iPad și media digitală

Lucian Rotaru

Lucian Rotaru

iPad și media digitală

2012

Iași

4

Cuprins

Argument ................................................................................................................................ 6

Capitolul 1: Noțiuni introductive

1.1. Conceptul de tabletă sau o scurtă istorie .......................................................................... 7

1.2. iPad sau începutul erei post-PC ..................................................................................... 13

1.3. iOS sau sistemul mobil primar ....................................................................................... 21

1.4. iMedia sau industria publicistică după Steve Jobs......................................................... 28

1.5. iOS vs. Android sau noul război al giganților ................................................................ 32

1.6. Newsstand sau raftul publicațiilor digitale .................................................................... 40

Capitolul 2: Obiceiurile de consum media ale utilizatorilor de iPad

2.1. Tendințe în industria tabletelor ...................................................................................... 46

2.2. Ce spun utilizatorii din România (chestionar) ............................................................... 50

Capitolul 3: Prezentarea unei aplicații pentru fiecare canal de media tradițional

3.1. Presa scrisă: Gândul.info* ............................................................................................. 55

3.2. Online: Mashable ........................................................................................................... 59

3.3. TV: BBC NEWS ............................................................................................................ 62

3.4. Radio: TuneIn Radio ...................................................................................................... 66

3.5. Revistă digitală: Flipboard ............................................................................................. 70

Concluzii ..................................................................................................................................................... 75

Anexa I

Chestionar ............................................................................................................................. 77

Bibliografie ................................................................................................................................................. 80

6

Argument

Noile tehnologii schimbă felul în care interacționăm unii cu alții și creează

platforme ce impun un alt obicei de consum mediatic. Am abordat în acestă lucrare

tendințele de extindere a utilității dispozitivelor mobile în piața media, pornind de la

serviciile companiei Apple și de la calculatorul tabletă lansat de aceasta în 2010.

Internetul și serviciile dezvoltate cu ajutorul acestuia împreună cu valul uriaș

de gadget-uri, calculatoare și tehnologii din ultimele secole au venit ca o amenințare

pentru mass-media tradiționale. Indiferent că este vorba despre presa scrisă, radio sau

televiziune, acestea au fost nevoite să se adapteze noilor dipozitive, să-și modifice

conținutul în concordanță cu ele și să-și regândească modelul de afacere pentru ca

acesta să fie relevant și în acest nou mediu.

Tableta electronică a fost gândită și construită special pentru a răspunde

nevoilor omului de a consuma conținut digital. iPad-ul este primul dispozitiv de acest

fel ce a reușit să-și motiveze prezența pe piață și să garanteze o experiență diferită în

comparație cu cea oferită de telefonul mobil „inteligent”, de calculatorul personal sau

de laptop. Astfel, în primul capitol am analizat fenomenul pornind de la un scurt

istoric și continuând cu prezentarea tabletei Apple, a sistemului de operare al acesteia

și cu o comparație între două dintre sistemele existente pe piață, iOS și Android.

Capitolul se încheie cu o descriere a chioșcului virtual al celor de la Apple și a

modului în care acesta a schimbat industria publicistică.

În partea a doua voi ilustra fenomenul din perspectiva manifestării sale în

spațiului american în încercarea de a crea o imagine de ansamblu și, pentru a studia

situația actuală din România, voi prezenta și analiza informațiile aflate în urma

aplicării unui chestionar. Pentru a ilustra felul în care mass-media tradiționale s-a

adaptat la această platformă mobilă, în ultimul capitol voi descrie modul de

funcționare și voi evidenția elementele specifice unor aplicații reprezentative pentru

fiecare canal în parte.

7

Capitolul 1: Noțiuni introductive

1.1. Conceptul de tabletă sau o scurtă istorie

O tabletă sau un calculator tabletă este un dispozitiv mobil, mai mare decât un

telefon, ce dispune de un ecran sensibil la atingere (în engleză, touchscreen) ca prin-

cipalul dispozitiv de introducere a datelor. Tabletele standard, denumite slate, afi-

șează o tastatură virtuală pe ecran ori de câte ori este nevoie, însă permit și

conectarea unei tastaturi fizice prin mufa USB sau wireless. „Termenul de tabletă

face referire la un dispozitiv cu ecran de 5"-10.1", sensibil la atingere, cu baterie

integrată şi fără tastatură. Tabletele sunt dotate cu procesoare ARM, cu consum redus

şi create special pentru dispozitive mobile. Sistemul de operare este preluat de la

smartphone-uri sau derivat dintr-unul disponibil pe această piaţă. Din punct de

vedere al aspectului, tabletele sunt construite în jurul ecranului, sunt subţiri şi au

minimul necesar de butoane. ”1

Constituirea unei reale piețe a tabletelor a început în aprilie 2010, atunci când

compania Apple a lansat primul iPad, dispozitiv ce este lider și la momentul actual.

Asta în condițiile în care ideea de a crea un calculator – tabletă pentru consum de

masă a existat încă din anii ’70, când începeau să apară în magazine primele calcula-

toare personale (în engleză, Personal computer – PC).

„Orice nouă tehnologie este o mutaţie biologică şi evolutivă care deschide noi căi de

percepţie şi noi sfere de acţiune umanităţii.”

Marshall McLuhan

În 1963, Ivan Sutherland a susţinut la Institutul de Tehnologie de la Massa-

chusetts (în engleză, Massachusetts Institute of Technology, prescurtat MIT) teza de

1.http://www.go4it.ro/laptopuri/tablete-manualul-incepatorului-8273089/, accesat la

24.06.2012

8

doctorat intitulată „Masă de trasare” (în engleză, Sketchpad), „un sistem de desenare

de linii în timp real, care permitea utilizatorului să interacționeze direct cu ecranul

calculatorului prin intermediul unui «creion luminos»”2. Teza respectiva a reprezen-

tat punctul de plecare al graficii pe calculator, dar a adus în discuție și un nou mod de

introducere a datelor, care a generat ulterior conceptul actual de tabletă.

În anii ’60 au apărut Styalator și RAND, considerate a fi primele tablete, deşi

aceste erau construite dintr-un monitor de mari dimensiuni și o placă electronică pe

care se lucra cu un creion specializat. De ideea de tabletă în forma populară astăzi s-a

apropiat mai mult Alan Kay în 1968, atunci când a proiectat Dynabook, un gadget e-

ducațional pentru copii. Plecând de la conceptul „Un computer personal pentru copii

de toate vârstele” (în engleză „A Personal Computer For Children Of All Ages”),

Kay îşi propunea să promoveze, prin acest dispozitiv, media digitală în rândul copii-

lor. Dynabook a rămas însă în fază de proiect, iar conceptul lui Kay s-a transformat,

în 2005, în „Un laptop pentru fiecare copil”, odată cu apariţia şi popularizarea acestui

nou gadget portabil.

Au urmat numeroase încercări de a realiza o tableta ce ar putea fi atractivă

pentru consumatori, însă nu s-a reușit crearea unui astfel de dispozitiv. Publicul era

atras de PC-uri, care, de la an la an, prindeau tot mai mult teren și erau din ce în ce

mai performante. În plus, când venea vorba de realizarea unei tablete, se pleca de la

2 loc. cit.

Figura 1 – Schița dispozitivului Dynabook

9

ideea greșită că aceasta trebuie să înlocuiască un PC, deci să facă tot ce poate face și

acesta. Laptopurile au fost o alternativa portabilă mult mai convenabilă în acest sens,

în vreme ce tabletele erau menite să aducă ceva nou, să modifice anumite obiceiuri

de consum media și nu neapărat să sprijine generarea de conținut. Cei de la Apple au

venit în 2010 cu un nou mod de a privi tabletele electronice și au impus un altfel de

consum media, oferind cumpărătorilor un nou gadget de care nici nu știau că au ne-

voie.

Astfel, amintim următoarele dispozitive dintr-un posibil lanț al evoluției:

GriDPad (1989), Apple Newton (1989, unii spun că acesta ar fi precursorul unui alt

tip de calculator denumit PDA, prescurtarea de la Personal Digital Assistant – în ro-

mână, asistent personal digital), PenPoint (1992), Zenith CruisePad (1995), Palm Pi-

lot (1997, un PDA de succes în anii ’90), Fujitsu Stylistic 2300 (1998), Windows XP

Tablet Edition (2001), Compaq Tablet (2001), Microsoft Smart Display (2002), Mo-

tion Computing LS800 (2005), Axiotron ModBook (2007). 3 4

„Cea mai bună modalitate de a prezice viitorul este aceea de a-l inventa.”

Alan Kay5

În cartea „Era Digitală”, publicată în ianuarie 1995 în Statele Unite ale Ame-

ricii, Nicholas Negroponte scria că degetul ar fi un „dispozitiv” perfect de introdu-

cere a datelor și că e uimitor că PC-urile de la acea vreme nu au reușit să facă legătu-

ra între degetul utilizatorului și ecranul calculatorului (dacă ne gândim mai bine, nici

PC-urile de astăzi nu fac această legătură, poate doar unele laptopuri). La momentul

respectiv se invocau următoarele argumente: „degetul acoperă ce indici în momentul

în care indici (corect, dar asta se întâmplă cu hârtia și creionul și nu a fost o piedică

în calea obiceiului de a scrie de mână și de a folosi un deget pentru identificarea unei

3\http://www.ign.com/articles/2010/04/01/the-history-of-the-tablet-pc, accesat la

24.06.2012 4.http://www.huffingtonpost.com/2010/04/15/history-tablet-pc-photos_n_538806.html,

accesat la 24.06.2012 5 Alan Curtis Kay este un informatician american, cunoscut pentru munca sa din

domeniul proiectării interfețelor grafice pe bază de ferestre de la compania Xerox

PARC.

10

entități pe o hârtie tipărită.)”, „degetul are o rezoluție mică (fals. O fi el bondoc, dar

are o rezoluție de primă clasă. Mai este nevoie numai de o a doua etapă, după atinge-

rea unei suprafețe, în care rotiți degetul cu grijă și poziționați un cursor cu o mare a-

curatețe)” și „degetul murdărește ecranul (dar îl și curăț! O modalitate de a ne gândi

la ecrane sensibile la atingere este aceea că se vor afla într-o stare stabilă de murdărie

mai mult sau mai puțin vizibilă, unde mâinile curate curăță și cele murdare murdă-

resc)”. 6

De fapt, Negroponte era de părere că „motivul real pentru care nu se folosesc

degetele (n.a.: ca instrument de introducere a datelor) este acela că încă n-am reușit

să dezvoltăm acea tehnologie care să poată simți apropierea imediată a degetului, ca

atunci când degetul este aproape de ecran, dar nu îl atinge. Cu numai două stări, atin-

gere sau non-atingere, multe aplicații sunt, în cel mai bun caz, stângace”.7 Într-un fi-

nal, s-a reușit crearea unui sistem de navigare plăcut fără a fi nevoie de a implementa

o astfel de tehnologie.

Până la apariția calculatoarelor tabletă, în cărțile despre Internet şi cele despre

mass-media din anii ’90 s-a anticipat un astfel de dispozitiv, în strânsă legătură cu

„ziarul viitorului”. Varianta lui Negroponte era însă nerealistă şi chiar imposibil de

realizat pînă în 2012. El își imaginează că ultimul pas din producerea unui ziar nu va

avea loc in tipografie, iar biții vor ajunge la cititor chiar sub formă de biți, acesta a-

vând libertatea de a-l printa sau a-l citi direct pe un dispozitiv cu „un afișaj perfect

flexibil, gros de o sutime de inch (cam 0.25 mm), cu toate culorile posibile, cu o re-

zoluție imensă, de format mare și adiacvatic pe deasupra, care, printr-o pură coinci-

dență, arată exact ca o foaie de hârtie și mai și miroase ca o foaie de hârtie, dacă asta

vă încântă cu ceva”.8

„Istoria arată că o dată ce consumatorii percep o nouă tehnologie ca utilă și

accesibilă ca preț, adoptarea ei pe scară largă poate avea loc extrem de rapid.”

Roger Fidler

6 Nicholas Negroponte, Era Digitală, Editura All, București, 1999, p.124

7 loc. cit.

8 loc. cit, p.56

11

În 1997, Roger Fidler creează, în volumul „Mediamorphosis”, un scenariu al

consumului media pentru anul 2010, denumit „Lectorul de documente digital mobil”,

în care imaginează „o femeie de carieră, singură, ce călătorește frecvent folosește un

teleputer, numit tabletă, pentru a citi și a interacționa cu ediții electronice ale ziarelor,

dar și cu alte documente”.9

Varianta lui Fidler proiectează, aprioric, conceptul într-o formă mai puţin uto-

pică decât cea a lui Negroponte: „tableta este cam de forma și dimensiunile unei re-

viste tipărite obișnuite și cîntărește aproximativ o jumătate de kilogram. I se poate a-

tașa o tastatură, dar cel mai mult ea interacționează cu tableta atingînd sau scriind pe

ecranul tactil. Cu un stilou electronic ea poate sublinia anumite lucruri, adăuga note

și face un rebus, dar și localiza rapid anumite informații. Dacă dorește, ea mai poate

interacționa cu tableta și prin intermediul unei selecții de comenzi vocale”. 10

În mai 2012, publicația MIT Technology Review compară felul în care prin-

cipalele tehnologii au fost adoptate de către consumatori11

, de la telefonul fix și tele-

vizor la telefonul mobil și tabletă. Până nu demult, dispozitivul care a ajuns cunoscut

publicului larg în timpul cel mai scurt a fost telefonul mobil, ajungând să fie răspân-

dit de la 5% la 50% dintre consumatorii din Statele Unite ale Americii în doar 7 ani

(telefonul fix a făcut acest progres în 45 de ani).12

Publicația respectivă preconizează

că telefonul mobil va fi detronat de către tabletă, care în doar 2 ani de la apariţie a a-

juns deja la 13%. După publicarea acestei analize, unele voci s-au adunat pentru a

veni cu contraargumente, spunând că nu este corectă asocierea începutului erei table-

telor cu lansarea iPad-ului din aprilie 2010, iar punctul de plecare ar trebui considerat

anul 1989, când a apărut pe piață GridPad-ul. Însă e prea devreme pentru astfel de a-

nalize, dacă ne gândim că este vorba de un fenomen „tânăr” şi pornim de la ideea că

primele etape vor fi irelevante în fazele următoare ale evoluţiei dispozitivului, cea de

maturitate și cea de saturație.

Un lucru este sigur, „publicațiile digitale elaborate pentru tablete portabile ar

putea duce la o nouă Renaștere în comunicarea tipografică și vizuală, în loc să arunce

9 Roger Fidler, Mediamorphosis – Să înțelegem media, Editura Idea Design & Print,

Cluj, 2004, p.149 10

loc. cit., p.194 11

http://www.technologyreview.com/business/40321/, accesat la 24.06.2012 12

.http://www.cultofmac.com/165964/touch-tablet-on-track-to-be-fastest-spreading-

technology-in-history/, accesat la 24.06.2012

12

la coșul de gunoi al istoriei peste 500 de ani de cunoaștere în domeniul tipăririi și

publicării”. 13

Fidler este de părere că „ziarele, revistele și cărțile vor fuziona cuvân-

tul scris și imaginile fixe cu clipuri video și audio, în formate estetice și plăcute”14

, e-

tapă considerată a fi a treia mare mediamorfoză.

13

Roger Fidler, Mediamorphosis – Să înțelegem media, Editura Idea Design & Print,

Cluj, 2004, p.207 14

loc. cit.

13

1.2. iPad sau începutul erei post-PC

Timothy D. Cook, cel care a preluat de la Steve Jobs funcția de șef executiv

al companiei Apple după moartea acestuia, prezicea în luna martie 2012 că suntem

foarte aproape de ziua în care tabletele vor depăși numărul de PC-uri vândute. Când a

fost lansat primul iPad a fost creată o nouă piață și o explozie a vânzărilor, chiar dacă

în 2010 s-au vândut 20 de calculatoare la fiecare tabletă, iar în 2011 tabletele au câș-

tigat și mai mult teren, raportul fiind de 7 PC-uri la o tabletă. 15

Prima generație de iPad a putut fi achiziționată în Statele Unite ale Americii

începând cu data de 3 aprilie 2010, deși cei interesați au depus precomenzi încă de pe

12 martie. În ziua lansării au fost vândute 300.000 de exemplare, iar până la sfârșitul

anului, aproximativ 15 milioane de iPad-uri fuseseră cumpărate peste tot în lume, re-

prezentând puțin peste 80% din cota de piața a tabletelor. 16

În 2002 compania Microsoft a pus în circulaţie un sistem de operare pentru

tablete cu care inginerii acestuia se lăudau ori de câte ori aveau ocazia. În acest an,

au fost lansate mai multe tablete de către diferiți producători, însă niciuna nu a reușit

să aducă ceva de care consumatorul avea nevoie. Steve Jobs, unul din fondatorii A-

pple Inc., cel care a adus în fața publicului multe din produsele revoluționare ale

companiei de-a lungul anilor (iPod-ului, iPhone-ului, iPad-ului și altele), s-a arătat i-

ritat de atitudinea celor de la Microsoft și era nerăbdător să prezinte lumii cum ar

trebui să arate o tabletă, încă de la început fiind exclusă ideea de a folosi un creion

(în engleză, stylus). Fiind impresionat de tehnologia prin atingere multiplă (în

engleză, multi-touch – acele sisteme ce pot fi controlate prin atingere cu toată palma

sau cu mai multe degete simultan) dezvoltată în laboratoarele Apple, Jobs a dorit mai

întâi să se folosească de aceasta pentru a intra pe piața în creștere a smartphone-

urilor, lansând in 2007 prima generație de iPhone.

Ideea de a crea iPad-ul a venit înainte de nașterea iPhone-ului și a ajutat la de-

finitivarea acestuia. Mai mult, în biografia autorizată a lui Steve Jobs, scrisă de Wal-

15

.http://www.nytimes.com/2012/03/06/technology/as-new-ipad-debut-nears-some-

see-decline-of-pcs.html?_r=1, accesat la 24.06. 2012 16

http://www.youtube.com/watch?v=osGG9W5VVlI, accesat la 24.06. 2012

14

ter Isaacson și publicată în 2011, se face referire la un brevet de invenție cu numărul

D504889, pe care Apple l-a depus în martie 2004 și care a fost aprobat 14 luni mai

târziu. Brevetul cuprindea „desene cu o tabletă electronică dreptunghiulară cu mar-

gini rotunjite, care arăta la fel ca iPad-ul de mai târziu, precum și o imagine cu un om

care ținea cu lejeritate în mână stângă acest dispozitiv, în timp ce-și folosea degetul

arătător al mâinii dreapte pentru a atinge ecranul”. 17

Proiectul tabletei a prins din nou viață în 2007, atunci când Steve Jobs se gân-

dea la crearea unui calculator portabil la un preț mai mic. Jonathan „Jony” Ive, de-

signer-șef la Apple, devenit partener și confident al lui Jobs, este cel care a venit cu

ideea de a înlătura tastatura fizică și de-a o încorpora în ecran prin utilizarea unei in-

terfețe multi-touch.18

„A fost ușor să explic ce este un iPod – o mie de cântece în buzunar, dar era

complicat să explic ce este un iPad. Nu am vrut să-l prezentăm drept

calculator și nici atât de simplu ca un televizor drăguț.”

Steve Jobs

Pe 27 ianuarie 2010, iPad-ul a fost prezentat de către Steve Jobs în cadrul u-

nei conferințe ce a avut loc la San Francisco. Ținând în mână acest dispozitiv, Jobs

17

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 552 18

loc. cit.

Figura 2 – Brevetul D504889 din 2004

15

descria tableta ca fiind „un produs revoluționar cu adevărat magic. Acest dispozitiv

face ceva extraordinar, oferă cea mai bună experiență de navigare a Internetului, una

deosebită. Este mult mai bun decât un laptop sau un smartphone”. 19

În acea lună,

Jobs a apărut pe coperta publicației The Economist într-o robă albastră, cu o aureolă,

ținând în mână așa numita „tabletă Iisus” (în engleză, Jesus Tablet). Ziarul financiar

The Wall Street Journal a avut o abordare asemănătoare a subiectului, scriind că

„ultima dată când s-a adunat atât de mult entuziasm în jurul unor tablete, au existat

niște porunci sculptate pe acestea”. 20

Cu toate acestea, iniţial, publicul a reacționat împotriva noului dispozitiv pre-

zentat de cei de la Apple. În seara de după conferință, adresa de e-mail a lui Steve

Jobs a fost copleșită, după spusele acestuia, de aproximativ 800 de plângeri ale fani-

lor și, în spiritul caracteristic de a mai da câte un e-mail răutăcios a simțit nevoia și a-

tunci să le răspundă unora. Au existat mai multe cazuri care au ajuns în atenția publi-

cului. De exemplu, în septembrie 2008, o studentă de la jurnalism a dat un e-mail

pentru a cere anumite informații de la departamentul de relaţii cu publicul și a primit

următorul răspuns semnat de către Steve Jobs: „Te rog să ne lași în pace. Scopul nos-

tru nu este să te ajutăm pe tine să iei o nota mare. Scuze”.

Editorii blogului de tehnologie „Gizmodo” au făcut, în perioada lansării, o

listă cu lucruri care ar putea duce la eșecul iPad-ului. Printre acestea ei amintesc di-

mensiunile dispozitivului, considerat a fi mult prea mare, faptul că nu avea încorpo-

rată o cameră foto (doar prima generația nu a avut această caracteristică), tastatura

tactilă, lipsa mufei USB și multe altele printre care chiar și numele acestei tablete.21

Într-un final, multe dintre aceste dezavantaje s-au dovedit a fi chiar punctele forte ale

tabletei.

După 2 ani și trei generații de iPad-uri, succesul acestui dispozitiv a arătat că

utilizatorii doreau un gadget ușor de folosit, care să facă experiența de a naviga pe

Internet mult mai plăcută, și, de asemenea, că PC-urile de astăzi sunt mult prea puter-

nice pentru nevoile de consum ale utilizatorilor de rând. De altfel, scopul originar al

19

.Marcia Amidon Lusted, Apple: The Company and Its Visionary Founder, Steve Jobs,

2012, p. 7 20

.http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703510304574626213985068436

.html, accesat la 24.06. 2012 21

.http://gizmodo.com/5458382/8-things-that-suck-about-the-ipad, accesat la 24.06.

2012

16

iPad-ului a fost de a apela la aceste nevoi. Astfel, iPad-ul a impus un nou model de a

consuma conținutul digital, fiind folosit pentru „a cumpăra conținut video, filme și

muzică, pentru a schimba poze între useri sau pentru a se relaxa cu un joc. Posesorii

de iPad cumpără cărți digitale (în engleză, e-books), reviste și ziare pe care le citesc

prin intermediul aplicațiilor (în engleză, apps) instalate din magazinul online deținut

de Apple, App Store”.22

Majoritatea producătorilor de calculatoare merg pe ideea de productivitate

atunci când vor să-și vândă produsele, însă Steve Jobs a avut o perspectivă complet

diferită cu privire la modul în care lumea ar trebui să folosească iPad-ul. S-a mers pe

o alte principii fundamentale: distracție și informație. Astăzi există foarte multe apli-

cații ce ajută la îndeplinirea unor sarcini importante, dar Steve Jobs nu a vrut ca iPad-

ul să înlocuiască activitățile pentru care PC-urile au fost special create. „Lumea a

văzut în iPad un dispozitv pasiv pentru consumul diferitelor produse media”.23

Pe

scurt, iPad-ul a reușit să împartă piața tehnologiilor în două categorii ce nu au fost i-

dentificate până acum: cele dedicate consumului și divertismentului și cele ce țin de

„productivitate”. „Cu lansarea iPad-ului Steve Jobs nu a creat doar un nou gadget, ci

a schimbat modul tuturor de a defini felul în care folosim tehnologia”.24

Numele Apple Computer (astăzi Apple) „nu prea are sens. Prin urmare, mintea este

obligată să stăruie asupra lui. Merele și computerele nu au prea multe în comun.

Așă că ne-a ajutat să sporim vizibilitatea bradului”.

Mike Markkula25

Dacă la început publicul era sceptic privind numele de „iPad”, în aprilie 2012,

într-un articol al agenției Associated Press preluat de mai multe publicații online, se

spune că ideea generală de tabletă se asociază cu cea de iPad, acesta fiind produsul

care a dat naștere acestei categorii și, pentru o bucată de timp, a fost și singurul mo-

del viabil de pe piață. De obicei, companiile fac orice pentru ca un produs de-al lor să

22

http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd, accesat la 24.06. 2012 23

loc. cit. 24

http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd, accesat la 24.06. 2012 25

Mike Markkula a fost „primul investitor și președinte important al companiei

Apple, care a reprezentat pentru Jobs o figură paternă” (Walter Isaacson, Steve Jobs,

Editura Publica, 2012).

17

definească o întreagă categorie, însă acest lucru poate fi atât ceva bun, cât și ceva rău

pentru o companie ca Apple. 26

Apple se bucură deja de un astfel de succes încă din 2001, atunci când a

lansat iPod-ul, denumire ce încă este asociată în cultura americană și nu numai cu

orice mp3 player sau dispozitiv digital pentru ascultarea muzicii. Acestă generalizare

a adus companiei un imens avantaj de-a lungul anilor și se pare că iPad-ul se află pe

aceași cale.

În 2012, iPad-ul încă este lider de piață și, împreuna cu tableta celor de la

Amazon, Kindle Fire, și a celor de la Samsung, Galaxy Tab, deține aproape întreaga

categorie. Potrivit cercetărilor firmei Gartner, în 2011 au fost vândute 63.6 milioane

de tablete, iar 73% dintre acestea au fost iPad-uri.27

Apple a declarat că în al doilea

trimestru fiscal al anului 2012, din 1 ianuarie până pe 31 martie, au fost vândute deja

aproximativ 12 milioane de tablete iPad, dar se așteaptă la un al treilea trimestru și

mai bun, având în vedere că ultimul iPad a fost lansat pe 7 martie.28

Atunci când o companie lansează un produs sau un serviciu care duce la

dispariția altora deținute de aceași firmă, se spune că aceasta s-a autocanibalizat. Una

dintre regulile pe care Steve Jobs le aplica în afaceri era îndepărtarea fricii de

autocanibalizare, el spunând că „dacă nu te autocanibalizezi, o va face altcineva”.

Astfel, iPhone-ul a avut încă de la primul model toate funcțiile iPod-ului, chiar dacă

acest lucru garanta o scădere a vânzărilor de mp3 playere Apple. La fel s-a întâmplat

și cu iPad-ul care a influențat vânzările de laptopuri Apple.29

„Aici nu era vorba despre viteza procesorului sau despre memorie.

Era vorba despre creativitate.”

Steve Jobs.

26

.http://www.huffingtonpost.com/2012/04/07/brand-name-generic-apple-ipad-

tablet_n_1409695.html, accesat la 24.06. 2012 27

.loc. cit. 28

.http://www.apple.com/pr/library/2012/04/24Apple-Reports-Second-Quarter-

Results.html, accesat la 24.06. 2012 29

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 468

18

Din punct de vedere al designului, nu sunt diferențe prea mari între cele trei

generații ale iPad-ului, aspectul rămânând același până în acest moment. Dimensiuni-

le celor trei dispozitive variază foarte puțin, vizibilă fiind doar tendința de a-l face

din ce în ce mai subțire și mai ușor (prima generație: 243 mm înălțime, 190 mm

lățime, 13 mm grosime; a doua generație, iPad 2: 241 mm înălțime, 186 mm lățime,

8,6 mm grosime; a treia generație: 241 mm înălțime, 186 mm lățime, 9,6 mm

grosime).

Cu toate acestea, cele trei iPad-uri se diferenţiază prin caracteristici specifice

mai mult sau mai puţin subtile. De exemplu, dispozitivele din prima generație nu

dispun de o cameră foto, iar ecranul ultimului iPad apărut are o rezoluție de 2048 x

1536 de pixeli, așa-numitul Retina Display (primele doua modele au rezoluția de

1024 x 768 de pixeli). Pentru noul iPad, „Apple a înghesuit în ecran 3,1 milioane de

pixeli, de patru ori mai mult ca la iPad 2 şi cu un milion în plus faţă de televizoarele

HD. Pentru că pixelii sunt imposibil de distins cu ochiul liber, imaginile cu rezoluţie

bună au o claritate extraordinară, iar textul pare că ţi se lipeşte de retină”.30

Dimen-

siunea ecranului a fost păstrată aceași la toate generațiile, 9.7 inci, 250 mm.

Dacă designul a rămas același, partea de hardware a primit upgrade-uri im-

portante cu fiecare nou dispozitiv. La capitolul memorie RAM (memorie cu acces

30

.http://theindustry.ro/digital/2012/05/la-apple-pana-si-coada-e-cool/, accesat la

24.06. 2012

Figura 3 – Cele trei dimensiuni ale iPad-ului

19

aleator), aceste îmbunătățiri sunt evidente (prima generație: 256 MB DDR RAM; a

doua generație: 512 MB DDR2 RAM; a treia generație: 1 GB DDR2 RAM). Deși

aparent procesorul a rămas la fel, de 1GHz, fiecare generație de iPad a venit cu un

nou procesor, îmbunătățit și mult mai rapid. Apple A4, Apple A5, Apple A5X sunt

procesoarele create de Samsung pentru cele trei generații de iPad. A5X este proceso-

rul ce vine cu ultima generație de iPad și are memoria cache (memoria procesorului,

unde sunt stocate temporar datele folosite recent) de două ori mai mare decât cea a

procesorului A4, cel folosit pentru prima generație.

„Fiindcă procesorul noului iPad este mai rapid şi timpul de download mai redus, cei

care îl deţin se vor aştepta la nişte prezentări mai bogate din punct de vedere vizual

şi vor dori să aibă mai multe opţiuni interactive pe publicaţiile pe care le cumpără.

Replici pe ecran ale ziarelor tipărite şi care sînt realizate după template-uri

standard nu au şanse să atragă abonaţi şi publicitari care să plătească.”

Roger Fidler

Toate generațiile de iPad au apărut cu trei modele de capacitate de stocare (de

16GB, de 32GB și de 64GB) și fără posibilitatea de a adăuga un card extern de me-

morie, compania Apple fiind cunoscută pentru sistemul inchis impus de Steve Jobs

încă de la început. Cu toate acestea, „produsele sale sunt atât de calitative datorită

gândirii sale geniale și autonome și a pasiunii sale țâfnoase pentru perfecțiune”, dar

și pentru că Apple „controlează ce funcționează pe acestea, cum funcționează și cum

produc bani”.31

Într-un articol pentru blogul „Boing Boing”, intitulat „De ce nu voi cumpăra

un iPad”, autorul Cory Doctorow scrie că „designul reflectă multă grijă și inteligență,

dar sugerează și un dispreț evident pentru posesor. A cumpăra un iPad copiilor nu îi

ajută să ajungă la concluzia că pot descompune și reasambla lumea; este un mod de a

le spune că schimbarea bateriilor este ceva ce trebuie lăsat pe seama profesioniști-

lor”.32

31

Jarvis, Jeff, Ce ar face Google?, Editura Publica, București, 2010, p. 327 32

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 622

20

Jobs este de părere că această abordare integrată denotă corectitudine: „facem

acest lucruri nu pentru că suntem obsedați de control, ci le facem pentru că vrem să

creăm produse grozave, pentru că ne pasă de experiența oferită, nu să promovăm ce

fac de alții”. În plus, el consideră că le face oamenilor un serviciu și de aceea el este

de părere că aceștia „fac ce știu ei mai bine și vor ca noi să facem ce știm noi mai bi-

ne. Oamenii sunt ocupați; au altceva mai bun de făcut decât să se gândească la modul

în care își pot integra calculatoarele și aparatele”.33

33

loc. cit.

21

1.3. iOS sau sistemul mobil primar

iOS desemnează sistemul de operare al companiei americane Apple pentru

dispozitivele mobile deținute de către aceasta. Sistemul de operare a fost lansat inițial

pentru iPhone și iPod Touch în 2007, dar a fost extins și pentru iPad și Apple TV (un

receptor de media digitală ce se conectează la televizor), odată cu apariția acestora.

„iOS este un sistem de operare de tip Unix, care încă de la prima sa versiune a

conținut multe elemente din Mac OS X, sistemul de operare al celor de la Apple pen-

tru calculoarele Macintosh. Funcționalitatea iOS poate fi întregită de către utilizator

prin procurarea de aplicații suplimentare specializate din prăvălia online App

Store”.34

Sistemul de operare este o componentă virtuală necesară unui dispozitiv com-

puterizat și reprezintă un produs de tip software care gestionează resursele acestuia.

Fie că este vorba de un calculator personal, un laptop, un telefon mobil sau o tabletă,

sistemul de operare joacă și un rol de legătură, acesta fiind interfața dintre utilizator

și dispozitiviul respectiv. Modul în care un sistem de operare se pliază pe nevoile de

34

http://www.dexblog.ro/despre/ios/, accesat la 24.06. 2012

Figura 4 – Captură iOS, ecran principal (în engleză, home screen)

22

consum, precum și nivelul de practicabilitate al acestuia sau ușurința cu care poate fi

folosit, sunt doar câteva elemente ce diferențiază sistemele de operare bune de restul.

De multe ori consumatorul alege un anumit dispozitiv pentru sistemul de

operare de calitate cu care vine acesta și nu pentru performanțele hardware. Acesta

este și unul din motivele pentru care produsele Apple sunt atât de apreciate și de bine

vândute, acestea au fost însoțite mereu de sisteme de operare frumos construite, dar

și practice. De exemplu, atunci când apare un nou iPhone, acesta nu este prevăzut cu

cel mai tare procesor pentru telefoanele mobile sau cu cel mai mare ecran, din punct

de vedere hardware existe altele mult mai performante. Cu toate acestea, iPhone-ul

vinde cel mai bine, iar mulți utilizatori spun că aleg acest smartphone pentru sistemul

de operare și pentru felul în care Apple are grijă de experiența clientului.

Producătorii de telefoane mobile și de tablete trebuie să înțeleagă noii

paramentrii impuși de era mobilă. „Astăzi avem nevoie de sisteme ce necesită mai

puțină tastare, mai puține butoane, acțiuni ușoare de «alunecare» (în engleză, slide) și

de «ciupire» (în engleză, pitch) ale ecranului, navigare pe Internet ce integrează

mișcarea pe verticală și pe orizontală, imagini mai mari și mai puține amestecuri de

date ce duc la fragmentarea experienței utilizatorului”.35

Era web 2.0 se apropie de sfârșit, oamenii astăzi petrec mai mult timp în

aplicații mobile decât petrec pe Internet. Piața dispozitivelor mobile a atins cote de

neimaginat, din 2007 și până la începutul lui 2012 au fost activate în jur de 500 de

milioane de smartphone-uri și tablete ce rulează sistemele iOS și Android. Una din

cele mai importante companii din lume ce analizează aplicațiile mobile, Flurry, este

de părere că acest număr va ajunge la 1 miliard până la sfărșitul anului. Având în

vedere că în perioada 1981 și 2000 au fost vândute 800 milioane de PC-uri, rata de

adopție a dispozitivelor iOS și Android este de patru ori mai mare.36

Încă de la apariția sistemului iOS, platforma multimedia pentru site-uri a

companiei Adobe, Flash, nu a rulat pe dispozitivele celor de la Apple. Steve Jobs

spunea ca Flash nu va rula niciodată pe iPod Touch, iPhone sau iPad. În biografia

oficială, el era citat declarând că „Flash este o realizare tehnologică de tip spaghetti,

35

.http://pandodaily.com/2012/04/27/web-2-0-is-over-all-hail-the-age-of-mobile/,

accesat la 24.06. 2012 36

.http://blog.flurry.com/bid/80241/Mobile-App-Usage-Further-Dominates-Web-

Spurred-by-Facebook, accesat la 24.06. 2012

23

cu o performanță jalnică și cu probleme de securitate foarte mari”.37

De asemenea, el

a interzis și aplicațiile care compilau codul Flash pentru a-l face compatibil cu iOS.

„A accepta ca Flash să fie modificat pentru a funcționa pe diferite platforme ar

însemna ca lucrurile să fie reduse la cel mai jalnic numitor comun. Noi depunem

eforturi considerabile pentru a ne perfecționa platforma, iar programatorul nu are

niciun avantaj dacă Adobe lucrează numai cu funcții pe care le are orice platformă.

Așa că am spus că ne dorim ca programatorii să profite de caracteristicile noastre

superioare, astfel încât aplicațiile lor să meargă mai bine pe platformele noastre decât

o fac pe altele”, spunea Jobs.38

„Apple te bagă în țarcul lor și te ține acolo, dar există anumite

avantaje aici. Îmi plac sistemele deschise pentru că sunt hacker, dar cei mai mulți

dintre oameni își doresc lucruri care sunt ușor de folosit. Geniul lui Steve Jobs

constă în aceea că știe să facă lucruri simple, iar aceasta presupune,

uneori, un control total.”

Steve Wozniak

Pe lânga toate aceste argumente, a existat și un motiv personal. În 1985 Apple

a investit în Adobe și împreună au declanșat revoluția tehnoredactării computerizate.

În 1999 Steve Jobs a dorit ca cei de la Adobe să-și adapteze programul de editare

video Adobe Premiere (un soft foarte popular și în 2012) pentru iMac și pentru noul

său sistem de operare, însă aceștia au refuzat, axându-se pe realizarea de produse

pentru Windows. Cei de la Adobe erau de părere că Macintosh-ul avea prea puțini

utilizatori la acel moment pentru ca să merite un efort în acest sens.

În 2010, când a fost lansat iPad-ul, Apple a intrat într-un război public cu

compania Adobe din cauza faptului că programul Flash nu rula pe acesta. Când

susținătorii Adobe din blogosferă l-au acuzat pe Steve Jobs că este „unidirecțional”,

acesta a răspuns printr-o scrisoare publică intitulată „Păreri despre Flash” (în

engleză, „Thoughts on Flash”) ce se găsește pe site-ul Apple.com. El adună o listă

de argumente și le explică pe fiecare în parte, arătând că în spatele acestei decizii nu

37

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 574 38

loc. cit.

24

există doar dorința de răzbunare. „În loc să folosească Flash (n.a.: despre care spune

că este o aplicație terță pentru browser), Apple a adoptat HTML5, CSS și JavaScript,

toate fiind platforme deschise”, scria acesta pentru a arăta că Apple nu este o

companie atât de închisă în propriile standarde pe cât se consideră.39

Jobs învăța o lecție importantă care îi întărea ideea adoptată la Apple încă de

la început: controlul integral asupra tuturor elementelor – cheie ale unui sistem

reprezintă soluția cea mai sigură, dar și cea mai benefică pentru utilizator. „În 1999,

când ne-au păcălit cei de la Adobe, descoperirea esențială pe care am făcut-o a fost

aceea că nu trebuie să intrăm într-o afacere în care nu controlăm nici partea de

hardware, nici cea de software”, spunea acesta în cartea lui Walter Isaacson.40

De

fapt, acesta era unul din principiile lui de bază, partea hardware și software trebuie să

fie în strânsă legătura. Steve Jobs încerca să controleze toate aspectele din viața lui, îi

plăcea acest lucru, dar, în privința calculatoarelor și a dispozitivelor mobile, singurul

mod prin care putea face acest lucru era de a-și asuma întreaga responsabilitate pen-

tru experiența utilizatorului.

Ulterior, „Apple a eliminat unele restricții impuse compilatoarelor destinate

platformelor multiple, iar Adobe a putut lansa un set de programe Flash care

valorificau caracteristicile-cheie ale sistemului de operare Apple”.41

În urma acestui

război public dintre Apple și Adobe, utilizatorii au fost cei care au avut de câștigat

pentru că Adobe și alți dezvoltatori au fost determinați să utilizeze eficient sistemul

iOS și caracteristicile speciale ale acestuia, creând aplicații mult mai performante și

cu o interfață mai prietenoasă.

„Vom vedea sisteme cu simțul umorului, sisteme care îți fac semn cu

cotul sau care te împing de la spate, dar și unele severe și disciplinate

ca o guvernantă bavareză.”

Nicholas Negroponte

39

http://www.apple.com/hotnews/thoughts-on-flash/, accesat la 24.06. 2012 40

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 437 41

loc. cit., p. 575

25

iOS 5 a fost lansat pe 12 octombrie 2011 și, pe lângă introducerea serviciul de

stocare online, iClouds, și a unui centru de notificări mult mai elegant, versiunea a

adus mai multe aplicații dintre care amintim Newsstand, „un stand de ziare conceput

special pentru toate abonamentele utilizatorului”.42

Pentru iPhone 4S, această

versiune a sistemului vine cu o aplicație denumită Siri, o primă încercare a celor de

la Apple de a crea o asistentă virtuală ce răspunde și acționează la comenzi vocale.

Însă Siri nu este bine perfecționat, iar mulți din cei care l-au încercat s-au declarat

nemulțumiți de reacțiile acesteia. De altfel, Apple a specificat că aceasta este o ver-

siune Beta (versiune a unui software ce devine disponibilă publicului pentru testare),

dar mulți au criticat decizia de a elibera un produs aflat în această etapă, clienții

Apple fiind obișnuiți cu produse premium.

Această versiune a sistemului aduce noi gesturi multitasking pentru iPad ce

ajută la o navigare mult mai ușoară, astfel „folosind patru sau cinci degete, trage în

sus pentru a face să apară bara de multitasking, apropie sau depărtează degetele

pentru a te întoarce în ecranul principal şi trage spre stânga sau dreapta pentru a

comuta între aplicaţii”.43

Pe 11 iunie 2012, versiunea Beta 1 pentru iOS 6 a fost prezentată publicului

în cadrul WWDC 2012 (WorldWide Developer Conference), urmând ca în toamna

acestui an să fie lansată versiunea finală. Apple spune că va aduce în jur de 200 noi

caracteristici, printre care îmbunătățiri pentru Siri, integrare totală cu Facebook, un

nou sistem propriu pentru hărți, renunțând astfel la Google Maps și multe altele.

„Principala trăsătură a designului nostru se bazează pe faptul că ne propunem

să facem astfel încât lucrurile să aibă un caracter intuitiv evident.”

Steve Jobs

Sistemele de operare ale celor de la Apple folosesc de foarte mult timp așa

numitul design de tip skeuomorphic, ce se referă la acele interfețe grafice care arată

42

http://www.apple.com/ro/ios/, accesat la 24.06. 2012 43

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 437

26

și se comportă precum obiectul după care a fost inspirat din viața reală.44

De exem-

plu, aplicația iCal, calendarul disponibil pentru iPad, are foarte multe elemente ce o

fac asemănătoare cu o agendă reală; imită foarte bine ideea de hârtie, normal, cu

gestul de schimbare a paginii, are o margine de piele și multe alte trăsături care dau

impresia că agenda de pe birou a fost transpusă în format digital.

iBooks, un alt exemplu veritabil de design de tip skeuomorphic, este o aplicație

care simulează multe din elementele carților fizice. În primul rând, cărțile electronice

pe care le deține utilizatorul sunt ordonate pe rafturi ce imită foarte bine o bibliotecă

din lemn. Apoi avem gestul cu care schimbăm pagina ce permite vizualizarea a ceea

ce se află pe pagina cealaltă înainte de a termina acțiunea. Normal, există și o

posibilitatea mai practică de a ajunge de la o pagină la alta, prin simpla atingere a

marginii uneia dintre ele.

Designul de tip skeuomorphic aduce o serie de avantaje ce îl fac pe utilizator

mult mai atras de sistemele cu astfel de trăsături, mai ales pentru că acestea îi sunt fa-

miliare încă de la prima întrevedere, deci și mult mai prietenoase. În plus, orice

element frumos construit și cu

texturi bogate demonstrează o

atenție pentru detaliu a celor de la

Apple nemaiîntâlnită la alți pro-

ducători.

Dezavantajul principal al

interfețelor de acest tip este că,

uneori, acestea nu sunt destul de

practice și ocupă spațiu inutil. De

asemenea, unii sunt de părere că

designul skeuomorphic arată lipsa

de poftă pentru inovare și pentru

a merge mai departe, deși compa-

nia Apple este cam greu de acuzat

de așa ceva.

44

http://medialoot.com/blog/skeuomorphic-design/, accesat la 24.06. 2012

Figura 5 - iBooks, un exemplu de design de tip

skeuomorphic

27

„Suntem singura companie care deține întregul mecanism – hardware, software și

sistemul de operare. Ne putem asuma întreaga responsabilitate pentru experiența

utilizatorului. Putem face lucruri pe care ceilalți nu le pot face.”

Steve Jobs

Lansat pe 9 ianuarie 2001, iTunes este programul care face legătura între cal-

culatorul personal (Mac sau PC) și dispozitivul mobil Apple și cu care se admini-

strează conținutul de pe acestea. Instalat pe sistemul de operare, Mac OS X sau Win-

dows, programul este de fapt un player media folosit pentru a rula, descărca, salva,

organiza conținut video sau audio digital pe desktop sau laptop. Programul se poate

conecta la iTunes Store (magazinul de media digitală al celor de la Apple) pentru a

descărca muzică, filme, seriale, cărți electronice, cărți audio, podcast-uri, dar și la

App Store (platforma pentru distribuirea de aplicații digitale pentru iOS lansată pe 10

iulie 2008 ca un update pentru iTunes, cu o zi înainte de apariția iPhone-ului 3G, ge-

nerația a doua a telefonului) pentru instalarea diferitelor aplicații și jocuri disponibi-

le.

iCloud este serviciul de stocare a datelor într-un „nor” virtual (în engleză,

cloud) la care pot fi conectate mai multe dispozitive mobile sau calculatoare persona-

le. Principiul de funcționare este destul de simplu, toate datele (email-uri, notițe, con-

tacte, fotografii, muzică – printr-un serviciu ingenios denumit iTunes Match care nu

încarcă melodia de pe dispozitivul utilizatorului, ci pune la dispoziție o copie la o ca-

litate foarte bună) de pe un dispozitiv se sincronizează prin intermediul acestui servi-

ciu cu celelalte dispozitive pe care le deșine un utilizator. De exemplu, o poză făcută

cu iPhone-ul va fi copiată în iCloud atunci când telefonul are acces la Internet, iar a-

ceasta va fi disponibilă și pe iPad, laptop sau calculator. Serviciul, disponibil pe

www.icloud.com, a apărut împreună cu iOS 5 și include și MobileMe, serviciul

Apple de localizare a unui dispozitiv cu ajutorul GPS-ului și a Internetului.

iOS, împreună cu pachetul de programe disponibile și platformele Apple cu

care lucrează în permanenţă, face din acesta un sistem de operare perfect pentru un

dispozitiv mobil. Astfel, produsele Apple sunt alegerile multor consumatori care pre-

feră un sistem inchis în care controlul este cedat companiei, aproape în totalitate.

28

1.4. iMedia sau industria publicistică după

Steve Jobs

La capitolul publicistică, e-reader-ul Kindle de la Amazon demonstrase că e-

xistă cerere pe piață pentru cărțile electronice (în engleză, e-books), când Apple a ve-

nit cu librăria virtuală iBooks Store și, de data aceasta, nu s-a mai chinuit să umble

dupa modelul adoptat pentru industria muzicală, când a convins casele de discuri să

vândă orice piesă cu acelși preț, 0,99 de dolari. Pentru că nu au fost primii în afacerea

cărților, au încercat să adopte o metodă care să atragă editurile. În biografia lui Wal-

ter Isaacson, Steve Jobs a declarat: „Adoptăm modelul «agentului» (n.a.: în engleză,

agency model45

), în care editurile stabilesc prețul, iar noi primim 30% și, da, clienții

plătește mai mult, dar oricum asta și vor”.46

Această atitutine a atras în 2012 atenția

Departamentului de Justițe din Statele Unite ale Americii, Apple și mai multe edituri

fiind date în judecată pentru înțelegeri secrete asupra stabilirii prețurilor la e-book-

uri.

În februarie 2010, după ce primul iPad a fost prezentat publicului și înainte ca

acesta să fie pus la vânzare, Steve Jobs a avut avut mai multe întâlniri cu șefi din

industria jurnalistică, printre care Rupert Murdoch și fiul lui James alături de con-

ducerea publicației Wall Street Journal, Arthur Sulzberger Jr. și șefii de la New

York Times, directorii revistelor Time, Fortune și altele ce aparțin de Time Inc. Jobs

voia să sprijine jurnalismul de calitate și să găsească o metodă ușoară care să-i con-

vingă pe oameni să plătească pentru conținutul editorial digital, așa cum a făcut pen-

tru muzică. „Nu ne putem baza pe bloggeri pentru știrile noastre. Avem nevoie de

reportaje reale și de supervizare editorială mai mult ca niciodată. Așa că aș vrea să

găsesc o cale pentru a susține crearea de produse digitale care să facă bani”. 47

Editorii nu au fost prea încântați de propunerile lui Jobs și, dacă partea cu ce-

darea a 30% din încasări companiei Apple nu a reprezentat o problemă prea mare, cei

45

Tip de vânzare în care producătorul stabilește prețul final, urmând ca intermedia-

rul, „agentul”, să primească un comision fix din acest preț. 46

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 564 47

loc. cit., p. 565

29

mai mulți erau sceptici în ceea ce priveşte sistemul acestora ce nu le va permite

accesul direct la abonații lor. Se temeau de ideea că cititorii lor nu le vor mai fi și cli-

enți, deci nu le vor mai putea vinde alte produse pentru că nu mai dețineau adresele

de e-mail și conturile bancare ale acestora.

Jobs considera ca New York Times e un ziar foarte important pentru Statele

Unite ale Americii, dar riscă să decadă pentru că nu a reușit să găsească o metodă vi-

abilă de a taxa conținutul digital. La aceea vreme ziarul avea 20 de milioane de citi-

tori ce accesau conținutul online gratuit și aproximativ 1 mililion ce plăteau 300 de

dolari pe an pentru ediția tipărită. Steve Jobs le-a spus directorilor publicației că „tre-

buie să țintească punctul din mijloc de aproximativ 10 milioane de abonați digitali,

iar acest lucru înseamnă că abonamentele digitale trebuie să fie foarte ieftine și sim-

ple, un click și cel mult 5 dolari pe lună”.

„iPad-ul ne obligă să ne reimaginăm complet meseria de jurnalist. Există

un segment din ce în ce mai important al populaţiei, în SUA şi peste tot în lume,

care este educat şi sofisticat, dar nu citeşte ziarele tipărite naţionale şi nici nu

urmăreşte ştirile la televizor. Însă acest segment consumă media. Şi se

aşteaptă la conţinut croit pentru interesele lui specifice.”

Rupert Murdoch

Unul din directorii responsabili de tiraje insista că New York Times trebuie să

dețină datele de contact ale abonaților. „Ei bine, le poți cere, dar dacă nu ți le dau în

mod voluntar, să nu dai vina pe mine (n.a.: politica de confidențialitate a companiei

Apple nu le permite să dea informațiile clienților fără acordul acestora). Dacă nu îți

place, nu mai apela la noi. Nu eu v-am adus în această situație. Voi sunteți cei care,

în ultimii 5 ani, v-ați oferit ziarul gratuit și nu ați adunat informații de pe niciun card

de credit”48

, a fost răspunsul lui Jobs. Într-un final au cedat, iar în aprilie 2011 au în-

ceput să vândă abonamente prin App Store, respectând condițiile impuse de Apple.

Celelalte publicații cu care Apple a fost în negocieri aveau aceași problemă

privind datele de contact ale abonaților. Inițial toți se temeau să lase controlul în mâ-

na celor de la Apple. Președintele companiei Times Warners, Jeff Bewkes, era de

48

loc. cit., p. 566

30

părere că, după ce vor deține monopolul, compania va putea să schimbe prețurile ast-

fel încât profitul lor să fie cât mai mare. La una din întâlnirile cu Steve Jobs, a-

cesta i-a spus că „trebuie să ne gândim la altceva, pentru că nu vreau ca toți abonații

mei să devină abonații tăi și să-i afiliezi la Apple Store. În plus, dacă cineva se

abonează la revista mea, trebuie să știm cine este, trebuie să putem crea comunități

online cu acești oameni și avem nevoie de dreptul de a le propune direct reînnoirea a-

bonamentului”. 49

Steve Jobs s-a înțeles mult mai bine la acest capitol cu Rupert Murdoch, cel

care deține News Corp., companie de care aparțin Wall Street Journal, New York

Post, mult alte ziare în toată lumea, studiourile Fox și postul Fox News. Cei doi au

devenit foarte buni prieteni în ultimii ani de viață ai lui Steve Jobs. La întâlnirile lor

neoficiale, discutau despre orice, chiar dacă inclinațiile lor politice erau diferite și de

multe ori nu cădeau de acord asupra unor lucruri. Jobs și-a exprimat părerea lui des-

pre postul de știri Fox News50

deținut de Murdoch, care, credea el, „a devenit o forță

49

loc. cit., p. 567 50

În cultura americană, Fox News are o reputație destul proastă, fiind acuzat de o

propagandă politică de dreapta insistentă. În 2004, documentarul „Outfoxed: Rupert

Murdoch's War on Journalism” aduce critici dure asupra politiclor editoriale ale

postului.

Figura 6 - Captură din aplicația The Daily

31

extraordinar de distructivă în societate americană”. „Poți fi mai bun, iar aceasta va fi

moștenirea ta dacă nu ești atent”, l-a avertizat Steve Jobs, dar Murdoch a mărturisit

ulterior că era obișnuit ca oamenii să se plângă de postul Fox News.

Legătura dintre aceste două personaje atât de diferite nu ar fi existat, dacă în

februarie 2011 Murdoch nu ar fi lansat primul cotidian digital adaptat special pentru

iPad, denumit The Daily. Inițial, aplicația de știri a fost distribuită doar prin App

Store pentru 99 de cenți pe săptămână (disponibilă astăzi pe tableta celor de la

Samsung, Galaxy Tab, și pe rețeaua de socializare Facebook). The Daily, al cărui

succes nu a fost cel așteptat, este o publicație generalistă ce încearcă să păstreze un

echilibru între subiectele de tip tabloid și cele serioase.

32

1.5. iOS vs. Android sau noul război al giganților

Cea mai mare parte din tabletele disponibile pe piață sunt împărțite între două

sisteme de operare: iOS, sistemul celor de la Apple, și Android, sistemul dezvoltat de

compania Google. Cele trei generații de iPad apărute până în acest moment sunt

singurele dispozitive ce vin cu sistemul iOS, pe când Android-ul rulează pe zeci de

modele de tabletă. Vorbim astfel de un sistem de operare închis, iOS, disponibil doar

pentru dispozitive Apple și de unul deschis licențiat pentru mai mulți producători,

Android.

Un sistem închis nu permite utilizatorilor să intervină prea mult la nivel de

funcționalitate, dar prezintă avantajele de a fi mai simplu și mai ușor de folosit. Jon

Fortt, jurnalist specializat în tehnologie, scria că „sistemele închise sunt criticate în

mod nejustificat, dar funcționează minunat, iar utilizatorii au de câștigat. Probabil că

nimeni din lumea tehnologică nu a demostrat acest lucru mai convingător ca Steve

Jobs. Prin reuniunea hardware-ului, software-ului și a serviciilor, și printr-un control

puternic, Apple este în permanență capabilă să o ia înaintea concurenților și să

lanseze produse rafinate”.

La polul opus, sistemele deschise oferă o libertate totală utilizatorului, putând

fi personalizate după bunul plac al acestuia. Deși sistemul celor de la Apple este unul

închis, cei ce folosesc produsele acestora pot opta pentru o transformare a softului,

un așa numit Jailbreak, cu ajutorul căruia iOS devine un sistem „deschis” neoficial.

De altfel, există o marea dezbatere în era digitală: sistemele inchise contra cele

deschise sau, după cum spunea Jobs, sistemele integrate contra cele fragmentate.

Pentru a evita complet fragmentarea, a început să renuțe la serviciile altor companii,

astfel versiunea iOS 6 ce va fi lansată în mod oficial în toamna anului 2012 nu va

mai avea aplicația Google Maps, în schimb, va aduce o aplicație pentru un sistem de

hărți special creată de compania Apple pentru dispozitivele sale mobile.

Conținutul dispozitivelor Apple poate fi gestionat doar cu ajutorul

programului iTunes, această acțiune fiind o altă alegere a integrării, pe când la

Android există o libertate maximă în acest sens, operațiunile de copiere sau ștergere

se realizează ca pe un simplu card de memorie. Din acest motiv unii utilizatori

33

consideră că ecosistemul celor de la Apple complică inutil aceaste operațiuni, cum ar

fi transferul unei piese de format .mp3 de pe calculator pe dispozitivul mobil.

„Android este recunoscut pentru resursele indecente pe care le consumă și

pare a avea multe scăpări, blocându-se ocazional, pe când iOS-ul dă impresia unui

sistem de operare bine legat și mult mai optimizat. Nu te aștepți de la un iPhone să se

blocheze când ți-e lumea mai dragă însă sistemul Android are toate șansele să facă

acest lucru, mai ales dacă are multe aplicații și widgeturi instalate”, notează un

blogger român despre performanțele acestor două sisteme.51

„Un sistem închis poate fi singura cale de a genera tipul de experiență tehno-Zen

pentru care a ajuns să fie cunoscut Apple.”

Daniel Lyons 52

Compania Google a ieșit pe piață cu sistemul de operare Android (inițial

disponibil pentru telefoanele mobile de tip smartphone, ulterior și pentru tablete) la

aproape un an după ce Apple a lansat primul iPhone și sistemul iOS. Eric Schmidt,

președintele Google din 2001 până în 2011, a fost membru al consiliului de

administrație al companiei Apple în perioada dezvoltării dispozitivelor iPhone și

iPad. Acest lucru explică de ce „interfața Android a adoptat din ce în ce mai multe

elemente create de Apple – tehnologia multi-touch, sistemul de deblocare, grila de

iconuri cu aplicații”53

, diferite gesturi printre care amintim atingerea-dublă pentru a

mări imaginea, gesturile de ciupire și altele. Din acest motiv, Steve Jobs se simțea

trădat, iar, în 2010 după lansarea iPad-ului, le-a spus angajaților Apple că cei de la

Google au intrat în afacerea dispozitivelor mobile cu scopul de a-i distruge. În acel

moment, sloganul celor de la Google, „nu fiți răi” (în engleză, „don’t be evil”), îl

enerva și mai tare.

Numeroase procese sunt deschise peste tot în lume între Apple și Google

privind brevete de invenție folosite pentru dezvoltarea sistemelor de operare iOS și

51

http://mirceaprodan.com/webdesign-programare/ios-android-cateva-opinii/, accesat la

25.06.2012 52

Daniel Lyons este un scriitor american; a fost senior editor la publicația Forbes, iar

acum scrie pentru Newsweek. 53

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 571

34

Android. Unii spun că acest război al giganților se aseamănă cu cel din anii ’80

dintre Apple și Microsoft. Atunci, Apple nu a vândut licența pentru sistemul de

operare al calculatorului Macintosh, iar Microsoft a ajuns să domine piața tocmai

pentru că a ales ca Windows-ul să fie un sistem de operare deschis, ce putea fi folosit

de toți producătorii de hardware.

De multe ori, în astfel de procese, de partea Google Inc. se află și companiile

ce produc telefoane mobile sau tablete care folosesc Android. Într-un proces

Motorola și Google contra Apple, avocații ce apără sistemul Android au decis, pentru

a atrage simpatia juriului, să folosească comentariile lui Jobs din biografia lui

Isaacson în care el spunea că este dispus să cheltuie toți banii de care dispune Apple

pentru a câștiga.54

În capitolul 1.3. spuneam că interfața iOS are la bază design-ul de tip

skeuomorphic care imită obiecte din viața reală. Sistemul Android are un mod mult

mai radical de a afișa lucrurile, ei nefiind interesați să facă replici digitale după

viețele utilizatorilor. Din punctul lor de vedere, utilizatorul ar trebui să-și schimbe

modul de viața pentru a se adapta dispozitivelor. Teoretic, această abordare nu este

deloc greșită pentru că felul nostru de a gândi și a interacționa s-au schimbat în era

Internetului. Chiar dacă design-ul de tip skeuomorphic este o minciună, o interfață

54

ahttp://www.reuters.com/article/2012/06/01/us-apple-stevejobs-trial-

idUSBRE8501CQ20120601, accesat la 25.06.2012

Figura 7 – Sistemul Android pe Galaxy Tab, stânga, și iOS pe iPad, dreapta

35

„falsă”, acesta e confortabil și cunoscut utilizatorului, pe care-l angajează emoțional

cu fiecare textură.55

Amazon și Google au oferit servicii de clouding în 2011 însă nu au reușit să

integreze partea de hardware și software cu conținutul diverselor aparate pe care le

dețin. La Apple nu a existat această problemă, toate componentele au fost proiectate

pentru a lucra împreună: „dispozitivele mobile, calculatoarele, sistemele de operare

și programele, alături de vânzarea și stocarea conținutului”.56

Deși serviciul iCloud

lucrează perfect, Apple nu a vrut să facă acest servciu disponibil și pe Android. „Ne-

am gândit dacă ar fi bine să punem muzica pe Android. Am inclus iTunes în

Windows pentru a vinde mai multe iPod-uri. Dar nu văd niciun avantaj în includerea

aplicațiilor noastre muzicale în Android, în afară de faptul de-ai face fericiți pe

utilizatorii de Android. Iar eu nu vreau să-i fac fericiți pe utilizatorii lor”57

, a spus

Steve Jobs atunci când a fost întrebat de ce nu a făcut disponibile softurile Apple de

succes și pentru Android. De altfel, aceasta este și o foarte bună metodă de a-și

fideliza utilizatorii, care sunt nevoiți să plătească un preț puțin mai mare, dacă vor

calitatea Apple.

Chiar dacă Apple este lider pe piața tabletelor, Android este cel mai răspândit

sistem pentru dispozitivele mobile. În mod paradoxal, 58,5% din traficul de Internet

mobil (în engleză, Browser-Based Page Views) din Statele Unite ale Americii este

făcut de către dispositivele iOS, ceea ce arată că utilizatorii Apple au tendința mai

dezvoltată de a naviga online. De asemenea, datele furnizate de comScore în

decembrie 2011 indică un procent de 31,9% traficul de Internet mobil pentru

dispozitive Android.58

„iPad-ul și alte aparate digitale bazate pe aplicații au anunțat o

schimbare fundamentală în lumea digitală.”

Walter Isaacson

55

\http://www.dennismediafactory.co.uk/post/12836086218/on-skeuomorphism,

accesat la 25.06.2012 56

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 593 57

loc. cit., p. 593 58

http://www.chip.ro/blog/corina-cailean/18609-trafic-mobil-android-versus-ios,

accesat la 25.06.2012

36

O compania specializată pe analizarea aplicațiilor mobile din diferite magazi-

ne, Canalys, a comparat prețurile aplicațiilor din Google Play cu cele din App Store

și au ajuns la concluzia că cele din magazinul companiei Google sunt de 2.5 ori mai

scumpe. Ca metodă de analiză, au cumpărat primele 100 de aplicații plătite din cele

două magazine. Astfel, au ajuns la concluzia că un utilizator Android ar plăti 374.37

de dolari dacă le-ar achiziționa pe toate cele 100 de aplicații, cu o medie per aplicație

de 3.74 dolari, iar unul iOS ar plăti 147 de dolari, media de 1.47 dolari.59

Cei de la Google se laudă că piața lor de aplicații mobile este alcătuită din

mult mai multe aplicații gratuite, în comparație cu cea a companiei Apple. Cei de la

Canalys au descoperit că cele plătite sunt mai scumpe, primele 10-20 de aplicații

Android au prețuri între 3.47 și 4.09 dolari, pe când cele iOS au prețuri cuprinse între

0.99 și 1.04 dolari. Această diferență de prețuri are o singură explicație plauzibilă,

fragmentarea. Atunci când dezvoltatorii fac o aplicație pentru Android trebuie să o

compatibilizeze pentru o gamă diversă de dispozitive de la diferiți producători, în

timp ce aplicațiile disponibile în App Store trebuie să fie capabile să ruleze doar pe

dispozitivele mobile de la Apple (iPod Touch, iPhone, iPad). Având mai puține

produse, le este ușor să specifice cu ce generație a unui produs este compatibilă o a-

numită aplicație sau cu ce versiune de iOS, dar, de obicei, aplicațiile sunt adaptate

pentru toate dispozitivele.60

Datorită prețurilor mai accesibile pentru aplicații și nu numai, utilizatorii iOS

au dezvoltat obiceiul de-a le cumpăra. Acesta este un alt motiv pentru care dezvolta-

torii preferă magazinul celor de la Apple în detrimentul pieței Android, unde tendința

utilizatorilor este de a instala aplicați gratuite.61

O altă diferență importantă între App Store și Google Play, magazinele de

aplicații ale acestor sisteme, este că Apple are o politică strictă de selecție și nu

perminte accesul aplicațiilor care pot pune în pericol utilizatorii sau modifică siste-

mul de operare. Cei de la Google nu au un astfel de filtre, astfel se explică numărul

imens de aplicații ce nu intrunesc un minim calitativ. Un utilizator de idevice-uri

59

ahttp://www.idevice.ro/2012/02/24/aplicatiile-platite-din-android-market-sunt-in-

medie-de-2-5-ori-mai-scumpe-decat-cele-din-app-store/, accesat la 25.06.2012 60

loc. cit. 61

ahttp://ipadacademy.com/2012/05/tablet-computers-android-vs-ios-and-why-ipads-

are-the-value-buy, accesat la 25.06.2012

37

scrie pe www.arhiblog.ro că acesta este unul din motivele pentru care preferă maga-

zinul celor de la Apple. Oricine poate posta o aplicație în magazinul sistemului

Android și astfel riscul de a pune o aplicație periculoasă pe dispozitivul tău e ridicat.

„Da, ştiu, dacă nu îmi place, o dezinstalez. Şi dacă e pe bani, ce fac, îl rog frumos pe

tipul care mi-a vândut o mizerie, care îmi blochează telefonul sau trimite 3.200 de

emailuri identice, să-mi dea banii înapoi? Mă îndoiesc că se va întâmpla. Şi de aceea

nu aş da niciodată bani pe un produs din Google Play.”62

În ianuarie 2012, în App Store se găseau în jur de 550.000 de aplicați dintre

care 140.000 erau compatibile și pentru iPad, pe când Google Play avea un număr de

aproximativ 400.000.63

Nici astăzi nu este făcut public numărul de aplicații

disponibile pentru tabletele Android. Problemă este că majoritatea aplicațiilor făcute

pentru telefoanele Android merg și pe tablete, însă aspectul este neplăcut, interfața e

forțată și are o rezoluție mică, iar

performanțele și funcționalitatea

acestora nici nu se compară cu

aceleași aplicații disponibile pentru

iPad.64

„Deși App Store-ul are mai

multe aplicații și zilnic se publică

un număr mai mare, problema este

că multe dintre ele sunt complet

inutile sau sunt făcute pentru a

înșela utilizatorii. Apple se poate lă-

uda cu cel mai mare magazin de

aplicații însă, în ceea ce privește

calitatea lor, nu cred că există

diferență foarte mare între acesta și

Android Market”, notează un

utilizator pe www.idevice.ro.65

62

http://www.arhiblog.ro/diferenta-dintre-android-market-appstore/, accesat la

25.06.2012 63

.http://www.appleinsider.com/articles/12/02/14/android_losing_ground_to_apple_i

n_app_development.html, accesat la 25.06.2012 64

http://www.pcmag.com/article2/0,2817,2401676,00.asp, accesat la 25.06.2012

Figură 9 - Captură din App Store

Figură 9 - Captură din Android Market

38

Figură 10 – Piața tabletelor: situația actuală și preveziuni

(milioane de unități)

Prețul de pornire al ultimului iPad este de 499$, iar de fiecare dată când apare

unul nou, cel vechi se ieftinește. Astfel, prețul unui iPad din generația a doua, lansată

în 2011, începe de la 399$, ceea ce îl face mai accesibil. Chiar și așa, tot nu se com-

pară cu cea mai vândută tabletă cu sistem Android, Kindle Fire, ce constă 199$.

Circulă diferite zvonuri că, din toamna, Apple va veni cu o tabletă mai accesi-

bilă la preț și de dimensiuni mai mici. Nu există nicio declarație oficială din partea

companiei, însă zvonurile sunt din ce în ce mai detaliate. De asemenea, se spune că

producătorii produselor Apple din China, Foxconn and Pegatron, au primit deja co-

menzi pentru un așa numit „iPad mini”/ „iPad nano” .66

Previziunile făcute de compania IDC arată că în 2016 sistemul iOS nu va mai

fi lider pe piața tabletelor, aceasta fiind împărțită aproape în mod egal între Android

și sistemul celor de la Apple, rata celorlalte sisteme mobile scăzând și mai tare.67

Indiferent de cine va fi lider de piață, marele „neajuns al deschiderii pe care o

oferă Android a fost fragmentarea. Diferiți producători de tablete și telefoane mobile

au modificat sistemul Android în zeci de variante de-o calitate la fel de diversă, fă-

când dificilă menținerea compatibilității aplicațiilor sau utilizarea la maxim a funcții-

65

.http://www.idevice.ro/2012/02/15/in-app-store-se-publica-de-trei-ori-mai-multe-

aplicatii-decat-in-android-market/, accesat la 25.06.2012 66

.http://www.techradar.com/news/mobile-computing/tablets/new-ipad-mini-release-

date-news-and-rumours-1076821, accesat la 25.06.2012 67

.http://mashable.com/2012/03/14/ipad-kindle-fire-market-share/#34197Amazon-

Kindle-Fire-Case, accesat la 25.06.2012

39

lor sale”.68

Cu toate acestea, ambele abordări prezintă avantaje, alegerea sistemul

Android sau a celui iOS depinde doar de dorințele utilizatorilor. Unii își doresc „li-

bertatea de a utiliza sisteme deschise și de a alege din mai multe variante de hard-

ware”, iar alții preferă „integrarea și controlul puternic al Apple, care conduce la pro-

duse cu interfețe mai simple, cu o viața mai lungă a bateriei, mai prietenoase cu utili-

zatorul și cu o gestionare mai simplă a conținutului”.69

68

Walter Isaacson, Steve Jobs, Editura Publica, 2012, p. 622 69

loc. cit.

40

Figură 11 - Mai multe publicații în Newsstand

1.6. Newsstand sau raftul publicațiilor digitale

Chioșcul virtual Apple, ce poartă denumirea de Newsstand, a fost lansat odată

cu iOS 5, pe 12 octombrie 2011, și este disponibil pe dispozitivele mobile ale compa-

niei (iPad, iPhone şi iPod Touch). Mai exact, vorbim despre un folder de pe ecranul

dispozitivului ce permite accesul rapid și ușor la edițiile digitale ale publicațiilor la

care utilizatorul s-a abonat. Tot atunci a fost creată o nouă secțiune în App Store pen-

tru aboanamentele revistelor și ziarelor, la care se poate ajunge foarte ușor din News-

stand, atingând butonul Store din colțul din dreapta, sus.70

Ziarele și revistele din

Newsstand sunt afișate pe rafturi

ce par a fi create din lemn datori-

tă design-ului de tip skeuomor-

phic, ca în iBooks, și au același

format ca reprezentantul lor din

realitate. Mai mult, standul elec-

tronic de ziare are funcția de li-

vrare automată a noilor apariții

ale publicațiilor la care utilizato-

rul este abonat, fapt ce va fi sem-

nalizat printr-o notificare specifi-

că sistemului iOS (noul număr a-

fișat pe rafturi vine cu o altă re-

prezentare în miniatură a copertei

și, până la prima accesare, este

semnalizat cu un „New”). Cei de

la Apple compară acest sistem cu o variantă electronică, îmbunătățită, a ziarul primit

la ușă.

Poate că cea mai importantă caracteristică a aplicației este introducerea unui

sistem de plată. Collin Willardson, director de marketing digital al companiei

70

http://www.apple.com/ios/features.html#newsstand, accesat la 25.06.2012

41

PixelMags ce oferă o platformă de publicare pentru reviste precum Esquire, Dwell,

Men’s Health UK și Cosmopolitan, spune că „Newssstand-ul Apple schimbă modul

în care oamenii cumpără și citesc publicațiile, în mod similar cu felul în care ascultau

și cumpărau muzică prin intermediul magazinului iTunes. E ceva revoluționar”. El dă

un exemplu concret și menționează că PixelMags a avut o creștere de 1.150 % după

prima săptămână de la lansarea iOS 5 și Newsstand.71

Un alt exemplu de succes este aplicația de abonare la The New York Times

care a fost descărcată de către 189.000 de utilizatori iPad, în comparație cu 27.000

dintr-o săptămână obișnuită. Aplicația pentru iPhone a ziarului a adunat și mai multe

descărcări, 1.8 milioane, de 85 de ori mai multe decât cele 21.000 avute cu o săptă-

mână înainte. 72

Cu ajutorul Newsstand-ului, aplicațiile de abonare la reviste și ziare digitale

sunt mult mai vizibile în topurile din App Store, de obicei acestea fiind dominate de

jocuri, aplicații pentru social media sau pentru fotografii, iar pentru cei mai mulți

dintre utilizatori acele topuri sunt punctele de referință dupa care descarcă o nouă a-

plicație.

„Folosit doar endemic în ţări ca România, iPad-ul schimbă, substanţial, felul cum

producem şi ne aşteptăm să receptăm conţinuturile jurnalistice.”

Iulian Comănescu

Federaţia Internaţională a Birourilor de Audit al Tirajelor (IFABC), din care

face parte şi Biroul Român de Audit al Tirajelor (BRAT), a trimis un raport pe luna

februarie/martie din 2012 în care se menționează că versiunile digitale pentru tablete

ale publicațiilor din Europa și Statele Unite ale Americii au primit o creștere impor-

tantă de accesări datorită lansării Apple Newsstand.

Conform raportului IFABC, în aceste zone, tirajele publicaţiilor sunt afectate

de migraţia publicului către mediul online, „acest trend mută bugetele de publicitate

în afara printului (ziare şi reviste), înspre TV, mediile digitale şi altele, aşa că versiu-

71

http://www.wired.com/gadgetlab/2011/10/apples-newsstand-success/, accesat la

25.06.2012 72

loc. cit.

42

nile digitale şi pentru tabletă ale titlurilor mari din print devin tot mai importante

pentru publisheri şi agenţii”. Noile canale dezvoltate sunt la mare cerere de către pu-

blic, singura problemă e că încă nu s-au găsit metode prea bune pentru a aduce venit

publicațiilor. „Lansarea Apple Newsstand a accelerat dramatic rata de creştere a ver-

siunilor digitale ale publicaţiilor”, ceea ce arată că industria media este preocupată de

dezvoltarea pe astfel de platforme, tabletele fiind văzute de mulți ca o șansa de supra-

viețuire a publicațiilor.73

Încă de la lansarea primul iPad din 2010, mulți erau de părere că „salvarea

jurnalismului” nu va stă în mâinile unui dispozitiv. Publicul și industria media au aș-

teptat de la Apple doar o soluție pentru rezolvarea problemei de plată pentru conținu-

tul publicistic. Au mai făcut asta în trecut pentru industria muzicală, atunci când au

venit cu o platformă ce facilita vânzarea de melodii – iTunes – și cu un dispozitiv

creat special pentru a le asculta – iPod.

iPad-ul și generația de tablete pe care a lansat-o au adus în mâna utilizatorului

un dispozitiv ușor de folosit, care, favorizat de practicabilitatea și funcționalitatea

acestuia, au dat noi forme industriei media. Confirmând afirmația lui Marshall

McLuhan, „mediul este mesajul”, tabletele au început deja să pună iar accent pe

jurnalismul de formă lungă, mesajul luând din nou altă formă. Noul mediu creat nu

aduce doar modificări la nivel de mesaj, ci îl și îmbină într-un un nou design, dă noi

forme interactivității și duce conținutul multimedia la un alt nivel.

Pe ideea de tabloidizare, cei de la publicația românească The Industry vor-

besc despre acest nou fenomen pe care l-au denumit tabletoidizare. De fapt, sunt doi

termeni asemănători ce sunt folosiți doar pentru un joc de cuvinte, diferențele dintre

aceste fenomene fiind imense. În mod tradițional, prin tabloidizare se înțelege nu

doar o schimbare a formatului, ci și „o pierdere de relevanţă şi seriozitate dată de un

anumit public, care încetează de a mai fi preocupat de propriul viitor şi sensul propri-

ei existenţe şi caută o specie de entertainment nepretenţios: sânge şi sex, misticism şi

pseudorăzboaie, precum cele legate de fotbal, politică împachetată în populism”.74

Chiar dacă tabletoidizarea este tot o tendinţă generală de a aduce modificări conţinu-

73

.http://theindustry.ro/2012/03/ifabc-apple-newsstand-accelereaza-cresterea-

publicatiilor-digitale/, accesat la 25.06.2012 74

http://theindustry.ro/2011/10/tabloidizarea/, accesat la 25.06.2012

43

tului și formei de prezentare a publicațiilor, vorbim despre o complet altă reacție a

presei.

„Viitorul jurnalismului de calitate aici este, iar prin calitate nu o să

se mai înţeleagă doar conţinut, ci şi design, uzabilitate şi experienţa în sine. iPad-ul

este doar începutul. Tabletele sunt, deocamdată, la început, dar

presimt că aşteptarea va merita.”

Alex Mihăileanu

Newsstand-ul Apple aduce publicului reviste și ziare electronice mai avanta-

joase ca preț în comparație cu versiunile tipărite și un sistem de plată ușor de folosit,

în care utilizatorii au încredere. Problema este că industria publicistică nu a fost de a-

cord cu uniformizarea prețurilor, spre deosebire de industria muzicală care a acceptat

orice melodie să fie vândută la prețul de 0.99 dolari în iTunes. De data aceasta, com-

pania Apple a ales să ia 30% din prețul stabilit de fiecare trust media în parte, altă so-

luție nefiind agreată de către reprezentații industriei media.

În aceste condiții, utilizatorul instalează gratuit orice publicație în Newsstand,

urmând ca din interiorul aplicație să achiziționeze numărul dorit sau să opteze pentru

un abonament. De fapt, achizițiile se fac în interiorul aplicației (în engleză, in-app

purchases), fiecare redacție având libertatea de a stabili prețurile dorite pentru produ-

sele sale. Distimo, o companie specializată pe monitorizarea aplicațiilor mobile, a re-

alizat un studiu conform căruia Newsstand are încasări de 70.000 de dolari pe zi din

vânzarea abonamentelor, ceea ce arătă că utilizatorii de iPad citesc și sunt dispuși să

plătească pentru conținut publicistic digital.75

Această abordare aduce unele confuzii în rândul consumatorilor, aceștia pu-

tând fiind încurcați de anumite neconcordanțe la nivelul tarifelor. De exemplu, revis-

ta Mac Life, o publicație despre ecosistemul Apple, vinde orice număr cu 5.99 dolari

și abonamentul pe o lună în Newsstand cu 0.99 dolari.76

Astfel, dacă un utilizator se

abonează pe o lună și apoi renunță la acesta, el va ajunge să plătească 0.99 de dolari

75

.http://www.wired.com/gadgetlab/2012/03/apples-newsstand-70k/,

accesat la 25.06.2012 76

\http://itunes.apple.com/us/app/mac-life-mag/id469917012?mt=8, accesat la 25.06.2012

44

pentru numărul curentă. În plus, nu se justijică de ce ediția tipărită a revistei este tot

la prețul pentru iPad, 5.99 de dolari.77

Wired, o publicație din Statele Unite ale Americii despre dezvoltarea

tehnologiilor și cum acestea influențează economia, politica și lumea afacerilor,

vinde abonamentul de pe o lună la același preț cu numărul curent, 1.99 dolari, și

recuperează prin prețurile practicate pentru numerele vechi, 3.99 dolari.78

Problema

la ei a fost alta, abonamentul din print pe un an avea același preț cu cel din

Newsstand pe un an, 19.99 dolari, dar au reușit să evite confuzia dând acces și la

edițiile pentru iPad abonaților în print. Pentru un utilizator din România ce dorește să

acceseze conținutul revistei Wired, prețul de pe iPad poate fi soluția cea mai

avantajoasă, având în vedere că în chioșcurile din țară prețul per exemplar ajunge

undeva între 45 și 50 de lei (12 – 14 dolari).79

Edițiile din online sau pentru iPad ar trebui să fie mai ieftine decât cea din

print dintr-un simplul motiv ce ține de costurile de producție. După cum spunea și

Negroponte, producția de atomi este mai scumpă decât cea de biții, era digitală

trebuie să aducă publicații digitale la prețuri mai accesibile.

În Newsstand sunt două tipuri de aplicații: cele care vând numere integrale

ale publicațiilor ce sunt apoi citite în răsfoitorul aplicației respective (exemple:

77

.http://www.pocketables.com/2012/06/how-apples-newsstand-is-a-confusing-

service.html, accesat la 25.06.2012 78

\http://itunes.apple.com/us/app/wired-magazine/id373903654?mt=8, accesat la 25.06.2012 79

\http://subiectiv.ro/apple/ipad-ul-si-presa-mentalitati-obiceiuri-de-consum-si-bani/

accesat la 25.06.2012

Figură 12 - Aplicația pentru revista „Mac Life” și

prețurile derutante – lună/număr

45

Wired, Esquire etc.) și cele care încearcă să folosească mai mult caracteristicile

multimedia ale platformei, completând articolele cu materiale video și audio

(exemple: The New York Times, The Daily etc.). Revistele și ziarele din România

încă nu au ajuns pe rafturile Newsstand-ului, deși aplicații pentru iPad și iPhone ale

acestora există într-un număr destul de mare.

La Newsstand „lipsește abordarea proaspătă de distribuţie sau cea de

consum de conţinut digital. Sigur, oferă un pic mai mult confort pentru utilizator şi o

vizibilitatea ceva mai mare pentru editori, dar nu aduce ceva care să

schimbe regulile jocului”.

Jeff Sonderman

O altă problemă adusă în discuție de unii utilizatori este că majoritatea

abonamentelor nu pot fi accesate de pe mai multe dispozitive. Cu alte cuvinte, dacă

un utilizator are abonament la o revista pe iPad, el nu va putea folosi acel abonament

pe un iPhone dacă compania care deține acea publicație nu va dori acest lucru. În

plus, multe din publicații sunt disponibile doar pentru iPad, iar acest lucru poate fi un

disconfort și mai mare pentru acei utilizatori obișnuiți de Apple cu principiul iCloud-

ului de sincronizare a tuturor dispozitivelor.

Într-un articol pe www.poynter.org80

, Jeff Sonderman scrie că succesul

Newsstand-ului s-a datorat și nevoii omului de a umple rafturile cu ceva. El argu-

mentează că, dacă ne uităm în jur, vom vedea că toate rafturile au ceva puse pe ele.

În plus, Sonderman crede că, dacă cineva ar plasa un raft nou în casa noastră, proba-

bil am găsi să așezam un obiect pe el în timpul cel mai scurt. („when given a shelf, a

human will fill it”). Aplicația celor de la Apple pare a fi construită pentru a exploata

acest instinct uman. Atunci când un raft din Newsstand e plin cu reviste sau ziare,

apare un altul sub acesta.

80

.http://www.poynter.org/latest-news/media-lab/mobile-media/150199/why-apples-

virtual-newsstand-is-driving-a-surge-in-magazine-newspaper-ipad-app-

subscriptions/, accesat la 25.06.2012

46

Capitolul 2: Obiceiurile de consum media ale utilizatorilor de iPad

2.1. Tendințe în industria tabletelor

Raportul State of the News Media din 2012, realizat de Proiectul pentru Exce-

lenţă în Jurnalism (PEJ) de la Pew Research Center din Statele Unite ale Americii, a-

rată că, „odată cu răspândirea tehnologiilor mobile, publicul consumă mai multe ştiri

pe smartphone-uri şi tablete”.81

În plus, numărul de tablete a crescut cu 50% din vara

anului 2011, drept pentru care unul din cinci adulți din SUA dețin o tabletă, conform

raportului.

În 2011, revoluția digitală a deschis noi orizonturi pentru consumatori, aceștia

fiind conectați la Internet oriunde s-ar afla prin intermediul dispozitivelor mobile.

Potrivit raportului, 27 % din populația Statelor Unite ale Americii consumă știri pe a-

ceste dispozitive ce facilitează accesul la știri pe tot parcursul zilei („8 din 10 persoa-

ne care citesc ştiri pe tabletă consumă ştiri şi pe PC”).

81

.http://theindustry.ro/2012/03/starea-presei-tehnologia-mobila-creste-consumul-de-

stiri/, accesat la 26.06.2012

Figură 13 - Traficul pentru paginile de știri în funcție de dispozitiv, din

cursul săptămânii

(sursa: comScore, USA, august 2011)

47

Graficul arată că telefoanele mobile și tabletele sunt importante privind acce-

sul la știri. În plus, există o diferențiere la capitolul tabletelor, 50% dintre proprietarii

de iPad citesc ziare și doar 14% dintre cei care folosesc alte tablete fac acelaşi lucru.

Pentru industria media există o serie de avantaje, printre care amintim că su-

porturile mobile contribuie la consolidarea brand-urilor tradiționale și dezvoltarea

„jurnalismului de formă lungă”. „Atunci când îşi folosesc tableta sau telefonul inteli-

gent, consumatorii de ştiri se duc mai degrabă direct la site-ul de ştiri, ori folosesc o

aplicaţie informativă, în loc să apeleze la motoare de căutare – ceea ce înseamnă că

legătura dintre companiile care oferă ştiri şi public este mai puternică, în timp ce ro-

lul unor mediatori precum Google scade”.82

Amintim următoarele concluzii privind modul în care tabletele modifică obiș-

nuințele de consum ale utilizatorilor acestora, ce reies în urma unui alt studiu PEW

din 2011:

americanii îşi petrec mai mult timp pe tabletă citind ştiri decât consul-

tându-şi e-mailul sau accesând reţelele sociale;

pe tabletă există disponibilitatea de a citi articole ample;

aproape jumătate dintre utilizatori citesc integral articolele de pe tabletă;

cu toate acestea, majoritatea utilizatorilor spun că experienţa utilizării

tabletei nu are implicaţii cu mult diferite în ceea ce priveşte învăţarea sau timpul pe-

trecut citind ştirile.

„70% dintre utilizatorii români de smartphone-uri consideră tehnologia modernă

«foarte interesantă» şi încearcă să o folosească cât mai mult posibil.”

Studiu Gfk România

În România situația este puțin altfel, iar studiile privind dispozitivele mobile

abia încep să-și facă apariția. Piața smartphone-urilor reprezintă un segment mai ac-

cesibil și mult mai dezvoltat la noi, tabletele încă fiind considerate un gadget pentru

cei cu venituri peste medie.

82

.loc. cit.

48

În cadrul unei conferințe din 2012 dedicate afacerilor și aplicațiilor mobile

„Mobilio. Apps & Business Forum” (organizată de Ziarul Financiar), Dan Vîrtopea-

nu, specialist în domeniul telefoniei mobile, a declarat că numărul telefoanelor „inte-

ligente” din România este în jur de 2.5 milioane, cu posibilitatea de a crește până la

7.5 milioane până în 2015.

Potrivit un studiu Gfk din aprilie 2012, utilizatorii din România instalează în

jur de 22 de aplicații mobile și folosesc doar 4 dintre acestea în fiecare zi.83

În mod

obișnuit, aceștia folosesc smartphone-urile pentru următoarele servicii:

Email/ Chat/ Instant Messenger (76%)

Muzică/ Radio (60%)

Rețele sociale/ Bloguri (57%)

Jocuri/ Petrecerea timpului liber (54%)

Știri/ Meteo (49%)

Observăm că un număr destul de mare de utilizatori (49%) folosesc dispoziti-

vele pentru așa numita categorie „știri/meteo”, categorie aleasă într-un mod complet

nepotrivit, având în vedere că aplicațiile pentru știri nu au nicio legătură cu cele pen-

tru meteo. Astfel, studiul nu spune nimic concret despre consumul de știri pe dispozi-

tivele mobile din România.

Indiferent de categoria din care fac parte, aplicațiile instalate de români sunt

gratuite în proporție de 90%, arată Maia Novolan, directul general al companiei Sys-

com Digital, ce se ocupă de marketing mobil și interactiv în aplicațiile mobile. Ast-

fel, încăsările din vânzarea aplicațiilor sunt încă slab vizibile, industria din „România

fiind la început de drum, atât în ceea ce privește consumul de aplicații, cât și în ceea

ce privește dezvoltarea acestora.”84

În schimb, publicitarii sunt deschiși pentru piața

mobilă, în 2012 compania Mobile Works estimând că peste 7 milioane de euro vor fi

cheltuiți pentru reclame pe dispozitivele mobile.

Lucrurile se vor schimba în viitor, prima jumatate a anului 2012 arată în con-

tinuare expansiunea piețelor de dispozitive mobile, atât cea a tabletelor, cât și cea de

telefoane „inteligente”. În acest sens, operatorul Orange din România a declarat că,

83

http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/009755/index.ro.html,

accesat la 26.06.2012 84

.http://www.forbes.ro/Peste-400-de-aplicatii-romanesti-in-appstore-cum-sunt-

monetizate_0_3584_4000.html, accesat la 26.06.2012

49

în primul trimestru al anului curent, s-au vândut de 3 ori mai multe tablete compara-

tiv cu cel din 2011. Deși piața tehnologiei mobile din România are un ritm de crește-

re diferit față de alte state mai dezvoltate, important este că industria crește continuu.

În strânsă legătură cu dezvoltarea acesteia se află și comportamentul de consum de

media digitale, în acest sens observându-se o creștere de 23% a numărului de utiliza-

tori de Internet pe mobil.85

85

/http://www.idevice.ro/2012/05/03/orange-romania-prezinta-rezultatele-financiare-

pentru-q1-2012-anunta-o-triplare-a-numarului-de-tablete-vandute/,

accesat la 26.06.2012

50

2.2. Ce spun utilizatorii din România

(chestionar)

Pentru a afla ce obișnuințe de consum media au utilizatorii de iPad din Româ-

nia și cum folosesc aceștia aplicațiile canalelor tradiționale de mass-media (aplicații-

le ale ziarelor, radiourilor, posturilor tv și publicațiilor online), am realizat un ches-

tionar cu 10 întrebări ce a fost distribuit în diferite comunități Apple de pe Internet

(Anexa I).

Profilul utilizatorilor de iPad din România cuprinde câteva din trăsăturile ce-

lui din spațiul american: vârstă medie de 30 de ani, 72% sunt angajați cu un salariu

mediu spre ridicat (48% au între 2000 și 4500 de lei pe lună). De asemenea, se obser-

vă că 84 % dintre posesori sunt de gen masculin, dar aceasta poate fi una din conse-

Figură 15 - Venituri lunare

Figură 14 - Ocupația utilizatorilor iPad din România

51

cințele promovării unui astfel de studiu pe forumurile de discuție de pe Internet sau a

numărului destul de mic al participanților.

Deși prima generație de iPad a apărut în 2010 pe piața dispozitivelor din Ro-

mânia, cele mai multe astfel de device-uri au fost activate în ultimul an. 52% dintre

cei care au completat chestionarul au precizat că dețin tableta Apple de mai puțin de

12 luni, mai bine de jumatate dintre aceștia devenind posesori chiar în ultimele 6

luni. Doar 6 % din utilizatorii din România dețin un iPad de 2 ani, restul de 42% a-

vându-l de o perioadă cuprinsă între 1 și 2 ani. Acest lucru explică și graficul de mai

sus, potrivit căruia generația a doua de iPad, cea lansată la începutul anului 2011, es-

te cea mai răspândită printre români.

Timpul petrecut de fiecare utilizator pe zi pentru a consuma conținut digital pe

iPad este direct proporțional cu suma de bani cheltuită de acesta pentru achiziționarea

de publicații digitale, aplicații de știri, abonamente etc. Cei mai mulți utilizatori din

România, 39%, dedică între 30 și 60 de minute pe zi. În plus, se observă că, în diferi-

te măsuri, toți utilizatorii de iPad ajung să consume într-o formă sau alta produse me-

dia, indiferent că vorbim de publicații, materiale video sau audio.

Peste jumătate dintre cei chestionați (54%) au spus că accesează conținut me-

dia gratuit, iar 30% dintre aceștia cheltuie până în 10 euro pe lună pentru achiziționa-

rea diferitelor produse publicistice. Acest lucru poate fi explicat și prin nefolosirea a-

plicației Newsstand, 79% au spus că nu au descarcat nicio publicație din standul A-

pple, iar mulți dintre aceștia, cu siguranță, nici nu au actualizat sistemul la iOS 5, deci

Figură 16 - Modelul de iPad deținut

52

nu au acces la acesta. În schimb, presa internațională este popularizată printre cei 21%

care folosesc aplicația, aceștia menționând că sunt abonați la publicații precum The

New York Times, The Daily, The Economist, Engadget Distro, Esquire etc.

Utilizatorii de iPad sunt, dincolo de asta, clienți fideli ai marcii Apple, iar

brandul a devenit o chestiune la care potențialii cumpărători sau cei care vor să-și

„actualizeze” produsul se raporteaza. În al doilea rând, sistemul de operare și-a dove-

dit eficiența la nivelul așteptat, întrucât totul e făcut pentru utilizatori și pentru a a-

junge la nevoile lor de consum. Drept pentru care majoritatea celor chestionați chiar

precizează, într-o măsură mai mare sau mai mică, atașamentul față de iOS, funcțiile,

designul lui și modul în care acestea funcționeaza împreună, precum și ecosistemul

Apple și serviciile oferite (iCloud, Siri etc.). Aceștia traduc avatanjele iOS în raport

Figură 18 - Timpul petrecut pe zi pentru consumul de conținut digital

Figură 18 - Cât cheltuie un utilizator pe lună pentru achiziționarea de publicații

digitale pentru iPad, aplicații de știri, abonamente etc.

53

cu alte sisteme de operare, spunând că „se mișcă mult mai rapid în comparație cu ce-

lelalte tablete de pe piață”.

Foarte improtant e și designul, simplitatea lui și eficacitatea funcționării, pre-

cum si caracterul „prietenos” al produsului în sine și ușurința de utilizare ce aduc

plusuri dispozitivului.

Pe aceste filiere de design, sistem de operare bine pus la punct și, per total, de

experiența utilizării, tableta devine un suport de consum de media digitală, întrucât

trăsăturile accentuate de utilizatorii chestionați construiesc o schemă echilibrată a u-

nui produs menit să schimbe atitudinea consumatorilor faţă de media tradițională. Ei

constată, de exemplu, că fiabilitatea și eleganţa cu care se lucrează pe iPad, comodi-

tatea în utilizare pot face mult mai plăcută experiența lecturii unei publicații, a unor

articole sau navigarea pe Internet.

Cum a schimbat iPad-ul felul în care utilizatorii din România

consumă media digitală?

„Folosesc mai mult aplicaţiile dedicate decât site-urile publicaţiilor. Petrec mai mult

timp citind articole lungi, mai ales noaptea şi dimineaţa, din mai multe surse (datori-

tă aplicaţiei Flipboard). Citesc zilnic/ săptămânal majoritatea articolelelor publica-

ţiilor la care sunt abonată.” – Laura, Iași

„Nu mă mai duc la chioșc după ziar, ci îl citesc din pat. Nu «gust» presa din Româ-

nia. Acum la micul dejun citesc DW, ZDF și Borsen Zeitung. Nu făceam asta când nu

aveam tableta.” – Ștefan, Suceava

„Pentru mine este un salt enorm. Am senzația că acum sunt la curent cu tot ce mă in-

teresează. În plus, nu trebuie să pornesc/opresc OS-ul, ci pot avea acces rapid la in-

formație.” – Marius, Pitești

54

„De când am iPad-ul citesc presa mai mult, economisesc timp și bani.” – Anca,

Roman

„Câștig timp și e mult mai comod. Apreciez cu ușurință selectarea știrilor, eficiență

în asimilare și dinamicitatea prezentării în cazul însoțirii de fișiere multimedia.” –

Octavian, Pitești

„Nu mai stau pe site-urile de știri și stau mult mai puțin la televizor. Acum citesc în

Flipboard si urmăresc din pat canalele de pe YouTube la care sunt abonat.” –

Marius, București

„Conținutul media e mai accesibil. Din păcate versiunile digitale ale revistelor ro-

mânești ce se gasesc sub formă de aplicații în AppStore sunt destul de proaste din

punct de vedere calitativ și scumpe, uneori chiar mai scumpe decat variantele tipări-

te.” – Florin, Galați

55

Capitolul 3: Prezentarea unei aplicații pentru fiecare canal de media

tradițional

3.1. Presa scrisă: Gândul.info*

Pe 8 aprilie 2011 ziarul Gândul a renunțat la ediția tipărită și a adoptat un

„nou model de business” ce a pus accent pe conținutul digital oferit cititorilor pe noi-

le platforme de distribuție (online, iPad și pe telefonul mobil). Aplicația pentru iPad,

deținută de Mediafax Group 2011, este disponibilă în App Store gratuit și ocupă din

memoria internă doar 0.7 MB, care, în mod normal, va crește în funcție de datele des-

cărcate de aplicație pentru vizualizarea conținutului accesat de utilizator. Versiunea

actuală a aplicației este de 1.2.3, cu ultimul update făcut pe 5 aprilie 2012. Aplicația

Figură 19 - Pagina de încarcare

Mesaj de anunțare

a încărcării

Imagini din

subiectele zilei

Reclamă

Logo

* Gândul.info a apărut în varianta print din 2005 până în 2011, când au ales să

păstreze doar versiunea online a publicației. Deoarece aceasta folosește unele

elemente specifice ziarului atât în versiunea pentru tabletă, cât și în cea online,

am considerat pertinentă analiza aplicației în categoria presă scrisă. În plus, a

contat și faptul că se descarcă gratuit, precum toate celelalte aplicații analizate

în acest capitol.

56

încă nu a fost introdusă în standul virtual al celor de la Apple, de altfel nicio publica-

ție din România nu și-a făcut apariția în Newsstand.

Timpul cam lung de încărcare, la prima intrare, este o caracteristică pentru ca-

re cititorii vor evita folosirea aplicației gândul.info pentru iPad. Un utilizator pe

itunes.apple.com declară că este nemulțumit pentru că „se încarcă extraordinar de

greu” și adaugă că „prefer să intru pe site direct decât să aștept câteva minute bune

pentru fix același conținut”. De altfel, aplicația a obținut doar jumatate din nota u-

tilizatorilor în App Store, 2.5 stele stele din 5.

Încă de la început se observă asemănarea cu versiunea din browser a site-ului,

ceea ce nu este neapărat un lucru rău. O uniformizare a metodei de prezentare este

binevenită, deși e mai puțin justificată pentru versiunea pentru iPad sau telefon mo-

bil, unde utilizatorul ajunge în urma accesării aplicației, deci știe unde este, în com-

parație cu pagina Web, unde se poate ajunge și de pe alte site-uri. Urmând același fir

Figură 20 – Pagina de start, de „aterizare”, a aplicației

Logo și butoanele de

navigare (alerta

„Breaking news”

apare doar uneori

și doar pe prima

pagina)

Deschiderea mare

Reclamă

Deschideri

pe manșetă

Deschideri mici

(sunt pe două coloa-

ne, se poate naviga

în jos prin scroll)

57

logic, nu se explică nici prezența unui logo de astfel de dimensiuni, regăsit în orice

pagină a aplicației.

Observăm păstrarea deschiderii mari, asemănatoare cu cea de pe website, un

element specific presei scrise și adoptat pentru aceste platforme tocmai din dorința

de-a oferi cititorului o experiență cu care este deja cunoscut, răsfoirea unui ziar în for-

mă fizică. În varianta verticală avem două coloane cu știri din diferite secțiuni, la ce

care se va mai adăuga o a treia unde vom regăsi „TOP 24H”, cele mai accesate arti-

cole din ultima zi.

În partea de sus dreapta, la același nivel cu logo-ul, vom regăsi butoanele de

navigare: „home” (nu apare pe prima pagina, ci pe toate celelalte pagini și trimite la

aceasta), „refresh” (aceași funcție ca și în mediul online, de reactualizare a conținu-

tului, echivalentul gestului de glisare de sus în jos pentru iOS), butonul de căutare și

cel cu secțiuni.

Aplicația dă prea mult impresia unei pagini web, nefiind folosite multe din

proprietățile platformei, drept urmare materialele multimedia sunt sărăcăcioase. Nu

vom regăsi infografii proprii, poate doar link-uri către materialele altor publicații, iar

materialele video sunt preluate, în cea mai mare parte, de pe YouTube, singurele pro-

Logo

Butonul de căutare

Butonul home

Butonul refresh

Secțiunile aplicației

(vor fi afișate în această formă

doar după ce este atins

butonul albastru din partea

de sus, „Sectiuni” – se boserva

lipsa diacriticelor)

58

ducții proprii sunt cele din secțiunea „Interviurile Gândul” și nouă rubrică „gân-

dul.live, de luni până vineri de la ora 20:00”.

Gândul promovează aplicația pentru iPad împreună cu următoarele caracteris-

tici, pe care utilizatorul le vor găsi ușor de folosit:

navigare simplă între secţiuni şi între articole, precum şi în interiorul

galeriilor foto, deși acestea nu vor fi regăsite la toate articolele;

prezintă funcția pentru a salva articolele și a le lectură offline;

opţiuni de share: se pot trimite articolele pe e-mail şi pe Twitter sau le

pot recomanda pe Facebook direct din aplicaţie;

alerte de breaking news ce pot fi primite și în noua bara de notificări a

sistemului iOS 5.

Atunci când se deschide un articol acesta va fi afișat în partea stângă, într-o

manieră simplă, elegantă, iar în coloana din dreapta vor fi afișate mai multe articole

din aceași secțiune.

Cei de la Gândul încă nu și-au manifestat dorința de a vinde anumit conținut

disponibil pe tabletă sau de a pune un preț pe aplicație, în schimb sunt regăsite recla-

me aproape pe fiecare pagină.

59

3.2. Online: Mashable

Mashable.com aduce noutăți și știri din social media și este o publicație ce a-

pare exclusiv în mediul online, dar care s-a extins și pe noile platforme. În martie

2012 au lansat o nouă aplicație pentru iPad cu ajutorul sponsorului Mercedes-Benz,

renunțând la vechea aplicație folosită până acum. Noul app ocupă 3.4 MB imediat

după instalare, este gratuit și aparține companiei americane Mashable Inc.

Faptul că această aplicație necesită cel puțin iOS 5.0 arată că s-au folosit ulti-

mele funcții implementate de Apple acestei platforme mobile. Deși designul este in-

tuitiv, aerist și foarte practic, mulți utilizatori s-au arătat iritați de felul în care sunt a-

fișate reclamele, care nu apar mereu într-un loc bine fixat, ci sunt de tipul pop up, să-

rind „deasupra” aplicației la fiecare articol ce este accesat.

Susan Pruden, un utilizator iPad de pe itunes.apple.com, se declară nemulțu-

mită de noua versiunea: „obișnuiam să folosesc aplicația asta în fiecare zi, dar o voi

șterge acum pentru că se blochează mereu și apar reclame de tip pop up de fiecare

dată când trec la alt articol”. Modul în care sunt afișate reclamele este, în continuare,

Figură 21 - Aplicația Mashable în poziție orizontală

Secțiunea de

comentarii și

butoanele de share

Bara de navigare Articolele categoriei

accesate

Articolul ales

Elemente grafice

intuitive pentru

butoanele de share,

secțiunea de

comentarii și buton

pentru trimiterea

articolului prin e-mail

60

foarte important și pe dispozitivele mobile, poate chiar mai mult decât mediul online.

Din acest motiv, Mashable pentru iPad a primit doar 2.5 stele din 5 în App Store.

Aplicație este împărțită în patru coloane atunci când dispozitivul este ținut în

poziție orizontală, și în trei coloane când e vertical. Coloanele nu sunt banale, desig-

nul jucăuș le îmbină foarte bine, dând impresia că sunt puse în „straturi” și nu duce

deloc cu gândul la o variantă a unui site Web. Coloana din partea stângă este, de fapt,

bara de navigare a aplicației și afișează categoriile publicației, topurile, cele mai ac-

cesate subiecte, bara de căutare și căsuța de logare, putând lua două înfățișări: „res-

trânsă” (I, în grafic) și „desfășurată” (II, în grafic). În varianta „desfășurată”, bara de

navigare este prezentată integral, element grafic și denumirea categoriei, iar, în cea

„restrânsă”, vom regăsi doar elementele grafice corespunzătoare, a căror semnificație

poate fi ușor descifrată de un cititor după un timp de folosire.

Coloana a doua cuprinde articolele categoriei accesate în prima coloană. Fie-

care articol are o poză reprezentativă, titlu și o căsuță ce afișează numărul de share-uri

Topuri: cele mai

accesate articole și cel

mai des împărtașite

Figură 23 - Bara cu elementele

care facilitează interacțiunea

între utilizatori (coloana patru)

Figură 23 - Cele două „stări”

ale barei de navigare

(coloana unu)

I II I II Cele de versiuni

ale logo-ului

Categoriile

(denumite canale, în

engleză channels)

Articole speciale

tematice

Elementele grafice

corespunzătoare

fiecărei rubrici

Bara de căutare

61

pe care le-a primit. Dacă navigăm în partea de jos, prin gestul de „glisare”, vom regă-

si mai multe articole, iar acestea pot fi citite în a treia coloană, unde vor fi afișate în

întregime după o simplă atingere.

A patra coloana cuprinde secțiunea de comentarii și butoanele de share pentru

diferite platforme sociale (Facebook, Twitter și LinkedIn). Și această rubrică poate fi

reprezentată în cele două moduri ale barei de navigare, în varianta „desfășurată” și

„restrânsă”. Vom observa că aceste coloane, unu și patru, sunt complementare, atunci

când una este „desfășurată”, cealaltă este „restrânsă”.

Întâlnim o nouă funcționalitate a designului atunci când dispozitivul este în

poziție verticală, bara de navigare poate fi ascunsă în totalitate și poate fi accesată cu

un gest de „glisare” din partea stângă a ecranului spre centru (această trăsătura a fost

popularizată de aplicația de Facebook).

Alte caractaristici ale aplicației:

Aplicație afișează toate fotografiile unui articolelor într-o galerie foto,

ce poate fi vizualizată și în modul „pe tot ecranul” (în engleză, full screen);

Orice fotografie poate fi „ciupită” (în engleză, pinch) pentru a fi vi-

zualizată în modul full screen;

prezintă funcția pentru a salva articolele și a le lectură offline.

Multe din articole sunt insoțite de elemente multimedia proprii sau preluate,

infografice, galerii foto explicative sau materiale video, unele știri fiind prezentate

printr-un video conceput de membrii redacției ca o știre pentru TV.

62

3.3. TV: BBC NEWS

Departamentul de știri al BBC-ului (British Broadcasting Corporation ), BBC

News, are în App Store o aplicație pentru iPad apreciată de 13.330 useri ce au consi-

derat că merită 4 stele din 5. Disponibilă în toate App Store-urile din lume, aplicația

este gratuită și ocupă 7.2 MB inițial. Ultima actualizare a fost făcut, cu ceva timp în

urmă, pe 19 decembrie 2011, de fapt, aplicația nu a mai primit modificări majore de

niciun fel, doar mici îmbunătățiri privind modul de funcționare.

Aplicația aduce un nou mod de prezentare a știrilor, în loc de împărțirea su-

biectelor în categorii (afaceri, tehnologie, divertisment și sport), aici avem posibilita-

tea de a răsfoi știrile în funcție de regiunea geografică.

Figură 24 - Aplicația BBC în poziție orizontală

Categoriile

Bara cu cele mai

noi materiale

Articolul ales

Bara cu butoane

a aplicației

63

Figură 26 - Meniul de

personalizare

Butonul „ – ” elimină

secțiunea

Butonul „ + ” adaugă

o nouă secțiune

Butonul cu care se pot

rearanja secțiunile

În varianta orizontală, aplicația BBC NEWS este împărțită în două, în stânga

avem secțiunile ce pot fi personalizate de către fiecare utilizator, iar în dreapta este a-

fișat articolul selectat. Fiecare secțiune reprezintă un rând, unde sunt regăsite titlurile

articolelor din acea categorie însoțite de o poza. Utilizatorul are posibilitatea de-a

răsfoi conținutul fiecărei secțiuni prin gestul de „glisare” de la dreapta la stânga, iar,

pentru a reveni la articolele de la început, mișcarea este făcută în sens invers.

Deși regăsim foarte multe materiale video (reprezentate printr-o fotografie ce

„prinde viață” după atingerea butonului „Tap To Play” din centrul acesteia), aplicați-

a nu oferă acces live la postul de televiziune BBC NEWS, ci doar la cel de radio prin

butonul „LIVE RADIO” din partea stângă, sus. Pe bara unde este situat acesta, mai

putem actualiza conținutul prin butonul de „refresh”, personaliza categoriile prin cel

Figură 25 – Bara cu butoane a aplicației BBC NEWS

Butonul

pentru

radio

Butonul de

reactualizare

a conținutului Butonul de „Edita”/„Done”

Logo

Butoanele de micșorare

și mărire ale textului

Butonul de „share” Bara cu articolele recente

64

de „Edit”, mări sau micșora dimensiunea fontului cu care este scris articolul prin cel

„- a A+” și redistribui conținutul prin e-mail, Facebook sau Twitter prin butonul din

partea dreaptă, sus.

După cum am menționat mai sus, utilizatorul are posibilitatea de a-și persona-

liza categoriile cu ajutorul butonului „Edit”. După atingerea acestuia, categoriile ce

apar deja în aplicație sunt în partea de sus și pot fi eliminate prin butonul „ – ” din

partea stângă sau rearanjate prin butonul din dreapta. Cele din partea de jos, de sub

indicatorul „More”, sunt secțiuni disponibile ce pot fi adăugate cu ajutorul butonului

„ + ”. Pentru a seta noile categorii alese se atinge butonul „Done” din partea de sus

ce a înlocuit butonul „Edit” pe durata personalizării.

Alte caracteristici ale aplicației BBC NEWS pentru iPad:

oferă știri în mai multe limbi: engleză, spaniolă, portugheză, chineză,

rusă, indiană, iraniană și pakistaneză;

Figură 27 - Aplicația BBC în poziție verticală

Categoriile

Bara cu cele mai

noi materiale

Articolul ales

Bara cu butoanele

a aplicației

Articolele din

categoria aleasă

Reclamă

65

conținutul poate fi descărcat pentru a fi vizualizat în modul offline;

cuprinde o serie de filmulețe de un minut ce prezintă un rezumat al ști-

rilor din acea zi, foarte utilă pentru utilizatorii aflați pe drum.

BBC oferă această aplicație gratuit pentru că au ales modalitatea de finanțare

prin distribuirea publicității și nu s-a pus niciodată problema vânzării conținutului,

mergând pe ideea că utilizatorii de tablete încă nu sunt pregătiți să plătească.

66

3.4. Radio: TuneIn Radio

Aplicația TuneIn Radio reprezintă un nou mod de a asculta muzică și știri din

toate colțurile lumii pe dispozitivele mobile, având acces la peste 70.000 de posturi

de radio. Nu doar că se poate asculta orice radio de pe teritoriul României, aplicația

oferă posibilitatea de-a urmări și programele unor radiouri faimoase la nivel in-

ternațional, dintre care amintim ESPN, BBC, CBS, TEDTalks etc.

Ultima versiunea pentru iOS, indiferent că este pentru iPhone sau iPad, are o

capacitate de 13.9 MB inițial. Ultima actualizare a aplicației a fost pe 1 mai 2012, dar

nu a adus modificări majore, ci doar a rezolvat unele erori sesizate de utilizatori.

Indiferent de platforma mobilă folosită, TuneIn Radio este una dintre cele mai

folosite aplicații de acest gen, utilizatorii iOS notând-o cu 4.5 stele din 5 (media a

fost făcută în urma a 36.200 de voturi de pe itunes.apple.com).

Figură 28 - TuneIn în poziție orizontală

Elemente ale secțiunii

„Home” – pot fi răsfoite

radiourile prestabilite, cele

recent accesate,

recomandările date de

aplicație și cele locale

Bara de căutare

Butonul pentru

alarmă și cel

pentru setări

Player-ul

audio

Secțiunile

Reclame

67

Aplicația pentru iPad poate lua mai multe înfățișări în funcție de poziția dis-

pozitivului, dar și de setările pe care le face fiecare utilizator. Prezente și în imaginea

de mai sus, unele elemente din TuneIn Radio sunt regăsite în mai toate formele pe

care le ia aplicația.

Player-ul audio din partea stângă jos poate fi mărit în varianta fullscreen pen-

tru o interfață ce pastrează doar elementele de bază: bara de volum, bara de timp, nu-

mele piesei și al artistului însoțite de o fotografia cu coperta albumului/ numele emi-

siuni și o poză reprezentativă, butonul de „play”, cel de stop și cele de derulare îna-

inte sau înapoi, din piesă în piesă. În plus, vom regăsi și un buton ce oferă posibilita-

tea de a da înapoi înregistrarea cu 10 secunde, funcție ce vine în ajutorul utilizatoru-

lui aflat în mișcare. De fapt, aplicația are dezvoltată o modalitate reușită de a înregis-

tra semnalul postului de radio atunci când dispozitivul este folosit la altceva sau utili-

zatorul a pus pauză.

Cu alte cuvinte, dacă punem pauză la un post de radio pe care-l ascultăm, lă-

săm aplicația să ruleze în background și revenim peste un interval de timp, vom ob-

serva că aplicația a salvat tot ce a fost emis în această perioadă. Utilizatorul va avea

posibilitatea a asculta acest conținut sau de a derula piesă cu piesă. Tot acest conținut

este salvat temporar și se va pierde atunci când aplicația sau dispozitivul sunt închise.

TuneIn Radio oferă utilizatorilor posibilitatea de căutare un anumit canal de

radio în funcție de mai multe criterii și un sistem de gestionare a stațiilor favorite. În

primul rând, bara de search ajută nu doar la căutarea unei anumit post de radio, ci și

a unei emisiuni, a unui anumit artist sau a unei melodii, rezultatul afișat fiind postul

Figură 29 - Player-ul audio

Elementele specifice

oricărui player (bara

de timp și butoanele

de control )

Butonul pentru

varianta fullscreen

Bară volum

Informații despre

piesă/ emisiune/canal

radio (text + imagine)

Butonul

„Airplay”

68

de radio care difuzează în acel moment materialul căutat. În al doilea rând, secțiunea

de browse prezintă stații radio în următoarele categorii: local, recent accesate în apli-

cație și recomandări în funcție de aceastea, de muzică grupate în funcție de gen sau

de talk-show în funcție de subiect, de știri sau de sport, podcast-uri, precum și stații

de radio în funcție de localitate sau de limbă.

Printre toate acestea, utilizatorul are varianta de a-și selecta anumite posturi

care îi vor aparea în secțiunea „My Presets” (în română, presetările mele). Există și o

subsecțiune a acesteia, „Songs”, unde poate fi salvată denumirea oricărei melodii as-

cultate la un moment dat la un post de radio. Nu există funcția de ascultare ulterioară

a acestei melodii, datorită drepturilor de autor impuse de casele de discuri și

respectate de compania Apple. În schimb, acestea pot fi cumpărate din iTunes Store,

existând funcția de buy chiar în aplicația TuneIn Radio.

Figură 30 - Player-ul în fullscreen în varianta orizontală

Reclamă

Informații

despre radio și

piesa difuzata în

acel moment

(artist, piesă,

copertă)

Player-ul

audio

Logo

Bara de

volum

Radiourile

recent accesate,

canale și

melodiile salvate

Butoane cu care se pot adăuga

piese/canale la „Presets”,

cumpăra conținut sau distribui

pe site-urile de socializare

69

Alte caracteristici ale aplicației TuneIn Radio pentru iPad:

poate fi setat ca alarmă de dimineață, să pornească un anumit radio la

ora stabilită, și are și funcția de sleep timer, cei care vor să asculte radio înainte de

culcare îș pot seta să se întrerupă după un anumit timp;

radioul poate rula în background în timp ce sunt folosite alte aplicații;

de la iOS 4.2 sau orice versiune mai nouă, aplicația are funcția de

„AirPlay” (există anumite boxe, docuri special create pentru dispozitivle Apple, ce

pot fi conectate prin wireless cu TuneIn Radio sau alte aplicații compatibile cu

„AirPlay”).

În comparație cu radioul clasic sau chiar și cel online, funcțiile găsite la apli-

cațiile radio pentru dispozitivele mobile sunt mult mai diverse și îl determină pe ve-

chiul ascultător de radio să-și modifice obiceiurile de consum. Toate caracteristicile

discutate în acest capitol sunt disponibile cu versiunea gratuită a aplicației. Există și

o variantă cu plată, TuneIn Radio Pro, ce poate fi achiziționată din App Store la pre-

țul de 0.99 dolari și aduce utilizatorului posibilitatea de a înregistra de pe orice post

de radio aculat (a nu se confunda această setare cu cea discutată mai sus care doar în-

carcă și păstrează temporar conținutul; cu aceasta poate fi înregistrat și ascultat ori-

când, chiar și fără conexiune la Internet).

70

3.5. Revistă digitală: Flipboard

Special concepută pentru iPad și iPhone dar acum disponibilă și pe Android,

aplicația Flipboard creează o revistă personalizată, în funcție de alegerile utilizatoru-

lui, ce aranjează într-un layout deosebit conținutul de pe blogurile de nișă și cel oferit

de publicații de renume. În plus, utilizatorul poate accesa prin intermediul aplicației

și conținutul de pe diferite site-uri de socializare (Facebook, Twitter, Google +, Insta-

gram etc.). Flipboard este o aplicație disponibilă gratuit în App Store, ocupă la insta-

lare 9.8 MB și a ajuns la versiunea 1.9.4, ultima actualizare fiind făcută pe 28 iunie

2012.

Flipboard este una dintre cele mai bune aplicații pentru dispozitivele mobile

din categoria știri, fiind denumită aplicația anului pentru iPad în 2010 și una din cele

mai importante inovații din 2010, după un clasament realizat de revista TIME. De a-

semenea, pe itunes.apple.com peste 155.000 de utilizatori au considerat că aplicația

merită 4.5 stele din 5.

Autentificarea

utilizatorilor

+

Logo

Categoriile și

publicațiile

selectate de

utilizator

Butonul de căutare

Figură 31 - Aplicația în poziție orizontală

Butonul de reactualizare, numpărul de pagini, setările

71

Producătorii acesteia spun că este inspirată din frumusețile printului și a fost

concepută special pentru iPad, în încercarea de-a transfera pe tabletă experiența de

răsfoire a unei publicații. Drept dovadă, sistemul inedit implementat pentru

parcurgerea aplicației imită perfect această experiență.

Pentru a funcționa corect din punct de vedere legal, au fost încheiate

contracte cu multe publicații pentru a le putea distribui conținutul, dintre care

amintim The New Yorker, USA Today, ABC News, Wired, Rolling Stone, National

Geographic, The Economist etc. Utilizatorul ce folosește Flipboard are varianta de a

selecta publicațiile de la care dorește să primească informații sau poate alege anumite

subiecte, aplicația adunând materiale din diferite surse în funcție de acestea.

La rubrica „Accounts” utilizatorul își poate adăuga diferite conturi de pe site-

urile de socializare, având opțiunea de a distribui pe acestea articolele găsite în

Flipboard sau de a vizualiza conținutul de pe acele site-uri (de exemplu, dacă se face

Figură 32 - Meniul în care se alege conținutul dorit

Bara de

căutare

Categoriile

Subsecțiuni ale categoriei selectate și

publicațiile acesteia

Categoriile și

publicațiile ce

apar în aplicație

Aici se face

legătura cu

alte conturi

Categorii speciale

72

legătura cu contul de Facebook, cele postate de prietenii utilizatorului pe această

platformă vor fi aranjate ca într-o revistă într-o secțiune separată).

Categorii special create cu conținut ales de anjați Flipboard, precum „Picks”,

„What’s hot” sau „Inside Flipboard”, vor putea fi găsite și alese pentru a fi răsfoite

la secțiunea „This Week”.

În continuare, meniul în care se alege conținutul dorit prezintă secțiunile unde

pot fi găsite publicațiile din print și online sau blogurile de specialitate, acestea fiind:

„News”, „Business”, „Tech & Science”, „Audio”, „Video”, „Cool Curators”,

„Photo & Design”, „Living”, „Entertainment”, „Sports”, „Travel”, „Style” și

„Local”.

O rubrică foarte folositoare este cea de „Cover Stories”, unde utilizatorul va

regăsi cele mai interesante articole și fotografii din toate subiectele și publicațiile de

la care primește conținut în Flipboard, plus postările de pe site-urile de socializare

considerate a fi importante. Această rubrică afișează materialele în funcție de

Figură 33 - Articole în „Cover Stories”

Denumirea

rubricii/

publicației

Titlu alb peste imagine

Buton de revenire la

pagina principală

Butonul de

căutare

O parte din primul

paragraf

Detalii conținut (cine l-

a distribuit și când, de

pe ce site e articolul și

cine este autorul)

73

preferințele cititorilor și obișnuițele de consum ale acestuia, iar, în timp, cele apărute

aici vor fi din ce în ce mai relevante.

Indiferent că se accesează doar o publicație sau o anumită secțiune, modul în

care sunt afișate articolele este seamănă foarte mult cu felul în care acestea apar într-

o revistă din print. Pe o pagină sunt afișate mai multe articole, acestea fiind însoțite

de fotografie, titlu și primul sau o parte din primul paragraf, iar, pentru a trece de la o

pagina la alta, utilizatorul se va folosi de „răsfoitorul” aplicației prin simplul gest de

„glisare”. Pentru a citi un articol se atinge articolul dorit, acesta fiind mărit pe tot

ecranul dispozitivului. Articolele pot fi salvate pentru a fi citite și atunci când

dispozitivul nu este conectat la Internet cu ajutorul unor aplicații precum Instapaper

sau Readability.

În urma unei colaborări, ziarul The New York Times este disponibil în

Flipboard de pe 28 iunie 2012, dar utilizatorii vor putea accesa doar o selecție de

știri, intregul conținut fiind disponibil doar celor abonați la ediția digitală. Aceasta

este prima încercare de a oferi conținut contra cost, chiar dacă Flipboard este doar un

intermediar ce face legătura aplicației cu abonamentele utilizatorilor.

Figură 34 - O pagină cu articole în rubrica „FlipTech”

74

Revista socială Flipboard este, de fapt, un „agregator” de conținut din mai

multe surse, ce a adoptat modelul gratuit de distribuție pe toate platformele mobile pe

care este disponibilă, deoarece livrează reclame în interiorul publicațiilor create de

utilizator.

Figură 35 - Articol în Flipboard

Denumirea rubricii/ publicației

Butoanele de distribuție

și de salvare pentru

modul offline

Textul

articolul

ui

Fotografie

din articol Postarea de

pe Twitter cu

acest articol

Titlu, autor, data

Numărul

de pagini

75

Concluzii

Numărul tabletelor vândute în ultimul an s-a dublat, lider de piața fiind în

continuare dispozitivul celor de la Apple, iPad-ul. După cum au declarat mulți dintre

utilizatori, sistemul de operare iOS este unul din principalele motive pentru care aleg

această tabletă, la care se adaugă ecosistemul Apple și serviciile oferite de aceștia,

precum iTunes, Newsstand, iCloud sau Siri.

Industria publicistică din întreaga lume învață să profite de pe urma noilor

platforme dezvoltate pentru dispozitivele mobile și a serviciilor aduse de aceastea.

Newsstand, magazinul virtual de reviste și ziare al celor de la Apple, devine relevant

în spațiul american având încasări de 70.000 de dolari pe zi în urma vânzărilor de

abonamente și publicații pentru iPad. Se observă apariția a tot mai multe aplicații

pentru tablete ale ziarelor și revistelor din România, precum și o creștere a numărului

de astfel de dispozitive activate. Cu alte cuvinte, dacă în spațiu american fenomenul

se află în etapa de dezvoltare, în cel românesc e încă în faza de început, unul din

motive fiind și obișnuințele de consum digital diferite ale utilizatorilor din acest

spațiu geografic. O dificultate în acest sens a fost, aşadar, identificarea posesorilor de

astfel de dispozitive şi, implicit, construirea unor concluzii pertinente la studiu în

condiţiile în care acesta a fost realizat pe un eşantion relativ redus numeric, iar

disponibilitatea utilizatorilor în a-şi motiva alegerile în ceea ce priveşte consumul

media este încă limitată.

Consider că astfel de studii, mai mult sau mai puţin centrate pe anumite nişe,

sunt relevante atât în universul tehnologic cât şi cel mediatic în condiţiile în care

ambele se dezvoltă cu o viteză dificil de urmărit. Rapoartele, graficele de orice natură

se modifică la mai puţin de 24 de ore, chestiune care pune în discuţie atât dificultăţi

de analiză, cât şi însăşi problema care le generează. Spunem adesea că nu putem

limita, deocamdată, în niciun fel modul în care evoluăm din punct de vedere tehnic

şi, în definitiv, nu ne dorim aşa ceva. Analog, nici nu urmărim şi nici nu putem

controla în totalitate maniera în care se transformă peisajul mediatic.

76

Constatăm, aşadar, o similitudine esenţială între două lumi probabil mai puţin

diferite decât ne-am pus până acum problema. Ceea ce deducem din lucrarea de faţă

şi studiile ce au stat la baza ei, precum şi din cele ce îi vor urma este faptul că

introducerea în sistem a unui dispozitiv precum iPad-ul, care să facă posibilă evoluţia

în tandem a celor două domenii, înseamnă ceva mai mult decât un capriciu

tehnologic. Vorbim aici de un fenomen care atacă în profunzime anumite neajunsuri

ale mass-media tradiţionale în contextul actual, în care consumatorul aproape că nu

conştientizează în ce măsură are nevoie de noi tehnologii, dar atunci când acestea îi

sunt puse la dispoziţie îşi modifică uneori dramatic comportamentul faţă de

informaţie, faţă de modul în care aceasta este împachetată pentru a-i fi, ulterior,

livrată.

Urmărind, concomitent, ideea că tehnologia oferită prin intermediul iPad-ului

este capabilă să modifice obiceiul de consum mediatic al utilizatorului şi aceea că

„ambalarea” conţinutului publicistic se face diferit prin intermediul dispozitivului şi

a aplicaţiilor care îi sunt caracteristice, capitolul al III-lea punctează concret

transformările sau absenţa lor. În urma analizelor făcute s-a observat apariția unor

trăsături ale aplicațiilor media ce au fost gândite special pentru consumatorul aflat în

mișcare. De altfel, dispozitivele din această piață mobilă sunt concepute în acest

sens, iar serviciile puse la punct pentru acestea sunt văzute, mai mult ca niciodată, ca

extensii ale omului.

77

Anexa I

Chestionar

Vă invităm să participați la acest sondaj privind modul în care utilizatorii de

iPad folosesc aplicațiile canalelor tradiționale de mass-media: ziare, radio, tv și

publicații online. (Studiu realizat în cadrul unei lucrări de licență de la Universitatea

„Al. I. Cuza” din Iași)

Introduceți datele dumneavoastră:

Sex:

Vârstă:

1. Care este ocupația dumneavoastră?

Student

Angajat

Antreprenor

Fără ocupație

2. Venituri lunare

Sub 1000 RON

1000 - 2000 RON

2000 - 4500 RON

4500 - 7000 RON

Peste 7000 RON

3. De cât timp dețineți un iPad?

78

4. Ce model de iPad aveți?

iPad (apărut în 2010)

iPad 2 (apărut în 2011)

Ultimul iPad (apărut în 2012)

5. De ce ați ales să cumpărați un iPad și nu o altă tabletă de pe piață?

6. Ce aplicații media folosiți? (mai multe răspunsuri posibile)

Gandul.info

StirileProTV.ro

Realitatea

HotNews.ro

Gazeta Sporturilor

NYTimes

Le Monde

BBC World News

Flipboard

TuneIn Radio

Altele

7. Folosiți Newsstand? Dacă da, la ce publicații sunteți abonat?

Nu

Da

8. Cât timp dintr-o zi folosiți iPad-ul pentru a accesa mass-media (aplicații ale ziarelor,

televiziunilor, posturilor de radio, agregatori etc.)?

mai puțin de 15 minute

Între 15 și 30 de minute

79

Între 30 și 60 de minute

Între 1 și 3 ore

Peste 3 ore

Nu folosesc iPad-ul pentru așa ceva

9. Cât cheltuiți pe lună pentru achiziționarea de publicații digitale pentru iPad, aplicații de

știri, abonamente etc.?

Nimic

Până în 10 euro

10 - 20 euro

20 - 50 euro

peste 50 euro

10. Cum a schimbat iPad-ul felul în care consumați media digitală? (puteți să dați exemple

din viața de zi cu zi)

11. Vă mulțumim pentru răspunsuri. Vă rugăm să ne lăsați prenumele dumneavoastra și

numele orașului în care locuiți. Să aveți o zi buna!

80

Bibliografie

NEGROPONTE, Nicholas, Era digitală, All Educaţional, Bucureşti, 1999

FIDLER, Roger, Mediamorphosis – Să înţelegem noile media, Idea Desing & Print,

Cluj, 2004

JEFF, Jarvis, Ce ar face Google?, Publica, București, 2010

MCLUHAN, Marshall, Să înţelegem media. Extensiile omului, Curtea Veche,

Bucureşti, 2011

ISAACSON, Walter, Steve Jobs, Publica, București, 2012

LUSTED, Marcia Amidon, Apple: The Company and Its Visionary Founder, Steve

Jobs, 2012

http://www.huffingtonpost.com/2010/04/15/history-tablet-pc-photos_n_538806.html

http://www.huffingtonpost.com/2012/04/07/brand-name-generic-apple-ipad-

tablet_n_1409695.html

http://www.technologyreview.com/business/40321/, accesat la 24.06.2012

http://www.ign.com/articles/2010/04/01/the-history-of-the-tablet-pc

http://www.cultofmac.com/165964/touch-tablet-on-track-to-be-fastest-spreading-

technology-in-history/

http://www.nytimes.com/2012/03/06/technology/as-new-ipad-debut-nears-some-see-

decline-of-pcs.html?_r=1

http://online.wsj.com/article/SB10001424052748703510304574626213985068436.html

http://gizmodo.com/5458382/8-things-that-suck-about-the-ipad

http://digitaljournal.com/article/317296#ixzz1ukZbhzUd

http://pandodaily.com/2012/04/27/web-2-0-is-over-all-hail-the-age-of-mobile/

http://blog.flurry.com/bid/80241/Mobile-App-Usage-Further-Dominates-Web-

Spurred-by-Facebook

http://medialoot.com/blog/skeuomorphic-design/

http://www.reuters.com/article/2012/06/01/us-apple-stevejobs-trial-

idUSBRE8501CQ20120601

http://www.dennismediafactory.co.uk/post/12836086218/on-skeuomorphism

http://ipadacademy.com/2012/05/tablet-computers-android-vs-ios-and-why-ipads-

are-the-value-buy

81

http://www.appleinsider.com/articles/12/02/14/android_losing_ground_to_apple_in_

app_development.html

http://www.techradar.com/news/mobile-computing/tablets/new-ipad-mini-release-

date-news-and-rumours-1076821

http://mashable.com/2012/03/14/ipad-kindle-fire-market-share/#34197Amazon-

Kindle-Fire-Case

http://www.wired.com/gadgetlab/2011/10/apples-newsstand-success/

http://www.wired.com/gadgetlab/2012/03/apples-newsstand-70k/

http://www.pocketables.com/2012/06/how-apples-newsstand-is-a-confusing-

service.html

http://www.poynter.org/latest-news/media-lab/mobile-media/150199/why-apples-

virtual-newsstand-is-driving-a-surge-in-magazine-newspaper-ipad-app-subscriptions/

http://www.youtube.com/watch?v=osGG9W5VVlI

http://www.apple.com/pr/library/2012/04/24Apple-Reports-Second-Quarter-

Results.html

http://www.apple.com/hotnews/thoughts-on-flash/

http://www.apple.com/ios/features.html#newsstand

http://itunes.apple.com/us/app/mac-life-mag/id469917012?mt=8

http://itunes.apple.com/us/app/wired-magazine/id373903654?mt=8

http://theindustry.ro/2012/03/starea-presei-tehnologia-mobila-creste-consumul-de-

stiri/

http://theindustry.ro/digital/2012/05/la-apple-pana-si-coada-e-cool/

http://theindustry.ro/2012/03/ifabc-apple-newsstand-accelereaza-cresterea-

publicatiilor-digitale/

http://theindustry.ro/2011/10/tabloidizarea/

http://www.idevice.ro/2012/02/15/in-app-store-se-publica-de-trei-ori-mai-multe-

aplicatii-decat-in-android-market/

http://www.idevice.ro/2012/05/03/orange-romania-prezinta-rezultatele-financiare-

pentru-q1-2012-anunta-o-triplare-a-numarului-de-tablete-vandute/

http://www.gfk-ro.com/public_relations/press/multiple_pg/009755/index.ro.html

http://www.forbes.ro/Peste-400-de-aplicatii-romanesti-in-appstore-cum-sunt-

monetizate_0_3584_4000.html

82

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi

2012

Lucian Rotaru