I^UM6I"Ul ll. Op3663-M3p6 17 29 1896. /^nul XXXI!.f-'ânâ ci"6clintâ

(Pins.)

^vea ^i âreptate sörmana lemeie, eâei 6o?bue ^lee lórte ni­merit in ,Mórtea lui llulger" :

«Os pieL 'a eoâru o ra- murea,

lls-i pg.8á ooârului âs eai 6v-i lumsi âs áu-

rs^sL msa!-

— (.látra âta amo âeosebitâ simpatie, a- lará âe aeeea e^li âin alta ^óra inâepârtatâ, eurenâ ne voiu âes- par(i tara reveâere, âe voe^ci î^i voi is­torisi pe seurt, ^i in conturi generale eum mi-am perâut ere- âin^a.

— llram lórte cre- âineiosâ, n'as li lost niei oâatâ in stare sa tâe un pas, sâ se- versese o laptâ, eare n'ar li lost compati- bilâ eu ereâinîa -ee prin erstere ^i cul- turâ mi-am lormat âesprs onestitate, iu­bire âe neam ^i âs sxropelemeu. ^veam scam uae?

o târie! o târie?i sta- tornieis in aceste prin­cipii, eâ n'ar 6 tost nimic in lume in stare sâ me âetragâ oâatâ âs IS cuvântul âat, nici cbiar reeuno^- cinsa câ ar li in âs- trimentulmeu. loveam in totâauna in ve- âere numai interesul !pi urmârile ce le-ar ave aceia earora le-am âat, eari eontau pe el! iar niei oâatâ al meu. üsttel ne invesâ ersâinja, astlel îmi erâ simîirea. IXu oâatâ ani lost eruâ in^elatâ in aceste simseminte âe caraeter.si onesti­tate, âar totâauna nie muIMniam cu con­vingerea, c'am urmat corect conlorm sim- îemenlului nieu, .^i nu-mi bateam capul cu nerecuno-dcin^a.

MrmerL multe, ^i apoi nenuinLrate epi- soâe triste in vie^a mea, care m arti pu­tut lesne abate âe Ia creâinla mea lirmâ, seu m'ar ti lâeut sâ creâ ea „n'amnoroc", ceea eu ee se mângâie mulhi in vió^a pe eare valurile viesü

11

122 k' A N I 1^ I A Anul XXXII.

la-au tras prâ peste așteptare in vârtejul lor de- sastros.

„Hu aveam credința câ ?i kärä noroc po^i trai, decL-^i împlineai töte datoriile recunoscute ca atare, prin cre?cere cre^tinecâ, sim^eminte nobile, caracter tîrm, ?i voin^â tare, cu care Ie posi implini

„Inse cu incetul îini perirâ muite din kruinosele mele idealuri, cârora urmarâ mari ne mai pome­nite sbuciumâri sutlete?ci! dar cu puterea credinți Ie trecui pe täte, căci îmi mai remase o tlin^â pe care — a?â credeam, — mi-a tost lâsat-o D^eu spre mân- gâsrea mea.

„Lrâ bunâ — iubitóre, simsttóre, idei ?i cugetâri nobile, ?i de o delicatesă kaM de mine, care me tâcea sL uit tot trecutul dureros ?i sâ v8d viitorul cu spe­ranțele cele mai trumose. — Ne rugam cu credinfL ca sâ mi-o tie VHeu spre mângâerea mea a?â de buna ?i de nestricatâ ?i mai departe, pe drumul viepi luniii mari, pe care plecase.

„vupâ un interval ürecare, câpâtai ?cirea câ e perdutâ târâ speranță de scăpare, in noeanul corup- tiunii.

„8buciumârile mele sutlete?ci incepurâ cu o ve- bementâ mai poten^atâ decât ori ?i când, câci îmi per- deam prin ea tot ce-mi erâ mai scump, toi ce mai aveam in vie^â; câci îmi concentrasem in tiinta ei tot restul ce-mi mai remâsese din idealurile vieții mele! Aveam inse o speranța de scâpare! aveam stâlpul cre­dinței neclintite, Ia care alergam cu totâ ardorea su- tletului meu desperat, me rugam ore ?i ^lile întregi cu lacrimi terbinti sâ nu-mi ieie ?i pe acâsta ultima mea speranța ce-mi mai remâsese; ?i aveam 6rma credința câ acesta rugâciune cu atâta pietate adâncâ, va 6 as- cultatâ. — var n'avui mult de așteptat, ci-mi capelai trista convingere câ e perdut — a trecut, de unde nu este interesre.

„Am stat mutâ, nemișcată ore, — ba cMe în­tregi, — ?i când m'am deșteptat — m'am deșteptat târâ credin^â cum sunt astâ<Ai!

„Acesta ?cire a tras o dungL grdsâ asupra celei mai mari pârft din viâ^a mea. — Oe e drept, in inima mea e un gol, o pustietate imensâ, unde nu vei atlâ o oa?L verde, Ia care te-ai opri cu plâcere spre recreare! dar trâesc! — trâesc cu convingerea câ sunt numai un ^oc al întâmplărilor, dupâ cum aduce <)iua cu noptea. blu spere? nîmicâ, nu conte? pe nîmene; dar nici nu sunt supusâ Ia nici o turbare subetâscâ; câci îmi lipse^ce facultatea simbrii. Asta s vie^a adevâratâ!

„Nai bine ar tl ca totâ crederea ?i educarea ti­nerime! sâ se tacâ pe base reale, tactive, iar nu ca pânâ acuma sâ se cultive simseminte di)ee?ci, care — sânt trumose ?i 'nLlMüre, dar — pentru viM numai otrâvitore pot tl".

Stâteam mutâ ka^L de acesta temem nenorocita, ^i bucuros m'a? tl încercat a o mângâia, ai retlecta Ia multe din espunerele ei, dar ta^â cu seriositatea ?i con­vingerea adâncâ cu care vorbiâ, îmi amurra tote ob- iec^iunile pe limbâ!

Ke 'ntorsem cu încetul una lângâ alta in vale Ia isvor, tara a vorbi un cuvânt.

In urmâ am avut adese ocasiunea a o vede pe acesta nenorocita temee, careîa sortea vitrega i-a răpit tote sim^emintele trumóse. In societate erâ petrecetore, vioie, plina de spirit, numai ici colea î?î ivi câte un ?imbit ironic pe bu?e, o espresie melancolicâ in oebi. Oând me ?âr! ca o privesc, trecu un nor peste kajn ei, di peste pujin párás! locul acesta.

Uu eram muMmitâ cu plecarea ei, câci me sim­ulam de tot reu când o vedeam a?â de vioie in socie­tate, cunoscându-i pustietatea ce o portâ in inima ei.

*larâs i^iua de 16, — de ?i nu «Zliua prea krumdsâ

de iunie din v. . . dar totu? o di krumosâ de iârnâ in taur. — Nergend pe pia^a cea mare din capitalâ — vr'o câteva sute de mile departe de V ,. . — întâlnesc un conduct tunebru, clopotele iarâ? trag ca ?i 'n acea <^i din iunie. Ne amestec printre spectatori, ?i de «datâ îmi sunâ Ia ureebi un dialog ce se sebimbâ in apro­pierea mea.

— 8pune-mi, dragâ O . . . cum s'a întâmplat a- câstâ trîstâ catastrotâ? — erâ^ un tiner de trumosâ speran^â pentru noi, ?i de mare mângâiere pentru ai sei! .

— va vecji cum! ?-a perdut „credința" m idea­lurile, in aspira^iunile sale ?i apoi simțul ?! cuno?cinja de datorie, ?i asttel pei(Mndu-?i cumpâtul, ?i prin un saltus mortale ?-a rupt capul!

Oa un tulgsr îmi veni amintirea Ia auHuI „ ?-a per­dut credința" amintirea acelei <,lile trumose din II. . . ?! cu ea de acea knniâ de compătimire ?i admirare, care cu o inima pustiitâ are curajul sâ râtâcâscâ in lume „tara credința.".

NLaioaL ?sras8cu

8 â ? e i i.A ov/«rdor 6« des«

^d<rm«r?6Oâd /»rd de «rdds/ds '/« /râs

^r'rrd' o rr«ör>o,

Ncâ rUrr dss^cra^o,0« /brdos rrr s^r«r»e,

ser^r, «d sor^r cd '«dob/rrrrrr« Or« Eid« se s/crsesc rr« /r«M6.

Ode» deo' « rde^rr /errerre KörMMrrdor rrr« s'rtrrd6, A oc/rr/or /r«Mr-rd «/ur«^d O aAd ^6 dsscdrrde.

LuML viu AirorLi..

OuAStâni.1'inta unui bngu?itor e de a plâcâ; acea a ami­

cului e de a 6 util.*

8târ?itul nu ^ustibeâ mi^ldeele; nu ajunge cineva Ia bine prin reu.

*femeile, cu mici escepsiuni, iubesc adevârat ?!

sincer, unele din ambiție, altele din vanitate si altele din. . . prostie.

*Inditerensti e arma cea mai puternică cu care un

bărbat pote sâ lupte cu o temee. kle sigur câ temeia va remâne învinsa.

*Ibte relele societâ^ii provin din aceea câ temeîle

sünt iubite prea mult seu prea pulin.

änul XXXII. L N I L I 123

c>6 fsvicivs.

Os ^san Itouvro^.

I

^Maui postain avea in anul 1891 versta âe 26 âe

^^Unni. Lrá un bâîat frumos, inteligent, muncitor, â^^nmbit, plâcut In vorbâ. Intr'o â> intoln6.see Ia o -^^amicâ bâtrânâ a pârmAilor lui, o fatâ tinerâ âe o

âistincâiune remarcabila ?î a cărei tlgurâ îAî împu- s nea aâmira^ie: înâatâ o iubi. Lsîstâ aâoraAiuni âe

acestea instantanee. In árama Iui Sbakespeare, cânâ âulietta a vL«Aut ps komeo, a spus âoicei sale: „Veâi pe tinörul acesta; ei bine! nimenea altul âecât el nu mo va avâ ca femeia Iui!" vaui kostain î?i âise ase­menea câ rumene alta, âecât acestâ tinerâ fatâ po eare o intelnise, nu va 6 femeia sa.

La se numiâ Lucia vauâraâe. katâl seu erâ un negustor bogat. Kami atunci, ea trăise intr'un ora? in- âustrial, âar o mâțule a sa o aâusese Ia varis, pentru câtva timp.

La iubi pe vaui kostain. Lei âoi tineri î?i măr­turisiră amorul lor. Hi eum aveau tot pentru a 6 unul al altuia, pârînAiî lor ennsimjirá ca acestâ căsătorie âo- ritâ sâ se facâ.

,6ânâ faci proiecte, «Aice un proverb arab, nu uita nici oâatâ âe a-Ai pune in gânâ ?i nenorocirea", vo astâ âatâ nenorocirea arata âestul âe bine, ea ea este un stăpân îngrozitor care a ^ârobit mai âinainte visu­rile âe fericire ps eare le tăcuseră ei. Kata! Luciei se vö«Aü âe-oâatâ încurcat in mai multe afaceri. Voise, afara âs esploatafiunea sa inâustrîalâ, sâ ri?o6 un ca­pital ore-caro in alto speculasiuni. In puAin timp, se ruina.

Xenorocitul abia î?i putu âa socotelâ âe acesta prăpastie. Oânâ veââ câ nu mai are nimic, âesperaroa 8a tu imonsâ. Hi nu numai câ nu mai avea nimic, âar mai §i âatorâ, ?i Ia acosta ruina erâ sâ se mai aâaoge ?î âesonorea: sâ 6e falit.

KI kauâraâe erâ ea impietrit cânâ, intr'o âimi- noAâ, cineva veni Ia el.

— Lsts un amic, «Aiso vizitatorul.— Lin amic? intrebâ vauâraâe, mai am încă? vn om intra. Lrâ un betrân. vauâraâe îl recu­

noscu câci îl intelnise aâssea prin ora?, ?i aurise vor- kinâu-se âe el. 8e «Aicea eâ ora forte bogat.

— Domnule, «Ai.se bâtrânul. nu vreau sâ vs Ain mult. Voiu merge ârept Ia scopul meu. Iubesc pe fata âtale. va, eu, btztrân cum sirnt, am t'ost seâus âe a- eestâ copilâ, pe care am intelnit-o âe mai multe ori in árumul meu. Hi o iubesc ou un amor care nu re- soneâ Ou tote astea, am putut sâ me abAin. var as- tâiAi o ocasiune mi ss prosinta, di vreau sâ-Aî spun acosta: „Ounosc ruina âtale; pot sâ ts riâic; ââ-mi mâna tlicei âtale, ?i-i fae Zestre trei mibâne, eu care te va pute scâpâ". Acesta este tot. vecâ propunerea mea îji convine, indoiinî^â-mo. Sânt la âisposiAia âtale.

— var, «Aise vauâraâe, fata mea este logoâitâ!,.— Hciu; âar, îAi repet, iubesc eu un amor ears

nu âiseutâ.Lrau tlacâri in privirea betrânului. kotâ vieAa âe

eare erâ animat, se concentrase in ea.8o veâea câ inâbu?iso mult timp amorul in inima

Iui, âar acum, âe oâatâ, isbucniso teribil, absolut.8ünt pasiuni ears nasc astkol, ariAStâroviolente,

sub frunțile acoperite âe per alb: Ltecla este un cra­ter acoperit âe ^Lpaââ.

Oum âl vauâraâe stâtea târâ sâ «Aieâ nimic, bă­trânul se retra86.

Lucia intra in acest moment.— Vech' pe acest om eare plocâ acum, îi «Aise

tatâl seu; ei bine! a auâit nenorocirea eare ne-a lovit, sî-fi âa o parte âin averea lui âecâ vrei sâ te mârP cu el.

kinora fatâ ingâlbenî.— var, intrebâ ea, nu sunt promisă Iui kaul?— koemai ce i-am spus, «Aise âl vauâraâe. Lucia

remase visâtors un momsnt. ^.poi, inoopü a suspina .<p laerâmile îi venirâ in oebi. ^poi intrebâ pe tatâl seu eare ora intinâerea ruinelor, oare erau oonseeinAele: voi sâ deie tot.

8era oânâ, oa âupâ obiooiu, kául kostain veni, Lucia îl cbemâ afarâ âin salon.

— ^m sâ-Ai vorbesc, îi «Aise ea.kaul o urmâ.— lata, reluâ ea. Hcii câ te iubesc, ?i ?eiî câ

trebuia sa tlu a âtale. îmi iau vorba inapoi. Xu mai îmi aparAii. 8ünt a tatâlui meu. Lsts un om caro me oumporâ cu trei milione, ?i acâstâ suma îi trebue ta­tălui meu ea sâ tio seâpat.

kaul creâu câ Lucia e nebunâ, âar ea îi spuse tote amLnuntele, ?i trebui sâ se intoreâ Ia realitate.

— Li bine! «Aise tinera tata, nu rospun«Ai nici o vorba, ^im nevoo âe euragiu, si mi se pare câ mo pâ- râsosci! Ore n'am âreptats sa fac eoea oo am botârît?

vani tăcea mereu. I se pâroa ca se inâbu?odco. In stersit. respunse:

— Xu, ai âreptate.^oe^ti âoi nenorociri saerilicase. o vieAL âe feri­

cire eu o simplitate eroioâ.

II

Xu mai vorbiau, o tâeore aââncâ îi invâluiâ. Lucia so a?o<As8k pe aceea? bancâ pe care, âe atâtea ori, venise sâ se a?6<Ao cu logoânicul oi. Asculta vocea amintirilor eare cântau in inima sa; pieptul oi i so ri- áieá intr un moâ nervos, âin oânâ in eânâ; so ineeá.

vaui o priviá.vasiunoa sa i se urca Ia ereer, prin unâe, intoe-

mai oa vapârea unui vin caro imbotâ.kotul ora âar sfor.dit! ^.o^sta fomeo pe oare o iu­

bise ou totâ forAa sutlotului seu tinor, erâ a altuia! va, a altuia, acest per frumos ps caro âe atâtea ori îl mângâiate! ale altuia, aooste bu?o âupâ oare luase eu o singurâ mărturisire o singurâ mângâoro! ai altuia, aooi oebi oare îi âââuserâ viofâ ?i ale oâror priviri so opriseră asâ âo mult asupra lui! ai altuia. . . Ou to­tul a altuia acesta krumosa fatâ! al altuia amorul seu pâte!

vo ierburile uâe âe rouă soréi, vaui ingeuuebiaso. âpueâ mâna oi intr'ale saio. vo oâatâ, iuâ po tinóra fatâ in brajolo sate, o strînso ou violoufâ, ?i, înainte âe a avo timpul sâ rosiste, o atraso la sino ?i puse gura sa po a ei, intr'un sârut lung ?î âuleo.

^tpoi, so riâicâ, palîâ, eu capul in Aos.Lucia so riâîoase ?i ea. 8e outremurâ. Lrâ tocmai

oa unul âin acele instrumente sonore, care vibre/â îneL ckiar âupâ oo mâna muzicantului le-a parâsit. 8e clâ- tinâ, atunci vaui voi sâ o susAie; âar «Aise îngro^îtâ:

— Ob! nu, vaui, nu! a? eââe! . . .vusoso în acosto vorbe totâ curâtenîa srâtuiuî

seu. vaui simft câta sincorîtats naîvâ, oâtâ supremâ

124 L LI I L I 74 74nul XXXII

castitate erá in acestâ esdamatiune repeâe. vn protunâ respect nLscü in el. înțelese suferința aeestei copile; î?i ^ise cá erá nobila ?i mare cle a ?ci sa resiste, ?i iacrâmi îi curseră clin ocbi, Abicinâ câta conllentâ fara margini avea in el, pentru ca îi mârturisiâ slăbiciu­nea sa.

— Lucie! <)ise el.La se uita in oebii Iui.— Lucie, relua el iar, voiu pleca. . .La se uita mereu Ia el. Lerul seu, in aventul pa­

sionat al Iui Laul, se âeskâcuss. întinse mâna sa tine- rului, c)icânâ:

— l^i mulțumesc!Laul lua mâna care i-o intinâea, o strînss.— 74âio âar, Lucie! inAânâ el incet.— Laul, Ia reveâere! c)ise ea.Zi lunci câ tinerul î?î datina capul cu un aer

trist :— Xe vom revede, aâaoAâ ea, cânâ vom ti mai

tari...8uriâea aprópe, nenorocita!Dar âupâ ce Laul se âepârtâ, âupâ ce nu urai

au^r pasul seu, totâ torta o pârâsî; î?i intrebuinlase totâ energia.

8cóse un singur striAât:— LIecat!Zi câ<)u pe ierbâ.

III

Oânâ î?i reveni in lire, era târziu.Va tal seu veduse câ erâ cu ?aul; nu voise sâ

turbure intreveâerea celor âoi tineri. Lucia reintra. 8e urca in camera sa, se aZeclâ la terestra, visa, planșe ...

âoua ^i, se âuse Ia tatai seu.— Zeii, <Me ea, e botârît; me mârit cu bogatul

âomn âe ieri âiminetâ.Lârea veselâ, âar vauâraâe intelese marirea sa­

crificiului ei; o strînse pe inima sa:— 74b! sermana mea mititică, «tise el, ti-am âat

vieta, tu-mi âai onórea!74 âoua (ti, Lucia au«ti câ Laul plecase in Nar-

silia, âe unâe trebuia sâ se imbarce pentru Luenos- 74^rs8.

voi ani trecurâ. In acest interval, nici oâatâ cm âoi tineri nu-? scrisese, var amenâoi se simtiau uniti cu tâtâ âespârtirea.

Intr'o âiminetâ, bărbatul Luciei muri intr'un moâ subit. Lusese lovit âe un atac sârobitor. 'finera temee erâ scâpatâ: sacrificiul ss ster?ise.

Inâatâ, se inkormâ âe Ia pârintii Iui Laul ftostein, âe locul unâe se alia fiul lor, ?i îi aâresâ aceste vorbe prin âepe?L:

„8unt liberă; vino âe-ti ia pe temeia âtale".Lrimi acest respuns:„Iti mulțumesc, me imkarcbe^ pe primul vapor

care piâcâ".Vai! nenorocitul n'a mai revenit! laialitatsa se

inkuriass contra lui, ?i erâ scris ca, aprópe âe a pune mâna pe fericire, sâ nu o a)unAâ nici oâatâ. Xu a fost âecât un inecat in nenorocitul naufragiu al vapo­rului Ltoile, — ?i acest inecat, este el! Lemeia iubita care îl a?teptâ, pentru a se âa cu totul lui, nici nu l'a mai vöcM cel puțin.

Lins cautâ nevóstL kârâ cusur, neinsurat remâne.(Lroverb românesc.)

8 O n 6 i.

âSe'as â perâai reabtatea-avönáu-o r'oâatâ, a? irsi in visurile vremitor

discute; âesmerciânâu-ms n unitira serilor Lu sic. Zi asâ v«s)a pktrsecnâa-o.

bar aii! m'an înșelat âe-apurursa uââcîââs Zi pas âs pas o soite eruââ urmarinâu-ins, ve tüts-a inele âulci bușii âsspoinâu-ins; tîemasu-mi-au in urmâ numai âeeeppunile.

ve plânZ acuma âeei trecutul; eu in el âsplâng Ilusiile mele eari ps vsei mi le-am psrâut Zi nu realitatea lor, cavi nu o am avut.

vsalitatsa ââeâ-o per^i nu este tot psrâut, vaci amintirile-p remân, a timpului trscut : var totul pers eânâ itusiils ti ss sting . ..

I. N. LiiriZomt^r«:.

Lsfnâutul s> sudulbiils Solle(8cki(â lorni-etno^ralieL ?« istorica.)

(Urmare.)

cu tóté ca concursul s'a «scris âe atâta timp, 'ÄMcomuna încă tot nu l'a increâintat acest post ni-

^o .meruia, âin simpla causâ, câ cei propu?i îs ro- 'î-mâni. In 30 iulie 1895 st. n. au pârâsit ?eâinta

L trei consilieri liberali fanatici ?! astfel ndlinâ nu- s merül recerut âe fata, ^sâinfa; âeveninâ incom­

petenta âe a forma concluse vabâe, a amânat acesta akacere pe altâ-âatâ. Dupâ aprópe patru luni ?i anume in 21 novembre st. n. 1895 a fost pusa cbestia acâsta iarâ? Ia orâinea dilei. ve astâ-âatâ a e?it consiliul li­beral comunal âin t^I^le le^ei ?i a ales in locul ce­lor propu?i pentru acest loc âe autoritățile competente, pe un rutén istet, ce-i par câ âin na?cere «Zupâ cala- poâul lor. ^.cuma a mai remas sâ âeciââ consiliul ?colar al terii in privința acósta.

Liserica sfântului Xicolai. La e dâitâ âin lemn, înainte âe anul 1748 âe boerul 8troescu, 8taroste âin LernLuti- La a fost reparatâ âe âoue ori: oâatâ in 1779 ?-a âoua orâ in 1885. Acesta biserică, situată pe partea norâ-osticâ a oralului — pe Lürsebner-Zasse nu-i âe fel spatiósa ?i iu locul ei ar b bine, âecâ s ac dâi una mare ?i frumosâ âe pâtrâ, eâei asa se cuvine ca sâ fie kiseriede prin ora?e.

viserica slintd Larasebive — lân^L ?oseua capi­tală — e dâitâ pe locul unei biserici vecbi âe lemn ?i anume: ea s'a ineeput in anul 1844 pe spesele preo­tului Tanáréi VasNovid, care erâ paroc la biserica skân- tului Xicolai, ?i s'a aâus Ia capd pe spesele fonâulu! Ar. or. in 1862. La-i âe petrâ, frumosâ ?i spatiosâ.

74karâ âe acestea biserici se mai atlâ in LeruLuj! si una micâ, riiâitâ âin petrâ ps spesele erarului )uâi- ciar Ia anul 1827. ve atunci s'a reparat ?i acesta in 1890 si s'a sbntit in 1891. La-i in UAraâa tribunalului penal.

La cimitir se atlâ ?i o capelutâ, in care sunt a?eâati episcopii reposati ai vucovind: vositeiu 6b rescul, venâdla, Llarievid ?i Norariu (74nârievici); n

126 L N I L I L ämul XXXII.

mai osömintelo Iui Lacman 86 atlâ inmormentato in cateâralâ.

T^Ito biserici Drains süni: biserica romano-cato- licá, cea a iosuisilor xi a groco-catolicilor (a unicilor) xi coa evangelicá. T^poi mai este templul ^iâovesc, sina- goga coa mare xi alte multe mai miei.

Dcâlolo: Universitatea Lranciso-IosotinL eu trei ta- cultâji: eu eea teologicL gr. or, eu eea ^'uriâieâ xi eea tllosoticâ. La s'a funâat in 1875. Lacultatoa moâicinicâ lipxexco, clarii a l'ost o âoputasîo Ia Viena înainte âe vr'o câsiva ani eu âomnul profesor âe universitate Voinscbi in lrunte, in entitatea sa âe rector magnific, xi Nasestatea 8a a promis, ea se va interesa âe ctms- tia inüinsLrü unei atari faeultâsb

Kimnasiul german superior e. r. ^.cest gimnasiu e infiinsat in 1808. Tlcro opt clase vecbi xi pe lângă acestea încâ none clase paralele. LI e inunâat âe stră­ini, mai ales âe fiii Iui Israil. Nai tosi profesorii îs strLini: germani, cobi, poloni. In anul xcolar 1892^3 umblau la âensul: 98 Lomâni, 100 Lutoni, 84 Loloni, 442 Kermani.

Loâagogiul german, ^iei se erese — nu rîâosi — mvösátorii români xi ruteni, tot axâ xi invesâtorisolo! înaintea Iui erâ preparanâia — cursul preparanâial — rîâitâ pe spesele konâului gr. or. in 1848. Nai târziu in 1852, a l'ost acâsta preparanâie moâiticatâ, iarâ in 1860 roorganisatâ. In anul 1870 s'a funâat in loeul ei peâagogiul e. r. Ou âensul o impreunatâ o xcolâ âe esercislu eu patru clase pentiu eopile xi alta âe patru eláss pentru bâesi, apoi mai sünt âoue etase — eursul preparator — unâe se pregătesc copilolo xi una clasa âe bâosi pentru primirea in anul inteilo al peâagogiu- tuî. Lo lângă âensul mai este xi xeola pentru impâr- taxirea lucrului âe mîbiâ (Lanâarbeiteurs) xi graâina pentru copiii eei miei (Linâorgarton.) — La poâagogiu eu institutele alâturato, erau in anul 1894 profesori bucovineni 19, galisiani 10 xi unul âin Oarintia, unul âin Noravia, unul âin 17rol xi unul âin ^.râeab Dupâ naționalitate erau: 10 Lomâni, 5 germani, 8 Hűteni, 7 Loloni xi trei Oebi.' Lreevontaroa acestei xcoli âin partea românilor o âe tot miserabilâ.

Dcâla realii superiorii gr. or. La îxi are originea ei încâ âe pe Ia anul 1851. Le timpul aeela s'a înb- insat xeola reala interiârâ âe âoue elase ea o necesi­tate inâispensabilii pentru s^râ, care erâ împreunată eu xeola capitalii âin Oernâusi. In urma rosolusiunei impSrâtoxci âin 6 faur 1862 s'a intlinsat o xeola realâ Zr. or. âe trei elase eu salarele sîstemisate pentru xcó- lele reale âe a treia categorie, iarâ prin alta Lrea inaltâ resolusîuno âin 4 septembre 1862 s'a botârît, ea gu­vernul sârb sâ pâxescâ fârâ întârziere Ia activarea xeolei reale superioro xi Ia inârumarea mesurîlor âe lipsâ spre a eâxtigâ eanâiâasi âe protesurâ gr. or. xi eârsi potri­vite xeolastîee in limba româna? In 1892^3 au umblat Ia xeâlâ 20 Lomâuî, 35 Hűteni, 79 Loloni, 289 Oor- mani (eu israilisii Ia un Ioc), âeei încâ oâatâ nu rîâesi, eâ xcola-i greeo-orîentalâ xi-i sussinutâ po spesele di- serieei xi âin averea veebilor âomni xi boeri români!..

Dcola seeunâarâ agronomieâ germanâ. La esistâ cam âe vr'o 25 âe ani. In anul 1892^3 umblau Ia a- e^sta xeâlâ: 5 Lomâni, 6 Lutoni, 16 Loloni, 29 6or- mani. 8tîpenâixti âe ai sörii erau in 1894: 5 xi intre ei niei un Lomân, ci 2 Ruteni, 2 germai xi 1 Ungur!

I VeHi: Oeorge Doxâan-Duica: iu cartea mai sus nu­mită. (kax. 94.)

' Poia socielLsii pentru cultura xi literatura românL in Suooviua.

8tipenâixti âe ai ministeriului âe agriculturii erau 4 Loloni xi 1 liâov. Lrot'esori speciali au fost âe Ia 1871 pânâ acuma numai un Lomân xi 3 auxiliari, apoi 3 Lutoni, 7 Kormani, 6 ^oloni, 8 Oebi xi 3 Lvrei.

Denia poporalâ Vomunalâ âe 6 clase, impreunatâ eu cea superiorâ âe 3 clase, pentru fete — in straâa palatului (orii. — La cea âinteiu âe 6 clase umblau in anul 1894? 60 Lomâneo, 182 Lutono, 782 kormaim, 280 Loloim, 3 Oebe, 2 8Iovace. — La cealaltâ xeâlâ âe 3 clase au umblat: 13 Lomârm, 11 Lutono, 137 Kormaim, 38 Lolono. — Oonâueâtâroa Ia xeâlolo a- costea âo norm clase o: âna Krilbtseb, nâscutâ in 8ta- romiasto (Kabsia), po lângâ âânsa mai sünt încâ 28 âo invosâtoriso, 4 âin olo îs âin Kalisia, una-i âin srácai, una-i âin Lusia, 9 âin olo nu xeiu unâo s'au nâscut. — Lin colo 28 îs numai 4 Lomâneo. — Devia âo 3 elase, s'a funâat in anul 1872, eea âe 6 elase? —âos- pre aeesta n'am putut atiâ.

In aeeeax straâa se mai atlâ o xeâlâ âe bâosi eu 5 clase. Umblau: 7 Lomâni, 140 Lutoni, 284 Kormani 172 Loloni xi 1 Oob. — Oumcâ sâ tio numai 7 Lomâni aici, acosta pote sâ creââ numai col cu eorniso. 8ünt oi mai mulși, âarâ ââ . . . Oonâueetor: Laminsbi, ga- lisian (nasc, in Latcorvco). Investitori 8, âin oi 2 galî- sioni; unul nâscut in Lomânia. Lomâni sünt âo tosi:

— ^nul funââroi: 1878.In straâa Tlcrâoalului sünt xcoli âo câte 6 claso

una pontru loto, alta pontru kâosi.La cea âo totîso umblau: 49 Lom., 126 Lut.,

327 Korm., 177 Lol.,2 magbiare. Oonâueetoroa: 8ebroi- bor (polonâ); invesâlorito: 28; âintro olo sünt: 3 ga- lîsiene, iarâ âo la 20 n'am atlat unâe-s nâscuto. Intre colea 28 o o unica Lomânea, xi âeeâ se intomplâ sâ âo acesta bolnavii eu lunile, precum a tost acosta nu âo mult, atunci vai âo ei români sărăcii, atunci copi­lele lor nu xcîu mai nimica nici a ceti, niei a serie axâ cum ar trebui sâ tm. ^nul tunâârii: 1872.

La xeola âe bâosi au umblat: 75 Lom, 185 Lut., 358 Korm., 187 Lob, 9 Oebi, 2 magbiari. Director: LIascb (polon); invâsâtorii 11, intre oi 2 Lomâni, 3 Kabsmni! ^inul tunâârii: 1871.

Denia confesionala gr. or. âo 4 clase in straâa xeolei. La oa au umblat: 227 Lomâni, 135 Lutoni, 5 Kormani; conâucâtor: Litviniuc (român); invLsâtori: 3 Lomâni xi 1 Luton; slavisaroa acestoi xcoli kaeo paxi ropoc)i. La-i funâatâ in 1784 (?)

Deola âe 4 clase in straâa gârei. La âensa um­blau: 7 Lom, 92 Lut, 139 Korm., 104 Lob, 2 Oebi. — Oonâueetor: Lroâan (rutén); invesâtori: 1 Lomân, 1 Lutân, 1 Lolon xi 3 invosâtorise străine, ^.nul ton- âârii: 1881.

Deola ovangelicâ âo 4 clase (privatâ). La âensa au umblat: 325 Oorm., 2 Lom.(!), 9 Lut., 15 Loloni. — Lector: Derer (nâscut în Ungaria); invLsâtorî: 3 xi 1 invesâtorisâ. âintr'aeextia: 2 galisioni. — La-i l'un- âatâ in 1853 xi se atlâ po straâa ^.Itb.

Deola israolitâ âo 4 claso (privatâ) po straâa uni- versitâsii. Umblau: 640 Oorm. (Lvroi). OonâucLtor: Laltinostor; invtzsâtori: 7 xi 3 invâsâtoriso. — T^nul fonâârii: 1855.

(Va urmâ.)Ion V. LcvxOkm

' 1?üts âatctc privitürs Ia xcolitc poporale le-am luat âin Loliematismus âer Lueoviner Volksckulen unâ Letcrer, lisrausASgeden von Demeter Isopescul, Orernocvitri, 1894.

Lnul XXXII. k' U I D I 127

I^6VI"OÄ8t6niÄ.

î«Wl'in nevroastenie trebue a inselege o bóla generala a ^Msistemului nervos, datorita, so paro, sióiról tortei ^^norvdso a centrilor nervos, creerul möduva spi-

narii. Xevroastenia se aratâ prin turburâri subiec- tivo numerose, dikorito diferit asociate intre oie.

Intre aceste numerdse turburâri sünt unele a căror persistentă yi insemnâtate caracterisâ bine boia,

sünt greutate de cap, dre-care iritafiune in șira spinării, turburâri de digestiune, ore-care slăbire a func­țiunilor cresruiui, dre-care turburare a acestora, dre- care siâbire in mi^eâri l> insomnie.

Regretatul Obarcot, cunoscut iumei prin desco­peririle lui celebre in bdleie sistemului nervos, consi- derâ aceste turkurâri ea semne ale esistenfei sleiroi nervdse, ale nevroasteniel.

^.vend acestâ scurtâ idee despre nevroastenie, sâ vedem istoricul ei.

Descrierea bdlei este modernâ ?i se datore^ce unui american dl Leard; boia inse, dupâ tdte probabilitățile, este vecbe; ea nu este un reu special Americanilor, eum a crezut de Deard, ci se vede Ia tdte popdrele.

DI Deard a crezut câ novroastenia este o bdlâ datorita funcționarii peste mdsurâ a sistemului nervos xi ar 6 a Americanilor in special, eari sünt cunoscuti prin stdreerea Ia eare supun ereerul lor pentru a pute sâ realissLe descoperiri, averi, ete.

Oumcâ bdla a esistat din timpurile cele mai veebi, acesta se vede, pare-se, dintr'un pasagiu ebiar in car­tea lui Hippocrate, eare a trâit cu 400 ani înainte de Obristos.

Dn alt celebru medie roman al timpurilor veebi, Dalién, numiâ nevroastenia ipoeondrie.

Vorba ipoeondrie derivâ de Ia ipoeondr, adieâ pârfile corpului de sub coste, aeolo unde, in drepta, este beatul, iar in stânga splina.

Dalién atribuia mare rol imbolnâvîrei aeestor or­cane in turburârile nervdse; el (,lieea: beatul, imkol- nâvindu-se, produee bere negrâ, eare, intrând in sânge, merge de turburâ ereerul.

Acestâ pârere pânâ astâr)i, mai ales in popor, se conservâ: se ^ice temperament bilios, adica tempera­ment iute ca ?i bila, sdu berea.

Intre autorii moderni, dl Deard pentru inteia drâ, dupâ eum am His, ^i apoi Obarcbot au stabilit tabloul simptdmelor nevroasteniei.

latâ căușele nevroasteniei: Acesta bdlâ este co- munâ, ea esista in fLrile unde lupta pentru esistenfa este desebisâ, prin urmare unde se cere o activitate intensâ a funcțiunilor nervilor, in special ale ereerului ?i mdduvei spinârii.

8e vede des acesta bdlâ in peridda de muncâ a vierii, intre 20—50 ani; at'arâ de aceste limite de etate este forte rarâ. Dârbafii sutéra mai des ^i mai mult decât femeile. Intre 828 persdne nevroastenice s'au constatat 604 bârba^i ?i 224 femei.

Vrei sünt factorii principali cari domina căușele nevroasteniei: Ereditatea nevroso-artriticâ, ostenela ce­rebrală si pasiunile slâbitdre, depresive.

Dreditatea nevroso-artriticâ predispune pe individ, ba in unele cașuri are atâta putere câ ea singura este in stare sa facâ sâ sciatic nevrositenia, kârâ ea sâ mai intervie alta eausâ.

Altfel nevroastenia se pdte desvoltá ?i fârâ ere­ditate, numai prin ostenela ereerului ?i cuno^cin^a

aeestui fapt este de mare importanta, pentru câ, a?â bind, nevroastenia ca ^i alcoolismul pdte, in impre- giurâri favorabile, sâ devie punct de plecare, pe cale ereditarâ, al unei descendin^e morbide .?i sâ creste o ereditate morbidâ nevropaticâ, adica imbolnâvirs de nervi.

Ostendla ereerului, eseesul de lueru intelectual, este considerat, cu drept cuveni, ca una din căușele cele mai ebeace ale nevroasteniei.

Intre 828 suferinzi de nevroastenie, se numtzrâ 114 cașuri datorite numai escesului de lueru inte­lectual.

Ducrâtorii activi, artiștii, industrialii, tinerii cari prepara esamene Freie, concursuri, plătesc un mare tribut acestei bdie.

Din contrâ, ea se vede forte rar intre polarii ti­neri, cari nu lucre^L cu inimâ, cu voința. Dbarcbot a <^is, din acest punct de vedere: sleirea ereerului se causesâ prin skorfärils voinței, de eare copiii școlari nu sünt capabili.

Dasiunile slâbitdre, depresive, adieâ ostendla eree­rului in sfera acțiunilor cresruiui reteritdrela afecțiuni, Ia espansiuni de inimâ, eum se <)ice, constitue un fac­tor puternic ai nevroasteniei.

Doliuri, mabniri îndelungate, visuri de averi de tot felul, preocupahiunî ambitiöse, amoruri nebune con­trariate, remu^câri ale conxeiinhei etc., sünt cause pu­ternice de nevroastenie.

O idee tristâ, o fricâ persistentâ de ori-ce, eare turmenterâ continuu ereerul, ^oeâ roiul unui corp strâin care a pătruns in creer, pe care-l sgândârâ continuu, sleindu-i puterile. Drica, spaima sgudue ereerul, in u- nsle cașuri a^â, câ nevroastenia pdte sâ eclatexe.

Dseesele de tot felul, veglnerile îndelungate, in care se ?eie ereerul nici odatâ nu este seos din func­ționare, cbiar turmentatâ, sünt cause seriöse de ne­vroastenie.

^.busul de alcool, de tutun, de cafea, otrăvirea prin plumb, ete., pot une-ori Mcâ rol insemnat in ecla- tarea nevroasteniei, mai ales Ia cei ce au, in mod ere­ditar, inclinasiune la acesta bolâ. 8'a v8<^ut nevroaste­nia declarându-se după maladii grele: emoragii repe­tate, bólé lungi de stomac ^i âs maje dupâ eare a ur­mat o slâbieiune însemnata.

8'a mai ve^iut nevroastenia urmând dupâ inbu- ensâ, dupâ lângors, dupâ na^eere, ete. într'o mul­țime de cașuri se asocieriâ, in mod diferit, aceste dife­rite cause. pentru a tace sâ eclatsM cu putere mai mare seu mai mieâ nevroastenia.

8.

OuKetâbi.

Devotamentul omora iubirea fi o scbimbâ in prietenie.

-i-^deseaori când o cugetare l'âcutâ fuge, o câutâm

ca pe un cbip prieten pierit in mulțime.

Ori-ce creator nu îube.sce fi nu înțelege bine de­cât propria-i opera.

Docbüle cucónelor sünt steguri de discordie.*

Dând pui capra sâ-jâ pâMscâ var^a, mori de lbme

128 k LI I O I ánul XXXII.

p 0 ? 0 U l_.lne'o^Ltá ls^cjanul.

'ÄMlI ?. 0. kocva uií-cc távul primul onorva áv a ro- 2W,tl6vtâ la articolul meu „0 strîgâtura uvinselssá".

uie invinue^ve vá um însemnat ial^ strîgâ- ^î^turu sulevatâ d> árept áovóáá, spune vá u auc^it

n ása strîgâtura acesta cpi eâ u inleles-o altvuun L Oas cL sünt grozave imputârîle álui ?. 0.

boeea; áar eânâ ása mv invinue^ve vu stravostírea unei strigâturi, numui pentru vuvontul vu ása u intolvs-o ulteum . . .

Dar âl ?. O. bocea îmi vu iertâ, eâ tin äv pri- 808 L mo apvrá in vontru urtivlului vvsvl semnat áe áss.

Dl Vasiliu 8ulu in „Ic^áanul" vonttrmá pLrorea mea, oá in poesia poporala tráiesvo o binlL, ve ure nu- mele clv Iv^clun. Xoter^ acesta vu lmvuriv.

Dar v8tv pu^înâ áoosebire între pârerîle mele rlin „0 strigâturâ neinselesâ" ^i intrv vonstatárilv cllui Va- siliu 8ulu. Ou pe clv o purtv gánáíam mui mult la áesvanteve, lu legenáv vu lu niste poesii vv sünt mui uvutv in elemente mitivv. be áe alta. purtv loxáanul áeseoperit clv ál Vusiliu 8ala, v tótul voárilor, e un traiáuv vurv pótv nici nu asá áv mult u trâît intru aáever ?i vurv o sL mui trâieseâ peste vöcuri áóra in vántevele poporului. In butul acestei ávo8vbiri, impre- giurarea, eâ ál Vu8ibu 8ulu u ullut urme áv8prv lo^- áan, îmi áá curagiu sa sus^n áin nou: vu lesáanul áv nu mui trLe?ce îneâ, áur u trâît vre-oáatá in miturile poporului romun. .

bán' uvumu îneâ n'avem un 8tuáiu ul nomenela- turei române — .^i um pute sâ cseini utat áv multe in- teresante, eânâ uin avo Iu olalta numele áe porsóne, áe munsi, pââuri, eampuri, ríuri . . . Xumiri mitologice «i numiri áe inure interes pentru trevutul no8tru, i^i ver un anumit lov in nomenvluturu googralmi nóstro ^i intre numele perenelor, Oa tot pu8ul intelne^vi nu­miri vu: bLáurea áiuelor. Ovulul strigoilor, Oovbiu e nume utat áe respánáit lu női. Oe ultvuur e un lueru preu lu inseles, vu numirile porsónelor sâ se amestece vu veleu ale rîurilor, muncilor ^i ule «loitâtîlor unul popor.

Oupâ aceste volu ti áür ináreptujit a presupune, eu nu bolul âin voârii si munții kiborulni vu b lost înteiul, varo su ti avut numele áe lesâan.

Nai remâno uvumu su espun vv iu u înâeiunut, c'u sâ verv pe lesáanul in lumea miturilor.

Inteia parte u cuvântului, silaba „ies" mi se pure u tl iâeutivâ eu uvel „îs", ee oeure atât âe mcilt sub ctitorite torme — inai ales in ținuturi lovuite âe po- póro norâiee, in cuvinte, ve însemna apa, in nomenvlu­turu rîurilor.

Érvein acesta sîlabâ in slovenesvul /rvor, in mr. Xéniái numesv apa Wasser, gbiasa lase, la unguri apa o numita âr.

brintro popórele uoráive, áur mai eu semâ in lo- eurile locuite cánáva âe goli, sünt o grâmaââ âe tlu- vii, a oâror numiri au susținut silaba maro parte cbiar u pânâ astââi.

Isber, Istru, Xist.ru, Xrgîcs, bîstrîta, Vistula, Iser, Issel, Weser, Isar sünt mârturii vii.

Ou trib al germanilor veebi, vv erâ stabilit pe lângâ btîu âe Iu Kain? spre norâ pânâ lu gura rlului

Issei, î^i trâgvu originea âe Ia Isto, tlul Iui Nammt- Isk, âupâ vum îi ruai plave Iui Orinnu. ^.ve^ti germani purtau numele âe Istamvobnî, Iskavrvobni.

tl. âoua parte, silaba „clan" asemenea ovurâ in nomenclatura apelor.

In sanscrita vevbie „rvbMâîas" avea semnilivarea áv apâ, âe aiei a trevut Iu greci sub torma áe öc)«^ Iu latini sub nuâa. O uitâ tormajiune a sansvritului rvb^nâîas se pare a ti /câ al latinilor, varo in urma intluin^ii norâiee a treeut la neolatini va: tontaino, tân- tânâ.

OL „is" ?i „clan" v mai âes avolo, uncie a stat vreme mai lunga vre-un popor noráiv. O âe tusâ acesta silaba in lanaro, Oanubius, ebiar ^i in Ounâre, in Oanaprus, Oon, Ooina. Iluzii numesv „tunâoe" vâm- purile acoperite pururea âe nea ^i gina^L. I,)eul ape­lor era Ia romani Xeptun, âuuuroc^eul ungurilor e Is­ten, Ia germanii vecbi cjeituteu âe trunte vrá lVaâan.

Oultul apei a tost totáauna prea respunáit in omonime. In Ináia, acest legan al omenimei, Inául (Wb/náias!) ^i Oanges sünt ^oute árept ríuri stinte. In un anumit timp al anului, Lenares e pbn áe lumea ce tace un lung pvregrinagiu, va sL se svuláe in Oan- ges. In vreáinsole poporului nostru, in ritul bisericei apa are un rol âe trunte. liomânii pástiévá .^i ac,li xi au pâstrut in tote vremurile cultul apei; âe asemenea a tost respunáit acest cult Ia popórele, ee au locuit înaintea românilor aceste locuri ?i vari au stat aiei alâturea cu românii; a tost respunáit in áeosebi Iu un­guri, vari aâuveau Mértté Dumnezeului lor in âumbrâ- vile âe pe malurile rîurilor.

Dupâ aveste vreâ, vâ n'a tost âe prisos sâ amin­tesc ?i âe Istaervobni, isten, IVaáan; âe ?i Ia prirua veáere tote aceste binse se vvâ va nu prea ar avó âe a lave vu cultul apei.

Dupâ ve eultul apoi a tost xî esto o parte inte- grantâ a vroâîntelor poporului nostru, âupâ ve avest element al mitologiei nostre a tost âin vreme in vreme bine alimentat âe vuiturile popórelor, vari au vinît in atingere eu poporul nostru — sâ li tost ore peste pu- tîntâ, va un personagiu âin mitologia lor sâ tl trevut in mitologia poporului nostru? Ori vre-o tiinhâ clin vioja lor áe tote filele a tost peste putinlâ sâ intre in miturile nostre? a^á va Dovbîa bunâorâ?

Invbioîu ropetinci: n'am voit sâ proâuv o argu- mentare sistemativâ pv lângâ bîpotosa mea — áv asta o am tostpus Ia Iov áosvbis in rónául trevut, — am tînut numai sâ-mi espun motivele, vari m au inâemnat s'o sussin.

Ovciâu Ooi.oa^.

WWMMWWWWWWWWWMMMW'WWIW

Poesie POPOOĂlâ.— Vv pv OiscU-nv^ru. —

k^v-I tccsâ NÓMN6 ci l talc, pv «ucu! ev-i vcc pvralv; Nalv-! Nóinnv au-! tcsL, pv vvl vs-s Ircscc mâruba c preeciin o-ain âcsat si vcc Sb m'a dâiut Vumneclvu.

Io.su- 8r,cunL.

Xnul XXXI!. V X N I D I X IM

f'r'icâ cle mâr-itis.litiu! acesta multora, torte multora, Io va pâre

nocroâut seu rol pu(in nsobicuruit, câci uu s'a mai au­rait pân' acuma ea vr'o tata seu vâduvâ sa so 6 spâ- riat âo măritiș. La ^ura ob?toi spune. eâ visul cel mai krumos al tuturora este sâ se potâ mâritâ.

Ou toto aceste eu unul (si pote nime altul) in- dre^nosc a dico ca am cunoscut una (es-i dreptul nu­mai una,) care n'avea kricâ mai mare, decât eâncl se xândiâ Ia máritat, Hi knnd ca sa âe multe ori se krâ- mântâ cu gândul acesta, (câci in privința aeesta so- monâ si ea eu celelalte,) viesa ei nu erâ âeeât o ne- storsitâ luptă eu es-i punea in vedere mâriti-?ul ei.

8i trebue sir recunosc,, eâ temerea ei avea temsiu. lata uentru ee? Densa seiea bine eâ nu-i krumosâ âe loc, (care va sa âicâ avea ?i o insusire pe care alto temei n'o prea cunosc,) ca n'audo bine ?i eâ trecuse âo âouo-âeci si patru âo ani: prin urmare nu putea erecte sâ âosteple in cineva amor. Decâ ore-cine totu? i-ar eoro mânu, acela n'ar tace asta âeeât numai pen­tru câ-i bogata ?i are o restre âe cinci-cjeci âe mii klorini bani albi pentru âib ^re. Scurta vorba: sciea câ nime nare s'o ia âo c agul oi. ei numai pentru parale. Xsta o neeajiâ grorav, câci asttel nu so putea astepl/i âeeât Ia o vieja lorto xdruncinatL.

De multe ori âicea:t ala cea mai săraca o mai toricitâ âeeât mine;

ea pote tl convinsa ca mirele seu o iubo?co, — inse eu, âeeâ m'a? mărita, n'a? pute crsâe nie! oâatâ, câ bărbatul meu m'a luat âin dragoste.

uno ori (numai a uno ori) spunea:— Decât un astlel âe bărbat, eare nu te iube?ee

?i care s'a însurat numai pentru ca sâ-?i asixursre tikna vie(ii, — mai bine sâ nu te mâri(i niei oâatâ ?i sa te retragi Ia nrânâstire.

8! totu?, ori cât âo mult se 'uAroriâ âo mâriti?, (fire komoiescâ,) erâ doritore â'a veâo ea co tel âo omeni ar 6 aceia, cari s'ar botârî a-i âa numele. Hi a?teptâ in tote dilele pe(itorul, botârîtâ â'a nu se lasâ pâeâlitâ prin vorbele Iui âe dragoste kâjâritâ.

LriloZiuI nu intârdiâ mult. Intr'una âin âilo s'a inkâ(osat Ia casa un aâvocat. Line primit âe kamilio, acela a mai vinit âe câteva ori ?i Ia âoue soptomâni a cerut mana âomni?oroi.

linor, cult, cu maniere distinse si cu o inkL^isare simpatică, densul a kâcut cea mai buna impresiune; deZiaba se opintiâ tata sâ românâ rece si necre^etore, a kost silita a rocunó?co ca acesta nu-i ca ceialalti, (a?â die kötele totdauna,) acesta nu cauta parale, vrâ s'o ia pentru câ-i place. De ce sâ nu-i placa. ? Oats kete ?i mai urîte s'au mâritat!

Debitorul dara n'a kost rokusat. 8'a (inut ?i lo­godna. Xpoi a urmat un prâm) mare, la care a luat parte totâ kamilia.

Da mesâ noua pârecbiâ 6ro?ce, a ?oc)ut lân^L vlaltâ. Xmbii erau körte korici(i. In tirul convorbirii, mirele vorbi despre viitorul lor, pe care îl ruArâvi cu colori kürte vii. La 11 ascultâ cu plăcere, dar când el

scapâ vorba dospro averea ei, densa in^âlbeni ?i dupâ > mesa îi innapoiâ inelul de credința, pentru cuvântul ca

s'a in?olat in ol ?i acuma vede ca vrâ s'o ia numai pen­tru parale.

Xu peste mult a vinit altul. (La kötele boZato vin petitorii des.) Dn procuror. Xota caracteristică a per- sonei salo erau cele doue kavorite lun^i. Dar vorbiâ botârît. 8punea ca nu vre parale. DI onsu? are o mo- ?ie krumosâ. 8e 'nsorâ numai din simpatie. Lata tinóra nu-i trebue. (Lrâ trecut de 50 de ani.) Dartidâ bunâ. Ou neputința d'a-I rekusâ. 8'au logodit si logodiți au remas vr'o trei luni.

Atunci prekectul a dat un bal. 8i procurorul a kost acolo ?i totâ noptea a kâcut curte nevestei unui magistrat. Logodnica lui a audit acesta si — logodna s'a stricat.

X urmat un câpitan. Lâiat krumos. Onikornia ca turnata pe el. Dude îl vedeau kemeilo, il sorbiau cu oebii. Iota lumea se mira, câ cum polo un astkol do om sâ se insoro cu a?â sintonie. Inso ce sâ taci? Zes­trea are lipiciu. Xici el nu ascundea asta. Degiaba ar ti ascuns. Ori cine ar ti zbicit.

Data, ?cioa ?i oa. Dar de asta datâ nu se mai putea stăpâni 8'a înamorat koc. (Do! unikorma!) 8i a dis câ seu câpitanul seu mânâstiroa.

Oâpitanul (om practic,) veâendu-so cu piciorul in scârijâ, a incoput a ti pretensiv. X cerut parale, (l! strîmtorau creditorii.) Data i-ar ti dat. (Iot uni­korma.) Inse mama s'a opus. X doua di câpitanul a plecat.

Xpoi a vinit un poet, (tinde s'adunâ tlâmâm)ii, trebue sâ vie ?-un poet.) 1-a adresat ni?Io ditirambo in koia locala, spunând câ este o tlóro'?i ol /.otirul care

. vino sâ-i cânte versuri do laudâ. X tipârit un osomplar po bârtie-velin ?i i I'a trimis in plic.

X doua c,Ii a primit rospunsul in prosâ: „DIoroa mul(um6?ce potirului, cu pârore de reu câ nu este iu- bitóro de musicâ ?i in deosebi de cântâri do laudâ!"

In cele din urmă, (când a vodut câ petitorii nu mai vin,) s'a mâritat dupâ un comerciant, caro avea o prâvLIie mare ?i erâ cunoscut ca om körte bo^at. Des­pre acela nu putea supune câ se 'nsorâ pentru pa­rale; putea dar in dra^L voie sâ-i dea mâna. X âis-o ?i el, câ nu-i trebue nimica, vrâ numai legătură kami- liara.

Ospe(ul s'a tinut cu maro pompa ?i au luat parte lume multâ. Veselia a kost ne mai ponmnitâ; mirâsa körte kericitâ, câ 'n skâr?it ?-a Aâsit un om cinstit, care nu se câsâtore?ce sâ ia Zestre.

Da o luna de dile inse, marele comerciant a dat kauinent, prâvâtia s'a inebis, (ce-a remas au mâncat ad­vocatii) ?i creditorii n'au câpotat nimica.

De atunci el, retras in vie(a privatâ, trâo?ce din Mstrea nevestei, care de multe ori suspinâ câ nu de^iaba a avut ea — kricâ de mâriti?.

losir VunoLn.

WMGVVWWWVBWGWWVVWWMW-Vcaclsmia. kîomânâ.

Lssiunsa ZsnsratL âin 1896.

III

LeAâr XcMîk, despre care am raportat in nr. trecut câ s'a primit, consista din mo?ia Nóra Orecilor din județul Vasluiu, lâsatâ Xcadomiei, pentru ca acesta

11

130 B N I 4- I Lmul XXXII.

sâ inbinMe ?i sä intre(inL pe acea mo?ie o ?eóla pro- kesionalL eu internat pentru kîi âe Mani, primirea s'a kâeut dupâ dîseuMni lunAi, eâei s'a <M eâ âeademia nu s'a inbin(at spre a îndeplini asemenea disposPi testamentare. In urma primirea s'a admis eu 13 voturi din 19 membri presensi, tiind 6 abțineri, ^poi, in ;edin(a de ia 29 februarie si 2 martie) s'a ales o eo- misiune pentru pre^Ltirea punerii in aplicare a disposi- (iunilor legatului, in persónele dlor X. loneseu, 6r. 6. Meileseu si p. 8. búréban.

Cesirnnecr Brr7or. Iot in ?edin(a aeeea s'a primit propunerea secțiunii istorice d'a se publica in ^nale lucrarea dlui 6r. 0. 8u(ureanu, intitulata: „Oestiunea Arilor".

B cioncr seâ(â ^c/Licecr s'a Mut la 113 martie. Cu asta oeasiune dl V. Dreebiâ a dat estire comu- nieârii dsale: „vin literatura anilor 1806—1814".

Draâee-'ecr â» 77i Dr'îâ. In ?edîn(a de Ia 416 martie s'a cetit cererea dlui Ivan Cotov, t'ost profesor, de a i se da in?ârcinarea sâ continuele traducerea Iui 3?it biviu de Ia cartea VII inainte, liind eâ o probâ de traducere kâeuta de dsa din acest autor a kost premiata de 8ocietatea aeademiea in 1877. (Mersa s'a rseoman- 1 dat seefiunii literare spre cercetare. >

Co/eeiiccnecr de prorerde a ci/rcr Doresen. In aceea? 1 ?edin(a s'a cetit propunerea secțiunii literare de a nu 1 se acorda dlui X. Ikoreseu nici o remunerare pen­tru culegerea de proverbe, presentata de dsa, după cum am anunțat in nr. trecut, liind câ lucrarea e lip­sita ds valore. ^.eadtzmia a aprobat opiniunea secțiunii.

Demi«/ Ccc^s de 70.000 b7. In sedinfa de la 5^17 martie, dl 6r. 6. Meilescu a dat citire raportului comisiunii insârcinate a cerceta manuscriptul prssentat 1 Ia concursul premiului Oula de 10.000 lei, despre „Is­toria Bomânilor de la búréban pânâ la kundarsa prin­cipatelor", Ia eare de vr'o doue-deei de ani si mai bine de astâ-data s'a prssentat primul concurent. Du­rere, nici acesta n'a kost norocos. Baportul dlui 6r. 6. Meilescu eonebide Ia neaeordarea premiului. Conelu- siunile comisiunii punendu-se Ia vot, s'au aprobat cu 19 voturi psntru si 2 contra.

17b -con s-cöieei de eonenrs. In ?edin(a de Ia 6118 martie, secțiunea istoricâ a propus pentru premiul ^l. I. Oula (de 6000 lei) a se pune la concurs subiectul: „Istorie critica asupra ebinelatslor si districtelor auto­nome româncei din transilvania, DnZaria. ?i Banat, insolite cu anexe de documente". Dl 6r. 6. tocileseu a propus a se adauM Ia titlul de mai sus al tesei ?i cuvintele: „Ou privire ?î la înstitutiunea cbine^ilor din celelalte feri locuite de Bomâni". Academia a votat pro­punerea secfiunii istorice eu adausul dlui Dr. 6. toeilescu.

Co-ren,-^n/ ^e-circc. Doiancecr Dopcânâ. In?edin(a de Ia 7119 martie s'a cetit raportul comisiunii insârcinate eu esaminarea manuscriptelor presentate Ia concursul premiului Bliade-BLduleseu despre „Dotanica poporana romanâ". Comisiunea eonebide ea nu pots recomanda pentru premiare nici unul din manuscrisele presentate Ia concurs. Conelusia raportului punendu-se Ia vot, s'a primit eu 19 voturi pentru ?i 2 contra.

B /reia scd7>r(d pcc/-/c7â s'a tinut Ia 8^20 martie. Ou asta oeasiune dl 8. ?. Ha?dou a dat citire comu­nicării sale intitulate: Mileniul ebi negatului româ­nesc"; iar dl V. Breebiâ a citit comunicarea sa: „Documente dintre 1800—1812".

Ilusti-atiunils clin nr-. acesta.Ce sen'e d^e? Serisorea de mult așteptata in

sker?it a sosit. Obiar in diua de DIorii. O fine in mâna, dar încâ n'o desebide. O prive?ee, ea cel ee a primit o eomorâ neprețuita. 8 prima scrisore. De la el. Ore ce serie? Nomentul acesta ni se inkâ(iML prin tabloul Iui 47 Oonti.

Cna, c/one, /--er'/ Letrânul are un eâ(elus körte plăcut, pe eare I'a invejat sâ aporteM. De multe ori îi ?i pune sâ arate ce ?em, mai cu semâ înaintea nopo- (ilor soi. Ilustra(iunea represintâ un astkel de moment. Letrânul a pus pe nasul cânelui o bucatâ ^rasâ, inse nu-i da voie s'o îmbuce până ce densul nu va co­manda: Dna, doue, trei! . . . Detrânul ridica degetul ?i numera, nepotii privesc cu plăcere ?i eL)eIu?uI aș­tepta momentul sâ potâ imbucâ.

/iie^a^e sr scrin irMe. Dl 6. /. 4on>reEN- Cion a publicat Ia 8ucure?ci eonkerenfa sa (inutâ Ia Ateneu sub titlul „Narea kresea istorica a Ateneului Bomân". — Oi /. D CaraAra/ö serie la „^.deverul" eroniei literare, sub pseudonimul „buca"., Mt dsa a ti­părit aeuma cartea „Oulisele ebestieî naționale". — Di D. Dn^crâ a obținut de Ia 8oeietatea Oeo^rabcâ din Lueure?ci un a)utor de 500 Iei, in scop de a ealetori in Oalitia spre a studia nomenclatura româna a sate­lor de acolo, in numer de vr'o 24, eari, dupâ atbma- fiunea dsale, tote ar ave numiri româncei. — Di ci--. D MMr a dat Ia lumina 'n 8ueure?ei o bro?urâ: „Ouno?ein(e iAieniee poporale" scriere luaroatâ a drlui Boeder, tradusâ in românesce. — Dib-în/ //en-en-Lâ' din Craiova a început publicarea „Diblîoteeei Xoue", eu 15 bani volumul. — Di Deonorrr a seos Ia lu­mina 'n Lueure?ei urmâtdrele lucrări: „Besbunarea lui ^nastase" roman istoric; „Dinda" nuvela; „Dn jubileu literar". — Di cir. X. âno/sscn, prokssor universitar in 8ueure?ei, a seos Ia Ivminâ aeolo o broșura intitu­lată „Dolele transmissibile", eu 28 b^uri in teest.

Dtts-n«nrr nosi-'i. Cine r ncrMsni? Dl dr. Hrecbia, al earui talent cu mult spirit e cunoscut din reposata revistâ „Vie(a", ocupa sub aceste titluri broșura 46 a „Liklîotecei pentru to(i", din 8ucure?ci, tratând in mod poporal ?ciin(a baeterioloFÎcL. „Dușmanii noștri, scrie autorul in preka(â, vor ki da(i pe ka(a in doue numere din „Biblioteca pentru top" ; in primul arâtâm leetoruluî pe eei mai periculoși dintre inimicii noștri, precum ?i armele de care aee?tia se servesc. In al doile ne reservâm sâ arâtâm, in detaliu, relele prici­nuite de dușmanii no?tri, studiind in acela? timp ?i mi)lóeele nostre de aperare contra acestora". Bucrarea este din cele mai kolositore ?i mai atrâ^etore. Breful unei bro?uri 30 bani.

Cs/>osiiie arirs/rc« icr Bienen/ ân Dncnresci. In luna lui main se va desebide in Ateneul Bomân din 8ueure?ei o esposifîe a operelor artiștilor in vid(â, pic­tura si sculptură. Ducrârile destinate a ti^urâ in espo- sitie se vor primi eu începere de Ia 1—15 aprile.

/sio^ia rnr/>e^ain/nr 7>«ra». e?it kaseicolul VI din „Istoria imperatului Maian ?î a contimporani­lor soi" de dr. Heinricb Brancbe, traducere autorisatâ, de Detru 8ro?teanu. Baseicolul acesta cuprinde: akaeerile

^llul XXXII.O N I I. I X 131

interne als imperiului román aâministralia âs stat a lui 3^raian.

1« »o« ///«-' r/»ro^/s//o. ^epKora«« ób/orcu, áiar umoristic ilustrat al Iui li^uiâe, s-a anunțat e^irea ps sambata trecuta la Oucure^ci.

VVGGGWWGWGGGMMGGGGG

?i IVM8l6^.^cr>r /o«/^«/o §/ ,»«s/c«/o. M Te/eo/-, cola-

borator al nostru âin Lucure-ci, a reunit la soneursul 8ocietalü Oresei eu piesa: „^venturele unei sócre" care a luat premiul, s'a ^ucat la lealrul Xa^ional °i ss va tipLri in lói a nostrâ. — DZ 6croe, prokesor ás musicL in la^i ^i áirsetorul revistei musicale „^rta" a ineeput sä tipârsscâ un „Oicfionar ás musica".

O /»/es« «or/«. Oirectorul revistei nóstre, ál losik Vulcan, a presintat áireesiunii teatrului Xasional áin Oucurexci o piesa noua: „Oârgâunii Dragostei" eome- âie originala intr'un act, in eare rolul prim ars sa 6s sinut áe ána ^risti(a Ilomanescu. OI losik Vulean mai ars la leatrul Xasional ^i o alta piesa: „8óre cu ploie", eare a kost admisa áe direcțiune. ^menáoue ss vor ^'ueá in stagiunea viitóre.

Xer«/« r««s/ca/« /« Cer-«ár///. „Armonia" socie­tate pentru cultivarea ?i respânâirea musieei naftonale ?i bisericesc! in Oueovina, a aranyat mercuri in 13^25 martie 1896, in sala societarii blarmonice, serata mu- sieala sub eonâueerea dirigentului artistic a âlui pro- lesor lanton boiler ?i eu eoneursul benevol al álui /V 8cblütter. Orograma: l. Oântari biserieesei: 1. 0. Nu- sieeseu: Osalmul „Oumne^eule", eor miest. 2. Ousebie Nandicevscbi: „Obristos a înviat", eor bărbătesc. II. Oântari lumenéi: I. «) I. Oakt: „Oavatina", /») 8i-monetii: „Nadrigal", eseeutate ps violinâ áe ál /V 8eblütter. 2. o) O. Nandicevscbi: „8erenadL". L) O. Nandicevscbi: „Ardeleanca", cântee poporal aranyat ás ál boiler, e) 1°. eav. áe Olondor: vre sa linrebele Naiu", coruri bârbâtesci. 3. O. Vieuxtemps: „Oantasia apasionatâ", eseeutatâ pe violinâ ás ál 8eblütter. 4. o) Nendelsobn-Lartbold^, „Oemas bun codrului", /-) Oântees poporale aranjate âe 6. Nusi- eeseu: „Olteanul", „Oongaxu", „Ileana", eoruri miests. — Ol 8eblütter a kost acompaniat ps clavir âe âl lX boiler. Iote piesele áin programul âe sus, s'au ese- cutat pentru prima ora.

/?er/n/»»e« ^o»râ« â oâ/«^/ ///» ^«sos s-a finut aâunarea generala in âuminsea trecuta, sub pre- siáiul âlui O. 6belariu, secretar ál I. Nurâroiu. 8'a constatat, eâ Oeuniunea ars 130 membri, averea to­tală se ureâ Ia 2737 II. 31 cr. OI 6. Oima s'a procla­mat membru onorar. (ionducdtorul convenirilor ál I^ie. Oogdan.

LI8Lkîl6^ si 860^.^or>/ sco/«^e. 17/ TArzs /bp âin kîoâna-veebia in

sâmbătă trecuta, Ia 9,21 martie, a kost promovat Ia universitatea áin 6Iu^ Ia gradul áe áootor in medicina universală; tinerul doctor kaes practica ás ^umLtate ás an in clinica âlui Our^ss?, prokesor âs meâieina in- ternâ. — I)/ Ksve-- M/rsM«« a kost numit âsknitiv prokesor âs istoria artelor .«! sststieL Ia §eóla âe bele- arte âin Ia?i.

§oc/e/a/e« »/?o»r/î«/« ^«««. â« PT/e»« ^-a constituit eomitetul pe semestrul II in următorul moâ: Ore^eâinte: stuâ. tscbn. leokil Oopovici; vicepre^e- âinte: Orâ. meâ. Vietor Oolceriu; seeretar I: stuâ. meâ. litu Oertia; secretar II: stuâ. tscbn. Oornel klór­ba ; cassar: stuâ. meâ. Nariu 8tur^a; controlor: stuâ. teekn. 6ornel Oomanescu; bibliotecar: stuâ. tsekn. Ou^en Nunteau; econom: stuâ. korest. Oeorge 8erbu. Oentru comitet: Ore^edinte: leolil Oopovici; secretar: Htu Oertia.^

^4â««^o /»oö/«/o^osc« /» Lo//«/«r. Ileuniunea invocatorilor români gr. or. âin âesparlementul Oobalmu- lui î^i va sine aâunarea generala Ia 31 marti v. (12 aprile n.) sub presidiul âlui Xicolae O. Nireea, notar âl loan Oânu(. Invefätorii loan Liuean, loan LuMte, ^.vram Xiculeseu yi Ötsoros Naican s'au inseris eu pre­legeri practice ^i teoretiee.

ZSUMZZSZSZUZZLZWWZIW8WMWMWWW

e L i>i o u?Dsoro â-î« (b-r/as, fiica âlui O. Oo-

bila?, prim eomptabil comitatens in Ougox, s'a Iogoâi( eu âl kl. Hars korestier.

8or>r />e^so««/e. D«77 -7r. HEr/r/e ^7ore«6«, pro- tonotar in oralul Ougo?, va rsnuneiâ la postul seu âimpreuna eu âl ^xensiu Oaita vor âssebiâe eânee- lârie sávoegfialá in Oâget. — D7 47 bul re­gretatului Visarion Ooman, a kost numit âireetor al ^eolei praetice âe agricultură in Oomänia.

De /« ctt-'/o« 7?o»r/î»/o/. l/eNs/e sr rcAroo vor pleca filele acestea in strainetats, spre a petrece câteva septemâni Ia ^bba^ia, âupâ ce vor li mers Ia Venera. Oleearea regelui in strainetate a kost botarita âin eausa necesitași ee simte sâ sebimbe aerul ?i sâ se potâ o- âibni eâtva timp. In ultima lunâ regele a sulerit âe o u?orâ inkluenK ?i âe âureri nevralgice eari reelamâ oâibnâ. — IVr-ro/pâ Ibrâ/M/I §i principesa Naria s'au mutat in palatul âe verâ âe la llotroeeni; a âoua âu- minecâ âupâ Oa?ci, nițelele Oor au sâ âea o mare serbare campeneseâ in parcul âe Ia Ootroceni. T^nul vii­tor principele Oerâinanâ §i principesa Naria vor lua reseâinla la la^i. Oslatul va li gata in tomna viitor«.

Nsoc/«//r///e« -»ese^/«s//o^ ^o»/«î«/ ///« â«sos a tinut aâunarea sa generala in 3^15 martie sub prs- siâiul âlui ?lie. Ostra-Oetreseu, eare a âesebis aâuna- rea eu o cuvântare, prin eare a constatat câ ^soeia- (iunea a kâeut anul treeut un pas nainte. 8eeretarul âl ^rseniu Vlaieu a raportat, eâ in anul treeut s'au a^e^at 90 âe ucenici români Ia kelurite meserii. Oalke s'au eliberat 56. ^.soeialiunea a plâtit pentru invâMceii meseriași sâraei taese âe ?colâ 200 li., la 72 Ie-a im- pârlit imbrâeaminte âe iernâ. Iote spesele se ureâ Ia 1800 li.

L/o--«/sa^o« «rr/e»/«/»/. In septemâna trecută prim-ministrul Oânkk^ a presentat âietei un proiect âe lege pentru eternisarea mileniului. Acesta eternisare are sa se kaea prin ni^te monumente comemorative. Nonumentul âe krunte se va riâicâ in Ouâape?ta, a- cesta va inkâ(o?â trecutul istoric al nafiunii msgbiare. In Hkpte puncte ale (örü, âintre cari unul va 6 â'empa âe Ia Ora^ov, se vor riâicâ columne comemorative. In LuâapsKta se va riâicâ ?i o statua, care va inkává pe regele 8t. 8tekan călare, lkot In 8uâape?ta se va in6in(â un museu al artelor krumose, pentru care 6arol Oulsâ/ a kost trimis sâ cumpere tablouri âin strâinetate. In

132 p L U I O I »mul XXXII.

skerzît in sera se vor tace 400 dezcöle poporale noue; aceste mai cu semL prin ținuturile nemagbîars. Oen- tru tote aceste ministrul a cerut sa i se voteze 4.850.640 II.

s d/oâ Orimavera ne saluta cu primele sale rado ti­mide zi cerul armrat ne invita deja Ia reverie. lata câteva mo- deluri de pălării. Oularie de paie cu pene diferite zi ridicata ia spate printr'o mure tundă. Acesta tundă este prinsa Ia mij­loc print'ro bijuterie. Körte dragusa, acesta torma are avan­tajul de a lașa cota descoperita zi do a permite astkel sa se arate coaturu. O alta pălărie do pac negre, ornată cu mult tul, asá js de ilusîo, zi de pene negre. Acesta torma este torte atragotörc. O al ár ie de tain fantezie, de korma Oudovic XV, torte redusa, dedesubtul borurilor este ornată cu o mica dantela negra, iur pe d'asupra lor se alia o corona do violete cu frunzele lor; la stânga pălăriei sunt egrete spirale de panglica galbenă si dan­tela negru. In tino pălăriile sünt in general voluminöse zi torte încurcate, unele sünt ni de adoverate purteruri înflorite; altele au proporții mai modeste si sünt trumöse störte comode de purtat in töte circumstanțele.

tVec-'s/sF' cnr. Äs Xn//a, mare proprietarin Oueovina, unul din bărbații de trunte ai Öo manilor de acolo, president ul 8ocietá(ii politice „Ooncordia" din Oernauti, deputat diétái, membru tundator si ono­rar al mai multor societari culturale etc. a încetat din vie(a Ia 9j21 martie Iu mosia su Xouesulits, in etate de 56 ani. 1l gojezee tamiliu si anume: Or. OmunuiI do Klondor, ca ginere; Nodesta do Vasilco, ca sora; Ou- trosina Or. Oormuzabi, ca söcrä; Oeon de Vasilco, Ou- doxiu Or. Olormuzabi. ca cumnati; Octavian de 2otta, Sever de 2otta, cu tu'; Klona ue Klondor, üicä. Inmor- mentaroa s'a tăcut la 10M martie Ia moșia Obiselou, in mijlocul goloi generale, Ia curo iau parte toti ro­mânii.

stau in fruntea bucătăriei imporâtozei. (Ironica scanda- lösa abisiniena spune ca zi imperâtesa îzi rosbunâ pen­tru necredința socului ei. Nenelik esto col mai civilisat din tora lui. In tabura tui totdauna se uliu o stagiune telegratica; cbiar zi un telefon a trebuit sä se fuca. Id este credincios tradițiilor strămoșilor soi zi totodată condus de ideile cele mui moderne, setos dupu progres ^i cultură. Uendilr o do 45 ani, lașa lui o palida în­cadrata de o barba negra; dintre limbile europene vor- bezee rusezee binișor, dur ei iubezeo po tofi Ouropenii zi-j tratezâ cu multa politeța.

/«r/tZrtr In tiusîa se tac muri pre­gătiri pentru încoronarea (arului, caro se va tace m vára viitöre. Oa serbarea acesta imposante vor lua parte reprezentanții tuturor curptor. Impiuutul (,înnoi va ti rsprosontat prin delegatul ostraordînar Oîng-Oung- 'Osang. O telegrama din Oetorsburg spune, câ vor lua parte: Olga, regina Orocîoi, marele principe do Ho.ssu cu so(ia, marsié principe de Nocbionkurg-8cbrverin, luare ie principe de 8axen-^Voîmur, princîpoie de V o^ir j Maximilian moștenitorul bavarez. Oapotoio încoro­nate vor 6 ropresentalî prin următorii: principele pru­sian Oenric, principele belgian libert, principele do Oonnaugbt L.rtur, moștenitorul grecesc; inai departe, Oudovic moștenitorul din iVIonaco, tratele salntluî per­sian, moștenitorul de tron român Oordînund, iiiosteui- torul danoz j moștenitorii do Oadon HÍ Ouxeili>urg. Vor mai merge prinsul Nontpensior cu sosîa si inama- sa, Ouisa, inkanta spaniola zi principii Oouîs Lonapartezi Oourbon laino.-«»^!0!>N«-K«>G0!-N>2M>-A<»S^ â

postÄ nsclaetiunsiUuc.6 po.Ua lios-

uiullu-trá nouâ, este vspresia ás mire, ve simpla ^rapânâa.-

paklic 6inse in ziarul nostru anes in es mai 8tat>i! Vom tinü eont

0O^l^lv/V I_UIVlLI./)e z« erriZeu ^LZeZrrr MsrreZr^. lötä lumea izi

indroptL privirile adi spre ^.bîssînîa, unde a sukerit o azá mare înfrângere corpul de ospedisiuno italian. Os odata se întoreseza toti do ^bîsinîenî zi găsesc că dom- nîtorul lor Nonolib, curs a pus Iu ZónL östea goneralu- lui Laratîorî, uu oste numai azâ uu sălbatic de despro- (uit, ci este uu adovorat principe investit cu töte pu­terile. Oozodinsa regulă u Iui Nonelib se cbiama ^.ddis l^baa. întreg oraxul e locuit de omeni ui curbii, kunc- (ionarî si servitori, prupele imperatului (acest titlu îl portă domnitorul ^bisinmnilor) sünt bine urmute si eebipute. Oiaiija, Anglia zi Ituliu le-au vândut pusei. Italia, se inselego, mui de mult. Oând nu o bătaie, Ne- nelib se scöla de diminejü si urmul de tosî kavorîsii zi slujbazii soi, trece prin strudele puiuțului. O umbrelă mure zi rozîo se pörta usupru capului seu si după a- cestâ umbrelă de departe cunosc toji cu se apropie domnitorul. Oupa ce visiteza mui multe ateliere unde se repareza puzcîle si unde se kae scule de aur, el se intörce iaras la palat si isi ia dejunul. Oupâ dejun Uonetik du audiente zi presideza tribunalul. Oelalalt timp îl kolosezee pentru recreare. Xogrul Nenolib este creștin si truesco in monogamic, adică are numai o so- (io. Oar acesta numai otlcial, imperutesa l'aitu o be- trâna zi Nonolik iubezee doue ^.bisiniene tinere, care

âs aesst sprijin zi vom iMrai ea »Oamilia«, vsa mai vseáiá zi mn-

v ^ara kóis lüsrara iiusiraia sspis- mánalá rnmánü, sä pnä păzi va prv-

arssai eultarai al pudlieatui românesc. .t» «tál. krsa ssv scrisa. 8s vsáé oa nama, a, oop.at

kapta!, kára sa-i aáauZi contarsts artistivs.strack. Vprüps Lsoars áin vsrsurils trimise

strófa áous dans, áar ca intesz na msrgs.Krá IP malpmim. tkriMitc zi in scpi.-mana

viitörs.

Lálincjar-ul ssptsmänsi.puminsca blvribor Lv clsla !oan. v

()ina 86pt.vnminseä Ouni Narp Nervuri loi Vinsri 8ämbätä

17181920212223

L^iinâaial vvekiu s i'.av. aivxur ?8.r. OkirilNart. Ois. zi 0s.ris 88. avizi in mâa. 8avîi. f lois. mars

Oav. Mesa

!3OâUnct. nou 8orsls.

2:) (üurU o 2!' á 123U 6aiâo î> 27 U 1331 ámos o 24 6 15

I ,tprr7 ttuzo 5 22 6 162 foia vsrâs 5 20 6 193 ttivtiarâ 5 17 6 20

> 4 Lmkrozia 5 15 6 22iSxSSvS>^S-SvS>SXNSxZ>SvA>Z>«>Z^S>S^S>SX»SvS> Sx4>IXS> Av»>K>S IXMisXS -.ZXS'ÄXN

sä

V i 8.d'reiluniul ianuarie-martie se va inc!unu cu nr. 13.Ougâm pe loji aceia a căror abonamente espirâ,

binevoiesca a Ie înnoi de timpuriu.Osi ce n'au plătit încă nici pentru trecut, sunt

rugati a-zi kaco datoria.

Lse duminseL. Aporia.merit pe ar» IO kl , pe Vs de an 3 kl-, pe trei luni 2 kl. 7O or. pentru kîomânia. pe Ier

proprietar, redactor respunrMtor zi editor: IO8Ib VOO.O^^I, (8rirLvL OainemLnx 375 L.)

Ou rn^nvn nui losir Oâno m OaLvLL-ULLL.