Y (R. V.) Primele legături diplomatice [1855] cu Piemontul.

C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti-1926, CXt. An. 58, p. 796— 800,

3. P o l o n i a .

471. M A R I X E S C U ( C ) . Legăturile Mol­dovei cu Polonia îtitr'un raport de ambasador veneţian (1575). Vălenii-de-Munte, „Datina Româ-neasscă", 1925, in—8", 7 p. (Extras din „Revista Istorică", 1925, Oc-lomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12. [p. 270—274]).

472. S T R E I T M A N (H. St . ) . Legăturile româno-polone după 1863. S o c i e ­

t a t e a d e M â i n e . C/u/, 1926, Iunie 20 si 27. An. III, N-rele 25—26. p. 461—463.

1. I n „Istoriografia Eomânâ in 1 S 2 3 $i I<J?4'

<lrul Cesmiaultù".

stivimi lusese menţionat iu<rnai ca -articol t\]u „Co-

572 I. CRĂCIUN

4. Sârbia .

478. L I P L (Dr. N.) . Noi şi Sârbii. Pro­blema croală. Ţărănismul croat. Stjepan Rădici. Chestiunea Rana-

V. ISTORIE

1. J u d e ţ e şi local i tăţ i .

(in ordinea alfabetică a provinciilor

şi localităţilor).

- - Studi i g e n e r a l e - -

471. IIOMGBEHIiEIî (R . ) . Alte deul-sche Slădte in rier Aloldau und Walachei. I l e u t s c h e P o l i t i s c h e H e f l e

a i i s t i r o s s r i i i u i i n i e n . Sibiu, 1925 Ia­

nuarie—Februarie. An. V, N-rele

1—2, p. 18—22: 1925 Octonwrie,

An. V. Nr. 10. p. 10—22.

475. SmlOXESCA (1>. Oraşe din Ro­mânia. Bucureşti. ,,Cartea Româ­

nească", [1925]. in—8». 282 p.

Lei 80.

a. Ardea lu l .

4 7 6 . A R Ă R I (Victor). Desvoltarea ce ­tăţilor montane din Transilvania. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj, 1925,

Aprilie. 19 şi 20, An. I I , N-rele

10—17, p. 283—285.

-177. SH.1IIARTKI (El) . Monografia comunei Agrieş. Cu 8 figuri si 1 hartă . Dej. Ludovic Medgyesi. 1926,

in—<V°, 39 p. (Extras din Anua­rul Liceului ?,,Andrei Mureşanu". Dej, 1925—1926).

478 . BITAY (Dr. Arpâd). Gyulafeher-v ă r Erdely mfivelodestortene-teben. TAlba-Iulia în istoria cul­turală a Ardealului]. [Şi părţi pri­vitoare la trecutul românesc]. Cluj. Minerva, 1926. in—8°. 13 p. ( E r -

delyi Tudomânyos Fiizetck, 3 S r . ) . IPdrţi si in] Păsztortiiz. Cluj, 1926,

Mai 5. An. XII. Nr. 0, p. 200—203.

lului. Românii din valea Timo-cultii. O politică de împăciuire. Bucureşti. „Cultura Naţională".

[1926], in—8«. 48 p. Lei 25.

PARŢIALĂ.

479. KISCH (Oskar). Die wichtigsten Ereignisse aus der Geschichte von Histritz und des Nösncrgaues von der Zeit der Kolonisten-Einwan­derung bis zur Gegenvart. 1. Band. (1141—1699) . [Bistri a], Minierva,

[1926], in —8". 143 p.

480. S l C K (Dr. Coriolao). Blajul, liraşovul şi Bariţiu. C u l t u r i i C r e ş ­

t i n ă . Blaj. 1925 Septemvrie, An.

XI V. Nr. 9, 314—321.

181. S L C I l " (Dr. Coriolan). Blajuli Braşovul şi Mureşenii. [Andrei ş. iacob Mureşanuj. C u l t u r a C r e ş t i n ă .

Blaj. 1925 Octonwrie. An. XIV. Nr.

10. p. 363 - 316.

182. L O \ < ; L \ (Francisc H.) . Clujul de

demult [românesc]. T r a n s i l v a n i a .

Sibiiu. 1926 Ianuarie, An. 57,

Nr. 1. p. 27—30: 1926 Februarie.

An. 57. Nr. 2, p. 54—59.

483. M E T F Ş (Ştefan). Mihaiu Viteazul şi oraşul Cluj. P a t r i a . Cluj, 1925

AUIJ. 9, An. Vllt Nr. 171, p. 1—2.

R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925,

An. /, Nr. 2, p. 292—294.

481. A I E T E Ş (Ştefan). Oraşul Cluj asediat de oştirea românească la 1658. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti.

1925, An. I Nr. 2. p. 295.

185. M E T E Ş (Şt) . O româncă din Ţara-Româncască [Stanca, fica Postelnicului Preda] rescumpără o tipografic şi repară o biserică calvină din Cluj în secolul al X V I 1-lea. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bu-

cureştit 1925, An. I , Nr. 2, p.

295 -296.

486. S C H I L L E R (Dr. Rudolf). Aus der Vergangenheit Klausenburgs [=Cluj]. Cluj. „Viaţa". 1925,

in V». 118 p. Ittcrn-ii de: 1. lun«t.

B I B L I O G R A F I A 573

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ­

ţ i o n a l ă Cluj. 1924—1925, An. III, p . 734—73$ : Jir. Itajki: Laszlo. E r -

d e l y i I r o d a l m i S / . e m l e . Cluj, 1926, An. IM, Ar. p . '.'// 214.

187. M Â N Z A T (Gcorge). Monografia oraşului Dej din cele mai vechi timpuri până în zilele de azi. Bistriţa. Primăria oraşului Bej, 1926, in—8«, 321 p . fig.

488. C I O A I A C (Ion L . ) . Domeniile sta­tului din jud. Făgăraş. [Şi isto­ricul lor]. Bucureşti, ..Bucovina", I. E. Torouţiu. 1926, in — 8", 97 p . Lei 35. (Extras din „Bule­tinul Agricnlturei", 1926, Vot. III, N-rele 7—9).

489. M A R Ţ I A N (Iulian). F a t a . [Sat în jud. Năsăud]. Tradiţie şi istorie. A r h i v a S o m e ş a n ă . Xăsăud, 1926, Nr. 4, p . 12—23.

490. —Mittteilungen aus der MatrikeI der evang. Kirclie A. li. Mediasch. [1925]. in—8", 51 p .

491. Ş O T I I O P . V (Virgil). Răhoaje din trecut. [însemnări din arhiva bis-triţeană privitoare la ţinutul Nă-săudului şi a Bistriţei], [urmare]. A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1925,Nr 3, p . 71—79 ; 1926, Nr. 4, ¡1.94—99.

492. K E J E U (Profesor Petre) . Mono­grafia municipiului Oradea şi ju­deţului Bihor. Volumul I. Aşezâminlele

ciMuialr clin municipiul Oradea si judeţul

h i h o r . Cu O preţafă de Prof. Ni-colae lorga. Oradea. Tip. Transil­vania, 1926, in—8°. 335 p fig.

193. B E A T A (Pr . Ioan A. ) . Contribuţii la monografia comunei Pianul-de-jos [jud. Alba]. Cluj, „Dacia". [1925], in—S», 113 p .

494. J L N G A (Dr. Victor) . Săce.lele în trecutul apropiat, astăzi şi în viitor. [Urmare]. G a z e t a T r a n s i l ­

v a n i e i . Braşov, 1925 Ianuarie 1, An. LXXXVIII, Nr. 1, p . 3; 1925 Ianuarie 14, An. LXXXVIII, Nr. 5, p . 3.

(95 . GHERGA1IIU ( L . ) Zălaul. Schiţă monografică. Zălau. „Luceafărul".

1926. in— 16. 92 p . + pl. Lei o.;

b . B a n a t u l .

490. « A H T ( Jean) . Ada-Kaleh. A d e v ă ­

r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bucureşti, 1925 Mai 17, An. VI Xr. 232, p . 3.

497. J A K A B F F Y (Dr. Elemer). Az 1790 — 91 = iki magyar orszâg-gyiiles elozmenyei Kraşso vărme-gyeben. [Antecendeţele dietei un­gureşti din 1790 — 91 în judeţul Carasului]. Lugoj. Husveth es Ho/[-ner. [1926], y i — 1 6 ° , 63 p .

198. M O L O O V A X (Simion S.). Judeţul Caras. B a n a t u l . Timişoara. 1926 Iunie—Iulie, An. 1, X-rele 6—7. p . 5—26.

199. C H E V E R E Ş A N (Alexandru). Mo­nografia comunei Deta [Timiş-Torontal] scrisă cu ocaziunea jubileului de 200 ani dela înfiin­ţarea comunei, 1724—1924. Timi­şoara. „Fraţii Csendes'-, 1925, in — 8", 178 p .

500. A ' E H O I A A U (P . ) . Oglinda unei plase din Banat . [Răcăşdia], Ţ a r a

N o a s t r ă . Cluj, 1925, Ianuarie. 25, An. VI, Nr. 4, p . 111—118.

501. M O L I N ( G h . i . Reşiţa. Monografia oraşului, uzinelor şi domeniilor. Craiova, „Scrisul Românesc". 1925. in—8", 50 p . 4- pl.

502. H A I P T (Egidius). Geschichte der Gemeinde Sackelhausen [Săcalhaz] mit kurzem Riickblick ăuf die V o r = und Turkenzeit des Banats . [Timişoara = ] Temesvar. „Scluvă-bische Verlags= Ahtiengesellschaft, 1925, in—8". 216 p .

503. S I M T (Prof. Trăiau). Tapia. [Ta-pae]. B a n a l u l . Timişoara. 1926 Oct.—Dec. An. I, N-rele 10—12. p . 12—14.

504. P O S T E L N I C I 1 (G.) . Timişoara în sec. X V I I I . Note şi însemnări is­torice. B a n a t u l . Timişoara. 1926 Aprilie. An. 1. Xr. 4. p . 36—41.

:. c r ă c i u n 574

c. B a s a r a b i a .

505. CIOllAM (Şl.). Oraşele [Basara­biei], [I>i ..Basarabia. Monografie sub

Îngrijirea d-hii ?(ef<ia Ciobanii". Chişinău. 11)26], p . 76—100.

506. « K I . T H W (A. F . ) . Vospomina-niea o Bessarabii. [Aminliri despre Basarabia]. Chişinăul în 1821. In româneşte de Şt. Berechet. Koinănja Vouă. Chişinău 1926. Iulie 50, An. III, Nr. 19 (272). p . 1—2.

507. B R Â T I A X U (G. I .) . Les Bulga-res à Cetatea Albă (Akkerman) au début du X l V - e siècle. B y z a n t i o n .

Paris-Li.ge. 1925. Tom. II. p . 153—168 -±- 1 pl.

508. 1 OR ti A (N.). Lucruri noi despre Chilia şi Cetatea Albă. Bucureşti. ,,Cultur(i Naţională". 1925, in— 8", S p . - f 1 pl. ( [Extras din] „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române". Seria III, Tom. V, Mem. 7. [p. 325— 352 -i- ' /•',>•

509. [ I O R G A (N.)]. [Menţiunea Chiliei în veacul al Xl- lea] . R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Ianuarie— Martie, An. XI, N-rele 1—5, p . 69.

510. C I O B A X L (Şt.) . Chişinăul. [Chişi­nău]. Comisia Monumentelor Is­torice Secţia din Basarabia", 1925, in— 8«. 122 p . - j - 1 pl.

511. S T Ă X O I U (Eugeniu D.). Schiţă monografică a judeţului Lăpuşna. Chişinău. ..Cartea Românească", 1926. in - 8°, 100 p . Lei 50.

d. B u c o v i n a .

512. G I I E O H G H I I J (Căpitan Aurei I . )

Privelişti din Bucovina pitorească. Vol. I. Bucureşti. „Cartea Româ­nească", [1925], in—4°, 135 p . Lei 60.

513. T O M A (Iorgu G.). Lupta pentru menţinerea judeţului Câmpulungu!-

Moldovenesc. Discursuri parlamen­tare şi un memoriu. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925, in—8", IV-f 60 p . Lei 12.

e. D o b r o g e a .

514. A R A M (Ioan). Constanţa pito­rească. Cu împrejurimile ei. Edi­ţia II . Bucureşti, „Universală" Alcalcw. [1926], in-8°, 288 p . 4-planşe. (Lucrare premiată de Aca­demia Română).

f. M o l d o v a .

515. B A C A O A X U (Dr. C ) . Din tre­cutul sanitar al oraşului Botoşani. R e v i s t a M o l d o v e i . Botoşani, 1926, An. V, A>. 3, p . 5 — 9; [Sub dijerile titluri:] 1926, An. V, Nr. 1. ]>. 5—,S' — 1 9 2 6 , An. V, Nr. 10, p . 16—21.

516. G H E O R G 1 I I U (Căpitan Aurel 1.) Câte-va localităţi istorice din jud Botoşani. Botoşani. „Munca", 1926, in—8«, 15 p . Lei 15. ( E x ­tras din „Revista Moldovei". [1926], An. V, Nr. 1. [p. 3—15]).

517. G O R O V E I (Artur). Monografia oraşului Botoşani. Botoşani. Pri­măria oraşului. [1926], in — 8". II - f 460 p . fig. Recenzii de: [Gh.

Ghibăneseu]. I o a n X e c u l c c . l a : i . 1926-

1927. Fose. 6. p . 409 - 112: N. Inrga. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII, N-rele 7—9, p . 186—193.

518. I O l t G A (N.) . [Cotnarul). M e m o ­

r i i l e S e c ţ i u n i i i s t o r i c e a l e A c a d e ­

m i c i R o m â n e . Seria 111, Tom. IV, p . 429—434. [Formează partea 11-a din comunicarea „Procesele călugări­lor dela Sântilie şi Gheorghe, Pi­sarul leşesc"].

519. B E L D I E (Econ. 1. C ) . Schiţe istorice asupra judeţului Covurlui. Contribuţiuni. Galaţi, „Moldova", 1925. in— 6°. 30 p . Lei 5.

520. * B O B I L E S C l " ( C ) . Schiţă isto­rică asupra satelor Crucea-de-sus,

B I B L I O G R A F I A

Crucea-de-jos, cu bisericile lor. | cum şi asupra schiturilor Brazii | şi Moşinoaele din jud. Putna. Bu­cureşti, 1926.

521. B U D E A X L (Otilia C.) Comuna Deleni. [Moldova]. R e v i s t a M o l .

d o v e i . Botoşani, 1926. An. V,

K.r. 1, p. 31— 33; 1926. An.

V, Nr. 2, p. 6—12.

522. G O R O V E I (Artur). Din istoricul oraşului Folticeni. Conferinţă... Roman. [Primăria oraşului Fol­

ticeni]. 1925. in—8", 16 p.

523. B E R I X D E Y tProf. arhitect I. D.) Istoricul cetăţii şi oraşului Iaşi delà întemeiere, l i u s l i a ţ i a . Bucu­

reşti, 1925 Septemvrie—Decemvrie,

An. XIV, X-rele 115 — 118, p.

iii—168.

524. COSTACHESCU (M.). [Iaşii în cronicari şi călători străini. 1818, 1052. Nunta Ruxandei fiica lui Vacile Lupu cu Timus hatmanul Cazacilor], I o a n X e e n l e e . laşi,

1926—1927. Fasc. 6, p. 301—311.

525. C O S T A C H E S C U (Mihai). Iaşii şi Moldova îm călătorii streini [An­dréas Wolfj. I o a n X e e u l c e . Iaşi.

1925, Fasc. 5, p. 286—297.

526. G H I B A X E S C l " (Gh.). Iaşii în c ronicarii şi în călătorii streini, [urmare]. I o a n X e c u l c e . laşi. 1925.

Fasc. 5,p. 282—285: 1926—1927.

Fasc. 6, p. 289—299.

527. C O S T A C H E S C l (Mihail). Satul Prigoreni cu trupurile sale, Avră-menii şi Râtul (din jud. Iaşi). (Schiţă istorică). I o a n X e e n l e e .

laşi, 1925. Fascicola 5, p. 40—70.

528. C O S T A C H E S C l ' (M.). Satele Rus-canii (Buznea) şi Găneştii, cu tru­purile lor, Câcăceştii şi Moiceştii, din jud. Iaşi. (Schiţă istorică). I o a n X e e n l e e . laşi, 1926 — 1927.

Fasc. 6, p. 85—111.

529. G I I I B A X E S C L (Gh.). Vasluiul. Studiu şi documente. [1375—1843] . [Surete şi izvoade, Vol. X V ] . laşi, ,.Viaţa Românească", 1926, in—8",

41 + 342 p.

575

531 G R I G O R E S C L - B E X G E . Ş T I (Alexe). Din comuna Bengeşti-Gorj. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 , Iulie

—August, An. IV, Nr. 20, p. 337

—338.

532. — Consideratului asupra oraşului Calafat. A n u a r u l L i c e u l u i „ I n ­

d e p e n d e n ţ a " - Calafat.1925,p.5—16.

533. D E M E T R E S C U (G. Mii.). Din istoria Craiovei. Vechi denumiri de mahalale şi suburbii. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova, 1925, Martie —

Iunie. An. IV, N-rele 18—19, p.

112—121; 1926, Mart. — Aprilie,

An. V, Nr. 24, p. 95—101.

534. F I E R A S C U ( C ) . Craiova în 1770. Contribuţie documentară. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1926, Sept. —

Oct. An. V, Nr. 27, p. 337—339.

535. M I H A I L (Dr. Petre C ) . Ceva despre Târgu-de-afară din Craiova. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1926

Nov.—Dec. An. V, Nr. 28, p. 448

—449.

536. S T O E X E S C l (Dem. D.). Pentru „O istorie a Craiovei". [urmare]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1925.

Martie—Iunie. An. IV, N-rele 18

—19, p. 202—207.

537. T I I E O D O R I A X - C A R A B A (M.)

Răscoale în Craiova. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1925, Martie

—Iunie. An. IV, N-rele 18—79,

p. 125—128.

g. Oltenia.

536. I U R G A (Prof. N.). Oraşele Oltene, şi mai ales Craiova pe pragul vremilor nouă. (1760—1830) . C'r«-iova. „Scrisul Românesc". [ 7 9 2 5 ] ,

in— 8 " , 23 p. Lei 15. (Biblioteca Arhivele Olteniei Nr. 2) . [Extras din „Arhivele Olteniei". 1925 Iulie—August. An. IV. Xr. 20. p.

275—294]. Bectilicare de: T. G'. Bvlai.

A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925

Septemvrie — Decemvrie, An. IV.

N-rele 21—22, p. 494.

I . C R À C I U N 576

543. L I P E A X U (A.). Bucureştii la 1836 de Timotei Cipariu. C u l t u r a

Creştenă. Blaj. 1925 Ianuarie. An.

XIV, Xr. 1, p. 12—14.

541. — Pagini din trecut. „Zonele" Bucureştiului de odinioară. V i i t o ­

rul. Bucureşti, 1925 Aprilie 29, An.

X V I I I . Xr. 5144, p. 1 — 2.

545. nUMITHESCU (C. Gh.). Oraşul Buzău. (Studiu monografic). Bu­zău, luau Calinescn, 1926, in—4°,

45 p. -V- 2 pl. Lei 35.

546. RĂ1RXESCL'-COUIN ( C ) . Câm­pulungul Muscelului istoric şi legendar. Privire asupra trecu­tului. Cu hărţi, figuri şi nume­roase vederi. însoţit de călăuza vizitatorului celor mai de seamă locuri şi monumente istorice din oraş şi din împrejurimi. Câmpu-lung-Muscel. ,,Ioan X. Staicu".

1925, in —8«, 288 p. f 3 pl. fig. Lei

110.

517. C1I111U (Constantin). Monografia comunei Gura-Foii din judeţul Dnmboviţa. Bucureşti. ,,l-\ Gubl

l - i i " . 1925, in—8«, 52 p.

548. • CIUVARAN (Ioan Gh.) şi I. XEGOESCl .'-Bl'tl 1!. Moreni. Bucureşti, 1926. Recenzie <le:2f. lorga.

Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 Oct—Dec. An. X I I . X-rele

10—1:2. p. 362—361.

549. TEODOHESCU (Stoica). Mono­grafia comunei Telega. Istoric şi documente, cu mai multe planşe şi două hărţi. Câmpina, „Gutenberg", Mihail S. Gheorghiu,

1926, in— 8". 288 p.

2. Biseric i şi Mănăst i r i .

(Pe culte, provicii şi localităţi). (To t aci s'au pus şi lucrările privi­

toare Ia arta lor . )

a. Ca to l i c e .

550. — Geschihte der YVallfahrtskir-che von Ciclova. [Banat] . Oravifa. 1. Kaden. [1925] in—160. n p,

538. V I \ U - : X / (Irig. A.) . Din trecutul Craiovci. A r h i v e l e O l t e i i i i i e i . Cra-

iova, 1926 Mai Aug. An. V, Xrele

->.,—26, p. 182- 101 ; 1926, .Se;)/.

- Oct. An. V, Xr. 27, p. 32i~ 336.

Iteunzie de : -V. lorga. l î e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte, 1926 Iul.—Sept.

An. X I I , X-rele 7—9. p. 279 -

280.

h. T a r a - R o m â n e a s c ă .

539. l O l t t i A ( X . ) . Din trecutul isto­ric al oraşului Brăila. Conferin­ţă . . . Brăila. Biblioteca ,,1'ctre Ar

mencea". 1926, in—8«, 32 p.

I.ei 20. (Publicaţiile cercului de studii regionale ale oraşului şi ţinutului Brăila. Biblioteca „Petro Armencea" din Brăila, Xo . 1).

540. B A C A L B A Ş A (Const.). Bucureştii de altă dată. [urmare]. A d e v ă r u l .

1925, Ianuarie 4, An. XXXVIII,

.\r.12581, p. 1—2 :--1925,Xoemvrie

29, An. XXXVIII, A'r. 12872,

p. 1—2. [Apare în fiecare număr de Sâmbătă pentru Dumineca în foileton. Cu unele întreruperi. 0 singură excepţie Joia : 1925 îngust 20, An. XXXVIII. Xr.

12786, p. 1—2.

541. K A R X A B A T T (D.). Pitorescul Bucureştilor. R a m p a . Bucureşti,

1925 Mai 21, An. V I I I , Xr.

2268, p. 1 ; 1925 Iunie 6, An.

V I I I , Xr. 2280, i). 1; 1925 Iunie

7. An, V I I I . Xr. 2281, p. 1 ; 1925

Iunie 10. An. V I I I , Xr. 2283, p.

1 ; 1925 Iunie 19, An. V I I I , Xr.

2291, p. 1 ; 1925 Iunie 22. An.

VI11, Xr. 2294. p. 1 ; 1925 Iunie

26. An. V I I I , Xr. 2297, p. 1 ;

1925 Iunie 29. An. VIU, Xr. 2300.

p. 1 : 1925 August 24. An. V I I I ,

Xr. 2347, p. 1 2 ; 1925 August 26

An. V I I I Nr. 2348, p. 1.

542. L A S A L L E (Ferdinand). Bucarest en 1857. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d -

K s t E u r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925,

Octobre-Décembre, An. 11. X-reie

10 12, p. 363-369.

IÎIMLIOGKAFIA 577

b . Evanghe l i ce . *

* * 551 . * K L A I B E R - U L M (Dr. ing).

Die Goldschmiedearbeiten de säch­sischen Kirchen in Siebenürgen

im Wandel der Stile. D i e G o l d -

s e h m i e d e k u n s t . Leipzig. 1925^ luni 6. Ar . 12.

* * *

552. H O R W A T H (Walter). Der Frai en-dorfer Berchfrit. K o r r e s p o n d e n z ­

b l a t t d e s V e r e i n s für s i e b e n b ü r -

g i s c g e L a n d e s k u n d e . Sibiu, 192-5, Septem.—Noemvrie, An. XLVIII, N-rele, 9—11, p . 90—91.

553. H O R W A T H (Walter) . Zur Ges­chichte der Kirche von Radeln (Siebenbürgen). D e u t s c h e P o l i ­

t i s c h e H e l t e a u s G r o s s r u m ä n i e n .

Sibiu, 1925 Octomvric, An. V, Nr. 10, p . 22—23.

c. O r t o d o x e .

x. Biserici. 554. C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş I (Prof.

P . ) . Asupra decoraţiei exterioare Ia bisericile româneşti. A r h i v a d i n

I a ş i , 1925, Aprilie, An. XXXII, Nr. 2, p . 116—119.

A r lea',

555 . Ş O T R O P A (Virgil). Lupta Româ­nilor bistriţeni pentru biserică [zidită în oraşul Bistriţa]. A r h i v a

S o m e ş a n ă , Năsăud, 1925, N-r. 3. p . 31—38.

556. V A S A R H E L Y I (Miklos). A kolozs-vári minorita templom és sirem-lékei. [Biserica minori ţilor din Cluj şi monumentele ei funerare. (Azi biserica greco-catolică ro­mână)]. P á s / t o r t ü z . Clui, 1926, Nou. 21. An. XII, Nr. 23. p . 536—538.

557. V O I L E A N U (Matei). O biserică veche : Monument istoric. [Biserica veche din Râşnov jud. Braşov.]

Anuarul Inst, de lat. Naţ. IV.

T c l e g r a l u l R o m a n . Sibiu. 1925, Februarie 28. An. LXXIII, N-r. 16, p . 3.

558. P O P A (Traian). O biserică a lui Mihai Viteazul în Târgu-Mureş. [1599—1601] . S o c i e t a t e a d e M â i n e .

Cluj, 1926, Ianuarie 24. An. III. Nr. 4, p . 62.

Banat.

559. C O S M A (Dr. Aurel junior). Un mic istroic al bisericii române din Timişoara — Fabric . Timişoara. Cercul Tinerimea adultă „Sf. Ghei r-ghe". 1926, in—8", 12 p .

Basarabia.

560. C U R D I N O V S C H I (V.). Cele mai vechi biserici ortodoxe din Basa. rabia. [urmare]. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i

I s t o r i c o - A r h e o l o g i c e R i s e r i e e ş l i d i n

C h i ş i n ă u . 1925, Voi. XVI, p .

18—42. 561. C U R D I N O V S C H I (Vasile). Cele

mai vechi biserici de lemn din jud. Hotin-Basarabia. R e v i s t a S o ­

c i e t ă ţ i i I s t o r i c o - A r h e o l o g i c e B i s e r i ­

c e ş t i d i n C h i ş i n ă u . 1925, Voi. XVI,

p . 60—74. 562. B E R E C H E T (Ştefan). Când a

zidit Vasile Lupu biserica Sf. Dimitrie din Orhei? R e v i s t a A r h i ­

v e l o r . Bucureşti, 1926, An. II, Nr. -3. p . 406—409.

Bucovina.

563. B E R E C H E T (Şt.) . O carte ru­sească despre biserica Bucovinei de acum 50 de ani. R e v i s t a S o c i e ­

t ă ţ i i I s t o r i c o - A r h e o l o g i c e B i s e r i c e ş t i

d i n C h i ş i n ă u . 1925, Voi. XVI, p .

75—111. ISi ini Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti, 1925 Maiu. Seria II, An. 43, Nr. 5 (530). p . 269—276 ; 1925 Iunie, Seria II. An. 43, Nr. 6(531). p . 337—343.

* * *

564. D A N (Dimitrie). Ctitoria hatma­nului Luca Arbure. [Biserica din

37

5 7 8 i. O R A C I U N

satul Arbure, Bucovina]. Craiova,

Ramuri, 1926, in—i'. 10 p. ( E x ­

tras din „Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice [ 1 9 2 6 lan.-Martie An. XIX. Fasc. 47. p.

37—46]).

565. D A N (Dimitrie). Episcopia Rădă-uţului, Mitropolia şi Mănăstirile Bucovinei. Schiţă istorică. Cer­năuţi, Mitropolitul Silvestru, 1926,

in—8", 39 p.

566. D A N (Dimitrie). Biserica cea veche din Roşa (Cernăuţi). J u -n i u m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1926,

Martie-Aprilie, An. XV, X-rele

3—4, p. 69—70.

567. G R Ă M A D A ( X . ) . Anul zidirii bisericii din Zahareşti. C o d r u l

C o s m i n u l u i . Cernău[i, 1925 şi 1926,

An. I I şi I I I , p. 610.

Dobrogea.

568. C O T O V U (Brutus). Biserica St. Nicolae catedrala oraşului Tulcea. Cernăufi, „Glasul Bucovinei". 1926,

in—8", 1 4 p. ( E x t r a s din „Ana­lele Dobrogei", 1 9 2 6 , An. VII, p. 1-12}).

Moldova.

56 fJ. B A L Ş (G.) . Bisericile lui Ştefan cel Mare. Cu un rezumat în limba franceză. Avec un résumé en français. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Bucureşti,

1925, An. X V I I I , Fasc. 43—46.

p. 1—131. Recenzii de: N. Iorya. R e ­

v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o ­

p é e n . Bucarest, 1926, Aprilie-Iunie,

An. I I I . N-rele 4 — 6, p. 111—

112 ; Al. Tzigara-Samunas. C o n v o r b i r i

L i t e r a r e . Bucureşti, 1926, Aprilie.

An. 58, p. 292—300.

570. G R E C U (Vasile.) Din frumuseţile vechilor noastre biserici [moldo­vene]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei".

1 9 2 6 , in—8«, 1 6 p. + pl. (Extras . din Calendarul „Glasul Bucovi­nei", 1927, An. VIII).

571. G H E C U (Vasile). Din p i c t u r a

vechilor noastre biserici [ m o l d o ­

vene]. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi,

1925, Noemvrie-Decemvrie. An. XI,

X-re'.e 11—12, p. 401—406.

*

* * 572. A P O S T O L (Preotul Alexandru).

Istoricul bisericii parohiale S f i n ţ i i

împăraţi Constantin şi Elena d i n oraşul Bacău. Bucureşti, Tip. Cărţilor Bisericeşti, 1925, in 8'.

72 p.

573. I I O D O R O A B A (Pr. X . ) . Biserica

Sf. Neculai din Ciurchi. O p i n i a

Iaşi, 1925, Decemvrie 5, An.

XXII. Nr. 5557, p. 1—2.

571. M O R A R I I ' (Leca) . La C o m ă n e ş t i

[Biserica]. Cernăuţi. „Glasul Bu­

covinei", 1925, in—8", 8, p. Lei 5.

(Extras din „Junimea Literară. 1925, [August-Octomvrie]. An. XIV,

X-rele 8—10, p. 297—303]).

575. Biserica Sf. Atanasie şi Chirilă din Iaşi. Condică de venituri şi chcltueli. I o a n N c c u i c e . Iaşi, 1925,

Fasc. 5, p. 305.

576. - -Istoricul înfiinţării Bisericii Nea­mului delà Mărăşeşti. Bucureşti, Tip. „Cărţilor Bisericeşti", 1925,

in—8«, 63 p.

577. R O Ş U (Ioan). Drumuri şi oraşe. [Biserica Neamului delà Mără­şeşti]. B c i u ş u l . Beiuş, 1925. August

16, An. V, Nr. 33, p. 4 ; — 1925

Septemvrie 6, An. V, Nr. 36, p.

2—3.

578. B A L Ş (G.) . şi Arch. G. B O L O -

M E V . Sfânta Paraschiva din Ş t e -făneşti-Botoşani. Craiova. Ramuri,

1 9 2 6 , in—4", 9 p. fig. (Extras din „Buletinul Comisiunii Monu­mentelor Istorice",. [ 1 9 2 6 lan.-Martie. An. XIX, Fasc. 47, p.

28—36]).

Oltenia.

579. C O N S T W T I N E S C U - I A Ş I (P . ) Ve­

chimea bisericii Sf. Dumitru d i n Craiova. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra-

B I B L I O G R A F I . »

iova. 11)26, Xoi'.-Oce. An. V, Sr. 28, p. 390—401.

580. (iHICA BUI1EŞTI (N.) [şi] Arh. G. REFEHENDABU. Câteva bi­serici de lemn din Oltenia. Bule­tinul Comisiunii Monumentelor Is­torice. Bucureşti, 1926 Ian.-Martie,

An. XIX, Fasc. 47, p. 9—27. 581. OBEDEANU (Constantin V.). Fun-

daţiunea Obedenilor. [Biserici în Oltenia]. Arhivele Olteniei. Craiova, 1925, Ianuark-Fevruarie, An. IV,

Nr. 17, p. 7—13.

Ţara-Romanească.

582. NEGULESCU (Econ. Gh). O pa­gină din istoria Bucureştilor. Intemeerea Mănăstirii şi spita­lului ,,Colţea". înfiinţarea şi isto­ricul bisericii ,,Sf. llie, Hanul Colţ ei ".Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti, 1926 Febr. Seria I I ,

An. 44, Nr. 2, (539), p. 82—88;

1926 Martie, Seria I I , An. 41,

Nr. 3 (540). p. 135—139.

583. MINEA (I . ) . Cea dintâi amintire documentară despre biserica Dom­nească din Curtea-de-Argeş. Cer­cetări Istorice. Iaşi, 1925. An. 1, Nr. 1. p. 409.

584. ZAGOBITZ (Arhitect Al.). Bi­serica şi casa din Mărgineni. Bu­letinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926 Iulie-Sept.

An. XIX. Fasc. 49, p. 108—119.

585. MIHAIL ( i . ) . Pictura bisericii din Săcuieni-Dâmboviţa. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926, Oct.-Dec. An. XIX,

Fasc. 50, p. 152—166.

586. PETRESCU-DRAGOE ( C ) . Res­taurarea picturii bisericii din Se-cuieni-Dâmboviţa. Buletinul Co­misiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926, Ocl.-Dec. An. XIX,

Fasc. 50. p. 167—169.

587. I Olt GA (N.). Nouă ştiri asupra bisericii Mănăstirea de la Vălenii-de-Munte şi asupra altor antichi-

57 9

taţi religioase locale. Buletinul Co­misiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926, Aprilie-Iunie, An.

XIX, Fasc. 48. p. 49—53.

| 3 . Mănăstiri. — Studii generale —

588. NICOLAESCU (Prof. St) . Sfân­tul Munte Athos şi importanţa lui pentru Români. [Mănăstirile şi daniile făcute de Voevozii Ţărilor Române]. Xoua Revistă Biseri­cească. Bucureşti, 1925, Octomvrie-

Novembrie. An. VII, N-rele 7—8,

p. 129 — 134+2 pl. [urmează].

Ardeal.

589. ANTAL (Protopop D.). Schituri şi mănăstiri în protopoiatul Reghi­nului. Revista Teologică. Sibiu. 1926 Aprilie, An. XVI, Xr. 4,

p. 91—98.

Banat.

590. MLRGi: (Vasile Pr . ) . Mănăstirea „Călugăra". Arhivele Olteniei. Cra­iova, 1926, Ian.-h'evr. An. V, Xr.

23, p. 16—18.

Basarabia.

591. BERECHET (Ştefan Gr.). Mănăs­tirile [Basarabiei]. Un „Basarabia. Monvyrafie sub îngrijirea d-lui. ţtcfuil

Civbanu". Chişinău, 1926}. p. 207—

224. [$i ;n' Biserica Ortodoxă Ro­mană. Bucureşti, 1926, Iunie; Seria

I I , An. 44, Nr. 6 (543), p. 328

— 337.

592. DUMITRII (Arhimandrit Melhi-sedec). Monastirilc şi schiturile eparhiei Hotinului. li» „Episcopia Hctinuiui"). Chişinău, „Cartea Româ­

nească", 1925 p. 55—73.

593. IERONIM (Ieromonahul I . ) . Isto­ricul sfintei monăsliri Noul-Neamţ din judeţul Tighina. Note din arbi-

580 i . CR X C IUN

va monăstirei Noul-Neamţ. Chişi­nău, Cartea Românească, 1926, in

—8", 43 P.

594. r i l O Ţ E N C O (Preot AL). Istoria schitului Rudi. [jud. Soroca]. Re­vista Societăţii Istorieo-Arhcolouiee Bisericeşti din Chişinău, 1923, Vol. XVI, p. 3—17.

Bucovina.

*

595. GRECU (Vasile). Vechi odoare nepreţuite. [Mănăstirile Bucovinei]. Calendarul „Glasul Bucovinei".

Cernăuţi, 1925, p. 16—30.

* * *

596. VOROBCHIEVICI (Episcopul Dr. Ipolit). Istoria sfintei mănăstiri Dragomirna. Ediţia II. Cernăuţi, Tip. „Modernă", 1925, in — 8«,

67 p.

597. LASCARIS (Michel). A propos d'un épitaphios du monastère de Putna. Revue Historique du Sud-Est Européen. Bucarest-Paris, 1925

Octombrie-Dcembre. An. I I , X-rele

10—12, p. 356—361.

598. TAFRALI (O.). Le trésor byzantin et roumain du Monastère de Poutna. Texte. Paris. „Paul Ge-

ulhner". 1925, in—8°, X + 87 p.

Moldova.

* * *

599. BÀRLEA (Pr. I . ) . Note de călă­torie.... [Mănăstirile din Moldova]. Gazeta Maramurcşană. Sighet, 1925 Iulie 10, An. VI, Xr. 28, p. 1 ;

— 1925, Decembrie 11. An. VI Nr.

50. p. 1.

* * *

600. SIMIOXESCU (Icon. Al). Mănăs­tirea Agafton. [Moldova]. Revista Moldovei. Botoşani, 1925 Martie-

Aprilie. An. IV, N-rele 11—12,

p. 9—13: 1926, An. V, Nr. 2,

p. 1—1;—1926, An. V, N-rele 7—

9, ]>. 37—12.

C0!—Condica generală a sf. mănăstiri Agapia. IoanNccuIce. Iaşi. 1926—

1927. Fac. 6. p. 342—343.

602. GHEOLDUM (Preot Gută).' Mă­năstirea Bogdana. Noua Revistă Bisericească. Bucureşti, 1925, Fe­

bruarie— Martie, An. VI, N-rele

11—12. p. 300—305.

6 0 ! . LOVIN (Protisinghelul Gliche-rie). Monăstirea Bogdana din jude­ţul Bacău. Chişinău, „Cartea Ro­

mânească", 1926, in— 8°, 99 p.

(Biblioteca „Monăstiri şi Schi­tur i") .

60 1. IORGA (N.). Mănăstirea Coşula. [Botoşani]. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926 Aprilie-Iunie, An. XIX.Fasc.

48, p. -,0—73.

0 0 ' . ZOTTA (Sever). Mănăstirea Golia. Schiţă istorică. Buletinul Comi­siunii Monumentelor Istorice. Cra-iova, 1924 Octomvrie-Decemvrie, An.

XVIII,Fasc.42, p. 185; Ioan Ne-

culce. Iaşi, 1925. Fascicola 5 . p.

1—39.

00J . IORGA (N.). Mănăstirea Neam­ţului. Viaţa călugărească şi munca pentru cultură. Ed . I I I . Mănăstirea Neamţului, Tip. „Mănăstirei". 1925,

in—8°, 104 p.

607. LOY'IN (Protos Glicheri). Mănăstiri şi schituri existente în Eparhia Romanului. Glasul Monahilor. Bu­cureşti, 1925 Ianuarie 1. An. I I ,

Nr. 29. p. 2.

608. IORGA (N.). Procesele călugă­rilor dela Sântilie şi Gheorghe Pisarul leşesc. Bucureşti, „Cultura

Naţională, 1925, in—8". 24 p.

L e i 10. [Extras din „Memoriile Secţiuni istorice ale Academiei Ro­mâne". Seria I I I , Tom. IV, Mem.

7, [p. 411—434]. Recenzie de: V.

Boarea. Anuarul Institutului de Istorie Naţională Cluj. 1921 — 1925, An. I I I , p. 703—704.

B I B L I O G R A F I A 58

Oltenia.

609 . G E O R G E S C U (I . 13.). Mănăstiri Olteneşti. Gura Motrului. N ă z u i n ţ a .

Ciaiova, 1925, Mai-Iunie. An.

IV, Nr. 1—2, p. 35—49.

610 . L U N G U L E S C U (Pr. D.). Schitul Sărăcineşti. [Vâlcea]. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova, 1925, Martie-

Iunie, An. IV, N-rele ÎS—19,

p. 132—137.

Ţara Românească

611 . F I L I T T I (Ioan C ) . Schitul Ani-noasa-Cislău (Buzău) şi neamul Doamnei Neaga. R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1925, An. I , Nr. 2,

p. 210—226.

612 .—Schi tu l Brădetul, Argeş, V i i t o ­

r u l , Bucureşti, 1925, Iunie 3.

An. X V I I I , Nr. 5172, p. 3—4.

•613. S I M O N E S C U (Dan 1.). Vieaţa literară şi culturală a Mănăstirii Câmpulung (Muscel) în trecut. (Din trecutul cultural al Câmpu­lungului). Câmpulung-Muscel, Ioan

N. Staicu, 1926, in—8«, 72 p. Lei

20. Recenzie de.: N. Iorm. R e v i s t a I s ­

t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.-

Dec. An. X I I , N-rele 10-12. p. 361.

6 1 4 . F I L I T T I (Ioan C ) . D e s p r e schi­tul Găvanele (Buzău). R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925,

Aprilie-Iunie, An. XI, N-rele

4—6. p. 89—96.

•615 . S T A N O I U (Ieromonahul Dămian). Mănăstirea Pasărea. Bucureşti, „Lupta", N. Stroilă, 1926, in—8",

32 p. Lei 20.

616. P A V L O V (Monahul Petru;. Că­lăuză istorică despre sfintele mă­năstiri şi schituri ale judeţ. Pra hova : Sinaia, Ghighiu, Predealu, Zamfira, Susana. Cheia, Crasna, L e s p e z i , Brebii. Ploeşti, „Concu­

renţa". [1925], in—8«. 64 p.

• 6 1 7 . S A V E L A (Aurel). Mănăstirea Ră -teşti. [Valea Buzăului]. V i i t o r u l .

Bucureşti, 1925 Aprilie 19, An.

XVIII, Nr. 5138, p. 3—4.

618. S T Ä X O I U (Ieromonahul Da­mian). Mănăstirea Samurcăşeşti (Ciorogârla). Bucureşti. „Cărţile

Bisericeşti". 1926, in—8", 32 p.

L e i 12, (Biblioteca „Apostolul" No. 3) .

619. I O R G A (N.). Câteva indicaţii asupra mănăstirii Snagovul. Vă­lenii-de-Munte. „Datina Român-

tească". 192S, in— 8", 19 p. + 2

pi. (Comisia Monumentelor Is­torice.)

620. S T Ä N O I U (Ieromonahul Damian). Mănăstirea Ţigăneşti. Bucureşti. „Lupta", N. Stroilă. 1926. in—8".

32 p. Lei 25.

621. I O R G A (N.). Mănăstirea din V ă ­lenii-de-Munte. Craiova. „Ramuri'1.

* 1925. in—8°. 8 p. Lei 5. (Extras

din „Buletinul Comisiunii Mo­numentelor Istorice").

3. M o n u m e n t e Istorice ,

a. A r d e a l

622. H O R W A T H (Walter). Die Schwarz­burg bei Zeiden. K o r r e s p o n -

d e n z b i a t t d e s V e r e i n s für s i e b e n -

b ü r o i s e h c L a n d e s k u n d e . Sibiu. 1925

Iunie — August. An. XLVIII,

N-rele 6—8, p. 69—79.

623. M A R Ţ I A N (Iulian). Ca Arul Rod-na. A r h i v a S o m c ş a n ă . Năsăud.

1926, Nr. 4, p. 45—50.

621. R O T H (Victor). Construcţiile de apărare ale Saşilor în Ardeal. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti. 1925,

August 2, An. XLI. Nr. 31, p,

6—8.

( ¡2- . S C H U S T E R - K R O N S T A D T (Fr i tz ) . Aus welchem Grunde und wann ist die Burg auf der Zinne be Kronstadt abgetragen worden? K o r r e s p o n d e n z b l a t t d e s V e r e i n s

für s i e b e n b ü r g i s c h e L a n d e s k u n d e

Sibiu. 1925 Ianuarie — Februarie

An. XLVIII. N-rele 1—2. p. 8—12

62 . V E R E S S (Dr. Andrei). Frescele cetăţii Făgăraşului. B u l e t i n u l C o ­

m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i e c .

582 i. CRACIUN

Craiona, 19211 Apr.—Inlie. An. XIX. Fasc. 48, p. 74—77.

b. B a s a r a b i a .

627. C I O B A A U (Ştefan;. Monumentele istorice [ale Basarabiei], [In „Basa­rabia. Monografie sub îngrijirea d-lui Ştefan Ciobanu". Chişinău. 1926]. p. 177- -206.

628 . C U L E A (Apostol D.). Cetăţile moldoveneşti de pe Nistru. Bucu­reşti. „Cartea Romanească". [1926], in—8', 32 p. Lei 4 (Cunoştiinţe folositioare. Seria C. Nr. 25) .

c. Bucov ina .

629. L L i Ţ I A (Dr. Petre I.). [Monu­mentele istorice bisericeşti din Bucovina]. Raportul secţiunii re­gionale Cernăuţi [a Comisiunii Monumentelor Istorice] pe anii 1921—1925 întocmit pe basa ra- . portului technic al inginerului H. Rezori. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiona, 1926, Iulie—Sept. An. XIX. Fase. 49, p. 126—140 ; 1926 Oct.—Dec. An. XIX, Fasc. 60, p. 186—188. (continuă).

d. M o l d o v a .

63i». A X D R E E S C U (Const.). Cetatea Nouă în vremea lui Ştefan ."el Mare. O interpretare a cronicei vechi moldoveneşti. C e r c e t ă r i Is!o r i c e . Iaşi. 1926, An. I, Nr. 1 , p. 159—176.

631 . I O K G A (N.). Cea dintâiu visilă domnească Ia monumente istorii i şi opera lui Grigore Matei-Vodă Ghica. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i Mo n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926. Oct.—Dec. An. XlX,Fas<:. 50, p. 143—146.

e. Oltenia.

632. B Ă L A Ş E L (Preotul Tudor). Res­turi din monum nte istorice olte­neşti [în Fumurenii-Valcea]. Arhi­

v e l e O l t e n i e i . Craiova,1926 Nov.-Dec. An. V, Nr. 28, p. 447.

633. M O I S I L ( I . ) . Repertoriu de l o c a -

lităţile istorice, preistorice... d i n ; judeţul Gorj. A r h i v e l e Olteniei. Craiova. 1926, Mart.—Apr, A n „ V, Xr. 24, p. 125—131.

f. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

634. D R A G H I C E A N U (Virg.) . [ N o t e

despre] palatul [lui BrâncoveanuJ din Mogoşoaia. B u l e t i n u l C o m i ­

s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Cra­iova. 1926 Ian.—Martie, An. XIX. Fasc. 47, p. 47.

635. U R A G H I C E A A L (Virg.). Palatuu Iui Constantin Vodă BrâncoveanuV din Bucureşti. B u l e t i n u l C o m i s i ­

u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Cra­iova. 1926 Ian.—Martie. An. XIX. Fasc. 47, p. 1—8.

636. D R A G H I C E A A U (Virgiliu N.). P a ­latele lui Constantin Vodă Brân-coveanu din Doiceşti, Potlogi, Mo­goşoaia. Craiova. „Ramuri". 1926.. in—8°. 49 p. Lei 150.

637. S O C O L E S C U (Toma T. ) . Casa Dobrescu din Ploeşti. B u l e t i n u l .

C o m i s i u n i i M o n u m e n t a l e l o r I s t o ­

r i c e . Craiova. 1926 Aprilie—Iunie. An. XIX. Fasc. 48, p. 58—60.

g. S t r ă i n ă t a t e .

638. P O P E S C U (Dr. M.). Capela can-tacuzinească din Viena : „Moldauer Kapelle". C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­cureşti. 1925 Iulie—August. An.. 57, p. 536—542.

4. Naţ ional i tăţ i le din Ro­mânia .

a. Bulgar i i .

639. P O P A (Septimin). Bulgarii din Ardeal. Ţ a r a A o a s t r ă . Cluj. 1926, Mai 30, An. VII. X-rele 21—22, p. 604—605.

640. R O M A A E S C L (Marcel). Minori­tatea bulgară in Cadrilater. C o n -

B I B L I O G R A F I A 5 8 3

v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti. 1925. Martie, An. 57, p. 211—218.

b. Ciangăi i .

•641. B I I ' A Y (Dr. Arpàd). A moldvai magyarsâg. Tôrténeti àitekintés. [Ungurii din Moldova. Consideraţii istorice]. Cluj. „Minerva". 1926, in—8«, 24 p. (Erdélyi Tudo-mânyos Fiizetek. 4 sz.). [Si in] E r d é l y i rr o d a l i n i S z e m l e . Cluj. 1926. An. III, Nr. 2, p. 129—151.

6 4 2 . G Y O R G Y (Endre). Magyarok a régi Româniâban. [Unguri în Vechiul Regat al României]. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1925, Maiu. An. [LVII] II. Nr. 5, p. 199— 208. [Nu mai „ur­mează", deşi se spune acest lucru].

c. Elveţienii .

643 . A N S E L M E (André). La colonie suisse de Chabag. (Bessarabie). Notice historique 1822 — 1922. Cetatea-Albă. ,,Le Progrès". 1925, in—8", 92 p.

d. Evre i i .

6 4 4 . A L E X A N D R I (V.). Poeţii la câr­ma ţării. Discurs rostit de marele poet, marele bărbat de stat şi marele patriot în memorabila şedinţă a Senatului de la 10 Octombre 1879 contra suprimării art . 7 din Constituţie şi contra acordărei drepturilor civile jida­nilor. Iaşi. ,, V['a(a] R[omănească]". 1926. in—16«, 37 p. Lei 10. (Bi ­blioteca „ A r m a " No. 1) .

•645. A R C H I B A L D . Anumita presă. Note de om necăjit. Bucureşti, ,,Steaua Ţării" Matei Ionescu, 1925. in—8«, 168 p. Lei 10.

'646. C A T U N E A N U ( I . C ) . Cuvinte adevărate. [Articole publicate în reviste contra pericolului evreesc în general şi în România]. Cluj. „Dacia". 1925, in—8', 171 p. Lei 25.

647. F I L D E H M A X (Dr. W . ) Adevărul asupra problemei evreeşti din Ro­mânia în lumina textelor reli­gioase şi a ftatisticei urmate de listele nominale ale ostaşilor evrei morţi, răniţi, prisonieri, dispăruţi şi decoraţi în răsboiul pentru întregirea României. Bu­cureşti. „Triumful". 1925, in—8°. XC VIII + 218 p. Lei 200. [Fm si răspunsul acehtias autor la articolele apă­rute in ..Universul' asupra lucrării de mai

sus :i Răspuns unor mistificări. (1925\. in—8', 14 p.

648. P H O T O P O P E S C U (Elena Tltj. Origina şi aspectele problemei evreeşti din România în faţa na-ţiunci române, a Europei şi Ame-ricei.... Bucureşti, 1925, in—8«, 150 p. Lei 100.

619. [ H E S S I E R I Ţ A (Al.)]. Studiu pri­vitor la chestiunea evreiască. Origini. Aspecte. Soluţii. Bucu­reşti. „Tip. Geniului". 1926, in— 8«. 44 p.

650. S I J I I O N E S C U (I . ) şi C . D Ă N U -

L E S C I j . Francisc Joseph Reiner. Kd. II. Bucureşti. „Cultura". [1925], in—8". 40 p.

e. Francez i i .

651. T H E O D O R I A N - C A R A D A (M.). Infiltraţia franceză în Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Sefitemvrie - Decemvrie, An. 1 V. N-rele 21—22. p. 485 — 487. Î n ­dreptări: I h i d e m . 1926 Ian.—Febr. An. V. Nr. 23, p. 70; 1926 Mart.-Aprilie. An. V. Nr. 24, p. 158.

f. Germani i .

652. - - Das Deutschtum im Komitat Binar. D e u t s c h e P o l i t i s e h e H e f t e

a u s G r o s s r u m i i n l e n . Sibiu. 1925, Martie-Aprilie. An. V. N-rele 3 — 4. p. 17—19.

653. G E O R G E S C U (Ioan>. Coloniile germane din Dobrogea. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1926, in—8«.

534 I . CRĂCIUN

43 p . (Extras din „Analele Dobro-gei". 1926, An. VII. [p. 17—58)}.

654. W E N I G E R (Pfarrer Andreas). Vom Deutschtum in Nordsieben­bürgen. Geschichte der Gemeinde Hadad im Komitat Szilâgy (Sa-lagiu). D e u t s e h e P o l i t i s c h e H e l t e

a u s G r o s s r u m ä n i e n . Sibiu. 1925, Maiu—Iulie, An. V. N-rele 5—7, p . 22—29.

g. Huţanii.

655. G H E O R G H I U (Căpit. A. I . ) . Huţanii şi Rutenii. (Studiu etno­grafic). R e v i s t a M o l d o v e i . Bolo-şani. 1926. An. V, Nr. 10, p . II­IS.

656. N I S T O R (Dr. I .) . Originea Hu-ţanilor din Munţii Moldovei. G l a s u l B u c o v i n e i . Cernăuţi. 1925 Noembrie 19, An. VIU. Nr. 1927, p . 2.

h. Saşii

657. B I E L Z (Dr. Julius). Die Nach kommen des Peter Bergleiter eingewandert im Jahre 1686 nach Siebenbürgen. [Sibiiu = ] Ilerman-stall. los Drotleff. 1926. in—8. 39 p .

658. B I E L Z (Dr. Iulius). Eine Sied­lung deutsch-mährischer Wieder­läufer in Siebenbürgen. D e u t ­

s c h e P o l i t i s c h e H e f t e a u s G r o s s r u ­

m ä n i e n . [Sibiiu=] Hermannstadt. 1926 Sept. An. VI. Heil 9, p . 189—191.

650. B R A N D S C H (Dr. Heinz). Ge­schichte der siebenbürgischen Volksschule [Sighişoara = ] Sch'ss-burg, Markusdruckerei. [1926}, in —8°, 155 p .

660.. B R A N D S C H (Dr. Heinz). Unsere Jugendverbände. Sch'issburg-Siglü-

şoara. Fried. J, Horeth. 1925, in — 8\ 24 p . (3. Flugschrift des Allg. s i e b e n b ü r g i s c l i - c l e u t s c h e n J u ­

gendbundes). 66 1 . . * K L E I N (Karl Kurt) . Die deut­

sche Dichtung Siebenburgens irre Ausgange des 19. und im 20. J a h r ­hundert drei Jahrzehnte. Jena. 1925,. Recenzie de : N. Iorga. R e v i s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925f Iulie-—Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9. p. 231—234; U n i v e r s u l L i t e r a r .

Bucureşti. 1925 August 2, An.. XLI. Nr. 31, p . 2—3.

662. K L E I N (Karol Kurt ) . Scurt istoric al literaturii Saşilor în Ardeal.. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti. 1925}

August 2, An. XLI, Nr. 31, p_ 9-14

663. M Ü L L E R (Frederic). Rolul istoric al poporului săsesc din Ardeal. Tra­ducere de A. Decei. U n i v e r s u l :

L i t e r a r . Bucureşti. 1925, August' 9, An. XLI, Nr. 32, p . 9—12..

6 6 ! . M Ü L L E R - L A N G E N T H A L (I'tied-drich). Die Geschichte unseres Volkes. Bilder aus Vergangenheit und Gegenwart der Deutschem in Rumänien. [Sibiiu = ] Her­mannstadt. „W. Krafft". [1926],. in—8". 185 p . Recenzie de: AT. Iorm.

R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u .

r o p é c i i . , Bucarest, 1926^ A] ril-Juni'.. An. III, N-rele 4—6, p . 122— 125.

66". H E I C H A R T ( j tohanno). Lias säch­sische Burzenland einst und jetzt. Festschrift [Braşov = ] Kronstdt. Johann Gotts Sohn. 1925. in—8«, 409 p .

666. S C H E I N E R (A.). Denkzeitcn sie-benb.—sachsicher Spracbge-chich-te. (Zur Beleuchtung der Flan-drenses - Frage) . K o r r c s p o n d e n z -

h l a t t d e s V e r e i n s f ü r s i e b e n b ü r u i -

s c l i e L a n d e s k u n d e . Sibiiu. 1926 Iu­lie. An. XLIX, Nr. 7,p. 73-76.

667. S C H U L L E R U S (Dr. A . ) . Sieben­bürgische sächsische Volkskunde im Umriss. Leipzig. Ouelle et Me er. 1926, in—8«. X + 179 p . 4- pl.. Recenzie de : N. Iùrga. R e v u e I i i s -

t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bu­

carest, 1926y April-Iunie> An. III,

N-rele 4—6, p . 125—126.

B I B L I O G R A F I A 585

<66 . T E U T S C H (Friedrich). Geschichte der Siebenbürger Sachsen f ü r das sächsische Volk. iv. Band: i s s s - 1 9 1 9 . Unter dem Dualismus. [Sibiiu = ] Her-mannstadt. „W .Kra/ft". 1926, in— 8\ XVI+424 p.

i. Secuii.

669. K A R A C S O N Y I (Dr. Jânos) . A

hârom nemzetsegü székelyek. [Secuii de trei obârşii]. E r d e l y i I r o d a l m i

S z e m l e . Cluj. 1925 Octomvrie. An [LVU]IItNr. 8fp. 353—357.

670. L Ä P E D A T U (Alex.). Săcuii şi Românii. Conferinţă... [In „Miscella-nee. Cuvinte Comemorative..."]. Bucureşti. „Tip. Cărţilor Biserieşti". 1925, p. 92—98.

671 . S T E U E R ( (Jânos) . Szé ely nyelv és székely eredet. [Limba secu-'ască şi originea Secuilor]. Erdelyi I r o d a l m i S z e m l e . Clu . 1925, No-

vembrie—Decemvrie, An. [LVII] II N-rele 9—10. p. 449—451.

•672. T E U T S C H ( F r . ) . Noch einmal die terra Siculorum terrae Sebus. K o r r e s p o n d e n z b l a t t d e s V e r e i n s îiir s i e b e n b ü r g i s c h e L a n d e s k u n d e . Si-

biiu. 1926 Martie. An. XLIX. Nr. 3, p. 25—27.

k. Şvabii.

-673. B L A S K O V I C S (Prälat Franz) . Die Deutschen im Banate. B a n a t u l .

Timişoara. 1926 Ianuarie, An. 1. Nr. 1, p. 10—14.

674. H O F F M A N N (Leo). Kurze Ge­schichte der Banater Deutschen von 1717 bis 1848. Temesvar. Schvä-bische Verlags = Atkiengesllschaft. 1925, in—8«, 124 p.

<>75. — Vom Sathmarer Deutschtum. Zu welchem Volke gehören die Sathmarer Schwaben '? D e u t s c h e

P o l i t i s c h e H e f t e a u s G r o s s r u m ä n i e n .

[Sibiiu = ]Hermannstadl. 1926 Iul. An. VI. Nr. 7,p. 128—129.

« 7 6 . S C H Ö F F L E R (Ing. J . ) . Banat. II. Teil. Deutsche Arbeit und ihr Erfola.

Mit Karten und Tabellen versehen. [Sibiiu=] Hermannstadt. „Ost-deusche Druckerei", 1925, in 8', 79 p.

1. Ungurii.

677. G Y Ö R G Y (Dr. Lajos). Az erdelyi magyar irodalom biblipgrafiâja (1919—1924) . [Bibliografia lite­raturii ungureşti din Ardeal. (1919—1924)]. Cluj. „Minerra". 1926, in—8«, 71 p.

5. D o c u m e n t e .

(După epoce şi provincii).

— Generale —

67 . B O G A (L . T . ) . Documentele istorice dela Chişinău. M i ş c a ­

r e a . Iaşi. 1926 Iunie 7, An. XX, Nr. 129, p. 1; R o m â n i a N o u ă . Chi­şinău, 1926 Iunie 9. An. III, Nr. 7 (230), p. 1. [sub tuni: Din comorile trecutului Basarabiei. Documente moldoveneşti din veac. X V — X V I I I ] .

679. [ G H I B Ä N E S C U ( G h ] . ) Documen. tele de la Chişinău. l o a n N e c n l c e .

Iaşi. 1926-1927. Fasc. 6. p. 344— 345,

680. G I U R E S C U (C. C ) . Les manu-scrits roumains de la Biblio-tehque Nationale. Paris. „J. Gamber". 1925, in—8". 16 p. ( E x -trait de la „Revue Historique"-Paris-Bucarest. 1925. [Jan.—Mart], An. II. Nrele 1—3. [p. 41—54].

631. I O R G A (N.). Scrisori de boieri. Scrisori de Domni. E d . 2-a. Vă-lenii-de-Munte. „Datina Româ­nească". 1925, in—8», 344 p. (Din publicaţiile Casei Şcoalelor).

682. I O R G A (N.). Scrisori de negustori, tipărite cu o prefaţă pentru Sfatul negustoresc. Bucureşti, „Datina Românească, Vălen'i- de - Munte, 1925, in— 8°, XIV+ 223 p.

I . CRĂCIUN

1241 — 1601.

683. B U T A (Nicolae). I raggualgi di Claudio Rangoni, Vescova di Reg­gio-Emilia e nunzio in Polonia dal 1599—1605. Appunti di st ria rumena. D i p l o m a t a r i u n i I t a l i c u n i .

Roma-Bukarest, 1925, An. I , p.

259—377.

( 8 4 . I S O P E S C U (Claudio). Alcuni do­cumenti inediti della fine del cin­quecento. [1595]. Seconda serie. D i p l o m a t a r i u m I t a l l e u i n . Roma-

Bukarest, 1925, An. I, p. 37$—505.

1601 — 1821.

685. B A I D A F F (Leon). Pagini straine din trecutul ţării. Un an de o-cupaţie rusească (1810). Docu­mente contimporane. U n i v e r s u l

L i t e r a r . Bucureşti, 1926, Nov.

7. An. XLII, Nr. 45, p. 10—11.

686. B U L A T (T. G.). Din corespon­denţa baronului Samuel von Bruc-kenthal. [1778—1787] . R e v i s t a I s ­

t o r i c ă . 1926, Aprilie-Iunie. An.

X I I , N-ele, 4—6. p. 87—98.

687. B U L A T (T. G.). Une page de l'histoire diplomatique des Princi­pautés roumaines au X V I I I - e siècle. [1786]. R e v u e H i s t o r i q u e

d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bucarest,

1926, lulie-Sept. An. I I I , N-rele

7—9, p. 170—189.

688. B U T A (Nicolae). Patru scrisori domneşti din arhivele Vaticanului. [1606, 1647, 1650, 1656]. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925, An. I I I , p.

553—557.

689. G I U R E S C U (C. C ) . Un manuscris miscelaneu [1775—1776] . Vălenii-de-Munle. „Datina Românească".

1926, in—8, 5 p. (Extras din „Revista Istorică", 1926, Oct.-Dec. An. X I I , N-rele 10—12, [p. 311—

313)).

* 9 0 . — Hrisoave bisericeşti. [Hrisovul Schitului Dălhăuţi (R. - Sărat) . 1782. Hrisovul de înfiinţarea Se­

minarului din Mănăstirea N e a m v

ţului, 1855]. Masul M o n a h i l o r -

Bucureşti, 1925 Aprilie 2, An. I I , .

Nr. 39, p. 3.

a. A r d e a l .

— Generale —

691. * P O P A (Traian). Documente pri­vitoare la trecutul Românilor din vechiul scaun al Mureşului. / -Tărgu-Murâş, [19261].

1241 — 1601.

692. B A L Ş (Zoe G.). Două acte dela. Mihaiu Viteazul [1600 Martie.-1600 Aprilie]. R e v i s t a A r h i v e l o r . .

Bucureşi, 1925, An. I , Nr. 2, p».

266—268.

693. B U L A T (T. G.). încă un act dela Mihai Viteazul, [1600]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de- Munte, 192S

luiie-Sept. An. X I I , N-rele 7—

9. p. 204—205.

694. L U P A Ş ( L ) . Alte documente din. timpul lui Mihaiu Viteazul. [1600], A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925, An..

111, p. 547—552. Comentate de: X.

loraa. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-

Munle, 1926, Ianuarie - Martie,

An. XII, N-rele 1—3, p. 5—7..

695. L U P A Ş ( I . ) . Trei documente ardelene din sec. al XVI-lea. . [1538, 1538, 1573]. A n u a r u l I n s t i ­

t u t u l u i d e I s t o r i e \ a ţ i o n a l ă C l u j .

1924—1925, An. I I I , p. 535

536.

696. L U P A Ş ( I . ) . Două documente dela Mihaiu Viteazul. [1599, 1600]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e -

N a ţ i o n a l ă C l u j 1924—1925. An.

I I I , p. 543—545.

697. L U P A Ş (I..). Măsuri legislative' luate în dietele ardelene contra Grecilor. [1581, 1600, 1610, 1618] -A n u a r u l I n s t i t u t u l u i de Istorie-V a ţ i o n a l ă C l u j ; 1924—1B2S. An..

I I I , p. 537—539.

('98. LUPAŞ, ( I . ) . Un salvconduct aii

B I B L I O G R A F I A 587

marelui logofăt Teodosie pentru nobilul Ioan Olasi. [1600]. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925, An. III, p . 545. Comentat de: N. Ioraa. I t e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1926 lanuarie-Martie, An. XII, N-rele 1—3, p . 5—7.

1399. L U P A Ş (I . ) . O scrisoare româ­nească a mitropolitului Ioan dela Prislop (1600). A n u a r u l I n s t i t u t u l u i

d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924

—1925, An. III, p . 546+1 pl. Co­mentată ae: 2?. Ioraa. R e v i s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii - de - Munte, 1926, lanuarie-Martie. An. XII, N-rcle 1—3, p . 5—7.

•700. M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi do­cumente. [Document din 1271 în care e pomenit un Alexandri Bande C.razna.] A r b i v a S o n i e . ş a n ă . Năsăud, 1926, Nr. 6. p . 67—69.

1601 — 1821.

7 0 1 . H I F . I . Z (Julius). Ein Brief des kommandierenden Generals von Siebenbürgen, Grafen Rabutin, über Komes Sachs von Hartencck. [1702]. K o r r e s p o n d e n z W a t t d e s

V e r e i n s f ü r s i e b e n b i i r g i s c h e L a n d e s ­

k u n d e . Sibiu, 1925 Decemvrie, An. XLVIII, Nr. 12, p . 108—110.

7 0 2 . D R A G O M I R (Silviu). Un docu­ment privitor la proprietatea mănăstirei din Hodoş - Bodrog. [1629]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e

I s t o r i c N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. III, p . 557—561.

7 0 3 . [ I O R G A (N.)]. Un zapis ardelean. [1703]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1925 Octomvrie-Decem­vrie, An. XI, N-rele 10—12. p . 317.

704 . L U P A Ş ( I . ) . Dispoziţia guver­nului ardelean cu privire la bise­rica şi mănăstirea din Râpa Râmeţului. [1792]. A n u a r u l I n ­

s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925, An. III, p . .572—573.

705. L L ' P A Ş ( I . ) . Două documente ardelene din sec. X V I I şi X V I I I . [1667, 1750]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i

d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924— 1925. An. III, p . 564—567.

706. L U P A Ş ( L ) . Măsuri legislative luate în dietele ardelene contra Grecilor. [1581, 1600, 1610, 1618]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. III, p . 537—539.

707. M E T E Ş (Ştefan). O învoială ro­mânească din Ardeal. [1789]. R e ­v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925, An. I, Nr.2, p . 296—297.

708. M I N E A ( L ) . Un document despre expediţia principelui ardelean Gavriil Bâthori în Ţara-Româ

nească (1611) . R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p . 286—287.

709. M O G A ( I . ) . O însemnare despre legăturile culturale dintre Ardeal şi Moldova în sec. XVII- lea . [1651]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. III, p . 563—564.

710. V E R E S S (Dr. A ) . Orânduelile româneşti vechi tipărite în Ar­deal (1744-1848) . Bucureşti, F. G bl Fii, 1926, in—8°, 30 p . (Biblio­teca Arhivelor Statului). [$i in]. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p . 338—365.

1821 — 1920.

711. B [ O G D A N - B U I C A ] (G.). Avram lancu. [Lin document dela Axente Severu]. T r a n s i l v a n i a . Sibiu. 1926 Aprilie, An. 57, Nr. 4, p . 184—187.

712. B O G D A N - U U I C A (G.) . O scri­soare dela 1848. T r a n s i l v a n i a . Si­biu. 1926, Febr. , An. 57, Nr. 2. p . 71—73.

713. K E R E S Z T U R Y - O L T E A N U (Al).

Trei scrisori ale lui Ioan Dragoş. despre tratativele cu Avram lancu. C e l e t r e i C r i ş u r i . Oradea, 1926 Mai. An. VII, Nr. 5, p . 69—70

588 i. C R A C I U N

714. M A R Ţ I A N (1.). O scrisoare din 1849. A r b i i a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1926, Nr. 4, p. 90—93.

715. P Ă C A T U L (Teodor V.) . Docu­mente din anii 1848—1849. T r a n ­

s i l v a n i a . Sibiu, 1926 Iulie. An. 37, Nr. 7, p. 354—362.

716. V E R E S S (Dr. A.) . Orânduieli ro­mâneşti vechi tipărite în Ardeal (1744—1848) . Bucureşti, F. G bl. Fii. 1926, in—8", 30 p. (Biblio­teca Arhivelor Statului.) Wi ««]. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p. 338—365.

b. B a n a t .

1821 -1920.

717. P O L G A R - C I C L O V A A L (Leontin P.) . Contract dela E m . Gojdu. [1836]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1926 Ma'-August. An. V, N-rele 25—26. p. 212—213.

718. [ P O L G A R - C I C L O V A M J (Leontin P.)] . O scrisoare a lui A. Şaguna de când era arhimandrit al Mă­năstirii Covil. [1844]. A r h i v e l e O l ­

t e n i e i . Craiova, 1926 Mai-August, An. V. N-rele 25—26, p. 212.

c. Basarab ia .

— Generale —

719. B E R E C H E T (Şt . ) . Documente slave, privitoare la Basarabia, în tipărituri ruseşti. [1407, 1 4 3 4 . 1 4 9 5 , 1525, 1535, 1543, 1546, 1547, 1554, 1570, 1600, 1603, 1609, 1618, 1623, 1632, 1633, 1636, 1662, 1667, 1698]. B i s e r i c a O r t o ­

d o x ă R o m â n ă . Bucureşti, 1926, Mari. Seria II, An. 44. Nr. 3, (540), p. 113—115; R e v i s t a A r ­

h i v e l o r . Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p. 332—337.

1601-1821.

720. B E R E C H E T (Şt.;. Cinci docu­mente hasarabene privitoare la moşiile Episcopiei Huşilor. [1747,

1768, 1778, 1780, 1781]. Chişi­nău, Tip. „Eparhială", 1925t

in—8°. 12 p. [Si in] B i s e r i c a O r t o ­

d o x ă R o m â n ă . Bucureşti, 1925. Aprilie, Seria II, An. 43, Nr. 4 (529), p. 206—209; R e v i s t a S o c i e ­

t ă ţ i i I s t o r i c o - A r h e o l o f l i c c b i s e r i c e ş t i

d i n C h i ş i n ă u . 1925, Voi. XVI, p r

121—133.

1821-1920.

721. I O R G A (N.;. O scrisoare basa­rabeană. [1829]. R e v i s t a I s t o r i e ă .

Vălemi-de-Munte, 1925 Aprilie— Iunie, An. XI, N-rele 4—6. p. 108—109.

d. Bucov ina .

1601-1821.

722. B L L A T (T. G.). Documente pri­vitoare la Bucovina. [1782 F e ­bruarie 12, 1782 Aprilie 8, 1782: Maiu 14]. R e v i s t a I s t o r i c ă , Vă-lenii-de-Munle, 1925 Aprilie-lume, An. XI, N-rele 4—6, p. 97—99.

e. D o b r o g e a .

1821—1920.

723. [ I O R G A ( N . , ] . O condică de po­meni dobrogeană în (1859) . R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de- Munte. 1925 Iulie-Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9. p. 204—216.

f. Moldova .

— Generale — 724. A N T O X O V I C I (Episcopul Iacov)'.

Documente Bârlădene. Diverse. V . Huşi, Zanet Corlăfeanu, 1926,. in—80. XVI+326 p. Recenzie de : N. Iorgd]. R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Ian.-

Marlie. An. XII, N-rele 1—3. p 55—56.

725. B A L E A M J (A.). [Ducumente]. Lucruri. [1843, 1622, 1624, 1634,. 1656, 1717, 1785]. Ioan Neculce. Iaşi, 1926— 1927. Fasc. 6. p. 214—219.

B I B L I O G R A F I A 589

726. COSTACHESCU (M.). [Documente]. Varia. [1643, 1640, 1650, 1507, 1579]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926— 1927. Fasc. 6, p. 271—277.

727. GHIBAXESCU (Gh.). Academia Română şi documentele ce vor­besc de Iaşi. [urmare]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. 321—329; 1926—1927. Fasc. 6, p. 313—317.

728. [GHIBAXESCU (Gh.]. [Docu­mente]. Lada d. M. I. M. Ko-gălniceanu. [1599, 1559, 1666, 1830, 1835, 1859]. Ian Xceulee. Iaşi, 1925. Fasc. 5, p. 350—354.

729. GHIBAXESCU (Gh.). [Optspre­zece documente. Lucruri. 1664, 1760, 1764; 1 7 7 6 — 1777, 1785, 1791 — 1792, 1798, 1800, 1815, 1820, 1825, 1826]. Iaon Xeculce. Iaşi, 1925, Pasc. 5, p. 218—233.

730. GHIBAXESCU (Gh.). [Documente]. Lucruri. [1840, 1851, 1834, 1706, secol. X V I I I , 1818, 1820, 1682, 1669]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926— 1927, Fasc. 6, p. 208—214.

731 . GHIBAXESCU (Gh.;. [Documente]. Varia. [1841, 1811, 1812, 1841, 1842, 1842, 1843, 1843, 1845, 1843, 1844, 1843, 1843, 1842, 1835, 1803]. Ioan Xeculce. 7a.ş;, 1926—1927. Fasc. 6, p. 277—286.

732. GHIBAXESCU (Gh.). [Opisele do­cumentelor] din Arhivele Statului din Bucureşti ce vorbesc de Iaşi. Ioan Xeculce. Iaşi, 1925. Fasc. 5, p. 292— 296 şi p. 299—302.

73^. GHIBAiVESCU (Gh.). [Porunca] Paşei de Silistra pentru Nahman din Iaşi. 1237 Muharem 25. Ioan Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. 281.

7 3 G H I B A X E S C U (Gh.), O scrisoare a lui Dositei Obradovicici către Leon Gheuca, Episcop de Roman. [Fără ari]. Ioan Xeculce. Iaşi,

.. 1925, Fasc. 5, p. ¿79—280. 735; GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi

izvoade. [Voi. X V I ] . (Fereştii-Vas-lui). Studiu şi documente. [1400 |

—1831] 7aş/, „Viaţa Românească". 1926, in—8«. XLIV+ 179 p. Lei 100.

733, GHIBAXESCU (Gh.). Surete şi isvoade. (Şendricenii - Dorohoiu). Studii şi documente. [1467—1860]. Huşi. Zanet Corlăţeanu, 1925. in — 8K LXXVI+123 p. Lei 100, Recenzie de: N. Ilorga}. Revista Is-

torieă, Vălenii-de-Munte. 1925, Oc-tomvrie-Decemvrie. An. XI, N-rele 10—12. p. 322—323.

737. GHIBAXESCU (Gh.). Vasluiul. Studiu şi documente [1375—1843] . [Surete şi izvoade Voi. X V ] . Iaşi, ,,Via(a Românească", 1926, in—8". LI + 342 p, Lei 150.

738. ICHIM (Traian). Actele .caselor Consulatului rosienesc, (azi strada Unirii). [1679, 1717, 1729, 1741, 1742, 1745, 1746, 1750. 1750, 1752, 1752, 1752, 1752, 1758, 1760, 1765, 1780, 1780, 1780, 1783, 1783, 1785, 1786, 1786, 1787, 1812, 1790, 1814, 1814, 1816, 1816, 1816, 1835, 1838]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1926 1927, Fasc. 6. p. 183—202.

739. ICHIM (Traian). Din actele Di­vanului Domnesc din Moldova. [1818, 1834]. Revista Moldovei. Botoşani, 1925, Martie - Aprilie. An. IV, N-rele 11^12. p. 15—21.

1.0. ICIflM (Traian). [Patru documente cu caracter cultural. 1818, 1820, 1834, 1845]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. 318 — 320.

741. ICHIM (Traian). [Douzeci docu­mente. Lucruri. 1661, 1716, 1776, 1786, 1793, 1797, 1799, 1803, 1814, 1817, 1824—1825, 1831, 1832, 1837, 1841, 1856]. Ioan Xeculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p, 202—218.

7 4 ? . ICHIM (Traian). [Documente Lururi. [1839, 1842, 1846, Listă de pensioanele şi sholile particu-larnice aflate în Moldova ; 1758, 1828, 1829, 1832, 1832, 1840, 1840, 1842, 1843, 1814, 1828,

5 9 0 i. c r â c i u n

1667, 1824, 1850]. l o a n N e e u l e e .

Inşi, 1926—1927. Fasc. 6, p, 219 —238.

743. I C H I M (Traian). [Zece documente ^ şi regeşte între anii 1642—184 4 : privitoare la oraşul Iaşi]. I o a n

| N e e u l e e . Iaşi 1925. Fasc. 5, ]>. 182—193.

741. [ I C H I M (Traian)]. Mănăstirea Poenile de pe Ceahlău. [Două acte vechi. 1599, 1638]. I o a n

N e e u l e e . Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. 312—313.

745. I O R G A (fi./. Documente tecucene şi bârlădene. [1598—1816] , Din colecţia d-lui Jurgea-Negrileşti. B u l e t i n u l C o m i s i e i I s t o f i c e a R o ­

m â n i e i . Bucureşti, 1925, Voi. IV, p. 163—180.

746. K A R A D J A (Constantin I.) Dosarul unei Moşii Domneşti. (Răcăciunii). [1548, 1641, 1642, 1642, 1642, 1646, 1647, 1648, 1648, 1648, 1648, circa 1654—1659, 1663, 1664, 1664, 1664, 1664, 1674, 1674, 1690, 1697, 1705, 1763, 1801]. Vălen i-di-Munle. „Datina Românească". 1926, in—8«, 32 p. (Extras din „Revista Istorică". 1926, Iulie.-Sept. An. XII, N-rele 7—9, [p. 221—250].

74 7. K A R A D J A (C. L) . Inventarul documentelor viei dela Copou, vândută de Prinţul N. Soutzo dmsale Pantelie Hraşcovici. [1789, 1808, 1809, 1809, 1810, 1836, 1836, 1838, 1838, 1838, 1838, 1849]. I o a n N e e u l e e . Iaşi, 1926 — 1927, Fasc. 6, p. 312—313.

74*. M A R I N E S C U (Iulian). Documente vasluiene extrase din condica moşiilor lui Teodor Rosetti Solescu. [1502—1799] , B u l e t i n u l C o m i s i e i

I s t o r i c e a R o m â n i e i . Bucureşti, 1925, Voi. IV. p. 183—225.

719. R E L I (Simeon). Documente slavo-românc din s e c . X V — X V I I [păs­trate în „Arhiva Statului" din Cernăuţi]. Cernăuţi. „Glasul Bu­covinei", :n25, ir 15 p .

( E x t r a s din „Codrul Cosminului". 1925 şi 1926. An. II şi III, [p. •129—412]).

1241 - 1601.

750. B O B I X E S C t (Preotul C ) . Un document dela Alexandru cel Bun. [1427]. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­reşti. 1925, An. I.Nr. 2, p. 271— 272.

7 , 1 . B O G H E A (V.) . Un document moldovenesc din 1442. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l a

C l u j . 1921—1925. An. III, p. 532—533+1 faes'mil.

752. C O S T A C H E S C L (M.). [Documen­te] . Lucruri. [1459, 1499, 1518. 1555, 1576, 1580, 1581, 1585]. I o a n N e e u l e e laşi, 1926—1927. Fasc. 6, p. 203—205.

753. COSTÂCHESCU (Mihai). [Şase do­cumente. Lucruri. 1497, 1507, 1528, 1 5 3 2 — 1533, 1546. 1555] . I o a n N e e u l e e . Iaşi. 1925, Fasc. 5, v. 194—202.

751. C O S T Â C H E S C U (Mihai). Obser­vări cu privire la uricele lui luga Vodă [cu texte .lavone]. I o « n

N e e u l e e . Iaşi. 1925, Fasc. 5. p. 331— 341. J t w n t f e DE: A", LNRGA. [sub

titlul : Ştiri nouă despre Iuga-Vodă], R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Apri­LIE—Iunie, An- XII, N-rele 4—0, p. 81 — 83.

755. [ G H I B A N E S C L (Gh/|. Două surete de vechi ispisoace. [1438, 1f0"]. I o a n N e e u l e e . Iaşi, 1925, Fasc. 5. p. 311—312.

756. I O R G A ( X . ) . O scrisoare a lui Despot. 11562], R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munle. 1925 Qrtomvrie-Dee-mvrie. An. XI, N-rele 10—11. p. 268—269.

757. M i n e a ( I . ) . Argument nou în contra autent citaţii uricului a t r i ­

buit lui Iurg Coriatovici. r 1374î . R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1926, An. II. N-RELE. 3. 397.

B I B L I O G R A F I A 591

1601 — 182L

758.—1808 Iulie 21. Un act sturze.c. loan Neculee. IAŞI. 1926— 1927. FASC. G. P. 362—363.

759. [ANTON*OVICI] (Episcopul Hu­şilor Iacov). [Treisprezece docu­mente. Locuri. 1669, 1691, 1724. 1745. 1753. 1755. 1757 1757, 1760, 1765, 1772, 1792, 1796] loan Xe­culee. Iaşi. 1925. FASC. 5. P. 122—129.

760. B A L E A X U (A.). [Cinsprezece do­cumente cu regeşte. Locuri. 1665, 1729, 1732, 1735 — 1736, 1738, 1741 — 1714, 1765. 1778]. loan Neculee. IAŞI. 1925, Faur,. 5. P. 146—151.

761. BALEANU (A.). [Document din 1778]. loan Xeculee. IAŞI. 1926— 1927, FASC. 6, P. 181—183.

762- BOGDAN" (N. A.). [Şaisprezece documente. Locuri. 1733. 1798— 1801, 1803. 1807]. loan Xeeul.e. IAŞI. 1925, FASC. 5, P. 129—146.

763. BULAT (T. G . J . Documente mol­doveneşti. [1618. 1796, 1818]. Re­vista Istorică. VĂLENII-DE-MUNTE. 1925 OCTOMVRIE—DECEMVRIE AN. XI, N-RELE 10—'12, P. 310—314.

764. BURGHELEA (M.). [Opt docu­mente. Locuri. 1761, 1780, 1794, 1807, 1816, 1821, 1824, 1825.] loan Xeculee. IAŞI. 1925. FASC. 5, P. 151—159.

765. — Casa menzilului poştei Mol­dovei pe anul 1817 (Iulie). loan Xeculee. LAŞI. 1925. FASC. 5, P. 306—307.

766. COSTACHESCU (M.). [Actele bi­sericii Talpalari şi altele. 1627, 1754, 1754, 1768. 1786. 1789. 1789. 1789, 1790, 1766, 1777, 1780, 1780, 1780, 1765, 1765, 1780, 1781, 1781, 1796, 1739, 1739. 1744], loan Xeculee. IAŞI. 1926—1927, FASC. 6, P. 167—181.

767. COSTACHESCU (Minai). [Două-zecişitrei documente cu regeşte locuri. 1707, 1712, 1714 — 1715,

1725, 1728— 1730, 1735, 1741, 1747, 1753, c. 1755—1756, 1759, 1768.] loan Xeculee. IAŞI. 1925. FASC. 5, P. 160—170.

708. COSTACHESCU (M.). [Documente moldoveie]. I. MIHAIL DE LA DAROHOI şi SATELE LUI. II. DOUĂ URICT DIN PRI­MUL AN DE DOMNIE A LUI ALEXANDRU-CEL-

III. DOUĂ URICT DELA ŞTEFAN VODĂ-CEL-MARE. loan Neculee. LAŞI. 1926—1927, FASC. 6. P. 345—360.

769 — [Doci.mente privitoare la oraşul I. şi]. Acte cumpărate dela Alex. Roşculescu. loan Neculee. IAŞI. 1926—1927. FASC. 6 P. 373—374.

770.—[Do'umente vecin dăruite de e-piscopul Huşilor Iacob Antonovici Muzeului Municipal din Iaşi]. loan Xeeulce. LAŞI. 192f—1927. FASC. 6. P. 371—372.

771. FILITTI (loan C). Un raport ca­tolic despre Moldova la sfârşitul sec. al XVII-lea. Revista Istorică. VULENII-DE-MUNTE. 1926 IULIE-SEPT, AN. XII, N-RELE 7—9, P. 193—199.

772. GHEORGHIU (Căpitan A. I.). Documente inedite. [1773 Aprilie. 1773 Iulie, 1773 August]. Revista Moldovei. BOTCŞANI. 1926, AN. V, N-RELE 7—9, P. 43 — 44; 1926, AN. V, NR. 10, P. 21—22.

773. [GHIBAXESCU (Gh.)]. Actele ca­selor lui C. Sava, staroste de blă-nari, de pe podul Hagioaiei, Iaşi. Arhiva proi. Velichi, Galaţi. [1783. 1787, 1724, 1754, 1797, 1797, 17991. loan Xeculee. IAŞI. '926— 1927, FASC. 6, P. 335—340.

774. [GHIBAXESCU (Gh)]. Actele de proprietate ale bisericilor Sf. Ghcorghe şi Vovidenia din Bo­toşani, loan Nocnlee. LAŞI. 1926 —1927. FACE. 6, 363—370.

775. G H I B Â N E S C U (Gh.). Documentele caselor Başotă (azi Gimnazul Ştefan cel Mare), [o.) 1706, 1708, 1711, 1718, 1721, 1728, 1731, 1731, 1731, 1734, 1734, 1738, 1739, 1741, 1751, 1755, 1755, 1756, 1756, 1756, 1757, 1758.

592 I. CRĂCIUN

1758, 1758, 1760, 1799, 1800 ; b), 1710, 1718, 1720. 1751, 1755, 1757, 1798, 1799, 1799, 1800 ; c). 1670, 1723, 1724, 1785, 1 8 0 0 ; d). 1725, 1726, 1732, 1745, 1752, 1754, 1764, 1784, 1792, 1792, 1792, 1792 1792, 1792, 1792, 1792, 1799, 1799, 1800, 1801, 1803, 1803 1803, 1803 ; e) 1801. 1801, 1801, 1801, 1814 ; / ) 1800, 1801, 1801, 1801, 1809, 1809, 1813, 1813, 1813, 1814, 1814, 1814, 1814. 1814 ; g). 1777, 1777, 1781, 1798, 1798, 1799, 1812, 1812, 1817, 1818, 1818. 1818, 1838, 1838, 1839]. I o a n X e c u l c e .

Iaşi. 1926 -- 1927, Fase. fi, p. 112— 166.

7 . 6 . G I I I B A X E S C U (Gh.) [Trei-zecişiopt documente şi regeşte. Locuri. 1648, 1665—1667, 1 6 6 9 — 1670, 1673, 1675—1677, 1680, 1684, 1686, 1693, 1704, 1715, 1733, 1739,- 1755, 1764—1766 , 1784—1787] . I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1925,Fasc. 5,p. 7 / 0 — 1 8 2 .

77 7. G I I I B A X E S C U (Gh.). Hrisovul lui Gr. A. Ghica Vodă pentru Za-harieşti ot Suceava; [17ti5]. R e -visla A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, An I, Nr. 2, p. 275—284.

778. G I I I B A X E S C U (Gh.). Sama v*s-teriei .Moldovei d ;n 1763 (Iunie —Decemvrie). I o a n Xeculce. Iaşi 1925. Fascicola 5, p. 70—121.

77.). G I I I B A X E S C U (Gh.). f S c r h o a r e

eitre] Săteni; din Măeăreşti. 1775. I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1925. Fasc. 5, p. 280.

780. G I I I B A X E S C U ( G h . ) . [Zapis ro­mânesc. 1564]. I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1925. Fasc. 5. p. 279.

781. I C I I I M (Traian,. Actul privitor " l a iazul d'h Dre l'aocă a Mănăs­

tirii • Doamnei de lâhg" târgul Bo-tăşenilor. [1742]. R e v i s t a M o l d o v e i .

Botoşani. 1926, An. V, Nr. 4, p. • 8—10.

7.32. I C H I M (Traian). [Documente]. . Varia [1641. c. 1780—170-'), 1805].

I o a n X c e u i e e . laş, 1926—1927,

Fasc. 6, p. 286—288. 783. I C I I I M (Troian). Dima S u i u l g i n l

şi apa la Iaşi. [Document d i n 1765]. I o a n X e c u l c e . Iaşi. 1926

—1927. Fasc. 6, p. 329—332. 784. I C H I M (Traian). Suret de pe i s -

pisoc vechiu pe -arbii delă Vasile Voevod scris de Corlat în Iaşi din velet 7159 (1651) Iulie 17. R e v i s t a M o l d o v e i . Botoşani 1925 Februarie, An. IV, Nr. 10; p. 2 4 —25.

785. [ I O R G A (N .)] Acte felurite. [1781, 1791]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de -Munte. 1925 Iulie — Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9, p. 219—220.

7.->fi. [ I O R G A ] (N.). O jalbă ieşană [97 [sicj Iulie 30]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

1926 Aprilie—Iunei, An. XII, N-rele 4—6, p: 120—121.

787. I O R G A (N.). Izvoade de cheltu­ieli, socoteli, diate. Din colecţii private. (Cele mai multe din anii 1791—1820) . B u l e t i n u l C o m i s i e i

I s t o r i c e a R o m a n i c i . Bucureşti. 1925, Voi. IV, p. 127—159.

78S. [ I O R G A (N.)]. Câteva nume mol­doveneşti. [1815]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie —Decemvrie, An. XI, N-relclO— 12, p. 314—315.

789. K A R A R J A (Constantin L) ; Felu­rite acte din Arhiva Soutzo-Karadza. [1814, 1817]. I o a n X V

c u l c e . Iaşi. 1926—1927, Fas . 6: p. 299—301.

7'3 '. M A R I I A X (Iulian). Acte şi do­cument.?. [Scrisoarea generalului Ioan Keirién trimisă din Mo', dova, 1657]. A r h i v a S o m c ş a n ă .

Năsăud 1926, Nr. fi, p. 69—73. 7 9 ' . M 0 T 0 G X A (Victor). Două scrisori

ale lui Gheorghc Ştefan. [1657]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 'Oct.—Dec. An. XII N-rele. 10—12. p. 314—320.

7 2. S A I X T G E O R G E S (A.); [ Ş a p t e

documente privitoare l a : l u c r u r i

din Moldova. 1691 1602, 1695 —

B I B L I O G R A F I A 5 9 3

1697] . . I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925, Fasc. 5, p . 351—357.

7 9 ? . — Din trecutul nostru juridic. Documente. [1775]. P a l a t u l d e Jus­t i ţ i e . Bucureşti. 1925, Aprilie, An. VIII, Nr. 4, p . 4.

791. U R S A C E S C U (V.). [Un document privitor la oraşul Iaşi. 1765]. I o a n

N e c u l c e . Iaşi. 1925, Fasc. 5, p . 193—194.

795. V T T E N C U (Alexandru). Vechi do­cumente moldoveneşti. [1601 — 1768]. Cernăuţi. „Mitropolitul Sil­vestru". 1925, in—8«, 52 p . + 1 facsmil.

1821—1920.

796. G H I B A X E S C U (Gh.). Actele caselor Colonel Veisa, Iaşi strada Carol N... [1828, 1828, 1830, 1831, 1833, 1833, 1833, 1858, 1846, 1838, 1858, 1838, 1838, 1859, 1859, 1858]. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1926—1927, Fasc. 6, p . 320—329.

79 7. I C H I M (Traian). Din vechea co­respondenţă a boierilor Botoşăneni cu anumite însărcinări de cum­părături pentru îmbrăcăminte din târgul Eşii de acum o sută de ani. [1825]. R e v i s t a M o l d o v e i . Botoşani. 1926. An. V. Nr. 4, p . 11—13.

798. [ I C H I M (Traian)]. Sinet de chel­tuială pentru ziua hramului Sf. Spiridon, Iaşi. 1832. I o a n N e c u l c e .

Iaşi. 1925, Fasc. 5, p . 296—297. 799. I [ O R G A ] (N.;. [Document] 1827.

R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Ianuarie— Martie, An. XII,N-rele 1—3, p . 33.

800. O P R E S C U (Anton). Documente de vamă. Vama Tăcucii. [1825]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925, Iulie—Septemvrie, An. XI, Nr-ele 7—9, p . 220—224.

801. Z O T T A (Sever). O scrisoare de recomandaţie a lui Lamartine pen­tru un boier din Moldova. [To-deriţă Răşcanu, 1848]; R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie—Sept, An. XII, N-rele 7—9, p . 205—206.

A n u a r u l In-^t. d o I s t . K a ţ . I V .

g. Oltenia.

— Generale —

802. R U L A T (T. G.). Contribuţiunî documentare la istoria Olteniei, secolul X V I , X V I I şi X V I I I . Râmnicul-Vâlcea. „Viitorul Vâl-cei". 1925. in— 8°,IV + 143 p . Lei 50. Recenzie de: V. Bogrea. A n u a ­

r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o ­

n a l ă C l u j . 1924—1925. An. I I I ,

p . 715—716. 803. B U L A T (T. G.). Documente c u

privire la Oltenia. [1557, 1718]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie — Decemvrie., An. XI, N-rele 10—12, p . 308—310.

804. B U L A T (T. G.). Două foi de z e s ­

tre şi o diată. [1779. 1834. 1846]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926 Xov.—Dec, An. V, N-rel: 28, p . 421—425.

805. M A T E E S C U (C. N-). Acle şi scrisori din trecut. [.1730. 1736, 1793, 1834.]. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1926 Mai—August, An. V, N-rele 25—26, p . 214—215; 1926 Nov.-Dec, An. V, Nr. 28, p . 419—420.

1241 — 160L

806. D I N C U L E S C U (N. G.). Căite dela Petru Vodă [Cercel]. [1585]. A r h i

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Ia­nuarie—Fevruarie, Ah. IV, Nr. 17, p . 51—53.

807. D I N C U L E S C U ( X . GH.). Copie după traducerea cărţii d e jude­cată a lui Pătraşcu Voevod dată lui Drăgoi Slugerul pentru moşia Ageşti şi lui Radu din Co mcş.i pentru uri loc la Buteşti. [1555]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Septemvrie — Decemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . 463—464.

808. P L O P Ş O R (N.). Poruncă doin-hească, [apoi titlul schimbat în : ,,Trei porunci domneşti"] privi­toare la satul Bâloşani—Dolj

83

I . CRÂC1UN

[1583, 1013, 10-48.]. A r h i v e l e O l ­

t e n i e i . Craiova. 1926 Mari. —

Apr., An. V, Nr. 24, p. 122—

123; 1926 Mai—August, An. V,

N-rele 25—26, p. 233—235.

809 . [ B O M A N E S C U ( X . P.)]. Hrisov dela Neagoe Basarab. 1520. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova.1926 Mai—

August, An. V, N-rele 25—26, p.

207—208.

1601 — 1821.

810. B l ' L A T (T. G.). Dieata din 1820 a unui boer oltean. A r h i v e l e O l t e ­

n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie.,

An. IV. N-rele 18—19, p. 177 —

180.

811. B U L A T (T. G.). Hotărnicie între Barbageri [Cermegeşti-Vâlcea]... şi biv vel logofătul Iordache Can-tacuzino din ţara Moldovei... 1801. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.

1926 Mai—August, An. V, N-rele

25—26, p. 209—211.

812. B L L A T (T. G.). O poruncă dom­nească din 1820. A r h i v e l e O l t e ­

n i e i . Craiova. 1926 Mai—August.

An. V, N-rele 25—26, p. 211.

813 . B U L A T (T. G.). Din timpul pri­mei ocupaţiuni ruseşti în ţările româneşti. [Document 1774]. Ba­natul Craiovei. R e v i s t a I s t o r i c ă .

1926 Ianuarie—Martie. An. X I I ,

N-rele 1—3, p. 24—33.

814 . [ C E L A R I A X (Ion I.)]. Copie scoasă după cartea a 6 boeri care au hotărît cu semne împrejur moşiea Marotinului. [1714]. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Martie-

—Iunie, An. IV, N-rele 18—19.

p. 184—185.

815. C E L A R I A X (Ion I.). Zapis din 1816. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.

1926 Mart.—Apr. An. V Nr. 24,

p. 121.

816 . D E M E T R E S C U George Mii.). Două scrisori de (boei olteni. (Sec. AVIII -a ) . [Răducanu Poe-naru şi Barbu Otetelişanu]. [1779].

A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925-

Martie—Iulie. An. IV, N-rele-

18—19, p. 188— 190.

817. [ D I X C U L E S C U ( X . G.)]. C a r t e :

de hotărnicie a moşnenilor din Clăşeneşti şi Balţatul, judeţul M e ­hedinţi. [1704, 1712, 1723, 1 8 1 1 , .

1820 ], A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.

1925 Martie — Iunie. An. IV,

N-rele 18-19, p. 180—181; 1925

Iulie—August. An. IV, Nr. 20,

p. 321—326.

818. [ D I X C U L E S C U ( X . G.)]. Cartea lui Matei Basarab Voevod dată lui Lupul Galei din Ocolnişte c a să fie liber de rumânie. [1643].-A r h i v e l c O l t e n i e i . Craiova. 1925

Martie— Iunie, An. IV, N-rele

18—19, p. 182—183.

819. D I X C U L E S C U (N. G.). O hotă-rîre a departamentului de patru, din Craiova. [1808]. A r v i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1925 Ianuarie

—Fevruarie, An. IV, Nr. 17, p.

54—57.

820. [ D I X C U L E S C U ( X . G.)]. Zapis. [1750]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova.

1925 Ianuarie — Fevruarie, An..

IV, Nr. 17, p. 53.

821 . E [ O R T U N E S C U ] (C. D.). Hrisovul lui Constantin [Brâncoveanu] Voe­vod prin care întăreşte mai multor megiaşi din satul Risipiţii, jud.-Mehedinţi, stăpânirea peste părţile lor de moşii. 1697. A r h i v e l e O l ­

t e n i e i . Craiova. 1926 Ian.—Fevr.,.

An. V, Nr. 23, p. 29—32.

822. — Hrisov al lui Matei Basarab. [1654]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova..

1926 Mart. —Apr. An. V, Nr. 24, p.

115—116.

823. I [ O R G A ] ( X . ) . O judecată oltea­nă. [1743], R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926

Aprilie—Iunie, An. X I I , N-rele

4—6, p. 119—120.

824. L U N G U L E S C U (Preotul D.). Izvodul cărţii lui Gavril Moghilă Vodă fecior lui Simion Moghilă Vodă. [1619]. A r h i v e l e O l t e n i e i .

(•raiova. 1925 Septemvrie—Decern--

B I B L I O G R A F I A 595

vrie, An. IV, S-rele 21—22, p . 461—462.

825. M A T K E S C U (C. N.). Cartea lui Constantin Vodă Brâncoveanu... pentru cumpărături de moşie. 1694. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926, Mart. — Apr. An, V, A T . 24, p . 117—121.

826. M O I S I L (Const.). Carte de măr­turie din 1634 pentru confirmarea proprietăţilor Clucerului Barbul Poenaru. [1631]. R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti. 1926. An. II, Nr. 3, p . 378—382.

827. [ O B E D E A X U (C. V.)]. Hrisovul lui Constantin Şerban B[asara]b V[oevo]d prin care dărueşte lui Jupan Buliga [Mehedinţeanu]... satul Seaca-Carave... 1654. A r ­h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926 Sept.- Oct, An. V, Ar. 27, p . 340.

828. O P R E S C U (Anton). Un act de ispaşă din Glogova, jud. Mehedinţi pe la 1820. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Septemvrie—De­cemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . 472.

829. O P R E S C U (Anton). Document privitor Ia moşia FratoştLasa Mărăcinul. [1674—1675] . A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1925 Martie — Iunie, An. IV, N-rele 18—19, p . 185—186.

830 P L O P Ş O R (N). O carte de alege­rea hotarelor moşiei Dobridoru — Dolj. [1692]. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr. 17, p . 57—58.

831. S A U L E S C U (Misii). Hrisov dela Leon Vodă pentru o întărire de ctitor la M-rea Strâmba. [1630]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Septemvrie — Decemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . 464—466.

832. S A U L E S C U (Mişu). Jalbă pentru cutrupire d e m o ş i e . [1811]. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Sep­temvrie—Decemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . 468—469.

• 833. S A U I . E S C I (Mişti). In pricina

unei jălbi pentru pământ. [1805.] A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Septemvrie—Decemvrie, An. IV. N-rele 21—22, p . 466—467.

834. T O S U X (Gheorghe). Zapisu vii Orodelu. [17761. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Septemvrie—Decem­vrie, An. IV, N-rle 21—22, p . 472.

835. V A S I L E S C U (Alex. D.). Friederich Schwancz Haubtmann autorul unei descrieri despre Oltenia. [Do­cumente. 1723.] . A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Martie—Iunie, An. IV, N-rele 18—19. p . 207—209-[Completări sub tulul:] Registrul tuturor localităţilor cuprinse în harta Olte­niei lucrată de Friedrich Schwancz şi terminată în 1723. Ihidem. 1926 Sept.—Oct. An. V. Nr. 27,

p . 341—352.

1821 — 1920.

836. B U L A T (T. G.). Un caz in­

teresant de migraţiune în Ol­tenia. Trei acte dela Ostrovul-Mare. [1839, 1839, 1840]. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926 Nov. —Dec. An. V, Nr. 28, p . 416— 418.

837. M A T E E S C L " (C. N.>. Acte şi scrisori din trecut. Clerul oltean în turburările revoluţionare dela 1848. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie, An. IV, N-rele lS—19.p. 171—176; — 1925 Septemvrie—Decemvrie. An.

IV, N-rele 21—2Z. p . 459—460; 1926. Ian.—Febr. An. V, Nr. 23, p . 33—40.

838. [ P L O P O Ş O R (N.)]. Foae de zestre. [1849]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Martie-Iunie, An. IV, N-reie 18—19, p . 186—187.

839. H A D O V A N U (Maior). Foaia de zestre a Profirei născută Bălă-cescu, la căsătoria sa cu loan Şomănescu. [1836], A r h i v e l e O l ­

t e n i e i . Craiova. 1925 Septembrie-Decemvrie, An. IV, N-rle 21— 22. p . 170 -471.

596 I . CRĂCIUN

8 1 ) . S Â V L E S C U ( M i ş u ) . Mare-Spătarul Gr. Filipescu către Căpitanii de Poteră din Mehedinţi. [1823]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Septemvrie - Decemvrie, An. IV, N-rele 21—22, p . 469.

h. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

— Generale —

841. [ I O R G A (N.)]. Câteva acte mun-tene. [1622, 1840]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925, Oclomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10— 12, p . 315.

842. I O R G A (N.). Documente urlâţene. [1537 — 1837]. B u l e t i n u l C o m i s i e i

I s t o r i c e a R o m â n i e i . Bucureşti, 1926, Voi. V, p . 179—315.

813. I O R G A (N.). Documente de pe Valea Teleajenului publicate cu o introducere de... Vălenii-de-Munte. ..Datina Românească", 1925, în—4°. V11+109 p . Lei 30. Recenzie de: r.

Boarea. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e l s t o r i c

X a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925, An. III, p . 704.

844. [ I O R G A (X . ) ] . Documente vâl­cene. [1676, 1686, 1703, 1707, 1714, 1719, 1727, 1743, 1752, 1774, 1775, 1779, 1806 Februar, 1806 Aprilie, 1809 (sau 1803). 1818 Xoemvrie 2, 1818 Xoembrie 12, 1826, 1827, 1828, 1829 Xoem­brie 3, 1829 Xoembrie 20, 1836, 1844, 1848, 1850, 1856]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de- Munte. 1925 Ianuarie-Martie, An. XI, N-rele 1—3, p . 44—55.

815. R A U Ţ E S C U (Preot Iran) . Acte şi documente muscelene. [1656, 1671, 1738, 1762, 1781, 1781, 1783, 1785, 1796, 1801, 1809, 1820, 1823, 1827, 1839, 1841]. R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Aprilie-Iunie, An. XII, N-rcle 4—6, p . 107—119.

816. V A S I L E S C U (Âlex. C ) . Docu­mente din judeţul Dâmboviţa. [1634, 1646 Mai 28, 1646 Mai 29, 1647 1673. 1845]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-dc-Munte. 1925, Iulie—Sep­temvrie, An. XI, N-rele 7—9, 224—227.

1241 — 1601.

847. BAXESCX; (S.). Opt scrisori tur­ceşti ale lui Mihnea II „Turcitul". [1584]. Bucureşti. „Cultura Naţio­nală", 1926, in—8", 15 p . + VIII facsimile.

84S. B U L A T (T. G.). Danii făcute d e

Radu-cel-Mare, de Neagoe Basarab şi de Vlad-Vintilă episcopiei d e Râmnic. [1535]. R e v i s t a I s t o r i c ă . .

Vălenii-de-Munte. 1926 Oct.-Dec, An. XII, N-rele 10—12, p . 338—341.

849. B U L A T (T. G.). Un document al mănăstirii Cîrţişoara referitor la noi. [1440]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Văle­nii-de-Munte. 1925 Octomvrie-De-cemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p . 287—288.

851L L U P A Ş ( L ) . Două rapoarte inedite relative la Mihaiu Viteazul. [1599, . 1600]. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s ­

t o r i e X a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925,. An. III, p . 539—543.

851. M O T O G X A (Victor). Un document necunoscut privitor la Dan al II-Iea. R e v i s t a I s r o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 lulie-Sept, An. XII, N-rele 7—9, p . 215—217.

85? . V e r e s s (Dr. Andrei). Despre sem­nătura latinească a lui Minai Vi­teazul. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­reşti, 1926, An. II, Nr. 3, p . 409—411.

1601 - 182L

853. B U L A T (T. G.). Acte domneşti şi vlădiceşti privitoare la Vlădeşti— Vâlcea. [1614, 1633, 1633, 1 6 7 0 , . 1680, 1688, 1746]. R e v i s t a I s t e ­

r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Ianu­arie—Martie An. XII, N-rele l—3,. p . 19—24.

854. B U L A T (T. G.). Din actele mă­năstirii Dotruşa (Vâlcea), 1659—

B I B L I O G R A F I A 5 9 7

1751. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sept., An. XII, N-re'e 7—9, p. 250—255.

855. R U L A T (T. G.). 0 mărturie a Doamnei Elina despre bătălia dela Finta. [1653]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă-lenii-de-Munte. 1926 Ianuarie-Mar­tie. An. XII, N-rele 1—3, p.lS—19.

856. R U L A T (T. G.). Mărturii din timpul revo uţiei lui Tudor Vladimirescu. [1821]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1926 Iulie—Sept. An. XII, N-rele 7—9, p. 199—203.

857. R U L A T (T. G.). Trei scrisori dela Mihnea-Vodă Radu [1658]. R e v i s t a .

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Oct.-Dec., An. XII, N-rele 10—12. p. 307—311.

858. B U L A T (T. G.). O scrisoare de !a negustorii din Târgovişte către Sib'eni. [Prima jumătate a sec. X V I I ] . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie-Sept., An. XII, N-rele 7—9, p. 217—218. Rec­

tificări de: N. lorga. I b i d e m , Aceleaşi numere, p. 296.

850. C U P A R E N C U (Mi tiade). Boieri pribegi din Ţara-Românească în Ardei [1770]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă-lenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sept., An. XII, N-rele 7—9,p. 219—220.

860. F [ L O R E N Ţ I U ] (P) . Un zapis de vânzare de pământ din anul 1796. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i T i n e r i m e a R o ­

m â n ă . Bucureşti. 1926, An. VII, p. 145—147.

861. F U R T U N Ă (Econ. D.). Carte dom­nească prin care se adevereşte că Gheorghe Logofătul de taină din Dorohoi urmează să-şi stăpânească în pace un rând de case din ma­halaua Scaunelor, cumpărate dela Iordache Dobrogeanul. 1749 Mart. 5. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, An. I, Nr. 2, p. 298—299.

862. I O R G A (N.). Felurite acte arge-şene. [1750, 1773, 1775,] . R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie-lunie, An. XI, N-rele, 4—6, p. 106—108.

863. l [ O R G A ] (N.). Documente ames­tecate. [1617, 1709, 1753]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie—Sept., An. XII, N-rele 7—9,. p. 256—258.

834. I [ O R G A ] (N.) . Privilegiul lui Con-stantin-Vodă Brâncoveanu pentru Bulgarii colonişti. [1691]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 19250c-tomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p. 305—308.

865. I O R G A (N.). O scrisoare a lui Manoli-Vodă [Roset]. [1770]. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii de-Munle. 1925 Ianuarie-Martie, An XI, N-rele 1—3, p. 1—4. Adaus de :

I. c. Fiiitti. I b i d e m . 1925 Iulie-Sep-lemvrie. An. XI, N-rele 7—9, p. 251.

866. K A R A D J A (Constantin I . ) . Un manuscris al lui Ieremia Cacavela din biblioteca lui Constantin Brân­coveanu [1687]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte, 1926 Ianuarie-Martie, An. XII, N-rele 1—3, p. 16—18.

867. M O T O G N A (Victor). O donaţie munteană a lui Gabriel Bathory [1611]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie-Sept. An. XII. N-rele 7—9, p. 260—261.

868. X I C O L Ă I A S A (Gh.). O poruncă a lui Alexandru Moruzi Vv. cu privire la gospodăria Mănăstiri­lor din Muntenia. [1799]. R e v i s t a

A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, An. I, Nr. 2, p. 269—271.

869. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două acte privitoare la Mitropolitul Grigorie al I U e a . [1762, 1777]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Bucu­reşti. 1925. Iunie, Seria II, An. 43, Nr. 6 (531). p. 335—336.

870. R Ă U Ţ E S C U (Preot Ioan). Două acte privitoare la Mitropolitul F i -laret I [al Ungrovlahiei]. [1756, 1757]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .

Bucureşti, 1926 Febr. Seria II, An. 44, Nr. 2 (539), p. 69—71.

871. R Ă U Ţ E S C U (Preotul Ioan). O carte de judecată a Mitropolitului.

3 9 8 I . C R Ă C I U N

Filarel I [1756]. B i s e r i c a O r t o d o x ă

H o m â n ă . Bucureşti. 1926 Aprilie. Seria I! An. 44, Nr. 4 (541). pp. 179—181.

8 72. S I M ( I ) O N E S C L (Dan I.) . O jalbă dela începutul veacului al X I X . Document muscelean. [1814]. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925, An. I, Nr. 2, p. 272—275.

•8 3. T U D L C E S C U (luliu). [Document muntean din 1791]. H e v i s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Munle. 1926 lulie-Sept An. XII, X-rele 1—9, p. 258—259.

874. T U D L C E S C U ( I . ) . Documente prahovene, 1775—1810. După co­piile d-lui Avocat Obrocea din Ploeşti. B u l e t i n u l C o m i s i e i I s t o ­

r i c e a H o m â n i e i . Bucureşti, 1925, Voi. IV, p. 107—123.

.8 5. Z O T T A (Sever,. Ultima ştire despre Constantin Şerban Voevod [1681]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie-Sept, An. XII. X-rele 7—9. p. 213—215.

1821 - 1920.

8 76. F I L I T T I ( J . C.;. Une lettre du Princc de Serbie au prince de Valachie [Georges Bibesco] en 1814. R e v u c H i s t o r i q u e d u S u d - E s t

E u r o p i ' - e n . Bucarest. 1926 April-Iunie. An. III, N-rele 4—6, p. 92—97.

«77 . [ I O R G A (N.)]. [Zapis din 1831]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie-Sept, An. XII, X-rele 7 — 9, p. 259.

878. I l A U Ţ E S C U (Preotul Ioan). Jalba locuitorilor din Cerbureni (Argeş; către Grigore Vodă Ghica în 1827. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie-Iunie, An. XI, X-rele 4—6, p. 99—106.

i. Pr inc ipate le Unite (1859 — 1 8 6 6 ) .

879 . B E R E C H E T (Ştefan). Un nou document privitor la reformele bisericeşti ale lui Alexandru Ioan

Cuza. B i s e r i c a O r t o d o x ă Română. Bucureşti. 1925 Februarie, Seria II, An. 4.3, Nr. 2 (527), p. 75— 78.

880. G O R O V E I (Artur). Un mănuchiu de documente cu privire la U n i r e a

Principatelor. Cernăuţi. „Glasul Bucovini". 1926, in—8«, 25 p. (Extras din „Junimea Literară". 1926, [Sepl.-Ocl.], An. XV,[ N-rele 9—10, p. 201—209 ; 1926 Nov.-Dec, An. XV. N-rele 11—12, p. 253—268]).

881. I I A G I M O S C U ( E m . ) . Scrisori vechi [privitoare la Unire, 1859]. R e v i s t a I s t o r i c ă . 1926 Aprilie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6, p. 83—85.

882. [ I O R G A (N.)]. Acte din vremea lui Cuza Vodă. [1864 Iulie 19, 1864 Iulie 29]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—Sep­temvrie, An. XI, N-rele 7—9, p. 227—228.

833. I [ O R G A ] (N.). O scrisoare a lui Alexandri [către C. Negri]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munle. 1926 Od.-Dee. An., XII, N-rele 10—12, p. 337.

884. I O R G A ( X . ) . Scrisori de studenţi români la Paris. [1865 ] . R e v i s t a

I s t o r i c ă . Bucureşti. 1925 lanuarie-Martie, An. XI. N-rele 1—3. p. 35—37.

k. R o m â n i a ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) .

885. C O R T I . Une lettre du roi Charles de Roumanie au prince Alexandre de Bulgarie. [1879]. R e v u c H i s t o ­

r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bu­

carest- Paris. 1925 Iulic-Septembrie. An. II, N-rele 7—9. p. 272— 275.

886.—Un document doi dosarul „Oro­rilor inutile" [1907]. L u p t a . Bucu­reşti, 1925 Mai 28, An. IV, X-r. 1039, p. 1—2.

887. G E O R G E S C U - T I S T U (N.) . Corres­pondance d'un secrétaire princier en Roumanie Emile Picot. (1866) — 1 8 6 * . Paris. ,,./. Gamber". 1926.

B I B L I O G R A F I A 6 9 8

in—•S0, 120 p. (Extra i t des ,,Mé­langes de L'Éccle Roumaine en France". 1926, V, [Part. I, p. 99—215]).

888. * S E T O N - W A T S O X 1 . [Documents dipolmatiques russes sur la crise d'Orient. 1876]. [Documentele pri­vesc şi România]. S l a v o n i e B e v l e w .

1925, Decemvrie. Menţionate de: X. larga. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t

E u r o p é e n . Bucarest, 1926, April-lunie, An. III, N-rele 4—6, p. 151— 152.

1. Rotnânia- fntreg i tă .

8 8 9 . — T r a t t a t o di amicizia e di cordiale collaborazione italo-romeno. (Ro­ma, 16 settembre 1926) . L ' E u r o p a

O r i e n t a l e . Roma, 1926 Oct.-Nov. An. VI, N-rele 10—ll,p. 572--573.

a. Arhive.

Basarabia.

8 9 \ A V A K I A N (Gr.) . Arhivele ruseşti din Cetatea-Albă şi importanţa lor pentru istoria Românilor. R e v i s t a

A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2 , p. 189—200.

Bucovina.

891 . B Ă L A N (Teodor). Arhivele Buco­vinei. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşit, 1926. An. II, Nr. 3, p. 301—304.

892. REL1 (Simeon). Ceva despre fon­durile arhivistice din arhivele Bu­covinei. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­reşti, 1926, An. 11, Nr. 3, p. 305—311.

Oltenia.

893. R U L A T (T. G.). O arhivă cen­trală la Craiova în 1838. R e v i s t a

A r h i v e l o r . Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2 , p. 201—203.

Străine.

894 . Z A B O B O V S C H I (Virgil). Impor­tanţa trhivelor vieneze pentru isto­ria Românilor. R e v i s t a A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1925, An. 1, Nr. 2, p. 145—176.

¡3. Peceţi.

895. M O I S I L (Constantin). Bule de aur sigilare dela Domnii Ţării-Româ-neşti şi ai Moldovei. Bucureşti, F. G bl Fii. 1925, in—8«. 19 p. + VI pl. ( [Extras din] „Revista Arhi­velor", Bucureşti, 1925, An. 7,. Nr. 2, [p. 249—265]).

896. P O P E S C U (Dr. M.). Sigilul lui Si-gismund Bathori Principele Tran­silvaniei. [Şi sigiliul luiMihaiu Vi­teazul]. Revista Arhivelor. Bucu­reşti, 1926, An. II, Nr. 3, p.. 328—332.

6. Inscripţii . (După epoce şi provincii).

(Tot aci s'au pus şi notiţele din cărţile vechi).

— Genera le —

897. B A N E S C U (N.). Din viaţa trecu­tului nostru : femei iubitoare de-carte şi frumos. [Elisabeta, Doamna lui Ieremia Vodă (1605). Cătălina, Marea-Băneasă a Craiovii, (1610) . Elina lui Matei Basarab (1642) . Ar-ghira lui Toma Logofătul (jumă­tatea veac. X V I I I ) . Roxandra Callimachi (1815)]. [însemnaii pe cărţi vechi]. Arhivele Olteniei. Cra­iova, 1926 Ian.-Fevr. An. V, Nr. 23. p. 7—-9. Rectificare de acefal: Mart.-Apr. An. V, Nr. 23, p. 158.

898. G H I B A N E A S C U (Gh.). Inscripţii' şi notiţe de pe cărţi vechi [din Vaalui, Muzeul Naţional din Bucu­reşti, Bolgrad, Castelul dela Gher­la, Miercurea Ciucului, Reghinul Sase c, Bereşti (Covurlui), Doro-hoiu, Academia Română, Muzeul' Muncipa. Iaşi, Preuteşti]. Ioaro N'eculce. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p. 269—275 [şi notiţe] p. 314 şi i « 7 .

899. [ G H I B . 4 N F . S C U (Gh.)]. [Notiţe de pe cărţi] Din Biblioteca d-lui I .

600 1. CKĂCIUN

MarţianNăsăud. I o a n X e c u l e e . Iaşi,

1925, Fasc. 5, p. 343—348.

•S)-. [ I O R G A (N.)]. Cîteva inscripţii. [Grozeşti, Bogdăneşti, Mănăstirea Caşinului]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vă-

lenii-de-Munte, 1926 Iulie-Sepl. An.

X I I , X-ele 7—9, p. 255—256.

•901. URsACESCU (Economul V.). în­semnări de pe cărţi vechi biseri­

ceşti. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .

Bu.ureşti, 1926, Ocl. Ser a I I , An.

44, Xr 10 (547). p. 588—592 ;

1926, Dec. Seria I I , An. 44. Xr.

12, (549), p. 703—709.

a. Ardeal. — Generale —

• 9 0 2 . - B i s e r i c a lui Petru Maior. [In­scripţie pe un mormânt din jurul bisericii unite din Reghin.]. C u l ­

t u r a C r e ş t i n ă . Blaj. 1925, Sep­

temvrie. An. XIV, Nr. 9, p. 344.

903. [ G H I B A X E S C U (Gh.)]. [Notiţe de pe cărţi din] Biserica Greco-Ca-tolică din Bistriţa (Ardeal). I o a n

i V c c u l c e . Iaşi, 1925, Fasc. 5, p.

348—349.

904 . L U P A Ş ( I . ) . Câteva inscripţii de prin bisericile din munţii apuseni. \In „Raport cu privire la lucrările din anul

1 9 ? 4 a Comisiunii Monumentelor Istorice,

Secţiunea din Transilvania, şi Ţinuturile

mărginaşe"]. Cluj, „înfrăţirea", 1926,

p. 15—18.

1601 - 1821. 905. [ i o n G A (N.)]. Pe o icoană [din

biserica Căcuceni. Inscripţie, 17 /7 ] . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte,

1925 Oclomvrie-Deeemvrie. An. XI,

N-rele 10—12. p. 317.

906. [ I O R G A (N.)] [însemnare pe un Tesalonic din Alămor, 1774]. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munle,

1925 Ianuarie-Mari ie, An. XI.

X-rele 1—3. p. 71.

b. Basarabia. 90.'. [ G I I I B A N E S C U (Gh.)]. [Inscripţii

şi notiţe ; e căiţi] la Bălţi (Ba­

sarabia). I o a n X e c u l e e . Iaşi. 1926

—1927. Fasc. 6, p. 333—335.

£08. G H I B A X E S C U ( G h . ) Note ş i

inscripţii de la Leuşeni, d e p e s t e

Prut. I o a n J V e c u c e . Iaşi. 1926-—

1927. Fasc. 6. p. 341.

909. [ I O R G A , (N.)]. Inscripţii p e p i e t r e

la biserica din Lipova. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de- Munte. 1925

Octomvrie — Decemvrie. An. XI,

X-rele 10—12,p. 316—317.-

c. Bucovina.

910.—Pisania Bisericii învierii Dom­nului (Suceava 1550) . F ă t - F r u m o s .

Suceava. 1926 Mai—Iunie. An.

I , Nr. 3, între p. 80—81.

d. Moldova.

— Generale —

911. C O S T A C H E S C U (Minai). Inscrip­ţii şi notiţe de pe cărţi vechi [din Hangu, Durau, Buciumi, Mădâr-jeşti.]. I o a n X e c u l e e . Iaşi. 1925,

Fasc. 5, p. 275—277.

912. U R A G I I I C E A N U (Virg.). [Inscrip­ţii la] Biserica din Paşcani. B u l e ­

t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s ­

t o r i c e . Craiova. 1926 Iulie — Sept.

An. XIX. Fasc. 49. p. 123.

91". O R A G H I C E A N U (Virg.). [Inscrip­ţii dela biserica din] Vasluiu. B u l e ­

t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s ­

t o r i c e . Craiova. 1926 Iulie — Sep.

An. XIX. Fase. 49. p. [124],

914. G H I B A I V E S C U (Gh.). Inscripţii şi notiţe pe cărţi de la Mănă­stirea Agapia (Neamţ). I o a n N e ­

e u l c e . Iaşi. 1926—1927, Fasc. 6,

p. 263 —270.

915. r G H I B A X E S C U (Gh.)] . [inscrip­ţii de p e obiecte aflătoare la muzeul episcopal din Huşi]. I o a n

X e c u l c e . Iaşi, 1926—1927 ase. 6.

p. 370—371.

916. I O R G A (N.). Inscripţii din bise­ricile României. Bisericile arme­neşti din Botoşani. U n i v e r s u l L i -

B I B L I O G R A F I A 601

t c r a r . Bucureşti. 1925 Iulie 5. An. XLI, Nr. 27, p. 12.

917. I [ O R G A ] (N.). Dela mănăstirea Coşula. [Inscripţii şi cărţi]. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie—Septemvrie. An. XI, N-rele 7—9, p. 252.

918. M I N E A ( I . ) . In legătură cu grafi-tele dela biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926, Aprilie—Iunie. An. XIX. Fasc. 48, p. 78—86.

919. L R S A C E S C U (Preotul V.). [Notiţă pe un Mineiu a bisericii Sf. Vineri din Iaşi]. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925. Fasc. 5, p. 277—278.

1241—1601.

920. [ I O R G A (N.)]. Un manuscript armenesc. [Notiţă pe o Evanghelie din veacul al XVI-lea a bisericii armeneşti din Roman]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie—Iunie. An. XI, X-rele 4—6. p. 110.

1601—1821.

921. [ A N T O N O V I C I (Episcopul Hu şilor] Iacov). O însemnare scrisă cu mâna Episcopului Iorest a Huşilor în anul 1719 Iulie 15. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Bu­

cureşti. 1925 Septemvrie. Seria II. An. 43. Nr. 9 (534), p. 573—575.

922. C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş I (Dr. P.)

Grafitele dela Hârlău. [1614 şi urm.] . A r h i v a d i n I a ş i . 1925 Iulie— Octomvrie. An. XXXII, N-reh 3—4, p. 282—283.

923. [ I O R G A (N.)]. O însemnare din Moldova. [Despre Vasile Canta-cuzino 1700]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12. p. 317.

e. Oltenia . — Generale —

924. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii dela] Bisericile din Crevedia, Cre-

vedia Mică, Zădăriciu, Clejani,. Obedeni. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926, Aprilie—Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p. [88—89].

925. B U L A T (T. G.). Inscripţii din bisericile Olteniei, [urmare]. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Ia­nuarie—Fevruarie. An. IV, Nr. 17, p. 60—61;—1925 Septemvrie—De­cemvrie. An. IV, N-rele 21—22, p. 473—476; 1926 Mart.—Apr. An. V, Nr. 24, p. 123— 124; 1926 Nov.—Dec. An. V. Nr. 28, p. 426.

926. I O R G A (N.). însemnări la bise­rica din Breasta. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie— Iunie. An. XI, N-rele 4 — 6, p. 109.

1601 — 1821.

927. M A T E E S C U (C. N.). Inscripţii din Bisericile Oltene. Ctitoria boierilor Zătreni, din satul Zătreni. [1734, 1 7 4 n , 1755]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra­iova. 1926 Mai—August. Ah. V, N-rele 25—26, p. 235—236.

f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

— Generale —

928. B R Â T U L E S C U (V.). [Inscripţii dela] Bisericile Sf. Ilie, Sf. Vineri, Sf. Spiridon din Roşiorii de Vede, Biserica Ţigănia—Drăgăneşti (Te­leorman), Biserica din Gratia-Vlaş-ca. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u ­

m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926 Iulie—Sept. An. XIX. Fsc. 49, p. [124—125],

929. C O R I O L A N (G.).Resturi istorice î n satele Coslegi, Dârvari şi Radila din judeţul Prahova. [In­scripţii]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926 Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49, p. 120—122.

930. D R A G H I C E A N U (Virg.). Biserica din Dragomireşti-Dâmboviţa. [In-

6 0 2 I . CRĂCIUN

scrpiţii]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926 Ian.—Martie, An. XIX, Fasc. 47,

p . 47. 931. D R A G H I C E A X L (Virg.).[Incripţii

din] biserica SI. Gheorghe- Nou. [Bucureşti]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926, Aprilie—Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p . [88].

932. D R A G H I C E A X L (Virg). [Inscrip­ţie] pe un clopot din Slatina. B u ­l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r .

I s t o r i c e . Craiova. 1926 Apr. — Iunie, An. XIX, Fasc 48, p . [88].

933 . D R A G H I C E A A U (Virg.). [Ins­cripţie pe] o icoană la biserica Doiceşti — Dâmboviţa. B u l e t i n u l

C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

Craiova. 1926 Aprilie—Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p . [88].

934. R R Ă G I I I C E A N L 1 (Virg). [Inscripţii dela] Mănăstirea Sămurcăşeşti— Ilfov. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u ­

m e n t e l o r I s t o r i e e , Craiova, 1926, Iulie—Sept. An. XIX, Fasc. 49, p . 123.

935. D R A G H I C E A X U (Virg.). [Pisanie la] biserica din Câmpina. B u l e ­

t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s ­

t o r i c e . Craiova. 1926 Aprilie— Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p . [88].

936. F1LITTI (I . C ) . [inscripţii dela] Bisericile din Albeşti (Prahova), Corbeasca (Ilfov), Corlăteşti (Plo­ieşti). B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926, Aprilie—Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p . [89—90].

937. [ I O R G A (N.)]. O biserică din Bucureşti [din Ţigănie. Inscripţii şi note pe cărţi] . R e v i s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Octom-vrie—Decemvrie. An. XI, N-rele 10—12. p . 316.

938. [ I O R G A (N.)]. Biserica din Doi • jeşti. [Inscripţii]. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1925 Iulie— Septemvrie. An. XI, N-rele 7 — 9, p . 228—229).

1601—1821.

939. U R A G H I C E A M ! (Virg.). O t o c ­

meală a lui Matei Basarab. [1635]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e ­

l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926 Aprilie— Iunie, An. XIX, Fasc. 4 8 , p . [88].

9 40. [ I O R G A ] (N.). O dedicaţie către Vodă Hangerli [1788]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925

Oclomvrie — Decemvrie. An. XI, N-rele 10—12, p . 304—305.

911. [ I O R G A (N.)] La paraclisul dela Hurezi. [Inscripţie. 1711.]. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de - Munte. 1 9 2 5 , Octomvrie — Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p . 317

g. Străine.

942. D R A G H I C E A M ! (Virg.). [Inscrip­ţie cu „Sf. Paraschiva cea din Moldova" pe] o icoana din Bul­garia. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926,

Apr.—Iunie. An. XIX, Fasc. 48, p . [88].

a . Criptografie.

9 13. G R I G O R A Ş (Em. ) . Barbarii şi biserica egipetană. [Criptografie. Biserica egipteană a Valahilor]-A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bu­

cureşti. 1 9 2 5 Februarie 1 5 , A. VI, Nr. 219, p . 6.

9 1 t. G R I G O R A Ş (Em. C ) . Criptografia şi istoria românească. Bucureşti, „Cultura Naţională. [1925]. in—8". 51 p. Lei 40. Rrcenr.ie de:N. Drâoanu.

D a c o r o m a n i a . Cluj, 1924 — 1926,

An. IV, Part. 2, p . 1117—1120.

9 15. G R I G O R A Ş ( E m . ) . încă două cripte noi. A d e v ă r u l L i t e r a r şt A r t i s t i c . Bucureşti. 1925 Ianuarie, An. VI, Xr. 216, p , 5.

7. Civilizaţie. Cul tură .

— Generale —

946. B O G R E A (V.) . Românii în ci­vilizaţia vecinilor. Câteva urme

B I B L I O G R A F I A

ce nu se pot tăgădui. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925. An. III, p . 493 —499.

947. B R A N D S C H (Heinz). Abriss einer Geschichte des rumänischen Schulwesens, vor allen der Volks­schule. [Sighişoara = ] Sch issburg. Friedr. I. Horeth. 1926, in—8«,31p.

1601—1821.

948. B O B U L E S C L Î ( C ) . Şcolari şi învăţători în veacul al XVIII - l ca [ n Moldova]. L a m u r a . Bucureşti. 1926 Dec. An. VII, Nr. 12, p. 407—408.

949. D R Ă G A N U (N.) . Mihail Halici. (Contribuţie la istoria culturală românească din sec. X V I I . ) . Cluj. „Ardealul". 1926. in—8". p . 77— 168+6 facsmile. (Extras din , ,I)a-coromania". 1924—1926. An. IV. [p. 77—168+6 jacsimile]). Recenzii de: .v. i w w . R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926, Oct. — Dec. An. XII. X-rele 10—12. p . 368 — 371 ; Maroareta Sleidnescu. A r h i v a d i n

I a ş i . 1926 Iulie—Oct. An. XXXIII. N-rele 3—4. p . 299—300.

950. I O R G A (N\). Biblioteca lui Vodă Brâncoveanu la Hurezi. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 1925, Ianuarie—Martie, An. XI, N-rele 1—3, p . 4.

951. [ M I N E A (I .)] . Histoire de Charles X I I într'o traducere românescă din 1792. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1, p . 403.

952. M I N E A ( I . ) . „Telcmah" în tra­ducere românească veche. [1783]. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1926 1927. An. II—III, p . 255.

953. RADU ( C ) . însemnătatea culturii neo-elenice ca intermediară între cultura italiană şi cea română în veacurile X V I I şi X V I I I . (Profesorii greci). Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925 Aprilie 5, An. VI, Nr. 226. p . 6.

1821-1920.

954. I [ O R G A ] (N.). O carte pentru copiii satelor a lui N. Istrati. [1860]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie—Decem­vrie. An. XI, N-rele 10—12. p . 297.

9":5. I [ O R G A ] (N.). Dialoguri greco-slavo-romăneşti de pe la 1830. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Octomvrie—Decemvrie, An.. XI, X-rele 10—12, p . 301—303..

956. L O V I N E S C U (E.).Istoria civilizaţiei române moderne. I . Forţele revolu­ţionare. I I . Forţele reaciwnare. I I I . Legile formaţiei civilizaţiei romane. Bucureşti. „Ancora". [1924 — 1925]. in—8«, 218 p . (I.); 225 p . (//.)? (///)... Recenzii de: D. V. Barnoschi. V i a ţ a R o ­

m â n e a s c ă . Iaşi. 1925 Fevruarie. An. XVII. Nr. 2, p . 241 — 245 ; l, C. Fiiuti, C o n v o r b i r i L i t e r a r e .

Bucureşti, 1925, Ianuarie. An. 57, p . 67—72; 1925 Fevruarie. An. 57, p . 145—156; Al. Proeonorici. D a c o r o m a n i a . Cluj. 1924— 1926. An. IV, Part. 2, p . 1183—1193; Const. Sâineami. A d e v ă r u l , Bucureşti. 1925, Martie 5, An. XXXVI I Nr. 12639, p . 1—2.

9"7. P L O P Ş O R (N.). Un manual ro ­mânesc de preistorie la 1895. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926 Mai-August. An. V, N-rele 25—26, p . 240—242.

B. ŞTIINŢE AUXILIARE I. A R H E O L O G I E . A N T I C H I T Ă Ţ I .

— Studii genera le —

9.>>. MULAT (T. (}.). Vechi preocu­paţii arheologice. r l 8 3 8 Aug; 1838

Sept]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie—Iunie, An. XI, N-rele 4—6, p . 110—111.

959. I O R G A ( X . ) . L'art prehisiorique

I . CRĂCIUN

du Sud-Est de l'Europe [Rou­manie] et la Suède. Revue Histo­rique du Sud-Est Européen. Buca­rest. 1926, Aprilie — Iunie, An. III, N-rele 4—6, p. 89—92.

96 ). AIOISIL (Const.). Comori arheo­logice din România Mare. [ur­mare]. Croniea Numismatică şi Ahreolouică. Bucureşti. 1925 Ia­nuarie— Aprilie, An. VI, N-rele 55—58, p. 7—13.

961. P O P A - L I S S E Y X U ( G ) . Romanica. Studii istorice, filologice şi arche-ologice. Bucureşti. ,,lon C. Vâcă-rcscu". 1925, 263 p. + 4 pl. Lei 55. (Publicaţiuirile Casei şcoalelor. Biblioteca secundară No. 49).

1. Ardea l . :962. BOLOGA (Dr. Valeriu L . ) . Despre

oculiştii români în Dacia şi Pano-nia. [Pe baza cercetărilor arheolo­gice]. Cluj. ,,Cartea Românească". 1925, in—8", p. 3—8. (Extras din „Clujul Medical". 1925. Septemvrie-Octomvrie. N-rele 9—10, p. 3—8.

963. F E R E X C Z I (Alexandru). Săpătu­rile arheologice delà Poiana Selei de lângă Sarmisegethusa. UN „RA­PORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN ANUL 1924

A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE. SECŢIUNEA

DIN TRANSILVANIA ŞI ŢINUTURILE MĂRGINAŞE"].

Cluj. ,,înfrăţirea". 1926, p. 38—39. 9 6 : . LEA'GHEL (Dr. Al.). Câteva date

despre băi romane şi ,,ex-voto"-uri din Dacia Traiana. Cluj. „Cartea Românească". 1926. in—8". 8 p. (Extras din „Clujul Medical", 1926 Maiu—Iunie, N-r.h 5—fi).

9Cf. LEA'GHEL (Dr. Al.). „Signacula oculariorum" aflate mai nou în Ardeal. Cluj. „Cartea Românească". 1925, i .—S°. 2 p. (Extras din „Clujul Medical". 1925. Septem­vrie—Octomvrie. N-r.le 9—10, p. 1—2.

966 . OROSZ (Endre). Romaiak nyomai a Bâcsi-torok nevii kôbânyâban. [Urme romane în baia de piatră numită Bâcsitorok], Erdélyi Iro-

dalmi Szcmle. Cluj, 1926, An III, Nr. 1, p. 69—71.

967. P O P E S l X (Dorin O.). Fouilles de Bechinţa-de-Mureş. [Transylvanie]. Dacia. Bucarest, 1925, An. II, p . 304—.144.

9 8. ROSKA (Dr. Marion). Erdély mivelodéstòrténeti jelentosége az

oskorban. [însemnătatea istorico-culturală a Ardealului în antichi­tate]. Pasztortiìz. Cluj, 1926, Dec.

5, An. XII, Nr. 24, p. 560—562.

9 9. ROSKA (Dr. Marton). Sunt mo­

numente megalitice în Ardeal ?

Arhivele Olteniei. Craiova. 1925

Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr.

17. p. 45—17.

970. ROSKA (Dr. MARTON). Un mor­

mânt celtic din Ardeal. Arhivele

Olteniei. Craivoa. 1926 lan.—Febr.

An. V, Nr. 23, p. 50—51.

9 / 1 . ROSKA (Dr. Martin). Rapport

préliminaire sur les fouilles ar-

chéologiqueus de l'année 1925 [en

Transylvanie]. Dacia. Bucarest,

1925, An. II p. 400—416.

'.) 2. TEODORESCU (D. M.). Cercetăr arheologice în munţii Hunedoarei VIN „RAPORT CU PRIVIRE LA LUCRĂRILE DIN anu

A COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

SECŢIUNEA DI TRANSILVANIA fi ŢINUTURILE

MARGINATE"). Cillj. Infrărţirca, 1926, p. 40—42.

2. Banat .

973. J A K A B F F Y (Elemér). Tibiscum. Adatok multjârol és buzditâs cffl-lékei felkutatâsâhoz. [Tibiscum. Date asupra trecutului şi îndem­nuri pentru cercetarea monumen­telor lui]. Lugoj. Husvéth el Hoffner. [1925]. in—16°. 29 p.

9 . 4 . J A K A B F F Y (Dr. Elemér). Tibis­cum. Date referitoare la trecutul lui şi îndemn pentru scrutarea ră­măşiţelor istoriceale aceluia. Lugoj. Husvéth et Hoffner, [1925], in—8" 15 p.

t,75. POSTELMCU (G.). Săpăturile ar-

B I B L I O G R A F I A

cheologice delà Grădişte-Perjamos. (Jud . Timiş-Torontal). B a n a t u l .

Timişoara. 1926. Ianuarie. An. I, Nr. 1. p . 34—37.

976 . S I M U (Prof. Traian). Arcidava [ = Vărădia]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra­iova. 1925 Septemvrie—Decemvrie. An. IV, N-rele 21—22, p 386—392.

077. S I M U (Prof. Traian). Praetorium şi Centum Putei. A r h i v e l e O l ­

t e n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie, An. IV, N-rele 18—19, p . 99— 105.

3. B a s a r a b i a .

973. A V A K I A N (Gr.) , Ştiri nouă din Tyras. [urmare]. C r o n i c a N u m i s ­

m a t i c ă ş i A r h e o l o g i c ă . Bucureşti. 1925, Mai — August, An. VI, N-rele 59—62, p . 27—39.

4. D o b r o g e a .

979. L K P Ş I (Dr. I. ] ) . Coasta de ar ­gint. [Dobrogea]. [VI. Archcolo-yicc}. Cernăufi. „Glasul Bucovinei". 1925. in—8°, p . 39—48 - j - pl. (Extras din „Analele Dobrogei". [1924 — 1925]. An. V — [VI]. [p. 127—136. + pi).

980. P f A R V A N ] (V.). Un aes grave olbien à Salsovia. D a c i a . Buca­rest, 1925, An. II, p . 420—421.

981. P A R V A N (Vasile). Fouilles d' Hi ­stria. Inscriptions : troisième série : 1923—1925. D a c i a . Bucarest. 1925, An. II, p . 198—248.

982. P [ A R V A N ] (V.). La ,,statue-

menhir" de Hamangia [Dobroudja]. D a c l a . Bucarest. 1925. An. II. p . 422—429.

983. S A U C I U C - S A V E A X U (Théophile). Callatis. Fouilles et recherches

de l'année 1924 [et] 1925. D a c i a .

Bucarest, 1924, An. I, p . 108 — 165; 1925. An. II, p . 104—137.

984 . Ï A F R A L I (O.). La cité pontique de Callatis. Recherches et fouilles.

R e v u e A r c h e o l o n i c j u c . Paris. 1925 April—Iunie. Serie V, Tom. XXI. p . 238—292.

5. Moldova.

985. B R A B A N T ! . (G. 1.), Le poignard scythe de Boureni (Moldavie). D a ­c i a . Bucarest. 1925 An., II. p . 417—419.

6. Oltenia.

9 . 6 . L A U G I E R (Dr. Ch.). O comoară neolitică în Bratoveşti-Dolj. A r ­h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1926. Nov.—Dec. An. V.Nr. 28, p . 427-429.

987. M O I S I L ( I . ) . Repertoriu de loca­lităţile istorice, preistorice... din judeţul Gorj. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1926 Mart. — Apr. An-V, Nr. 24, p . 125—131.

9 8 ' . [ P L O P Ş O R (N.].) O aşezare ro­mană necunoscută. [Plasa Pleniţa]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925. Martie — Iunie. An. IV. N-re e. 18—19. p . 163.

9 9. P L O P Ş O R (N). Desenuri paleoli­tice în Oltenia? A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1926 Ian.—Febr. An. V, Nr. 23, p . 49—50.

990. P L O P Ş O R (N.). Din jocurile co­piilor preistorici [în Oltenia]. Ar­şicul şi spârnelul. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1926 Mai — August. An. V, N-rele 25—26, p . 238—240.

991. P L O P Ş O R (N.). Olărie grecească în Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie. An. IV, Nr. 17, p . 47— 48.

9 . 2 . P L O P Ş O R (N.). Cu privire la desenurile preistorice din peşte­rile Gorjului. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1926 Mart. — Apr. An. V, Nr. 24, p . 131—134.

993. P L O P Ş O R (N.). Iarăşi Sciţii în Oltenia. N ă z u i n ţ a . Craiova. 1925,

1 ) In „Istoriografia Bomâ'iă in 1923 şi 1914" s t u d i u l f u s e s e m e n ţ i o n a t n u m a i c a a r t i c o l din

A n a l e l e D o b r o g e i " .

606 I . C R Ă C I U N

Mai—Iunie, An. IV, N-rele. 1— 2, p. 75—77.

994. P L O P Ş O R (N.). Vechituri gotice în Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie. An. IV. Nr. 17, p. 49—50.

995. P L O P Ş O R (N).). Până unde merg vremurile preistorice în Oltenia ? A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925, Martie-Iunie An. IV, N-rele 18— 19, p. 164—168.

7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

996. A N D R I E Ş E S C U ( I . ) . Nouvelles contributions sur l'âge du bronze en Roumanie. Le dépôt de bronzes de Drajna-de-jos et l'épée de Bu­cium. D a c i a . Bucarest, 1925, An. II, p. 345—384.

¡ 9 7 . A N D R I E Ş E S C U (1) . Sultana. Des­coperirile arheologice din vara anului 1923. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926 Oct.—Dec. An. XIX, Fasc. 50, p. 170—185.

998. C I I R I S T E S C U (V.) . Les stations préhistoriques du lac de Boian [Ilfov]. D a c i a . Bucarest. 1925. An II, p. 249—303.

999. CUL1CI (Colonelul A.). Antichi­tăţile, din Tabla Butii şi Crucea Mandi. [Prahova]. B u l e t i n u l C o -

m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

Craiova. 1926 Aprilie— Iunie. An. XIX. Fasc. 48, p. [90].

1000. DUM1TRESCU (Vladimir). Fouil­les de Gumelniţa [Roumanie]. D a -c[a.Bucaresi.l925,An. II, p. 29-103.

1001. M [ O I S I L ] ( C ) . Satul Mănăstirea,. C r o n i c a N u m i s m a t i c ă ş i A r h e o l o ­

g i c ă . Bucureşti. 1925, Ianuarie— Aprilie, An. VI, N-rele, 55—58, p. 5—6.

1002. Ş T E F A N (Gh.). Les f o u i l l e s de Căscioarele [Ilfov]. D a c i a . Bu-carest. 1925, An. II, p. 138—197.

1003. Ş T E F A N (Gh.). Fouiiles de Mă­năstirea [Ilfov]. D a c i a . Bucarest. 1925. An. II, p. 385—-399.

8. S tră inăta te .

1004. A N D R I E Ş E S C U (Ioan). Consi . deraţiuni asupra tezaurului dela Câlci-Trân lângă Plevna. (Bul­garia). Cu o notă complementară de V. Pârvan. [Şi ştiri arheologice,. privitoare la teritoriul locuit azi de Români]. Bucureşti. „Cultura Naţională, 1925. in—8", 42 p. + 1 pl. ( [Extras din] „Memoriile-Secţiunii Istorice ale Academiei Române". Seria III. Tom. V,. Mem. 2, [p. 7—48 + 1 pl]).

1 0 ) 5 . P Â R V A N (Vasile). Dacii la Troia. Bucureşti. „Ion C. Văcăresc'. 1926,. in—8". 10 p. (Extras din , ,Or-pheus". 1926 Ianuarie—Februarie. An. II, Nr. 1).

1006. P A R V A N (Bazil). A dâkok Trojâ-ban. Românbol forditotta F e ~ renezi Sândor. [Dacii la Troia. Tra­dusă din româneşte de...] Cluj. Minerva. 1926. in— 8", 12, P-(Erdelyi Tudomânyos Fiizetek, Nr. 2) . - Şi în] E r d e l y i I r o d a i m i S z e m l e .

Cluj. 1926, An. III, Nr. 1, p. 47—56.

II G E N E A L O G I E (In ordinea alfabetică a familiilor).

li 07. [ B O G D A N N. A . ) ] . Crislea Ghe-novici şi... Costăcheştii [Boldur]. I o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925, p'asc. 5, p. 307—308.

1IH8. SAX1ELEVICI (H.). Originea lui

Alecsandri. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i

A r t i s t i c . Bucureşti. 1925, Aprilie-26, An. VI, Nr. 229, p. 1.

de: Ira s.tn-Gtoiwit. I b i d e m . 1925 Mai

17. An. VI, Nr. 232, p.3. Replică

de: H. Sarrielerici. I b i d e m . 1925 Mai

24. An. V. Nr. 233. p. 3.

B I B L I O G R A F I A 607

.1009. G H I B A N E S C U (Gh.). Spiţa nea­mului Bădărău. Ioan Neculce. Iaşi. 1925. Fasc. 5. p. 234—257.

1010. CRIDIM. Istoricul familiei B e -rindey. Ilustraţia. Bucureşti. 1925 Septemvrie—Decemvrie. An. XIV, N-r le 115—118, p. 193—206.

1011 . BĂLAN (Teodor). Originea câm-pulungeană a Calimachilor. Co­drul Cosmlnului. Cernău[i. 1925 şi 1926. An. II şi III, p. 614—618.

1012. ZOTTA (Sever). Un Cantacuzino [Toma] din secolul al XVII- lea necunoscut Genealogiei Cantacu-zinilor. Revista Istorica. 1926, April ie— Iunie. An. XII, N-rele 4—6. p. 106.

1013. ZOTTA (Sever). Despre neamul Cantemireştilor. [Continuare]. Re­vista Arhivelor. Bucureşti. 1925. An. I, Nr. 2, p. 204—209; 1926. An. II, Nr. 3, p. 316—327.

1014. MINAR (Profesor Octav). Stră­bunii lui Caragiale. Universul. Bu­cureşti. 1925, Aprilie 6. An. XLIII. Nr. 80, p. 3.

1015. G H I B A N E S C U (Gh.). .Irborele genealogic al înaintaşilor familiei Castano. Iaşi. ,,Viaţa Românea­scă". [1926], in—8«, 7 p.

1016. — Arborele genealogic al fami­liei Cimara. Ioan Neculce. Iaşi. 1925. Fasc. 5, p. 320—321.

1017. MOTOGNA (V.). Familia nobilă Cânde în documentele veacului al X I V — X V I . Revista Istorică. 1926 Aprilie—Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p. 68—80.

1018. ŞOTROPA (Virgil). Obârşia fa­miliei Coşbuc. Arhiva Sonieţană. Năsăud. 1926. Nr. 5, p. 58—76.

1019 . ZOTTA (Sever). O soră necu­noscută a lui Miron Costin [Velica]. Revista Istorică. 792« Aprilie — Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p. 104—106.

1020. ZOTTA (Sever). Ştiri despre Costineşti. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte, 1925, Aprilie—Iunie, An. XI N-rele 4—6, p. 73—78.

1021. Z O T T A (Sever). Dumitru Pos­telnicul, fratele lui Costin Hatma­nul şi descendenţa lui. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Oclomorie — Decemvrie. An. XI, N-rele 10—12, p. 260—268.

1022. Z O T T A (Sever). Strămoşii Prin­cipesei noastre moştenitoare [ E -lena]. [urmare]. I o a n N e c u l c e . laţi. 1925. Fasc. 5, p. 379—391 +2 labele genealogice.

1 0 . 3 . T O M A S C H E K (Prof. Petru) . Cer­cetări noui referitoare la originea lui Mihail Eminescu. Şiret. B. Flei-scher. 1925. in—8«, 12 p. ( E x t r a s din „Anuarul [ X ] al Liceului de Stat în Şiret". [An. 1922—1923 şi 1923—1924. p. 3—12]).

1024. B R A N I S C E (Dr. V.). Isvodul de zestre al părinţilor lui Mihail Eminescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­cureşti. 1926 Ian.—Febr. An. 58, p. 44—48.

1025. B Ă L A N (Teodor). Noi documente privitoare la familia Hăjdău. Cer­năuţi. ,,Glasul Bucovinei". 1926, in—•S", 20 p. (Extras din „Ana­lele Doborgei". 1926, An. VII, [p. 115—132]).

1026. S I G E R U S (Emil). Sebastian Hann und seine Familie. K o r r e s p o n d c n z -

b l a t t d e s V e r e l n s f u r s i e b e n b i i r -

g i s c h e L a n d e s k u n d e . Sibiiu. 1926, Martie, An. XL1X, Nr.3, p. 27-28.

10-7 . B Ă L A N (Teodor). Moşia Cernau-ca şi Familia Hurmuzachi. Cer­năuţi „Mitropolitul Silvestru", 1925. in—<S°, 32 p. (Extras din Anua­rul Liceului „Aron Pumnul" 1923-1924).

1028. O B E D E A N U (Constantin V.). Ceva despre neamul Jienilor. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1925 Iulie— August, An. IV, Nr. 20, p. 296— 300.

1029. Z O T T A (Sever). înrudirea Lăpuş-nenilor cu Ivan IV, cel Groaznic, I-iul Ţar al Ruşilor. C e r c e t ă r i I s t o ­

r i c e . Iaşi. 1925, An. / , . A>. 1, p. 392—397.

6 0 8 I . C R Ă C I 0 N

1030. — Mama lui Dr. I. Mihalyi. Gazeta Maramurăşană. Sighet. 1925. Septemvrie 4, An. VI, Nr. 36, p. 3.

1031 . OBEOEANU (C. V.). In marginea unui hrisov. Ceva despre neamul lui ,,Buliga Mehedinţeanu". Ar­hivele Olteniei. Craiova, 1926, Sept. — Oct. An. V, Nr. 27, p. 320—323.

1032. MUREŞANU (Sabin). Originea familiei Mureşenilor. Arhiva Someşană. Năsăud. 1926, Nr. 4, p. SI—85.

10 3. F lL lTTI (I an C ) . Schitul Aninoasa-Cislău (Buzău) şi neamul Doamnei Neaga. Hevisla Arhi­velor. Bucureşti. 1925. An. I, Nr. 2 , p. 210—226.

1034. VLĂDESCU (Niculae M.). Din trecutul boierimei româneşti. Vel-

Comisul Şerban Pârvu Vlădescnv. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 192S,

An. 1 , Nr. 2 , p. 227—248. 10 5. G H I B Ă N E S C U (Gh.). F a m i l i a

Râşcanu [cu arborele g e n e a l o g i c ] .

l o a n N e c u l c e . Iaşi. 1926 — 1927,,

Fasc. 6, p. 239—249. 1026. E F T I M I U (Elena). A n t i m i i a »

fata vornicului Grigorie U r e c h e .

Contribuţie documentară. Revista A r h i v e l o r . Bucureşti. 1926, An^ II, Nr. 3, p. 370—372.

10 7. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. S p i ţ a

neamului Vasilco Bucovina. Ioan N e c u l c e . Iaşi. 1925, Fasc. 5, p. 308—309.

1038. O P R I Ş A X (I . Gr.). O l ă t u r e ,

caracteristică a familiei lui V l ă -huţă. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucu­reşti. 1925, Noemvrie 29, An.. XLI, Nr. 48, p. 8—10.

I I I . H E R A L D I C Ă .

1039. * I O H G A (N.). Sur le blason des Princes roumains, in — 8°, 4 p. ( [Extrait de la] , ,Revue Héraldique et ( nomastique''). [ ! j c ? A n ? Nrl].

1040. [ M I N E A (I . ]) . Despre stema Mol­dovei. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1925, An. I, Nr. 1 , p. 401—402.

1 0 . 1 . P E T R E S C U (D. C ) . Rostul

capetelor de Arapi în stema B ă -sărăbeştilor. C o n v o r b i r i L i t e r a r e .

Bucureşti. 1925, Octomvrie An. 57, p. 782—789.

1042. P O P E S C U (Dr. M.). Stema Ar­dealului cerută de Români după 1848. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucur reşti. 1926, Martie, An. 58, p. 216 —218.

IV. NUMISMATICA.

— Studii genera le —

10 3. B U D E (Valentin). Câteva monetc antice găsite în România. C r o n i c a

N u m i s m a t i c ă ş i A r h e o l o g i c ă . Bu­

cureşti. 1925, Mai — August, An. VI. N-rele 59—62, p. 40—41.

1014. CONSTANT1NESCU (Emil) . Do­cumente. [Numele monedelor din diferite timpuri], B u l e t i n u l S o c i ­

e t ă ţ i i N u m i s m a t i c e R o m â n e . Bu­

cureşti. 1926, Ian. — Iunie, An. XXI, N-rele 57—58, p. 29—30.

1045. F E R Y ( F . ) . Medalia filateliştilor.

[1858, 1924.] . Cronica Numisma­tică şi Arheologică. Bucureşti. 1925, Ianuarie —Aprilie, An. VI, N-rele 55—58, p. 4; 1925, Mai— August, An. VI, N-rele 59—62, p. 42.

10.'6. MINEA (I . ) . Medalii comemora­tive polone în legătură cu noi. Din vremea regelui Ioan III Sobieski. Buletinul Societăţii Nu­mismatice Române. Bucureşti. 1926 Ian. — Iunie, An. XXI, N-rele 57—58, p. 11—16.

10 ¡7. [MOISIL ] ( C ) . Un autor anonim

B I B L I O G R A F I A 6 0 9

despre numismatica Daciei. [Me­dalii dacice în Muzeul Britanic], Cronica Numismatică şi Arheolo­gică. Bucureşti. 1925 Nov. — Dec. An. VI, N-rele 65—66, p . 52 —56.

1048. MOISIL (Const.). Noi descoperiri monetare în România. [Urmare la : Monete şi tezaure monetare din România Mare]. Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti. 1926 Ian. — Iunie, An. XXI, N-rele 57—58, p . 17—18.

1049. ORĂŞIANU (C. N.). Cronica me­dalistică. [Descrierea diferitelor medalii româneşti vechi şi nouă]. Universul Literar. Bucureşti. 1925 Martie 1 . An. XLI, Nr. 9, p . 6—7. — 1925 Mai 10, An. XLI, Nr. 19, p . 10—12.

1050. ROŞU (I . ) . Monete şi greutăţi româneşti. [1848, 1849, 1860.] . Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti. 1925, Ianua­rie—Iunie, An. XX, N-r,l~. 53— 54, p . 22—25. Adaus de : C. Mlmsit]. Ibidem. 1925 Ianuarie—Iunie. An. XX. N-rele 53—54, p . 25.

1051. SEVEREANO (Dr. G.). Les monnaies frappées par l.i popu­lation thraco-romaine delà Moesie Inférieure a l'époque de Constan­tin le Grand. Buletinul Societăţii Numismatice Romane. Bucureşti. 1925 Ianuarie — Iunie, An. XX, N-rele 53—54, p . 8—16 + 1 pl.

10 2. SEVEREANO (Dr. G.). Sur les .monnaies primitives des Scythes. Lingots-monnaie en forme de pointe de flèche [représentent les monnaies des peuples qui ont habité les régions de la Roumanie actuelle]. Buletinul Societăţii Nu­mismatice Române. Bucureşti. 1926 Ian.—Iun, An. XXI, N-rele 57— 58, p . 1—6.

1053. V1RTOSU (Emil). Glosă nu mis-matică. [Despre trecutul nu­mismaticei Ia Români]. Buletinul Societăţi Numismatice Române.

Anuarul Inst. de lat. Naţ. IV.

Bucureşti. 1926, lan. — Iunie, An. XXI, N-rele 57—58, p . 19 —24.

1. Ardea l .

1054. BULAT (T. G.). Medalii ardelene privitoare la istoria neamului românesc. [1595. 1598, 1601, 1717]. Cronica Numismatică şi Arheolo­gică. Bucureşti. 1925 Septem­vrie—Octomvrie, An. VI, N-rele 63—64, p . 53—56,

2. Dobrogea .

1055. BUDE (Valentin). O ipoteză nouă relativă la drahmele din Histria. Buletinul Societăţii Nu­mismatice Române. Bucureşti. 1925 Iulie—Decemvrie, An. XX, N-rele 55—56, p . 40—45.

1056. M[OISIL] ( C ) . O monetă ine­dită din Histria. Buletinul Socie­tăţii Numismatice Române. Bu­cureşti. 1926 Ian. — Iunie. An. XXI, N-rele 57—58 p . 28—29.

1057. SEVEREANO (Dr. G.). Monnaie inédite de Kallatis se rapportant au culte d'Aphrodite et de Priape. Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti. 1925, Ia­nuarie—Iunie, An. XX, N-rele 53—54, p . 16—21 + 1 pl.

1058. SEVEREANO (Dr. G.). Un nouveau poids de Kallatia. Bu­carest. „F.Gcbl Fils". 1926. in—8«, 6 p . (Extrai t du „Buletinul So­cietăţii Numismatice Romane. 1925. [Iulie—Decemvrie, An.) XX. [N-rele 55—56, p . 40—45)).

3 . Moldova.

1059. MINEA ( L ) . Bani vechi m o l ­doveneşti. Cercetări Istorice. Iaşi. 1926—1927, An. II—III, p . 255.

1060. SEVEREANO (Dr. G.). Le trésor monétaire d'Inoteşti, dé­partement de Buzeu. Buletinul So-

6 1 0 r. CRĂCIUN

cietăţii Numismatice Române. Bu­cureşti. 1 9 2 6 Ian —Iun, An. XXI, N-rele 57—58 p . 7 - 1 0 + 1 pl..

4. Oltenia .

1061. CAPSA (Şt.) . Cu privire Ia me. dalia spitalului din Craiova. 1816. Buletinul Societăţii Numismatice Române. Bucureşti. 1 9 2 6 , Ian.— Iunie, An. XXI, N-rele 57—58,

n. 31—32.

1062. POPP (Victor N). Monete bar­bare din Adâncata-de- jos (jud. Dolj). Bucureşti. „F. G bl Fii". 1 9 2 6 , in—8", 4 p . (Publicaţiu-nile Societăţii Numismatice Ro-mâne).

5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1063. MOISIL (Constantin). Monetăria Ţării-Româneşti în timpul dinas­tiei Basarabilor Studiu istoric şi numismatic. Anuarul insti­tutului de Istorie Naţională Cluj. 1924—1925. An. III, p. 107—159.

Recenzii de : N. I o r a a . Revue Histo­

rique du Sud-Est Européen. Buca­rest-Paris. 1.925 April.—Iun. An. Il, N-rele 4—6, p . 173—175; Re­vista Istorică. Vûlenii-de-Munte. 1 9 2 6 , Oct.—Dec. An. XII, N-rele 10—12, p. 390—392.

6. Principate le-Unite .

1061. POPP (Victor AT.). Monetele şi medaliile lui Cuza Vodă. Bucureşti. „F. (, bl Fii", 1925, in 8», 16 p .

7. Românîa- Intreg i tă . 1065. CAPSA (Şt.) . Medalia companiei

franco-română de navigaţie ae­riană. Cronoica Numismatică şi Arheologică. Bucureşti. 1 9 2 5 , Ia­nuarie—Aprilie, An. VI, N-rele 55—58, p. 4.

1066. CAPSA ( - t . ) . Medalii şi plachete. [1924, 1925, 1923]. Cronica Nu­mismatică şi Arheologică. Bucu­reşti. 1 9 ¿ 5 , Septemvrie—Octomvrie, An. VI, N-rele 63—64, p . 52—53.

10 7. CAPSA (Şt.) . Placheta Al. Con-h'anline eu. Cronica Numismatică ş. Arheologică. Bucureşti. 1 9 2 5 , Nov.-'-Dec. An. VI, N-rele 65—66,

p . 57.

10 8. — Medalia expoziţiei regionale din Chişinău. [1924]. Cronica Nu­mismatică şi Arheologică. Bucureşti. 1 9 2 5 , Mai—August, An. VI, N-rele, 59—62, p . 4 2 .

1069. POPESCU (M.. O insignă cu­rioasă [cu bustul regelui Ferdi-nand I al României]. Cronica Nu­mismatică şi Arheologică. Bucu­reşti. 1 9 2 5 Nov.—Dec. An. VI, N-rele 65—66, p . 57—58.

V. ICONOGRAFIE.

— Genera l i tă ţ i —

10 "0. BĂCILĂ (Ioan C ) . Două albume englezeşti despre noi. Î 1 S 0 4 ] . Uni­versul Literar. Bucureşti. 1 9 2 6 , Iunie 2 0 , An. XLII, Nr. 2 5 , p . 6-7.

1071. BACILA (Ioan C ) . Hector de Bearn. [Desene despre Români. 1828]. Universul Literar. Bucureşti. 1926> August 1, An. XLII, Nr. 31.

p. 10—11.

1072. BĂCILA (Ioan C ) . George Hering. [Desenuri despre Români. 1838.].

l'niversul Literar. Bucureşti. 1 9 2 6 , Maiu 3 0 , An. XLII, Nr. 2 2 , p . 5—6.

1073. BACILA (loan C ) . Un pictor francez despre noi : Louis Dupre. Universul Literar. Bucureşti. 1 9 2 6 , Fevruarie 7, An. XLII. Nr. 6 , p . 6 - 7 .

1074. BACILA (loan C ) . Raffet (Denis-August-Marie) [şi picturile sale despre Români]. Universul Literar. Bucureşti. 1 9 2 6 , Iulie 1 8 , An. XLII, Nr. 2 9 , p . 1 1 .

B I B L I O G R A F I A 611

1075. BACILĂ (loan C ) . Theodore Valerio. [Stampe despre Români. 1852]. Universul Literar. Bucureşti. 1926. Iulie 11, An. XLII. Nr. 28,

p. 9—10.

1076.—Cartea românească veche. 1508— 1820. Portrete şi stampe alese. Bu­

cureşti. „Cultura Naţională, [1926],

in—8°, 26 p. (Biblioteca Acade­miei Române. Expoziţia II) .

1077. CONSTANTINESCU-IAŞI(Dr. P . ) . O „luptă veche". iZugrăvială de biserică]. Arhiva din Iaşi. 1926 Aprilie, An. XXXIII, Nr. 2, p.

144—145.

1078. R R A G I I I C E A N U (Virg.). Costu­mul jupânesei Măria Bengescu consiliereasa. Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice. Craiova, 1926, Oct.—Dec. An. XIX, Fasc.

50. p. 147—151.

1079. RRAGIIICEANU (Virg.). O ve­che icoană [în biblioteca Bathya-neum din Alba-Iulia]. Buletinul Comisiunii Monumentelor Isto­rice. Craiova. 1926 Aprilie—Iunie,

An, XIX, Fasc. 48, p. [88].

1080. K A R A D J A (Const. J . ) . Două costume româneşti. [Veac. X V I I I ] . Arhivele Olteniei. Craiova. 1925, Ianuarie—Fevruarie, An. IV, Nr.

17, p. 14—17.

1081. KARADJA (Constantin I .) . Ti­puri româneşti inedite, desenate de Valerio. Arhivele Olteniei. Craiova. 1925, Septemvrie—Decemvrie. An.

IV, N rele 21—22, p. 378— S79

+ 8 pl.

1082. KARADJA (C. .1.). Câteva ti­puri din ţara noastră. Arhivele Olteniei. Craiova. 1925, Iulie—

August. An. IV, Nr. 20, p. 294—

295 + 4 pl.

1083. LUNCAIV (I . C ) . Străbunii mei. Istoria neamului românesc [înfă­ţişată în 105 tablouri]. Fascicola I. Bucureşti, „Cartea .Românească".

[7925], in—4", 48 p.

1084.—Muzeul Arhivelor Statului. Ca­talogul Colecţiei Olszewski. Partea

I. Gravări privitoare la Rom/inia. Bucu­

reşti. „Cartea Românească". [1925],

in.—4°, 18 p.

10-5 . O P R E S C U (G.). Ţările Române văzute de artişti francezi. (Sec. XVIII şi XIX). Bucureşti. „Cul­

tura Naţională, 1926, in—4\ 77

p. + LXXX pl. Lei 600.

1. Bucovina.

1086. B O G R E A (V.). Doi sfinxi ai picturilor murale dela mănăstirile Bucovinei: „Elena Astakoe" şi „Elin Zmovagl". C o d r u l C o s m i n u -

l u i . Cernăuţi. 1925 şi 1926, An.

I I şi I I I , p. 607—608.

2. Moldova .

1087. B O G R E A (V.). Costume vechi moldoveneşti în portretul ctitorilor armeni dela Gherla ? A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924— 1925. An. I I I , p.

534 + 1 pl.

1088. B O G R E A (V.). încă un portret al lui Eustratie Dabija. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j

1924—1925, An. I I I , p. 533+1 pl.

1089. C A R A D J A (Constantin I .) . Con­tribuţie la iconografia Cantemireş-tilor. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i I s t o r i c o -

A r h e o l o g i c e B i s e r i c e ş t i d i n C h i ­

ş i n ă u . 7925, Voi. XVI, p. 1—2.

l! 90.—O icoană Sturzascâ, 1656 l o a n

N c c u l c e . laşi. 1926—1927. Fasc. 6.

p. 374.

1091. — O icoană veche, l o a n N c c u l c e .

Iaşi. 1926—1927. Fasc. 6. p. 374.

1092. M O R A R I U (Leca) . Coperta noastră. (Rectificarea unui potret al lui Creangă). J u n i m e a L i t e ­

r a r ă . Cernăuţi. 1925 Maiu—Iulie.

An. XIV, N-rele 5—7, p. 215—216.

1093. M O R A R I U (Leca) . Iarăşi un inedit portret al Ilenei Creangă. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi. 1926,

Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele

3—4, p. 78.

6 1 2 I. CEĂCIDN

3. Oltenia.

1 0 9 ) . K ARAI) J A (Const. I.) . Rafiei în Oltenia. [ÎS37]. Arhivele Olte­niei. Craiova. 1926 Sept.—Oct. An. V, i\'r. 27, p. 373— 374.

4. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1095. ARIE (Ed. ) . Cum a fost chipul lui Mihai Viteazu. Portretul lui Mihai Viteazu pe tabloul „Creus şi Solone" de Franz Franclien cel tânăr. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti. 1926 Febr. 28, An. VII, Nr. 273. p. 3.

1096. BUSClOCEANTJ (Al.). Câteva portrete noi ale lui Mihai-Vitca-

zul. Bucureşti. „CulluraNalională". 1925, in— 8°, 6 ,,. + 3 Pl.) ( [Extras din] „Memoriile Secţiunii Istorice" ale Academiei Române". Seria III, Tom. V. Meni. 3, [p. 49— 54[).

1097. « R A G H I C E A N U (Vir;;.). Icoana lui Vladislav-Vodă din Muntele Athos, aliată la Lavia . Rulctinul Comisimiii Monumctelor Istorice. Craiova. 1926 Iulie—Sept. An. XIX. Fasc. 49, p . 123,

1098. F1UTTI (loan C ) . Chipurile lui Nicolac Vodă Mavrocordat şi familiei sale în bisericile bucu-reştene. Convorbiri Literare. Bucu­reşti. 1926 Iunie, An. 58, p. 421— 426. Kectificuri : Ibidem. 1926, Iulie —August. An. 58, p. 522.

C. MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA I. CĂLĂTORII.

(In ordine cronologică şi pe provincii).

— Studii Genera le —

1099. IORGA (N.). Trei călători în Ţările Româneşti, Coro:mi, Rcy, Kunisch şi originea „Luceafăru­lui" lui Eminescu. Bucureşti. „Cultura Naţională" 1925, in—8°, 16 p. ( [Extras din] „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academici Române". Seria III, Tom. V. Mem. 5, [p. 143—158]).

1 1 0 . MARINESCU ( C ) . Le Danube et le littoral occidental et septen­trional de la Mer Noire dans le „Libro del Conoscimiento" [1350]. Vălenii de Munte. „Datina Româ­

nească". 1926, in—8", 8 p. (Extra i t de la , ,Revue Historique du Sud-Est-Européen". 1926 [Ian.—Mart.], An. III, N-rele 1—3. [p. 1—8].

1101. RACILĂ (loan C ) . Un călător englez pe la noi : Robert Ainslie. [1791]. Universul Literar. Bucu­

reşti. 1926, Maiu 2. An. XLII' Nr. 18, p. 5—6.

11( 2. KARAD.IA (Constantin,. Un neamţ despre ţara noastră în anul 1858. |Dr. Wilhelm Hamm]. Analele Dobronjei. Cernăuţi. 1926, An. VII, p. 82—86.

Î L 3. MOR AR IU (Victor). Un scriitor celebru german despre România de acum 36 ani. [Julius Stinde 1888], Calendarul „Glasul Bucovi­nei". Cernăuţi, 1925, p. 111—113.

1 1 ' 4 . CONTA-KERNHACH (Mariana)-Dela Murăş la Nistru cu Ateneul ieşan. ¡1925], Mişcarea. Iaşi. 1925 Iunie 24, An. XIX, Nr. 139, p. 1—2; —1925 Iunie 27. An. XIX, Nr. 142, p. 1—2; 1925 Iulie 24. An. XIX, Nr. 161, p. 1—2 — 1925 Iulie 31, An. XIX, Nr. 170. p. 1—2; 1925 Decemvrie 2. An. XIX, Nr. 274, p. 1 —1925 Decemvrie 7. An. XIX, no. 279 p. 1 . (urmează).

1105. —• Mission de Roumanie. 1925

B I B L I O G R A F I A 613

Réunion d'Eylau. Étudiants et lycéens catholiques. Comité des missions catholiques universitai­res françaises. Paris. „S.Aubin-Liguge".' 1926, in—S'-', 78 p . (L'Étoile. 1926 juin. An. 23. Numéro special).

1. Ardea l .

1106. G H I B U (Onisifor). Prin oraşele Ardealului. ¡1925]. A d e v ă r u l . Bu­cureşti. 1925 Februarie 14. An. XXXVIII. Nr. 12620, p . 1—2; 1925 Februarie 17. An. XXXVIII Nr. 12622, p . 1—2; 1925 Martie 25. An. XXXVIII. Nr. 12659, p . 1—2; 1925 Aprilie 15. An. XXXVIII. Nr. 12680, p . 1—2; 1925 Aprilie 22. An. XXXVIII. Nr. 12685. p . 1—2.

1107. I O R G A (N.). Drumuri ardelene necălcate. [1925]. U n i v e r s u l L i t e r a r .

Bucureşti. 1925 Iunie 7. An. XLI. Nr. 23, p . 6.

1108. I O R G A (N.). In Secuime. Cons­tatări şi datorii. [1925]. U n i v e r s u l

L i t e r a r . Bucureşti. 1925 Iulie 26, An. XLI. Nr. 30, p . 2—3.

1109 . M A G E R (Traian). Aspecte din Munţii Apuseni. Târgul de fete delà Găina. Ghejarul delà Scă­rişoara. [1925]. Arad. „Librăria Diecezană". 1925, in—8", 128 p . Lei 10. (Biblioteca Semănătorul Nr. 85—86).

2. Banat .

U t O . I O R G A ( N . ) . De-asupra Mură-şului bănăţean. [1925]. U n i v e r s u l

L i i e r a r . Bucureşti. 1925 Iunie 14. An. XLI. Nr. 24, p . 9—10.

3. B a s a r a b i a .

1111. H U N Ă R E A N U (N.) Basarabia pitorească. [19261. [In „Basarabia.

Monografie sub îngrijirea D-lui Ştefan

Ciobanu". Chişinău. 1926.], p . 17—48.

1112. I O R G A (N.). Trei zile în Basa­rabia. [1926]. Bucureşti. „Lupta".

N- Slroilă. 1926, in— 8«, 20 p.

Lei 5. [Şi în] N e a m u l R o m â n e s c .

Bucureşti. 1926 August 30, An.

XXI, Nr. 117, p. 3;—1926 Sept.

20, An. XXI, Nr. 120, p.2—4.

4. Moldova.

1113. M O T O G N A (Victor). Un călător în Moldova la 1857. [recte 1587]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munle.

1925 Ianuarie — Martie. An. X I ,

N-rele 1—3, p. 15—22.

1114. M O T O G N A (Victor). încă odată „Un călător în Moldova, la 1587". R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-ie-Mithte.

1925 Aprilie—Iunie, An. XI, N-rele

4—6, p. 96—97.

1115. G I U R E S C U (C. C ) . Le voyage de Niccolo Barsi en Moldavie (1633) . Paris-Bucarest. „Datina Româ­nească". Vălenii-de-Munle. 1925.

in—8", 56 p. (Extra i t des „Me-

langes de l'Ecole Roumaine en France". 1925, Part. I p. 279-330]).

1116. W E I N B E R G (Dr. Ig.) . Europa. Chronik der gebildeten Welt. Karls-ru'e. F. Gutsch et Bupp. 1841.

I. Band. p. 109—121. Traducere

de G. Bogdan-Duică [sub titlul]

Iaşii în vara anului 1840. C o n ­

v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti. 1926.

Septemvrie. An. 58, p. 639—657.

5. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1117. I O R G A ( N . ) . Un prince portu­gais croisé en Valacbie au X V - e siècle. [Dom Pedro 1427—1428]. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o ­

p é e n . Bucarest. 1926 Ian.—MarL

An. I I I , N-rele 1—3, p. 8—13.

1118. L A I T I N (Prof. Daniil). Dunărea dintre Baziaş şi Turnu-Severin. [1925]. Cu o prefaţă de Dl. Traian Lalescu. Bucureşti. „Tipografiile

Române Unite". 1925> in—8' 77

p. + l pl.

614 I. CRĂCIUN

II. BIOGRAFII. CONTRIBUŢII NI BIOGRAFICE.

(In ordine alfabetică).

(Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).

1119. BOGDAN-DUICA (G.). M. Enri-nescu şi V. Miele. Societatea de Mâine. Cluj. 1925 Fevruarie 15. An. II, Nr. 7, p . 109.

1120. BOGDAN-RUICA (G.). Episcopul Ioan Lemenyi şi Gregoriu Mold-vai. (1845). Două documente. Cluj. „Ardealul". 1926, in—8", p . 584— 610. (Extras din „Anuarul Ins­titutului de Istorie Naţională Cluj". 1924— 1925 An. III, [p. 584— 610]).

1121. BOGBAN-BUICA (G.). Două no­tiţe biografice. Ioan Prale-Ioan Rusu. Transilvania. Sibiu, 1926 Mai. An. 57, Nr. 5, p . 177—178.

1122. F1LIPESCU ( C ) . C. Sandu-Aldea şi G. Ionescu Siseşti. Studiu cri­tic. Bucureşti, „Pagini Agrare şi Sociale". [1926]. in—8«. 80 p . Lei 50. (Biblioteca Pagini Agrare şi Sociale).

1123. GRAUR (Dr. Gr.). Vizitatori români la Carlsbad. [1821—1924]. Sooietatea de mâine. Cluj, 1925 Iunie 7 şi 14, An. II, N-rele. 23—24, p . 412—413.

1124. ICII1M (Trăiau). Lista boierilor [moldoveni] morţi între 1834—1841. Ioan N.cculee. Iaşi, 1925, Fasc. 5, p . 302—304.

1125. IORGA (N.). Colonia românească din Paris după condicile bisericii ei. Revista Istorcă. Vălenii-de-, Munte. 1925, ianuarie - Martiei An. XI, N-rele 1 — 3. p . 7—9

1 1 . 6 . LAZARESCU (Emma) . Amintiri despre Henrieta Eminovici şi Ve-ronica Miele. Convorbiri Literare. Bucureşti, 1926 Ian.-Febr- An. 58. p . 49—51.

11.-7 MOLIX (Virgil). Album memo-rativ cuprinzând biografia şi por­tretele oamenilor de seamă din industria şi arta tipaiului. Cra-

iova. „Grafica Română". 1926, in — 80. 65 p .

1128. PAUX (Al.). Doi mari olteni ; Gheorghe Chiţu şi Anghel Betolian. Viitorul. Bucureşti, 1925 Oclomorie 22. An. XVIII, Nr. 5292, p . 1.

1129. P O P E S C U - B A J E X A H U (I . ) . Po­

vestea Neamului Românesc şi Cartea Marilor Românii. [Bio­grafii]. Bucureşti, „Cartea Româ­nească", 1925. in — 8". 198 p . Lei 48.

1130. RADU ( C ) . Ion Budai-Deleanu şi Petru Maior. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti. 1925 Februa­rie 8. An. VI, Nr. 218, p . 6,

1131. SIMIOXESCU ( I ) . Ooameni aleşi. IÎ. KONVMII. [LÎKTILAI MILEZCU. IJ. CAN-

TEMIR. ŞTEFAN CEL MARC. MIKAI VITEAZUL.

AERAM IANCU. GH. ŞINMI. GHEORGHE LAZĂR.

LIIN'KU GCLESCU. GHEORŢJKE ASACHI. I . ELWĂE-

LĂDULESCU. M. KOGĂLNICEAMI. I. ERĂTIANU.

T. MAIORESCIT. SPIRU BAREI. V. ALEXANDRI.

I. CREANOĂ. M. EMINESCV. AL. YLAHUTĂ N.

CRIGORESCU. VENIAMIN COSTACNE. ANDREI

ŞAIIUNA. GR. CO'AILCE&CIF. I \ :'NNI. MI:AI

LUPESEU. 1 1 . HASCLEU]. Bucureşti, „Car­tea Românească". [1926]. in-8". 200 p . Lei 80.

1132. SUCIU (Dr. Coriolan). Ioan Maniu şi Simion Bărnuţiu. Frag­

mente din corespondenţa între nepot şi unchiu. Societatea de Măine. Cluj, 1926 Sept. 26 şi Oct. 3, An. III, N-rele 39 — 40, p . 623—624.

1133. FURT.UX'A (Econ. D.). „Steluţa" lui I. V. Adrian. [Biog'afi ] . Re­vista Moldovei. Botoşani, 1926, An. V, N-rele 5—6, p . 2—9.

1134. HAUTU (N.). Figuri botoşănene. Ioan. V. Adri. n. Revista Moldovei. Botoşani, 1926, An. V. Nr. 1, p ,

B I B L I O G R A F I A 615

15- -20; 1926, An. V, Nr. 3, p . 10—14; 1926, An. V, N-rele 7—9, p . 12—17.

1135. ABALD. Dimitrie Alexandresco. Mişcarea, Iaşi, 1925, Februarie

12, An. XIX, Nr. 33, p . 1. 1136. HA CM AN (M.). Dimitrie Alexan-

drcscu. (1850—1925) . Glasul Bu­covinei. Cernăuţi, 1925 Martie 6. An. VIII, Nr. -1774, p . 2—3.

1137. LUCH1AN ( I . ) . . . .Jurisconsultul Dem. Alexandresco. Adevărul Bu­cureşti, 1925 Februarie 17, An. XXXVIII, Nr. 12622, p . 1—2.

1138. MAXIM (D. G.). Dimitrie A-lexandresco. Universul. Bucureşti, 1925, Februarie 27. An. XLIII, Xr. 47, p . 1.

1139. PLASTARA (George). Dimitrie Alexandresco. Universul. Bucureşti, 1925 Februarie 12. An. XLIII, Xr. 34, p . 1.

1140. LOVINESCU ( E . ) . Grigore Ale-xandrescu. Viaţa şi opera lui. Ed . I I . Bucureşti, „Cartea Româ­nească", [1925], in — 8«, 231 p . Lei 40.

1141. BOGDAX-DUICĂ (G.). Vasile Alexandri. Povestirea unei vieţi. Bucureşti. Cultura Naţională. 1926. in — 8», 63 p . + pl. (Academia Româna. Publicată la inagurarea mausoleului dela Mirceşti).

1142. BOGDAX-DUICA (G.). V. Ale xandri în anul 1848. Cele trei Cri-şuri. Oradea, 1926 Martie-Aprilie, An. VII, N-rele 3—4, p . 42—43.

1143. ISTRATI (V. I.) . Amintiri. Va­sile Alexandri. Origina lui. De­mocraţia. Bucureşti, 1925, Mai-Iunie. An. XIII, N-rele 5—6, p . 12—37.

1144. ROSETTI (Radu). Despre ori­ginea lui Alexandri. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925, Iulie 5, An. VI, Nr. 239, p . 1.

1145. VÂLSAX (George). Povestea vie­ţii iui Vasile Alexandri. Sibiu „Da­cia Traiană", 1926, in—16«, 48 p . Lei 5. (Biblioteca Poporală a

„Asociaţiunii", An. X V I , Nr. 133, Ianuarie).

1146. GABRIELESCU (Alice). Theodor Aman. Universul Literar. Bucu­reşti, 1926 Aprilie 17, An. XLII, Nr. 16, p . 4—6.

1147. BALAX (Dr. Silvia T.). Opera literară a poetului Dimitrie An. ghel. Bucureşti, „Cultura Naţio­nală", 1925, in—8°, 49 p . Lei 30.

1148. —Mihail Antonescu. Adevărul. Bucureşti, 1925 Aprilie 5. An-XXXVIII, Nr. 12670, p . 3; Ilus­traţia. Bucureşti, 1925 Iunie, An. XIV, Nr. 112, p . 92.

1149. ANTONOVICI (Episcopul Iacov). In slujba bisericii şi a şcoalei. 1880—1923. [Pentru biografia au­torului]. Huşi, Zanet Corlăţeanu, 1926, in—8°, VII+337 p.+pl.

115 3 . MELIN (A.). Din Blajul de demult. [Petru Pavel Aron de Bistra]. Calendarul dela Blaj. Blaj, 1925, p . 41—44.

1151. BACILA (Ioan C ) . Desenurile originale ale lui Gheorghe Asachi. Universul Literar. Bucureşti, 1926, Martie 14, An. XLII, Nr. 11, p . 7—8.

1152. FIERASCU ( C ) . Un autograf al lui Gh. Asachi. Revista Ar­hivelor. Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p . 415—416.

1153. BRATULESCU (Victor). Maiorul Mişa Atanasievici [ctitorul bise­ricii din Clejani-Vlaşca]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munle, 1925, Octomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p . 274—277.

1154. VLADESCU (Profesor Dr. Radu). Profesorul I. Athanasiu. Bucureşti, „Bucovina", I. E. Torouţiu, [1926], in— 8«, 7. p .

1155. HAŢIEGANU (Dr. Iuliu). Dr. Victor Babeş. Societatea de Mâine. Cluj, 1926, Dec. 5 şi 12. An. III, N-re'e 49—50, p . 767—768.

1156. MARINESCU (Prof. Dr. G.). Moartea prof. Dr. Victor Babeş. Foaia Diecezană. Caransebeş, 1926,

616 I . CRĂCIUN

Nov. 21, An. XLI, Nr. 47, p . 3—5.

1157. — Moartea savantului Victor Babeş. Adevărul. Bucuretti, 1926, Oct. 20, An. 39. Nr. 13142, p . 4 ; Cuvântul. Bucureşti, 1926, Octom-vrie 21. An. III, Nr. 390, p . 2; Dimineaţa. Bucureşti, 1925, Oct. 21, An. XXII, Nr. 7148, p . 3.

1158. I B R A I L E A N L (G.). Anton Ba-calbaşa. Adevărul Literar şi Ar­tistic. Bucureşti, 1925, Iunie 28, An. XI, Nr. 238, p . 1.

1159. — Nicolae Bălcescu. 1819—1852. [Raport asupra mormântului din Palermo]. Adevărul Literar şi Ar­tistic. Bucureşti, 1925, Martie 1, An. VI, Nr. 221, p . 1.

1160. COCIU (Maria). Amintiri despre Bălcescu. Adevărul Literar şi Ar­tistic. Bucureşti, 1925, Martie 1, An. VI, Nr. 221, p . 2.

1 1 6 1 . — M o r m â n t u l lui NicoJae Băl­cescu. Neamul Românesc. Bucu­reşti, 1925, Februarie 13, An. XX, Nr. 35. p . 1.

1162. PETRA-PETRESCU (Horia). Băl­cescu. Dacia Traiană. Calendar. Sibiu. 1925, p . 34—43.

1163. CILRA (Al.). Amintiri despre Gheorghe Bariţiu. Almanahul Pre­sei Române. Cluj, 1926, p . 92— 94.

1164. SUCLU (Dr. Coriolan). Bărnuţiu, canditat de episcop. Cultura Creş­tină. Blaj, 1926, Oct. An. XV, Nr. 10, p . 291—296.

1165 . — Zaharia Bârsan. Date bio­grafice. Cosinzcana. Cluj, 1925, A-prilie 30, An. IX, Nr. 8, p . 114 —115; Palria. Cluj 1925, Mai 3, An. VII, Nr. 94, p . 1—2; Tran­silvania. Sibiu. 1925, Maiu-lunie, An. 56, N-rele 5—6, p . 208.

1166. LUPAŞ (I . ) . Legăturile lui Za harie Bârsan cu Săliştea. Socie­tatea de mâine. Cluj, 1925, Maiu 3, An. II, Nr. 18, p . 310—311.

1167. — Cuvânt de omagiu. Dr. M. Beck. Viaţa şi opera. 1845—

1923. Bucureşti, „Curierul Judi­ciar", 1925, in—8<>, 81 p .

1168. BOGDAN (N. A ) . Quelques notes sur la personalite d'Adolf Ber_ man, imprimeur de Iassy, 1836—• 1862. Arhiva din Iaşi. 1926,. A-prilie, An. XXXIII, Nr. 2. p. 135—137.

1169. BUTA (N.). Vasile Bogrea. Tan-silvania. Sibiu, 1926, Octomvrie, An. 57, Xr. 10, p . 546—550.

1170. CAPIDAN (Th.). Vasile Bogrea. Junimea Literară. Cernăuţi, 1926, Sept.-Oct. An. XV, X-rele 9—10, p . 196—197.

1171. — Doliul Universităţii din Cluj Moartea profesorului Vasile Bo­grea. Societatea de Mâine. Cluj, 1926 Sept. 26 şt Oct. 3. An. III, X-rele 39—40, p . 625—629.

1172. LASCAROV-MOLDOVANU (Al). A murit Vasile Bogrea. Omagiu amintirei lui.. Neamul Românesc. 1926, Oct. 4, An. XXI, Xr. 122, p . 2—3.

1173. MARMELIUC (D.). Vasile Bogrea. Codrul Cosminului. Cernăuţi, 1925 şi 1926. An. II şi III, p . 663—666..

1174. — Sărbătorirea d-lui Dr. Vasile Bologa. Transilvania. Sibiu, 1926 Nov.—Dec. An. 57, N-rele 11—12, p . 613—615.

1175. — Gheorghe Botez. Opinia. Bucureşti, 1926 Aprilie 21. An. XXII, Xr. 5669, p . 1.

1176. — Comemorarea botanistului Dimitrie Brândză. [Bucureşti, „Vă-cărescu", 1925]. in—8". 10 p .

1177. B A I L Ă (Ion). Rumänische Staats­männer. 1. ION C. BMTIAAA. (28

IUNIE nti-4 STAI ITVJ). Deutsche Politische Hefte aus Grossrumä­nien. [Sibiu = ] Hermannstadt, 1926 Sept. An. VI, Heft. 9, p . 173—175 ; 1926 Dec. An. VI, Heft 12. p . 257—259.

1178. ARALÜ. Amintiri şi reminis­cenţe despre Vasile M. Burlă. Mişcarea. Iaşi, 1925. Iunie 29, An. XIX, Nr. 144, p . 1,

BIBLIOGRAFIA 617

1179. B A C A L B A Ş A (Corist.). Matei Cantacuzino. A d e v ă r u l . Bucureşti, 1925 August 13, An. XXXVIII. Nr. 12781, p . 1.

1180. — Matei Cantacuzino. D i m i ­

n e a ţ a . Bucureşti, 1925 August 12, An. XXI, Nr. 6727, p . 9.

1181. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (T) .

Di Matei B . Cantacuzino. A u r o r a ,

Bucureşti, 1925, Iulie 10. An. V, Nr. 1100, p . 1—2; 1925 August 15, An. V, Nr. 1131, p . 1.

1182. P A S C U (Giorge). Mihail Canta­cuzino. C e r e e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi, 1925, An. I, Nr. 1, p . 66—78.

1183 G R I G O R A Ş (Era. C ) . D. Can

temir om de ştiinţă şi literat. C o n ­

v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1926, Oct. An. 58, p . 800—807.

1184. S I M I O N E S C U ( I . ) . Dimitrie Can-temir. L a m u r a . Bucureşti, 1926 Febr.-Mart. An. VII, N-rele 2—3, p . 49—53.

1185. M A T E E S C U (C. N). însemnări despre profesorul craiovean Stan-ciu Căpăţineanu. A r h i v e l e O l t e n i e i .

Craiova, 1925 Septemvrie-Decem-vrie, An. IV, N-rele 21—22,p. 490.

1186. M I N A R (Octav). Caragiale. Omul şi opera. Bucureşti. „Socec". [1926]. in—8°, 216 p . Lei 40. (Colecţia mea). [Si iri] R a m p a . Bucureşti, 1925 Aprilie 12, An. VIII, Nr. 2239, p . 1; 1925 Aprilie 13, An. VIII, Nr. 2240 p . 1.

1187. P A U K E R O W (Leonard.) Cara­giale voia să scoată o revistă literară la.. . Budapesta. A l m a ­

n a h u l P r e s e i R o m â n e . Cluj, 1926, p . 128—132.

1188. L I C E A (Ioan). Poetul P. Cerna. Cernăuţi, Tip. „Mitropolitul Sil­vestru", 1926, in—«°. 43 p . (Extras din „Anuarul Liceului Real", Nr. 2).

1189. C R Ă C I U N (Ioachim). Ilarie Chendi. Cu prilejul desvelirii plăcii comemorative. S o c i e t a t e a d e M â i n e .

Cluj. 1926 Dec. 5 şi 12, An. IU, N-rele 49—50. p . 774.

1190. C I U R A (AL). Un scriitor ne­cunoscut : Tit Chitul, ( 1 8 6 5 — 1 9 0 5 ) . S o c i e t a t e a d e M â i n e . Cluj, 1926 Oct. 10 şi 17. An. III, N-rele 41— 42, p . 656—657 ; 1926 Oct. 31, An. III, Nr. 44. p . 692—693.

1191. C I O R O G A R I U (Episcopul Ro­man R. ) . Zile trăite. [1914—1926] . [Biografia autorului]. [Oradea-Mare. Tip. „Diecezană", 1926], in—8", 519 p .

1192. — Monseniorul Alexandru Theo-dor Cisar. I l u s t r a ţ i a . Bucureşti,

' 1925, Mai.An. XIV, Nr. 111, p.68. 1193. — Moartea lui [N. P.] Ciucuretti.

M i ş c a r e a . Iaşi, 1926, Maiu 30, An. XX, Nr. 122, p . 1.

1194. — Gheorghe Ciupercă. D r e p t a t e a .

Cernăuţi, 1925 Iulie 5. An. VI, Nr. 607. p . 1.

1195.—Constantin Climescu. M i ş c a r e a .

Iaşi, 1926, August 8, An. XX, Nr. 180 p . 1.

1196. S T A N A (Simion). Episcopul A -

radului, arhidiaconul Dr. G h e o r g h e

Comşa... B i s e r i c a s i Ş c o a l a . Arad, 1925, Mai 10, An. XLIX, Nr. 19, p . 1—3.

1197. B A D A R E U (A. A.) . Alecu Con-stantinescu. O p i n i a . Iaşi. 1926 Noemvrie 20, An. XXIII, Nr, 5847, p . 1.

1198. — Moartea lui Alexandru C o n -stantinescu. A d e v ă r u l . Bucureşti, 1926, Noemvrie 19. An. 39. Nr, 13168 p . 1; C u v â n t u l . Bucureşti. 1926 Nov. 20. An. III, Nr. 616, p . 3 ; M i ş c a r e a . l a i , 1926 Nov. 19,

An. XX, Nr. 265, p . 1; 1926 Nov. 20, An. XX, Nr. 266. p . 1; L a

R o u m a n i e N o u v e l l e . Bucarest. 1926, Nov. An- 2, Nr. 20, p . 231; U n i v e r s u l . Bucureşti, 1926 Nov. 20, An. XLIV, Nr. 270. p . 2; V i i t o r u l . Bucureşti, 1926 Nov. 19, An. XIX, Nr. 5619, p . 1—2.

1199. B u g n a r i u (Iuliu). Contribuţii la viaţa şi activitatea lui George Coşbuc. A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1926, Nr. 6, p . 77—84.

6 1 8 I . CRĂCIUN

1200. COŞBUC (Preot Gheorghe). Din scrisorile unchiului meu [poetul Gh. Coşbuc]. Arhiva Someşană. Năsăud, 1926. Nr. 5, p. 38—43.

1201. GIIIBU (Onisifor). Amintiri des­pre Coşbuc. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925 Februarie 22, An. VI. Nr. 220, p. 1.

1202. M WOl . l l (Sandu). Krînturi [despre Coşbuc]. Arhiva Some­şană. Năsăud, 1926, Nr. 5, p. 28—37.

1203. MERUŢlU (Vasile). [Gh. Coşbuc] în anii din urină. Arhiva Someşană. Năsăud, 1926, Nr. 5. p. 54—57.

1204 . ŞOTROPA (Virgil). Amintiri [despre Gh. Coşbuc]. Arhiva Some­şană. Năsăud, 1926, Nr. 5, p. 4853.

1205. CANDEA (P>.). Mitropolitul Ncc-tarie [Cotlarciue]. Calendarul „Gla­sul Bucovinei". Cernăuţi. 1925, p. 11—14.

1206. FURTUNA (Icon. D.). Anii de suferinţă ai lui Ion Creangă. Trei scrisori necunoscute. Năzuinţa Ro­mânească. Craiova. 1926 Martie. An. V, Nr. 3, p. 37—39.

1207. MOCANU (I . G.). Ioan Creangă diacon. Cultura Creştină. Blaj. 1925 Maiu, An. XIV, Nr. 5, p. 155—159.

1208. MORARIU (Lcca) . De-ale lui Creangă. (Popa Duhu şi Zahei Creangă). Cu 4 clişee. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1926, in—8«, 16 p. (Extras din Calendarul „Gla­sul Bucovinei". 1926).

1209. MORAHIU (I.eca). Ileana Crean­gă. Junimea Literară. Cernăuţi. 1925, August—Oclomvrie, An. XIV, N-rele $—10, p. 322—324.

1210. MORAHIU (Leca). Drumuri mol­dovene. [Pe urmele lui Creangă]. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925. in.— 8°, 148 p. + i tablă genealo­gică. Lei 60. (Extras din „Gla­sul Bucovinei". 1925 [August 2). An. VIII. [Nr. 1889, p. 2—3; — 1925 Nov. 5, An. VIII. Nr.

1960, p. 2.]. [in fragment «i în] Juni­

mea Literară. Cernăuţi. 1925 Maiu-Iulie. An. XIV, N-rele 5 —7, p. 217—219.

1211. MORAHIU (Leca) . Institutorul Creangă. Cernăuţi. „Glasul Buco­vinei". 1925. in—8", 97 p. Lei 30. (Extras din „Glasul Bucovi­nei". Cernăuţi. 1925 [Ianuarie 21. An. VIII. Nr. 1739, p. 2 — 3; —1925 Ianuarie 23. An. VIII. Nr. 1741, p. 2—3; 1925 Ianuarie 27. An. VIII. Nr. 1743, p. 1—2; 1925 Ianuarie 29. An. VIII. Nr. 1745, p. 1—2; 1925 Februarie 1 , An. VIII, N-r 1747. p. 2—3 ;—192S Fevruarie 6. An. VIII, Nr. 1750. p. 2—3; 1925 Fevruarie 10. An. VIII. Nr. 1753, p. 2—3;— 1925 Fevruarie 13. An. VIIl.Nr. 1756 p . 2-3; 1925 Fevruarie 15. An. VIII. Nr. 1758, p. 2; 1925 Fe. vruarie 18. An. VIII. Nr. 1760. p. 2—3; — 792,5 Fevruarie 20, An. VIII, Nr. 1762, p. 2; 1925 Fe­vruarie 22. An. VIII, Nr. 1764, p. 2—3;—1925 Fevruarie 26. An, VIII, Nr. 1767, p. 2. Recenzie de: -<i V. DOIMSCV. Arhiva din Iaşi. 1925 Aprilie. An. XXXII, Nr. 2. p, 158—160.

\ 2 \ 2 . BOTEZ (G. V.) . Sanctitatea Sa Patriarhul Miron Cristea. Viaţa şi faptele. Universul Literar. Bu­cureşti. 1925 Noemvrie 22, An. XLI, Nr. 47. p. 8—9.

1213. CANDEA (R. ) . Patriarhul Miron Cristea. Cernăuţi. „Glasul Buco­vinei". 1925, in—8\ 23 p. ( E x ­tras din „Candela". [7925]. An. XXXVI, N-rele 3—7. [Si im Bi­serica Ortodoxă Română. Bucu­reşti. 1925 Noemvrie. Seria II. An. 43, Nr. 11. (536). p. 675— 682.

1214. — Date şi activitatea Sanc­tităţii Sale Patriarhul Miron Cris­tea.. . Peninsula Balcanică. Bu­cureşti. 1925, Aprilie. An. III, Nr. 1 . p. 304—306. Viitorul. Bu.

B I B L I O G R A F I A 619

cureşli. 1925, Nov. 3, An. XVIII, Nr. 5301. p . 1—4.

1215. N I S T O R (Ion I . ) . Un p o v e s t i ­

tor b a s a r a b e a n : Radu Curălescu. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuli. 1926, Nov.—Dec. An. XV, N-rele 11—12, p . 241—246.

1216.—Alexandru Davila. R a m p a . Bu­cureşti. 1925, August 28, An. VIII. Nr. 2350, p . 1—2.

1217. B I L C I U R E S C U (V. ) . Răscolind a m i n t i r i l e . Debuturile lui Dela-v r a n c e a . ( L i t e r a r - a v o c ă ţ e s C r p o l i t i c ) .

U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti. 1925 Martie 29. An. XLI. Nr. 13, p . 2—3 ; — 1925 Aprilie 12, An. XLI. Nr. 15, p . 2—3.

1218. [ S C R I B A N (Arhim.)]. Moartea pro fe soru lu i Dr. Dragom'r Deme-t r e s c u . B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .

Bucureşti. 1926, Iunie. Seria II, An. 44, Nr. 6, (543), p . 349—351.

1219. B E U (Dr. Octavian). Gheorghe Dima. Viaţa şi opera s a . C e l e

t r e i C r i ş u r i . Oradea. 1926 Aug.— Sept. An. VII, N-rele 8—9, p . 115—117; G a z e t a T r a n s i l v a n i e i .

Braşov. 1925, August 5. An. LXXXVIII. Nr. .79. p . 2 — 3; 1925 August 9. An. LXXXVIII, Nr. 80, p . 2.

1220 . P R I C U (Ioan). Doliul Braşove­nilor. La m o a r t e a lui Gh. Dima. S o c i e t a t e a d e m â i n e Cluj. 1925 Iunie 21. An. II, Nr. 25, p . 426—427.

1221. — Viaţa şi opera maestrului Gh. Dima povest'te de el însuş. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925, Iunie 21. An. II, Nr. 25, p . 427.

1222. P A S C U (Giorge). Dionisic Ecl i -siarhul.'?—1820. [Bucureşti. Socec. 1925]. in—8". 10 p . (Extras din „Convorbiri Literare". 1925 Oc-tomvrie. [An. 57, p . 768—777).

1223. L I P A N E A N U (Măria). Leon Do-nici. D a c o r o m a n i a . Cluj. 1924— 1926. An. IV, Part. 2, p . 1547— 1548.

1224. P f E T R A - P E T R E S C U ] ( H ) . F a ­

milia Dumba ş i Viena. T r a n s i l ­

v a n i a . Sibiiu. 1926 Mai. An. 57. Nr. 5, p . 167—173.

1225. — Bucura Dumbravă. A d e v ă ­

r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bucureşti. 1926 Fevruarie 14, An. VII, Nr. 271, p . 2.

1226. G E O R G E S C U (Constanţa). Bu­cura Dumbravă. A r h i v a p e n t r u

ş t i i n ţ a ş i r e f o r m a s o c i a l ă . Bucu­reşti, 1926. An. VI, N-rele 3—4, p . 529—532.

1227. — Figuri ardelene d i s p ă r u t e .

Ştefan Emilian. G a z e t a T r a n s i l ­

v a n i e i . Braşov. 1925 Iulie 3, An. LXXXVIII, Nr. 66, p . 3.

1228. B O G D A N - D U I C A (G.). Şi ia­

răşi, şi iarăşi Eminescu. S o c i e ­

t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925 Fevrua­rie 22, An. II, Nr. 8, p . 231—232.

1229. B O G D A N - D U I C A (G.). Multe ş i

mărunte despre Eminescu. C o s i n -

z e a n a . Cluj. 1925 Nov. 30. An. IX, Nr. 22, p . 307—308; T r a n s i l ­

v a n i a . Sibiu. 1925 Iulie—August. An. 56. N r.h 7—8, p . 264—270; V i a ţ a R o m â n e a s c ă . Iaşi. 1925 Ia­nuarie. An. XVII. Nr. 1, p . 80—83 [urmare].

1230. B R A N I S C E (Dr. V.). Două cer­tificate şcolare ale lui Mihail Emi­nescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu­reşti. 1926, Aprilie. An, 58. p . 244—248.

1231. B R A N I S C E (Dr. Valeriu). S c r i ­

sori inedite dela şi relativ la Mihail Eminescu. C o n v o r b i r i L i ­

t e r a r e . Bucureşti. 1926 Septemvrie, An. 58, p . 669—677.

1232. C A C O V E A N U (Şt.) . Amintiri d e s ­

pre Eminescu. A l m a n a h u l P r e s e i

R o m â n e . Cluj. 1926, p . 102—104. 1233. — Cum a murit Eminescu. U n i -

v e r s u l . Bucureşti. 1926, Iunie 28. An. XLIV. Nr. 146. p . 3.

1234. G A V R I L E S C U (Măria Dr.). A-mintiri despre Eminescu. M i ş c a r e a .

Iaşi. 1925 Octomvrie 29. An. XIX. Nr. 245. p . 1—2 . — 1925, Noem-vrie 2, An. XIX, Nr. 249, p . 2.

6 2 0 I. CRĂCIUN

1235. IONESCU (Bogdan). Eminescu în faţa legei. Cele trei Crişuri. Oradea. 1926, Iunie — Iulie. An. VII, N-rele 6—7, p . 90.

123 6. I O R D A C H E S C U (Constantin). I minesciane. [Locul naşterii lui Eminescu]. Revista Moldovei. Boto­şani, 1926, An. V, Nr. 4, p . 13 —15.

1237. IORDACHESCU (Constantin). Locul şi data naşterii lui Eminescu. Adevărul Literar şi Artistic. Bucu­reşti. 1925 Fcvruarie 1, An. VI, Nr. 217, p . 8.

1238. M A R A C I N E A N U ( U . ) . Eminescu pedagog. Convorbiri Literare. Bu­cureşti, 1925, Noemvrie, An. 57, p . 835—858.

1239. R I E G L E R (Emil) . Cum scria Eminescu. [I:i „RMR.ÂNIA JUNĂ -

— ]U2l, Cartea S'.viicenteiwrului"].

Bucureşti. [1925], p . 136—141. 1240. SLAVICI (Ioan). Eminescu Ia

Bucureşti . Rampa. 1926 Iulie 3, An. XI, Nr. 2603, p . 3 ; 1926 Iulie 4. An. XI, Nr. 2604, p . 3.

1241 . COSTIN (Maximilian). George Enescu. Date critice şi biografice. Timişoara. „Cartea Românească",

[1926], in—8", 70, p . (Biblioteca Muzicală).

1242. GYORGY (Dr. Lajos). Dr. Gyalui Farkas . Cluj. „P sztortiiz". 1926, in— 8», 12 p . m -wPiisz-tortiiz. Cluj. 1926 Dec. 5, An. XII, Nr. 24, p . 554—556.

1243. — M. S. regele [Ferdinand] .... Universul. Bucureşti. 1925 August 24, An. XLIII, Nr. 194, p . 1—2.

1244. ISOPESCU-GRECUL (Prof. Con­stantin). Iancu Flondor. România. Bucureşti. 1925, Februaie 11, An. III, Nr. 396, p . 1.

1245. [ZOTTA (Sever)]. Iancu Flondor. 1865—1924 . Ioan Neculce. Iaşi. 1925. Fasc. 5,p. 298—299.

1246. SÂN-GIORGll (Ion). Alexandru Florescu. L'nivcrsul Literar. Bu-

1. In „Mvrt'wafia. Ron:dii'.( in !<J2! şi l!>24"

din ..Cele trei Crişuri".

cureşti. 1925, Oc'omvrie 4, An. XLI, Nr. 40, p . 3—4.

1247; GROSS (Julius). Markus Fronius. Leben und Schriftcn. [Braşov ¡ = J Kronstadt. Johani Gott's Sohn. 1925, in—8«, 312 p .

1248. — Dr. Autonom Georgescu. Mişcarea. Iaşi. 1925, Mai 13, An. XIX, Nr. 105, p . 1.

1249. [1 OR GA (N.)]. [Ceva despre Ghe-rasim ,,Vlahul", Cretan, arhie­piscopul de Filadelfia]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925 Ianuarie—Martie. An. XI, N-rele 1—3. p . 70.

1250. GHIBU (Onisifor). Cum am ajuns în Basarabia. [Biografia autorului]. Societatea de Mâine. Cluj. 1926, Ianuarie 31, An. III, Nr. 5, p . 78—80.

1251. DICULESCU ( C ) . Andrei Gla-vina [Istroromânul]. Dacoromania. Cluj. 1924—1926. An. IV. Part. 2, p . 1548—1550.

1252. SOFROiVIE (Prof. Gh.). E m a -nuel Gojdu. Cele trei Crişuri. Oradea-Mare. 1925, Martie, An.. VI, Nr. 3, p . 40—42.

1253. — Ion Gorun (Alex. Hodoş). Transilvania. Sibiiu. 1926, Iulie, An. 57, Nr. 7, p . 366—370.

1254. MORARII! (Victor). Amintiri despre Ion Grămadă. Crâmpeie din suf'etu1 'ui. Cernăuţi. „Glasul Bu­covinei". 1926, in—8", 15 p . Lei 12. (Extras din Ca'endarul ,,Glasul Bucovinei" 1927).

1255. URSU (I . ) •). Generalul Uremia Grigorcscu. Oradea-Mare. „Cele trei Crişuri". 1925. i n — 1 6 » . 23 p . Lei 5. (Publicaţiile Secţiei de propagandă „Crişul Negru" Nr 9) .

1256. CIOFLEC (Virgil). Grigorescu [Nicolae, Pictorul]. Bucureşti. „Cultura Naţională". 1925. in-8°. 37 p . +131 ilustraţii. Lei 600.

1257. LOGHIA (Constantin). E m a -nuil Grigorovitza. (1847—1915j .

monografia fusese menţionată nuniai ca articol

BIBLIOGRAFIA 621

Un capitol din „Istoria litera­turii româneşti din Bucovina". Junimea Literară. Cernăuţi. 1925 Ianuarie—Martie. An. XIV, N-rele 1—3, p. 38—42.

1258. CIOROIANU (Dr. Ştefan). Un poet şi un luptător craiovean la malurile Tisei. Iuliu Grozescu din Livezi. Arhivele Olteniei. Cra-iova. 1926 Nov.--Dec. An. V, Nr. 28, p. 411—415.

1259. GHIBU (Onisifor). Portrete ba-sarabene. Pantelimon Halippa. Societatea de mâine. Cluj. 1925 Ianuarie 18, An. II, Nr. 3, p. 35.

1260. SIMIONESCU (I . ) . Sp. C. Haret . Bucureşti. „Cartea Românească". [1925], in—8«, 31 p. Lei 4. (Cu-noştiinţe folositoare. Seria C. Nr. 22) .

12 61 . ISTRATI (Calinic). Prin satul Haşdăilor. Cernăuţi- „Glasul Bu­covinei". 1925, in—8«, 15 p. (Extras d>n „Junimea Literară". [1925 Maiu — IuUe]. An. XIV. Nrele. 5—7. [p. 184—198]).

1262. MARIAN (Liviu ; . B . P. Haşdeu bănuit de rusofil'e. România Nouă. Chişinău. 1926 Sept. 30. An. III. Nr. 101 (324). p. 1.

1263. MARIAN (L ! viu) . Când şi cum a trecut B . P. Haşdeu Prutul. (După isvoare ruseşti inedite). A-dcvărui Literar şi Artistic. Bucu­reşti. 19261 Dec. 19, An. VII, Nr. 315. p. 2.

1264. MARIAN (Liviu). B . P. Haşdeu şi Rusia. Chişinău. „B. S. Leibo-vici et Co." 1925, in—8«, 24 p. Lei 10.

1265. MUSTAŢĂ (N.). întemeietorul slavisticei la Români : B . P. Haş­deu. Arhiva din Iaşi. 1925, Ianu­arie, An. XXXII. Nr. 1, p. 68—7 0.

1266. — In memoriam. Amănunte din viaţa marelui arhiereu Vasile Hossu. Unirea. Blaj. 1925 Mai 30. An. XXXV, Nr. 22, p. 2—3;

1925 Iunie 6. An. XXXV, Nr. 23, p. 2—3.

1267. DERUSSI (Gheorghe). Take Ionescu şi Mica înţelegere. Uni­versul. Bucureşti. 1925 Mai 10, An. XLIII, Nr. 105, p. 1.

1268. — In amintirea lui Take Ionescu. Cu prilejul ceremoniei pioase delà 21 Iunie 1925 din Sinaia. Bucureşti. Ziarul „Universul". 1925. 24 p. Lei 5.

1269. GOMOIU (Dr. V.). Sărbătorirea profesorului Thoma Ionescu. Su­pliment la „Volumul jubiliar". Bucureşti. „Cultura", 1926, in — 8«, 20 p.

1270. — Le professeur Thomas Jon-nesco. Sa vie. Son oeuvre. Livre jubilaire publié à l'occasion de sa trentième année d'enseignement. Bucarest. „F. G bl, Fils". 1926. in—S», 371 p.

1271. — Volum jubilar oferit pro­fesorului Thoma Ionnescu eu o-cazia împlinirei a treizeci de ani de învăţământ. Viaţa şi operile lui. Bucureşti. „F. GiblFii". 1925. in—4°. 359 p.

1272. [BIANU (I.)] . Al. Sadi-Ionescu. Universul Literar. Bucureşti. 1926 Sept. 26, An. XLII. Nr. 39, p, 9—10.

1273. IOSIF (N.).St. O. IosiL Contribu­ţii la cunoaşterea originei poetului. Răsăritul. 1926 Martie. An. VIII, Nr. 7, p. 3—5.

1274. MAXIM (Gh.). Pe urmele lui Şt. O. Iosif. (Contribuţiuni biografice). Făt-Frumos. Suceava. 1926 Mai —Iunie. An. I, Nr. 3, p. 86 — 87; 1926, Iulie—August, An. I, Nr. 4, p. 114—116.

1275. P E T R A - P E T R E SCU (Horia). Ştefan O. Iosif. Biografie şi apreci­ere. Transilvania. Sibiiu. 1926 Mai, An. 57, Nr. 5, p. 182—192.

1276. SORICU ( I . U. ) . Şt. O. Iosif. Amintiri. Almanahul Presei Româ­ne. Cluj. 1926, p. 105—108.

1277. DRIMER (Carol). Arhimandritul

I. CKAC1DN 622

Dr. Silvestru Isouescul. Opinia. Iaşi. 1925 Ianuarie 8, An. XXI, Xr. 5280. p . 1—2.

1278. ISTRATI (Panait; . Trecut şi viitor. Pagini auto-biogra!iee. Bucureşti. „Renaşterea". 1925. in — 8°, 205 p .

1279. DRAGNEA (Radu,. Mihail Ko-gălnicoanu. Ed . If-a întregită şi prelucrată. Bucureşti. „Tip. Ro-măne-Unite". 1926, in—8". 291. p . Lei 80.

1280. GYtIRGY (Dr. Lajos). Dr. Kris-tof Gyorgy. Pasztortiiz. Cluj. 1926, Aug. 29, An. XII. Nr. 17, p . 386—388.

1281. BACAOANL (Dr. C ) . N. Lăbuş-că. Revista Moldovei. Botoşani. 1926. An. V. Xr. 10, p . 22—24.

128?. LAPEDATU (Alex.). Momente culturale şi politice. Cuvântări. (31 Oct. 1923—31 Martie 1926). [Biografia autorului], Bwureşli. „Tip. Cărfiie Bisericeşti" 1926. în — 8». 135 p .

1283. BRAMSCE (Dr. V.) . Aşa a fost să fie ! Amănunt din viaţa lui Gheorghe Lazăr. Convorbiri Lite­rare. Bucureşti. 1925 Decemvrie. An. 57, p . 803—812.

1284. SLCIU (Dr. Coriolan). Episco­pul Lemeni şi cronica lui Şincai. Cultura Creştină. Blaj. 1925 No-emvire-Decemvrie. An. XIV, N-rele 11—12, p . 403—408.

1285. ZAHARIA (Prof. Dr. Al.). Viaţa şi opera D-rului Ber-nath Lendway. Bucureşti „Tip. Geniului". [1926], in— 8°, 15 p . (Societatea de chimie din Ro­mânia).

1286. CORVESCL" (Constantin). Ceva despre Al. Lambrior. Arhiva din Iaşi. 1925 Iulie—Oclomvrie. An. XXXII, Xr. 3—4, p . 279—281.

1287. TORIC.l (Gavril). Dr. Vasiliu Lucaciu ca publ cist. Almanahul Presei Române. Cluj. 1926. p . 179— 181.

1288. BfOITOŞ] (O.). Ioan Lupaş.

Schiţă b'ografică. S o c i e t a t e a d e

M â i n e . Cluj. 1926, Martie 28, An. III, Xr. 13, p . 235—236.

1289. CLOPOŢEL (Ion). Ziaristul Ioan Lupaş. S o c i e t a t e a d e M â i n e .

Cluj. 1926, Martie 28. An. III, Nr. 13, p . 234—235.

1290. DRAGOMIR (Silviu). Dr. Ioan Lupaş. S o c i e t a t e a d e Mâine. Ciu\.

1926, Martie 28. An. III. Nr. 13, p . 231—232.

1 2 9 ! . GHIBU (Onisifor). Amintiri despre Ioan Lupaş. S o c i e t a t e a d e '

M â i n e . Cluj, 1926 Martie 28, An. III, Nr. 13, p . 232—234.

1292 .—Sărbător irea d-lui Dr. ioa i Lu­paş. [Date biografice]. T r a n s i l v a n i a .

Sibiu, 1926, Martie, An. 57, Nr. 3. p . 129—134.

1 2 9 3 . — Generalul Lupu. P a t r i a . Cluj. 1925, August 5. An. VII. Nr. 168. p . 1.

1291. KAIiACSONYI (Dr. Jânos) . Grof Mailăth Gustâv erdelyi piispok sz rmazâsa. [Originea episcopului ardelean Contele Custav Mailath]. Cluj. „M inerva". 1925, in—8". 15 p . (Şi in] P a s z t o r t i i z . Cluj, 1925, Iulie 26, An. XI, Nr. 15, p . 327—330.

12)5 . PETROVICI (Ioan). Studii isto-rico-filozofice. [Titu Maiorescu]. Bucureşti, „Jockei-Club", Ion C. Văcărescu. 1925. in—8°. p . 223— 250. (Din Publicaţiile Casei Şcoa-lelor. Biblioteca Pedagogică No. 28).

1296. S O V E J A [ = MEHEDINŢI (S)]. Titu Maiorescu. Bucureşti, „Car­tea Românească", [1925]. in—8°. 144 p . Lei 45.

1297. — George B . Malcoci. P a l a t u l d c

J u s t i ţ i e . Bucureşti. 1925 Mai-Iunie, An. VIII, N-relc. 5—6.p. 5.

1298. S U C I U (Dr. Coriolan). Din ti­nereţea lui Ioan Maniu. In baza scrisorilor lui către S. Bărnuţiu. S o c i e t a t e a d e M â i n e . Cluj, 1926 Nov. 14, An. III, Nr. 46, p . 730—732.

B I B L I O G R A F I A 623

129». A L E V R A (General). Opera Gene­ralului Mărdărescu. Bucureşti. „Socec", 1925, in—8«, 76 p . Lei 25.

1309. B A C A L B A Ş A (Const) . Alexan­dru Marghiloman. Amintiri. A d e ­

v ă r u l . Bucureşti. 1925 Maiu 14-An. XXXVIII, Nr. 12705, p . 1-

130?. I O R G A (N.). Alexandru Marghi-loman. N e a m u l R o m â n e s c . Bucu­reşti, 1925 Mai 13, An. XX, Nr. 107. p . 1.

1 3 0 2 . — A l e x a n d r e Marghiloman. L e I ' r o f l e r s Bucarest, 1925 Mai 12, An. 7, Nr. 1793, p . 1—2:— 1925 Mai 13. An. 7, Nr. 1794, p . 1—2; U n i v e r s u l . Bucureşti, 1925 Mai 14. An. XLIII. Nr. 108. p . 1.

1303. [ M Ă R I A (Regina României)].-Copilăria M. S. Reginei Măria de­scrisă de E a însăşi. U n i v e r s u l

L i t e r a r . Bucureşti, 1925, Noemorie 8. An. XLI Nr. 45. p . 3—4.

1304. L E F T E R I U (Gh.). Anghel Ma-rinescu. A n u a r u l V I a l L i c e u l u i

„ M i h a i u V i t e a z u l " . Bucureşti, 1925 —1926, p. 28—29.

1305. H A L A N (Teodor). Anton de Marki [primul inspector al şcolilor româneşti din Bucovina]. C o d r u l

C o s m i n u l u i . Cernăuţi, 1925 şi 1926, An. II şi III, p . 611—612-

13 C 6. G Â R H U (Laur) . Naţionalitatea lui Anton de Marchi. J u n i m e a

L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1926. Mai— Iunie, An. XV, N-rele 5—6. p . 113 —114.

1 ¿07. — Moartea lui Gh. Mâr-zescu, A d e v ă r u l . Bucureşti. 1926 Maiu 13. An. 39. Nr. 13006, p . 1—2 ; I l u s t r a ţ i a . Bucureşti, 1925 Sept.-Dec. An. XIV, N-rele 115 —118, p . 168; O p i n i a , iaşi, 1926 Mai 15, An. XXII. Nr. 5686,

p . 1; V i i t o r u l . Bucureşti, 1926 Maiu 15, An. XIX, Nr. 5457,p. 1.

13C8. U U R E A (Vlad). G. G. Mârzescu. P a l a t u l d e J u s t i ţ i e . Bucureşti, 1926 Maiu-Iunie. An. IX, N-rele 5—6. p . 1—2.

1319. M A T E E V I C I (Nadejda). Poetul Alexe Mateevici. N e a m u l R o m â ­

n e s c Bucureşti, 1925, Aprilie 20, An. XX. Nr. 91. p . 3.

1310. G O T C U (Preot I . ) . Amintiri din vieaţa Marelui Melchisedek fostul episcop al Romanului. C r o n i c a

R o m a n u l u i . Roman. 1925 Mar­tie. An. I. Nr. 3. p . 74—79; 1925 Aprilie, An. II. Nr. 4 p . 124—128; 1925 Iunie. An. II Nr. 6. p . 207—209; — 1925 Nov. An. II, Nr 11, p . 396—397.

1311. G H E R G A R I U (L . ) . Contribuţii la biografia lui S. Micu - Klain. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj, 1925, Novembrie 8, An. II. Nr. 45, p . 796—797.

1312. S A V I N (Constant.). Viaţa şi opera poetei Alexandrina Mi-hăescu. Bucureşti, Tip. „Române Unite", 1926. in—8". 69 p . Lei 30.

1313. G R U M A Z E S C U (Preotul Cor-neliu). Episcopul Teofil Mihăilescu [al Argeşului]. B i s e r i c a O r t o d o x ă

R o m â n ă . Bucureşti, 1926 Sept. Seria II, An. 44. Nr. 9 (546) p . 541.

1314. F I L I P C I U C (Vasile). Ioan Mi-hali. 1844 — 1914. A r h i v a S o m e -

ş a n ă . Năsăud. 1925, Nr. 3. p . 66—72.

1315. — Dr. Ioan Mihalyi de Apşa. G a z e t a M a r a m u r e ş a n ă . Sighet. 1925, Iunie 5. An. VI Nr. 23. p . 1—2; P â r t i a . Cluj, 1925 Iunie 7, An. VII, Nr, 122, p . 2.

1316. * G R I G O R A Ş (Em. C ) . Călă­toria în China de Spătarul Ni-colae Milescu. Bucureşti. 1926. 234 p. Lei 40. Recenzie de: EmanoU

Bucata S o c i e t a t e a de M â i n e . Cluj. 1926, August 1 şi 8, An. III, N-rele 31—32, p . 536—537.

1317. G R I G O R A Ş (Em. C ) . Spătarul Milescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­cureşti, 1926 Aprilie, An. 56, p . 251—253.

1318. [ I O R G A (N. ]. [Notiţă despre

624 I . CRĂCIUN

Nicolae Milescu.] Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926, Aprilie-[unie. An. XII, N-rele 4— 6. p. 124.

1319. PANAITESCU (P. P . ) . Nicolas Spathar Milescu (1636 — 1708). Paris „Gambe.r" ; („Datina Româ­nească" , Vălenii-de-Munte. 1925) in—8°, p. 35—181. (Extra i t des ,,Melanges de l'Ecole Roumaine en France". 1925. I-re pârtie, [p. 35—181]). Recenzie de : A7. G. hcjenaru.

Arhiva din Iaşi. 1926, Iulie-Oct. An. XXXIII, N-rele 3 — 4. p. 300—303.

1320. SIMIONESCU (I . ) . Niculai Mi­lescu în China. Bucureşti. „Cartea Românească", 1926. in—8«, 32 p. Lei 4.

1321. SIMIONESCU (I . ) . Spătarul Mi­lescu. Viaţa Românească. Iaşi, 1926 Iulie-August. An. XVIII. N-rele 7—8. p. 119—132. [Unele vm'S

si in] Viitorul. Bucureşti. 1925 Ia­nuarie 18. An. XVIII, Nr. 5061, p. 1; 1925. Maiu 31, An. XVIII, Nr. 5170, p. 1—2.

1322. MOISIL (1.). Nicu D. Miloşescu. O pagină din istoria culturală a Gorjului. Arhivele Olteniei. Cra­iova. 1925 Martie-Iunie. An. IV, N-rele 18—19, p. 194—197.

1323. — Profesorul Dr. Ştefan Mino-vici. Ilustraţia. Bucureşti, 1926, Decemvrie, An. XV, Nr. 130, p. 319.

1324. — Unul dintre marii dascăli ar ­deleni Gheorghe Moian. Gazeta Transilvaniei. Braşov, 1925, August 2. An. LXXXVIII, Nr. 78, p. 2—3.

1325. MOISIL (Vicarul Grigore). Auto­biografie. 1814—1891. Arhiva So-meşană. Năsăud, 1926, Nr. 4, p. 24—44.

1326. BOLOGA (Ur. Valeriu). Date nouă pentru biografia lui loan Molnar-Piuaru. Cluj. „Cartea Ro­mânească." 1925, in—8". 6 p. (Extras din „Clujul Medical", 1925. Martie-Aprilie. N-rele 3—4).

1327. LUPAŞ (I . ) . Informaţii privitoare la activitatea doctorului Ioan Mol-nar-Piuariu (1786). Anuarul Ins­titutului de Istorie Naţională Cluj. 1924—1925. An. III, p. 567— 569.

1328. VERESS (Andrei). Ceva despre viaţa şi activitatea doctorului Ioan Molnar-Piuariu şi a fiului său. Anuarul Institutului de Istorie Na­ţională Cluj. 1924—1925, An. III, p. 569—572.

1329. — Generalul Alexandru Mun-teanu. Ilustraţia. Bucureşti, 1925, Aprilie, An. XIV, Nr. 110. p. 59.

1330. BRANISCE (Valerica). Un poet bănăţean uitat. (Cassian Mun-teanu). Convorbiri Literare. Bu­cureşti, 1925, Novembrie, An. 57, p. 818—826.

1331. GIIIBU (Onisifor). Amintiri des­pre Casian R. Munteanu. Almana­hul Presei Române. Cluj, 1926. p. 138—141.

1332. RULAT (T. G.). Din auto-bio-grafia profesorului Gavril Mun­teanu. Revista Istorică. 1926, A-prilie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6, p. 85—87.

1333. LAPEDATU (Al.). Septimiu B . Mureşanu. Prietenul nostru pentru popor. Câmpulung-Muscel, 1926 Ianuarie-Februarie, An. V, N-rele 1—2, p. 1—5.

1334. IORGA (N.). Gh. M. Murgoci. Neamul Românesc. Bucureşti. 1925, Martie 19, An. XX, Nr. 64, p. 1.

1335. POPOVICI-BÂZNOŞANU (A.) şi M. BRANDZA. Profesorul G. Mur­goci. [Loc? Edi tură? An.?] in— 8", 7 p.

1336. STANCIU (Victor). Prof. Dr. G. Munteanu Murgoci. Societatea de mâine. Cluj, 1925, Martie. 15 şi 22, An. II, N-rele 11 — 12, p. 184—185 şi 190.

1337. VOITEŞTI (Prof). Profesorul Gh. Munteanu-Murgoci. (1872 — 1 9 2 5 ) . Neamul Românesc. Bucureşti, 1925 Aprilie 10. An. XX, Nr.83.p.2;

B I B L I O G R A F I A 625

P a t r i a . Cluj. 1925 Martie 12, An. VII, Nr. 56, p. 1.

1338. L A L E S C U (Traian). Note despre EfUrnie Murgu. R e v i s t a I s t o r i c ă .

Vălenii-de-Munte. 1926, Oct.-—-Dec. An. XII, N-rele 10—12,p. 327—331.

1339. P O S L U Ş N I C U (Mih. Gr). Gavriil Musicescu. Vieaţa şi opera sa musicală. Cu o prefaţă de C. N. Ifrim. [Bucureşti]. „Cartea Româ­nească", [1926], in—S°, 36 p. Lei 15. (Din trecutul muzical al Românilor).

1340. M A R I N E S C U (Iulian). Documente relative la Ioan Neculce. B u l e t i n u l

C o m i s i e i I s t o r i c e a R o m â n i e i . Bu­

cureşti, 1925, Vot. IV, p. 3—104. 1341. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh. N).

Costache Negri. Viaţa şi vrednicia lui. Bucureşti. „Universala" Alca-lay et Co. [1925]. in—16«. 115 p. Lei 10. (Biblioteca pentru toţi N-rele 700-700 bis).

1342. M U N T E A N U - B Â R L A D (Gh.). 50 de ani dela moartea lui Costachi Negri. U n erou al modestiei na­ţionale. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c .

Bucureşti, 1926 Noemvrie 14, An. VII, Nr. 310, p. 2.

1343. M O R A R I U (Preotul Const.). Preotul Nicolae Fekete Negruţiu. Sprijinitorul culturii Românilor bucovineni. C a l e n d a r u l „ G l a s u l

B u c o v i n e i " . Cernăuţi, 1925, p. 35—45.

1344. L O V I N E S C U ( E . ) . Costache Ne-jgruzzi. Viaţa şi opera lui. Bu­cureşti „Cartea Românească" [1925]. in—8°, 243 p. Lei 45. Recenzie de:

(mint. gâineam,. A d e v ă r u l . Bucureşti, 1925, Ianuarie 17, An. XXXVIII, Nr. 12594, p. 1—2.

1 3 ! 5 . C U Z A (A. C ) . Viaţa rabinului botezat Neofit. A l m a n a h u l r e v i ­

s t e i „ A p ă r a r e a N a ţ i o n a l ă " . Bucu reşti, 1925, p. 12—26.,

1340. — Romul Nestor. B i s e r i c a ş> Ş c o a l a . Arad, 1925, Aprilie 12. An.XLIX, Nr. 15, p. 3.

1317. N I C O L A (Dr. Enea) . Tribunul Matei Nicola. T r a n s i l v a n i a . Sibiu,

Anuarul inst. de Ist. Naţ. IV.

1926 Iunie. An. 57, No. 6, p. 283—286.

1318. C A R D A Ş (Gh.). Nicolae Nico-leanu. 1835 — 1871. U n i v e r s u l

L i t e r a r . Bucureşti, 1926 Sept 12, An. XLII, Nr. 37, p. 12.

13 9. — Omagiu maestrului Nottara. R a m p a . Bucureşti, 1925 Ianuarie 24, An. VIII, Nr. 2173, p. 1—4.

1350. P R O D A N (Paul L ) . Nottara. V i i t o r u l . Bucureşti, 1925, Ianuarie 22. An. XVIII, Nr. 5064, p. 1.

1351. P O P A - L I S E A N U (G.). Din core­spondenţa lui Al. Odobescu. C o n ­

v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1925, Februarie, An. 57, p. 83— 89; 1925 Maiu, An. 57, p. 332—345.

1352. P E T R A Ş C U (N.). Dimitrie C. Ollănescu (Ascanio). Bucureşti. „Cultura Naţională, 1926,in—8", 120 p. Lei 80.

1353. N I S T O R [ I . ] . Locul lui Dimitrie Onciul în istoriografia română. Conferinţă... G l a s u l B u c o v i n e i .

Cernăuţi, 1925, Mai 5, An. VIII, Nr. 1819, p. 1.

1354. P O P E S C U (Preotul Niculae M.). Dimitrie Onciul. Cu răspuns de N. Iorga, cetit în şedinţa publică solemnă de Miercuri 3 Iunie 1925 . Bucureşti, „Cultura Naţională", 1925. in—8°. 22 p. (Academia Română. Discursuri de recepţiune L I X . )

13"5. O R T T Z (Ramiro). Storia d'una Ca tedra. [Biografia autorului]. Curiculum vitae. Lista delle pu-blicazioni. Napoli. F. Velardi, [1925]. in—8", 16 p.

1356. I A C U B O V I C I (Vitold). Raspu-tinul Basarabiei Gherman Pân-tea vice-preşedintele Camerei Deputaţilor, preşedintele Camerei de comerţ din Chişinău. Iaşi. Viaţa Românească. 1925, in—8", 50 p. V

1357 — Alexandru Papacostea. A u ­r o r a . Bucureşti, 1925, Decemvrie 5, An. V, Nr. 1225. p. 1.

1358. — Episcopul Ioan I. Papp [al

40

626 I . CRĂCIUN

Aradului]. Biserica şi Şcoala. Arad. 1925 Ianuarie 25. An. XLIX. Nr. 4. p . 1—5 ; Gazeta Transilvaniei. Braşov. 1925 Ianuarie 25. An. LXXXVIII, Nr. 10, p . 1 : Legea Românească. Oradea-Mare. 1925 Februarie 1. An. V, Nr. 3, p . 1—3; Patria. Cluj, 1925 Ianuarie 24, An. VII, Nr. 18. p . 1 ; Telegraful Român. Sibiu, 1925, Ian. 24, An. LXXIII, Nr. 7, p . 1—2.

13".9. IORGA (N.). Episcopul Papp. Neamul Românesc. Bucureşti, 1925 Februarie 3. An. XX, Nr. 26, p . 1.

1360. MORUŞCA (Preot Pompei). Epis-(opul loan I. Papp. 1848 — 1925. Revista Teologică. Sibiu. 1925 Februarie. An. XV, Nr. 2, p . 33—36.

1361. M[OHABIU] (L . ) . Note biografice despre D. D. Pătrăşcanu. Făt-Frumos. Suceava. 1926 Martie-Aprilie, An. 1, Nr. 2, p . 4 7 .

1362. B O GREA (V.). loan Paul. So­cietatea de Mâine. Cluj, 1926, Februarie 28, An. IU, Nr 9, p . 158—159.

1363. DRAGOMIR (Silviu). La catafal­cul lui loan Paul. Societatea de Mâine. Cluj, 1926, Februarie 28, An. III, Nr. 9, p . 159—160.

13:4 . GEORGESCU-TISTU (N.). loan Paul. Dacoromania. Cluj, 1924— 7926, An. IV, Part. 2, p . 1540

—1541. 13C5. GHIRTJ (Onisifor). Amintiri

despre loan Paul. Societatea de Mâine. Cluj, 1926 Februarie 28, An. III, Nr. 9, p . 160—767.

1 3 ; ' . MEISSNER ( C ) . loan Paul. Convorbiri Literare. Bucureşti, 1926 Martie. An. 58, p . 235—236.

1367. TAHACARU (Gr.). Ştefan Petică. Note biografice, amintiri, scrieri, valorea operei poetice, caracterele poeziei peticiene. Tecuci, ,,Dimitrie C. Patron". Focşani, 1925, in— 8°, 47 p .

1368. PETROVICI (loan). Amintirile

unui băiat de familie. [Biografia autorului]. [Bucureşti]. „Adevărul". [1925]. in — 8«, 72 p . Lei ' 8. (Biblioteca Dimineaţa No. 33).

1369. GEORGESCU-TISTU (N.). Emile Picot et ses travaux relatifs aux Boumains. Mclanges de l'Eeole Roumainc cn France. Paris, 1925, Part. I, p . 181—276.

1370. MOISIL ( L ) . Vitold Boia Pie-karski. (O schiţă biografică). Ar­hivele Olteniei. Craiova. 1926 Sept.-Oct. An. V, Nr. 26. p . 310—320.

1 3 7 1 . — M o a r t e a lui Mihail Phere-kyde. Universul. Bucureşti. 1926 Ian. 27. An. XLIV, Nr. 21, p . 1 ; Viitorul. Bucureşti, 1926, Ianuarie 26, An. XlX,Nr. 5369, p . 1— 2.

1372. PAULESCU (Prof. Dr. N. C.). Ioan N. Polychroniade. Ilustraţia. Bucureşti, 1925. Iunie. An. XIV, Nr. 112, p . 95.

1373. — Petru Poni. Mişcarea. Iaşi, 1925 Aprilie 6. An. XIX, Nr. 79, p . 1; Viaţa Românească, Iaşi, 7925 Martie, An. XVII, Nr. 3, p . 441—443.

1374. SIMIONESCU (I . ) . Petru Poni. Mişcarea. Iaşi, 1925 Aprilie, 15, An. XIX, Nr. 86, p . 1—2 ; Viitorul. Bucureşti, 1925, Aprilie 12. An. XVIII, Nr. 5132, p . 1

1375. MUREŞIANU (Aurel). Două scrisori ale vicarului Macedon Pop cătră Iacob Mureşianu. Arhiva Someşahă. Năsăud. 1925, Nr. 6, p . 87—90.

1376. POLIT (Dr. Vc. B . ) . Ştefan C. Pop. Cu prilejul aniversării sale de 60 de ; ni Rec. Zagreb. [1925] Iunie 23. [,si ;.»] România. Bucu­reşti. 1925 Septemvrie 25, An. 111, Nr. 578, p . 1—2.

1377. VAIDA VOF.VOD (Dr. AL) . Şte­fan Ciceo Pop. O viaţă de muncă neprihănită. România. Bucureşti. 1925. Aprilie 4, An. III, Nr. 441, p . 1.

B I B L I O G R A F I E 627

1378. * D Â I A N U (Dr. Elie). Al doilea preşedinte al „Asociaţiunii" Va-sile L . baron Pop. (1819—1875) . Sibiill. 1925. Recenzie de: Dr. CorioUm

n u c i a [cu titlul : Note pe marginea unei cărţi] . P a t r i a . Cluj. 1925

Septemvrie 6, An. VII, Nr. 193,

p. 1.

1379. S U C I U (Dr. Coriolan). Un mare bărbat al neamului. Baronul Va-sile Ladislau Pop. C a l e n d a r u l d e l a

B l a j . 1926, p. 49—53.

1380. M U R G U (Protopop Ioan). In amintirea lui Ioan Popazu primul episcop al Caransebeşului. G a z e t a

T r a n s i l v a n i e i . Braşov. 1925, Fe­

bruarie 5. An. LXXXVIII. Nr. 13,

p. 1; 1925 Fevruarie 8, An.

LXXXVIII, Nr. 14, p. 2.

1381. — Cine este Stelian Popescu. Bucureşti. „Aurora". 1925. in—8",

46 p.

1382. B L A G A (Lucian). Aurel C. Po-povici. B a n a t u l . Timişoara. 1926

Fevr. An. I , Nr. 2, p. 5—7.

1383. L Ă P Ă D A T U (Alex.). Aurel C. Popovici. [In „Miscellonee. Cuvinte

i-omemrmitive...;] Bucureşti. „Tip. Căr­

ţilor Bisericeşti". 1925, p. 37—40.

1384. C A N D E A ( R . ) . Arhiman­dritul Clement C. Popovici, Cer­năuţi. „Glasul Bucovinei". 1926.

in—8°, 9 p. (Extras din „Can­

dela". 1926, An. XXXVII, N-rele

10—11).

1385. M A R I A N (Liviu). Ciprian Po-rumbescu. O pagină din istoria muzicei româneşti. U n i v e s u l L i t e ­

r a r . Bucureşti. 1925 Iulie 12, An-

XLI, Nr. 28, p. 10—12.

1386. M O R A R I U (Constantin). Ciprian Porumbescu. Cernăuţi. „Glasul

Bucovinei". 1926. in—8°, 16 p.

Lei 2 5 . (Extras din „Junimea Literară". 1925 [August—Oclom-

vrie. An. XIV, N-rele 8—10,

p. 261—273 ; 1925 Noemvrie—

Decemvrie, An. XIV, N-rele 11—

12, p. 387—400]).

1387. M O R A R I U (Leca) . Din cores­pondenta lui Ciprian Porumbescu. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi. 1925

August-Gctomvrie. An. XIV. N-rele

8—10. p. 293—296.

1388. P O S L U Ş N I C U (Mihail Gr.). Ciprian Porumbescu. Viaţa şi opera sa muzicală. Bucureşti. Cartea

Românească. 1926. in—8«, 95 p.

Lei 4 0 . (Din trecutul muzical al Românilor).

1389. I O R G A (N.). Comemorarea lui Edgar Quinet, cu ocaziunea semicentenarului morţii lui. Bu­cureşti. „Cultura Naţională". 1925,

in— 8°, 6 p.

1390. T H E O D O R I A \ C A R A D A (M.).

Un uitat. [Boicea Radianu]. A r h i ­

v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925, Ianu­

arie—Fevruarie, An. IV, Nr. 17,

p. 4—7+1 pl.

1391. G E O R G E S C U ( Ioan) 1 ) . Un mar­tir al datoriei către ţară : Epis­copul Demetriu Radu. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925, in—

8 " . 3 4 p. (Extras din „Analele Dobrogei". [1924—1925], An. V—

VI, [p. 158—189].

1392. O P R E S C U (G.). L'activité d e

journaliste d 'El iade Rădulescu pendant son exil à Paris. Cluj. „Areolalul". 1926, in—8°, p. 67

— 7 6 . (Extras din „Dacoroma-nia". Cluj. 1924—1926, An. IV,

[p. 67—76]).

1393. V I R T O S U (Em. ) . Eliade Rădu­lescu ca tipograf. Documente in­edite. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucu­

reşti. 1926, An. II,Nr. 3, p. 366—

369.

1394. M C O L A E S C U (Ion G.). La moar­tea lui C. Rădulescu-Codin. [Câm-pulung-Muscel. „Gh. N. Vlă-

descu". 1926.], in—8", 66 p.

1395. G E O R G I A D E (Constantin,. Dl. Rădulescu-Motru ca profesor şi om de ştiinţă. C o n v o r b i r i L i -

1. In „Istoriografia Română In l-im si im" studiul fusese menţionat mimai ca ;irti';ol clin

.Añílele JlobroKei".

628 I. CRĂCIUN

lerarc. Bucureşti. 1926. Iulie— August, An. 57. p. 571—575.

13915. CÂNDEA (R. ) . Mitropolitul Vla-dimir [de Repta]. Glasul- Buco­vinei. Cernăuli. 1926 Aprilie 27, An. IX, Nr. 2092, p. 1—2.

139 . NISTOR (Ion I.) . VJadimir Rep­ta . Junimea Literară. Cernăuţi. 1926 Ian.—Febr. An. XV, N-relc 1—2, p. 1—5.

1398. [SCRIBAN (Arhim.)]. Moartea mitropolitului Vladimir [de Repta] al Bucovinei. Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti. 1926 Aprilie. Seria II, An. 44, Nr. 4 (541), p, 212—214,

1399. P[OPESCU] (P. Gr.). Doctorul Mauriciu Riegler. Cronica Roma­nului. Roman. 1925 Ianuarie, An. II, Nr. 1, p. 26—27.

14f 0. [IORGA (N.).]. [Despre Gheorghe Rîmniceanu, student în străină­tate]. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie—Sept. An. XII, N-rele 7—9, p. 295.

1401. MORARIU (Leca) . Un cântăreţ al Sucevii : T. Robeanu. Confe­rinţă. . . Cernăuţi. „Glasul Buco­vinei". 1926, in—8', 56 p. fig. (Reproducere din „Glasul Bu­covinei". 1926, An. IX).

14 ¡ ,2 .—Noul episcop catolic de Iaşi [Minai Robu]. Viaţa. Roman. 1925, Aug.—Sept. An. XI, N-rele 8—9, p. 97—102.

1403. DAlANU (Dr. Elie). I. N. R o ­man. Almanahul Presei Române. Cluj. 1926, p. 126—127.

1404. CERNEŞTI (M. Ş.). Viaţa şi opera lui Visarion Roman. Socie­tatea de mâine. Cluj. 1925 Maiu 24 şi 31. An. II, N-rele 21-22, p. 377—378.

1405. LUPAŞ (I . ) . Spicuiri din acti­vitatea ziaristică a lui Visarion Roman. Almanahul Presei Ro­mâne. Cluj. 1926, p. 54 — 57.

1400 — Visarion Roman. 1 8 3 3 — 1885. Telegraful Român. Sibiu. 1925 Mai 28. An. LXX1I1. N-rele

39—40, p. 2—4 ; Universul. Bu­cureşti. 1925 Mai 15, An. XLIII, Nr. 109, p. 10.

1407. OBEDEANU (Const. V.).C. A. Ro-setti, librar. Arhivele Olteniei. Cra. iova. 1925 Septemvrie—Decemvrie. An. IV, N-rele 21—22, p. 483— 485.

1408. BARNOSCIII (D. V.). Radu Rosetti. Adevărul Literar şi Ar­tistic. Bucureşti, 1926 Martie 14, An. VII, Nr. 275, p. 2.

1409. BIANU (I . ) . Istoricul şi scriitorul [Radu Rosetti]. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti. 1926 Fevrua-rie 21, An. VII, Nr. 272. p. 1.

1410. ROSETTI (Radu). Amintiri. [Au­tobiografie]. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti. 1925 Septemvrie 13, An. VI, Nr. 249, p. 3.

1411. SADOVEANU (Mihail). Bătrânul Radu Rosetti. Viaţa Românească. Iaşi. 1926 Fevr. — Martie. An. XVIII, N- rele 2—3, p. 310—314.

1412. IORGA (N.). Un cugetător al Saşilor din Ardeal, Ştephan Ludwig. Roth. Neamul Românesc. Bucu­reşti. 1925 Fevruarie 19. An. XX, Nr. 40, p. 1 ; Ramuri. Cr~iova. 1925 Ianuarie 1, An. XIX, Nr. I, pi 1—3.

1413. MARCU (Alessandro). Un fedele amico dei Rumeni : Giovenale Ve-gezzi Ruscalla. Livorno. Raffaela Giusti. 1926, in—8«, 26 p. ( E x ­tratto da „II Giornale di Politica e di Letteratura". 1926 Aug. An. II, quad. Vili).

1414. — La moartea lui Anghel Sa-ligny. Universul. Bucureşti. 1925 Iunie 20. An. XLIII. Nr. 139, p. 1 ; Viitorul. Bucureşti. 1924 Iunie 19, An. XVIII, Nr. 5186, p. 1.

1415. BĂLAN (Teodor). Vasile Scintila. Codrul Cosminului. Cernăuţi. 1925 şi 1926, An. II şi III, p. 612—614.

1416. SCRIBAN (Arhim. I.). Lămuri­rea unei situaţiuni [şi] Adaus la broşura „Lămurirea unei situaţi­uni". [Biografia autorului]. Bneu-

B I B L I O G R A F I A 629-

reşti. „Tip. Cărţilor Bisericeşti". 1925, in—8«, 10 p . (I); 19 p . (II).

1417. IONESCU (Serafim). Un apostol al neamului dat uitărei. [Neofit Scriban]. Revista Moldovei. Boto­şani. 1926. An. V, N-rele 7—9, p. 25—36.

1418. B E J E N A R U (Prof. N. C ) . Cum a ajuns Gh. Sâulescu la Paris. (Contribuţie la o biografie a lui). Arhiva din Iaşi. 1925 Aprilie, An. XXXII, Nr. 2, p. 135—137.

1419. CRIŞAN (Ioan). Amintiri despre Axentie Sev< ru. Arhiva Someşană. Năsăud. 1926. Nr. 6, p. 85—86.

1420. ŞOTROPA (Virgil). „Taica Axen­tie" [Severu], Amintiri. Transil­vania. Sibiiu. 1926 Aprilie. An. 57, Nr. 4, p. 159—163.

1421. GANE (Ion). „Liră de argint Sihleanu..." Conferinţă... Bucureşti. „Tip. Romane- Unite" 1925. in—8", 15 p. Lei 8. (Din publicaţiile Cercului studenţesc „Al. Sihleanu" din Râmnicu-Sărat. Nr. 1).

1422. — Schiţă biografică despre pic­torul "Virgil Simonescu... Banatul. Timişoara. 1926 Aprilie, An. I, Nr. 4, p. 16—17.

141?. — Elena din Ardeal [Simtion]. Cosinzeana. Cluj. 1925 Fevruarie 15—28, An. IX, N-rele 3—4, p. 53.

1424. CARDAŞ (Gh.). Gheorghe Şincai. Universul Literar. Bucureşti. 1926 Ianuarie 31, An. XLII, Nr. 5, p. 8—9.

1425. POPA (Traian). Desbaterea pro­cesului lui Gh. Şincai şi sentinla de eliberare din închisoare. Revista Arhivelor. Bucureşti. 1926, An. II, Nr. 3. p. 404—406.

1426. HODOŞ (Alexandru). A murit Ion Slavici. Ţara Noastră. Cluj. 1925 August 23, An. 6, Nr. 34, p. 1073—1074.

14 .7 . L I P A N E A N U (M.). Ion Slavici. Raeoromania. Cluj. 1924— 1926. An, IV. Part. 2, p. 1542—1546.

1428. NEGRUZZI (I. C ) . Scrisori dela Ion Slavici. Convorbiri Literare.

Bucureşti. 1926. Ian.—Febr. An. 58, p. 13—31; 1926 Martie. An. 58, p. 174—178; 1926 Iunie. An. 58, p. 409—420; 1926 Iulie—Au­

gust. An. 58, p. 499—511 ; 1926 Dec. An. 58, p. 937—945.

14 9. — In memoria lui Ioan Slavici. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bu­

cureşti. 1925 August 30. An. VI, Nr. 247, p. 1—3: A u r o r a . Bucu­reşti. 1925 August 24. An. V, Nr. 1138, p. 2; D i m i n e a ţ a . Bucureşti. 1925 August 19. An. XXI, Nr. 6733, p. 9; L e g e a R o m â n e a s c ă .

Oradea-Mare. 1925 Sept. 1, An. V, Nr. 17, p. 2—3.

1430. L A P E I ) A T U (Ion L ) . Şcoalele dela Braşov. [Profesorul Ioan So-caciu]. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925 Iulie 12 şi 19. An. II, N-rele 28—29, p. 468—469.

1431. C I O B A N U (Şt.) . Constantin C. Stamati. R o m â n i a N o u ă . Chişinău 1926 Iunie 19. An. III. Nr. 16 (239), p. 1; 1926 Iunie 24. An. III, Nr. 20 (243), p. 1—2.

1432. METEŞ (Şt.). O româncă din Ţara Românescă, [Stanca, f i c a

Postelnicului Preda] rescumpără o tipografie şi repară o biserică calvină din Cluj în secolul al XVII- lea. R e v i s t a A r h i v e l o r . Bu cureşti. 1925. An. I, Nr. 2, p. 295—296.

1433. — Gheorghe M. Ştefănescu. R a m p a . Bucureşti, 1925, Aprilie 24, An. VIII, Nr. 2247, p. 1.

1434.—In amintirea profesorului Toma Stelian. Comemorarea dela F a ­cultatea de Drept din Bucureşti, 16 Noemvrie 1925. Bucureşti. „Curierul Judiciar". 1925, in—8», 36 p.

1435. I O R Ci A (fi.). Toma Stelian. N e a ­

m u l R o m a n e s c . Bucureşti. 1925 Oct. 28. An. XX, Nr. 241, p. 1.

1436. — Toma Stelian. P a l a t u l d e

J u s t i ţ i e . Bucureşti. 1925 Noem­vrie—Decemvrie. An. VIII, Nr. 11—12, p. 3 ; V i i t o r u l . Bucureşti.

630 I . CRĂCIUN

1925 Oct. 28, An. XVIII, Nr. 5296, p . 1.

1437. M A R I A N (Liviu). Vasile Stro-escu. Amintiri [despre familia Haşdeilor]. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i

A r t i s t i c . Bucureşti. 1926 Aprilie 25. An. VII. Nr. 281, p . 1.

1438. — Vasile Stroescu. A d e v ă r u l .

Bucureşti. 1926 Aprilie 16. An. 39, Nr. 12986, p . 1 ; A u r o r a . Bu. cureşli. 1926 Aprilie 17, An. VI, Nr. 1332, p . 3.

1439. M O R A R I L (Victor). Ilarion Şu-han. G l a s u l B u c o v i n e i . Cernăuţi. 1925 Fevruarie 1. An. VIII. Nr. 1747, p . 1—2.

1440. L U P E A N U (Alexandru). „ P ă ­rintele săracilor". Un amănunt din anii de preoţie ai Mitropo­litului Alexandru Şterca Şuluţiu de Cărpeniş. C u l t u r a C r e ş t i n ă . Blaj. 1925 Martie. An. XIV. Nr, 3, p . 72—74.

1441. I O R G A ( X . ) . Tot Ţamblac. R e ­

v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii - de - Munte. 1925 Ianuarie — Martie, An. XI, N-rele 1—3, p . 13.

1442. P E T R E S C U (Corvin). G. Tătă-rescu. Ziaristul. Autorul dramatic. Omul politic. Omul de Stat. Bucureşti. „Tip. Române-Unite". 1925. in—8°, 11 p .

1443. P A Ş C H I V S C H I (Vlad). Mihai Teliman, foiletonistul Bucovinei. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăufi. 1925 Maiu—Iulie. An. XIV, N-rele 5—7, p . 211 — 214; 1925 Noem-vrie—Decemvrie. An. XIV, N-rele 11—12, p . 408—418.

1444. VLARIMIR (I. T.) . P. S. Ilarie [Teodorcscu] Episcop de Cons­tanţa, încercare biografică, cu un studiu introductiv asupra Epis­copiei Tonusului. Constanta. Tip. „Comercială". 1925. in—8", 87, p . Lei 50. (Figuri Contimporane Dobrogene).

1445. L U N G U L F S C U (Pr . ) . Ecaterina Toderoiu. N e a m u l R o m â n e s c . Bu­cureşti. 1925 Iunie 18. An. XX,

Nr. 136, p . 2. r $ i în] A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiooa. 1925 Iulie — August. An. IV, Nr. 20, p . 331-333.

1446. — Sublocot. Ecaterina Teodoroiu. Eroina dela Jiu şi Mărăşeşti C a l e n a d a r u l G o r j j u l u i . Târgu-Jlu. 1925, p . 37—40.

1447. R A N E T T I (George). Ecaterina Teodoroiu. U n i v e r s u l . Bucureşti. 1925 Iunie 8. An. XLIII. Nr. 129, p . 1.

1448. R U D N E A N ( C ) . Un istoric bănăţean uitat [Nicolae Tincu-Velea]. B a n a t u l . Timişoara. 1926 Aug.—Sept. An. I, N-rele 8— 9, p . 17—19.

1449. B I L E Ţ C H I (Ioan). Din viaţa lui Gheorghe Tofan. (Amintiri şi scrisori). J u n i m e a L i t e r a r ă . Cer­năuţi. 1926 Ian. — Fevr. An. XV N-rele 1—2, p . 8—13.

1450. F [ O R T U N E S C U ] ( C . D.) şi N-

P [ L O P Ş O R ] . Şt. St. Tuţescu [fop kloristul]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra-iova. 1926 Mart.—Apr. An. V Nr. 24, p . 143—145.

1151. M A T E E S C U (N.) . încă ceva despre Şt. St. Tuţescu. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1926 Mai— Au­gust. An. V, N-rele 25—26, p . 284—286.

1452. A N D R I E Ş E S C U ( I . ) . I. Ursu-A d e v ă r u l . Bucureşti. 1925 Octom-vrielO. An.XXXVlII. Nr. 12830, p . 1—2 A m e r i c a . Cleveland. 1925^ Octomvrie 31. An. XX, Nr. 257, p. 1 ; N e a m u l R o m â n e s c . Bu­

cureşti. 1925 Octomvrie 10. An. XX. Nr. 227, p . 1.

1453. LAzAREANU (Barbu). Ioan Ursu. D i m i n e a ţ a . Bucureşti. 1925 Octomvrie 10. An. XXI. Nr. 6785.

p . 3.

1454. S T O I C A (Emilian). Ioan Ursu. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j 1924—7925. An. III, p . 989—993; T r a n s i l v a n i a .

Sibiiu. 1926 Iulie; An. 57, Nr. 7, p . 301—308.

B I B L I O G R A F I A 631

1455. G A R D A Ş (Gh.), Iancu Văcă-rescu. 1792—1863. U n i v e r s u l L i ­

t e r a r . Bucureşti. 1926 Aprilie 4.

An. XLII, Nr. 1 4 , p . 8 — 9 . 1456. V Â L S A N (G.). Prima vizită

la Titu Maiorescu. [Biografii G. Valsau]. T r a n s i l v a n i a . . Sibiiu. 1926

Ianuarie. An. 5 7 , Nr. 1 , p . 17 — 21.

1457. P A S C U (Giorge). Dumitrachi Varlaam. ? — după 1794. [Bu cureşii. ,,Socec. 1925]. in—8", 15

p . (Extras din „Convorbiri Lite­rare". 1 9 2 5 Aprilie. [An. 5 7 , p . 282—296]). Rtxxnzie de : V. noima. A -

n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ­

ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. H i ,

p . 709—711.

1458. T E O D O R E S C U - B R A N I Ş T E (Tu

dor). Al Vlahuţă. Fragment de studiu. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c .

Bucureşti. 1926 Oct. 24, An. VII, Nr. 307, p . 2.

1459. G O G A (Octavian). Un precur­sor al unităţi i : Iosif Vulcan. C e l e t r e i C r i ş u r i . Oradea. 1926 Fevruarie. An. VII. Nr. 2, p . 29—32 ; Ţ a r a N o a s t r ă . Cluj. 1926 Ian. 17. An. VII, Nr. 3, p . 73—82.

1 4 . 0 . B O T E Z (Octav). Alexandru Xenopol gânditor. Consideraţii generale. Iaşi ,,Viaţa Românea­scă", 1925. in—8", 13, p . (Exatrs din „Viaţa Românească". [1925 Martie. An. XVII, Nr. 3, p . 410—420]).

III. ISTORIA D I F E R I T E L O R INSTITUŢII ŞI S O C I E T Ă Ţ I .

(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1. Ardeal .

1461. KOVACS (Carol) Istoricul de •10 ani a corporaţiunei industriale din Deva. 1885—1925. Deva. V. Läufer, 1925. in—S», 86 p .

14 2. R A D U (Dr. Iacob). Fundaţiunea episcopului Demetriu Radu. Oradea. Tip. „Românească", 1925. in—81', 23 p .

1463. G U I A R T (Profesor Dr. Jules). Institutul de istoria medicinei şi farmaciei şi de folklor me­dical din Cluj. ( 1 9 2 1 — 1925L [Cluj, ,,Cartea Românească", 1925], in—8\ 7 p . (Extras din „Clujul Medical", 1925, An. VI, N-rc e 11—12).

1464. RACOV1TZA ( E . G.). L'Institut de speologie de Cluj et consi­dérations générales sur l'impor­tance, le rôle et l'organisation des Instituts de recherches scientifiques... (Période 1920 à 1924). Cluj, „Ardealul". 1926. in —4", 50 p+ annexes.

1465. B U N E A (Dr. Ioan). Din trecutul

liceului nostru [„Gh. Lazăr" din Sibiu], [urmare]. A n u a r u l V I a l

l i c e u l u i d e S t a t „ G h e o r n h e L a z â r " .

Sibiu, 1924—1925, p . 35—36.

1466. B L A G A (Dr. Iosif). Din trecutul liceului [„Andrei Şaguna" din Braşov]. Discurs. P a t r i a , Cluj, 1 9 2 5 Iulie 3 , An. VII, Nr. 1 4 1 , p . 1 ,— 1 9 2 5 Iulie 5 . An. VII, Nr. 143. p . 1—2.

1467. — Cum s'a înfiinţat l i c e u l din Braşov. P a t r i a . Cluj, 1925 Iunie 28. An. VII, Nr. 138, p . 1 — 2.

1468. L U P A Ş ( I . ) . Liceul Andrei Şaguna din Braşov. S o c i e t a t e a

d e m â i n e . Cluj, 1925 Iunie 28 şi Iulie 5. An. II, N-rele 26—27,

p. 439—440.

1469. I G E N I (Ferenez). Miko Imre es az Erdelyi Muzeum Egyesiilet. [Emeric Miko şi Asociaţia Muzeului Ardelean]. P â s z t o r t i i z . Cluj, 1926

Sept. 1 2 , An. XII, Nr. 1 8 , p . 416—118.

1470. B O R Z A (Dr. Al.). Problema muzeului naţional al Ardealului,

632 I. CRĂCIUN

Cluj, „Ardealul", 1925. in—S". 25 p . (Extras din „Buletinul de Informaţii a Grădinii Botanice şi al Muzeului botanic" din Cluj. 1925, vol. V, N-re le 1—2).

14 71. — Pompierii voluntari din Bra­şov timp de o jumătale de secol. 1874—1924. Raport festiv cu prilejul jubileului de 50 de ani. Braşov, [Edit. ?] 1925. in—8«, 44. p .

14 7 2 . [BEDELEANIJ (D.)], Şcoala noas­tră. Istoricul ei. [Şcoala Normală de învăţători „Gheorghe Lazăr", Avrig.]. Anuarul I ai Şctfalei Nor­male de învăţători „Ghcorghc La­zăr" din Avrin. An. 1923—24, 1924 •—25, 1925 — 26, p . 12—27; p . 53 - • 55.

1473. LUPAŞ (loan). Despre foştii elevi ai şcoalelor ortodoxe române din Braşov. Cuvântare rostită în Aula liceului, la 29, VI, 1925. Tran­silvania. Sibiu, 1925 Iulie- Au just. An. 56, N-rele 7—8, p . 276—281.

1474. LĂPEDATU (Alex.). Universita­tea maghiară [din Cluj], lin ,.iiis-cellanee. Cuvinte Comemorntive.'Bucu­

reşti, Tip. „Cariilor Bisericeşti". 1925. p . 185—190.

1475. TEUTSCH (D. F r . ) . Zur Geschichte der sächsischen Nationsuniversität. [Sibiu = ] Hermanstadl . Ostdeutsche Druckerei, 1925.in—8", 48 p . [şi în] Deutsche Politische lieft« a u » Gross-rumiinieu. Sibiu. 1925 Augusl-Seplemvrie, An. V, N-rete 8—9, p . 1—10; 1925 Oclomvrie. An. V, Nr. 10. p . 1—8.

2. B a n a t .

1476. ILIEŞIU (Nicolae). Istoricul „Re­uniunii Romane de lectură" din Timişoara. Timişoara, „Cartea Românească", 1925, in — S°, 24 p .

3. B a s a r a b i a .

1477. — Note din istoricul Semina­rului Teologic [„Mitropolitul Ga-vriil Bănulescu-Bodoni] din Chişi­

nău. A n u a r u l S e m i n a r u l u i T c c l o g i c

S u p e r i o r „ M i t r o p o l i t u l G a v r i i l B ă ­

n u l e s c u - B o d o n i " Chişinău, [1925], /•. 1—57.

4. Bucovina.

1478. B Ă L A N (Teodor). Arcăşiile din Bucovina. Cernăuţi, „Glasul Bu­covinei", 1926. in—8«, 14 p . (Extras din „Glasul Bucovinei", 1926, An. I X ) .

1479. C Â N D E A ( R . ) . ; I. I. N T S T O R

şi M. H A C M A N . Universitatea din Cernăuţi şi loviturile poli­ticianiste ale d-lui P. P. Negu-lescu. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1926. in—8», 61 p . Lei 20. (Extras din .Glasul Bucovinei", N-rele 2172—2179)-

5. Moldova.

1480. R Ă C O A R E (G. C ) . Din Bihor până la Nistru. O campanie cultu­rală de vară . Istoricul şi activi­tatea Ateneului Popular Tâtăraşi din Iaşi. Iaşi. „Trecerea Munţilor Carpaţi", 1925, in — S«- 100 p . , Lei 30.

1 4 s i . Z Â N E (G.) . Cea dintâi Bancă Naţională a Moldovei. A r h i v a d i n

I a ş i . 1926 Aprilie, Ar.. XXXIII, Nr. 2, p . 101—120.

6. Oltenia.

1482. B I L A T (T. G.). Ştiri nouă asu­pra fabricii de hârtie din Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1925 Septemvrie - Decemvrie, An. IV. N-rele 21—22, p . 363—365.

1483. M A T E E S C U (C. N.). însemnări pentru „Moara de hârtie" [de lângă Râmnicul Vâlcii]. A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova, 1926 Nov.-Dec. An. V, Nr. 28, p . 451.

1484. — Anexe Ia istoricul Semina­rului [,,Sf. Nicolae "din R.-Vâl­c e a ] . A n u a r u l S e m i n a r u l u i „ S f .

N i e o l a e " . R.-Vâlcea, 1924—1925, p . 96—122.

B I B L I O G R A F I A 6 3 »

7. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

14-5 . l î l .VISC! (N.). „Academia" grecească din Bucureşti şi Şcoala lui Gheorghe Lazăr. Contribuţie la istoria învăţământului românesc. Cuvântare festivă rostită la des­chiderea anului universitar 1923 —1924 . Cluj, „Ardealul", 192-5. in—8", 31 p. + 3 pl. (Extras din „Anuarul Universităţii").

8. România .

1486. CLINCEANU (I. D.). Istoricul Băncei Naţionale a României. Conferinţă.... Bucureşti, „Cartea Românească", [1925]. in—8", 71 p.

1487. SLÂVESCU (Victor). Istoricul Băncii Naţionale a României (1880. — 1 9 2 4 ) . Bucureşti, ,Cultura Na­ţională"- 1925. in 8° X+383 p. Lei 150. (Institutul Social Român. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială).

1 4 ; 8 . — F u n d a ţ i a culturală Princi­pele Carol. 1922—1925. Bucu­reşti. „Fundaţia Principele Ca­rol", 1926, in—16«, 143 p. + anexe.

1489. BUCUŢA (Emanoil). Institutul Social Român. Soeietatea de Mâine. Cluj, 1926 Oct. 10 şi 17, An. 111, N-rele 41—42, p. 643—645.

1490. — Institutul Social R o m â r , 1921 — 1 9 2 6 . Bucureşti, „Cultura Na­ţională", 1926. in—8", 39 p.

1491. — The roumanian institute of social science. 1921—1926. Bu-c< arest. „Cultura Naţională", 1926. in— 8«, 43 p.

1492. CONSTANTINESCU (N. A.). Dare de seamă asupra întemeierii şi activităţii Institutului pentru Stu­diul Europei Sud-Estice. [1913— 1926]. Bucureşti. „Institutul pentru studiul Europei Sud-Estice". 1926. in—8«, 32 p. Lei 10.

1493 .— Pagini din trecutful Liceului Mihaiu Viteazul din Bucureşti]. Anuarul VI al Liceului „Mituja Viteazul". Bucureşti, 1925—1926, p. 5—27.

9. S t ră ină ta te .

1494. CIIABRIÉ (R . ) . L'École Rou­maine de France. La Vie. Paris. 1925 Iulie 15, An. 14, Nr. 14, p. 250—251.

1415. MARCU (Alexandre). Un ins­titut roumain à Paris. Un projet du prince Cuza. (1861). Revue Historique du Sud-Est Européen. Bucarest. 1926 Oct.-Dec. An. III, N-rele 10—12, p. 284—288.

1496. [MURÀSAÎVU (Aurel A.)]. Mihail Eminescu şi întemeierea „Româ­niei June". 1868—1871 . Braşov, ,,A. Mureşianu : Branisce", [1926], in—8», 19 p. Lei 20.

1497. SLAVICI (Ioan). Un răspuns. [Amănunte despre înfiinţarea , ,Ro­mâniei June"]. Un „Itouidnia .luné.

j.v;i i'.r:i. Cartea Semicentenarului'!. Bu­

cureşti. [1925]. p. 152—156. [jrt jn] Adevărul Literar şi Artistic. Bucu­reşti, 1925 Martie 22, An. VI, Nr. 244, p. 7.

D. DIFERITE CHESTIUNI NUMAI IN L E ­GĂTURA CU ISTORIA

I. C L A S E L E S O C I A L E . P O L I T I C A .

1. C lase l e Soc ia l e .

1498. FILITTI (I. C ) . Clasele sociale în trecutul românesc. (Conferinţă ţinută sub auspiciile Institutului

social român la Fundaţia Carol Duminică 25 Ianuarie 1925). Bu­cureşti, „Socec". 1925. in—8", 23 p. [Extras din „Convorbiri L i t e ­rare". 1925 Februarie. An. 57, p.

6 3 4 I . CRĂCIUN

182—143; 1925 Aprilie, An. 57,

p. 302 313), Recenzie de: N Junia.

Revista Istorică, Văleni-'le-Mun'.e, 1925 Octombrie-Eecemvrie An.

X1, N-rele 10—12, p. 348.

1499. FILITTI. (Ioan CI .Evo luţ ia cla­selor social' în trecutul Princi­patelor Române, (urmare). Arhiba pentru ştiinţa şl reforma socială. Ii: ,urşti, 1926. An. vj. N-rele

3 - / , p. 318—346.

15(M>. GAROFLIR (Const.). .Rolul so-. ial al pro[)rietăţii mijlocii [Ta Români]. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială. Bucureşti. 1926, An. VI, N-rele 1—2. p. 36—54.

1501. IOBGA ( X . ) . Psihologia claselor orăşeneşti. [Rezumat]. Neamul Ro­mânesc. Bucureşti, 1925 August

26, An. XX, Nr. 191, p. 1;

— 1925 August 28, An. XX,

Xr. 193, p. 1—2.

1502. RĂDĂCEANU (Lotar) . Oligarhia română. Studii asupra istoriei capitalismului în România, [ur mare]. Arhiva pentru ştiinţa şi re­forma socială. Bucureşti, 1926. An. VI. N-rele 1—2, p. 160 — 184 ;

1926, An. VI, N-rele 3 — 4, p.

435—459.

1503. HOSETTI (Radu). Cum s'a născut şi cum a dispărut boie­rimea. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti, 1925 Aprilie 26. An.

VI, Nr. 229. p. 3; 1925 Iunie 7.

An. VI, Nr. 235. p. 1.

1504. ZELETIN (Şt.;. Burghezia ro­mână. Originea şi rolul ei istoric. Bucureşti, „Cultura Naţională".

1925, in—8«, 256 p. Lei 120.

(Biblioteca Socială).

2. Po l i t i ca internă. a. Minor i t ă ţ i l e .

1505. CIATO (Dr. Ludov.c). Das Mi­noritätenproblem in Grossromä-nien. Aus dem romanischen über­setzt von. Dr. F . Casper. Cluj, „Providenţa", 1925. in— 8", 34

p. Lei 15.

ISO). HOFFMANN (Leo) . Beiträge zur Nationalitätangeschichte des

Banates. (Si'&i'u=) Hermannstadt. „Jos Drollef", 1920. în—80, 28

p. ( E x t r a s din, Mittoilung zur Kantnis des Deutschtnnisin Gross­rumänien. („Politische Hefte"). 1926 N-rcle. 1—2, [p. 13—21]).

1507. IORGA (NT.). Les origines et l'état actuel des nationalités dans la Grande Roumanie. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială. Bucureşti, 1926, An. VI, N-rele

1—2. p. 18—35.

1508. MANITJ (Iuliu). Problema mi­norităţilor, [in „l'olitica externă a

jRomdmei"]. Bucureşti, „Cultura Na­

ţională", 1925, p. 223—243.

1509. — La question des Minorités en Transylvanie. Bucarest „Ovi-

diu",Fl. Dumitrescu cf. Co. [1925].

in—8«, 56 p.

1510 .—The religionj minorities in Tran­sylvania. A vallâsi k'sebbségek Erdélyben. Az angol eredetiböl ma-gyarra forditotta : Szombati-Szabo Istvàn. [Minorătăţile religioase în Ardeal. Din originalul englez t r a ­dus în limba maghiară de...]. Ltufiţ, ,,Magyar Kisebbség", 1925.

in—8", 103 p.

1511. STOICA (Vasile). Minoritatea noastră germană. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială. Bucu­reşti, 1926. An. VI, N-rele 1—2.

p. 104—114.

1512. * TICIINER (Henrietta M.). Rou-mania and her religious mino­rities. Londres. Philpol. [1925\. Re­

cenzie de : K. larga. Revue Historique

du Sud-Esi Européen. Bucarest. 1926 Ian.—Mart. An. I I I , N-rele

1—3, p. 64—65.

3. Pol i t ica externă .

1513. COSMA (Aurel). La petite en­tente. Thèse pour le doctorat. . .

Paris „JouveetCie", 1926, in—S',

295 p. (Faculté de Droit de

l'Université de Paris» .

B I B L I O G R A F I A 635

1514. D A Ş C O V I C I (N.). Mica A n t a n t ă : Originea şi misiunea ei. S o c i e t a ­

t e a d e m â i n e . Cluj, 1925 Maiu 17, An. II, Nr. 20, p . 348—352.

1515. I O l t G A (N). Fundamentele geo. grafice şi istorice ale Micci-An-lante. L e M o n d e S l a v e , ilrad. i n ]

U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1925 Iulie 19, An. XLI, Nr. 29, p . 12—13 ; 1925 Iulie 26, An. XLI. Nr. 30, p . 11—13; 1925 August 9. An. XLI. Nr. 32. p . 7 — 9. [*•> in ] N e a m u l R o m â n e s c . Bucu­reşti, 1925 August 15. An. XX, Nr. 183, p . 1;—1925 August 20, An. XX, Nr. 186, p . 1—2.

1516. — Politica externă a României 19 prelegeri publice organizate de Institutul Social R o m â n . — M i r c e a Djuvcru, Uei". Negulescu, 1). lav.coviei, V.

N. Madgearu, Gr. L. Truucu-Iasi, Oh. J'ască,

Or, L. intipa, Viniilă HrO.tiariu, A. Cor-

teanu. Eugen P. Kotez, V. Diamandy, Iuliu

Mmtiu, Erik Colbuu, N. lorga, Al. Vaido.-

Voevod, hr. G. Marinescu, E. Pangrati,

Albeai lhomas. V. Guşti. Cu O anexă de documente cuprinzând Tratate, Convenţii, şi alt material în le­gătură cu Societatea Naţiunilor şi problemele de politică externă a României. (Text francez). Bucu­reşti. ,,Culura Naţională", 1925, in—8", XII +706 p . Iei 150. (Institutul Social Român).

4. P a r t i d e l e polit ice. (In ordine alfabetică).

* * *

1517. D J L V A H A (Mircea). Doctrinele şi practicele partidelor noastre politice. Discurs rostit cu pri­

lejul discuţiunii.... la mesajul tro­nului... 2 Decemvrie 1924. Bucu­reşti. Tip. „Statului", 1925. in—8\ 38 p .

1518. P O P E S C U (Aureliu I.) . Partidele noastre politice. I d e e a E u r o p e a n ă .

Bucureşti, 1926 Martie 15. An. VII, Nr. 185, p . 1—3; 1926. Iunie 1, An. VIII, Nr. 189, p . 1-2.

* * *

1519. — Ce a făcut partidul naţional liberal în patru ani de guver. nare. (1922—1926) . Bucureşti. „In­dependenta", [1926], in—4°, 15 p . (Pentru lămurirea opiniei pu­blice).

1520. P E T R E S C U (Corvin M.). Opera partidului naţional-liberal. 1925. Bucureşti, Tip. ,,F:omane-Unite". [1925]. in—158 p .

1521. L U P A Ş ( D r . Ioan). Invingeţi-vă pe voi înşivă. Discurs rostit în şedinţa Camerei Deputaţilor la 3 Decemvrie 1926. [Atitudinea P a r ­tidului Naţional faţă de evenimen­t e l e de după „Unire"]. Bucu­reşti. Imprimeria Statului, 1926, in —8% 64 p .

1522. — Memoriul d-lui V. Goldiş către d. Iuliu Maniu. [Partidul Naţional]. Ţ a r a N o a s t r ă . Cluj. 1925 Ianuarie 18, An. VI, Nr. 3, p . 78—82.

1523. S U C I U (Dr. Ioan). Arădanii şi partidul naţional român. Adevăruri istorice. Reamintiri de interes na-ţional-istoric. Arad. Tipogr. Die­cezană, 1926, in—8«, 36. p .

1524. — Lupta pentru însănătoşirea Partidului ţărănesc. Bucureşti, „Lupta", 1925. in—8«, 68 p .

II. C O N S T I T U Ţ I A .

1 5 2 5 . L A S C A R O V - M O L l i O V A N U A ) ,

şi Sergiu D. I O N E S C U . Constitu-ţiunea României din 1923 ad­notată cu desbateri parlamentare

şi jurisprudente. Bucureşti. „Curi­erul Judiciar", 1925, in—8°. 491 p . Lei 180. (Biblioteca Legilor uzuale adnotate, No. 2).

•636 I. CRĂCIUN

IU C H E S T I A A G R A R Ă .

1. Oltenia.

1526. HTJLAT (T. G.). Diviziunea pro­prietăţii rurale în Oltenia la 1837. Arhivele Olteniei. Craioia, 1925, Martie-Iunie, An. IV, N-rele 18—

19, p. 105—111 ; 1925 Iulie—Au.

gust. An. IV, Nr. 20, p. SOI—310;

1926 Ian-Febr. An. V. Nr. 23,

p. 40—46 ; 1926 Mai-August, An.

V, N-rele 25—26, p. 216—220.

Rectificare de : A'. /'. Rarcanescu. Ibidem.

1925, Septe : vrie-Decemvrie, An.

IV, N-rele 21—22.p. 494.

1527. F[ ORTJL'NE SCI7] (C. D.). Ale gătorii doljeni de pe la 1862. [r'.on-luţia pn>i»ietrr'ei'}. Arhivele Olte­

niei. Craiova, 1926 Mai—August,

An. V, N-rele 25—26, p. 221—232.

2. R o m â n i a .

1528. BASARAB-BRÂNCOVE M l ' ( C ) . Problema agrară a României în faţa congresului internaţional al proprietarei delà Paris. Cu o pre­faţă de Paul Theodoru. Bucureşti, „triumful". 1925. in — 8«, 22 p.

1529. BASARAB-BRANCOVANU (Le Prince). La question agraire en Roumanie. Rapport au congres de l'association internationale pour la défense de 1' intérêts économiques. Bucureşti. „Trium­

ful". 1925, in—8», 8 p.

1530. CONSTAATINESCO (Mitiţâ). L'é­

volution de la propriété rurale et la réforme agraire en Roumanie. Bucureşti. „Cultura Naţională".-

1925. in— 8«, 479 p. Lei 20. Recenzie

de: Lorena Nwolescu-'Avta. L'Europa

Orientale. Roma. 1926 Fevruarie,

An. VI. Nr. 2. p. 114—119.

1531. LÈV Y (Roger). L'importance économique et sociale de la ré-forme agraire en Roumanie. L'Eu­rope Nouvelle. Paris. 1925 fé­vrier 21, An. 8, Nr. 366, p. 246—

249.

1532. NICULESCr-TELEGA (Constan­tin). Chestiea agrară în România. Studiu juridico-économie prece­dat de chestia agrară la Români. Teză de licenţă. Bucureşti. „Thoma

Basiteseli". 1925. in — 8«, 112 p.

(Facultatea de Drept din Bucureşti).

1533. — The agrarian reform in Rou-mania and its conséquences From the last officiai figures till the end of 1924. Bucarest „Cartea

Româneasă,,. 1925, in—S", 23 p.

1534. — La reforme agraire en Rou­manie et ses résultats d'après les derniers chiffres officieles fin 1924. Bucarest. „Cartea Romănesacă''.

1925. in 8°, 23 p.

1 5 3 5 . — R e f o r m a agrară şi voluntarii românii. Memoriul Uniunii foştilor voluntari către Consiliul de Mi­niştri şi Parlament. Cluj. „Car­

men". 1925, in —8», 16 p.

IV. B I S E R I C A . (Pe culte şi provincii).

General i tăţ i

1536. I lAlAXU (P. Dr. E . ) . Un sfânt pribeag român. îeremia Valacul. 1556—1625 . Cliuj. „Viafa". 1926.

in —8°, 23 p . L e i 10. [si m Con­vorbiri Literare. Bucureşti. 1926 Mai, An. 58, p. 330— 341.

1537. GHIBU (Onisifor). In jurul ca­tolicismului şi a unirii bisericilor. Arad. „Tip. Diecezană". 1925,

in—8», 62 p. Lei 5. (Biblioteca

Semănătorul Nr. 101). ifi M Bi­serica Ortodoxă Română. Bucureşti, 1925 Ianuarie. Seria I I , An. 43,

Nr. 1 (526), p. 15—22.

B I B L I O G R A F I A 637

1538. NIBIO (August). Der hl. Jere­mias Valachus, F r . D. Cap. Ein Katholischer Heiliger aus der Bu­kowina. Ileiraat.Ccrnöu/i. 1925, De. cenwrie 20, An. VI, Nr. 51,p. 1—3.

1. B i s e r i c a Cato l i că ,

a. A r d e a l .

1539. B A G O S S Y (Bertalan). Dr. BA-LÂZS Andrăs. Dr. BILlNSZKY Lajos. Dr. BIBO Venczel. Dr. BITAY Ârpad. Dr. P. BOROS Fortunat , Dr. F E J É R Gero. Dr. GYARFĂS Elemér. Dr. HIR­SCHLER Jozsef. Dr. INCZEDY-JOKSMANN Ödön. Dr. J A K U -B E K Istvân. Dr. P. J A N O S S Y

Béla. J U H A S Z Kaiman. Dr. KA-RACSONYI Jànos. Dr. NÉMETHY Gyula. P. OLASZ Peter S. I ; P A K O T S Kâroly, P Â L Istvân. Dr. PATAY Jozsef. P E T R E S Kai­man. RASS Kâroly. P. T R E F A N

Leonard. Dr. V A R H E L Y I Gyula. Az erdélyi katholicizmus multja és jelene. (Treculul şi prezentul catolicismului din Ardeal). Diesi-szentm rton. ,,Tip. Erzsébet" 1925. in— 8", 564 p.

1540. BOROS (Dr. P. Fortunat) . ,,A franciskanusok miikòdése Erdély-

ben". [Activitatea franciscanilor în

Ardeal]. A Hirnök. Cluj. 1925

Septemvrie 15. An. XXII, Nr.

18, p. 413—415. Adaus de: Gvărfăi Elemér. Ibidem, p. 415—416.

1541. — Documentele de seamă ale Sta tuşului romano-catolic din Ar­deal. Cluj. „Minerva". 1926. in—8°, 47 p.

1542. VORBUCHNEH (Adolf). Az er­délyi [romai katholikus] piis-pökseg. [Episcopatul romano-ca­tolic al Ardealului]. Braşov. „Hr-delyi Tudosito". 1925, in—8», 112 p. (Az Frdélyi Tudosito Könyv-târa I I I ) .

b. Moldova.

1543. CĂLINESCU (Gh.). Alcuni mis-sionari cattolici italiani nella Moidavia nei seeoli X V I I e X V I I I . Dinlonialarium Italieum. Roma-Bukarest. 1925, An. 1, p. 1 — 223.

c. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1544. PAPACOSTEA (Victor). Papa Piu al Vll-lea şi Francisc Ferreri, episcop de Nicopole şi Adminis­trator al Munteniei. [1807—1813] . Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925, Oclomvrie — Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p. 289 — 297.

2. B i ser ica Evangel ică .

a. Basarab ia .

1545. B A l E R L E (Erich). Aus der Chronik der ev. lutherischen Kirche und Gemeinde zu Ki-schineff mit Berücksichtigung der Diasporagemeinden. 1825 — 1925. [Sibiiu ==] Hermannstadt. Ostdeut­sche Druckerei. \1925.} in— 133 p. + pl. ist in] Deutsche Politische Helle aus Grossrumänien. Sibiu-1925 Ianuarie—Fevruarie. A.n. V. N-rele 1—2, p. 14 — 18; 1925 August—Septemvrie. An. V. N-rele 8—9, p. 24—42. [Urmează din anul trecut] .

b. Moldova .

1546. KLEIN (Karl Kurt ) . Beiträge zur Geschichte des Protestantis­mus in der Moldau. Urkunden zur Gescliichet evangelisch-deut­scher Diasporagemeinden im X I X . Jahrhundert. Deutsche Politische Hefte aus Grossrumänien, i Sibiiu =] liermannstadt. 1926 Mart. An. VI. Heft 3, p. 43—47 ; — 1926 Sept An. VI. Heft 9. p. 192—194 ; 1926 Nov. An. VI. Heft 11, p. 238 —243; — 1926 Dec. An. VI, Heft 12, p. 263—267.

638 I . CRĂCIUN

3. Biser ica O r t o d o x ă .

— Gaiene - rlităţ

1547. 15 O B U L E S C U ( C ) . Odinioară' la instalare, Patriharii, Mitropo-liţii şi Episcopii erau purtaţi călare prin Capitala ţării [la noi]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . B u ­

cureşti. 1926 August. Seria II. An. 14, Nr. 8 (545). p . 462— 466: U n i ­

v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti. 1925 IXoemvrie 22. An. XLI, Xr. 47, ]). 5—8.

1548. B U Z E A (Nicolae '! ' . ) . Socialis­mul şi creştinismul social. [ Vari. 1 1 . Cap. VIII : Cn-ztinis'inul social român].

Chişinău. „Cartea Romanească". 1926. in—8", p . 278—291.

1549. C R A C I U X (Ioachim). Patriarhiile vecine şi patriarhia românească. S o c i e t a t e a d c m â i n e . Cluj. 1925 Martie 15 şi 22. An. II, N-rele 11—12, p . 199—202.

1550. ( ¡ \ R B O V I C E A N U (P . ) . Raportul la legea patriarhatului şi discursul ţinut în Cameră la legea unifi­cării şi organizării Bisericii Or­todoxe Române. Bucureşti. „Im­primeria Statului". 1925, in—16". 64 p .

1551. G H I B U (Onisifor). înfiinţarea patriarhatului românesc. Habemus Papaam !... Cluj. „Lapkiado". 1925, in—8«, 18 p .

1552. ( i H I B U (Onisifor). In preajma investirii primului patriarh român. O datorie creştinească neîmplinită şi un moment istoric scăpat. S o ­c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925 Oc-tomvrie 25, An. II, Nr. 43, p . 751—752.

1553. I O R G A (N.). L'Eglise autocep-hale de Roumanie, ses origines et son role parmi Ies Eglises natio-nales d'Orient. L ' E u r o p e X o t i v e l l e .

Paris. 1926, Fevr. 27, An. 9, Nr. 419, p . 264—268.

1554. I O R G A (N.). Patriarh şi patri­arhie. X c a m u l R o m â n e s c . Bucu­reşti. 1925, Martie 11. An. XX,

Nr. 56, p . 1 ; A m e r i c a Cleve-land. 1925 Decemvrie 19, An. XX Nr. 298, p . 1.

1555. L Â P E D A T U (AJex.). Două cu­vântări cu privire la noua l e g e

pentru organizarea bisericii or­todoxe române rostite în Senat şi în Adunarea Deputaţilor. Cer-nica. „Tip. Bisericească din Sfânta Mănăstire". 1925. in 8°. 13 p .

1556. L U P A Ş ( I . ) . Atitudinea oficiali­tăţilor bisericeşti şi politice faţă de problema unificării constituţi-onale-administrative a bisericii ortodoxe-române. [ 1 9 1 9 — 1920]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Bucu­reşti. 1925 Maiu. Seria. II. An. 43, Nr. 5 (530], p . 263—267.

1557. L U P A Ş (Dr. Ioan). Legea unifi­cării bisericeşti. Discurs rostit în şedinţa Camerei Deputaţilor la 1 Aprilie 1925. Bucureşti. Impri­meria Stalului, 1925, in—8«, 53 p .

1558. L U P A Ş ( I . ) . Patriarhia româ­nească. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925, Ianuarie 1 şi 11, An. II, N-rele 1—2, p . 1.

1559. L U P A Ş (Dr. Ioan). Patriarhia Românilor. Cuvântare... rostită în Camera Deputaţilor la 17 Febr. 1925. Cluj. „Cartea Româ­nească". 1925. in—8". 31 p . [.St ir:] B i s e r i c a şi Ş c o a l a . Arad. 1925 Martie 29. An. XLIX, Nr. 13. p . 3;— 1925 Mai 3, An. XLIX, Nr. 18, p . 5—7.

1560. A I E T E . Ş (Ştefan). Relaţiile bise­ricii româneşti ortodoxe din Ar­deal cu Principatele române în veacul al XVIII- lea . R e v i s t a T e o ­

l o g i c ă Sibiu. 1925 Aprilie, An. XV, Nr. 4, p . 107—115; — 1925 OJnmvrie—Noemvrie. An. XV, N-rele 10—11, p . 311—315. [Ur­mează].

1561. M O R A R I U (Dr. Aurel). Noua organizare bisericească. [Scurt isto­ric al Bisericii Ortodoxe din toate ţinuturile]. Cernăuţi. „Glasul Buco­vinei". 1925. in—S", Î S p . ( E x t r a s

B I B L I O G R A F I A 639

din Calendarul „Glasul Bucovinei". 1926).

1562. NEOFIT [Episcopul Vidinului]-Solemnităţile din Bucureşti cu ocazia instalării Patriarhului ro­mân Dr. Miron Cristea, văzut prin ochi bulgăreşti. Biserica Or­todoxă Română. Bucureşti. 1926 Febr. Seria II, An. 11, Nr. 2 (539). f. 103—106.

1563. PALEOI.OGU ( J . : Biserica unică românească. Contribuţiuni spre înfăptuirea ?i, Cluj. „Dr. S. Bornemisa". 1926, in—8«, 24 p.

Lei 30. 1564. — Patriarhatul Bisericii Orto

doxe Române. Noua Revistă Bi­sericească. Bucureşti. 1925 Fevru-arie—Martie. An. VI, N-rele 11 —12, p. 2~77—285.

1565. POCITAN (Preotul Dr. Vasile). Geneza demnităţii patriarhale şi patriarhatele bisericii ortodoxe. [Şi patriarhatul României]. Bucu. reşti.,, Tip. Bomăne-Unile". 1926, in—8", 106 p. Lei 70.

1566. — Ponturile religioase ale lui C. Mavrocordat. 1742. Ioan Neculcc. Iaşi. 19.25. Fasc. 5, p. 315—318.

1567. SCRIBAN (Arhim). Cuvinte pen­tru patriarhatul României. Bise­rica Ortodoxă Română. Bucureşti. 1925 Neomvrie. Seria II. An. 43, Nr. 11 (536), p. 686—688.

1568. SCRIBAN (Arhim.). învestitura patriarhului României. [1 Noem-vrie 1925]. Biserica Ortodoxă Ro­mână. Bucureşti. 1925 Noemvrie. Seria II, An. 42, Nr. 11 (536), p. 700—710.

1569. SECEI.EA fConst. P . ) . Dreptul canonic în literatura românească. 1. Opera lui Andrei baron de Sarjium. Cer­

cetări Istorice. Iaşi. 1926—1927. An. II—III, p. 3—43.

1570. SIJIEDREA (Arhim. Titu). P a ­triarhia românească. Acte şi do­cumente. Bucureşti. „Tip. Căr­ţilor Bisericeşti". 1926, in—<S°, 226 p.

1571. — Solemnitatea investirei pri­mului patriarh al României. Uni­versul. Bucureşti. 1925 Noemvrie 4, An. XLIII, Nr. 254, p. 1—2.

1572. TĂUTU (Dr. A.) . Izvoarele de mâna întăiu despre s. Nichita Remezianul. Cultura Creştină. Blaj. 1925 Septemvrie. An. XIV. Nr. 9. p. 322—326 ; 1925 Octom-vrie. An. XIV, Nr. 10, p. 377—382.

1573. — Tomosul Patriarhiei Constan-tinopolului pentru Patriarhul Ro­mâniei. Recunoaşterea treptei de Patriarh în Biserica României din partea Patriarhiei din Constanti-nopol. BiSbrica Ortodoxă Română. Bucureşti. 1925 Septemvrie. Seria II. An. 43, Nr. 9 (534), p. 562 —565.

1574. — O nuoă treaptă ierarhică în biserica românească. Ridicarea Primatului României la rangul de Patriarh. Biserica Ortodoxă Română. 7925, Fevruarie. Seria II, An. 43, Nr. 2 (527), p. 100 — 7 9 5 .

a. Ardeal.

1575. RITAY (Dr. Ârpâd). A X V I I . szâzadbeli erdelyi reformătus piis-pbkok ezen cimerbl : „Orthodo-xus olâhok puspoke. [Despre titlul episcopilor reformaţi din veacul a] XVII- lea în Ardeal : „Epis­copul Românilor ortodoxi".]. E r ­delyi Irodalmi Szcmle. Cluj. 1925 Noemvrie—Decemvrie. An. [LVII] II, N-rele 9—10, p. 452.

1576. CÂN1JEA (R. ) . Biserica arde­leană în anii 1916—1918. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1926. in—S», 47 p. (Extras din „Candela". 1926, An. XXXVII, N-rele 10 —11).

1577. CIOBANU (Dr. Virgil). Statis­tica Românilor ardeleni din anii 1760—1762 . Copiată din archiva de răsboiu din Viena. [După con­fesiunii. Cluj. „Ardealul". 1926.

640 1 . CRĂCIUN

in—8', 87 p . Lei 1 0 0 . (Extras din „Anuarul Institutului de Is­torie Naţională Cluj". 1 9 2 4 — 1 9 2 5 . An. 111. [p. 616—700}).

1578. * O A X C I L Ă (Ion). In slujba neamului prin Evanghelie. [Şi istorie]. Sibiu. 1925. llscenzie d«: A. larga. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munlc. 1 9 2 5 Iulie—Septemvrie, An. XI, N-rele 7—9, p . 2 4 8 .

1579. H E R M A N N (Teodor.) Mono­grafia istorică a protopopiatului ortodox român Dej. Lupte, tre­ceri ş i procese religionare. Cluj. „Dr. S. Bornemisv'. 1 9 2 6 . in— 8«, 235 + 111 p. Lei 100.

15 0. IOANOV1CIU (D.). Sinezie J i -vanovici in Oradia. (1753). L e g e a

R o m â n e a s c ă . ( radea-Mare. 1925

Fevruarie. 1 . An. V. Nr. 3 , /:>. 5 — 6 ; — 1 9 2 5 Fevruarie 1 5 , An. V, Nr. 4, p . 3—4.

1581. M A T E I U ( I . ) . Ştiri privitoare la dobândirea unei reşedinţe episeo-peşti în Ardealul ortodox din veacul al XVIII - ! ea . R e v i s t Is­torică. Vălenii-de-Munte. 1 9 2 5 Octomvrie—Decemvrie. An. XI, N-rele 10—12, p . 278—281.

1582. * M E T E Ş (Ştefan). Relaţiile Mi­tropolitului Andrei Şaguna cu Românii din Principatele române. Arad. „Tip.. Diecezană" 1 9 2 5 . (Biblioteca Semănătorul).

1583. M O L D O V A X U (Pr. Iuliu). Acte vechi [bisericeşti din Ardealul vea­cului al XVIII - l ea] . T e l e g r a f u l

R o m â n . Sibiiu. 1926 Iulie 2. An. LXXIV. N-rele 50—51, p . 2—3;

1 9 2 6 Aug. 2 0 . An. LXXIV, Nr. 5 9 , p . 2 — 3 ; 1 9 2 6 Sept. 2 4 , An. LXXIV. Nr. 66, p. 2—3;—1926

Oct. 1 2 . An. LXXIV, Nr. 7 1 . p . 2—3.

1584. [ M O L D O V A N (Iuliu)]. Circulara Episcopului Ghedeon Niehitici din timpul revoluţiei lui Horia, Cloşca şi Crişan. T e l e g r a f u l R o ­

m â n . Sibiu. 1 9 2 5 Iunie 1 6 . An. LXXIII, N-rele 52—5.3, p. 3 — 4 .

1585. [ M O L D O V A N (Iuliu)]. O pas­torală a Episcopului Gedeon N i -cliitici din anul 1784. T e l e g r a f u l

R o m â n . Sibiu. 1925 Martie 25.

An. LXXIII, N-rele 23—24, p. 2—4.

15 6. R A D U (Dr. Jacob) . SamuiI Vul. can episcopul român-unit al Orăzii-Mari (1806—1839) şi biserica o r t o -

doxă-română. Oradea-Mare. „Tip. Bomonescă". 1 9 2 5 . in—8", 1 0 5 p , Lei 30. Ueunzie de IM ][oml R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii de-Munte. 1925

Octomvrie—Decemvrie. An. XI. N-rele 10—12, p . 324—326.

1587. Y Ţ O I L E A X U ] (M.). Din cele tre­cute vmi. Biserica din Vâlcele. Telegrafii R o m â n . Sibiu. 1925

Decemvrie 8 . An. LXXIII, Nr. 92, p . 2.

1588. V O I L E A X U (Mateiu). Icoane d i n

viaţa oisericii. Anul 1804. Sibiu. „Tip. Arhidiecezană". 1 9 2 6 . in—8°, 136 p . Lei 30. Ls'i in diferite numere am) Telegraful R o m â n . Sibiu. 1926

lan. 2 9 , An. LXXIV, Nr. 9 , p . 1 ; — 1 9 2 6 Dec. 1 7 , An. LXXIV, Nr. 87, p . 1— 3.

1589. VOILEAXU (Mateiu). Să se facă lumină. Biserica Românilor din Ardeal în veacul al XVIII- lea . Sibiu. „Tip. Arhidiecezană. 1 9 2 6 . in 8", 132, p .

b . B a n a t .

1590. CIU1IAXDU (Dr. Gh.). Poporul din ţinutul Aradului rupe pece-ţile uniaţiei. B i s e r i c a ş i Ş c o a l a .

Arad. 1 9 2 5 Decemvrie 2 5 . An. XLIX. Nr. 52. p. 4—6; B i s e ­

r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Bucureşti. 1 9 2 5 Septemvrie. Seriali. An. 43, Nr. 9 (534), p . 520—522.

1591 C1UHAXDU (Protopop Dr. Gh.). Propaganda catolicâ-maghiară dela Măcău în coasta diecezei ort. a Aradului. (1815—1864) . Cercetări istorice. Arad. „Tip. Diecezană", 1926. in— 8", 63 p. Lei 15. (La Vatra Sufletească a Neamului. V . ) .

B I B L I O G R A F I A

1592. CIUHANDD (Dr. Gh.). Cum ni-au răpit Uniţii şi Ungurii su­fletele delà Nadăş. (1895—1924) . O întrebare şi un răspuns. Arad. „Tip. Diecezană". 1925. in—8',

23 p. Lei 5. (La Vatra Sufletească a Neamului. IV). igi tn\ Biserica şi Şcoala. Arad. 1925 Ianuarie 18.

An. XL1X. Nr. 3, p. 2—6. 1593. MOLIIS (R. S.). Afurisirea lui

Moisi Nicoară. Trei documente asupra luptelor noastre bisericeşti în Banat . Gravita. „Filix Weiss". [1925]. in—8», 28 p. iPărti si «n]

Foaia Diecezană, teu titlul : Contribu-ţiuni la istoria Bisericii Românilor din Banat] . Caransebeş. 1925 Mai

17, An. XL. Nr. 20, p. 4—5;

1925 Mai 24. An. XL. Nr. 21.

p. 4—5.

1 5 9 4 . MOMV (R. S.). Contribuţii la istoria Episcopiei din Timişoara. Arhivele Olteniei. Craiova. 1925 Martie—Iunie. An. IV. N-rele

18—19, p. 121—725.

c. Basarab ia .

1595. — Arhiepiscopia Chişinăului. Rei­teratul consiliului eparhial în pr -vinţa acuzafiumTor, ce s'au adus prin ziare, clerului, îndeosebi din Chişinău, cu prilejul înfiinţărei F a ­cultăţii de Teologie. Chişinău „Car­

tea Românească". 1926. in—8", 8 p.

1596. B E R E C H E T (Ştefan). Episcopia Hotinului. tln „Eviscovio Hotinului"]. Chişinău. „Cartea Românească".

1925. p. 3—10. (gi, in] Biserica Ortodoxă Română. Bucureşti. 1925 Ianuarie. Seria I I . An. 43, Nr. 1

(526), [urmare], p. 35—42.

1597. BUSUIOC (Ierodiacon Laurenţiu). Scurtă privire istorică asupra tre­cutului episcopiei Hotinului. (in „Evisc&pia Hotinului"]. Chişinău. „Car­

tea Românească'". 1925. p. 11—27.

1598. ENEA (Nicolae M.). Cultele [din Basarabia]. In „Basarabia. Monografie sub îngrijirea d-lui Stefan Ciobănit,.. Chi­

şinău. 1926], p. 296—339.

1599. — Episcopia Hotinului, Date i s t o r i c e ş i s t a t i s t i c e . Chişinău. „Car­

tea Românească". idiS. ih—4», 200

p. +pl.

1600. P A R H O S l O V l C I (îosif M.). Trei scrisori ale arhiepiscopului Irinarh, fost al Chişinăului, către A l e x a n ­

dru S. Sturza cu observaţii şi adnotaţii. [1845, 1848, 1848]. R e ­v i s t a S o c i e t ă ( i i I s t o r i e o - A r h e o l o g i c e

B i s e r i c e ş t i d i n C h i ş i n ă u . 1925, Voi.

XVI, p. 148—156.

d. Dobrogea .

1601. VXAD1MIR (I. T.) . P. S. Ilarie [Teodorescu] Episcop de Constan­ţa, încercare biografică, cu un studiu introductiv asupra Episco­piei Tomisului. Constanţa, „Tip.

Comercială", 1925, in—8", 87

p. Lei 50. (Figuri Contimporane Dobrogene).

e. Moldova.

1602. B A R B U L E S C U (Ilie). Academie de muzică bisericească în Moldova în secolul X V I . A r h i v a d i n I a ş i .

792-5 Aprilie, An. XXXII, Nr.

2. p. 142—113.

1603. — Corespondenţa dintre Pa­triarhul Ierusalimului [Damian] şi Mitropolitul Moldovei [Pimenl. [1924]. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă .

Bucureşti, 1925 Ianuarie, Seria

I I , An. 43, Nr. 1 (526), p. 44

—45.

160-1. G O T C U (Preot I . j . Amintiri din vieaţa Marelui Melchisedek fostul episcop al Romanului. C r o ­

n i c a R o m a n u l u i . Roman, 1925

Martie, An. I I , Nr. 3, p. 74—

79; 1925 Aprilie. An. I I , Nr.

4, p. 124 — 128; 1925 Iunie.

An. 11, Nr. 6, p. 207—209 ; —

1925 Noemvrie, An. II, Nr.

11, p. 396—397.

1605. M I N E A (î.). lefŞosra'azoTOî ? In legătură cu primul mitroplit

41 Anuarul Inst. de Ist. Naţ. IV

i. CRĂCIUN

al M o l d o v e i , Revista A r h i v e l o r .

Bucureşti, 1926, An. II, Nr. 3, p . 397—399.

i. Ţara-Româneascâ .

1606. B U L A T (T. G.). Din legăturile mai nouă eu Patriarhia de Con-stantinopole. [18431. R e v e s t a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 0etom-urie-Dcemevrie, An. XI, N-rele 10

-12, p. 300. 1 6 0 7 . G H E R O N T I K (Episcopul Cons­

tantei). Lista mitropoliţilor Un-gro-VIahiei, în ordinea hronologică, dela înfiinţarea Mitropoliei (1359) până la ridicarea ei la treapta de patriarhat (1925). Biserica O r t o d o x ă Română. Bucureşti, 1926 Mai, Seria II, An. 4 4 , Nr. o (542) p . 241—245.

1608. M C O L A I A S A (Gh.). Trei scri­sori ale lui Eufrosin Poteca. [1826. 1845, 1847]. C o n v o r b i r i L i t e r a r e ,

Bucureşti, 1925 Decemvrie, An. 57, p . .114—H20.

g. Principatele-Unite.

1609. B E R E C H E T (Ştefan). Reformele bisericeşti sub Cuza-Vodă după presa străină. B i s e r i c a O r t o d o x ă

R o m â n ă . Bucureşti, 1925 August, Seria II, An. 43, Nr. 8 (533), p. 175- 479,

4, B i ser ica Re formată .

1610. MAKKAI <l)r. Sândor). Az erdelyi reformatus egyhâzi iroda-lom 1850-tol napjainkig. fl.itc ratura bisericească reformată din Ardeal dela 1850 până în zilele noastre). Cluj, „Az Ut". 1925, in 8", 59 p.

5. B i ser ica Unită.

1611. I O A N O V I C I ( I ) . ) . Un act inedit despre episcopul Inocenţiu Micu. L e n e a R o m â n e a s c ă . Oradea-Mare,

1 9 2 5 August 1 . An. V, Nr. 1 5 , p. . 2—3.

1612. LUPAŞ ( I . ) . Acte relative la procesul dintre episcopul Lemeni şi profesorii din Blaj. Anuarul • Institutului, de Istorie \a( ională C l u j . 1924 -1925. An. III, p.

573—584.

1613. MANZAT (George). Vechea epi­scopie din Gherla. C u r i e r u l

Creştin. Gherla. 1 9 2 5 August 1. Nr. 15. MSVMIS iu : Unirea. Blaj. 1 9 2 5 Octomvrie 1 7 , An. XXXV, Nr. 42. V, 2 - - 3 . Jieviicd de: (ieora-Mâniat. Unirea. Blaj, 1925 Noem, vrie 1 4 , An. XXXV, Nr. 4 6 , p. 2 — 3. Kăsvun* lo. revtică : Unlrea-

Btaj, 1 , 9 2 5 Decemvrie 1 2 , An, XXXV, Nr. 5 0 , p . 2 — 3 .

1614. MliVEA (I . ) . Ceva despre mit­ropolitul unit Atanasie. Revista Arhivelor. Bucureşti, 1 9 2 5 . An. 1, Nr. 2, p . 285—286.

1615. RARU (Dr. lacob). Samuil Vul­can episcopul român-unit al Orăzii-Mari (1806—1839) şi biserica or-lodoxâ-română. Oradea-Mare. Tip. „Romanească", 1 9 2 5 . in—8". 1 0 5 p . Lei 30. Hecnme de. i.vj ]\i/nja]. Re­

vista Istorică. Vălenii-de-Munle. 1 9 2 5 , Octom -rie-Decemvrie. An. XI, N-rele 1 0 - 1 2 . p. 324— 326.

1616. ŞOTMOPA (V.). şi Al. t.TPLEA. Documente bisericeşti [privitoare la unirea eu Roma], [urmare]. Arhiva Someşului. Năsăud, 1 9 2 5 . Nr. 2. p. 20 -50.

6. S e c t e Rel ig ioase .

1617. E X K A (Nicolae M.). Cultele [din Basarabia. Şi secte]. [/» „hamrabia. Monografie sub îngrijirea d-liii Ştefan Cioban»". Chişinău 1926) p . 296—339.

1618. POPOVSCHI (Nicolae). Mişcarea dela Balta sau Inochentismul în Basarabia. Contribuţii la istoria vieţii religioase a Românilor din Basarahaia. Chişinău. „Cartea Ro­mânească". 1 9 2 6 , in—8°.V 111 + 3 4 7 p. Lei 100

B I B L I O G R A F I A 643

V. A R M A T A .

1 6 1 9 . * B A R Z . 0 T E S C U ( C o l . L a u r e n t ) .

A r m a t a r o m â n ă î n t r e c u t ş i p r e ­

z e n t . Bucureşti. 1926. [iii m Re­vista Infanteriei. Bucureşti. 1926 Ianuarie, An. XXVI, Nr. 290, p. 1—12; — 1926 Aprilie. An. XXVI, Nr. 293. p. 1—9.

1 6 2 0 . GEORGKSl'U ( M a i o r u l D. I .) . R ă z b o a i e l e l u i Ş t e f a n c e l M a r e

ş i M i h a i u V i t e a z u l . ( C u 2 2 f i g u r i

ş i s c h i ţ e în t e x t şi 1 2 s c h i t e a f a r ă

din t e x t ) . Cămpulung-Muscel, O. N. Vlădescu, [1926], in—S", 29» p.+pl.

1 6 2 1 . — I s t o r i c u l R e g i m e n t u l u i „ Ş t e f a n

c e l M a r e " N o . 1 3 I n a f a n t e r i e . Iaşi, „Edison". 1926, in — 16", 35 p.

1 6 2 2 . K A R A D J A ( C o n s t . I . ) . N o t i ţ ă

d e s p r e o ş t i r e a r o m â n ă î n v e a c u l

a l X V I I - l e a . A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra-

iova, 1925 Martie-Iunie. An. IV. N-rele 18—19, p. 212—214.

VI. A R T E . M U Z E E .

1. Arte .

1 6 2 3 . B A C H E L I N ( L . ) . E s q u i s s e e s t ­

h é t i q u e s u r l ' o e u v r e d u p e i n t r e

S t o i c a D . a v e c d e n o m b r e u s e s

i i u s t r a t i o n s d u m a î t r e d a n s l e

t e x t e e t h o r s t e x t e . Bucarest. „Cartea Românească", 1926. in—8e, 96 p.+pl.

1 6 2 4 . B A L S ( G . ) . L ' a r t a n c i e n [ r o u ­

m a i n ] [Dans l'Exposition (te l'Art Roumain

ancien et moderne. Catalogue..." Paris. Georges Petit. 1925. p. 31—41. [$i i » ] L a R o u m a n i e N o u v e l l e . Bu­

carest. 1925, Iunie 15. An. I, Nr. 3, p. 88—91: 1925 Iulie 15, An. 1, Nr. 1. p. 110—111. [Traducere in]

U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1925. Iunie 28. An. XLI, Nr. 26, p. 12—11.

1 6 2 5 . B A L Ş ( G h . ) . î n c e p u t u r i l e a r h i ­

t e c t u r i i b i s e r i c e ş t i d i n M o l d o v a .

D i s c u r s r o s t i t î n ş e d i n ţ ă s o l e m n ă

l a 9 I u n i e 1 9 2 5 , c u r ă s p u n s d e

A l e x . L ă p c d a t u . Bucureşti. „Cul­tura Naţională". 1925. in—8«, 21 p. Lei 10. ( A c a d e m i a R o m â n ă .

D i s c u r s u r i d e r e e e p ţ i u n e LX). Re­

cenzie 'le : 1'. Constantiutscu-Iasi. V i a ţ a

R o m â n e a s c ă . Iaşi. 1926, Febrnarie-

Marlie, An. XVIII. N-rele 2—3, p. 379—380.

1 6 2 6 . * B I B E S C O ( P r i n c e s s e M a r t h e ) .

L ' a r t d u s t u c e n R o u m a n i e . A r t

a n d A r c h a e o l o g i e . [Locl]. 1926 jan­vier.

1 6 2 7 . * B I B E S C O ( P r i n c e s s e M a r t h e )

Un L o u i s X I V r o u m a i n , B r a n c o v a n .

A r t a n d A r c h a e o l o g i e . [Loc.1] 1926 janvier.

1 6 2 8 . I I R E H I E R ( L o u i s ) . L ' a r t s e r b e

e t l ' a r t r o u m a i n a u m o y e n - â g e .

S t a r i n a r . Belgrad. 1924—7.925, Vol. II, Seria 3. T r a d u i t d u s e r b e p a r

M - l l e L . P a v l o v i t c h . R e v u e H i s t o ­

r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bu­

carest, 1926 lulie-Sepl. An. III, N-rele 7—9, 161—168.

1 6 2 9 . C A N T A C U Z I N O ( P r o f . D r . l o a n ) .

P i c t u r a m o d e r n ă f r o m â n ă ] . U n i ­

v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1925 Iu­nie 21, Au. XLI, Nr. 25. p. 6—12.

1630. C I O F L E C ( V i r g i l ) . G r i g o r e s c u .

Bucureşti. „Cultura Nalională", 1925. in— 8\ 37 p.+131 ilus'raii. lei 600.

1 6 3 1 . C O N S T A N T I N E S C U - I A Ş 1 ( P . ) i ) .

B i z a n ţ s m u l î n R o m â n i a . I n f l u e n ţ e

b z a n t i n e a s u p r a a r t e i r o m â n e ş t i .

Bucureşti. „St.rec, 1925, in—S» 719

1. In „ I s t o r i o g r a f i a Română iu n/2:- si M24 stufiiul lusese t r e c u t numai t':i articol <ii:.. ,,t onvnr-

b i r ! L i t e r a r e " .

I. CKĂUIUţr.

p . Lei -'¡0, Kernmii ir • A. loţua. R e ­

v i s t a I s t o r i c ă . Vă'enii-iie-Mun 'e. J92Ô lulie-Sepe/iwrie. A r t . XI, Nr. 7—9.1). 248 : I d e e a E u r o p e a n ă . Bu­

cureşti, 1 9 2 S Maia 3 . An. VI. A'r. 168, p. 3; Ktispuiis de- 1'. C'/nn-

lantinvu-iaH. I d e e a E u r o p e a n ă . Bucu­reşti, 1 9 2 5 Mai 3 0 . An VI, Ar. 170. p. 3; Pmf. ». menita. A r h i v a

d i n l a ş i . 1925 lulie-Octomvrie, An. XXXII, Xr. 3 — 1 . X-rele 9 . p . 288 — 290.

1 6 3 2 . * C O N S T A N T 1XKSCU - I A Ş I (P) Narthexul în artele bizantine, sudslave şi române. Iaşi. 1926. Recenzie de N. loraa. R e v u e H i s t o r i ­

q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n . Bu­

carest. 1 9 2 6 Oct.-Dec. An. III, X rele 10—12, p . 359—365.

1633. C U R D I N O Y S C I H (Vasile). Obiec­tele cele mai de valoare ce se păs!rează în muzeul Societăţii istorico-Arheoîoaice Bisericeşti din Basarabia, în (Casa Kparhială din Chişinău, Revista S o c i e t ă ţ i i

I s t o r i c o A r h e o l o g i c e B i s e r i c e ş t i

din C h i ş i n ă u . 1925, Vol. X V I .

p . 135- l l i .

1634. I ) H Ă G H I C I ' A N U (Virg.). Monu­mente représentative din ve­chea artă română, expuse în expo ziţiile din Paris şi Geneva în anul 1925. Cuvinte introductive de... B u l e t i n u l C o m i * i u n i i M o n u ­

m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova. 1926.

A prii ie-Iunie. An. XIX. Basc. 18, p. 61—69.

1635. F O C I L L O N (Henri). L'ancien ari roumain. C a K e v u e d e l ' A r t .

Paris, 1 9 2 5 nai. An. 2 9 , Tom. XLVII, Xr. 2 6 6 . p . 2 8 7 — 2 9 8 ; 1 9 2 5 juin, An. 2 9 , Tom. XLVIII, A'r. 267, p. 1 5 - 2 9 .

1036. F I C I L L O N (Henrii. L'exposition d'art roumain au Jeu de Paume. Wan& V„l.xpasition de l'Art Houinain

ancien ei Mjdeme, Cataloattc.."] Paris. Georges Petit. 1925. p . 17.29. |>7 i„]

R e v u e des Deux M o n d e s . Paris. 1925 juillet 1. Au. 95. p. 161

1 8 1 . ciraducere M Universul Lite­rar. Bucureşti, 1 9 2 5 August 30. An. XLI. Nr. 35, p . 11— l i ;

! 1 9 2 5 Septemvrie 6 . An XLI. Xr. 36, p. 13—15,

1037. GEORGESCO (H.) . La plasti­que en Roumanie. Notes sur le passé. La Roumanie Nouvelle,

I Bucarest, 1 9 2 5 Mai 8 , An. I. ! Nr. 2, p , 59—61.

16.''8. IOANIZIU (Ing. George V.). Industria contadinesca în Roma­nia. [Bukarest]- 1 9 2 6 . in - 4 ° ,

XV 4 p . (Estrat to dalla ,,Corrispondenza Economica Ro­mena". 1 9 2 6 , Xr. 6).

1039. lOAM'I'IU (Ing. George V.). L'industrie paysanne en Rouma­nie. The peasaiiL industry in Rou-mania. [Bucarest], 1 9 2 6 . in —- 4'-7-XV-r4 p . (Eslrail de ,,Core sponclance Economique Roumai­ne." 1926, Ar. 6).

1640. [lORGA (N'.j. [L'art populaire et l'art historique des Roumains] [Introducere la catalogul artei româneşti pentru expoziţia din Philadelfia, la care România n'a mai luat parte]. Revue Historique du Sud Est Européen. Bucarest, 1 9 2 6 April-Iunie, An. III, N-rele 4 - 6 , p . 1 3 8 - 151.

1641. IOHGA (Nicolas). Coup d'oeil sur l'art roumain. Genève. 1 9 2 5 . in 8°, 15 p .

1 fi 12. IORGA (N.). Curentele nouă in artă. Contenni ă... Neamul Romanesc. Bucureşti, 1 9 2 5 . Aprilie, •i. An. XX, Xr. 80, p . 1—2.

1643. * IOHGA (N.). La. formation de l'ari et de l'architecture en Roumanie. Art and Arehat.olouie. [ L e ? ] 292« Ian.

1641. IORGA (N.;. Zugravii domneşti. [1730, 174 5]. Revista Istorică. 7 926' Aprilie-Iunie, An. XII, X-rele 4 - 6 , p . 8 1 .

1615. KARADJA (Constantin I .) . Notiţă despre unele miniaturi înfăţişând pe Matei Vodă Basa-

B I B L I O G R A F I A 645

rab şi pe Doamna Elena. Bule­tinul Comisiunii Monumentelor Istoriee. Craiova, 1926, Aprilie-Iunie, An. XIX, Fasc. 48, p . 04—57.

164C MARINESCU ( C ) . Trei săbii ale lui Constantin Brâncoveanu. Buletinul Comisiunii Monumen­telor Istoriee. Craiova, 1926 Iulie-Sept. An. XIX, Fasc. 49, p . 93 - 99.

16 47. MINAU (Octav). Pinacoteca naţională din Iaşi. Burureşti. Ministerul Cultelor şi Artelor. [1926]. in—S', 76 p .

1648. MINEA (I . ) . Numiri vechi la noi pentru narthex şi pridvor. Cercetări Istoriee. Iaşi, 1925. An. I, Xr. 1, p . 408—409.

1649. MOISIL (Const.). O amintire din războiul ruso-turc delà 1768

1771. [Obiect de artă cu data şi locul încheierii păcei]. Cronica Numismatică şi Arheologica. Bu­cureşti. 1925, Nov.—Dec. An. VI, N-rele 65—66, p . 49 - 52.

1650. OLSZEWSKI (George). Co­voare vechi româneşti. Vieux tapis roumains. [Bucureşti], „Cartea Românească", 1926. in—4°, 7 -\- 7 p. + lO pl.

1 6 5 1 . * OPHESCU (G.I. L'art paysan de la Roumanie. Art and Ar-chaeoloţ|ie [Loc'l] 1926 janvier.

1652. OPRESCIi (G.). Tapis et ten­tures roumains. La demeure fran­çaise. Paris. 1925 Nr. 3, p . 28- 36.

165:i. l'ANAITESCl (Maria .1). Co­lecţie de cusături naţionale ro­mâneşti din diferite judeţe. Ed . II, Seria 1—IV". [Bucureşti]. „Car­tea Românească", [1926]. in— 8", foi. Lei 15. (Din Pubicaţiile Casei Şcoalelor).

.1651. * PÀRVAN (Basil). Ce que la Roumanie peut offrir aux études d'art. Art and Archaeologie. [Locl] 1926, Ianuarie

1655, PETRA NI' (Coriolan). Reven­

dicările artistice ale Transilva­niei. Cu 90 illislraţiuni. Arad.-Tip. „Diecezană". 1925. in— 8", 211 p. fig. IVnele vărli si tn] T r a n s i l ­

v a n i a . Sibiu, 1925 Novembrie-Decembrie. An. 56, N-rele 11—12, p . 536—544. Recenzie de : Dr. Kôblôs&y Bcla. E r d é l y I r o d a l m i S a r e m l e . Clu/,

1926, An. III, Nr. 2, p . 214 — 216.

1656. P E T R E S C U ( C ) . La Renaissance de la fresque en Roumanie. P a ­r i s - B u c a r e s t . 1925 février, An. III, Nr. 11, p . 1 -8.

1 6 . 7 . SIMIONOVICI (Dr. Nelly). Co-vorul-icoană din muzeul indus­trial din Cernăuţi. Cernăuţi „Gla­sul Bucovinei", 1925. in—8«, 13 p . Lei 10. [Extras din „Junimea L i ­terară". 7925, Ianuarie - Martie. An. XIV, N-rele 1—3, p . 57— 67].

1658. — Tablouri de Grigorescu, necu­noscute în ţară. V i i t o r u l . Bucureşti, 1.925 Mai 16, An. XVIII, Xr. 5158, p . 1—2.

1659. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al). L'art du Peuple Roumain. Intro­duction de S. A. R. Le prince Carol de Roumanie suivre d'un Aperçu historique du Professeur Al. Tzigara-Samurcaş. VaMowe de

Vexposition de Genève, Mitsée B.etth. Ge­

nève, „Kundig", 1925, in— 8°, 120 p . (Fondation de S. A. R. Le Prince Carol).

1060. T Z I G A R A - S A M U H C A Ş (AL).

La production artistique du paysan roumain. P a r i s - B u c a r e s t . 7925 De­cembre, An. V, Nr. 9, p . 1—5.

1661. T Z I G A R A - SAMUHCAŞ (Al.). Raporturile dintre artă şi litera­tură, cu specială privire la Ro­mâni. Fragment din o conferinţă... C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1926 Martie, An. 58, p . 159—170.

1062. Z O T T A (Sever). Puşca Hatma­nului Sandu Buhuş '? R e v i s t a I s ­

t o r i c ă . 1926 Aprilie-Iunie, An. XII, N-rele 4—6, p . 103—101.

646 1. CRAGION

2. Muzee . |

1663. G H E R G H I ' f A (I . ) . Scurtă dare

de seamă despre Muzeul Eparhial din Ismail. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i I s t o -

r i e o - A r h e o l o g i c e B i s e r i c e ş t i « l i n C h i - |

ş i n â n . 7925, Vot. XVI, p. 157— j 160. j

1664. M O I S I L (Const). Un muzeu în Vălenii-de-Munte. C r o n i c a N u m i s ­

m a t i c ă ş i A r h e o l o g i c ă . Bucureşti,

1925 Mai-August. An. VI, N-rele

59—62, p. 25—26.

1665. M O I S I L (Iuliu). Muzeul Gorju-lui. (Jalnica lui istorie). Note şi amintiri. A r h i v e l e O l t e n i e i . Cra- t

iova, 1926 lan.-Fevr. An. V, Nr.

23, p. 9—19. îndreptări: 1926 Mart.-

Apr. An. V, Nr. 24, p. 158.

1666. N A R L Y (G.;. Un muzeu Emi-nescu la Seminarul pedagogie Universitar din Iaşi. [Manuscrise de-ale lui Eminescu]. [Iaşi, ,,Viaţa

Românească". 1925]. in—8", p.

4—15.

1667. W U H R (Dr. Hans). A nagysze-beni b.'">ro Drukenthal-muzeum. Forditotta Dr. Rajka Lâszlo. [Mu zeul Baron Brukenthal din Sibiu. Trad. de...] I'nsztortuz. Cluj, 1926 Iulie 4, An. X I I . Nr. 13, p.

295— 297.

VIL C O M E R Ţ . INDUSTRIE.

1. Comerţ .

1668. * B O G D A N (N. A . ) . Din trecutul comerţului moldovenesc şi mai ales al celui ieşan. 1925. Recenzie de : v. Boarea. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i

« le I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—

1925, An. I I I , p. 702—703.

1669. * C H A R E W I C Z O W A ( L u c j a ) . Han-

del sredniowiecznego Lwowa. (Le commerce de la viile de Lwow [Lemberg] au moyen-âge). [ Ş i c o ­merţul cu Principatele dunărene]. Avec une introduction du prof I. Ptasnik. 1925. Recenzie de: P. P.

l'anattescu. R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d -

E s t E u r o p é e n . Bucarest. 1926 lan-

Mart. An. I I I , N-rele 1—3. p.

69—74.

1670. I O R G A (N.). Informaţii nouă despre vechiul comerţ român. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte.

1925 Ianuarie-Martie, An. X I ,

N-rele 1—3, p. 6.

1671. I O R G A (N.). Istoria comerţului românesc. Ed . II. (Foi. I.}. Epoca

vecl>e. [V;l, 111. Epoca mai nouă. Bucu­

reşti, „Tiparul Românesc", 1925,

in—S", 327 p. (1); 210 ; . (//).

Lei 125 ( / ) . Recenzie de: V. Boarea

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e

N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924— 1925. An.

I I I , p. 701—702.

1672. M I N E A ( I . ) . Drumul [de co­merţ] moldovenesc. C e r c e t ă r i I s ­

t o r i c e . Iaşi. 1925, An. I, Nr. 1,

p. 407.

1673. N E T T A (Gheron). Negustorii orientali la Lipsea. Contribuţiuni Ia istoria comerţului românesc. Bucureşti. [1925], in—8\52p + A-

nexe.

1674. Z Â N E (G.) . Un veac de luptă pentru cucerirea pieţii româneşti. [1774—1784] . Iaşi, „Edison", 1926.

in—8«, 73 u.

2. Industrie.

1675. * F U R N I C Ă (D. Z.). Indusrtia şi desvoltarea ei in Ţările Româ­neşti. Bucureşti. 1926.

VIII. D R E P T .

1676. A L E X A N D R E S C U (Dimitrie). E x ­plica ţiunea teoretică şi practică

a dreptului civil român în com­paraţie cu legile vechi şi cu prin-

B I B L I O G R A F I A (UT

cipaleie legislaţiuni streine. Ed . I I I . Toni. I. Bucureşti. „România Nouă". Th. I. Voinea. 1 9 2 6 , in

CXVIII + 6 7 0 p 1077. B E R E C H E T (Şt.) . Frăţ ia de

cruce după un manuscris slav din Basarabia. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i

T s t o r i c o - A r h c o l o a i c e B i s e r i c e ş t i d i n

C h i ş i n ă u . ¿92-5. Vol. XVI, p . 4,1—-59.

.1678. B E R E C H E T (Ştefan (ir.) . J u ­decata la Români până în secolul al XVIII - lea . (Cercetare pe basa documentelor slavo-române;. Chişi­nău.. „Cartea Românească". 1 9 2 6 , in— 8 « , 1 0 4 + LXXXVIII p .

167S. B E R E C H E T (Ştefan). Parti­cularităţile eojurătorilor la Ro­mâni după documente slave. Chi­şinău. „Tip. Eparhială". 1 9 2 5 . in—8", 46 p . (Contribuţiuni la dreptul vechi românesc).

1680. * B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Pro­cedura de judecată la Slavi şi Români. Chişinău. 1 9 2 6 .

1681. F I L I T T I (I . C . ) şi I ) . S U C H I A N U .

Contribuţii la istoria dreptului pe­nal român. Bucureşti, „Curierul Judiciar". [1926]. in—S", 29 p .

1682. * F O T I N O (Georges). Contribu­tion à l'étude des origines de l'ancien droit contumier roumain, un chapitre de l'historié de la propriété, au moyen-âge. Paris. 1926. Recenàe de. : A ' , loraa. I t e u v e

H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest. 1 9 2 6 lulie— Sept. An. III. N-rele ? 9 ¡1 2 5 2 - 2 5 5 .

1683. G O R O . V E I (Artur). Pârlea sufle-Lutul. Un vechiu obiceiu juridic al poporului român. Fălticeni. I. Bendit. 1 9 2 5 . in—8", 17 p . Lei 1 0 . (Extras din „Şezătoarea". [ 1 9 2 6 lan, -Fevr. An. XXXIV. Voi. XXII. N-rele 1 — 2 , p . 1 17]. Adaus de: V. Mogna. Ş e z ă t o a r e a , I'ăi-

liceni. 7926 Sept. -Oct. An.XXXIV, Voi. XXII, N-rele 9 - 1 0 . p . 9 0 .

1 6 8 1 . — P e n t r u o „Istorie a baroului român". Documente. ¡1847]. I ' a -

l a t u i d e J u s t i ţ i e . -792-5 Martie. An. VIII, Nr. 3, p . 3.

1685. K L E I N (Kurl Kur l ) . Ein siebenbürgisch - sächsischer Pravi list in moldauischen Diensten. [Chri­stian Flechtenmacher]. K o r r e s p o n -

d e n z b l a t t d e s V e r e i n s f ü r s i e b e n b ü r -

u i s e U e L a n d e s k u n d e . Sibiiu. 1926

Oct. - Nov. An. XLIX, Y ;•»,' • 1 0 - 1 1 , p . HS—121.

1686. O N I Ş O R (Victor). Istoria drep­tului român pentru anul I . al F a ­cultăţii de drept. (Curs de licenţă). Ed . II . Cluj. „Fondul Cărţilor Fur.-duare". 1 9 2 5 , in—»°, 4 0 4 p . Lei 3 0 0 .

16S7. I ' E R E T Z (Ion). Curs de istoria dreptului român. Voi- 1. OriainUe dreptului rrniuln. Ed . II , revăzută.

Bucureşti. „Alex. Th. Doieescu". 1 9 2 6 , in—<S», 4 5 6 p .

10-8 . U R S Ä C E S C U (Economul V.) Cărţile de blăstăm din trecutul nostru. B i s e r i c a O r t o d o x ă R o ­

m â n ă . Bucureşti. 1926 Septemvrie. Scria II, An. 4 1 , Nr. 9 ( 5 4 6). p . 506 511.

I X . E T N O G R A F I E .

— General i tă ţ i . —

1689. B L A t t A (Lucian). Barocul et­nografiei româneşti. B a n a t u l . Ti-mişoara. 1 9 2 6 Ianuarie. An. !. Nr. 1, p . 3 - 4 .

1. Ardeal .

lfl«0. O H A M O M I K (Nicolae). Din t re ­cutul oierilor mărgineni din Să-

lişte şi comunele din jur. kŞi text francez]. L u c r ă r i l e I n s t i t u t u l u i

d e G c o a r a f i e a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n

C l u j . 1924 1925. Vol. II. p . 195

- 257 + pl. 1091. M U R E Ş F A N I ( T o m . IV valea

Aricşului. [Bucureşti.]. „Cartea lio-mănească". [1925]. în 8», 32 ; » .

Lei 3 . (Cunoştinţe folositoare. S c ­ria C. Nr 20).

648 i. C B X C I D N

1692. V U I A ( R . ) . Ţara Haţegului şi regiunea Pădurenilor. Teză de doctorat. Cu 19 tlguri în text , o hartă mare hors-texte şi 27 fo­tografii pe 12 planşe. [Şi text francez]. L u c r ă r i l e I n s t i t u t u l u i d e

G e o g r a f i c a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j .

1924—1925 . Voi. II, p. 37—151 + pl. Recenzie de: , \ . lorga. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vâlenii-de-Munte. 1926 Iulie-Sept. An. XII. N-rele 7—9, p. 271—272.

2. Oltenia .

1693. LAUGIER (Dr. Ch.). Contribu-ţiuni la etnografia medicală a Olte

ni'ei. Craiova. „Scrisul Româ­nesc". [1925]. in— IV* P- [»• in] A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Ianuarie—Fevruarie. An. 1 V' JVr. 17. p. 31—34.

3. Ţ a r a — R o m â n e a s c ă .

1694. MIHAlLESCU (Vintilă). Vlăsia şi Mostişlea. (Evoluţia geografica a două regiuni din Câmpia Ro­mână) . [Târlea îl : Aşezările onleue$ti. Evo­luţia lor. isucurettH). Bucureşti. „So-cec. 1925, in—S", 200 p.+pl. (Ex­tras din „Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie". 1924. An. XLIII, [p. 69—200]).

X. FU

1695. A S L A N (Th. C ) . Tratat de fi- I nanţe cuprinzând şi legislaţiunea fiscală după răsboi. Bucureşti. „Tip.Bomdne-Unite". 1925. in—8°, 550. p. (Titlul I : Istoria finan­ciară a Principatelor Române, p. 11—65.).

t 6 9 6 . M A T E E S C U (C. N.). Cea din­tâi speculă monetară în Ţara Românească : Specula firfiricului [1844]. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Ianuarie — Fevruarie. An. IV, Nr. 17, p. 59—60.

1 6 9 7 . — Die * wirtschaftliche und fi­nanzielle Organisation Rumäniens in 1926. Bukarest. [.,Impr. Sta­tului", 1926], in—8", 152 p. + pl.

1698. — Raportul Ministrului Finan­ţelor către Consiliul de miniştrii a-supra situaţiunii României creată prin politica reparaţiunilor şi da-

X I . G E O G R A F I E . D A T E

—- General i tăţ i -—

1701. D E R M E R (Dr. I.). Un atlas din anul 1719. A n u a r u l V I . a l L i c e u l u i

„ D r a y o ş V o d ă " . Sighetnl Marma-lie.i, 1924 - 1025. p. 3 - 8 . [continuă].

toriilor interaliate, 24 Septemvrie 1925. [Şi un volum special : „Anexe", cu acte şi documente privitoare la această chestiune]. Bucureşti. „Impr. Statului". 1925y

in— 4«, 112 p. (I.) ; 570 p. (Anexe). 1699. — Rapport du Ministre des

Finances au Conseil des mi­nistres sur la situation créée a la Roumanie, par la politique des réparations et des dettes interal­liées. 21 sept. 1925. [Avec „Annexes,, concernant des documents..] Buca­rest. „Impr. Statului". 1925, in— 4«, 127, p. ( / . ) ; 563 p. (Annexes].

1700. ZANE (G.). Impreviziunea. Câ­teva cercetări asupra desvoîtării economice şi juridice a Ţărilor Române la începutul sec. X I X . /aşi. ,,N. V. Ştejaniuet D. Şlaier-man". 1925, in—8", 62 p.

S T A T I S T I C E . H A R Ţ I .

1702. I'ITTARD (Eugène). Étude sur

l'indice céphalique en Roumanie.

Avec un essai de répartition géo­

graphique de ce caractère. Avec

la collaboration de Mr. Alex.

Donici. (Avec 24 graphiques et 3

B I B L I O G R A F I A 649

cartes). H u l e i i n u l S q e i e t ă ţ H H e f a l e

R o m â n e de G e o g r a f i e . Bucureşti. 1026, Tom. Xl.V. p. 1—100.

1. Ardeal .

1703. C I O B A N U (Dr. VirgiJ,. Statistica Românilor ardeleni din anii 1760 — 1 7 6 2 . Copiată din arcluva d e răsboiudin Viena. Cluj. „Ardealul". 1926. in—8«, 87 p. Lei 100. (Extras din „Anuarul Institutului de Is­torie Naţională Cluj". 1924—1926. An. 111, p. 616—700.

1704. R A Î W V I C E A N U (Virgil P . ) . Po­pulaţia Ardealului. Date statis­tice şi etnografice. Ţ a r a N o a s t r ă .

Cluj.. 1925 August 16. An. VI, Nr 33, p. 1046 — 1049;— 1925

Septemvrie 6. An. VI, Nr. 36, p. 1152—1155.

1765. S U C I U (Petrul. Poporaţia Ardea­lului din timpurile cele mai vechi până în 1890. S o c i e t a t e a d e m â i n e .

Cluj. 1925 Oclonwrie 11. An. II, Nr. 41, p. 711— 713; 1925 Octom-oBie 18. An. II, Nr. 42, p. 728-730.

1706 . * S U C I I ! (Petre). Poporaţia Ar­dealului ş i simţul leaKtăţilor social-economice. Cluj, „Societatea de Mâine". 1926.

2. B a s a r a b i a .

1707. K O G / V (L. T.) . Populaţia Ba­sarabiei]. (Etnografie şi statistică.) Chişinău. „Impr. Stalului". 1926. in —8», 27 p. (Extras din „Basarabia. Monografie sub îngrijirea D-lui Şte­fan Ciobanii". 1926. [p. 49 -75.]).

3. Moldova.

1708. V: \LS. - \ . \ I G . I . Opera geografică a principelui Dimitrie Cantemir

(1673—1723),. Cu un portret hors-te.xte, 2 figuri şi 3 hărţi pe 3 pJa,nşe. Lucrările Institutului de

G e « g r « { t e a l ^'(Diversităţii d i n C l u j .

1924- 1925, Voi. II, p. 3—20.

4. Oltenia.

170». B U L A T ( T . G.). O h a r t ă a

Olteniei d i n * t i m p u l o c u p a ţ l u n i i

austriace (1718—1739) . A r h i v e l e

O l t e n i e i . Craiova. 1926 Mai — Aug. An. V. N-rele 25—26, p. 175

178. 1710. V A S I L K S C U (Alex. D.). Friede-

rieh SchcwaBcz Haubtma,n» auto­rul unei descrieri despre Oltenia. [Documente 1723]. A r h i v e l e O l t e ­

n i e i . Craiova. 1925 Martie—Iunie. An. IV. N-rele 18—19, p. 207— 209. IVomjtleUm mb HUul-J Registrul luturor localităţilor cuprinse in harta Olteniei lucrată de Friedrich Sehwancz şi terminată în 1723. I M d e m . 1926 Sgpt.—Oet. An. V. Nr. 27, p. 341—3.52.

5. Ţ a r a — R o m â n e a s c ă .

1711. [O hartă portulan-spaniolă dela începutul veacului al XVI- lea pe care se află însemnată şi ,.,Va-lahia"..]. T h e S t u d i o . 1925 Mai. [Menţiune de C. /]. [K[aradia]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munle. 1925 Oetomvrie — Decemvrie. An. XI. N-rele 10—12, p. 352.

1712. MIIlAlLESCU (Vintilă). Aşeză­rile omeneşti (lin câmpia română la mijlocul şi la sfârşitul sec. X I X . O comparaţie între harta rusească din 1853 şi harta topo­grafică română dela sfârşitul sec. X I X . Bucureşti. „Cultura Naţio­nală". 1924. [1925]. 64 p. +pl. +2 tabl. statistice. Lei 25. ( [Extras din] „Memoriile Secţiunii Istorice ale Academiei Române". Seria III. Tom. IV, Mem. 2 , [p. 41 — 104 + />'•])•

650 1. CRĂCIUN

XII . L I T E R A T U R A . F I L O L O G I E .

I71:<. MPANEANU (Măria). Revista periodicelor: 1923- 1924. [Biblio­grafia articolelor de istorie li­terară şi filologie apărute in reviste româneştii- D a c o r o m a n i a .

• Cluj. 1924—1926. An. IV. Part. 2.

p. 1113-1519.

1. L i t era tură ,

a. Cărţi şi manuscrise vechi.

1714. BABEŞ (Pr. G»orge». O carte din veacul a? XVITI-len. [Preo­ţia sau Îndreptarea preoţilor. Sibiu. 1789). T c i c u v a i u l R o m â n .

Sibiu 1925 Decemvrie 16, An.

I.XXUI, N-rele 94—9o, p . 4-5.

1715, BAl.AN (Teodor). Teodor Raccce şi Corestomsticul romănescu. Cer­năuţi. „Clasul Bu'ovinei". 1925,

i n î''. 24 p . (Extras din ..Codrul Cosminului". 1925 şi 1926. An. II şi I I I , [p. 347—370}) \

1710. BIANtJ ( I . , . Texte do- limbă <Pn ! secolul X V I , Reproduse în :acsi-miie... Întrebarea creştineasca tiporiM de

Diaconul VoresiAP. I taviUi Sfinţilor Apostoli

tipărita de Diaconul Coresi.. 117). Manuscript

•lela teta!: i. Scriptura DomnuluiHris-

los. 2. învăţătura la Paşti. 3. fr.-vâţătuiă ta cuminecătură. Bucu­reşti. „Cultura Naţională". 1925.

22 p . (1). 24 p . (11) 48 p . (111).

(Academia Română. Secţiunea l.i-Ic.iară/. Recenzie d: A', Iirogivnn. Da- \

«oromanin. Cluj. 1924 1926. An. j

(V. Part. 2, p. 1091— UCi. j

1717. B o B E l E S C U (Pr. C.,i. Un caz curio" de arheologie bisericească româneasca [„Carte dc dezlegare"!. Biserica Ortodoxă Română. Bu­cureşti. 1926 Aprilie. S.'ria i l .

An. 41, Nr. 4 (5fl). p . 207—210.

1718 Cartea românească veche. 1508 1820. Portrete şi stampe alese. Bu­tuceşti. ..Cultura Nafională.'[1926).

in- 8". 26 v. (Biblioteca A c a d e ­

miei Române. Expoziţia I I . ) . 1719 - [ C ă r ţ i vechi]. 1796. Istoria

râsipirii leiusalimului ( r a s . ) , I o a n

V e e u l e e . laşi. 1926 1927. pase. 6.

•). 361 362.

1720. C I A C H I B (Ic. St. M.>. Datoria şi stăpânirea Blagocinilor, a d i c ă

a urivighitorilor pentru b u n a -

orândueală. [Tipărită la Iaşi. 1791 August 6]. R e v i s t a S o c i e t ă ţ i i I s ­

t o r i c o A r h e o l o g i c e B i s e r i c e ş t i « l i n

C h i ş i n ă u . 1925. Voi. XVI. p.

112 120.

1721. C U H D I Î M O V S C H I (Vasile). O -

bicctele cele mai de valoare ce se păstrează în muzeul Societăţii Istorico-Arheologice Bisericeşti din

Chişinău. [Cărţi vechi]. R e v i s t a

S o c i e t ă ţ i i I s t o r i c o - A r h e o l o n i e e B l

s e r i c e ş t i d i n f ; b t ş l n ă u . 1925. Voi.

XVI. p . 133— 147.

1722. D R A G Â N D (N.). Despre ce Psal­tire şi Liturghie vorbeşte Pavel Tordasi la 1570? Cluj. „Ardea­

lul". 1926, in—80, p . 913—9)5.

(Extras drn „Dacoromania". 1924 — 1926. An. IV. [p. 913- 915]).

1723. B U Z I N C H I E V I C I (G.) . Manus­crise vechi : a- Halima [uideiioară mulai

isòi). Calendario. [î&oi]. C e r c e t ă r i

I s t o r i c e , laşi. 1926—1927. An.

I I — U I , p . 249- 255.

1724. H U T T I (Ioan C ) . Cărţi vechi. ! Timo calmali : La stato presente di tutti

i paesi e popoli del mimdo. J724 : <y. b.

Margaroli : La l'n.rctiia avvero l'impero otto­

mano, IS'JV: Lacombe : Abrégé chronohiiidut

de l't.istoir? du Nord. n:->\. [însemnări

despre Români]. Revista istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 Ianuarie -

Martie. An. X I I , N-relr 1 3. p .

12—16.

1725. G H I B A N E S C U (Gh.). Din Evan­gheliarul lui Varlaam Mitropoli­tul Moldovei. (Codicele Bereasa. V a s l u i ) scris de Contă ş uricar si Apostol Tecuci. Cătră 1660. I o a n

B J B L I C G R A F I A 661

Neculce. taţi. 1926-- 1927. Fas,.. 6, p . 255—263.

1 7 2 6 . G H T B A N K S C U (Gh.). Faptele Apostolilor. Text slavo-român. 1 6 4 6 . l o a n N e c u l c e . Iaşi. 1925. Faso. 5, p . 263 —268.

1 7 2 7 . G H 1 B U (Onisifor). însemnări relative la cultura în Basarabia. S o c i e t a t e a t i c m â i n e . Cluj. 1925 Aprilie 19 şi 26 An. II, N-rele 16 şi 17. p . 281 -282: 1925 Maiu •1. An. II Nr. 18, p . 313; 1925 Iunie 7 şi 11, An. II, N-relc 23— 24, p . 400—401.

17 8 . l [ O R G A ] (NA Câteva cărţi rare din epoca Unirii. [ 1 8 5 4 — 1 8 5 9 ] .

R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Oclonwrit Decemvrie. An. XI. N-rele 10—12, p . 298- 299.

1 7 2 9 . [1 O I Ui A (N.)]. O preţioasă pre­faţă [la Cataxasiariu tipărit în domnia in'ăi a lui Alexandru C o n s ­

tantin Moruzi Voevod] . R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-MunU. 1925 Iulie—Septemvrie. An. XI N-rele 7 9, p . 216- 219.

1 7 3 0 . I O R G A (N.). O tipăritură româ­nească la Uppsala. [ 1 6 7 9 ] . Bucu­reşti. „Cultura Naţională". 1926, in —8°. 6 p.-j-i. pi. (Extras din „Me­moriile Secţiunii Istorice ale Acade­miei Române". 1926, Seria III, Tom. III, Mem. 3. [/.. 73- s-{-2pl].

1 7 3 U U O H G A ] (N.). [O Iraducere a lui Simioi) Logofătul în limba sla­vonă]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926, Aprilie—Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p . 130.

1 7 3 2 . i S O l ' K S C U (Claudiu). O predică românească ţinută in Roma la 1 6 0 8 [de Franeiscus Lovas| . Cer­năuţi. .Clasul Bucovinei". 1926, i/i—-8«, p . 275- 284. (Extras!din „Codrul Costumului". 1925 şi 1926. An. II şi III, [p. 275-284)).

1 7 3 3 . L A C K A , ( , . ) . Bibliografie şi lite­ratură veche. [ 1 6 7 3 , 1 6 7 3 , 1 7 4 3 ] .

Cluj. „Aidealul". 1926, in 8°, p 959- 961. (Extras din „Daco-

romania". 1924--1926. An. IV. [p. 959—961],:

1 7 3 4 . M A R Ţ I A N (Iulian). Acte şi do­cumente. [O broşură românească apărută în tipografia stalului din Viena la 1 8 0 3 : „Ordonanţa refe­ritoare la blocul continental impus de Napoleon I"]. A r h i v a S o i n e -

ş a n ă Năsăud. 1926, Nr. 6, p . 58—67.

1 7 3 5 . A I O R A K I U (Leca) . O carte di­dactică a lui Creangă. B i b l i o t e ­

c i l e N o a s t r e . Buletin bibliogafic. 1925. An. II, Nr. 5, p . 7. (Supli­ment la „Junimea Literară". Cer­năuţi. 1925 August—Septejnvrle[ — Octomvrie). [An. XIV. N-rele 8—10]).

1 7 3 6 . MORARUJ (Leca) . O nouă do vadă de cărturăria moldovenească in Bucovina. (O nouă versiune din „Mântuirea păcătoşilor"). B i b l i o ­

t e c i l e N o a s t r e . 1926. An. III, Nr.

2. p . 3—4. Supliment la „ J u ­nimea Literară". Cernăuţi. 1926 Mart.—Aprilie. An. XV. N-rele 3- -4; B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . 1926.

An. III. Nr. 3, p . 5—6. (Su pliment la . .Junimea Literară". 1926 Mai—Iunie. An. XV, N-rele

| - 5 — 6 ) .

! 1 7 3 7 . MORARIli (Leca) . Pentru Jsopia [ Voroneţiană. B i b l i o t e c i l e N o a s t r e .

Buletin Bibliografic. 1925. An. 11. j Nr. 6, p . 912. (Supliment la „ J u -i uimea Literară". Cernăuţi. 1925 ' Octomvrie [—Noemvrie] —• Decem-; vrie. [ \/i XIV. Nrele. 11-12]).

j 1 7 3 * . MUŞLFA (Ion). Un „Tatăl I nostru" necunoscut. ( 1 6 8 1 ) . Clui. j ..Ardealul". 1926. in—1«, p . 963

966. (Extras din „Dacoromania". | 1924—1926. An. IV. [p. 963—966]). \ 1 7 3 9 . P[AŞCHIVSCIH] (V.). Din Biblio­

teca Căminului ce rceLăşcsc Cer năuţi. [Triod. Blaj. 1 7 7 1 ] . B i b l i o

t e c i l e N o a s t r e . Buletin , ţ biblio-• grafic. 1925. An. II. N-relr 1 2

"~Zt~i:~P- 4- (Supliment la ., Junimea Li-

652 1. CRĂCIUN

terară". Cernăuţi. 1925 Ianuarie— Martie. [An. XIV, N-rele 1—3.]).

1740. PAŞCHlSVCHI (V.). Din Biblio­teca societ. teol. „Academia Or­todoxă", Cernăuţi. [Cărţi vechi]. B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . Buletin biblio­grafic. 1925. An. II, N-rele 3—4, p. 5—6. (Supliment la „Junimea Literară". Cernăiifi. 1925 Maiti— Iulie. [An. XIV. Nrele 5-7.]); B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . 1925. An. 11,

•Nr. 5, p . 8. (Supliment la „Junimea Literară". Cernăuţi. 1925 August —Septemirie [= Octonwrie]. [An. XIV. N-rele 8—10.]).

1741. PAŞCHIVSCHI (V.). Din Biblio­teca Universităţii C e r n ă u ţ e n e . [A-nii : 1 6 9 a — 1 8 2 0 ] . [Cărţi vechi]. B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . Buletin bib­liografic. 1925. An. II. N-rele 1—2.

,p. 1—3. (Supliment la „Junimea Literară". Cernăuţi. 1925 Ianu­arie—Martie. [An. XIV, N-rele 1—3]) ; B i b l i o t e c i l e N o a s t r e . Buletin bibliografic. 1925. An. 11, N-rele 3 —4, p . 5. (Supliment la „Junimea Literară". Cernăuţi. 1925 Maiu— Iulie. [An. XIV. N-rele o— 7]). [Urmează],

1742. PAŞCHIVSCHI (Or. Vlad). Două manuscrise: un Mineiu T1585] şi Bânduiala Sf. llie. J u n i m e a L i ­

t e r a r ă . Cernăuţi. 1925 Ianuarie -Martie. An. XIV, N-rele 1- 3, p . 43—55.

1743. POPOVICI (Gavrii). Fragment dintr'un manuscris întitulat „Ca­zanie la morţi" aflat in biserica din Valea mare (jud. Bihor)... scrisă pe la începutul sec. 17 ori finea sec. 16. Legea R o m â n e a s c ă .

OradeaMure. 1925 Iulie 15. An. V, Nr. 14, p. 5.

1744. PREDESCU (Lucian). In legă­tură cu cărţile mai vechi. '• Despre „Descriplio Moldaviae a lui Can-lemir"]. Cercetări Istorice. Iaşi. 1926—1927. An. II— III, p . 288.

1745. R O Q U E S (Mărio). Palia d'Orăş-lie. (1581 - 1 5 8 2 ) . /. i ,ti<u* rf imt

rfe la nevìM. Publiés avec le t e x t e

hongrois de Heltai et un introduc-

tion. Paris. „Edouard Chanpion".

1925. in—8', LXXI + 213 p . (Les

premières traductions roumaines de

l'Ancien Testament). Reeemie ile:

A. Dragona. D a c o r o m a n i a . Clui. 1924

—1926. An. IV. Part. 2. p . 1107

— 1113.

1746. K O S E T T I (Al.). ..Filioque" din

Psaltirea Scheiană. ( i r a i ş i S u f l e t .

Bucureşti. 1925. Voi. II Fase. I, p . 153-156.

1747. R O Ş U (Prof. Ioan). Cărţi vechi româneşti, [urmare]. S o c i e t a t e a d e

m â i n e . Cluj, 1925 Ianuarie. 4 şi 11, An. 11, N-rele 1-2, p . 24; 1925 Ianuarie 1 8 . An. 11. Nr. 3, p . 41—42: 1925 Februarie 15. An. II, Nr 7, p . 111—112 ; 1925 Martie 15 şi 22. An. II, N rele 11-12. p . 203.

1748. S I M I O N E S C U ' ( D r . Eufrosina).Mo-

numente literare vechi. Codicele dela Cohalm. 1592. Iaşi „Lumina Moldouef. 1925. in—8", 98 p . -facsimile. Lei 100. {Unele vădi cu tiOnl :l /Jin Codex cohalmiensis 1592 [»( iui l o a n N e e u l e e Iaşi, 1925, Fase. 5. p . 258—262.

1749. S I M I O N E S C U (Dr. Eufrosina) Din zbornicul scris de Maftei monah Veneţianul pentru preotul Vasile din Bogata în 1730 Oct. 5. loan Neculce. Iaşi, 1926—1927. Fase. 6. p . 250—255. (facsimile).

1750. S T A N E S C U (Profesor Dr. Du­mitru). Cultul Maicii Domnului la Români. Sibilele. Prorociile lor. Şcoala de cărturari din Bistriţa. Alexandru Dascălul.. Bucureşti. „Ancora". [1926], in—8", 221 p . Lei 90. (Studii şi Documente).

1751. U H S A C E S C U (Economii V.). Arit­metica viădicăi Amfilohie [Hoti-niiri] din anul 1795. B i s e r i c a O r t o ­

d o x ă R o m â n ă . Bucureşti, 1926 Ian. Seria II, An. 14, Nr. 1 (538). p . 20—23.

1752. UHSACESCU (Preotul V). Psaltire

B I B L I O G R A F I A

slavonă. î,î:577 — îWSu). Bucureşti, „Cultura Naţională". 1926. in -S». '94- 47 J p. (Extras din „Memoriile Secţiiiriii Literare ale Academiei Române", Seria 111. Tom. 111, itiem. 6. [p. 179- 187+111}).

b . I s to r i e l i t e r a ră .

1753. A G A R B I C E A N U ( I . ) . Apostolat cultural, apostolat naţional. r R e -vista „Famil ia" dela Oradea a Iui Tbsif Vulcan]. Cele trei Crişuri. Oradea-Mare. 1925 Ottomvric. An. VI. Nr. 10, p . 138—139.

1754. B A R B U L E S C U (Ilie). Originea curentelor noastre literare : pentru limba cărţilor bisericeşti şi pentru limba cu neologisme. Arhiva din laşi. 7926 liilie-Oei. An. XXXIII, N-refe 3 -1. p . -251--251.

1755. B I A N I I (Ton). Curs dc istoria literaturii române, epoca veche, ţinut la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. Editat de St. Chirulescu. [Bucureşti. (Litogra­fiat). 1925]. in—«», 256 p .

175'i. «BIÂNi; (Ion). Curs de istoria literaturii române. Epoca modernă. Bucureşti, 1925.

1757. BITAY (Dr. Arpâd). Virâg Bene-dek cs a român irodalom tortenete. [Benedict Virag şi istoria literaturii române]. Erdelyi Irodalmi Szemlc. Cluj, 1925 Aprilie, An. [LVII] 11. •Nr. 4, p . m—180.

175$. CART0.JA1V (N.). Documente noi privitoare Ia suprimarea „Propă­şirii". [1844]. Revista Istorică. Vă-lenii-de-Munte, 1926 Oct.-Dec. An. XII, N-rele 10—12, p . 341 -346.

1759. CARTOJAN (N.). Legenda lui Avgar în literatura veche româ­nească. Bucureşti ,,Socec", 1925. in--S" 21 p . (Extras din „Con­vorbiri Literare". [7925 Aprilie, Ân. 57, p . 243—261}). Recenţii de : Ilie

Ttărintiescv. Arhiva din Iaşi. 1925 lulie-Octomvrie, An. XXXII. Nr. 3—4. p . 295— 298: V. hoorva. Annarlil

r n s i i t W t n T u i : % i s t o r i c \ â \ i o n a l ă

C l u j . 1924— 7925. An. III, p . 707—709.

1760. C A R T O J A i V (N.). Legendele Troadei în literatura veche româ­nească. Bucureşti. .¿Cultura Na­

ţională '. 1925. in— 8«, 74 p. Lei 30. ( [Extras din] „Memoriile Sec­ţiunii Literare ale Academiei Ro­màne". .Serio III, Tom. IU, Mem. 3. [p. 57— 729]). Recenzii de: Ilie hăr-tmlescu. A r h i v a d î n I a ş i . 7926 lulie-Oct. An. XXXIII, N-rele 3-4, p. 306 - 312 ; A. fírdaanu. D a c o í o m a -

n i a . Cluj, 1924- 1926. An. IV, Part. 2, p. 1101- 1106 ; I. Mima.

C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1926—1927, An. II—III. p . 277- 280; . ( . Hal-mieri). 1 / E u r o p a O r i e n t a l e . Borna, 1926 Mari. An. VI. Nr. 3, p . 183—184.

1761. C A R T O J A N (N.) . Breve storia della letteratura romena. Tradu-

• /Jone di A. Pernice dal manoscritto originale. Boma. ,,A. B. E". Tip. B. Garroni. 1926. in —8". 33 p . Lire 5. (Fumicazioni dell' ,,Insti­tuto per L'Europa Orientale". Boma. Prima serie. Letteratura-Arle-Filosofia. 7 X ) . im m 1 / e i i r o p a

O r i e n t a l e . 7926 77;ííe. An. VI, Nr. 7, p . 379—404].

1762. . BEJVSUŞIA3HJ (Ovid). Evoluţia estetică a limbei romane. Curs ţinut în anul 1924—1925. Redactat de studenţii N. Lupşor şi P. D. Grosu. [Litografiat]. Bucureşti Lito. C. Dumitrescu. [1925], in—8«, 386 p . (Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. Filologia Romanică).

1763. DENSUŞIANU (Ovid). Litera­tura română modernă; rol i. Scoală latinista. Incepúttmle literalurei poetice, cei din urmă cronicari. Îndrumări nouă i#i Muntenia si Moldova. Ed . II . Bucu­reşti. „Universala" Alcaláy et Co. 7925,. in—8°, VI+188 p . Lèi 40.

1764. D R À ( J O M I R E S C C ' ( M i n a l i ) . Sta­rea actuală a literaturii române.

654 I . a R Á C I Ü K

C e l e t r e i C r l ş u r i Oradea-Mare. 1 9 2 5 , Ianuarie, An. VI, Nr. 1 ,

p. 2—4.

1765. G H E B F . A ( I . ) . studii critice. V o i . I - I I I . Ediţia i i i . Bucureşti. „Universala" Alcalay. 1 9 2 5 . in—8\ 349 p. (II) ; 411 p. (III).

1766. G R E C U (Valeriu I . ) . Literatură „dobrogeană". Cernăuţi, „Glasul Bucovinei", 1926, in—8«, 15 p. (Extras din „Analele Dobrogei", 1 9 2 6 , An. VII. [p. 87—101]). j

176". H A N E Ş (Petre V.). Studii li­terare. Poetul basarabean Al. Mateevici. Tinereţea lui Mihail Kogălniceanu. Dimitrie Bolinti-neanu. Scrierile lui Ion Ghica. ' Intre nuvelă şi istorie. Bucu- j reşti,. „Universala" Alcalay et i Co. [1925]. in—8«. 237 + 11 (>. j Ui 40..

1768. HANEŞ (Petre V.). Studii de literatură română. Cum trebue scrisă istoria literaturii române. Ediţiuni de texte româneşti. Din ineditele lui Gh. Asachi. Mihail Kogălniceanu. Nicolae Bălcescu. O polemică între Arde­leni şi Moldoveni. B. P. Haş deu. Iliada în româneşte.. Ion Ghica şi Ion Creangă. Dela-vrancea portretist literar. Scrii­torii şi războiul ndependenţei. C. Negruzzi şi prozatorii de azi. Două recenzii. Vlahufă şi limba literară. Motivele literaturii po­pulare în literatura cultă. Alexan­dru Lahovari ca orator. Ed . II. Bucureşti. „Universala" Alcalay el Co. [1926). in—H»- VI+258 p. Lei 60. j

1769. I O R G A (N.). Les écrivains réalistes en Roumanie tomme témoins du changement de milieu au X l X - e siècle. Paris, „ I . Gambei', 1925, in—8«, 131 p. Francs 8. us» («j R e v u e H i s t o r i q u e

d u S u d - E s l E u r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925 lulie-Septemvrie. An. III. N-rele 7—9, p 199—272:

1 9 2 5 Octobre-Décembre. An. II. N-rele 10—12 p. 297—342.

Í770. I O R G A (N.). Istoria literaturii româneşti. I. Literatura populară. Lite­ratura slavonă. Vechea literatură religioasă.

Intăii cronicari I -J . ;S«; . E d . I I .

revăzută şi larg întregită. Bu­cureşti. „Pavel Suru". Tip. „Da­tina Românească", 1925, in—5°, 400 p. Recenzie de. N. Prăoami.

R a c o r o m a n i a . Cluj, 1924—1926. An. IV, Part. 2. p 1134—1152.

1771. I O R G A (N.). La littérature populaire source de haute littéra­ture. Paris. „Marc Texier", Poi­tiers. 1925. in—8«, 32 p. (Extra i t du ,.Mercure de France". [Paris. 1925 Apr. 15, An. 36 Tom. CLXX1X. Nr. 644. p 289—316).

1772. I O R G A (Nicolas). La nature roumaine dans la poésie des Roumains. R e v u e d e G e n è v e .

Genève, 1925 juin, p. 732—744.

1773. I O R G A (N.). La société rou­

maine du X l X - e siècle dans le

théâtre roumain. Paris. ,,J. Gam-

ber", 1926, in—8\ 95 p. [si in]

R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u -

r o p ù e i ) . Bucarest. 1926 April-—

Iunie. An. III, N-rele 4—6. p

98—110; 1926 Inlie-Sepl. An-

III, N-rele 7—9. p. 189—231:

1926 Oct.-Dec. An. ¡II, N-rele

10—12, p. 288—321.

177-1. I O R G A (N.). Unitatea naţio­nală în literatura românească, Conferinţă... R a m u r i . Craiova. 1925 Mai-lunie, An. XIX, N-rele 5—6, p. 188—192.

\11'>. L O G U I N 1 (Constantin). Istoria literaturii române din Bucovina 1775 - 1 9 1 8 (în lgătură cu evo­luţia culturală şi politică). Cer­năuţi. Mitropolitul Silvestru, 1926, in~8<>, VIII +280 p. Lei 15n. Recenzie, de : V. loroa. R e v i s t a I s t o ­

rică. Vălenii-de-Munte, 1926 Oet.-Dec. An. XII, N-rele 10—12, p. 364—368.

1776. L O G H I N ( C ) . Valoarea litera-

B I B L I O G R A F I A 655

turii româneşti din Bucovina. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bu­

cureşti, 7926 Martie 15. Au. VI, Nr. 223. p . 2.

1777. L O V I N E S C U (Eugen). Critice. Ediţie definitivă. / . Jsiw'a mişcării

..'<ixri.u;,nhn ului". BucnreşV. „An-tom''. 1925. in- 8°, 208 p . /,'«-nmit 'i- l \ ' / « « » • « . H a m u r i .

('raiaua, 1925 Decemvrie, An. XIX. Xr. 10, p . 299—303.

177«. * LOVINESCC (Eugen). Critice. Eri. definitivă. I I . Metola «rwsi-•MhfK 1926.

1779. L O V I N E S C l ( E . ) . Istoria 'lite­raturii române contemporane. /. Er*)luliu '.df>ol:.,ie>, literare. 11. Keo'.uţin

.riir.ei r,t,-mre. Bucureşti. „Ancora". ri92ff] in 8», :'2i p . { ! ) ; 3 0 3 p . (FI).

178". M A I O l t E S C . r iTiiu). Critice. 1866 — 1907. E d i ţ i e compleţi. Voi. I. Bucureşti. „Soeec", 1926. in 8«, 296 p .

1781. * \ E G B K S C 1 ' ( 1 ) . Influentele slave asupra fabulei româneşti în litera (ura cultă. Chişinău. 1925. VII+200 p . IVude nării si in) A r h i v a

d i n l a ş i . 1925 Ianuarie, An. XXXII, Xr. 1, p . 27—44; ¡925 Iulie-O, tomvrie. An. XXXII, N-re'e 3 — V - r'9—195. Recenzie <fe:

Gâzăaru. A r h i v a d i n I a ş i . 7925 Iulie-Octombrie, An. XXXII. N-rele 3—4, p . 298—300.

1782. A ' f E G H U Z Z I ] (I . ) . Dicţionarul .lunimei. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bu­cureşti, 1925 Ianuarie, An. 57, p . 52— 53 ;— -1925 Decemvrie. An. 57. p . 863—864.

1783. P A S C U (Giorge). Istoria lite­raturii române din secolul X V I I I . I. Cronicarii moldoveni ni munteni. Bu­

cureşti. ..Socec". 1926. in—8* 180 p . Lei 50.

1781. P E T R E S C l (Camil). Literatura dramatică românească, [in ..w.,-mânia Jună. isri— J9?i. Cartea 8emi-

centenarv.ini"). Bucureşti. ¡7925]. p. 145 151.

1785. P L O P Ş O R ( N . ) . Balada Mioriţei în Oltenia. A r h i v e l e O l t e n i e i . Crrt-iova, 1926 Mai-August, An. V, N rele 25- 26, p . 255—272.

1786. *PKIPOR (M.). [Rămăşiţe lite­rare româneşti în Bihor]. Familia. Oradea Mare. 1926, Seria II. I .

1787. S C B I B A i V (Arhim.). Literatura pioasa în limba românească. B i ­s e r i c a O r t o d o x ă R o m â n ă . Bucureşti, 1926 Scpl. Serio II, An. 44. Nr. 9 (546), p . 524— 529; 1926 Oct. Seria II, An. 44, Nr. 10 (547). p . 592—599: 1926 Dec. Seria 1 1 , An. 44. Nr. 12 (549), p . 697—702.

1788. Ş I A D B E I (I . ) . Ştiinţă şi im­provizaţie. Istoria literaturii ro­mâne în străinătate. laşi, „Viata Romanească", 1925. in—8". 50 p . ibi in) V i a ţ a R o m â n e a s c ă . laşi, 1925 Februarie. An. XVII, Nr.

2. p . 254 - 265 ; — 1925 Maia­larne, An. XVII, N-rele 5 6, p . 296-310.

17*9. S I M O N E S C l ( I . Dan). încercări istorico-literare. /. Căntarea liomăniei de Aleai itusso: Itedactiunca romaneasca a „Vieţii riin'ilvr Vartaam si loasaf". Câmpulung-Muncet. „loun N. Stai-cu" 1926. in—S», 56 p. Lei 25.

1790. T A G L I A V I N I (Carlo,. Un fram­mento di storia della lingua ru­mena nel secolo X I X . (L'itali­anismo di lon Helìade Rădnles-cu). L ' E u r o p a O r i e n t a l e . Roma,

1926 Iunie An. VI. Nr. 6 p . 313— 359.

c. Scriitorii români.

{In ordine alfabetică).

* *

17; 1. M A R I A N (Liviu). Literaţii ba-sarabeni în 1835. (După un articol de Alexandru Haşdeu). R o m â n i a

N o u ă . Chişinău, 1926 Iunie 6. An. III, Nr. 6 (229), p . 1—2.

1792. NEGRF:SCl; (Ion). Figuri cul­turale din trecutul Basarabiei. [Teodor Vârnav. loan Sîrbu. Ale-

I . CRĂCIUN

xandru P. Hajdeu. C r a t e r u l Cons­tantin Stanţaţi. Alexandru Donic». Al. Mqteevici]. Chişinău. Impr. Stalului, 1926, in— 49, 26 p. (Ex­tras din „Basarabia. Monografie sub. îngrijiread-lui Ştefan Cioba­nii", [p. 27.2—295]\.

1 7 9 / ' . S E M A C A ( A . ) . O scrisoare necu- j noscută a lui V. Alexandri [des­pre „Cântarea României"]. C o n - j v o r b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1926 lanuarie-Februarie, An. 58. p. 11. 1

-12. 1791. B E R E C H E T (Ştefan). Activita­

tea literară a episcopului de Hotin, Amfilohie. ţi» ^Eviseopia HotiMdui"}.

Chişinău. „Cartea Românească", 1925, p. 29—33. m ini „ B i s e r i c a

O r t o d o x ă R o m â n ă " . Bucureşti, 1925 Decemvrie. Seria II, An. 43, Nr. 12 (537), p. 734- -737. \

17 :."). « [ R A G N E A ] (R . ) . U n articol necunoscut al lui Nicolae Bălcescu. Ţ a r a N o a s t r ă . Cluj, 1926, Ia. \ nuarie 3, An. VII, Nr. 1, p. 7—11. \

17.96. B O G D A N - D U I C A (G.) . Un ma- i nuscript al lui Alecu Beldiman. Transilvania. Sibiu, 1926 Iulie. ! An. 57, Nr. 7 p. 364—366; 1926 Oct. An. 57. Nr. 10, p. 575 -576; 1926, Nov.-Dec. An. 57, \ N-rele 11—12, p. 656.

179?. [ G H I B Ă N E S C U (Gh.)]. Jalnica tragodie a lui Alex. Beldiman. 1836. l o a n N e e u l e e . laşi, 1926—1927, \ Fase. 6, p. 317—319, j

17;'8. C A R U A Ş (Gh.). O poemă inedită a lui Budai-Deleanu. [Trei viteji]. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi, 1926 ! Martie-Aprilie, An. VI. N-rele 4, p.72—77.

179.«. R A D I i (Gonsl.). Influenţa ita­liană în „Ţiganiada" lui Ion Budai-Deleanu. Cu o prefaţă de Ramiro Ortiz. Focşani. V. Nanu, 1925. in—8", 80 p. Lei 25.

n-'irn si >ni Cele trei Crişuri. 1925

Septemvrie, An. VI, Nr. 9, p. 124—1,25.

1800. H E L T M A N N ( A d o l f ) . Ion L u c a

C a r a g i a l e s S t e l l u n g i n n e r h a l b d e r

e u r o p ä i s c h e n n a t u r a l i s t i s c h e n Strö­m u n g . Braşov, lohann G ttsSohn. [1925], in— S « , 25 p.

1801. I ) R . \ G \ \ T (Nicolae). Din c e l e

dintâiu încercări p o e t i c e a l e l u i

G. Coşbuc. A r h i v a S o m e ş a n ă . Nă-săud, 1926, Nr. 5, p. 11—27.

18 '2. M O I S J L (Iuliu). O p o e z i e ş i g h i ­

citori [din tinereţea lui C o ş b u c ] .

A r h i v a S o m e ş a n ă . Năsăud, 1925. Nr. 5, p. 44—47.

1803. M O R A R I U (Lcca) . împrumu­turile lui Coşbuc. J u n i m e a L i t e ­

r a r ă - Cernăuţi, 1925 Ianuarie Martie. An. XIV, N-rele 1—3, p. 91.

180-1. Ş I A D B E I ( L ) . Delavrancea ver­sificator. F ă t - F r u m o ş . Suceava. 1926 Nov.-Dec. An. 1, Nr. 6, p. 185—188.

180."). B E Z H E C H I ( S . ) . Eminescu şi Anticii. C e l e t r e i C r i ş u r l . Oradea. 1926 Iunie-lulie. An-VII, N-rele 6—7, p. 93.

1806. * B O G O A N - D U I C A (G.) . Despre „Luceafărul" lui Eminescu. A n u ­

a r u l - A l m a n a h j u h i l a r a l l i e e u l u i A .

Ş a g u n a . Braşov, 1925. Adaus de:

idem. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj, 1925 Iulie 26 şi August 2. An. II, N-rcle 30—31, p. 501—502.

1807. C A R A C O S T E A (D.). Două bas­me necunoscute din izvoarele lui Eminescu. Bucureşti, „Socec". 1926, in-—8«, 47 p. Lei 15. ( S t u ­

dii şi Materiale pentru înţelegerea lui M. Eminescu. I).

1808. C A R A C O S T E A (D.). Izvoarele poemei Luceafărului [lui Emi­nescu]. Bucureşti. „Socec", 1926, in— 8", 36 p. Lei 10. (Extras din „Convorbiri Literare". [1926 A-prilie, An.58, p. 259—275 ; 1926 Mai, An. 58, p. 357—374]).

181-9. C A R A C O S T E A (D-). Personali­tatea lui M. Eminescu. Bucureşti.

B I B L I O G R A F I A 657

„Socec". 1926. m — 8 0 p. Lei ! 20. (S.tudii şi Materiale pentru

înţelegerea lui M. Eminescu. 2). Recenzie de: Tudor Vianu. G â n d i r e a .

Bucureşti, 1926. An VI, N-rele 4—5. p. 186—187.

18IC. C A H A C O S T E A (D.). Cum plăs-muia Eminescu. Prolegomena. A -d e v ă r u l L i t e r a r ş i A r t i s t i c . Bucu-

' reşti, 1925 Februarie 8. An. VI, Nr. 218, p. 1; — 1925 Iunie 14. An. VI, Nr. 236. p. 1—2. (Cu în­treruperi].

1811. DRAGOMIRESCU (Mihail). Cri­tica ştiinţifică şi Eminescu. (In contra metodei istorice în litera­tură). Ediţia I I I . revăzută şi adnotată. Bucureşti. Tipograţiile Române Unite, 1925, in 8«. 136

p. Lei 40. 1812. P A P A C O S T E A (Cezar). O inter­

pretare a operei lui Mihail Emi­nescu. C o n v o r b i r i L i t e r a r e . Bucu- I reşti, 1925 Februarie, An. 57. p. \ 114—126 ; 1925 Iunie, An. 57. p. j 434—442 ; 1925 Septemvrie. An. j 57, p. 616—635.

1813. SIMENSCIIY (Prof. Th.) . Poe­tul grec G. Drosinis şi M. Emi­nescu. A r h i v a d i u l a ş i . 7925 A-

prilie. An. XXXII, Nr. 2, p. ! 138—142. \

1814. ZABOROVSCI1I (V.). Eminescu j pentru istoric, lin „România Junii. .

I,YI - ÎMI. Cartea SeinicciUenarului"]. Bu- I

cureşti. [1925]. p. 131—135. 1815. BOGDAX-DIIICA (G.). / . Titu

Maiorescu şi Galilei. II. li. P. Hajdău la a. 1861. S o c i e t a t e a d c j m â i n e . Cluj, 1925 Iunie 28 şi Iulie 5. An. II, N-rele 26 -27, p. 447.

1816. — Două scrisori dela Titu Ma­iorescu [pentru C. Gane]. C o n v o r ­

b i r i L i t e r a r e . Bucureşti, 1925 Maiu, ' An. 57, p. 326—330.

1817. BEZDECHI (Şt.) . Eliade Râdu-lescu şi Aristofan. C e l e t r e i C r i ş u r i . j Oradea. 1926 Nov. — Dec. An. \ VII. N-re:e II 12, p. 154 —155. j

Anuarul In^t. de lat. Naţ . IV

1818. P Q P 4 - L ţ Ş S E $ N , U , ( G . I . Un ma­

nuscris a l g r a m a t i c e i româneşti a lui I. Elidc Rădulescu. Bucu­reşti. „Cultura Naţională", 1925, in—8", 10 p. ( E x t r a s din „Memo­riile Secţiunii Literare ale Acade­miei Române". Seria III, Tom. III, Mem. 5. [p. 169 -- 178]).

1819. B O I T O Ş (Olimpiu). Activitatea lui ioan Slavici la „TrUwţra" din Sibiu. S o c i e t a t e a d c M â i n e .

Cluj, 1926 Dec. 19 şi 26, An. III, N-rete 51—52, p. 807—808. (c n inuă),

d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti.

1820. l B H A l L E A N U (G.) . Influenţe străine şi realităţi naţionale. V i a ţ a

R o m â n e a s c ă . Iaşi, 1925 Februarie, An. XVII. Nr. 2, p. 266—282;

•1925, Aprilie. An. XVII, Nr. 4, p. 72—84 [cu titlurile : Evo­luţia literară şi structura socială ; Complectări].

1821. I O R G A (N.). Trei călători în Ţările Româneşti : Caronni, Hey,

Kunisch şi originea „Luceafă­rului" lui Eminescu. Bucureşti, „Cultura Najională ', 1925, in—8«, 16 p. ( [Extras din] „Memoriile Sec­ţiunii Istorice ale Academiei Ro­mâne". Seria III, Tom. V, Mem. 5. [p. 143 - 158]).

1822. I O R G A ( X . ) . Etudes roumaines. II . Idées et fonhes littéraires françaises

dans le sud-est deV B«rope.[La pénétra-

lion des idées de l'Occident dans le Sud-Est de l'Europe au XVIII - e siècle. Le roumantisme dans le Sud-Est de l'Europe.] Le.;ons fai­tes à la Sorbonne. Paris. „ V . Gamber". 1926, in — S " , 247 p. Frc . 10.

1823. Ş I A I I B E I ( I . ) . Influenţe franceze în poezia lui Emines­cu. V i a ţ a R o m â n e a s c ă , laşi, 1925 Septemvrie, An. XVII, Nr. 9, p, 4 24 — 135

Vi

1. CRĂCIUN 65«

C e l e t r e i C r i ş u r i . Oradea. 1926. Aug.—Sept. An. XII, N-rele 8—9, p. 121-122.

1831. K lUSTOF(Dr Gheorghe). M a u -riciu .lokai. Biografie şi ca­racterizare [Vil. c.um ne apar Ro­

mânii a. scrierile lui JOIMQ. T r a d u c e r e

de Dr. Arpad Bitay. Cluj. „Mi­ner va". 1925, in—8', p. 74- -9?.

1832. L O Z I N S K Y (Gregoire). L e prince Antioche Canlcmir, p o e t e f r a n c a t e .

H e v u e d e s F . t u d e s S l ă v e a . Paris. 1925. Tom. V. Pasc. 3 el 4, p. 238—243. Recenzie de: ^• Vomai. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1926 Aprilie---Iunie, An. XII, N-rele 4-6, p. 121- 122.

18N3. L T J X G U L E S C U (George). Erois­mul românesc în istoria omenirii cn prilejul comemorării poetului Pierre de Bonsard. 1521 1924. Bucureşti. „Băsărilnl". 1925. in

8", 20 p. Iei 10. (Din pu-blicaţiunile Ateneului popular Obor : Dr. C. Angele'cu).

1831. V E R E S S (Dr. Andrei). Cântece istorice vechi ungureşti despre Români. Bucureşti. „Cul­tura Naţională". 1925 in—8». 40 p. (Extras din ..Memoriile Secţiunii Literare ale Academiei Române". .Sena / / / . Tom. III. Mem. 1. [p. 1—40]).

1835. ZoTTA (Sever). Un voevod al Moldovei in poesia populară ucrai-niană. [Pretendentul Dumitraşco Vişnievieţchi, 1568]. R e v i s t a Isto­r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Iulie

Sept. An. XII, N rele 7—9, p. 211-213.

2. F i lo logie .

1886. B A R B U L E S C t (Iiie). O metodă de cercetare filologică şi pretinsele. ..sâsisme" în vechile texte româ­neşti A r h i v a d i n I a ş i . 1925 Ia­nuarie. An. XXXI], Nr. 1, p. 1— 26.

e. Influenţe r o m â n e ş t i a supra lite- t r â t u r i l o r s tră ine . 1

| 1824. F L O R E S C U (Petre). Influenţii !

literaturii româneşti asupra litera- ; lurei bulgăreşti. L a m u r a . Bucu- j resti. 1926 Nov. An. VII. \r. I //. 375 .V/7. i

f. Străinii în l i teratura r o m â n e a s c ă .

1825. M A R I A N (Liviu). Puşkin în româneşte. A d e v ă r u l L i t e r a r ş i

A r t i s t i c . Bucureşti. 1926 Martie 8. An. VI, Nr. 222, p. 1. \

1826. T C A C J U C ( D r N.). Heinrieh j Heine in der rumänischen Litera­tur. Cernăuţi. „Glasul Buco j vinei". 1926. in—8°, SO p. Recenzie \

rit 1. ilherghd. D a e o r o m a n i a . Clui. \ 1924 —. ¡926, An. IV. Part. 2, p. 1204 1208. \

I i

g. Români i în l i teraturi le s tră ine , j

1827. BOtiRI-.A (V.). Două poezii j franceze in legătură cu noi. A n u - | a r u l I n s t i t u t u l u i s e I s t o r i c N a - ;

ţ i o n a l ă C l u j . 1921 1925. An. III,

p. 611-615. 1828. H E L T M A W (Adolf). Rumä­

nische Verse in Klemens Brelanos Novelle : ,,Die mehreren \Veh-müller oder ungarische Natio-nalgeschichler". F̂ in i/uellengc- ! schichtlicher und ästhetischer Beitrag. K o r r e s p o n d e n z b l a t t d e s

V e r e i n s f ü r s i e l i e n h ü r n i s c h e L a n ­

d e s k u n d e . Sibiiu. 1926 Aug.— Sept. An. XI.IX. N-rele 8—9. p. 81—104.

1829. I O R G A (N.). Două poete de i sânge românesc în Franţa : Elena Văcărescu şi Ana de Noailles. A m e r i c a . Cleveland. 192b. Iulie 23, An. XX, Nr. 172, p. 3: uni­versul L U i . r a r . Bucureşti. 1925. Iunie 28. An. XLI. Nr. 26, p. 2—3. i

183«. K R I S T O F (Gheorghe). B. Balaş- i sa şi poezia populară română.

B I B L I O G R A F I A 659

1837. BĂRBULKSCU ( I l i e ) . Cu p r i v i r e

l a t r a n s c r i e r e a c i r i l i c e i eu l i t e r e

l a t i n e . Arhiva din Iaşi. 192-5 Iulie-Oclomvrie. An. XXXII, N-rele 2 — 4 , p. 264—267.

1838. R O C A N E Ţ U (Al.). Terminologia a g r a r ă î n limba română. Studiu f i l o l o g i c - i s t o r i c - e u l t u r a l . Cernăuţi. „Glasul Bucovinei", 1926, in—8°, 161 p. ( E x t r a s d i n „Codrul Cos-minului." 1925 [şi 1926]. An. II. [şi III, p. 119—274]). Recenzie de : A".

imga. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munie. 1926 Iulie—Sept. An. XII, N-rele 7—9, p. 265—268.

1839. R O G R E A ( V . ) . Contribuţii ono­m a s t i c e . Baţaria. Bogrea. Brcvi-man. Carale. Catargi. Comşa. Cot-larciuc. Dindar. Dohrunul. Dol-haia. Gilău. Mehedinţi. Monteoru. Mozolea. Rareş. Tohăneanu. Tu-ducescu. Udrişte. Valsau. Zamfta. Zubaşco. D a c o r o m a n i a . Cluj. 1924 —1926. An IV. p. 857—-873.

1840. B O G R E A (V.). „Mănăstirea Pavli-ceni" şi altele. [Osolimni = Ialomiţa. Taxoţ] , R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-munte. 1926 Ianuarie—Martie. An. XII, N-rele 1—3, p. 7—9.

1841. B O G R E A (V.). Note şi observaţii istorieo-filologice. î. Legende intorke

paralele cu ule noastre in cronica lai IJheorglie

limncavin. Un pasagiu nelămurit ta

Hadn 'freceaun. „Boijdan-lh" ŞI altele.

4. Asupra originii uu'mehri Tat >A).

Smedorova '>. Chera*o. 7 . IUn reeheo nmnen-

-latură ntînnsumtico. <<'. l n Înaintaş ol Ini

Ţamblaci. Flutavsis-tHtul. iu. filiaţia, il.

Despre t'erâe. l::. ..Ţara l.ADIANŞCÂ". 1::.

sfăntvJ Troian. 4 4 . J/nnOrea ..Ihccin al

i'oradisuhd". A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e

I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924 - 1925.

An. III, p. 505—525. 1842. B O G R E A (V.). Ştiinţă inililaiită.

lin spccuium recent. [Crăciunul. Cotnar.j. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e

I s t o r i c N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924— 1925.

An. III, p. 500—504. 1843. B O G R E A (V.). Ştiri străine despic

noi. I . BLAKVMEH. ' „Valwhvl" tu Ha-

zaris. 3 . tHntr'o relaţie de călătorie tranceză.

i. Din PMMMMO'MI» germane. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i c N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924 - 792-5. An. III, p. 526—531.

1844. D R A G A N I J (N.). Păhui. Păguior. Dacoromânii). Cluj. 1924- 1926. An. IV, p. 763—764.

1845. P H I E I P P I D E (Alexandru;. Ori­ginea Românilor. Vol. 1. o izvoarele istorice. Iaşi. „Viaţa Româ­nească". 1925. in—8\XL+889 p. hei 1000. Recenzie rie : tlk. I. Brătianit.

V i a ţ a R o m â n e a s c ă . Iaşi. 1926 Ian. An. XVIII, Nr. 1 , p. 131—136.

1846. P O P A - L I S S E A N U (G.). Romanica. Studii istorice, filologice şi areheo logice. Bucureeşti. „Ion C. Văcă-rescu". 1925. in—8", 263 p. + l pl. Lei 55. (Publica liunilc Casei Şcoalelor. Biblioteca Secundară Nr. 49).

1847. PROCOPOV1CI (Alexe). Din is toria raporturilor noastre interdia lectaie. (Cu prilejul apariţiei o-perei lui Th. Capidan, Meglenoro mânii, 1. Istoria şi graiul lor.. . .) . Dacoromânul Cluj. 1924 — 1926. An. IV. p. 38—66.

1848. PUŞCAR1L (Sextil). Dicţionarul Academiei. Bucureşti. „Cultura Na­ţională". 1926, in—8», 35 p. ( E x ­tras din „Memoriile Secţiunii Li lerare ale Academiei Române". Seria III, Tom. III, Meni. 7. [p. 197—229].

1849. R O S E T T I (A.). Lettres roumaines de la fin du XVI-e et du début du X V I 1-e siècle tirées des archi­ves de RisU'itza. (Transylvanie) Avec 21 planches hors texte. Bu­cureşti. „Soeee". 1926, in—8", IX + 115 p. r 1 2 pl. \Unele pârli şi in]

G r a i ş i S u f l e t . Bucureşti. 1926. Vol. II. Fasc. 2. p. 187 - 254 fi

pl. 1850. * S K O K (P . ) . Des rapports lin­

guistiques slavo-roumains. S l a v i a .

1925. An. IV, p. 128—138: 325- -346. Recenzie de : Th Capidan D a c o -

660 i. ruÄrfÜ .N

r o m a n i a . Cluj. 1924—• 1926. An.

ÎVt Part. 11, p. 1252- ¡264.

1851. ZOTTA (Sever). Contribuţie la originea cuvântului Tartan. R e ­v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1925. An. I, A'r. 2 , p. 297—298.

a. Ardea l .

1852. H K \ A (Augustin). tituba româna la Saşii din Ardeal. Cluj. „Ardea­lul". 1925. in—8; 43 p. Lei 25. (Univeristatea din Cluj. Biblioteca Dacoromaniei A'r. 2). Ha •enzii de : Karl Kurt Klein. K o r r e s p o n d e n z h l a t t d e s V e r e i n s f ü r s i e b e n h ü r g i s c h e L a n ­

d e s k u n d e . Sibiu. 1926 Aug.—Sept. An. XLIX. X-rele 8—9, p. 107— 110; Teodor lioscidet. V i a ţ a R o m â ­

n e a s c ă . Iaşi. 1926 Aprilie, An, XVIII, Nr. 4t p. 121-126.

1853. BOGHE A (V.). Glose româneşti In patronimicele armeneşti din Ar­deal. Un „l-iul Congres al Filologilor Romani"]. Bucureşti. [Socec]. 1926, in- -8°, p. 54— 88.

1854. VICliLESCU (Constantin C ) . Dacia romană in oglinda inscrip­ţiilor şi a limbei de azi. O icoană etnografică şi culturală. I . Ele­mentele greceşti. Cluj. „Ardealul". 1926, in —• 8°, 124 p. (Exr tas din „Dacoromania". [1924— 1926}. An. IV. [p. 394—516}).

1855. MIiMEA ( I . ) . Du-te la hantâtar-De când cu Tokoli. Boja. Golăi sau Golia ? [în graiul Secelenilor]. C e r c e t ă r i I s t o r i c e , laşi. 1925. An. I, Nr. 1 , p. 410—411.

1856. PAPAHAGI (Tache). Cercetări în Munţii Apuseni, (irai ş i S u f l e t .

Bucureşti. 1925. Voi. 11. Fase. 1 , p. 22 — 89. Recenzii de : C. Bogdan-Duică. S o c i e t a t e a d c M â i n e . Cluj.

1925 Maiu 17. An. 11. Nr. 20, p. 356 -357; Stefan raşca. D a c o r o -

m a n i a . Ciuf. 1924 1926. An. IV, li. 1009 1017.

l>. Bat fat

1857. C O S T I i * ( P r o f . L u c i a n ) . G r a i u l

Bănăţean. (Studii şi c e r c e t ă r i ) .

Timişoara. „Cartea Jiomânească". 1926, in— 8«, 223 p. Lei 75. r.s» m j

A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova. 1925 Septemvrie Decemvrie. An. IV.

N-rele 21-22, p. 379--386.

c. M a c e d o r o m â n i i .

1858. C A P I R A N (Th.). Aromânismele din dialectul dacoromân şi pro­blemele care se leagă de ele. J u ­n i m e a L i t e r a r ă . Cernăuţi. 1925. August — Oclomvrie. An. XIV. N-rete 8-10, p. 275—291. Recenzie de : li. Căzdnru. A r h i v a d i n I a ş i .

1926 lulie-Ocl. An. XXXIII. N-rele 3—4, p. 292—2.95.

1859. P A P A H A G I (Périclès). Quelques infleunces byzantines sur le ma-cédo-roumain au aroumain. R e ­v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u ­

r o p é e n . Bucarest-Paris. 1925 Iulie —Sept. An.11. N-rele 7— 9, p. 185—196.

18(0 . P A P A H A G I (Perjele). Numiri etnice la Aromâni. Bucureşti. „Cultura Naţională". 1925. in—8», 37 p. ( [Extras din „ M e m o r i i l e

Secţiunii Literare ale Academiei Române". Seria III. Tom. III. Mem. 4. [p. 131—167]). Recenzii de: Ti,. Capidan. D a c o r o m a n i a . Cluj.

1924 — 1926. An. IV, Part. 2, p. 1275 — 1277; X. llorga]. R e ­v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1926 Aprilie- Iunie. An. XII. N-rele 4— 6. p. 122 123

«. Toponimie. 1861. M E V E A ( L ) . Toponimie şi isto­

rie : luncă şi loc. C e r c e t ă r i I s t o ­

r i c e . Iaşi. 1925. An. 1. Nr. 1, p. 111- 412.

Ardeal.

1862. D R A G A K U (N.) . Ardeal. ( R ă s ­

puns ï>]ui I. Marţian). S o c i e t a -

B I B L I O G R A F I A

l e a d e M â i n e . Cluj. ¡925 la-

nuarie 25 şi Feoruarie 1. An. 11.

N-rele 4 - 5. p. 12—68. m («]

E r d e l y i I r o d a l m i S z e n i l e [eu t i t l u l :

Marţian român nyelvü röpiratai „Erde ly" nevenek eredeteiöl]. Cluj. 1925 Septemvrie. An. [LVII]

I I .Nr. [=-?] . 319—326.

llecenzie de: llie liCtrlmlescu. A r h i v a

d i n l a ş i . 1925 Aprilie. An.

XXXII. Xr. 2, p. 120- 124.

itevlkâ -te.- A". Drâgm». Societatea d e

M â i n e . 1925 Main 10. An. 11,

Xr. 19, p. 339—340: — 1925

Iunie 7 şi 14. An. I I , N-relr 23

— 24, p. 405 — 407. Triptic» de :

IM» Mrbulescu. Arhiva d i n I a ş i .

1925 Iulie - - Octonwrie. An.

XXXII X-rele 5 şi 4. p. 255—258.

Adm,* '/t. A'. liTiigave. S o c i e ­

t a t e a d e m â i n e . 1925 Septemvrie

20. An. 11, Xr. 38, p. 656- 657.

^ 1863. I I O H W A T H (Walter). Zeiden : Quil t ciuturi'. K o r r c s p o n d e n z b l a t l

d e s V e r e i n s i i i r s i c b e n b i i r g i s c h e

Landeskunde. Sibiiu. 1926 Mar­

tie. An. XLIX. Nr. 3, p. 33-31.

18 4. I I U S S (Bichard), Zum Oitsnamen Zeiden. K o r r e s p o n d e n z b l n l t d e s

V e r e i n s iiir s i e b e n b ü r g i s c h e L a n ­

d e s k u n d e . Sibiiu. 1926 Iunie. An.

XLIX. Xr. 6, p 60—65.

1865. K A R . Y C S O N Y I (I)r. .Jânos). Hozzâszolâs a „Siebenbürgen" es a„Sz.('kely" s z a v a k eredetehez j [Păreri în legătură cu originea J cuvintelor „Siehenl.iirgen'' şi j „Szekely] 1 ' . E r d e l y i I r o d a l m i S z e i u - ;

l e . Cluj. 1925 Aprilie. An. [LVII]

I I , A'r. 4, p. 167—169.

1866. K I S C H (Gustav). Zur Wort- ! torsehung. O. N . Zeiden. K o r r c s -

p u n d e n z b i n t l d e s V e r e i n s für

s i e b e n b ü r g i s c h e L a n d e s k u n d e . Si­

biiu. 1925 Decemvrie. An. XLVII 1. \

Nr. 12, p. 105- 107. I 1867. M A R Ţ I A N (1,. Ardeal. Consta- !

lări şi lămuriri. Bistriţa ,-Tip. j

Naţională" George Matheiu. 1925.

in- 8«, 23 p.

1868. M A R Ţ I A N (1 . 1 . Ardea! nu de­rivă din ungureşte. Bistriţa. „Tip.

Naţională". 1925. in—8«, 12 p.

1860. N E M E Ş ( J ö z s e f ) . Megegyszer „Siebenbürgen"' [Încă odată ,.M •_ benbürgen]. E r d e l y i I r o d a l m i S r . e r o -

I c . Cluj. 1925 Aprilie. An.

[LVII.] I I . Nr. 4, p. 169—173.

Adaus de: Dr. Karăcsunyi Jdnoe. I b i ­

d e m . 1925 Maiu. An. [LVII]. 11.

Nr. 5, p. 221—222.

1870. O I ' R E A X U (Sabin). Contribuţiuni la toponimia din ţinutul Săni­ilor. Cu o hartă. [Şi text fran­cez]. L u c r ă r i l e I n s t i t u t u l u i d e G e o ­

g r a f i c a l U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j .

1924- '1925. Voi. 11, p. 153

192+1 pl.

1871. S C H L E Y E R (Walther). Die Ort'-namen im mittleren Teile des südlichen Siebenbürgens. R a l k a n -

A r e h i v . Leipzig. 1926. Band I I ,

p. 1—112.

1871>. [ R O S L E R (G.).] ''• ,na nova. [ = Braşovul nou]. K c i - r e s p o n d e i u -

i i l a l l d e s V e r e i n s f ü r s i e b e n b ü r -

g i s e h e L a n d e s k u n d e . Sibiiu. 1925

Decemvrie. An. X L V I I I , Nr.

12, p. 110-111.

1873. S T E U E R Mănos). Cibinium. Szeben, Sibiu es a szekelyek [Cibinium, Szeben, Sibiu şi Se­cuii]. E r d e l y i I r o d a l m i S z e i n l c

Cluj. 1925 Maiu. An. [LVII] 11.

Nr. 5, p. 218— 220.

¡ 8 7 1 . YVE1GANI) (G.). Ortsnamen in

Ompoly-und Aranyos Gebiet. B a l ­

k a n - A r c h i v . Leipzig. 1925. Band

I . p. 1—42. Hecenzii de: A'. nriiganu.

D n c o r o m a n i a . Cluj 1924—1926.

An. IV, Part. 2, p. 1129- 1134:

•>. ruscuriu. I b i d e m . 1924- 1926. An.

IV, Part. 2, p. 1331 1356.

Banat.

1875. M E L I C H (Dr. Jânos) . Krasso.

[ = Caras]. E r d e l y i I r o d a l m i S z e m l e .

Cluj. 1925 Ianuarie— Fevruarie.

An. L V I I (II). N-rele 1—-2, p.

29—34.

662 i. ORXCÌON

Dobrogea.

1876 . GRĂMADĂ (Nicolai) 1)- Vicina. Isvoare cartografice. Originea numelui. Identificarea oraşului. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925. in—8", 27 p. (Extras din „Co­drul Cosminului" 1924. An. I, p. 437—459]). Recenzie de : O. Marinase,).

[Cu titlul :] Du nouveau sur Vicina. R e v u o H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o ­

pean. Bucaresi- Paris. 1925 Oe-tomvrie-Decentbre. An. II, N-rele 10

-12, p .342 - 344.

Ţara Românească.

1877. I O R D A N ( I . ) . Colţea. A r h i v a d i n

l a ş i . 1925, Ianuarie. An. XXXII. Nr. 1, p. 68.

1878. G R Ă M A D Ă (Nicolai) Ozolimna [ = Halta Ialomiţeil. Aşezarea Ozo-limnei. Originea numelui. Cernăuţi. „Glasul Bucovinei". 1925 in- 8», 17 p. (Extras din „Codrul Cos­minului". 1925 [şi 1926]. An. II •şi III. p. 85--97]).

1879. M I N E A ( I . ) . Vadul Raxarabilor. C e r c e t ă r i I s t o r i c e , laşi. 1925. An. /, Nr. 1, p. 4 08.

1881). S C H U S T E R ( F r . ) . D y d r i c h f =

Dridu din Prahova]. K o r r e p o n -

d e n z b l a t t d e s V e r e i n s f ü r s l e -

b e n b ü r g i s c h e L a n d e s k u n d e . Sibiu. 1925 Martie—Maiu, An. XLVIII, N-rele 3—5, p. 34.

1881. S C H U S T E R ( F r . ) . Ruffa a r b o r

[ — Rucăr] . K o r r e s p o n d e n z b l a t t des V e r e i n s f ü r s i e b e n b i i r g i s c h e L a n ­

d e s k u n d e . Sibiu. 1925 Martie-Maiu. An. XLVIII, N-rele 3—5, p. 34.

Străinătate.

1882. B R A T E S C U ( C ) . Toponimie românească în Bulgaria. A n a l e l e

D o b r o j j e i . Cernăuţi. 1926. An. VII. p. 146—149.

1883. G H E R G H E L (Dr. llie.) Valaşka. A r h i v a d i n I a ş i . 7925 Ianuarie. An. XXXII. Nr. 1, p. 68.

1884. M I N E A ( L ) . Nume topice din Polonia. C e r c e t ă r i I s t o r i c e . Iaşi. 1925. An. I, Nr. 1, p. 408.

1885. —- Vlaşco-Selo, „Sat romanesc". I z v e s t i a . Sofia. II, p. 135. ts'i in] R e ­

v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925, Aprilie—Iunie, An. XI. X-rele 4—6, p. 133.

X I I I . M E D I C I N Ă .

1886. I I O G D A N - D I J I C Ă (O.). Curioasă notiţă medicală. [Andrea: Wolf în Iaşi şi Sibiu]. S o e i e t a t e a d e m â i n e .

Cluj. 1925 Iunie 7 şi 14, An. II, N-rele 23—24, p. 399.

1887. G E L L N E R (Medic Locotenent losif). Medicii Saşi ai secolului XVI si X V I I din Braşov şi Sibiu. [Şi medicii Saşi in Principatele Române]. Teză pentru doctorat.. . Cluj. „Ardealul". 1925. in—8". 32 p. (Facultatea de Medicină din Cluj).

»888. L Ă Z Ă R E A N L (Barbu). Eustra-tie biv-logofet şi medicina legală

in pravilele împărăteşti. [/•«., I.et nrz'i şi moloz din templul lui Epitiaur).

Bucureşti, „Adevărul" 1924, p. 37 - -40,

1. Ardeal .

1889. H O L O G A (Dr. Valeriu L. ) . Date nouă despre loan Molnar-Piua-riu, ca medic şi ca autor medical. Tată! medicinei savante româ-neşli. Sibiu. „Tip. Arhidiecezană", 1926, in 8", 7 p. (Retipărire din „Transilvania". 1926. [Fevruarie. An. 57, Nr. 2, p. 73—71]).

1 in ..IsC-riogratia limiolni hi. i ni yi i9Jt ^tiiiii'il iusi^e mt-iilioiiar. numai . articol din „Codrul

B I B L I O G R A F I A

1890. B O L O G A (D . Valeriu L.) . „Pest-chirurgus" 1. M. Popp. Cluj. „Cartea Românească". 1925. in

8', 4 p . (Extras din ,,Clujul Medical". 1925. Sepemvrie— Oc-tonwrie. S-rele 9—10).

1891. B O L O G A (Dr. Valeriu L.>. Ter­minologia medicala românească a doctorului loan Piuariu (Molnar von Miillerslieim). Cluj. „Ardea­lul". 1926. in—«°, lip. (Extras din . .Dacoromania" Cluj. [1924—1926]. An. IV, [p. 3 * 3 — 3 9 3 1 .

1892. O R I E N T (Dr. Gyula). Az cr-de"lyi es bânâti gyogyszere'szet tor-t6nete. [Istoria farmacologiei în Ardeal şi Banat] . Cluj- „Mi­nerim". 1926. in—H<>. 262 p .

2 . Moldova . 1893. B O L O G A (Dr. Valeriu). Medi­

cina în Moldova la 1838. (După nişte articole streine contimpo­rane). Bucureşti. „Cartea Româ­nească", 19*5. in —8", 11 p . (Extras din ..Revista Ştiinţelor Medicale", 1925 Oclamvrie-Noem-. vrie, Nr. 10—11).

1891. Y G R E i . (Dr.) Medicul lsak-lieg la curtea lui Ştefan cel Mare. A d e v ă r u l . Bucureşti, 1925 Martie 21, An. XXXVIII. Xr. 12658. p . 1-2.

3. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

1895. — [Doctorul lacob Pelarino, medicul Iui Brâncoveami]. [Men­ţionat de N. lorga]. R e v i s t a

I s t o r i c ă . 292« lauarie-Martie. An. XII, N-rele, 1-3, p . 18.

XIV. OBICE1U1

1. Obiceiuri .

189 \ B E . I E N A H l (!>r. N. C ) . Urme tracice în obiceiurile noastre'' A r h i v a d i n l a ş i , 1925 Ianuarie, An. XXXII, Xr. 1 . p . 70—71. j

1897. N1COLAE (Pavel S.j. ..Târgul i de fete" de pe muntele Găina, j . .Ţara Moţilor". B u l e t i n u l S o - i e i e t ă ţ i i R e n a l e R o m â n e i l e G c o I

u r a î i e . Bucureşti, 1926, Vom. j XLV, p . 122-125. \

1898. Î ' A X A I T E S C L (P. P.) . O des- j

criere franceză necunoscută a ! serbării Paştilor in Principatele Române la sfârşitul veacului X V I I. R e v i s t a Arhivelor. Bncu \ reşti. 1925, An. I, Xr. 2 . p . j 291--292. \

1X9'.'. Z O T T A (Sever). Tricentenaiul unei cărţi germane şi hora

românească. [Descrierea dansului , ,hora" de către Martin Opitz (1597—1639) . ] C o n v o r b i r i L i t e r a r e .

Bucureşti. 1926. Martie. An. 51 p . 237—238

. F O L K L O R .

2. F o l k l o r .

* *

900. P O P E S C ! (Ion N.). Bibliografie folklorislicF. [urmare]. Ş e z ă t o a r e a .

Fălticieni, 1925 Ianuarie- Februa rie, An. XXXIII, N-rele 1—2. p . 15—16; 1925 Martie-Aprilie, An. XXXIII. N-rele 3—4, p . 35- 48:

1925 lii!ie-Sej>temvrie. An. XXXIII N-rele 7—9. p . 95— 97; 1925 Oclomvrie-Decenivrie. An. XXXIII, N-rele 10- 12, p . 126—131; 1926 lan.-Febr. An. XXXIV. Voi. XXII, N-rele 1—2, p . 20-24 ; -1926 lulie-Auy. An. XXXI V. Voi. XXII, N-rele 7 8, p . 79 83.

11*01. B [ O G R E A ] (V.). Legenda „Meş­terului Manole" în Sud-Estu! European. N e a m u l R o m â n e s c , Bu cureşti, 1925 Octomvrie 25. An. XX, Nr. 240. p . l.

1902. MUŞLEA (Ion). Interes pentru

664 i. c r a c i u h

lolklorul românesio in Ardeal înaintea apariţei baladelor lui Alecsundri (18Ş2). Transilvania. Sibiu, 192(1 Oct. An. 57, Nr. 10,

p. 555—562. 19fli(. PAPARA (¡1 (Taeiie). Graiul şi

l'olklorul Maramureşului. Bucu­reşti, „Cultura Naţională", 1925, in—8°, I.XXXIII f 240p. + 1 Imrtă + XXII f>). (Academia Ro­

mână. Din vieaţa poporului r^rojkiţ. X X X I I I . Kecf»zii de :.V. Ţirăgam. fiaco-

r o m a n i a . Cluj, 1924—19.26 \ An. IV, Part. 2, p. 1061—1091; o. lAernusianul. fciral ş l Suflet. Bucureşti, 1926. Voi. II, Fasc, 2. p. 40.il—405 ; ti. lomu. R e v i s t a ţftor|*jL Vălenii-de-Munte, 1926. lulie-Sept. An. XU, N-rele 7 9, p. 276 -277.

X V . P R E S A .

190 ' . B I A M J ( I . ) . Aperçue sur la presse roumaine. Un ..Catalogue de FExpoeitùm rétros yecHve de la vresse rou-hiaine. » août n>m"i. Bucarest, Di­rection de la Presse du Ministère des Affaires Etrangères. 19&5. in —8°, 16 p.

1905. — La petite Entente de la Presse. Conférence constitutive tenue a Sinaia le 15 août 1925. . . Bucarest. „Ministere Royal des Affaires Etrangères", 1925, in—8", 189 p.

1906. — La Presso Polono-Roumai ne". Conférence constitutive tenue a Galatz le 6—8 mai 1926. . . Bu­carest. „Ministere Royal des Affai­res Etrangères". 1926. in —8", 29,9. p.

1. Ardeal .

1 9 0 / . B I B L K A (IV. I .) . Ziaristica ro­mână în Maramurăş. A l m a n a h u l

P r e s e i R o m â n e . Ciuf. 1926.y. 187 — 1 8 9 ; ( . a z e l a M a r a m u r c ş a n ă

Signet, 1926, Februarie 26, An. VII, Nr. 9, p. 3 ; 1926 Martie 19. An. Vil. Nr. 12, p. 2; 1926 Aprilie 16, An. VII, Nr. 16.

p. 2: 1926 Aprilie 30, An. VU, Nr.. 18. p. s.

1908. BOLCAŞ (Lucian) „Foaia Li te ­rară" redactată şi editată de Lucre­zia Rudov—Suciu şi dr. Wilhelm Rud.w, Oradea—Mare 1897. Amin­

tiri. Almanahul Prese* Române. C/u/. 1926. p.170 174.

190','.—Câteva dale din trecutul zia­r u l u i , , G a z e t a "transilvaniei". (1837 — 1 9 2 5 ) , A l m a n a h u l P r e s e i R o m â ­

n e . CI ui. 1926. p. 184 186.

1910. <;UIHJi \ ( lon). Câteva amintiri [despre presa Ardealului dinanite de unirea cu [ara mamă]. A l m a ­

n a h u l P r e s e i R o m â n e . Cluj, 1926,

p. 2a—30; Ţ a r a . V o a s t r ă . Cluj, 1 9 2 6 , Ianuarie 3 . An VII, Nr. 1, p. 12—14.

1911. L U P A . Ş ( I . ) . Din activitatea zia­ristică a lin Andrei Mureşanu. Bu­cureşti, „Cultura Nafioanlă", 1 9 2 5 , iu—x\ 1 6 6 p. ( [Extras din] Me­moriile Secţiunii Istorice ale Aca­demiei Homâne. Seria III, Tom. V. Meni. 6. [p. 159—324]).

19)2. L U P E A X U M E L I X (AL). începu­turi ale ziaristicei româneşti in Ardeal. A l m a n a h u l P r e s e i R o m â n e .

Cluj, 1.926, p. 39 - 4 7 .

1913. OSVADÄ (Vasilc C ) . Un vred­nic gazetar ardelean Silvestru Moldovan. A l m a n a h u l P r e s e i R o ­

m â n e . Ciur, 1926, p. 82—84.

1914.—Presa ardeleană pribeagă. (1915 - 1919). A l m a n a h u l P r e s e i R o ­

m â n e . Cluj, 1926, p. 66—7 7.

1915. S H i E R l ' S (Emil). Mie deutsche periodische Literatur Siebenbür­gens. 1778—1925. Iteulseue P o l i ­

t i s c h e H e d e aus iHossiuiniinicn

B I B L I O G R A F I A 665

Sibiu, 1925, August- Septemvrie An. V, N-rele 8 - 9 . p. ii--St.

2. B a s a r a b i a .

1916. ZABOROVSCH1 (I . ) . Presa ro» mânească din Basarabia ! n timpul stăpânirii ruseşti (1905—1918) . România N o u ă . Chişinău, 1926 Iulie 2, An. III, Nr. 26 (249), p. 1—2; 1926 Iulie 14, An. IU, Nr. 36 (259). p. 1 ; 1926 Iulie 29, An. III, Nr. ÎS (271). p. 1.

3. Oltenia.

1917. S T O K . X K S C I (Dem. ].).). O re­vistă literară in Craiova la 1889. „Revista Olteană". A r h i v e l e O l t e ­

n i e i . Craiova, 1925 Seplemvrie-

Decemvrie, An. IV, N-rele 21 — 22, p. 476—482.

1918. THE O D O R I A N ' - C A R A I ) A (M.).

Contribuţiuni la i s t o r i a p r e s e i d i n

Oltenia. Din trecutul p r e s e i c r a i o -

vene. A r h i v e l e O l t e n i e i . Craiova, 1926 Mai- Aug. An. V, N-rete ks— 26, p. 178—182..

4. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1919. — Din trecutul ziarului „Uni­versul". U n i v e r s u l . Bucureşti, 1925 Aprilie 13t An. XI.1II, Nr. 86, p.1—2.

5. S tră ină ta te . 1920. S A M A R I N E A N U ( M . G.). P r e s a i

în Macedonia. A l m a n a h u l P r e s e .

R o m â n e . Cluj, 1926, p. 163—165.

XVI . T E A T R U . MUZICA.

1921. UVKSCi; (Ioan I.). Treizeci de ani de teatru. Contribuţii la istoria teatrului românesc. Bucureşti, „Rampa", 1925. in—8», 333 p. Ici 100.

1922. M A X I M I U A N (V.). Viaţa unui actor. 20 ani de teatru. U i m i n c a ţ a .

Bucureşti, 1925 August 5. An. XXI, Nr. 6720, p. 7; — 1925 Septemvrie 19, An. XXI, Nr. 6764, p. 3. [Cu mici întreruperi]. INu continuă (teşi se zice. ..Va urma"].

1. Ardeal . 1923. miEDICEAKU (Tiberiu). Muzica

şi compozitorii români ai Tran­silvaniei. Conferinţă... ţinută in ziua de 11 Noemvrie 1926. | l .oc?J \1926}. in—8«, 12 p.

2. Moldova. 1924. I U A N O I J U (Em. A l . ) . O privire

retrospectivă asupra teatrului mol­dovenesc din primele începuturi şi până la 1923. [Continuare]. O p i ­

n i a . Iaşi, 1925 Ianuarie 9. An. XXI, Nr. 5281, p. 3; — 1925

Ianuarie 16. An. XXI, Nr. 521&, p. 3; 1925 Ianuarie 28. An. XXI, Nr. 5296, p. 3 ; — 1925 Ianuarie, 31. An. XXI. Nr. 5299. p. 3; 1925 Februarie 7, An. XXI. Nr.5308, p. 3;— 192 5 Februarie 8. An. XXI, Nr. 6309, p. 3.

1 9 2 5 . — Din trecutul mişcărei teatrale. Teatrul francez la Iaşi. Contrac. tul încheiat între ocârmuirea MoJ-doviei şi antreprenorii teatrului francez. R a m p a . Bucureşti, 1926 Iulie 29. An. XI, Nr. 2625, p.i."

3. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

1926. M A S S > O F (Ioan). Din trecutul teatrului nostru. Cum se numiau directorii Teatrului Naţional la 1847. R a m p a . Bucureşti, 1926 Iunie 2. An. XI, Nr. 2576. p.l.

1927. M I N A I t (Profesor Octav). Figuri din teatrul românesc. Kostache Karagiale. (1812—1877) . U n i v e r s u l .

Bucureşti, 1925 Aprilie 27, An XLIII, Nr. 95, p. 3; 1925 Maia 4 , An. XLIII, Nr. 100, p. 7.

H. ISTORIE IV ISTORIE P R O P R I U ZISA.

111. Is toria M o d e r n ă . P e r i o a d a tendinţe lor de unitate pol it ică, re l ig ioasă

si cu l tura lă până la T u d o r Vladimirescu. (1601 1821).

5. T a r a - R o m â n e a s c â .

1928. Bl.AIXCAItl) (Théodore). Quel­ques détails additionnels à la monographie des Mavroyèni. Ou­vrage très documenté sur l'his­

toire de la Grece. [Nicolas Ma-vroyeni prince regnant de Vala-chie 1786—1790]. Marseille, „Imp.

Marseillaise". 1921. in 8", p. 59 —

72 4- pi.

IV. Is tor ia C o n t e m p o r a n ă . P e r i o a d a înfăptuirii succes ive a unităţii na ţ iona le

până la rea l i zarea R o m â n i e i întregite . ( 1 8 2 1 - 1 9 2 0 ) .

7. R o m â n i a în primii ani ai domniei regelui Ferd inand I.

( 1 9 1 4 - 1 9 2 0 ) .

1929. I O N E S C O (T[homa.s|). 1). I U I !

M U Z R S C O . V. M I M I T K I I . K.

P A W J H A T I . C. M. S I H S O M . ! .

« A V \ M Î S t : 0 . 1). . V K G l i l . l ' S C O .

1. T R S V . l.es questions roumains du temps présent. Avant-propos de M. Raymond l'oincaré. Paris. ..Felix Alean". 1921. in—-8", / V

•rl87p. Fr. 6 (Bibliothèque

d'Histoire contemporaine).

a. Răsboiul pentru în treg irea R o ­mâniei. ( 1 9 1 6 - 1 9 1 9 ) .

1930. ÎAIH.'A (Generalul Alcx.) »)• Me­morialul meu. Buzău. ,,h>n Câli-

nescu", 1922. in— 8°, 288 p. Lei 28.

1931. IOiXE.%1' (Maiorul Griqore) *) . Jurnalul de războiu al Regimen­tului „Ştefan cel Mare" Nr. 13. M 8 7 7 - - 7 8 ; 1 9 1 3 : 1916—1919) . laşi. „Viaţa Românească",, 1921.

i n — 1 7 H 4 X I . V p . I.ei 19.

1032. J U I 1 I A I I . fl.ocot. ( ol. Gh.).

Mărâşc.ştii. Bevisla Infanteriei. llucureşti. 1922. Xormvrie, An.

XXJ1. Xr. 252. p . 1—28.

i- Iu ..lxtofioirmiia liomăr.ri in jam

In ..lni'yi-i.m'flia //0*>i4M in tft:i şi /.»?."

fuse»; clasificat, numai la „h-jotnUia" a u t o r u l u i

fuisse cJttMtk:at 'luai !•: .,irii>atâi .

B I B L I O G R A F I A «67

1933. N A G Y ( N a g y b a c z o n i V i t e z V i l -

raos). A România e l l e n i h a d j â r a t .

1916—1917. Mâsodik j a v i t o t t es bovitett kiadâs. [Campioana contra României, 1916—1917 . Ed . II re­

văzută şi întregiăl. 3 voi. [Budapest. „Fr ier es Tt'rsa," 1932]. in—8«.

VI11 + 248 p. + pl,(I); V111+232

p . + p l . ( I I ) : V I I I + 127 p. + pl.

( I I I ) ; a. Kbtet: Erdelv, 11. KStet:

Havasclfild meghoditdsa. 111. Kotet: fise-

menyek — bea & a bucaresli b6ke).

[Voi. I : Ardealul. Voi. I I . Cu­

cerirea Ţării-Bomăneşti. Voi. 11!.

întâmplări din 1917 şi Pacea dela

Bucureşti].

A. Români i

2. Ba lcani .

1«37. BOVJCTHE DE B E L L E (Edmond;. La Macédoine et les macédoniens.

V. I S T O R I E

4. Naţ ional i tăţ i le din R o m â n i a .

Studii genera le -

193«. IOHGA (N.). Les ,.nationalités" en Roumanie. La Bévue de Ge­nève- Geni- e. 1921,. iuin, Nr. 12,

p. 890 -896.

d . Evrei i .

193». BUA LIN STEIN (Ernie F . ) . L'oli­

garchie roumaine et les juifs. Pré­

face de A. Ferdinand Herold.

1. In . „Istoriografia II mana în luzi si w*rr

conin lee te .

i > l ID ..fîut'limentul" (lin „îstoriogratw Uoiuûnà

1934. P A L É O L O G U E ( M a u r i c e ) La

R u s s i e d e s T z a r s p e n d a n t l a

g r a n d g u e r r e . (II. Pendant la Maille

de Verdun. jV. La Roumanie entrt

en guerre. V. Le désastre roumain.

VII. I.o conférence des alliés). Bévue de»

Ueus M o n d e s . Paris . 1922 Ian.

1. An. 92. p. 78—114 ; 1922 Febr.

15, An. 92. p. 782—816 ; 1922

Mart. 1, An. 92. p. 148—180;

1922 Mai 1, An. 92. p. 75

—109.

1 9 3 5 * S T E G E M A N N . Geschichte des

Krieges. Band IV. Berlin 1921.

1936 * W O P I C K A (Ch.). Secrets of

the Balkans. Chicago, 1921.

din al te ţăr i .

[Şi românii]. Préface de Jaques Bainville. Paris, Armand Colin,

1922, in— 8». IV+IV+303 p.

Fr. 7.

P A R Ţ I A L Ă

Paris. Beresnia'-, [1921]. in—S",

264 p. Frcs. 50.

i. Secuii.

1940. J A N C S O (Benedek) 2 ) . A szé-kclyek. Tôrténeti és néprajzi ta-nulmâny. [Secuii. Studiu istoric şi etnografic]. Budapest. „Hor

nyăşzly Viktor",. 1921. in—S\

47 p. Recenzie de: N. Iorga. B u l l e t i n

d e l ' I n s t i t u t p o u r l ' é t u d e d e l ' E u ­

r o p e s u d - o r i e n t a l e . Bucureşti, 1923

Ian.-Martie, An. X, N-rele 1—3,

p. 19—22.

itatele din „ i t c v u c des Deus M o n e s " erau in­

ia tri c a r t e a nu avea t o a t e datele .

I . CRĂCIUN

B. ŞTIINŢE AUXILIARE 1. A R H E O L O G I E . ANTICHITĂŢI .

4. Dobrogea .

HM-I-. BERLINER (Rudolf)- Ein fruTi-cristlicher Aga politisch aus Kons-

tauza. B y ¿ a n t i n i s c l i e - i V e u g r j e e u i .

s e h e J a h r b ü c h e r . Berlin. 1921-Band, 11, p. ISO—113.

C MATERII IN LEGĂTURA CU ISTORIA 1. CALATORII .

(In ordine cronologică şi pe provincii).

1942 * S L E Z A K ( L e o ) . Meine sämtliche Werke. [Si ,.Reise nach Rumä­nien. 19201. [Wien], 1922, p. 229 - 238.

1913. N O R D M A N N (Charles). I m p r e s ­

sions de Roumanie. [1921], R e v u e

d e s D e u x M o n d e s . Paris, 1921 lévrier I. An. 91, p. 637—618.

II. BIOGRAFII . C O N T R I B U Ţ I U N I B I O G R A F I C E . (In ordine alfabetică).

( Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane).

1911. TM FAUN IN (Léon). Take Io­nesco. Revue Bleue. Paris. 1922.

Septemvrie. .16, An. 60, .\>. 18, p-384 -.580.

III. ISTORIA D I F E R I T E L O R INSTITUŢII Şl S O C I E T Ă Ţ I . (In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1945. B I B I C E S C l i ( I . G.). Opt ani în

Banca Naţională a României. Bu­cureşti, ..Imprimeria Stalului"

1921. in 3', 594-72 p

D. DIFERITE CHESTIUNI NUAVAI IN LEGĂTURA CU ISTORIA

III. C H E S T I A A G R A R A .

1946. D O B H E S C L (Dr. Aurel). Legea agrară pentru Transilvania, Ra­liat, Crişana şi Maramureş. Cu 'iidrumări şi desluşiri de... E d . 11. complectată. Sibiu, ,.Foaia

Poporului", 1922, in--16\ 234 p. -\- indice ~- tabele sinoplix. (Bi­blioteca Partidului Naţional Ro­mân. Nr. 2),

B I B L I O B R A F I A 66«

1. B i ser ica Cato l i că .

a. Ardeal.

1947. *TKJHEsVÂRV (Or. .lânos). Er. dilij kozepkori piispo'.ei. [Episcopii Ardealului din evul mediu]. Cluj, .,Minerva", 192?. 476 p .

3. Biser ica O r t o d o x ă . — Generalităţi -

K O . L K O L L E Ş ( P h . ) 1 9 X.

IV. B I S E R I C A . (Pe culte şi provincii)

apX«>v. 1982. in 8-, 39. p. (Kx trăit du ,As).Tto') TTjţ taxop. x"xl sttvo/.. sxaipsiaţ tY|C l'j'/.Xaîoc". VIII, 1922). i"Şi despre daniile făcule. bisericii de către Yoevozii Ţări­lor Române], Recenzie d e : . \ . Bănesc». R e v u e H i s t o i i q u c d u S n d - E s t E u -

r o p c c n . Bucarest-Paris, 1925 A-pril-Iunie. An. II, N-rele 4-—fi. p, 170—171. < 0 èv

1. Arte. VI. A R T E . M U Z E E .

1 9 1 9 . KIAMJ (Ion). Documente de artă românească din mamisoriple vechi. F a s c . I. Evanghelia slavo-u j r e a c â scrisă în Mănăstirea Neam­

ţului din Moldova de (Javriil Mo­nachili la 1429. Itucureşti. „Acade­mia Pomană" University Press, Oxford, 1922. in—2', X table. (A-cademia Română).

I X . E T N O G R A F I E . 1 9 5 0 . V U I A ( 1 1 . ) . Câteva observaţiuni

şi constatări asupra pusloritului şi asupra tipurilor de case Ia Români. ! Ş i text francez]. L u c r ă -

XII . L I T E R A T U R A 1. L i t era tură .

1 9 5 1 . l O R K A ( N . ) '. I.'âme rouinaine moderne. Le poete Mkhel Kmine-sco. R e v u e H l c u e . Paris. 1922 noul S. An. 60, Nr. Io. p . 169 -473. m in] L i i t e t i a . laşi, 1922 Septem­vrie 1. An. I, Xr. 1, p . 79—87.

2. F i lo logie . 1 9 5 2 . C A X C K L ( P . ) . Despre „rumân"

şi despre unele probleme lexicale vechi slavo-române. Bucureşti, ,,So-cec". 1921.. in—8°. 95 p . Lei 7. (Casa Şcoalelor). H»cemie de: i'etar sink. S i a v i a . III, 1. p . 114-121.

CAXCEL (P . ) . 'l'crmenii slavi

r i l e I n s t i t u t u l u i d e ( i e o j i r a l ' i r a l

U n i v e r s i t ă ţ i i d i n C l u j . 1922, Voi.

I. p . 323 —334-r 1 pl.

F I L O L O G I E . 1 9 5 1 . C O N E Y / P r o f B . ) . KsBKoroia

uaaitjiiioiTir .nevKiy lì-b.ii'apiiiil'oM 'i.iiH. Limba r e c i p r o c ă d i n t r e Bulgărişi

Români C o d w a . Ji.,t.])3KaBiia neutru. 1921. in 8 ° . 1584-11. p . (Oriie'jan.Ki. o r i . ,. l'o.tinHiiin. ira Cof|>. y m r B c p c i n v -rr," I;H. XV—XVI).

1 9 5 5 . A L M E T I I ( J . ) . Z u r Kentnis d e r Petschenegen. K o r o s l C s o m a -

A r c l i i v u i u . I!udaj>est. 1922 .Iun. li. I, Kutet. Xr. 3. p . 2 19 - 225.

Toponimie Ardeal.

1951-i

de plug în daeo-română. resti, ,,Socec", 1921, in -8". Lei 6. (Casa Şcoalelor i. de: Velur Sk-o!.: Siavia. / / / . 111—121.

LIUEU-

63 p .

1 9 5 0 . K i S C I l (Di. Gustav), 'lartkiu-K o r c s p o i i d e b z b l a l t d e s V c r e i n s f u r

s i e l i c i i b i i r a l s c l i c L a n d e s k u n d e . ,S7

bin, 1921. An. XLVI, p . 19. Adaus de.: fr. Sehvsler. I b i d e m . 1925.

Martie-Maiu. An. XLV 111 X-rel,: .,' -5. p . 34 -3-1.

1 . In ..tsinrioor'IFUR /.'/.,rui:,. aal.ifle >ie la ,.K< m y B j e a " au \V-L t u a n t - y n ' . r

SUPLIMENT LA „ISTORIOGRAFIA ROMANA IH 192] SI i r . A. ISTORIE li. P E R I O D I C E .

1957. A N U A R U L C O M I S I U N l l M O ­

N U M E N T E L O R I S T O R I C E . S E C ­

Ţ I A D I N B A S A R A B I A . Chişinău, „Glasul Ţării", in — 8°, 1924, An. 1.

1 9 5 8 . A R H I V A S O M E Ş A N A . Revistă istorică culturală. Năsăud. Tip.

Naţională G. Matheiu. Bistriţa. Bianual, in—8\ 1924, Nr. 1.

1959. D A C I A . Recherches et décou­vertes archéologiques en Rouma­nie. Publiées sous la direction de M. Vasile Pdrvan. Bucarest. „Cultura Naţională. Anual.in—4",l924,An.l.

IV. ISTORIE P R O P R I U ZISA.

Studii de sinteză—

1960. B O R B É L V (Dr. Ist van >. Ujabb vélemények a roman nép és a român nyelv eredetérol. [Păreri noi despre originea poporului ro­mân şi a limbii române]. E r d é l y i

I r o d a l m i S z e m l e . Cluj, 1924 Sep-temvrie-Octomvrie. An. LV] (I). Nr. 8. p. 305—311.

1961 . I O R G A (N). Choses d'Orient et de Roumanie. Conférences données aux Universités de Var­sovie, de Wilno, de Poznan, de Cracovie et de Lwow. Paris-Bucarest,,,.!. Gamber", Tip. „Lupta" N. Stroilă, 1924, in—8", 92 p.

.1. lu ..istoriograiia lic-otănâ io me* si i92iil

1 9 0 2 . I O H G A ( N ) . 1 Influences é t r a n ­

gères sur la nation romaine. Le­

çons faites à la Sorbonne. Paris,

,,./. Gamber", 1923, in—8«, 91 p.

1963. * H A N D I (Oscar). La Roumanie

ancienne et moderne. V i t a I t a l i a n a .

[1924]. R,tenzeie de: N. lorga. R e v u e

H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest-Paris, 1925 Ianuarie-

Martie, An. II, N-rele 1—3, p. 70.

1 9 6 1 . * W I R T H (Dr. Albrecht). D e r

Balkan. Seine Länder und V ö l k e r

in Geschichte, Kultur, Politik,

Volkswirtschaft und Weltverkehr.

Ed.f IV. [Si Românij din D a c i a -

Traiana si Macedonia]. Stultgart-

Berlin-Leipzig. 1924.

'LUTEA H U AVEA t o a l e ILATELF.

B l B L i O O R A F I A 671

I. Is toria Veche. P e r i o a d a de p lămădire a poporu lu i r o m â n e s c până

la ul t imele năvăliri b a r b a r e . (1241) .

2. E p o c a D a c o - R o m a n ă . ( 1 0 6 — 2 7 5 ) .

1965. CAHCOl'INO (.Jérôme). Les ri­chesses de üaces et le redresse­ment de l'Empire Romain sous Trayan. Daeia. Bucarest, 1921, Au. I. )>. 27- 34.

3. E p o c a năvăliri lor b a r b a r e . (275 1241).

196 1. BOHHEIA (Dr. Is tvm). Adalékok a Balkant'élszigeti Romànok észak-ra v ndorlâsunak torténetéhe/.. [Adausuri la istoria uùgraliunii spre nord a Românilor din Peninsula Balcanică]. Krdclyi Iro-dalmi Szeinle. Cluj, 1924 Novern-

bric-Dccemvrie, A.n. LXI (1).

N-rele 9—10. p. 395 —401.

19i>7. DICULESCU (Dr. Constantine.) . Die Wandalen und die Goten in Ungarn und Rumänien. Mit 29 Textabbildungen. Leipzig. ,,Curt

Kabitzsch". 1923. in- •«". V + 64p.

(Mannus - Bibliothek Nr. ,'j4). ite-• mz'ii ae • A . larga. R e v u e H i s l o r i p u c

d u S u d - K s t E u r o p é e n . Bucarest-

faris. 1925 lan.-Martie. An. I I .

N-rele 1 3. p. 04 - 05; Walter Um

i>t* 'sub titlul : Neue Literatur zur Völ, erwandeiungszeit]. Ungari­sche J a h r b ü c h e r . Leipzig-Berlin.

1923. Band. I I I , p. 177—173 ;

Ludwin sehmitlt. U n g a r i s c h e . J u h r b ü

e h e r . Leipzig-Berlin. 1925 Aprilie.

Band. V, Heft, 1. p. 113-115.

T. 68. H O M A N (Bulint). Geschichtliches in Niebelungenlied. Şi despre Vlahi], herlin-Leipzig. ., Walter de.

(iruylet et Co." 1921. in--8". 48

p. (Ungarische Bibliothek, für das Ungarische Institut an der Uni­versität Berlin. Erste Reihe. VI).

1 9 1 ) 9 . M E O E R L K (Lubor) ».) Manuel « e l'antiquité slave. ï W l. L'instoire. [Şi despre Români până in veacul al X-lea] . Paris. .,Honoré Cham­

pion" , 1923, in 8'. V111 +240 p.

(Colleetionu de manuels publiée par I'Instituit d'études slaves. ! ) .

II. I s tor ia Medie . P e r i o a d a organizări i Voevodate lor şi P r i n c i p a t e l o r

r o m â n e până Ia unirea lor sub Mihaiu Viteazul . (1241 — 1601) .

2. Moldova.

1970. HASKK(Jai) Chrisostom). Pamiet-niki .lana Cbryzostoma /. Gosla-wic Paska. Opracowal lan Czu-bek. ( Monuu'.entele lui loan Chri-soslom şi a lui Goslawic Paska. Lucrată de loan Czobek). Wydanie

krytyczne, zupelne /.wow... / « -h'adu Naro iovtego im Ossolinstieh.

11923], in- 8°. XXIV -f- 459 p.

1971. URSU (I . ) 2). Petru Hareş. Bu cureşti, „Convorbiri Literare", 1923.

in—8°. 144 p. L e i 30. (Biblioteca Istorica No. 1).

J . tn ..Idonogralio K'ji„,ti>., ,» şt i:>*t" tarte;* ne aven i.oate nate le .

.,- li' .1 tlai'wrana ti>.„>fXiaj '>->! m ' ; ţi e rnte* mi livori toate latele

672 1. CRĂCIUN

III. I s tor ia M o d e r n ă . P e r i o a d a tendinţe lor de uni tate pol it ică, re l ig ioasă

si cu l tura lă până la T u d o r Vladimirescu . (1601 - 1821) .

Studii genera le

1972. G1UKESCU (C. C ) . Une enquête française sur les Princpautés roumaines au commencement du X V I I l - e siècle. Paris-Bucarest. ,,l)alina Românească", Vàlenii-de-Munte, 1921, in—H". 29 p . (Extra i t des „M langes de l'Ecole Rou­maine en France", [1925. Part. I. p . 39—63]). Recenzie de : V. Boarea.

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i c N a ­

ţ i o n a l ă C l u j . 1924—\925, An. 111, p . 705.

1. Ardealul .

1973. G Y A K F A S (Elemer). Bethlen Mikl' s kancellcir, 1642—1716 . [Can­celarul Nicolae Bethlen], Dies'j-szentm rton. „lirsztbet". 1924, in — 8". 227 p . jig. UecenrÂe de: l>r. Biro Vencel. E r d c l y i I r o d a ! i u i S z e n i l c .

Cluj, 1925 Ianuarie-Februarie, An. LVII (II), N-rele 1—2, p . 41—45.

1974. P A U L E S C U (Eugene). G e o r g e s

II Rakoczy prince de Transylva­nie. (1648—1660) . Essai s u r sa politique extérieure. lassy „Ver­suri şi Proză". 1924. in—*°, IV+133 p . +2 pl.

5. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

1975. A I U C E S C U (Iulia). Consideraţi uni asupra revoluţiei lui T u d o r

Vladimirescu. Bucureşti. „Ro­mânia Nouă" Th. I. Voinea, 1924, in—8°f ¡ 2 p . lei 20.

197(i. B1TAV (Dr. Ârpâd). Caragea J â -

nos volt havasalfoldi fejcdelem

mint az uj gorog irodalom mun-

kâsa. [loan Caragea fostul Voevod

al Ţării Româneşti ca colaborator în ogorul nouei literaturi g r e c e ­

şti]. E r d c l y i I r o d a l m i S z e m l c .

Cluj, 1921 Aptilie-Maiu, An. L\I, Nr. 5—6. p . 232—233.

IV. Is toria C o n t e m p o r a n ă . P e r i o a d a înfăptuirii succesive a unităţii naţ iona le

până la rea l i zarea Românie i întregite. (1821 — 1920) .

— Studii genera le —

7. A N C E I . (Jaques) 1 ) . Manuel his­torique de la question d'Orient. ( 1 7 9 2 — 1 9 2 3 ) . [ Ş i Principatele Ro­mane -ş i apoi România]. Paris. „Delagrave", Impr. Ouvrière, An-gouUme. 1923, in—8a, 336 p.4-1 pl. (Bibliothèque d'Histoire e t de Politique), «««fiïie de : N. lorga. I t c -v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o ­

p é e n . Bucureşti, 1924 Ianuarie-M or­tie An. I, N-rele 1—3, p . 82—8 9.

1978. IOHGA (N.). Edudes Roumai­nes. 27. Idées si larme, littéraires fran­çaises dans le sud-est de l'Europe. Leçons faites a la Sorbonne. Paris ,,.7. Gamber", Tip. ,,l)atina lîomd-neascâ", Vâlenii-de-Munle,. 1924-

\ 0 247 p . Francs 10. 1979. IAÎPAŞ ( I . ) . Legăturile lui

[Avram] Iancu cu fraţii de din colo [din Principate]. Patria. Cluj 1924, August 30, An. VI, Nr. 183a p . 3.

î . In ^Istoriografia Romă;\â iit ^ ' ¿ 3 şi 1 9 2 4 * cartea nu avea toate datele

BIBLIOGRAFIA 673

1. Ardealul cu l tural , revolu­ţ i o n a r şi naţ ional i s t al vea­cului al X I X - I e a şi începutul

veacului al X X - l e a .

1980. — Un document al vremii. Ati­tudinea episcopatului ortodox dela noi faţă de intrarea Româ­niei in acţiune. U n i r e a . Blaj, 192-3 Martie 3, An. XXXIII, Nr. 9, p. 2—3.

1981. D H A G A N E S I U (Dr. Titus). Un

document istoric. Devastarea eco­nomică a Moţilor acum 100 de ani. P a t r i a . Cluj, 1924 Septemvrie 9. An. VI, Nr. 191, p. 1 ; 1924 Septemvrie 10, An. VI, Nr. 192, p. 1—2.

19S2. D H A G O M I R (Silviu). Documen­te maghiare referitoare la luptele din munţii Apuseni în 1849. P a t r i a . Cluj, 1924 August 30, An. VI, Nr. 183. p. 2.

1983. HEVENESY (André de). L'agonie d'un empire. L'Autriche-Hongrie. Moeurs et politique. [Şi Românii din Ardeal]. Paris, „Librairie Academique Perrin et C-ie", 1923. in—8», 281 p. Frcs 7,50.

1984. — Un istorie ungur despre lupta dela Abrud. [1849]. P a t r i a .

Cluj. 1924 August 31, An. VI, Nr. 184. p. 1.

1985. P O P (Traian). Martirii români executaţi şi maltrataţi în Târgu-Mureş în revoluţia din anul 1848-49. P a t r i a , Cluj, 1924 Septemvrie 5, An. VI, Nr. 188 p. 1—2.

1986. TISZA (Grof Istvân). Grof Tisza Istvân osszes munkâi. [O-perele complete ale contelui Şte­fan Tisza]. Voi. II: Atitudinea Ro­mâniei fa\ă de Austro-Ungaria in 19H; Scrisori către vlădicii români din Ardeal in decursul răzb fiului mondial]. Budapest, Fran lin Tàrsulat, 1924. in —8" ,

1. In „Istoriografia Rom/kai in 1923 yi i92i"

. .Bule t . ^oc. Ren, l ioro. <ic Geografii.".

Anuarul Inst. de Ut. Nat. IV.

392 p. (II). [Vezi mai ales in­dicele volumului]. Recenzie de: y. larga.

Revue Hisloriqu e du Sus-Est Euro­péen. Bucarest, 1926, Ian.-Mart. An. III. N-rele 1—3. p. 66—69.

2. B a s a r a b i a sub ocupaţ ia r u s e a s c ă . ( i8 i2 -19 i8 ) .

1987. HOGOS (U.) . La răspântie. Moldova de la Nistru în anii 1917 —1918 . Chişinău „Clasul Ţării". 1924. in—8", 144 p. Ui 50. (So­cietatea centrală agricolă).

1988. POPA-LISSEANtî (G.). Ba­sarabia. Privire istorică. Bucu­reşti. ,,Joe'<ey-Club", Ion C. Vă-cărescu. 1924. in—-8", 95 p. Lei 10. (Ministerul Instrucţiunii. Casa Şcoalelor).

6. R o m â n i a sub domnia r e ­gelui Carol 1. (1866—1914) .

b . D o b r o g e a .

| 1989. N E I C U ( Ion) 1 ) . O infiltrare ro -I mânească în Dobrogea Veche. | Colonizarea Dobrogii Noui cu

Macedo.-Români. Bucureşti, „So-cec", 1924. in—8«, 11 p. (Extras din „Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie", 1923, An.

XLII, [p. 91-99]). 1990. * STROESCU (V.) ş i N . PAN-

T E L Y STANCIU. Dobrogea Nouă. Pe căile străbunilor. Vol. I, Ba-zargic, 1924.

7. R o m â n i a în primii ani ai domniei regelui Ferdinand 1.

( 1 9 1 4 - 1 9 2 0 ) .

1991. ANASTASIE' (General Alexe). Dinastia regală şi poporul r o ­mân. Prefaţă de d l profesor N. lorga. Bucureşti, „Convorbiri Literare", 1924, t.n—S", 32 p. jig. Lei 50.

studiul f u s t - s e menţ ionat nun.ai c a art ico l din

48

674 I . CRĂCIUN

a. Răsboiul pentru întreg irea R o ­mâniei . ( 1 9 1 6 - 1 9 1 9 ) .

1992. A B Z (Generaloberst) *). Zur ge­schiente des grossen Krieges. 1914 — 1918. Wien.. „Rikola", Tip. R. Kiessei Salzburg. 1924. in—S\ p. 102—120; 159—104; 225—237.

19f-3. * A R Z (Generaloberst v . ) . Der Krieg gegen Rumänien. Schweize­rische Vierteljahrschrift für Kriegs wissenschal'l. Basel. 1924. Heft 1.

1994. CAROSSA (Hans). Rumänisches Tagebuch. [1916]. Leizig. „Insel" Tip. Fr. Richter, 1924, in—8\ 229 p.

1995. CIBIN fNeculai). Războiul nostru. [1916—1919J. Bucureşti. „Impri­meria Statului", 1924, in—S", 1 5 S p. Lei 30.

19C6. GEORGESCU (Colonel Christo-dulo). Gălăţenii şi Bârlădenii în războiul pentru întregirea neamu­lui. Galaţi. „Moldova", 1924. in— 4°, 90 p.

1997. *IOAN (Ştefan C ) . Din revolu-ţiunea rusească. Bucureşti. 1923.

1998. * WIND1SCHGRAETZ (Prince Louis W . ) . Mémoires. Traducere franceză. Parii. 1923.

oc. Pacea dela Paris. (1920).

1999. * WILSON (Woodrow). Memorien und Documenten über den Vertrag zu Versailles, anno M C M X I X . Herausgegeben von R. St. Baker. Leipzi , 1923.

V. Istoria Nouă . R o m â n i a întregită . (Dela 1920 până în zilele n o a s t r e ) .

20C0. IACOBESCi; (Teodor D.). Situ­aţia din Basarabia. (Cuvântare ţi­nută la discuţia Mesagiului în ziua de 31 Octomvrie 1924). Bucureşti, Imprimeria Stalului, 1924, in—8«, 72 p. Lei 5.

2001. MLREŞAAU ( C ) . Ţara Noastră în lumina străinătăţii. Judecăţi contemporane. Constanta. „Alba­nia", 1924, in— «», 15 p. Lei 7.

2002. POPOVICI ( C ) . Les impérialistes russes et la Bessarabie. Mercure de France. Paris. 1923 février 1.

An. 34, Tom. CLXI. Xr. 591, p. 840—874.

2 0 0 3 . — > , H c T o p H i c c K a a npaBjra no B e c c a -

pafJCKOMy BOnpocy ." [Adevărul istoric

asupra chestiunii Basarabiei. EepJliiHî,. l'J24. in—8«, 44 p.

2004. SUCIU (Petru). Probleme arde­lene. Reforma agrară în Ardeal. Problema oraşelor ardelene. Clasele sociale în Ardeal. Cluj. „Societatea de Mâine", 1924, in—8", 46 p. Lei 20. (Biblioteca Socială şi Eco­nomică, I).

A. R o m â n i i din a l te ţări .

2. Balcani .

2005. MICH OFF (Dr. Nicolas V.) 2 ) . La population de la Turquie et de la Bulgarie au X V I I I - e et X I X siècle.

[Românii din B ileai.i]. Vol. II [Şi text bulgăresc]. Sofia. Irnpr. de la Cour Royale, 1924, in—S«. (Acadé­mie Bulgare des Sciences).

2006. PAPAHAGI (Nie) . Aromâniii în

1. In „Istoringniiia Homlnä trt ITIS st II 1 4 " cartea im avea tonte datele.

In „litorio'irofia llvmănâ in lO'iö fi last" cartea im avea toate líatele.

B I B L I O G R A F I A 675

epoca lui Aii Paşa. P e n i n s u l a B a l ­

c a n i c ă . Bucureşti, 1924 Iulie, An. II, Nr. 3, p. 41—43.

2007 . PAPAHAG1 (Nicolae). Viaţa şi isprăvile armatolului aromân Ca-

ciandoni. (După istoricul francez Claude Fauriel). P e n i n s u l a B a l c a ­

nică. Bucureşti. 1924 Septemvrie, An. II, Nr. 4, p. 60—62.

B. Relaţ i i le şi legături le cu a l te s ta t e

1. Bu lgar ia .

2008. A R G I N T E A N U (Ion D.). Rapor­turile politice româno-bulgare din t r e c u t şi din prezent. P e n i n s u l a

B a l c a n i c ă . Bucureşti, 1923, Iunie 6. An. I, Nr. 2, p. 7—8.

2. Ucra ina .

2009. N A N R K I Ş (Gr.) . Les rapports entre la Moldavie et l'Ukraine d'après le folkrore ukrainien. Paris.

Bucarest. „J. Gamber", 1924, in—

8", 36 p. (Extra i t des ,,Mélanges

de l'Ecole Roumaine en France".

1924, [I . Pârtie, p. 1—36]). Heeenzie

de- v. Boarea. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i

d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—

1925, An. III, p. 704—705.

3. Ungaria .

201 t . B I T A Y ( D r . Ârpâd). Grof Séchenyi L lvănnak és apjànak hire és egykoru ismertetése Româniâban. [Remimele şi notorietatea contem­porană a contelui Ştefan Séche­nyi şi a tatălui său în România] . E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e . Cluj, 1924 Februarie. An. LVI [I]. Nr. 2, p. 136—141.

V. I S T O R I E P A R Ţ I A L A

1. J u d e ţ e şi local i tăţ i . (in ordinea alfabetică a provinciilor

şi localităţilor).

a. Ardealu l .

2011. C1PLEA (Dr. AL). O delimitare de graniţă între Maramureş ş i dis­trictul Năsăudului. A r h i v a S o m e -

ş a n ă . Năsăud, 1924, Nr. 1, p. 49—60.

2012 Ş O T R O P A (Virgil). Districtul Năsf.udului. A r h i v a S o n i e s a n ă . Nă­săud, 1921, Nr. l,p. 5—13.

'.'Ol i. Ş O T R O P A (Virgil). Răboaje din trecut. [însemnări din «rhiva bis-triţeană privitoare la ţinutul Nă­săudului şi a Bistriţei]. A r h i v a

S o n i e ş a n ă . Năsăud, 1924, Nr. 1, p. 61—70.

2014. M A R Ţ I A N (Iulian.) Contribuţii la istoricul Rodnei. A r h i v a S o i n e -

ş a n ă . Năsăud, 1924, Nr. 1, p. 14—20.

2015. S I G E H U S (Emil) . Vom alten Hermannstadt [ = Sibiu]. II . Folge. Ilermannstadt. I. Urotleff, 1923. in—8«, 189 p.

2016. BICH1GEAN (Vasile). Trei că lă­tori străini despre Valea Some­şului. [De Gerando, Rudolf Berg-ner, Charles Bonei]. A r h i v a S o m c -

şmrÂ.Năsăud, 1924, Nr. 1, p. 41—18.

b. B a n a t u l .

2017. N O V A C O V I C I U (Emilian). Mo­nografia comunei Răcăşdia jud. Caras-Severin dela amil 1777—

676 I . C R Ă C I U N

1922. Oravifa, Tip.Pelişor, 1 9 2 3 , in—8«, 1 0 2 p .

2018. HANS (Josef) Historische Bilder und Skizzen aus dem Torontaler Komitat. [ 1 9 2 4 ] . in—8«. 2 3 p . (Historischer Au zug aus dem Schwickcrschen Wer e „Geschichte, der Temeser Banats" und aus der „Gcografischen Beschreibung des Torontaler Komitals" von Herr Bi rgersc uldireklor Anton Leitich).

f. Moldova .

201'J. BÜGIIAN (N. A.) >). Imaşul Târ-gului-Iaşilor. Cercetări istorico-edilitare. (Documente, studii şi note). Iaşi, „Lumina Moldovei". 1 9 2 4 , in—S\ 37 p . (Extras din „loan Neculce". [1924], Fasc. 4,

[p. 46—80}.

2020. FA U t (D.). Galaţul nostru. în­semnări istoric, şi culturale. Gala[i, H. Goldenberg S-sori, [1924], in— 8", IIS p . fig. Lei 35.

2. Biserici şi Mănăst ir i . (Pe culte, provincii şi localităţi. Tot aci s'au pus şi lucrările privitoare la

arta lor].

c. O r t o d o x e .

a. Biserici. Basarabia

2021. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). Cinci biserici vechi din Chişinău. Anuarul Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia din Basarabia. Chişinău,. 1924, p. 112—118.

2022. C I O B A M . (Ştefan). I. Biserici vechi din Basarabia. II . Din bibliotecile ruseşti. (Notiţe mă­runte). Ch şinău, „Glasul Ţării, 1 9 2 4 , in—8", 3 3 p . (Extras din „Anuarul Comisiunii Monumentelor

1. In ..Istoriografia iîimdnă în 1923 si 1

tlîn ..îoaii Neculce".

2. [u ..Istoriografia Romană din 1023 şi. I924il

istorice. Secţia din, Basarabia [p. 1—83]). Recenzie de : N. lorga. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de Munte. 1925

Iulie-Sept. An. XI. N-rele 7—9, p. 246—248.

Bucovina. * *

2023. H E N R Y (P . ) . De l'originalité des peintures bucoviniennes dans l'application des principes byzan­tins. Communication au p r e m i e r

Congrès d'Etudes Byzantines à Bucarest. (1924). B i z a n t i o n . Pa ris-Liege. 1 9 2 4 . Tom. I, p . 2 9 1 — 303.

| 2 0 4 . * T A l ' R A I . I (O). Les fresque» | des églises de Bucovine. Paris. j 1924.

2025. B A L Ş (G.) . Biserica Mirăuţi din Suceava. B u l e t i n u l C o m s i u n i l

M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e - Craiova. 1 9 2 4 Octomvrie. Decemvrie. An. XVIII, Fasc. 42, p . 169—173.

Moldove.

2026. f j R E C O (V.). Eine Belagerung Konst.antinopels in der rumäni­schen Kirchenma'erei. B i z a n t o n .

Paris-Liege, 1 9 2 4 , Tom. I. p . 273—289.

Ţara-Romanească.

2027. C O N S T A N T U V E S C U (N. A . ) 2 ) ,

Biserici şi mănăstiri din judeţul Buzău. Craiova. Ramuri, 1 9 2 4 , in — 8 ° , 1 6 p . (Extras din „Bule­tinul Comisiunii Monumente'or Istorice". [ 1 9 2 4 Iulie Septem­vrie. An. XVII, Fasc. 4 1 , p . 1 4 1 — 1 4 2 ; 1 9 2 4 Oct.-Dec. An. XVIII, Fasc. 42, p . 183—191.

2i'ii studiul fusese menţionat numai oa articol,

studiul fusese menţionat numai ca artciol din „Bul.

B I B L I O G R A F I A 677

2018. B R A l T L E S C U (V.). Ctitoriile lui Misa Anastasievici. Biserica din Clejani-Vlaşca şi cea din Brânceni - Teleorman. B u l e t i n u l

C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e ,

Craiova, 1924 Oclcmvrie-Decemvrie. An. XVIII. Fasc. 42, p. 25.

2029. G E O H G E S C U (Preotul Ştefan). Monografia bisericii parohiale Sf. Dimitrie (Colentina). Bucureşti. Tip. „Fundaţiei Culturale Prin­cipele Carol". 1924. in—8'. 22 p. Lei 8.

2030. B R Ă T U L E S C L ' (V.). Biserica din Grădiştea - Vlaşca. B u l e t i n u l C o -

m i s i t m i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

Craiova, 1924 Oelomvrie - De­cemvrie, An. XVIII, Fasc. 42. p. 174—176.

2031 . N E D I O G L U (Prof. Gh.). Stav-ropoleos. Istoric. B u l e t i n u l C o -

m i s i u n l i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

Craiova. 1924 Octnnvrie-Decemvrie. An. XVIII, Fasc. 42, p. 141— 168.

¡3 . Mănăstiri. Basarabia.

2032. — Istoria pe scurt a S f . Mo-năstiri Hârjauca, jud. Orhei, cu hramul „înălţarea Domnului", alcătuită după documentele m-rei şi predania călugărilor bătrâni. Chişinău, Tip. Eparhială, 1924, in—8". 16 p.

3. Monumente Istorice . b. Basarabia.

2033. l ' A N A I T E S C L 1 (General S e ) . Cetăţile-ruini din Basarabia de pe Nistru şi Dunăre. A n u a r u l

( o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i c e .

S e c ţ i a d i n B a s a r a b i a . Chişinău, 1924, p. 84—111.

4. Naţ ional i tăţ i le din R o m â n i a .

— Studii generale — 2034. I O H G A (N.). Les nationalités

en Transylvanie roumaine. L a

I t e v u e d e G e n è v e . Genève 1923 lévrier, Nr. 32. p. 229—231.

b. Ciangăii .

2035. B I T A Y (Dr. Arpàd,. Zöld P é t e r a

csöbörcsöki magyaroknàl. 1 7 6 7 . (Egy moldvai esàngô naplo, a X V I I I sz-bol. [Petru Zöld la u n ­gurii din Csöbörcsök în 1 7 6 7 . (Ziarul unui ciangău moldovean din veacul al XVIII- lea)] . E r d é l y i

I r o d a l m i S z e m l e . Cluj, 1924 lunie-Septemvrie, An. LVI (I), Nr. 7. p. 264—266.

h. Rutenii .

2036. H O D I N K A (Antal). L'habitat, l'économie et le passé du p e u p l e

ruthène au sud des C a r p a t h e s .

B é v u e d e s Etudes H o n g r o i s e s e t

F i n n o - O u g r i e n n e s . Paris, 1924 Octomvrie-Decembre, An. II, Nr. 4, p. 244—273.

i. Saşii.

2037. • F L T T B O G E N ( G . ) . Auslands­deutschtum [Siebenbürger S a c h ­

sen]. J a h r e s b e r i c h t f ü r n e u e r e

d e u t s c h e L i t e r a t u r g e s c h i c h t e . 1923.

p. 114.

k. Secuii .

2038. S C H Ü N E M A N N (Konrad), Zur Herkunft der Siebenbürger S z é k -

ler. U n g a r i s c h e J a h r b ü c h e r . Leip­zig-Berlin. 1924. Band. IV, p. 405—407.

1. Şvabii.

2 0 3 9 . * H O F F M A N (Leo). Deutsch= "Werschetz in der ersten grossen Ansiedlungsperiode. Werschelz. Ba-nater Buchdruc crei, 1923. 31. p.

2040. * M Ö L L E R (Karl von) şi Hu­go G R O T H K . Das Banat . Ein bild deutschen Volkstums und deutschen Schaffens im Südosten Europas. Leipzig —Gohlis. [19241], 80 p. (Sonderheft aus„Deutsche

678 I . CRĂCIUN

Kulter in der Well ". An. 9, N-rele 1—4).

2041. * R Ü D I G E R (Hermann,. Das Deutschtum an der mittleren Donau (Ungarn, Jugoslavien, Rumänien). [Despre Şvabi]. Mün­chen. 1923. 23. p .

2042. S I M U (Traian) * ) . Colonizarea Şvabilor în Banat . Timişoara, „Banatul", 1924. in—S", 54 p .

m. Ungurii .

2043 . G Y Ö R G Y (Ludwig). Din un­garische Literatur in Sieben­bürgen. (1919—1922) . T T n u a r l s c h c

J a h r b ü c h e r . Berlin-Leipzig, 1923. Band III, p . 273—276.

2014 . K R I S T Ö F (Dr. György). Az er-delyi magyar irodalom mult ja es j ö v ö j e . Tanulmänyok. Cikkek. [Trecutul şi viitorul literaturii un­gureşti din Ardeal. Studii. Arti­cole]. Cluj, „Minerva", 1924. in— 8, 295 p . Lei 130.

5. D o c u m e n t e .

(După epoce şi provincii). f. Moldova . 1601 - 1 8 2 1 .

2045. V I S Ă R I O X (Episcopul Hotinu-lui). Un document interesant pri­vitor Ia Mănăstirea Neamlu. [1724j. Traducere din limba turcă. A n u a r u l

C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r I s t o r i e e .

S e c ţ i a d i n B a s a r a b i a . Chişinău, 1924, p . 149.

B. ŞTIINŢE I . ARHEOLOGIE

— Studii genera le —

2051. * P Ä R V A N CV.). Nuove conside-razioni sul vescovato della Scizia Minore. R e n d i c o h t i d e l l a P o n t f i c i a

I . In „Istoriografia Ro>ndnă in 1923 şi isz4

'-. I I I „Istoriografia Română in 1923 si 1924''

k. R o m â n i a . ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) .

2016. I O R G A (N.) 2 ) . Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles I-er (1866—1880) publiée sous les auspices du Ministère

des Affaires Etrangères de Rou­

manie. Paris, „Gamber", 1923,

in—8", XXXIX + 351 p . Lei 60.

6. Inscripţii . (După epoce şi provincii).

(Tot aici s'au pus şi notiţele din cărţile vechi).

b. B a s a r a b i a .

2017. B E R E C H E T (Ştefan Gr.). O in­scripţie din 1797 [delà catedrala din Bălti] . A n u a r u l C o m i s i u n i i M o ­

n u m e n t e l o r I s t o r i c e . S e c ţ i a d i n B a ­

s a r a b i a . Chişinău, 1924, p . 150

f. Ţ a r a - R o m â n e a s c ă .

2048. D R A G H I C E A N U (Virg.). Biserica Bolintinul din Vale. [Pisania] B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n n m e n t e l o

I s t o r i c e . Craiova, 1924 Oclomvrie Decembrie, An. XVIII, Fasc. 42 p . 192.

2049. D R A G H I C E A N U (Virg.). Coco-răşti-Prahova. [Pisania bisericii]. B u l e t i n u l C o m i s i u n i i M o n u m e n t e l o r

I s t o r i e e . Craiova, 1924 Oclonwrie-L>ecemvrie, An. XVIII, Fasc. 42, p . 192.

2050. N I C O L A E S C U (Profesor St.) . Im­portanţa inscripţiilor slavoneşti din biserica Domnească delà Curtea-de-Argeş. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1923 Noemvrie 18. An. XXXIX, Nr. 45, p . 7.

AUXILIARE . ANTICHITĂŢI.

A c a d e m i a R o m a n a d i A r e h c o l o y i a

1924. Recenzie de: X. lor.ja. R e v n e

H i s t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n .

cartea nu avea toate datele,

•artea u.i .v.ea toate datele.

B I B L I O G R A F I A 679

Bucarest-Paris, 1925 I alie-Seplem-

vrie, An. II, N-rele 7—9, p.

2S5—286.

Ï . Ardeal .

2 0 5 2 . D A I C O V I C I (Constantin). Fouilles

et recherches a Sarmizegetusa.

I-er compte rendu. D a c i a . Bucarest,

1924, An. I, p. 224—263.

2053. F E R E N C Z I ( A l e x a n d r u ) . Les fouil­

les archéologiques de Poiana Selei,

près de Sarmizegetusa. D a c i a . Bu­

carest, 1924, An. I, p. 264—272.

2054. F I L I M O N (Aurel). Le dépôt en

bronze de Suseni (Transylvanie).

D a c i a . Bucarest, 1924. An. I, p.

343—358.

2055. L A S Z L O (Francise). Les types

de vases peints d'Ariusd (Erôsd).

D a c i a . B u c a r e s t , 1924.An.I, p.l—27.

2056. ORIENT (Dr. Iuliu) Descoperiri

noui medico-istorice, din timpurile

romane, în Cluj. Clui, Tip. Na­

ţională, [1924], in—8", 4 p. (Extras din „Clujul Medical", 1924. Nr. 11 —12).

2057. P [ A R V A N ] (V). L'âge du dépôt de bronzes de Suseni [Transylvanie]. D a c i a . Bucarest, 1924, An. I, p. 359—362.

2058. R O S K A (Dr. Martin). Recherches préhistoriques pendant l'année 1924 [en Transyvanie]. D a c i a . Bucarest, 1924, An. I, p. 297—316.

4. D o b r o g e a .

2059. P f A R V A N ] (V.;. A propos du „basileus" Cotys de Callatis. D a c i a .

Bucarel, 1924, An. I, p. 363—367.

2060. P Â R V A N (Vasile). Une nouvelle inscription de Tomi. D a c i a . Buca­rest, 1924, An. I, p. 273—279.

2061. S A U C I U C - S A V E A N U (Théophile). Observations concernant deux d é ­crets des „thiasites" de Callatis. D a c i a . Bucarest, 1924, An. I, p. 317—324.

6. Oltenia .

2062. BARCACILA (AL). Antiquités pré-et proto-historiques des en­virons de Turnu-Severin. D a c i a .

Bucarest, 1924, An. I,p. 280—296.

7. J a r a - R o m â n e a s c â .

2063. A N D H I E S E S C U ( L ) . Les fouilles de Sultana [Roumanie]. D a c i a .

Bucarest, 1924, An. 1, p. Sl-107. 2064. D U M I T R E S C U (Vladimir). Dé­

couvertes de Gumelnija [Rouma­nie]. D a c i a . Bucarest, 1924, An. I, p. 325— 342.

2065. D U N A R E A N U V U L P E (Ecateri-na). Ciiestiunea Bastarnilor în legà-turâ eu piatra sepulcralà de la Dra-gomirna. B u l e t i n u l C o m i s i u n U M o -

n n m e n t e l o r I s t o r i c e . Craiova, 1924, Octomvrie-Decemvrie, An. X VIII, Fasc. 42, p. 177—184.

2066. P A R V A N (Vasile*. Considérations sur les sépultures celtiques d e Gruia [Roumanie]. D a c i a . Bucarest. 1924, An. 1. p. 35—50.

2067 V U L P E (Radu et Ecaterina). Les fouilles de Tinosul (Roumanie) D a c i a . Bucarest, 1924. An. I, p. 166—223.

II. G E N E A L O G I E

20.Î8. MITESCU ( L ) . Monografia fami­liei Miteseu din laşi. Iaşi. „Moder­

na", Sam. Schoen/eld. 1924, in 8 ° , 15 p.

C . M A T E R I I I N L E G Ă T U R Ă C U I S T O R I A . II. BIOGRAFII . C O N T R I B U Ţ I U N I B I O G R A F I C E .

(In ordine alfabetică). (Tot aci s'au pus şi studiile asupra activităţii ştiinţifice a diferitelor persoane)

2069. SLAVICI (loan). Amintiri. Emi -nescu. Creangă. Caraginle. Cosbuc.

Maiorescu. Bucureşti, „Cultura Na ţională", 1924, in—8°, 185 p.Lei 5-

6 8 0 I . CRĂCIUN

2070. N A N U (N. C ) . Activitatea Prea Sfinţitului lacov Antonovici ca episcop la eparhia Dunării-de-Jos . După ziare şi alte dări de seamă. 1 Aprilie 1923—1 Aprilie 1924. Huşi, „lejcae" Ghecrghe Jorică S-sor, 1924, in—8', IV +147 p.

2071. P E T R E S C U (Corvin M.). Vintilă Brătianu, Ministru de Finanţe. „Doctorul" G. D. Creangă, fost Secretar General d e Minister. D. Gheorghiu, Secretar General al Ministerului de Finanţe. Octavian

. Goga, fost Ministru. 1924. in—8°. 14 p. (Figuri Contemporane. I I I ) .

2072. * P A S C U (Dr. Giorge). Viaţa şi operele lui D. Cantemir. Bucureşti, 1924. Recenzie de.: V. Boarea. A n u a r u l

I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C ' l i j . 1924—1920, An. III, p. 711 — 712.

2073. D I A M A N D I A M I N C E A i V U L (Pro fesor V.). Marele român Coletti. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bucureşti, 1923 lctnuarie21. An. XXXIX, Nr. 2, p. 2; 1923 Ianuarie 28. An. XXXIX. Nr. 3,p. 23; 1923 Fe­bruarie 11. An. XXXIX, Nr. 5, p. 6—7.

2074. * MAH1NESCU (Constanţa). Geor-g e Coşbuc. Studiu critic. Bu­cureşti. 1924. 340 p. Uecemie de: I.

Chineza. D a c o r o n i a n i a . Cluj, 1924— 1926, An. IV, Part. 2, p. 1230 —1234.

2075. ŞONŢU (Alexandru I.) . Pagini din trecut. Poetul George Creţeanu. Universul Literar. Bucureşti, 1923 Februarie 25, An. XXXIX, Nr. 7, p. 2; 1923 Martie. 4, An. XXXIX,

Nr. 8, p. 2; 1923 Martie 18. An. XXXIX, Nr. 10, p. 2—4; 1923 Martie 25, An. XXXIX, Nr. 11. p. 2—3.

2070. B O L O G A (Dr. VaJeriu). Două aniversâri(....şi Davila [Carol];. Cluj, Tip, ,,Na(ională", [1924], in—«° 8 p. (Extras din „Clujul Medical". 1924. N-re e 9—10).

2077. I Î I T A Y (Ârpâd). Gozsdu Emâ-

nuel magyar versei. (1826). [Poeziile ungureşti ale lui Emanoil Gojdu. (1826)]. E r d e l y i I r o d a l m i S z e m i e .

Cluj, 1924 Iunie-Septemvrie, An. LVI (/). Nr. 7, p. 263.

2 0 7 8 . * K A S T E R S K A (Măria,. Tade-usz Hyzdeu (pisarz, p o e t a i

t tumaz) , Rumun, szacheic polski z X V I I I wieku, (Tadeu Hâjdeu, scriitor, poet ş i traducător, Ro­mân, nobil polon clin veacul al XVIII - l ea ) . P a m i e t n l k L i t e r a e k i .

Varşovia, 1924. XXX. [Şi extras 6. ti.]. Reemzie de: P. P. Panaitescu. R e v i s t a I s t o r i e » . Vălenii-de-Munfe, 1925 Oclomvrie-Decemvrie, An. XI, N-rele 10—12, p. 318—321.

2079. P A P I R I U P O P (Ion). [Avram] lancu la Cluj. P a t r i a . Cluj, 1924, August,. 30. An. VI, Nr. 183, p. 2.

2080. G O M O l U (Dr.) . Profesorul Dr. Toma Ionescu ca exemplu de... patriotism ş i consequenţâ. [Bu­cureşti, „Cultura', 1924].. in—8°, 38 p. (Galeria Facultăţii de Me­dicină din Bucureşti, 1924).

2081 . — Cine este D-rul X . Lupu. Acte şi documente. Bucureşti, Ziaru' „Universul", 1924, in—8")

64 p. 2082. P E T R E S C U (Corvin M.). Gene­

ralul Traian Moşoiu, ministrul Lucrărilor Publice. 1924. in—8'. 7 p. (Figuri contemporane. I I ) .

2083. [ A P O S T O L E A N U (M)]. Ion Papa Goga. P a l a t u l d e J u s t i ţ i e ,

Bucureşti, 1924 Martie, An. VII. Nr. 3, p. 4—5.

2081. — Simenii Pop Mateiu. 1833 — 1 9 2 3 . U n i r e a . Blaj, 1923 Noem-vrie 24, An. XXXIII, Nr. 47 .p. 1.

2085. KLEIN (Karl Kurt ) . Zur Le-bensgeschichte Daniel Rollis. K o r -r e s p o n d c n z h l a t t d e s V e r e i n s l i i r

s i e b e n b i i r u i s e h e L a n d c s k u n d e . Si­

biu, 1924 Iulie-Oct. An. XLVII-N-rele 7—10. p. 49 — 69. Recenzie de Ilie Bărbttlescu A r h i v a d i n I a ş i . 1926

Ianuarie, An. XXXIII, Nr. 1, p. 75—78.

B I B L I O G R A F I A 68l

III. I S T O R I A D I F E R I T E L O R INSTITUŢII ŞI S O C I E T Ă Ţ I .

(In ordinea alfabetică a instituţiilor şi pe provincii).

1. Ardea l .

2086. — * Reuniunea „ F r ă ţ i a " a Ro­mânilor din comuna Caţa, (jud. Târnava Mare). Un sfert de veac. (1895 —1919,. Bucureşti, 1924. '

2087. DR.AGANU (N.). Monografia so­cietăţii de împrumu.t şi păstrare „Aurora" din Năsăud ( 1 8 7 3 — 1923) . Cluj, Sebastian Borne-

misa, 1924. in — «», 147 p.+ pl.

9. S tră inăta te .

2088. — Istoricul „României J u n e " România J u n ă . Număr festiv cu prilejul semicentenarului ei. Ro­man, Bapid. 1924, p. 5—6. (Soci­etatea Culturală „Miron Costin". Roman).

D . D I F E R I T E C H E S T I U N I N U M A I I N L E G Ă T U R A C U I S T O R I A

I. C L A S E L E S O C I A L E . P O L I T I C A .

2. P o l i t i c a internă.

a. Minor i tă ţ i l e .

2089 . ŞCHIOPUL (Iosif). Minorităţile noastre. Fragment dintr'un stu­

diu „Antagonismul româno-ma-ghiar. O contribuţie la pshiologia problemei minoritare din Ar­deal". Patria. Cluj, 1924 Decem­vrie, 25 An. VI, Nr. 276, p. 1—2.

III. C H E S T I A A G R A R A .

20Î 0. CFCHOPIU (M.). L a loi agraire en Roumaine et ses conséquences économiques. Thèse pour doctorat.

Paris, ,,La vie Universitaire", 1924, in—8", 110 p.

IV. B I S E R I C A .

(Pe culte şi provincii).

1. B i ser ica Cato l ică .

2091. MILAV (Dr. Ărpâd). Adaltkok a moldvai es a havasalfoldi katholicizmusnak az erdelyivel va-1 1 erintkezeseliez. [Adausuri privi­toare la atingerea catolicismului din Moldova şi Ţara-Românească cu cel din Ardeal]. Erdelyi Iro-dalini Szemle. Cluj, 1924 Novem-brie-Decenmvrie, An. LVI (I). Nrele 9—10, p. 436.

2. B i ser i ca Evangel ica ,

b. Moldova .

2092. KLEIN (Karl Kurt) ge zur Geschichte des

Beiträ Protes­

tantismus in der Moldau. I. Ge­schichte der Jassyer Oeusche Evangelischen Gemeinde (mit einem Überblick über den rrotestantimus in der Moldau im XVI. undXVlI. Jahrhundert).Bukarest. Gustav Albrecht. 1924. in—8». 169 p. Recenzie de: N. Iorga. R e v u e H i s -

682 I . CRĂCIUN

t o r i q u e d u S u d - E s t E u r o p é e n .

Bucarest-Paris. 1925 April-Iunie. An. II, N-rele 4—6, p. 171— 112. Adaus de : Hans Weprich [eu titul : zur Lebensgeschichte j u ­niei Roth's]. K o r r e s p o n d e n z b l a t t

d e s V e r e i n s f u r s i e h e n b u r g i s c h c

L a n d e s k u n d e . Sibiu, 1925 Sep-tenwri.e.Noemorie, An. XLVIII, N-rele 9—11, p. 87—90.

3. B i ser ica O r t o d o x ă .

— Generalităţ i—

2 0 9 3 . B E R E C H E T (Ştefan). Picături mărunte. [Biserica românească in trecut] . Chişinău, Tip. Epar­

hială, 1924, in—8", 137 p. Recen­zie de: N. lorga. R e v i s t a I s t o r i e ă .

Vălenii-Ide-Munte. 1925 Octomvrie-Decemvrie, An. A I . Nreh 10—12, p. 338—339.

2094. — Sf. Nichita Remesianul. Con­tribuţii la limpezirea unei im­portante chestiuni istorice. U n i ­

rea. Blaj, 1923 Octomvrie 27. An. XXXIII, Nr. 43. p. 2—3,

5. B i ser ica Uni tă .

209 '•. Ş O T R O P A (V.) şi Al. C I P -

L E A . Documentele bisericeşti [pri­vitoare la unirea cu Roma] . A r ­h i v a Somcşană. Năsăud, 1924, Nr. 1, p. 21—40.

VI. A R T E . M U Z E E .

1. Arte .

2036. I O X E S C U - L A M O T E S C U (Maria). Vechea artă românească. Bucu­reşti, „Cultura Naţională", 1924, in—4°, 68 planşe, Lei 400.

2097. I O R G A ( N . ) . J ) . L'art populaire

en Roumanie. Son caractère, ses

rapports et son origine. Paris,

„Gamber", 1923, in—4», XII

+ 135 p.

2098. * I O R G A ( N . ) . [Note asupra

carnetului de pictori români din

s e c o l e l e X V I I - X V I I I ] . A c t e s d u

c o n g r e s d ' h i s t o i r e d e l ' a r t , o r g a -

n e s é p a r l a s o c i é t é d e l ' h i s t o i r e

d e l ' a r t f r a n ç a i s . Paris. 1923,

vol. 1.

VII. C O M E R Ţ - I N D U S T R I E .

1. C o m e r ţ .

2099. * C H A R E W I C Z O W A (Lucia) . Handel Lwowa z Moldawja i Multanami w wiekak srednich. [Commerce de la ville de Lwow avec la Moldavie et la Valachie au Moyen Age.] K w a r t a l n i k H i s -

t o r y c z n y . Lwow, 1924, I, p. 37—61. Ricenzie de: F. r. lanaitescu.

R e v u e H i s t o r i q u e d n S u d - E s t E u r o ­

p é e n . Bucarest-Parts, 1925 A-pril-Iunie, An. II, N-rele 4—6, p. 153—156.

2100 . I O R G A (N.). Points de v u e sur l'histoire du commerce de l'Orient au moyen-âge. [Şi în Ţările Ro­mâne]. Conférences données à la Sorbonne. Paris, J. Gamber, 1924. in—8» 111 p. Frcs. 5.

VIII. D R E P T .

2101 . B E R E C H E T (Ştefan). Caterisirea (degradarea) preotului şi Frăţ ia de cruce. După două manuscrise slave aflate în Basarabia. Chişinău.

Tip. „Eparhială", 1924, in—«•, 39 p. (Contribuţiuni la dreptul vechi românesc).

1. Iu ,,Istoriojraiia Română In lS!3-i9ii' c a r t e a nu a v e a t o a t e da te l e .

B I B L I O G R A F I A 6 8 3

X I . G E O G R A F I E . D A T E

4. Oltenia.

2102. N I C O L A E S C U - P L O P Ş O R (G.S.) 1 ) . O statistică a populaţiei judeţu­lui Mehedinţi la 1838. Bucureşti,

S T A T I S T I C E . HARŢI .

„Soeec", 1921, in—8«, 10 p. ( E x ­tras din „Buletinul Societăţii Re­gale Române de Geografie", 1923. An. XLII, [p. 83—90]).

XII . L I T E R A T U R A . F I L O L O G I E .

1. L i t e r a t u r ă , a. C ă r ţ i şi Manuscr i se vechi.

2103 . BITAY (Dr. Ârpâd). Nyomtatott român „Miatyânk" szôvegek a X V I I I sz-beli német és magyar tudomânyos miivekhen. [Texte ti­părite de „Tatăl nostru" româ­nesc în opere ştiinţifice germane şi ungureşti din veac. al X V I I I -lea]. Erdélyi Irodalmi Szemlc. Cluj, 1924, Aprilie-Maiu, An.

LVI (I), Nrele. 5—6, p. 231. 2104. DRĂGANU (N). Codicele pri­

beagului Gheorghe Ştefan, voevo-dul Moldovei. Studiu şi transcriere. Cluj, „Ardealul", 1924, in—S\ 73 p. ( E x t r a s din ) ;Anuarul Institu­tului de Istorie Xajională Cluj". 1924—1925. [An. III, p. 181—254 + 3 pl.]).

,2105. * FURTUNĂ (D.). Esopia das­călului Ştefan delà Putna. Tudor Pamfiie. 1924. An. II. Recenzie

de : heca Mtruriu.[Cn titlul] : Dascălul putnean Ştefan Raiveţ ( + 1797). Glasul Bucovinei. Cernăuţi 1925 Iunie 18, An. VIII, Xr. 1853, p. 2—3.

2106. SIMIONESCU (Eufrosina). Monu­mente literare vechi. Codicele delà Cohalm. Huşi, „Lefcae", George Lorica S-sor, 1924, in—8°, 81 p.

b. Is tor ie l i terară .

2107. (ARACOSTEA (D.). Mioriţa în Moldova, Muntenia şi Oltenia. Obiecţiile D-lui Densuşiauu. To-

talizări. Bucureşti, „Socec", 1924, in—8«, 31 p. Lei 10.

2108. * H A N E Ş (Petre V.) I s t o r i literaturii româneşti. Bucureşt 1924. Recenzie de: AT. Torga. R e v i s t

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte, 192 Aprilie-Iunie. An. XI, N-rele 4—6 p. 114—115.

c. Scriitorii r o m â n i .

2109. A D A M E S C U (M.). Bibliografia tuturor scrierilor Domnului Mariu Theodorian - Carada. Bucureşti, „Poporul", 1923, in—16\ 14 p.

d. Influenţe s t ră ine a s u p r a l iteraturii r o m â n e ş t i .

2110. B I T A Y (Arpad). Endrodi Son­dor egyik kolteménye Coşbuc-nal. [O poezie a lui Alexandru Endrod-Ia Coşbuc], E r d c l y i I r o d a l m i S z c m -

l e . Cluj. 1921 Septemvrie-Octom. vrie. An. LVI (/.), Xr. 8, p. 335.

g. Români i în l i teraturi le s tră ine .

2111. I R T A Y (Dr. Árp; d). E g y român trrgyu piarista iskolai dr.-.ma 1722 — bol. [O dramă, piesă şcolară, la Piarişti în 1722 cu subiect româ­nesc]. E r d é i y i I r o d a l m i S z e m l e .

Cluj. 1924 Ianuarie. An. LV/XI] Xr. 2, p. 01.

2112 * BONNEFON (Jean de). Pierre de Bonsard, gentilhomme du Da-nube aumonier du Roi, poete de France. 1924.

1. In ..Istoriografia Română in 192* si 1024" studiul fuses? nieu'.itmat mimai cu art icol din

.Bulet . : or.. Ttea. ~Bc>c. ere ^eoiçrafie".

684 I. CRĂCIUN

2 1 1 3 . E L 1 A D E (Mircea). Marchizul de R o n s a r d , poetul Ronsard şi Banul Mărăcine. U n i v e r s u l L i t e r a r . Bu­cureşti. 1923 Octomvrie 2 8 . An. XXXIX. A'r. 42. p . 5—6.

2 1 1 4 . * M A R T E L I . I E R E (Jean) . Ron­sard gentilhomme vendomois. 1924.

h. T r a d u c e r i din r o m â n e ş t e în limbi s tră ine .

2 í l 5 . B I T A Y (Árpád) . Ponori Thewrew Jozsef a román kozmondăsok elso magyar forditoja. [Iosif Thew­rew de Ponor primul traducător ungur al proverbelor româneşti]. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e . Ciul. 1924 Iunie—Septemvrie, An. LVI (7) . A'r. 7. p . 263—264.

2. F i lo log ie .

2 1 1 6 P A P A H A G I (Tache). Din epoca de formaţiune a limbii române, « r a l s i S u f l e t . Bucureşti. 1924. Voi. I. Fase. 2. p . 201—234. Recenzie de : N. l[oToa]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-munte. 1926 Aprilie—Iunie. An. XII, N-rele 4—6, p . 128.

2 1 1 7 . R O S Ë F T I (Alexandre) 1 ) . Étude sur le rhotacismeenroumain. Paris. E. Champion. 1924. in—8\ XII+ 776 p . +pl. (Bibliothèque de l'École des Hautes—Études. Fase. 2 4 0 ) . Recenzie de : O. Wenwşanu] G r a i

ş i S u f l e t . Bucureşti. 1926. Vol. II. Fase. 1, p . 382—394 ; .41. Procovovici. D a e o r o m a n i a . Cluj. 1924—1926. An. IV. Part. 2. p . 1162—1177; S. Puscarm. I l i i f l e m . 1924—1926. An. IV. Part. 2, p . 1374—137 8.

2 1 1 8 . * W I J K ( N . v a n ) . Taalkundige en historíese Gegevens betreffende de oudste Bedrekkingen tussen en Bulgarren. [Şi despre locul formaţiunii poporului românesc]. M c d e d e e l i n u e n d e r K o n i n k l i i k e A -

k a d e m i e v a n W e t c n s c h a p p e n , A f d e e -

3- I n „Istoriografia Romtlnă in 1023 si 1924" fisei — la „ L i t e r a t u r ă " în loe de ..Filologie".

l i n g L e t t e r k u n d e . Amsterdam. 1923. Deel 55. Seria A. Nr. 3. R e ­cenzie de: Gr. Nandris. C o d r u l C o s m i -

n u l u i . Cernăuli. 1925 şi 1926, An. II şi III, p . 644—648.

a . A r d e a l .

2 1 1 9 . * K I S C H (Gustav). Erloschenes Magyarentum im Siebenbürger Sachseniande. rs /6fu=] Hermann-Stadt. W. Krallt. 1924. Recenzie de: Dr. Csury halint. E r d é l y i I r o d a l m i

S z e m l e . Cluj. 1924 Noemvrie— Decemvrie. An. LVI (I). N-rele 9—10. p . 229—230.

a. Toponimie-*

2 1 2 0 . I O R D A N (Dr. Iorgu). Rumänische Toponomastik. T e i l 7 . Leipzig. „Kurt Schroeder", Dieterische Universltäts — Buchdruckerei, Göl­tingen. 1924. in—8°. III+ 117. p . (Veröffentlichungen des Romani­schen Auslandsinstituts der Rheini­schen Universität Bonn. Band. 6 t ) . Btcenzie de: V. Qizdaru. A r h i v a d i n

I a ş i . 1925 Iulie — Octomvrie. An. XXXII. Nr. 3-4. p . 301 — 304; Stefan Györtlv. U n g a r i s c h e J a h r b ü ­

c h e r . Berlin-Leipzig. 1926. Mai. Band. VI. Heft 1-2. p . 149-152.

Ardeal.

2 1 2 1 . H O R B É L Y (Dr. István). „Erdely" neve. [Numele „Ardealului"]. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1924 Aprilie — Maiu. An. XLI [71. N-rele 5—6, p . 177—186.

2 1 2 2 K A R A I ' S O N Y I (Dr. János) . Miért nem hivták a magyarok E r -délyt „Hét Vár"-nak? [De ce n'au numit Ungurii Ardealul „Şapte-Cetăji'?"]. E r d é l y i I r o d a l m i S z e m l e .

Cluj. 1924 Iunie—Septemvrie, An. L V 7 [ 7 ] . AV. 7, p . 216—218.

2123. M E L I C H (Dr. János). „Küküllö"*

c a r t e a túsese ca ta loga tă greş i t - prin dislocarea

B I B L I O G R A F I A 685

[„Târnava"]. E r d e l y i I r o d a l m i S / . e m -

l e . Cluj. 1924 Septemvrie—Octom-vrie. An. LVI (/). Xr. 8, p. 359 — .366.

2124. S T E I ! E U (Jănos) . A „ S i e b e n -

büigeri", „Szekely", , ,Magyar" es egyebb ösi nevek eredete. [Originea lui „Siebenbürgen", „Szekely", „Magyar" şi a altor nume v e c h i ] .

E r d e l y i I r o d o l i n i S / c m l e . Cluj. 1924 Seplemurie—Oclomvrie. An. LVI (1). Xr. 8, p. 313—316; 1924

Novembrie—Decemvrie. An. LVI (/). N-rele 9—10, p. 413-417.

Străinătate.

2125 " V E L D E (Rein van der). T h e s -

salische Dialektgeographie. [Şi A-românii]. Nijmeyen-Ulrecht. 1924. Recenzie de: Th. Capidan. D a c o r o m n -

u i a . Cluj. 1924 — 1926. An. IV. Part. 2. p. 1264—1268.

XIII. MEDICINA.

2126. BOLOGA (Dr. Valeriu). Voci contimporane din străinătate asu­pra medicinei în ţările locuite de Români la începutul veacului al X l X - I e a . Cluj. Tip. Nafională. [1923]. in-8\ 6 p . (Extras din „Clujul Medical". 1923, N-rele 11—12).

2127. L A Z A R E A N L (Barbu). Amânun-turile apărătoare ale lui Tavernier. Un ..Lespezi şi moloz din Templul lui

Epidaur]. Bucureşti. ..Adevărul, 1924, p. 5-12.

1. Ardea l .

2128. BOLOGA (Dr. Valeriu). Ioan Molnâr Piuariu, primul medic t i trat român ca autor medical. (Contribuţii la biografia începu­turilor medicinei savante româ­neşti). Cluj. Tip. Na{ională. [1924]. in-S'. 16 p. (Extras din „Clujul Medical". 1921. N-rele 5—6).

2. Moldova .

2129. B I T A Y (Dr. Arpâd). Czakul Mi-

hâly (1707—177»)) a moldvai feje delmek udvari sebesze. [Mihail Czakul (1707—1770) medic d e curte al Voevozilor moldoveni]. E r d e l y i

J r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1924 Aprilie •—Maia. An. LVI [I.]. N-r -le 5-6, p. 230.

2130. B I T A Y (Dr. Ârpâd). Viola J o -zsef a moldvai fejedelem udvari orvo«a... [losif Viola medicul d e casă al voivozilor moldoveni]. E r ­d e l y i I r o d a l m i S z e m l e . Cluj. 1924 Ianuarie. An. LVI [1]. Nr. 2 . p. 59—61.

3. Ţ a r a R o m â n e a s c ă .

2131. B I T A Y (Dr. Arpâd). Brucht von Brechtenberg (1650—1730) a hava-salfoldi fejedelem udvari orvosa. [Brucht von Brechtenberg (1650—-1730) medicul curţii v o e v o d u l u i

Ţării-Româneşti]. E r d e l y i I r o d a l m i

S z e m l e . Cluj. 1924 Aprilie—Maiu. An. LVI [/]. N-re'e 5 - 6 . p . 230.

XIV. OBICEIURI . F O L K X O R .

2. F o l k l o r .

2132. POPESCU (Ion N.). Bibliografie

folkloristică. Şezătoarea. Folticeni. 1924 Octoinvrie — Decemvrie. An. XXXII, N-rele 10—12, p. 140-144.

686 I CRĂCIUN

2133. PAPAHAGl (Tache) Din fol-klorul romanic şi cel latin. Stu­diu comparat. Bucureşti. „România

Nouă", Th. I. Voina. 1923. in—S» 11+ 174 p . +2 pl. (Din Publica-ţiunile Casei Şcoalelor).

X V . P R E S A .

1. Ardeal .

2134. GYÓRGY (Dr. Lajos). A Ro-măniai magyar idòszaki sajtó ot

esztendeje (1919—1923) . [Cinci ani

de presă periodică la ungurii cin România. '191$—2923)]. Er -delyi Irodalmi Szemlc. Cluj. 1924 Iunie—Septemvrie. An. LVI. (/.). Nr. 7, p . 239—257.

X V I . T E A T R U . MUZICĂ.

2. Moldova.

2135. MOI.DOVAN (Dr. Gergely). , Liszt Ferencz Jasiban. [Francisc

Liszt 'a Iaşi]. [Şi despre Barbu Eâutarul]. Erdelyl Irodalmi Szem-le. Cluj. 1924 Februarie. An. LVI. [7]. Ar. 2, p. 87—90.

1. In ..IstorvmaHa HornAnâ in Itti şi i»n" c a r t e a nu avea toace .lutelc.

Recenzii făcute cărţilor apărute n „Istoriografia Românăîn 1921 şi 1922". 13 '. B U R A R Ă (Teodor T.;. Istoria

teatrului în Moldova. Voi. II. Iaşi. H. Goldner. 1922. in-8". 428 p. Lei 60. Recenzie de : D. Furtună. F ă l -

F r u m o s . Suceava. 1926 Maiu—Iu­nie. An. 1, Nr. 3, p. 95—96.

3>. * C A H T O J A N (N.). Alexandria în literatura românească. Bucureşti. 1922. Recenzie de; : Carii Tajl arini. L ' E u -

r o p a O r i e n t a l e . Roma. 1923 Sep­temvrie 30—Nevembrie 30. An. 111. N-rele IX—XI, p. 844—845. Răspuns de: K. Cartujan. I b i d e m . 1925

Februarie. An.V. N-r. II. p. 159— 160. Răspuns de : V Bon/rea. S o c i e t a t e a

d e m â i n e . Cluj. 1925 Ianuarie 25 şi Februarie 1. An. 11, N-rele 4—5. p. 69—71. Replici de: N. Cartoian

cu un adaos de G. Bogdan-Duică. S o c i e t a t e a d e m â i n e . Cluj. 1925 Maiu 21 şi 31. An. II, N-rele 21—22, p. 379—381.

3°. G R E C U (Vasile). Erotocritul lui Cornaro în literatura româneas­că. D a c o r o r n a i i i a . Cluj, 1920— 1921. An. I. p. 9—72, \Vezi si:

Urme nouă de influenţă bizantină în literatura românească, i n „Lui Nicolae larga Omagiu". Crciova. „Ha­

muri". [192B. in-8°. p. 131—135]. Rcenzie. de : N. hănescu. B y z a n t i n i ­

s c h e — N e u g r i e c h i s c h e J a h r b ü c h e r .

Berlin. 1922. Band llI.p.198—199. 2139. I O R G A (Nicolas) et Georges

B A L . Ş . Historie de l'art roumaiu ancien. Paris. „F. de Boccard'i' 1922. in-8'. 412 p. + pi. Recenze.

de : S. Heinrich). R e v u e A r c h é o l o g ì q u e .

Paris. 1922. Iulie — Octobre. Seria

V. Tom. X VI, p. 201—202.

21-10. * S Z E K F U (Gyula). H.lrom N e m -

zedék. Egy hanyatlo kor torténete.

II . kiadăs. [Trei generaţiuni. Isto­ria unei epoce decadente. Ed . I I ] Budapest. 1922, 530 p. Recenzie de :

I. Mipas. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e

I s t o r i e N a ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. III, p. 727—730.

2141. WEIGAN1) (Gustav). Ursprung der südkarpatischen Flussnamen in Rumänien. J a h r e s b e r i c h t d e s

I n s t i t u t s f ü r r u m ä n i s c h e S p r a c h e

z u L e i p z i g . Leipzig. 1921. XXVI — XXIX. p. 70—103. Recenzie de:

Ştefan Györf/y. F u g a r i s c h e J a h r b ü c h e r .

Berlin-Leipzij. 1926Mai. Band VI. lieti 1—2, p. 146.

Recenzii făcute cărţilor apărute în „Istoriografia Română în 1923 şi 1924". 2112. ANTONOVIC1 (Iacov Episcopul

Huşilor). Documente Barlădene. Vol. IV. Acte delà mul]i şoltuzi şi dregători ai Bârladului şi alte acte vechi de prin secolii X V . X V I , X V I I , X V I I I ş i X I X . Cu 2 facsimile în text şi alte 2 anexate la fine. Bârlad". Const. U. I.vpaşcu". 1924. in—8", 1182 p. Recenzie de: N. Iorga. I l e v l s t a I s t o r i c ă . Vălmii-de Munte. 1925 Aprilie—Iunie. An. XI,

X-rele 4—6', p. 115—117. 2143. llAl.AN (Teodor). Fraţii George

şi Alexandru Hurmuzaclii si ziarul „Bucovina". Un capitol de istorie politică a Bucovinei din anii 1848 — 1S50. Cernăuţi. „Soc. 'tipografică Bucn-ineană". 1024. in— 8", 68 p. Recenzie de : A", loraa. I t e v l s l a I s t o ­

r i c ă . Vălenii-de-Murde. 1925 Ianua­rie—Martie. An. XI. N-rele 1—'i, p. 6î—64.

2144. I ! \ \ l M t (N.). Viata şi opera lui Daniel (Piinitrie) Philippide. Cartea sa despre pământul româ­nesc retOŢpaOtxov tTjc PO' j jwu-Vtaç (Leipzig 1816). Bucureşti. „Cartea liomdneuscă". 1924. in— 8«, p. 119 •— 204. ( [Extras] din „Anuarul institutului de Istorie Naţională". [ I L ' 1923). Recenzie de: C r . Or. Scorpmi. V i a ţ a Românească. Iaşi. 1925 Aprilie. An. XVII. Nr. 4, p. 127—129.

2145. l i l ' . l t K O W n / ( . o s e p l i ) . La ques­tion des Israélites en Roumanie. Étude de son historié et des divers problèmes de droit qu'elle soulève.

Paris. ..Jouve et Cie". 1923.in— 8",

798 p. Recenzie de: Anton Ovrescu.

Myriobihloii. 1924, Nr. 1, p. l—l.

214H. I»OGDA\-l>UH:A (fi.). Istoria

literaturii române moderne. întâii

poeţi munteni. Lecţiuni. Cluj. „Aredealul". 1923. in—8«, 318 p . (Universitatea din Cluj. Biblioteca Dacoromaniei Nr. 1). Recenzie de: Dr. MoldovAn Gerorlu. Erdelyî Irodulmi Szemle. Cluj. 1924 Martie. An. IVI [I]. N-rele 3—4, p. 222—230.

2147. BOGI>A.\-lli;i<:4 ((.i.). Viaţa şi ideile lui Simion Bărnuţiu. Bu­cureşti. „Cultura Naţională". 1924. in—8«, 244 p. +tabla. (Academia Română. Studii şi Cercetări. VIII ) . Adaus de : Idem. S o c i e t a t e a llc mâine. Ciul. 1925 August 9 şi 16. An. II, N-rele. 32—33, p. 581. Recenzii de: N.. larga, lîevista Istorică. Vălenii-de-Munle. 1925 Ianuarie—

Martie. An. XI, N-rele 1—3, p. 64—65 ; Const. Săineanu. Adevărul Literar şi Artistic. Bucureşti. 1925 Aprilie 5, An. VI, Nr. 226, p.6.

2148 . MUCU'I'A (Emanoilj. Românii dintre Vidin şi Timoc. Cu un adaus de documente, folklor. glosar, fotografii, harţi. Bucureşti. „Cartea homânească". [1924]. in—8«, 132 p. -i- pl. Recenzie de : Froţ. Dr. Margareta cttelănescu. Arhiva din Iaşi. 1924. April. An. XXXI. Nr. 2. p. 158— 160. Răspuns de: Emanoil Rucu'a. Ideca Europeană. Bucureşti. 1924 Decem­vrie 28— 1925 Ianuarie I. An. VI, Nr. 161, 1—2.

214 9. t'.AI'lDAA (Th.) . Elementul slav în dialectul aromân. Bucureşti.

B I B L I O G R A F I A 689

„Cultura Naţională". 1925 [1924]. in—8', .92 p. ( [Extras din] „Memo­

riile Secţiunii Literare ale Acade­miei Române".) Seria III. Tom. II. Mem. 4. [p. 289—379,]. Recenzii

de: A*. lorga. Revuc Historique du Sud-Est Europecn. Bucarest-Paris. 1925 April-Iunie. An. II. N-rele 4—6, p. 176 ] 177; Tache Pavahagi.

Grai si Sullel. Bucureşti. 1926. Vot. II. Basc. 2,p. 394-102.

2150. CAI'IDAN (Th.) . Raporturile lingvistice slavo-române. I . Influenta română asupra limbei bulgare. Dacoro-

maiiia. Cluj. 1922—1923. An. III, p. 129—238. Recenzie de: Tlie Bărbu-

lescu. Arhiva din laşi. 1926 Ianuarie. An. XXXIII. Nr. 1, p. 66—75.

2 1 5 1 . U R M A M ! (Ştefan). Dimitrie Cantemir în Rusia. Bucureşti. „Cultura Naţională". 1925. [1924]. in—8°, 168 p. [Extras din „Me­moriile Secţiiuni Literare ale A-cademiei. Române".. Seria III. Tom. II. Mem. 5. p. 381—548]-Recenzii de: T. Bogrea. Anuarul In­

stitutului dc Istorie Naţională tini. 1924—1925. An. III, p. 712—713 ; N. lorga. [cu titlul : O suferinţă de cărturar român între străini. Dimitrie Cantemir în Rusia]. Re­vista Istorică. Vălenii-de-Munle. 1925 Iulie — Sep emvrie. An. XI. N-rele 7—9, p. 137—147: P . P . Panaitescu. Dacoromania. Cluj. 1924 —1926. An. IV. Part. 2, p. 1238 — 1251.

2 1 5 2 . DIJVSUŞlAMi (Ov.). Manuscri­sul românesc al lui Silvestro Amelio din 1719. Grai şi Suflet. Bucureşti. 1924. Voi. I. Basc. 2, p. 286 — 311. Recenzie de:

A\ Drăganu. Dacoromania. Ciul. 1924—1926. An. IV. Part. 2, p. 1106 — 1107. ISi in] Fâl Frumos. Suceava. 1925 Martie—Aprilie. An. I, A'r. 2, p. 31—38.

2153. DICt'LKSCU (Dr. Constantin). Die Gepiden. Forschungen zur Geschichte Daciens in friihen

Mittelalter und zur Vorgeschichte des rumänischen Volkes. 1. Band. Leipzig, „Curt Habitz". „Tip. Kar­ras, Kr ber und Nietschmann in Halle. 1923. in—8", 262 p. Recenzii

de : A', lorga [cu titlul : Une nou­velle théorie sur l'origine ries Roumains]. Revue Historique du Snd-Ksl. Européen. Bucarest-Paris. 1925. Ian. — Marl. An. II, N-rele 1—3, p. 55—04 ; Halther Motlies [sub

titlul : Neue Litteratur zur Völ­kerwanderungszeit]. Ungarische Jalthücher. Leipzig—Berlin. 1923. Band III, p. 177- 178.

2154- D H A G H I C E A I Y U (Virgil;. Curtea Domnească din Argeş. Note isto­rice şi arheologice. Iluletinul < o-iuisiunii Monumentelor Istorice. Bucureşti. 1917—1923. An. X — XVI, p. 9—73. +l'l. Recenzie de:

Profesor Dr. Dumitru Stănescu. Con­

vorbiri l iterare. Bucureşti. 1925 Maiu. An. 51, p. 380—389.

21 £5. RRAGOMIR (Silviu). Vlahii şi Morlacii. Studiu din istoria ro­mânismului balcanic. Chi/. „lior-nemisa". 1924. in—8", 135 p. +1 pl.Lei 59. (Universitatea din Cluj. 1'uHkajiunile Institutului de Isto­rie l/niver'-ală). Recenzie de: Alexandru

r. Arbore. Dacoromania. C7u/.

1924—1926. An. I V, p. 1000—1009. 2150- IHiOUHF.l (Ch.). Vasile Alexan­

dri şi scriitorii francezi. Bucu­reşti. „Cultura Naii'.nală". 1924. in—8^. 310 p. Lei 100. Recenzii

de : G. Bogdan-Duică. Societatea dc

mâine. Ciul. 1925 Iunie 7 şi 14. An. II, N-rele 23—24, p. 402—404; — 1925 Iulie 12 şi 19. An. II, N-rele 28—29, p. 482; Scarlat Slru-

teanv. Universul Literar. Bucureşti. 1926 Iunie 20. An. XLII. Nr. 25, p. 11—12.

2 l57 . I T U T I I (loan C ) . Banii şi caimacamii Craiovei. Craiova. ,S^risul Românesc". [1924]. in—a», 27 p. (Biblioteca Arhivele Olteniei Nr. 1). Recenzie de : A'. lorga. Re_

A n u a r u l I n s t . d< 1 s t . N a ţ . IV 41

090 I . CRĂCIUN

vista Istoriră. Vălenii-de-Munle. 1925 Aprilie—Junie.An. XI, S-rele. l — fi, p. 13«.

215S. G H I B A N R S C I ! (Oh.). Dorohoiui. Studii şi documente Surele şi isvoade. Inşi „Lumina Moldovei". 1924. in—8", 130 p. (Surete şi lzvoade vol. X I I ) . Recenzie de V.

Bngrea. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i «le

I s t o r i c N a ţ i o n a l ă . C'ir . 1924—1925. An. III, p. 713—714.

2159. G R E C I ' (Vasile). Versiunile româ­neşti ale erminiilor de pictură bizantină. Cernăuţi. Clasul Bu-eorinei. 1924. in—8". 71 p. Lei 70. (Extras din „Cod ul Cosminu-

lui". 1924. An. I, [p. 109—17 1)}. Recenzie de '• Henri Grégoire. B i z u n t i o n .

Paris—I.ibjc. 1925. Tom. II. ]>. 577—580.

2100. H . - V I E K (Dr. Egon). Die Heca­tombe Sententiarum Ovidianarum des Valentin Franck von E r a n -

chenstein. Sibiu. ,,1V. Krafjl". 1923. in—8"( 109 p. (In titutul pentru studiul Europei sud-orien-tale. Secţiunea Sibiu. Sec;ie ger­mană. T . ) . Recenzie de : -Y. Drăgana. A -

n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s i o r i e N n

ţ i o t i a l ă C l u j . 1924—1925. An. 111, p. 739— 732.

2161. J A K A B F Y (Dr. Elemér). E r -dély statisztikâja a Bomâniăhoz csatolt egész volt magyar terulet lakossâgfinak... az 1910 es 1920 évi liivatalos adatok alapjin. [Sta­tistica locuitori or Ardealului după datele oficiak din 1919 şi 1920 a întregului l'ott teritoriu unguresc anexat României]. Lu-yoş. „Ilusvith -s Ucfjer". 1923. in—-S0, 143 p. Recenzie [dani sta­tistici şi din veacurile X Vl-XVII-

XV111 şi XIX] de Oloi,] K[elernen].

E r d é l y i I r o r i a l n i i S / e i u l e . Clu/.

1924 Iunie—Septemvrie. An. LVI (I). A > . 7, p. 223- 225.

2162. l O R G A (N.). Un mănunchiu d e

acte prahovene. [10-18, 1649,1664, 1657, 166-1, 175<», 1768, 1 «04 ,1815 ,

1 8 3 1 ] . R e v i s t a A r h i v e l o r . Bucureşti. 1924. An. 1, Xr. 7 , \ p. 3—7. Recenzie de: V. Boarea. A n u a r u l I n ­

s t i t u t u l u i d e I s t o r i c N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924—1925. An. III, p. 765. 2163. I S O P K S C U (Claudio). Alcuni

documenti inediţi della fine d e l cinquecento. U p h e i n e r i s R a e o r o m a -

n a . Borna. 1924. An. II, p. 460 — 500. Recenzie de: A*. Iorgct. R e v i s t a

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Oclomvrie — Decemvrie. An. XI, X-rele 10—12, p.341— 242.

2164. K A R A C S O N Y T (Dr. Jănos) . A

szekelyek osei es a szekely ma-g y a r o k . [Strămoşii Secuilor şi Un­gurii Secui]. A I l i r n o k . Cluj. 1924 Martie 15. An. XXI, Nr. 6, p. 121—124; 1924 Aprilie 1. An. XXI, Xr. 7, p. 145—118 ; Adaus

d e . Aceiaş [cu titlul : Fennmaradt-o a regi magyar nyelvben a gepida nev nyonia ? —Rimas-au urme din nomenclatura Gepizilor în vechea limbă ungurească ?] . E r d e l v i I r o -

d a l m i S z e n i l c . Cluj. 1925 Maiu. An. [LVII] II. Xr. 5, p. 222—224.

2165. K l l t I Ţ E S C U (Const.). Isto­ria răsboiului pentru întregirea României. 1916—-1919. Voi. I — I I . Bucureşti. „Casa Şcoalelur". 1923-1924. in — 8\ 527 p. (1.); 669 p. (II.). Recenzie de. General I. Culcer.

Bucureşti. 1923. (Kxtras); I. luvas.

A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e I s t o r i c N a ­

ţ i o n a l ă C l u j . 1924—1925. An. III, p. 719—725.

2166. KK1ST0F (G.). Influenţa poeziei populare române din s e ­colul al XVI-lea asupra lui Balas-sa Balint. D a e o r o m a n i a . Cluj. 1922 —1923. An. III, p. 550 — 560. Recenzie de: L . Morariu isub t i t lul] :

Cea mai veche atestare a cânte­cului nostru popular. F ' ă t - F r u m o s .

Suceava. 1926. Martie—Aprilie. An. I, Xr. 2, p. 59—62.

2167. L A P A R A T U (Alex.). Istoriogra­fia română ardeleană în legă­tură cu desfăşurarea vieţii po-

B I B L I O G R A F Í A 691

litice a neamului românesc de peste Carpaţi. Cuvât rostit în şe­dinţa solemnă dela 2 Iunie 1923. . . cu răspuns de loan Bianu. Bucu­reşti. „Cultura Naţională". 1923, in—8l, 10 p . (Academia Română. Discursuri de reeepjiune LV). Recenzie de: loacliim Crăciun. Tran­

silvania. Sibiu. 1926. Feiruarie, An. 57. Nr. 2, p. 83— 86.

2168. MARCU (Alexandru). Roman­ticii italieni şi Românii. Bucureşti. „Cultura. Naţională". 1924. in —8«, 147 p. ( [Extras din] „Me­moriile Secţiunii Literare ale A-cademiei Românt". Seria III. Tom. II, Mem. 2. [p. 21—165]).

Recenzii de : V. Boarea. Anuarul Insti­

tutului de Istorie Naţională ( lui. 1924—1925, An. III, p. 735—737 ;

N. Iorga. Revista Istoriea. Velenii de Murte. 1925 Iulie-—Sept. An. X I , N-relc7—9. p. 2 2 9 — 2 3 1 .

2169. MORARII) (Leca). Războiul Tro-adei. După codicele Gonst. Po-povici. (1796). Glasul Bucovinei. Cernăuţi. 1923 Octnmvria 1 1 . An. VI, Nr^JJJ9. p. 1—2;—1923 Noenwrie 7. An. VI, Nr. 1401, p. 2. Recenzie

d e : I . ŞiaMuei. Yia(a Românească. Iaşi. 1925 Mai—Iunie. An. XVII. Nrele 5—6', p . 354.

2170. MÜLLER (Georg). Die Türkei:-herrschaft in Siebenbürgen, ver­fassungsrechtliches Verhältnis Sie­benbürgens zur Pforte, 1541—2688. Sibiu. „\V. Kraut". 1923. in—S«, 148 p. (Institutul pentru studiul Europei sud-orientale. Secţiunea Sibiu. Secţie germană. 11). Recenzie de : I . iMvm. Anuarul Institutului de Is­toric Naţională Cluj. 1924—1925. An. III, p. 732—734.

2 1 7 1 . MCOL.VEStU (St .) . Dela înte­meierea Ţării-Românesti. Inscripţia de pe mormântul lui „Comes Lau-rencius de Longo Campo" 1300. Privilegiul comercial al lui Vladis-lav Voevod din 20 Ianuarie 1368. Bucureşti. „Tip. Cărţile Bisericeşti".

1924. in—ò°. 23 p. (Extras din

„Noua Revistă Bisericească". 1924. Octomvrie — Noemvrie. An. 17, N-rele 7—8.\p. 153—172]). Recens,e

de : N. Iorga. Revista Istorică. Vălenii-de-Munte. 1925 Aprilie—Iunie. An. XI. Nrele. 1—6, p. 131.

2172. OPRESCU (Anton). Din toponimia Olteniei. Arhivele Olteniei. Craiova. [1924] Iulie—Auyusl. An. III, Nr. 14, p. 290—302 ; MyrioliiWon. 1924, ,

N-rele 2—5—4, p. 5—16 ; 1924. N-rele 5—10, p. 1—21. Recenzie de.

Mihall Gregorian [subtitlul : Câteva ob-

servaţiuni critice...]. Arhivele Olte­niei. Craiova. 1925 Ianuarie—Fev-ruarie. An. IV, Nr. 17, p. 63—-66.

2173. OPBESCU (Gheorghe). Eliade R ă -dulescu şi Franţa . Studiu de lite­

ratură comparată. Uacoromania. Cluj. 1922—1923. An. III, p. 1— 128. Recenzie de: I. Siadoei. Viaţa Ro­

mânească. Iaşi. 1925 Martie. An. XVII, Nr. 3, p. 455—456.

2174. PA\AITESCU (Eni. , . Latinità e cristianesimo nell' evoluzione sto­rica del popolo romeno. Un ..studi sulla Romania."]. Napoli. „Biccardo Ricciardi". 1923, p. 101 — 134. Recenzie de : Dr Uitau -irvăd. Erdélyi

Irodaimi S/emlc. Cluj. 1124 Martie. An. LVI [I.] N-rele 3—1, p. 234—235.

2175. PAPAIIAGI (Tache). O problemă de romanitate sudilirică. Bucureşti. „Socec". 1923. in—8\ 30 p. + 2 pi. (Extras din „Grai şi Suf'et". 1923. Voi. I, Fase. 1, p. 72—99+2 pl.h Recenzii de : x. Horga). Revista Istorică.

Vălenii-de-Munte. 1926 Aprilie— Iunie. An. XII. N-rele 4—6, p. 128; Sentii Puscarin. Bnroromauin.

Cluj. 1922—1923, An. III, p. S40 141. Răspuns de : Tache Ravahag'.

Grai şi Suflet. Bucureşti. 1925. Voi. II, Fase. 1, p. 156—159.

2176. I'ÂRVAN (Vasile). Municipium Aurelium Duroatorum. Torino. ..Vincenzo Bona". 1924. in—So. 56 p. (Estrat to dalla ,.Rivista d

692 B I B L I O G R A F I A

Filologia e d'Instruzione clas­sica". Nuovi Serie. An. II, Fasci­cola III). Restabilire de: Pericle Pavanagi.

( i r a i ş i S u f l e t . Bucureşti. 1925, Voi. II. Fase. 1, p. 159—KiO.

IMI. R A M I (Dr. lacob). Doi luceferi rătăcitori. Gheorglie Şincai şi Sa-moil Micu Clain. Bucureşti.„Cultura Naţională". 1 9 2 1 . in—s*, 1 2 1 p. [Extras din ,,Memoriile Secţ.unii Literare ale Academiei Române". Seria III. Tom. III, Meni 3 , p. 167—121}. Recenzie de: N. Iorga [sub

titlul : Din patimile apostolilor ardeleni]. R e v i s t a I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1 9 2 5 Iulie—Septembrie. An. XI, N-rele b—l, p, 170—176.

2178. S I M U (Traian). Drumuri şi ce­tăţ i romane în Banat, l.ugoj. „Ti­pografia Naţională". 1 9 2 1 . in—8", 68 p. Recenzie de: N. Iorga, R e v i s t a I s ­

t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925 Ia­nuarie—Martie, An., XI, N-rele 1—3, p. 65.

2 1 7 9 . T E O U O R E S C Ü (Stoica). Mono­grafia oraşului Campiña. Istoric şi documente. Campiña. „Guten-

berg". 1924.. in—8-, 208 p + 3 pl. Lei 100. Recenzie de : N, Iorga. Revista

I s t o r i c ă . Vălenii-de-Munte. 1925

Aprilie—Iunie An. XI, N-rele 4—6, p. 117—118.

2 1 8 ' . T E U T S l . H (Fr . ) . Die S i e b e n ­

bürger Sachsen in Vergangenheit und Cegenwart. 2 Auflage, [Si-Hiu — , Hermannstadt. „W. Kafft. 1924. in—8\ 367 p. Recenzie de:

Dr. Rajka i.dszlo. E r d c l y i irodalnü S z c m l e . Cluj. 1924 Septemvrie-—Oc-tomvrie, An. LVI (/.), Nr. 8, p. 274—287.

2181. YVEIGAMJ (Prof. Dr. G«stav). Ethnografie von Makedonien. G e ­schichtlich-nationaler, sprachlich-statistischer Teil. [Şi Aromânii[. Leip-.iy. „August Pries". 1 9 2 4 . in—8-. 104. l \ Recenzii de: .V. largi.

R e v u e H i s t o r i q u e d u S u d - E s l E u ­

r o p é e n . 11 nearest-Paris. 1925 Ian. —Mart. An. II. N-rele 1 — 3 , p. 65—69; Carlo Taglianui. L'Europa

O r i e n t a l e . Borna. 1925 August 31.

An. V, Nr. 8, p . 582—587.

Recenzii făcute cărţilor istorice apărute înainte de 1921.

2182. B Â J A N (Dumitru I .) . Documente Cânrpulungene. rCâmpulung. „Ch. N. Vlădeseu,, 1916]. 91 p. Rccer.zie de: loachim Crăciun. A n u a r u l I n s t i t u ­

t u l u i d e I s t o r i e N a ţ i o n a l a C l u j .

1924—1925. An. 111, p. 737—750. 2183. C S A X K ! (Dr. Dezsb). Magyaror-

szâg tortenelmi ^oldrajza a Hu-nyadiak korâban. [Geografia isto­rică a Ungariei în epoca Huniadeş-ti 'or]. Budapest. „Ed. Academiei Ungare''. 1890—1913. Val. I—III

şi V. Recenzie de : I. Crăciun. A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d c I s t o r i e N a ţ i o n a l ă

C l u j . 1924 — 1925.An. III, p. 757—761.

2184. * G O R K A (Dr. Olgierd). Ano-nymi Descriptio Europaeorientalis. „Imperium Constantinopolitanum, Albania, Serbia, Bulgaria, Ru-thenia, Ungaria, Polonia, Bohe-mia".Anno MCCCVIII exerata.jŞi despre Români : „pastores roma-norum"]. Craeovia. 1916. Recenzie de: Sextil l'uscariu. O a e o r o m a n i a . Cluj. 1924 — 1926. An. IV. Part. 2. p. 1387—1389.

2185. I O R G A (N.). Istoria literaturii româneşti în veacul X I X , dela 1821 înainte, în legătură cu des-"voltarea culturală a neamului. Voi. I — I I I . Vălenii-de-Munte. 1907—1909. Recenzie de : G. liogdan. Puică. V i a ţ a R o m â n e a s c ă . Iaşi.

1925 Martie. An. XVII. Nr. 3, p. 354—366;—1925 Iulie. An. XVII,Nr. 7,p. 76—100.

2186 * M A N O L I U (Radu). Spiţa nea­mului Creangă. I o n C r e a n g ă . 7979. An. XII, 98. Re-mzie de: I.eca Morariu. J u n i m e a L i t e r a r ă . Cer­năuţi. 1925 A'.igus'—Oclomnrie. An. XIV. N-rele 8—10, p. 330—331.

2187. PUŞCAR1U (Sextil). Locul lim­bii române între limbile romanice. Discurs de recepţie... . Bucureşti. „Cartea Românească". 1920. in—8", 54 p. (Academia Româna. Discur­suri de recepţiune. X L I X ) . Recenzie de: Friederich Schiirr. Z e i t s c b r i l l fur R o m a n i s c h e P h i l o l o j d e . Halte. 1926. Band XLVI. Hefjt 5—6. p. 713— 717.

2188. * R A A N (Maior von). Extras din propriul meu jurnal din tim­pul războiului trecut de cucerire a Moldovei şi Basarabiei dela anul 1787 până la 1790 cu adausul unui plan. L-am compus în scrisori către un prieten al meu.... [ h S * rusească]. Sanktpetersburg. 1792. Recenzie ăe: I. Segrescu [ subti t lul : O carte ruseasca din 1792 cu de­scrierea luptelor din Moldova şi Basarabia dela 1787—1790 dintre Ruşi, Austriaci şi Turci]. A r h i v a

d i n I a ş i . 1925 Aprilie. An. XXXII, Nr 2, p. 126—133.

I N D I C E D E A U T O R I , R E C E N Z E N Ţ I , T R A D U C Ă T O R I , E T C .

A .

Adam (Ioan) 514. Adamescu (M.) 2109. Agârbiceanu (I.) 1753. Alexandrescu (Dimitrie) 1676. Alexandri (V.) 644. Alevra (General) 346. 1299. Anastasiu (General Alexe) 1991. Anastasiu (General I.) 342. Ancel (Jaques) 68. 1977. Anders (A.) 403. Andreescu (Const.) 630. Andrieşescu (Ioan) 9%. 997. 1004.

1452. 2063. Anselme (André) 643. Anfal" (Protopop D.) 589. Antipa IGr. L.) 1516. Antonovici (Iacov Episcopul Hu­

şilor) 724. 759. 921. 1149. 2142. Apostol (Preotul Alexandru) 572. Apostoleanu (M.) 2083. Aradi (Victor). 257. 476. Arald 1135. f 178. Arbore (Alexandru P.) 2155. Archibald 330. 645. Argeş (Nicolae) = vezi: Nico-

laescu (Stoica). Arginteanu (Ion D.) 2008. Aricescu (Iul ia) 1975. Arie (Ed.) 1095. Arifeanu (Maior Virgil) 348. Arz (Generaloberst) 1992, 1993. Asan (Matei) 349. Askenazy (Simion) 69. Aslan (Th. C.) 1695. Athanasiu (Profesor I.) 350. Avakian (Gr.) 890. 978. Averescu (General AI.) 331.

B .

Babei (Antony] 286. Babeş (Pr. George) 1714. Babeş (Prof. Dr. V.) 258. Bacalbaşa (Const.) 540. 1179.1300.

Bacaloglu (Colojnel George) 258. Bacaoanu (Dr. C.) 515. 1281. Bachelin (L.) 1623. Băcilă floan C.) 1070. 1071. 1072.

1073. 1074. 1075. 1101. 1151 Bădăreu (A. A.) 343. 1197. Bagossy (Bertalan) 1539. Băjan (Dumitru I.) 2182. Baidaff (Leon) 221. 241. 306, 685. Băilă (Ion) 1177. Bainville (Jaques) 1937. Baker (R. St.) 1999. Bălan (Dr. Silvia T.) 1147. Bălan (Theodor) 136. 307. 891.

1011. 1025. 1027. 1305, 1415. 1478. 1915. 2143.

Bălăşel (Preotul Teodor) 326. 632. Balăzs (Dr. Andrâs) 1539. Bâleanu (A.) 725. 760. 761. Balş (G.) 569. 578. 1624. 1625

2025. 2139. Bals* (Iorgu P.) 198. Balş (Zoe G.) 692. Bănescu (N.) 70. 105. 847. 897.

1485. 1948. 2138. 2144. Bărbulescu (Ilie) 9 37. 71. 1602.

1754. 1759. 1760. 1836. 1837. 1862. 2085. 2150.

Bărcăcilă (Al.) 2062. Bârlea (Preot I.) 599. 1907. Barnoschi (D. V.) 956. 1408. Bart (Jean) 496. Bartoli (M.) 460. Bârzotescu (Colonel Laurentiu) 351. 1619. Basarab-Brâncoveanu (C.) 1528.

1529. Bâuerle (Erich) 1545. Bedeleanu (D.) 1472. Bejenaru (Prof. Dr. N. C.) 157.

222. 223. 242. 243. 244. 321. 322. 1319. 1418. 1896.

Beldie (Econ. I. C.) 519. Beldie (Econ. I. C.) 519. Bena (Augustin) 1852. Bena (Pr. Ioan A.) 493.

B I B B I O G K A F I A 695

Berechet (Ştefan) 291. 506. 562. 563. 591. 719. 720. 879. 1596 1609. 1677. 1678. 1679. 1680. 1794. 2021. 2047. 2093. 2101.

Berindey (Prof. Arhitect I. D.) 523.

Berkowitz (Iosef) 2145. Berliner (Rudolf) 1941. Beu (Dr. Octavian) 1219. Bezdechi (Şt.) 1805. 1817. Bianu (Ion) 1272. 1409. 1716. 1755.

1756. 1904. 1949. Bibescu (Prinţesa Marta) 338.

1626. 1627. Bibicescu (I. G.) 1945. Bichigean (Vasile) 199. 200. 259.

2016 Bielz (Dr. Iulius) 657. 658. 701. Bilciurescu (V.) 1217. Bileţchi (Ioan) 1449. Bilinszky (Dr. Lajos) 1539. Bîrlea (Pr. Ion) vezi = Bârlea

(Preot I.) Birö (Dr. Vencel) 1539. 1973. Bitay (Dr. Ârpâd) 201. 202. 203.

260. 478. 641. 1539. 1575. 1757. 1831. 1976. 2010. 2035 2077. 2091. 2103. 2110. 2111. 2115. 2129. 2130. 2131. 2174.

Blaga (Dr. Iosif) 1466. Blaga (Lucian) 1382. 1689. Blancard (Theodore) 1928. Blaskovics (Prälat Franz) 673. Bobulescu (Preotul C.) 520. 750.

948. 1547. 1717. Bocăneţu (AI.) 93. 1838. Boga (L. T.) 291. 678. 1707. Bogdan (N. A.) 762. 1007. 1168.

1668. 2019. Bogdan-Duică (G.) 261. 711. 712.

1116. 1119. 1120. 1121. 1141. 1142. 1228. 1229. 1796. 1806. 1815, 1856. 1886. 2137. 2146. 2147. 2156. 2185.

Rogos (D.) 1987. Bogrea (V.) 32. 60. 61. 169. 185.

608 . 751. 802. 843. 946. 1086. 1087. 1088. 1362. 1457. 1668 1671. 1683. 1759. 1827. 1839. 1840. 1841. 1842. 1843. 1853 1901, 1972. 2008. 2072. 2137 2151. 2158. 2162. 2168.

Boian (General Octav) 352. Boiloş (Olimpiu) 1288. 1819. i Bolcaş (Lucian) 353. 1908. I Bolocan (Nicolae) 218. Bcloga (Dr. Valeriu L.) 962. 1326.

1889. 1890. 1891. 1893. 2076. j 2126. 2128. |

Bolomey (Arh. G.) 578. Bonnefon (Jean de) 2112. Borbély (Dr. Istvân) 1960. 1966.

2121. Boros (Dr. P. Fortunat) 1539.

1540. Boroş (I.) 204. Borza (Dr. AI) 1470. Bossy ( R . V.) 186. 470. Botez (Eugen P.) 1516 Botez (G. V.) 1212. Botez (Octav) 1460. Botos (Jânos) 416. Bottez (Locot.-Colonel Constantin

L.) 354. Bouchie de Belle (Edmond) 1937. Brandsch (Dr. Heinz) 659. 660.

947. Brandza (M.) 1335. Branisce (Valerica) 1330. Branisce (Dr. V.) 1024. 1230.

1231. 1283. Brătescu (C.) 7. 1882. Brătianu (Gh. I.) 1. 38. 158. 159.

507. 985. 1845. Brătianu (Ion I. C.) 419. 420. Brătianu (Vintilă) 1516. Brătulescu (Victor) 924. 928. 115.t

2028. 2030. Braunias (Dr. Karl) 406. 442. Braunstein (Enric F.) 1939. Brediceanu (Tiberiu) 1923. Brehier (Luis) 1628. Breit (Jozsef) 355. Buat (General) 356. Buchanan (Sir George) 357. Bucuţa (Emanoil) 446. 1316 14^9.

2148 Bude (Valentin) 1043. 1055. Budeanu (Otilia C.) 521. Bufnea (Elia) 358. Bugnariu (Iuliu) 1199. Bulat (T. G.) 126. 127, 160. 161.

187. 323. 530. 686. 687. 693. 722. 763. 802. 803. 804 810. 811. 812. 813. 836. 848. 849. 853. 854. 855. 856. 857. 858. 893. 925. 958. 1054. 1332. 14S2. 1526. 1606. 1709.

Bunea (Dr. Ioan) 1465. Burada (Teodor T.) 2136. Burghelea (M.) 764. Busuioc (Ierodiacon Laurenţiu)

1597. Busuioceanu (Al.) 1096. Buta (Nicolae) 683. 688. 1169. Buzea (Nicolae T.) 1548. Byhan (A.) 460.

696 I . CRĂCIUN

C . ' Conev (Prof. B . ) 1954. I Constantinescu (Emil) 1044. \ Constantinesco (Mit i ţă) 1530.

Constantinescu (N. A.) 38 . 1492 2027.

; Constant inescu-Iaşi (Dr. P.) 2. 324. i 554. 579. 922. 1077. 1625. 163! . | 1632. i Conta-Kernbach (Mariana) 11.04. ' Coriolan (G.) 929. I Cornescu (Constantin) 1286. ' Corteanu (A.) 1516. | Corti 885.

Coşbuc (George) 337. ; Coşbuc (Preot Gheorghe) 1200. j Cosma (Aurel) 1513.

Cosma (Dr, Aurel junior) 559. Costăchescu (Mihai) 524. 525. 527

528. 726. 752. 753. 754. 766. 767. 768. 911 .

Costescu (Lt . -Col . S te rea) 360 . Costin (Prof. Lucian) 1857.

I Costin (Maximil ian) 1241. Cotovu (Brutus) 568. Crăciun (Ioachim) 28. 133. 1189.

! 1549. 2167. 2182 2183. ; Cridim 1010.

Crişan (Ioan) 1419. Csânki (Dr. Deszò) 2183. Csùry (Dr. Bâ l in t ) 2119. Culcer (General I.) 2165. Culea (Apostol D.) 628. Culici (Colonel A.) 999. Cuparencu (Milt iade) 859. Curdinovschi (V.) 560. 561 . 1633.

1721. Cuza (A. C.) 1345.

D.

Dăianu (Dr. El ie) 1378. 1403. 1536. Daicovici (Constantin) 2052. Dan (Dimitrie) 308 . 564. 565. 566-Dănci lă (Ion) 1578. Dănulesru (C.) 650. Dăscă lescu (Profesor Alex . ) 361 . Daşcovici (N.) 1514. Decei (Aurel) 175. 663 .

< Dejeu (Prof. Pe t re ) 492. Demetrescu (George Mii .) 533. 816.

! Densuşianu (O.) 447. 1762 1763. i 1903. 2117. 2152.

Dermer (Dr. I .) 1701. ; Derussi (Gheorghe) 362. 1267.

Diaconescu (Emil) 39. 162. 332 . i Diamandi Amincianul (Prof. V.)

451. 452. 2073. Diamandy (C.) 1516. Dieulescu (Dr. Constantin C.) 100.

106. 1251. 1854. 1967. 2153. Dimitrescu (Alexandrina) 464 .

Cacavela (Jeremia) 245. Cacoveanu (Şt . ) 1232. Cădere (Victor G.) 421 . Călinescu (Gh.) 1543. Cancel (P.) 1952. 1953. Cândea (R . ) 1205. 1213. 1384. 1 3 %

1479. 1576. Cantacuzino (Prof. Dr. Ioan) 1629. Capidan (Th.) 447.448. 449. 450

1170. 1850. 1858. 1860 . 2125. 2149. 2150.

Capsa (Şt . ) 1061. 1065. 1066, 1067. Caracos tea (D.) 1?07. 1808. 1809.

1810. 2107. Caradja (C. I.) vezi = Karad ja

(Const. I.) Caraman (P . ) 117. Carcopino ( J e r o m e ) 1965. Cardaş (Gh.) 1348. 1424. 1455.

1798. Carossa (Hans) 1994. Car to jan (N.) 1758. 1759. 1760.

1761. 2137. Casper (Dr. F . ) 1505. Câtuneanu (I . C.) 646. Cazacu (Dr. P . ) 287. 288. 289

290. 302. 433 . Cazin (Paul ) 237. Cecropid (M.) 2090. Celarian (Ion I.) 814. 815. Celebidachi (H.) 291 . Cerneşti (M. Ş.) 1404. C'nabrie (R. ) 1494. Charewiczowa (Luc ja ) 1669. 2099 Cheveresan (Alexandru) 499. Chinezu' ( I . ) 2074. Ch im (Constantin) 547. Chivăran (Ioan Gh.) 548. Christescu (V.) 998. Ciato (Dr. JLudovic) 1505, Cibin fNeculai) 1995. Ciobanu (Dr. Virgil) 1577. 1703.

627. 1431. 2022. 2151. Ciobanu (Ştefan) 291 . 505. 510. Cioflec (Virgil) 1256. 1630. Ciomac (Ion L.) 488. Ciorogariu (Episcopul Roman R . )

359. 422. 1191. Cioroianu (Dr. Ştefan) 1258. Ciplea (Dr. Al .) 1616. 2011 . 2095 Ciuhandu (Dr. Gh.) 1590. 1591.

1592. Ciura (Al.) 1163. 1190. Clachir ( I c . Şt . M.) 1720. Clinceanu (I . D.) 1486. Clopoţel (Ion) 262. 1289. Cociu (Maria j 1160. Colban (Erik) 151-6.

B I B L I O G R A F I A 697

Dimitresco (V.) 434. Dimitriu (Arhimandrit Melhisedec)

592. Dimitriu (V.) 1929. Dinculescu (N. Gh.) 806. 807. 817

818. 819. 820. Djuvara (Mircea) 1516. 1517. Dobrescu (Dr. Aurel) 1946. Dobrescu (Al. V.) 1211. Docea (A.) 153.. Donciu (M.) 153. Donici (Alex.) 1702. Drăgănescu (Dr. Titus) 1981. Drăganu (N.) 201. 944. 949. 1716

1722. 1745. 1760. 1770. 1801 1844. 1862. 1874. 1903. 2087 2104. 2152. 2160.

Drăghiceanu (Virgiliu N.) 13. 462. 634. 635. 636, 912. 913. 930. 931.932. 933 934, 935. 939. 942. 1078. 1079. 1097. 1634. 2048. 2049. 2154.

Dragnea (Radu) 1279. 1795. Dragomir (Nicolae) 1690. Dragomir .Silviu) 217. 702. 1290.

1363. 1982. 2155. Dragomirescu (Mihail) 1764. 1811. Drimer (Caro!) 1277. Drouhei (Ch ) 2156. Drutzu (Şerban) 444. Dumitrescu (C. Gh.) 545. Dumitrescu (Vladimir) 1000. 2064 Dunăreanu (N.) 291. 1111. Dunăreanu-Vulpe (Ecaterina) 94.

2065. 2067. Duzinchievici (G.) 1723.

Eflimiu (Elena) 1036. figorief (V.) 403. Eliade (Mircea) 2113. Enea (Nicolae M.) 291. 1598. 1617.

Faur (D.) 2020. Fedorca (A.) 263. Fejer (Dr. Gero) 1539. Ferenczi (Alexandru) 963. 2053. Ferenţ (Dr. Ioan) 137. Fery (F.) 1045. Fierăscu (C.j 534. 1152. Filderman (Dr. W.) 647. Filimon (Aurel) 2054. Filipciuc (Vasile) 1314. Filipescu (C.) 1122. Filitti (I. C.) 40. 91. 121. 163.

189. 319. 325. 611. 614. 771. 865. 876. 936. 956. 1033. 1098. 1498. 1499. 1681. 1724. 2157

Firu (N.) 205. Fittbogen (G.) 2037. Florenţiu (P.) 860. Florescu (Petre) 1824. Focillon (Henri) 1635. 1636. Fortunescu (Prof. C. D.) 11. 821.

1450. 1527. Fotino (Georges) 1682. Fotîno (M.) 29. Furnică (D. Z.) 1675. Furtună (Econ. D.) 861. 1133

1206. 2105. 2136.

Gabrielescu (Alice) 1146. Găluşcă (Constantin) 453, Gane (Ion) 1421. Gârboviceanu (P.) 1550, Gârbu (Laur) 1306 Garoflid (Const.) 1500. Găvănescu (I.) 1929. Gavrilescu [Măria Dr.) 1234. Gâzdaru (D.) 1781. 1858. 2120 Gellner (Medic Locotenent Iosif)

1887. Georgescu (Colonel Christodulo)

1996. Georgescu (Constanţa) 1226. Georgescu (Maiorul D. I.) 1620. Georgesco ţH.) 1637. Georgescu (Ioan) 188. 466 653.

1391. Georgescu (Colonel I.) 366. Georgescu (I. B.) 609. Georgescu (Preotul Ştefan) 2029. Georgescu. Tistu (N.) 887. 1364

1369. Georgescu-Vrancea (C.) 291. Georgiade (Constantin) 1395. Georgian (P.) 118. 119. German (Profesor Dr. Zaharia)

101. Ghenzul (V.) 291. Gheoldum (Preot Gută) 602. Gheorghe (Maior Ion) 367. Gheorghiu (Căpitan Aurel I.) 224. 368. 512. 516. 655. 772. Gherea (I.) 1765. Ghergariu (L.) 495. 1311 Gherghef (Dr. Ilie) 107. 164 1826.

1883. Gherghiţă (I.) 1663. Gherontie (Episcopul Constant i)

1607. Ghibănescu (Gh.) 226. 517. 526.

529. 679. 727, 728. 729. 730. 731. 732. 733. 734, 735. 736. 737. 755. 773. 774. 775. 776 777. 778, 779. 780. 796. 898.

6 9 8 I. CKÀCIOU

899. 903. 907. 908. 914. 915 I 1009. 1015. 1035. 1037. 1725. | 1726. 1797. 2158.

Ghibu (Onisifor) 292. 293. 294. 295. 463. 1106. 1201. 1250. 1259. 1291. 1331. 1365. 1537. 1551. 1552. 1727.

Ghica-Budesti (N.) 580. Giurescu (C. C.) 30. 120. 121. 225

246. 680, 689. 1115. 1972. Giurgea (Gabriel) 423. Goga (Octavian) 264, 1459. Goraoiu (Dr. V.) 1269. 2080. Gore (Paul) 291. 296. Gorka (Dr. Olgierd) 2184. Gorovei (Artur) 517. 522. 880.

1683. Gorsky (Locot-Colonel V.) 369. Gorun (Ion) 1910. Gotcu (Preot I.) 1310. 1604. Grămadă (Nicolae) 567. 1876.

1878. Gratz (Minister Dr. Gustav) 370. Graur (Dr. Gr.) 1123. Grecu (Valeriu I.) 1766. Grecu (Vasile) 16. 41. 570. 571.

595. 2026. 2138. 2159. Greening Pantazzi (Ethel) 72. Grégoire (Henri). 2159 Gregorian (Mihail) 2172. Grigoraş (Em.) 943. 944, 945.

1183. 1316. 1317. Grigorescu-Bengeşti (A'.exe) 531. Griselini (Fr.) 218. Gross (Iulius) 1247. Grosu (P. D.) 1762. Grothe (Hugo) 2040. Grumăzescu (Preotul Corneliu)

1313. Guiart (Prof. Dr. Jules) 73. 1463. Gusti (D.) 1516. Gyârfâs (Dr. Elemér) 1359. 1540.

1973. Györffy (Ştefan) 2120. 2141. György (Endre) 642. György (Dr. Lajos) 677. 1242. 1280. !

2043. 2134, I

H .

Hacman (M.) 1136. I Hagi-Moscu (Em.) 881. I Hajek (Dr. Egon) 2160. j Hanes (Petre V.) 1767. 1768. 2108. | Hans (Iosef) 2018. j Hartulari (Elena) 226. ! Haţieganu (Dr. Juüu) 1155. Haupt (Egidius) 502. Heitmann (Adolf) 1800. 1828. : Henry (P.) 2023. Herjeu (Generalul C. N.) 389.

Hermann (Teodor) 1579. Herold (A. Ferdinand) 1939. Herriot (Edouard) 424. Hevenesy (André de) 1983. Hienz (Dr. Hermann) 31. Hirschler (Dr. Iozsef) 1539. Hodinka (Antal) 2036. Hodoroabă (Preotul N. V.) 371.

573. Hodoş (Alexandru) 1426. Hodoş (Enea) 265. Hòeg (Carsten) 454. Hoftmann ILe.o) 674. 1506. 2039. Homan (Balint) 1968. Honigberger (R.) 474. Horovitz (Dr. Filip) 102. Horwath (Walter) 552. 553. 622.

1863. Hotnog (T.) 165. Hurmuzescu (D.) 1929. Husărescu (Z. I.) 425. Huss (Richard) 1864.

I . J .

Jacabffy (Dr. Elmér) 219. 497. 973. 974. 2161.

Iacobescu (Teodor D.) 2000. Jacubovich (Dr. Emil) 42. lacubovici (Vitold) 1356. Jakubek (Dr. fstvân) 1539. Iancovici (O.) 1516. Jancso (Benedek) 1940. Jânossy (Dr. P. Béla) 1539. Iarca (General Alex.) 1930. Ibrăileanit (G.) 1158. 1820. Ichim (Traian) 738. 739. 740. 741.

742. 743. 744. 781. 782. 783. 784. 797. 798. 1124.

Ieronim (Ieromonahul I.) 593. Ieşianu (Isidor) 74 Ifrim (C. N.) 1339. Igeni (Ferencz) 1469. Jgrec (Dr.) 1894. Jinga (Dr. Victor) 494. Ilie (Remus) 108. Ilieşiu (Nicolae) 1476. Inczédy-Joksmann (Dr. Òdon) 1539 Inorodetz 297. Ioan (Ştefan 'C.) 1997. Icaniziu (Ing. George V.) 1638.

1639. Ioanovici (D.) 1580. 1611. Ionescu (Bogdan) 1235. Ionescu (G. M.) 95. Ionescu (Maiorul Grigore) 372.

1931. Ionescu (Serafim) 1417. Ionescu (Sergiu D.) 1525. Ionescu (Teofil) 373. Icnescu (Thomas) 1929.

B I B L I O G R A F I A 6 9 9

Ionescu-Buznea (Maior G.) 374 . Ionescu-Darzeu (E . ) 298. Ionescu-Enache (Otil ia) 77. Ionescu-Lámotescu (María) 2096. Iordáchescu (Constantin) 1236.

1237. Iordan (Dr. Iorgu) 1877. 2120. lorga (N.) 25 . 27. 32. 50. 6 0 . 6 8 . 6 9 .

75 76 77. 78 . 84. 109. 120. 121 122 128. 166. 167. 168. 169. 170. 171. 185. 189. 190. 191. 192 223. 228. 229. 245. 247. 262. 291 . 292 . 311 . 320. 328. 376. 389. 436. 444 . 447. 449. 454. 45S. 464. 465. 467. 492. 508. 509. 517. 518. 530. 533 . 539. 548 . 569. 587. 604. 606. 608 613. 619. 621 . 631 . 661 . 664 667. 6S1. 632. 694. 698. 699. 703. 721 . 723. 724. 736. 745. 754 756. 785. 786. 787 788. 799. 823. 841. 842. 843. 844 858. 862. 863. 864. 865. 877.' 882. 883. 884. 888. 900. 905. 906 . 909. 916. 917. 920. 923 926. 937. 938. 940. 941 . 949 950 . 954. 955. 959. 1039.

1063. 1099. 1107. 1108. 1110. 1112. 1117. 1125. 1249. 1301. 1318. 1334. 1354. 1359. 1389. 1400. 1412. 1435. 1441. 1498. 1501. 1507. 1512. 1515. 1516. 1553. 1554. 1578. 1586. 1615. 1631. 1632. 1640. 1641. 1642. 1643. 1644. 1670. 1671. 1682. 1692. 1728. 1729. 1730. 1731. 1769. 1770. 1771. 1772. 1773. 1774. 1775. 1821. 1822. 1829. 1832. 1838. 1860. 1895. 1903. 193S. 1940. 1951. 1961. 1962. 1963. 1967. 1977. 1978. 1986. 1991. 2022. 2 0 3 4 . 2046. 2051 . 2092. 2093. 2097. 2098. 2100. 2108. 2116. 2139. 2142. 2143. 2147. 2149. 2151 . 2153. 2157. 2162. 2163. 2168. 2171. 2175. 2177. 2178. 2179. 2181 . 2185,

Iosif (N.) 1273.

ISUPE&TU i \ . I A U U I U J U U I . íi^íj. t*i\j*t. Isopescu-Grecul (Prof. Dr. Con­

stantin) 309. 1244. Istrati (Calinic) 1261. Istrati (Panai t ) 1278. Istrati (V. I . ) 1143. Juhász (Kálmán) 1539. Izverniceanu (D.) 220.

Kapri (Baron Valeriu) 3 7 5 . Karácsonyi (Dr. J á n o s ) 110. 669

1294. 1539. 1865. 18b9; 2122. 2164.

Karad ia (Constantin I .) 33 . 43 . 172 1% 746. 747. 789. 866. 1080. 1081. 1082. 1089. 1094. 1102. 1622 1645. 1711.

Karnabat t (D.) 541 . Kas te rska (Maria) 2078. Kelemen (Gài ) 2161 . Kerekoff (Georges) 455. Keresztury-Olteanu ( A l ) 713. Kir i tescu (Constantin) 376. 2165. Kisch (Dr. Gustav) 1866. 1956.

2119. Kisch (Oskar) 479. Klaiber-Ulm (Dr. Ing.) 551. Klein (Kar l Kurt ) 661 . 662. 1546.

1685. 1852. 2085. 2092. Kòblossy (Dr. Bé la ) 1655. Kogàlniceanu (C.) 173. 174. Kogàlniceanu (M. I.) 333 . Koukoules (Ph.) 1948. Kovàcs (Carol) 1461. Krauss (Georgius) 44. Kristof (Dr. Ghaorghe) 1830. 1831.

2044. 2166.

Lacea (Constantin) 129. 1733. Lacombe 1724, Lahovary (Al . Em.) 431 . Lahovary ( J e a n ) 338. Laitin (Prof. Daniil) 1118. Lalescu (Traían) 1118. 1338. Lápedatu (Alex.) 8. 79. 80. 138.

377. 409. 410. 411 . 670. 1282. 1333. 1383. 1474. 1555. 1625. 2167.

Lápedatu (Ion I.) 1430. Lasal le (Ferdinand) 542. Lascaris (Michel) 597, Lascarov-Moldovanu (Al.) 1172.

1525. László (Franc í sc ) 2055. Laugier (Dr. Ch.) 11. 986. 1693. Lavronschi (Cornelia) 230 . Lázáreanu (Barbu) Í453 . 1888.

2127. Lázárescu (Emma) 1126. Lecca (O. G.) 81 . Lefteriu (Gh.) 1304. Lenghel (Dr. Al . ) 964. 965. Lepsi (Dr. I.) 979. Lcvy (Roger) 1531. Licea ( loan) 1188. Lípáneanu (Maria) 1223 1427.

1713. L i v e s c u ( loan I . ) 1921.

Loghin (Constantin) 310 3 1 1 . 1257. 1 7 7 5 . 1776.

7 0 0 I . CRĂCIUN

Longin (Francisc H.) 482. Lovin (Protosinghelul Glicherie)

603. 607. Lovinescu (E.) 956. 1140. 1344.

1777. 1778. 1779. Lozinskv (Grcgoire) 1832. Luchian (I.) 1137. Luncan (I. C.) 1083. Lungu (C.) 291. Lungulescu (Pr. D.) 610. 824.

1445. Lungulescu (George) 1833. Lupaş (Dr. loan) 8. 67. 121. 266.

267. 268. 426. 486. 694. 695. 696. 697. 698. 699. 704. 705. 706 S50. 904. 1166. 1327. 1405. 1468. 1473. 1521. 1556. 1557. 1558. 1559. 1612. 1911. 1979. 2140. 2165. 2170.

Lupaşcu-Ştejar •[G-ral Alex.) 379. Lupeanu-Melin (Alexandru) 269.

543. 1150. 1440. 1912, Lupşor (N.) 1762. Lupu (Dr. N.) 473. Luţia (Dr. Petre I.) 629.

M.

Macovei (loan I.) 291. 299. Madgearu (V. N.) 1516. Mager (Traian) 1109. Maiorescu (Titu) 334. 1780. Makkai (Dr. Sândor) 1610. Maniu (luliu) 1508. 1516. Manneville (M. de) 468. Manoliu (Emil) AI.) 1924. Manoliu (Radu) 2186. Manoliu (Sandu) 1202. Mânzat ((George) 487. 1613. Mărăcineanu (D.) 1238. Marcu (Alexandru) 1413. 1495

2168. Margaroli (G. B.) 1724. Margueritte (Victor) 403. Măria (Regina României) 1303. Marian (Liviu) 291. 200. 1262.

1263. 1264. 1385. 1437. 1791. 1825.

Marinescu I Constanţa) 2074. Marinescu (C.) 27. 471. Î100 1646.

1876. Marinescu (Dr. G.) 1156. 1516. Marinescu (Iulian) 748. 1340. Marmeliuc (D.) 1173. Marshall (F. H.) 245. Martelliere (Jean) 2114. Marţian (Iulian) 139. 489. 623.

700. 714. 790. 1734. 1867. 1868. 2014.

M a r t o n n e (Emmanuel de) 427.

I Massof (loan) 1926. j Mateescu (C. N.) 805. 825. 837.

927. 1185. 1451. 1483. 16%. Mateescu (Dr. G. G.) 96. Mateevici (Nadejda) 1309. Meteiu (I.) 271. 272. 1581. Mathes (Walther) 1967. 2153. Maxim (D. G.) 1138, Maxim (Gh.) 1274. Maximilian (V.) 1922., Mehedinţi (S.) 82. 83. 1296. Meissner (C.) 1366. M.elich (Dr Jânos) 111. 1875.

2123 Melin (A.) vezi = Lupeanu-Melin

(A.) Meruţiu (Vasile) 1203. Mesrobeanu (A.) 140. Metes (Ştefan) 84. 130. 193. 194.

483, 484. 485. 707. 1432. 1560. 1582.

Michoff (Dr. Nicolas V.) 2005. Mihail (Locot.-Coî. Gh.) 1932. Mihail (I.) 585. Mihail (Dr. Petre C ) 535. Mihăilescu (Vintila) 1694. 1712. Mild (Dr. Fritz) 44. Miller (William) 248. Minar (Prpf. Octav) 1014. 1186.

1647. 1927. Minea (I.) 15. 34. 45. 46. 47. 48,

49. 50. 51. 52, 53. 54. 55. 56. 123, 124. 131. 141. 142. 143. 144. 176. 177. 178. 179. 180 181. 231. 232. 233. 234. 236. 249. 250. 583. 708. 757. 918. 951. 952. 1040. 1046. 1059. 1605. 1614. 1648. 1672. 1760. 1855. 1861. 1879. 1884.

Mitescu (I.) 2068. Mocanu (I. G.) 1207. Moga (I.) 70°. Moisil (Constantin) 14. 17. 24.

3-11. 826 895. 960. 1001. 1047 1048. 1050. 1056. 1063. 1649. 1664.

M«isil fVicrul Grigore) 1325. Moü-ii llmiu) 633.987. 1322. lilO

1655. 1802. M n H o w t n ( D r . Gergely) 2,'35

2146. Moldoveanu (Pr. Iuliu) 1583. 1548.

1585. Moldovan (Simion S.) 498 Moldoveanu (Miior A.) 381. Molin (Gii.) 501. Molin (R. S.) 1539, 1594 Molin (Virgil) 1127. Möller (Karl von) 2040. Montani (Ion) 273.

B I B L I O G R A I I A 701

Morariu (Dr Aurel) 1561. Morariu (Preotul Const.) 1343.

1386. Morariu (Leca) 312. 574. 1092

1093. 1208. 1209 1210. 1211. 1361. 1387. 1401. 2105. 2166. 2169.

Morariu (Victor) 1103. 1254. 1439. Morusca (Preot Pompei) 1360. Motogna (Victor) 132. 145. 146,

147. 182. 235. 274, 791 . 851 867. 1017. 1113. 1114.

Müller (Freder ic) 663. Müller-Langenthal (Fr iedr ich) 664. Müller ( G e o r g ) 2170. Müller (G. E . ) 112. Müller (Iaroslov) 301, Munteanu-Bâr lad (Gh. N.) 1341.

1342. Mureşianu (Aurel) 1375. Murăsanu (Aurel A ) 1496. Mureşanu (C.) 2001 . Mureseanu (Ion) 1691. Mureşanu (Sabin) 1032, Murgu (Protopop Ioan) 1380. Murgu (Vasile Pr . ) 590. Muslea (Ion) 1738. 1902. Musta ţă (N.) 1265.

M .

Nagy (Nagybaczoni Vi tez Vilmos) 1933.

Nandris (Gr.) 2009, 2118. Nandris (Dr. I.) 313 . Nanu (Preot A.) 103. Nanu (N. C.) 2070. Narlv (C.) 1666. Nastase (G. I.) 57. Neculăeş (Dominic) 137. Nedioglu (Prof. Gh.) 2031. Negoescu-Bucur (I.) 548. Negrescu (I . ) 291 . 1781. 1792.

2188. Negruzzi ( I . C.) 1428. 1782. Negulescu (Dem.) 1516. 1929. Negulescu (Econ. Gh.) 582. Neicu (Ion) 1989. Nemefh ( J . ) 1869. 1955. Nemethy (Dr. Gyula) 1539. Netnoianu (P . ) 428. 429. 500. Neofit (Episcopul Vidinulufj 1562. Netta (Gheron) 1673. Nibi (Sergiu) 412. Nibio (August) 314. 1538. Nichita (Prof. D.) 148 1631. Nicola (Dr. Enea) 1347. Nicolae (Pavel S.) 1897. Nicolaescu (Ion G.) 1394.

Nicolaescu (Prof. S to ica) 156. 588 2050. 2171 .

Nicolaescu-Plopsor (C. S.) 62. 808. 830. 838. 957. 988. 989. 990. 9 9 1 . 992. 993. 994. 995. 1450-1785. 2102.

Nicplaiasa (Gh.,) 58. £68. 1608. Nicolau (Colonel Theodor) 133. Nicolescu-Due (Col. V.) 382 . 383. Nicolescu-Sima (Lorenzo) 1530. Nicorescu (P.) 97. Niculescu-Telega (Constantin) 1532. Niederle (Lubor) 1969. Nistor ( loan I ) 16. 149. 254. 286.

303. 315. 436. 465. '656. 1215. 1353. 1397.

Nistor (Öltea I.) 297. Niţescu (Voicu) 384. Nordmann (Charles) 1943. Novacovici (EmilianJ 2017.

O .

übedeanu (Constantin V.) 85. 581. 827. 1028. 1031. 1407.

Olasz (Peter S. I.) 1539. Olszewski (George) 1650. Onciul (D.) 86 . Onişor (Victor) 1686. Opreanu (Sabin) 87. 1870. Oprescu (Anton) 800. 828. 829.

2145. 2172. Oprescu (G.) 35 . 1085. 1392. 1651.

1652. 2173. Oprisan ( I . Gr.) 1038, Orăşianu (C. N.) 1049. Orient (Dr. luliu) 1892. 2056. Orosz (Endre) 966. Ortiz (Ramiro) 1355. 1799. Osvadă (Vasile C.) 1913.

5».

Păcă ţ i an (Teodor V.) 206. 207. 715.

Pakots (Kârolv) 1539 Păi (Istvăn) 1539. Paleologu (I . ) 1563. Paleologue (Maurice) 1934, Palmieri (Aurelio) 4 3 1 . 1760. Panai tescu (Em.l 2174. Panai tescu (Maria J . ) ' 1653. Panai tescu (P. P . ) 59. 60. 150

151. 184. 195. 236 255. 1319, 1669. 1898. 2078. 2099. 2151

Panai tescu (General S c . ) 385. 432 2033.

Pangraţ i (E. ) 1516. 1929. Pante ly-Stanciu (N.) 1990. Papacostea (Cezar) 1812. Papacostea (Victor) 1544.

702 I . C R Ă C I U N

Papahagi (Nic.) 2006. 2007. Papahagi (Pericle) 1859. 1860.

2176. Papahagi (Tache) 1856. 1903. 2116.

2133. 2149. 2175, Papiriu Pop (Ion) 2079. Parhomovici (Iosif M.) 1600. Paribeni (Roberto) 104. Pârvan (Vasile) 18. 98. 99. 980.

981. 982. 1004. 1005. 1006 1654. 1959. 2051. 2057. 2059. 2060. 2066. 2176.

Pasca (Ştefan) 1856. Paschivschi (Dr. Vlad) 1443. 1739.

1740. 1741. 1742. Pascu (Giorge) 61. 1182. 1222.

1457. 1783. 2072. Pasek (Jean Chrysostome) 237.

1970. Patay (Dr. József) 1539. Paukerov (Léonard) 1187. Paulescu (Eugène) 1974 Paulescu (Prof. Dr. N. C.) 1372. Paulovici (M.) 433. Păun (Al.^ 1128. Pavel (Dr. C.) 134. 386. Pavlov (Monahul Petru) 616. Pavlovitch (L.) 1628. Peretz (Ion) 1687. Pernice (A.) 1761. Petranu (Coriolan) 1655. Petra-Petrescu (Horia) 1162. 1224.

1275. Petraşcu (N.) 1352. Petres (Kâlmân) 1539. Petrescu (C.) 1656. Pclrescu (Camil) 1784. Petrescu (Corvin) 1442. 1520.

2071. 2082. Petrescu (D. C.) 1041.. Petrescu (Valerian) 340. Petrescu-Dragoe (C.) 586. Petrovici (Ioan) 1295. 1368. Pkilippide (Alexandru) 88. 1845. Pinetta (Mihail) 457. Pittard (Eugène) 1702. Plastara (George) 1139. Piopsor (N.) vezi =: N'.colaescu-

Plopşor (C. S.) Plugaru (Constantin) 387. Pocitan (Preotul Dr. Vasile) 1565. Poincaré (Raymond) 1929. Polgar-Ciclovami (Leontin P.) 717.

718. Polit (Dr. Ve. B.) 1376. Pop (Traian) 1985. Popa (Traian) 558 691. 1425. Popa (Septimiu) 639. Popa-Lisseanu (G.) 113. 961.1351.

1818. 1846. 1988.

I Popescu (Aureliu I.) 1518. Popescu (Dorin O.) 967. Popescu (Ion N.) 1900. 2132. Popescu (Căpit. Mihail) 388.

;' Popescu (Dr. Mihail) 208. 240 ! 638. 896. 1042. 1069. ! Popescu (P. Gr.) 1399.

Popescu (Preotul Nicolae M.) 1354.

! Popescu-Băjenaru (I.) 89. 1129. Popovici (AndreiJ 444. Popovici (C.) 2002. Popovici (Gavril) 1743.

! Popovici (N.) 114. i Pepovici-Bâznoşanu (A.) 1335. i Popovschi (Nicolae) 1618.

Popp (Victor N.) 1062. 1064. Posluşnicu (Mih. G.) 1339. 1388. Postelnicu (GJ 504. 975. Precup (Dr. Emil) 209.

i Predescu (Lucian) 1744. Prevost (Michel) 389. Pricu (Ioan) 1220. Pripor (M.) 135. 1786.

! Procopovici (Al.) 956. 1847. 2117. Prodan (Paul I.) 1350.

: Protenco (Preot Al.) 594 Protopopescu (Dragoş) 316. Piotopopescu JElena Th.) 648. Puscariu fSextil) 460. 1848, 1874.

2117. 2175. 2184. 2187.

¡3.

Raan (Maior von) 2188. | Răcoare (G. C.) 1480.

Racovitza Iii. G.) 1464. Racowsky (Ch.) 413. Rădăceanu (Lotar) 1502. Radovanu (Maior) 839. Radu (C.) 953. 1130. 1799. Radu (Dr. Iacob) 1462. 1586. 1615.

| 2177. Rădulescu-Codin (C.) 546. Rafail (M.) 433. Rajka (Dr. Lâszlo) 486 1667.

2180. Râmniceanu (Virgil. P.) 1704. Randi (Oscar) 1963. R^netti (George) 1447. Raşcu (Gh.) 291. Rass (Kâroly P.) 1539. Rauţescu (Preot loan) 363. 845,

869. 870. 871. 878 Râutu (N.) 1134. Reabinin-Sclearevsky (A.) 302. Referendaru (Arh. G.) 580. Reichart (Johannes) 665. Reinach (S.) 2139. Reli (Simeon) 317. 749. 892. Rcsmeriţâ (Alexandru) 649

B I B L I O G R A F A 703

Rezori (Inginer H,) 629. | Riegler (Emil) 461. 1239. I Roger (Noëlle) 435. Romanescu (Marcel) 640. Romanescu (N. P.) 809. 1526. Romanski (Prof. St.) 459. j Rommenhäller (C. G ) 436. ! Roques (Mario) 1745. Rosca (Căpit. C-dor Eug.) 390. Rosculeţ (Teodor) 1852. Rosetti (Al.) 1746. 1849. 2117. Rosetti (Rdn)) 336. 1144. 1410.

1503. Rosetti (G-ral Radu) 152. 339. ! Roska (Dr. Marton) 968. 969. 970, ;

971. 2058. ! Rosler (Prof. Gustav) 115 1872. ! Roşu (Prof. Ioan) 577. 1050. 1747. Roth (Victor) 624. Rüdiger (Hermann) 2041. Rudnean (C.) 1448.

s. i Sadoveanu (Mihail) 1411. Şăineanu (Const.) 956. 1344. 2147. Saint-Aulaire 469. Saint-Georges (A.) 792. ! Salmon (Torna) 1724. Samarineanu (M. G.) 1920. | Sân-Giorgiu (Ion) 1008. 1246. j Sanielevici (H.) 1008. j Sauciuc-Saveanu( Théophile) 983.

2061. Săulescu (Mişu) 831. 832. 833. 840. Savela (Aurel) 617. Savin (Const.) 1312. Scheiner (A.) 666. Scheiner (Walther) 1871. Şchiopul (Iosif) 90. 210. 2089. Schmidt (Ludvigl 1967. Schöffler (Ing. J . ) 676. Schüller (Dr. Richard) 370 Schuller (Dr. Rudolf) 486 Scullerus (Dr. Adolf) 22. 667. Schünemann (Konrad) 116, 2038. Schürr (Friederich) 2187. Schuster (Fr.) 1880. 1881. 1956, Schuster-Kronstadt (Fritz) 625 Scorpan (Gr. Gr.) 2144. Scriban (Arhim. I.) 373. 391. 392

1218. 1398. 1416. 1567. 1568 1787. I

Scridon (Ştefan) 211. Secelea (Const. P.) 1569. !

Semaca (A.) 1793. i Serdaru (Virgiliu) 393. Seşan (Carola V.) 30Î. Sesan (Milan P.) 301, Seton-Watson (R. W.) 275 688.

Severeano (Dr. G.) 1051. 1052. 1057. 1058. 1060.

Siadbei (I.) 81. 1788. 1804. 1823. 2169. 2173.

Sigerus (Emil) 1026. 1915. 2015. Sijjbiarteu (El.) 477. Simedrea (Arhim. Tit) 1570. Simenschy (Proj. Th.) 1813. Simionescu (Icon Al.) 600. Simionescu (Dr. Eufrosina) 1748.

1749. 2106 Simionescu (1.) <475. 650. 1131.

1184. 1260. 1320. 1321. 1374. Simionovici (Dr. Nelly) 1657. Simonescu (Dan I.) 613. 872. 1789. Simu (Prof. Traian) 503. 976. 977.

2042. 2178. Sinescu (General N.) 395. Sipsom (C. M.) 1929. Skok (Petar) 1850. 1952. 1953. Slăvescu (Victor) 1487, Slavici (Ioan) 1240. 1497. 2069. Slezak (Leo) 1942. Socolescu Lfoma T.) 637. Sofronie (Prof. Gh.) 1252. Şonţu (Alexandru I.) 2075, Soricu (I. U.) 1276. Sotropa (Virgil) 212. 213. 214

215. 276. 277. 491. 555. 1018. 1204. 1420. 1616. 2012. 2013. 2095.

Soveja vezi = Mehedinţi (S.) Stana (Simion) 1196, Stanca (Dr. Sebastian) 216. 396. Stanciu (Victor) 1336. Stănculescu (G.) 445. Stănescu (Prof. Dr, Dumitru) 183.

1750. 2154, Stănoi (Ieromonahul Damian) 615

618. 620. Slănoiu (Eugeniu D.) 511. Ştefan (Gh.j 1002. 1003. Ştefănescu (Prof. Dr. Margareta)

63. 459. 949. 2148. Stegemann 1935. Steuer (Jânos) 671. 1873. 2124. Stiewe (Fr.) 397. Ştirbu (T.) 291. Stoenescu (Dem. D.) 536. 1917. Stoica (Emilian) 1454. Stoica (Vasile) 398. 399, 1511, Stoicescu (Cecilia) 75. Streitfeld (Theob. Bruno) 64. Streitman (H. St.) 472. Stroescu (VT) 341. 1990. Struţeanu (Scarlat) 2156. Suchianu (D.) 1681. Suciuc (Dr. Coriolan) 278. 279.

280. 281. 282. 283. 414. 480

704 I . C R Ă C I U N

481. 1132. 1164. 1284. 1298. 1378. 1379.

Suciu (Dr. Ioan) 1523. Suciu (Petru) 36. 1705. 1706. 2004. Szekfu (Gyula) 2140. Szombat i -Szabo (Istvân) 1510.

T .

Tabacaru (Gr.) 1367. Tafrali (O.) 598. 984. 2024. Tagliavini (Carlo) 1790. 2137. 2181. T a s c ă (Gh.) 1516. Tătărescu (Gh.) 438. 439. Tăutu (Dr. A.) 1572. ~ Tăutu (General Teodor) 400. Tcac iuc (Dr. Nicolae) 318 . 1826. Teculescu (Prof. Horia) 256. Temesvâry (Dr. J â n o s ) 1947. Teodorescu (D. M.) 972. Teodorescu (S to ica) 549. 2179. Teodorescu-Braniş te (Tudor) 1181.

1458. Teutsch (Friederich) 668. 672.

1475. 2180. Tbeodorian-Carada (M.) 329. 537,

651 . 1390. 1918. Theodorini ( Ju l i e t t a ) 72. Theodoru (Paul) 1528. Thevenin (Leonj 1944. Thomas (Albert) 1516. Tichner (Henrietta M.J 1512. Ti lea (Dr. V. V.) 415. 416. Tisza (Grof. Is tvân) 1986. Todică (Gavril) 1287. Toma (Iorgu G.) 513. Tomaschek .(Prof. Petru) 1023. Tomescu (D.) 1777. Ţopa (Preotul Dimitrie) 65 . Toporul ( J . ) 417, Tosun (Gheorghe) 834. Trancu Iaşi (Gr. L.) 1516. Tr<Şfan (Leonârd) 1539. Tuducescu (Iuliu) 873. 874. Tyszkowski (KazimierzJ Î84. Tzigara-Samurcaş (Al.) 569. 1659.

1660. 1661.

U .

Uclrea (Vlad) 1308. Uhlig (C.) 303. Ungureanu (Emanuil) 284. Ursăcescu (Economul V.) 794. 901 .

919. 1688. 1751. 1752. Ursu ( I . ) 153. 154. 1255. 1929.

1971

V .

Văgăonescu (Mihail) 401 .

Vaida-Voevod (Dr. Al .) 1377. 1516 Vălsan (George) 1145. 1456. 170« Vârhely (Dr . Gyula) 1539. Vâsârhelyi (Miklos) 556. Vasi lescu (Alex. C.) 846. Vasi lescu (Alex. D.) 835. 1710. Vasil iu (Em. D. B . ) 440 . Vasil iu (Virginia) 125. 251 . Velde (Rein van der) 2125. Veress (Dr. Andrei) 155. 185.

626. 710. 716. 852. 1328. 1834 Vericeanu (Virginia) 252. •*•• Vianu (Tudor) 1809. Vincentz (Ing. A.) 538. Virtosu (Emil) 253. 1053. 1393. Visarion (Episcopul Hotinului)

2045. Vitencu (Alexandru) 795. Vlădescu (Pictorul C.) 402, Vlădescu (I . ) 3. 4. 66. 67. 91 . 92. Vlădescu (Niculae M.) 1034. Vlădescu (Prof. Dr. Radu) 1154, Vladimir (I . T.) 1444. 1601. Vorbuchner (Adolf) 1542. Voileanu (Matei) 557. 1587. 1588.

1589. Voiteşti (Prof.) 1337. Vorobchievici (Episcopul Dr Ipoüt)

596. Vorvoreanu (Maior N.) 356. Vuia (R.) 1692. 1950. Vulpe (Ecater ina) vezi = Dună-

reanu-Vulpe (Ecater ina) Vulpe (Radu) 2067.

W .

Weigand (G.) 1874. 2141 . 2181 Weinberg (Dr. Ig.) 1116. Weltman (A. F . ) 506. Weniger (Pfarrer Andreas) 654 . Weprich (Hans) 2092. Wi jk (N. van) 2118. Wilson (Woodrow) 1999. Windischgraetz JPr ince Louis W . )

1998.

Wir th (Dr. Albrecht) 1964. Wopicka (Ch.) 1936. Wühr (Dr. Hans) 1667.

X .

Xenopol (A. D.) 92 .

Zaborovschi (I . ) 291 . 304. 305. 1916.

Zaborovschi (Virgil) 197. 441 . 894. 1814.

Zaöoritz fArhitect AI.) 584.

B I B L I O G R A F I A 705

Zaharia (Prof. Dr. Al.) 1285. Zaiontchkovsky (A.) 403. Zallony (Marcu-Filip) 198. Zamfirol (Maior Romeo) 404. Zane (G.) 1481. 1674. 1700. Zavalide (Adm, Căpitan Dim. C.)

356. Zeletin (St.) 5. 405. 1504. Zotta (Sever) 239. 605. 801. 875,

1012. 1013. 1019. 1020. 1021. 1022. 1029, 1245. 1662. 1835. 1851. 1899.

Anuarul Iust. ile Ist . Nat . IV. 45

INDICE D E NUME, L U C R U R I ŞI M A T E R I I .

A

Abrud (lupta) 1984. Academia grecească din Bucu­

reşti 1485. — de muzică bisericească

1602. Academia Română 727, 898, Ada-Kaleh 4%. Adâncata-de-jos (jud. Dolj) 1062. Adrian (I. V.) 1133, 1134. Agaş 352. Ageşti 807. Agrieş 477. Ainslie (Robert) 1101. Alămor 906. Alba-Iulia 478. 1079. Albania 443. 2184. Alexandrescu (Dimitrie) 1135.

1136. 1137. 1138. 1139. 1140 Alexandri (Ban de Crazna) 700. Alexandri (V.) 883. 1008. 1131.

1141. 1142. 1143. 1144. 1145. 1793. 1902.

Alexandru (Prinţul Bulgariei) 885. Alexandru Dascălul 1750. Alexandru-Vodă (fratele lui Petru

Şchiopul) 170. Alexandru-Vodă (fratele lui Ioan

Potocoavă) 145. Alexandru cel Bun 750. 768. Alexandru-Nicolae (vpevod) 178.

181, Aii Paşa 2006. Aman (Theodor) 1146. America 398. Amfilohie (Episcop de Hotin)

1751. 1794. Anastasievici (Mişa) 2028. Anatolie (Ierodiaconul dela Epis­

copia Râmnicului) 58. Anca (Domniţa) 166. 247. Angliei (Dimitrie) 1147. Aninoasa-Cislău (schitul) 611.

1033. Anonimus (notarul regelui Bela)

116.

Antanta (mică) 1267. 1513. 1514. 1515.

Antim (Mitropolitul) 456. Antonescu (Mihail) 364. 1148. Antonovici (Eipscopul Huşilor Ia-

cob) 770. 1149. 2070. Apafi (Mihail) 232. Arad 1590. 1591. Arădanii 1523. Arapi (capetele din stema Basa-

rabilor) 1041. Arbure (hatmanul Luca) 564. Arbure (sat) 564. Arcidava (Vărădia) 976. Ardeal 32. 35. 36. 44> 110. 111.

129. 169. 202. 258. 264. 265. 266. 275. 396. 428. 476. 478. 551. 553. 624. 639. 658. 662. 663. 707. 709 710. 716. 859. 965. 968. 969. 970. 971. 1042. 1509. 1510. 1560 1610. 1655. 1704. 1705. 1706. 1862. 1867. 1868. 1892. 1902. 1910. 1912. 1915. 1923. 1946. 1947. 2004. 2034. 2089. 2121. 2122.

Ardeleni 1768. Ardeleni (bejenari) 315. Argeş 612. 862. Arrfhira lui Toma Logofătul 897. Arhivele Bistriţei 1849

— Statului din Bucureşti 732. — din Viena 1577.

Arieş (valea) 1691. Aristofan 1817. Ariuşd 2055. Armeni 1853. Aromânii 455, 456. 1859. 1860

1989. 2006. 2125. Aromânisms 1858. Aron de Bistra (Petru Pavel) 1150. Asachi (Gheorghe) 1131. 1151.

1152. 1768. Astakoe (Elana) 1086. Atanasie (Mitropolitul) 1614. Atanasievici (Maiorul Mişa) 1153. Atena 248. Atsnasiu (I.) 1154.

B I B L I O G R A F I A 770

Athos (Sfântul Munte) 588. 1097. Austrieci 2188. Austro-Ungaria 1983. Avgar (Legenda) 1759. Avrămeni 527. Avrig 1472.

B

Babes (Dr. Victor) 1155. 1156 1157.

Bacalbaşa (Anton) 1158. Bacău 572. Bâcsitorok 966. Bădărău (neamul) 1009. Bălâcescu (Profira) 839. Balaşa (B.) 1830, Bălcescu (Nicolae) 1159. 1160.

1161. 1162. 1768. 1795. Bălileşti-Muscel 347. Băloşani-Dolj 808. Balţatul 817. Bălţi-Basarabia 907. 2047. Banat 217. 218. 219. 220. 408. 428.

429. 473. 500. 502. 673. 676. 1110. 1506. 1857. 1892. 1946. 2040.

Banul Mărăcine 2113. Banca Naţională a Moldovei 1481.

— a României 1486. 1487.

Barbageri 811. Barbu Lăutarul 2135. Bariţiu (Gheorghe) 480. 1163. Bârlad 724. 745 Bârlădenii 1996. Bărnuţiu (Simion) 1132 1164.

1298 Bârsan (Zaharia) 1165. 1166. Barsi (Niccolo) 1115. Basarab-ban 164. 165. Basarab (Constantin Şerban) 827. Basarab (Matei) 818. 822. 939.

1645. Basarab (Neagoe) 161. 809. 348. Băsărăbeştii 1041. Basarabia 285. 286. 287. 288. 289

290. 291. 292. 293. 294. 295. 296. 298. 299. 300. 301. 302. 303. 304. 305. 412. 413. 417 421. 425. 431, 432. 438. 439. 505. 506. 560. 627, 678. 719, 720. 721. 1111. 1112. 1598. 1617. 1618. 1633. 1677. 1707. 1727. 1792. 1916. 1988. 2000. 2002. 2003. 2033. 2188.

Basarabii (dinastia) 1063. Başotă (casele) 775. Bastarni 2065. Bataillard (Paul) 324.

Bâthori (Principele Gavril) 708. 867.

Bâthori (Sigismund) 896. Bathyaneum (bibliotecă) 1079. Baţaria 1839. Bazargic 381 Baziaş 1118. Béarn (Héctor de) 1071. Beck (Dr. M.) 1167. Beius 134, Belbor (lupta déla) 361. Beldiman (Alecu) 1796. 1797. Beldy (familia) 32. 169. Bender 228. Bengescu (G.) 29. Bengescu (María) 1078. Bengestí-Gorj 531. Bereaşa (Codicele) 1725. Bereşti (Covurlui) 898. Bergleiter (Peter) 657. Bergner (Rudolf) 2016. Berindey (familia) 1010. Berman (Adolf) 1168. Bethlen (cancelarul Mikíos) 1973. Betolian (Anghel) 1128. Bibescu (George) 876. Bibliografia Ardealului 36.

— evenimentelor (din 1848 1850.) 35.

— folkloristică 1900. 2132. — franco-română 29. — de istorie literară,1 si

filologie 1713. — în limbă germană re­

feritoare la locuitorii României 31.

— si literatură veche 1733.

— referitoare la vechile cronici moldoveneşit 34.

— scrierilor Domnului Ma­rian Theodorian-Ca-rada 2109.

Bielski (cronica lui) 57. Bihor 135. 386. 492. 652. 1480

1786. Birul (în ţările române) 91. Biserica din Albeşti (Prahova)

936. — din Basarabia 2022. — greco-catolică din Bis­

triţa 003. —- Bolintinului din Vale 2048. — Brânceni (Teleorman) 2028. — din Breasta 926. — Bucovinei 308. 563. 2024.

bucureştene 1098. — din jud. Buzău 2027. — Căeuceni 905. — din Campiña 935.

708 I . CRĂCIUN

Biserica din Ciurchi 573. — din Clejani (Vlaşca) 1153.

2028. — din Colentina 2029. — Comăneşti 574. — din Corbeasca (Ilfov 936. — din Corlăteşti '(Ploieşti)

936. — Domnească din Curtea-

de-Argeş 2050. — Doiceşti (Dâmboviţa) 933. — din Doljeşti 938. — Grădiştea (Vloşca) 2030. — din Gratia (Vlaşca) 928. — din Lipova 909. — din Mărgineni 584. — Miră iţi 2025. — moldovene 570, 571. — Olteniei; 580. 581. 925.

927. — din Paşcani 912. — armenească din Roman

920. — româneşti 554. — românilor din Ardeal 1589. — din Roşa (Cernăuţi) 566. — din Roşiori-de-Vede 928. — din Săcuieni (Dâmboviţa)

585. 586. — Iui Ştefan cel Mare 13. — din Suceava 910. — din Talpalari 766. — Ţigănia-Drăgăneşti 928. — din Valea Mare 1743. — din Vâlcele 1587. — din Vaslui 913. — din Zahareşti 567.

Bistriţa (Ardeal) 199. 211. 479. 491. 555. 903. 2013.

— (Moldova) 1750. Bizantine (ducate) 105. Bizantini (influenţa) 1631. 1632.

1859. 2023. Blajul 278. 281. 282. 480. 481.

1150. 1612. Blakumen 1843. Bliaha 1841. Bogdan-Ili 1841. Bogdăneşti 900. Bogrea (Vasile) 1169. 1170. 1171.

1172. 1173. 1839. Bohemia 2184. Bcja 1855. Boian (Ilfov) 998. Boierimea română 1503. Boieri (moldoveni) 1124.

— (olteni 816. Bolcaş (Dr. Nicolae) 353 Bolgrad 898.

Bolintineanu (Dimitrie) 1767. Bologa (Dr. Vasile) 1174. Boner (Charles) 2016. Bosnia 74. Botez (Gheorghe) 1175. Botoşani 515. 516. 517. 774. 781.

797. 916. Boureni 985. Brădetul (schit) 612. Brăila 539. Bran (colibaşii dela) 206. Brânceni-Teleorman (bisericaj

2028. Brâncoveanu (Constantin Voevod)

197. 241. 251. 253. 634. 635. 636. 821. 825. 864. 866. 950. 1627. 1646. 1895.

Brancovici (Gheorghe) 1841. Brândză (Dimitrie) 1176. Braşov 480. 481. 557. 625. 1430.

1466. 1467. 1468. 147Î. 1473. 1872. 1887.

Brătianu (Ion) 322. 333. 1131 1177. Brătianu (Vintilă) 2071. Bratoveşti (Dolj) 986. Brazii (schitF 520. Brechtenberg .(Brucht von) 2131. Breesen (lagăr de represalii a

prizonierilor români\, 361. Bretanos (Klemens) 1828. Breviman 1839. Bruckenthal (Muzeul) 1667. Bruckenthal (Samuel von) 686. Bucium 911. 996. Bucovina 306. 307. 308. 309. 310.

311. 312. 313. 315. 316. 317. 318. 417. 512. 564. 629. 722. 891. 892. 1257. 1443. 1478. 1538. 1736. 1775. 1776. 2024.

Bucovinenii 2023. Bucureşti 72. 392. 540. 541. 542.

543. 544. 582. 635. 898. 931. 937. 1240. 1493.

Budai-Deleanu (Ion) 1130. 1798. 1799.

Buhuş (Hatmanul Sandu) 1662. Buiuc (Mohamed Tabani) 225. Bulgaria 105. 342. 443. 455. 507.

942. 1004. 1882. 2005. 2184. Bulgarii 373. 402. 639. 864. 1954.

2008. 2118. — (armata) 381. — (literatura) 1824.

Burghezia română 1504, Burgundă (politica orientală) 162 Burlă (Vasile M.) 1178. Buteşti 807. Buzău 545. 611. 614. Buznea 528.

B I B L I O G R A F I A 709

C

•Cacaceşti 528. Cacavela (Ieremie) 866. Caciandoni (aromân) 2007. Căcuceni (biserică) 905. Cadrilater vezi = Dobrogea-Nouă. Calafat 532. Câlci-Trân 1004. Callatis 983. 984. 1057. 1058. 2059.

2061. Callimachi 1011. Callimachi (Roxandra) 897. Câlugăra (mănăstirea) 590. Câmpineanu (Ioan) 255. Câmpulung (Muscel) 363. 546

613. 2182. Câmpulungu-Moldovenesc 513. 1011. Cânde (familia) 1017. Cantacuzinii (genealogia) 1012. Cantacuzino (Logofătul Iordache)

1181. — (Matei B.) 1179. 1180.

1181. — (Banul Mi'nai) 29.

1182. 1182.

— (SerBanŢ 197. 245. — (Toma) 1012. — (Vasile) ¿23.

Cantemir (Prinţul Antioh) 1832. (Constantin) ?32.

— (Dimitrie) 45. 231. 236. 1131. 1183. 1184. 1708. 1744. 2072.

Cantemir (hronicul lui) 39. Cantemireştii (neamul) 1013. 1089. Căpăţineanu (Stanciu) 1185. Capela cantacuzinească din Viena

638. Caradza vezi = Karadja Caragea-Vodă (Ioan) 248. 1976 Caragiale (Ion Luca) 1014. 1186.

1187. 1800. 2069. Caragiale (Kostache) vezi = Ka-

ragialc. Carale 1839. Caras (judeţul) 497. 498. 1875. Cârjă (Luca, solia lui) 149. Carlsbad 1123. Carol (fostul principe moştenitor

al României) 440. 1659. Carol I (Regele României) 332.

336. 885. 2046. Carol al XH-lea (Regale Svediei) 228. 951. Caronni 1099. 1821. Cârţişoara (mănăstire) 849. Căscioarele (Ilfov) 1002. Castano (familia) 1015. Caţa (comună) 2086.

Cătălina (Marea-Băneasă a Cra-iovii) 897.

Caterina-Doamna 257. Catargi 1839. Catolicismul în Ardeal 2091.

— în Moldova 125. 234. 1543. 2091.

— în Ţara-Românească 251. 2091.

Cavalerii teutoni 112. 115. Cazaci 244. Ceangăi 2035. Cehoslovacia 409. Celţi 970. 2066. Centum Putei 977. Costin (Miron) 46. 49. Cerbureni (Argeş) 878. Cermegeşti (Vâlcea) 811. Cerna (luptele) 400. Cerna (P.) 1188 Cernauca (Moşia) 1027. Cernăuţi 566.' 749. 1657. 1739

1740. 1741. Cetatea-Albă 507. 508. 890. Cetatea Nouă 630. Cetăţile dela Dunăre 108. Chabag (Basarabia) 643. Cheia (mănăstire) 616. Chendi (Ilarie) 1189. Cherana 177. Cheraţa 177. 1841. Chilia 508. 509. China 1316. 1320. Chişinău 506. 510. 678. 679. 1068.

1477. 1545. 1595. 1633. 2021. Chiţu (Gheorghe) 1128. Chitul (Tit) 1190. Chrestomatecul romănescu 1715. Chrisostom (Ioan) 1970. Cicii 453. Ciclova (Banat) 550. Cimara (familia) 1016. Ciordaş (Dr. Ioan) 353. Ciorogariu (Episcopul Roman R.)

1191. Ciorogârla 618. Cipariu (Timoteiu) 543. Cisar (Alexandru Theodor) 1192. Ciupercă (Gh.) 1194. Ciucuretti (N. P.) 1193. Ciitrchi (biserica) 573. Clăşeneşti 817. Clejani 924. Clejani-Vlaşca (biserică) 1153. Climescu (Constantin) 1195. Cloşca (revoluţia) 208. 1584 Cluj 130. 193. 482. 483. 484. 485.

486. 556. 1463. 1464. 2056. 2079 Cnezatele româneşti 123. 135 Cobălcescu (Gr.) 1131. Cocorăşti (Prahova) 2049.

710 I . CRÀCIUN

Codicele dela Cohalm 1748. 2106. Colentina (biserica) 2029. Coletti 2073. Colţea 1877. Colţea (Mănăst i rea) 582. Comăneşti (biserica) 574. Coraşa 1839. Comşa (Dr. Gheorghe) 1196. Constanţa 514. 1941. Constantin cel Mare 1051. Constantinescu (Al.) 1067. 1197.

1198. Constantinopole 1606. 2026. Consulatul rosienesc 738. Contăş (uricar) 1725. Copou 747. Corsei (Diaconul) 1716. Coriatovici (Iurg) 757. Corlat 784. Ccşbuc (familia) 1018. Cosbuc (Gheorghe) 1199. 1200. 1201.

1202. 1203. 1204. 1801. 1802. 1803. 2069. 2074. 3110.

Coslegi 929. Costache (Veniamin) 1131. Costăcheşt i i (Boldur) 1007. Costangaiia (lupta dela) 326. Costin (Hatmanul) 1021.

— (Miron) 54. 59. 60. 1019. 1020.

— (Vel ica) 1019. Cotlarciuc 1839. Cotlarciuc (Mitropolitul Nectarie) 1205. Cotnar 518. 1842. Cotys de Callat is (basileus) 2059. Ccvurlui (judeţul) 519. Crăciunul 1842. Cracovia 1961. Craiova 323. 530. 533. 534. 535.

536. 537. 538. 579. 819. 893. 1061. 1917. 1918.

Crasna (Ban de) 700. — (mănăstire) 616.

Creangă (G. D.) 2071. — (I leana) 1093. 1209. — (Ion) 1092. 1131. 1206.

1208. 1210. 1211. 1735. 1768. 2069.

— (neamul) 2186. — (Zahei) 1208.

Creştinismul *n Dacia 106. — la Romani 114

Cieţeanu (George) 2075. Crevedia 924. Crevedia-Mică 924. Crişan (revoluţionarul) 208. 1584. Crişana 1946. Cristea (Patriarhul Miron) 1212. !

1213. 1214. 1562.

Croaţii 473. Cronica cantacuzinească 55. Cionicar i i moldoveni şi munteni 1783. Crucea-de-jos 520. Crucea-de-sus 520. Crucea Mandi (Prahova) 999. Cruciata a doua 39 . Cumania 112. Cumanii 137. Curălescu (Radu) 1215. Curtea-de-Argeş (biserica) 167. 174^

583. Curtea domnilor moldoveni 230. Cuza (Alexandru Ioan) 879. 8 8 2 .

1064. 1495. 1609. Czakul (Mihail) 2129. Czubek (Ioan) 1970.

D

Dabi ja (Eustrat ie) 1088. Dacia 98. 99. 100. 101. 102. 106.

962. 964. 1047. 1854. 1964. — preistorică 95 .

Dacii 1005. 1006. 1965. Dălhăuţ i (schit) 690. Dâmboviţa (jud.) 846, Damian (Patr iarhul Ierusalimului)

1603. Dan al I I - l e a 851 . Dârvari 929. Davila (Alexandru) 1216.

— (Car-ol) 2076. De Gerando 2016. Dej 487. 1579. Delavrancea 1217. 1768. 1804. Deleni (Moldova) 521 . Demetrescu (Dr. Dragomir) 1218.. Densuşianu (Ovid) 2107, Despot-Vodă 756. Deta (Tirrns Toronta l ) 499. Deva 1461. Dietele ardelene 697. 706. Dima (Gheorghe) 1219. 1220. 1221. Dima (Suiulgiul) 783. Dimitrie-cel-Nou (Sfântul) 373. Dindar 1839. Dionisie (Eclesiarhu!) 1222. Divanul Domnesc din Moldova 739. Dlugosz [Toanj 5TJ. Dobrescu (casa) 637. Dobridoru (moşie) 830. Dcbrogea 351 . 653. 723. 979. 1766.

1989. Dobrogea-Nouă 340. 341 . 640. 1989.

1990. Dobrogeinu (Iordache) 861. Dobrunul 1839. Dobruşa-Vâlcea (mănăstirea) 854. Doiceşti 636.

B I B L I O G R A F I A 711

Dolhaia 1839. Dol jen i 1527. Doriici (Alexandru) 1792.

— (Leon) 1223. Dorohoi 861 . 898 . Doroteiu al Monembasiei (crono­

graful lui) 4 1 . Dracşani 224. Drăgoi (Slugerul) 807. Dragomirna 2065. Dragoş ( Ioan) 274 . 713 . Dragoş-Voevod 147. Dragomireşti (Dâmboviţa) 930. Drajna-de- jos 996 . Dregătorii Ţăr i lor Române 120.

121. Dresl iauca 781. Dridu din Prahova 1880. Drosinis (G.) 1813. Dumba (familia) 1224. Dumbravă (Bucura) 1225. 1226. Dumbrava Roş ie 45 . Dumitrache (cronicarul) 40. Dumitru Postelnicul (fratele lui

Costin Hatmanul) 1021. Dunărea „fluviu al Paradisu 'ui"

1841. Dupre (Louis) 1073. Durau 911 .

E

E 'ena (Doamna) 1645. E'lena (Principesa moştenitoare)

1022. Elenism (influenţa) 102. El ina (Doamna) 855. 897. El isabeta (Doamna lui Ieremia

Vodă) 224. 897. Elveţienii 643 . Emil ian (Ştefan) 1227. Eminescu (M.) 1023. 1024. 1099.

1119. 1131. 1228. 1229. 1230. 1231. 1232. 1233. 1234. 1235. 1236. 1237. 1238. 1239. 1240. 1496. 1805. 1806. 1807. 1808. 1809. 1810 1811. 1812. 1813. 1814. 1821. 1823. 1951. 2069. — (muzeul) 1666.

Eminovici (Henrieta) 1126. Endrodi fAlexandru) 2110. Enescu (George) 1241. Erzenberg (Baronul Carol) 200. 259. Etiopienii 95 . Eustra t ie (biv Logofăt) 1888. Evreii 365. 644. 646. 647. 648. 649.

Facu l t a t ea de Teologie din Chi­şinău 1595.

Făgă raş 488. 626.

Fanar io ţ i i 166 198. 230. 247. F a t a (sat) 489. Faur ie l (Claude) 2007. Fekete Negruţui (Preotul Nicolae)

1343. Ferde 1841. Ferdinand I al României 1069.

1243. Fereş t i i (Vaslui) 735. Ferrer i (F ranc i sc ) 1544. Feteş t i 385. Filadelf ia 1249. Fi lare t I (Mitropolitul) 870. 871. Fi l ip (Regele Macedoniei) 97. Fi l ipescu (Mare-Spătarul Gr.) 840. Firita (bătăl ia) 855. F lămânda (lupta dela) 367. 390 . Flechtenmacher (Crist ian) 1685. Flondor (Iancu) 1244. 1245. F loren ţa (soborul dela) 51, F lorescu (Alexandru) 1246. Flutausis — Oltul 1841. Folficeni 522 Francezi i 651 . f ranc i sc I ( împăratul) 278. Franciscani i 137. 1540. Franken cel tânăr (Frantz) 1095. F r a n ţ a 410. 467. 468. 469. Frauendorf 552. Fronius (Marcus) 1247. Fumurenii (Vâlcea) 632. Fundaţ ia cul turală Principele Ca­

rol 1488.

G

Gagy 352. Gă ina (târgul de fete) 1109. Galaţ i 773. 2020. Gălăţeni i 1996. Galea Lupul 818. Galilei 1815. Gambet ta 327. Gane (G.) 1816. Gâneşt i 528. Găvanele (schit) 614. Gavrii l (Monachul) 1949. Gazeta Transilvaniei 1909. Geneva 1634. Georgescu (Dr. Autonom) 1248. Gepizii 106. Germanii 652. 653. 654. Germania 380. Geţii 99. Ghenovici (Cristea) 1007, Gheorghe (Logofătul) 861.

— (Pisarul leşesc) 518. 608. Gheorghiu (D.) 2071. Gherasim-Vlahul 1249. Gher la 898. 1087, 1613.

712 .'. CRĂCIUN

Gheuca (Leon, Episcop de Roman) 734.

Ghibu (Onisiior) 1250. Ghica (Ion) 1767. 1768.

— (Grigore Vodă) 878. — (Grigore, al Moldovei) 229.

777. — (Grigore Matei-Vodă) 631.

Ghighiu (mănăstirea) 816. Gilău 1839. Glavina (Istroromânul) 1251. Glcgova 828. Gcga (Octavian) 2071. Goidu (Em.) 717. 1252. 2077. Golăi 1855 Goldiş (V.) 1522. Golescu (Dinicu) 1131. Golia 1855. Gorj 633. 987. 992. 1322. 1665. Gorun (Ion) 1253. Goţii 994. 1967. Grădişte-Perjâmos 975. Grămadă (Ion) 1254. Grănicerii năsăudeni 213. Gratiani (Gaspar) 222. Greceanu (Radu) 1841. Grecia 443. 1928. Grecii 697. 706. 991. Grigore al II-lea (Mitropolitul)

869. Giigorescu (General Eremia) 1255.

— (Nicolae Pictorul) 1131 1256. 1630. 1658.

Grigorovitza (Emanuil) 1257. Grozescu (luliu) 1258. G'rozeşti 900, Gruia 2066. Gumelniţa 1000. 2064. Gura-Foii (comună) 547. Gura Motrului 609. Gyalui (Dr. Farkas) 1242.

Hadad 654. Hagi-Gogu (George) 456. Halici (Mihail) 949, Halippa (Pantelimon) 1259. Hamangia (Dobrogea) 982. Hamm (Dr. Wilhelm) 1102. Hangerli (Vodä Constantin) 246.

940. Hangu 911. Hann (Sebastian) 1026. Karet (Spiru) 1131. 1260. Härläu 918. 922. Hasdeu (Alexandru) 1791. 1792.

— (B. P.) 1131. 1261 1262. 1263. 1264. 1265. 1768. 1815.

— (Tadeu) 2078.

Haşdeii (familia) 1025. 1437. Haţeg (ţara) 1692. Heltai 1745. Heine (Heinrich) 1826. Heliade-Rădulescu (I.) 1131. 1392.

1393. 1790. 1817. 1818. Henric al III-lea (Regele Franţeijt

160. Hering (George) 1072. Heydendorff (Carol) 215. Histria 1055. 1056. ' Hodoş (Alex.) 1253. Hodoş-Bodrog (mănăstire) 702. Horia 205. 208. 1584. Hossu (Arhiereu Vasile) 1266. Hotin 561. 592. 1596. 1597. 1599. Hrascovici (Pantelie) 747. Huniade (Ioan) 126. 128. 133. Huniadeştii 2183. Huriiedoara 972. Hurezi 941. 950. Hurmuzachi (familia) 1027. Huşi 720 . 915. Huţanii 655. 656.

I J

Iai.cu (Avram) 267. 269. 711. 713. 1131. 1979. 2079.

Iancu-Vodă (Sasul) 151. 155. Iaşi 523. 524. 525. 526. 527. 528.

575. 727. 732. 733. 743. 769. 770. 773. 783. 784. 794. 796. 797. 198. 898. 919. 1116. 1480. 1647. 1666. 1886. 1925. 2019. 2092. 2135.

Ieud (manuscript) 1716. Jicnii (neamul) 1028. Jiu (lupta dela) 361. Jivanovici (Sinezie) 1580. Iliada 1768. IHyricum (chestiunea financiară

din) 93. Impozitul „banii calului" 249. Incunabule despre ţara noastră 33. Inoteşti (Buzeu) 1060. Institutul pentru studiul Europei

Sud-Estice 1492. — Social Român 1489. 1490.

1491. loan-Vodâ cel Cumplit 235.

— Potcoavă 145. Ioan dela Prislop (Mitrpolitul)

699. Ioan III Sobieski 1046. Ioasaph (Patriarhul aromân) 448.. Jokai (Mauriciu) 1831. lontscu (Take) 1267. 1268. 1944.

— (Thoma) 1269. 1270. 1271. 2080.

— -Sadi (Al.) 1272. — Siseşti (G.) 1122.

BIBLIOGRAFI 713

Iorest (Episcopul Huşilor) 921. Iosif II (împăratul! 212. Iosif (Şt. O.) .1273. 1274. 1275. 1276. Irinarh (Arhiepiscopul Chişinăului)

1600. Isak-beg (medicul) 1894. Isope?cu (Arhimandritul Dr. Sil­

vestru) 1277. Isopia Voroneţiană 1737. Istoriografia română 28. 30.

— săsească 90. Istrati (N.) 954.

— (Panait) 1278. Iswolski 397. Italia 412. luga-Vodă 754. Iugo-Slavia 443. Junimea (dicţionarul) 1782. Jurgea-Negrileşti 745. Ivan IV, cel groaznic 1029.

K

Kallatis vezi = Callatis Karadza (Arhive) 789. Karagiale (Kostache) 1927. Kemen (general Ioan) 790. Kemenv (Iosif) 215. Kogălniceanu (M.) 333. 728. 1131.

1279. 1767. 1768. Konon (Mitropolitul) 392. Kevâchoczv 46. Kraina 453. Kristof (Dr. Gyorgv) 1280. Kunisch 1099. 1821.

L

Lăbuşcă (N.) 1281. Lahovari (Alexandru) 1768. Lak (o interpretare greşită a lui

Vlak) 158. I.amartine 801. Lambrior (Al.) 1286. Lăpedatu (Alex.) 1282. Lăpuşna 511. Lăpuşneanu (Alexandru) 48 141.

1029. Lavra 1097. Lazăr (Gheorghe) 1131. 1283. Lazarea (Ciuc) 227. Lechinţa-de-Mureş 967. Leitich (Anton) 2018. Lemberg vezi : - Lwow. Lemeni (Episcopul) 278. 1120 1284.

1612. Lendway (Dr. Bernath) 1285. Leon Vodă 831. Letopiseţul dela Bistriţa 67.

— Frăţiei Slauropighiene din Lwow 65.

— moldoveneşti 52. — dela Putna 67.

Leuşeni 908. Lipova (biserică) 909. Lipsea 1673. Liszt (Francisc) 2135. Literatura din Bucovina 311. Livezi 1258. Lloyd (George) 408. Lovas (Franciscus) 1732, Lucaciu (Dr. Vasile) 1287. Ludendorff 356. Ludescu (Stoica) 56. Ludovic I (Regele Ungariei) 159. Ludovic al XlV-lea 1627. Lupas (Dr. Ioan) 1288. 1289. 1290.

1291. 1292. Lupescu (Mihai) 1131. Lupu (Generalul) 1293.

— (D-rul N.) 2081. Lupu (Voevodul Vasile) 225. 239.

562. 784. Lwow = (Lemberg) 65. 1669. 1961.

2099.

M

Măcăreşti 779. Măcău 1591. Macedonia 1920. 1937. 1964. Macedo-Românii vezi = Aromânii. Mackensen 345. Mădârjeşti 911. Maftei (monah, Veneţianul) 1749. „Magyar" 2124. Mailath (contele Gustav) 1294. Maior (Petru) 902. 1130. Maiorescu (Titu) 1131. 1295. 1296.

1456. 1815. 1816. 2069. Malcoci (George B.) 1297. Manasses (Const.) 63. Mănăstirea Agafton 600.

— Agapia 601. 914. — Bogdana 602. 603. — Brebu 616.

— din judeţul Buzău 2027. — Călugăra 590. — Câmpulung (Muscel)

613. — Cârţişoara 849. — Caşinului 900. — Cheia 616. — Colţea 528. — Coşula 604. 917. — Covil 718. — Crasna 616. — Doamnei 781. — Dobruşa (Vâlcea) 854. — Dragomirna 596,

711 I . C i Ă C I 0 N

Mănăstirea Ghighiu 616. — Golia 605. — Hârjauca 2032. — Hodoş-Bodrog 702. — Lespezi 616. — Neamţului 606. 690.

1949. 2045. — Noul-Neamţ 593. — Pasărea 615. — Pavliceni 1840. — Poenile 744. — Predealu 616. — Putna 597. 598. — Râpa-Râmeţului 704. — Răteşti 617. — Samurcăşeşti 618. 934. — din Sinaia 616. — Snagovul 619. — (sat) 1001. 1003. — Strâmba 619. — Susana 616. — Ţigăneşti 620. — Văleni-de-Munte 1664. — Zamfira 616.

Mănăstirile Basarabiei 591. Bucovinei 565. 595. din eparhia Hotinului

592. — din Moldova 599. — din Muntenia 868. — din Oltenia 609. — din judeţul Prahova

616. — din Eparhia Romanu­

lui 607. Maniu (Ioan) 1132. 1298.

— (Iuliu) 1522. Manoli Vodă Roset 865. Mărăcinul (moşia) 829. Maramureş 409. 414. 1903 1907.

1946. 2011. Mărăşeşti 366. 576. 577. 1932. Mărdărescu (General) 1299. Marghiloman (Alexandru) 1300.

1301 1302. — (guvernul lui) 344.

345 Mărgineni (biserica) 584, Măria (Regina României) 1303. Marinescu (Anghel) 1304. Marki (Anton de) 1305. 1306. Marotinul (moşia) 814. Marţian (I.) 899. 1862. Mârzescu (Gh.) 1307. 1308. Masaryk (preşedintele) 399. Mateevici (Alexe) 1309. 1767.

1792. Mavrocordat (Constantin) 233 250.

1566. — (Nicolae Vodă) 1098.

Mavrogheni (Nicolae) 1928. Mazaris 1843. Mediaş 490. Meglenoromânii 447. Mehedinţeanu (Buliga) 827. 1031. Mehedinţi (jud.) 840. 1839. 2102 Melchisedek (Episcop al Romanu­

lui) 13i0. 1604. „Memorandul" Romanilor ardeleni

263. „Meşterul Manole" 1901. Meţova 452. Miele (Veronica) 1119. 1126. Micu-Klein (Inocenţiu) 1611.

— (S.) 1311. Miercurea-Ciucului 898 Mihăescu (Alexandrina) 1312. Mihai Viteazul 122. 125. 127. 130.

134. 168 1 7 5 . 180. 184. 483. 588. 692. 693. 694. 696. 850 852. 896. 1095. 1096. 1131. 1620.

Mihail dela Porohoi 768. Mihăilescu (Episcopul Teofil al

Argeşului) 1313. Mihalv de Apşa (Dr. Ioan) 1030.

1314. 1315. Mihnea-Vodâ-Radu 857. Mihnea II „Turcitul" 847. Miko (Emeric) 1469. Milcov (Episcopia) 137. Milescu (Spătarul Nicolae) 1131.

1316. 1317. 1318. 1319. 1320. 1 3 2 1 .

Milo (staroste cernăutean) 238. Miloşescu (Nicu D.) 1322. Minorităţile in România 272. 443. Minovici (Dr. Ştefan) 1323. Mircea-cel-Bălrân 182. Mitescu (familia) 2068 Moesia inferioară 1051. Mogoşoaia 634. 636. Moian (Gheorghe) 1324. Moiceşti 528. Moisil (Vicarul Grigore) 1326. Moldova 65. 125. 139 .221 .222 .223 .

226. 234. 237. 319. 320. 368. 4 7 1 . 4 7 4 . 5 2 5 . 656. 7 0 9 . 7 4 2 .

751. 763. 765. 768. 771. 778. 788. 7 9 0 7 9 2 . 795. 801. 811 895. 923. 942, 1040. 1113. 1114. 1115. 1602. 1605. 1625. 1835. 1 8 9 3 . 1 9 2 4 . 1 9 2 5 . 2009 2099. 2188.

Moldoveni 1768. Moldovan (Silvestru) 1913, Moldvai (Gregoriu) 1120. Molnar-Piuariu (Ioan) 1326. 1327.

1328. 1889. 1891. 2128. Monteoru 1839. Moravia 462.

B I B L I O G R A F I A 715

Moreni 548. Moruzi (Alexandru) 868. 1729.

— (Constantin) 221. Moscova 438. Moşinoaele (schit) 590. Moşoiu (General Traian) 2082. Mostiştea 1694. Moţii 1981. Movileştii 140. Movilă {Vodă Ieremia) 140. 224.

— (Vodă Gaml) 824. — (Petru) 195. — (Vodă Simion) 824.

Mozolea 1839. Miinster (Sebastian) 43. Munteanu (General Alexandru)

1329. — (Casian R.) 1330. 1331. — (Gavril) 1332.

Muntenia vezi = Ţara-Românească. Mureşeanu (Andrei) 481. 1911.

— (lacob) 481. 1375. — (Septimiu B.) 1333

Mureşenii (familia) 1032. Mureşul (vechiul scaun) 691. Murgoci (Gh. M.) 1334. 1335. 1336.

1337. Murgu (Eftimie) 1338. Muscel 845. 872. Musicescu (Gavril) 1339. Muzeul Ardelean 1469. 1470.

— Britanic 1047. —

N

Nadăş 1592. Nahman 733. Napoleon 69. 329. 1734. Năsăud 212. 213. 491. 2011 2012

2013. 2087. Natalia (soţia lui Constantin Şer-

ban) 242. Neaga (Doamna) 1033. Neculce (Ioan) 1340. Negri (Costache) 883. 1341. 1324. Negru-Vodă vezi si — Radu-Negru

157. 163. 173.' Negruzi (Costache) 1344. 1768. Negulescu (P. P.) 1479. Neofit (rabinul botezat) 1345. Nestor (Romul) 1346. Nichifor Dascălul 150. Nichita Remesianul (Sf.) 2094. Nichitici (Episcopul Ghedeon)

1584. 1585. Nicoară (Moise) 1593. Nicola (Tribunul Matei) 1347. Nicolau (Hagi) 62. Nicoleanu (Nicolae) 1348. Nicopole 1544. Niebelungenlied 1968.

Nijopolenii 456 Nistru (cetăţi) 628. Noailles (Ana de) 1829. Nosnerland 479. Nottara 1349. 1350.

O

ObeSeni (fundaţia) 581. 924. Obradovicici (Dositei) 734. Obrocea (avocat) 874. Ocolnişte 818. Odobescu (Al.) 1351. Olandesă (descriere) 189. Olănescu Ascanio (Dimitrie C.)

1352. Clasi (Ioan) 698 Olszewski (colecţie) 1084. Oltea-Doamna (mama lui Ştefan-

cel-Mare) 138. Oltenia 240. 530. 632. 651. 802.

803. 823. 835. 836. 989. 990, 991. 993. 994. 995. 1094. 1482. 1526 1693. 1709. 1710. 1785. 1918.

Oltul =: Flutausis 1841. Onciul (Dimitrie) 1353. 1354. Opitz (Martin) 1901. Or adia 492. 1580. Orhei 562. Orodelu 834. Ortiz (Ramiro) 1355. Ostrog (Constantin Basile d') 184. Ostrovul-Mare 836. Oteteleşianu (Barbu) 816. Ozolimna = Balta Ialomiţei 1840.

1878.

P

Pabula Iulii Caesaris 107. Pacea dela Bucureşti (1917) 370.

1933. Pacea dela Paris (1920) 406. 1999. Pădurenii (regiunea) 1692. Păguior 1844. Pâhui 1844. Palia dela Orăştie 1745. Panonia 962. Păntea (Gherman) 1356. Papacostea (Alexandru) 1357, Papa-Goga (Ion) 2083. Papp al Aradului (Episcopul Ioan

I.) 1358. 1359. 1360. Pârcălabii în Moldova 148. Paris 325. 1418. 1495. 1634.

— (colonia românească) 1125. "Paristrion 105. Partidul Naţional 1521. 1522. 1523

— Naţional-Liberal 1519.1520. — Ţărănesc 1524.

716 I . CRĂCIUN

Pârvu Ylădescu (velcomisul Şer-ban) i034.

Paşcani (biserică) 912. Pascua Romanorura 107. Paska (Goslawic) 1970. ,,Paslores romanorum" 2184. Păstori ardeleni 194. Pătrăşcanu (D. D.) 1361. Pătraşcu Vodă 807. Paul (Ioan) 1362. 1363. 1364. 1365.

1366. Pecenegii 1955. Pedro (prinţ portughez cruciat)

171. 1117. Pelarino ţlacob) 1695. Petică (Ştefan) 1367. Petrosu (lupta deia) 361. Petru Aron (voevod) 179.

— Cercel 160. 806. — -cel-Mare (ţarul) 236. — Şchiopul 170.

Petrovici (Ioan) 1378. Pherekyde (Mihail) 1371. Pianul-de-jos 493. Piarişti 2111. Picot (Emile) 887. 1369. Pickarski (Vitold Rola) 1370. Piemontul 470. Pimen (Mitropolitul Moldovei) 1603. Piu al Vll-lea (Papa) 1544 . Pleniţa (plasa) 988. Pievna 1004 Ploesti 637. Poenaru (Clucerul Barbu) 826. Poenaru (Răducanu) 816. Poiana Selei 963. 2053. Polo (Marco) 158. Polonia 69. 471 472. 683. 1046.

1884. 2184. Polychroniade (Ioan N.) 1372. Poni (P.) 1131. 1373. 1374. Pop (Vicarul Macedcn) 1375.

— (Ciceo Ştetan) 1376, 1377. — (Vasile L. baron) 1378. 1379. — -Matei (Simeon) 2084.

Popa Duhu 1208. Popazu (Ioan) 1380. Popescu (Stelian) 1381. Popov (E.) 153. Popovici (Aurel C.) 1382. 1383.

— (Arhimandritul Clement C.) 1384.

Popp (J. M.) 1890. Porumbescu (Ciprisn) 13S5. 1386.

1387. 1386. Potaissa 103. Poteca (Eufrosin) 1608. Potlogi 636. Poznania 1961. Praetorium 977 Prahova 874.

Prale (Iouii) 1121. Predealu (mănăstire) 616. Preoţimea română din Ardeal 3%. Presa Micei Antante 1905. Pretendenţi la tronurile româneşti

125. Prcuteşti S98. Prigoreni 527, Principatele (Unirea) 880. Principalele-Rornâne 35. 1499. 1560.

1669. 1887. Principii protestanţi ai Ardealului

201. ,.Propăşirea'' 1758. Protestantisnuil în Moldova 1546.,

2092. ^ Psaltirea Scheiană 1746. Puşkin 252. 1825. Futna (jud) 520.

Q

Quiuet (Edgar) 1389. Quittendorf 1863.

R

Rabulin (contele) 701. Răcăciunii 746. Răcăşdia 500. 2017 Racoce (Teodor) 1715, Rădăuţi 314. 565. Radeln 533. ' ' Radianu (Boicea) 1390. Rcdici (Stjepan) 473. Radila 929. Radu din Cozmeşti 807. Radu (Episcopul Dimitriu) 1391.

1462. Radu-cel-Mare 848. Radu-Negru (Basarabă) vezi şi —

Negru-Vodă 156. 159. 183. Rădulescu-Qodin (C.j 1394.

— -Motru 1395. Raifet (Denis-August-Marie) 1074.

1094. Raiveţ (dascălul pulnean Ştefan)

2105. Rakoczy (Gheorghe II) 1974 Râmnic (episcopie) 848. Râmniceanu (Gheorghe) 1400. Râmnicul-Vâlcea 1483. 1484. Fangoni (Claudio) 683. Râpa-Râmeţulul (mănăstire) 704. Rareş (Petru) 144. 1839. 1971. Râşcanu (familia) 1035

— (Toderiţă) 801. Răsipiţii 821. Râşnov 127. 557. Râtul 527. Reghin 589. S9S, 902.

B I B L I O G R A F I A 7 1 7

Regulamentul Organic 319. Reiner (Francise Joseph) 650. Remezianul (Nichita) 1572. Repta (Mitropolitul Vladimir) 1396.

1397. 1398. Republica moldovenească (sovie­

tică) 464. Reşiţa 50i Revoluţia ardeleană (din 1437) 131.

— (delà 1848) 271. 837. 1985.

— 1848 (Ardeal) 257. — delà 1848 (Ţara-Româ-

nească) 321. 322. — (din 1907) 331. — din 1918 (Ardeal) 262.

276. 277. 279. 355. — rusească 1997.

Rey 1099. 1821, Riegler (Doctorul Mauriciu) 1399. Robeanu (T.) 1401. Robu (Mjhai) 1402. Rodna 132. 2P9 214. 623. 2014. Roma 1732. Roman (biserică armenească) 920. Roman (I N.) 1403.

— Pribeagul (fiu al lui Petru Aron) 179

— (Visarion) 1404. 1405. 1406. România 475. 642. 888. 959. 960.

1942. 1943. „România Jună" 1496. 1497. 2088 „Romanii' notarului Anonimus 116. Românii 5fc8. 670. 946. 1954. 2184.

— din America 444. 445. — din Ardeal 80. 90. 201.

207. 210. 268 270. 272. 273. 284. 1577. 1703. 1983.

— din Balcani 74. 449 458 1966. 2005.

— din Banat. 1539. — din Basarabia 297. — bistriţeni 555. — din Bucovina 1343. — din Bulgaria 446. — din Dacia-Traiană 74 — din Istria 461. — grecizaţi 450. 454. — macedoneni 450. — năsăudeni 211. — de peste Nistru 463 464.

465. — nomazi 449. — rutenizaţi 318. — someşeni 199. — din ţinutul Săcuilor 87. — din valea Timocu'ui 473. — din Ungaria (după 1920)

466. — din Viena 349.

— din Zarand 204. Ronsard IPierre de) 1833. 2112.

2113. 2114. Roşa (biserica) 566. Rosculescu (Alex.) 769. Rosetti (C. A.) 1407.

— (Radu) 1408. 1409. 1410. 1411.

— Solescu (Teodor) 748. Roşiorii de Vede (biserica) 928. Roth (Daniel) 2085.

— (Ştefan Ludovig) 1412. Rucăr 1881. Rudi (schit) 594. Rudow-Suciu (Lucreţia) 1908.

— (Dr. Wilhelm) 1908. Ruscalla (Giovenaîe Vegezzi) 1413 Ruscanii 528. Rusească (ocupaţia) 685. 813. Ruda 384. 403. 431. 464. 1264.

1934. Ruşii 71. 323. 389. 2188. Russo (Alecu) 1789. Rusu (Ioan) 1121. Rutenii 655. 2036. Ruthenia 2184. Rrxanda (fiica lui Vasile Lupu)

524.

s Săcalbaz 502. Săcele 494. Sachs von Harteneck (comite)

701. Săcuieni-Dâmboviţa (biserica) 585.

586. Şaguna (Andrei) 718. 1131. 1569

1582. Saint-Germain 418. Sălagiu 654. Saligny (Anghel) 1414. Sălişte 1166. 1690 Salsovia 980. ..Sămănâtorul" (mişcarea) 1777. Samarina (comună) 457. Sandu-Aldea (C.) 1122. Sântâlie (călugării) 518. 608. Sanudo (Marino bătrâmll) 124. Şapcă (Preotul Radu) 321. „Şapte-Cetăţi" 2122. Sărăcăcianii 450. 454. Sărăcineşti (schit) 610. Sârbii 473. Sârbu (Ioan) 1792. Sarmisegetusa 101. 963. 2052. 2053. Saşii 272. 624. 658. 661. 662. 663.

664. 665. 666. 667. 668. 1412. 1852. 1887. 2037. 2119.

— din Bistriţa 199. 211. , Săsime" 1836.

718 I . CRĂCIUN

Sătmar 675. Săulescu (Gh.,) 1418. Sava (C. staroste) 773. Scărişoara 1109. Scerbacev (Generalul) 302. Schitul Aninoasa-Cislău 611. 1033.

— Brâdetul 612. — Brazii 520. — Dăhlăuţi 690. — Găvanele 614. — Moşinoaele 590. — Rudi 594. — Sărăcineşti 610. — din eparhia Hotinului 592.

Scintilă (Vasile) 1415. Sciţia Minoră 2051. Sciţii 985. 993. 1052. Şcoala lui Gheorghe Lazăr. 1485.

— românească din Franţa 1494.

Scriban (Arhim. I.) 1416. — (Neofit) 14*7.

Scriitorii bănăţeni 220. — români 256.

Schwancz Hauptmann (Friedrich) 835. 1710.

Seaca Carave (sat) 827. Sebus (terra) 672. Secelenii 1855. Sechenyi (contele Ştefan) 2010. Secuii 669. 670. 671. 672. 1108.

1870. 1873. 1940 . 2038. Selim al Il-lea (sultanul) 170. Senat (atentatul) 422. Şendriceni-Dorohoi 736. Sepenicul (Ţara) 136. Serban (Vodă Constantin) 242. 243,

244. 875. — (logofătul) 56.

Serbia vezi si — Iugoslavia 876. 2184.

Sever (Axente) 711. 1419. 1420. Severin-ban 164. 165. Seybriger (Michael) 64. Siberia 384. Sibiu 858. 1465. 1667. 1873. 1886.

1887. 2015. ,,Siebenbürgen" 1865. 1869 1871.

2124. Sighişoara = (Schaessburg) 44. Sigismund (Regele) 182. Sihleanu 1421. Silistra 133. 733. Simion (Logofătul) 1731.

— Dascălul 47. Simionescu (Virgil) 1422. Simtion (Elena din Ardeal) 1423. Sinaia (mănăstire) 616. Sinan-Paşa 185. Şincai 38. 1131. 1284. 1424. 1425.

Siskovici (Generalul Baron Iosif) 215.

Slatina 932. Slavii 66. 80. 1781. Slavici (Ion) 1426. 1427. 1428.

1429. 1819. Smedorova 1841. Socaciu (Ioan) 1430. Sofia 362. Şomănescu (loan) 839. Someş (Valea) 2016. Soroca (jud.) 594. Soutzo (arhiva) 789.

— (Prinţul N.) 747. Stamati (Constantin C.) 1431. 1792. Stanca (fica Postelnicului Preda)

485. 1432. Statusul romano-catolic 1541. Stavropoleos 2031. Ştefan (Gheorghe Voevodul Mol­

dovei) 791. 2104. Stefan-cel-Mare 152. 153. 154. 569.

630. 768. 1131. 1620. 1 8 9 4 — dela Putna (dascălul) 2105.

Ştefănescu (Gheorghe M.) 1433, Ştefăneşli-Botoşani 578. Ştef ano viei (Milos) 268. Stelian (Toina) 1434. 1435. 1436. Şterca Şuluţiu de Cărpeniş (Mi­

tropolitul Alexandru) 1440 Stere (Constantin) 354. Stinde (Iulius) 1103. Stockholm 394. Stoica (pictorul) 1623. Strehaia (bănia de) 176. Stroescu (Vasile) 1437. 1438. Stroher-Moor (lagăr de represalii

a prizonierilor români) 361. Studenţii români la Paris 884. Sturza 758. 1090.

— (Colonelul Alex.) 361. 375. — (Alexandru S.) 1600.

Suceava 777. 910. 1401. 2025. Suedia 959. Şuhan (Ilarion) 1439. Sultana (comuna) 997. 2063. Supplex Libellus 203. Susana (mănăstire) 616. Suseni 2054. 2057. Şvabii 673. 674. 675. 2040. 2041.

2042. Szamoskozy 46. Szechenyi (Ştefan) 260. „Szekely" 1865. 2124.

"f

Tabla Butii 999. Tăcucii (vama) 800. Talpalari (biserica) 766. Ţamblac 1441. 1841.

B B L I O G R F I A 719

Tapia (Tapae) 503. Ţara-Bârsei 665.

— Ladianscă 1841. Ţara-Românească 62. 157. 474. 485.

708. 859. 895. 2099. Ţările Române 588. 687. Târgovişte 858, Târgu-Jiu (lupta) 388. Târgu-Mureş 558. 1985. „Târnava" 2123. Tartan 1851 Tartlau 1956. Tătărescu (G.) 1442 Tătarii 118. 119. 214. Tatos 1840. Tatul 1841. Tavernier 2127. Tecuci 745. Tecuci (Apostol) 1725. Telega (comună) 549. Teliman (Mihai) 1443. Teodorescu (Ilarie, Episcop de

Constanţa) 1444. 1601. Teodoroi (Ecaterina) 1445 1446.

1447. Teodosie (marele logofăt) 698. Thewrew de Ponor (Iosif) 2115. Tibiscum 973. 974. Tighina 593. Timişoara 504. 559. 1476. 1594. Timus (Hatmanul Cazacilor) 524. Tincu-Velea (Nicolae) 1448. Tinosul 2067. Tisza (contele Ştefan) 1986. Tofan (Gheorghe) 1449. Tohăneanu 1839. Tokoli 1855. T oma logofătul 897. Tomis 1601. 2060. Tcmşa (Ştefan) 146. 223. Tcrdasi (Pa vel) 1722. Torontal (jud.) 2018 Tracii 96. 1896. Traco-Romami (populaţia) 1051. Traian 104. 1841. 1965. Transhumanta română 187. 188. Transilvania vezi — Ardeal. Trianonul 418. Tributul Moldovei pentru Turci

142. Troada (legenda) 1766. Troia 1005. 1006. Tuducescu 1839. Tulcea (catedrală) 568. Tulgheş (lupta dela) 361. Turcia 162. 1724. 2005. Turcii 172. "182, 224. 245. 2188. Turnu-Severin 1118. 2062. Tuţescu (Şt. St.) 1450. 1451. Tyras 978.

Tzigara-'Samurcaş (Al.) 1659.

U

Ucraina 417. 1835. 2009. Udrişte 1839. Ungaria 111. 1967. 2183. 2184. Ungurii 348. 642. 1592. 2043. 2044.

2119. 2122. — din Ardeal 677. — din Moldova 641. — (optanţi) 434. — din România 2134.

Universitatea din Cernăuţi 1479. — maghiară din Cluj

1474. — săsească 1475.

Upsala 228. 1730. Urban (Colonelul) 307. Ureche (Antimia) 1036.

— (Grigore) 37. 47. 51. \53. 60. 66. 1036.

Urlat 842. Ursu (I) 1452. 1453. 1454. Uskocii 453.

V

Văcărescu (Elena) 1829. — (Iancu) 1455.

Vadul Basarabilor 1879. Valacul (Sfantu! Iereniia) 1536.

1538. Valahia vezi = Ţara-Românească. Xalaşka 1883. Vâlcea 610. 844. Valea Mare (biserica) 1743. Vâlenii-de-Muiite 587 . 621 1664. Valerio (Theodore) 1075. 1081. Vâlsan (G.) 1456. 1839. Vdlvasor 453, Vandalii 1967. Varlaam (Dumitrachi) 61. 1457.

— (Mitropolitul Mo'doveli) 1725.

Varnav (Teodor) 1792. Vârşeţ 2039. Varşovia 1961 Vasilco (neamul) 1037. Vasile din Bogata (preotul) 1749 Vasile Lupu vezi=Lupu (Voevo-

dul Vasile). Vaslui 529. 737. 748. 898. 913

1725. Vatican (arhive) 688. Veisa (colonel) 796, Velichi (arhiva) 773. Vicina 1876. Viera 245. 458. 894. 1224. Viola (Iosif) 2130. Virâg (Benedek) 1757.

'720 I . C R Ă C I U N

Vişnievieţchi {Pretendentul Dumi-traşco) 1835.

Vlad-Vodă (Vintilă) 848. Vlădeşti-Vâlcea 853. Vladimirescu (Tudor) 252. 856.

1975. Vladislav-Vodă 1097. Valahia Mare 451. 1843. Vlahii 1968. Vlahuţă (Al.) 1131. 1458. 1768.

— (familia 1038. Vlaşco-Selo, ,,Sat românesc" 188J Vlăsia 1694. Voevozii d'n Bihor 135. Voluntarii ardeleni 358,

— români 1535. Vulcan (losif) 1459 1753.

— (Episcopul Samuil) 1586. 7615.

W

Wilna 1961.

Woll (Andreas) 525. 1886.

X

Xenopol (Alexandru) 1460.

Z

Zăuâriciu 924. Zaharesti 567. 777. Zălau 495. Zamfira (mănăstire) 616. Zamjta 1839. Zătreni (boierii) 927,

— (sat) 927. Zarand 204. Zeiden 622. 1863. 1864. 1866 Zeietin (Şt.) 1. Zmovagl (Elin) 1086. Zold (Petru) 2035. Zubaşco 1839. Ztibiycki (Dionisie) 65.

T A B L A D E M A T E R I I A B I B L I O G R A F I E I

Pag .

B I B L I O G R A F I A L A ROMÂNI 483 In troducere 483 Bibl iograf ia la alţii 484 Bibl iograf ia la noi 492

a. Bibliografii istorice 496 b. Bibliografii de istorie literară 502 c. Alte bibliografii 504 d. Periodice bibliografice 506

I S T O R I O G R A F I A R O M Â N A ÎN 1925 şi 1926 515 C â t e v a lămurir i prel iminari i 515 Planul lucrări i . . . 522 Izvoare 533 Bibl iograf ia 539

A. Istorie . . • • 539 /. Generalităţi. Teoria fi filozofia istoriei. Sinteză. Meto­

dologie 539 //. Periodice 539 ///. Istoriografie. Cronici 541

1. Istoriografie 541 2. Cronici 542

IV. Istorie propriu zisă 544 — Studii de sinteză 544 I. Istoria veche. Per ioada de plămădire a poporului român

până la ultimele năvăliri barbare . (1241) . . . . . . . 546 "\". Proto is tor ia ţinuturilor locui te de Români 546 2. E p o c a Daco-Romană . (106—275) 547 3. E p o c a năvălirilor barbare . (275—1241) 547

II. Istoria Medie . Per ioada organizării Voevodatelor şi Prin­cipatelor române până la unirea lor sub Mihaiu Viteazul (1241 - 1 6 0 1 ) . • . . . • • . . • ' • . • • 548

— Studii genera le 548 1. Ardealul 548 2. Moldova 549 3. Ţara-Românească 550

III. Istoria Modernă. Perioada tendinţelelor de unitate poli­t ică, religioasă şi culturală până ia T u d o r Viadimirescu. ( 1 6 0 1 - 1 8 2 1 ) . . . . . . . . 552

— Studii generale 552

Anuarul Inat. de Ist. Naţ. IV. 46

722 I. CRĂCIUN

1. Ardealul 553 2. Banatul • 554 3. Moldova 555 4. Oltenia 5 5 6 5. Ţara -Românească • . 556

V. Istoria Contemporană. Perioada înfăptuirii succesive a unităţii naţionale până la realizarea României-întregite. (1S21 - l ' . ) 2 0 ) . "." . . . . . . . . . . . . "". . . 557

- Studii generale . . . . . . . 557 1. Ardealul cultural, revoluţionar şi naţionalist al vea­

cului al XlX- lea şi începutul veacului al XX- lea . . 557 2. Basarabia sub ocupaţia rusească. (1812 1918) . . • 559 3. Bucovina sub ocupaţia austriacă. (1775 - 1 9 1 8 ) . 560 4. Domniile pământene şi frământările pentru unirea

Moldovei şi a Ţăr i i -Româneşt i . (1821 - 1 8 5 9 ) . . . 561 a. Moldova 561 b Ţara-Românească 561

5. Principatele-Unite şi domnia lui Cuza Vodă. (1859-1866) 562 6. România sub domnia regelui Carol I. (1866 - 1 9 1 4 ) . 562

a. Răsboiul pentru independentă. ( 1 8 7 7 - 1 8 7 8 ) . . 562 b. Dobrogea 562 c. Răsboiul balcanic. (1913) 563

7 România în primii ani ai domniei regelui Ferdinand I. (1914 1920) 563

a. Răsboiul pentru întregirea României . (1916-1919) 563 a. Pacea dela Paris. (1920) . . . . . . . . 567

V. Istoria Nouă. România întregită. (Dela 1920 până în zi­lele noastre) 568

A. Românii din alte ţări 569 — Studii generale . . . . . 569 1. America 569 2. Balcani 569 3. Istria 570 4. Moravia . . 571 5. Transnistria 671 6. Ungaria (după 1920) . • 571

B . Relaţiile şi legăturile cu alte state 571 1. Franţa . • 571 2. Piemontul 571 3. Polonia 571 4. Sârbia 572

V. Istorie parţială 572 1. Judeţe şi localităţi 572

— Studii generale . . . . . . 572 a. Ardealul 572 b. Banatul 573 c. Basarabia . . . . . 574 d. Bucovina . • 574 e. D o b r o g e a . . 574

T A B L A DE M A T E R I E 723

f. Moldova . • • • • 5 7 4

g. Oltenia 575 h. Ţara -Românească • - • • 576

2 Biserici şi Mănăstiri • , 576 a. Catol ice 5 7 6

b. Evanghel ice 577 c. Or todoxe 577

a. Biser ic i 577 p. Mănăstiri 579

3. Monumente istorice 581 a. Ardealul 6 8 1

b. Basarabia 582 c. Bucovina 582 d. Moldova • 5 8 2

e. Oltenia 582 f. Ţara-Românească - • • 582 g. Străinătate 582

4 . Naţionalităţile din România 582 a. Bulgari i 582 b. Ciangăii 583 c. Elveţienii 583 d. Evreii 5S3 e. Francezi i 583 f Germanii 583 g. Huţanii 584 h. Saşii . 584 i. Secuii 585 k. Şvabi i 5 8 5

1. Ungurii 585

5 . Documente 585 — Genera le • - 585 a. Ardeal 586 b. Banat . . . 588 c. Basarabia , 588 d. Bucovina • 588 e. D o b r o g e a 588 f. Moldova • 588 g. Oltenia • 59d h. Ţara-Românească 506 i. Principatele Unite ( 1 8 5 9 - 1866) • 598 k. România ( 1 8 6 6 - 1 9 2 0 ) 5 9 8

1. România întregită 599 a. Arhive . 599 p. Peceţi . . . • 599

6. Inscripţii • • 5 9 9

— Generale 599

a. Ardeal 0 0 0 b. Banat • 600 c. Bucovina 600

7 2 4 I. CRĂCIUN

d. Moldova 6 0 0 e. Oltenia 6 0 1 f. Ţara -Românească 601 g. Străine 602

. a. Criptograf ie 602 7. Civilizaţie. Cultură 602

B. Ştiinţe auxiliare 603 I. Arheologie. Antichităţi 603

— Studii generale 603 1. Ardeal 604 2. Banat 6 0 4

3. Basarabia 6 0 5

4. D o b r o g e a 605 5. Moldova • • 605 6. Oltenia 605 7. Ţara -Românească . . • - • • • 606 8. Străinătate 6 0 6

II. Genealogie 606 III. Heraldică 608 IV. Numismatică 608

— Studii generale 608 1. Ardeal • • 6 0 9 2. D o b r o g e a 609 3 . Moldova 609< 4 . Oltenia 610 5. Ţara -Românească 610 6. Principatele-Unite . . 610 7. România-Intregită 610

V. Iconografie 610 — Generalităţi 610 1. Bucovina 611 2. Moldova 611 3 . Oltenia 612 4 . Ţara-Românească 612

C. Materii in legătură cu istoria 612 /. Călătorii 612

— Studii generale 612 1. Ardeal 613 2. Banat 613 3 . Basarabia 613 4 . Moldova • • • 613 5. Ţara -Românească 613

11. Biografii. Contribuţiuni biografice 614 11U Istoria diferitelor instituţii .şi societăţi 631

1. Ardeal • 631 2. Banat 632 3 . Basarabia 632 4 . Bucovina 632 5. Moldova 632

T A B L A D E M A T E R I E 72S

6. Oltenia 632 7. Ţara -Românească 633 8. România . . . 633 9. Străinătate 633

D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria • . 633 /. Clasele sociole. Politică 633

1. Clasele sociale 633 2. Politica internă 634

a. Minorităţile 634 3. Poli t ica externă . . 634 4. Partidele politice • 635

//. Constituţia 635 ///. Chestia agrară 636

1. Oltenia . . . • 6 3 6

2. România 636 IV. Biserica 636

— Generalităţi 636-1. Biserica catolică . 637

a. Ardeal 6 3 7 b. Moldova 637 c. Ţara -Românească 637

2. Biser ica evanghelică 637 a. Basarabia 637 b. Moldova 637

3. Biserica o r todoxă 638 — Generalităţi 638 a. Ardeal 6 3 9 b. Banat 6 4 0 c. Basarabia 641 d. D o b r o g e a • 641 e. Moldova 641 f. Ţa ra -Românească 642 g. Principatele-Unite 642

4. Biserica reformată ^'42 5. Biserica unită 642 6. Secte religioase 642

V. Armata 643 VI. Arte. Muzee 643

1. Arte 643 2. Muzee 646

Vil. Comerţ. Industrie 646 1. Comer ţ . . 646 2. Industrie 646

VIU. Drept 646 IX. Etnografie 647

- Generalităţi 647 1. Ardeal 647 2. Oltenia 648 3. Ţara -Românească 648

7 2 6 I . CRĂCIUN

X. Finanţe 6 4 8 XI Geegrafie. Date statistice. Hărţi 648

— Generalităţi 648 1. Ardeal . . . 649 2. Basarabia . . 649 3. Moldova 649 4. Oltenia 649 5. Ţa ra -Românească ° 4 9

XII. Literatură. Filol >gie 650 1. Literatură 650

a. Cărţi şi manuscrise vechi 6 5 0 b. Istorie literară 653 c. Scriitorii români 655 d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . . 657 e. Influenţe româneşti asupra literaturilor străine . . 658 f. Străinii în literatura românească 658 g. Românii în literaturile străine 658

2. F i lo logie 658 a. Ardea l . 660 b. Banat 6 6 0 c. Macedoromânii 660

a. Toponimie 660

XIII. Medicină 6 6 2

1. Ardeal 662 2. Moldova 663 3. Ţara-Românească 663

XIV. Obiceiuri. Folk lor 663 1. Obiceiuri 663 2. Fo lk lor 663

A l ' . Presa 664 1. Ardeal 664 2. Basarabia 665 3. Oltenia 665 4. Ţara -Românească 665 5. Străinătate 665

XVI. Teatru. Muzică 665 1. Ardeal 665 2. Moldova 665 3. Ţa ra -Românească 665

S U P L I M E N T L A „ I S T O R I O G R A F I A R O M A N A IN 1921 Ş l 1 9 2 2 " 666 A. Istorie 666

IV. Istorie propriu zisă 666 III. Istoria Modernă . ( 1 6 0 1 — 1 8 2 1 ) 666

5. Ţa ra -Românească 666 IV. Istoria Contemporană. ( 1 8 2 1 - 1 9 2 0 ) 6 6 6

7. România în primii ani ai domniei regelui Ferd inand I. ( 1 9 1 4 - 1 9 2 0 ) 666

a. Răsboiul pentru întregirea României (1916-1919) . 666 A. Românii din alte ţări 667

T A B L A D E M A T E R I E 7 2 7

2. Balcani 667 V. Istorie parţială 667

4. Naţionalităţile din România 667 — Studii generale 667 d. Evreii 667 1. Secuii 6 6 7

B. Ştiinţe auxiliare 668 /. Arheolegie. Antichităţi 6 6 8

4. D o b r o g e a 668 C. Materii in legătură cu istoria 668

/. Călătorii 668 //. Biografii. Contribuţiuni biografice 668 ///. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 668

D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 668 III. Chestia agrară 668 IV. Biserica 669

1. Biser ica ca tol ică 6 6 ^ a. Ardeal 6 6 9

3. Biserica o r t odoxă 6 6 9 — Generalităţi 6 6 9

VI. Arte. Muzee 6 6 9 1. Arte 669

IX. Etnografie 669 XII. Literatură. Filologie 6 6 9

1. Literatură . . . „ 669 2. F i lo log ie 669

a. Toponimie 669 S U P L I M E N T LA „ I S T O R I O G R A F I A R O M Â N A IN 1923 şi 1 9 2 4 " 6 7 0

A. Istorie 6 7 0 11. Periodice 670 IV. Istorie prop-iu zisă 6 7 0

— Studii de sinteză 6 7 0 I. Istoria Veche, (dela primele începuturi — 1241) 6 7 1

2. Epoca Daco-Romană. ( 1 0 6 — 2 7 5 ) 671 3. Epoca năvălirilor barbare . ( 2 7 5 - 1 2 4 1 ) 671

II. Istoria Medie. (1241 - 1601) 671 2. Moldova . . 671

III. Istoria Modernă . (1601—1821) 672 •- Studii generale 672 1. Ardealul 672 5. Ţara-Românească 672

IV. Istoria Contemporană. ( 1 8 2 1 - 1 9 2 0 ) • - 672 — Studii generale 67,2 1. Ardealul cultural, revoluţionar fi naţionalist al vea­

cului al XIX-lea şi începutul veacului al XX- lea . . 673 2. Basarabia sub ocupaţia rusească. (1812 — 1918) . • . 673 6. România sub domnia regelui Carol I. (1866 — 1914) . 673

b. Dobrogea 673 7. România în primii ani ai domniei regelui Fe rd inand I.

( 1 9 1 4 - 1 9 1 9 ) 673

7 2 8 I . C R Ă C I U N

a. Răsboiul pentru întregirea României . (1916-1919) . 674 a. Pacea dela Paris . (1920) 674

V. Istoria Nouă. (Dela 1920 până în zilele noastre) . . . 674 A. Români i din alte ţări 674

2. Balcani . . ' 674 B . Relaţi i le şi legăturile cu alte state 675

1. Bulgaria 675 2. Ucraina 676 3. Ungaria 675

V. Istorie parţială 676 1. Jude ţe şi localităţi 675

a. Ardealul 675 b . Banatul 675 f. Moldova 676

2. Biserici şi mănăstiri 676 c. Or todoxe 676

a. Biserici 676 p. Mănăstir i 677

3 . Monumente istorice 677 b. Basarabia . 677

4 . Naţionalităţile din România 677 — Studii generale 677 b. Ciangăii 677 h. Rutenii 677 i. Saşii 677 k. Secuii 677 1. Şvabii 677 m. Unguri i 678

5. Documente 678 6. Inscripţii 678

B. Ştiinţe auxiliare 678 I. Arheologie. Antichităţi 678

— Studii generale 678 1. Ardeal 679 4. D o b r o g e a 679 6. Oltenia 679 7. Ţa ra -Românească 679

II. Genealogie 679 C. Materii în legătură cu istoria 679

//. Biografii. Contribuţiuni biografice 679 III. Istoria diferitelor instituţii şi societăţi 681

. 1. Ardeal ' • 681 9. Străinătate 681

D. Diferite chestiuni numai în legătură cu istoria 681 /. Clasele sociale. Politica 681

2. Pol i t ica internă 6 8 j a. Minorităţi le 681

///. Chestia agrară 681 IV. Biserica 681

T A B L A D E M A T E R I E 729

1. Biser ica catolică 681 2. Bise r ica evanghelică 681

b . Moldova . 681 3. Biser ica or todoxă 682

— Generalităţi 682 5. Biser ica unită 682

VI. Arte. Muzee 682 1. Arte 682

Vil. Comerţ. Industrie . 682 1. Comer ţ 682

VI11. Derpt 682 XI. Geografie. Date statistice. Hărţi 683

4. Oltenia 683 XII. Literatură. Filologie 6 8 3

1. Literatură • • 683 a. Cărţi şi manuscrise vechi 633 b. Istorie literară 683 c. Scri i tori i români 6 8 3 d. Influenţe străine asupra literaturii româneşti . . . 683 g. Românii în literaturile străine 683 h. Traducer i din româneşte în l imbi străine 684

2 . F i lo log ie 684 a. Ardeal 684

a. Toponimie 6 « 4 XIII. Medicină 685

1. Ardeal 685 2. Moldova 685 3. Ţara -Românească • 685

XIV. Obiceiuri. Folklor 685 2. Fo lk lo r 685

XV. Presa . 686 1. Ardeal 686

XVI. Teatru. Muzică 686 2. Moldova 686

Recenzi i făcute căr ţ i l or a p ă r u t e în „Is tor iograf ia R o m â n ă în 1921 şi 1922" 687

Recenzii făcute căr ţ i l or a p ă r u t e în „Is tor iograf ia R o m â n ă în 1923 şi 1 9 2 4 " 688

Recenzii făcute căr ţ i lor i s torice a p ă r u t e înainte de 1921 693 Indice de autori, recenzenţi, traducători , etc 694 Indice de nume, lucruri şi materii 7 0 6 Tab la de materii a Bibl iograf iei 721

ADDENDA-CORRIGENDA

Pag. 435 r. 2 de j o s c i teş te : „ „ 1 „ „

436 „ 10 „ „ 9

11 11 ~ 11 11

437 „ 4 de sus „ 3 „ j o s

438 „ 1 5 „ „ 9

)) ii a ii ii

Pag. 439 r. 6 de sus citeşte : o

ii ii ^ ii ii ii 20

ii ii ii ii ii „ „ N o t a , , „

440 r. 1 de sus „ ,, 2 de j o s ,,

ce să negustoresc o/^ânduelile ţării „Magica Stana" mănăstirii Bezdinului „Ulitze F u r k o j e " oppidi Făgă raş Ku şerrfur(i) de fir la cuvântul Cube pune nota : (ce, ci,) înainte de a şi u s'a transcris cu simplu r. Se va citi d e c i : c/ube, rmcuri etc. Kunegră verrfe (cKSmrjiî Kfp.u) r»iRt%

ciftii^ă A. A. M. noi'iSAdH (porciulan) staroste

TABLA NUMELOR

A .

Abafaia 154. 156. 157. 161. Abrud 83. 84. 96. 101. 102. 104.

105. 106. 107. 108. 110. 111 112. 259. 285.

Acaderaia-Nouă 189. 191. Academia Română 288. 337. 423.

476. 477. Acarnania Etolia 186. Achaia 320. Acfii'm 5. 20. 21 Actium 317. 319. 320. Adam (Onica) 263. Adamescu (Gh.) 477. Adrian (G.) 91. Adrianopole 128. 131 132. 300.

301. Africa 317. 320 Agareni 72. Agathyrşii 456. 457 Agăţa Hanăş 7. 10 37. 39 77. 78 Agria 340. Agura fD. D.) 4. 73. Aiud 84. 102. 104. 112. 196. 276.

280. 281. 283. 284. Aiudan 107. Aizizis 330. Akkerman 301. Akornion 323. 324. 325. 326. 327.

328. 329. 330. 333. 334. 335 336.

Alba inferioară 255. 256, 26S. 347. 354.

Alba lulia 83. 86. 101. 102. 109. 113. 199 214. 346. 351. 352 448.

Albac 104. Albanezii 178. 180. 182. 184. 187

188. 189 190. 191. 192. 193 Albani 322 Albania 176. 186. 187. 188. 159

190. 193. 194 Albano 474. Albert (prinţul de Prusia) 2SS

290. Albert (Ioan) 463

Albert (Mihail) 150. 151. 158. IbV. 162.

Albis 321. Albu (Vistierul) 6. 9. 29. 70. Aldea 200. Aldea (de Râşnov) 202. Alexandri 230. Alessi (Dr. A. P.) 229. Alexandru loan I 305. Alexandru I (al Rusiei) 468. Alexandru cel Bun 461. Aii Mârza 398. Altenberger (Thomas) 62. 74. Altinum 473. Aluta 457. Alvinţ 284. Ambrosius de Drag 421. Americanii 115. Aminciu 188 Amlaşul 296 Ammianus Marcelliuus 457. Ananie (Mitropolitul) 9. 63. Ancyra 311. 312. 315. 317. 323. Andreas (Stephanus Iban) 421. Andreas Lacz (de Mueselma) 421. Andreas (de Macedonia) 421. Andreas (Nicolay) 420. Andrei II 443. Andreica 91. 107. Andrica 200. Andruşco (medelnicer) 210. Anghel 78. Anghel (Simion) 255. 257. Anghelescu 382. Anglia 81 303. 365. 469. Anglo-Saxoni 81 Angora 312. Anjou 204. Annon 327. Antiochus (din Commagene) 316. Anlonius (C.) 330 331, 333. Antonius (M.) 317. 325. 330. Anuarul (Institutului de Istorie

Naţională) 3. Anvers 288. Apâthi (Nic.) 453. Apollo 318. 319.

732 T A B L A N O M E L O R

Apollodor 459. 460. Appollonia 4 6 1 . 312. 333 . Appianus 335. Apulus 472 . Apus 303. 304. 307, 419. 456. 468 Arabia 3 2 1 . Arad 158. 2 2 ? . 251 . 254. 436. Arciuteanu (IoanJ 274. Ardeal 5. 7. 12. 19. 43 . 46. 83

135. 137. 140. 142. 144. 145. 147. 148. 149. 150. 162. 173. 196. 197 199. 205. 209. 214. 216. 218. 226. 229. 251 . 252. 253. 347. 348. 349. 352. 391 395. 396. 397. 419. 441 . 442. 443 444 . 445. 446. 448. 454. 463 . 477.

Ardeleni 11, 90 , 347. 349. Argedaron 329. Argedava 325 . 329. 330. Arieşul 104. Aristotel 457. Armbrus te r (Mathias) 6 1 . Armeni 82. 201 . 248. Aromânii 175. 179. 180. 182. 185

186. 187. 188. 189. 190. 191. 192. 193. 194.

Aron (Vodă) 134. 195. 196. 197. 198. 199. 213 . 214. 220, 296 298. 461 ,

Arsenti (Teodor) 145. Ar tner (Edgar) 464. Arzal R e 131. 132. 133. Asaneşti 200. Asia 320. Asia Mică 311 . Assan 133 134 Asturii 3 2 1 . Afilio 216 . At t i la 457. 345. Audasius 474. Augsburg 339 . Augustus 3 1 1 . 312. 313, 314. 315

316. 317. 318. 319. 320. 321 322. 323 .

Aurelian 182. Aurifaber (Melchior) 64 . Austria 187. 189. 200 ' 229. 252

253. 369 . Aus t r iaca 87. 94. 299. Austro-Ungaria 385. Avram Viorel 262. Axieros 336. Axiokersa 336. Azarie 337. Azizie 372. Azovul 461 .

B .

Baba 128. 131. Babi lon 445.

Babu (I 'oar) 257. B a c ă u 397, Baceint ie 263. 264. Bac iano 134. B a c s y (Gheorghe) 463. Badea 6. 25 . 27. Eăd ica Voevod 42 . 56. Băeasa 180. Ba ia de Cris 84. 105. 108 285. Bă i l ă 6. 29. 139. 199. Bairano 131. Bakócz (Toma) 462. Bakos (George) 153. Bălăceanu 92. Bă lăşescu (Nicolae) 446. Balcan (muntele) 176. 179. 181.

183. 184. 187. Ba lcan i 186. 193. 299. 301. 306.

323. 379. 467. Bă l ce scu N. 105 Ba lc i c 323 . 324. 328, Balc iu (pârcălab) 64. Bă lgrad 255. 256. 257. 263. 269.

280 . 283 . 284 . Bal in t 84. 91 . 103. 104. 107. 108.

109. 111 Balomir 260. 263. Balomir ian 263. Ba l sany (Franc isc ) 357. Ba l t a Ialomiţi i 455. Bana t 64 . 145. 173 187. 229. 255.

345 . 451 . 454. 457. 464. 465 Bănă ţean 231 . Bănescu (N.) 477. Banfi Hunyad 257. Banfi (Maria) 153, Banfi (Petru) 205. 215. Banfi (Sigismund) 154. B a r a c (Ioan) 226. Bă ran (F lorea) 226. Băran (Teodor) 226. Barbul (Banul) 9. 64. 65 . Barbul (Diac) 7. 36. Barbul (Marele Vornic) 8. 60. Barcsa i (Acaţ iu) 441 Barosa i (Pavel) 153. Bardoczy (Ioan) 35Ó. 362. Bârgăul 142. Bar i ţ iu (George) 82. 88. 95 . 102.

254. 270. 278. 280. Bărnuţ (Simion) 254. 264. 266

267. 268. 269. 270. 272. 274. 275. 276. 277. 278. 279. 280

Bârsani i 139. Bârseanu (Andrei) 217. 219. Bar tha (Ioan) 156. Barvinski (E. ) 420. Basarab (Laiotă) 208. Basarab (Vodă Bătrânul) 307. Basarab.t I I (cel Bă t rân) 5. 14. 15

19.

T A B L A N U M E L O R 7 3 3

ßasaraba III (cel Tânăr) 5. 15. 16. 17. 18. 20. 26.

Basaraba IV (Neagoie) 6. 7 . 31. 33. 34. 35. 36. 37. 39. 40. 61, 65. 68.

ßasarabeni 468. Basarabia 143. 332. 467. 468. 469 Basarabii 296. 298. Basilica (Iulia) 318. Basiota (Stoian) 136. Bastarnia 322. Bastarnii 323. 331. 332. 333. Bâthori (Andrei) 340. ßäthori (Sigismund) 199. Batori (Gavriil) 395. 39o. 397. Baiori .Ştefan) 5 14. 17. 19. 462 Bavarezii 379. Bazylik (C.) 345. Bebek (Francisk) 348. Bedeus (J . ) 442. Bedinul (mănăstire) 43b. Bekesi (Gaspar) 349, Bela IV 346. Bellegarde 143 Belgia 339 Beloch 473. Belogradzic 246. Bem (generalul) 86. 282. 283. Bena (Ioan A.) 477 478. Bender 132. 461. Benedic (Jupan) 10. 75. Benedictus (Michaelis) 421. Benedictas (Nicolai) 42Ü. Benţescu (Titus) 145. Beoţia 455. Berat 193. Bereg 148. Berestem 128 Berger (A. dr.) 204. Berlin 248. 312. 316. 327. 458. Bersava (Bârzava) 458. Bertleff 143. Berzobis 458. Besnier (M.) 315. Bessii 332. Bethlen (Ladislau) 152. Beulsner (Ioan) 220. Bezdinul 227. Bianu (I.) 476. 477. Bibescu (G.) 289. Bihari (Alexandru) 150. Bihor 346. 349. Bilbor 149. Billecocq 289. 290. Binder (Samuel Trangott) 447. Bintzintz 260. Biro (Micloş) 255. Bist 458. Biserica Neagră 201. Bismarck 385.

Bistriţa 148. 212. 278. 282, 283, 293.

Bitcuchi 190. Bitolia 187. 188. 193, Blaga Chirilă 156. Blaga Ioan (alias Szabo) 154 157. Blaga (Nicolae) 154. 157. Blaga (Sandu) 154. 157. Blaj 84. 88. 258. 261. 272. 278.

283. 285. 476. Blâjeni 108. Blandrata (Gheorghe) 351. Bloch 336. ' Bear (Irimier) 156. 15?. Boemia 396. Bogdan-Duică (Gh.) 477. Bogdan (Filow) 329. Bogdan (Ioan) 4. 12. 15. 17. 21

24. 26. 27. 28. 34. 40 . 42. 56. 62.

Bogdan (Voivod) 307. 148. Bogdani 129. 130. 131. 132. Bogdanla 129. 130. 132. 133. 134. Boghici 227. Boghici (Radu) 219. Bcgrea (V.) 470. 477 Boheim 266. Boii 323. 332. 333. Boiu (Ilie) 153. 156. Bojeszku (Ioan) 263. Boldur (Alexandre) 467 468. 469.

470. Bolgarii 196. 199. Bompa (Ştefan) 156. Boniiaciu IX 201 Bonn 313. Borcocel 140. Borgoprund 136. 141. 142. Bormann 324. Bormano 316. Bornemissa 205. Bornemissa (Baltasar) 350, 362.

363. Bornemissa (Ioan) 350. Bornemissa (Paul) 153. 350. Boros Bocsard 256. Boroş (Ion) 465. Borsec 149. Bosfor 468. Bosna 131. Bosnia 19. 131. 186. Bouquet 288 Brad 102. 105. 111. Bran (pasul) 216. Brâncoveanu (Constantin) 206 225

299. Brancovici (George) 187. Brandis 325. 327. Bretan (Ioana) 153. Breţcu 154. 157.

T A B L A N U M E R E L O R

Brodarics (episcop) 339. 462. 463. Broilavo 129. Brcnssais 454. Broşteni 142. Bruckenthal 3. 341. Bruckner (Gyozo) 462. Brundisium 474. Buceş 111. Buciumeni 89. 108. Bucova 242. Bucovina 83. 141. 282. 430 Bucureşti 111. 139. 226. 230. 247.

248. 288. 290. 365. 367. 368. 369. 374. 375. 377. 378. 382. 384. 385. 386. 388. 420 435. 453. 476.

Buda 205. 225. 269. Buda Creasteş 10. 76. Budacher (Gaspar) 212. Budacul român 142. 145 Budapesta 252. 254. 462. 476. Budnar (Dumitru) 152. Budoi (losiv) 264. Bvftea 382. Bukow (gen.) 218. Bulgaria 175. 182. 186. 187 193.

246. 247. 248. 308. 370. 379 460.

Bulgarii 142. 184. 185. 188. 189. 191. 192. 194. 200. 201. 208. 231. 247. 248

Burebista 457. Burgio 462. Burnumis 55. Busbeck 312. Buta (Ioan) 153. 162 Buteanu 91. 103. 105 285 Buzău 396. Buzăului (pasul) 214. Byrebista 323. 324. 325 326. 327.

329. 330. 331. 332. 333 334 335.

C . Cabiri 336 Cacova 67. 83. Cacova Ierei 104. Cadrilaterul 247. Caesar (Iuliu) 318. CegmU (R.) 312 313 324. 329. Calafat 369. Calării 188, Calată 84. 112. Calimah (Scarlat Alexandru) 433, Că limanul 149. Călugăreni 127. Câmpeni 102, 104. 105. 107. Câmpie 158. 160. Câmpineanu [Ion) 302, 303. Câmpul Bârseanului 149. Câmpulung 7. 10. 43. 75. 76. 202.

I Campus Martius 311. ; Cananău (Ecaterina) 431. Candiea (I. Aurel) 477 Câneni 29. Cantabri 321 Cantacuzino 472. Cantemir (Antioh) 461. Cantemir (Demetre) 455. 456. Căpâlna 350. 362. 363 Capetingii 443. Capidan (Th.) 477. Capitanovcea 377. Capitoliu (sanctuarul) 318. Capul dealului 139. 149. Capul Stânişoarii 143. Caracostaa (D.) 477. Caragiova 175. Caraiman (Aga) 393, 394 Caransebeş 229. Caras 330. 464. 465 Carcalechi 227. Carlopolis 461. Carol I al României 230. 231. 306.

307. 365. 368. 370. 371. 373. 374. 375. 376. 377. 379. 380. 382. 384. 385. 386. 389. 430. 431.

Carol III (al Ungariei) 200. Carol VI (al Austriei) 200. Carol XII 461. Carol cel Mare 448 Carol Ferdinand (Arhiduce) 282. Carol Quintul 312. 339. Carpaţi 137. 214. 295. 307. 323.

334. Cărpinisan (I.) 259. Cartojan (N.) 477. Casele albe 139. Caşin-Feltiv 149. Casmilos 336. Caşovia 347. Cassius Dio 322. 323. 331. Castaldo (generalul) 347. Castello 132. Catilina 330. Caucaz 322. 457. Cavala 188. Cavallioti (Teodor Anastas) 191 Cazaci 392. 393. 39o. Cazimir 462. Ceauş iDaviu) 226. Cekefalău 149. Cellii 332. 456. Cenger (Nastasia) 152. 157. Cenger (Sava) 152. Cenger (Simion) 152. 154. 156. Cenger (Vasile) 154. 160. Cepescu (Dimitrie) 196. 197. 22/. Cerbuc 139. 149. Cercel (Dimitrie) 212. Cercel (Petru Vodă) 198, 213.

T A B L A N U M E R E L O R 735

Cerchez (colonelul) 386. 387. Cerna 108. Cernât (general) 241 Cernât (Matei) 261 . Cernât (Petru) 261 . Cernăteşt i 225. 437. Cernăuţi 141. 142. 143. Cernavoda 249. Cernisski (Nicolai) 432. Cerni ta 107. 108. Cesar 294. 320. 322. 323. 325. 334. Cetate 227. Ceta tea Albă 461 . 4 6 J . Ceta tea de B a l t ă 278. 2 % . Chersonesul Cimbrilor 321 . Chertego 131 . Chişinău 367. 419 . Chir i lă (Salomia) 156. Chiri lă (George) 154. 155 156. Chirca (a lui Mar in) 5. 40. Chirca 7. 14. Chirasieri 255. Chipoşariu ( loan) 431 . Chiustengea 248 . Chilia 131. 297. 461 . 463. Chieaiasi 134. Chukas (Giorgius) 77. 78 . Christîanus (Kost ius) 422. Ciobanu (Ştefan) 461 . Cigala 132. 133. Cichorius 458 . 460. Ciceul 296. Cicero 331 . Christianus din Sebeş 422. Christiani 130. Cişmaş ( loan) 152. 156. Ciubârciu 461 . Ciucea 84. 102 Ciuperceni 246. Ciurca 13. 14. Ciurcul (Radu) 436 . Ciuribeanu (I . ) 92 . 95 . Claudia 448. Clement V I I 464. Cleopatra 317. 335. Clisura 188. Cluj 82. 83 . 84. 102. 265. 269 . 274.

281 . 288. 3 1 1 . 448 . 453 . 477. Cluj (Universitate) 3. Codicele Dornean 424. Cohalm 265 . Colonea 463. Colonia 186. Colonia Malvensis 357. Colun 6. 25 . Coman (Portarul) 6. 34 Comnena (Ana) 455. Conradus de Septemcastr is 419. Constantinopol §, 16. 127. 128. !

140. 145. 175. 184. 192. 207. I

297. 299. 301 . 393 . 394 . 397. 400. 445. 456 4 6 1 .

Contzu 275. 276. Corabia 373. 374. Corbana 159. Corbea (David) 225. 226. Corbea (F lorea) 225. Corbea (Teodor) 225. Corbeşti 225. Corbul 149. Corcheş 91 . 107. 112. Cores 10. 76 . 77. 78. Coresi 211 . 212. Corna 108. Cornu (D-na) 230. Corona 201 . Cornul lui Sas 398. 400. Coşa (Constantin) 155. Cosachi 132. Coşbuc (Gh.) 423 . Cosma 423. Coşna 149. Costacki (Veniamin) 210 Costea 200, Costin (Nicolae) 461 Cotmeana 10. 74 Cotroceni 36K Cozia 141. Crăciun Câmpan 153. 160 Crăciun 9. 63 . 64 . Crăciun ( loan) 159. l o l . 162 Cracovia 346. 400. Crăiniceanu (Gh.) 453. Craiova 9. 64, 66. 67. 209. 210

369 Crasna 346. 349. Crassus M. Licinius 331 . Cricău 84. 254. 255. 256. 257 Crirnea 303. 461 . Cristea ( loan) 252. Cristea (Nistor) 153. Cristea (Vasi le) 153. Crişul (Alb) 103. Crişuri 118. Crobyzi 328. Cronoevici (Arsen) 187. Crusova 193. Csâki (Mihail) 349. 354. 362. Csânyi (Ladislau) 251 . 252. 253

254. Csele 463. Cserei (Mihail) 209. Csomortany (El isabeta) 391. 392

393. 399. Csorge 143. Csutak (maior) 105. 106 Cuciuc-Cairiargi 461 . Cucole (Ion) 432. Cucureasa 143. 149. Cuieşd 154. 156. Cumanii 445. 461.

736 TABLA NUMELOR

Curia (Iulia) 318. i Custozza 229. I Cuteau ( Ioan) 140 Cuzgun 247.

Czartoryski (Adam) 302

D . Dabrowski ( Ioan) 463 Dacia 177. 178. 182. 183. 294. 330.

332. 444. 445. 457. 458. 460. Dac ia Malvensis 457. Dacia Tra iană 478. Dacii 148. 295. 319. 322 . 323. 329

334 . 335. 445. 457. 458. 459. Daco-Românie 94. Dacoromânii 87. 98 . 176. 177. 178.

179. 180. 183. 194. Daily Chronicle (The) 383. Daily News (The) 387. Daily Telegraph (The) 377. 383 . Dalmaţ ia 321 . 456. 472. 473 . 474. Damianu 235. Danciul (Vătaf) 8. 55. Danesul (Mihai) 269. Dangli 186. Danubio 128. 129. 130. 131. Dardania 331 . 472. Dardanii 333 . Davila (dr.) 231 . 243 . Dealu (lat) 140. Dealul (bătrân) 149. Dealul iepei 149. Deatco 6. 25 . Debreţin 252. 253. Deccard (Ioannes Guilelmus) 451 . Decebal 457. Dej 269. 274. Dembinski 86. Demetrius de Bud 421 . Demetrius (Dyonisii) 420. Demetrius de Vasarhel 420. Demian (Vasiîe) 158. Dentheleţii 332. Dtsidiattis 472. Despa (Ciurcul) 219. Despina Doamna 3. 8. 60. 61 . 62. | Dessau 316. I Deus 288. j Deva 83. 84. 101. 102. 263. ! Deveria (Achil le) 290. J Diac (Ioan) 258. Dicso de Szekeres (Veni am n) 152. Didrih 5. 11. Diehl (Ernst ) 313 . 315. Dima 227. Dinca 91 . Dindius 475. Diocletian 474. Dion Chrysostomul 332. Dionysopolis 323 . 324. 325. 327.

328. 331. 333. 334.

Dionysos 326. 327. 328. 333 . 334. 335. 336.

Disnăieu 152. 156. 157. Dittenberger (W.) 324. 325. 327.

329. 334. Dobriţin 105. Dobrizza 131. Dobrogea 248. 296. 323 324. 329. Dobrotie] 296. Doclea 474. Doja (Gheorghe) 462. Dolni-Etropol 245. Domaszewski 458 Donts (Mihaiu) 262. 264. Dorgon (Gabriel) 273 . Dormitor (munte) 185. Dorna 143. 144. Doussault Ch. 287. 288. 289. 290. Drabanţi 7. 241 . Dracea 8. 51 . Drăculeşt i 337. 338. Drăganu (N.) 477. Drăgăşani 140. 141. Drăgoiasa 139. 141. 142. 143. 144-

149. Dragomir (Călugărul) 62. Dragomir (Silviu) 187. 477. Dragomir (Vătaf) 8. 56. Dragomirescu (Mihail) 477. Dragos 105. 148. Drexler (W.) 335 . Drouhet (Ch.) 477. Dronot 287. Drusus 321 Du Cange 455. Duma (Dimitrie) 227. Duma-Nicolau 227. Duma Radu 224. 227 Dumeştt 22" . Dumitrache 145 Dumitru 5 20. 26 65. 200. Dumitru (popa) 9. 62. Dumitru (din Să l i ş te ) 3. 6. 7. 9.

27. 35 . 42. 43 . Dumitru (din Târgovişte) 13. Dunăre 23. 63. 127. 128. 134. 139.

176. 178. 179. 180. 181 182. 183. 164. 191. 198. 200. 230. 231. 246. 247. 249. 296 297. 300. 303. 321 . 322. 323. 330. 331 . 332. 365. 369. 370 . 3 7 1 . 372. 373 . 374. 377. 378. 379. 380. 383. 455. 457. 464. 477.

Dupre (Louis) 288. Durazzo 193. Durostor 296. Duruy (V . ) 313. Dyrrachium 473. 474.

E .

Eder ( î . ) 448.

T A B L A N U M E L O R 737

Eitimie 337. Egetboros (Zaharie) 158. Egipt 321. 335. Egiptenii 444. Egloflstein 110. Jtisenmann (Louis) 476. Ekrene 328. Elada 181. 192. Elba 321. El Basan 193. Elini 191. Elisabeta (Domniţa) 376. 380. Emericus (de Septemcastris) 419, Smericus (de Sered) 420. Eminescu 423 Engelbert 142. Ennius 475. Eperieşul 149.

Epir 17b. 179. 180. 186. 187. 188. Epureni 210. Ercea 150. 157. Krţegov-ina 186. Esarcu 127. 134 Etiopia 321. Europa 86. 185. 187. 189. 201. 231

301. 302. 303. 305. 375. 381. 397. 462.

Europa Centrală 476. F.ustatievici (Dimitrie) 22o. Evoleeanu (D.) 477. Ezerele (Ialomiţa) 455.

F .

Făgăraş 64. 204. 226. 296. 437. Făgeţelul 149. Fălticeni 142. Mailar 192. Fanarioţii 139 Fântâna Iancului 149. Fântâneie 112. Farmaki (Ioan) 140, Fisching 217. Fazakas (Mihai) 153. Feder Bulgarus 202. i eige (Ios.j 419 Felfalău 154. 156. 157. 160. 16.1. Felvinţi 266. Ferdinand 46. 1 erdinand (împăratul) 276. Ferdinand Habsburg 338 339. 340.

341. 344. 345. 347. 348. Ferdinand I 461. Ferdinand II 312. Ferhad (Ferat) 128. 131. 132 133,

134 tena 71. Ferro (Pascal los.) 454. Filenski 398. Filip II 336.

Filitti (I. C.) 65. Fink (Iosif) 255. 256 Flaminia (via) 318. Floci 213. Florentin 373. Florian (Aron) 266. 269. 272. 274.

276 277. 279 Florica (Domniţa) 215. Florina 187. Fodor (Vasile) 104. 112. fogoras (Vasilie) 430. Forgâcs 396. 397. •'' Forro 110. Forum Augustum 318. Francezi 462. Francisc (David) 351. Francisc (Forgach) 341.

•Franci 81. Franciscanii 218. 223. Frâncu 6. 25. i Frangepan (Cristofor) 463. Franţa 81. 303. Fuste (Gheorghe) 437.

G.

Gaertringen (Hiller v . ) 324. Găina 104. Găinari 6. 25 Gaius 321, Galatia 311. 312. Galia 294. 317. 321. Gallia Narbonensis 320. Gallicia 454, Gambetta 378 Garbai (Iancu) 160. Gârbova de jos 190. 256. Gardthausen (V.) 313 Gaşpar 69 Gaster 423. Gavril Lipovanul 436. Gavrilaş 393. 394. 395. Gazeta Transilvaniei 231) Geffcken 315. Gelău 102. Gelmari 260. Geoagiu 296. Genucla 331. Georgescu-Tistu (N.) 230. Georghius (Baghdan) 420. Georgius (de Lazo) 421. Germania 128. 134. 148. 176. 189

191. 321. 339. 371. Germanii 444. Geţii 331. 332. Gliibu (O.) 419. Ghica (Grigorie Alexandru) 435 Ghimeş 141'. 148 149 Giavernio 130. Gtdllaume 312.

Anuarul Inst, de Ist. Naţ. IV. 47

7 3 8 T A B L A N O M E L O R

Giurca 5. Giurescu (Constantin C.) 465. 466.

467. 477. Giurgiu 7. 41. 369. 370. 421. Gojdu (Emanuil) 464. Golubinsky 57. Gomboşiu (Ioan) 104. 109. Gore (Ioan) 160. Gorni-Etropol 245. Gorny (Studen) 374. 389. Gottanka 323. Gradisca 193. Grămadă (Nic.) 455. Gramoste (munte) (Valahia de

Sus) 186. 188. 190. Grant (Ludovic) 274. Grebeneşti 281. Grecco 129. 131. 134. Grecia 128. 131. 133. 134. 144. 188.

189. 193. Grecianu (Şt. D.) 58. 60. 67. 7i.

72 73. Grecii 100. 140. 144. 179. 180. 181.

182. 187. 188. 189. 191. 192. 193. 200. 201. 227. 248. 299. 329. 330. 332. 336. 436.

Grecu (Andrei) 436. Grecu (Vasile) 477. Gregorius (Francisci) 420. Greissyng Ciryllus 214. Grid (Gridovici) Eustaţie 200. 226 Grid (Vasile) 200. 226. Grideşti 226. Grigore (popa) 162. Grigorie (Alexandru Ghica) 431. Griviţa 244. 230. 231 376. 379.

382. 384. 385. 388. 389. Grohot 101. Gromo Giovannandrea 350. Groza Simion 91. 103 109 111.

112. Gura Bradului 111, Gura Haitei 139. 149. Gyalokay (Jeno) 463. 464. Gyory 454.

H .

Habsburg 84. 114. 297. 462. 465. Hadrianus 311. Haemus 333. 334. Hagi (Ciurcul) 227. Hagi (Şandru) 227. Hagi (V'ilara) 227. Hagymâsi (Cristofor) 348. 349. Hakenau 139. Halle (Universitatea din) 176. Haller (Petru) 347. 354. Halmagy (Ştefan) 216. Hahcov (Bogdan) IU. 75. Haromszek 275.

Hârs Gheorghe (Mihailovici) 200. Hârşova 455. Hârstas 156. 157. Hartleben 458. Hasan 127. 128. 129, Hasdeu 422. Haţeg 145. Hatvany 107. 108. 109. 111. 117. Hatzegani 280. Hecht (Georgius) 7 8 . Heltai (Gaspar) 351. Henric VIII 464. Hephaistos 336. Heraclea 328. Herculaneum 4 7 2 . Hermann 200. 203. Hermannstadt 357. 447. herodot 457. Hiberi 322. Iiirscher (Ioan) 199. Hirscher (Luca) 199. 212. Iiirschfeld O. 316. Histria 328. 334., 339. Hoban (Stanciu) 218; 225. Hodoş (Nerva) 477 Hoemus (muntele) 184. Hohenzollern 305. 367. 376. Hoica (Marta) 153 Homer 461 Homorod 265, Honigberg 203. Honterus 202. 221, Honterus (Ioan) 341. Hopf 177. Horak (general) 269. Horatius 319. Horovitz (F.) 460 Horvath (Danii) 152. Hosmoss Voyna Gjorgj 261. Hota 8. 59. Hotin 392. 397. 399 Hötzendorf (Conrad von) 476. Hratni 8. 61. Hriste (Gavrilă) 435. 436. 437 Hrus 10. 76. 77. 78. Huedin 84. 102. 269. 275. Humann 312. Hunedoara 263. 268 330. Huni 345, Huniade-Corvinul (Iancu) 338. Huniadeştii 344. Hurduceanu (dr.) ¿44. Hurmuzaki (colecţia)' 4. 11. 12.

23. 24. 31. 33. 34. 40. 43, 44, 62. 67. 68. 71. 127.

Huszar (Alexandru) 153. Huszar (Varvara) 338. Huszt 349, 350, 362. 363.

Iacob 258. I.

T A B L A N U M E L O R 736

Iacob (Jupan) 3 3 . 6 8 , Iakler 2 8 2 . Iancu (Avram) 8 / . 8 9 . 9 1 . 9 3 . 9 8 .

1 0 3 . 1 0 4 . 1 0 5 . 1 0 7 . 1 0 8 . 1 0 9

1 1 0 . 1 1 1 . 1 1 2 . 2 8 0 . 2 8 3 . 2 8 5 .

Iancu (Sasul) 3 9 3 . lane (Clucerul) 2 0 6 . 1 anine 1 8 7 . lanus 3 2 1 . Iaşi 1 4 5 . 1 9 7 . 1 9 9 . 2 1 3 . 3 7 8 . 3 9 8

4 5 4 . 4 6 1 .

laţimirschi 4 2 9 . 4 3 0 . Iavolenus (Priscus L.) 4 7 4 , Iaxici 4 4 8 . leciu 1 5 0 . 1 5 2 1 5 3 . 1 5 5 . 1 3 6 . 1 5 7

1 5 8 . 1 5 9 , 1 6 0 . 1 6 1 .

lelarie (Arhimandrit) 4 3 2 . 4 3 3 . Ienschmester 2 5 5 . Ierea 1 0 4 . Ilea (Grămăticul) 8 . 5 2 . Ileana 3 3 8 . Ilfov 2 1 5 . Iliria 3 3 2 . Illiri 4 6 0 . 4 7 0 . 4 7 1 . 4 7 2 . 4 7 4 . 4 7 5 . Illiricum 1 7 8 . 3 2 1 . 3 2 2 . 4 f l Imbros 3 3 6 . Inglitterra 1 2 9 . Ioan Vodă (Basarabul) 4 2 2 . loannes (de Septemcastris) 4 1 9 . Ioannes (Tarlack) 4 1 9 . loanovici 2 2 7 . Ioanovici (Nestor) 2 2 7 . 4 3 6 . Iojica 1 9 9 . Ion Dascălul 2 2 5 . Ion Vodă (cel Cumplit) 2 9 8 . Ionichie (episcopul) 4 2 9 . 4 3 0 . Icnichie (de Homor) 4 2 4 . Iordanes 3 3 1 . Torga ( N . ) ,3 . 4 . 1 0 . 1 2 . 1 7 . 1 9 . 2 3 . 3 1 .

3 4 . 1 2 . 4 3 . 6 2 . 6 3 . 6 7 . 6 9 , 9 0

1 7 7 . 2 0 5 . 4 1 9 . 4 2 3 . 4 2 9 . 4 3 0 .

4 5 5 . 4 6 6 . 4 7 7 .

Iosif II 1 1 4 . 2 2 7 . 4 6 5 . losii (Mitropolitul) 4 3 L i .

Iovăniszu 2 6 1 . Ipsilanti (Alexandru) 1 3 5 . 1 3 6 .

1 3 8 . 1 4 0 . 1 4 1 .

Isac (Grigoraş) 1 5 7 . Isac (Nuţu) 1 5 3 . 1 5 4 . 1 5 7 . Isker 3 7 4 . 3 8 3 . Ismail 1 9 9 . Istroromânii 1 7 5 . 1 7 6 . 1 8 5 . Istvânfi (Nicolae) 3 4 1 . I t a l i a 8 1 . 1 8 7 , 1 9 0 . 2 2 9 . 3 1 5 . 3 1 7

3 1 8 . 3 2 0 . 3 2 1 . 3 3 9 . 4 6 9 . 4 7 0 .

4 7 1 . 4 7 2 . 4 7 4 4 7 5

Italieni 3 5 0 . Iuga 2 2 7 . Iugoslavia 4 7 2 Iulia 3 1 2 . Iuno 3 1 8 .

Iupiter (Feretrus) 3 1 8 . Iupiter (Tonans) 3 1 8 . Iustinian 4 4 4 . Iusuf-Paşa 1 4 0 . lutlanda 3 2 1 . Ivan 2 1 0 . Ivan (cnezul) 6 9 . jvan (Niculae Sibiszan) 2 6 1 , Ivan (Spătarul) 6 . 2 9 . Ivanovich 9 8 . 1 0 7 . Izabella (regina) 3 4 6 . 3 4 7 , 3 4 8 .

3 5 1 , 3 5 4 .

Izvorul Bocinişului 1 4 4 . Izvorul Păltinişului 1 3 , 9 .

J .

Jacobus (de Oldan) 4 2 1 . Jacobus (Schultetus) 4 2 1 . 4 2 2 . Jacobus (de Tapsa) 4 2 1 . Jakabffy (Elemer) 4 6 4 , Jamborn 1 0 / . Japonia 4 6 9 . Jeleri 2 8 5 . Jidani 8 2 . Jiga (Iancu) 1 5 9 . Jipa (Ioan) 1 9 6 2 2 7 . Joannes (Michaelis) 4 2 0 . Joannes (Vid) 4 2 2 . Johannes (de Gehcz) 4 2 1 . Johannes (dictus Olah) 4 2 1 . Johannes (Institutor de Mare) 4 2 1 . Johannes (Lupaczionis) 4 2 1 . Johannes (de Mâleod) 4 2 1 . Johannes (Ohamt) 4 2 1 . Johanes (Stanislai) 4 2 0 . Johannes (ex Telsch) 4 2 1 . Johannes (de Toeltsch) 4 2 1 . Johannes Wolachus (de Welenis)

4 2 1 .

Johannes (Zhudâ) 4 2 1 . Jirecek Const. 1 8 1 . Juhâsz 1 1 0 . Jung 4 5 7 .

Jurcuţa 1 1 2 . i

K . Kalinderu (Muzeul) 2 8 8 . Kaliulea (E.) 3 2 4 . 3 2 5 . Kauitz 1 9 0 . Kato (Iancu) 1 6 0 . Kazarow 4 7 3 . Keisan (Simion) 2 6 1 . Kekaumenos 1 8 2 . 1 8 6 Kelnek 2 8 2 . Kemeny 2 8 1 . Kemeny (Adani) 1 5 3 . Kemeny (Gheorghe) 1 5 3 , Kemeny (Nicolae) 1 5 1 . Kemeny (Eupu) 1 1 0 . 1 1 1 . 1 1 2 . 1 1 3 .

1 1 7 .

740 T A B L A N O M E L O R

Kemeny (Simeon] 153. 157. 161. ftendi 395. Kendi (Anton) 348. Kendi (Fîancisc) 348 Keru 336. Kerpeuszian 263. Kertesz (Mihai) 152, 158. Keteline (Nicolae) 261 Kiev 226 Kis (George) 152. Kis (Petru) 152. Klebelsberg (Kuno) 464. Kobanowski 399. 400 Kocsis (Mihaî) 153 Köln 321. Köpetzi (Alexandru) 155. 156. 157.

158. 159. 160. 161. 162. Korecki (Samuil) 391. 392. Kornemann (E.) 313. 315. 316. Komis 395. Kornya (Ioan) 258 Kcssuth (Ludovic) 105. 106 118.

252. 254. 281 Kovats 110. 112 Kozrna 258 Krähe 474. 475. Krähe (H.) 471 Kramer (Ioannes Georgius Henri-

cus) 451. 452. Krüdener 387 Krupp 368.

L .

Ladislaus (ßlasy) 421. 422. Ladislaus (de Getze) 421. Ladislaus (de Macedonia) 421. Ladislaus (Sacol) 420 Ladislaus (Ungarus) 419 Lafaye (G.) 313. Laiotă 15. Lancrem 266. Lange (Martin) 454. Lapedatu (AI.) 17. 27. 62. 65 67

70. Läpusna 461, Lares 318. Larfeld 329. I äsun 180" Laszk [György) 258. Laszk (Onu) 260. 261. Laszk (Pantilimon) 261. Laszk (Petru) 258 Laski (leronim) 461. Laţ (Ioan) 258 Latini 319 Latislaus (Wolachus) 421. Latyschew (Vasile) 324. 325. 329 Laurentius (Andree Burger) 420. Laurencius (Râcz) 421. Laurencius (de Moldova) 421. 422.

Lauriah (A. Treboniu) 254. 274. 280. 283. 284. 289

Lazar 227. Lazurea (Ioan) 162. Leake (Williom Martin) 188. Le Bas 312. Lecca-Râuţ 227. Lederata 330. Lehmann (Karl) 458 Leiningen 265. 266. Leipzig 315. 458. Lemberg 229. Lemnos 336. Lenin 467. Lenormant 336. l.eo X 462. Lesczinski (Stanislauî 461 Leşii 394. Leyden 321. Lietzmann 313. Lindoc 128. Lipoveni 461, Lisos 18f. Livia Augusta 317. 321 Lodomerius 203. 204. Lomanariu (Gligor) 261. Longobarzi 81. Lcm-Palanca 246. Liibker 315. T ud o vie 464. Ludovic I 443. Ludovic II 338. 463. Ludovic Jagelonul 463. Luerin 151, 152. 153. 154 156. 157;

158. 159. 160. 161 162. Lugoj 464 Lukinich (Emeric) 462. Lulay ((ohann) 9 70 Lully 474. Luna 83. Lup (Constantin) 152. 160 Lup (Iânos) 159. 160. Lupaş (I.) 3. 477. Lupercal 318. Lupu (Ion) 477, Lupu (generatul") 3f,9. Luptt (Vasilej 298 Luther 462

Lyncestis (Heracleaj 326

M .

Macarie 337, Macarie (Mitropolitul) 9. 62 Macedoneni 422. Macedonia 176. 179. 180. 182. 186

187. 188. 189. 190. 191. 192. 194 207. 226. 320. 326 329 330. 331. 332. 333 334. 336. 472.

T A B L A N U M E L O R 741

Macedoromânii 175. 176. 177. 178 179 180. 182. 183. 185. 187 189. 190. 191. 192.

Măcelăriţi 284. Macovei (Câmpan) 153. Magarova 188, Maghiari 252. 263. 266 271. 285. Măgura 141. Măgura Calului 149. Magyoros 282 Mahomed II 5. 19. Maniz 321. Maior (Basiliu) 264. Maior (Gheorghe] 351. Maior (Mihai) 158. Maior (P.) 113. Makod 421. Malkavsley 282. Manasse 337 Mănăstirea Neamţului 429. 430,

431. 432. 433. Manchester Guardian (The) 383. Manea 6. 8 28. 34. 200. Mansfield (colonelul) 382. Manu (generalul) 373. Mânzat 109. Mar (Negro] 128. 129. 130. 133

134. Maramureş 148. 173. 349. Mareea (Banul) 9. 67. Marcu 5. 19 Marcu (Alexandru) 477. Marcus (Vinicius) 322. Marea Adriatica 181. Marea Mediterană 320. Marea Neagră 127. 181. 297. 300.

325. 463. Mărgănt (Safta) 438. Mărgărit (Staroste) 437. 438. Marghita 392, 393. Maria (Regina) 338. 339. Maria Terezia 150. 218. 446. 464 Marian (Iuan) 261. Marin 14. Marina 33S. Marişel 84. 89. 101. 112 Mariselul de sus 274. Mars' (Ultor) 318. 319. 321. Martinus (de Mare) 421 Maflinus (de Roskoan) 420. Martinus (de Septemcastris) 419

350. 351. Martinuzzi (Gheorghe) 346. 347

350. 351. 449. Masaragi 131 Massaro 462. Mateescu (G. G.) 470 Matei 338. Matei (Corvin) 21. 225. 338 343.

345. 395. 396. 397. 448 462. 463

Mateiaş (Mathias Armbrusterl 8 60.

Mateiu (popa) 69. Mateiu Vodă (Basarab) 206. 298 Mater Deum 318. Matheus (Sanducz) 421. Matheus (de Telcz) 421. Malhias (de Backowya) 420. Mathias (Filczkopoter) 420. Mathjas (de Telcz) 421. Mavro.Vlachii 185. 187. Maximilian 348. 349 Mediaş 255. 283. 448. Medrea (Ioan) 478. 479. Medwischer (Iacob) 31. 32. 33. Meglenoromânii 175. 176. 179 180.

182. 183. 186. Mehedinţi (S.) 477. Melcher (jupan) 9. Meletie (marele eclesiarh) 432. Melovski 398. Mevcşagul 149. Mercklin 328. Mercuria 26S. 284. Mercurea Ciucului 141 Merope 176, 186. Messembria 328. 331. 333. Mezii 321. 322. 333. Mica (Simeon) 156. 15/. Micali 129. Micena 445. Michael (de Septemcastris) 419. Michael (Thome) 410. Miclescu (Calinic) 431 Miclosia 265. Micşuneşti 215. Micul 9. 67, Mihai Viteazul 127. 198. 199. 205.

208. 213. 214. 215. 216. 231. 296. 298. 391. 396. 398.

Mihail (Zidarul) 220. 224. Mihaiu 5. 12. Mihaila (Dumitru) 261 Mihăilaş 392. Mihăileni 105 Mihalţ 83. Mihnea 5. 6. 10. 14. 22. 23 24.

76. 77. 78. Mihnea I 6. 28. 29. 31. 70 Mihnea (alui Sinadin) 78. Mihnea Vodă 448. Mikasin 276. Mikes (Ana) 153. Milada Pavlova) 476. Milcovul 396. Miletic (L.) 4. 73. Minerva 318. Mircea cel Bătrân 296. Mircea II (Ciobanul) 8 58. 59. 60.

211. Mirislău 205.

742 T A B L A N U M E L O R

Misail (G.) 422. Nisenum 474. 475. Mocanii 139. Moci 157. Moesia 321. 322. 332. 333. Moesia Superior 457. 460. 472, Moglan (Valerie) 430. 431. Mogyorosi (Ştefan) 152. Mohâcs 338. 462. 463. 464. Moise (Grozea) 229. 230. Moise ("Fanase) 284. Moisi Vodă 7. 44. 45. 47. 48. Molnâr (Adam) 453. Moldov.i 19. 99. 128. 134. 135. 136.

137. 138. 140 141. 143. 144 145. 148. 149. 150. 152. 154. 155. 156. 162. 173. 195. 19b. 197, 198. 202. 203. 206. 209 210. 214. 288. 295 296. 298. 332. 337. 344. 380. 391. 392. 393. 394 395. 396. 397. 398. 399 400. 420. 430. 431. 432. 433. 446. 454. 455. 461. 463. 468.

Moldo Valahi 290. 378. 385. Moldo Vaîahia 386 Moldovan (Ana) 152. 157. Mnldovan (Blaga) 153 Moldovanu (Ion) 219 Moldovan (Sandu) 153. Moldovan (Ştefan) 274. Moldovan (dr .Victor) 423. 424. Moldovan (V.) 102. Moldoveni 12. 139 144. 394 396.

461 Mommsen (Th.) 312. 313. 316. 472.

474. 457. Morariu (Ioan)' 158. Morariu (Leca) 424. 477 Morariu fPetru) 153. Morlacii 187. Morning Post (The) 383. 384. Moroseni 282. Moscopole 188. 189. 190 191 Moscova 56. 57. 400. Moscoviţi 376. 378 194 397. 39b.

400. Motoc 422. Movilă (Constantini 391. ^92. 393.

394. 395. 396. 397. 398. Movliă (leremia) 391. 394. Movilă (Simion) 391. 392. 393. Muftiu 128 131. Mühlberg 340. Muncaci 148. München 323. Müller 274. 231. Müller G. 203. 204. Muşatini 296. 298. Musceleanu 431. Munteni 398.

Muntenia 3. 4. 5. 6. 99. 135. 136. 137. 138. 139. 140. 141. 143. 144. 173. 202. 203. 204. 210. 337. 338. 344. 392. 395. 396, 398. 437. 446, 453. 463.

Munţii Apuseni 81. 83. 84. 89. 115. Murăşmort 161. Mureş 97. 110. 118. 268. 283. 284.

285. 457. Mureş Turda (judeţ) 150. Mureşianu (Aurel) 229. Mureşianu (Aurel A.) 229. Mureşianu (Elena) 230. Mureşianu (lacob) 229. Mursa 473. Musulmani 248. Muzachia 186. 193. Mydwescher (lacobus) 68.

N .

Nagiatul 200. Nagy (George] 152. 158. 160. Nagy (Iânos) 158. 160 Nagy (Petru) 152. 158. Nalâtzi (Ştefan), 153. Napoleon III 118. Năsud 88. 136. 137. 138. 139. 140,

142. 145. 421. Nas-ir-Mahala 246. Neacşul 202. Neagoie Basarab 3. 8. 198. 224. Neagra 149. Nechifor (Pavel) 263. Necodis 472. Nechita (dascăl) 424. Nedejului (valea) 261. Negoiul 149. Negru Vodă 202. 204, Nemţi 339. Neonil (stareţ) 431. 433. Nestor (Şlefan) 261. Nevesco 188. N;ca (Nichifor) 227. Nica (Simeon) 154. Nicea 190. Nichi (Lazar) 254. Nicolae 338. Nicolae (mare duce) 245. Nicoleascu (Stoica) 4. 39. 62. 69 Nicolau (Zaharia) 436. Nico'aus (Andree) 420 Nicolaus (de Lele) 421. Nicolaus (de Mare) 421. Nicolaus (de Septemcastris) 419. Nicolaus (Sletan) 421. Nicopole 127. 129. 132. 230, 373.

384. Nicula 78. 200. Niculae (Ioan) 260. Niculiţa 190.

T A B L A N O M E L O R 743

Niese-Hohl (B.) 316. Niesowsky (Stanislau) 347. 349. Nikeratos 332. Nona (Dumitru) 206. Nimsvegen 32L Nipru 398. Nissen 316. Nistru 323. 399. 467. 468. 470. Norbert (Jokl) 330. Noricum 321 472. Normanzi 81 Novak (baron) 141

O .

Oancea 10. 77. 78. Onreja 229. Occident 82. 148. 177. Ocna 141. Ocolişul (Mare) 104. Octavianus 33 L. 334. Odesa 386. Odessos 328. Odessus (Varna) 33b. Odryzii 328. 332. 333. Oituz 148. 149. Olanul (Nicolae) 337. 338. J39.

340. 341 343. 352. 354. 357. 359 360. 448.

Olbia 328. 332. 333. 334. Olbiopoliţii 332. Olimpiotul (Iordaki) 140. Olt 280. Olteni 288. 289. Oltenia 145. 230. 369. 457. 466. Olteniţa 247. 368. Olymp 336. Omer Paşa 396. 397. Onciul (D.) 466. Ongari 132. 133. ungaria 130. 134. Opcina Diecilor 149. Oppeln 349. Oprea 6. 7. S. 25. 26. 29. 39 58. Oprea (Obreja) 157. Oprea (pârcălab) 44 Oprea (Vistierul) 9. 67. 68. Opriş 9. 66. 67. Opritio (Todor) 263. Opruţ (Petru) 157. Oradia 86. 102. 339. 347. 349. Orăştie 212. 261. 262. 263. 264.

268. 284. 285. 338. Oraviţa 330. Orbes 143. Orecki 399. Orbanie 373. Orientul 148. 184. 294. 303. 306

312. 316. 322. Orlat 88. 258. Oroles 457

Ortiz Ramiro 477. Osiorbely 277. Osman Paşa 241. 242. 245 246.

373. 385. 386. 387. 399. Ostia 474. Ozolirnna 455.

P „

Padul 81 Paeonia 472. 473. Paionii 460. Paleolog 399. Panaitescu (P. P.) 455. 477. Panaşuri 149. Panga (George) 153. Panga (Grigoraş) 155. Pannonia 178. 321. 322. 472. 473. Pantazi 227 Papahagi (Tache) 477. Pâpai 110. Pardala 475. Paris 304 312 315 367. 454. 467.

476. Pârleap (Perlepe) 188. Părţii 321. Pârvan (Flore) 162. Pârvan (Petru) 162. Pârvan (Vasile) 322. 325. 331. 461.

470. Pârvu (Banul) 9. 66. 67. Pătrăuţii (Sucevii) 43Q Patru (Vodă) 196. Patsch (Carl) 456. 457. 458. Paul 5. 20. Paulichiani 187. Paulus (Iovius) 344 Paulus (Pauli) 420.' Paulus (Raducz) 421. Paulus (de Sered) 420. Pauly-Wissowa 325. 327. Pavel 56. Pavel (arhiepiscop) b. 57. Pavel (Clopotar) 431. Peloponez 180. 181. Peltier 312. Peninsula Apeninâ 475. Peninsula Balcanică 175. 176. 177.

178. 179 180. 181. 182 183. 184. 185. 186. 1S7. 188, 189, 190. 191. 192. 193. 456.

Perrot 312. Persia 394. Persianii 396 397 Pesta 85. 269. 385. Petersburg 324 467. Petersen 458. Petras (Tiron) 153. 160. Petraşcu (Nicolae) 215. Petrovici (I.) 477. Petru 74. 79.

744 TABLA NUMELOR

Petru (jupan) 5. 10. 15 Petru (Armeanul) 214, Petru cel Mare 226. "456. Pet ru Rareş 209. 449. 461 . Petrus (Georgii de Septemcastr is )

419. Petrus ( lacobi ) 420. Petrus (Iohannis) 420. Petrus (Ladislai) 420 Petrus (Nobag) 4 2 1 . Petrus (de Nona) 421 Petrus (Zcschapa) 422. Peut inger ( tabla) 478. Philipon (Ed.) 471 . Philippide (Alex. ) 181. 182. Philippopolis 460 Pia l i (Bassa ) 131. Pianul (de jos) 477. 478 . P ia t ra Dornii 138. 149. Piatra Tomnaticului 149. Piciorul pietrei roşii 149. P i ck 335. P i ck B ; 327. P ico t (Emile) 230. Pierd (muntele) 186. 188. Pierre le Grande 455. Pietr i le Roş i i 138. 140. 143. 149. P i lea (F lore) 154 155. 156. 157.

159. 160. P i lea ( Iacob) 160. P i l ea (Marian) 154. 155. 156. 160. P i lea (Ti ron) 135. 159 160. Pis idia 312 . 320. Pis t iner ( lesei) 141. Plaiul pe dealul Rusului 149. Plevna 242. 243. 245 346. 373 .

374. 375. 376. 3 8 1 . 384. 385 . 386. 387. 388 . 389.

Plinius (naturalistul) 3 2 8 / Plinius cel Bă t r ân 460. Poar ta Otomană 59. 127. 128 134.

138. 139. 296. 297. 299. ' 300. 301 . 304. 305. 367. 368 379. 391 . 394 . 395. 396. 397. 398 399. 400. 461 .

Podul Drâgoiesei 149. Podul Hait i i 149. Podul Temoului 149. Poetovio 473. Pogacelea 281 Poiana 387. Poiana Stampîi 144. Poienari 7. 9. 68 . 69. Pojun (Brat is lava) 227 437 Polachi 129. 131. Poien i 297. 3 9 1 . 392. 393 . 394.

395. 396. 397. 398. 399. 400 420. 463 .

Po îcn ia 8. 56. 295 . 347. 392. 395 396 . 398. 399. 400. 442. 462, 463.

Pol tava 4 6 1 . Pomoci 187. Pompeianii 335. Pompeius (Cnaeus) 326 . 334. Pompeius 'Macedonia) 329. Pomponius (Mela) 328. Ponor 104. Ponorul "rvemetei 112. Pontus Euxhius 319. 323 . 324. 327.

328. 333 . Pop (A,) 280 . Pop (Macedón) 142. Pop (Maxim) 229. Pop (Petru) 255 . 256. 274. 280.

281 . 282 . Popa (Bac i le ) 262. 263 . Popa (Ba lea ) 212. Popa (Bra ţu l ) 208. 209. . Popa (Constantin) 210. Popa (Dobre) 508. 210. 211 . Popa (George) 156. 160. 161. 162. Popa (Iane) 211 . 212. 213. Popa (I l ie) 157. Popa (Ion) 210 . Popu ( loan) 285. Popa-Liseanu (G.) 325. Popa (Mihai) 195. 196. 197. 193.

199. 207. 208. 209. 210 211 . 212. 213 . 214. 215. 216. 217. 219. 221 . 222. 223. 224.

Popa (Neagoslav) 213. Popa (Pavel) 225. Popa (Petru I ) 208. 209. Popa (Pet ru I I ) 208. 210. Popa (Simeon) 156. 159. 160. 161. Popa (Torna) 208. 209. 210. 211 . Popa (Vasi lachi) 210. Popa (Vasile) 195. 196. 197. 198.

208. 210. 212. 216. Popa (Voicu) 211 . Popp ( Iacob) 272. 274. 278 Popovici (comerciant) 244. Fopovici (Dionisie Marcian) 257.

258. 259. 260. 264. 268 269. 280. 281 . 283. 284. 285.

Poradim 387. Porozan 200 . Portus 86. Porutz (Samuel) 255. 256. Posen 191. Postovarul 202. Poszmos 278. Po toc 153. 154. 155. 156. 157. 159.

160. Potocki (Stefan) 391 . 392. 394 398.

399. Praga 419. 476. Preot (munte) 186. P res acar 149. Prezerebski (Miximilian) 391 .

T A B L A N O M E L O R 7 4 5

Pricop (Ecater ina) 436. Pr icop (I l inca) 436. Pricop (Radu) 436. Pr icop (S tana) 436. Pr i sko 282 . Prihodişte 149. Pr incipate 105. 135 145. Pr iponi i Candrii 138. 144. 149. Prizred 184 187. Probu (Simion Prodan) 1 0 4 . Procopovici (Al . ) 477. Prodan (Probu) 285 . Pro l (El isabeta) 24 . P ro l (Nicolae) 24 . Protopopescu (Dragoş) 4 7 7 . Prut 367. 377. 392. 398 . 468. 470. Prutul 135. 145. Ptoiemeii 321 . Ptolemeu 330. 478. r t o l emeu X I V 335 . Puchner 88 . 99 . Puşcar iu (Sex t i l ) 229. 230. 477 Puşcaş George (alias Mera) 154. Pui ( Ioan) 157.

Quintilius 472. Quirinus 318.

R .

Racovi ţa 92. Rădăuţ i 141. Radega (Gheorghe) 187. Radisovo 242. Radovici (generalul) 369 . Radu (Gheorghe) 219. Radu Mihnea 395. 396. 397. Radu (Şerban) 392. 393 . 395. Radul 200 . Radul dela Afumaţi 7. 4 1 . 42 . 43.

44 . Radu I I I (cel Frumos) 5. 11. 12.

13. 19-Radul I V (cel Mare) 6. 24 . 26.

27. 2 8 . 40 . Radul V I (Pais ie) 8. 50 . 51 . 52.

53 54. 55 . 56 . 57. 209. Radul ' (Vist ierul) 5. 13. Rădulescu-Pogoneanu 477. Rae t i a 321 . Raffet 287. 2 8 8 . R ă h ă u 259 . 2 6 3 . Rahova 383 . Rakocz i (Sigismund) 442. Raksânyi (F ranc i sc ) 160. Râmnic 7. 9. 10. 35. 50. 68 . 74.

75 . Randi (O) 472. Rângaciog (mănăstire) 210. 2 1 1 . Răsă r i t (probleme din) 456 .

Raşcov 461 . Răş inar i 69 . 208. 209 . 210. Râşnov 203. 210. 211 . Rat ibor 3 1 9 . Raupenstrauch 143. Rău ţ (Necula) 219. Ravenna 474. 475. Ravennat 330 . Răzvnn 199. Reduta 149^ „ , Reghin 154. 155. 156. 274. 276.

277. 278. Remetea 104. Remser (Paulus) 68 . Renzel (Mart in) 5. 13 . Re t ia 178. Revue Historique 177. Rhedei (Dius iana) 153 Rhedei iMihal) 152. 153. 161 R ic iu 281 . Riebel 265 Rin 321 . Rodna 149. 156. 296 . Rodneni (munţi) 135. 139. 140. Rodope (muntele) 176. 179. 185.

Romana. 134. 311 . 312. 314. 318 319 320. 3 2 1 . 322. 3 3 1 . 444. 445! 459. 470. 471 . 473 . 474. 475 .

Roman 10. 70. Roman (Burtul ) 7 1 . Roman (Constantin Vivu) 272. 274.

279 R o m a n ' ( D i a c u l ) 6. 7. 33 . 40 68 Romani 100. 325 . 326 . 329 . 332.

335. 442 . 444. 457. 460. Români Români

180, 187. 195. 202 . 208. 219. 232. 258. 276. 323. 371 . 377, 386. 421 .

Nomazi 180. 186. 175 176. 177. 178. 179. 182. 183. 184. 185. 186. 190 191. 192. 193. 194.

1 9 6 197. 200 . 2 0 1 . 203 204. 2 0 5 . 206. 207. 210. 2 1 1 . 215. 217. 218 220 226 . 227. 230 . 231 246. 247. 248. 251 . 252. 263. 265. 267. 2 7 1 . 273 231 282. 2 8 3 . 285 . 288 338. 343. 350. 368. 370 379 373. 374 . 375. 376. 379^ 380 . 3 8 1 . 384. 385. 387. 388. 389 . 419. 420, 422. 435. 436 .

Românii 81 . 82. 83 . 84. 85 87. 88. 89 90 92. 9 3 . 95 . 96. 9 8 101 104. 105. 106. 107. 108 109. 110. I U . 112. 113. 114 315 116. 117. 118. 127. 128. 135. 138. 147. 148. 162. 438 448 449. 451, 452. "454. 478.

746 T A B L A N U M E L O R

România 248. 293. 306. 307. 308. 366. 367. 368. 369. 370. 372. 373. 374. 375. 376. 377. 379 380. 381. 382. 384. 385. 386 387. 446. 456. 469. 470.

Romossan (Gorgy) 260. Romossan (Ioszif) 260. Romoşan (Nutzu) 260. Romossan (Uretu) 260. Ros (Petru) 260. Poscher 336. Rosenau 203. Rosetti 368 Rosetti (Al.) 477. Roşia 107. 108. 285 Roşu (Pelagia) 112. Rotar flacob) 257. Rotterdamus (Erasmus) 344. Rubensohn (O.) 336. Ruchata 33. Rucichi 134. Rudoif (împăratul) 214. Rupcea 377. Ruşi 105. 109. 113. 138. 230 241.

242. 243. 254. 299. 300. 366. 367. 369. 371 373. 375 376. 377. 379. 380. 381. 382. 388. 389. 453. 461, 467. 468

Rusia 8. 137. 190 192, 225. 249. 300 331. 302. 303. 304. 306. 329 365 370. 371. 376. 377. 379. 384. 385. 456. 461. 468. 469. 470.

Rutean 421. Ruteni 463. Ruthian (Nicolae) 261.

S .

Sabazios 328. 336. Săcal 151. 156. 157. 159. 160. 162.

457. Săcălean (Ioan) 15S. Săcălian (Dolia) 158. 160. Sacidava 457. Săciorul 284. Săcui 7. 41. 82, 83. 103. 148. 203.

258. 264. 265. 269. 270. 271. 275, 276. 277. 280. 281. 282. 345. 348 441. 442. 445, 44«. 449.

Snglio-Pattier 336. Saica 10. 77. 78. Şcilcău 25. Salciva 104. 112 Salonae 474, Salonic 175. 179. 181. 186. Salzburg 282. 385. Samothrake 325. 336. Samuel 186. Sandleld (Kr.) 185.

I Şăndroaia 149. | Sângeorgiu 104. 112,

Sân Georzul de Ci«e 149. Sânpetru 274. 282. Sapei 332. Sarajevo 476. Sarapis 326, 335. Sârbi 142. 193. 194. 217. 299. 421. Sârbo-Croaţi 184. 185. Sârbul 69. Sardinia 317. Sargatae 457. Sargatioi 457. Sargetia 457. Sarghiz 7. 8. 35. 39. 58,̂ Sarmatae Argaragantes 455. Sarmatae Limigantes 457. Sarmaţi 457. Sarmizegetusa 460. Şarul Dornei 142. 144, Sărună 179. 180. Sasi 3. 82. 83, 87. 92. 448. 201.

202. 203. 204. 205. 206. 207. 208 209. 211. 213. 214. 215 216. 218. 219. 220. 227. 282. 283. 341. 350. 420. 441. 442. 443. 444. 445. 448. 478.

Sătmar 437. Sava (Furcă) 211. Sava (Toma) 153. Saxoni 448. Saxonia 207. Scarbantia 473. Scenobarbus 472, Schanz (M.) 314. 315. Schepper (Cornel) 339. Şcheiu (Braşov) 195. 198. 199.

200. 201 202. 203. 204. 205. 206. 207. 208. 209. 211. 212 219.

Scfiesaeus (Christian) 448. 449. Schober 460. Schuller (Dr. R.) 478. Schnstek de Herve (Emanuil) 135.

136. Sci(i 456. 457. Scordisci 323. 332 333. Scutari 181. Scythae 322. 330. Sear (Seres) 188. Sebastianus Bezerasb (de Sali)

421. Sebeş 258. 259. 260. 262. 263. 264.

268. 269 282. 283. 284. 285. 421. 441 478.

Sebeşul săsesc 102. Seen (mănăstirea) 431. 432. 433. Secuime 103. 396. Seghedin 463. Sekullich 143. Seliste 258.

T A B I A N U M E L O R 747

Sembrech 131. Senteiu (Mihai) 269 Seraphim (Fr. Wilhelm) 2 0 8 . Şerban 6. 23. 212. Serbar. Vodă (Radu) 215. 216. Serbia 57. 175. 185. 187. 193. 371. Serdica 330. Şelraru 227. Seure (Georges) 325. 329. 333. Severin 296. 297. Severu (Axer.te) 280. 285. Severu (Axinte) 91. 93. 98. 104.

107. 109. 112. 113. Sextus (Aelius Catus) 322. Sextus (Pompejus) 320 . 325, Sf. Adormire (biserică) 227. SI. Ana (ordinul) 245. Sf. Bartolomen (biserica) 204, 220 Sf. Fecioară Maria (biserica) 220 St. Maria (biserica) 201. Sf. Nicolae (biserica) 195. 197.

198. 199. 200 208. 212. 215. 216. 219. 224. 225. 343. 436.

Sf. Petresburg 384. Sf. Treime (hram) 227. Síbíeni 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,

24. 29. 32. 44. 47. 62. 70, 261, Sibiseni 258. 259. 261. Sibiszan (Iacob Nitză) 261. Sibiu 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10, 12,

13. 14. 15. 16. 17 18. 20. 21, 22. 23. 24. 25. 26, 27. 28. 29, 30. 31. 32. 33. 34. 36. 37. 38. 39. 40. 41. 42. 43. 44. 45. 46, 47. 48. 49. 50. 51. 52. 53. 54, 55. 56. 57. 58. 59. 60. 61. 62, 63. 64. 65. 66. 68. 69. 70. 72. 73. 74. 75. 76. 78. 88. 91. 92, 96. 98, 101. 102. 135 137. 145. 203. 208. 209. 214. 218. 255 258. 259. 261. 263. 264 266 267. 268. 269. 270. 272. 274 275 276. 277. 278. 279. 280. 282. 283. 284. 338. 341. 347. 359. 360. 396. 448.

Siboth 262. Sicilia 317. 320, Siebenbürgen 444. 454, Sida (Iancu) 160. Sighetul Marmatici 421. Sighişoara 265. 478. Sigismund 395. 399. 400. 462. Sigismund (loan) 346 347. 348.

349. 350. 351. 352. Silezía 344. 349. Silistra 134. 139. 246. 247. 248

249. 455. Simion (Irina) 153. 154. Simon 6. 21. Simon (da Ol ah) 421. Sin (Logofătul) 10. 71. 72.

Sinai (schitul) 225. Sinun 128 132. 133. 134. Sinuariu (F.ftimie) 261. Sion 287 Şipca 190. Siria 254. Sirmiu 339. 444. Skyranos 327. 328 Sleok (P.) 474. Slăniceanu (colonel) 366. 383, Slatina 6, 23 Slavii 177. 179. 180. 181. 183.

184. 185. 187. 190. 192. 194 421. 455. 473.

Smârdan 377. Smolensk 400 Sofia 181. 242. 245. 246. 324, 329,

373. Sohodol 111. Soliman 348. Solomon 284. 285. Solunu 179. Someş 118. 275. Someşul rece 104. Somlyai (Elisabeta) 436. Somlyai (Gheorghe) 436. Somlyai (Măria) 436. Somlyai (Nicolae) 437. Sopocani 37. Sorbona 476. Spania 128. 134. 317. 320. 321. St. Dămăcuş 149. St. Tămas 149. Stan 7. 9. 39. 48, 49. 63. 64, 200,, Stama 227. Stan (Pârcălabul) 9. 68. 69. Stanca tF/nnmna) 215. Stanciui 7. 10. 39. 73. 200. Standul (Postelnicul) 10. 70. 71. Stanul (Clucerul) 8. 57. 58. Stari-Vlah (munte) !85. Ştefan 338. Ştefan V 346. Ştefan (Bogdan) 393. 394. 395. 397. Ştefan (George) 261. Ştefan (din Sueriu) 155. 156. 158. Ştefan cel .Mare 11. 12. 19. 231.

296. 429. 430. 461. 463, Ştefan I (Muşat) 431. Ştefăneş'd 392. 398. Ştefăniţă (Vodă) 210. Şlefina 7. 35. 35. 37. 39. Stepfianus (din Byzantion) 328 Scephanus (de Copatz) 422. Stephanus (Ganoj) 422. Slephnus (Varadyno) 420. Stezar (Const.) 259. Sîinghe (Sterie) 1%. 299. Ştirbei (Alexandru) 382. Ştirbei (Barbu) 288. 290. Stoian 338.

7 4 8 TABLA NUMELOR

Stoica 6. 201. Stoica (jupan) 9. 23. 63. Stoica (alui Laiotâ) 5. 12. Stoica (Goltev) 7. 43. Stoican 46. Stolzenburg 255, Strabo 311. 328. 332. 333. 334. 335, Strasbourg 321. Siruşilă (Andrei) 159. Stratis (Zamfir) 143. Strigoniu 201. 203. 338. 340. 354.

357. 359. 360. 362. 462. Ştruţiu 108. Strymon 330. Stuart (Jones) 458. Stupcanu (Teojtist) 432. Sturza (Dimitrie) 366. Sturza (Mihail) 431. 433 Stutterheim (Barosi) 265. Stutterheim (Iosif) 141. Şturţ 111. Srceava 430. 431. Suciu (Constantin) 156. Suedia 461. Suetonius 311. 313. 323. 335. Suevi 319. Sugag 258. 261. Sugareni 261. Suhar 111. Suing 254. Suliman (Sultanul) 461. 464. Şuluţiu (Iosif Şterca) 82. Susul 149. Suto (lancu) 158. 160. Svoronos 473. Symon (Iohaunis Vikerle) 420. Syria 320, Szabo (Catarina) 152. Szabo (George) 158. Szabo (loanj 153. 157. Szabolcs 421 Zakâcs (Ferencz 152. 159. 160. Szalkai (Ladislau) 462. Szâsz (Pentek) 274. Szâszvaros 282. Szatmâri (mitropolitul) 338.

—• (George) 462. Szecheny (Biblioteca) 462 Szekely (Lup) 157. Szekely (Moise) 215. Szeremi (Gheorghe) 467. Szesztioreni 261. Szygyarto (George) 158. 160. Szilagyi (Ştefan) 284.

T .

Tabula Peutingeriană 330. Tagliavini (Carlo) 477. Ţalapi (Logofătul) 10.73. Tamasi (Vasile) 284.

Tâmpa 204. Ţânţari 211. Ţara Bârsei 196. 203. 204. 208.

211. 212. 214. 265 350. Ţara Leşească 392. Ţara Oltului 64. 265. 1'ara Românească 3. 8, 19. 31. 34.

36. 39. 45. 47, 50. 53. 61, 62, 63. 69. 128. 206. 281. 287, 295. 296. 298. 302. 338. 395. 437.

Tara Ungurească 12. 17. 46. Tarbeşii 187. Targovişte 7. 10. 24. 40, 77. 216, Târgovistenii 78. Târgul Mureş 143. 150. 436. Târgul Săcuilor 86. Ţările de jos 339. Tarius Rufus (L.) 474. Tarniţa Haitii 149. Târnava 479. Târnova 188. Tartlau (Tertillow) 203. Tartler 205. Tătar (Ionas, alias Lup) 153. Tătarii 134. 204. 295. 392. 394.

396. 397. 398 399. 400. 461. 463. 468.

Tatul 7. 35. 77. 78. Tedeschi 129. Teiuş 104. 110. 254. 257. 280. Telciul 421. Teleki 82. Teleki (Mihail) 209. Tellar (Georgius) 454. Teltsch (Telcz) 421. Tempea (Radu) 196. 208. 218. 225.

226. Teodorescu (D. M.) 330. Teodosie 62. Tepeieni 193. Ţepeluş 15. 17. 19. 21. Terek (Alutus) 457. Tesalia 176. 180. 182. 186 Teurisci 323. 332. 333. Teutoni (cavalerii) 204, Teutsch (Dr. Fr.) 479. Thais 221. 222. 224. Thasos 336. Theatrum M. Marcelii 318. Theatrum Pompeji 318. Theodorus 325. Thessaloniks 179. l'.oldolaghi (Franc! 154. Tholdolaghi (Susana) 153. Thomas (Georgii) 420. Thomas (de Naghhany) 420. Thunmann 176. Tib (Nicolae) 261. Tiberius 313. 315. 317. 322. Tiberius (Nero) 321.

T A B L A N U M E L O R 74»

Ţibeu (Rodna) 148. 149. Tibiscum 330. Tiburcius (Demetri de Il7ie) 4?.0 Tidius (Oct. T. C.) 474. Ţigani 82. 448. fighina 461. Tihan 8. 60. Tilmţa 138. 141. 143. 144. 149. Times (The) 366. Timiş 458. 465. Timişoara 269. 393. 396. 451. Timoc 330. Timoftei (stareţ) 430. 431. Timok 184. 199. Tinaszje (loannes) 260. Tinişar. (Miron) 260. Tirana 193. Tirnavia 340. 341. 343. 345. 357,

359 Tisa 115. 332. 457. 464. Tismana 9. 63 64. Tisza (Ştefan)'476. Ţiţ (Leonte) 153. Titus Livius 331. Tobias (Alexandru) 259. Tocilescu 313. Todoranu 281. 282. Todoru (Stavru) 432. Todtleben (generalul) 376. Toma (jupan) 18. Tomeş 9. 10. Tomnatic 139. Tomorg (arhiepiscop) 463. Tomşa (Ştefan) 397. 398. 399. Torontal 465. Trabisonda 131. Traci 336. 456. 460. 470 Tracia 179 180. 183. 184. 186. 187.

188. 193. 322. 332. 460. Tracia Occidentală 176. Tracia Orientală 176. 181. 184.

187. Traco-Daci 323. Traco-Iliri 182. 184. Traian 294. 458. 459. 460. Tramontana 130. Transilvani 129. Transilvania 81. 82. 84. 85. 87. 92.

101. 109. 114. 115 118. 128. 133. 134. 199. 207. 210. 214. 218. 220. 230. 283 295. 296. 307. 337. 338. 340.' 345. 346. 347. 348. 349. 350 395. 396. 448. 456 457. 478.

Trase ău 104. 112. Trastevere 319. Trianon 464. Tribalii 332. 333 Tril" (Macovei) 153. Trogus (Pompejus) 331. Trucza (Petru) 254. 255. 256. 257.

Tulgheş 143. 148. 149. Turchia 131. Turci 5. 7 13. 17. 41. 42. 45. 46.

56. 69. 127. 128. 130. 134. 139. 140. 141 143. 144. 148 149. 183. 187. 188.189. 192. 198. 199. 200. 230. 241. 242. 243. 244. 245. 246. 247. 296. 297. 298. 299. 300 312. 338. 339 349. 367. 369. 372. 373. 375. 376. 377 379. 384 387. 388. 392. 394. 396. 397. 398. 399. 400. 445. 461. 462. 463. 464. 469.

Turcia 184. 190. 296. 299. 303. 306. 365. 377. 379. 463. 469.

Turcia Europeană 184. Turcu (Petru) 42. Turda 84. 102. 110. 151. 156. Turnu Roşu 5. 12. Turtucaia 247.

u. Ucraina 469. Ucuta (Constantin) 187. 191. Udritzki 139. Uîpianum 478. Ungaria 5. 7. 34. 82. 83. 84. 85. 114.

115. 128 173. 201. 204. 210. 225. 251! 252. 253. 269. 270. 274. 295. 337. 338. 339. 340. 343. 344. 345. 347. 348. 353. 354. 357 359. 396. 419. 420. 437. 446. 447. 448. 454. 462. 463. 464. 465.

Ungrovalahia 11. 14. 16 25 26. 28. 30. 35. 47. 48. 51. 54. 55. 57. 63. 225.

Unguraşul 296. Unguri 5. 18. 19. 31. 82. 83. 84".

85. 86. 88 92. 96. 97. 101. 102. 104. 105. 106. 107 108. 109. 110. 111. 112. 113 114. 115. 117. 118. 128. 130. 147. 148. 149. 158 162. 177. 180. 203. 205. 230. 252. 254. 255. 258. 263. 264. 269. 273 276. 281. 283. 285. 295. 296. 297. 335. 384. 396 420. 421. 422 441. 442. 446. 462. 463. 464. 465.

Urano 130. Urban generalul) 87. 255. 265.

279. 281. 282 283. Urs (Vasile) 153. 157. Úrsula 338 Ustie 391. 399.

V .

Váida ¡Gaspar) 153. Váida (Mihai) 153.

7 5 0 T A B L A N O M E L O R

Vaida (Ştefan) 153. Vaivoda (David) 153. 158. Vaivoda (Monca) 153. 160. Valachi 129. 130. 131. 132. 136.

137. 252 . 253 . 449. Valahia 137. 138. 203. 207. 302.

446 447. 454 . Valahia Albă 177. Valahul (Mihail) 337. 345. 346,

347. 348. 350. 351 . 352. 353. Valcan 6. 22 . 23 . Vâlcul 200. Valea Dosului 104. Valea meselor 149. Valea Toci le lor 149. Vălenii de Munte 465. Valentinus (Andree) 420. Valentinus (din Bis t r i ţ a ) 422. Valentinus (Grenicerusj 422. Valerio 287. Val lachia 128. 130. 132. 133. 134, Valona 193. Vâisan (G.) 477. V ărădia 330. Varga (Cater ina) 90. 153. Varşovia 400. Vasarhely 278 . 280. 281 . Vascău 102. 104. Vasile (diacul) 225. Văsii 200. 218. Vasvâri 110. 112. Va t ra Dornii 142. Vay 83. Velican 142. Velius (Ursinus) 344. Velleius (Paterculus) 335. Venczeslaus (de Thewcz) 421 . Veneţia 68 127. 128. 133 134. 207.

297. 464 . Veniamin (Costache) 432. 433 . Venier (Marco) 127. Verbitza 243. 244. 246. 389. Verboczi (Mart in) 150. Veretzlea ( Iacob) 141. Verona 229. Vers a 229 Vid 374. 383 Vidin 245. 246. 369. 371 . 372. 373.

377. 383 . 387. Vidino 133. Vidra de Sus 104. Vidul-Iserul 245. Viena 83. 114. 135. 137. 143. 150,

230. 244. 252. 276. 324. 340. 34S. 357. 367. 385. 396. 421. 443. 451 . 454. 465. 476.

Viminacium 331 . 458. Vindelicia 321 . 474. Vinţi 8. 51 . 55 . 199. 296. Vinti lă (logofătul) 5. 16. Vinţu de sus 84.

Viola ( îoseph) 454. Visă tor (munte) 185. Vlad 227. Vlad (Călugărul) 6. 21 . 22 . 23 . 24.

25 33 Vlad I V ('cel Tână r ) 6. 20. Vlad V 7 4~6. 47. 48 . Vlad V I 7. 49. 50. Vladimirescu (Tudor) 135. 136.

137. 138. 139. 140. 299. V'ladislau I I 338. Vlăduţ 65 . Vlăduţiu 91 107. Vlahii 187. Viaho-Bulgar ia 200. Vlaicu (Pârcălabul) 5. 13. Voevodeasa 143. Voica (Doamna) 31 . Vulcan 111. Vulpe (Radu) 470. 471 . 472. 473.

474. 475. 476.

W .

Waddington 312 Van W i j k 184. 185. Wardener (Baron de) 265. Wass (Catar ina) 151. 152. Wass (Cristina) 150, 158. Weigand 474. Weiss (Mihail) 199. 216. Weszpremi 451 452. 453 . Wickhoff 460. Wiener (Paul) 341 . Wilcken (U.) 313 . Wifiamowitz-Moellendorf (U. von)

316. Winkler 280. 281 . 284. 285. Wir lh (Albert) 193. Wişni ta 141. Wisznowiecki 391 . 392. YiiUenberg 351 . 422. Wurzbach 453.

X .

Xenopol (A. D.) 465. 466.

Z .

Zagreb 340. Zala 252. Zalmoxis 332. Zamfir (Manoli) 436. Zâpodia Bucinişului 139. 149. Zâpolya (familia) 346. 347. 350. Zâpolya (Gheorghe) 463. Zâpolya (Ioan) 339. 441 . 448. 462.

463. 464. Zâpolya lo^n (Ianăş Craiu) 7. 45 .

46. Zarand 84. 102. 105 106 109 110.

111. 257. 265.

T A B L A N U M E L O R 751

Zarz icky 86. Zatetzki (de Robelswald Anton)

135. 136. 137. 138. 140. 142. Zdrapţi 105. Zeugma 448 . Ziebarth 315.

Zlatna 84 . 104. 108. 110. 112. 262. 285 .

Zolkiewski 398. 399. Zotoff (generalul) 374. Zsigmond (Ştefan) 153. Zislmar 260 .

Scrisoarea lui Radul cel Frumos, Nr. 5.

Scrisoarea Doamnei Despina, Nr. 52.

Scrisoarea Mitropolitului Macarie, Nr. 5 3 .

t *

S va

< T.

< - C i - - ? i 2 ¿ * *,

~Ç •

I t

3 v > a •> V 7

, f í i * T. t J»"-

X •a

•mm'*

Scrisoarea Banului Barbul, Nr. 56.

Scrisoarea Banului Pârvul, Nr. 57

Scrisoarea judeţului şi pârgarilor din Câmpulung, Nr. 67.

Solda ţ i români

Un post de soldaţi români.

PI. II!

Surugiu.

Pl. IV

PI. V

Portretul unei românce necunoscute.