CONSTANȚA BĂRBOI

DENOMINAȚIA PERSONALĂ ACTUALĂ ÎN COMUNA RUCĂR, JUDEȚUL ARGEȘ

7 9 9

în articol este analizat sistemul actual de denominație personală din comuna Rucăr, județul Argeș, constituit din două tipuri de formule antroponimice, oficiale și neoficiale. Din punctul de vedere al funcțiunii antroponimice, elementele constitutive ale formulelor antroponimice oficiale și neoficiale se repartizează în două clase: nume individuale sau prenume și nume de grup sau de familie, respectiv supranume individuale și supranume de grup. Inventarul elementelor fiecărei clase este cercetat din punctul de de vedere al structurii, al frecvenței, al formării cuvintelor, precum și din punct de vedere etimologic.

1. Pe baza studiilor de specialitate, Îndeosebi a studiului lui Ștefan Pașca, Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului (1936), a studiului lui Christian Ionescu, Observații asupra sistemului antroponimic românesc1, am procedat la analiza numelor de persoane din Rucăr, con­siderate în ansamblul lor, aplicînd metodologia de cercetare în care sin­cronicul este separat de diacronic, clasificările fiind operate pe baza unor criterii stricte (criteriul funcțiunii antroponimice și criteriul structurii), terminologia fiind mult mai riguroasă.

La nivel sincronic, este analizată denominația personală actuală, pe baza înregistrării, în 1973, a formulelor de denominație, oficiale și neoficiale, prin care sînt desemnați locuitorii Rucărului. Pentru analiza respectivă am înregistrat absolut toate formulele de denominație oficiale, pe baza registrelor agricole și de stare civilă, și cea mai mare parte a for­mulelor neoficiale, pe baza anchetei directe în care am folosit peste 150 de subiecți, locuitori din Rucăr.

în clasificarea numelor de persoane am aplicat criteriul funcțional, în cadrul fiecărei clase au fost analizate tipologia structurală și inventarul unităților, după factorii de organizare ai ansamblului (frecvența, factorul etimologic). Unitățile din fiecare clasă vor fi analizate și sub aspectul originii lor.

Desemnarea prin nume proprii a celor 6 246 de persoane, înregistrate în comuna Rucăr în anul 1973, se realizează prin două tipuri de formule antroponimice : formule antroponimice oficiale și for­mule antroponimice neoficiale.

2. Formule antroponimice oficiale

Formulele antroponimice oficiale, al căror număr este egal cu numă­rul persoanelor (6 246), au o frecvență mult mai redusă decît formulele

1 Christian Ionescu, Observații asupra sistemului antroponimic românesc, în LR XXV (1976), nr. 5, p. 519-528.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

388 CONSTANȚA BĂRBOI

neoficiale. Ele sînt folosite exclusiv în toate actele cu caracter oficial, în corespondență (oficială și particulară), în școală (în relația profesor- elev) și, parțial, în discuțiile localnicilor cu persoanele străine de Eucăr.

Din punctul de vedere al funcțiunilor antroponimice, elementele constitutive ale formulelor oficiale se repartizează în două clase : 1) nume individuale sau prenume; 2) nume de grup sau nume de familie.

2.1. Nume individuale sau prenumeDesemnînd pe unul dintre membrii familiei, spre a-1 deosebi de

ceilalți, numele individuale au denotare unică 2 ; ele sînt obligatorii și fixe, schimbarea lor neputîndu-se face decît printr-o serie de formalități prevăzute în legea numelui. Numele individuale, impuse copilului încă de la naștere, sînt alese de către părinți sau de alte persoane (în tradiția populară — de către nași), după anumite criterii, dintr-un inventar relativ limitat, dar în continuă schimbare.

Din punctul de vedere al structurii lor, numele individuale sînt simple sau compuse.

2.1.1. Numele individuale simple sînt constituite dintr-o singură unitate antroponimică a inventarului menționat. Marea majoritate a persoanelor înregistrate în 1973 la Eucăr erau desemnate prin pre­nume simple :

Nr.persoane

Nr. persoane cu prenume

simpleProcentaj

Bărbați 3 248 3 121 96,1%Femei 2 998 2 868 95,7%

TOTAL 6 246 5 989 95,9 %

2.1.2. Numele individuale compuse sînt constituite prin îmbinarea a două unități antroponimice ale inventarului menționat. Dat fiind carac­terul oficial al prenumelor în discuție, permutarea ori eliminarea unuia dintre cele două elemente componente nu sînt posibile ; grupul, constituit prin parataxă, funcționează ca orice cuvînt compus și desemnează o

Nr. persoane

Nr. persoane |cu prenume compuse

Procentaj

Bărbați 3 248 127 3,9%Femei 2 998 130 4,3%

TOTAL 6 246 257 4,1%

2 Nu ne interesează aici cazurile în care mai mulți indivizi, fără a avea vreo legătură între ei, poartă același prenume.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE 1N COMUNA RU'CAB, JUDEȚUL ARGEȘ 389

singură persoană. ()rice modificare a compusului duce la schimbarea raportului de denotare ori la transformarea formulei oficiale într-o formulă neoficială.

După cum se poate vedea din tabelul de mai sus, numărul persoanelor cu prenume compuse este foarte redus; analiza registrelor de stare civilă din ultimele două decenii scoate în evidență faptul că numirea cu prenume compuse este un fenomen destul de recent. Numărul persoanelor care poartă un prenume compus este însă în continuă creștere. Alături de nevoia de diferențiere, care a determinat inițial apariția prenumelor compuse, moda este un factor hotărîtor în răspîndhea procedeului de a numi noii născuți prin prenume compuse.

2.1.3. Inventarul numelor individuale este constituit din 431 de unități antroponimice care funcționează ca prenume simple ori ca elemente constitutive ale prenumelor compuse. Dintre acestea, 249 de unități sînt prenume feminine și 182 unități prenume masculine. Ținînd seama și de faptul că numărul persoanelor de sex feminin este mai mic decît al celor de sex masculin, trebuie să remarcăm, de la început, bogăția și varietatea inventarului de prenume feminine.

In medie, 12 persoane de sex feminin sînt desemnate prin același prenume. Din analiza frecvenței prenumelor feminine, rezultă însă că, în realitate 697 persoane sînt numite Mania, 292 sînt numite Elena, 171 sînt numite Lucia, 106 sînt numite Ecatenina și 85 sînt numite Rodica, pe cînd prenume ca Agnez, Amorina, Anetela, Anghelina (și toate celelalte, cu rangul cel mai mare 44), denumesc doar cîte o singură persoană, avînd capacitatea de distincție maximă.

Cel mai frecvent prenume feminin este Mania, purtat de 23% din numărul total al persoanelor de sex feminin. Primele zece prenume, în ordinea frecvenței, satisfac necesitățile de desemnare a 1 656 de persoane, ceea ce reprezintă peste 50% din total, iar primele 30 de prenume sînt suficiente pentru a denumi 2 259 de persoane, adică peste 75% din numărul total al persoanelor de sex feminin. Pe de altă parte, ultimele 87 de pre­nume denumesc tot atâtea persoane.

Cele 182 de prenume masculine denumesc 3 248 de persoane, ceea ce înseamnă, în medie, un prenume la aproximativ 18 persoane. în general, prenumele masculine au capacitate de distincție mai mică decît cele feminine. Analiza frecvenței prenumelor masculine plasează pe primul loc numele Ion — 851 de persoane, urmat de Gheorghe — 529 de persoane, Nicolae — 409 persoane, Iosif — 185 de persoane, Constantin — 126 de persoane, iar pe ultimul loc — rangul 36 — 84 de prenume care denumesc cîte o singură persoană. Primele 10 prenume masculine, în ordinea frec­venței, denumesc 2 472 de persoane, adică peste 76% din total, iar primele 30 de prenume sînt suficiente pentru a denumi 2 974 de persoane, ceea ce reprezintă peste 90% din numărul total al persoanelor de sex masculin.

Pe baza frecvenței, prenumele feminine și masculine analizate, se constituie în trei mari grupe. Prenumele cu frecvențe mari constituie nucleul ansamblului în jurul căruia se dispun prenumele cu frecvență medie. Prenumele cu frecvență foarte redusă se dispun la periferia an­samblului și se pot împărți în două subgrupe : prenume care au tendința de a ieși din ansamblu, întrucît frecvența lor scade treptat (de exemplu,

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

390 CONSTANTA BĂRBOIprenumele masculine : Agapie, Anghel, Avram, Benone, Dragomir, Enache, Ieremia, Filon, Finanțu, Manole, Năstase, Necula, Nicodin, Pleșa, Răuță, Rodion, Samoil, Scarlat, Șerb etc., și prenumele feminine : Anghelina, Bălașa, Chivuța, Dochia, Dochița, Eufrosina, Zinca etc.), și noi achiziții, care se pot răspîndi ori pot fi respinse.

2.1.4. Formarea prenumelor2.1.4.1. Procedeul cel mai frecvent de formare a unor noi prenume în limba română este derivarea cu sufixe.în ansamblul prenumelor feminine, cea mai mare frecvență o au derivatele cu sufixul diminutival -ica : Anica (3), Aurica (11), Cezarica (1), Cireșica (1), Domnica (10), Dorica (6), Florica (6), Gilica (2), Ionica (1), Iulica (1), Iverica (14), Lilica (1), Lorica (2), Lucica (5), Marica (26),

Orica (1), Rodica (85), Rozica (1) Silvica (3), Sofica (1), Stelica (3), Valerica (22), Vasilica (65), Verica, Viorica (44), Zoica (1).Cele mai frecvente fiind Rodica, Vasilica, Viorica, Marica etc., derivatele în -ica denumesc 325 de persoane, adică peste 11% din totalul persoanelor de sex feminin.Derivatele cu sufixul diminutival -uța, Ancuța (4), Anicuța (1), Chivuța (1), Corneluța (1), Crinuța (4), Ionuța (1), Irinuța (1), Lenuța (2), Nuța (1), Olguța (1), Petruța (17), Puicuța (1), Steluța (1), Vangheluța (14), Veruța (38), denumesc 88 de persoane.Derivativele cu sufixul diminutival -ița, Dafinița (9), Dochița (1), Doinita (4), Domnița (1), Gheorghița (2), Iverița (3), Miorița (1), Puița (4), Rădița (1), Victorița (1), Voichița (4), sînt purtate de 31 de persoane. Cu sufixul -uca este derivat Raluca, purtat de o singură persoană.

O bună parte dintre formațiile terminate în -ina sînt considerate derivate cu sufixul moțional -a de la prenumele masculine corespunzătoare (Augustina < Augustin + -a, Costina < Costin + -a, Florina < Florin + + -a, Valentina < Valentin + -a).în privința moțiunii, în afara cazurilor discutate mai sus referitoare la sufixul -a, ar trebui adăugat că valoare moțională pot avea și sufixele -ica (Cezarica ar putea fi format și de la Cezar, Dorica de la Doru, Florica de la Florea, Silvica de la Silviu etc.) și -ița (Puița ar putea veni de la Puiu, Rădița de la Radu, Victorița de la Victor) etc. 3.în cadrul inventarului de prenume masculine întîlnim derivate cu sufixele diminutivale : -el : Bogdanei, Bujorel, Costel, Costinel, Cristinel, Dorel, Dorinei, Florinei, Georgel, Ionel, Jenei, Mugurel, Viorel (în total, acestea sînt purtate de 86 de persoane); -ică : Aurică, Georgică, Jenică, Lăzărică, Mitică, Petrică, Pompilică, Severică, Stelică, Valerică, Vasilică (în total, 16 persoane); -uț (ă) : Codruț, Dănuț, Guță, Iliuță, Petruț (14 persoane); -iță : Stoichiță (o singură persoană); -ișor : Petrișor (o singură persoană); -uș : Petruș (3 persoane).Ar putea fi provenite din femininele corespunzătoare Cătălin (< Cătălina) și Florentin Florentina).3 Al. Graur, Nume de persoană, p. 127 nu putem ști dacă un nume în -ica esteun derivat de la masculinul in -ică sau de la baza acestuia, eventual de Ia femininul in -a [...]. Cam la fel se întîmplă și cu sufixul de diminutiv -iță [...]. în general, numele in -ița, ca și cele în -ica, sînt mai curînd diminutive decît feminine”.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE IN COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 391

Comparativ, derivarea în cadrul prenumelor feminine și a celor masculine se prezintă în felul următor :

TOTAL DERIVATE PROCENTAJ

Uni­tăți

Per­soane

Uni­tăți

Per­soane

Uni­tăți

Per­soane

Prenume feminine Prenume

251 2 998 76 552 30% 18%

masculine 182 3 248 32 121 17% 4%

TOTAL 433 6 246 108 673 25% 11%

Derivarea reprezintă, deci, principalul mijloc intern de îmbogățire a inventarului de prenume, cele derivate reprezentînd 25% din totalul unităților.

în cadrul inventarului de prenume feminine, derivarea, în special cea diminutivală, este mai puternică decît în cadrul inventarului de pre­nume masculine.

în ceea ce privește alegerea prenumelor, predilecția pentru formele diminutivale este mult mai mare în cadrul denominației feminine (18% din totalul persoanelor de sex feminin poartă prenume cu forme diminu­tivale, față de numai 4% persoane de sex masculin).

2.1.4.2. Prenume compuseDupă cum am arătat mai sus, compunerea este un alt procedeu de

îmbogățire a inventarului de prenume, dar mult mai recent decît derivarea.Prenumele compuse, purtate de 257 persoane (130 femei și 127

bărbați), sînt constituite din 2 unități care funcționează și ca prenume simple. îmbinările, de obicei, nu se repetă (cu cîteva excepții, ca Ion- Cătălin — 4 persoane, Ion-Iulian r- 2 persoane, Maria-Elena — 2 per­soane etc.); în cîteva cazuri, îmbinările diferă doar prin ordinea elementelor constitutive (Cătălin — Ion față de Ion — Cătălin).

Se impune în mod deosebit atenției tipul de combinații în care un prenume cu frecvență foarte mare este asociat cu un prenume cu frecvență mai redusă : Ion apare în combinațiile Ion-Anton, Ion-Bujorel, Ion- Cătălin, Ion-Iulian, lon-Marius, lon-Radu, lon-Marian, Ion-Bogdan, Ion-Bogdanei, Ion-Agapie, lon-Dorel, etc. sau Florin-Ion, Florinei-Ion, Lucian-Ion, Viorel-Ion; Maria apare în combinațiile : Maria-Ftfi, Maria- Carmen, Maria-Liliana, Maria-Crina, Maria-Luminița sau Frantina- Maria, Costela-Maria, Gabriela-Maria, Manda-Maria etc.

Apar combinații realizate și între prenume foarte frecvente ca Gheorghe-Ion, Gheorghe-Nicolae, Maria-Elena, Maria-Lucia etc.

în general, prenumele compuse sînt mult mai distinctive decît cele simple, din care sînt constituite, pe de o parte, iar pe de altă parte unele compuse atenuează impresia prea puternică de insolit pe care ar avea-o, singur, unul din elementele constitutive (ca în cazurile Elvis-Paul, Fran- tina-Maria, Ramona-Cornelia, Loredana-Ileana etc.).

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

392 CONSTANȚA BARBOT

2.1.4.3. Forme hipocoristiceîn analiza hipocoristicelor ținem să facem distincție între forme hipocoristice, obținute prin mijloace hipocoristice specifice procesului de creație în. domeniul numelor de persoane și valoare hipocoristică.

O formă hipocoristică poate avea sau nu valoare hipocoristică, în această ultimă situație aflîndu-se, mai ales, acele forme care au funcțiune de prenume în formulele oficiale.în inventarul analizat de noi, numărul formelor hipocoristice este relativ redus, acestea fiind însă foarte frecvente în formulele neoficiale de denominație.Ca prenume masculine apar următoarele forme, la origine, hipo­coristice : Dorel (< Tudorel sau Doru + -el) — 15 persoane, Dorin — 5 persoane și Dorinei — 5 persoane, Costel (< Constantin) — 4 persoane, Sandu (< Alexandru) — 4 persoane, Alecu (< Alexandru) — 2 persoane, Nicu (< Nicolae) — 2 persoane, Costinel (< Constantin) — o persoană, Gabi (<Gabriel) — o persoană, Gelu (< Georgel) — o persoană, Manole (<-Emanuel) — o persoană, Mitică (< Emil) — o persoană, Nae (< Nicolae) — o persoană, Năstase (< Anastasie) — o persoană, Relu (< Aurel) — o persoană, Rodion (< Irodion) — o persoană, Ronu (< Aron) — o persoană, Vențiu f< Vincențiu) — o persoană.Ca prenume feminine apar următoarele forme, la origine, hipoco­ristice : Vangheluța (< Evanghelia) — 14 persoane, Dorina (< Tudorina— 10 persoane, Gica (< Gică < Georgică) — 9 persoane, Dorica (< Tudorica) — 6 persoane, Anda (< Alexandra, Ruxandra etcj — 4 per­soane, Geta (< Georgeta) — 2 persoane, Lenuța (< Elena) — 2 persoane, Lorica (< Eleonora) — 2 persoane, Mioara (< Marioara) — 2 persoane, Nela (< Ionela) —2 persoane, Sanda (< Alexandra) —2 persoane, Ținea (< Catinca) — 2 persoane, Vanghelina (< E vanghelina) — 2 per­soane, Chivuța (< Paraschiva) — o persoană, Costela (< Costel < Cons­tantin) — o persoană, Costina (< Costin < Constantin) — o persoană, Costinela (< Costinel < Constantin) — o persoană, Dochia (< Evdochia)— o persoană, Dochița (< Evdochia) — o persoană, Fi fi (< Filofteia) — o persoană, Ida (< Persida) — o persoană, Leonora (< Eleonora) — o persoană, Lia (< Emilia) — o persoană, Lora (< Eleonora) — o persoană, Manda (< Smaranda) — o persoană, Mălina (< Magdalena) — o per­soană, Miorița (< Mioara < Marioara) — o persoană, Nuța (< Elena)— o persoană, Orica (< Eleonora) — o persoană, Safta (< Elisabeta) — o persoană, Tanța (< Constanța) — o persoană, Tineta (< Constantin)— o persoană.Formele hipocoristice (și derivatele lor) sînt mult mai frecvente deci în cadrul inventarului de prenume feminine (32 unități care denumesc 78 de persoane) decît în cel al prenumelor masculine (20 unități care denumesc 50 de persoane).Principalul procedeu de creație a formelor hipocoristice constă in reducerea corpului fonetic al numelui de bază (formă primară sau un derivat al acestuia). Reducerea afectează partea inițială a bazei (Doru< Tudor, Dorel < Tudorel, Sandu < Alexandru, Gelu < Georgel, Guță< Griguță, Năstase < Anastasie, Nicu < Nicolae, Relu < Aurel, Ronu <

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE ÎN COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 393

Aron, Reia < Ionela, Chivuța < Paraschimița, Dochia < Evdochia) etc., partea tinala (Aleeu < Alexandru) ori mijlocul prenumelui bază (Nae < Amonte, Alioara < Marioara, Mălina < Magdalena). în marea majo­ritate a cazurilor, procedeele hipocoristice sînt asociate cu derivarea su- fixală, așa incit este foarte greu de precizat dacă derivarea precede redu­cerea ori invers ; cele două procese pot fi și concomitente.

2.1.5. Structura etimologicăDin punctul de vedere al originii lor, prenumele analizate de noi

se împart în două mari grupe: 1) nume care aparțin onomasticonului creștin și 2) nume care nu aparțin onomasticonului creștin (laice).

2.1.5.1. Numele care aparțin onomasticonului creștin sau nume de botez (inclusiv derivatele și hipocoristicele lor formate în română), intrate in diferite epoci și din limbi diferite, constituie, în marea lor majoritate, nucleul inventarului nostru de prenume, avînd o frecvență foarte ridicată. Ele apar fie în forma lor veche, tradițională, fie într’-o formă modernă, împrumutată din onomastica romanică apuseană (în special franceză). Iată cîteva exemple dintre prenumele masculine : Ion și Jean, Gabriel și Gavril, Gheorghe și George, Pavel și Paul, Cornel pentru mai vechiul Cornilie, Daniel pentru Daniil sau Dănilă, Lucian pentru Luchian, Sergiu pentru Serghie.

De obicei, cînd cele două forme coexistă, forma tradițională este mai frecventă decît cea modernă : Ion — 851 persoane, — Jean, Jenei, Jenică — 7 persoane —, Gheorghe — 529 persoane — George, Georgel, Georgică — 3 persoane — etc. Dintre primele 10 prenume masculine, în ordinea frecvenței, 9 aparțin grupei de nume în discuție (cu excepția lui Viorel — rangul 9), desemnînd aproape 75% din totalul persoanelor de sex masculin. Cu frecvență foarte redusă, Agapie, Alexe, Anghel, Anton, Avram, Benone, Enache, Ieremia, Filip, Grigore, Manole, Năstase, Necula, Nicodin, Rodion, Samoil, Scarlat, Solomon, Șerb, Timotei, Veniamin etc. se plasează la periferia ansamblului de prenume masculine.

Primele 10 prenume feminine, în ordinea frecvenței, sînt nume ale onomasticonului creștin (forme primare, variante, derivate, împrumuturi recente), desemnînd’55% din totalul persoanelor de sex feminin.

Prezența prenumelor Nicoleta — rangul 8 — și Georgeta — rangul 12 — în nucleul ansamblului de prenume feminine se explică prin faptul că acestea sînt întrebuințate ca forme corespunzătoare foarte frecventelor prenume masculine Nicolae și Gheorghe.

La periferia ansamblului se plasează nume ca : Anghelina, Chivuța, Costina, Evdochia, Dochia și Dochița, Eufrosina, Luxița, Manda, Petria, Safta, Sofica, Vasilichia etc.

2.1.5.2. Nume care nu aparțin onomasticonului creștin (laice)2.1.5.2.1. Creațiile românești, vechi sau moderne, au o pondere

destul de mare în cadrul acestei grupe : Viorel — 52 persoane, Sorin — 11 persoane, Puiu — 6 persoane, Bujor 5 persoane, Horea 5 per­soane, Crinu - 3 persoane, Bucur - 2 persoane, Mugur - 2 persoane, Mugurel — 2 persoane, Bujorel, Codruț, Pleșa, Șerb, Zamjir cîte o persoană; Viorica — 44 persoane, Doina 35 persoane, Floarea — 20 persoane, Luminița — 13 persoane, Domnica 10 persoane, Dafinița

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

394-CONSTANTA BARBOt

9 persoane, Florica — 6 persoane, Sultana — 6 persoane, Crina — 4 persoane, Crinuța — 4 persoane, Doinita — 4 persoane, Puița — 4 per­soane, Bucura — 2 persoane, Crizantema — 2 persoane, Garofina — 2 persoane, Sorina — 2 persoane, Cireșica, Domnița, Puica și Puicuța — cîte o singură persoană. în total, 34 de unități (14 masculine și 20 feminine) denumesc 265 de persoane.

Tot în această subgrupă ar trebui incluse, credem, și cîteva nume de orașe și țări folosite cu funcțiune de prenume feminine : Feldioara, Odesa, Tunisia, Verona (dacă nu cumva acesta provine din Veronica prin eli­minarea lui -ica, considerat sufix).

2.1.5.2.2. Creații străineVechi împrumuturi din onomastica slavă sînt masculinele : Radu

— 30 persoane, Bogdan și Bogdănel — 8 persoane, Dragoș — 6 persoane, Mircea — 4 persoane, Stanciu — 2 persoane, Dragomir — o persoană, și femininele : Voichița — 4 persoane, Stana — 3 persoane, Stanca — 3 persoane, Bălașa, Bădița, Voica — cîte o singură persoană. Remarcăm numărul mic al unităților și frecvența foarte redusă a femininelor.

2.1.5.2.3. Foarte numeroase și cu frecvență medie sînt împrumu­turile neologice din latină sau din limbile moderne (mai ales din limbile romanice). Din această subgrupă fac parte prenumele masculine : Victor— 36 persoane, Sever — 27 persoane, Aurel — 24 persoane, Virgil — 16persoane, Florin — 15 persoane, Marius — 14 persoane, Aurelian — 10 persoane, Traian — 10 persoane, Ovidiu — 9 persoane, Remus — 8 per­soane, Tiberiu — 1 persoane, Florian — 6 persoane, Liviu — 4 persoane, Valentin — 4 persoane, Marcel — 3 persoane, Vaier — 3 persoane, Lau- rențiu — 2 persoane, Napoleon —- 2 persoane, Valeriu — 2 persoane, Antonio, Augustin, Cezar, Eduard, Elvis, Florentin, Horațiu, Leonard, Lucrețiu, Pompilică, Robert, Romulus, Severică, Severius, Silvian, Silviu, Titus, Valerică, Vențiu, cîte o singură persoană, și femininele : Lucia — 171 persoane, Virg i n ia — 50 persoane, Lucreția — 48 persoane, Stela — 34 persoane, Aurelia — 27 persoane, Liliana — 24 persoane, Violeta —23 persoane, Valerica — 22 persoane, Mirela — 20 persoane, Felicia —19 persoane, Valentina — 18 persoane, Silvia — 16 persoane, Valeria —13 persoane, Victoria — 13 persoane, Aurica — 11 persoane, Monica —11 persoane, Cecilia — 10 persoane, Venera — 9 persoane, Aurora — 8 persoane, Carmen — 8 persoane, Claudia — 8 persoane, Lidia — 8 per­soane, Ramona — 8 persoane, Severina — 8 persoane, Cezarina — 7 per­soane, Ortansa — 7 persoane, Linia — 6 persoane, Marcela — 6 persoane, Camelia — 5 persoane, Augustina — 4 persoane, Corina — 4 persoane, Grațiela — 4 persoane, Laura — 4 persoane, Adela — 3 persoane, Adina— 3 persoane, Alina — 3 persoane, Elvira — 3 persoane, Lavinia — 3 persoane, Otilia — 3 persoane, Silnica — 3 persoane, Stelica — 3 persoane, Argentina — 2 persoane, Cerasela — 2 persoane, Consuela — 2 persoane, Florina — 2 persoane, Florinela — 2 persoane, Frantina — 2 persoane, Gilica — 2 persoane, Iolanda — 2 persoane, Loredana — 2 persoane, Olga— 2 persoane, Signoreta — 2 persoane, Sonia — 2 persoane, Tatiana — 2 persoane, Agnez — o persoană, Amorina, Artemiza, Carolina, Casandra, Cezarica, Clara, Cleopatra, Donalda, Flania, Florentina, Genoveva, Ligia, Lili, Lilia, Lilica, Lora, Lorena, Luiza, Nadia, Nina, Olguța, Carmen,

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE 1N COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 395

Itegh-ina, Rozica, Sarmiza, Silviana, Steluța, Taisia, Tania, Vera, Victorita — cîte o singură persoană.I rebuie remarcat numărul foarte mare al prenumelor feminine din această grupă și frecvența mult~ mai mare a acestora în comparație cu prenumele masculine similare. împrumuturile moderne sînt, în ordine numerică, a doua mare grupă, după numele aparținînd onomasticonului creștin. Dacă luăm în considerație, în cadrul acestuia din urmă, și formele recente împrumutate din occident, numărul împrumuturilor moderne devine covîrșitor.3. Nume de familieNumele de familie au denotare multiplă întrucît denumesc obli­gatoriu pe toți membrii aceleiași familii, deosebiți între ei numai prin prenume. Numele de familie sînt fixe și ereditare (de obicei, pe linia pa­ternă).Cele 6 246 de persoane înregistrate la Eucăr în 1973 sînt desemnate prin 510 unități antroponimice cu funcțiunea de nume de familie; în medie, 12 persoane poartă același nume de familie. în principiu, inven­tarul numelor de familie oficiale este relativ stabil; apariția unor noi nume de familie reflectă aproape întotdeauna, în condițiile actuale, mișcări de populație (imigrări), pe cîtă vreme dispariția unor nume de familie poate fi determinată fie de mișcări de populație, (emigrări), fie, într-o măsură mai redusă, de stingerea unor familii (lipsa descendenților sau numai a descendenților-bărbați). Stabilirea perioadei în care apar numele de familie fixe, ereditare și obligatorii este de mare importanță, întrucît numai în aceste condiții fluctuația inventarului de nume de familie dintr-o anumită localitate este un indiciu sigur al mișcărilor de populație.Din punctul de vedere al structurii lor, numele de familie din inventarul nostru se repartizează în două subclase : nume de familie simple și nume de familie compuse.

3.1. Xurnele de familie simple, constituite dintr-o singură unitate antroponimică, reprezintă marea majoritate din totalul numelor de familie, 464 din 510, ceea ce înseamnă aproape 91 %. Din punctul de vedere al frec­venței, în raport cu numărul familiilor, 23 unități au rangul 1—10 (Fin- toiu — 1 : 234 i, Avram și Popa — 2 : 25, Olteanu — 3 : 25, Cozma — 4 : 22. Busuioc, Idor, Pîrnuță — 5 : 21, Șandru, Milos și Muram — 7 : 19, Bălan, Nica și Țuluca — 8 : 17, Brănescu, Bucur, Cotîrleț și Vorovenci — 9 : 16, Mazăre, Pitea, Rădescu, Simon și Vălimăreanu — 10 : 15), 79 de unități cu rangul 11—20 și 362 de unități cu rangul 21—24; 219 unități — cele cu rangul 24 — denumesc numai cîte o singură familie, avînd cea mai mare capacitate de distincție.Din punctul de vedere al frecvenței, în raport cu numărul persoanelor, 11 unități au rangul 1—10 : Fintoiu — 1 : 152, Avram și Nica — 2 : 114, Pîrnută — 3 : 108, Cozma — 2 : 107, Busuioc — 5 : 106, Olteanu — 6 : 90, Vorovenci —7: 82, Idor — 8 : 80, Simion — 9 : 78, Răuță — 19 : 73. Apar în plus, față de situația de mai sus, Simion și Răuță, care, în raportCifrele indică rangul și numărul de familii cu același nume.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

396 CONSTANȚA BĂRBOIcu numărul de familii, au rangul 17 : 48 de unități, cu rangul 65, au cea mai mare capacitate de distincție, întrucît desemnează numai cîte o singură persoană.3.2. Numele de familie compuse, constituite din două unități antro­ponimice, reprezintă numai 9% (46 din 510) din totalul numelor de familie analizate. Dat fiind caracterul oficial al numelor de familie, permutarea ori eliminarea uneia dintre unitățile constitutive ale numelui nu sînt posibile, fapt ce ne determină să le considerăm compuse.3.3. Formarea numelor de familiePrincipalul mijloc de formare a numelor de familie din inventarul analizat este derivarea cu sufixe. Distingem trei tipuri de derivate : a) derivate cu sufixul -eseu ; b) derivate cu sufixul -oi(u), -oaia; c) derivate cu sufixul -an(u), -ean(u).a) Derivatele în -eseu constituie cea mai numeroasă grupă dintre numele de familie derivate (numărul de persoane este însă mai mic decît al celor desemnate prin nume de familie în -oiu, -oaia) : Andreiescu (<

Andrei — 2 : 3 5, Arnăuțescu (<Arnăutu) 1 : 1, Arsulescu (<Arsu) 1 : 3, Berbeseu (prob. <Breb) — 1:1, Brănescu (<Bran) — 16 : 50, Bunescu (<Bunea)—3 : 4, Busuiocescu (<Busuioc) — 1 : 1, Călinescu (<Că- lin) — 1:1, Cîrciumărescu (<Cîrtiumaru) — 2 : 7, Comănescu (<Co- man) — 1:1, Constanți neseu (< Constantin) — 2 : 13, Cotenescu (<Co- teanu) — 1:4, Cotescu (<Cotea) — 1:3, Davidescu (<David) —2:4, Diaconescu (<Diaconu) — 1:3, Dobrescu (<Dobre) —2:4, Dumitrescu (<Dumitru) — 4:9, Georgescu (<George) — 3:5, Grigorescu (< Grigore) — 1 : 2, Grozescu (<Grozea) — 3 : 24, Ionescu (<Ion) — 3 : 7, Iosifescu (<Iosif) — 1:4, Lambescu (<Lambă) — 1:3, Lăzărescu (<Lazăr) — 1 : 4, Luțescu (<Luță) — 9 : 25, Marinescu (< Marin) — 1:1, Mănescu (<Manea) — 1:1, Nedeleseu (<Nedelea) —2:4, Nicolescu (<_Nicola)11 : 50, Nițescu (<Ni.ță) —1:2, Oprescu (<Oprea) — 1 : 3, Pătrulescu (<Pătrul) — 1:9, Petrescu (<Petre) — 4 : 17, Popescu (<Popa) — 14 : 29, Predescu (<Preda) —1:2, Rădescu (<Radu) — 5 : 56, Rădu- lescu (<Radul) — 3 : 13, Simionescu (<Simion) —2:2, Ștefănescu (< Ștefan) — 1:2, Tomescu (<Toma) —1:4, Vlădescu (<Vlad) — 1:2.Cele 41 de derivate în -eseu denumesc 124 de familii și 383 de per­soane. Toate numele în discuție sînt masculine articulate și au la bază nume de persoane folosite la Rucăr (problema bazei de derivare va face obiectul unei discuții mai detaliate, în cadrul analizei diacronice).b) Derivatele cu sufixul -oi(u), -oaia formează a doua mare grupă după cele în -eseu (numărul de persoane desemnate prin nume de familie în -oiu, -oaia este însă mai mare decît cele desemnate prin nume de familie în -eseu) : Alexoiu (<Alexe) — 2 : 5, Băcioiu (<Baciu) — 1 : 5, Băltoiu (<Baltă) — 1:1, Bîrloiu (< Bîrlea) — 10 : 50, Boncoi (<Bonca) —1:2, Bîdoz(prob. < Buta) — 5:9, Buzoi ( < Buză) —2: 19, Cățoiuf < Caia) — 6 : 31, Celoiu (< Cetea) — 3 : 12, Chinoiu (<Chinu) — 1:2, Derioiu (<Derea) — 2:5, Dumitroiu (<Dumitru) — 1 : 4, Fintoiu (<Finta) — 34 : 159, Iosivoiu (<Iosiv) — 6 : 16, Lăzăroiu ( < Lazăr) — 7 : 30, Lixăndroiu (<Lixandru) — 2:2, Mălăndoiu (<Mălăncea) — 1 : 1, Mitroi

“ Cifrele indică numele familiilor și numărul persoanelor cu același nume.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME' DE PERSOANE IN COMUNA RUCÂR, JUDEȚUL ARGEȘ 397<Mitru) -1:1, Moșoiu (<Mdșu) — 4 : 23, Mușetoiu (<Musat) - 4 : 24, Nistoroiu (<Nistor) 1:4, Nuțoiu (<Nuțu)-2 : 6, Oncioiu (<Oancea) — 1:2, Oprișoiu (<Opriș) —1 : 3, Pîrsoiu (<Pîrsu) — 1:2, Predoiu (< Preda) — 1 : 2, Rădoi (<Radu)-l : 1, Smărăndoiu (< Smaranda) — 1:4, Șerboiu (<Șerb) —1:4, Șoricoaia (<Sorie) — 1 : 4, Șuțoiu (<Șuțu) — 1:2, Tuloi (<Tulea) — 2 : 23, Tintoiu (< Țintea) — 1:9, Vișoiu (<Vișa) —1:2.Cele 34 nume de mai sus desemnează 110 familii și 466 de persoane. Baza 6 derivatelor în -oi(u), -oaia este un nume de persoană (marea majo­ritate a bazelor sînt atestate ca nume de persoane chiar în Rucăr). Majori­tatea derivatelor în discuție sînt articulate; nearticulate sînt numai Boncoi, Butoi, Buzoi, Mitroi, Rădoi, Tuloi. în afară de un singur caz (Șorecoaia), toate numele sînt masculine.c) Derivate cu sufixul -an(u), -ean(u) : Arișanu (<Arieș) —2:5, Bălăceawu (<Balaci) — 3 : 11, Bălteanu (<Balta) —1:1, Boteanu (< Boțea) — 5 : 15, Brătianu (<Bratia) — 3:8, Bughianu (<Bughia) — 3 : 7, Comărniceanu (< Comarnic)— 6:23, Cornățeanu f<Cornet)—■ 1 : 2, Deleanu (<zDealu) — 1:3, Găleșeanu (<Galeș) — 6 : 14, Herme- neanu (<Hărman) — 3 : 11, Jianu (<Jiu) — 1:5, Lungeanu (< Lunga) 1 : 2, Mălușeanu (<Măluș) — 2 : 15, Moiceanu (<Moieciu) — 9 : 39, Moroșanu (<Moroș) — 4 : 20, Olbojan (<Olboj) — 1:2, Olteana (<0lt)— 23:92, Rîșnoveanu (<Rîșnov) — 2 : 13, Rucăreanu (<_Rucăr) — 1 : 3, Secăreanu (<Secarea) — 6 : 16, Șipoteanu (<Șipot) —1:5, Teu- șan (<Teiuș) — 2:8, Tufeanu (<Tufa) — 2:5, Ungureanu <( Ungu­reni) — 6 : 37, Văleanu (<Valea) — 1:3, Vălimăreanu (<Valea Mare)— 15 : 53, Vrînceanu (< Vrancea) —2:4.Cele 30 de nume de mai sus desemnează 119 familii și 443 de per­soane. Toate derivatele sînt masculine; 27 dintre ele sînt articulate și numai 3, nearticulate (Moroșan, Olbojan, Teușan).Dată fiind valoarea de denotare a originii locale, luată aici în consi­derație, în aceeași grupă ar trebui inclus și un derivat în -ara, considerat variantă a sufixului în discuție : Jinaru (<Jina) — 2 : 12.Baza de derivare a derivatelor în -an(u), -ean(u) este totdeauna un toponim (nume de localitate, numele unei regiuni sau chiar provincii mai mari, numele unor obiecte geografice dintr-o anumită localitate). Relația dintre numele de familie în discuție și toponim este însă mediată printr-un alt antroponim (supranume la origine, cum se va vedea mai jos), ori printr-un cuvînt comun care capătă funcțiune antroponimică (Jian, Moldovean, Oltean, Rîșnovean etc.).Am eliminat din discuție, nefiind clare din punctul de vedere al formării lor, numele Băceanu, Boroianu, Cojanu, Cuțuleanu, Godeanu, Guianu, Hodoleanu, Odoleanu, Pîrșan (Băceanu poate avea la bază un nume de loc Batiu, dar poate fi și un derivat de la numele personal Batiu cu sufixul augmentativ -an; Cojanu poate proveni din apelativul Cojan, dar poate fi pus în legătură și cu numele satului Cojani; Godeanu poate avea la bază numele de loc Godeni etc.).Cele trei grupe de derivate analizate mai sus denotă originea perso­nală sau locală a persoanelor care au purtat inițial6 Problema bazelor derivatelor in discuție vă fi reluată, pe larg, mai jos.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

398 CONSTANȚA BĂRBOS

numele în discuție, nu originea persoanelor desemnate astăzi prin aceste nume. Prezentăm mai jos, schematic, situația celor trei tipuri de derivate :

Nr.unităților

Nr. familiilor

Nr, persoanelor

Derivate in -eseu 41 124 383Derivate in -oiu, -oaia 34 110 466Derivate în -an(u), -ean (u) 30 119 443

Total 105 353 1 292

— D erivatele de origine reprezintă aproape 23 % din numărul unită­ților cu funcțiune de nume de familie și desemnează 20% din numărul total de persoane din Rucăr.

— 71% din numărul total al derivatelor în discuție îl reprezintă numele care inițial desemnau originea personală a purtătorilor (cu sufixele -eseu și -oiu, -oaia).

— Cele două sufixe care arată originea personală coexistă în cadrul aceluiași sistem și au repartiție aproximativ egală, ceea ce ne face să presupunem că au sau au avut nuanțe semantice diferențiatoare.

3.4. Structura etimologică— Din punctul de vedere al originii lor, numele de familie

nederivate se repartizează în următoarele grupe :3.4.1. Nume care aparțin onomasticonului creștin: Alexandru (și

Dicu. Dițu, Duță, Sandu, Șandru), Andrei, Arsene, Alexe, Avram, Agapie, Antohi și Antofi, Angliei (și Luțu), Barbu (și Bărbucu), Călin și Calin (și Călineci), Chiran, Chiriță și Chițu, Constantin (și Dinu, Dinoiaș, Conea, Tican), Corneei (<Cornea<Cornilie), Cozma, Cristache și Cristian, Damian, Dan și Dăncilă, Deriuță (<Darie), David, Dumitru (și Dumitra,.. Mitriță, Dudu, Sumedrea), Ilincu (<Elena), Manole și Manea ( <Ema- noil), Istrate (<Eustratie), Zichil (<Ezechiil), Pilcă (<Filip), Ghidan ( <Ghedeon), Gheorghe (și Ghiță, Gica, Ghica, Iordache), Gherman, Grigore, Irirnia (cleremia), Achim (doachim), Nițu, Nică, Nica, Ionilă, Ene, Enache, Ică, Ancu, Oancea, Nonoșel, Iova, Ivașcu, Ivan și Van (<Ion), Iosip și Bica (<Iosif), I dor și I dor aș (<.Isidor), Lazăr, Luea, Marica (<Maria), Matei, Mihai și Mihalache (<Mihail), Nanu (prob. <Ana- nia), Năstase (<Anastasie), Nicolaie (și Micul, Butea, Coleș, Coleșică, Necula, Neculăiță, Culă), Nistor (și Nistorică), Pantelimon (și Monea, Pantea, Panou, Telu), Chivașcu (<Paraschiv), Pătruț, Pătran, Penică, Pătrașcu și Petrică (<Petru), Pavel, Ruxandra, Samoilă, Savu, Solovăstru (<Silvestru), Sirnion (și Simon, Simene), Spiridon, Stelea (<Stelian), Ștefan, Tăraș și Tărășel (prob. <Tarasie), Timofte (<Timotei), Tudoran șiFodor (<Tudor), Tulea (<Anton), Vasile (și Vasi) (<Vlasie),Vitan- (<Vit), Zaliaria, Zahiu (<Zaheu).

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE ÎN COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 399

Comparînd numele de mai sus cu grupa de nume similare care au iuncțiune de prenume, constatăm că există importante deosebiri în ceea ce privește componența și forma numelor care îndeplinesc ambele func­țiuni ; grupa de nume prezentate mai sus conține elemente care nu mai îndeplinesc astăzi funcțiunea de prenume sau forme ieșite ori pe cale de a ieși din uz. în concluzie, inventarul aici în discuție are un caracter mai arhaic.

3.4.2. Nume care nu aparțin onomasticonului creștina) Creaț i i străine: Aldea, Badea, Badiu, Balaș, Banu,

Bancu, Băncilă, Bășea, Bășcău, Berdilă, Bran, Bratu, Burnea, Buta, Dobre, Dobrin, Dragomir, Mija, Milos, Nedelcu, Pîrvu, Pravăț, Preda, Radu, Stan, Staicu, Stoica, Stoian, Vîlcu, Vlad, Vlaicu, Voicu, Voina, Voinea; de la acestea sau de la altele de același tip provin numele Aldulea, Bădiță, Bănică, Drăguș, Drăguț, Neguleț și Neguș (< Neag), Răduță, Răducuț, Duică, Stăneală, Vlădău — create cu mijloace românești.

b) Creații româneștiO bună parte dintre numele de familie actuale au la bază cuvinte

comune ale limbii române, care, la un moment dat, au căpătat și funcțiunea secundară de nume de persoane. Termenii comuni în discuție pot fi îm- părțiți în mai multe grupe :

— nume care arată originea etnică: Cazacu, Grecii, Sasu, Sîrbu. Asemenea nume de familie au la bază termenii comuni cores­punzători, dar atribuirea acestora unei persoane se poate face fie direct {deci unor persoane de origine străină), fie printr-o metaforă și, în acest caz, avem de a face de fapt cu porecle;

— nume referitoare la starea socială: Băjan,Fugarii, Mazilit, Robu, Șerb ;

— nume de meserii, ocupații, funcții: *Baciu (baza lui Băcioiu), Bărbierii, Blidarii, Chingam, Ciuraru, Cîrciitmaru, Cojocarii, Diaconii, Dogaru, Fierarii, Mătăsaru, Muram (și Murăruș), Olani, Pescarii, Piuam, Popa, Posădam, Toboșaru, Zidaru, Zlătarii;

— porecle: Baros, Băcîrcea (și Băcîrcel), Bălan (și Bălănică), Bălălău, * Baltă (baza lui Băltoiu), Bizniche, Boață, Boboc, Bolocan, Bomboș, Bordea, Boroiană, Brebu, Bucium, Bunea (și Bunel), Busuioc, Buștenea, *Buză (baza lui Buzoi), Căciulă, *Celea (baza lui Celoiu), Cercel, Chelii, Chiorcea (și Chiorcel), Chircea (și Chircioagă), Cioacă, Cio- botea, Ciocan, Ciolan, *Cioplea (bază lui Cioplei și Ciopleiaș), *Ciorcioavă (baza lui Ciorciovel), *Codîrlă (baza lui Codîrleț sau Cotîrleț), Dărădău, Dreptaru, Drugă, Dulamă, Duminecă, Duruian, Falcă, Flueraș, Folea, Fruntes, Furtună, Gîrbăcea, Gonț, Grapă, Grozea, Hanță, Hîrciu, Lăstun, Lepădatu, Lupii (și Lupuleț), Mazăre, Mădulărea, Măgărea, Minciună, Mîzgaciu, Motoc, Mutu, Negrea, Ochi, Oțetea, Păceșilă, Păun, (și Păunică), Pestritu, Piti’goi, Pîrnă (și Pîrnuță), *Pîrșu (baza lui Pîrșoiu), Pîslă, Pomană, PÎif'u, Scînteia, Stinghie, Surdu, Toc (și Toculeț), Țapii, Țigău, Țintea, Țîru, Urdea, Ușurelu.

Numele de familie de mai sus, provenite din porecle, constituie o grupă importantă în cadrul ansamblului cercetat. Eliminînd formațiile în -ea (Bordea, Bunea, Buștenea, Celea, Ciobotea, Cioplea, Folea, Gîrbăcea, Grozea, Mădulărea, Măgărea, Negrea, Oțelea, Țintea, Urdea), -cea (Băcîrcea,

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

400 CONSTANTA BĂRBOI.

Chiorcea) și -ilă (Păceșilă), poreclele devenite nume de familie se împart,, din punctul de vedere al determinării, în două clase :

a) articulate : Brebu, Chelu, Dreptaru, Hîrciu, Lepădatu, Lupu,, Mutu, Pestriții, Pufu, Surdu, Țapu, Țîru, Ușurelu. Bazele acestor porecle sînt nume de animale și în special nume care se referă la o caracteristică fizică a individului, aplicarea făcîndu-se în mod direct;

P) nearticulate : Baros, Boață, Boboc, Bolocan, Bucium, Busuioc,. Buză, Căciulă, Cioacă, Duminecă, Falcă, Furtună, Grapă, Mazăre, Min­ciună, Pomană, Scînteie etc. Aplicarea acestor porecle presupune un proces de metaforizare. Relația articulat — aplicare directă și, nearticulat — aplicare metaforică pare a fi, prin regu­laritatea ei, o tendință în formarea numelor de persoane de acest tip, pe care o vom urmări și mai jos.

Din punctul de vedere al raportului numeric dintre diferitele grupe de nume inventariate mai sus, cea mai mare pondere, ca număr de unități și frecvență, o au numele care aparțin onomasticonului creștin ; urmează creațiile românești, în cadrul cărora cea mai importantă subgrupă este aceea a poreclelor, și apoi împrumuturile din onomastica popoarelor vecine (cele mai multe fiind nume de origine slavă). Aceste observații se dovedesc a fi extrem de utile în analiza diacronică privind formarea, și evoluția numelor de grup.

4. Formule de denominație neoficiale

Trebuie remarcate de la început bogăția inventarului de formule neoficiale, varietatea și frecvența acestora; în comunicarea orală dintre locuitorii Rucărului se folosesc aproape exclusiv formulele de denotație neoficiale. Din analiza unui mare număr de asemenea formule rezultă că, din punctul de vedere al funcțiunii elementelor constitutive, acestea se repartizează în două clase : 1) elemente cu denotare unică, pe care le vom numi supranume individuale ; 2) elemente cu denotare multiplă, pe care le vom numi supranume de grup (de familie, de neam și coleetive).

4.1. Supranumele individuale sînt înlocuitori sau însoțitori ai numelui individual (prenumele); un individ poate avea mai multe supra­nume individuale, care aparțin următoarelor tipuri:

4.1.1. Derivate sau hipocoristice formate de la numele individual (prenume). Prenumele cu frecvență foarte mare sînt de obicei înlocuite, in formulele neoficiale, de un mare număr de forme derivate și hipoco­ristice. Ion, de exemplu, este înlocuit de Onu, Onel, Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Nicuță, Cuță, Ionucu, Nucu, Ionuț, Onuț, Nuțu, Ioniță, Niță etc.; Gbeorgbe este înlocuit de Gheorghiță, Gbiță, Ghică, Gogu, Goguță, Gută, George, Georgel, Gelu etc. ; Maria este înlocuit de Marioara, Mioara, Mio­rița, Rița, Marica, Rica, Marița, Marițica, Măriuca, Bea, Măriuța, IJța, Mini etc.

4.1.2. Un alt nume din inventar, un derivat ori un hipocoristic al acestuia. Un copil al cărui prenume este Adrian este numit frecvent Nică, lui Niță Niculescu i se spune Agapie, foarte mulți copii sînt numiți Puiu, Puiuțu etc.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE ÎN COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 401.

4.1.3. Nume de origine:~ indicații de adresă : (Gheorghe Pîrnuță) de pe Valea lui Andreiași,

(Gheorghe Pîrnuță) din Groapă, (Gheorghe Pîrnuță) de pe Iaz, (Niță) ăl dă Dăvale; ’ ■

— derivate care indică originea locală: (Aurică Arisanu) Moiceanu (din Moeciu), (Ion Bîrloiu) Băznaru (din Băzna), (Ion Fieraru) Feldio- reanu (din Feldioara).

4.1.4. N u m e de meserii, ocupații, funcții: (Petre Preda) Dogaru, (Ion Moiceanu) Forestieru, (Mihai Lungeanu) Popa, (Ion Pîrnuță) Primam, (Gheorghe Pîrnuță) Croitoru etc.

4.1.5. Porecle. Poreclele care denumesc un singur individ sînt extrem de numeroase și variate. Vom enumera doar o parte dintre ele, fără a mai menționa și formula oficială de denominație a purtătorului poreclei : Adventista, Antenă, Arcuș, Baba Tina (pentru o persoană de sex masculin), Bărdiță, Băț, Bea Apă, Berbec, Bici, Birjă, Boala Vacii, Bocăneci, Bogatu, Boieru, Borcan, Briceag, Brînzică, Broscoi, Broscănel, Bulearcă, Bulu, Buric, Burduf, Ciripel, Cioc, Cîrnu, Cîșu, Clănțăneală,. Cucu, Cutiuță, Covrig, Chițibuș, Compas, Carabă, Caș, Căpățînă, Căldare, Cireașă, Chibrit, Feștilă, Firicel, Flocea, Fluturaș, Prigoriei, Fulger, Găină, Gioben, Gîlcă, Greier, Gulie, Jumerea, Lăcustă, Lăptic, Lipiuță, Mămăicu, Mătăsică, Michiduță, Mînzic, Moară-n Vînt, Motîlcă, Mucea, Plaivas, Plăvan, Picioruș, Proțap, Putinică, Pușcă, Rățică, Schilă, Sfîntu, Spînzu- ratu, Șipcă, Șistar, Șubă, Șoșonel, Teacă, Teleleu, Tocăniță, Tremurici, Țandără, Țoi, Țolic, Ușurelu, Varză. Aproape fără excepție, poreclele cu formă articulată (Boieru, Cîșu, Cîrnu, Roșu, Sfîntu, Ușurelu etc.) sînt rezultatul unei aplicări directe determinată de o particularitate fizico- psihică a individului numit. Poreclele cu formă nearticulată sînt rezultatul unei aplicări metaforice și explicațiile subiecților anchetați în legătură cu originea unor asemenea porecle, admisibile ori fanteziste, concordă în sublinierea caracterului metaforic al aplicării poreclei. Eemarcăm formații în -ea (Flocea, Jumerea, Mucea), -ici (Prigoriei, Tremurici), -eală (Clăn­țăneală), compuse (Boaba Vacii) și sintagme (Bea Apă, Moară-n vînt).

4.2. Supranumele de grup au denotare multiplă, întrucît desemnează, dar nu în mod obligatoriu, mai niulți indivizi care fac parte din același grup (familie, neam sau colectiv, constituit pe baza relațiilor de vecină­tate). Supranumele de grup apar fie în forme de singular, fie în forme de plural.

4.2.1. Supranumele de grup cu forme de s in gu- 1 a r se realizează prin următoarele tipuri :

4.2.1.1. Supranumele patronimice sînt reprezentate de o formă de genitiv a numelui (prenume ori nume de familie) sau supra- numelui (individual ori de grup) al tatălui:

— (a)lu + nominativ este formula cea mai curentă care, de obicei, urmează supranumelui individual al persoanei desemnate: (Nică) (a) lu Pîrnuță, (Ghiță) (a) lu Moiceanu, (Ghică) a lu Bălan, (Nae) a lu Bran, (Niță) a lu Dulamă; (Ghic) a lu Dobre;

— a(l) + nominativ + lui : (Nică^ a Dogarului, (Ghică) a Prima­rului, (Ghică) al Ancului, (Niță) al Dițului, (Nae) al Dreptarului;

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

402 CONSTANȚA BĂRBOI

— nominativ + lui: (Dumitru) Baciului.4.2.1.2. Supranumele matronimice sînt reprezentate

de o formă de genitiv a numelui (prenume, nume de familie) sau a supra- numelui (individual, de grup) al mamei:

— a + nominativ + ei (-chii) : (Niță) a Fiei, (Ghiță) a Măriuchii, (Nae) a Miloaiei ;

— nominativ + -ei : (Uța) Bucurei.Structura patronimicelor și a matronimicelor este în esență aceeași,

diferențele de realizare fiind determinate de mijloacele morfologice prin care se realizează genitivul.

4.2.1.3. Supranumele andronimice desemnează femeile căsătorite prin raportare la soț și se realizează prin două tipuri de formule :

a. numele soțului la genitiv :— (a) lui + nominativ: (Maria) (a) lu Gheorghe, (Măriuța) Iu

Bortoi, (Ana) lui Baros, (Mărioara) lu Păun, (Paraschiva) lu Spîrchez, (Ținea) lu Simion Benga etc.;

— nominativ + -lui •' (Măriuța) Bîrloiului, (Măriuța) Ilincului, (Bu­cura) Măgării, (Uța) Olteanului etc.

b. numele soțului + sufix :Cele mai frecvente derivate cu această valoare sînt cele cu sufixul

-oaia (Bălcușoaia, Miloaia, Prăvățoaia, Spîrchezoaia etc.); trebuie să remarcăm că aceste derivate desemnează, de obicei, femeile văduve, în opoziție cu tipul a, folosit atunci cînd soțul este în viață. Apar și derivate în -easa (Rudăreasa) și -ița (Dogărița), ultimul sufix fiind foarte rar între­buințat cu această valoare.

Supranumele de grup cu forme de singular se realizează deci fie cu mijloace morfologice (flexiune cazuală), fie cu mijloace lexicale (derivare cu sufixe), primele fiind mult mai frecvente decît ultimele. Derivatele în -oaia au o nuanță semantică specială, ele intrînd în opoziție, și nu în concurență cu formele genitivale cu aceeași valoare.

4.2.2. Supranumele de grup cu forme de plural se raportează în trei grupe :

a. derivate cu sufixul -ești, specializate în desemnarea unui „neam” considerat ca o unitate : Brebulești, Călulești, Grozești, Luțești, Rădești etc.

b. formele de plural ale unui nume de persoană desemnează tot „neamul” considerat ca o unitate : Lăzăroii, Nistoroii, Rădoii, Zlătarii, Vorovencii, Nonoșeii etc.

c. derivatele cu sufixul -eni de la nume de locuri (mai ales din vatra satului) desemnează colective de indivizi constituite pe baza rapor­turilor de vecinătate : Josenii, Susenii, Luncarii, Vălenii, Băznarii etc.

»5. Denominația actuală a persoanelor din Rucăr se realizează deci

prin două tipuri de formule: oficiale și neoficiale.Termenii din care sînt constituite aceste formule se împart, după

funcțiune și structura lor, în patru clase : 1. nume individuale (prenume); 2. nume de grup (de familie); 3. supranume individuale; 4. supranume de grup.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY

NUME DE PERSOANE ÎN COMUNA RUCAR, JUDEȚUL ARGEȘ 403

101 mula oficială este constituită, obligatoriu, dintr-un nume individual și un nume de familie.

Formula neoficială este constituită din unul din termenii claselor 1, 2, 3 și 4 sau din orice combinație a acestor termeni (în afară de formula 1 + 2).

Raportul dintre termenii 1 și 2 ai formulei oficiale este, din punct de vedere sintactic, de tipul determinant + atribut sub­stantival apozițional (nominativ-j-nominati v).

Raportul dintre termenii formulei neoficiale este de tipul deter- minat + atribut substantival genitival (nomina­tiv-(-genitiv); cu frecvență redusă apare și tipul nominativ + nominativ (numai atunci cînd determinantul este un derivat).

Aktuelle Personennamen in der Gemeinde Rucăr, Kreis Argeș

(Zusa m m enfassung)Gegenstand des Aufsatzes ist die sprachwissenschaftliche Untersuchung der Personen­

namen in der Gemeinde Rucăr, Kreis Argeș, in ihrer Gesamtheit.Bei Heranziehung der einschlăgigen Fachliteratur, besonders der Studien von Ștefan

Pașca : „Nume de persoane și nume de animale în Țara Oltului” (Personen- und Tiernamen in Altland) und Christian Ionescu : „Observații asupra sistemului antroponimic românesc” (Be- merkungen zum rumanischen namenkundlichen System) habe ich die Personennamen von Rucăr untersucht und dabei die Methode angewandt, die eine Trennung der Synchronie von der Diachronie voraussetzt. Alle Gliederungen und Klassifizierungen werden nach strengen Kriterien durchgefuhrt (dem der Namenfunktion und dem der Struktur), wahrend die Ter­minologie besonders rigoros gehandhabt wird.

Auf synchroner Ebene werden die heutigen Personenbezeichnungen analysiert aufgrund der Eintragungen aller offiziellen und nicht offiziellen Namenformen von 1973, unter denen die Bewohner von Rucăr bennant werden.

Die Einteilung der Personennamen habe ich unter Beriicksichtigung des funktionalen Kriteriums vorgenomen. Innerhalb jeder Klasse wird die strukturelle Typologie gekennzeichnet und das Inventar der Einheiten aufgestellt nach den gesamtheitlichen Organisierungsfaktoren (Frequenz und etymologischer Faktor). Die Einheiten jeder einzelnen Klasse werden auch unter dem Aspekt der Herkunft untersucht.

Februarie 1977 Ministerul Educației și 1 nvățămintuluîBucurești, Nuferilor 30

SCL. an. XXVIII, nr. 4. V. 387 - 403. București. 1977.

BCU

IASI

/ CEN

TRAL

UNI

VERS

ITY

LIBR

ARY